SUBIECTE LICENŢĂ CEPA 2011 BIOCHIMIE 1. Un α-aminoa α-aminoacid cid este un acid acid carboxil carboxilic ic care are ataşat ataşat la atomul atomul de carbon carbon α: a) o grupare grupare hidroxi hidroxil,l, un atom de de hidrogen hidrogen şi o grupar gruparee carboxil carboxil b) o grupare amino, amino, un atom de hidrogen hidrogen şi o grupare grupare distinctivă R c) o grupare grupare hidroxi hidroxil,l, un atom de de hidrogen hidrogen şi o grupar gruparee distincti distinctivă vă R d) o grupare grupare amino, amino, o grupar gruparee carboxil carboxil şi o grupare grupare ceto e) o grupar gruparee carboxi carboxill şi două grupări grupări amino amino . !unt aminoaci"i aminoaci"i cu radical radical R nepol nepolar ar la p# p# $i"iolo $i"iologic: gic: a) me meti tion onin inaa şi pr prol olin inaa b) serina şi cisteina cisteina c) li"i li"ina na şi cist cistei eina na d) tiro"i tiro"ina na şi histid histidina ina e) argi argini nina na şi şi tre treon onin inaa %. !unt aminoaci"i aminoaci"i cu radical radical R nepol nepolar ar la p# p# $i"iolo $i"iologic: gic: a) hist histid idin inaa şi argi argini nina na b) cisteina şi treonina treonina c) va vali lina na şi şi leu leuci cina na d) aspa aspara ragi gina na şi şi li"i li"ina na e) glut glutam amin inaa şi şi ser serin inaa &. !unt aminoaci"i aminoaci"i mon monoamin oaminodic odicarbo arboxili xilici: ci: a) argi argini nină nă şi li"i li"ină nă b) asparagină şi glutamină glutamină c) aci acidd gluta glutamic mic şi acid acid asp aspart artic ic d) leuc leucin inăă şi i"ol i"oleu euci cină nă e) me meti tion onin inăă şi cis ciste tein inăă '. !unt aminoaci"i aminoaci"i diamino diaminomono monocarbo carboxili xilici: ci: a) acid acid aspar aspartic tic şi acid acid glutam glutamic ic b) asparagină şi glutamină glutamină c) treo treoni nină nă şi şi tir tiro" o"in inăă d) li li"i "ină nă şi şi arg argin inin inăă e) alan alanin inăă şi $eni $enila lala lani nină nă (. are din următorii aminoaci"i sunt sunt esen*iali esen*iali din punct punct de vedere nutri*ional nutri*ional şi $i"iologic: $i"iologic: a) glic glicin inăă şi şi alan alanin inăă b) li"ină şi arginină arginină c) acid acid aspar aspartic tic şi acid acid glutam glutamic ic d) prol prolin inăă şi şi ser serin inăă e) aspa aspara ragi gină nă şi glut glutam amin inăă +. α-amino α-aminoaci"ii aci"ii sunt sunt molecu molecule le optic optic active active cu excep*i excep*ia: a: a) alaninei b) glicinei 1
c) serinei d) cisteinei e) $enilalaninei . lanina are: a) & stereoi"omeri b) % stereoi"omeri c) stereoi"omeri d) 1 stereoi"omer e) ici un stereoi"omer /. 0licina are p 12 ,& 3α-44#) şi p 2/, 3-#). 5a p#21 are sarcina netă egală cu: a) - b) -1 c) 6 d) 71 e) 7 16. 0licina are p 12 ,& 3α-44#) şi p 2/, 3-#%7). !arcina netă 6 şi $orma de am$ion o atinge la p#: a) 1 b) % c) ',& d) (,1 e) /, 11. 5i"ina are p 12 , 3α-44#), p 2/, 3α-#%7) şi p %2 16, 3R). 8unctul i"oelectric 3p9) se atinge la p# egal cu: a) ',+ b) (,' c) + d) 16 e) 16, 1. 8rin procesarea termică a alimentelor, aminoaci"ii componen*i n pre"en*a glucidelor reducătoare dau reac*ia: a) ;ehling b)
!# c) aminoaci"ii cu grupări > 4# d) to*i aminoaci"ii e) aminoaci"ii cu radical nepolar 1&. ?n urma procesării termice a alimentelor, la $inalul reac*iei
