TERORISMUL CONTEMPORAN ± FACTOR DE RISC LA ADRESA SECURITII I APRRII NAIONALE, ÎN CONDIIILE STATUTULUI ROMÂNIEI DE MEMBRU NATO 1.
Argument
Terorismul este o ameninare foarte grav . Gravitatea ei const în abilitatea reelelor i organizaiilor teroriste de a surprinde, prin dificultatea evalurii terorismului, prin valul de incertitudini i de angoase care însoesc acest fenomen, greu de îneles i de explicat . Terorismul nu se justific i nu se poate justifica în nici un fel, întrucât el nu se prezint nici ca o modalitate de deblocare a unei situaii strategice ± aa cum se prezint, în general, rzboiul, nici ca o simpl reacie de rzbunare împotriva unui duman pe care nu-l poi lovi altfel, ci ca o agresiune intempestiv i criminal împotriva fiinei uamne, a civilizaiei i sistmelor de valori . Dintotdeauna, acesta a fost rolul principal al terorismului i, probabil, totdeauna tot acesta va fi. Fenomenul terorist este i un rezultat al adâncirii faliilor strategice dintre civilizaia democratic i civilizaiile nondemocratice, dintre civilizaia de eprubet i civilizaia încremenit în subdezvoltare, prejudeci i lips de mijloace . Terorismul nu a afectat, pân acum, în mod direct, România, dei ara noastr se afl pe unul dintre culoarele cele mai active ale traficanilor de droguri i de carne vie, ale reelelor mafiote i ale crimei organizate, i în apropierea unor zone generatoare de conflicte i terorism (Caucaz, Balcani, zona kurd, Orientul Apropiat) . Participarea efectiv la rzboiul antiterorist, intrarea în NATO i, în viitorul apropiat, în UE, proximitatea coridorului islamic, ca i schimbarea configuraiei economice, politice i sociale constituie premise ale unor posibile viitoare atacuri teroriste i asupra Românie . CAP. 1 PERICOLE I AMENINRI TERORISTE LA ÎNCEPUT DE SECOL Ameninrile teroriste sunt, dup cele prezentate de existena i posibilitatea folosirii armelor de distrugere în mas, cele mai mari i cele mai greu de îneles, de acceptat i de gestionat . Chiar i instituiile însrcinate cu asigurarea securitii i aprrii persoanei, proprietii, ordinii i legii nu au gsit înc soluii pentru gestionarea fenomenului terorist . Este adevrat, acest fenomen face parte din tipologia crizelor politice, sociale, economice i militare din toate timpurile, dar el nu poate fi înc gestionat i dezamorsat .
1.1. Noi vulnerabiliti ale populaiilor, valorilor, statelor, instituiilor, organizaiilor i organismelor naionale i internaionale
Vulnerabilitile sunt legate de pericole i ameninri . Cea mai mare vulnerabilitate este cea provocat de neputina de a investiga i evalua cu precizie un sistem dinamic complex, cu foarte multe evoluii periculoase, înstufate i imprevizibile
1.1.1.
