CUPRINS
Introducere ……………………………………………………………………………….pag.2 Capitolul I : Turismul balnear
1.1 Concepte şi definiţii...................................... definiţii............................................................. .............................................. ..........................................pag ...................pag.4 .4 1.2 Evoluţia turismului balnear................................ balnear....................................................... .............................................. .....................................pag.6 ..............pag.6 1.3 Trăsăturile specifice ale turismului balnear și factorii naturali de cură balneară…….pag.10 1.4 Locul şi importanţa turismului balnear…………….…………………………...........pag.15 Capitolul II : Stadiul actual al turismului tu rismului balnear pe plan internaţional şi în România
2.1 Turismul balnear internaţional………………………………………………..……...pag.18 2.2 Turismul balnear în România............................... România...................................................... .............................................. .................................pag.24 ..........pag.24 Capitolul III : Studiul de caz caz al stațiunii balneare Amara
3.1 Potențialul turistic turistic al sta stațiunii balneare Amara………………………………...…….pag.3 Amara………………………………...…….pag.355 3.2 Analiza Analiza echipamentelor echipamentelor și serviciilor turistice ale staţiunii balneare balneare Amara...............pag.37 Amara...............pag.37 3.3 Propuneri şi măsuri pentru îmbunătăţirea turismului balnear în Amara…..................pag.45 .................................................................... .............................................. ..............................pag.48 .......pag.48 Capitolul IV : Concluzii............................................. Bibliografie…………………………………….……………………………………......pag.52
..................................................................... .............................................. .............................................. ....................................pag.5 .............pag.544 Anexe..............................................
1
Introducere Turismul a apărut şi evoluat în directă legătură cu procesul general de dezvoltare al societăţii, reflectând prefacerile din interiorul acesteia. O dată cu dezvoltarea economică şi creşterea veniturilor, democratizarea şi liberalizarea turismului, paralel cu dezvoltarea în mod intensiv a bazei tehnico-materiale a turismului, modernizarea mijloacelor de transport şi a căilor de comunicaţie, turismul a devenit un fenomen de masă cuprinzând toate categoriile sociale ale populaţiei mondiale. Cercetarea ştiinţifică interdisciplinară a fenomenului turistic trebuie să pornească inev inevit itab abil il de la anal analiz izaa comu comună nă a prob proble leme melo lorr soci social al-ec -econ onom omic icee cu cele cele ale ale natu naturi rii.i. Interdisciplinaritatea ca metodă de cercetare este bine consolidată acolo unde unele ştiinţe sociale şi ale naturii se întrepătrund, devin complementare, contribuind astfel ca elemente constitutive la realizarea unui întreg. Contribuţiile geografiei, psihologiei, antropologiei sau sociologiei au devenit esenţiale, cu deosebire după anul 1960, când impactul turismului asupra mediului înconjurător, asupra comunităţilor umane din punctele de primire au devenit tot mai mai evide evidente nte.. Deoseb Deosebit it de import importan antă tă este este contrib contribuţi uţiaa istori istoriei ei şi a dreptu dreptului lui pentru pentru cunoaşterea evolutivă a fenomenului turistic şi încadrarea sa în rigorile impuse de actele normative care stabilesc regimul circulaţiei turistice, al accesului, al produsului turistic, al prestării serviciilor etc., diferite de la o regiune la alta. Turismul balnear are numeroase valen valențe medicale, medicale, profilac profilactice, tice, de recupe recuperare rare dar și un poten poten țial economic economic major. major. Aspectu Aspectull acesta reiese atât atât din activitatea specifică specifică de turism, generatoare generatoare de capital, cât și ca generator de economii importante în cadrul bugetului social. Denumit în mai multe feluri, turismul balnear balnear reprezintă reprezintă de fapt, deplasare deplasareaa unor persoane de diferite diferite sexe, vârste vârste și profesii în stațiuni balne balneare are pentru pentru îngrijirea îngrijirea sănătă sănătății, odihnă odihnă și cure de substa substann țe balneare balneare natura naturale le (ape (ape minerale, minerale,nămol nămoluri uri etc.). etc.). Turismul Turismul balnear balnear se detaşeaz detaşeazăă în cadrul cadrul celorlalte celorlalte forme de turism turism datorită multiplelor beneficii sociale şi economice pe care le aduce ca urmare a efectelor pozitive pe care acesta le are asupra stării de sănătate fizică şi psihică a oamenilor. Creşterea economică şi evoluţia condiţiilor de viaţă ale omului modern aduc, pe lângă aspectele pozitive, unele aspecte negative, cum ar fi: intensificarea stresului, dezechilibrele alimentare cali calita tativ tivee şi cant cantit itat ativ ive, e, inte intens nsif ific icar area ea acţi acţiun unii ii pato patoge gene ne a medi mediul ului ui ambi ambian antt asup asupra ra organismului uman datorită poluării fizice şi chimice, care au impact negativ asupra stării de sănătate a populaţiei. În vederea diminuării impactului acestor efecte negative, tot mai mulţi turişti aleg ca destinaţie de vacanţă staţiunile balneare. Prin rezultatele eficiente obţinute în
2
Introducere Turismul a apărut şi evoluat în directă legătură cu procesul general de dezvoltare al societăţii, reflectând prefacerile din interiorul acesteia. O dată cu dezvoltarea economică şi creşterea veniturilor, democratizarea şi liberalizarea turismului, paralel cu dezvoltarea în mod intensiv a bazei tehnico-materiale a turismului, modernizarea mijloacelor de transport şi a căilor de comunicaţie, turismul a devenit un fenomen de masă cuprinzând toate categoriile sociale ale populaţiei mondiale. Cercetarea ştiinţifică interdisciplinară a fenomenului turistic trebuie să pornească inev inevit itab abil il de la anal analiz izaa comu comună nă a prob proble leme melo lorr soci social al-ec -econ onom omic icee cu cele cele ale ale natu naturi rii.i. Interdisciplinaritatea ca metodă de cercetare este bine consolidată acolo unde unele ştiinţe sociale şi ale naturii se întrepătrund, devin complementare, contribuind astfel ca elemente constitutive la realizarea unui întreg. Contribuţiile geografiei, psihologiei, antropologiei sau sociologiei au devenit esenţiale, cu deosebire după anul 1960, când impactul turismului asupra mediului înconjurător, asupra comunităţilor umane din punctele de primire au devenit tot mai mai evide evidente nte.. Deoseb Deosebit it de import importan antă tă este este contrib contribuţi uţiaa istori istoriei ei şi a dreptu dreptului lui pentru pentru cunoaşterea evolutivă a fenomenului turistic şi încadrarea sa în rigorile impuse de actele normative care stabilesc regimul circulaţiei turistice, al accesului, al produsului turistic, al prestării serviciilor etc., diferite de la o regiune la alta. Turismul balnear are numeroase valen valențe medicale, medicale, profilac profilactice, tice, de recupe recuperare rare dar și un poten poten țial economic economic major. major. Aspectu Aspectull acesta reiese atât atât din activitatea specifică specifică de turism, generatoare generatoare de capital, cât și ca generator de economii importante în cadrul bugetului social. Denumit în mai multe feluri, turismul balnear balnear reprezintă reprezintă de fapt, deplasare deplasareaa unor persoane de diferite diferite sexe, vârste vârste și profesii în stațiuni balne balneare are pentru pentru îngrijirea îngrijirea sănătă sănătății, odihnă odihnă și cure de substa substann țe balneare balneare natura naturale le (ape (ape minerale, minerale,nămol nămoluri uri etc.). etc.). Turismul Turismul balnear balnear se detaşeaz detaşeazăă în cadrul cadrul celorlalte celorlalte forme de turism turism datorită multiplelor beneficii sociale şi economice pe care le aduce ca urmare a efectelor pozitive pe care acesta le are asupra stării de sănătate fizică şi psihică a oamenilor. Creşterea economică şi evoluţia condiţiilor de viaţă ale omului modern aduc, pe lângă aspectele pozitive, unele aspecte negative, cum ar fi: intensificarea stresului, dezechilibrele alimentare cali calita tativ tivee şi cant cantit itat ativ ive, e, inte intens nsif ific icar area ea acţi acţiun unii ii pato patoge gene ne a medi mediul ului ui ambi ambian antt asup asupra ra organismului uman datorită poluării fizice şi chimice, care au impact negativ asupra stării de sănătate a populaţiei. În vederea diminuării impactului acestor efecte negative, tot mai mulţi turişti aleg ca destinaţie de vacanţă staţiunile balneare. Prin rezultatele eficiente obţinute în
2
menţinerea şi consolidarea sănătăţii şi a refacerii potenţialului energetic, turismul balnear a devenit una din formele de turism a cărei poziţie pe piaţa turistică internaţională este în continuă continuă creştere. creştere. Dintre ţările Europei Europei Centrale şi de Est, ce au devenit devenit state membre membre ale Uniunii Europene, România are avantajul oferit de cantitatea şi calitatea factorilor naturali de cură, unii cu valoare de unicat, dar şi dezavantajul unei baze tehnico-materiale depăşite. Cu toate acestea, printr-un program realist de dezvoltare generală a turismului, turismul balnear, la rândul său, se poate repoziţiona pe piaţa turismului românesc şi pe piaţa turismului balnear strategii, european. Punerea în practică a unui program de dezvoltare se face pe baza unor strategii, de a căror calitate depinde reuşita acestei acţiuni, care se poate concretiza atât în creşterea cererii pentru turismul balnear românesc şi integrarea staţiunilor balneare din ţara noastră în topul celor cu o bună cotă de piaţă din Europa, cât şi în determinarea unui număr cât mai mare de turişti români să aleagă ca destinaţie de vacanţă o staţiune balneară. Strategiile naţionale de dezvoltare a turismului din România, trebuie să armonizeze strategiile elaborate la nivel region regional, al, local local şi al fiecăr fiecărei ei staţiu staţiuni, ni, ţinân ţinândd cont cont şi de strate strategiil giilee europ europen ene, e, în vedere vedereaa evidenţierii bogăţiei ofertei româneşti de acest gen şi pentru a trezi interesul turiştilor străini atraşi spre staţiunile balneare din statele dezvoltate ale Uniunii Europene nu numai de calitatea ofertei dar şi de promovarea susţinută a acesteia. Tocmai acesteia. Tocmai de aceea, avantajele deos deoseb ebit ite e ofer oferit ite e Ro Româ mâni niei ei de impo import rtan antu tull pote potenţ nţia iall baln balnea earr de ca care re disp dispun une e treb trebui uie e să se tran transf sfor orme me într într-u -un n avan avanta tajj co comp mpet etit itiv iv,, ca care re în condiţiile unei strategii adecvate să devină unul dintre elementele cheie ale turismului românesc. Având în vedere necesitatea dezvoltării acestui segment de turism turism – turism turismul ul balnear balnear sau sau de sănătat sănătate, e, cât și gradul gradul avansa avansatt de uzură uzură al societă societă ților ilor balneare balneare,, se impun în mod stringent stringent și obligatoriu, obligatoriu, investi investițiile ca unic mod de redresare redresare atât atât din punct de de vedere al bazei materiale, materiale, cât și al tratamentului tratamentului balnear. Pornind de la aceste premise, lucrarea îşi propune să evidenţieze principalele direcţii de dezvoltare a turismului balnear în spaţiile urbane cu tradiţie în domeniu şi, pe baza acest acestora ora să contu conturez rezee posib posibile ile strate strategii gii de dezvo dezvolta ltare, re, ce ar permit permitee turismului turismului balnear balnear românesc să devină competitiv.
3
Capitolul I: Turismul balnear Turismul de tratament este o formă specifică a turismului de odihnă care a luat o mare amploare nu atât ca urmare a dorinţei de a preveni anumite îmbolnăviri, cât mai ales creşterii surmenajului şi a bolilor profesionale determinate de ritmul vieţii moderne. Din această cauză el este legat mai mult de anumite staţiuni cunoscute pentru proprietăţile lor terapeutice, pentru apele minerale, termale, pentru nămoluri, mofete, etc. situate într-un climat de crutare. Este şi motivul pentru care el reprezintă una dintre formele de circulaţie turistică cele mai constante, cu o clientelă relativ stabilă, care contribuie la creşterea coeficienţilor de utilizare a capacităţii de cazare şi la realizarea unor încasări medii sporite pe zi / turist. 1.1 Concepte şi definiţii În lucrările de specialitate din România turismul balnear are abordări diferite. Astfel specialişti ai Institutului de Cercetări pentru Turism prezentau această formă de turism astfel: “ turismul balnear reprezintă un ansamblu de mijloace şi dotări turistice menite să pună în valoare factorii naturali balneari (apele minerale , nămolurile, gazele terapeutice, litoralul cu compl complexu exull său de factor factorii terap terapeut eutici ici şi altele altele)” )” 1. Dicţionaru Dicţionarull de terminolog terminologie ie turistică turistică defineşte turismul pentru tratament şi cură balneo – medicală ca fiind: “ forma specifică a turism turismulu uluii de (sejur (sejur)) odihnă odihnă practi practicat catăă de perso persoane anele le care care se deplas deplasea ează ză în staţiu staţiunil nilee balneoclimaterice pentru îngrijirea sănătăţii sau prevenirea unor boli” 2. Pentru turism balnear în unele ţări se foloseşte conceptul termalism . Termalismul (crenoterapia) este utilizarea în scopuri terapeutice a apei minerale termale direct de la sursă (creno= sursă fr.). Deoarece cuvântul termal, când este vorba despre o staţiune, se referă conform Dicţionarului explicativ al limbii române, la acea staţiune “ care are izvoare calde de ape minerale” 3, specialiştii români definesc termalismul ca fiind “ ansamblul activităţilor legate de valorificarea şi
Ianc Teodor Petre, “ Strategii de dezvoltare a turismului balnear în România în perspectivele integrării europene” , editura ASE, Bucureşti 2006, citat Vasile Glăvan şi colectivul , , “ Tendinţe şi 1
perspective ale ofertei turistice balneare în contextul turismului European” , ICT 1995, pag. 3 2
Aurelia Felicia Stăncioiu, “ Dicţionar de terminologie turistică”, Editura Economică, Bucureşti
1999, pag. 207 33 *** DEX, Editura Academiei R.S.R., pag. 950
4
utilizarea apelor minerale calde în scop curativ pentru turişti aflaţi într-o staţiune termală” 4. Şi termenul de balneoterapie are diferite accepţiuni în literatura de specialitate din diferite ţări. Astfel în timp ce în ţara noastră, prin balneoterapie se înţelege utilizarea băilor curative pentru efectuarea unor tratamente, pentru specialiştii francezi balneoterapia este utilizarea apei curente (nu a celei minerale, termale sau de mare) în scopuri terapeutice. Odată cu dezvoltarea fitness-ului, paralel cu utilizarea medicală a balneoterapiei, au apărut şi o serie de utilizări ale apei în scopul relaxării utilizând piscine, băi, bazine, jacuzzi, parcuri acvative, care sunt solicitate în prezent de către un număr tot mai mare de turişti. Dezvoltarea turismului balnear nu ar fi fost posibilă fără cercetările întreprinse în cadrul balneologiei . Balneologia este ştiinţa care se ocupă cu descoperirea, descoperirea, studiul complex şi aplicarea în practica medicală a factorilor naturali: ape minerale, nămoluri, gaze terapeutice, etc. O armonizare a conceptelor prezentate s-a produs de către noua abordare a turismului balnear, apărută de apoximativ două decenii, şi anume turismul de sănătate . În literatura de specialitate turismul de sănătate, care include turismul curativ, medical şi turismul de prevenire a fost definit în moduri diferite. International Union for Official Tourism Organisation ( I.U.O.T.O.) definea turismul pentru sănătate astfel: “ Asigurarea stării de sănătate utilizând resursele naturale ale ţării, în special apele minerale şi climatul” 5. Definiţia este destul de limitată, deoarece se referă numai la turismul de cură balneară, punând accent doar pe doi factori naturali, din multipli, ce permit efectuarea de cură balneo – medicală, cum ar fi apa locurilor terapeutice, apa mărilor şi oceanelor, nămolurile minerale şi turbele, gazelle mofetice, etc. O altă definiţie prezintă turismul pentru sănătate ca: “Timpul liber petrecut departe de casă, în care unul din obiective este ameliorarea stării de sănătate” 6 . Evoluţia economiei mondiale, societatea
indust industria rializ lizată ată şi cibern ciberneti etizat zatăă de azi şi efecte efectele le pe care care acest acestea ea le au asupra asupra sănăt sănătăţi ăţiii oamenilor, determină un număr din ce în ce mai mare de turişti să aleagă pentru vacanţă o staţiune balneară. Călătoriile pentru tratament şi recreere se situează printre principalele destinaţii turistice. Turismul balnear nu se adresează numai celor cu probleme medicale, ci şi celor care vor să se relaxeze, să-şi regăsească vitalitatea şi o bună condiţie fizică, mentală şi spirituală. Datorită acestui fapt în ultimele decenii, prin importantele sale efecte sociale şi economice, Gabriela Stănciulescu, Nicolae Lupu, Gabriela Ţigu , “ Dicţionar poliglot explicativ de termeni utilizaţi în turism”, Editura ALL 2000, pag. 177 4
5
*** The International Union for Official Tourism Organisation (IUOTO), IUOTO Publications, Geneva,
Switzerland, 1983, pag. 7 6 Clift S. And Page J., „ Health and international tourist”, Rontledge, London and New York 1996, pag. 199
5
turismul balnear a devenit un segment major al pieţei turismului internaţional, spre care se centrează importante mijloace materiale şi umane, cu implicare tot mai profundă a ştiinţei şi tehnicii, a prestării unor servicii turistice şi medicale de o factură complexă şi de un înalt nivel calitativ, chemate să satisfacă cerinţele vitale ale omului modern, determinate de evoluţia condiţiilor de viaţă şi a stării de sănătate a populaţiei. Prin valorosul şi diversificatul său potenţial turistic, ca şi prin vasta experienţă acumulată în domeniul exploatării turistice a teritoriului, ţara noastră ocupă o poziţie bună prin ţările bătrânului continent, iar în domeniul balnear primii paşi s-au făcut de mai bine de două milenii, staţiunea Băile Herculane fiind mărturie în acest sens. 1.2 Evoluţia turismului balnear
