Unde Se Avanta Vulturii

1

Fiul unui pastor sco ţian, Alistair MacLean 1922-1987) s-a n ăscut în Highlands unde şi -a petrecut şi copilăria. În 1941, la !rsta de 18 ani, s -a înrolat în Royal Navy. "a început, pe un torpilor care escorta conoaiele de nae spre #area $ordului, apoi, pentru doi ani, la %ordul unui cruciş ător, care a &ăcut parte 'ai înt!i din &lotila de coast ă engle( ă şi pe ur'ă din cea pentru #editerana şi rient. * &ost un popular scriitor si scenarist, cele 'ai cunoscute nuele &iind Tunurile din Navarone şi Acolo unde se avântă vulturii. În ca(ul ulti'ei nuele #ac"ean a scris ro'an si scenariu si'ultan, iar &il'ul a!ndu-i în roluri principale pe +ichard urton şi lint ast/ood, a &ost un succes de %o0-o&&ice.

2

Alistair MacLean Unde se avânt ă vulturii eria olecţia "F3$ raducere5 6eorgeta ioc!ltea ditura #+33*$, 1984 Alistair MacLean Where Eagles Dare Williams Collins Sons  Co. Ltd.! "#

%$

Capitolul 1 i%raţia per'anent ă a celor patru 'otoare uriaşe & ăcea- din s ăţă cl n ne iar asaltul asupra ţ ăii nesuportat. ti'panelor de $ielul deci%elilor, aprecie 'ith, tre%uie s ă &i auns la cel dintr -o ca(angerie, şi înc ă una în care se lucra pe rupte, iar &rigul cu'plit din aionul ticsit de aparatur ă p ărea de-a dreptul si%erian. :rin co'para ţie îns ă, o ca(angerie în i%eria ar &i &ost, totuşi, de pre&erat, re&lectă el, &iindc ă, în ciuda neaunsurilor ei, n -aea cu' s ă seăp r %uşeasc ă ă din  ă(duh şi nici s se i(%easc de destul reun de ersant, ceea ce, în&oarte î'preur ările de &aţă,ăera posi%il, %a chiar posi%il, cu toate str ăduin ţele pilotului %o'%ardierului ţăă s "ancaster de a e ita o catastro& ă. 'ith renun se 'ai uite în întunericul de dincolo de par%ri(ul ale cărui ştergătoare se luptau inutil cu ninsoarea, şi -şi întoarse priirea către %ăr%atul din st!nga sa, aşe(at pe locul c ăpitanului. "ocotenent-colonelul de aiaţie ecil arpenter se si'ţea în ele'entul s ău, 'ul ţu'it ca o stridie în cochilie. o'paraţia cu o ca(angerie si%eriana i -ar &i părut produsul unei 'in ţi delirante. :entru el, i%raţiile puternice erau, neîndoios, la &el de rela0ante ca sericiile celui 'ai %l!nd 'asor, (go'otul asur(itor al 'otoarelor, un %un so'ni&er, iar te'peratura din ur, potriit ă pentru un indiid pasionat de le cturi uşoare. În &a ţa sa, pe o ' ăţăsu pliantă, co%or!tă din peretele lateral al ca%inei, la o distanţă co'od ă pentru citit, se a&la o carte. in priirea &ugară pe care o arunc ă ţ peăilustra ia lugu%r a copertei, în& ăţiş!nd un cu ţit plin de s!nge î'pl!ntat 4

în spinarea unei une, ce părea a &i goală puşcă, 'ith se l ă'uri c ă locotenent -colonelul nutrea un dispreţ superior &a ţă de ro'ancierii conte'porani 'ai serioşi. arpenter întoarse o &ilă. olosal, tr ăg!nd ad!nc ă ad'irati, dintr-o; pip ă echee0cla' ce r ăsp!ndea un 'iros de 'irişte &u'eg!ndă. :e cinstea 'ea, tipul ăsta ştie s ă scrie. 3nter(isă, &ireşte< re'a=ne drag ă, i se adres ă el tinerelului cu chip de copilandru de pe locul copilotului, deci nu ţ i-o pot da p!nă ce nu deii 'aor. ăcu, ăî'pr ştie &u'ul pentru ăţ ăa î'%un t i i(i%ilitatea, apoi îl &i0ă pe copilot cu un aer acu(ator. &iţer de aia ţie re'a=ne, iar ţi -ai luat 'utra aia în&ricoşată şi su&erindă. ; a, sir. *dic ă nu, sir. ;  'ani&estare a proastei st ări de spirit a ti'purilor noastre, (ise arpenter cu n ădu&. #ulte nu 'ai au tinerii de a(i, de pild ă gustul pentru un tutun &in de pip ă sau încrederea în co'andan ţii lor. &t ă ad!nc,ă l ăs griuliu un se'n în carte, ţăă ridic ' su a şi se îndreptă în scaun. *ş (ice c ă orice o' are dreptul la puţin cal' şi linişte în propriul aparat de (%or. eschise hu%loul din dreptul s ău.  ra&al ă de ninsoare pătrunse în ăuntru, aduc!nd cu ea uruitul %rusc a'pli&icat al 'otoarelor. arpenter & ăcu o gri'asă, scoase capul, acoperindu -şi ochii cu '!na dreaptă, în'!nuşat ă. up ă cinci secunde, descuraat, str!nse pleoapele, crisp!ndu-se ca de o durere intensă şi se retrase. Închise hu%loul la loc, îşi scutură ( ăpada de pe p ărul roşu -&lacără şi d e p e 'ustaţa stil >ghidon?. e întoarse spre 'ith5 ; $u-i un &leac, do'nule 'aior, s ă te pier(i noaptea, pe iscol, deasupra unei urope în plin ră(%oi. @

; 3arăşi, sirA protest ă re'a=ne. ; $i'eni nu-i in&aili%il, copile. 'ith îi adresă un (!'%et politicos5 ţă ţi c nu şti ăi unde ne a&l 'A ; re ţăi s spune

ţ

e undeochii s ă ştiuA arpenter os în scaun,; închise pe u' ătate şiseclas ăscăă'ai prelung. unt un si'plu '!nuitor de aparate. *e' un pilot specialist, pilotul are un radar, iar eu n-a' încredere nici într-unul, nici într-altul. ; i, po&ti'< & ăcu 'ith. !nd te g!ndeşti ce gogoşi 'i s-au turnat la #inisterul *ia ţiei< #i -au (is că a i (%urat în reo trei sute ţ de ă 'isiuni şi c şti i continentul 'ai %ine dec!t cunoaşte un şo&er de ta0i stră(ile "ondrei. ; ine ştie ce %raşoae con&ec ţionate de ele'ente duş'ănoase care se (%at s ă nu cap ăt un post c ăldu ţ şi sigur într -un %irou la "ondra< arpenter se uit ă la ceas. e anun ţ cu &i0 trei(eci de 'inute înainte de paraşutarea în (onă. Îşi prii ceasul încă o dată şi se încrunt ăţ . &i ţ er de aia ie re'a=ne, graa du'itale neglien ţă în sericiu pune în pericol întreaga 'isiune. ; ir
&rigul îl p ătrundea p!n ă la oaseD pere ţii 'etalici, pe care se prelingea apa, nu & ăceau cu ni'ic 'ai dulce iaţa, dup ă cu' n -o & ăceau nici cele şase scaune de p!n(ă, cu ra'e 'etalice, &i0ate de podea - cul'ea tr ionalit ii. $u'ai ideea a introduce ă(nit ă a &unc ţ sadice ăţ ase'enea instru'ente dede tortur ă în penitenciarele #aiestăţii ale ar &i st!rnit un al de indignare na ţional ă< :e scaune st ăteau ghe'uite şase persoane, şase dintre oa'enii cei 'ai ne&erici ţi pe care îi ă(use reodat ăţ în ia a lui, g!ndi ţ ă 'ith. 3'%r ca i, ca şi el, în uni&or'e ale corpului de !n ători de 'unte ger'an, c ărau, &iecare, c!te dou ă paraşute. oţi tre'urau de &rig, %ăteau din picioare şi-şi plesneau %ra ţele cu pal'ele, ca s ă se 'ai încăl(ească. *%urul respiraţiei at!rna greu în aerul îngheţat, în &aţa lor, pe partea dreaptă, de sus, a &uselaului, şi prelungit deasupra uşii, se a&la un ca%lu de care erau prinse nişte c!rligeD de la ele, alte &ire duceau spre c!tea paraşute î'p ăturite, aruncate peste un 'aldăr de %occele de di&erite &or'eD una singură îşi de( ăluia con ţinutul, din ea ieşind !r&urile unor schiuri. :araşutistul care se a&la cel 'ai aproape de 'ith, un tuciuriu cu tr ăs ături 'eridionale, ce sugerau tr ăiri şi reac ţii e'o ţionale puternice, îşi ridică priirea. >$iciodat ă nu l -a' ă(ut pe arraciola cu o &igură at!t de nenorocit ă?, îşi (ise 'ith. ; iA 6lasul lui arraciola tr ăda aceeaşi stare de spirit ca şi e0presia de pe chip. ; e-i drept, e drept... pare c ă-şi &ace (%orul de-a cur'e(işul uropei deschi(!nd hu%loul şi adul'ec!nd aerul, din c!nd în c!nd, recunoscu 'ith. ar n-aş &i îngriorat dacă... 7

ăcu în clipa c!nd, din spate, apăru un sergent 'itralior cu un i%ric cu ca&ea &ier%inte şi nişte c ăni e'ailate. ; $ici eu, do'nule. ergentul (!'%i în "ocotenent -colonelul are 'icile ţeleg ător.a&ea, ciud ăţenii. do'nilorA !nd se întoarce la %a(lui ă, pretinde c ă tot ti'pul nu &ace altcea dec!t s ă citească ro'ane poli ţiste şi c ă depinde de ce -i spune' noi, c!nd şi c!nd, ca s ă se du'ireasc ă unde ne a&l ă'. 'ith cuprinse cu '!inile-i înghe ţate cana &ier%inte. ; ar du'neata, du'neata ştii unde ne a&lă'A ; ineîn eles, do'nule. : ăru sincer surprins de între%are, apoiţ se uită spre scara 'etalică ce ducea ă ţ ă. 3ntra i o clip ţsus, acolo, şi prii i os, în către turel dreapta. 'ith ridic ă spr!ncenele, între% ător, îi d ădu cana, urcă treptele şi -şi aruncă priirea în os, prin calota de ple0iglas a turelei. Întuneric %e(n ă. up ă c!tea secunde însă, prin noianul de &ulgi, ( ări c!tea lu'ini sla%e, în a c ăror &os&orescen ţă desluşi, treptat, un petec de s tr ă(i întret ăiate. :entru o ciip ă, chipul 'aiorului tr ăda o total ă ăsurpri( D ădar ă îşi recap t nu'aidec!t e0presia o%işnuită de so%rietate şi cal'. ; he< Îşi luă înapoi cana de ca&ea. *r tre%ui s ă le spun ă cinea ă lora ăde os ă c , în toat uropa, ca'u&laul e o%ligatoriu. ; ar nu în le ţia, do'nule< îi e0plic ă sergentul. *cela e aselul. ; aselA 'ith & ăcu ochii 'ari. asel< u'ne(eule, a deiat cu 7E - 8E de 'ile. upă planul de (%or, tre%uia s ă ne îndrept ă' spre nord de trass%ourg. 8

; a, do'nule. ergentul 'itralior era netul%urat. o'nul locotenent-colonel (ice c ă nu înţelege planurile de (%or. ur!se, pe u'ătate ironic, pe u' ătate a scu( ă. a s ă &iu sincer, intrarea în orarl%erg estelungul &loare&rontierei la urecheele pentru ă' spre est, de-a ţiene,noi. apoiB%ur la sud de ha&&hausen... ; ar asta însea'n ă deasupra teritoriului leţiei< ; aA În nop ţile senine, se  ăd lu'inile Burichului. e (ice c ă locotenent -colonelul arpenter are o ca'er ă per'anent re(erat ă la aur -au-"ac. ; eA ; pune c ă dac ă ar aea de ales între un lag ăr de pri(onieri de r ă(%oi ger'an şi o puşc ărie în leţia, ştie el pe ce parte a &rontierei ar ateri(a... upă aceea, co%or!' pe 'alul ele ţian al 3acului onstanţa, iră', spre est, la "indau, urc ă' la peste ăăţca s eit ' 'un ii, iar două 'ii şase sute de 'etri, de-acolo, hop< la eisspit(e, care nu-i dec!t la o a(!rlitură de % ăţ. ; În ţeleg, spuse 'ith, cu  oce sc ă(ut ă. ar... h'... eleţienii nu protestea( ăA ; a da, &oarte des. :rotestele lor par a coincide, de & iecare dat ă, cu n op ţile c!nd ne a &l ă' noi în (ona aceea. "ocotenent-colonelul arpenter sus ă ţine ă c tre%uie s &ie reunăpilot din "u&t/a&&e r u intenţionat, care rea să-l discredite(e. ; *ltceaA între% ă 'ith, dar sergentul se îndepărtase... "ancasterul se scutur ă, p ătrun(!nd într -unul din rarele goluri de aerD 'ith se apuc ă de o %ar ă, pentru a-şi reg ăsi echili%rul, iar adunctul s ău, locotenentul #orris cha&&er, de la iroul a'erican de 9

ăă n c!nd o sericii strategice, trase o înur ătură (dra %ună parte din ca&eaua &ier%inte i se  ărs ă pe picior. ; 0act ce-'i lipsea, (ise el, cu n ădu&. unt cu 'oralul la p ă'!nt. #i -aş dori din su&let s ă ateri( ă' &or -ă la 'inunile ţat în le ţia. 6!ndi iene(e şi ştrudele cuţi'ere. up ă doialea ani de la şni oi,ţele la ă elul lui ' 'ica induieşte ă engle(i,ţ % ăie şi el dup nişte pra& de ou ă şi -o uncie de 'argarina pe (i, s ă se 'ai între'e(e. ; *i şi tr ăi 'ai 'ult, prietene, i se adres ă arraciola, ursu(, dup ă care îl ' ăsur ă îndelung pe 'ith cu priirea. oat ă co'%ina ţia asta pute, do'nule 'aior< ; #ă te' c ă nu pricep, rosti 'ith, cal'. ;  sinucidere curat ă, asta reau s ă (ic. e 'ai ă ă*r t spre ăcei ţ trei % r%a i adunătură< Gita ţi -ă la noi. din st!nga sa - la& hristiansen, un "ei& ricsson, &iul lui ric cel +oşu 1 în carne şi oa se, dar cu p ărul de culoarea c!nepii, "ee ho'as, un elş %run şi scund, a'%ii cu un aer uşor a'u(at, şi orrance-'=the, cu &igură de aristocrat apatic, ca un conte &rance( în cotiga ce-l duce spre ghilotin ă, &ost pro&esor la 0&ord, t!nind dup ă (idurile uniersit ăţii hristiansen, ho'as, %ătr!nul '=the şi cu 'ine.  '!nă de &uncţionari pu%lici, '!nuitori de dosare... ; tiu &oarte %ine ce sunteţi, spuse 'ith, cal'. ; au du'neaoastr ă, de pild ă... În uruitul desincroni(at al 'otoarelor, interen ţia trecu neau(ită. #aior în >artanele $egre? 2. $u ' ă 1

cele.n. +oşu - naigator iIing, cuceritorul 6roenlandeiD sec. alric J-lea, K$..) 2

>lacI atch? - regi'ent cele%ru al in&anteriei sco ţiene din *r'ata ritanică. K$..) 1E

ăă îndoiesc căţ a i dat o loitur tr snet cu ci'poaiele oastre la l *la'ein, dar de ce toc'ai du'neaoastră să &i ţi co'andantul nostruA $u reau ă să  ignesc, dar nici du'neaoastr ă ţ nu sunte i 'ai potriit pentru trea%aaiciasta dec!t au locotenentul cha&&er, de &a ţă. Gnnoi.co/%o= aeropurtat... ; etest caii, r ăcni cha&&er, de -aia a' &ost neoit să plec din #ontana. ; au 6eorge ăsta. arraciola îl ar ăt ă cu degetul pe ulti'ul 'e'%ru al echipei, sergentul radiotelegra&ist 6eorge Harrod, un ins îndesat, pe al cărui chip se citea o ad!nc ă rese'nare. ; #ai a' o in&or'aţie pentru tine5 e pri'a oară că pun piciorul într -un aion. ; $-a 'ai &ost în ia ţa lui cu aionul< e0cla' ă arraciola, cu disperare în glas. oa'ne, ce şleaht ă de neisprţăi i< ra necesar ă ă o echip ă , de !n tori de 'unte, o &or'aţie de şoc, cu alpinişti pro&esionişti şi spărgători de sei&uri. i ce -au alesA :e noi, ăştia de &aţă< 'ith răspunse cu %l!nde ţe5 ; $u'ai pe noi a reuşit s ă ne adune colonelul. Fii drept. $e-a declarat, ieri, c ă singurul lucru de pe lu'e pe care nu l-a aut la dispo(iţie a &ost ti'pul. arraciola nu-i r ăspunse,ăă t cur ţ şi ceilal i, nu'ai c ă el n -aea neoie de un instinct deose%it pentru a-şi da sea'a ce credea &iecare. a şi el, se întorseseră, desigur, cu g!ndul cu c!tea ore în ur'ă, la sute de 'ile dep ărtare. *colo, în iroul de operaţiuni al *'iralit ăţii, icea'iralul +olland chipurile,director adunct pentru operaţiunile naale, dar, în realitate, şe&ul cu îndelungat ă echi'e al lui #.3. C, sec ţia de contraspiona a ericiului ecret 11

ritanic - î'preun ă cu colonelul =att-urner, îi in&or'ase, pe un ton gra, despre o 'isiune care, recunoscuseră ei, &useseăţ ini iat ă din pur disperare. Î'i pare al nai%iiesen de rţial ău,ă.% ăie ţi etc., etc., dar ti'pul;este o chestiune olonelul =att-urner, un tip 'asi, congestionat, cu o 'ustaţă 'are, de'onstra cea cu %ăţul pe o hart ă de perete a 6er'aniei, indic!nd un punct situat e0act la nord de grani ţa austriac ă şi puţin la est de 6ar'isch-:artenIirchen. 'ul nostru a c ă(ut aici, a(i -noapte, la dou ă, dar tipii de la ţ .H.*..F., în 'area lor ştiin ţă şi în elepciune, nu ne-au in&or'at dec!t la (ece di'inea ţa. 3dio ţii dracului< 3dioţi, &iindc ă ne -au co'unicat at!t de t!r(iu şi, de dou ă ori idio ţi, c ănu s -au s& ătuit 'ai înt!i cu noi. oa'ne u'ne(eule, c!nd o s ă îne ţ ăe ştia ă s ne asculteA l ătin ă '!nios din cap şi loi din nou harta, în orice ca(, o'ul e aici, la chloss *dler, astelul ulturilor. :e cinstea 'ea, nu'ele i se potrieşte per&ect, doar ulturii pot aunge acolo. #isiunea noastră... 'ith intereni5 ; e ce sunteţi at!t de sigur c ă e acolo, sirA ; unte' siguri. #osLuitoul în care era a ateri(at &or ţat la doar (ece 'ile distan ţă. :ilotul a trans'is un 'esa prin radio, cu c!tea clipe înainte de sosirea unei patrule ger'ane. olonelul t ăcu, (!'%i acru, apoi reluă5 chloss *dler, do'nule 'aior, este cartierul general co'un al ericiului ecret 6er'an şi al 6estapoului din 6er'ania de ud. Gnde să-l ducă dec!t acoloA 

artierul supre' al Forţelor 0pediţionare *liate K$..) 12

; Într-ade ăr, unde în alt ă parteA u' s -au pră%uşitA ; 6hinion cu'plit. *(i-noapte, s-a e&ectuat un raid total deasupra $urn%ergului şi, în 'od nor'al, n-ar &i tre%uit e0iste nici aiondeger'an !nătoare pe os ădistan ţă de ă un o sut 'ile dede &rontiera austriac ă. "-a reperat îns ă un #essersch'idt care (%ura, înt!'pl ător, în (on ă. ar asta nu 'ai are i'portan ţă... eea ce contea( ă, acu', este să-l scoate' de-acolo înainte de a apuca să or%easc ă. ; a or%i, spuse ho'as, pe un ton su'%ru. oţi or%esc. e ce nu ne-au ascultat s&atul, do'nule, de ceA ; $-are nici un rost s ă ne pune' între% ări, răspunse =att-urner, cu glas ostenit. *cu', e inutil. 3'portant este c ă a or%i. *şa c ă-l o' scoate. *dică oi îl e ţi scoate de -acolo. orrance-'=the îşi drese glasul5 ; 0istă echipe speciale de paraşutişti. ; Ţi-e &rică, '=theA ; Fireşte, sir. ; chloss *dler este inaccesi%il şi ine0pugna%il. *r &i neoie de un %atalion întreg de trupe paraşutate pentru a-l cuceri. ; esigur, intereni hristiansen, &aptul c ă nu dispune' de ti'p pentru a organi(a un atac 'asi de trupe paraşutate n-are nici o leg ă tur ă cu pro%le'a. :ărea sincer %ine dispus, era eident c ă proiectul îl atrăgea gro(a. =att-urner îi acordă priilegiul de a -l &i0a cu ochii s ăi al%aştri, de ţăghea , apoi se ă decise s -l ignore. 1

; aracterul secret al opera ţiunii este singura şansă, continuă el. 3ar în asta oi sunte ţi specialişti şi ştiţi cu'ă s supraie ţţ ui i în spatele liniei ina'ice, unde a ţi actiat cu to ţii, perioade îndelungate. #aiorul 'ith, cha&&er şi gradului sergentul Harrod or aea locotenentul 'isiuni speciale, potriit şi pregătirii lor 'ilitareD du'neaoastr ă, ceilal ţi... h'... eţiăă c p ta alte ă îns ă rcin ri. u... ; *sta, ţinea odinioară, de'ult, sir< îl întrerupse arraciola. el puţin, în ca(ul lui '=the, ho'as, hristiansen şi al 'eu. $u 'ai sunte' la curent cu ulti'ele noutăţi în 'aterie de ar'a'ent şi tehnici de luptă. $u'ai u'ne(eu ştie c!t de lipsi iţ de antrena'ent sunte'. up ă doi ani de 'unc ă de %irou, î'i dau duhul alerg!nd cinci(eci de 'etri s ă prind auto%u(ul. ; a tre%ui s ăă reintra ţ iă în &or' rapid, nuA între%ă =att-urner, ăcu ră ceal . În a&ar de asta, aspectul cel 'ai i'portant este c ă to ţi, cu e0cep ţia 'aiorului 'ith, cunoaşte ţi &oarte %ine partea apuseană a uropei. ţţ o i or%i i curent ţ ger'ana. e i descoperi că antrena'entele oastre, la nielul la care i se a cere,  ă or &i la &el de utile de data aceasta ca şi acu' cinci ani. În trecut, a iţ & ăcut doada unei e0cep ţionale co'peten ţe, iscusin ţe şi ingenio(ităţi. ac ă ae' reo ă şans , nu'ai prin oi a' putea reuşi. oţi sunteţi oluntari, desigur. ; esigur, îl îng!n ă arraciola, ca un ecou, lu!ndu-şi, precaut, o 'in ă i'pasi%il ă. Îl prii, apoi g!nditor, pe =att-urner. #ai e0ist ă şi o alt ă solu ţie, do'nule. Făcu o ăpau( ,ăapoi, reluă , pe un ton sc (ut5  soluţie cu şanse sut ă la sut ă de succes. ; $ici eu, nici a'iralul +olland nu pretinde' că a' &i in&aili%ili, rosti, rar, =att-urner. $e-a sc ăpat 14

ă A ţ ţ e ine i cheia cu'a o alternati ă posi%il pro%le'ei noastreA ; a. #o%ili(a ţi o escadril ă de %o'%ardiere "ancaster, cu capacitatea de 1E tone. redeţi, atunci, că ar 'ai cinea la chloss ; u>ciripi? nu cred, se au(i, pentru *dlerA pri'a oar ă, ocea înceată a icea'iralului +olland, care se apropie de grup. 'ul care de ţinea o ase'enea &or'ida%il ă putere n-aea neoie s ă ridice tonul pentru a se &ace au(it. ra un % ăr%at scund, înc ărun ţit, cu chipul %ră(dat ad!nc şi o e0presie de copleşitoare autoritate. u nu cred, repet ă el. up ă cu' nu cred nici &aptul c ă &elul în care interprete(i du'neata situaţia reală ar usti&ica %rutalitatea unei ase'enea idei. :ri(onierul, generalul-locotenent arna%=, este a'erican. ac ă l -a' ucide, generalul isenho/er ar deschide, pro%a%il, cel de-al doilea &ront î'potria noastră şi nu a ne' ţilor. F ăcu un gest de(apro%ator, dar (!'%i, de parc ă ar &i  rut s ă anihile(e tonul de reproş. 0istă anu'ite... h'... a'a%ilit ăţi o%ligatorii în relaţiile dintre :uterile *liate. $u sunteţi de aceeaşi p ărereA arraciola nu răspunse nici da, nici %aD p ărea a nu aea ni'ic de (is, la &el ca ceilal ţi, de alt'interi. olonelul =att-urner îşi drese ocea şi con&ir'ă5 ; *şadar, ca' asta e, do'nilor. isear ă, la (ece, sţ ă &i i la a erodro'. ţ ă În eleg ţ c nu 'ai ae i între%ări, aşa-iA ; a da, ar &i al nai%ii de 'ulte, cu îng ăduin ţa do'nului colonel, intereni, aprins, sergentul 6eorge Harrod, pe al cărui chip se citea iritarea. e -i cu toată poestea astaA e ce e aşa de ne'aipo'enit de i'portant %a%al!culA e ce dracuM tre%uie s ă ne riscă' noi ia ţaA< 1@

; estul, sergent< tun ă =att-urner, aspru şi autoritar. *ţi a&lat tot ceea ce e a%solut necesar s ă ştiţi... ; !nd tri'ite' un o' într-un loc unde are toate g ăseasc do'nule ă s'oartea, colonel,şansele considers ăc-şi ă are dreptul ă ştie şi 'otiele, intereni, cu %l!nde ţe, icea'iralul. eilal ţi le cunosc. e cuine s ă le a&le şi el. otu -i ne'aipo'enit de si'plu, sergent Harrod. 6eneralul-locotenent arna%=, coordonatorul şe& al planurilor de 'anere cunoscute su% nu'ele de >peraţiunea erlord? - cel de -al doilea &ront - este, neîndoielnic, o'ul cel 'ai in&or'at în leg ătur ă cu pregătirile Forţelor *liate pentru deschiderea acestui &ront. $oaptea trecută, a plecat pentru a se înt!lni cu o'ologii săi din rientul #ilociu, Gniunea oietic ă şi de pe Frontul italian, pentru coordonarea planurilor &inale de de%arcare în uropa. Înt!lnirea tre%uia s ă ai%ă loc în reta, singurul loc acceptat de ruşiD ei nu au un aion destul de rapid care s ăpoat ădep şi ă ite(a aioanelor de !n ătoare ger'ane. #osLuitoul %ritanic poate, dar iat ă c ă noaptea trecut ă n -a reuşit. În austerul %irou de opera ţiuni seăăl să o t cere grea. Harrod se &rec ă la ochi, apoi cl ătin ă din cap, ca pentru a-şi li'pe(i 'intea. !nd or%i din nou, aspri'ea şi '!nia îi disp ăruser ă din glas. ăă Îng i' 5 ; i dacă generalul or%eşte... ; a or%i, spuse +olland, pe un ton %l!nd, dar &er'. u' spunea, adineaori, şi do'nul ho'as, toţi or%esc5 e&ectul unui si'plu a'estec de 'escalină cu scopola'ină. 6eneralul nu a aea încotro. ; eci o s ă le de( ăluie toate planurile celui de-al doilea &ront. Harrod rostea cuintele rar, ca în 1C

transă. !nd, unde, cu'... u'ne(eule 'are, ar înse'na să anulă' întreaga operaţiune< ; 0act.  anulă'. $u o' putea deschide cel de al doilea &ront anul acesta, Înc ă nou ă luni de r'isiune alt 'ilion irosite. În elegi c e o, ă(%oi, un ţde ţă i pur urgent ă, de urgen ţă ie şi s i'plu ă disperat sergentA ; În ţeleg, sir. *cu' în ţeleg. Harrod se întoarse către =att-urner.ă  ăărogăţ s ' ierta i c a' or%it ast&el. red că... În &ine, sunt neros... ; oţi sunte' ni ţeiuş neroşi, sergent Harrod. *şadar, la (ece la aerodro'D acolo o' &ace eri&icarea echipa'entului. #ă te' c ă uni&or'ele n -o să i se prea potrieasc ăD a(i, 'aga(inele de pe aile +o/ se închid dere'e, încheie el, (!'%ind, dar cu u'or &or ţat. e &rig, sergentul Harrod se ghe'ui 'ai str!ns în scoica scaunului, %ăt!ndu-se pe u'eri cu pal'ele îngheţateD îşi inspecta, poso'or!t, uni&or'a 'ototolită ca o piele de ele&ant - îi era cu reo trei nu'ere 'ai 'are - şi r ăcni, ca s ă acopere uruitui 'otoarelor5 ; i %ine, constat ă el, a' ăr!t, cel pu in ţ cu uni&or'ele astea a aut dreptate, &ir-ar ale dracului să &ie< ; i-a dat-o în %ar ă cu toate celelalte chestii, ţ ină cuă t rie c ar &i tre%uit rosti arraciola, ap ăsat. us să tri'it ă "ancasterele. +e(e'at, în picioare, de peretele din dreapta al &u(elaului, 'ith îşi aprinse o ţigar ă, &i0!ndu -l, g!nditor, pe cel care or%ise. eschise gura ca pentru a-i spune cea, dar %rusc îşi a'inti c ă  ă(use, 17

la ia ţa lui, şi oa'eni 'ai pu ţin c!rcotaşi, 'ai înţăeeg tori. ă Îşi 'ut ăpriirea ă în alt parte şi t cu. În carlingă, lungit în scaun şi cu cea&a re(e'ată de spătar, locotenent -colonelul arpenter continua să se preocupe intens de ceea ce îi & ăaşe(at cea pl ăcere5 pipa, ca&eaua şi literatura. re'a=ne, al ături, nu putea, desigur, s ă-şi per'ită lu0ul unei ase'enea rela0ări. u 'a0i' ă concentrare, ur' ărea per'anent c!nd ta%loul de %ord, c!nd %e(na de dincolo de par%ri(, sau chipul superiorului s ău, care părea în pericol de a a ţipi dintr -o clip ă într -alta. eodată, re'a=ne se îndrept ă în scaun, se uit ă atent prin par%ri( şi se întoarse, agitat, spre arpenter5 ; cha&&hausen, sir< *colo, os< arpenter 'or'ăi cea, închise cartea şi î'pinse suportul la loc. or%i ulti'ele înghiţituri de ca&ea, se îndrept ă din şale cu un gea' ăt şi trase hu%loul din dreptul s ăuD cu gesturi studiate, se pre&ăcu a e0a'ina atent re ţeaua de lu'ini ce se (ăreau os, în dep ărtare, dar nu se osteni s ă-şi scoată capul în iscol, Închise ia loc şi se întoarse spre re'a=ne. ; Fantastic, & ăcu el, ad'irati, a' i'presia c ă ai dreptate. #i-eşti de 'are autor, % ăiete, ( ău aşa. +ăsuci %utonul inter&onului, în re'e ce re'a=ne îşi ar%orase un aer st!nenit, aşa cu' se cuenea. #aiorul 'ithA #ai ae' trei(eci de 'inute. Închise, apoi către re'a=ne5 dreapta. o%or!' la sud -est de odensee şi, u'ne(eule, ai gri ă s ă te 'en iiţ de partea ele ţian ă. 'ith îşi scoase c ăştile şi arunc ă o priire ironică înspre cei şase ăţ %ţ r%a i aşe(a i pe scaune. 18

ăă . ă sper ' ; *şadar, asta e.  u' ătate de or că acolo, os, o s ă &ie 'ai cald dec!t aici. $i'eni nu au ni 'ic de co'entat, dup ă cu' ţă nici unul nu p ărea a nutri reo speran .ăchi'%ar priiri ei,ăt,ăţcu golite deu e0presie, ţi, cudechipurile apoi seîntre ridicar epeni &rig, în picioare. 'işc ări lente şi aneoioase, din cau(a '!inilor a'orţite şi a po(iţiei inco'ode, începur ăă ă ăs se preg teasc de lansare. e autar ă între ei s ă-şi lege rani ţele în chingi, su% paraşute, îşi traser ă cu greu pantalonii i'per'ea%ili de schi. Harrod reuşi chiar 'ai 'ult5 îşi puse hanoracul, se lupt ă cu &er'oarul şi -şi trase gluga pe c ap. e r ăsuci pe c ălc!ie, între% ător, şi s e %ătu cu pal'a peste protu%eranta din hanorac. ; # i-e n epl ăcut s ă iţ -o spun, i se adres ă cha&&er cu glas s&ios, dar ( ău nu  ăd cu' o s ă re(iste aparatul t ău la şocul ateri( ării, sergent Harrod. ; i de ce, ' ă rog, s ănu re(isteA Harrod ar ăta 'ai poso'or!t ca oric!nd. *ltora le-a reuşit. ; a, dar tu încerci pentru pri'a oar ă. up ă calculele 'ele, te ei i(%i de sol cu o ite( ă de 29E I' pe or ă. a s ă pun punctul pe i, destul de ap ăsat, cred c ăă o s ai parte de niscai ăţ greut i la deschiderea paraşutei. Harrod îl prii, se uit ă apoi la ceilal ţi ca'ara(i, care nu a eau hanoracele pe ei , şi încuiin ţă, lent, din cap, pip ăindu -l pe al lui5 ; rei s ă spui c ătre%uie s ă'i -l pun a%ia c!nd aunge' osA ; : ăi, îşi cu'p ăni cha&&er cuintele, ca s ă-ţi spun drept, eu cred că aşa ar &i %ine. Harrod îi sur!se ironic. cha&&er îi r ăspunse cu un r!net esel. :!n ă şi arraciola schi ţă un sur!s. În 19

&u(elaul înghe ţat, 'aterială.

tensiunea

deeni

aproape

; i, ei, iat ă c ă sosi ti'pul s ă-'i c!ştig şi eu lea&a deţi în locotenent-colonel, c!tuitsta oi, ou ţ!ngăăii, cu&unda e0ta(. arpenter se ă laţi ceas. şi cinşpe.  'o'entul s ă ne schi'% ă' locurile. ei doi îşi des& ăăcur centurile de siguran ţă şi -şi inersară locurile, cu 'işc ări nesigure. u gesturi 'inuţioase, arpenter îşi potrii scaunul, cel din dreapta, şi paraşuta în po(iţia cea 'ai con&orta%il ă cu putinţă, îşi puse centura de siguran ţă ă,ăîşi &i0 c ştile şi 'icro&onul şi ap ăs ă pe un %uton5 ; ergent Nohnson< arpenter ignora totdeauna &or'ulele regula'entare de apel. şti trea(A În nişa sa str!'t ă şi ori%il de inco'od ,ă Nohnson, sergent naigator, era cu' nu se poate 'ai trea(, şi asta de 'ulte ceasuri, aplecat continuu peste radar, cu ochii &i0a ţi pe ecranul er(ui, cu e0cepţia unor priiri &ugare peste h ăr ţile aeriene, harta rdnance, %usol ă, alti'etru şi indicatorul de ite(ă. Întinse '!na şi ap ăs ă pe %uton5 ; unt trea(, sir. ; Nohnson, dac ă ne dirie(i pe partea dinspre eisspit(e, îl in&or' ă, pe un ton a'enin ţător arpenter, s ă ştii c ă te retrograde( şi aungi iar soldat prost. ; $u 'i-ar place, sir. $ouă 'inute. ; *' c ă(ut şi noi doi o d at ăde acord. *şa -'i (icea' şi eu. arpenter închise inter&onul, şi se uită a&ară, prin par%ri(. +a(ee de lun ă &iind &oarte palide, i(i%ilitatea era redusă. În %e(na de nep ătruns, nu se edeau dec!t &ulgi 'ărun ţi. u o e0presie de regret, îşi puse atent pipa în %u(unar, gest care, pentru 2E

re'a=ne, &u doada concludentă că locotenent-colonelul se preg ătea s ă intre în ac iune. ţ !nărul rosti, cu un aer ne&ericit5 ;  o chestie ca' riscant ă, nu crede i,ţ sirA reau s ă ni'ereşti piscul eisspit(e în (ona ă (ic, asta. Ţsine de ha(ard. ; e ha(ardA repet ă arpenter, aproape cu eselie în glas. $u ăd de ce.  'are c!t un 'unte în toată regula, n -ae' cu' să-l rat ă', % ăiete drag ă. ă o pau( ă ; *sta oia' s ă (ic. F cu se'ni&icatiă, şi -şi relu ă &ra(a. :latoul ăsta de p e eisspit(e, pe care tre%uie să-i l ăs ă'. $ici trei sute de 'etri l ăţi'e, do'nule. #unte deasupra, st!nc ă dedesu%t. În plus, !nturile adia%atice, sau cu' s-or &i nu'ind, care %at la 'unte din cele 'ai neaşteptate direcţii.  'ic ă deiere spre st!nga, şi ne i( %i' de peretele 'untelui, o 'ic ă deiere spre nord, şi % ăie ţii se pr ă%uşesc pe st!nca aia uriaş ă, şi -şi &r!ng g!tul< rei sute de 'etri< ; i, ce-ai reaA se aprinse arpenter. *eroportul Heathro/A rei sute de 'etri, (iciA : ăi ai spaţiu %erechet, % ăiete, 'ai 'ult nici nu -ţi po ţi dori. u ra%la asta, ateri( ă' noi pe piste de (ece ori 'ai 'ici, şi, oricu', 'ai înguste. ; a, sir. "u'inile de se'nali(are de pe pistă 'i-au &ost întotdeauna, de 'are autor. ar la o înălţi'e de două 'ii trei sute de 'etri, deasupra unui eisspit(e... !(!itul inter&onului îi cur'ă &ra(a. arpenter apăsă pe %uton5 ; NohnsonA ; u, sir. Nohnson era aplecat deasupra ecranului radar, în 'ilocul c ăruia, pu in ţ c ătre dreapta, ap ăruse o pat ă ai% ă. "-a' detectat. 0act 21

unde tre%uia s ă &ie. Bero -nouă-trei, do'nuie, îi raportă el,ădup ce ă eri&ică şi con&runt calculele. ; rao, &l ăc ăule. arpenter îi (!'%i lui re'a=ne, 'odi&ică uşor cursul şi incepu să &redone(e o 'elodie, surdin ca ţpentru deschide în dreptul în t ău, ăţ% ieă,aş. #usta asine. 'ea3a 'usteşte de ap ă. re'a=ne se e0ecută, îşi scorse capul c!t putu în a&ară, dar ochii i se i(%iră de acelaşi întuneric cenuşiu-opac. e retrase, clătin!nd din cap. ; $u-i ni'ic. re%uie s ă &ie pe undea, pe acolo, (ise arpenter, în ţeleg ător, dup ă care co'unică ordinul prin inter&on5 ergent< inci 'inute< :regătirea< rgentul 'itralior repetă ordinul către cei şapte ţ i alinia i pe partea ă %ăţ r%a dreapt a &u(elaului5 ; :reg ăti ţi -ă< inci 'inute< În t ăcere,ţ ă % ie ii îşi ă prinser cara%inele paraşutelor de ca%lul de deasupra capului, în re'e ce sergentul controla 'inu ţios &iecare leg ătur ă. În dreptul uşii, stătea sergentul Harrod, cel care aea să sară pri'ul. up ă el, enea locotenentul cha&&er care, datorită e0perien ţei sale în cadrul ...-ului 4, era, de departe, cel 'ai %ine preg ătit paraşutist al grupuluiD el aea sarcina, deloc de inidiat, de a nu-l scăpa din ochi pe Harrod. Gr'au, în ordine5 arraciola, 'ith Kîn calitatea sa de şe& al 'isiunii, pre&erase să se plase(e la 'iloc), hristiansen, ho'as şi orrance-'=the. În spatele lui, doi tineri soldaţi erau gata s ă î'ping ă pachetele şi paraşutele de-a lungul ca%lului şi apoi să le a(!rle în gol, îndată 4

&&ice o& trategic erices - iroul de sericii strategice. K$..) 22

ce orrance, ulti'ul, a &i s ărit. ergentul -'itralior se post ă ă l!ng uş . *t'os&era ăredeeni încordat . arpenter dechise iar hu%loul din dreptul s ău, pentru a cincea oar ă în cinci 'inute. #usta ţa -i, acu' pleoştit aducea departe cu-colonelul '!ndra podoa%ă ă, nu de 'ai odinioar ă, nici darpelocotenent aunsese, dup ă cu' se putea o%sera clar, la conclu(ia c ă, în ia ţă , e0ist ă pro%le'e 'ai i'portante dec!t 'ust ăţile intrate la ap ă. Îşi pusese ochelarii de protecţie, pe care îi ştergea încontinuu cu o piele de c ăprioar ă, dar prieliştea - 'ai %ine (is, a%senţa oric ă rei prielişti - seăţ ăînc ăăp ă!na s r '!n aceeaşi, cu &ulgii cenuşii ce se topeau în %e(na de nepătruns. Închise. e au(i %!(!itul inter&onului. arpenter ap ăs ă pe %uton, ascult ă 'esaul, încuiin ţă din cap. ; rei 'inute, îi spuse lui re'a=ne. Bero-nouă-doi. re'a=ne e0ecută 'anera, încetase să se 'ai uite a&ară, &iind acu' cu totul concentrat asupra pilotării %o'%ardierului greu. *ten ţia îi era a%sor%it ă de trei ele'ente5 %usola, aiti'etrul şi... arpenter.  deiere de un singur grad spre sud, şi "ancasterui s-ar i(%i de un ersant al lui eisspit(eD c!tea (eci de 'etri 'ai os, şi pericolul ar &i aceiaşiD o singur ă indicaţie a lui arpenter s ă-i &i sc ăpat, şi 'isiunea s-ar &i încheiat înainte de a &i început propriu-(is. hipu-i t!năr, incredi%il de t!n ăr, se g olise de orice e0presieD înţepenit în scaun, pilota "ancasterul cu preci(ia unui ca'pion de tir. oar ochii i se 'işcau pe o traiectorie &i0ă5 %usola - alti'etrul - arpenter şi iarăşi5 %usola - alti'etrul - arpenter, c!te o secundă pentru &iecare şi at!t. 2

arpenter deschise din nou hu%loulD r ăsplata &u aceeaşi %e(na cenuşiu-opac ă. u st!nga, & ăcu se'nul >în &a ţă?. re'a=ne ăap ă s i'ediat leierele... Gruitul 'otoarelor scă(u în intensitate. îşi retrase capul închise. reală i arpenter -ar &i &ost îngriorarea, nu l ăsşi nici o u'%r ăăric!t s ide se citească pe chip. Începu s ă &redone(e din nou, în surdinăD cu 'in ă ă cal'ă , rela0at ă , scrut %ordul aionului, apoi i se adres ă lui re'a=ne, pe tonul s ău o%işnuit de conersaţie5 ; "a şcoala aia, de pilo ţi, ai au(it, reodat ă, or%indu-se despre pierderea de ite(ăA re'a=ne tresări, îşi aruncă ochii pe %ord şi acceleră pu ţin. arpenter sur!se, se uit ă la ceas şi apăsă de dou ă ori pe %utonul de apel. oneria %!(!i deasupra capului sergentului 'itralior, care st ătea în picioare, l!ng ă uşa &u(elaului. ergentul cercet ă cu priirea chipurile, încordate ale %ăieţilor şi &ăcu un se'n din cap5 ; ouă 'inute, do'nilor. rase uşa c!ţia centi'etri, pentru a eri&ica ă ionea( uşor. :rinăă'ica deschi( tur , dacă ţ&unc 'ugetul 'otoarelor deeni %rusc asur(itor, dar nu era nici pe departe at!t de depri'ant ca ra&ala ă ăă ce ă n  li în untru. :araşutiştii îngheţăat , şuier toare, schi'%ară între ei priiri deli%erat prudente, pe care însă sergentul le interpretă corectD trase uşa la loc. ; e acord, do'nilor, asta nu-i noapte nici pentru iine, dară'ite pentru oa'eni. "a &el g!ndea şi locotenent-colonelul arpenter, care-şi 'ai scoase o dat ă capul în iscol. upă cinci secunde &a ţa i se acoperi de ace ca de ariciD în cincispre(ece secunde, pielea îi a'or ţi total, ăă ca su% aneste(ie. istrac ţia aeaă s înceap îns 24

c!nd a % ăga capul la loc5 se aştepta la dureri cu'plite care înso ţesc întotdeauna resta%ilirea circulaţiei. e data asta, îns ă, arpenter era hot ăr!t ăăcap t, adic p!n în clipa să suporte supliciul ăp!nă ia în care aşi ('eticuloase, eisspit(e. 'işcde ări 'untele îşi ări 'ecanice şterse cu u pielea căprioară ochelarii de protec ţie, scrut!nd încontinuu spaţiul cenuşiu -o%scur, în speran ţa de a repera 'untele înainte ca eisspit(e să-l repere(e pe el. În carlingă, re'a=ne îşi rotea priirile dup ă tipic5 %usol ă - alti'etru - arpenter, %usol ă alti'etru - arpenter, nu'ai c ă acu' înt!r(ia 'ai îndelung cu ochii pe chipul co'andantului, în aşteptarea se'nalului de înclinare %rusc ă a %o'%ardierului spre st!nga singura 'aneră posi%ilă de eitare a i'pactului. arpenter nu d ădea îns ă nici un se'nalD %atea, în schi'%, dara%ana cu degetele pe genunchi. "ui re'a=ne îi c ă(u deodat ă &isa5 ăsta tre%uie c ă era gestul care -l trăda pe co'andant, în 'o'entele sale de 'a0i'ă e'o ţie şi încordare - at!t lăsa s ă se ghiceasc ă. e scurser ă (ece secunde. #ai trecur ă cinci, apoi alte cinci. În ciuda &rigului din ca%in ă, re'a=ne si'ţea preling!ndu-i-se pe o%rai picuri de sudoare. ă ă s ă &ac odat iraul la ra ner ăă%d tor la cul'e st!nga, pentru a eita coli(iunea care a'eninţa s ă-i (dro%ească din clip ă-n clipă. ra conştient de &aptul ă trţ ise în ia a lui o ăa se'enea ă că nu 'ai spai' , c nici nu se g !ndise reodat ă la astaD intr ă într -un soi de panic ă ani'alic ă. *poi îşi 'ai d ădu sea'a de cea5 arpenter încetase s ă 'ai %at ă dara%ana. #untele, în s&!rşit, se ii, nu at!t în di'ensiunile lui reale, ci, 'ai cur!nd, în cele %ănuite, dar t!n ărul, oricu', îl  ă(u. *p ăru încet -încet în &a ţa 2@

ţ ochilor s ăi,ţăpu in c tre dreapta direc iei de (%orD intui pre(enţa co!rşitoare a concretului, a acelui concret palpa%il care eclipsea( ă cu totul 'ica speran ţă ce începuse să se 'ateriali(e(e din ni'ic. rice specula anulat deneted ţie &u ă îns ăa ersantului ă prieliştea necon&undat, ce se real în ăl ţ,a de în ă(duhul cenuşiu -opac pe o ertical ă aproape per&ectă. arpenter îşi retrase capul, & ăr ă a închide însă hu%loul, şi apăsă pe %utonul, inter&onului5 ; ergent NohnsonA *rticula cu greu, nu din pricina e'o ţiei, ci a &aptului c ă 'a0ilarele îi îngheţaseră de-a %inelea. ; irA ocea al% ă, i'personal ă, a lui Nohnson, cu in&le0iuni 'etalice, tr ăda o încordare e0tre' ă, în po&ida unicului cu!nt rostit. ; red c ă >o&i ţer de aia ţie? Nohnson ar s una 'ult 'ai %ine. ;  ă rog, sirA ; :e loc repausD l-a' reperat. :o ţi s ă ador'i la loc. Închise leg ătura, se întinse în sus şi a p ăs ăpe un %uton de deasupra capului, dup ă ce 'ai arunc ă o priire &ugară prin hu%lou. :e peretele din dreapta al &u(elaului, se aprinse un %ec roşu. ergentul 'itralior se spriini cu '!na de uş ă. ; Gn 'inut, do'nilor. rase uşa largD în &u(ela se iscă un iscol în 'iniatur ă. !nd se aprinde %ecul erde... $u-şi 'ai ter'in ă &ra(a, &iindc ă pu inele ţ cuinte rostite erau c!t se poate de li'pe(iD pe de altă parte, ca s ă se &ac ă au(it în acar'ul 'otoarelor şi al iscolului ar &i tre%uit s ă r ăcneasc ă, şi orice or%ă în plus nu ar &i &ost dec!t un e&ort inutil. 2C

in acelaşi 'oti, ni'eni nu (ise ni'ic. În orice ca(, priirile pe care şi le schi'%au paraşutiştii între ei e0pri'au 'ai clar dec!t or%ele g!ndul care-l &ră'!nta pe &iecare5 dac ă aici, în ăuntru, era aşa, atunci cu' tre%uie s ă &iă &ost se'n cu al 'itraliorului, se aliniar l!nga&ar ă uşăAă,"aînu n&runte sergentul Harrod, pe al c ărui chip era întip ărit ă e0presia 'artirului creştin în pri'a şi ulti'a sa încleştare cu un leu. a un uriaş pterodactil din negurile istoriei, "ancasterul în&runta uruind stihiile, de-a lungul ersantului neted. :eretele de st!nc ă înelit în gheaţă p ărea, într -adeăr, &oarte aproapeD pentru re'a=ne, neerosi'il de aproape. chii îi ră' ă seser ă ţ ţ intui i pe hu%loul deschis, deasupra capului lui arpenter şi ar & i putut s ă ure c ă !r&ul aripii drepte (g!rie peretele 'untelui. Faţa continua să-i &ie sc ăldat ă în sudoare, dar %u(ele şi le si' ţea ca de cenuş ă. i le u'e(i pe &uriş, s ănu -l o%sere arpenter, dar degea%a. ergentul Harrod, în schi'%, nu aea %u(ele arseD asta însă nu'ai &iindc ă îl %iciuiau ra&alele care i(%eau din plin în &u(elaul %o'%ardierului. *lt'interi, î'părtăşea aproape întru totul spai'a lui re'a=ne. tătea în prag, în picioare, ţin!ndu -se str!ns de perete, pentru a nu &i s'uls de pala de !ntD chipu-i e0pri'a o ciudat ă rese'nare. :riirea îi era a ţintit ă, ca în transă, asupra unui punct, la st!nga sa, unde, dintr-o clip ă într -alta, !r&ul aripii din dreapta ur'a să se i(%easc ă de eisspit(e. Înăuntru, %ecul roşu continua s ă p!lp!ie. #itraliorul îşi l ăs ă '!na pe u' ărul lui Harrod, într -un gest de încuraare. Harrod, c ăruia îi tre%uir ă trei secunde să-şi poat ă desprinde ochii de pe !r&ul 27

aripii de aion, & ăcu o u' ătate de pas înapoi. u un gest &er', îndep ărt ă '!na sergentului de pe u' ărul său. ; $u ' ă î'pinge, ca'arade, url ă el, ca s ăse poat a u(it. ac'uri s ă ăa' încotro, ' ă oi ă &aceadic ă n -odup sinucide, ă oi 'oda eche, din %ătr!ni, de propria -'i '!n ă. Îşi relu ă po(i ţ ia, l!ng ă ă uş . În aceeaşi clip ă, arpenter arunc ă o ulti' ă priire prin hu%lou şi-i d ădu lui re'a=ne se'nalul 'ult aşteptat5 rotirea lent ă a '!inii st!ngi. :ilotul înclină i'ediat %o'%ardierul după care îl îndreptă la loc. e îndep ărtar ă uşor de ersant, care r ă'ase undea, 'ai os. pisodul (%orului ra(ant nu &usese un act gratuit de i teie, ci o etap ă pre'erg ătoare traseului 'inuţios calculat pentru (%orul deasupra îngustului platou. Încă o dată -, pentru ulti'a oară, însă -co'andantul îşi scoase capul În iscol, întin(!ndu-şi între ti'p %raţul, su% priirile în&rigurate de neră%dare ale lui re'a=ne, spre un %uton situat în aparatura de deasupra par%ri(ului, pe care, în s&!rşit, îl ap ăs ă. in po(i ţia lui inco'od ă, cu capul pe spate, de-i în ţepenise cea&a, sergentul Harrod  ă(u c ă %ecul roşu se stinseD la aprinderea %ecului erde, îşi îndreptă spatele, închise ochii str!ns şi, &lutur!nd anapoda din %ra ţe, îşi d ădu dru'ul în golD lansarea ă c , înă loc ă s sar direct, nu &u toc'ai reuşit ă, pentru &ăcuse 'ai înt!i un pas înainte, acu' se r ăsucea în aer, în ti'p ce i se deschidea paraşuta. Îi ur' ă cha&&er, cu o de'onstra ţie elegant ă, corect ă, cu călc!ile şi genunchii lipi ţi, apoi arraciola, apoi 'aiorul. 28

'ith prii în os şi chipul i se crispa, în h ăul cenuşiu de su % el, îl ( ări pe Harrod (% ăt!ndu -se în aer ca un pendul dereglat. or(ile paraşutei se încurcaseră rău, iar în e&orturile lui disperate şi st!ngace a letare. descurca, nust!nga reuşise&useser dec!tă strase ă le înc!lceascde ă 'ai ele din prea os, iar %ietul o' aluneca pe o parte, cu o ite(ă de'en ă ţial , cu' 'ith ă nu 'ai ă  (use niciodat în ase'enea situaţii. Gr' ări cu priirea silueta ce se rostogolea rapid, sper!nd, din tot su&letul, ca soarta să nu-l a(!rle pe radiotelegra&ist peste 'uchia prăpastiei. Înnegurat se uit ă la ceilal ţiD sla ă o'nului, nu era nici un 'oti de spai' ă , c ci ă ho'as, hristiansen şi 'ith= e&ectuau o co%or!re per&ectă, ă la o distan ţă at!t de 'ic uniiţ de al ii, înc!t 'ai -'ai să se ating ă. ergentul 'itralior se n ăpusti spre coada &u(elauiui înc ă înainte de lansarea ulti'ului paraşutist, orrance-'=the, (is 'ith=. rase iute de-o parte un cu& ăr, îndep ă ă rtat ăo prelat şi se aplecă s ă-i aute unei & ăpturi ghe'uite s ă se ridice în picioare. $oul persona se doedi a &i o &at ă, 'ai cur!nd scund ă, cu ochii 'ari, negri, şi tr ăs ături &ine. hipu-i gingaş sugera un trup &ira, dar era greu să-ţi dai sea'a de ade ăr, încotoş' ănat ă cu' era, în eş'inte groase peste care 'ai tr ăsese şi o salopet ă de schi. În plus, paraşuta. Fata era în ţepenit ă de &rig şi din cau(a po(i ţiei în care st ătuse p!n ă atunci, dar sergentul aea ordine precise de îndeplinit. ; Haideţi, 'iss llison, o (ori el, apuc!nd -o de talie şi î'ping!nd-o spre uş ă. $-ae' nici o clip ă de pierdut. 29

#ai pe os, 'ai pe sus, o t!rî p!n ă în prag, unde un ostaş toc'ai d ădea dru'ul penulti'ei paraşute şl penulti'ului container. e au(i pocnetul sec al c!rligului. #ar= llison se întoarse ca pentru a rosti dar r ăsuci %rusc şi di sp paraşut ăru în %e(n ur'atcea, ăă, dup ă osesecund , deă ulti'a , cuă, containerul respecti. ergentul scrută c!tea clipe întunericul, îşi &recăă % ăr%ia, d du din capă a î ndoial , & cu un pas înapoi şi trase la loc uşa grea. "ancasterul (u'(ăi 'ai departe, despic!nd întunericul şi ninsoarea, cu acceleraţie redusă. ur!nd nu se 'ai  ă(u deloc, iar după alte c!tea clipe pieri şi %!(!itul sla% al 'otoarelor.

E

Capitolul 2 'ith îşi încleşta '!inile c!t putu de sus în &aldurile î'pinse cu putere ăo ateri(are paraşutei, per&ectă - cu ge nunchii îndoi ţi şi şi reali( c ălc!iele lipite - în stratul de ( ăpad ă, gros 'ai %ine de o u'ătate de 'etru. !ntul i(%ea năpra(nic p!n(a. *păsă dispo(itiul de str!ngere rapid ă a paraşutei, o trase la p ă'!nt, o ru l ă şi o î'pinse ad!nc în o' ăt, &olosind ca greutate pachetul pe care-l purtase în spinare. *ici, os - dac ă se putea spune ast&el, la o altitudine de peste - ningea %l!nd, ă 'ii de prin co'para ţie cudou iscolul în 'etri care se aruncaser ă, sărind din "ancaster, dar i(i%ilitatea era aproape la &el de redus ăD !ntul su&la cu o ite( ă de dou ă(eci de noduri pe or ă, iar pul%erea &in ă de nea era destul de deasă. 'ith îşi arunc ă iute priirea în ur, dar nu ( ări ni'ic şi pe ni'eni. u '!inile înghe ţate, se scotoci în tunic ă, reuşind, în cele din ur' ă,ăsă scoat o ălantern şi un &luier, cu care se'nali(a alternati, spre est şi spre est. :ri'ul îşi & ăcu apari ţia ho'as, ur'at de cha&&erD în dou ă 'inute se pre(entar ţ ă ă to i, în a&ar de sergentul Harrod. ; *dunaţi paraşutele aici şi pune ţi o greutate peste ele, ordon ă 'ith. *şa, îngropa ţi -le ad!nc. "-a ă(ut cinea pe HarrodA $i'eniA hiar ni'eniA ; Glti'a oar ă c!nd l -a' ( ărit, se leg ăna deasupra 'ea ca un distrug ător pe o 'are agitat ă, răspunse cha&&er. ; *şa l-a'  ă(ut şi eu, încuiin ţă 'ith. Faldurile erau răsuciteA 1

; $u le-ai &i putut desc!lci nici cu tir%uşonul. ar aş (ice c ă nu era în pericol de pr ă%uşire. $-a' aut ti'p s ă ' ă l ă'uresc... l -a' pierdut din ochi c!nd era' gata s ă ating p ă'!ntul. ;; *i reode idee unde arit &ini'ic, putut sdo'nule ă cad ăA 6reu (is.ca' arpen-a p ăţ 'aior, poate are o gle(n ă scr!ntit ă sau un cucui, ni'ic gra. ; Î'pr ăştia ţi -ă şi c ăuta iţ -l, cu lanternele, ordonă 'ith. e r ăsp!ndir ăă , p str!ndţîntre ei distan a la care &ascicolele de lu'in ă se puteau încrucişaD 'ith cerceta 'inu ţios terenul. :e chipu -i încordat nu puteai totuşi ghici dac ă î'p ărt ăşea sau nu opti'is'ul lui cha&&er. up ă trei 'inute, un strig ăt se au(i din dreapta. #aiorul o lu ă într -acolo în pas alergător. *lar'a o d ăduse arraciola, pe care -l g ăsir ă st!nd în picioare, la cap ătul a&lori'entului, cu lanterna îndreptată în os. "a reo doi 'etri su% st!ncă, pe o por ţiune de teren ce &or'a un soi de adăpost de !nt, într -un troian înalt de ( ăpad ă( ăcea, pe u' ătate îngropat, cu &a ţa în sus şi %ra ele ţ în lături, sergentul HarrodD ochii larg deschişi parc ă prieau nep ăs ători ninsoarea. *unşi acolo, ( ărir ă cu to ţii trupul ne'işcat. 'ith s ări înă n 'eteleă ăde ( pad , ingenunche şi -l apucă de u'eri, încerc!nd ş ă-l ridice. apul lui Harrod se leg ăna pe spate, ca la ăăo pă puş de c!rp , stricată.  'ith îl ăc ulc la ăl oc, î n ( pad , ş i -i p ip ăi pulsul, la g!t. + ă'ase o re'e în genunchi, cu capul plecat, apoi se ridic ă, greoi. ; #ortA între%ă arraciola. 2

; #ort. i-a &r!nt g!tul, îi l ă'uri 'ith, cu un chip golit de e0presie. :ro%a%il c ă s -a încurcat în &aldurile paraşutei şi a ateri(at prost. ; e 'ai înt!'plă, (ise cha&&er, a' au(it şi eu de ase'enea ca(uri. up ă 'aiorA o t ăcere, între% ă5 îi iau aparatul de radio, do'nule 'ith încuiin ţă din cap. " ăs!ndu -se în genunchi, cha&&er începu s ă caute catara'a de la cureaua de la spate. ; $u te supăra, intereni 'ith, nu -i %ine. *re o cheie legată de g!t, su% tunic ă. heia se potrieşte la lacătul de la catara'a de su% %u(unarul de la piept. cha&&er găsi cheia, descuie lac ătul cu oarecare di&icultate, dădu os curelele de pe u' ărul 'ortului şi scoase, în s&!rşit, aparatul. e ridic ă, cu radioul %ălăngănindu-i-se în '!ini. ; *cuM, dacă ne g!ndi' %ine, ce rost 'ai are...A &ăcu el, cu ochii la 'ith. up ă o ase'enea pră%uşire, de şi -a &r!nt g!tul, nu  ăd cu' ar 'ai putea &uncţiona scula asta. Fără un cu!nt, 'ith apuc ă aparatul, îl puse os, scoase antena, potrii %utonul de trans'isie şi-l răsuci pe cel de apel. eculeţul roşu se aprinse, se'n că circuitul de trans'isie &unc ţiona. + ăsuci apoi %utonul de recep ţie, ' ări olu'ul, u'%l ă la %utonul de acord şi prinse o 'elodie lent ă. *scult ă c!tea secunde, apoi închise aparatul şi i-l întinse lui cha&&er. ; * auns pe sol în condi ţii 'ai %une dec!t sergentul Harrod, co'ent ă 'ith, pe un ton sec. Haide'. ; Îl îngrop ă', do'nule 'aiorA între% ă arraciola. 

; $u-i neoie, r ăspunse 'ith, indic!ndu -i cu lanterna perdeaua de &ulgi care se cerneau necontenit, într-o or ă îl or acoperi. Haide ţi s ă căută' proi(iile. ; :entru u'ne(eu, nu sl ă%i str!nsoarea< se au(i glasul speriat al lui ho'as. ; Ăsta -i neca(ul cu oi, cel ţii, c!rti cha&&er, n-aeţi încredere nici în u'%ra oastr ă. $-ai 'oti de spai'ă, ia ţa ta se a&l ă pe '!inile sigure ale lui cha&&er şi hristiansen. $-ai de ce să te alar'e(i. ; oc'ai de-aia, alt&el de ce '-aş alar'aA ; ac ă începe' to ţi co%or!rea, îl încuraa cha&&er, n-o să-ţi d ă' dru'ul dec!t în ulti'a clip ă. u o u lti' ă priire trist ă peste u' ăr, ho'as ă ă neagr a pr pastiei. seăăl ăs s alunece pe %u(a cha&&er şi hristiansen se %i(uiau &iecare pe c!te un singur picior, &iind traşi, la r!ndul lor, de ceilal ţi. "a distanţa pe care o putea str ă%ate cu lu'ina lanternei, ho'as  ă(u un perete de st!nc ă per&ect ertical co%or!nd în %e(n ă, o s t!nc ă ăgoal ă ale c rei singure &isuri i(i%ile erau acoperite de ghea ţăD în rest, ni'ic de care s ă-ţi propteşti o '!n ă sau un picior. ; *' ă(ut tot ce aea' neoie, rosti el, peste u'ăr. Fu tras înapoiD îşi croi cu gri ă dru'ul în sus, p!nă la 'ald ărul de proi(ii, apoi se ridic ă în picioare, înş&acă pachetul din care se ieau !r&urile schiurilor. ; 0tre' de utile, n-a' ce spune, de 'are autor în situaţia asta, & ăcu el, 'ohor!t. ;  chiar aşa de a%ruptA între%ă 'ith.

4

; ertical, neted ca sticla, iar în os nu se ede ni'ic. e ad!nci'e crede ţi c -o aea pr ăpastia, do'nule 'aiorA ; ine poate ştiA 'ith d ădu din u'eri. $e a&l reo trei ţsuteăhde i'e. ă ă' la ase'enea ă dou 'ii :entru altitudini, ăr ţ'etri ile nuîn lindic niciodată detalii. coate nailonul ăla. 6ăsiră pachetul cu nailon - o ro l ăde reo trei sute de 'etri lungi'e - într-un sac de p!n( ă, aşa cu' &usese a'%alat din &a%ric ă. eşi nu dep ăşea ca grosi'e o s!r' ă de ru&e, &r!nghia era e0tre' de re(istentă, datorită &irului 'etalic din interior. Înainte de a ieşi din &a%ric ă, coe&icientul de re(isten ţă &usese eri&icat 'etru cu 'etru. 'ith leg ă cap ătul de un ciocan şi, ţinut str!ns de doi oa'eni, îi dau dru'ul să alunece în prăpastie, socotind, între ti'p, nu' ărul de 'etri. e c!tea ori, ciocanul se i(%i de c!te un o%stacol, dar îl dep ăşi de &iecare dat ă. Într -un t!r(iu, în ciuda 'anerelor lui 'ith, &r!nghia ră'ase co'plet întinsă. ; un, & ăcu 'ith, d!ndu -se înapoi un pas, ca' asta ar &i. ; i dac ă nu -i aşaA între% ă hristiansen. ac ă s-o &i ag ăţat, dracului, în reunţ col ă de st!nc , la trei-patru sute de 'etri altitudineA ; *i ' ăsurat ad!nci'ea pr ăpastieiA între% ă arraciola. ; apte(eci de 'etri. ; $e-au 'ai r ărnas aproape trei sute, aiA r!ni ho'as. a'an %ine c!t ne-ar tre%ui să &ace' un %r!u în urul garni(oanei de la chloss *dler. $u r!se ni'eni. 'ith rupse tăcerea5 ; *' neoie de un pi ton şi de dou ă aparate e'isie-recepţie. @

a' la reo patru-cinci 'etri de %u(a prăpastiei, cur ăţăă ar ( padaă şi în&ipser ad!nc în st!ncă, cu ciocanul, un pi ton. 'ith întinse cap ătul &r!nghiei, alcătui două cercuri pe care şi le petrecu în urul centironul şi-ş at!rn pe u'ăr pulpelor, un aparatîşidestr!nse e'isie -recep ţie. Fr!nghia &u ăapoi răsucită în urul pitonuluiD trei inşi din echip ă, care stăteau cu spatele spre st!nc ă, şi -o î n& ăşurar ă de c!tea ori pe '!nă, gata s ă preia greutatea. cha&&er aşteptă cu cel ălalt aparat. upă ce eri&ic ăă dac nu ţ e0istau col uri ascuţite pe !r&ul st!ncii, 'ith se r ăsuci cu ă & cu se'n ă ă s &ie l sat în os. o%or!rea precauţie şi în sine era uşoară. *şa cu' le spusese ho'as, erticala era per&ect ă, deci tot ce aea de & ăcut era ăă să se ă&ereasc de peretele st!ncii.  singur dat înt!lni o protu%erantăD se răsuci puternic în aer, dar îşi recapătă echili%rul în c!tea clipe. >*lpinis'ul pentru to ţi?, g!ndi 'ith, doar poate c ă uşurin ţa cu care aluneca era o si'pl ă aparen ţă5 aea aantaul de a nu edea ni'ic în h ăul ce se c ăsca su% el. e a&undă cu picioarele într -un strat gros de (ăpadă şi se opri. escrise cu lu'ina lanternei un se'icercD se oprise pe o st!nc ă, atunci tre%uie s ă &ie &oarte 'are, c ăci se întinde c!t ede cu ochii... un platou uşor înclinat. ersantul însuşi aea o supra&aţă netedă, cu e0cep ţia unei singure &isuri super&iciale, lată de c! ţia paşi, situat ă chiar în apropiere. Îşi scoase &r!nghia şi r ăsuci %utonul aparatului de e'isie-recepţie. ; :!n ă acu', e -n regul ă. rage ţi &r!nghia sus. #ai înt!i proi(iile, după aia oi.

