i'/ 5
r. Sabin lvan, cunoscutspecialistin balneofizioterapieqi recuperare, foloseqtecu succes, in paralel, si unele terapii naturiste printre care acupunctura gi presopunctura. De aproape20 de ani este prezentcu articole in presd despremedicinanaturistd. Urmare a unei indelungate practici qi experiente, public6, in anul 1983, ,,Presopunctura, un masaj la indem6na oricui",la Editura Medical6, prima lucrare de acest gen in limba lomAn6. Cele 150 000 de exemplare fiind foarte repede epuizate,editura tip[reste o a doua edi{ie. Rdspunz6nd interesului tot mai mare al cititorilor pentru terapiile naturiste, tip[reste,la Editura Sport-Turism (1989), volumul ,,Terapii naturale de vacan{d", iar la Editura Stiintifrcd si Enciclopedic[ (1990), ,,SAne tratdm qi frrd medicamente". Edilia de fa\d,,revizuit[ si adlugitd cu noi procedccale medicinei naturiste,beneficiind qi de tehnoredactarcape calculator deosebit de expresiv[ qi de func[ional[, r[spundenenum[ratelorsolicit[ri ale publicului. Dr. Sabin Ivan publicS, in anul 1993, lucrarca dc memorialistic[ ,,Anchetat, anchctator", iar in prczcnt lucreazd,in colaborare,la un ,,Dictionarcnciclopcdicdc medicindnaturistS".
ISIIN ( ) 7I s 70 ( X ) 77
Itr.ll(X)
OI
,q l
GI Lr l
a, I
!
rll J
G t-
:-
I
v
.q .-
t
V
O F F I
0, tr
OJ
3 -
G
.I l
,
(fin
r (rl
,i o U
t
cwANT lxlrxrr a,fEclt-$ggtttt Medicinazilelor noastre.
uriaEeconsiderate
ae{ome.nl"l lllf?ji: ;n;;'*':j,l-,":"9ii,1Ytlil "or'iii#'ii-rii'ia t?'il"":?J:'LH';"#$Fffi
;gtry:;;-.s*1lll",i,;3i'il," r.#ffi;rHl,ffi,i[i;:1ff febratrtotda,meilnts;t vieli -, *oerivdtet6 *hoane de tfffi; ffi;;;;" dgmult, pdn6_ng 111t-^,..,*,,^ooai rte p"ni.iti"a iiqiderivdtere """itif ?SlurlT"li#:'li"illfi,ru;;d;i?. tut%rn
transplanta 9 alt4 si-arfi imaginatcbunui o* 1-:9^tu rnar s[ cdrora alt.organ'cu ajutorul i"iti'a'l'iri"h;ilfii-dun ooutattai inc6mulliani? poatefi influenptdcu ' Cinesi-arfi inclripoitcd ereditatea
ir,ipuic-ee1ldenlr"T3n..qo* 'j*31'1,T.*'l#:'#;l?1fi ll te tt mai dezvolteun vutor conieput in'eprubeti, l";Ti"' locuitbral Terrei? : ale. ^,^ medicinii moderneeste Desigurc[ lista marilor cu99ri1 ill spune francez savantul cumultmailungi'..,,ff;iliilil6-a; a fdcrit mai multe progrese J. Bernardpnn arul;i5[,-meaicina
*'
i "l"e1iil!:i' minun *,yi,l',,9:?::""unor i",iiT";"" il Tilt-ti'" medicamente' oame"-iti":"hi; t"
tot mai mulli ::Tit:itt remediinaturale:plantemedlclinlocuindu-tecu trqdilionaleie fizioterapte' t ]' h""pi"i"tt4 nale, homeotq,up' nenoclve ^.{::".'tp""iale' tratament' de metode etc' ioaie'aceste organoterapie-
(homoios= egal, asemdnatdiParuo rrcuvdnturderividingrejeEtee"!':::^?:?:#::3:li,:laf[tfi';"'i'*?]# ;:"#1Ji cuvdntul derivi din greceste
cE svrrJq defineEte o metod' terapeutlca io concentratrr mat man' aurru'rrrra'" il';]il: aa .r6i, care in
o"r*"iti"Jili.lll'g"*j:l:i:'#f 'hgiil.;13'i,,lu,o-sindtesr?.pity:-"..l *{r,ui om sdridtos. ar provoca medrcur de medicul de descoperita descoperitd "ur. "on"*tratji.mai,t3l'j^:9qil::3:"oT.*t cu ale guu.-u ur,guvernasimptome mi. nih aceleasi ;;;;i S. Brirkenthal, ipTi;'3' tluiUaiui -bouravurur#;ffi;jir ]i:,FF: :: (l* lLt--., l:',"#il':#$.y:J?lf S. Hahnemann
t.."ru. M.g':i i"f ei"*'it i"' ut-""", 'Iiij{;::"",9.#*ll'trtr:j!:,,"i?::; r'tr:U'*il:;iH'!:'fi i':'f T:1::.1'
gemraj, i-;;T"i;'lffi
- Metooa tcraPcuuvq -'"fJ'i"*i,"il. Aceasti me_todi. brion^arePrylt""i:.11t:3tf, in Flvetia. in r93r, de caffe P
Hfi:'tt;;i;'it3l'decitreP'Niehans ?i:?Ti:'l#f#:.Xi"#ulffi
.---.'..
'.-.'-----.---.'
Si trecuteprin aspraprobd a timpului, sunt din ce in ce mai mult iolosite, ciriar inlariie cu o industriefarmaceuticdfoarte dezvoltat6. Aceste metohe naturale de tratament fowneazdnoul capitol al medicinii, denumit biolerapie. Specialigtii considerl c[ aceste terapii naturale vor fi medicamenlele secolului' al XXI-lea! De ce aceast[bruscdcotiturd in plin avdnt al medicamentelor de sintez6?Cele peste35 000 de specialitdli.cate se afld.in rafturile farmaciilor din intreaga lume, nu aduc ele servicii imense omului bolnav? Nu s-au dovedit ele, antibioticele,cele mai efi'cientemijloace de lupti impotriva microbilor? Aspirina si piramidonul n-au fost destul de eficiente impotriva febrei sau i iurerilor? Cortizonul n-a ajutat el oare atdlia bolnavi cu reumatism sau astm broryic? Ba, dimpotriv5, nimeni nu contestA medicamentul, acest auxiliar prelios al omului' gralie qi cdruia a fost posibild menlinereaunei bune stdri.de-sdndtate prelungirea v'6rsteimedii'de via1d. Progresul civilizagiei m
6
mai ales la bolnavii oricui, provoac[ hemoragiidiggsl1ve' pierd 0'3 ml sdnge)l se ..suferinzi"de stomac-iiu'otu6tttd conpersonald' o farmacie
pil#il"i'"r,;"";;'ii;'Jil oi" ni'i cea care promdduva^osoasd' sumat peste masuro iouit ataca p:l.t.T^.1":,' organismulul lffi'sl1j[;l. ;h.. uiatd. necesare in aproaoetoateantrnevraripiiu,"f.nu"etina,pe tutt o gdsi,m produce imbolndvirea abuziv' qicele, consumatain mod" S-a mai dovedit vezical' s-au iinichiului qi chiar "u"""i""t"ral cancerigense numdrdgi cd orintre ,.rurtun1ti"";;;;tt"!;i noastrdceadetoateztlele'' ,,pehicilina oare' 2 Plldoa1te. e.le-' Toateacest" o,{uii"i'i ciis.tituie si inlocuirealor m-edicament,elor o parasirea Denlru intenqie! asbmenea o "oiipiiiia 'cu remedii,oturot"li'Kttigand ta fi awt
'ri#lilli::i"'r,".*1;;"ill* ji#n.:d*lJTifiu;#1[: cui cu acupuncrura' cdnd Pt:""-PTl::::j'H;;I;r.,,"i a" ele' ele.canc Dar a abuzade naleetc.esteun tupi O" neconceput' remediunatural'ar fi bentficia.de^un ;;t suferinlarespectivd vindecarea'spunea o dbcdt liegeala' ,,A dobdndi medicald;din mai it"i'.irrt il"{it;t-"nta Hioocrate,estemai ffi;A pe [inta'tieuuies-oalegem multecai,insa'ducaPni#;;;;ta ceamai Pulinvdtimitoare""
PARTEA INTAI
CE ESTE PRESOPUNCTURA? Iatd intrebareape care'
pune in m9d'j19sc' si-o va
oricare
crtiioidupa-::y1t,{:'"ilff etlg,'hX'#irl,|.|*t'il:'Jii presopunccuv6'nt cdrti.St,numrca.l mi
pt *" pug*i''Ja^i'''ffi t 19 ;lelosului o boal6' aceste simptu 9" 1-n* a' turd seafll'de '"pt' *i fiai pr e un i e s 'Ttj* *anew1,1i3' ci un astfelde masaiul,cu cea*"i litiipracart"u''cititdi;;;fl; fiecaredin Iiasfoindrnu'ttf,udt n""11imile'functe' masainu sefaceri1""i'npru'"''9iiuferintd' Dlc6 cititorularegt c6 presopunelesirecializ"ptfi*'"^J""*ita va ' cu srngura ^mai'constata cunoltintpO"'p'"'uJuiunttuta' chinezeasca' tqgd: cturaseu'"u*u"i;;itii*;t" dqosebire.aunii"i;;;Ei;".:,f:,i.ii?lLJ**:01'"*"'#'.'l ceimatmutlt ;il";;;;tt considerente' faraoce' cutotulititrlt"pii"- acupunct'ura desigur' are mareleavantalca Presopuncru;"itt4'{; "ctgiL1311a Ave$$\tref poatefi folositali'tJt i9*u -11H.,":tooutament' 'decap?epasaqr-ia'n"'gi'*Xat{flT;;;T'f&:,'Ji;;nfi:":'^i'
a;i*erinv"in *T'fJli'ff virtuI ti'lu' Ii*f#+n.T"'""i"Ji'1ffi niicat5u prtia 1 -11- cdnd auzi11 -^uin"i' tt fott"azd iturapur*ti] scob t" din fala o"tttii' desetului in scl-bitura
,
u"'"$'*?i''?T'l;.it"ttyl^":"*1'.P:f ii1i.iftl i'ifriiii?i"S.l'fi b".urite.buniculei r,"f;:ffi,?,1#,'l*i:?i:ffl:::';;il; o"d;:il;ai
de boale*se afla ut"'ntt'iltuit Aqacum sauale puncte;aureeiunide pe corp'lrecau cu -u*1 unor trasullmasaiilil ne si casbi "oo,oo:Pai"ele" Stiau din *"d;;"d;;,' marede la mdnd itgttul i"" se'aplecat' irsturoi o'i o" iait oti i\ indigestie' I Termen al medicinii populare folosit pentru
la incheieturapumnului si pe margineaextemd a antebra{ului, iar pe t6mple si.intre sprancene,pentru deochit . C6t de repede ne trecea rdceala dupi ce n-epunea intr-un anumit loc d^epe dosul mdinii un ou sau o lingurd fierbinte! Ne mai ficea'o frjclie bunl pe spate, cu o{et de trandafiri, o baie fierbinte la picioare,dupd carebeamun ceai,tot fierbinte,indulcit cu miere de albine,iar dacane curgeaqi nasul,ng afuma,dupd usd.cu O. mSlaiarspe jeratic. Si ne vindecamatdtde repede,'ciriar 3T rarameolcamentel Tot bunicuta ne tr.d.gea de urechi2 , cAnd se intdmpla, nu de putineori. sd fdcemgi p"ozne... De unde au invdtat strdmoqii noqtri ,,trasul,.,care se aseamdniatdt de mult cu micromasajulchinezesc?gi medicina tradilionald recomand.Epentru indigestie masajuf punctului situatla bazadegetuluimare,in palma.cunoscutsub numelede P1e,iar pentru dureri de cap, punctele situate intre sprdncenesi pe tample-itfasgjuJtradilional TAO-INN, practicatie japoneii sl cnrnezl,. mcludepnntre numeroasele salemanevresi trasul de urechi la copii. pentru a le stimulaatentia.De altfel. multe din manevreleacestui masaj sunt folosite de noi, in mod instinctiv: degetelorin axul lor longitudinal, rotirea lor -trac(iunea in ambele sensuri, frecarea mAinilor inaintea unei actiuni mai importantea . ImpreunareamAinilor, in momente solerirne.este tot o manevr[ TAO-INN,..9are,-ca si celelalte, are drept scop uqurareacirculatiei energiilor in'corp. Toate.acestemanevrb TAO-INN noi le executim instinctiv, in urma unei experienle dobAnditede-a lungul unei vie{i. Ne-am intrebat vreodatd de ce miculul qcolar, c6nd nu r6spunde prea bine._la lecfie, se scarpine'instinctiv fup;t crestetuluicapului?Or. exact in acest loc. se gdsestenunctul memorieiqi al atentiei,VGrs, folosit in acupunctirrd.' '.*.-pG Iatd, deci, neirumirate ce'' pot demonstra cI presopuncturanu este chiar o noutate, multe din manevrele sale a l m e d icin ii p o p u la r ec. d efi n.;te o suferi ntdpri ci nui ti de o..pri vi re _ -' f.T :n rautacloasa". manllestataprrn dureri de cap si indisoozitie. 'P. No,gier.(Frenlx.), pirintele acupunciurii pe ureche, numiti auriculoterapie, a , sraDilrr.pe..robururechrr (porjrunea cea mai folositi la trasul de urechi) punctul e g r eslvlta ltr5. ltm u la r e ccce stu tp u n ct p o a tetemperacopi i i ,,nervogi ... . Ac..:l masaj. cunoscur gi sub numele de DO_|N, se practiii pe scara larga in rnulte tiri din America si Europa. - Negustorii^chinezi.gi_japonezi obisnuiesc,ori de cdte ori au de tratat un client nlar orrrcrt,sa-stlrece marntle,gest ce le conferi mai mult calm.
f] d:?l"gili fiindu-vd cirnoscute.Desigurc6, intr-o bundzi'."t ale
il"9.'ig;; l*t:^::P",tn"l.'*:,1:,""ut' chinezescl ..,., "."*a"a",' si populare iiciiii noastre L;#iiiffiJ'1il6;L'. ;i micromasajulchrnezesc''
sa emprrc instinctiv sau mod instinctiv in mod naci ncrrm a1i ati folosit folosit -i"o-asajul acirni pArna iicd n6ni
t veli fpracinainte.le de gzi fo rlin "-"n."i. mqnewrele r" nresonuncturii. f i.. opunclurii, $ azi inainte :::
".:-t avdn'dla indemdn6.acest.ghid tefapeutrcmetodic,^ qi dumneavoastrl metoddterapeuticlve{i contribui 6;"*;.te it"al"u,,'"'itout", t'n n6" flagel cares-a i;;il;;p"r"e.ii abitut asupraomenrll.
""."r.?i" ;; t";J
$ i
i:
!
'
provinciaChenSi au scosla iveald'pe lingd bronzunle ' Sapituril. efecruatein oaie siberiene.impreund cu bronzurile dtnasttet f"!ir", .*["ii ainur,ilitfiii,'i" sicat$i bronzuri G-u"*i"u-':1Romdnia' l.iliiiia a" ;ilil,:-;;5";,-;;iaif; ficute in Siberia. u-,.u o o.-?J" nr", Dimpotnvi beriene. "ii""r"ar"aio.exolordrile iap' Histoiredeschinois"' L:ffi; ; #;a"i" rl.t""ie. ,i;;;s;iq;;;tinoise"' p.L7).
11 10
u ' penp ,: iitr::"6 intplegere'Tt utut To{ acestipracticieni' micromasal a T:9::6 p'"'op"n"'titJi''vananta "JonL canismelor ril1
I
uttanrincl-n r:fii r"r.,ffebuie .hin" :: !,Z1X:X * o:"p"nl!!1!: energetice: i"^r*ilrot o{t"o "rrriir,i, qi ilimentaqia a'' energettc ut
CINE POATE FOLOSI PRESOPT]NCTURA? Orice bolnay, indiferentde v6rstd,fie ca metodi unic6 de tratament,fie asociatdprescripliilormedicale. Orice mamdsaubunicutd,iei dintdi ,,medici,.carcvegheazd la cdpdtAiulnostru.cu acestnou mijloc ierapeuticarsena"lul lor cu remediinaturaleva fi mult mai edcace. Oice masor caredoreqtes[ contribuie la alinareasufer_ in{elor, nu numai cu ajutorul masajuluiclasic, .i q; .u ."i-uf presopuncfurii.cu acestnou procedeureztltatele'sale vor fi spectaculare Oice conducdtorauto, intrucAtprintre numeroaseleindi_ calii alepresopuncturiisegdsesc uneleurgenje. ;i Oice sportiy sau antrenort', deoarecemasajul anumitor puncte contribuie la mentinereaunei bune forme fizice si la alungareaoboselii.S[ nu-uit6mnici punctelep""tr" rareadurerilordupdtraumatismesauinvingereatracului."L6ir"l Once.artistpentrumentinerea uneifoime fizicesi preveni_ rea.ffacutur.In plus, cdntdreliiau la dispoziliepunbti pentru tonifiereaplrmdnilor qi regrarearrtmurui'respirator' si a mu;chiuluidiafragm.in'felur acestasepoatedsbanJioi.rr"i"a vocali cdt mai perfecti. Oice cosmetician,,,intruc6t.masajul anumitorpunctede pe fa!5,alituri de metodelesaleclasice,contribuiela combaterea ridurilor. Si oricine caredorestesi-gi ajuteo rudd,un prieten,un . coleg saualtdpersoandincaz de'imbolndvire. ani_inurmi,multepopoaredin ExtremulOrientfoloseau acupunctura sl mlcronnsaJur ", *,^9::i* pentrutonifiereasa.ureraxarea muqchirorL" .p.ni"i,"rar6[iii"i ,i procedeul, dansatori(La^os). esre.folositqi uri in-fo;;. murte (iri. Micromasaiul .stimulatorse folosestein tirile occidentut" ta ;;.",;;;ri;;i ir r" ,p""i"i. "oii'a"
12
',i"',ii.#;';;illH:l[i:".""..yrr:"ff::;:ili?i""ilil*f $#":':::*ffiJf.'":;
w*ffiffis*;;ff$f decei mai mul qi ' d€oarec e' u.P uurrw
' --
13
{
I
vin dirr dil PeTa"l @)' s1,abutlicare materia(hrana),carevine simbolizAndenergia(b)' ;;';i1il;ile 'pic"t'
l
I
l
Frg. ,1.Pictogramaenergler'
PRINCIPIILE MEDICINII TRADITIONALE CHINEZE Prin corpul omului circuli, in mod ciclic, energii care provin din Cosmos si de pe pemant Medicina traditionald chinezd isi are originea intr-o concep!1e filosofic5 proprie despre lume, concep{ie relativisti, numitd TAOI. Conform gAndirii taoiste, Univeriul esteun tot fo.rmat din materie si energiez, stupAnil de doua.forle antago_ niste si complemenrare, numite INN si IANG. Aceste fo"rte men{in echilibrul Universului, ele fiind preze"t" il ;;;i; fenomenele.qi lucrurile, in combinalii diferite. TAO ne ,mai spune ci omul este in armonie cu en'ergia cosmica din care a luat naqtere viata. Ruperea legdturitoi dintre om si Uniivers contribuie la producerea bolilor. PriSl definife a energiei o gdsim in NEI_KING3: ,,O fiin1d nu trebuie in{eleasd ca o materie animati Oe ene.gi" ,pie fenomenul vital... energia poate fi inleleasi numai Ae_i tuniut modifi cdrilor materiale...,,
energiei(ne. 1) are cam aceeasivdrstacu
,,^".lfj:*^t:ma oermrtra sa. Ea reprezintd un spic de orez ce iimbolizeazd
taoismuluiesreconsiderhtLao_Tzi.niscut in I' lilll.l: anul 604 i.e.n. - "-"' khi in limba.chinezi si Kl in ceajapon.ri Lanonat medlctnU chineze, cedateazd din anul1700i.e.n..din epocaimpiratu_ lui Galben YuflgJi Textul a fost repil;;;;;;i;62, L mediculVane_pi.in toamnaanului 1974 a fost "atre pii"i*'fi"'il;: ryqi{,-! din. editjile NEr-ruNc, autanJatn -o..nantrii_palr"rri'tr", ,i.iiri v'_r*'ii.n. il;";;J; 1:11:,!i_"11
ocazle s-a constatat c5 vestita operi nu apartine "r autor, cum se crezuse unui singur pdnd atunci, ci mai multora.
enertot ce existdin Univers este Vechii chinezi spuneaucd este ddinuie peste milenii' "Energia de sie. postulat .. u"tu''-6 000 5 aproape
materiei"::#;;d;t' Indisbciabila
oupa
Einstein ani,'Energiite ^ntrerupt,provin din ^: prin corp'. n3t care circuli cum gi alimente)'Ele au' aqadupd Cosmosqi depe Pa;;t'|"; si IANC' Toate tn se va vedeamui otpult" in mod ciclic' O dereglure enersiilecirculdpt"i'oigunitmU""ta' iar incetareadeJinitivaa "J'nipnto'itute:-^lNN ,"uignreaenergrflorii'F":*"u.r cap. circilatiei., in cotppnt rdlpi.urcdspre ^?o^lr,^^ cosmicdpdtrunde Energia altert";';';' lceastamiscarecontinua'infeurcddin coboard, ieNG) si membrele "J nantd.intre cei d"i ;"ii::;p tp"r"r
JJ3[''liI intarnim :H,.'Ji:' !; q capulur' i:1]::I ''"'i"f.".'J,'"t'T"'' i; corpprin crestetul incb Prana(suflul"itul;';;;;"d" ii'a'o'' ri" aicimdistrabate poaftaI, ;"fi;'s;; considerat
' ('tri.t. P"ni. numite..(.4/trasl chineze'energiile(arc Conform*tottil''iiliadilionale. suntd.e':i:!:':::.rnie ,ui a omului.in or'""-t'.p):i'i.'orpul-onrului estepnma er g' Ea n o Z f,rergi'a Enerprocreatori' de,cdtie dinecronologita't;ifrd;;tiunithlta
jf nfXfi:.:*:$i";5:#t[i.Ffi{i* !ju-zongp".::
il?"iJ,i';::"!xx#it;:?i::'il;'"l.nT*';"1,::':'#, energii este rn p"tt"t
-i"i"ti
oatd a abdomenului' numitd Et urmltoarele loca-
;J:ffiTll;'ffi:i' I'"tlilH:::':;:?'i:#:1';"1f ,,,u.,,tffi
15 14
;#f
qten itaparticipi raerabora :l T,iftf,''L ;,t:::^t': y.'q rea od'ata
cu piele bolnavdnu poateface faqdagresiunilor lilri t. fout" m-o'bilitacu ajutirrul.masajului prJ""auri fizicale.Este-dela sineingeles ur ,_p.:rii.i"r'l"f "no. va trebuisdfie sdndtoash' raiamentepieleapentruasemenea cd " "v;;h'i;hin""i o energie'dar (xu-e).to.t s6ngele .o*io"rau qt materle' vital suflul intre leg[tur6 mult mai dens6,careface in,tuntti",gtJ:Tli'^ll om la lii"ate iep Toateenergiiles"nt punct de veoere mod diferit, sid"dnd,cu trecereaanilor' din ql catliati"' Iatd varialia energiilor'in func{ie de ."",itrii", "af vdrst6, '*-il-fdduPdNEI-KING: ani, cAndorganismulestedejaconstituit'energia.se in parteainferioarba corpului, cee.ace-explici concentreaza dorinla lor de a a.^"i1u..u membreloi inferioareta copii si alergal ""'ljl circuli in ZOde ani, virsta activitdlilormaxime,energia condilii; cele -'- mai bune a; ani, vAritacrealieiEirealizdrilormaxime'energra -i;0 cu ceamai mareregularitate; circuld -I iu 40 de ani, energiaesteinc6 putemicl' dat dd semnec5' incepesdscadd; - la 50 de ant,energiascadein mod evident'stomaculEi selenevesc,sbngeleseingroaqS'forleles9ad, ^ intestinele ^----inc39; respira{ia tu 60 de ani,energiilise scurganevoios' suollse muschll altereazd' se vaselede sdnge sd fie deficitard, azd,motaltlscade; vitali-?a70 de ani, circula{iaenergiilorestecompromisi' mult; foarte tateaqi moralulvor scddea in - ia 80 de ani, .".igiu circuldcu foartemulti dificultate' intreasasuplete' .p".i ui in pLrnani. .otplt pierzAndu-qi i pi."o.'e a bdtrdnelii. insial'ri rJ pentruevrtarea ;'d"l#;i.it acupuncturd' *.di"inu traAlqonaia""otunOa' alaturi de gimnasticbgi alimentatieenergetici' doudnolilntreagapu,otoii.tiiuditjgnaleest-edominatade -u.ui", pictogramele si sunt care vedem d"';;;gi.lsa ,"i,;;;;i'"iJ lor. 9 Cheu sauexcesulde energie(frg' 3) esteprezentat.nliltf inqiratepemdtdniicdtevascolcl(D/sr caslt(a),in caresegdsesc ca Koris ?. e-b.le, folosite de protochinezi ;hiff'de bogalta' monedide schimb,simbolizeazd
.;ftq;; ii'if i:,t',:,€!f#ffi',?ftnd'"','"..."u.""iro'. Organismul ;;i#;."E" "tet{
. .2.Lnergto, o n de nutrilieprovinedin aerul sr drnalimente. !,_:.?up.in inspirat Eacirculd ;#li;n".1" pnn"ipale,de organ.laalrul.,ualj,r"tri l.aun J" ,"i.r"rp"n, hrandin organrsm infegul si de a l, prOr...J, yngetui si organice' tichide.ior "T:lq:iong.eilep"rrur-duta, cdnd enbrgia boalaseconsiderd a n.roartegravd.a, jj.:l,"rE, ; z1r[],'L, !iuo. o datdcu trecerea anrfor, favorizandastfel Instalrr& ;;;nerrr. Energi crrculdprin meridianer.e a lone princiffiirir"rn orar fix. cu maxil
q.""i.ji';:"ilii'"[.liTi;;{#f i?#fi il,o.^g:,;;;","#'r#; mli;;i";;ilfi lH'
!,w:';" ;:;i:iZ Energia
ufx1r""1l#:illl
long poate mobilizatAcu ajutorul masajuluiprofund. . s. Lnergia wei ^fi rrva agresiuniror 21u.n".giu-carJripiru orgunrsmulimno_ extem.
poui" n-roliruru* cu sisremur notogicde apdrareal orgahismriri. imuaomrrabililusrratdin piciogram; e"frli,a^sade apdrareeste ,'; f,,;il z, careprezintd oameni doi cestauo. *..rq,lii:p*rrt, priii a apdra ntsmulimpotrivaasresiunjloi o.n,* ors,a_ r*tinr|" 6),pretea zatdprindoi oamen'i carejupoaieun animal(b). fiind simboli_
Frg2 Pictoerameenersiei,r.e1 4! Calitatea enersiei starea piefii' oriceboariaacesteia !,"il apreciazddupa de a il;;;ffi; itn".g," ,tei sdndtate deficitard.
."r#-j:4l"fffi ,f,'::,i'*itig:f:,##;ly1 t!*?.',t lHx{'il'il'f,,:;.,;;ffii ,fi'1,.?i'"il,'*1l,tiffi[:"tT*$
ili:ilJl'ffi li1'$i.:'"'#li*AJf, ji:",."*iT:;TJi.1: ""T,Tfr Hll{tr i lir*lu,'n ii'i+l1lif ,;i; {n* jLmili;:i*u ::iililil:ffi:Tffi, .1.",:;.;,1,",t ;:*;midJili?3itT:t 16
17
b
rlii ra ral c
IT
Fig. 3 Pictograma uI excesuluide energie.
-l-
f ^-Ib,L|llr _t ) i a
tt---
I
I I
Fig. 4. Pictograma vidului de energie
I
a Hsu sau vidul de energie (/iS 4) este prezentatde doi oameni care, stdnd ulyl in spateleceluilalt, cauta frana pe pengntu.lgol (a), pustiit de un tigru, carestd toldnitdeasupla lor (b), dupdce a devorattotul. la1 noliunea de energie nu apartine in exclusivitate medicinii efectivd in tout" ,tradilio.nale.Ea este o piezengd, subdiversedenumiri:energieluminoasd, il:!i:13*t..;tiinJifice, calonca.chrmrcd,magnetici,electrici, nucleardetc. Spre deosebire.deenergiatraditionaldsausuflul vitar, caren-u iort in.a obiectivizatd,toatecelelalteenergiiamintitemai r", poi-ii ruu sim{urilenoasrre(energialuminoas[saucatorica), l^"5ryT:.1 sl.mdsurate sauoetectate cu aparatespeciale(energiamagnetici sauceanuclearl). . l""rT fiziolog energiaeste prezentatiprin metabolismul celular,iar materia,prin totalitat^ea moleculftor. Oe"i-;;A; (metabolismulcelular)estetot o formi de existenld (moleculele). " -u-t.;;i
Ceidoi tenneni INN qi LANG' imDosibil de tradus, in cadrul gdndirii hlozofice taoiste au o semnificatiecu totul deosebitd. INN qi IANG sunt doud contrarii care coexisti in permanentl se condi{ioneazd qi se intreDhfrund.asacurir reiesediir fig. 5. ^ Niciodad IANG sauINN nu existi sinzure. ci mereu impreund, chiar dacd ud diir ele" se gdie;te irl -cantitate 6arte lea"te; n'6{ frrd IANG sau F,e. J. simbolulbiporaritilii N'i'l - IANG (negru: rlDr'; IANG fbri INN inseamndmoarte. alb= IANG)' gdsesc pretutinbe IANG INN si deni, in ioate fiinqele vii 9i in Uni-. ; aoua ro4d gemen6, opu.seEi complementare' Perpetu' ;;: lor area in Univers este fErd sf6rgit. *-lNN--;t/i' inttiUot"t pamdnlului, al nopli.i, -materiei' c'. e.I ttaut m.tn e lu, s u r au ep lii, I ini go gului, I ului, J tunericului, fr i ; IANG iste simbolul cerului, al zilet' energtet' tumtnu' catiir ti, p I eni lu din i i, zgo motului,. mi; cdri i, mascuI i ni ta!,ii etc' Omui, fiind plasat intre cer gl Pamltr:.rmprumuta 99 l3.Ile: tive: capil I bste I A N G,' trun chiul t I !1,9,X tutt-ti-Uoiutii.'t.tp"t INN, membreleinferioare INN,partea stanga.a.corpulul IANU' \on'r"o dreaptd'INN, partea anterioard INN, iar cea poste-
rioara IANG. Meridianelesunt:6 tNN qi 6IANG' p.nt u elaborareadiagn6sticuluigi stabilireaplanului de fiatament,medicul tradilionalit incadreazdtoate srmptomele doui tifuri: INN sauIANG' intr-unut --D;;"bit din celeinteresairtesunt gi.pictogrameleacestordoud CJ cateeoriifitozofice,conceputecu ririide ani in urm6' **fiNb nd dp p.iatrd(a), sim?fie. 6i.tt" reprezentatilprink-un acfurutpoafive' al (b) ca simbol soarele iar gdndirifTAO, bolul
in toate fiintele vii existi o bipolaritate INN_IANG Mij.loaceleterapeuticeare medrcrniitradilionarechinezeau un obiectivprincipal: mentinereacirculaliei energiei in mod armonios si continuu.Ary1sle energie,ti ninlete-vii, are in p.ttolo:lt? doua fele INN qi IANG _ sau, penrru o mai . usoaratntelegere, doi poli _ negativsi pozitiv. 18
b I f_t
1)- tl
r
PrlI P- ' /
Frg. 6. Pictograma catecoriei llNG.
t-
a 19
reprezentatd prin acelasizid de piatrdt IN t{g 7,1.este tut. aiutorulcaruiaestein legdluradirectdcu organulpe care.il un echer(b.).obucatdde lemn/c/. traversatiA" r" merlolan si altulexteln.cu scdiulin ptele'l-lecare carereprezintasimbo|u |a c 1 iu n iin e g a t iv e 1"l-.r d is t "'r1i. ru g e reticserveste. ; energeticd' in.legdturd este care cu ;il;;;li.'oigun"tui si ,,Treifocare"'A-,,Vase-Sex" !-"""ti. fa"andm"eridianele
organismului; ili.'';; r.Jai"ii.".ig.ti.. cu funcliile t:tf,l genltale ql ale
b
d
e
Frg. Z. Pictograma categoriei /MiI
Armonia din Univers si tlin .corpul omului depinclede ar_ ty,oniu .c.elortlotta./br1e..Perturbqria lor inseamia t ioti, io, dr.\parrltouneiu dinlre ele nttnrle.
Energiilecircuti de-atungut;i1frfr"te invizibilenumite
nrimul este in legaturi cu funcliile organe^lor inimii. iar meridianul".Trei focare". cu tunctllle aparattrlul rcsoirator. '""t.r. "r)digestivgi genito-urinar'
"r"riolufr. principale. sunt:meridianul perechi.
(p). meridiaiul in'tesriililttig,nts(lG). meridianul
Dluntanultti (SP)'meridianul nul';plittu-pancrcQ: 'i,J'i"' iiiii isj" meriaia (15)',menctanul t'ordultri(C). rneridianulintcttinului'ttthlire (R), mertdranulvaszvlizicii trri'nrire(V), meridianul rinichiulul mendtanul vezrt'tttet jbcare (TF), se-x(VS), meridianul Trei (F ri tuh c a (VB), )' meridianul.fi b iliare ""'1; ;;hii;- a;;iate chinezeqti de acupuncturd' meridianele
c6ruialt :q$'1:i':j:lllt:: prrtuunu*.1. funclieiorganufui nu nc vremeaaceeasepuneaaccentnumaipe tiztologtaomulul'
de-a li oe anatomie.Ac'estfapt s-a datorit interzicertt.secole dinastici instaurarea cu Abia cadavrelor. ;;,id"i ; ;ir..ti"i s"ng iq6o- 1l26t disectiacadavrelora fost q9*itfl,:?:1,:t: ct . Prin corpul omului sdndtosenergiile circuld in mod anno_ nril.lrit publicareade ca4i nu numai cu continut.fiziologtc' nlos' cu ceamal marereguraritate. rnterpretau pdnd lradrtronale Ele nu circulala intamnlaremedicale atuncica4ile ii *;ai.it. ci prin niste canalc. numitc de vechii chinezi Tih;;; ;il;; de pe rroziliileprincipiilorTA0' hziolocia " ' occroentaf l. nreritriunet.In corpuromuruiexistao vastareteade .unoqteauzecefunclii speciale;i.patru gcneV.Ef'tii care se.leagaintre ele. Meridianeleprin ;; "f'tin.ti func{ia de resptralle'de evacuare' ;i;;rl; 9anal9. rale,printre ele numdrAndu-se energla.tong (de nutritie)sunt in numdrde 24 (c6te l2 pentru etc' sccrelie dc de excreqie. de "" rJicestie, IrecareJumatatede corp). Ele se numescmeritlianapriniipale. si o inleresantdicrarhiramas ne-a thinczi +""ru]u Fiecare meridian priniipal are doud trasee: unul 'intern. "..f,ii si ea intr-una din men{ioriati meridianelor, a cu zare simbolicd Astfel: I-lklNG' NE d; mediciira le cunoscutului;;;; ctiitii "*:;;ftii",il func(ionare sa buna de regele; ,'orauttri estc Souliede Morant(1878-1e55)"in analogie cu meritlitneridianc: toatccclelalte tlcoind "''"".'.'il:il:i,fi#;,T:::'; n;"!ri""i,i 1..;;#T.ir;fi : :::J[h f L'Ti,:ilTr"rToJ :X,iSi,:i#:? ;;;iJi an-ul1'l a rttuttttl tti rcprezintdnti tri stri .'.el guvcrtteaza "ff pe traseul toate energiile,iare se qtie c6'se scurg prin piele' "Ar;f-"1,1i'";ti-; demii), se hotdristesr urmeie cursurire.ie medicini i;;dtd;;; cxternal meridianelor; pnmuloccidental careprimeste,,Diploma a",.o"si--r*i -mericlianut veiicutei biliure reprezintd lribnrulul; pttn aduce cusinenumeroase documente careaveau ,u-t**Jii"r(lri"ot?JiJi:T:olil1* decizii: unor tratate de acupuncturi sara Iuacclctnai importantc functia de M9ran1, a practicai.u"upun"tu.o sl a tnstruit nu_ ' "'^ m er o si m e tlici. tlo n r ici sa - si .f, : *.ilOi itrl i canilttt reprezinti statul -nruj o t'; prin func{ii le in su se a sc ami t"n"ra rnetodi Academiei Regale Suedeze,I saleel va elaboratoatcplanurilede apdrareale.organtslnulul:,. - meridianult'a.st'-rttes/e stapanultntmtt' otcrlnou-lolsii,rii.ai#'; ;J,,;,91.:"oliffioi?J,l,Ei"Xli i:i*r;fi#ffiil'pi'l1"i,I".r""ialt_i, traclii qi pldceri;
i"i!n.rt"i:$,]lii,iii",,'i,T,ti*,'.t *,i#ilif,"lffyilf:Tl i*i[|J,ill'
ysiffi Nobe I pe n,run.0,., ",,-,';.1i titilI iiii::iilTg:llii'.T,*:r::;;l
20
21
- nreridianul.s:plini,panq,r?d/.r estct'enlrul ce litt.nizeuzu scllrgeitlei: sinrholizAnd malu.ri'.cl - un curentcleapaintredor'rd - meridianul.rrol rtrt-ttl t u reprezintideTnr i tttl,tt et'gii l rt t' Ltl i autorr Lrnor suserat (acest ,.r .i"tit.ii-prirr mericlian ilteillur(: i'lT] : inllur ul ct t nr cr iZliat t ' pr r n. - rleridiarrril intcstirrttlrti.ruhth't tli.ytrihuieenergiile in tol i dcca comparatl cl tt t r r ult t i ellcr glcl lc clcctf ) 1/r/; ltcrvos sau-scllrgcfeacurelttultti coqrul.dupi cc lc-acxtrastlirrrlimcntc; de-a fluxuluietrcrgetic .r".t.'li'qi"f,cicrestcrii - nreridianulrinit'lrittIui.rcprczinta simbolul lor.tu, nnichiul fiind orgartulcarcntunceQtc l'rigu.l*"ti9l1'lll1t.1?u...,o, ccl mai rnrrlrl: de simbolurircicsecatsc poate, - rneridianulveziciiurirtur.eare functiasubalternului. Din comPlcxrtatei f..ia"n;il, t1-l ;;;; Yezica inmqgazineaziurina, produs'finalal energiilorconclar ca cxprimarcalor printr-trn:tngt]t francez'f' Lavier prosumate. rali, este foafie grea. Cunoscutulautor superfrciale'cuvAntul Pe l6ngdcele 24 de meridianeprincipale,in organismmai pune, pentru denumirlei^'ttiiai'nttor ct t t'r'i tlr ont-' srrnt nenurndratealte meridiane, numit6 .se:tuncla/e,care au tteri dr onrr, lar penuu cele profunde' 7t legdturi intre ele si cu meridianele principale. Dintre meridianelesecundare amintim pe cele t'rrriltuseii tendinonrusatlare. Dintre meridianelecurioase,cele mai impoitante stn|.. Vasulde se gisesc anumite puncte care' stimula-te'(prin Pe cortceptie(VC) (situatpe linia mediandanterioaraa comului. de 'ili;;id.i ' " meridiane boli oi ac iau masaj)''pot ameliora unele fa pubispanaIa balbai qi Va.sul guvernor(VG) (situatpe linia mediandposterioard,de la coccis la gingia'superioard,dupd ce au observatc[' ori de cAteori inconjoaracapuly.Acestedoud meridJanE - VC si VG - constiCu mii '.. de ani in urmd chinezii de pe piele devcneau puncte. ruie mica circulatiea energiilor.,in timp ce meridianeleprincii*bolnautu.-unutire .inJuu ascutite'cu a$chrr tu.ql:"t puncte pale, rngrea circ'ulatie. Ele au rolul uirei supape, interie"ina T"i.pa1aaceste :t;il.;;. confeclioascutite' numa.rla nevore.pentru reglareaenergiilor,ori de c6te ori se dc lemn Ql.mal ,u,,iu-,-tudbi"tt".metalice anumttor ameliorarea Inregtstreazdperturba ri intr-unuI din meridianeleprinci paIe. uu, qi' aiglnt, oblineau. ;;'ei"tit"i, durerilor cauza din copiilor' Meridianele tendino-muscularesunt situate deasuprapielii, suferin{e.Apoi pentir ;;?;;"iti stimulate cu fost au punciele exact pe tlaseul meridianelor principale care, dupd burn spurrrodusede rudimen;;;i;";;' neam,se aflh in piele. digital' aiutorul '.,-'v;hii masajului ori un organ Privind.pictogramameridianului (tching), ne vom da seama ah'ineziau"mui remarcatc6, ori de c6te aceleaqi mereu cum si-au imaginat vechii chinezi acest canal invizibil. pictodureroase sau sc imbolniv.u, o"u.i"uJ't;;;ibii; meridianeale gramaesteredatdin fig. 8, in caresunt reprezentate: externc traseele puncte.Unindu-le.;il;biil;t pe cele secundare' ,. -o furc5 de tors.in carestauinfipte doua gogogide mdtase. Ior principal", p. put"uit AlStopttind.qi pe din care ies doui fire (ambele simbolizeazab-ip6ldritateaenerPe intreaga,"f iiil"iniidiine ''in-'up4iie priit:ipale ;i s-au'de'scoperit ':.1'.,!::.::!.,:: giei care circuld prin meridian qi succesiun6apunctelor pe visut,gtn''ernor) ;i ,',,r'aiin"(iriuit ,ti ',;;;;;';';,'krttt traseul sdu)(a): iu'o t00liinl trtoilct litut'"'1-: ,t, 1r,,r':,r-,''iin'"'n ^, n
"' "S*i"
L;b x rrl
4L"
'%3n*ui"l',91,1-'
d 1 in 24 de ore, in mod normal trec prin rinichi I 500-2 000 de litri de sinee pentru a fi filtrali.