Încă din antichitate, tratamentele balneare au ocupat un loc de seamă în arsenalul terapeutic atât al medicinei "savante", cât şi a celei tradiţionale. Scurgerea vremurilor şi progresul tehnologic din domeniul ştiinţelor medicale nu au reuşit să diminueze însemnătatea balneoterapiei. Chiar acest mod de tratament s-a perfecţionat şi nuanţat cu indicaţii şi contraindicaţii precise, s-a îmbogăţit cu proceduri noi şi şi-a câştigat o fundamentare ştiinţifică. Paralel cu aceasta, numărul staţiunilor balneare şi al izvoarelor de ape minerale a crescut, iar instalaţiile balneare s-au perfecţionat. Semnificativ este faptul că în jurul lor s-a structurat o adevarată industrie hotelieră şi localităţi rurale necunoscute s-au transformat în staţiuni de balneoterapie, moderne, în cadrul cărora toată recuzita turistică şi-a găsit o amplă posibilitate de dezvoltare. Apele minerale, în special cele termale, sunt cunoscute şi valorificate încă de acum 3-4000 de ani de către egipteni, cartagineni etruşci, greci şi apoi de către romani. În timpul Imperiului Roman însă, fenomenul termal cunoaşte o dezvoltare deosebită atât din punctul de vedere al răspândirii în teritoriu cât şi din cel al rolului şi importanţei acestuia. Astfel, între graniţele imperiului roman au fost amenajate numeroase staţiuni balneare a căror faimă dăinuie şi astăzi: Aachen în Germania, Baden bei Zurich în Elveţia, Vichy, Aix les Bains în Franţa, Herculanum în România, Aquincum în Ungaria . Dintre acestea unele au rămas celebre datorită dimensiunilor şi amenajărilor existente. Termele publice reprezentau locul cel mai important al cetăţii, fapt evidenţiat atât de arhitectura somptuoasă: edificii grandioase bogat ornamentate, care aveau ca anexe biblioteci, săli de reuniuni şi conferinţe, spaţii pentru relaxare, saună, masaj, parcuri şi grădini - cât şi de datorită multiplelor funcţii pe care acestea le îndeplineau. Astfel, alături de funcţiile igienice- baia reprezentând o practică cotidiană –
6
existau şi funcţii curative - apele minerale fiind utilizate frecvent pentru tratarea unor afecţiuni: reumatismale, ginecologice, oftamologice. O dovadă în acest sens fiind ofrandele sub formă de sculpturi ale organelor însănătoşite, descoperite în apropierea acestora , termele aveau şi conotaţii religioase , fiecare izvor termal fiind protejat de către o divinitate – dar şi socio-culturale acestea reprezentând un important loc de întâlnire şi discuţii . Cruciadele au readus în atenţie apele minerale 7 atât din cauza numărului mare de
răniţi care trebuiau îngrijiţi, medicii apelând pentru aceasta la efectele terapeutice ale termalismului, cât şi ca urmare a cunoaşterii obiceiurilor popoarelor orientale, în viaţa cărora băile deţineau un loc privilegiat. Renaşterea, prin reînvirea tradiţiilor antichităţii, dar şi prin interesul acordat dezvoltării ştiinţelor a adus o revigorare a practicilor balneare. Astfel, savanţii vremei au început să studieze efectele apelor minerale ceea ce a reprezentat punctul de plecare al balneologiei. Ca urmare au apărut, de multe ori în locul sau în apropierea fostelor terme romane, amenajări balneare ca de exemplu cele de la : Bath (Anglia), Aix Chapelle (Germania), Spaa (Belgia), Plombieres, Vichy, Bourbon (Franţa) pentru ca în secolele XVII-XVIII aceste staţiuni să fie frecventate de aristocraţii şi capetele încoronate ale Europei. Epoca modernă, respectiv secolul al-XIX-lea marchează însă adevărata renaştere şi dezvoltare a staţiunilor balneare europene 8, moment în care universul termal, a început să se
structureze pe elementele definitorii ale unei staţiuni balneare moderne: stabilimentul termal, cazinoul, parcul termal şi unităţile de cazare. Oraşele de apă, aşa cum erau ele denumite, erau desemnate să îndeplinească funcţii complementare: - funcţia „de sănătate” datorată procedurilor/ tratamentelor propuse /efectuate; - funcţia „de loisir” prin activităţi ludice, culturale şi sportive; - funcţia „socială” datorită relaţiilor sociale pe care le stabileşte. Staţiunile balneare au devenit astfel, importante destinaţii de tratament, agrement şi vilegiatură dar şi de întâlniri şi discuţii politice, spre care se îndrepta un număr important de călători proveniţi din nobilimea Europei, ceea ce a făcut ca între 1800-1900 turismul balnear să fie considerat un termalism al elitelor. Ca urmare, a crescut numărul staţiunilor balneare, în secolul al XIX-lea existând în Europa peste 160 de staţiuni balneare. Totodată s-au
intensificat preocupările pentru amenajarea şi dezvoltarea acestora. Astfel, multe staţiuni încep să se remarce printr-o arhitectură fastuoasă şi rafinată, prin prezenţa unui cazinou 77
Bibirigea Ioan Romeo, “Managementul integrării turismului românesc în Uniunea Europeană” ,
Editura Chişinău 2007, pag. 24 8 Ferenţ Emil, “Economia şi managementul turismului” , Editura Politehnium, Iaşi 2007, pag. 11
7
precum şi prin parcurile sau grădinile de care erau înconjurate. Această evoluţie a staţiunilor balneare 9 a fost rezultatul mai multor factori: dezvoltarea balneologiei, descoperirea modului de acţiune al apelor minerale, dezvoltarea transporturilor, a telecomunicaţiilor şi în legătură directă cu acestea dezvoltarea turismului, moda romantismului (introdusă de operele scriitorilor: J.J. Rousseau, Byron, Shelley ş.a.) care a readus în atenţia oamenilor gustul pentru natură. Viaţa mondenă din staţiunile balneare a fost întreruptă odată cu începerea primului război mondial, acestea devenind centre pentru primirea şi tratarea răniţilor, în număr din ce
în ce mai mare, ceea ce a avut însă un efect pozitiv asupra evoluţiei balneologiei pentru că, din dorinţa de a veni în sprijinul acestora, tratamentele balneare au fost dezvoltate şi diversificate 10.
Sfârşitul celui de al-II-lea război mondial a marcat un alt moment în evoluţia turismului balnear. Astfel, odată cu dezvoltarea turismului de masă, are loc, în anii –’50, lansarea termalismului social care a influenţat la rândul său dezvoltarea staţiunilor balneare.
Astfel, aceasta a însemnat, pe de o parte, creşterea numărului de curanţi datorită suportării cheltuielilor de cură integral sau parţial, după caz de către asigurările de sănătate iar pe de altă parte a determinat mutaţii în structura ofertei care a devenit mult mai medicalizată, iar cererea a devenit într-o bună măsură dependentă de măsurile în domeniul asigurărilor de sănătate, orice iniţiativă legislativă în acest sens făcându-si simţită prezenţa în structura cererii. Ca urmare a acestei evoluţii, curanţii asiguraţi social, au început să ocupe un loc din ce în ce mai important în frecventarea staţiunilor balneare ceea ce a făcut ca universul termal să fie profund modificat , fiind treptat sărăcit de diversitatea de funcţii. Toate acele activităţi care nu
făceau parte din domeniul medical, în special agrementul, nu subzistau decât ca accesorii în ocuparea timpului liber al curanţilor, ceea ce a dus, treptat la „îmbătrânirea clientelei”, la scăderea interesului pentru modernizarea dotărilor şi a serviciilor oferite. Evoluţia turismului balnear a determinat reorganizarea staţiunilor balneare sau apariţia de noi staţiuni în cadrul cărora nota dominată o reprezintă serviciile destinate oamenilor sănătoşi care solicită o astfel de staţiune pentru îndepărtarea oboselii, stresului, refacerea capacităţilor fizice şi psihice, recreere, distracţie, beneficiind în acelaşi timp atât de asistenţă medicală cât şi de toate facilităţile unui sejur propriu-zis 11. În consecinţă, numeroase staţiuni balneare din
Europa s-au profilat pe prevenirea acestor aspecte defavorizate pentru viaţa oamenilor şi s-au 9
Dinu Mihaela ,“The geography of tourism” ,Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti 2005, pag. 46
10
Petre Ianc Teodor, op.cit., pag. 65
11
Ielenicz Mihai, Comănescu Laura: “ România. Potenţial turistic.”, Editura Universitară, Bucureşti
2006, pag. 57
8
transformat în „cetăţi ale sănătăţii”. În ceea ce priveşte apariţia de noi staţiuni trebuie evidenţiate aici staţiunile de proximitate care se caracterizează prin amplasarea în apropierea unei destinaţii/oraş importante, oferta acesteia structurându-se în special pe produse de repunere în formă sau de loisir. Totodată în multe dintre ţările Europei Occidentale au apărut şi staţiuni care oferă numai produse de tip „Wellness”. De asemenea în multe dintre staţiunile balneare s-a dezvoltat, din dorinţa de a oferi un produs care să răspundă întregii familii, latura ludică a ofertei reprezentată de agrementul acvatic care înregistrează forme variate de
manifestare. Astfel, de referinţă în literatura de specialitate este Caldea (Spania) o inovaţie în domeniul agrementului acvatic care oferă multiple modele de amenajare 12: există bazin cu muzică subacvatică pentru înotători şi scufundători; peşteră indiană cu baie romană cu lespezi de marmură încălzite (saună); o cascadă, pe al cărei perete de apă se pot proiecta imagini video. În ceea ce priveşte tendinţele înregistrate la nivelul unităţilor de cazare pot fi remarcate următoarele aspecte: diversificarea unităţilor de cazare cu ofertă integrată, apariţia şi dezvoltarea hotelurilor wellness.
Trend-ul ascendent înregistrat de cererea pentru
produsele de tip „wellnes” a determinat construirea unor hoteluri adecvate destinate acestui tip de produs. Acestea se caracterizează prin dotări de înaltă calitate, fiind încadrate la categoria 3-5 stele,
sunt unităţi integrate care reunesc toate serviciile “sub acelaşi
acoperiş”, şi dispun de un număr mare de spaţii destinate serviciilor „wellness” a căror amenajare se remarcă prin inovaţie 13: de la modelul băilor romane de lux, până la amenajări de tipul piscinelor moderne ambientate cu lumină cu proprietăţi terapeutice (cromoterapie) sau muzică (meloterapie) .
O altă tendinţă manifestată la nivelul cazării balneare este dezvoltarea hotelurilor care se caracterizează prin diversificarea serviciilor oferite în incinta acestora. Acestea au apărut ca replică la creşterea numărului apartamentelor mobilate care atrag tot mai integrate
mulţi clienţi din staţiunile balneare. Între acestea pot fi exemplificate: hoteluri cu baze de tratament sau servicii de hidroterapie
întâlnite în Italia, Franţa (Aix-Marlioz, Dax, Vichy),
reşedinţe hoteliere cu servicii integrate ce se caracterizează prin îmbinarea avantajelor unui hotel clarificat cu confortul şi independenţa unui apartament modern:
camere perfect
echipate şi toate serviciile la dispoziţia clientului (alimentaţie, tratament, servicii de menaj, grădiniţă, saloane de agrement şi săli de jocuri etc.), hoteluri cu animaţie integrată: se Melinda Cândea, Florina Bran, Cimpoieru Irina , „Organizarea, amejarea şi dezvoltarea durabilă a spaţiului geografic” , Editura Universitară, Bucureşti 2006, pag. 62 13 Melinda Cândea, Florina Bran, Cimpoeru Irina , op.cit., pag. 51 12
9
caracterizează prin prezenţa, în incinta hotelurilor a unui animator care organizează şi antrenează turiştii să participe la diferite activităţi de divertisment, cultural artistice, sportive, organizează circuite, excursii etc. În ceea ce priveşte organizarea şi gestiunea staţiunilor: 80% dintre staţiuni sunt în subordinea administraţiilor locale, sub 10% aparţin statului, 15% sunt private. Până în secolul al XIX- lea, România a fost relativ puţin cunoscută ca ţară turistică. Călătorii care au vizitat-o erau, în special, oameni de cultură, diplomaţi, comercianţi care îşi împărtăşeau impresiile favorabile unui cerc restrâns de auditori. Însă în 1930, turismul este inclus ca preocupare a statului în cadrul Direcţiei Educaţiei Poporului din Ministerul Muncii 14. La 29 februarie 1936 a fost infiinţat Oficiul Naţional de Turism, acesta preocupându-se prima dată de clasificarea staţiunilor balneoclimaterice din ţară, care se bucurau de o bună reputaţie şi peste hotare. Turismul românesc a început treptat să prindă contur. 1.3 Trăsăturile specifice ale turismului balnear și factorii naturali de cură balneară
Viitorul turismului balnear depinde de alegerile ce vor fi făcute în acest domeniu, sub presiunea conjugată a factorilor socio-politici şi a ritmului de creştere economică pe termen mediu. În continuare vom analiza câteva din trăsăturile mai importante ale turismului balnear şi anume: Adresabilitatea
Din punctul de vedere al organizatorului de turism, turismul balnear nu se adresează doar persoanelor bolnave, ci numai turiştilor, inclusiv acelora care vin în mod declarat şi organizat în staţiuni pentru a-şi îngriji şi ameliora sănătatea, dar care nu sunt bolnavi, chiar dacă îşi recuperează anumite funcţiuni organice afectate de stări anterioare de boală sau traumatisme. De aici rezultă rolul curativ şi profilactic al turismului balnear. Statisticile întocmite în numeroase ţări au evidenţiat faptul că membrii populaţiei active care au efectuat cure balneare în timpul concediilor de odihnă pe o perioadă de mai mulţi ani, au înregistrat posterior un număr redus de zile de incapacitate de muncă, cu un număr redus de consultaţii medicale. Cura balneară în scop terapeutic este urmată de bolnavii care au nevoie de un tratament complex, în condiţii de sanatorizare, unde există o bază materială corespunzatoare şi asistenţă medicală de specialitate. Tratamentul balnear pentru recuperarea medicală a bolnavilor cronici cu incapacitate de muncă se realizează în staţiuni balneare profilate pe diferite afecţiuni. 14
Ferenţ Emil, op.cit., pag. 15
10
Funcţia balneoclimaterică a turismului balnear se completează cu cea recreativă. Excursiile în regiune, cu o pondere tot mai însemnată, conferă staţiunilor şi o funcţie turistică cu caracter specific. În acest sens, pe lângă fiecare staţiune se conturează o arie imediată de interes turistic şi o arie apropiată, aceasta din urmă formată din celelalte staţiuni şi alte obiective turistice. Sezonalitatea
Dintre toate segmentele de turism, turismul balnear este singura formă de turism care se bazează pe un potenţial permanent, de mare complexitate, practic inepuizabil şi independent de condiţiile atmosferice. Deci, turismul balnear nu este influenţat de sezonalitate. Preţul
Piaţa internă a turismului balnear este foarte dependentă de preţuri. Specialiştii consideră ca o creştere cu 20 % a preţurilor poate duce la o scădere cu 40 % a cererii. Aceasta se datorează în mare parte sejurului mai lung în staţiunile balneare, ceea ce face ca turismul balnear să fie relativ mai scump decât, turismul de litoral. Fidelitatea clientelei
Turiştii cărora li se adresează turismul balnear sunt în general persoane de vârsta a treia care vin în mod regulat la tratament în staţiunile balneare. Durata sejurului în cadrul acestei forme de turism este ridicată - 14, 21 sau chiar 29 de zile pe an; unele persoane vin în staţiuni chiar de doua ori pe an. Această formă specifică a turismului denumită turism termal, turism de tratament sau turism de sănătate joacă un rol deosebit de important în cadrul activităţii turistice, datorită valenţelor sale profilactice, contribuind la îmbunătăţirea şi refacerea stării de sănătate a organismului uman. Diversitatea factorilor de cură
permite tratarea unei game largi de afecţiuni, valorificarea
acestor resurse determinând dezvoltarea puternică a turismului balnear 15.Componenta determinantă a factorilor naturali de cură şi motivul principal pentru care s-a dezvoltat într-un anumit loc o staţiune balneară, este valoarea substanţelor minerale terapeutice, care prin proprietăţile fizico-chimice răspunde necesităţilor profilactice şi medicale de menţinere, consolidare, refacere, a stării de sănătate, a capacităţii de muncă şi de reconfortare fizică şi psihică individuală. Substanţele minerale terapeutice cu efect benefic asupra sănătăţii se regăsesc atât în apele minerale şi termominerale, cât şi în apa lacurilor terapeutice, a nămolurilor, turbelor şi mofetelor. Apele minerale
15
Ianc Teodor Petre, op.cit., pag. 112
11
Conform definiţiei formulate de Federaţia Internaţională de Termalism şi Climatism (FITEC) o apă minerală trebuie să aibă o anumită origine, să nu fie supusă unor modificări artificiale şi să se deosebească de apa potabilă prin felul şi cantitatea componentelor minerale sau gazoase, prin temperatură, radioactivitate, să posede calităţi terapeutice confirmate de o academie de ştiinţe medicale16. În ţara noastră există numeroase izvoare de ape minerale în jurul cărora au fost amenajate importante staţiuni. Apele minerale constituie factorii naturali de bază în tratamentul bolilor indicate. Apele minerale sunt sărate-iodurate-bromurate, sărate-sufluroase şi izvoare de cură internă cu apă slabă mineralizată, sulfuroasă, bicarbonată, sulfatată, calcinată sodică, magneziana. Apele doro-sodice iodurate bromurate cu degajări de gaze (hidrocarburi uşoare printre care predomină metanul) sunt ape de adâncime cu concentratie mare, exploatate prin sonde. În funcţie de temperatura lor naturală apele minerale pot fi reci (sub 200 C), izoterme (340 – 370 C) şi hiperterme (peste 370 C). Mineralizările medii, ce depăşesc frecvent procentul de 1gram/litru determină valoarea balneară a apelor minerale şi termominerale. În România se foloseşte o clasificare bazată pe proprietăţile fizico-chimice ale apei minerale. Astfel, apele minerale cuprind 17: - ape oligominerale (Călimăneşti, Slănic – Moldova, Băile Olăneşti şi cu caracter termal la Băile Felix, Călan, Moneasa, Geoagiu Băi, Vaţa de Jos); - ape minerale carbogazoase (Borsec, Zizin, Covasna, Biborţeni, Vatra Dornei, Buziaş, Lipova, Tuşnad, Borsec); - ape minerale clorurato-sodice pure (Băile Herculane, Someşeni, Ocna Sibiu); - mixte (Slănic Moldova, Sângeorz Băi, Băltăţeşti, Malnaş Băi); - ape minerale sulfatate (Slănic Moldova, Sărata Monteoru, Vaţa de Jos, Amara, Ocna Şugatag, Bălţăţeşti, Băile Govora, Călimăneşti); - ape minerale sulfuroase, unele având caracter mixt datorită componentelor clorurate, sodice, alcaline (Băile Herculane, Călimăneşti, Băile Olăneşti, Pucioasa, Săcele); - ape minerale feruginoase (Lipova, Homorod, Malnaş Băi, Vâlcele, Biborţeni, Tuşnad, Vatra Dornei); - ape minerale arsenicale (Covasna, Saru Dornei); - ape minerale iodurate (Băile Olăneşti, Călimăneşti,Cozia, Bazna); - ape minerale radioactive (Băile Herculane, Sângeorz Băi, Borsec). Apele termominerale Ianc Teodor Petre, op.cit., pag. 114 17 Colectiv de elaborare, „Studii de modernizare, dezvoltare durabilă a turismului şi diversificarea ofertei turistice româneşti” , I.C.T., Ministerul Turismului, Bucureşti, 1995, pag. 5 16
12
Prezenţa apelor geotermale şi termominerale pe teritoriul României este legată de tectonică, anomalii hidrogeotermice, conductivitate termică. Acestea nu sunt pure, ci reprezintă diferite concentraţii minerale de săruri solubile, existând astfel ape termale bicarbonate, sulfuroase, clorurate, clorurat-sulfuroase, cu utilizări multiple în cura externă şi se găsesc în staţiunile 18: Băile Herculane, Călimăneşti, Căciulata, Băile Felix, Băile 1 Mai, Călacea şi Vaţa de Jos. Lacuri terapeutice
Numeroase lacuri, prin cantităţile chimice ale apei lor, sunt folosite în scopuri terapeutice, venele dintre ele şi-au câştigat un adevărat renume (ex.: lacul Ciucaş). Cura foloseşte pe lângă apa lacurilor şi nămolul terapeutic (ex.: lacul de liman Techirghiol, cu cele trei ramuri: Techirghiol, Tuzla, Velichiori), conţine apă clorurată, sulfată, sodică, magneziată şi hipertonă. Lacurile de la Sovata (Ursu, Roşu, Şerpilor, Vende) conţin apă sarată, puternic concentrată datorită sedimentelor de sare din regiune. Din punct de vedere al genezei lacurile terapeutice se împart în trei categorii distincte: - lacuri de liman; - lacuri de câmpie; - lacuri din masivele de sare. Lacurile de liman au luat naştere prin bararea gurii de vărsare a unei ape curgătoare cu un
grind fluviatil sau cordon marin. Principalul lac de liman utilizat în scop terapeutic este lacul Techirghiol care are trei ramificaţii, Techirghiol, Tuzla, Urlichioi, cu apă cloruro-magnezianăsulfurată, utilizată în cură externă. Lacurile de câmpie sunt Amara, Slobozia, Strachina, Jirlău, Balta Amară, Câmpeni, Movila
Miresii, Ianca, Sărat-Brăila.Toate aceste lacuri au compoziţie chimică variată alături de sărurile de natriu fiind prezenţi sulfaţii de magneziu şi calciu. Apele acestor lacuri sunt utile în curele terapeutice externe. Lacurile din masivele de sare sunt Sovata, Tg. Ocna, Slănic, Ocnele Mari, Cojocna.
