ALEXANDRU PETRICICĂ
GRAM GR AMA ATI TICA CA LI LIMB MBII II RO ROM MÂNE PENTRU EXAMENE
1500 GRILE
COMENTATE EXPLICATE ŞI Academia de Poliţe Facultatea de Drept Academia de Poliţie Penitenciare Şcoala de Agenţi de Poliţie „V „Vasile asile Lascăr” Câmpina Şcoala de Agenţi de Poliţie „Septimiu Mureşan” Cluj-Napoca Şcoala de Subofiţeri de Jandarmi Jandarmi Drăgăşani Admitere în liceu
Editura Road Language Centre, Bucureşti
CUPRINS
Argument..................................................................................................... Argument...................................................................... ........................................................... .................................5 .....5 Lista de abrevieri....................................... abrevieri................................................................... ................................................................... ......................................................9 ...............9 Fonetica – grile !i r"spunsuri.................................................................................................... spunsuri .................................................................................................... 13 Vocabularul – grile !i rapunsuri...............................................................................................21 Verbul – grile !i r"spunsuri.......................................................................................................27 Substantivul – grile !i r"spunsuri ............................................................................................. 37 Articolul – grile !i r"spunsuri ...................................................................................................50 Adjectivul – grile !i r"spunsuri.................................................................................................54 Pronumele – grile !i r"spunsuri ................................................................................................61 Numeralul – grile !i r"spunsuri ................................................................................................74 Adverbul – grile !i r"spunsuri ..................................................................................................81 Prepozi!ia – grile !i r"spunsuri .................................................................................................91 Conjunc!ia – grile !i r"spunsuri................................................................................................95 Interjec!ia – grile !i r"spunsuri...............................................................................................100 Predicatul – grile !i r"spunsuri...............................................................................................103 Numele predicativ – grile !i r"spunsuri .................................................................................116 Subiectul – grile !i r"spunsuri.................................................................................................127 Atributul – grile !i r"spunsuri ................................................................................................138 Complementul – grile !i r"spunsuri .......................................................................................149 Morfo-sintaxa – grile !i r"spunsuri ........................................................................................ 160 Sintaxa frazei – grile !i r"spunsuri ......................................................................................... 174 Testul 1 – 1 – grile !i r"spunsuri.................................................... spunsuri.......................................................................................... ................................................ .......... 196 spunsuri.......................................................................................... ................................................ .......... 202 Testul 2 – grile !i r"spunsuri.................................................... spunsuri.......................................................................................... ................................................. .......... 208 Testul 3 – 3 – grile !i r"spunsuri................................................... spunsuri.......................................................................................... ................................................. .......... 215 Testul 4 – 4 – grile !i r"spunsuri................................................... spunsuri.......................................................................................... ................................................. .......... 226 Testul 5 – 5 – grile !i r"spunsuri................................................... spunsuri.......................................................................................... ................................................. .......... 239 Testul 6 – 6 – grile !i r"spunsuri................................................... spunsuri.......................................................................................... ................................................. .......... 254 Testul 7 – grile !i r"spunsuri................................................... spunsuri......................................................................................... ................................................. ........... 268 Testul 8 - grile !i r"spunsuri................................................... Subiecte date la examene în anul 2009 .................................................................................281 Academia de Poli#e – grile !i r"spunsuri ........................................................................ 282 Academia de Poli#ie – Penitenciare – grile !i r"spunsuri ................................................290 $coala de Agen#i de Poli#ie „Vasile Lasc"r” Câmpina – grile !i r"spunsuri ...................297 $coala de Agen#i de Poli#ie „Septimiu Mure!an” Cluj-Napoca – grile !i r"spunsuri......308 $coala de Subofi#eri de Jandarmi Dr"g"!ani – grile !i r"spunsuri...................................317 ............................................................................................... ................................................. ............... 328 Bibliografie selectiv".............................................................
