USAMV Bucuresti, 17.11.2010
1
Ghid pentru asigurarea trasabilitatii produselor de origine vegetala
COORDONATOR PROIECT:
UNIVERSITATEA DE ȘTIINȚE AGRONOMICE ȘI MEDICINĂ VETERINARĂ BUCUREȘTI CTR.337/2006 – Director de proiect Prof. Mona POPA
2
CUPRINS Trasabilitatea – definitii, termeni; Sisteme de trasabilitate; Bune practici de trasabilitate; Reglementari; Metode de asigurare a trasabilitatii produselor vegetale; Concluzii.
USAMV Bucuresti, 17.11.2010
Abordarea trasabilității pentru produsele agroalimentare 3
Trasabilitatea = posibilitatea de a urmări mișcarea bunurilor de-a lungul filierelor comerciale
Esențială atunci când se stabilesc metode și tehnici moderne de procesare – ambalare care să ducă la creșterea siguranței alimentelor și a trasabilității produselor pe întreaga filieră de la fermă la consumator
Cerință legală și extrem de importantă pentru produsele alimentare. USAMV Bucuresti, 17.11.2010
Trasabilitatea 4
Trasabilitatea conform ISO 8402/1994 se referă la abilitatea de a urmări (detecta) istoria, aplicabilitatea sau locaţia unei entităţi prin intermediul înregistrărilor referitoare la datele de identificare. Dacă entitatea se referă la un produs atunci trasabilitatea se referă la: Originea materialelor şi părţilor care intră în componenţa acestuia; Istoria procesării produsului; Siguranta UE Aliment Distribuţia şi locaţia Legislatie produsului după livrare. Trasabilitate
Consumator
USAMV Bucuresti, 17.11.2010
Agricul tura
Igiena
Dezvoltarea sistemelor de trasabilitate 5
reprezintă o abordare inovativă permit verificarea originii alimentelor; va avea un impact semnificativ atât pentru consumatorii finali, cat si pentru organele legislative, producătorii din industria alimentară, implicând mari reduceri de costuri.
USAMV Bucuresti, 17.11.2010
De ce? 6
Cererile consumatorilor pentru calitate: gust si aroma, aparente, sistem de productie, impact asupra mediului, impact social, siguranta, nutritie; Standardele si legislatii nationale si transnationale cu privire la : productie si calitate (standarde de evaluare); siguranta alimentara si trasabilitate; origine si autenticitate (ex: denumirea de origine controlata); Pentru protectia intereselor producatorilor cat si pentru satisfactia cererilor consumatorilor.
USAMV Bucuresti, 17.11.2010
Tipuri de trasabilitate 7
Tracking-ul : trasabilitatea de la cultivator la consumator, inregistrarea pasilor parcursi in lantul de aprovizionare si distributie; Tracing-ul : trasabilitatea de la consumator inapoi la producator, identificarea originii si/sau a anumitor caracteristici. USAMV Bucuresti, 17.11.2010
Sistem de trasabilitate de-a lungul lanțului de aprovizionare – livrare 8
USAMV Bucuresti, 17.11.2010
Sistem de trasabilitate de-a lungul lanțului de aprovizionare – livrare 9
Trasabilitatea se bazează pe identificarea operatorilor şi a produselor în toate inelele filierei şi pe observarea şi înregistrarea informaţiilor care descriu procesul de formare şi transformare al produsului. 1. Identificarea
2. Observarea şi înregistrarea
A) operatorii: •-producători •-transportatori •-distribuitori
B) mărfuri: •-articole •-loturi de producţie •-unităţi logistice
-fluxurile de intrare -procesul de transformare -fluxurile de ieşire
3. Legătura între date
4. Comunicarea
- Legătura între loturile de producţie - Legătura între loturi şi unităţi logistice - Legătura între unităţi logistice
- Limbaj comun - Metoda comună USAMV Bucuresti, 17.11.2010
Bune practici de asigurare a trasabilității produselor vegetale de la fermă la furculiță 10
Asigurarea trasabilității produselor alimentare vegetale, pas cu pas:
Ilustrarea procesului pentru produsul ales
Identificarea unității de trasabilitate
Rutina înregistrării datelor
Ilustrarea sistemelor informaționale și a practicilor de captare a datelor
Schimbul electronic de date
USAMV Bucuresti, 17.11.2010
...continuare 11
Pentru a asigura trasabilitatea completa a produselor vegetale, trebuie: mentinute inregistrari precise si actuale in fiecare punct al lantului alimentar; usurinta in determinarea informatiilor precum: Datele de recoltare; Controlul intrarii produselor; Controlul stocului de produse: camere de racire si de maturare sau silozuri si depozite de cereale; Informatii referitoare la randamentul de functionare al echipamentului de ambalare. USAMV Bucuresti, 17.11.2010
...continuare 12
Controlul strict, conformitatea cu standardele industriale si tehnologia codificarii informatiilor, toate joaca roluri importante in crearea unui standard comun al trasabilitatii in fiecare punct din lant. Se impune implementarea acestori trei factori in procesele fiecarui furnizor, indiferent de marime. Un ambalaj ideal trebuie să protejeze bine produsul, să fie usor și ieftin, iar caracteristicile sale tehnice trebuie să faciliteze operațiile de manipulare, transport și stocare și totodată să reprezinte, prin modul în care este conceput, un instrument eficient de marketing.
