DESPRE ACEASTA CARTE ÄCum s deosebeti iubirea nechibzuit de iubirea normal -asta ne înva Norwood... Orice femeie, oricât de normal ar fi relaia ei cu brbaii, s-ar putea regsi, fie i în mic parte, în aceast carte." - Star Publications ÄTocmai aceast posibilitate palpitant de a îndrepta vechiul ru, de a câtiga iubirea pierdut i de a obine acceptarea refuzat înainte, constituie, pentru femeia care iubete prea mult, atracia incontient din spatele iubirii ei care se nate." - Robin Norwood ÄDac prinii s-au raportat la noi în manier ostil, critic, brutal, manipulativ, sufocant, superprotectoare, sau altfel spus, improprie, asta simim noi c e Äbine" pentru noi când întâlnim pe cineva cineva care exprim, exprim, fie i foarte foarte subtil, tonuri tonuri ale acelorai acelorai atitudini atitudini i comportam co mportamente." ente." - Robin Norwood ÄO carte care schimb viaa femeilor..." - Erica Jong Ä Chiar dac nu te numeri printre femeile care iubesc prea mult, cartea ne reamintete c noi singure ne construim viaa i c dragostea ar trebui s fie un eveniment fericit." - Boston Herald ÄRobin Norwood a scris o carte extraordinar de auto-recuperare care se citete cu sufletul la gur... Aceast carte scris cu inteligen i stil, ajut femeile s demonteze tiparul iubirii zadarnice." - Los Angeles Times ÄAjungem la sentimentul propriei noastre valori fcând ceea ce facem pentru noi înine i dezvoltându-ne propriile capaciti. Dac toate eforturile noastre s-au îndreptat spre dezvoltarea altora, atunci nu te mira c te simi sectuit. la-i revana acum." - Robbs Norwood
ROBIN NORWOOD FEMEI CARE IUBESC PREA MULT Atunci când îi doreti i speri c el se va schimba
EDITURA AMALTEA Bucureti, 200l Colectivul Editurii AMALTEA care a contribuit la realizarea acestei lucrri: Radu Bogdan, Cristian Cârstoiu, Gianina Crbunariu, Mihaela Constantin, Simona Deda, Antoaneta Dinc, Marius Dumenic, Gabriela Frcanu, Anne-Marie Georgescu, Tatiana Militam, M.C. Popescu-Drânda, Dan Rglie, Amalia Trofor tehnoredactare computerizat: AMALTEA TehnoPlus coperta: Simona Derla, Antoaneta Dinc paginare: paginare: Marius Marius Dumenic, Tatiana Tatiana Militam Militam traducere: Daniela Neacu adaptare: Gianina Crbunariu, Anne-Marie Georgescu Geor gescu corectura: Mihaela Constantin, Constant in, Gabriela Frcanu editori: Dr. M.C. Popescu-Drnda Dr. Cristian Cârstoiu Descrierea CIP a Bibliotecii Naionale FEMEI CARE IUBESC PREA MULT atunci când îi doreti i speri c el se va schimba Robin Norwood trad.: Daniela Neacu - Bucureti: Editura AMALTEA, 200l 208 p.; 2l cm. - (Cunoatere & Autoeducare) ISBN 973-9397-l2-3 I. Norwood, Robin II. Neacu, Daniela (trad.) 392.6 Women Who Love Too Much - When You Keep Wishing andHoping He'll Change © Robin Norwood Femeile care iubesc prea mult ² atunci când tji doreti si speri c el se va schimba / Robin Norwood ISBN 973-9397-l2-3
© 200l - Editura AMALTEA Adresa: Sptarului 3l, 70242 Bucureti, tel/fax: (0l) 2l0 45 55, 2l0 65 22 internet: www.amaltea.ro I email:
[email protected] Toate drepturile asupra acestei edilii sunt rezervate Editurii AMALTEA. parte a acestui acestui volum nu poate fi reprodus, în nici o iAMALTEA. Ja "Bucuretii Noi", str. Hrisovului l8A, Bucureti. Nici o parte a acestui volum nu poate fi reprodus, în nici o form, form, fr permisiunea permisiunea scris a Editurii AMALTEA. Cuprins l S IUBETI UN BRBAT CARE NU TE IUBETE....................................ll 2 SEX FORMIDABIL ÎNTR-O RELAIE EXECRABIL...................29 3 DAC SUFR PENTRU TINE, M VEI IUBI?...................................................44 4 NEVOIA DE A TE SIMI NECESAR..............56 5 VREI S DANSM ?........................................67 6 BRBAI CARE ALEG FEMEI CE IUBESC PREA MULT.................................83 7 FRUMOASA I BESTIA.................................l05 8 CÂND O DEPENDENT ALIMENTEAZ ALT DEPENDEN..........l35 9 S MORI DIN DRAGOSTE............................l45 l0 DRUMUL SPRE RECUPERARE....................l60 RECUPERARE....................l60 ll ÎNSNTOIRE I INTIMITATE: INTIMITATE: ÎNCHIDEREA ÎNCHIDEREA PRAPASTIEI...........................l87 Anexa l.......................................................................l97 Anexa l......................................................................20l
Prefa Când a iubi înseamn a suferi, înseamn c iubim prea mult. Când aproape toate conversaiile noastre cu prietenii se învârt în jurul LUI -problemele lui, gândurile lui, sentimentele lui - i aproape toate propoziiile noastre încep cu "el...", înseamn c îl iubim prea mult. Când îi gsim scuze pentru indispoziiile, iritrile, indiferena sau tcerile prelungite, punându-le pe seama unei copilrii copilrii nefericite nefericite i încercm s acionm acionm ca terapeui, înseamn înseamn c îl iubim prea mult. Când citim o carte de auto-ajutorare, dar subliniem toate pasajele care l-ar putea ajuta pe el, înseamn c îl iubim prea mult. Când nu ne plac valorile lui, comportamentul i caracterul Iui, dar le suportm, gândindu-ne c, dac suntem îndeajuns de atrgtoare i tandre, va dori s se schimbe de dragul nostru, înseamn c îl iubim prea mult. Când relaia cu el ne pericliteaz fiina emoional, i poate chiar sntatea i integritatea corporal, e deja clar c îl iubim prea mult. în pofida durerii i insatisfaciei la care d natere, o iubire exagerat este atât de obinuit pentru foarte multe femei, încât ajungem s credem c aa trebuie s decurg o relaie intim. Majoritatea femeilor au iubit în felul acesta cel puin o dat în via, iar pentru multe altele o asemenea relaie a fost ca un leit-motiv. Pentru unele din noi, partenerul de via i relaia cu el devin atât de obsedante, încât nici nu ne mai comportm normal. în aceast carte vom insista asupra motivelor pentru care atâtea femei aflate în cutarea unui brbat care s le iubeasc par s gseasc, inevitabil, inevitabil, parteneri labili, lipsii de sentimente. Vom Vo m analiza de asemenea i motivul pentru care, chiar i atunci când înelegem c relaia pe care o avem nu este ceea ce ne doream, ne vine totui atât de greu s îi punem capt. Vom vedea cum o iubire normal devine exagerat atunci când, dei partenerul este nepotrivit, indiferent sau indisponibil, nu putem renuna la el - ba chiar îl dorim i avem nevoie de el mai mult ca înainte. Vom ajunge s înelegem cum nevoia de dragoste, dorina arztoare de a iubi, dragostea însi se transform în dependen. Dependena e un cuvânt înspimânttor. Ea evoc imaginea drogailor ce-i injecteaz heroin în vene i se autodistrug încetul cu încetul. Nu ne place cuvântul i refuzm s aplicm acest concept relaiei cu brbaii. Dar multe, foarte multe dintre noi am devenit "dependente de brbai" brbai" i, ca în oricare alt caz de dependen, dependen, trebuie mai întâi s recunoatem gravitatea problemei, problemei, înainte de a putea putea începe tratarea tratarea ei. Dac te-ai gsit vreodat în situaia de a fi obsedat de un brbat, ai bnuit probabil c la originea acelei obsesii nu era dragostea, ci teama. Femeile care iubesc obsesiv sunt împovrate de team -
teama de singurtate, teama de a nu fi demne de iubire, teama de a nu fi ignorate, abandonate sau distruse. Ne druim dragostea în sperana c brbatul de care suntem obsedate ne va alunga temerile. în loc de asta, temerile i obsesiile noastre se adâncesc pân într-atât, încât dorina de a drui dragoste pentru a primi, la rândul nostru, iubire, devine izvorul de energie al vieii noastre. i pentru c strategia noastr nu d rezultatele scontate, ne strduim i iubim i mai mult. Iubim peste msur. msur. Prima dat când am recunoscut fenomenul "iubirii excesive" ca sindrom specific de gândire, simire i comportament, a fost dup muli ani de consiliere a consumatorilor de alcool i droguri în exces. In urma sutelor de discuii cu persoanele dependente i cu membrii familiilor lor, am fcut o descoperire uimitoare. Uneori, pacienii pe care îi intervievam crescuser în familii cu probleme, probleme, alteori, nu; dar partenerii lor proveneau aproape întotdeauna întotdeauna din medii familiale instabile, în care fuseser supui unor tensiuni i suferine peste limita normalului. în strdania de a face fa partenerului dependent de droguri sau alcool, aceste persoane (cunoscute în tratamentul alcoolismului sub denumirea de "co-alcoolici", persoane care convieuiesc cu un partener sau o partener dependent() dependent() de alcool) re-creau i re-triau incontient incontient episoade semnificative din copilria lor. Am început s îneleg natura fenomeului de "iubire exagerat" mai ales datorit soiilor i prietenelor prietenelor pacienilor pacienilor mei de sex masculin. masculin. Relatrile despre viaa lor personal personal artau cât de mult nevoie aveau de superioritatea i suferina asociate cu rolul de "salvator" pe care i-l asumaser i m-au ajutat s îneleg cât de profund era dependena lor de un brbat care era, la rândul lui, dependent de o substan. Era clar c ambii parteneri ai cuplului aveau în aceeai msur nevoie de ajutor, c amândoi mureau încetul cu încetul din cauza dependenei lor: el, din cauza efectelor abuzului de substane chimice; ea, din cauza efectelor grave de stress. Aceste femei co-alcoolice m-au fcut s îneleg fora i influena incredibil pe care experienele lor din copilrie le-au avut asupra tiparului adult de raportare la brbai. Ele au ceva de spus celor care au iubit prea mult: din ce cauz ne dezvoltm predilecia pentru relaii traumatizante, cum ne perpetum problemele, i, ce e mai important, cum ne putem schimba i vindeca. Nu intenionez intenionez s susin c femeile sunt singurele singurele care iubesc iubesc în exces. Sunt i brbai care se las obsedai de o relaie cu aceeai fervoare ca i femeile; sentimentele i comportamentul lor îi au rdcinile în acelai gen de experiene din copilrie. Cu toate acestea, majoritatea brbailor care au suferit în copilrie nu dezvolt o dependen relaional. Datorit interaciunii dintre factorii biologici i culturali, brbaii încearc de obicei s se protejeze i s evite suferina prin aspiraii care sunt mai curând externe, decât interne, mai curând impersonale, decât personale. Ei au tendina de a-i crea obsesii legate de profesie, sport sau hobby-uri, în timp ce femeile, datorit forelor biologice i culturale care acioneaz asupra lor, au tendina de a deveni obsedate de relaia cu un brbat. -poate tocmai cu unul rnit i distant. Sper ca aceast carte s fie de folos oricui iubete prea mult, dar ea a fost scris mai ales pentru femei, întrucât iubirea excesiv este un fenomen prin excelen feminin. Cartea are un scop bine definit: s ajute femeile ale cror relaii cu brbaii se înscriu în tipare destructive, s le ajute s recunoasc acest fapt, s îneleag esena acelor tipare i s obin ceea ce le este necesar pentru a-i schimba viaa. Dac eti o femeie care iubete prea mult, m simt datoare s te previn c nu-i va fi uor s citeti cartea. Cci, dac definiia i se potrivete, dar rsfoieti cartea fr s te simi micat sau afectat în vreun fel, sau dac te plictisete, sau te irit, sau dac nu reueti s te concentrezi asupra materialului prezentat aici, sau reueti doar s te gândeti la alt persoan pe care ar putea-o ajuta ajuta cartea mea, îi sugerez sugerez s o reciteti alt dat. dat. Cu toii simim nevoia s negm ceea ceea
ce e prea dureros i înspimânttor de acceptat. Negarea este un mijloc firesc de auto-aprare, cu aciune automat i spontan. Poate c la o lectur ulterioar vei reui s-i înfruni tririle i sentimentele cele mai profunde. Citete încet; las-te prins, intelectual i emoional, în relaia cu aceste femei i povestea lor. Cazurile relatate aici i se vor prea, poate, extreme. Te asigur c nu este deloc aa. Personalitile, caracteristicile i relatrile sutelor de femei pe care le-am cunoscut personal i profesional - i care intr în categoria celor ce iubesc prea mult - nu sunt deloc exagerate aici. Cazurile lor sunt, în realitate, mult mai complicate i mai dureroase. Dac problemele lor i se par mai grave i mai triste decât ale tale, vreau s-i spun doar atât: reacia ta iniial este tipic majoritii clientelor mele. Toate cred c problemele lor nu sunt "chiar atât de grave" dei simt compasiune pentru chinul acelor femei care, dup prerea lor, au într-adevr probleme. Este o ironie a vieii c noi, femeile, suntem capabile s rspundem cu atâta compasiune i înelegere la suferina altuia dar rmânem oarbe la propria noastr suferin, i orbite de aceasta. tiu asta din proprie experien, cci am fost eu însmi o femeie care a iubit prea mult, timp îndelungat, pân când sntatea mea fizic i emoional s-a deteriorat într-atât, încât am fost nevoit s-mi examinez mai serios felul în care m raportam Ia brbai. Am petrecut ultimii ani strduindu-m din greu s schimb acest tipar. Au fost cei mai satisfctori ani din viaa mea. Pentru toate femeile care iubesc prea mult, sper ca aceast carte s nu fie doar un impuls pentru a deveni contiente de realitatea condiiei lor, ci mai ales o încurajare de a începe s se schimbe, mai întâi prin separarea iubirii de obsesia fa de un brbat, iar apoi prin redirecionarea acestei iubiri ctre propria vindecare i spre propria via. Aici trebuie s mai adaug un avertisment. Exist în aceast carte, la fel ca în multe alte cri de auto-ajutorare, o list de sfaturi care trebuie urmate în vederea schimbrii. Dac te hotrti cumva s le urmezi cu adevrat, vei avea nevoie - dup cum cer toate cazurile de transformare terapeutic - de ani de munc i de un angajament total, fr nici un fel de rabat. Nu poi s-o iei pe scurttur ca s iei din tiparul de iubire excesiv în care eti prins. Este un tipar învat de timpuriu i exersat îndelung, iar renunarea la el se va dovedi înspimântoare, amenintoare i permanent provocatoare. Avertismentul acesta nu trebuie s te descurajeze. în definitiv, oricum ai s continui s te zbai în anii ce vor urma, dac nu-i vei schimba comportamentul fa de un brbat. Dar în acest caz, efortul tu nu va fi îndreptat spre evoluia ta, ci doar spre supravieuire. Alegerea îi aparine. Dac alegi s începi procesul de recuperare, te vei transforma dintr-o femeie care iubete pe altul pân la suferin, într-o femeie care se iubete pe sine destul pentru a pune capt suferinei. S iubeti un brbat care nu te iubete Victim a iubirii, Vd o inim rnit. Ai i tu povestea ta de spus. Victim a iubirii; E un rol atât de uor, Iar tu tii s-l joci atât de bine. ...Cred c tii ce vreau s spun. Mergi pe sârma subire A durerii i dorinei Cutând - între ele dragostea. - Victim a iubirii Jill era la prima ei edin i prea foarte ovitoare. Mignon i cu un aer nostim, cu bucle blonde gen Shirley Temple, s-a aezat boas pe marginea scaunului din faa mea. Totul la ea prea s fie rotunjit: forma feei, trupul uor rotofei, i mai ales, ochii albatri care msurau diplomele i certificatele înrmate de pe perete. Mi-a pus câteva întrebri despre licena de
consilier i facultatea pe care am absolvit-o i apoi a menionat, cu vdit mândrie, c urma facultatea de drept. A urmat o tcere scurt. îi privi mâinile încruciate în poal. - Bnuiesc c ar trebui s încep prin a spune de ce m aflu aici, zise ea repede, folosind elanul din spusele ei ca s-i fac curaj. - Fac asta - vizita la un terapeut, vreau s spun - pentru c sunt foarte nefericit. Din cauza brbailor, bineîneles. Adic, din cauza mea i a lor. întotdeauna fac ceva i-i alung. Totul începe perfect. îmi fac curte, sunt insisteni i aa mai departe, dar dup ce ajung s m cunoasc - se_ încorda vizibil împotriva durerii - totul se destram. îi ridic privirea spre mine; ochii îi strluceau din cauza lacrimilor reinute i continu mai rar. - Vreau s tiu unde greesc, ce trebuie s fac ca s m schimb - i o s fac. Voi face tot ce trebuie. Sunt o persoan silitoare. începu din nou s vorbeasc repede. - Nu e vorba c n-a vrea. Pur i simplu nu tiu de ce mi se întâmpl asta mereu. M tem s mai încep o relaie. Nu rmâne decât durerea, de fiecare dat. începe s-mi fie de-a dreptul team de brbai. Imi explic cu vehemen, scuturând din cap i agintâdu-i buclele: - Nu vreau s se întâmple asta pentru c sunt foarte singur. La facultate am o mulime de responsabiliti,, i în plus, lucrez ca s m. întrein. A putea s-mi ocup tot timpul numai cu asta... De fapt, cam asta e tot ce am fcut în ultimul an ² tuinc, coal, învtur i somn. Dar am simit lipsa unui brbat în viaa mea. Cotinu rapid: - Apoi l-am întâlnit pe Randy, în timp ce eram în vizit la nite prieteni în San Diego, acum dou luni. Este avocat i am fcut cunotin într-o sear când m-au dus prietenii mei la dans. Ei bine, ne-am îneles din prima clip. Aveam o mulime de subiecte comune - dei e adevrat c eu am vorbit cel mai mult. Dar mi s-a prut c tocmai asta i-a plcut. i era aa de bine s fiu cu un brbat care era interesat de aceleai lucruri ca i mine. Se încrunt uor. - Prea sincer atras de mine. tii, m întreba dac sunt cstorit -am divorat, de aproape doi ani - dac locuiesc singur, chestii de genul sta. Imi imaginam cum Jill trebuie s-i fi manifestat nerbdarea în timp ce sporovia plin de voioie cu Randy, încercând s acopere muzica, în acea prim sear a întâlnirii lor. i înflcrarea cu care l-a întâmpinat o sptmân mai târziu când el i-a prelungit cu vreo l50 de kilometri cltoria de afaceri la Los Angeles, ca s-o poat vizita. în timpul cinei, s-a oferit s-l gzduiasc în apartamentul ei, ca s nu fie nevoit s conduc toat noaptea la întoarcere. El i-a acceptat invitaia i aa a început, în acea noapte, legtura lor. - A fost extraordinar. M-a lsat s-i gtesc i-i plcea s aib cineva grij de el. Dimineaa, i-am clcat cmaa înainte s se îmbrace. îmi place s am grij de un brbat. Ne-am îneles minunat. Zâmbi nostalgic. Pe msur ce îi depna povestea, devenea tot mai clar c Jill devenise aproape imediat obsedat de Randy. Când a ajuns acas, în apartamentul lui din San Diego, telefonul suna. Jill i-a spus cu o voce cald c îi fcuse griji din cauza drumului lung, dar c acum era linitit c ajunsese cu bine acas. Când îi ddu seama c era puin mirat de telefonul ei, se scuz c l-a deranjat i închise telefonul, dar rmase cu o senzaie de neplcere care începu s-o macine din ce în ce mai tare, alimentat i de realizarea faptului c iar se implica mai mult decât brbatul din viaa ei. - Randy mi-a spus o dat s nu îl presez, altfel va disprea din viaa mea. Mi s-a fcut fric. Totul
depindea numai de mine. Trebuia s-l iubesc i s-l las în pace în acelai timp. Nu eram în stare s fac asta, aa c am început s m tem din ce în ce mai tare. Cu cât m panicam mai mult, cu atât îl hituiam mai mult." Curând lill ajunsese s îi telefoneze în fiecare sear. Fcuser un aranjament s dea telefon pe rând, dar adeseori, când era rândul lui Randy, orele treceau, iar neastâmprul lui Jill cretea atât de tare, încât nu mai suporta ateptarea. Nici nu se mai punea problema s adoarm, aa c îl suna ea. Conversaiile lor erau pe cât de vagi, pe atât de lungi. - Imi spunea c a uitat, iar eu îl întrebam ÄCum ai putut s uii?" La urma urmei, eu nu uitam niciodat. Aa c începeam s discutm motivele, i mi se prea c el se teme s se apropie prea mult de mine, iar eu a fi vrut s-l ajut s treac peste asta. îmi tot spunea c nu tie ce vrea de la via, iar eu încercam s-! ajut s-i limpezeasc ideile. In acest fel, Jill se apuc s joace rolul de Äpsihanalist" pentru Raiidy, încercând s-l ajute s se implice mai mult din punct de vedere emoional fa de ea. C el nu o vroia, era ceva ce ea nu putea accepta. Jill hotrâse deja c Randy avea nevoie de ea. De dou ori, ea a luat avionul spre San Diego ca s-i petreac week-end-ul cu el; la a doua vizit, el îi petrecu duminica ignorând-o cu desvârire, uitându-se la televizor i bând bere. A fost una din cele mai proaste zile pe care i le reamintea. - Era un butor înrit? am întrebat-o pe Jill. Pru surprins. - Nu, nu chiar. Nu tiu, de fapt. Nu m-am gândit niciodat la asta. Da, desigur, bea în seara în care am fcut cunotin, dar asta e firesc. în definitiv, eram într-un bar. Uneori, când vorbeam cu el la telefon, auzeam gheaa din pahar i îl tachinam - tii, c bea singur i chestii de genul sta. De fapt, de câte ori am fost cu el a but, dar am presupus c îi place s bea. E ceva normal, nu? Fcu o pauz dus pe gânduri. - tii, uneori la telefon vorbea destul de ciudat, mai ales pentru un avocat. Nesigur pe el i imprecis; neglijent, inconsecvent, uita ce spusese cu câteva minute mai înainte. Dar niciodat nu m-am gândit c e din cauza buturii. Nu tiu ce explicaie mi-am dat. Cred c n-am vrut s m gândesc la asta. Se uit la mine cu o privire încrcat de tristee. - Poate c bea, într-adevr, prea mult, dar trebuie s fi fost din cauz c eu îl plictiseam. Presupun c nu eram destul de interesant i c, de fapt, nu voia s fie cu mine. Temtoare, vorbi mai departe. - Soul meu nu dorea s fie în preajma mea - se vedea de la o pot! Cu ochii înotând în lacrimi, se lupta s continue: i tatl meu la fel... Ce e cu mine? De ce au toi acest sentiment fa de mine? Unde greesc? în momentul în care Jill a devenit contient c exist o problem între ea i cineva important pentru ea, i-a manifestat dorina nu numai de a încerca s-o rezolve dar i de a-i asuma responsabilitatea pentru crearea acelei probleme. Cum soul su, Randy, i tatl ei nu izbutiser s-o iubeasc, ea se gândise c trebuie s fi fost din cauza a ceva ce ea fcuse sau nu reuise s fac cum trebuie. Atitudinea, sentimentele, comportamentul i experiena de via a lui Jill erau caracteristice femeii pentru care a iubi înseamn a suferi. Ea avea multe din trsturile pe care te au în comun femeile care iubesc prea mult. Indiferent de detaliile specifice fiecrui caz i fiecrei lupte în parte, fie c au îndurat chinul unei relaii îndelungate cu un singur brbat, sau s-au implicat întrun ir de relaii nefericite, toate aceste femei au o trstur comun. A iubi prea mult nu înseamn s iubeti mai muli brbai, sau s te îndrgosteti prea des, sau s dai dovad de o
iubire intens i sincer pentru partener. A iubi prea mult înseamn, în realitate, s fii obsedat de un brbat i s numeti asta dragoste, s lai aceast obsesie s-i controleze sentimentele i comportamentul, s-i dai seama c are o influen negativ asupra sntii i linitii tale i totui s nu te poi elibera de sub puterea ei. înseamn s cântreti iubirea în funcie de dimensiunile suferinei. Pe msur ce citeti, te vei identifica, poate, cu Jill sau cu o alt femeie a crei poveste o parcurgi i te vei întreba, poate, dac eti i tu una din femeile care iubesc prea mult. Poate c, dei problemele tale cu brbaii sunt asemntoare cu ale lor, i se va prea greu s-i aplici ie însi Äetichetele" pe care le punem unora din aceste femei. Cu toii ne încordm când auzim cuvinte ca alcoolism, incest, violen i dependen, iar de multe ori nu ne putem privi viaa în fa cu obiectivitate pentru c ne temem s nu ni se aplice aceste etichete nou înine sau unora din cei la care inem. Din pcate îns, tocmai faptul c adesea suntem incapabili de a folosi aceste cuvinte în cazuri reale, ne împiedic s primim ajutorul de care avem nevoie. Pe de alt parte, se poate ca aceste etichete înspimânttoare s nu fie valabile în cazul tu. Copilria ta a implicat, poate, probleme mai subtile. Poate c tatl tu i-a oferit sigurana financiar a cminului, dar cu toate acestea, nu i-au plcut niciodat femeile i nu a avut încredere în ele; incapacitatea lui de a te iubi te-a fcut s nu te poi iubi nici tu. Sau poate c mama ta a fost geloas pe tine, încercând s "concureze" cu tine în familie, în timp ce te luda i te elogia atât de mult în public, c ai sfârit prin a simi nevoia s acionezi astfel încât s-i câtigi admiraia i, totui, s te temi în acelai timp de ostilitatea pe care sucesul tu o provoca. Nu se pot acoperi într-o singur carte toate disfuncionalitatile posibile care ar putea aprea în vreo familie - ar fi nevoie de mai multe volume, iar domeniul ar fi cu totul altul. E important s înelegem, totui, c numitorul comun al familiilor cu probleme rezid în incapacitatea lor de a discuta chestiunile eseniale, care sunt rdcina tuturor celorlalte. Poate c sunt probleme despre care chiar se discut, cel mai adesea pân la epuizare, dar ele mascheaz, de multe ori, secretele ascunse care fac ca familia s nu "funcioneze" cum trebuie. Ceea ce definete atât gravitatea disfunciei familiale, cât i gradul în care membrii familiei sunt afectai este, de fapt, gradul de "secretomanie" - incapacitatea de a vorbi deschis despre probleme -, i nu importana acestor secrete. Familia disfuncional este cea în care membrii ei joac roluri foarte rigide, iar comunicarea este sever limitat la conversaiile care se potrivesc rolului. Membrii familiei nu sunt liberi s-i exprime toate experienele, dorinele, cerinele sau sentimentele pe care le au, ci sunt mai degrab obligai s se limiteze la rolul care e în consonan cu rolurile jucate de ceilali. Sigur c rolurile exist în toate familiile, dar, pe msur ce situaiile se schimb, membrii familiei trebuie i ei s se schimbe i s se adapteze, pentru ca familia s rmân în continuare sntoas. Astfel, genul de grij matern care este normal în cazul unui copil de un an va deveni inadecvat fa de un adolescent de l3 ani; rolul mamei trebuie, aadar, s se adapteze realitii. în familiile cu disfuncionaliti, se neag aspectele majore ale realitii, iar rolurile rmân rigide. Când nimeni nu vrea s discute despre ceea ce afecteaz familia ca întreg sau indivizii din care e compus - când asemenea discuii sunt interzise fie implicit (se schimb subiectul discuiei), fie explicit (ÄNoi nu discutm despre aa ceva!") - învm s nu avem încredere în propriile noastre percepii sau sentimente. Din cauza faptului c familia neag realitatea, începem s o negm i noi. Iar aceasta diminueaz drastic evoluia mijloacelor care ne ajut s ne ducem viaa i s ne apropiem de oameni i situaii. Tocmai aceast diminuare fundamental acioneaz la femeile care iubesc în exces. Devenim incapabile s discernem cine sau ce e bun sau nu pentru noi. Nu ne repugn situaiile sau persoanele pe care alii le-ar evita ca fiind periculoase, incomode sau
nesntoase, pentru c ne lipsesc instrumentele de a le evalua realist i auto-protector. Nu avem încredere în propriile noastre sentimente i nici nu le lsm s ne conduc. în schimb, ne lsm atrai exact de acele pericole, intrigi, drame i provocri pe care alii, cu un trecut mai sntos i mai echilibrat, le-ar evita. Iar aceast atracie nu face decât s ne uzeze i mai mult, cci o mare parte din lucrurile care ne atrag nu sunt decât o replic a ceea ce am trit în copilrie. Trim din nou aceleai sentimente deprimante i suntem rnii din nou. Nici o femeie nu se transform întâmpltor într-o femeie care iubete prea mult. Dezvoltarea ta ca femeie în acest tip de societate, într-o asemenea familie poate da natere unor tipare predictibile. Caracteristicile de mai jos sunt tipice femeilor care iubesc prea mult, femei ca Jill sau, poate, chiar ca tine. l. Prin definiie, provii dintr-o familie dezechilibrat în care nevoile tale emoionale nu au fost satisfcute. 2. Pentru c tu însi ai primit prea puin atenie, încerci s umpli acest gol cu un substitut, devenind femeia care ofer protecie, mai ales brbailor care par s aib nevoie de aa ceva. 3. întrucât nu ai reuit s-i transformi prinii (sau doar unul din ei) în personajele tandre, iubitoare, dup care ai tânjit atât, reacionezi cu tot sufletul atunci când întâlneti acel tip arhicunoscut de brbat indisponibil emoional, pe care încerci - ca i în trecut - s-l schimbi prin iubirea pe care i-o ari. 4. Terorizat de posibilitatea abandonului, faci orice s salvezi de la destrmare relaia cu un brbat. 5. Aproape nimic nu va fi prea dificil, nu va lua prea mult timp, nu va fi prea costisitor dac îl Äajut" pe brbatul cu care ai o relaie. 6. Obinuit cu lipsa dragostei într-o relaie personal, eti dispus s atepi, s speri i s îi dai i mai mult silina s-i faci pe plac. 7. Eti dispus s îi asumi mult mai mult de 50% din responsabilitate, vin i imputri în orice relaie. 8. Respectul de sine este extrem de sczut i, în forul tu interior, nu crezi c merii s fii fericit. Crezi, mai degrab, c trebuie s lupi pentru a obine dreptul la fericire. 9. Pentru c ai a avut parte de o copilrie lipsit de siguran, simi nevoia disperat de a avea controlul asupra brbailor i relaiilor tale amoroase. îi ascunzi acest efort de a controla oamenii i situaiile sub masca "ajutorului". l0. In relaiile tale, trieti mai curând în visul tu despre cum ar putea fi, decât în realitatea situaiei în care te afli. ll. Eti dependent de brbai i de suferina sufleteasc. l2. Se poate s fii predispus din punct de vedere emoional i, de multe ori, biochimic, la dependena de droguri, alcool, i/sau anumite alimente, mai ales cele care conin zahr. l3. Prin atracia pe care o simi fa de persoanele cu probleme care trebuie rezolvate, sau prin implicarea în situaii de cele mai multe ori haotice, incerte i chinuitoare din punct de vedere emoional, evii, de fapt, s-i îndrepi atenia spre responsabilitatea fa de propria ta persoan. l4. S-ar putea s ai o înclinaie spre stri depresive episodice, pe care încerci s le împiedici prin emoia pe care i-o procur o relaie instabil. l5. Nu te simi atras de brbai amabili, echilibrai, demni de încredere i interesai de persoana ta. Pe acetia îi consideri Äplicticoi". Jill manifesta - mai mult sau mai puin - aproape toate aceste trsturi. Spun asta nu numai pentru c era întruchiparea atâtor atribute din cele descrise mai sus, ci i pentru c, orice mi-ar fi spus ea despre Randy, bnuiam totui c el are probleme cu butura. Femeile cu acest tip de masc
emoional sunt permanent atrase de brbai care, dintr-un motiv sau altul, sunt indisponibili sau abseni din punct de vedere emoional. Dependena este o prim cauz a "impotenei" emoionale. Chiar de la început, Jill a fost dornic s îi asume o responsabilitate mai mare decât Randy în iniierea i meninerea relaiei lor. Ca mai toate femeile care iubesc prea mult, era i ea o persoan cu mult sim al responsabilitii, o femeie realizat în multe aspecte ale vieii, dar care, cu toate acestea, avea prea puin respect fa de sine. Realizarea pe plan profesional nu putea compensa eecul personal pe care-l tria în relaiile amoroase. Telefonul pe care Randy uita s i-l dea era o lovitur serioas pentru fragila ei imagine despre sine, pe care se strduia eroic s-o susin, încercând s stoarc semne de tandree de la el. Disponibilitatea ei de a-i asuma întreaga responsabilitate pentru eecul unei relaii era tipic, dup cum tipic era i incapacitatea ei de a evalua realist situaia i de a avea grij de propria-i persoan, retrgându-se atunci când devenise clar c sentimentele nu erau reciproce. Femeile care iubesc prea mult dovedesc prea puin respect pentru integritatea lor personal într-o relaie amoroas. îi folosesc energia pentru a îndrepta atenia, comportarea sau sentimentele celuilalt spre propria lor persoan prin manevre disperate, ca, de exemplu, convorbirile telefonice interurbane foarte costisitoare sau zborurile la San Diego (amintii-v c veniturile lui Jill erau extrem de limitate). edinele de terapie Äla distan" petrecute cu el erau mai degrab o încercare de a-l transforma în brbatul de care avea ea nevoie, decât de a-l ajuta s se descopere pe sine. în realitate, Randy nici nu voia s dea vreun ajutor la descoperirea propriului su eu. Dac ar fi fost interesat într-o asemenea cltorie de autocunoatere, ar fi depus el singur eforturi i n-ar fi stat pasiv când Jill îl fora s se autoanalizeze. Ea s-a strduit atât de mult, pentru c singura alternativ era s-l vad i s-l acepte aa cum era - un brbat cruia nu-i psa de sentimentele ei i de relaia lor. S ne întoarcem la edina cu Jill, pentru a înelege mai bine ce a adus-o în ziua aceea la mine în cabinet. Vorbea acum despre tatl ei. - Era aa de încpânat. Am jurat c într-o bun zi am s câtig într-o discuie în contradictoriu cu el. Reflect o clip. - N-am câtigat niciodat, din pcate. De-asta, probabil, m-am dus s fac Dreptul. îmi place la nebunie ideea de a dezbate un caz i de a câtiga! Un zâmbet larg îi apru pe fa când se gândi la asta, dar apoi deveni din nou serioas. - tii ce am fcut o dat? L-am fcut s-mi spun c m iubete i apoi s m îmbrieze. Jill încerca s povesteasc episodul cu indiferen, ca pe o anecdot din adolescen, dar nu i-a jucat bine rolul. Umbra adolescentei rnite se ghicea în glasul ei. - N-ar fi fcut-o dac nu l-a fi obligat. Dar m iubea cu adevrat. Numai c nu tia s mi-o arate. N-a mai fost în stare s-o repete dup aceea. Aa c îmi pare bine c l-am pus s-o fac. Altfel, nu a fi auzit-o niciodat din gura lui. Ateptasem ani de zile. Aveam optsprezece ani când i-am spus: 'Vreau s-mi spui c m iubeti!' i nu m-am micat de acolo pân nu mi-a spus. Apoi i-am cerut s m îmbrieze i a trebuit s-o fac eu mai întâi. El doar s-a tras puin înapoi i m-a btut pe umr, dar a fost bine. Aveam mare nevoie de acest gest din partea lui. Ochii i se umplur din nou de lacrimi i de data asta le ls s curg de-a lungul obrajilor ei rotunzi. - De ce îi venea atât de greu s fac asta? Pare unul din cele mai normale lucruri din lume, s-i spui fiicei tale c o iubeti. îi studie din nou mâinile încruciate în poal. - Am încercat din rsputeri. Tocmai de aceea m-am certat i m-am luptat atât de tare cu el. M
gândeam c dac voi câtiga, vreodat, va trebui s fie mândru de mine. Va trebui s recunoasc c sunt bun la ceva. Aveam nevoie de asentimentul lui, care pentru mine echivala, cred, cu iubirea lui, mai mult decât orice altceva... A devenit clar din discuia noastr ulterioar c familia lui Jill punea respingerea ei de ctre tatl ei pe seama faptului c îi dorise un biat i se pomenise, în schimb, cu o fat. Aceast explicaie facil a rcelii lui fa de propriul copil fusese mult mai uor de acceptat pentru toi membrii familiei, inclusiv pentru Jill, decât adevrul despre el. Dar dup o perioad îndelungat de terapie, Jill a recunoscut c tatl ei nu era legat, sentimental, de nimeni, c era, practic, incapabil s manifeste vreun sentiment de tandree, afeciune sau apreciere fa de persoanele din anturajul su. Se gsiser întotdeauna Ämotive" pentru reticena sa emoional: certuri sau divergene de opinie, sau evenimente ireversibile, ca Ävina" lui Jill de a se fi nscut fat. Toi membrii familiei preferaser s consimt la legitimitatea acelor motive, în loc s analizeze de ce relaia cu el era întotdeauna atât de distant. Lui Jill i-a fost chiar mai greu s recunoasc incapacitatea tatlui ei de a iubi pe cineva decât s renune s se învinoveasc pe ea însi. Atâta timp cât vina era doar a ei, mai exista speran c într-o bun zi ea se va fi schimbat suficient ca s produc schimbarea de atitudine a tatlui ei. Este un adevr valabil pentru toi acela c, dac ceva ne rnete sentimentele, iar noi spunem tuturor c numai noi suntem vinovai de ceea ce s-a întâmplat, afirmm de fapt c inem situaia sub control: dac ne schimbm, suferina va înceta. Pentru multe din femeile care iubesc excesiv, aceasta este dinamica ce se afl în spatele auto-învinovirii. Recunoscând c vina este a noastr, ne agm de sperana c vom fi în stare s înelegem unde greim i s corectm greeala, s controlm deci situaia i s punem capt suferinei. Tiparul acesta, propriu i lui Jill, a devenit evident în timpul unei edine, la puin timp dup aceea, când îmi povestea despre mariajul su. Atras inexorabil de cineva care-i ddea posibilitatea s reconstituie climatul lipsit de afeciunea tatlui din copilria ei, Jill realizase un mariaj ce reprezenta ocazia perfect de a încerca s recâtige iubirea tinuit. Pe msur ce povestea cum l-a cunoscut pe soul ei, mi-a venit în minte o maxim auzit de la un coleg terapeut: ÄCei ce sunt înfometai nu tiu ce s cumpere". Simind nevoia disperat de iubire i apreciere, i obinuit s fie respins, dei nereuind niciodat s identifice respingerea ca atare, Jill era predestinat s-I întâlneasc pe Paul. - Ne-am întâlnit într-un bar. îmi dusesem rufele la spltorie i intrasem pentru câteva clipe în bruleul de alturi. Paul juca biliard i m-a întrebat dac vreau s joc cu el. Ara spus 'Sigur', i aa a început totul. M-a invitat la mas. L-am refuzat, i-am spus c nu ies cu brbai pe care i-am cunoscut la bar. Dar el a venit dup mine la spltorie, continuând s-mi vorbeasc. în final, i-am dat numrul meu de telefon i am ieit cu el în seara urmtoare. - N-o s-i vin s crezi ce o s-i spun. Dou sptmâni mai târziu,, ne mutaserm împreun. El n-avea unde s stea, iar eu trebuia s m mut din apartament, aa c ne-am gsit o locuin împreun. Nimic din ce a urmat nu a fost minunat, nici felul cum fcea dragoste, nici tovria lui, nimic. Dar dup un an, mama s-a suprat c triam aa i m-am mritat. Jill îi scutur din nou pletele cârlionate. în ciuda începutului fortuit, Jill a fost cuprins curând de obsesii. Pentru c crescuse încercând s îndrepte tot ce era greit, a continuat, bineîneles, s aplice acel mod de gândire i conduit i mariajului su. - M-am strduit din rsputeri. Pe cuvânt, eu ineam la el cu adevrat i eram hotrât s-l fac s m iubeasc i el. Voiam s fiu soia perfect. Gteam i fceam curat ca nebuna i am încercat s-mi continui i studiile. Mult timp, el n-a muncit. Pierdea vremea prin cas sau disprea zile în
ir. A fost un iad, toat ateptarea i nesigurana. Dar am învat s nu-l întreb pe unde fusese pentru c... Ezit, schimbându-i poziia pe scaun. - Mi-e greu s recunosc asta. Eram atât de sigur c voi reui dac m strduiesc din rsputeri, dar uneori m supram c disprea i apoi, la întoarcere, m btea. - N-am spus asta nimnui pân acum. Mi-a fost ruine. Nu m-am imaginat niciodat în postura asta, s tii. Ca o femeie care accept s fie btut. Mariajul lui Jill s-a terminat când soul ei i-a gsit pe altcineva într-una din lungile lui absene de acas. în ciuda agoniei în care se transformase cstoria ei, Jill a fost distrus când Paul a prsit-o. - îmi ddeam seama c oricine o fi fost femeia aceea, ea era tot ce nu puteam eu s fiu. îmi ddeam seama exact de ce m prsise Paul. Simeam c eu n-am nimic de oferit nici lui, nici altcuiva. Nu l-am învinuit c m-a prsit. La urma urmei, nici eu însmi nu m puteam suferi. Mare parte din activitatea mea cu Jill a constat în a o ajuta s îneleag boala în care se scufundase de atâta timp, dependena ei fa de relaiile predestinate cu brbai incapabili de afeciune. Comportamentul dependent al lui Jill este similar celui manifestat de persoanele care folosesc droguri. începutul fiecreia din relaiile ei amoroase era caracterizat de un Ävârf" - un sentiment de euforie i de bucurie ± în timpul cruia credea c nevoia ei de dragoste, atenie i siguran emoional va fi, în sfârit, împlinit. Din cauza acestei convingeri, i ca s se simt bine, ea devenea tot mai dependent de brbat i de relaia cu el. Apoi, la fel ca drogatul care are nevoie de o cantitate tot mai mare de drog pe msura ce efectul se diminueaz, ea avea tendina s se adânceasc tot mai mult în relaia cu brbatul ei, pe msur ce obinea tot mai puin satisfacie i tot mai puine împliniri. încercând s menin ceea ce fusese odat minunat i promitor, Jill îi urma brbatul ca un câine, având nevoie cu atât mai mult de prezena Lui, de certitudinea c e iubit, de iubire, cu cât primea mai puin din toate acestea. Cu cât se înrutea situaia, cu atât îi venea mai greu s-i pun capt, din cauza nevoii ei stringente. Nu putea s renune. Jill avea douzeci i nou de ani când a venit la mine. Tatl ei murise de apte ani, dar continua s fie cel mai important brbat din viaa ei. într-un fel, el era singurul brbat din viaa ei, pentru c în toate relaiile cu brbaii de care se simea atras, ea proiecta relaia cu tatl ei i încerca din rsputeri s câtige dragostea unui brbat care era incapabil, date fiind propriile lui probleme, s i-o ofere. Când experienele din copilrie sunt deosebit de dureroase, suntem adesea forai incontient s re-crem situaii similare toat viaa, din impulsul de a le putea stpâni. De exemplu, dac am iubit, ca Jill, un printe care n-a rspuns iubirii noastre, ne apropiem, ca aduli, de o persoan asemntoare, sau de mai multe, în încercarea de a Äcâtiga" vechea lupt: de a fi iubii. Jill era personificarea acestei dinamici, cci se simea atras, unul dup altul, numai de brbai nepotrivii. Exist o glum veche despre un brbat miop care i-a pierdut cheile pe întuneric i le cuta în jurul unui felinar. Apare o persoan care se ofer s-l ajute s le gseasc, dar mai întâi îl întreab: ÄEti sigur c aici le-ai pierdut?" Miopul rspunde: ÄNu, da' aici e lumin." Jill, la fel ca miopul din banc, cuta ceea ce lipsea din viaa ei, nu acolo unde ar fi putut s gseasc, ci acolo unde, fiind o femeie care iubea prea mult, îi era mai uor s caute. Vom explora, în aceast carte, ce înseamn s iubeti prea mult, de ce facem asta, unde am învat s facem aa i cum s ne schimbm stilul de a iubi într-unui mai sntos. Haidei s aruncm o privire la caracteristicile femeilor care iubesc prea mult, pe rând, de data asta.
l. Prin definiie, provii dintr-o familie dezechilibrat în care nevoile tale emoionale nu au fost satisfcute. Poate c o modalitate mai adecvat de a încerca sa înelegem aceast caracteristic este de a începe mai întâi cu cea de-a doua parte: Äîn care nevoile tale emoionale nu au fost satisfcute". ÄNevoile emoionale" nu se refer doar la nevoia de dragoste i afeciune. Dei acest aspect are importana lui, i mai grav este faptul c percepiile i sentimentele tale au fost în mare msur ignorate i respinse, în loc s fie acceptate i validate. Exemplu: prinii se ceart. Copiilor le e team. Copilul o întreab pe mam: ÄDe ce eti furioas pe tata?" Mama rspunde: ÄNu sunt furioas", dei arat suprat i îngrijorat. Copilul se simte nesigur, teama lui crete i-i spune: ÄTe-am auzit ipând". Mama i-o întoarce enervat: Äi-am spus c nu sunt nervoas, dar o s fiu dac nu te potoleti!" Copilul simte acum team, confuzie, mânie i vinovie. Mama l-a lsat s îneleag c percepiile lui sunt greite, dar dac acesta este adevrul, de unde vine sentimentul de team? Copilul trebuie s aleag acum între certitudinea c el are dreptate i c mama l-a minit deliberat, i certitudinea c ceea ce aude, vede i simte este greit. Deseori va prefera confuzia, prin dereglarea percepiilor, astfel încât s nu mai fie nevoit s retriasc neplcerea de le vedea invalidate. Acest lucru micoreaz capacitatea copilului de a avea încredere în sine i în percepiile sale, atât în copilrie cât i la maturitate, mai ales în relaiile apropiate. Nevoia de afeciune poate fi i ea respins sau insuficient satisfcut. Când prinii se ceart, sau nu se îneleg bine, acord prea puin timp i atenie copiilor. Copilul rmâne cu o nevoie neîmplinit, o "foame" de iubire, fr a ti îns dac s accepte sau s aib încredere în dragoste i simind c nu o merit. i acum, s ne întoarcem la prima parte a definiiei: provii dintr-o familie dezechilibrat. Familiile dezechilibrate sunt cele în care au loc unul sau mai multe din urmtoarele evenimente: abuz de alcool i/sau alte droguri (prescrise sau ilegale). comportament compulsiv: manier compulsiv de a mânca, de a lucra, de a face curat, de a juca jocuri de noroc, de a cheltui bani, de a ine regim, de a exersa, etc; aceste practici nu sunt altceva decât forme de comportament dependent i de boli care evolueaz în timp; printre multe alte efecte duntoare, îl au i pe acela de a distruge i obstruciona contactul sincer i intimitatea între membrii unei familii. violentarea fizic a soiei i/sau copiilor. comportament sexual abuziv al unuia din prini fa de copil, mergând de la seducere la incest. certuri i tensiuni permanente. perioade de timp îndelungate în care prinii refuz s îi vorbeasc. prini cu atitudini sau valori conflictuale, sau comportamente contradictorii, care se întrec în a câtiga devotamentul copilului. prini care intr în competiie unul cu cellalt sau cu copiii. un printe care nu se poate apropia de ceilali membri ai familiei i îi evit constant, dând vina pe ei pentru aceasta. convingeri extrem de rigide în privina banilor, religiei, profesiei, timpului liber, manifestrilor de afeciune, sexului, televiziunii, gospodriei, sportului, politicii, etc; obsesia fa de oricare din aceste lucruri poate obstruciona intimitatea i sinceritatea, întrucât accentul e pus nu pe relaia între membrii familiei, ci pe respectarea regulilor. Când unul din prini manifest vreunul din aceste tipuri de comportament, sau vreuna din aceste obsesii, copilul este cel afectat. Dac ambii prini sunt prini în aceste tipare, rezultatele sunt i mai defavorabile. Deseori prinii au tipuri complementare de patologii. De exemplu, un alcoolic se va cstori destul de
frecvent cu un gurmand sau cu o persoan care mnânc prea mult, cu rezultatul c, mai târziu, fiecare se va lupta s controleze patima celuilalt. Mai exist i cazul când prinii se completeaz într-un fel duntor: când o mam cu o dragoste sufocant, care are tendina s îi protejeze excesiv copiii, este mritat cu un tat irascibil i insensibil, fiecare dându-i posibilitatea celuilalt, prin purtarea i atitudinea lui, s stabileasc un raport distructiv cu copilul. Familiile dezorganizate apar într-o mare varietate de stiluri i caracteristici, dar toate au acelai efect asupra vlstarelor pe care le cresc: acestora Ie este vtmat întrucâtva capacitatea de a simi i de a stabili o relaie. 2. Pentru c tu însi ai primit prea puin atenie, încerci s umpli acest gol cu un substitut, devenind femeia care ofer protecie, mai ales brbailor care par s aib nevoie de aa ceva. Gândii-v cum se poart copiii, mai ales fetiele, când sunt lipsii de dragostea i atenia pe care o doresc i de care au nevoie. Dac un biat poate deveni agresiv i manifesta un comportament distructiv i violent, fetiele îi îndreapt cel mai adesea atenia spre ppua favorit. Când o leagn i o mângâie, identificându-se cu ea pân la un punct, fetia se angajeaz, de fapt, în strdania indirect de a primi atenia de care are nevoie. La maturitate, femeile care iubesc prea mult fac acelai lucru, poate doar cu mai mult subtilitate. Devenim, în general, "donatoare" de afeciune în majoritatea, dac nu în toate, sectoarele vieii noastre. Femeile care provin din familii dezorganizate (i în special, dup cum am observat, din familii de alcoolici) sunt extrem de bine reprezentate în profesiile de asisten social: asistente medicale, consilieri, terapeui, angajate în asistena social. Suntem atrase spre cei care au nevoie de ajutor, ne identificm din tot sufletul cu suferina lor i cutm s-i alinm, pentru a domoli propria noastr suferin. Faptul c brbaii care ne atrag cel mai tare par s aib nevoie de ajutor este normal, dac devenim contiente c la originea atraciei st propria noastr dorin de a fi iubite i ajutate. Brbatul care apeleaz la noi nu trebuie s fie obligatoriu srac sau bolnav. Poate c nu e în stare s se apropie cum trebuie de ceilali, sau e rece i lipsit de afeciune, sau încpânat, sau egoist, sau prost dispus, sau melancolic. Poate c e cam slbatic i iresponsabil, sau incapabil s-i asume o responsabilitate sau s fie devotat. Sau poate ne mrturisete c n-a fost în stare niciodat s iubeasc. Depinde de trecutul nostru în câte feluri rspundem la multiplele forme de neputin. Dar de rspuns,vom rspunde cu siguran, cu convingerea c acel brbat are nevoie de ajutorul nostru, de compasiunea i de înelepciunea noastr pentru a-i îmbunti viaa. 3. întrucât nu ai reuit s-i transformi prinii (sau doar pe unul din ei) în personajele tandre, iubitoare, dup care ai tânjit atât, reacionezi cu tot sufletul atunci când întâlneti acel tip arhicunoscut de brbat indisponibil emoional, pe care încerci - ca i în trecut - s-l schimbi prin iubirea pe care i-o ari. Poate c a trebuit s lupi cu unul, sau cu amândoi prinii. Dar orice ar fi fost greit, absent sau dureros în trecut reprezint exact ceea ce încerci s dovedeti c este bine în prezent. Acum începe s devin evident c se petrece ceva nesntos i auto-distructiv. Ar fi bine dac am veni cu toat afeciunea, compasiunea i înelegerea noastr în relaia cu brbai sntoi, brbai de la care am putea spera s primim ceea ce ne lipsete. Dar nu suntem atrase de brbai sntoi, care ne-ar putea oferi ceea ce avem nevoie. Acetia ni se par plicticoi. Suntem atrase de brbai care reproduc pentru noi lupta pe care am dus-o cu prinii notri, pe vremea când încercam s fim destul de bune, de iubitoare, de merituoase, de utile i istee ca s câtigm dragostea, atenia i aprecierea celor care nu ni le puteau oferi din cauza propriilor lor probleme i preocupri. Acum reacionm ca i cum dragostea, atenia i aprecierea nu conteaz, dac nu suntem în stare s le obinem cu sila de la un brbat incapabil, i el, s ni le ofere, din cauza propriilor lui probleme i preocupri.