7
10. Care sunt sunetele din cuvintele: acela !i, cinci: a. - 4 vocale, 3 consoane, 1 liter! ajut!toare + 2 vocale, 3 consoane; consoane; b. - 3 vocale, 3 consoane, 1 i scurt, 1 lit. aj. + 1 vocal!, 3 consoane, 2 lit. aj. c. - 4 vocale, 2 consoane, 1 i scurt + 1 vocal!, 3 consoane, 1 lit. aj. 11. Sunt triftongi ascenden"i toate cuvintele din seria: a. - tr!iau, cinsteai, lupoaic !; b. - beai, aveau, puneai; c. - aripioar!, leoarc!, creioane. 12. Exist! hiat între cuvinte (în fonetic ! sintactic!)în enun"urile: a. - Pe acolo am trecut ieri. b. - Am plecat în excursie cu prietenii. c. - El a mers la plimbare. 13. Exist! diftongi în toate cuvintele din seria: a. - stau, f !cea, f !ceau, poet; b. - cheam!, agreez, familie; c. - mâine, duio#ie, biruia. 14. Sunt desp!r"ite corect în silabe toate cuvintele din seria: a. - in-duc-"i-e, fle-xi-u-ne, de-but; b. - in-du-c"i-e, in-dus-tri-a#, a-ntic; c. - î-n!s-cut, în-ne-gur-a, r!s-coa-ce. 15. Se scriu #i se pronun"! corect toate cuvintele din varianta: a. - dojan!, a#eaz!, în#eal!, #eade; b. - #ade, a#az!, în#al!, înnopta; c. - înot, înnoi, în !moli, a#eaz!. 16. Sunt vocale în hiat în toate cuvintele din seria: a. - pia"!, piard!, familie, crea"!; b. - lian!, aerisi, cereale, agreez; c. - oaie, ghea"!, gre#eal!, editor. 17. În cuvintele: 1. - duioas", 2. - respectuoas" , 3. - coabita litera o noteaz!: a. - vocala o în toate; b. - semivocala o în 1, 2 #i vocala o în 3; c. - semivocala o în 1, semivocala u în 2, vocala o în 3. 18. Litera i în pozi"ie final! noteaz! vocal! în cuvintele: a. - faci, ori, aici, pui; b. - membri, afli, a ochi, zvârli; c. - pomi, a fugi, po "i, a ie#i. 19. Cuvintele: mai, mai din enun"urile: 1. - Mai mai c"utat? 2. - Mai mai c" a ! accepta propunerea ta. , sunt scrise corect în varianta: a. - 1. - M-ai mai c"utat? 2. - Mai mai c" a ! accepta propunerea ta. b. - 1. - Mai mai c"utat? 2. - Mai m-ai c" a ! accepta proponerea ta. c. - 1. - Mai m-ai c"utat? 2. - M-ai mai c" a ! accepta propunerea ta. 20. Alege"i forma corect!: a. - a se sfi, a pri, a înmi; b. - a se sfiii, a priii, a înmiii; c. - a se sfii, a prii, a înmii. 14
3. a. 4. b. 5. b.
pus-ti-iii (exist! doi diftongi), eu (se pronun"! ieu (triftong). În varianta b:eu (triftong), pus-ti-i (diftong), su-pe-ri-oa-r " (diftong), a-veau (triftong). În varianta c sunt numai triftongi. Litera x noteaz! întotdeauna dou! consoane, deci varianta a este corect!. Litera h este întotdeauna liter ! ajut!toare în grupurile che, chi, ghe, ghi, Theodor . În varianta a #i c desp!r"irea corect! este:în-tre, o-chii, ast-fel, Vic-tor, a-ie-vea,
frac- # i-u-ne. i-u-ne. 6. c. Litere f !r! valoare fonetic! sunt literele ajut !toare: h (în che. chi. ghe. ghi #i Theodor), dar #i e sau i când se afl ! dup! c, g, ch. gh, iar în silaba respectiv ! este o alt! vocal!. În variantele a #i b nu sunt litere f !r! valoare fonetic! în cuvintele: cia-nu-r " , ci-c"-lea-l" , ci-mi-li-tu-r " , a-ce-ea. floare,, 7. a. În celelalte variante sunt cuvinte în care semivocala o nu are valoare de u: floare doare. 8. a. Toate substantivele #i adjectivele care se termin ! în 3 i au: vocal!, semivocal!, vocal!. În cuvântul geamgiii, primul i este #i vocal!, #i liter! ajut!toare. 9. b. În celelalte variante nu sunt desp !r"ite corect: sin-u-ci-ga ! , mem-bru, si-tu-a- # i-e, i-e, um-bre-l" , ca-u-ciuc, ne-clin-tit. 10. b. Desp!r"im în silabe: a-ce-la !i (3 vocale, 3 consoane, 1 i scurt (e este #i vocal! #i liter! ajut!toare), cinci (1 vocal!, 3 consoane- 2 litere ajut !toare, f !r! valoare fonetic!). 11.c. Triftongii ascenden"i sunt alc!tui"i din: semivocal! + semivocal! + vocal!. În variantele a #i b exist! triftongi centra"i (semivocal!+vocal !+semivocal!). 12.a. Hiatul în fonetic! sintactic! se întâlne#te când un cuvânt se termin ! în vocal! #i urm!torul începe cu vocal !. 