Securitat Securitatea ea activită activității vitale vitale
Sarcinile Sarcinile securită securității activității vitale constau constau în efectuare efectuareaa programelor programelor complexe complexe de ocrotire a muncii mun cii şi a activi activităţ tăţii ii sanita sanitar-c r-cura urativ tive, e, care care oferă oferă posibi posibilit litate ateaa reduce reducerii rii trauma traumatis tismul mului ui de producere, datorită exploatării întreprinderilor de alimentaţie publică cu linii tehnologice înalt mecanizat mecanizatee şi automatizate automatizate.. Dezvolta Dezvoltarea rea securității activită activității vitaleeste vitaleeste îndreptată îndreptată spre crearea crearea unor condiţii mai favorabile pentru o muncă înalt efectivă, ameliorarea condiţiilor sanitar-igienice şi tehnicii de securitate, ridicarea nivelului culturii de producţie. n sistem bine chibzuit de protecţie a muncii este unul dintre cele mai importante condiţii de rezolvare cu succes a problemelor de intensificare a alimentaţiei publice pe baza sporirii asigurării energetice şi electrificării sferei de producţie, aplicării largi a unei tehnologii noi, celor mai eficiente metode de prelucrare a produselor alimentare şi culinare, perfecţionării uneltelor de muncă şi proceselor de producţie, ridicării nivelului de mecanizare, automatizare a sferei de producţie. !cest sistem prevede micşorarea sau prevenirea acţiunii omului, a factorilor nocivi, cauzaţi de funcţionarea utila"ului tehnologic spre ocrotirea mediului ambiant. Secu Securi rita tate teaa acti activi vita tații vita vitale le repr reprez ezin intă tă un sist sistem em de mă măsu suri ri şi mi"lo mi"loac acee soci social al-organizatorice, tehnico-curative şi profilactice, care funcţionează în baza actelor normative în scopul asigurării securităţii, păstrării sănătăţii şi menţinerii capacităţii de muncă a anga"aţilor în procesul lucrului. Securitatea activitații vitaleevidenţiază vitaleevidenţiază posibilităţile apariţiei bolilor profesionale, traumelor, accidentelor, accidentelor, incendiilor, exploziilor şi elaborează sisteme de măsuri în scopul înlăturării acestor cauze şi asigură condiţii favorabile de muncă. # mare importanţă pentru prevenirea traumelor şi a bolilor profesionale are organizarea raţională a producerii şi a muncii. $espectarea strictă a disciplinei de muncă este necesară pentru ma"orarea eficienţei muncii, de asemenea pentru prevenirea accidentelor. Analiza condiţiilor de muncă
%ondiţiile de muncă sînt determinate de procesul de muncă care are loc şi factorii mediului extern, care sînt determinate de temperatura, miditatea şi viteza de mişcare a aerului. &n contin uare v-om analiza analiza factorii nocivi nocivi din secția caldă' Temperatura – este este
un factor important care influenţează starea sănătăţii omului. (a temperaturi
ma"ore ale aerului, vasele sangvine de pe suprafaţa pielii se delată, la temperaturi reduse ) vasele sangvine se contractează şi în mediul ambiant se elimină mai puţină energie termică. *n condiţii de temperaturi ma"ore, dacă ele n-au adus la dezlegarea termoreglării, capacitatea de muncă scade, creşte oboseala din cauza cauza că organele interne se alimentează alimentează mai puţin cu sînge. (a temperaturi temperaturi
Pag.
