SINDROMUL DE STRES POSTTRAUMATIC POSTTRAUMATIC
Ființele umane manifestă o reacție psihologică după ce au fost expuse la o traumă. Această tulburare tulburare a intrat în atenția științei abia la începutul sec XX. Freud, Freud, Kraepelin și Janet au orbit despre existența și natura reacțiilor speci!ce ""#$ care surin în urma unor accidente, incendii și a altor eenimente traumatice %de&astre naturale, atacuri iolente etc'. ""#$ a fost recunoscută formal în ()*+, odată cu apariția sa în "- . Criteriile de diagnostic și prezentare clinică Detresa psihologică reprezintă o componentă a reacției umane normale față de o experiență copleșitoare , însă la ma/oritatea oamenilor, simptomele se ameliorea&ă treptat în primele luni. SSPT este o tulburare psihică gravă care, în formele ei cronice,
apare doar la o mică parte dintre supraiețuitorii unei traume0 tulburarea constă în eșecul eșecul de a integra integra experien experiența ța traumati&antă traumati&antă în cadrul concepției concepției de/a existent existente e despre sine și lume. #ersoanele cu ""#$ sunt at1t de marcate de amintirea ororilor din trecut înc1t le ine greu să acorde atenție pre&entului. pre&entului. ""#$ re&ultă dintr2o interacțiune complexă dintre felul de a ! al persoanei dinainte de eeniment, experiențele similare din trecut, seeritatea traumei și alte eenimente care au loc pe parcursul procesului de recuperare. recuperare. Trauma este un lucru extrem de personal. ""#$ ""#$ se caract caracteri eri&ea &ea&ă &ă prin prin intru& intru&iun iunii repetat epetate e ale aminti amintiri rilor lor durer dureroase oase în conștiință, însoțite de o excitabilitate crescută, precum și de încercări constante de a pre preeni eni reapar reapariți iția a aminti amintiril rilor, or, prin prin inter intermed mediul iul unor unor strate strategii gii actie actie și pasie pasie de eitare. Acest Acest model al intru&iunii intru&iunii și eitării are are drept efect acumular acumularea ea progresi progresiă ăa simptomelor și a unor di&abilități în perioada care urmea&ă expunerii la traumă. A Si!pto!ele intr"zi#e
#rimu rimull crit criter eriu iu de diag diagno nost stic ic al ""#$ ""#$ este este exper xperie ienț nța a unui unui een eenim imen entt traumati&ant. 3raitatea traumei este un subiect controersat. controersat. A1 "- acordă acordă o im impor portan tanță ță deoseb deosebită ită pre&enț pre&enței ei a!enin$ării %zice la adresa sinel"i sa" a altor persoane& A! speci!că pre&ența sentimentelor de 4 tea!ă' nea("torare sa" groază) , chiar
dacă acestea se manifestă la un interal de timp după traumă. Al doilea grup de criterii este poate cel mai important în înțelegerea ""#$, deoarece tabloul clinic este dominat de amintirile neplăcute legate de eeniment %în formele mai acute'. 5riterii 5riteriile le din grupul " se referă la ree*peri!entarea e#eni!ent"l"i într2o formă sau alta6 "1' amintirile intruzive "! "# "$ "%
visele și coșmarurile +eno!ene disociati#e, fashback-uri detresa psihologică simptomele zice de excitație 7n consecință, pe l1ngă detresă pot apărea și alte stări emoționale- s"+erin$ă' #ino#ă$ie' tea!ă sa" !.nie& / Si!pto!ele de e#itare #rimele două forme de eitare au caracter +o0ic și sunt evitări active6 &1 încercări actie de eitare a activităților' activităților' locurilor și oamenilor
(
&! încercări actie de eitare a g(ndurilor' sentimentelor și conversațiilor Evitările pasive sunt deseori considerate paralizii e!o$ionale 6 &# Amnezia psihogenă &$ "imptomul comun cu tulburările depresie este pierderea interesului față de activitățile normale) &% supraiețuitorul unei traume poate părea detașat sau *nstrăinat de persoanele
apropiate. &+ 3amă restr1nsă a răspunsurilor afectie 4 este incapabil să manifeste emoții, în formele cronice ale tulburării. Frecent în formele acute, # cu ""#$ tind să manifeste emoții copleșitoare , a1nd un afect extrem de labil) &-' deea de mortalitate a # a deenit at1t de copleșitoare, înc1t îi este imposibil să.și imagineze o viață lungă și fericită *n viitor . "e pare că simptomele de 4anestezie e!o$ională) au un rol esențial în diagnosticarea ""#$ și diferențierea lui de alte reacții psihologice față de o traumă, fără caracter patologic. C Si!pto!ele de e*cita$ie