ulnerabiliti de sistem
V
Vulnerabilitile sunt direct proporionale cu pericolele i ameninrile . Ele se asociaz sistemelor ameninate sau care pot fi afectate de anumite pericole i devin caracteristici ale acestora. Sistemele sociale, economice, politice i militare evolueaz spre integralitate i dynamism sporit . Toate sistemele, indiferent cât de complexe ar fi, sunt vulnerabile la terorism . Dintre aceste vulnerabiliti la terorism, cele mai importante se contureaz a fi urmtoarele: 1. Vulnerabilitile sistemelor politice democratice pot fi identificate chiar în caracteristicile acestora, astfel : - transparena ± vulnerabilitate la infiltrare; - respectul persoanei i al opiniei ± vulnerabilitate la terorismul ideologic;
- respectarea drepturilor omului - sistemul alegerilor democratice - autonomia instituiilor fundamentale ale statului - pluripartidismul 2. Vulnerabilitile sistemelor economice i financiare la terorism se ivesc, de regul, în filosofia contradictorie i chiar conflictual a intereselor, astfel: - amploarea sistemelor economice i financiare favorizeaz vulnerabilitile de macrosisteme i vulnerabilitile de corporaii la terorismul economic i financiar, al crui obiectiv este subminarea, ruperea i distrugerea structurilor-gigant, extrem de sensibile la diversiuni i atacuri punctuale - faliile care se ivesc între interese genereaz vulnerabiliti la terorismul politic, precum i la cel economic i financiar; - strategiile de conspirativitate, atât de frecvente în lumea economic i financiar, genereaz vulnerabiliti la terorismul criminal i la cel specific tranzaciilor murdare; 3. Vulnerabilitile comunitilor sociale, religioase, culturale sunt cele mai numeroase, cele mai dificil de gestionat i creeaz foarte multe probleme . Ele se înscriu, în general, în urmtorul spectru: - spiritul identitar creeaz o stare continu de tensiune, de unde rezult o serie de vulnerabiliti la terorismul identitar desfurat de alte comuniti sau de grupuri de interese; - anomia social este cea mai mare vulnerabilitate la terorismul infracional; - rigiditatea i extremismul unor culte (secte, organizaii fundamentaliste) genereaz vulnerabiliti ale comunitii respective la terorismul politic, la terorismul fundamentalist i la terorismul identitar . 4. Vulnerabilitile instituiilor publice i altor instituii se genereaz i regenereaz din incompatibilitile de sistem, mai ales în perioadele când acestea devin birocratice sau ating pragul de incompeten . Instituiile i comunitile sunt entitile cele mai vulnerabile la terorismul de orice fel 5. Vulnerabilitile forelor armate la terorism sunt, în general, reduse, dar de aici nu rezult c efectul lor este mai puin important . Vulnerabilitile de structur sau de sistem ale instituiei militare se afl, în general, în inflexibilitatea lor, în imobilitatea unora dintre infrastructuri i în incapacitatea de a se adapta foarte rapid mediului anomic .
1.1.2.
ulnerabiliti de process
V
În societate, exist sisteme de valori, care dau for i stabilitate comunitilor, dar i un dinamism complex, care le asigur acestor entiti sociale, economice, politice, religioase etc . o continu devenire . Vulnerabilitile de proces sunt cele mai mari i mai greu de înlturat . Acestea nu sunt, în general, o continuare a vulnerabilitilor de sistem, ci se afirm ca un alt tip de vulnerabiliti, complementare celor de sistem . Ele se înscriu în general în urmtorul perimetru: - flexibilitatea i procesualitatea faciliteaz vulnerabiliti la infiltrarea i proliferarea unor reele teroriste în interiorul respectivelor comuniti; - procesul complicat al frontierelor în micare genereaz vulnerabiliti la terorismul transfrontalier i la cel de falie; - caracterul probabil i cel imprevizibil al unor evenimente las loc unor vulnerabiliti la terorismul care genereaz terorism . Dezvoltarea impetuoas a societii, tehnologia de vârf, progresele din biologie, din chimie, numeroasele experimente de laborator creeaz unele
vulnerabiliti care ar putea genera un nou tip de terorism, mult mai periculos decât toate celelalte la un loc, terorismul genetic.
1.1.3 Vulnerabiliti de disfuncii Sistemele i procesele societii, în general, i comunitilor, în special, oricare ar fi acestea, cunosc o mulime de disfuncii . Unele dintre acestea se înscriu într-o marj acceptabil, în limitele de toleran ale sistemelor i proceselor respective, altele îns duc la crize, conflicte i chiar la rzboaie . Însei disfuncionalitile sunt vulnerabiliti care nasc vulnerabiliti i, de aceea, ele sunt de dou ori mai periculoase . De aceea, disfuncionalitile, dac nu sunt gestionate în mod corespunztor, necesit un efort dublu pentru punerea lor sub control . Pe de o parte, trebuie înlturate cauzele care le produc i, pe de alt parte, trebuie combtute efectele, inclusiv cele care se înscriu în sfera fenomenului terorist, ajutând fie la proliferarea lui, fie la propagarea lui .