Mineralizarea neomogenă a apelor lacurilor sărate şi gradul diferenţiat de încălzire, explică fenomenul de heliotermie care are caracter terapeutic. Toate aceste lacuri depun pe fundul lor
nămoluri sapropelice care alături de calitatea terapeutică a apelor sporesc valoarea balneară a acestora şi gama de tratamente balneare ce pot fi aplicate. Nămoluri şi turbe
Nămolurile terapeutice (peloidele) sunt substanţe ce se formează în condiţii naturale sub influenţa proceselor geologice şi care în stare divizată şi în amestec cu ape, sunt folosite în 18
Idem 17
13
tratarea terapeutică, iar turba este un depozit organic format din resturi vegetale incomplet descompuse, în condiţii de exces de umiditate anacrobiană. Există nămoluri sapropelice bogate în hidrosulfură de fier coloidală (Amara, Lacul Sărat, Techirghiol, Sovata, Ocna Sibiului) şi nămoluri minerale sulfuroase (Săcelu) sau nesulfuroase (Sângeorz Băi). Valoarea terapeutică a nămolurilor este dată de temperatura, compoziţia chimică, acţiunea mecanică şi puterea farmacologică a acestora. Turbele prin fracţiunile organice şi minerale pot căpăta valoare terapeutică. Acestea se găsesc în zona Dornelor, Bihor, Borsec, Mangalia. Tratamente cu nămoluri şi turbe se practică în staţiunile Ocna Sibiului, Vatra Dornei, Băile Govora, Sovata, Amara, Ocnele Mari, Techirghiol, Eforie Nord, Bazna. Proprietăţi ale nămolurilor- hidropexia- caracteristica de bază fiind capacitatea de a reţine
şi a absorbi apa. De aceasta depinde şi calitatea de a se putea întreţine şi întinde cu uşurinţă pe toată suprafaţa pielii. Plasticitatea şi consistenţa- termopexia- calitate a peloidelor de a reţine cât mai mult
căldura înmagazinată prin încălzire. Capacitatea de sorbţiune- indică gradul nămolului de a face schimb de ioni cu pielea pe care
se aplică. Fracţiunea coloidală, acizii humici şi celuloza contribuie mai ales la acest schimb ionic.Nămolurile se împart în: nămoluri sapropelice, turbe şi nămoluri minerale. Gazele mofetice
Prin intermediul fisurilor din scoarţa terestră şi în urma escavării rocilor, ajung la suprafaţă gaze libere rezultate din procesele biochimice ale scoarţei terestre. În ţara noastră, zona Harghita-Căliman este foarte bine cunoscută pentru emanaţiile gazoase numite mofete . Băile Tuşnad, Borsec, Balvanyos, Buziaş, Covasna sunt staţiunile cele mai importante unde acest factor terapeutic este valorificat în spaţii amenajate. Solfatarele reprezintă emanaţii naturale de gaze unde gazul carbonic include şi hidrogen sulfurat. În judeţele Covasna şi Harghita există emanaţii carbogazoase-sulfuroase de altitudine, unice în Europa. La Turia, Şugaş Băi, Harghita sunt prezente asemenea emanaţii şi utilizate în scop terapeutic. Turismul balnear presupune atât realizarea unor tratamente complexe de recuperare în staţiunile balneoclimaterice, cât şi efectuarea de excursii şi călătorii în împrejurimi şi odihnă. Valori ale patrimoniului naţional, factorii balneari şi climatici interesează grupuri mari sociale, cuprinse ca limite de vârstă. Rolul acestora în profilaxie este inestimabil. Ei intervin atât în prevenirea îmbolnăvirii (profilaxie primară), cât şi în prevenirea recidivelor unor boli, tratate cu alte mijloace terapeutice, împiedicând evoluţia acestora spre forme degenerative (profilaxie secundară).
14
1.4 Locul şi importanţa turismului balnear
În ultimile decenii, prin importantele sale efecte sociale şi economice, turismul balnear a devenit un segment major al pieţei turistice internaţionale, spre care se concentrează importante mijloace materiale şi umane, cu o implicare tot mai profundă a ştiintei şi tehnicii, a prestării unor servicii turistice şi medicale de o factură complexă şi de un înalt nivel calitativ, chemate să satisfacă cerinţele vitale ale omului modern, determinate de evoluţia condiţiilor de viaţă şi a stării de sănătate a populaţiei. Turismul balnear, a devenit astăzi o reală industrie generatoare de efecte benefice de ordin multiplu: - la nivelul economiei naţionale, creator de beneficii, factor dinamizator, realizator de aport valutar şi creator de noi locuri de muncă; - la nivel de ramură : promotor al serviciilor de calitate şi accelerator al procesului de privatizare în cadrul unei restructurări rapide, influenţate precumpănitor de exigenţele pieţei internaţionale. Posibilităţile de dezvoltare ale turismului balnear, ne fac să privim viitorul cu real optimism, bazându-ne pe urmatoarele consideraţii: 1. creşterea exponenţială a turismului mondial care a fost înregistrată în ultimii 45 de ani; 2. tendinţa de continuare a creşterii cererii de produs turistic 3. creşterea veniturilor provenite
balnear;
din turism în cadrul produsului intern brut al ţărilor
dezvoltate şi al ţărilor în curs de dezvoltare. Aspectul economic reiese atât din activitatea specifică de turism, generatoare de capital, cât şi la un nivel mult mai puţin vizibil şi cuantificabil, ca generator de importante economii în cadrul bugetului social, prin reducerea semnificativă a cheltuielilor de spitalizare, consumuri de medicamente şi a numărului total al zilelor de boală. Turismul balnear reprezintă un sector major în cadrul industriei turistice româneşti, datorită particularităţilor sale specifice. Este cunoscut ca reprezentând aproape o treime din apele termale şi minerale de care beneficiază Europa. Potrivit președintelui Organizației Patronatelor din Turismul Balnear, Nicu Rădulescu, în anul 2010, gradul de ocupare a hotelurilor din sta ț iunile balneare a scăzut cu 20% în primele patru luni ale anului trecut, pe fondul reducerii numărului de turi ști care vin prin Ministerul Muncii, dar și a celor străini19. Totodată, companiile din turismul balnear şi-au programat,
19
http://www.adevarul.ro/financiar/Turismul_balnear-in_scadere_0_256174826.html
15
pentru anul trecut, investiţii de 100 de milioane de euro, dar nu au finalizat decât jumătate, din cauza crizei 20.
În staţiunile balneare din România există 40.000 de locuri de cazare, dintre care peste 60% sunt clasificate la una şi la două stele. Din datele găsite pe site-ul Institutului Na țional de Statistică, la nivelul întregului sector turistic, sosirile şi înnoptările în structurile de primire turistică au scăzut în primul trimestru cu 6,7%, la 993.100 de persoane, respectiv cu 10,2%, la 2,05 milioane de turişti. Înnoptările turiştilor români au reprezentat 77,7% din total, în timp ce cele ale turiştilor străini au acoperit 22,3%. O dată cu criza economică, românii au descoperit că și în țara noastră sunt destina ții turistice ”demne” de vizitat. Mulți dintre cei care au tăiat de pe listă concediul în străinătate, au ales să facă vacan ța în sta țiunile române ști prin care, nu demult, bătea vântul. Un astfel de caz a avut loc anul trecut în stațiunea balneară Buzia ș din Timi ș, unde numărul turi știlor a crescut spectaculos. Ba chiar și din străinătate, fiind atra și de tratamentele pe bani pu țini. Localnicii spun că ani la rând, sta țiunea Buzia ș a fost aproape pustie. În ultima vreme însă, a prins din nou viață. Hotelurile s-au animat cu turi ști. Cei mai mul ți vin la Buzia ș pentru tratament, iar prețurile mici atrag clien ți chiar și de peste ocean. De cealaltă parte, de când clienții au început să le bată la u șă, hotelierilor li s-a luat o piatră de pe inimă 21. În 2009,
stațiunea a fost vizitată de 8.000 de turi ști, un număr care, în anul 2010 a fost atins în iunie. Turismul balnear social este în declin peste tot și sistemele de asigurări sociale, în general deficitare, încearcă să se dezangajeze. Cu toate acestea, bugetul mediu alocat de gospodăriile europene pentru sănătate și pentru tratamente de prevenire a bolilor, continuă să crească, ceea ce se traduce, între altele, prin dezvoltarea curelor scurte libere ( cure de o durată între 3 şi 10 zile şi nesubvenționate). În același timp, nivelul așteptărilor persoanelor
care urmează cure cu ape termale nu încetează să crească iar sectorul balnear trece printr-o perioadă de schimbări profunde. În aceste condiţții, trebuie ca oferta turismului de sănătate să se îmbogăţ țească prin adăugarea componentei de wellness. Indica țiile terapeutice ale curelor balneare se limitează din ce în ce mai mult la reumatologie, pe care alopatia nu reu șe ște să o vindece. În schimb, formele de medicină u șoară, curele ce vizează obezitatea, antitabagismul, recuperarea post-natală, merg bine. Sunt cure scurte și, de cele mai multe ori, libere. Repunearea în formă/Spa ține de domeniul privatului și se dezvoltă peste tot, atât în cadrul hidroterapiei, cât și al talasoterapiei. Ea este un produs de lux și este adesea legată de o linie de produse cosmetice și/sau www.adevarul.ro 21 http://stirileprotv.ro/exclusiv/travel/criza-ii-intoarce-pe-romani-la-turism-balnear-din-romania.html 20
16
îmbuteliate. În schimb, orașele balneare cu un important patrimoniu istoric construit și care folosesc apa ca atracție ludică și pentru repunerea în formă devin un fel de sta țiuni de litoral interne, precum Amnevillé în Franța, Baden- Baden, Karlovy- Vary, Badgastein sau Abano Terme. Turismul balnear competitiv se practică în sta ț iuni animate, cu patrimoniu, cu o abordare medicalizată: este conceptul de ”ora șe termale”. Europa Centrală și de Est are o adevarată cultură în acest domeniu. Spre exemplu, este cazul în Rusia, Ungaria sau Republica Cehă. Curele sunt medicalizate și staț iunile sunt ”polivalente”. Tehnicile utilizate sunt băile, tratamentele cu nămol și curele în saline 22.
O atenție deosebită este acordată cercetării știin țifice și dezvoltării de noi tratamente. Centrele termale cu caracter ludic care s-au dezvoltat în sta țiunile balneare nu sunt o solu ție viabilă, deoarece clientela este adesea incompatibilă. Diversificarea dimensiunii curative prin adăugarea unei dimensiuni recreative este de obicei un e șec. Echipamentele termale cu caracter ludic (aqua parcurile) trebuie să facă obiectul unor studii de pia ță serioase și să aibă dimensiunile adecvate. Aceste echipamente permit ameliorarea ofertei turistice pentru stațiunile deja cunoscute și cu poten țial turistic, fie că sunt incluse în centrele termale/ baze de tratament (cf. Lavrey în Elveția sau Caldea în Andora), fie că sunt independente de acestea. În general, puține staţiuni balneare au reu șit să atragă clientela din străinătate. Turismul balnear este, de regulă un turism național și de proximitate. Când este vorba de sănătate, ne place să fim la noi de acasă. Acest lucru este adevărat în cazul talasoterapiei, care se dezvoltă în Tunisia și în Maroc pentru o clientelă franceză- pentru că țările sunt francofone-, dar și în cazul tratamentelor balneare, ale căror practici sunt specifice fiecărui popor. Prin rezultatele eficiente obţinute în menţinerea şi consolidarea sănătăţii şi a refacerii potenţialului energetic, turismul balnear a devenit una din formele de turism a cărei poziţie pe piaţa turistică internă şi internaţională este în continuă creştere. Reluarea creşterii economice, înregistrată după 2000, perspectiva integrării europene, strategiile formulate la nivel macroeconomic şi iniţiativele investitorilor locali, ne dau convingerea că turismul balnear românesc va reuşi în efortul de realizare a unei oferte de calitate, la nivel european, devenind o destinaţie atractivă pentru turiştii potenţiali din Uniunea Europeană.