C

Fr!nghia şerpui în %e(n ă. În dou ă transporturi, pachetele aunseră toate os în cinci 'inute. ur!nd îşi &ăcu apariţia şi hristiansen. ; e s-o &i &ăc!nd at!ta ca( de alpinis'ul ăstaA între% ă el, esel. :!nă şi %unică-'ea s-ar &i descurcat. ; :oate c ă ar &i &ost 'ai %ine s -o l u ă' p e %unică-ta în locul t ău, îi replic ă 'ith, acru. #ai ae' de co%or!t. 3a- ţi lanterna şi e(i c!t de lat ă e st!nca şi cu' se poate co%orî 'ai %ineD şi, &ereasc ă u'ne(eu, nu te rostogoli în prăpastie. hristiansen se îndep ărt ă, cu un sur!s ironic. iaţa le aparţine celor ii, iar el era c!t se poate de iu. !t îşi îndeplini 'isiunea, ceilal ţi co%or!r ă cu toţii, pe r!nd, în a&ar ă de cha&&er. in aparatul de ăăr (% tu un glas ăţ pl!ng re . e'isie-recepţie, ; aM eu cu' co%orA În '!ini, aproape şapte(eci de 'etriA u '!inile %ocn ă, pe o &r!nghie aşa de lung ă şi de groas ă A *r &i tre%uit s ăse g!ndească cinea şi la asta. ; -a g!ndit cinea şi la asta, îi e0plic ă 'ith, netul%urat. eri&ică dac ă &r!nghia 'ai este str!ns ă %ine în urul pitonului şi dă-ţi dru'ul în os. ; Gn r ăspuns se g ăseşte întotdeauna, co'ent ă cha&&er. o%orî. hristiansen se întoarse aproape în aceeaşi clipă cu el. ; $u-i chiar at!t de groa(nic... #ai e o st!nc ă, la reo cinşpe-şaişpe 'etri deasupra noastr ă, ce se cur%ea(ă înspre est. el pu ţin aşa 'i -a ap ărut 'ie, ă ă s  dăc!t e de a%rupt , ca o st!nc ă. $-a' încercat că sunt o' însurat, dar platoul ăsta co%oar ă într -o pantă lină, încolo, înspre apus, şi pare a se prelungi o 7

%ună %ucată de dru'. unt şi copaci - a' 'ers de -a lungul lor aproape două sute de 'etri. ; opaci, la altitudinea astaA ; #ă rog, nu sunt ca nişte catarge, doar nişte pini pirpirii, dar tot po ţiîncuiin ad ăposti ;  destul dete %ine, ţăprintre 'ith, ei. acolo o' petrece noaptea. ; *şa de aproapeA onul 'irat al lui cha&&er trăda &oarte pu ţin entu(ias' pentru o ase'enea idee. $-ar tre%ui s ă co%or!' c!t pute' de departe p!nă disear ă, do'nule 'aiorA ; $u-i neoie. acă porni' i'ediat ce se crap ă de (iu ă, o' dep ăşi %inişor şirul principal de po'i p!nă ce apucă ăăs ăr sar soarele. ; unt de p ărerea lui cha&&er, ad ug ă ă arracioia, cu un aer în ţelept.  ă înaint ă' c!t 'ai 'ult posi%il. u ce cre(i, la&A îl între% ă pe hristiansen. ; : ărerea lui hristiansen nu are nici o i'portanţă, îi replic ă 'ith cal', dar ăăcu o r ceal de gheaţă, în ton cu aerul de 'unte. *ici nu ne a&l ă' la o 'as ă rotund ă sau la un se'inar, ci ae' de îndeplinit o operaţiune 'ilitară, iar operaţiunile de acest tip sunt conduse de un şe&. i, &ie c ă  ă conine sau nu, a'iralul +olland '-a îns ărcinat pe 'ine cu co'anda acestei 'isiuni. o' înopta aici. *duce ţi totul încoace. ei cinci % ăr%a ţi schi'%ar ă priiri între ei, apoi se aplecar ă s ă ridice pachetele. Într -adeăr, conducerea grupului nu putea constitui un su%iect de discuţie. ; 3nstal ă' corturile acu', şe&uleA între% ă cha&&er. 8

; a< În li'%aul lui cha&&er, >şe&ule? e0pri'ă, pro%a%il, 'ai 'ult respect dec!t >do'nule 'aior? sau >sir?, îşi (ise 'ith, apoi continu ă cu oce tare5 ă 'as cald , o ca&ea ă&ier%inte, şi încerc ' :e ur'ă, ăo s&r!nghia prin radio. rage ă sta%ili' ătura cu "ondra, os, leg hristiansen.  ă se lu'ine(e de (iu ă, nu re' să dea da'%laua în &igurile alea de la chloss *dler care se tot &!ţ!ie cu %inoclurile la ochi. hristiansen d ădu din cap şi începu s ătrag ăde &r!nghie. !nd se ii cap ătul li%er, 'ith ţip ă şi se repe(i la hristiansen, apuc!ndu-l de %ra .ţ hristiansen se opri, 'irat. ; &inte isoie< 'ith îşi şterse &runtea cu pal'a. a'an la tanc< ; e s-a înt!'platA între%ă cha&&er, îngriorat. ; *' neoie de doi dintre oi, s ă ' ă ridice. Hai, iute, p!nă nu dispare nenorocita asta de s&oar ă< oi ca'ara(i îl s ăltar ă în aer. 'ith se întinse ăăseăă% l % nea, ă s ri os şi o leg şi apuc ă &r!nghia care apoi %ine, cu 'ult ă gri ă , de ă cel ălalt cap t. ; *cu', c ă a ţi ispr ăit... intereni, politicos, orrance-'=the, puteţi să ne e0plicaţi... ; +adioul. 'ith trase un o&tat lung de uşurare. *e' o singur ă list ă de &recen ţe, se'nale de apel şi un cod. +a ţiuni de se curitate. "ista se a&l ă în tunica sergentului Harrod. ; *oleu, pot s ă-'i şterg şi eu &runtea, şe&uleA &ăcu cha&&er. ; # ă duc eu în locul du'neaoastr ă, dac ă reţi, se o&eri hristiansen. ; #ulţu'esc, dar e ina 'ea, aşa c ă tre%uie s ă 'erg eu. În a&ar ă de asta, sunt singurul de -aici cu cea e0perien ţă de alpinist - sau, cel pu in, ţ aşa aprecia(ă colonelul =att-urner - şi a' i'presia c ă 9

urcuşul pe st!nca aia e 'ai greu dec!t co%or!şul. $u-i nici un (or.  ă ne instal ă ă ' îns 'ai ă înt!i ta% ra şi s ă '!nc ă' cea. ; ac at!t, ţi descurca 'ith=, să-ă ţăi dnu'teunpopreai( de ă ăo s'ai pt %ine '!n de ... care e0piră a(i, îi (ise, cha&&er lui orranceD r!c!i dosul plăcuţei de 'etal, scutur!ndu -se de oroare. #-a' născut într -o cas ă de creştini, aşa c ă nu tre%uie s ă-ţi spun ce-'i a'inteşte chestia asta. ; $u-i ina 'ea c ă au î'pachetat un alt tip de deschi(ătoare de consere, se t!ngui orrance'=the, a'estec!nd în asul de pe 'aşina de g ătit cu %utan, în care pusese la încăl(it gulaşul de culoare incertă. *runc ă o priire ă ăopti'istă c tre ca'ara(ii s i aşe(aţi în se'icerc în cortul sla% lu'inat5 #ai rea carea o por ţieA ; $-ai ha( deloc, & ăcu cha&&er, su'%ru. ; *şteapt ă p!n ă o s ă guşti din ca&eaua asta, îl s&ătui 'ith, şi o s ă te 'iri de ce -oi &i c!rtit 'ai înainte. e ridică, scoase capulă a&ar ăădin cort s ad cu' 'ai e re'ea, apoi se întoarse spre ai s ăi5 -ar putea s ă lipsesc ca' o or ă, dar dac ăacolo, sus, iscoleşte... Încuiinţară din cap, deenind %rusc, so%ri. igur, 'ith a aea 'ult de &urc ă p!n ăs ădea de cadarul lui Harrod. ;  o noapte cu'plit ă, (ise cha&&er, in şi eu să  ă dau o '!n ăde autor. ; #ul ţu'esc, nu -i neoie.  s ă' ă caţă r şi o să-'i dau dru'u în os singur.  coard ă legat ă de un piton nu e chiar ca un ascensor, dar e destul de %ună ca s ă aung acolo ă ă şi s ' întorc, ă iar o p ersoan în plus n-ar slui la ni'ic. ar a' s ă-ţi spun i'ediat 4E

ce-ai putea s ă &aci. 'ith disp ăru şi reeni îndat ă cu aparatul de radio, pe care i-l aşe( ă în &a ţă5 n -a' che& ca dup ă tot chinul ă ă la p!n ă sus, ca s recupere( carnetul cu ci&ru, s ă constat c ă nu ştiu ce cretin l -a i(%it cu %ocancii cu ţ inte şi l-a paradit. : ă(eşte -l ca pe ochii din cap,lui locotenente. ; a, sigur şe&ule, pro'ise cha&&er, sole'n. Înar'at cu ciocanul şi cu c!tea pitoane de re(eră la %r!u, 'ith îşi leg ă str!ns &r!nghia, petrec!ndu-şi-o în urul 'ilocului şi al pulpelor, cu' 'ai & ăcuse de at!tea oriD se prinse apoi de cap ătul li%er şi începu urcuşul. *&ir'aţia-i de 'ai înainte, că asta era trea% ă de alpinist încercat, nu aea acoperire. $u era or%a de cine ştie ce tehnic ă sau pricepereD &iind 'ai 'ult o chestiune de e&ort &i(ic, ce-i drept istoitor, dar at!t. el 'ai greu i se p ăru urcuşul pe peretele ertical al st!ncii, tre%uind s ă se caţere aproape de şpagatD din cau(a încord ării cu'plite, &u neoit, în dou ă r!nduri,ăs ţăse in într -o singură '!n ă şi s ă-şi trag ă r ăsu&larea p !n ă îi 'ai trecu durerea aprig ă din u' ăr şi din 'usculatura ante%raţului. !nd i(%uti, în s&!rşit, g!&!ind cu'plit şi asudat ca într-o saun ă, s ă aung ă sus, pe cul'e, era aproape epui(at. $u ţinuse sea'a de e&ectul parali(ant al altitudinii asupra celui neo%işnuit cu ascensiunile. Băcu pe %urt ă c!tea 'inute, pentru a -şi recăpăta su&lul, iar pulsul s ă-i rein ă la nor'al, ' ă rog, la ce înse'na nor'al la o ase'enea altitudine, de peste 2EE de 'etriD apoi se ridic ă şi eri&ic ă pitonul de care &i0ase &r!nghia de nailon. :itonul părea în&ipt (dra n dar, pentruă 'ai ă ţă 'ult siguran , îl 'ai i(%i de c!tea ori cu ciocanulD îşi de(legă coarda, apoi o r ăsuci înc ă o dat ă str!ns în urul 41

ăă i se p ru c nodul e pitonului, tr ăg!nd de ea ăp!n ce de-auns de solid. e trase c! ţia paşi înapoi de %u(a pr ăpastiei, ă s uă şi % tu cu ciocanul unul din curăţăă( pada în urul pitoanele re(er pe dac care se le desprinde adusese cu el. e Îl încercă cu de '!na, ă să ăăad uşor. ă ă şi în& ă şur în urul lui o desprindea. Îl 'ai % ătu o dat %ucată din &r!nghia str!ns legat ă de pri'ul piton, înainta apoi pe platoul uşor înclinat, &redon!nd >"orelei?, ce-i drept, ca' &als, dup ă cu' singur recunoscu, (!'%ind... in %e(n ă se ii o siluet ă care se îndrept ăspre el în goan ă, î'pleticindu -se şi alunec!nd în troiene5 #ar= llison. Fata se opri în &a ţa lui, proptindu -şi '!inile în şolduri5 ; *şa, as ă(ic ă< aM ştiu c ănu te -ai o'or!t cu &irea să ii încoace, aiA îl lu ă ea, iute, neput!ndu -şi stăp!ni cl ăţă n nitul ţ din ilor. ; $-a' irosit n ici o clip ă, se ap ră ăel, d ar a tre%uit 'ai înt!i s ă î'%uc cea cald şi s ă %eau o ca&ea. ; * tre%uit, au(i< estie egoist ă ce eşti, te urăsc< îl acu( &ata, ă ă ădup care & cu un pas înainte şi i se aruncă la piept. ; tiu. *i înghe ţat. 'ith îşi scoase ' ănuşa şi o '!ng!ie uşor pe o%ra(. ; $u 'ai spune< igur c ă a' înghe ţat, era c!t pe-aci să 'or în aionul ăla. u' de n -ai &ost în stare să &aci rost de nişte sticle cu ap ăcald ăsau de un costu' cu &ire electrice, sau, în &ine, cea de genul ăstaA redea' c ă ' ă iu%eşti< ; $-a' cu' să te coning de contrariu, îi spuse 'ith, cu %l!nde ţe, % ăt!nd -o pe u'eri. Gnde ţi -e aparaturaA 42

; "a reo cinşpe-şaişpe 'etri 'ai încolo. i încetea(ă odat ăă ăs ' ţ 'ai %a i aşa pe spate, de parcă 'i -ai &i unchi. ; or%e, or%e, o î'%l!n(i 'ith, hai 'ai %ine s-o recuper ă'.ă cu greu dru' prin n ă'e i.ţ #ar= se Îşi croir ţinea str!ns de %raţul lui. ; i ce prete0t ai g ăsit, pentru u'ne(eu, ca să urciă p!n aiciA ăă îl între% , plin ă de curio(itate.  ţi-ai pierdut un %uton de 'anşetă, sau ceA ; *' aut un 'oti serios, în a&ar ă de persoana ta, chit c ă a' ucat teatru p!n ă în ulti'a clipă, aproape c ă era prea t!r(iu, pre& ăc!ndu -'ă că a' uitat de elD carnetul cu ci&ruri pentru se'nale radio, din tunica sergentului Harrod. ; "-a... l-a pierdutA "-a sc ăpatA u' a putut s ă &ie at!t de neglientA  ăcu, a'intindu -şi %rusc, de un a'ănunt5 carnetul era legat... ;  tot acolo, în t unic ă, o l ă'uri 'ith, pe un ton su'%ru. Harrod e 'ort. ; #ortA #ar= se opri din 'ers, scutur!ndu-l de ă ăea, dup ă ăo î ndelungat t cere. %raţ. #ort< r epet 'ul ăla si'paticA "-a' au(it c!nd spunea c ă n -o să 'ai sar ă în ruptul capului cu paraşuta. * & ăcut o săritură greşit ăA ; *şa se pare. 6ăăsir sacul. 'ith ă ăîl car p!n la 'uchia prăpastiei. #ar= între% ă5 ; i acu'A $u lu ă' carnetulA ;  ă aştept ă' un 'inut. reau s ă-'i arunc un ochi la &r!nghie. ; "a &r!nghieA e ceA ; e ce nuA 4

; *tunci nu-'i spune, &ăcu #ar=, cu rese'nare. u sunt doar o %iat ă &eti ţă . :resupun ă c ştii tu ce ai de & ăcut. ; e n-aş da s ă ştiu, îi r ăspunse 'ith, cu o%idă.*şteptară în ă t cere, aşe(a ţ ţ ăi cu'in i al turi, pe sacul de echipa'ent, cu priirile a ţintite asupra &r!nghiei, cu un soi de sole'n ă concentrare, de parcă, la altitudinea de 2EE de 'etri, un ase'enea o%iect do%!ndeşte o se'ni&ica ţie special ă. 'ith încercă în două r!nduri să-şi aprind ă o ţigar ă, dar nu reuşi, din pricina ninsorii. e scurser ă ast&el reo ăă & r s&!rşit. ă "!ng trei-patru 'inute, care li se p ărur el, &ata tre'ura cu'plit şi-şi încleştase gura ca să-şi repri'e cl ţăăn nitul ţ din ilor. #ai groa(nic ă îns era &aptul că %raţul st!ng, cu care incercase s -o protee(e pe &at ă de !nt şi ninsoare, îi a' or ţea din ce în c e 'ai tare. e ridică în clipa în care, %rusc, &r!nghia se s'uci puternic, s'ulg!nd cel de-al doilea piton, în&ipt cea 'ai departe de %u(a pr ăpastiei. ucla cor(ii alunecă rapid pe l!ng ă pitonul de care &usese prins ă, ţ For a ănecunoscut ţ p!nă se întinse. care ac iona asupra &r!nghiei se a'pli&ic ă, p!n ă ce nailonul se cu&undă ad!nc în stratul proasp ăt de o' ăt. 'ith &ăcu un pas, încerc ă re(isten ţa cor(ii - 'ai înt!i precaut, apoi cu toat ă puterea. Fr!nghia ă ţăera eap n , dar pitonul nu sl ă%ise. ; e... ce nai%a... #ar= d ădu s ă spuna cea, dar glasul i se pierdu într-o şoapt ă nedesluşit ă. ; plendid, splendid, 'ur'ură 'ith. inea, acolo, os, nu ' ă are la ini' ăA e 'ir ăA ; ac ă... d ac ă n -ar &i ţinut c!rligul ăla, n -a' 'ai &i auns din nou os, spuse &ata, cu un tre'ur de groa(ă în oce. 44

ă clasic ă ă , & cu el. ;  s ăritur  lu ă de ţ%ra şiăpornir . tratul ăă de ( pad era acu' 'ai gros, iar i(i%ilitatea, chiar cu lanternele aprinse, nu depăşea ra(a de doi 'etriD orient!ndu-se dup 'ith i(%uti s ă-l ă a&lori'entul găseasc ă pe Harrodst!ncos, în c!tea 'inute într totuşi -un troian. ţă ă in&or' . 'ith adarul ar ăta acu' ca o 'oili dădu la o parte giulgiul de ( ăpad ă, descheie tunica şi scoase carnetul prins de l ăn ţişor. i -l leg ă de g!t, ascun(!ndu-l su% uni&or'ă. Gr'ătoarea trea% ă pe care o aea de & ăcut era să întoarc ă 'ortul pe -o parte, desigur cea nepl ăcut. $u-i trecuse îns ă prin cap c ă ar &i aproape i'posi%il ă. &ortul 'ai c ă-l do%orî, cadarul &iind ţeap ăn ca o sc!ndură , c ţci înghe aseţ tun în po(i ia în care se ă %ra ele în l turi. ă :entru a doua oar în pră%uşise, ţcu noaptea aceea, 'ith îşi si' ţi sudoarea preling!ndu-se pe &a ţă, a'estecat ă cu &ulgii ce se topeau. +euşi, cu greu, s ă-l r ăsuceasc ă pe o p arte. Gn %ra ţ ră'ase întins spre cerul plu'%uriu. 'ith îngenunchie şi e0a'ina atent, la lu'ina lanternei, cea&a lui Harrod. ; e- ţi trece prin 'inteA e cau ţiA între% ă #ar=, în şoapt ă. ; i-a &r!nt g!tul. reau s ă constat cu preci(ie cu' s-au petrecut lucrurile, îi e0plic ă 'ith, ridic!ndu-şi priirea. $u-i neoie s ă te ui ţi şi tu. ; $u- ţi & ă grii, nici n -aea' de g!nd, îl l ă'uri &ata, îndepărt!ndu-se. Î'%r ă ăc 'intea lui Harrod era ă ţşi ea î nghe at %ocnă. !nd îi trase de pe cap gluga, aceasta trosni şi i se s&!şie în pal'e. 'ith descoperi ceea ce căuta5 o pată roşie, la %a(a craniului, unde pielea era 4@

ulită. e ridică în picioare, îl apucă de gle(ne şi -l t!rî ca' un 'etru în osul pantei. ; i acu'A Fascinat ă şi îngro(it ă totodat ă, #ar= ăă ă & r s rea. *cu' ce 'ai ur'ărea din nou scena, cauţiA ;  p iatr ă ă, r spunse el, sec. ăa nu'e r ceal ă s nu 'ai ă pun ă alte între% ri, din glasul lui o & ăcu deşi îşi d ădu sea'a c ă aspri'ea tonului nu i se adresa ei. ă de un 'etru în 'ith cur ăţăă( pada pe o ra( urul capului lui Harrod. ercetă cu 'eticulo(itate terenul, pipăind atent, peste totD apoi se ridic ă încet, o lu ă pe #ar= de %ra ţ şi o conduse 'ai încolo. up ă c!ţia paşi, se opri, se întoarse la cadaru şi -l r ăsuci la loc, pentru ca %ra ţul drept ă s nu 'ai ţă stea eap n ca o s ăgeat ă îndreptat ă spre cer. În ti'p ce 'ergeau spre %u(a prăpastiei, 'ith rosti, pe neaşteptate5 ; Harrod a &ost loit în cea& ă cu un o%iect contondent. #-a' g!ndit c ă tre%uie s ă &i &ost o piatră, dar, acolo unde (ace, n -a' g ăsit ni'ic. ; ar a&lori'entul ăla, din apropiere, o st!ncă goală... ; :e care n-ai îns ă cu' s ă-ţi &r!ngi g!tul, iar pe ur'ă s ă te scoli în picioare şi s ăsari într -un n ă'ete. hiar dac ă s -ar &i rostogolit printre troiene, n-ar &i aut cu' s ă s&!rşeasc ă ast&el, la ţă o d istan de doi 'etri u'ate de st!nc ă. * &ost i(%it cu un o%iect 'etalic, gen pat de puşc ă sau '!ner de cu ţit. :ielea e ulit ă, dar nu -i !n ăt ă, se'n c ă &ractura s -a produs instantaneu. *sta, ca s ă crede' noi c ă a &ost un accident. Fapta s-a petrecut pe st!nc ă, ( ăpada din urul lui Harrod era neatinsă. * &ost loit c!nd era în ă ăă în cea& ă , o r sucire rapid po(iţie ertical . ă i(%itur 4C

a g!tului, apoi o'ul a &ost î'pins peste a&lori'ent. ună unealt ă, ce n -a l ăsat ur'e... co'ent ă 'ith, cu a'ărăciune. #ar= se opri, s ăget!ndu -l cu priirea5 ; Îţi dai sea'a ce spuiA g!nditoare, îl apuc ă de %ra ţ şiurprin(!ndu rosti, pe ner-i ăe0presia su&late5 $u, nu ' ă re&erea' la i'plica ţii. 3art ă-'ă, sigur c ă ştii. Nohn, 'ie 'i-e &ric ă< $ici chiar în lunile alea, c!t a' stat noi în 3talia... În &ine, ştii tu, ni'ic de genul ăsta... ă  ăcu o clip ,ăapoi continu 5 $u s -ar putea... are, nu ar &i cu'a şi o alt ă e0plica ţieA ; 6en >s-a loit, în c ădere, la cea& ă?, sau >cu'plitul o' al ( ăpe(ii i -a &ăcut de petrecanied elega ă ie?, nu ( ri pe ni'eni. ercet ă iute cu lanterna spa ţiul din ur. 47

$i'icD orice ur'ă de paşi ar &i &ost, oricu', de 'ult era acoperit ă de ( ăpad ă. u pistolul într -o '!n ă şi lanterna în cealaltă, parcurse reo trei(eci de 'etri, apoi se înapoie, descriind un soi de se'icerc. el ce încercase să s'ulg coardadin optase, era&r!nghie clar, pentru discreţie. 'ith se ăapropie nou de şi o s'uci. În două 'inute, sacul lui #ar= aunse os, apoi co%orî şi &ata. 'ith aştept ă s ă-şi desprindă &r!nghia, după care o rul ă. #!inile îi erau acu' at!t de ţepene de &rig, înc!t opera ţiunea îi lu ă aproape un s& ert de ceas. u &r!nghia pe un u' ăr şi cu sacul pe cel ălalt, 'ith o conduse pe #ar= la nişa din st!nc ă. ;  ănu -ţi instale(i cortul. es&ă-l, intră în sacul de dor'it, şi trage cortul peste tine. Într-o u' ătate ăăă de or ă, ei &i co'plet ca'u&lat de ( pad care, nu nu'ai că-ţi a ţine de cald dar te a &eri şi de ochiul reunui so'na'%ul. u rein în (ori, înainte de plecare.  lu ă din locD dup ă c! ţia paşi, se opri şi p rii îndărăt. #ar=, cu ochii pironiţi în ur'a lui, nu se clintise. Fata îi ap ăru acu', în 'od ciudat, ca o &ăptur şi p r sit ă ălipsit ăde ap rare, ă singur ăăă i'presia era greu de de&init, dar percutant ă. up ă o e(itare, rnith se întoarse, îi des& ăcu cortul şi o aşteptă s ă se %age în sacul de dor'it. Închise &er'oarul şi trase peste ea cealalt ă u' ătate de cort, acoperind-o p!nă la % ăr%ie. #ar= îi sur!se. l îi potrii gluga, o acoperi cu un col ţ al cortului şi se îndep ărt ă, &ără un cu!nt. Îşi reper ă uşor propriul cort, dup ă %ecul care p!lp!ia necontenit în ăuntru. e s cutur ă ăă de ( pad , se aplecă şi intr ă. Îneli ţi cu sacii de dor'it, ho'as, hristiansen şi arraciola a ţipiser ă, sau cel pu ţin aşa 48

lăsau i'presia. orrance-'=the eri&ica stocul de e0plo(i%ile, &ocoase, a'orse şi grenade, iar cha&&er era cu&undat în lectura unui ro'an ne' ţesc, tr ăg!nd ă ţne' ă easc ă şi p (ind cu între ti'p dintr-o ţigar str ăşnicie ă ia ăiui 'ith, l s cartea de-o parte.radioul. "a ţapari ; OA ; O. 'ith scoase carnetul de coduri din tunică. Î'i cer scu(e pentru înt!r(iere, dar 'i -era tea'ă c ăn -o s ă 'ai dau de e l niciodat ă, acolo sus iscoleşte puternic. ; *' sta%ilit s ă &ace' de gard ă cu r!ndul şi s ă ne schi'% ă' la o u' ătate de or ă. În trei ceasuri se lu'inea(ă, (ise cha&&er. 'ith (!'%i5 ; i de cine, ' ărog,  ă ăpţ (i i oi, în pustietatea astaA ; e o'ul ( ăpe(ii, cel tic ălos. "ui 'ith, sur!sul îi pieri de pe chip. e apucă să studie(e carnetul lui Harrod. i'p de (ece 'inute, 'e'ori(a se'nale de apel şi lungi'i de und ă şi codi&ică un 'esa. !nd ispr ăi, cha&&er era în sacul de dor'it, iar de gard ă & ăcea orrance-'=the. 'ith î'pături 'esaul şi -l !rî în %u(unar. e ridic ă, lu!nd cu el aparatul de radio şi o înelitoare de 'uşa'a, pentru a se apăra de ninsoare. ;  s ă ies ţ ni el, (ise. ţ +ecep ă ia e p roast între copaci, în a&ar ă de asta, nu reau s ă-i tre(esc pe ceilalţi. $-o s ă lipsesc 'ult. "a aproape trei sute de 'etri de cort, dup ă ă ţ ri de direc ă ăie, 'ith se l s pe două opriri şi schi'% genunchi, cu spatele în direc ţia !ntului. coase antena telescopică, lungă de reo patru 'etri, potrii ă ă. +epet ţ %utonul de apel şi r ăsuci o 'aniel opera ia 49

de c!tea oriD a cincea oar ă, reuşi. ra eident c ă cinea aştepta cu neră%dare trans'isia. ; *ici ann= o=, c!r!i sta ia ţ che'at ă. e'nalul era sla% şi se întrerupea, dar era percepti%il. o= răspunde la apel. er'inat.:ot ; *ici ann= roads/ord, rosti 'ith în 'icro&on. or%i cu papa #achree sau cu 'a'a #achreeA er'inat. ; +egret, nu sunt aici. er'inat. ; od, co'unică 'ith. er'inat. ; ă-i dru'ul. 'ith scoase petecul de h!rtie din %u(unar şi-l lu'ină cu lanterna. ecodi&icat, 'esaul celor dou ă r!nduri de co'%inaţii de litere, aparent a%surd, suna în &elul ur'ător5 *NG$ G 3$ H*++ #+ +#* G$ Ă +6 *:* Ţ3 #*N +* 8 6# #3H. ictă te0tul ci&rat şi încheie5 ; +og trans'iteţi acest 'esa lui papa #achree înainte de ora şapte. $egreşit. orrance-'=the îl prii ui'it5 ; e-ai şi întorsA< *i sta%ilit legăturaA ; 3'posi%il, & ăcu 'ith, enerat. #un ţi de ur-î'preur, &ir-ar al dracului, ; ar nici n-ai insistat prea 'ult, aşa-iA ; ouă 'inute u' ătate. Fu r!ndul lui 'ith s ă se 'ire5 oar ştii c ă asta e li'ita de siguran ţăîn ti'p, nuA ; re(i c ă s -ar putea s ă e0iste sta ţii de radio de control prin prea'ăA ; $ici or%ă, replic ă 'ith, pe un ton sarcastic. ine şi-ar putea închipui c ă la chloss *dler ar &uncţiona ase'enea staţiiA @E

; i, ei, şi du'neata acu', (ise orrance'=the, cu un (!'%et silit. :arcă-'i aduc a'inte că cinea a spus, într-ade ăr, c ă aici ar &i sediul sudic al cartierului general al ericiului ecret 6er'an. cu( 'aior, c -aş &i'eu, î'% ătr!nit, ă, do'nule ce e,ă-' oricu' ade ărat, darnu creierul a'or ţitceea de ger şi neso'n, nu 'ai e în stare de &uncţionare. 'ith îşi scoase ci('ele şi salopeta de schi, după care trase aparatul de radio l!ng ă el. ; *tunci tre%uie s ă te odihneşti pu ţin. $u -'i a seri la ni'ic un arti&icier care nu 'ai poate deose%i un detonator de o clan ţă. Hai, culc ă-te, preiau eu garda. ; ine, dar sta%ilise' că... ; !rti ţi tot ti'pul, do'neşte indisciplina. al'ea(ă-te, 'ith=, îl înde'nă, (!'%ind, sunt cu' nu se poate 'ai trea(. ricu', noaptea asta eu nu pot dor'i. >#inciună gogonat ă?, îşi (ise 'ith, în sinea lui. ar a&ir'aţia cuprindea şi o parte de ade ăr. ra epui(at &i(ic şi psihic, iar o sl ă%ire, c!t de 'ic ă, a e&ortului de oin ţă şi concentrare l -ar &i do%orît în c!tea clipe. "a &el de sigur era îns ă şi de &aptul c ă nu a închide ochii toat ă noaptea, cu nici un pre ţ. ate &iind î'preur ările, era poate 'ai în ţelept s ă nu i -o spună lui orrance-'=the.

@1

Capitolul 3 erul aea culoarea cenuşiu-l ăptoas ă de dinainte re (orilor. 'ith ca'ara(ii s ăăi ărsatul ridicaserădeta% ăra. ortul şi sacii de dşior'it &useser str!nşi deoparte, iar după un 'ic deun &rugal - dac ă putea &i nu'it ast&el - ustensilele de %u c ăt ărie &ur ă !r!te în sţăcule e de proi(ii. otul ă ă se des& şur într-o tăcere deplină, at'os&era ne&iind propice ă ţ o%osi i ţşiă 'ai încerc na i conersaţiei. >*rat 'ai dec!t în ur' ă cu trei ore?, o%ser ă 'ith, între%!ndu-se ce 'utră o &i a!nd el însuşi, care nu a niciţine o clip trupei de ţipise ă. >ine ă echipa'entul şoc nu con oglin(i.? ecuit ă la ceas5 ; :lecă' în (ece 'inute, le co'unic ă el.  s ă ae' ast&el su&icient ti'p s ă aunge' la li(ier ă înainte de a se lu'ina. *sta, dacă nu d ă' de st!nci. #ă întorc i'ediat. i(i%ilitatea e 'ai %un ă şi ' -aş duce în recunoaştere pe creast ă. u pu ţin noroc, poate reuşesc s ă descop ăr panta cea 'ai %un ăde co%or!t. ;  i d ac ă n -aeţi norocA între% ă arraciola, poso'or!t. ; #ai ae' şi &r!nghia aia de nailon, de trei sute de 'etri lungi'e, eni replica scurtă a lui 'ith. Îşi trase salopeta şi plecă în direc ţia st!ncii. e îndată ce se ă(u dincolo de li(iera de pini, de unde nu 'ai putea &i o%serat de ceilal ţi, schi'% ă direc ţia şi o lu ă pieptiş, în pas alerg ător. e su% colţul ridicat al unei prelate acoperite de o'ăt, se i ţi un ochiD #ar= llison au(ise trop ăitul în&undat al paşilor care se apropiau, precu' şi pri'ele dou ă ' ăsuri din >"orelei?, &luierate, în @2

surdină. rase în os &er'oarul de la sacul de dor'it şi se ridică în capul oaselor. ; 3'posi%il, protest ă ea, cu', a şi sosit 'o'entulA ;; $-a' hiar apucat aşa. Hopa sus< o clip ă. s ă dor' ; $ici eu. *' egheat tot ti'pul a&urisitul ăla de radio şi a' stat la p!nd ă ca nu cu'a s ă-i in ă reunui so'na'%ul che&ul s ă &ac ă o pli'%are încoace. ; *i stat trea( pentru 'ineA ; a. 6ata, în cinci 'inute plecarea. "as ă-ţi cortul şi sacul aici, n-o s ă 'ai ai neoie de o%iectele astea. 3a-ţi nu'ai cea de '!ncare şi de % ăut, at!t. i, pentru u'ne(eu, nu te apropia prea tare de noi. e uită la ceas, apoi relu ă5 Face' popas la ora şapte di'ineaţă. eri&ic ă-ţi ceasul. eci la şapte &i0. i nu cu'a să dai %u(na peste noi. ; rept cine ' ă cre(iA ar 'ith nu 'ai apuc ă s ă-i r ăspund ă.  ş i luase din loc. "a reo trei sute de 'etri 'ai os, pe ersantul 'untelui eisspit(e, ar%orii îşi 'eritau denu'irea5 %ra(i uriaşi, de trei(eci de 'etri şi peste, se a!ntau se'eţi spre înălţi'i. $insoarea încetase, iar cerul era acu' al%astru. e lu'inase de (iuă. :anta continua s ă &ie &oarte a%rupt ă, 'ult 'ai a%ruptă dec!t una o%işnuit ă. :e po!rniş, cei şase %ăr%aţi, în şir indian, cu 'ith în &runte, alunecau şi ă ă dar c ( turile ă pe plapu'a groas de cădeau 'ereu, o'ăt erau de pre&erat co%or!şului pe un (id ertical de piatr ă, pe o &r!nghie de ru&e ridicol de su% ţire. udal'ele curgeau cu duiu'ul, dar & ăr ă 'otie @

serioaseD nu era nici un pericol şi înaintau rapid, prin reţeaua deas ă de pini, la ad post ă de ochii duş'anilor. Ţin!ndu-se la c! ţia (eci de 'etri distan ţă, #ar= llison co%ora cu gri ă &ata pe ur'ele ţilor. Fără echipa'ent în spinare, aluneca% şiăr%a c ădea destul de rar, şi nici nu se te'ea c ă s -ar putea apropia prea tare de 'ith şi ai s ăi, risc!nd s ă &ie o%serată. :e 'unte, c!nd e ger & ăr ă !nt, sunetul se trans'ite cu o uluitoare claritate, ast&el c ă dup ă glasurile ce se au(eau 'ai la ale, putea aprecia cu preci(ie distan ţa. #ar= se uit ă la ceas pentru a ă ă5 se & cuse ăăşapte ă două(ecea oar & r dou (eci. :uţin 'ai t!r(iu, 'ith, care repetase acelaşi gest de 'ult 'ai 'ulte ori, îşi arunc ă înc ă odat ăochii pe cadran. ra şapte &i0. "u'ina (ilei se cernea printre crengile încărcate de nea ale %ra(ilor. e opri din 'ers, ridic ă %ra ţul şi -i aştept ă pe ceilal ţi. ; unte' la u' ătatea dru'ului. red c ă e 'o'entui s ă ad'ir ă' pu ţin peisaul, le (ise, lepăd!ndu-şi sacul din spinare, %ucuros s ă scape de poară. Îşi puser ţ ă to i echipa'entele ă ălaolalt şi o luar spre dreapta. upă un 'inut de 'ers, pinii începur ă ă r reasc . "a c o'andaţă l ui 'ith, % r%a ii se să ăse ghe'uiră şi înaintar ă t!r!ş cei c! ţia 'etri care îi 'ai desp ţ ăr eau deă li(iera p ădurii. 'ith c ra un telescop, hristiansen şi ho'as purtau %inocluri Beiss. *'iralul +olland nu pierduse din edere nici un a'ănunt. incolo de ulti'ul pin, un n ă'ete uriaş %loca prieliştea  ăii. Glti'ii 'etri îi parcurser ă t!r!ş, &ăc!ndu-se una cu ( ăpada, în costu'ele lor al%e de schi, cu glug ă. @4

"i se de(ălui un peisa de %as', insuporta%il şi inad'isi%il de &ru'os, un decor de poeste & ăurit ă în negura ti'purilor, pe t ăr!'ul isului, un t ăr!' 'ai %un şi 'ai generos, aşa cu' o'ului nu i-a &ost nicic!nd dat s ă cunoasc din>*şa (iuacea în care ri dicat '!na î'potria &ratelui să,ău. nu apoate să e0iste, re&lectă 'ith, dar iat ă-l aici, în &a ţa ochilor 'ei, paradisul de aur, care n-a e0istat niciodat ă şi patria celei 'ai însp ăi'!nt ătoare organi(a ţii din lu'eD 6estapoul?. 3nco'pati%ilitatea celor dou ă noţiuni dep ăşea orice i'agina ţie. alea era o c ăldare deschis ă spre nord, cu pante a%rupte la est şi la estD la sud, se în lă aţ erticala 'asiului eisspit(e. Într-un decor &eeric, eisspit(e, cel de-al doilea pisc 'untos al 6er'aniei, ' ăsur!nd peste trei 'ii cinci sute de 'etri în ţ ăl i'e, ă p rea oă ertical a'eninţătoare, un perete drept, al% -strălucitor în ra(ele soarelui de di'inea ţă. uper%u -i contur se decupa per&ect pe cerul senin, de un al%astru de ghiaţă. us, în înalt, aproape de !r&ul de con, se desena 'uchia neagr ă a st!ncii pe care 'ith şi ai săi co%or!seră în ti'pul nop ţii, iar i'ediat 'ai os, se (ărea platoul pe care -şi întinseser ă ta% ăra. 0act în &a ţa lor, pe ersantul opus şi ca' la aceeaşi altitudine, se a&la chloss *dler - astelul ulturilor - cu' i s-a spus pe %un ă dreptate - o ţă ă &ortărea ine0pugna%il , un inaccesi%il cui% de ulturi, suspendat între pisc şi cer. e su% locul unde pantele a%rupte ale 'untelui începeau să se îndulcească, spre nord, la capătul unei  ăi, unţ col de unui ruş, ă st!nc , de &or'a ţă ţ!şnea în  ă(duhul înghe ţat. :e acest capriciu geologic al naturii, pe aceast ă ertical ă de şai(eci de @@

'etri înălţi'e, &usese cl ădit chloss *dler. "a nord, la est şi la est, pere iiţ de st!nc ,ă per&ect perpendiculari şi nete(i, se uneau în !r& cu structura edi&iciului, &or'!nd o linie continu ăD de la distan ţa aceea, care de'arca peretele de de castelul linia propriu-(is era i'percepti%il ă. st!nc pre ăsud, >ţăruşul? era legat de coasta la &el de a%rupt ăa 'untelui eisspit(e printr-o creast ă ascu ţit ă. !t despre castel, o alt ă prielişte de is, o apoteo(ă a ului #ediu< 'ith era îns ă per&ect conştient de &aptul c ă isul nu era întru ni'ic 'ai real dec!t ilu(ia epocii de aur sug erat ă de decorul înconurător. astelul nu era 'edieal, ci &usese construit de-a%ia pe la u' ătatea secolului al nouăspre(ecelea, din porunca unuia dintre cei 'ai de'enţi 'onarhi %aare(i care, pe l!ng ă 'ulte alte 'anii, su&erise şi de cea a grandorii - şi încă destul de gra. ar, 'aniac sau nu, aşa cu' se înt!'pl ă adeseori cu ne%unii, spre consternarea se'enilor lor 'ai întregi la 'inte, el & ăcuse doada unui i'peca%il %un gust. o'%inaţia dintre arhitectura castelului şi prieliştea  ăii era ideal ă, ast&el c ă orice alt decor natural ar &i &ost de neconceput. chloss *dler se înscria într-un careu, adăpostind între (idurile sale o curte interioar ă. *ea turnuri şi creneluri. ele 'ai i'punătoare erau dou ă turnuri per&ect circulare, unul 'ai înalt, la est, iar celălalt la estD (idul dinspre nord do'ina alea. *lte două turnuri 'ai 'ici, dar la &el de &ru'oase, erau situate de-o parte şi de alta a laturii sudice, care dădea înspre 'asiui eisspit(e. e -acolo de unde se a&la, la o altitudine cea 'ai 'are, 'ith edea curtea interioară, unde se p ătrundea prin spate, prin nişte porţi 'asie de &ier. +a(ele soarelui de -a%ia @C

ărăs rit de ă dup st!nci nu aunseser ăăă înc s lu'ine(e direct castelul, dar (idurile str ăluceau ca 'ar'ura iri(ată. u% 'etere(ele se'e ţe de la nord, po!rnişurile spre lau unălac splendid ca o a%rupte neste'atduceau ă, înconurat de oee, dantel de pini. *l%astrul intens, sc!nteietor, al apei, erdele coni&erelor, al%ul a'eţitor al ( ăpe(ii şi al%astrul 'ai deschis al cerului alc ătuiau un peisa de o &ru'use ţe care-i t ăie r ăsu&larea. >3ncredi%il, se 'inun ă 'ith, o copie color per&ect ă ar &i unani' cali&icat ă drept &alsă?. a'enii s ăi o%serau c ă %r!ul de pini în care se ascunseseră se întindea în ale p!n ă aproape de lac. o%or!şul nu ridica nici un &el de pro%le'e, c ăci se puteau strecura neo%sera ţi.  alt ă &!şie de pini, pe partea cealalt ă a  ăii, la est, &or'a o si'etrie per&ectă. e pe lac, cele dou ă coa'e lungi de pădure, cotind în sus, înspre sud, tre%uie s ă &i se'ănat cu o pereche de coarne î'%!rligate care 'ai că se atingeau în !r&ul celei 'ai oase dintre cele dou ă piscuri ascu ţite. "a capătul lacului se întindea un sat5 o uli ţă principală, nu 'ai lung ă de dou ă sute de 'etri, nelipsitele %iserici - aici, dou ă - &iecare coco ţat ă pe gorganul ei, şi c!tea case î'pr ăştiate pe colinele a%rupte, de-o parte şi de alta a  ăii. Gn dru' şerpuia în ale, de la capătul de sud al satului, p!nă la, coa'a dinţată de la sudul castelului, de unde urca, în cur%e periculoase, spre por ţile uriaşe ce str ăuiau curtea interioară. ru'ul era co'plet %locat, din pricina ninsorii a%undente, aşa c ă singura cale de acces era tele&ericul. ou ă ca%luri suspendate pe c!te trei piloni asigurau leg ătura direct ă dintre castel @7

şi sat.  ă(ur ă, de alt&el, o ca%in ă înaint!nd pe ulti'a porţiune a urcuşului spre castel. e la distan ţa de 'ai puţin de trei(eci de 'etri care -i d esp ăr ţea d e ă rea c (idurile sclipitoare ale &ort ăţre ei, li ăse p teleca%ina per&ectă. e suspendat ă pe o ertical ă aproape :e 'alul lacului, ca' la o 'il ă de sat, o re ţea de căsuţe aşe(ate geo'etric, cu spa ţii egale între ele aducea i(%itor cu o ta% ăr ă 'ilitar ă. ; #ăi, &irMaş al dracului< i(%ucni cha&&er, care a%ia de reuşi s ă-şi desprindă priirea dintr -acolo. 'ith îi citi în ochi uluirea.  ă &ie aieea oare ce  ăd eu, şe&uleA Între%are ce nu 'ai aea neoie de r ăspuns. cha&&er e0pri'ase clar surpri(a î'p ărtă ăşit de ţ to i, şi orice alte or%e ar &i &ost de prisos. ulca ţi pe %urtă, în ă( pad ă ,ă ăur' ărir în t cere urcuşul lent, poticnit, al ca%inei, pe ulti'ii 'etri p!nă la castel. "i ă c e i 'posi%il ă ă s aung acolo, iar  'ith se p ărea aea sen(a ţiaă c &luidul deţăoin , al lui şi al celorlalţi, de a î'pinge din spate 'inusculul ehicol pentru a aunge la cap ătul lu'ii, era de -a dreptul palpa%il. ar iat ă ă c sosi cu %ine, ă ă dup care disp ru su% acoperişul ad ăpostului construit special la poalele (idului dinspre est. +espirar ă uşura ţi, iar cha&&er îşi drese galsul5 ; e&ule, i se adres ă el ti'id, aş aea dou ă chestiuni ' ărunte care ar tre%ui, h', ca s ă (ic aşa, lă'urite. În pri'ul r!nd, dac ă n -aş &i  ă(ut cea 'ai gro(a la ia ţa 'ea, aş spune c ă acolo, os, l!ng ă %alta aia, e o ca(ar' ă. ; $ici n-ai  ă(ut tu cea 'ai gro(a, dac ă rei să ştii. a, e chiar o ăca(ar' ă ăşi înc una neo%işnuit , @8

as spune eu. ste cartierul general al %atalioanelor de !nători de 'unte ale ehr'achtului. ; i, dr ăcie< !n ători de 'unte< ac ăaş &i ştiut, nu ' ă înrola' de &el. ar nepre ţuitului odor al doa'nei cha&&er de ce nu i-a spus ni'eni despre chestia astaA ; redea' c ă ştii, îi r ăspunse 'ith, cu un aer sua. are de ce cre(i c ă nu ne -a' deghi(at în 'arinari ger'ani sau surori ale rucii +oşiiA cha&&er îşi trase în os &er'oarul costu'ului al%, şi-şi e0a'ina uni&or'a de *lpenIorps, de parcă atunci ar &i o%serat-o pentru pri'a oar ă. rase &er'oarul la loc, apoi, c!ntărindu-şi cu gri ă cuintele, rosti5 ; re ţi ăs spune ţ ă i c ne o' a'esteca, &iresc, printre 'ilitarii ger'aniA 'ith con&ir'ă, cu un (!'%et. $eenindu -i să creadă, cha&&er i(%ucni5 ; ar... dar o s ă-şi dea sea'a c ă sunte' străini< ; rupele care in pentru instrucţie se schi'%ă des, îi e0plic ă 'ith, cu de(inoltur ă. e contea( ă şase 'utre noi printre alte şase suteA ;  cu'plit, &ăcu cha&&er, 'ohor!t. ; #ai r ău dec!t la cai. "a ur'a ur'ei, !n ătorii de 'unte nu-ţi trag copite şi nu te (dro%esc su% ele. ; aii nu au 'itraliere, replic ă t!n rul, ă poso'or!t. ; i, şi cea de-a doua chestiuneA ; *, d a. ea de-a doua, da. : ăi, ar & i ' ărunta pro%le'ă a castelului însuşi. e pare c ă au ca' scăpat din edere elicopterul, nuA u' p ătrunde' acoloA @9

; *ici ai dreptate, recunoscu 'ith. re%uie să ne g!ndi'. Faptul că =att-urner, dita'ai colonelul, a putut s ă se in&iltre(e în co'anda'entul supre' ger'an şi, 'ai 'ult dec!t at!t, s ă se şi înapoie(e, e pentru; noi ca oar pleaşc cer. u'A cu'ă adin reuşitA ; $u ştiaiA ; e unde s ă ştiuA cha&&er era iritat. e -a%ia ieri l-a' cunoscut. ; * stat în 6er'ania din 194E p!n ă în 194, acti!nd o re'e ca o&i ţer al ehr'achtului. În cele din ur'ă, a auns în artierul 6eneral din erlinD spune că-l cunoaşte %ine pe Hitler. ; :tiu, drace< up o îndelung ă 'edita ie, ţ cha&&er trase, în s&!rşit, o ăconclu(ie5 3ndiidul tre%uie să &ie ne%un< ; # ă rog, posi%il. ar dac ă a putut el, pute' şi noi. 6 ăsi' noi o cale.  ă ne retrage' în p ădure. e t!r!r ă încet înapoi, la ad ăpost, l ăs!ndu -l pe hristiansen de eghe, s ă continue o%sera ţia cu telescopul lui 'ith. up ă ce -şi instalar ă o t a% ăr ă ă cald , 'ithţă le anun proi(orie şi %ăăur ca&ea intenţia sa de a încerca din nou s ăia leg tura cu ă "ondra. ă ţă o rani , la espachetă radioul şi se aşe( pe c!ţia 'etri 'ai încolo de ca'ara(ii s ăi. utonul circuitului de trans'isie se a&la pe latura st!ng ă a aparatului, aşa c ă ceilal ţi nu -l puteau o%sera. 'ith îl întoarseD după un declic de %un augur, răsuci, cu st!nga, 'aniela de apel. Înc ă de la pri'a rotire, apăsă, succesi, pe >închis? şi >deschis?, ast&el c ă uruitul esto'pă se'nalul de apel. 'ith insist ă cu perseerenţă, & ăc!nd nişte pau(e, pentru cuenitele CE

ţ ţă renun . e adaptări la 'odula ie, dar în &inal îndreptă din şale, clătin!nd din cap a de(gust. ; $-o s ă reuşeşti niciodat ă, între copacii ăştia, îi (ise orrance-'=the. să &ie 'otiul, de acord 'ith. Ăsta tre%uie *' s ă;încerc de partea cealalt ă a p&uădurii, poate a' 'ai 'ult noroc. Îşi at!rn ă trans'i ţă torul pe ă u' r şi se îndepărtă greoi, croindu-şi dru' aneoie prin ( ăpada ă c e în ţăsiguran ,ţăla o distan înaltă. !nd socoti su&icient de 'are pentru a nu &i au(it de ceilal ţi, 'ai aruncă o priire rapid ă ă înă ur' . $u ( ri pe ni'eni. Făcu un unghi de nou ă(eci de grade şi începu s ă urce, gr ă%it, p!n ce aunse la ur'ele ce le l saser pe o'ăătD oă lu ă pieptiş, dup ele,ăă&luier!nd în surdin 'elodia >"orelei?. În aerul înghe ţat, sunetul se propaga periculos de clar p!n ă departe. e opri din &luierat în clipa c!nd ap ăru #ar=, de dup ă trunchiul că(ut al unui pin, unde st ătuse ascuns ă. ; un ă, iu%itule, îl înt!'pin ă ea, esel ă. ;  să ne spune' 'ai rar >iu%ito? şi >iu%itule?, i-o t ăie 'ith.  opt. :apa #achree aşteapt ă.  ă or%eşti încet. e aşe( ă pe trunchiul copacului, r ăsuci 'aniela şi sta%ili leg ătura aproape i'ediat. rans'isia de la "ondra era încă &oarte sla%ă, totuşi 'ai clară dec!t la pri'ele ore ale di'ine ţii. ; :apa #achree aşteapt ă, cronc ăni aparatul. +ă'!neţi pe recep ţie. 'ith au(i ocea de necon&undat a a'iralului +olland prelu!nd legătura de la operator. ; :o(iţia,  ă rog, roads/ord. 'ith se uit ă pe petecul de h!rtie din pal' ă, apoi con&runtă ci&rul cu te0tul real al 'esaului, care C1

era ur'ătorul5 : ĂG+ 3+ Ţ3*  "36*+3 3$+ "* *" Î$ ** Ă *+ Ă. 'ith citi literele de cod corespun(ătoare. upă o pau( ă pentru desci&rarea 'esaului, ocea;lui +olland se*c au(i iar5 *' în ţeles. ţiona ţi. Harrod a 'urit într -un accidentA ; $u. er'inat. ; e '!na ina'iculuiA er'inat. ; $u. u' a &i re'eaA er'inat. ; e anun ţă !nt sla%, 'ai t!r(iu cu intensi&icări. $insoare. er'inat. +idic!ndu-şi priirea spre cerul senin şi cal', 'ith îşi (ise, totuşi, c ă +olland n -aea cu' s ă &i încurcat %uletinele 'eteo. ontinuă5 ; $u pot spune data iitoarei trans'isii. +ă'!neţi acolo. er'inat. ; oi &i la artierul 6eneral p!nă la îndeplinirea 'isiunii. ă ure( succes şi noroc. "a reedere. 'ith închise aparatul şi se întoarse spre #ar=, cu un aer preocupat5 ; *tunci, la sediu, n-a' dat prea 'ult ă aten ţie &elului în care 'i-a @spus >la reedere?. "a hitehal , în iroul opera ţiuni naale, icea'iralul +olland şi colonelul =att-urner schi'%ară priiri grae peste capul radio&onistului care '!nuia aparatul de e'isie-recepţie. ; *şadar, nenorocitul a &ost ucis, spuse =atturner, sec. ; Griaş pre ţ pentru con&ir'area % ănuielii noastre, co'entă +olland, su'%ru. $enorocitul, cu' %ine (iceai. În clipa c!nd a' hot ăr!t ca el s ă care @

ediul onsiliului de #iniştri %ritanic K$..) C2

aparatul de radio, i-a' se'nat conda'narea la 'oarte. #ă între% care a ur'a la r!nd, nu cu'a chiar 'ithA ; 0clus, îl contra(ise =att-urner, pe un ton categoric. Gnii'ith oa'eni sunt cu un al şi şaselea si'ţD ei %ine, îl are şi dota pe alţi şaptelea, pe al optulea, %a chiar şi pe-al nou ălea. ipul &unc ţionea( ă ca un radar, c!nd si'te pericolul. 'ith e capa%il să supraieţuiască în orice î'preurare pe care 'i -o pot i'agina. $u l-a' ales la înt!'plare, sir, este cel 'ai %un agent din uropa. ; :oate, cu e0cep ţia du'italeD şi nu uita, do'nule colonel, se pot ii situaţii pe care nici chiar du'neata n-ai &i în stare să le pree(i. ; *eţi dreptate, recunoscu =att-urner, priindu-l pe +olland în ochi. e şanse crede ţi c ă are, sirA ; anseA :riirea lui +olland era undea, departe. u' adică, şanseA $ici una. *celaşi g!nd îl chinuia şi pe 'ith, care-şi aprinsese o ţigar ă şi tr ăgea cu ochiul spre &ata de l!ng! el, preocupat ca e0presia chipului s ă nu -l trăde(e. e -a%ia în 'o'entul c!nd a  ă(ut castelul pentru pri'a oar ă aieea, îl &ulgerase ideea c ă 'isiunea ar putea eşua. *cu' se îndoia puternic că ar &i acceptat s ă plece, dac ă ar &i ştiut cu preci(ie topogra&ia locului. Gndea, în sinea sa, era îns ă per&ect conştient, deşi respingea g!ndul, c ă n -ar &i aut cu' s ă re&u(e. a, n -ar &i enit, dar uite c ă era aici5 şi dac ă tot e aici, atunci nu putea r ă'!ne cu '!inile-n s!n. ; *i apucat să arunci o priire la chloss *dlerA o între%ă pe #ar=. C

; ste e0traordinar. u' u'ne(eu îl scoate' noi pe generalul arna%= de-acoloA ; i'plu. "a noapte, &ace' o pli'%are p!n ă sus, intră' în castel şi -l lu ă' cu noi. #ar=a'îlănunte. &i0 ă cu o priire neîncre( ătoare, aştept!nd 'ith îns ă nu 'ai eni cu alte lă'uriri, într -un t!r(iu, &ata îl între% ă iar5 ; *sta-i totA ; *sta-i tot. ; 3deile si'ple apar ţin 'arilor genii. igur c ă ela%orarea planului i-a luat o groa(ă de ti'p. u' el tot nu-i r ăspunse, continu ă, pe un ton oit sarcastic5 În pri'ul r!nd, &ireşte c ă p ătrunderea noastr ă în &ortărea nu ridic un &el de pro%le'e. $e opri' ţă principal ă ă nici la poarta şi %ate'. ; arecu'. :e ur' ă, uşa, sau &ereastra, se deschide, eu îţi (!'%esc, î ţi 'ul ţu'esc şi intru. ; e (ici c ă &aciA ţ ; Î ţi (!'%esc şi î ţi 'ul u'esc. hiar şi în re'uri de r ă(%oi, nu  ăd de ce 'icile gesturi de a'a%ilitate... ; e rog< îl întrerupse &ata, de-a dreptul e0asperată. acă nu eşti în stare s ă or%eşti serios... ; ea care-'i a deschide uşa ei &i tu, în persoană, îi e0plic ă 'ith, cal'. ; e-i cu tine, nu cu'a delire(iA ; 6er'ania su&er ă de o acut ă ă ţlips de %ra e de 'uncă. chloss *dler nu &ace e0cep ţie, iar tu eşti e0act genul de care au neoie acolo5 t!n ă r ă , deşteaptă, nurlie, ştii ăă să g teşti,ăs lustruieşti, s -i coşi colonelului Ora'er nasturii... ; ine-i colonelul Ora'erA între% ă &ata, sincer uluită. ; *dunctul şe&ului ericiului ecret 6er'an. C4

#ar= rosti cu ehe'en ţă în glas5 ;  clar c ă eşti ne%un< ; ac ă n -aş &i, n-aş aea ce c ăuta în 'eseria asta. e uit ă la ceas5 *' lipsit prea 'ult şi ' ă te' de suspicioase. :lecarea la cinci &i0.seNos, sat,spiritele pe partea dinspre est a uli ţei eprincipale, a&l ăîn un han care se chea' ă >Bu' ilden Hirsch?, adic ă >"a er%ul  ăl%atic?.  ă nu cu'a s ă ni'ereşti în altă c!rciu' ă. În spate, e o 'aga(ie unde in ţ ei %erea, şi care e de o%icei încuiat ă. "a noapte îns ă, cheia a &i în uşă. e aştept acolo, la opt. ădu s plece, dar &ata ă ţîl apuc de %ra 5 ; e unde ştii toate chestiile asteaA îl între% ă ea, cu un glas înc ărcat de e'o ţie. espre han, şi despre 'aga(ia cu %ere, şi colonelul Ora'er, şi... ; ttt< & ăcu 'ith, a doana, pun!ndu -i degetul arătător pe %u(e. #anualul de spiona, legea de aur nu'ărul unu< #ar= se d ădu 'ai încolo, cu priirile a ţintite în pă'!nt5 ; $-ai spune ni' ănui ni'ic, dec!t dac ă e a%solut necesarA< rosti ea, pe un ton sc ă(ut, înc ărcat de reproş. $ici 'ăcar 'ieA ; #ai ales ţie, ini'ioar ă<  '!ng!ie pe o%ra(. :lec, să nu înt!r(ii. e îndepăărt ăşi o lu la ale, ă ur' rit de priirea î'pietrită a &etei. *scuns dup ă o %uturug ă, culcat la p ă'!nt şi îngropat aproape cu totul în plapu'a groasă de o'ăt, locotenentul cha&&er ur' ărea cea cu luneta. e răsuci %rusc, la au(ul unui sc!r ţ!it în&undat de paşi. ra 'ithD care se apropia tiptil. C@

ăţ ată s ţ%ate iăl a u ş ă, ăs au s  ; $ -a ţi î n anunţaţi în reun &elA îl între% ă el, iritat. ; 3art ă-'ă.  ăie ţii 'i -au (is c ă ai s ă-'i ar ăţi cea. cha&&er îi întinse luneta.pe pata aia. red c ă o ; Îhî. *runca ţi -ă priirea să  ă interese(e. 'ith lu ă instru'entul şi şi -l potrii cu gri ă, p!nă ce i'aginea deeni per&ect clar ă. ; #ai os, spuse cha&&er, uita ţi -ă la poalele st!ncii. 'ith parcurse cu priirea (idurile castelului şi pereţii a%rupţi ai st!ncii ulcanice, &i0!nd în o%iecti poalele în( ăpe(ite. oi solda ţi, cu cara%inele pe u'ăr, traersau panta, ţ ţ înso i ăi deă patru c!ini & r lesă. ; race, e0cla' ă 'ith, în şoapt ă, în ţeleg. ; Ăia-s do%er'ani, şe&ule. ; # da,  ăd ş i e u c ănu -s canişi pitici, &u de acord 'ith, deplas!nd luneta cea 'ai sus, în direcţia ţăruşului ulcanic. u', şi re&lectoareA< între%ă el, ca pentru sine. o%orî luneta, trec!nd de patrulele cu c!ini, p!nă ce prinse în o%iecti un gard înalt de s!r'ă care părea a înconura %a(a st!ncii ulcanice. Gite şi un g ărdule ţ cochet. ; 6ardurile, decret ă sole'n cha&&er, sunt &ăcute pentru a &i t ăiate sau escaladate. ; $u'ai s ă încerci tu,ţă% ăie aş, s -l tai sau s ă-l escalade(i pe ăsta, şi te &aci scru' într -o clipit ă. #odel clasic, olta clasic, dou ă 'ii trei sute de ol ţi curent 'ono&a(ic, şai(eci de cicli, ca la orice scaun electric de pri'ă calitate. cha&&er dădu din cap a 'irare5 CC

; e nu &ac unii pentru a-şi protea singurătatea< ; 6arduri, re&lectoare şi do%er'ani. $u e o co'%inaţie care s ă ne î'piedice, nu -i aşa, locotenenteA ; Fireşte c ă nu. :e noiA< $icidecu'< up ă c!tea clipe de 'editaţie, cha&&er i(%ucni5 ar cu' nai%a inten ţiona ţi s ă... ; o' hot ărî la 'o'entul potriit, r ăspunse 'ith, cu de(inoltură. ; *dic ă du'neaoastr ă ţ ă e i hot rî, 'ai %ine-(is, se plinse cha&&er. Nuca ţi pe 'uchia prăpastiei, aiA ; *sta &iindc ă sunt prea t!n ăr ca s ădau ortul popii. ; e ce toc'ai eu, pentru u'ne(euA< e ce '-aţi ales toc'ai pe 'ine pentru o ase'enea 'isiuneA *sta nu-i o ţar ă pe gustul 'eu, do'nule 'aior. ; ine poate ştiA acă-i pe-aşa, eu ce caut aiciA cha&&er toc'ai se preg ătea s ă-l &i0e(e cu o priire lungă, între% ătoare, c!nd în ţepeni %rusc şi -şi ridică ochii spre cer, la au(ul uruitului incon&unda%il al unui elicopter. *'!ndoi îşi d ădur ă i'ediat sea'a că enea dinspre nord, de dincolo de lau ee şi c ă se îndrepta în direcţia lor. ra un aparat uriaş, de tip 'ilitar, iar conturul (asticii se ( ărea clar. cha&&er dădu s ă se retrag ă în li(iera de pini. ; cha&&er iese din scen ă, (ise, cu su&letul la gură. opoii sunt pe ur'ele noastre. ; $u cred. + ă'!i unde eşti şi trage -ţi gluga peste cap. e acoperiră cu glugile al%e, p!n ă ce li se 'ai ă(ură doar ochiiD luneta era aproape toat ă su% C7

o'ăt. e la o distan ţă de peste (ece 'etri, indi&erent din ce direcţie, n-aeau cu' s ă &ie repera ţi. licopterul traersă alea, apropiindu -se de locul unde ( ăceau ascunşi cei doi % ăr%a i.ţ !nd aunse sutcu'p ei, p!n ă de ă'etri ă şi 'ith si'ţi c ăla-şireo pierde tul, ladeideea ghinionului ca ţ duş'anul s ă ştie sauă să le ă% nuiasc pre(en a. ra e0clus ca 'otoarele "ancasterului, chiar aşa silenţioase ca noaptea ă ătrecut , ăs nu &i &ost au(ite.  &i de(legat oare reuna din 'in ţile inteligente şi %ănuitoare de la chloss *dler - de care &ort ărea a ţ desigur nu ducea lips ă - enig'a pre(en ţei unui %o'%ardier toc'ai aici, în ini'a unuia dintre cele 'ai ascunse locuri din întreaga 6er'anieA $u cu'a o echipă de !n ători de 'unte e&ectua chiar acu' o ra(ie în pădureA 3ar el, 'ith, &usese at!t de sigur de sine, înc!t nici ' ăcar nu se ostenise s ă poste(e o santinelăA !nd aunse e0act deasupra lor, elicopterul ira %rusc spre st!nga, se l ăs ă iute în os şi, după ce pluti în aer c!tea clipe, ateri(a lent în curtea castelului. 'ith îşi şterse pe &uriş sudoarea de pe &runte şi-şi lipi ochiul de lunetă. #otoarele se oprir ă, şi ap ăru o scar ăpe care co%orî un % ăr%at.ă up ă uni&or' , ă'ith deduse c tre%uie s ă &ie un o &i ţer de rang înalt, dar îndat ăîşi dădu sea'a c ă personaul era de rang supre'. e crispa şi-i întinse lui cha&&er telescopul. ; Gită-te %ine, îl s& ătui. cha&&er prii cu atenţie, desprin(!ndu-şi ochiul de pe lunet ă în clipa c!nd indiidul disp ăru dup ăo uşă. ; reun grangure ca du'neaoastră, şe&uleA ; Îl ştiu. +eichs'areşalul Nulius +ose'e=er, şe&ul tatului #aor al ehr'achtului. C8

; 3a te uit ă, pri'ul +eichs'areşal din ia ţa 'ea şi ' ă prinde ă ăăă & r lunet , & cu cha&&er ă cu regret. # între% ce-o &i căut!nd aici Înălţi'ea aA ; e c ăut ă' şi noi, îi r ăspunse, sec, 'ith. ;; :e Ăiageneralul care au arna%=A de g!nd s ă-l chestione(e pe co'andantul secţiei de coordonare a planurilor Forţelor *liate în leg ătur ă cu cel de -al doilea &ront, nu tri'it un caporal dintr-un regi'ent de gard ă s ă discute cu el. ; *şa-i. rede ţi cu'a c -or &i enit ca s ă-l scoată pe 'oşA între% ă cha&&er, îngriorat. ; În nici un ca(. 6estapoul nu-şi cedea( ă niciodată pri(onierii. În ţara asta, ehr'achtul se supune ordinelor 6estapoului. ; i dac ă nu o &aceA ; $ici un >dac ă nu?. Hai, întinde -o, % ăie ţii 'ai au cea ca&ea pe &oc. ri'ite pe cinea s ă ' ă schi'%e peste o or ă. :rogno(a 'eteorologic ă trans'is ă de icea'iralul +olland pentru (ona lor se doedi a &i e0actă. e -a lungul orelor de chinuitoare aşteptare, re'ea se înr ăăţ ut i. "a a'ia( ă , soarele ă intr în nori, iar dinspre est se porni s ă %ata un !nt t ăios. ur!nd începu să ningă cu &ulgi rari, apoi din ce în ce 'ai deşi. !ntul se înteţi şi se & ăcu tot 'ai &rig5 >$e paşte o noapte cu'plit ă, îşi (ise 'ith, dar o ast&el de noapte, cu i(i%ilitatea aproape (ero, care ăs-i ţin ă pe oa'eni în ăuntru la c ălduric ă, este ta'an ce ne tre%uie.  pli'%are p!n ă sus la castel, sc ălda ţi în lu'ina pl ăcut ă a lunii pline, ar &i &oarte greu de &ăcut.? e uit ă la ceas. C9

; re%uie s ă plec ă', (ise el, ridic!ndu -se aneoie în picioare şi plesnindu-se pe %ra ţe, pentru a-şi repune s!ngele în 'işcare. hea'ă-l pe ho'as, te rog. Îşi at!rnar u'eride rani ţele şiaptrusele. ho'as, care răă'pe ăsese eghe, ăru cu telescopul lui 'ith. $u 'ai era &l ăc ăul esel de 'ai înainte. tătuse o oră în iscol, dar ăsta nu era singurul 'oti al proastei sale dispo(iţii. ; *&urisitul de radio &unc ţionea( ăA îl între% ă pe 'ith. ; $ici or% ă. *' încercat de şase ori, dar degea%a. e ce 'ă între%iA ;  ă spun eu de ce, & ăcu ho'as, &urios. : ăcat e că n-a' reuşit s ă-l deter'in ă' pe a'iral s ă-şi schi'%e deci(ia în leg ătur ă cu trupele paraşutate. *dineaori a sosit un tren înc ărcat cu solda ţi, asta -i tot. ; : ăi, e -n regul ă, (ise 'ith, netul%urat. >ătr!nii? oră s ăă cread c &ace' p arte d in >unii? a%ia eni ţi, care, la r!ndul lor, ne or lua drept 'e'%ri ai seriei anterioare. hestia ne pic ă de 'inune. ho'as îl prii g!nditor. ; Într-ade ăr, e în aantaul nostru. up ă o e(itare, continuă5 e-ar &i s ă 'ai slă ţ %iţ i ni el şuru%ul, do'nule 'aiorA ; u' adic ăA ; Haida de< se repe(i arraciola, doar şti ţi &oarte %ine ce rea s ă (ic ă.  or%a de ie ţile noastre, în de&initi. e ce-i 'usai să co%or!' în %leste'atul ăla de satA i cu' ae ţi de g!nd s ă-l scoate' pe arna%=A ac ă ne o%liga ţi s ă ne sinucide', tre%uie 7E

să şti' şi de ce o &ace'. $e sunte ţi dator ' ăcar cu asta. ; $u  ă sunt dator cu ni'ic, i -o t ăie 'ith. $u ă oi spune ni'icD şi dac ă nu şti ţi ni'ic, n -aeţi ce trăncă;ni.#e a&la la 'o'entul cuenit. cu ini' ă de ăi ţi'ith, eşti un 'onstru piatră, i -o (ise pe şleau orrance-'=the. ; #i s-a 'ai spus asta, replic ă 'ith, nepăsător. 6ara din sat era cap de linie, cu un depou ăprăp dit şi o cale ă ă &erat du%lă . u' se înt!'pl 'ai pretutindeni în ase'enea aşe( ări, depoul ruginit şi 'i(er &uncţiona în li'itele strictului necesar, a!nd aspectul 'ohor!t al unei construcţii ce 'ai aşteapt ă încă o '!nă priceputa care s-o ter'ine ca lu'ea. "ocul p ărea a &i 'ai tot ti'pul pustiu, nec ălcat de o'D în noaptea asta îns ă, iscolul puternic şi dansul ne%unesc al &ulgilor în lu'ina chioar ă a %ecurilor ce se legănau în !nt, creau o copleşitoare i'presie de totală i(olare de restul lu'ii. up ă 'ith, totul pro'itea s ă 'earg ă strun ă. Îşi conduse oa'enii de-a lungul şinelor p!n ă în încăperea gării, care le o&erea, oricu', un adăpost. Gna c!te una, cele cinci siluete încotoş' ănate în pu&oaice al%e se &urişar ă pe l!ng ă chioşcul de (iare închis - %iroul de 'ăr&uri şi ghişeul de %ilete, ascun(!ndu-se iute în întuneric. 'ith ă l ăs os aparatul de radio, ă ă îşi lep d rucsacul şi pu&oaica şi porni agale de-a lungul terasa'entului. >În 'intea (g!rci ţilor ăstora de %aare(i, persoanele tre%uie c ă sunt un lu0 e0or%itant?, g!ndi 'aiorul. e opri în dreptul unei uşi cu un ( ăor5 deasupra ei, citi inscrip ţia >6:*O 71

ă ă . up ă ce arunc *$$*H#?.  încerc ăD era încuiat o priire rapid ă în ur, pentru a se asigura c ă nu e ur'ărit, seă a plec ă şi cercet %roasca ă cu o lantern 'inusculă. coase din %u(unar o leg ătur ă de chei de 'odele care 'airase de care %i(are. clipe, descuie. un 'ai &luierat sla%,up iară c!tea ceilal ţi ă ă apăărur ă îndat şiă îl ur'ar tiptil în untru, l s!ndu -şi raniţele os. cha&&er, care încheia şirul, se opri şi ă(u inscrip ţia5 ; #a'ă< e0cla' ă el. iroul de %agae de '!n ă< ; : ăi, undeăîn alt ăparteA apel ă 'ith la logic . Îl trase în ăuntru, apoi încuie uşa cu ( ăorul. u lanterna ca'u&lată, ast&el c ă &ascicolul de lu'in ă nu era 'ai gros dec!t un creion, cercet ă ra&turile p!n ă în colţul cel 'ai îndepărtat al încăperii, unde ă ă o%işnuit , descoperi o &ereastr ă %oltit .  ă&ereastr tip >ghilotin ă?.  studie 'inu ţios, &erindu -se tot ti'pul ca ra(a să nu se re&lecte cu'a în gea' şi s ă se ad ă a&ar ă. :riirile îi &ur ă apoi atrase de o porţiune de (id acoperit ă cu sc!nduri 'ontate pe erticală. Îşi scoase cu ţitul de !n ătoare şi desprinse una dintre eleD descoperi un şnur electric du%lu, &i0at în perete, îl tăie de-a lungul şi de-a cur'e(işul. *şe(ă sc!ndura la loc şi încerc ă &ereastra5 se ridica şi se lăsa uşor. ; 3nteresant spectacol, re'arc ă cha&&er. hestia aia, la ce sereşteA ă ' ă s cuget ă ; ac ă st ', nu e întotdeauna co'od s ă intri sau, ă s ieşi pe uşa ţă din &a . ; eh, ia te uit ă ce -nsea'nă tinereţile irosite ale unui on Nuan sau ale unui sp ărg ător, (ise cha&&er, pe un ton înc ărcat de triste ţe. u'  -aţi prins c ă e0ist ă un siste' de alar' ăA 72

; hiar şi într-o gar ă ' ărunt ă de proincie pot &i lăsate uneori o%iecte de aloare, îi e0plic ă 'ith, cu r ă%dare. Îns ă într -o gar ă care nu dispune de un salariat per'anent la %iroul de %agae, e clar c ă &unc de casier, i'piegat şi cşe& suntţiile îndeplinite decontrolor, o singur ăha'al, persoan ă, ast&el ă %iroul de care po'enea' tre%uie încuiat. ar cu' n-are rost s ă se %aricade(e uşa, &iindc ă, ho ţii ar putea pătrunde lesne prin spate, se asigur ă &ereastra respectiă - ori cu gratii, ori cu un aerti(or electric. *ici nu sunt gratii, ci doar o sc!ndur ă prost &i0at ă. *şa că a &ost &oarte si'plu. ; :oate pentru du'neaoastr ă, cu o speciali(are, ca să (ic aşa, în şperacle şi siste'e de alar'ă contra ho ţilor, co'ent ă arraciola, acru. :are-'i-se c ă a ţi & ăcut ar'ata la > artanele $egre?, nu ne-aţi spus aşaA ; a da, chiar aşa e. ; iudată instrucţie se &ace în regi'entele alea scoţiene, &oarte ciudat ă, ( ău. ; e'einic ă, rei s ă (ici, îl l 'uri ă 'ith, a'a%il. ă 'erge' s ă %e' cea. ; hiar, îl sus ţinu arraciola, ap ăsat. *'intiţi-'i s ă-'i %eau paharul dintr-o duşc ă, alt'interi, parie( pe (ece contra unu c ă n -o s ă apuc să 'i-l ter'in. ; *r &i 'are p ăcat să se ăpr ă p ădeasc ă %un tate de %ere, încuiin ţă 'ith. Îi aştept ă pe to ţ ăi s ă ias , încuie uşa şi îi aunse din ur'ă în dreptul por ţii principale, deasupra c ăreia scria >ahnho&?.  ăieţ ii, ăă& r ţrani e şi pu&oaice, î'%răcaţi în uni&or'ele %atalionului ger'an de !nători de 'unte, îl l ăsar ăs -o ia înainte. 'ith aea gradul de 'aior, cha&&er era locotenent, iar ceilal ţi 7

patru, sergenţi. e-i drept, dunga pantalonilor nu era chiar i'peca%ilă şi nici tunicile nu prea le eneau %ine - dup ă cu' o%serase sergentul Harrod - dar noaptea, pe uli ţă sau înîr -o c!rciu' ă în ţesat ă de lu'e, Gli puteau scăăpa curat ţa principal ă %as'a se' naţ ă. cu toate uli ele principale din satele de 'unte, înşiruite de-o parte şi de alta a dru'ului, casele p ătrate şi solide d ădeau i'presia c ă în&runt ă de 'ult ă re'e asprele ierni %aare(e şi c ă o s ă le 'ai re(iste îndelung de -aici încolo. #aoritatea erau ca%ane de le'n în stil tradiţional, cu cornişe 'ari, alungite, şi %alcoane, ce se întindeau de-a lungul întregii &a ţade. În a&ara c!tora construcţii relati noi, cu (iduri din piatr ă, &erestre du%le şi gratii din &ier &orat, cele 'ai 'ulte ţă ţ pere ii c ptuşi i pe erau cţ ăsu e echi, oase, cu dina&ară cu sc!nduri de le'n grosolan geluite şi grin(i ce se î'%inau în cele patru colţuri. e-i drept, în sat nu erau &elinare, dar nici nu se decretase reo ' ăsur de ca'u&la. ă"u'ina ă r (% tea prin &erestrele goale, & ăr ă perdele, desen!nd 'odele şi &iguri pe o' ăt. us, dincolo de cap ătul dinspre sud al uliţei principale, str ălucea inter'itent un ' ănunchi de lu'ini ce p ărea suspendat în  ă(duh. 'ith se ţ ăăia? îndep rtat , iar opri s ă conte'ple >constela ceilalţi & ăcur ă la &el. "u'inile astelului ulturilor păreau a &i dintr -o altă lu'e, tot at!t de inaccesi%il ă ca peisaul lunar. a'enii priir ă îndelung, în t ăcere, apoi se uitar ă unii la al ţii şi, în ţeleg!ndu -se din ochi, o pornir ă din nou. :aşii sc!r !iau ţ pe ( pada ă ţ nopţăii le înghe a r su&larea. %ăătă torit , iar &rigul Gliţa principală - de alt'interi, singura din sat era pustie, &apt deloc surprin( ător, pe un ase'enea ger. atul, în schi'%, uia de lar'a c!ntecelor şi a 74

r!setelor ce se a'estecau ca în urnul a%el. a'ioanele, parcate %ar ă în %ar ă, indicau sursa ă găl giei. :entru ţ solda ţ ii ăcantona i în %ar cile de la lau ee, singurele locuri de distrac ţie pe o ra( ă de trei(eci desau Iilo'etri erau hanurile şi cra'eleD &iecare 6asthaus einstu%e era în ţesat ă de trupele *lpenIorpsului, considerate printre cele 'ai %ine instruite din întreaga uropă. ; $u prea a' che& de % ăut, şe&ule, se t!ngui cha&&er. ; :rostii, (ise 'ith, încerc!nd s ă-l î'%ăr%ăte(e. e-a inti'idat perspectia cunoştin ţei cu nişte str ăini. e o pri în & a ţa unui han pe a c ă rui &ir'ă, deasupra intrării, scria5 >rei OPnige?. $a, uite un local ce pro'ite s ă &ie %un. *ştepta ţi -'ă o clip ă. Grcă treptele, deschise uşa şi arunc ă o priire înăuntru. ei ăcinci r 'aşi ă ăîn strad se uitar unii la alţii. În ochi li se oglindea aceeaşi nelinişte şi incertitudine, în po&ida torentului de ar'onii %aare(e, ce n ă ăli %rusc, a&ar ă. chra''el #usiI C eoca alte re'uri, 'ai esele şi 'ai tihnite. *cu', părea nelalocul ei. 'ith închise uşa şi reeni la ai s ăi. ;  plin ochi, nu ' ai sunt locuri nici ' ăcar în picioare. F ăcu un se'n cu capul c ătre >ichho&?, localul de peste dru', o cl ădire prăăpădit , cu grin(i oase la colţuri5 ă s ede' ce ă ăne o&er ştia. "a >ichho&? nu aeau, îns ă, ni'ic. 'ith închise uşa la loc, de(a'ăgit. ; upra-aglo'eratD oricu', e o cr!ş' ă ţ ordinară, nepotriit ă pentru nişte o&i eri sau C

#u(ică de pro'enad ă K$..) 7@

su%o&iţeri ai ehr'achtului. aM ia uita ţi -ă al ături, ăstaăparc ă arat 'aiţ%ine, nu crede iA Nudec!nd după ţ'u enia lor,ţăceilal i p reau a &i de cu totul alt ă p ărere. e &apt, >Bu' ilden Hirsch? ;că>"a l%atic? cu' scria pe &ir'a reiaer%ul se a&la ăun cer% -sculptat, acoperit dedeasupra un strat de nea, se' ăna i(%itor de tare cu pri'ele dou ă, 'ăcar c ă era 'ai 'are. 'ith urcă cele şase trepte de la intrare. !nd ă ălaia deschise, tres ări, at!t de 'are era h r' dinăuntru, de ă ă& cea ăs pocneasc ti'panele. u toată lar'a lor, c!rciu'ile de dinainte erau, prin co'paraţie, nişte l ăcaşuri de rug ăciune. În aco'pania'entul asur(itor şi disonant al ar'onicilor, un regi'ent întreg o o'agia, din r ărunchi, pe >"ili #arlene?. 'ith încuiin ţă din cap şi trecu pragul, ur'at de ceilal ţi. !nd aunse la uş ă, hristiansen îl apucă pe cha&&er de %ra ţ< ; e-o &i în 'intea lui, i se pare c ă aici e pustiuA ; :oate c ă-n ălelalte erau aşe(a ţi în straturi, răspunse acesta.

