URGENŢE CARDIOLOGICE
Angi Angina na pecto pectora rală lă este este un simpt simptom om al ische ischemi miei ei sau sau infar infarct ctul ului ui mi mioc ocar ardi dic c cau! cau!at at de de!echili"rul #ntre cererea $i oferta de o%igen la ni&elul 'esutului miocardic( Forme clinice: de novo - aparută pentru prima oară la efort fizic sau în repaus în decursul primei luni de la prima manifestare manifestare stabilă - aparută la eforturi fizice foarte mari sau medii, iar episoadele au o frecvenţă, intensitate şi caracter cunoscute instabilă - intensitatea, frecvenţa şi durata episoadelor se modifică; durerea apare la eforturi fizice mici şi are are o durată mai mare; include include angina de de novo şi angina de repaus repaus angina Prinzmetall - aparută în repaus, cu orar fix, este consecinţa unui spasm al vaselor coronariene; de obicei nocturnă, este rezistentă la tratament şi însoţită de supradenivelarea intervalului S postinfarct !periinfarct" !periinfarct" - aparută după infarctul miocardic acut, fie precoce # în primele $ săptăm%ni după &'( şi este condiţionată de isc)emia circulaţiei circulaţiei colaterale, fie tardivă # la peste $ săptam%ni săptam%ni după &'( !mai !mai ales cel non-*"+ Etiologie) ateroscleroză coronariană )ipertrofie )ipertrofie ventriculară st%ngă stenoză aortică str%nsă str%nsă cardiomiopatie )ipertrofică anemie, )ipotensiune arterială, vasospasm, aritmii cardiace !prin aport scăzut de $ " "
*actori de risc) sexul masculin, v%rsta după . - /. ani ereditate coronariană )ipercolesterolemie )ipertensiune arterială !mai important după 0. ani" tabagismul diabetul za)arat şi1sau )iperinsulismul stresul +a"lou clinic) durerea: # localizată în regiunea precordială sau retrosternală # cu caracter constrictiv sau prezintă senzaţie de presiune, uneori senzaţie de strivire sau arsură # iradiază în sus: în membrele superioare, în umărul şi pe faţa internă a braţului st%ng p%nă în ultimele două degete !pe traiectul nervului ulnar"; în cazurile mai puţin tipice - în ambii umeri, dinţi, mandibulă, faringe, epigastru # durată : peste 2/ min; o durată mai mare poate atrage atenţia asupra unei angine pectorale i # apare la : efort fizic, expunere la frig, stres, în repaus !semnifică afectare coronariana bi sau multivasculară" # poate apărea fără cauză aparentă !angorul spontan" # poate apărea în afecţiunile din altă sferă !angorul intricat": în ulcere gastrice sau duodenale, colecistite, diverticul esofagian, pancreatită acută dispnee anxietate, agitaţie greţuri şi vărsături cefalee paloare sau cianoză a extremităţilor transpiraţii tulburări de ritm # fibrilaţie atrială, flutter atrial, ta)icardii supraventriculare, 3oncţionale sau blocuri atrioventriculare, de ramură )ipertensiune arterială !marii )ipertensivi sau rezultantă a descărcării de catecolamine" sau )ipotensiune arterială !sindrom coronarian acut complicat cu şoc cardiogen" zgomote cardiace modificate auscultatoric-zgomote de galop-z4,z E%aminări paraclinice) 567-ul poate evidenţia fie un traseu normal , fie modificări date de ischemia miocardică acută1cronică # undă ascuţită, simetrică şi negativă1pozitivă, segment S sub-1supradenivelat 8iagnostic diferenţial: patologie de perete toracic: nevralgie intercostală patologie pulmonară: pneumonie acută, pleurezie, pneumotorax spontan patologie digestivă: sindrom dispeptic, gastrită, duodenită, ulcer gastroduodenal altă patologie cardiacă: trombembolism pulmonar, disecţie de aortă, pericardită acută +ratament) liniştirea1sedarea pacientului, interzicerea oricărui efort monitorizarea (, pulsului şi 567 oxigenoterapie: -9 l1min, cu $ 2.. pe sondă nazală sau mască abord venos periferic cu soluţie de 7lucoză / sau Ser Fiziologic !