13.c. Pentru ca s! afl!m diftongii, triftongii #i hiatul, este necesar s ! desp!r"in cuvântul în silabe, apoi s! vedem care silabe con "in grupurile de cuvinte cerute de întrebare; vedem apoi silabele care con "in grupurile ce, ci, ge, gi, che, chi, ghe, ghi #i facem transcrierea fonetic ! #i numai dup! aceea stabilim diftongii, triftongii #i hiaturile. În varianta a, nu con"in diftongi: f "-cea, po-et; în varianta b, nu con"in diftongi: chea-m" , a-gre-ez, fa-mi-li-e. i-e, an-tic, în-n"s-cut, 14.a. În celelalte variante desp !r"irea corect! este: in-duc- # i-e, în-ne-gu-ra. 15.b. Dup! ! #i j în r!d!cina cuvântului se scrie a, nu ea: a !az" , în !al" etc. Cuvântul de baz! care începe cu litera n, în momentul în care prime#te prefixul în se scrie cu doi n: noapte – înnoptat, nou – înnoi etc. În variantele a #i c sunt scrise gre#it:a !eaz" (corect-a !az"), în !eal" (corect – în !al"), !eade (corect – !ade), în"moli (corect – înn"moli). pia- #" , piar-d " , crea- #" , oa-ie, 16.b. În variantele a #i c nu exist! hiat în cuvintele: piaghea- #" , gre- !ea-l" , e-di-tor. 17.c. Desp!r"im în silabe: du-ioa-s" (o este semivocal !), res-pec-tu-oa-s" (o are valoarea semivocalei u), co-a-bi-ta (o este vocal !). 18.b. Chiar dac! i se afl! la sfâr#itul cuvântului #i are în fa"! o consoan!, nu poate fi i scurt, deoarece în silaba respectiv ! nu avem alt! vocal!. În varianta a, exist!: faci (liter! ajut!toare), ori (i scurt), a-ici (ultimul i este liter! ajut!toare), pui (semivocal!), pomi (i scurt), po # i (i scurt). 19. a. În primul enun", al doilea mai are sensul de din nou.
18
28. Verbele a inculca + a inculpa sunt: a. - sinonime ( a acuza); b. - paronime ( a g!zdui + a acuza); c. - paronime paronime (a întip!ri în minte o idee + a acuza). 29. Cuvântul vestigiu are sensul de: a. - vestit, renumit; b. - urm! din trecut; c. - care prinde de veste. 30. Litera e la început de cuvânt "i de silab! se pronun#! e în seria: a. - er!, feerie, Europa, epoc !; b. - era#i, ei, epopeea, el; c. - este, erau, team !, egumen. 31. Cuvântul întâmpl!tor are are sinonime neologice în varianta: a. - ocazional, neprev !zut; b. - necunoscut, accidental; c. - aleatoriu, fortuit. 32. Adjectivul persuasiv are sensul de: a. - perseverent; b. - conving!tor; c. - p!trunz!tor. 33. Cuvântul veleitate este sinonim cu: a. - perspicacitate; b. - preten#ie, ambi#ie, dorin#!; c. - abilitate, supozi #ie. 34. S-au format format prin compunere cuvintele: cuvintele: a. - binecuvântat, bun !voin#!, necinstit; b. - nu-m!-uita, dinspre, despre; c. - dou!zeci "i cinci, neînflorit, nedesf !cut. 35. Preciza#i care variant ! cuprinde numei cuvinte polisemantice: a. - a dori, fa#!, radio, a aduna; b. - carte, limb !, oper!, a fi; c. - baie, sare, neon, a #ine. 36. Recunoa"te sinonimele neologice pentru cuvântul dovad !: a. - act, izvor, semn, prob !; b. - argument, motiv; c. - indica#ie, indiciu, pild !. 37. Sunt derivate cu prefixul str ! cuvintele: str !bunic, str !nut, str !dui, str !bate, str !luci: a. -
str!bunic. str!bate, str!luci; b. - toate cuvintele sunt derivate; c. - str!nut, str!dui, str!luci. 38. R!d!cinile cuvintelor încremenire, înn!dire sunt: a. - cremene, n !dire; b. - cremen, n !dire; c. - cremen, n!d. 39. Cuvântul sagace este folosit corect în sintagma: a. - expozi#ie sagace; b. - ritual sagace; c. - elev sagace. piept !n, fer !str !u, c!tu "e, petec sunt corecte: 40. Din formele: piept a. - piept!n, petec, c!tu"e; b. - toate; c. - fer!str!u, c!tu"e. 23