1.2 Dinamica pericolelor i ameninrilor O agresiune de mare amploare împotriva statelor europene, a Statelor Unite sau a altor state puternice este puin probabil, chiar imposibil . i împotriva statului român o astfel de agresiune este puin probabil . Exist mai multe tipuri de ameninri, mai variate, mai puin evidente i mai greu de prevzut . Cea mai periculoas dintre acestea este ameninarea terorist. Terorismul reprezint o ameninare strategic, nu doar pentru Statele Unite ale Americii i pentru rile Uniunii Europene, ci i pentru Rusia, pentru China, pentru India i pentru foarte multe ri, inclusiv pentru România, angajate pe drumul modernizrii economiei, informaiei, vieii sociale i culturii. Terorismul contemporan are deja un caracter mondial . Terorismul este extrem de periculos, datorit aciunilor imprevizibile, în mozaic, îndeosebi asupra aglomerrilor urbane, locurilor publice i instituiilor . Pe teritoriul statelor vizate de terorism, este extrem de dificil ca teroritii s poat declana un rzboi de gheril . Nici pe teritoriul României nu este posibil un astfel de rzboi declanat de teroriti . Acest tip de rzboi poate fi declanat numai pe teritoriul statelor sfâiate, în care exist entiti puternice aflate în relaii de intoleran i conflictualitate . Un rzboi de gheril este altceva decât terorismul, chiar dac apeleaz la mijloace i aciuni de tip terorist . Trecerea la rzboiul de gheril de sorginte terorist reprezint altceva, fie o etap superioar a terorismului, fie un scop al aciunilor teroriste, fie o asociere la acestea . Cea mai mare ameninare potenial la adresa pcii i securitii europene i mondiale o constituie îns proliferarea armelor de distrugere în mas. Sistemele de control, acordurile i tratatele de nonproliferare au încetinit cumva cursa înarmrilor nucleare, dar dezvoltarea i perfecionarea acestei arme se continu . Datorit tehnologiei sofisticate i dificultii realizrii componentelor chimice, biologice, radiologice i nucleare (CBRN), precum i a vectorilor de transport la int, aceste arme nu se afl nici la îndemâna teroritilor, nici a unor conductori de state care le-ar putea folosi fr s reflecteze prea mult asupra consecinelor . Teroritii, în acest moment, nu au acces la asemenea arme . Este posibil ca teroritii s-i croiasc drum spre asemenea arme, fie atacând silozurile i bazele militare care dispun de asemenea mijloace, fie procurându-le pe alte ci. Având în vedere nivelul de dezvoltare al chimiei, fizicii nucleare i cercetrii tiinifice în domeniul biologiei i industriei farmaceutice atomice în România, precum i uurina cu care ptrund unele firme strine în economia româneasc, este posibil ca teroritii s încerce s procure sau s produc astfel de mijloace i în ara noastr . Realitatea este cu totul alta, grupurile islamice din ara noastr nu au aceste aptitudini, dar, de aici nu rezult c fundamentalismul islamic nu-i poate cuta i la noi un refugiu sau o baz de aciune . Este posibil ca, în viziunea unor organizaii i reele teroriste, România s fie considerat un fel de spaiu în rezerva strategic pentru eventuale aciuni de mare frecven împotriva unor ri din UE, NATO, a
Rusiei, a Ucrainei i a Turciei . La aceste tipuri de ameninri se asociaz conflictele regionale, delicvena unor state i crima organizat. Acestea apeleaz, de cele mai multe ori, la metode i procedee teroriste i este foarte greu s se fac distincie între ele . Terorismul este un fenomen atipic, frustrant, care nu are nici o logic i nici un fel de legtur cu civilizaia modern, în afar de faptul c este împotriva acesteia . El se prezint ca un anacronism, ca un cancer care se infiltreaz peste tot i nu poate fi controlat decât prin msuri ferme, care nu sunt i nu pot fi agreate nici de societate, nici de firme, nici de instituii, nici de individ . De fapt, i acesta este unul dintre obiectivele terorismului: s creeze i s regenereze imposibilitatea controlrii sale ..De regul, terorismul contemporan (care, la aceast or, este de esen fundamentalist islamic i separatist-etnic) afecteaz toate acele ri care, într-o form sau alta, atac acest fundamentalism i acel tip de identitarism bazat pe intoleran etnic i religioas .