în caz de )(" medica'ie) # nitraţi: itroglicerină cp+ .,/ mg # 2-$ cp+ S< sau spa= # 2-$ pufuri S< itroglicerină 2.-2/ >g1min &? S5 # @-blocanţi: 'etoprolol / mg &? !titrat în funcţie de răspunsul terapeutic"A (tenţie la contraindicaţii # blocanţi ai canalelor de 6a$B: ifedipin 2. mg S< # &56: Camipril cp+ 2,$/ mg D antiagreganţi plac)etari: (spirină 4$/ mg D
,indromul coronarian acut &nclude: (ngina pectorală instabiă &nfarctul miocardic acut cu sau fără supradenivelare de segment S 'oartea subită coronariană -acestea au ca substart fiziopatologic comun formarea trombusului la nivelul unei placi de aterom cu ruptura,fisura sau eroziune
Angina pectorala instabilă este angina pectorală caracteri!ată prin unul din următoarele apare în repaus, durata E $. min debutul durerii de aprox 2 lună mai severă, mai frecventă, cu durată mai lungă
*i!iopatologie - . mecanisme Cuptura plăcii cu formarea trombului neocluziv # cauza cea mai frecventă bstrucţie dinamică Spasm focal al aa epicardice- a+ Drinzmetal ?asoconstricţia vaselor mici intramurale ?asoconsricţie în prezenţa plăcii bstrucţie mecanică- restenoză după D6( &nflamaţie şi 1 sau infecţie # rol în dezv (S şi în recurenţa epis de (&+ 6)lamidia pn cauză importantă şi tratabilă de (&+ (lţi factori # D, 6'? 6reşterea consumului de oxigen !ta)icardie, febră, tireotoxicoză, aritmii" Clasificare clinică 6lasa &- debut recent 1 accelerată, nu apare în repaus 6lasa &&- apare în repaus, în ultima lună, dar nu în ultimele 9 ore 6lasa &&&-angina de repaus, în ultimele 9 ore Circumstan'e clinice ( !secundară"-condiţii extracardiace care intensifică isc)emia G !primară"-apare în absenţa condiţiilor extracardiace 6 !postinfarct"-în primele $ săptăm%ni după &'( Doate aparea in situaț ia : (bsenţei tratamentului pentru angina stabilă Hn timpul tratamntului pentru angina stabilă Hn cazul unui tratament antiisc)emic maximal *actori de risc/ fumatul D0 1+A dislipidemia se%ul masculin &2rsta 345. ani la "ăr"a'i $i 4.. ani la femei6 ,imptome durere caracteristica puls slab 1 absent la aa periferice ta)icardie sinusală S4 1S raluri în baze rar scăderea 86 cu )(
Electrocardiograma subdenivelare de S sau supradenivelare de S tranzitorie şi inversarea undei apar la /. din bolnavi+ Hn ma3oritatea cazurilor asociază stenoză critică a aa epicardice+ 'odificarea cu .,./ m? a S -semn important pentru isc)emie şi prognostic+ negativ, ad%nc !I.,.4 m?", tranzitoriu #relativ specific pentru isc)emie ac, semn de risc înalt +ratament) liniştirea1sedarea pacientului, interzicerea oricărui efort monitorizarea (, pulsului şi 567 oxigenoterapie: -9 l1min, cu $ 2.. pe sondă nazală sau mască abord venos periferic cu soluţie de 7lucoză / sau Ser Fiziologic !în caz de )(" medicaţie: # nitraţi: itroglicerină cp+ .,/ mg # 2-$ cp+ S< sau spa= # 2-$ pufuri S< itroglicerină 2.-2/ >g1min &? S5 # @-blocanţi: 'etoprolol / mg &? !titrat în funcţie de răspunsul terapeutic"A (tenţie la contraindicaţii # blocanţi ai canalelor de 6a$B: ifedipin 2. mg S< # &56: Camipril cp+ 2,$/ mg D antiagreganţi plac)etari: (spirină 4$/ mg D Complica'ii &'( aritmii ventriculare severe G(? rar moarte subită Prognostic -- e influenţat de cantitatea de miocard perfuzat de aa obstruat -starea funcţională a ?S -severitatea stenozei coronariene
