Teoria procesualexperiențială a emoțiilor Leslie Greenberg Tema 2
Exercițiul 1 Identif Ide ntifica icarea rea expe experien rienței perso personale nale cu difer diferite ite e emo moții
Emoțiile
În funcționarea normală, normală, emoțiile sunt resurse resurse esen esen țiale și adaptative care care ajută individul uman uman nu numai numai să să supravie supravie țuiască, dar și să se dezvolte dezvolte mai eficient efici ent și să ducă o via viață mai mai satisf satisfăcăt ăcătoare oare
!apacitateaa omulu !apacitate omuluii de a-și accesa accesa,, regla regla și utiliza utiliza propr propriile iile emo ții este cunoscut cuno scutăă sub denumirea denumirea de intelige inteligenn ță emo țional ionalăă "Greenber "Greenberg, g, 2##2$ 2##2$
%eoarece emo %eoarece emoțiile fac parte parte din via via ța interioar interioarăă extrem extrem de bogată bogată a omului, omului, iar omul este este constituit constituit din trasături trasături multiple și adesea contradictorii, contradictorii, &n mod obișnu nuit it aces acesta ta are te tendi ndinn ța de a trăi trăi emo ții mult multipl iplee și contr contradi adicto ctorii rii 'cestea rezultă rezultă &n principiu principiu din interacțiunea dintre trăsăturile de personal pers onalitat itatee ale ale indiv individulu iduluii și situa situațiile de via ță prin prin care trec trece e
(egl glar area ea emo emoțio iona nală lă
(elația dintre (ela dintre sine și lumea lumea &n care trăie ște individu individull uman uman este este una una dinamică, dinamică, de interdeterminare reciprocă, denumită de Leslie Greenberg dialectic constructivă )deea de bază bază este că această rela ție se află &ntr-un proces dinamic de modificare, &n care at*t individul c*t și mediul se sc+imbă &n permanen ță "Elliott all, 2##$
Tocmai datorită datorită acestei acestei complexită complexități, sistemul sistemul emoțional uman uman poate deveni deveni disfuncțional, iar acest lucru se poate produce &ntr-un număr mare de moduri moduri diferite difer ite )ncapaci )ncapacitatea tatea sau sau c+iar refuzu refuzull de a- și accesa accesa propriile propriile emo ții sau aspecte aspecte ale propriei propriei experien experiențe emoționale poate poate duce duce la deprivare deprivareaa individului individului de de informaații extrem inform extrem de valoroas valoroasee și cu mare valoare adapt adaptativă ativă
. altă dificultate dificultate frecventă apare apare atunci c*nd cel mai adaptativ adaptativ răspuns emo emo țional este ascuns &n spatele altor răspunsuri răspunsuri emo ționale, ca atunci c*nd frica se ascunde &n satele furiei În plus, persoanele persoanele care au probleme legate de reglarea emo țională pot fi cople copleșite de emo emo ții puternic puternicee și dureroas dureroasee sau, sau, din contră contră,, pot pot fi aneste anesteziate ziate și se pot pot dist distan anța de prop propriil riilee emo emo ții
!um se sc+imbă oamenii
Teoria proces-experiențială descrie de asemenea cum cum se sc+imbă oamenii, inclus inc lusiv iv cum &nv &nvaață să-și acce accese seze ze și săsă- și uti utiliz lizeze eze em emoo țiile pen pentru tru a se aut autoog+ida spre cele mai potri potrivite vite ac țiuni meni menite te a face face fa ță situa situa țiilor stre stresant santee și a-și reg regla emoții iile le
(elațiil (ela iile, e, inclu inclusiv siv rela relația terap terapeu eutic tică, ă, pot faci facilit litaa &nvă &nvă țare areaa emo țion ională ală,, &n primul r*nd prin furnizarea unui context de siguran siguran ță și suport suport 'cest context stimulea stim ulează ză clientul clientul să lucreze lucreze activ activ cu experien experien țele sale sale emo ționa ionale le contradictorii, fapt ce-l ce-l ajută ajută &n final să să dezvolte dezvolte noi noi experien experien țe și o mai bună acceptare de sine
%efiniția emoției
