10 TR-18 SOP Recoltare Pesti

IMPLEMENTAREA NOII DIRECTIVE CADRU A APEI IN BAZINE PILOT (WAFDIP) EuropeAid/114902/D/SV/RO RO.0107.15.02.01

TR-18 PROCEDURA OPERATIONALA STANDARD PENTRU COLECTARE FAUNA PISCICOLA ARCADIS Euroconsult (NL) In asociere cu:

OIEAU (FR) MOTT MACDONALD (UK) ECOTERRA (RO)

Autor:

Dr. Grigore Davideanu

Verificare:

David W. van Raalten (Project Director)

Versiune draft:

30 Mai 2005

Versiune finala:

16 August 2005

Adresa de contact Romania (Biroul proiectului)

Directia Apelor Somes-Tisa Str. Vanatorului, 17 400213 Cluj-Napoca, Romania tel/fax: +40 (0) 364 401048

Adresa contact contractor principal

Beaulieustraat 22 PO Box 441 6800 AK Arnhem, The Netherlands tel/fax: +31 26 3577 253 / 3577 577 www.euroconsult.nl / www.arcadis-global.com

TR-18 Procedura Operationala Standard pentru prelevarea faunei piscicole

2 / 38

Cuprins 1 Introducere ........................... .............................. ............................. ..................................... 5 1.1 Cerinţele DCA............................. DCA ............................. .............................. ............................. .................. 5 1.2 Utilizarea informaţiei ihtiofaunistice pentru evaluarea calit ăţii apei, apei, in Romani Romania...... a...... 6 1.3 Utilizarea datelor despre pesti in UE.......................... ............................ .................. 7 2 Considera ţii teoretice privind colectarea pe ştilor în vederea studiului ihtiocenozelor....... ihtiocenozelor........... .... 9 2.1 Principii teoretice generale privind metodologia colect ării în studiil studiile e ihtiologi ihtiologice ce ...... 9 2.1.1 Generalit ăţ ăţ i privind colectarea pe ştilor .............. ...................... ................ ............... ............... ............... ............... ............... ......... 9 2.2 Aspecte biologice in alegerea şi utilizarea utilizarea instrumentelor instrumentelor de colectare................... colectare................... 9 2.2.1 Când obiectivul studiului este obţ inerea inerea de informaţ iiii calitative si semicantitative .......................... .............................. ............................. ............................ 9 2.2.2 Când obiectivul studiului este aprecierea abundenţ ei ei ............... ....................... ............... ............. ...... 10 Captura speciilor diferite ........................... .............................. ............................. .......... 11 2.3 Aspecte statistice ale alegerii şi utilizării intrument intrumentelor elor de colectare colectare ............... ..................... ...... 11 2.3.1 Eroarea sistematic ă ............................. ............................. ............................. 12 2.3.2 Varianţ a.......................... .............................. ............................. ..................... 12 2.4 Stabilirea programului programului de colectare .......................... ............................ ................. 13 3 Metoda de captur ă prin electronarcoz ă ......................... .............................. ....................... 15 3.1 Efectul curentului electric asupra pe ştilor ............... ....................... ............... ............... ............... ............... ............... ......... .. 15 3.2 Realizarea pescuitului electric .......................... ............................ ......................... 15 3.2.1 Agregatul pentru pescuit electric ............... ....................... ............... ............... ............... ............... ............... ............... ........ 15 3.3 Factorii care influenţează care influenţează pescuitul pescuitul electric.......... electric.................. ............... ............. ...... 16 3.4 Modul de utilizare al agregatului de pescuit electric ......................... ..................... 17 3.5 Avantajele şi dezavantajele dezavantajele pescuitului electric............................ electric ............................ ......................... 18 3.5.1 Avantajele pescuitului electric .............................. ............................. ............. 18 3.5.2 Dezavantajele pescuitului electric .............. ...................... ................ ............... ............... ............... ............... .............. ...... 18 4 Metodologia colect ării ihtiofaunei prin pescuit reversibil (electronarcoz ă).................... ).......................... ...... 19 4.1 Echipamentul .......................... .............................. ............................. .................... 19 4.2 Aparatul de pescuit ............................. ............................ ............................ ........... 19 4.3 Protecţia muncii muncii ............... ...................... ............... ............... ............... ................ ............... ............... ............... ............... ............... ............... ........... ... 20 4.3.1 Aspecte generale ............................ ............................. .............................. .... 20 4.3.2 M ăsuri de siguran ţă.............................. ............................. ............................. 20 4.4 Obiectivele pescuitului ........................ ............................. ............................ .......... 21 4.4.1 Dimensiunea şi numărul staţ iilor iilor de pescuit ............... ....................... ................ ............... ............... ............. ..... 21 4.5 Practica pescuitului reversibil prin electronarcoz ă ............... ...................... ............... ............... ............... ............ .... 22 4.5.1 Preg ătirea deplasărilor include ............... ...................... ............... ............... ............... ............... ............... ............... ........... .... 22 4.5.2 Preg ătirile la punctul de sta ţ ie ie .............................. ............................. ............. 22 4.5.3 Activitatea de pescuit ........................... ............................. ............................. 22 4.5.4 Râurile mici .......................... ............................. .............................. ............... 23 4.5.5 Râurile mari .......................... .......................... ............................. .............................. ............... 23 4.6 Identificarea şi măsurarea peştilor, tilor, eliberar eliberarea ea lor........ lor ............... ............... ................ ............... ............... ............ .... 24 4.6.1 Generalit ăţ i ........................... ăţ i ........................... ............................. .............................. ............... 24 4.6.2 Identificarea peştilor ............................. ............................. ............................. 24 4.6.3 M ăsur ători ............................ ............................. .............................. ............... 24 4.6.4 Anestezice, dezinfectanţ i i .......................... .............................. ....................... 24 4.6.5 Eliberarea peştilor ........................... ............................. .............................. .... 24 4.6.6 Rezultate .............................. ............................. .............................. ............... 24 4.6.7 Controlul calit ăţ ăţ iiii datelor ............................ ............................ .............................. ....................... 25 4.6.8 Înregistrarea datelor ............................. ............................. ............................. 25 Anexa 1 .......................... .............................. ............................. .............................. .............. 27 Anexa 2 .......................... .............................. ............................. .............................. .............. 29 Anexa 3 .......................... .............................. ............................. .............................. .............. 31 Bibliografie..................... .............................. ............................. .............................. ............... 33


3 / 38


4 / 38

1

Introducere

1.1

Cerinţele DCA

O noutate in Directiva Cadru a Apei aparut ă in 2000 se refer ă la importanta monitoringului monitoringului biologic pentru evaluarea calit ăţii apei. Directiva Cadru a Apei se refer ă la o politic ă comună în Uniunea Europeana pentru managementul apelor: 1. Introducerea conceptului de «stare ecologic ă bună» a corpurilor de ap ă şi mutarea accentului în privin ţa monitoriz ării calităţii apei de la parametrii chimici spre parametrii biologici şi ecologici. 2. Abordarea managementului managementul ui apelor la nivel bazinal. Paragrafe edificatoare din Directiva Cadru a Apei sunt:

Articolul 1 Scopul Scopul acestei Directive este stabilirea unui cadru pentru protec ţia apelor interioare de suprafaţă şi subterane, a apelor tranzitorii, a apelor costiere, care: (a) să prevină deteriorarea ulterioar ă, să protejeze şi să îmbunătăţească starea ecosistemelor ecosistemelor acvatice şi, în ceea ce prive şte cerinţele de ap ă, ecosistemele terestre şi zonele umede direct dependente de ecosistemele acvatice; Articolul 2 Defini ţ ţ ii ii Pentru scopul acestei Directive se vor folosi urm ătoarele defini ţii: 17) "Starea apelor de suprafaţă" este expresia general ă a stării unui corp de ap ă de suprafaţă, determinat ă de înr ăutăţirea stării sale ecologice şi a stării sale chimice. 18) "Starea bună a apelor de suprafaţă" înseamnă starea atinsă de un corp de ap ă de suprafaţă atunci când atât starea sa ecologică cât şi starea sa chimic ă sunt cel pu ţin “bune”. 21) "Starea ecologic ă" este o expresie a calit ăţii structurii şi funcţionării ecosistemelor acvatice asociate apelor de suprafa ţă, clasificate în concordan ţă cu Anexa V. 22) "Starea ecologic ă bună" este starea unui corp de ape de suprafa ţă, astfel clasificat în concordan ţă cu Anexa V. ial ecologic bun" este starea unui corp de ap ă puternic modificat sau a unui 23) "Potenţ ial corp de ap ă artificial, clasificat astfel în concordan ţă cu prevederile relevante din Anexa V. Anexa V a Directivei Cadru a Apei 1. Starea apelor de suprafaţă 1.1 Elemente de calitate pentru clasificarea st ării ecologice


5 / 38

1.1.1 Râuri

Elemente biologice: •

Compoziţia şi abundenţa florei acvatice

•

Compoziţia şi abundenţa faunei nevertebrate bentice

•

Compoziţia, abunden ţa şi structura de vârst ă a faunei piscicole

1.2.1. Definiţii pentru starea ecologic ă foarte bună, bună si moderată a râurilor

Elemente biologice de calitate: fauna piscicol ă Element

Stare foarte bună

Stare bună

Stare moderată

Fauna piscicolă

Compoziţia speciilor şi abunden ţa corespunde în totalitate sau aproape în totalitate condiţiilor nemodificate. Sunt prezente toate speciile specifice tip, sensibile la perturb ări.