Infarctul miocardic acut este o particularitate a sindromului coronarian acut caracteri!at din
punct de &edere morfopatologic prin o"struc'ie totală a unui &as coronarian cu ischemie acută $i necro!ă secundară( 6onform nomenclatoarelor 'S infarctul miocardic in prezenta a două dintre urmatoarele trei criterii: 2+ clinic-durere toracică tipică de &' $+ crestere enziatică semnificativă 4+ aspect 5J7 tipic Actual conform nomenclatoarelor E,C $i ACC din iulie 7888 se stipulea!ă că termenul de I9 tre"uie folosit cu anumite aprecieri la caracteristicele acestuia) -marimea infarctului -circumstanțele de apari ț ie - spontan - KprovocatL-periprocedural -intervalul dintre debut si diagnostic - acut - în evoluț ie - vec)i Etiologia $i factorii de risc) sunt aceea$i cu cei ai anginei pectorale( +a"lou clinic) durerea: # localizată în regiunea precordială sau retrosternală; atipic cu localizare în regiunea epigastrică # iradiază sus: în membrele superioare, în umărul şi pe faţa internă a braţului st%ng p%nă în ultimele două degete !pe traiectul nervului ulnar"; în cazurile mai puţin tipice - în ambii umeri, dinţi, mandibulă, faringe, epigastru # durată: continuă # intensitate: mare M foarte mare # cu caracter constrictiv sau prezintă senzaţie de presiune, uneori senzaţie de strivire sau arsură; # apare la efort fizic, expunere la frig, stres, emoţii, mese abundente, efort sexual # rezistentă la administrare de nitraţi palpita'ii dispnee inspiratorie polipnee an%ietate agita'ie sau sen!a'ie de moarte iminentă gre'uri $i &ărsături cefalee astenie fatiga"ilitate paloare sau ciano!ă a e%tremită'ilor transpira'ii profu!e reci tul"urări de ritm - fi"rila'ie atrială flutter atrial tahicardii supra&entriculare :onc'ionale sau "locuri atrio&entriculare de ramură hipertensiune arterială 3marii hipertensi&i sau re!ultantă a descărcării de catecolamine6 sau hipotensiune arterială 3sindrom coronarian acut complicat cu $oc cardiogen6 !gomote cardiace modificate auscultatoric
E%aminări paraclinice) 567-ul evidenţiază modificări de fază acută: isc)emie: undă inversată; subdenivelare de segment S+ (ceste modificări pot însoţi un &'( non-*+ leziune: supradenivelare de segment S, unda ascuţită !2. m?" !specifică infarctului supraacut" necroză: unda * manifestările 567 trebuie să apară în cel puţin două derivaţii alăturate, cu imagine în oglindă în teritoriu opus+ Hn funcţie de aspectul 567 se poate determina localizarea infarctului, astfel: Locali!area I9 Anterior Lateral Inferior ?osterior
Deri&a'iile ECG cu semne directe ;7/;< D7 a;L ;./;< D= D> a;* ;@/;8
*ig( 7 Aspect ECG de I9A antero/septal Diagnostic diferen'ial) patologie de perete toracic: nevralgie intercostală, zona Nooster, sindrom ietze patologie pulmonară: pneumonie acută, pleurezie, pneumotorax patologie digestivă: sindrom dispeptic, gastrită, duodenită, ulcer gastroduodenal altă patologie cardiacă: angina pectorală instabilă, trombembolism pulmonar, disecţie de aortă, pericardită acută