7C

Capitolul 4 "a >Bu' ilden Hirsch? nu erau, ce-i drept, îndesa dar nici 'ult lipsea, ţi ca sardelele, dacă hoarda de clien ţi care se leg ănau,nucot'ai la cot, în rit'ul 'u(icii, ar &i &ost dispus ă pe ori(ontal ă. 'ith ţ nu 'ai  ă(use în ia ţa lui o ase'enea 'ul i'e adunată într -o >%o'% ă?. e a&lau, acolo, cel pu ţin patru sute de persoane care, în 'od nor'al, n-ar &i putut s ă încap ă dec!t într -un local neo%işnuit de 'are. 3ar acesta era chiar un salon 'are şi, în acelaşi ti'p, &oarte echi, cu duşu'elele noduroase, de %rad, şu%re(i. 6rin(ile a&u'ate din ăsate, ţşiauăpere ţii pr taan la'enin s ăse %uşeasc ă în orice 'o'ent. În 'ilocul înc ăperii se a&la o ăso% ă ăneagr , uriaş , în care % ăgaser ă %uşteni cu ne'iluita, înc!t uşi ţa de &ontă se încinsese la roşu. e su% uşi ţă, porneau, p!nă în col ţurile opuse ale taanului, dou ă %urlane s'ălţuite - un siste' pri'iti, dar &oarte e&icient, de încăl(ire centrală. e-a lungul pere ţilor se înşirau, &or'!nd un soi de separeuri, nişte %anchete cu trei laturi, din le'n de stear înnegrit de &u', de re'e şi de nenu'ărate genera ţii de clien ţiD &iecare separeu era pre ă(ut cu o gaur ă ca un coş, pentru depo(itarea urnalelor rulate pe stinghii de le'n. În 'iloc se a&lau reo dou ă(eci de 'ese cioplite de '!nă, din sc!nduri groase, cu scaune asortate. În spate, un %ar 'asi de stear, cu un auto'at de ca&eaD la un cap ăt al %arului, dou ă uşi %atante ce dădeau, pro%a%il,ă spre ă %uc ă t rie. Gnica surs de lu'ină o constituiau l ă'pile de petrol din taan, 'urdare de &u', ast&el c ă &iec ăreia îi co respundea, pe taan, un strat echi şi gros de (gur ă. 77

upă ce ispr ăi cu detaliile de interior, 'ith se apuc ă s ă studie(e clientela, tipic ă pentru un sat alpin, în a c ărui ecin ă tate se ă a&l ăă o ăta% r 'ilitar . Gn grup de localnici nu puteau &i d e prin alte p ăr ţi, udec!nd dupai - şedea într-un col ţ. ă în& ăţişareaculorchipuri rau oa'eni 'untelui, cal'e, osoase, %ră(date de !nt şi ger, cu nasuri acilineD purtau achete de piele, cu orna'ente co'plicate, şi pălării tirole(e. or%eau puţin şi %eau în t ăcere, întoc'ai ca 'e'%rii altui grup restr!ns, din &undul salonului reo (ece-doispre(ece ciili î'%r ăca ţi oarecare, ce nu, păreau de prin partea locului. or%eau şnaps din ă $ou ă(eci laţsut ă din clien i, îns , nişte păăh rele 'ici. erau soldaţi ai *lpenIorpsului, din regi'entul ger'an de !nători de 'unte cartirui ţi în î'preuri'i. are pe % ănci, care în pi cioare, c!ntau cu to ţii, r ăcnind. >"ili #arlene?, în re'e ce-şi leg ănau în aer hal%ele de un litru, cu capac de cositor, pline cu %ere >tein%echer?. În starea de eu&orie şi nostalgie lacri'ogenă care îi cuprinsese, nu -şi d ădeau sea'a că lichidul spu'os se  ărsa pe haine şi pe duşu'ele. În spatele %arului se a&la cel care, neîndoielnic, tre%uia s ă &ie c!rciu'arul - un gr ăsan de o sut ă cinci(eci de chile, cu o 'utr ă ine0presi ă, rotund ă ca o lun ă. În urul lui ro%oteau c!tea &ete, ocupate cu încărcatul tăilor. *lte c!tea se &oiau prin încăpere, serind clienţii sau de%aras!nd. :riirea îi &u atras ă de una care se îndrepta în direc ţia luiD nu era nicidecu' singurul care o re'arcase, c ăci to ţi %ăţ r%a iiă din ă sal îşi r suceau ă g!turile ă dup ea. ac ar &i aut tr ăs ături 'ai deose%ite, &ata ar &i putut c!ştiga lesne un concurs de &ru'use ţe pentru titlul de #iss uropa, dar 'utrişoara ei, deşi pl ăcut ă, rotundă şi (!'%itoare, era destul de co'un ă. +estul, 78

în schi'%, co'pensa din plin eentualele de&ecte. În costu'ul ei tirole(, în culori esele, cu silueta-i de clepsidră şi talia de iespe, cu pasiunea -i  ădit ă pentru %lu(ele cu decolteuri ad!nci, atr ăgea o ase'enea clientelă, tre%uie înc!t pentru proprietarul o%e(ă din dosul teghelei s ă &i &ost o ade ărat co'oară. *ten ţia pe care i -o acorda sold ăţi'ea nu se li'ita la si'ple ochiade5 dac ă nu cu'a purta pe dedesu%t o platoşă, &ata era pro%a%il tot ti'pul plin ă de !n ăt ăi5 *propiindu -se de 'ith, îi arunc ă un sur!s ş ăgalnic şi -şi potrii pe spate coa'a %lond ă, cu un gest de cochet ărie. ; u ce ă seri', do'nuleA ; ere %run , te rog, şase hal%e, co'and ă 'ith, politicos. ă ; u pl ăcere, do'nule, îi r ăspunse ea, cu acelaşi (!'%et, 'ăsur!ndu-l acu', pe &uriş, cu ochii ei ca dou ă ă al% streleD seăăîndep rt , plutind printre ăă pironit dup 'ese. cha&&er ăr ă' sese cu priirea ea. ; e&ule, a%ia acu' 'i-a' dat sea'a de ce a' plecat din #ontana, e0cla'ă el, i(i%il e'o ţionat. $u din pricina cailor, în orice ca(. ; e(i-ţi de 'isiune, locotenente, nu -ţi l ăsa 'inţile s ă (%oare aiurea. 'ith se uit ă lung, în ur'a tinerei, apoi rosti rar, &rec!ndu-şi % ăr%ia5 helneri ţele astea ştiu ce se petrece pe teritoriul lor 'ai %ine ca un şe& de  andar'i, dar asta pare c ă s -a prins cu' 'erg lucrurile 'ai %ine ca toate. H', 'da, aşa a' ăs &ac. ţ ă iA între% ăcha&&er, % nuitor. ; e s ă &ace ; Încerc s-o ag ăţ. ; ar eu au  ă(ut -o pri'ul, protest ă cha&&er, pe un ton pl!ng ăre ţ. 79

; ansul ur'ător, îi pro'ise 'ith. or%ele &riole contrastau cu e0presia rece şi concentrat ă a chipului său, în re'e ce studia înc ăperea. !nd i se ă ţştia ţi. iuli i urechea la nu'ele aduce %erea,  ă î'pr lui arna%= 'areşalului Bărindşiunalscaun li%er la +ose'e=er. o 'as ă, într -un col ţ, se îndreptă într-acolo şi se aşe( ă, dup ă ce -l salut ă din cap, politicos, pe un c ăpitan în uni&or'a *lpenIorpsului, care, pe un ton superior, susţinea o conersaţie cu doi locotenen ţiD c ăpitanul, cu o priire ca' a%urit ă, îi re'arc ă ăîn treac ţ t pre(en a, iar 'ith îşi dădu ast&el sea'a că ni'eni nu părea a se sinchisi de propria-i persoană sau de cei din ur. *cordeoniştii ter'inară ulti'a ' ăsur ă din >"ili #arlene?, unii 'ai dere'e, alţii 'ai t!r(iu, apoi coriştii a'u ţir ă şi ei. Gr'ară c!tea clipe ăde t ăăcere înc rcat de nostalgie - deh, patru sute de % ăr%a ţi în co'pania "iliei #arlene apoi %rusc, ca la o co'and ă, înc ăperea se u'plu din nou de lar'a glasurilor. În &aţa5 unei hal%e du%le, cri(a de 'elancolie trece iute. Fata se întorcea acu' cu o t a ă înc ărcat ăcu sase căni de %ere >tein%echer?, croindu -şi dru' prin 'ulţi'e şi ap ăr!ndu -se de ad'iratori cu o pal' ă pricepută. up ă ce -şi pri'ir ă c ănile, oa'enii lui ţ ţ ceilal i clien i. 'ith se î'pr ăăştiar , discret, printre helneriţa aruncă o priire în ur, îl ( ări pe 'ith şi se îndreptă spre 'asa lui. $-apucă să-i lase %ine cana ă ă, c 'ith oă ş i înş&acă de 'iloc, tr g!nd -o pe 'as spre el şi &or ţ!nd -o s ă i se aşe(e pe genunchi. ăpitanul care şedea la aceeaşi 'as ă, în &a ţa sa, îşi întrerupse conersaţia, uluitD cu o priire plină de reproş, deschise gura pentru a-i (ice cea, dar ochii de o ţel ai lui 'ithăăăîl &ţ cur s renun ă e. 'ith se uit şi el în alt ă parte.  str!nse pe &at ăde talie, o 8E

'!ng!ie pe genunchi şi-i arunc ă un (!'%et ce se oia cuceritor. ; i cu' te chea' ă, tranda&ir de *lpiA o între%ă, cu un glas uşor nesigur. ; Heidi, r ăspuse ea, ă d!nd seă ridice, dar & a' r ă sdo'nule ă 'aior, prea 'ult ă coningere. rog, trea%ă. ; $u po ţi aea o t rea% ă 'ai i'portant ădec!t să-i distre(i pe soldaţii aterlandului, (ise 'ith, cu oce tare. ontinu!nd a o ţ ine str!ns pe Heidi, pentru a-i ( ăd ărnici orice încercare de a o şterge, trase o duşcă %un ă , apoiăăad ug , de data asta şoptit, cu chipul ascuns înd ăr ătul hal%ei5 ; $u rei să-ţi c!nt ceaA ; e s ă-'i c!nta ţiA & ăcu Heidi, agasat ă. unt sătulă de at!ta c!ntat. ; ar şi 'ai %ine ştiu s ă &luier, ia ascult ă, îi &luieră, în surdin ă , pri'ele ă dou ' suri din >"orelei?. i, asta-ţi placeA Heidi încre'eni, cu ochii ţint ă înaintea sa, dar se destinse i'ediat şi-i aruncă un sur!s galeş5 ţ ăgu , do'nule 'aior, ă sunt ă sigur c ; Foarte dr aeţi şi oce. 'ith tr!nti hal%a pe 'as ă, cu o '!n ă ă îi & cu peţ ăcei din &a a sa s -l nesigurăD (go'otul săgete(e cu priirea. Îşi şt erse gura de spu' ă, cu dosul pal'ei. Heidi se s&or ţa s ă schi ţe(e un sur!s. *coperindu-şi gura cu pal'a, 'ith 'ur'ură5 ; Ăia de la %ar, î'%r ăca ţi în ciilA $u întoarce capul. ; 6estapo. Fata & ăcu un nou e&ort, aparent inutil, de a se s'ulge din str!nsoare. e la castel, adăugă ea. 81

; Gnul ştie s ă citeasc ă pe %u(e, dup ăc!te 'i-a' dat sea'a, (ise 'ith, ridic!ndu-şi din nou cana în dreptul gurii. :!ndesc cea. in în ca'era ta peste cinci 'inute5 *rde-'i o scatoalcă, tare. Heidi ă la el, neştiind trase un ă ţipset hol% de durere c!nd acesta ăce să ăocread ciupiă, apoi & r 'enaa'ente. Fata se d ădu pu ţin înapoi, îşi & ăcu !nt şi îi arse o pal' ă ă r sun toare, ce seăau(i clar p!n în ulti'ul ungher a< salonului. #ur'urul glasurilor a'uţi %rusc, hal%ele se oprir ă în aer şi toate priirile se îndreptar ă asupra lor. 'ith se a&la acu' în centrul atenţiei generale, aşa cu' îşi dorise. $ici un indiid care s-ar &i & ăcut luntre şi punte s ă se strecoare înăuntru neo%serat, n-ar &i cute(at s ă rişte a atrage asupra sa ochii a patru sute de 'ilitari ger'ani. Heidi s ărise în picioare. e &reca pu ţin pe locul cu pricina, înş&ac ă %ancnota ăă l sat deă'ith pe 'as cu c!tea clipe 'ai dere'e, şi se î ndep ărt ă, cu un aer înţepat. u o%raii roşii de '!nie şi en ă, 'ith se ridică, d!nd s ă plece, dar se opri5 c pitanul ă de !nători de 'unte, în picioare de pa rtea cealalt ă a 'esei, îl &i0a cu o 'utr ă proocatoare. ra o&i ţerul tipic proenit din >Hitler Nugend?, spilcuit, % ăţos şi pedant, ţinuta îndeo%şte i'peca%il ă - acu' ca' 'ototolită - e&ectul hal%elor de >tein%echer? date peste g!t & ără 'ă sur ă . În ochii -i tul%uri, inectaţi, i se puteau citi cunoscutul lic ăr de arogan ţă şi un ipocrit si'ţ al datoriei. ; o'portarea du'neaoastră nu &ace onoare unui o&iţer al ehr'achtului, rosti el, tare. 'ith nu-i d ădu replica pe loc. Nena şi &uria de pe chip se topir ă, îl &i0 ă pe c ăpitan cu o e0presie ă dură,ăi'penetra%il , p!n ceă acesta &u n eoit s -şi 82

plece priirea. În cele din ur' ă catadi0i s ă-i răspund ă , pe un ton at!t ă ă de sc (ut, c nu -l puteau au(i nici ' ăcar cei de la 'asa ecin ă5 ;  ă 'i te adrese(i cu &err 'aior, % ă, ţ!c ă. u o de ghea se per&ect ochii săoce i de culoarea ţ ţă o ,elului, ăcare ă adpotriea ug 5 unt 'aiorcuernd Hi''ler, în ca( că nu'ele î ţi spune cea< Făcu o pau( ă se'ni&icati ăă , r sti'p în care t!nărul c ăpitan se de(u'&l ă ca un %alon. Hi''ler, şe&ul 6estapoului, era o'ul cel 'ai te'ut din întreaga 6er'anie. #aiorul putea &oarte %ine să &ie reo ru%edenie de-a lui, dacă nu chiar &iu. ţ ţă di'inea , la ;  ă 'i te pre(in i la raport '!ine opt, îi ordon ă 'ith, sec. eă r suciăpeăăcă lc!ie, & r s 'ai aştepte r ăspunsul.  ăpitanul, acu' trea( de -a ăă ă & r să cr!cneasc ă %inelea, d ădu din cap şi se aşe( la loc, l ăguit. :!nă s ăaung 'ith ă la uş , lar'a &u din nou în toi. :entru trupele staţionate în ta%ere i(olate de lu'e, singura distrac ţie era %erea, turnat ă pe g!t în neştire. 3ncidentele de &elul ăsta erau date uit ării pe loc. În dru', 'ith se opri o clip ă în dreptul lui cha&&er5 ; $a, uite c ă 'i -a' dat în petec. ; e-i drept, a ţi &i putut proceda şi alt&el, răspunse acesta, dup ă care îl între% ă, ros de curio(itate5 e i-a ţi spusA  ăpitanului, reau s ă (ic. ; "-a' l ăsat să ţîn eleag ă ă c -s &iul lui Hi''ler. ; #ai'arele 6estapouluiA & ăcu cha&&er, neenindu-i s ă-şi cread ă urechilor. oa'ne u'ne(eule, ce risc< ; $ici un risc, nu 'i-aş &i putut per'ite aşa cea, răspunse 'ith, criptic. # ă duc la >ichho&?, s ă 8

ăd şi acolo cu' e, poate a' 'ai 'ult noroc. # ă întorc în (ece 'inute, cei 'ult. Gr'ărit de priirea de(orientat ă a lui cha&&er, ieşi, dup ă ce, cu o 'işcare scurt ă a capului, îi & ăcu se'n arraciola locului s ă nu de el.lui*uns a&ar ă,să& stea ăcu c! ia ţ şi paşi de se -aapropie lungul peronului de le'n şi se uit ă pe uli ţă, de -o parte şi de alta. e r ăsuci pe c ălc!ie şi o l u ăiute la picior pe o alee îngustă, paralel ă cu dru'ul principal, pe care se a&la >Bu' ilden Hirsch?. "a cap ătul ei, d ădu de o ca%ană 'icu ţă , d e le'n. ă up ce se ăă asigur c se strecurase neă(ut, 'ith deschise uşa, încet. ;  opt, rosti el cuia, în întuneric. Haide. e au(i un &oşnet de rochie, şi în prag ap ăru #ar=, care d!rd!ia cu'plit. *ea chipul !năt de &rig. "a între%area-i 'ut ă, 'ith o înş&ac ă de %ra ţ şi o î'pinse iute către intrarea de sericiu a hanului. in holul îngust, lu'inat sla% de o la'p ă de petrol, urcară c!tea trepte, traersar ă un coridor şi se opriră în dreptul celei de -a doua uşi, pe dreapta. 3ntrară repede şi 'ith încuie uşa. În od ăiţa 'o%ilat ă si'plu, sta'pele colorate şi articolele de toalet ă de pe ' pre(en ă ţăsuă tr dau o ţă &e'inină. #ar= se aşe( ă pe pat, ghe'uindu -se ca să se 'ai înc ăl(easc ă un pic. Îl s ăgeta pe 'ith cu o priire în care nu se citea nici un lic ăr de ad'ira ţie. ; per c ă te a'u( ă ăsportul ă sta, îi arunc ea, &urioasă. :ari a cunoaşte terenul, aiA ; 3nstinctul, e0plic ă 'ith, ' ărind &lac ăra lă'pii de petrol de l!ng ă patD roindu -şi ochii în urul ă ă u(at deă piele.  lu şi său, ( ări, într -un col ţ, o ali( o tr!nii pe pat. alt ă capacul5 în ăuntru se a&la ăî'%răc 'inte ă de da' .  trase ă pe #ar= de '!n , &orţ!nd-o să se ridice5 84

; $u pierde re'ea. e(%racă-te - s ă &ie clar, p!nă la piele - şi pune -ţi costu'ul ăla. În ali( ă ai tot ce-ţi tre%uie. #ar= se hol% ă la el5 ;; FHainele asteaA a de ce nai%a tre%uie s ă... ăr ă co'entarii. 3'ediat< ; Fie, o&t ă ea, rese'nat ă, dar ai putea ' ăcar să te-ntorci cu spatele. ; :otoleşte-te, îi r ăspunse 'ith, o%osit. *' alte lucruri la care tre%uie s ă ' ă g!ndesc. e îndreptă spre &ereastră şi trase cu ochiul prin ă crăp tura dintre ţ perdelu ă ele de sta'% , apoi continuă5 Hai, 'ai iute. re%uie s ă se ştie c ăai co%or!t din auto%u(ul de teingaden, care a aunge aici peste dou ă(eci de 'inute. *i s ă duci cu tine ali(a asta, cu restul de î'%r ăc ă'inte. e chea' ă #aria chenI, eşti din usseldor&, ai o ar ă care lucrea(ă aici, ca %ar'ani ţă, ai tu%erculo(a şi a tre%uit să pleci de la &a%rica unde erai angaat ă, ca s ăii la 'unte, s ă te &aci %ine. *şa c ă ar ă-ta, %ar'ani ţă, ţi -a &ăcut rost de o slu% ă, la chloss *lder. *i acte de identitate, per'is de c ăl ătorie, re&erin ţe şi scrisori, plicurile ti'%rate corespun( ător, ca docu'ente doeditoare. "e g ăseşti în poşeta din ali( ă. *i re ţinut totA ; red c ă... da, aşa cred, %!igui #ar=. ar 'ăcar de 'i -ai spune şi 'ie... ; "a nai%a< i-o rete( ă 'ith, trece ti'pul, &etiţo< *i re ţinut ce ţi -a' (is, da sau %aA ; #aria chencI, Qsseldor&, , erişoar ă aici, teingaden... da, ştiu. F ăcu o pau( ă, c!t s ă-şi tragă pe ea o rochie al%astr ă de l!n ă, în dungi, şi -o potrii pe corp şi e0cla' ă ui'it ă5 Î'i ine per&ect, ai (ice că a &ost co'andat ă special pentru 'ine< 8@

; hiar a &ost. 'ith se întoarse spre ea, pregătit de >inspec ţie?5 # ăsurile C-2C-C, sau pe-acolo. $oi... h'... ţi-a' iolat do'iciliul şi a' luat o rochie de-a ta, ca 'odel. *şa sunte' noi, 'eticuloşi şiţi... indiscre ce rei.do'iciliulA? între% ă ea, ; #i-a 'i -aţţii,>iolat rostind cuintele rar. ; i, şi tu, acu', doar n-oi &i rut s ăar ăţi ca o re&ugiată ăă î'%r cat de la haine ă echi, o l 'uri 'ith, apel!nd la logică.  prii cu un ochi apro%ator5 #da, îţi ine gro(a. ; Ţi-aş ar ăta eu >gro(a?, & ăcu &ata, &urioas ă. În ochi i se citea nedu'erirea. ricu', tre%uie c ă  -a luat s ăpt '!ni î năş irţ s &ace i rost d e haine ş i de acteA ; a' aşa cea, recunoscu 'ith, sec ţia noastră special ă şi -a dat 'ult ă osteneal ă la contra&acerea docu'entelor ăstora. *lt&el n -aea' cu' s ă te % ăg ă' în cuşca leilor. ;  ăăpt '!ni< u'ăadic ăă , să pt '!niA & cu ea 'irată. *ionul generalului arna%= s -a pr ă%uşit nu 'ai de'ult de ieri di'inea ţă< :e chipul &etei se succedară, rapid, e0presii de derut ă, reproş şi '!nie. :rin ur'are, ştiai c ă oăs se ă pr %uşeasc ă < ; e la %un început, păpuşel, (ise 'ith, esel.  '!ng!ie, a&ectuos. $oi a' regi(at totul. ; "as ă-'ă, te rog, îl puse ea la punct, apoi continuă, de data asta pe un ton 'ai 'oderat, deşi în ochi i se 'ai citea cea din încordarea şi &uria de 'ai înainte. ar aionul, s-a pră%uşit de-adeărateleaA ă ăD a c (ut pe c!'pul de ateri(are ; F ăr îndoial al cartierului general al pilo ţilor ala'ont din aaria, la %erhausen, la circa cinci 'ile de-aici. 8C

ă tot oincidenţa &ace ca şi noi s ă ne îndrept ' într-acolo. ; >"ocul de unde o' pleca...? Fata t ăcu, îl &i0 ă îndelung cu priirea, apoi clătină din cap, cu un aer e0asperat5 ine, aion te-a' spun!ndu-le % ţăieă ilor ă dar... c dacÎn 'isiunea ă eşuea( au(it sau ţ ăi ăs  ţăţ desp r i i,ăară ur'a ţ sunteţi neoi s  da i înt!lnire la Frauen&eld, dincolo de &rontiera eleţiană. ; B ăuA e ede trea%a c ă' -oi &i ( ăp ăcit şi a' ă ă & ăr prea 'ult încurcat lucrurile, răspunse 'ith, coningere. În orice ca(, aparatul ăsta #osLuito a auns pe aerodro'ul de la %erhausen ciuruit de 'itraliere. e-i drept, g ăurile au &ost & ăcute de 'itraliere %ritanice, dar g ăurile r ă'!n g ăuri. ; i risca ţi ia ţa unui general a'erican... şi planurile celui de-al doilea &ront... ; : ăi, toc'ai de -aia a' aşa un (or s ăp ătrund în chloss *dler< 'ith îşi drese ocea5 $u &iindcă ţin să aung înainte ca ăia s ă-i s'ulgă secretele, ci s ă preînt!'pin altcea5 s ă nu care cu'a s ă a&le c ă indiidul nu e general a'erican şi c ă nu are 'ai 'ult ha%ar despre cel de-al doilea &ront dec!t a' eu despre &a ţa ne ă(ut ă a lunii. ; eA rei s ă spui c ătoat ăa&acerea e o înscenareA ; Gn oarecare Nones, încuiin ţă 'ith, art/right Nones, actor a'ericanD ca sluitor al 'u(elor, e un actoraş de '!na a doua, cel 'ult, în schi'% sea'ănă leit cu arna%=. Fata îi arunc ă o priire îngro(it ă. ; i rişti iaţa unui neinoat... 'ith o întrerupse5

87

; ap ăt ă destul5 dou ă(eci şi cinci de 'ii de dolari pentru o singur ă repre(enta ţie. Ăsta -i apogeul carierei sale actoriceşti. e au(ir ă două ă%ă t i discrete. intr -un salt, 'ith uş ă, cu cu cocoşul pistolul,tras. #auser auto'at, pregătit&uăîn la '!n ăun eschise ă iute, & r (go'ot. În ăuntru p ăşi Heidi. ; i, iat ă-ă î'preun ă, cele dou ă erişoare, #ar=, acu' #aria, şi Heidi. u o şterg. ;  ştergi< e0cla' ă #ar=, pier(!ndu -şi cu'pătul. ar eu, eu ce a' de & ăcutA ;  să-ţi e0plice Heidi. #ar= se uită la Heidi, neîn ţeleg!nd ni'ic. ; Heidi< ; a, Heidi.  principalul nostru agent secret din aaria, din M41 încoace. ; >:rincipalul... nostru...? ine ar &i cre(utA< ; He, he, chiar aşa, cine-ar &i cre(ut< 'ith o c!ntări pe Heidi, cea nurlie, cu un ochi ad'irati5 Frate, ce 'ai traesti< 'ith deschise, prudent, uşa din dos a hanului, se strecură rapid a&ară şi î'pietri acolo, aştept!nd s ă se o%işnuiasc ă cu întunericul. e c!nd ap ăruser ă la >Bu' ilden Hirsch? ninsoarea se înteţise, aşiderea şi !ntul. ra un &rig cu'plit. atis&ăcut c ă nu &usese o%serat, & ăcu doi paşi la st!nga şi se poticni de un o%stacol ne ă(utD îşi repri'ă un strig ăt, tre(indu -se întins, c!t era de lung, în (ăpadă. e dădu de-a dura de trei ori, ca ' ăsur ă de ap ărare în eentualitatea unei încerc ări de asasinat din partea reunui persona a&lat prin prea'ă, apoi s ări în p icioare cu iu ţeala unei &eline. Într-o '!n ă ţinea #auserul, în cealalt ă, lanterna 88

'inusculă. e r ăsuci de ur î'preur, cu lanterna aprinsă. $i'eni. $i'eni, un &el de a spuneD o%stacolul de care se î'piedicase era cadarul unui sergent în uni&or'a !n 'unte, care ,(înăcea în os, în (ăpad ăătorilor ăD ăo grdeă'ad ţin&or' po(i ă cu ia &a deţane&ireasc rela0are, at!t de caracteristic ă 'or ţii. 'ith se aplec ă şi întoarse trupul cu &a ţa în sus, descoperind su% el o pat ă roşie uriaş ă. Fascicolul lanternei se opri o clip ă pe pieptarul tunicii, î'%i%at de s!nge uscat, apoi &u diriat spre capul icti'ei. >*dio colegiu, adio ceai îndulcit cu 'iere, pro&esore, şi totul nu'ai din ina 'ea, ţi -o citesc pe chip?, g!ndi 'ith, & ăr ă s ă rea. e dincolo de 'oarte, priirea sticloasă a lui orrance-'=the îl ţintuia cu reproş. +ăăşit de durere, 'ith se îndrept ă din şale şi se apuc ă s ă cercete(e 'inu ţios terenul, cu autorul lanternei. $u descoperi indicii  ădite ale unei lupte corp la corp, dar era clar c ă o încleştare ausese totuşi loc, udec!nd dup ă nasturii rup ţi ai tunicii şi după gulerul s'uls. '=the nu se l ăsase sacri&icat ca un 'iel. 'ith se deplas ă lent c ătre &undul aleii îngusteD dădu de ur'e înc!lcite de paşi, de d!re întunecate de s!nge pe (ăpada ă% tă torit , de porţiuni din pere ţii de %!rne ai cl ădirii de pe care o'ătul &usese şters. *ici tre%uie c ă se petrecuse încăierarea. tinse lanterna, o ascunse în %u(unarul secret şi ieşi în ul i ţă. :este dru' de >Bu' ilden Hirsch?, de unde acu' r ăsunau din nou c!ntece, în ca%ina tele&onică puternic lu'inat ă, situat ă în dreptul o&iciului poştal, (ări un 'ilitar care or%ea cu 'ult ă însu&leţire. 'ith nu-l recunoscu. Gli ţa era pustie. 3ntră în c!rciu' ă. 89

priinit de %ar într-o r!n ă, cha&&er ar%or ă un aer total nep ăs ător, atitudine care contrasta îns ă cu 'utra lui poso'or!t ă şi îngriorat ă. Între degete, &ră'!nta nerose0cla' o ţigar ăă. el, g!tuit de e'o ţie. $u se ; 'ith=< poate< igur, şe&uleA ; *%solut sigur, îi (ise 'ith, al c ărui chip golit de e0presie te-ar &i putut &ace s ă cre(i c ă nu 'ai aea nici o re(er ă de si' ţă'inte u'ane în el. puneai c ă a ieşit în gra% ă, ca' la trei 'inute dup ă 'ine, deci nu se d usese s ă ' ă caute. ine a 'ai plecatA ; Ha%ar n-a'. cha&&er rupse igara şi o a(!rli pe podea. *ici e 'are înghesuial ăD şiţ 'ai e0ist ă şi o a doua uş ă. $u -'i ine s ă cred. e ce 'ith=A e ce toc'ai orrance-'=theA ra cel 'ai deştept dintre noi. ; -aia e şi 'ort acu', r ăspunse 'ith, su'%ru. *scultă-'ă cu aten ţie, e 'o'entul s ă cunoşti partitura. cha&&er îl prii drept în ochi5 ; ra ca(ul s-o ştiu 'ai de'ult. u spatele întors spre o&iţerii 6estapoului de la ă cap t al %arului, 'ith ă ă se apuc s -i e0plice celălalt cea, or%ind pe un ton &oarte sc ă(ut, în dialectul local. up ă reo dou ă 'inute, în uşa din spatele ăăă & cur c nu se  d. %arului ap ăru HeidiD cei doi se reptat, lar'a glasurilor se potoli, &iind ur'ată de o tăcere ad!nc ă. 'ith t ăcu şi e l şi se întoarse spre ă toat su&larea ăţ uşă, unde se hol%a acu' sold i'ii. i nuă& ăr 'oti, ă cuget el, 'ai ăă cu sea' c 'ilitarii &useseră at!ta ti'p i(ola ţi de societatea 'uiereasc ă. În prag st ătea #ar= llison, î'%r ăcat ă într -un 9E

trencicot cu cordonD pe cap aea o % ăs' ăluţă , iar în '!năăc ra o ali( ă ăă ăpră p dit . ă cerea se & cu şi 'ai ad!ncă. Într -un han alpin, la 'are altitudine deci, &ustele sunt rare, în tot cursul anului, dar o &at ă &ru'oas it ,clipe era cea t otul (ut. ă, neînso ţ c!tea #ar= r ăă 'ase în uşăcu ă, cu un ne'ai aer încurcat şi ti'id, de parc ă nu ştia ce s ă&ac ă'ai departe. :e ăur'ăă îşi l s %agaul os, iarăchipul i se lu'in de &ericire c!nd o ( ări pe Heidi. #arlene ietrich în >Îngerul al%astru?, îi &ugi lui 'ith g!ndul aiurea. u trăsăturile ei, cu ase'enea siluet ă şi talent actoricesc, la Holl=/ood ar &i aşteptat-o un dru' paat cu aur... Heidi şi #ar= alergar ă una spre cealalt ă şi se î'%răţişară. ; #aria, scu'pa 'ea< e0cla' ă Heidi, g!tuit ă de e'oţie. 'ith îşi (ise c ă Holl=/oodul ar putea, la ur'a ur'ei, paa dou ă alei cu aur. În s&!rşit, iat ă-te aici< ; upă at! ţia ani< #ar= o str!nse la piept şi o săărută încă o d at ă.  e & ăericit ă sunt c te r e d, erişoară<  ' inunat< igur c ă enea', cu' s ă nu inA ; i... Heidi nu & ăcu nici un e&ort s ă co%oare tonul, arunc!nd în ur priiri pline de su%înţeles. Ăştia sunt o şleaht ă de 'itocani. atalion de !n ătoare, aşa-şi (ic, şi nu 'int deloc< oldaţii i(%ucniră în hohote de r!s, iar sala se u'plu din nou de h ăr' ălaia o%işnuit ă. "u!nd -o de %raţ, Heidi o conduse pe #ar= spre 'icul grup de ciili de la cap ătul cel ălalt al %arului. e opri în &a ţa unui % ăr%at %run, !nos, cu &igur ă inteligent ă şl trăsături dure, pentru a &ace pre(ent ările5 91

; #aria, reau s ă te pre(int c ăpitanului on rauchitsch care... h'... lucrea(ă la astel. o'nule căpitan, ara 'ea, #aria chenI. on rauchitsch se înclină uşor. ; *i ănoroc la erişoare, e aştepta', do'nişoar chenI, dar nu ne Heidi. aştepta' la o &at ă at!t de &ru'oasă, i se adres ă el, (!'%ind. #ar= îi (!'%i la r!ndul ei, cu un aer 'irat5 ; #-a ţi... ' -aţi aşteptatA ; i da, du'nealui te aştepta, accentua Heidi, sec. o'nul c ăpitan are o%liga ţia de a &i la curent cu a%solut tot ce se înt!'pl ă. ; $u 'ă (ugr ăi în culori at!t de su'%re, Heidi, do'nişoara chenI o să se sperie. on rauchitsch se uită la ceas5 Gr' ătorul tele&eric pleac ă peste (ece 'inute. acă do'nişoara î'i per'ite s-o conduc... ; o'nişoara ine 'ai înt!i în ca'era 'ea, i-o rete(ă Heidi. re%uie s ă se spele şi s ădea pe g!t o ăţ ă i c e !n t de duşcă de ca&ea cu coniac, nu ăede &rigA ; a, deci ei îi ct ănţă ne din ţ ii, aea' i'presia că 'ie, & ăcu on rauchitsch, (!'%ind iar. ine, atunci plecă' cu cursa ur' ătoare. ; in şi eu cu ea, îl in&or'ă Heidi. ; aA< on rauchitsch d ădu din cap, cu acelaşi sur!s pe %u(eD aşa era el, un tip eşnic sur!(ător. onchise5 *sta e seara 'ea norocoas ă. ; :er'isele, docu'entele de c ăl ătorie, actele de identitate şi scrisorile tale, (ise Heidi, scoţ!nd din creţurile %lu(ei sale tirole(e nişte h!rtii pe care i le întinse nou-enitei, ce se aşe(ase pe pat. Gite planul castelului şi instrucţiunile. tudia(ă-le %ine şi dă-'i-le înapoi. :!nă sus, le duc eu. -ar putea să te 92

perche(iţione(e, ăia de la astel, sunt nişte tipi &oarte %ănuitori. i d ă pese cap şnapsul. :ri'ul lucru pe care o să-l &acă on rauchitsch este s ă te adul'ece, aşa, ca să eri&ice. l eri&ic ă totul, e indiidul cel 'ai suspicios. ; #i s-a părut un tip &oarte agrea%il, rosti #ar=, ti'id. ; a o&i ţer al 6estapoului, este cu'plit de de(agrea%il, o lă'uri Heidi, pe un ton sec. !nd Heidi reeni la %ar, 'ith şi cha&&er se alăturaseră din nou grupului lui arraciola, ho'as şi hristiansenD %eau şi păăl r geau î'preun ă . În ciuda aerului a&işat de anicii petrec ăre ţi, glasurile sc ă(ute şi or%ele precipitate trădau o ad!nc ă îngriorare, cel puţin la unii dintre ei. ; *şadar, nu l-a ţi  ă(ut pe 'ith=. $u l -a  ă(ut ni'eni c!nd a ieşitA Gnde nai%a s-o &i dusA eilal ăă ţi d dur din u'eri ăşi se încruntar , aşa că r ăspunsul era clar. ; ă-l cautA se o&eri hristiansen. ; $u sunt de p ărere. # ăte' c ăacu' e p rea t!r(iu, răspunse 'ith. Gşile &ur ă i(%ite %rusc de perete şi în ăuntru năă lir şaseţ solda i, cu pistoalele auto'ate ch'eisser în po(i ţie de tragere. e înşiruir ă de -a lungul peretelui, ră'!n!nd cu degetele pe tr ăgaci. ; H'... nosti' r ă(%oi, 'ur'ur ă hristiansen. "iniştea ce se l ăsase deeni parc ă şi 'ai apăsătoare, la au(ul unor paşi energiciD în sal ă îşi &ăcu apari ţia un colonel, al ehr'achtului, care aruncă de ur î'preur o priire de ghea ţă. ilueta uriaşă a c!rciu'arului se ii iute din spatele teghelei, î'piedic!ndu-se de scauneD pe 'utra-i dolo&ană se citea nelinişte şi spai' ă. 9

; o'nuM colonel eissner< e0cla' ă el cu ui'ire în glas, ceea ce era percepti%il şi pentru o ureche nu toc'ai &ină. :entru u'ne(eu, ce... ; $u-i ina du'itale, încerc ă s ă-l liniştească colonelul, ton gceţi sugera ă toc'ai contrariul, pe dar un 'ata ă(duieşti aici îns duş'ani ai statului. ; uş'ani ai statului< !rciu'arul & ăcu &eţe-&eţeD de la roşu -aprins, o%ra(ul îi deeni ţ pi ă ig iat, reuşi s îngai'e5 pă'!ntiu. u unăglas ; u', euA u, Nose& art'an... ; *unge< îl întrerupse colonelul cu un gest. ăută' reo patru -cinci de(ertori din *lpenIorps, care au eadat de la închisoarea 'ilitar ă din tuttgart. a s ă poat ă &ugi, au ucis doi o&i ţeri şi u n gardian cu gradul de sergent. ti' c ă s -au îndreptat încoace. 'ith d ădu din cap şi -i şopti lui cha&&er, la ureche5 ; 3steţi, ce -i drept, &oarte isteţi. ; eci, continu ă eissner, ioi, dac ă sunt aici, ă înţă&a ţ o&i erii superiori ai îi prinde' repede. ă ias contingentelor treispre(ece, paispre(ece şi cincispre(ece. oi 'aiori şi un c ăpitan se pre(entar ă înaintea sa. ;  ă ţşti ţ i to i oa'enii ă ădup &igur A &iţerii d ădur ă a&ir'ati din cap. ; ine. *ş rea s ă... ; $u e neoie, do'nule colonel, intereni Heidi, ieşind de dup ă teghea. e post ă în &a ţa lui eissner, într-o atitudine cuiincioasă, cu '!inile la spate. Îl ştiu eu pe o'ul pe care-l c ăuta ţi.  şe&ul %andei. 94

; ho, & ăcu eisnner, (!'%indu -i. Fer'ecătoare... ; Heidi ' ă chea' ă, do'nule colonel. -a' serit la 'asă, sus, la astel. eissner se înclin , galant. ; ine ar putea s ăăuiteA ; Ăla de colo e indiidul. u o e0 presie de &irească indignare co'%inat ă cu si' ţul datoriei, Heidi îl arătă pe 'ith cu degetul, cu un gest teatral, acu(ator. Ăla e, cu'  ă spun, do'nule colonel. l '-a... '-a ciupit< ; cu'pa 'ea Heidi< (!'%i colonelul, cu un aer indulgent, dacă ar tre%ui s ă-i conda'n ă' pe to ţi %ăr%aţii care nutresc g!nduri de... ; $u de asta, do'nule colonel, dar '-a între%at dacă a' au(it reodat ă de un general anna%ee, sau ca' aşa cea. ; 6eneralul arna%=< olonelului îi înghe ţă sur!sul pe %u(e. e u it ă la 'ith, & ăcu se'n g ăr(ii să-l încercuiască, apoi se întoarse spre Heidi5 ; i tu ce i-ai spusA ; o'nule colonel< Fata, întruchiparea de'nităţii ultragiate, ă r spuse peţ un ton în epat5 red despre 'ine c ă sunt o ă% un ă ger'an ţ . În plus, in 'ult la slu%a 'ea de la astel.  ăpitanul on rauchitsch ă poate garanta pentru 'ine. ; $u-i neoie. $u o' uita asta, copila 'ea, îi spuse eissner, % ăt!nd -o uşurel pe o%ra(. *poi, către 'ith, cu o oce de ghea ţă5 o'plicii du'itale, do'nule. 3'ediat< ; 3'ediat, colonele drag ă< :e Heidi o str ăpunse cu priirea ochilor s ăi deţ o el. $iciăăor% .  sta%ili' 'ai înt!i ordinea logic ă a priorit ăţilor. :ri'o5 cei trei(eci de arginţi ce i se cuin. up ă aceea, noi. 9@

; or%eşti aiurea, îl repe(i colonelul, cu dispreţ. Heidi e o ade ărat ă patrioat ă. ; $u 'ă îndoiesc, r ăspunse 'ith, poso'or!t. inse odde('eticise lui Heidi,îi #ar=, ăiţa întunecoas ă a%inelea, încă nu de-a  ă(u, care prin ăcrăp tura perdelei, pe 'ith ţ şiţ ăpe al i patru % r%a i ieşind su% escort ă din c!rciu' ă şi îndrept!ndu -se spre locul unde, 'ai os pe uli ţă, se a&lau parcate c!tea auto'o%ile de ca'panie. +apid şi e&icient, pri(onierii &ură î'pinşi înă dou 'aşini ţă care !şnir înainte, dispăr!nd i'ediat după cotitură. #ar= 'ai ră'ase la gea', cu priirea pironit ă în gol, apoi trase perdeaua la loc. ; u' s-a petrecutA între% ă ea, în şoapt ă. Heidi sc ăpar ă un chi%rit şi aprinse la'pa de petrol. ; $u-'i dau sea'a... inea, nu ştiu îns ă cine, l-a in&or'at desigur pe colonelul eissner. ar eu a' &ost aceea care l-a' arătat cu degetul. ; u... tu... ; "-ar &i descoperit oricu', un 'inut 'ai t!r(iu. rau străini. hestia asta înt ăreşte, în schi'%, po(i ţia noastră. $oi dou ă sunte' acu' în a&ara oric ăror %ănuieli. ; >În a&ara oric ăror % ănuieli
&ac grii, deci să a' încredere în el. Gn o' cu resurse in&inite, e0act aşa s-au e0pri'at, care ştie s ă se descurce în situaţiile cele 'ai grele. "i'%aul celor de ă la hitehall e ca' ciudat. u îns ă a' şi c pă tat încredere el.ru nuA chii -i plini de lacri'i erau #ar=înnu ăspunse. ţ aţinti i în podea. Heidi ă o ţapuc uşor de %ra şi o între%ă, aproape în şoaptă5 ; Îl iu%eşti chiar at!t de 'ultA #ar= încuiinţă din cap. ; ar el, el te iu%eşteA ; $u ştiu. :ur şi si'plu n-a' ha%ar. *ctiea(ă de at!ta re'e în re ţea, înc!t... chiar dac ă-ar si' ţi asta nu şi-ar 'arturisi-o nici sieşi, pro%a%il, r ăspunse #ar=, cu a' ăr ăciune. Heidi cl ătin ă din cap5 ; $-ar &i tre%uit s ă te tri'it ă aici...ău' ţ po i s speri ca...  ăă cu, ă cl tin iar din cap, ă apoi relu 5 *cu' e prea t!r(iu. Haide', s ă nu cu'a s ă-l &ace' pe on rauchitsch să ne aştepte. ; ar... dac ă nu ineA ac ă nu reuşeşte s ă eade(e... şi cu' ar putea, oare, s ă scapeA *r ăt ă, cu un gest disperat, spre h!rtiile î'pr ăştiate pe pat5 :recis c ă pri'ul lucru pe care -l or &ace '!ine ă s eri&ice re&erin ţ di'ineaţă este ele astea &alse. ; $-o s ă te tr ăde(e el toc'ai pe trne, #ar=, rosti Heidi, cal'. ; $u, (ise #ar= cu glas de ale, cred c ă n -ar &ace-o. *uto'o%ilul de ca'panie, un #ercedes 'are, negru, rula pe dru'ul acoperit de ( ăpad ă, paralel cu 'alul lacului lau ee, despic!nd, cu &arurile-i puternice, perdeaua groas ă de &ulgi ce se cerneau 97

necontenit. terg ătoarele de par%ri( de -a%ia pridideau s ă înl ăture stratul de nea. ra o 'aşin ă scu'pă şi e0tre' de con&orta%il ă, deşi nici cha&&er, înghesuit pe %ancheta din &aţă, între şo&er şi un soldat, nicişi'ith, în spate, colonelul eissner un alt%ulucit soldat, nu se între puteau rela0a nicicu'. :e de-o parte, îi chinuia perspectia ineita%ilului pluton de e0ecu ţie şi conştiin ţa unei 'isiuni încheiate înainte de a &i început propriu-(isD pe de alt ă parte, a'!ndoi si' ţeau între coaste apăsarea dureroasă a ţeilor de pistoale auto'ate. :osesorii de ch'eissere îşi 'ani&estau cu ostentaţie pre(enţa. up socotelile lui 'ith aunseser ă acu' la u'ătateaădistanţei dintre sat şi ca(ar'ă. rei(eci de secunde, at!t şi ni'ic 'ai 'ult. ; preşte< ordon ă 'ith, pe un ton dur, a'eninţător. 3'ediat, au(iA re%uie s ă re&lecte(. olonelul eissner tres ări şi se hol% ă la el, neenindu-i s ă cread ă . 'ithă îl ignor ă cu des !rşireD pe chip aea o e0presie de ad!nc ă concentrareD &runtea încruntat ă şi %u(ele su% ţiate de &urie tr ădau genul de o' pentru care neîndeplinirea unui ordin dat era de neconceput. În orice ca(, ni'ic nu sugera 'ina conda'natului dus la 'oarte. up ă o scurt ă e(itare, eissner dădu un ordin, iar şo&erul încetini. ; $ ăt ăr ăule<  şti c retin d e -a %inelea< şuieră 'ith, printre din ţi, în aşa &el înc!t s ă-l poat ă au(i doar colonelul. *i stricat totul, sunt aproape sigur, dar dac ă aşa e, ţi -o ur, eissner, c ă '!ine ai s ă te tre(eşti & ără regi'ent în su%ordine. o&erul trase pe dreapta şi opri. "u'inile roşii ale auto'o%ilului din &a ţă dispă rur ă în noapte. u un 98

tre'ur aproape i'percepti%il în glas, colonelul între%ă5 ; e dracu îndrugi acoloA ; *şadar, ştiai de generalul ăsta a'erican, arna%=A +!nind, cu ochii îngusta ţi e de unde, &urie, 'îşiă apropie chipul de 'utra lui eissner. rogA latr ă el. ; *' luat aseară cina la chloss *dler. u... 'ith îi arunc ă o priire ă ăp trun(ă toare, plin de suspiciune. ; olonelul :aul Ora'er ţi-a spus-oA hiar de la el ai a&lat-oA "a încuiin ţarea 'ut ă a lui eissner, continuă5 e&ul de stat 'aor al a'iralului anaris< 3ar acu' ştie toată su&larea. :e u'ne(eu din ceruri, pe chestia asta or cădea nişte capete. 'ith se &rec ă la ochi, îşi l să ă '!inile pe genunchi cu un gest de leha'ite şi prii în gol. +osti rar, clătin!nd din cap5 ;  'ult prea gra, ' ă dep ăşeşte chiar şi p e 'ine. e scotoci, îşi scoase legiti'a ţia şi i -o întinse colonelului, care o e0a'ina la lu'ina lanternei, cu o '!nă ca' nesigur ă. uce ţi -'ă i'ediat la ca(ar' ă< re%uie să iau de urgen ţă ă leg tura cu erlinul. Gnchiul 'eu a decide ce-i de &ăcut. ; Gnchiul du'neaoastrăA u un i(i%il e&ort de oinţă, eissner îşi desprinse, în s&!rşit, ochii de pe legiti'aţie. *dică Heinrich Hi''ler în persoan ăA ; ar cine, #icIe= #ouseA r ăcni 'ith, apoi co%orî %rusc ocea, 'ur'ur!nd5 per, pentru du'neata, c ă n -ai aut niciodat ă onoarea de a -l cunoaşte personal, colonele. up ă ce -l c!nt ări îndelung cu o priire ce nu preestea ni'ic %un se răsuci şi îi î'%oldi pe şo&er, ar(!ndu -i una în spinare5 "a ca(ar'ă, iute< 99

#aşina o porni din loc. rice ar &i (is nepotul lui Heinrich Hi''ler, te'utul şe& al 6estapoului, pentru şo&er era un ordin supre'. 'ith se întoarse spre soldatul de alături5 ; coate-'i porcauto'at, dintre coaste< ăria astaapoi î'pinse, &urios, pistolul îl trase spre el.Îi #ilitarul, care au(ise de Hi''ler, îi întinse ch'eisserul &ăăr s cr!cneasc ă ă . up ă o secund , se tre(i cu o loitură în sto'acD se încooie, icnind, înc ă o secundă şi eissner &u î'pins cu capul în gea'ul #ercedesuluiD ţeaa pistolului îi &u proptită în urechea dreaptă. ; acă oa'enii t ăi &ac reo 'işcare, te -'puşc< îl a'eninţă 'ith. ; -n regul ă, se au(i, din ţă&a , ocea ă cal' a lui cha&&er. *r'ele lor sunt la 'ine. ; preşte< ordonă 'ith. o&erul se supuse. 'ith ( ări &erestrele lu'inate al s ălii corpului de gard ă al ca( ăr'ii, de care îi 'ai desp ăr ţeau reo şai(eci de 'etri. Îl î'punse pe eissner cu ţeaa pistolului5 ; Nos< eissner, cu chipul crispat de &urie şi durere, era totuşi 'ilitar p!n ă în ' ădua oaselor, aşa c ănu e(ită s ă e0ecute ordinul. ; rei paşi înapoi< ulcat< #!inile dup ă cea& ă< cha&&er, aten ţie la ar' ă< u, la &el, treci l!ng ă colonel, au(iA se adres ă el şo&erului, proptindu -i ţeaa ch'eisserului în g!t. ouă(eci de secunde 'ai t!r(iu, 'aşina rula ă ă trei ţ % r%a ţ i în po(i ia pe şoseaD în ur' ăără' seser culcat şi un al patrulea - cel care îl supraeghease pe 'ith rostogolit la p ă'!nt, ghe'uit de o durere 1EE

cu'plită, în ur'a loiturii încasate. "a olan era cha&&er. ; rao, tinere Hi''ler< ; $-o s ă 'ai a' eu parte reodat ăde o ase'enea $u ă, (ise accelera în %a&t dreptul ca('ith, ăr'ii, spe ă nuunleton dai su'%ru. sentinelelor niscai idei. u o ite( ă constant ă, de dou ă(eci de 'ile pe orăă,ădep şir poarta ă principală, apoi celelalte intr ri, ă ia, dup cu' aprecie 'ith. &ă ră s ăatragţ aten "!ngă e'%le'a cu steaua în trei col ţuri, pe radiatorul 'aşinii, &lutura un 'icu ţ &anion triunghiular înse'nul co'andantului ta%erei 'ilitare, 'oti su&icient pentru a aea coningerea c ă ni'eni n -ar &i îndră(nit să controle(e deplasările colonelului eissner. :e o distan ţă de circa o u' ă tateăde 'il , dru'ul continua în linie dreaptăD la st!nga, o st!ncă a%ruptă, înaltă ca' de trei(eci de 'etri, plona direct în lau eeD la dreapta, o li(ieră de pini, nu 'ai lată de dou ă(eci şi c inci de 'etri, îi d esp ăr ţea de un alt perete de st!nc ă, al c ărui pisc se pi erdea în %e(na nopţii. upăău' tate ă de 'il ă , dru'ul ă & cea o cotitur ţă linia r'uluiD era o %ruscă la dreaptaDăur' rind &idel cur%ă periculoas ă al c ărei 'arca - un g ard opsit în al% - ce ar &i & ăcut -o, în 'od nor'al, i(i%il ă pe ti'p de noapte, se contopea acu' cu peisaul sc ăldat în ninsoare. cha&&er &r!n ă uşor. tr ă&ulgerat de o idee, ă apăs 'ai tare pe pedala ă deă &r!n , apoi se uit la 'ith. rao, e0celent< &u r!ndul lui 'ith să-l laude. e 'enţin pe lista iitorilor agenţi. priră. "ocotenentul trase &r!na de '!n ă. rnith adună ar'ele con&iscate şi co%orî. cha&&er 1E1

ă lăs în os gea'ul, ă ă &r!na ă de '!n şi începu s dega alerge uşor, pe l!ng ă 'aşina care o luase la ale, 'enţin!nd controlul olanului. "a c! ţia 'etri de ă & cuăo ulti' ă 'aner de olan şi 'uchia pr ăpastiei, sgăărirdule ite( -o clipit ă, ă. Într trosnetul ţ în lulături. de #aşina 'arca ăă prinse se & cu & r!'e, aşchiilor &iind acoperit de uruitul 'otorului. #ercedesul îl străpunse ca pe un perete de carton. În ite(a înt!i, 'aşina ţ!şni peste %u(a pr ăpastiei, rostogolindu-se în gol. 'ith şi cha&&er aunser ă la tanc în dreptul unei por ţiuni de gard, ăă r 'as ă intact , pentru a prinde 'o'entul în care ehicolul, cu ro ţile în sus şi &arurile încă aprinse, plona în lac, cu un pocnet surd, în&undat, ca ţăăc nitul îndep ă rtat al unei 'itraliere. in ape ţ!şni un et de o stranie &os&orescen ţă, care scaldă peretele st!ncos p!n ă pe la u ' ătate. !nd supra&aţa se linişti, cei doi îşi d ădur ă sea'a unde se a&la 'aşina scu&undat ă dup ă lu'ina su%acatic ă, întruc!t &arurile continuau să ardă. chi'%ară, o priire, apoi 'ith, cu un aer concentrat, îşi scoase chipiul şi-i & ăcu !nt peste parapet. +a&ala puternică de iscol îl i( %i 'ai înt!i de st!nc ă, apoi îl pu rt ă în susD în cele din ur' ă c ă(u pe un petec str ălucitor de apă, nu departe de &ascicolul lu'inos. ur!nd, &arurile se stinser ă. ; i şi, ce ne pas ăA $u era 'aşina noastr ,ă co'entă cha&&er, d!nd din u'eri. e îndrept ă din şale5 :rin ur'are, ne întoarce' în satA ; În nici un ca(, ur pe ia ţa ta, aşa e cu' î iţ ă (ic,ă &ăăr glu' , rosti 'ith, cu e'&a( . Haide', ae' alt dru'. Înhăţ!nd ar'ele nu de'ult procurate, o luar ă la goan ă înapoi, pe dru'ul pe care eniser ă cu 1E2

ăă ăs &ac nici 'aşina, înainte de cur% ă. $-apucar şai(eci de 'etri, c!nd au(iră (go'otul unui 'otor de auto'o%il. Farurile lu'inară gardul pr ă%uşit. 'ith şi cha&&er se & ăcur ă de -ndată ne ă(u ţi în li(iera de pini, de unde tiriră,'aşina încet, înapoi. În dreptul &ostului 'arca erau se oprite co'andantului şi alte două ehicole %lindate. ; eci, aşa s-a înt!'plat, do'nule colonel. ergentul de *lpenIorps, cu ar'a pe u' ăr, priea încordat peste parapet. *u 'ers în ite(ă şi au o%serat prea t!r(iu 'arcaul, sau poate c ă nici nu au 'ai apucat s ă ad ă cea. unt peste, o su t ăde 'etri de-aici p!nă os, în lau ee. *u 'urit, do'nule colonel. ; :oate c ă da, poate c ă nu, cu de -alde ăştia nu poţi &i sigur niciodat ă, se au(i, distinct, glasul lui eissner, încărcat de &urie. $u -i e0clus s ă &i si'ulat totul, ca s ă ne derute(e. ri'ite o echip ă s ăcaute în ă pădure, p!n laăăst!nc D s lase între ei cinci 'etri distanţă şiă s &oloseasc ă lanternele. ă ă alt echip s se deplase(e cu 'aşina o u' ătate de Iilo'etru înapoi, spre ca(ar'ă. #ergi şi du'neata cu ei, sergent5 Î'pr ăştia ţi -ă şi oi spre st!nc ă. Hai, da iţ -i dru'ul< e după trunchiul de pin, unde se ascunsese, cha&&er îi aruncă lui 'ith o priire 'editati ă. ; e&ule, tre%uie s ă recunosc, %ine -a' & ăcut c ă nu ne-a' întors în sat. * dracului ulpe % ătr!n ă, aşa-iA ; ar eu, eu ce 'i-sA îi şopti 'ith. ; O, recunosc şi asta. e scurseră cinci 'inute. u', printre crengile grele de o'ăt, ninsoarea era destul de sla% ă, cei doi eadaţi puteau ur'ări clar &ascicolele lanternelor cu 1E

care soldaţii îi c ăutau printre copaci, deplas!ndu -se în şir indian, spre sud. *d!ncit în g!nduri, cu capul în p ă'!nt, colonelul eissner & ăcea paşi înainte şi înapoi, în prea'a său. in c!nd'ith în c!nd, uita la ceas.auto'o%ilului "a un 'o'ent dat, îl se  (u ă îndrept!ndu-se spre porţiunea de parapet ră'asă întreagă şi scrut!nd întinderea lacului din ale. #ur'urul glasurilor care se îndep ărtau 'ai aungea ă ur' ţ încă la urechile celorţ doi ri iD peste pu in, în ra(a de lu'ină a &arurilor se ii silueta sergentului care se pre(entă la raport5 ; $ici o ur'ă, do'nule colonel. eissner îşi îndrept ăţ inuta şi spre el5 ăs r suci ; $ici n-aeau cu', rosti el,ăgra. *dineaori a' (ărit un chipiu plutind pe ap ă. u'plit s&!rşit pentru nişte tipi at!t de %rai, do'nule sergent, cu'plit.

1E4

Capitolul 5 a%ina &unicularului îşi & ăcu apari ţia lent, din cl de castel. os, preg pentruîşi lunga ădirea g ăriispre ătîndu ascensiune >În&ior ător-seurcuş, (ise #ar=, periculos, dac ă nu chiar i'posi%il.? crut ă întunericul prin &erestrele din &aţă, dar tot ce putu desluşi în ninsoarea deasă &u conturul pri'ului pilon. Gr'ătorii doi piloni nu ăse ă(ă reau, îns str lucirea inter'itentă a %ecurilor suspendate 'arca destul de clar ruta pe care o aeau de str ă% ătut. >*u 'ai &ăcut-o şi al ţii, îşi d ădu ea cura, o s ăreuşi', pro%a%il, şi noi.? dispo(i care se găruse în ţia în ăsea de clipele acelea, dupÎnă ce terenul solid îi disp su% picioare, aproape că nu se 'ai sinchisea. a%ina aea o capacitate de dou ăspre(ece persoaneD pe dina&ar ă, era opsit ă într -un roşu aprins, iar în ăuntru era %ine lu'inat ă. $u e0istau scaune sau % ănci, ci doar nişte %are de sus ţinere, de-o parte şi de alta, a căror utilitate deeni, i'ediat, eidentă. upă doar c!tea secunde de la pl ecarea din sta ţie, ca%ina începu s ă se legene puternic în %ătaia !ntului care su&la cu t ărie. u e0cep ţia a doi solda ţi şi a unui indiid ce părea a &i ciil, singurii pasageri erau on rauchitsch, Heidi şi #ar=. :este hainele ei o%işnuite, Heidi î'%răcase un palton de l!n ă groas ă, iar pe cap ăăă c ( ăceasc ăde %lan . on rauchitsch purta o c ăciul se ţinea cu o '!n ă ă de %arţ ă, iar cu %ra ul cel lalt o cuprinsese pe #ar= pe dup ă u'eriD o str!nse, ca s -o încurae(e, şi îi sur!se5 ; Ţi-e &ric ăA

1E@

; $u, r ăspunse &ata, sincer. $ici ' ăcar nu 'ai aea putere s ă-i &ie &ric ă, d ar, chiar ş i aşa, & ră ăo ur'ă de speran ţă , tre%uia ă s ădea doad de pro&esionalis'. $u, nu 'i-e &ric ă, 'i -e de-a dreptul groa( . :arc -aşreodat aea ră ăAu de 'are. a%ina asta... ăă... se pr ăă%uşeşte ; $iciodată. on rauchitsch era certitudinea personi&icată. Ţine-te de 'ine şi n-o s ăp ăţeşti ni'ic. ; *şa-'i spunea şi 'ie, alt ădat ă, intereni Heidi, sec. ; o'nişoară, e0plic ă on rauchitsch cal', e adeăărat c a' 'ult 'ai 'ulte ăţ calit i dec!t un tip o%işnuit, dar n-a' reuşit înc ă s ă &ac s ă-'i creasc ă un al treilea %raţD oaspeţii 'ai înt!i. u ţigara ca'u&lat ă în dosul pal'ei, cha&&er se spriinea, într-o r!n ă, de un st!lp de tele&oane şi studia peisaul cu o e0presie de concentrare ad!nc ă. 6estul de a-şi >pal'a? ţigara, ca şi e0presia, erau per&ect usti&icate. "a nici o sut ă de 'etri 'ai încolo, unde începea li(iera de pini, la 'arginea şoselei ce 'ergea în paralel cu lau ee, se distingeau clar, în lu'ina %ecurilor, siluetele sentinelelor care 'işunau în prea'a porţilor %arăcii. În spate se (ărea conturul 'ai întunecat al cl ădirii. cha&&er îşi schi'% ă po(i ţia şi se uit ă în sus. $insoarea aproape încetase, luna era gata-gata s ă iasă dinănoriă şi, & r nici oă di&icultate, îl  (u pe 'ith călare pe %ara transersal ă, pri'a de os. Îşi & ăcea de lucr= cu un %riceag - o scul ă specială din trusele trupelor de co'ando, pre ă(ut ă, printre alte 'inun ăţii tehnice, cu o la' ă ă de t iat s!r'ă. u atenţie şi 'eticulo(itate, scoase la'a. in opt 'işcări rapide, tot at!tea &ire tele&onice c ă(ur ă la 1EC

pă'!nt. 'ith închise %riceagul şi -l !rî la loc, în %u(unar. esc ăleca de p e %ar ă şi -şi d ădu dru'ul s ă alunece pe st!lp. +!ni satis&ăcut5 ; rice &lecuşte ţ contea( ă. ; *sta o s ă-i ţină în loc o re'e, &u de acord cha&&er. Îşi luar ă ar'ele şi o apucar ă spre est, dispăr!nd în p ădurea de pini din spatele ca( ăr'ii. a%ina se leg ăna 'ai în&ricoş ător ca oric!nd. *unsese acu' la ulti'a por ţiune a urcuşului, o erticală aproape per&ect ă. u o%raii lipi ţi de gea' şi al%ă la chip ca neaua de -a&ară, #ar= priea încre'enită crenelurile i'punătoare, a!nd sen(aţia că ei înşişi pluteau printre nori, în cer. intr -o dat ă, în %r!ul cenuşiu se & ăcu o sp ărtur ă şi castelul de %as' apăru sc ăldat într -o lu'in ă str ălucitoare. Fata &u scuturată de un &i or, iar în ochi i se ii un lic ă r de spai'ă, îşi u'e(i %u(ele. "ui on rauchitsch, care continua s-o ţin ă pe dup ă u'eri, nu -i sc ăp ă starea ei de spirit.  str!nse din nou, poate pentru a ă oar de c!nd ă plecaser ă două(ecea î'preun în scurta c ăl ătorie. ; $u-ţi & ă grii, do'nişoar ă, totul a &i %ine. ; per, rosti #ar=, cu glasul stins, ca ecoul unei şoapte. larul de lună iit pe neaşteptate &u c!t pe -aci să-i surprindă pe 'ith şi cha&&er descoperi ţi. "una ăseăar ăt de dup nori ta'an în ăclipa c!nd apucaser să traerse(e şinele, &uriş!ndu -se spre %iroul de %agae. #ai erau încă protea ţi de u'%ra acoperişului alungit. e traser ă iute înapoi şi scrutar ă calea &erat ă p!nă dincolo de la'poanele din cap ăt. *cu', 1E7

contururile roşii ale ca%inelor tele&erice se desenau clar, ca în ti'pul (ilei, pe &undalul al%D una se apropia de staţia din ale, cealalt ă parcurgea ulti'ii 'etri pe erticală. us, pe pisc, în lu'ina sclipitoare a lunii, se pro&ila;silueta se'ea &ortă re ţă acha&&er, ţ ei.cu o ironie a'ar ă, plendid, & ăcu e0act ce ne lipsea. ; *u 'ai r ă'as c!tea gr ă'e(i de nori pe cer, (ise 'ith, & ăr ă prea 'ult ă coningere. Îşi scoase legătura de chei &alse, descuie şi intrar ă în %iroul de %agae, închi(!nd uşa după ei. 'ith g ăsi rani ţ ă ele, t ie ă o %ucat din &r!nghia de nailon, şi-o leg ă în urul 'iloculi şi începu s ă !re grenade de '!nă şi e0plo(i%il într-o sacoş ă de p!n( ă. cha&&er se uit ă, îngriorat, pe &ereastr ăD îşi drese glasul şi or%i cu s&ial ă5 ; H'... şe&ule... ; aA ; e&ule, colonelul eissner are acu' toate datele despre ascun(ătoarea asta, î'i închipuiD  -aţi g!nditA reau s ă (ic c ă e &oarte pro%a%il ca în cur!nd să nu 'ai &i' doar noi doi pe -aici. ; $u-i deloc e0clus, recunoscu 'ith. oc'ai de-aia a' t ăiat %uc ăţ ica asta de ă s&oar din spirala cea 'are, iar e0plo(i%ilul şi grenadele le iau nu'ai din raniţele noastre, aşa c ă nu se a constata nici o lipsă. ; ar radioul... ; acă trans'ite' de -aici, risc ă' s ă &i' prinşi asupra &aptului. ac ă îl lu ă' cu noi şi -i descoperă după aia lipsa, or şti c ă 'aşina s -a scu&undat în lac &ără pasageri la %ord. steA ; arecu'. 1E8

; *şa c ă &ace' un co'pro'is5 îl lu ă', dar îl aduce' înapoi după ce o' &i e&ectuat trans'isia dintr-un loc sigur. ; u' adic ă, >loc sigur?A $u e0ist ă aşa cea în aaria. ; tiu eu unul la nici dou ă(eci de 'etri de -aici.  ulti'ul pe care l-ar cerceta. 3i a(!rli lui cha&&er 'ănunchiul de chei &alse. *i intrat, reodat ă, de c!nd eşti în aaria, într-o toaletă de da'eA cha&&er prinse cheile din (%or5 se hol% ă la 'ith, d ădu din cap c ă nu şi ieşi. #erse iute de -a lungul şinelor, aprin(!nd, din c!nd în c!nd, pentru o clipă, lanterna. În s&!rşit, g ăsi uşa pe care scria >*#$?. Îşi ţuguie %u(ele, ridic ă din u'eri şi se apucăă s 'eştereasc ă ă la %roasc . Încet-încet, dup ă o trud ă ce nu p ărea a se 'ai isprăi, tele&ericul parcurse ulti'ii 'etri de urcuş şi pătrunse su% acoperişul sta ţiei. e opri cu o s'ucitură în sta ţia situat ă înspre partea de nord -est a castelului. Gşa din &a ţă se deschise, pasagerii co%or!ră din ca%in ă şi urcar ă pieptiş, printr -un tunel de reo nouă 'etri, cu uşi grele de &ier şi sentinele la a'%ele capete. 3eşir ă apoi în curte, dup ă ce trecur ă ă ă 'asi, p (it cu printr-o alt ă ăpoart , cu grila din &ier străşnicie de solda ţ ţi ăînar'a i p!n -n din ţi şi înso ţi ţi de c!ini do%er'ani. urtea era sc ăldat ă în lu'ina ce enea prin &erestrele & ăr ă perdele. În 'iloc se a&la elicopterul care-l adusese pe reichs'areşalul +ose'e=er la castel, în di'inea ţa acelei (ile. "a adăpostul unei prelate grele - acu', de alt&el, inutil ă, căci ninsoarea încetase - un % ăr%at în salopet ă, poate însuşi pilotul, 'eşterea cea la 'otor, sluindu-se de o 'inusculă, dar puternica, la'p ă cu arc. 1E9

#ar= se întoarse spre on rauchitsch, care continua s-o ţin ă, posesi, pe dup ă u'eri, şi -i aruncă un sur!s trist. ţ i...ţ at! ă ţ ia % r%a i... şi, sunt ; *t! ţia solda conins , &oarte s &acăţîn situa în ţ săpu ă&e'ei.din ţeghearele care, arătre%ui ă 'inesale( sold ia i'ii ăsteia necuiincioaseA ; i'plu, r ăspunse el, (!'%ind. Kon rauchitsch, are, ce-i drept, un (!'%et cuceritor, constată #ar= cu un senti'ent de nepl ăcere). ari pe &ereastra din dor'itorD o sut ă de 'etri p!n ă os, nu 'ai 'ult şi... eşti li%er ă< oaleta &e'eilor era o încăpere oarecare, 'o%ilatăăă s r c cios, cu ă nişte ă% nci cu sp tar tare, c!tea scaune şi ' ăsu ţe din le'n de %rad. uşu'eaua era l ăsat ă. :!n ă şi spartanii ar &i str!'%at din nasD în 'aterie de lips ă de i'agina ţie, n-ar &i putut concura dec!t cu sta%ili'entele si'ilare din *nglia. Focul 'ai 'ocnea înc ă în so%a neagr ă, e'ailată. *şe(at la 'asa din 'iloc, cu radioul al ături, 'ith studie o %roşur ă, la lu'ina ca'u&lat ă a unei lanterne de di'ensiunea unui creion, şi not ă cea pe un petec de h!rtie. eri&ic ă apoi înse'n ările, se îndreptă din şale şi-i întinse c ărticica lui ch ă&&er5 ; *rde-o. Fil ă cu &il ă. ă ă ă cu tr s turi ; Fil ă cu... oat A< hipul saturniene e0pri'a uluire total ă. $-o s ă 'ai ae ţi neoie de eaA ă c nu şi ăse ă apuc s 'ith îi & ăcu se'n răsucească 'aniela aparatului de trans'isie.

