SUBIECTE EXAMEN SIG 1. Defi Defini niția sis sisttemul emului ui
Un concept cu un inalt grad de generalitate, aplicabil tuturor fenomenelor observabile este acela de sistem. Astfel sistemul poate fi definit ca un ansamblu de elemente interconectate care actioneaza impreuna in scopul realizarii unui obiectiv. Stiinta care studiaza si defineste proprietatile generale ale sistemelor si legile care guverneaza funcionarea acestora s.n. teoria sistemelor. 2. Defi Defini niția sis siste temu mulu luii info inforrmaționa ional. l.
In contextul teoriei generale a sistemelor, un sistem informational se constituie din fondul de informatii, tehnici de culegere si transmitere, proceduri de prelucrare a datelor destinate asigurarii unei functionari eficiente a sistemului din care face parte. Sistemul informational prelucreaza un sistem de informatii ce se constituie ca intrari pentru a furniza subsistemului decizional rezultate ce se constituie ca iesiri. 3. Defi Defini niția sis siste temu mulu luii info inform rmat atic ic..
Sistemul informatic e un subsistem al sistemului informational definit ca un ansamblu de persoane, echipamente de prelucrare a datelor, norme si metode avand ca scop prelucrarea si afisarea datelor si informatiilor . Elementel Elementelee !rinci! !rinci!ale ale ale ale sistemu sistemului lui infor informatic matic..
Un sistem informatic este format din mai multe elemente principale: a. "ersoane: se pot distinge mai multe categorii de personal implicat in existenta unui sistem informatic:
Util Utiliz izat ato ori: ri: asig asigu ura fu functi nction onar area ea si si expl explo oatar ataree sist sistem emul ulu ui Anal Analist isti: i: rol rolul ul acest acestor oraa cons consta ta in in ana anali liza za sis sistem temul ului ui si si proi proiect ectar area ea mod modif ifica icaril rilor or care care trebu trebuie ie efectuate pentru cresterea eficientei acestuia. Prog Progra rama mato tori: ri: oric oricee siste sistem m inf infor orma matic tic presu presupu pune ne prel preluc ucrar rarea ea aut autom omata ata a date datelo lor, r, reali realizat zataa cu autorul unui program sau a unor pachete de programe. !esp !espon onsa sabi bili li "ma "mana nage geri ri de de siste sistem# m#:: sunt sunt per perso soan anee care care org organ aniz izea eaza, za, coor coordo done neaz azaa si cond conduc uc activitatea unui sistem. #. Ec$i!a $i!ame ment ntee: principalul echipament, indispensabil in structura unui sistem informatic, este calculatorul electronic prin intermediul caruia se realizeaza prelucrarea automata a datelor. Pe langa acestea trebuie sa existe o serie de echipamente "dispositive periferice# necesare pentru:
-
$ule $ulege gere reaa si si int intro rodu duce cere reaa dat datel elor or "tas "tasta tatu tura ra,, dig digit itiz izor or,,scan scanne ner# r# Stoc Stocar area ea date datelo lorr "dis "discu curi ri magn magnet etic ice, e, disc discur urii oti otice ce,b ,ben enzi zi magn magnet etic ice# e# %izual zualiz izar area ea dat datel elor or si si info inform rmat atii iilo lorr "mon "monit itor or,, imp impri rima mant nta, a, plo plott tter er##
c. Colec lectii %e %e %a %ate: prin definitie un sistem informatic prelucreaza date care sunt pastrate, stocate in colectii accesibile calcuratorului" baza de date# organizate dupa criteria specific. %. "ro&rame: realizeaza prelucrarea automata a datelor in conformitate cu algoritmi specifici domeniului in care este utilizat sistemul. e. "roc "roce% e%ur urii si met meto% o%ee: acestea sunt date in manual de utilizare si norme in care sunt explicitate diferitele operatii necesare pt.exploatarea si intretinerea sistemului.