Sunt uşoare schimbări ale compoziţiei şi abundenţei speciilor faţă de comunităţile specifice tipului, care pot fi atribuite impactului antropogenic asupra elementelor fizicochimice şi hidromorfologice de calitate.

Compoziţia si abundenţa speciilor de peşti difer ă moderat faţă de comunităţile specifice tip care pot fi atribuite impactului antropogenic asupra elementelor fizicochimice sau hidromorfologice de calitate.

Structura de vârste a comunităţilor de peşti pot ar ăta un mic semn de perturbare antropogenic ă dar nu indică o deficienţă în reproducerea sau dezvoltarea vreunei specii particulare.

Structura de vârste a comunităţilor de peşti arată semne de perturbare care pot fi atribuite impactului antropogenic asupra elementelor de calitate fizico-chimică şi hidromorfologică. În anumite circumstanţe ele pot indica o deficien ţă în reproducerea sau dezvoltarea unor specii anume, în măsura în care unele clase de vârsta pot lipsi.

Structura de vârstea comunităţilor de peşti arată semne importante de perturbare antropogenic ă în masura în care o proportie moderată a speciilor specifice tipului sunt fie absente, fie au o abundenţă foarte scazută.

Aceste obligaţii din Directiva Cadru a Apei sunt în aten ţia factorilor de decizie din Ministerul Mediului şi Gospodăririi Apelor şi au fost transpuse în legisla ţia româneasc ă a apei.

1.2

Utilizarea informaţiei ihtiofaunistice pentru evaluarea calit ăţii apei, in Romania

În România au fost puţine preocup ări în privinţa utilizării peştilor ca indicatori biologici pentru calitatea apei. Abordarea acestei problematici pân ă în prezent este legat ă în principal de programe de cercetare şi granturi de doctorat, cu publica ţii recente de c ătre Battes Klaus, Davideanu Grigore şi Ureche Dorel. Până în prezent au fost propu şi doi indici biotici baza ţi pe parametrii ihtiocenozelor, indici care permit clasificarea habitatelor acvatice pe patru sau cinci clase de calitate.


6 / 38

1.3

Utilizarea datelor despre peşti în Uniunea European ă

La nivel european utilizarea ihtiofaunei pentru monitorizarea calit ăţii habitatelor acvatice este de asemeni relativ recent ă. Primele încerc ări au fost f ăcute după anii 1990, în ţări ca Franţa şi Polonia, apoi România, ţările baltice, etc. Aceast ă experien ţă european ă, relativ limitat ă, a fost sistematizat ă şi dezvoltat ă prin programul FAME (Fish based Assessment Method for the Ecological Status of European Rivers). Programul a fost realizat de un grup de 25 de institu ţii din 12 ţări (Austria, Belgia, Franţa, Germania, Grecia, Lituania, Polonia, Portugalia, Spania, Suedia, Olanda, Marea Britanie). Colectivul a fost coordonat de profesorul Stefan Schmutz, Universitatea Boku, Austria. http://fame.boku.ac.at.


7 / 38


8 / 38

2

Consideraţii teoretice privind colectarea pe ştilor în vederea studiului ihtiocenozelor

Studiul faunei piscicole a evoluat odat ă cu perfecţionarea mijloacelor de capturare. Uneltele tradi ţionale permiteau doar o evaluare calitativ ă, obţinerea unor liste de specii prezente într-o anumit ă regiune. Odat ă cu introducerea pescuitului prin electronarcoz ă, metodă mult mai puţin selectivă, au putut fi abordate şi studii cantitative, estim ări ale compozi ţiei pe specii şi pe vârste, a raporturilor dintre diverse specii. Ca o consecin ţă a cercetărilor ecologice au ap ărut conceptele de comunit ăţi piscicole sau ihtiocenoze.

2.1

Principii teoretice generale privind metodologia colect ării în studiile ihtiologice

2.1.1 Generalit ăţ ăţ i privind colectarea peştilor Colectarea, în sensul prezentului îndrumar, se refer ă la capturarea unui num ăr de peşti, utilizând diverse unelte, ca parte a activit ăţii de monitorizare. În general, studiile incipiente pe un curs de apă au ca scop inventarierea speciilor existente într-un biotop acvatic, precum şi câteva dintre caracterele mai importante ale fiecărei specii: abunden ţa, dimensiuni, hran ă, etc. La acest nivel, datele ini ţiale sunt puţine şi orice informaţie adăugată completează nivelul de cunoa ştere, iar uneltele folosite şi protocolul de colectare nu conteaz ă foarte mult. In acest fel se vor acumula informaţii utile despre pesti dar nu si suficiente. Un mod adecvat de investigare trebuie s ă ţină seama de câteva aspecte: •

•

•

estimarea stocului recoltabil prin pescuit, industrial, artizanal sau sportiv. aprecierea unor indici ecologici (constan ţă, dominanţă, indice de afinitate cenotică, etc) monitorizarea efectelor polu ării, studiul comportamentului unei anumite specii de interes, etc

Fiecare dintre aceste studii necesit ă obţinerea unor informa ţii specifice, iar acestea pot fi obţinute doar prin utilizarea unor anumite tehnici de colectare (protocoale, procedee). La acest nivel de abordare, alegerea instrumentelor instrumentelor şi modul de folosire a acestora devin importante. Capitolele urm ătoare prezint ă modul în care se face aceast ă alegere în funcţie de două aspecte: •

•

2.2

biologice, definirea obiectivelor colect ăriii, tipul de informa ţie ce se dore şte a fi obţinut, statistice, inclusiv criteriile de apreciere pentru eficien ţa procedurii fa ţă de atingerea acestor obiective.

Aspecte biologice biologice in alegerea şi utilizarea instrumentelor de colectare

2.2.1 Când obiectivul studiului este obţ inerea inerea de informaţ iiii calitative si semicantitative Cel mai simplu obiectiv este ob ţinerea acestor informa ţii despre o specie, într-un anumit loc şi la anumit moment. Acesta este obiectivul multor studii biologice acoperind domeniul obiceiurilor de hr ănire, ritmului de cre ştere, atingerea maturit ăţii. Un pas esen ţial în realizarea unui asemenea studiu este ob ţinerea unui num ăr suficient de pe şti pentru ca


9 / 38

informaţiile să fie utile. Informaţiile sunt colectate în teren sau în laborator prin examinarea în detaliu a pe ştilor captura ţi. Informaţia obţinută de la fiecare specimen este utilă, dar este cu atât mai important ă cu cât poate fi comparat ă cu un număr mai mare de cazuri (de exemplu prezint ă interes faptul c ă stomacul unei ştiuci de 60 cm con ţine doi bibani, dar rezultatul studiului ar fi mult mai relevant dac ă am putea examina con ţinutul stomacal la un num ăr mai mare de indivizi). Pentru asemenea cazuri, singura cerin ţă a uneltei de pescuit este de a permite colectarea unui num ăr cât mai mare de specimene. Mult mai frecvent este cazul în care obiectivul studiului este distribu ţia peştilor, dorind s ă aflăm compoziţia pe dimensiuni a stocului piscicol sau propor ţia de peşti din popula ţia examinat ă, care se găseşte într-un anumit stadiu de maturitate sexual ă. În acest caz este foarte important s ă ne asigur ăm că nu există erori de eşantionaj (anumite grupe de vârst ă sau maturitate sexual ă pot fi supra- sau subreprezentate în e şantion datorit ă aplic ării unor metode selective de colectare). La un nivel de investigare şi mai complex, sunt de interes compara ţii între diverse sec ţiuni de prelevare în cadrul acelea şi campanii, sau rezultatele colect ării în acela şi punct, dar în perioade diferite. Nu este foarte interesant în sine s ă ştim că 50% din ştiucile de 60 cm dintr-un anumit lac erau mature în anul 1975, f ăr ă raportare la o situa ţie anterioar ă: de ex., în 1970 propor ţia de ştiuci de 60 cm era de 30%. In acest fel, informa ţia capătă înţeles ca indicator al modificării caracteristicilor popula ţiei (ca rezultat al polu ării sau supraexploat ării). În acelaşi mod, cunoaşterea faptului c ă dimensiunea medie a pl ăticii dintr-un râu este de 15,2 cm, cu un maxim de 28 cm, cre şte ca importan ţă (ştiinţifică şi practică) dacă îl raport ăm la faptul c ă într-un alt râu asem ănător, dar poluat cu de şeuri urbane, dimensiunea medie a pl ăticii este de 19,6 cm, cu un maxim de 31 cm. Pentru compara ţii de acest fel, metodele de colectare folosite sunt foarte importante. Trebuie să fim siguri c ă diferenţele de 4,4 cm din exemplul de mai sus nu sunt datorate utilizării unor unelte de pescuit diferite sau momentului şi locului în care au fost folosite (dacă pescuitul a fost realizat în timpul şi locul bătăii de reproducere, acestea au favorizat inut ă prin utilizarea unor captura exemplarelor mai mari). Aceast ă sigurant ă poate fi obţ inut unelte simple dar standardizate şi prin repetarea colect ărilor în acela şi loc şi sezon pe un timp mai îndelungat.