USAMV Bucuresti, 17.11.2010
Reglementari 13
Noile regulamente şi în particular noile directive europene (178/2002), aplicate din 1 ianuarie 2005, impun anumite cerinţe pentru trasabilitatea alimentelor.
Trasabilitatea pe lanţul alimentar, care stabileşte legătura informaţională între diferite entităţi, nu poate fi realizată fără o integrare bazată pe o abordare pe verticală a informaţiilor. În acest sens este necesară o planificare riguroasă, încă din primele etape de dezvoltare, care să ia în considerare trei elemente principale, esenţiale pentru asigurarea succesului oricărui sistem de trasabilitate:
1) compatibilitate, 2) informaţii standardizate, 3) definirea resursei care va face obiectul trasabilităţii si a unitatii trasate.
Directivele 1829 si 1830 din 2003 ale UE , reglementeaza
etichetarea si trasabilitatea OMG in alimente si furaje. USAMV Bucuresti, 17.11.2010
14
CODUL DE BARE Folosirea codurilor de bare in fiecare punct al lantului de aprovizionare: La punctul de vanzare
La punctul logistic sau de transport
La punctul de producator
• ID# al produsului • Transportorul si platforma de transport • Numarul paletului • Data expirarii • Producator/cultivator • Numarul lotului • Tara de origine
• Transportorul si platforma de transport • Data expedierii • Numarul paletului • Data expirarii • Producator/cultivator • Numarul lotului • Tara de origine
• Producator/cultivator • Numarul lotului •Tara de origine • Data recoltarii sau ambalarii
15
CODUL DE BARE
USAMV Bucuresti, 17.11.2010
16
CODUL DE BARE GTIN ( Global Trade Item Number) : Numar GS1 unic si international atribuit unui produs sau grup de produse
Nu contine informatii legate de produs, este doar un numar de identificare Poarta de acces catre informatia stocata in baza de date Exista 4 tipuri : GTIN-14, GTIN-13, GTIN-12 si GTIN-8
USAMV Bucuresti, 17.11.2010
17
CODUL DE BARE Cifrele AI Application Identifiers • AI 02 :GTIN-ul; • AI 20 :Tipul produsului; • AI 92 si 93 :Informatia interna a companiei; • AI 37 :Numarul de produse intro unitate logistica; • AI 00 :Codul serial al containerului de transport (SSCC-” Serial Shipping Container Code”); • AI 414 : GS1 Numar de localizare globala; • AI 10: Numarul lotului sau al sarjei.
(02)38412276331406(20)01(92)0146(93)0005(37)0044
(00)284122760000140223(414)8412276003425(10)2904
18
CODUL DE BARE
GTIN-13 si GTIN-14
-GTIN-13 •GTIN-13 :pentru produsele cu greutate fixa; • GTIN-14 :pentru gruparile de produse nedestinate comertului cu amanuntul. • 2 9 5 = prefixul folosit pentru a indica un pret de pana la 99,99 euro; • 12345 = numarul national atribuit articolului; • 0255 = pretul in euro (2 zecimale); • 7 = cifra de verificare.