4. Terorizat de posibilitatea abandonului, faci orice s salvezi de la destrmare relaia cu un brbat. Abandonul este un cuvânt tare. înseamn s fii prsit, poate chiar s mori, pentru c s-ar putea s nu fii în stare s supravieuieti în singurtate. Exist abandon literal i abandon emoional. Orice femeie care iubete prea mult a trit abandonul emoional profund, cu toat groaza i vidul sufletesc pe care le implic. Ca adult, a fi prsit de brbatul care e întruchiparea - în atât de multe faete - a celor care te-au abandonat prima dat, este un fapt care scoate din nou la lumin groaza din strfunduri. Desigur, am face totul ca s evitm retrirea acestui sentiment. Ceea ce ne conduce la urmtoarea caracteristic. 5. Aproape nimic nu va fi prea dificil, nu va lua prea mult timp, nu va fi prea costisitor dac îl Äajuta*' pe brbatul cu care ai o relaie. Teoria din spatele Äajutorului" este c, dac d rezultate, brbatul va deveni aa cum îl vrei tu, aa cum simi nevoia s fie, ceea ce înseamn c vei fi învingtoare în lupta pentru lucrul dup care ai tânjit atâta timp. Aadar, în timp ce adeseori suntem mai zgârcite în ceea ce ne privete, i chiar renunm la noi înine, vom merge pân în pânzele albe ca s-l ajutm pe el. Eforturile noastre, fcute de dragul lui, includ urmtoarele: îi cumprm îmbrcminte, ca s-i îmbunteasc imaginea; Q îi gsim un terapeut, i-l implorm s mearg la el; îi finanm hobby-urile costisitoare, ca s-i petreac timpul mai bine; trecem prin supliciul schimbrii locuinelor, pe motiv c Äel nu e fericit aici"; îi dm jumtate sau chiar toat averea sau bunurile noastre, pentru a nu se simi inferior; îi oferim o locuin, ca s se simt în siguran; îi permitem s abuzeze de noi sentimental, pe motiv c Än-a fost lsat niciodat pân acum si exprime sentimentele"; îi gsim un serviciu. Aceasta e doar o list parial a modalitilor în care încercm s-l ajutm. Rareori ne întrebm cât de oportune sunt aciunile noastre la adresa lui. în realitate, ne consumm timpul i energia încercând s concepem alte modaliti care ar putea da rezultate, mai bune decât cele pe care leam aplicat deja. 6. Obinuit cu lipsa dragostei într-o relaie personal, eti dispus s atepi, s speri i s îi dai i mai mult silina s-i faci pe plac. Dac o alt persoan, cu o via diferit, s-ar gsi în situaia noastr, ar putea spune: ÄDar e îngrozitor. Am s-i pun capt". Dar noi presupunem c, dac relaia nu merge i noi nu suntem fericite, este pentru c înc n-am fcut tot ce trebuia. Interpretm fiecare nuan de comportament ca un semn c partenerul nostru începe în sfârit s se schimbe. Trim cu sperana c mâine va fi altfel. E mai uor s-l ateptm pe el s se schimbe decât s ne schimbm pe noi înine, sau ceva din viaa noastr. 7. Eti dispus s îi asumi mult mai mult de 50% din responsabilitate, vin i imputri în orice relaie. Adesea, acelea dintre noi care provin din familii dezechilibrate au avut prini iresponsabili, imaturi i slabi. Am crescut repede i am devenit pseudo-aduli, cu mult înalte de a fi pregtite s purtm povara acestui rol. în acelai timp, îns, ne-a fcut plcere puterea pe care ne-au conferito familia i cei din jur. Acum, ca aduli, avem impresia c nou ne revine datoria de a face s funcioneze relaia noastr, i acceptm compania unor parteneri iresponsabili i gata s ne aduc învinuiri ce contribuie la adâncirea certitudinii noastre c întreaga responsabilitate ne aparine.
Suntem experte în a ne purta povara. 8. Respectul de sine este extrem de sczut i în forul tu interior nu crezi c merii s fii fericit. Crezi, mai degrab, c trebuie s lupi pentru a obine dreptul la fericire. Dac prinii notri nu ne consider demne de dragostea i atenia lor, cum putem atunci s credem c suntem într-adevr bune i pricepute? Dintre femeile care iubesc prea mult, foarte puine sunt convinse, în adâncul fiinei lor, c merit s iubeasc i s fie iubite doar pentru simplul fapt c exist. Suntem, în schimb, convinse c avem nite defecte îngrozitoare, pentru a cror compensare trebuie s facem foarte mult bine. Trim cu vina de a avea aceste defecte i cu teama de a fi descoperite. Depunem eforturi inimaginabile pentru a încerca s prem bune de ceva, tocmai pentru c noi înine nu o credem. 9. Pentru c ai a avut parte de o copilrie lipsit de siguran, simi nevoia disperat de a avea controlul asupra brbailor i relaiilor tale amoroase. Ii ascunzi acest efort de a controla oamenii i situaiile sub masca "ajutorului". Trind într-unui din mediile haotice ale familiilor dezorganizate -alcoolic, violent, incestuos copilul va fi cuprins, fr îndoial, de panic, la gândul c familia sa i-a pierdut controlul. Persoanele de care acesta depinde nu sunt prezente, pentru c sunt prea bolnave ca s-i asigure protecia. în realitate, familiile din aceast categorie sunt mai degrab o surs de ameninri i suferin, decât sursa de siguran i protecie de care are nevoie copilul. Puterea acestui tip de experien fiind atât de copleitoare i devastatoare, acelea dintre noi care au avut de suferit din aceast cauz, Äîntorc foaia", cum se spune. Artându-ne puternice i utile celorlali, ne aprm împotriva panicii care ne cuprinde atunci când ne aflm la mâna altora. Nutrim nevoia imperioas de a fi în preajma oamenilor pe care îi putem ajuta, tocmai pentru a ne simi în siguran i stpâne pe situaie. l0. In relaiile tale, trieti mai curând în visul tu despre cum ar putea fi, decât în realitatea situaiei în care te afli. Când iubim prea mult, trim într-o lume imaginar, în care brbatul lâng care suntem nefericite i nemulumite se transform în ceea ce suntem sigure c poate deveni i va deveni cu ajutorul nostru. Pentru c tim foarte puin despre, ce înseamn s fii fericit într-o relaie, pentru c nu avem experiena a ceea ce înseamn s fii cu cineva la care ii i care îi împrtete sentimentele, nu îndrznim s ne apropiem de ceea ce ne dorim cu adevrat, decât în visul pe care îl trim. Dac am avea un brbat aa cum ne dorim, de ce ar avea el nevoie de noi? Tot talentul (i nevoia compulsiv) pus în slujba Äajutorului dat" ar rmâne fr obiect. Cea mai mare parte a identitii noastre ar oma. De aceea, alegem un brbat care s nu fie ceea ce dorim s fie - i continum s vism. ll. Eti dependent de brbai i de suferina sufleteasc In opinia lui Stanton Peele, autorul volumului Love and Addiction ("Dragoste i dependen"), Äexperiena care genereaz dependen este aceea care absoarbe contiina persoanei i, asemeni analgezicelor, calmeaz anxietatea i durerea. Poate c nu exist nimic mai bun pentru absorbirea contiinei noastre decât o relaie amoroas de un anumit tip. O relaie vicioas se caracterizeaz prin dorina de a te afla mereu în prezena linititoare a celuilalt... A doua caracteristic este diminuarea capacitilor persoanei respective de a da atenie celorlalte aspecte ale vieii sale i de a se ocupa de ele." Folosim obsesia fa de brbaii pe care îi iubim pentru a evita suferina, vidul sufletesc, teama i
mânia. Folosim relaiile amoroase ca pe nite droguri, ca s evitm s contientizm ceea am simi dac ne-am adânci în eul nostru interior. Cu cât mai chinuitoare e relaia cu brbatul nostru, cu atât mai intens e distragerea ateniei noastre de la alte aspecte. O relaie cu adevrat terifiant îndeplinete aceeai funcie - în cazul nostru - ca un drog foarte puternic. In absena unui brbat asupra cruia s ne concentrm, intrm în abstinen i acuzm adesea aceleai simptome fizice i psihice care însoesc abstinena la toxicomani: grea, transpiraie, frisoane, tremurat, mersul prin camer, gânduri obsedante, depresie, insomnie, panic, stri anxioase. în efortul de a calma aceste reacii, ne întoarcem la ultimul partener sau cutm cu disperare altul. l2. Se poate s fii predispus din punct de vedere emoional i, de multe ori, biochimic, la dependena de droguri, alcool, i/sau anumite alimente, mai ales cele care conin zahr. Criteriul de mai sus se aplic îndeosebi acelora (dintre femeile ce iubesc prea mult) ce provin din prini care fac abuz de anumite substane. Toate femeile care iubesc în exces poart în suflet rmie din experienele anterioare, care le-ar putea determina s fac abuz de tranchilizante pentru a scpa de sentimentele chinuitoare. Dar i copiii provenii din prini dependeni tind, în general, s moteneasc predispoziia genetic spre o anume dependen. Faptul c atâtea fiice cu prini alcoolici dezvolt dependena de dulciuri se explic poate prin identitatea aproape perfect a structurii moleculare a zahrului rafinat i a alcoolului etilic. Zahrul rafinat nu este un aliment, el este un drog. Nu are nici o valoare nutritiv, doar calorii inconsistente, i poate modifica sever compoziia chimic a creierului, fiind pentru multe persoane o substan ce creeaz dependen. l3. Prin atracia pe care o simi fa de persoanele cu probleme care trebuie rezolvate, sau prin implicarea in situaii de cele mai multe ori haotice, incerte i chinuitoare din punct de vedere emoional, evii, de fapt, s-i îndrepi atenia spre responsabilitatea fa de propria ta persoan. Dei ne pricepem foarte bine s intuim ce simte alt persoan, sau s ne dm seama de ce are nevoie altcineva, nu suntem "conectate" la propriile noastre sentimente i nu suntem capabile s lum decizii înelepte în legtur cu problemele importante ale vieii noastre, care ne tulbur. De multe ori nu tim cine suntem noi inine, iar implicarea în probleme critice ne împiedic s stm i s ne gândim în linite la ele. Asta nu înseamn c n-am putea juca teatru. Am putea ipa i zbiera, am putea plânge i jeli. Dar suntem incapabile s ne folosim emoiile pentru a ne cluzi în alegerea a ceea ce este cu adevrat necesar i important pentru viaa noastr. l4, S-ar putea s ai o înclinaie spre stri depresive episodice, pe care încerci s le împiedici prin emoia pe care i-o procur o relaie instabil. Exemplu: Una din clientele mele, care fcuse cândva o depresie i era cstorit cu un alcoolic, compara viaa alturi de soul ei cu un accident de main care i se întâmpl în fiecare zi. îngrozitoarele fluctuaii, surprizele, manevrele, imprevizibilitatea i instabilitatea relaiei reprezentau pentru ea un oc constant, zilnic. Dac ai avut vreodat un accident de main fr s fi fost grav rnit, trebuie s fi trit un Äpunct culminant" al simurilor, la o zi-dou dup accident. Asta se întâmpl din cauza ocului suferit de organismul tu, i a adrenalinei care se formeaz în cantiti neobinuit de mari. Adrenalina e responsabil pentru Äpunctul culminant" al simurilor tale. Dac eti o persoan care sufer de depresii, vei cuta, incontient, situaii care te in în alert, asemntoare unui accident de main (sau mariajului cu un alcoolic), cci, nu-i aa, trebuie s fii Äla înlime" ca s evii o depresie. Depresiile, alcoolismul i abuzul de alimente se înrudesc i par a se moteni genetic. De exemplu, majoritatea femeilor bolnave de anorexie cu care am lucrat au avut ambii prini alcoolici, iar multe din pacientele mele cu probleme depresive au avut cel puin un printe
alcoolic. Dac provii din prini alcoolici, s-ar putea s devii o persoan depresiv din dou motive: trecutul tu i motenirea genetic. Ironia soartei face ca emoia unei relaii cu cineva care sufer tocmai de o asemenea boal s te tenteze foarte tare. l5. Nu te simi atras de brbai amabili, echilibrai, demni de încredere i interesai de persoana ta. Pe acetia îi consideri Äplicticoi". Brbaii instabili ni se par atrgtori, cei pe care nu te poi bizui -provocatori, cei imprevizibili romantici, imaturii - încânttori, iar capricioii - misterioi. Brbatul furios are nevoie de înelegerea noastr. Nefericitul are nevoie de alinarea noastr. Brbatul neadaptat are nevoie de încurajarea noastr, iar cel insensibil de cldura noastr sufleteasc. Dar nu putem s Äreparm" un brbat care e bun aa cum este, iar dac este înelegtor i grijuliu fa de noi, nu-l putem suferi. Din nefericire, dac nu avem posibilitatea s iubim un brbat în exces, nu-l putem iubi deloc. In capitolele urmtoare, fiecare din femeile cu care vei face cunotin, are, ca i Jill, povestea ei despre ce înseamn s iubeti prea mult. Poate c povestea lor te va ajuta s înelegi mai limpede tiparele propriei tale viei. Astfel, vei fi în stare s foloseti instrumentele oferite în ultima parte a crii ca s schimbi acele tipare într-o nou configuraie de împlinire, dragoste i bucurie. Asta v doresc din toat inima. 2. Sex formidabil într-o relaie execrabil Pe omul meu îl iubesc atât de mult²dar n-o va ti nicicând Viaa mea toat-i doar un chin - dar s nu crezi c suspin Când m îmbrieaz, lumea-ntreag se lumineaz..: Omul meu Tânra care sttea în faa mea iradia disperare. Faa ei drgla prezenta înc urmele galbenverzui ale vântilor pe care le cptase cu o lun în urm, când încercase s se arunce într-o prpastie, cu maina. - S-a scris în ziar, îmi spuse încet, cu durere în glas, tot ce se putea despre accident, cu fotografii ale mainii atârnând acolo... iar el nici mcar n-a luat legtura cu mine. A ridicat puin vocea i o scânteie de mânie sntoas îi strbtu glasul, înainte de a recdea în disperare. Trudi, care fusese foarte aproape de moarte, din dragoste, aduse vorba despre ceea ce era pentru ea chestiunea esenial, cea care fcuse inexplicabil i de neîndurat prsirea ei de ctre iubitul ei: - Cum de reueam s facem dragoste atât de bine, s ne simim atât de minunat, s fim atât de apropiai, când nimic altceva nu mergea? De ce sexul ddea rezultate, când nimic altceva nu mergea? Cum începuse s plâng, semna foarte bine cu un copil mic, cu inima rnit. - Credeam c îl fac s m iubeasc dac m druiesc lui cu toat fiina mea. I-am dat totul, absolut tot ce aveam de dat. Se aplec în fa, inându-se cu mâinile de burt, i începu s se legene. - Dar doare aa de tare s tii c ai fcut totul degeaba. Trudi rmase ghemuit, suspinând vreme îndelungat, pierdut în vidul unde trise mitul ei de iubire. Când reui s vorbeasc din nou, continu cu glasul coborât, plin de durere: - Nu voiam nimic altceva, decât s-l fac fericit pe Jim i s-l pstrez lâng mine. Nu i-am cerut nimic altceva, decât s-i petreac timpul cu mine. Trudi mai plânse câtva timp, iar eu mi-am amintit ce îmi spusese despre familia ei i am întrebato cu blândee:
- Nu asta vroia i mama ta de la tatl tu? S-i petreac timpul cu ea? Se îndrept în scaun imediat. - Dumnezeule! Ai dreptate. M plâng exact la fel ca mama. Persoana cu care voiam cel mai mult s nu semn, cea care încerca mereu s-i ating scopul prin tentative de sinucidere. O, Doamne!, repet i se uit la mine, cu faa umezit de lacrimi, adugând în surdin: ÄE îngrozitor." S-a fcut tcere i am început s vorbesc eu. - De multe ori ne trezim fcând lucrurile pe care le-a fcut printele de acelai sex, exact lucrurile pe care ne-am promis nou înine c nu le vom face niciodat. Se întâmpl aa pentru c din aciunile, chiar din sentimentele lor, am învat ce înseamn s fii brbat sau femeie. - Dar eu n-am încercat s m omor ca s-l recâtig pe Jim, protest Trudi. Eu n-am mai suportat, pur i simplu, s m simt înspimântat, neînsemnat i nedorit. Alt pauz. - Dar poate c i mama tot aa se simea. Presupun c aa ajungi s simi când te strduieti s pstrezi lâng tine pe cineva care are lucruri mult mai importante de fcut decât asta. Trudi încercase, de acord, iar momeala pe care o folosise fusese sexul. Ulterior, într-o alt edin, când durerea nu mai era atât de vie, veni din nou vorba despre sex. - Am fost întotdeauna excesiv de sensibil la sex, se confesa cu un amestec de mândrie i culpabilitate, atât de mult încât în liceu m temeam s nu fiu nimfoman. - Nu m puteam gândi decât la momentul urmtor când eu i prietenul meu puteam s fim din nou împreun i s facem dragoste. întotdeauna încercam s aranjez totul în aa fel încât s gsim un loc unde s fim numai noi. Se spune c brbaii sunt cei care vor s fac sex. Sunt sigur c eu voiam asta mai mult decât el. Sau, cel puin, eu îmi ddeam mai mult silina decât el. Trudi avea aisprezece ani când ea i prietenul ei din liceu Äau mers pân la capt" pentru prima dat, dup cum s-a exprimat ea. El era fotbalist, tipul acela care ia foarte în serios perioada de antrenamente. Era de prere c edinele repetate de sex cu Trudi îi diminueaz fora combatant pe terenul de joc. în timp ce el gsea scuze pentru a scurta întâlnirile cu Trudi dinaintea unui meci, ea contracara aranjând edine de babysitting dup-amiaza, în timpul crora îl putea seduce pe canapeaua din camera de la intrare, în timp ce bebeluul dormea în cmrua lui. Cu toate acestea, imaginaia i eforturile lui Trudi de a redireciona pasiunea lui pentru fotbal în pasiune pentru persoana ei s-au soldat cu un eec, iar tânrul, graie unei burse de educaie fizic, s-a mutat la un alt colegiu, în alt stat. Dup un rstimp de plansete nocturne i auto-dojeniri pentru eecul de a-l convinge s-o aleag pe ea în locul ambiiilor sportive, Trudi era dispus s fac o nou încercare. Era în vara dintre sfâritul liceului i începutul anului universitar, iar Trudi sttea înc acas, o cas care se destrma în punctele eseniale. Dup ani de ameninri, mama lui Trudi iniiase în sfârit procedura de divor i angajase un avocat cunoscut pentru disponibilitatea de a juca murdar. Mariajul prinilor ei fusese dintre cele mai furtunoase, Trudi comptimindu-l pe tatl ei pentru nevoia lui compulsiv de a munci peste msur i dezaprobând eforturile fervente, uneori violente i auto-distructive ale mamei ei de a-l fora s petreac mai mult timp cu ea i cei doi copii ai lor, Trudi i sora ei mai mare, Beth. Tatl era atât de rar acas i pentru perioade atât de scurte, încât soia denumea aceste sejururi Ävizite în infern". - Erau, într-adevr, infernale, îi amintete Trudi. Vizitele lui degenerau invariabil în certuri oribile, prelungite, în care mama ipa î-l acuza c nu ne iubete pe nici una din noi, iar tata îi tot explica c el muncete atât de mult i îndelung tocmai de dragul nostru. Timpul pe care tata îl petrecea acas se termina aproape întotdeauna cu ipete i acuzaii reciproce. De cele mai multe ori, el pleca trântind ua i urlând la ea: ÄNu-i de mirare c nu-mi place s vin acas!", dar uneori, când mama plângea zile în ir sau îl amenina cu divorul sau înghiea o grmad de
pastile i o lua salvarea, tata se schimba pentru o vreme, venea devreme acas i-i petrecea timpul cu noi. Mama începea s pregteasc acele mese minunate, ca s-l recompenseze, bnuiesc, pentru c revenise în sânul familiei. Trudi se încrunt. - Dup trei-patru nopi, iar începea s întârzie i iar suna telefonul. 'Aha, îneleg. ZuT, zicea mama cu rceal în glas. Aproape imediat, începea s debiteze obsceniti i-i trântea telefonul. i iat-ne pe Beth i pe mine, îmbrcate frumos i ateptându-l pe tata s vin acas la cin. Probabil c aranjaserm masa mai frumos decât de obicei, cum ne spunea mama s-o facem când tata trebuia s vin acas, cu flori i lumânrele. Iar mama alerga ca o furtun prin buctrie, ipând i izbind cratiele i insultându-l pe tata în toate felurile. Apoi se linitea, devenea ca de ghea i ieea din buctrie, ca s ne spun c vom cina singure, fr tata. Asta era i mai ru decât urlatul. Ne servea i apoi se aeza i ea la mas, fr s ne arunce o singur privire. Nelinitea ne cuprindea pe Beth i pe mine, din cauza tcerii. Nu îndrzneam s scoatem o vorb, dar nu îndrzneam nici s nu mâncm. Stteam acolo, la mas, încercând s facem ceva pentru mama, dar ce-am fi putut face noi pentru ea? Dup acele mese, mi se fcea ru, de obicei în mijlocul nopii, cu greuri i senzaii de vom îngrozitoare. Trudi îi scutur capul cu stoicism. Toate astea nu puteau sub nici o form s duc la o digestie sntoas. - i nu puteau nici s te învee cum s te pori normal într-o relaie normal, am adugat eu, pentru c tocmai în acest climat învase Trudi puinul pe care-l tia despre cum s-l tratezi pe cel pe care îl iubeti. - Ce simeai când se întâmpla asta? am întrebat-o. Trudi reflect puin, apoi rspunse dând din cap, subliniind astfel sinceritatea rspunsului su: - în toiul scandalului mi se fcea fric, dar în majoritatea cazurilor, m simeam prsit. Nimeni nu se gândea la mine sau nu se întreba ce simt sau ce fac. Sora mea era prea timid pentru a purta vreo discuie cu mine. Când nu lua lecii de muzic, se ascundea în camera ei. De obicei, cânta la flaut, ca s nu mai aud scandalul, bnuiesc, i ca s aib o scuz c se ferete de toi. i eu am învat s nu fac probleme nimnui. Stteam cuminte, fcându-m c nu observ ce se întâmpla cu prinii mei i inând în mine tot ce gândeam. Am încercat s înv bine la coal. Uneori mi se prea c aceea a fost singura perioad când tata i-a dat seama de existena mea 'Arat-mi carnetul de note', îmi spunea, i discutam amândoi o vreme. Admira orice fel de realizare, aa c m-am strduit s obin rezultate bune de dragul lui. Trudi îi frec sprânceana i continu, dus pe gânduri. - i mai simeam ceva. Tristee. Cred c m-am simit trist tot timpul, dar n-am spus nimnui niciodat. Dac m-ar fi întrebat cineva 'Ce simi înuntrul tu?' a fi rspuns c m simt bine, c m simt excelent. Chiar dac a fi putut spune c sunt trist, n-a fi putut explica niciodat de ce. Cum puteam s justific un asemenea sentiment? Nu sufeream. Nu duceam lips de nimic important. Adic, n-am srit niciodat peste vreo mas, sau n-am trit niciodat fr s avem tot ce ne trebuie. Lui Trudi îi venea înc greu s recunoasc integral cât de adânc era izolarea ei emoional în familie. Suferise o lips acut de educaie i atenie din cauza unui tat care era, practic, inabordabil, i a unei mame mistuit de mânie i frustrare din cauza lui. Asta le-a lsat pe Trudi i pe sora ei sectuite emoional. în mod ideal, pe msur ce cretea, Trudi ar fi trebuit s poat s discute cu prinii despre gândurile ei, s exerseze comunicarea cu ei, în schimbul iubirii i ateniei lor, dar ei nu reuiser s fie "pe faz" pentru a primi darul ei; erau prea prini în propria btlie a voinelor lor. Astfel c, dup ce a crescut, Trudi s-a dus pe sine i darul ei de iubire (sub masca sexului) în alt parte.
Dar s-a oferit unor recipieni la fel de insensibili i de indisponibili. La urma urmei, ce altceva tia s fac? Nimic altceva nu i s-ar fi prut Äcorect", sau n-ar fi fost compatibil cu lipsa dragostei i ateniei, cu care era deja obinuit. între timp, conflictul dintre prinii ei s-a acutizat pe noua aren a tribunalului. în toiul Äfocurilor de artificii", sora lui Trudi a fugit de acas cu profesorul ei de muzic. Prinii ei nu s-au sinchisit s fac o pauz în btlia lor, ca s observe faptul c fiica lor prsise statul cu un om de dou ori mai în vârst decât ea i care de abia putea s-i câtige traiul. Trudi era i ea în cutarea iubirii i îi ddea întâlnire cu brbai, într-o frenezie total, culcându-se cu aproape fiecare din ei. în sufletul ei, credea c, problemele familiale erau din vina mamei ei, c ea îl gonise pe tatl ei de acas, cu cicleala i ameninrile. Trudi îi jur s nu fie niciodat, dar niciodat, tipul de femeie furioas, insistent, ca mama ei. Avea s-i câtige brbatul prin dragoste, înelegere, i prin druirea total a propriei ei fiine. încercase deja o dat, cu juctorul de fotbal, s fie irezistibil de iubitoare, devotat i generoas, dar euase. Concluzia pe care a tras-o nu a fost aceea c felul ei de a trata lucrurile era greit, sau c obiectul iubirii sale nu era alegerea cea mai bun, ci c ea nu oferise destul. Aa c a continuat s încerce, s ofere, i cu toate acestea, nici unul din brbaii cu care ieea nu a rmas cu ea prea mult. A început semestrul de toamn i Trudi a întâlnit, curând, la unul din cursuri, un brbat cstoritJim. Era poliist i studia teoria de executare silit, ca s se poat califica pentru o promovare. Avea treizeci de ani, doi copii i o nevast care îl atepta pe al treilea. într-o dup-amiaz îi spuse lui Trudi, la o cafea, cât de tânr fusese când se însurase, i cât de nefericit era în cstorie. O avertiz, ca un tat, s nu se lase prins în capcana vieii de familie, într-o cstorie timpurie care s-o împovreze cu responsabiliti. Trudi s-a simit flatat de faptul c el a avut încredere în ea i i-a dezvluit o problem atât de personal, cum e cea a lipsei de farmec din viaa marital. Prea s fie cumsecade, oarecum vulnerabil, puin cam singur i neîneles. Jim îi spuse ct de mult a însemnat pentru el faptul c a vorbit cu ea ² c nu mai vorbise niciodat înainte cu altcineva ca ea - i o întreb dac se mai pot întâlni. Trudi consimi imediat, pentru c, dei conversaia lor din acea zi fusese mai degrab unilateral, Jim vorbind, de fapt, cel mai mult, fusese totui o comunicare, sentiment pe care Trudi nu-l cunoscuse în familia ei. ueta lor îi deschise fetei gustul pentru atenia dup care tânjea. Dou zile mai târziu, au vorbit din nou, de data aceasta în timp ce se plimbau pe dealul din apropierea campusului, iar el a srutat-o la plecare. Nu a trecut nici o sptmân i deja se întâlneau în apartamentul unui poliist când acesta era de serviciu, în trei din cele cinci dup-amiezi pe care Trudi i le petrecea la coal. Viaa ei a început s se roteasc în jurul timpului furat pe care-l petreceau împreun. Trudi refuza s se gândeasc la felul în care o afecta relaia cu Jim. Fugea de Ia cursuri i a început, pentru prima dat, s nu mai obin rezultate bune la coal. îi minea prietenii în legtur cu activitatea ei i sfâri prin a-i evita, ca s nu mai fie nevoit s-i mint. Renunase la aproape toate activitile ca s poat fie cu Jim ori de câte ori se ivea ocazia, i gândindu-se la el când nu îl întâlnea. Voia s fie disponibil pentru el în cazul c s-ar fi ivit vreo or liber pe care ar fi putut-o petrece împreun. în schimb, Jim îi ddea foarte mult atenie i o flata când erau împreun. Reuea s-i spun exact ce voia s aud de la el - cât de minunat, deosebit, demn de iubire era, i cum l-a fcut ea mai fericit decât fusese vreodat înainte. Cuvintele lui stârnir în ea dorina de a se strdui i mai mult s-l atrag i s-i fac plcere. Mai întâi, i-a cumprat lenjerie elegant, ca s-o îmbrace doar pentru el, apoi parfumuri i uleiuri pe care el a sftuit-o s nu le foloseasc pentru c soia lui ar fi putut sesiza mirosul i s-ar fi întrebat ce se întâmpl. îndrznea, citea cri despre cum s faci dragoste i aplica cu el tot ce înva. Extazul lui îi ddea aripi s continue. Nu exista alt afrodisiac mai bun pentru ea decât dorina de a-l excita pe acest brbat. Rspundea cu toat
puterea ei la atracia pe care el o simea fa de ea. Nu atât propria sexualitate i-o exprima, cât mai ales sentimentul de a fi legitimizat de sensibilitatea lui sexual fa de ea. Deoarece ajunsese s tie mai multe despre sexualitatea lui decât despre a ei, cu cât el îi rspundea mai mult, cu atât mai recunosctoare îi era. Interpreta timpul pe care el îl petrecea cu ea -i pe care-l fura celeilalte viei a lui - ca pe o recunoatere îndelung ateptat a valorii ei. Când nu era cu el, se gândea la noi modaliti de a-l vrji. Prietenii renunar s-o mai invite pe la ei i viaa ei a început s se limiteze la o obsesie unidirecional: cum s-l fac pe Jim mai fericit decât fusese vreodat. Simea fiorul victoriei la fiecare întâlnire - victoria asupra monotoniei vieii lui, asupra incapacitii lui de a cunoate iubirea i împlinirea sexual. Faptul c putea s îl fac fericit pe el însemna fericirea ei. In sfârit, dragostea ei fcea minuni în viaa cuiva. Asta îi dorise întotdeauna. Nu era ca mama ei, care-i alunga pe brbai cu cererile ei. Dimpotriv, ea construia o legtur bazat în totalitate pe iubire i altruism. Era mândr c îi cerea atât de puin lui Jim. - M simeam foarte singur când nu eram cu el, iar asta însemna destul de mult timp. II vedeam doar câte dou ore, trei zile pe sptmân. Intre timp, el nu m cuta deloc. Avea cursuri lunea, miercurea i vinerea, i ne întâlneam dup aceea. Când eram împreun, ne petreceam mai tot timpul fcând dragoste. Când ne vedeam, în sfârit, singuri, alergam unul în braele celuilalt. Totul era atât de intens, de emoionant, c uneori ne venea greu s credem c i alte perechi simt acelai fior când fac sex. Desigur, dup aceea, trebuia, invariabil, s ne lum la revedere. Toate celelalte ore în care nu eram cu el, mi se preau goale. Petreceam mai tot timpul cât nu eram împreun pregtindu-m s-l întâlnesc din nou. îmi splam prul cu un ampon special, îmi fceam unghiile, i m plimbam de colo-colo, gândindu-m la el. Nu voiam s m gândesc prea mult la soia i familia lui. Voiam s cred c fusese prins în capcana cstoriei înainte de a fi fost desul de matur ca s tie ce vrea, iar faptul c n-avea nici cea mai mic intenie de a pleca, de a fugi de îndatoririle sale, mi-l fcea i mai drag. "... i m fcea s m simt i mai bine alturi de el", ar fi putut la fel de bine aduga Trudi. Nu era capabil de o relaie intim prelungit, aa c "tamponul de amortizare" pe care mariajul i familia lui Jim i-l ofereau era binevenit, la fel cum fusese i refuzul fotbalistului de a fi împreun cu ea. Ne simim bine doar când raporturile noastre cu alii se stabilesc într-un fel care ne e familiar, iar Jim îi oferea i distana i lipsa de angajare pe care Trudi le cunotea atât de bine din relaia prinilor ei cu ea. Cel de-al doilea semestru era pe sfârite, se apropia vara, iar Trudi l-a întrebat pe Jim ce se va întâmpla cu ei când se va termina coala i nu vor mai putea folosi aceast scuz convenabil pentru a se întâlni. El se încrunt i rspunse vag: - Nu tiu sigur. Gsesc eu ceva. încruntarea a fost suficient pentru a o opri pe Trudi. Tot ce îi lega pe ei era fericirea pe care ea putea s i-o ofere. Dac el nu era fericit, se putea sfâri totul. Nu trebuia s-l mai fac s se încrunte. coala se sfâri i Jim nu gsise nimic. ÄO s te sun", îi spuse el. Ea atept. Un prieten al tatlui ei îi oferi o slujb în hotelul lui, pentru perioada de var. Multi din prietenii ei lucrau i ei acolo, i o îndemnar s vin i ea. Va fi distractiv, promiseser ei, s lucrm toat vara pe lac. Refuz oferta, de team s nu cumva s nu fie acolo atunci când avea s sune Jim. Dei nu prea a ieit din cas timp de trei sptmâni, telefonul ateptat nu a venit... Intr-o dup-amiaz torid de la mijlocul Iui iulie, Trudi era în ora, fcându-i cumprturile, apatic. Iei dintr-un magazin cu aer condiionat, clipi din cauza soarelui arztor i... iat-l pe Jim, bronzat, zâmbitor, inând de mân o femeie care nu putea fi decât soia lui. Cu ei erau doi copii, un bieel i o feti, iar la pieptul lui Jim, într-o ching albastr, un bebelu. Ochii lui
Trudi cutar privirea lui Jim. El îi arunc o privire scurt, apoi se uit în alt parte, trecând pe lâng ea cu familia, soia i viaa lui. A reuit cu greu s ajung pân la main, dei durerea din piept nu o lsa s respire. Intr în main i rmase acolo, în parcarea fierbinte, suspinând i respirând cu greu, mult dup ce soarele apusese. Apoi conduse încet, debusolat, pân la colegiu, apoi sus, pe dealul din spatele lui, pe acolo unde se plimbase prima dat cu Jim, iar el o srutase. A condus pân ce drumul a început s-o ia brusc la vale, apoi se îndrepta din nou, iar ea ar fi trebuit s întoarc. A fost un miracol faptul c a supravieuit impactului, mai mult sau mai puin întreag. Dar i o mare dezamgire pentru ea. întins pe patul de spital, îi jur s încerce din nou, imediat ce o vor externa. Suport mutarea în salonul de psihiatrie, tranchilizantele, interviul obligatoriu cu psihiatrul. Prinii au venit s-o vad cu rândul, în ture elaborat concepute de asociaia infirmierelor. Apariiile tatlui ei erau însoite de predici rigide despre motivele multiple pentru care merita s triasc, în timpul predicilor, Trudi numra în gând de câte ori se uita tatl ei la ceas. încheia, de obicei, cu un îndemn neputincios: - tii cât te iubim, mama ta i cu mine, draga mea. Promite-mi c n-ai s mai faci aa ceva. Trudi i-a promis, îndeplinindu-i datoria, strduindu-se s surâd - un surâs îngheat de solitudinea de a ti c-l minte pe tatl su într-o problem atât de important. Vizitele lui erau urmate de ale mamei ei, care se plimba apsat prin camer, întrebând-o cu insisten: - Cum ai putut s faci asta? Cum ai putut s ne faci nou una ca asta? De ce n-ai venit s-mi spui c ceva nu e în ordine? Ce naiba se întâmpl cu tine, fetio? Eti suprat din cauza mea i a tatei? Apoi mama se aeza într-unui din fotoliile pentru vizitatori i-i descria în detaliu cum decurgea divorul, ceea ce s-ar fi vrut a fi un subiect linititor. Lui Trudi i se fcea, de obicei, ru dup aceste vizite. în ultima noapte petrecut în spital, o asistent a stat cu ea, în linite, i i-a pus câteva întrebri blând-iscoditoare. întreaga poveste a ânit, curgând în valuri. în cele din urm, asistenta i-a spus: - tiu c te gândeti s încerci din nou. i de ce n-ai face-o? Nimic nu e diferit astzi, fa de sptmâna trecut. Dar înainte s-o faci, a vrea s întâlneti pe cineva. Asistenta, o fost client de-a mea, a trimis-o la mine. Aa am început, Trudi i cu mine, s lucrm împreun pentru a vindeca nevoia ei de a da mai mult dragoste decât primea, de a da i iar a da, dintr-un cotlon al sufletului ei care era deja golit. Au mai fost câiva brbai în viaa ei în urmtorii doi ani; ei i-au dat posibilitatea s îi dea seama de felul în care se folosea de sex în relaiile amoroase. Unul din ei era profesor la universitatea unde se înscrisese. Era un împtimit de munc de talia tatlui ei. La început, Trudi s-a dedicat cu totul strdaniei de a-l îndupleca s nu mai lucreze atât i s vin în braele ei drgstoase. Dar, de data aceasta, dei cu un acut sentiment de frustrare si ti cauza eecului în a-l schimba, a renunat dup cinci luni. Provocarea fusese mobilizatoare la început: de fiecare dat când îi câtiga atenia, se simea "repus în drepturi", dar, în acelai timp, sesiza c devine, din punct de vedere emoional, tot mai dependent de el, în timp ce partenerul ei, dimpotriv, druia tot mai puin. în timpul unei edine de terapie, se confesa: - Noaptea trecut am petrecut-o cu David; am plâns i i-am spus cât de important este el pentru mine. S-a apucat s-mi explice, ca de obicei, c trebuie s îneleg c el are obligaii profesionale importante - ei bine, n-am mai putut asculta. Mai auzisem asta. Mi-a devenit brusc limpede c mai jucasem aceast scen cu prietenul meu fotbalist. M druiam lui David, aa cum fcusem i cu cellalt iubit al meu. Zâmbi cu amrciune. - Nu-i poi imagina pân unde am mers ca s atrag atenia brbailor. Zburdam prin camer, în
timp ce-mi scoteam i aruncam hainele la întâmplare, le suflam în ureche i puneam în aplicare tot arsenalul meu de seducie. N-am încetat înc s m strduiesc s atrag atenia cuiva care numi arat nici un interes. Cred c cel mai plcut fior pe care-l simt când fac dragoste cu David este atunci când simt c reuesc s-l stârnesc destul, cât s lase deoparte ceea ce face. Nu-mi face plcere s recunosc, dar asta a fost o mare realizare pentru mine - s fiu în stare s-l fac pe David, sau pe Jim, sau pe oricare altul, s-mi dea atenie. Presupun c tocmai pentru c nu m simeam bine cu ei, viaa sexual imi aducea o mare uurare. Prea c doboar pentru câteva clipe toate obstacolele dintre noi i ne contopeam. Iar eu aveam atâta nevoie de aceast contopire. Dar nu mai sunt dispus s m arunc în braele lui David. Mi se pare degradant. i totui, David nu a fost ultima relaie imposibil a lui Trudi. Urmtorul ei iubit a fost un tânr agent de burs, atlet împtimit. Trudi a luptat cât a putut ca s-i câtige atenia; a încercat s-l ademeneasc cu promisiunea cert a trupului ei dornic de sex, în schimbul programului rigid de antrenament. De cele mai multe ori când fceau dragoste, el era prea obosit sau dezinteresat ca s realizeze sau sâ-i controleze erecia. într-o zi, în biroul meu, Trudi descria ultimul lor eec în aceast privin, când brusc, începu s râd. - Când m gândesc la asta... am întrecut orice msur! Nimeri nu s-a strduit vreodat mai mult s fac dragoste cu cineva care nu vroia. Alt hohot de râs. Apoi, ferm: - Trebuie s încetez. Am de gând s nu mai caut. Se pare c m atrag invariabil brbaii care n-au nimic s-mi ofere i care nici mcar nu vor s primeasc ce le ofer eu. Acesta a fost momentul hotrâtor pentru Trudi. în cursul tratamentului terapeutic devenise capabil s se iubeasc pe sine, iar acum era în stare s aprecieze dac o relaie nu-i aducea satisfacii, în loc s trag imediat concluzia c nu era demn de iubire i c trebuia s depun eforturi mai mari în acest sens. Impulsul puternic de a-i folosi sexualitatea pentru a stabili o relaie cu un partener ovielnic i imposibil a sczut brusc, iar la captul celor doi ani de terapie, se întâlnea deja cu mai muli tineri, dar nu se mai culca cu ei. - E atât de diferit acum, când m întâlnesc cu un brbat i m gândesc dac eu îl plac, dac eu m simt bine cu el, dac eu cred c e o persoan agreabil. N-am gândit niciodat aa înainte. încercam invariabil s-l fac s m plac, s m asigur c se distreaz bine cu mine i s cread c sunt drgu. tii, dup ce ieeam cu cineva, nu m întrebam niciodat dac eu vreau s-l mai întâlnesc. Eram prea preocupat s m gândesc dac i-am plcut îndeajuns pentru a-mi cere el mie s se întâlnim din nou. Am fcut totul pe dos! Când s-a hotrât s întrerup edinele de terapie, Trudi nu mai fcea de mult lucrurile pe dos. Era capabil s detecteze cu uurin o relaie care n-ar fi mers i, chiar dac scânteia atraciei se aprindea între ea i un partener ovitor, se stingea repede la rceala evalurii pe care o fcea brbatului, situaiei, posibilitilor. Voia pe cineva care s-i fie un adevrat partener, sau s nu fie deloc. Nu mai accepta nici un compromis. Dar adevrul era c Trudi nu tia înc cum s triasc cu sentimentele contrare suferinei i respingerii: cu bunstarea i cu angajarea într-o relaie. Nu cunoscuse niciodat nivelul de intimitate generat de tipul de relaie pe care îl voia acum. Dei tânjise dup comuniunea cu partenerul ei, nu fusese nicicând în situaia de a tri în atmosfera unei comuniuni adevrate. Faptul c prea s resping brbaii nu era întâmpltor; capacitatea ei de acceptare a unei intimiti adevrate era redus. în familia ei nu existase nici un fel de intimitate, doar lupte i armistiii, fiecare din acestea anunând, mai mult sau mai puin, începutul unei noi btlii. Existase suferin i existaser i tensiuni, iar ocazional, alinarea durerii i încordrii, dar niciodat o apropiere real sau o dragoste adevrat între membrii familiei ei. Ca
reacie la manipulrile mamei sale, formula de iubire a lui Trudi fusese druirea de sine fr a primi nimic în schimb. Când terapia a ajutat-o s ias din capcana martiriului su de sacrificare, a rmas cu contiina clar a ceea ce nu trebuia s fac; era i acesta un pas înainte. Dar era doar jumtate din drum. Urmtorul pas era ca Trudi s învee s triasc, pur i simplu, în compania brbailor pe care-i considera agreabili, chiar dac un pic plicticoi. Plictiseala este o senzaie pe care femeile care iubesc prea mult o triesc deseori în prezena unui brbat Äagreabil": nu tu clinchete de clopoei, nu tu focuri de artificii, nu tu ploaie de stele cztoare... în absena fiorului, se simt nelinitite, nervoase i incomodate, o stare de disconfort general etichetat drept plictiseal. Trudi nu tia cum s se poarte în prezena unui brbat agreabil, atent i sincer interesat de persoana ei; ca toate femeile care iubesc prea mult, ea tia s se împrieteneasc doar pentru a avea parte de o nou provocare, nu pentru a se bucura, pur i simplu, de compania brbatului. Dac nu trebuia s fac manevre speciale pentru a face relaia s mearg, i se prea greu s stabileasc o relaie cu un brbat, s se simt bine i în largul ei. Fiind obinuit cu nelinitea i suferina, cu lupta, cu victoria sau înfrângerea, o relaie creia îi lipseau toate acestea prea prea Ädomestic" pentru a fi important i, pe deasupra, stabil. Culmea ironiei, se simea mai puin bine în prezena unor brbai echilibrai, veseli, stpâni pe ei, decât cu brbai taciturni, rezervai emoional, insensibili sau neinteresai de ea. Dac nu depune toate eforturile ca s schimbe situaia în favoarea ei, femeia care iubete în exces devine obinuit cu trsturi i comportamente negative, i se simte mai bine în compania lor decât în prezena contrariilor lor. Dac Trudi n-ar fi învat s stabileasc o relaie confortabil cu un brbat care considera interesele ei la fel de importante ca ale lui, nu ar fi putut spera s realizeze o relaie satisfctoare. Inainte de a se restabili, femeia care iubete prea mult prezint de obicei urmtoarele caracteristici ale sentimentelor i relaiei ei sexuale: Ea îi pune întrebarea: ÄCât de mult m iubete (sau are nevoie de mine)?" i nu ÄCât "de mult in eu la el?" Majoritatea raporturilor sexuale cu el sunt motivate de întrebarea ÄCum îl pot face s m iubeasc (sau s aib nevoie de mine) mai mult?" Impulsul de a se drui sexual unor brbai care, în opinia ei, au nevoie de aceasta, poate avea drept rezultat un comportament pe care ea însi îl consider promiscuu, dar el este în primul rând îndreptat spre satisfacerea celuilalt, mai curând, decât spre mulumirea proprie Sexul este unul din instrumentele pe care le folosete în vederea manipulrii sau schimbrii personalitii partenerului Consider adeseori c eforturile depuse în manipulrile reciproce sunt tentante. Aplic arta seduciei pentru a-i atinge scopurile i se simte minunat când obine rezultate bune i foarte ru în caz contrar. Eecul în încercarea de a obine ce vrea o face, de obicei, s se strduiasc i mai mult. . Confund nelinitea, teama i suferina, cu dragostea i emoia sexual. ÄGolul" din stomac este pentru ea, dragoste. îi extrage starea de excitaie sexual din cea a partenerului. Nu tie cum este s se simt ea însi bine; de fapt, se simte ameninat de propriile ei sentimente. Dac îi lipsete provocarea unei relaii neîmplinite, devine agitat. Brbatul cu care nu se poate lupta, nu o atrage din punct de vedere sexual. Pe acesta îl catalogheaz drept Äplicticos". Adeseori ajunge s fie cu un brbat mai puin experimentat decât ea din punct de vedere sexual, ca s aib sentimentul c deine controlul.