11E

În ca'era de opera ţiuni speciale de la hitehall &ocul ardea straşnic, %uştenii de %rad tro(neau (draăn, cu &l ăc ări de 'ai 'are dragul, dar cei doi % ăr%a ţi, aşe(a ţi de -o parte şi de alta a cioiciune erau departe de aşi se ă'inului,şi re(isten ţă, cu 'ith chco'para, ă&&er, care ca se încăl(eau, undea în *lpii aariei, la nişte %ieţi căr%uni, aproape stinşi. *lt&el (is, icea'iralul +olland şi colonelul =att-urner picoteau şi erau ă . eă ătre(ir îns i'ediat şi gata-gata s ă adoar' săriră în picioare, la au(ul apelului îndelung aşteptat. Într-un colţ al înc ăperii, un operator în ciil 'anera aparatul de recepţie. chi'%ar ă iute o priire. ; roads/ord chea' pe ann= o=. ocea era sla% ă, dar se au(ea clar. ă # ăau(i ţiA peratorul rosti în 'icro&on5 ; e au(i'. ; od. unteţi gataA ; 6ata. +olland şi =att-urner se uitau acu' peste u'ărul operatorului care, cu o e0presie i(i%il ă de concentrare, se apuc ă s ă aştearn ă pe h!rtie ceea ce i se dicta - o în ăăl'ă şeal de sila%e,ăaparent & r nici ă un sens. #esaul &u rapid decodi&icat5 ++*$#RH G3. H#*, H+33*$$ 3 *++*3"* :+3$3. +olland şi =att-urner ridicar ă în aceeaşi secundă ochii de pe h!rtie şi se uitar ă unul la cel ălalt, cu chipuri su'%re, încordate. Îşi întoarser ă priirile spre creionul care se 'işca în ite( ă. G#*$G" +  Ă H*FF+ 3 G #3$ G$# #+ Ţ3D 3$+*+* Î$ G+   + Ă. *36G+*Ţ3 #3N"  +*$:+ 3#:  9E  111

#3$G. icea'iralul s'ulse 'icro&onul din '!na operatorului5 ; roads/ord< roads/ord< tii cu cine or%eştiA ;; ineîn ţeles, sir.ă, roads/ord, retrage -te *%andonea( i'ediat. alaţi-ă< ; 6lu'iţi, desigur. e la cap ătul cel ălalt, cuintele &ur ă rostite rar, aproape sila%isit. ; #-ai au(it, r ăspunse +olland, r ăspicat. ste un ordin, roads/ord. ă s e a&l în ; #ar= a r euşit s ă p ătrund acolo, interior. Închei trans'isia. *paratul de recepţie a'u ţi. ; * întrerupt leg ătura, sir, (ise operatorul, cu glas sc ă(ut. ; * întrerupt leg ătura, repet ă +olland, 'ecanic. u'ne(eule, a închis< olonelul =att-urner se îndep ărtă şi seăăl s , greoi, într-unul din &otoliile de l!ng ă c ă'in. ilueta -i ă ăă p rea c se topise ă %rusc. Îl &i0 , cu ochi grai, 'asi pe icea'iral, care se aşe(ase în celălalt &otoliu. ;  nu'ai ina 'ea, nu'ai ina 'ea< şopti el. ; *' procedat cu' tre%uia. ina noastr ă, colonele, îl corect ă +olland. 3deea a &ost a 'ea, continuă el, cu p riirea pironit ă ă ăasupra &l c rilor. i acu' a enit şi asta, ca s ă pun ă capac la toate celelalte. ; Biua cea 'ai neagr ă, încuiin ţă =att-urner. ea 'ai neagră, de c!nd ne şti' pe lu'e. :oate c ă-s eu prea % ătr!n. ; :oate c ă to ţi a' î'% ătr!nit prea tare, (ise +olland, încep!nd s ă socoteasc ă pe degete5 "a 112

co'andantul şe& al cartierului general din :orts'outh - alar' ă &als ă, nu s -a constat nici o lips ă. ; Într-ade ăr, n -a disp ărut ni'icD în schi'%, plăcuţele cu e'ulsie indicau &aptul c ă s -au & ăcut nişte copii &otostatice. ; oi5 outha'pton. ispari ţia duplicatelor &oilor de deplasare a şlepurilor. rei5 :l='outh. ereglarea 'ecanis'ului de la sei&ul cartierului general. $u şti' cu ce ri'ea(ă chestia asta. ; ar pute' % ănui. ; :ute'. :e ur' ă, oer. "ipsa copiei dup ă planul unei (one din rada portului #ul%err=.  eroareA  n eglien ţăA $-ae' cu'ă ă s a&l '. inci5 dispariţia sergentului de gard ă al lui radle=, de la cartierul general. rice e0plicaţie e plau(i%il ă. ; hiar aşa. oate 'işc ările de trupe cu codul >'aha each?, pentru >peraţiunea erlord? sunt trecute acolo. ; În s&!rşit, din cele şapte rapoarte 'inisteriale de astă(i cu priire la Fran ţa, elgia şi landa, patru s-au doedit a &i &alse, iar celelalte trei sunt neeri&ica%ile. Gr'ară c!tea clipe de ă ăt ăcere ap s toare. În cele din ur'ă, =att-urner or%i5 ; acă la un 'o'ent dat au &ost îndoieli, acu' lucrurile sunt c!t se poate de clare, rosti el, cu priirea îndreptat ă asupra ăă &l c rilor ă din c 'in, dar ăă&ăr s le ad . În re'e ţ ce ne' ii au la noi canale de in&or'aţii cu duiu'ul, noi n -ae' aproape nici unul în uropa continental ă. În plus, ne -a picat şi asta, pe cap reau să (ic, 'ith şi ai lui... ; 'ith şi ai lui, repet ă +olland, ca un ecou. :ute' să-i şi radie' de pe list ă. 11

=att-urner îşi co%orî ocea p!n ă la şoapt ă, ca s ănu -l poată au(i radio&onistul5 ; i >peraţiunea erlord?, sirA ; >pera ţiunea erlord?... da, pute' s -o radie'; şipionaul pe ea, 'ur'ur +olland. este ă pri'a p!rghie a r ă(%oiului 'odern, rosti =att-urner, cu a' ăr ăciune. $u cu'a e un citatA ; $u e0ist ă ră (%oiă&ă r spiona. *'iralul +olland ă apăs un %uton al inter&onului5 ă ă  ordon s -'i tri'iteţi 'aşina. ii şi du'neata la aeroport, coloneleA ; hiar şi 'ai departe, cu per'isiunea du'neaoastră, sir. ; *' 'ai discutat chestia asta, (ise a'iralul, d!nd din u'eri. Î ţi în ţeleg senti'enteleD dac ă e 'usai, sinucide-te. ; $-a' inten ţia, r ăspunse =att-urner, îndrept!ndu-se spre un dulap din care luă o cara%ină ten. -ar putea să ne înt!lni' cu niscai duş'ani, sir, e0plică el, (!'%ind. ; În ce te prieşte pe du'neata, nu-i deloc e0clus, îi replic ă icea'iralul, ăăă & r s -i întoarcă (!'%etul. ; *i au(it ce ne-a (isA între% ă 'ith, închi(!nd %utonul trans'iţătorului şi antena. *cu' pute' s ă ne retrage'. ; ă ne retrage'< a'an acu'A & ăcu cha&&er, scandali(at. $u  ă ţda i s ea'a ă ă c dacă a%andon ' 'isiunea, #ar= a &i prins ă în cel 'ult dou ăspre(ece oreA F ăcu o pau( se'ni&icati , înc rcat de ă ă ăă su%înţelesuri, ă ca s ă&ie sigurăc 'ith îl ur' rea cu 114

ţ ă i dac o prind, ă ă e c lar c dup (ece toată aten ia. 'inute, ur'ătoarea icti'ă a &i Heidi. ; Haida de, locotenente, protest ă 'ith, doar n-ai  ă(ut -o dec!t o singur ă dat ă, ti'p de cinci 'inute; cu B ătotul. uA & ăcu cha&&er, &i0!ndu -l cu un aer proocator. aM :aris de c!te ori a  ă(ut -o pe lena din roiaA aM *ntoniu, pe leopatraA aM +o'eo, pe...  ăcu, apoi ă relu , peăun ton ţ s&id tor5 i pu in î'i pasă dac ă e spioan ăşi -şi tr ădea( ă propriul nea'. ; -a n ăscut şi a crescut la ir'ingha', îl lă'uri 'ith, agasat. ; i şi, ce contea( ăA *sta nu adaug ăşi nu scade ni'ic, chiar dac ă-i în ar'ata %ritanic ă... ngle(oaică, (icea ţiA ; Hai, tre%uie s ă duce' aparatul înapoi, s -ar putea să ae' 'usa&iri în cur!nd, r ăspunse 'ith. ; hiar, să nu prooc ă' se'ne de între%are. :useră radioul la loc, pe ra&t, încuiar ă %iroul de %agae şi se îndreptar ă spre ieşirea din gar ă. e opriră %rusc, la au(ul unui uruit de ca'ion şi al unei sirene. e lipiră iute de perete, e0act în clipa c!nd &arurile lu'inar ă din plin intrarea g ării. a'ionul &r!nă la nici (ece 'etri de ei. cha&&er se uită la 'ith5 ;  ă proced ă' cu discre ţieA ; igur c ă da. În dosul ghişeului de %ilete. ei doi se &urişar ă de -a lungul şinelor şi se ascunser ă în u'%ra chioşcului de (iare. ergentul care condusese ra(ia pe 'alul lacului se apropie în goan ă, ur'at de patru solda ţiD încerc ă clan ţa de la uşa %iroului de %agae, apoi ru să sparg ă %roasca cu patul pistolului auto'at5 nu reuşi, aşa c ă trase un glonte. $ ă ăli în 11@

ă ă ă. up o clip , reap ru încăpere, cu lanterna în ă'!n în prag5 ; o'unica ţi -i c ăpitanului c ă engle(ii n -au 'inţit, echipa'entul lor e aici< dintre solda ţi se îndep ărt ă, iar sergentul le ordonăGnul celor r ă'aşi5 ; coateţi %agaele şi înc ărca ţi -le. ; -a dus şi ulti'a 'ea pereche de ciorapi de %u'%ac, se c ăina cha&&er, ur' ărind cu triste e ţ scena c ăratului. a s ă nu 'ai po'enesc de p eriu ţa de dinţi, de... 'ith îl apuc ă de %ra ţ5 sergentul îl oprise pe indiidul care ducea aparatul de radio, lu!ndu-i-l din '!nă şi pip ăindu -l. u' st ătea e0act în lu'ina %ecului, pe chip i se putu citi li'pede succesiunea rapidă a unor e0presii di&erite5 de la ui'ire şi stupoare, la şocul certitudinii. ;  ăpitane< ă  ăpitane< ăr cni el, din r sputeri. Gn o&iţer se apropie în goan ă. ; *paratul, do'nule c ăpitan<  cald, &rige< * &ost &olosit acolo, înăuntru, acu' cinci 'inute< ; *cu' cinci 'inuteA 3'posi%il< e hol% ă la sergent. oar dacă nu cu'a... ; a chiar aşa, do'nule căpitan, sigur. ţ ; Înconura ţi gara<ăţ url o&i erul. erceta i &iecare încăpere< ; &, u'ne(eule, se t!ngui cha&&er, de ce nu ne-or &i l ăs!nd în paceA ; 3ute, îl (ori 'ith, în şoapt ă, str!ng!ndu -l de %raţ. e &urişară spre toaleta &e'eilor. *tent s ă nu -i (ornăie leg ătura de c hei, 'ith reuşi s ă descuie în c!tea secunde. 3ntrar ă şi încuiar ă uşa dup ă ei. 11C

; *sta n-o s ă &ie o ispra ăde'n ăde glorie în necrologul 'eu, încerc ă cha&&er s ă glu'easc ă, dar cu o percepti%il ă und ă de îngriorare în glas. ; *dic ă ceA pentru ăpatrie, de ăi, >#ortuperioar da'e,;în:aaria
"inişte. *poi, o loitur ă puternic ă (gudui uşa dinţ ţ! !ni. ă Încă o i(%itur , şi c!tea ăă aşchii s rir din porţiunea din urul %roaştei, >înc ă de dou ă ori şi gata?, îşi (ise 'ith. ar ni'ic. ; Hans< e0cla' ă şiunul dintre ultragial ne' ţi, cu un-o a'estec de consternare de'nitate ă. e &i în 'intea taA $u ştii să citeştiA ; e s ăă ...  cu %rusc, ă după care relu , pe un ton de&ensi şi ruşinat5 Damen< oa'ne u'ne(eule< Damen< ei doi se îndep ărtar ă şi conersa ţia lor se pierdu. ă ă noastr co'un ; "ăăudat &ie 'oştenirea anglo-sa0onă, 'ur'ură cha&&er, uşurat. ; e tot îndrugi acoloA între% ă 'ith, sl ă%ind str!nsoarea pu'nilor încleşta ţi pe ch'eisserD pal'ele îi asudaser ă. ; i'ţul ăsta, total deplasat, al pudoarei... e0plică cha&&er. ; *iurea, & ăcu 'ith, sec, nici or% ă de pudoare, e chestie de si' ţ al conser ării. Ţie, de pildă, ţie personal ţi -ar coneni s ă ai 'isiunea de a ur'ări doi ăă tr g tori ă de elit ă , ştiind c pri'ul cu care ai da nas te-ar ciurui într-o clipit ăA 3a pune -te în locul lor, cu' cre(i c ă te -ai si'ţi, aiA ; ri%il< recunoscu cha&&er, cinstit. ; "a &el şi ei. *şa c ă orice 'oti plau(i%il pentru a a%andona ur'ărirea e %ineenit. :rietenii noştri, care toc'ai s-au c ărat, n -aeau ha%ar dacă e cinea aici şi nici n-aeau interesul s-o a&le. ţ ; " ăsai ţ -o %alt ă cu specula iile astea psihologice, i'portant e c-a' sc ăpat, ce 'ai contea(ă restulA cha&&er a sc ăpat< 118

; ac ă ai coningerea asta, i -o t ăie 'ith, atunci 'eri ţi s ă s&!rşeşti în &a aţ plutonului de e0ecuţie. ă ; i, na- ţi -o % un ă, a dic ă iarA u' aşaA & cu cha&&er, neliniştit. 'ith se apuc ă s ă-i e0plice pe îndelete5 ; $-o' &i noi singurii indii(i capa%ili de a anticipa ocul ur'ăritorilorD po ţi paria liniştit pe capul tău c ă de asta sunt în stare at!t c ăpitanul, c!t şi sergentul doar ai  ă(ut ce iute s -au prins în leg ătur ă cu a&urisitul ăla de radio. Gna peste alta, cine o să -şi &acă p!n ă laă ur' ţ apariăia ăaici, o s ad uşa asta ţ i şi oăţă s in cu tot (ăor!tă, o s ă-şi ias ă din 'in dinadinsul să o&ere unuia dintre ai s ăi 'area şans ă de a &i decorat cu rucea de Fier - post 'orte'. u alte cuinte, &iul doa'nei cha&&er nu este înc ă în a&ară de orice pericol. ; i atunci, ce &ace', şe&uleA între% ă cha&&er, încet. #i-a ca' pierit che&ul. ; Face' o diersiune. Gite cheia, %ag-o în %roască şi stai cu '!na pe ea, gata s -o r ăsuceşti c!nd ine 'o'entul.  s-o şterge' în gra% ă, pe soldaţii cu un ase'enea antrena'ent n -ai cu' s ă-i tragi în piept prea 'ultă re'e. cotoci în rucsac şi scoase o grenad ă. e duse în laa%ou şi, în întunericul de să-ţi %agi degetele în ochi, descoperi, în cele din ur' ă, &ereastra din dos, orient!ndu-se dup ă o gean ă de lu'in ă, îşi lipi nasul de gea', dar nu reuşi s ă ad ă ni'ic. rase o înurăătur c!nd ă îşi ăd du sea'a ă c orice &ereastr dintr-o ast&el de înc ăpere n -are cu' să &ie alt&el dec!t îngheţat ă D ăpip ind, ă ăg si ( orul şi deschise gea'ul larg. u in&init ă precau ţie, scoase capul pe &ereastr ă. 119

$u se în t!'pl ă ni'ic. e -i drept, în apropiere 'işunau soldaţi înar'aţi, gata de ac ţiune, dar ni'eni nu se uita în direcţia lui. "a reo cincispre(ece 'etri 'ai încolo, cinci oa'eni, aşe(a ţi în se'icerc, st ăteau cu auto'ate intite asupra de intrare a g ăpistoalele rii. >*şteapt ăă ă s sar aţiepurii?, îşi (iseuşii 'ith. #ult 'ai interesant era ca'ionul gol, parcat la doar doi-trei 'etri 'ai încolo, ale c ărui lu'ini de po(iţieă îl autaser ă s repere(eţ&ereastra. u speran a că ehicolul era un 'odel o%işnuit. 'ith preg ăti grenada, nu' ă ăr p!n la trei ăşi o arunc , prin &ereastră, între ro ţile din spate, ghe'uindu -se iute l!ngă (id. ele două e0plo(ii - grenada şi re(erorul - se petrecură aproape si'ultan.  ploaie de cio%uri din gea'ul de deasupra îi c ă(u pe creştetD urechile îi uiră din cau(a %u%uiturii şi a su&lului puternic. 'ith nici nu se g!ndi s ă socoteasc ă pagu%ele produse -nu at!t din gra%a de a o şterge i'ediat, c!t din pricină că întreg ca'ionul era acu' 'istuit de &l ăc ări. * scoate iară capul pe &ereastr ă ar &i înse'nat curat ă sinucidere. ricu', orice tentatiă de genul ăsta era e0clusă, c ăci li'%ile de &oc, î'pinse de !nt, începuseră ăs ă p trund ă prin gea'ul spart. 'ith se îndreptă, c!t putu de repede în patru la%e spre estiar şi se ridic ă în picioare a%ia c!nd aunse în dreptul uşii. cha&&er, cu '!na pe cheia r ăsucit ă în %roasc ă, se întoarse spre el5 ; ătre coline, şe&uleA ; ătre coline. *şa cu' se aşteptaser ă, terasa'entul din &a ţa gării era pustiu. ei care nu alergaser ă, ca din puşc ă, să depiste(e sursa e0plo(iei, tre%uie c ă &useser ă 12E

&ulgeraţi de ideea unei tentatie de eadare sau a unui act de re(isten ţă din partea &ugarilor. ricu', nu se (ărea ţipenie şi nu'ai asta conta.  l uar ă la g oan ă de -a lungul şinelor, p!n ă aunser de ă la la capp!lcul ocolir ă la ta'poanele ătul linieiD şi-şi continuar ă &uga p!n de le case cuă acoperişuri ţuguiate, de pe colina din partea de ărăs rit a s atului. e ăă oprir s -şi trag ă r ăsu&larea şi aruncară o priire în ur' ăă ă, c tre gar . eşi nu se putea or%i de un incendiu în toată regula,  ăp ăile atinseser ă doi -trei 'etri în ăl ţi'e, iar tro'%ele negre, de &u' ce se în ăl ţau în  ă(duhul ă ăl sau s ăse întread ă nopţii nu reo şans de înă%uşire a &ocului. ; $-o s ă le prea plac ă asta, (ise cha&&er. ; e-i drept, nu prea. ; reau s ă (ic c ă acu' se or n pusti ă pe ur'ele noastre cu toate întăririle de care dispun. us, la castel, au c!ini do%er'ani, şi pun prinsoare c ă au din ăştia şiă înă ta% r . ot ceă arăaea de & cut e s -i aducă la gar ă, s ă-i pun ă s ă ne adul'ece echipa'entul, să-i pli'%e prin urul cl ădirii şi gata< 'ith şi cha&&er & ăcu ţi &!şii -&!şii. u !n ătorii de 'unte '-aş 'ai descurca eu, &ie ei c!t de 'ul ţi, dar în &aţa do%er'anilor, capitule(, şe&ule< ; upă c!te ştia' eu, ţie de cai ţi -era &rică, (ise 'ith, cu %l!ndeţe. ; ai, do%er'ani, ce 'i-e una, ce 'i-e alta, tot patrupe(i sunt, iar eu unul n-aş &i auns niciodat ă eterinar, răspunse cha&&er, priind 'ohor!t în direcţia g ării care ardea. ; $u-ţi & ă grii, nici unul din a'icii tai cu patru la%e n-o s ă apuce s ă te derane(e. ; $uA & ăcu cha&&er, neîncre( ător. 121

; astelul, îl l ă'uri 'ith, pentru asta a' enit, ai uitatA ; $-a' uitat, r ăspunse elD ă (!nd ăăă c &l c rile se înte ţiser ă şi aunseser ă la peste (ece 'etri în ug 5 ae aMţiAştiu c-aţi distrus gara p!n ă-n ăţ l i'e,ceăad te'elii, păărere ; or%a ta, nu era gara noastr ă. Haide', tre%uieă să ă l s ' u n ' esaă şi p e u r' ede' c e pri'ire ni se re(eră la chloss *dler. În acest ti'p, #ar= llison descoperea cu' se des&ăşurau >pri'irile la castel? şi nu aea deloc 'otie de înc!ntare. e a&la în salonul cel 'are, în co'pania lui on rauchitsch şi a lui Heidi. !nd toc'ai cerceta cu priirea (idurile şi dalele de piatr ă, pla&onul întunecat, din stear, la cap ătul cel ălalt al încăperii se deschiseăo uş şi ăîn ă prag ă ap ru o t!n r care se îndreptă spre ei în pas de 'arş. *ea un aer tru&aş şi seer. ra, îns ă, &oarte &ru'oas ă, recunoscu #ar=, în sinea ei5 oinic ă, %lond ă, cu ochii al%aştri, ar &i putut po(a ca 'anechin repre(entati pentru cel de-al treilea +eich. ; un ă seara, *nne-#arie, o salut ă on rauchitsch, pe un ton lipsit de cordialitate.  ă ţi -o pre(int pe noua noastr ă angaat ă, do'nişoara #aria chenI. #aria, &ă cunoştin ţă cu secretara colonelului, şe&a personalului &e'inin. ; $-aş (ice c ă te -ai dat peste cap ca s ă aungi 'ai dere'e aici, aşa-i chenIA i se adres ă ea cu un glas care, poate c ă, în alte î'preur ări, ar &i sunat plăcut şi 'elodios. 3ar tu, se întoarse ea spre Heidi, 'ăsur!nd-o cu o p riire de ghea ţă, tu ce cau iţ aiciA oar &iindc ă ţi -a' dat oie s ă sereşti 'asa c!nd a aut colonelul initaţi... 122

; Heidi este ara acestei &ete şi se a&l ă aici cu per'isiunea 'ea, i-o rete( ă on rauchitsch, pe un ton aspru, d!ndu-i a în ţelege clar c ă nu era ca(ul să-şi dep ăşeasc ă atri%u ţiile. îl ţ&ulger priirea, dar nute(at 'ai ă cu insistă*nne-#arie . e alt&el, pu ini erau aceia care ar &i cu să-l în&runte pe un tip ca on rauchitsch. ; 3ntr ă acolo, chenI, a' s ă-ţi pun c!tea între%ări, îi (ise t!năra, indic!ndu-i o uş ă lateral ă. #ar= se uită la Heidi, apoi la on rauchitsch, care o lă'uri, d!nd din u'eri5 ; 3nterogatoriu de rutin ă, do'nişoar ă, ' ă te' că n-ai încotro. #ar= intr al ături. *nne-#arie închise uşa dup ă ele cu un gestă energic. ei doi, r ă'aşi în salon, schi'%ară între ei o priire. Heidi str!nse din %u(e, iar pe chip îi ap ăru, &ugar, o e0presie aproape identică cu cea de pe 'utra *nne-#ariei. on rauchitsch îi r ăspunse cu gestul uniersal, echi de c!nd lu'ea, al indiidului care se pred ă, nea!nd încotro. upă c!tea secunde eni şi con&ir'area5 de după uşă ă, r ă(%ă tur 'ai înt!i acutele unei oci iritate, apoi cea care se' ăna cu o scurt ă %usculad ă, ă ţip t deă durere.  pitanul ă în &ine, un îi 'ai arunc lui Heidi o priire rese'nat ă, dup ă care se r ăsuci %rusc pe c ălc!ie, la au(ul unor paşi ap ăsa i.ţ e ei se apropia un ins 'asi, între dou ă !rste, cu chipul oţelit de !nt şi ploi. eşi î'%r ăcat ciil, se edea c!t de colo c ă eraţ o&i er de ă carier ă . :roasp t ras, cu 'a0ilarele proe'inente, g!tul !nos, ca de taur, cu părul tuns perie şi ochii al%aştri, scor'onitori, era i'aginea ie a o&i ţerului de caalerie din corpul de ulani ai ar'atei prusace de pe re'ea pri'ului 12

ră(%oi 'ondial. in respectul cu care îl înt!'pin ă on rauchitsch, reieşi îns ă li'pede c ă noul enit, colonelul Ora'er, nu-i o &osilă. ; ună seara, do'nule colonel. ; unel, c ăpitan, %un ă, do'nule ă ton ă , do'nişoar răspunse cu un neaşteptat de a'a%il , le şi ă c ţ aştepta ăi cea, sau ' înşel curtenitor. *eţi aerul euA $u apucar ă să ăr spund ă ă , c uşa se deschise şi în prag îşi &ăcură apariţia #ar= şi *nne-#arie. :ri'a părea ă c &usese ă î'%r!ncit ă . ealalt , uşor î'%uorată, respira ca' aneoie, alt'interi îşi păstrase siguran ţa de sine şi &ru'use ţea -i arian ă. #ar= aea eşt'intele în neor!nduial ă, p ărul despletit şi se  edea %ine c ă pl!nsese, dup ă ur'ele de lacri'i de pe o%rai. ; 3ndiida asta n-o s ă ne 'ai &ac ă greut ăţ i, anunţă *nne-#arie, cu satis&ac ţ ie,ădar c!nd d du cu ochii de Ora'er, schi'% ă tonul5 eri&ic noile angaate, do'nule colonel. ; În stilul du'itale, plin de e&icien ţă, dup ă cu' constat, r ăspunse colonelul sec, cl ătin!nd din cap. !nd o să-ţi intre odat ă în cap c ă &etelor respecta%ile nu le place s ă &ie perche(i ţionate în 'od %rutal şi s ă li se s'ulg ă de pe ele leneria de corp, ca s ăe(i dacă au etichete ale 'aga(inelor de pe :iccadil= sau de pe strada 6orIiA ; 3nstrucţiunile de securitate, r ăspunse *nne#arie, în de&ensi ă. ; a, da. ricu', e0ist ă şi alte 'etode, i -o t ăie Ora'er. *ngaarea personalului &e'inin nu intr ă în atri%uţiile adunctului şe&ului ericiului ecret 6er'an. e întoarse c ătre on rauchitsch, în re'e 124

ce Heidi o auta pe #ar= să-şi îndrepte ţinuta. *e' reun eeni'ent în sat, în seara astaA on rauchitsch dădu din u'eri5 ; $i'ic. $i'ic de resortul nostru. $işte de(ertori. Ora'er (!'%i. ; *sta i-a' reco'andat colonelului eissner ăs spun ă ăă. up p rerea 'ea, prietenii ţ noştri sunt agen i %ritanici. ; eeeA< ; upă istoria cu generalul arna%=, n -ar &i de 'irare, (ise Ora'er, cal'. "inişteşte-te, do'nule căpitan, incidentul e încheiat. În 'ai pu ţin de o or ă, trei dintre ei or &i aduşi la interogatoriu. *ş rea s ă &ii pre(ent şi du'neata. red c ă a &i o e0perien ţă interesantă şi... h'... instructi ă. ; u to ţii sunt cinci, do'nule colonel, i -a' ă(ut cu ochii 'ei c!nd i -au ridicat de la >Bu' ilden Hirsch?. ; *u &ost cinci, îl corectă Ora'er. oi dintre ei şe&ul lor şi înc ă un indiid - se a&l ă acu' la &u ndul apei, în lau ee. *u condus o 'aşin ă şi s -au rostogolit în prăpastie. #ar=, care, cu spatele întors spre % ăr%a ţi, îşi potriea rochia, înle'ni. : ăli. : ăr!ndu -i-se cea ciudat în atitudinea încre'enit ă a &etei, *nne-#arie &ăţcu c! ia paşi spre ea. Heidi ăă ţ o apuc îns de %ra şi rosti iute5 ; ară-'ii îi e r ău. :ot s -o conduc în ca'era eiA ; ine, apro% ă *nne-#arie, concediindu -le cu un gest scurt.  duci în odaia în care stai tu c!nd ii aici. dăiţa era su'%r ă, ca o chilie, pe os aea linoleu', iar ca 'o%ilier, un pat de &ier, cu aşternutul 12@

ă' su ăde toalet ă &ăcut, un scaun, oţă , un dul pior de ase at!rnat pe perete, şi at!t. Heidi r ăsuci cheia în %roască. ; *i au(itA între% ă #ar=, cu o oce s&!rşit ă şi chipul ;l*' ăguit. au(it şi nu cred. ; e ce ar 'in ţiA ; *sta cred ei. Heidi continu ă pe un ton precipitat, cu in&le0iuni aproape dure5  'o'entul să laşi %alt ă a'orul şi s ă începi a -ţi pune 'intea la contri%uţie, în lu'ea noastr ă, tipii ca 'aiorul 'ith nu se pr ă%uşesc cu 'aşina în pr ăpastie. ;  lesne să or%eşti, Heidi. ; $u 'ai lesne dec!t de a da %ir cu &ugi ii. u, personal, sunt sigur ăă că tr ieşte. ăi dac ţ a' dreptate, iar el apare aici şi tu nu 'ai eşti ca să-i po ţi da o 'an ă de autor, atunci ce -o s ă i se î nt!'pleA u' #ar= nu-i r ăspunse şi o priea &i0, cu ochii goli ţi ă 5ă s ă'oar ă . ă s 'oar ă de e0presie, ad ăug , &iindc tu l-ai a%andonat. ar el, el oare te-ar l ăsa în plata o'nuluiA #ar= d ădu din cap c ănu. ; : ăi, e(iA continu ă Heidi, energic. coase de su% &ustă şi din corsa c!tea o%iecte pe care le înşiră pe 'as ă. Gite - un >"illiput - 21?, auto'at, dou ă reiste, un ghe' de s&oar ă, o greutate de plu'%, planul castelului şi instrucţiunile. e duse spre un ungher al ca'erei, ridic ă o sc!ndură din podea, puse totul acolo şi o l ăs ăla loc. ; *sta e o ascun( ătoare destul de sigur ă. #ar= o prii îndelungD în ochi îi sc!nteie pri'ul licăr de interes după eeni'entele ulti'ei ore. ; :rin ur'are, ştiai c ă sc!ndura aia e detaşa%ilă, rosti ea, rar. 12C

; ineîn ţeles, doar eu îns ă'i a' aranat ascun(ătoarea, acu' dou ăă s pt '!ni. ; i... şi ştiai înc ă de -atunciA ; :ăi cu' alt&elA & ăcu Heidi, sur!(!nd. i, noroc şi succes, < pat. e(u aşa, ne'işcat ă, reo #ar=erişoar se l ăs ăăpe (ece 'inute, dup ă care se ridic ă, cu greu, şi se duse la &ereastr ă.  ădea spre nord5  ă(u un şir de st!lpi, lu'inile satului şi, dincolo de ele, supra&a a ţ întunecată a lacului. :eisaul era însă do'inat de ă &lăc rile şi tro'%ele de &u' ţ ăce se în l au în  (duh, de la o cl ădire situat ă undea, pe la cap ătul satului. upă cerul lu'inat ca (i ua pe o ra( ă de aproape o sută de 'etri, era clar c ă nici o echip ăde po'pieri în ca( că ar e0ista aşa cea - nu s -ar &i putut apropia prea 'ult de locul incendiului. $u a 'ai r ă'!ne dec!t un 'or'an de cenuş ă &u'eg!nd ă, c!nd se a stinge de la sine. #ar= se între%ă ce -ar putea &i. eschise &ereastra şi scoase capul cu pruden ţă. $i'eni, nici ' ăcar în starea ei depresi ă, n -ar &i &ost din cale a&ară de ispitit de un ase'enea gestD (idurile castelului şi piscul ulcanic alc ătuiau o ertical ă de circa o sut ă de 'etri lungi'e. #ar= ă ăţ si' i c o apuc a'eţeala. :rii în os, spre st!nga5 ca%ina tele&ericului părăsise staţia şi o luase la ale. Heidi, cu capul scos pe o &erestruic ă, îi & ăcea se'ne cu '!na, dar #ar=, cu ochii sc ălda ţi în lacri'i, n -o ( ări. Închise gea'ul, se întinse pe pat şi- şi îndrept ă din nou g!ndul spre Nohn 'ith, neştiind dacă 'ai trăieşte sau nu. *poi îşi rea'inti de 'isteriosul incendiu din ale. 'ith şi cha&&er se &urişară prin dosul caselor, prăă liilor ăş i % er ăriilor, s tr duindu -se s ă r ă'!n ătot 127

ti'pul în întuneric. :recau ţiile, dup ă cu' au s ă-şi dea sea'a 'ith, erau îns ă e0agerate, punctul de atracţie în acea noapteă &iind, ă & r îndoial , gara în ă&lăc ţri. olda ii şi localnicii ăţ î'p!n(iser uli a care ducea re%uie îşi ă-i un incendiu (ise el,într-acolo. udec!nd dup ă str ăclucirea cerului şistraşnic, trosnetele care se au (eau de la 'a i %ine de o sut ă de 'etri, autate de !ntul ce % ătea în direc ia ţ opus ă. a diersiune, era un splendid succes. *unseră în dreptul uneia dintre pu ţinele construcţii din piatr ă ale satului - un soi de ha'%ar uriaş, cu porţi du%le în spate, care se înecina cu o ă gara. *colo ( ceau curticicăă ce ăp rea a ad posti un c!tea 'aşini prăăp dite, cele 'ai 'ulte & r ro i, ăţă (eci de 'otoare ruginite şi piese disparate, precu' şi o gr ă'ad ă de %idoane de petrol. e strecurar ă cu precauţie printre 'or'anele de &iare p!n ă la uşi. heile &alse se potriir ă de 'inune. 3ntrar ă, îşi aprinseră lanternele şi încuiar ă la loc. otul dur ă c!t ar &i nu'ărat p!nă la cincispre(ece. !tea strunguri şi niscai scule auto'ate ocupau o parte din gara. +estul înc ăperii ad ăpostea di&erite 'aşini, 'aoritatea nişte echituri. "ui 'ith îi atrase i'ediat atenţia un auto%u( 'are, gal%en, parcat e0act în dosul uşilor du%le de la intrare. ra un auto%u( poştal, din genul celor &olosite în *lpi, cu coada at!t de proe'inent ă Kpentru a &ace &a ţă serpentinelor periculoase) înc!t roţile din spate p ăreau a &i &i0ate la 'ilocul a0ei ehicolului. În &a ţa saşiului &usese ane0at un plug uriaş de ( ăpad ă, &apt deloc neo%işnuit în 'unţi pe re'e de iarnă. ; :ro'ite, aiA între% ă 'ith.

128

; ac-aş &i destul de opti'ist s ă cred c ăo s ăne 'ai întoarce' reodat ă pe -aici, as (ice c ă da, răspunse cha&&er, acru. ăăţ tia i c e0ist aiciA ; rept cine ' ă iei, ghicitor în steleA ineîn'ith ţeles cse ă ştia'. urc ă la olan. heia era în contact.  răsuci, cu ochii pe acul indicatorului de %en(in ă, care se 'işc ăăp!n ă la u' tateaăcadranului. 6 si %utonul &arurilor din &a ţă şi -l eri&ică. ecurile se aprinser ă. e'arorul &uncţiona de îndat ă, dar 'ith întrerupse contactul în secunda ur'ătoare. cha&&er ur'ărea spectacolul cu  ădit interes. ; :resupun c ă ştiaţ iăc ă  tre%uie u n p er'is special pentru un ase'enea ehicol, nuA ; *' unul pe undea, pe-aici. :une în spate u'ătate din cantitatea de e0plo(i. ă-i (or. Heidi s-ar putea s ă co%oare cu ca%ina ur' ătoare. 'ith s ări din 'aşin ă, se d use la ieşire, trase (ăoarele de sus şi de os şi î'pinse, dar uşa nu cedă 'ai 'ult de doi-trei centi'etri. ;  lac ătul pus, constat ă el, sec. cha&&er studie cu priirea plugul 'asi de oţel, &i0at în %otul auto%u(ului şi c l ătin ă din cap, parc ă a pagu%ă5 ă . $u re(ist ... ; Gn a' ăr!t deă lac t, oă echitur Î'i pare r ău de el< $insoarea încetase, dar !ntul % ătea acu' straşnic, dinspre est. #ase de nori negri goneau pe cer, iar alea era c!nd scu&undat ă într -un întuneric su'%ru, c!nd lu'inată or%itor de ra(ele str ălucitoare ale lunii. "a c ap ătul satului, îns ă, nici po'eneal ă de ast&el de alternan ţe lu'in ă-întunericD  ăp ăile care 'istuiau gara scoseseră luna din co'peti ţie. "a nici o 129

sută de 'etri de sta ţie, ca%ina &unicularului se scutura în&ricoşător în % ătaia !ntului n ăpra(nic, dar, pe ă' ăsur ce ă co%ora, leg natulă se a tenua şi î ncet cu totul la punctul ter'inus.  ţulti' s'ucitur Heidi,în singura ă, îşi &ăcu apariă ia. inea ă ă şi ă&luier surdinpasager pri'ele 'ăsuri din >"orelei?. e r ăsuci pe c ălc!ie şi se apropie, cu paşi rari, de două siluete al%e, ghe'uite într-un colţ. ; În lu'ea noastr ă, tipi de -alde 'aiorul 'ith n-au cu' s ă se pr ă%uşeasc ăîntr -o prăpastie, rosti ea cal'. Făcu un neaşteptat pas înainte şi -i î'%r ăţişa pe r!nd, s ărut!ndu -i pe o%rai. ar tot 'i-a' & ăcut grii din pricina oastr ă, ad ăug ă ea. ; Foarte %ine, ţine-o tot aşa, dar, în priinţa lui, n-ai de ce, (ise cha&&er. Heidi ar ăt ă cu '!na înspre cap ătul satului. eşi la o distan ţă aprecia%il ă , prieliştea ă g rii în &lăcări era un ade ărat spectacol. ; *sta-i opera oastr ăA< ; in greşeal ă, e0plic ă 'ith. ; Îhî, i-a alunecat '!na, co'plet ă cha&&er. ; oi doi ar tre%ui s ă  ăpre(enta i ţ la un concurs de odeil, drept cuplu de co'ici. +edeeni %rusc, graă5 #ar= crede c ă a ţi 'urit a'!ndoi. ; În schi'%, eissner crede e0act pe dos, (ise 'ith. #aşina care s-a pr ă%uşit peste parapet era goală, aşa c ă tipii sunt pe ur'ele noastre. ; $u ' ă surprinde, şopti &ata, ia prii ţi ce 'ai incendiu< up ă o pau( ă, relu ă pe un ton su'%ru5 $u nu'ai ei sunt pe ur'ele oastre. Ora'er ştie c ă sunteţi agen ţi %ritanici, într -o 'isiune de salare a generalului arna%=. 1E

; 3a te uit ă... & ăcu 'ith, cu un aer g!nditor. # ă între% ce păsărică o &i ciripit chestia asta în scoica urechii lui Ora'er.  p ăsă ric ă enit ă tare de departe, cred eu. ;; $i'ic, e tot n-are îndrugi acoloA ţă. i'portan ; u' adic ă, n -are i'portan ţăA $u în ţelegi odatăA îl i'plor ă ea, cu disperare în glas. i ştiu, sau or a&la dintr-o clip ă într -alta c ă sunte ţ i în ţă ia . :rin ţ ur'are, se aşteapt ă ăs ă  &ace iţapari ia acolo, sus. ; ai, scu'pa 'ea Heidi, intereni cha&&er, dar tu ignori su%tilit ăţile ocului5 ceea ce nu ştiu ei, în schi'%, este c ă noi şti' c ă sunte' aşteptai. el puţin, ca' asta e ideea 'ea. ; Fluieri în pustiu, locotenente. i înc ă cea5 prietenii noştri ur'ea( ă s ă &ie aduşi la castel dintr -un 'inut în altul. ; :entru interogatoriuA între%ă cha&&er. ; #ă-ndoiesc c-ar &i &ost inita ţi la ceai, (ise &ata, înţepat. ; orect, încuiin ţă 'ith, ăurc ' şi năoi odat cu ei. ; În aceeaşi ca%in ăA Nudec!nd dup ă tonul între%ării, alt'interi &or'ulată li'pede, Heidi nu ă ţ părea a ă&i conins c 'aiorul e în toate 'in ile. ; $u >în?, ci >cu?. 'ith se uit ă la ceas. *uto%u(ul din garaul lui ul(.  ă &ii acolo în 8E de 'inute. i... h'... adu dou ă l ă(i cu sticle de %ere, goale. ; ou ă ă l (i cu... %ine, %ine, ă ăsigur c da, & cu Heidi, acu' conins ă de -a %inelea. unteţi ne%uni a'!ndoi. ; e ede de la o poşt ă în &iece cu!nt şi &iece &aptă, &u de acord cha&&er. *poi, redeenind serios5 11

+oagă-te pentru noi, scu'po. 3ar dac ă nu ştii nici o rugăciune, ţine -ne pu'nii str!nşi, p!nă-ţi în ţepenesc. ;  ă rogă s  ţîntoarceă i, îi i'plor ea. 6lasul i se &r!nseD au o e(itare, de parc ă ar &i rut s ă adauge cea, dar se r ăsuci peă cînălc!ie plec ă. cha&&er se uit ur'aşiei, ad'irati5 ; :rii ţi -o pe iitoarea doa'n ă cha&&er, rosti el, pe un ton sole'n. a' n ăr ă aş şi repe(it ă , aş (ice... dar, o chestie a'u(ant ă, 'i s -a p ărut c ăi -au dat lacri'ile acu', la s&!rşit. ; :oate c ă şi tu ai &i n ăr ăaş, repe(it şi e'oti, dacă ai &i trecut prin ce -a trecut ea în ulti'ii doi ani şi u'ătate, îl replică 'ith, 'orocănos. ; :oate c ă lucrurile n -ar sta chiar aşa, dac ă ar ştii şi ea cea 'ai 'ult despre ceea ce se petrece... ; $-a' ti'p s ă &ac instructa co'plet la toat ă lu'ea. ; *sta a ţi putea s -o 'ai (ice ţi o dat ă. ecretos 'ai sunteţi, şe&ule< ; a' aşa. 'ith se uit ă la ceas. e n -aş da să se gr ă%easc ă ăia< ; # ă rog, asta -i ala%il nu'ai pentru du'neaoastră. aM... c!ndăo săă... dac o s reuşi' să... plec ă' de -aici, ine şi ea cu noiA ; ine s ă in ăcu noiA ; u' cine, Heidi, %ineînţeles< ; Heidi, %ineîn ţeles< ac ă i(%uti', iar asta depinde de #ar=, iar #ar= a &ost adusă de... ; ine, 'i-aunge. cha&&er r ă' ăsese cu priirea pironită în ur'a &etei care se îndep ărta. e sen(aţie a &ace ea la ao= 6rill, rosti, g!nditor.

12

Capitolul 6 ecundele se pre& ăceau lent în 'inute, iar 'inutele, la r!ndul lor,'ai se s&!rşea. scurgeaurecu şi 'ai încet, un ca într-o agonie ce nu se aproape s&ert de ceas, r ăsti'p în care lu'ina str ălucitoare a ra(elor de l un ă şi %e(na total ă se tot succedar ă, de reo dou ă(eci de ori, datorit ă trecerii norilor înneguraţi deasupra ăii. Frigul se înteţise şi cei doi ă ă p!n ă în ' dua oaselor. p!ndari înghe ţaser ontinuară însă eghea. $-aeau încotro5 la chloss *dler nu puteau aunge &ăăr ă>suit ?, iar ţ >înso itorii? se l ăsau aştepta ţi. ăceau a'!ndoi, &iecare ad!ncit în propriile-i g!nduri. 'ith n-aea cu' ghici ce-i trecea lui cha&&er prin 'inteD poate era scu&undat într-o reerie în care se edea instigatorul unor %usculade în niscai c!rciu'i londone(e în est nd. !t despre sine, cu te'pera'entul s ău prag'atic, se concentra asupra iitorului i'ediat, repri'!ndu-şi orice alte idei. ra tot 'ai îngriorat din pricina &rigului cu'plit care risca s ă le î'pu ţine(e şansele de a aunge la castel n e ăţăt 'a i. În ciuda ă& aptului ă c trop iau d e (or şi-şi 'işcau %raţele, gerul îşi în&igea col ţii tot 'ai ad!nc în trupurile lor. :entru 'isiunea care-i aştepta, aeau neoie de &or ţă &i(ic ă şi de capacitatea de a reacţiona rapid, iar ei si' ţeau cu' li se sleiesc puterile. e între%ă, la un 'o'ent dat, ca' ce sor ţi de i(%!nd ă le -ar da un agent de pariuri la cursele de cai, dar alungă iute g!ndul ăsta su'%ru. !nd nu ai de ales, n-are nici un rost s ă &aci ast&el de specula ţiiD în &ond, tot aeau să se lă'urească în cur!nd, direct. #ult-aşteptata >co'panie? sosi, în s&!rşit. 1

ouă auto'o%ile de ca'panie ale *lpenIorpsului, pri'ul cu sirenă şi cu &aruri or%itoare, !!iră pe uli ţa 'are a satului e0act în interalul c!nd luna îşi & ăcuse din nou apari ţia dintre nori, sc în lu'in întreaga ale. 'ith cha&&er se ăld!nd uitar ă la cer, apoiăschi'%ar ă ăpriiri ă întreşiei. F r un cu!nt, se ascunser ă 'ai %ine în conul de u'%r ă al laturii estice a sta ţiei. raser ă piedica pistoalelor auto'ate ch'eisserD declicul se au(i ne&iresc de tare. #otoarele se opriră şi &arurile se stinser ă %rusc, în clipa c!nd cele două 'aşini traseră la scară. in ă ăn ă lir nişte indii(i ăcare se aliniar rapid. 'ith ele nu'ără doispre(ece5 un o&i ţer, opt ostaşi, arraciola, ho'as şi hristiansen. ele opt santinele aeau ar'ele pregătite de tras - precau ţie alt'interi inutil ă, întruc!t pri(onierii erau cu '!inile legate la spate. *şadar, ar'ele nu erau preg ătite pentru pa(a ostatecilor, ci pentru a le ( ăd ărnici, lui 'ith şi lui cha&&er, orice încercare de a-i sala pe cei arestaţi. >e-i drept, noi doi ne-a' c!ştigat o &ru'oas ă reputaţie?, g!ndi 'ith. u toate acestea, spectacolul nu era neliniştitor, %a, di'potri ă5 dac ă ne'ţii ar &i cunoscut ade ăratul 'oti al pre(en ţei ţ sale în aaria, ar &i ştiut c ă pentru înso irea pri(onierilor p!nă sus, era su&icient ă şi o puşc ă cu aer co'pri'at, că tot nu s -ar &i înt!'plat cea. ei doispre(ece intrar ă, unul c!te unul, în staţie. 'ith îi & ăcu se'n lui eha&&er. Îşi at!rnar ă ch'eisserele pe u' ărD se căţă rar ă iute,ăă & r (go'ot, pe acoperişul a%rupt şi lunecos al cl ădirii, apoi se t!r!r ă aneoie spre 'uchia dinspre &a ţad ă, de su% care ur'a s ă apar ă ca%ina &unicularului, pentru a-şi începe lunga curs ă spre castel. 'ith îşi 14

dădea %ine sea'a c ă po(i ţia lor era e0tre' de riscantăD în ciuda echipa'entului al%, de ca'u&la, oricine s-ar &i ni'erit să-şi ridice ochii spre ei, i-ar &i (ărit i'ediat. in &ericire, nu trecu ni'eni. pectacolul g ării c!nd incendiate puhoi de gurgratuit ă casc ăal . *poi, ca%inaatr seăsese puse un în 'işcare, luna disp ăru su% p ătura de nori. *şteptară, încorda ţi, iirea ca%inei de su% streaşinăD co%or!r ă picioarele şi, c!nd ar' ătura de suspensie aunse în dreptul lor, se ag ăţar ă de ca%lu, lăs!ndu-se să alunece uşor pe acoperişul ca%inei. #ar= stră%ătu cu pas uşor culoarul întunecos cu pardoseal ă de piatr ă, nu' ăr!nd din 'ers uşile. "a a cincea, se opri, îşi lipi urechea, apoi se aplec ă şi trase cu ochiul pe gaura cheii.  ătu uşor, dar nu -i răspunse ni'eni. ă ă ătu înc o dat , 'ai tare. *ceeaşi tăcere, încerc ăţ clan a5ăuşa era încuiat . coase din poşetăăoă leg tur de cheiă&alse. !nd d du de cea potriită, se strecur ă iute în ăuntru şi aprinse lu'ina. daia, ' ăcar c ă aea acelaşi pat de &ier preă(ut de regula'ent, era considera%il 'ai %ine 'o%ilată dec!t a ei5 coor 'are, dou ă &otolii, un scăunel pe care se a&la o uni&or' ă de %erstleutnant7, un şi&onier 'asi şi un scrin acoperit cu o plac ă de sticl ă, pe c are ( ăceau un centiron, o puşcă şi un %inoclu. #ar= încuie uşa, scoase cheia din %roască şi se îndreptă spre &ereastră, trăg!nd-o în sus. coase capul. onstat ă c ă se a&la e0act deasupra acoperişului sta ţiei de &unicular, acoperiş e0tre' de înclinat, care pornea chiar din (idul castelului. e 7

"ocotenent colonel Kger'.) K$..) 1@

retrase. coase din poşet ă un ghe' de s&oar ă de al cărei ă cap ăt era legat oăgreutate, îl aşe( pe pat, apoi scoase %inoclul şi se uit ă spre sta ţie, în ale. Bgri%ulită, potrii lentilele p!n ă ce prinse în o%iecti linia ca%lurilor onştient ă că înşeia, desluşi aeriene. în depărtare conturul ca%inei care aunsese, parc ă g!&!ind, 'iloc, şi înainta spre în ăl ţi'i cu groa(nice, în ra&alele !ntului.

nu se puteaal întunecat la pilonii din hurduc ături

ulcaţi pe acoperiş, 'ith şi cha&&er se ag ăţau cu disperare de ar'ătura de suspensie, singurul lor ă de ghea ţă punct de spriin. :e poghi ţa groas , n-aeau cu' s ă se propteasc aşa c ă în ăătrii,lpi,c!nd trupurile le alunecau la oiaă înt!'pl într -o direcţie, c!nd într-alta, la &iecare s'ucitură a ca%inei. #uşchii '!inilor, ai %ra ţelor şi ai u'erilor li se încordaseră 'ai cu'plit dec!t se aşteptase 'ith, iar greul a%ia aea s ă in ă. cha&&er îşi r ăsuci g!tul şi prii în os. :rieliştea era a'eţitoare, pe drept cu!nt i se t ăie ă ă .ăoat alea p rea a se roti de -a răsu&larea de groa( lungul unui arc de 4@ de grade. *cu' edea şirul de pini de pe panta estic ă, acu' disp ărea alea de su% ei, pentru ca, în clipa ur' ătoare, s ă ai% ă su% ochi ar%orii de pe ersantul estic. e &or ţă să prieasc ă nu'ai în sus, dar nici aşa nu &u 'ai %ineD lu'inile de la astelul ulturilor se roteau în aceiaşi carusel ne%unesc. :arc ă s -ar &i dat într-una din 'aşinile in&ernale dintr-un parc de distracţii, gen >'ontagne russe?, cu di&eren ţa, deloc neglia%il ă, c ă toate acelea erau pre ă(ute cu centuri de siguran ţă şi alte 'ecanis'e care îl î'piedicau pe pasager s ă (%oare de pe scaun. !ntul se t!nguia a'arnic printre 1C

ca%lurile şi ar'ăturile de suspensie. cha&&er se uit ă în altă parte, str!nse din pleoape şi scoase un gea'ăt. ; ot 'ai cre(i că 'ilocul de transport cel 'ai prost din calulA ci('ele îl între%ăşi'ith, ureche. ; alu'e ţi -'ieînapoi şaua, la (ise cha&&er, sc!ncind apoi cu glas şi 'ai disperat5 ai de 'ine, nu, niciodată< :e neaşteptate, luna reap ăru, sc ăld!ndu -i pe cei doi % ăr%a ţi în lu'ina ei palid ă şi rece. alcul!nd 'o'entul în care încleştarea %ra ţelor risca s ă slă%easc ă ă, îşi traser glugile peste ăă ochi şi se & cur una cu acoperişul. "a chloss *dler, dou ă perechi de ochi ur'ăreau cu în&rigurare înaintarea c ă(nit ă a ca%inei, a&lată acu' în % ătaia lunii. u %inoclul, #ar= distinse clar siluetele culcate pe acoperiş. :rii c!tea clipe, după care renun ţă, întorc!ndu -şi priirea în gol, cu chipul golit de e0presie, e-a lungul crenelurilor, la reo cincispre(ece 'etri deasupra capului ei, patrula o santinel ă cu ar'a laău' r ţşiţ o chii a inti i asupra &unicularului care se t!ra încet, în sus5 dar nu re(istă 'ultă re'e. eşi cu ci('e şi ' ănuşi şi în&o&olit p!nă-n din ţi, soldatul tre'ura de &rig. $u era o noapte de conte'plat stelele, aşa, aiurea. 3ndi&erenţa era o stare de spirit cu totul a%sentă printre pasagerii de pe acoperişul ca%inei, care parcurgea acu' seg'entul &inal al traseului cel dintre ulti'ul pilon şi sta ţia de la castel. Gr'a 'o'entul adeărului, 'inutul &inal în care, a'!ndoi, cugetă 'ith, risc ă s ă-şi (dro%easc ă oasele în prăpastia ad!nc ă. 17

e uit ă pe cer. "una continua s ă naighe(e 'aiestuos pe cr!'peiul de senin, dar se apropia de un alt nor. Bidul castelului, la poalele c ăruia se a&la ă ertical chiar deasupra lor. staţia, ţseă în l a pe a%ina str o pantdeă &oarte , înc!t ă ă% tea ă 'ult se apropiase at!tacu' de ţăruşula%rupt ulcanic de puteau s ă-l atingă cu '!na. Nos, pe colinele de la %a(a piscului, ( ărir ă santinelele de pa( ă şi do%er'anii lor, reduşi la di'ensiunile unor g!ngănii. ; 3 se potrieşte, nuA între% ă cha&&er, hodoronc-tronc, cu o oce r ăguşit ă de e'o ieD ţ chipu -i trăda încordare şi tea' ă. Fru'os nu'e< ; espre ce or%eştiA ; Heidi< ; ai< 'ith aea priiri pironite pe cl ădirea staţiei, de care se apropiau ertiginos.  chea' ă thel. ; $u era 'usai s ă 'i -o spuneţi, & ăcu cha&&er, pe un t on de ' !hnire ipocrit ă. *'u ţi îns ă c!nd îşi îndreptă ochii în direcţia în care se uita 'ith. u o oce g!tuit ă, rosti, în s&!rşit5 * iţ  ă(ut panta a&urisitului ăla de acoperişA ; "a asta ' ă uita'. 'ith scoase cu ţitul din teacă şi -şi încleşta iute cealalt ă '!n ă de %ra ţul de suspensie, în secunda în care o s'ucitur ă iolent ă &u c!t p-aci să-l dea os. :reg ăteşte -ţi cu ţitul şi &ereasc ă s&!ntul să-l scapi dintre degete< "una se ascunse dup ă o p ătur ă de nori. alea se scu&undă în %e(n ă. dat ă cu apropierea ca%inei de staţie, c!nd leg ănatul i se 'ai do'oli, 'ith şi cha&&er se retraser ă, încet -încet, spre partea din spateD se ridicar ă iute în picioare şi înş& ăcar ă &iecare, cu '!na pe care o aeau li%er ă, ca%lul tele&ericului, lupt!ndu-se din r ăsputeri s ă-şi 'en ţin ă echili%rul pe 18

poghiţa înşel ătoare de polei. !nd trecur ă şi de ar'ătura de suspensie, 'ith plona înainte, pră%uşindu-se pe acoperişul sta ţiei. u dreapta, în&ipse cuţitul o%lic în os. "a'a se î'pl!ntă ad!nc în le'n. upăinstantaneu, o clip ă, cha&&er cu ţitul pătrunse darateri(a la'aşi el, se iar&r!nse. "ocotenentul îşi desprinse degetele de pe '!ner şi-şi în&ipse, disperat, unghiile în gheaă, (g!riind poghiţa, dar nei(%utind s ă se ă ţ sus in . Îşi scoase ţ cu din ii 'ănuşa st!ngă şi se propti în a'%ele '!ini, cu toat ă &orţa de care era în stare. +it'ul alunec ării încetini, dar nu su&icient. !nd nu 'ai g ăsi nici un punct de spriin pentru picioare, îşi d ădu sea'a c ă începuse s ă alunece peste 'uchia acoperişului, şi c ă pri'ul o%stacol de care se a i(%i trupul s ău în c ădere a &i st!nca situată la %a(a ţăruşului ulcanic, ca' la o sută de 'etri în ale. !t despre 'ith, el c ă(use într -o po(i ţie cu ţă ă ial. *%ia dup totul di&erit ă de cea calculat ini c!tea secunde  ă(u c ă cha&&er nu se a&la al ături de el. e răsuci în cerc şi -i ( ări chipul al%it de spai' ă. a ă %r ţ(d!nd ghea a prin cea ţă, au i'aginea unghiilor şi a trupului care luneca tot 'ai tare, ur'!nd a se pră%uşi în gol. u st!nga, îl înha ţă pe cha&&er, &ulgerător, de încheietura '!inii drepte, cu o &or ţă care, chiar în î'preur ările acelea, îl & ăcu pe locotenent să icneasc ă de durere. +ă'aseră aşa, ne'işca ţi, c!tea clipe, cu %raţele şi picioarele larg ă ţdes& ţcute, lipi i de supra&a a lunecoasă a ghe ţii. ia ţa a'!ndurora depindea de cuţitul su% ţire de care se ţinea 'ithD cha&&er, susţinut de %ra ţul încordat al acestuia, începu s ă se t!rască, centi'etru cu centi'etru, în sus. up ă 19

trei(eci de secunde grele, aunse la acelaşi niel cu 'ith. ; Ăsta nu -i piolet, ci doar un cu ţit, nu 'ai re(istă 'ult, (ise 'ith, cu un glas ca de iasc ă. *ltul nu 'aileit aiA de puteri, incapa%il de a scoate ' ăcar un sunet, cha&&er d ădu din cap c ă nu. ; reun pioletA +ăspunsul &u acelaşi. ; "antern ăA e data asta, cha&&er & ăcu se'n c ă da. e scotoci cu st!nga reuşind, în cele din ur' ă, s ă e0tragă de undea, din costu'ul care -l st!nenea, o lanternă. ; eşuru%ea(-o, scoate-i &undul şi %ateria şi aruncă-le, îi spuse 'ith. "ocotenentul îşi duse '!na st!nga spre cea dreaptă, prinsă în cangea '!inii lui 'ith, e0trase &undul şi %ateria şi &i0 ă cilindrul gol în ghea ţă , răsucindu-l spre sine. Îşi 'işc ă dreapta, iar 'ith slă%i str!nsoarea. +ă'ase apoi i'o%il. 'ith (!'%i5 ; Încearc ă acu' ăs ăţ' ii tu pe 'ine. cha&&er îl prinse de încheietura '!inii st!ngi. #aiorul îşi desprinse cu pr uden ţă degetele de prăselele cu ţitului. orpul lanternei pro'itea s ă re(iste.ă  ăp t!nd încredere, ă'ith ţ sap cu cu itul o sco%itură în le'n, în care s ă-şi poată propti pal'a ăţăc rat. ă Îi d du lui cha&&er unealta, ăă îndoită, la îşi l s costu'ul în os, p!n ă la %r!u şi des& ăşur ă c!tea %ucle de &r!nghie, leg!nd str!ns cap ătul li%er de cureaua celuilalt. ; *cu', cu cu ţit şi lantern ă , ăcre(i ţ c te po i ţineA 14E

; u' adic ăA cha&&er încerc ă re(isten ţa celor două o%iecte şi (!'%i, ce -i drept, ca' crispat, dar (!'%i. up ă spai'a pe care a' tras -o... h'... a ţi ă o 'ai'u ţă ăţă c r!ndu -se într-un ă(ut reodat cocotierA #ar=, a&lată în odaia situat ă la circa 1@ ' etri deasupra capetelor lor, se retrase de la &ereastr ă şi tr!nti %inoclul pe scrin. În degetele-i tre'ur!nde, partea 'etalic ă a instru'entului (orn ăi ca nişte castaniete pe un ring de sticl ă. +eeni la gea' şi începu să lase în os &r!nghia preă(ută cu o greutate. 'ith ispr ăi căţă ratul pe panta acoperişuluiD îl prinse pe cha&&er de '!n ă, se înăţă l în picioare pe porţiunea plat ă şiăă des& şur ulti'ele %ucle din &r!nghia r ăsucită în urul taliei. În ciuda te'peraturii cu 'ult su% (ero grade, cha&&er îşi şterse &runtea de sudoare, a%undentă ca pe re'e canicular ă. ; Frate, e0cla' ă el. Î iţ datore( un contra-sericiu, cu' ar &i, de pild ă, un %ilet de &unicular... 'ith r!ni esel, îl înş&ac ă de u' ăr, se întinse şi apuc ă &r!nghia care at!rna.  scutur ă de dou ăori şi coarda, '!nuit ă de #ar=, se ţăîn ă l uşor. 'ith aşteptă cele ă ădou scutur turi de ă s us - se 'nalul c &usese %ine &i0at ă şi c ă putea începe urcuşul. *unsese la u'ătatea distan ţei, c!nd, de dup ă nori, reapăru luna. ilueta lui 'ith, în uni&or'a de !nător de 'unte, se desena per&ect pe al%ul strălucitor al (idurilor castelului. + ă'ase acolo, at!rnat, neîndr ă(nind s ă &ac ă nici o 'işcare, c!t de 141

'ică, nici ' ăcar s ă-şi arunce o priire în sus sau în os, de tea'a de a nu &i cu'a (ărit de ina'ic. cha&&er, care se a&la la reo opt 'etri 'ai os, scrută alea de dup ă 'uchia acoperişului sta ţiei. antinelele, de c!ini, continuau acă se or înso uitaţite în sus, îl or îşi descoperi pe rondul. 'ith i'ediat. 3'%oldit de cel de-al şaselea si'ţ, cel de -ţi &ace p ărulă ' ciuc , cha&&er ă îşi ridic priirile, d!ndu-şi capul pe spate. Înle'ni de-a %inelea5 santinela de pe castel îşi ispr ăise rondul şi se spriinea cu '!inile de parapet conte'pl!nd alea, cu ochii a ţinti i, asupra ulti'elor ăă &l c ri ce 'istuiau gara. $u'ai puţin s ă-şi &i co%or!t priirea şi sigur l-ar &i reperat pe 'ith într-o clip ă - şi gata, totul s -ar &i dus de r!p ă. u dreapta, cha&&er îşi scoase încet "ugerul, cu a'orti(orul pregătit, spriinindu -l, dup ă tehnica poliţiştilor, pe încheietura '!inii st!ngi. ra a%solut sigur c ă l -ar &i ni'erit 'ortal din pri'ul &oc, dar pro%le'a era alegerea 'o'entului, c!nt ărirea şanselor. ac ă aştepta clipa în care or &i  ă(u i,ţ riscul era ca soldatul s ă dea un chiot de alar' ă şi s ă se &ereasc ă înainte de a apuca s ă apese pe tr ăgaci. acă trăgea în el înainte de acel 'o'ent, se iea un alt pericol5 cadarul se putea rostogoli peste parapet, (dro%indu-se de acoperişul sta ţiei, dup ă care s ă alunece 'ai departe, în ale, în prea'a patrulelor şi a c!inilor.  posi%ilitate şi nu o pro%a%ilitate, g!ndi cha&&er5 i(%it de glon ţ corpul ar c ădea, aproape cert, pe o parte. cha&&er nu tr ăsese niciodat ăăă, & r aertis'ent, asupra unui se'en, dar de data asta n-ar &i e(itat s-o &ac ă, şi înc ă cu s!nge rece. Fi0 ăpata lu'inoasă de pe toracele soldatului şi începu s ă apese uşor pe tr ăgaci. "una disp ăru dup ă un nor. 142

cha&&er l ăs ă ar'a os, cu o 'işcare lent ă, şi -şi şterse din nou sudoarea de pe &runte. :e o ase'enea noapte, gestul aproape că deenise un tic. 'ith aunse la &ereastr ă.  ări prichiciul, apoi scutur &r!nghia des dou ă orişi -el.se'nalul pentruă ca cha&&er ă urce În odaieconenit era un întuneric de să-ţi %agi degetele în ochi. *%ia apuc ă s ă se apropie de patul de ca'panie, tras la gea' ca ancoră pentru coarda de pe (id, c!nd cinea i se aruncă de g!t şi prinse a -i 'ur'ura nedesluşit la ureche5 ; Haide, haide, uşurel, protest ă 'ith, l ăguit, lupt!nd s ă-şi recapete r ăsu&larea. Îşi adun ă totuşi, puterile, şi o î'%r ăţişa. >#ani&estareă  dit de indisciplină în e&ectuarea 'isiunii, dar, de data asta, n-o să raporte( 'ai sus? g!ndi 'aiorul... Fata r ă'ase ag ăţă at deăel,ă t cut ă , p!n c!nd îşi &ăcu apariţia şi locotenentul cha&&er, care îşi t!rî trupul peste pera(, pr ă%uşindu -se, epui(at, pe so'ieră. *%ia îşi tr ăgea su&letul, cu aerul unui o' care trecuse prin 'ulte. ; În coş'elia asta... nu sunt ascensoareA între%ă el, g!&!ind. ; Ţi-ai pierdut antrena'entul, îi r ăspunse 'ith, sec, îndrept!ndu-se spre uş ă. + ăsuci co'utatorul, apoi stinse iute lu'ina. Fir-ar...< ag ă &r!nghia înăuntru şi trage perdeaua< ; *şa erau trataţi ăia de pe galere, pe re'ea ro'anilor, se ăicări cha&&er, dar ordinul &u e0ecutat c!t ai (ice peşte. În ti'p ce 'ith 'ut ă patul la loc, locotenentul !rî &r!nghia în sacul de p!n( ă, în care, pe l!ngă salopetele de ca'u&la şi ch'eissere, se 'ai a&lau nişte grenade şi un stoc de e0plo(i%il. 14

e-a%ia ispr ăi de legat sacul la gur ă, c!nd au(i (go'otul unei chei r ăsucite în %roasc ă. 'ith îi & ăcu se'n &etei ăă să r '!n pe loc, iar el se propti iute înd ăr ătul uşii. cha&&er, în c iuda st ării sale de epui(are lungiGşa pe se podea în spatele ă, se patului, cu iu ţeala&i(ic unei pisici. deschise şi în prag îşi & ăcu apari ţia un locotenent -'aor care se opri %rusc, d!nd cu ochii de #ar=, ce încre'enise, cu '!na la gur ă. 0presia de ui'ire de pe chip l ăs ăloc unui sur!s larg de pl ăcute anticipa ţii. : ăşi în odaie, dar %raţul lui 'ith loi ca &ulgerul. !n ărul o&i ţer se pră%uşi. 'ith se apuc ă s ă cercete(e planul castelului, pe care i-l d ăduse #ar=, r ăsti'p în care cha&&er îl legă &edeleş pe intrus cu &r!nghia de nailonD îi puse căluş şi -l î'pinse, în po(i ţie ghe'uit ă, în dulap. a ă'ăţsur de precau ie, propti patul ă cu spetea(a în uş . ; 6ata, şe&ule,  ă stau la dispo(i ţie. ; *şa. #-a' orientat. #ai înt!i, la st!nga, pe scări în os, pe ur' ă a treia, la dreapta. alonul auriu. *colo e salonul de recep ţii al colonelului Ora'erD protocol co'plet, plus galeria 'enestrelilor. ; e-i aia, >galeria 'enestrelilor?A ;  galerie pentru 'enestreli. *poi, ur'ătoarea la dreapta, şi aunge' în aripa de est. o%or!' iar, a doua la st!nga. entrala tele&onică. ; e ce acoloA *' t ăiat, doar, leg ăturile. ; $u şi pe cele dintre castel şi %ar ăci. e -ai &i rut, s ă-i &ace' s ă pun ă în stare de alert ăun regi'ent întreg de !n ători de 'unteA e întoarse spre #ar=5 licopterul 'ai e aiciA ; !nd a' enit eu, era. ; licopterulA se 'ir ă cha&&er. e s ă caute pasărea cu 'orişc ă în co'%ina ţia astaA 144

;  să-ţi spun eu ce5 indii(ii ar putea -o &olosi, &ie ca s ă-l care pe arna%= în alt ă parte Knu -i e0clus să &ie destul de neroşi la g!ndul c ăsunte' înc ăîn li%ertate), &ie pentru a î'piedica &uga noastră. ;; ac reuşiu' s -o şterge'. ă o' *sta-i chestia. te descurci la i'o%ili(area elicopterelor, locotenenteA În raportul du'itale se a&ir'ă c ă la data la care te -a' recrutat, scor'onindu-se pe &undul %utoiului, erai şo&er de curse cu 'ari perspectie şi un 'ecanic &oarte priceput. ; #-a' înscris oluntar, preci(a cha&&er, cu un aer de'n. !t despre pricepere, ştiu euA ar cu un ciocan de dou ă chile, î ţi scot din &unc ţie orice, de la %uldo(er la %iciclet ă. ; ar & ăr ă un ciocan de dou ăchileA $u sunte' la reuniunea 'aiştrilor ca(angii. ; *' reputa ţia unui lucr ător de &ine ţe. ; u' a' putea s ă ne (g!i' şi noi la 'aşinăria astaA o între% ă 'ith pe #ar=. ; inci paşi ai în colo, în direc ţia aia, r ăspunse #ar=, ar ăt!nd spre uş ă. oate &erestrele de pe coridoare dau în curte. 'ith deschise uşa, aruncă o priire în dreapta şi în st!nga pe culoar şi se îndrept ă, î'preun ă cu cha&&er, spre o &ereastră de pe partea cealalt ă. *pariţiile şi dispari ţiile lunii ne in&luen ţau cu ni'ic intensitatea lu'inii din curtea castelului. ouă lă'pi uriaşe, cu arc, str ăuiau, de -o parte şi de alta, porţile cu drugi grei. ăă alt ă la'p era aprins în ţ t ai cur ii,ădeasupra intr rii principale. "a celălaltăcap trei 'etri ţîn ăl i'e, pe (idurileădinspre r s rit şi apus, ă &useseră &i0ate patru &elinare speciale pentru re'e de &urtună. reo douăspre(ece &erestre de pe laturile 14@

de est şi de nord erau lu'inate. ea 'ai 'are intensitate o aea îns ă la'pa cu arc instalat ă deasupra elicopterului, acoperit acu' de o prelat ă. Gn tip în salopet ă erde, cu un chipiu cu co(oroc înalt, 'eşterea la 'otor. 'ith,ăîlînapuc %ra-iţ ă de pe cha&&er şi secea întoarser ă î'preun odaia unde aştepta #ar=. Închiser ă uşa dup ă ei. ; :lanul opera ţiunii se con&igurea( ă c!t se poate de clar, ' ă re&er la %locarea elicopterului. # ă duc spre poarta principală, le i'o%ili(e( pe cele patru santinele, le ştrangule( do%er'anii, secer la p ă'!nt două-trei persoane înar'ate care patrulea(ă în curte în per'anenţă, anihile( reoă dou (eciţ de solda i care %eau %ere în cantina de i(ai, iar după aia, îl lichide( pe indiidul care repară 'otorul şi, în &ine, %loche( elicopterul. locarea elicopterului e un &leac, nuA ; toarce' noi o soluţie, îl încuraa 'ith. ; $u ' ă îndoiesc,ă & cu cha&&er, ă ă & r entu(ias'. oc'ai de asta 'ă te'ea'. ; :ierde' ti'pul. e planul castelului n-o s ă 'ai ae' neoie. 'ith îl î'p ături şi -l d ădu lui #ar=. e încruntă c!nd &ata deschise poşeta, s ă-l puie la loc. oar ştii &oarte %ine c ă "illiputul tre%uie p ăstrat asupra ta şi nu acolo. Îi întinse pistolul #auser, pe care-l luase de la colonelul eissner. :e ăsta să-l ţii în poşetă. "illiputul îl porţi totdeauna cu tine. ; Îl ascund c!nd aung în ca'era 'ea, îi replică #ar=, pe un ton înţepat. ; i, în plus, cu locotenentul ăsta =anIeu în prea'ă... cu priirea lui po&ticioas ă, co'ent ă cha&&er, cu tristeţe. ia ă do'nului, acu' sunt un alt o'.