e) cistină 1'. ?n urma procesării termice a alimentelor prin degradarea !tre@er a aminoaci"ilor se $ormea"ă: a) o aldehidă şi o aminocetonă b) o amină şi un alcool c) un acid carboxilic şi un alcool d) un aminoacid cu catenă mai scurtă e) carno"ina şi anserina 1(. 5a $ormarea legăturilor peptidice participă aminoaci"ii: a) tripto$an b) metionină c) cisteină d) numai tripto$anul şi metionina, deoarece cisteina participă la $ormarea pun*ilor disul$urice e) to*i aminoaci"ii men*iona*i 1+. 8articipă la $ormarea pun*ilor disul$idice intra- şi intercatenare aminoaci"ii: a) cistină b) cisteină c) metionină d) cistină şi metionină e) to*i aminoaci"ii men*iona*i deoarece con*in sul$ n structura lor 1. 9ntensitatea gustului peptidelor creşte cu: a) secven*a aminoaci"ilor din moleculă b) hidro$obicitatea aminoaci"ilor componenti c) hidro$ilia aminoaci"ilor componenti d) numărul grupărilor ioni"abile din moleculă e) numărul de resturi de cisteină 1/. ?n structura ndulcitorului sintetic aspartam intră esterul metilic al aminoacidului: a) 5-$enilalanină b) 5-leucină c) 5-tiro"ină d) 5-tripto$an e) 5-histidină 6. lege*i a$irma*iile incorecte cu privire la glutation: a) glutationul redus men*ine grupările sul$hidril din proteine n starea lor corectă de oxidare b) glutationul redus anihilea"ă peroxi"ii lipidici sub ac*iunea catalitică a glutation peroxida"ei c) glutationul n $ormă oxidată este redus de către en"ima glutation reducta"a d) este un compus toxic pre"ent la animale, plante şi microorganisme e) participă la procesele redox de la nivel celular 1. lege*i in$orma*iile incorecte cu privire la carno"ină: a) este pre"entă n muşchii vertebratelor b) con*ine n structura sa un rest de A-alanină c) este pre"entă predominant n *esutul muscular al bovinelor d) este un neurotransmi*ător implicat n percep*ia mirosurilor e) este pre"entă predominant n *esutul muscular al păsărilor %
. !tructura primară a proteinelor este dată de: a) numărul resturilor de aminoaci"i constituen*i b) $elul resturilor de aminoaci"i constituen*i c) numărul radicalilor de cisteină d) numărul radcalilor polari e) numărul, tipul şi ordinea n care resturile de aminoaci"i se succed n catena polipeptidică %. !unt proteine simple: a) hemoglobina şi mioglobina b) ovovitelinele şi $os$ovitelinele c) citocromii d) ca"einele e) colagenul şi @eratina &. 8roteinele globulare $ormate din cel pu*in două lan*uri polipeptidice sunt caracteri"ate de: a) de structură primară b) de structură secundară c) de structură ter*iară d) de structură cuaternară e) toate răspunsurile anterioare sunt corecte '. !tructura de tip α-helix este caracteri"ată de următorii parametrii: a) n2%,( resturi de aminoaci"iB p2 ',& C, d21,' C, D 3phi)2 -'+E şi F 3psi)2-&+E b) n2',& resturi de aminoaci"iB p2 %,( C, d21,' C, D 3phi)2 -&+E şi F 3psi)2-'+E c) n2%,( resturi de aminoaci"iB p2 1,' C, d2',& C, D 3phi)2 -&+E şi F 3psi)2-'+E d) n2%,( resturi de aminoaci"iB p2 ',& C, d21,' C, D 3phi)2 -&+E şi F 3psi)2-'+E e) n2% resturi de aminoaci"iB p2 ',& C, d21,' C, D 3phi)2 -'+E şi F 3psi)2-&+E (. !tructura A pliată antiparalelă este caracteri"ată de: a) lan*urile polipeptidice nvecinate sunt orientate n aceiaşi direc*ie iar legăturile de hidrogen $ormate sunt paralele b) lan*urile polipeptidice nvecinate sunt orientate n aceiaşi direc*ie iar legăturile de hidrogen $ormate sunt concurente c) lan*urile polipeptidice nvecinate sunt orientate n direc*ie opusă iar legăturile de hidrogen $ormate sunt concurente d) lan*urile polipeptidice nvecinate sunt orientate n direc*ie opusă iar legăturile de hidrogen $ormate sunt paralele e) lan*urile polipeptidice nvecinate sunt orientate n aceiaşi direc*ie iar legăturile de hidrogen $ormate sunt perpendiculare +. lege*i a$irma*iile incorecte cu privire la structura ter*iară a proteinelor: a) este un aranGament tridimensional al catenei polipeptidice reali"at prin plierea elementelor de structură secundară b) este stabili"ată prin legături covalente şi necovalente reali"ate ntre catenele laterale ale resturilor de aminoaci"i constituen*i c) unitatea constitutivă a structurii ter*iare este repre"entată de domeniu d) este pre"entă doar la proteinele care au structură cuaternală e) este pre"entă la toate proteinele globulare . lege*i a$irma*iile incorecte cu privire la caracteristicile proteinelor $ibrilare: a) sunt proteine cu rol structural b) sunt proteine cu rol dinamic &