2.2.2 Când obiectivul studiului este aprecierea abundenţ ei ei Abundenţ a unor păr ţ ţi ale populaţ iei iei Studierea abunden ţei ridică anumite probleme specifice. Obiectivul final este cunoa şterea abunden ţei în termeni absolu ţi (număr sau kg/ha a popula ţiilor piscicole). În practică, datorită faptului că popula ţia unei specii este reprezentat ă de ouă, larve, juvenili şi adulţi, cu diferen ţe de dimensiuni, form ă şi obiceiuri foarte mari, este dificil ă evaluarea abunden ţei printr-o singur ă operaţie; trebuie colectate date separate pentru fiecare stadiu de dezvoltare. In unele cazuri distinc ţia între stadiile de dezvoltare este foarte clar ă, dar pentru alte specii este dificil de apreciat. Cum în multe cazuri indivizii de dimensiuni mici, subadul ţii, au cea mai mare contribu ţie la realizarea biomasei totale, este important s ă se facă o precizare clar ă a categoriei de popula ţie ce va fi evaluat ă şi în consecinţă să fie alese instrumentele cele mai adecvate pentru colectarea acesteia. Cel mai u şor este să se procedeze la o selc ţie pe baza dimensiunilor ( de exemplu ne propunem să colect ăm doar peştii mai mari de 5 cm). Aceasta simplific ă lucrurile din punct de vedere opera ţional, dar se poate asocia cu erori serioase, dac ă uneltele se decalibreaz ă sau atunci când calculăm prada accesibil ă unei specii r ăpitoare.


10 / 38

Abundenţ a absolut ă Chiar dac ă segmentul de popula ţie vizat şi uneltele au fost stabilite, mai este înc ă o cale lungă pană la calculul abunden ţei absolute. Multe unelte capturează peştii dintr-un volum de apă imprecis definit şi variabil, modul de capturare fiind în func ţie de sezon, de distanţa de la care un pe şte poate fi atras şi f ăcut să intre într-o curs ă. Chiar când aria sau volumul sunt definite (ex. n ăvodul sau traulul), în rare cazuri se poate afirma ca toti peştii din volumul parcurs au fost captura ţi de unealt ă. Rezultatul poate fi exprimat ca număr de capturi/ suprafa ţă de unealt ă/ or ă sau pe toană, dar nu în număr de indivizi la ha, chiar dac ă este cunoscut ă lăţimea activă şi viteza de deplasare a traulului. Exist ă locuri în care operarea instrumentului de pescuit şi anumite specii de pe şti pot să ofere o estimare exact ă, dar acestea sunt cazuri rare (de exemplu pentru unele specii de pe şti care stau suficient de aproape de substrat pentru a fi în raza de ac ţiune a traulului, dar nu atât de aproape încât s ă scape pe dedesubt). Indici de abundenţă Mult mai des ne întâlnim cu situa ţia în care modul de colectare nu permite o estimare a abunden ţei absolute numerice sau gravimetrice. In astfel de cazuri e nevoie de metodologii mai sofisticate: marcare, analiza mortalit ăţii, etc, din sfera dinamicii popula ţionale. Intre acestea, o informa ţie deosebit de important ă se refer ă la creşterea abunden ţei relative. Colectarea materialului se coordoneaz ă în asa fel încat s ă permit ă calculul acestor indici în diferite condi ţii, locuri şi sezoane. Validitatea acestor indici depinde de modul în care raportul dintre abunden ţa reală şi captura/unitate de efort egal (CPUE) r ămâne constant, chiar dac ă se modifică vulnerabilitatea vulnerabilitatea speciei fa ţă de uneata respectiv ă. Astfel, în cazul folosirii aceleea şi unelte de captur ă, schimbările trebuie s ă fie mici de la un pescuit la altul, dac ă se realizeaz ă în aceleaşi condiţii şi aceeaşi perioad ă a anului. Datorită modificărilor de comportament al pe ştilor în funcţie de sezon, este de a şteptat ca acestea să se reflecte la nivelul capturii, de ex. în cazul capturii în setci sau capcane. Astfel de modific ări sezoniere sunt mai dificil de abordat şi de aceea se recomand ă realizarea pescuitului an de an în acela şi sezon.

Captura speciilor diferite De regulă în orice studiu ihtiologic este nevoie de informa ţii asupra unui num ăr de specii, iar relaţiile dintre specii sunt mai importante decât caracterizarea fiec ărei specii. De exemplu numărul de specii observat sau distribu ţia numărului de indivizi pe specii sunt tot t ot mai utilizate pentru aprecierea calit ăţii mediului. Valoarea unui astfel de indice scade dacă uneltele nu pot captura anumite specii din zon ă. Setcile de exemplu sunt foarte selective şi de aceea nu sunt adecvate pentru studiul „multi-specii” al comunit ăţilor piscicole. Deoarece în majoritatea lor uneltele de captur ă sunt selective, în practic ă este necesar ă combinarea a dou ă sau mai multe unelte.

2.3

Aspecte statistice ale alegerii şi utilizării intrumentelor de colectare

Capturile de pe şti pot fi caracterizate prin intermediul statisticii, în func ţie de o eroare medie şi deviaţia standard (varian ţa). Aceşti parametri statistici pot evalua gradul de succes al protocolulului protocolulului de colectare. colectare. Deviaţia standard (împr ăş ăştierea rezultatelor fiec ărei colectări) defineşte un interval de valabilitate a mediei şi ne arat ă cât de apropiat ă de valorea corect ă este media fiec ărei colectări. Invers, evaluările cantitative ale varian ţei şi erorii asigur ă informaţii mai corecte despre cât de bun este sistemul de colectare, sau dac ă un sistem este mai bun ca altul.


11 / 38

Încercarea de a face estim ări cantitative impune o definire clar ă a ceea ce se încearc ă să se măsoare prin protocolul de colectare. Acest lucru poate s ă mărească precizia întregului program de colectare.

2.3.1 Eroarea sistematic ă La colectare şi evaluarea indicilor pot interveni erori sistematice din diverse cauze (tehnici de colectare, metode de m ăsurare, unelte/aparatur unelte/aparatur ă folosită) prin care rezultatele s ă fie afectate. Pe de altă parte există erori întâmplătoare, deoarece se analizeaz ă numai o parte din indivizi (caractere), iar rezultatele ob ţinute le consider ăm valabile pentru toat ă popula ţia. Eroarea este invers propor ţional ă cu numărul de indivizi (caractere) analiza ţi. Cu cât numărul de indivizi este mai mare, cu atât erorile sunt mai mici. Mărimea erorii devine mai important ă la valori mari, când la o eroare mare se ofer ă informaţii false. Controlul erorilor prive şte atât modul de colectare cât şi de analizare a probelor. Eroarea ar trebui s ă fie evident ă când se schimbă metoda de colectare. Cu excep ţia poate a colectărilor prin rotenon ă, toate uneltele sunt selective, în special pentru dimensiunile peştilor, dar şi faţă de alte caracteristici. De exemplu, setcile sunt selective pentru indivizii mai activi. Capcanele cu n ădire vor atrage indivizii mai fl ămânzi, iar conţinutul stomacal obţinut astfel poate s ă fie nereprezentativ. Setcile selecteaz ă în funcţie de circumferin ţa individului, nu de vârst ă şi pot să dea erori privind ritmul de cre ştere. Anumite erori sistematice se pot accepta, când se ştie sensul abaterii şi când nu sunt prea mari. De ex., limita minim ă a densităţii speciilor care scap ă din traul se poate accepta ca normal ă. Eroarea poate proveni adesea de la modul de concepere a protocolului de colectare pentru componen ţa spaţio-temporală. Pe considerente practice se organizeaz ă colectările în func ţie de accesibilitatea sec ţiunilor, nivelul şi adâncimea apei, starea vremii, etc. Pe ştii astfel captura ţi pot să nu caracterizeze întreaga popula ţie. Inainte de acceptarea acestor erori este bine s ă fie f ăcute cel puţin câteva verificări în situaţii diferite, sub aspectul sezonului, vremii şi altor caracteristici, pentru a putea aprecia mărimea erorii astfel introduse. Evitarea erorilor sistematice se poate realiza pe baza unui control la nivelul surselor. Acestea se refer ă pe de o parte la echipamente şi metode de colectare, iar cealalt ă parte - la analiz ă şi interpretare.