14C

; #intea lui pluteşte în s&ere 'ai înalte, ad ăug ă 'ith. e uit ă la ceas. *e' neoie de trei(eci de 'inute. e &urişar ă cu precau ţie, pe coridor, pe ca re -l parcurser însaă cu ioi şi sigur, ăc!nd un e&ort ăde sepas ascunde. 'ithne'ai& îşi leg ăna nici cu de(inoltură sacul încărcat cu ch'eissere, &r!nghie, grenade şi e0plo(i%il. recur ă pe l!ng ă un soldat cu ochelari, care căra un teanc de h!r ţoage, şi pe l!ng ă ă ăîncăăărcat , & r ca reunul din o &at ă ce ducea o ta ei să le arunce ' ăcar o priire. "a cap ătul coridorului, o luar ă la dreapta, aunser ă ă laă o scar circular , şi co%or!ră trei etae, p!n ă la parter. recur ă printr -un culoar scurt şi lat, cu c!te dou ă uşi de -o parte şi de cealaltă, şi se p o'enir ă în &a ţa uşii principale, care dădea în curte. 'ith o deschise şi se uit ă a&ar ă. :rieliştea corespundea aproape întru totul descrierii >însu&leţite? au(ite de la cha&&er5 solda ţii de pa( ă %ine înar'aţi şi c!inii poliţişti 'işunau peste tot, at!t de nu'eroşi înc!t i-ar &i (druncinat oricui st ăp!nirea de sine. #ecanicul în salopetă 'eşterea 'ai departe la 'otorul elicopterului. 'ith închise încetişor şi încercă apoi pri'a uşă pe dreapta. ra încuiată. ; Fii cu ochii-n patru, îi spuse lui cha&&er. *cesta se post ă la cap ătul coridorului. 'ith îşi scoase cheile &alseD la a treia încercare, %roasca cedă. Îi & ăcu se'n lui cha&&er s ă-l ur'e(e. Înăuntru, ădup ceă încuiar ăăuşa, începur s studie(e încăperea, sla% lu'inat ă - ceea ce, de &apt, le conenea - de &ascicolul ce p ătrundea prin &ereastraă & ăr o%loane, din curte. ă Îşiăd dur sea'a c se a&lau în sediul %rigă(ii de po'pieri a castelului. :e pereţi at!rnau cilindri cu suluri de &urtun, salopete de 147

a(%est, căşti şi topoareD pe duşu'ea erau înşirate po'pe 'anuale pe rotile, cilindri cu %io0id de car%on şi di&erite e0tinctoare pentru &l ăc ările i(%ucnite din apori de %en(ină sau dintr -un scurtcircuit. ;; :er&ect, 'ith. 'ai gro(a, încuiin ţă $ici c ăşopti se putea cha&&er. ar la ce anu'e  ă re&eri ţiA ; ac ă l ăs ă' pe reunul aici, n -are cu' s ă &ie descoperit dec!t în eentualitatea unui incendiu. larA *şaaa... Îl lu ă pe t!n ăr de %ra ţşi -l conduse spre &ereastră.ăFlă c ul la care ă lucrea( la elicopter e ca' de statura ta, nu ţ i se pareA ; $u-'i dau sea'aD şi dac ă ideea care  -a enit e aia la care ' ă g!ndesc eu c ă  -ar &i enit, nici nu ţin s ă a&lu. 'ith trase o%loanele, se duse la uş ă şi aprinse lu'ina5 ; *i tu reo idee 'ai %un ăA ; a ţi -'i un răga(, se t!ngui el. ; e unde să-ţi dau ce n -a'A coate-ţi haina şi stai cu pistolul a ţintit asupra uşii. # ă-ntorc într-o clipă. 'ith ieşi, închi(!nd uşa dup ă el, dar & ăr ăa răsuci cheiaD parcurse culoarul cel scurt, se duse în ţă la sc ri a elicopterului. curte şi & ăcu ţc! ia paşiă p!n 3l prii pe o'ul care lucra sus - un % ăr%at înalt, iguros, pe al c ărui chip prelung şi inteligent era ă ărit o e0presie ă întip su'%ră . >*ceeaşi 'in aş aea şi eu, dac ă aş lucra cu scule deă'etal, ă ă & r ' nuşi pe gerul ăsta?, cugetă 'ith. ; u'neaoastră sunte ţi pilotulA îl între% ă. ; $u s-ar (ice, aşa-iA replic ă o'ul, pe un ton sc!r%it. "ăăs os cheia de ţă piuli e s -şi su&le în pu'ni. "a e'pleho& au doi 'ecanici pentru 'aşin ăria asta5 148

un ţăran din ua%ia şi un ucenic &ierar din Har(< u' ţin la ţă ia , sunt neoit ăă s ' ocup singur de reparaţiile 'ecanice. e dori ţiA ; u personal, ni'ic. +eichs'areşalul +ose'e=er la tele&on. ; +eichs'areşalulA< $u-i nici un s&ert de ceas de c!nd a' or%it cu el. ; *dineaori s-a tele&onat de la ancelaria din erlin. e pare c ă-i cea urgent. 'ith si'ula o ă %dare5 ţ * i & ace 'aiăă%ţăine s  gr %i i. uşoară ner 3ntrarea principală, pe ur' ă pri'a la dreapta. 'ith se d ădu la o parte, priind în ur cu un aer &iresc. "a nici şapte 'etri de ei se a&la o santinelă cu un do%er'an în les ă, care nu le d ădu îns ănici o atenţie. staşul, ăcu ţ ă&a a !n ăt de &rig, ascuns în gulerul ridicat, şi '!inile în&undate ad!nc în %u(unare, respira aneoie în aerul înghe ţat şi era prea 'ăcinat de pr opriile -i ne&ericiri pentru a-şi 'ai pierde re'ea cu suspiciuni ridicole. :ilotul porni spre uşa principal ă, ur'at de 'ith, care -şi desprinse discret reolerul din toc, str!ng!ndu-i ţeaa în pal' ă. 3niţial nu ausese inten ţia s ă-l do%oare cu patul ar'ei, dar &u neoit s ă procede(e aşa. În clipa c!nd trecu pragul ca'erei şi dădu cu ochii de cha&&er, cu "ugerul aţintit asupra sa, pilotul ridic ă din u'eri, într-un gest care, după e0perienţa lui 'ith, se'ni&ica nu o tentati ă de re(isten ţă sau de atac, ci o che'are de autor, în cădere, &u prins de cha&&er şi culcat pe podea. ă , îl legar şi -i Îl de(%răăcar iute deă salopet puseră ăc luş, apoi ăîlălă sară s (ac , în stare d e inconştienţă, într -un col ţ. alopeta nu prea i se 149

potriea lui cha&&er, dar, la ur'a ur'ei, aşa-i orice salopetă5 'ai niciodat ă nu ine ca turnat ă. 'ith stinse lu'ina, deschise o%loanele, trase în sus partea in&erioară a &erestrei-ghilotină şi se d cuăcinea pistolulde preg tit, c!t sse nu ăduăă înd ă-a&ar poat &i ( răritt, de ă. at!t cha&&er a&la de-acu' pe treptele scăriţei de la elicopter. antinela din apropiere se pocnea cu pal'ele peste %ra ţe, ca să se 'ai înc ăl(easc ă. upă trei(eci de secunde, cha&&er reap ăru pe trepte, ţin!nd în ă ă'!n o pies de ă la 'otor.  ridic , chipurile pentru a o e0a'ina 'ai îndeaproape, d ădu din cap a leha'ite, schi ţă apoi un gest ag de salut către nea' s tor de al turi şi se îndrept ă ul nep ă ă. :!n spre uşaţ ăprincipal ă c!nd ă ă ăs aung în ca'era de pa( ă contra incendiilor, 'ith apucase s ă trag ă o%loanele la loc şi s ă aprind ă lu'ina. ; * 'ers iute, îi l ăud ăşe&ul. ; pai'a- ţăi d aripi, e oăă( ical , & cu cha&&er, acru. otdeauna ' ă 'işc rapid c!nd sunt în pericol. *ţi  ă(ut ce col ţi are uriaşul %alaur de sericiuA *(!rli o%iectul pe podea şi îngenunche l!ng ă el. orpul de distri%u ţieD pun ăă ră ' şag c eă unic în toat aaria, cel pu ţin pentru tipul ăsta de 'otor. i, ţ ăi ăs ' duc ă şi s intru în rolul acu', presupun c ă re de operator la centrala tele&onică. ; $u, nu reau să-ţi epui(e(i &or ţele în slu%a lui hespis8. ; e &or ţeA între% ă cha&&er, cu suspiciune în glas. *' i'presia c ă ' ă ca' lua ţi peste picior. ; #-a' re&erit la talentele tale actoriceşti. ingurul rol pe care a tre%ui s ă-l interprete(i în 8

:oet grec, considerat părintele tragedieiD sec. 3 î.e.n. K$..) 1@E

searta asta este cel al locotenentului cha&&er, din 9, un a'erican inocent pe sol străin< ; *sta n-ar tre%ui s ă &ie din cale -a&ară de co'plicat, răspunse cha&&er, a&anisit, acoperind cu salopeta care şi-o pilotului. În ce (ăcea 'aipedeparte pe de(%r duşu'ea, ă ăcase ă ţă& trupul r cunoştin orice ca(, cu' r ă'!ne cu centrala tele&onic ăA ; ede' noi, în cur!nd. #ai înt!i îns ă, reau s ă a&lu ce se înt!'pl ă cu % ătr!nul arna%=-Nones. Hai s ă ne-aruncă' un ochi. "a etaul al doilea, 'ith se opri n 'ilocul coridorului principal, în dreptul unei uşi. Îi & ăcu se'n lui cha&&er s ă caute co'utatorul. u e0cep ţia unei sla%e ra(e de lu'in ă, ce se între( ărea la &iecare capăt, culoarul era scu&undat în ăă % e(n ă . 'ith ap s uşor pe clan ţă şi întredeschise uşa, at!t c!t s ăse poată strecura în ăuntru, unul c!te unul, tiptil.  închise la loc, la &el de iute şi &ără (go'ot. Încăperea, sau 'ai %ine (is sala, aea reo 2@ de 'etri pe 1E, inundat ă, la cap ătul cel ălalt, de lu'ina caldă şi strălucitoare a trei candela%re uriaşe. :rin contrast, colţul lor era în %e(n ă. e g ăseau pe un %alcon înalt, la patru 'etri deasupra podelei, lat de circa (ece 'etri, care se întindea şi de-a lungul unui s&ert din pereţii lateraliD era galeria 'enestrelilor, o construcţie grotească, din le'n de stear 'asi, cu şiruri de % ănci. e -o parte a uşii pe care intraser ă se a&la orga, de cealalt ă, tu%urile. onstructorul, care a &i &ost el, pro%a%il că nutrise o pasiune real ă sau închipuit ă, pentru cor şi 'u(ica de org ă. in 'ilocul laturii din &a ţă a galeriei, 9

&&ice o& trategic erices - iroul de ericii trategice K$..) 1@1

o scar ă cu %alustrade, tot din le'n, înc ărcat ă cu orna'ente co'plicate, co%ora în >salonul auriu?. >$u'ele i se potrieşte, îşi (ise 'ith. *ici totul e auriu sau poleit cu aur.? oorul de enor', din perete era gal%en-închis, o grosi'e care l-arîn&i perete, îner(it de ciudă pe orice urs polar. #o%ilierul greoi, %aroc, cu şerpi încolăci ţi şi capete de ani'ale &antastice, era aurit, iar so&alele şi scaunele uriaşe aeau tapi ţeria din la'e auriu, cu o tentă cenuşie. andela%rele erau şi ele auriteD deasupra i'ensului c ă'in al% -auriu, în care tro(neau %uşteni de %rad, at!rna o oglind ă pe 'ăăsur , cu ăo ra'ă asortat . raperiile grele sugerau aurul % ătut. "a'%riurile de stear, înalte p!n ă în taan, & ăceau o not ă discordant ă ăţ ă , înc p !n!ndu -se sa arate tot a la'%riuri de stearD cine ştie, poate că stratul iniţial de opsea aurie se ştersese. >e 'ai calea-alea, e un interior de'n de i'agina ţia unui 'onarh %aare( ţăăc nit care,ăîns , cu greu ar putea locui aici?, cugetă 'ith. În &a ţăa c 'inului,ătrei ţ % ţr%a i, aşe(a i co'od în ă D dup ţ toate aparen ele, era o &otolii, st ăteau de ăor% şuetă, la o c a&ea şi u n pahar de coniac, dup ăcin ,ă serite pe o ' ăsu ţă Ktot aurie, cu' alt&elA) cu rotile, de către *nne-#arie. a şi la'%riurile, *nne-#arie lăsa de dorit5 în ăloc s ă&iă&ost î'%r cat în la'e auriu, purta o rochie lung ă, al% ă, 'ulat ă pe corp, care, ce -i drept, se potriea de 'inune cu p ărul ei %lond şi tenul %ron(at. *r ăta ă de parc toc'aiăăse preg tea s se ducă la un spectacol de oper ă. :e indiidul care şedea cu spatele, 'ith nu-l 'ai  ă(use niciodat ăD cu' îns ă îi recunoscuse i'ediat pe ceilal ţi doi, deduse c ă era colonelul :aul Ora'er, adunctul şe&ului ericiului ecret 6er'an, 1@2

considerat de #.3.C drept creierul nu' ărul unu al spionaului ger'an. *cesta era tipul cel 'ai de te'ut, pe care nu aea oie s ă-l scape din ochi. espre Ora'er se spunea c ă e genul de o' care nu cade greşealoar ă în aceeaşi ă, dar puteaniciodat a'inti c!nd greşise ulti'a ă. ni'eni nu -şi olonelul se 'işc ă în scaun, îşi 'ai turn ă din sticla de coniac >$apoleon?, pe care o aea alături, şi îl &i0ă cu priirea pe indiidul din st!nga sa, cu înse'nele de +eichs'areşal al ehr'achtului - un %ăr%at înalt, în !rst ă, dar înc ă %ine, cu chipul întunecat - apoi se uită la cel aşe(at în &aţa sa, un tip ă încăţrun it, ăţcu în& işare distinsă , în uni&or' de general-locotenent al ar'atei a'ericane. "a pri'a edere era &oarte greu s ă consta ţi care dintre cei doi generali purta 'ai 'ulte decoraţii. Ora'er sor%i din coniac şi rosti, plictisit5 ; o'nule general arna%=, 'ari greut ăţi ne 'ai &aceţi, 'ari de tot. ; 6reut ăţile ni leă cre ' noi înşine, ă drag Ora'er, îi replic ă Nones, alias arna%=, cu de(inoltură, eu, du'neata şi generalul +oserne=er, aici de &a ţă... i&icult ăţ i nu sunt de&el. ă e r suci spre *nne-#arie cu un sur!s5 #ai toarn ă-'i pu ţin din coniacul ăsta e0celent, dr ăgu ţo. :e cinstea 'ea, noi cei de la H*F1E nu pup ă' nicic!nd aşa cea. eşi i(olaţi cu' sunte ţ i oi în redutaăăasta ă alpin ,  d c ţ ştiţiăsă  respecta i. În %e(na din galeria 'enestrelilor, cha&&er îi dădu cu cotul lui 'ith. ; u' se &ace c ă % ătr!nul Nones art/right (is şi arna%= a dat-o pe coniac. >$apoleon?A< 'ur'ură 1E

upre'e HS *llied 0peditionar= Forces - artierul 6eneral upre' al orpului 0pediţionar *liat. K$..) 1@

el, indignat. u' de nu-l torturea( ă şi cu' de nu se ăd e&ectele scopola'ineiA ; sst< 'ith îi d ădu un ghiont, 'ai puternic dec!t cel pe care-l pri'ise. Nones îi 'ul un sur!s &etei care-i 'ai ţu'i turnase coniac, sor%i dincupahar cu i(i%il ă satis&ac ţie, apoi continu ă5 ; au ai uitat, generale +ose'e=er, c ă 6er'ania se nu' ăr ă şi ea printre se'natarele onenţiilor de la HagaA ; $-a' uitat, r ăspunse +ose'e=er, enat. i dacă ar &i dup ă 'ine... 6enerale, sunt cu '!inile legate, a' ordine speciale de la erlin. ; :oţi, în schi'%, trans'ite erlinului ceea ce s-ar cueni s ă ştie, spuse Nones, cal'. unt generalul-locotenent arna%=, din ar'ata tatelor Gnite. ; i coordonatorul-şe& al planului pentru deschiderea celui de-al doilea &ront, co'plet ă +ose'e=er, cu acreală în glas. ; *l doilea &rontA se 'iră Nones. e -i astaA +ose'e=er răspunse pe un ton gra, rostind cuintele rar5 ; 6enerale, a' & ăcut tot ce 'i -a stat în putin ţă, te rog s ă ' ă cre(i, încerc, de trei(eci şi şase de ore, să a'!n reac ţia erlinului. *' conins - ' -a' străduit să coning - înaltul o'anda'ent c ă si'plul &apt al captur ării du'itale îi a o% liga pe *lia ţi s ă-şi 'odi&ice toate planurile de de%arcare. ar, după cu' se pare, nu e su&icient. :entru ulti'a oară, îl rog pe... ; 6eneralul 6eorge arna%=, din ar'ata tatelor Gnite, (ise Nones, cal'. ; $ici nu ' ă aştepta' la altcea, & cu ă +ose'e=er, cu leha'ite. e putea' spera din partea 1@4

unui o&i ţer de rang superiorA # ă te' c ă, din acest 'o'ent, chestiunea ţine de co'petenţa colonelului Ora'er. Nones 'ai luă o înghiţitură de coniac şi-l 'ăsur;ă pe un aer g!nditor. !tOra'er, desprecucolonel, nici el nu pare &oarte înc!ntat de istoria asta. ; *şa-i, încuiin ţă colonelul. ar pro%le'a nu 'ai ţine nici de co'peten ţa 'ea. *' pr i'it şi eu ordine... *nne-#arie se a ocupa de rest. ; u', do'nişoara asta &er'ec ătoareA< e0cla'ă Nones, cu un a'estec de polite eţ şi neîncredere în glas.  specialist ă în r ăsuciri, de degeteA ; În seringa hipoder'ic ă, replic ă, sec, Ora'er.  de 'eserie asistent ă 'edical ă. ele&onul sunăD Ora'er ridică receptorul5 ; aA *ha< *u &ost, %ineîn ţeles, perche(i ţiona ţiA Foarte %ine. *cu'. Îşi îndrept ă priirea spre Nones5...i, po&ti'< -a enit o co'panie interesantă, generale, chiar &oarte interesant ă.  echip ă de salare... pentru du'neaoastr ă. unt sigur c ă e ţi &i înc!ntat să &ace . ţ i cunoştin ţă ; $u în ţeleg la ceă  ţăre&eri i, r spunse Nones, la &el de cal'. ; chipa de salare pe care a'  ă(ut -o noi, înainte, îi şopti 'ith lui cha&&er. Fii sigur c-o să ne înt!lni' în cur!nd cu echile noastre cunoştinţe. Haide'. ; u'A hiar acu'A cha&&er & ăcu un gest precipitat în direcţia lui Nones. oc'ai acu', c!nd au de g!nd să-l oace în &oi de i ţăA ; #anierele, dragă, asta -i o chestie pe care n-o poate pricepe unul cu educaţia ta. Ăştia -s tipi su% ţiri. 1@@

#ai înt!i, îşi ter'in ă coniacul. *%ia dup ă aceea trec la trea% ă. ; u' a' (is-o, eu sunt din #ontana, se t!ngui cha&&er. ei intraser ă, sla% şi ă tiptil, închiser ăă, &doi r ieşir (go'ot, ă uşa aşa dup cu' ei. oridorul, lu'inat de %ecurile aprinse nu'ai la capete, era pustiu. 'ith r ăsuci co'utatorul. #erser ă iute, co%or!ră un eta, ăo luar la st!nga ţă şi se oprir în &a a unei uşi deasupra c ăreia se a&la inscrip ţia5 TELE'(N )ENTRALE.

; entrala tele&onic ă, 'ur'ur ă cha&&er. #aiorul cl ătină din cap ad'irati, îşi lipi urechea de uşă, se l ăs ă pe un genunchi şi prii prin gaura cheii, încerc!nd, uşor, clanţa. Bgo'otul sla% &u înă%uşit de ocea cuia care or%ea la tele&on. Gşa era încuiat ă pe din ăuntru. 'ith se ridic ă şi d ădu din cap. ;  şleaht ă de tic ăloşi % ănuitori, co'enta cha&&er, acru. "ucră' cu speracluA ; $e-ar au(i operatorul, încerc ă' al ături. Gşa ur' ătoare nu era încuiat ă. daia era scu&undată în întuneric, iar în ăuntru nu p ărea a &i ni'eni. ; Gn 'o'ent,  ă rog< se au(i o oce seer ă în spatele lor. 'ith şi cha&&er se r ăsucir ă îndat ă ă pe c lc!ie, ă &ără a tres ţ ri. "a c! ia ţpaşi, un soldat inea cara%ina ţ îndreptată spre eiD ochiiă lui % ţnuitori erau a inti i asupra trusei din '!na lui 'ith. *cesta îl &i0 ă pe ins cu o priire dur ă şi, lipindu -şi ar ăt ătorul de %u(e, cu gest autoritar, îi (ise, şuier!nd parcă5 ; Dumm*o+,- Silen- Englander<11 11

retinule< ăcere< ngle(ii< K$..) 1@C

Îi întoarse spatele, scrut!nd cu aten ţie încăperea prin uşa întredeschisă. u un gest hotăr!t, le & ăcu se'nă să tac ă . up c!tea clipe, se întoarse, str!ng!ndu-şi %u(ele, îi aruncă iui cha&&er o priire înc su%în apoi trasesoldatului, deoparte. ărcatăsedehoi% cha&&er ă şiţelesuri, el în %e(n ă. :ese'utra 'ith citi acu' o e0presie de curio(itate, în locul %ănuielii de 'ai înainte. cha&&er între% ă, cu o oce scă(ută5 ; :entru u'ne(eu, de &ace'A ; $u ştiu, şopti 'ith, cu în&rigurare. olonelul Ora'er 'i-a spus că-i rea ii. ar... ; e-iA între%ă soldatul, pe acelaşi diapa(on. "a si'pla rostire a nu'elui lui Ora'er, neîncrederea i se risipise cu totul. ine-i acoloA ; h, &ir-ar...< ot aici eştiA< & ăcu 'ith, agasat la cul'e, în &ine, hai, na, uită-te şi tu... dar iute< u o 'utr ă de curio(itate nest ăilit ă şi poate cu speranţa unei rapide aans ări în grad, soldatul înainta în !r&ul picioarelor. cha&&er îi &ăcu, a'a%il, loc. ouă loituri si'ultane de pistol îi anihilar ă orice g!nd &ugar de aansare. e î'pletici şi &u repede î'pins înăuntruD c!nd îşi reeni, uşa era încuiată, lu'ina aprins ă, iar cele dou ă reolere a intite ţ asupra sa. ; *r'ele au a'orti(oare, îl in&or' ă 'ith, cu un cal' i'pertur%a%il. ac ă nu ţii s ă &aci pe eroul, n-o să trage'. Gna e s ă 'ori pentru patrie, şi cu totul alta e s ă 'ori stupid, & ăr ă nici un 'oti. e acordA oldatul îl prii, c!nt ărindu -şi şansele, îşi d ădu repede sea'a c ă nu are de ales şi încuiin ţă din cap. cha&&er scoase o %ucată de &r!nghie. ; i &i tu (elos, % ăiete, dar t!'pit nu eşti. Întinde-te pe podea, cu '!inile la spate. 1@7

e-a lungul pere ţilor 'icii înc ăperi erau înşiruite ra&turi 'etalice şi dulapuri cu dosare5 se a&lau într-un soi de arhi ă. +iscul de a &i surprinşi de cinea părea destul de 'ic, dar, oricu', n -aeau altă alternati ter'ine ă. 'ith îl aştept ă pe cha&&er trea%a - i'o%ili(area pri(onierului, căruias ăîi -şi puse şi un căluş - apoi îl aut ă s ă-l lege de dou ă %are de susţinere a ra&turilor. up ă aceea, se duse la &ereastră, care d ădea înspre nord, trase gea'ul în sus şi scoase capul. Nos, în ale, printre &ulgii de nea ce se cerneau alene, se (ăreau lu'inile satului şi p!lp!irile 'ocnite ale g ării incendiate. 'ith prii în dreapta. oar c!ţia 'etri îlă desp r eau de &ereastra lu'inat a centraleiţ tele&onice, de undeă un ca%lu gros, c ăptuşit cu plu'% şi conectat de un alt &ir aproape la &el de solid, at!rna pe (idul castelului, pier(!ndu-se în a%is. ; Ăla eA între% ă cha&&er, care enise şi el la &ereastră. ; a. ă scoate' &r!nghia. 'ith şi-o petrecu în urul coapselor, o prinse într-un nod de scaun, se răsuci pe pera( şi se lăsă încet în os, susţin!ndu-se cu %ra ţele. cha&&er, cu celălalt capăt al &r!nghiei asigurat de una din %arele de sus ţinere a ra&turilor, îi serea drept contragreutate. 'ith îşi desprinse '!inile de pe pera( şi se l ăs ă s ă aiunece în os, cu s'ucituri, reo patru 'etri. priinindu-se cu a'%ele picioare şi cu o '!nă de (id, începu s ă se legene descriind arcuri tot 'ai largi, 'ul ţu'it ă di% ăciei lui cha&&er. "a a cincea 'işcare, reuşi s ă apuce, cu st!nga, ca%lul şi &irul paralel. "ocotenentul slă%i str!nsoarea. 'ith putu ast&el să-şi încleşte(e a'%ele '!ini pe &irele groase ţ iute p!n ăla căptuşite cu plu'% şi sa se ca ere 1@8

&ereastra centralei. ra aproape sigur c ă se ţinea de ca%lul tele&onic, dar oia 'or ţiş s ă se asigure. $u aea che& s ă rişte a î'pl!nta, la'a cu ţitului în &irul electric de ali'entare cu curent de în ăl ţă tensiune. e uit gea'.  (!nd c ţit ă, prudent, ă însu&le ă operatorul, întors cu spatelepespre el, or%ea ărţ c! ia centi'etri. ă la tele&on, se 'ai ca ţă B ri atunci un ca%lu aido'a celui pe care-l str!ngea în pal'e, întins de-a lungul soclului de la'%riu, care dispărea apoi undea, în spatele instala ţiei tele&onice. e l ăs ă să alunece pu ţin în os, înş&ac ă str!ns, cu st!nga, ca%lul şi &irul paralel, şi se apuc ă s ă le taie. in (ece-douăspre(ece 'işc ări, ispr ăi trea%a. !rî la loc cu ţitul în teac ă se îndrept ă din şale şi se 'ai uit ă o dat ă pe gea'. peratorul aea acelaşi aer agitat, nu'ai c ă acu' t ăcea, tr ăg!nd &urios de un '!ner al instala ţiei. up ă c!tea clipe, renunţă la e&ortul inutil ă şi r 'ase cuţ ochii pironi i pe panou, neştiind ce s ă cread ă. 'ith d ădu un se'nal, îşi descleştă '!inile de pe ca%lu şi ăse ăţă r suci, c r!ndu-se înapoi, pe (id. #ar= se uit ă la ceasul de '!n ă pentru a (ecea oară în nici (ece 'inute. :rad ă nerilor, îşi stinse ţigara &u'at ă ă pe u' tate, ă apoi se ridic de pe scaun şi-şi deschise poşeta. eri&ic ă piedica #auserului şi se îndrept ă spre ăuş . $uăapuc s apese ţă pe clan , ăă r p it. escu'p ăă ă nit , se uit în ur, că au(i un încerc!nd cu în&rigurare să gă seasc ,un loc ă unde s se descotoroseasc ă de poşet ă. :rea t!r(iu, îns ă. În prag apăru on rauchitsch, cu un sur!s, larg. ; *h, do'nişoar ă< B ări poşeta şi sur!se din nou5 e noroc pe 'ine să aung toc'ai la tanc pentru a te însoţi oriunde ai rea s ă 'ergi. 1@9

ă înso ţţ i i... $eter'in!ndu -şi &ra(a, &ata îi ; ă ' întoarse (!'%etul. re%urile 'ele sunt neînse'nate, pot &oarte %ine s ă aştepte. orea ţi s ă-'i or%i ţi, do'nule căpitanA ;; Fireşte< :entru ceA< ; *u(i or%ă, pentru ce3ndiidul ăsta r!neşte tot ti'pul?. i o lu ă înţ%ra ă ţ. Hai, ni ic ospitalitate ă %aare( . a&ea. 12 *e' aici o super% ă /a,eestu0e a'enaată în &osta sală de ar'e... ; ar... cu' r '!ne cu o%liga iile 'ele de sericiuA %!igui #ar=.ăre%uie să ' ă ducţ la secretara colonelului... ; *iaA  ă aştepte< & ăcu on rauchitsch, cu ădită antipatie. $oi doi ae' 'ulte de discutat. ; aaaA< ra cu neputin ţă s ă-i re(işti sur!sului său contagios. a, de pild ă... ; Qsseldor&. ; Qsseldor&A< ; ineînţeles< i eu ' -a' născut acolo. ; i du'neaoastră< Fata îi sur!se şi -l str!nse ă hiar ă uşor de %ra ţ. eă'ic e lu'ea< c a &i pl cut< În ti'p ce 'ergea alături de ei, #ar= se între%a cu' poate cinea s ă ar%ore(e un şirag de (!'%ete, c!nd su&letu-i e îngheţat ca un caou.

12

a&enea Kn. tr.) 1CE

Capitolul 7 :entru a doua oară în acel s&ert de ceas, 'ith şi cha&&er se oprir ă şi în salonul &a ţa uşiiauriu. care tinser -i desp ărlu'ina ţea de galeria 'enestrelilor de pe culoar şi-şi ciulir ă urechile, intr!nd tiptil. e data asta îns ă, 'ith îşi r ăsuci trupul în a&ar ă, prin crăpătura uşii, şi aprinse lu'ina la loc. on&or' planului s ău, ur'au s ă nu 'ai ias ă pe acolo niciodată, nu nu'ai în noaptea asta, aşa c ă nu oia în ruptul capului să rişte a tre(i reo %ănuială în 'intea cuia. ehnica supraie ţuirii presupunea c!nt ărirea tuturor riscurilor posi%ile, oric!t de 'ărunte. *cu' îns ă, nu r ă'aser ă în &undul galeriei, ci înaintară, uşurel, ăp!n ă laă cap tul sc rii so'ptuoase care co%ora direct în salonul auriu. e aşe(ar ă în r!ndul înt!i, de-o parte şi de alta a interalului dintre %ănci. În noaptea asta, cugetă 'ith, se ede trea%a că d ăduser ă ia'a în stocul de sticle de >$apoleon :? al colonelului. 6rupului alc ătuit din Ora'er, +eichs'areşalul +ose'e=er, Nones şi *nne-#arie i se alăturaseră între ti'p trei nou -eniţi5 arraciola, hristiansen şi ho'as, care nu 'ai aeau c ătuşe la '!ini şi nici nu 'ai erau escorta ţi de solda ţi. e &apt, în ur nu se edea nici picior de santinelă, iar noii sosiţi şedeau co'od, unul l!ng ă altul, pe una din canapelele 'asie tapiţate cu la'e auriu, &iecare cu c!te un pahar cu coniac în '!n ă. În pahare se turnase cu 'arini'ie. :!nă şi *nne-#arie aea acu' un pahar. *t'os&era p ărea &esti ă.

1C1

Ora'er ridic ă paharul în direc ţia celor trei %ăr%aţi aşe(a ţi pe canapea. ; În s ăn ătatea du'neaoastr ă, do'nilor. :entru du'neaoastră. -se do'nule spre +eichs'areşal, ă care, adăugup ă5 rei dintreîntorc!ndu aşii uropei, 'areşal< ; :ro%a%il c ă e neoie şi de indii(i de genul ăsta, & ăcu +ose'e=er, cu rese'nare şi de(gust în glas. el puţin, curaul lor nu poate &i pus la îndoial ă. În s ăn ătatea du'neaoastr ă, do'nilor< ; În s ăn ătatea du'neaoastr ă, do'nilor, îl îng!nă Nones, cuă ăa' r ciune.ă eţăaplec în &a şi-şi a(!rli paharul în c ă'in. e au(i (go'ot de sticl ă spartă, iar coniacul  ărsat se aprinse. Gite cu' %eau eu în s ăn ătatea agen ţilor du%li< cha&&er se aplecă spre 'ith şi -i şopti5 ; :arc ă (icea ţi ca nu -i cine ştie ce s co&al ă de capul lui, ca actorA< ; $-a 'ai &ost pl ătit în  ia ţa lui cu dou ăşcinci de 'ii de dolari ş-asta, în aunul repre(enta ţiei, răspunse 'ith, r!nind sardonic. ; Ţţţ< o'nule general, cel 'ai &in cristal de eneţia< Ora'er cl ătin ă din cap a de(apro%are, apoi (!'%i5 ricu' e &ireasc ă ieşirea du'neaoastr ă. !nd %raii salatori se doedesc a &i... h'... nişte ciori opsite... ; *genţi du%li< rosti Nones, sacadat, pe un ton încărcat de dispreţ. Ora'er ar%oră acelaşi (!'%et îng ăduitor, apoi se întoarse către inşii de pe canapea5 ; i cu' r ă'!ne cu c ăl ătoria de întoarcere, do'nilorA  la &el de %ine organi(ată ca şi sosireaA ; eh, se pare c ă e singurul, a' ănunt pe care ni l-a spus 'utul ăla, co'entă arraciola, cu '!hnire 1C2

în glas. Gr'a să ne scoată cu un %o'%ardier de tip #osLuito. "a alen, un s ătuc ele ţian, la nord de Frauen&eld. u' ieşi din alen, înspre nord, dai de un 'ic aeroport ciil. cha&&er se 'incinos aplecă iar'ai şi şopti ; aM 'are suntead'irati5 ţi< ; :rin ur'are, la alen, spuse Ora'er. unte' la curent. leţienii se pricep &oarte %ine s ă se uite în altă parte, c!nd nu le conine cea. *e' îns ă 'otiele noastre s ă nu &ace' 'are t ăr ă%oi. iudate chestii se petrec la alen... În &ine. Gn 'esa scurt pentru "ondra. oneniţi data şi ora înt!lnirii etc. :e ur'ă, un elicopter p!n ă la &rontier ă - 'ult 'ai co'od dec!t 'ersul pe os, do'nilor, o %arc ă pneu'atic ă de salare pentru traersarea +inului, şi apoi doar c!ţia paşi. !t ai (ice peşte, e ţi &i la hitehall, pentru a raporta predarea generalului arna%= la erlin. ; Înapoi, la "ondraA ho'as cl ătin ă din cap, cu ădită de(apro%are. u nici un chip, do'nule colonel. u', c!nd 'ith şi =anIeul ăla sunt încă %ine 'ersi, de capul lorA e se a în t!'pla, dac ă or descoperi adeărulA ar dac ă nu or &i prinşiA 3ar dac ăei or reuşi s ă trans'it ă "ondrei un 'esa... ; rept cine ne ieiA & ăcu Ora'er, agasat. e ţi raporta, &ireşte, şi ne&ericita cădere a şe&ului ostru în '!inile noastre. e îndat ă ce a' descoperit radioul ăla, cald înc ă, în %iroul de %agae, a' dat dru'ul c!inilor din %arac ă. cu'pul ostru 'aior 'ith a &ost ulti'ul care a 'anerat aparatul, a l ăsat ur'e clare. ul ăii i -au 'irosit ur'a p!n ă la un gara din partea de r ăs ărit a satului, şi ' ai departe, p!n ăla staţia din ale a Lu,tseil0ahnului. 1C

; ele&ericulA între%ă ho'as, neenindu-i să-şi creadă urechilor. ; 0act. #aiorul ăsta, ori e de'ent, ori e &oarte periculos< #ărturisesc c ă nu de ţin nici un &el de date despre i, cu şi totul. acolo,a'enii la sta ţianoştri de os, c!inii i -au pierdut el. ur'a au înconurat ă ă p!n şi în ca%in . staţia şiă au % gat do%er'anii $i'ic, nici o ur' ă. 3ndiidul parc ă s -ar &i eaporat. *%ia atunci, unul din ai noştri a aut ideea de a cerceta şi aerul, ca s ă (ic aşa. -a căţă rat pe acoperiş. i, ce s ă e(iA urpri( ă 'are, %o'%a (ilei< :e stratul de ( ăpad ă şi polei, a descoperit ur'ele clare l ăsate de cei doi &ugari. "ogic, ur' ătoarea 'işcare a &ost e0a'inarea acoperişului ca%inei, şi %ineînţeles c ă... ; unt aici, în ăuntru< e0cla' ă hristiansen. ; ar nu or 'ai ieşi, (ise colonelul, rela0!ndu-se în &otoliu. ; $-aeţi tea' ă, do'nilor. Fiecare ieşire este %locată, inclusi la gar ă. *' înt ărit pa(a în e0terior, iar ceilal ţi s -au şi ap ucat s ă cercete(e cl ădirea, eta cu eta. us, în galeria 'enestrelilor, 'ith şi cha&&er schi'%ară priiri îngriorate. ; tiu eu, rosti ho'as, cu glas nesigur.  dat nai%ii, indiidul... Ora'er îi opri cu un gest5 ; Gn s&ert de or ă, î ţi garante(. e întoarse spre Nones5 $u că aş &i neră%dător, do'nule general, dar ce-aţi spune dac ă trece' la ad'inistrarea... h'... trata'entului 'edicalA Nones îi &ulgeră cu priirea pe arraciola, hristiansen şi ho'as, dup ă care rosti încet, dar clar5 1C4

; :orcii dracului< ;  cu totul î'potria principiilor 'ele, do'nule general, intereni +ose'e=er, uşor st!nenit. ar dac ă a' putea eita 'iloacele coercitie... ; :rincipiiA î'i &ace ţi grea ţă < Nones seă ridic în picioare, g!tuit de &urie. uceţi -ă dracului cu to ţii< onenţiile de la Haga< :rincipii, au(i< &i ţerii şi do'nii celui de-al treilea +eich, p&ui< Îşi scoase haina, îşi su&lec ă o '!nec ă şi se aşe(ă la loc. upă o scurt ăă t cere ă peni%il ă , Ora'er îi & cu se'n &etei, care îşi l ăs ă paharul şi se îndrept ăspre o uşă ălaterală . În 'od  dit, ţ*nne-#arie se si' ea per&ect în largul ei, at!t c!t îşi putea per'ite în pre(enţa lui +ose'e=er şi a lui Ora'er5 ar%or ă un sur!s ce anticipa o e0perien ţăplă cută . 'ith şi cha&&er schi'%ară din nou priiri, de data asta nu îngriorate, ci hot ăr!te, ca nişte oa'eni care ştiau &oarte %ine ce aeau de & ăcut. e ridicar ă încet, ă &ăr (go'ot, şi îşi ă potriir ă pe u' r curelele ch'eisserelor, ast&el ca pistoalele auto'ate s ă &ie în po(iţie ori(ontal ă ă , dup care ăă începur s co%oare lent treptele, ţin!ndu-se &iecare str!ns de %alustrada din dreptul său, pentru a reduce la 'ini'u' riscul de a li se au(i sc!rţ!itul paşilor. *unseseră la u' ătatea sc ării, de unde de-acu' puteau &i  ă(u ţi, c!nd *nne-#arie îşi & ăcu din nou apari ţia în salon. *ducea ţă oă t ţi de o el ino0ida%il, pe care se a&lau o 'ensur ă de sticl ă, o &iolă cu un lichid incolor şi o sering ă hipoder'ic ă. *şe(ă taa pe oţă şi turn ă' su ă , l!ng Nones, ă conţinutul &iolei în 'ensur ă. 1C@

'ith şi cha&&er aunseser ă os şi începuser ă să se apropie de grupul din &a ţa c ă'inului. u' erau în plină lu'in ă , riscau ă ţă s &ie ( ări i ăîn orice clip , dac cinea ar &i întors capul. ar ni'eni n-o & ăcu, toate personaele scenăFiecare &iind &ascinate de*nne-#arie, spectacolul ce aea s ă din ur'e(e. se uita la care u'plea, încet, seringa, studiind-o atent la lu'ină. 'ith şi cha&&er continuar ă s ă aanse(e, neau(iţi pe coorul gros, auriu. u un gest atent, pro&esional, dar cu acelaşi sur!s pe chip, *nne-#arie îi şterse lui Nones o porţiune de ante%ra ţ cu ă oă%ucat ă de at î'%i%at în alcool, apoi, în &aţa spectatorilor ce şedeau cu gura îl ap uc de încheietura ă ccaute ăăscato ,en ă '!inii şi începu s ă %un ă. ; 3roseşti scopola'ina, scu'po, intereni 'ith, nu eţi scoate ni'ic de la el. upă o secund ă deţ stupe&ac ă ie general , într -o linişte de 'or'!nt, seringa se rostogoli, & ăr ă (go'ot, pe coor. o ţi cei de &a ţă se ă răsucir %rusc spre cele două siluete înar'ate care înaintau spre ei. up ă cu' era de aşteptat, pri'ul care îşi reeni &u colonelul Ora'er. Îşi strecur ă '!na, pe nesi' ţite, spre un %uton de pe un panou de l!ngă &otoliu. ; "asă %utonul ăla, colonele, & ăcu 'ith, pe un ton a'a%il. Ora'er îşi retrase '!na, şoăind. ; :e d e alt ă parte, continu ă 'ith, de c e nuA e rog, nu te ena. Ora'er îl prii pie(iş, cu o e0presie % ănuitoare, neştiind ce s ă cread ă. ; upă cu' e(i, colonele, ar'a 'ea nu e îndreptată î'potria du'itale, ci a ăstora, îi e0plică 'ith, ar ăt!nd spre arraciola, hristiansen şi 1CC

ho'as. e întoarse %rusc şi-şi propti ţeaa pistolului în coasta lui cha&&er5 Nos ar'a< 3'ediat< ; NosA cha&&er se hol% ă la el, consternat, neenindu-i să-şi creadă urechilor. :entru u'ne(eu, ce... 'ith înainta un pas, şi-l i(%i cu patul ar'ei în sto'ac. cha&&er icni de durere, se încooie, cu '!inile pe %urt ă, dar reuşi s ă se îndrepte din 'iloc. u &ulgere de ur ă în ochi, ă ă l s ch'eisserul ă s alunece pe coor. ; *şa( ă-te acolo, îi ordon ă 'ith, indic!ndu -i scaunul dintre +ose'e=er şi cei trei indii(i de pe canapea. cha&&er rosti aneoie, printre dinţi5 ; : ăduche î'pu ţ ăit, tr d tor ne'ernic...< ; *şa (ic to ţi, nici ' ăcar nu eşti original, i -o întoarse 'ith, cu dispreţ. eeni %rusc a'eninţător5 *colo să stai, cha&&er< *cesta se aşe( ă încet şi se &rec ă pe ple05 ; *u(i... dac ă aungăăs tr iesc ă o sut de ani... ; :oţi s ă atingi tu suta, c ătot ni'ic n -ai s ă &aci, i-o rete( ă 'ith, dur. a s ă ' ă e0pri' în dialectul ostru, nu eşti dec!t un gunoi. e aşe( ă co'od în &otoliu, al ături de Ora'er, pe care -l l ă'uri, pe un ton degaat5 *'erican pri'iti, l-a' luat de dragul culorii locale. ; În ţeleg, (ise Ora'er, deşi era clar c ă nu pricepea ni'ic. *' putea aea o e0plicaţieA continuă el, pe un ton nesigur. 'ith îl întrerupse cu un gest5 ; oate la ti'pul lor, Ora'er drag ă. up ă cu' spunea', *nne-#arie, scu'po... ; e unde ştii c ă o chea' ă *nne-#arieA între% ă Ora'er, iute. 1C7

'ith (!'%i enig'atic şi continu ă, ignor!nd între%area5 ; upă cu' (icea', iroseşti scopola'ina. *şa cu' ă este cunoscut tuturora, singurul ei e&ect ar &i sde de( luie prietenul nostru aici ăă&ăa ţă ă ade , şi anu'e, c ărul el despre nu e generalul -locotenent 6eorge arna%=, coordonatorul şe& al planului pentru cel de-al doilea &ront, ci un oarecare Nones art/rigt, un actor a'erican care a pri'it dou ă(eci şi cinci de 'ii de do lari pentru acest rol. e înclin ă în &a ţa lui Nones5 Felicitări, do'nule Nones, aţi ucat &oarte coningător. ă :ă cat c a ă t re%ui ţ s petrece i restul ră(%oiului într -un lagăr de concentrare. Ora'er şi +ose'e=er se ridicaser ă în picioare, ceilalţi ăr ă' seser ă pe canapeaD pe chipul tuturora se citea aceeaşi consternare. acă Nones ar &i &ost pri'ul e0traterestru sosit pe pă'!nt, tot nu i -ar &i putut ului 'ai tare. ; 3a-n te uit ă, e0cla' ă 'ith, plin de interes. #are surpri(ă, 'are< Îl % ătu pe O ra'er pe u ' ăr, & c!ndu ă -i se'n spre arraciola, ho'as şi hristiansen. i(ar, nu-i aşa, Ora'erA Ăştia par la &e l de nedu'eri ţi ca şi du'neata. ;  ade ăratA îl între% ă +ose'e=er pe Nones, cu glas răguşit.  aşa cu' spuneA $egi &aptul c ă... Nones îngăi'ă, %!l%!indu-se5 ; u'... pentru u'ne(eu... cine sunte ţi du'neaoastră, do'nuleA ; Gn str ăin în noapte. *' picat şi eu pe -aci, &iind în trecere, cu' s-ar (ice. :oate că :uterile *liate tot o s ă-ţi achite cele dou ă(eci şi cinci de 'ii, dup ă ră(%oi. ar eu n -aş conta pe asta. in 'o'ent ce dreptul interna ţional î ţi per'ite s ă î'puşti un 1C8

pri(onier de r ă(%oi dac ă e 'ilitar în ciil, nu  ăd de ce n-ar &i ala%il ă şi reciproca. 'ith se întinse, înnă%uşindu-şi politicos, un c ăscat. i acu', *nne#arie, cu per'isiunea du'itale, Ora'er drag ă, ai putea să ă ' ostru sereşticoniac şi pe 'ine ă>$apoleon?, ă cu un p hcerel din 'inunatul (iciA ălătoriile pe acoperişuri de ca%ine de &unicular sunt al nai%ii de d ăun ătoare pentru circula ţia s!ngelui. Fata şo ăi, se uit ă la Ora'er, apoi la +ose'e=erD necitind în ochii lor nici apro%are, nici de(apro%are, d ădu din u'eri şi turn ă coniac într -un pahar, pe care i-l întinse lui 'ith. *cesta adul'ecă aro'a cu înc!ntareD sor%i şi se în clin ă din nou c ătre Nones5 ; Felicit ările 'ele, do'nule, sunte ţi un cunoscător. or%i din nou, adres!ndu -se, cu un aer '!hnit, lui Ora'er5 e idee, s ă pr pă deşti ă o ase'enea licoare pe duş'anii celui de-al treilea +eich< ; $u-l asculta ţi, do'nule colonel, nu -i da ţi atenţie, răcni arraciola, scos din 'in ţi.  o cacial'a, nu &ace dec!t să încerce... 'ith îşi propti ar'a în pieptul lui arraciola, şuier!ndu-i printre dinţi5 ; ac ă-ţi gura, sau ţi -o închid eu, tr ăd ător î'puţit<  să-ţi in ă ţie r!ndul şi ede' noi atunci cine-i cu cacial'aua. " ăs ă ar'a în os şi rosti, agasat5 olonele Ora'er, nu prea  ăd cu' a' putea sta d e  or% ă, d ac ă tre%uie ăă s p (i' între ti'p şi trioul ăsta sc!r%os. $-ai un soldat de încredereA reau să spun, unul care s ă-şi ţin ă gura dup ă aiaA e aşe( ă şi -şi % ău încet coniacul, nep ăs ător la priirile înc ărcate de ur ă ale celor patru &oşti 1C9

ca'ara(i. Ora'er îl &i0 ă îndelungD încuiin ţă din cap şi întinse '!na după un receptor. ala de ar'e de la chloss *dler &usese trans&or'at respect!ndu întru ă în ca&enea, stilul şi at'os&era castelului - produsul-seunui istotul sau coş'ar 'edieal, în &unc ţie de gustul sau pre&erinţele predecesorilor. raă oă înc ţ pere spa ioas , cu la'%riuri întunecate, cu grin(i a&u'ate, cioplite cu %arda, cu ar'uri echi, ruginite, şi ar'e, %la(oane şi tot soiul de înse'ne 'ilitare înşirate pe pereţi, dintre care unele păreau a &i autentice. a&eneaua aea trei separeuri, iar de-a latul înc ăperii se a&lau şase 'ese lungi, 'ănăstireşti, cu %anchete din le'n 'asi de stear. "u'ina sla%ă a l ă'pilor de petrol suspendate din taan, pe lan ţuri, d ădea o not ă de inti'itate sau, di'potriă, sugera o pri'edie i'inent ă, dup ă starea de spirit a clientului. !t despre dispo(i ia ţ su&letească a %ietei #ar=, ce s ă 'ai or%i'< in separeul lor, pe col ţ, îi ur' ări cu priirea pe cei şase indii(i înar'aţi p!nă-n din ţi care ăăp r seau, ă trop ind din ci('ele lor înalte, înc ăpereaD îşi întoarse capul spre cel de l!ng ă ea. ; i, ce- ţi spunea' euA< e0cla' ă on rauchitsch, în cul'ea înc!nt ării. *'%ian ţa ideal ă pentru %ăutul unei ceşti de ca&ea< >acă asta e a'%ian ţa ideal ă, atunci ca&eaua nu e ca&ea, ci otra ă?, co'ent ă #ar=, în sinea ei. ; e c ăutau ăţ ă % ie ii iaA *eau ă aerul c ur'ăresc pe cinea. ; ă-i încolo, ocupă-te de on rauchitsch< ; ar aţi or%it cu ei< e oiauA ; G'%l ă (onul c ă-n castel s-ar a&la nişte spioni< on rauchitsch îşi d ădu capul pe spate şi -şi 17E

ridică %raţele în aer, hohotind5 închipuieşte -ţi, spioni la chloss *dler< a'an în cartierul general al 6estapoului< :oate doar dac ă or &i intrat c ălare pe o ţă coadă deăă' tur < o'andantul &ort re ei e ca o %a% , inentea( spioniusseldor&A ca'ă oăădăat Fpe '!nă şi . ă despre ar ăce (icea' ăcus optpau( ăă(u c ceaşcaă&etei era goală 5 cu(ele 'ele, iu%it do'nişoară, n-a' o%serat că nu 'ai ai ca&ea. ; h, nu 'ai reau. re%uie să plec. on rauchitsch r!se din nou, acoperindu-i '!na cu pal'a. ;  ă pleciA GndeA $-ai unde s ă te duci, aici, în castel.  a%surd, &ii serioas ă< e r ăsuci în scaun şi che' ă chelneri ţa5 ; o'nişoar ă< ăînc ă dou ca&ele< ă i dou şnapsuri, te rog< #ar= pro&ită iute de oca(ie ca s ă-şi 'ai arunce ochii pe ceasD o u'%ră de disperare îi acoperi chipul, dar în secunda ur' ătoare îi sur!se lui on rauchitsch cu dr ăg ăl ăşenie. ; *propo de Qsseldor&, (icea ţi c ă... 6rupului reunit în >salonul auriu? i se ad ăugase acu' un sergent - un indiid înalt, cu chipul de piatră ţă . ipul se ţă pro pise în picioare, şi uit ătura de ghea cu la%ele-i puternice încleştate pe cara%in ă, în spatele canapelei pe care şedeau arraciola, ho'as şi hristiansen şi nu-i sc ăpa din ochi, cu e0cep ţia unor priiri &ugare în direcţia lui cha&&er. $oul enit era e&icienţa întruchipat ă. ă ţă, încuiin ;  solu ţie cu 'ult 'ai ciili(at 'ith, ridic!ndu-se în picioare. Îşi l ăs ă ch'eisserul pe podea, se îndrept ă spre %u&et şi -şi 'ai turn ă din cara&ă. *poi se întoarse şi -şi l ăs ă paharul pe c ă'in. 171

; $u a dura 'ai 'ult de c!tea 'inute, îi anunţă el, pe un ton cal', preestitor de r ău. *nne#arie, adu, te rog, înc ă trei do(e de scopola'in ă, îi ceru, (!'%indu-i. i nu-i neoie să-ţi 'ai rea'intesc, toc'ai; du'itale, ii şi custrei hipoder'ice. o'nule săcolonel< ări seringi arraciola, disperat. ţ i deăg!nd ţs per'ite i... *sta-i ne%unie curat ă< *e ; antinel ă< ordon ă 'ith, dur. ac ă indiidul ăsta 'ai deschide gura, a'uţeşte-<< ergentul îi î'punse în spinare cu ţ eaa ar'ei. arraciola se supuse, str!ng!nd din pu'ni de &urie, p!nă ce i se al%ir ă articula ţiile. ; ar ce-o ţi &i cre(!nd oi despre 'areşalul +ose'e=er şi colonelul Ora'erA îl repe(i 'ith. Îi luaţi drept, niscai i'%eciii, ţă copii ţ de ! A rept cretini ă c ăăo s ă 'earg cu ca oi, care -a ţi ă& cut ise 'ascarada astaA copola'ina  ă a &i ad'inistrat ă a%ia după ce î'i oi &i doedit eu identitatea şi nu'ai după ce oi de'onstra cine -'i sunteţi. *nne-#arie, te rog< *nne-#arie sur!se şi se îndep ărt ă cu pas ioi. ansa de a &ace deodat ă trei inec ţi cu scopola'in ă nu i se o&erea în &iece (i. 'ith îi rosti nu'ele din nou, iar ea se întoarse spre el, ridic!nd din spr!ncene. ;  secundă, do'nişoar ă< u paharul de coniac în '!nă, 'ith priea în gol, dar chipul i se lu'ină treptat de un sur!s plin de înc!ntare, ce preestea, neîndoios, o inspira ţie neaşteptat ă. igur c ă da, rosti ă el, ă & ăr s ridice tonul. *du ţ ţ şi trei carne ele de noti e, te rog. ; rei carne ţeleA între% & r ca glasul ă Ora'er, ăă să-i trăde(e 'irarea, dar ur' ărindu -l, atent, din ochi. 172

ă c aici $u'ai trei &ioleA oar '-ai l ăsat ăs ţ în eleg ae' patru duş'ani ai +eichului. ; $u contea( ă dec!t trei dintre ei, îl l ă'uri 'ith, str ăduindu -se s ă nu -şi arate ner ă%darea. *'ericanulA si'plul c ă nuiar -l înrednicise pe cha&&er nici in ' ăcar cu o&apt priire, glasul s ău nu ăţ dispre , p rerea lui despre trădase reo ăund de a'erican era clar ă. Ăsta n -are ha%ar în ce (i a săăpt '!niiă ne a&lă '. *şa c ... coase un tra%uc dintr-o cutie cu intarsii, şi-l aprinse şi 'ai sor%i din coniac, dup ă care ad ăăă ug ă 5  uc ' ţ corect. a i -'i oie ă s ă  &ac în pri'ul r!nd ă doada ă c sunt de %un credinţă. #ai înt!i, &aptele, peă ur' ţ de'onstra ia, con&or' procedurii udiciare. În pri'ul r!nd, de ce a' cerut s ă &ie d e ţă & a o s antinel ă , i ar e u 'i -a' ă ă depus propria-'i ar' ăA up o ăscurt pau( , continuă pe un ton sarcastic5 ineîn ţeles, pentru c ă a' rut s ă apar într -o lu'in ă c!t 'ai întunecat ă, în al doilea r!nd5 de ce nu i-a' ucis, a(i dup ă-a'ia(ă, pe colonelul eissner şi pe aghiotan ţii s ăi, c!nd, ca duş'an al +eichului ce sunt - s ă ad'ite' deci ă această ipote( ă - a' aut în '!inile 'ele îns şi soarta lorA $u 'i-a &ost deloc uşor, tre%uie s ă  ă 'ărturisesc, să-l ţin în &r!u pe unele a'erican aici de &aţă, care & ăcea, el singur, c!t un întreg pluton de e0ecuţie. :arc ă '!ncase ă ă  ratec, ( u aşa. ; ă-ţi spun eu de ceA s ări arraciola, plin de ă ă ştiai c se or ă au(i î'puşc turile< ură. Fiindc 'ith o&tă a leha'ite, îşi ridic ă pulpana hainei şi scoase o ar' ă auto'at ă . rase. ţ ă 6lon ul str punse &ără (go'ot canapeaua, la c! ţia centi'etri de u'ărul lui arracioiaD aruncă apoi "ugerul, cu un gest de(inolt, pe un &otoliu, &i0!ndu-l pe arraciola cu un aer proocator. 17

; Ha%ar n-aeai de ar'a asta, nu-i aşaA :e eissner nu l-a' î'puşcat, &iindcă nici un ger'an nu şi-ar ucide un co'patriot. ; şti ger'anA între% ă Ora'er, cu aceeaşi priire; s&redelitoare, darlacudispo(i glas uşor schi'%at. ă, Nohann ch'idt, ţia du'neaoastr se înclin ă 'ith, pocnind din c ălc!ie. *lt&el spus, căpitanul Nohn 'ith, din >artanele negre?< ; upă accent, deduc c ă eşti din +enaniaA ; Heidel%erg. ; oo, oraşul 'eu natal< ; *de ărat. 'ith sur!se pl ăcut surprins. *e', aşadar, un prieten co'un. Furat, pentru o clip ă, de nostalgie, Ora'er şopti, cu ochii înceţţoşa i, nişte cuinte ă aparent ă & r noi'ă5 ; oloanele lui arol cel #are... ; *h, dar &!nt!na din gr ădina echiului Friedrichs%au... Îi ţinu 'ith isonul, că(!nd în reerie. onul i se schi'%ă apoi în reproş t!nguitor5 ar toc'ai du'neata, colonele drag ăA  ă continu ă'. ra' la punctul trei, dac ă nu ' ă-nşel. e ce, a' 'ontat eu, nesc ăp!nd din edere nici un a' ănunt, spectacolul accidentului de 'aşin ăA Fiindc ă ştia' c ă i'postorii ăştia trei n-ar &i îndr ă(nităsă ias laă lu'in dec!t dac ă aş &iăcr ăpat.  ţ&i'ă drep i, dac eu era' i'postorul, aş &i &ost oare ne%un să-'i &ac reapari ţia în scenă, ştiind că ocul era încheiatA "a ce %unA u un (!'%et o%osit, & ăcu se'n, cu capul, înspre Nones5 oar ca să-l sale( pe un alt i'postorA ăă s ' interese(e ; # ărturisescă c încep declaraţiile celor trei prieteni ai noştri, (ise Ora'er, cu un aer 'editati. 174

hristiansen sări în picioare, tre'ur!nd de &urie.