'.
Sistem informatic &eo&rafic (%ef) structur*) %ef. %atelor s!ațiale) com!onentele %atelor s!ațiale+
Un SI& este un ansamblu de persoane , echipamente "hard'are#, programe "soft'are#, algoritmi si proceduri "metode# care asigura prelucrarea, gestiunea, manipularea, analiza, modelarea, si vizualizarea datelor spatiale in scopul rezolvarii unor probleme complexe de planificare si gestiune a teritoriului. Astfel, ceea ce deosebeste un SI& de alte sisteme informatice este specificul datelor pe care le prelucreaza, adica datele spatiale. Prin %ate s!atiale "data geografice, date georeferite# se inteleg acele date "forme, dimensiuni, denumiri# care apartin unor entitati geografice, adica unor elemente material sau fenomene, nturale sau create de om, existente in spatial terestru si care pot fi reprezentate pe harta. (arta este deci modalitatea practica de stocare a datelor geografice si de vizualizare "re prezentare# a lor. )ata geografica are com!onente, -.
Pozitia: exprimata prin coordonate Atributele: exprimate prin diferite valori care caracterizeaza si individualizeaza entitatea !elatiile spatiale: exprimate prin vecinatati *impul: exprimat prin data la care a fost constatata existent respectivei entitati. uncțiile $*rții clasice
(arta clasica"analogica# indeplineste simultan + functii pincipale: -
-
su!ort %e informatii : este utilizata ca o metoda pt inregistrarea datelor geografice. !ealizarea acestei functii implica adoptarea unor masuri specialeimpotriva alterarii informatiilor cum ar fi suport nedeformabil, acuratetea deformarii desenului,procenuri riguroase de manipulare si depozitare. )easemenea aceasta funcie presupune culegerea si raportarea unei cantitati cat mai mari de date care sa fie utile unui nr. $at mai mare de utilizatori. mo%alitate %e /i0uali0are, harta este principal metoda de reprezentare a informatiei geografice. Pentru aceasta este necesar sa fie cat mai expresiva , sa contina toate datele utile sis a nu fie incarcate cu informatii inutile, suplimentare. )easemenea harta trebuie sa se prezinte sub o forma usor de manipulate si consultat.
. Ba0a %e %ate (%efini ția ei și a elementelor com!onente+
Prelucrarea datelor indiferent ca se realizeaza in cadrul unui sistem informatic sau al unui sistem informational, presupune organizarea acestora in colectii structurate dupa reguli si metode specifice. In cadrul unei colectii sau structuri, datele sunt organizate pe mai multe nivele. a nivelul inferior, datele sunt dispuse in cam!uri "fiel%# ce reprezinta o data elementara care numai poate fi segmentata in mai multe componente. Un camp se caracterizeaza prin denumire si valoare."de ex: $*A cu %AA!A sa#. a nivelul imediat superior se afla inre&istrarea "recor% #, care constituie dintr-o grupare de campuri reprezentand datele caracteristice unei singure entitati "de ex: campurile )/U0I! PU/$* , $!) 1, $!) 2, !)I/ PU/$* si $*A #. Un fisier "file# este format dintr-o multime de inregistrari corelate" de ex. I/%/*A! ) $!)/A*#. #a0a %e %ate "%ata #ase# este formata dintr-un set de fisiere corelate , astfel organizate incat sa minimizeze redundanta si sa permita accesul la date unuia sau mai multor programe.
3azele de date pot fi stocate pe diferite suporturi si in diferite moduri "de ex: registrele contabile, fisiere din biblioteci, atlase geografice, arhivele#. . Meto%e %e re!re0entare ale informației &rafice !e calculator (inclusi/ %esenul) %etalierea %atelor atri#uti/e+.