2.3.2 Varianţ a Varian ţa sau dispersia este o m ăsur ă a repartiţiei valorilor individuale în jurul mediei. O valoare mai mic ă a varianţei arată o variabilitate mai strâns ă în jurul mediei. O dispersie mai mare indic ă o variabilitate mai mare. În afara unor cazuri excepţionale, când lacurile mici pot fi golite şi se pot examina to ţi peştii, este greu de realizat evaluări cantitative pentru to ţi indivizii unei popula ţii. Valoarea obţinută prin colectare difer ă de cea real ă, iar problema esen ţială nu este dac ă aceasta difer ă, ci care este m ărimea medie a acestei diferen ţe faţă de precizia necesar ă în studiul realizat. Acest fapt impune o stabilire clar ă a obiectivului colect ării. Uneori aceasta este uşor de f ăcut şi se poate observa de la început dac ă varianţa este suficient de mic ă. De exemplu, se cere stabilirea comparativ ă a ritmului de cre ştere pentru pe ştii din dou ă lacuri, pe baza lungimii indivizilor de doi ani la sfâr şitul lui septembrie. Trebuie apreciat dacă aceast ă diferenţă este semificativă din punct de vedere biologic. Dac ă se consider ă ca semnificative biologic numai diferen ţele de peste 5 cm, datele obtinute pot ar ăta că astfel de diferen ţe sunt mai mici decât această valoare, iar varian ţa este destul de mic ă în


12 / 38

acest caz; însă dacă semnificative biologic se consider ă diferenţele de 1 cm, atunci varian ţa va fi prea mare. Marimea varian ţei este determinat ă de variabilitatea natural ă a parametrului m ăsurat, de modul de organizare a colect ărilor şi de cantitatea de probe prelevate. De asemenea, deviaţia standard este invers propor ţional ă cu r ădăcina pătrată a numărului de probe. Acest fapt inseamnă că, pentru a ob ţine o acurate ţe mai mare, e nevoie de un volum de observa ţii mult mai mare decât în raportul de cre ştere a preciziei. Dincolo de un anume nivel, devine nerealist ă sau neeconomic ă încercarea de a ob ţine o precizie mai bun ă prin mărirea numărului de probe colectate, în cadrul unui program perfec ţionat de colectare, sau alt mod de abordare a problemei. Dintre tehnicile statistice care pot fi aplicate pentru a m ări eficienţa schemelor de colectare şi să reducă mărimea varian ţei la acela şi număr de probe ( şi costuri), cea mai mare utilitate o are stratificarea modului de colectare a probelor din popula ţile de pe şti. Prin stratificare se pot reduce sursele de erori sistematice şi să se obţină probe impar ţiale şi de varian ţă redusă dintr-o popula ţie statistică heterogenă cu număr mare de specii, prin grupare pe straturi, în interiorul c ărora condi ţiile sunt relativ omogene. Probele sunt colectate din fiecare strat şi sunt apoi analizate separat. De exemplu, „popula ţia statistică” ar putea fi accesibil ă prin toate punctele din lac unde fost amplasate setci de fund, dar aceasta poate fi stratificat ă pe zone în funcţie de adâncimea apei şi de natura patului. In mod similar, stratificarea se poate aplica la pe ştii care sunt captura ţi în în vederea examin ării vârstei, maturit ăţii, etc., dar se consider ă în mod separat fiecare grup de lungime dat ă pentru a ob ţine „chei” vârst ă-lungime. Printr-o alegere adecvat ă a modului de stratificare a sub-zonelor în lac pe baza unor condi ţii similare, se poate ob ţine un număr mic de probe de colectat, dar suficient pentru caracterizarea fiecarui substrat, iar numărul total de probe s ă fie mult redus.

2.4

Stabilirea programului programului de colectare

Este parte integrant ă a procesului de investigare a faunei piscicole şi a mediului în care aceasta tr ăieşte. Au fost prezentate anterior într-o desf ăş ăşurare logic ă: •

•

•

•

Definirea obiectivelor colect ăriii, de exemplu studiul efectelor sporirii capturilor de peşti asupra anumitor clase de pe şti (marime, vârst ă) dintr-un lac, Identificarea parametrilor parametrilor ce vor fi m ăsuraţi (metrici sau gravimetrici), ex. lungimea exemplarelor adulte sau subadulte la trei specii de pe şti, Selectarea uneltelor uneltelor ce vor fi utilizate: seturi de setci (m ărimea plasei 5, 8, 10 cm), electrofisher, vâr şe, etc Alegerea schemei de colectare, de exemplu folosirea plaselor câte o noapte în fiecare lună în 8 staţii diferite, câte dou ă în fiecare tip de habitat distinct al lacului.

Se va acorda o aten ţie deosebit ă acestor principii ori de câte ori e vorba de un nou program de investigare a faunei piscicole. In general, programul şi procedurile de colectare pot suferi anumite modific ări pe parcurs, în func ţie de obiective, mod de abordare şi resursele disponibile. Astfel de ajust ări trebuie s ă fie urmate de o modificare corespunzătoare a protocolului de colectare, ceea ce nu se întâmpl ă întotdeauna. Rezultatul neajust ării permanente este faptul c ă o mare cantitate din probele prelevate se dovedesc inadecvate obiectivelor studiului. Din moment ce colectarea poate fi una dintre cele mai costisitoare p ăr ţi a programelor de studiu, procedurile de realizare a acesteia trebuiesc examinate cu aten ţie, nu doar la începutul programului, dar şi reevaluate periodic ulterior.


13 / 38


14 / 38

3

Metoda de captur ă prin electronarcoză

3.1

Efectul curentului electric asupra peştilor

Peştii au un sistem nervos asem ănător cu celelalte vertebrate. În partea dorsal ă nervii, ieşind din măduva spinării, urmează miomerele şi pătrund în mu şchi. In partea anterioar ă a capului apare o sarcin ă negativă prin care s-ar explica de ce pe ştii sunt atra şi către anozi. Lungimea şi orientarea filetelor nervoase au un rol determinant - efectul curentului fiind cu atât mai puternic cu cât aceste fibre sunt mai lungi şi str ăbătute transversal de liniile de câmp electric. Orientarea pe ştelui în câmpul electric determin ă modul în care acesta este afectat, efectul cel mai puternic fiind atunci când pe ştele este plasat perpendicular pe liniile de câmp şi cu capul orientat spre anod. Pescuitul electric urm ăreşte s ă interfereze cu calea de transmisie neural ă dintre sistemul nervos central şi musculatura pe ştilor. Prin blocarea semnalului intern şi depăşirea acestuia de c ătre semnalul artificial, pescuitul electric redirec ţioneaz ă semnalul neural şi reacţia muscular ă. Pe ştii pot să str ăbată nederanjaţi bariera electric ă, dacă sunt orientaţi în pozi ţia adecvată. Odată intrat în câmpul electric, comportamentul pe ştelui va depinde de pozi ţionarea spaţială a peştelui la momentul ini ţial. Reacţia care se a şteaptă este de înot involuntar într-o direcţie predictibil ă (spre anod). Dac ă for ţa contracţiilor musculare este prea mare pot apare leziuni vertebrale. Pescuitul electric este selectiv în func ţie de talie. Pe ştii mai mari tind s ă fie mai vulnerabili, vulnerabili, datorită gradientului gradientului electric, voltajul cap-coad ă. Un peşte mare intersecteaz ă mai multe linii de câmp decât unul mic (Figura 1) Există o diferenţă importantă între selectivitatea dimensional ă, eficienţa capturii şi mortalitate. În timp ce eficien ţa capturii cre şte odată cu lungimea pe ştilor, mortalitatea depinde mai ales de r ăspunsul la lungimea şi frecvenţa impulsurilor. Pescuitul reversibil prin electronarcoz electronarcoz ă se deosebeşte fundamental de a şa zisul „pescuit electric” practicat de braconieri. Deoarece ace ştia folosesc curent electric alternativ sau impulsuri cu frecven ţe mai mari de 50 Hz, pe ştii şi alte organisme acvatice sunt ucise în mod nediscriminatoriu. nediscriminatoriu.

3.2

Realizarea pescuitului electric

Pentru producerea şi utilizarea curentului electric în scopul realiz ării pescuitului se folosesc o serie de aparate şi elemente anexe, numite în ansamblu agregat (Foto 1, 2, 3 ).

3.2.1 Agregatul pentru pescuit electric Agregatul de pescuit electric are urm ătoarele componente:

1. Sursa de curent, generatorul de curent continuu sau alternativ, pus în mi şcare de un motor cu combustie intern ă de dimensiuni mici, cu puterea de pân ă la 5 KW. Pentru aparatele mici portabile se poate folosi ca surs ă şi o baterie uscat ă NiCd sau baterii cu acid de 12 V. 2. Transformatorul, redresează curentul, formând impulsuri de curent continuu de pân ă la 700 vol ţi. Poate con ţine şi un dispozitiv electronic pentru producerea unor trenuri de impulsuri cu frecven ţă reglabilă de la 10 la 120 impulsuri pe secund ă.