Emoția este este fundame fundamentală ntală &n construc construcția sinelui sinelui și este este un dete determinan rminantt c+eie c+eie al al auto-organiz auto-o rganizării ării La cel cel mai basic basic nivel nivel de func func ționar ionare, e, emo țiile reprezi reprezintă ntă o formă adapt adaptativă ativă de proce procesare sare a informa informațiilor și de preg pregătire ătire pent pentru ru ac țiune, ele av*nd rolul de a orienta omul &n mediul său și de a-i promova starea de bine Emoțiile au de asemenea rolul de a informa informa individul dacă o nevoie, valoare sau scop important poate fi atins sau, din contă, contă, poate fi alienat &ntr-o situa ție dată Emoțiile sunt toto totodată dată impli implicate cate &n stabi stabilirea lirea prior priorită ită ților și sunt tendi tendinn țe de a acționa &n urma urma evaluăr evaluării ii situa situației, lu*nd &n calcul calcul scop scopurile, urile, nevoi nevoile le și preocupările persoanei
Emoția este un fenomen fenomen cortical complet complet diferit de g*ndire 're 're propriile baze neuroc+imice și fiziologice fiziologice și reprezintă reprezintă un limbaj limbaj unic prin care care creierul creierul uman se exprimă /istemul limbic este implicat fundamental &n răspunsurile emo emo ționale 'cesta guvernează multe dintre procesele fiziologice ale organimului uman, influen influ enț*nd automat automat sănătatea sănătatea fizică fizică
Sche Sc heme mele le em emo oțio iona nale le
. altă idee fundam fundamenta entală lă &n teoria teoria proces-expe proces-experien rien țială asupra asupra emo țiilor este este aceeaa că, &n urma acee urma evoluției, cortexu cortexull emo ționa ionall a căpătat căpătat capacitat capacitatea ea de &nvățare complexă a răspunsurilor răspunsurilor emo ționale
'stfel, odată cu derul 'stfel, derularea area unei expe experien riențe de via ță, se se formeaz formeazăă re țele neurona neu ronale le care produc produc răspunsu răspunsuri ri emo țional ionalee similare similare la apari ția semnelor semnelor &nvățate legate legate de evemimente0 evemimente0 obiecte obiecte ce au produs anterior anterior o anumită emoție 'ce 'ceste ste amint amintiri iri ale expe experien riențelor emo emo țional ionalee trăite trăite se stru structur cturează ează &n scheme sch eme emoțion ionale ale
1e baza baza acestora acestora oamenii oamenii reac reac țione ionează ază automat automat la indicii indicii ale situa situa țiilor despree care despr care au &nvățat că sun suntt periculo periculoase, ase, iar acest acestee reac reac ții sunt sunt rapide rapide și nu implică g*ndirea /pre exemplu, persoana adultă care simte frică atunci c*nd aude vocea vocea tatălui tatălui său, autoritar autoritar și dominant pe toată perioada copilăriei copilăriei
/c+e /c +eme mele le em emooțio iona nale le
/c+emele emoționa /c+emele ionale le sunt sunt stru structur cturii organiza organizate te și rafinat rafinatee prin prin experie experienn ță, fiind ulteri ulterior or stocate stocate &n rețele mnezice mnezice ai mult, mult, procesarea procesarea emo emo ționa ională lă pe baza aces acestor tor sc+e sc+eme me este surs sursaa princ principală ipală de expe experien rien ță emo ționa ională lă și ținta interve inte rvennției și sc+imbă sc+imbării rii terape terapeutic uticee &n psi+ psi+oter oterapia apia expe experien rien țială cent centrată rată pe emoție propusă de Leslie Greenberg și (obe (obert rt Elliott /c+emele emo emoționale se formează formează &n urma unor evenimente evenimente cu cu o &ncărcătură emoțională puternică, cum ar ar fi trădarea sau abandonul, și care se traduc traduc &n reac re acții emo emoțion ionale ale put puter ernic nice e !u !u c*t c*t emo emo ția est estee mai mai intens intensă, ă, cu at* at*tt cre cre ște probabilitatea ca aceasta să să fie 3fixată3 &ntr-o sc+emă sc+emă emo țională %eci sc+ema sc+e ma emoțional ionalăă este formată formată de emo ții conectate conectate cu amintir amintirii ale sinelui sinelui &n situație %rept rezultat, rezultat, răspunsul răspunsul emo țional poate fi retrăit &n nenumărate nenumărate r*nduri și la mult timp timp după eveniment eveniment .rice amintire a evenimentu evenimentului lui dureros stimulează stimulează un răspuns răspuns emo țional asemănător asemănător