+ratament) liniştirea1sedarea pacientului, interzicerea oricărui efort poziţie semişez%ndă oxigenoterapie: -9 l1min, cu $ 2.. pe sondă nazală sau mască abord venos periferic cu soluţie de 7lucoză / sau Ser Fiziologic !în caz de )(" medicaţie: # antialgică: Dentazocină 4. mg &? S(O 'ialgin $/-/. mg &? lent S(O 'orfină /-2. mg &? lentP # anxiolitică: 8iazepam 2. mg &?P # antiagreganţi plac)etari: (spirină 20.-4$/ mg D # nitraţi: itroglicerină cp+ .,/ mg # 2-$ cp+ S< sau spa= # 2-$ pufuri S< itroglicerină 2.-2.. >g1min &? S5 # @-blocanţi: 'etoprolol 2/ mg &? !titrat în 4 boluri de / mg în funcţie de răspunsul terapeutic"P # &56: 5nap $,/-2. mg D S(O 6aptopril /. mg D S(O Camipril / mg DP # tratamentul bradicardiei şi a )ipotensiunii ca reflex vagal: (tropină .,/-2 mg &? # tratamentul aritmiilor ventriculare:
g1Qg1min S(O 8obutamină $,/-2/ mg1Qg1min B reec)ilibrare volemică !în funcţie de D?6" monitorizarea (, pulsului şi 567 transportul de urgenţă la ODO *De ştiut: medicaţia antialgică poate avea efecte adverse importante: depresie respiratorie hipotensiune arterială asocierea medicaţiei antialgice cu cea an!iolitică poate da reacţii cumulative "-blocanţi se administrează numai #n lipsa contraindicaţiilor: insuficienţă cardiacă astm bronşic hipotensiune arterială $%A& ' () mmg+ bloc A, gr II-III sau bradicardie $' .)/min+ interval P0 1 )23 s I45 constituie o terapie nouă aparută6 administrarea se va face titrat #n funcţie de răspunsul terapeutic tratamentul trombolitic #n faza de prespital este #ncă #n stadiul de studiu
Edemul pulmonar acut ermenul de edem pulmonar se referă la acumularea de lic)id la nivelul ţesutului pulmonar, în spaţiile extravasculare+
Etiopatogenie) 7+ 4dem pulmonar vasodinamic !forma cea mai comună", determinat de insuficienţa cardiacă, boala mitrală, (, tulburări de ritm şi conducere !ta)iaritmii", prezenţa de tumori intraatriale st%ngi obstructive # mixom, precum şi de cauze obstructive sau compresive asupra circulaţiei pulmonare venoase+ 2 4dem pulmonar de hiperpermeabilitate !indus medicamentos, in)alaţie de fumuri toxice, )ipopresiunea de mare altitudine, înec, embolie grăsoasă postfracturi de oase mari, iradiere, obstrucţia căilor respiratorii superioare"+ 8 4dem pulmonar mi!t !vasodinamic şi de permeabilitate", mai rar înt%lnit !plăm%n de şoc, reacţii alergice"+ 3 4dem pulmonar #n insuficieţa renală !mecanism complex, prin modificări generate de )ipoproteinemie, )ipervolemie, )iperpresiune )idrostatică" . 4dem pulmonar prin obstrucţie limfatică !cel mai frecvent prin obstrucţie sau compresie mecanică tumorală"+ 9 4dem de etiologie neprecizabilă+ 4demul pulmonar cardiogen: se încadrează în grupa edemelor pulmonare vasomotorii+ +a"lou clinic) dispnee paroxistică, intensă, severă, cu ortopnee, adesea nocturnă tuse iritativă, productivă, cu spută aerată, rozată, c)iar )emoptoică anxietate, agitaţie, transpiraţii profuze reci, cianoza extremităţilor şi buzelor, tegumente palide şi reci somnolenţă, confuzie, astenie marcată !afectare neurologică" turgescenţa 3ugularelor auscultaţie toracică: raluri subcrepitante, crepitante bilateral care urcă progresiv de la baze la v%rfurile plăm%nilor, iar la ameliorare evoluează în sens invers; se pot auzi şi raluri sibilante odată cu instalarea disfuncţiei respiratorii obstructive prin inundare bronşică ta)icardie, prezenţa de tulburări de ritm şi1sau conducere !ta)iaritmii" ( crescută !simpaticotonie, pacienţi )ipertensivi", normală sau scăzută !&'(, insuficienţe cardiace ireductibile"+ In&estiga'ii paraclinice) 567-ul poate evidenţia semne de isc)emie1isc)emie-leziune sau tulburări de ritm şi1sau de conducere+ Diagnostic diferen'ial) neurodistonii patologie pulmonară: astm bronşic în criză, pneumonie acută, pneumotorax, trombembolism pulmonar=
