Teoria Muzicii psaltice omparativ cu muzica occidentală, cântarea psaltică bisericească foloseşte o notaţie bită: nu se folosesc portativ, cheie, valoari de note ci, cu ajutorul unor semne (neum eţin câte un "cod" încărcat de anumite semnificaţii, formăm melodii care se încadra bizantin-oriental. In muzica bisericeasca psaltica deosebim 7 numiri de sunete si anume: a , Vu , Ga , Di , Ke, Zo, care in muzica occidentala liniara corespund cu: Do, Re, ol, La, Si. Muzica bisericeasca cunoaste patru feluri de semne muzicale: vocalice, timporale, nante si ftorale. Semne vocalice simple: - Ison (nici nu urcă, nici nu coboară, ci repetă sunetul anterior ) descendente
istrof ( coboară o treaptă ) oroi ( coboară două trepte consecutiv ) elafron ( coboară două trepte prin salt )
ascendente oligon (urcă o treaptă neaccentuată , de ob
o silabă consonantă ) petasti (urcă o treaptă accentuată , numai p consoană ) două kentime (urcă o treaptă neaccentuată , pe o prelungire de vocală )
hamili ( coboară patru trepte prin salt ) bservaţie : în muzica psaltică atât în urcare cât şi în coborâre nu se ia în calcul sunetul de plecare. Astfel începem sau să coborâm câte sunete ne arată semnul respectiv fără a mai număra sunetul de plecare în intervalul respectiv.
Scara muzicală sau gama:
Semne vocalice compuse Alături de semnele simple prezentate, se mai adaugă următoarele : - o kentimă - urcă două trepte prin salt. Întâlnit doar în combinaţie cu oligon şi petasti sau sprijinită pe acestea.
- ipsili - urcă patru trepte prin salt. Întâlnit doar în combinaţie cu oligon şi pentasi sau sprijinit pe acestea. emne combinate. Anumite semne se combină cu oligonul sau petasti-ul. Spunem că două semne sunt combinate
valoarea oligonului sau a petasti - ului (1 treaptă) se adaugă (se adună) semnului cu care se combină.
oligon sau petasti com kentima, urcă trei trept sau ( 2+1=3 trepte ) elafron combinat cu epistrof coboară oligon sau petasti com trei trepte sărite ( cvartă ) ipsili, aşezat în stânga sau ( 2 + 1 = 3 trepte ) cinci trepte ( 4+1=5 tre emne sprijinite . Oligonul sau petasti-ul poate să sprijine anumite semne şi atunci valoarea lor (o treaptă) nu se i deraţie (rămân mute) şi citim doar semnele(semnul) de deasupra. Orice semn sprijinit se cântă mai accentuat (ap ipsili sprijinit pe oligon sau petasti, ison sprijinit pe oligon fiind aşezat la dreapta(sau la mijloc), petasti, se cântă doar is sau au urcă patru trepte sărite (cvintă) accent. elafron sprijinit pe olig epistrof sprijinit pe oligon sau petasti petasti coboară două tr sau coboară o treapă accentuată. sau sărite. kentima a şezată la capătul sau sub capătul din dreapta oligonului urcă sau două trepte sărite, oligonul servind numai ca sprijin. petasti combinat cu oligon urcă două trepte sărite ( terţă ) ( 1 + 1 = 2 trepte )
) Semne " înlănţuite ". Oligonul şi cele două kentime nici nu se combină, nici nu se sprijină, ci sunt " înlănţuite (fiecare urcă 1 treaptă) - citim întâi (fiecare urcă 1 treaptă) oligonul şi apoi kentimele. Exemplu: întâi kentimele şi apoi
Ni' Zo Ke Di Ga
Vu Pa
Semne timporale exerciţiile de până acum, fiecare semn vocal (fără iporoi ) are durata de o bătaie (un timp), adică timpul cât cobo mâna. ajoritatea cântărilor cer ca durata unora din sunete să fie mai lungă sau mai scurtă decât o bătaie. asemenea cazuri ne servim de nişte semne care se aşează pe lângă cele vocale şi care se numesc semne timporal or este exclusiv ritmic, deci nu se referă la înălţime. in definiţie, un anumit semn timporal poate să mărească cu o bătaie sau mai multe durata unui semn, iar altul po ina ca mai multe semne vocalice să se cânte intr-o singură bătaie (un timp).
Clasma Clasma se aşează deasupra sau dedesuptul semnelor vocale şi face ca durata fiecărui sunet reprezentat prin aceste să fie prelungită cu încă o bătaie. În concluzie semnul sub(pe) care se aşează clasma va dura două bătăi(timpi). ple : ma ison epistrof oligon elafron tă pe : Exemple:
Click pentru a asculta/vizualizeaza exemplul printr-un filmulet video
ntuieşte Doamne poporul tău (fragment) glas I
spre deosebire de clasmă adaugă o bătaie simplă (uşoară) notei sub care se scrie. este un compus al lui apli, care adaugă două bătăi notei sub care se scrie.( Nota sub care se aşează durează 3 b este tot un compus al lui apli, care adaugă încă trei bătăi notei sub care se scrie. ( Nota sub care se aşează dur
rva ţie. Când clasma se găseşte scrisă sub petasti, efectul ei constă nu numai în a prelungi durata notei cu î ci de a produce şi o ondulaţie accentuată până la treapta imediat superioară în timpul primei bătăi iar în bătaie, intonaţia revine la nota de la care a plecat.