8ltimul grup de simptome sunt cele de e*cita$ie cresc"tă persistentă6 D1 tulburarea somnului D! /(nia și iritabilitatea D# Di0cultăți de concentrare ca re&ultat al intru&iunilor frecente D$ ipervigilența 9 întotdeauna în căutare de semne ale unui potențial pericol D% răspunsul exagerat de tresărire 9 excitație !&iologică exacerbată față de stimuli
și prin incapacitatea de obișnuire cu pre&ența repetată a stimulului respecti. M.nia este adesea "n si!pto! principal al ""#$0 # au stări de iritabilitate sau de i&bucniri neroase față de ei înșiși, de cei din /ur sau față de lume în general. Parțial' m(nia este o modalitate de exprimare a tensiunii și nesiguranței asociate cu SSPT . $otuși, m(nia este cauzată și de ideile de nedreptate determinate de traumă 2 o reacție la inechitatea :agrantă a întregii situații și generea&ă probleme mari la
sericiu, dar și în familie. 3 simptomele din grupurile ;,5 și să dure&e cel puțin ( lună 4 perturbarea să cau&e&e detresă sau incapacitate semni!catiă. SSTP acut 5 durata mai mică de # luni SSTP cronic 5 durata mai mare de # luni SSTP tardiv 5 debut la cel puțin + luni după traumă) Co!or0iditatea
traumei.
nterențiile
psihologice
sau
farmacologice se pot doedi utile. Tulburările anxioase 6 panica, fobia socială apar frecent în ""#$. în special de alcool repre&intă o Abuzul și dependența de substanțe 6 complicație frecentă. 5onsumul substanțelor legale și ilegale este considerat adesea parte a componentei ""#$ repre&entate de eitare și parali&ia emoțională, deoarece # încearcă să bloche&e amintirile și sentimentele dureroase. Pot apărea simptome somatice7 problemele gastrointestinale, durerile, simptomele cardioasculare și di!cultățile psihosexuale, dar și obiceiurile nesănătoase %fumat, alimentație de&echilibrată, lipsa exercițiului !&ic'. =
/ulte dintre ele pot apărea ca sechele ale traumei' *n absența SSPT) SSPT n" reprezintă "n )răsp"ns nor!al) la o tra"!ă' ci !ai degra0ă o t"l0"rare psi1iatrică gra#ă' care apare doar la o !ică parte dintre s"pra#ie$"itorii tra"!elor& Etiologia și +actorii de #"lnera0ilitate
-odele integrate biopsihosociale ca explicații pertinente. Factorii de ulnerabilitate se manifestă în trei arii principale6 pretraumatică, peritraumatică și posttraumatică. #retraumatică > nielul scă&ut al educației și al eniturilor ar putea ! asociat cu un risc ușor crescut de ""#$0 persoanele căsătorite pre&intă un risc mai mare dec1t cele necăsătorite. Femeile sunt mai ulnerabile la ""#$ în urma unei traume0 femeile au mai multe șanse dec1t bărbații de a deeni ictimele iolenței exercitate de o persoană pe care o cunosc, situație care afectea&ă extrem de mult concepțiile solide referitoare la încredere, siguranță și intimitate. >istoricul psihiatric anterior sau o predispo&iție către anxietate și depresie repre&intă un factor de ulnerabilitate care in:. apariția ""#$. > problema experiențelor traumati&ante anterioare este complexă. se referă la caracteristicile eenimentului în sine. "eeritatea traumei este esențială pentru eoluția ulterioară a tulburării. <enimentele mai grae sunt caracteri&ate de factori cum ar !6 2 gradul de serio&itate al amenințării cu moartea, durata, complexitatea și expunerea la suferința altora. #rei&ibilitatea și controlul sunt importante, oamenii au capacitatea de a reacționa mai bine la eenimentele mai grae dacă se așteaptă la ele într2o oarecare măsură. "tudiile arată că amenințarea cu moartea percepută de ictimă în timpul traumei este un indiciu mai puternic al eoluției ulterioare a ""#$, în comparație cu nielul real al amenințării. #osttraumatică > spri/inul social adecat și abilitățile de management al stresului pot spri/ini recuperarea de pe urma traumei.