Capitolul II Stadiul actual al turismului balnear pe plan internaţional şi în România 22
www.mdrl.ro
17
Datorită dezvoltării din ultimele decenii, oferta ţărilor cu bogate resurse naturale şi cu tradiţie în practicarea turismului balnear este foarte bine structurată şi deosebit de performantă 23. Cu toate acestea, piaţa europeană a turismului balnear este în continuă
schimbare şi readaptare, ofensiva statelor din est cu o mai slabă dotare din punct de vedere al bazei materiale şi infrastructurii, dar cu o deosebită şi valoroasă paletă de factori naturali de cură, putând determina reorientarea cererii spre aceste noi destinaţii. România se înscrie în rândul ţărilor europene cu un remarcabil fond balnear ceea ce a făcut ca turismul balnear românesc să aibă o veche tradiţie şi să cunoască o amplă dezvoltare. 2.1 Turismul balnear internaţional
Cele mai importante ţări vest- europene în acest domeniu deţinătoare de resurse minerale de cură, o tehnologie avansată, importante staţiuni balneare şi performanţe obţinute în timp, sunt Germania, Italia şi Franţa. Călătoriile în afara graniţelor ţării au cunoscut creşteri anuale superioare evoluţiei altor indicatori ai dezvoltării economice şi comerciale, datorită progreselor înregistrate, îndeosebi în tehnologiile şi echipamentele utilizate în transporturi, în infrastructura de acces, dar şi ca urmare a extinderii, în ritmuri rapide, a infrastructurilor turistice, a echipamentelor de cazare, alimentaţie, agrement etc. O analiză pertinentă şi eficace a turismului internaţional, ca fenomen economic, trebuie să se bazeze pe definiţii cât mai clare, precise şi, pe cât posibil, unanim recunoscute. Din acest motiv, în continuare, sunt prezentate câteva dintre cele mai importante definiţii utilizate în acest domeniu. O definiţie oficială a turismului internaţional a fost adoptată, la solicitarea O.M.T., în cadrul Conferinţei Internaţionale privind statisticile şi sondajele, în iulie 1991. Această definiţie porneşte de la noţiunea de „vizitator” şi face distincţia dintre „turist” şi „vizitator de o zi” sau „excursionist”. Orice persoană aflată într-o călătorie între două sau mai multe ţări reprezintă un călător internaţional . Dacă respectiva călătorie prezintă interes pentru turism, atunci ne referim la „vizitator”, care reprezintă conceptul de bază în ansamblul statisticilor turismului. Conform definiţiei oficiale a O.M.T., nu toţi călătorii sunt vizitatori. Astfel, în cadrul statisticilor, termenul de „vizitator internaţional” desemnează „orice persoană care vizitează o ţară, alta decât cea în care aceasta îşi are reşedinţa sa obişnuită, pentru o 23
Ianc Teodor Petre, op.cit. , editura ASE, Bucureşti 2006, pag. 104
18
perioadă care să nu depăşească 12 luni şi al cărei motiv principal al vizitei este altul decât cel de a exercita o activitate remunerată în ţara vizitată”. Turismul mondial a suferit schimbări cruciale, pe parcursul ultimilor ani, iar turismul european este tot mai mult influenţat de principalele noi tendinţe mondiale (“megatrends”). Comisia Europeană a Turismului (C.E.T.), organizaţie fondată în anul 1948, având ca membrii organizaţiile (oficiile) naţionale de turism din 38 de state Europene, atât ţări membre ale UE, cât şi alte ţări şi care şi-a propus să fie o organizaţie virtuală a Europei, ca destinaţie turistică, a realizat, recent, un raport intitulat “Tendinţe turistice în Europa” 24, utilizând recomandările European Travel of Tourism Action Group (E.T.A.G.). Acest raport cuprinde 3 părţi, respectiv: 1. O analiză a contextului extern mondial al turismului: tendinţele economice, politice, sociale şi de mediu. 2. Un studiu al tendinţelor capabile să influenţeze cererea turistică, ţinând seama de schimbările intervenite în stilurile de viaţă şi în modelele de consum. 3. Un comentariu privind schimbările ce influenţează, în mod direct, funcţionarea industriei turistice cum ar fi tendinţele în domeniul vânzărilor, al transporturilor şi al tehnologiei informaţiei. Piaţa europeană a turismului balnear cunoaşte astăzi o perioadă de frământări şi reevaluări. În diverse state şi regiuni geografice ale Europei, ea nu este omogenă, nici din punct de vedere al ofertei, nici al cererii. În multe ţări din partea de est a Europei, prestările de servicii în domeniul turismului prezintă avantaje, dar, din păcate, şi rezerve nevalorificate de o mare însemnătate economică. Există însă şi ţări care au o tradiţie seculară în practicarea turismului balnear şi propun o ofertă bine structurată şi performantă, atât pentru consumatorii interni, cât şi pentru cei externi. În ţările în care există perioada de tranziţie există mari resurse de dezvoltare a turismului prin condiţiile naturale geoclimatice favorabile, care aşteaptă să fie valorificate atât de investitorii interni, cât şi internaţionali. Zonele Adriaticii şi Mediteranei sunt de o frumuseţe clasică, naturală, cu plaje însorite unde se practică talazo-terapia, iar Insula Saaremaa din Estonia este o zonă de vânătoare cu munţi stâncoşi, păduri de brazi, lacuri şi 450 km de plajă. Slovenia este comparată cu Austria şi Elveţia, datorită aerului ei nepoluat de la Alpi până la Marea Adriatică., Cehia cu vestitele băi de la Karlovy Vary şi alte frumuseţi ale pesajului, câştigă aproape miliarde de dolari din turism, în Germania, întregul parcurs al Munţilor Pădurea Neagră şi al Dunării este împânzit de hoteluri în locuri pitoreşti, www.etc-corporate.org, Commission Européenne du Tourisme, „Les Tendances touristiques en Europe“ 24
19
unde cea mai mare staţiune balneară este la Baden-Baden. În Ungaria, turismul reprezintă 10% din PIB, lacul Balaton fiind unul din punctele de atracţie ale turiştilor. O mare valoare o are plaja Mării Negre din Bulgaria, cu vestitele ei nisipuri de aur, dar şi zonele cu băi termale, unde există cel mai mare număr de băi romane din lume. În Ucraina, în afară de zona munţilor Carpaţi, este o zonă deosebit de frumoasă, reprezentată de regiunea Odessa şi peninsula Crimeea. Aici, pe lângă turismul de agrement, se fac tratamente balneare pentru diverse afecţiuni. La toate aceste frumuseţi naturale, se alătură plaja Mării Mediterane cu vestita Coastă de Azur şi insulele din Mediterană. În aceste ţări, motivaţia unui segment important de turişti este aceea de a vizita în cadrul turismului cultural monumente istorice şi culturale intrate de mult în patrimoniul culturii universale. Se observă în prezent o diminuare a turiştilor europeni care frecventează staţiunile de turism balnear. Până înainte de Primul Război Mondial, deplasarea la staţiunile balneare nu presupunea în mod obligatoriu tratarea unor afecţiuni, ci mai degrabă o motodă de petrecere a timpului liber sau a vacanţei de vară „la băi”. În ultimul timp, o dezvoltare importantă a turismului se constată în Ţările Baltice. Cu toate că în aceste ţări clima este mai rece pe parcursul unui an, s-au creat astfel de condiţii în turism, încât turişti din ţările din sudul Europei preferă să-şi petreacă an de an vacanţele în Suedia, Norvegia, Danemarca şi în alte ţări din nordul continentului. Un punct de atracţie în aceste ţări sunt terenurile de golf amenajate în concordanţă cu cele mai înalte criterii ale clientelei care preferă jocul de golf, numărul vizitatorilor din SUA şi Canada, în aceste locuri, fiind foarte mare. Contractele de timesharing au un succes deosebit în ultima perioadă, acestea stând la baza cumpărării sau închirierii pentru o anumită perioadă din an a unui apartament, vilă sau cabană dintr-o ţară sau dintr-un lanţ hotelier integrat sau voluntar. Se observă penetrarea pe piaţa turismului european a unor lanţuri hoteliere din SUA, cum ar fi Holiday Inn, care se numără printre cele mai mari lanţuri hoteliere integrate din lume. În ţările Europei de Est se observă intrarea pe piaţa turistică a următoarelor lanţuri hoteliere: Hilton, Sheraton, Accor şi Mariott. Dar cele mai importante ţări vest-europene în acest domeniu deţinătoare de resurse minerale de cură, importante staţiuni balneare, o tehnologie avansată şi performanţe probate în timp, sunt: Germania, Italia şi Franţa. A) Germania - în Germania, în cele 16 landuri, există în prezent circa 330 de staţiuni balneare, recunoscute de stat, iar în noile landuri federale sunt recunoscute circa 60 de staţiuni balneare. În marea lor majoritate, aceste staţiuni îndeplinesc condiţiile legale specifice şi necesare, pentru a putea funcţiona. Spre deosebire de alte ţări, în Germania se consideră staţiuni balneare şi staţiunile balneare de cură, situate la litoral, precum şi staţiunile pentru cura kneipp. Aceste staţiuni din urmă sunt specific germane, fiind o creaţie a preotului
20
Sebastian Kneipp, cel care a iniţiat tratamentul respectiv acum 100 de ani. Este vorba despre un complex terapeutic, în care se acordă o atenţie deosebită ordinii, alimentaţiei, mişcării, hidroterapiei, fitoterapiei şi – ca în tratamentul clasic – se bazează pe principiul tradiţional al refacerii regulatorii adaptive. În Germania mai există tratamente curative şi de recuperare, stabilite de comun acord cu sursele de subvenţionare ale acestora, iar în funcţie de statutul pacientului, curele se efectuează ambulatoriu sau staţionar. Durata tratamentului poate fi prelungită de către medicul curant din staţiune. Tratamentele curative ulterioare se realizează în mare măsură în clinici pentru cură şi în complexe speciale din staţiuni. O formă nouă de tratament ambulatoriu este „cura compactă”, care reprezintă rezultatul tratativelor îndelungate dintre Asociaţia Patronală Balneară Germană şi reprezentanţii Caselor de asigurări de boală. Cura compactă este o variantă a tratamentului ambulatoriu, în acest caz pacientul alegându-şi singur locul de cazare. Acest tratament se efectuează în grupe de până la 15 persone pentru care sunt valabile aceleaşi indicaţii medicale. Este vorba despre o cură intensivă a cărei calitate este asemănătoare cu cea a tratamentului staţionar. Pacienţii sunt asistaţi de un personal calificat, iar periodic se efecutează controale ale modului de realizare a tratamentului 25. Sursa de subvenţionare a curei se stabileşte în funcţie de statutul profesional
al fiecărui pacient în parte, o dată la trei ani. Circa 80% dintre staţiunile balneare sunt în subordinea administraţiilor locale, sub 10% din staţiuni sunt unităţi de stat, iar 15% dintre staţiuni sunt private. 40% din totalul înnoptărilor în Germania reprezintă înnoptări în staţiuni balneare. Circa 1,5 milioane de turişti beneficiază de tratamente balneare, subvenţionate de Casele de asigurări sociale, iar restul sunt turişti, veniţi pe cont propriu în staţiuni. Contribuţia Caselor de asigurări sociale la tratamentele din staţiuni se ridică la 70%. Staţiunile balneare germane asigură 310.000 de locuri de muncă, dependente direct sau indirect de activitatea de tratament. În Germania, turismul contribuie cu 5% la crearea PIB, ca de altfel şi industria automobilului, care este o industrie-cheie a Germaniei. B) Italia - baza turistică balneară italiană este structurată în circa 300 de „centre termale” răspândite pe întreg teritoriul Italiei, din care 70% angrenează o structură hotelieră. În prima perioadă a anilor ’90, turismul balnear italian a cunoscut o perioadă evidentă de declin, înregistrând o pierdere de circa o jumătate de milion de turişti de cură balneară, reprezentând aproximativ 30% din totalul sosirilor în staţiunile balneare la sfârşitul anilor ’80. Toate staţiunile balneare italiene funcţionează în baza aprobării Serviciului Sanitar Naţional. Diverse instituţii de ajutor şi asigurări îşi trimit clienţii în complexe termale, pe bază de 25
http://www.scritube.com/geografie/turism/Particularitatile-turismului-b1052111820.php
21
convenţii şi chiar în hoteluri obişnuite, ataşate unor baze de tratament. Statul italian este acuzat de către toţi analiştii cauzelor care au determinat scăderea semnificativă a consumatorilor de turism balnear, principala acuzaţie fiind lipsa unei necesare „Legi a termalismului”, care să atribuie în mod corect gestionarea întreprinderilor termale publice şi să definească tipurile şi principalele caracteristici ale staţiunilor balneare italiene. Statul mai este acuzat şi de lipsa implicării în îndeplinirea sarcinii de planificare a exploatării corecte a resurselor minerale de cură, în scopul unei valorificări corecte, adecvate rolului curativ integrat: profilactic, recuperator şi de menţinere a condiţiei fizice. Se ia în considerare tot mai mult, ca soluţie în favoarea relansării turismului balnear italian, privatizarea, pe baza unui proiect guvernamental, a majorităţii întreprinderilor termale, după modelul staţiunii Eagat. Se preconizează ca statul italian să treacă de la o atitudine pasivă, la o iniţiativă strategică, bazată pe gestiunea de tip industrial şi susţinerea iniţiativei private a întreprinzătorilor în domeniu. C) Franţa - pe teritoriul Franţei se regăsesc circa 1.200 de surse de ape minerale şi termale şi 100 de staţiuni balneare. Localităţile balneare au beneficiat de alocaţii suplimentare de la stat, iar mai târziu s-a preluat ideea în sensul vărsământului unei alocaţii suplimentare de la bugetul de stat. Acelaşi principiu are ca scop luarea în considerare a nevoilor financiare specifice pentru compensarea cheltuielilor suplimentare rezultate din activitatea de cură balneară din staţiune. Segmentul de turism balnear generează direct sau indirect circa 30.000 de locuri de muncă. Se remarcă faptul că administraţia locală joacă un rol important în dezvoltarea staţiunilor balneare franceze, tendinţa în cadrul acestora fiind de a se orienta către forme de gestiune de tipul „societăţilor economice mixte” sau „regiilor municipale”, staţiunea balneară devenind o întreprindere care trebuie gestionată şi promovată către public. Durata sejurului, recomandată de 21 de zile, este apreciată astăzi a fi mult prea mare, ţinând cont de tendinţa generală de reducere a duratei sejurului sau vacanţei petrecute în acelaşi loc. Se estimează că, în Franţa, cheltuielile totale pentru o persoană, sunt de minim 7.000 de franci francezi repartizate aproximativ jumătate pentru costurile sejurului şi jumătate pentru cura balneară, acestea din urmă fiind acoperite în măsură diferită de către diversele tipuri de asigurări (socială, medicală etc.). Există multe state vest-europene în care oferta este redusă, deţinând un număr limitat de staţiuni sau centre balneare (de exemplu: Belgia are 5 centre), şi în care, datorită absenţei unei game largi de factori minerali de cură, s-au dezvoltat metodologii alternative, de tipul centrelor de talazoterapie sau al celor de fitness şi remise-enforme, cure antistress etc. Pierderea cea mai importantă în acest domeniu se manifestă în Marea Britanie, unde infestarea microbiologică a apelor termale (din care cea mai mare şi de tradiţie staţiune 22
termală, Bath), a dus la închiderea stabilimentelor balneare şi reorientarea tipurilor de cură spre latura „soft”, de odihnă şi remise-en-forme, preluată ca „modă” din SUA, antrenând după sine efecte similare şi la nivelul celorlalte staţiuni mici şi, implicit, dispariţia ofertei balneare clasice de pe piaţa turistică engleză. Cererea turistică pentru curele balneare în staţiuni cunoaşte şi ea variaţii, uneori foarte mari, de la o ţară la alta şi la nivel regional, datorate în special unor factori economici, culturali şi tradiţionali. Ponderea din populaţia totală a turiştilor de cură balneară în unele state europene este: Franţa – 3%, Italia – 8%, Germania – 7,5%, Polonia – 7%. Ţările central şi est-europene cele mai cunoscute în trecut pentru oferta lor balneară tradiţională sunt: România, Cehia, Slovacia, Rusia, Polonia, statele desprinse din fosta Iugoslavie, Bulgaria 26 .
România deţine circa 1/3 din totalul resurselor minerale de cură din Europa şi 40 de staţiuni balneare deschise turismului internaţional. Ţara noastră se prezintă astăzi ca o destinaţie tot mai interesantă pentru consumatorii de cură balneară şi agenţiile touroperatoare europene. Scăderea ratei de creştere demografică, urmată de îmbătrânirea populaţiei, mai evidentă în ţările europene dezvoltate economic, dar care a început să se manifeste şi în România, reprezintă o premisă ce poate antrena consecinţe favorabile asupra turismului balnear, crescând nevoia de a proteja populaţia de vârsta a treia, pentru a menţine un timp cât mai lung în activitate şi în condiţii de sănătate normale, scăzând astfel presiunea asupra bugetului asigurărilor sociale.