emo e mori riaa em emooțio iona nală lă
/c+imbarea structurii sc+emei emoț ionale memorate &n cadrul psi+oterapiei se realizează prin procesul de reconsolidare reconsolidare a memoriei "4adel "4adel 5o+bot 2##6, citați de Greenberg, 2#6#$ Teoriile clasice ale memoriei sugerează ideea că, imediat Teoriile ime diat după ce s-a produs &nvățarea, există o perioadă de timp &n care informația memorată este fragilă și labilă, iar după trecerea unui anumit timp amintirea respectivă devine p ermanentă 1e parcursul perioadei de consolidare se poate perturba formarea amintirii7 odată ce această fereastră &n timp s-a &nc+is, amintirea poate fi modificată sau in+ibată, dar nu poate fi eliminată . teorie teorie și mai recentă asupra memoriei sugerează sugerează că de fiecare dată c*nd o amintire este regăsită, sc+ema de bază a acesteia devine din nou labilă și fragilă, ea necesit*nd o nouă perioadă de consolidare, numită reconsolidare 'ceastă perioadă de reconsolidare permite o nouă șansă de perturbare perturbare a amintirii 1osibili 1os ibilitatea tatea perturb perturbării ării sau c+iar c+iar distrugeri distrugeriii unei sc+eme emoț ional ionalee &nvăț ate anterior prin blocarea blocarea reconsolidării are implicații clinice extrem de de importante
/+ema emoțională 8 defin iniiție
)deea de sc+emă nu are sensul de reprezentare mentală statică de natură lingvistică a unei unei emo emoții, ci ci de pla plan n de acțiun iune e dinami dinamic c, fiind vorba despre un proces
'cesta poate include și componente lingvistice, lingvistice , dar baza lui este formată din elemente preverbale9 preverbale 9 senzații corpor corporale, ale, imagin imaginii vizual vizualee și uneori c+iar și mirosu mirosuri ri
ai mult, mult, ele ele nu sunt sunt direct direct disponi disponibile bile spre spre con con știenti tientizare zare și pot fi fi accesate accesate doar doar indirect, indire ct, prin intermediul intermediul experien experien țelor care le-au produs produs
1entru a le activa trebuie să activăm mai &nt*i experien țele specifice "ex9 o amintire$, care trebuie să fie explorate sau exprimate &nainte de a reflecta asupra lor
'ceastăă secven 'ceast secvențiere a pa pa șilor de de interve intervenn ție este este cruci crucială ală &n psi+ psi+ote oterap rapia ia experien exper iențială centra centrată tă pe emoții9 activar activare, e, explor explorare are și exprim exprimare, are, reflec ție "Greenberg, 2##2$
.rgani .rg anizar zarea ea sc+e sc+emel melor or emo emoțion ionale ale
ai mult, sc+emele sc+emele emoționale sunt implicate implicate &n procese complexe complexe de autoorganizare, iar aceste structuri ce rezultă din sinteza dinamică a mai multor sc+eme sc+e me emoționa ionale le nu sunt sunt nici ele entit entităă ți statice statice sau perman permanent ente, e, ci se construiesc și se re-construi re-construiesc esc continuu, de la un moment la altul
Ele par a fi stabile doar datorită faptului că individul le reconstituie regulat, pornin por nindd de la acele aceleaași compon componen ente te de bază bază &n inte interac racțiun iunea ea cu situ situaa ția problematică
'cest proces complex și dinamic dinamic necesită o analiză atentă și individualizată din partea terapeutulu terapeutului, i, bazată pe capacitatea empatică a acestuia și pe măiestria cu care g+idează clientul clientul &n etapele activării, activării, explorării explorării și exprimări expr imăriii sc+emelor sc+emelor emoționa ionale le
3:ocile3 interioare
;iecare persoană persoană are mai multe sc+eme sc+eme emo ționale care pot fi activate activate separat sau simultan /tructurile de auto-organ auto-organizare izare ce rezultă din combinarea sc+emelor sc+emelor emo emo ționale se manifestă manifestă sub sub forma unor 3voci3 interioare "Elliott Greenberg, 6<<=$