c) moleculele au $ormă alungită, avHnd un raport mare lungimeI diametru d) au capacitatea de a se asocia ntre ele $ormHnd $ibre e) pre"intă re"isten*ă mecanică şi elasticitate /. olagenul este o proteină cu valoare nutrională scă"ută deoarece: a) este cea mai abundentă proteină la vertebrate b) este $ormată din trei lan*uri polipeptidice identice sau di$erite de aproximativ 1666 de resturi de aminoaci"i c) catenele polipeptidice sunt $ormate din aproximativ 1666 de resturi de aminoaci"i din care: %%-%'J glicină şi 6-&J prolină şi &-hidroxiprolină d) con*ine n structura sa cantită*i mici de resturi de %-şi &-hidroxiprolină şi 'hidroxili"ină e) con*ine glucide legate covalent la nivelul resturilor de '-hidroxili"ină, repre"entHnd 6,&-1J din masa totală %6. 0elatina utili"ată n industria alimentară ca agent de ngroşare di$eră de colagen prin: a) procentul de glicină b) procentul de prolină c) solubilitatea n apă d) compo"i*ia n aminoaci"ii e) toate răspunsurile anterioare sunt corecte %1. !olubilitatea crescută a gelatinei n apă, utili"ată n industria alimentară ca agent de ngroşare, se datorea"ă: a) scăderii con*inutului de glicină, comparativ cu a colagenului din care provine b) adoptării unei structuri de"organi"ate de tip random coils odată cu distrugerea structurii de tip triplu helix a colagenului din care provine c) creşterii procentului de structură de tip triplu helix, comparativ cu a colagenului din care provine d) scăderii con*inutului de hidroxiprolină e) creşterii procentului de resturi de '-hidroxili"ină, comparativ cu al colagenului din care provine %.
d) algina*ii e) toate glucidele men*ionate %'. lgina*ii, compuşi poliglucidici produşi de algele brune, sunt utili"a*i ca agen*i de ngroşare care stabili"ea"ă umplutura unor produse de patiserie, a sosurilor pentru salate iar prin adăugarea n produsele semipreparate congelate previne $ormarea unor cristale mari de ghea*ă. ?n structura acestor compuşi intră aci"i uronici. ceştia sunt: a) acidul galacturonic şi acidul manuronic b) acidul galacturonic şi acidul guluronic c) acidul guluronic şi acidul manuronic d) doar acidul galacturonic e) doar acidul manuronic %(. 8rin condensarea unei molecule de α-glucopirano"ă 1 cu o moleculă de A$ructo$urano"ă re"ultă: a) un diglucid cu proprietă*i reducătoare numit "aharo"ă b) un diglucid nereducător numit "aharo"ă c) un poliglucid cu gust dulce d) un poliglucid rami$icat e) un diglucid numit trehalo"ă. %+. u pre"intă proprietă*i reducătoare: a) i"omalto"a b) trehalo"a c) gluco"a d) celobio"a e) malto"a %. Repre"intă o re"ervă de combustibil metabolic pentru organismul animal: a) gluco"a b) glicogenul c) amidonul d) celulo"a e) numai amidonul şi glicogenul. %/. !unt homopoliglucide: a) celulo"a b) guma arabică c) agina*ii d) agarul e) guma de guar &6. Repre"intă trio"e: a) glicerolul b) glicocolul c) gliceraldehida d) glicerolul şi gliceraldehida e) glicocolul şi gliceraldehida. &1. 5aptele este un aliment indispensabil pentru sugari. 8rincipalul glucid din lapte este: a) gluco"a (