0etoda vectoriala In cadrul acestei metode, continutul hartii este descompus in structuri geometrice fundamentale, adica puncte, linii si poligoane. lementul de baza este reprezentat de punct definit de coordonatele sale intrun sistem de referinta oarecare. inia este definita printr-o succesiune de puncte. Poligonul este definit prin succesiunea de linii care il margineste. !ezulta ca, in metoda vectoriala, continutul grafic al hartii digitale este reprezentat printr-o multime de perechi de coordonate, definind puncte, grupate in submultimi ordonate care stabilesc modalitatea de unire a punctelor respective. 0etoda raster In cadrul acestei metode un teritoriu este descompus in mai multe celule formand un caroia retangular de o anumita dimensiune. 4iecare patrat astefel obtinut, este caracterizat printr-o valoare, de regula numerica, prin care se exprima o anumita caracteristica a teritoriului reprezentat. Se observa ca acuratetea reprezentarii depinde de densitatea caroiaului. Aceasta caracteristica se numeste rezolutie si se exprima de regula in unitati de lungime "metri#. In cazul reprezentarii raster, rezulta un fisier in care fiecare inregistrare contine valorile celulelor din caroiaul rezultat in urma descompunerii teritoriului respectiv. %aloarea fiecarei celule poate reprezenta fie un cod al categoriei de folosinta fie chiar valoarea unei caracteristeci numerice. 0odelul raster este adecvat pentru reproducerea fenomenelor care acopera relativ uniform o anumita suprafata. Indiferent de modelul utilizat reaster sau vector datele geografic definitorii pentru un anumit teritoriu sunt organizate in mai multe straturi. )ate atributive Acestea sunt valori care exprima caracteristicile cantitative si calitative ale unei entitati. In cazul hartilor digitale bazate pe formatul vectorial, valorile atributelor sunt stocate in fisiere distincte numite fisiere de date atributive. Spre deosebire de fisierele grafice care au o aplicare relativ restransa, fisierele de date textuale se intalnesc in foarte multe domenii si au inceput a fi utilizate practic odata cu primele aplicatii ale calculatorului eletronic. Aceasta situatie a determinat o preocupare particulara pentru studierea utilizarii datelor atributive. Astfel au aparut si sau raspandit mai multe sisteme de gestiune a bazei de date, in esenta programe sau pachete de programe avand ca scop crearea, actualizarea si exploatarea bazelor de date atributive. Aceste sisteme se aleg in functie d modul in care analizeaza datele: - datele se analizeaza separat-izolat S&3)-uri clasice - datele se analizeaza pe baza legaturilor5relatiilor dintre S&3) relationale "fax, acces, excel etc#
.
"ro&ram SIG
Un SI& presupune existenta a cel putin unei harti digitale care sa contina datele care le prelucreaza.)e asemenea, un SI& trebuie sa contina functii pentru gestiunea si exploatarea hartilor digitale adica functi care sa permita crearea, actualizarea si folosirea bazelor de date spatiale Un aseamenea program include mai multe functii: • • • •
Introducere date &estiunea bazei de date Analiza xtragerea de rapoarte )in punct de vedere practic,programul SI& prezinta o dubla importanta: -
In primul rand,orice harta digitala nu poate fi utilizata si exploatata decat in cadrul unui program SI&. In al doilea rand, pentru a putea crea o harta digitala va fi necesar sa se utilizeze un program SI& a carui alegere va trebui facuta cu toata atentia urmarind sa se obtina maximum de eficienta.