1.2.1. Surse de generare Principalele surse de generare a fenomenului terorist se afl în configuraia mereu schimbtoare i nesigur a societii actuale, în starea de haos pe care o parcurge omenirea . Printre principalele surse de generare a terorismului contemporan se situeaz i urmtoarele: - efectele contradictorii i chiar conflictuale ale procesului de globalizare i regionalizare, îndeosebi asupra unor comuniti încremenite sau conduse în mod dictatorial; - prezena unei mase mari de tineri musulmani în societile occidentale i starea de alienare i disperare care se instaleaz în rândul acestora, ca urmare a faliei tot mai pronunate dintre rigiditatea i inflexibilitatea culturii de origine i marea deschidere, pragmatismul i eficiena noii culturi tehnologice; - efectele complexe, greu de controlat i de anticipat, ale culturii de pia; - starea de mizerie i de înapoiere în care se afl o mare parte a lumii(45 .000.000 milioane de oameni mor în fiecare an de foame i de malnutriie7); - conflictualitatea lumii (dup 1990, aproape patru milioane de oameni, dintre care 90 % civili, au murit în rzboaie, iar peste 18 milioane au fost nevoii s se refugieze 8).
1.2.2. Proliferarea i întreinerea surselor de instabilitate, pericole i ameninri Sursele de instabilitate, pericole i ameninri sunt direct proporionale cu evoluia societii, cu efectele pozitive, dar i cu numeroasele efecte contradictorii, nocive i perverse ale acesteia . Interesant este c terorismul nu este un produs al unei civilizaii sau alteia, aa cum se d uneori de îneles, ci al degradrii condiiei umane, al rului care se dezvolt din ce în ce mai mult în interiorul lumii . România nu este generatoare de instabilitate, dar se afl în vecintatea unor astfel de zone (Transnistria, Balcani, Caucaz, Orientul Apropiat) i ar putea, în anumite condiii defavorabile, s suporte efectul acestora . Teritoriul românesc ar putea fi vizat, iniial, ca adpost pentru unele grupri teroriste sau ca un nod de reea, ulterior, ca baz de plecare pentru unele posibile atacuri împotriva unor ri din zon aflate pe falia islamic: Turcia, Bulgaria, Bosnia i Heregovina .
Islamul condamn terorismul, dar atât Dup atacurile teroriste din 11 septembrie 2 001 asupra Statelor Unite, capetele de acuzaie pentru terorism s-au înmulit: uciderea copiilor la Beslan, decapitarea ostaticilor în Irak, atentate cu maini-capcan în Indonezia i în Turcia, atentatele de la Madrid din 11 martie 2004, terorismul sinuciga de peste tot etc . Toate acestea au creat îngrijorare în rândul intelectualilor musulmani, liderilor religioi i altor oameni importani ai lumii islamice . Acetia s-au hotrât s denune terorismul, în numele Islamului . Ziaristul Aziz Al Haj scrie într-un cotidian care apare la Bagdad c teroritii, în afara sângelui vrsat, oamenilor decapitai i cadavrelor calcinate, nu au altceva de oferit civilizaiei . Condamnarea terorismului islamist nu vine îns numai din partea
media i a intelectualilor laici din rile islamice sau din afara acestora . Cei mai cunoscui gânditori ai Islamului se pronun categoric împotriva terorismului . Se ateapt, de la lumea islamic, nu doar delimitri de acest fenomen, ci i analize serioase i profunde i aciuni . Dac principalele aciuni teroriste cu care se confrunt astzi lumea provin din zona fundamentalismului islamic, apoi primii care trebuie s caute cauzele acestui fenomen i s acioneze pentru a-l pune sub control trebuie s fie islamitii . Este posibil ca, în viitor, islamismul s nu se mulumeasc cu o simpl delimitare sau cu o simpl atitudine de condamnare, ci s participe efectiv la analiza, gestionarea i combaterea acestui fenomen . Deocamdat, astfel de analize fcute de islamiti nu exist sau, dac exist, nu au efectul ateptat . De aici nu rezult c Islamul este solidar cu terorismul, ci doar concluzia c nu se implic suficient în cunoaterea i combaterea lui . Islamitii din ara noastr s-au delimitat categoric fa de terorism, i nu avem nici un motiv s nu-i credem .