b) galacto"a c) "aharo"a d) $ructo"a e) lacto"a &. Kespre sorbitol nu este corectă a$irma*ia: a) apare liber n plante b) este $olosit ca ndulcitor n produsele alimentare destinate diabeticilor c) are '6J din puterea de ndulcire a "aharo"ei d) se $ormea"ă prin reducerea grupării carbonil a galacto"ei e) este un polialcool &%. 0luco"a are un număr de: a) atomi de carbon asimetrici b) % atomi de carbon asimetrici c) & atomi de carbon asimetrici d) ' atomi de carbon asimetrici e) ( atomi de carbon asimetrici &&. Ribo"a are un număr de: a) 1 atom de carbon asimetrici b) atomi de carbon asimetrici c) % atomi de carbon asimetrici d) & atomi de carbon asimetrici e) ' atomi de carbon asimetrici &'. K-gluco"a şi K-mano"a sunt glucide epimere n raport cu: a) atomul de carbon 1 b) atomul de carbon c) atomul de carbon % d) atomul de carbon & e) atomul de carbon ' &(. K-gluco"a şi K-galacto"a sunt glucide epimere n raport cu: a) atomul de carbon 1 b) atomul de carbon c) atomul de carbon % d) atomul de carbon & e) atomul de carbon ' &+. 0alacto"a intră n constitu*ia: a) malto"ei b) i"omalto"ei c) lacto"ei d) trehalo"ei e) "aharo"ă &. lege*i a$irma*iile greşite cu privire la reac*ia de carameli"are: a) are loc prin topirea glucidelor reducătoare la temperaturi nalte, n lipsa compuşiilor care con*in grupări amino
+
b) are loc prin topirea glucidelor reducătoare la temperaturi nalte, n pre"en*a compuşiilor cu grupări amino c) este catali"ată de ba"e sau aci"i d) are loc n timpul ob*inerii dulce*urilor, gemurilor şi a bomboanelor e) dă culoare şi savoare de tip caramel alimentelor &/. 8rin reac*ia de carameli"are n mediu acid, din hexo"e se $ormea"ă n special: a) amide cu catenă scurtă b) hidroxiaci"i c) acid glucuronic d) acid gluconic e) hidroxi-metil-$ur$ural '6.
d) lacta"ă e) $ructo"ă ''. Lahărul invertit: a) are o putere de ndulcire mult mai mică ca a "aharo"ei b) se extrage din trestia de "ahăr c) este un amestec echimolecular de K-gluco"ă şi K-$ructo"ă d) se extrage din s$ecla de "ahăr e) toate răspunsurile anterioare sunt corecte '(. Kespre "ahărul invertit nu sunt corecte a$irma*iile: a) are o putere de ndulcire mai mare decHt a "aharo"ei b) se ob*ine en"imatic sub ac*iunea en"imei inverta"a din "aharo"ă c) este un amestec echimolecular de K-gluco"ă şi K-$ructo"ă d) este un amestec echimolecular de K-galacto"ă şi K-$ructo"ă e) toate răspunsurile anterioare sunt corecte '+. !unt poliglucide per$ect liniare: a) amilo"a şi amilopectina b) celulo"a şi glicogenul c) amilo"a şi celulo"a d) guma de guaran şi celulo"a e) amidon şi celulo"a '. !unt poliglucide rami$icate: a) celulo"a şi amilo"a b) celulo"a şi glicogenul c) algina*ii şi celulo"a d) guma arabică şi amilopectina e) guma de guar şi amilo"a '/. !unt poliglucide cu grupări carboxil: a) algina*ii b) amilopectina c) glicogenul d) carrageenanii e) guma de guar (6. !unt poliglucide cu grupări sul$at: a) amilopectina b) amidonul c) carrageenanii d) guma arabică e) guma de guar (1. !ubstan*ele pectice, $ormate din protopectină n procesul de coacere al $ructelor sunt $ormate din: a) din resturi de acid α-K-glucuronic legate prin legături glico"idice 1-&, iar grupările carboxil sunt aleator metilate b) din resturi de acid α-K-galacturonic legate prin legături glico"idice 1-&, iar grupările carboxil sunt aleator metilate /
c) din resturi de acid α-K-manuronic legate prin legături glico"idice 1-&, iar grupările carboxil sunt aleator metilate d) din resturi de acid α-K-guluronic legate prin legături glico"idice 1-&, iar grupările carboxil sunt aleator metilate e) din resturi de acid α-K-iduronic legate prin legături glico"idice 1-&, iar grupările carboxil sunt aleator metilate (.