Duce dorul apropierii fizice, dar, temându-se s nu fie înctuat de cellalt i/sau s fie copleit de propria-i dorin de afeciune, se simte în siguran doar dac pstreaz distana emoional; distan creat i întreinut de nelinitea unei relaii stresante. E cuprins de team dac un brbat îi manifest dorina de a fi alturi de ea emoional i sexual. Ori fuge ea, ori îl alung pe el. Intrebarea dureroas pus de Trudi la începutul edinelor noastre -ÄCum de reueam s facem dragoste atât de bine, sa ne simim atât de minunat, s fim atât de apropiai, când nimic altceva nu mergea?" -merit a fi examinat, întrucât femeile care iubesc prea mult se confrunt adesea cu aceast dilem: relaii sexuale bune pe fondul unei relaii nefericite sau fr speran. Multe dintre noi au fost învate c o via sexual Äîmplinit" înseamn dragoste Äadevrat" i, viceversa, c viaa sexual nu ar putea oferi satisfacii i împliniri, dac relaia ca un întreg nu ar fi fericit. Nimic nu e mai puin adevrat pentru femeile care iubesc prea mult. Din cauza dinamicii care opereaz la toate nivelurile relaiilor noastre amoroase, inclusiv la nivel sexual, o relaie nesatisfctoare poate face, în realitate, ca sexul s fie excitant, pasional i irezistibil. Poate c vom fi presai s explicm familiei i prietenilor de ce o persoan care nu are nici o calitate deosebit care s-o fac demn de admirat sau mcar plcut, reuete totui s stârneasc în sufletul nostru fiorul ateptrii i un dor incomparabil mai mare decât ceea ce simim pentru o alt persoan, mult mai agreabil i prezentabil. Ne e greu s recunoatem c ne lsm vrjii de visul care ne activeaz toate calitile latente - dragostea, grija, atenia, integritatea, generozitatea - caliti care, suntem sigure, exist, tot în stare latent, la iubitul nostru i vor înflori la cldura dragostei noastre. Femeile care iubesc prea mult îi spun adesea c brbatul cu care triesc n-a fost iubit cum se cuvine înainte, nici de prini, nici de prieten sau soie. Considerm c este nedreptit i ne grbim s ne asumm sarcina de a-l ajuta s recupereze tot ce i-a lipsit în via cu mult înainte de a-l cunoate noi. într-un anume fel, scenariul acesta este o versiune a basmului ÄFrumoasa adormit" în care rolurile sunt inversate: "Frumoasa" adoarme din cauza vrajei, ateptând s fie trezit de primul srut dat din dragoste adevrat. Dorina noastr este s fim acelea care s desfac vraja i s elibereze brbatul din ceea ce considerm a fi închisoarea lui. Lum rceala lui emoional, furia sau deprimarea, cruzimea sau indiferena, violena, necinstea sau dependena lui, drept dovad a faptului c n-a fost iubit îndeajuns. Ne punem iubirea s-i msoare puterile cu greelile lui, cu eecurile i chiar cu strile lui patologice. Suntem hotrâte s-l salvm prin puterea dragostei noastre. Sexul este una din modalitile eseniale pe care le folosim în încercarea de a-l vindeca prin dragostea noastr. Fiecare partid sexual înmagazineaz întreaga noastr strdanie de a-l schimba pe brbatul iubit. Cu fiecare srut i atingere îi comunicm cât de deosebit i merituos este, cât îl admirm i cât ne bucurm de prezena lui. Avem certitudinea c, o dat ce se va convinge de dragostea noastr, se va metamorfoza în eul su adevrat, care nu este altceva decât întruchiparea propriei noastre imagini despre el. Intr-un anume fel, sexul în aceste circumstane este benefic, pentru c aa îl vrem noi s fie; ne folosim toat energia ca s-l facem s funcioneze, s fie minunat. Rspunsul pe care reuim s-l smulgem, indiferent de natura lui, ne încurajeaz s depunem alte eforturi, s fim mai iubitoare, mai convingtoare. Sunt i ali factori care opereaz aici. De exemplu, dei s-ar zice c împlinirea sexual e puin probabil într-o relaie nefericit, trebuie s ne reamintim c punctul culminant al contactului sexual reprezint o descrcare a unei tensiuni fizice i emoionale. Pe când unele femei evit relaia sexual cu partenerul atunci când exist tensiuni conflictuale între ei, altele, în circumstane similare, consider c, dimpotriv, relaia sexual este o modalitate eficient de a scpa de tensiune, mcar temporar. Pentru o femeie nefericit din cauza relaiei
sale cu un partener cu care nu se potrivete, actul sexual poate reprezenta aspectul agreabil al relaiei i singura modalitate eficient de a stabili un raport cu partenerul ei. De fapt, gradul de descrcare sexual al unei femei poate fi direct proporional cu gradul de disconfort pe care-l simte alturi de partenerul ei. E uor de îneles. Multe cupluri, indiferent de relaia pe care o au -normal sau nu - fac sex cu pasiune dup o ceart. Dup o stare conflictual, dou elemente sunt definitorii pentru un act sexual pasional i extatic: primul este descrcarea tensional, mai sus menionat; al doilea implic investiia uria care se face dup un conflict, pentru a Ägresa" relaia sexual, care s cimenteze astfel cuplul a crui coeziune a fost ameninfat de conflict. Faptul c cei doi parteneri savureaz, în aceste condiii, o experien sexual deosebit de plcut i satisfctoare pare s valideze relaia ca întreg. ÄVedei ce apropiai suntem, ce mult ne iubim, ce bine ne simim împreun. Suntem fcui unul pentru altul", pare s fie sentimentul exprimat. Atunci când realizeaz împlinirea fizic, actul sexual are puterea de a crea legturi profunde între dou persoane. Mai ales pentru femeile care iubesc prea mult, intensitatea luptei cu un brbat poate consolida intensitatea experienei sexuale i, astfel, legtura noastr cu el. Reciproca este i ea adevrat. Când avem o relaie cu un brbat care nu constituie în sine o provocare, aspectul sexual va fi lipsit de focul pasiunii. Pentru c nu putem menine constant starea de excitaie, pentru c sexul nu e folosit ca s dovedim ceva anume, am putea considera c o relaie mai normal, mai relaxat e, într-un anume fel, insipid. Comparat cu stilurile furtunoase de relaii pe care le-am cunoscut înainte, acest tip insipid de relaie nu face decât s ne demonstreze c tensiunea, lupta, durerea i dramatismul sunt atributele Ädragostei adevrate". Ceea ce ne conduce la întrebarea: Ce este, atunci, dragostea adevrat? Dei dragostea nu se las uor definit, sunt de acord c motivul este c încercm în cultura noastr s combinm într-o singur definiie dou aspecte ale dragostei care se opun i, aparent, chiar se exclud reciproc. Astfel, cu cât vorbim mai mult de dragoste, cu atât ne contrazicem mai mult, iar când descoperim un aspect rzboindu-se cu cellalt, renunm, derutai i frustrai, i susinem c dragostea e prea personal, misterioas i enigmatic pentru a o putea inti cu precizie. Grecii erau mai detepi. Ei foloseau dou cuvinte - eros i agape -pentru a separa cele dou modaliti total diferite de a tri ceea ce numim Ädragoste". ÄEros" se refer, desigur, la dragostea pasional, în timp ce Äagape" definete relaia stabil i responsabil, liber de pasiune, care se stabilete între dou persoane care in foarte mult una la cealalt. Contrastul dintre eros i agape ne ajut s descifrm dilema, dac examinm ambele aspecte ale dragostei în acelai timp în cadrul unei relaii cu o singur persoan. Ne ajut de asemenea s înelegem de ce fiecare din ele are proprii ei susintori care pretind c dein singurul mod adevrat de a simi dragostea, cci e perfect adevrat, fiecare din cele dou aspecte are propria lui frumusee, adevr i valoare. în plus, fiecrui tip de dragoste îi lipsete ceva preios, pe care doar cellalt tip îl poate oferi. S ascultm cum descrie fiecare susintor ce înseamn s fii îndrgostit. Eros: Dragostea adevrat este un dor mistuitor, disperat, de persoana iubit, perceput ca fiind diferit, misterioas i insesizabil. Profunzimea dragostei se msoar prin intensitatea obsesiei fa de persoana iubit. Nu acorzi timp i atenie altor interese i preocupri, pentru c îi foloseti întreaga energie s-i reaminteti fragmente din întâlnirile trecute sau s i le imaginezi pe cele viitoare. Adesea, trebuie depite piedici insurmontabile, i iat i elementul suferin prezent în adevrata dragoste. Un alt indicator al profunzimii dragostei este voina de a îndura suferina i greutile vieii de dragul unei relaii. Asociate dragostei adevrate sunt sentimentele de emoie, extaz, dramatism, anxietate, tensiune, mister i dor.
Agape: Dragostea adevrat este un parteneriat în care sunt angajai profund doi oameni. Cei doi au în comun multe valori fundamentale, interese, scopuri, i tolereaz cu sinceritate diferenele dintre ei. Profunzimea dragostei se msoar prin încrederea i respectul reciproc pe care-l au unul fa de cellalt. Relaia dintre ei permite fiecruia s-i dezvolte pe deplin calitile expresive, creative i productive. E mult bucurie în experienele trite în doi, fie ele trecute sau prezente, ca i în cele posibil de anticipat. Fiecare îl privete pe cellalt ca pe cel mai bun i drag prieten. O alt msur a dragostei este dorina amândurora de a se privi pe sine cu onestitate, în scopul de a impulsiona evoluia relaiei i a intimitii. Asociate dragostei adevrate sunt sentimentele de serenitate, siguran, devotament, înelegere, tovrie, sprijin reciproc i alinare. Femeia care iubete prea mult simte, de obicei, o dragoste pasional - eros - pentru brbatul insuportabil. i într-adevr, pasiunea înflorete în ea tocmai pentru c el e insuportabil. Ca s existe, pasiunea are nevoie de o lupt continu, de obstacole care se cer depite, de dorina frenetic de a avea mai mult decât are. Literal, pasiunea se traduce prin suferin, i exist multe cazuri în care, cu cât suferina e mai mare, cu atât pasiunea e mai adânc. Ardoarea intens din relaia bazat pe dragostea pasional nu se poate împca cu plcerile mai blânde oferite de o relaie echilibrat i sigur; prin urmare, dac femeia ar primi de la obiectul dragostei ei ceea ce îi dorete cu ardoare, suferina ar înceta, i pasiunea s-ar stinge i ea, curând. Atunci, femeia iar spune, probabil, c nu mai e îndrgostit, pentru c suferina dulce-amar a pasiunii nu mai exist. Societatea în care trim i mjloacele de informare în mas omniprezente care ne împresoar i ne satureaz contiina, confund permanent cele dou tipuri de dragoste. Ni se promite în mii de feluri c o relaie plin de pasiune (eros) ne aduce mulumire i împlinire (agape). In realitate, subînelesul promisiunilor este c o pasiune destul de mare sudeaz lanurile unei legturi durabile. Eecul tuturor relaiilor bazate iniial pe un torent de pasiune certific falsitatea acestei premise. Frustrarea, suferina i dorina neîmplinit nu pot construi o relaie echilibrat, durabil i pozitiv evolutiv, dei îi aduc o contribuie major i cert într-o relaie pasional. Dac vraja erotic iniial se metamorfozeaz în devotamentul responsabil i afectuos care înfrunt timpul, atunci e necesar comuniunea de interese, valori i idealuri, plus capacitatea de a menine o intimitate desvârit. i totui, iat ce se întâmpl deseori: exist senzaia, în relaia edificat pe pasiune, încrcat cum e de nelinite, suferin i frustrare, c lipsete ceva foarte important. E nevoie de angajare, de un mijloc de echilibrare a experienei emoionale haotice care s ofere sentimentul de siguran i protecie. Dac s-ar întâmpla ca obstacolele din calea fericirii lor s fie doborâte i înlocuite cu un legmânt sincer i solid, cei doi parteneri s-ar uita unul la altul, întrebându-se unde a disprut pasiunea. Se simt în siguran unul cu cellalt, îi dovedesc tandreea i generozitatea unul fa de cellalt, dar în acelai timp se simt un pic pclii pentru c nu mai sunt mistuii de dorin. Preul pe care-l pltim pasiunii este teama; durerea i teama alimenteaz dragostea pasional; i tot ele o pot distruge. Preul pe care-l pltim pentru o relaie echilibrat este plictiseala; sigurana i protecia cimenteaz o astfel de relaie; i tot ele o pot face rigid i anost. Dac e s urmeze fiorul i noutatea în relaia amoroas dup transformarea pasiunii în devotament, ea trebuie s se fundamenteze nu pe sentimentul de frustrare sau de dorin înflcrat, ci pe explorarea în profunzime a ceea ce D. H. Lawrence numea Ätainele pline de bucurii" dintre un brbat i o femeie devotai unul altuia. Dup cum spune Lawrence, aceasta se realizeaz cel mai bine cu un singur partener, cci, pentru a crea adevrata intimitate, încrederea i sinceritatea lui agape trebuie combinate cu curajul i vulnerabilitatea pasiunii. L-am auzit o dat pe un alcoolic convalescent exprimând acest lucru simplu i frumos: ÄBeat fiind, m-am
culcat cu o mulime de femei i am trit aceeai experien de nenumrate ori. De când nu mai beau, m-am culcat doar cu soia mea i de fiecare dat triesc o alt experien." Fiorul emoiei care provine nu din excitarea reciproc a simurilor, ci din profunda cunoatere reciproc este, din pcate, rar. Cele mai multe dintre noi, care avem o relaie stabil, echilibrat, ne bazm pe predictibilitate, confort i amiciie, pentru c ne temem s explorm tainele pe care le întruchipm ca brbat i femeie i s scoatem la lumin eul nostru profund. Dar, în teama noastr de necunoscutul din noi înine i dintre noi, ignorm i evitm chiar darul pe care devotamentul nostru ni-l pune la dispoziie - intimitatea adevrat. în cazul femeilor care iubesc prea mult, intimitatea real cu partenerul nu se poate realiza decât dup recuperare. In capitolele urmtoare o vom reîntâlni pe Trudi care se confrunt cu provocarea recuperrii ce ne ateapt pe toate. 3.Dac sufr pentru tine, m vei iubi? Iubito, iubito, te rog, nu pleca. Cu sentimente ieftine cred c încep a m droga. Ultimul blues Am fost nevoit s rscolesc o grmad de pânze pân s ajung s citesc versurile de pe pânza înrmat care atârna pe peretele din camera ticsit cu tot felul de lucruri, Uzat de timp i decolorat, pânza cu peisajul de mod veche coninea urmtoarele versuri: Drag mam, Mam, drag mam. Când m gândesc la tine A vrea s fiu tot ce Înseamn frumos Ce înseamn adevr. Tot ce e demn Nobil i mre Vine de la tine, mam, Din mâna ta, care Nearat drumul. Lisa, artist plastic cu un venit modest, care-i folosea locuina i ca studio, îmi art versurile i râse uor. - E prea de tot, nu crezi? Siropoase! Dar cuvintele care urmar trdau sentimente mai adânci. - Am recuperat-o de la o prieten care se muta i voia s o arunce. O cumprase în joac, de la un magazin cu solduri. Cred c are, totui, ceva adevrat în ea, ce zici? Râse din nou i spuse cu mâhnire în glas:' - Am iubit-o pe mama, dar n-am avut decât necazuri cu brbaii din cauza asta. Fcu o pauz i czu pe gânduri. înalt, cu ochi mari i verzi i cu un pr negru, lung i drept, Lisa era o frumusee. Mi-a fcut semn s iau loc pe o saltea acoperit cu o cuvertur, într-un col al camerei mai puin ticsit i mi-a oferit un ceai. Rmase tcut în timp ce-l pregtea. Lisa mi-a atras atenia datorit unui prieten comun care mi-a spus câte ceva din povestea ei. Crescut într-o familie de alcoolici, Lisa era co-alcoolic. Termenul co-alcoolic desemneaz o persoan care a dezvoltat o tendin bolnvicioas de a stabili o relaie cu alte persoane ca rezultat al convieuirii cu cineva marcat de alcoolism. Fie c alcoolicul este unul din prini, unul din soi, un copil sau un prieten, relaiile lui cu membrii familiei rezid în dezvoltarea anumitor sentimente i comportamente la co-alcoolic: respect de sine redus, nevoia de a fi de folos, impulsul puternic de a-i schimba i controla pe ceilali, i dorina de a suferi. De fapt, toate caracteristicile femeilor care iubesc prea mult sunt prezente, de obicei, la fiicele i soiile alcoolicilor, ca i la cele ale persoanelor cu alte dependene. tiam deja c efectele copilriei petrecute lâng o mam alcoolic, de care încercase s aib grij i pe care încercase s o protejeze, influenaser puternic felul în care Lisa urma s stabileasc o relaie cu un brbat, mai târziu, în via. Am ateptat cu rbdare, i nu mult dup aceea, începu s-mi ofere detalii. Era a doua din cei trei copii, nscut dup o sor care fusese cauza cstoriei pripite a prinilor
ei i înaintea unui frate care fusese i el o surpriz, aprând la opt ani dup naterea Lisei, când mama ei înc mai bea. Lisa era singurul produs al unei nateri planificate. - Intotdeauna am crezut c mama e perfect, poate pentru c aveam atâta nevoie s-o cred aa. Miam imaginat c este aa cum îmi doream i mi-am jurat s fiu ca ea. In ce fantasmagorie am putut tri! Lisa scutur din cap i continu: - M-am nscut când prinii mei se iubeau înc foarte mult, de aceea am fost copilul ei favorit. Chiar dac spunea c ne iubete pe toi la fel, tiam c pe mine m consider aparte. Ne petreceam timpul împreun cât puteam. Când eram foarte mic, bnuiesc c a avut, într-adevr, grij de mine, dar dup o vreme, rolurile s-au schimbat i am început s am eu grij de ea. Tata se purta îngrozitor. Era violent cu mama i juca toi banii. Câtiga bine ca inginer, dar nou ne lipseau toate cele i ne mutam tot timpul. tii, poezia aceea de pe perete descrie mai curând felul în care voiam eu s fie lucrurile, decât felul cum erau ele în realitate.Incep, în sfârit, s vd adevrul. Toat viaa am dorit ca mama s semene cu persoana din poezioara aia, dar n-a fost în stare nici mcar s se apropie cât de cât de idealul meu pentru c era mai tot timpul beat. Am început, de timpuriu, s-mi transfer toat dragostea, devotamentul i energia asupra ei, în sperana c îmi va da înapoi ce aveam nevoie, c îmi va returna ceea ce îi ddeam. Lisa tcu i ochii i se umbrir pentru o clip. - Inv toate astea acum la edinele terapeutice, dar uneori e dureros s vezi cât de diferit a fost realitatea de ceea ce am crezut întotdeauna c pot s-o fac eu s fie. - Eram foarte apropiat de mama, dar foarte devreme - atât de devreme c nu-mi amintesc când s-a întâmplat - am început s m port ca i cum eu a fi fost mama i ea copilul. Imi fceam griji din cauza ei i încercam s-o protejez împotriva tatei. Fceam tot felul de giumbulucuri ca s-o înveselesc. M-am strduit cât am putut s-o fac fericit, pentru c ea era tot ce aveam. tiam c ine i se gândete la mine pentru c deseori m chema s m aez lâng ea i stteam aa îndelung, strâns lipite una de alta, fr s vorbim prea mult, doar inându-ne în brae. Acum, când privesc înapoi, îmi dau seama c m temeam foarte tare pentru ea, aveam sentimentul c ceva îngrozitor trebuia s se întâmple - ceva ce-a fi putut împiedica de-a fi fost destul de atent. A fost o via dur, mai ales pentru un copil în cretere, dar n-am cunoscut niciodat alta. Am pltit un tribut destul de mare i mai târziu. în adolescen, am avut stri depresive grave. Lisa surâse blând. - Ce m speria cel mai mult când aveam o stare depresiv, era faptul c nu mai puteam avea grij de mama, când criza era la apogeu. Eram foarte contiincioas, s tii... i m temeam îngrozitor s m despart de ea, chiar câteva clipe. Singurul fel în care m puteam despri de ea era s gsesc pe altcineva de care s m ag. Aduse ceaiul pe o tav lcuit în rou i negru i îl puse pe podea în faa mea. - Când aveam nousprezece ani, mi s-a oferit ocazia s plec în Mexic cu dou din prietenele mele. Era prima dat când o lsam pe mama singur. Urma s stm trei sptmâni; dar în a doua sptmân am întâlnit un mexican teribil de frumos care vorbea engleza excelent, era curtenitor i foarte atent cu mine. Dup a doua sptmân, îmi cerea deja zilnic s m mrit cu el. îmi spunea c m iubete i c nu poate s suporte gândul c m pierde, acum dup ce m-a gsit. Ce s zic? Probabil c sta era exact argumentul care trebuia folosit cu mine. îmi spunea, cu alte cuvinte, c are nevoie de mine, i toat fiina mea rspundea la îndemnul de a fi de ajutor. în plus, bnuiesc c eram contient, într-o oarecare msur, c trebuia s fiu cât mai departe de mama. Acas era totul atât de întunecat, mohorât i trist. Iar brbatul acesta îmi promitea o via minunat. Familia lui era bogat. El primise o educaie aleas. Nu prea s lucreze nicieri, dar m-am gândit c era din cauz c având aa muli bani, nu avea de ce s munceasc. Faptul c
avea toi banii aceia la dispoziie i, cu toate acestea, credea c numai eu îl pot face fericit, m fcea s m simt teribil de important i merituoas. Am sunat-o pe mama i i l-am descris în cuvinte pline de înflcrare. Ea zise: ÄAm încredere c vei lua o hotrâre îneleapt". Ei bine, n-ar fi trebuit s aib încredere. Am decis s m mrit cu el, ceea ce n-a fost deloc o decizie îneleapt. Nu tiam ce simt. Habar n-aveam dac îl iubesc, sau dac el este brbatul pe care-l doream. Nu m gândeam decât la faptul c iat, în sfârit pe cineva care zice c el m iubete pe mine. Nu prea ieisem cu biei, nu tiam prea multe despre brbai. Fusesem prea preocupat de problemele casei. îmi simeam sufletul gol, iar acest brbat îmi oferea ceva ce prea s fie chiar prea mult. i îmi spunea c m iubete. Eu fusesem cea care oferise dragoste atâta timp, iar acum se prea c îmi venise i mie rândul s primesc. Moment mai potrivit nici c se putea. tiam c sunt sectuit, c nu mi-a mai rmas nimic de oferit. Ne-am cstorit repede, fr tirea prinilor lui. Pare o nebunie acum, dar atunci totul îmi arta cât m iubete - c era dispus s-i sfideze prinii ca s fie cu mine. M-am gândit atunci c, însurându-se cu mine, se revolta împotriva prinilor, o revolt destul de mare ca s-i supere, dar nu atât de mare ca s-l izgoneasc. Acum vd altfel lucrurile. De fapt, trebuia s-i protejeze secretele despre identitatea i comportamentul su sexual, iar faptul c avea o soie îl fcea s par mai Änormal" decât dac n-ar fi avut. Presupun c asta a lsat s se îneleag când mi-a spus c are nevoie de mine. Iar eu eram, bineîneles, alegerea perfect, cci american fiind, nu puteam, în cultura lui, decât s fiu suspect, s n-am dreptate. Oricare alt femeie, mai ales una din aceeai clas social, vzând ce am vzut eu, ar fi spus cuiva, mai devreme sau mai târziu. i ar fi aflat tot oraul. Eu, îns, cui a fi putut spune? Cine vorbea cu mine? i cine m-ar fi crezut? Nu cred c ceva din toate astea a fost deliberat sau calculat din partea lui, cci, dincolo de hotrârea mea de a m cstori cu el, au mai fost i alte motive. Ne potriveam i am crezut, amândoi, la început, c asta e dragostea. N-are importan! Ghici ce s-a întâmplat dup nunt? A trebuit s ne ducem acas la el i s locuim cu oamenii aceia care nici mcar nu tiau c ne-am cstorit! A fost îngrozitor. Prinii lui m urau i am avut sentimentul c erau suprai pe el de ceva vreme. Eu nu tiam nici un cuvânt în spaniol. Familia lui tia englezete dar refuza s vorbeasc. Eram o paria, complet izolat, i mi s-a fcut team chiar de la început. El m lsa singur nopi în ir, aa c stteam în camera noastr i, în cele din urm, m-am obinuit s adorm singur, fr s-l mai atept. tiam deja ce înseamn s suferi. învasem asta acas. M gândeam, cumva, c sta e preul pe care-l plteti ca s fii cu cineva care te iubete, c aa e normal. Adeseori venea acas beat i dornic de sex iar asta m îngrozea. Simeam în nri parfumurile celorlalte femei cu care fcuse dragoste. Intr-o noapte, dormeam deja de mult când m-a trezit un zgomot. Soul meu, beat, se admira în oglind, îmbrcat cu cmaa mea de noapte. L-am întrebat ce face i mi-a zis: ÄNu crezi c-mi st bine?" A fcut o strâmbtur i am observat c se rujase, în cele din urm, ceva s-a rupt în sufletul meu. Am îneles c trebuie s scap de-acolo. Pân în acel moment fusesem tare nenorocit, dar eram sigura c eu eram de vin, c a fi putut fi mai iubitoare, c a fi putut s-l fac s stea mai mult cu mine, s-i conving pe ai lui s m accepte i poate chiar s m plac. Eram dispus s m strduiesc i mai mult, la fel ca mama. Dar asta de acum era altceva. Era demen. Nu aveam bani i nici vreo posibilitate de a face rost, aa c a doua zi i-am spus c o s le spun prinilor lui ce a fcut, dac nu m duce la San Diego. L-am minit spunându-i c deja am chemat-o pe mama, c ea ateapt s ne întâlnim i c dac m duce la San Diego n-o s mai
aud de mine. Nu tiu cum de-am avut curajul, pentru c, în realitate, m gândeam c o s m omoare sau mai tiu eu ce o s-mi fac, dar a mers. Ii era tare fric s nu afle prinii. M-a condus pân la frontier fr un cuvânt, i mi-a dat bani s iau autobuzul pân la San Diego i înc cincisprezece dolari. Aa am ajuns în San Diego, în casa unui prieten. Am stat acolo pân mi-am gsit o slujb, apoi m-am mutat cu alte fete i am început s duc o via destul de extravagant. In perioada aceea, nu mai eram în stare s simt nimic. Eram complet amorit. Dar aveam înc o cantitate uria de compasiune, din cauza creia am dat peste tot felul de necazuri. în urmtorii trei sau patru ani, am adus acas nenumrai brbai, pentru c îi comptimeam. Am avut noroc c lucrurile nu au luat o întorstur urât. Majoritatea brbailor cu care am avut relaii aveau probleme cu drogurile sau alcoolul. Ii întâlneam la petreceri sau întâmpltor, în baruri i, din nou, preau s aib nevoie de mine ca s-i îneleg, s-i ajut, ceea ce m atrgea ca un magnet. Atracia pe care o resimea Lisa fa de acest tip de brbai era perfect logic dac inem seama de relaia cu mama ei. între Äa fi iubit" i Äa fi nevoie de ea" Lisa pusese semnul ,egal\ aa c atunci când vreun brbat prea s aib nevoie de ea, el îi oferea, de fapt, dragoste. Nu trebuia s fie bun, generos sau s in la ea. Faptul c avea nevoie de ea era suficient pentru a stârni vechile i cunoscutele ei sentimente i a aprinde, în forul ei interior, imboldul de a drui afeciune. Ii continu povestea. - Viaa mea era un haos total, la fel i a mamei. E greu de spus care dintre noi era mai bolnav. Aveam douzeci i patru de ani când mama s-a lsat de butur. A ales drumul cel mai greu. Singur în camera ei, a sunat la A. A. i a cerut ajutor. Au trimis dou persoane s stea de vorb cu ea i ele au dus-o la o edin în dup-amiaza aceea. N-a mai pus strop de butur în gur de atunci. Lisa zâmbi cu blândee la amintirea curajului mamei sale. - Trebuie s fi fost insuportabil, cci era o femeie foarte mândr, prea mândr pentru a-i chema dac n-ar fi fost disperat. Mulumesc lui Dumnezeu c n-am fost acolo s-o vd. A fi depus atâtea eforturi s-o fac s se simt mai bine, c n-ar fi ajuns niciodat s fie ajutat cu adevrat. Mama începuse s bea incontrolabil când eu aveam nou ani. Veneam acas de la coal i o gseam întins pe canapea, incontient, cu sticla lâng ea. Sora mea se supra pe mine i îmi spunea c refuz s privesc realitatea, pentru c nu vreau s recunosc gravitatea situaiei, dar o iubeam prea mult pe mama i refuzam pân i gândul c fcea ceva ru. Eram foarte apropiate, mama i eu. De aceea, când lucrurile au început s se destrame între ea i tata, am vrut s-i ofer o compensaie. Fericirea ei era cel mai important lucru pentru mine. Simeam c trebuie s-i ofer o compensaie din cauza tatei care o rnea, iar singurul lucru pe care tiam s-l fac era s fiu bun. Aa c am fost bun în toate felurile în care m-am priceput. O întrebam dac are nevoie s-o ajut la ceva. Gteam i fceam curat fr s fiu rugat. Incercam s nu am nevoie de nimic pentru mine însmi. - Dar nimic n-a dat rezultate. Realizez acum c luptam cu dou fore incredibil de puternice: mariajul prinilor mei aflat în deriv i alcoolismul mamei. N-aveam nici o ans s îndrept ceva, dar asta nu m-a împiedicat s-mi continui încercrile - i s m învinovesc pentru eecuri. - M durea nespus nefericirea ei. i tiam c erau înc aspecte pe care le puteam îmbunti. Felul cum învam la coal, de exemplu. Nu mergeam prea bine, din cauza tensiunii de acas, bineîneles, nemaivorbind de faptul c aveam grij de fratele meu i pregteam masa i c, în final, mi-am luat o slujb ca s ieim din impas. La coal nu aveam energie decât pentru un singur examen cu note strlucite. Mi-l plnuiam cu grij i-l luam cu brio, ca s le art profesorilor c nu sunt proast. Dar, în rest, m eschivam cât puteam. Profesorii îmi spuneau c
nu m strduiesc destul. Ha! N-aveau de unde s tie cât m strduiam -s nu-mi las familia s se destrame. Dar carnetele de note nu erau grozave, iar tata urla i mama plângea. Mâ învinuiam c nu sunt perfect. i am continuat s m strduiesc i mai mult. într-o familie dezorganizat ca aceasta, în care exist dificulti aparent insurmontabile, membrii familiei se concentreaz asupra unor probleme mai simple, cu o posibil perspectiv de rezolvare. Rezultatele colare ale Lisei au devenit astfel, centrul ateniei tuturor, inclusiv al Lisei. Familia avea nevoie s cread c aceast problem era cea care, dac se rezolva, ar aduce înapoi armonia. Presiunea asupra Lisei era imens. Nu numai c încerca s rezolve problemele prinilor ei, înhmat fiind i la îndatoririle mamei ei, dar tot ea era identificat cu cauza nefericirii familiale. Din cauza dimensiunilor monumentale ale sarcinii asumate, nu se bucura de nici un succes, în ciuda eforturilor ei eroice. In mod firesc, sentimentul valorii proprii a fost extrem de afectat. - O dat, am sunat-o pe cea mai bun prieten a mea i i-am spus: ÄLas-m s vorbesc cu tine, te rog. Poi citi o carte dac vrei. Nu eti obligat s m asculi. Dar am mare nevoie de cineva la captul cellalt al firului". Nici mcar nu credeam c merit s-mi asculte cineva problemele! Dar ea chiar m-a ascultat. Tatl ei era alcoolic în recuperare i fusese la A.A. Ea s-a dus la Alateen i cred c mi-a dat rezultatele benefice ale progamului în acelai fel în care m-a ascultat. Mi-era atât de greu s recunosc c ceva nu e în ordine, dac nu era din vina tatlui meu. Il uram. Am sorbit amândou ceaiul în linite câteva minute, timp în care Lisa se lupta în tcere cu amitirile ei dureroase. Când a fost în stare s vorbeasc, a spus simplu: - Tata ne-a prsit când aveam aisprezece ani. Sora mea era deja plecat. Era cu trei ani mai mare decâl mine i imediat ce a fcut optsprezece ani, si-a gsit o slujb cu norm întreag i a plecat de-acas. Am rmas deci, mama, fratele meu i cu mine. Cred c începeam s m scufund, cu toat presiunea pe care o exercitam asupra mea, în strdania de a o face pe mama fericit i de a avea grij de fratele meu. Aa c am plecat în Mexic i m-am mritat, am revenit acas i am divorat i pe urm m-am zbenguit cu o mulime de brbai, ani în ir. La cinci luni dup ce mama începuse edinele la A.A. s-a întâmplat s-l întâlnesc pe Gary. In prima zi petrecut împreun, a fost drogat. Ne-am plimbat cu maina, era i prietena mea cu noi, care îl cunotea, iar el a fumat marihuana. M-a plcut i l-am plcut, i fiecare, separat, i-a transmis celuilalt acest mesaj prin prietena mea; foarte curând dup asta mi-a dat telefon i a trecut apoi pe la mine. L-am rugat s-mi pozeze i i-am schiat portretul din amuzament, i-mi aduc aminte c m-am simit copleit de afeciunea pentru el. A fost cel mai puternic sentiment pe care l-am avut vreodat fa de un brbat. Era drogat din nou, sttea acolo i vorbea rar - tii, ca atunci când oamenii sunt drogai - i a trebuit s m opresc, pentru c mâinile îmi tremurau atât de tare c nu mai puteam desena nimic. Am ridicat blocul de desen i l-am sprijinit de genunchi ca s stea; astfel, nu-mi putea vedea mâinile care tremurau ca naiba. Acum tiu c am reacionat aa pentru c vorbea la fel cum vorbea mama dup ce buse o zi întreag. Aceleai pauze lungi i cuvinte alese cu grij care erau rostite, cumva cu emfaz. întreaga mea grij i dragoste pentru mama s-au combinat cu atracia fizic pe care o simeam pentru el, cci arta bine. Dar, în acelai timp, habar n-aveam de ce am reacionat aa i am numit asta dragoste. Faptul c atracia Lisei fa de Gary i implicarea ei în relaia cu el au debutat atât de repede dup ce mama ei s-a lsat de butur n-a fost o întâmplare. Legtura ce le unea pe cele dou femei nu fusese sfrâmat. Chiar dac, geografic, erau desprite, mama fusese întotdeauna prima responsabilitate a Lisei i iubirea ei cea mai profund.