15 / 38

3. Electrozii: - Catodul este inert şi este constituit din trese de cupru ce sunt plasate în ap ă sau târâte în urma operatorului cu aparatele portabile. La aparatele mai puternice, acesta poate avea forma unui cilindru din plas ă metalică. - Anodul este electrodul activ c ătre care sunt atra şi peştii. El are de regul ă o formă circular ă, fiind plasat pe un mâner izolant cu ajutorul c ăruia este purtat prin ap ă. Forma şi dimensiunile sale au o mare importan ţă pentru eficien ţa pescuitului. Pentru realizarea unei densit ăţi de curent corespunz ătoare condi ţiilor locale şi scopului pescuitului, este foarte important raportul dintre suprafa ţa anodului şi a catodului. Suprafaţa catodului trebuie s ă fie de regul ă de 4-5 ori mai mare decât suprafa ţa anodului. Când dimensiunile anodului sunt prea mari se realizeaz ă un flux de curent prea mare, ceea ce duce la suprasolicitarea generatorului de impulsuri şi chiar a motorului. Recomand ările actuale interzic folosirea anodului ca suport pentru plasa minciogului, pentru a reduce expunerea pe ştilor la efectele curentului şi a elimina pericolul contactului direct între operatori şi anod în momentul recuper ării peştilor. Unele firme furnizeaz ă odat ă cu aparatul de pescuit şi anozi de diferite dimensiuni şi forme, pentru a fi folosi ţi în funcţie de condi ţiile locale. 4. Cablurile de legătur ă trebuie să permit ă manevrarea uşoar ă a electrodului activ în condi ţii de siguran ţă a operatorului. La aparatele fixe cablurile trebuie s ă aibă o lungime de cca. 100 m, ceea ce impune g ăsirea unui raport optim între greutate şi siguranţa izolaţiei. 5. Ca materiale anexe sunt necesare: - mincioguri cu mâner izolant pentru recuperarea pe ştilor, - vase de 20-50 l pentru pentru depozitarea lor provizorie şi izolarea de efectele curentului electric, - materiale de protecţie. iilor de lucru Protejarea corect ă a operatorilor este foarte important ă datorit ă condi ţ ţiilor periculoase. Este obligatorie folosirea cizmelor lungi izolatoare, a mănuşilor izolatoare precum şi a dispozitivelor automate de întrerupere a curentului în caz de necesitate. Prezentarea acestor detalii este necesar ă întrucât la noi în ţar ă există relativ puţine informaţii legate de aceast ă aparatur ă şi instrucţiuni de folosire. Prezentarea metodologiei metodologiei de lucru este conform standardelor europene: SR EN 60335-2-86 sau CEI 60335-2-86.

3.3

Factorii care influenţează care influenţează pescuitul electric

Peştii aflaţi în interiorul unui câmp electric continuu se deplaseaz ă spre anod şi odată ajunşi în apropierea acestuia trec în starea de electronarcoz ă culcându-se pe o parte şi fiind astfel foarte u şor de capturat. Aceast ă stare este reversibil ă şi încetează la unuldouă minute dup ă îndepărtarea peştelui din câmpul electric. Efectul fiziologic al curentului electric asupra pe ştilor este influen ţat de mai mul ţi factori:

Caracteristicile curentului. Curentul electric alternativ produce şocuri mult mai puternice şi peştii sunt paraliza ţi pe locul în care se g ăsesc (tetanie). Atunci cînd frecven ţa este mare (aproximativ 50 Hz) se pot produce fracturi ale coloanei vertebrale, sânger ări ale branhiilor şi alte r ăniri grave (Matei, 1968). Cel mai potrivit pentru pescuitul experimental în ape dulci este curentul continuu transmis sub formă de impulsuri. Impulsurile m ăresc mult eficienţa curentului şi l ărgesc astfel raza


16 / 38

de acţiune a acestuia (Figura 2). Se pot folosi curen ţi mai puţin puternici, ceea ce înseamnă reducerea pericolului pentru operatori, pentru pe şti şi, nu în ultimul rând, folosirea unor aparate de dimensiuni mai mici şi mai uşoare (Cowx, 1990). Din punct de vedere practic se pot face urm ătoarele observa ţii. Puterea sursei de alimentare cre şte direct propor ţional cu: -

conductivitatea apei,

-

mărimea, respectiv adâncimea corpului de ap ă,

-

suprafaţa electrozilor (electrozi multipli sau compusi).

Conductivitatea apei, variază în funcţie de cantitatea de s ăruri solubile, care prin disociere, formeaz ă ioni. Aceştia faciliteaz ă transmiterea curentului prin ap ă. Cu cât apa este mai conductiv ă cu atât descărcarea de curent electric este mai mare şi sursele mai puternice. În apele cu conductivitate foarte mic ă pescuitul electric este foarte dificil, solu ţia extremă fiind mărirea conductivit ăţii prin dizolvarea unor s ăruri în apă (Lenon şi Parker, 1958; Zalewsky et al., 1989). Conductivitatea Conductivitatea se modifică în timp, fiind legat ă de factori ca: viituri, c ăderea frunzelor în apă, creşterea temperaturii, ş.a. Specia şi dimensiunile peştelui. Mulţi autori consider ă că speciile mobile sunt mai sensibile la curent decât cele sedentare (Timmermans, 1967). Peştii bentonici se refugiaz ă de obicei în n ămol la formarea unui câmp electric. Anghila şi larvele de cicar (Eudontomyzon) p ăr ăsesc nămolul sub influen ţa curentului şi se deplaseaz ă spre anod. Poten ţialul electric propriu la majoritatea speciilor de pe şti este de 1 - 4 V, pentru p ăstr ăv fiind de 1,2-2 V. Cu cât pe ştele este mai mare cu atât efectul curentului este mai puternic, deoarece, la aceea şi densitate a câmpului electric, un pe şte mare intersecteaz ă mai multe linii de câmp (de equipoten ţial) decât unul mic. Liniile de poten ţial sunt dispuse concentric în jurul electrozilor, fiind mai dense în apropierea lor. Astfel, un curent care are efect asupra unui peşte de 50 de cm pân ă la distanţa de 2 m va avea efect asupra unui pe şte de 10 cm doar până la distanţa de 20 cm (Figura 1). Datorită eficienţei sale deosebite, metoda pescuitului electric este recomandabil ă oricăror altor studii asupra ihtiofaunei, fiind în acela şi timp cea mai protectiv ă pentru peşti dintre metodele de pescuit utilizate în prezent.

3.4

Modul de utilizare al agregatului de pescuit electric

În funcţie de dimensiunile şi tipul aparatului de pescuit acesta poate fi purtat în spate de către unul dintre operatori (Foto 1) sau poate fi l ăsat pe mal, în timp ce operatorul deplaseaz ă anodul, care trebuie s ă aibă un cablu de leg ătur ă de circa 100 m (Foto 2 ). ). De asemenea, la nevoie, aparatul sau doar operatorul ce manevreaz ă anodul, se pot deplasa cu ajutorul unei b ărci. La aparatele de putere mai mare pot fi folosi ţi până la 5 anozi, ceea ce permite acoperirea întregii l ăţimi a râului. Este recomandabil, mai ales în cazul studiilor cantitative, s ă fie folosite dou ă plase cu ochiuri mici, care s ă bareze întreaga l ăţime a albiei, atât în amonte cât şi în aval de por ţiunea pescuit ă, asigurând astfel o captur ă totală a peştilor din sectorul respectiv (Figura 4).


17 / 38

Fiecare operator este înso ţit de 1-3 persoane ce culeg pe ştii din apă cu ajutorul unor mincioguri izolate electric (Foto 3). Persoanele care culeg pe ştii trebuie s ă aibă în imediata apropiere un vas de depozitare din plastic care, plutind pe ap ă, să poată izola peştii capturaţi de efectul curentului electric permiţând astfel eliberarea lor (dup ă efectuarea măsur ătorilor) în stare cât mai bun ă. În cazul pescuitului experimental electric efectuat de noi în râuri, am măsurat atât lungimea şi lăţimea râului (suprafa ţa pescuită) cât şi durata pescuitului pentru a putea compara rezultatele pescuitului din diferite sta ţii (capturi/unitate de efort egal, CPUE).

3.5

Avantajele şi dezavantajele pescuitului electric

3.5.1 Avantajele pescuitului electric •

•

•

Permite un pescuit mai complet dec ăt oricare alt ă metodă, toate speciile fiind supuse efectului curentului electric în propor ţii comparabile; Permite pescuiri în locuri inaccesibile altor metode (gropi cu r ădăcini şi alte obstacole aflate pe cursul unor râuri mari, sau mici b ălţi invadate de vegeta ţie, ş.a.); Este metoda cea mai pu ţin distructivă pentru fauna acvatic ă.

Utilizând curent electric continuu, practic nu este afectat ă starea peştilor, care pot fi eliberaţi pe loc în condi ţii din cele mai bune. Acest lucru permite repetarea probelor chiar în staţiile cu popula ţii mici şi studierea speciilor rare şi aflate sub protec ţie.

3.5.2 Dezavantajele pescuitului electric •

costul prohibitiv al echipamentului, echipamentului,

•

neîncrederea autorit ăţilor, care elibereaz ă foarte greu autoriza ţia de pescuit,

•

pericol de accidente în cazul echipamentului echipamentului improvizat.

•

produce efecte incomplet cunoscute asupra altor organisme acvatice.


18 / 38

4

Metodologia colectării ihtiofaunei prin pescuit reversibil (electronarcoz ă)

4.1

Echipamentul

Toate păr ţ ţile i le corpului susceptibile de a intra în contact cu electrozii trebuie protejate cu îmbr ăc ăminte izolant ă şi impermeabil ă. Trebuie utilizat echipament de lucru în conformitate cu starea vremii şi, la nevoie, c ăşti de protecţie împotriva zgomotului. Se recomand ă folosirea de c ătre echipa de lucru a ochelarilor polarizan ţi şi a şepcilor cu cozoroc care ajut ă la evitarea luminii reflectate de suprafa ţa apei şi măresc astfel vizibilitate asupra pe ştilor.