c) s$ingo"ina d) stearatul de sodiu e) stearatul de potasiu (/. Kenumirea u"uală a acidului tetradecanoic este: a) acidul caprinic b) acidul miristic c) acidul lauric d) acidul palmitic e) acidul stearic +6. Kenumirea u"uală a acidului hexadecanoic este: a) acidul caprinic b) acidul miristic c) acidul lauric d) acidul palmitic e) acidul stearic +1. cidul stearic este: a) un acid monocarboxilic nesaturat cu 1 atomi de carbon n moleculă b) un acid monocarboxilic saturat cu 1 atomi de carbon n moleculă c) un acid monocarboxilic nesaturat cu 1( atomi de carbon n moleculă d) un acid monocarboxilic saturat cu 1( atomi de carbon n moleculă e) un acid monocarboxilic nesaturat cu 6 atomi de carbon n moleculă +. ei mai abunden*i n natură şi n alimente sunt aci"i graşi satura*i: a) capronic şi caprilic b) lauric şi miristic c) palmitic şi stearic d) arahic şi behenic e) lignoceric şi cerotic +%. 8rin hidrogenarea acidului oleic se $omea"ă: a) acidul lauric b) acidul miristic c) acidul palmitic d) acidul stearic e) acidul arahic +&. !unt aci"i graşi esen*iali: a) aci"ii palmitoleic şi oleic b) aci"ii palmitic şi stearic c) aci"ii linoleic şi α-linolenic d) to*i aci"ii graşi nesatura*i e) to*i aci"ii graşi satura*i +'. Kin grupa aci"iilor graşi M/ $ace parte: a) acidul oleic b) acidul linoleic c) acidul α-linolenic d) acidul arahidonic e) acidul miristoleic +(. Kin grupa aci"iilor graşi N / $ace parte: a) acidul erucic 11
b) acidul arahidonic c) acidul nervonic d) acidul palmitic e) acidul palmitoleic ++. 8unctele de topire şi de $ierbere ale aci"ilor graşi n compara*ie cu alcoolii cu acelaşi număr de atomi de carbon sunt: a) mai mari, datorită tendin*ei aci"ilor graşi de a $orma dimeri stabili"a*i de legături de hidrogen b) mai mici, datorită tendin*ei aci"ilor graşi de a $orma dimeri stabili"a*i de legături de hidrogen c) asemănătoare, datorită $aptului că ambele clase de compuşi $ormea"ă dimeri stabili"a*i de legături de hidrogen d) mai mari, datorită atrac*iilor van der Oaals dintre resturile metilen ale catenelor aci"ilor graşi alăturate dispuse n "ig-"ag e) mai mici, datorită atrac*iilor van der Oaals dintre resturile metilen ale catenelor aci"ilor graşi alăturate dispuse n "ig-"ag +.
1
%. limentele datorită compo"i*iei, a modului de prelucrare şi depo"itare sunt supuse autooxidării. 4rdinea etapelor autooxidării lipidelor este: a) ini*iere, rami$icare, propagare, ntrerupere b) ini*iere, propagare, rami$icare, ntrerupere c) peroxidare, propagare, rami$icare, ntrerupere d) peroxidare, rami$icare, propagare, ntrerupere e) propagare, ini*iere, rami$icare, ntrerupere &. are dintre compuşii de mai Gos sunt utili"a*i n industria alimentară ca antioxidan*i: a) acidul ,&-dinitro-salicilic b) estei ai acidului galic c) acidul tricloracetic d) $enolul e) acidul i"opropilic '. are dintre compuşii de mai Gos sunt utili"a*i n industria alimentară ca antioxidan*i: a) acidul ,&-di-nitro-salicilic b) acidul linoleic c) acidul tricloracetic d) ,(-di-ter*-butil-p-hidroxi-toluen e) acidul i"opropilic (. Qriacilgliceridele simple con*in n structura lor: a) un rest de glicerol şi trei resturi acil identice b) un rest de glicerol şi două resturi acil identice c) un rest de glicerol şi trei resturi acil di$erite d) un rest de glicerol şi un radical $os$at e) un rest de glicerol