2.2 Turismului balnear în România
Turismul balnear nu se adresează numai celor cu probleme medicale, ci şi celor care vor să se relaxeze, să-şi regăsească vitalitatea şi o bună condiţie fizică, mentală şi spirituală. Datorită acestui fapt în ultimele decenii, prin importantele sale efecte sociale şi economice, turismul balnear a devenit un segment major al pieţei turistice internaţionale, spre care se centrează importante mijloace materiale şi umane, cu implicare tot mai profundă a ştiinţei şi tehnicii, a prestării unor servicii turistice şi medicale de o factură complexă şi de un înalt nivel calitativ, chemate să satisfacă cerinţele vitale ale omului modern, determinate de evoluţia condiţiilor de viaţă şi a stării de sănătate a populaţiei. Astfel, în anul 2009 faţă de anul 2008, frecventarea structurilor de primire turistică cu funcţiuni de cazare se caracterizează prin 26
www.wall-street.ro/articol/Turism
23
creşterea capacităţii de cazare turistică în funcţiune şi prin scăderea numărului de turişti români şi străini. În anul 2009, atât sosirile vizitatorilor străini în România cât şi plecările vizitatorilor români în străinătate au înregistrat scăderi comparativ cu anul 2008 27 . Dintre
toate segmentele de turism din România, turismul balnear este singura formă de turism care se bazează pe un potenţial permanent 28, de mare complexitate, independent de condiţiile atmosferice. Analiza comparativă a ofertei turistice balneare a României cu cea europeană reprezintă o valoroasă sursă de informaţii care, în urma analizei punctelor tari şi slabe oferă posibilitatea identificării celor mai potrivite strategii menite să asigure creşterea competitivităţii ofertei turistice balneare a României. În ceea ce priveşte analiza comparativă realizată la nivelul factorilor naturali de cură 29 trebuie evidenţiate atu-urile României din acest punct de vedere. Astfel, cu cele peste
3000 de izvoare minerale şi termominerale, ţara noastră deţine aproximativ o treime din rezervele hidrominerale ale Europei. Alte ţări europene care deţin importante resurse hidrominerale sunt Spania 2000 de izvoare, Franţa peste 1200 de izvoare şi Germania 900 de izvoare. Totodată trebuie evidenţiat faptul că acest volum important de ape termominerale este dublat de faptul că pe teritoriul ţării noastre se găsesc toate tipurile de ape minerale în cantităţi importante. O mare diversitate de ape minerale se întâlneşte şi în Franţa, Polonia, Spania în timp ce Germania deţine în proporţie de 50% ape minerale clorurato-sodice, iar în Italia, Ungaria, Austria, predomină apele termominerale. Referitor la analiza comparativă a echipamentelor staţiunilor balneare din Europa cu cele din România, se impune evidenţiat faptul că aceasta este mai greu de realizat 30 pentru că, pe de o parte obţinerea unor date complete despre toate componentele acestora (dezvoltarea infrastructurii, numărul unităţilor de cazare, alimentaţie, tratament etc. şi capacitatea acestora ) este foarte dificilă, iar pe de altă parte pentru că fiecare staţiune îndeplineşte pe lângă funcţia balneară şi alte funcţii ca de exemplu staţiunile montane care sunt destinate şi practicării sporturilor de iarnă, odihnei şi recreerii, punct de plecare în efectuarea drumeţiilor, iar cele de litoral şi practicării curei heliomarine, agrementului - fiind greu de delimitat care echipamente răspund cerinţelor balneare şi care altor cerinţe.
27
28
http://www.insse.ro Ielenicz Mihai, Comînescu Laura, “România. Potenţial turistic”, Editura Universitară Bucureşti,
2006, pag. 48 29
Cristureanu C. , “Economia şi politica turismului internaţional “ , Ed. Abeona, Bucuresti, 1992, pag. 46 30 Glăvan V. , “Amenajarea turistică a teritoriului “ , Ed. Eden, Bucureşti, 1996, pag. 52
24
Ţara noastră se află în inferioritate din cauza gradului redus de dezvoltare a bazei materiale generale şi specifice. Această situaţie se manifestă atât în comparaţie cu ţările deţinătoare de resurse balneare din Europa Occidentală cât şi cu ţările Europei de Est ca: Ungaria, Cehia, Bulgaria şi chiar Rusia. Astfel, în cazul infrastructurii, în timp ce în Europa Occidentală accesibilitatea celor mai importante staţiuni este foarte bună, multe din aceste staţiuni situându-se în apropierea gărilor TGV sau a altor mijloace de transport rapide, în ţara noastră doar 36% dintre staţiunile destinate turismului internaţional au o accesibilitate foarte bună, majoritatea acestora aflându-se în apropierea graniţelor (excepţie făcând Călimăneşti) şi doar trei dintre acestea respectiv Băile Felix, Băile Herculane, Eforie Nord se bucură de prezenţa celor trei tipuri de transport (rutier, feroviar, aerian). În ultimele decenii, prin importantele sale efecte sociale şi economice, turismul balnear a devenit un segment major al pieţei turistice internaţionale, spre care se centrează importante mijloace materiale şi umane, cu implicare tot mai profundă a ştiinţei şi tehnicii, a prestării unor servicii turistice şi medicale de o factură complexă şi de un înalt nivel calitativ, chemate să satisfacă cerinţele vitale ale omului modern, determinate de evoluţia condiţiilor de viaţă şi a stării de sănătate a populaţiei. Turismul balnear este singura formă de turism din ţara noastră care se bazează pe un potenţial permanent, de mare complexitate, practic inepuizabil. Având în vedere că deţinem aproape o treime din apele termale şi minerale de pe continent, această valoare este accentuată de complexitatea factorilor naturali, respectiv regăsirea în aceeaşi staţiune a factorilor principali de mediu, alături de o gamă largă de substanţe minerale de cură, cu efecte polifactoriale benefice şi de existenţă în România a tuturor tipurilor de substanţe minerale balneare care pot fi utilizate în întreaga gamă a profilurilor de tratament balneare, putem spune că ţara noastră se înscrie printre ţările europene cu un fond balnear remarcabil. România are 160 de staţiuni şi localităţi balneare ce deţin resurse minerale de cură, din care 24 sunt considerate de importanţă naţională cu recunoaştere şi pe plan european . Cele 24 de staţiuni de importanţă naţională au fost ierarhizate pe baza sistemului de clasificare din România în funcţie de gradul de dotare al acestora. Acest gen de clasificare poate fi considerat limitat şi nerealist reflectând înzestrarea la un moment dat a staţiunilor balneare, de obicei incompletă şi mai ales insuficientă pentru valorificarea complexă şi raţională a resurselor balneare. Datorită acestui fapt, pentru a avea o imagine reală, este necesară alinierea la sistemul internaţional de apreciere a staţiunilor, care face o ierarhizare ştiinţifică şi obiectivă a staţiunilor balneare în special. Evaluarea fondului balnear şi ierarhizarea staţiunilor în contextul ofertei balneare generale şi în detaliu pe profile de tratament este benefică atât în plan turistic cât şi socioeconomic. Staţiunile balneare de mare interes turistic 25
cu indice de atractivitate între 3.00 şi 2.00, împreună cu cele cu un indice de atractivitate favorabil cu valori între 1.99 şi 1.50 sunt grupate în tabelul nr.2.2.1. Pentru a ilustra diferenţele între clasificarea aceasta, bazată pe indicele de atractivitate şi clasificarea folosită în România am înscris în tabelul nr. 2.2.1. , la coloana 4, staţiunile de interes naţional. Tabel nr. 2.2.1. Ierarhizarea staţiunilor în plan general şi după gradul de dotare Nr.
Staţiuni balneare de mare
Indice de
Staţiuni balneare cu
Staţiuni
Nr.
crt.
interes turistic
atractivitate
indice de atractivitate
balneare
crt.
între 3,00 şi
favorabil (între 1,99 şi
de interes
2,00
1,50)
naţional
3
4
0 1
1
2
Băile Herculane
2,23
2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17
Călimăneşti-Căciulata Slănic Moldova Eforie Nord –Techirghiol Băile Tuşnad Vatra Dornei Mangalia Sud Covasna Borsec Băile Olăneşti Băile Govora Sovata Geoagiu Băi Buziaş Băile Felix – 1 Mai Amara Sângeorz Băi Slănic Prahova Neptun Balvanyos -Turia Stâna de Vale Sinaia (balnear) Moneasa Borşa Ocna Sibiului Lacul Sarat Bazna Tinca Lipova Brădet Vaţa.Băi Mangalia Sud
2,20 2,18 2,14 2,12 2,12 2,11 2,11 2,10 2,09 2,08 2,05 2,04 2,02 2,00
5 •
• • • • • • • • • • • • • •
1,96 1,94 1,90 1,88 1,84 1,83 1,82 1,79 1,74 1,74 1,72 1,72 1,69 1,65 1,65 1,53
• • • •
• • • •
•
•
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32
Sursa: *** Colectiv de elaborare, Adaptarea ofertei balneoturistice româneşti la cerinţele pieţei internaţionale, I.C.T., Ministerul Turismului.
26
Se observă că cele mai bune staţiuni din România, din punct de vedere al indicelui de atractivitate, corespund cu cele de interes naţional, spre deosebire de cele cu indice de atractivitate favorabil, care sunt în număr mai mare decât cele apreciate ca fiind de interes naţional. Avem şi excepţia reprezentată de Mangalia Sud, care nu are un indice de atractivitate favorabil dar intră în categoria staţiunilor de interes naţional datorită gradului de dotare. Dacă poziţionăm staţiunile din tabelul nr.2.2.1 pe harta României ( Anexe), aceasta ne oferă imaginea bunei repartiţii pe teritoriul ţării a resurselor balneare. Având în vedere că punctele marcate reprezintă sub 20% din totalul localităţilor cu resurse balneare, se poate realiza adevărata dimensiune pe care o poate căpăta turismul balnear românesc pe piaţa turistică din Europa prin extinderea ariei de valorificare a factorilor naturali de cură existenţi în ţara noastră, efectele economice şi sociale pe care le poate genera schimbarea cantitativă dar şi calitativă a factorilor ce definesc oferta balneoturistică. Grupa staţiunilor balneare de mare interes turistic (col. 2) din tabelul nr.2.2.1. cuprinde staţiunile cu o ofertă
balneoturistică de calitate superioară atât din punct de vedere al fondului balnear, cât şi al dotărilor. Toate staţiunile din acestă grupă sunt de interes naţional, cu tradiţie în activitatea turistică, multe dintre ele fiind cunoscute şi pe plan internaţional. Staţiunile din această grupă prezintă un indice de atractivitate ridicat, dar nici una dintre ele nu înregistrează valori apropiate de nivelul maxim (3.00), cele mai bine cotate fiind Băile Herculane (2.23), Călimăneşti-Căciulata (2.20) şi Slănic Moldova (2.18) 31. Toate au un potenţial balnear
valoros, dar atractivitatea lor turistică este influenţată negativ, într-o măsură mai mare sau mai mică, de celelalte componente ale ofertei turistice cum ar fi: - modul defectuos de exploatare a resurselor în staţiunile Băile Felix, Călimăneşti-Căciulata, Slănic Moldova, Tuşnad, Mangalia Sud, Borsec, Govora,Geoagiu; - gradul scăzut de cunoaştere al zăcământului în staţiunile Borsec, Mangalia, Buziaş; - poluarea accentuată a aerului, sonoră, în staţiunile: Călimăneşti, Băile Herculane, Băile Tuşnad, Covasna, Vatra Dornei, Băile Felix etc. şi a apei în staţiunea Techirghiol; - valoarea estetică redusă a cadrului natural din interiorul staţiunilor: Băile Herculane-Vicol, Covasna, Băile Felix sectorul hotelurilor nou construite; - structuri de cazare cu uzură fizică şi morală avansată în staţiunile: Băile Herculane, Slănic Moldova, Techirghiol, Borsec şi parţial în Băile Tuşnad, Olăneşti, Govora, Geoagiu Băi, Buziaş; 31
*** Colectiv de elaborare, Adaptarea ofertei balneoturistice româneşti la cerinţele pieţei
internaţionale, I.C.T., Ministerul Turismului.
27
- uzura fizică în cazul unor structuri de tratament din Băile Herculane, Călimăneşti, Slănic Moldova, Techirghiol, Borsec, Olăneşti, Govora, Sovata, Buziaş, dar mai ales uzura morală în cadrul tuturor bazelor de tratament; - diversitatea redusă a structurilor de alimentaţie publică în toate staţiunile; - densitatea mare a construcţiilor în spaţii publice locuibile limitate în staţiunile Băile Herculane, Călimăneşti, Slănic Moldova,Vatra Dornei, Băile Felix; - numărul redus, calitatea şi diversitatea necorespunzătoare a structurilor de agrement din toate staţiunile; - comerţul general şi specific necorespunzător în toate staţiunile; - calitatea improprie a dotărilor de infrastructură în toate staţiunile cu excepţia staţiunii Mangalia Sud; - impactul cu turismul la sfârşit de săptămână în staţiunile: Slănic Moldova, Olăneşti, Geoagiu Băi, Sovata, Buziaş, Băile Felix. Prezentarea succintă a acestor aspecte evidenţiază faptul că dincolo de particularităţile staţiunilor balneoturistice, determinate în mod obiectiv de poziţia lor în teritoriu şi fondul balnear, există o serie de elemente defavorizante, comune tuturor, care include calitatea şi diversitatea structurilor de cazare, servirea mesei şi agrement, comerţul general şi specific şi calitatea unor dotări de infrastructură. În scopul creşterii competitivităţii pe plan intern, dar mai ales, pe plan internaţional, strategia dezvoltării viitoare a acestor staţiuni va urmări ameliorarea deficienţelor semnalate în prezent, care diminuează valorea lor turistică. Grupa staţiunilor balneare de interes turistic al căror indice de atractivitate (1.99- 1.50 ) este favorabil dezvoltării activităţii balneoturistice. Staţiunile cuprinse în această grupă sunt considerate ca staţiuni de interes naţional sau zonal în funcţie de gradul lor de dotare. Ele au ca elemente de atractivitate 32:
- potenţial balnear valoros sub aspect calitativ şi cantitativ; - ambianţa exterioară şi din cadrul lor în staţiunile: Neptun (balnear), Balvanyos, Stâna de Vale (balnear), Sinaia (balnear), Moneasa, Borşa, Tinca, Sîngeorz Băi şi Brădet; - tradiţia balneoturistică în staţiunile: Amara, Slănic Prahova, Ocna Sibiului, Bazna, Lipova, Lacul Sărat; - apropierea de capitală sau alte centre urbane importante, centre emitente de turişti: Slănic Prahova, Sinaia (balnear), Ocna Sibiului, Lacu Sărat, Brădet; 32
http://www.scribd.com/doc/36173067/3/Ierarhizarea-sta%C5%A3iunilor-in-plan-general
28
- structuri balneoturistice ample în staţiunile Amara, Neptun, Stâna de Vale, Sinaia (balnear), Moneasa, Sîngeorz Băi, Vaţa Băi; - condiţii de practicare pe o scară extinsă a activităţilor balneare cu caracter preventiv şi a odihnei active. Includerea acestor staţiuni în grupa de interes balnear este determinată de potenţialul mai mic al resurselor balneare în staţiunile Balvanyos, Tinca, Lipova, fie de lipsa de diversitate a factorilor de cură, care în ultimă instanţă au influenţat modul de dotare al staţiunilor Amara, Slănic Prahova, Neptun, Stâna de Vale, Sinaia (balnear), Moneasa, Ocna Sibiului, Bazna, Sîngeorz Băi, Vaţa Băi şi Lacu Sărat pe de-o parte, iar pe de altă parte de posibilităţile mai reduse de valorificare a factorilor de cură, îndeosebi al celor din grupa substanţelor terapeutice, cel mai frecvent întâlnite. Elemente defavorizante în valorificarea prezentă şi viitoare, pot fi considerate: - insuficienta cunoaştere a zăcămintelor balneare şi a calităţii factorilor din staţiunile Stîna de Vale, Sinaia (balnear), Borşa; - deficienţe de ordin tehnic în exploatarea substanţelor din staţiunile Slănic Prahova, Balvanyos, Tinca, Sîngeorz Băi; - poziţia excentrică în teritoriu a staţiunilor Stâna de Vale, Moneasa, Borşa, Sîngeorz Băi,Vaţa Băi. Remedierea unora din deficienţele menţionate va contribui la sporirea interesului pentru produsele turistice respective şi constituirea lor ca staţiuni de mare importanţă pe plan naţional, intrând astfel în grupa întâi de atractiviate. În acest sens, perspectivele cele mai favorabile le prezintă staţiunile Amara, Slănic Prahova, Stîna de Vale, Borş, Moneasa, Sîngeorz Băi, Lacu Sărat. Pentru aceste staţiuni, ansamblul elementelor de atractivitate determină dezvoltarea în perspectivă a funcţiei balneoturistice corelată cu potenţialul resurselor şi cererea turistică. Valoarea cantitativă şi calitativă a resurselor şi a mediului ambiant determină o cerere prezentă şi de perspectivă cu caracter strict local. Analiza indicelui de atractivitate s-a făcut pentru cele mai reprezentative staţiuni balneare din ţara noastră. În afara acestora, există un număr foarte mare de staţiuni şi localităţi cu resurse şi dotări balneare, unele beneficiind de un cadru natural propice dezvoltării activităţilor balneare. Ele au o largă dispersie în teritoriu, fiind localizate mai ales în apropierea centrelor urbane mai importante. În continuare, pe baza informaţiilor luate de pe site-ul Institutului Naţional de Statistică, am încercat să fac o analiză a echipamentelor de cazare şi a circulaţiei turistice aferente turismului balnear din România. Astfel, în tabelul nr.2.2.2 se poate observa că 29
numărul spaţiilor de cazare în anul 2009 ( 377 unităţi de cazare) a crescut faţă de anul 2005 ( 369 unităţi de cazare), dar a scăzut comparativ cu anul 2008 ( 382 unităţi de cazare). Analizând evoluţia numărului echipamentelor de cazare de-a lungul perioadei 2005- 2009, observăm că anul 2005 a înregistrat valoarea cea mai mică, iar anul 2008 valoarea cea mai mare.