14. Mo%alit*ți %e ac$i0iție a %atelor !entru SIG AICI DETA5IE6I 5A IECA7E
Achizitionarea datelor este procesul de convertire a datelor din forma in care exista intr-una care poate fi utilizate de un SI&. )atele geometrice si cele atributive se obtin prin metode diferite. $ulegerea datelor depinde de urmatorii factori: $aracterul obiectivului • Structura sistemului informatic "vectorial, raster sau mixt# • Sursele de date care stau la dispozitie • )omeniul de folosinta • )ensitatea datelor • )upa caracterul datelor, metodele de culegere pot fi: a# $ulegerea datelor spatiale b# $ulegerea datelor atributive
Cule&erea %atelor s!atiale se !oate reali0a : a. Cu statia totala Procedeele geodezice sunt cele mai vechi, cele mai raspandite si cele mai precise metode de culegere a datelor spatiale. $u aceste metode se determina coordonatele punctelor, fapt ce ustifica utilizarea acestor metode la mai ales la crearea sistemelor informatice cu baze vectoriale. $onditia elementara a folosirii acestei metode este existenta unui sistem de referinta si a unei retele geodezice de baza. a crearea sistemelor locale, unde nu exista o astfel de retea, primul pas consta in crearea reteli de spriin. #. "rin meto%e foto&rametrice
4otogrammetria este potrivit6 pentru efectuarea urm6toarelor func7ii:
at8t 9n sisteme locale c8t i 9n sisteme regionale: crearea i actualizarea sistemelor informatice cu caracter vectorial; crearea i actualizarea sistemelor informatice de tip raster; ob7inerea imaginilor ortofoto; crearea modelelor digitale de 9n6l7ime "ale cotelor#; determinarea pozi7iei punctelor; Avantaje:
9n cazul 9n care avem nevoie de o cantitate mai voluminoas6 de date, fotogrammetria este de departe cea mai rapid6 solu7ie; cheltuielile pe unitate de suprafa76 sunt mici; d6 posibilitatea cre6rii unor modele bazate pe date vectoriale; satisface toate cererile de precizie;
Dezavantaje:
efectuarea lucr6rilor poate fi influen7at6 at8t de condi7iile atmosferice c8t i de anotimpul< /u este indicat6 fotografierea 9n timpul verii, c8nd vegeta7ia este bogat6. hard'are-ul i soft'are-ul necesar la lucr6ri au pre7 foarte ridicat; este nevoie de personal foarte bine preg6tit; 9n general sunt necesare i m6sur6tori geodezice terestre pentru a le completa lipsurile;
0odul de prelucrare al fotogrammelor se decide dupa caracterul datelor care trebuiesc obtinute. Astfel distingem urmatoarele metode:
metoda analogica = utilizand stereometrografele metoda analitica = utilizand stecometrul metoda digitala = utilizand statiile digitale fotogrammetrice
4otogrammetria este metoda potrivit6 pentru determinarea cu mare precizie 8i mare credibilitate a coordonatelor punctelor. Problema se poate rezolva at8t cu autorul imaginilor analogice, c8t i cu autorul imaginilor digitale. In concluzie se poate constata, c6 fotogrammetria este o modalitate de culegere de date multilateral utilizabil, care datorit6 caracterului asigur6 cerin7ele sistemelor informatice. c. G"S
$ele mai cunoscute sisteme din aceast6 categorie sunt: sistemul american, /A%S*A! &lobal Positioning S>stem "&PS#, sistemul rus &/ASS i 9nc6 un sistem american, utiliziat numai pentru probleme speciale, sistemul *!A/* - )oppler.