Când Lisa a început s-i dea seama c mama ei se schimba, vindecându-se de alcoolism fr ajutorul ei, a reacionat, din fric, la acest refuz de a avea nevoie de ea. Curând Lisa stabili o nou relaie de profunzime cu un alt individ dependent. Dup cstorie, i pân la însntoirea mamei ei, relaiile ei cu brbaii fuseser ocazionale. Ea s-a Äîndrgostit" de un brbat dependent, în momentul în care mama ei s-a îndreptat spre Alcoolicii Anonimi ca s cear ajutor i sprijin pentru a se însntoi. Lisa simea nevoia unei relaii cu o persoan dependent, nu pasiv, ca s se simt Änormal". Continu cu descrierea celor ase ani care urmar. Gary s-a mutat la ea imediat i a declarat ferm în timpul primei sptmâni de convieuire c, dac va fi vreodat vorba s aleag între a cumpra droguri i a plti chiria, drogurile vor fi întotdeauna pe primul loc în ceea ce-l privete. Cu toate acestea, Lisa era sigur c se va schimba, c va ajuge s preuiasc ce aveau împreun i s vrea s-l pstreze. Era sigur c îl putea face s-o iubeasc cu aceeai dragoste cu care îl iubea ea. Gary rareori lucra, iar când o fcea, credincios spuselor sale, tot salariul se ducea pe cea mai scump marihuana sau pe hai. La început, Lisa i s-a alturat în folosirea drogurilor, dar când a descoperit c îi afecta capacitatea de a-i câtiga existena, s-a oprit. La urma urmei, ea era cea responsabil pentru întreinerea amândurora, iar ea îi lua responsabilitatea în serios. Ori de câte ori se gândea s-i spun s plece - dup ce îi luase iar bani din poet sau îl gsise în toiul unei petreceri când ea venise extenuat de la serviciu sau lipsise toat noaptea de acas - el aducea o pung plin de bunti, sau o atepta cu masa pus, sau îi mrturisea c a fcut rost de cocain special pentru ei doi, i hotrârea ei se spulbera în timp ce îi spunea c, în definitiv, el o iubete cu adevrat. Povestea copilriei lui o fcea s plâng i s-l comptimeasc; era sigur c, dac îl iubete îndeajuns, va fi în stare s-l recompenseze pentru tot ce a suferit. Se gândea c nu-l poate învinui sau trage la rspundere pentru comportamentul de acum, din moment ce suferise atât de mult în copilrie i uita durerea propriului ei trecut, pe msur ce se concentra s-l repare pe al lui. O dat, în timp ce se certau pentru c refuzase s-i dea un cec pe care i-l trimisese tatl de ziua ei, el a sfâiat cu un cuit toate tablourile din cas. Lisa relu povestirea. - Eram aa bolnav pe vremea aceea c m-am gândit: ÄE numai vina mea; n-ar fi trebuit s-l supr." Pe atunci m învinuiam înc pentru orice, încercând s repar ireparabilul. Ziua urmtoare era într-o sâmbt. Gary era plecat, iar eu fceam curenie, plângând i aruncând la gunoi trei ani de pictur. Lsasem televizorul deschis ca s-mi alung gândurile, i era o femeie pe post, una pe care o btuse brbatul, i care vorbea într-o emisiune. Nu i se vedea faa; a vorbit despre cum fusese viaa ei i a descris nite scene oribile, iar apoi a zis: "Nu credeam c situaia e aa grav pentru c aveam înc puterea s-o suport!" Lisa ddu din cap uor. - Asta fceam i eu, acceptam situaia asta îngrozitoare pentru c mai aveam putere s-o suport. Când am auzit-o pe femeia aceea, am zis tare: ÄDar merii ceva mai mult decât cel mai ru lucru pe care-l poi suporta!" Mi-am auzit, brusc, spusele i am început s plâng în hohote pentru c înelesesem: la fel fceam i eu. Meritam mai mult decât durerea i frustrarea i preul pltit i haosul. La fiecare tablou sfâiat, îmi spuneam: Ä"Nu mai vreau s triesc aa!" Când Gary s-a întors, lucrurile lui îl ateptau afar, împachetate, în faa uii. Lisa îi chemase cea mai bun prieten, care-l adusese i pe soul ei, iar cei doi au ajutat-o s-i adune curajul i s-i spun lui Gary s plece. - N-a fcut o scen, pentru c erau prietenii mei acolo, pur i simplu a plecat. Ulterior, m-a sunat
i a început s m amenine, dar nu i-am rspuns deloc i dup o vreme, a renunat. A vrea, totui, s înelegi c n-am fcut asta singur - s reacionez, vreau s spun. I-am telefonat mamei dup-amiaz, dup ce m mai linitisem, i i-am povestit tot. M-a sftuit s m duc la Al-Anon, la edinele pentru adulii care au fost copii de alcoolici. Am ascultat-o doar pentru c sufeream atât de tare. Al-Anon, ca i Alateen, este o grupare de rude i prieteni ai alcoolicilor care se întâlnesc pentru a se ajuta unii pe alii s nu mai fie obsedai de alcoolicii din viaa lor. edinele sunt pentru fiii i fiicele - aduli - ai alcoolicilor care vor s scape de efectele convieuirii în copilrie cu alcoolismul. Efectele respective includ majoritatea caracteristicilor iubirii în exces. Abia atunci am început s m îneleg. Gary era pentru mine ceea ce fusese alcoolul pentru mama: un drog fr de care nu puteam tri. Pân în ziua când i-am spus s plece, fusesem terorizat de gândul c ar putea s m prseasc, aa c am fcut tot ce am putut ca s fie mulumit. Am fcut tot ce fcusem înainte, când eram mic - am muncit din greu, am fost bun, n-am cerut nimic pentru mine, am preluat responsabilitile celuilalt. Din cauz c modelul meu fusese întotdeauna sacrificiul de sine, nu tiam cine sunt dac nu aveam pe cine s ajut sau o suferin de îndurat. Ataamentul profund al Lisei fa de mama sa i sacrificarea propriilor ei necesiti i dorine pe altarul acestui ataament au pregtit-o pentru relaiile amoroase de mai târziu, destinate mai degrab pentru suferin decât pentru împlinirea personal. în copilrie Lisa luase decizia de a remedia orice dificultate ivit în viaa mamei sale prin fora dragostei i altruismului ei. Decizia s-a ascuns curând în subcontient, de unde a continuat s-o impulsioneze. Total neobinuit s evalueze modaliti de siguran pentru propria persoan, dar expert în promovarea bunstrii altora, a acceptat relaii care promiteau ocazii de a îndrepta lucrurile în favoarea cuiva prin fora dragostei ei. Credincioas cazului su, euarea eforturilor ei de a câtiga afeciunea celuilalt o impulsiona s se strduiasc i mai mult. Gary, cu dependena lui de droguri, cu dependena afectiv i cruzimea lui, reprezenta combinaia celor mai rele caracteristici ale prinilor Lisei. Paradoxal, tocmai asta explica atracia ei fa de el. Dac relaia pe care am avut-o cu prinii a fost în esen una instructiv, bazat pe exprimarea normal a afeciunii, interesului i aprobrii, atunci, aduli fiind, vom avea tendina s ne simim bine cu persoane care trezesc în noi sentimente asemntoare - siguran, cldur sufleteasc, respect de sine. în plus, vom avea tendina de a evita oamenii care ne fac, prin critica sau manipularea lor, s ne simim mai puin încreztori în noi înine. Vom simi aversiune fa de comportamentul lor. Dac, dimpotriv, relaia cu prinii a fost ostil, critic, brutal, manipulatoare, supradependent, supra-protectoare - sau cu alte cuvinte, anormal ² atunci, ni se pare Änormal" când întâlnim o persoan care exprim, poate chiar foarte subtil, nuane ale unor atitudini i comportamente identice. Ne vom simi ca acas alturi de persoane cu care re-creâm tiparele anterioare de raportare anormal, i dimpotriv, incomodate i stingherite cu persoane blânde, amabile, altfel spus, normale. Cu alte cuvinte, pentru c nu suntem provocate s încercm s schimbm pe cineva ca s-l facem fericit sau ca s-i câtigm afeciunea sau acceptarea reprimate, ne închipuim c ne plictisim alturi de oameni normali. Plictiseala e sinonim de multe ori cu o larg palet a sentimentului de stinghereal - de la formele uoare la cele intense pe care femeile care iubesc prea mult sunt înclinate s le triasc când sunt lipsite de rolul atât de familiar lor, al ajutorului, speranei i preocuprii pentru bun-starea altei persoane. Exist, la majoritatea adulilor - copii de alcoolici - i a descendenilor provenii din familii cu diverse alte
disfuncionaliti -o fascinaie pentru persoanele cu probleme i o atracie pentru emoii, mai ales negative. Dac dramele i haosul au fost constant prezente în viaa noastr i dac, aa cum se întâmpl deseori, am fost forai în copilrie s ne renegm sentimentele, avem nevoia la maturitate de evenimente dramatice care s ne trezeasc sentimentele - dac mai e ceva de trezit. Aadar, ca s simim c trim, avem nevoie de sentimentul de nesiguran, de durere, dezamgire i lupt. Lisa a ajuns la captul povetii sale. - Pacea i linitea care au urmat în viaa mea dup plecarea lui Gary m înnebuneau. Mi-a trebuit tot curajul din lume ca s nu-l sun i s-l rog s vin înapoi. Dar încet-încet m-am reobinuit cu viaa normal. Nu ies cu nimeni acum. tiu c sunt înc prea bolnav pentru a stabili o relaie normal cu un brbat. Dac a iei acum, mi-a gsi un alt Gary. Aa c, pentru prima dat, îmi fac planuri pentru mine însmi i nu mai încerc s schimb pe altcineva. în relaia ei cu Gary, Lisa, ca i mama ei în relaia cu alcoolul, suferea de o boal, compulsia distructiv pe care n-o putea controla singur. La fel ca mama ei, care dezvoltase dependena de alcool i nu era în stare s se lase de but singur, Lisa dezvoltase ceea ce era tot o relaie de dependen fa de Gary. Nu fac aceast analogie în mod gratuit i nici nu folosesc cu uurin cuvâtul dependen în compararea cazurilor celor dou femei. Mama Lisei devenise dependent de un drog - alcoolul ² pentru a evita suprarea intens i disperarea din viaa ei. Cu cât mai mult folosea alcoolul pentru a evita durerea, cu atât mai intens aciona drogul asupra sistemului ei nervos i producea chiar sentimentele de care vroia s scape. Alcoolul intensifica durerea, în loc s o aline. Aa c bea i mai mult. i astfel a ajuns la dependen. Lisa a încercat i ea s evite suferina i disperarea. Ea suferea de o stare depresiv grav, care îi avea originea în copilria ei dureroas. Acest tip de depresie se întâlnete la copiii provenii din familiile cu probleme serioase, iar modalitatea lor de a o trata, sau mai bine zis de a o evita, variaz în funcie de sex, dispoziie, rolul jucat în copilrie. La adolescen, multe tinere ca Lisa îi in depresia în ah, dezvoltând acel stil de a iubi prea mult. Pe msur ce se angajeaz în relaii haotice, dar stimulatoare i enervante, cu brbai anormali, sunt prea agitate pentru a cdea în starea depresiv care rmâne, îns, prezent, chiar sub nivelul de contient. în acest fel, un partener violent, indiferent, infidel, sau altfel spus, dificil, devine pentru aceste femei omologul drogului, cci produce mijlocul de a scpa de sentimente - la fel cum alcoolul sau alte substane de alterare a strii sufleteti constituie pentru persoanele dependente posibilitatea de evadare temporar, de care refuz s se despart. Ca i în cazul alcoolului i drogurilor, aceste relaii greu de manevrat, care adorm atenia, îi aduc propriul lor aport de suferin. Comparat cu evoluia alcoolismului, dependena de relaiile cu brbaii se intensific pân când se transform în viciu. A nu avea o relaie - cu alte cuvinte, a fi singur cu tine însi poate fi chiar mai ru decât cea mai mare suferin produs de o relaie, i asta pentru c a fi singur înseamn a simi împunsturile durerii din trecut combinate cu cea din prezent. Cele dou compulsii sunt paralele din acest punct de vedere i la fel de greu de depit. Dependena unei femei de partenerul ei, sau de o serie de parteneri incompatibili, se poate datora iniial unei multitudini de probleme familiale. Paradoxal, adulii - copii de alcoolici - sunt mai norocoi decât cei provenii din alte medii defavorizante, întrucât exist asociaiile Al-Anon, cel puin la nivelul marilor orae, care le ofer asisten în efortul de a-i rezolva problemele de respect de sine i raportare la ceilali. Recuperarea dependenilor de relaii interumane implic primirea ajutorului dat de grupul de sprijin în învarea a dou lucruri: cum s rupi cercul vicios i cum s caui sentimente de auto-
apreciere i bunstare în alt parte decât la un brbat incapabil s nutreasc aceste sentimente. Cheia este s învei cum s duci o via sntoas, satisfctoare, linitit, fr a depinde, pentru a fi fericit, de altcineva. Trist este faptul c pentru cei implicai în relaii dependente, sau prini în plasa dependenei de droguri sau alcool sau de oricare alt substan chimic, convingerea c se pot descurca singuri îi împiedic s cear ajutor, obstrucionând astfel recuperarea. Tocmai din cauza acestor convingeri - ÄPot s-o fac singur" - pentru muli din cei care se lupt cu una din aceste boli, lucrurile se înrutesc înainte de a începe mcar s se îndrepte. Trebuia ca viaa Lisei s devin iremediabil nemanevrabil, incontrolabil, pentru ca ea s recunoasc c are nevoie de ajutor ca s-i înving dependena de suferin. Starea Lisei nu era ajutat nici de faptul c atât suferina din dragoste cât i dependena de o relaie sunt idealizate de cultura noastr (n. tr.: este vorba de cultura american) - de la cântecele populare la muzica de oper, de la literatura clasic la povetile medievale, de la serialele TV melodramatice, la filmele i piesele de teatru cu mare succes de public, suntem împresurate de nenumrate exemple de relaii imature, nereuite, dar poleite i ridicate în slvi. Aceste modele culturale ne înva - a câta oar - c profunzimea dragostei se msoar prin suferina pe care o provoac, iar cei care sufer cu adevrat, iubesc cu adevrat. Când într-un cântec, solistul se tânguie duios c nu se poate stpâni s nu iubeasc pe cineva, chiar dac îl doare iubirea, chiar dac sufer, exist ceva în noi care, probabil din cauza forei pe care o are expunerea repetat la acest punct de vedere, accept c ideea exprimat de solist este felul în care ar trebui s fie lucrurile. Acceptm c suferina este o component fireasc a dragostei, c dorina de a suferi din dragoste este o trstur mai curând pozitiv decât negativ. Exist puine modele de cupluri în care partenerii se raporteaz unul la altul în mod matur, sntos, corect, liber de orice manipulri sau subjugri i asta din dou motive. Primul: aceste relaii sunt foarte rare în viaa real; al doilea: întrucât calitatea implicrii emoionale este mult mai subtil în relaiile normale decât drama evident a relaiilor anormale, potenialul dramatic al celor dintâi este trecut cu vederea, de obicei, în literatur, dramaturgie i muzic. Dac modelele anormale de raportare la ceilali sunt un adevrat flagel, este din cauz c asta e tot ce vedem i cunoatem. i tot din cauza lipsei exemplelor de dragoste mature i a comunicrii normale din mass-media, am cochetat ani de zile cu ideea de a scrie, în episoade zilnice, despre fiecare serial melodramatic. în episoadele mele, toate personajele comunic unul cu altul, în mod sincer, nondefensiv i afectuos. Fr minciuni, secrete, manipulri, fr victime i victimizatori. în schimb, telespectatorii ar vedea personaje hotrâte s aib relaii normale cu ceilali, bazate pe o sincer comunicare. Nu numai c acest tip de relaii interumane ar intra în conflict cu structura normal a programelor TV dar ele ar i ilustra, datorit contrastului evident, cât suntem de saturai cu cazurile de exploatare, manipulare, sarcasm, rzbunare, ademenire deliberat, crize de gelozie, minciun, ameninare, coerciie etc, nici unul din ele nefiind de folos unei relaii normale. Dac te gândeti la ce ar însemna un singur episod despre comunicarea sincer i dragostea matur pentru calitatea acestor saga nesfârite, ia în consideraie i influena pe care alterarea comunicrii o are asupra vieii noastre. Totul se întâmpl într-un anumit context, chiar i felul în care iubim. Trebuie s fim contieni de defectele distructive ale viziunii societale despre dragoste i s opunem rezisten imaturitii superficiale i auto-distructive în relaiile personale, aureolate de societate. Trebuie s dezvoltm contient o modalitate mai deschis i mai sincer de a ne raporta la oameni decât cea pe care o
propag mass media, vânzând astfel intimitatea real pe frmântrile nelinitii. 4. Nevoia de a te simi necesar E o femeie aa bun la suflet îndrgostit de un brbat imoral; i-l iubete chiar de e ru, i nu înelege de ce. Femeia bun la suflet ÄNu tiu de ce face asta. Eu a înnebuni dac ar trebui s suport ce suport ea." ÄN-am auzit-o niciodat plângându-se!" ÄDe ce îl suport?" ÄCe naiba vede la el? Ar putea gsi uor pe cineva mai bun." Oamenii au tendina s vorbeasc aa despre femeile care iubesc prea mult, întrucât ei vd ceea ce pare a fi un efort nobil de a scoate ce e mai bun dintr-o relaie în aparen nesatisfctoare. Dar explicaia misterului acestui ataament statornic se gsete, de cele mai multe ori, în experienele din copilrie. Majoritatea femeilor care iubesc prea mult se dezvolt i continu i la maturitate rolurile pe care le-au adoptat în copilrie. Pentru multe din noi, aceste roluri semnific negarea propriei noastre personaliti, în încercarea de a satisface nevoile celorlali membri ai familiei. Poate c am fost forate de împrejurri s ne maturizm mai repede, s ne asumm prematur responsabiliti pentru c mama sau tata erau prea afectai, fizic sau psihic, ca s-i îndeplineasc îndatoririle de prini. Sau poate c ne-a lipsit unul din prini, din cauza divorului sau decesului, iar noi am încercat s-l înlocuim, atât pentru fraii mai mici cât i pentru printele rmas. Poate c am devenit Ämmica" frailor mai mici în timp ce mama era plecat la serviciu. Sau poate c am avut ambii prini, dar pentru c unul din ei era furios sau frustrat sau nefericit, iar cellalt nu rspundea cu compasiune, ne-am trezit în postura de confidente, ascultând anumite detalii (despre relaia lor), care depeau capacitatea noastr de a le "digera" emoional. Ascultam pentru c ne temeam de consecinele pe care le-ar fi avut refuzul nostru asupra printelui respectiv, dar i din teama de a nu pierde dragostea lui, dac n-am fi reuit s ne îndeplinim rolul impus. i astfel, nu ne-am protejat nici noi, i cu atât mai puin prinii notri, care aveau nevoie s ne vad mai puternice decât eram în realitate. Chiar dac nu eram destul de coapte pentru aceste responsabiliti, am sfârit prin a-i proteja noi pe ei. Când ireparabilul s-a produs, învasem deja de prea timpuriu i prea bine cum s avem grij de alii, cu excepia noastr, bineîneles. Nevoia noastr de dragoste, atenie, educaie i siguran a rmas fr rspuns, concomitent cu simularea noastr c suntem mai puternice i mai puin temtoare, mai mature i mai descurcree decât ne simeam în realitate. i pentru c tot învasem s ne negm propria noastr nevoie de afeciune, am crescut cutând cât mai multe ocazii de a face ceea ce tiam atât de bine: s ne preocupe mai mult dorinele i cererile altora decât recunoaterea propriilor temeri, dureri i dorine neîmplinite. Am pretins c suntem mature atâta timp, am cerut atât de puin, i am druit atât de mult ca acum ni se pare c e prea târziu s ne mai vin rândul. Continum s-i ajutm pe alii, i s sperm c temerile noastre vor disprea i c vom fi rspltite cu dragoste. Povestea Melaniei este edificatoare pentru felul în care maturizarea rapid, cu prea multe responsabiliti - în cazul ei, înlocuirea printelui absent - poate genera compulsia de a iubi. Chiar în ziua în care am întâlnit-o, dup ce inusem un curs de asisten medical, nu m-am putut opri s nu observ c pe chipul ei puteai face un studiu al contrastelor. Nasul mic, în vânt, cu ploaia de pistrui i obrajii plini de couri îi ddeau un aer pozna atrgtor. Aceste trsturi vioaie preau nelalocul lor lâng cearcnele întunecate din jurul ochilor cenuii i limpezi. Cu coama de pr ondulat, castaniu-rocat, semna cu un spiridu palid, obosit. A stat deoparte ateptând s termin de discutat cu cei ase-apte studeni care rmseser dup
curs. Cum se întâmpla frecvent când vorbeam despre alcoolismul în familie, erau câiva cursani care voiau s abordeze probleme prea personale pentru a fi discutate la Äueta" de întrebri i rspunsuri care urma întotdeauna dup expozeul meu. Când a plecat i ultimul dintre colegii ei, Melanie mi-a dat un moment de rgaz i s-a prezentat, apoi, dând mâna cu mine ferm i tandru în acelai timp, pentru cineva atât de fragil i delicat ca ea. Ateptase atât de mult i atât de rbdtoare s vorbeasc cu mine, c, în ciuda aparentei sigurane de sine, am bnuit c atinsesem o coard sensibil la curs. Ca s-i dau posibilitatea s vorbeasc pe larg, am rugat-o s ne plimbm prin campus. A ciripit camaradarete cât mi-am strâns eu lucrurile i am ieit din sala de curs, dar, o dat afar, în dup-amiaza cenuie de noiembrie, a rmas într-o tcere reflexiv. Am luat-o pe o alee pustie, singurul sunet fiind cel scos de frunzele uscate de sicomori care se sfrâmau sub tlpile noastre. Melanie iei din alee pentru a rzui câteva flori din acelea în form de stea, cu vârfurile petalelor curbate în sus ca la stelele de mare expunând paloarea prii de dedesubt. Dup o vreme adug optit: - Mama nu a fost alcoolic, dar dup felul cum ai descris familiile afectate de aceast boal, ar fi putut foarte bine s fie. A fost bolnav mental - a fost nebun - i în cele din urm, boala a uciso. A suferit de stri depresive puternice, a fost de multe ori în spital, uneori timp îndelungat. Medicamentele pe care i le ddeau ca s se fac Äbine" i-au fcut mai mult ru. în loc de o nebun plin de energie, a devenit o legum. Dar i aa, în starea de legum, a reuit pân la urm s se sinucid. Dei ne strduiam s n-o lsm niciodat singur de tot, în ziua aceea ne-am împrtiat care încotro câtva timp. S-a spânzurat în garaj. Tata a gsit-o. îi scutur capul repede, tulburând amintirile întunecate adunate în minte i continu: - Azi-diminea, la curs, am auzit multe lucruri cu care m-a putea identifica, dar ai spus c copiii de alcoolici sau din familii cu diverse alte probleme, ca a noastr, îi aleg adeseori parteneri alcooloci sau dedai altor droguri, dar asta nu-i adevrat în ceea ce-l privete pe Sean. Mulumesc lui Dumnezeu, nu-i place s bea, nici s se înepe. Avem alte probleme. Se uit departe de mine, ridicându-i capul. - De obicei, m descurc în orice împrejurare - brbia ei se ls în jos - ... dar încep s m satur. Apoi mâ privi în ochi, zâmbi i ddu din umeri. - Rmân fr mâncare, bani i timp, asta-i tot. A spus-o ca i cum ar fi fost poanta unui banc, la care trebuia s te amuzi, nu s rspunzi serios. A avut nevoie de un îndemn ca s-mi dea detalii, lucru pe care l-a fcut cu indiferen. - Sean a plecat din nou. Avem trei copii: Susie, ase ani; Jimmy, patru; i Peter, doi i jumtate. Lucrez cu jumtate de norm ca supraveghetoare într-un spital, urmez cursuri de asistent medical i m strduiesc s nu-mi las familia s se destrame. Sean are, de obicei, grij de copii când nu se duce la coala de arte plastice, sau nu e plecat de acas. A spus asta fr nici o umbr de amrciune. - Ne-am cstorit acum apte ani. Eu aveam aptesprezece ani i tocmai terminasem liceul. El avea douzeci i patru, fcea ceva actorie, i mergea la o coal cu jumtate de norm. Locuia într-un apartament, cu înc trei prieteni. M duceam la ei duminica i le gteam - adevrate festine. Eram iubita lui de duminica noaptea. Vinerea i sâmbta fie avea vreo pies în care juca, fie se întâlnea cu altcineva. Oricum, toi cei din apartament m iubeau. Masa pregtit de mine era cel mai frumos lucru care li se întâmpla o dat pe sptmân. Obinuiau sa-l tachineze pe Sean i-i spuneau c ar trebui s se însoare cu mine ca s am grij de el. Cred c i-a plcut ideea,
pentru c aa a i fcut. M-a cerut în cstorie iar eu am spus, bineîneles, da. Eram în al noulea cer. El era aa de frumos! Uite! îi deschise geanta i scoase un album. Prima fotografie era a lui Sean: ochii negri, pomeii sculptai i brbia brzdat de o cut adânc se combinau într-o înfiare foarte plcut. Era o versiune mrit a ceea ce prea s fi fost o fotografie fcut pentru o map de prezentare a unui actor sau model. Am întrebat dac e aa i Melanie îmi confirm, numind un cunoscut fotograf. - Seamn cu Heathcliff, am remarcat, iar ea aprob din cap cu mândrie. Ne-am uitat împreun la celelalte fotografii - erau ale copiilor, în diverse ipostaze de vârst: târându-se, fcând primii pai, suflând în lumânri la ziua de natere. Dorind s vd o fotografie mai puin prelucrat de-a lui Sean, am fcut observaia c nu apare deloc în fotografiile copiilor. - Nu, el e cel care face fotografiile, de obicei. Are mult experien în arta fotografic, ca i în cea teatral i plastic. - Lucreaz în vreunul din aceste domenii acum? am întrebat. - Nu... Mama lui i-a trimis nite bani, aa c s-a dus din nou la New York s vad ce oportuniti gsete acolo. Coborî glasul, aprcape imperceptibil. Dat fiind fidelitatea ei absolut fa de Sean, m-a fi ateptat s-o aud vorbind cu optimism despre aceast nou sondare a New York-ului. Pentru c n-a fcut-o, am întrebat-o eu: - Despre ce e vorba, Melanie? Pentru prima dat cu o und de nemulumire în glas, îmi spuse: - Nu mariajul nostru e problema. Ci mama lui. Ii tot trimite mereu bani. De fiecare dat când e pe punctul de a se stabili, fie cu noi, fie la un nou loc de munca, ea îi trimite un cec i el pleac din nou. Nu-l poate refuza. Dac nu i-ar mai trimite bani, n-am avea nici o problem. - i dac n-o s înceteze niciodat? - Atunci va trebui s se schimbe Sean. O s-l fac s îneleag c ne rnete. Am vzut lacrimi strivite între genele-i negre. - Sean va trebui s refuze banii, continu ea - Nu prea pare c-o s se întâmple aa, din cele ce-mi spui. Ridic glasul i spuse cu hotrâre: - Mama lui nu va distruge ceea ce am cldit împreun. El se va schimba, crede-m. Melanie gsise o frunz enorm i îi ddu cu piciorul de câteva ori, privind-o cum se sfrâm. Am ateptat câteva clipe i am întrebat-o: - Asta e tot? Continuând s loveasc frunza cu piciorul, rspunse: - A fost la New York de nenumrate ori; se întâlnete cu cineva când e acolo. Vocea ei era moale i oarecum indiferent. - Alt femeie? am întrebat, iar Melanie se uit în alt parte i ddu din cap. De cât timp are aceast relaie? am continuat eu. - De ani de zile, probabil. Spunând asta, Melanie îi bg capul între umeri. Totul a început la prima mea sarcin. Nici nu l-am învinuit. Mi-era aa de ru i m simeam atât de mizerabil, iar el era aa departe. In mod surprinztor, Melanie i-a asumat vina pentru infidelitatea lui Sean, ca i responsabilitatea de a-l întreine pe el i pe copii în timp ce el îi cuta, chipurile, de lucru. Am întrebat-o dac s-a gândit vreodat la divor. - Ne-am desprit o dat, de fapt. E o prostie c spun asta, pentru c suntem desprii mai tot timpul, cu plecrile astea ale lui. Dar o dat, mai mult ca s-i dau o lecie, i-am spus c vreau s ne desprim, i timp de ase luni am trit separat. El m suna, iar eu îi trimiteam bani când avea nevoie, când se ivea brusc o ocazie i avea nevoie s fie ajutat s sar hopul. Dar în celelalte
privine, ne descurcam fiecare singur. Eu chiar am ieit cu ali doi brbai! Melanie prea surprins c i ali brbai ar putea fi interesai de ea. îmi spuse cu nedumerire: - Amândoi au fost aa drgui cu copiii, i au vrut s m ajute la treburile din cas, au reparat ce era de reparat i chiar mi-au cumprat diverse lucruoare de care aveam nevoie. Mi-a plcut felul în care m-au tratat. Dar nu aveam nici un sentiment adevrat pentru ei. N-am simit niciodat pentru ei atracia pe care o simeam pentru Sean. Aa c, în cele din urm, m-am întors la el. Fcu o grimas. - Apoi a trebuit s-i explic cum de era totul reparat prin cas. Traversasem jumtate de campus i a fi dorit s aflu mai multe despre copilria lui Melanie ca s îneleg ce fel de experiene o Äpregtiser" pentru dificultile ei prezente. - Când îi rememorezi copilria, ce vezi? am întrebat i am vzut-o încruntându-se pe msur ce privea înapoi la anii copilriei. - A, e caraghios! M vd cu un or pe mine, stând în faa aragazului i amestecând într-o oal. Eram a treia din cei cinci copii, iar când aveam paisprezece ani, a murit mama. Incepusem s gtesc i s fac curat cu mult înainte, pentru c mama era foarte bolnav. Dup un timp, nici n-a mai ieit din camera ei. Cei doi frai mai mari s-au angajat dup coal ca s-o scoatem la capt, iar eu am preluat, cumva, rolul mamei. Surorile mele erau cu trei i respectiv cinci ani mai mici decât mine, aa c mi-a revenit doar mie sarcina de a face totul în cas. Dar ne-am descurcat bine. Tata muncea i fcea cumprturile. Eu gteam i dereticam. Toi am fcut ce-atn putut. Nu prea ne ajungeam cu banii, dar ne-am descurcat. Tata muncea din greu, având frecvent dou slujbe. De aceea era mai tot timpul plecat de acas. Cred c sttea la serviciu pe de o parte pentru c trebuia, iar pe de alta, ca s-o evite pe mama. Cu toii o evitam cât puteam. Era groaznic de dificil. Tata s-a recstorit când eu eram în liceu. Lucrurile s-au schimbat în bine imediat, pentru c noua soie lucra i ea, i avea o feti de aceeai vârst cu sora mea cea mai mic - cam doisprezece ani. Totul s-a combinat perfect. Banii nu mai erau aa o problem. Tata era fericit. Aveam destul ca s-o ducem bine, pentru prima dat în via. Am întrebat: - Cum te-ai simit când i-a murit mama? Melanie strânse din dini. - Persoana care a murit nu mai era mama mea de ani de zile. Era o alt persoan - cineva care dormea sau ipa i ne fcea numai necazuri. Mi-o amintesc cum era când era înc mama mea, dar vag. Trebuie s caut adânc în memorie persoana care era blând i dulce, care cânta în timp ce fcea gospodrie sau se juca cu noi. tii, era irlandez i cânta nite melodii atât de melancolice... S lsm asta; cred c ne-am simit uurai când a murit. Dar am avut i un sentiment de vin: poate c dac a fi îneles-o mai bine i a fi avut mai mult grij de ea, nu sar fi îmbolnvit atât de tare. Nu m gândesc la asta decât dac n-am încotro. Ne apropiam de destinaie i, în puinele momente care ne rmseser, a fi dorit s-o fac s arunce mcar o privire asupra originii necazurilor ei din prezent. - Vezi vreo asemnare între viaa ta de copil i cea de acum? am întrebat. Surâse, puin jenant. - Mult mai bine decât pân acum, doar pentru c am vorbit despre asta. Ineleg c i acum atept - pe Sean s vin acas, cum îl ateptam pe tata când era plecat; îneleg c nu-l învinuiesc deloc pe Sean pentru ce face pentru c în mintea mea plecrile lui se suprapun peste absena tatei care pleca la serviciu, pentru c trebuia s aib grij de noi. Ineleg acum c nu este acelai lucru, i totui eu simt la fel, ca i cum a fi dat lovitura. Fcu o pauz i clipi des, încercând s vad mai clar tiparele care se desfceau în faa ochilor ei. - Da, sunt înc micua i curajoasa Melanie care inea casa unit, amesteca în oala de pe aragaz i
avea grij de copii. Se înroi brusc sub ocul înelegerii. - Deci, e adevrat ce-ai spus la curs despre copiii ca mine. Avei dreptate, noi cutm oamenii cu care putem juca acelai rol pe care l-am jucat în copilrie! înainte s ne desprim, Melanie m-a îmbriat strâns i a zis: - V mulumesc c m-ai ascultat. Simeam nevoia s vorbesc cu cineva despre asta. Ineleg mai bine lucrurile acum, dar nu sunt pregtit s renun, nu înc! Se înviorase vizibil i spuse, cu încredere: - i-apoi, Sean nu trebuie decât s se maturizeze. i o va face. Trebuie, nu-i aa? Fr s atepte rspuns, se întoarse i plec, pind printre frunzele uscate. Intr-adevr, Melanie înelegea mult mai bine lucrurile acum, dar rmseser înc obscure pentru ea multe alte asemnri între copilria i situaia ei prezent. De ce avea nevoie o tânr inteligent, atrgtoare, energic i capabil ca Melanie de o relaie plin de suferin i dificulti, cum era cea pe care o avea cu Sean? Deoarece, pentru ea i pentru alte femei care au crescut în familii profund nefericite, în care povara emoional era prea grea i responsabilitatea prea mare pentru umerii lor, pentru aceste femei, deci, binele i rul deveniser derutante i încâlcite, i în cele din urm, unul i acelai lucru. De exemplu, în familia lui Melanie, atenia printeasc era aproape inexistent, din cauza incapacitii generale a familiei de a se organiza, pe msur ce încercau s fac fa procesului de dezintegrare a personalitii mamei. Eforturile eroice ale Melaniei de a se ocupa de gospodrie erau recompensate cu cel mai asemntor sentiment cu dragostea: dependena plin de recunotin a tatlui ei fa de ea. Sentimentele de team i împovrare, care ar fi fost fireti la un copil în aceste circumstane, se pierdeau în umbra sentimentului de competen pe care i-l generase nevoia tatlui de ajutorul ei i boala mamei. Nucitoare treab pentru un copil - unul din prini s te considere mai puternic decât eti, iar cellalt, indispensabil ! Acest rol jucat în copilrie i-a modelat personalitatea de salvator care se poate ridica deasupra obstacolelor i haosului, salvându-i pe cei dragi prin curajul, puterea i voina lui de neînfrânt. Complexul Äsalvatorului" pare mai autentic decât e în realitate. Dac e ludabil s-i pstrezi capul în momente de criz, Melanie, la fel ca alte femei cu experiene similare, avea nevoie de prezena momentelor de criz ca s poat tri. în absena zbuciumului, stresului sau unei situaii disperate pe care s-o controlezi, sentimentele adânc îngropate din copilrie - de a fi copleit din punct de vedere emoional - ar iei la iveal i ar deveni amenintoare. Copilul Melanie fusese ajutorul de baz al tatlui i mam pentru ceilali copii. Dar avea i ea nevoie de afeciunea prinilor; cum îns mama era tulburat psihic, iar tatl era i el indisponibil, cerinele ei au rmas fr rspuns. Ceilali copii au avut-o pe Melanie s aib grij de ei, s se agite i s se neliniteasc din cauza lor. Melanie n-a avut pe nimeni. A fost nevoit nu numai s se descurce fr mama ei, dar s i învee s gândeasc i s acioneze ca un adult. Nu era nici locul, nici momentul s-i exprime sentimentul de panic, iar privarea de poria ei de afeciune a început s i se par just. Pretinzând cu putere c este matur, reuea s uite c nu este decât un copil înspimântat. Ajunsese nu doar s se simt bine în mijlocul haosului, ci i s aib nevoie de el pentru a se simi bine. Povara de pe umerii ei a ajutat-o s evite panica i suferina. A încovoiat-o i i-a adus uurare în acelai timp. în plus, contiina propriei valori rezultase din responsabilitile asumate care depeau capacitile ei de copil. Obinuse aprecierea datorit efortului depus, grijii pentru ceilali, sacrificrii propriilor nevoi i dorine în favoarea celorlali. în acest fel, martiriul a devenit parte integrant a personalitii ei i, combinat cu complexul de Äsalvator", a fcut din Melanie un adevrat magnet pentru cineva aflat mereu în necazuri - cineva ca Sean. Pentru a înelege mai
bine forele care acionau în viaa ei, ar fi util s trecem în revist aspectele importante din evoluia lui Melanie-copil pentru c, din cauza unor circumstane inedite din copilria ei, sentimentele i reaciile fireti au fost hiperbolizate în mintea ei. Pentru copiii care cresc în familii atomizate, e firesc s nutreasc dorina arztoare de a scpa de printele de acelai sex pentru a beneficia de toat dragostea celuilalt printe, numai pentru ei. Bieii îi doresc din inim ca tata s dispar, pentru ca mama s-i reverse toat dragostea i atenia asupra lor. Iar fetele viseaz s le înlocuiasc pe mmici i s fie ele soiile tticilor. Majoritatea prinilor au primit Äcereri în cstorie" de la copiii de sex opus, cereri care exprim aceast dorin: un bieel de patru ani îi spune mamei: ÄCând o s m fac mare, o s m însor cu tine, mami". Sau ce-i spune tticului o feti de trei ani: ÄTati, hai s avem o cas doar pentru noi doi, fr mami." Aceste nzuine, foarte normale, reflect unele din cele mai puternice sentimente pe care le nutrete un copil. i totui, dac se întâmpl ceva cu printele-rival, dac se îmbolnvete sau e absent din familie, efectul asupra copilului e devastator. Când în familie mama are tulburri psihice sau sufer de o boal acut sau cronic, e alcoolic sau morfinoman (sau, altfel spus, absent din punct de vedere emoional i fizic din diverse motive), fiica (de obicei cea mai mare, dac sunt mai multe) este invariabil aleas s umple golul creat de boala sau absena mamei. Povestea Melaniei ilustreaz efectele acestei Äpromovri" asupra unei fetie. Din cauza debilitii mentale a mamei ei, Melanie s-a simit Ämotenitoarea" îndatoririlor conductorului feminin al familiei. în decursul anilor care au urmat i în care s-a format personalitatea ei, fata a fost, în multe privine, mai mult un partener decât o fiic pentru tatl ei. în timp ce discutau i rezolvau problemele familiei, cei doi acionau ca o echip. într-un fel, Melanie l-a avut pe tatl ei doar pentru ea, cci relaia lor era total diferit de cea pe care tatl o avea cu ceilali copii ai lui. Melanie a fost egala tatlui ei. Timp de mai muli ani, ea a fost i mai puternic i mai echilibrat decât mama ei. Asta înseamn c dorina normal a copiluluiMelanie de a-l avea pe tatl ei doar pentru ea s-a realizat, dar numai cu preul sntii i, în final, al vieii mamei ei. Ce se întâmpl când se realizeaz dorina copilului de a scpa de printele de acelai sex ca s-i rmân doar lui printele de sex opus? Exist trei consecine extrem de puternice, modelatoare de caracter i care acioneaz la nivel incontient: Prima este vina. Melanie se simea vinovat când îi amintea de sinuciderea mamei sale i de eecul încercrii de a o împiedica, acea vin asumat contient, i pe care o resimt toi membrii familiei în care se petrece aceast tragedie. In cazul lui Melanie, contiina vinei a fost exacerbat de sentimentul acut al responsabilitii fa de bunstarea familiei ei. în afar, îns, de povara apstoare a vinoviei, mai purta o povar, înc i mai grea. Indeplinirea dorinei de a-l avea pe tatl ei doar pentru ea a dat natere unei vinovii incontiente care co-exista cu vina contient de a nu-i fi salvat mama bolnav mental de la suicid. Faptul a generat nevoia de alinare, impulsul de a suferi i de a îndura greuti pentru a-i ispi vina. Aceast nevoie, combinat cu obinuina Melaniei de a-i juca rolul de martir, a generat ceva foarte asemntor masochismului. In ciuda suferinei inerente, singurtii i responsabilitilor copleitoare, gsea confort, dac nu chiar plcere, în relaia cu Sean. Cea de-a doua consecin este sentimentul, incontient, de disconfort fa de sexualitatea pe care o implic faptul de a avea printele de sex opus doar pentru sine. în mod obinuit, prezena mamei (sau, în frecventele cazuri de divor din ziua de azi, a unui alt partener sexual al tatlui mama vitreg sau prietena) ofer siguran atât tatlui cât i fiicei. Fiica e liber s-i dezvolte sentimentul c e atrgtoare i iubit de tatl ei, pentru c legtura lui puternic cu alt femeie o
împiedic s acioneze sub impulsul sexual aprut, inevitabil, între ei. Intre Melanie i tatl ei nu s-a prefigurat o relaie incestuoas, dar date fiind circumstanele, ar fi putut aprea. Factorul dinamic care opera în familia lor este deseori prezent în relaia incestuoas dintre tai i fiice. Când mama, din diferite motive, abdic de la rolul ei de partener al soului i printe al copilului i determin, astfel, promovarea fiicei în aceast poziie, ea îi oblig, de fapt fiica, s-i asume îndatoririle ce-i reveneau, i s rite s devin subiectul avansurilor sexuale ale tatlui. (Dei s-ar prea c vina, în acest caz, îi revine mamei, ea îi aparine în totalitate tatlui, în cazul în care incestul chiar se produce. i este aa pentru c, în calitate de adult, lui îi revine datoria s protejeze copilul, i nu s-l foloseasc pentru satisfacerea pornirilor sexuale.) In plus, chiar dac tatl nu se apropie de fiica sa mânat de porniri sexuale, absena unei legturi puternice între prini, i preluarea de ctre fiic a rolului mamei în familie mrete atracia sexual dintre tat i fiic. Din cauza relaiei lor apropiate, fiica poate fi jenat de înelegerea faptului c interesul deosebit al tatlui fa de ea este maculat, într-o oarecare msur, de nuane sexuale. Dup cum disponibilitatea emoional neobinuit a tatlui poate determina fiica s-i concentreze sexualitatea abia înmugurit asupra lui cu mult mai mult decât ar face-o în circumstane obinuite. în strdania de a evita violarea, fie i în gând, a tabu-ului extrem de puternic al incestului, fiica îi poate adormi, total sau parial, sexualitatea. Decizia de a face aa este incontient, un mod de aprare împotriva celui mai amenintor impuls - atracia sexual fa de printe. Fiind incontient, decizia nu e uor de examinat i inversat. Rezultatul este o tânr pe care ar stingheri-o toate sentimentele sexuale, din cauza violrii incontiente a tabu-urilor legate de ele. Când se întâmpl aa, afeciunea poate fi singura expresie a dragostei. In cazul lui Melanie, modalitatea iniial de a se raporta la Sean a fost sentimentul responsabilitii fa de el. Acest sentiment devenise de mult felul ei de a simi i exprima dragostea. Când avea aptesprezece ani, tatl ei a Äînlocuit-o" pe Melanie cu noua sa soie, mariaj pe care adolescenta l-a întâmpinat, se pare, cu uurare. Faptul c n-a simit amrciune din cauza pierderii rolului din familie s-a datorat, poate, apariiei lui Sean i a colegilor lui de camer, pentru care îndeplinea multe din îndatoririle pe care le îndeplinise în familie. Dac situaia nu s-ar fi încheiat cu o cstorie, Melanie s-ar fi confruntat cu o profund criz de identitate. Aa, îns, a rmas repede însrcinat, re-creând în acest fel, rolul ei responsabil, în timp ce Sean coopera începând, precum tatl ei, s fie mai mult absent de acas. Melanie i-a trimis bani chiar când erau desprii, intrând în competiie cu mama lui - care femeie îi poart de grij cel mai bine? (Era o competiie, pe care o câtigase deja fa de propria sa mam, în relaia cu tatl ei.) Când, în perioada separrii de Sean, au aprut ali brbai în viaa ei, care nu aveau nevoie de calitile ei materne i care au încercat, de fapt, s inverseze rolurile oferindu-i ajutorul mult dorit, n-a reuit s stabileasc o relaie emoional cu ei. Se simea în largul ei doar când druia afeciune. Dinamica sexual a relaiei dintre Melanie i Sean nu le-a consolidat niciodat legtura aa cum fcuse nevoia pe care el o avea de îngrijirea dat de ea. De fapt, infidelitatea lui Sean i-a oferit lui Melanie o nou reflectare a experienei din copilrie. Din cauza evoluiei bolii mentale, mama lui Melanie a devenit din ce în ce mai mult Äcealalt femeie" -prezen vag, rareori vizibil - din ultima camer a casei, alungat fizic i psihic din viaa i gândurile fetei. Melanie a scos-o la capt în relaia cu mama ei pstrând distana i evitând s se gândeasc la ea. Ulterior, când Sean i-a gsit pe altcineva, aceast femeie era, la fel, prea vag i prea îndeprtat, Melanie nepercepând-o deloc ca pe o ameninare, ca i în relaia anterioar cu tatl su, care fusese un
parteneriat practic i oarecum asexual. V amintii, comportarea lui Sean avea un precedent, înainte de a se cstori, Sean ieea i cu alte femei în timp ce o lsa pe Melanie s aib grij de nevoile lui practice, mai puin romanioase. Melanie tia asta i totui, s-a mritat cu el. Dup cstorie, a început s duc o campanie de schimbare a lui Sean prin fora voinei i dragostei ei. Ceea ce ne aduce la cea de-a treia consecin a înelegerii de ctre Melanie a dorinelor i nzuinelor ei din copilrie: credina în propria omnipoten. Copiii mici cred cu toat puterea c ei înii, gândurile i dorinele lor sunt, în mod miraculos, puternice i cauza tuturor evenimentelor importante din viaa lor. Cu toate acestea, chiar dac fetia îi dorete din toat inima s fie partenera tatlui ei pe via, realitatea o înva c acest lucru e imposibil. Fie c îi place sau nu, ea e nevoit s accepte faptul c partenera tatlui ei e mama. E o lecie important pentru tânra ei via - aceea c nu poate întotdeauna s înfptuiasc, prin puterea voinei, ceea ce-i dorete cel mai mult. Aceast lecie contribuie întradevr la demontarea credinei în omnipotena sa i o ajut s se împace cu limitele voinei sale. In cazul copilului Melanie, îns, dorina ei cea mai puternic a devenit realitate. în multe privine, chiar i-a înlocuit mama. i l-a câtigat pe tatl ei doar pentru ea, aparent, prin puterea magic a dorinei i voinei ei. Apoi, credina nestrmutat în puterea voinei ei de a realiza ce îi dorea, sa îndreptat spre alte situaii dificile i încrcate emoional pe care a încercat, de asemenea, s le schimbe în chip miraculos. Dificultile pe care le-a înfruntat mai târziu fr s se plâng, înarmat doar cu propria voin - un so iresponsabil, imatur i infidel, povara de a crete practic singur trei copii, lipsa acut de bani i un program de coal obositor, cuplat cu o slujb cu norm întreag - sunt o dovad a acestui fapt. Sean i-a oferit lui Melanie suportul perfect pentru efortul de a schimba o persoan prin puterea voinei, la fel cum i-a satisfcut i celelalte nevoi întreinute de rolul de pseudo-adult jucat în copilrie, în sensul c i-a dat nenumrate ocazii s sufere i s îndure, s evite sexualitatea i si exercite, în paralel, înclinaia de a drui afeciune. Ar trebui s fie limpede acum c Melanie nu a fost victima nefericit a mariajului su. Dimpotriv. Ea i Sean i-au satisfcut reciproc cele mai profunde trebuine psihologice. Se potriveau perfect unul cu cellalt. Faptul c banii druii de mama lui la momentul oportun scurtcircuitau orice impuls al lui Sean de a se maturiza era, desigur o problem a mariajului ei, dar nu, aa cum voia s-o vad Melanie, PROBLEMA esenial. Ru era faptul c doi oameni ale cror modele anormale de a tri i atitudini de via, aproape identice, s-au întreptruns atât de bine, încât s-au capacitat reciproc s rmân bolnave. Imaginai-v c cei doi, Melanie i Sean sunt dansatori într-o lume de dansatori în care fiecare înva proprii pai de dans. Datorit unor evenimente i personaliti i, mai presus de toate, prin învarea dansurilor pe care ceilali le dansaser cu ei în copilrie, Sean i Melanie i-au format un repertoriu unic de pai, micri i gesturi psihologice. Intr-o zi s-au întâlnit i au descoperit c dansând împreun, paii lor, dei diferii, se sincronizeaz miraculos într-un duet minunat, un "pas de deux" (aciune i reaciune) desvârit. Fiecrei micri i se rspunde cu alta, rezultatul fiind o coregrafie ce permite trupurilor unite în dans s pluteasc neîncetat, rotindu-se iar i iar i iar i... De câte ori el lsa deoparte o îndatorire, ea se repezea s o culeag. Când a adunat la pieptul ei toate poverile, familiare deja, ale întreinerii familiei, el s-a îndeprtat cu o piruet lsându-i loc destul pe ringul de dans ca s-i desfoare grijile. Când el a rscolit scena în cutarea altei partenere, ea a suspinat uurat i a dansat mai alert ca s-i distrag atenia. Când el s-a îndeprtat de tot, ieind din scen, ea a executat perfect pasul de ateptare. Iar i iar i iar i... Pentru Melanie, dansul era uneori emoionant, de cele mai multe ori, solitar; din când în când era
jenant sau extenuant. Dar ultimul lucru pe care îl dorea era s se opreasc din dansul pe care-l tia atât de bine. Paii, micrile, totul o fcea s se simt atât de bine, încât avea certitudinea c dansul se numete dragoste. 5. Vrei s dansm? ÄCum ai ajuns s te mrii cu el?" Cum poi s-i spui cuiva aa ceva? Cum i-a lsat el capul în jos, spit, i i-a ridicat privirea sfioas, cum face un copila... Cum s-a strecurat el în inima ta: dulce, jucu, cu adoraie... A zis: ÄTu eti puternic, iubito. Iar eu l-am crezut. L-am crezut! Marilyn French , Inima însângerat Cum de gsesc femeile care iubesc prea mult tocmai brbaii cu care pot continua modelele de relaii nesntoase pe care le-au dezvoltat în copilrie? Cum de gsete femeia al crei tat a fost absent emoional tocmai brbatul a crui atenie se strduie continuu s-o atrag, fr s izbuteasc vreodat? Cum de reuete femeia care provine dintr-o familie violent s se însoeasc cu un brbat care o maltrateaz? Cum de gsete femeia crescut într-o familie de alcoolici tocmai brbatul care este sau va deveni, curând, alcoolic? Cum de gsete femeia a crei mam a depins emoional de ea tocmai brbatul neajutorat care are nevoie de sentimentele ei materne? Care sunt semnele care le fac pe aceste femei s aleag, din toi partenerii pe care i-au întâlnit, tocmai pe aceia cu care pot relua dansul învat în copilrie? i cum reacioneaz (sau nu reacioneaz) când întâlnesc un brbat mai sntos i mai puin neajutorat, sau unul mai matur i mai puin violent decât modelul cu care sunt deja obinuite, brbai normali, al cror dans nu se sincronizeaz perfect cu al lor? Exist, de mult, un clieu al psihoterapiei care spune c oamenii se cstoresc adeseori cu persoane care seamn cu printele cu care au avut de luptat în copilrie. Conceptul nu este foarte corect. E vorba nu atât de faptul c perechea pe care o alegem seamn cu mama sau tatl, ci c numai cu aceti parteneri suntem capabile s împrtim aceleai sentimente i s ne confruntm cu aceleai dificulti, cu care suntem obinuite din copilrie; suntem în stare s reproducem atmosfera din copilrie cu care suntem atât de familiarizate i s facem uz de aceleai manevre pe care le-am tot exersat. Tocmai acest lucru reprezint, pentru cele mai multe dintre noi, dragostea. Ne simim în largul nostru, ca acas, desvârit de bine, cu persoana lâng care putem executa toate micrile pe care le tim i pentru care simim emoii familiare. Chiar dac micrile nu dau rezultate si ne simim jenate de sentimentele noastre, nu cunoatem altele. Avem o anume senzaie c aparinem acelui brbat ² partener de dans - care ne las s executm paii pe care-i tim deja. Cu el i nu cu altul, hotrâm s stabilim relaia pe care s-o facem s mearg. Nu exist o substan chimic mai atrgtoare decât sentimentul de tainic familiaritate aprut când se întâlnesc un brbat i o femeie ale cror modele de comportament se îmbin perfect ca piesele dintr-un joc de puzzle. Dac, în plus, brbatul îi ofer femeii ocazia de a se zbate s înving sentimentele de suferin i neputin din copilrie, când nu era iubit i dorit, atunci atracia devine pentru ea irezistibil. Cu alte cuvinte, cu cât a fost mai mare durerea în copilrie, cu atât e mai puternic impulsul de a o reconstitui i stpâni la maturitate. S vedem ce se întâmpl în aceste situaii. Când un copil a suferit o traum, ea va aprea recurent în jocurile lui, atâta timp cât nu s-a creat senzaia c o stpânete. Copilul care a fost supus unei intervenii chirurgicale, de exemplu, va reproduce drumul la spital în jocul cu ppuile sau alte jucrii, va interpreta rolul medicului într-un joc i rolul pacientului în altul, pân când se diminueaz suficient de mult teama legat de eveniment. Femeile care iubesc prea mult fac, în esen, acelai lucru: reproduc i retriesc relaiile nefericite ca s le poat manevra i stpâni.