Tabel nr.2.2.2 Evoluţia echipamentelor de cazare turistică, în staţiunile balneare din România, în perioada 2005- 2009
Anul 2009 2008 2007 2006 2005
Nr.unităţi de cazare Capacitatea existentă ( nr.locuri) 377 37.419 382 38.462 372 38.404 377 39.413 369 39.090
Gradul de ocupare ( %) 20,2 51,1 51,7 51,0 49,5
Sursa: http://www.insse.ro/cms/files/Anuar%20statistic/20/20%20Turism_ro.pdf
În ceea ce priveşte numărul locurilor existente în spaţiile de cazare turistică, putem vorbi de o adevărată involuţie a anului 2009, astfel înregistrând scăderi faţă de anul 2008 de aproape trei procente ( - 2,71%), iar faţă de anul 2005, o scădere şi mai mare, şi anume de - 4,27%. Gradul de ocupare însă, prezintă o involuţie şi mai mare a anului 2009 comparativ cu anii 2008 şi 2005, înregistrându-se scăderi chiar duble faţă de aceştia. Referitor la analiza circulaţiei turistice, conform datelor din tabelul nr.2.2.3, numărul sosirilor turiştilor străini rămâne practic constant, pe când numărul sosirilor turiştilor români înregistrează creşteri din anul 2005 până în anul 2008, urmând ca în 2009 să scadă iar, ajungând la exact acelaşi număr de sosiri din anul 2005. Tabel nr.2.2.3 Evoluţia circulaţiei turistice în spaţiile de cazare, în staţiunile balneare din România, în perioada 2005- 2009
Anu Nr.sosiri ( mii-turişti) Nr.înnoptări ( mii-turişti) Total Străini Total Străini l 200 650 36 5.304 148 30
Durata medie a şederii ( zile) 8,2
9 200
728
27
5.312
105
7,3
8 200
742
36
5.442
157
7,3
7 200
702
36
5.454
142
7,8
6 200
650
36
5.304
148
8,2
5 Sursa: http://www.insse.ro/cms/files/Anuar%20statistic/20/20%20Turism_ro.pdf
În ceea ce priveşte durata medie a şederii, se poate observa că anul 2009 înregistrează aceleaşi valori ca în anul 2005, crescând faţă de anul 2008. Figura nr.2.2.1 Evoluţia sosirilor de turişti în staţiunile balneare din România, în perioada 2005- 2009 810 710 610 510 410 310 210 110 10
Total Români Străini
2005
2006
2007
2008
2009
În figura de mai sus, se observă clar că linia sosirilor numărului de turişti români aproape se confundă cu linia totalului sosirilor, pe când linia sosirilor numărului de turişti străini indică o evoluţie constantă de-a lungul perioadei 2005- 2009.
Figura nr.2.2.2 Evoluţia numărului de înnoptări ale turiştilor, în staţiunile balneare din România, în perioada 2005-2009
31
6100 5100 4100
Total Români Străini
3100 2100 1100 100 2005
2006
2007
2008
2009
Şi în cazul înnoptărilor, numărul înnoptărilor turiştilor români aproape se identifică cu numărul total al înnoptărilor. Observăm că în perioada 2005- 2007 nu se înregistrează creşteri foarte mari, urmând ca în anul 2008 să scadă, iar în 2009 să se înregistreze aceleaşi valori ca în anul 2005. Tabel nr.2.2.4 Capacitatea de cazare turistică în funcţiune (număr de locuri- zile), pe tipuri de structuri şi destinaţii turistice, în perioada 2008- 2009 2009
2008
Total
9.371.165
10.392.482
Hoteluri Moteluri Hanuri turistice Hosteluri Vile turistice Bungalouri Cabane turistice Sate de vacanţă Campinguri Tabere de elevi şi preşcolari Popasuri turistice Pensiuni turistice Pensiuni agroturistice Căsuţe turistice Spaţii de cazare pe nave
7.643.289 80.517 63.419 723.003 9.240 21.862 130.768 187.671 42.624 332.007 132.517 4.248 -
8.465.245 79.988 64.720 874.860 6.888 21.778 155.215 279.907 50.764 283.137 99.296 10.684
Sursa: 1. http://www.insse.ro/cms/files%5Cpublicatii%5Cbreviar%20turism_2010.pdf 2. Breviar statistic, „ Turismul României” – 2009, pag. 30 ( pentru datele din anul 2008) Capacitatea de cazare turistică în funcţiune ( tabel nr.2.2.4) a structurilor de primire
turistică în anul 2009 a fost mai mică cu aproximativ 0,10% faţă de anul 2008. În anul 2009,
32
în figura nr.2.2.3 , hotelurile au deţinut cea mai mare pondere ( 81,56%) în totalul capacităţii de cazare turistică în funcţiune, fiind urmate de vilele turistice ( 7,71%), pensiuni turistice ( 3,54%), tabere de elevi şi preşcolari (2%), pensiuni agroturistice ( 1,41%) şi campinguri ( 1,40%).
Figura nr.2.2.3 Indicii de utilizare netă a capacităţii de cazare turistică în funcţiune, pe tipuri de structuri de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică, în anul 2009 3,54%
1,40% 2% 1,41%
7,71%
81,56%
Sursa: http://www.insse.ro/cms/files%5Cpublicatii%5Cbreviar%20turism_2010.pdf
Campinguri
Tabere de elevi şi preşcolari
Pensiuni agroturistice
Pensiuni turistice
Vile turistice
Hoteluri
În concluzie, în urma analizei echipamentelor de cazare dar şi a indicatorilor circulaţiei turistice, observăm că anul 2009 în raport cu ceilalţi ani, înregistrează adevărate involuţii. În ceea ce priveşte echipamentele de cazare, numai în cazul numărului unităţilor de cazare, anul 2009 înregistrează o mică creştere de aproximativ 2% faţă de anul 2005, în rest având numai descreşteri. Gradul de ocupare scade chiar dublu faţă de abul 2008.
33
În urma analizei evoluţiei indicatorilor circulaţiei turistice, putem spune că turismul nostru balnear nu a evoluat deloc, ba chiar am involuat ajungând la valorile anului 2005. Atât numărul sosirilor cât şi cel al înnoptărilor înregistrează descreşteri nu foarte mari, dar sunt involuţii şi nu evoluţii ale turismului nostru balnear. Nu este de mirare faptul că numărul turiştilor străini a crescut comparativ cu anul 2008, având în vedere că România este si aşa ţara cu nivelul de trai cel mai scăzut din Uniunea Europeană 33, plus faptul că am fost şi suntem afectaţi în continuare de criza economică. Cum să nu le convină turiştilor străini să vină în ţara noastră, pe bani puţini şi să beneficieze de cele mai bune condiţii şi servicii? Deşi asta se întâmpla în anul 2009, în anul 2010 situaţia turismului nostru balnear, şi nu numai, este şi mai proastă, turiştii străini preferând alte destinaţii din cauza condiţiilor, raportului calitate preţ care sunt net superioare României.
Capitolul III: Studiul de caz al staţiunii balneare Amara Prin acest studiu de caz vreau să evidenţiez importanţa turismului balnear în cadrul economiei unui spaţiu urban şi totodată faptul că prin adoptarea unor strategii de dezvoltare adecvate pot fi valorificate resursele specifice turismului balnear pentru a obţine efectele economice dorite de managerii staţiunilor de turism balnear. 3.1 Potenţialul turistic al staţiunii balneare Amara
Oraşul Amara este situat în zona centrală a Câmpiei Bărăganului, pe malul de NordVest al Lacului Amara, la 7 km de oraşul Slobozia şi 126 km de Bucureşti. Localitatea Amara a fost atestată documentar în timpul Domnitorului Matei Basarab, care a înzestrat mănăstirea „Sfinţii Voievozi”, ridicată de el în Slobozia cu întinse terenuri în jurul lacului Amara. Primele aşezări stabilite în actualul teritoriu al oraşului Amara sunt consemnate prin anii 1857-1859, când s-au stabilit aici grupuri de mocani veniţi de prin părţile Făgăraşului şi Muscelului. Acestora, prin anii 1864-1866, li se adaugă alte grupuri de păstori, veniţi de prin aceleaşi locuri. Toţi şi-au construit bordeie şi colibe în preajma lacului, formând un cătun cunoscut, la început, sub numele de Basica Galbena sau Movila Galbena . În 1864, prin secularizarea averilor mănăstireşti, aceştia au primit pământ pe moşia satului Slobozia câteva familii din comunele judeţului Buzău, Prahova, Slobozia şi Ialomiţa. În 1896, la patru ani 33
http://forum.softpedia.com/lofiversion/index.php/t715429.html
34
după ce autorităţile judeţene au decis să înfiinţeze un serviciu al băilor, însărcinat cu exploatarea instalaţiilor de băi calde, Amara este folosită amplu de populatie, sezonier. Documentele timpului reţin ca bilanţ al unui sezon de cură: un “număr de 452 de bolnavi şi 3200 de băi”34 În timpul primului război mondial, instalaţiile de băi calde şi cele aferente au
fost distruse în totalitate de ocupanţii germani, care le-au utilizat pentru încălzirea încăperilor şi construirea unor barăci militare. În aceeaşi perioadă, localnicii au făcut în locuinţele lor instalaţii primitive de băi, încălzind apa şi nămolul în cazane. Imediat după primul război mondial, în Amara este înfiinţat un comitet balnear, care se va ocupa de repunerea în folosinţă a instalaţiilor. S-au luat printre altele, măsuri care să asigure popularizarea localităţii pe plan central. S-au procurat fonduri pentru buna funcţionare a instalaţiilor, făcându-se şi primele amenajări ale terenului. Între anii 1922 şi 1937 în staţiune vor amenaja stabilimente şi spaţii de cazare, diverşi investitori locali (firma comercială ”Instalaţiile de băi calde cu pensiune”, stabilimentul de băi calde ”Sănătatea - nămolul Amara”). Începând cu anul 1937 au fost ridicate primele stabilimente ale bazei de tratament. Construirea acestor stabilimente, creşterea rolului economic al zonei, construirea unor obiective edilitar-gospodăreşti au determinat Oficiul Naţional de Turism al României să declare în anul 1937 oraşul Amara staţiune balneară. Ca urmare a acestui lucru, s-a înfiinţat aici un oficiu balnear, cu scopul asigurării celor necesare bunului mers al hotelurilor particulare, buna funcţionare a instalaţiilor, asigurarea asistenţei sanitare etc. Naţionalizarea stabilimentelor de băi calde şi a hotelurilor în anii 1948 - 1949 a constituit o primă etapă a profundelor transformări pe care le va cunoaşte staţiunea în anii următori. Administrarea lor a fost trecută mai întâi în subordinea Prefecturii judeţului Ialomiţa şi a sfatului Popular Regional, până în 1952. Apoi, o parte din instalaţii s-au aflat în custodia Consiliului Central al Sindicatelor. Începand din anii 1971, 1973 şi 1976 s-au înfiinţat 3 complexe balneare. Prin HG 1122 din 10.10.2002 , Amara este declarată staţiune turistică de interes naţional, ca mai tarziu Legea nr. 134/2004 să declare comuna ca oraş. Unicitatea staţiunii Amara este dată de proprietăţile curative ale lacului Amara. Lacul Amara are o suprafaţă umedă de cca. 162 ha şi o adâncime maximă de 4 m, cu maluri în general abrupte. Datorită speciilor de păsări întâlnite în zona Lacului Amara, acesta a fost declarat arie de protecţie specială avifaunistică prin H.G nr. 2151/2004 . În zona lacului Amara sunt întâlnite specii de păsări a căror protejare este atât de interes comunitar cât şi naţional, necesitând atenţie deosebită în ceea ce priveşte conservarea şi protecţia, specii 34
Primăria oraşului Amara, „ Dezvoltarea infrastructurii de turism în staţiunea balneoclimatică
Amara prin reamenajarea plajei şi lacului din complexul de agrement PERLA, înfiinţarea unui centru de informare turistică şi reabilitarea principalelor căi de acces către unităţile hoteliere ” , august 2010
35
precum: egreta mică, stârcul cenuşiu, barza albă, lebăda de vară, eretele de stuf, chira de baltă, corcodelul mare, raţa mică, raţa suliţar, pescăruşul argintiu, pescăruşul sur, prigoria, florinte, cormoranul mare, raţa mare, nagâţul, lişiţa .
Valoarea terapeutică a lacului, cât şi efectele tămăduitoare ale nămolului extras din lac sunt cunoscute şi exploatate de localnici de multă vreme, aceste considerente stând şi la baza dezvoltării turismului balnear în localitate. La nivelul staţiunii Amara, serviciile turistice se concentrează în general pe serviciile de tratament şi mai puţin pe cele de relaxare. Acest lucru se datorează şi factorilor de cură întâlniţi în jurul lacului Amara care sunt propice dezvoltării serviciilor ce ţintesc tratarea unor afecţiuni precum afecţiuni ale aparatului locomotor (reumatisme degenerative, reumatisme articulare şi inflamatorii), afecţuni şi sechele posttraumatice, afecţiuni neurologice periferice, afecţiuni asociate şi altele. Oferta de produse balneoclimaterice înregistrează la nivelul staţiunii Amara acceaşi tendinţă observată şi la nivel naţional, cu accent pus pe tratamentul medical – prin elemente naturale cu proprietăţi terapeutice şi pe cel de convalescenţă – prin aplicarea unui proces de recuperare prin stimulare şi mai puţin pe componenta de întreţinere. În prezent serviciile operatorilor de turism din staţiune se concentrează în general pe segmentul serviciilor de tratament balnear prin exploatarea proprietăţilor curative ale lacului şi mai puţin pe cel al serviciilor de relaxare şi recreere. Acest lucru se datorează în primul rând factorilor de cură existenţi, pretabili la un profil al turistului caracterizat în general de o vârstă înaintată al cărui scop este tursimul de sănătate şi mai puţin cel de recreere.
3.2 Analiza echipamentelor și serviciilor turistice ale staţiunii balneare Amara
La nivelul staţiunii Amara se înregistrează urmatoarele unităţi de cazare: ♦ Hotel Ialomiţa (3*) - str. Lacului; ♦ Hotel Parc (3*) - str. Ana Ipătescu; ♦ Hotel Lebăda (2*) - str. Lacului; ♦ Motel Diamant (3*) - la intrarea în staţiune pe DN 2C; ♦ Vila Irina - str.Ana Ipătescu; ♦ Vila Eclipsa - str Ana Ipătescu; ♦ Pensiunea Silvicultorilor - Str. Ana Ipătescu; ♦ Campingul Perla – la intrarea în staţiune pe DN 2C.