'ceste 3voci3 'ceste 3voci3 au tendin tendința de a 3vorbi3 3vorbi3 fie separ separat, at, fie &n &n acela acela și timp, fie fie la unison fie &n contradictoriu Este vital vital ca terapeutul terapeutul să recunoască recunoască și să respecte această multiplicitate de auto-organizare a 3vocilor3, deoarece acestea sunt o sursă importantă de cre ștere și adaptare creativă "Elliott, 2##$
1rocesele componente ale unei sc+eme emoționale
1rocesele componente 1rocesele componente ale unei sc+eme emo emo ționale sunt prezentate prezentate de (obert (obert Elliott, acesta acesta făc*nd distinc distincție &ntre cinci cinci elemente de bază9
elemente eleme nte perceptual-si perceptual-situa tuaționa ionale, le,
elemente de expresie corporală,
elemente simbolic-con simbolic-conceptuale, ceptuale,
elemente motivațional-compo ional-comportamentale rtamentale și
procesele proce sele nucleare nucleare ale sc+emei emo emoționa ionale le
Elliott și Greenberg definesc procesele componente ale sc+eme sc+emeii emoționa ionale le astfel astfel "Elliott "Elliott all, all, 2##$9 2##$9
Elementele Eleme ntele perc perceptua eptual-si l-situa tuațional ionale e 8 reprezintă reprezintă mediul mediul de viață trecut și prezent prezent al persoanei, inclusiv
conștiința imed imediată iată asupr asupraa situației curen curente te și amin amintiril tirilee episo episodice dice
Elementele de expresie corporală 8 reprezint reprezintăă reacțiile corpo corporale rale ce &nso &nsoțesc emo emoțiile, aici intr*n intr*ndd at*t
senzațiile corpo corporale rale imediat imediatee "ex9 senza senzație de nod nod la nivelul nivelul intestin intestinelor elor &nso &nsoțită de senza senzație de impulsur impulsurii electrice la nivelul brațelor și picioarelor$ c*t și expresia emoției "ex9 expresie facială de teamă și r*s nervos$
Elementele simbolic-conce simbolic-conceptuale ptuale 8 sunt reprezentări verbale sau vizuale ale proceselor sc+emei
emoțional ionalee produse produse &n urma urma con conștient tientizări izăriii elementelo elementelorr perceptual perceptual-situ -situaaționa ionale le și de expresie expresie corp corporală orală 'cestea iau adesea adesea forma unor unor afirmații verbale "ex9 "ex9 3/imt că aș putea fi atacat atacat &n orice orice moment3$, moment3$, dar includ și metafore asociate asociate cu sc+ema corporală corporală "ex9 culoarea culoarea neagră, mirosul mirosul de fum de țigară$
Elementele motivațional-comportamen ional-comportamentale tale 8 sunt activate de procesele sc+emei emoționale și apar apar sub
forma unor dorin dorințe, nevoi nevoi sau intenții asociate asociate "ex9 de de a fi protej protejat at de atac$ atac$ sau sau tendin tendin țe spre ac ac țiune "acțiuni posibile7 ex9 a scăpa de frică &ncerc*nd să o ignore$
Procesele nucleare ale schemei schemei emo ționale 8 organizează toate toate componentele sc+emei emoționale &n
jurul unei emoții particulare "ex9 teama legată legată de pierdere$ 'cestea 'cestea pot fi recunoscute doar după după autoreflectarea asupra celorlalte patru elemente
1roc oces esar area ea em emooțio iona nală lă
1rocesarea emoțională optimă implică toate aceste elemente ale 1rocesarea ale sc+emei emoționale 'tunci 'tunci c*nd persoana persoana neglijează una sau mai multe dintre elemente, elemente, trăirea emoției nu este complet complet procesată /pre /pre exemplu, clientul clientul poate avea tendin ten dința să-și proce procesez sezee exper experien iența emo emo țion ională ală &ntr &ntr-o -o manie manieră ră inte intelec lectua tuală, lă, simbolic-co simbol ic-concep nceptuală, tuală, utiliz* utiliz*nd nd etic+ete etic+ete verbale verbale fără fără referin referin ță la situa ția perceptuală, expresia corporală sau elementele motiva țional-comportamentale Este mult mai dificil dificil să procesăm experien experien țe dureroase dacă una sau mai multe elemente eleme nte ale sc+emei sc+emei emoțional ionalee lipsesc lipsesc