Rezult c în realitate nu exist relaii întâmpltoare, nici cstorii accidentale. Când o femeie crede c Äa fost nevoit, inexplicabil, s se cstoreasc" cu un anumit brbat, unul pe care, deliberat, nu l-ar fi ales niciodat ca so, este obligatoriu pentru ea s examineze motivul pentru care l-a ales tocmai pe el, motivul pentru care a riscat s rmân însrcinat tocmai cu el. La fel, când o femeie pretinde c i s-a impus cstoria, sau c era prea tânr ca s tie ce face, sau c nefiind în deplintatea facultilor sale, nu poate fi responsabil de alegerea fcut, acestea nu sunt decât scuze care necesit o examinare atent. In realitate, ea a fcut alegerea, dei incontient i, de multe ori, pe baza unei cunoateri foarte bune a viitorului partener. A nega acest lucru înseamn a nega responsabilitatea alegerilor i vieii noastre, iar o asemenea negare împiedic recuperarea. Dar cum reuim, totui, acest lucru? Care este procesul misterios, care sunt substanele chimice insesizabile care se activeaz între o femeie care iubete prea mult i brbatul ctre care se simte atras? Dac reformulm întrebarea - Ce semnale emite o femeie care simte nevoia s se tie indispensabil i ce semnale emite un brbat care caut pe cineva s aib grij de el? Ce semnale emite o femeie extrem de altruist i un brbat extrem de egoist? Sau o femeie care se consider victim i un brbat a crui personalitate se definete prin for i agresivitate? Sau o femeie autoritar i un brbat slab de înger? - procesul începe s-i piard din mister. Pentru c exist semnale i indicii bine definite, trimise i recepionate de fiecare din participanii la dans. inei minte: la femeile care iubesc prea mult opereaz doi factori: (l) compatibilitatea perfect dintre modelele familiale ale ei i ale lui; (2) impulsul de a re-crea i de a învinge modelele dureroase ale trecutului. S aruncm o privire la primii pai, ezitani, ai duetului prin care partenerii se informeaz reciproc: iat pe cineva cu care m potrivesc, cu care m simt bine i lâng care îmi va merge bine. Cazurile expuse mai jos ilustreaz limpede schimbul subliminal de informaii dintre femeia care iubete prea mult i brbatul de care se simte atras, schimb care stabilete la comand scena pentru modelul relaiei lor, pentru dansul lor în duet, din acel moment încolo. Chloe: 23 de ani, student la colegiu; fiica unui tat violent - Am crescut într-o familie cu adevrat nebun. Sunt contient de asta acum, dar când eram mic nu m gândeam niciodat la acest lucru, decât pentru a spera c nu va afla nimeni cum o bate tata pe mama. Ne btea pe toi i cred c ne convinsese, cumva, pe noi, copiii, c meritam s fim btui. Dar eu tiam c mama nu merita. îmi doream mereu s m loveasc pe mine, nu pe ea. tiam c eu pot suporta, dar ea nu. Am încercat s-o convingem s-l prseasc, dar n-a vrut. I se arta atât de puin dragoste. Mi-am dorit întotdeauna s-i ofer dragostea de care avea nevoie, ca s devin puternic i s-l prseasc, dar n-a fcut-o. A murit de cancer acum cinci ani. N-am mai fost acas i n-am vorbit cu tata de la înmormântare. Am sentimentul c el a ucis-o de fapt, nu cancerul. Bunica din partea tatei ne-a lsat, nou, copiilor, câte o sum de bani; aa am putut s merg la colegiu i acolo l-am întâlnit pe Roy. Am urmat amândoi cursul de arte plastice un semestru întreg, dar nu ne-am vorbit niciodat. Când a început semestrul al doilea, ne-am reîntâlnit, muli dintre noi, într-o alt clas i, atunci, în prima zi, ne-am pomenit discutând despre relaiile dintre femei i brbai. Ei, i tipul sta s-a apucat s vorbeasc despre femeile americane care sunt complet rsfate, vor s fac totul dup cum le taie capul i se folosesc de brbai. Vrsa venin prin fiecare por când spunea asta, iar eu mi-am zis: ÄBietul de el, a fost foarte tare rnit". L-am întrebat: ÄChiar crezi ceea ce spui?" i mam apucat s-i demonstrez c femeile nu sunt aa - c eu nu sunt aa. Uit-te la mine cum m descurc singur! Ulterior, în cursul relaiei noastre, n-am fost în stare s-i cer nimic sau s am
grij i de mine, cci i-a fi alimentat misoginismul. Dorina mea, în acea diminea din sala de curs, a dat rezultate. Se prinsese în plasa mea. A zis: ÄO s mai vin. Nu in neaprat s fac cursul sta, dar vreau s continuu discuia cu tine". îmi amintesc c din acel moment l-am luat cu asalt, pentru c simeam deja c m consider diferit. Nu trecuser dou luni i locuiam deja împreun. Nu trecuser patru i eu plteam chiria i aproape toate celelalte facturi, i fceam cumprturile. Dar am continuat s încerc, înc doi ani, s-i demonstrez cât de drgu sunt, c n-am de gând s-l rnesc i eu dup cât fusese de lovit. E drept c eu am fost rnit în acest timp, întâi emoional, apoi i fizic. Nimeni nu era aa de înfuriat pe femei ca el i nu le respingea atât de tare. Bineîneles, eu credeam c e vina mea. E o minune c am scpat de el. Am întâlnit o fost prieten de-a lui i ea m-a întrebat direct: ÄTe bate?" Am spus ÄNuu, nu chiar". îl apram, bineîneles, i nici nu voiam s m fac de râs. Dar tiam c tie, pentru c i ea fusese cu el. La început m-am panicat. Aveam acelai sentiment ca atunci, în copilrie când nu voiam s vad nimeni ce se afl dincolo de faad. Totul în mine dorea s spun o minciun, s-i arate c are tupeu s-mi pun asemenea întrebare. Dar ea m-a privit cu atâta înelegere, c n-avea sens s m mai prefac. Am stat de vorb mult timp. Mi-a povestit despre terapia de grup; un grup pe care-l frecventa i ea, în care toate femeile erau în aceeai situaie - se lsau atrase în relaii anormale - i învau s nu mai fac asta. Mi-a dat numrul ei de telefon, i dup înc dou luni de comar, am sunat-o. M-a convins s merg cu ea la o edin de grup i cred c asta mi-a salvat viaa. Femeile acelea erau ca mine. Invaser s suporte suferine inimaginabile, cele mai multe, înc din copilrie. Oricum, mi-a luat câteva luni pân m-am desprit de el i, cu tot ajutorul terapiei de grup, mi-a fost foarte greu s-o fac. Simeam aceast nevoie incedibil de a-i dovedi c i el poate fi iubit. Credeam c dac l-a putea iubi îndeajuns, s-ar schimba. Mulumesc lui Dumnezeu c am trecut peste asta, cci altfel, a fi tot cu el. De ce o atrgea Roy pe Chloe Când Chloe, studenta la arte plastice, l-a întâlnit pe Roy, misoginul, a fost ca i cum ar fi gsit o form sintetic a prinilor ei. Roy era violent i ura femeile. A-i câtiga dragostea era sinonim cu a câtiga dragostea tatlui ei, care era la fel - violent i destructiv. A-l face pe Roy s se schimbe prin puterea dragostei ei, echivala cu a o face pe mama ei s se schimbe i, deci, a o salva. Il vedea pe Roy ca victim a propriilor lui sentimente bolnave i voia s-l fac bine prin fora iubirii ei. Ca toate femeile care iubesc prea mult, Chloe voia s fie învingtoare în lupta pe care o purta cu el i cu persoanele dragi ei întruchipate de el - mama i tatl ei. De aceea i-a fost atât de greu s întrerup aceast relaie destructiv i plin de insatisfacii. Mary Jane: cstorit timp de 30 de ani cu un brbat împtimit de munc - Ne-am întâlnit la o petrecere de Crciun. M dusesem cu fratele lui mai mic care era de aceeai vârst cu mine i care inea tare mult la mine. Era i Peter acolo. Fuma pip i era îmbrcat cu o jachet de tweed cu coatele peticite; arta a juctor din liga de fotbal. Am fost teribil de impresionat. Avea un aer melancolic, i cred c asta m-a atras la fel de mult ca înfiarea lui. Eram sigur c fusese rnit cândva i voiam s-l cunosc mai bine, s aflu ce se întâmplase i s "îneleg". Bnuiam c este inabordabil, dar m-am gândit c dac îi art mult compasiune, l-a putea face s stea de vorb cu mine. A fost nostim, pentru c am stat, într-adevr, de vorb destul de mult în seara aceea; el, îns, nu m-a privit deloc în ochi. Se uita mereu în alt parte, preocupat mereu de alte lucruri, în timp ce eu tot încercam s-i atrag atenia asupra mea. Urmarea a fost c fiecare cuvânt al lui a devenit extrem de preios, vital pentru mine, cci îmi ddeam seama c are i altceva, mai important, de fcut. La fel se întâmpla i cu tata. Când eram copil, nu era niciodat, literalmente niciodat, cu noi.
Eram destul de sraci. Tata i mama lucrau amândoi i ne lsau singuri acas mai tot timpul. Tata lucra chiar i sâmbta i duminica. îl vedeam doar când repara câte ceva prin cas -frigiderul sau radioul sau mai tiu eu ce. Imi amintesc c mi se prea c st mereu cu spatele la mine, dar nu-mi psa, era aa de bine c era cu noi. Imi fceam de lucru pe lâng el, i-i puneam tot felul de întrebri, încercând de fapt s-i atrag atenia asupra mea. i iat-m acum fcând acelai lucru cu Peter, dei pe atunci nu vedeam aa lucrurile. Mi-aduc aminte cum m strduiam s-l fac s se uite la mine, iar el pufia din pip, uitându-se într-o parte sau la tavan, irosindu-i timpul cu aprinsul pipei. M gândeam c e aa de matur, cu sprâncenele lui stufoase i cu privirea pierdut în deprtri. M atrgea ca un magnet. De ce o atrgea Peter pe Mary Jane? Sentimentele lui Mary Jane pentru tatl ei nu erau ca ale celor mai multe din femeile care iubesc prea mult: ea nu avea sentimente contradictorii. Il iubea pe tatl ei, îl admira i tânjea dup atenia i compania lui. Mai în vârst i distras, Peter a întruchipat numaidecât copia fidel a evazivului ei tat, iar a-i câtiga atenia a devenit cu atât mai important pentru ea cu cât, ca i în cazul tatlui, atenia lui Peter era greu de captivat. Brbaii care erau dornici s-o asculte, prezeni emoional i mult mai afectuoi, nu reueau s-i trezeasc dorina profund de a fi iubit pe care o resimise în copilrie fa de tatl ei. Faptul c Peter era distras i neatent i-a oferit lui Mary o provocare familiar, o alt ans de a câtiga dragostea unui brbat care o evita. Peggy: crescut de o bunic excesiv de sever i o mam dezechilibrat emoional; în prezent, divorat, îi crete singur cele dou fiice - Nu l-am cunoscut niciodat pe tatl meu. El i mama s-au desprit înainte s m nasc eu, iar mama i-a luat serviciu ca s ne poat întreine, în timp ce bunica avea grij de gospodrie. Asta nu sun prea ru, dar de fapt aa a fost. Bunica era o persoan groaznic de rea. Nu ne btea, pe mine i pe sora mea, dar ne lovea cu vorbele, în fiecare zi. Ne spunea tot timpul cât suntem de rele, câte necazuri îi facem, cum nu suntem bune de nimic - asta era una din expresiile ei favorite. Culmea era c toate criticile ei ne fceau pe mine i pe sora mea s ne strduim i mai tare s fim bune, s fim apreciate. Mama nu ne-a aprat niciodat împotriva ei. Se temea c bunica ne va prsi, iar ea nu s-ar mai putea duce la serviciu, pentru c ar fi trebuit s rmân acas s aib grij de noi. Aa c se uita în alt parte când ne insulta bunica. Am crescut cu sentimentul singurtii, al lipsei de protecie, al fricii i inutilitii, încercând tot timpul s compensez faptul c sunt o povar. Mi-aduc aminte c reparam tot felul de lucruri care se stricau prin cas, dorind s economisim bani i s-mi pltesc cumva întreinerea. Am crescut, i la optsprezece ani m-am mritat, pentru c rmsesem însrcinat. Am dus o via mizerabil chiar de la început. El m critica tot timpul. Subtil la început, apoi din ce în ce mai slbatic. De fapt, tiam c nu sunt îndrgostit de el, dar m-am mritat oricum. Am crezut c nu am alt posibilitate. A fost un mariaj care a durat cincisprezece ani: atât a durat s îneleg c o via mizerabil este un motiv destul de întemeiat pentru a divora. Am ieit din cstoria asta cu dorina disperat de a fi i eu iubit de cineva, dar simind c nu sunt bun de nimic, c sunt o ratat i având certitudinea c n-am nimic s ofer unui om bun, cumsecade. Seara în care l-am întâlnit pe Baird fusese prima dat când ieeam la dans fr partener. Fcusem cumprturi cu prietena mea. Ii cumprase o toalet nou - pantaloni, bustier, pantofi noi - i voia s se îmbrace cu ele i s ias undeva. Ne-am dus la discoteca asta de care auzisem amândou. Am but i am dansat cu câiva oameni de afaceri care nu erau din oraul nostru, a fost bine - genul plcut, dar nu foarte captivant. Atunci am vzut un tip, rezemat de perete. Era foarte înalt, foarte zvelt, îmbrcat incredibil de bine i foarte artos. Avea, îns, un aer de rceal.
îmi amintesc c mi-am spus în sinea mea: Ästa e cel mai elegant, cel mai arogant brbat pe care l-am vzut vreodat". i-apoi: ÄPariez c pot s-l înveselesc!" Apropo, mi-aduc aminte foarte clar momentul când l-am întâlnit pe primul meu so. Eram în liceu. Sttea lipit de perete, când ar fi trebuit s fie în clas, iar eu mi-am zis: ÄArat cam nrva. Pariez c îl îmblânzesc". Vezi, mereu încerc s repar lucrurile. S lsm asta. M-am dus la Baird i l-am invitat la dans. A fost foarte surprins i puin flatat, cred. Am dansat o vreme, iapoi a zis c el i prietenii lui se duc în alt parte. N-a vrea s merg cu ei? Dei m tenta, am spus nu, venisem s dansez i asta voiam s fac. Am mai dansat cu oamenii notri de afaceri i dup puin timp, a venit el i m-a invitat iar la dans. i iar am dansat. Era incredibil de aglomerat acolo. Oamenii erau ca sardelele. Ceva mai târziu, am plecat cu prietena mea. El sttea cu câteva persoane la o mas în col. Mi-a fcut semn i m-am dus la el. Mi-a spus: ÄAi numrul meu de telefon la tine". N-am îneles ce vrea s spun. A întins mâna i a tras cartea lui de vizit din buzunarul puloverului meu. Era una din cmile acelea cu buzunar-marsupiu în fa i o pusese acolo când ne întorceam de pe ringul de dans a doua oar. Am rmas uimit. Nu sesizasem când fcuse asta. Eram aa de încântat, gândindu-m c acest brbat chipe îi dduse atâta osteneal. Pentru orice eventualitate, i-am dat i eu cartea mea de vizit. Mi-a telefonat câteva zile mai târziu i am luat masa împreun. S-a uitat la mine lung i dezaprobator când m-am oprit cu maina în faa lui. Maina mea era destul de veche i m-am simit prost - apoi uurat c el avea s ia prânzul cu mine. A fost încordat i rece, dar eu mi-am propus s-l fac s se simt bine, ca i cum ar fi fost, într-un fel, vina mea. Ii veneau prinii în vizit, iar el nu se înelegea bine cu ei. A expus o întreag list de nemulumiri împotriva lor, care nu mi s-au prut prea grave, dar am încercat s-l ascult plin de înelegere. Am plecat de la acel prânz gândindu-m c este o persoan cu care nu am nimic în comun. Nu-mi fcuse plcere. M simisem nelalocul meu i chiar puin debusolat. Când m-a sunat din nou, dou zile mai târziu, i m-a invitat din nou, mam simit oarecum uurat, ca i cum, dac el se distrase îndeajuns ca s m invite iar, totul era perfect. Nu ne-am simit cu adevrat bine împreun niciodat. Mereu era ceva ce mergea prost, iar eu tot încercam s fac totul s mearg bine. Eram încordat în compania lui, puinele ocazii plcute fiind cele când se reducea, cumva, tensiunea. Rstimpul acela de calmare a tensiunii trecea drept fericire. i totui, m simeam înc puternic atras de el. tiu c pare o nebunie, dar m-am mritat cu omul sta fr ca mcar s-l plac. A rupt relaia noastr de câteva ori înainte s ne cstorim, pe motiv c nu e el însui când e cu mine. Nu pot s-i spun cât de îngrozitor a fost. Il imploram s-mi spun ce ar trebui s fac ca s se simt în largul lui. Nu-mi spunea decât: ,tii foarte bine ce trebuie s faci.' Dar nu tiam. înnebuneam încercând s aflu rspunsul. Oricum, mariajul nostru a durat doar dou luni. A plecat definitiv, nu înainte de a-mi spune cât l-am fcut de nefericit. Nu l-am mai vzut de atunci, decât o dat sau de dou ori, pe strad. S-a prefcut de fiecare dat c nu m cunoate. Mi-e imposibil s-i spun cât de obsedat am fost de el. De fiecare dat când m prsea, simeam c m atrage i mai mult. Când revenea, îmi spunea c are nevoie de ceea ce aveam s-i ofer. Nu mai exista altceva mai important pentru mine pe pmânt. îl îmbriam i el plângea imi spunea ce prost fusese. Scena asta inea doar o noapte, apoi lucrurile o luau razna din nou, eu încercând din rsputeri s-l fac fericit, ca s nu mai plece din nou. Când, în sfârit, a ieit definitiv din viaa mea, nu mai eram bun de nimic. Nu mai eram în stare s lucrez, nu mai fceam mare lucru, stteam în balansoar i m legnam, i plângeam. Simeam c sunt pe moarte. Am avut nevoie de ajutorul cuiva ca s nu iau legtura cu el, dei tiam c nu voi reui s supravieuiesc unei noi aventuri de "montagne russe" alturi de el.
De ce o atrgea Baird pe Peggy Peggy nu tia nimic despre cum e s fii iubit i deoarece crescuse fr tat, nu tia practic nimic despre brbai, i cu atât mai puin despre brbaii buni i iubitori. Dar tia foarte bine, din copilria petrecut cu bunica ei, ce înseam s fii respins i criticat de o persoan bolnav. Mai tia i cum e s încerci din rsputeri s câtigi dragostea unei mame care nu era în stare, din motive numai de ea tiute, s ofere dragoste, sau mcar protecie. Prima dat se cstorise pentru c se lsase sedus de un tânr despre care aflase ulterior c e la fel de critic i dezaprobator la adresa ei, i pentru care nu simea nici o afeciune. Sexul cu el era mai mult o lupt pentru a-l câtiga de partea ei, decât o expresie a afeciunii i grijii pentru el. Cstoria de cincisprezece ani cu acest om a lsat-o i mai ferm convins de nevrednicia ei. Atât de puternic era nevoia ei de a reproduce mediul ostil din copilrie i de a-i continua lupta pentru câtigarea dragostei de la cei care nu i-o puteau da, încât în momentul când a întâlnit un brbat care a ocat-o cu rceala, indiferena i reticena lui, s-a simit instantaneu atras de el. Era înc o ocazie de a schimba o persoan incapabil de iubire într-una care urma s-o iubeasc. O dat ce legtura lor s-a consolidat, aluziile lui frecvente la faptul c fcea progrese în aciunea ei de a-l înva s-o iubeasc, au stimulat-o s se strduiasc i mai mult, chiar dac asta îi ruina viaa. Atât de puternic a fost nevoia ei de a-l schimba (de fapt, de a încerca incontient s le schimbe pe mama i pe bunica ei, pe care el le întruchipa). Eleannor: 65 de ani; crescut de o mam excesiv de posesiv, divorat - Mama nu s-a putut înelege cu nici un brbat. A divorat de dou ori într-o perioad când nimeni nu divora nici mcar o dat. Am avut o sor cu zece ani mai mare decât mine, despre care mama mi-a repetat de o sut de ori: ÄAa cum sora ta era favorita tatlui tu, m-am hotrât s am i eu una." Exact asta am fost eu pentru ea, un bun al ei, i o extensie a propriului su eu. Nu putea concepe c suntem dou persoane diferite. Am simit foarte tare lipsa tatei dup divor. Mama nu-l lsa s se apropie de mine, iar el nu avea curajul s-o înfrunte. Nimeni nu avea. Eu m-am simit întotdeauna prizonier i responsabil, în acelai timp, de fericirea ei. Mi-a fost foarte greu s-o prsesc, dei simeam c m sufoc. M-am înscris la colegiu într-un ora îndeprtat, unde am locuit la nite rude de-ale noastre. Mama s-a înfuriat aa de tare c nu le-a mai vorbit de atunci. Dup absolvire, am lucrat ca secretar în departamentul de poliie dintr-un mare ora. Intr-o zi, un ofier chipe, îmbrcat în uniform, m-a întrebat de unde poate bea ap. I-am artat. Apoi m-a întrebat dac am o can. I-am dat ceaca mea de cafea. Voia s ia dou aspirine. Imi amintesc i acum cum i-a dat capul pe spate ca s poat înghii tabletele. Apoi a zis: ÄMam! Chiar c am fcut-o lat azi-noapte!" în momentul acela mi-am spus în sinea mea: ÄCe pcat c bea atât de mult! Poate pentru c e singur." Era exact ce îmi doream - cineva de care s am grij, cineva care s aib nevoie de mine. Mi-am zis: ÄTare a vrea s încerc s-l fac fericit." Ne-am cstorit dou luni mai târziu i am petrecut urmtorii patru ani tot încercând. Pregteam mese minunate, sperând c astfel îl tentez s vin acas, dar el se ducea la butur i nu se întorcea decât noaptea târziu. Atunci ne certam i eu începeam s plâng. Data urmtoare când întârzia m învinoveam c m suprasem aa de tare ultima dat i-mi spuneam: ÄNu-i de mirare c nu vine acas". Lucrurile s-au înrutit tot mai mult pân când, în cele din urm, l-am prsit. Toate astea s-au întâmplat acum treizeci i apte de ani, dar numai anul trecut am îneles c era alcoolic. Am crezut tot timpul c era doar vina mea, c eu nu eram în stare s-l fac fericit. De ce o atrgea soul pe Eleanor Dac ai fost învat, de o mam care urte brbaii, c acetia nu sunt buni de nimic, iar pe de alt parte l-ai iubit pe tatl pe care l-ai pierdut, i gseti c brbaii sunt atrgtori, vei crete,
mai mult ca sigur, cu teama c brbatul pe care îl iubeti te va prsi. De aceea ar trebui s caui un brbat care are nevoie de ajutorul i de înelegerea ta i s deii astfel întâietatea în aceast relaie. Exact asta a fcut Eleanor când s-a trezit c o atrage poliistul acela chipe. Dei aceast formul ar trebui s te protejeze împotriva suferinei viitoare i abandonului, prin certitudinea c brbatul depinde de tine, dezavantajul ei este c ai nevoie s începi cu un om care are o problem. Cu alte cuvinte, un brbat care e deja pe cale de a se altura categoriei Äbrbaii nu sunt buni de nimic". Eleanor a vrut s aib garania c brbatul ei n-o va prsi (cum fcuse tatl ei, cum spunea mama ei c fac toi brbaii), iar nevoia lui de ajutor prea o dovad a acelei garanii. Numai c natura problemei lui a mrit probabilitatea ca el s-i prseasc familia, în loc s o micoreze. I.n acest fel, condiia care trebuia s-o asigure pe Eleanor c nu va fi abandonat, a garantat, practic, acest lucru. Fiecare noapte în care el lipsea de acas Ädovedea" c mama ei avusese dreptate în legtur cu brbaii, iar, în final, Eleanor, ca i mama ei, a divorat de Äbrbatul care nu era bun de nimic". Arleen: 27 de ani; dintr-o familie violent în care a încercat s-i protejeze mama i fraii - Eram amândoi într-o trup de actori i jucam într-un teatru de mâna a doua. Ellis era cu apte ani mai mic decât mine i nu m prea atrgea fizic. Nu m interesa în mod special, dar într-o zi am mers la cumprturi amândoi i dup aceea am luat masa împreun. Din toat discuia nu mia rmas în minte decât ideea c viaa lui e o harababur. Erau o grmad de lucruri de care nu avea grij, iar când l-am auzit vorbind despre ele, am simit un impuls teribil s m duc la el i s fac ordine. Mi-a spus în acea prim sear c e bisexual. Dei asta nu se prea potrivea cu sistemul meu de valori, am dat-o pe glum i am zis c i eu sunt -când cineva vrea s fac sex cu mine îi spun ,Pa!' (n. tr.:joc de cuvinte, ,bi' din bisexual i ,bye' (pa, la revedere), se pronun la fel în englez). în realitate, mi-era fric de brbaii puternici. Fostul meu so era foarte violent, la fel fusese i un alt prieten. Cu Ellis mi s-a prut c sunt în siguran. Eram tot atât de sigur c n-o s m maltrateze, pe cât eram de convins c pot s îl ajut. Ei bine, nu mult dup aceea, relaia noastr s-a consolidat. De fapt, înainte de a m hotrî s-l prsesc, am locuit câteva luni bune împreun; am fost tot timpul încordat i îngrozit. Acum m gândeam c-i fac o mare favoare, fiindc nu sunt decât o epav. Orogliul meu a încasat-o i el. Ellis a fost întotdeauna mai atras de brbai decât de mine. In noaptea în care m-am internat, mai mult moart din cauza unei viroze pulmonare, nu a venit s m vad pentru c avea o întâlnire cu un brbat. La trei sptmâni dup ce am ieit din spital, am pus capt relaiei cu el, nu fr un sprijin imens. Sora mea, mama, terapeuta, toate m-au ajutat s depesc momentul. Am suferit o depresie foarte grav. Pur i simplu nu voiam s m despart de el. Simeam c are înc nevoie de mine i eram sigur c dac a depune ceva mai mult efort, am putea duce-o bine împreun. i când eram copil simeam asta: c în secunda urmtoare voi descoperi cum s îndrept lucrurile. Eram cinci copii în familie. Eu eram cea mai mare i principalul sprijin al mamei. Ea trebuia s-l fac fericit pe tata, lucru imposibil, de altfel. Tata e i acum cel mai ticlos om pe care-l tiu. Prinii mei au divorat acum zece ani. Cred c s-au gândit c ne fac un serviciu dac ateapt pân ne facem mari i plecm de acas, dar s creti într-o astfel de familie a fost un comar. Tata ne btea pe toi, chiar i pe mama, dar cel mai ru o btea pe sora mea, iar pe fratele meu îl insulta cât putea, într-un fel sau altul, ne-a schilodit pe toi. Simeam c trebuie s fie ceva ce a putea s fac ca lucrurile s se îndrepte, dar n-am descoperit niciodat ce era acel Äceva". Am încercat s vorbesc cu mama, dar ea era mult prea pasiv. Apoi i-am luat partea tatei, dar nu prea mult, cci i asta era periculos. Ii învam pe sora i pe fratele meu s nu stea în calea lui, s nu-l contrazic. Ajunsesem s venim de la coal i s ne uitm cu atenie prin cas, s vedem ce l-ar
putea irita, ca s punem totul în ordine pân seara, când se întorcea acas. Am fost cu toii înspimântai i nefericii atâta timp! De ce o atrgea Ellis pe Arleen Pentru c se considera mai puternic, mai matur i mai practic decât Ellis, Arleen spera s dein controlul în relaia cu el i astfel, s evite suferina. Acesta a fost unul din factorii importani ai atraciei pe care el o exercita asupra ei, întrucât Arleen fusese un copil de care se abuzase fizic i emoional. Groaza i furia ei împotriva tatlui l-au fcut pe Ellis s par a fi, prin contrast, rspunsul perfect la problemele ei legate de brbai, pentru c era puin probabil ca el s reacioneze atât de puternic încât s devin violent. Din nefericire, în cele câteva luni de convieuire, a avut parte de tot atâta nefericire i suferin ca i în relaiile pe care le avusese cu brbaii heterosexuali. Provocarea de a încerca, i la propriu i la figurat, s îndrepte viaa unui brbat homosexual era pe msura luptei cu care Arleen era familiarizat înc din copilrie. Suferina emoional inerent acestei relaii îi era i ea familiar - s te atepi mereu c i se va întâmpla ceva neplcut, c vei fi rnit, ocat sau insultat de cineva care ar fi trebuit s fie de partea ta, care ar fi trebuit s in la tine. Convingerea lui Arleen c îl poate fora pe Ellis s se transforme în brbatul de care avea nevoie a fcut i mai dificil desprirea de el. Suzannah: 26 de ani; divorat de dou ori de soi alcoolici; fiica unei mame dependente emoional - Eram în San Francisco la un curs de specializare de trei zile care ne pregtea în vederea examenului pentru postul de asistent social. în dup-amiza celei de-a doua zile l-am reperat pe brbatul acela foarte chipe, i când a trecut pe lâng mine, i-am aruncat cel mai strlucitor zâmbet al meu. Apoi am ieit s-mi caut un loc unde s m relaxez. El a venit spre mine i m-a întrebat dac aveam de gând s m duc la cofetrie. Am spus,sigur, a merge', iar când am ajuns, m-a întrebat un pic ezitant: ÄPot s-i ofer ceva de but?" Am avut sentimentul c nu-i putea permite s plteasc i i-am spus: ÄNu, nu, nu e nevoie." Mi-am cumprat un suc i ne-am întors în sal, unde am stat de vorb pân la sfâritul pauzei. Ne-am spus de unde suntem, unde lucrm, iar el a adugat: ÄMi-ar plcea s lum masa împreun disear." Am czut de acord s ne întâlnim la Fishermen's Wharf dar seara, când m-a întâmpinat acolo, arta tulburat. Mi-a spus c încerca s se hotrasc cum s fie: romantic sau practic, pentru c banii pe care-i avea îi ajungeau fie pentru o plimbare cu vaporul în golf, fie pentru o mas la restaurant. Bineîneles c m-am repezit i i-am spus: ÄHai s ne plimbm cu vaporul i te invit eu la restaurant." Aa am fcut, iar eu m-am simit puternic i istea, fiindc l-am ajutat s-i îndeplineasc ambele dorine. Croaziera a fost minunat. Soarele apunea, iar noi am vorbit tot timpul. Mi-a spus c îi e team s se apropie prea mult de cineva, c era implicat într-o relaie care se âra de ani de zile, dar c tia c nu e ce-i trebuie. Sttea pentru c inea tare mult la bieelul de ase ani al partenerei lui i nu putea suporta gândul c putiul va crete fr tat. A fcut pe larg aluzii i la problemele sexuale pe care le avea cu femeia aceea, pentru c nu-l atrgea deloc. Ei bine, toate rotiele mi se învârteau în cap. îmi spuneam în sinea mea: ÄIat un brbat minunat care nu a întâlnit înc femeia potrivit. Se vede c e extraordinar de milos i de sincer." N-avea nici-o importan c avea 37 de ani i c avusese probabil o groaz de ocazii pentru a stabili o relaie reuit. C poate - pur i simplu, poate - era ceva în neregul cu el. îmi pusese, practic, la dispoziie, o întreag list cu defectele sale: impoten, teama de intimitate, probleme financiare. i nu-i trebuia prea mult isteime ca s înelegi din felul cum aciona c era o fire pasiv. Dar eu eram prea încântat de ideea c a putea s fiu ea cea care-i schimb viaa, ca s fi luat spusele lui drept avertisment.
Am luat masa împreun i, bineîneles, am pltit eu. A protestat, spunând cât îl necjete acest fapt, dar eu i-am fcut cu ochiul i i-am spus c poate s-mi fac o vizit i s m invite la restaurant, ca s fim chit. A considerat-o o idee strlucit, a vrut s afle totul despre oraul în care locuiam, unde ar putea sta dac vine în vizit, ce posibiliti de serviciu sunt în oraul meu. Fusese profesor cu cincisprezece ani în urm i, dup ce schimbase mai multe locuri de munc de fiecare dat, mrturisi, mai proaste i cu salariu mai mic - lucra acum într-o clinic de consiliere a alcoolicilor. Ei, dar asta se potrivea de minune. Avusesem i eu relaii cu alcoolici înainte, fusesem fcut zob din cauza lor, dar iat, în sfârit, pe cineva sigur, cineva care nu poate fi alcoolic pentru c este cel care îi sftuiete, nu? Chiar a menionat c osptria, o femeie mai în vârst, cu o voce gutural, îi reamintete de mama sa, care era alcoolic, iar eu tiam cât de des copiii de alcoolici devin ei înii alcoolici. Dar el nu a but prea mult la mas, comandase doar ap mineral Perrier. Eu turnam în pahare i-mi spuneam: Ästa-i omul potrivit pentru mine". Nu te mai gândi la câte slujbe a schimbat, cum se duce de râp cariera Iui. Asta se întâmpl pur i simplu pentru c a avut ghinion. Prea c a avut ghinion cu carul i asta l-a fcut în ochii mei i mai atrgtor. Mi-a fost mil de el. A petrecut o bun bucat de vreme spunându-mi cât de mult îl atrgeam, cât de bine se simea cu mine, cât de potrivii eram. i eu simeam la fel. Ne-am desprit în seara aceea, el jucând rolul brbatului perfect, iar eu srutându-l i spunându-i noapte bun foarte dulce. M simeam în siguran; iat un brbat, îmi spuneam, care nu vrea s fiu pentru el doar un obiect sexual, care vrea s fie cu mine pentru c îi place s fie în compania mea. N-am luat asta drept semn c s-ar putea chiar s aib probleme sexuale i încerca, deci, s evite chestiunea. Cred c eram sigur c, dac mi se oferea ocazia, puteam s rezolv micile lui probleme. Seminarul s-a încheiat a doua zi, dup care am vorbit despre data când ar putea s vin în vizit. A zis c s-ar putea s vin în sptmâna de dinaintea examenelor, ar sta la mine, dar ar vrea s învee în acest timp. Mai aveam câteva zile de concediu i i-am spus c ar fi superb s mi le iau atunci i s-i art oraul. Dar nu, examenele erau mult prea importante. Am început, chiar foarte curând, s ignor tot ce a fi vrut eu s fac i s încerc s-i îndeplinesc lui dorinele. M temeam tot mai mult, pe zi ce trecea, c nu va veni, dei s stau cu cineva care înva toat ziua în timp ce eu eram la serviciu, nu era cine tie ce distracie. Dar eu simeam aceast nevoie de a îndrepta lucrurile, i deja m consideram vinovat dac el nu era fericit. Mai era i provocarea asta fantastic de a-i menine interesul treaz. Fusese de la bun început atât de atras de mine, încât acum, dac îi scdea interesul, m simeam vinovat, ca i cum eu a fi stricat totul, aa c a fi stat i-n cap, numai ca s-l in lâng mine. Ne-am desprit fr s punem toate lucrurile la punct, chiar i dup ce venisem cu soluii peste soluii, încercând s rezolv toate problemele vizitei lui. M-am simit deprimat dup ce ne-am luat rmas-bun i nu tiam de ce, dar aveam sentimentul acela c n-am reuit s stabilesc toate detaliile i, deci, nu l-am fcut fericit. Telefonul lui de a doua zi dup-amiaz m-a fcut s m simt minunat. Eram iertat. In seara urmtoare m-a sunat pe la 22.30 i a început s m întrebe cum s rezolve problema cu prietena lui. Nu tiam ce s-i rspund i i-am spus-o. Nelinitea mea cretea i mai mult. M-am simit cumva prins în curs, i pentru prima dat nu m-am inut de vechiul meu obicei de a sri s îndrept lucrurile. A început s urle la mine la telefon i apoi, a închis. Am rmas stupefiat. M gândeam "Poate c e vina mea; nu l-am ajutat deloc". i am simit impulsul sta teribil de a-l suna i a-i cere iertare c l-am suprat atât de tare. Adu-i aminte c mai avusesem de-a face cu alcoolici, i din cauza lor m duceam acum regulat la întrunirile de la Al-Anon. într-un fel, programul lor m-a oprit s-l sun i s-i cer iertare. A sunat el, îns, dup câteva minute i s-a
scuzat c a trântit telefonul. Apoi a continuat s-mi pun aceleai întrebri, iar eu nu i-am putut rspunde nimic. A urlat din nou la mine i a trântit din nou receptorul. Mi-am dat seama c buse, dar tot simeam impulsul acela teribil de a-l suna i de a încerca s îndrept lucrurile. Dac atunci mi-a fi asumat responsabilitatea în locul lui, am fi fost împreun acum, i m cutremur când m gândesc la asta. Dup câteva zile am primit un bilet politicos în care-mi spunea c nu e înc pregtit pentru o nou relaie -nici un cuvânt despre urletele i telefonul trântit. Aa s-a sfârit. Cu un an înainte, aa ar fi început. Era tipul de brbat pe care întotdeauna l-am considerat irezistibil: chipe, încânttor, nu prea descurcre, care nu se ridic pân la posibilitile lui reale. Când pomenete cineva, în edinele de la Al-Anon, c a atras-o nu omul în sine, ci potenialul lui, izbucnim în râs pentru c ne simim cu musca pe cciul - toate am fost atrase de cineva pentru c eram sigure c are nevoie de ajutorul i încurajrile noastre pentru a-i perfeciona calitile. Cunoteam totul despre încercrile de a ajuta, de a mulumi pe cineva, de a face toat munca i de a-i asuma toate îndatoririle când erai implicat într-o relaie. Doar aa procedasem cu mama, în copilrie, i cu fiecare din soii mei mai târziu. Nu m-am îneles niciodat bine cu mama. O groaz de brbai au intrat i au ieit din viaa ei, iar când aprea vreunul nou, mama nu voia s-i bat capul i s aib grij de mine, aa c m expedia la un internat. In schimb, ori de câte ori o prsea vreun brbat, m voia înapoi acas, ca s-o ascult cum se lamenteaz i plânge. Rolul meu, când eram împreun, era s-o linitesc i s-o alin dar n-am reuit niciodat s-i uurez suferina, iar ea se supra pe mine, spunând c nu in destul la ea. Apoi aprea alt brbat, i iar uita de mine. Aa am crescut: fcând carier din ajutorarea altora. A fost singura perioad când m-am simit util i important în copilrie, i am perfecionat astfel nevoia de a deveni din ce în ce mai bun la acest capitol. A fost, deci, o mare victorie pentru mine când mi-am înfrânt impulsul de a m ine dup un brbat care nu avea ce s-mi ofere în afara ocaziei de a-l ajuta. De ce o atrgea pe Suzannah brbatul din San Francisco Cariera în domeniul asistenei sociale era pentru Suzannah la fel de inevitabil ca i atracia ei pentru brbai care preau s aib nevoie de încurajrile i alinarea ei. Primul indiciu pe care l-a avut despre acest brbat a fost acela c avea probleme cu banii. Când i-a îneles indicaia discret i i-a pltit singur sucul, ei doi au fcut un schimb de informaii vitale: el a lsat-o s îneleag c e strâmtorat, iar ea a reacionat scoând bani din buzunar i protejându-i astfel sentimentele. Schema- c el nu are i ea are destul pentru amândoi - s-a repetat i la urmtoarea întâlnire când ea a pltit masa la restaurant. Problemele cu banii, probleme de sex, probleme de intimitate indicaii clare care ar fi trebuit s-o avertizeze pe Suzannah, dat fiind implicarea ei în relaii cu brbai semi-poteni, dependeni - au constituit, în schimb, semnale care i-au trezit interesul, pentru c au stârnit comportamentul ei de persoan care ofer ajutor i afeciune. Era extrem de greu s ignori ceea ce a fost pentru ea un Äcârlig" foarte solid - un brbat care nu prea era cum trebuia, dar care prea s poat deveni, cu ajutorul i afeciunea ei, o persoan deosebit. La început, Suzannah nu era în stare s se întrebe: ÄEu cu ce m aleg?", dar în faza de însntoire, a fost capabil, în final, s evalueze sentimentele în lumina lor real. Pentru prima dat, ea a dat atenie la ce primea ea în acea relaie în loc s se concentreze integral asupra modalitilor de ajutorare a brbatului neajutorat. E limpede c fiecare din femeile despre care am vorbit aici a gsit un brbat care i-a fcut cadou exact acel tip de provocare pe care ea îl cunotea foarte bine, un brbat care era exact persoana cu care ea se putea simi în largul ei, dar e foarte important s înelegem c nici una din aceste femei nu a recunoscut ce o atrgea spre el. Dac s-ar fi produs aceast înelegere, ar fi existat i o opiune mai contient a relaiilor. De multe ori suntem înclinate s credem c ne atrag caliti
care par s fie contrariul celor prezente la prinii notri. Arleen, de exemplu, atras fiind de un brbat bisexual, mult mai tânr decât ea, cu o conformaie zvelt i care prea a avea orice alte defecte, dar nu era totui agresiv fa de ea, a contientizat sentimentul c va fi în siguran cu un brbat care nu va reproduce, sub nici un motiv, modelul de violen al tatlui ei. Dar efortul mai puin contient de a-l schimba în altceva decât era, de a avea întâietatea într-o situaie care era clar de la bun început c nu o s-i satisfac nevoia de dragoste i securitate -a fost tocmai tentaia care a fcut-o s dezvolte relaia cu acel brbat, i tot ea a fcut atât de dificil desprirea de el i de provocarea pe care el o reprezenta. La fel de contorsionat, dar nu mai puin obinuit este povestea dintre Chloe, student la arte plastice, i misoginul ei violent. Toate indiciile despre cum era i cum simea el au ieit în eviden la prima lor conversaie, dar nevoia ei de a rspunde provocrii reprezentate de el era atât de mare încât, în loc s-l vad cum era în realitate - periculos de furios i agresiv - l-a vzut ca fiind o victim neajutorat care implor înelegere. A îndrzni s afirm c nu toate femeile care l-ar întâlni pe acest brbat l-ar vedea astfel: majoritatea l-ar ocoli cu grij pe el i atitudinile lui, dar Chloe a distorsionat ce a vzut, atât de puternic era impulsul ei de a se angaja într-o relaie cu acel brbat i cu ceea ce reprezenta el. Odat demarat relaia, de ce e atât de greu sa te despari de acest partener care te târte dup el în etapele pline de suferin ale acestui dans distrugtor? Regula de baz este: cu cât e mai greu s pui capt unei relaii pernicioase, cu atât înseamn c ea înglobeaz mai multe elemente ale luptei din copilrie. Când iubeti prea mult, motivul e c încerci s învingi vechile sentimente din copilrie: teama, frustrarea, mânia, iar desprirea de partener reprezint abandonarea ocaziei de a-i gsi linitea i de a remedia rul care i s-a fcut. Dei acestea sunt fundamentele psihologice incontiente care fac explicabil dorina ta de a fi cu el în pofida suferinei, ele justific prea puin intensitatea experienei tale contiente. Ar fi greu s exagerm încrctura emoional pe care o poart, pentru femeia implicat, acest tip de relaie, o dat ce a fost demarat. Când femeia încearc s se rup de brbatul pe care-l iubete prea mult, simte ca i cum o mie de voli îi invadeaz nervii i se revars prin capetele secionate ale relaiei lor. Vechiul vârtej, la intensitate maxim, o cuprinde i o rsucete, trgând-o în strfundurile fiinei ei unde triete înc teama de singurtate de pe vremea copilriei i unde femeia e sigur c îi va pierde viaa, înecat în durere. Acest tip de încrctur emoional - scânteile, combinaiile chimice, dorina arztoare de a fi cu acel partener i de a face relaia s mearg - nu este prezent în acelai grad în relaiile normale, satisfctoare, pentru c nu întruchipeaz toate posibilitile de a încheia vechile conturi i de a prevala asupra a ceea ce a fost cândva copleitor. Tocmai aceast posibilitate de a îndrepta vechiul ru, de a câtiga dragostea pierdut i de a cuceri acceptarea refuzat în copilrie constituie, la femeile care iubesc prea mult, cauza chimic incontient care determin îndrgostirea lor. i tot de aceea, nu ne intereseaz, de obicei, brbaii care apar în viaa noastr i sunt preocupai de fericirea i împlinirea noastr, brbai care reprezint potenialul limpede al unei relaii normale. i fii atente: acest tip de brbai chiar apar în viaa noastr. Fiecare din pacientele mele care au iubit prea mult i-au amintit cel puin un brbat, dac nu mai muli, pe care l-a descris, cu glasul înecat de regret ca fiind Äfoarte atent", atât de bun i Ägrijuliu fa de mine". Dup care urmeaz, de obicei, surâsul ironic i întrebarea: ÄAcum m întreb, de ce n-oi fi rmas eu cu el?". Adesea, e capabil s dea ea însi rspunsul:´ Intr-un fel, nu m-am simit niciodat prea emoionat în prezena lui. Cred c era prea bun pentru mine, nu?" Un rspuns mai bun ar fi acela c aciunile lui i reaciile noastre, manevrele lui i contra-
manevrele noastre nu se armonizau într-un duet perfect. Dei ar putea fi interesant, dei împreun cu el s-ar putea s ne simim bine, linitite i încreztoare, ne e greu s privim aceast relaie ca fiind important i demn de continuat. în schimb, un astfel de partener este de obicei ignorat, refuzat sau, în cel mai bun caz, trecut la categoria ,,amic", din cauza eecului su de a trezi în noi ticitul inimii i nodul din gât pe care am ajuns s le numim dragoste. Uneori, aceti brbai rmân în categoria Äamici" muli ani, întâlnindu-se cu noi din când în când, tergându-ne lacrimile când le povestim ultima trdare, ruptur sau umilin îndurat în relaia noastr curent. Acest tip de brbat afectuos i înelegtor e incapabil s ne ofere drama, suferina sau tensiunea pe care le considerm atât de justificate i îmbttoare. Motivul este c, pentru noi, ceea ce ar trebui s fie bun este strin, suspect i inoportun. Am fost învate, într-un îndelungat i foarte intim trai în familie, s alegem durerea. Brbatul normal i afectuos n-are cum s joace un rol important în viaa noastr, atâta timp cât nu învm s renunm la nevoia de a retri mereu lupta din copilrie. O femeie care provine dintr-un mediu familial normal are rspunsurile la astfel de relaii, oricât de diferite ar fi ele, pentru c lupta i suferina nu-i sunt familiare, nu fac parte din copilria ei, i deci le percepe ca inoportune. Dac relaia cu un brbat o face s se simt incomodat, rnit, îngrijorat, dezamgit, suprat, geloas sau, cu alte cuvinte, dezechilibrat afectiv, o va considera dezagreabil i repulsiv - ceva care ar trebui mai degrab evitat decât continuat. Pe de alt parte, va dezvolta cu siguran o relaie care-i ofer afeciune, confort afectiv i o companie plcut, plcut, tocmai pentru c o percepe ca fiindu-i fiindu-i benefic. Ar fi corect s spunem c atracia dintre dintre doi parteneri capabili s dezvolte o relaie recompensatorie bazat pe schimbul de reacii normale, dei puternic i interesant, nu va fi niciodat la fel de Ämistuitoare" ca aceea dintre o femeie care iubete prea mult i brbatul cu care ea reuete s Ädanseze". 6. Brbai care aleg femei ce iubesc iubesc prea mult Ea e stânca pe care m reazem, Ea e rsritul de soare al dimineilor mele, i nu-mi pas deloc ce spui despre ea, Cci Doamne, ea m-a primit i m-a fcut ce sunt acum. Ea e stânca mea Cum se petrec lucrurile pentru brbatul implicat? Ce transformri chimice triete el în primele momente când întâlnete o femeie care iubete prea mult? i ce se întâmpl cu sentimentele lui, pe msur msur ce relaia relaia evolueaz, evolueaz, mai ales când când el începe s s se schimbe, schimbe, în bine sau în ru? ru? Unii dintre brbaii ale cror interviuri urmeaz în acest capitol au atins un nivel neobinuit de cunoatere de sine, ca i o înelegere extraordinar a relaiilor pe care le-au avut cu partenerele lor. Muli din aceti brbai, pe cale de însntoire acum din diverse dependene, au beneficiat de terapia de grup de la Alcoolicii Anonimi sau de la Toxicomanii Anonimi i au devenit astfel capabili s defineasc atracia pe care femeia co-alcoolic o resimte fa de ei pe msur ce se scufund sau sunt deja prini în labirintul dependenei. Alii, fr s fi avut vreodat probleme de dependen, au urmat alte terapii tradiionale, care i-au ajutat s se îneleag mai bine i pe sine, i relaiile cu partenerele lor. Dei detaliile difer de la caz la caz, atracia ctre femeia puternic, ce promite cumva s-l despgubeasc pentru ceea ce îi lipsete lui sau vieii lui, este întotdeauna prezent. Tom: 48 de ani; abstinent de l2 ani; tatl a murit din cauza alcoolismului, Ia fel i un frate mai mare - îmi amintesc noaptea în care am cunoscut-o pe Elaine. M dusesem la dans la un club country. Aveam amândoi douzeci i ceva de ani, i venisem acolo fiecare cu altcineva. Alcoolul era deja