Atentatele sinucigae
În faa numeroaselor atentate sinucigae, Islamul trebuie s gseasc un rspuns . Islamologul Navid Kermani, care triete în Germania (o vreme, cercettor la W issenschaftskolleg din Berlin, deintor al premiului Fundaiei Helga i Edzard Reuter), în cartea ÄDynamit des Geistes³ (Dinamita spiritului), a fcut o analiz a terorismului sinuciga, mai exact, a atentatelor sinucigae . El face o legtur între tradiie i modernitate . Aceste acte se prezint în hainele vechi ale tradiiei, dar ele sunt, în realitate, de factur modern i nu o întoarcere la perioada medieval, aa cum s-ar crede . În islam, comunitatea musulman era o minoritate oprimat . Martiriatul era un fel de a muri, de sacrificiu individual pentru credin, întrucât musulmanii refuzau s renune, sub tortur, la credina lor . Apoi islamul s-a extins, a devenit puternic i asemenea practici au devenit inutile i ca duce . A aprut un alt tip de martiriat, cel de rzboi . Dar niciodat, în islam, martiriatul nu a jucat un rol atât de important ca în cretinism . Iar în sunnism, i mai puin. Deci nu exist, practic, nici o legtur între tradiie i atentatele sinucigae de azi . Î n timpul rzboiului dintre Irak i Iran, iiii trimiteau copii în câmpurile de mine inamice . Dar de aici nu rezult c iii sunt sinucigai . În credina lor, nu exist atentate sinucigae . Primele atentate sinucigae în lumea arab n-au fost comise de iii, ci de persoane care proveneau din grupuri comuniste . Cercettorul islamolog demonstreaz, în cartea sa, c atentatele sinucigae nu sunt specifice islamului, nu fac parte din tradiia islamic, ci aparin unei gândiri din epoca modern . El face distincie între terorismul practicat de Al-Qaeda i terorismul palestinian, cel cecen i cel din alte zone . Terorismul palestinian funcioneaz înc dup un model clasic: se urmrete impunerea, prin terorism, a unei soluii politice . Cea de a treia dezvoltare ± dup islamologul Navid Kermani ± este o combinare între celelalte dou, aa cum s-au petrecut lucrurile la Beslan . Aceste atentate sunt un fel de disperare social, de nebunie sinuciga, care nu se întâlnete la Al Qaeda i la alte reele teroriste . Acest tip de terorism vede un inamic pretutindeni i pretutindeni acioneaz . Îndeosebi în Asia Central, influena wahabismului este foarte mare, întrucât situaia social i economic a devenit catastrofal, iar societile merg din dictatur în dictatur . Islamul este neputincios, chiar vrednic de mil . Peste tot, ei vd doar comploturi, ca i cum toat lumea s-ar fi coalizat împotriva islamitilor . Totdeauna, pentru ei, alii sunt vinovai . Islamul nu se ocup de lucrurile concrete i, de aceea, se creeaz un vid ce nu poate fi umplut. În Occident, nu exist un public islamic, o entitate islamic, ci turci, arabi, indonezieni etc . De aceea a i aprut fundamentalismul, pe aceast sfrâmare, probabil, pentru o suplini sau, mai exact, pentru a o folosi . Este posibil ca, în perioada urmtoare, islamismul s se reuneasc, în primul rând, pentru a se apra împotriva terorismului, fundamentalismului i extremismului islamic . Aceste efecte se vor manifesta i în România, la fel ca în multe alte ri