'cesta este motivul pentru care &n abordarea abordarea psi+oterapeutică centrată pe emo emo ție clientul clie ntul este ajutat inițial să- și acce acceseze seze sc+em sc+emele ele emo țional ionalee &n mediul sigur și permisiv al procesului terapeutic 'ceste condi condi ții facilitează o procesare procesare mai completă a sc+emelor sc+emelor emo ționale, care la r*ndul său &i oferă clientului clientului mai multe informa infor mații și, dacă dacă este nece necesar sar,, &i permit permitee săsă- și restruc restructurez turezee sc+emel sc+emelee emoțional ionalee care nu mai sunt adaptative adaptative "Greenbe "Greenberg, rg, 2##2$
Forme rmele le de răs răspu puns ns emoțio iona nall
Teoria proce proces-ex s-experie periennțială a emoțiilor face disti distinc nc ție &ntre două cate categorii gorii și patruu forme diferite patr diferite de răspuns răspuns emo emo ționa ional9 l9
funcționa ionall "prim "primar-ad ar-adapta aptativ$ tiv$ și
disfunc disf uncționa ionall "maladap "maladaptati tativv, reacție secundar secundarăă și răspuns răspuns instrum instrumental ental$ $
Acestea stau la baza descrierii formelor formelor adaptative și non-adaptative non-adaptative ale emo țiilor, sugerând totodată și strategiile cele mai eficiente de accesare a emoțiilor și de sprijin al procesului de scimbare !n care se implică clientul !n timpul travaliului terapeutic
"ăspunsul emoțio ion nal funcțio ion nal
"primar-adaptativ$
'cest răspuns răspuns apare &n procesul de func func ționare normală normală a sc+emei sc+emei emoționa ionale, le, atun atunci ci c*nd c*nd pers persoana oana proce proceseaz seazăă rapid rapid o situ situaa ție comple complexă xă și reuușește să se re se pregă pregăte teasc ascăă pentr pentruu o reac ție efici eficien entă tă /pre /pre exe exempl mplu, u, dacă dacă cineva &ncearcă &ncearcă să ne atace copilul, copilul, răspunsul emo emo țional adaptativ este este furia, deoarece ne ajută să acționăm asertiv sau, sau, dacă este cazul, c+iar agresiv, agresiv, pentru pent ru a &ndepărta &ndepărta ameni ameninn țarea area %e asemenea asemenea,, teama este este o reac reac ție adaptativ adapt ativăă &n situ situaațiile de pericol pericol,, deoarece deoarece preg pregăte ăte ște perso persoana ana să ac ac țione ioneze ze cu scopul de a evita sau reduce pericolul, prin &ng+e &ng+e țarea și monitorizarea monitorizarea acestuia sau prin fugă
"ăsp "ă spun unssul em emo oțio ion nal di disf sfu uncțio iona nall "ăsp "ă spuns unsul ul emo emoțio iona nall disf disfun unc cțion ional al poate lua trei forme9
răspunsul maladaptativ,
emoția reac reactivă tivă secu secundar ndarăă și
răspunsul instrumental
Răsp Ră spuns unsul ul emo emoțio iona nall mala malada dapt ptat ativ iv
Răspunsul Răspu nsul emoțional maladap maladaptativ tativ repr reprezi ezint ntăă reac reacția direc directă tă la o situa situație
actuală care implică actuală implică răspuns răspunsuri uri &nvățate din experien experiențe trecute, trecute, adesea adesea traumatizante traumatizan te 'ceste 'ceste răspunsuri răspunsuri emo ționale nu mai ajută ajută persoana să facă facă față &n mod constru constructiv ctiv situa situației care le le provoacă, provoacă, ba mai mai mult interfe interfereaz reazăă cu funcționarea eficientă eficientă /pre exemplu, exemplu, o clientă clientă cu tulburare tulburare borderline este posibil să să fi &nvățat &n copilărie că că oferirea de &ngrijire poate fi urmată de abuz7 ea va va răspunde grijii grijii și empatiei celor celor din jur prin rejectarea rejectarea unui unui poten pot ențial abu abuz z
Emo Em oții iile le re react activ ive e se secun cunda dare re
Emoțiil iile e reactiv reactive e secunda secundare re rezult rezultăă din emoțiile adaptati adaptative ve primare, primare, pe