!eceptorul &PS determin6 pozi7ia sa pe baza semnalelor radio primite de la mai mul7i sateli7i. !eceptorul &PS calculeaz6 distan7a fa76 de fiecare satelit pe baza timpului f6cut de semnalul radio i a vitezei luminii "viteza semnalului#, apoi folosete aceste distan7e pentru a-i calcula pozi7ia de pe P6m8nt. $a rezultate ale m6sur6torilor, prelucr6rilor i compens6rilor observa7iilor &PS 9ntr-o re7ea rezult6:
coordonate elipsoidale "3, , h# compensate 9n sistemul ?&S @, precum i matricea cofactorilor corespunz6toare Bxx; coordonate carteziene "1, 2, C# compensate 9n sistemul ?&S @, precum i matricea cofactorilor corespunz6toare Bxx; componentele compensate ale bazelor &PS, 9n sistem geocentric i topocentric; corec7iile componentelor bazelor; erorile medii ale coordonatelor punctelor. Avantaje
Utilizarea tehnologiei &PS prezint6 unele avantae cum ar fi:
precizii aproape constante, indiferent de dep6rtarea dintre puncte; nu trebuie s6 existe vizibilitate 9ntre puncte; datele pot fi prelucrate i pe un microcalculator; costuri reduse
!ezultatele ob7inute prin tehnologia &PS sunt influen7ate de anumite elemente printre care pot fi enumerate;
&eometria re7elei &eometria sateli7ilor. !eceptoarele utilizate $onsidera7ii privind timpul 0odul de observare 0odul de procesare rganizarea lucr6rilor
%. "rin tele%etectie
Principalele avantae ale teledetec7iei satelitare pentru sistemele informatice geografice sunt legate 9ndeosebi de lucrul 9n Dtimp realE sau aproape de caracteristicile Dtimp realE pentru urm6rirea fenomenelor dinamice cum ar fi: evolu7ia culturilor, evolu7ia factorilor de mediu, controlul calamit67ilor naturale i al dezastrelor, managementul sistemelor de iriga7ii etc. chipamentul caracteristic pentru teledetec7ia satelitar6 este un radiometru imager de baleia "scanning radiometer# care preleveaz6 imagini numerice 9n sistem raster sau pixel detect8nd caracteristicile terenului i fenomenele care se petrec la suprafa7a acestuia prin reflexia undelor electromagnetice. $ele mai mari colec7ii de date geografice sunt imagini luate din satelit "imagini satelitare#. Acestea sunt imagini raster care pot fi scanate i apoi transformate 9n imagini vectoriale, folosind programe speciale de conversie. Analiza i manipularea datelor provenite de la sateli7i, prin integrarea 9n sisteme informa7ionale spa7iale, ofer6 largi posibilit67i de exploatare a tuturor ipotezelor de lucru 9nainte de luarea unor decizii. e. Meto%e %e scanare cu laser
f.
Di&iti0area !lanurilor si $artilor %e9a e:istente
ste o metod6 uzual6 de achizi7ie a datelor folosind o hart6 existent6 "harta analogic6#. Digitizarea este procesul de convertire a obiectelor geografice ale unei h6r7i analogice 9ntr-un singur ir de coordonate carteziene " x,y) stocate 9ntr-un format digital.
$oordonatele ob7inute 9n procesul de digitizare trebuiesc aduse printr-o transformare linear6 9n sistem geodezic, aceasta pentru a permite o racordare cu datele culese pe alte c6i. xist6 dou6 modalit67i diferite de digitizare: F digitizarea spaghetti "o linie lung6# -presupune ignorarea intersec7iilor i digitizarea conturului ca o linie
lung6; F digitizarea discretă "c8teva linii mai mici# - presupune crearea unei serii de linii conectate prin digitizarea fiec6rei intersec7ii; $ulegerea datelor prin digitizare are costul cel mai ridicat dintre principalele opera7iuni de realizare a unui sistem informatic geografic i reprezint6 aproximativ GH din costul sistemului "0a>o, JKKL#. $ulegerea datelor cartografice digitale se face cel mai simplu folosind ca surs6 h6r7ile tip6rite sau originalele de editare ale acestor h6r7i, cu elemente separate pe culori. 4orma cea mai uzual6 a datelor cartografice digitale memorate 9ntr-o baz6 de date sau 9ntr-un sistem informatic geografic este forma vectorial6. )in acest motiv, digitizarea h6r7ii care are drept rezultat date vectoriale se numete digitizare vectorială. Principalele metode de digitizare utilizate 9n prezent i 9n perspectiv6 sunt: F F F F