+roiect de diplomă Mod Coala
N. Document
Semna Semnatt
Data ata
reduse are loc îmbolnăvirea organelor respiratorii, suprărăirea gravă care provoacă somnolenţa, pierderea cunoştinţei şi la deces, boli profesionale de muşchi, legate cu vasele sangvine. Umiditate -
!supra termoreglării organismului influenţează şi umiditatea aerului, mai cu seamă
umiditatea sporită mai mare de /0 care înrăutăţeşte cedarea căldurii prin evaporare. 1a apare în secţiile de producere datorită efectuării operaţiilor tehnologice de fierbere şi pră"ire a preparatelor culinare. miditatea relativ ma"oră mai mare de / înrăutăţeşte eliminarea căldurii prin evaporare, multiplică acţiunea temperaturii asupra organismului omului. (a umiditatea mare, temperaturi ma"ore omul le sesizează ca şi încă mai mari, iar temperaturile reduse le sesizează ca şi mai mici. miditatea relativ scăzută mai puţin de 23/ duce la uscarea mucoasei, ceea ce provoacă dereglarea funcţiilor organelor respiratorii şi organelor de vedere. Viteza mişcării aerului în
secția calda este un factor considerabil care acţionează asupra stării
termice a anga"aţilor. (a temperaturi sporite ale aerului mişcarea lui este binevenită în limitele de la 3,4 pînă la 5m6s, dar numai dacă temperatura lui nu depăşeşte 27%8. (a temperaturile aerului mai mari decît 93%8, mişcarea aerului are acţiuni negative asupra organismului uman. (a temperaturi "oase mişcarea aerului cu o viteuză mai mare de 5,m6s este foarte periculoasă, deoarece poate duce la suprarăcirea locală. Zgomotul.
!nalizatorul uman al sunetelor deosibeşte sunetele în diapazonul de la 57 pînă la 43333:z. Sunetele de diferite frecvenţe sînt percepute de organul auditiv în mod diferit. $egiunea frecvenţelor rezonante în care sunetul se intensifică în percepţia omului se află în limitele de la 4 pînă la 3333 :z. ;ărirea frecvenţei sunetului, subiectiv este percepută ca creşterea tăriei acestuia. # dependenţă directă între caracteristicile fizice ale sunetului şi percepţia fiziologică a lui nu există. 1a depinde de particularităţile aparatului auditiv. %u intensificarea sunetului omul simte creşterea volumului sonor, care într-adevăr este cu mult mai mică decît creşterea reală a energiei sau presiunii sonore.
Pag.
+roiect de diplomă Mod Coala
N. Document
Semnat
Data
#scilaţiile mecanice ale corpurilor cu frecvenţă mai mică de 57:z sînt sesizate de către organismul omului doar ca vibraţii. Deseori vibraţia este însoţită şi de zgomot. =ibraţia se transmite de la sursă prin construcţia maşinilor, podea şi sol. *n cazul unor amplitudini de oscilaţii destul de mari ale maşinilor dinamic neechilibrate ce au loc, ca regulă în caz de frecvenţe "oase, la om apare senzaţia de vibraţie sau zguduituri. +lus la faptul că vibraţia podelei lîngă utila", vibraţia instrumentelor electrice, manuale şi celor pneumatice, zguduirile de transport provoacă senzaţii neplăcute, ele mai acţionează nefavorabil asupra sănătăţii provocînd vibromaladia. Iluminatul.
+entru iluminarea încăperilor de producţie şi a suprafeţelor de producţie se foloseşte lumina naturală şi cea artificială. *n dependenţă de particularităţile procesului tehnologic şi procesului de muncă pentru iluminarea raţională se folosesc următoarele sisteme de bază ' -
general>
-
combinat.