+ratament) 'ăsuri generale: poziţia bolnavului cu toracele ridicat şi cu picioarele at%rnate !pentru scăderea întoarcerii venoase" abord venos cu administrarea de medicaţie care scade presiunea )idrostatică internare în serviciul de &6 !terapie intensiva coronariană" 'ăsuri terapeutice speciale: oxigenoterapie: -9 l1min, cu $ 2.. pe sondă nazală sau mască abord venos cu soluţie de 7lucoză / medicaţie: # 'orfină $- mg &? direct la 2.-2/ minuteP S(O 'ialgin: 2.-2/ mg &? direct !f 2.. mg diluate în 2. ml ser fiziologic" # diuretice: Furosemid $.-0. mg &?, put%nd creşte doza sub controlul ( # vasodilatatoare: itroglicerină cp+ .,/ mg # 2-$ cp+ S< sau spa= # 2-$ pufuri S< itroglicerina 2.-2$. g1min &? în perfuzie1S5 în doze cresc%nde S(O itroprusiat de aB 2.-4.. g1min &? S5 # inotrop pozitive: 8igoxin .,$/ mg &? S(O 8opamina $-$. >g1Qg1min S(O 8obutamina $,/-2/ mg1Qg1min !dacă e necesar" # bron)odilatatoare: (minofilina 4-/ mg1Qgc &? lent !în situaţia în care apare şi bron)ospasmul" # tratamentul aritmiilor: supraventriculare: 8igoxin, (denozina, (miodarona, Dropafenonă sau ventriculare: (miodarona,
*De ştiut: morfina scade e!citabilitatea centrului respirator şi travaliul respirator produce veno- şi arteriolodilataţie substanţele morfinice se administrează dacă diagnosticul este sigur 5ontraindicaţii: pacient comatos cu bronhoplegie astm bronşic bronşita astmatiformă doza de digo!in se repetă la 3 ore pnă la o doză ma! de 72.-7.) mg $;-7. mg/
+ul"urări de ritm
Aritmiile cardiace sunt afecţiuni ale sistemului excitoconductor ce pot determina o
simptomatologie răsunătoare asupra organismului şi stării de bine a pacientului+ importanţă deosebită în medicina de urgenţă o au tulburările de ritm şi1sau conducere nou instalate !paroxistice" precum şi agravarea celor de3a existente+ Clasificare) # tulburări de ritm : Supraventriculare: ?entriculare: ulburări de ritm sinusal: 5xtrasistole ventriculare a)icardia sinusală a)icardia ventriculară Gradicardia sinusală orsada v%rfurilor (ritmia sinusală Flutterul ventricular 5xtrasistole atriale Fibrilaţia ventriculară 5xtrasistole 3onţionale Goala nodului sinusal a)icardii paroxistice supraventriculare Fibrilaţia atrială Flutterul atrial Sindromul de preexcitaţie !D, <7<"
- tul"urări de conducere "locuri Glocuri sinoatriale Glocuri atrioventriculare: Gloc (? gr+ & Gloc (? gr+ && Gloc (? gr+ &&& !complet sau total" Glocuri intraventriculare: Glocuri complete de ramură Glocuri parţiale de ramură Glocuri trifasciculare +a"lou clinic) palpitaţii dispnee dureri precordiale ameţeli sincopă, sindrom (dams-StoQes S6C+
=ibrilaţia atrială reprezintă o depolarizare anar)ică şi permanentă a miocardului atrial, ce
determină contracţii vermiculare cu o frecvenţă de aprox+ ..-0..1min şi astfel pierderea funcţiei mecanice a atriilor+ Etiologie) Fi( paroxistică: stres, abuz de cafea, alcool sau fumat; &'(, cateterism cardiac Fi( cronică: valvulopatii !mitrale în special", 6&6, pericardite, cardiomiopatii primitive, sindrom D ?articularită'i ale ta"loului clinic) bătăi cardiace aritmice !inec)idistante şi inec)ipotente" Kdeficit de pulsL !frecvenţa cardiacă I frecvenţa pulsului periferic" valoarea (S este variabilă ?articularită'i ECG) lipsa undelor D aritmie ventriculară completă !intervale C-C neregulate", dar cu complexe *CS normale apariţia undelor KfL !cu o frecvenţă de ..-0..1min"