europene unde se afl musulmani sau unde se instruiesc musulm poziia musulmanilor este extrem de diversificat, în funcie de locul unde se afl i de influenele care se exercit asupra lor . Dar va veni destul de repede i ziua când ei se vor trezi i vor distruge zidurile, dar nu pe cele ale civilizaiei occidentale, cum amenina Ben Laden, ci pe cele ale extremismului i fundamentalismului care le îngreuneaz i le distrug religia i viaa . Începând cu 19 iulie 2004, Congo dispune de o lege prin care se încrimineaz splarea banilor i finanarea terorismului i se fixeaz principiile i regulile de baz pentru prevenirea, pedepsirea i represiunea unor asemenea activiti . S-a creat, pentru elaborarea legii i aplicarea ei, un Grup de reflecie asupra luptei împotriva splrii banilor . Primul dintre obiective este protecia spaiului economic congolez contra acestui flagel, atât de prezent în toat lumea i mai ales pe continentul african .
1.2. Riscuri posibile, riscuri asumate Riscurile legate de fenomenul terorist sunt multiple i în mozaic . Apar din toate prile i angajeaz toat lumea . Unele se asum, altele se impun . Îns cel mai mare risc este acela de a ignora terorismul, a diminua msurile de protecie împotriva lui i, în consecin, a-l accepta sau a-l tolera . Atitudinea de indiferen sau de favorizare (prin neimplicare) a fenomenului terorist reprezint unul dintre cele mai mari riscuri ale acestui început de secol . În faa terorismului, omenirea trebuie s fie solidar, dei însi solidaritatea este un risc . Este îns un risc necesar, deopotriv, asumat i impus .
1.3.1. Dinamica riscurilor Riscul reprezint o chestiune de atitudine i, în acelai timp, de aciune . El este un pericol posibil, care poate fi cunoscut, prevzut i, în consecin, asumat sau acceptat . Riscul unui pericol cunoscut sau posibil a fi prevzut este, de regul, asumat . Riscul înseamn totdeauna contientizarea pericolelor sau ameninrilor crora li se asociaz . În principiu, nu exist riscuri date sau acceptate o dat pentru totdeauna, aa cum, cu unele excepii, nu exist nici pericole sau ameninri eterne . Toate se afl într-o dinamic special i într-o schimbare continu . De aceea, dinamica riscurilor este greu de evaluat, de controlat i de gestionat .
1.3.2 Asumarea riscurilor foarte puine lucruri sunt eterne pe lumea aceasta . Etern este doar starea general de pericol i chiar de ameninare i, prin urmare, cea de risc continuu impus, asumat i acceptat . Acest gen de pericole, de ameninri i de riscuri se refer, îndeosebi, la cele care in de geofizica pmântului, deci de cutremure i alte fenomene geofizice, de fenomene climaterice, cosmice i chiar sociale . Este vorba de un Äterorism natural³, pe care lumea trebuie s-l accepte i s-i asume riscurile adiacente. Dincolo de aceste fenomene, terorismul este un pericol produs al societii omeneti, pe care omenirea, pe de o parte, îl respinge i îl combate i, pe de alt parate, îl accept, i-l asum, îl regenereaz i îl întreine, asumându-i, bineîneles, i toate riscurile care rezult de aici. Omenirea îi asum acele riscuri legate de terorismul-efect, de terorismul-produs al faliilor, disfunciilor, tensiunilor, crizelor i conflictelor politice, economice, sociale, culturale, religioase, informaionale i militare, care au cauze complexe, greu de identificat i de înlturat . i le asum, pentru c ele exist, i nu pot fi ocolite sau ignorate .