26. c. extorca = a ob#ine un lucru de la cineva cu for #a, prin amenin#!ri, "antaj. 27. c. a expia = a isp !"i o gre"eal!, o vin!. 28. c. Paronimele sunt cuvintele cu form ! aproape identic!, dar cu sensuri total diferite. A inculca = a întip !ri în minte o idee; a inculpa = a acuza pe cineva. 29. b. vestigiu = urm! din trecut, r !m!"i#! a unui lucru vechi, a unei concep #ii, a unei culturi, a unei mentalit !#i. 30. a. Nu toate cuvintele sau silabele care încep cu litera e se pronun#! ie. ( er ! , Europa, feerie, epoc!), dar se pronun#! cu ie:iera # i, i, iel, ie "ti, iei, ieste, ierau etc. 31. c. Sunt sinonime neologice: aleatoriu, fortuit. 32. b. persuasiv = conving!tor, insistent, st!ruitor. 33. b. veleitate = preten#ie, ambi#ie nejustificat !, dorin#! nejustificat!. 34. b. Cuvântul nu-m!-uita este denumirea unei flori "i este format prin compunere; celelalte cuvinte din varianta b: din + spre, de + spre. În celelalte variante sunt "i cuvinte formate prin derivare: necinstit, neînflorit, nedesf !cut. 35. b. Cuvintele polisemantice au mai multe sensuri:sens de baz ! "i sensuri secundare. În varianta b, sensurile sunt: carte (de citit – carte po "tal!, om cu carte); limb! (organ al gurii – limba unui popor); oper ! (literar! – oper! în muzic!); a fi (a exista – a tr!i). În celelalte variante, sunt cuvinte care nu sunt polisemantice, adic ! sunt monosemantice: radio, neon. 36. b. Sinonime neologice ale cuvântului dovad !: argument, motiv. 37. a.Dând la o parte prefixul, trebuie s! r!mân! cuvânt cu în #eles: str ! + bate, str ! + bunic, str ! + luci. În celelalte variante nu sunt derivate cu sufixul str !: str !nut "i str !dui. 38. c. R!d!cina este segmentul de litere comun tuturor cuvintelor din familia respectiv !. R!d!cina unui cuvânt este pân ! la prima liter! care se schimb! din cuvântul de baz!: cremene (cuvînt de baz!) – cremen (r!d!cin!); nad ! (cuvânt de baz !) – n!d (r!d!cin!). 39. c. Sensul cuvântului sagace: care pricepe u "or "i repede, perspicace(elev sagace). 40. c. Cuvintele corecte sunt: pieptene – piepteni, petic – petice, fer !str !u – fer !straie, c!tu "! – c!tu "e. 41. c. Pleonasmul este asocierea a dou ! cuvinte cu acela "i sens; alterca # ie ie = schimb violent de cuvinte, deci alterca # ie ie verbal! = pleonasm. 42. b. malga " = locuitor din Madagascar. 43. b. sinologie = "tiin#! care studiaz! cultura chinez !. 44. b. sui-generis = în mod special, original, particular. 45. b. eurocrat = = func#ionar al organismelor europene. 46. c. condescenden #! = respect, deferen #!. 47. a. Derivarea parasintetic ! se realizeaz ! cu prefixe "i sufixe. În celelalte variante sunt cuvinte care nu se încadreaz! în acest tip de derivare: repezeal! , vulturoaic!. 48. b. acrofobie = fric! de locuri situate la în !l#ime. 49. b. a refula = a-"i în!bu"i dorin#ele neîmplinite, a respinge imagini sau tendin#e nepl!cute. 50. b. caligrafie = scriere frumoas!. În variantele a "i c exist! pleonasme.
26
17. Func!ia sintactic" a verbului la infinitiv din enun!ul: F !r ! a "ti bine materia, nu vei reu "i la examen. , este: a. - complement de mod-verb la infinitiv + prepozi!ia f !r !; b. - complement condi!ional-verb la infinitiv+ prepozi!ia f !r !; c. - complement complement indirect-verb indirect-verb la infinitiv. ia. 2. Nu "i-au putut lua tot 18. În exemplele: 1. Înainte de a pleca la "coal! , repet ! lec # ia. bagajul. 3. Îmi vine a arunca cu toate c!r # ile. ile. , verbele la infinitiv au urm "toarele func!ii sintactice: a. - l. = c. c. t. ; 2 = predicat verbal; 3 = complement direct; b. - l. = c. c. t. ; 2 = complement direct; 3 = subiect; c. - l. = c. c. m. ; 2. = complement direct; 3. = complement direct. elegere. 19. În enun!urile: 1. Am terminat de citit romanul. 2. E greu de ajuns la o în # elegere. eles. , verbele la supin au 3. Mai ave # i de f !cut "i altceva? 4. Acest om pare de neîn # eles. urm"toarele func!ii sintactice: a. - 1. = c. c. m. ; 2. = complement direct; 3. = complement direct; 4. = c. c. m. ; b. - 1. = complement direct; 2. = subiect; 3. = complement direct; 4. = nume predicativ; c. - 1. = complement direct; 2. = complement direct; 3. = complement direct; 4. = complement de mod. 20. Func!ia sintactic" a verbelor la supin din exemplele: 1. Nu mai am bani de dat. 2. Topora "ul e bun de t !iat lemne? 