• 5412345 = GS1, prefixul companiei (ex. Aici GS1 Belgia si Luxemburg); • 00001 = numarul articolului, atribuit de companie; • 3 = numar de verificare. -
EAN-13 •singurul cod de bare care poate fi citit de scanner-ele din punctele de vanzare; • pentru produsele cu greutate variabila. USAMV Bucuresti, 17.11.2010
19
CODUL DE BARE Simbologia UCC/EAN-128 • folosita pentru a coda informatii in plus fata de identificarea produsului (GTIN); • Cifrele AI sunt obligatorii atunci cand este folosita simbologia UCC/EAN-128;
•AI (01) : GTIN; •AI (13) : data ambalarii (7 oct 2002); •AI (7030) : numarul autorizatiei crescatorului.
CODUL DE BARE
20
USAMV Bucuresti, 17.11.2010
21
TEHNOLOGIA RFID
22
TEHNOLOGIA RFID
SERVER
READER
ETICHETA
RFID = RADIO FREQUENCY IDENTIFICATION
ANTENA
23
TEHNOLOGIA RFID
- PORTI RFID USAMV Bucuresti, 17.11.2010
24
RFID SAU COD DE BARE? NR
Articol, descriere
Cod de bare
RFID
1
Numarul de pachete
>3,5 mil
>3,5 mil
2
Numarul de cititoare
10 scanner-e
O poarta
3
Etichete
Cu coduri de bare
RFID - 13.56 MHz
4
Modul de citire
Citire secventiala 1X vizibil
Citire in masa, fara vizibilitate necesara
5
Standarde
diverse
ISO 15693
6
Disponibilitate operationala
84%
99,70%
7
Timpul de citire pentru 25 pachete
29 sec.
5 sec
8
Timpul relativ de citire (timp etalon TE : cod de bare)
100%
<20% *TE
9
Investitia relativa (investitie etalon IE: cod de bare)
100%
<10% *IE
25
Obiectivul implementarii sistemului de trasabilitate este garantarea diferentierii produselor alimentare cu diferite atribute; Sistemul de trasabilitate asigura instrumentele care redau diferentierea produselor intr-o maniera documentata si de incredere; Pentru a asigura o bună funcţionare a unui sistem de trasabilitate trebuie să definim elementele de trasabilitate pentru unul din domeniile sănătăţii animalelor, al siguranţei furajelor şi al alimentelor. USAMV Bucuresti, 17.11.2010
26
În scopul asigurării continuităţii fluxului de informaţii, fiecare operator al filierei trebuie să comunice operatorului succesiv identificatorii lotului trasat. Trasabilitatea produselor trebuie să fie capabilă să identifice la nivelul oricărei verigi a lanţului alimentar (de la producţie până la distribuţie) originea produsului (o etapă în amonte) cât şi destinaţia sa (o etapă în aval), conform obiectivelor sistemului de inspecţie şi de certificare a produselor alimentare. Operatorii din sectorul alimentar şi furajer trebuie să fie capabili să identifice cine le-a furnizat un produs agricol, un furaj, un animal destinat producţiei alimentare sau orice substanţă care face parte dintr-un aliment sau un furaj. RFID reprezintă cea mai recentă, cea mai avansată tehnologie de identificare automată a obiectelor (produselor) şi de colectare a datelor. RFID este în curs de a câştiga o acceptabilitate tot mai largă pe măsură ce oamenii înţeleg şi utilizează această metodă.
USAMV Bucuresti, 17.11.2010
Bibliografie 27
Regulation (EC) No 178/2002 of the European Parliament and of the Council of 28 January 2002, laying down the general principles and requirements of food law, establishing the European Food Safety Authority and laying down procedures and matters of food safety, în „Official Journal of the European Communities”, L 31, 1.2.2002; Regulamentul (CE) nr. 1830/2003 al Parlamentului European si al Consiliului din 22 septembrie 2003 privind trasabilitatea si etichetarea organismelor modificate genetic si trasabilitatea produselor destinate alimentatiei umane sau animale, produse din organisme modificate genetic, si de modificare a Directivei 2001/18/CE; Rapoartele tehnice ale proiectului sectorial din contract 337/2006.
USAMV Bucuresti, 17.11.2010
28
Va multumesc pentru atentie!
[email protected] Echipa proiectului: Mona Popa Petru Niculita Amalia Mitelut
Mihaela Geicu Mihaela Draghici Alexandra Popa
USAMV Bucuresti, 17.11.2010