şi un rest de s$ingo"ină +. ompusul 1,-dioleo-%-stearina este: a) o triacilgliceridă simplă b) o triacilgliceridă mixtă c) o diacilgliceridă simplă d) o diacilgliceridă mixtă e) un monoacilglicerol simplu . ?n industria dulciurilor, untul de cacao este adesea nlocuit cu: a) untul de cocos b) uleiul de palmier c) untul de =orneo d) seul de bovine e) untul de arahide /. ?n urma saponi$icării acilglicerolilor n pre"en*ă de 4# şi alcool etilic, la $ierbere se ob*in: a) glicerol liber şi săpunuri de potasiu ai aci"ilor graşi componen*i b) glicerol liber şi etilesteri ai aci"ilor graşi componen*i c) glicerol liber şi săpunuri de sodiu ai aci"ilor graşi componen*i d) glicerol liber şi aci"i graşi liberi e) glicerol liber şi diacilgliceroli /6. ?n urma metanoli"ei di-palmito-stearinei se $ormea"ă: a) glicerol blocat, palmitat de metil şi oleat de metil b) glicerol blocat, palmitat de metil şi stearat de metil 1%
c) glicerol blocat, palmitat de etil şi stearat de etil d) glicerol blocat, palmitat de etil şi stearat de metil e) glicerol blocat, palmitat de metil şi stearat de etil /1. 8rin interesteri$icarea mono$a"ică dintre un procent egal de trioleină 3444) şi tristearină 3!!!) se $ormea"ă: a) 1,'J !!!, 1,'J!4!, 1,' J4!!, 1,'J 4!4, 'J!44 şi 'J444 b) 1,'J !!!, 1,'J!4!, 1,' J4!!, 1,'J !44, 'J4!4 şi 'J444 c) 1,'J 444, 1,'J!4!, 1,' J4!!, 1,'J 4!4, 'J!44 şi 'J!!! d) 1,'J !!!, 1,'J444, 1,' J4!!, 1,'J !44, 'J!4! şi 'J4!4 e) 1,'J !!!, 1,'J!4!, 1,' J444, 1,'J 4!4, 'J4!! şi 'J!44 /. 8rin interesreri$icarea bi$a"ică a dioleo-stearinei 34!4) se $ormea"ă: a) ((,( J !!! şi %%,% J444 b) ((,( J 444 şi %%,% J!!! c) ((,( J 4!4 şi %%,% J444 d) ((,( J !4! şi %%,% J444 e) ((,( J !4! şi %%,% J!!! /%. on*in legături de tip eter lipidele: a) $os$atidilino"itol b) $os$atidilcolina c) cerebro"idele d) trigliceridele e) palmitatul de colesteril /&. are din următoarele lipide con*in $os$or: a) galactocerebro"idele b) s$ingomielina c) palmitatul de colesteril d) ganglio"idele e) cerurile /'. ?n structura $os$atidilcolinei intră: a) un rest de acid gras b) două resturi de acid gras c) trei resturi de acid gras d) nici un rest de acid gras e) un rest de acid gras şi un rest de alcool /(. u caracter acid următoarele lipide: a) colesterolul b) monoacilglicerolii c) diacilglicerolii d) acidul $os$atidic e) $os$atidiletanolamina /+. 5ecitina comercială este $olosită n industria alimentară ca: a) agent de ngroşare b) agent de geli$icare c) ndulcitor d) emulgator e) spumant /. are din următoarele lipide con*in n structura lor o"e: 1&
a) trigliceridele b) $os$atidilino"itol c) cerebro"idele d) colesterolul e) cardiolipina //. olesterolul este precursorul: a) prostaglandinelor b) $os$oino"itolului c) aci"ilor graşi d) aci"ilor biliari e) ganglio"idelor 166. erurile sunt amestecuri eterogene $ormate din: a) esteri ai colesterolului b) esteri ai aci"ilor graşi cu alcooli cu catenă scurtă c) $os$atidilino"itol, $os$atidilcolină şi $os$atidilserină d) esteri ai aci"ilor graşi cu alcooli superiori, alcooli superiori, para$ine, terpene şi $lavone e) triacilgliceroli, diacilgliceroli şi monoaciligliceroli on$. ndreea 9ren erban
BIBLIOGRAFIE 9. ndreea 9ren !erban, 3611). ompuşi biochimici din alimente, Sd. eres, =ucureşti. Capitole: minoaci"i 8eptide 8roteine 0lucide: -
on$. ndreea 9ren erban
1'