Hotelurile oferă posibilitatea prestării unor servicii de relaxare şi servicii balneare de tratament. Pe lângă serviciile de tratament oferite turiştilor un rol important îl are petrecerea 36
timpului liber în locuri special amenajate de promenadă şi agrement care în prezent, la nivelul staţiunii, sunt aproape inutilizabile. Această situaţie se datorează faptului că aceste spaţii respectiv, parcul, aleile de promenadă şi complexul PERLA (ştrand şi lac de agrement) se află într-o stare precară. În acest context putem exemplifica: ♦♦ Complexul de agrement PERLA
Complexul de agrement PERLA (ce include şi zona de camping) se află situat imediat la intrarea în staţiunea balneoclimaterică Amara la cca. 300 m, pe DN 2C şi este alcătuit din urmatoarele componente: -plaja şi zona verde de agrement, locuri de joacă pentru copii, cu ieşire directă către lacul Amara pe latura de Nord şi Est şi către lacul de agrement pe latura de Sud; -lacul de agrement destinat plimbărilor cu hidrobicicleta; -zona de parcare; -restaurantul şi campingul aflate pe latura de Vest către drumul naţional 2C. În prezent în funcţiune se află numai restaurantul şi campingul, celelalte componente fiind într-o stare avansată de degradare datorită faptului că nu au fost întreţinute şi nu au mai fost realizate investiţii. ♦♦ Parcul balnear Amara
Parcul este situat în intravilanul oraşului Amara în apropierea zonei hoteliere. Are o suprafaţă de cca. 64 ha şi deţine două accese importante care se fac din Strada Ana Ipătescu şi din Strada Libertăţii. În prezent starea vegetaţiei este haotică şi circulaţia pietonală lasă de dorit datotită faptului că aleile existente sunt într-o stare avansată de deteriorare şi mobilierul urban practic inexistent. ♦♦ Căile de acces către unităţile hoteliere, aleile de promenadă
Accesul către principalele unităţi hoteliere ale staţiunii se face din drumul naţional 2C prin intermediul Str. Lacului şi Aleii Plajei cât şi prin intermediul unor reţele de alei precum: Parcului, Trandafirilor, Macului, Soarelui, Baladei etc. Reţeaua de alei constituie şi un loc de promenadă al turiştilor, Aleea Plajei având vedere directă în partea de Sud, Sud-Est către lacul Amara iar celelalte alei străbătând o zonă cu foarte multă vegetaţie. În prezent facilităţile oferite turiştilor pentru promenadă lasă foarte mult de dorit din cauza trotuarelor aflate într-o stare avansată de degradare, lipsa băncilor, coşurilor publice de gunoi şi a unui iluminat public inadecvat. De asemenea, confortul şi siguranţa turiştilor este afectată printr-un acces deficitar atât pietonal cât şi cu autovehiculele de la intrarea în staţiune până la principalele unităţi hoteliere pe drumul naţional 2C, şi strada Lacului deoarece lipsesc sau se află într-o stare precară, porţiuni semnificative de trotuare iar suprafaţa carosabilului este uzată. 37
Pe lângă informaţiile prezentate mai sus, în tabelul nr.3.2.1 am prezentat datele aferente staţiunii balneare Amara, cu privire la evoluţia echipamentelor de cazare şi circulaţia turistică în perioada 2005- 2009. Tabel nr.3.2.1 Analiza echipamentelor de cazare şi a circulaţiei turistice a staţiunii balneare Amara, în perioada 2005- 2009
Tipuri de unităţi de cazare Unităţi de cazare – (total) număr Hoteluri Moteluri Vile turistice Campinguri Unităţi tip căsuţă Tabere de elevi şi preşcolari Locuri în unităţi de cazare – (total) număr Hoteluri Moteluri Vile turistice Campinguri Unităţi tip căsuţă Tabere de elevi şi preşcolari Total-locuri-zile Hoteluri Moteluri Vile turistice Campinguri Tabere de elevi şi preşcolari Sosiri-total-număr Hoteluri Moteluri Vile turistice Campinguri Tabere de elevi şi preşcolari Înnoptări-totalnumăr Hoteluri Moteluri Vile turistice Campinguri Tabere de elevi şi
2005
2006
2007
2008
2009
9
9
9
8
8
4 2 1 1 1
4 2 1 1 1
3 1 2 1 1 1
3 1 1 1 1 1
3 1 1 1 1 1
2164
2164
2073
2098
2168
1781 122 36 105 120
1781 122 36 105 120
1660 28 122 38 105 120
1785 28 26 34 105 120
1845 28 26 44 105 120
408458 389956 5982 1840 10680
467769 433399 18366 1364 14640
444784 404480 10220 18204 11880
460076 328060 10248 89504 10304 21960
433756 398722 10220 4784 8990 11040
16266 15818 189 10 249
19206 17759 680 40 727
26958 24002 1414 636 906
24008 18280 1174 3480 180 894
21305 19535 1083 34 183 470
209228
250448
290823
263412
240808
203830 2624 108 2666
233528 10342 720 5898
277716 1571 7170 4366
199931 1421 56956 2340 2764
232719 1368 181 2580 3960
38
preşcolari Sursa: Fişa turismului staţiunii balneare Amara 2004- 2009.pdf – fişă furnizată de Primăria oraşului Amara
Tipurile de structuri de primire turistică, conform tabelului nr.3.2.1, întâlnite în staţiunea balneară Amara sunt următoarele: „hotel”, „motel”, „vile turistice”, „campinguri”, „unităţi tip căsuţă”, şi „tabere de elevi şi preşcolari”. Observăm că cele mai multe structuri de primire turistică sunt reprezentate de hoteluri, urmate de vilele turistice şi restul structurilor de cazare turistică. Din acelaşi tabel observăm că din anul 2007, apare ca tip de structură de cazare turistică şi un motel, tot în anul 2007 numărul vilelor turistice scăzând de la două vile turistice la una singură. Figura nr.3.2.1 Evoluţia numărului unităţilor de cazare, în staţiunea balneară Amara, în perioada 2005- 2009 Hotel
4 3,5
Motel
3 2,5
Vile turistice
2 Campinguri
1,5 1
Unităţi tip căsuţă
0,5 0 2005
2006
2007
2008
2009
Tabere de elevi şi preşcolari
În figura nr.3.2.1 se poate observa că pe întreg parcursul perioadei analizate, trei tipuri de unităţi de cazare şi-au păstrat constantă evoluţia, şi anume: camping-ururile, unităţile de tip căsuţă şi taberele de elevi şi preşcolari. Hotelurile şi-au păstrat constantă evoluţia până în anul 2006, urmând ca din anul 2007 să scadă cu o unitate, menţinându-şi aceeaşi evoluţie în continuare. Vilele turistice şi-au menţinut acelaşi număr până în anul 2007, urmând ca de anul următor să scadă cu o unitate, iar un motel şi-a „făcut apariţia” abia prin anul 2007, păstrânduşi neschimbată evoluţia. Figura nr.3.2.2 Evoluţia capacităţii existente în spaţiile de cazare turistică, cu funcţiuni de cazare turistică, în staţiunea balneară Amara, în perioada 2005- 2009
39
2500 Line 3
2000 1500
Capacitatea existentă
1000
Line 1
500 0 2005
2006
2007
2008
2009
Analizând per total evoluţia numărului locurilor de cazare existente în structurile de primire turistică, în perioada 2005- 2009, se constată o fluctuaţie a acesteia astfel: anii 2005 şi 2006 înregistrează o evoluţie constantă, urmând ca în anul 2007 să scadă cu 4.20%. În anul 2008 însă, numărul acestora creşte cu aproximativ 1.21% şi în 2009 cu 3.34% faţă de 2008. Figura nr.3.2.3 Evoluţia capacităţii în funcţiune a spaţiilor de cazare turistică, cu funcţiuni de cazare turistică, în staţiunea balneară Amara, în perioada 2005- 2009 500000 400000 300000
Capacitatea în funcţiune
200000
Line 1
100000 0 2005
2006
2007
2008
2009
În schimb, în ceea ce priveşte evoluţia capacităţii în funcţiune ( figura nr.3.2.3) , se observă o creştere de 14.52% a anului 2006 faţă de 2005. Se continuă cu o involuţie a anului 2007 de 4.91% , urmând o evoluţie a anului 2008 de 3.44%, finalizându-se iar cu o involuţie a anului 2009 de 5.72% . După cum se poate observa, numărul sosirilor de turişti în staţiunea balneară Amara, are o evoluţie crescătoare ( figura nr.3.2.4 ) din anul 2005 până în 2007, atingând în acest an ( 2007) valoarea maximă. În anul 2008 şi 2009, numărul acestora scade, înregistrând descreşteri de aproximativ 11% a anului 2008 faţă de 2007, respectiv de 11.26% a anului 2009 faţă de 2008. Figura nr.3.2.4 Evoluţia numărului sosirilor de turişti, în staţiunea balneară Amara, în perioada 2005- 2009
40
30000 25000 20000 15000
Număr s osiri
10000
Line 1
5000 0 2005
2006
2007
2008
2009
Figura nr.3.2.5 Evoluţia numărului înnoptărilor de turişti, în staţiunea balneară Amara, în perioada 2005- 2009 350000 300000 250000 200000
Număr înnoptări
150000
Line 1
100000 50000 0 2005
2006
2007
2008
2009
Referitor la evoluţia numărului de înnoptări, avem oarecum aceeaşi situaţie ca în cazul numărului de sosiri. Numărul acestora creşte până în anul 2007, atingând aici valoarea maximă, urmând ca în următorii ani să descrească din ce în ce mai mult. Astfel se înregistrează o scădere de 9.43% a anului 2008 faţă de 2007, şi de 8.58% a anului 2009 faţă de 2008. Pe baza informaţiilor din tabelul nr.3.2.1 am făcut o previziune a numărului turiştilor pe trei ani şi anume perioada 2010- 2013 . În vederea efectuării previziunii, pentru fiecare
indicator (serie de date) se vor folosi cel puţin două metode de previziune şi se va alege cea pentru care coeficientul de variaţie este mai mic de 5% 35. Pentru previziunea numărului de
turişti am folosit trei metode: metoda sporului mediu, a indicelui mediu de dinamică şi a M. Ioncică, M. Pădurean, A. Şchiopu, M. Ţală, „ Economia serviciilor- Culegere de probleme şi studii de caz”, editura Uranus, Bucureşti, 2002, pag. 96 35
41
trendului linear. Algoritmul de calcul pentru previziunea numărului de turişti, în staţiunea balneară Amara este prezentat în partea de „ ANEXE” a licenţei. Evoluţia numărului sosirilor de turişti, în staţiunea balneară Amara, în 2005- 2009 Tabel nr. 3.2.2
1. Metoda sporului mediu: ȳ i = yi + Δ * ti;
Anul
yi
ti
2005 2006 2007 2008 2009
16266 19206 26958 24008 21305
Total
107743
0 1 2 3 4 -
ȳ i=yi+ Δ*ti 16266 17525.75 18785.5 20036.25 21305 -
(yi- ȳ i)2 0 4743749115.015625 66789756.25 15774798.0625 0 4826313669.328125
Δ = ( yn – yi)/ n-1= ( 21305 - 16266) / 4 = 1259.75 ȳ = 107743/ 4 = 26935.75 ȳi = yi + Δ * t i
σ = √ Σ ( y i - ȳi )2 / Σ yi = 14703509.68 υ = (σ / ȳ ) * 100= 5.458% > 5% 2. Metoda indicelui mediu: ȳ i = yi * Īt1;
Tabel nr. 3.2.3
Anul
yi
2005 2006 2007 2008 2009
16266 19206 26958 24008 21305
Total
107743
ti
0 1 2 3 4 -
ȳ i 16266 167377.14 1722310.7 17722577 182365317.33 -
( yi - ȳ i )2
0 279508509746064 295707540430201 313239344647761 332570312590552743184 332571201045947567210
Ī = ( n-1) * √ y n / yi = 10.29 ȳ = 26953.75 ȳi = yi * Ī t1
σ = √Σ ( y i - ȳi)2 / n = 8155626291.658385 υ = (σ / ȳ ) * 100= 3027.80% > 5% Tabel nr.3.2.4
3. Metoda trendului liniar: ȳ i = ( a + b) * t i , unde a = ȳ = 26935.75 , şi
42
b = Σ yi * ti/ Σ ti2
Anul
yi
ti
ti2
yi * ti
-2 -1 0 1 2 -
4 1 0 1 4
-32532 -19206 0 24008 42610 14880
ȳ i
(yi - ȳ i )2
(mii turişti)
2005 2006 2007 2008 2009
16266 19206 26958 24008 21305
Total
107743
10
43201.75 725534628.0625 46141.75 725534628.0625 26935.75 495.0625 50943.75 725534628.0625 48240.75 725534628.0625 215463.75 29021385122995.0625
ȳi = ( a + b) * t i , unde a = ȳ = 26935.75 ,
şi
b = Σ yi * ti/ Σ ti2
ȳ = 26935.75
σ = √Σ ( y i - ȳi)2 / n = 48174.1839 υ = (σ / ȳ ) * 100= 0.0178% < 5% Având în vedere că metoda de previziune cu cel mai mic coeficient de variaţie ( υ = 0.0178%) este metoda trendului liniar, rezultă că această metodă ajustează cel mai bine seria de date, prin urmare va fi folosită în continuare la previzionarea numărului de turişti. Tabel nr.3.2.5 Previziunea numărului de turişti în stţiunea balneară Amara, în perioada 2010- 2013
Anul 2010 2011 2012 2013
ti
ȳ i
5 6 7 8
33234.5 34494.25 35753.25 37013.75
În urma previzionării numărului total de sosiri turişti, am observat că acesta este în continuă creştere. Acest lucru va aduce numai beneficii întrucât se vor ocupa locurile de cazare din ce în ce mai mult, şi astfel vor creşte şi indicii de utilizare netă a capacităţii turistice.
43
3.3 Propuneri şi măsuri pentru îmbunătăţirea turismului balnear în staţiunea Amara
Creşterea gradului de atractivitate al unei staţiuni se face prin valorificarea potenţialului existent al staţiunii în cauză. Acest lucru este valabil şi pentru staţiunea balneară Amara din judeţul Ialomiţa. Consider că, un prim pas în acest sens, îl constitutie dezvoltarea infrastructurii de turism în staţiunea balneoclimaterică Amara prin reamenajarea plajei şi lacului din complexul de agrement Perla, înfiinţarea unui centru de informare turistică şi reabilitarea principalelor căi de acces către unităţile hoteliere. Mai concret propun luarea unor măsuri de intervenţie în scopul reabilitării turismului balnear din oraşul Amara prin următoarele: 1. Modernizarea şi extinderea căilor de acces auto şi pietonal către şi în incinta principalei zone hoteliere a staţiunii; 2. Reabilitarea zonei de agrement din cadrul complexului PERLA; 3. Construirea unui centru de informare turistică; 4. Sporirea atractivităţii turistice a zonei; 5. Revitalizarea comunităţii locale; 6. Crearea a noi locuri de muncă; 7. Dezvoltarea spiritului civic şi al constiinţei cetăţeneşti; 8. Inducerea sentimentului de mândrie şi de apartenenţă la comunitate.
În ceea ce priveşte modernizarea şi extinderea căilor de acces auto şi pietonal către şi în incinta principalei zone hoteliere a staţiunii , accesul către principalele unităţi hoteliere ale
staţiunii se face din DN 2C prin intermediul Str. Lacului şi Aleii Plajei cât şi prin intermediul unor reţele de alei precum: Parcului, Trandafirilor, Macului, Soarelui si Baladei etc. Reţeaua de alei constituie şi un loc de promenadă al turiştilor, Aleea Plajei având vedere directă în partea de Sud, Sud- Est către lacul Amara iar celelalte alei străbătând o zonă cu foarte multă vegetaţie. În prezent facilităţile oferite turiştilor pentru promenadă lasă foarte mult de dorit din cauza trotuarelor aflate într-o stare avansată de degradare, lipsa băncilor, a coşurilor publice de gunoi şi a unui iluminat public inadecvat. De asemenea, confortul şi siguranţa turiştilor este afectată printr-un acces deficitar atât pietonal cât şi cu autovehiculele
44
de la intrarea în staţiune până la principalele unităţi hoteliere pe drumul naţional 2C şi strada Lacului, deoarece lipsesc sau se află într-o stare precară, porţiuni semnificative de trotuare iar suprafaţa carosabilului este uzată. Pentru îmbunătăţirea acestor aspecte se vor realiza următoarele: · Pentru porţiunea drumului naţional 2C de la intrarea în staţiune dinspre Slobozia până la intersecţia cu Str. Lacului:
1. Introducerea accesului pietonal de-a lungul DN 2C prin realizarea de trotuare pe ambele sensuri şi reabilitarea parcării adiacente complexului Perla şi parapetului metalic de protecţie din dreptul bazinului de agrement; 2. Refacerea peisagistică a zonei adiacente DN 2C; 3. Introducerea iluminatului public; 4. Refacerea fântânii de lângă intrarea în cadrul complexul PERLA; 5. Introducerea de coşuri de gunoi. · Str. Lacului:
1. Refacerea stratului de uzură a carosabilului; 2. Reabilitarea şi extinderea trotuarelor pe ambele părţi de circulaţie; 3. Refacerea peisagistică; 4. Refacerea iluminatului public; 5. Introducerea de coşuri de gunoi. · Pentru aleile : Plajei, Parcului, Macului, Trandafirilor, Soarelui şi Baladei :
1. Refacerea părţii carosabile; 2. Refacerea trotuarelor; 3. Refacerea peisagistică; 4. Refacerea iluminatului public; 5. Introducerea de mobilier urban şi coşuri de gunoi. Complexul de agrement PERLA ( punctul 2) , ce include şi zona de camping, se află situat imediat la intrarea în staţiunea balneoclimaterică Amara la cca. 300 m, pe DN 2C la intrarea dinspre Slobozia. Acesta este mărginit pe laturile de nord şi est de Lacul Amara şi este alcătuit din urmatoarele componente: -plaja şi zona verde de agrement, locuri de joacă pentru copii cu ieşire directă către lacul Amara pe latura de Nord şi Est şi către lacul de agrement pe latura de Sud; -lacul de agrement destinat plimbărilor cu hidrobicicleta; -zona de parcare; -restaurant şi camping aflat pe latura de vest către drumul naţional 2C; 45
În prezent în funcţiune se află numai restaurantul şi campingul cu o capacitate de cazare de 22 de locuri, celelalte componente fiind într-o stare avansată de degradare datorită faptului că nu au fost întreţinute şi nu au mai fost realizate investiţii. Ca măsuri de îmbunătăţire a acestor aspecte se vor face următoarele: 1. reabilitarea căii de acces în complex din DN 2C, aleilor interioare pietonale, parcării şi amenajarea unui spaţiu pentru micul comerţ de sezon (pozarea unor căsuţe de lemn); 2. reabilitarea debarcaderului; 3. reabilitarea grupurilor sanitare existente şi introducerea de duşuri; 4. amenajarea de locuri de joacă pentru copii; 5. refacerea spaţiului verde şi amenajarea peisagistică; 6. reamenajarea spaţiului destinat plajei de-a lungul malului Lacului Amara; 7. introducerea iluminatului public în incinta complexului; 8. reabilitarea şi extinderea utilităţilor necesare (alimentare cu apă, canalizare, alimentare cu energie electrică ); 9. reabilitarea lacului de agrement destinat plimbărilor cu hidrobicicleta şi pozarea unor fântâni arteziene (reabilitare mal şi dragare); 10. dotarea cu mobilier urban şi coşuri de gunoi; În urma studiului de caz realizat la staţiunea balneară Amara din judeţul Ialomiţa, precum şi a cercetării întreprinse în mod individual din diferite surse de informare, consider că dezvoltarea turismului balnear găseşte în prezent un context deosebit de favorabil datorită existenţei unei cereri în creştere, diversificate precum şi datorită preocupărilor diferitelor organisme pentru prevenirea apariţiei unor afecţiuni. După o perioadă de declin cauzată de neadecvarea ofertei şi produselor specifice la noile cerinţe şi mutaţii în plan motivaţional – turismul balnear a devenit în ultimele decenii, prin importantele sale efecte sociale şi economice, un segment major şi tot mai dinamic al pieţii turistice internaţionale. Spre acest sector se concentrează cu tot mai mult interes, în ţările dezvoltate şi cu tradiţie balneoturistică, importante mijloace materiale şi umane, o implicare tot mai profundă a ştiinţei şi tehnicii, pentru prestarea unor servicii turistice şi medicale de o factură complexă şi de un înalt nivel calitativ, pentru a putea satisface cerinţele vitale ale omului modern, generate de evoluţia condiţiilor de viaţă şi de starea de sănătate a
46
populaţiei. Transformările profunde prin care trece acest tip de turism elocvente fiind tendinţele, acţiunile şi faptele concrete prezentate în capitolele anterioare – au drept cauză o nouă viziune asupra turismului balnear, potrivit căreia el trebuie privit şi tratat ca
“turism
de
sănătate”.