22
a.fost practi""li-lYT11i' de-arandulacupunctura cateau intratin legenddper.Ir""!Y-lt:i' .r,,r,*iif-(^"dici-vraci), perccpeau ca sutrrttttii .f,'"."i.'^i"..rizau punctele'Se .spune cu,ajtrtorul active' punctclc cmisdc llrrxulencrgetic"?t^f:lii cape *a"a' pt tott o plimbaupepiele'intoctnat ;;il;ilH1" dedeteclie' ,' iirttend '
d ru m, c l l e : l rc ri - l i n g l i I )runt l l stl prrfrti t i n I' grc rc i -:t i ro n t o . s I)rum in adincirne (in l greaca . n 7 )/ . ). ! ' a d i n c ).
23
Fiecare meridian are un numarfix de puncte, stabilit cu mii de ani tn urma qi ramas neschimbat pdna in zilele noastre. Punctele sunt situate in mici depresiuni'ale pielii, fiel.;i;il;; de la nastere si persistdnd toatd via{a. Ele dispar irumai atunci cdnd pe'locul'r6spectiv au survenidmodifrciii: Uetatuti,.i.utrice, tumori sau inlocuirea regiunii respective cu un grefon de piele. Cele mai importante, din punct de vedere lerapeulic, se gaselc la exlremitatile membrelor, sub coate si sub genunchi. Pe piele se mai gdsesc inca 400 de puncie, tn a/ara meridianelor, numite de altfel puncte extrambridiane. Dintre acestea mai bine de jumdtate se afl6 localizate pe pavilionul urechii, folosite, agadupd cum spuneam,pentru acupunctur5 Supral.q{aunui punct nu depaseste4 mm2,iar in profunzime are un orificiu prin care intrd tn piele, vasesi nervi. Dupi Dinier (1929), al{i doi medici, j. Nibovet si Grall. demonstreazdcd punctele de acupuncturdau proprietiti electrice, printre care o rezisten{d el-ectricd scdnttd,.^proprietdtile electrice au permis tehnicienilor sd construiascdaparite elbctronice, cu ajutorul cdrora punctele pot fi deteciate cu cea mar.mare precizie. In lipsa unor astfel de aparate,practicienii localizeazd punctele cu ajutorul unor misurdtori^ si repere anatomice. Pe fiecare meridian se gdsegteun numdr fix de puncte, ele a.v6ndac{iuni..diferite: dispersie.tonifiere.transferde energie dintr-unmeridianintr-altuletc. Punctele se noteazdcu iniliala meridianului cdruia ii apartin. la care se adaugdun numdr'de ordine. Numdrul I il vi arlea intotdeauna pu_nctulcare se afld in locul unde incepe traseul extem al meridianului. De exemplu, punctul Fr: F este initiala meridianului ficatului, iar l, numdrul-de ordine al punctulu'i pe acest meridian. Aceastl numerotare a punctelor iru existd in China. Pentru chinezi fiecare punct poarti un nume in legituri cu topografia si actiunea sa, a cdror traducere exactd in alte limbi este foarte dificil[. Cele mai multe denumiri, mnemotehnice,folosescnumeroasemetafore,extrem de sugestive: ,,Intdlnirea miresmelor" (IGzo), situat in apropierealripitor nasului; ,,Primeste.lqcrimile"(Sa),situat sub bctii, pe maryinea inferioarda orbitei. in lucrareade fald punctele suht notite cu denumirea lor in limba chinezd,,dupd o traducere a lui S. de Morant, cdt si in mod clasic. 24
,
Punctelese stimuleazdprin diverse mijloace: cu acull' prin masai. moxa2. curent electric specialr, raze laser, campun (ser ,uei"ti;", viUiatii sonore4, injeciarede diverse substan{e etc.). Boicil C, fizi6logic,vitamina
Fig. 9. Pictograma punctului
De la vechii chinezi ne-a rimas si pictograma punctului (Hsue) (fig. 9), reprezentatprintr-o cavernd care slmboltzeaza io.U a"in"tdlnire aj tuturor energiilor, o caracteristici a punctului activ. Pe suprafata pielii sunt proiectate toate organele corpului Si acest principiu, ca de altfel qi restul celorlalte, este de neintelespen'truoccidentali.cum de'esteposibil ca un organ sd fie pioieciatpe piele,printr-o linie imaginard.agadup6.cumam vdzvt la des-criereameridianelor. sau sub torma unul puncti Datorita c6rui mecanism proiecliile respective devin sensibile se i*Pl: sau chiar dureroase,ori d6 cdte ori organul..respectiv n6veste? c6ror mistere se datoregte postbtlttatea prolectafll t
variind sunt confeclionaterlin olel inoxidabil. aur si argint' lungimea lor
Acele si lot,9s113i,1c1 mn1' intre0.2-0'5 i** rlib''.#iilil'i. 'iii'il;ri. iur'g,ori,n"u. pani lx o i" io*o un"i pioneze' cale se lasd infipte' in anumite cazuri' f""n.'.i"i, luni de zile. ''"'f'l\4;;;
tehnica este un rraramentjaponez (Kao in limba chinezd). El defrneqte (A.rtemtsrcu*F!'."t-': lblosirii cildurii locale prin ardereade frunze uscatede.pelrnlta aprlns. se llne modulat. in forma unui cilindru foarte sublire. .Unul _din capete. .. aplici direct pe-piele (mai rar)' Din aceleasifrunze uscatese (i;;il; p;;*rlriluu i" ;rbetul acului infipt gi aprinsd. il va incilzi in rnai fac mici sfere care. "t"q-"r. l ac{iunea xcupuncturl l.' potentdnd astfe profu-nzime, -'' Sarladidre. '' Primui care'stimuleazdpuncrele cLi ajutorul curentului eleclric este Jin armata fui Napof."n, considerat si pirintele analgeziei prin acupuncturd ,n..Ai" 5i electropuncturi. -'? j.'Lo-y '' stimuleazi punctele cu-ajutorul suneteloremise de "" ^q?:t :f:]il: sau arglnt. Metooa nrin intermediul unui vibrator punctiform. confeclionat din aur l) note ale unei game cromatice, in cinci octave' ir"^iii'-ii:itir"=a'i"tor"r.t" iu pragul urechii uman6; pentru a se evita agresivitatea if;;;"',sh'il;-i-iiui" rultrasuni:telor.
25
intestinuluigros pe membrttlsuperior,a ficatului pe membrul inferior sau a veziculeibiliare pe cap, trunchi qi n-rembrulinferior? Care estemecanismulproiec{iei,sr"rbfotma unui ptlnct, a inimii, pldrnAnului,fi catului,ochiului,piciorului,degcteloretc., avem pe ureche,fatd,ochi (iris), nas,palma,taipd?Deocamdatd toate chitleze: tradilionale medicinii explica(iile ia dispozilie acesteproieclii ale organelor,sub formb de linie sau punct, sunt de naturi energeticd. Existentaunor zone dureroase,proiectatepe piele, cu ocazia imbolnaviri'i auunritor organe, este confirma-t[ pi de medicina o..iA.ntute, denumitdsi riedicina nnteriei. La in'ceputulsecolului nostru, neurofiziologul englez H. Head stabilegtepe piele anumitezone,careii poartanumele,ce devin dureroasein caz de boal6.FiecSruiorgan bolnav ii corespundeo anumitdzond dureroasd.Folosindu-sede acesteobservalii,E. Dicker qi W. Kohlrausch2au masatacestezone dureroaseqi nu micd le-a fost mirarea cAnd au descoperit cd suferinja respectivului organ (in special durerile) a fosf amelioratd. Agh s-a niscut masajul reflex, de a ac{ionade la distan{d,prin stimulareaanumitor zone, asupraunul organ bolnav. Ulterior, zonele lui Head au fost stimulate cu aiutorulcaldurii sauinjectirii localede novocaini. " in practicamedicilA se intdlnescdestul de des boli care se manifesti sub fotma unor dureri la distanli de organul bolnav. Asa, de exemplu,in boli de ficat se pot descopericAtevapuncte dureroaseintr'eomoplatul drept qi coloanavertebralS;in angina pectorald,dureri in gdt, maxilar sau ceafr. Desigur cd aceste hureri proiectateau un alt mecanism,in contextul fiziopatologiei m6derne,in compara(iecu cea tradilionald chinez6',care, IepetSm,ne spunecd ele sunt proiecqiienergeticeale organelor. Aceasti teorie a reflectdrii organelor pe anumite segmente de corp are o vechime respectabili. Conform unei teorii filozofice foarte vechi, de reflectarea macrocosmosuluiin microcosmos,chinezii qi egiptenii consideraumulte segmente.ale corpului ca fiind'locuri de proiec[ie a intregului organism. Astfel corpul omului esteminiaturizatpe fa!6, nas, ureche,ochi I
Ivlasezi din Germania, care descoperi masajul reflex (conjunctiv) in rnod inEa a reus,lt timplitor., cu ocazia bolii sale: afteriti obliteranti la rnernbreleinferio_are. si-gi amilio.eze clurerile cu ajutorul rnasirii unor zone. la distan{i de melnbrele inferioare. , M"di" g..to"n care descoperi masaiul reflex muscular (masa1ulconcomitent al pielii gi muqchilor de dedesubt).
26
i.a
i.{i!t )-fs"" 1")i.t""".'
,+li \
,"-s'"-* l. +
-at\
s/ E.!,='." t\
\q.
I
lt6 €lz
**'l i-l
a" ilo--, e | 'lE
-
{
,ffi
r
^sCtN0€N
7 (dupi Gilbert Jausas)' Fig' I0' Topografia irisului drept
etc' Cu excep{ia (iris)l (fig. l0). mdndtfig' ll), talpa'-spate sub segmente' aceste pe proiectaie. tufit irisului,toateorgane," *:P::::; organul cdnd formaunor puncte"ui" ituin sensibild suntstimulatecu aJutorul p.uncte aceste oaca r!'i*U"i"a"bqte. at:ia bistanqa'ameliorareaunor sufer;.;idil",iG o metodl terapeuticd "uql"", inte. Asa s-a nascutmittouct'pt'ncjura'asociazdcu macroacu*"fi. U"ii, mai ales^dac'se ;?i;il'il punctelorde a deveni Dunctura.Folosindu-sede proprietatea chiar diagnosticaorputern ffi:.ilil; {n-ii" ae imuolnhviie, diagnosll:-tt:^lT: (po{iuneacolorati a ochiului).inscopuri carepunebazere ' a.a*trisului cel y"u"n'' o.n,.'o'ii,iu i.;;;;."li"i';i'iVrr-i"u' ialZ-iql) 't'-^"al'.'l; Metodaeste foarterispinditi in mooliridoloeieimodernetot scopuridiagnosttce' numai.in '"'Pti"rv'f ttfotni"O*""-dati' Ea este occidentale. tirile pentrumulteborr' 'friitir. a. tlii.r'-de culoare'leliructurdfiind ceracteristice
27
ganulcareestein suferil$. Stimularea anumitorpunctede pe unelesegmente poatgfi fhcutdcu ajutorulmasajului,.*".rLi c_u.ya{uldegetulu_i. o astferde metohaestefoart6respdndite in Extremului Orient, c6tsi in Americaqi Europa. lErile Sinusuri
probabil'intr-un sau.micromasaj .vo| co,1stirui' croacupuncturd Explicalia cercetare' de viitor nu pr.u ,no"panui' tui'ltttt gtiin!d's-ar de oameni unii ,.rp..,,I!.'t1i9^ .o9it fenomenelo, u inttegutuiorsanism'Ralph #;;5l{;i edsiin dezvoltarea ire :"tpt:1i']: Alan Dale (S.U.A.)";;;iJ;H ;[ fiecareleluld spune ca putea s-ar i"',iig"rii Jigu"i.m qi, in felul acesta' microacupunctura' de fiecarecelulSu. p.,tautfiun sistem apa-lemnulViata se supune ..Legii celor cinci elemente":
j;.n60"'sisedistrugrrri i,ili,i-i,'ei'il4'iii,il".,?i;i.;;
0chi Ureale //dmtn
0chi Ureche Pllnin /ninii Umir Rnidti Sp/hi
flcal Pdncreas
*r,*rg/rri
to/on
co/on --
deccenden/
ascendenl l/ezicdurnard 0vare
-
Co/oaod
vert'ebra/d
llencl urhara-
/nteshn sublrre
Uter 0reapla
St'inga
Frg. 11. Proiectiacorpului in mdini (dupi Rahlp Alan Dale).
Medicul japonezK. Hirata a stabilit, in anul 1913, 12 benzi transversale.pe capului, gAtului, trunchiului, membreloi -pielea superio.are si inferioare. Fiecarebanddtransversalrestelocul de prorecEle.alintregului organism.Un alt medic japonez,Masu_ naga.a observatcd, in caz de imbolnd'ire, anumile zone de ne spatesau abdomenisi_modificd consistentala palpare.Zonele respectivedevin mai dure cdnd suferintaorganutui proiectat la acel niv,elesteprodusade un excesenergetic"lANG.J ;;i;;; rmbornavrrea se datore;teunui excesde cnergielNN. in functie de tipul.energetic diagnosticat va fi si *aneui, de masajp..ui. o va fofosi masorul: dispersie peniru tipul IANG qi"tini/iiri pentru tipul INN. Reperarea anatomicda intreguluiorganismpe diferite seg_ mente ale corpului. cat qi bunele rezuItareobiinute prin ml_ 28
enuntatAcu 5 000 Aceasti lege de bazh a gdndirii chineze' Gralie
traditionalS. .. uprliiii?ril" medicina deaniin urm6. Iit . s-austabi miscari';r i cinc ioi Ii.ll. i'ilg,.';;"iiait'.;' .";.il-ie tradilionale ur" m6ditittii
primele legi fiziotogt;;'t"i"il;bgi; chineze. constituit din cinci eleConform acesteiteorii, Universul.este ementesunt intr-o
Acesteel *J,;' ;;; iiii, t" r,"i' i ^iil i uto/. Echilireciprocaaitrtugere qi-Jt ot pi"i"ttt continudmigcare. p.tp.*.. fenomene " estemenlinutde'aceste , -.. U;";"tlui ili "^-P;;;;;i"u estecunoscutdsub nute.iptotd a elementelor melede ciclul CI'IENG(frg' l2)' . pictoeramasa fiind alAPA (Chwe4a fost'pi-imulelement' prba"sZf'IZNL]L(Mou)' c[tuit6 din cinci fim ""[l"uf.. APA a n1maicu aiutorulapei' Explicaliafenomenului'paO"tiftc13s; ceaa lemnului (a crescut) Din pictogratuup"''f iolitonttputa copac' unur in forma - cincilinli dispuse (Hwo) *qliF}CUL LEMNUL, ru ta"iJta'i "" ptidtg'" aceea)'Picto(la vremea iJ*"e catie:focul se face;;;;"t. decdt nemairamandnd copac. qi ea' din ffi;.';;;i"i;,."it; in poziqie arz1nd
i"i".tri,i"ii";d.ilii.,
i;;rit;
delprins"
vertical[, indrePtatespre cer'
VanNghi'me
cd termenulsduestemaratr Oo.i"iliuil'" iiunla' El susqine
i ;t * urEi vinrur.-neciru roc apa, pqrenrl! llll};:*,:llTi:I:lTii,tlt'ili?;,t grect I 3I -l0 l t' frlosot qi medii cr"ioiut' "u"rl d"itnoi r corespunzindu-i element plmint' iliiffi iutru'"t"rn"nt"'foc'ap6'aersi
29
I
__--,
pil't'ilf [i)' Expli' I:O('Lil-^ ia rinclul siu, r'a procluce prt'facein va se. arclirea dupi. rlltnasd calie: ccnltla -lemnului a cdrei pictogramdcste pimint. cliri care va rirsdri o planti, ionnatl tot dir-rcirici linii. intr-o altdclispozitie
'""';;ffi^t]:iil.^
(7-chid.Fxplicalie:in ;'';J"; e MtiT.AI-LtL' minerert.
funclul parnantuluise g5sestcrnetal sub formd de eJtc o urina in ale cdrei galerii se 'ede Fi"tourdu.ro 'retalului lnlnereul. " ptin-topire produce APA. Explica{ie:.metalele itflAltll la lntrnlt. reta se ciclul la apa, ajuns s-a ce lichide.Dupd devin Distrugereareciproci a elementeloreste cunoscutdsub numelede ciclul K0 (fig' l2).
Eylt'Ttie: lernnttlse disNIIiT"4t'tll.
rrlqlil'l:t,.l1r'.!=r:i:i.; ^{;,;:f ;il,i;i'J,',l,?];,'lt',uf^tf riantd. pddurile .u '-t'tii'qi'i"ti
o nlare tle ani in urmd acopelealr
este apadeploaie '"0l1,?#fr?I'i'i,.,*r. ;tpl. Explicalie: extotTfiuol!,f.1dg-lbcur' numainecesit6 fenomen Acest
rurii'ol,"i pr,.liiii if:]jl!f,fr Ulll ll illil,m:'f:l'ffi blemenrc:ttttu..t.errrntr",;n!'Ji',,";.,;;i;1,';' p-iqi" centrati.La
i i ln?l ; U*:f I Itar Iffi;;i l*:l'iJ ti',t I : ::fh*.t?:; tpro 11, tl ;:t:::ii ;"::' i ec st ;; ; ; l'?ii l"?:]!',ljilru *i,; * ;'"' i'l''; ll "'i ?filll?.l::iJ X$i; O*,*, ::, itJsi;"n,iffi ;: p *"R:3?.:lilT'.1 +"lj i"t i:ilri"if om, aSaduPdcum re
fah<'lul I ( o res pondentel es i anal ogi i l cc el or
Pininl
c i nc i el emente
(rit
I-E MN AnotlmP
I'ritnivari
FOC Varir
P A \1,\\ I Sfiirqit de
N ,IE ' TA L I oltnnll
APA l l rn l
VA|A ql
inceput <.le toxlnlla
Apd (Chwei1 Fig. 12. Ciclul C'heng1--',
Mela/ (Ich in ' produce;ciclul Ko (-
- +) distruge'
pentru a impieclicadominareaunui elementde cStrealtul, in vederea realizirriiunui echilibru perfect si continuu, cele cinci elernenteuu numai cd se produc recipioc, ci se qi distrug' Astfel: "ibCUt va distruge(topl')METAT'Lll'.Exp]ica{ic metalul se topeqtenumai cu ajutorul focului (temperaturilorinalte)' 30 r.
R os u
Galben
N egru
Verde
Alb
Cluloare
t-irnbi
Gurr
Ll rec hi
Oc hi
N as
Organede slml
Aln0I
l )ul c e
Sirat
Acid
l)tcant
Gust
Vase
P i el c s i pi l oz i tate
Oase
N4u;chi
' l es ut
Straturl ille comului
Ot'gane1r rnel i di l ne
Fl c at V c z i c ul i brl i ara
Ini nta I ntesti n sublir-e x V as e-s e 'fret locare
Plirnian I ntes ti n gros
R i nrc hl V ez i c i u l inlrlt
stlbctltlrnllt S pl i na Stomac
JI
Acest tabel este incomplet, deoarecernai pot fi addugateqi alte noliuni: puncte cardinale, climat, manifestdri psihice etc. Medicul tradi{ionalist folosegte cele doud cicluri pentru elaborareadiagnoSticului si stabilirea unui tratament corbct, in func{ie de tulburarea eneigetici respectivd. Asocia{ia tuturor notiunilor mentionate n-a fost frcutd la int6mplard, ci dupd indelunsateobservatii. Fen6menele .de' producere sau distrugere reciprocd iqi gdsesc coresponden{ein fiziologia tradi{ionali, de multe oii asemdndtoarecu cea modernd. privind explicaliile anumitor procese. Un exemplu: pentru medicul tradi(ionalist hipertensiunea arteriald este produsd de un exces energetic in meridianul rinichiului, care se gbseqteimpreund cu gustul sdrat,pe coloana elementulul ape. elementului pentru medicina apa. sl medlclna modernd moderna hi hrpertensrunea,pe $i pentru lAngd.alte cauze_sedatoresteimboJndvirii rinichiului si consumului exagerat de sare. Odre organul qi meridianul riirichiului cdt si gustul sdrat au fost ele asociateld intAmplare elementului ap6? Privind cicluJ KO, de distrugere, se observd cd apa distruge focul. Deci rinichiul, de pe coloana apei, distruge inima qi vasele, de pe coloana focului. Acest fenomen este confirmat gi de fiziopatologia modernS:hipertensiuneaarterial5 (produsi de unele boli de rinichi sr gi oe de consumur consumul exagerat oe de sare, oe de pe coloana coloana apel) apei) distruge inima si vasele (situate pe coloana elementului foc).
Desigur, mai pot fi date gi alte exemple cu astfel de interpretdri, pentru a demonstralogica ,,Legii celor cinci elemente". Interpretarea tuturor fenomenelor este insd cu mult mai complexd, in cadrul gdndirii tradi{ionale chineze, fald de cea prezentatd,,pentru care.s-a.9cut la anumite imagini si -apel expresii, in speranjaunei mai bune in{elegen.
Sinitatea inseamni scurg'erea armonioasl a energiilor prin corp, iar boala, orice perturbare surveniti in circulatia lor Din cele expuse pdni acum am vdzltttcd sdndtateaeste condilionatdde echilibrul energiilor INN qi IANG, rezultat dintr-o scurgere armonioasdprin toate meridianele corpului. Sin[tatea mai depinde, in mare mdsur5, qi de rezonan(aenergi32
uman' iior macrocosmosuluicu cele ale microcosmosului cauzele' boala' va.produce energetice. Liute i&.;;;;;;.t"i ""iii O6"l ale bolilor' sunt:.energiile dezechilibretorenetg"tlie, enErgiilepewersecurioase'energiilepsihice' ;tmice, ;;;;;; -oboseala,retaliile sexuale exagerate. uit*"niur", !;;;;iil; intoxicaliile,'ereditatea'Dintre toate ;;;;i#i;;--i.tobii, tt"l g-p" ;.tnt mai irirpor.tante,9i.1nume. I enelgiile ;;;;;;;, (care psihice energiile vin din cosmos)' ;;;il"'cosmice'(ci pamant)' drn (care vtn alimentare Suntt.gut" de om) qi energiile Qtentrumbdicinamodem6'fac-Enersiile p"*"rti-iiTiice cdldura,-umiditatea'.focul' i.rntt t".ii;;;E;;;'*t"."ii "attiol, energiileperfi,t aici mai pot fi incadrateffiff;;;,'Arg"i. contrastcu in mare' prea. tigut sau cdldura ;;;dasel sauo timpurie primlvard exemplu,b de ;ilil";f;;tpl.ti"] "u,de cilduroase' cu zile neobiqnuit iarnd *' ";:;;,s,;i ; piinii i (pintm medicina.modernd'stresurilezilie stirile emolionale:bucurie' mdnie' nice) sunt prezentate obsesiietc. trist-e1e, spaim[, *-'E;;;;;;i;'itt*"rtiri 1p.tttt" medicinamodern6'abuzurile alimentare sau nerespedtareaunui regim dietetic) :l1t organe: i"orerentatede alimenfeleinadecvatepentru anumrte rinichietc' p-entru sdrate, qipancreas' ;,il;;, ffi;.puta -t din acestegrupe' intr-una incadrate n R"'.tul cauzelorbot agargrg sistemulenergetic.de panaclna boatade"inemanifestd, etape ai o.ganitm.tlui intervinein mai multe !\p:::,:?,7-? energrer-wet' aJutorul extemeorganismulseapdrd.cu asres'iunii
ffi ;";ffi ;";;;
lare)' o-muscu cial" (tendin ;;? 6iu* r"'up6'f,'
Dacdagresi*"u .ontinua.uu crbqtein intensitate'energia.llei enerseticseva extindela i;it ai dezechili6rul il#?;;;;i;;. riai protund..in acest iocalizate ;;r;-.*; nivetutmeridianeto;l vor lntervenlmenolenergiilor reechilibrarea moment,pentm un"i. ,,Vu'tufde concepge"(VC) gi,,Vasulquvefal?l;=(V^C]' e"..t.' meridianesuni'adevdratesupapede stguranla'^atat d. energig,cit qi pentrirvidul de ene.rgie. .Daca ffiil ";;;;;i '"i;i;; ajutorutlor echllibrulerieigeticnu va fi restabilit.boala . se va ixtinde la nivelul organelor (dezechilibruf "n.rg.ii.) apareaqi primelesemneevidenteale ff;;.i;;"Luitei-evor bolii. niciodatd aceast[ultima Medicina energeticdnu aqteaptd. tuj' ci va intervefi. ptin Oiu.ite mii Ioa"" (acupunctur6'^ faz6,lu faze' primele din incd tJ uti*.nti1i" energeticdi, "A ;tffi;;fi
asteptaaparilia bolii inseamndsi-!i vind seteapentru a incepe sd sapi un pu!", spune un vechi aforism chinez. Vechii chinezi consideraucd numai un medic inferior se ocupd de tratarea bolilor deja apdrute.Multd vrerne,in China,medicii de familie isi primeau onorariul atAtatimp cAt nu aveaude ingrijit rrici un bolnav: de indati ce un membrual familiei se imbolndvea,ii incetasi onorarirrl! Se observddeci cd obrectivulmajor al mediciniitradilionale este inceperea tratamentului cAt mai precoce sau chiar mai inainte ca boala sd se fi produs. Pentru acestconsiderent,toate terapiile energetice,inclusiv presopunctura,sunt considerate profilacticel, eficien{alor fiind maximd in stadiul functional al irolilor qi nu'in stadiiietardive, cdnd leziuneadeja s-a cdnstituit. lntr-o asemeneasitualie terapiile energeticepot influen{a,in cel mai fericit caz,unele simptomeca: durere,insomnie,febri.
' China este socotiti leagdnul medicinii preventive sau ,,artade a prelungi viala" (Che Cheng). Imbolnivirea era socotiti ca o ,,tdiere a propriului trunchi" sau ,,rizvrdtire impotriva propriei tale ridicini".
DIAGNOSTICENERGETIC Ori cle cAtc ori a suleuit irnbolndvirea,v-ati prczentatla meclic.cdruia i-ati explrs seninelebolii (sirnptcmelesubiectiv-e,). Acesta,cir-rpIce i-a clxamitlat,constat6ndanumite modificlri la nivelul organuluibolnar,(simptorleobiective;. v-a nrd. prcscris anumite {nalize dc laboratot,pelttrll elaborareaunui diagtrostic c6t miri precis.Acest diagnostii reflectdmodificirilc survcnitela nivelul organuluibolnav,in intimitateacelulelorsale.Tratametrtul ne caie vi l-a recomandata urm[rit refaceiea integritilii mofologice si fiutc{ionalea organului bolnar. Pentru aceste tttdtet'iei. motiye,o astfcldc mcdicini se ntai numeste;i ttrr'tlicittu unui in cabinetul prezeniat fi v-a{i boala pentru u.."uqi Dac[ medic trailitionalist.aii fi observatcA examenulsdu estediferit de cel al cinfratelui inotlcrn.Diagnosticulsii-rar fi crprimat dezechilibrulenergeticdepistat,iar tratamentular fi urmdrit, prin rnrjloaceleamintite,restabilireasa. Pentm acestemotive' o astfel dc nredicinirmai estenumitd qi energ,elicu. Un medic tradi{ionalistse ghicleazdqi azi dtipScele.patnt criterii ale unui diagnosticcorect,enun(atecatre sf.ltsitulultimuPien Tsio(101 310 i.e.n.):I Itrimilcniu.de cdtrevestitulrnedic - Ilug (a privi); 2 - Ting (a asculta);3 - l|'en ( a intreba;4-'riel'(a lLiatpulsul). Trebuie spus cd la acestultim critcriu sc puttctelor si mcridianclor. si palparea rnaiincadrcazir bolnavultri,iata cc sc spunc irr lcsAturacu L-xaminarca intr-unul clin capitolcle cunoscutci opere NEI-KING: ,,Culoarea,pulsurile,simptomelefotmeazdut-ttot, intocrnaica voceasi ecoul,rdd6cinasi frunzeleunui arbore..." I lrdrintelepulsologiei chincze este socotit Blnz Quc, cxe ar fl triit in secolul al V-lea i.e.n. Miestrul iiu Zhung-.\,rng i-ar fi incredinqf,tn)ulte di. .,r'eletelesale \ecrcte". ['ul sol ogi r di rgnos ti c i i u rnai prrc ti c at-o.;i .rl tec rr-i l i z ati is ttrv ec hi .:.A 5uri edtci tJl i ndu) r; t,neni (l ran). Mul ti c erc eti l ori i nc earc i s i ex pl i ge pul s ol ogt:t energeti i aapel i n tl Ir,,efec tul C oenti a".enunl atdupi un i n.l el ungats tudi u al c i rc ul rrti eil i chi del orp ri n c onduc te.
35 34
" 1 'l l ill
t,i l
foge^ foarte multd indem0nare,deoarecesunt 28 {ea unut organ' {13uls' energeticd o anumiti stare i;;;;.'6.;zlntdnd intr-unadin ""in r"ni,"G';;;i.;;* -..criterii de d-iagnostic.
= ex?es de carne
%#,=,Tn,qioffgr",e. ditiii.:"fi;i:iirNb;'. J'i c t' u'"cunof steb"1L?-plllI^:' pnn intreoarr ", " eitd intetigent,prin ascultatgi.miros perspicace' Urechirofii= -fulburdri de rinrali lulburiin de fumAb f?arh ros//n/lmini s/abi
ffi#tutuh
Jupraa/imenhlb . . Etcesdepmduse- ttl, ao Im dle { canq I ftrsI
affi#ffi##;,F
##,, W#Minm*,
\/olgeYtraE
ffi#ffi#M
Fig. ,1-3.Sernnelediagnostice ale fetei, dupi tradilionaligtiijaponezi (J Rofidal)'
Cu ajutorul privilului (lVang) se pot descop-eriunele modificdri morfologice la nivelul unor segmenteale corpului, aqa sepoateobservain fig' 13. dupd 'Cucum ajutorul ascultarii (Ting), medicul tradi{ionalist interpr"t"ara'Om funct de vedeie efi6lgetic vocea, re3piralia,tusea, iughilul, eruitaliile (rAgAieli)etc. La acestcriteriu se incadreazd si mirosulr . ' Cu ajutorul intrebarilor (IVen),medicul afld cum a inceput boala, cnm se hrineqte sau se odihnestebolnavul. De o mare suntsi relatiilesexuale. irnnofiantd - :'a; ajltorul putpaiti pulsultti (Tsie) se poate d,epistamult mai usor dezordinea energeticd din organism' Metoda cere cu valoare di' in tratatelevechi chinezestise ilescriu diverse mirosuri corporale agnostici.
36
abil, iar prin palpare lngenlos"' diagnosticulla copii,"* f:utt:-g1:l $i pentruvecnrrcnifieti folosi toate cele patru crlterll puteau se nu ae sladitit, deoarece
;;i;;i;: W 1ui"tt.u u)-tiptinacudesav6rElr !: ::.!ucon" :-^ aceste ^Y mici'Pentru ", vArstele ;;i;;ii;t; iout" un.uoios'la Ya-Ko (specialitatea TYI.?)' siderentepedratfla..'tuin*.a ;i
og-flnd"qtturmatoareledezechilibre Diagnosticuf unadin ele "n.tg.tit iiff.-"nEgiu.fi'.t^,li IANG'(intre ."#.1?;;;";i;b"l diferite oartial boala). in ro:tde predominanaintotoeaun-a
pa(i ale corpului) ;-i;;i ila niueluluriui1ne1q11i):.^$i"|" douacazwi,unadin celedoudenerglrva prei".ii. in timP de boald' domina"rti-d
PARTEA A DOUA ':4t
d
I
uN BUNPRESoPUNcToR cult purnTr DEVENT Dupd lunga cdl[torie pe urmele masajului,iat6-neajunqila primul'capito-lpractic al-acesteicdrli: ,,Cum pute{i deveni un bun presopunctor". Mai ihainte de a descrie manevrele acestei metode, la indemAna oricui, pentru simplitatea lo1, trebuie sd cddem de acord asupratermenului ce le va defini. In literatura de specialitate se folosescfrecvent termenii de acupressingqi akupressur, ambii deriva{i din acupundurel. Considerdm ambii termeni inadecva{i, iritruc6t meioda, dupd cum ve(i vedea indatd, nu foloseqte'acul, penffu a nu mai comenta ii cel[lalt nonsens, oresiuni cu acul! ' Suntem adeplii no{iunii de presopunctut'a,termen ce defineste cel mai'cbrect metoda: presiuni asupra punctului. Nu suntbm de acord nici cu termenii de digitoplesura sa:udigitopunctura, intrucdt punctelepot fi masatenu numai cu degerul, 'ci si cu unghia sau cu instrumenteocazionale,ca: baghetl de -de sticl6, stilou etc. Punctele vor fi masate, lemn sau bineinteles,cu capdtulrotunjit al acestora. Prisopunctura poale fi ixecutatrt de oricine, iar micromasaiul chine2escnumai de cetre un specialist,el fiind ceva mai "complicat, deoarecese adreseazdatht punctelor,cdt qi meridianeloi. Micromasajulse practicdpe scardmarein China.atat de cdtre masori.cdt-qi de acupunciori.Acestia folosescunul sau . mai multe degete.irnghia.cit si instrumentespeciale2 I Termenul derivi din latineqte (acus--ac; punctum =punct), fiind creat de cilugdrii iezuiqi care au flcut pafte dintr-o misiune gtiinlifici, trimisi in China de cdtre Res,eleSoare(Ludovic al XIV-lea). " fildeE ' C"le mai folosite sunr: Yuan Tchen, o bagheti prevdzutd cu o mici bild de la unul din capete;ruleta chinezeasca, cu ajutorul cdieia se maseazi meridianele, prin apisare; top"id, o monedi metalici cu un orificiu pitrat la mijloc,.cu.ajutorul cdreia si apasi pe regiunea cu punctul respectiv,;mai de lemn, de dimensiuni foarte reduse, cu care se lovE;te regiunea pe care se afli punctul; o lingura speciald din portelan, incilzita in apd fiarti. cu care se loveste regiunea cu punctul respectiv.
39
rlli i t1
Il
il
In ambele cazui (micromasajqi presopuncturl). spun
sDe_ cialigtii..cele maibunerezultate sb6uiin.ilra.r"l-al,e!'nrr"i 5^ cu unghia. deoarece raniverur ror,enbrgiir. nvNsi-iniiic'.;;; intr-unechilibruap.roape perfect.Dato"rita u."rtui i"o,.-,rr".-
lndsuri
mltereaenergrrlor,in caz de excessau vid, se face mult mai brne, mat ales dacdsi pielea va fi uscatd.Unghia mai are o calitate, aceea de a fi uh bun izorant electric, p"-prr"iui. cornos din care este formata.'Odgeteted;i; "onl ti,,: ,9" lesutul sr ete aceteaqicalitagi.dar manipulaiealor este p-t-:loul:.,9u lmposrDlra.rotuEl, unri masori din Extremul orient maseazd punctele erotrce cu degetele de la picioare, in sperantaunui reniltat optiml .
Iil ili ill i
Tehnica
/,5 Cun
I Cun Pentru un tratamentde duratd se impune o convorbire cu bolnavul, ciruia i se va explica in ce considmetoda.Coop"*r"u sa are o deosebitdimportanldpentru reugitatratamentului. r.ncaperearn care se va efecfua traiamentul trebuie si fie spa{ioasd,luminoasd, suficient de incdlzitd qi ftir-"ri.L;id publicS.
va fi c6tmaicomodb, cutcatsauasezat,
,""11:rllr^l".tliy]ri car nlctoclata in plcloare. Pcrsoanacare execut5un astfel de tratamentva aveao oozi_ lie cat mai comodducu ambere m6ini Iit'eie ;i ni*i"{"i"-., curate. _ Pielea pe. care se afld punctele respective trebuie sd fie slndtoasS,.orice erupqic.lcziune,bataturd,cicatricc.uu iu*ui. constltulndunele drn pu(inelecontraindicatiiale presopuncturii. Tot o contraindicalic b constituicregiunca'care nu mai prczintd
piu-lca irriliata, ci L' grcfon.ct,iar?aca;l;;,";r,ji;iii;1"i; bolnarul rcspcctir,.
3 Cun
Fig. 14. Ur.it6\i de misuri: Cun(dupit autori chinezi).