care &nsă &nsă le acoperă acoperă În aceste aceste situa situa ții persoana persoana ac ționea ionează ză &mpotriva &mpotriva propriei propriei emooții adap em adaptat tative ive pri primar maree ini ini țial iale, e, pe care care o &nloc &nlocuie uiește cu o em emoo ție secundară secu ndară 'ceas 'ceastă tă 3reac 3reacție la reacție3 acoper acoperăă sau sau transfor transformă mă emo emo ția originală origi nală și duce duce la acțiuni care nu sunt sunt &n total totalitat itatee portivit portivitee cu situ situaa ția curentă cure ntă /pre /pre exemplu exemplu,, client clientul ul &nt*ln &nt*lnee ște o situ situaa ție pericu periculoas loasăă și &ncepe &ncepe să simtăă frica simt frica "emo "emoție func funcționa ională$ lă$ poate poate să să consider consideree că frica nu este este o emo ție potrivită pentru un bărbat, fapt ce-l determină să devină furios pe pericol "reaccție focusa "rea focusată tă extern extern$$ sau furo fuross pe el el &nsu &nsu și pentru pentru că &i este frică "rea "reacc ție focusată pe sine$, c+iar dacă dacă atitudinea și comportamentul comportamentul său furios furios pot fi de natură să mărească pericolul
Emo Em oții iile le in inst stru rume ment ntal ale e
Emoțiil iile e instr instrume umenta ntale le apar atun atunci ci c*nd c*nd persoana persoana reacțione ionează ază la la situa situa ție
prezent*ndd o emoție ce are scopul prezent*n scopul de a-i contro controla la pe al ții 'cest 'cestee răspunsur răspunsurii pot apărea apărea fie con conștien tient, t, deliberat deliberat,, fie persoana persoana poate poate ac ac ționa autom automat, at, din obișnu nuin ință, fără fără a fi com comple plett con conștie tient ntăă de int inten en ția sa sa În În ambe ambele le caz cazuri uri,, emoția prezentat prezentatăă este independe independentă ntă de răspunsu răspunsull emo ționa ionall original original al persoanei /pre exemplu, exemplu, o persoană persoană agresivă poate să prezinte o emo ție de suprafață de tip furie cu scopul de a intimida sau domina domina o altă persoană persoană El &nsă nu trăie trăiește &n mod real real furia &n situa situa ția curentă, curentă, deoarece situa situa ția respectivă nu este de natură a-i ataca propria persoană sau familia
"egl "e glar area ea em emo oțio iona nală lă !n sit situa uații cu cure rent nte e de de str stres es
!el de-al de-al treilea treilea aspect c+eie c+eie al teoriei teoriei proces-ex proces-experie perienn țială a emo țiilor este este reglarea regl area emoționa ională lă
'ceasta poate fi9
adaptativă sau
disfun dis funccțio ional nală ă
Regl Re glar area ea em emo oțio ional nală ă adap adapta tativ tivă ă
Reglarea Reglar ea emoțional ională ă adaptat adaptativă ivă este abilitatea persoanei de a tolera, a fi
conștien tient, t, a pune &n cuvi cuvinte nte și a util utiliza iza adapt adaptativ ativ emo țiile pent pentru ru a- și regl reglaa starea de distres și pentru a- și promova nevoile și scopurile "Greenberg, 2##2$
%e-a lungul timpului, un număr mare de studii au arătat impactul important al expe experie rienă nățel elor or timp timpuri uriii de ata atașame ament nt asu asupra pra cap capaci acită tă ții oame oamenil nilor or de a- și reglaa emo regl emoțiile, precu precum m și asupra asupra funcționăr ionării ii lor lor neuro neurofiziol fiziologic ogice e >n >n alt alt aspect important important al reglării reglării emoționale adaptative adaptative implică capacitatea capacitatea de control al propriei propriei anxietă anxietăți și de ajustare a niveului niveului general de activare activare emoționa ională lă "Elliott "Elliott all, all, 2##$ 2##$
4ivel 4iv el opt optim im de act activa ivare re emoțion ională ală
1entru fiecare sarcină sau situație particulară există un nivel optim de activare emooțio em iona nală lă