3. Nimic nu mai e de scos din camer !. 4. Este u "or de vândut, dar este greu de cump!rat. a. - 1.= complement direct; 2. = complement indirect; 3. = complement direct; 4. = complemente directe; b. - 1.= atribut verbal; 2. = nume predicativ; 3. = subiect; 4. = complement direct; c. - 1.= atribut verbal; 2. = complement indirect; 3. = nume predicativ; 4. = subiect. 21. În care variant" verbul la gerunziu are func!ia de complement indirect? a. - Nu m! mai satur privind cerul înstelat. b. - Intrând în cas ! , s-a a "ezat direct la mas !. c. - Alunecând pe ghea #! , "i-a fracturat piciorul. 22. În care enun!uri exist" verbe la participiu urmate de complement de agent? a. - Medicamentele prescrise de doctor "i-au f !cut efectul. b. - Oamenii cunoscu # i de-o via #! ne sunt prieteni adev !ra # i.i. c. - Ei au fost ajuta # i pentru c! erau în dificultate. 23. Func!ia verbului la gerunziu din enun!ul: Nu uita, tr !ind, de p!rin # iiii t !i. a. - complement circumstan!ial de cauz"; b. - complement circumstan!ial de timp; c. - complement circumstan!ial condi!ional. 24. În care exemple verbul la supin are are func!ia de complement de scop? a. - M ! întorc de la pescuit. b. - Am umblat toat ! ziua dup! vânat. c. - Este greu de înv !# at at aceast ! poezie. 29
19. b. Vezi „Func!iile sintactice ale modurilor nepersonale”. 20. c. Idem. 21. a. În varianta a, verbul la gerunziu privind este este complement indirect, cerut de verbul reflexiv nu m! satur (de ce nu m" satur?); în varianta b, verbul la gerunziu intrând are func!ia de c. c. t.; în varianta b, verbul alunecând îndepline#te func!ia de complement circ.de cauz ". 22. a. De#i cuvântul prescrise îndepline#te func!ia de atribut adjectival, el este exprimat prin adjectiv provenit din participiu #i cere complementul de agent de doctor . În varianta b, cuvintele de o via #! îndeplinesc func!ia de c. c. t. ; în varianta c, dup" predicatul verbal la diateza pasiv " au fost ajuta # i, urmeaz" un element de rela !ie care introduce o propozi!ie cauzal ". 23. b. Verbul la gerunziu tr !ind are are sensul de când tr !ie "ti #i este c. c. t. ; 24. b. Verbele la supin se formeaz " din una din prepozi !iile de, dup! , pentru, la + un verb la participiu. In varianta a, cuvintele de la pescuit îndeplinesc îndeplinesc func !ia de c. c. l.; în varianta c, verbul la supin de înv!# at at îndepline#te func!ia de subiect, cerut de expresia verbal" impersonal" este greu. 25. a. Predicatul nominal r"spunde la întreb"rile ce?, cine?, cum?adresate verbului copulativ, iar în r"spuns relu"m verbul copulativ. Deci: ce este mâncarea? = -i numai o z !bav! (numai = adverb f "r" func!ie sintactic"). În propozi!ia a doua, verbul este = predicat nominal incomplet exprimat prin verb copulativ copulativ #i cere o propozi!ie PR; în propozi !ia a treia, elementul de rela !ie ce indepline#te func!ia de nume predicativ #i formeaz" predicatul nominal împreun" cu verbul copulativ este. 26. c. În varianta a, verbul scrise este la perfectul simplu, persoana a III-a singular (la am este la imperfect, mai mult ca perfectul face scrisese;în varianta b, verbul înv!# am pers. I plural. 27. b. Derivarea parasintetic " se formeaz" din: prefix + r"d"cin" + sufix. Numai în varianta b avem derivare parasintetic ": ne + realiz + a. 28. c. Verbul mâncam este la imperfect, pers. I sg. Celelalte variante sunt corecte. 29. b. Forma corect" a verbului este observ!. 30. b. Verbele #i locu!iunile verbale sunt tranzitive dac " pot primi complement direct. Locu!iunile din variantele a #i c pot r"spunde la întrebarea pe cine?, în schimb, locu!iunea din varianta b, - a da iama, este intranzitiv " pentru c" poate primi c. i. (în cine?) 31. c. Variantele a #i b sunt provenite din verbe prin derivare. Varianta c este substantiv. 