Dacd toate acestecondilii sunt indeplinite, se poate trece la primul timp al presopuncturii, care constd in reperareo (localizarea)punctelor. Ea este mult uqurati prin faptul cI in carte sunt prezentatedeseneleschematicepentru fiecare boald cu menlionarea anumitor repere anatomice (oas'e, muschi, tcndoane)si unelemisurdtori. Pentruinisuritori am ales o unitate de mdsuri folositd pe scari mare in China, numith CUN. Aqa dupd cum se poate observa din fig. 14, I CLIN esle egal cu grosimea degetului nrure de la nruna l:olnut'ului; 2 CUN, t:tt grosinreu degetelor uraldlor qi mijlocitt, iar 3 CUN, c'u grosintea degelelor urutalor', nijlaciu, inelur ;i nit:, lttl tle lu ntAnu bolnuvului. I'cnlru ugLu'at'eunrusu'tllorilor, grositrtile respective v'or Ji pe o bur'alu tle hin'lie,-r'ure t'a fi Jctirtsitapentru o tt'utxspuse usenteneactperalie. Pentru mai multd operativitate,in lucrareade fa!5, CllN-ul vir fi dcnumil ntu.strt'u. D U pa
i u,.ai rZarv c i
pi ri rc i ul i i i ,
vo
uti ti 4
ti i Li ,\dt c u
s rt,ti i .i i ti '
( )rre'ttiaresn,:ctrvinoatefi cfectutrtitcr.trri1f1,1l delrettrltrisatlcrl' -fi ,,,igirir.iii iur:c1i:ils inCiciqi:,ui'rp;11ctpcatc :::lsat ;::r: t r t i r t l c rt i i t l c r i i r T , cr 'r r t':,u u u ti l i l i r t t'.
40
41
ceasornic,energic, profund, fiecare manevrd avdnd o duratd ; scurtd. Tonifierea bine executatd va fi urmatd de paloare, crestereasensibilititii si tonusului muscularlocal. Mulli practicieni aiordd importanld numai fo(ei cu care se rur.uid'tltaUa. pentrudispersid.gi puiernicapentdrtonifiere);i nu sensuluimigcirilor. Pentru orice suferinld vor fi masateambele puncte situate pe cele doud brale ale meridianuluirespectiv,pereche. Po(iunea'de piele pe care se aha punitele ce trmeazd a fr lig. 1,5.Manevra de dispersieexecutatdcu virful degetului. ,I masatetrebuie si fie uscati sau pudrati cu talc. Unii profesionigti Qispersiase va folosi in cazul suferi,qtelorprovocatede un ex_ folosescesen{ede plante, cu efect stimulant, vasodilatatoretc., in cesde energier.Cu vdrful degerului,din fozi{ie oblice(fig. iSl, .. func{iede scopulurmdrit.Acesteesentearomatepdtrundin piele maseazdsau se apasd prin inqurubare,in sens opus'riiscdrilor qi medicain timpul masajuluir. Se mai pot folosi,de asemenea. acelorde ceasornic,blind (uqor)superficial,fiecaremanevrdavAnd mente,care se vor incorpora in diverse lichide. o duratdmare.o dispersiebine exdcutatava fi urmatade inrosirea Durata unei sedinp de presopunctttravaJi de 5-10 minule. ) pielii. scdderea sensibilit5liiqi tonusuluimuscularlocal. De obicei, in acest interval de timp dispare qi durelea de la folosestepentrubolile datoritelipsei de ener. .Tonifiereu-se nivelul punctului,semncd qedinlapoatefi terminatd.In func{ie gre/ . Aceastl manevrS_sep_oateexecuta cu vdrftrl degetului de caz, se pot executapdna la 3 qedinlepe zi. Se spune cd 3 (fig. l6) sau cu unghia (fig. fZ), ambeledin pozitie verticila. Se qedin{e de presopuncturd,bine executate, valoreazd cdt o qedva masa sau apisa circular, in sensulde invdrtire al acelor de intd de acuouncturS. ' Presopuncturapoate fi Jbtosila Jie ocazional, sub .forrya unui tratamenl de urgenla, Jie sub forma unuia tle durala. ln se practica ntai nrulte cure, in cea de a doua ci^rcumstan{d functie de boald. Intre cure. se va pdstra un interval de doud sdptdmdni.O cura va cuprinde 10-l5 qedinle. ' J.L I avier (Fran!a) iecomanddreduceri:anumSrului de gedinle primavaraqi to'amna,deoarecein acesteanotimpuri transferul de energie. in timpul masajului, se face mult mai uqor, energiile lan{ qi'tnn niriA in profo4ii egale.Dimpotrivd, ia'ma qi vara. cdnd diferenqadintre cele doud energii este mare Si iransferul mult mai anevoios, se recomanddmult mai multe qedinle. Pentru aceleaqimotive, timpul optim de efectuare a presopuncturiieste dimineata si spre sfArsitul dupa-amiezii. Niciodati nu se va masaimediatdupd mas5.Tot J.L. Lavier ne mai spune cd masajul punctelor este mult mai eficient in peF ig . 1 6 Manevra de tonifire executatd Frg. 12. Manevra de tonifiere rioadelecu lund noudsauplind. virful dcgetului.
executaticu unghi a.
I Acestc sr-rf'e.inte in rcrmc'niinrecliciniimorler'e poarli prelixele: hiper, poli, tal , ( h ip e r to n ie p, o liu r ie ,ta h ica r d ie ) . - Ace ste su le r in tein te r r n cr r r i_ rnedi ci rri i rnotreraepoal tr prefi xere:hi po, ol i gr, h r a d i th ip o to tn ie o . lig u r r e .b r e tlica r tlicj .
42
' Putereade difuziune a esenlelorde plante plin piete era cunosc'.ltainci din Evul Mcdiu. Se spune ci riuficitorii, care se adiposteau pe sub podulile Senei. ofereau tlccitorilor nairi, spre vinzare, la preluri derizorii. minugi. Mai inainte. insi, de a le puternic rnirositoaresi amelitoare.In pxrba, minuqrle erau bine irnbibatecu sr.lbstante unii clienqi ameteau,in tirnp ce probau minugile, stare ie cari plofitau iblrl "."rt" lqr-ziqii i,inzitori. Acegtia,clupi ce-gijefuiau victima arne{ita,dispireau.
43
q91: f1,1' cu rlbdarel ;i corectpracticatS' Presopunctura, folos in foartemulte suferin(e.agadupdcum relesedrn anattza piofesionistamericanPedrochan: a cunoscutului statisticS Frg.. ,18.Manevra Shiatsu execu' iiil"'i"^tiate pozitivein niigrene.insomnii,dureri.relmatj:g!i tati cu pulpa degetului (dupi tulburaripsihi;e minore,650/ointulburSrileaparatulutgenltalsl T. Namikoshi). *'""tirlii.riona{i disestiv. atetale acup.::3.li:l1t de bunelerezultate, iila panacee-. considerd le presopuncturii, mulli ale ' renun.land teraSubliniemdin nou cd ambelemetode ,"mbdiile'clasice. numaiin stadiilefunclionaleale bolii' Presopunctura nu se aplica bolnavilor de inima si psihic.i Deuticeobsinsuccese gravi, subi.eclilorprea slabiyi sau obositi, celor in'stare tle leziinea consituitd,elerlmdn filt6rczlultal bdata --A-b;tt metode,judicios folosite,Y4 Pgt scuti de conebrietute (cu exceplia manevrelor indicate pentru betie si Mai degrabdun masaj ale'u'normedicamente. n"faste menlionate la capitolul ,,Alcoolism,,), gravidilor in uliimeie ,..i't.il htni de sarcinti. bine i:fectuatpe mdnd'cap sautalpi,.decdtun pumn de antrnevralgiceEisomnifere9i risculunei boli iatrogene' Presopuncturaeste ineficientd daci bolnavul a efectuat in
trecutul foarte apropiatun tratamentcu ruzeX sau a fost supus la examene radiologice, la tratamentecu cortizon. truo"hilizante,hipnotice. Dacd bolnar,ulnu suportdpresopunctura,tratamentulse va intrerupe, urmdnd a fi reluat ta o datEulterioari. . Daca pe parcursul tralantentului i se va.f'ace rau bolnavu_ lui, tratamentul va fi tntrerupt imetJiat si ie va interveni de urg.enla, apeldnd la manevrele indicate la Capitolul ,,Lipotimie". ManevreleShiatsul, indicate la anumite capitole,pot fi exe_ cutate-dupd metoda cea mai usoard, T. Namikosiri. Aceasta metod6,asemdndtoare.cu presopuncfura,are o actiune generali de echilibrarea energiilor-siuni locald, de conveisie a-acidului lactic, resp.onsabilde prodicerea contracturilor,in glicogen, in proportie de 80%. In felul acestashiatsu contribuie-ladTminuareaoboselii,pdni la disparitiasa totald. Manevra constd din prediuni continue, cu pulpa degetului. pe pulctul respectiv,timp de 5*7 secunde,dupEcareunieaz[ o pauzd,de relaxaretotald, de 3-4 secunde.Ambele manevre se executdsuccesiv,timp de 3 minute. japonezi prelungesc;edinta pana la o ord, irr Profesioniqrii urmacdreiadureriledisparcomplet. ' Termenjaponez (shi = deget;4ts, : presiune).
44
;ril,iffii:,;*".""TiXXj:.:::;Lf :Ji"',',:"!'hil'11'lip1' l$T,:$illif 1y careaveau medicinale saplantele
pu, ,ui|r*"qia
"ttt:t#:""Xt'#:J"Jl3;:lt::
i "-.*..ptu,
sal vi a. us turoi ul ,-c eapa' v arz a etc ' ..A c es lt
int"ii""*rt,
i s-a mai adlugat adjectivul ,,universal"'
:l
j*'mn'":,tl1#'"'.1'iJ:r.!liili*,i'*'il;:ffi Tl :1r;ii,:::*nrrml 45
Aerofagia
GHID TERAPEUTIC Si acunr, OrOt^:: r:,rnica presopuncturiia fost invdtard si suntem sig,ri de aceasta, i"tti.ai-ilrrevrele 'rou.t'e sale sunt de execurar,sa vedem c;;;;;ffi""eficiarii f!o.r sdi. Dar, rnai Inarntesi-i prezentd.rr, cu .it.,ir d."u"ne repeta. reamintirnsr subliniemchiar cd presoprncrr,,'u ,r,,,pa(.r!estrbstiruitraranai_ tttl indic.at tle meiir,. ed poate adjuvantd.Sunt. torusi,!;;;;;.rnl']"?'iot*o.rta, insd, ca o metodd 'o"nti''iu11 vedel gi suferinge,
ffiJill".HH.'3""'-"1:l"'
irl exclusivirate de
persoane, nu preamul.te -.^_91:1"sau fumeaz,h,inghit la numir, in timp ce mdndncd vorbesc aer. S"--rpur. despre acesti ,,mdncdtori" de aer ca sunibotrrrir'al-our.o.lagie. Ei acuzd,.in speciat dupdmese,balonari. pripi,riii ,"'+i i; ;rp;rii"p-,rrJi 'ma,i.ano. sauun nod in gat.caredispare I oareacestesenzatii neplacutese dltorescacumurdriiunei cantiteli mari de aer ia baza esofagului,care va n t"t"qi;hriiat in afard, dupa un oarecaretimp. Aerofagianu trebiie ,onrunauu i'ilr"i\r,ii (acumularede sazein stomac),u aerin intestinulgros ";";;;;;;k"i;;;ff;,;: t. De multe ori-aerofagi?. poate fi un sefitnrevelatorpentruul_ cerulgastricsaulitia",a"Uitii.a 6iut Ji#;;r).
,r,ffi:lf.s;;.ffiate
fi totu;ii'"il.ie,ar"i sevorrespeca ur_
6;,;#i;#';il,T,ill,:':fr:ili?,:;ill,ii::f.:HT#i;,f*l: Ca metodasi poat6,fi la indemdnaoricui, au fost puncretecet mai alese d: *;";;;;;'ioiooata eficace. y::f punc. pe ldnedno:l(i,u Fiecare fouirdi anunritddenumire. cele.mai mulGori ln legdtura "lari.a. de cu topoRri feruraccsta erevor il murrmaiusor,.r;;1.:r, acliuneasa.in In lucrareade gasi.c6tevacapitoledesprc nrasajut anurniror r,,Ti:^ Yi.!i .t'i
- mestecatur alimentelor s[ se facd evitdnd in acesttimp oricecor*.r*tiJ; " "cdt rnai incet posibil,
iTfiff :xf#,ffi :rut; r i"{':::,{' ':;i;:liliil::r,.', unul din ;;;;.;
punctul "clasic"9t.o.rpun.,rta qi :?..T:"tt
r;l$s*n nn::; I;;iX[iift {|ft'r'::ii,ii",tli,
il,ft(1 p;,-tiir'j"rr,.o u.".r., . Asadar.iata_ne lucrdri_ prac_ trcapresopuncurii. s;y1r'1dtra , firifir.,pa(i sa fi fost.oare un argumentconvingdtor, pentru tj""ll"i,"Y.1, ; I sd recurgefita acestmijtoc,.*p"ut-iJ'Iia, " at6tde nenociv? Tt"19." ureu de prcsupusun asemenea *ur" ,u".JJ Si totuqi. numai , aceastdcalitatementdsd incercati. ?:ltTnu sfat cdnd rau. "Un rpL,neaGoethe,nu-r voi 5t"r?ilH:: ".t" 46
Fi g.19,
47
- lichidele sd fie consumatecu paiul;
*."ilr.T
suprimebduturilealcobhce'gazoaseqi alimentele
- interzicereafumatuluisi a mestecatuluide gumd; -.dupd fiecaremasdrepauslapat, cu fala in]os,1impOe:0 . de minute; - exerciliipermanente de respiratie ..::.:':''::'.1;P i''E hg6aces t e m6 sad6ncd. u ri] '-',r..gtel '::",.',
'.:..'1.:.'..:.f.GJ*..:'('fix..].27sttuatta2ias'urt ,M'stgi;1 ifieiyi, 'Atte
iifraafiiit vdrsituri-'diSbidrsiti;:.;teanimffi flf,itl,nnEtff:: Su:;::,mnltrtiiJit
!: PiO,* (figt,.20J;,' :,.:, ,,;. ; ;,,Co:l,itt;l ps;telu,i' situat.la pniiit6s,tta:atfig ri,. '" ,' , , , , rn#er'pe haztdeEet$iii : lanifieri:, , ,, , :: :,;:,,A;ttcindieafi*'indigestie ,:::,::;i,;,:,;e,'ii;,'V-fl,faa:'Adiidiiiiti:.'{p3,*,'{f,Ig;,,2,1;,,,,situat,la ,::::: ;;;;,:; ;:;;:;:;:; O; [Suf[,'&A$Utf&i.Ureahli:,,tron:i.fie,rd,::::
Alcoolismul2 Cdnd Pasteur spunea cd vinul este un aliment. se referea. Dlneln[eles,la u,.rconsum moderat. Dacd la wemea aceea s_ai nlal.fl;tlut cA hcoarea lui Bachus con{ine peste 250 de sub_ stante,printre care vitamine, brigoelemente.enzime. _numeroase acrzr etc., I s-ar mar fi addugat atributul de ,,medicament,.. ;i Daci un pghar de vin este tiinevenit la fiecare *u.E, va. r6sfrdnge, cu trecerea anilor, "n.o"_ in mod flf Reste srgur asupra srn5tdtii, ciroza hepaticd, delirium tremens fiind -e.y?_rg. cele mal cunoscuteconsecinte ale alcoolismului cronic.
Fig.20 j ge rgteq tq ingrijireaaltor boli prin masareaaceluiasipunct. Luvanrurarcoorestede originearabi.er derivandddrd kohr.Dupd deriva de la al-gaoul cuvAnt.nienlion"tir c.-", -"-a ar reprezentaunii autoriar substantace pe carJo conlinevrnul. ,,imbat5",
4B
Cei mai mul{i asociazi consumul de alcool ideii de distraclie, de pl6cere, transformate cu vremea in obignuin![. Consumul de alcool peste mdsur6, fie gi ocazional, va goli ,,acumulatoarele'oorganismului ce intrefin forla, reflexele, voinla, moralul. Be(ia, c[ci despre ea este vorba, devine, aqa cum spuneaSenecal,,,o nebunie voluntarS". $i pentru asemeneaocazti, de nedorit, cdnd, ,,omul a fost biut de ,rinco2,m€dicina. tradi{ional5 igi are remediile sale, printre cate masarea urmdtoarelor puncte:
.,':.: :4114"jx,'=,'strfidg€feaiuterpicA a,vflqfiilui pu*mic6,, bu,. un*tia:i*:.**. i .'Cau.,6p55sp,: tonifiarrf,fln.iurut 'omb;ilis: de.pe: ,.s6u;:,94sx1,
,,Valea adundrii"
Fig.21
I Filozof latirr (4 i.e.n.-65 e.n.). ' Un proverb japonez spune: ,,Cu primul pahar omul bea vin, cu al doilea vinul bea vin. iar cu al treilea vinul il bea pe om". I in Extremul Orient delincven$i belivi sunt conduqi spre locul de ,,trezire", qinuli strdns de mind, apisindu-se foarte puternic in acest punct, cu unul din degete.
49
Alergia Alergia esteun cuvdnt care a intrat de mult timp si in vocabularul marelui public. Nu de puline ori auzim in jurul nostru fraze ca acestea:,,Nu mdn6nc oud cd fac alergie"; ,,Vi mulgumesc pentru flori, dar nu le pot duce acasd,deoarecesunt alergicb la polen"; ,,Nu-mi prescrielipenicilinacd era sd mor dintr-o injeclie; mediculmeu mi-a spuscd sunt alergicla acestantibiotic"! Dar ce esteaceastdalergiel, de care se tem atAtde mult unii oameni? Este reacjia anumitor organisme la contactul repetat cu unele substanle,riumite alergene, care se gisesc in-.anumite alimente (ou6, came, cipsuni, ciocolati etc.), medicamente (aspirini, piramidon, penicilini, s-treptomicini etc.), aer (praf de casl sau industrial, polen, insecte2,p[r etc.). Reac{iaorganismului fa{d de acestesubstanlealergeneeste tradusdprin aparilia anumitor boli: astm bronqic,rinitd alergic5, eczemS,urticane, qoc anafilactic3 etc. Conform unei statistici recente, 20% din popula{ia globului suferd sau este susceptibili si se imbolndveasci de dlergie. Aceastd cifrd, deloc liniEtitoare, se datoreqtecreqterii numdrului de substan{ealergene,o dat6 cu impetuoa3adenrcltarc a industriei, in special a celei chimice. Cu toate cd medicina modemd posedd un bogat arsenal terapeutic, p6ni acum n-a fost descoperit medicamentul care si vindece aceasti boal6. Speranlemari se pun in milenara acupuncturd, ale cdrei rezultate sunt mai mult decdt satisfecetoare.Tot mai multe statistici ne prezintil succeseimportante cu privire la tratamentul asfinuluibronlic, rinitelor alergice,eczemeloretc. Cdt privd;te mecanismtll bolilor alergice, tradilionaligtii incearcl si i'nterpreteze textele vechi chineze$ti in lumina fiziologiei moderne. Astfel, edemul Quincke se &atoregteunui deficit" energetic in meridianul ficatului, intocmai' ca ;i mdncdrimeapielii (pruritul). = alt1'er' Termenul a fost creat de V. Pirquet, in anul 1905 (in l. greacd: allos gein 7 a ac{iona). " 'Alerlia la insecte se datore;te inghilirii unor fragmente-dincorpul insectei sau veninului si salivei introdusecu oiazia lntepiturii sau mugcdrii. Primul caz de alergie la insecteLste consemnatin anul 2641 i.e.n., cu ocazia morlii unui faraon, din cauza unei musciruri de viespe. I Aiare imediat dupd injeclie sau intepdturd gi se manifesti-prin urticarie, sufocare (edem laringian),'crizi di astm. $oiul anafilactic necesiti un tratament de urgent6.
50
-,,AsaltulsuPrem"
/k"*"-'de \
F;o
ta cotiturd"
))
)'
S. de Morant recomanddpentru astmul.bronqic' eczeme' edeme de naturd alergica' stimularea.anumttorptrncte!t !: ve[l meridianulficatului. in lipsa unui medic acupunctor'daca o: placuta.lurqrtz.a av-etl. jos, s6 putea s-ar masapunctelede mai oecl' Merlta' sut-en{t' care de alergicd boala .sa a vd imeliora incercati Puncte: rf':w'1vsFurmdtoarele ":'",';';;;ti-tiiii*n" falu , . F; - (fis..?2! situatp. cele de piciorului, ungfuul'format in dorsai'a-utuU"i :
*-';:,,h"oi,rui aL IE cotrir:a''- Fr I tqq "2r2, lnterne a plrulul de situat deasupraextr€mitatii flexie al cenunchiului- tonifieie;'
: ' t pun"isp"iiat, aenrrnit',,Pun'itu!pldmdnului" :' vir - (fie. 24),;ito;ffi; iiti"ooiutu'tetrecenriltle n-,ii"ui*iE Or Sl D4, la 1,5miiuri, de o parle gt d" , ' - toniliere' attaa liniei medianeposterioare
Fig. 24.
51
Ameteala Ameteala este senza{iade rotire a capului, corpului sau obiectel6rdin jur, cu pieiderea,de celemai mulie ori, a ichitib.ruldi.Destulde des,amelealaesteinsoliti de grefuri,vdrs[turi qi starede r5u. Amelelile pot surveni in ascensor,cu ocaziaponiirii sau opririi sale brugte,sau cdnd se priveqtede la inillime. Spre deosebirede acesteame{eliffecdtoare,se mai intdlnescameieli cu un caracteraproapepermanent,in cadrul anumitorboli, ba: hipertensiune sauhipotensiunearterial[,otite, labirintite,tumori cerebrale,artrozdcervicald,intoxica{iicu nicotindsaualcool.in boala M6nidre,ame{eala,cefaleea,'gre{urile, vbrs[turile, conform medicinii traditionale chineze, s-ar datora energiilor perverse. Ce trebuief[cut daci ave{i ame{eli?Pentrucele cu caracter permanentadresa(i-v[medicrilui,pdntrua le descopericauzaqi 4 le trata. Penfru ame{elile ocazionalefolosili presopuncturi. intrucdtame{elilesuntprodusede un blocaj eheigeticin meridianul veziculei biliare, masa{iurmdtoarelepuncte situatepe acesta:
-Punctut extrameridian""
,e
-F+
\>
Z\ Fig. 25
52
"Mlagtina vintullof
,inffOsi
Angina pectorali O durere care inspdimdntdpe toatl lumea este durerea din regiune2r inimii. $i, pe buni dreptate,deoarecein felul acesta debuteazdtemutril infarct miocardic,care,se qtie,esteuna din celemai frecventecauzealemo(ii subite.Dar hu toatedurerile din regiuneainimii sau ale osului stem inseamndinfarct miocardic.Ele mai pot fi cauzatede uneleboli de plSmdnigi pleuri (inveligul pl6mdnului),newalgii intercostale,traumatismesau angind pectorala. Aceastdultimd boall, cum reiese qi din denumireasa (in l. latini:. angor: durere, suferin!6;pectus : piept), se manifestdprintr:o durerein piept (in regiunea inimii gi a sternului),de duratdscurt6,3-5 minute qi maximum l5-30 deminute. Atenqie! Cdnd durerea depdgeqte30 de minute sau nu cedeazdla nitroglicerind,medicamentpe care cei mai mulli il poartdcu ei, in permanenfd, mai mult ca sigur cd ne afldm in fala unui bolnav cu infarct miocardicacut.In acestcM trebuie chematin maregrabdmedicul.Pdndla sosireasa,bolnavulva fi 53
Fig. 27.
"Baiera intemd"
Fig. 26.
!, (
intins la orizontalS,oriundes-arafla, in repausabsolut.Sepoate da bolnavului unul din urmdtoarelepreparate:infuzie de flori de tei (6 linguri la un litru de api); infuziL de piducel (o lingurita de flori, franze si fructe, la canade apd). Aceste infuzii pot fi folositegi in scopuripreventive. PdnSla sosireamedicului,mflinile bolnavuluivor fi introduse,timp de 15 secunde,intr-un vas cu apd caldl (40"C), la fiecare5-10 minute De menlionatc5 durereadin anginapectorali poatecedaqi la repaus. Durerea din angina pectorali se manifesti sub forma unei gheare,presiunein regiuneasternuluisaua inimii, cu iradierein um5rulsi membrulsuperiorst6ng,pe margineasa intemi, p6nd la degetulmic. Traseuldurerii din anginapectorali esteidentic cu cel al meridianuluicordului. . Dureriledin anginapectoralSse datoresclipsei de oxigenla nivelul muschiuluiinimii. Acestfenomense observSin special la bolnavii cu ateroscletozd,, ale ciror vasecoronare(cele care irigd inima), ca dealtfelqi celelalte,datoritdingrosdriiperelilor, qi-aumic;orat foarte mult calibrul. in felul acestainima'este mai pu{in irigat5.Cu ocaziaunui efort mai mare,estenecesard o cantitatecrescut[ de s6nge,intrucdt si nevoile de oxigen ale 54
muqchiuluicardiaccresc.Durerileanginoasemai pot ap6reacu ocaziacreqteriibruEtea tensiuniiarteriale,dupl expunerila frig saudupdun merspejos, pe distan{emari. Pentru medicul tradi{ionalistdurerile anginoasesunt produse de surplusulde energiedin meridianul Vase-Sex,care controleazlcirculaliasdngeluigi automatismulinimii. Indepdrtareaacestuiexcesenergeticva amelioradurerile. Bolnavii care fac cize de angind pectorali pot folosi pe l6ngi nitroglicerini saualte medicamente.cu presopunctura, ac(iuneasemindtoare. '.'.::':'.:,.;:.'Un..''punct...'t+Qor.de...reperat'es;ta.....,Ba;riem .;..':.'.:'..1',fd',l:::'g5''..*f.g.26},:situat'ta'2';'m6su p ul;.tdiSpe*ter: .,..,,'prs,$flloCUlui;pliului "',., ''' ', .,, , i , ,, ,i,,, , ,Aee$i,punCt, mult,iil se' folssqqfe','foarle, ,, ,an€l', :' i ,, ','' r,,;,',f#ihfufniacupnnclqs.sau'elffi6punchr4,,,,.,,, , ;,' ..,'.. . ' ' ' . ' . . . . ' : ' . : . : Un' ' ' ' p r r r e t . ' n u . ' t :.'.'';gg$:,;,puig1i'I...ii;.im.i'li';:Vtj:'.:{fg'.''27);:|$r 'iala:ce.,treCe : ,,,, ,priafre' Vertebrele,D+D;,;la , ,:., , : oriz '1,5,: ,,,, ,, :' : m*suri',ds'o,parte $ide.al'tb,a.finiei,r$edianepesf6i i
* dilpen- r,, A'lte iidicnf'ti:pqlpitatii,,:astu,b,roqqic 55
$, I ,,Stomac inferior"
Fig. 31
n Fig. .10.
ip. , Simpul. crizei, fereastra camerei va fi cat mai larg deschisS,iar bolnavul va fi. asezatpe un scaun cu spdtar,cil mdinileincruci;atela piept si chpurcdt mai mult aplecdtin iaia. Pot fi folosite si urmatohreierdmedii: n."ri.u'ri"i.lri .r-;" prg.sopmuiat in apa caldd simffa-sa" iratat5 cu putin oter: aplrcareade cataplasmecalde de fdn pe rorace:impaihetaiea prcloarelorcu un prosopmuiat in apa caldasimplasau in in_ tuzie calddde levdnticaqi olet: bdi'fierbintila maini si la picioare (in poate'fi.prr pulin ;rA;.); J"; ;;Ei j; ;i.; -apa concentrati bdute una dupd altd. Presopuncturain timpul crizei: r..Punctele:,,Perlapre1ioasd... ,.Atelier central.'dispersie.
dureros spontan qi la palpare in diaree, dizenterie, peritonitd etc., iar mirit dtj volum, in prezenla unei tumori, revdrsat lichidian, Jesut grdsos din abundenld qi acumuldri de gaze in intestine. fn aceit ultim caz vorbim'de' balonari. Ele srirvin in boli de ficat, indigestie,colite, constipaJieetc. $i medicina traditionali vorbeqte de balonbri, pe care le condiderdenergii noci've care stagn6azdin intestin6. !i in acest caz dispersareaenergiilor aduce cu sine ameliorarea suferinJei respective. 'utl, punct ,destul de e,figace,denumit ,,,i,,, ,i ,,:, ,i,'.r h[as.a1i ,,Stomacinferior" * VC,o - (fig. 3l), siruat la 2 mdsurideasuprao.g1bilicului(.buric)':dispel.Sie.....::. Alte indicatrii: vdrsdturi * dispersieAlte remedii: lovituri u$oare,cu vdrful degete.:ll'|61,peosuIsacru,insistAndtr-sepeloculunde[cest ;::: I sg:se articuleael cu vertebra V lombard.
Celulita Balonirile Medicii considerdun abdomennormal cand acesta.la pal_ pare.estemoalc.suplu.eiasticgi nedureros, iar la inspectie. nici excavat.nici marit de volum. Acestecaracreristici, in cazuI anumitor suferinte,nu se mai pdstreazd.Astfel, abdomenulestc 58
De-a lur-rgulunei vie{i, o femeie are trei mari probleme de rezolvat:ridurile, obezitateaqi celulita. Daci primele dotrdmai pot beneficia de unele mijlodce terapeutice,in ultimi instan{5 chirurgicale,celulita rdmdneincd o problemdgreu de rezolvat. Aceastdfonnd speciali de obezitate,nurnitdgresitcelulit6, intrucdt nu estevorba de un proces inflamator, esteprezentdla 90% dintre femei si in foartemicl mdsurbla unii b[rba{i. 59
i, Fig. 33.
F ig .3 2
,,lzvorul din Podigul extern"
,,$o/duri" ,,Coapse"
de grdsime Femeiacu celulitbprezintAdepttncridizgra{ioase genunchl. coapse, bazin' in anumite regiuni ale corpului: glezre. Aceastdgrdsimepoate fi troale si nedureroasala piplit Iau, dimpotrivS,ilureroasdgi dura,pietrificAndzona respectivdPrintie cauzelecelulitei se numdrd excesul de foliculini, unele boli digestivesau netvoase,deformdri ale coloanei vertebrale,piciorul plat, consumulexcesivde medicamentediuretice etc. Tratamentul celulitei este foarte anevoios,pe primul plan fiind depistarea;i'sitratareacauzelorcare au produs-o' Deosebit tratamentul local, care const5 din masaje de eficace este energice,mesoteiapiel, electroterapie,aplicalii calde de parafind saundmol etc. in ultima vreme se foloseste acupunctura .qi- chtitr presopunctura,manevrelecelei din irrmd metodetrebuind si fie foarte energicexecutate. Fiecarelocalizarea celulitei iqi are punctelesalespeciale: o pcntru rehtlila fe,selot'se maseazdcele trei puncte situate de o parte qi de alta a osului sacnt (fig.32); . pentrurelulils.soltlurilor se maseazipunctele situatepe fala extemi a $oldurilor' pu{in deasupra regiunilor celor trraiproeminente(fig. 32); I Metodi terapeutici nouit, descoperitain F'an1a,in anul 1952, de citre medicul iv1.pistor. Ea consiii din microinjectii efectuatecu un cparat special,un rnultiinjectc-r. tle fcnni circulari, la care se atlapreazi7-18 acc'.Prin inlectareaanumltor substanteIn unele regiuni
60
. pentru celulita codpselor se maseazApunctele situate in centrul felelor antenoare $l posterrcare ale coaPselor(fig. 32h r nentru celulila genun(hilor se nu$eazAptmctele cunoscutesub numele de ,,lzvorul din podisul extern". situatein scobiturile de''rub genunchi, pe fqtele extemeale gambei,in locul de int6lnire a[ celor doud oase:tibia SiDeroneul(fig. 33). Alte rimedii: aplicatii locale sub formd de .omotese foarte fierbing (api simpf6, decoct de ieaeia. de frunzd de vit6 de vie); cataplasmecalde I
iand simnlS,decoctde frunze de ieder[ saude pIn);
Colica renall Survine dupa un mare efort, sSrituri, in timpul unei cdlatorii cu motocicleta, c6ru!6, cu ocazia calSritului. se caracterizeazd niin dureti violente.bruqte.in regiunearinichilor.(qale)' .ce \radiazdtin abdomenqi organelegenitaleexterne' Uneorl dui.tiif" p"in insolite db urinari freivente, v6rsdturi,baloniri si chiar starede qoc. Presopunctura: ^ ^--" treilea iiltetwalu'(vezi otroseala)' E;;tol,,Al Alteremedii..compreselocalecuapScald5sausticlecuapd jet cald6(atentiela arsuri);pema electricd.foen local sau de apa 61
calda (:tenjie la^arsuri);bdi generalefierbinti pdni la arnelio_ rarea drrrerilor,in timp ce bolnavul va consumaputind aoa minerali (aceastiproceduricstecontraindicata bolnaviiorgravi de irriml, de piele,cdt si vArstnicilorsaucu debilitatefizicd,"\. Colicavczicularl Se caractelizeazd prin dr-rrerivii in rcgiunea ficatului, ce tadiazil in umdrul drept sau in spate,uneorl iirsotite de greturi s.i virshturi. Survine la bolnavii cu suferintebitiare.mii al"t dupd mesecopioase. Presopunctura: . Punctul.,Miilocul picptului..situat pc osul stem. la mijlocul liniei ce unc$tecele doud mameloatre-dispersie gi punctul ,,Al treilea irrterval... dispersie( vezi oboseala). AIte remedii:.repaus la pat, compresecu apd caldl pe regiunea ficatului (dacd bolnavul he prczinrdsi febrd)sau cu apd rece sau chiar ehiatl (dacdbolnavulprezintdsi febra). ln timpul crizei se va consumainfuziede tei. de mentd,de sundtoare.de muqe{el,de melisd (reci}. [)entrugreluri o felie de lamdie.
, chiar clismel , fdrd avinil medicului. O mare parle din medicaI mentelefolositeimpotrivaconstipatiei.cu vremea.iritd colonul. ' in felul acestaagravdndsuferinla.sau produc obi;nuinla. devenind astfel ineficiente. Tratamentul ideal al constipa{ieieste prevenireasa. Acest deziderat poate fi realizat, dacd ve{i tine seamade utmdtoarele sfaturi: - obiqnuinla scaunului la o anumitd ori din zi, de preferat dimineaja, cAnd energia din meridianul intestinului gros este maximd (intre orele 5-7); - plimbhri pe jos, zilnic, cate34 kilometri; - gimnasticdgi masaj special,pentru intdrireamuschilor abdominali; - in fiecare diminea!5,pe nemdncate,se va bea cdte un pahar cu apacdldu{a: - regim alimentar bogat in fructe si legume verzi qi sdracin dulciuri qi proteine. Pentrumedicul tradilionalistconstipafiase datorestefie unui excesde energie IANG, fie unui excesde energie INN:
IANG esteinsolitfi:.de..tlrr nstipa$n.,e..,.tip ,.,,.,.'..o..C cara€terisfioe,1 balbnat,..,$i zgomote .adbonaeh..,'.. .,,84 a16, ,prin rnasareapunctului ;J@rele hOatd..fi,,.t fenomen"- Szz- (fig. 34),situatpe abdornen. ,,Marele fenomen
Constipatia Viata sedentard, confortul.alimentatiagresitd.in sensulredricerii alimentelor celulozice sau a' li6hiiletor. de teama obezititii sunt factorii care au contribuit la crestereafrecven{ei acesteiboli. Ornul sdndtosare un singur scallnpe zi. Vorbim de consli_ p.ulie cdnd cineva are un scaun la c6tevazile sau chiai zil'ic, dacd este in cantitateredusdsi de consistentdredus6.Nu pot fi socotitesuferindede constipatieacele perdoanecare, in'mod obiqnuit,au un scaunla doud zile, de aspbctnormal qi neinsotite de alte fenomene. Cei rnai mul{i considerdconstipatiao suferintd usor de tratat.recurg6nd,'astfel, la tot f.f"f f" L*u,*",-p"ii"ii;.;; 62
t\ -b--,tI r-
Jilal 7-\
rl
l:v
,,Spaliupentru manevra Shiatsu"
Fig. 34
' Cli.-u sau clistirul a cunoscut o mare vogd in secolul al XVIlIlea. Medicul lui Ludovic al XIIlea administra suveranului, in fiecare an, peste 200 de clisme. Metoda qi-a atins apogeul in timpul lui Ludovic al XIVlea, care a suferit o viali intreagi de constipalie;i fi suri anale.