o problem pentru mine. Fusesem arestat la douzeci de ani pentru conducere în stare de ebrietate, iar doi ani mai târziu am avut un accident grav de main, din cauz c busem prea mult. Sigur, atunci nu credeam c alcoolul îmi poate face vreun ru. Eram doar un tânr care-i cuta drumul i care tia s se distreze. Elaine era cu o cunotin de-a mea, care ne-a fcut i prezentrile. Era tare atrgtoare i chiar m-am bucurat când am schimbat partenerele pentru urmtorul dans. Bineîneles, Bineîneles, busem în noaptea aceea i m simeam ano ca un coco; cum voiam s-o impresionez în timp ce dansam, am încercat chiar nite pai cam fanteziti. Imi ddeam atâta silin s fiu suav, c m-am npustit efectiv peste o pereche de dansatori, i am trântit femeia la pmânt. Mi-a fost atât de ruine, încât n-am fost în stare decât s mormi un fel de scuze, dar Elaine nu s-a pierdut cu firea deloc. A luat-o pe femeie de bra, s-a scuzat fa de ea i de partenerul ei i i-a condus la locurile lor. A fost atât de dulce, iar soul s-a bucurat, probabil, c s-a întâmplat aa. Apoi s-a întors la mine, îngrijorat de soarta mea. Alt femeie s-ar fi suprat i n-ar mai fi vorbit niciodat cu mine. Ei bine, dup asta, asta, chiar chiar nu mai aveam aveam de gând s-o las las s plece. M-am îneles întodeauna excelent cu tatl ei, pân când a murit. Era i el alcoolic, tii. Mama mea o iubea pe Elaine. Ii tot spunea c eu am nevoie de cineva ca ea, cineva care s aib grij de mine. Mult timp, Elaine a gsit scuze viciului meu, aa cum fcuse în acea prim noapte. Când, în sfârit, a avut nevoie - i a primit - ea însi ajutor i a încetat s-mi mai uureze situaia de alcoolic, i-am reproat c nu m mai iubete i am fugit cu secretara mea, o tânr de 22 de ani. Dup care am alunecat rapid pe panta degradrii. ase luni mai târziu, participam la prima mea edin la A.A. i de atunci n-am mai pus strop de butur în gur. Dup un an, mi-am reluat viaa alturi de Elaine. A fost cumplit de greu, dar ne iubeam înc foarte mult. Nu mai eram aceiai oameni care se cstoriser cu douzeci de ani în urm, dar amândoi eram mulumii de noi înine i de cellalt, mai mult decât înainte, i ne strduiam s fim, acum, cât mai sinceri unul cu altul. De ce l-a atras Elaine pe Tom Ceea ce s-a petrecut între Tom i Elaine e tipic pentru ce se întâmpl între un alcoolic i un coalcoolic, la prima întâlnire. El d de necaz, iar ea, în loc s se simt ofensat, se gândete cum sl ajute, cum s-l acopere i cum s-i fac pe toi, inclusiv pe el, s se simt bine. Ea ofer sentimentul de siguran, care are, pentru el, o puternic atracie din moment ce viaa lui a devenit incontrolabil. Când Elaine s-a dus la Al-Anon i a învat s nu-l mai ajute pe Tom s-i ascund viciul, el a procedat ca majoritatea majoritatea persoanelor persoanelor dependente dependente când partenerii încep s se însntoeasc. însntoeasc. S-a rzbunat cât a putut de tare i, întrucât pentru fiecare brbat alcoolic exist o mulime de femei co-alcoolice (mereu în cutarea unuia pe care s-l salveze), Tom a gsit repede cu cine s-o înlocuiasc pe Elaine - o femeie dornic s continue aciunea de salvare i muamalizare pe care Elaine i-o refuza acum. Lui Tom i se fcea atât de ru, încât nu mai voia decât dou lucruri: s înceap s se însntoeasc sau s moar. Pân ce alternativa n-a devenit mai mult decât sumbr, Tom nu s-a hotrât s se schimbe. Relaia dintre cei doi a rmas neschimbat datorit faptului c amândoi s-au implicat în programul programul Anonimilor: Tom Ia A. A., Elain E lainee la Al-Anon. Acolo au învat, pentru prima dat în viaa lor, cum s se raporteze unul la cellalt corect, nemanipulativ. Charles: 65 de ani; inginer constructor, pensionar, doi copii; divorat, recstorit, acum vduv - Sunt doi ani de când a murit Helen i de-abia acum încep s m obinuiesc cu realitatea. N-am crezut niciodat c voi avea nevoie de un terapeut, mai ales la vârsta mea. Dar dup moartea ei,
am devenit atât de nervos, c m-am speriat i eu. Nu-mi puteam stpâni pornirea de a-i face ru. Visam c o lovesc i m trezeam urlând la ea. Am crezut c-mi pierd minile. în cele din urm, mi-am luat curajul în dini i i-am povestit totul doctorului meu. E i el în vârst, i la fel de conservator ca mine, de aceea când m-a sftuit s merg la un terapeut, mi-am înghiit mândria i m-am dus. Am luat legtura cu cei de la Hospice care m-au îndreptat ctre un terapeut specializat în consilierea persoanelor incapabile s treac peste starea lor de deprimare. Ne-am concentrat asupra suferinei mele, dar ea continua s se manifeste ca furie, aa c am sfârit prin a m considera nebun i am început, cu ajutorul terapeutului, s m întreb care e cauza. Helen a fost cea de-a doua soie a mea. Prima mea soie, Janet, st tot în ora, cu noul ei so. Cred c nou e un fel de-a spune; asta s-a întâmplat cu 25 de ani în urm. Am întâlnit-o pe Helen pe vremea când eram inginer constructor regional. Ea era secretar la departamentul de planificare, i ne întâlneam uneori la birou i o dat, de dou ori pe sptmân, în timpul pauzei de prânz, la un local din centrul oraului. Era o femeie drgu, întotdeauna îmbrcat cu gust, puin cam timid, dar prietenoas. Pot s afirm c m plcea, dup felul în care m privea i în care îmi zâmbea. Cred c eram puin flatat de faptul c îmi ddea atenie. tiam c divorase, c are doi copii, i mi-era mil de ea c e nevoit s-i creasc singur. Ei bine, într-o zi am invitat-o la o cafea i am stat de vorb. I-am spus clar c sunt însurat, dar cred c m-am lamentat cam mult despre frustrrile vieii maritale. Nici acum nu tiu cum de-a reuit în ziua aceea s-mi sugereze c sunt un brbat prea bun ca s fiu nefericit. Am plecat de-acolo simind cum crete inima în mine, ca i dorina de a o vedea din nou, de a m simi din nou cum m simisem în prezena ei: apreciat. Poate era din cauz c nu exista nici un brbat în viaa ei i-i ducea lipsa, dar eu sigur m-am simit mai important, mai puternic i mai deosebit dup scurta noastr conversaie. i totui, n-aveam intenia s m implic. Nu mai fcusem aa ceva înainte. Terminasem armata i, imediat dup rzboi, m aezasem la casa mea cu cea pe care o lsasem ateptându-m. Eu i Janet nu eram cel mai fericit cuplu, dar nici cel mai nefericit. Niciodat nu m-a fi gândit c a putea s o înel. înel. Helen fusese mritat de dou ori i suferise cumplit în ambele cstorii. Amândoi soii o prsiser prsiser i o lsaser lsaser cu câte un copil de crescut. Acum îi cretea singur copii, fr nici un ajutor. Cel mai ru lucru pe care l-am fi putut face era s ne implicm. Mi-era mil de ea, dar tiam c nu am ce s-i ofer. Pe vremea aceea, nu ddeai divor doar pentru c aa voiai, iar eu eram sigur c nu câtig destui bani ca s-mi permit s pierd tot ce aveam i s-o iau de la capt cu alt familie, plus cea pe care o lsam în urm. Pe lâng asta, nici nu voiam s divorez. Nu mai eram nebunete îndrgostit de soia mea, dar îmi iubeam copiii i ineam la ce aveam împreun. Toate astea îns au început s capete alt înfiare pe msur ce m întâlneam tot mai des cu Helen. Nici unul din noi nu renuna. renuna. Helen era singur singur i spunea c mai bine s fiu al ei puin decât deloc, i tiam c i crede ce spune. O dat ce începusem relaia cu Helen, nu mai exista cale de scpare fr s îndurerez pe cineva foarte tare. M simeam cel mai ticlos trdtor. Aceste dou femei se bazau pe mine, iar eu le dezamgeam. Helen era nebun dup mine. Fcea orice ca s ne vedem. O dat am încercat s-o rup cu ea, dar continuam s-o vd la birou, iar faa ei dulce i îndurerat mi-a frânt inima. Dup un an i ceva, Janet a aflat totul i mi-a pus în vedere s pun capt relaiei cu Helen, sau s plec. Am încercat s-i pun capt, dar n-am reuit. în plus, totul era acum diferit între mine i Janet. Prea c am cu atât mai puine motive acum s m despart de Helen. E o poveste lung. Nou ani am fost împreun cu Helen, timp în care soia mea a încercat din rsputeri s m in lâng ea, iar mai apoi s m pedepseasc pentru c o prsisem. In cei nou
ani am locuit când cu Helen, când în alt parte, pân ce Janet s-a sturat i a consimit s divoreze. Inc mi-e groaz s m gândesc la cât ru am fcut tuturor. Pe vremea aceea amanii nu se mutau împreun. Atunci cred c mi-am pierdut toat mândria. Mi-era ruine de mine, de copiii mei, de Helen i de copiii ei, chiar i de Janet, care nu fcuse nimic s merite aa ceva. In cele din urm, când Janet a renunat s mai lupte i s-a pronunat divorul, m-am însurat cu Helen. Dar ceva se schimbase între noi dup ce s-a terminat procesul. în toi acei ani, Helen fusese tandr, afectuoas i seductoare - foarte seductoare. Sigur c îmi plcea. Atitudinea asta a ei m legase de ea în pofida suferinei provocate soiei mele, copiilor mei i copiilor lui Helen tuturor. M fcea s m simt cel mai dorit brbat din lume. Sigur c ne certasem i înainte de cstorie, presiunea asupra noastr fiind îngrozitoare, dar dup ce ne certam, ne împcm fcând dragoste i m simeam dorit, indispensabil i iubit, cum nu mai fusesem vreodat. într-un fel, ce aveam împreun, eu i Helen, prea atât de deosebit, atât de just, încât merita preul pe care-l plteam. plteam. Dar dup ce ne-am cstorit i am putut iei în lume cu capul sus, Helen s-a schimbat. Se ducea tot bine îmbrcat i aranjat la serviciu, dar o dat ce ajungea acas, n-o mai interesa cum arat. Nu-mi psa, dar am remarcat faptul. Nici sex nu mai fceam atât de des. Nu mai arta nici un interes. Am încercat s n-o presez, dar m simeam frustrat. Când, în sfârit, scpasem de sentimentul vinoviei i m bucuram c suntem împreun, i acas i în lume, ea se îndeprta de mine. In mai puin de doi ani, dormeam în camere diferite. i astfel a continuat s se poarte, rece i distant, pân a murit. Nu m-am gândit nici un moment s-o prsesc. Pltisem un asemenea pre s fiu cu ea, i acum s plec? Nu puteam. Când m gândesc la trecut, îmi ddeam seama ca Helen a suferit, probabil, mai mult decât mine, în toi anii aceia ai legturii noastre. N-a tiut niciodat sigur dac o prsesc pe ea sau pe Janet. A plâns de multe ori i de câteva ori m-a ameninat c se sinucide. Nu suporta s fie Äcealalt femeie". Dar, oricât ar fi fost de îngrozitori acei ani dinainte de cstoria noastr, au fost mult mai plini de iubire, atenie, au fost mai emoionani i mai deosebii decât anii ce au urmat. , M-am simit ca un ratat dup ce ne-am cstorit, pentru c nu reueam s-o fac fericit, acum când toate problemele noastre rmseser în urm. Am ajuns s îneleg multe despre mine la edinele de terapie, dar cred c, în acelai timp, mi-au deschis ochii i asupra unor lucruri despre Helen pe care refuzam s le vd înainte. Helen funciona mai bine în condiiile de stres, tensiune i clandestinitate a legturii noastre, decât când lucrurile au intrat pe un fga normal. Din cauza asta s-a ofilit dragostea noastr de îndat ce legtura noastr s-a legalizat prin cstorie. Când privesc lucrurile în aceast lumin corect, sunt în stare s înving furia ce o resimt fa de ea de când a murit. Eram furios pentru c m-a costat atât de mult s fiu cu ea: cstoria cu Janet, dragostea copiilor mei, respectul prietenilor mei. Cred c m-am simit trdat. De ce l-a atras Helen pe Charles Frumoas i tentant la prima întâlnire, Helen i-a oferit ulterior lui Charles extazul sexual, un devotament orb i o iubire asemntoare veneraiei. Atracia lui puternic fa de ea, în pofida mariajului lui stabil, satisfctor, nu mai are nevoie de explicaii sau justificri. Pur i simplu, Helen i-a fcut un scop în via - de la începutul relaiei pân la cstoria lor - din a intensifica dragostea lui Charles pentru ea i de a face suportabil i chiar meritorie lupta lui îndelungat pentru eliberarea eliberarea din lanurile lanurile cstoriei. cstoriei. Ce merit îns o explicaie este dezinteresul subit i vdit al lui Helen pentru brbatul pe care l-a
ateptat i pentru care a suferit atât, imediat ce el a fost liber s-i împart viaa cu ea. De ce l-a iubit cu pasiune atâta timp cât a fost cstorit, i s-a sturat repede de el dup divor? Pentru c Helen voia doar ceea ce nu putea avea. Ca s accepte o relaie personal i sexual cu un brbat, ea avea nevoie de garania deprtrii i inaccesibilitii pe care i-o oferea Charlescstorit. Numai i numai în aceste condiii i se putea drui. Nu era capabil s suporte cu calm un parteneriat fr ascunziuri, care s-ar fi putut dezvolta i îmbunti, eliberat de chingile mariajului lui Charles, pe o' alt baz decât cea a luptei lor împotriva lumii. Ca s poat stabili o relaie, Helen avea nevoie de emoiile, tensiunea i suferina pe care i le oferea iubirea unui brbat indisponibil indisponibil.. Sentimentul de intimitate, intimitate, chiar cel de tandree, au disprut o dat ce lupta pentru cucerirea cucerirea lui Charles luase luase sfârit. sfârit. O dat cucerit, cucerit, el era practic, practic, înlturat. i totui, în toi acei ani în care l-a ateptat, Helen a dovedit c face parte din categoria femeilor care iubesc prea mult. A suferit cu sinceritate, a plâns, a tânjit dup brbatul pe care-l iubea, dar pe care nii-l nii-l putea avea. avea. A trit cu ideea c el este centrul universului universului ei, ei, cea mai important for for din lume pentru ea - pân când l-a câtigat. Atunci, existena lui ca partener indubitabil - lipsit de sentimentalismul dulce-amar al legturii lor clandestine - n-a mai stârnit în ea pasiunea pe care i-o artase aceluiai brbat timp de nou ani. Observm adesea c dup ce doi oameni, implicai într-o relaie de ani de zile, se hotrsc s se cstoreasc, relaia începe s chiopteze; piere interesul, moare iubirea. Acest fapt nu se explic obligatoriu prin faptul c cei doi înceteaz s se mai plac unul pe cellalt. Motivul e c, prin legalizarea legalizarea relaiei lor, unul sau altul, sau chiar amândoi, îi pierd capacitatea de intimitate. O relaie care las o poart deschis promite s nu aprofundeze intimitatea. în urma cstoriei, se produce adesea adesea o retractare retractare emoional, emoional, din cauza cauza efortului efortului partenerului partenerului de a se autoproteja autoproteja.. Asta s-a întâmplat între Helen i Charles. în ceea ce-l privete, Charles a ignorat semnele despre superficialitatea afectiv a lui Helen, pentru c se simea flatat de atenia pe care i-o ddea. Departe de a fi victima mainaiilor i manipulrilor ei, Charles a refuzat deliberat s recunoasc acea parte a firii lui Helen care nu se potrivea cu imaginea lui despre sine - o imagine pe care ea a nutrit-o i pe care el a inut cu tot dinadinsul s-o cread- c e un brbat irezistibil din punct de vedere sexual i demn de o mare iubire. El a trit astfel cu Helen într-o lume imaginar abil construit, refuzând s distrug iluzia la care inea atât de mult ego-ul su. Parte din furia lui dup moartea lui Helen era îndreptat spre el însui pentru c acceptase cu întârziere autonegarea i rolul pe care-l jucase în crearea i perpetuarea imaginii false a unei iubiri mistuitoare care a avut drept rezultat, în final, cel mai steril mariaj. Russell: 32 de ani; asistent social liceniat (a fost graiat de guvernator); elaboreaz programe comunitare pentru tinerii care încalc legea - Copiii cu care lucrez sunt impresionai de tatuajul pe care-l am pe braul stâng. Este simbolul vechiului meu stil de via. L-am fcut pe la aptesprezece ani, pentru c aveam certitudinea c într-o zi voi fi gsit mort cine tie pe unde i nimeni n-o s tie cine sunt. Credeam, pe atunci, c sunt un tip al naibii de ru. Am stat cu mama pân la vârsta de apte ani. Atunci ea s-a cstorit, iar noul ei so nu m prea înghiea. Am fugit de câteva ori de-acas; pe vremea aceea erai închis pentru aa ceva. Mai întâi a fost casa de d e copii, cop ii, apoi oficiul de adopie, i iari casele de copii. Ceva mai târziu, Casa de Corecie i A.T. (Autoritatea Tutelar). Pe msur ce creteam, intram i ieeam din închisorile locale, apoi din penitenciarele de stat. Implinisem douzeci i cinci de ani i trecusem prin toate tipurile de Äfaciliti" corecionale oferite de statul California - de la taberele din pduri, pân la închisorile de maxim securitate. Inutil s adaug c mi-am petrecut mai mult timp din via în închisoare decât în libertate. In pofida tuturor acestor lucruri, am a m cunoscut-o pe Monica. într-o noapte, eram în San Jose cu un
amic pe care-l cunoscusem la A.T. i ne plimbam cu o main Äîmprumutat". Am tras pe dreapta la un snack-bar în aer liber unde se putea comanda din main, ca s lum un hamburger, i am parcat lâng maina unor fete. Am intrat în vorb cu ele, am glumit i nici nu tiu când neam trezit pe bancheta din spate în maina lor. Ce s zic, amicul meu era un adevrat expert în materie de femei. Se pricepea s le îmbrobodeasc, aa c îl lsam pe el s vorbeasc când ddeam peste fete drgue. Reuea întotdeauna s le trezeasc interesul, dar alegerea îi aparinea, doar el fcea toat treaba, eu rmâneam mereu vioara a doua. N-am avut de ce s m plâng în noaptea aceea, el s-a întovrit cu micua blond care conducea maina, iar mie mi-a revenit Monica. Avea l5 ani, era cu adevrat drgu, cu ochi mari i blânzi i mai ales, Äinteresat". Te cucerea de la început cu aerul acela drgla i protector. Acum tii i tu, când eti închis, te învei cu ideea c sunt femei care cred c eti un ratat i nu vor s aib de-a face cu tine. Dar sunt altele crora le place la nebunie ideea. Le fascineaz. Te vd mare i ru, i devin al naibii de seductoare încercând s te îmblânzeasc. Sau cred c ai avut parte de o mare suferin i te comptimesc i vor s te ajute. Monica fcea, neîndoielnic, parte din categoria celor care se ofer s te ajute. Era o fat tare bun. Pentru început, nimic din artileria grea. In timp ce amicul meu fcea dragoste cu prietena Monici, noi ne-am plimbat sub clar de lun i am plvrgit. Voia s tie totul despre mine. Mi-am periat puin povestea, ca s n-o sperii prea tare, i i-am înirat o mulime de lucruri triste, cum m ura tatl meu vitreg, i despre amrâtele alea de case de copii în care am stat, i unde îmi ddeau haine de poman, i cheltuiau banii primii pentru mine ca s le cumpere jucrii copiilor lor. M-a strâns de mân în timp ce vorbeam i m-a btut uor cu palma, avea chiar lacrimi în ochi. Dumnezeule, eram deja îndrgostit când ne-am spus la revedere în noaptea aceea. Amicul meu voia s-mi povesteasc fiecare detaliu picant al aventurii lui cu blondina, dar eu nici nu voiam s-l ascult. Monica îmi dduse adresa i numrul de telefon i aveam de gând s-o sun a doua zi sigur, dar la întoarcerea în ora ne-a oprit poliia, cci maina era furat. Nu m-am gândit la nimic altceva decât la Monica. Eram sigur c sta era sfâritul, pentru c îi spusesem cum încercam din rsputeri s rmân Äcurat" i s-o in pe drumul drept. Când m-au închis din nou la A.T. m-am hotrât s-mi încerc norocul i s-i scriu. I-am spus c sunt închis din nou, dar pentru ceva ce n-am fcut - c m-a arestat poliia pentru c aveam cazier i nu i-a plcut poliistului de mutra mea. Monica mi-a rspuns imediat i mi-a tot scris, aproape în fiecare zi, în urmtorii doi ani. Nu ne scriam decât c ne iubim foarte tare, c ne e dor i ce vom face când o s ies din închisoare. Mama ei n-a lsat-o s vin la Stockton când am fost eliberat, aa c am luat autobuzul pân în San Jose. Eram aa de emoionat la gândul c o s-o vd din nou, dar i tare speriat. Cred c m temeam c n-o s m mai vrea. Aa c, în loc s m duc drept la ea acas s-o vd, m-am dus smi caut nite amici i prostiile s-au inut lan. Am fcut trboiul de pe lume i când, în sfârit, m-au lsat în faa casei Monici, trecuser deja patru zile. Eram cam drâmat. A trebuit s iau ceva la bord ca s-mi fac curaj s-o întâlnesc, aa de fric mi-era c o s-mi spun s-mi iau tlpia. Slav Domnului, mama ei era la serviciu când m-au depus bieii pe trotuarul din faa casei ei. Monica a ieit zâmbind, bucuroas c m vede, chiar dac nu ddusem nici un semn de când aprusem în ora. Mi-aduc aminte c, de îndat ce mi-a trecut exaltarea, am fcut iar una din plimbrile noastre faimoase. Nu aveam bani s-o duc undeva, n-aveam nici main, dar n-a prut s-o intereseze asta, nici atunci, nici mai târziu. Mult timp, nimic din ce fceam nu era ru pentru
Monica. Gsea scuze pentru orice. Am intrat i am ieit din închisoare ani la rând, dar ea tot s-a mritat cu mine i a rmas alturi de mine. Tatl ei îi prsise familia când Monica avea câiva ani. Mama ei era înc înverunat împotriva acestui lucru, i nici pe mine nu m prea avea la inim. De fapt, tocmai de aceea s-a cstorit Monica cu mine. O dat, când fusesem arestat pentru falsificare i deinere ilegal de cecuri, mama ei n-a lsat-o s vin s m vad când am ieit pe cauiune, aa c Monica a fugit de-acas i ne-am cstorit. Avea l8 ani pe atunci. Am stat la un hotel câteva zile pân la proces. Avea o slujb - era chelneri, dar i-a dat demisia ca s poat veni în fiecare zi la tribunal, cât a durat procesul. Apoi, eu am fost luat la închisoare, iar Monica s-a întors la mama ei. Se certau îns atât de tare, încât a plecat de-acas, s-a mutat în cel mai apropiat ora de închisoare i s-a angajat ca osptri din nou. Oraul avea colegiu, iar eu am sperat mereu c o s-i reia studiile; îi plcea s învee i era foarte inteligent. Dar a zis c nu vrea, c vrea doar s m atepte s ies din închisoare. Ne scriam i venea s m viziteze ori de câte ori era program de vizit. Discuta cu preotul închisorii despre mine, i îl ruga s-mi vorbeasc i s m ajute, pân când m-am sturat i am rugat-o s înceteze. Nu-mi plcea s vorbesc cu preotul la. Mi-era pur i simplu imposibil s comunic cu el. Dei m vizita, continua s-mi scrie i-mi trimitea tot felul de cri i articole despre cum s devii mai bun. Imi spunea mereu c se roag s m pot schimba. Voiam i eu s nu mai fiu închis, dar se întâmplase de atâtea ori, c nu tiam s fac altceva. Pân la urm, s-a aprins o lumini în capul meu i m-am înscris la un program de recuperare care s m ajute s m împac cu lumea. Mi-am continuat studiile în închisoare i am fcut un curs de comer, mi-am terminat liceul i m-am înscris la colegiu. Când am ieit din închisoare am avut grij s nu mai dau de necaz i mi-am continuat studiile, reuind s-mi dau licena în domeniul asistenei sociale. Dar mergând pe acest drum, am pierdut-o pe Monica. La început, când ne chinuiam s reuim, ne-am îneles foarte bine, dar pe msur ce situaia se îmbuntea i izbuteam s ne îndeplinim visurile, Monica devenea tot mai irascibil, i mai posomorât. Nu fusese niciodat aa, în toi anii aceia când ne luptaserm cu necazurile. M-a prsit tocmai când am fi putut fi cei mai fericii oameni. Nici nu tiu pe unde o fi acum. Mama ei nu vrea s-mi spun, iar eu am hotrât c nu e treaba mea s-o caut, dac ea nu vrea s fim împreun. Uneori îmi vine s cred c Monici i-a fost mai uor s iubeasc ideea despre mine decât pe mine însmi. Eram atât de îndrgostii unul de cellalt pe vremea când eu stteam mai mult prin închisori, când ne scriam i m vizita în penitenciar i visam la tot ce o s realizm împreun. Când, în sfârit, visele au început s se transforme în realitate, ne-am desprit. Cu cât intram mai mult în rândul lumii, cu atât mai mult îi displcea Monici. Bnuiesc c-i pierduse sentimentul de mil pentru mine. De ce îl atrgea Monica pe Russell Nimic din educaia lui Russell nu era de natur s-l implice, afectiv sau chiar fizic, într-o relaie stabil, plin de afeciune. Toat viaa cutase asiduu sentimentul de putere i securitate fie fugind de acas, fie angajându-se în tot felul de aventuri periculoase. Prin toate aceste aciuni generatoare de tensiuni i distragere a ateniei, el cuta, de fapt, s-i uite disperarea. Se implica în aciuni periculoase, pentru ca astfel s scape de suferina i disperarea c fusese abandonat afectiv de rnama sa. Când a întâlnit-o pe Monica, a fost fermecat de înfiarea ei blând i atitudinea afectuoas fa de el. In loc s-l resping pentru c era Äru", ea a rspuns problemei lui cu sincer interes i adânc compasiune. L-a fcut s îneleag imediat c este acolo pentru el i n-a trecut mult pân când a fost pus la încercare hotrârea ei de a rmâne lâng el. La dispariia lui, ea a rspuns cu o rbdtoare ateptare. A prut capabil de îndeajuns de mult dragoste, echilibru i putere de
îndurare, cât s depeasc toate situaiile grele în care se vâra Russell. Dei reiese c Monica avea o capacitate uria de a tolera comportamentul lui Russell, în realitate lucrurile stteau exact invers. Nici unul din cei doi nu a realizat faptul c ea putea s fie acolo pentru el doar atâta timp cât el nu era lâng ea. Cât timp au fost separai, Russell a gsit în Monica partenerul ideal, soia ideal pentru un deinut. Ea i-a petrecut anii mariajului lor mânat de dorina sincer de a-l atepta, cu sperana la fel de sincer c el se va schimba i c vor rmâne împreun. Soiile de deinui ca Monica reprezint, poate, cel mai relevant exemplu de femei care iubesc prea mult. Nefiind capabile de nici un sentiment de intimitate cu un brbat, ele se mulumesc, în schimb, s triasc cu o fantasm, un vis despre cât vor iubi i vor fi iubite într-o bun zi când el se va schimba i va fii disponibil. Dar ele pot vizualiza intimitatea doar în lumea lor imaginar. Când Russell a fcut imposibilul, a început s mearg pe drumul drept i n-a mai fost închis, Monica s-a îndeprtat cât de repede a putut. Prezena lui constant în viaa ei solicita un grad de intimitate periculos, care o incomoda infinit mai mult decât absena lui. Realitatea convieuirii zilnice cu Russell nici nu putea concura cu viziunea idealizat a dragostei lor nutrit de ea. Circul o zical printre deinui: pe fiecare îl ateapt un Cadillac în parcare. Nu e decât versiunea super-idealizat, hrnit cu grij de toi deinuii, a ceea ce le va putea oferi viaa când vor fi iari în lume. In imaginaia soiilor de deinui, ca Monica, ceea ce îi ateapt în parcare nu e Cadillacul, simbol al bogiei i puterii, ci o trsur cu ase cai albi reprezentând dragostea miraculos-romantic. Cum vor iubi i vor fi iubite - acesta e visul lor. Impreun cu soii lor deinui, e mai uor pentru ele s triasc cu un vis decât s lupte pentru realizarea lui în viaa cea de toate zilele. Ce trebuie s înelegem este c în aparen Russell era incapabil de o iubire profund, în timp ce Monica, date fiind rbdarea i compasiunea ei, era. In realitate, amândurora le lipsea în aceeai msur capacitatea de a iubi i de a comunica. Acesta e motivul pentru care au devenit parteneri pe vremea când nu puteau fi împreun, i au pus capt relaiei lor când lucrurile au intrat în normalitate. Trebuie menionat i faptul c Russell nu i-a gsit o nou partener în acest moment. El se lupt înc cu problema intimitii. Tyler: 42 de ani; director executiv; divorat, fr copii - Pe vremea când mai eram împreun, obinuiam s le spun, în glum, prietenilor mei, c prima oar când am vzut-o pe Nancy, inima a început s-mi bat atât de tare, de mi s-a tiat rsuflarea. Era adevrat: lucra ca asistent medical pentru firma unde eram i eu angajat, iar eu eram în cabinetul ei pentru un control de rutin al sistemului respirator - sta era motivul btilor de inim i respiraiei greoaie. Fusesem trimis la control de eful meu pentru c luasem mult în greutate i aveam nite dureri în piept. De fapt, eram într-o stare deplorabil. Cu un an i jumtate în urm, soia m prsise pentru un alt brbat, i dei tiam c aa începi s-i petreci nopile în baruri, eu stteam în cas i m uitam la televizor. Fusesem întodeauna un gurmand. Jucasem mult tenis cu soia mea i cred c asta prevenise excesul meu de calorii când eram împreun, dar fr ea, tenisul m deprima. Totul m deprima. Atunci, în biroul lui Nancy, am aflat c m îngrasem aproape 30 kg într-un an i jumtate. Nu m obosisem nici mcar s m cântresc pân atunci, dei schimbasem msurile la costume de câteva ori, dar nu-mi psa. Nancy a fost foarte oficial la început; m-a avertizat asupra excesului serios de greutate i m-a sftuit cum s-o dau jos, dar eu m simeam prea îmbtrânit i nu aveam nici un chef s fac efortul de a m schimba. Cred c m auto-comptimeam. Pân i fosta mea soie, când m vedea, m certa: ÄDe ce te pori cu tine în halul sta?" Nutream o vag speran c se va întoarce la mine s m salveze, dar n-a
fcut-o. Nancy m-a întrebat dac surplusul de greutate se leag de vreun eveniment recent. Când i-am povestit de divor, n-a mai fost aa oficial i m-a btut pe mân cu înelegere. Mi-amintesc c am simit un mic fior când a fcut asta; era ceva deosebit, pentru c trecuse mult timp de când nu mai simisem nimic pentru nimeni. M-a sftuit s in regim i mi-a dat o groaz de prospecte i diagrame; mi-a spus s vin la control de dou ori pe lun ca s vad cum evoluez. Abia ateptam s m duc din nou. Cele dou sptmâni au trecut fr s in regim sau s slbesc, dar eram sigur c i-am câtigat simpatia. La cea de-a doua vizit, ne-am petrecut timpul vorbind despre divorul meu i consecinele pe care le-a avut asupra mea. M-a ascultat i m-a îndemnat apoi s fac ce te sftuiete de fapt, toat lumea: s urmez nite cursuri, s m înscriu la un club, s merg în excursii în grup, s-mi gsesc noi preocupri. Am fost de acord cu tot ce mi-a spus, dar n-am fcut nimic, am ateptat doar s treac cele dou sptmâni ca s-o vd din nou. La aceast nou vizit am întrebat-o dac vrea s ias cu mine. tiam c eram gras i c artam mizerabil, i nu tiu cum de-am avut curajul s-o invit, dar ea a acceptat. Când m-am dus s-o iau de-acas sâmbt seara, a venit încrcat de i mai multe prospecte i articole despre regimuri de slbire, inim, gimnastic i stri depresive. Nu mai beneficiasem de mult de atâta atenie. Am început s ieim împreun i foarte curând relaia noastr a devenit cât se poate de serioas. Speram c Nancy va îndeprta suferina din sufletul meu. Pot spune cu siguran c s-a strduit. Am plecat din apartamentul meu i m-am mutat la ea. Ii fcuse un el din a-mi pregti mâncruri fr colesterol i supraveghea tot ce mâneam. Dei nu mai mâneam nimic din ce mâncasem toate nopile acelea petrecute singur în faa televizorului, nu slbeam deloc. Greutatea mea rmânea constant, nici nu m îngram, nici nu slbeam. Ii spun sincer, Nancy se strduia mult mai mult decât mine s slbesc. Ne purtam amândoi ca i cum ar fi fost elul ei, datoria ei s m însntoesc. De fapt, cred c metabolismul are nevoie de efort fizic serios ca s ard eficient surplusul de calorii, iar eu nu fceam gimnastic aproape deloc. Nancy juca golf i uneori jucam i eu cu ea, dar nu m ddeam în vânt dup el. La opt luni dup ce ne mutasem împreun, am fcut o cltorie de afaceri în oraul meu natal, Evanston. Dup vreo dou zile de edere, nu se putea s nu dau peste prietenii din liceu... Nu voiam s vd pe nimeni, prea artam mizerabil, dar erau vechii mei prieteni i aveam o groaz de lucruri s ne spunem. Au fost surprini când au auzit de divor. Soia mea era i ea din ora. Mau convins, nu tiu cum, s facem o partid de tenis. Amândoi jucau tenis i tiau c e sportul meu favorit înc din liceu. Nu credeam c o s rezist mai mult de un set i le-am spus-o. Dar au insistat. M-am simit tare bine jucând din nou. Chiar dac surplusul meu de kilograme m-a fcut s m mic mai încet i s pierd de fiecare dat. I-am ameninat c o s m întorc s-mi iau revana. Când am revenit acas, Nancy m-a anunat c a participat la un mare seminar de nutriie i c voia s încerc metodele acelea noi pe care le aflase. I-am spus: ÄNu, am de gând s-o fac în felul meu o vreme". Ei bine, pân atunci, eu i Nancy nu ne certaserm niciodat. Desigur, ea se agita tot timpul din cauza mea i m pisa s am mai mult grij de mine, dar pân n-am început s joc iar tenis nu neam ciorovit niciodat. Jucam dup-amiaza, nu furam deci din timpul pe care ar fi trebuit s-l petrecem împreun, dar ceva intervenise între noi. Nancy e o tip atrgtoare, cu aproape opt ani mai tânr decât mine, i credeam c, începând s dau jos surplusul de kilograme, ne vom înelege chiar mai bine ca înainte pentru c va fi mândr de succesul meu. Dumnezeu mi-e martor, eu eram foarte mulumit de mine. Dar n-a fost s fie
aa. S-a plâns c m-am schimbat i în cele din urm mi-a cerut s m mut. Cântream, pe atunci doar cu trei kilograme mai mult decât pe vremea divorului. Mi-a fost îngrozitor de greu s o prsesc. Sperasem c ne vom cstori. Dar acum c slbisem, avea dreptate - nimic nu mai era ca înainte între noi. De ce l-a atras Nancy pe Tyler Tyler era un brbat cu o dependen destul de pronunat, întrit de criza provocat de divor. Ruinarea lui fizic, aproape deliberat, menit s trezeasc mila i solicitudinea soiei, a dat gre în cazul ei, dar a avut efect în cazul unei femei care, iubind prea mult, a fcut din recuperarea unei fiine umane singurul ei scop în via. Neputina i suferina lui, dublate de dorina ei de a fi de folos, au constituit elementele de baz ale atraciei lor reciproce. Tyler resimea înc acut durerea pricinuit de faptul c fusese respins de soie, suferea crunt c o pierduse i c mariajul lor luase sfârit. în aceast situaie nefericit, comun celor ce se lupt cu agonia despririi de partener, el a fost atras nu atât de Nancy ca persoan, cât de rolul ei de asistent medical i de vindector, i mai ales de promisiunea curmrii suferinei, pe care ea prea s i-o ofere. Aproape la fel cum folosise uriae cantiti de hran ca s umple golul lsat de soie i s-i înece pierderea suferit, folosea acum solicitudinea covâritoare al lui Nancy ca surs de securitate afectiv i sprijin pentru respectul su de sine deteriorat. Nevoia lui de a fi total în centrul ateniei lui Nancy a fost îns temporar, o etap tranzitorie în procesul de însntoire. Pe msur ce timpul, trecând, fcea minuni - înlocuind obsesia de sine i auto-compâtimirea cu afirmarea de sine -protecia lui Nancy, reconfortant altdat, devenea acum sufocant. Spre deosebire de dependena lui Tyler, temporar intensificat, nevoia lui Nancy de a se simi util nu era trectoare, ci dimpotriv, o trstur esenial a firii ei i aproape singura structur pe care putea înla o relaie cu alt persoan. Era Äasistent medical" i la serviciu i acas. Dei Tyler era un partener destul de dependent, chiar dup recuperarea din ocul divorului, nevoia lui de solicitudine nu putea satisface nevoia ei de a manevra i controla viaa altcuiva. Insntoirea lui, pentru care ea muncise neobosit, a constituit, de fapt, semnul prevestitor de moarte al relaiei lor. Bart: 36 de ani; fost director executiv, alcoolic de la l4 ani; n-a mai but de doi ani - Eram divorat de doi ani i îmi petreceam nopile ca orice brbat singur, când am întâlnit-o pe Rita. La început ne drogam amândoi. Mai aveam înc o grmad de bani i, o vreme, ne-am distrat de minune împreun. Dar Rita n-a fost niciodat o adevrat hippy. Era prea responsabil ca s uite de sine. Fuma puin cu mine, dar solida ei educaie bostonian nu disprea niciodat cu adevrat. Chiar i în apartamentul ei, era tot timpul ordine. Aveam acest sentiment de siguran când eram cu ea, ca i curn nu m-ar fi lsat niciodat s decad prea ru. Prima sear când am ieit împreun, am luat o mas grozav i apoi ne-am întors la ea acas. M îmbtasem cri i cred c am leinat. Oricum, m-am trezit pe canapeaua ei, învelit cu o ptur moale, drgu, cu capul pe o pern parfumat, i m-am simit ca i cum ajunsesem, în sfârit, acas - un port sigur, un refugiu... tii cum e. Rita tia tot ce trebuia despre îngrijirea alcoolicilor. Tatl ei, bancher, murise din cauza acestei boli. Ei bine, dup numai câteva sptmâni, m-am mutat la ea i am dus-o nemaipomenit câiva ani, atâta timp cât nu m drogm prea tare. Pân când am pierdut totul. Rita a renunat cu totul la droguri dup primele ase luni de convieuire. Bnuiesc c se gândea c cineva trebuia s dein controlul din moment ce eu eram total pe dinafar. în toiul acestei situaii ne-am cstorit. Atunci am devenit cu adevrat speriat. Aveam acum o alt îndatorire, dar nu m împcasem niciodat prea bine cu spiritul de responsabilitate. In plus, tocmai în preajma cstoriei, am pierdut toi banii. Pur i simplu, în starea în care eram, beat tot timpul, n-am mai
tiut ce fac cu ei. Rita n-a tiut c situaia e aa de proast, pentru c dimineaa îi spuneam c m duc la o întâlnire de afaceri, dar eu plecam cu Mercedesul pe plaj i stteam în main i beam. In cele din urm, când afacerea s-a dus de râp i ajunsesem s datorez bani tuturor, n-am mai tiut ce s fac. Am pornit-o la drum cu intenia de a m sinucide în main, fcând în aa fel încât s par un accident, dar Rita a venit dup mine, m-a gsit în hotelul la mizerabil i m-a luat acas. Banii se duseser, dar tot m-a internat pentru dezalcoolizare. E ciudat, dar nu i-am fost recunosctor. Am fost nervos, confuz, foarte speriat, i total dezgustat sexual de ea, timp de aproape un an de la externare. In nu tiu dac o s reuim împreun, dar lucrurile par a se îmbunti o dat cu trecerea timpului. De ce l-a atras Rita pe Bart Când, la prima lor întâlnire, Bart s-a îmbtat i a leinat, Rita, asigurându-i confortul, i-a promis, într-un fel, un respiro în graba lui deliberat ctre auto-distrugere. O vreme, prea c ar fi în stare sâ-l protejeze împotriva ravagiilor dependenei lui de butur, s-l salveze într-un fel linititor i linitit. Aceast atitudine în aparen protectoare, n-a fcut în realitate decât s prelungeasc perioada în care el i-a putut practica nestingherit viciul fr s simt consecinele; protejându-l i calmându-l, ea l-a ajutat s rmân bolnav mai mult vreme. O persoan dependent care-i pune în aplicare viciul, nu caut pe cineva care s o ajute s se însntoeasc, dimpotriv, caut pe cineva lâng care e sigur c poate rmâne dependent. Rita a fost partenera perfect o vreme, pân ce Bart s-a îmbolnvit atât de tare c nici ea n-a mai putut opri rul pe care i-l fcea singur. Dup ce l-a adus acas i l-a internat pentru dezalcoolizare, Bart a început s renune la alcool i s se însntoeasc. Dar Rita se interpusese între el i drogul lui. Ea nu-i mai îndeplinea rolul de a-l liniti i a pune lucrurile în ordine, iar el se simea ofensat de aparenta ei trdare, dar i de faptul c prea s fie atât de puternic, pe când el era slab i neajutorat. Oricât de proti cârpaci am fi în ale vieii, fiecare simte nevoia s dein singur controlul propriei existene. Când cineva ne ajut, ne irit puterea i superioritatea acelei persoane implicate în ajutorul dat. In plus, ca s fie atras sexual de partenera sa, un brbat trebuie s se simt mai puternic decât ea. In cazul nostru, ajutorul pe care i l-a dat Rita lui Bart, internându-l în spital, na fcut decât s evidenieze gravitatea bolii, iar gestul ei, profund afectuos de altfel, a subminat astfel, chiar i temporar, atracia lui sexual fa de ea. Pe lâng acest aspect emoional, mai exist i un factor fiziologic relevant, care trebuie luat în consideraie. Când un brbat abuzeaz de alcool i droguri, curn fcea Bart, i le întrerupe apoi, e nevoie de un an i ceva pân ce metabolismul lui revine la normal, devenind capabil s aib o reacie sexual normal, în absena drogului din organism. In toat aceast perioad de reacomodare, cuplul poate avea mari dificulti în înelegerea i acceptarea lipsei de interes i/sau inabilitii brbatului de a-i maifesta sexualitatea. Se poate întâmpla i invers. Fostul alcoolic recent însntoit i abstinent poate dezvolta un impuls sexual puternic, datorat probabil unui dezechilibru hormonal. Sau la fel de bine, motivul poate fi psihologic. Dup cum spunea un tânr la câteva sptmâni de abstinen de alcool i droguri, Äsexul e singurul mod în care m pot droga acum". Sexul poate fi un substitut al drogului, care s atenueze anxietatea tipic primei faze a abstinenei. Recuperarea celor dependeni i co-dependeni este un proces extrem de complex i delicat pentru un cuplu. E posibil ca relaia lui Bart cu Rita s supravieuiasc acestei tranziii, dei ceea ce i-a unit iniial au fost tocmai bolile lor: alcoolismul i co-alcoolismul. Dar, pentru a rmâne împreun în absena dependenei active, cei doi trebuie s mearg - o vreme - fiecare pe drumul lui, i s se concentreze asupra propriului proces de însntoire. Fiecare în parte trebuie s
analizeze i s accepte eul acela pe care au cutat, iubindu-se unul pe altul i dansând unul cu altul, s-l evite. Greg: 38 de ani; abstinent de paisprezece ani, particip la programul Toxicomanii Anonimi; cstorit, cu doi copii; activeaz în calitate de consilier pentru tinerii consumatori de droguri - Ne-am cunoscut într-o zi, în parc. Ea citea un ziar clandestin, iar eu încercam s-mi gsesc un loc sub soare. Era var, o sâmbt dup-amiaz torid i calm. Aveam 22 de ani i m lsasem de facultate dup primul an, dar strigam în gura mare c o s-o reiau cât de curând, ca s-i conving pe ai mei s-mi trimit bani în continuare. Le era imposibil s renune la visul lor de a m vedea liceniat i profesând o meserie, aa c au fost garanii mei financiari o groaz de timp. Alana era cam gras, avea 20-25 kg peste greutatea normal, ceea ce însemna c nu constituia o ameninare pentru mine. Nefiind perfect, nu conta dac m respingea. Am început conversaia cu ea întrebând-o ce citete; a fost uor chiar de la început. Râdea tot timpul i asta m-a fcut s m simt bine, ca i cum a fi fost un tip încânttor, foarte amuzant. Mi-a povestit despre Mississippi i Alabama, despre marurile lui Martin Luther King i cum a participat la ele, despre ce a simit lucrând cu oamenii aceia care voiau s schimbe lumea. Pân atunci nu m interesase nimic în mod special, decât cum s m distrez mai bine. Motto-ul meu era: "Drogheaz-te i treci neobservat", dar o fceam mult mai bine pe prima decât pe a doua. Alana era plin de via. Spunea c îi place la nebunie acum, c s-a întors în California, dar c uneori crede c n-are dreptul s se simt mulumit când atâia oameni sufer în ara asta. Am stat câteva ore în parc în ziua aceea, rtcind fr nici un scop i plvrgind despre noi. în cele din urm, ne-am îndreptat spre cas, pe care o împream cu alii, ca s ne drogm, dar când am ajuns, ei i se fcuse foame. A început s mnânce i s fac ordine în buctrie, în timp ce eu m îndopam cu droguri în sufragerie. Pusese muzic, i-mi aduc aminte c a venit cu o can de unt de alune, biscuii i un cuit i s-a aezat Äîn sufletul meu" cum se spune. Ne-am pus pe râs i am râs pân n-am mai putut. Cred c în ziua aceea amândoi am lsat s se vad c suntem dependeni, mai limpede decât am fcut-o vreodat dup aceea. Nu ne-am scuzat nici unul, neam comportat ca atare. Am fcut amândoi ce ne-a trecut prin cap, acum c fiecare gsise pe cineva care s nu-i fac viaa amar din cauza viciului pe care-l avea. Fr s vorbim despre asta, am tiut de la bun început c o s ne înelegem bine amândoi. Ne-am distrat de multe ori dup aceea, dar nu cred s mai fi trit vreodat sentimentul acela de comunicare total, când amândoi lsasem garda jos fr fric. Persoanele dependente stau mai tot timpul în defensiv. Mi-aduc aminte c ne certam mereu cum c n-a putea s fac dragoste cu ea dac nu m drogm înainte. Era sigur c îmi trezea repulsia fiind aa gras. Când m îndopam cu droguri înainte s facem dragoste, era sigur c m vedeam obligat s-o fac, numai ca s-o suport pe ea. In realitate, trebuia s m droghez ca s fiu în stare s fac dragoste cu cineva, oricine ar fi fost acea persoan. Nici unul dintre noi nu avea o prere prea bun despre sine. Pentru mine era uor s m ascund în spatele dependenei ei pentru c la ea, excesul de kilograme dovedea clar c exist o problem. Lipsa mea de motivaie i înfundtura în care intrase viaa mea nu sreau în ochi ca surplusul ei de kilograme, care o însoea peste tot. Deci, asta fceam, ne certam, ea zicând c n-a putea s-o iubesc cu adevrat pentru c e supraponderal. M fcea s-i spun c nu conteaz cum arat, important era eul ei interior i atunci era linite o vreme. Spunea c mnânc pentru c era nefericit. Iar eu îi spuneam c m droghez pentru c nu sunt în stare s-o fac fericit. In felul sta bolnvicios de a vedea lucrurile, ne potriveam perfect. Fiecare gseam o scuz pentru ceea ce fceam.