32. a. În varianta a , avem predicat nominal exprimat prin expresie verbal " impersonal" format" din verbul copulativ era + numele predicativ bine exprimat prin adverb. În varianta b, verbul era este predicat verbal exprimat prin verb predicativ impersonal, cu sensul de se întâmpla. În varianta c, verbul nu e este predicat verbal exprimat prin verb predicativ, deoarece cuvântul team! este subiect(arat " stare sufleteasc"). 33. a. În varianta a, avem dou" predicate verbale: e(deoarece dup" el este un subiect care arat" o stare sufleteasc " – team!) #i predicatul verbal nu scapi; în varianta b, exist" un singur predicat verbal: nu pot ; cuvântul uita = c. d. exprimat prin vb. la infinitiv, iar cel"lalt predicat, ce a ajuns = predicat nominal, format din verbul verbul 34
7. Predicatele din urm !torul enun": Cartea nu p!rea a fi editat ! de curând. Elena se f !cea a nu vedea nimic din ceea ce fusese v! zut de al " ii., ii., sunt: a. - nu p!rea = predicat verbal + a fi editat ! = predicat verbal (verb la diateza diateza pasiv!) + se f !cea = predicat verbal + fusese v! zut = = predicat nominal; b. - nu p !rea a fi = predicat nominal + se f !cea a nu vedea = predicat nominal + fusese v! zut predicat nominal; c. - nu p!rea a fi editat ! = predicat nominal + se f !cea a nu vedea = predicat nominal + fusese v! zut = = predicat verbal. deoa rece nu st !tea 8. Predicatele din enun "ul urm!tor: Nu eram atent la el, ci la fiica lui, deoarece la mas! drept, ci cu genunchii întor #i spre mine. a. - nu eram atent = = predicat nominal + nu st !tea = predicat verbal; b. - nu eram atent = predicat nominal + ( eram atent) = predicat nominal subîn"eles în propozi"ia a doua + nu st !tea = predicat verbal + st !tea = predicat verbal subîn"eles în ultima propozi "ie din text; = predicat verbal + nu st !tea = predicat verbal. c. - nu eram atent = 9. Predicatele din enun "ul urm!tor: Este prim!var ! #i era vorba s! nu ne mai îmbr !c!m gros pentru c! nu mai este frig., sunt: a. - este prim!var ! = predicat nominal + era vorba = predicat nominal + s! nu ne îmbr !c!m = predicat predicat verbal verbal + nu mai este frig = predicat nominal; b. - este prim!var ! = predicat nominal + era = predicat verbal + s! nu ne îmbr !c!m = predicat verbal + nu este frig = predicat nominal; c. - este = predicat verbal + era = predicat verbal + s! nu ne îmbr !c!m = predicat verbal + nu este = predicat verbal. 10. Sunt verbe copulative toate cuvintele din varianta: a. - a trebui, a se face, a pl !cea, a redeveni; b. - a fi, a redeveni, a p !rea, a r!mâne, a însemna; c. - a ajunge, a ie #i, a face, a exista, a pl !cea. 11. Sunt analizate corect predicatele din enun "ul: De #i este cea "! deas! , asta nu înseamn! nimic pentru #oferii experimenta " i care sunt v ! zu " i la volanul unor ma #ini imense., în seria: a. - este = predicat verbal + nu înseamn! nimic = predicat nominal + sunt v! zu " i = predicat verbal; "! = predicat nominal + asta nu însemn ! = predicat nominal + sunt b. - este cea "! = v! zu " i = predicat verbal; c. - este = predicat verbal + nu înseamn! = predicat verbal + sunt v! zu " i = predicat verbal. 12. Predicatele din fraza: Nu #tiu cum a fost filmul, dar #tiu c! în s!lile de cinematograf este mare mizerie., sunt în ordine: a. - nu #tiu = predicat verbal + cum a fost filmul = predicat nominal + #tiu = predicat verbal + este mizerie = predicat nominal. = predicat nominal + #tiu = predicat b. - nu #tiu = predicat verbal + cum a fost = verbal + este = predicat verbal. c. - nu #tiu = predicat verbal + a fost = predicat nominal incomplet + #tiu = predicat verbal + este = predicat nominal incomplet. 104
10.
11.
12.
13.
14.
15.
16.
17. 18.
19.
20.