Digorgonul Digorgonul este un compus al gorgonului, care face să se cânte trei note într-o bătaie. Se aşează pe nota din mij i de trei note, asupra cărora lucrează. Digorgonul are efect aupra notei pe care se aşeză, una dinainte şi una după, e(semne) se cântă într - o bătaie. Exemple:
Trigorgonul
Trigorgonul este tot un compus al gorgonului, care face să se cânte patru note într-o bătaie. Se aşează pe nota pul celor patru note, asupra cărora are influenţă. Trigorgonul are efect asupra a patru semne: cel pe care se a şea ainte şi unul după, toate cele patru semne se cântă într-o bătaie . Exemplu:
Asculta/vizualizeaza exemplul
Gramatica muzicii psaltice - versiunea iulie 2011 Soft educational interactiv util studiului muzicii psaltice. Click aici pentru a downloada kitul de instalare.
Semne de alteraţie (accidenţi) În muzica bisericească psaltică bizantina avem două semne de alteraţie şi anume : l(
), care aşezat sub o notă face ca intonaţia să fie urcată cu un semiton, are corespondent în muzica liniară d
l( ), care aşezat deasupra unei note face ca intonaţia să fie coborâtă cu un semiton, are corespondent în muzic bemolul l şi ifesul au influenţă numai asupra notelor pe care se aşează, nu şi pe altele cu aceeaşi numiri care urmează. Exe
Glasurile bisericeşti uzica bisericească psaltică, prin glas sau eh nu înţelegem glasul sau vocea omenească, ci un anumit fel de cântare numită scară. Biserica ortodoxă de răsărit întrebuinţează în cultul ei opt glasuri rânduite a se cânta după anumite re Sf. Ioan Damaschin, încă din veacul al VIII-lea, dar a căror origine melodică datează cu mult timp înainte, avâ ăcinile în muzica vechilor popoare din Grecia şi Asia Mică, adică din părţile care au fost şi leagănul creştinismul odul sau glasul (ehul) presupune un ansamblu de formule şi structuri melodice cu o configuraţie artistică specific funcţionalitate distinctă de muzica occidentală. ecărui glas îi corespunde o scară modală ce reprezintă relaţiile structurale ale glasului prin dispunerea sunetelor componente în ordinea înălţimii. na bizantină, în numirea glasurilor bisericeşti s-au impus două terminologii: una greacă care denumeşte cu term i una slavă care denumeşte cu glasuri; astfel în variantă grecească nu putem spune decât ehul 1, 2, 3, 4 şi ehul 1 2 plagal, 3 plagal, 4 plagal, iar în terminologia slavonă putem spune glasul 1,2,3,4,5,6,7, 8. chi - ţinând seama de originea cântărilor - împărţeau glasurile bisericeşti în glasuri autentice sau primitive şi în p te sau lăturaşe). Autentice erau socotite glasurile I, II, III şi IV. Ţinând seama de locul lor de origine, ele luau arele denumiri: Glasul I - dorian Glasul II - lidian Glasul III - frigian Glasul IV - milesian sau mixolidian le erau socotite glasurile V, VI, VII şi VIII, derivate din cele patru autentice, de mai sus, primind următoarele den lasul V - hipodorian Glasul VI - hipolidian Glasul VII - hipofrigian Glasul VIII - hipomilesian sau hipomixolidi ainte de a începe cântarea unei bucăţi muzică psaltică, cântăreţul bisericesc obişnuieşte a stabili impresia(tonalit ui acelei bucăţi, printr-o formulă melodică compusă din câteva note caracteristice, care dau impresia glasului res formule sunt prezentate la studierea fiecărui glas în parte. Formulele melodice ( Formulele glasurilor ) pot fii î şi de cuvinte memotehnice (amintitoare), astfel: glas 1 = ananes, glas II = neanes, glas III = nana,glas IV = aghia sau leghetos, glas V = aneanes, glas VI = neheanes , glas VII = aanes , glas VIII = neaghie sau ne
Despre Tact
Pauzele
Cadenţe
Glasul al -VIII-
ă: Lecţiile interactive din acest site nu suplinesc şi nici nu în locuiesc manualele destinate studiului gramat muzicii psaltice. Ele sunt doar un material modern auxiliar la metodele clasice de învăţare.
zica psaltica bizantina - Gramatica muzicii psaltice - Lecţii interactive cu exem Notiuni teoretice - Exercitii interactive de muzica psaltica - Partituri psaltice
Vizitaţi site - urile :
www.psaltica.ro
www.muzicapsaltica.ro
www.analoghion.ro www.macarieieromonahul.ro/lectii.php
Carti utile in studiul muzicii psaltice: Teoria muzicii psaltice pentru Seminariile teologice si Scolile de cantareti
Autor : Ionascu, Stelian, pr. lect. dr. Editura : Sophia Gramatica muzicii psaltice
Pret : 24.00 RON
Distibutie: www.librariasophia.ro Pret : 34.00 RON
Autor : Lungu, Nicolae, prof.; Costea, Grigore, pr. prof.; Croitoru, Ion, prof. Editura : Sophia
Distibutie: www.librariasophia.ro
Multumiri pentru cântarile psaltice oferite: Corului Kinonia al Episcopia Severinului si Strehaiei şi Grupului Psaltic ”Sfantul Mare Mucenic Dimitrie” din Craiova.