digitizarea vectorial6 manual6; digitizarea vectorial6 interactiv6 "asistat6 de calculator#digitizarea raster-vectorial6 "!-%# manual6; digitizarea raster-vectorial6 "!-%# semiautomat6 "asistat6 de calculator# digitizarea raster-vectorial6 "!-%# automat6 "far6 interven7ia operatorului# - este o metod6 de viitor. &. Scanare
Achizi7ionarea prin scanare se bazeaz6 pe principiul baleiaului electronic. Un fascicol luminos foarte fin, de ordinul c8torva zecimi de microni, baleiaz6 "scaneaz6# documentul linie cu linie. Un captator foto sensibil capteaz6 semnalul reflectat care apoi este interceptat electronic i numerizat de c6tre un convertizor Manalogico- digitalN. Acest tip de scanare este cel mai precis din c8te se cunosc. Scanarea realizeaz6 o imagine numeric6 a documentului. )atele brute sunt de tip MbitmapN, unde fiecare punct al planului "h6r7ii# se caracterizeaz6 printr-o informa7ie binar6 H sau J "cu J fiind nota7i pixelii 9nt8lni7i pe traseu#. )ispozitivul nu recunoaste nici linia, nici punctul si nici poligonul. Aparatul care realizeaz6 digitizarea automat6 a documentelor cartografice este de fapt un echipament periferic a unui computer, av8nd drept scop transformarea datelor analogice de pe o hart6, plan, fotogram6, 9n forma digital6 "numeric6# raster. $. Manual !rin intro%ucerea coor%onatelor Cule&erea %atelor %atelor atri#uti/e
Pentru fiecare metod6 de culegere a datelor spa7iale exist6 un specific referitor la datele descriptive "atribute#, dar 9n general, ob7inerea acestor date este comun6. 0etoda cea mai des folosit6 se bazeaz6 pe ideea c6 aceste date s6 fie culese independent. Atributele sunt reprezentate ca simboluri grafice.
In acest mod, obiectele geografice pot fi afiate simultan cu datele descriptive asociate. Atributele asociate cu obiectele h6r7ii sunt memorate 9n baze de date clasice "tabelare# con7in8nd r8nduri "9nregistr6ri# i coloane "c8mpuri#. Aceste baze de date sunt referite uzual ca tabele de atribute ale obiectelor. 4iecare strat are o tabel6 de atribute i fiec6rui obiect 9i corespunde o 9nregistrare din tabela de atribute. 11. "osi#ilit*ți %e o#ținere a !ro&ramelor SIG a. Sistem creat %e catre utili0ator
-
Independenta totala de furnizor )urata mare de elaborare $ost initial foarte scazut $ost total relative ridicat datorita duratei mari de elaborare /esiguranta privind rezultatul final si risc ridicat de nereusita Adaptat complet cerintelor utilizatorului /ecesita cunostinte tethnice si stiintifice foarte ridicate Utilizeaza la maximum resursele existente.
#. "rocurarea unui soft incom!let
-
)ependenta scazuta fata de furnizor )urata relative lunga de elaborare si implementare $ost initial relative scazut !isc moderat de nereusita $ost total moderat Adaptat complet la cerintele utilizatorului /ecesita cunostinte tehnice si stiintifice ridicate Utilizeaza in mare masura resursele existente.
c. "rocurarea unui !ac$et com!let
-
*imp scurt de implementare )ependent ridicata fata de furnizor $osturi suplimentare relativ scazute $ertitudine privind performantele si risc scazut de nereusita !elative neadaptat la cerintele utilizatorului /u necesita cunostinte deosebite din partea utilizatorului $ost initial relativ ridicat Utilizarea moderata a resurdelor existente
%. Ac$i0itionarea unui soft si $ar% com!let
-
$ost initial ridicat )ependenta mare de furnizor $osturi suplimentare scazute !isc minim de nereusita Adaptare ridicata la cerintele utilizatorului Utilizatorul trebuie sa posede numai cunostinte medii de specialitate !esurse umane existente.