E#al"area SSPT
$ trebuie să manifeste înțelegere față de condiția mentală a #, păstr1nd un echilibru între acordarea spri/inului unei ictime afectate și obținerea unor informații ?
obiectie.
•
Trata!ent
$oți oamenii manifestă o reacție psihologică la eenimente foarte înspăim1ntătoare sau neplăcute. <enimentele traumatice grae afectea&ă profund concepția despre sine și despre lume. 7n ma/oritatea ca&urilor se poate a!rma că persoana respectiă nu a mai ! niciodată aceeași. $otuși, schimbările nu sunt întotdeauna negatie. Cecuperarea de pe urma unei traume poate aea drept efecte o eoluție personală, de&oltarea unor strategii mai bune pentru a face față situațiilor și elaborarea unor modele mai adecate ale sinelui și lumii. ""#$ este o tulburare complexă care necesită interenții în mai multe etape. 5omponentele esențiale ale tratamentului 9 psiho2educația, managementul anxietății, expunerea și restructurarea cognitiă 2 se suprapun cu interențiile utili&ate în tratamentul altor tulburări anxioase.
D'
Adesea, persoanele cu ""#$ se pre&intă pentru tratament în momentul unei cri&e. Sta0ilizarea este foarte importantă înainte de începerea interențiilor formale care să i&e&e strict ""#$. $endințele suicidare actie, cri&ele psihosociale acute, neoile de spri/in sub aspectul siguranței personale, au prioritate. # cu ""#$ nu or reuși să2și mobili&e&e resursele în ederea propriei recuperări dacă nu au fost identi!cate și re&olate aceste probleme acute. I!plicarea în tratament este o problemă importantă în ""#$, în special în formele cronice. 8nele persoane cu ""#$ refu&ă să accepte faptul că au di!cultăți ca urmare a experiențelor traumatice, consider1ndu2le un semn de slăbiciune.
5ontribuie mult la reducerea detresei secundare %determinate de existența simptomelor', ampli!că încrederea în $ și conduce la o relație ba&ată pe colaborare. ebutul brusc al simptomelor ""$# poate ! foarte înspăim1ntător, mai ales la # fără istoric psihiatric anterior.
E
-a/oritatea persoanelor cu ""#$ se simt *nfricoșate' vulnerabile și lipsite de control) acă psihoeducația le2a a/utat să înțeleagă ce li se înt1mplă, în continuare este neoie de strategii pentru a face față simptomelor și a2și recăpăta sentimentul de control. A0ordările %ziologice' cogniti#e și co!porta!entale' din perspecti#a aplicării lor 5n trata!ent"l SSPT a /anagementul simptomelor 0zice B primă opțiune adoptată de mulți $ este control"l respira$iei, rela*area progresi#ă a !"șc1ilor . #rintre alte sugestii se numără indicațiile referitoare la dietă, de ex, reducerea unor stimulente ca nicotina sa" co+eina, precum și e*erci$iile %zice aero0ice 6 plimbatul, alergatul, înotul, mersul pe bicicletă'. o 5ontrolul respira$iei Rela*area , a/ută # să facă față tensiunii și stresului persistent, cronic, •
asociate cu ""#$. 5u c1t reușește să2și diminue&e nielul general de excitație sau nero&itate cu at1t a reuși să2și gestione&e reacțiile la amenințările minore %ca acțiunea unui resort > cu c1t este mai întins, cu at1t tensiune este mai ridicată'. "e recomandă înregistrări. b /anagementul problemelor de ordin mental 2 Distragerea aten$iei
B actiitate care ă solicită %în mod plăcut' și ă ocupă atenția. Actiitățile pasie %cititul sau priitul la t' nu funcționea&ă, deoarece este posibil să nu ă solicite destul de multă concentrare.