Cu toate astea, îns, ne prefceam c nu avem probleme cu adevrat. La urma urmei, erau atâia oameni grai i atâia drogai pe lume. Aa c ignoram, pur i simplu, întreaga problem. Eu am fost arestat, apoi, pentru deinere ilegal de droguri. Am stat zece zile în închisoare, iar prinii mei mi-au adus un avocat zelos, care m-a înscris la un program de recuperare, ca alternativ la o detenie de mai lung durat. în timpul celor zece zile cât am fost închis, Alana sa mutat de la mine. Am fost furios. M simeam abandonat. De fapt, ne certam aproape tot timpul. Acum, când privesc înapoi, îmi dau seama c nu era uor de trit cu mine. Paranoia care apare la consumatorii de droguri, indiferent dac sunt începtori sau veterani, începuse s m afecteze i pe mine. De asemenea, tot timpul fie eram drogat, fie simeam nevoia s m droghez. Alana o lua ca pe ceva personal, gândindu-se c dac ea ar arta mai bine, eu a dori s fiu lâng ea mai mult, nu s m droghez în fiecare clip. Credea c fug de ea. Pe naiba, nu fugeam decât de mine! Oricum, a disprut fr urm vreo zece luni; din cauza vreunui mar, bnuiesc. Consilierul pe care-l aveam a insistat s asist la edinele Toxicomanilor Anonimi. Cum trebuia s aleg între asta i închisoare, m-am dus. Am întâlnit acolo oameni pe care-i tiam din vedere i, dup o vreme, a început s se fac lumin în capul meu: ar fi posibil, totui, s am probleme cu drogurile. Oamenii aceia îi vedeau mai departe de viaa lor în timp ce eu m drogm înc în fiecare zi, de diminea pân noaptea. Aa c am dat dracului edinele i l-am rugat pe un tip la care m tot gândisem dac poate s m ajute. A devenit sponsorul meu la Toxicomanii Anonimi, i-l chemam de dou ori pe zi, dimineaa i seara. Asta însemna c trebuia s schimb totul prieteni, distracii, absolut totul - dar am fcut-o. Aciunea de consiliere a ajutat i ea, cci consilierul meu tia dinainte prin ce aveam s trec i m avertiza. Oricum, am reuit, am fost în stare s m in departe de droguri i alcool. Alana s-a întors la patru luni dup ce începuse abstinena mea la T.A. i jocul a reînceput. Era acelai joc pe care îl mai jucasem amândoi. Consilierul meu îl numea Äpactizare". Era felul nostru de a ne folosi unul de cellalt i, bineîneles, de a ne exersa dependena. tiam c dac intru în jocul nostru, o s m droghez din nou. Acum nu mai suntem nici mcar prieteni. N-avea cum s mearg dac nu mai puteam Äboli" împreun. De ce l-a atras Alana pe Greg Greg i Alana s-au legat puternic unul de cellalt chiar de la început. Fiecare suferea de o dependen care le conducea viaa i, din prima zi a întâlnirii lor, fiecare s-a concentrat pe dependena celuilalt ca s diminueze, prin comparaie, importana i fora propriei boli. Apoi, dea lungul relaiei lor, când mai subtil, când mai pe fa, îi ddeau pe rând voie s prelungeasc boala, chiar dac fiecare îi nega propria condiie. Este un tipar extrem de comun la cuplurile de dependeni, indiferent dac folosesc substane chimice identice sau diferite. Ei folosesc comportamentul i problemele celuilalt pentru a evita confruntarea cu gravitatea deteriorrii propriei persoane - i cu cât e mai grav deteriorarea cu atât e mai mare nevoia ca partenerul s-i ofere distragerea, s fie cât mai bolnav, cât mai obsedat, cât mai uor de manevrat. în conformitate cu aceast dinamic, Alana i-a aprut lui Greg ca fiind plin de compasiune, dornic s sufere pentru ceva în care credea. Aceast trstur constituie întotdeauna o atracie magnetic pentru o persoan dependent, întrucât disponibilitatea de a suferi este o condiie sine qua non a relaiei cu un astfel de bolnav. Ea este garania c bolnavul nu va fi abandonat când lucrurile încep, ineluctabil, s se înruteasc. Numai dup luni întregi de certuri, numai dup ce Greg a fost închis, a gsit Alana fora s-l prseasc, chiar dac pentru scurt durat. A revenit la el, dornic s reia relaia lor de unde o lsase, ca doi dependeni activi. Greg i Alana tiau cum s fie împreun doar dac erau bolnavi. Cu toat dependena ei
incontrolabil de mâncare, Alana se simea puternic i sntoas, cu condiia ca Greg s se drogheze mereu, dup cum Greg considera c dependena lui de droguri nu era atât de grav ca excesul ei de hran i greutate. Recuperarea lui Greg a evideniat, prin contrast, dependena ei, din care cauz nu s-au mai putut simi bine unul cu cellalt. Ea ar fi trebuit s saboteze abstinena lui pentru a reveni, împreun, la vechiul status quo. Erik: 42 de ani; divorat i recstorit - Eram divorat de un an i jumtate când am întâlnit-o pe Sue. Un instructor de la colegiul unde antrenam echipa de fotbal m-a pus s jur c voi veni la petrecerea lui de cas nou, i iat-m, într-o duminic dup-amiaz, singur în dormitorul lor, uitându-m la meciul dintre Rams i Forty Niners, în timp ce toi ceilali petreceau în sufragerie. Sue a intrat s-i lase haina i ne-am salutat. A plecat i s-a întors dup vreo jumtate de or s vad dac mai sunt acolo. M-a tachinat c m ascund ca un urs în bârlogul lui, iar în timpul pauzei publicitare, am schimbat câteva vorbe. A plecat din nou i s-a întors cu un platou încrcat cu toate buntile de la mas. Atunci am vzut-o, de fapt, mai bine, i mi-am dat seama c era drgu. Dup ce s-a terminat meciul, m-am alturat oaspeilor, dar ea nu mai era. Am aflat c era instructor cu jumtate de norm la secia de englez, aa c a doua zi am trecut pe la biroul ei i am rugat-o s m lase s m revanez pentru prânzul pe care mi-l adusese. Zise Äsigur, dac am putea merge undeva fr televizor", i am izbucnit amândoi în râs. Dar n-a fost chiar o glum. Nu exagerez cu nimic când spun c sportul era totul pentru mine când am cunoscut-o pe Sue. Aa se întâmpl cu sportul. Dac îi dai voie, te captiveaz atât de tare, c nu mai ai timp pentru nimic altceva. Eu alergam în fiecare zi. M antrenam pentru maraton, îmi antrenam juctorii i îi însoeam la meciuri, m uitam la toate emisiunile sportive la televizor. Dar m simeam singur, iar Sue era foarte atrgtoare. Chiar de la început mi-a dat toat atenia ori de câte ori aveam nevoie de ea, fr a interveni îns în doleanele sau nevoile mele. Avea un biat, Tim, de ase ani, i m înelegeam bine cu el. Fostul ei so locuia în alt stat i venea s-l vad foarte rar, aa c ne-a fost uor - mie i biatului - s ne împrietenim. Pot s afirm c Tim simea nevoia unui brbat lâng el. M-am cstorit cu Sue dup un an, dar foarte curând lucrurile au început s mearg prost între noi. Se plângea c nu-i dau niciodat atenie, nici ei, nici lui Tim, c sunt mai mereu plecat, iar când stau acas, m uit tot timpul la televizor. Ii replicam c n-are de fcut altceva decât s m bat la cap, i c tia foarte bine când m-a întâlnit, c sta sunt. Dac nu-i place, poate s plece. Eram furios pe Sue mai tot timpul, dar nu m puteam supra deloc pe Tim; eram contient c certurile noastre îl îndurereaz foarte tare. Dei, pe vremea aceea n-am vrut s recunosc, Sue avea dreptate. Ii evitam i pe ea i pe Tim. Sportul îmi oferea ceva de fcut, subiecte de conversaie, de meditaie, ceva solid i confortabil.. Crescusem într-o familie în care sportul era singurul subiect de discuie cu tata, singurul mod în care îi puteam capta atenia. Era aproape tot ce tiam despre ce înseamn s fii brbat. Eram pe punctul de a o rupe cu Sue, prea ne certam mult. Cu cât m presa mai mult, cu atât o contraziceam mai mult i îmi gseam scparea în jogging, meciuri de tot felul, i altele de genul acesta. Apoi s-a produs ireparabilul. într-o duminic dup-amiaza, era un meci între Miami Dolphins i Oakland Raiders; a sunat telefonul. Sue era afar cu Tim, i-mi amintesc cât de tare m-a deranjat c a trebuit s m întrerup, s m ridic i s las televizorul. La telefon era fratele meu care mi-a spus c tata fcuse un atac de cord i murise. M-am dus la înmormântare fr Sue. Ne certaserm atât de tare, c am vrut s m duc singur, i bine am fcut. Revenirea acas, la ai mei, mi-a schimbat viaa. Iat-m, prezent la înmormântarea tatlui meu, cu care nu fusesem niciodat în stare s stau de vorb, i pe punctul
de a divora a doua oar, din cauz c nu tiam cum s stabilesc o legtur nici cu soia mea. Simeam c-mi lipsete ceva, i nu înelegeam de ce totul mi se întâmpla numai mie. Eram un tip cumsecade, munceam din greu, nu supram pe nimeni. Mi-am plâns de mil, mie i singurtii mele. M-am întors de la înmormântare cu fratele meu mai mic. Nu se putea opri din plâns. Spunea, printre lacrimi, c acum e prea târziu, c n-a fost niciodat apropiat de tata. Acas, toat lumea vorbea de tata, tii cum e dup înmormântare, i oamenii îi aminteau diverse lucruri despre tata i sporturile lui, cât de mult le iubea, cum se uita într-una la televizor. Cumnatul meu, încercând s fac o glum, spuse: Ätii, e prima dat de când sunt în casa asta c nu merge televizorul i el nu se uit la meci". M-am uitat la fratele meu; a început s plâng din nou; nu cu tristee, cu amrciune. Brusc, mi s-au deschis ochii i am vzut ce fcuse tata cu viaa lui i ce fceam eu cu a mea. Ca i el, nu lsam pe nimeni s se apropie de mine, s m cunoasc, s-mi vorbeasc. Televizorul era armura mea. Am ieit dup fratele meu i ne-am dus cu maina pân la lac. Am rmas mult timp acolo. Pe msur ce-l ascultam spunându-mi cum sperase ani la rând c tata o s vad c exist, am început s m uit la mine cu ali ochi, s realizez cât de mult îi semnm tatei. M-am gândit la fiul meu vitreg, Tim, cum atepta trist, ca un cel, s-i dedic un pic din timpul i atenia mea, i cum eram prea ocupat pentru el i mama lui. In avion, pe drumul spre cas, m-am gândit la ce a vrea s spun oamenii despre mine la înmormântarea mea, i asta m-a ajutat s vd ce aveam de fcut. Ajuns acas, am stat de vorb, sincer, cu Sue, pentru prima dat în viaa mea. Am plâns amândoi i l-am chemat pe Tim, i a plâns i el. Dup asta, totul a fost minunat o vreme. Fceam o mulime de lucruri împreun, m plimbam cu bicicleta cu Tim i mergeam la picnic-uri împreun. Ieeam cu prietenii i îi invitam la noi. Mi-a fost greu s m dispensez de vechiul meu obicei, sportul, dar trebuia s renun dac voiam s am vreo perspectiv. Doream din tot sufletul s fiu apropiat de cei pe care îi iubeam, nu s mor i s las în urma mea aceleai sentimente ca tatl meu. Dar s-a dovedit a fi mai greu pentru Sue decât pentru mine. Dup câteva luni, mi-a spus c are de gând s se angajeze undeva cu jumtate de norm în week-end. Nu mi-a venit a crede. Sfâritul de sptmân îl petreceam întotdeauna împreun. Era reversul medaliei: Sue fugea de mine acum! Am czut de acord c avem nevoie de ajutor. La edinele de consiliere, Sue a recunoscut c apropierea noastr o clca pe nervi, pentru c nu tia ce s fac, cum s se poarte cu mine. Amândoi am vorbit despre dificultatea de a fi apropiat de o alt persoan. Dei m ciclise înainte c o ignor, acum, c-i ddeam atenie, se simea incomodat. Nu era obinuit cu aa ceva. Familia ei sttuse i mai ru la capitolul afeciuneatenie. Tatl ei, cpitan în marin, era mereu plecat, iar mama ei se simea foarte bine aa. Sue crescuse cu sentimentul singurtii, tânjind s se apropie de cineva, dar, ca i mine, netiind cum s-o fac. Am urmat, câtva timp, programul de consiliere i, la îndemnul terapeutului, ne-am înscris în asociaia familiilor cu rude adoptate. Pe msur ce eu i Tim ne apropiam mai mult unul de cellalt, Sue îmi fcea greuti, nelsându-m s particip la educaia fiului ei. Se simea ignorat i i se prea c pierde controlul asupra lui. Dar eu tiam c trebuia s-mi stabilesc prerogativele în ceea ce-l privea pe Tim dac voiam s am o relaie adevrat cu el. Prezena la edinele asociaiei m-a ajutat mai mult decât orice altceva. Erau edine pentru familii ca a noastr. A fost o adevrat experien pentru mine s-i ascult pe alii cum povesteau despre lupta lor cu sentimentele. M-a ajutat s-i pot vorbi lui Sue despre lupta mea.
Vorbim înc i suntem înc împreun, învând cum s ne apropiem unul de cellalt i s avem încredere unul în cellalt. Nici unul din noi nu e atât de bun pe cât ar vrea, dar exersm. Este un joc cu totul nou pentru amândoi. De ce l-a atras Sue pe Erik Erik, solitar în izolarea sa auto-impus, tânjea dup iubire i afeciune, dar nu voia s rite o apropiere. Când Sue l-a abordat în ziua în care au fcut cunotin, semnalizând tacit c-i accept mijloacele de evitare -obsesia fa de sport - Erik s-a întrebat dac nu cumva a gsit femeia ideal - cea care îl va iubi, dar îl va i lsa în pace. Dei Sue s-a plâns subtil de lipsa lui de atenie, sugerând ca întâlnirea lor s fie undeva, departe de televizor, el a-presupus, corect, c ea are marea capacitate de a tolera distana dintre ei. Altfel l-ar fi evitat. în realitate, carena evident de comunicativitate social i incapacitatea de a se lega afectiv, dovedite de Erik, au atras-o pe Sue. Tcerea lui i l-a fcut i mai drag i a asigurat-o c nu va cuta compania altor persoane, incluzând femeile, iar asta era foarte important. Sue, ca multe alte femei care iubesc prea mult, se temea s nu fie prsit. Mai bine s fii cu cineva care nu corespunde perfect doleanelor tale, dar pe care n-o s-l pierzi niciodat, decât s ai pe cineva care te iubete i merit s fie iubit, dar care s-ar putea s te prseasc pentru altcineva. De asemenea, izolarea social a lui Erik îi oferea ceva de fcut -putea s arunce o punte peste prpastia care se întindea între el i ceilali. Putea explica în faa lumii personalitatea i obsesia lui, dând vina mai degrab pe timiditate decât pe indiferen, pentru fuga lui din faa oricror contacte sociale. Mai simplu spus, el avea nevoie de ea. Pe de alt parte, Sue se lsa prins într-o situaie care reproducea toate aspectele negative ale copilriei ei - singurtatea, ateptarea plin de speran a dragostei i ateniei, dezamgirea adânc, i, în final, disperarea plin de furie. Pe msur ce încerca s-l oblige pe Erik s se schimbe, comportamentul ei confirma temerile lui legate de relaiile inter-umane i l-a fcut s se izoleze i mai mult. Erik, îns, s-a schimbat profund, datorit unor evenimente dramatice din viaa sa. Pentru a nu deveni un alter-ego al tatlui su - rece, inabordabil - i-a manifestat dorina de a înfrunta cpcunul din el: teama de apropiere. Faptul c s-a identificat atât de puternic cu micuul Tim a fost un factor major în hotrârea de a se schimba. Dar schimbarea lui a atras dup sine necesitatea schimbrii celorlali membri ai familiei. Sue, catapultat de la ignorarea i evitarea de ctre so la curtea asidu i atenia permanent a acestuia, a fost nevoit s priveasc în fa disconfortul cauzat de atenia pe care o primea i dup care tânjise. Le-ar fi fost uor, lui Sue i Erik, s se opreasc în acest punct, cu masa de joc rsucit i urmritorul devenit urmrit, iar evitatorul - evitat. Ar fi putut, pur i simplu, s-i schimbe rolurile, s pstreze distana dintre ei i s menin nivelul de sprijin reciproc. Dar Sue i Erik au avut curajul s priveasc în adâncul sufletului lor i s rite apoi, ajutai de terapie i de un grup de oameni înelegtori i empatici, s se apropie unul de cellalt ca s formeze un cuplu i, împreun cu Tim, o familie. Cuvintele sunt prea nesemnificative pentru a scoate în eviden importana deosebit, pentru noi toi, a primelor întâlniri. Ca terapeut, impactul pe care-l are asupra mea un pacient nou, la prima noastr întrevedere, îmi furnizeaz cele mai importante informaii pe care le primesc de la acea persoan de-a lungul tratamentului. Prin ceea ce spune i ceea ce nu spune, prin tot ce relev înfiarea fizic - poziie, elegan, expresie facial, maniere i gesturi, ton al vocii, contact vizual (sau absena acestui contact), atitudine, stil - primesc o multitudine de informaii despre felul cum acioneaz clientul meu în lume, mai ales în condiii de stres. Toate concur spre a-mi forma o impresie puternic, indubitabil subiectiv, care-mi spune intuitiv cum voi lucra cu
aceast persoan în relaia pacient-terapeut. Dac eu, ca terapeut, caut contient s evaluez felul în care noul meu client privete viaa, când se întâlnesc oricare dou persoane, se petrece un proces asemntor, dei mai puin contient. Fiecare caut rspunsurile la întrebrile pe care i le pune despre cellalt, bazându-se pe bogia de informaii transmise automat în primele clipe ale întâlnirii. Intrebrile care se pun tacit sunt, de obicei, simple: ÄEti o persoan cu care am ceva în comun?", ÄVoi avea vreun avantaj dac îi cultiv prietenia?", ÄEti amuzant?" Dar se pun i altfel de întrebri depinzând de cine sunt i ce vor cele dou persoane. Pentru fiecare femeie care iubete prea mult, în spatele întrebrilor clare, raionale, practice, se afl altele, mai ferme, întrebri la care ne strduim cu atât mai mult s rspundem cu cât provin din strfundurile fiinei noastre. ÄAi nevoie de mine?", întreab, în tain, femeia care iubete prea mult. ÄVei avea grij de mine i-mi vei rezolva problemele?" este întrebarea tacit din spatele vorbelor rostite de brbatul care vrea s-o aleag partener. 7. Frumoasa i bestia ÄSunt muli brbai - spuse Frumoasa, care sunt mult mai urâi decât tine, iar eu, în ciuda înfirii tale, te prefer pe tine". Frumoasa i bestia In cele dou capitole anterioare, femeile au exprimat la unison aceeai nevoie de a fi de folos, de a ajuta brbaii cu care au o relaie. Cu siguran, ocazia de a fi de folos acestor brbai este ingredientul principal al atraciei pe care au resimit-o. La rândul lor, brbaii au mrturisit c vor s gseasc pe cineva care s-i ajute, s le controleze comportamentul, s le asigure sentimentul de securitate sau s-i salveze - cineva care s fie, dup expresia unuia din clienii mei brbai Äfemeia în alb". Tema femeii care-i reabiliteaz pe brbai prin fora iubirii ei altruiste, perfecte, atotconsimitoare, nu este nicidecum modern. Basmele -constituind, în felul în care o fac, cele mai importante lecii ale culturii care le creeaz i le perpetueaz în timp - ne ofer, de veacuri, variaiuni ale acestei teme. în ÄFrumoasa i bestia", o tânr frumoas i inocent întâlnete un monstru respingtor i înspimânttor. Ca s-i salveze familia de mânia lui, consimte s triasc alturi de el. Dup ce îl cunoate mai bine, reuete s-i înving dezgustul i chiar s-l iubeasc, în pofida înfirii sale exterioare dezgusttoare. Atunci se petrece, bineîneles, miracolul i chipul de monstru fioros dispare, iar el îi reia înfiarea uman, de prin. Sub noua înfiare, îi este nu doar recunosctor, ci i partener potrivit. Astfel, iubirea pentru el i acceptarea chipului su monstruos sunt rspltite însutit când Frumoasa îi ia locul cuvenit lâng el pentru a duce, împreun, o via binecuvântat. Ca orice basm care a înfruntat secolele, fiind povestit i repovestit, ÄFrumoasa i bestia" este întruchiparea unui adevr spiritual profund în contextul unei poveti eterne. Adevrurile spirituale sunt greu de îneles i chiar mai greu de pus în aplicare, pentru c de multe ori ele contravin valorilor contemporane. La fel, exist tendina de a se da o anume interpretare basmului, care reconsolideaz o prejudecat cultural. în aceste condiii, se trece uor cu vederea peste semnificaia lui profund. Vom analiza în alt capitol lecia de profund spiritualitate pe care ne-o ofer ÄFrumoasa i bestia". Dar mai întâi, s aruncm o privire la prejudecata cultural pe care basmul pare s-o evidenieze, i anume c o femeie poate schimba un brbat dac îl iubete îndeajuns. Aceast credin, atât de puternic i perseverent, ptrunde pân în strfundurile psihicului individual i colectiv. Se reflect insistent în vorbirea i comportamentul cotidian afirmaia
cultural tacit c putem îndrepta pe cineva prin fora dragostei noastre i c, dac suntem femei, e chiar datoria noastr s o facem. Când persoana la care inem nu acioneaz i nu simte cum vrem noi, cutm cu tot dinadinsul posibilitile de a schimba comportamentul sau mentalitatea acelei persoane, cu binecuvântarea celorlali, de obicei, care ne sftuiesc i ne încurajeaz efortul (ÄAi încercat i...?"). Sugestiile pot fi pe cât de contradictorii pe atât de numeroase, dar sunt puini prieteni sau rude care se pot abine s nu le ofere. Toi vor s te ajute. Chiar mass media se prinde în joc i reflect acest sistem de idei preconcepute, consolidându-l i perpetuându-l prin impactul pe care îl are, i delegând femeia s-l pun în aplicare. De exemplu, revistele pentru femei, i chiar publicaiile de interes general, au mereu articole de genul Äcum s-i ajui brbatul s devin...", în timp ce articolele corespunztoare Äcum s-i ajui partenera s devin..." sunt practic, inexistente, în publicaiile pentru brbai. Iar noi, femeile, cumprm revistele i încercm s le urmm sfaturile, sperând s-l putem ajuta pe brbatul prezent în viaa noastr s se schimbe conform dorinelor i nevoilor noastre. De ce ne atrage pe noi, femeile, ideea de a schimba persoana nefericit, bolnav de lâng noi, într-un partener perfect? De ce este acest concept atât de tentant în pofida încercrilor la care ne supune? Pentru unele, rspunsul e limpede: morala iudeo-cretin cuprinde porunca de a-i ajuta pe cei mai puin norocoi decât noi. Suntem învate c avem datoria s rspundem cu compasiune i generozitate celor aflai în nevoie. S nu judecm, s ajutm; asta pare a fi obligaia noastr moral. Din nefericire, aceste motive pline de virtute explic indubitabil i integral comportamentul milioanelor de femei care decid s-i ia ca parteneri brbai violeni, indifereni, abuzivi, cu carene afective, dependeni, sau altfel spus, incapabili de iubire i atenie. Femeile care iubesc prea mult fac aceast alegere din nevoia compulsiv de a-i controla pe cei dragi, nevoie care îi are originea în copilrie, când fetiele au trit deseori emoii copleitoare ca teama, furia, tensiunea insuportabil, vinovia, ruinea, mila fa de sine i fa de alii. Copilul care crete într-un asemenea mediu va fi distrus de aceste emoii pân într-atât, încât va deveni incapabil s acioneze dac nu gsete modaliti de auto-aprare. Instrumentele sale de auto-aprare vor include, întotdeauna, un puternic mecanism de protecie - negarea - i o motivaie subcontient la fel de puternic - controlul. Fiecare din noi folosete incontient întreaga via diverse mecanisme de aprare ca negarea, uneori din cauza unor fleacuri, alteori din cauza unor probleme sau evenimente majore. In caz contrar, am fi nevoite s ne întrebm cine suntem i ce gândim i am avea astfel sentimentul c nu ne potrivim nici imaginii idealizate despre noi înine, nici circumstanelor în care ne aflm. Mecanismul negrii este folositor în special pentru ignorarea informaiei pe care nu vrem s-o contientizm. De exemplu, a nu observa (a nega) cât de mare s-a fcut copilul poate fi o modalitate de evitare a sentimentelor cauzate de plecarea copilului de acas. A nu vedea i simi (a nega) excesul de greutate pe care i-l arat oglinda i hainele devenite prea strâmte reprezint permisiunea de a ne afunda în continuare în plcerea de a mânca. Negarea poate fi definit ca refuz de a accepta realitatea la dou niveluri: la nivelul a ceea ce se întâmpl de fapt i la nivelul sentimentelor. S analizm cum pregtete atitudinea de negare o feti s se transforme într-o femeie care iubete prea mult. Copil fiind, ea poate avea, de exemplu, un printe care lipsete nopile de acas din cauza unei legturi extraconjugale. Spunându-i, sau spunându-i-se de ctre ceilali membri ai familiei, c tata este Äocupat cu munca", ea neag c exist probleme între prinii ei, sau c se întâmpl ceva anormal. Asta o împiedic s se team pentru confortul ei sau pentru stabilitatea familiei. Ea îi spune c tata
muncete din greu, ceea ce provoac mai degrab compasiunea, decât mânia i teama care ar fi resimite dac ar înfrunta realitatea. Astfel, ea neag, în acelai timp, realitatea i propriile sentimente despre aceast realitate, i creeaz o lume imaginar în care triete confortabil. Exerciiul o ajut, în felul acesta, s-i dezvolte capacitatea de auto-aprare împotriva suferinei, dar, în acelai timp îi pierde capacitatea de a alege liber. Negarea practicat astfel opereaz automat, nestânjenit. In familiile cu probleme, membrii ei împrtesc întotdeauna capacitatea de a nega realitatea. Nu conteaz cât de grave sunt problemele, familia nu devine disfuncional decât dac intr în funciune negarea. i dac vreunul din membrii familiei încearc, cumva, s destrame negarea descriind, de exemplu, situaia familiei în termeni exaci, restul familiei va opune o rezisten puternic. Ridiculizarea e adeseori folosit pentru a aduce la ordine persoana ieit din rând, sau, dac asta nu are efect, renegatul va fi exclus din cercul acceptrii, afeciunii sau activitilor. Nici una din persoanele care folosesc mecanismul defensiv nu alege contient s intre în dezacord cu realitatea, s poarte ochelari de cal ca s nu perceap cu acuratee faptele i spusele celorlali. Nici una din persoanele la care acioneaz negarea nu decide s-i reprime sentimentele. Asta Äse întâmpl de la sine" întrucât în efortul de a se proteja împotriva conflictelor, responsabilitilor i temerilor copleitoare, eul anihileaz informaia i percepiile incomode. O feti ai crei prini se ceart deseori invit o prieten s doarm la ea. Noaptea, târziu, fetele sunt trezite din somn de ipetele prinilor care se ceart. Prietena optete: ÄDa' tiu c fac glgie prinii ti. De ce ip aa?" Fiica stânjenit, care a asistat, treaz, la multe asemenea incidente, rspunde vag ÄNu tiu", i rmâne tcut, în agonia contiinei ei, în timp ce strigtele continu s se aud. Micua invitat habar nu are de ce prietena ei începe s-o evite curând dup aceea. Invitata e ocolit deoarece a fost martora unui secret de familie i i-ar aminti astfel, permanent, prietenei sale de ceea ce ea se strduie s nege. Incidente stânjenitoare ca acela al certurilor dintre prini sunt atât de dureroase pentru feti c ea se simte mai bine negând adevrul i cu atât mai asiduu va evita pe oricine sau orice amenin s-i drâme sistemul defensiv împotriva suferinei. Refuz s retriasc stânjeneala, teama, furia, neputina, panica, disperarea, ruinea, resentimentele i dezgustul. Dar pentru c aceste emoii puternice i conflictuale sunt adversarii cu care ar trebui s lupte dac s-ar lsa cuprins de ele, prefer s devin total insensibil. De aici provine nevoia ei de a controla oamenii i evenimentele din viaa ei. Controlând ce se întâmpl în jurul ei, îi poate crea sentimentul de securitate. Fr ocuri, fr surprize, fr sentimente. Orice persoan, aflat într-o situaie incomod, caut, în msura posibilului, s-o stpâneasc. Aceast reacie fireasc devine exacerbat la membrii unei familii dezorganizate din cauza suferinei. Amintii-v povestea Lisei, când prinii fceau presiuni asupra ei s-i îmbunteasc rezultatele colare: exista sperana, realist de altfel, c ea ar putea obine note mai mari, dar ansele ca mama ei s pun capt alcoolismului erau aproape inexistente; astfel c, în loc s înfrunte implicaiile devastatoare ale alcoolismului mamei, familia a ales convingerea c viaa lor ar fi mai bun dac i când Lisa va lua note mai bune. Lisa, amintii-v, cuta i ea s îmbunteasc (controleze) situaia strduindu-se Äs fie mai bun". Comportamentul ei altruist nu reprezenta nici pe departe expresia fericirii ei de a tri în acea familie sau de a tri, în general. Ba dimpotriv. Fiecare activitate casnic pe care o fcea din proprie iniiativ reprezenta o încercare disperat de a corecta circumstanele insuportabile, pentru care copilul-Lisa se simea responsabil. Copiii poart, inevitabil, povara vinoviei i blamului pentru problemele grave care le afecteaz
familia. Motivul este c, datorit omnipotenei imaginaiei lor, cred c ei sunt cauza neînelegerilor familiale dar i c au puterea s le schimbe, în bine sau în ru. Ca Lisa, muli copii nefericii sunt învinovii de prini sau rude pentru probleme asupra crora nu au nici un control. Dar chiar i fr blamul verbal al membrilor familiei, copilul îi asum o mare parte din responsabilitatea pentru necazurile lor. Nu e uor s considerm c acest comportament altruist de Äa fi bun", alturi de eforturile de a fi de folos sunt, de fapt, încercri de a controla oamenii i situaiile fr a avea o motivaie altruist. Am vzut aceast dinamic simbolizat, simplu i succint, de un semn afiat pe ua unei agenii unde am lucrat odat. Era un cerc tiat în dou, partea superioar reprezentând un rsrit de soare - strlucitor i puternic colorat - partea inferioar fiind colorat în negru. Pe afi scria: ÄAjutorul este partea însorit a controlului". Propoziia era menit s ne aminteasc nou, consilierilor, dar i clienilor notri, s analizm întotdeauna motivele care se ascund în spatele nevoii de a-i schimba pe oameni. Când efortul de a fi de folos vine de la persoane provenite din medii familiale nefericite sau care au, în prezent, o relaie stresant, ar trebui s suspectm nevoia de control. Când facem pentru altul ce ar putea s fac singur, când îi planificm activitile zilnice sau viitoare, când îndemnm, sftuim, reamintim, avertizm sau încercm s convingem un adult, când ne e greu s-l vedem confruntat cu consecinele aciunilor lui i cutm fie s-i schimbm aciunile, fie s înlturm consecinele -exact asta facem: controlm. Nutrim sperana c dac putem s deinem controlul asupra partenerului nostru, atunci vom reui s ne inem în frâu i sentimentele. Bineîneles, cu cât mai asiduu încercm s-l controlm, cu atât mai mult eum. Dar nu ne putem opri. Femeia care are obiceiul s nege i s controleze este atras de situaiile care necesit aceste caracteristici. inând-o departe de realitatea situaiei i de sentimentele cauzate de ea, negarea o va conduce drept spre relaiile încrcate de dificulti. Ca urmare, ea va face uz de toate capacitile ei de a ajuta (adic de a controla), pentru a face situaia tolerabil, în timp ce va nega gravitatea realitii. Negarea alimenteaz nevoia de control, iar eecul inevitabil al controlului alimenteaz nevoia de a nega. Cazurile de mai jos ilustreaz aceast dinamic. Femeile respective au reuit, datorit terapiei, s ptrund semnificaiile adânci ale comportamentului lor i, atunci când natura problemelor era asemntoare, s se implice în alte grupuri de sprijin. Ele au fost capabile s recunoasc adevrata semnificaie a ajutorului lor - încercarea, incontient motivat, de a nega suferina controlându-i pe cei dragi. Intensitatea dorinei acestor femei de a fi de folos partenerului constituie dovada c era mai mult o nevoie decât o decizie. Connie: 32 de ani; divorat, are un biat în vârst de 11 de ani - înainte de programul terapeutic, nu-mi aminteam nici mcar un motiv pentru care s se certe prinii mei. Tot ce îmi puteam aminti este c se certau tot timpul. în fiecare zi, la fiecare mas, aproape în fiecare clip. Se criticau unul pe altul, se contraziceau unul pe altul, se insultau unul pe altul, iar eu i fratele meu eram spectatori. Tata sttea la birou, sau tiu eu pe unde, cât putea, dar mai devreme sau mai târziu, trebuia s ajung acas, i atunci o luau de la capt. Rolul meu în toat aceast poveste era, mai întâi, s pretind c nu se întâmpl nimic, i apoi s încerc s le atrag atenia, pe rând sau deodat, cu tot felul de prostii. Imi aruncam capul pe spate i le trgeam un zâmbet de zile mari sau spuneam o glum sau orice alt prostie care-mi trecea prin cap, ca s le captez atenia. De fapt, în adâncul sufletului meu eram speriat de moarte, dar teama nu m împiedica s-mi joc rolul cu miestrie. Fceam, deci, pe clovnul i glumeam, i pentru c m pricepeam, am ajuns curând s-o fac cu norm întreag. Exersam atât de mult în familie, c,
nu dup mult vreme am început s joc acest rol peste tot. îmi lefuiam interpretarea. In esen, totul s-a redus la asta: când se întâmpla ceva ru, nu-i ddeam atenie i încercam s ascund realitatea. Aceast propoziie încapsuleaz, în esen, tot ce s-a întâmplat cu mariajul meu. L-am întâlnit pe Kenneth pe când aveam 20 de ani, la piscina din locuina mea. Era foarte bronzat i arta nemaipomenit cu bronzul acela de la surfing. Faptul c interesul lui fa de mine a fost atât de mare încât a vrut s se mute la mine curând dup ce am fcut cunotin, m-a fcut s cred c aveam un viitor împreun. De asemenea, fiind destul de vesel, ca i mine, m-am gândit c aveam toate atuurile pentru a fi fericii. Kenneth era cam indecis, cam confuz în legtur cu cariera lui, cu ceea ce vroia s fac în via, iar eu l-am încurajat cât am putut. Eram sigur c îl ajut s progreseze dac-l ghidez i-i dau sprijinul de care avea nevoie. Practic, eu am luat toate deciziile care priveau cuplul nostru, chiar de la început, i totui el fcea, cumva, tot cum vroia. M simeam puternic, iar el tia c se poate rezema de umrul meu. Era exact ce ne doream fiecare, bnuiesc. Locuiam împreun de trei sau patru luni, când a trecut pe la noi o fost prieten de-a lui de la serviciu. A fost surprins când a auzit c locuiesc cu Kenneth. Mi-a spus c el nu menionase vreodat c are o prieten, chiar dac se vd de dou-trei ori pe sptmân la lucru. Toate astea au ieit la iveal când ea a dat din col în col încercând s se scuze c l-a vizitat. Ei bine, asta ma derutat un pic i l-am întrebat pe Kenneth ce se întâmpl. El a zis c nu crezuse c e un lucru important pentru ea. Imi amintesc i acum cât mi-a fost de team i cât am suferit în momentul acela. Dar numai pentru o clip. Am alungat sentimentul acela i am devenit foarte raional. Aveam doar dou posibiliti: fie s m cert cu Kenneth, fie s dau uitrii incidentul i s nu-l las pe Kenneth s vad lucrurile decât din perspectiva mea. Am ales-o pe ultima, m-am predat i am fcut o glum despre tot ce se întâmplase. Mi-am promis s nu m cert niciodat, niciodat, ca prinii mei. De fapt, gândul de a m enerva îmi producea efectiv grea. Pentru c în copilrie fusesem atât de preocupat s-i amuz pe toi i nu îndrznisem s am vreun sentiment mai puternic, acum sentimentele m speriau i-mi stricau echilibrul. In plus, îmi plcea s am linite în cas, aa c am acceptat explicaia lui Kenneth i am îngropat cât mai adânc îndoielile despre sinceritatea legturii noastre. Ne-am cstorit câteva luni mai târziu. Au trecut rapid doisprezece ani, când, într-o zi, la sugestia unei prietene de la serviciu, m-am trezit în cabinetul unui terapeut. Credeam c dein înc integral controlul asupra vieii mele, dar prietena mea îmi spusese c e îngrijorat din pricina mea i insistase s cer ajutorul unui terapeut. Fusesem cstorit cu Kenneth toi acei doisprezece ani i avusesem impresia c suntem fericii, acum, îns, la sugestia mea, ne desprisem. Terapeuta a vrut s tie de ce. Ce mergea prost? Iam povestit despre o grmad de lucruri, menionând, în toiul divagaiilor mele, c pleca de acas seara, la început o dat sau de dou ori pe sptmân, apoi de trei-patru ori, iar în ultimii cinci ani, ase ani, în ase din cele apte nopi ale sptmânii. In cele din urm, i-am spus lui Kenneth c mi se pare c dorete s fie în alt parte, aa c ar face mai bine s se mute. Terapeuta m-a întrebat dac tiu unde îi petrecea nopile i i-am spus c nu, nu-l întrebasem niciodat. Mi-aduc aminte cât de uimit a fost. ÄToate nopile acelea, în toi aceti ani, i tu nu lai întrebat nimic? Am rspuns c nu, nimic, m-am gândit c oamenii cstorii trebuie s-i acorde o oarecare libertate. Ce am fcut totui a fost s-l sftuiesc s petreac mai mult timp cu fiul nostru, Thad. Era întotdeauna de acord cu mine, dar seara îi lua din nou zborul, revenind, destul de rar în câte o duminic, pe care i-o petrecea alturi de noi. Hotrâsem s-l privesc ca pe o persoan nu prea inteligent, care avea nevoie de toate leciile alea nesfârite pe care i le ddeam ca s-l menin pe linia de plutire ca tat, cel puin. N-am vrut niciodat s recunosc c fcea exact ce vroia el s fac i c mi-era cu neputin s-l schimb. De fapt, în decursul anilor,
lucrurile s-au înrutit tot mai mult, în pofida încercrilor mele de a m purta perfect. La acea prim edin, terapeuta m-a întrebat ce credeam c face în nopile în care lipsea. M-am enervat. Refuzam, pur i simplu, s m gândesc la asta, pentru c, dac nu m gândeam, nu sufeream. Acum tiu c Kenneth era incapabil s aib o relaie cu o singur femeie, dei îi plcea sigurana pe care i-o ddea o relaie permanent, îmi dduse o mie i unul de indicii despre acest comportament al lui, i înainte, i dup cstorie: la picnicuri unde disprea ore întregi, sau la petreceri, unde începea s vorbeasc cu o femeie i apoi pleca cu ea. Fr mcar s m gândesc la ce e de fcut în situaiile acelea, apelam la armul meu pentru a abate atenia oamenilor de la ceea ce se întâmpla i pentru a le arta ce persoan de treab sunt eu... i poate pentru a demonstra c meritam s fiu iubit, c nu eram o tip de care prietenul sau soul dorea s scape când putea. Mi-a trebuit mult timp la terapeut s-mi aduc aminte c mariajul prinilor mei suferise tot din cauza altor femei. Se certau pentru c tata lipsea de acas, iar mama, fr s-o spun pe leau, fcea aluzii la faptul c tata o înela i apoi îi reproa c ne neglijeaz pe toi. Am crezut c ea l-a gonit i am hotrât s nu m port niciodat ca ea. Aa c am inut totul în mine i m-am strduit s zâmbesc. Asta m-a adus la terapeut. Eram tot zâmbitoare i radioas i a doua zi dup ce fiul meu, în vârst de nou ani, a încercat s se sinucid. Am Äuitat" întâmplarea la fel de repede cum uii o glum, i asta a alarmat-o pe prietena cu care lucram. inusem atâta timp la credina fermecat c lucrurile se vor termina cu bine dac sunt drgu i nu m supr niciodat... i faptul c l-am considerat pe Kenneth mai puin inteligent mi-a fost de folos. Simeam nevoia s-i dau lecii i s încerc s-i organizez viaa, asta fiind probabil pentru el un pre mic pentru avantajul de a avea pe cineva care s-i gteasc i s-i spele, dei el fcea exact ce voia i nici nu-l întreba nimeni nimic. Dimensiunea atitudinii mele de negare a realitii era atât de mare, c mi-era imposibil s renun la ea fr ajutor. Fiul meu era extrem de nefericit, dar nu voiam s-l las s-o arate. Am încercat sl conving c e fericit, am fcut glume pe socoteala acestui fapt, care l-au fcut, probabil, s se simt i mai nefericit. Refuzam de asemenea s admit c merge ceva prost, când eram în prezena cunotinelor sau a prietenilor. Kenneth nu mai sttea cu noi de ase luni i nu spusesem înc nimnui de desprirea noastr, ceea ce fcea lucrurile i mai greu de suportat pentru fiul meu. Era nevoit s in totul secret i s-i ascund, în plus, suferina. Nu voiam s afle nimeni i nu-l lsam nici pe el s vorbeasc cu cineva despre asta. N-am vrut s vd c dorea cu disperare s scape de acest secret. Terapeuta m-a obligat s încep s spun oamenilor c mariajul meu perfect se terminase. Mi-a fost îngrozitor de greu s recunosc asta. Cred c încercarea de sinucidere a fiului meu a fost felul lui de a spune: ÄHei, oameni buni! Ceva nu merge!" Acum suntem mai bine. Eu i Thad urmm, împreun i separat, programul de terapie i învm cum s vorbim unul cu cellalt i s ne contientizm sentimentele. Terapeuta a instituit o regul: n-am voie s fac glume despre ceea ce se întâmpl în timpul edinei. Mi-e greu s renun la defensiv i s contientizez ce simt când fac aa, dar acum reuesc. Când m întâlnesc cu câte un brbat, îmi trece prin minte, uneori, gândul c brbatul acela ar avea nevoie de mine s-i îndrept, pe ici, pe colo, viaa, dar acum tiu c nu trebuie s m las în voia acelui gând. Amintiri fugare ale acelui îndemn bolnvicios de Äa ajuta" sunt singurele bree permise acum de terapie. M simt mai bine acum, râzând de comportamentul meu bolnvicios, decât înainte, când râdeam ca s ascund în strfundul sufletului tot ce era ru. Connie a folosit mai întâi umorul pentru a distrage atenia - a ei i prinilor ei - de la realitatea amenintoare a relaiei lor instabile. Folosindu-i farmecul i inteligena, le atrgea atenia asupra ei i astfel, cearta înceta, cel puin pentru o vreme. De fiecare dat când se întâmpla aa,
ea interpreta rolul liantului care-i inea laolalt pe cei doi combatani, cu toate responsabilitile care decurgeau de aici. Aceste interaciuni au dat natere nevoii ei de a-i controla pe ceilali, ca s se poat simi în siguran i i-a exercitat controlul distrgând atenia prin umor. A învat s fie extrem de sensibil la semnele de mânie i ostilitate manifestate de cei din jurul ei i s le evite fie cu o plecare bine cronometrat, fie cu distragerea ateniei printr-un zâmbet dezarmant. Avea un dublu motiv pentru a-i nega sentimentele: primul, gândul despririi poteniale a prinilor ei era prea înspimânttor i insuportabil; al doilea, orice sentiment ar fi trit, n-ar fi fost decât o piedic în calea perfeciunii spectacolului pe care îl ddea. A ajuns s-i nege automat sentimentele, dup cum, tot automat, cuta s-i manipuleze i s-i controleze pe cei din jurul ei. Efervescena ei gunoas îndeprta, neîndoielnic, multe persoane, dar alii, cum era Kenneth, care nu aveau de gând s stabileasc o relaie altfel decât la nivel superficial, erau atrai de stilul ei. Faptul c ea a putut tri ani de zile cu un brbat care disprea cu orele, apoi a început s lipseasc nopile, fr s-l întrebe ce face sau unde îi petrece timpul, ne d msura capacitii ei extraordinare de negare, dar i a imensei temeri din spatele ei. Connie nu voia s tie; nu voia s se certe sau s înfrunte pe cineva, i mai ales nu voia s triasc teroarea copilriei: aceea c din cauza disensiunilor, întreaga ei lume se va sfrâma în buci. A fost foarte greu s-o fac pe Connie s se angajeze într-un proces terapeutic care îi cerea s abandoneze principala sa arm defensiv -umorul. A fost ca i cum i-ar fi cerut cineva s înceteze s mai respire; într-o anumit etap a terapiei, era sigur c nu va supravieui fr umor. Ruga disperat a fiului ei de a începe amândoi s înfrunte realitatea dureroas n-a penetrat sistemul ei solid de aprare. Era atât de departe de realitate, c se apropiase foarte mult de limita nebuniei. Mult timp la edinele de terapie a insistat s vorbeasc numai despre problemele lui Thad, negând c ea ar avea vreuna. întotdeauna Äcea puternic", n-avea de gând s renune la acea poziie fr lupt. Dar încetul cu încetul, pe msur ce devenea tot mai dispus s triasc panica ce ieea la suprafa când nu apela la umor, a început s se simt în siguran. Connie a învat c deine, ca adult, mecanisme de înfruntare a realitii mult mai sntoase decât cele pe care le folosise din copilrie. A început s pun întrebri, s înfrunte realitatea, s dea glas eului ei i s-i fac cunoscute dorinele. A învat s fie mai sincer decât fusese ani de zile cu ea însi i cu ceilali. i a reuit în cele din urm s-i redirecioneze umorul care include acum i râsul sntos de ea însi. Pam: 36 de ani; divorat de dou ori, mam a doi biei adolesceni - Am crescut într-o familie tensionat, nefericit. Tata a prsit-o pe mama înainte de a m nate eu, iar mama a devenit ceea ce eu numesc Äprintele unic" original. Nici unul din copiii pe care îi tiam nu aveau prini divorai, i locuind unde locuiam, într-un ora de clas mijlocie, prin anii '50, eram privite ca nite ciudenii ce eram. Eram foarte contiincioas la coal, i fiind un copil drgu, profesorii m simpatizau. Asta m-a ajutat enorm. Aveam succes la coal, cel puin. Am devenit super-contiincioas, am obinut numai note maxime în toate clasele primare. Ulterior, îns, tensiunea emoional s-a acumulat atât de mult, c în gimnaziu n-am mai reuit s m concentrez deloc, notele mele au început s scad, dei n-am avut niciodat curajul s m duc la coal nepregtit. Aveam mereu sentimentul c o dezamgesc pe mama i mi-era team s n-o fac de râs. Mama, care era secretar, muncea din greu ca s ne întrein, i realizez acum c era extenuat mai tot timpul. Avea o doz mare de orgoliu i un profund sentiment de jen pentru c era divorat, bnuiesc. Se simea stânjenit când veneau copii la noi acas. Eram sraci, de-abia reueam s ne descurcm, dar resimeam aceast nevoie fantastic de a menine aparenele. N-ar