Inventarierea "nu foarte detaliat6# a func7iilor pe care trebuie s6 le poat6 realiza un SI& pune 9n eviden76 complexitatea deosebit6 a programelor care trebuie realizate i constituie un argument 9n favoarea achizi7ion6rii i utiliz6rii unui soft consacrat, realizat de o firm6 specializat6.
Avantaele acestei solu7ii sunt multiple: Programele sunt dea realizate i testate. 9n cel mult O luni dup6 achizi7ionare "timp necesar pentru instruire i adaptare la cerin7ele concrete ale aplica7iei# sistemul poate fi pus 9n exploatare efectiv6; xist6 posibilitatea de a alege 9ntre mai multe produse oferite de diferite firme i a verifica 9nainte de F procurare dac6 i cu ce performan7e sistemul realizeaz6 func7iile s pecificate mai sus "sau cel pu7in pe acelea apreciate ca strict necesare#; Programele de firm6 sunt de regul6 elaborate dup6 ani de studii i experiment6ri de c6tre echipe de F specialiti "matematicieni, cartografi, geografi, analiti, programatori# ceea ce asigur6 performan7ele ridicate ale produselor i corectitudinea rezultatelor ob7inute prin utilizarea celor mai adecvate procedee de prelucrare i analiz6; F Spre deosebire de sistemele dedicate, programele de firm6 au un mare grad de flexibilitate i permit adaptarea rapid6 la diferite cerin7e specifice, inclusiv la modificarea specifica7iilor ini7iale; F
In general, programele de firm6 nu ridic6 probleme de compatibilitate. Aceasta este asigurata prin utilizarea aceluiai sistem de c6tre mai mul7i beneficiari. Aceste programe respect6 anumite standarde relative la structura fiierelor i formatul datelor. 9n al treilea r8nd, programele de firm6 incluQ 9ntotdeauna func7ii de import5export 9ntre cele mai utilizate standarde i sisteme, astfel 9nc8t transferul de date se face cu uurin76. In momentul de fa76 exist6 o ofert6 destul de substan7ial6 de programe SI&. 12. Eta!e la intro%ucerea și utili0area Sistemelor Informatice Geo&rafice
In principiu implementarea si exploatarea unui SI& se desfasoara in cadrul urmatoarelor etape: •
•
•
•
•
•
•
Definirea cerintelor, Implica studiul detaliat al cerintelor utilizatorilor potentiali. In urma acestui studiu se stabilesc caracteristicile cantitative si calitative ale produselor finale si se estimeaza volumul de date precum si costurile si beneficiile Sta#ilirea functiilor sistemului, 4iind cunoscute cerintele pe care trebuie sa le satisfaca produsul final, este necesar sa se enunte functiile pe care trebuie sa le poata efectua sistemul pentru a realiza cerintele impuse. "roiectarea #a0ei %e %ate, Presupune definirea straturilor "la>ers# tematice cu caracteristicile "atributele# datelor stocate in fiecare dintre ele. )e asemenea este necesar sa se aleaga sistemul de coordonate utilizat. Ala&erea si !rocurarea !ac$etului si&, )intre diferitele posibilitati de implementare a unui SI&, trebuie aleasa varianta care asigura totalitatea sau maoritatea functiilor stabilite ca necesare in conditii de eficienta maxima. A%a!tarea la cerintele concrete ale a!licatiei, )eoarece sistemele oferite de diversi producatori au caracter general, trebuie realizata austarea acestora la aplicatiile specifice fiecarui utilizator Incarcarea #a0ei %e %ate, !eprezinta realizarea propriu-zisa a hartii digitale prin completarea straturilor care o compun. Aceasta etapa consuma cel mai mult timp si implicit o parte importanta din costul total E:!loatarea SIG, Aceasta etapa are un carcater permanent si se desfasoara in trei directii principale: actualizare, analiza si rapoarte "dar si intretinerea echipamentelor#