63
Fig. 35
Aherclne.dii;.Au{o,ma,saj.,.eg$o.Pg9l'9.u.!l$i c.e-nandqe.Io*'dil,lfttll .eseteroffi tidiieibio*fi sau. cuvern* *";il"iitfi H? if ffi _tii?fi_sliBi' 0" #ffii;S. ffi i'. "44",1g,,1u.1.19g1i;fli ;risfie "'l$fl **l*l#,Tt#fr1flt [" -ie;i#uq''qid'd!li,ll eci&':if;ilii-iulpg**r iiini
;"H|;lf iiit'h;1b;fiT*ff'featicnntl","lirrryie
34 cdniPeii' li 6ii"ur* 'iiiil"tii;"it'd"nfi o."unstipalie-suyeqite.brusc sJryq sl v6tslturtvarsattr!. Ststare hbdorninale; abdominale' dureri dureri de si insotite u*r """i;ta'a" meuicuttii' ieneralarea, adresaliH'dditt
qlgegte'ryed' fap uneiqlgente rg fat.a vaahati Sqd. ahutiio taua fii-*itJu-*inuicd abdo'. ' fii]iii numeld'de sub "ittte"i ffiil1";;!ic-.r"; "*bil'q Convulsiile
onvuIsi i Ie suntconffactii i nvoluntaregi prelunglt-" 1t::"::ce C"d"';;E;ii tuu ui" mrisculaturiiintresuluicorp' ceeade n*p t"sqgitiy' in iirnclie impresionea"aunturuloi b;lt;ffi;i e al-te;imptof numero-1; e d insolite uni e s iii ie;;;;;G ffi -".;- ^^ """iJ'.aOit. striedt'cu prerderea de.un uneori bruscd,precedhte
Iimbii' iruqcarea ii .d"i atiza.te' Jr,iii"ilffi tttd'd;;;ilt "un de urini sunt semneleunel epttepstt' oierdbri n'"'6";;;; lovi' cu pier-
ffi;;4 i- *-gtiia' pbnq a nu se darcu conurine' a cunoqtintii,"Edra'emisii-de dereaaparenta al unei t ;fi];io.r.. ..i.i'ui'rliiiii, t"ri iieazatabloul clinic ""ilt comeisterice. de sarmai pot apareala^gravide in ultima lun6 ifi. antecedenteleapropiate' pe cine]"ca,ta acestea albumind in urinS' cu "';;;5;;;itt arteriale' tAned o creQtere ;;ti;ii " periodice' Aceasta-este eclampsia' M acct*E;";;;6;lelor fbt'
"""'6;;;i;iite
gravidd,.cAtqi nentru ;;ffi f#;;;"i' copii' cu o317ia "taipl"t* Convulsiile.. i","aintti?;ttttie i9s, qi ta amigdalite' gripS-, unor boli febrile, J""tii*i"g*encefalite acuteetc. intoxicatii ""To-ui5^.i-n*liiile, indiferentde c.auzd, necesitdun tratament
din unadin persoanele o. *i?'te."Pilt-i;'#il;;;J;"1;i'o.iroritute. de sl'bi va aooi'il Ul"f".".f^f" aoropiereva "i# tt6' 0i4ti i1t1tq lor. ;ittt"d;t areahaine siranso ".eza " -b-llt T9: *i pentrua nu-gimuqcalimba' La nevote'I sevor ori' il;;ffitlt. ;ffil;;it"ti;Eb;*
64
in apdrece' t" obraz,'cubdtistamuiati
,Mt'cu/ /teg.us/s7u Fig. 37
Pentru convulsiile_copiilor se folosesc impachetdri in cearqafurimuiate in apdrece. r Toate conr,ulsiile,pot grofita qi de presopunc_
j^l3..
puricta" i"p:*t iina
:,.M;;t ..:].,*ai^uqor negusto,;" = {rr, _ (fig. 36}, situatin apr.ipierr-a ung$gi degetuluimareIe ta iiaia-_ tonitiere_ btgUlarea acestuipunct poatefi bfectuata si -- , suaRgerea pnn energicda vdrfrrluidegetuluimare. At1eindica4ii:tremoragiinarafi _"tirlijn"ii.'-' Alte remedii: puternicea' ubrhrtui ^strdngelea
dege,rul.ui delaryne^(fi"g:oi liiang.*,-;J"'"ilrri; p"t."ii.a
tnspecili ;;il :"1""t#ih-1ff11''
De Bollavii de-. epilepsietrebuie -retjnut! buzunaro frqdmedicililru o b";; ;;sd p?a+ein Fafi1epe caresI fie'siris ca sui"rao."u..u*ii boal6. Astftl, celcareii va acorda-fi;_l-fi;;:; qtiecdestevorbadeepitepse i.;;i ti iile".si;; Crampele (cArceii) Cine n-a auzit de
sa:u,cum li se
mai spune in ter3rampe mgaicjnii populare, tarceii ouioriialoi;to;ifi ,^t"7"e 3e11i un concurs,iar inotdtorii
isi pot pierde via1a, "-- da&;"i";;;;;i incidentsurvinedeparte adqirm.'----66
Ce sunt,de fapt,acestecrampe?Sunt contrac{ii violente ale unor fibre m.rsc.rlare, care suni qi foarte durer6ase, mai ales daci se incearci mobilizareasegmentuluirespectiv. Crampelepot apdreala oricine in timpul somnului, la muqchii gambei sau ai labei piciorului, din cauza unei poziqii vicioase a membrului respectiv sau dupS un mers pe jos, pe distan[e mari, intr-o incil{dminte incomodS. In aceste condilii crampele apar mai frecverit la persoanelecu varice, cu picio'r plat sau ecliin. Persoanelecare consumd in mod abuziv medicamentediuretice sau decontracturantefac deseoricrampe.Sportivii neantrena{isau neincdlziti suficient inaintea concursului, inotdtorii ce depun un efort male intr-o apd rece, bicicligtii care pedaleazdde fe o qa inaltS, to{i aceqtia fac crampe. CArceii se mai semnaleazl cu ocaziadebutului unor boli muscularesau neurologice. Atenlie! Apari{ia crampelor la o persoandde peste 40 de ani, in tiinpul mersului, qi dispari{ialor cAndaceastase opreqte constituieun motiv sericisde ingrijorare, deoarecemai mult ca sigur cd estevorba de o boalSa arterelor,cunoscutdsub numele di arterila. Ea se intdlneste in mod frecvent la bolnavii cu diabet zaharatgi ateroscler&5. Medicul mdi poatedescoperisi alte cauze,ca de exempluun deficit de potasiu,de sodiu sau de calciu in s6nge.Deci, pentru crampele persistentesau care se repetd adresa[i-vdmedicului. pentru a le descopericauzagi a le trata in mod corect. Crampelesurvin in mod frecvent la anumite persoanecare. datoritl profesiei, supun la un efort continuu gi suslinut membrul infe'rior sau pe'cel superior. Acestea srrrit ctampele profesionaleintdlnite la dactilografi,violoniqti, pianiqti,dansatori. Toate crampelebeneficiazd,pel6ngdmasajulclasic,de acupuncturdsi presopuncturd. Pentru crampele membrului superior se recomanddstimularea urmdtoarelor dou[ puncte: ,,,,:, , * ,,PocrItI u,6.lcetei!:;VS4 -' (f,tg.38),,sitlrat:l* , 5 fresu.i,6*u"upra rnijlocului pliului pumnului ,,:: dispersie: ;.:,', , ',, :: : la .miiloCul pliului cohiluio:h,,,afrra tendonului :,: hiceps- dispersie,.: , ,: q ,,mupchiutrui , , ,:,, Fentrli cfal pele rner,nbmlrniinferiof se'reeomar,ldf' , ,,1 :,, : *V57 ;.{fig. 39), situat FltHafuI,,Cdrarea,'',mantrilar',' . la mijlocul fetpi posterioarea garnbei,in vdrful V-ului ,'' , formatde muqchiipd*rrr1od,ai,gamtei;;-:dispersi€.,,t,'; 67
. Ake'izdipa4ii;Siportivi toni. 'li:arriptide'circ :' t.' '
de un metru"
'
fi gre, :.
'
,i
', . ,
regiuniireJpective cu ,,,A!!eremadr*:ticqionarea gligu$ sauaplicareaunui obiectmetalicreceiau o praffa.
Penmrc6rceiimembrelorinferioare:intinderea qiciorului qi executareaunor miqc6ri brugteode flexie a labeipicioruluispregambd,de mai multe o{, apoi masareauqoarda tendonuluilui Achile, afterndndu-se cu ciupituribldndedemai muiteori. Dupd disparitiacdrceilor,se recornanddb6i Caldela picioare.
,,Poarta vilcelei"
af--
,,Cdutarea munti/ot',
Criza hemoroidali
,,Rdscrucea lana" sau,, Punctul cililor,,
Fig. 38.
Hemoroizii sau varicele rectului qi anusului ar trece, poate, neobservate,dacdnu s-ar ivi compli6a{iile,dintre i:6a iai "ar" frecventi este hemoragia. Hipocrate spunea despre hemoroizi cd sunt o binefacere pentru om, deoarecepierderea de s6nge, cdnd ei se sparg,ii cur6{i organismul. Sdngele provenit prin spargereahemoroizilor nu se amestecd cu scaunul, ci, dimpotrivd, se depune la suprafala sa. Acest sdnge este de culoare roqu-deschis,spre deosebirede cel provenit dintr-o hbmoragie digestivd, carb este negricios qi amestecatcu scaunul, care capdtdaspectul de pdcurd. Apropb de sdngein scaun! in canceruf rectal idngele apare intotdEau'na inaintea emisiei scaunului.
,Fig. 39
l; fif#ttrf{i'*H: .Wi',;
'birelor'inferioare,,se"a^fglotitp*r-etii'lHa"cr.uaee
,MS,!'_
(fip,sel"ri6st-il'm*iq-i{ fr;t#
fiIHffi #lt--%Tffi ;ffi fflffi#'ni$.;i i'l"l*,?*Iit$ /inulti&ulrinzmf,'mo"eia!'Gll*1,fri:ii,ire-asra istovitoaretor, maryffip'io.'j"-ngia:
b;tkimffi; qunctuj,,respectiv cu,o mbxarf+Pro1^]1f d'int-o . aprih$d,, ftgarsfd -,..,'..r ,"-rr"tj*:"tt
muncitoriasiaticisauafricani,carelucreazd cu ziua,
: ;:,
;t s *
T
il r
pentruo remuFig. 40.
68 69
O altd comolicaliea hemoroizilorce aducepe bolnav la cabinetulmedicuruibsteqi ir;muo?.uitu rt"moroidard, ea fiind cauzatd, de infeclii locale.-inacestcu, h"mororii i"fi.i""ji ,r"i
impinqiin afari,formdnd'o.o-iou#i"i1"_;;;;6^^;ildil;
bolnavul ili;i 9ureroas',-imobiliz6nd. Aceastaeste criza hehoroidald,complicalrepentru care medicin" ri"o.-i ,i.-": '--" maldap^omgzi qi c-alma.hte, suporitoaie,-Lli a. s"^i re langaacestemrlloace.terapeutice "i..'si cdteva ""-- pute(i'folosi din remedillemedicifiiit.uaiiionui", " , r: , .. omaSaj liniar,.incep6n{ din seoO-itqqa..ante_ ,,
taipii,apei p,emarsrnetiuintiafr;lptfiiu , rioqra.3 . ' pAnr dgasypry ia*tng;'lo).Lrn'ir[r.l-l[ ', , : .masa1 flltgld, se exeCt{Ede pe : du r d n d3minute;.
3 ori .'
-zi, ":'
fiecart seAinie
bolg4yului cu
pstmbi;
ea i lgy,ryqtEtpllor .;Sgturi.,tepetaie,.ilr'picioarele gftie, fe ;i^ai:
reler{r9 de lrdu. dlt, . :: . ,. . l ACester.nanevrer gsufeaef clrcolata de inmm-
i?;fi if.,Alie'reniAiii .111#ffi ii'i"a"a*i'ire'tri;'i?$q{i,i!
eo+nregb,tocglo cu innrzie, Ae cdtdyta quse[et; saucu ll*piii rdbifrungacu "pa gataplggme qheatdt cu:caitofi,cruzi, raSi,dufriniii
.d$.$odi.,$ii1€i.$pAtdtb.,
Diareea Cum se manifesti
toatl lumea
stie: scaune nu_ .diareea, mgroase: moi saulichide, uneoriinso{itededui-eri vdrsdruri,febrd,staregenerali..u. cuur"i. ai"ilii"J,i"i'iii"i: "uJ"riiir"i!. tiple, pe primul plan frind gr"q"iit. uti-.ntui", ir-fr;tiii.;_ crobiene,
intoxicaiiile etc. Cele mai mulie din cazuri se rezolvd numai cu un resim .. alimentar
adecvat;medicamehr"te. p.lntr" suntindicate,la nevoie,numaiae i--eOi"."ii" iitlil;il"#: De necrezut,dai statisticite"it ifrineze consemne azd bune rezultatesi in diareecu ajutorui a. oii #ir; in dizenterie. Acestrqngi'1 pare".rf"r.t"tii, ataide surprinzator;;'d#; -u-it" seamade relatarirelui'S. de'Morunt.v"rtitii--"d'rc Eil,pi;il; frqnceza rdmasuimit.de,,rninunit.;utupun..", rn ffatamentul holerei,in timpuluneiepidemiiOinCfri"!.' 7o
"Fiul
prinluluf
Fig. 4I
incercali, deci, pe l6ngd tratamentulprescrisde medic, S I presopunctura. :' : ,,: : , : ,r pgrrttuoriceeventualitateestebine sb relinegr ,':': un::pqset,special,,situatFe meri{!4ul, sFXinE. : ', : pancreas; :al,Cfiruivid:,0nergetic' vino', *51g,,,n14rgle ''':,,,,, ii61tl{e,prpdueereadiaieii.,Ace-btpunct,'denumit''. .;.t ;.:t...,;.; ;.t.:;': p.j!)il :i::,;r, 'a picior,ului;'' . 'dC,pe ,rnar$inea',intern6 ,',,', sdobitura, ''::: , ::6pnoximativ,tbjurne$tea'ga-,ian1ferq; :::: i: , ' :, ':' ::: : A'Itc,'inditqfji: grettlri, balq46ti; tani.ftere",'' ' : ' , iesiffl alimerltar- ,i* primCle24' ' ,, ,,,: : ,: : A)Ite:iernedi#. +tZ'.' :::,:,::,d6 ofe:zsama dedrcz(o,lingurn .h:,X/2,lrtrq,;ap* :,.,,,, ,::gds,rflre),,infrlzie ment*'.(o',lingnrt6,,la,o ,canX', , .de, gs::sonsq44 mai.,sus,:ge, ,:,,'i,:,:,, dg,,?p6),.,.Dih';;lichidbl6,dC . ..'., .: :i Cend,scaunele'.se, gii sbrea,geherald se :l ,,reduc, , :,, 4tnglior,etz,L, va,;:con* : co.ntinuare,,$G : in,.:' ' Fr''ogfesi+r ,,,,,,'suda,ordi de,vaci; br6nzi; iase;.'.apoi si mere ftert ',,,',,,, ,, ,,, : :Dffihe,prLjit6; carneslab[;:,pit0uride legurneetci , ::: : ':
T .
Se mai recomandd;infuzie de urzici, decoct de coajdde ceapi (indulcite).
preseJocalecu apdcalddsaubuiotd caldd. atgrytie! Durerile abdominalepot surveni in: lpendlcrta acutl (dureri vii, localizatein parteade Jos a abdomenului.in dreapta,inso-1itedi greluri.
varsdtundiareesi febri):,'t..; t;;6;;r ?auileri
In capulpreptuluisurvenitela un vechibolnav"ii de urc9rf: ocluae intestinaldsau . de ",incurcdturd mar,e-' (durenrnsuportabile, insolitede vdrslturisi opnrea scaunutui):pancreatitdacutd (dureri in pangasuperroard a abdomenului surveniteduodcr co-proasd); Sarcinaextrauterind{dureri in TT: panea mrenoard,paloare $i .,.rttq acutA (dureri in Dartea infeiioa* ^mole$eald); ql' unnarl frecvenre);dizenterib(durerq r"Uia-ii Jcaune aiarelcecu sange). Deci, pentrudurerileacuiede abdomense im_ ptrnede urgen{dexamenul medicului.
Durerea o.prezenldzilnicdin cabineturoricdruimedic este si dure-
''Ji,Llllfi ilTi',li';,i,ll#r"o'if ll,;i,?:*,ml ffi'ti'",.?."ft
Din celemai vechitimpuii omul a fost preocupat de alinarea durerilor, pe careHipocrateil socotei ?.ct ,,operddivind,..Dar nici unul dintre numeroaierererhediifolosilepanu u.r"r, a" iu celemai rudimentaret p6ndIa celemai sofistic"t", . i"l* ,i rezolvedifinitiv durerea.Sesi spune,de altfel, ", a terapiei durerii esteinsdsi terapiadurerii,.."a,,_u.* Jrlr..J Si iotusi. ;; ;r: mare a progreselorrealizatein domeniulneurofiziofogiei ;i af rGrecii antici ..anesteziau" b,olnavii,-in veclerea urior intervenlii dureroase. aplicandu-lepe frunte un pesretorpili. care're p-";;; soc erecrric.Vestirur chirurs amputa membreie ranigror;il;p;";;;ji. uaati". dupd ce ii imbati *r|ff
72
neurochimiei durerii, sinteza unui antidot extrem de eficace impotriva durerii se pare cd a fost realizatd in laborator. Acest success-a datorit in bun5.parte descoperirii substan{elorcare provoacddurerea.Ele iau nagterela nivelul celulelor distrusecu ocaziaunei lovituri, inflamajii, contraclii violente, lipsei sau, dimpotriv5, abundenlei de sAnge etc. Aceste substanJeale durerii nu sunt altele decet clorura de potasiu, serotonina, bistarnina,bradikinina etc. Ele excitl foarle puternic fibrele senzitivecare transmit senzaliilede la periferie - ce iau nastere cu aceastdocazie- la creier, unde sunt perceplltesub formd de durere.Pdnd la o anumitd limitd organismulse apdrl irnpotriva acesteisenza{iipenibile, durerea,cu ajutorul a doud substan{e numite enkeJ'alinetsi endorJine2, fabricate in creier. Dar, din fericire pentru om, competi{iadintre substanleledurerii si cele impotriva durerii va fi cdqtigatd, pdnd in cele din urmi, de ultimele. Am spus din fericire pentru om, deoarecedurerea constituie un mijloc de apdrareal organismului, o ,,santinel6 avansat6",cum o mai denumeafilozoful francez H. Bergson. Oamenii de stiintd au mai descoperitcd organismul fabricd substan{eantidurere si cu ocazia unor stimuli psihici. Aqa se explicd disparilia durerilor de dinli de indati ce ne afl6m in sala de aqteptaresau pe scaunul medicului stomatolog; frica de extrac{iene-a luat ca prin minune durerile. Tot asa si disparilia durerii pe care un copil o acuzd la nivelul degetului, in urma unei lovituri, de indatd ce mama a suflat3 peste locul cu pricina qi apoi l-a sdrutat.Gestul ei de dragostea contribuit la creqterea secreliei de endorfine. Nu de puline ori auzim spunAndu-se despreunii medici c6-1i,,iau durereacu mdna", cAnd consulti. BlAndeleacu care acegtiase apropiede bolnavi si incredereace le-o conferd sunt factori psihici puternici, ce contribuie la fabricareade substan{eantidurere. I Au fost descoperitein Anglia, de citre H. Hughes si H. Kosterlitz (1974). ' Au fost descoperite in Canada. de citre o echipd de medici, in frunte cu Pomermz(1976). Endorfinele sunt de 200 de ori mai puternice decit morfina si rnult mai pu{in toxice. ' in Evul Mediu o rani se ingrijea cu cataplasmede slanini proaspatr Ei untdclemn de misline. Mai inainte, insd, vraciul rosteadeasuprarinii citeva cuvinte dupi care sufla putemic. Se spune ci eroina Jeanne d'Arc, rinitd fiind cu ocazia asediului oraqului Oil6ans, pentru a-qi arita curajul gi ,,birbd1ia", a refuzat ultima proceduri.
73
li
Creqterea. substanlelor. antidureresd fie oare qi secretul suge.stiei si al autosug'estiei, metoaeioai-te mult folositepentru .oiiuailidu;;*iii, tor mai multetarir n.-u fu-irut si alte date.Fibrelece .-^-I:ylgfiriologia.durerii transmrt senzatiire de,rapcriferiesprecentriin.*oEi ,rp"iilri. unde sunt decbdificate,sunt de d'oudieluri: subfiri ;i foarte numeroase la numar,cu o vitezdmicdde ad'.;:; m pe secundd). si uroase. "","d";;; pu(ineta nrmar. oarcu o marevfteza de conducere (3b-i00^r p; i;;unaii."ii,n intermediur fibreror groasecreierulesteintrrmat mult m;i iepeAed; i;;-;;";;;';" inlemplqla periferie.in fetuf ace.ra i; cazul durerii,va lua mdsuride anulare.la diferite nueruii, , i*r.*it"iiir"ir-.rlii", dureroase de cdtrefibretesrUgii.oi]r?#r,." penrru om, ca si in cazutceluletor ce pg:lr 3uustanleG--;;ti!;;;;;,"'ij',{il"if -he;;;i;; . groaseseep transmiterea senlati 'inuizeazdilor periferice -iigr;rparo deficitara. felut durerea,va lua T:lt, ;;;, mdsuride apdrare ' ?mpotriva agresorului. Neurochirnia dureriiq.,1uiO".rop"iit -f"ffi;;; .a aspirinaactioneazd impotrivadurerii,impiedicand substan{er . or durerii niveIuI celulelor distruse,iu, pi.umtJoniri ^ ra ;G-;;;i;*rr, prii ti blocareaconduceriisenzaqiei d;;;;;;;;';;;e creler. Neurofizioroqiiau adus d;-";";;;riqi^'u.upuncturii, bazeqtiinliirce'm;d.rn", _".unismul sru !e |:Xl:l-*-i, antrdu'ere.pomeranz, descopeiitorul endorfi acestesubstantese produc'in cantitate nelo;,;;;ilJ "; crescutdsi cu ocazia stimuliriiprin acupunctur[ a unorpun.t. speciale.de pe piele. Acclar,i fenornen aielocsi cu ocazia'"t.liioprn.,ur,,. Alli cercetdtori au_derLonstrut.a pii" rtfi,t;i;;;;""tinud, in ., .; trmpuJ anesteziei2 prin acupunctuii .uu, anumrrorpuncte,se a311o^neaza "t".t.oil;#; asuprafibrelor groaie,.ur", ,;u cum spuneam, au o marevitezdde conducere a senza(iilor. In felul acestasenzatiire acelor.u, o. tu periferievor fi "ui"ntutL] mai.repedela creiei ;;;;;';;;;"!ia durerii. in con_ ll1::Ti.: secrntd, senzajiadureroasd nu va mai ajunge'lu ""niili'rrp"ii.i -
' intr-un spitar din S U A.' pentru.combaterea durerilor cronice se folosesc cu ergoterapia,
ffif;;'ff;:lj,::."*pia,
relaxarea .r.. il!.i,.",rl.nteleimpotrivaclurerii
nervoqipentru a fi perceput[. Pentru a obJineun astfel de efect, stimularea punctelor trebuie ficuti in mod continuu, in tot timpul anesteziei. Ce ne spune medicina tradifionalddespredurere?Conform fiziopatologiei energetice,durerea se datoreste acumulSrii gi stagndrii, in anumite meridiane, a energiilor circulante. Un astfel de dezechilibruenergeticse datorestemai multor cauze, grupatein doud categorii: extente gi interne. In grupa cauzelor externe,pe primul plan se situeazdfrigul sau cdlduraprea mare, psilriccsi alimentare. iar in a celorinterne,dereglSrile Durerile de cauzdextern6sunt intotdeaunaacutc, ele beneficiind de un masaj superficial. Cele de cauz[ ttrternd au un caractercronic qi beneficiazdde un masajprofund. Pentru rnedicul tradilionalist, durereapoate fi de tip energetic INN sauIANG. O durere de tip energeticIANG are urmdtoarelecaractere: apare sub formd de in{epdturi, torsiuni, cttrent electric, imbrdc6ndintotdeaunauIl caracteracut. Ea este mai frecventdin timpul zilei, se agraveazlla miqcdri,presiune,cildurd localaqi la frig. seameliorcazA Durerile de tip 1ANG se trateazdprin manevrede dispersie. O durere de tip INN este ugoarS,suporlabilS,aproapepefmanentS.Ea se manifestamai alesnoaptea,se agraveazdla frig cdldurd.miscareqi presittneloca16. ;i se arnelioreazdla ' Dnrerile de tip iNN se trateazdprin rnanevrerletoniliere. Acupuncturaeste un mrjloc extretn de eflcace impotri.va durerii. fapt pentru care i se mai spttttc;i ,.terapiadurerii". In vir puteti trata lipsa unui medic acupunctorsi duntncavoastrd Pentrucei interesa{i,it'l durerile.ficind apel la plesopuncturdr. pagini sunt expuscccle mai des intAhiitedureri"ce urmdtoarele pot beneficiade un astfel de tratameltt.Pentru reuqitasa veti folosi rnanevreicindicate,lindnd sealrade caracterulenergetic al durerii,descrisinai sus. lnainte de a vh prezentadurerilecele nrai frecvetttintAirlite. rcamintimcd tipr"rlenergetical acestorapoatc li stabilit sr cie dv.; in furicliede caracterullor se va folosi o rnanevrbsattaita.
' Prima anestezie(mai r
. durerea) .u.iuro,,r ,,.,;;;:iJ;:',.?:l?i1it,r;:.,[.:,1,.,T,,1"1X,J, ",1!!lll,tj,"".Jj iarla noiin tari;"
lt:tsi:lJl fJ.l'.
isli.-i" iir"r'.r,,.tieN. N. Gheorghiu'sr
i s e pac ti c i pe s c ari mare i n C hi na. Mene' l tei cres pec l i re l ' A utotratamentudnreri sc i nvrqr i nci de pe hi n c i l e qc ol i i .Tol i c opi i s ttnti nv l l ati s i s e prez i ntei a rnedrc ,c l ac a .l urereanu se emel i ore az ic tt ai utotttlmi c rotnas ai ul ui .
74 75
l; l1
Cregtereasubstanlelor. antidureresd fie oare si secretul suge.stiei si al autosug'estiei, fou, mult folositepentru .oi.ruutlr&ari*i i" tot mai-"toa" murtetari, ;e n._uf"-irut si alte date.Fibrelece .-^_I:y.rofiriologia.durerii transmrt senzatiile de,laperiferiesprecentriin.*oli *rp"rilri, unde sunt decbdificate,sunt de d'o,d ieluri: subfiri ;i foarte numeroase la numIr, cu o vitczdrnicdde ad'.;:; m pe secundd). si uroase. pu(ineta nrrar."""d";; oarcu o mareviteza de conducere t3b-j00^, p; b;;unaii."itin intermediut fibretor groasecreierulesteinf^ormat mult mai iepeaeO" toi-.""u"..'J" inlamntqta periferie. f"trt il .;;;.,.'i; cazul durerii,va lua mdsuride anulare.ra diferite nrveturi,a iransmiteiiir"ir-.rlii", dureroase de cdtrefibret. .uUgri.rii]r?#r,." penrru om, ca si in cazutceluletor 'fil"il, ce pg:i:r 3rustanleG--;;til;;;;;,"'it' -he;;;i;; . groase seep transmiterea senLaliil or p 'inaizeazddeficitara. felul u."riu o*,i, -ii"rd"pa.aeriferice durerea,va lua mdsuride apdrare ' impotrivaagresorului. Neurochirnia dureriiu -f"ffi;;; .a aspirinaaclioneazd impotrivadurerii, impiedicdnd -uio".top"iit substan{e . ror dureriira niveIuI celutelor distruse,iu, pi.umtJoniri ;6;;i;.rr,.prii ti blocareaconducerii senza qiei d;;;;;;;;;;e crerer. Neurofiziorosiiau adus dia";";i;iiqi"u.upuncturii, bazeEtiinliirce'moA.rn",_".unismul sIu !e *Xl:l**-i, antrdu'ere.pomeranz, desiopeiitorulendorfi acestesubstantese produc'in cantitaie nelor,;;';il#; crescutdsi cu ocazia stimuliriiprin'acupuncturd a unorpun.t. speciale.de Acela:,ifenomenaie loc c, ocariJ'"t.iiiopun.,ur,,. pe piele. ;i Alli cercetdtori au_derhonstrut.a pii" .tfi,,;i;;;;""tinud, in -, trmpuJ anesteziei2 '; prin acupunctuil .uu, anumltorpuncte,se actioneazd "f""tio;;;ffi; asuprafibreror groase,care. cum spuneam, au o marcvitezdde conducer"?;;;;rfii;."i; asa felul acestasenzatiire aceror.u, .*"t tutL]o. tu periferievor fi mai.repedela creiei ;;;;i';.;;"!ia durerii. ll1l:Ti.: in con_ sectnta,senza{ia dureroasd nu va mai ajunge'tu ".ntrli'rrp"i#i -
' intr-un spitar din suA.'
Ilf;;'fffi::,jou,.*nin, .
pentru.combatereadurerilor
cronice se folosesc cu ersoterapia, relaxarea .i.. il!.i,."..ntele impotrivadurerii
nervogipentru a fi perceput[. Pentru a objine un astfel de efect, stimularea punctelor trebuie {Ecuti in mod continuu, in tot timpul anesteziei. Ce ne spune medicina tradi{ional5despredurere?Conform fiziopatologiei energetice,durerea se datoresteacumuldrii gi stagndrii, in anumite meridiane, a energiilor circulante. Un astfel de dezechilibruenergeticse datorestemai multor cauze. grupatein doud categorii: externe gi interne. ln grupa cauzelor externe,pe primul plan se situeazdfrigul sau cdlduraprea mare, iar in a celor interne,deregldrilepsihicesi alimentare. Durerile de cauzdextern6sunt intotdeaunaacute,ele beneficiind de un masaj superficial. Cele de cauzd internd au un caractercronic qi beneficiazi de un masajprofund. Pentrurnedicultradi(ionalist,durereapoate fi de tip energeticINN sauIANG. O durere de tip energeticIANG are utmdtoarelecaractere: apare sub formd de in{epdturi, torsiuni, cltrent electric, imbrdcAndintotdeaunaun caracteracut. Ea este mai frecventdin timpul zilei, se agraveazdla miqcdri,presiune,cilduri locald gi la frig seameliorcazA Durerile de tip IANG se trateazdprin manevrede dispersie. 0 durerede tip INN esteugoard,sttpofiabili,aproapepermanentd.Ea se manifestamai alesnoaptea,se agraveazlia frig gi se amelioreazdlacdldur6,miscareqi presitinelocal5. ' Durerile de tip INN sc trateazdprin manevt'ede tonifiere. Acupuncturaeste un mijloc extrem de eficacc impotri.va durerii, fapt pentru care i se mai spLtttc;i ,.terapiadurerii". In vir puteti trata lipsa unui medic acupunctorsi dumneavoastrd in Pentrucei'interesa(i, durerile.{icind apel la presoptttrcturdl. urm[toarelepagini sunt expusccele mai des intAlnitedurcri, ce not beneficiade un astfel de tratament.Pentru reu;ita sa I'eti iolosi rnanevreicindicate.linAnd sealnade caractcrulenergetic al durerii,descrisrnai sus. Inaintede a r,5 prezentadurerilecele rnai frecventintAhliie. rcamintimcI tipui encrgetical acestorapoatc li stabilit si cie dv.; in funcliede caracterullor se va folosi o tnanevt'5saltaita.
' Prima anestezie(mai r
flxiinj?ii;!':r"il:tuiljr"ylHrffi j1l$iiti:ft $.gfi
' A ul ol rattnrentutdureri i s e pac ti c i pc s c ari mare i n C hi na. Manertei eres pec l i re sc i nvatl i nci de pe bdn c i l egc ol i i .Toqic opi i s unt i nv aqal si i s e prez i ntei a rnedi c .dac a (l urereanu se xmel l oretl Sc l l etul orU lml c rol nl l s al ul tl l .
74 75
Durerea anali
Durerea de caP (cefaleea)
Anusul.poqiuneaprin carc intestinulgros se deschidein -" aram. este dureros in trrmatoarele imprejurari:fisuri anale .
Poatesd spundcineva cd nu stie din Ploprie.experien!5cum se manifesthb durere de cap? Cine n-a fost niciodata obosit? Cine n-a suferit de guturai, de gripd sau de indigestie? Din cortegiul de simptom?ale acestorboli atdt de rbspAndite,.cefaleea'estenelipsita. Durereade cap, pentru care ,,tot timptrl se esteprczcnta. bolcstc".asacrim lte spuneo zicald romAncascd. anernii. intoxicalii. fcbrile. bolile i''loare mai de ascnrenba, cervicalS, artrozl afterial5, hipefiensiune vedere, de tulburdri I tumori cerebraleetc. De multe ori, anumitecaractereale durerii pot fi criterii lxportante de diagnostic.Aga, de exemplu, o durere de cap difuzi in timpul zilei 6stespecificdneurastediei,pe cdnd cea noctuma,unei tuniori cerebrale.'o durere de cap inso{it6 de febra, v5rsituri, cefeiestetipicapentmmeningo-encefaIite. intepenirea ' 'Cei mai mulli considei[ durereao suferinlb banald,.uEorde tratat,mai ales ch pot cumpdrade la farmacie,fErarestriclie,tot felul de antinevralgice.Esie aceastdatitudine cea mai corectd? NU, deoarecemedicamentelerespective,amelior6nd durerile, Dot masca boala de fond care, temporizatS, se va agrava' besigur cI durerilede cap se vor trata numai de cdtre medic. eliminarea cauzeifiind obiectivul cel mai important.
aecetcnraimutte ori'iniotite aepieroeriJc l::lfiyi cantttati :i191i9e. mari..dispus la suprafatascaunului;.eczemi :,u_ng=",tn
mancar'ime uenadureroasa. viermiintestinari 1i zcnruirerocara,). (mai rnulto jena dccat_dureie), prolapsrcctal(iegirea,r',"ou."i Inresrnururgros rn afar5). Hcmoroiziidevin durerosi numai atuncicdndse.complica (flebitahemoroiclali). Cdnddurerileanalesuntinsotitede hernoragie sangeleaoarc $i -"-,. inainteascaunului,ne vom gdndi ia rrn.u.r".ri"Zfu:;;;i. cei ma.imulli dintre icesti bornavisunt ve5nicconstioati. , oeoarece. dln cagzadurerilor,evitasd mearghla toaletd. Nl incape nici o indoiald_cdpentru o.i"." O"r.i" anal6, mai ^,^ persrstentaq.l insotitd ales de alte fenomene, trebuie s'd vd prezenrarl la medlc. ceea ce nu vd imipedici sd folositi si presopunctura. Punctul ccl mai uqor de recuperateste denumit ,,tngepenireaprelungita,._ VGr _ (fis. 42). situat Ia extremitatea inferioard a santului io?*rfr*i.i .__ act sub ultrmul segment al coloanei vertebrale, numit coccis. AIte. ildicalii: dureri de coccis, hemoroizi * ,. atsperste; mpoten{6 sexuald_ toniliere.
-undul vdi/'
) prelungitd" F ig.42.
76
77
,,&/ina sprfncene/or. ,, fa /afu/ /n1b/eptu/ui.
-f29her/a/b//"
Gf h1g. 14
Printre marile succeseale terapiei cu ace se inscrie gi dure_ rea de cap. De multe orisi presopunctr.a,cor"ciprr.ii;rta, ,,a poate fi de mare folos. Spie convingere,in".r.aii-fu ;;;, urmdtoarelepuncte: t ..Fundulvaii.,- IG+- (fig. 43), situat la uni_ reacelor doud oasedin prelungireadegetelormare a---si aritdtor de la mind: ' t .,('oli.nasprc)ncenelo/.,- V: _ (fig. 44), situat pc vertlcatace trece prin extremitateainternd a sprancenelor, locul sau de unire cu pielea .la. paroasaa capulul. Alte indicalii: sinuzita frontald _ c{isttersie: prcrdereamrrosului(anosmie)_ tonifiere. t,,Palatul inteleptului,' * VCr. _ (fie. . 44t. srtuat pe verticaladusd prin mijloCul nasu"lui,li unlreasacu preleapdroasda capului. AIte indicatii: insormie _ clispersie:trac. obo_ seal5- toniftere. t,,Punct extrameridian,,(f1g.44). siruat intre sprancene. 78
AIte rewedii: comprese locale cu apA rece sau cu infuzie rece de mentd (8 linguri la un litru de apd).
Durerea de ceafi Una din cauzelecele mai frecventeale durerilor de ceafr o constituie atitudinea vicioas5 si de lungd durati a capului Ei g6tului, adoptatd ?n diferite ocazii condusul auto -robilului pe distanlemari. vizionarea-unui spectacolin condilii incomode. pictareaunui plafon etc. In acestesituaqiidurerease datoreqte contracturiiindelungatea muschilorcefei. nupa vdrsta ae ZO Oe ani', durerile de ceafE se datoresc,.in cea mai mare parte, unei artrozecervicale.In acestcaz durerile sunt mai accentuatediminea{a la sculare si seara,dupd o zi obositoare.Unii bolnavi se mai plAng de'ameleli, ceialee qi chiar vdrsdturi.
Fig. 45.
79
Durerile de ceaft T4 pot fi intdlnite in tuberculo zavet:rebre_ lor-cervicale., spondilita'alc1r]opo;;il:' discopatie cervical'. carlcer vedebral sau la v,rful plamanrrrillrlllil ;i;;[; coastdcervicalasupranurncrara etc. Iata. deci. ca diagnosticulunei dureri cervicalenu este un
;trl l
t:.ry"i us,or. C"atprive;teiirtr-""ilf, el va fi numaide
*: competenta mediculur. O metoddde presopuncturA:
o,,l,lii,,::;::t"!:t1",ff!t,iHl:.,T1o:'TJf
ii.''1i,3,:,lr::'',;Tii,l.I.f !:'j",lJ,t-,?"l:llnn#
donrastoidian (muqchiui-; ;;;i,;; seazd in diagonarifalaraterard a e6fului). A lta indicatii: surdJtate _' bnilier,e''zgomote in
'
"t""ii"-"iii{,iii". Durerea de cot
expus la tot felul de traumatisme.din cauza lip_ _^, 9_*l:fiind set unur mansonmuscularprotector,poate deveni fou,t.-u.L
dureros. o alti cauzd, a durerilord" ;;;l;
;.;#;".*;di:
constituieinflamatiaproeminenteie*ieme a osului Aceastdboard,.utior.Ltd .;b ;;'-"1"'ie'epiconditita,humerus. se ifiernegtela persoanele caresolicitdfoartemuli cotul,ca de-";;_ plu jucrtorii de tenis-in asemene i i^irt durerilesunt foarte mari,chiarIa celemaimici miscdri. Durerilede cot T3i pgt fi hatorateunorproceseinfec(ioase sau tumori locale.Cdt privesteartroza,q, .u prouocatoare de dureri,se localizeazimai rar fu u."ri niij.i fi cauzl dureritorde cot ete pot u^^l"gTl.ul:^ar oererrcra,pentru lcuni duratd,de masareaur_ mitorului punc.t,aflat chiar in pi.a:,muil;;;h,il; qgtulu.i, denumit*tazutce ta lofiruii;;_ VC:'i}i;' 4o). srtuarpe pliul corului,pe margineai;t_*;:; --'' tendonului muqchiului bicefs;. BO
Fig.46.
In canil c6nddurerile de cot sunt suportabile, pe tot tiqqpulc6t se maseaz6,bolnavulva executa pigceri in axul longitudinalal antebrafului,Dupd incetareadurerilor, pentru recuperarea miqCdrilor, bolnawl va faceeierci{ii zilnice de rdsuCire a cheii in broasca uneiupiiau fntr-unlacdt. Alte indicalii: dureride antebra!tremuidturide : mdini* dispeysie.: B1
'i+
Durerea de dinti O durerecare nu scutestepe nimeni, spun specialistii.este durereade dinti. Ea este produsd.in majoritateacazurilor,de caria dentard,r-inadin bolile secolului nostru. Cum se frodu"" caria dentara?Smalquldintelui, tesutul cel mai dur din organism, este atacat de anumite substan{ece provin din descompunerearesturilor alimentarerimase irrintr6 din(i; mai intai se produc fisuri mici, care se mdrescdatorit5 enzimelor si microbilor ce trdiesc in gurd. Caria o datb formati se poateiinfecta, procesul putdnd ajunge pAnd la pulpa dintelui sau chiar la rdddcinS.Astfel se produc complica{iilecariei, foarte dureroase, cunoscutesub numele depulpita si periodontita. Conform medicinii traditionale. caria este consecinta dezechilibrului energetic in nieridianul stomacului, dulciuriie constituind un factor favorizant.
Fis.47.
82
.,Fundu/ vdif'
Fig. 48.
Si durerile de dinti beneficiazdde serviciile acupuncturii, pentru extracliile pro.'.d"q folosit gi ld, realizarea -analgeziei bentare.in{epdturaacelorpoatefiinlocuiti cu masareaenergicd a unor punctespeciale.Daci veli obline ameliorareadurerilor cu un aitfel de procedeu,nu neglijali iotuEiconsultulmedicului stomatolog,deoarece,dupi un scuit interval de timp,-ele.p91 despredrye1l9de dinli? reveni.$ti1i ce spuneW. Shakespeare care sI fi indurat cu un filozof nici existat nu a abum ,,Pdnd ribdaredurereade din1i". Pentruasemeneaditualii, toati lumea trebuie sd cunoascd puncteleeficace.Iat6-le: o ,,Maxilar" - 53 - (fig. 47), sizuatin unghiul maxilarului inferior, sub linia ce trece prin comisurabuzelor. Alte indicalli: trismus,nevralgiede trigemendispersie. -"-Gtt""a, durereade dinli se datoreqtesi unui excesenergeticin meridianulintestinuluigros,se maipoateslimulaqi punctul,,Fundulvaii" - IGa(fis. 48). situatla unireacelordoui oasedin premare;i ardthtorde Iamdnd. iuilgireadegetelor Ahe indicalii.' constipatre- tonifiere; spate inlepenit- dispersie. 83
AIle remedii: aplicareaoe .dintele dureros a unur*Bmpon .cu vate inmuiit {n srrc de usturoi,
Du-rereade mflini
ceapasau mentd-
. Mdinile,acestedelicateinstrumenteale omului, suntexpuse la tot felul de imbolndviri, in care durereaeste-decele'mai
plan.A;a,deexemplu, in6.giie,-;;;;: f1j,^.,:.:ff flfrl reumatoidh, usmele,polrartnta artroza
Durereade genunchi
eti.