ploaie, ploaie, furtun! , soare, soare, burni burni "! , sear ! , noapte noapte etc) substantivele respective au func "ia sintactic! de subiect, iar verbul a fi cap!t! valoare existen"ial! (devine predicat verbal). Varianta c este corect!. b. Verbele copulative din limba român ! sunt: a fi, a deveni, a însemna, a se face (a se preface), a p!rea, a ajunge, a ie #i, a r !mâne, a se na #te, a se numi, a se chema. Singurul verb permanent copulativ este a deveni; restul verbelor pot fi când copulative, când predicative. predicative. (vezi explica"iile de la „Verbele copulative”). "! are func"ia de a. este = predicat verbal (are sensul de exist !, iar substantivul cea "! subiect) + nu înseamn! nimic = predicat nominal + sunt v! zu " i = predicat verbal (verb la diateza pasiv !). b. De re!inut: dac! în fa"a verbului a fi (dup! care este un substantiv articulat hot!rât) este un mijloc de leg !tur! exprimat prin pronume relativ (care, cine, ce, ceea ce, cât, cât ! , câ " i, i, câte, c!rui, c!rei. c!ror. cui, câtor) sau adverbul cum, substantivul articulat hot !rât are func"ia de subiect, iar pronumele relativ #i adverbul cum devin nume predicative #i formeaz! predicatul nominal împreun! cu verbul a fi. Predicatele sunt cele din varianta corect !. c. Verbele a p!rea #i a deveni sunt verbe copulative #i cer nume predicative. Dac ! îns! cuvântul a#ezat dup ! verbul copulativ r !spunde la întreb !rile unde sau când nu nu poate deveni nume predicativ, deoarece predicatul nominal r !spunde la întreb!rile ce? cine? cum? adresate verbului copulativ, iar în r !spuns relu!m verbul copulativ. Ultimul predicat este ce voi deveni. b. Predicatele verbale sunt: nu- #i d !dea seama (locu"iune verbal!), are s- vad ! (viitorul popular), fusese construit ! (verb la diateza pasiv !) , , (fusese) dotat ! (verb la diateza pasiv ! cu verbul auxiliar subîn "eles). Predicatele nominale sunt: era mai modern, devenise paragin! , era urât ! #i mohorât !. predicat verbal verbal (verb la diateza diateza pasiv pasiv !) + ar fi a. Predicatele sunt: erau auzite = predicat exclus = predicat nominal (expresie verbal ! impersonal!) + s! se fi decis = predicat verbal (verb la conjunctiv perfect, diateza reflexiv !) + s! devin! prietenul = predicat nominal. format din verb a. Predicatele sunt în ordine: n-a fost în stare = predicat nominal format copulativ #i nume predicativ exprimat prin locu "iune adjectival ! (capabil) + s! spun! = predicat verbal + ar fi = predicat verbal exprimat prin verb predicativ impersonal cu sensul de s-ar întâmpla + ar fi ajuta " i = predicat verbal (verb la diateza pasiv !). b. Felul predicatelor: au fost bune = predicat nominal + (au fost)l!udate = predicat verbal (verb la diateza pasiv !) + r !mâneau surprin #i = predicat nominal. b. Predicatele sunt: este de rezolvat = predicat nominal (cuvântul greu) are func"ia de c. c. m. , exprimat prin adverb de mod (cum de rezolvat?) + ar fi u #or = = predicat nominal. a. Predicatul propozi"iei principale este pare un lucru, format din verb copulativ impersonal #i nume predicativ exprimat prin substantiv (urm !toarea propozi"ie este SB). c. De re!inut: - substantivele colective articulate cu articol hot !rât cer predicatul la plural: Grupul de elevi a plecat în excursie. Majoritatea din clas ! a promovat. Num!rul claselor noi a crescut foarte mult. 112
ATRIBUTUL
Grile
1. Func!iile sintactice "i valorile morfologice ale cuvintelor cuvintelor subliniate din enun!ul: Ai f !cut o asemenea gre "eal!? Obosit "i speriat, omul mergea atent. a. - atribut adjectival, adjectiv invariabil (provenit din adverb, prin conversiune) + c. c. m., verb la participiu + c. c. m., verb la participiu; b. - atribut adjectival, adjectiv invariabil + atribut adjectival, adjectiv + atribut adjectival, adjectiv; c. - atribut adverbial, adverb de mod + ambele sunt atribute verbale exprimate prin verbe la participiu. 2. Func!iile sintactice ale cuvintelor subliniate: Ionel este prietenul meu de totdeauna. Andrei este prieten lui Ionel. Ambii prieteni sunt oameni de n !dejde. a. - meu = atribut pronominal, pronume posesiv în genitiv + de totdeauna = c. c. t. adverb cu prepozi!ie + lui Ionel = c. i., substantiv propriu + ambii = subiect, numeral colectiv + de n!dejde = atribut substantival prepozi!ional; b. - meu = atribut adjectival, adjectiv pronominal posesiv + de totdeauna = atribut adverbial, locu!iune adverbial# + lui Ionel = atribut substantival datival, substantiv propriu în dativ + ambii = atribut adjectival, numeral colectiv cu valoare adjectival # + de n!dejde = atribut atribut adjectival, adjectival, locu locu!iune adjectival #. c. - meu = atribut pronominal, pronume posesiv în genitiv + de totdeauna = atribut adverbial, locu !iune adverbial# + lui Ionel = atribut substantival genitival + ambii = atribut adjectival, numeral colectiv cu valoare adjectival # + de n !dejde = atribut adjectival, locu !iune adjectival #. 