1. Vesta de salvare este este obligatorie obligatorie în apa apa mai adânc ă de genunchi şi la pescuitul din barcă. 2. Minciogurile trebuie s ă aibă mânerele din materiale izolante, plasa trebuie s ă fie f ăr ă noduri, pentru a nu r ăni peştii. 3. Vasele pentru peşti trebuie s ă fie din materiale izolante, s ă aibă dimensiuni adecvate, în funcţie de numărul peştilor colecta ţi. La nevoie trebuie echipate cu aeratoare pentru a asigura o mai bun ă refacere şi supravieţuire a pe ştilor. 4. Echipamentul Echipamentul de de comunicare, comunicare, trebuie s ă existe pentru cazurile de urgen ţă. 5. Trusa de de prim ajutor trebuie trebuie să fie prezent ă şi echipat ă pentru Resuscitare Cardio Pulmonar ă, inclusiv instruc ţiuni de folosire. 6. La pescuitul din barc ă (cu motor) este necesar ă pezenţa unui sting ător de incendii adecvat.

4.2

Aparatul de pescuit

Este alcătuit din: sursă, tablou de comand ă, cabluri, întrerup ătoare şi electrozi. Curentul utilizat poate fi continuu sau continuu în impulsuri; curentul alternativ este periculos pentru pe şti şi nu va fi utilizat. Echipamentul trebuie să fie conform standardului IEC 60335-2-86 .

Echipamentele Echipamentele portabile trebuie s ă : •

aibă întrerupătoare de siguran ţă «mâna moart ă »,

•

să fie suficient de u şoare pentru a fi transportate în condi ţii dificile,

•

să poată fi abandonate rapid (ham special),

•

să aibă baterii care nu curg.

Echipamentele cu generator trebuie s ă fie protejate contra scurgerilor de ulei, acid sau combustibil. Echipamentul Echipamentul trebuie calibrat pentru a permite compararea rezultatelor


19 / 38

4.3

Protecţia muncii

4.3.1 Aspecte generale Trebuiesc acoperite aspecte diverse legate de lucrul în teren, în mediul acvatic, utilizarea diverselor echipamente şi substanţe periculoase şi a curentului electric. Personalul trebuie instruit în privin ţa accidentelor prin electrocutare, înec, c ădere, intoxica ţii cu gaz de eşapament. Preg ătirea teoretic ă şi practic ă include un bagaj de cunoştinţ e privitoare la: •

Acordarea primului ajutor, resuscitarea cardio respiratorie,

•

Prevenirea accidentelor de ma şină,

•

Noţiuni de utilizarea şi manevrarea b ărcilor, protec ţia muncii pe ap ă,

•

Lucrul pe teren: starea vremii, orientare, cunoa şterea terenului, siguran ţa personal ă

•

Cunoaşterea şi utilizarea echipamentelor şi materialelor, între ţinerea lor,

•

Protecţia muncii in cursul pescuitului electric,

•

Utilizarea şi manipularea chimicalelor periculoase.

În ceea ce privesc comunica ţ iile, iile, se au în vedere urm ătoarele aspecte: •

Verificarea traseului şi confirmarea ajungerii la locul de munc ă,

•

Inregistrarea şi respectarea traseului, a orarului de lucru şi deplasare,

•

Contacte: telefon, adrese pentru poli ţie, ambulanţă, pompieri, salvamont, spitale sau puncte de prim ajutor aflate în zona de lucru

În ceea ce prive şte protec ţ ţia i a individual ă sunt necesare: •

Echipamentele de lucru şi protecţie,

•

Fişele medicale pentru to ţi participanţii,

•

Contacte personale, telefoane,

•

Examen clinic şi vaccinări.

4.3.2 M ăsuri de siguranţă Fiecare echipă va avea un responsabil cu protec ţia muncii care va participa la activit ăţile ăşurate. desf ăş Aparatele de electronarcoz ă prezint ă pericol de electrocutare dac ă nu sunt utilizate corespunzător normelor. În timpul lucrului personalul trebuie s ă aibă echipament echipament de lucru izolant corespunz ător. Se vor folosi cizme pantalon şi manuşi izolatoare. În cazul în care cizmele se ud ă la interior, pescuitul se intrerupe pân ă la înlocuirea acestora. Este interzisa atingerea elementelor active ale electrozilor pe perioada func ţ ion ionării.

Personalul auxiliar va intra în ap ă pentru culegerea pe ştilor sau a altor obiecte doar după întreruperea curentului şi îndepărtarea anodului . Pescuitul nu poate fi continuat decât după îndepărtarea tuturor persoanelor (cu excep ţia echipei de lucru) din ap ă.


20 / 38

Este interzisă modificarea echipamentului de pescuit, a conexiunilor şi întrerupătoarelor şi orice interven ţie a personalului personalului neautorizat asupra acestuia. Este interzis pescuitul în apropierea persoanelor aflate în ap ă, animalelor domestice, etc. Pescuitul se va întrerupe în timpul t impul furtunilor şi ploilor. Pe timpul pescuitului, responsabilul cu protec ţia muncii trebuie s ă cunoasc ă amplasarea celui mai apropiat punct de prim ajutor şi să dispun ă de mijloace de alarmare (telefon mobil, radiotelefon). De şi autoritatea revine responsabilului cu protec ţia muncii, fiecare membru al echipei are responsabilitatea de a solicita modificarea unei ac ţiuni sau a se retrage dacă nu sunt respectate normele de protec ţie a muncii. La începutul zilei şeful echipei va face un scurt instructaj şi va atribui sarcini clare şi precise membrilor echipei. Conexiunile şi întrerupătoarele vor fi verificate în teren înainte de începerea lucrului, în stare oprit ă. Generatorul va fi pornit doar dup ă imersarea catodului şi după ce toţi membrii echipei au confirmat că sunt pregătiţi de lucru. La începutul fiec ărui pescuit (toane) se verific ă dacă toţi membrii echipei sunt corect echipa ţi şi integritatea echipamentului. echipamentului. Un sistem de semnale vizuale trebuie adoptat pentru comunicare dintre echipa de lucru şi operatorul aparatului aparatului fix de pe ţărm (recomandabil radiotelefon hand-free). Este interzis pescuitul în timpul viiturilor şi pe timp de ploaie. Este interzis pescuitul de unul singur. Pe timpul depozit ării, echipamentul trebuie încuiat şi menţinut în condi ţii adecvate (ferit de umezeal ă, murdărie, şocuri). În timpul lucrului cu aparatul aflat pe mal, acesta se va afla într-o pozi ţie stabilă şi fixă. Generatorul nu va fi deplasat în timpul func ţionării decât dac ă este portabil prin construcţie. La pescuitul din barc ă, personalul va fi instruit corespunz ător. Toate păr ţile metalice ale echipamentului trebuie împ ământate (legate între ele) şi fixate împotriva mi şcării. Barca trebuie să fie stabilă (să nu se legene sau încline). Portul vestelor de salvare este obligatoriu .

4.4

Obiectivele pescuitului

Pescuitul efectuat cu scopul de a colecta informaţii despre ihtiofaună ce vor fi utilizate în aprecierea calităţii apei (habitatelor acvatice) În acest caz parametrii urm ăriţi sunt : •

Abundenţa peştilor

•

Compozi ţia pe specii

•

Structura popula ţiilor (de vârste şi dimensiune).

4.4.1 Dimensiunea şi numărul staţ iilor iilor de pescuit Pentru a fi siguri c ă datele despre abunden ţă şi structura pe vârste sunt valide, trebuie recoltat un număr suficient de probe. M ărimea numărului de probe depinde de diferen ţele dintre diferite sta ţii (staţiile trebuie s ă cuprindă toate tipurile de habitate) şi, dacă este necesar, se poate avea în vedere şi urmărirea în timp a modific ărilor din cadrul popula ţiilor (la speciile migratoare, dimensiunile popula ţiei variaz ă mult în timp).


21 / 38

Numărul minim de sta ţii depinde de coeficientul de varia ţie dintre sta ţii (CV). Coeficientul de varia ţie este raportul dintre devia ţia standard între sta ţii / media aritmetic ă a abunden ţei. Abunden ţa este numărul de peşti/staţie.

Coeficient de variaţie CV

Număr minim de staţii n

0,2 0,4 0,6 0,8

3 4 9 16

Tabel 1 Numărul minim de staţii, în raport cu coeficientul de variaţie Suprafaţa de pe care este recoltat ă proba depinde de m ărimea corpului de ap ă şi diversitatea habitatelor.

Dimensiunea râului

Lungimea minimă pescuită

Pâraie mici, lăţime <5 m Pâraie mici lăţime 5-15 m Răuri şi canale lăţime >15 m Ape mari (râuri, lacuri) puţin adânci<70 cm Lacuri adânci > 1m

20 m pe întreaga lăţime 50 m pe întreaga lăţime >50 m pe una sau ambele margini 200 m2 >50 m din zona litoral ă

Tabel 2 Lungimea minimă parcursă pentru o probă (toană).