;  s ă a&li chiar acu' ce a' de spus<  ă trage în piept, ne-a î'%ro%odit pe toţi, 'inte de îngheaţă apele, sunte incapa%ili s ă  ă ţi nişte s'ulgeţiar i ăoi lul de pe ochi< Gn cretini sac de gogoşi... ; estul< i-o rete( ă Ora'er, cu o oce de gheaţă. :riirile i se întunecaser ăă ţ .  se'na i singuri conda'narea, cu ase'enea declaraţii. ot ceea ce a ă este ade rat şi a adus spus p!nă acu'ţ ăo&i erul sta pro%e. Hart'ann, se adres ă el sergentului de pa( ă, dacă reunul din ei 'ai scoate o or% ă, eşti în stare să-l a'u ţeşti, & ăr ăa -i închide gura pe ecieA Hart'ann îşi scoase din tunică un %astonaş din piele î'pletită5 ;  ă pute ţi %i(ui pe 'ine, do'nule colonel, doar ştiţi asta. ; -n regul ă. e rog s ă continui, do'nule căpitan. ; #ul ţu'esc, n -a' ispr ăit înc ă, r ăspunse 'ith, c ăruia îi ardea %u(a dup ăă ă ăînc un p h rel de coniac în cinstea %iruin ţei, sau ' ăcar dup ă o 'edalie pe care s-o prind ă în pieptul lui hristiansen pentru lipsa de tact cu care pusese degetul pe &isura din ar'ura lui Ora'er, intelectualul r ănit în orgoliul s ău, pro&esionistul de '!na înt!i, u'ilit de chiar unul dintre cei care-l ' ăi tr ă seser ă peă s&oar ă ăşi alt dat . i %ine, continu ă 'ith, e0act din acest 'oti a' poposit pe acoperişul ca%inei de tele&ericD dacă ăştia ar &i a&lat c ă n -a' 'urit, şi c ă o să ă' read ă aici, n-ar 'ai &i cute(at s ă ias ă din %!rlog. *propo, Ora'er, te-ai g!ndit cu'a c ă e i'posi%il s ă p ătrun(i în chloss *dler de pe acoperişul staţiei, &ără autorul unei &r!nghii şi al unui cola%orator a&lat în castelA 17@

; "a nai%a< e0cla' ă Ora'er, dup ă ce hristiansen a%ia îl acu(ase de naiitate. Între%area lui 'ith îi (druncină puternic încrederea în sine. $u 'i-a trecut prin 'inte s ă... on rauchitsch, îl l lă'uri 'ith, ăăă &per ce'&a( 3nstruc;ţiunile erlinului. ă ă Îşi ăs paharul 'in şi. &ăcu c!ţia paşi, oprindu -se în &aţa celor trei spioni5 la să-'i spuneţi oi, acu'a, de unde ştia' c ă Nones e un i'postor, şi cu' se &ace c ă oi n -aţi aut ha%arA 3ar dacă eu nu sunt în realitate ceea ce a' declarat că sunt, atunci de ce ' ă 'ai a&lu aici, aiA *e i,ţ cu'a, cea de (isA ei trei îi aruncar ă priiri grele, înc ărcate de ură, dar nu rostir ă nici un cu!nt. ; #da, poate c ă ar aea cea de spus, (ise Ora'er, ap ăsat. e ridic ă şi se apropie de 'ith, &i0!ndu-i pe incri'inaţi cu o e0presie i'penetra%il ă, 'ai a'enin ţătoare dec!t orice 'ani&estare ăăţ & iş de &urie. upă, o îndelungat ă t ăcere, or%i5 ; ăpitane ch'idt, su&icient. ; Înc ă n -a' ispr ăit... ; :entru 'ine, este su&icient, insistă Ora'er. ; Ţi-a' pro'is pro%e, ori, p!n ă acu', n -a' &ăcut dec!t ă ăs de( ţ lui &apte. e in doada care l -ar satis&ace pe adunctul şe&ului ericiului ecret 6er'anD de'onstra ţia const ă din trei etape. Gn răspuns &er', colonele, te rogD da sau nu. tii sau nu ştii cu' se nu'eşte o'ul nostru nu' ărul unu din *nglia. Ora'er dădu din cap a&ir'ati. ; ă-i între%ă' atunci şi pe ăştiaA ei trei % ăr%a ţi de pe canapea schi'%ar ă priiri, în t ăcere. ho'as îşi u'e(i cu li'%a %u(ele arse, gest care nu-i sc ăp ă lui Ora'er. 'ith e0trase 17C

din %u(unarul tunicii un carne ţel roşu, legat cu un elastic, rupse o &il ă, apoi şi -l !rî, cu gri ă, la loc, în %u(unar. crise cea pe &oaia de h!rtie şi i-o în'!na lui Ora'er, care o citi, încuiin ţ!nd din cap. 'ith îi luă h!rtia dindeparte, arunc în &oc, c 'in. *dler, ă'!n ă şi oaşadar. ă ; #ai *ici, la închloss aeţi cea 'ai puternic ă sta ţie de e'isie radio din uropa central ă... ; şti &antastic de %ine in&or'at, c ăpitane ch'idt, îl co'pli'entă Ora'er, crispat. ; 'ith, su% nu'ele ăsta actie( şi respir. Noc rolul lui 'ith, sunt în pielea personaului. F ă legătura prin radiotele&on cu cartierul general al &eld'areşalului Oesselring, în nordul 3taliei. ere-l pe şe&ul spionaului 'ilitar. ; :rietenul de care po'eneaiA între%ă Ora'er, cu oce sc ă(ut ă. ; * studiat, pe ti'puri, la Heidel%erg, încuiinţă 'ith. olonelul ilhel' ilner. illi-illi, co'pletă el, (!'%ind. ; tii şi astaA *tunci nu-i neoie să-l che' ă'. ; *'iralul anaris ar &i de alt ă p ărere. ; Îl cunoşti şi pe şe&ul 'euA între% ă Ora'er, co%or!nd şi 'ai 'ult ocea. ; in orgoliu, aş &i tentat s ă r ăspund a&ir'ati... dar 'odestia şi respectul pentru ade ăr 'ă o%lig ăă s recunosc c ă nu, îi r ăspunse 'ith, pe un ton de(ar'ant. Fac parte din echipa lui, asta-i tot. ; a, da, nu ' ă-ndoiesc, '-ai conins, & ăcu +ose'e=er. otuşi, & ă cu' î ţi spune el, colonele, îl înde'nă 'areşalul pe Ora'er. Ora'er se con&or' ă. o'and ă conor%irea prin centrală, apoi puse receptorul la loc. 'ith se lăsă co'od într -un &otoliu, cu paharul într-o '!n ă şi 177

tra%ucul în cealalt ă, într -o atitudine de per&ect ă rela0are şi nedisi'ulat ă încredere în sine, spre deose%ire de cha&&er şi de cei trei % ăr%a ţi aşe(a ţi pe canapea. 3ndi&erent ce g!nduri îl or &i ' ăcinat pe +ose'e=er şi *nne-#arie, pe Nones chipurile lor rînăţ' ăseserce ă i'penetra%ile. care nu prea elegea se înt!'pl ă, îşi c ăuta de lucru prin înc ă pere cu acelaşi sur!s plin de anticipa ţii în col ţul %u(elor. ra singura persoan ă care se &oia de colo -colo, în răsti'pul de aşteptare încre'enit ă, şi asta nu'ai &iindcă 'ith îi & ăcuse se'n, ar ăt!ndu -i cu '!na paharul gol de al ăturiD tipul urcase at!t de 'ult în ă ochii &etei, înc!t ea se supuse & ără s cr!cneasc . e întoarse cu paharul în care turnase o generoasă 'ăăsur de c oniac, ş i î l d epuse ţăă p e ' su , c u u n sur!s cuceritor. 'ith îi (!'%i, la r!ndu-i. În tot acest ti'p, ce nu p ărea a se 'ai s&!rşi niciodat ă, ni'eni nu rosti nici un cu!nt. În &ine, tele&onul sun ă. Ora'er ridic ă receptorul şi prelua leg ătura5 ; *lo, colonelul ilhel' ilnerA illi-illi, ce 'ai &aci, % ătr!neA dat ă încheiat schi'%ul de a'a%ilităţi, Ora'er continu ă5 *e' aici un agent care pretinde c ă te cunoaşte, un anu'e c ăpitan Nohn 'ith... aha, deci îl ştiiA :er&ect, per&ect<... rei s ă 'i-l descriiA *scultă cu aten ţie, studiindu -l între ti'p pe 'ith. eodată, îi & ăcu se'n s ă se apropie. *cesta se ridică, din &otoliu şi se îndrept ă spre colonel. ; ă-'i '!na st!ng ă, îi (ise Ora'er. a, îi lipseşte pri'a &alangă de la degetul 'ic... e spuneai că are pe ante%ra ţul dreptA 'ith îşi su&lec ă '!neca, ă &ăr a ' ai a ştepta ăă s i s e & ac se'n. a, a şa -i, ă dou cicatrice paralele, ţă la distan continuă Ora'er, 178

de trei centi'etri una de cealalt ă... u'A  un trădătorA ; 3ar el e un renegat, spune-i, îl înde'nă 'ith, (!'%ind. ; 3ar*ha, tu eşti un renegat, repeta Ora'er, în receptor. ha'%ertin. ine, î ţi 'ul ţu'esc, dragul 'eu. "a reedere, prietene, încheie el, pun!nd receptorul în &urcă. ; *'!ndoi pre&er ă' inuri &ran ţu(eşti, îi e0plică 'ith, pe un ton de scu( ă. ; 3a te uit ă, agentul nostru nu' ărul unu în #editerana, iar eu s ă nu &i au(it niciodat ă de du'neata, se 'inună Ora'er. ; :oate toc'ai de aceea, îi replic ă, sec, +ose'e=er. ; *' aut noroc, spuse 'ith, d!nd din u'eri, apoi ad ăug ă, ioi5 eci cu' r ă'!ne cu scrisorile 'ele de acreditare, dac ă pot s ă ' ă e0pri' ast&elA ; 3'peca%ile, (ise Ora'er, pe cinstea 'ea, sunt i'peca%ile. ; :rin ur'are, aşa. i acu', & ăcu 'ith, pe un ton su'%ru, s ă trece' şi la eri&icarea prietenilor noştri. upă cu' se ştie, hristiansen, arraciola şi ho'as - adeăraţii hristiansen, arraciola şi ho'as - în re'e ce lucrau pentru... ; e nai%a îndrugi acoloA r ăcni hristiansen, care s ărise în picioare, des&igurat de &urie. >*deăratul hristiansen...? $-apucăă s continue, ă că se şi pr %uşi la podea, su% loitura !nei de %ou. ; * &ost aerti(at, co'ent ă Ora'er, încrunt!ndu-se. ergent, sper că nu l-ai pocnit prea tare. 179

; "-a' a'u ţit pentru dou ă 'inute, îl linişti Hart'ann. ; un. red c ă po ţi continua, acu' no s ăte 'ai întrerupă ni'eni, drag ă ch'idt. u' spunea', ă acesta. ecret adeă;ra'ith, ţii agenîlţcorect i ai ericiului 6er'an deci, care au lucrat pentru contraspionaul %ritanic au reuşit nu nu'ai s ă se in&iltre(e ad!nc în re ţeaua %ritanic ă din FranţŢă a şi rile de Nos, ă dar şi s cree(e ă o e0celent organi(aţie de spiona în *nglia - organi(a ţie de 'are e&icienţă, &apt pe care *'iralul anaris îl cunoaşte. ; $u e teritoriul 'eu, dar %ineîn ţeles c ă sunt şi eu la curent cu această chestiuneD spuse Ora'er. u o oce de ghea ţă, 'ith se r ăsti la cei trei indii(i5 ; În picioare, i'postorilor< *şe(a ţi -ă la 'asa de acolo< ergent, spriină-l pe ăla de pe os, d ă se'ne că-şi reine. $eînţeleg!nd ni'ic, cu 'utre uluite, arraciola şi ho'as e0ecutar ă ordinul. u un aer su&erind, hristiansen se îndrept ă şi el, şont!c -şont!c, spre 'asă şi se aşe( ă al ături. ergentul îl supraeghe îndeaproape ca să se asigure că nu se a pră%uşi de pe scaun, apoi & ăcu trei paşi înapoi şi încre'eni ca o statuie, cu ar'a preg ătit ă. 'ith le a(!rli pe 'as ă carne ţele aduse de *nne-#arie, apoi îşi scoase propriul s ău carnet, legat ăţ su a de ă l!ng cu %anda de elastic şi îl aşe( ă pe ' Ora'er. ;  ac ă, î ntr -adeăr, n -au 'in ţit, i se adres ă 'ith, pe un ton sc ă(ut, ar tre%ui s ă &ie în stare s ă scrie nu'ele şi adresele agenţilor ger'ani din *nglia, sau ale oa'enilor lor de leg ătur ă, precu' şi ale agenţilor %ritanici din ţările europene care au &ost 18E

lichidaţi de ai noştri. *şa ar &i lo gic, nu ţi se pare, Ora'er drag ăA 3ar pe ur' ă, co'par ă' listele lor cu lista autentică din carnetul 'eu. ; *i dreptate, ce 'ai, rosti rar, Ora'er. :ro%a decisi dintr -o 'ith. loitur ă, pardon, ăpitane ch'idt, eă. str#agistral, ădui s ă schicţe(e un sur!s. #ă te' c ă nu prea sunt în apele 'ele în seara asta. ar spune-'i, c ăpitane, între% ă el, pun!nd '!na pe carnetul de pe ' ăsu ţă, lista asta de agenţi... h'... &aptul c ă o por ţi asupra du'itale nu contraine regula'entului nostruA ; a %ine c ă nu< +egula'entul poate &i îns ă încălcat, dar nu'ai de către cel care l-a instituit. re(i c ă ar &i îndr ă(nit cinea, &ie şi eu însu'i, s -o &acă & ăr ă apro%area luiA *'iralul alter anaris tre%uie s ă &ie la ora asta în %iroul s ău din erlin, încheie 'ith, indic!nd, cu un gest al capului, tele&onul. ; rept cine ' ă ieiA Ora'er (!'%i şi se r ăsuci către 'asa la care şedeau cei trei pri(onieri. i, a ţi au(it. ; e co'ite o...  cu'plit ă eroare... %!igui arraciola, cu disperare în glas. ; ho, şi înc ă ce... i -o rete( ă Ora'er, a'eninţător. ; $u ' ă îndoiesc de %una credin ţă a lui 'ith, acu' sunt conins, reluă arraciola, cu glas chinuit. ar, pe undea, e o greşeal ă îngro(itoare... ; *i c ărei autori sunte ţi oi înşi ă, i -o t ăie 'ith. ; crieţi< ordonă Ora'er. ergent Hart'ann< *cesta & ăcu un pas înainte, gata s ă interin ă, la neoie, cu !na de %ou. 181

Capitolul 8 ala de ar'e era de-acu' aproape pustie. u pu  liser în printre untru doi s ergen care, ţin ăăăăn tot ţ dup ă înainte, ce s -au în!rtit 'ese, au i plecat lu!nd cu ei reo dou ă(eci de inşi, i(i%il î'potria oinţei lor, pentru nişte 'isiuni 'isterioase. :entru #ar= însă, ele nu ascundeau nici un 'ister. Îşi &uriş ă priirea pe ceas pentru a nu ştiu c!ta oar ăD apoi, 'as!ndu-şi t!'plele cu un aer o%osit, îşi &or ţă un sur!s5 ; Î'i pare nespus de r ău, do'nule c ăpitan. +egret, tre%uie s ă plec. $-a' încotro. *' o 'igrenă dar cu'plit ă. ; h, regretul e de partea 'ea, #aria drag ă. B!'%etul pe care-l ar%ora per'anent îi pierise.  prii îngriorat. re%uia să-'i &i spus, nu ar ăţi %ine deloc. ălătoria asta o%ositoare, plus şnapsurile... ; # ă te' c ă nu sunt o%işnuit ă, %!igui #ar=.  să-'i rein, dac ă ' ă-ntind în pat. ; esigur, desigur, hai să 'erge', draga 'ea, dă-'i oie să te conduc în odaia du'itale. ; , nu< se opuse &ata cu ehe'en ţă ne&irească. !ndu-şi sea'a c ă & ăcuse o ga& ă, date &iind î'preurările, îi '!ng!ie '!na şi-i sur!se5  s ă-'i treacă, ( ău< ; ăpitanul on rauchitsch ştie 'ai %ine. Hai să 'erge', insist. upă e0presia gra ă, deşi prietenoas ă a o&iţerului, ca şi din tonu -i autoritar, nu lipsit de o in&le0iune glu'ea ţă, #ar= îşi ă d du sea'a ă c n -aea loc de întors. 182

ăpitanul o lu ă de %ra ţ, cu un aer protector, şi o conduse a&ară din salon. raţ laţ%ra , parcurser ă ă î'preun culoarul care ducea spre corpul central al castelului, acu' pustiu. #ar= re'arc ă deose%irea. ; r ăitoarele pe co(i de ' ătur ă, hohoti on rauchitsch. o'andantul nu le-a prins înc ă, dar dacă o 'ai duce c! ţia ani, s -ar putea s ă ae' surpri(e. *'ăr!ţii ăia pe care i -ai  ă(ut şi du'neata, scoşi cu anas!na din local, sunt acu', pro%a%il, căţăraţ i pe %urlane şi pe catargele de drapel. $u 'ai ştii cu' e cu spionii din (iua de a(i. ; %ser c ă lua ţi lucrurile ca' în glu' ,ă re'arcă #ar=. ; a o&i ţer al 6estapoului, sunt pl ătit şi preg ătit să &ac apel la ra ţiune, şi n u la delirul i'agina ţiei, îi replică el, dur. lart ă-'ă, nu la du'neata ' ă re&erea', ci la altcinea, o linişti el, str!ng!nd-o de %raţ. *poi, arunc!ndu-şi ochii pe un gea' care d ădea în curtea interioară, se opri %rusc. i, na, asta-i ciudat, de-a %inelea< ; eA s ări #ar=. ; licopterul, o l ă'uri on rauchitsch, cu un aer preocupat. +egula'entul preede ca elicopterele înaltului o'anda'ent să &ie în orice clipă gata de decolare, iar ăsta e cu 'otorul de'ontat şi cu o prelată deasupra, ceea ce însea'n ă c ă o decolare i'ediată este e0clus ă, nu cre(iA ; *' i'presia c ă şi elicopterele 'ai au neoie de repara ţii, din c!nd în c!nd, ca orice alt ă 'aşinărie, îng ăi' ă #ar=, care -şi dorea acu' s ă se ţină c!t 'ai departe de on rauchitsch, de tea'a ca acesta s ă nu -i aud ă cu'a % ăt ăile ini'ii, de 'ai -'!i să-i spargă pieptul. e -i aşa de ciudatA ad ăug ă ea. 18

; i %ine, &aptul c ă la >'aşin ărie? nu lucra ni'eni nici acu' o u' ătate de o r ă, c!nd a' 'ai trecut noi pe-aici, îi e0plic ă on rauchitsch.  o situaţie & ăr ă precedent ca pilotul personal al unui 'areşal +eichului s ă-şi ăr ăseasc ă aparatul, lăs!ndu-şialtrea%a & ăcut ă pe u' pătate. ; u' adic ă, & ăr ă precedentA $u poate o'ul să-şi i a o p ies ă şi s -o repare în ăuntru, la ad ăpostA între%ă #ar=, cu glas sua. ri poate că nu -aţi uitat deloc la ter'o'etru, în seara astaA ; eh, o iau şi eu pe ur'ele % tr!nului ă co'andant, !n ătorul de r ăitoare, o&t ă on rauchitsch, cl ătind din cap. :ornir ă 'ai departe. ăpitanul continu ă5 Gite unde te -aduce rutina, ai în &aţă un ca( tipic. :entru o 'inte întortocheat ă şi perspicace, solu ţia li'pede deine suspect de li'pede. ă nu uit chestia asta p!n ă la noapte. ; $u  ă odihni ţi creierul nici la noapteA susur ă #ar=. ; hiar aici a' trea% ă, de &apt, îi ' ărturisi on rauchitsch, arăt!ndu-i cu capul o uş ă pe l!ng ăcare toc'ai trecuser ă. >alonul auriu?, o l ă'uri el, uit!ndu-se la ceas. ai< 'ai a' doar dou ă(eci de 'inute< Î ţi 'ul ţu'esc pentru înc!nt ătoarea du'itale co'panie, do'nişoară. ; h, eu  ă 'ul ţu'esc pentru a'a%ilitatea du'neaoastră, do'nule. *eţi aici o întrunireA Fata si'ţi cu' ini'a -i începe să-şi dea iar în petec. ;  serat ă 'u(ical ă. 6estapoul nu -i lipsit nici el de un oarecare ra&ina'ent. :rogra'ul cuprinde un c!ntec de priighetoare. unt neoit s ă ' ă scu(, do'nişoară, dar 'ai a' de preg ătit un raport, & ăcu el, gră%ind paşii. 184

; Î 'i p are r ău c ă -a' reţinut de la tre%uri, do'nule c ăpitan, rosti #ar=, cu o e0 cesi ă polite ţe, în re'e ce se între%a, în sinea ei, cu un &ior de gheaţă5 >are c!t şi ce anu'e ştie şi, dac ă are reo % , celu'ea are deăde g!nd &ac , ce hot r!re olui &i luat ănuial ă În ă a(i, ăs indii(ii acu'A de soiul on rauchitsch n-au cu' s ă-şi a'inteasc ă pe neaşteptate de cea, pentru si'plul 'oti c ă nu uit ă niciodată, ni'ic.? *ţi &ost e0tre' de a'a%il, relu ă ea, cu glas tare. ; :l ăcerea a &ost de partea 'ea, e0clusi a 'ea, îi replic ă o&i ţerul, galant. *unşi în dreptul uşii de la odaia &etei, se opri, îi lu ă '!na într -a sa şi-i (!'%i5 $oapte %un ă, #aria drag ă, eşti, într -adeăr, &er'ecătoare. ; $oapte %un ă, îi (!'%i #ar=, la r!ndu -i. #ulţu'esc, do'nule c ăpitan. ; re%uie neap ărat s ă ne cunoaşte' 'ai %ine, încheie on rauchitsch, deschi(!ndu-i uşa. e înclină, îi sărută '!na, apoi se retrase, &rec!ndu-şi %ăr%ia, g!nditor.ă $eap rat, ă #aria ă drag , 'ur'ur el, chiar aşa, scu'po. *plecaţi deasupra 'esei, arraciola, ho'as şi hristiansen scriau &renetic în carne ţele - 'ai %ine (is, doar pri'ii doi, &iindc ă pr ăp ăditul de hristiansen, care nu-şi reenise înc ă de pe ur'a loiturii pri'ite în ţeastă, era 'ult 'ai lent. *ngaat în conersaţie cu 'ith, Ora'er îl ur' ărea de la distan ţă , cuăo uşoar nedu'erire5 ; $u înţeleg 'otiul, dar par destul de inspira ţi, co'entă el, prudent. ; 3'aginea în carne şi oase a unui proasp ăt eadat sti'ulea(ă g!ndirea, replic ă 'ith, cu cinis'. 18@

ţ ; # ă te' c ănu prea în eleg. ; tii ce se a întî'pla cu % ăie ţii ăştia într -un s&ert de or ăA ; unt o%osit, ' ărturisi Ora'er, pe un ton ce nu sa nici îndoiaia ă deă-te ărului. "aslăăor% ăriao şiu'%r e0pri' clar, casupra ăpitaneade ch'idt, te rog. ; 'ith. unt conda'na ţi, iar ei o ştiu &oarte %ine, aşa c ă se cra'ponea( ă de &iecare 'inut în plusD c!nd ţi-a 'ai r ă'as at!t de pu ţin ti'p, orice 'inut c!ştigat e ca un pre'iu s'uls eşniciei, sau, dacă pre&eri, ca ulti'a ă 'i( ă ă disperat , a uc torului ruinat. ;  ăd c ăte -a apucat o cri( ă de liris', c ăpitane, c!rti Ora'er, care începu s ă se pli'%e prin înc ăpere, ignor!nd 'asa >conda'na ţilor?. e pro ţapi apoi %rusc în &a ţa lui 'ith. ine< #-ai perpelit destul pe ăratec, 'ărturisesc că '-a' înşelat.  ă încheie' poestea. pune-'i odată, ce se ascunde în spatele a&acerii ă steiaA ; i'plitatea caracteristic ă geniului, scu'pe Ora'er. icea'iralul +olland, şe&ul departa'entului #.3.C. i, te asigur eu, +olland este un geniu. ; # ă rog, e un geniu, îl îng!n ăOra'er, neră%dător. *şa, şiA ; *deăraţii arraciola, ho'as şi hristiansen au &ost prinşi acu' trei s ăpt ă'!ni. i %ine, dup ăcu' ai a&lat, teritoriul lor de ac ţiune se li'ita la (ona nord-estică a uropei, aşa c ă aici erau practic necunoscuţi. ; a nu, dup ă nu'e îi ştia'. ; i, at!t şi ni'ic 'ai 'ult. icea'iralul +olland şi-a & ăcut socoteala c ă dac ă trei indii(i cu un instructa per&ect ar î'pru'uta identitatea celor trei 18C

pri(onieri şi ar &i tri'işi aici su% un 'oti plau(i%il, ei ar deeni nişte >persona grata? de oarecare notorietate, oaspe ţi %ine pri'i ţ i şi accepta ă ţă i & r re(ere. i, %ineîn ţeles, odat ă accepta iţ de du'neata, ar &i putut şiacni'ic, în condi incinta castelului ţiona în netul%uraţi de ni'eni ţii ideale de securitata. ; i, şiA ; u' adic ă, >ei, şi?A $u în ţelegiA & ăcu 'ith, pe un ton e0asperat. +olland ştia c ă dac ă generalul arna%=... În &ine, i'postorul ăsta care -l  oac ă pe arna%=, ar &i adus aici, o'ologul lui din ar'ata ger'ană s -ar deplasa încoace ca s ă-l interoghe(e personal. 'ith ad ăug ă, cu un (!'%et5 :!n ă şi în #area ritanie se ştie că #aho'ed se duce la 'unte şi nu 'untele la #aho'ed, cu alte cuinte, ar'ata se duce la 6estapo, şi nu iceersa. ; ontinu ă, te rog, continu ă< ; i, şe&ul de stat 'aor al ehr'achtului, +eichs'areşalul Nulius +ose'e=er, ar &i, pentru *liaţi, o captură la &el de pre ţioas ă ca şi generalul arna%=, în ceea ce ne prieşte pe noi. ; +eichs'areşalul însuşi< şopti Ora'er, g!tuit de e'o ţie, îndrept!ndu -şi priirea spre înaltul persona. *u(i, să-l răpească pe +eichs'areşai< ; #de, agen ţii du'itale de colo, oa'enii de încredere, co'pletă 'ith, turn!nd ga( peste &oc. ; u'ne(eule 'are< : ăi, ăsta -i un plan de-a dreptul... dia%olic< ; e-ţi spunea'A Ora'er se îndrept ă %rusc spre col ţul unde se a&la +ose'e=er şi s e aşe( ă al ături. e consultar ă în şoaptă, pre ţ de dou ă-trei 'inute, arunc!nd, din c!nd în c!nd, priiri în direcţia lui 'ith. *cesta îşi dădu 187

sea'a că, de &apt, or%ea nu'ai Ora'erD +ose'e=er asculta. up ă rapida succesiune de reac ţii de pe chipul lui +ose'e=er - curio(itate, derut ă, ui'ire şi, în cele din ur'ă, şoc - 'ith îşi (ise că interlocutorul tre%uie &ost &oarte elocent coning o scurtăăsăt &icere, ceiăţdoi % r%a ă işise ridicarător.şiup se ă îndreptară spre 'ith. +eichs'areşalul arăta acu' cea 'ai palidD cu un tre'ur uşor în glas, roşu la &aţa5 ; 3ncredi%il, căpitane 'ith, incredi%il< i totuşi, ineita%il. $u se putea alt&el.  singura e0plica ţie plau(i%ilă care ăo&er ţ soluă ia co'plet a ocului enig'istic, prin reconstituirea tuturor &aptelor. +eichs'areşalul schi ţă un sur!s. re%uie s ă recunosc că '-a tul%urat, nespus de 'ult ulti'a etap ă a de(legării,ăăadic îns şi cheiaă enig'ei, ca s (ic aşa, pentru a ' ă 'en ţine în ter'enii 'eta&orei. Î ţi sunt pe eci îndatorat, c ăpitane. ; 6er'ania î ţi a &i eşnic recunosc ătoare pentru i'ensul sericiu pe care i l-ai adus, co'pletă Ora'er. $u o' uita &apta du'itale. unt conins că ă FQhrerul a dori s ă te ăr ăspl teasc personal, într -un &el sau altul. ; unteţi e0tre' de a'a%ili, do'nilor, %!igui 'ith. + ăsplata 'ea este conştiin ţa datoriei î'plinite. ontinuă, cu un sur!s ag5 :oate că FQhrerul î'i a acorda o per'isie de dou ă-trei săpt '!niă- după cu' ' si't în seara asta, î'i dau sea'a c ă ' -au ca' l ăsat nerii. :!n ă una -alta, do'nilor, cu per'isiunea du'neaoastr ă, 'isiunea 'ea nu s-a s&!rşit înc ă. u paharul de coniac în '!n ă, 'ith se îndreptă spre 'asa la care şedeau cei trei, aplecaţi peste carne ţele. e pli'% ă în sus şi -n os, 188

arunc!ndu-le peste u' ăr c!te o priire cinic-plictisită, aă c rei se'ni&ica ţ ă ăie nu sc p celorlalţi, în dr eptul lui ho'as, se opri şi d ădu din cap, a 'irare5 ;; Fantastic<  ă ispr ă i'ă odată < e0cla' +ose'e=er, neră%dător. ; $uţ ă sup ra i, do'nule 'areşal, ă tre%uie s re(olă' enig'a p!n ă la cap ăt. ; *i 'otie înte'eiateA ; *%solut. upă ce #ar= închise uşa, on rauchitsch se îndep rt în gra% , dar nu e0agerat de iute, paşii s i ă ăăăreşti ă 'ilit au(indu-se clar pe dalele de pe coridor. u' d ădu col ţul, începu s ă alerge. *unse în curte şi se repe(i spre elicopter. $i'eni. Grc ă în ăgoan treptele ă şi se ă uit în carling . o%ora şi-i &ăcu se'n unei santinele din apropiere, care eni spre el şontic ăind, tr ăg!ndu -şi de les ă do%er'anul. ; 3ute, r ăcni on rauchitsch. "-ai  ă(ut pe pilotA ; $u, do'nule c ăpitan, r ăspunse soldatul, speriat. 'ul depăşise de 'ult !rsta regula'entară pentru pri'a linie a &rontului şi se te'ea cu'plit de 6estapo. $u l-a'  ă(ut de'ult, ad ăug ă el. ; !t de de'ultA ; tiu euA...  u'aM de or ă. a nu, 'ai 'ult, reo trei s&erturi de ceas, dup ă socoteala 'ea, do'nule căpitan. ; #a'a 'ă-sii< înură on rauchitsch. *şa de 'ult< pune-'i, pilotul are pe-aici, prin prea' ă, 189

reun atelier unde se duce c!nd tre%uie s ă repare ceaA ; a, do'nule, sări soldatul, cu (el, o&erindu -i, în s&!rşit, o in&or'aţie utilă. Gşa aia, do'nule, de la &ostul ;depo(it cereale. *cu' edeacoloA ; $u ştiu, do'nule c ăpitan. ; *r tre%ui s ă ştii, îl repe(i on rauchitsch. atoria du'itale este s ă c ăşti ochii. e -ai r ă'as aşa, du-te şi e(i< oldatul se îndep ărt ă trop ăind, su% priirile &urioase ale lui on rauchitsch, enerat de ă ăă inco'petenţaă % tr!nelului.  pitanul str % tu apoi curtea pentru a se interesa la cele trei santinele de la poartă, solda ţi din trupele de asalt, care, spre deose%ire de 'ilitarul de pa(ă, aeau ochi de ultur. +ăspunsul însă &u acelaşi5 nu ştiau ni'ic. on rauchitsch se întoarse la elicopter, încruciş!ndu-se pe dru' cu %ătr!nelul care enea în pas alerg ător. ; $u-i ni'eni în ăuntru, do'nule c ăpitan, raportă el, g!&!ind, neliniştit la ideea c ă-i aduce eşti proaste. #aga(ia e goal ă. ; #da, logic, încuiin ţă on rauchitsch. B!'%i şi-l % ătu pe u' ăr. $-ai du'neata nici o in ,ă prietene, dar &ii cu ochii-n patru. e îndrept ă, de data asta agale, c ătre uşa principală şi -şi scoase din %u(unar o leg ătur ă de chei &alse. *u noroc5 pri'a uş ă ced ă i'ediat. :ilotul (ăcea 'ai departe pe podea, în stare de ă . *l turi se a&la capul de ţ distri%u ie inconştienţă de&ect, acoperit cu o salopet ă - doada 'ut ă a stratage'ei prin care piesa &usese de'ontat ă pe &uriş. on rauchitsch înş&ăca de pe ra&t o lantern ă, îl 19E

de(legă pe pilot şi -i scoase c ăluşul. 3eşi l ăs!nd uşa larg deschisă în ur'a sa. Întruc!t era un culoar de trecere, cinea tot aea să-şi &acă la un 'o'ent dat apariţia pe-acolo. ăpitanulauns rile, p!n ăurc în ăăgoanrăăriscpasul. de dor'itoareD acolo, recu, ăla ă &etaul r s şoăie, prin &a ţa od ăii ocupate de #ar= şi în continuare, pe l!ng ă alte patru uşi. În dreptul celei de-a cincea, se opri. escuie cu una din cheile &alse şi aprinse lu'ina. e duse apoi la &ereastră şi trase în sus partea in&erioarăă. l tin din cap, constat!nd ă c presupunerea sa &usese corect ă5 pe pera(, stratul ă de ( ăpad era şters. ăe ăaplec în a&ar şi îndrept lanterna în os, spre acoperişul sta ţiei de &unicular5 ur'ele clare de pe o' ăt nu l ăsau nici o u'%r ăde îndoială asupra celor petrecute. În încăpere, o%ser ă o schi'%are ciudat ă5 patul &usese tras în dreptul şi&onierului. Îl d ădu la o parte. :e podea, se rostogoli un indiid legat &edeleş, cu căluş la g ur ă. on rauchitsch nu se 'ir ăde ni'ic. :e &a ţă nu i se cl inti nici un 'uşchi. 'ul începu s ă scoată ge'ete în&undate, se'n c ă aea s ă-şi recapete în cur!nd cunoştin ţa.  ăpitanul îl de(leg ă, îi scoase căluşul şi ieşi. *ea pro%le'e 'ai urgente de re(olat dec!t s ă corcoleasc ă tineri locotenen ţi pe punctul de a-şi reeni din leşin, cu icnete şi ge'ete. !nd aunse în dreptul od ăii ocupate de #ar=, îşi lipi urechea de uşăD linişte deplină< :rii prin gaura cheii5 întuneric.  ătu. $ici un r ăspuns, îşi scoase atunci cheile &alse şi g ăsi una potriit ă. 3ntr ,ă înăuntru, ni'eni. ; # ăi, s ă &ie, 'ur'ur ă el. 0traordinar de interesant< 191

; 6ataA între% ă 'ith. ho'as dădu din cap că da. hristiansen şi arraciola îi r ăspunser ă cu o priire ursu( ă. 'ith le ţ elele şi le ă aşe( ţă luă carne peă ' su a de l!ng &otoliul lui Ora'er. ; lipa adeărului, rosti el, cal'. Gnul singur e su&icient. a' ă & ăr che&, Ora'er ă ţ lu carne elul de deasupra şi începu s ă citeasc ă, întorc!nd lent, &il ă după &il ă. 'ith îşi goli paharul şi se îndrept ă, cu un aer &iresc, spre %u&et, îşi 'ai turn ă nişte coniac şi înşuru%a, cu griă, dopul sticlei la loc. #ai &ăcu c!ţia paşi prin salon, apoi se opri l!ng ă soldatul de pa( ă. or%i o înghi ţitur ă. ; i, su&icientA Ora'er încuiin ţă din cap. ; un, atunci s ă con&runt ă' cu originalul. ; u' (iceai, clipa ade ărului, &u de acord colonelul. "uă carnetul lui 'ith, scoase (g!rciul şi -l deschise. :ri'a &il ă, al% ă. Gr' ătoarea, la &el. *poi încă una şi încă una... Încrunt!ndu-se, Ora'er se uită nedu'erit la 'ith. În clipa ur' ătoare, acesta (!rli paharul. u 'uchia pal'ei, îi i(%i &ulger ător pe Hart'ann, în cea&ă. ergentul se pr ă%uşi ca rete(at de secure, corpul s ău greu st!rnind, în c ădere, clinchetul paharelor de pe %u&et. $edu'erirea de pe chipul lui Ora'er disp ăru %rusc, l ăs!nd loc unei e0presii de cu'plit ă '!hnire. Înţelese, în s&!rşit, cu' st ăteau lucrurile. Întinse '!na către %utonul de alar' ă. ; $e-ne-ne, os la%a de pe sonerie, #ac< r ăsun ă scurt un ordin r ăstit, la &el de t ăios ca &ulgerul care -l 192

do%or!se pe Hart'ann. "ungit pe %urt ă, pe podea, cha&&er se a&la acu' în po(i ţie de tragere, cu ch'eisserul recuperat aţintit asupra lui Ora'er. :entru a doua oar ă în acele ore, colonelul &u neoit să-şi retrag de pe %utonul de alar' ă . 'ithă '!na se aplec ă şi lu ă cara%ina santinelei. ăă înc pereaăşi o schi'%ţ cu "ugerul silen ios. raers cha&&er se ridic ă în picioare, & ăr ăa -şi schi'%a ţinta, îi aruncă 'aiorului priiri &urioase5 ; *'erican pri'iti, un gunoi, aiA clocoti el de indignare. Ha%ar n-a' ce (i e a(iA ; i, ce rei, nu 'i-a enit ni'ic altcea în 'inte în clipele alea, r ăspunse 'ith, în chip de scu(e. ; *sta-i şi 'ai gra, c!rti cha&&er 'ai departe. ă ţ i i în ase'enea e neoie aea ţi să ă ' (ugr i'aginiA ; : ăi, culoarea local ă, ce te pl!ngiA Gite c -a ţinut, (ise 'ith, % ăg!ndu -şi în %u(unarul din interiorul tunicii cele trei carne ţele de pe ' ăsu ţa din dreptul lui Ora'er. În ceea ce-i prieşte pe % ăie ţi, continuă el, sper c ă s -au l ă'urit cu' st ă chestia... i, a sosit 'o'entul s-o lu ă' la picior. 6ata, do'nule NonesA ; i înc ă iute, co'plet ă cha&&er. re%uie s ă prinde' tra'aiul... 'ă rog, &unicularul. ; : ăi, chiar dac -aş da de un gh e ţar în de şert, pentru 'ine ar &i tot una, ' ărturisi Nones, cu un aer năucit. eatruA are teatruA oa'ne, sunt total pe dina&ară< ; *sta-i tot ce doreştiA Ora'er îşi redo%!ndise cal'ul şi s!ngele rece, caracteristic o&i ţerului de carieră. *t!tA oar carnetele aleaA 19

; #da, ca' at!t.  list ă &ru'uşic ă de nu'e şi adrese interesante, pentru lectura de sear ă a lui #.3.C. ; eci, asta era. :rin ur'are, indii(ii de &a ţă n-au 'in it c!ndsuspec şi -au declarat identitateaA ; ţrau ţi, îi eri&ica' de c!tea săptă'!ni. -au produs scurgeri de in&or'a ţii secrete de 'are i'portanţă, în re'e ce pri'ea' date &alse, ori lipsite de se'ni&ica ţie. up ă dou ă luni de cercetări, a' reuşit s ă depist ă' canalele de trans'itere în a'%ele sensuri, şi ast&el a' auns la sectoarele de care răspundeau ei. $u dispunea' însă de doe(i palpa%ile - nu era' nici ' ăcar siguri dac ă aea' de-a &ace cu un singur tr ăd ător sau cu 'ai 'ulţi, dară'ite care anu'e era inoatul. ricu', ar &i &ost inutil s ă-l d ă' în ileag & ăr ăa -i a&la 'ai înt!i agenţii de leg ă ă tur ţ ă din ar ăăşi din str in tate. *şa că... h'... ne -a' g!ndit la &or'ula asta. ; #ai cur!nd, ideea du'itale, aşa-iA intereni +ose'e=er. ; *re reo i'portan ţăA între% ă 'ith, sec. ; e-i drept, n-areD 'ai e0ist ă, totuşi, cea, continuă +ose'e=er, cu un sur!s ag. "a între%area colonelului Ora'er dacă nu'ai carne ţelele acelea te interesea(ă, du'neata ai r ăspuns5 >#da, ca' at!t?, suger!ndu-ne că ar 'ai &i şi altcea la 'iloc. u speranăţa c ai prinde doi iepuriăţdeodat , ' ini i, cu'a, s ă te înso ţescA ; ac ă asta e coningerea du'neaoastr ă, do'nule 'areşal, însea'n ă c ă a enit 'o'entul s ă ă 'ith, & r predaţi şta&eta altcuia,ă îl ăl 'uri 'enaa'ente. $-a' nici cea 'ai 'ic ă inten ţ ieă ăs  leg &edeleş şi s ă  ă car în spinare dincolo de *lpi. ingura 'odalitate de a  ă lua cu 'ine ar &i su% 194

ă ă' ţ te' c sunte i un a'eninţarea ar'ei, dar tare o' de onoare, pentru care patria e 'ai presus de propria-i piele. ac ă  -aş a'enin ţa acu' cu î'puşcarea în situaţia că n-aţi reaăsă ' ţ ur'a i, ni'eni cei neclintit. de &a ţă*şadar, nu se îndoieşte ăţc aţi is ă ră'!ne dintre pe scaun, sunte' neoi ne desp ăr ţi'. ; urtoa(ia nu- ţi de('inte logica, îi r ăspunse +ose'e=er, cu un sur!s a'ar. +egret c ă n -a' dat doadă de aceeaşi perspicacitate, în ur' ă cu c!tea 'inute, c!nd a' discutat chestia asta. ; $u ştiu dac ă situa ţia ar &i &ost di&erit ă. ; ar... şi atunci, cu' r ă'!ne cu colonelul ilner, şe&ul sericiului secret al 'areşalului OesselringA oar nu-i... %!igui Ora'er. ; "inişteşte-te< illi-illi nu-i în sericiul nostru. * &ost de %un ă credin ţă , &iind conins ă c sunt agentul ostru du%lu nu' ărul unu din 3talia. Îi &urni(e( in&or'aţii - &alse, inutile sau dep ăşite - de aproape doi ani. Fii, te rog, a'a%il şi trans'ite-i chestia asta din partea 'ea. ; Gn soi de agent triplu, pricepiA intereni cha&&er, e0plic!nd5 #ai 'ult dec!t un agent du%lu, e un grad superior. ; Heidel%ergA între%ă Ora'er. ; oi ani la uniersitate. u spriinul... h'... #inisterului de 0terne al #arii ritanii. ; otuşi... nu  ăd cu'... ; +egret, ne gr ă%i'. ; e &apt, ne-a' şi c ărat, ăad ă ug cha&&er. ţ e i a&la a'ănunte din 'e'oriile lui :i'pernel cha&&er, care or apare dup ă r ă(%oi... ăcu, %rusc. Gşa se dădu de perete şi în prag apăru #ar=, ca o statuie a a'enin ţării, cu #auserul 19@

pregătit de tragere. u un o&tat de uşurare, l ăs ă %raţul în os. ; a' t!r(iu, o ad'onesta 'ith. Începuser ă' să ne &ace' grii din pricina ta. ; 3erta ţi -'ă, n -a' putut s ă scap. on rauchitsch... ; $u &ace ni'ic, do'nişoar ă, s ări cha&&er, cu un gest larg, cere'onios. ontaţi pe 'ine< ; Fetişcana cea nou ă< şopti Ora'er, uluit. erişoara ăleia de la... ; hiar ea, cola%oratoarea 'ea eche în 'aterie de in&or'aţii pl ăcute urechilor lui il3i-il3i. i tot ea ne-a initat în ăuntru în seara asta, îl l ă'uri 'ith. ; e&ule, îl întrerupse cha&&er, pro&und îngriorat. $-aş rea să ă (oresc, dar... ; Îndată. 'ith se adres ă lui +ose'e=er, cu un (!'%et5 * ţi aut dreptate, carne ţelele nu erau totul. ţ dar nu de a, aşa e, doresc s ă &iu înso it, du'neaoastră, do'nule 'areşal, ci de nişte indii(i care-şi pă(esc pielea 'ai presus de orice pe lu'e, &iind lipsiţi de orice senti'ent al onoarei. *şa c ă ' ă or însoţi ăştia, e0plic ă el, indic!ndu -i cu patul ar'ei pe arraciola, hornas şi hristiansen, c ărora le ordonă5 rep ţi< Gr'a ţi -ne< ;  ă ne ur'e(eA Gnde, în *ngliaA între% ă cha&&er, nedu'erit. ; :entru proces de trădare. arcinile 'ele nu o includ şi pe a ceea de c ăl ău... nu'ai u'ne(eu ştie c!te sute sau 'ii de ie iţ au p!n ăacu' pe conştiinţă, c a s ă nu -i 'ai po'eni' pe orrance'=the şi Harrod. 'ith îl &i0 ă pe arraciola cu o priire de g hea ţă. $u  oi a&la niciodat ă , dar ă cred c tu ai &ost creierul opera ţiunii. u l -ai ucis pe Harrod 19C

acolo în 'un ţi. ac ă ai &i pus '!na pe codul trans'isiilor radio, ne-ai &i distrus reţeaua din sudul 6er'aniei. *r &i &ost o 'are reuşit ă, pentru ca acolo nu s-a in&iltrat ni'eni... nu'ai c ă arcul capcanei n -a &unc *şa c ă ăi -ai enit dup de hac luiieşit 'ith=. *i ţionat< plecat din c!rciu' i'ediat ă ceşia' eu, iar el te-a ur'ărit, dar n -a i(%utit s ă ţin ă piept unui... ; Nos ar'ele< ordonă on rauchitsch, din prag. $u-l  ă(use şi nu -l au(ise ni'eni intr!nd. e apropie de #ar=, a'eninţ!ndu-i pe toţi cu un pistol auto'at de cali%ru 'ic. 'ith se r ăsuci pe c ălc!ie, cu "ugerul pregătit s ă secere intrarea, dar, într -o &rac ţiune de secundă îşi d ădu sea'a c ă, din ne&ericire, &ata era chiar pe traiectorie. on rauchitsch, în schi'%, nu au nici un 'oti de reţinere. aalerul curtenitor de p!nă atunci redeeni, %rusc, pro&esionistul rece şi dur. u un (go'ot surd, glontele tri'is de el s&!şie '!neca rochiei lui #ar=, deasupra cotului, iar 'ith scoase un strig ăt de durereD pistolul îi (%ur ă din '!na-i r ănit ă, i(%indu -se, undea, de o 'o%il ă. #ar= încercă să &acă o 'işcare, dar on rauchitsch &u 'ai rapid şi 'ai puternic.  ări şi o i'o%ili(a. #ar= se (%ătu,ă c ut!nd s ă se s'ulg din str!nsoare. ă 6estapoistul îi r ăsuci '!na. u un ţip ăt de durere, &ata scăpă ar'a, care se rostogoli pe podea. $ea' ţul era îns ă cu priirea a ţintit ă asupra lui cha&&er. *cesta îşi a(!rli auto'atul. ; $-ar &i tre%uit s ă încerci o ase'enea &igur ă, îi spuse on rauchitsch lui 'ith. #are prostie... În situaţia du'itale îns ă, şi eu aş &i pro cedat la &el. Îşi întoarse apoi priirea spre Ora'er. Î'i cer scu(e pentru înt!r(iere, do'nule colonel, dar do'nişoara 'i s-a p ărut ca' prea neliniştit ă şi neroas ă, nu ştie 'are %r!n(ă despre oraşul ei natal, usseldor&, dup ă 197

ă s se ţă lase inut de cu' nu ştie nici c ă nu tre%uie '!nă c!nd spune gogoşi, ceea ce &ace ca' tot ti'pul. !ndu-i dru'ul, o r ăsuci spre el şi -i (!'%i.  '!nă super%ă, scu'po, dar ce &ascinante 'odi&ic ări de puls< ; $u în ţeleg despre ce ţor%i ţ ăi şi pu in î'i pas , (ise Ora'er. rase un c ăscat prelung - acu' era cal' şi rela0at. rao, tinere, %ine lucrat< u'ne(eule, încă un 'inut şi... e ridic ă greoi în picioare, se îndreptă spre cha&&er, ocolind, prudent, ra(a de % ătaie a ar'ei lui on rauchitsch. Îl perche(iţiona, pentru a se l ă'uri dac ă nu are ar'e ascunse. $u aea. recu apoi la 'ith, opera ţiunea sold!ndu-se cu acelaşi re(ultat. 3i întinse acestuia o %atistă al% ă, pentru a -şi pansa '!na. e uit ă apoi la #ar= şi au o e(itareD în &ine, nu prea  ăd cu' s ă &ie ea... dar, ştiu euA *nne-#arieA ; esigur, do'nule colonel. a &i o pl ăcere. $e-a' cunoscut 'ai înainte, şi-'i ştie 'etoda, nu-i aşa, iu%itoA u r!netul ei lupesc, de &ru'use ţe tipic ariană, *nne-#arie se repe(i la #ar= şi -i arse o pal'ă ă ţ #ar= ip de durere. e răăsun toare peste o%ra(. clătină şi se propti de perete, spriinindu -se cu pal'ele. În col ţul gurii i se ii o şui ţă de s!nge. iA *i reo ar' ăA r ăcni *nne-#arie. ; *nne-#arie< protestă Ora'er. e ce tre%uie tu s ă... ; tiu eu cu' tre%uie s ă ' ăport cu d e -alte astea, spioane in&a'e şi, pe deasupra, t!'pite< e întoarse spre #ar=. e pare că nu le place să adă pe iu cu' o% ţin eu re(ultate în 'unc ă. #arş în ăuntru<  înş&ac ă de ă p r şi o t!rî ă dup ă ăea c tre o uş laterală. eschise şi o î'%r!nci în ăuntru. e au(i %u&nitura unui trup pr ă%uşit la podea, pe ur' ă un 198

gea'ăt. *nne-#arie tr!nti uşa. Gr' ă o serie de %uşituri şi icnete. on rauchitsch le ordon ă cu un gest, lui 'ith şi cha&&er, s ă se dea înapoi, iar el se aşe(ă pe %ra ţul &otoliului. Bgo'otele luptei ce se des& & ceau . e adres lui ăşurape ă alunturi ă tonîiăsec5 ă s tresar ă Ora'er, ; *' i'presia c ă una ar &i pre&erat s -o perche(iţione( eu. Falsa pudoare are şi ea o li'it ă. ; # ă te' c ă în entu(ias'ul ei, *nne-#arie d ă uneori dru'ul căruţei la ale, recunoscu Ora'er, cu o gri'asă de de(gust. ; GneoriA on rauchitsch tres ări din nou la au(ul celor ce se petreceau dincolo5 un trup %uşit de perete, ună ţip ţ t, sughi uri deăpl!ns - d up care se aşternu t ăcerea. e & iecare dat ă, îl c orect ă el. !nd ă ă &at e la &el ăă de t!n r şi de te g!ndeşti c ă cealalt &ru'oasă ca ea... ; -a ispr ăit, o&t ă Ora'er. Îşi întoarse priirea spre 'ith şi cha&&er.  s ă ne ocup ă' 'ai înt!i de '!na rănită, pe ur'a... h'... Gn aanta al castelului nostru e că are te'ni ţe %erechet...  ăcu %rusc, ochii i se îngustar ă, iar u'erii i se l ăsar ă. +osti rar, cu oce scă(ută5  ăpitane on rauchitsch, eşti un o' 'ult prea capa%il ca s ă te pierde'. e pare c ă ne -a' irosit senti'entele de co'pasiune pe cine nu 'erita. "a nici doi 'etri de du'neata, ai o ar' ă a intit ţ ăîn cea&ă. u '!na în şold, on rauchitsch se r ăsuci lent şi prii peste u' ăr într -adeăr, o '!n ă &er' ţă inea un "illiput 21 auto'at îndreptat asupra lui. + ă'ase ţintuit su% priirea ochilor negri care -l &i0au cu răceală. e n -ar &i &ost şui ţa 'inuscul ă de s!nge de pe %u(a crestat ă şi p ărul ciu&ulit, #ar= ar ăta ca -n (ilele ei cele 'ai %une. 199

; rice p ărinte are datoria sacr ă de a -şi încuraa copila să ia lecţii de udo, decretă, e'&atic, cha&&er, con&isc!ndu-i lui on rauchitsch pistolul. Îşi recupera ch'eisserul, se duse la uşa cea 'are a salonului o încuie. :rea 'ul aparioţia ţi indii(i aiciăă&ăăr sşiă%at , co'ent el. e ăîntoarseîşişi&ac arunc priire în odaia de al ături. Fluier ă ! 'irare şi -i (ise &etei, r!nind5 ine că ' -a' orientat asupra alteia. $u 'i-ar pl ăcea s ă &iu însurat cu una ca tine, dup ăceea ce &aci c!nd î ţi ieşi din s ărite. *ici ae' o erita%il ă in&ir'erie. :ansea(ă-l pe 'aior cu' ştii 'ai %ine, eu îi pă(esc pe ăştia. ălt!ndu-şi ch'eisserul pe u' ăr, ţ ă s i -i (!'%i, înc!ntat5 hoho, &r ăţioare, şi cu' a' 'ai p ă(esc< e ţinu de cu!nt în ti'p ce ţ #ar=, ă ă în c ' ru a în care *nne-#arie toc'ai păţise în&r!ngerea ieţii ei, se ocupa de rana lui 'ith, cha&&er îşi adun ă 'uniţiile pe unul din &otolii. "u!nd ca post de ăă ăţ îşi turn pu in coniac, o%seraţie un loc l!ng c 'in, din care sor%i delicat. in c!nd în c!nd, le arunca pri(onierilor c!te un sur!s încuraator. $i'eni nu-i întoarse însă (!'%etul. "e era li'pede că dincolo de nonşalanţa pe care o a&işa şi de aerul s uă de (e&le'ist cu'secade, aeau de-a &ace cu un tip sigur de sine, co'petent şi cu s!nge rece, care, dac ă î'preurările ar &i cerut-o, n-ar &i e(itat o secund ă s ă apese pe tr ăgaci. !nd te a&li în % ătaia unui pistol auto'at 'arca ch'eisser, e &oarte greu s ă sta%ileşti relaţii cordiale cu posesorul lui. Însoţit de #ar=, care ă ăc raăo ta acoperit cu ti&on, în salon îşi & ăcu apari ţia 'ith, palid, cu '!na în&ăşurată într-un %anda gros. cha&&er se uit ă, între%ător, la #ar=. ; a' ur!t ă, ranaA 2EE

; ou ă degete (dro%ite, degetul 'are şi arătătorul. *' & ăcut tot ce -a' putut, dar ' ă te' c ă a &i neoie de interenţia unui chirurg. ; ac ă oi supraie ţui dup ă pri'ul autor dat de cu glas c ă pot ă 'ith, să #ar=, scap &ilo(o& în orice situa ţ ie. ă*e' ăă tare, însînsea'n o alt ă 'ic urgenţă de re(olat legat ă de nu'ele şi adresele din carneţelele astea, e0plic ă el, % ăt!ndu -se cu '!na alidă peste %u(unarul de la piept. Într -o or ă - dou ă, le pute' trans'ite în *nglia, înc ă pe at!ta şi agen ţii a&laţi acu' or &i ridica ţi. !t despre oi, se adres ă el celor de pe canapea şi din &otolii, întruc!t a ţi putea să-i aerti(a ţi pe tr ăd ători 'ult 'ai repede, tre%uie ' suri pentru a ne ăă soastr ă lu ă're'e ţ asigura de discre ia de c!tea ceasuri. ; $e-a' putea asigura pe ecie, şe&ule, sugeră cha&&er pe un ton al%. ; $u-i neap ărat necesar. up ă cu' (iceai 'ai adineaori, ae' la dispo(iţie un erita%il dispensar, îi răspunse 'ith ridic!nd ti&onul de pe taa cu sticlu ţe şi seringi hipoder'ice. "u ă o sticlu ţă şi citi, cu glas ţ ţăi în ep tura tare5 nea'%utal. $ici ' ăcar nu si' acului. *e' destul pentru ga(de... ; $ea'%utal< Ora'er se hol% ă la el. -o crede ţi oi c-a' s ă ' ălas. ; # ă rog, dac ăn -o s ă te laşi, o s ăcrapi, i -o întoarse 'ith, c!t se poate de coningător. 3ar pe astea trei canalii le luă' cu noi...

2E1

Capitolul 9 *uns în dreptul uşii cu inscrip ţia >+*3 +*G#?, '!na, ordon!nd priirea 'ith pe cei ridic trei ăpri(onieri &urioşi şi linişte. le (ise5 Îi &i0 ă cu ;  ă nuă  ţ &ace i reoăţilu(ie ăc e i reuşi s trans'iteţi in&or'aţii sau da alar'a. $u ţin cu tot dinadinsul să  ă car înapoi, în *nglia. "ocotenent cha&&er, a' i'presia c ă le -a' 'ai putea li'ita întruc!ta li%ertatea de 'işcare. ; e-i drept, e drept, aşa e, încuiin ţă cha&&er, trec!nd la ac ţiune. +up!ndu -le, &iecăruia, nasturii de sus g!ndu apoi, în os, p!năailatunicii coate, ăăşiadtr ăug , sua5 ă -le-o, *sta o s pelespate, îngreune(e, pentru o re'e, 'işcarea %raţelor. ; ar nu şi a picioarelor. Fererşte-te de ei, nu-i lăsa s ă se apropie, o s& ătui 'ith pe #ar=. unt în stare de orice, c ăci nu 'ai au ni'ic de pierdut. -n regulăD locotenente, eşti gataA ; 6ata. *cu'< !nărul ap ăă s ţ clan a ăîncet, & r (go'ot. Gşa se deschise într-o înc ăpere ţspa ă ioas , %ine ă lu'inat , dar su'%ră ca în& ăţişare. ingurele piese 'ai i'portante de 'o%ilier erau o 'as ă uriaş ă, aşe(at ă în dreptul &erestrei, şi pe ea un trans'i ţător radio, într -o carapace de 'etal str ălucitor, ce ocupa aproape întreaga supra&aţă, în rest, două scaune şi un dulap de %irou, cu sertare. *t!t şi ni'ic altcea, nici ' ăcar un coor. 6hinionul lor, &iindc ă le -ar &i acoperit paşii. În clipa în care cha&&er se strecura, tiptil, în odaie, operatorul &u'a liniştit, cu spatele la uş ă, delect!ndu-şi urechea cu esele 'elodii iene(e. "a au(ul unui sc!r ţ!it de podea, sau, poate, cine ştie, 2E2

alertat de un al şaselea si' ţ, se r ăsuci %rusc şi s ări în picioare. +e&le0ele îi &unc ţionar ă ireproşa%il. onco'itent cu ridicarea %ra ţelor, în se'n c ă se ă ă predă, se deplas uşor spreă dreapta şi ap s cu talpa... coridor, se declanşa urletul &u strident al soneriei :e de alar' ă. intr -un salt, cha&&er l!ng ă el. u% loitura patului de ar' ă, operatorul se pr ă%uşi ă&ăr cunoştin ţă . :rea t!r(iu, ă îns . *lar'a nu 'ai contenea. ; a'an ce ne lipsea, şuier ă 'ith, scos din 'inţi. 3eşi în goan ă pe culoar, c ăut!nd soneria.  g ăsi la c!ţia paşi 'ai încolo şi i(%i, &urios, gea'ul de protecţie cu tocul pistolului. io%urile ă ă ă ( ng nir , iar urletul încetă %rusc. ; În ăuntru, cu to ţii< +epede< ordon ă 'ith, &ăc!ndu-le se'n spre ca'era de trans'isii. +otindu-şi ochii î'preur, ( ări o uş ă lateral ă, la dreapta. 3ute, #ar=, e(i ce-i acolo< cha&&er, %agă de sea'ă ce &aci< ; *' în ţeles, prin ţ e,ăă îng i' cha&&er, post!ndu-se în prag. $e-a' &i descurcat şi & ăr ă asta, şe&ule. ; $e-a' descurca noi 'ult 'ai %ine & ăr ă 'ulte alte chestii. i, ce-i acoloA între% ă pe #ar=. ; :are a &i o de%ara pentru aparatur ă radio, piese de schi'%, ca' aşa cea. ; u şi Nones % ăga ţi -i înăuntru, acolo, pe ăştia. "a cea 'ai 'ic ă 'işcare, lichida ţi -i< Nones îşi prii ar'a5 ; u nu-s 'ilitar, do'nule. ; *' o ştire cald ă pentru du'neata5 nici eu, îi replică 'ith. 2E

ţă e aşe( ă iute în ţ&a a trans'i torului şi se apucă s ă cercete(e co'plicatul ta%lou cu cadrane, %utoane şi '!nere. + ă'ase aşa c!tea secunde lungi, &ără a scoate nici un cu!nt. ;; tii el, şe&uleA Ţi-aisăşiu'%li g ăsitla'o'entul ăă s 'ă între%i<  s a&lă' în cur!nd, nuA + ăsuci %utonul pe care scria >'isie?, selectă %anda de ultrascurte şi &i0 ă scala pe &recenţa de trans'isie5 roads/ord chea' ă pe ann= o=, roads/ord chea'ă pe ann= o=< # ă au(iA #ă au(iA $ici un răspuns, nici un se'nal. 'ith 'odi&ică &recenta de trans'isie cu o &rac ţiune şi repet ă apelul.  nouăă t cere. o dat ăşi apoi o dat . ă Înc ăîncercare, ă ăriîncşi se "a a şasea sau a şaptea tres r ăsuci spre uşă, la au(ul unei ra&ale. În prag, cha&&er se aruncase la p ă'!ntD din ţeaa ch'eisserului ieşea un &ir de &u'. ; *' aut niscai oaspe ţi, şe&ule, se scu( ă cha&&er. $-a' ucis pe nici unul,  ă rog s ă' ă credeţi, dar un e0ces de adrenalin ă tot le -a' proocat. ; roads/ord chea'ă pe ann= o=, insist ă 'ith, cu su&letul la gur ă. roads/ord chea' ă pe ann= o=< :entru u'ne(eu, de ce n-or &i răspun(!ndA ; Ăştia de-aici n-au cu' s ă dea col ţul culoarului &ără să-i s&!rtec în dou ă, îl l ă'uri cha&&er, cu nonşalanţă, de pe podea, unde ă ă r ' sese în inco'oda po(iţie culcat. :ot să-i ţin p!n ă la r ăciun, aşa c ă nu -i nici un (or. ; roads/ord chea' ă pe ann= o=, repet ă 'ith, pe un ton de parc ă l -ar &i i'plorat pe ann= 2E4

ă ă odat ă. are c!t ăr ga( ae' p!n nu să-i r ăspund ne întrerupe cinea curentulA ; &, ce nai%a, ann= o=, de ce nu r ăspun(iA &ăcu la r!ndu -i, cha&&er. ; ăann= chea' pe roads/ord, ţ!şni de-odat o oceo= dinîlcutia de ăradio, at!t de li'pede, de parcă ar &i or%it din odaia de al ături. ann= o=... ;  or ă, îl întrerupse 'ith pe ann= o=. # ă au(iA  or ă< er'inat. ţ ; e-a' au(it. *i o% inut ce tre%uia, roads/ordA er'inat. 'ith recunoscu ti'%rul de necon&undat al icea'iralului +olland. ; a, tot. ; şti a%solit de p ăcate. #a'a #achree o ia din loc chiar acu' ca să-ţiăias în cale.ă ănou ra&al îl nedu'eri pe icea'iral. e-a &ost astaA ; +upere de nori, tr ăsnete, r ăspunse 'ith, ă&ăr a se 'ai osteni ă ă s închid aparatul. er'inat. e ridică iute, se d ădu pu ţin înapoi şi -şi descarcă pistolul în trans'iţător. in pricina reculului, chipul i se schi'onosi de durere. #!na (dro%ită îl ardea cu'plit. $i'eni nu a putea repara reodat ă radioul ăsta. Îi aruncă lui cha&&er o priire &uriş ă. eşi încordat, a'ericanul aea o 'in ă cal' ă. ra clar c ă nu & ăcea parte din categoria celor care au neoie de or%e de î'% ăr% ătare, pentru a &i scoşi din apatie sau auta ţi s ă-şi în&r!ngă spai'a. #aiorul se duse la &ereastră şi o deschise, &olosindu-se de '!na at!ngă. "una era aproape co'plet ascuns ă su% un nor negru.  ra( ă ane'ic ă lu'ina, ag, alea. Începuse iar s ă &ulguie. În &rigul n ăpra(nic, aerul îi d du ă 2E@

ăţ i.ăÎnăînc ă pere n  li sen(aţia unei stranii 'aterialit un ger polar. onstată că se a&lau toc'ai în partea cealalt ăa castelului, în aripa de r ăs ărit, de unde nu se edea sta deîntele&eric. :oalele ulcanice erau ţia înă luite %e(n ă ă, ast&el ă c nust!ncii se ( reau nici patrule, nici c!ini de pa( ă. ricu', ce 'ai conta, n -aeau de ales, tre%uiau s ă lupte pentru a se sala. 'ith scoase din trus ă &r!nghia de nailon şi -i leg ă str!ns capătul de unul din picioarele 'etalice ale 'esei pe care trona trans'i ţătorul radio. *runc ă apoi sulul pe &ereastră, iar cu pal'a st!ng ă şterse stratul de o' ăt de pe pera( şi de pe (idul de dedesu%t, p!n ă unde putu să-şi întindă %raţul. $-ar &i &ost deloc neoie de un neo%işnuit si'ţ de o%seraţie pentru ca ur'ele s ă le &ie re'arcate. are &r!nghia era su&icient de lungă pentru a aunge pe solA Îşi repri' ă, îns ă, g!ndul. #ai aea reo i'portan ţăA e dep ărta de la &ereastr ă şi se duse la uşa ăpă(it ă cu str şnicie ăde cha&&er, ţ r 'as în po(i ia culcat. ; Hai, e 'o'entul s ă trage' o%loanele, (ise, constat!nd cu satis&ac ţie c ă %roasca uriaş ă, tip >chloss *dler?, aea cheia pe dinăuntru. ă o 'utr -două ; oar o clip ă, s se 'ai ăieasc şi să-i 'ai %ăăg ţ' ni el înţ sperie ă i, îl rug cha&&er. Glti'ul &lăăc iaşăa ap rut ă în cap tul culoarului acu' două 'inute5 ac ă 'ai ine unul s ă se hol%e(e încoace, 'ai arde %ăiatul o sală şi 'ai c!ştigă' două 'inute - at!t c!t ne tre%uie s ăne d ă' dru'ul ă ' ă ăt ţlp şi a. pe s&oricic ă şi să ne lu ; #da, nu 'i-a dat prin 'inte.  nou ă ra&al ă de aer polar p ătrunse în odaie. 'ith se (gri%uli. rr, năpra(nic &rig< 2EC

; *ţi pierdut s!nge, îi rea'inti locotenentul, după ăcare ă ad ug , pe un ton ă lipsit de co'p ti'ire5 i c!nd 'ă g!ndesc la coniacul ăla pe care l -aţi turnat pe g!t cu ghiotura< !nd se deschid porii... rusc, încre'eni cu o%ra(ul lipit de ăţeaa aţi-'i lanterna du'neaoastr , rostich'eisserului. el, în şoapt ă. ; e-iA ; iscre ţie. cha&&er aprinse lanterna şi o î'pinse pe podea, c!t putu de departe. ocot că dacă aş &i în pielea lor, ' -as purta şi eu discret. e după col ţ, 'anerea( ă un %aston de care au &i0at o oglindă, nu'ai c ă n -au ni'erit unghiul potriit. in uşă, 'ith îşi întinse, precaut, g!tul şi reuşi o%iectul, doar cu oă &rac iune de secund ăăsînainte ă ( reasc ca acesta ţsă dispar ă ă dup ţ col , pese'ne pentru a &i reglat din nou. astonul reap ăru dup ă c!tea clipe, de data asta cu oglinda proptit ă la 4@ de grade. cha&&er trase. astonul şi oglinda se ă e ridic ţîn picioare şi inti în unicul %ec &ăăcur (o%. aprins de pe culoar. *cu', singura surs ă de lu'in ă ră'ăsese lanterna de pe os, aşe(at ă în aşa &el înc!t ne'ţii nu a eau cu' s ă ad ă ca'era de t rans'isii, din po(iţia lor, nu se putea nici ' ăcar distinge dac ă uşa era închis ă sau deschis ă. ei doi se retraser ă în înc ăpere. cha&&er r ăsuci uşor, & ăr ă (go'ot, cheia, dup ă care o îndoi cu patul ar'ei, &i0!nd-o, de&initi, în %roască. e scurseră dou ă 'inute de aş teptare. *u(ir ă oci îngriorate, ur'ate de trop ăituri de ci('e. 3ntrară iute ăal turi, ăîn ăţc ' ru a cu piese de schi'%, lăs!nd uşa întredeschis ă pentru a aea cel pu ţin un &iricel de lu'in ăD

2E7

; #ar=, tu, î'preun ă cu do'nul Nones, e ţi răspunde de ho'as, şopti 'ith. Îl escorta ţi cu pistolul la t!'ple. :e hristiansen şi-l re(er ă sieşi şi -l o%lig ă s ă îngenunche(e, su% îla'enin proptit ţarea în cea&ă. cha&&er aea în griăauto'atului pe arraciola, pe ţ care îl înghesui de perete, lipindu-i eaa ch'eisserului de %u(e. "ocotenentul r!nea, esel, iar dinţii îi sclipeau în întuneric ca o dung ă palid ăde lu'ină. În odăţăi plutea o linişte de caou. $ici o ase' ănare între % ătr!nul soldat interpelat de on rauchitsch în curte şi cei şase ne'ţi c are ăn ă liseră la u ş . rau n işte > duri?. a 'e'%ri ai trupelor de elit ă ale !n ătorilor de 'unte, &useseră supuşi unor antrena'ente speciale. $i'eni nu se apropie de clan ţă. &icien ţ a asaltuluiăaea s de'onstre(e, cu prisosin ţă, preg ă tirea lor, ă'ilitar pentru a &ace &a ţă unor ase'enea situa ţii. +iscul &u eli'inat. "a un sernn al locotenentului 'aor, unul din soldaţi & ăcu un p as înainte şi -şi descarcă pistolul în uşă, pe o diagonal ă şi pe cealalt ă. Gn al doilea decupa cu gloan ţele un cerc şi î'pinse cu patul ar'ei petecul de le'n din 'iloc. *l treilea aruncă cu preci(ie, prin gaură, două grenade ar'ate, în ti'p ce altul trase în %roasc ă. olda ţ iiă ăs riră în l turi, de -o parte şi de alta a uşii, ad ăpostindu -se. 6renadele e0plodară aproape si'ultan, iar &u'ul se r ăsp!ndi pe coridor. e n ăpustir ăă în untru. rice ţ precau ie era, de-acu', inutila, c ăci ni'eni n -ar &i putut supraieţui unei ase'enea e0plo(ii într-un spa ţiu at!t de 'ic. upă un 'o'ent de derut ă şi de con&u(ie general ă, în &u'ul al%ăstrui, acru, din odaie, locotenentul se 2E8

repe(i la gea'ul deschis, prin care p ătrundea un puternic curent de aer rece. ercet ă cu lanterna &r!nghia care at!rna în gol şi se aplec ă peste pera(. chii-i l ăcri'au, îşi &rec ă pleoapele şi -şi încorda priirea, străduindu -se slanternei în hp!n ă desluşeasc ă cea ăulă de dedesu%t. Fascicolul aungea ca' la u'ătatea st!ncii ulcanice. $u se edea ni'ic. 'uci &r!nghia cu putere, e&ort inutil, c ăci se doedi a &i uşoar ă. %ser ă ă ăatunci c ( pada ă &usese ştears de pe pera( şi trase o înur ătur ă. ; *u şters-o< re%uie c ă au şi auns os. 3ute, la cel 'ai apropiat tele&on, răcni el. ; *şa, as ă(ic ă... cha&&er ascult ă, atent, tropăitul repe(it al ci('elor care se îndep ărtau. o%orî ar'a. rao, % ăiete, ai &ost cu'inte, îl l ăud ă el pe arraciola, cu un (!'%et apro%ator, î'%oldindu-l de la spate, cu ar'a, să iasă. recură î'preună alături, în ca'era de trans'isii radio. ; $-o s ă le ia prea 'ult ti'p ca s ădescopere a%senţaăoric ror ur'e de paşi ă ăpe ( pad , re&lect cha&&er. ;  s ă le ia ş i ' ai p uţ in căaăăs ad c a dispărut şi &r!nghia, co'plet ă 'ith care, ignor!nd ă , se apuc ăă s durerea chinuitoare din '!na r ănit str!ngă nailonul la loc.  s ă ae' neoie de &r!nghiuţa asta, ca şi de alte niscai >distrac ţii? %ăieţeşti. ; În ce ' ă prieşte, eu ' -a' distrat straşnic şi p!nă acu'. ; 3a cu tine patru, cinci e0plo(i%ile, pe care le poţi detona de la distan ţe di&erite. *'orsea( ă-le în c!tea ca'ere de pe coridor. 2E9

; osesc >distracţiile?< cha&&er scoase nişte e(plo(i%ile din trus ă, t ăie &itilele cu ardere lent ă la lungi'i di&erite şi le &i0 ăsc ăă p r toarele.ă Bis şi & cut< 3eşi. :ri'ele trei od ăi erau încuiate, dar nu -şi irosi nici nici pre caerau să ţioasele pătrund ă înre'ea, ele. În schi'%, ur' ătoarele'uni cinciţiiuşi descuiate. În cele trei dor'itoare, înşiruite la r!nd, plasă înc ărc ătura într -o &ructier ă de por ţelan de resda, su% un chipiu, de pe un &otoliu şi su% o pernă. În a patra înc ăpere - o sal ă de %aie - o ascunse su% scaunul de closet, iar în a cincea, sus, pe un ra&t, l!ngă un teanc de cartoane ce pro'iteau s ă ia &oc rapid. Între ti'p, 'ith îi scosese pe ceilal i din &u'ul greu, înecăcios, pe coridor, unde aerul eraţ cea 'ai respira%il. *ştept!ndu-l pe cha&&er, ochii îi c ă(ur ă pe 'ateriale contra incendiilor instalate pe un podiu', puţin 'ai încolo, l!ng ă perete5 un stihg ător 'are, cu %io0id de car%on, c!tea găleţi cu nisip şi o toporişca, îl încolţi un g!nd... ; ar ştiu c ă te strecori, do'nule 'aior, îi (ise #ar=, s&or ţ!ndu -şi un (!'%et, printre lacri'ile şiroaie. *ea ochii înroşiţi şi chipul palid ca o coal ă de h!rtie. >istracţii?, (iceai, nuA :!n ă ce şi eu, care nu 'ă pricep deloc, ' -a' g!ndit la asta. 'ith schi ţă cu greu un sur!s. #!na îl ar dea cu'plit. Încerc ă uşa de l!ng ă echipa'entul de po'pieri, pe care se a&la inscripţia >A/TEN RA1M? ; *rhia. ra, eident, încuiat ă. u st!nga, propti ţeaa "ugerului în %roasc ăăă ă . *p s şi intr . *spectul încăperii usti&ica, întrutotul, inscripţia. :ereţii erau acoperiţi, de ur î'preur, cu ra&turi p!n ă în taan, pline de dosare şi docu'ente. 'ith trase în sus &ereastra ghilotină, ca să se &acă curent, apoi 21E

ţ con inutul unor ă dosare ă î'prăştie pe os şi scap r un chi%rit. H!rtia se apr'se de îndat ă, iar  ăp ăile se înăiţară în c!tea clipe. ; e ăsta a ţi uitat, aşa -iA În prag ap ăru cha&&er, c ă(nindu -searunc!nd cu un sting Hop -hop, ător uriaş. &eriţi capetele< răcni, aparatul pe gea'. ă iser . *&u'at ca un coşar, Flăăc rile se ţ înte cha&&er îşi croi cu greu dru' înapoi, spre uş ă, se î'pleticea, iar părul şi hainele începuser ă ăă s 'iroas a p!rlit. e undea, de departe, din &undul castelului, i(%ucni sunetul strident al unei sonerii de alar'ă. ; "a nai%a, ce 'ai e şi astaA rigada de po'pieriA între%ă cha&&er, disperat. ; a' aşa cea, r ăspunse 'ith, pe un ton su'%ru. u' de n-a' eri&icat 'ai înainteA *cu' ne-au reperat. ; reun dispo(iti de control al te'peraturii conectat la siste'ul de alar'ăA ; ineînţeles. Haide'.  luar ă la goan ă pe coridorul principal, '!n!ndu-i pe pri(onieri de la spate. $-apucar ă s ă co%oare %ine treptele p!nă la pri'ul palier c!nd, din curtea castelului, r ă(% ă ă tură p!n laă ei strig te şi tropăituri. olda ţii alergau spre cl ădire. ; 3ute, intra ţi aici< ordon ă 'ith, indic!ndu -le o nişă din dosul unei draperii. &,...a' uitat cea< e răsuci pe c ălc!ie şi &ugi înapoi. ; Gnde nai%a s-a 'ai... ar cha&&er îşi înghi ţi, or%ele, &ulgerat de g!ndul c ă în c!tea clipe aeau să dea nas în n as cu g ăr(ile. Îl î' puse pe ostatecul ă ă #işc , %ag -te colo, după de l!ngă eiţ cu eaa ar'ei5 perdea< În se'i-întunericul din niş ă, îşi schi'% ă ch'eisserul cu "ugerul silen ţios.  ă nu  ă dea dracu prin 'inte s ăă ţ &oi i, îiăaerti( ăel,ăsau ' car s 211

ăă c  lichide(, ă şi în h r' laia asta, atingeţi draperia, n-o s ă aud ă ni'eni cu' ă ţăălua ţ i t lp şi a pe lu'ea aialaltă. ţ toăi s 'irn . 6 !&!ind, ţ ă ă solda ii t rop ir tăătur pe se ăn răpustir sc ri, în susD, se ăăei ă ăşiup ăur'ar însăl!ng , %rusc. cnetele ă ăpecare eraoprir clar c, ă ţ copleşi i de di&icultatea la ederea &lăăc rilor, &useser 'isiunii pe care o aeau de îndeplinit. ; itua ţie de urgen ţă< ergent, du -te la tele&on< se au(i ocea locotenentului 'aor care condusese operaţiunea de descindere în ca'era de trans'isii radio. etaşa'ent, pas &or ţat< *duce ţi salopete şi stingătoare< Gnde-o &i colonelul Ora'erA aporal, caută-l pe colonel< Fără a-i 'ai da r ăspunsul regula'entar, caporalul o lu ă la goan ă pe sc ări, în os, de -i sc ăp ărau %lacheurile. Bgo'otul paşilor se pierdu în t!r!itul strident al soneriei de alar' ă. cha&&er se încu'et ă să arunce un ochi printr -o cr ăp ătur ă, a draperiei5 'ith alerga în !r&ul picioarelor. ; Gnde nai%a a iţ &ostA şuier ă t!n rul, ă încr!ncenat. ; Haide ţi, ieşi ţi de -acolo< ordonă 'ith, agitat. $u, Nones, nu pe-acolo, ţii neap ă rat ă să te r (%oieşti cu tot regi'entul de !n ători de 'unte care urc ă acu'A  luar ă pe culoarul care ducea în aripa de ers.  s ă &olosi' scara de se riciu. Haide ţi odat ă, daţi-i (or< :este c!tea clipe, aici o s ă &ie o î'%ul(eală şi o &or&otă ca la :iccadil= ircus. cha&&er îşi potrii pasul cu al lui 'ith şi repetă între%area, de data asta pe un ton de reproş pl!ngăreţ5 ; i, şi p!n ă la ur' ă, unde u'ne(eu a ţi &ostA 212

; 3ndiidul pe care l-a' l ăsat legat în %iroul de l!ngă centrala tele&onic ă. *rhia e chiar deasupra. #i-a' a'intit în ulti'a secund ă. "-a' de(legat şi l-a' t!r!t a&ară, pe coridor. *r &i ars de iu. u'A e-aia cha&&er eracele uluit cul'e.; $u  ă scap ă nici ă -a 'ţăi...'anere delicate?, propti ţeaa "ugerului în %roasc ăă ă şi ap s pe tr ăgaci. aporalul tri'is să-l caute pe colonelul Ora'er se i(%i de acelaşi o%stacol5 uşa >salonului auriu? era încuiată. !nd ieşise ulti'a oară de-acolo, î'preună 21

cu 'ith, cha&&er ausese gri ă s ă întoarc ă cheia şi apoi s-o arunce pe o &ereastr ă din apropiere. aporalul cioc ăni respectuos. $ici un r ăspuns.  ătu 'ai tare. ăcere, î'pinse puternic uşa cu u' ărul, dar (adarnic, aceastadar nu & ăced . "oi %roasca cu ţeaa ch'eisserului, r ă ăre(ultat. #eseriaşii care construiseră castelul îşi & ăcuser ă trea%a te'einic. upă o e(itare,ăă ap ăs pe tr gaci, rug!ndu -se la to ţi s&inţii ca glon ţul s ă nu -l ni'ereasc ă cu'a pe colonel, dacă acesta, &ereasc ă u'ne(eu, a ţipise în reun &otoliu situat în linie dreapt ă cu gaura cheii. olonelul, ce-i drept, dor'ea tun, dar în a&ara traiectoriei glontelui. Băcea întins, c!t era de lung, pe coor, cu capul pe o pern ă. aporalul înainta, precaut, în salon, din ce în ce 'ai uluit de prieliştea incredi%ilă care i se des& ăşura în &a aţ ochilor. #areşalul +ose'e=er ( ăcea al ături de colonel. on rauchitsch şi un sergent erau lungiţi, &iecare în c!te un &otoliu, cu capetele sp!n(ur!nd într-o parte. *nne#arie, despletit ă şi s'otocit ă %ine, o *nne-#arie într-o iposta(ă inedită, >aţipise? pe o canapea. #işc!ndu-se în transă, caporalul se apropie de Ora'er şi îngenunche l!ng ă el. Îl (g!l ţ!i de u' ăr, 'ai înt!i uşor, apoi din ce în ce 'ai tare. În cele din ur'ă, îşi d ădu sea'a de inutilitatea e&ortului. %serăăcă ţ % r%aăăii erau & r estoane ă şi c toate persoanele din înc ăpere, inclusi *nne-#arie, aeau '!neca st!ng ă su&lecat ă p!n ă la cot. +otindu -şi lent priirile în ur, ( ări, în s&!rşit, taa cu &lacoane şi seringi. e du'iri şi o (%ughi pe uş ă cu ite(a unui concurent &aorit în pro%a oli'pic ă de o sut ă de 'etri.