%u lumina naturală se asigură mai ales iluminarea generală, cu cea artificială ) iluminarea generală, locală şi combinată. &luminarea generală se asigură ' prin plasarea uniformă a corpurilor de iluminat , de acelaşi tip şi de capacitatea egală în toată încăperea> prin plasarea corpurilor de iluminat corespunzător sectoarelor de lucru, suprafeţelor de lucru. Măuri privind ănatatea in muncă
1chipamentele colective sunt pentru normalizarea factorilor meteorologici ventilaţia, încălzirea0 pentru a asigura iluminarea naturală şi artifficială. +entru acivarea normală muncitorii au nevoie de o microclimă cu valori optime. Dacă parametrii măsuraţi a i microclimei precum' umiditatea, temperatura viteza micşorării aerului diferă de valorile optime,a tunci pot fi luate următoarele măsuri de protecţie a anga"aţilor sau de normalizare a microclimatului' -
ventilarea secţiei calde şi a secţiei de cofetărie
-
condiţionarea aerului
-
termoizolarea plitelor ,cuptoarelor
-
încălzirea încăperilor
-
folosirea mi"loacelor de protecţie individuală
Sistemele de ventilare pot fi naturale, artificiale şi combinate. =entilatoarele trebuie plasate astfel ca eliminarea aerului interior să fie executată din locuri cu dega"ări sporite, iar aspirarea aerului curat ) în locuri cu concentraţii minime. Sistemele de ventilare nu trebuie să provoace
Pag.
+roiect de diplomă Mod Coala
N. Document
Semnat
Data
suprarăcirea sau supraîncălzirea anga"aţilor, nu trebuie să provoace zgomot sporit, trebuie să asigure electrosecuritatea, securitatea împotriva incendiilor şi exploziilor în depozitele de alcool. Secţiile de producere trebuie încălzite în anotimpul rece. Se utilizează sisteme de încălzire cu apă cu o temperatură pînă la 533 3%. !ceste sisteme trebuie să stea lipite de pereţi sub formă de ţevi paralele, să nu se intersecteze cu conducte a procesului tehnologic, să aibă temperaturi constante pentru a asigura condiţii meteorologice normale pentru muncitori. Se recomandă următoarele măsuri de protecţie'
+erfecţionarea proceselor tehnologice>
!utomatizarea proceselor tehnologice>
?olosirea ventilaţiei pentru secţia @Aucate caldeB din cauza temperaturii înalte0>
?olosirea condiţionerelor, climatizoarelor>
•
&zolarea termică a aparatelor termice>
!plicarea perdelelor de aer pentru prevenirea curenţilor de aer ce contribuie la apariţia
bolilor de răceală la lucrători>
&luminarea locurilor de muncă>
!sigurarea uniformităţii luminaţiei pe suprafeţele de lucru şi în spaţiul încon"urător.
%uloarea deschisă a pereţilor şi a utila"ului de producţie favorizează crearea luminaţiei uniforme în cCmpul de vedere>
!legerea corectă a tipului şi a puterii lămpilor ceea ce exercită o influenţă mare
asupra calităţii de exploatare şi eficacităţii economice a instalaţiilor de iluminat>
$aţionalizarea proceselor de muncă diri"ată spre excluderea muncii fizice grele şi
muncii ce necesită o încordare înaltă. Măuri de ecuritate in muncă
Cerinţele Protectiei muncii la exploatarea utilajului mecanic.
$espectarea riguroasă a cerinţelor de tehnică a securităţii în procesul operaţiilor de monta", reparaţie şi exploatare sunt aspecte ale securităţii lucrărilor la dispozitivele mecanice. !vanta"ul mecanizării operaţiilor manuale înlesneşte activitatea lucrătorilor, scade gradul de oboseală, asigură condiţiile securităţii muncii. +entru ca maşinile mecanice să funcţioneze normal trebuie să fie respectate următoarele cerinţe'
$espectarea regimului de temperatură a mecanismelor care lucrează cu dega"are de căldură,
care apare ca rezultat al fricţiunii dintre suprafeţele ce vin în contact>
ngerea sistematică a maşinii>
%ontrolul dispozitivelor>
Pag.