Una din articulaJiilecele mai expusela traumatisme. in specialla sportivi,estecea.ug"nun.liiuiui. $i oricdtde nein_
:' :;::-' ,',a,,Qu ,ogce,:alt*dur,erEgi ,cea-:de.,nn$ini:,,,pgater i'beqffiia'
'
au.E*uii"p,"'"'nte, eaninaaes:iffii ;:"1ffiHli',T;1, "' uenunchiul.
Ei#',' "''fr-?#tfrf$rff#rffi li#@ue$obi*rffi ;', :
ca articulafie,poate fi gi prgcel artrozic,unei1l:e tubercutore,,lnli'tiiron, unuisediul unui reumatism innamator,
::["i:n:ftH.
' #ffi
:',.',1'
b,t#Esura,,6*'B#fiffiulr{rfij.,,
intrj.o,, t";'1aa_ul,,tni,a;t '' [at :ptrhctul i.,: ;1ii;',,Jin[j ,, .denurnii
,"; ': ,:p,gffi,durpri.le,,de :::: :, de'ggese,Vot:nla$ij,1 ",,,,,,,,.,,,.'.i
'"*'fi
boli din'ai-l!."i'i"uri, .l;'i ;"d;;;; "
:.' iloi'inter&lanCieni
='*
otl*ul
fuun ', .' s m*scsUlm r,":.p :'::.':;,'
,,,,,,: ; ;:}4fti,,|iidibili '' " :':' frete;'."..,"1...,'.,4't,
&
* ;:
$
"'H#ll'ffi nEff**ffi'' ; offift-lffi !
functe bxhameridiao*
i
I t
I
/azu/ insorifB
Fig. 50.
B4 B5
Durerea musculari ,
in acest capitol este,vorba de durerile muscularece survin
dupdeforturiheobisnulr^.:=Ji ;;
!I;;t, .mersutpe jos, pe distanlema1i,sau ci ocazia.practicdrii'unur sport fa neregulate, de cStresedentari.i.tr"i o" aur"ri sunt intervale cunoscute si sub numeledefebra ptele aato;d-ilffiil; .muscurard. fi chimici..,.^tta OinirA.i"r-gir."?.;,;il: ilq.:!i * prodrpi seqtre'este combustibilul necesar oricdreiactivite?iili;;:' -*'-' Tratamentulcer mai eficace ;i Eil-;;.ibru.t""rrr, in primll .rdnd,evitareaefortuiiioi ioic-""tirari, fbrd o pregdtire
O dataprodusd, f.U*-rrr.ufuia U"n.n&r";;; TllJlbil..: repaus .uu-SyjoT.Tajul $rmasaiul mu;chifoia"i"ro.;;-";, ;; cele mai multebri, suntsi contractati.
Durerea de ochi Ori de c6te ori veli avea dureri de ochi, chiar suportabile, adresati-vdmedicului Specialist.Chiar Ei cele mai banalepot fi un seninal de alarmd pentru multe boli de ochi grave. in asemenea canni o cAt de micd amdnarepoate duce chiar la pierderea vederii. Este bine pentru oricine si qtie care sunt cauzeledurerilor de ochi: tulburdri de vedere, traumatisme ale ochiului sau ale regiunii invecinate,corpi strdini in ochi, infeclii locale, tumori ale ochiului sauorbitei, glaucometc. Ca orice durere si cele de ochi pot beneficia,pentru scurti vreme, de presopuniturd, frrd a ttegii3aconsultul specialistului. $i pentru aceasti eventualitate este bine sd retineti ) ) urmdtoarele doriapuncte: apropiereaunghiului intern al ochiului; Alte indicalii: sinuzit6 * dispersie, situ.atlaextremitateaintern[asprdncenei.''
F ig .5I.
.
o Deosebit de eficace este masarea puncfului
,,lzvorul din podisul _ yBro iru.;ij; !x,tern,. situatin scobitura he suu genunchi,pe :
fap externd a sambei,in imediita a loculuide intdlrureal oaseror ribiu,i'otl;"r$';:t indicyiti orice_atte boli ,^ 4l* {.urerg-pusculard.
$'.-'ff.',tr?*l'5.rlyl,,Hriomieritd,r.-;;;r,;i B6 87
Durereade picior (abn)
Durereade s6n
si corectingriji Hll::j:: i31rllt srndtos
SAnii,cele doui formatiuni glandularesi totodati podoabe l"*.,,i,_o{FT|q'*''iul?Jffi?Ti'".il?ll,J;,XX"'l.l G,.,r,iF?;.#l'";;TIl*:"9'J'H#?#l,lT.l1*;:irfi ale femeii, pot fi durerosi in imprejurdri fiziologice dureros.Dintre ?'7 ciorului citdm lipsa (.menstruatie, sarcin6,lduzie, menopauzd)sau in caz de boal[ :**:lit{ Jr.i""i"}i.."*l,JT,J;i
"scobituriitarpli^l,i diminuarea di accentuarea accentuarea -6;t#';j;t) sau,^.(piciorscot;b". sa (picioi sa scobit).*i,,.ir"r'^i^,^*,,,,.,
sau
i'l1",iifi J:iF,?lTHi urmdto-a-r'#'eY,iiili, #t I; ;#; tism acut. t, poliartritd DoIiarrriri
j X"':1- ! 9::*": reumatoidi, artro zd.tuTo*,
(r""irii'Li'iri"i"uli":H1,;
epA degetul a"-lu ga ffii-iiJ. ;;;;r;;; 9.:..": ll 3$.,"#,li *g;y*;:: { 'nir" cutocuri inalte saucutalpd.
:{
fi"a4a_intea strdmtS, str6mtd.
e;;#,;;;Xffi;TlJliS*i?: din,.pricina dinlricina bdtdturilor bdtdturilorgf gi'de ;.?;;ilir"or'lcaqtigate de_alungui de-a lunsui anrilor. ,,4 crrrceafnff/nre cupdminrfurilr/
(inflamalii,traumatisme, tumori). Apropode tumoriles6nului! Ce trebuiesa qtie o femeie: c[ nu orice m[rire de volum a sdnuluiinseamnitumoaresi cI nu oricetumoareesteun cancer. in eventualitatea unui .urri"., daci acestaestedepistatintr-un stadiucdt mai precoce,vindecareaesteasiguratiin propo(ie de 85-90%. Pentruo depistarecAt mai timpurie a canceruliride sdn, medicii au la indemdndmijloace sigure de diagnostic: mamografia (radiografia sdnului),termografia (studiulclldurii degajatede tumoare),ecografia (evidentiereatumorii cu ajutorul ultrasunetelor). Ce trebuie,deci,safaca ofemeiepentru depistareacdt mai precoce a cancerului de sdn: sd-gi examinezesdnii in fa{a oglinzii cdt mai desposibil, iar lunai s[ qi-i palpeze,in primeie zile dupdmenstrua{ie, stdndin picioaregi culcatbla orizontali. Dacdva descoperiuna din urmItoarele6nomaliisd se prezinte de indatdmedicului:o mirire de volum, increlireasauinroqirea pielii s6nului, devierea mameleonului, noduli dureroqisau
i
dep/ns*
s..,.,1"1.gt df.i g girg depicioare, ^,^]i^tu*"rlor eindepdriu," i *. Io.lpil i ;;;, depinde.
;Ln"il n:lJ"f* -d
"u
'"',t''oiiffi:#4fiffi,, ' .' .r.$FaEuI d,intre'. ..' , S,gtplor.Iv$t"V
J;'d;I;
'''
.' . : tss,iitticaiii: tulury abffi :_iinifrere, , ..1,
Fig. 54.
88
B9
-
tiil ll
miri{i de votumin axitd (subsuoafi;2. l1*1.-rS,]:-ganglioni. Lrescopenrea uneia din .acestemodificlri nu va n ii""ia-i" cum fac,din nefericire, .et" _uimulte bolnarre,il;il; _l?-yf..t: unur cancer.pdndtn:*.din urmd ,roiujrlng" f. _iJi.;;?, probabil,va fi foartetatztu. cdt privescdurer'e.desdni,indeos6bi celesurvenitein circumstan{e fiziologice,elepot Uen"n.iu !iie presopuncturd: r Toate-femeile*llbyiesd relind in acestscop un punct foarte eficient, un nume destul de _cu sygestiv, ,,Aproape.de pltins,,j VBo, _ (fig.54), srtuatpe.faladorsalda'.labeipicionifii. i;T"i# - ."-'^-* oasejgldin.prelungirea degetetor f V ii V. Aue rndrcatii:tremurdflrride picioare. dureride umdr(unuI ain'punciei$;;; dispersie. il;[i:
Qcag in fip7tr;
|]fdr/hr in ur6,.
Fig. 55.
Durerea de sold Spre deosebirede_alte
articulatii,cea a goldului esre mai pulinexpusd dureriror posttraumatr.". ourohia: p"}ir,,i ilt ascunse,c6t si manqonului
rnur.utui'protector. In schimb, solduldevinedureros'in.cateua Uoli'l'ini.. carecitdm: artroza soldutui,rubercutoza golduiuf ;"ti;;;;;umatoidd, sponditita canceru.t o.lrn.ni;;i tn afttozasotdutui 1i:!]lgpl.,icd. durereaaparemult mai r6rziu, ".t.. c6ndmersui, ", ol" ,."irdH;: devineqchiopatat. cat pri"SlJ ffidffi;stei boli, er semani,::11pitr imposibirituir" ir"r,.i.ii-inii4a.intei, a statului . ',plclorpestepicior" slu qe un scaunmic, a cdlErifuluietc. Durerireocazionateh. ro.uli-i.i"'i,i"i tumori canceroase
sunt noaptea fiUi.:3f:terTermanent, maiaccent'ate ti;;;;:
Inaintede a vd orezln!?la medicpentru a vd stabilicauza durerilorde gotd.nil .f. fot"n"u_"fi"1", O'i. ;:; _r:l1l^:: masaurmdtoarele doud puncte: ^ ' Nodulii cancerosi n"r:^u.oJ.u.lmulti vreme fbri durere. De cele mai mulle ori ei aproximativ uncm.abia
ll'lfi,iilri'i3::frde
a"pa'a'_i6:.",. cdnd con{in aproximarir.
'Gangrioniise mirescmurtmai tdrziu,.intr-o fazdinarntatii a borii.Estede dorir ca nici o femeiesdnu ajungdla medic ""."i "i"".i'Jaij.r,_u pu,pu,ganglionii.
90
t ,,Ldcqsin borld" * VBzs- (fig 55),situatpe ridicdturii de la fa1a a qoldului,:deasupra r" ' ";*u*U : nivel. acest -*:.Ailu -' l"AA*in, inppenirea qoldurilor''{i g"i*"hlf"i,-f u ii;utti"i fptnu.r.t"nifierea mufctti: lor - soldului)- {onifiere. ' , ,,,iartt'nrtn cerc" - VB :o - (fig, 55)' situat pe fala externda qoldului,exact pe vdrfrrl ridic[rurii de h acestnivel. Alte indicafa.'dureriin membreleinferioare.
Durerea de spate de.duMai bine de jumdtatedin populatiaadultdse pldnge. reri de spate,al cdror debut,.-demuite ori, il .descoperimincd la vdrstd qcolari, ca uffnare a atitudinii vicioase a coloanei vertebralein timpul scrisului. Cu trecereaanilor, durerile de spate au si alte cauze, pe primul plan situAndu-seprocesulde uzurS.aligtqrgl componentelor coloanei vertebrale:vertebre, articula(ii qi ligamente. In felul acestacoloana veftebrald, acest tub flexibil qi rezistent, 91
,,ffit|, ;ljr*devdratd minunea naturii,seinconvoaie qi devine
Durereade umir
l'|T,j::i3i"d,ffi#iE::1Jd,tubercu,oza Dinfe bolile umirului, fe primul loc se situeazl, in ordinea ::Ii&l"":,,y:[.f,'fi ru I vertebra r,osteoporo zau"n"d.uiiJ;;;"jli,#[ru:::.t, cance_ frecvenqei,suferintele muqchiloi gi tendoanelor,din ;t;i;"bl;; uneon .durerile
de spate unui ulcer duodenal (durerease localizeaza. .. &;;;; iuU ,orrtlrn"Or, sr aparela 3_4 ore
iTll'n i".ii ;lfr4x1?. 1ou Jni if,,xJ,l"J;91[ Si.x;r' "..d "', t {orea,a '
o:l:
perltru lmii scu rrd n,meiode !l f::.i: pe spate. ",#;i ff i Jl"#rl ", Acestei cunoscure ..""" ilrii ffiffi ;; "te,
clrruc durerea.esteaproapenelipsitd.Ea se manifesti "i indeosebicu, ocazramrscdrilor care,din aceasti cauzA.sunt limitate Umdrul mai poate deveni dureros in cazur unei poriartrite reumatoide, spondilite anchilopoetice, discopatii bervicale. arltozg, aceastadin urmd mult mai rar localizatd la acestnivel. Toate durerile de umdr ;i in special cele posttraumatice-
'-'r;,9''ii;g;flI,fiffii iffi i,it{ffi'frK;ffi,,,,, piin,.-r'.:. '''un ullrtuoi;r,oiiojruir.fri,:*tol,,ce,,,$f!; ,1..c-&rf,se:.,affi,,.464arruo,orizontaff..
t"iiffi **ruf;u --"',':' : u*fr!ff)!!ffi ,,':;':,',,,,,, -
Fig. 56.
::
gg
-
:
;;i':pffi, fo ;';;.:,:: ',mai.'rnultdetmemblele fioa ',. :,':::: I" :P€o&r+relm#ea 'se,:.vloeiffireia.i',A6''',' .:.l::'':':'i:'::':l;r',S'ya,y'l'op;diy'niiJ''ls'*.:1.6*r;5r15**.'1[''f...'.il. jl$ri,,al-p-tcuiomi4iiat,,.dttffi',boffi;tfr;,ir," ,;,:,',,
ffM Iangn
' Coloana vertebrali poate suporta o greutate de 250 de kilograme.
92
depresopunctuid. g9t b9.1enpia Ceiemai eficilnteil;cte ;:u"
dovedlt a fi urmdtoarele: : r - 'r ,, i, ;,f.*aluctrea,.c.etuluii' -*,TFrr,J gi{fig. ST);, , ,, "':sittratla ju1na1atea,,{istantei, pi {ipt1e[at :ufrat :', , : : ::'i lffafgln€A,,Supenoar6:a:nru$chiului.trapez,
Fig. 57
93
:loculdureras de: .""{f*#i.{f"d;flearqq FQ
trffif#ffittiff*$#Ftr*li'i ,,9#'i;
Medicinatradi{ionali consideriedemeleca fiind consecinla excesuluide enerlie din meridianulrinichiului. Pentru acest motiv, ffatamentulcel mai indicateste ::::: :'::: :r:stimtrla-rea:gnUirpgnct'de' ,,' r'',, pe;mEfidian,ul ,AeeS; : ,:'::::, 1rri:oinan a.'eereiBrinCipelE',aCtiune,,feiese,pi.dih " ,',,: :'':'''''::rdeaum.iiea.$a'.'foarte'sugestiv'6;..;,iT.dFneS;te.'dih ::.:...:, : :. ;_:,: :B[i
,f;ffi;tfff'#$:gffi **T€ifi
ap€)- 2-3 etni oe zi.
oureroasefu ',,YffuTflf;$igf @*
*r#fft
ootvlii* ivezi.dure*te. ceiainli;
:: i.r,,,:',Atrtel:indit@,itranspiralii calde.giabundente:::: :,' ..:','
Edemele Edemele,sau in termenii medicinii populare sunt produsede cre;terer , umflaturile. g1trrti1ii"r"'d"nrae ain tesuturi,in speciala celei din |"oi.r, rntrnse,interes'nd .iriele.rya.r?i. rntregcorpul,sauloc'alizut" i"t _" *uti'i,a ..grune-,de membreteinferioare..,Dald reguldIa s9 y{.p;:ffi tregetutpe regiunea umflatd,se va produllg^ mica O".pi.ii.i"^"care persistd tmp. Edemeleie datoresc pufln unor.tulburlfi.,n saua limfei, cauzate;|.A,. s'ngelui "r..u,u{ia oe un procesinfla_ maror, boh de dnt"l1,_,{:un.oUstacot,'-fie lnirnl,' jJ"f,iat, -ce traumatismesau masiue,
!f,i?li"",lill,ll"lvitaminice
ii T,
Pentruedemelegambelorgi ale labelorpicioarelor,in special pentrucelecaresurvindupdun statprelungitin picioare, mai ales in pozilie fixd sau dupd un mers indelungatpe jos, intr-o incdltahinti:incomodd,serecomandi ' : :r:.:.',r: :::;'; un,,rn8sajliniar'i Fe ,,fata dorsql6,,'g:[ab€i',:' : : : : pfi.n6,, i ,,i ,la'deggtul.,II:sau degetul,,'Vr'' , :.: ,irlc€ilfind'.de', ,, :',r,::rffilfiffei,ie. timp,4[:,,', rnnero1nas{U :$6,,.va.e#*uta : ::' ;':J*i ffiirmte..11ip94e.aflanev'rc 'fiind.,foarte'bldnde::':::: " :':" ,: ,: :::::: ,, ,, . ' pe,',2i,, ta.sf8rqitul',fieedfbi': ,:$e;i€co &.,1..E6dinte ,:,:,::.:.:::::{e{lillF,'se.,va.m*sa,Britr'mitgffiotariver,dgr:o,pattg::: ,,,, , , ,,i14j,:;ti[,f..,1sn6dului..,lui,i[hflp,,:la,locul i6; ,,, ,, s6u,,de
produccunoscutete
ftgnegtedin nou',
94
95
Enurezisul Enurezis,acestl este numele ;tiinlific al infirmitdtii unor copii, pulini Ia numdr,carefac .pipl;; io pur. In mod normal,autocontrolui incepedupdv'rsta de doi ani gi jumitate, fiind i, "ri"aii ili;;; mare mdsurd, de dez_ _elsistemului voltareapsihicului gi nervosce comanddsfincterul va
spune ::i:?Lry fegnr9"t ;;p;i cd suferdde enurezis numar atuncic6ndpierderea invoiuntar' de*i"Jrrutritiiul ri
$# ;1T:'f:J,:*
anlAceasa'ui.'inp ;;;;iln' "n"o;
Fig. 60,
peo distangz'tiirrri, maiaresin regiunea ffffi',?tit'medular Tratamenfulenurezisuluiesteanevoios, fiecare caz hebuind analizatin echipd:-medic^ gi qrilr"r"&' oe obicei tratamentur incepe dupa implinirea vdrstei a" i1g
Fig.6L
';!;;1"i$-.#
Printre cauzereenurezisuluise numir' vegeta{i'e adenoide, apararul"i.."*"r,' aut***tt'e bifida (deschizdrura $ii"
r.tnro,
tendonrif
::::i;:: :lr:::j:i j::i:irl :i::ti:i l:::r:::l
nfi*-(*ffi
,osoasffi,pertel.ioiE*;-ift't .,,, "
: lui4hilet,,durrers tis,-,,1;; ,, '*#,f...?,,
, 't'iH90'ui
ffii#
:::.::|:::
::::i:::; ilr::j:i:
:::l_":Tipe;;lil".nind_;;;p"",*iiu."t""t,,THffi?:; t
oo.;eneascl niciodatl_copilul, ci, dimpo*vd, ;";;*;;;; convorbireprieteneascd, prin carera-i cd aceast'suferinli este trecitoare .a ""pri"" ,;'"u ;i depinde, in primul rdnd, "irJ"";;
de respectarea anumiror nrisuri.
a"i"ril"pifi T",; consuma seara nici unfel delichid,iar noaptea, la orefixe,va fi hezitpentrua merqera toarete.il lt-p"r somnuruitrebuiesi deo-arec" rrigui;# cegribesteemisia [:J;X?""erit, "i'in.,o, Pentrumedicultradi{ionalist, enurezisul esterezultafulper_ turbdrilorenergetice oin meriJianet"^l"ni.rriurri vezicii uri_ Ei nare.Seintelege,deci,cEAirp"rrur"u ,urpfu.ufrir*il;,i;;; -la aceste
l:i;ir::j
iii'l:r ::::::l:r ::;::i:i:r
qi' curbzb (ffie r+##;11#ii,titfff"ee ie; ' ,., :' :.:Ma.nwre,.+'a,nr ,;, u,(,td*ljtffi " , ,:,,-:.:,
a *":;f,';ffi?iff liil#flf;.*Jr'#i"1[ffi a a o
- \o
meridiane conffibuie vindecareasa. lnainte de a menfionapuncteremai.eficient", o"TuJJpus c5 enurezisulface part*edi1 categoriamarilor U.n.n.iurc ufe"'acupuncturii. In lipsa unui medic ,..up*.t*,-J'i"qrourre din anturajul copilului, inarmatdcu iut-u.u in fiecare seard, timp de mai multe,aptema"i, -uLta'tauouri urmitJar"L pun.r", 96
I
a O O
a
,,Rqiunea sacrd"
Fig.62
97
r pe Jiniamediani Rosteg,oqrd in regiuneasac.
'i"il;it;".il";*--j ifi?"$;--t-*tesnictsun"tfi
q$oardcu palma.pe ceafii (aceasr6 _^-11p3*r"f manevrd va fi efectuatainaotdeauna faiErs-iOl-*"Febra Indiferent O" climatice, temperaturaintemd :?l!,!iile a omuluisdndtos este.mentinuti, in mod constant, in jur de 37oC, g^ralie.unui.termostat. ci sediul in .r.i., numit hiporalamus laceastdregiunea creieruluimai are gi urt" r""riiij. .ca,;;";;:; corpului va creqtepe.t" j7oc, pgl** Ienomenp6ndnu demu.lt ";;;i;.i;';";;;, iinonim cu boala. v"iia;#;,;_; crenft ci febraesterezultatulbolii, O"r.gt.az, termostatul, acestanemaifiind c11"_bjt.a m""1i"a "ur" tlmperatura normald a corpului' Ultimeleceriet'ri, u,i a"scoperit adevdrata 1nse, cauzd a. febrei.Datoritdpdtrunderiiil ;;_r"i;
F'ig. 63.
Cei mai m.ul1ispecialisti,considerAnd
febra un mijloc tera_ peutic naturall , sunt d9 Riiere fofo.ir.u O-grrll",i micetrebuiercvintitd.rdt ace;tiifi;;1,q,, "a ""iliii-cd mar spun,insd, valorile foarte crescuteale fdUi.i ."".,=,*,. ,n risc pentru de pesteqiiC larJrr,'iii.'o.ri. !g$y Astfel,o temperarura 39'c la copilareun efectoirt-.tl" urrpr-a cerureror nervoase. numaimediculuun u..iu.ur va hotiri tratamen_ . . In concluzie, tul febrei,ceeace ins6nu uu iynieaicaJr*6iosi1i,impohivafebrei sauscdzute,o metoda i..f"oti"r.nogeticd. Carevor fi ldic{g punctele?Pentrua re afla,sa apetim ia t"*t"tJ r".rt e,qgrgia perversd. 'li:; qa"ani"rioiu;.-il; ;;il' fi"rri"*"rti, ff va apdrea si febra.,. Seinteleee, l19l"u3u1ui, punctelecele mar -^!and encrente*se gdsesc peunuldinaceste,.,.il"iil":' o pentruo febrnde duratEcel mai indicatpunct
nisme,i".-u'uuJo;pg;ioJ;;;,"'#'i*,X.li!#i.,:,?iifi i;
(esut sffdin, a aparitiei unel t"rnori. a.e.ta va reac{iona,printre altele.li prin mobiiizareaanumitor globule albe ale sdneelui.
Iinpactulicestora amintitiva etibira o "l_::iFnilir".#."ii amrmitdsubstan{d ,,pir"tig"nel. !."lgi.i sange,va ajunge la_ "p.-.ur."ur", vehiculatdde hipotalamur. il ;; temperaturacorpului li valon peste,; ;iG; !9]ute,ze normal. Cu a3utorulacesteitemperatu-ri ridicaie ffii.i*i ;;;Frr";; mod directimpotriv?microorganismelo-r care l_au invadat2si. indirect.prin stimulur"u*ijf?li.i"r'rrf. de apdrare. Atdia vremecdt agresorulesteprez"ent, termo.lurof temperaturi inatte.oe,indara.; ; ;;$;.t, "-rr".rrffut,#; rn mod automar termostatul seregleazd la,valoarea;il;le de 37.C. Daci
febraJ*"
ar organismutui, se ll l!il;;;#J pune intrebarea: vatrebui sau nl.,combdtotd qi, dacd da. c6nd? ,.,".'":ff*TlfiJ:lTfu::T'''i
creqte ;i posibilitrilile deevacuare e surprusurui rip-
tratamentur sinrisurui, ,,u.,.,i'"?i1 gonoreii, i[3tTT'.T;:',"i:""it:r::,,?XX'.#j.'
Este,, h{ta;ina
1 si1uaqsi,, .. } Cl, f ih;:-ad,!il; la extSernitatea exiernii ptiutui'dot itui_ aiioiiil. o La acest Opnq, autorii moderni mai
idaucd yl u{ol,denum.i1,.4ra rio i"iinni:isa;,,;#;f;
' hipqfiziei,,(dupl S..Oe tvtorantj:* f6,, _'(ne:6{i, situatsubverrebra vu cu*oaid(;#;st;d;;;i proeminelt[drnroatev€rrebrels]_-di, pnr, r. Alte. indicafii: ture, aui.ri 'cni,,ico-dorsale dir;;;in:'?""t
-
I Vestitul medic srec HrSo_grate ficuse ;i"el o asemeneaobservatie.,,Boala apare cind una din cele pati; um.ri (sa"i.,ii.E-.'o,ra gatbendsi neagrd)este produsd in exces. Fentru a se apara, 3je._lorgufui organrsrnul isi mdre
i;"ffiH;":"Ti"T:fr tri'.":#::?#l ;|frl?*:H;ipiu'*i.'p""riuii,p"Lt.'.'ii"fr
9B 99
rl
,,Marea yertebrf,, 7c f
Fig. 64.
Vechii chinezim1j,FololeSu urmdtoare a manevra;ciupirea cu douddqg"t.a pietii.pe f;i; ui"iria.'g6rutui, subunehiut maxilarului, pelocul
nurieaX^ulii; * ;;;;ft,.Ii"iltl#j 11cie pe traiectularterei.in jos, spreclavicule.
rll---1fr\ \
,,Poarta de piatrd" sau ,,Elixrr de vialii lungd" Fig.65.
r stimularea,timp de mai multe siptdmdni a puhctului,,Poartade piatra" * VCs *. numit si ,,EJixir.dgnialalunga" (fig. 65),situit la 2 mlsuri subombilic- tonifiere. Alte aplicagii:dureriabdominale* disoe,rsie. Tot medicinatradifionalbne mai spunecd meridianulrinichiuluilstdngconlineeneieiasexuald a bSrbatului, iqr cel drept.pe ceaa fem6ii.in cons.ecin11 ntai stimulaliqi acestpunct,de pe gamba 9quptl, denumit,,Oceanulsciiytitor"- iiu 1 1ng. 66),^situatin scobiturade sub maleojairiternaltoni/iere. dureroasd, s6nidur4l!" indicatii: mensrruatie eroqiinainteamenstrua{iei - dispersie.
Frigiditatea Frigiditatea este suferin{a sau,dacd tor femei, pa:qF, de cele mai?r6;;;?" weti, ,,infirmitatea,, anumi_ hind. Aceastl sufe_ nn{6 constdin
lipsasau scdderea ,uti.a.tli qi;t.i_ ;;il. Raporturisexuateinag::varc-rn;ili;;[, oboseala, uneteboli genitale. teamadesarcind,sunt p-;i;ilil;uze ateftciditatii. Medicina tradi
tionaId..o; r;;;i;' f" d;a # ;i"iii ;1*, dus5deunvicleneisetit ;."_ in;;;iJi;;i..;L o"r"ru"r.resiunea
genital'' Tratamentrilva consta,
oeci, ain'stimularea anumitor puncte,care vizeazdreechili bru."u i l;ili;^ ;.;illtffii; respective. Spreconvrngere, "n"rgi serecomandd:
Fig. 66. ' In antichitateachinezi se credea ci urechea qi rinichiul, datoriti formei lor .rscrninatoa.re, au.strinse legituri energetice.pentru aieste consiclerent",prizonieiiioi (l c razbotl l se ti l a urecheasti ngi . i n c redi nl i c i . i n fel ul ac es ta,poal e' i nfl uentai n rrod negativ potenla. Reintorsi acasi, cu aceisti ,,infirmitate". pofulaqia in..i.I u" telidea.
100 101
Greturile .Acesteseuarii Ag,z1geaUyfg, secrnta uneiproastefurrilion'ride celemaimulteori sunrcon_ ,;;;d; sr a vezicurei rre pot surveniin timpul biriare. ,n"i .ataGlJu nu,onrt,vaporulsarr masrna. dupamese mar-ates.ta llfl:r:q, ." gra.i;;.$r ouadin abundentr. obeziiconstipati .ronl.l un"t"j qlavifle, :li,,i: ?:r:_qyl doudluni de sarclni';ffi;:;::i:':-Y.ftlt in prime'te pot prezentagrequri, araturrde hipersalivaliegi "a;;r*.'s;'
.:-il, .;i;;;senzalie ;#;#:i:ffi1i:.:, I ii".:,' &, :B? :.f LTff ikqi degreutate i" .t#"u.,baronari, :frry|"u*il rdgdieri ,r.,f 'T?#';"Tixt;'"j:
Gripa o- boal5 infectocontagioasd cu mare rdspAndireeste si patogenic-areo produc;. ,;"i;;'iirriiri, sJ!r71.,!e.en1ii Ei raspandlndu-se cu mare.ugurin(a prin intermediulpicdturilorde salivi, ct ocazia vorbitului, iuiei, strdnutatului.fruorulJ" infec{ieesteomulbolnav.
c in ..FocantI rnii l.' i e*ctuenergeti -Y i i":, i;;:;;i;
; i;:1ffilfjl?.'jirj qq," ",Ti :-,i';l3J:, ta'oii"',ji,'.1#' 5j:ml
i' "ooJ; ; i" :l :, 'r,"'J,il. poarla e ., t,:.:f..!,:i.,, * . los de vdrtuJosutui,rl**
ain sdreq ine1iur"
R?,_ (fie. 5|).situatmai t,rb"ti"?"ii in.afard.ne
cartilajului uni't[-i o#; ; vI ; i \?It": Fi;t;*; "" Alte indicati*^\tp13 yg.nei.lemancare ^ - ,ontsenza{ie .ttere; denodU'gai:-ffieii, t
'r,fundu/
rdii,t
**,1:#H;fJfrtffi I i,#iHil ff,txli;i ^
,,Bariera ir
Fig. 69
,,Bariera internd" .s-Y
\
n
Fig. 67.
102
Fig. 68
>
p-entpprima.oard.de.Hipocrate. cu aproape 2 500 _,^ult ^??t^*ird rn urma, srmpromele gripeiau rdmasaceleasi6AnF, azi: 9: reora.durerrde capsr in tot corpul.oboseald, staregenerald rea lr un€onhemoragrenazald.De reguld.gripa debuleazd ca un stmplug.uturyr, urmatde febrd.frisonsi dureriin tot corlul. o gripdfrri complicaliidureazd, in medie,.in.iri[l't.atuInenrutsau constand, primul r6nd,din mhsuriprofiiactice (izolareabolnavilor si.inviccinarea restului pop"falGi, ;;: ' Gripa a fost multi vren
,,l,,"IZffljf#lti:^:';F*;"1:"u ncnrrucare,sespunea
subinfluen{a astrilor,fapt
103
com prica(i i Ior.Cdt pri antibi3fi f.o::' #, f,!'J* reai laindicaqia vesci..a"i "'J,T acesta u i,::,iyma "i"oi*r" "o*uiu.i n oa incd de I a prim q."ffillil?" l'3flii'ly,,iurfrison ''ffi fJ.-o"mu pentru
de dpdrare;;;#;;Ttcromasaj'.
Fig. 70.
u.t tobilir;;;il;;
jT',:t#.,,#"y{[Ll'{'ffi:iltr; ;.l;':'1:i",'"t;Jil t vrr''
mal tndicat punct este
url astreJde obiectiv, cel
'', ,ardtitorde "*r'';''Ry*I:::;;-;w,f,?#ffJh*Hi?, Ia mi Guturaiul _ Guturaiul este,0.9:11,.uI" iscdle;te figa de sdndtatea di',E;L
I!?:?TH,.I'JH?."i? S: ii
proous devirusuri. a
Fundu/ vdii"
,t '. , ,F;',l l,vdii,.,.,-\Gn;,(fig..?O). situatla uni," :r_ea: belor doui :oaserlin preJgngireadegeGlor,, mare de:larnend,-tonifiele.',' : ' , ': l-l::' $i,ardtElor ' ; c.;rtrrctd,trn;r*'' 6ire3flbto:i"",a IG2s: 'Jfib,,7l ), situafin apropierCa,ailgitor , , ,,, nasului-l-?n'ifrere. * .. A'he indieg&i:,aCnee, t oii. ; ' : ; ; ' : i . . ' . .1na4g.4tim"ea,f*.e! ^:' '. r. .",.,., .,.:.., , /:ie t epsrtru ' _, . e*acuareaenbrgiei pewerse, cat :ti penfru combateiehfe-brei::rnirii,:se:va' :stimuJa Mla{tina vdnturilar'' - Vnio -,,(frA,', nynCttrt,', 72:\,,' pe ceafE;pe orizontala,eetrecepe sub lobul: Sr-fuAt urechii, in scobiturit., de sub, pr.otubbrantele (ptoeminenle) occipi6le': tont/iei:e.'-, ", : ::''
*-ttitupr;*,ij,*Jiit'i,il,fiffil:ffi
cele mai. muhe ori, guturaiui ."*iii"i ' oelsrsrur Lt-,Irstlrule oeouful bronsite, taringite.
unei gripe,
La qr gnpa,n" ,lyl" medicinatradi{ionali,gururaiul este 9lodrl (Fong) de energiaperversd,factorul r
Acestatiun il."';;' I;' r,tli!. rato rii superio;.;!,trl,tff :1l.pj9: cdiIe.respi;1i31,1"' ;'i;i:,l,Y,l'l*iilil.:, ir#J :_.':
" cuptateicetat ptaird;;l;; Rrotec(ia a doud T::l|ii"" ,;'::: 110. b.lergiaperversd tntestinului gros. devineoi"rt,uillii;u.va, ."ljl rntervin ctImarice . cand_ j:::lr,Lr deregllri
neobisn
uite--;;.;:. exemplu o primdvard iu.na d;;. #f ; """u,t"i,iiii;,i?,i&1. Lu ocazla unui qufurai. . la
nivelul fete t INN, iri spec un iat La-'m-uil,r.i'^t^"^.tl_qduce 11,:,l..t care " se infl"iJ);-*",i,-i.1,"^1lo nasurul.a gurii.exces ochrtor. 5i a 'u.tatfleazd' Stimularea
t:"'Jtr?t'Hil'.:.#i'ffi *i*ffi llt.,Silra';i,xJ#" ajutorul *.[,
ii
anumitor puncte cu
nol estebinesd.uno"i^!': o suferin{dfrecventd,. fi".;;;";il;"
,f;ffi:riit??j",Hfr, ?,gl3Tiii:fi 3y;"ryiln;-;#;iff
proilhctic, in cazulunei epidemii.i"H ;;:,e punct: 104
Fig. 71.
Fig. 72
105
'' '':' ' nfte rem,e,;4$5P11s,^intr.o camer{,bine incil_ zitd, td #,.$, nu se lR meieirce,qaq, fierb,,nti,. : rniere,firrctesileg."n* d&;;'f; vlrarnmac::bdi
Presopunctu rc. latdpunctele: i .:,,Vdlceaua'din ipo[et,',-{Sg- (fig;:?3),isituat pe ' rnarggrea;ri1sfifd 6 pahnei ls nivehil,trimului:bliu difl (liniacapului,ifi:Ctriromante);,-'niifiere,' nalmE. " Altqindinnlii: astenie,dureridb cap: tonifi;ere, .. m'iiesmelor'!- IGzsI (fig. T4), srtuat la rnargineaafipilbrnasului- ton:ifie're. "' -,,ln,tfrlnirea AIte remediii:apdsarea e-nergicd bu vdrful der getuluipe narinadin carpse scurgei6nsele:as€zarea bolnavuluipe un scaun!cu capul uiporapiecat pe spate,departede orice sursdde chldurd:aplicareade gheal[ sau-comprese reci pe urechiqi'pe coloanavertebrall,intre omoplali (acestprgcedeu produce o vasoconstric{iela distange,asupra : vaselormucoaseinazale.) Daci acestemanevrerdmdnftrl rezuliagseva introduce,in narina din eare ge scurgesinge. - ,' * . o meqhimbibatdin api oxigenatE.
ta ',.'rrerbing catoe taali-rnJ"ili' atneri niclo6;;;;;g**rifjlYffi''f!;,4,x;;
";u' itltfrl;iiHfiF
Hemoragia nazald Pierderilede sdngep:l.lu., i1g-eneral, suntusoare,ceamai mare.parteoprindu_se spontan,fe?a-lnti*.n1ra an^umrte medicului.in cazti, ca de eiempt, rri^rrip"ilnsrunea crrre rensionalefoarte arteriald,cu Tud,.l; ;;ii,fii;avr de inimd sau ta tbmeite fipsite o. q^",n u narala este bineve_ nrtd,consti :pul{rr.,ii"r.ii' tuindun d: r,li,r.pta; ;ffi ;;" pentru surptusulde s6nse9.1 organi sm. fiind elimina;;%*"a ta"amint"." cate. gi textele vechi chinezeqti O"rfr"'.il;;..*, satutar ragternazale.in .i..fir.tuitl].i t-u ifutorut hl hemo_ sele;d;^elereie.asemen.u sduexce;i s6nge.r";ail;;;t":v. .lrre sauzeate hemo^ragiei nazale:fulTlti.rngle Ia nasutui,inhalareade oraf, nivelul Ulfi A.G"iL,..#J,, ,r".q,oase, cdldura frecvenqi'a acestei;;;A;;"; *.:,Y3::u fragiritatea t
Hipertensiunea arteriali
oioLiffi ;ffifu:,':il:f lil:lt : on" "''"uti i' uuser
t { WceauA drn spate"
Fig. 73
106
rtr
.tntresmelor',
Prin tensiune arteriald se intelege presiuneacu care sdnsele circuld prin artere, fiind impiris dt inime. Ea se misoarf cu aparate speciale, numite tensiometre, valorile constatate exprimdndu-sein centimetrisaumilimetri /lcoloandde mercur). Tensiunea arteriald are doud valori: maxima (sistolic6). ea reprezentAndfo(a cu care este impins sdnsele in artere. si nilninn (diastoliia) sau presiuneasdngelui d-in artere, in mcimentulde repausal inimii (cdndnu maiimpinge s6nse). Un adult sdndtostrebuie sa aibd o teirsirlnemfxima intre I l-14 cm (110-140 mm) 9i minimd intre 7-9 cm (7G-90mm). O tensiune riormalS variazi intre acestecifre, in cuisul aceleiaii zile. in funclie de stlrile emoqionalesau efortul depus de peisoanarespectivd.Dupd vdrsta de 60 de ani, tensiudeaarteriala creste, frrd a fi socotitd boal6, deoarece acest fenomen este normal, datoritd reducerii elasticitdqiiartereiaorte, cdt si procesului de aterosclerozd,specificebltidnilor. Vorbim de hiperteniiune arteriala cdndvalorile amintite. la o persoandadult6.sunt depdgite:maxima peste l6 cm si minima peste 9,5 cm. Constituie uri semnal de alarmd o terisiune cu valori maxime intre 14-16 cm qi minime inffe 9-9,5 cm.