214

upă ce leg ă str!ns cap ătul &r!nghiei de nailon de piciorul patului, cha&&er trase în sus &ereastra-ghilotină şi arunc ă sulul peste pera(. onte'plă alea cu un aer de de(n ădede. În dep satului, p!lp!iau, 'ocnit, ărtare, ulti'ele r ă' ăla ţ şi'arginea e ale ă cl dirii ce &usese, nu de 'ult, o gară. "u'inile aşe( ării se edeau clar. Nos, în dreapta, (ări patru solda ţi care asigurau pa(a, &iecare însoţit de un c!ine. Ora'er nu or%ise aiurea c!nd le (isese c ă pa(a din urul castelului &usese du%lat ă. +idic!ndu-şi priirea, înţelese de ce putea distinge at!t de li'pede siluetele celor de os5 &ulgii se cerneau rar, iar luna, ce-şi & ăcuse din nou apari ţia dindărătul unui nor negru, înainta printre stele, pe o 'are de cer senin. ; #ă si't ca 'ielul pierdut, şe&ule, se la'enta cha&&er, în re'e ce su% noi, colo, p!ndeşte o haită de lupi... ; "upii ca lupii, dar chiar cu o %aterie întreag ă de re&lectoare aţintite asupra &erestrei, tot tre%uie s-o întinde', i-o rete(ă 'ith. $-ae' încotro, aşa că dă-i % ăt ăi< cha&&er încuiin ţă din cap, poso'or!t, încalecă pera(ul şi-şi d ădu dru'ul pe &r!nghie, oprindu-se o clipă la au(ul unei e0plo(ii în&undate, din aripa de est a castelului. ; :ri'ul nu' ăr s -a încheiat< e0cla'ă el, %rusc îneselit. ang< -a dus şi &ructiera de resda. per, adăă ug el, în gra% ă ă , c nu se a&la ni'eni în toaleta de alături, unde s -a petrecut e0plo(ia. $eros, 'ith d ădu s ă-i r ăspund ă, dar nu 'ai au cui. cha&&er se oprise în picioare, pe acoperişul staţiei, la cinci 'etri 'ai os. #aiorul ă ţă se ca r , aneoie, peste pera(, îşi în& ăşur ă &r!nghia în urul 21@

%raţului drept, l ăs!ndu -şi toată greutatea pe st!ngul. e uit ă la #ar=. Fata îi r ăspunse cu un (!'%et încuraator, dar chipul ei trăda o cu totul altă e0presie, c!nd îşi întoarse priirea spre cei trei indii(i alinia cu &aţaîila'ai perete şi '!inile încrucişate la spate. e-iţi drept, p ă(ea şi arna%=, alias Nones, nu'ai că, în '!inile sale, ar'a arăta ca un o%iect gata-gata s ă se ă r suceasc ă ă î'potri -i şi s ă-l 'uşte. 'ith alunecă pe &r!nghie şi poposi al ături de cha&&er. e ghe'uir ă pe ine, pentru a reduce la 'a0i'u' riscul de a &i o%sera ţi. :e o por ţiune de circa trei 'etri de la (id, supra&a ţa acoperişului era dreaptă, după care se co%ora %rusc, într -un unghi de trei(eci de grade. onte'pl!nd, g!nditor, po!rnişul a%rupt, 'ith rosti5 ; $-aş rea s ă 'ai trece' prin ce -a' trecut c!nd a' >ateri(at? aici. $e-a' descurca %ine cu un piton (draăn, pe care s ă-l %ate' în (idul castelului, colo, sau în acoperiş, să pute' lega &r!nghia de el. ; $u-i neoie de nici un piton. 3a uita ţi -ă< cha&&er scor'oni ( ăpada cu degetele, sco ţ!nd la ieală un ' ănunchi de ca%luri su% ţiri, su% care se a&lau %are de &ier, deasupra unei pl ăci de sticl ă, de circa CE de centi'etri pe E. red că -i un lu'inator. arele astea 'i se par destul de solide. Îşi încleşta a'%ele '!ini de una dintre ele şi trase, cu toată &or ţa. ara nu se clinti. 'ith o apuc ă şi el, cu st!nga.  (g!l ţ!ir ă î'preun ă, dar ni'ic. +!nind, înc!ntat, cha&&er leg ă &r!nghia str!ns, într-un nod sigur. 'ith se aşe(ă şi puse '!na pe coardă, dar cel ălalt îl opri cu un gest autoritar, prin(!ndu-l de încheietură5 21C

; $u, în nici un ca(, protest ă el, ridic!ndu -i cealaltă '!n ă, cu %andaul î'%i%at tot de s!nge.  ţ ă ăsă c p ta i rucea +eginei ă ictoria ă cu alt oca(ie, c acu' n-ae ţi nici o şans ă. e data asta, o s -o pri'esc eu. :arcprostii, din gur ă, ă 'irat ad ă ăug 5 or%eşti, ăcha&&er, ăde ce -i'ieşise i % iete< Îşi scoase trusa pe care o purta la g!t, se t!rî p!nă la linia de unde acoperişul se înclina %rusc şi -şi dădu dru'ul uşor, s ă alunece, ţin!ndu -se de coard ă. *uns la 'uchia acoperişului, se r ăsuci cu in&init ă precauţie, întorc!ndu-şi capul în os. e 'ai l ăs ăs ă alunece pu ţin, doar c! ţia centi'etri, p!n ă ce reuşi să ai%ă în ra(a priirii întreg peisaul de dedesu%t. escoperi că se a&lau chiar deasupra unuia dintre ca%lurile de tele&eric, la reo şapte(eci de 'etri de sol. B ări, din nou, de data asta în st!nga, santinelele şi c!inii, cu' îşi croiau aneoie, dru' printre n ă'e ţi, îndrept!ndu -se spre intrarea principală a cur ţii castelului. cha&&er îşi d ădu ast&el sea'a c ă alar'a &useseăţrecep ionat ă peste tot şi c &iecare soldat era 'o%ili(at, &ie la stingerea incendiului, &ie la ac ţiunea de ur' ărire, a celor care -l proocaseră. :rin ur'are, ţ ra ionaă el, ă apucaser s cercete(e terenul de su% &ereastra ca'erei de trans'isii, radio şi constataser ă, deci, a%sen ţa ur'elor pe stratul i'aculat de nea... e uit ă în sus. up ă cu' se aşteptase, la creneluri nu se pro&ila nici o siluet ă, din 'o'ent ce logica indica pre(en ţa duş'anului în interiorul castelului. +isc ă, şi 'ai lunec ă pu ţin la ale. ra 'usai s ă a&le dac ă în sta ţia tele&ericului se a&la cinea, reun 'aşinist sau pa(nic, şi dac ă da, cu' ar reuşi el oare s ă-l lichide(e, în condi ţiile în care tre%uia să-şi 'en ţin ă echili%rul, cu pistolul într -o 217

ă ăţ, ag at de &r!nghieA $u -şi '!nă, iar cu cealalt putea da sea'a. ericiile strategice, unde & ăcuse antrena'ente intensie, pre ă(user ă tot soiul de ă pu in îns situaţăii n struşnice, ţ 'ai iposta(a acro%atului deu circgura careuscat 'erge s!r' ă%, ăsu% cupol ă, legat la ochi. ă şipeini'a t!ndu -i de să-i sparg ă pieptul, sp!n(urat cu capul în os, în pericol de a scăpa, de e'oţie, coarda din str!nsoarea '!inilor, t!nărul îşi adun ă toate puterile, îşi încorda atenţia, str ăduindu -se s ă desluşeasc ă cea prin gea'. $u p ărea a &i ni'eni în sta ţie, doar dac ănu se ascunsese cu'a at!t de %i ne, înc!t s ă nu poat ă &i (ărit din . "ogica e0cludea a oric rei ă a&ar ăţ s ă sepre(en persoane. e rost ar &i aut ascund ăA up ă ă ţ che'aţ i cu to ii la toate pro%a%ilit ăţile, &useser castel, s ă dea o '!n ă de autor po'pierilor şi găr(ilor. inspre partea asta, deci, nu era nicicu' 'oti de îngriorare, îşi (ise, ne ă(!nd altcea dec!t ca%ina şi uriaşele 'aşin ării, ac ţionate de %aterii 'asie. onstat ă, în schi'%, cu de(a' ăgire, c ă n-aea dec!t o sin gur ă posi%ilitate de a p ătrunde în staţie. e co%or!t pe &r!nghie e0clus pentru si'plul 'oti c ă acoperişul, cu cornişa at!rn!nd în a&ar ă, în stilul arhitecturii alpine tradi ţionale, dep ăşea latura podelei cu cel pu ţin doi 'etri. Gnica solu ţie r ă'!nea să-şi dea dru'ul 'ai înt!i pe ca%ina tele&ericului şi, de-acolo, să plone(e în interior. cha&&er n -aea re'e de pierdut, ca s ă-şi anali(e(e şansele de a &ace &a ţă e&ortului &i(ic cerut de o ase'enea operaţiune. u'-necu', tre%uia s ă reuşeasc ă, n-aea de ales< u o in&init ă precau ţ ie, se ţă ăca r înapoi, pe coardă, t!r!ndu -se încet de tot pe po!rnişul 218

acoperişului şi se opri ca' la un 'etru de 'uchie, îşi desprinse t ălpile de pe &r !nghie şi se r ăsuci într -un unghi de o sută opt(eci de grade, ast&el c ă aunse din ă ă ă % l % nindu -i în gol. nou cu &a ţa în os şi picioarele +idic şi -l ă(u esprinse pe 'ith,oghe'uit, chipul ă ochii crispat de încordare. '!n ă, & ăcu cu gestul i(%!n(ii şi s ări. e propti apoi ţeap ăn, cu picioarele larg depărtate, l ăs ă &r!nghia şi se întoarse cu %urta în os, agăţ!ndu-se cu unghiile de înelişul de ( ăpad ă ă ţat . in ţ po(i ă ia o%lică în care se g sea, îşi înghe ridică g!tul, ca s ă se uite pe cer. :rieliştea era in&init 'ai recon&ortant ă dec!t peisaul din pr ăpastia de şapte(eci de 'etri. Începu c ăţăratul, cu &orţă ri cu'plite, eşnic su% se'nul nereuşitei. oi centi'etri în sus, unul înapoi. "uneca îngro(itor pe teaca de ghea ţă 'urdar ă de lu%ri&iant, care 'ai era şi înclinat ă într -un unghi de trei(eci de grade. În ase'enea condiţii, înaintarea presupunea un e&ort aproape suprao'enesc. u pu'nii încleşta ţi, cha&&er se ţ!ra spriinindu-se pe coate, iar durerea deenise de-a dreptul insuporta%il ă. :entru unul ca 'ith, cu o singur ă '!n ă alid ă, ca(na ar &i înse'nat curată sinucidere, dar nici #ar=, nici arna%=-Nones n-ar &i & ăcut ţă &aă încerc rii. "a un 'o'ent ă dat, dup ce reuşise s ă parcurg ă reo patru 'etri, cha&&er îşi luă ini'a în din ţi, încu'et!ndu -se să arunce o prire în os, pentru a-şi c!ntări şansele. acă-şi d ădea dru'ul s ă pice în linie dreapt ă, pe podea, risca s ă-şi &racture(e a'%ele picioare. acă nu ni'erea drept şi deia în c ădere, aea ă să se ăpr %uşeasc în ale, de la în ăl ţi'ea celor şapte(eci de 'etri. !nd, 'ai t!r(iu, şi-a reconstituit clipa deci(iei, şi-a dat sea'a ce sti'ulent uriaş &usese reela ţia 'o'entuluiD ţă parcă îi picase din ăcer înc o pereche de %ra e. up 219

c!tea clipe de a'e ţeal ă, îşi relu ă t!r!şul, g!&!ind şi asud!nd ca un alerg ător de curs ă lung ă în pragul epui(ării totale, şiăal pr ă %uşirii. ţ B cu apoi pre de un 'inut, ca s ă-şi 'ai adune, c!t de c!t, puterile. ra iarcut!'plele şi le ţele îi catre'urau, ţ -şi (!cnind, unui %olna &e%r ă 'are. upsi' ă ceea ă îşi d du dru'ul pe 'ai recapăătţ ăni el r su&larea, podea. coase pistolul şi-i ridic ă piedica. e apuc ă s ă cercete(e locul, pentru a se asigura c ă în ăuntru nu se a&la nici un su&let. e uit ă în dosul troliurilor, al generatoarelor5 ni'eni. Gr'ătoarea sarcin ă &u s ă eri&ice riscurile unei apariţii nedorite. Gşile 'asie de &ier de la cap ătul arcadei care ducea înspre curtea castelului erau larg deschise. u% cerul li%er, 'erse, cu paşi de pisică, pe pietrişul terasa'entului p!n ă la ieşirea str ăuit ă de o altă poart ă de &ier, de ase'enea deschis ă. #ai înainta puţin, griuliu ă să nu ias de ăă su% corniş şi s se e0pun ă pri'ediei de a &i reperat, şi arunc ă o priire în ur. urio(itatea îi &u din plin r ăsplă tit ă ,ăc ci aea, într-adeăr, ce edea. În alte î'preurări, 'ai propice, s-ar &i eselit nespus. În curtea interioar ă, &or&ota ne%una continua, doar c ă acu' totul p ărea a se des& ăşura su% se'nul e&icien ţei şi al unei riguroase organi( ări. 6esticul!nd şi r ăcnind, supraeghetorii diriau distri%uirea salopetelor de po'pieri, de cuplare a hidranţilor, de trans'itere din '!nă în '!n ă , aă s ting toarelor ţă şi g le ilor cu nisip. :orţile principale ă ă r ' seser ă deschise şi nep (ite, căci p!n ă şi santinelele &useser ă 'o%ili(ate. e -i drept, nici nu se si'ţea î'%iat să se strecoare, agale, printre ele, c ăl ău(indu -se dup ă steaua str ălucitoare a ă s o ăştearg traers!nd curtea li%ertăţii. * cute(a 22E

î'p!n(ită de !nătorii de 'unte ce se &oiau, tropăind, peste tot, înse'na sinucidere curat ă. În st!nga, elicopterul păăr ăsit ar ta caăo relic . e pilot, nici ur' ă. :e neaşteptate, de undea din aripa est-acolo a castelului r ăsun ă o %u%uitur ă. cha&&er se u itde ă într şi  ă(u o tro'% ă de &u' teşind printr-o &ereastr ă de la eta. Îşi (ise c ă tre%uia s ă&ie una dintre e0plo(iile preg ătite de el însuşi, ca diersiune, dar care anu'e oareA urio(itatea îi părăsi i'ediat. 3nstincti, întoarse capul spre dreapta, înle'ni de-a %inelea5 pe poarta principal ă nă  lise o hoard ă de ţ ne' ţ ţ i, înso i i de c!ini. 6!&!ind, înaintau cu greu prin troienele p!nă la genunchi. in gură le ieşeau a%uri. cha&&er se retrase, p!ş -p!ş. u ne'ţălăii s -ar 'ai &i descurcat el, cu'a, dar ce se ă ăţ por ile, & r (go'ot, &ăcea cu do%er'aniiA Închise trase cele dou ă ( ăoare şi o lu ă iute la picior înapoi, pe su% arcad ă, încuie şi a doua uş ă în ur'a sa, !r!ndu-şi cheia în %u(unar. resări %rusc la au(ul unei alte %u%uituri, ur'ate de ( ăng ănitul unor cio%uri de sticle, îşi r ăsuci g!tul în direcţia (go'otului, cu pistolul preg ătit. ; "as ă ar'a os< sun ă un ordin r ăstit. cha&&er desluşi clar 'utra lui 'ith lipită de %arele de &ier ale lu'inatorului. ine credeai, ' ă rog, c -ar &i aici, deasupra5 Ora'er şi co'paniaA ; $erii 'ei sînt de in ă, replic ă locotenentul, sec. $-aţi trecut prin ce -a trecut %ietul cha&&er acu' c!tea clipe. are-i situaţia acolo sus, la oiA ; arraciola şi-ai lui sunt în po(i ţia >culcat?, iar #ar= îi su praeghea( ă cu ar'a. Nones a r ă'as, nu rea nici ' ăcar s ă-şi arunce un ochi în os, cic ă su&eră de erti. *' renun ţat s ă-l coning. "a tine, cu' stau lucrurileA 221

;  linişte. $u-s se'ne c ă s -ar &i g!ndit reunul, &ie şi p entru o clip ă, la t ele&eric, se pare c ă nu le -a enit ideea. :orţile care dau în curte sunt încuiate. *'%ele-s de &ier, iar dac ă i -ar tr ăsni cuia niscai % c!ştig p!năăprin le in hac. ănuieli,pottotdar ă' cti'p e&ule, ăăăs (ic 'etoda careeipde trunsei ă ţ , îi eu aici e nu'ai pentru p săă rele, ăă& r glu' tre%uie aripioare ca s ă aungi. În halul în care arat ă '!na du'neaoastră, e0clus. 3de', pentru #ar= şi 'oş Nones. 3'posi%il şi pentru arraciola sau ăilal ţi, în &ine, cui i-o păsa de ei. ; u' &unc ţionea( ă troliurileA între% ă 'ith. ; Ăăă, ăpă i s ede'. :e o ă'anet scrie >$or'al? şi >Not,all?... ; aterii suntA îl întrerupse 'ith. ; Îhî, cu ghiotura. ; + ăsuceşte spre > Not,all?, adic ă alar' ă. Ăia de la castel ar putea întrerupe curentul. ; O, (is şi & ăcut. *şa. :e ur' ă, 'ai ae' %utoanele de oprire şi pornire, o &r!n ă 'ecanic ă de '!nă şi un schi'% ător de ite(e, pe care scrie >înainte? şi >înapoi?, cu o po(i ţie inter'ediar ă (ero. ; :orneşte 'otorul, ordon ă 'ith. cha&&er &ăcu întoc'ai. 6eneratorul începuse s ă (u'( ăie uşor, ţ dar dup ă c!tea secunde, c!nd atinse rota ia 'a0i'ă, (u'(etul se trans&or' ă în uruit. *cu' ia '!na de pe &r!n ă şi întoarce spre >înainte?. ac ă &uncţionea(ă şi ca%ina o ia din loc, apas ă pe >stop? şi încearcă direcţia opusă. cha&&er l ăs ă &r!na şi începu s ă 'anere(e 'aneta, cu scurte pau(e. a%ina se urni lent, apoi luă ite( ă şi înainta p!n ă ieşi de su% acoperişul staţiei.  cha&&er o 'ăţai ă l ăs puă in, dup care r suci 'aneta în direc ţia opus ă şi ca%ina lunec ă înapoi. 222

; #erge straşnic, aşa-iA îl între% ă pe 'ith, uit!ndu-se în sus. ; ă-i dru'ul 'ai os, s ă aung ă e0act în ă ăca%in ă 'ilocul s ălii. o%or!' &r!nghia pe şi ne l s ' şi noi. ; *şa 'inte, 'ai (ic şi eu - %rici - co'ent ă unele, pe un ton ad'irati. :use tele&ericul în 'işcare. ; #ai înt!i, ţi-i e0pedie( pe arraciola, ho'as şi hristiansen. re(i c ă po ţi s ă-i ţii în & r!u p!n ă aunge' şi noiA ; $u cu insulte se su s ţine şi se ri dic ă 'oralul o&iţerilor în su%ordine, & ăcu cha&&er, ignit. ; $u ştia' dac ă ai 'aiăp strat niscai r ' şi e de aşa cea. !t te ocupi tu de ei, 'ai ăţ&ac o încercare s-o coning pe Nulieta noastr ă s ă co%oare din %alcon. Hai, d ă-ţi dru'ul pe &r!nghie, îl î'%oldi el pe arraciola, înso ţindu-şi or%ele cu o loitur ă, deloc %l!ndă, de picior. arraciola se l ăs ă în genunchi şi se uit ă în os. Bări acoperişul în pant ă şi pr ăpastia. ţ e(i ă s &ac asta, în ruptul ; $-o s ă 'ă &or capului< $iciodată, se opuse el, cu înd!rire. chii -i negri aruncau &ulgere de ur ă. Hai, ce 'ai aştep ţiA $ai dec!t s ă ' ă î'puşti< ; $u'ai s ă încerci s -o ştergi, şi te lichide(, doar ştii, nuA ; a, cu' s ă nu. ar n -o s ă ' ă uci(i tu cu s!nge rece, pur şi si'plu, &iindc ă n -a' che& s ă ' ă urnesc de-aici. hestie de etic ă, 'aiorule, c ă eşti un ă contra(ici.ă $ t r ul tipic cu tip cu principii, n-o s ă' su&let no%il care-şi risc ă ia ţa pentru a -l sala pe soldatul ina'ic, gata-gata s ă ard ă de iu. e ce nu tragi, do'nule 'aiorA 22

; Fiindc ă nu -i neapărat necesar. 'ith îşi în&ipse '!na st!ng ă în chica lui arraciola şi-i î'pinse capul pe spate p!n ă ce indiidul icni, cu ochii hol%a ţi spre cer. #aiorul sl ă%i str!nsoarea şi ridic pe aer, cuo ă %ra ţul cel ălalt îiîn pricinui degetele încleştate pistol. 6estul ă chipul îi r 'ase durere şi o a 'eăţeal ăcu'plit , dar stană de piatr ă. ; e &ac InocI-out, î ţi leg &r!nghia de 'iloc şi-ţi dau dru'ul în os, pe acoperiş, reo doi -trei 'etri, p!nă aunge ca%ina în dreptul t ău. cha&&er o să intre prin uşa din spate, se a repe(i la cea din ă în untru. ă up cu' e(i, '!na &aţă şi te a trage 'ea dreapt ă nu e toc'ai (dra , aşa c s -ar putea ă ă prea ă n str!ns, să nu &iu în stare s ă te leg sau s ăte ăţă &or . i cine ă ştie dac cha&&er susţin cu su&icient n-o să te scape în ale, în 'o'entul în care te a t!rî în ca%ină. ar nici că-'i &ac eu 'ari grii dintr-asta, 'ă arraciola< ; antaistule< estie< şuier ă arraciola, încărcat de enin. 3i dăduseră lacri'ile de durere. :e u'ne(eul 'eu, o s ă te &ac s ă-ţi 'uşti '!inile c ă '-ai cunoscut< ; :rea t!r(iu, îi replic ă 'ith, cu dispre ,ţ d!ndu-i un %r!nci şi &orţ!ndu-l, ast&el, s ă se agate de coardă, ca ă s nuă se pră %uşeasc ţţ în gol. orin a i -a &ost satis&ăcută în clipa în care a' a&lat ce pui de lele î'i eşti. ier'e< :&ui< #i se &ace greaţă nu'ai la ideea c ă te -a' atins. #işc ă odat ă, alt'interi chiar c ă trag, la ce dracul 'i-aş rişca pielea ca s ă te aduc înapoi, în *nglia. arraciola nu 'ai c!rti, îşi d ădu dru'ul pe &r!nghie şi ateri(a, în patru la%e, pe acoperişul &unicularului. u un gest scurt, 'ith îi & ăcu se'n lui 224

ă ho'as să co%oare. *cesta seă ăsupuse, & r s cr!cnească. hristiansen le ur' ă dup ă c!tea clipe. #aiorul ur'ări, atent, punerea în 'işcare a ca%inei în interiorul staţiei, şi -şi ridică priirile5 ;; Hei, *ici,NonesA tot aici sunt, r ăspunse Nones, (is şi arna%=, cu oce tre'urat ă, neîndr ă(nind s ă se uite în os. ; estul, do'nule Nones, nu 'ai ai ti'p. unt pe ur'ele du'itale, îl aerti(ă 'ith, pe un ton gra. !tea clipe 'ai ai la dispo(i ţie, doar at!t. +egret, dar e de datoria 'ea s ă te in&or'e( c , ă în eentualitatea că te înha ţă, ei &i tratat ca orice spion ina'ic5 te or tortura, dar nu cu 'etode si'ple, gen s'uls unghiile de la picioare, ci într-un chip cu'plit, pe care nu-'i per'it a ţi -l descrie, cu do'nişoara llison, aici, de &a ţă. :e ur' ă , au ă s te a(!rle într -o ca'eră de ga(are. *sta, dac ă or 'ai considera necesar. #ar= îl înş&ac ă de %ra ţ5 ; hiar aşa< or%eşti serios
; $u pot, se t!ngui, pur şi si'plu, nu pot< ; i, nu, pe nai%a, apuc ă-te de &unie în clipa asta, închide ochii, s ări pera(ul şi... hop -os< chii închişi, nu uita< e prinde' noi. ;; *h, 'i-e i'posi%il< *h, aoleu, ah, u'ne(eule, & ăcu 'ith, disperat, acu' e prea t!r(iu< ; u'A u' adic ă, prea t!r(iuA ; "u'inile de pe coridor s-au aprins una după alta, îi e0plică el, cu glasul g!tuit de spai' ă. *h, uite încă una. i ailaltă, de-alături< in dup ă du'neata, Nones< !nd o să te despoaie şi o să te întindă pe 'asa de tortură, doa'ne... În două secunde, arna%=-Nones s ări pera(ul şi alunecă pe &unia de nailon, cu pleoapele str!nse. #ar= rosti, ad'irati5 ; şti cel 'ai 'are 'incinos din istoria o'enirii. ; *şa (ice şi cha&&er, tot ti'pul, recunoscu 'ith.  &i ade ărat, din 'o'ent ce su nte ţi doi de aceeaşi părere. oar n -oţi greşi cu to ţii. a%ina, pe al c ărei acoperiş se a&lau cei trei agenţi, cu '!inile încleştate de ar' ătura de suspensie, ca s ă nu alunece în pr ăpastie, porni s ă urce lent din sta ţie, dar se opri %rusc, cu o hurducătură. u pistolul, cha&&er le indic ă, pe r!nd, 'işcarea ur'ătoare. us ţin!ndu -se în '!ini, s ărir ă pe podea. Glti'ul care ateri(a &u ho'as, c ă(!nd pe o parte, cu un gea' ăt de durere. e ag ăţă instincti de gle(nele lui cha&&er, care-şi pierdu echili%rul şi ridicăţă%ra ele s se apere. ă $u 'ai apuc , &iind atacat, prin surprindere, de hristiansen, printr-o &igur ă de rug%=. e pr ă%uşi pe spate, pe un generator. 3(%itura 22C

îi tăie răsu&larea. hristiansen îl de(ar'a într-o clipită, şi -i propti ţeaa cti'eisserului în %eregat ă. arraciola se repe(i la pri'a poartă de &ier şi începu ă peălacă tul ( or!t. s-o (g!lţ!ie, &urios. chii -i c ă(ur e r ăsuci pe de c ălc!ie şi pe &ugihristiansen, înapoi, la cha&&er. Î'%r!ncindu-i o parte îl înş&ac ă de g!t pe locotenent. ; "acătul... unde ai p us cheia de la l ac ăt, aiA s!s!i el, ca un şarpe. :oarta, e încuiat ă pe din ăuntru. $u'ai tu puteai s-o &aci. Gnde-i cheiaA cha&&er se opinti cu greu s ă se ridice în capul oaselor, încerc!nd s ă scape din cangea ghearelor în&ipte în g!t. ; $-a' aer< # ă su&oc, ge'u el, g!&!ind sacadat. $u... 'ai... pot... leşin. ; Gnde dracu ai pus-oA răcni arraciola. ; *h, oa'ne, 'i-e r ău< *dun!ndu -şi puterile, cha&&er i(%uti să se ridice în genunchi, cu gru'a(ul în pă'!nt. in g!t îi ieşea un soi de g!!it. cutură din cap, ca pentru a-şi reeni din a'e ţeal ă. +idic ă lent, priirea5 ; e reiA e-ai (isA îng ăi' ă, %ui'ac. ; heia< onştient de riscul de a st!rni un tără%oi şi de a s e &ace au(it, arraciola se s tr ăduia din răsputeri s ă nu rag ă de &urie. În schi'%, îi rase lui cha&&er, cu sete, c!tea perechi de pal'e. Bi, unde-i cheiaA ; Hei, 'ai do'ol, potoleşte-te< intereni ho'as, apuc!ndu-l de %raţ. ăă$ t r ule, aiă uitat c rei să-l &aci s ă ciripeasc ăA ; heia, aha, da, cheia. l ătin!ndu -se, cha&&er se ridică, în s&!rşit, în picioare, îşi roti, lent, ochii întredeschisi, ca un %eţian care încearcă să se de('eticească. *ea chipul p ă'!ntiu, iar din 227

colţurile gurii i se scurgea c!te un &iricel de s!nge. ateriile de colo, parc-a' ascuns-o în dosul lor... nu, nu 'ai 'i-a'intesc, a' o cea ţă pe creier... a n u, ăă i' , cuţ respira ăă ia întret ă iat , începu s stai ni ţel, îng se scotoceasc %u(unare, în ăcele din ur' scoase cheia şiăi-oprin întinse, cu o '!n tre'ur!nd ă. ă, arraciola se repe(i s-o înş&ace, dar cha&&er &u 'ai iute dec!t el. e îndrept ă %rusc din şale şi cu o 'işcare di%ace o arunc ă departe, în pr ăpastie, unde ni'eni nu 'ai aea s-o g ăseasc ă reodat ă. u ochii ieşiţi din or%ite, arraciola ur' ări traiectoria o%iectului 'ult r!nit dispăr!nd în neant. Gi'irea de ţ ă de(l ăn uite. *puc pe chip ăl ăs loc &uriei ch'eisserul de pe os şi-l i(%i, cu ur ă, în cap. cha&&er se pră%uşi ca un copac do%or!t. ; i, şi-acu', intereni ho'as, ironic, acu' că a' eli'inat >ele'entul-cheie? din sche' ă, nu ne 'ai r ă'!ne dec!t s ă trage' în %roasc ă. ; *dică sinucidere prin ricoşeu, por ţile -s de &ier, nenică, îl repe(i arraciola, care -şi redo%!ndise cal'ul, pese'ne că-şi scosese >ele'entul-cheie? din ă sche'ă. #utra i se destinse.ă up o pau( , relu , cu un r!net5 e-o &i în ' intea noastr ăA Hai s ăuc ă' inteligent, ce dracuM< ac ă sparge' uşa, o' c ăp ăta o ra&al ă de gloan ţe în piept, drept pri' cadou. $u uita că singurii care ştiu cine sunte', de &apt, (ac &ăăr cunoştin ţă , su% e&ectul nea'%utalului, şi or ă ăă sta înc 'ult ţ re'e. :entru to i, ră'!ne în halul ţ ăilal i ădin garni(oan sunte' ţ nişte necunoscu i. !t despre pu ţinii care ne -au ( ărit sosind... ne cred pri(onieri. :rin ur'are, şi într-un ca( şi-n cel ălalt, o' &i tataţi, auto'at, drept ina'ici. ; un, şiA între% ă ho'as, pier(!ndu -şi ră%darea. 228

; : ăi, cu' (icea', concepe' o sche' ă deşteaptă, dac ă ne pune' 'intea la contri%u ţie. o%or!' cu ca%ina asta şi trece' la ur' ătoarea 'utare5 îi dă' tele&on lui 'oş eissner şi îi cere' să sune chloss *dler. cine-i şi dacă ăsta, la totuşi, i(%uteşte ăă Îis spune' in ă dup noi'ith cu cealalt ca%ină, îl pune' pe % ătr!n s ă-i tri'it ă o delega ţie ca să-l înt!'pine în sta ţia de os. :e ur' ă, ne duce' la %arăci, unde nu se poate s ă nu g ăsi' un radio, şi luă' leg ătura cu o'ul nostru. i, e(i reo &isur ăîn planA ; $i'ic, %eton ar'at< r!ni, înc!ntat, hristiansen. >a-ta-ta, şi au tr ăit &erici ţi p!n ă la ad!nci %ătr!neţi?. He< He< *tunci, haide', ce 'ai aşteptă'A ; oi doi intra ţi în tele&eric, le ordon ă arraciola. upă ce -i  ă(u în ăuntru, se îndrept ă spre 'ilocul încăperii, oprindu-se chiar su% lu'inatorul cu gea'ul spart5 Hei, şe&ule< strigă el. ra înar'at cu pistolul silenţios al lui cha&&er. us, pe acoperiş, 'ith se crispa. :e arna%=-Nones îl dădu în gria lui #ar=. *ctorul continua s ă tre'ure, încă neîndră(nind să-şi deschid ă ochii. #aiorul & ăcu doi paşi spre lu'inator, dar se opri %rusc. +adarul său interior, cel de -al nu ştiu c!telea si' ţ, de care po'enise =att-urner cu at!ta ad'ira ţie, îi lans ă un se'nal de alar' ă, &unc ţion!nd cu o preci(ie şi o claritate de'ne de inidie, ca un dispo(iti ultra-per&ecţionat. ; cha&&er, îl che' ă el pe locotenent, cu glas 'ai 'ult şoptit. ăiete, 'ai eşti acoloA ; *ici, şe&ule. ra cha&&er, negreşit, cha&&er în carne şi oase, cu accentul lui tipic de a'erican din estul 229

#ilociu. 'ith îşi îndreptă antena >radarului? înspre înalt. ac-o 'ai ţinea aşa, aea toate şansele să ră'!n ă surd pe ţă ia .ăe ă t!rî, & ră (go'ot, p!n la %u(a lu'inatorului. :riirea-i c ă(u 'ai înt!i pe un %ra ( ăţia ri apoi pe cha&&er, pr ăinstinct %uşit pesigur, podea. ţ întins, e 'ai t!rî îlc! centi'etri. u un în ă ă în care ă ( ri un deget ap sat &racţiunea de secund pe trăgaci în direc ţia sa, se rostogoli într -o parte. 6lontele îi trecu ra(ant pe deasupra creştetului, ă s i s e (%urleasc ăă &ăc!nd p rul. e os, s e au(i o înurătură. ; *sta ţi -e ulti'a şans ă, arraciola< îi strig ă 'ith. in po(i ţia în care se a&la, nu edea dec!t chipul lui cha&&er, 'ai %ine-(is, o 'asc ă îns!ngerat ă. upăăţ în& işare puteaăura c -i 'ort. ; 3ar ai dat chi0. $u &ac dec!t s ă-'i a'!n o plăcere. *cu' ne c ăr ă', 'ith, pornesc 'otorul. acă ţii cu t ot dinadinsul ca cha&&er s ă... ei % ine, ch'eisserul lui l-a con&iscat hristiansen. "asă-te păgu%aş. ; ac ă te apropii de panoul de control, pri'ul pas pe care-l &aci în ra(a 'ea de i(i%ilitate, îţi a &i şi ulti'ul. Îţi crap ţeasta, ' -au(iA cha&&er e 'ort,  ăd clar de-aici. ; #ort, pe dracuM<  ni ţel terciuit, dup ă loitura cu patul ar'ei, ni'ic 'ai 'ult. ; Îţiţ crap ăeasta, repet 'ith, ă cu o oce al% . ; i, &irMar s ă &ie, ţi -a' (is doar ca nu-i 'ort< răcni arraciola, e0asperat. ; *' s ă te o'or< îi co'unic ă 'ith, cal'. acă n -o &ac eu, o s ă-ţi in ă de hac santinelele de după uş ă, &ii sigur. onsta ţi şi tu ce -a' i(%utit s ă reali(ă' în super%ul lor chloss *dler, o 'are de lu'ină. $u te duce 'intea c ă ordinele au şi &ost 2E

ă dateA e trage,ă & ărţ so'a ie, în orice persoan străină. rdinul5 > ă &ie ucisradarul? 'ental al lui 'ith începur ăăs 'ai ă sl %easc ă din intensitate. ; Îi  ăd capul şi 'i -e de-auns. ; i, să-ţi ar ăt, atunci, na< u o %u&nitur ă, "ugerul c ă(u la c! ia ţ centi'etri de capul lui cha&&er, (!rlit de arraciola care intr ă în ra(a de i(i%ilitate a lui 'ith. Git!ndu-se în sus şi (ărind ţeaa pistolului îndreptat ă asupra sa, a'enin ţător, rosti5 ; $-o s ă ai neoie de el. e aplecă asupra lui cha&&er şi -l ciupi de nas astup!ndu-i, în acelaşi ti'p gura cu pal'a. up ă c!tea clipe, >'ortul? d ădu se'ne c ă-şi reine, în e&ortul disperat de a-şi recăăp ta r su&larea,ă începu s 'işte capul, schiţ!nd gestul de a-şi duce '!inile spre o%rai. arraciola îl l ăs ă în pace şi -şi în ăi ţă ochii spre taan. ; $u uita, hristiansen e înar'at cu ch'eisserul ostru. u pas ioi şi sigur, se îndreptă spre panoul de control. escoperi %utonul generatorului, eli%er ă &r!na de '!n ă şi porni 'otorul, î'ping!nd tare 'aneta p!n ă la cap ăt. a%ina porni %rusc, cu o s'ucitură puternică.  ări din 'ers şi trase uşa. us, pe acoperiş, 'ith l ăs ă deoparte ar'a, deenită acu' inutil ă şi se ridic ă, greoi, în picioare, negru de a' ăr ăciune şi &urie. 21

; i, şi cu asta, %asta< co'entă #ar=, pe un ton ne&iresc de cal'. 6ata, totul s-a ispr ăit. *dio, operaţiunea >erlord?... s-a ter'inat şi cu noi... În ca( c ă 'ai are reo i'portan ţă. :entru ad ăug ă, sco ţ!ndu -şi pistolul; silen ţios5'ine, *i gri ă are. ăde *poi &l c u<

22

Capitolul 10 ; eeeA #ar= se ui t ă la el, total nedu'erit ă. up c!tea clipe lungi,deceispraa nu se 'ai s&!rşeau, îşi dăduă sea'a, în s&!rşit, pe care aea de g!nd s-o &ac ă. $u< ă$u< ţ ip ea. ă Fereasc u'ne(eu, nu cu'a s ă... 3gnor!nd glasul &r!nt de spai' ă şi gestul ei disperat de a-l î'piedica, 'ith înainta p!n ă la capătul por ţiunii plate unde acoperişul se înclina într-un unghi ascuţit.ă B ri partea ţă din &a a teleca%inei, cuşca în care trei indii(i schi'%au r!nete'ith de satis&ac % ăt!ndu -se, esel,pe peersantul spate. ţie,dru'ul îşi d ădu să alunece acoperit de polei şi s ăriD teleca%ina se a&la acu' la 'ai %ine de doi 'etri distan ţă de el, în os, din &ericire, &iindcă, alt'interi, şi -ar &i &racturat a'%ele picioare. u% greutatea trupului pr ă ălit pe acoperiş, cuşca se (gudui, cu un scr!şnet asur(itor. 'ith si'ţea c ă alunec ă. u', cu dreapta -i r ănit ă nu reuşi să se aga ţe de a r' ătura de suspensie, se &olosi de st!nga, dar, în e&ortul s ău disperat de a se apuca de cea, &u neoit s ă-şi a(!rle pistolul în h ăul  ăii. Îşi încolăciţ %ra ele în urul ă ăar' turii, tr g!nd cu sete aer ţ ă sen(a ia c se în piept. *'eţit deă ăs ritur , aea su&ocă. :asagerii dinăuntru, înle'nir ă, iar r!netele le încre'eniră pe %u(e. hristiansen ră'ase cu %raţul întins în aer. u' era de aşteptat, arraciola se de('etici pri'ul. 'ulse ar'a din '!na lui hristiansen şi tinti în sus. a%ina parcursese reo cincispre(ece 'etri şi se legăna puternic în !ntul n ăpra(nic. 0tenuat de 2

&orţare, de pierderea de s!nge şi de durerea din degetele (dro%ite, 'ith se lungise de-a cur'e(işul, agăţat deţ %ra ul de suspensie. *ea ăţ sen(a ia c un ţă i se ă l sase peste ochi. ăl de cea de gloan o ţe str ăpunse pal'ădera&al el. ă#aiorul redeeni per&ectacoperişul, lucid şi -şi &la ăcu, rapid, o serie de calcuie5 la ch'eissere, în cutia înc ă ărc torului ă înc peau ţ 'ulte gloan e, deci or 'ai aştepta c!tea clipe, ca să-i adă, pe gea', cadarul rostogolindu-se în pr ăpastie, dup ă care or trage din nou. $u'ai c ă !ntul puternic i'pri'ase ca%inei o 'işcare de pendul, care & ăcea i'posi%il ă alunecarea reunui corp de-a lungul supra&e ţei. e ţint ă îşi or alege data iitoareA or trage la înt!'plare, sau după o sche'ă anu'eA 3'posi%il de ghicit. :oate c ă în secunda aceea, ţeaa era aţintită chiar în dreptul său. 6!ndul îl hot ărî s ăse dea de -a dura, dincolo de porţiunea de acoperiş ciuruit ă. ra greu de cre(ut c ă indiidul a ţinti în acelaşi punct, dar presupunerea nu eli'ina nicicu' riscul ca duş'anul s ă &i g!ndit la &el. ă ă ur' ătoarea ra&al e doedi c ă nu, &iindc străpunse taanul la circa un 'etru 'ai încolo, înspre partea din spate. Ţin!ndu-se str!ns de ar' ătura de suspensie, 'ith se ridic ă în picioare şi seăţă ag cu a'!ndou ă '!inile de ca%luD ast&el sus ţin!ndu -se, înainta iute şi ă&ăr (go'ot ă p!n în partea ţă din &a a ca%inei, care se legănă acu' din ce în ce 'ai tare. a s ă-şi 'en ţin ă echili%rul, tre%uia s ă se %i(uie pe &or ţa %ra ţelor, 'ai %ine (is, pe a '!inii st!ngi. Funicularul se %alansa ca un deriş în spas'ele &inale ale unui dans ritual. *ea sen(a ţia c ă 'uşchii, încorda ţi la 'a0i'u', erau pe punctul de a se rupe în &!şii. În &ine, asta s-ar 24

'ai putea drege, îşi (ise, co'par!nd, perspectia cu i'aginea unui cadaru ciuruit de gloan ţe. :rin ur'are, şansele de supraie ţuire se pre(entau cu 'ult 'ai opti'iste din po(i ţia în care se a&la, dec!t dac întinsăclandestini ,care dupse 'etoda ăpe ţ%urt tradiăţional ăar ă ăă &i ar c'as l torilor ă in s nu alunece de pe acoperişul agonului. alculul său se doedi a &i corect. *lte trei ra&ale g ăăurir taanul la oţăd istan ă aprecia%il , apoi nu se 'ai trase. 'ith ştia per&ect c ă acu' tre%uia să rein ă ţlaăţpo(i ia ini ial , ăde spriin pe ar' tura de suspensie, şi înc ă rapid. u' &or ţa %ra ţului st!ng îi slă%ise, &u neoit s ă se lase pe dreptul. urerea îl scutură din creştet p!n ă în t ălpi, ca un şoc electric. ra 'usai s ă-şi schi'%e po(i ţia. 3'plor ă cerul ca re(era de gloanţe din ch'eisser s ă se &i epui(at. *ltcea, îns ă, îl & ăcu s ă-şi dea sea'a c ă speranţa îi &usese (adarnic ă . Gşa ţă din &a a ca%inei se deschise, iar din dosul ei ap ărur ă un cap şi un % ra ţ înar'at5 arraciola. Fireşte, îl reperă pe 'ith i'ediat. 3ndiidul îşi r ăsuci ar'a pe u' ă ă ăr şi ap s pe trăgaci. În condi ţiile date ar &i &ost i'posi%il s ă ni'ereşti cu preci(ie o ţint ă, dar de la distan ţa de un 'etru şi cea, chestiunea nu 'ai aea i'portan ţă. 'ith se desprinse de ca%lu şi s ări înapoi. În aceeaşi &r!ntură de secundă, epoletul st!ng îi &u s'uls de un glonteD un al doilea îi (g!rie u' ărul, dar celelalte îi ă În ăc dere, ă trecură pe deasupra capului. 'ith c ut or%eşte o ar'ătur ă de suspensie. +euşi, în s&!rşit, s ă agaţe de una, încol ăcind -o cu %raţele şi picioarele, ca un cra%. arraciola îl !na. #ai aea, pese'ne, &oarte puţine gloan ţe şi nu intra în planurile lui s ăle ă în l !ndu -se ca într-un irosească. 'ith îl ă ţ (u 2@

ţ nu'ăr de acro%a ţie - sus inut de ho'as şi histiansen - după care plona în echer pe acoperişul ca%inei. >urată sinucidere?, îşi (ise 'ith, r ăsu&l!nd uşurat, co'isese o greşeal &atal 5 ă& de r ăci indiidul ă ăăţaă acoperit nici un cspriin în '!ini, pe supra&a polei, aea s ă alunece în pr ăpastie la pri'a s'ucitură. atis&ac ţ ăia nu dură dec!t o clip D arraciola nu & ăcuse nici o greşeal ă. unoştea un a'ănunt care lui 'ith îi sc ăpaseD un punct sigur de spriin. up ă c!tea clipe g ăsi, pip ăind în ur, o canelură ce &usese & ăcut ă de una din ra&alele anterioare, îşi în&ipse (draăn degetele în ea şi se t!rî 'ai în &a ţă, în genunchi. u un gest disperat, 'ith d ădu s ă înş&ace cu ţ din rani ă a de p e u ' rul '!na-i răănit o ăg renad st!ng, tr ăg!ndu-se în acelaşi ti'p înd ăr ăt, at!t c!t s ă poată r '!ne cu ţ %ra ul st!ng ăţ ag ăă at de ar' tur singurul s ău spriin. ar, la o ase'enea distan ţă, e0plo(ia grenadei era la &el de periculoas ă pentru aruncător, ca ăşi pentru ţ int . :icioarele ă îi alunecar şi icni, p ălit - %rusc de o durere cu'plit ă. i' iţ nişte cange de o ţel în urul gle(nelor, de parc ă cinea sau cea, c u o &or ţă e0traordinar ă , săe s tră duia s i l e s'ulgă de trup. Întoarse capul, şi în lu 'ina palid ă a lunii, ( ări dou ă '!ini care -l ţineau str!ns, cu articulaţiile al%ite de e&ort. e putere suprao'enească, se 'inun ă 'ith, nici un tip, oric!t de solid, nu i-ar &i putut pricinui o durere at!t de groa(nică, în atari condi ţii. re%uie c ă-l sus ţine de 'iloc cei din ca%in ă, pentru a -i uşura e&ortul şi a-l auta s ă nu -şi piardă echili%rul, în secunda în care 'ith ar &i c ă(ut în ale. u' -necu', situaţia era aceeaşi. #aiorul încerc ă s ă scape de în cleştare, dar 2C

cu o ast&el de contragreutate, 'ult 'ai 'are de o sută de Iilogra'e, şansele erau nule. e uit ă înţă&a . arraciola ă nu &ă cuse îns nici o 'işcare, preocupat să-şi 'en ţină echili%ru, întruc!t ca%ina, tuse u'seătate ă% ăţie distanţa care dintrestrsta şi între pri'ulti'p pilon, leg din ăna în&iorător. 'ith renunţă la ideea de a scoate grenada care, oricu', nu i-ar &i serit la ni'ic, şi trase cuţitul, îl ap uc ă de '!ner cu cele trei degete (draene ale '!inii drepte, se r ăsuci şi se c ă(ni s ă aungă la ghearele duş'ane, ca s ă scape de 'enghina care-i s&!rteca trupul. În (adar5 îl 'ai despărţeau reo trei(eci şi cinci de centi'etri de ţintă. i'ţea cu' i se &r!ng ' ădularele şi c ă puterile îl lasă. ra per&ect conştient că 'ai aea doar c!tea clipe la dispo(i ţie ţă şi c ia a îi at!rna ă de un &ir de p r. *runca cuţitul în sus, i(%utind să-l prindă din nou, de la'ă. e r ăsuci şi, concentr!ndu -se din r ăsputeri ca să nu rate(e, în halul de sl ă%ire în c are se a &la, cu priirile î'păienenite de durere, îl arunc ă cu '!na rănită. otul se petrecu &ulger ător5 cangea se desprinse de gle(ne, se au(i un r ăcnet, iar hristiansen ră'ase cu ochii hol%aţi la cu ţitul în&ipt în încheietura '!inii sale drepte. ho'as, care i(%uti să-l t!rasc ă în untru, ă & cu aceeaşi ă ă 'utr t!'p . :entru 'ith, secunda aceea 'arcase o ă sese ăă& r nici ictorie, dar şi o î n&r!ngere, c ăci ră ' un 'iloc de ap ărare. arraciola, care aşteptase 'o'entul potriit, plona înainte şi apuc ă ar' ătura de suspensie un spriin sigur. e ridic ă apoi în picioare, cu %ra ţul st!ng încol ăcit în urul ar' ăturii şi cu ţeaa ch'eisserului aţintit ă asupra lui 'ith. 27

; #ai a' un glonte, r!ni el, aproape cu si'patie, doar unul. re%uia s ă ' ă asigur, pricepiA >:oate c ă nu e chiar totul pierdut?, îşi (ise 'ith. in pricina >'enghinei? de la gle(ne, care-l intuise at!ta -i era cu 'ult ţ'ai lesne s ăre'e, -şi 'ennu ţino%serase ă echili%rulcăpe supra&a ţa ă sticloasă de ţăghea , dar în clipa aceea îşi d du sea'a c ă leg ănatul ca%inei aproape încetase. arraciola nu p ărea a &i conştient de noua situa ţie, poate şi din cau( ă c ă-şi schi'%ase po(i ţia. u un e&ort de oin ţă, că ci ăr ' ă sese ca hipnoti(at, 'ith îşi s'ulse priirea de pe ţ eaa ch'eisserului îndreptat asupra sa, &i0!nd un punct în dep ărtare, peste u'ărul celuilalt. :ri'ul pilon se a&la la 'ai pu ţin de şapte 'etri distan ţă. ; : ăcat, 'ith, ce s ă-i &aci, deh, aşa-i soarta, nu cruţă pe ni'eni, rosti arraciola, potriind pistolul auto'at. *dio< ; Gită-te în spate< arraciola (!'%i dispre ţuitor, din col ţul %u(elor, surprins de o%r ă(nicia cu care i se întinde o capcană eche de c!nd lu'ea. 'ith 'ai prii odat ă spre pilon, apoi închise ochii şi-şi întoarse capul. +!netul ironic disp ăru ca prin &ar'ec de pe &a ţa celuilalt, de parc ă, prin r ăsucirea unui %uton, i se declanşase %rusc o reac ţie de în ţelegere sau intrase în pri(ă un al şaselea si'ţ. Îşi răsuci g!tul şi scoase ţ ă din ia a sa. *r' tura un r ăcnet deăgroa( - ulti'ul de o ţel a pilonului îl i(%i din plin în spinare. :!r!itul oaselor (dro%ite se au(i li'pede pe o ra(ă de trei(eci de 'etri. În clipa ur' ătoare, cadarul &u ' ăturat de pe acoperiş, su% ochii îngro(i ţi ai lui ho'as şi hristiansen care ur' ăriser ă scena, din dreptul uşii din spate a ca%inei. 28

!r!ş-t!r!ş, tre'ur!nd ca un %olna de &riguri, cu 'işcări nesigure şi greoaie, de % ătr!n so'na'%ul, 'ith reuşi s ă se propteasc ă în capul oaselor, încolăcindu-şi un %ra ţ şi un picior în urul ar' ăturii din spate. &or a%ina -şi ca%lul li'pe(easc ţ!ndu -sedes ăpe ă priirile, cercet ă alea. paralel toc'ai trecuse de pri'ul piion şi-şi continua urcuşul. u puţină %a&t ă, ca%ina lui ar &i putut aunge pri'a în dreptul pilonului din 'iloc. a, nu'ai cu un dra' de noroc, deşi, în situa ţia în care se g ăsea, acest &actor nu 'ai intra, de &apt, în calcule. e alt ă solu ţie îi 'ai ră'ăseseA coase din s ăcule ţ dou ă pachete de e0plo(i şi le &i0 ă între acoperişul ca%inei şi cele dou ă %ra eţ dinapoia ar' ăturii de suspensie, a!nd gri ă ca ă ăsc ăăp r torile s &ie descoperite ă şi la înde'!n . *poi, aşa cu' şedea, în capul oaselor, ancorat de ar'ătura de suspensie, îşi adun ă puterile, aştept!nd ca &urnicularul să-şi a'pli&ice arcul de pendul, pe 'ăăsur ce se apropia ă de u' ţ ătatea distan ei p!n la pilonul central. Îşi d ădea sea'a per&ect de riscul ne%unesc la care se e0punea, din pricina po(i ţiei în care se aşe(ase. $u 'ai ningeaD în lu'ina argintie a lunii pline, ce sc ălda întreaga ale, putea &i lesne ( ărit, at!t de la castel, c!t şi de la sta ţia de os. $-aea, însă, ce &aceD cu' pe %ru'a de &orţă ce-i 'ai ră'ăsese în %ra ţul alid nu se putea %i(ui, nu era în stare s ă se întind ă pe ă %urt , ăaşa ă cu' >c l torise?, î'preună cu cha&&er, în cursa lor spre castel. hipul locotenentului îi ap ăru ca p rin cea ţă e&ortul, pierderea de s!nge, ca şi &rigul cu'plit îl lăguiseră într -at!t, înc!t si'ţi &oarte ag, înc!lcit, îngriorarea pentru soarta acestuia, îşi a'inti şi de 29

ceilaiţi - o'ul în !rst ă şi &ata - r ă'aşi pe acoperişul staţiei de sus, dar şi de ce i doi indii(i din ca%in ă. #ar= şi arna%=-Nones erau total neputincioşi, iar ho'as şi hristiansen, neînar'aţi, n-aeau cu' să pun la cale unarraciola, atacD în p lus, ăcu ochii lor cu'ă s&!rşise cu totă(user ch'eisserul lui. >#da, clar, îşi (ise 'ith, din cei care contau, a ră'as doar cha&&eru' alt&el, cu sat!rul ăla ad!nc în&ipt între t!'pleA? F ăcu greşeala să-şi scuture capul şi au i'ediat sen(a ţia că cinea îi retea( ă calota.  ă(u stele er(i. eschise ochii, iar lu'ini ţele 'ulticolore începur ăăăă s p leasc , treptat. În cele din ur' ă, peisaul înconur ător prinse contur. +euşi să-şi recunoască propriile '!ini. eşi trea(, continua s ă tr ăiasc ă aieea coş'arul. În gur ă si' ţea acelaşi gust s ărat de s!nge, capul îl durea în&ior ător, cu sen(a ţia c ă la cea 'ai 24E

'ică 'işcare i se a ro stogoli la p ă'!nt, iar glasul disperat nu contenea a-i striga pe nu'e. ; "ocotenente< cha&&er< cha&&er, tre(eşte-te< #ă au(iA igur că da,nu-şi 'ai putea au(isea'inti. el c!nda ocea dar unde anu'e, re%uie să &iasta, &ost de'ult, tare de'ult. Îşi r ăsuci g!tul în sus, în direc ţia din care i se p ăru c ă ine glasul. !rteul caleidoscopului de lu'ini ţe îl înghi ţi din nou. >$u, hotăr!t nu, orice 'işcare a capului tre%uie eitat ă
peste &a ţă, pro%a%il c ă ' -a' loit la cap c!nd... dar ce e astaA între%ă el, îndrept!ndu-şi, cu greu, priirea către uş ă. ; !ine< " ătrat de c!ine< ; *şa (icea' şi seeu, %!igui cha&&er î'pleticindu-se ca un %eţi, apropie de uşa de &ier şi-şi lipi urechea de ea. !ini, o hait ă întreag ă de c!ini< i o h ăr' ălaie cu'plit ă. unt pe ur'ele noastre. Gnde-i 'aiorulA ; -a dus dup ă ăia... a s ărit pe acoperişul &unicularului, răspunse #ar=, cu o oce al% ă. ; *şaA -a dus, deci, co'ent ă cha&&er, pe tonul cel 'ai &iresc din lu'e, ca la au(ul unei eşti oarecare. u' a & ăcutA ; u' a & ăcutA repet ă #ar=, cu un aer consternat, neenindu-i să-şi creadă urechilor. onul sec al între% ării o scosese din s ărite, dar îşi repri' ă &uria. : ăi, s -au luat la % ătaie, iar unul a c ă(ut de pe acoperiş, dar nu ştiu cine. ; i, unul dintre ăia, o l ă'uri cha&&er, cu coningere. ; eeeA ar de unde ştii tu, 'ă rogA ; >ipii ca 'aiorul 'ith nu se pr ă%uşesc de pe st!nci? - cite( din declara ţiile iitoarei doa'ne cha&&er. >i nu cad de pe acoperişul de tele&eric? decreta aceeaşi persoană 'ai sus-citată. ;  ăd c ă-ţi reii, îl repe(i #ar=, cu un aer înţepat, dar 'ai-'ai c ă ţi -aş da dreptate.  ăd o silueta acolo, pe acoperiş, nu cred s ă &ie reunul din indii(ii ăia, ce (iciA ; aM de unde ştii tu că-i cinea pe acoperişA ; Fiindcă-l  ăd cu ochii 'ei, îi replic ă ea, enerată, e lun ă ăplină , uit -te şi tu. 242

cha&&er îi ascult ă înde'nul, ridic!ndu -şi aneoie %raţul şi &rec!ndu-şi pleoapele care-l ardeau5 ; *' nişte nout ăţi pentru tine scu'po5 nu  ăd nici 'ăcar a&urisitul ăla de &unicular. :!nă la pilonul central, ca%ina 'ai aea de parcurs reo trei 'etri. 'ith se îndoi din şale şi s'ulse &itilele e0plo(i%ilelor, se îndrepta la loc şi, ţin!ndu-se cu st!nga de ca%lu, se plas ă pe por ţiunea din 'iloc a acoperişului. În ulti'a secund ă, îşi desprinse '!na şi-şi întinse %raţele înainte, pentru a nu-şi strii trupul de ar' ătura de suspensie. ealalt ă ca%ină care urca, aunsese ca' la aceeaşi distan ţă de pilon. ansele se arătau in&i'e. 3(%itura îl n ăuci, t ăindu -i r ăsu&lareaD de n -ar &i stat cu %ra ţele întinse, şi -ar &i rupt nişte coaste, negreşit. e & or ţă dinăr sputeri ă s ignore durerea şi neoia acut ă de aer. + ăsucindu -şi t ălpile, şi le propti de una din %arele transersale şi se ag ăţă cu '!inile de cealalt ă. pre norocul ă s ău, ă îşi rec p tase 'o%ilitatea 'e'%relor, dar poghi ţa de polei îl î'piedica să-şi g ăseasc ă un punct de spriin în t ălpi. eleca%ina paralelă urca de-acu' pe su% ar' ătura de suspensie, dar 'ith nu reuşise s ă dep ăşeasc ă linia de 'iloc a acoperişului ca%inei pe care se a&la. :entru pri'a oar ă în noaptea aceea, %inecu!nta clarul de l un ă. #ai & ăcu doi paşi şi & u c!t pe -aci s ă cadă, din pricina lunecuşului. *poi s ări pe înelişul strălucitor poleit cu ghea ţă al ca%inei ce 'ergea în sens iners. +euşi să se agate de ca%lu. eşi îşi cal culase corect po(i ţia %ra ţelor, alunecarea din pornire îi 'odi&icase întruc!ta traiectoria, ast&el că i(%itura pe ţ lipsi care o lu ă în torace &u & oarte puternic ă şi pu in 24

să nu &ie decapitat. :icioarele îi &ugir ă de su% el şi că(u pe spate, întin(!ndu -se c!t era de lung. Îşi desprinse '!na st!ng ă de pe &irul de o ţel, se r ăsuci pe %urt ă şi se t !rî, or%eşte, în patru la%e, p!n ă ce i(%uti de una-se dintre Încre'eni ă se apuce ături.sen(a aşa o sre'e, str ăduindu s ă-şiar' %iruie ţia de o'ă şi respira ţia dureroas ăD apoi, treptat, începu să-şi ină în &ire. a%ina tele&ericului se leg ăna din ce în ce 'ai tare, pe 'ăsură ce se îndepărta de pilonul central. "ui 'ith însuşi nu-i enea s ă cread ă c ă, în halul în care se a&la, îşi 'ai descoperise resurse &i(ice şi o r ă'ă şiţ ă de instinct de conserare pentru a nu se rostogoli de pe ta%la aia nenorocit ă, lunecoas ă ca un s ăpun ud. upă c!tea secunde de încordare, lungi c!t eşnicia, si'ţi c ă-şi recap ăt ă laga. e ridic ă aneoie în capul oaselor şi aruncă o priire în os. a%ina de pe care sărise, cu c!tea 'inute 'ai înainte, se apropiase acu' de ulti'ul pilonD îi 'ai ră'aseră de parcurs doar reo cincispre(ece 'etri. ho'as şi hristiansen şedeau ghe'uiţi în 'ilocul podelei. hristiansen îşi în& ăşurase '!na r ănit ă într-un %anda i'proi(at. Gşile &useseră lăsate deschise, c ăci nici unul nu îndr ă(nise s ă se 'ai aenture(e p!nă-n prag, dup ă ce  ă(user ă cu proprii ochi cu' eşuase atacul asupra lui 'ith - ceea ce doedea că 'aiorul le inspira acu' tea' ă şi respect. :e acoperiş, i(%ucni pe neaşteptate o &lac ăr ă al% ă ă, str lucitoare. ă Gr'ar , aproape ă si'ultan, dou e0plo(ii. uporţii din spate, ai ar'ăturii de suspensie, s-a rupt, iar ca%ina, suspendat ă doar de cei doi din &aţă, se înclin ă pri'edios de tare. :odeaua se aplecă şi ea %rusc, într -un unghi de cel puţin trei(eci de grade. hristiansen îşi c ăut ă iute, 244

alături, un punct de spriinD se propti, îns ă, în '!na rănită şi alunec ă peste pragul uşii deschise, rostogolindu-se în gol. isp ăru în %e(n ă ă, & r a 'ai ă un cu!nt, ăă apuca s ă scoat &ă r un strig t, ca şi cu' n-ar &iho'as, e0istat. tea&ăr şi cu re&le0e %une, reuşi să se sale(e - cel pu ţin pentru 'o'ent. Îşi ridic ă priirea şi  ă(u cu' parte din acoperiş începuse s ă se încooaie su% greutatea ca%inei, suportată acu' doar de %rache ţii din &a ţăD din cau(a sarcinii du%le, %utoanele a'enin ţau s ă se &r!ng ă dintr -o clip ă într-alta. ho'as se t!rî spre uşă. Gnghiul de înclinaţie a podelei se 'ărise la patru(eci şi cinci de grade. intr-un salt, se ag ăţă cu '!inile de ca%lu. În secunda ur'ătoare, ca%ina se pr ă%uşi în pr ăpastie, rostogolindu-se de c!tea ori. li%erat de greutate, ca%lul se destinse, dar ho'as i(%uti să ăr '!n ă ăţ ag at, %alans!ndu-se în aer. Bări îns ă %ra ţul de suspensie al ulti'ului pilon şi încre'eni de groa(ă. 6ura i se str!'%ă, iar '!inile i se al%iră. egetele i se d esprinser ă de pe ca%lu, iar trupu-i disp ăru în a%is, ur'at de un urlet al c ărui ecou se stinse şi el, cur!nd. În re'e ce ca%ina înainta c ătre sta ţia de sus, 'ith se t!rî p!n ă la %u(a acoperişului. e -acolo, nu aea cu' s ă ad ă aripa ăăde r s rit a c astelului, dar, udec!nd după tro'%ele groase de &u' care pluteau în ale, incendiul nu &usese încă potolit. "una dispăruse iarăşi dup ă o perdea de nori, ceea ce era şi %ine, şi r ău5 %ine, pentru c ă se puteau &eri 'ai lesne de ochii ina'icului, şi r ău, &iindc ă , în %e(n ă ă , &l c rile ce 'istuiau cl ădirea str ăluceau 'ai intens.  chestie ă de ti'p, îşi (ise 'ith, p!n ă ce &u'ul şi  pă ile 24@

aeau s ă atrag ă aten ţia reunuia din sat sau de l a %arăci. În plus, îşi continu ă ăel g!ndul ă cu a' r ciuneD la castel e0plo(iile se ţineau lan ţ. ine s ă le &i declanşat oare, c ăci cha&&er n -ausese r ăga(ul necesar să pună la cale tot spectacolul ăstaA niel cu *coperişul teleca%inei aunse la acelaşi %a(a sta ţiei. 'ith r ăsu&l ă uşurat, c!nd recunoscu silueta lui cha&&er, în pi cioare, l!ng ă 'aniel ă. a, era chiar el în carne şi oase, deşi, ce-i drept, nu ar ăta deloc în&loritor, cu o%ra(ul tu'e&iat, cu priirile tul%uri şi c ăut ătura nesigur ă, în e&ortul de a se concentra asupra unui punct anu'e. ricu', era cha&&er în p ersoan ă, nu î nc ăpea nici o îndoial ă, iar restul nu 'ai conta. 'ith se si' ţi %rusc îniorat, c!nd îşi d ădu sea'a c!t de 'ult se %i(uia pe a'ericanul ăsta< e reela ţie< u un ase'enea partener, duş'anul a aea de &urcă în(ecit. e uită în susD acoperişul sta ţiei se edea acu' clar. #ar= şi arna%=-Nones erau tot acolo, spriiniţi cu spatele de (idul castelului. Flutură cu '!na un salut, dar nu-i r ăspunse nici unul. >ta&iile eadate din lu'ea t ăcerii nu cunosc gestul?, cuget ă 'ith, cu '!hnire. În ciuda st ării sale &i(ice precare, cha&&er părea a &i p e deplin st ăp!n pe 'anete. u' -necu', cu norocul de partea sa - alt&el nu se e0plic ă reuşita &i0ă 'aneta în po(i ţ ăie neutr ăţ şi & r!n la anc, în secunda în care ca%ina intrase, pe u' ătate su% acoperiş. #ar= se l ăs ă în sta ţia tele&ericului pe &r!nghieD ur'ă arna%=-Nones, care tot nu cute(a a-şi deschide pleoapele. $i'eni nu scoase o or% ă, nici 'ăcar atunci c!nd cha&&er îi î'pinse spre ca%in ă. ; Haide ţi odat ă ţ < 3ntraţ i cu to ii, repede< îi ( ori 'ith, din pragul uşii din spate a teleca%inei. ulese 24C

pistolul lui cha&&er de pe osD se r ăsuci, apoi, %rusc pe c ălc!ie, la a u(ul unor l ătr ături &urioase şi al unor loituri grele, ca de %aros, în por ţile de &ier ale sta ţiei. ă ă , deci, s do%oare ă $e'ţii reuşiser pri'a poart . #ar= şiîns cha&&er a&lau în ca%in ă. Nones încre'enise ă în uşse ă cu '!na încleştat ă pe ch'eisserul lui 'ith, ignor!nd, parc ă, (go'otele din ce în ce 'ai puternice. !igui a scu( ă5 ; u su& ăr deăr u deţăîn l i'eD dar de data asta e alt&el. ; ino încoace< şuier ă 'ith printre din ţi. ; $u, se înc ăpăţ !na % ă tr!nul,  -a' spus. Ăştia or n ă ăli aici într -o secund ă. u r ă'!n. ; "a nai%a< înură 'ith, e0asperat. ; *' cu două(eci de ani 'ai 'ult ca oi< ; # ă rog, deci asta era. o'nule Nones, î ţi ure( noroc, &ăcu rnith, aplic!ndu -i un crochet de st!nga, după care îl trase, 'ai pe sus, 'ai pe os, prin uş ă. e repe(i la 'ecanis'ul de pornire, î'pinse 'aneta şi &ugi înapoi, s ărind din 'ers în teleca%ina care se pusese în 'işcare. *saltul asupra uşii se înteţise. "a chloss *dler, nu dispun de ciocane pneu'atice şi nici de aparatură cu o0iacetilen ă, c ăci n -ar &i aut de ce, îşi (ise 'ith. ricu', asta nu 'ai aea i'portan ţă5 dou ă %iete (ăoare de &ier nu puteau s ă re(iste prea 'ult la ase'enea loituri. Închise, încet, uşa teleca%inei. cha&&er şedea cu coatele pe genunchi, cu capul spriinit în '!ini. #ar=, în genunchi, pe os, conte'pla &ru'osul cap c ărunt -argintiu al lui Nones, care i se odihnea în poal ă. eşi nu -i putea edea chipul, 'ith nu se î ndoia c ă tre%uie s ă &i purtat o e0presie de doana la adresa %rutelor care 'altratea(ă actorii a'ericani !rstnici şi lipsi ţi de 247

ă apărare. ăup dou ă'inute ă de t cere deplin , arna%=-Nones d ădu se'n c ă-şi reine. #ar= se uită la 'ith. pre ui'irea acestuia, schi ţă un sur!s5 ; -n regul ă< *' nu' ărat p!n ă la (ece. În situa 'etod ca s ă-'i*tunci... pot da ţia asta, sea'a...  ăcu,era apoisingura relu ă, cu glas ăschi'%at5 a' cre(ut c-ai pierit. ; $-ai &ost nu'ai tu care ai g!ndit aşa. up ă ce ter'ină', ' ă pensione(. #i -a' epui(at &ondul de %a&tă al unei ieţi întregi în ulti'ul s&ert de ceas. ar nici tu nu ar ăţi prea gro(a. ; $ici nu ' ă si't prea %ine. #ar= se str ăduia ţ ină dreapt , ăs&id!nd ă leg natul n pra(nic al să ăse teleca%inei. hipul îi era palid şi încordat. ac ă rei să ştii, 'i -e o grea ţă, de parc ă aş aea ă r u de 'are. ă ăasta de c l torie. $u ' ă dau în !ntădup genul 'ith ciocăni cu degetele în acoperiş. ; :oate te t entea( ă s ă-l încerciA $u te-ai 'ai pl!nge în  ia ţa ta d e c ăl ătoriile cu c lasa înt!i. ho< $e apropie' de pilonul al doileaD a' parcurs dru'ul aproape u'ătate. ; *t!ta doarA i ce se înt!'pl ă dac ă ăia sparg uşaA ; or răsuci 'aneta şi ne trag în sus. ; hiar aşaA ; hiar aşa. arna%=-Nones se ridică, lent, în capul oaselor, cu o priire %ui'ac ă. up ă ce, în s&!rşit, se du 'iri unde se a&lă, rosti, &rec!ndu -şi % ăr%ia5 ; #-ai tras în piept. ; *şa-i, recunoscu 'ith. Î'i pare rău. ; #ie unul, nu< r ăspunse Nones, cu o u'%r ă de sur!s pe chipu-i l ăguit. $-a' sto& ă de erou. 248

; $ici eu, &r ăţioare, dar deloc, se elui cha&&er, care-şi de(lipise pal'ele de t!'ple şi-şi rotea acu' lent ochii în ur. :riirea-i înc ă era sticloas ă, nu şi -o putea &i0a asupra unui punct anu'e. %raii 'ai cdrept, in a... culoare -(is,ai o%ra(ul ăăp taser ă ăţtpu ne ăă'at. daM -cei'ai trei%ine prieteni noştri, unde-sA e-i cu eiA ; #or ţi. ; #or ţiA cha&&er ge'u, cl ătin!nd din cap. ă-'i poestiţi şi 'ie cu' s -au petrecut &aptele, dar nu acu'. *lt ădat ă. ; Ha%ar n-are ce pierde, co'ent ă 'ith, pe un ton lipsit de co'pasiune. l nu sesi(ea( ă niciodat ă tragis'ul unei situa ţii, ceea ce poate c ă n -are i'portanţă, la ur'a ur'ei. :or ţile alea de sus or 'ai &i întregi, sau se pr ă%uşesc din %ala'aleA ede carea reo siluet ă n ăpustindu -se spre 'anete... ;  er'in ă< i -o rete( ă #ar= cu glas ascu ţit şi tre'urat, ca în pragul unei cri(e de isterie. $u 'ai or%i aşa< ; 3art ă-'ăă, & cu 'ith, ă ăpoc it, % t!nd -o pe u'ăr. Fluiera' şi eu în p ădure, s ă-'i dau cura. Gite, ne apropie' de ulti'ul pilon. Înc ă pu ţin şi sunte' acasă, %ine 'ersi. ; >*casă, %ine 'ersi?, aşi< îl îng!n ă cha&&er, prost dispus. !nd o s ă ' ă  ăd la >ao= 6rill?, cu lista de %ucate pe 'as ă, a%ia atunci o s ă' ăsi't acasă şi &erice. ; Gnii se g!ndesc nu'ai la %urt ă, re'arc ă 'ith, aduc!ndu-şi a'inte de propriul sto'ac. ă pl cut ădeloc5 parc aea o g hiulea en(aţia nu era de plu'%, pe care nişte gheare înghe ţate se s&or ţau să i-o s'ulgă a&ar ă din trup. 3ni'a îi % ătea aneoie şi pieptul îl durea. 6ura i se uscase, îşi d ădu sea'a, 249

deodată, c ă instincti se l ăsase pe spate, pentru a preînt!'pina şocul proocat de eentuala s'ucitură a teleca%inei înainte de a o lua înapoi, în sus, la schi'%area 'anetei. oi nu' ăra p!n ă la (ece, iar dac în interalul ă nu' ăă selaăînt!'pl reiau ă ăr ătoarea,sta dar ă nu p!n nou ... ni'ic, o s ă ă r  şit ă de spai' , al% :riirea îi c ă(u pe chipul ca h!rtia, al &eteiD î'% ătr!nise, s ăr'ana, peste noapte, cu cincispre(ece ani. opleşit de ruşine, se aşe(ă pe %anc ă şi o str!nse de u'eri. ;  c ăp ă' n oi, n u -ţăi & grii, o îăă'% r% ta e l, recăpăt!ndu-şi siguranţa, ca prin &ar'ec. oar ţi -o spune nen-tu Nohn, nuA *i s ă te l ă'ureşti tu c ăa' dreptate. #ar= îl prii în ochi, încerc!nd s ă sur!d ă. ; Gnchiul Nohn nu greşeşte niciodată< ; $iciodată, rosti el, ap ăsat. e scurser ă dou ă(eci de secunde. 'ith se ă u toate c ridică, se duseţă în &a ă şi se uit pe gea'. luna intrase în nori, reuşi s ă disting ă, ag, silueta clădirii care ad ăpostea sta ţia din ale. e întoarse spre ceilalţi şi r ăspunse priirilor lor între% ătoare5 ; reo trei(eci şi cea de 'etri, nu 'ai 'ult. :este un 'inut, nici at!t, peste c!tea secunde, o să deschid uşa. :!n ă atunci, o' &i ca' la cinci -ş!se 'etri deasupra soiului, hai s ă (ic şapte. ac ă se opreşte ca%ina, s ări'. tratul de ( ăpad ă are ca' un 'etru grosi'e, aşa c ă nu risc ă' s ă ne rupe' 'ădularele în c ădere. cha&&er d ădu ă să spun cea, ă dar se r (g!ndi. Îşi cuprinse, la loc, t!'plele în pal'e, cu o 'in ă 'ah'ură. 'ith trase ă în l turi uşa ţă din &a , în&runt!nd, itea(, iscolul. :rii în os5 &usese e0agerat de opti'ist c!nd calculase distan ţa ce -i 2@E

separa de sol. e a&lau, de &apt, la reo şaptespre(ece-optspre(ece 'etri în ăl ţi'e, aşa c ă, în cel 'ai &ericit ca(, se puteau aştepta la niscai &racturi de &e'ur sau de ti%ie - esel ă perspecti ă< *ten ţia îi &u c ciur' sirenele dep tot rtare, iaraproape. l 'pile ăpită, ale ăurlaulicîn ăăreau deără'in ăritorilor 'ai cha&&er, c ăruia îi trecuse a'e ţeala, dar nu şi 'igrena, intereni, ioi5 ; t!nga, in înt ăriturile< *sta nu era în progra', şe&ule. +adio, ni0, tele&on, ni0, helicopterul pa şi pusi... ; i, 'etodele clasice, spanac< co'entă 'ith, indic!ndu-i &ereastra din spate. $a, au recurs la se'nali(area cu tro'%e de &oc. ; # ăţă iculi <ă e0cla' cha&&er. ă$u ştia' c piatra arde at!t de %ine< $u e0agera c!tuşi de pu ţin. pectacolul era, într-adeăr, uluitor. astelul, cu (idurile sale groase, ăă &usese cuprins d e &lăăc ri u riaşe şi ardea & r &u'. ontururile cl ădirii aproape c ă nu se 'ai puteau distinge dintre li'%ile înalte de &ocD  ăp ăile se ridicaseră p!nă la !r&ul turnului circular din nord -est. e-acolo, de sus, de pe ţă ruşul ulcanic, unde &usese (idit, la u'ătatea piscului eisspit(e, pe &undalul de ă edi&iciul str lucitor negurăţ ală în ăl i'ilor ne (ute, lu'ina întreaga ale, într-o prielişte de %as'. ; Ăştia tre%uie c ă au încheiat o asigurare &ru'uşică, (ice cha&&er, care se ridicase în picioare şi scruta ori(ontul, înspre direc ţia sta ţiei. !t 'ai ae', şe&uleA ; reo (ece 'etri, poate chiar 'ai pu ţin, cinci şi co%or!şul. +euşi', locotenente cha&&er, ad ăug ă 'ith, încuraat de &arurile 'aşinilor din &runtea 2@1

conoaielor ce se scurgeau pe l!ng ă r ă'ă şiţ ele &u'eg!nde ale g ării,ă&ă r s se opreasc ă . ; +euşi', repetă cha&&er, dar tr!nti i'ediat o înurătură, c!nd teleca%ina se opri %rusc, cu o scutur ătură iolent ă. #ai %ine (is, era c!t pe -aci să reuşi'. ă os< url 'ith. ; ţ ări ăi< oat lu'ea, ; 3ar s-a pronunţat şe&ul sindicatului, co'entă cha&&er. a ţi-ă înapoi, '!inile 'ele -s (draene şi întregi... intr-un salt, a%ia ocolindu-l pe 'ith, se propti în dreptul uşii, o înş&ac ă pe #ar= de talie, o trase înspre el şi o prinse i'ediat de încheietura '!inii, l ăs!nd -o în os, peste prag, at!t c!t îi per'itea lungi'ea %raţuluiD îi d ădu dru'ul, la nici un 'etru şi u'ătate de sol. În trei secunde, proced ă la &el cu arna%=-Nones. Înc ă o s'ucitur ă, şi ca%ina o porni înapoi, în sus. cha&&er îl î'pinse pe 'ith peste %ord ca pe un %alot, şi & ăcu o gri'as ăde durere, c ăci nu -i lesne pentru ni'eni s ă se lupte cu nouă(eci de Iilogra'eD apoi, în s&!rşit, îşi d ădu şi el dru'ul, proptindu-se în '!ini de 'uchia podelei. *teri(a, cl ătin!ndu-se, în troienele de nea proasp ăt ă, de la o în ăl ţi'e de şase 'etri. 'ith, care c ă(use al ături, îi întinse un e0plo(i%il, cu &itilul pregătit. ; Ţine, ţ %ra ă ul t u drept ţ ă>&unc ionea( ?< ; #da, aşa-i< $u '-oi descurca eu la cai, daM la %ase%all sunt as. Ţinti cu preci(ie şi arunc ă e0plo(i%ilul în teleca%ina care se îndepărta. orectA ; orect. *cu' haide'. 'ith o apuc ă pe #ar= de %ra ţ şi, î'preun ăcu cha&&er care-l î'pingea de (or pe arna%=-Nones, o luară la găoan ăţpe l!ng sta ăie şi s e re&ugiar su% 2@2

acoperişul pri'ei case înt!lnite în cale, ta'an c!nd îşi &ăcu apariţia un conoi de ca'ioane pline cu soldaţi. #aşina din &a ţă, a co'andantului, opri cu alunecare. oldaţii s ărir ă os, ur'!ndu -şi şe&ul, care se şi n ăpustise pe trepte. ra însuşi colonelul eissner. astelul ardea n ăpra(nic, deenise clar c ă incendiul nu 'ai putea &i st ăilit. eodat ăă ă, r sun o e0plo(ie, iar teleca%ina i(%ucni în &l ăc ăriD se r ăsuci în aer şi-şi continu ă urcuşul pe ca%lu, p!n ă ce disp ăru în ăpăile uriaşe de la castel. cha&&er, ghe'uit su% streaşin ă, îl trase de '!necă pe 'ith. ; hiar nu re ţiăă s d ' &ocţla sta ieA ; Haide' în gara, i-o rete( ă 'aiorul.