/ă luăm ca exemplu exemplu o situa situație obișnuită de stres stres cotidian9 cotidian9 vorbit vorbitul ul &n public public 'stfel, dacă ne pregătim să ținem un discurs &n public, un nivel moderat de activare activ are emo emoțională va da preze prezentării ntării energi energiee și va atrage audiența În În sc+imb, sc+imb, dacă activarea este prea redusă persoana riscă să facă o prezentare plictisitoare, monotonă, care să nu st*rnească interesul publicului 1e de altă parte, dacă dacă nivelul activării activării emoționale este prea prea ridicat, persoana persoana poate să piardă firul prezentării, să treacă de la o idee la alta prea rapid și să nu poată fi urmărit urmărit de audien audiență, sau poate c+iar c+iar să se bloc+eze bloc+eze datorită datorită emoțiilor iilor
%e aceea, reglare reglarea a emoțional ională ă eficientă eficientă implică abilita abilitatea tea noastră noastră de a accesa, ampli amplifica, fica, toler tolera a și reduce reduce nivelul nivelul activ activării ării noast noastre re emoțional ionale, e, cu scopul sco pul adap adaptăr tării ii efici eficient ente e la cerin cerințele situa situației
!apacitatea noastră de a ne regla adap ad apta tati tivv em emooții iile le
!apacitatea noastră de de a ne regla adaptativ emo țiile vine &n mare parte din experi exp erien ențele tim timpur purii ii de de ata ata șame ament nt cu cu părin părin ți reson resonsab sabili ili
'stfel, c*nd copil 'stfel, copilul ul este agitat și emo ționa ionat, t, părin ții pot utili utiliza za modal modalită ită ți eficiente pentru pentru a-l ajuta să se calmeze9 calmeze9 &ncurajarea, suportul emo țional, sc+imbarea sc+im barea direc direcției de focusa focusare re a atenției spre spre ceva mai atracti atractivv sau sprijin sprijinul ul &n a exprima &n cuvinte ce anume &l deranjează deranjează sau &nfurie
1ărinții resp 1ărin respons onsabi abili li &și ajută ajută cop copilu ilull săsă- și acces acceseze eze emo țiil iilee juc*n juc*ndu du-se -se cu el, el, spun*ndu spun *ndu-i -i sau citinducitindu-ii pove ști cu &ncărcătură &ncărcătură emo țional ionalăă pozitivă, pozitivă, furniz*n furniz*ndd exemple exemp le auten autentice tice de expri exprimare mare emo țional ionalăă și de ac țiuni baza bazate te pe emo ții %acăă părin %ac părinții sun suntt 3antr 3antreno enori ri emo emoțion ionali ali33 buni, buni, ei vor vor recu recunoa noa ște emo emo țiil iilee copilului lor lor,, le vor valida și vor empatiza cu el, ajut*ndu-l ajut*ndu-l să &nve țe moduri eficiente de exprimare exprimare socială a emo țiilor cu finalitatea atingerii atingerii scopurilor scopurilor "Greenberg, 2##2$
"egl "e glar area ea em emo oțio ion nal ală ă dis isfu func ncțio iona nallă
"egl "e glar area ea emo emoțion ional ală ă disfu disfunc ncțio iona nală lă se produce atunci c*nd persoana experien expe riențiază stări stări afective afective negativ negativee acute sau sau cronice cronice rela ționa ionate te cu dereglări &n sistemele sistemele sale emo emo ționale 't*t depresia c*t și anxietatea anxietatea sunt, de cele mai multe multe ori, &ncercări ale clientului clientului de a regla stări stări emo ționale negativ neg ative e )ncapacit )ncapacitatea atea de aa- și regla propriil propriilee emo ții este o formă formă genera generală lă de disfunc disfuncție, iar iar dificultă dificultățile de regl reglare are emo emo țional ionalăă includ includ at*t at*t proble probleme me de activare acti vare emoționa ională lă prea prea redus redusă, ă, c*t c*t și de acti activare vare emo țional ionalăă prea prea ridicat ridicată ă
%acă individul este mult prea activat de sarcina pe care &ncearcă să o &ndeplinească, acesta va deveni dezorganizat dezorganizat sau 3paralizat3 3paralizat3 și nu va reu reu și să-și &ndeplinească &ndeplinească ceea ce și-a propus propus %acă %acă &n sc+imb este subactivat, el va va fi ineficient și &ncet și nu va putea atinge performan ța sa maximă 'cest clientt va fi incapab clien incapabil il să-și acceseze acceseze sc+em sc+emele ele emo emo ționa ionale le de care care are nevoie nevoie pentru pent ru a-și g+ida acțiunil iunile, e, iar compo comportam rtament entul ul său va fi lipsit de direc ție și scop