/odi0cările comportamentale
$ehnicile cu orientare comportamentală au la ba&ă programarea unei actiități și structurarea rutinei &ilnice. # trebuie încura/ați să2și reia rutina obișnuită c1t mai repede după traumă, să aibă răbdare și să nu se lase absorbiți în muncă, transform1nd2o într2un mi/loc de eitare a amintirilor neplăcute. #rogramarea actiităților plăcute este deseori importantă pentru că principalele simptome ale ""#$ pot determina anhedonia și pierderea interesului. # trebuie să facă efort și să participe la actiități împreună cu membrii familiei, reduc1nd astfel retragerea socială și i&olarea, care pot tensiona astfel relațiile interpersonale. 7n ""#$ cronic, !.nia este adesea o problemă principală, depresia de asemenea și trebuie interenit direct asupra lor înainte de începerea tratamentului.
Di%c"ltă$ile legate de so!n' a0"z"l de s"0stan$e și ideile %*e' pot ! abordate
prin strategii comportamentale. "copul managementului simptomelor este obținerea controlului asupra simptomelor deran/ante. "e recomandă ca în primele săptăm1ni să !e pre&entate # c1te una sau două interenții cu speci!c !&ic, cogniti și comportamental.
E*p"nerea la a!intirile tra"!atizante Condi$iile e*p"nerii
7nainte de a pre&enta procesul expunerii în tratamentul ""#$ trebuie să preci&ăm o serie de aspecte importante.
•
•
•
•
H
Proces"l e*p"nerii in #i#o
#rocesul se desfășoară în c1tea etape6 i se explică # fundamentele teoretice ale tratamentului, inclusi procesul deprinderii unor obiceiuri. se reamintește conceptul "8 se alcătuiește o ierarhie a situațiilor și actiităților care generea&ă teamă 9 orice lucru pe care # îl eită de c1nd a aut loc trauma. 7n ca&ul traumelor multiple și complexe, se recomandă elaborarea a două liste separate, una cuprin&1nd situațiile posibile pentru expunerea in io, iar cealaltă 9 o listă a eenimentelor traumatice pentru expunerea imaginară. Fiecare item din ierarhie este ealuat conform scalei "8, pentru a estima nielul temerilor asociate cu confruntarea situației, actiității sau amintirii respectie. $ lucrea&ă împreună cu # la alcătuirea unor sarcini de lucru in io pentru acasă, pe ba&a ierarhiei respectie. "peci!citatea are un rol foarte important6 # și $ trebuie să stabilească cu exactitate ce este de făcut, unde, c1t de des, etc. E+' și să răm1nă în situația respectiă ?+2D+ de min sau p1nă ce anxietatea se reduce la /umătate. # trebuie să2și note&e scorul inițial și !nal obținut pe scala "8 precum și momentul și durata !ecărui exercițiu de expunere. temul respecti este reluat p1nă ce a/unge să genere&e o anxietate minimă, # aans1nd apoi la itemul următor de pe listă. mplementarea programului de sarcini 2 7ncercați să atingeți în !ecare &i cel puțin unul dintre scopurile propuse. <itarea unei sarcini a aea drept consecință un regres, pentru că astfel se consolidea&ă teama pe care încercați să o diminuați. 8neori apar &ile mai proaste și a exista impresia că nu progresați.
• •
•
•
•
*
2 H. Felicitați2ă pentru reușită. Gu o minimali&ați spun1ndu2ă că înainte de traumă făceați lucrurile acestea cu ușurință.
5hiar dacă expunerea se reali&ea&ă în contextul unei bune relații terapeutice pot apărea unele probleme.
)
A/ută # să identi!ce ideile și concepțiile disfuncționale despre lume, alți oameni sau ei înșiși, pe care le2a dob1ndit în urma experienței traumatice sau care au fost consolidate de aceasta.
•
•
•
Proces"l restr"ct"rării cogniti#e6
"arcina este să scrieți cel puțin o pagină referitoare la ce anume *nseamnă pentru oi experiența eenimentului respecti. -ai precis, cum anume 2au modi!cat concepțiile, opiniile și ideile despre sine, lume și alte persoane 5are sunt opiniile și coningerile care au fost consolidate 5are s2au schimbat 7ncercați să scrieți cea legat de !ecare dintre următoarele idei6 upă traumă concepțiile mele despre !ine 5ns"!i s2au modi!cat în felul următor upă traumă concepțiile mele despre alte persoane s2au modi!cat în felul următor upă traumă concepțiile mele despre l"!e s2au modi!cat în felul următor 51nd răspundeți g1ndiți2ă la aspecte precum6 ce anume simțiți față de ds înșiă %stima de sine', •
•
• •
(+
siguranța personală încrederea în ceilalți, idei referitoare la control și putere, intimitatea în raport cu ceilalți, societatea în care trăim 9 orice aspect în priința căruia credeți că eenimentul 2a modi!cat ideile, concepțiile.