107
Ilipotensiuneaarteriali Se consideri hipotensivadultirl care,la mlsuritori repetate. va prezentacifre tensionalesub 10crnpentu maximdqi srrb6 cm pentruminim[niar pestev6rstade 60-deani, sub l2'cm pentu maxim[ qi sub 7 cm pentruminimd. Cei mai multi se obisiruiesc cu aceste'valori scdzute. Altii, in schimb,acuzi obbseah,dmeteli, zgomote in urechi gi rdctiall la extremitlti. Unele femei boi prezentaqi menstrua{iineregulatesauinsuficiente. arteriald poatefi intdlniti ca un simptomin - ,Hipote,nsiunea tabloul clinic al unor boli de inimd, endocrinesaumetabolice. In acestecazlttrl., tratamentulhipotensiunii va fi inscris in cel al bolii debazd. Cauzaceamai frecventi a hipotensiuniiarterialeestedereglareasistemuluinervosvegetativ. Ilipotensiuneaarteriali semai poateinstalaqi brusc,pundnd astfel in. pericol viala bolnavului. O asemeneahipot6nsiune ocaziot\gldpoatefi intdlnitd in sincope,socuri sauiolaps. Ea necesitdun tratamentde urgenqidin partedmedicului.
Fig. 77.
109
cron ,u#,1oiJa:Hi"1"11111 icd,benefi i1ip,'ylanents, ciazdde zilnicepe
r,;;,31,';,n::,6,T,ii:fi,*,,:'*i'l{ff d"t'i,.3;,?f1ffi
diabetsausuprasolicitdri) qi 6,elsuperior(datoritdunor boli de rnrmdsaupldmdni)suntconsiderate cauzeleimpotentei. enersi_ .. Tratali,deci, impoten{asexualdprin reechilibra}ea ilor cu aJutorul.acupuncturii sauchiarcu cel al presopunctuiii. Asacummedicinatradiqionald recomandd: :.l.'....'::':......r.'maseti..:zi.lnic".l.ti$:.:de::@...ldl$|:l:s6$ , i, ',, ' , , ' * O * .'.':....'....:..i..sife},tai:|.i5':$$uri.f..d;ffc
:p.ort"qii pro"ioi,?t"",;tl9ba{
-presopunctura.
oe htpotensiun" urt".iuii*r"l"Jii
$
;i
' t#;;ij,?j,ffi;;*{{tjr'ffi-:ff'ffi{i{ " de'usor .1destul si,repeds .', *o&Y,11T"'*1,1f;8,';11i "
* ,, deglturui;ijilt-5*ente,strdn.energic idfrit , oopot*nfu,rf*urte,_ , , ir * indieagii:'ffrg ,inri-
I.
it
'!
ti
t
T
I'
t
Tot medicinatraditionali ne mai spunecr energiasexualdse acumuleazd in ficat, pirtenladepinzdnbin cea mesuie de stareade sdndtatea acestuiorgan.intr-o locutiune -ai-ar" populard chinezdse spunedesprecer care-afost cdsitorit'de mLi .rii; ori cd are,,ficafulcal
l *,,X"fuff l,l?:ll",,,"J.liLril!l:ff j:ctursexuardin Impotentasexuali
i::l,i::,]:i
3#lrlil
mat vorbeste de,o rmpoten{i precoce.Se {i a gs"unalJ.:,tul5rii ,'o'A;ffi ,;'..0n" luq,;,",",T,.,i?1ff f ::",,"fi :,,",,*t"""i;;;;;,f,
ll;:::j,:::l :,j::::,r::::
*;-* *;;ir ;t*'l'i*.;i"#1ft:#;r ;:1,",f#.:1i
Motrve,deci, suficieil";:;;"i:' .9:':,j11"sau.diabetutzaharat. devremeptriuii.""'"nte pentrua vd prezentara medic,c6t mai medicjnatradiqionall ,-.^l.n$ enersia Integrantb a energiilor.care circuli p6; o_llll_ulI esteo'parte
;ffi?:*l#u;::ll"l'1"::,:ii:i:d,lg'J"l$il,t#tg: tt sistemul ;oacd
de
\
cetoirrei1o;;;i. ;.;il]te,11.1Xrot seamd r ocaruI inferior sau une*.J, in.e,; ;; ii;,,ji: I,l "# ?.??i.fl,!,1,""
I
I
I um;*,p'*r,*t'*i*,#$** :,:+;*ffi 11 0
$6i
;4nAsaltul suprem"
I
II
Fig. 78.
Fig. 79
111
,,Ft\
n
/
\,l /1
|,,/zvoru/de cotiturd,
Fig. 83
Bolnavul de indig.estiese pldnge do gura
Fig. 80. Fig. 81.
uscatd si amard. halend fetidaI. rde6ie)-i,."t.. Aiir""'!u r'."ofr.ripui*l;6a ;il,a li.incdrcatd.Une--ori pr"r:iieJ?; generaldproastl.cu ^ui fc!ra,.{jenji.e! Un asemenea tablou crmi!-sJ'iie#;;?,11i ;; apendicite, febratifoiddsauintoxicatili.ui. D9j"g{d, o indigestiedureazd't_I )il", rareori mai mult. ^ Aceastd suferin{a yqgt de tratat, intrucat ;r;p;;a;;;;;li. "rlisi instiruireaunui regim mentelor,,vinovate.o hidriJ .r"i.**ri la indemAna oricui.Varsaturile, l";;;J;;,";;. suntbinevenite, iar cdnd,vor lipsi, vor fi provocite mijloace,cel mai t;i, simplu fiind atineerealuetei tornuqo-full. brpa-'i#,.r., vdrsSturilor se rec5mandd infuri.;;t^6 menta(3_4 cdni pe zi),decoctrecedemuse{el (3_4;"1;.;;. La acestemdsuriobfigatorii i;t.ii uddugasi stimularea urmdtoarelor puncte: -ui ,,t,,{iut prinlului,,_ Sp+_ (fie, g2), numit gi ,; (g.r el9 punct a.l.d igestiei,.] situaiin scoUituraaiii
ffif#;#$*.$f#fir;tj,nffi ',
' 'r
$rperoneu-l -rlt , !lte:;.m*na
5#:'*;f;ffffiffi ffi **''r;*t
cd impoten{a sr in ^_P:,l"lqionat de cetemai multed.i survenird ", psrtuce "iirir..?;;rll""
epuizdriifizice
Indigestia , Incapacitateast( oupd o masd copioaiTT-.Y]'t de a digera afirnentele survine care n-au ti[si t saucrustaceel". fr.srn)ile' maion [, eza e seproduce oarecare, "*'1n 1t].?$pbt*';ifi"t oin )a dupdo :ryo!
rur.u cauzd
.incetiiii';;";:"u
6ssin161.:.1Y nitdeste pecare dearterare. '";;d;ia.'f,tfrfl:!i:il'.?[".'J;
de indigestie sunrstomacut qi ficatut "" ":;rgJf,?eresponsabile 112
'
,ff:|:r,
qarsiniiinterne a 6b.ftfi;I;;':;r;i
,4tte^inlicqgii:balondri_ tunifiere.
,,,,i*,i*"#I{,i{{{iffii;,Y,f,i:_;l!nf,2),situatra ' _ Aispi,eriti. 4tA indicayii:vdrsnturi
.".rj,utJffi;:.
n'oot puternicsi respingitor,un produsal stagnirii in stomaca
113
'---*"'*'**''*""*''--ffiff*'*-**'-
Insolatia
'' *-- -'-----
ai. .,,', *. i inso Iaiii-d;; ; r;fffii'ilHi'jl'fiXli,t legt ,,u ia[r respectat rlc mediculuidc a va Indicati_ ::^::',:
Insola{ia,spune medicul tradi{ionalist,esre provocatd de ^ p.*"rr". Addueati.deci ,,foc".unul din-cei6 factori,l """'' la mdsurile amintite, si masarea "n".gi"i uniatoareroi;#;;;?;;',' t ,,Bariere internd.,.,-_ VSO_ (fig. g4), situat la -
nu-raJungeau nici treipat,i..i"_Ip"iu[,,.,," ctureri de ..bdraia..rarnpletor. y;rjj lui ut"r:;;;;; s.icu arsuri capsarr atepiel;i, de gradul rr.rou* ,.""r1.,"" :1._111:!i.r. v-au pierderea prilejuir *rttoiriie de plajesaubdi in ,flJ.ntu,i
atspersre 1lnrnsola{iileusoare); ,,J;antutcu apa'._ VC2s_ (fiS. g5), situatsub nas- tonifiere (in insolatii s6verel." redoaiea (in{epenirea)cotoanei _. ^j!!:,i"ai9atii; _ toni/iere. vefiebrale
Cu cdtd ner[bdi mare si cAt de 6"ru19^1f,,t"pta[i-sa.vd petrece{iun concediu la
2.misuri{eqsuplamijtoculuipliul"uiprji*i"fri :
H#l$,::-"f,ilT'::: -,cJr;-;;;,;##;,::ijcxrffi "*",I".-iI
usoarr, t",uf"?J3'5f^".i"ilfi sema "::: li." L1i",'."nria..uta i
.,ao,ii..i.T;r,;;i;
m ;i zgo
_{ea fli,Xllb,iil,,':ipjili|l ";";;; Astfetde irisotarii necesiti. ;" i;.;;#."?'"oTT:.Hi]i;il:,::
urgenti.p6nitar"n,:.:i^T:gi*i"i, pi"iru oncefel deinsolarie. oncaredintre dumneavoastrd pout, iuu ,rioatoarele rydsuri: bolnavulbi. f".rrrl'iu'no, _ -. sa indepar-teze saucaloricrsi la umbratu,",intr-o-.u-tiiri'
,a.o.ouraqi ripsitbdb
ff;i"i:"t"
- sd-idesfacdhainele; si pe falriconrprescrcci sau sa-l srropca,", .rt'lornl'lX,ot "uo
cucaresi_ifaci vdnt: f iT$r'l:i.::"_:r3nrai -_ sr-i pund subnas, s *rii.", #liil: J#!,". "11,,
Insomnia Somnul este indispensabil intocmai ca apaqi alimen: tcle. Da.cdun om poatetrdi frra_vie{ii, mbncaremai bine i. jO a.,if.
dupao tipsdtotatdde somn,oe numaill ,ll.;;;;ri.i""il;;; unelepopoareobisnuiausd-qiexecute ";ndu;;iiiil;;;; de..o.n-. Somnulocupd o treimedi" llll,pliuuliune vre!'noastre,iar visele,o treimedin ceaa iomnului. ;;;;; i, p;i_; ani.deviaJ[somnuldepigeqte ca durati ,tur.u a. i"p*: tul inversdndu-se ra ba'trahele, "egfr", cand suni surrcrente doar 5-6 ore.Vdrstnicii-maiprezinti o artacaracterisrica: dorm mal Ei rnult.ziua-decdtnoaptea.Aieastl dereglarea somnuluieste cxplicatdde cdtremedicinatradilionalduitr"r, intr" .it-"r'in."i
-tl:-.-Y--
:,,ganlu/cu apd
,,Poarta spiritului"
Fig. 81.
,,".."*','uT;;:1,fi it rapersoaneleclr, ::::'"T,:'J'rHm:*:Wc.caroric,surven 11 4 115
de scurgereal energiilor INN gi IANG, prin meridianele bdtrdnilor,gi mi;cdrilJnnv gifnNd Jn uniu"rs seproduceun decalaj,,careperturbdritmiciiateaso--rnnulu i. Fiec5ruiindivid ii suntaecesarq somniesemanifestlfie p'n."O"."rru"ifrri., S ore de somn.O in_ orelorde ;;r"?;i;;. pe noapte),.fie prin imposibititatea de a aOormi. rnsomntaesteo.suferinlnin continud crestere, eratd o boali a secolului'nostru,ou-.r._ur. fiind consid_ a deprinderilor omului modern: consumul abuziv de cafea, alcool, tufun, medicamente stimulenrl,- s"aLtii, ati_!nt"ii"irlti"""ia "iap l6ngdace-ste caLrze, insomniamai poatefi int'lnitd ca un il,!: l" srmptom in unele boli: de pl6m6ni,Oeinima, d;;l;;;-;, nervoase. Cum se trateazd, insomnia?Foartesimplu,vor spunecei mai mylfi, cu s_omnifefl.p9at9 n u.ot .ijfoc terapeuticremediul cel mai eficace?intrebali-p a"iii^.'"nsumatori de medicamente,somniferesautrarichilizantesi veli una ii"i ," ..l"ia diminea{amult mai oggr:ti, blri* cu dureri de cap si indispusi. "-".*l Ce-idefEcut? Re;;G;'u."i"r.ai;;;i; il"diJ_ ta\i-vd ia medic, care,descoperi;il-;-;r"za rnsomniei,o va puteatrata in modul.cel mai corect. fe ianga t;r"_;;iJ; te{tr911cdtevasfaturi: culcali-vas;il i" ore fixe, dupd ce ati aerisitbinecamera;fac.91i o'Uaie.afA"F f" pi.i";", il;* ea culcars dacdaveficondiiii, .ul;;{i;;iicaput sprenord. Referitor la isiena 3omnului, iatdtie spunea ,,Seara,la culcari trage oUlo;*r" p"rt." creler, Napoleon: rar dimineata scoald-te , d_inpat c6tmai repedeqi nuiarteri,.. Tulburdri.lesomnului, i"*i.ifXrN_nNC, a;a cum reiese din textele vechi,"onfor_ r" auior.r"^'u"u, exces de enersie
IANG,caurrnare a deregidrii.;"rgiq_l;r"rr,
;il.i d6i?;; energeticedin meridianulveziculefbili;;;. O insomnieDoatefi inuin.a nu-ui-pr_ ai.ilur"a enersiei INN sprecap.in acestscop.sepot,nuru u'r*at;;;i;;;;r.,t,", . , (fie. g6),situatIa I,5 Qalgasnirituluil,.:-.C4_
;;r6dl";;:: :::H"1,...11ilp*pri"rutprlniioT;i.fi *:.rm;ii#HfriffiH?'f#lil -: ,, t!:ao;;gr,;i ,";;#fif#",;{":;:{;ryi;i,f;_;ffi .BuL,:yt:l
;l
l
i
' 'Alteindica(ii: fne6.palpita{ii- dispersie: : Abeite puncte:sevor filasa seara,inainte de culcarc. : ManevreShintsu: : presiuni usoare:gi repetatepe feleti laterale aleg6tuluir; . din pozitia culcat la orizontald se bxecutd rnisciri rapidecu degetelede la piCioare(in felul acestao mare cantitatede sdngeadundndu.sela piCioare;creierulva fi mai putin-irigat, Ceeace va prcducesomn).
:,
$ !: '1
h
t
Isteria Atotqtiutorul,chiar qi in ale medicinii.estesata cu diasnosticul rruur sdu se de isterie penuu pentru orrce orice mamlestare manifestarecapncloasa, dapricioasdf lClOaSa, mal mal mai -sau .rsterre
evitalegunor€semenea. false afirmatii,
{::_.t: cuvinte l-.-rd aceastdboali. Ea se manifestd ^tryl despre cdteva sub fonh; yno,rgri.zede p,JQqs sau rds, senza{iide sufocare,mutism,tulburiri de sensibilitate,.pareze sau paralizii. Se.descriubhiar
come rstence, isterice, cdnd bolnavii qr mai reaclioneazi ioneazd nici la cele ,temiceexcitaJii mai putemice excitalii exteme. exteme.in In Evul Evul Mediu astfel de bolnave, intr-o stare de total5 relaxate, erau considerateposesoareleunoi puteri demonice. Dacd nu reac(ionau la proba^arderii cu fierul la moarteEi arsepe rug. Nu de putineori Iogu,,ergu.condamnate cnzele de lstene rzbucneauin masd. O crizd de isterie apare in circumstanle psihoemotionale deosebite:certuri sau conflicte sentimentale.'Dripd crizd,bohavul lqi reia activitatea, ca qi cum nimic nu s-ar fr intdmplat. In antichitateisteria era consideratl o suferintdsp6cificdfemeii, ea fiind cauzatdde imbolndvirea organeldr g^enitale.De aici ,qi numele de_isterie (hustera in limbi greacf insemndnd uter). Dupd ce multe secolede-a r6ndul isteriia fost considerati o boal6 mintal[, Freud oincadreazdin grupul newozelor. _rVechii greci, asa dupd cum ne spune Aristotel, in insomnii comprimau si ei vaselelateraleale gitului. De fapt, ei comprimau vaselece transponausirige la creier. Pentru-faptul cd o astfel de manevri producea somn, vasele iespective-s-au numit gar.otide.(care provoaci somn, de la Caros, care in greceqte inseamnd somn). Si in Indonezia se obiqnuieqtesd se comprime vasele car6tide'in cazul insomniiior.'pugflrstu.Japonezi,in timpul luptelor tradilionale atemis, urmiresc aplicarea unei lovituri oe gralle rn zona arterelorcarotlde.
1 16 117
Kuatsur
,,Podigul cel mare"
Fis 87
nespune ye. rizi (isterie) despre ca .sj "."Ti3l',ilflToJi":.:I
*;;;ll#br;ft 5:f * #,iril;f $,ilff '#rfr ;,."|",x'hlr, srimui# i i#rit"ifdlqi,l ",i; ,;",andd ,' , ' prau'f:,tT;SJt-oii.ur" iai, ftr{.ingerare sau
Primele mdrturii despre folosirea tehnicimanualein,scopuireanimriii masajului sau a altor bi;r',,. ri"* nli'r. le gdsimin tratatuIm"'didl"i;h;;;, ;;i ?o_nong (281_340 -e.n.1, Tcheou-Heou_p ei _Tsi _ ang- p;;*rip; i,, , i d. urg.nrd,, ), reedirat de mai multe ori. fintr_unul din iapitolele sale, autorul 19nlio1ea34.uq poarefi .ur"ui a" lu ,ilurte un bolnavin stare graX,dacd i.seciupesc energic,r..f.,iI".' t-l pamedrn metodeau-fostpreluate decdtrejaponezi,care te-auadusimbundtrfri prru, rratarde medicina Fb{;;fi;iql in limba-japonezd,
ff"yl*r3ji
numitKilkeisai Kyuhd,upu."in
Manevrele Kuatsu au-fost multd vreme pastrate in mare se_ cret, ele fiind practicate^deun foarte ."lirun, numdr de medici.
rreptataufosiadmisi h ,ild;ii;;'*
puteaveni in aiutorul,colegilor 1;,;;iffiil;ffi;"; toiucblOerrtalr -ry cu ocaziacom_ rrad,i gibna te t rfr i, rrin,"i t iau si Kendo. Candi_ fflj !i'l:l 9e. erau datlr pentrulectii Kuatsu in moa-ngurosselectiona{i, ei trebuindsd treaidc: cat"uu-pioUe. uneledin ele chiar :ucges
*'f;i?d#tj;:
careo qnangulare ?J"prouereanimatd prin
Primele ursentecale a.ybeneficiat de metodaKuatsu au fost lipotimia,sinc6pa.loviturile vi;l;#;'p;.rderea cunoqtin{ei. penrru
',',,ijsJ;ru-::r,Ti1!fiHf;9*;,itfi1j Kuatiusefolosesc #;ffi: ;;r;j;1, rftuqra,presiunea ;;'' anumi_ sau punctede.pecorp,eiecuiate cL a1,utorui'6;;i;;. ';;:o(!;;4i :o^I::le
'*#nffiff
lnsomnie,tipe,t*nsiuouur*l"rd,
r-', ,,,,,,i;ii 1qq4:a*'p"*@; "ilriire:_a
palmer. pumnului. cotului, genunchiuluisuu cal,"auill. b;1. ffi; multedintremanewe-suniA?rn l O. executat, chiar f'rd o despeciar itate.Apricate.' "i;;;. *rr.'iri.;6i'#;;io' r:eit]Ig rr! .pot actronade la distalte,,!. rnoAi.R"", asuprainimii si pIdmdn uIui, in extreme r" f.ri"ti- in t""L amlntit.. Eurgpgnji au "".i"n luatcunoqt,n,ia J.rp?;in'etoaele .. , Kuatsupentru in anul
f,fiT,:j.,,
Ie2s,gralie lr.iirit,i,irt l. i#ili;1"L:
Pentrucei interesatisi foloseascd aceastdmetodede reanimare. lipotimii,'sincope,
lovitut-UoiJnr", ineca{i, :i^.Tlry"i spdnzurati etc.. vomexpune celemaisimple,rn"*...p"i?;iil;ffiful;;: oricine,dupdsimpla 118
""".,J:fl:lll;:::
lectur[u iano*ifou i,i. rr_u. "! = via\d;r*z (Kua =tehnicd), ertrennincr maffffi:il"ffii;it 119
in pozi{ie oriiontald,:cu mernbreleinferioarein,tinseo iar celor superioaresalvatorulle va imprima miqciri de rota{ie. DacEmanevreleau r6masfhrdrezultat,victima se puRein pozilie gezAnd, CuCapulaplecatin fata; salvatorul.sus{inAndu-ipieptul cu o mdn[, ii va nergulg rapid intreaga coloani vertebialn; cu cealalti. Dup-6reanimare,victima va fi aiutati sd se ridiceqi,insgti!5de salvator;va facemici plimbdri. Pe-tirnpul plimbdrii i se va percutaugorspatelecu
F ig ' 8 8 .
Fi g.89.
Lovituri la cap;
o nnasaj g*n1" si ceaft(.ng.gAu, b); .bl6nJ-n" uqoare gu nltp'ape,"giufiealomLarfi ,--,:,p9fu{ii ($ale), rarcu vdrfuldegetelor, ujrt"Ura e lvrlwvr iiiffi; -4' i* u*l*?;:;lflgaitt '"v
*il'.'# x*l r?[i*:1uu,l?i*:sT:t""ffi
palrya.
Spaizuratii: - se taie cdt mai repedeposibil cordonulde cares-a spdnzuratvictima; apoi se va aSezape un scaun;aceastipozilie ii va favorizareluarearespiraliei cdt $i executarea in celemai bunecondilli a altor manevre:masajulcefei{fig. 88 e} Sipercutia cu vdrful unui degetpe vertebraVII cervicald(fig. 88 d); plasareaunei sursede cdldurd (o lig.arete aprinsd)in apropierea degeruluimare:dbia picior..
intenra a trdffiF#]hnil olTul pemarginea Le$in-sin:copa: . . o seva desChide gurabolnawtui i]nmaregrab6, prm apdsarecu dotrl max:ilare; pentruu+urarei_{.g9i9p. ob-rar,.Tnffe
'e "a;iupi;ffiiifff
ii,*tn**'
maiinainte
din snqur 3;$fl:;?if;ff bft r. ''"fi:;j-1,i'!''i;: c viitima
va fi hgE sRlte{fi!. Ir;rsul ," in 'aqaz6 peun.burat sau.cagd; i;bir-tfi;; in aceste.
serd$'r"uiJ1q;.;'l;ft;''fi; Pozilii #*11,"*t*'
,
r dup6.cea vdrsato gantitgteapreciatiHde apl
;:rnei' o*,,poziiilre,ae l,i5.+i'iqiliarelua fuunoqflntto 11-11g1. seContinud,prln atte*lneiry.ii sea-Sa;i
Fig. 90
120 121
Lipotimia Una din ursentele medicale care benefic iazd
Fig. 9.1.
de serviciile
acupuncturii sai cfiiar,6,;;;ifiJtu"ri"i estesi ripotintiasau. in termenii medicinii populare, i;s;r;i""'
Un asemenea accihen.t ._r*in.in. Ain cauza uneiproaste iri_ ga(iicu sdnge.a creierului. ii. pioOu,Ol'oour"r.violentd, de un putenric. lipsa'deu", .u, .aiaura !91_?lotiqnal, ocaztauneiaglomerali i ;. "_."S"i't., In momen-tur initiarpersoanarespectivS simtecumtoturse in jurut .br,'upoi .;;. cunostinta. iiy:l:t,: stare in aceasrd fala devinefatida. ili;;;;"du_qi ;;.;. -" ;;iilit;rJ; percep.tibil. iarpupilelese'micsorea "*t'r.riiaiif. za. t marmurfldintrecititoriiunosc.debunaseamd, 9] masurire de urgentdceseimpunintr_oasemenea siiralie-fe r"amilti__;;;r;" -
,,$antul cu apd"
bolnar,ul vafi as,ezat orironiul, .u';;il'ffi1i.
?"#,0; cioarele,intr-un loc brne aenslt; - i se vor desfacehainele: bdtut usor pe faqacu palma sau cu o batistl muiati in ^^=:^r^1.fi apa rece;
,,Bucuria de a trdi,'
- i se va pune sub nas, sd inspire, o1et. amoniac sau eter. Pe ldng5 acestemar,iewefolosili qi presopunctura: , ' ..IrrtrucAt medicina energetic6 considefb lipotimia ca ,fiind, produsb de vidul energetic din , meridianul ,cordul*io se:va rna$a un punct de pe acest meridian, al c6rui nume este foarte sugestiv actiu*ea,sa., Acest punct este ,c* ,i,,in,,leg........;,..Bi1iiti.,o'.de.itrii.r;..g;l:6g'u,9z),sitth.rn
,:,:,,:piersailHghieiidegefului.mio,dela min6; Ianifrere, El poate fi stimulat de urgentd prin str6ngerea : : ,, ., unefgio6:t:veffului,acestuideget. . , , : ,, Un,alt,,ppnct,,eficient.,.si: ugorde ,reperat:estts, : : 1'nu VGrg ': apa ,,''''";$anlul tfig: 93), situatsubnas; ,, ,;, .,.,,ps,huzasuperioafa,-,t0nif,r'sre. ::,,:,:,:::::: ,,AIWindieulrr sincop6. tonifi.e:re. Atenliet Nu confunda{ilipotimia cu:sincopa(oprireabruscd a bdtdildr inimii si respilalib\; apoplexialfierdeiea bruscda paraliLiaurieijimlatali O'ecorp si respiraliezgomocunoqtin{ei, 'coma ' toasd); isterica (vezi ,,Isteria"): convulsiile (vezi ,,Conr,ulsiile").
Fig. 92
'Groparii Evului Mediu, inainte de inhumarea cadavrelor, pentru a se convinge ci nu au de-a face cu o moarte aparenti, le mugcau v6rful degetului mic de la mini, ln apropierea unghiei. Pentru acest considerent, respectivul punct mai este cunoscut qi strb numele de ..Punctul cioclilor".
122 123
Lumbago ,,Poarta destinului"
n"i ve*e bra, era ffm,; :* i'J;ffxfi,J.T I? ::jli: J;fr tnlo: termenii mediclnrr "-i]'';^:-lrrusur'rr
(ffi-
i,;;;;";.;:,y,_fln'';ffi ff;t,m*x#i.* popularesub numelea"
podigului extern"
9ronlca(permanenta q; .rponut,lui."
"'ll,,:xff i ;"?",1t;i[ru$l'ff t:;{il{ff :1d"i{ff:rilf
tut" not'ila' in staoi'l cronic,.ano il'I-impiedica o bctrvicrizeleacutese instaleaza estesuportabila. iroi ""'ir"Trerea
,"ili";;;il frffiilrr?ffl;lTl ll ,'"" prerungit-pe.r", oecransarea crizelordureroase.
Fig. 94.
r;;"i.d, s seamdii joacd umeze'la. ftgul qi C.auzele lombalgiilor . ^ sunt numeroase. ne nrim,,r _r^
ro"u i.."i# ira,areshern il,|f I'"r"'"*:. . un"i ia discuIui "f:il|;l',H seporascunde ori..i"o""iur" TJH,"Jl,T,spatele (at6t j:f"':'. critqi";J,To?fi senitare ra Mrbalil.;;;;"";r::fflelol (m.era staze raniveru I u"ri"uri,lo, i iilllr;r,,;::*. Ji'.J "',..,, r"'t,rgii, .i ffIi,',i.:'l.T,X,":-g' oi:* rrase o
,"0i,;,ff,f#1{f:l{:it'-'oi,Y,"o,!,;(ne.e5),s*uat AIte indicalii:
inpotenta sexuald, reanirnare.
aftIstl (pentruCreqterea condi1iei fizice) ": i#lt "ir". o ,,Bariera -.VG: - (fie. 95,situatsub t4NG_', vertebra. IV lombard(prin comul ?cesteiurrtrti. trece,onzontalace unestemarginilesuperioare ale _ dispeisie. oaselorbazrnulur) Ake indicap'i;dureripostoperato fii _ dispersie parezagambeiqia labeipiciorului_ tonifiere.
impo*anrd 'rot*r,i
iil'xT ;;w;.1i:il# :Til,:{+'+,i'r:,'il: u:nt l;' tti;.ei .'J;;j' ;il;.';;l]f,
::Yt?',
Fig. 95
Dartot medicina traditionard ne maispunecd rombarsiile se datoresc gi unui.blocajendrgeticin meridianulVr";i b;iil; rentrua le amehora, masa{isi urmdtoarele doudpuncte:
tu6nd u-se bor ireartic ur"1i ir".it' il::r".r;:ir. E,il :]ll rlxil,,:;
m.ai.rlri,.fi#;;.=":^t: lombalgieirebuie.Ja
I
I
"a
if',:J'ff:j ;:::'LP'
se mai poateaplecan;"i'i"' lri"'--1'j:i_ln':'l rlor.'.bolnavu I nu
sd-si rilr",r" r"'".*a ffi;i#1,ll.t!1,"jlLJi,F:: l:.i ;1,:l ,"lu!,n[Jlii.,f,.!ir,ruJ; "in umeri qi maiginire .orpuirr.
Zi'"i,, sangeratpunctullang 'Ling irir"rr",r.j zvorul podiquluiex_ tem").dai nu in sezonut cald..... e Masa{i Or":j_OX1r:* tern" * VBra(fig.'9+l t. ,,tzuorulpodiqutui ex_ ,irrrT"#'ljouirurade sub
fiil}ik";,fii,I1e*6,"i;;;#l"la u,li,ea c.ro,
i,f1ll1?iy*,{,trf aileti;;ii potiomi !i,:_.*, rl,o _;;; itdIamem b;.r.l' rrl,*ii:"
124
n,fruru.
Masajul energetic al trunchiului
vreodatd de ce.v[ simtili reconiortat dupdo Y:t!:-l l1b1t pespate. exec.utatd o.i
:" :- : Irl:ji. lrg Dolnav./ V-a{r ;
;r -
;..:^.r^_-..-.-.
a" .ai. Lri;;;li;il;i;r;
mai intrebat, de \rs ce, uri, in ur asemened ascmenga ocazn, iurrrwv4r,
se
altesegmente atecorpului? i::t'-?i:i.:-1T?l -$i.nu rilra raspunsurra Ttt.spatele acesteintrebdri: in timp mp ce se maseazd maseazdsnatere spatele
sunt-mterceptate numeroase punctesitubtepe meridian"f6.ui" tt orazdeaza - vasulGuvemorsi vezicaurinard.pe acesta Jin catevapunctecu-actiune speciald, l1loa!9 gdsesc ir":t'i .tihu.Ele au legdrurienergetice cu'cele,i,ri ,"f i."",^rii Ji;-#;il
125
ri :li
l rlli
,f ilil
rirl
riiil ltil,ll
ilil
rnrmd,pllmdn.fic1t,,1topac,, splind punceteSfrusunrst;^t1s11myi3,; ,timpulmasajului "t., in rnorreo, a;;.4,, suntsrimu_ lateqi organele.Jr:u::_:yn, l"83il-.n"rgetic.Aqa se explicd aceastarede bine, urmamasajului,care actoneazfindirect1:..:::fl,*ii"rlia'i" asuprafuturoro.gur,Jtr. PuncteleShu maj au o catitai;:;;;;. de a acfona, chiar dacr sunrmasare. numai,,r*;.;;;jorgun"r" respecive sunr rntr-undezechilibru^;nergetic. AJ;" ;,expticd de ce chiar masajul. unuinespecialist eite ,*uiC."Uune rezultate. Pe l'nga acesrrnasaj )i ut.spatelui.practica raspdndita "..iriirr',i in toatdlumea.se mai foloseiie. de curdnd.in unele tdri occidentale' un tu.uj .i.i"ii#;;T t'unchiutui, -".op denumit t1us energeti c,,deoarecd ur" o..pt lj ro Uii'',ur"; ;";il;il;: ue raptacestaesteun mayj finiul" cu unul saudoud cum se observdin fis. 96_99 "*.i.urar 9:q*r.,.4qu ies rra
1;,;;,"o"pe i; ffi ;; hi;i,illi i; i.oTffiHl#,:T[: 'eq.
fi bldnde,ca apoi DeDarcurs sd creascdin intensitate. Acesterun.ui" r'unt, - masajulliniei mediane anrerioare, inrre^pubissi barba. apoial tiniilorsiruate pe
fla".";li'i;;i.
i'g. ,ot, p".i;i;i'-'rua;iJ' areg'turui, ,*";fii?Jiol:"ii{!:r;1?ut"
-l
l-
Fi g. 99
- masajulbldnd al liniei r-nediane posterioare.al liniilor de pe fa{aposterioaria trunchiului,in sensdescendent (fig. 98): - masajulliniei niedianeposterioarepdna in clestetulcapului, pe liniile de pe ceafl si parteasuperioaria sparelui(fig.9c)y Acest rnasaj poate fi executatc1eprofesionistisi nel)rofesionisti,de trei ori_pezi, la sfdrsitulsedinlelordc acupuncura saude presopuncturd.
rEl Menopauza(tulburiri)
Fig. 97.
126
.
Menopauza sau incetareamenstfuatieisurvine in mod fiziologic, de obicei intre 45 qi 48 de ani, datoritd sciderii func{iei hormonale. Menopauzadebuteazdprin scbdereaqi rdrireamenstrualiei. modificdri ale caracleruluiltristele sau iritabilirate),palpiratii, bufeuri de cildurS, dureri de cap,-amo4eli,zgomote in urechi, cre$tereatensiunii arteriale.Acest episod fiziologic se trateazS, cdn'dsituatiao va impune,numai detatre medic. Pentru orice fulburare survenitd,cu ocazia menopauzei acupuncturasi chiar presopuncturasunt de mare folos qi niciodatd diun[toare. Deci, estebine ca toate femeile si re{ind un punct 127
Fig. J00.
"Regiurrea trci lnn"
- **T
Fig- I0I
- Vro_ fne.r00). ff"'Jj,:?,.::'iiJ;;ti:?,tcerutui. situat pe buzeidr,
ra aproximativ mrsuri. dl ojir""!rli1,l-otil'.tq l'.5 " A.;J;;;'""n i."alta a liniei medianeposterioare.
n?:o-?u"i'.iii'u##T3'3j,ffi ,ifllili:'j{:;;;i;i"pentru
de ftanspiraliireci 1cmpunctde vedere, oe cdldura,insotite ;,/,'"e ^,arl, getrc IANG). ",.^n"rg,"ti: ii,ffi?Jitff,3X*; ' 'uio'i"io'i'tiif ._
Menoragiasaumenstrualiaprelungitdmai mult de j zile: o,,Reuniuneacelor.lrei lNN" - Spr - (fie. , 101),situatla 4 mdsurideasupramaleoleiintemel . , tontfiere. Ahe indicagii: menopauzl, imbitrAnirea Drccocea unorfemei- tonifiere:. Dismenoreesaumenstrua{ia insotiti de dureri: '. ;,MunleleKroun Lun" - V60 (frg. 102), situatin scobituradintre maleolaeiternd sTtendo':' nu.llui Ahile - tonifiereAIte indicalii: penrrugrdbireanaqteriici eiiminarea placentei--tonifiere (procedeuleste f,oarte \', , mult fiblositin ehina)., ,' ,
Menstruatia (tulburiri)
Mensftuatia estt
i f ,,?frl i,"|'f:il;,"2 * "#i",iji:q?fi nftH;f;hffr
l":";f"-it'ttr.:d"*iL"#iffia;gii;{$*;
jl; ,Tfi i,iil,?:ill. ffi,""rf :X'JH"E;?Sf f*l#$i.'3.,T"f
u"nencia desrimurarea $d,,Y',i,:f#:,.h1,-..111-,'tii"'iJi
mir";ffi"Ji,:ffi#l[1.?t',:ffiTt:ll;1,*i::'[{:*]i 128
r
Fig 103.
,,Fiil prin,tuluf Fig. 104.
129
' .:. ,4tte"iiyi!:ttihftrzie,de:cbada.goricelului.
(2 . .,,, zi,,8lil,e. g{11 la nq iauc. r"aihred*dih,ilffiii;:iil,, , :. .' tuziece.nori f iiz-ia"ip*'Ji=,[afi:i $5,*i+e_t"r ' lncetbrea U@".lliln =iO'ii't"*.,t**"iiul1i , : 2 c6iipe,zi);.tataiiius'nb:iJ* ;E;i#;:1lillyar"e..;, p_qsea .
r
.pe .
ru{irioard,a abdomenur"T.Tge
' Mensffualia.nereglllatdiau nerespectarea in-
, t"*"ioi"|irz+sz,ae
zire: . I , . . o ,;lteiepteilins,9ri1,, _ fFo *.6fig,l03;isitual. :l pefa{adorsatd,a mdinii,in afrgerea pliutuipurn-
t:: : nului- dispersie (Plf$ un' omen9$fa1ib fp*nt *!;sfii"iiJ"J;;"i#f care vine tii', avans); ^tt
,.
* spt,_{t!,. lu+;,,rltu*t . ..1,,F.ii|ni1t1yt11i" tu ,l mijtoCul marginiiinre,Fe u iuu"i firtruiui:"iur.l, : fi.e1e,;lpenfru r':i' , .'. o merytrua{ie *iarriif.' Atteindieqfii: "uou dareri I . , tistibutarc'_ffipersiie, Migrena
De celemai multe ori migrenaeste confundatbcu cefaleea. Pentruevitareaunei astfel O"egrq"ii, tiebuie spus,de la bun inceput,cd migrena t"."iirite.i{ir_ar"re de cap,pe c6nd i1" eaput6nd la fi a-ccentuatd |geqyl intr_oanumitb :^.3I.-" :ap, reglune:occipitall, frontald,parietall sautemporald. Migrenasemanifestdrrd ror-u u".i..r". dureroaselocalizatd' o jumdtatede cap'av6ndo o"rataae cdtevaoresauchiar zlle.'a Cu un debutin aOoiejcenta, *.".ie".rferin{d mai alesla femei' ea fiind rutiiuti-iJmenstrualie,se intdlnegte oboseald, abuzde alcoolsaude rutun. Cauzelemiereneipot fi : .digestive(disfuncfiiale intenstinu_ jsinuzitd), 11i..;i _vezicutEibili;re);'irr[r-"l".il senzoriale de
,S?:,T:
vedere), reumatismale lartro)a."*i6ufa;,.ir.riu_
O dureremier;oidi
se localizea
zd mai frecvent la ochi. frunte,t6mple, nino.i"r"1ita 1;,.'r"rro_.ne,ca:lrcri_ !i'a. "i mare,umflareapleoapei, greturi,virsdturi. 130
Fig. 105.
doudtipuridemigren6: Medicinatradilionalidescrie , ' prin r de enetgie eNCes ,' ' ' $!$,,caractefntepryn',, ,' :
,,,,, ' ,iidrrtrefiniofunde, ,difiize,,*i permansnteli:ft141', aleS' ,i .,,, ,oentu o:asemenea:rnigigsd:se Vo ;91ffi$::: ' .::::i:i : ' ,::noaDtgol ..'.;...;....'.pifl..;;."|p'6711.::;''61;i1'.''t.6:.-..:{flg1.':1.651,..u
.::;,::::1 :ilnOu''CetoraouA6*5s Frin 'bielullgir€a'd€Eetelof :.:.:;'..:.::.;'.ma1g.giar6i5torde:|p.rn6nE1''iontf..''.. 'i ::::. :,:::,:',::':: .'r:i'pna' ,exc€Jd;'lengi.gle'IANCT.CgfrcffizatE ,',61,in:'drnari. ,,,',, vii, s.ulvih,nrai :alss:ziua;, 'Pgntruo, , ' , i "' ,,'6t*r{n.migrgn{ 'Ce de' ' ',' puhetul iei:*a'ft.4qa ;.O,,$#rE ,l.;l.,,.,':,':
,,'',,,,t',
' fftg!*#i;.ilr
'.:.;';.:....'in,5tgE.':grifl'bJtiv.(s'portivi'ti.arti$ti)..:19''1p in timpul unei crize puternice se vor.mai masa qi urpuncte: mdtoarele :;:;.;i'.:'..;:..;...'.i',,V|len:|adu : ::: : :r: 65sgr[ deasupra.mAfginii,,:sUOen-o#e,.a,,Wschii -
'; ;': a aatl,':,''111 ,,-i'"'ii,fmiibaar,', ' , '' ' ",.,,',,',, ';,;,.{$s,.i,.tog},'' ais-.',,. ti in1ftalal,sprylgeneloi,t ;,.',.';... .$itnai' ,':'; . 'iu.-"ryhtiat "i'j:pffi;;#iu';#*;*l#ili'i**iJi##"
"'
131
,, Pri m e;te la crt m i/_e"
,,Pa/rupe/e a/be'
Fig. 106.