'ccesa 'cc esarea rea mal malada adapta ptativ tivăă a emo emoțiil iilor or
'ccesarea maladaptativă a emoțiilor apare atunci atunci c*nd persoana persoana este cople cop leșită de de emoții negat negative ive,, stres stresant ante, e, sau sau nu mai mai poate poate ie și dintr-o dintr-o sta stare re emoționa ională lă &n care care a intra intrat t
/upra-activarea emo /upra-activarea emoțională duce la stres, stres, dezorganizare și incapacitate incapacitate de a acționa iona În plus plus,, indiv individul idul trăi trăieește adese adeseaa emo țiile pute puternice rnice ca peric periculoa uloase se și traumatice,, fapt ce poate duce la &ncercarea acestuia de a evita total traumatice emoțiile (ezu (ezultat ltatul ul ulterior ulterior poate poate fi evitarea evitarea emo ționa ională, lă, care este este una dintre formele cele mai importante de dificultate post-traumatică post-traumatică ai mult, oamenii oame nii răm*n răm*n adesea adesea blocați &ntr-o stare stare emo emo țional ionalăă negativă negativă de durată durată "emoție prima primară ră malada maladaptat ptativă$ ivă$ și, deoar deoarece ece acea aceasta sta nu-l ajut ajutăă să să ini ini țieze strategii eficiente de coping, coping, devin devin dezorganizați și nu nu se se pot degaja de sc+ema sc+e ma emoțional ionalăă neproce neprocesată sată și nesimbo nesimbolizat lizatăă care care le domină domină expe experien rien ța
/upr /u praa-ac activ tivar area ea emo emoțion ional alăă
/upra-activare /upra-act ivareaa emo emoționa ională lă duce adese adeseaa la la apari apari ția proble problemei mei opus opuse, e, și anume &ncercarea &ncercarea maladaptativă maladaptativă de a trăi emo ția respectivă respectivă Încercarea de a suprima sau evita emo țiile &n &ntregime &ntregime sau de a reduce foarte mult mult nivelul de activare emo emo țională poate duce la dereglare dereglare emoționa ională lă sub sub forma forma efec efectulu tuluii de recu recull emo emo ționa ional, l, sau sau la cre ștere tereaa foarte foarte mare &n intensitate a emo țiilor iilor ai mult, controlul controlul excesiv al emo emo țiilor poate face oamenii oamenii să se comporte impulsiv atunci c*nd scapă de autocontrolul excesiv, fapt ce se manifestă prin comportamente excesive
(elația cu stil iluul de atașament
1atternurile 1atternu rile &nvă &nvățate de de reglare reglare emo emo țională sunt str*ns rela ționate cu stilul stilul de de atașament al al persoanei persoanei !ombin !ombinate ate cu tempera temperamentu mentull &născut, &născut, experien experien țele timpurii timpu rii ale copilului copilului cu părin părinții din perioadele perioadele de de distres distres emo țional sunt sunt critice &n construirea const ruirea patte patternului rnului de atașament al acestuia, acestuia, patte pattern rn pe care &l va păstra păstra și &n viaața adul vi adultă tă
%acă copilu copilull are un tempera temperament ment slab, este sensib sensibil il și u șor de de rănit, rănit, iar iar părin părin ții l-au l-au suprastimulat și nu l-au controlat foarte mult, atunci acesta va dezvolta un pattern de atașame ament nt anxio anxioss și tendi tendinn ța de a se sup suprara-act activa iva emo emo țion ional al În sc+i sc+imb, mb, dac dacăă copilul nu este foarte sensibil, iar părin părin ții lui l-au substimulat și l-au controlat excesiv,, acesta va dezvolta excesiv dezvolta un stil de ata șament caracterizat prin desconsiderare, va fi distan distantt și sub-a sub-activat ctivat emoțional
%e asemenea, stilul de ata șament timpuriu caracterizat prin neglijare sau abuz va fi internalizat ca auto-abuziv și auto-neglijant, duc*nd la &ncercări ulterioare disfunc disf uncționale de reglare reglare emoțională "Elli "Elliott, ott, 2##$