Acest nou concept care nu neagă turismul balnear ci îl redefineşte îmbogăţindu-i conţinutul şi aria de cuprindere spre noi direcţii de acţiune în vederea dezvoltării, diversificării sale. Pe de altă parte implicaţiile favorabile pe care dezvoltarea acestei forme de turism le are în plan economic şi social o recomandă ca fiind atractivă din punct de vedere investiţional. Totodată este necesar ca această strategie să vizeze o dezvoltare durabilă, în deplină armonie cu mediul natural şi cu cel socio-uman, care să asigure în egală măsură rezultate economice benefice. În vederea valorificării tuturor acestor oportunităţi este necesară o implicare a tuturor factorilor implicaţi : guvern, comunităţi locale, agenţi economici, angajatori s.a. şi deci utilizarea unor politici adecvate care să contribuie la realizarea tuturor obiectivelor propuse.
Capitolul IV: Concluzii În Europa ultimilor douăzeci de ani a avut loc, după cum apreciază specialiştii în domeniu, o revenire fără precedent a termalismului iar secolul XXI a început cu o imagine incomparabil mai bună pentru această formă de turism, datorită dezvoltării susţinute a turismului de bunăstare alături de cel tradiţional. În cazul nostru, schimbarea de sistem politic, economic şi social produsă în 1989 şi revenirea ţării noastre în eşalonul democraţiilor europene a însemnat pentru turismul balnear intrarea într-o perioadă de criză. Perioada prelungită de tranziţie, căderea economiei, scăderea puterii de cumpărare, managementul defectuos, lipsa investiţiilor, a cadrului legislativ, au generat degradarea bazei materiale din staţiuni, atât din punct de vedere al echipamentelor învechite şi depăşite moral din hoteluri, restaurante şi baze de tratament, cât şi al dotării edilitate, amenajărilor publice (parcuri, pavilioane de cură internă, captări de izvoare) şi protecţiei factorilor naturali de cură,care s-au degradat considerabil. 47
Din acest motiv, până în anul 2000, în loc să diminuăm diferenţele dintre oferta noastră în domeniu şi cea a statelor cu tradiţie, discrepanţele s-au accentuat. Creşterea economică înregistrată de ţara noastră după anul 2000 s-a reflectat şi într-un reviriment al ofertei din turismul balnear românesc, o tendinţă de modernizare a structurilor hoteliere şi de tratament, de diversificarea ofertei, ceea ce reflectă convingerea societăţilor ceşi desfăşoară activitatea în domeniu că această formă de turism va înregistra o creştere continuă a cererii. Pe de altă parte, strategiile societăţilor comerciale şi ale investitorilor din staţiuni vor avea succes în măsura în care se vor încadra în programele stabilite la nivel naţional. Strategiile societăţilor cu activitate de turism balnear, cu sprijinul autorităţilor regionale şi locale, vor defini însă adevărata faţă a viitoarelor staţiuni balneare româneşti. Acestea vor trebui să răspundă noilor cerinţe ale clienţilor şi noului concept, "turismul de sănătate, cu oferte complexe, diversificate, de înaltă calitate, atât la structurile de primire şi alimentaţie, cât şi la tratament, variatele tipuri de cură şi agrement." Staţiunile balneare ale viitorului din România vor avea succes dacă vor reuşi transformarea cu ajutorul strategiilor propuse în centre moderne de sănătate şi bunăstare care să valorifice extraordinarul potenţial al factorilor naturali de cură. Pentru a putea răspunde cerinţelor manifestate pe piaţa turistică balneară este necesară crearea unor staţiuni polivalente prin lărgirea şi diversificarea profilului de bază al staţiunii, paralel cu apariţia unor staţiuni cu profiluri noi. Staţiunile balneare moderne, care vor avea produse cu un conţinut complex, vor oferi cure balneare terapeutice şi de recuperare dar şi cure pentru turismul de bunăstare, de sănătate, cu accent pe calitatea vieţii strâns împletită cu apărarea sănătăţii sunt soluţia învingătoare pentru turismul balnear. Aceste staţiuni pot deveni centre de referinţă pentru satisfacerea nevoilor de bunăstare ale oamenilor. Dintre problemele generale obligatorii pentru edificarea staţiunilor balneoturistice moderne am enumera: analizele temeinice pentru stabilirea registrului de factori naturali de cură, rezervele de substanţe minerale utile şi nivelul de utilizare al acestora, stabilirea profilului şi specializărilor optime ale staţiunii ca elemente de bază privind amploarea şi structura modernizărilor bazei materiale şi/sau crearea centrelor de bunăstare, conturarea celor mai bune soluţii pentru zonarea funcţională şi elementele de infrastructură generală şi specifică. O valorificare strategică a potenţialului turismului balnear românesc va permite repoziţionarea acestuia pe piaţa internă şi internaţională. Reuşita acestei acţiuni depinde de implicarea hotărâtă a factorilor de decizie de la nivel macro şi microeconomic, iar efectele economice şi sociale vor fi favorabile pentru România.
48
Turismul balnear se detaşează în cadrul celorlalte forme de turism datorită multiplelor beneficii sociale şi economice pe care le aduce ca urmare a efectelor pozitive pe care acesta le are asupra stării de sănătate fizică şi psihică a oamenilor. În condiţiile actuale, în care pe plan mondial se manifestă tendinţa de înlocuire treptată a tratamentelor alopate cu unele mai blânde, mai puţin toxice cum sunt cele bazate pe factorii naturali de cură, paralel cu mutarea centrului de greutate dinspre tratare spre prevenire, rolul turismului balnear devine din ce în ce mai important. Aceasta, cu atât mai mult cu cât, tendinţele manifestate pe plan mondial evidenţiază o evoluţie pozitivă a cererii pentru componenta „wellness” din cadrul turismului de sănătate. Creşterea economică şi evoluţia condiţiilor de viaţă ale omului modern aduc, pe lângă aspectele pozitive, unele aspecte negative, cum ar fi: intensificarea stresului, dezechilibrele alimentare calitative şi cantitative, intensificarea acţiunii patogene a mediului ambiant asupra organismului uman datorită poluării fizice şi chimice, care au impact negativ asupra stării de sănătate a populaţiei. În vederea diminuării impactului acestor efecte negative, tot mai mulţi turişti aleg ca destinaţie de vacanţă staţiunile balneare. Prin rezultatele eficiente obţinute în menţinerea şi consolidarea sănătăţii şi a refacerii potenţialului energetic, turismul balnear a devenit una din formele de turism a cărei poziţie pe piaţa turistică internaţională este în creştere continuă. Dintre ţările Europei Centrale şi de Est, ce au devenit state membre ale Uniunii Europene, România are avantajul oferit de cantitatea şi calitatea factorilor naturali de cură, unii cu valoare de unicat, dar şi dezavantajul unei baze tehnico-materiale depăşite. Cu toate acestea, printr-un program realist de dezvoltare generală a turismului, turismul balnear, la rândul său, se poate repoziţiona pe piaţa turismului românesc şi pe piaţa turismului balnear european. Punerea în practică a unui program de dezvoltare se face pe baza unor strategii, de a căror calitate depinde reuşita acestei acţiuni, care se poate concretiza atât în creşterea cererii pentru turismul balnear românesc şi integrarea staţiunilor balneare din ţara noastră în topul celor cu o bună cotă de piaţă din Europa, cât şi în determinarea unui număr cât mai mare de turişti români să aleagă ca destinaţie de vacanţă o staţiune balneară. Strategiile naţionale de dezvoltare a turismului din România, trebuie să armonizeze strategiile elaborate la nivel regional, local şi al fiecărei staţiuni, ţinând cont şi de strategiile europene, în vederea evidenţierii bogăţiei ofertei româneşti de acest gen şi pentru a trezi interesul turiştilor străini atraşi spre staţiunile balneare din statele dezvoltate ale Uniunii Europene nu numai de calitatea ofertei dar şi de promovarea susţinută a acesteia.
49
Tocmai de aceea, avantajele deosebite oferite României de importantul potenţial balnear de care dispune trebuie să se transforme într-un avantaj competitiv, care în condiţiile unei strategii adecvate să devină unul dintre elementele cheie ale turismului românesc. Pornind de la aceste premise, lucrarea îşi propune să evidenţieze principalele direcţii de dezvoltare a turismului balnear în spaţiile urbane cu tradiţie în domeniu şi, pe baza acestora să contureze posibile strategii de dezvoltare, ce ar permite turismului balnear românesc să devină competitiv. În măsura în care va face obiectul unei strategii unitare, coerente şi realiste stabilite la nivel macroeconomic şi microeconomic, pe baza unor obiective de dezvoltare durabilă, turismul balnear, şi nu numai, are perspective să devină un element dinamizator al întregii economii naţionale având în vedere potenţialul turistic valoros de care dispune ţara noastră precum şi dinamica cererii potenţiale interne şi externe. În condiţiile în care România dispune de un potenţial balnear de excepţie caracterizat nu numai prin faptul că deţine o treime din apele minerale existente în Europa dar şi prin cea mai mare diversitate de factori naturali de cură între care unii cu valoare de unicat sau puţin răspândiţi în Europa, turismul balnear în condiţiile adoptării unor politici adecvate poate deveni cheia de boltă a turismului românesc.
50
Bibliografie 1. Bibirigea Ioan Romeo, “Managementul integrării turismului românesc în Uniunea Europeană” , Editura Chişinău, 2007;
2. Cândea Melinda, Florina Bran, Cimpoieru Irina , „Organizarea, amejarea şi dezvoltarea durabilă a spaţiului geografic” , Editura Universitară, Bucureşti, 2006;
3. Colectiv de elaborare, „Studii de modernizare, dezvoltare durabilă a turismului şi diversificarea ofertei turistice româneşti” , I.C.T., Ministerul Turismului, Bucureşti, 1995; 4. Colectiv de elaborare, Adaptarea ofertei balneoturistice româneşti la cerinţele pieţei internaţionale , I.C.T., Ministerul Turismului ; 5. Clift S. And Page J., „ Health and international tourist” , Rontledge, London and New York 1996; 6. Cristureanu C. , “Economia şi politica turismului internaţional “ , Ed. Abeona, Bucuresti, 1992 7. Dinu Mihaela , “The geography of tourism” ,Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 2005; 8. Ferenţ Emil, “Economia şi managementul turismului” , Editura Politehnium, Iaşi, 2007; 9. Glăvan V. , “Amenajarea turistică a teritoriului “ , Ed. Eden, Bucureşti, 1996
51
10. Ielenicz Mihai, Comînescu Laura, “România. Potenţial turistic” , Editura Universitară Bucureşti, 2006 11. Ioncică M., M. Pădurean, A. Şchiopu, M. Ţală, „ Economia serviciilor- Culegere de probleme şi studii de caz” , editura Uranus, Bucureşti, 2002
12. Petre Ianc Teodor, “ Strategii de dezvoltare a turismului balnear în România în perspectivele integrării europene” , editura ASE, Bucureşti 2006, citat Vasile Glăvan şi
colectivul, “ Tendinţe şi perspective ale ofertei turistice balneare în contextul turismului European” , ICT 1995;
13. Stăncioiu Aurelia Felicia, “ Dicţionar de terminologie turistică” , Editura Economică, Bucureşti 1999 ; 14. Stănciulescu Gabriela, Nicolae Lupu, Gabriela Ţigu , “ Dicţionar poliglot explicativ de termeni utilizaţi în turism” , Editura ALL 2000 15. *** DEX, Editura Academiei R.S.R. ; 16. *** The International Union for Official Tourism Organisation (IUOTO), IUOTO Publications, Geneva, Switzerland, 1983; 17. ***Breviar statistic, „ Turismul României” – 2009 18.***Primăria oraşului Amara, „ Dezvoltarea infrastructurii de turism în staţiunea balneoclimatică Amara prin reamenajarea plajei şi lacului din complexul de agrement PERLA, înfiinţarea unui centru de informare turistică şi reabilitarea principalelor căi de acces către unităţile hoteliere ” , august 2010
19.***Fişa turismului staţiunii balneare Amara 2004- 2009.pdf – fişă furnizată de Primăria oraşului Amara 20. http://www.adevarul.ro/financiar/Turismul_balnear-in_scadere_0_256174826.html 21. www.adevarul.ro 22.http://stirileprotv.ro/exclusiv/travel/criza-ii-intoarce-pe-romani-la-turism-balnear-dinromania.html 23. www.mdrl.ro 24.www.etc-corporate.org,,Commission Européenne du Tourisme,
„Les Tendances
touristiques en Europe“
25. http://www.scritube.com/geografie/turism/Particularitatile-turismului-b1052111820.php 26. www.wall-street.ro/articol/Turism 27. http://www.insse.ro 28. http://www.scribd.com/doc/36173067/3/Ierarhizarea-sta%C5%A3iunilor-in-plan-general ; 29. http://www.insse.ro/cms/files/Anuar%20statistic/20/20%20Turism_ro.pdf 52
30. http://www.insse.ro/cms/files%5Cpublicatii%5Cbreviar%20turism_2010.pdf 31. http://forum.softpedia.com/lofiversion/index.php/t715429.html 32. http://www.ghidromania.ro/atractii-turistice-statiuni-balneo.php
ANEXE Lista staţiunilor balneare din România
53
Sursa: http://www.ghidromania.ro/atractii-turistice-statiuni-balneo.php
Algoritmul de calcul pentru previziunea numărului sosirilor de turişti, în staţiunea balneară Amara, în perioada 2010- 2013: Evoluţia numărului sosirilor de turişti, în staţiunea balneară Amara, în 2005- 2009 Tabel nr. 3.2.2
1. Metoda sporului mediu: ȳ i = yi + Δ * ti;
54
Anul
yi
2005 2006 2007 2008 2009
16266 19206 26958 24008 21305
Total
107743
ti 0 1 2 3 4 -
ȳ i=yi+ Δ*ti 16266 17525.75 18785.5 20036.25 21305 -
(yi- ȳ i)2
0 4743749115.015625 66789756.25 15774798.0625 0 4826313669.328125
Δ = ( yn – yi)/ n-1= ( 21305 - 16266) / 4 = 1259.75 ȳ = 107743/ 4 = 26935.75 ȳi = yi + Δ * t i ȳ1= 16266 + 0 = 16266 ȳ2 = 16266 + 1259.75 = 17525.75 ȳ3 = 16266 + 1259.75*2 = 18785.5 ȳ4 = 16266 +1259.75*3 = 20036.25 ȳ5 = 16266 +1259.75*4 = 21305
( yi - ȳ 1)2 : 1. ( 16266 - 16266) 2 = 0
2. ( 19206 – 17525.75) 2 = 1680.252 = 4743749115.015625 3. ( 26958 – 18785.5) 2 = 8172.52 = 66789756.25 4. ( 24008 – 20036.25) 2 = 3971.752 = 15774798.0625 5. ( 21305 - 21305) 2 = 02 = 0 σ = √ Σ ( y i - ȳi )2 / Σ yi = 14703509.68 υ = (σ / ȳ ) * 100= 5.458% > 5%
2. Metoda indicelui mediu: ȳ i = y1 * Īt1;
Tabel nr. 3.2.3
Anul
yi
2005 2006 2007 2008 2009
16266 19206 26958 24008 21305
Total
107743
ti
0 1 2 3 4 -
ȳ i 16266 167377.14 1722310.7 17722577 182365317.33 -
Ī = ( n-1) * √ y n / yi = 10.29 ȳ = 26953.75
55
( yi - ȳ i )2
0 279508509746064 295707540430201 313239344647761 332570312590552743184 332571201045947567210
ȳi = yi * Ī ti
ȳ 2005 = 16266*10.290 = 16266 ȳ 2006 = 16266*10.291 = 167377.14 ȳ 2007 = 16266*10.292 = 1722310.7 ȳ 2008 = 16266*10.293 =17722577 ȳ 2009 = 16266*10.294 = 182365317.33
( yi - ȳ i)2 : 1. - 16718508 2 = 279508509746064
2. – 17196149 2 = 295707540430201 3. ( 26958 – 18785.5) 2 = 8172.52 = 66789756.25 4.– 17698569 2 = 313239344647761 5. - 18236510428 2 = 332570312590552743184 σ = √Σ ( y i - ȳi)2 / n = 8155626291.658385 υ = (σ / ȳ ) * 100= 3027.80% > 5% Tabel nr.3.2.4
3. Metoda trendului liniar: ȳ i = ( a + b) * t i , unde a = ȳ = 26935.75 , şi b = Σ yi * ti/ Σ ti2
Anul
yi
ti
ti2
yi * ti
-2 -1 0 1 2 -
4 1 0 1 4
-32532 -19206 0 24008 42610 14880
ȳ i
(yi - ȳ i )2
(mii turişti)
2005 2006 2007 2008 2009
16266 19206 26958 24008 21305
Total
107743
10
ȳi = ( a + b) * t i , unde a = ȳ = 26935.75 ,
şi
b = Σ yi * ti/ Σ ti2
ȳ = 26935.75 ȳ1 = 26935.75 + [( -32532) / 4] * (-2) = 43201.75
b1 = (-32532)/4 = 16266 ȳ2 = 26935.75 + (-19206)*(-1) = 46141.75
b2 = -19206 ȳ3 = 26935.75 + 0*0 = 26935.75
b3 = 0/0 = 0 ȳ4 = 26935.75 + 24008*1 = 50943.75
b4 = 24008/1 = 24008 56
43201.75 725534628.0625 46141.75 725534628.0625 26935.75 495.0625 50943.75 725534628.0625 48240.75 725534628.0625 215463.75 29021385122995.0625