Fig. 107.
e ,',Poarts uree:hii1,. .JFzs*,(fe., 106),situatln scobitunadin fata u ceserormeaza cand
d;ilhil;d;:frt;o#i!#:.
ie
r Pentruoricb'migen{ , mai:.i"t n i*u1u,, l)trahd,fiuntea ceat $t punpluldintre'sp$4cene "*-'rora. ,';aiibtjrs-i:e! Fentnirnicreneg1,local.i-zgr-e in ortitd se :mandb masaiiilrouurui *",iriiTn*a]ti'iilr. ,] "_*, .,
Medicina energeticd ne spune cI vederea unui om depihde in mare mdsurd si de echilibrul enersetic din meridianele ficatului qi stomacului. Cat despremiopie-eapoate fi de tip IANG (cu ochi mari qi scoqiin afard) qi n rNt1cuoihii infunda{i in orbite). Acest &efecdde vedere,'nemai spunemedicina'tradi{ionai6, poate beneficia pe masarea anumitor puncte. Aceastd metodS, f'oarte rdspdnditi in Chirra, este practicati in mas[, inci de la virsta prelcolard. To{i copiii, dupd un program bine stabilit, iqi maseazdzilnic timp- de 2-3 minute, c6fte2-3 puncte. Acest tratament, cu scop preventiv, este,compus din mai multe cure, cu pauze intre cure de 2 siptdmdni. O curd cuprinde l0 gedinfe. Pentru cei interesa(i in efectuareaunui astfel de tratament profilactic sau chiar cui:ativ, vom expune cdtevapuncte usor de reperat: :: lacrirnilelt - S+: (fi€. t0?), situat: ,o ;,,;Pritne6te i , r;gg!'marginea orbitei -:ronqltrere,;.:,:"':'' : , ,, ;' ,,,; ; 4tte intdira4ii: lacrimpre,,spasmeleBleoapglor; '' ''diwers .'''.....:.|s.,.pogrype'te:a'I'.'5'._ ' ':, , .,,,punctul'de mai: .Susr'intf,-omicd scobitur6 - tbini-
r"rlf,ffir|ffi#fuffihiffi Alte remedii::cr
Ntiopia Printredefecteleprincipaleale vederii se numdrdqi miopia, ^rn care caz subiectul mai bine d. uproup"dec6tde la .ugd:. ochiut_miopupj l;ii irnugin"u *:llllu seformeazd !iil;.i' rnarntea retinei.Un dstferde defecivv r"'"?."","ura vvrw foarte -! binecu ochelari sau cu lentile Ae contaci. 132
133
oti i t nisrasqru s, sFa$mete pteoapelor - a#p:f; !;U!.,"
Sdritorin cerc"
jlr;igtHn:,Jt ",;,{f{if;:{n?u,::,ii";li; inarnte) d o#;"f i. *ub nas- toni-
fri\:o .
,,Mtaptina vanturilor,, * t . uirrat'p" Jd;rar;; ._H?,%;Jif; i;;""?,, X;;ft urech ii, inscobiiuri ru;; ;.;bodtuberantele ffi,fll ij L,:.0"
KrounLun" ,,Muntele
occipi" tale- niiinur". Ahe indica{ii: febrd, glaucom, * dispersie.
Nevralgia sciatici
unuirraseu ff:ili:; j""',|,*::':u*!?d':'?de-arungur
n umi ""'jl nd u-se ;;; ;1";\J#:I'f,ffi,ffiffiH,",:"##il, in suferin!6.
Printrenevralgiiie;"dil; desint'lnite esteceaa nervuluisciatic,nervr:l cel mai gros din organism,cars ineweizamembrul ".irn*-frr*'ri inferiJr.,
o"u"i'""!'"l"u'i"unur erort, c6nd bor-
"If:Kf:"";::":u o_l *':?0.". i'"0 r" i,i. ", i,,i[.iJ; *' il#f,' ffiH#,,'#, :;." il
;H;;:';::;i:l "in.l: T?$;ff ;fr:i'j' Jj lj#i?t^1: uornarur 6;;1;:?ffi";"i" j:til$i lfr ,1"*3:l"difid,
cu golduriieqi senllchji i"J"ift,""" "ice migcariinutile,se rere;tesdtuqeasc' sausd.str.nutL. dlna ourerire devincronice nees-are"li,io,gi."r., sepotinstara ::ffi fi:"ff ' J::::.-::nre sauparaliziapiciorului,cu pierdere;'.;;: sioirireliiioluil."'" Medicinatraditionard considerd newalgiasciaticdca fiind
i9:'umezeate;carepdf il'"#::r?:"H,""11,t?::::l'an''f und
o.upiiu,",""".i;;:T{ti{";',T;1fr brusc.La decran;arll :HH1.fi:1"*T:{{i
l[:#.
"]"ii"i'""rbuie o obosealr
Fig. 108.
KrounLun" ,,Muntele
Fig. 109.
Pentru combatereadurerilor, medicina tradi{ionaldrecomanddreechilibrarea energiilorperturbate,cu ajut
134
135
masarea
acestordoudpunr ,,^,Pupd Itniar, peatup*t..i"uri;;ffitljill.,::
yuexecura un masaj puncteieom,6lii'il?iif, ,l"ffi*il?t'L?,1ffi Fili'd,,Tu-..0" ,,l/a/ea ddundni,,
5
Nevralgia de trigemen Iatd o alti
suferin{d in numele nevralgice se consumr o. torr"iui,'i[ anticelernaimt ort peste a se probabill?'^': d. li,i'XTi'1..!?*t.
;ri. tt nutitip.idlte marile mrsurS'ftrd acupuncturil benefi ,1 ^11^lu ciareale t"^qyl.tu;ii:' 35":]lt" oarede cdfte bolna vi .a uinrpff acesti oaundtor raratatlill'111i19fiiibiJ"int"t mari oout"'ii Tarmulteuntind'll,lqnacetina'-n-eli;;'c-anltdti
. . " L/recnt/4. -Poarfa
li'il':i#',:d:,T?:.'J*;lf oeproducere".,,iJ:H[i;:#ff :""': :: I 1t"'.;i9|ezdr' "",#t'J,F'##
senzitiveale mal aresla femeillcare inervedz;';;;"'''*Turilor qi limba.intdlnita
o liriiii,o'n1rt lgie subrormaunor.r..-in,vdrstd. semanifestd i?:,,11::ro;s;' A';#Y""evra localizate umarate J de fata. la o rronarea ochiloi.,Y::?ti "tt"'i^oilita'duratd' i, .1 ;; t;;; il ",-".!li.8f#to
glatefi, uo.
:p,Ls3"
ar; ;: lff rec tare,,in-uJi De.muIt!Rro t., *,i,T.ri"rl.ili ;; .;l;.".^ll tji den
decransatd o;;;;lffi trLffiffi:#Hffimf .ffil
fll"i;::,T:h;::T:Hiffi:Ei;';l,ffi J",Tlft:t.':ljtil renftu
cei interesa{i..1-i5ior.u.cd , oe nevralgie. Drer prezenram catevapun"r. oilgpuncturaintr-oastfel celemai eficace: : ',.;;Gilurs o*r,ur,l"l;;;'":"o"
';#ffi
' '
13 6
1 '
:
:
: ; : t ; '':
Fig. I10.
, TFzr -,(fig, I I0); situat in ..i.,,Pooy1a,,yrethii" . -e;1,Bamba+i ln grdmadat'.* Vz * (frg..'.I10), situqt la,exq.eqritatea internd a sp,?nceireT * UiJ_
*rffii,
' '' *u*"or', ii;,*'-,,rouilr"r"r. _. Obezitatea pe careomul il pldte;tevietii moderneestesi
^^^Y:_:]t_atribut oDezrtateo.
pur . Qeim-ajmulli obezise lupt6cu foameadin considerente esrerlce. Medlcll insd combatobezitateaprin toatemiiloacele pg-.i[F 1on9ti911i _fiind de efectele sal'eOaunxtt;;;;;;; sanaraFl. u slatlstlca recentd,in acestsens,ne spunec5 dupS varstade )u de anr,un obezdin doi seconsideriun diabeticsiu prediabetic,cd'inimasaestemai marepi mai gr* a..b1l"ir"i 137
(re-
punctutroamei,, d)f" Fig. I I l.
Fig. II2.
om slab, iar insuficienfacardiacr,de doud Aceeasistatisticdne mdi antd cd obeziisuntori mai frecventi. mai amenintatide hiperteinsiun e arteiatd, utrior"r..o"el'il;;E';;;;i.d" r#' #_ feclii. Motive, deci, sunt.suficiente pentrua determinainceperea unuitratament mai inainteca obezitatea sasernstaleze, mai ares taceicuastfelde
bolnavi i" f;iri;, i;-ini"i-irriii;;il##';" - - vrvvr!q''''I tranrsf gieidepuneriiie grarimi. -.r llef:a,predispozi Nlerooa oe sr.bire cea mai cunoscule este reducerearatiei
-;;;r; alimentarela nevoile_zilnice.--i-rn
'ffi#"b;#,
,,Mdncarea
de diminea.tdsd o consumi"singur,cea de la prdnz imparte-_o cuprieten ii, ih, ceaoei"aii;e- A"qrn*" il.;: "' *"' conformdndu-ne'cicrutri lilni.-ui-.n".gt"r, ur"trebuisa -
mdncdm o .Tgu..a. datd.pe ,i,
iii i"ai".ilii!i"i'0" ffi, ii acestsens,fiind in primajumdtate "ii a iiei,il;; lil;'Tb:i;:
Persanii MareruiImp'eriu, ., t*i".a n".ait"uu a";'a;; i.ia ,. zi, s-audoveditfoirte puterniciin iupte.Flf"^f"1" #;rl; spunea d9sp1e aceicaremdndnce maimrittde-d;;;;; ;.";i;; sunt,,barbari,.. M6nc6ndpu!in,.d;-;t;.i"J _,]ft,' r5'fi;; medicinatraditionald, .ontriu,ri'nl; ;";ui- br;;';'b;;.bfi ;.,; energi ilor din alimente.
cu pofti de mdncarecrescutapot apelala servi_ c^,,,^P?1oun"le r Ie acupuncturi i qi chiarale.presopuncturi i. i.nt*.hi rti,i;lr; urmdtoarelorpunciecontribuibU Aiminuarea sa:
ff;ft,ri'l*,.$*tr$' *#*:y#"ffi{{';ffi
ungftia)..,, Alte indicaft indig;stiO,iU*me,_roojfirr". ,, ' ;,19!';
i ptiiu,iii ',,, ;,,!agrta , .,...
llil;,riiil##,ii,*r,
rriuhghiularidepe pavitid"t-='--:' #;:l'i-f
" (cuung[ia).
,,lmpdgireaapelol sau ,,Punctultalief'
'
,'
i;; A' "i#i . ..
\--___--l
n Fig.I 13.
:,, :' I l2), situatla fap ure' s ;,;Punctut ,;faamei{fig-, :' i chii'oe (cuunghia);,' , , ' " ' obiaz,*ronilier:e :,,, ': : Eiiminarea'liChridelor fn 'excescontribuie;,d0'' :,,::,: :, ,: *a**nea., ,lA:OiOceSUl Iat6,unpunct Cu de Sld,b,ire. ,,,, , ecebst6: numeestd'foartC'su$estiv,:: aitiuh-e-''al,cXrul l i':,::i:,:,, Uf6deasuBra,Ombilicului,;Acest:punct,ffii:ESte ' teliei4:":i,tQ;'tti. de,;;,P'rarcdrrl nib numele ..:'...,i,, .,'., cunqscut.:gi. Ce trebuie sd mai fac6 un obez?Sd se prezintela medic, unei supraalimendeoareceobezitateanuestenumaiconsecinqa glandelor intemd(hipofiza, secre{ie cu tatii. ci si a unorboli ale pentnr medicamente foloseascd sd nu t#oiOa,bvare); ',s.ld.birg" (diureticesau amfetamine),deoareceele sunt nu numal metlciente,dar chiarpericuloase.
Oboseala Ca qi durerea, oboseala este o suferinli cunoscutd de toatd lumea. Ambele sunt semnale de alarmd pe care organismul le trage cdnd se afl6 in pericol, pentru a se lua misurile necesare' in iimp ce durerea n" da de v-estecd intr-o anumitd regiune are
1 38 139
Jocun procesde distruc{ie
a tesufurilor-obo ohneoor^ cd rcz.e - _^,.? seala ne -^ av ry eteorguni;iil'#":::incep ertize aza 1y:] si se111 epuizeze. Ob;;;,;?Hrsmurui t"nomen atat ae.aipanoiiinsecolul se-manifestd'f,i-ttt nosrru, in tot corpul.cr ^o'^tttt ;"t"l'ri.in ::dgT* .deoseb;;l;";rp. qano, in mlJ';;";'::'u"rerea reflexeic j?ate acestea innuen-
-
sn,"IIJ;;i:."hT::*Ji":'nu #lt e1]t " fi3-icprelungit,
in urmaunui .fiecare;;."*T'survenitd dupa o oboseala o zi de munci. ;; -normald", ;i:: :u1oa!te. ore de somn,din "6u'o|'toutt insadupdceleopr
1
2-
treziqi astrbldeoboseals dimin.u,u onlifl!.ll va qidiii ui;" ai;il; " penrru ouo;.urlififi
@rJ
m+ @5 @6
eapoate n deoarecc '" '#p,.lffi:itixT:i1*lrvd^medicurui, neman i res ti' ca , ""'itif#r'H:Il tubercuroza;;#ll i[:d
nosffuma i es re # i';;: :t"'- cunoscutd ffITJfj ?i,li'J,iT'"lil,"fJl sub $i in t*ln#'nrca
m9d-devia{r,din.L1:t'" datori td noului carerer, atcoo stimulente IuIui, 1L :on:u3,l ttli.f"9"re' al pe hingd,ij:tlulu.i "t" ".irp,mentelor . ac.esjea, i i.L.
ons, neaas asteniJi. teni *i"$ti.::,{:',: ei 6-;-rrJ .,".Y i'i#H?.#' " ilii'il,3ii 3_l,eil"u. ]cloriiX', se "unl'r, de cap;
tn.o.ni".-'J;::t:1i, ;.o:Il:, scaderea .ou1eri. cap ruare, irascibirirate
zeazep, n _caracteri
,,Al treilea lnterva/"
,,Palatul celor sutd de oboseli"
wr Fig. II4.
Fie. tIS.
Oboseala, fiind destul de frecventi relineti urmatoareledouapun&suferin!5 '' , , ,,_ o",,!llayl aelol o suta de,oboseJi,t.VCrr : ,,,, situatsubvertebra i Aorsaie'(Aeus"pra'sa !!q;lt+), . : .s9 arla vertebracearnai proeminentd,,a ::' -l r: cer. ' - :VII-i r,' vical5)a tonifiere. .'., ,Altf indicuiii: reammare, lKualsa); sportivi si , aFl$rl(pentrucreqterea condi{ieifizice)* to;nilieri. , ,,,',: r pentru oboseala,fizic.a psihicd ui"tt lu -s1 . , ind.gqan6un punctextremde eficace, d"nu-ii;,j7 .,.,'..,,, , tre_jlea. intgw$l" .? Sii ttj), situat tfig, ta irei . ,, ffisy1..qu_b.v{tu1 roture-i, inib;ete d;t ;ase;i; : :: ' gambei(tibia qi perone,rl)*'toiifiere.
Fiil."J"::::'J:::; 'eo?J.l^ti;':hJ::F:Ti:ti:i"fi nzice de mdsurd, ;; ilu.5 i?3-"b":"rii
in ceamai marc o]l-T: p. nrreaobosetiiprin orirri+'mde'se situeazd t"t ajcrtuirea;#;llotan Dteverntercarar q" I"t' cu pauze. taiionul' ouratd.La terminarelt:9* uo"*t.,iru':,*t fizicede scurra venrt.In orereliberelprog.uruir;;;;r$Itttr\ti
j}'",XJ;:h?T; sportrveadecvare"o.:i,:ilil';#;liltilT: stim utente nuconstitu ie.", r0, "o.iii,iil,'jl$,':, {?qurileeleproducand obiqnuin{d, :iJ","T'::. de'""1i1,:ll;;"#,
in ajut o;[";':';H'i31':i::ll're; t vine ;; ;"; energi ;1t:::i# rT'::ff[ j ii; iIortongqi, ""'' ")l' 140
Acest punct mai poatefi stimulatcu ajutorul unei tisarete apnnse. carese.vaapropiade piele,la I cm, avdndg.iia".a producemarsuri. ", Irochezii,unul din triburile indienedin America, stimuleazi acest.punctpentru prevenireaoboseliisi ameleliior.gi suni muncitorii prefera{ipentru constructia.iaai.itol rou.t" inuii.. Acesr punct, pentru a fi mai usor si mai repede stimulat, se tatl.teazd. Pentru obosealapsihicl se va masa si rlddcina nasului. 141
palpitatia se prezintdla medic unelepersoanealarmate perceperea ^^*Adeseori unorienzatii";;;:.i'll1: de anormale in regiunea de ba.tei iiirii,l"d,?i"#rnimii' subforma il.i;;i;.,'aqn n"t"gututt i^"tiiJ'nta senzaliide ,,sferseal
jtl nliiitar-dilil';1,:;;#T::dgft lifjff ::"fid,tT,
sautumatexcesiv.prl;;;;i;il.-,j,iylo, oecaf.ea. ceai,alcoof rptta{iile ma i puberrati r".";i;;;;; .se i, ;;;;;; ;:zei'::'r?: -:^3u"'bagi"i,'u"i
;ll"rii.t':,X?":" J;Ti:
grandei tiroide.'
,t3jl,,;T j;J*#*: #Ji"ril?',1?fiff ?f ffdl"liin'lri,i ::H ifldil, inso{ite.qi de tutbu.aii cardrac, careseo6r..fyl1 I. Alfi imprudenr
T:"r#:1xH;;lI r*i$lli'},'*?#;gx[fr,1';*r""'f Bareile deinima.
,.d,t;;;ildi{ionala.sedatoresc l:^1put. glyl,Xezechitibru energetic in meri;ffiif .trcnllrbrarea qi cordului' energiilo
masalului,uu fi u.rul ain acestepunltJ'luvase-sex ditp,t'5i'q*;;"'J"?tI#
tata doud punde a".*1',11 u cteusor de rbperat:
;: ?.,"Tfr#]
lln,'_',f,#,,.f ^:,;, #XW;r,;j,ffiyit :
Un alt punct eficace,penm) acliuneasa asupra sistemului nervos vegetativ. este ',Mlastina van.' mrilor" - VBzo- (fig' I l7), situatpe ceatd'.peonzontalace trece pe sub lobul urechii, in scobtturtle dg sub .protuberanqele(proeminen{e)occlpltale dispersie.
..,,kfr #f,:{:#{!i;;"1'r;.!Tg,J,,!,;,,;#f},1: Poafta vf/ce/ei,'
ti.
$ ,,Poafta spiritului"
Fig. I16.
142
fr ,i
Fig. 117.
Paralizia faciali
Pirn oarulizie fitciala se inqelegenefunc{ionareamugchilor unei iumdtati de'fata. Aceastd sufe{n1dse .produce..tl,unla lezlulezdrii nervuiui facial pe traseul sdu' In tunctte de seolul miqcdrile chndtoate totata, feluri: poate doua fi de nii. oaralizia Doliumatatiirespectivea felei sunt absente,Ei parliala' c.and d1l,!1":1 pleoapete iravul mai pbate increqi fruntea qi miqca mal multe bolnav6. Paraliziatotald, numitd ;i perderica, de cele *\::!,t,':l:^ pa(iald pdcandcea infeclloasa. i. "rigine "A o hemoragie,trombozdsau tumon cu locallzare drept cauzE are"it" cerebral6. mai Ambele forme de paralizie necesitd un tratament cdt muscucontracturi unei pte,retti instalarea pentru u s" Drecoce iare.de celemai multeori ireversibi16'
143
PresoPunclura meinii
,,Marea scobiturd"
Fig. I IB.
Deci, adresati_ve,cft-11i degraba astfel de suferinte. tratamen'tul medicului,in cazulunei recomandatde specialist, .La addugalichiar in'ori.; ;il;;;;,.*'r4 Un astfel de tratameirttu in".p;"i;n.riu!*"u ,* presopuncturd. urmatoarerordoui puncte:
,,*,&#.#,r!ii,!:|;#,,;,fuw'#'{, x'jlfi, lf i,
. 'd degura
' f f i4
l*'***u1'ri4n';ffi '' **"ii###c#i1ffi ""' iin': ,,+ii.;.ii
or' 'd.'m,,tll'Tl*,''.''.'l
',''
'-,,*;,H;ffiu#fiE'-*ffi -' r*-''
., ,,uo*-tiidia,u.nehiui"nrxffi
--
-Toateaceste manevrevgl dura l0 minute,av6ndgrij6 _ ca ele sd fie la inceputdestulO" Ufa"ae.e.".t,ir.romasaj al fepi se ua rcpeta d.e _treiori pe zi, fdrd, glmnasticafaciald recomandatide medic. " ".gfi:"
Kinezia, o stiintd recentS,care studiazl comunic[rile neverbale ale omulii, tie sp.rne cd, dupd fa{i, segmentul cel mai folosit in acest scop este mdna. De-a lungul vie{ii fiecare individ isi insuqeqteunlimbai propriu al m6inilor. Cu ajutorul lor el isi pbate exririma gdndurile, sentimentele, unele ac{iuni etc. Iidiferent d6 gradu'i de cultur6, fiecare popor, in uima u1e! experiente proprii, si-a fiurit un al doilea limbaj, limbajul mdinilor. Phna la ilobdndirea acestor excep{ionale calit61i, mdinile au trecut prin diverse stadii de-dezsroltare,de-a lungul evolutiei speciei umane. La inceputul inceputurilor mdinile au fost adevdiate antene cu care Homo sapiens a luat contact cu lumea inconjuritoare qi cu propriul sdu corp. Cu vremea, ele i-au devenit si primele instrumente cu care gi-a procurat hrand Ei si-a consffuii addpost. Partieiptnd zi de zi'la activitatea fiin{ei iuperioare, mdna'a devenit simbolul acesJeia.De aici qi denumirei, de cdtre anglosaxoni, a fiinlei superioare, man, de la manus(in limba latind: mdnd). ..Inteligenta"mAinllor se datoreqtelegdturilor lor directe cu creierul,dE unde primesc toate comenzile.Elementelesale cele mai independenteqi mobile, degetul mare qi cel atdtdtor,ocupd o suprafaqdde proieclie pe creier de 12 ori mai mare decdt a piciorului. Pentru medicul tradi{ionalist mdna are qi alte semnificalii. Ea estelocul de proieclie a tuturor organelorsi de trecerea sase meridianeprincipale. Pentru acestemotive m6na are o valoare diaenosticdsi teiapeuticddeosebit5,mai'ales la copil. Tradilia ne'spune cI degetulmare corespundepldmdnuluiqi or;e*ntala ficatului; degetul ar6tdtor; intestinului gros; degetul mij,logi.g. circula{iei s6ngelui (la frig, acest deget degeri cel dint6i); degetu(inelar,sistemuluinervos;degetulmic, sexualitdqii. "Din punct'de vedere energetic,mAnastdngdeste IANG, iar cea dreaptd, INN, aceastdpolaritate inversdndu-sela stdngaci. Cdnd unim cele doud mdini, cu ocazia unor momente solemne, sau le frecdm una de alta inaintea unui eveniment deosebit, nu facem altcevadecAtsd uqurdmscurgereaenergiilor de la un pol la altul, atAt de necesard in aceste circumstanle. Prin aceste gesturi instinctive contribuim de fapt ia linistea sistemului nervos,solicitatin situaliile amintite.
144 145
..ttr:e. .usc.qta:.magaj tinearpe fata palmarEa degetuluiinelar,pdnelb pliut pumnufui; o enurezjsl enurezis:se va ciupi puipa degetului Ciupipuloa deseh, mic, in fiecaresearfi, inaintede iuliard;
..cgnstipa{ie: hasaj liniar pe fa{a palmard a de_
&bri
lm/ocarca han$pirdiel
rgffa" ^ oe mlncae Const'rpatlie
getului rlul nric mic, pdni dincolo de'pliull,pumnului. de pliulpumnului$j a$yt14poatebeneficiade un astfelde tratament.Iati care suntbolile(fig. 120): ..l........l;;.:....;.:i...:.1-..
masaju[pulpeidegetuluimare; o durer.i de dinti:: masajul masaii pulpei degefului aritdtor; -Dureri dinh -60// de filat
-/npoholi 'lu'se
cexua/d
Fig. I 19.
ll
ale,.corpului, manaeste ,","3?fl3,1',1,1||,,i;,,-"11" ^':9.Tt)nte rn .scopurr terapeutice' in spccialIa copii'
-lesin
'^Palpr'hli -,frtafi
l il''?il""'ff*: Jg'ff??'X' il I*f ?iii; #i!. ::l'?,#ii"ill"' Mi;;;;'ri,;i';i:;;i9
Toatemamclcesrebinesi retini. pentr
l;lii,i'rl#"ii1j: "et.""t "ii.*ffi::- alemicromo.ilu,l (i'prima zi cleboala):seva tnasa cJeur:r',i'ti:r'"':
\
.o ltollu de nuncru.e sca:trlu; se va lnasa nro_
nrusculari de la bazadegctului mare(in
;:lX]!l* t diarrc" se rlaseazi fala palrnariir degeftrlui aratitor, piinala bazatlcgelulr",i'*r,"iin';,;ffi;;;"" .
I
_\\\
! t . t r t r . s 1 t i t . t r l r t ,iir.r.a s a . j c i r _ ^. . , . : j: , : , , r t - : \ t . lt r . ( ) t ,din ( ) ( . . (patmir, tr.t,u.
apoi rna:raiIiniar bi_ :.,i11:.'l^"::gbrtura rriicltr.panala bazadegetelornriilociLr si jnelar; Fig.120
146 147
luse uscafd'
parmarb a oiri'trf,,T#ii ;ffi i#*fl;itrfr;ffi o enurezrs.' se va ciilpi pulpa degetului
-'o- ---' mie, in fiecare;sear6, tnaigtede dulcare;, o.constipatie: masaj liniar pe palmarf a de_ fatapalmar ryasaj.liniarpe fala getului rlui nric mic, pdni dincdlo de piiut pirm"rt*1. beneficiade un astfelde rratament.IatS care $j a.{yttu_lpoate suntbolile(fig. 120):
**:^ff{trL:r!{3ya':;"(':{#::rresniledincira: uoiu#I""
\i
de dintri masajulpulpei degetului -Oureri - 6o/r' de
- /npohnti cexuald - luse
tl
Jr
F ig. I 19.
3,iT,11,,i[,J',ii,ffi i'?j?"o1,],,..?T,i'$';.,H1?"."?l,l Micronrasajul '"'"i?fl mainii-".r.?ourt.ii#"aii i;'ailil, ;;i;, :3lf##ditiei,
-lesin -Palptlah
-,Dkay'{
la bdietisemaseazdmana stanga,l;;l;f"tti;;
Toatcmameleestc,binesa reqina. plnrru oriceeventualitate, cdteva boli benefice alc, micr.ornasajutui mdinii (f,g.-'iE;l Iatd-le:
{iriprimazi deboald):sevamasaclen it'#i^:r?"'i .o 1to/io de ninrare
;lli[l*
scazulu; se va tnasa nro_
musculari de Ia bazadegettrlui nrare(in
\
t_tliut.,:e;se lnascazafala palnrard lr rlegenrlui ararator, panala lrazirclcgelului niarc(in palrnal; . (t ,..1
)ftt 5l
.l)t.ot,0(.ttt.(u t t.(rtt.\!) i t.(riic,r..tnasa j cir_
scotrlur;rriin palr:ra.apoi rnusailirriir bi_ :utar.In rrri'cat. paltala lrazadcgetelorrrrijlocitr si inclar.l Fig.120.
146 147
noasajut'n:tpff iil.f;fi#felr4#Fno-cffi
'',' " ,'",t'."##i,Tfi#ffun#fr#f :''ui:i's#l fr; .''''.;;':::.e 'i u l .b u ra ri:.da
,'',,',,,,naiff##,f;ttrf*" '''" t*f,ffitJ* presopunctura tilpilor
qi-ar fi.pugt imagina cd tdlpile noasffe, at6t de ,=.9jn9 Dararonteqr.rstovrtede cere 10 vagoanepe care Ie transoorta zrnlc, de-a rungul zecilor de ani. sunt ogrinzi ale sdndtatii? Ele mal posedasr o bogatdclaviaturi cu zone reflexogenec6 oot fi roros_lte.rn scoprr! terapeutice.Toate acestemistelioasecahtati are talprror sunt fbrosite de mii de ani de cdtre popoarele Ei'tremurur onent. In Japonia existd specialiqticai-e'folosesc in exclusivitatl.piciorul 1n scop terap'eutic aiugnorti".-;;; s] spectalttatetlmd cunoscutl sub numelede sokushindo. Milenararmetodd.a_ inceput sd fie folosita, in ultimele de_ cenu, sl ln taflle-occidentale.ea fiind redescoperitdsi pusd in roatedrepruntede cdtreW. H. Fitzgerald(S.U.A.) si hehumiti. tot de el, zonoteraoie Iat5, deci, cd Ai.eqell neinsemnatsegmental corpului. in , rumlnareonrlormedrcrn' energetice, a cdpdtatnoi dimensiuni. Aqa dupd cum se poateobservi Oin ng. l)l a_b,tdlpile il;il; sunr locun de prolec(reale tuturor organelor.Astfbl, pe taloa oreaprase gasescprorectateenergetic,sub forma unoi punite sau zone.mai mari, organele situate in jumltateu a."'apie u -biliard, corpului (ficat, veziculd apendice,o parte ain inieitinri g.rqs)._iar pe cea stdnga,-organel6 respectivdiiuritati O.-lo(rn.lma.sprrna.cearartd partea intestinuluigros;. Restulceloitatteorgane,se,afld proiectare, deopotrivd.pe anrbeletdlpi. fi folosite in scop didgnosticsi teiapeutic. ^ Decr.tatprle.po.t In cazurunerrmhornivr..dacSse vor cercetacu at'entie ialoitc sc vor,descoperiunul sau mai multe punct" Arre.oase;;;t i,; at organuluisuferind.Dacd acestpunct va fi -,-9:l]-,l."plorec{re masat pana la drsparitia durerii locale. se poate ameliora res_ 148
mai alesdurerile.Masajulsepoateexecutacu Pfcliya suferin(d, vqrr-ut unutdeget,cu un be{igaqde lemn,stilouiau o baehetd de lgr rotunjit.D-urata.unui astfeldemasajestede llt.^l_l91.*q1tul va minule,mai precisp6n! la dispariliaaur.iii,i eiu*iuii_ de.subpunctulrespectiv. ln felulacestasuntdebloiatetoaie rgiile.dincorp,imb-undtdfindu-se, pe calereflexi, norrulliu_ tunc{ieiorganuluiin suferintd. Pieleatdlpilor trebuie trebuies6 (frr[ sd fie fi6 curatd curatdqi si sdndtoasd sdndtoasd (firi rdni, rini .-.jt.1"1 talpilor bdtaturi,tumori etc.),iar masajulexecudatfrrd a r. ioro.i-"i.i uh f-el de substantd,fre ea uleioasi sau apoas6.in timoul presopuncturii trlpilor, bolnavulva staculcatcu fatain sus.'iar executantul va aveao poziliecdtmai comodd. In func{iede suferinlSpot fi masateunul sau mai multe puncteintr-o singuri gedin{d,care poatedura p6nd la 30 de mmute.Pentrusuferinlele acuteserecomandd l_3 sedintepe zi, pentrucelecronice ,2-3 pe sdpt6m6nd. Punctelecare vor fi masate,in func{ie de boali, sunt nu_ merotate,duphcum seobservi,in figura lZt a-A.penilu irecuie Doalasuntmentronate unul saumai multepuncte. Iatd,cdtevaboli ce pot beneficiade presopunctura tdlpilor: 2],2?,2?,24,l3; Anemie34;Arsuri2 t, . Acnee2l: Alergie Arioz| 21,22-, Zi, Z+;Xrt oz6genunchi 3:,,t1', ??,2?,24,,13; 2?, pectorali Zl, Z:2,23, 2{, tS, :j; islni ?2, !!:^[np!ne4,.21,22,23, lloqr;. 21,22,]3,24, 13,-14;Atrofiemusculard 21,'22, n:24', 7!, 13;BoalaBasedqyl?, {1 Qoli infectioase
2\2.22 ! 3; BoalaParkinson ??1, 24,1,7, 13;eofi derfiicii ri, Boli veziculd biliard ??,?q: ]5, tg, t9;boaiaSA;"r-;;; ti;
ir,22, 23,2i, L;-Cil;; ,23-,2.aif1on5!td -la,e,2l;Caiaracte 3_6,-?l; qErylyi_ Celulitd.36; g{, Z1; Cistitd22,23,-24;Coiaps I 5,.25;.Conslipatje_ 3 I Coxartr ozd Zt, Zi, Z1-, ; i+,1i,ft: 9"Jltg Uolrcaabdomrnal5 15,-25;
lrarnpe musculare 13; Criptorhidie
4, 36; Diabetzaharat15, 16, l7;^Diaree15,25;fiispneet4, t, fl, 6^;-Oy9ri9: "1p 1; Dureride ceafr7; Discopatie'2i,23,'24', stomacl5;.EnurezisZZ,'ZZ,'i+i L5: 25,-18,19, Dureri_de_ E_pilepsie 1; Epistaxis6, t3; efatufenlj F9"f: ?l:22223r33; l S,2S; 13; Glaucom22, i3, i l, l: *, f5, $;^ f elre 34;Fractur,E p,npd:4; ?,j-; Guqa4, 12;.Cut4,2l,22; 23, 24;Guturai'A,'i; Halend15; Halux valgus12; Hemoroizi31, 21, 22, 23,'24: ;r 1.3;Tlipertensiune arteriald22, 23,'Zq,'Z;tlipol tensruneart^eriald 22,23, 24, ?; Hipermetropie $if]ipocalcemie. 22, 23,'24, g; Icter 16, 18, 19; InapetenJl 15,2-5,12; L6sin 33,21:Me;: g.
fl
i
149
Fig. I2l . a
151
,,il.*?ti#fi'#i,tfil'i,,ffi f,:*."ft f,:flI[,:]i l''ili;iti.:-{?Tltism:j'i)lz!)irc, rF+d'q'!ffi ifijtX*t:if..g
nereeu : u,4: Mensmralie rata. 36:Migrend 5,
Ridurile fetei
visul omului.afostsddescopere _Dintotdeauna retl vesnice.., ,,elixirultinedar nici unul ai"'*iif. j"' rotositede-a u reusjt -Da sd invingd. H?gl, liro:.itoinu bdtrdn t:::::?r,:i, e{e cdtoa te., "e:..lldji tl:33til"*
*
fi :i?itr#ilj|:,::T.'l3lt?.ur Tgr- ",ir:'dE" fy{t:,iiirdillFi',4iii:r'.l'#[??illi:]l]l *J"''., grqnriii nosrrj ochi ;;-;;h##"'i",',;n',i',?,",i,i1;,";ilf T
vance 21, 22- t
va,sod,itatal,;;ritir,tl'uA{i,"i#g::ii ji:?itrri^:l: J
,tl';",kJ",ff.*t'?;J:,ll
4
;
,
?"
Zonele reflexe ale piciorului
3 if ',,::Tlj''o",*i:.._*.'"ii-.,",iiaiii"oTio9'?,l"J"
drept (/ig. | 2 t a)
.ff iiffi :h:['iJ;fi ,..'3ffi of :,:r"*,* i : i,H;ff :il. i trigem:", ii,; :tu,ns5'.nerv g ;. e".d (g3Tu,rl, ry;t,
s Qc!istrifie:
"-
o*iai" i,.-,G."rl f li,S HrrHm tfi"i: ::mt *[F i I qi accentuir"r-",;;;;;':; mai con-
{, ,.
oeseror schimbdri dehimicai.'fr-rroalil#fiH:f llli:: r feqei tribuje
ri
*'1^lT?lttanrrea Dacd ridurir" .1'jlnturjlor mostenite'
'
j{I,,#:i.:r,:_l:i:lriilff ;,,J'trli$$fl tf #;il;, "i i', ;ii i *a' zb'p I :'*
J:: ;:Jill' itsigTi1i "git,?si':',1
Ridurile (zbdrc.iturile) feqei se Droduc djn no,,_^*:^_r_ ..