4.5

Practica pescuitului reversibil prin electronarcoz electronarcoz ă

DESCRIEREA DESCRIEREA ACTIVITĂŢILOR

4.5.1 Preg ătirea deplasărilor include •

Obţinerea avizelor şi autorizaţiilor de pescuit

•

Instruirea personalului participant

•

Pregătirea logistic ă: materiale, echipamente, combustibil, piese de schimb

•

Informare asupra cailor de acces, condi ţii locale

4.5.2 Preg ătirile la punctul de staţ ie ie •

Anunţarea autorit ăţilor şi a popula ţiei locale (t ăbliţe avertizoare)

•

Organizarea echipei de lucru, stabilirea responsabilit ăţilor

•

Recunoaştere şi orientare asupra locului de pescuit

•

Inregistrarea datelor fizico-geografice fizico-geografice

4.5.3 Activitatea de pescuit •

Se conectează şi verifică cablurile şi se introduc electrozii în ap ă

•

Se verifică întrerupătoarele

•

Se porneşte generatorul


22 / 38

4.5.4 Râurile mici (ce pot fi traversate cu piciorul) Vor fi pescuite de pe mal sau folosind cizme pantalon. Când l ărgimea râului o cere, este de preferat utilizarea a doi anozi, un anod la fiecare 5 m l ăţime. Pescuitul se face de regul ă, în amonte pentru ca apa tulburat ă să nu reducă eficienţa. Operatorii trebuie s ă se mişte încet, parcurgând habitatul cu mi şcări de măturare ale electrodului, pentru a scoate peştii afar ă din ascunzători (Figura 3). Pentru a u şura captura pe ştilor în ape repezi minciogurile trebuie s ă fie în apropiere şi în aval de anod. Pentru estim ările densit ăţii absolute trebuie folosite plase transversale de barare a cursului apei (Figura 4) şi metoda de Lurry, care const ă în repetarea pescuitului pân ă la epuizarea stocului. Pentru estimările relative se pot folosi bariere par ţiale (cum ar fi vaduri, atunci când exist ă specii mobile, neteritoriale). neteritoriale). Se va utiliza echipament portabil sau sec ţiunile vor fi accesate cu ajutorul unor cabluri lungi. Dac ă condiţiile o permit (adâncime uniform ă) generatorul poate fi amplasat pe o mică plută remorcat ă de echipa de lucru.

4.5.5 Râurile mari Pot fi pescuite electric şi în combinaţie cu alte metode. Pescuitul electric este eficient mai ales de-a lungul malurilor. Când apa dep ăşeşte 70 cm este necesar ă folosirea unei b ărci. Operatorii trebuie s ă fie amplasa ţi în aşa fel încât s ă aibă acces cu minciogul la por ţiunea eficientă a câmpului electric (electrotaxie şi narcoză). Barca trebuie s ă se deplaseze în aval (în asemenea mod încât s ă asigure accesul la tufele de vegeta ţie şi alte ascunz ători ale pe ştilor) sau în amonte, atunci când debitul este mare. În apele repezi este necesar ă deplasarea b ărcii la aceea şi viteză cu apa, prin utilizarea motorului sau vâslelor în a şa fel încât barca s ă aibă aceeaşi viteză cu peştii imobiliza ţi aflaţi în derivă. În apele lente nu este necesar ă sincronizarea deplas ării bărcii cu curgerea apei, barca putând fi controlat ă la nevoie de pe mal cu funii. Cu cât râul este mai mare cu atât este mai dificil ă şi periculoas ă amplasarea plaselor transversale. În râurile mari se va urm ări combinaţia de forme şi frecvenţe ale impulsurilor în scopul optimiz ării captur ării speciilor ţintă. Estimarea absolut ă a densităţilor în râurile mari este dificil ă. În aceste corpuri de ap ă, o probă reprezentativă stabilă privind numărul şi compoziţia specifică, abundenţa, constă de fapt dintr-un şir de subprobe numeric propor ţionale cu diversitatea tipurilor de habitat prezente. Din acest motiv o metodologie stratificat ă de eşantionaj este necesar ă. Din punct de vedere calitativ, cre şterea numărului de date poate fi ob ţinută prin pescuitul zonelor de mal în diferite tipuri t ipuri de habitat. Atunci când puterea generatorului permite, eficien ţa poate fi crescut ă prin creşterea numărului anozilor (Figura 3). Sisteme de anozi compuşi pot fi montate la bordul b ărcii (Foto 3). În funcţie de conductivitate, consumul de curent poate cre şte substanţial necesitând generatoare şi panouri de control adecvate. În unele ţări, legislaţia limiteaz ă puterea ce poate fi instalat ă la o astfel de ambarca ţiune. Adesea este posibil ă doar pescuirea zonelor de mal cu oarecare eficien ţă, în timp ce peştii din apa adânc ă vor scăpa pescuitului.


23 / 38

4.6

Identificarea şi măsurarea peştilor, eliberarea lor

4.6.1 Generalit ăţ i ăţ i În vederea satisfacerii cerinţelor minime ale Directivei Cadru a Apei, urm ătorii indicatori vor fi utilizaţi pentru metodele standardizate de apreciere a calit ăţii apei: compozi ţia pe specii şi compoziţia pe vârste Peştii vor fi manipula ţi încât să fie evitate pierderile şi leziunile. Aerarea apei din containerele de p ăstrare este esenţială pentru reducerea mortalit ăţii piscicole datorate manipul ării.

4.6.2 Identificarea peştilor Se va face la nivel de specie, folosind caracterele morfologice. La specimenele cu caractere neclare (hibride, asem ănătoare, puiet) se vor conserva specimene, care vor fi identificate în laborator.

4.6.3 M ăsur ători Vor fi măsurate lungimea şi după caz greutatea (în cazul calcul ării abunden ţei gravimetrice). În cazul suprapunerii claselor de vârst ă pot fi recolta ţi solzi (de pe partea stângă a peştelui, deasupra liniei laterale) pentru aprecierea vârstei. Dac ă numărul pentru o specie din prob ă depăşeşte 30 indivizi, este considerat suficient pentru determinarea structurii de vârst ă a populaţiei.

4.6.4 Anestezice, dezinfectanţ i i Anestezicele Anestezicele sunt utile pentru manipularea specilor de mari dimensiuni, active. Se recomandă utilizarea dezinfectan ţilor dacă echipamentul este folosit în bazine acvatice diferite, pentru a preveni r ăspândirea bolilor şi paraziţilor.

4.6.5 Eliberarea peştilor Cu excepţia specimenelor pentru colec ţii muzeale (voucher) şi a celor păstrate pentru identificare în laborator (caractere confuze), to ţi peştii vor fi elibera ţi imediat ce a fost încheiată procesarea. Procesarea şi eliberarea se va face dup ă fiecare toan ă, lungime parcursă. Peştii vor fi elibera ţi într-o por ţiune lini ştită şi adâncă, în apropierea malului. Trebuie f ăcută o evaluare a mortalit ăţii şi notată în procente din totalul probei.

4.6.6 Rezultate Rezultatele pescuitului pescuitului electric vor con ţine următorii parametri : •

•

•

inventarul speciilor prezente, compozi ţie specifică, abundenţa; abundenţa fiecărei specii va fi raportat ă la numărul total de indivizi capturaţi şi la 100m2 pescui ţi, structura de vârst ă va fi raportată pentru fiecare specie. Vârsta poate fi determinat ă după frecvenţa lungimilor sau citit ă pe solzi. Structura de vârst ă poate fi exprimat ă ca lungime medie pentru fiecare clas ă de vârstă împreună cu deviaţia standard şi numărul peştilor din prob ă. Pentru speciile abundente, num ărul exemplarelor în fiecare clas ă de vârstă trebuie înregistrat pentru a identifica lipsa unor anumite clase de vârst ă. Dacă determinarea vârstei este prea scump ă sau prea complicat ă, repartizarea dimensiunilor poate fi suficientă pentru aprecierea structurii popula ţiei


24 / 38

•

măsur ători adiţionale, opţionale : cânt ărirea şi calculul biomasei fiec ărei specii.

•

anomalii şi paraziţi, pot fi de asemenea înregistrate

4.6.7 Controlul calit ăţ ii datelor ăţ ii Calitatea datelor este influen ţată de metodologia folosit ă, acurateţea şi precizia măsur ătorilor. Asigurarea calit ăţii se face prin : •

pregătirea adecvat ă a echipei de teren,

•

aplicarea metodologiei standardizate, standardizate,

•

verificarea modului de completare a fi şelor,

•

definiţii clare şi corect prezentate,

•

definirea clar ă a obiectivelor studiului

4.6.8 Înregistrarea datelor Detaliile despre particularit ăţile fizice, echipa de pescuit, efortul de pescuit, obiective, echipament, captur ă, etc vor fi inregistrate într-o fi şă tip. Aceast va fi întocmit ă şi distribuită de organizatorul pescuitului având format şi conţinut unic la nivel de ţar ă.