2@

Capitolul 11 *şe(at pe scaunul copilotului, colonelul =atturner într-o lipi o%ra(ul de hu%lou şiseseaplec uit ă ăîn os, cu parte, un aer îşi ne&ericit. #osLuito, o alcătuire de 'otoare şi placae, era, dup ă cu' o ştia &oarte %ine, cel 'ai rapid aion de acest &el din lu'e la ora aceea, dar o ase'enea ite( ă îl ului p!n ă şi pe el. Fireşte c ă într -un (%or o%işnuit, ite(a nu se si'te, nu'ai c ă de data asta, 'isiunea locotenent-colonelului arpenter se deose%ea de celelalteD =att-urner i se ăp,ărea c ă particip ă la o cursă de -aluidreptul ne%uneasc ce risca a se s&!rşi, dintr-un 'o'ent într-altul, într-o catastro& ă. arpenter e&ectua 'anere spectaculoase la oas ă înălţi'e, trec!nd ra(ant peste !r&urile ar%orilor şi 'ătur!nd, în picae, colinele din cale. *sta îi displăcea nespus colonelului, dar ceea ce îl neliniştea încă şi 'ai 'ult era ite(a a'eţitoare cu care u'%ra aionului îi ur' ărea, în lu'ina clarului de lun ă, aung!nd adesea at!t de aproape, înc!t aea sen(aţia c ă ar putea -o atinge cu '!na. Încerc ă s ă-şi alunge din 'inte de(astrul i'inent, în situaţia în care aionul şi u'%ra acestuia s-ar &i suprapus per&ect. Îşi de(lipi cu greu ochii de pe hu%lou şi se uită la ceas. ; ouă(eci şi cinci de 'inute, rosti c ătre pilotul ce şedea rela0at, în scaunul de al ături, cu o 'utr ă plictisită, ce contrasta %i(ar cu podoa%a i'presionantă a 'ust ăţilor roşcate, tip >ghidon?. +euşeşti să aungi la ti'pA ; u, da, răspunse arpenter, sigur de sine. # ă între% însă dacă şi ceilalţi or reuşi. 2@4

; u'ne(eu ştie, eu, unul, nu prea  ăd cu'. *'iralul, a c ărui ă p rere de alt'interi ă ă o î'p rt şesc, e conins c ă %ă ţie ii au ă r 'as acolo, la chloss *dler. În a&ară de asta, întreaga ţar ă este, acu' 'ai 'ult ca sigur, 'o%ili(at ă p!n ă în din ţi. e şanse ar ' ai aeaA ; e aceea -a ţi ostenit s ăeni ţiA ; oar i-a' tri'is cu '!na 'ea, r ăspunse =att-urner, sec. e uit ă în os.  ă(u, cu groa( ă, cu' aionul şi u'%ra lui erau gata-gata s ă se suprapună, în (%orul ra(ant deasupra unei p ăduri de pini.  'usai s ă te 'en ţii chiar at!t de aproape de sol, ce nai%aA< se t!ngui el, retrăg!ndu-şi priirea. ; $e &eri' de radarul duş'anului, % tr!ne, îl consolă arpenter, sunte' 'ai în sigurană ţă aici, printre tu&işuri. 'ith, #ar=, Nones şi cha&&er se strecurară, în şir indian, prin dosul caselor dinspre r ăs ăritul uli ţei principale a satului, croindu-şi dru', tiptil-tiptil, printre h!r%urile de auto'o%ile, c ătre por ţile du%le, din spate, ale garaului lui ul(. 'ith, cu cheile la înde'!nă,ă dădu s potrieasc una din ele în ă %roască dar uşile se deschiser ă ăă , & r (go'ot, înspre interior. În prag îi înt!'pin ă Heidi, care se uit ă la ei ca la nişte ară ăt ri de pe ă alt ălu'e. B rind apoi castelul în &l ăc ări, îi adres ă lui 'ith o între%are 'ută. ; *' totul aici, în al%-negru, o l ă'uri el, pipăindu-şi tunica. Hai, ino la auto%u(< Îi aştept ă pe to ţi s ă intre, apoi închise uşa garaului. e îndrept ă c ătre o &erestruic ă cu gratii ce dădea înţăuli , ăşi arunc o priire ă prudent . 2@@

*&ară se &or'ase un ade ărat &urnicar, în 'aoritate c ătane care ieşiser ă în goan ă din c!rciu'i să prind ă spectacolul incendiului de la astelul ulturilor. În prea'ă, îns ă, se edeau destui 'ilitari înar'a (ece 'etri de ă ca'ioane gara, &ţăir-ă dou a 'ai po'eni depline, alte la treinici ca'ioane oprite cea 'ai sus, l!ng ă sta ţia de tele&eric. În &a aţ localului >"a cer%ul s ăl%atic?, c!tea patrule îşi parcaseră 'otocicletele. ingurul o%stacol cu adeărat serios îi constituia un 'ic auto'o%il de ca'panie, staţionat chiar în dreptul por ţilor de la garaul lui ul(, cu şo&erul la olan. !nt ărind atent situaţia, 'ith decise c ă o solu ţie tot s -ar g ăsi. e retrase de l a &ereastr ă şi se duse înapoi la uş ă, s ă eri&ice dacă cele patru ( ăoare &useser ă trase de -o parte. #ar= şi Nones, alias arna%=, se şi instalaseră în auto%u(. !nd Heidi puse piciorul pe scară, cha&&er o apuc ă de u'eri, pe neaşteptate, şi o s ărut ăiute, sur!(!ndu-i şăgalnic. Fata îl prii, uluit ă. ; i cu', nu te %ucuri c ă ' ăe(iA oa'ne s&inte, 'ăi &eti ţo, prin ce încerc ări cu'plite a' trecut eu acolo, sus... era c!t pe-aci s-o 'ierlesc. ; $u 'ai ar ăţi chiar aşa de &ru'uşel ca acu' două ore, îi (!'%i Heidi, '!ng!indu-l uşor pe o%ra(ul !năt >opera de art ă a lui arraciola? g!ndi el adică, ta'an de c!nd ne cunoaşte'. i se urc ă în auto%u(. ; i, dou ă ore< În seara asta a' î'% ătr!nit cu două(eci de ani. $u -ţi dai sea'a, deci, de c!nd î ţi trag clopoteleA :ăi ce, asta -i puţinA ai de capul 'eu< u o 'in ă de '!hnire rese'nat ă, îl ur' ri ă cu priirea pe 'ith, care se urcase între ti'p la olan 2@C

şi răsucea cheia în contact. $a, acu' ne aşteapt ă al ţi două(eci de ani. "a podea, toat ă lu'eal ; ar tuA între% ă Heidi. ; ine, euA & ăcu cha&&er, sincer 'irat de între%are. patul ar'ei, sparse par%ri(ul os,ţie apoi se l ăs ă în u genunchi, cu ch'eisserul în po(i de tragere. u sunt conductorul, deci e î'potria regula'entului. u '!na r ănit ă ă , în& ă şurat în ă%andaul p tat de s!nge, 'ith ap ăs ă pe de'aror. :uternicul 'otor diesel porni i'ediat.  ădu în 'arşarier, spre &undul garaului, ignor!nd cele dou ă 'aşini din cale, un #ercedes şi un pel în per&ect ă stare, pe care le trans&or'ă într-un 'aldăr de &iare, aido'a ra%lelor din curtea din dos. *uto%u(ul ţ!şni înainte, prinse ite(ă şi spintecă por ţile, ca pe un perete de 'ucaa. În tro(netul aşchiilor de le'n ce se r ăsp!ndir ă în aer ca o ploaie de con&eti, 'ith ira %rusc spre dreapta, croindu-şi dru' prin 'ul ţi'ea de gur ă-cască ce conte'pla &ostul chloss *dler, acu' un rug în &lăcări. in cau(a uruitului in&ernal al 'otorului a'%alat la 'a0i'u' şi al (go'otului produs de uşile s&ăr!'ate, oa'enii ă &ur , ătotuşi, ţ preeni i s se dea în lăturiD cei din auto'o%ilul de ca'panie - sergentul de la olan şi 'aiorul care şedea al ături, cu un radiotele&on într-o '!n ă şi un tra%uc su% ţire, &u'at pe u' ătate, în cealalt ă - n -aură, îns ă, nici o şans ă, înainte de a se de('etici, 'aşina lor &u luată pe sus, &ulgerător, de plugul ă ă de ( padţ .  t!rî apoi c! ia 'etri şi ateri(a, ca prin 'inune, tot pe cele patru roţi. #aiorul nu ausese nici ' ăcar r ăga( s ă scuture scru'ul. 2@7

#otocicliştilor din trupele de !n ători de 'unte, care ur' ăriser ă scena din pragul c!rciu'ii >"a cer%ul s ăl%atic?, nu le e ni s ă-şi cread ă ochilor. e g!ndiră înt!i ori c ă şo&erul auto%u(ului poştal, Bep al('an, pe ţcare-l ca pe un cal %rea(, la îşi pierduse 'in ile, oricunoşteau c ă i se %locase acceleratorul podea. ur!nd constatar ă, cu de(a' ăgire, c ă se înşelaseră. *u(iră urletul 'otorului căruia i se schi'%au ite(ele, iar în 'aşin ă îi ( ărir ă pe 'ith, aplecat peste olan, în spate, pe locul din dreapta, şedea, ghe'uit, cha&&er, cu ţeaa ch'eisserului proptită pe &ereastra ăspart . Farurile ţă din &a se aprinseră şi auto%u(ul se îndep ărt ă. ricu', se lă'uriser . "a oă co'and scurt , patrulele se ă ă spre ă năpustir 'otociclete. ă ă rat c şiă'ith le  (use. $u-i 'ai pu ţin ade upă un cla0on de aertis'ent, r ăsuci olanul şi întoarse în ite(ă auto%u(ul. 3ntuindu-i planul, 'e'%rii patrulelor se hot!r!r ă, într -o &rac ţiune de secundă, că retragerea era de p re&erat unui act de iteie egal cu sinuciderea, aşa c ă desc ălecar ă iute şi urcară în goan ă treptele de la intrarea în c!rciu' ă ca să-şi sale(e pielea. u% ă t ă lugul plugului ăă de ( pad , 'otocicletele se trans&or'ar ă, cu un scr!şnet asur(itor, într-un 'aldăr de &iare şi de aşchii de le'n. !nd 'ith se îndrept ă din nou spre 'ilocul str ă(ii, ă ăţ %uc i in&or'e, dar o se pr ă%uşir pe trotuar, 'otocicletă r 'ase ăţăag at de la'a ă distrug toare. *păsă pe accelerator p!n ă la &und şi altern!nd &a(a lung ă cu &a(a scurt ă a lu'inii, porni a goni ne%uneşte. "a urletul sirenei, pietonii însp ăi'!nta ţi se d ădeau la o pa rte în ulti'a secund ă, cu 'işc ări 2@8

de(ordonate de electrocuta ţi. În &ine, r ă'aser ă în ur'ă ulti'ii. :e dru'urile alpine, auto%u(ul poştal are prioritate a%solut ă asupra oric ărui alt ehicol, anun !ndu-şi supre'a şi noapte, la orice ţia, (i ce ă, prin ţinter'ediul cla0onului e'ite un trioletorde necon&undat. "a au(ul se'nalului sonor, 'ai înainte ca ehicolul s ă apar ă în (are, toat ă su&larea o'enească, &ie ea pe os, pe capr ă sau la  olan, se &ereşte în l ături, într -at!t de înr ăd ăcinat ă este în 'inţile localnicilor, din &raged ă pruncie, ideea c ă auto%u(ul poştal e regele necontestat al dru'urilor, de neîn&runtat nici cu o %aghet ă 'agic ă. *şa a &ost şi de data aceasta. Bidurile caselor îi atr ăgeau pe to ţi, instantaneu, cu &or ţa unui 'agnet puternic. u' oa'enii se d ădeau în l ături auto'at, lua iţ prin surprindere, chipurile lor nu e0pri'au '!nie sau ciudă, c ăci eeni'entul, pur şi si'plu, îi dep ăşea. *uto%u(ul aunse la cap ătul ţuli ei, dară ănu r sun nici o î'puşc ătur ă. În st!nga, la 'arginea dru'ului, 'otocicleta agăţată se desprinse din încleştarea plugului, s&ăr!'!ndu-se de un perete scund, de piatr ă.  nou ă achi(iţie sigură pentru ci'itirul de 'aşini din dosul garaului lui ul(, g!ndi, & ăăr s rea, 'ith.ţăÎn &a , dru'ul se întindea drept, ca tras cu rigla, paralel cu 'alul întunecatului lau ee. Închise %utonul cla0onului, dar se r ă(g!ndi şi îl r ăsuci la loc5 o ase'enea url ătoare & ăcea, oric!nd, c!t dou ă 'itraliere. ; *lte 'elodii nu 'ai cunoaşte ţiA între% ă cha&&er, scos din s ărite. "ocotenentul d!rd!ia de &rig şi se aşe(ase pe os, pentru a se &eri, c!t de c!t, de ţ aerul îngheăţatăce n  lea prin gea'ul spart. a i -'i 2@9

un tele&on c!nd aeţi neoie de sericii speciale, ca' peste o 'il ă, dup ă socotelile 'ele. ; u' peste o 'il ăA ; :or ţile ca( ăr'ii. ipul din auto'o%ilul de ca'panie aea ; 3a te uit ăradiotele&on. , chiar aşaA & ăcu 'ith, priindu -l cu coada ochiului. i de ce nu l-ai î'puşcatA ; eh, '-a' schi'%at, a' deenit alt o', şe&ule, (ise cha&&er, cu un o&tat. În ia ţa 'ea s -a petrecut un eeni'ent ne'aipo'enit. ; i, în a&ar ă de asta, n -ai aut loc de întors. ; Întoc'ai. "ocotenentul se r ăsuci la loc şi se uit ă pe gea'ul din spate, s ă ad rea cinea. ă ădac ăîi ur'osteneala, ru'ul era pustiu. ricu', 'eritase îşi (ise, căci prieliştea nu era deloc lipsit ă de interes5 chloss *dler, co'plet înghi ţit de uriaşele  ăp ăi stacoii, îl & ăcu s ă-şi închipuie ca' cu' tre%uie s ă arate iadul. Fl ăc ările lu'inau terenul pe o ra( ă de u'ătate de 'ilă, iar contrastul i(%itor cu al%eaţa strălucitoareă a (ă pe(ii îi înt ă ri coningerea c &ortăreaţa nu 'ai aea nici o şa ns ă de salare. in orice perspectiă ar &i priit lucrurile - isul de glorie al incendiatorului 'aniac sau coş'arul po'pierului era clar că se ter'inase cu astelul ulturilor. Înainte de reărsatul (orilor, nu se a 'ai alege din el ni'ic. a r ă'!ne doar un 'or'an de ruine triste, &u'eg!nde, ce or spul%era, pentru generaţii la r!nd, legenda celei 'ai splendide  ăi de pe &a aţ pă'!ntului. cha&&er se s'ulse din reerie şi-i c ăut ă cu priirile pe ceilalţi trei pasageri, piti ţi pe su% scaune. rase o înurătură c!nd, la un ira %rusc, &u aruncat 2CE

şi i(%it de uşa din dreapta. chii-i c ă(ur ă pe ta%loul de %ord, lu'inat. ; unte' sala ţi< e0cla' ă el, în al noulea cer. $ouă(eci< ;; e nu 'ile, 'urio%ser!nd 'ith. h,Iilo'etri, se de(u'&l ă t!nîl lăărui, cu' 'ith îşi 'ut ă iute talpa de pe accelerator, pe &r!n ă. Fluieră în surdin ă c!nd prin par%ri(ul ă ţăă & cut nd ri, (ări por ţile ca( ăr'ii, de care nu -i desp ăr ţeau nici ă Înd r tulălor, ca%ina de pa( şi două sute deă'etri. careul de de&ilare se sc ăldau într -un potop de lu'ini. Beci de solda ţi înar'a ţi 'işunau ca %e('eticii, încoace şi încolo, într-o înăl'ăşeală de nedescris, dar cha&&er îşi d ădu sea'a, într -o clipit ă, c ă lucrurile stăteau cu totul alt&el. 3ndii(ii se n ăpustiser ă spre nişte ca'ioane şi auto'o%ile de ca'panie, con&or'!ndu-se unor ordine precise şi neirosind ti'pul. ; Bu'( ăie ca într -un stup, dar nu aiurea, ca sa se a&le în trea% ă constat ă locotenentul, cu glas tare. #ă-ntre% dacă... $-apucă s ă-şi încheie &ra(a c!nd, de dup ă ca%ina pa(ei, se ii, uruind pe şenile, un tanc uriaş. &ectua o întoarcere de o sut ă opt(eci de grade şi %loca dru'ul de-a cur'e(işul. urela se r ăsuci lent spre auto%u(, aţintindu-se în direcţia &arurilor. ; i dr ăcie< e0cla' ă cha&&er, în şoapt ,ă 'odelul >iger?, păi, ăsta are un tun cu cali%rul de 88 de 'ili'etri, şe&ule< ; #da, ce-i drept, nu-i o uc ărie, recunoscu 'ith. ulcat< e aplec ă peste %ord, trase de o 'anet ă, iar acul se'nali(atorului porni s ă oscile(e. Închise 'ai înt!i &a(a lungă, apoi renunţă la &aruri co'plet. 2C1

:arcurse ulti'ii 'etri nu'ai cu lu'inile de po(i ţie şi i'ploră (eii ca tanchistului de pe cu'plitul ehicol al uciderii s ă nu i seăn (are ă ăs trag . :rin nu se ştie ce 'iracol, degetele acestuia nu se %utonul in&ernal. încetini, pe atinser poart ă ăşi de opri în dreptul ca%inei ă 'ith ădeăpa( . " s intr în ă os gea'ul, ascun(!ndu-şi cu griă '!na %andaată şi, cu %ra ţul st!ng proptit, url ă la cele trei santinele care, în &runte cu u n sergent, to ţi înar'a ţi p!n ă în ă îi înconuraser , în dinţţi şiă preg ti i de tragere, goană5 ; ele&onaţi, i'ediat<  ă in ă urgent un chirurg ă ăt cu degetul peste ă u' ă r şi ad ug , la in&ir'erie< *r iute5 olonelul eissner, l-au ni'erit de două ori - în plă'!ni. Fir -ar să &ie, ce stai acolo, ca o 'o'!ieA ; aM... p ăi... auto%u(ul poştal... $e -au (is la tele&on că... %!igui unul. ; eat 'ort, 'a'a lui< înur ă 'ith, cu n ădu&, după care rosti, pe un ton a'enin ţător5 #!ine în (ori, îl aşteaptă urtea ă ţ 'ar ial , dară şi pe tine, dac 'oare colonelul. #işc ă odat ă< *păsă pe a'%reia şi o lu ă din loc lent, păstr!nd apoi o ite( ă 'ic ă. onins de uni&or'a de 'aior, dar şi de atitudinea sigur ă a lui 'ith, care conducea încet auto%u(ul în curtea ca( ăr'ii, în sunetul autoritar al cla0onului %inecunoscut în *lpi, sergentul se repe(i, în pas alerg ător, spre cel 'ai apropiat tele&on. ot în ite(a înt!i, ocoli cu griă un grup co'pact de oa'eni şi 'aşini, trecu de un şir de 'otociclişti, în ci('e şi cu '!inile încleştate pe ghidoane, gata s ă ţ!şneasc ă, apoi de 'ai 'ulte ehicole %lindate, cu 'otorul 'erg!nd - unele se şi îndreptaseră spre ieşire, dar,ăăceăpl cut surpri( , nu 2C2

cu ite(a pe care o anticipase. În &a ţă se a&la acu' un grup de o&iţeri, 'aoritatea grade superioare, care co'entau aprins, încetini şi 'ai 'ult. *plec!ndu-şi capul pe &ereastr ă, r ăcni5 ; 3-au la >Bu' ilden ţi sus, lapeeta, Hrisch?< "-auîncercui luat ostatec coloneiul eissner< #işcaţi-ă odată, pentru u'ne(eu< *'uţi îns ă, c!nd recunoscu, pe dat ă, 'utra unuia dintre o&i ţeri - însuşi c ăpitanul cu care se >întreţinuse?, la c!rciu'a cu pricina nu'ai c!tea ceasuri 'ai înainte, su% identitatea sa te'porar ă de >'aior ernd Hi''ier?. upă o clip ă, &u la r!ndul lui, recunoscut.  ăpitanul c ăsc ă gura, neenindu -i să-şi creadă ochilor, dar, p!n ă s -o închid ă la loc, 'ith şi apăsase pe accelerator p!n ă la &und. *uto%u(ul ţ!şni către porţile dinspre sud, croindu -şi dru', &ulger ător, printre ' ănunchiurile de solda ţi care se aruncau în pţ ăr i, plon!nd ă ăîn ( pad , pentru a se sala de secera necruţătoare a uriaşului plug. #anera &u at!t de neaşteptată înc!t reuşir ăă să parcurg reo trei(eci de 'etri, înainte ca ra&alele 'itralierelor s ă le ciuruie gea'urile din spate. Bgo'otul cio%urilor se a'estecă cuăă r p itul ţ gloan ă elor. + sucind cu disperare olanul, 'ith i(%uti s ă ias ă din curte, cu un ira care îi &erea, cel puţin pentru c!tea 'inute, deă tr ăg ătorii de elit de pe terenul ă de parad . in p ăcate, aşa cu' se contura noua situa ţie, săriseră din lac în p u ţ. În locul duş'anului de care scăpaseră, proi(oriu, ap ăruse unul şi 'ai cu'plit, în &aţa c ăruia erau total descoperi ţi. 'ith &u c!t pe -aci să scape controlul olanului c!nd si' ţi o i(%itur ă puternică în partea de os a portierei din dreptul s ău şi i'ediat, un %u%uit. "a nici cinci(eci de 'etri în &aţa lor, i(%ucni &lac ăra al% ă a unei e0plo(ii. 2C

; ancul >iger?, 88 de 'ili'etri< r ăcni cha&&er, &irMar al dracului de... ; Nos< 'ith plona în echer, pe podea, de-o parte a olanului. "atura de os a par%ri(ului de-a%ia de-i Gr'ătrecea toarea...de nielul ochitor. *sta a i(%it os. Gr'ătoarea trecu prin uşa dn spate, sus, traersă interiorul auto%u(ului şi ieşi prin acoperiş, chiar deasupra par%ri(ului, dar nu se sold ă cu o e0plo(ie. ;  &i un o%u( re%ut
ă ă îl îng!nă cha&&er. # si't în ; # ă înc!nt , ha< al noulea cer< a'ionaşele astea pr ăp ădite nu se iau la întrecere cu un >iger?, nici or% ă. e n ăpusti printre scaune, trec!nd pe l!ng ă #ar=, Heidi şi arna%=-Nones, care seă' c ăă(nea s ă se ridice,din şi se opri în dreptul lă(ilor îngr dite pe locurile spate. ase l ă(i< i noi, care ceruse' doar dou ă< 3u%ito, se adresă lui Heidi, ' -ai & ăcut cel 'ai &ericit o' de pe lu'e< eschise uşa din spate şi se apuc ă s ă goleasc ă lă(ile, arunc!nd sticlele pe dru'. !tea se rostogoliră, lent, ăă în ( pad , dar c!nd ă 'ith acceler , 'aoritatea se &acur ă ţăndă ri. :ri'ul din cele dou ă ehicole de ur' ărire, a&lat la cea 'ai pu ţin de trei sute de 'etri de ei, intr ă cu roţile în s tratul de cio%uri. F ăr ă a edea clar ce s e petrece, cha&&er aprecie, totuşi, c ă spectacolul era 'ulţu'itor. Farurile lu'inau c!nd la st!nga, c!nd la dreapta dru'ului, iar sc!r ţ!itul &r!nelor acoperea uruitul 'otorului diesel al auto%u(ului lor. #ai tare se au(i însă un ( ăng ănit 'etalic, atunci c!nd 'aşina din &runte &u i(%it ă în %ara din spate. up ă şocul coli(iunii, 'aşinile se separar ă - pri'a, cu %otul în şanţul din dreapta, în re'e ce a doua alunec ă cu roţile din spate în şan ţul din st!nga. Farurile li se stinseseră îndată dup ă ciocnire, dar &ascicolele e'ise de ehicolele din ur' ă lu'inau su&icient de tare pentru ca oricine s ă-şi dea sea'a c ă dru'ul era co'plet %locat. ;  ur ăţel, s eăăl ud cha&&er, %ţărao, % ie aş, lucraşi %ine< e&ule, asta o să-i ţin ă pe loc< ă , încuiin ţă ; #da, o s ă-i ţin 'ith, pe un ton su'%ru, dar nu'ai un 'inut. auciucurile groase de ca'ion nu se sparg cu una cu dou ă, iar o%stacolele pot &i lesne 'ăturate din dru'. Heidi< 2C@

; :re(ent< !rd!ind de &rig, &ata & ăcu un pas înainte. ; !t 'ai e p!n ă la cotitur ăA ; Gn Iilo'etru u'ate. p!nrucIeA ă la podul de le'n, la, ă cu' se chea';ă,i *lten ; Înc ă at!t. ; eci trei 'inute, cel 'ult. +idic ă ocea. "ocotenente, ai au(itA rei 'inute< e ţ in cureleleA ; a, (ise t!n ărul, care se şi apucase s ă arunce pachetele cu e0plo(i%ile, lipite între ele cu &!şii de %andă ade(iă. *%ia a(!rli ulti'ul pachet, c!nd o &r!nă %ruscă îl tr!nti la podea. *uto%u(ul ieşise din şoseaua paralel ă cu lau ee şi înainta printr -un desiş de pini. oti apoi la st!nga, pe un dru' lateral. ; 3artă-'ă, te rog, îi strig ă 'ith, era c!t pe -aci să rate( cur%a. "ocotenente, ne -a r ă'as aproape un Iilo'etru. ; $ici un 'oti de panic ă, & ăcu cha&&er, esel. coase un cu ţită ca s taie &itilele. ălanul ă îi sc (u îns su%it, c!nd se uit ă 'ai atent în ur' ă. $işte &aruri puternice, cu &a(ele schi'%ate alternati, se apropiau ertiginos. În &ine, poate c ă ae', totuşi, un 'oti 'ititel de panic ă, dac ă-i pe-aşa, co'entă el. e&ule, e groasă< ; a, ăd şi eu în oglinda retroi(oare. Heidi, c!t 'ai ae'A ; :ri'a. cha&&er lucra de (or la &itile, str ăduindu -se să le rete(e c!t 'ai scurt. 'ith, încordat, se concentra din r ăsputeri s ă nu rate(e locul. În s &!rşit, trecur ăşi de asta. Înc ă o sut ă de 'etri, sau chiar '!i pu ţin, şi aungeau la pod. 2CC

:odul... deh, nu l-ar &i trecut nici cu %icicleta, dară'ite cu un auto%u( de şase tone. # ă rog, dac ă ar &i trecut peste un r!uleţ cu cotituri do'oale, s-ar &i descurcat ei cu'a, dar un pod ca ăsta, lung de cincispre(ece-şaispre(ece traerse de cale &erat ă 'etri, neprinsei'proi(at între ele din şi suspendat deasupra unei pr ăp ăstii de şapte(eci de 'etri... 3ar pilonii echi, de le'n, at!t c!t se puteau edea de la distan ţă ă, p reau at!t de putre(i, ă c nu alorau 'ai 'ult dec!t picioarele şu%rede ale unei 'ese de gr ăă din , 'ith ă intr peăăpodul pr p dit cu patru(eci de 'ile la oră. *r &i &ost, poate, 'ai indicat să 'earg ă încet de t ot, dar se g!ndi c ăite(a a reduce considera%il riscurile. +o ţile grele, cu lan ţuri antiderapante, 'uşcau traersele, disloc!ndu-le una după alta, cu un uruit îngro(itorD auto%u(ul hurduc ăia pe podul ce se leg ăna greoi, ca un cruciş ător în lupt ă cu hula. Îl &ulgerase la început ideea s ă se opreasc ă la 'ilocul podului, dar odat ă pornit, n -ar 'ai &i &ăcut-o nici în ruptul capului, aşa cu' ni'ănui nu i -ar trăsni ă ăs culeag o &loare ţ de ă ăcol , pe o c r ruie în *lpi, &ugind de o aalanş ă i'inent ă. Fr!n ăD auto%u(ul se opri, lunec!nd într-o parte, la c! ţia 'etri de 'uchia pr ăpastiei.ă*ură din nouţp '!ntul su% ro i. ţ cha&&er îşi preg ătise dou ă pache ele de e0plo(i%ile şi deschisese, din 'ers, uşa din spate. !nd se opri ehicolul, s ări os, i'ediat, şi se a!nt ă, or%eşte, înapoi pe pod, alunec!nd pe traersele dislocate, p!nă la pilonii centrali. În c!tea secunde, &i0ă c!te un pachet pe &iecare pilon, de -o parte şi de cealaltă. *u(i 'otorul unei 'aşini ce se apropia în ite(ă. +idic ă ochii şi ( ări &arurile în c lipa c!nd lua cur%a, spre pod. +upse &itilele şi alerg ă înapoi, la auto%u(ul care şi de'arase. ări în spate, iar &etele îl 2C7

ţ ca ere. ă e r suci iute şi se aşe(a pe autarăă s se podea cu picioarele at!rnate în a&ar ă.  ă(u atunci c ă 'aşina aunsese la nici o sut ă de 'etri de pod, iar şo&erul continua s ă accelere(e. :e 'o'ent, &u cuprins de panic tre%uia de ă5 t sea' ăiase, coare, scurtA $u-şi d ăduse ă ur'&itilele ăritoriic!t se a&lau chiar at!t de aproape. up ă chipurile încordate ale celor din ur,  ă(uăc şi ei îi ăă î'p rt şeau spai'a. 0plo(iile, precedate, &iecare, de &lac ăra strălucitoare, caracteristică >plasticelor?, i(%ucnir ă la o secundă una de cealalt ă. 6rin(i de le'n şi traerse s'ulse din trupul podului se î'pr ăştiar ă în aer, răsucindu-se într-un dans %i(ar. e pr ă%uşir ă înapoi pe construc ţia ce se cl ătina şi tro(nea din toate încheieturite. :ilonul central se desprinse, iar podul dispăru. :e 'alul opus, &ascicolele de lu'ini ale &arurilor trădau 'anerele haotice ale şo&erului, care răsucea olanul ne%uneşte, c!nd spre st!nga, c!nd spre dreapta, ca s ă nu se rostogoleasc ă în pr ăpastie. :ră%uşirea p ărea ineita%il ă, dar 'aşina derapa %rusc, i(%indu-se de un pietroi uriaş. e dădu de două ori peste cap şi se opri la c! ţia paşi de %u(a  ăii. cha&&er se uita uluit. e ridică, închise uşa din spate şi se aşe(ă pe un scaun, aprin(!ndu -şi o ţigar ă. *runcă chi%ritul pe gea' şi constat ă5 ; #are %a&t ă ae ţi cu 'ine. ; : ăi, cu' de nu, dac ă pune' la socoteal ăşi 'odestia, & ăcu Heidi, chipurile ad'irati. ;  co'%ina ţie rar ă, apro% ă cha&&er. *' şi alte surpri(e pl ăcute în tol% ă, pentru tine, p!n ă ce o să î'%ătr!ni'.  departe aerodro'ulA ; pt Iilo'etri. reo opt 'inute, doar c ă ăsta -i singurul dru' care duce într-acolo. u' însă podul a sărit în aer, n -ae' nici un (or. 2C8

; :oate da, poate nu. cha&&er a%ia aşteapt ă s-o ştearg ă de -aici. la spune, scu'po, sticlele alea de %ere erau chiar toate goaleA ; ele pe care le-ai aruncat, da. galant.; *h, ah, pur şi si'plu nu te 'erit< îi (ise, ; În s&!rşit, g!ndi' şi noi odat ă la &el, îi replic ă Heidi, din !r&ul %u(elor. cha&&er r!ni, înş&ac ă dou ă sticle şi trecu în &aţă ca s ă-l înlocuiască la olan pe 'ith, care se si'ţea la cap ătul puterilor. andaul se î'%i%ase de s!nge, iar chipu-i era cu'plit de palid. "ocotenentul o%seră toate acestea, dar nu rosti un cu!nt. În trei 'inute, ieşir ă din p ădure şi o luar ăpe un dru' în plin c!'p. up ă alte cinci 'inute, la indicaţiile lui Heidi, cha&&er ira %rusc la st!nga. În lu'ina &arurilor, ap ărur ă, pe r!nd, dou ă hangare 'ici, o pist ă îngust ă şi, la c ap ătul ei, un a ion tip >#osLuito?, ciuruit de gloan ţe şi cu un tren de ateri(are pr ăp ădit. ; Fru'uşic ă prielişte, nu -i aşaA co'ent ă cha&&er. Ă sta-i >'ilocul de transport? al lui arna%=NonesA 'ith dădu din cap5 ; #osLuito, la dus, #osLuito la întors sau, ' ă rog, aşa sper ă'. $e a&l ă' pe aerodro'ul de la %erhausen, cartierul general al piloţilor sala'ont din aaria. ; Gra, ura, ura, de trei ori ura pentru pilo ţii %aare(i sala'ont< cha&&er opri 'otorul şi stinse &arurile. + ă'aseră pe întuneric, aştept!nd în t ăcere. olonelul =att-urner arunc ă o priire prin hu%lou. +espiră uşurat c!nd, sla ă o'nului, pentru 2C9

pri'a oar ă în noaptea aceea, aionul lu ă, pe neaşteptate, altitudine. ; Ţi-ai pierdut r ă%darea, do'nule locotenent-co3onelA între%ă, sarcastic. ; i, 'i s-a înt!'plat septe'%rie, o 'ie nou ă sute trei(eci şi nouşi ă, la îi rtrei ăspunse arpenter, cu oioşie.  'usai s ă urc ă', alt&el nu pot repera nici un se'nal din stu& ărişul ăla. ; şti sigur de direcţieA ; *%solut sigur. :rii ţi colo, eisspit(e. rei 'inute de (%or. up ă o pau( ă ă, ăad ug ţ 5 la uita i -ă os, parc-a' &i în noaptea lui 6u= Fa/Ies, nu i se pareA "ocotenent-colonelul de aiaţie arpenter nu e0agera întru ni'ic. ilueta 'untelui se pro&ila ag în depărtare, dar pe la u' ătatea distan ţei dintre poale şi !r&, se în ălţ au ă ăp i uriaşe. !nd creşteau în intensitate, &l ăcările se a!ntau în  ă(duh cu sc!ntei de un roşu aprins, aido'a unui 'agni&ic spectacol de &ocuri de arti&icii. ; 0plo(i%ile sau cutii de 'uni ţii aruncate în aer, aş (ice eu, îşi d ădu cu p ărerea arpenter. Ăsta tre%uie s ă &ie chloss *dler, negreşit.  ăie iiţ du'neaoastră au luat cu ei şi chi%rituriA ; e prea poate, alt&el nu  ăd cu', r ăspunse colonelul, cu o &igur ă i'pasi%il ă.  prielişte i'presionantă, în orice ca(. ; a, în toate priin ţele, încuiin ţă arpenter, &ăc!ndu-i se'n s ă se uite drept înţă &aă . lat , colo, în ale, una şi 'ai &ru'oas ă, poate cea 'ai des&ătătoare pentru ochi din c!te 'i -a &ost dat s ă ăd. olonelul se uit ă în direc ţia indicat ă de pilot5 la nici 2EE de 'etri su% ei, şi ca' la trei Iilo'etri 27E

depărtare, o pereche de &aruri se aprindeau şi se stingeau alternati, se'nali(!nd la interale regulate de c!te dou ă secunde. u un e &ort de  oin ţă, reuşi să-şi s'ulg ă priirea hipnoti(at ă dintr -acolo, dar nu'ai pentru o clip ochiului ă, ăc!t ă tragparc ă cuăcoada spre arpenter. l ătin dins cap, neenindu -i să creadă că i'aginea era aieea. cha&&er conducea cu &a(a lung ă. *uto%u(ul poştal rula pe pist ă, în ti'p ce %o'%ardierul negru, greoi, cu &r!nele aerodina'ice scoase, se preg ătea de ateri(are. !n ărul acceler ă, schi'%!nd rapid ite(ele. #osLuitoul trecu ra(ant pe deasupra lor şi se l ăs lin pe pist , & r niciăoăhurduc tur . !teaăăăclipe 'ai t!r(iu, auto%u(ul &r!n ă la doar c!ţia 'etri de aion. În trei(eci de secunde, cei cinci &ură cu to ţii sus, în ăuntru. arpenter întoarse aparatul într-un unghi de 18E de grade, a'%al!nd 'otoarele la 'a0i'u' şi ap ăs!nd puternic pe &r!ne. o'%ardierul prinse ite( ă. 6oni at!t de tare, c ă se înalţă cu ă dou sute de 'etri înainte ă de cap tul pistei. "a început, se î ndrept ă spre castelul în & l ăc ări, care ilu'ina întreaga ale, ca un rug uriaş, apoi ira înspre nord-est, spre patrie. chloss *dler se pierdu în (are, pentru totdeauna.

271

Capitolul 12 "ocotenent-colonelul

arpenter

'en ţinea

aionul o altitudine de ode'ie sute de 'etri. B%orul înla(ig(ag, aproape sol,şapte printre tu&işuri, era de acu' un capitol încheiat. "a plecarea din ţar ă, singura-i o%sesie &usese s ă eite pre(en ţa un ti'p prea îndelungat a aionului în ra(a de detectare a reunui radar ger'an, pentru a nu st!rni nici cea 'ai ţ destinaăiei. ă *cu', îns , îi p sa agăă ă% nuial asupra c!t negru su% unghie de toate radarele ne' ţeşti la un loc. e ducea acas ă, în *nglia, cu 'isiunea îndeplinit nu'aiorice să &icolîndr aions ă de ă(nital reun !nătoareăD din ţişor uropei -l ur'ărească şi s ă-l do%oare< "ocotenent-colonelul trăgea, cu in&init ă satis&ac ţie, din pipa -i ur!t 'irositoare. ra ne'aipo'enit de înc!ntat. $oii s ăi pasageri, în schi'%, nu -i prea î'părtăşeau starea de spirit. i n-aeau parte de scaune co'ode, tapiţate. 3nteriorul #osLuitoului nu o&erea nici un dra' de con&ort. u'%ru, rece şi str!'t, căci pentru transportul a dou ă tone de %o'%e Kînc ăă ăărc tur 'a0i' ) nu tre%uia ţ cine ştie ce spa iu, era lipsit de orice piese de 'o%ilier de acest &el. ei cinci - trei % ţăr%aă i şi dou &ete -ăse aşe(aser pe nişte saltele su%ţiri de paie, iar pe &e ţele a&anisite li se citea clar pricina insatis&ac ţiei. olonelul =atturner, pe scaunul copilotului, se răsuci într-o parte, într-o po(iţie care-i per'itea s ă se adrese(e at!t lui arpenter, c!t şi celorlal ţi. ontinua s ă-şi ţin ă pe genunchi cara%ina auto'at ă ten ce -o ausese anu'e pregătită, în eentualitatea unui eeni'ent nedorit la sol - un pericol neaşteptat, o curs ă întins ă 272

de ina'ic. $-ar &i &ost e0clus ca se'nali(area cu &aruri s ă proin ă de la un ca'ion ţ ăne' ă esc, %un oar . *cceptase, & ăăr ă s cear ă ăalte l 'uriri, şi aparent cu ţ ia ălapidar a lui 'ith ăă în leg tur indi&erenţă, e0plica cu pre(en &etelor în 'ilocul lor5 > ă*ea ne aute să scăp ă' deţa%ra ţul lung al 6 estapoului.? el a lte pro%le'e pe cap, in&init 'ai co'plicate. 'ith îşi studie '!na r ănit ă, cu pansa'entul schi'%at de #ar=, din echipa'entul de pri'-autor de la %ord, apoi îşi ridic ă priirea c ătre colonel5 ; *precie( a'a%ilitatea du'neaoastr ă de a eni personal s ă ne înt!'pina ţi, sir. ; !tuşi de puţin, ' ărturisi =att-urner, pe un ton sincer. $u 'ai putea' r ă'!ne la "ondra nici o clipă, ţsi'ăea' c înne%unesc. Ţ ţă inea' 'or iş s a&lu adeărul, c ă eu  -a' tri'is, cu '!na 'ea, în 'isiunea asta.  ăcu o re'e, apoi relu ă, cu sole'n ă '!hnire5 orrance-'=the, 'ortD sergentul Harrod, 'ortD şi acu', dup ă cu' aud de la oi, au 'ai c ă(ut arraciola, hristiansen şi ho'as. o ţi au pierit. Gn preţ cu'plit, 'ith, un pre ţ îngro(itor. ei 'ai %u' oa'eni ai 'ei. ; hiar to ţi, sirA între% ă 'aiorul, aproape în şoaptă. ; *' î'% ătr!nit, (ise colonelul, cl ătin!nd din cap, cu un aer o%osit. Îşi l ăs ă, o clip ,ă &runtea în pal'ă. *ţi a&lat cine...A ; arraciola. ; arraciolaA< ed arraciolaA< 3'posi%il< $u-'i ine s ă cred. ; i hristiansen şi ho'as, co'plet ă 'ith, cu o oce egal ă, lipsit ă de in&le0iuni. i &useser ă trădătorii. 27

; hristiansen şi ho'as... cu', şi eiA Îl c!nt ări cu priirea5 *i trecut prin grele încerc ări, do'nule 'aior, nu ar ăţi %ine< ; $u 'ai sunt eu cel de odinioar ă, recunoscu 'ith, '-a' ţit per&ect în &o r' ă, (dra ăn şi sănătos,dar c!nd i -a'si' ucis. ; eeeA u'neata... du'neata i-ai ucisA< ; *' 'ai lichidat eu un tr ăd ător la ia ţa 'ea, după cu' %ine şti ţi. ţ ; ar... ai (is >trăăd tori?< u'ă adic , to i treiA $u se poate< e necre(ut< ; *tunci poate o s ă  ă coning ă chestia asta, sir. 'ith scoase din eston un carne ţel şi i -l întinse5 $u'ele, adresa şi o'ul de leg ătur ă al &iec ărui agent ger'an in&iltrat în sudul *ngliei, precu' şi nu'ele tuturor agenţilor %ritanici din nord -estul uropei care au o% ţinut in&or'a ţ ii deţ la ă ne' i.  s recunoaşteţi scrisul lui arraciola. "ista a întoc'it -o su% a'eninţarea cu ar'a. u 'işcări lente, ca în trans ă, =att-urner lu ă 'icuţul %loc -notes şi se apuc ă s ă-l r ăs&oiasc ă. Glti'ele pagini le parcurse aproape în sil ă. up ă c!tea 'inute, îi puse deoparte, o&t!nd. ;  cel 'ai i'portant docu'ent din uropa, cel 'ai preţios docu'ent pe care l-a' ţinut reodat ă în '!ini, (ise el. :oporul î ţi este pro&und îndatorat, do'nule 'aior. ;  ă 'ul ţu'esc, sir. ; au, în &ine, aşa s-ar cueni. in p ăcate, nu a aea niciodat ă şansa de a -şi e0pri'a recunoştinţa. Îndreptă spre 'ith cara%ina5 per c ă n-ai să &aci reun gest nes ă%uit, 'aiorule<

274

; e u'ne(eu se... arpenter se r ăsuci pe scaun. res ări şi se hol% ă la =att-urner, cu ochii c!t cepele. ; oncentrea(ă-te asupra (%orului, sti'ate do'nule îl so'a c!t ne-a'locotenent-colonel, pli'%at. chi'% ă cursul, ca acesta. s ă ateri(*unge ă' la "ille, în cel 'ult o or ă. ; ipul şi-a pierdut 'in ţile< e0cla' ă cha&&er, în şoaptă. ; i le-o &i pierdut, dar în nici un ca( în clipa de &aţă, ci cu ani în ur' ă ă , îl l 'uri 'ith, sec. oa'nelor şi do'nilor, i-l predau pe cel 'ai periculos spion din uropa, cel 'ai a%il agent du%lu din i storie. up ă o pau( în care tăo i p strar o ă ă5 ,olonele ţă =att-urner, tăcere 'or'!ntală, relu ei ăăaceast dup -a'ia(ă. &i de&erit cur ţii ţ'ar iale chiar în ei &i conda'nat, dus în urnul "ondrei şi e0ecutat prin î'puşcare '!ine di'inea ţă, la orele opt. ; tiai, deciA =alt-urner renun ţă %rusc la tonul s ău de &als ă ţpolite e şiţăsiguran de sineD cu o oce a%ia percepti%il ă în uruitul 'otoarelor, repet ă între%area5 *şadar, ştiaiA ; *&lase', încuiin ţă 'ith. Î ţi cunoştea' cu toţii %iogra&ia, nu -i aşa, do'nule colonelA rei ani, după spusele du'itale, ai actiat în spatele liniilor ger'ane, apoi în ehr'acht, pentru ca, în cele din ur'ă, să te in&iltre(i în înaltul co'anda'ent. !nd însă %alanţa ră(%oiului s-a înclinat do cealalt ă parte şi n-ai 'ai putut &urni(a :uterilor *liate rapoarte &alse sau derutante în l eg ătur ă cu aşa -(isele proiecte de o&ensiă ale ne' ţilor, te -au >l ăsat? s ă eade(i în *nglia, ca s ă le trans'i ţi lor, ne' ţilor, rapoarte precise despre ade ăratele planuri ale *lia ţilor, precu' şi toate in&or'a ţiile necesare pentru a se 27@

trece la lichidarea întregii re ţele de agen ţi %ritanici din (ona de nord-est a uropei. !te 'ilioane de &ranci ai în contul du'itale secret din BQrich, coloneleA arpenter un ton sc ă(ut, &ăăr ă s -şi desprind ă priirearosti, de pepeaparate5 ; :e cinstea 'ea, % ătr!ne, chestia e ridicol ă< ; ar nu şi o cara%in ă auto'at ă ten, a'iceD ia încearc ă ă s &aci o 'işcare ăă şi ai s te l 'ureşti. e întoarse din nou spre =att-urner5 #ă te' că l-ai su%apreciat pe icea'iralul +olland. uspiciunile lui în legătură cu persoana du'itale şi cu şe&ii de secţie din eparta'entul  datea(ă de c!tea luni %une. a înşelat doar în priinţa lui orrance-'=the. ; ă-i înainte cu specula ţiile, îi replic ă =atturner, care-şi redo%!ndise cal'ul şi stăp!nirea de sine, o s ă ne treac ă ti'pul 'ai iute, p!n ăla "ille. ; in ne&ericire pentru du'neata, speculaţiile sunt e0cluse. icea'iralul +olland ne-a reche'at, pe 'ine şi pe #ar=, din 3talia. "a "ondra nu 'ai aea încredere în ni'eni. *i idee cu' se răsp!ndeşte corupţiaA Foarte inteligent a ucat icea'iralul, deştept de tot. Ţi-a ' ărturisit c ă se îndoia de unul dintre şe&ii în su%ordine, & ăr ă a şti precis care anu'e ă . *şa ă ă c la pr %uşirea aionului în care se trădea( a&la &alsul arna%=, ţi-a sugerat s ă tri'i ţi i'ediat la &aţa locului o&i ţerii din sec ţie, în 'isiunea de salare. În &elul ăsta, se asigura c ă nu ei aea prileul de a discuta cu niciunul din ei între patru ochi, înainte de plecare. ; e-asta... de-asta '-a ţi che'at şi pe 'ineA între%ă cha&&er, de(u'&lat de-a %inelea. oar pentru că n-aţi aut încredere... 27C

; ot ce ştia' noi, era c ă #.3. C nu de(legase 'isterul... i %ine, colonele, n-ai s ărit în sus de %ucurie dec!t atunci c!nd +olland ţi -a încredin ţat du'itale personal sarcina de a-l dese'na pe şe&ul 'isiunii. du'neata ales 'ine. +olland î ţi anticipase3arreac ţia. $eă '-ai ă(user 'ăpe oăsingur dat , dar apucaseşi să a&li de la şe&ul spionaului 'ilitar al lui Oesselring, prin inter'ediul echiului du'itale ca'arad, a'iralul anaris, c ă eu era' agentul lor du%lu nu'ărul unu. au, cel pu ţin, aşa credeai. in ta%ăra cealalt ă, doar +olland î'i cunoştea cu certitudine ade ărata identitate. in punctul du'itale de edere, eu repre(enta', deci, persoana ideală. *'iralul a luat toate precau iile ca s nu i se ţţ ăăcar cu o&ere prileul de a or%i nici ' 'ine, dar n -ai dat se'ne de îngriorare. *sta, &iindcă te %i(uiai întru totul pe co'petenţa 'ea. 'ith sur!se a'ar5 unt %ucuros să declar c ă a' & ăcut tot ceea ce se cuenea să &ac. :resupun c -ai aut un şoc, a(i dup ă-a'ia(ă, c!nd ţ i-a spus cine sunt, în realitate. ; u', ai a&lat-o şi pe astaA i' ind ţ c ă pierduse din nou controlul situa ţiei, =att-urner co%orî ocea. Îşi în ăl ţă, lent, cara%ina. e se petrece aici, 'ithA între% ă el, a'enin ţător. ; Gn plan pus la punct dinainte, anu'e ca să-ţi &orţă' '!na. tia' tot ade ărul despre du'neata, dar n-aea' doe(i. "e-a' o% ţinut în seara asta. olonelul Ora'er era la curent cu sosirea noastr ă, &usese preenit c ă eni' s ă-l scoate' pe generalul arna%=. F ăcu un se'n cu capul înspre Nones5 *propos, ţi-l pre(int pe art/right Nones, actor a'erican. ; u'A< & ăcu =att-urner, cu glas sugru'at, de parcă o cange de &ier l -ar &i încleştat de %eregat ă. 277

; 6eneralul arna%=, ade ăratul general arna%=, îşi petrece s&!rşitul de s ăpt ă'!n ă la reşedinţa icea'iralului, în iltshire, pentru a se re&ace. a du%lur ă, do'nul Nones s -a descurcat ad'ira%il rol.ă3-a pe to acu', cu ţi, inclusi pră%uşireaînsi'ulat ă ăp...ăccălit, p!n  -oîn ţi &i&igura l ă'urit ăţ în legăătur cu &alsa ateri(are &or at . =att-urner dădu ăă s (ic cea, dară nuă reuşi s scoat un sunetD gura i se uscase, iar s!ngele îi pierise din o%rai. i, dar cu' a a&lat Ora'erA i'plu5 du'neata ai in&or'at erlinul, de în dat ă ce +olland ţi -a e0pus planul - plan cu care nu 'ai era la curent ni'eni altcinea. 3ar Ora'er ştia la &el de precis c ă o' poposi la >Bu' ilden Hrisch?. e undeA e la 'ine, căci eu însu'i ţi -a' co'unicat locul prin radio, a(i-di'ineaţă. 3ar du'neata n -ai pierdut re'ea şi ai trans'is 'ai sus eştile %une. ; şti sigurA între% ă Heidi. :oate c ă in&or'atorul a &ost unul dintre cei trei - arraciola, hristiansen, sau ho'as - adic ă ucigaşul lui orrance-'=the. "!ngă han se a&lă o ca%ină tele&onică. ; tiu. $u, indiidul n-a aut r ăga(ul necesar. *' lipsit din local şapte 'inute, după ceas. orrance'=the a plecat la trei 'inute dup ă 'ine, în ur'ărirea unuia dintre ei, pe care toc'ai îl ( ărise ieşind. u &lerul lui, 'ith= 'irosise c ă era cea necurat la 'iloc. l... ; ine, dar el, el cu' s-o &i prinsA ; $u o' a&la niciodată precis. o' descoperi, poate, c!nda, c ă ştia s ă citeasc ă or%ele de pe %u(e, ca sur(ii. ricu', l-a surprins pe indiidul respecti în ca%ina tele&onic ă din &a ţa o&iciului poştal, ă leg tura cu eissner sau înainte ca ălaă s ţ&i o% inut 278

Ora'er. * ur'at a lupt ă cr!ncen ă, în care 'ith= şi -a găsit 'oartea. Gcigaşul l -a t!r!t în spatele cl ădirii şi s-a întors la ca%in ă, dar aceasta, între ti'p, &usese ocupată de altcinea, un ti p pe care l -a'  ă(ut eu însu'i. că asasinul tre%uit întoarcăiarîn c!rciu'ă*şa . eissner ştia a totul desălaseOra'er, Ora'er, la r!ndul lui, de la colonelul nostru, aici de &aţă. ; Foarte interesant, & ăcu =att-urner, ironic, pe un ton de('in ţit îns ă de e0presia de ad!nc ă nelinişte de pe chip.  poeste de-a dreptul palpitantă, aş (ice. *i ispr ăit, do'nule 'aiorA ; a, a' ispr ăit, r ăspunse 'ith, cu un o&tat. *i enit, pur şi si'plu, s ă ne înt!'pini, nu -i aşa, coloneleA *sta ţi-era singura porti ţă deschis ă. !nd a' trans'is ulti'a oar ă, i -a' co'unicat icea'iralului c ă >' -a' docu'entat integral?, iar el ţi-a decodi&icat 'esaul 'eu - toate nu'ele, toate adresele. $u te-a' &i descoperit niciodată cu autorul lui arraciola, hristiansen sau ho'as cola%oratori 'ult prea apropiaţi în cadrul eparta'entului #.3.CD pe de alt ă parte, du'neata erai, prin grad, &oarte i(olat, iar ei n-au aut ha%ar pentru cine lucrea( ă. e-ai &olosit de inter'ediari, iar nu'ele lor se a&lă în carneţelul ăla. i-ai dat sea'a c ă, în cele din ur' ă, ei te or deconspira. În de&initi, între dru'ul spre ocnă şi 'ărturisiri co'plete, aş (ice c ă n -ar prea &i de ales, nuA =att-urner nu r ăspunse. e întoarse spre arpenter şi-i ordon ă5 ; Îndreaptă-te spre aeroportul din "ille< ; $u te o%osi în (adar, i-o t ăie 'ith.

279

; &eră-'i un singur 'oti plau(i%il care s ă ' ă î'piedice să te lichide( în secunda asta, rosti el, aţintindu-şi ar'a asupra 'aiorului. ; i'plu5 de ce- ţi închipui, oare, c ă icea'iralul +oland însuşi te-a condus la aeroportA ă doar n -o 'ai & ăcuse înainte. ; ontinu ă, în ciuda durit ăţii din glas, ochii lui =att-urner e0pri'au spai'a de în&r!ngere şi 'oarte. ; : ăi, ca s ă se asigure c ăiei cu du'neata cara%ina asta şi nu reo alt ă puşc ă. 3a spune, o%seri două se'ne paralele pe ţ ă ea ă ă , l!ng înc rc torA olonelul îl &i0 ă îndelung, apoi cercet ă ar'a. ele două (g!rieturi po'enite se edeau clar, e0act în locul indicat. hipul i se schi'onosi de groa(ă. ; a, chiar aşa, îi l ă'uri 'ith, eu însu'i a' scurtat percutorul, cu trei(eci şi şase de ore în ur'ă. Folosindu-se de st!nga, îşi scoase, cu e&ort, de su% pulpana estonului, "ugerul silen ţios. Îl desp ăr ţea 'ai pu ţin de un 'etru. =att-urner ap ăs ă pe trăgaciul cara%inei. +epet ă 'işcarea de c!tea ori, dar ni'icD de &iecare dat ă, se au(i doar un pocnet sec. tupe&iat, o arunc ă şi se r ăsuci ielios, în scaun. rase hu%loul şi a(!rli în gol 'icul %loc-notes. ; el 'ai preţios docu'ent european, parc-aşa a' declarat< r!ni el, su'%ru. ; a, chiar aşa ai (is, dar... uite-aici< 'ith scoase dintr-un %u(unar alte dou ă carne ţele. ou ă e0e'plare identice< ; ou ă e0e'plareA< +!netul încre'eni pe 'utra cu & ălci 'asie. ou ă e0e'plare< repet ă el, g!!it. Îşi roti lent priirea asupra tuturor, oprindu-se, în cele din ur'ă, la 'ith, care, între ti'p, luase de la cha&&er cara%ina auto'ată ten, pe care acesta o 28E

ţ culesese de pe os, o aşe(ase l!ng ă el şi inea pregătit "ugerul. *i de g!nd s ă ' ăî'puştiA ; $u. =att-urner deschise larg uşa aionului. #-ai edea pe 'ine în urnul "ondreiA între% ă el, din;prag. ; $u, &u de acord 'ith. ; *i gri ăs ănu te -'piedici, îl s&ătui cha&&er, cu o oce de gheaţă şi un chip ca de cre'ene. ; *şa... acu' a enit 'o'entul s ă e&ectu ă' o trans'isie. 'ith trase uş ă la loc şi se strecur ă, aneoie, pe scaunul copilotului. e uit ă la #ar=5 icea'iralul tre%uie să &ie îngriorat. ;  'o'entul s ă e&ectu ă' o trans'isie, repet ă #ar=, 'ecanic, hol%!ndu-se la el ca la o sta&ie. u' poţi să şe(i acolo... c!nd a%ia de... cu' de -ţi p ăstre(i cal'ulA ; i'plu5 pentru 'ine, n-a &ost nici o surpri( ă. tia' c-o s ă crape. ; a, desigur, ştiai, cu' de nu, tu le ştii pe toate< 'ur'ură &ata. ; i, şi-acu', continu ă 'ith, pe un to n ce se oia esel, lu!ndu-i '!na într-a sa, î ţi dai sea'a de i'plicaţiile poeştii, nuA ; ac ă-'i dau sea'aA< & ăcu #ar=, cu chip de cenuşă. ; $oi doi a' ieşit din scen ă. :iesa s -a ispr ăit, adio 3talia, adio uropa de nord-est. În ce ' ă prieşte, n-o s ă cap ăt apro%area pentru întoarcerea pe &ront nici ' ăcar ca si'plu soldat &iindc ă, dac -aş cădea pri(onier, risc s ă &iu î'puşcat ca spion. ; #ă rog, şiA #ai departe. 281

; : ăi, pentru noi doi, r ă(%oiul s -a încheiat, aşadar. În s&!rşit, a sosit clipa s ă ne g!ndi' şi la iaţa noastră, ce (ici de astaA  str!nse de '!n ă, iar ea îşi &or ţă un sur!s. ; O, do'nule per'iteţi să &olosesc aparatul locotenent-colonel, du'neaoastr ă deî'itrans'isie radioA "a artierul general al ericiului de operaţiuni din "ondra, icea'iralul +olland st ătea în picioare l!ngă uriaşul aparat de trans'isii. *r ăta î'% ătr!nit şi o%osit. ; :rin ur'are, aşa ne-a p ăr ăsit, co'ent ă el. :oate c ă a &ost solu ţia ideal ă, 'ith. *i, deci, toate in&or'aţiile ceruteA ; oate, sir, c!r!i ocea lui 'ith în receptor. ; plendid, splendid< *' pus în alert ă &or ţele de poli ţie din întreaga ăţ ar ă . e îndat ce ne parine ă ă o s ă aştepte o 'aşin . $e carneţelul... "a aeroport ede' peste o or ă. ; a, sir. *r 'ai &i cea, un a' ănunt5 reau s ă 'ă însor a(i. ; eeeA +epet ă< icea'iralul ridică din spr!ncenele -i stu&oase, cărunte. ; reau s ă ' ă însor a(i, repet ă'ith, clar şi răspicat. u do'nişoara #ar= llison. ; 3'posi%il< *(iA< 0clus< *i neoie de acte, certi&icate, per'ise... &iciul de c ăs ătorii e închis astă(i... ă pentru ; up ă tot ce a' & cut du'neaoastră... reluă 'ith, cu reproş în glas. ; anta, do'nule< :ro&i ţi de sl ă%iciunea unui %iet 'oş care-ţi e o%ligat< urat şanta< +olland tr!nti 282

tele&onul. u un sur!s o%osit, ridic ă un alt receptor. *lo, centralaA Fă-'i legătura cu sec ţia de docu'ente &alse. pipa aprins al turi culocotenent de ăo nou ă ceaşc ca&ea u a%urind ă, dină şiăter'os, -colonelul arpenter îşi redo%!ndise cal'ul i'pertur%a%il. 'ith şi #ar= discutau cu glas sc ă(ut, iar Non es, cu ochii închişi, pţ ăă rea c a ipise. #ai încolo, ă spre cap tul &u(elaului, cha&&er o ţinea pe Heidi pe dup ă u'eri. Fata nu se î'potriise. ; uun< *şa c ă disear ă 'erge' la c!rciu'a asta, ede'... ; :arcă ai spus c ă la >ao= 6rill?, îi rea'inti &ata. ; >3ar tranda&irului, alt nu'e de-i ei da...? *şa că 'erge' la asta, de -ţi spunea', şi co'and ă' pateu, păăstr  a&u'at, 'uşchi ăţ de ac sco ian... ; #uşchi de ac ă sco ţian< Heidi îl prii, a'u(ată. *i uitat c ă-i r ă(%oiA *i uitat de ra ţionali( ăriA #uşchi de cal, poate< ; 3u%ito< cha&&er îi lu ă '!inile într -ale sale şi continuă, pe un ton seer, uit!nd de glu' ă5 3u%ito, s ă nu 'ai pronun ţi cu!ntul ă sta ă niciodat ţ în pre(en a 'ea. $u suport carnea de cal. ă nu 'ai spui >cal?. ; u'A Heidi & ăcu ochii c!t cepele. "a oi, în #ontana, '!ncaţi carne de calA ; $u, drag ă, nici or% ă, dar eu c ădea' de pe cal tot ti'pul, o l ă'uri cha&&er, pe un ton de tr iste aduceri a'inte. $u reuşea' s ă ' ă ţin pe nici un cal, asta-i<

28

ontents apitolul 1................................................................4 apitolul 2..............................................................1 apitolul ..............................................................@2 apitolul 4..............................................................77 apitolul @............................................................1E@ apitolul C............................................................1 apitolul 7............................................................1C1 apitolul 8............................................................182 apitolul 9............................................................2E2 apitolul 1E..........................................................2 apitolul 11..........................................................2@4 apitolul 12..........................................................272

284