Diagnostic diferen'ial) extrasistole atriale extrasistole ventriculare flutter atrial cu răspuns neregulat +ratament) $ terapie pe mască sau sondă nazală abord venos periferic cu soluţie de 7lucoză / sau Ser Fiziologic !în funcţie de (" medicaţie: # antiaritmice: Drocainamidă /. mg1min &? S5 !max+ 29-$. mg1min, 2$ mg1min în &66" S(O 6)inidină sulfurică $..-4.. mg &? bolus la o oră !max+ 2+... mg" S(O Dropafenonă 2-$,/ mg1Qg &? S(O (miodaronă / mg1 Qg &? în /-2. min
?articularită'i ale ta"loului clinic) debut brusc cu palpitaţii rapide şi regulate accesele pot înceta spontan sau la manevre vagale poate apare emisie de urină la sf%rşitul crizei ?articularită'i ECG) ta)icardie regulată cu *CS îngust undele D pot fi negative debutul şi finalul este brutal
Diagnostic diferen'ial) fibrilaţia atrială flutter atrial ta)icardia ventriculară +ratament) $ terapie pe mască sau sondă nazală manevre vagale: compresia sinocarotidiană, compresia uşoară a globilor oculari, manevra ?alsalva abord venos periferic cu soluţie de 7lucoză / sau Ser Fiziologic !în funcţie de (" medicaţie: # (denozina 0 mg &?, apoi 2$ mg &? # ?erapamil /-2. mg &?, repetat la 2. min S(O 8iltiazem $.-$/ mg &? # 8igoxin .,$/-.,/ mg &? lent ! Atenţie la boala de nod sinusal sau sindromul de preexcitaţie" # Dropranolol 2 mg &? la /-2. min+, max+ 2. mg ! Atenţie la insuficienţa cardiacă, boală de nod sinusal" # Dropafenonă $ mg1Qg &? bolus, repetat la 2. min+ # (miodaronă 4-/ mg1Qg &? bolus lent, 2/. mg10 ) &? S5 electroconversie !defibrilare sincronă": /. T, 2.. T, $.. TP monitorizarea (, pulsului şi 567 BElectrocon&ersia - tehnică) monitorizarea (, pulsului şi 567 aparatură şi medicaţie de resuscitare cardiopulmonară la îndem%nă sedarea pacientului cu 8iazepam /-2. mg &? S(O 'idazolam .,4 mg1Qgc &? S(O )iopental sodic 4-/ mg1Qgc &? (tropină .,/-2 mg &?
n scop pur didactic am reunit su" denumirea de "radicardii simptomatice toate acele tul"urări de ritm $isau conducere care determină un ta"lou clinic ce cuprinde) ame'eli lipotimii &erti: paloare astenie angină pectorală sindrom Adams/,toes #nso'it de "radicardie marcată 3F <min6 greu tolerată din punct de &edere clinic $i hemodinamic( +ratament) $ terapie pe mască sau sondă nazală abord venos periferic cu soluţie de 7lucoză / sau Ser Fiziologic !în funcţie de (" conduită terapeutică în: 7( Hradicardia sinusală $i "locul A; de grad II tipul I) # (tropină .,/-2 mg &? !max+ .,. mg1Qgc" # DacemaQer transcutan # &soprenalină $-$. >g1min # 8opamină /-$. >g1Qgc1min # (drenalină $-2. >g1Qgc1min =( Hloc A; de grad II tipul II $i "locul A; de grad III) # se poate încerca medicaţia mai sus menţionată, însă tratamentul de elecţie este reprezentat de pacemaQer transcutan sau transvenos+
Urgen'ele hipertensi&e ipertensiunea arterială se defineşte ca fiind o valoare tensională sistolică mai mare de $..-
$/. mmg şi diastolică mai mare de 2$.-2. mmg+ Hn general reprezintă o afecţiune cronică, ce sub tratament )ipotensiv este bine tolerată de pacient+ Orgenţele )ipertensive cuprind situaţiile în care )ipertensiunea arterială atinge valori ridicate, determin%nd o simptomatologie caracteristică, şi care necesită tratament etiologic imediat+ *orme clinice) encefalopatia )ipertensivă )ipertensiune arterială malignă asociată cu: &'(, angină pectorală instabilă, insuficienţă renală acută, )emoragii intracraniene, &?S eclampsie asociată cu convulsii sau suferinţă fetală )ipertensiune arterială severă asociată cu: disecţie de aortă, )emoragie postoperatorie, traumă craniană, arsuri extinse 7 Puseul hipertensiv reprezintă o creştere severă a ( !(8 I 2$.-24. mmg", fără afectare