25 / 38


26 / 38

Anexa 1 LISTA DE VERIFICARE A OPERA ŢIUNILOR PREG ĂTITOARE

Înainte de demararea acţiunii de teren trebuie avute în vedere: •

verificarea existen ţei şi stării de func ţionarea a echipamentelor

şi materialelor necesare •

obţinerea autoriza ţiilor şi permiselor de pescuit

•

instruirea personalului participant (fi şe de protecţia muncii)

•

control medical

•

identificarea traseelor de acces şi evacuare, a punctelor de prim ajutor


27 / 38


28 / 38

Anexa 2 LISTA MATERIALELOR NECESARE

Materiale de uz general •

Dosarul statiei respective

•

Harta, descrierea, schi ţa habitatului

•

Carnet de însemn ări

•

Fişele pentru recoltarea probelor

•

Manualul de lucru

•

Autorizaţia de pescuit, legitima ţia de serviciu, delega ţie

•

Sonar

•

Unitate GPS, cu manual si baterii de rezerva

•

Aparat foto

•

Ancor ă si funie

•

Perie de cur ăţ ăţat echipamentul

•

Folie plastic, prelat ă (pentru lucru în condi ţii nefavorabile şi protejarea materialelor)

•

Trusă de scule, band ă adeziv ă, saci de plastic, pungi cu inchidere etan şă

Pentru ihtiofauna •

Barca

•

Setci, varse, voloc, plase (barier ă) pentru închiderea zonei de pescuit, mincioguri

•

Aparat electronarcoz electronarcoză, cu cabluri, bobine, portelectrozi şi electrozi,

•

Cizme pantalon, m ănuşi, centuri de salvare, ochelari de polarizare, şapcă cu cozoroc

•

Lămpi frontale, lanterne

•

Balize, funii, ancore, pl ăcuţe de avertizare

•

Lighene, g ăleţi, borcane etan şe, pentru conservare

•

Cântar electronic, ihtiometru, rigl ă gradat ă, lupă

•

Formol 37%, pahar gradat, seringi mari, m ănuşi şi ochelari de protec ţie

•

Lăzi frigorifice

•

Fişe de lucru, markere universale, creioane, etichete


29 / 38


30 / 38

Anexa 3 FIŞA DE ÎNREGISTRARE A DATELOR

Recomandarea noastr ă este ca aceste fişe să fie unice la nivel de ţar ă, multiplicate şi distribuite centralizat. LOCAŢIA, ECHIPA, OBIECTIVE Numele staţiei:………………………………………………………………….. Tipul corpului de ap ă (pârâu, râu, canal, lac):………………………………. lac):………………………………. Numele râului:…………………………………………………………………... Coordonate GPS:………………………………………………………………. Componen ţa echipei:…………………………………………………………... Metoda de pescuit:……………………………………………………………... Data:……………………………………………………………………………… Perioada zilei:…………………………………………………………………… Obiective (monitorizare, verificare, cercetare etc):…………………………. Observaţii:………………………………………………………………………. ECHIPAMENT, CONDIŢII Modelul aparatului, tipul uneltelor de plas ă:…………………………………. Producător: ……………………………………………………………………... Setări, mărimea ochiurilor:…………………………………………………….. Nivelul apei:……………………………………………………………………... Condi ţii meteo:………………………………………………………………….. Conductivitate:………………………………………………………………….. Temperatur ă:……………………………………………………………………. Vizibilitate, turbulen ţă:………………………………………………………….. Tipul anodului:…………………………………………………………………... Utilizarea plaselor barier ă:…………………………………………………….. Numărul trecerilor, toanelor:………………………………… toanelor:…………………………………………………… ………………… Observaţii:….…………………………………………………………………… STAŢIA Lungimea:……………………………………………………………………….. Lăţimea apei (medie):………………………………………………………….. Adâncimea medie:……………………………………………………………… Adâncime maximă:……………………………………………………………...


31 / 38

Suprafaţa pescuită sau lungimea de mal parcurs ă:………………………… Viteza apei (clase):…………………………………… (clase):…………………………………………………………… ………………………... ... Tipul substratului dominant:…………………………… dominant:…………………………………………………… ……………………… Tipuri de habitate:………………………………………………………………. Vegetaţie de mal:……………………………………………………………….. Vegetaţe acvatică:……………………………………………………………… Gradul de umbrire:……………………………………………………………… Resturi vegetale (lemnoase):…………………………………………………. Altitudine: ……………………………………………………………………….. Pantă:……………………………………………………………………………. Observaţii:……………………………………………………………………….. CAPTURĂ Pentru fiecare fiecare statie statie se notează: Lista speciilor Număr de indivizi Dimensiunea maxim ă pe specii sau la toate exemplarele Greutate Anomalii, boli, parazi ţi Sex Gradul de maturitate Conţinut stomacal Observaţii


32 / 38

Bibliografie 1. Angermeier, P.L and and Carrr J.R., 1986. 1986. Applying an Index Index of Biotic Integrity Integrity based on stream – fish communities: considerations in sampling and interpretation. N.Am.J.Fish.Manage.6:418-429 2. Angermeier, P.L. and Smogor, Smogor, R.A.1995. Estimating Estimating number of species and relative abundance in stream-fish communities: effects of sampling effort and discontinuos spatial distributions. Can.J.Fish.Aquat.Sci.52:936-949 Can.J.Fish.Aquat.Sci.52:936-949 3. Angermeier, P.L. and Davideanu Gr., Gr., 2004. Using fish communities communities tio assess assess streams in Romania: initial development of an index of biotic integrity, Hydrobiologia. Hydrobiologia. 511:65-78 4. Bohlin, T., Hamrin Hamrin S., Heggberget, Heggberget, T.G., Rasmussen, Rasmussen, G. and Saltveit, S.J. 1989. 1989. Electrofishing -Theory and practice with special emphasis on salmonids. 173:9-43 5. Cowx, I.G. and Lamarque, Lamarque, P (editors), (editors), 1990, Fishing Fishing with electricity. Fishing Fishing news Books, Blackwell Sci. Publ ., Oxford 248 pp. 6. Cowx, I.G. (editor), 1990, Developments Developments in Electric Fishing. Fishing. Fishing News Books, Blackwell, Sci. Publ., Oxford 7. Goodchild, G.A., 1991, 1991, Code of Practice and Guidelines for Safety Safety for Electric Fishing. EIFAC Occazional Paper no. 24, FAO, Rome. 8. Lamoroux, N., Capra, H., Pouilly, M., and Souchon, Y. 1999. Fish habitat preferences in large streams of southeren France. Freshwater Biology, 42:673687. 9. Lyons, J. 1992. 1992. The length of steram to sample sample with a towed towed electrofisghing electrofisghing unit when fish species richness, is estimated. N. Am. J. Fish. Manage., 12:198-203 10. Nelva, A., Pesat, H. And Chessel, D. 1979. Une nouvelle methode d etude des peuplements ichthyologiques dans les grands cours d’eau par echantillionnage ponctuel d’abondance. Comptes-rendus des l’Academie des Sciences, Paris. 289:1295-1298. 11. Oberdorff, T., Hugueny, B., Compin, A. and Belkessam, D., 1998. Non-interactive fish communities in the coastal streams of north-western France.J. Anim. Ecol. 3:472-484 12. Palerm, M.H., 1995. Relationship among number of fish species sampled, reach length surveyed, and sampling effort in South Carolina Coastal plain streams . N. Am. J. Fish. Manage. 15:110-120 13. Simmons, T. and Lyons , J., 1995. Comparison of catch per effort and removal procedures for sampling stream fish assemblages. N. Am.J. Fish.Manage15:419427 14. Thevenet, A and Stazner, B., 1999. Linking fluvial fish communty to physical habitat in large woody debris: sampling effort, accuracy and precision. Archiv fur Hydrobiologie, Hydrobiologie, 145:55-77 15. Yoder, C.O. and Smith, M.A., 1998. Using fish assemblages in a state biological assessment and criteria program: essential concepts and consideration. Pp.17-56 in T.P. Simon (Ed) Assessing the sustainability and biological integrity of water resources using fish communities. Lewis Press, Boca Raton, FL.USA. 16. Yippin, C., 1958. The removal method of population estimation. J. Wildlife Management, 22:82-90


33 / 38


34 / 38

Figura 1. Efectul curentului electric este cu atât mai puternic cu cât peştele este mai mare şi se află mai aproape de anod

Figura 2. Curentul electric continuu asigura cea mai extins ă zonă de galvanotaxie şi galvanonarcoză, cel alternativ nu produce galvanotaxie galvanotaxie


35 / 38

Figura 3. Două moduri de de deplasare in cursul pescuitului pentru a acoperi complet suprafa ţa de probă

Figura 4. Utilizarea plaselor barier ă pentru a opri fuga pe ştilor din suprafa ţa de probă


36 / 38

Foto 1. Aparat de pescuit portabil


37 / 38

Foto 2. Aparat de pescuit fix, cu bobina de cablu

Foto 3. Aparat de pescuit de putere, pentru lacuri, cu anozi compusi. Pestii sunt colectati cu ajutorul unor mincioguri izolate


38 / 38

10 TR-18 SOP Recoltare Pesti

Recommend Documents