A0ordarea #ino#ă$iei
Lina și autoîninuirea necesită o atenție specială în acest stadiu. Linoăția este menționată adesea și poate ! considerată o componentă a procesului de adaptare la traumă și de elaborare a unei i&iuni modi!cate asupra sinelui și a lumii care să !e acceptată d.p.d.. al #. $ sunt sfătuiți să re&iste tentației de a pune la îndoială prea repede cognițiile referitoare la inoăție, chiar dacă acestea par iraționale adesea. Linoăția, spre deosebire de teamă sau tristețe, repre&intă o problemă care nu poate ! discutată cu membrii rețelei de spri/in % care răspund imediat cu asigurări64nu a fost ina ta, ai făcut tot ce se putea4'. < utilă abordarea ei în cadrul prietenos și încura/ator al terapiei. 7n mod frecent se apelea&ă la distincția utilă dintre inoăția comportamentală și cea caracterologică. 4
Pre#enirea recidi#ei și !en$inerea progreselor
7n ca&urile cronice, complexe și nu numai, este posibil să persiste un grad de ulnerabilitate. #erioadele de expunere la niel sporit de stres, expunerea la alte eenimente traumatice %sau relatări ale acestora' sunt factori care pot declanșa o formă de recidiă. # trebuie pregătiți pentru această posibilitate și deprinși cu strategii pentru a le face față.
Strategii de ordin 0zic care funcționează bine *n cazul dvs' ca să știți la care să apelați. Strategii cognitive 6 notați o a!rmație despre sine pe care o puteți folosi0 4-ă •
•
aștept să mă supăr dacă îmi oi aminti de cele înt1mplate, însă e în regulă 9 nu mă oi simți bine, dar oi putea face față stării. Gu trebuie să exagere& și să înrăutățesc lucrurile. 5e aș putea face acum să mă simt mai bine4 Gotați strategia preferată de distragere a atenției sau stoparea g1ndurilor % care au dat re&ultate în ca&ul ds' Strategii comportamentale 6 notați unul sau două lucruri pe care le puteți face ca să ă reintrați în formă 9 i&itați un prieten, mergeți la !lm, dedicați2ă unui hobbN sau altei actiități plăcute. :(ndiți pozitiv 6 nu uitați că 2ați așteptat ca acest lucru să se înt1mple din c1nd în c1nd și că eți trece foarte repede peste asta. 7ncercați să edeți situația ca pe o oca&ie de a ă exersa abilitățile și de a deeni mai puternic. Dacă este necesar' apelați la a;utorul unui specialist 6 o recidiă se poate doedi uneori mai mult dec1t puteți suporta. Gu înseamnă că dați doadă de slăbiciune sau că ă întoarceți de unde ați plecat, ci doar că aeți neoie de mai mult spri/in pentru a depăși acest moment di!cil. #oate ! neoie doar de o ședință sau două. •
•
•
Trata!ente !edica!entoase
Administrarea medicamentelor are mai multe funcții6 (' 5onfruntarea traumei, ca parte a tratamentului, determină ineitabil detresă, medicația are rol complementar interențiilor psihologice. -edicamentele contribuie la diminuarea excitației și detresei, a/ut1nd # să tolere&e procesul di!cil de modi!care a amintirilor traumati&ante și de acceptare a lor. =' medicamentele pot ! folosite în tratamentul afecțiunilor comorbide %depresia'. ?' medicația a/ută în mod direct la eliminarea principalelor simptome ale ""#$. "C" >o generație nouă de antidepresie 9 care inhibă recaptarea serotoninei, este folosit cu succes pentru că determină o diminuare eidentă a tuturor simptomelor ""#$, mai ales aneste&ia emoțională, și are efecte secundare reduse. Alte tip"ri de trata!ent
-etoda reprocesării și desensibili&ării prin intermediul mișcărilor oculare %<-C', "hapiro, ())E' este o metodă controersată și nu are o ba&ă teoretică solidă. Ma prima edere, tehnica pare să cuprindă componente ale altor metode, precum expunerea și restructurarea cognitiă. Aceste componente sunt asociate cu mișcări rapide ale ochilor, care se presupune că facilitea&ă procesarea amintirilor traumati&ante. (=