3. Func!iile sintactice "i valorile morfologice ale cuvintelor subliniate din enun !urile: Profesorul Ionescu este dirigintele meu. Am v ! zut-o pe Ileana, pe sora mea. a. - atribut substantival, substantiv propriu, N. + atribut pronominal, pronume posesiv, G. + atribut substantival apozi !ional, substantiv, Ac., apozi !ie acordat# + atribut pronominal, pronome posesiv, G. ; b. - atribut substantival apozi!ional, substantiv propriu, N. + atribut pronominal, pronume posesiv, G. + atribut substantival prepozi !ional, substantiv, Ac. + atribut pronominal, pronume posesiv, G. ; c. - atribut substantival apozi!ional, substantiv propriu, N., apozi !ie acordat# + atribut adjectival, adjectiv pronominal posesiv, N. + atribut substantival apozi!ional, substantiv, Ac., apozi!ie acordat# + atribut adjectival, adjectiv pronominal posesiv, Ac. 4. Func!iile sintactice "i valorile morfologice ale cuvintelor subliniate din enun !urile: C !r # ile ile alor mei sunt noi. Colegul meu este nepot acestuia. C !ma "a-mi este "ifonat !. atribut pronominal, pronume posesiv, genitiv + meu = atribut a. - alor mei = atribut adjectival, adjectiv pronominal posesiv, N. + acestuia = atribut pronominal datival + mi = atribut pronominal în dativul posesiv; b. - alor mei = atribut atribut pronominal, pronume posesiv în genitiv + meu = atribut pronominal, pronume posesiv în genitiv + atribut pronominal, pronume demonstrativ de apropiere, genitiv + mi = atribut adjectival, adjectiv pronominal posesiv; 138
atributului "i nu implic# în mod obligatoriu cazul genitiv): meu = atribut adjectival exprimat prin adjectiv pronominal posesiv, se acord # în gen, num#r "i caz cu substantivul pe care îl determin #; de totdeauna = atribut adverbial exprimat prin permanent nt ); locu!iune adverbial# ( permane ); lui Ionel = atribut substantival datival, substantiv propriu în dativ (atributul substantival datival are ca element element regent un substantiv nearticulat – prieten prieten lui Ionel Ionel; dac# substantivul regent era articulat cu articol hot #rât sau nehot#rât, cerea atribut substantival genitival: prieten prietenul ul lui Ionel sau un prieten al lui Ionel); ambii = atribut adjectival exprimat prin numeral colectiv cu valoare adjectival#; de n!dejde = atribut adjectival, loc.adjectival #. 3. c. Ionescu = atribut substantival apozi !ional în N., apozi !ie acordat#; meu = atribut adjectival, adjectiv pronominal posesiv; pe sora = atribut substantival apozi !ional substantiv în Ac., apozi !ie acordat# (dac# apozi!ia are acela "i caz ca "i cuvântul din fa!#, este apozi!ie acordat#; dac# nu are acela "i caz, apozi !ia este în N); mea = atr. adjectival, adjectiv pronominal posesiv. 4. a. alor mei = atribut pronominal,pronume posesiv în genitiv (întrucât articolul posesiv-genitival alor este este în genitiv, "i pronumele posesiv este în genitiv "i nu se acord# cu substantivul); meu = atribut adjectival, adjectiv pronominal posesiv; acestuia = atribut pronominal datival (determin # un substantiv nearticulat); mi = atribut pronominal în dativul posesiv exprimat prin pronume personal în dativ i, i etc. desp #r!ite prin cratim# de un substantiv sau un (pronumele personale: mi, # i, adjectiv antepus sunstantivului au func !ia de atribut pronominal în D.posesiv. 5. b. De re!inut: Când punem întrebarea la: substantiv, pronume sau numeral trebuie ca r#spunsul s# fie atribut; dac# punem întrebarea la: verb,adjectiv sau adverb, r#spunsul s# fie complement; pl!cut = atribut adjectival, adjectiv provenit din participiu; dintre colegii = atribut substantival prepozi !ional exprimat prin substantiv Ac. 6. a. Analiza atributelor este corect# în varianta indicat #. in interesant ! = nume predicativ exprimat prin adjectiv "i formeaz# 7. b. mai pu # in predicatul nominal înpreun# cu verbul este.Atributele sunt analizate corect în varianta indicat #. 8. c. Atributele sunt analizate corect în varianta indicat #, 9. a. Atributele din text sunt: cu degetele = atribut substantival prepozi!ional; umede = atribut adjectival; împletite = atribut adjectival, adjectiv provenit din participiu; de vitrine = atribut substantival prepozi !ional; sf !râmate = atribut adjectival, adj. provenit din participiu; ortopedice = atribut adjectival; împr !" !"tiate = atribut adj. 10. c. Atributele sunt: cu mecanismul = atribut substantival prepozi !ional; lui = atribut pronominal în genitiv; primitiv = atribut adjectival; în spinare = atribut substantival prepozi!ional; de moloz = atribut substantival prepozi !ional; amestecat =atribut adjectival, adjectiv provenit din participiu. 11. c. Atributul este interjec !ional exprimat prin interjec!ie repetat#. 12. b. Atributul adjectival trebuie s # se acorde în gen, num #r "i caz cu substantivul, deci cuvântul foarte greu, pentru c# nu se acord#, are func!ia de c.c.m., exprimat prin adverb la superlativ absolut (determin # verbul la supin de suportat care îndepline"te func!ia de atribut verbal). 13. a. Atributele sunt analizate în varianta corect #. 146