::t,,:o;,1,1?il,lli';.lil,"Ti,",X:':;r.:i.;":::,:trfi
penrTr J,"",".j?J prevenirea t"."- ,iri.ji? ^zrl:lce, a, oS' " conrrora' sentimentere, ;-;; #i'?:11il. ffi"ilX; ^ne ptangenr.?-Desigur cd.prevenir.;
;i;r;;i; expresiei conrroral feleieiter.nrlr:r, imposibir o. rJr,?ltjilr-un Ridurilevor fi combatute firin'J;,;,ii igiend,id;-#, attfe.tde mijloace,in nTrt r6ndprintr_o
,Ti{:ir""": I I r#T: d4'.i::fi i:rj *i''ft t :l: ",;',i* c.nun"iii."o,, ful olil??;il.,eff?Ufr (ovare sau testicureZonele reflexe ale piciorului
Ji r' pJla"la* 5J'lJ' ;";,X?l #:,?fi i.tl,l" 1,1111 ,: i,'H "'.'.','o::: ; Ior. -metoi .u'p.'.'oji.'*
stdng (ig. I2I b)
d;i" o,il,l i'i " r"'.; "1"1::?f,iJ,!'!i3 penrfu prevenirea
,*,##',:mr:iltlli13[';;"";;;H'
sau
jid;;tlk?; to:::r"qii"u,,,"i::4!"';i&!n,,tLfi :i,iTi:f#i,:T:i.,i;,?f l.l:, racttacuajutorul ::g{y"['|,9ff 'lr.^x11ea.dry1ntaa u..]'.11.i,,uruJ^riui 5. greagtl nerv'trigemen: Tdmpla p,il.r,ro,_. 6.
g{ep!;9. Urechedrez
il;i ;"."]
r!r,P-o.Iza:
'''."ft?f iteil"sa. Bi;ii; i?tfi#:l l'ru l?ffr i'r:' H{i: :" zl n i i 11
d"",j i,,?: :;lilf l11l ""r,:f:ui* rru Tj,:"J .;i.;r;;r6,s's; 30coron ?:, desiffi;iii,i1i':'H.?ioi';* c"* ft i, %i.,ft?1.r",,1 i;,",1,lllr, ". "r]"i Ii;,il ::l ii 152
rratarnent, Unastfef penrru,"u?l:^:u...r. iorrt."ilr,r, de .aUOure, care,ne proverbchinez,,,poate trunzade dud in ;;;il ff#::".i"
7.,o din conrinu:i**.lr{Lt}!itJ:'Er'oJ^1T,i;L,i'l;i;y,."liTBi"".^l:,.:: "l ;Jff:Til:#j:,i,ff*'n,,".$jil:H"tt;Tff
,i#:iL:* Jl"ffi:,jil: 153
Reddm,in continuare,celemai frecvente nduri.
situat, "''*riffn;}'"#ffii:'":,-r:',''n"pqncrului ': t'#imilarea oungtelog iituate deasupraiSp*arr,, laaproximativ ,.,1:aenelor* Z,Scnea*" ;iil deah,a
I' ' .ri"i{i';'sdi#;iifi;r* (E[i,',iffi Ji-ffi.':Ridul -_:;"ifi;ia,prnctelor: .,Labaio*7i,,,
scobituii c. suugi{'i{.;e.";;#i; I;i,ffi5;tu situate,tn mrjrocul ' rr.i,i,tlilftl,!{{{,nl}li"to'
Fig. I 22.
situatgin scob-itura Oesub ,iidli; celor din apropierea unehiutuiinlgrnato"lriid'?fig. ti+1.""'
,,igoll,";i{,:#i3i|;:"iitiitiii"oun.i.ro.
intrenanne qi o*i'r1ff#.*grp#lii'li'situate
Ridul ,,Martiai,,: _ ielaxareapunctelorsituate la comiiurabuzblor; : '. sltmulqrqo puncrclor situate pe acest rid ,(qanjr+luasutui), tn dreptqlnan*i tndlzO;. "' "" Ridul ,,Gurii* punctelor situate
ra'edi"^iffi"fu;i'lerarea t stimulareaounctelor
Fig.124.
Fig. 125.
DacI sp va folosi Tu.qe? punctelor,cu pulpa degetului, manevrelesevor executa astfel: 1'retgqviea;.,apdsyel.qepunctul respectiv.in r .: mod g9ntj1uu, rimpde2*3'nii#G, sl5bindpresi-
uneadin15in ls-secunde:
inferioarXqi baiUai'*
'
lpun.t"t,*,,: .pe ,,',ii"tl,Jff1iolg#,;nn:are , lvtanewele.se executd
succ"rir,,d" mai multe htolq; il!"iiid;Jmt"l.la-ji . ,k#fla grila
qiseara. Nuuitatiia blJieis[?i*'lu*[raqius"ata. 154
pe
sip.ate_ verticalapupileiintrenarine ii comii"ra'fi;J(il'.i;ii. " " -: " t t i Jii irla6 punctu lui pe a€€strid "7tii,r, $nrar "*. $glt_,,t"n (infre buza
Fig. 126.
Shmu/are
Ahnu/arc 8e/e.rarc
Fi g.129.
sitaate ., . stimulareapunctelor --:---:--"la.bazanarinelor 'r ( fi e:128)', Penffulonifiiiea: sprantenelor: tionatg It ridul ,,Atenlieii;,u a"- fu iit . rateatnternda spranCeneloi "rtoi "*i,_ si a nunctuluirde la rdd6cinanasului(fig, l2gl, : uitall sd vd,netezitifalacu palma. R:f *:::: rraca pentru1:gi1!1* rnceputun astfel de tratam€:ntv5 060sestesi suntejitentati sd-l abandonati,amintili_vede poe;ift#;; i;
Rffi;:;;1e
spune cd:,,ceihai frumos rp"6tu.oi-"rt"';T^\;
Setea Se/ea este semnalul de alarmd pe care iJ trage organismul cdnd^apa-din interiorur.sdu s-cade o,z6loorn greurateacorpului. Pierdereamasivi d9 apd "i o" i o.rrriorut;,5"u
organismului, "st"naufragiaqii ".-aii cum se observ4la piivatj^a;ffi, h deqertSau.pemare.La o des-hidratar" d'. i'l"';;;T;;;i";'; pejg.lmperiogsd. La o pierderede 4%oesteextremA. oiro.it,." o labilitatepsihicdneobisnuit6 U A6i ut" .(apatigsau-agresirr); epuizat,mersulesteapioqpg_igr9q9iqi1 qi t"irpe.atir.u ii .re.J;; peste80% - ceeace reprezintdS,6fitri la'o greutatecorporala 70_kgindividul devirie confuz.Moartea-sirvinela pE;;;;i de J; ap[ depeste15%.
Fig' l3o'
Fig. r3r.
care estemecanismulsetei?o datd cu scrdereavolumului
datoritd_ aportuluiinsuficient d; ;pt;-;; ;;il;ili :?lg:1y! presr.unea arteriald,ceea
ce va declanqaproout*u-a" .itib rinichi a unui hormonnumit renina. Abesia,a;pt;; transformarein sdnge,va aclionaurupiu-...i..rili,;;itar;;f#'; ; zond anwitd,,.car{ va provoca-senzaliade sete. a;;;;rl exageratde alimente_.sdiate provoacd,'a"ur"*.n""; sJ;:^^i; aceastdsitua{ieapa din celul6va ieqi in araie. lenr." ,'air.ll exteribrbogatin .ure,prou"niiain arim,iniJ.b L.tr"i'J" 19-diut s€tepoartAnumelede seteosmotica,spredeoseb* d;;;; ;; dinainte.caresenumeste setehiporiieiii,:a. Cum se trateazl s6tea?Toaia lumeu prin ingerarede ---- sii., i apain cantitdqi suficiente. Pentrusituatiiexcep-qionale, cdnd apa necesard -;;p;inu este la indemdnd, medibinat u'olqionuiu i.."rriia. i" p-*otini sgtej.n!$I .r1nfoarle scurt timp, cateva-manewe, ca muscarea varfuluilimbii si inghilireasaliveiqimasaiea urmatoir.roip"ir"il," t,,Mlastinasinuousct,,IClr - (fiS. 130),"situat ra exremltateaextemda pliului cotului disnersie. Acestpunctseva folosipenmjseteexagerati:' t .,poartacpoc:ii,,* Fr+_ (fig. lJ l). siruat oe vertlcala dusdprinmamelon, in spatiulVI intcrcosral - 0ttsper.sje.".Acest punctse va folosi gi pentru uscaclUnea gunt. Alte indicalii: lipsa poftei dc mAncare_ roni_ fiere.
156 157
Nu uitafi! .s9teconstantdqi insa{iabili chiar cu cantitdti -osi.insolitd.de crescutede apd eliminareiuno. ;il;?; unndestecaracteristicd diabetului """lta1l Sinuzita Ogge]e din jurul nasulqi, maxilarul superior, frontalul, ^ sfenoidul 3i_etmoiOulau in interiorufi;; ;ifi;;;il^;ffi; sinusuri. lnflamatia .mugoasei,"u Cur.-.unt' ciituqite ;G;; goluri,-produce ac'eaboalacunos."ta suunumelede sinuzira.Ea poatefi o complica(iea rinitelor(inflamagLmucoasei nasului),*a unorboli de diirli, a'unorftaumatlsme sautumorial" f"b;. -'"'' Bolnaviicu'sinuzitlu" d;;ii-A; ;;;-; tenie_oi-n"a.,-Jut".l*"nicdcutour.rin:odrlrir".lrgenmucopuruNu incapenici,o.indoiald cd sinuziiase va tratanumai de -. medicul specialist.Tratamentul cdtre acestuiailii h;plilt.; *tUt *l'ori1i, impotrivadureritor,ji priripun"*ru. Me*cma tzdrtronardchtneza ne sprinecd sinuziaesteo board produsdde energii perversi,careint in organisIrin-irit"il"] ^*^*diul anumitorpuicte situatep"-.ti?i"mr itiLiti.riri'gr"r. se va stimula,:,oo,,',, ..,,,,, . 'ir'Fgntrusinuzim'maxilarE ,,,,
r Pentr3siuuzitafrontald,se va sfimula un alt punct,'nUmit ,,Palatutr ingeleptulii,,* VGzr _ (fig. ,132),situatpe ve*icala,irsd p.in nijt;;l nasutui, la loculde unirecu pieleapdroasa a iuouiul--'*' A lte in dicalii: eefaleecu Iocalizare.frontal[. . rehtrl duierile,dettp energetictNN (surde. abuhdente)folosili rnanevrelede totnilfr):rfr" r Pentrudurerilede tip energeticIANG {vii qi flrd scurgeri) folositi manevre Ie 3i j iiii: r r i n.
Sughitul
Cine nu cunoaste sughilut,aceainspiralieprofundd,bruscd si insofitl de zgomotecaracteristice? bl esteprodus,decon_ trac\ia spastici a mu;chiului diafragmei, datorita tidili, ingerbrii rapide de aliniente,in specia"lreci, emo1iii".;il:^i; toate acestecircumstanles,ghipl cste trecdtor.ii dizenterie, enterite,peritonite,encefalitefoate persistamai ,'_::, ti*p. ;':',',.,,punct'S,,,pe.-,a*t,,meridiah,,hriiu*it ;;fiJiiir|[';, Destul ......."..mir'esmktai'7':,''-,.1g.il..'.tfg'1r$;*it.,.ii'ta-iliIt'gih de rar, sughigulestepermanent,deveninrtastfel -.,1; o ii_ $ firmitate.Un asemenea bolnavno ,. rnuipoatealimenta,nu mai poate dormi. Seciteazhcazuride sughitsurvenitdupi o ft ,,Palatul puternicdsi oprittot cu ocaziaunui eienimentasemandtor. "_;ii; inleleptului" sughi(uluiocazional,carepersisti torusimai mult ,,*]-foliiy." ump..d€venmd supdrdtor, se va recurgela uria din urmdtoarele ia remedii: $r, p - inspiraliiprofundesi prelungite,pe nas; cAtmai rnulttimp posibil; 9prjl"3respiratiei, repetatd . .-_inghilirea de mici cantititi db api rece,in timp ce o altSpersoand apasdcu palmelep. ur*"hil" bolnavului. Daci in urmaacestot.manevre sughitulnu va inceta,se va apdsaputemic,cr.rpumnul,in capulpiepiului,sause va fixa in acea-qtd regiuneun prosopindoit, pesie care se va trece un I bandajabdominal. miresmelof Acestava li rnen{inuttirnpde 24 de orc,chiardacdsrshitul ^ Fig. 132. a rncetat.
#
I
G,
158 159
,,'Shmac --Cenffd/t'
I i.
x
# r iPoarta marco
; '\ *:
\\_._/
n Fig.133.
, La oprireasughituluipoatecontribui si masareaurmdtoarelor puncte: .
I ,,Paartan ere - Fr: - (fig. 133),siruatpe abdomen,la extremitatea coastelor XI * disperiie,.' Alte indicagii: vdrsituri, dweri de ficat - dispersle . ,,Stomac central"* VCrz * (fiE. 133).situat la jumdtatea distan{eldinfreombiticli vdrful osului stem* dispersie. Alte indicalii: sporliviqi arti;ti, pennuintdrirea muqchilorabdominali7 tonifiere.
Tabagismul ToatS lumea stie cd tutunul este un real pericol pentru sdndtatesi totusi de fumeazd,mult, chiar foarte inult. O'statisticd recentdne spune-ci mai bine de 5lyo dirt popula(ia adultd funteazl, dintre care 29o/ofemei. 160
De ce se fumeaz[, totuqi, atdt de mult? Iatd cAtevadin rdspunsurile primite la aceasthintrebare, cu ocazia unei anchete ef,ectuateprintre fumdtori: ,,Fumezpentru cd md stimuleazd,imi dI curaj"; ,,Fumez pentru c[ mi relaxeazd"; ,,Fumez din obiqnuin![". Au fost si fumdtori care n-au ,justificat" nicicum consumul licitului drog. La intrebarea care sunt consecin{ele fumatului asupra sindtSlii,cei mai mul{i n-au qtiut sa spuria micar o boal6 generatl de acesta.Tuturor fumdtorilor le vom veni in ajutor, pentru o eventuald anchet6. To{i fumdtorii - gi chiar vecinii lor, nefumdtori - trebuie si qtie care sunt efectele fumatului asupra organismului. Fumul care rezultd din ardereatutunului con{ine o multitudine de elemente toxice, ca: acroleina, o substdnli iritantd care atacd mucoasele aparatului respirator, provocdnd hxea; nicotina, o otravi specificd pentru sistemul nervos, cu efect la inceput, excitant, apoi paralizant; oxidul de carbon, care altereazdfunclia de oxigenare a globulelor rosii; hidrocarburi, denumite gudroane, al cdror rol in formarea cancerului este unanim recunoscutetc. Fumatul provoacd sau favorizeazd multe boli, printre care; stomatite, faringite, laringite, gastrite, ulcer de stomac, cancer la btz6, limb[, laringe, pldmdnl, stomac, arterite, bronpite etc. Iatd, de6i, cd pldcereaefemerba scoateriicdtorva rotocoale de fum se poate solda cu una din bolile de mai sus, scurt6ndu-neviaJa. ,,Dacd,nu as fi fumat, spunea marele clinician rus S.F.Botkin (1832-1889),suntconvinsc5 aqmai fi tr6it cd\iva ani, frrd vreo suferin!5". Dupi 80 de ani de ia afirmatia savantului rus, un studiu efectuat in Franla avea sd ajungd la urmdtoareaconstatare:un fumitor de 9 ligdri pe zi triiegte cu 4,5 ani mai pu{in decdtun nefumdtor; la 10 ligari pe zi, cu 5,5 ani mai putin; la 20-30 de ligdri, cu 6 ani mai putin, iar peste40 de ligari pe zi, cu 8 ani mai pu{in. Argumente,deci, suficientepentru fumitori, de a-i convinge si se lasede fumat, cdt mai devremecu putin{d. Suficientesunt si metodelece pot fi folosite in acestscop,pe primul plan fiind. desigur,voinJa. I O statistici a anului 1970, efectuati in Fr-an{a,ne tlezvihrie cifre
Torticolisul ,,Valea adundrii"
Plrntorticolrsse in{elegerdsucireag6tuluiintr-o.parte(in I' latin6: br r us:rdsucit;i oIlim=gat), datoritecontraclieimugchllor din acearegiune.Ca qi lumbago,torticolisulse.producein urma unui efo? muscoldr local,-cauzatde pozilia rigidi Ei incomodi a gdtului in anumitesitualii: vizionareaunui sp-ectaplafon,dormitulpe o perndnepotriviteetc' col, pictarea-unui pbate, fi intdlnit cu ocazia unei suferinle a mai Tortitolisul coloanei cervicale: hemie discalSsau artroz6. In asemenea situalii, la producereatorticolisului un rol de seamdil joacS frisul siumezeala. -in braCticdse mai intdlnegteun torticoliscongenital,ca o a muqchilorsternocleidoconsecintda dezvoltdriiasim'etrice
,,Punctu/ diafragmului" ,,Punctul pldminu/u/'
timpulunormaioiliiiti' dobdndit'in ;iJiil 'iiliiiolti,i, newe obstetricale'brutale.
Fig. 134.
Printre numeroaselemetode pentru abandonareafumatului se afle si acupunctura,cu ajutorul cdreia se poate actiona asupra voinlei, dar mai ales pentru provocarea dezgustului fald de ,,buruianamo4ii". In lipsa unui medic.acupunctor,incerca{i presopunctun. Iatd cAtevapuncte ce se recomandd a fi masatb zilnic: :.t ,,lntdlnirea miresmelo:r"* IGzo -'(fig. 134), ' situat irr apropiereaaripilornasului * tonifi[re:; ,, , ) ,,Valea qdunarif il- VBg - (fig. 134),siruatla 6 mdsuri deasupramarginii superioare a ureChii tait|iere.Acestpunctestefoartemultfolositde aSupunctori in.Extremul Otient, la intoxichtii de ...,::l':]:::::...:....':.:.:ll.Ur*tdardIb; '.,,Punduldia|ragmultlj..;situatpe:rdd5cina ' helixului;
:.
'i, &
I
urechii, nurnit[ conca. Ambele punctepot fi stimulatecu unghia sau -- --lilrotunjit
inaintea inceperii unui astfel de tratament,persoanarespectivS nu va firma timp de douSore. in tot timpuliratarnentuluinu se vor consuma alimente sau b[ufuri cu gust amar, care pot ,,ttezl" pofta de fumat, tutunul avdndsi el gust amar. 162
Pentru tratamentul torticolisului, medicina tradilionald chinezd recomanddcompresecalde locale, ventuze, masaj, acupuncturigi micromasaj.Cele mai folosite puncte sunt urmdtoarele: : ; ,:j ; :, :t :;Fei fra,eerai:lu|',i,:;.[S15 '1(tri$r,1.35),;'sltuat . . '.,,pe m;tgfuls5..,iosterioarft:.a, ephiului:,,sffioglyi; ::::: ,: :60*rstiidiani,pe,orixlffila,ce.,fieCe .ptid unghiut ...'.'.:':''':'i'hnrluiiferibt.-..:.4*u*o,u..'..'.:.'.'';;;.:..l.:';;|]'||
Fig. 135.
163
(tl
V a
.Fig. 136.
:
* {fig, l3S}, . . ' ,' '.. | ;;MIAqti:ne'vdnturilOrtl':..!82s, :',,, iituq1,$e.ce4f,{,pe;.grizontala cer*eii perl,i,bioU,ii ,
'fficl'tj;;rT '',, , '
turiledesubprotrue"aiitele ocoipr-, ,'
,i,
{
i ''Pentrutofiicolisulnou-n6sCututui Sitl:Capiluili. r:, , ,. mrc,s!reppltr, and6 msaewe (frgi Slri alsi l3d a,b,,c)1 .I ' blende, putpidegutoi"i; cu pg '.19:15-prgCinni .''''mu$chii.eefei(a);
cup,rpaoegetufui oer '' ' r;i"lffi1$fffifr'11?ffdq . Jpll5 presiuni bl-qqde, cupulpadegetului, pe gdtului(mu$ihiulstemocleidofrisrciOiant i"j. -- -
Toate acestemanevrese vor executade trei ori pe zi.
d
b i,
Cirie a avut trac iqi mai aminteqtecum ii ,,bdtearf'tdmplele, de senza{iaunui nod in gAJ,care nu disp[rea, cu toate eforturile de inghi{ire, de articularea primelor cuvinte cu foarte multd dificultate dincalza usciciunii gurii. De cele mai multe ori, toate acestefenomene sunt precedatede numeroasedrumuri la toaletd. Pentru combatereatracului, cei mai mulli recurg la diverse medicamentetranchilizante. Ba unii, in credinta ci alcoolul le dd mai mult curaj, consum'i inainte'a evenimentului respectiv diverse ,,tdr77".Ambele mijloace vor deveni, cu wemea, nocive pentru organism, pentru a nu mai vorbi de influenlarea, in mod negativ,a ealitdlii interpretdriila artisti, de ratareacompetigieila sportivi sau a examenuluila studen[i. Pentru prevenirea tracului, de mai multi vreme se folosesc, inaintea marilor competitii sportive, psiholbgi, al cdror rol s-a dovedit extrem de util. $i medicina traditjonald chinezdrecunoaqteexisten{aacestui sentimentde frici. El se datoreqtevidului energeticdin meridianul cordului, cunoscut ca meridianul activit[tii psihice. Stimularea anumitor puncte de pe acestmeridian poatepreveni tracul. r Cel:mai uqor punct de reperat este denumit
:::: ::: i:ti,::r,::::rr:: i:::it:rn :::l:::.ll:l.:.:::::ll:.:l:l.lcfosc$t;.;.:'$i1.;.1.;sf
I , !,''
n;.:,In:apfopibtga.,'mar$inii,,inte.me..ai.,8nt .ra$lui , i.iii:..'..i:i::.,:....,l1 ; . . . * . t o . n if ie ' re . ' ' ' . ' ' . ' . ll;:.:::::::::.::l:::::..:l.:l.:::.l:::.::lllc.:.:itditaf-*.te;':ilip6timie l : : palpiitafii-diiper$ie.
Tracul Tracul estesentimentirl neliniste.de frici, pe carecei mai !e mul{i dintre noi l-am trAit de mai rnulte ori in via1d, .; il;i; unei manifestdri in public: examene. conferin{e,'**p-r,rfi; sportivesauartisticceic. Tracul se int6lnestemai frecventla artiqti,mai ales la clebu-
,,Punctul stdpinirii de sine"
-v= -.s=
se^.nap.ir"'ri@iiil p*st*,;. Xl,,1'j3"1,1T,* lir...jatori dfiJo.r von Karayan,,.intr-un interviu,' spunba cf in !_fteonrt rnreaga sa carrerd..aputut studia tracul, manifestafsub dif'erite ronne' ra toF artrstlrrnstnrmentigti sauvocali cu carea colaborat. 164
Fig.137.
165
It,
f
&
$ p i
Fig 138.
Fig. /Jo.
uIui. aIdturidemeri dianer o,,,lill;11.il':?i'i::If:"^i'c e corasupra tulburdri Iorp;lh;;,; ;;; pout" itio.iffiil,i:ififieazd t ,,Cosacomarilo.r,,_ gr.a (fig. verticalace heceprin *u*.tln,,iu"u I3S),,iiru, o. mdsry;ilciliculd - toniliuiil'* rPrlximativ 1,5 Alw indicatji: i"*.* 'int"tectual,supdriri, qocuripsihicesaufizice* rirniil.' poatefi masat fdrda ft dezbrdcatde O".fir?.r,Ulrnct haindsau
Tusea Printresuferintele clle
scutesc pe nimenise
.nu numdrdsi l#jii, r'jil j,:.,*rr p.*u".*aIi .uoin"tu r medicu lui, "ii"
I I j
I
Pentru clinician tusea este de mai multe feluri. Noi sd retinem.doar doud: ultecla, c6nd este irrftita A" ! spute, si uscatd, iritativd. "li;.;r;;;# Atenlie! Cancerul pulmonar sau tubercttloza pnlntonard pot de.bitaprinlr-o banala use usii]-a.'-'"
tul"p.."ful tusei,..i. O. la sinein{etescd el se .-"j:,E.::!19 rnscnem tratamenturbolii care produs-o. r"t"qi ,;"f"i;.. .a remediinaturalesi nentru.acest simi,iom.f"r;;;;lj;;;;; ci, dinipbtnvd,va. fi u;uratd.pentru a se favoriza lliP:j:: errmrnarea produseror patorogice hin a.dor.i" uil"qr.."i;.", fiind aaunatour"va fi comb[tutd ::-*p toate supdriloareiqi.tgt"oAate pnn mijl0acelepodibile"printre u."rt"u oeoseuit caces-audoveditacupunctura chiarprlsopunctura. ae #J rat6dou6 ;i punctecu acliunecalmantd asupra tuseiuscate: .,;Salt sBrecer" :.Y.Czz :. - (fig. 139) sitnat . -- :":' deasypra scobituriiosului,t*rn:_lJi,-nere_,, .
-- .lfc.rrr:-if{ii'i'lEl, . ,,Miitocui piepluiuiil;',
situatpe
gsul itern; tn rnrjloculo#ontatii-c.,i.Je,j pnn cetedouamameloa.ne _ tuniliere. HflX',*:'":""'it":;':i:T;,:f"'J'i:'lt3'*'li'tTfri::*ffi'r',',:: AIy indicafii: fncd,angindpectorald* diin;ersie, la niveluip.lIm6nului, Aar;i in ait;"ffi;i; cumse ''u;'ffiH,1-frjilTyh'fi1* , unelebolideinimasaunervoase. intampld in Xtr;:#;; _ pr *' (fig,139j;,;itu;i,if. centrat,,, ild;h;ffij;:.;; .
166
I useaesteun act reflex.
excitaqiapentru producerea sa fiind
eitrernirareaspaliului Ir inlbrcosra | :h ;; ; ;; ;.-',' :
167
ALt€ iidicatii.
,
F4fg'ffifls{*1tr#ffi{il,
ir#i#T:hfi *i"g;ii!ffHLi;#jdtf g:
,h(
(r5.ringuri o"o#liiLHTfiiiiff*:.1y eraz
tl
;:iff;: i"#i#ff,ffi %flgiiifillit
,*.,*
la cotiturd,,
I
o. ourflje;*q .--purtarea medi,fu^rrelastici, gimnasricd tratamentui il;.i';ff;;;H,,.
numaicu avizul
ffijl,.ill,:t
Varicele
[?:!;i:T.'.i,,1-,.J'fi ::"h';,1?#,i#,11ff": ;::,*:ft pu-ncturuidfi ;;;; rneridian;";;i;;J,i1:i.'f,.::H.'ffi
Varicelesunt dilataqiile anormalesi
rrcatului.Se deduce.
l;::ii",":=;J3lt1,#r,'i::l;'k#JipilipFi,i"rl?:,.",:
tapersoanele caresraumutr,in,,o in speciat i,-,'"iii1111tef9ar.e.
_r,.Acgstpunct este denumtitt-,,-t)o,
j,"!Tg::--Ii*i.il:"qi#?,1?:"S::,|Lf i?i[,'3,.'i ;tr*,l:;J"ii1';1",i,+;xtr;i# :'?ii pentruvaricele de *.innotoi-iiiiri.l greutate. fac ::^i!Ilinta. varice.oaronraunei .
au:H ;::1lut',^?!#i ff;ffAoir' ls* ::::r.,j:ii:t;1,::Lrn*r"tlf*y,.,":"#lTi:ll":li,:H: rS * i."r iiii*il, circula.tusufui
nu
gravidele facvarrce. lo,1t9 vancele
multtimp in picioare si
p o t a p d re as i l a , ni veful al tor ve,1" .i n i ,,* .r ^ lul, la bolnavii in juruf esofasu^ cu htpqtita
;;;;""1t' (ruperealor una.djn cauzeter":i.9:i fii"nd proouciind regrunea h"roroi5i'"ttto'i'LJ;;;:l* anusului r" regiunei';;;ii va'cocerur,in __b.Jneu ,eei.h_inurri.i.iu-*".;ffi1,:
sarcind.
r,il,li,l;?rHrls
sec{raverlicaleice t .9. pj*irginri
uorizo rrruruo.ira fr iTifli _c
; t,A"::l"Uff*f" #Tlf"ru;;1 *fr#!l, areunrorJ"*"uitincircuta{ia ,ur*iiiT?ittX..T" "i
tradiqionale chineze.r"ria;a,iri'rJi
varicelor ptan _estedestulde -,^_rl3,u^r".ntul studndu-se pe primul mdsunre de preveni..,o.i::^tY9ios. ev'tareastatulutpretungit caremenfiondm: in pi.iouintre fixf t' maralesin poziqii purtdrii de.jartiere ^^-^-?ujlu."a sdngelui in venetep-icroaretor; .u." impiedicdcirculalr-a - tratamentul * men{inereacorectal-clnstipaliei; uneiriguroase --DsrvqDsrBrene i;id;;rn.
,,Co/ina negustoru/ui,' sau ,,Punctu/ venelor" Fig. l4l
a membrelor inferioare;
168
' in ulcerele varicoase, acest punct
are sr o actiune cicatrizanti.
169
r*#ii#rffi effiry,_!i"*^, '{,x#;rH*}frii#* n"""lilTiJl"'?i-Tx* ini1rye, maicard,
'ittapte.utJ-iiiuoit cu decoct ,zi); dJ't);i .:T].p"de ceap5, rniere inourritiu ( l*z"e*'ol?T):uscare (r5ringuri * *#[lT,HX;n:*:'^'yy g:praz
i # iil'ffiT3#'.:Til1,'t': ;3i,T#= lfil ' Varicele
jft* o. r"lf .-- purtarea i. gimnasti cr medi ?j.,:-q tratamentui ^orelastic riri.ri'.r#t' p"#,.. numaicu avizul iiJh.f,il,it Textelevechi chinezesti.citate de
I/uricelesunt dilataqiife anormalesi ca ulmare a slibir
t,at"ar.iJffi j:#df if :fl:ff"11?.'"".1 ;:'#l',1,1i;l Ir'e'oare'inspec .fi
:if %'"#l'l'rff ::::',tt1i ilp"in' ;i;:''
a" u cotiturd,, ).D-*r
iaI
datoritd proiesiei' urtrmere lunide,ull9 P" Jot' dL'ti'!,i'ioutt'
j gti ffi: T;1ilg ; :y^: i:li",p Hl'tri I rlFyffi t'redltatea venoase "'lil: joacdun ror anevoioase. rof de .""i'r"j:t:l1t{t a" seamd in nro, ce explicd
t;;;;' #i #'?'ff ii:'X videre X'ir'Jtr'' s Jiffi:i?i;i."!1 "' \T:: li pot apdreaqi Ia nivelul ,.., Y_rtl.9le altor Iul' la bolnaviicu-': in jurul esofasu esofasrrcirnl;-;^^::,'^"='drt(''tvene: t'tpuii.i ;;;;,ut!t'in
una.din cauzete,#1,":1 (ru'perealor fiind producdnd h.roroi-Tli 3""ttd'i'uJ'*,li,'"9t' regtuneaanusului varrcocetut,in r"n;,1ii:^inregiunel';;;;;i'rn'
urri"i-ii-fi;i:il,,r?,'l sarcind. ._D.Jneu l,li#;?#:tig
S. de Morant.ne spun cd produs" g:-git*tlii*ia .i#rgeticd X1li..,l..sunt in meridianul rrcaturui' Se deduce. deci.ca
rtir"iii*'[unctuJui de pe acest meridiancontribuie la prevenire, ;;;";l"I
g::i,yx, l,ff:,.fi: df#g :r:t:F:. [i.ff;, ;" -,t,;;y;;;,
?#5:r'r#iillililtr=
i'giHt' gt r"'",,,i'" _ga!;;ie, ',t:?,1,; "-r;;;;;i "it!l-,'ffi sPsi ine r+rl'
ilil;;; 'ii.'ii .r1, :',T:nffi,TSfJfi HiH?."$ "i,rl"r"i i,i,*il, ; :{fii,i'?,',#{J^;
r,:W ::ixf*r#trT,:f j Ij:? *fr _ff areun.or tradiqionale chineze,*"riAianui'rJi
J.o..iitincircura{ia ra,ruiilliitll."T*
ios, 0,,1Tmil: peprimu, ['s:T","$ff :::yo fl], i?Hfl ff euttatea care men{ionrm: statulur prefungitin pi.iouin""
fi*f e, mar alesin pozi\ii - evitareapundrii de. jartiere ^ sangelui in veni:tepicroareror; care impiedicdcirculalra - rratarnentuI corectal-cinstipaqiei; - men{inerea uneiriguroasei.gid;; membrelorinferioare: 1 68
,,Colina negustoru/ui,, sau ,,Punctul venelor,' Fig. I4l ' in ulcerele varicoase, acest punct
are sr o actiune cicatrizantl.
169
ilfirilr#fr,rffffi;1,{ffi ffi$
de.caractgnrtl ,,funC1ie ::.lXte rb@ii; b6ide,pjcioary-.reci;,c; decoit,Ue
,p$41;.:r*ffii:sjit"flHf fjr*i{r,i Fd*,de,floriaecoaoa .soiiiiliii"-i?,ii"f,ni.;ii" #hi* iir-#; ffi:'S'b'ft oT;iT::it#i.Tfd trar'oe prcloafecu apErecer,zilnice;:
invelirea g:j l*l"t intrlotrenza *rriati-in-fi;.#";,ri*;H
Tl. l'#,H'i:fr','Lrffiiffi ,,1',,:{f'
!, I
i
I
i Virsiturile
.
Eliminareabruscd.;iexp lozivda conf,nutului stomaculuiseint'lneEte.inunerebori'de.'itom.; (;H; cancer. -;ld;;;;", indigestie). are veziculeibiriare,in intoxicalii i" il.r" -b"Ji' riir.&ioase,migrend,tumoricerebraie, .ur.inaiin pr*"r'. il;]*ij ;rt Vdrsaturile susarirorse datoresc, ln maremdsurt,greseliror inarimentaqie-sau "*ilu"r inreqiiioi. vr;16*riiii;;;;;,1,;i;;r?iiiliili
.
digestiv, sufennqe destuldg Tr";p"J ilrui; il;ii6G;;#;:,, Dacdvdrsdturile prezintd unul diri
urmdtoai"i" vor fi considerate "uiu.t".q."f" , ,,ugsen1g,., ar"ur".f p"at.i.":j;;i^liii"
bolnavului,dacdnu seialunidsuritenecesare : - 4ur?con{inalimenteingeiaiein-ui{n"t" z+de ore; -^-, - daci survinnoaptea.iiu"rp".iufloieste fcfria;, -
t
,^ Fig. 142.
Virs[turile, conformmedicinii traditionale,suntprodusede un surplusenergetic in ,,Focarulmijtociu". :::ll:.:l::::l:::l:::.l::::l:::.::,.:l:l.::l:::i:::V;a:.;.mt'*l..'se..mas.dmp'cH ]:::i::]i::::,i::,:i:]:ii::].::]i.dint{s.$#ic.p1.'y{$ilosu}uigtenl..' ';'. .' 171191ys,t'i -'St; * ffig., 143),sittratla 3:mhsurisub , rotulei, intt-e,, ce-f€:doui oas€;qle' gambei ::::,::::::,,Vefd {tihia li .peroneul).-taniliere, ;;;: :', ,:::, : : (o cann , : ': , . ",,;;Aluteryg{ii:i4t!4er'de s nie,Oe: :, flori',depelin (o'cas6,Bs si);,infuzie : ';,' ,'pezi)f ,i$1gie,'
ogiavidh, .,i rr"*"nlesporitaf
9::i 1ry-lt"^ -oaca sunt inso.-tite de constipalie, r -'i--' dureri.abdominalesi staregeneraldproastd. i Tratamenturvdrs'turiror.diferS de ra caz venite cu ocazia unor.intoxic"tj; ;;.;;oluntare ra caz.cere surslu l;;;hr_ tare,nu se
vor combateci, oinipoiriva,'ro, fi[ieUil: i#;; existd,acesteavor fi provo"ut" i-Jiui p.in;r?;;'_ijl""d;i mai la indem'ni fiind atingei"" i;;tdi it;rusorului). vdrs'turile carepun in pericolvialab-olnavului, din'cairu muolor'pi"id.;;i deapdqi sdrurimineralb,sevor.ornbut" 170
Zgomotelein urechi De foarte multe ori unii bolnavi cu hipertensiune arteriali -de sau suferin{eale urechii iirteme se pl6ng percepereaunor zgomoteanbrmalein urechi,sub formaufor flu'ituri,'fluier5turi, vdjdituri,bit[i de clopot saude ciocanzgomotese percepmai ales noaptea,cdnd bolnavul sti cu capul pe pem[, ele produc6ndu-iinsomniirebele.Aceastbsuferinld mai poatefi in171
Fig. 144
CUPRTNS talnitela b-olnavii psihicisauin cazulintoxica{iilor cu chinind. Lresrgur.ca sl^alte_cauze se ascundin spatelezgomotelorin urechr,eleputdndfi descoperite numaide idtre melic. Pentrumedicultradilionalistzgomotelein urechisedatoresc unui excesenergetic.inmeridianul,,Treifocare..,ele putdndfi inlSturatecu ajutorul stimuldrii anumitor puncte de^pe acest meridian,cire sunt: . : ,,Ecra1tu!'.*,T!n (fig. 144),situatin scobiAtte indiragii! iinrdirate,voibire difieili _ nni_.. . f i e r e ..''''....':.::' o ;,poarla urechii",_ TFz:_ {fig, 144},situatin , scobituradin fala urechii,c-ese'to:*eazi ia"a,*i ' deschidegura* dtspersie. . .AltA iytdfaSii: boli de urechi- dtsperiie;:sporflvr ql artlstt(cre$teacuitateaauditivd)_ tonifiere. AItc indica#i: ciupireaenergicda marginii ure-
;Xli
tnClusiv apuncfiitui .. tT,*{;;T;il
(d,
AIte rdmedii: va punein urechearespectivdsuc de ceapd'tnfiecaredimineald,cdtevaBicdturisau se va introducein urecheun tamponde vati lmUlUat in acestsuc; bdi calde la picioarecu frind de muqtai 172
Cuvdntinainte PARTEA
iNTAT
CE ESTEPRESOPI.]NCTURA? CINE POATEFOLOSIPRESOPT]NCTURA?.... PRINCIPILE MEDICINII TRADITIONALE CHINEZE Prin corpulomuluicircul6,in m9d ciclic,energiicare provind'inCot*os si dePePdmdnt INN-IANG"" fnloui.iiinlelevii exista'obipolaritate invizibile canale unor lungul de-a circuli Bn"tsiil" ir,ffnIDIANE..-......:.......... ""-i?" Pemeridianese gdsescanumitepunctecare,stimulate (prin inqepdturiJe ac saumasa), pot amelioraunele b o 1 i. . . . . . . . . . . . pielii suntproiectatetoateorganelecorPe suprafa(a p " t u i1 . . . . . . . . . . . .. . . . . . . . . . . . . . . . Viata se supune;,Legii celor cinci elemente":apacarese prodtrc;i 5e lemntrl-focul-pimdntul-metalul. ...........""""' ;i,;G ferairtcetare a energiilor armonioasd Sdn[titeainseamn[scurgerea in cirsurvenitS pefturbare prin cotp, iar boala,orici 1 o r. . . . . . . . . . . . . . c u la { ia ENERGETIC........... DIAGNOSTIC
12 14 14 18 20 23 25 29 r1a L 35 173
Edemele Enurezisul Febra ........ Frigiditatea Grefurile
P A RTE A
crifa ........ Guturaiul
A DO UA
CUM PUTETIDEVENI TIN BLIN PRESOPLINCTOR.... 39 Tehnica 40 GHID TERAPEUTIC 46 Aerofagia Alcoolismul
Alergia Ame{eala Angina pectorald {sjmgl bronsic .. Balonirile
Celulita uonstlpatla Constinati uonvulsllle
Durereade umlr 174
47 48 50 52 53 56 58 59 61 62 62 65 66 69 70 72 76 77 79 80 82 84 85 86 87 88 89 90 9l 93
Hemoragia nazald Hipertensiuneaarteriald Hipotensiuneaarteria16
94 96
98 100 102 103 104 106 t07 ' 109
l0 t2 t4 l5 17 I r') 22 I 24 t l
2s
I 2',7 I 28
t3t l: i? 14. IJL
l3( |:/ ti'
t42 t43 145 148 t53 Seter......... 156 158 Sinuzita....i.............'..::.:..:.:.......:...:..:.:..:.::....... 159 Sughilul 160 Tabagismul l6: Torticolisul Tracul Tusea Variccle Vdrsdturile Zgomotelein urechi
r6/
163 I r':J 1 7( , 71