marcată a organelor-ţintă+ %ratament: 6aptopril $/ mg S< S(O itroglicerină cp+ .,/ mg # 2-$ cp+ S< sau spa= # 2-$ pufuri S< S(O ifedipin 2.-$. mg S< !în ultima perioadă mai rar utilizat datorită efectelor adverse"+
=( Encefalopatia hipertensi&ă este o patologie indusă de o creştere susţinută şi brutală a (, depăşind capacitatea vaselor cerebrale de autoreglare miogenă, cu apariţia vasodilataţiei generalizate, şi )iperperfuzia şi edemul cerebral secundar+ +a"lou clinic) greaţă, vărsături în 3et, cefalee, convulsii, fotofobie, confuzie p%nă la comă+ 8iagnostic diferenţial : (?6 isc)emic sau )emoragic, )emoragie intracraniană, meningoencefalie, tumori cerebrale, come metabolice+ +ratament) $ terapie pe mască sau sondă nazală abord venos periferic cu soluţie 7lucoză / sau Ser Fiziologic sau 'anitol medicaţie: # itroprusiat de a 2-2. >g1Qgc1min &? S5 S(O # ( 1+A #n tul"urări neurologice 3A;C hemoragic sau ischemic hemoragia su"arahnoidiană6 +a"lou clinic) cefalee, ameţeli, semne neurologice de focar, comă+ Diagnostic diferen'ial) tumori cerebrale, encefalite, meningoencefalite, 66, come metabolice+ +ratament) $ terapie pe mască sau sondă nazală abord venos periferic cu soluţie 7lucoză / sau Ser Fiziologic sau 'anitol medicaţie: # itroprusiat de a 2-2. >g1Qgc1min &? S5 # în (?6 isc)emic # g1Qgc1min &? S5 !în &'( produce furt coronarian" # itroglicerină 2.-2$. >g1min &? S5 # 5nalapril 2,$/ mg &? !max+ / mg" #
. 4clampsia este o complica'ie a sarcinii ce apare #n trimestru al III/lea la na$tere sau
imediat post/partum( %ablou clinic: cefalee, ameţeli, tulburări vizuale şi auditive, greţuri, vărsături, epistaxis, agitaţie, anxietate, convulsii, comă 8iagnostic diferenţial: orice altă cauză de (: feocromocitom, stenoza arterei renale, &C(, &6+ +ratament) $ terapie pe mască sau sondă nazală abord venos periferic cu soluţie 7lucoză / sau Ser Fiziologic medicaţie: # Sulfat de 'g $- g &?, apoi 9-2. g1$ ) # idralazină 2.-$. mg &? lent, apoi 2..-$.. >g1min &? S5 #
9 %A #n disecţia de aortă ) Disec'ia de aortă repre!intă un cli&a: longitudinal al tunicii medii
aortice cu decolarea intimei de pe ad&entice $i permiterea unei coloane de s2nge să pătrundă prin orificiul creat( %ablou clinic: dureri toracice intense cu caracter Ksf%şietorL, agitaţie, anxietate, cianoză periferică, transpiraţii profuze, greaţă, vărsături, asimetria tensiunii arteriale şi a pulsului periferic+ 8iagnostic diferenţial: &'(, pneumonie acută, nevralgie intercostală+ +ratament) $ terapie pe mască sau sondă nazală abord venos periferic cu soluţie 7lucoză / sau Ser Fiziologic medicaţie: # itroprusiat de a 2-2. >g1Qgc1min &? S5 # itroglicerină 2.-2$. >g1min &? S5 #
> %A #n insuficienţa renală 1+A este o complica'ie #n e&olu'ia insuficien'ei renale cronice $i
este datorată reten'iei de Na( ratament: $ terapie pe mască sau sondă nazală abord venos periferic cu soluţie 7lucoză / sau Ser Fiziologic medicaţie: # itroprusiat de a 2-2. >g1Qgc1min &? S5 # icarpidină $- mg &?, apoi $-0 mg1) &? S5 # Furosemid $.-0. mg &? #
; %A #n feocromocitom *eocromocitomul este o tumoră secretantă de catecolamine situată
#n medulosuprarenală $isau #n afara ei( ratament: $ terapie pe mască sau sondă nazală abord venos periferic cu soluţie 7lucoză / sau Ser Fiziologic medicaţie: # Fentolamina 2-/ mg &? rapid #