+roiect de diplomă Mod Coala
N. Document
Semnat
Data
%urăţirea părţilor lucrătoare de resturi de produse după fiecare operaţie de producere.
eCngri"irea şi necontrolarea maşinilor poate cauza alterarea materiei prime sau defectarea mecanismelor maşinii. n pericol pentru om pot fi' 5. Robot mecanic secţia @Aucate caldeB0 #rganul periculos al acestei maşini sunt cu țitele , care se rotesc astfel taind produsele. +entru ca degetele să nu nimerească pe suprafeţele cu țitelor, în complectația robotului intra și un dispozitiv special care nu permite contactul direct atit cu produsele supuse tăierii, atît si cu suprafața cuțitelor. 4. Utilaj de fierbere cu aburi secţia @Aucate caldeB0 !ici se referă cazanele, fierbătoarele, marmitele. Securitatea exploatării aparatelor de fierbere cu aburi constă în controlul riguros al tuturor elementelor aparatului şi al aparatelor de siguranţă, de control, măsurarea şi respectarea regimului tehnologic şi sanitar-igienic. *n procesul exploatării aparatelor electrotermice este necesar să urmărim'
starea dispozitivelor de contact>
să nu admitem înţepenirea lor prin ardere, supraîncălzirea contactelor ceea ce poate duce la
ardere, carbonizarea izolaţiei şi chiar la incendii.
Măurile de apărare impotriva incendiilor
+ersoanele responsabi ale întreprinderii sînt obligate să elaboreze şi să realizeze măsurile de prevenire a incendiilor, să instruiască pe lucrătorii intruniţi în detaşamentele de pompieri voluntari, ca aceştea să acţioneze prompt şi în cunoştinţă de cauză la stingerea incendiilor, să cunoască procedeele de stingere, măsurile de acordare a primului a"utor victimelor, să realizeze permanent măsurile de profilaxie antiincendiară. %onducătorul întreprinderii şi persoanele responsabile vor cere ca lucrătorii să respecte regulele securităţii antiincendiare la exploatarea utila"ului comercial- tehnologic, sistemelor de încălzire şi ventilaţie, de alimentare cu energie electrică, precum şi respectarea de către muncitori şi funcţionare a regimului antiincendiar la obiecte depozitării corecte a materialelor, ambala"ului, mărfurilor alimentare etc. *n caz de incendiu sau calamitate naturală este necesar să se ia măsurile de sălvare a bunurilor materiale va fi chemată echipa de pompieri, iar pînă la venirea ei se va stinge incendiu folosind mi"loacele disponibile.
Pag.
+roiect de diplomă Mod Coala
N. Document
Semnat
Data
%onducătorul întreprinderii este obligat să asigure membrii cu echipamentul şi instrumentele necesare ' uniformă, centuri de siguranţă, topoare, mănuşi de prelată, funii, căldări. &nstrumentele şi mi"loacele primare de stingere a incendiilor sînt grupate pe un panou special la intrare în întreprindere. +e panou se pun două stingătoare, două răngi , o cangă, două topoare, două hîrleţe, două hidromonitoare şi două hidromonitoare ) căldări. ;i"loacele de stingere a incendiilor sînt vopsite în culoare roşie> iar inscripţiile destinaţiei lor se fac cu vopsea albă. u se permite a utiliza mi"loacele de stingere în alte scopuri. !rotecția mediului ambiant
*n contextul reducerii noxelor din mediul ambiant se pune problema economicităţii soluţiilor preconizate. $enunţarea la unele tehnologii poluante este posibilă doar atunci cCnd poluarea rezultată este foarte mare, iar avanta"ul este dispensabil şi nu există posibilităţi practice de înlăturare a agentului poluant. +reocupările în domeniul poluării se axează pe noi sisteme de ardere, instalaţii de filtre.
$educerea emisiilor de noxe îmbracă un aspect cantitativ şi calitativ.
!spectul cantitativ se referă la reducerea sau la evitarea ridicării volumului global de deşeuri eliminate în mediul încon"urător, iar cel calitativ se referă la excluderea din deşeuri a substanţelor toxice. %ăile prin care se pot realiza reducerea de agenţi poluanţi depind de natura sursei de poluare. Din punct de vedere al protecţiei mediului este mai bine dacă deşeurile se colectează separat, pentru că astfel se evită poluarea apelor.
Pag.
+roiect de diplomă Mod Coala
N. Document
Semnat
Data