fi fost greu s-o facem, dac n-ar fi vzut nimeni cum locuim, cci casa noastr nu era deloc o cas primitoare, ca s nu spun decât atât. Când prietenele m rugau s petrec noaptea la ele, mama îmi spunea: ÄEle nu te vor pe tine." Fcea asta în parte pentru c nu voia s le întorc invitaia i s vin s doarm la noi, dar nu tiam asta când eram mic. Credeam ce îmi spunea, c sunt o persoan pe care oamenii nu o doresc în preajma lor. Am crescut cu ideea c e ceva în neregul cu mine. Nu-mi ddeam seama ce, dar trebuia s fie legat de faptul c nu meritam s fiu iubit i acceptat. în casa noastr, nu exista iubire, doar îndatoriri. Partea cea mai rea era c nu aveam voie s vorbim despre minciuna în care triam; când eram afar, printre oameni, cutam s artm mai bine decât în realitate - mai fericii, mai înstrii, mai plini de succes. Presiunea de a ne purta astfel era imens, dar practic, tacit. Mi-era îngrozitor de team c în orice moment lumea ar putea vedea c nu sunt la fel de bun ca ceilali. Dei tiam s m îmbrac frumos i s m port civilizat, m simeam ca o impostoare.In adâncul sufletului, tiam c sunt plin de defecte pân în mduva oaselor. Dac lumea m simpatiza, era pentru c îiîi pcleam. pcleam. Dac m-ar fi cunoscut mai mai bine, ar fi fugit fugit de mine. mine. Faptul c am crescut fr tat a înrutit lucrurile, bnuiesc, pentru c n-am aflat niciodat cum s stabilesc o relaie cu brbaii, o relaie de tip Ädruieti-primeti". Brbaii erau pentru mine nite animale exotice, interzise, dar i fascinante în acelai timp. Mama nu mi-a vorbit niciodat prea mult despre tata, dar puinul pe care mi l-a spus m-a fcut s cred c nu aveam de ce s fiu mândr de el. Aa c n-am pus întrebri; mi-era team de ceea ce a fi putut afla. Mamei nu-i plceau brbaii i lsa s se îneleag îneleag c în esen sunt periculoi, periculoi, egoiti, i nu poi avea încredere în ei. Dar eu n-aveam încotro, îi gseam pe toi fascinani, începând cu bieii pe care iam cunoscut în prima zi de grdini. Fceam eforturi disperate s descopr ce îmi lipsete. Dar nu reueam s aflu. Cred c era din cauza dorinei mele arztoare de a fi apropiat de cineva, de a drui i a primi afeciune. tiam c brbaii i femeile, soii i soiile se iubeau. Dar mama îmi sugera mai pe fa sau mai subtil, c brbaii nu te fac fericit, c te fac s suferi, c te prsesc fugind cu cea mai bun prieten a ta, sau înelându-te în alte feluri. Acestea sunt povetile pe care le-am auzit de la mama pe msur ce creteam. Am luat hotrârea, probabil, în copilrie, smi gsesc pe cineva care nu m va prsi, care nu va putea s m prseasc, poate o persoan pe care nu o dorete nimeni altcineva. Apoi cred c am uitat de hotrârea mea. Mi-am vzut mai departe de rolul meu. N-a fi reuit reuit niciodat niciodat s exprim asta asta în cuvinte cuvinte pe vremea când nu nu eram înc adult, adult, dar nu tiam decât un singur mod de a fi alturi de cineva, mai ales dac acel cineva era brbat: dac avea nevoie de mine. Atunci nu m-ar fi prsit, pentru c eu îl ajutam, iar el îmi era recunosctor. Nu-i de mirare c primul meu prieten era infirm. infirm. Avusese un accident accident de main i îi rupsese coloana. Avea proteze la picioare i folosea cârje metalice ca s poat merge. M rugam noaptea la Dumnezeu s m fac pe mine infirm în locul lui. Ne duceam împreun la dans i stteam toat seara lâng el. Sigur c era un biat destul de drgu i orice fat s-ar fi bucurat s fie cu el, pentru c era o com companie panie plcut. Dar eu aveam alt motiv. Eram prieten cu el pentru c era singur; întrucât îi fceam un serviciu, nu m putea respinge i deci nu eram în pericol s sufr. Era ca i cum a fi avut o poli de asigurare împotriva suferinei. Eram nebun dup el, dar acum tiu c îl alesesem pentru c i el, la fel ca i mine, avea un defect: defectul lui era vizibil, deci puteam fi linitit simind durerea i compasiunea pentru el. A fost cu siguran, cel mai sntos prieten al meu. Dup el au urmat tineri delincveni, nerealizai -toi nite ratai. Aveam l7 ani când l-am cunoscut pe primul meu so. Avea necazuri la coal i picase i la examene. Prinii lui erau divorai, dar se rzboiau înc unul cu altul. Comparat cu situaia lui, a mea era bun. Puteam s rsuflu uurat i s nu-mi mai fie aa ruine. Desigur, mi-era mil de
el. Era un rzvrtit, e adevrat, dar bnuiam c era aa pentru c nimeni înaintea mea nu-l înelesese cu adevrat. De asemenea, coeficientul meu de inteligen era cu 20 puncte mai mare decât al lui. i zu c aveam nevoie de asta. Mi-a trebuit un munte de argumente ca s încep doar a crede c sunt egala lui i c nu m va prsi pentru altcineva mai bun. Relaia mea cu el - i, fii atent, am fost cstorii l2 ani - se baza pe refuzul meu de a accepta adevratul lui eu i pe încercarea - în compensaie - de a-l schimba în ceea ce credeam eu c ar trebui s fie. Eram convins c ar fi mult mai fericit, s-ar simi mult mai bine cu el însui, dac m-ar lsa s-i art cum s se poarte cu copiii notri, cum s-i conduc afacerea, cum s comunice cu familia. Urmasem coala în continuare, specializându-m, bineîneles, în psihologie. psihologie. Viaa mea devenise incontrolabil, incontrolabil, mizerabil, mizerabil, iar eu nu-mi gsisem altceva de fcut decât s studiez cum s am grij de toat lumea. Ca s fiu sincer cu mine însmi, cutam din rsputeri rspunsurile, dar credeam c de fapt cheia fericirii mele era s-l fac pe el s se schimbe. Era evident c el avea nevoie de ajutorul meu. Uita s-i plteasc facturile i impozitele. Uita de promisiunile promisiunile pe care le fcea copiilor i mie. Ii aducea pe clienii lui la exasperare, iar acetia mi se plângeau mie c nu-i ducea la bun sfârit lucrrile pe care le începuse pentru ei. N-am fost în stare s-l prsesc pân ce n-am îneles cum era el de fapt i c era altfel decât voiam eu s fie. Am petrecut ultimele trei luni ale mariajului nostru privind - i nu inându-i acele interminabile lecii - fr s scot nici un cuvânt, doar privind. Atunci am realizat c nu pot tri cu acela care era el în realitate. Toi acei ani ateptasem s-l pot iubi pe brbatul acela minunat care ar fi putut deveni, credeam eu, cu ajutorul meu. Doar sperana c se va schimba de dragul meu m-a inut lâng el toi acei ani. Nu-mi era înc limpede c aveam tendina s aleg brbai care nu erau buni, dup prerea mea, aa cum erau ci aa cum îi vedeam eu: având nevoie de ajutor. M-am prins de asta doar dup mai multe relaii cu brbai imposibili: unul era dependent de marijuana, altul era homosexual; unul era impotent, altul cu care am avut o relaie îndelungat spunea c are o csnicie nefericit. Când acea relaie s-a terminat (dezastruos), nu am mai putut s cred c eram ghinionist. înelegeam c trebuie s fi avut i eu partea mea de vin în tot ce mi se întâmplase, îmi luasem de acum licena în psihologie, dar viaa mea se derula acum cu un singur scop: s ajut oamenii. Acum tiu c domeniul meu de activitate este plin de oameni ca mine, care-i ajut pe alii la serviciu i, tot simt nevoia s-i ajute i pe cei apropiai. Singura mea metod de a stabili o relaie cu bieii mei era s le aduc aminte de ceva, s-i încurajez, s le dau lecii, s m îngrijorez din cauza lor. Asta era tot ce tiam c înseamn iubire: s încerci s ajui oamenii, s te preocupe viaa lor. N-aveam nici cea mai vag idee despre cum s-i accepi pe oameni aa cum sunt, poate din cauz c nu m acceptasem pe mine însmi niciodat. Viaa mi-a fcut un mare serviciu în acel moment. Tot eafodajul meu s-a drâmat. Când s-a încheiat legtura mea cu brbatul care era cstorit, bieii mei aveau probleme cu legea, iar sntatea mea era la pmânt. Pur i simplu, nu mai eram în stare s am grij de nimeni. Poliistul sub supravegherea cruia se afla fiul meu, a fost cel care mi-a spus c a face mai bine s încep s am grij de mine. i nu tiu cum am auzit ce-mi spune. Dup toi anii aceia petrecui cu psihologia, psihologia, a trebuit s vin el i s ptrund în sufletul su fletul meu. A fost nevoie nevoie ca viaa mea s se prbueasc prbueasc cu zgomot în jurul meu, ca s m trezesc i s m uit la mine i la profunzimea profunzimea urii mele fa de mine însmi. Unul din cele mai dificile lucruri pe care am fost nevoit s le înfrunt a fost faptul c mama nu dorise niciodat responsabilitatea de a m crete, nu m dorise niciodat, clar. Acum, ca adult, sunt în stare s îneleg cât de greu i-a fost. Dar toate mesajele acelea pe care mi le ddea despre
cei care nu voiau s m aib în preajm - o descriau de fapt pe ea însi. i am tiut asta într-o oarecare msur, copil fiind, dar cred c n-am putut s-o accept, aa c am ignorat realitatea. Curând de tot, ignoram orice, îmi interziceam s aud criticile pe care mi le arunca în fa, sau cât de tare se supra când m amuzam de ceva. Era prea înspimânttor s simt toat ostilitatea pe care o îndrepta spre mine, aa c am încetat s simt, n-am mai reacionat i mi-am folosit întreaga energie ca s fiu bun, i s-i ajut pe alii. Atâta timp cât lucram cu altcineva, nu aveam timp pentru mine, n-aveam timp s-mi simt propria-mi suferin. A fost un adevrat oc pentru orgoliul meu, dar m-am alturat unui grup de psihoterapie alctuit din femei care aveau probleme cu brbaii, similare cu ale mele. Grupul era de felul celor pe care în mod obinuit le-a fi condus datorit profesiei mele, dar iat-m acolo, un umil participant. Dei eul meu a încasat-o zdravn, grupul m-a ajutat s-mi examinez impulsul de a-i conduce i de a-i controla pe altii, i s-i pun capt. Incepeam s m vindec în forul meu interior. In loc s m concentrez asupra altora, aveam, în sfârit, grij de mine. i aveam atâtea de fcut. O dat ce am început s m concentrez asupra renunrii la rectificarea vieilor altora, a trebuit, practic, s nu mai vorbesc! Tot ce spusesem atâta amar de timp fusese Äde ajutor". A fost un oc îngrozitor s realizez cât de mult am organizat i controlat vieile altora. Schimbarea de comportament a adus i o schimbare radical a muncii mele profesionale. Sunt mult mai capabil acum s fiu alturi de clienii mei, sprijinindu-i în timp ce ei îi rezolv problemele. Inainte, simeam aceast responsabilitate uria de a hotrî pentru ei. Acum e mult mai important s-i îneleg. A trecut un timp i a aprut în viaa mea un brbat drgu. Nu avea nevoie de ajutorul meu deloc. Nu era nimic în neregul cu el. La început m-am simit stingher, stingher, învând cum Äs fiu" cu el în loc s încerc s-l schimb complet. La urma urmei, acela fusese felul meu de a m raporta la oameni. Dar am învat s nu fac nimic, ci doar s fiu eu însmi i pare s mearg. M simt ca i cum viaa mea tocmai începe s capete sens. i continui s m duc la grupul meu, ca s nu cad iar în vechile deprinderi. Uneori totul în mine vrea din nou s fie maestrul de ceremonii, dar tiu c nu e bine s mai cedez acelui impuls. Ce legtur are asta, cu negarea i controlul? Pam a început prin a nega realitatea atitudinii de mânie i ostilitate a mamei fa de ea. A refuzat s accepte ce însemna în familia ei s fii mai curând un obiect indezirabil decât un copil iubit. ia interzis s simt, i cu asta basta, pentru c suferea prea mult. Ulterior, aceast incapacitate de a percepe i tri normal emoiil e moiilee a fcut posibil posibil implicarea implicarea ei în relaiile cu brbaii brbaii pe care i-a ales. Sistemul ei emoional de avertizare, care altfel ar fi îndeprtat-o de ei, a fost inoperant la începutul fiecrei relaii, din cauza atitudinii de negare exacerbate. întrucât nu era capabil s perceap, perceap, emoional, emoional, ce înseamn înseamn s fii cu un brbat, ea percepea brbaii doar ca având nevoie de înelegerea i ajutorul ei. Modelul lui Pam de dezvoltare a unei relaii în care rolul ei era de a înelege, a încuraja i a-i perfeciona partenerul este o formul des folosit de femeile care iubesc prea mult i produce, de obicei, exact contrariul rezultatului ateptat: în locul unui partener recunosctor, recunosctor, loial, loial, legat de ea prin devotament devotament i dependen, dependen, o astfel de femeie descoper curând c are un brbat care devine din ce în ce mai rzvrtit, mai ranchiunos i mai critic la adresa ei. Din nevoia de a-i menine independena i respectul de sine, el e nevoit s înceteze de a o vedea ca soluie la toate problemele lui i o transform, în schimb, în sursa multora dintre problemele sale, dac nu chiar a tuturora. Când se întâmpl asta, i relaia se frâmieaz, femeia se scufund adânc în eec i disperare. Dac nu e în stare s determine pe cineva atât de neputincios i nepotrivit s-o iubeasc, cum ar putea spera s câtige i s menin vie dragostea unui brbat mai sntos i mai potrivi po trivit? t? Asta explic de ce femeile care iubesc prea mult schimb o relaie proast cu una i mai proast - cu
fiecare eec, ele se simt din ce în ce mai puin valoroase. Ne lmurim, astfel, i ce dificil este pentru asemenea asemenea femei s distrug d istrug acest acest tipa t iparr pân nu ajung s îneleag nevoia fundamental care le împinge s acioneze aa. Ca multe alte femei a cror profesiune profesiune implic asistena, asistena, Pam i-a folosit cariera ca s-i susin fragilul sentiment sentiment al valorii. Se putea raporta doar la nevoia de ajutor fa de ceilali - clienii, propriii copii, soii, partenerii. Cuta modalitatea de a evita contientizarea sentimentului de inadecvare i inferioritate. Pân ce nu a început s simt cât de mare este puterea de vindecare a înelegerii i acceptrii pe care le-a primit primit de la egalii ei din grupul de terapie, respectul respectul ei de sine nu s-a dezvoltat i nu i-a dat posibilitatea posibilitatea s stabileasc stabileasc relaii relaii normale cu ceilali ceilali,, inclusiv cu un brbat brbat sntos. sntos. Celeste: 45 de ani; divorat, mam a trei copii care locuiesc cu tatl lor în strintate - Au fost, probabil, mai mult de o sut de brbai în viaa mea i pariez pe ce vrei c fiecare, fr excepie, a fost fie cu mult mai tânr decât mine, fie vreun artist escroc, fie dependent de droguri sau alcool, fie homosexual, fie nebun de legat. O sut de brbai i toi imposibili. Cum i-oi fi gsit? Tata era preot în armat. Asta însemna c juca rolul brbatului bun, iubitor, peste tot, dar nu i acas, unde nu se obosea s fie altfel decât era - egoist, autoritar i critic. El i mama credeau c noi, copiii, existam ca s-l ajutm s-i îndeplineasc arada profesional. Trebuia s fim perfeci, perfeci, luând numai note de zece, fiind încânttor de sociabili sociabili i nefcând niciodat necazuri. necazuri. Dat fiind atmosfera din cas, era imposibil. Puteai s tai tensiunea cu cuitul când era tata acas. El i mama nu erau deloc apropiai. Ea era furioas tot timpul. Nu ipând la el, ci înbuindu-i mânia care clocotea în ea. De câte ori tata fcea ceva ce-l rugase mama, fcea dinadins pe dos. O dat se stricase ceva la ua din fa i el a reparat-o cu nite cuie mari de tot, care au stricat-o i mai ru. învasem cu toii s-l lsm în pace. Când a ieit la pensie, a rmas acas fiecare zi i fiecare noapte lsat de Dumnezeu, ezând în fotoliul lui cu un aer posac. Nu vorbea, dar simpla lui prezen ne fcea viaa grea. îl uram. Atunci n-am reuit s vd c are propriile lui probleme, sau c i noi avem, dup felul în care reacionam la prezena lui i-l lsam s ne controleze. Era o competiie permanent: cine controleaz pe cine? Iar el o câtiga întotdeauna fr s fac nimic. In orice caz, devenisem de mult rzvrtita familiei. Eram furioas la fel ca mama, iar singura modalitate în care ddeam glas furiei era s resping toate valorile întruchipate de prinii mei, s m desprind i s încerc s fiu opusul oricui i oricrui lucru din familie. Presupun c ce m înfuria cel mai tare, era faptul c pream aa de normali privii din afar. A fi vrut s strig din toate puterile i s spun tuturor cât de îngrozitoare era familia mea, dar nimeni nu se obosea s observe. Mama i surorile mele se bucurau c eu sunt singura problem, iar eu le-am fcut pe plac, jucându-mi jucându-mi rolul rolul cu prisosin.. prisosin.. Am lansat un ziar clandestin în liceu, care m-a vârât într-o groaz de necazuri. Apoi am plecat la colegiu i de îndat ce mi s-a ivit ocazia, am plecat din ar. Nu puteam pune între mine i familie distana care s m mulumeasc. în exterior eram o rebel, dar în forul meu interior nu era decât dezorientare. Prima mea experien sexual am trit-o în Europa cu un american, i nu s-a consumat. Am fcut apoi dragoste cu un student african. Era dornic s afle multe lucruri despre State, iar eu m-am simit ca i cum a fi fost mentorul lui - mai puternic, mai îneleapt, mai practic. Faptul ca eu eram alb i el negru a produs vâlv. Nu mi-a psat; mi-a consolidat ideea c sunt o rzvrtit. Câiva ani mai târziu, eram tot la colegiu, am cunoscut un englez i m-am mritat cu el. Era tipul de intelectual provenit dintr-o familie bogat. Tot respectul pentru el. Avea tot 27 de ani i era virgin. Ca i înainte, eu eram profesorul, ceea ce m-a fcut s m simt puternic i independent.
i simeam c am controlul. Am fost cstorii apte ani, am trit în strintate, iar eu eram teribil de agitat i nefericit fr s tiu de ce. Apoi am cunoscut un tânr student orfan i am început cu el o relaie cu adevrat furtunoas, în timpul creia mi-am prsit soul i cei doi copii. Tânrul avusese relaii sexuale doar cu brbaii, pân s m întâlneasc pe mine. Am trit doi ani cu el în apartamentul meu. A avut i amani brbai, dar nu mi-a psat. Am încercat tot felul de lucruri când fceam sex, am înclcat toate regulile. Pentru mine a fost o experien, dar dup un timp m-a apucat din nou nelinitea i l-am îndeprtat din viaa mea ca iubit, dei suntem i azi prieteni. Dup el a urmat un lung ir de legturi, cu nite tipi foarte dubioi. Toi, absolut toi, s-au mutat la mine, ca s nu spun mai mult. Majoritatea au împrumutat bani de la mine, uneori mii de dolari, iar câiva m-au târât chiar în nite afaceri ilegale. Nici prin cap nu-mi trecea c am o problem, problem, în ciuda celor petrecute. Cum fiecare din brbaii tia primea ceva de la mine, credeam c eu sunt cea puternic, cea care deine controlul. Apoi m-am întors în State i m-am încurcat cu un tip care cred c a fost cel mai ru din tot irul. Era atât de alcoolic, încât îi fusese afectat creierul. Devenea violent cât ai clipi, nu se spla, nu muncea i era deseori arestat pentru delicte legate de alcoolism. M-am dus cu el la agenia unde participa participa la un program pentru pentru oferii oferii condamnai condamnai pentru alcoolism alcoolism,, iar instructorul de acolo mi-a sugerat s consult i eu un consilier, pentru c se vedea c am i eu probleme. ÄSe vedea" pentru el, poate, nu i pentru mine; credeam c omul cu care eram avea probleme, c eu n-aveam nimic. Dar m-am dus la o edin de consiliere i într-o clip, femeia aceea m-a fcut s vorbesc despre relaiile mele cu brbaii. Nu-mi privisem niciodat viaa din acest punct de vedere mai înainte. Am hotrât s continui i astfel, am fost ajutat s încep s vd modelul pe care mi-l creasem. Imi zvorâsem, în copilrie, atât de adânc capacitatea de a simi, c acum aveam nevoie de toate dramele acestor brbai ca s pot simi, cel puin, c triesc. Probleme cu poliia, droguri, fraude financiare, oameni periculoi, sex nebunesc - toate acestea deveniser obinuite în viaa mea. In realitate, nici chiar ele nu m fceau s am vreun sentiment. Am continuat cu edinele de consiliere, i la sugestia consilierului meu, m-am alturat i unui grup psihoterapeutic de femei. Acolo am început s aflu, treptat, câte ceva despre mine, despre atracia fa de brbaii nesntoi sau nepotrivii pe care îi puteam domina prin efortul de a-i ajuta. Dei m analizasem în Anglia ani la rând, vorbind la nesfârit despre ura pentru tata i mânia fa de mama, nu le-am legat niciodat de obsesia mea pentru brbai imposibili. Dei m gândeam c analiza îmi fcea un serviciu enorm, nu m-a ajutat deloc s-mi schimb modelul de via. De fapt, când îmi analizam comportamentul, vedeam c situaia mea se înrutea cu timpul. Acum, datorit consilierii i grupului de psihoterapie, pe msur ce m însntoesc, relaiile mele cu brbaii se normalizeaz, câte puin, i ele. Cu câtva timp în urm am avut o relaie cu un diabetic care nu voia s-i ia insulina, iar eu stteam cu el încercând s-l ajut, btându-l la cap c e periculos ce face i cutând s-i îmbuntesc respectul de sine. Poate c sun aiurea, dar legtura cu el a fost un pas Äînainte"! Cel puin, el nu era total dependent. i totui, îmi jucam rolul bine-cunoscut de femeie puternic, responsabil de bunstarea brbatului. Am s-i las în pace pe brbai o vreme, pentru c am îneles, în sfârit, c în realitate nu vreau s port de grij unui brbat, dar aceasta este înc singura modalitate modalitate pe care o cunosc de a stabili o relaie cu un brbat. Brbaii au reprezentat felul meu de a evita s am grij de mine. M strduiesc s înv s m iubesc, s am grij de mine de data aceasta, i s renun la toate acele distracii, cci asta au fost brbaii în viaa mea. M tem, totui, pentru c m pricepeam mai bine s le port de grij lor decât mie.
Vedem aici din nou cele dou teme inseparabile, negarea i controlul. Familia lui Celeste tria într-un haos emoional, dar haosul nu a fost niciodat recunoscut sau exprimat pe fa. Nici chiar revolta ei împotriva regulilor i normelor familiale n-a lsat s se îneleag decât vag drama profund profund a familiei. Urla, dar nimeni n-o asculta. asculta. în frustrarea i izolarea izolarea ei, Celeste i-a îngropat toate sentimentele, în afar de unul singur: furia fa de tatl su care nu era acolo, lâng ea, fa de restul familiei pentru c refuza s accepte problemele sau suferina ei. Dar furia ei plutea în deriv; Celeste nu a îneles c furia îi avea originea în incapacitatea ei de a schimba familia pe care o iubea i de care avea nevoie. Cum nu-i erau satisfcute nici una din nevoile ei de iubire i securitate în acel mediu familial, a cutat relaii pe care le putea controla, cu brbai care nu erau la fel de educai, experimentai, înstrii sau realizai din punct de vedere social ca ea. Cât de adânc devenise nevoia ei de implicare ne-o relev inadecvarea total a ultimului ei partener, alcoolic în ultima faz, foarte aproape de stereotipul beivului cronic. i totui, Celeste, inteligent, sofisticat, educat, practic, a trecut cu vederea toate semnele care-i artau cât de bolnvicioas bolnvicioas i nepotrivit nepotrivit este aceast aceast legtur. Negarea propriilor propriilor sentimente sentimente i percepii i nevoia de a controla brbatul i relaia cu el au tras în balan mult mai mult decât inteligena ei. Un aspect major al recuperrii lui Celeste a implicat renunarea la analiza intelectual a propriei persoane persoane i viei, i contientizarea contientizarea acelei dureri emoionale emoionale profunde care însoea izolarea izolarea enorm pe care o suportase continuu. Aventurile sexuale - numeroase i exotice - au fost posibile tocmai pentru c Celeste a sesizat o atât de fragil conexiune între ea i ceilali, între ea i propriul propriul ei trup. Cert este c aceste relaii au împiedicat-o împiedicat-o s rite r ite o apropiere apropiere real de ceilali. ceilali. Dramele i frmântrile au substituit intensitatea amenintoare a intimitii. Recuperarea a însemnat o perioad în care s fie doar cu ea însi, fr nici un brbat care s-o distrag, i s-i contientizeze sentimentele. Inclusiv dureroasa izolare. A însemnat, de asemenea, prezena altor femei care i-au îneles comportamentul i sentimentele i i-au validat eforturile de a se schimba. Recuperarea îi cere lui Celeste s învee mijloacele de a stabili relaii cu alte femei i de a avea încredere în ele, dar i modalitatea de a stabili o relaie cu ea însi i de a avea încredere în sine. înainte de a putea stabili o relaie sntoas cu un brbat, Celeste trebuie s dezvolte o relaie cu ea însi, iar în aceast privin mai are multe de fcut. în esen, toate întâlnirile ei cu brbaii au fost doar expresii ale mâniei, revoltei i haosului din sufletul ei, iar încercarea de a-i controla pe partenerii ei nu a fost decât o alt încercare de a înbui forele i sentimentele sentimentele care o mânau. Ea are de lucrat cu sine i cu cât va câtiga o mai mare stabilitate interioar, cu atât aceasta se va reflecta mai mult în relaiile ei cu brbaii. Pân când nu va înva s se iubeasc pe sine i s aib încredere în sine, Celeste nu va fi în stare s simt ce înseamn s iubeti i s ai încredere într-un brbat, sau s fii iubit de el i considerat demn de încredere... Multe femei fac greeala de a cuta un brbat cu care s dezvolte o relaie fr ca, mai întâi, s stabileasc o relaie cu sine; ele trec de la un brbat la altul încercând s afle ce le lipsete. Cutarea trebuie s înceap acas, cu sine. Nimeni nu ne va iubi vreodat îndeajuns ca s ne împlineasc, dac nu ne iubim noi înine, pentru c încercând, cu sufletul gol, s gsim dragostea, nu vom gsi decât un alt suflet gol. Evenimentele ce se manifest în viaa noastr nu sunt decât reflectarea forului nostru interior: ce credem despre propria noastr valoare, despre dreptul nostru la fericire, despre ce meritm în via. Când ne schimbm aceste preri, se schimb i viaa noastr. Janice: 38 de ani; cstorit, mam a trei biei adolesceni - Uneori, când ai depus eforturi imense s menii aparenele în exterior, e practic imposibil s mai ari cuiva ce se petrece în sufletul tu. Ii vine greu i s te cunoti pe tine însi. Ani de zile tinuisem ce se petrecea în cas, jucând teatru în faa celorlali. Am început, de timpuriu, ca
elev, s-mi asum responsabiliti, s alerg dup funcii în coal, s vreau s dein controlul. M simeam formidabil. Uneori cred c a fi fost în stare s rmân în liceu ani la rând. Acolo eram cineva care avea succes. Veneam acas cu titlul de regin, cpitan al echipei de instructori i vice-preedint de clas. Eu i Robbie chiar am fost alei cel mai drgu cuplu pentru albumul anual al colii. Totul prea minunat. i acas totul prea minunat. Aveam o cas mare i frumoas, cu piscin i aproape tot ce ne doream sub aspect material. Ce ne lipsea era tinuit în sufletul nostru, unde nu se vedea. Tata cltorea mai tot timpul. Ii plcea s stea la motel, s culeag câte o ip de la bar. De câte ori era acas, cu mama, începeau nite certuri înfiortoare. Atunci mama i noi toi, care ne aflam în cas, eram nevoii s-l auzim cum o compara cu celelalte femei pe care le cunoscuse. Se i bteau. Când se întâmpla asta, fratele fratele meu încerca s-i despart, sau eu eram nevoit s chem poliia. Era de-a de-a dreptul înfiortor. înfiortor. Dup ce pleca înapoi la drumurile lui, mama purta lungi discuii cu mine i cu fratele meu, întrebându-ne dac s-l prseasc pe tata. Nici unul din noi nu voiam s ne lum responsabilitatea acestei decizii, chiar dac uram certurile dintre ei aa c ocoleam rspunsul. Dar nu s-a desprit de el niciodat; îi era prea team c pierde suportul financiar pe care i-l oferea tata. A început s mearg la doctor regulat i s ia o grmad de pastile, ca s poat îndura totul. Atunci nu-i mai psa de ce-i zicea tata. Se ducea în camera ei, lua înc dou-trei pastile i se încuia în dormitor. Când se refugia în camer, eu trebuia s preiau multe din îndatoririle ei, dar, într-un anume fel, nu m deranja. Era mai bine aa decât s ascultm cum se ceart. Când l-am cunoscut pe viitorul meu so, devenisem deja expert în preluarea responsabilitilor altcuiva. Robbie avea deja probleme cu butura când ne-am cunoscut în primul an de liceu. Avea chiar i o porecl, ÄBurgi'e", pentru c bea cantiti industriale de bere Burgermeister. Dar nu m deranja. Eram sigur c pot avea grij de viciile lui Robbie. Mi se spusese mereu c sunt matur pentru vârsta vârsta mea, mea, i am ajuns s-o cred. cred. Robbie avea ceva atât de drgla, c m-a atras imediat. M fcea s m gândesc la un cocker spaniol, cu ochi mari, cafenii, tot numai puf i drglenie. Am început s ne întâlnim dup ce iam spus prietenului lui cel mai bun c m atrage Robbie. Practic, am pus totul la cale singur. Simeam c eu trebuie s ajut întâmplarea, pentru c el era aa de timid... Relaia noastr a mers înainte, fr probleme, de atunci. Din când în când, se întâmpla s nu vin la o întâlnire, iar a doua zi îi cerea iertare, foarte convingtor, c se luase cu butura i uitase. Ii ineam un discurs, îl certam i îl iertam, în cele din urm. Prea chiar recunosctor c m are pe mine, s-l in pe calea cea dreapt. întotdeauna am fost pentru el i mam i iubit. îi coseam pantalonii, îi aminteam de zilele de natere din familia lui, îl sftuiam ce s fac la coal i mai târziu, în carier. Prinii lui Robbie erau foarte cumsecade, dar aveau ase copii. Bunicul lui, care era bolnav, bolnav, sttea tot cu ei. Toi erau puin neateni din cauza problemelor, problemelor, dar eu eram mai mult decât dornic s compensez atenia pe care Robbie n-o primea de acas. Recrutarea l-a prins la doi ani dup ce terminase liceul. Era la începutul rzboiului din Vietnam i dac un tânr era cstorit, era scutit de serviciul militar. Nu m împcm cu gândul c i s-ar putea întâmpla întâmpla ceva în Vietnam. A putea spune spune c mi-era mi-era team team s nu fie rnit rnit sau ucis, ucis, dar dac e s fiu sincer, trebuie s recunosc c mi-era mult mai team c se va maturiza acolo i nu va mai avea nevoie de mine la întoarcerea acas. I-am spus clar c vreau s m mrit cu el ca s nu-l înroleze, i asta am i fcut. Ne-am cstoit când aveam amândoi 20 de ani. Mi-aduc aminte c s-a îmbtat atât de tare la nunt, c am fost nevoit s trec eu la volan când am pornit în cltoria de nunt. S-a fcut mare haz de asta.
Dup naterea bieilor, Robbie se îmbta i mai des. îmi spunea c trebuie s scape de toat tensiunea i c ne-am cstorit prea tineri. Se ducea deseori la pescuit i petrecea nopi întregi cu prietenii. Nu m supram, pentru c mi-era mil de el. Ii gseam scuze ori de câte ori se îmbta i m strduiam i mai tare s fac plcut atmosfera de acas. Presupun c am fi putut-o duce aa toat viaa, lucrurile s-ar fi înrutit cu fiecare an mai mult, dac nu s-ar fi observat la serviciu c bea. Colegii de miinc i eful lui l-au chemat la o discuie, i l-au pus s aleag: butura sau slujba. Ei bine, n-a mai but. Atunci au început problemele. In toi acei ani în care Robbie buse i dduse de bucluc, fusesm contient de dou lucruri: unu - avea nevoie de mine i doi - nimeni altcineva nu l-ar fi suportat. Era singurul mod în care m simeam în siguran. Recunosc, trebuia s îndur multe, dar era O.K. Proveneam dintr-o familie în care tatl meu fcea lucruri infinit mai rele decât fcuse Robbie vreodat. Tata o btea pe mama i avea o mulime de aventuri cu femei pe care le aga în baruri. Aa c, s am un so care bea peste msur nu era prea greu de suportat pentru mine. Apoi, puteam s-mi conduc casa cum voiam, iar când depea msura, îl certam i plângeam i se îndrepta o sptmân-dou. Nu-mi doream nimic mai mult. Sigur, n-am tiut nimic din toate astea pân ce nu a lsat butura. Dintr-o dat, bietul, neajutoratul meu Robbie se ducea în fiecare sear la edinele A.A., îi fcea prieteni, discuta la telefon cu oameni pe care eu nici nu-i tiam. Apoi i-a gsit un mentor la A. A, i pe el îl cuta de câte ori avea vreo problem sau întrebare de pus. M simeam ca i cum a fi fost dat afar din serviciu, i zu c eram furioas! Din nou, dac e s fiu sincer, trebuie s recunosc c-mi plcea mai mult situaia când se îmbta. Inainte de abstinen, îl sunam pe eful lui cu tot felul de scuze pentru c Robbie era prea mahmur s se duc la serviciu. Ii mineam familia i prietenii în legtur cu problemele pe care le avea la serviciu, sau pentru c ofase în stare de ebrietate. M interpuneam, în general, între el i viaa lui. Acum eram exclus din joc. De câte ori avea ceva dificil de rezolvat, îl suna pe mentorul lui care insista pe ideea c Robbie trebuie s-i înfrunte problemele cu capul sus. Atunci doar, va fi în stare s se confrunte cu ele, orice s-ar fi întâmplat, iar dup aceea îl suna din nou pe mentor, ca s-i dea raportul. în toat aceast poveste, eu eram lsat s m descurc cu celelalte treburi. Dei trisem ani de zile cu un brbat iresponsabil, nesincer, pe care nu te puteai baza, dup numai nou luni de abstinen, când Robbie începuse s se însntoeasc din toate punctele de vedere, am descoperit c ne certam mai mult decât o fceam înainte. Ce m scotea din mini era c-i suna mentorul ca s afle cum s m manipuleze pe mine! Ca i cum Äeu" a fi fost cea mai mare ameninare pentru abstinena lui! M pregteam s introduc cererea de divor când m-a sunat soia mentorului i m-a rugat s ne întâlnim la o cafea. Am acceptat fr tragere de inim, iar ea a pus problema pe tapet. Mi-a vorbit despre cât de greu i-a fost când soul ei s-a lsat de but, pentru c nu mai putea s-l manevreze, nici pe el, nici viaa lor în doi. Mi-a vorbit despre ura ei pentru întâlnirile lui la A. A., i în special fa de mentorul acestuia; mi-a spus c i se pare un miracol c mai sunt înc împreun, nemaivorbind de faptul c sunt fericii. A zis c Al-Anon a ajutat-o imens i m-a îndemnat s particip la câteva edine. Am ascultat-o doar pe jumtate. Tot mai credeam c eu n-am nimic i c Robbie mi-era dator pentru toi anii aceia în care-l suportasem. Credeam c ar trebui s încerce s m recompenseze pentru asta i nu s se duc la edinele alea tot timpul. Nu aveam idee cât îi fusese de greu s se abin de la butur, iar el nu avea curajul s-mi spun nimic, pentru c l-a fi învat ce s fac ca i cum eu tiam totul! Cam în aceeai perioad, unul din fiii mei a început s fure i s aib probleme la coal. M-am
dus, împreun cu Robbie, la o edin cu prinii i s-a aflat, cumva, c Robbie era alcoolic abstinent i c participa la edinele A.A. Consilierul ne-a îndemnat cu fermitate s ne trimitem fiul la Alateen i m-a întrebat dac m duc la Al-Anon. M-am simit încolit, dar femeia asta avea experien cu familii ca a noastr i s-a purtat tare blând cu mine. Bieii notri au început toi s se duc la Alateen, doar eu m ineam departe de Al-Anon. Am continuat cu formalitile de divor i m-am mutat cu copiii într-un apartament. Când a venit vremea s stabilim toate detaliile, bieii mi-au spus c vor s rmân la tatl lor. Am fost ocat. Dup ce-l prsisem pe Robbie, îmi concentrasem toat atenia asupra lor, i iat-i acum alegându-l pe tatl lor în locul meu. Trebuia s le dau drumul. Erau destul de mari s ia o hotrâre. Aa am rmas singur cu mine însmi. i nu mai fusesem singur cu mine nicicând înainte. Eram îngrozit, deprimat i isteric în acelai timp. Dup câteva zile de expectativ, i-am telefonat soiei mentorului. Voiam s arunc vina pe soul ei i pe A.A. pentru toat suferina mea. A ascultat îndelung cum ipam la ea. Apoi a trecut pe la mine i a stat cu mine cât am plâns. Nu m mai opream din plâns. A doua zi m-a dus la o edin la Al-Anon, iar eu am stat i am ascultat, chiar dac eram îngrozitor de furioas i înfricoat. Am început, treptat, s îneleg cât eram de bolnav. Trei luni m-am dus la edine în fiecare zi. Dup aceea, mult timp m-am dus doar de 3-4 ori pe sptmân. tii, în timpul acelor edine, am învat s râd de lucrurile pe care le luasem înainte în serios încercarea de a schimba oamenii, manipularea i controlarea vieilor lor. i ascultam ce povesteau celelalte persoane despre cât de greu le-a venit s aib grij de ei înii în loc s se concentreze asupra alcoolicului. Asta mi se potrivea i mie. Habar n-aveam ce-mi trebuie s fiu fericit. întotdeauna crezusem c voi fi fericit de îndat ce toi ceilali se vor fi format. Am vzut acolo femei atât de frumoase, având parteneri alcoolici. învaser s se desprind i s-i vad de viaa lor. Dar tot de la ele am auzit cât de greu le-a fost s se dezbare de vechiul obicei de a avea grij de toi i de toate, i de a face pe printele cu partenerul lor alcoolic. Auzindu-i pe oamenii aceia vorbind despre cum au suportat singurtatea i sentimentul de sectuire am început s-mi gsesc drumul. Am învat s nu-mi mai plâng de mil i s fiu recunosctoare pentru ce mi-a oferit viaa. Curând am încetat s mai plâng ore în ir i m-am trezit cu o groaz de timp la dispoziie, aa c m-am angajat undeva cu jumtate de norm. i asta mi-a fost de folos. Am început s m simt bine fcând ceva de una singur. Nu mult dup aceea vorbeam cu Robbie despre reunirea familiei. Muream de nerbdare s m întorc la el, dar mentorul lui l-a rugat s mai atepte puin. Soia acestuia mi-a spus acelai lucru. Atunci n-am îneles de ce, dar alte persoane de la Al-Anon au fost de acord cu ei, aa c i-am ascultat. Acum îneleg de ce era necesar. Pentru mine era foarte important s atept pân aprea cineva în sufletul meu gol înainte s m întorc la Robbie. La început eram aa de sectuit, c simeam cum sufl vântul prin sufletul meu. Dar cu fiecare decizie pe care o luam în privina mea, golul se umplea puin câte puin. A fost nevoie s aflu cine sunt, ce îmi place i ce nu, ce-mi doresc pentru mine i pentru viaa mea. Nu puteam înva toate aceste lucruri dac nu eram singur, fr nimeni prin preajm care s se gândeasc la mine i s se îngrijoreze din pricina mea, pentru c având pe cineva lâng mine, a fi avut tendina s-i organizez lui viaa, în loc s-mi vd de a mea. Când am început s ne gândim cum s ne mutm iar împreun, m-am trezit sunându-l pe Robbie ca s discut cu el tot felul de fleacuri i dorind s-l întâlnesc i s punem la punct fiecare detaliu. Simeam c regresez de câte ori îl sunam. Aa c în cele din urm, dac simeam nevoia s vorbesc cu cineva, m duceam la o edin sau sunam pe cineva din grup. Era ca i cum m-a fi înrcat singur, dar tiam c trebuie s m obinuiesc mai degrab s las lucrurile s curg între
noi, decât s m reped tot timpul i s le forez. Am suportat greu s m las tras înapoi. Cred c mie mi-a fost mult mai greu s-l las în pace pe Robbie, decât i-a fost lui s se lase de but. Dar tiam c aa trebuie. Altfel, a fi alunecat iari spre vechile mele roluri. E ciudat: am îneles, în sfârit, c pân n-o s-mi Äplac" s triesc singur, n-am s fiu pregtit s reiau mariajul. A trecut aproape un an i am fost din nou împreun cu copiii i Robbie. El nu dorise divorul, dei acum nu îneleg de ce. Doar îi controlam aa de dur pe toi! Oricum, m-am refcut, le-am dat mai mult libertate, iar acum suntem bine. Bieii particip la Alateen, Robbie la A.A., iar eu la AlAnon. Cred c acum suntem mai sntoi decât am fost vreodat înainte, deoarece ne trim fiecare viaa proprie. Nu mai sunt multe de adugat la povestea lui Janice. Nevoia ei uria de a fi solicitat, de a avea un brbat slab, nepotrivit i de a controla viaa acelui brbat constituiau, toate, modaliti de negare i evitare a golului ei sufletesc nscut în anii copilriei. E un fapt deja stabilit c acei copii provenii din familii cu probleme se simt responsabili pentru problemele familiilor lor, dar i datori s le rezolve. Exist, în principiu, trei ci prin care aceti copii încearc s-i Äsalveze" familiile: devenind invizibili, devenind ri sau devenind buni. A deveni invizibil înseamn s nu ceri niciodat nimic, s nu faci niciodat necazuri, s nu pretinzi niciodat nimic. Fetia care joac acest rol se ferete cu tenacitate s adauge vreo povar familiei deja stresate. St cuminte în camera ei sau se lipete strâns de perete; vorbete foarte puin i face ceea ce face fr s i se cear. La coal nu e nici rea, nici bun - de fapt, nimeni nui va mai aminti de ea. Contribuia ei în familie este de a nu se ti c exist. în ceea ce privete suferina, ea e amorit, nu simte nimic. A fi ru înseamn s fii rebel, delincventul juvenil, cel care agit steagul rou. Copilul de acest tip se sacrific pe sine, acceptând s fie apul ispitor al familiei, copilul-problem al familiei. El sau ea devine, din proprie voin, punctul de convergen al suferinei, mâniei, temerilor i frustrrii familiei ei. Relaia prinilor si se deterioreaz - el sau ea le ofer subiectul sigur pe care cei doi aduli pot conlucra. Prinii se vor întreba ÄCe ne facem cu Joanie?" în loc de ÄCe facem cu mariajul nostru?" în acest fel încearc ea s-i Äsalveze" familia. i nu are decât un singur sentiment - mânia. Care-i înbu suferina i teama. A fi bun înseamn a fi aa cum era Janice, o persoan realizat pentru cei din afar, ale crei împliniri au drept scop s salveze familia i s umple golul interior. Aparenta fericire, strlucire i entuziasm sunt menite s acopere tensiunea, teama i mânia din suflet. Devine mult mai important s lai o impresie bun, decât s te simi bine - sau s simi, oricum, ceva. Janice avea neaprat nevoie s adauge la lista ei de realizri grija fa de cineva, iar Robbie, replica fidel a alcoolismului tatlui ei i dependenei pasive a mamei ei, era o alegere bun. El (i dup ce a plecat de la el, copiii) a devenit cariera, perspectiva i felul ei de a se feri de propriile-i sentimente. Fr soul sau copiii asupra crora s-i reverse atenia, cderea nervoas era inevitabil pentru c ei reprezentaser principalele mijloace prin care ea putea s evite suferina, golul sufletesc i teama. Fr ei, a fost copleit de sentimente. Janice se vzuse întotdeauna o fiin puternic, persoana care ajut, sftuiete i-i încurajeaz pe cei din jurul ei, i cu toate acestea, soul i copiii au jucat un rol mult mai important pentru ea, decât a jucat ea pentru ei. Chiar dac le lipseau Äfora" i Ämaturitatea", s-au descurcat fr ea. Ea nu s-a putut descurca fr ei. Faptul c familia a supravieuit intact se datoreaz în mare msur norocului lor de a întâlni un consilier experimentat i un cuplu - mentorul i soia sa - onest i înelept. Fiecare din aceste persoane au recunoscut c boala lui Janice era la fel de dezechilibrant ca a lui Robbie, iar însntoirea ei la fel de important.
Ruth: 28 de ani; cstorit, mam a dou fete - tiam, dinainte de a ne cstori, c Sam avea probleme cu potena sexual. Incercasem de câteva ori s facem dragoste, fr s reuim, dar amândoi ddeam vina pe faptul c nu eram cstorii. Aveam amândoi convingeri religioase foarte puternice - de fapt, ne cunoscusem la cursurile serale de la un colegiu de teologie, i am fost prieteni doi ani înainte s încercm s avem relaii sexuale. Eram logodii, fixasem data nunii, aa c am socotit impotena lui Sam ca pe un semn de la Dumnezeu care ne împiedica astfel s pctuim înainte de cstorie. Am crezut c Sam nu e decât un tânr timid i c voi fi în stare s-l ajut s treac peste asta, o dat ce vom fi cstorii. Ateptam cu nerbdare s-i fiu ghid în aceast experien. Dar nimic din toate astea na fost aa. In noaptea nunii, Sam era gata s ejaculeze, dar n-a reuit i m-a întrebat optit: ÄMai eti virgin?" Nu i-am'rspuns imediat, iar el a zis: ÄNu cred", s-a ridicat, s-a dus la baie i a închis ua. Am plâns amândoi, de o parte i de alta a uii. A fost o noapte lung, catastrofal, prima din multe altele, identice. Fusesem logodit, înainte de a-l întâlni pe Sam, cu un brbat de care nu-mi plcea foarte mult, dar m fcuse s-mi pierd capul o dat i am fcut sex, dup care am simit c trebuie s m mrit cu el ca s-mi rscumpr greeala. Dar el s-a plictisit de mine repede i a disprut. Purtam înc inelul de la el când l-am cunoscut pe Sam. Cred c m ateptam s devin celibatar dup experiena aceea, dar Sam era aa de bun i n-a insistat niciodat s avem relaii sexuale, c mam simit în siguran i am acceptat. Vedeam c Sam era chiar mai puin sofisticat i mai conservator decât mine în privina sexului, iar asta m-a fcut s cred c dein controlul situaiei. Acest fapt, împreun cu convingerile noastre religioase m-au asigurat c ne potriveam perfect. Dup cstorie, din cauza sentimentului meu de vinovie, m-am crezut datoare s-l vindec pe Sam de impoten. Am citit toate crile ce mi-au czut în mân, el refuzând s citeasc vreuna. Am pstrat toate crile acelea, sperând c le va citi i el. Am descoperit mai târziu c le-a citit, când nu eram acas s-l privesc. Era ahtiat dup rspunsuri, dar nu tiam, pentru c nu voia s vorbeasc despre asta. M întreba dac nu voiam s fim doar prieteni, iar eu am minit i am spus da. Pentru mine, partea cea mai proast a vieii noastre nu era lipsa sexului, oricum nu m interesa prea mult, ci vina mea, sentimentul c stricasem totul de la început. Nu încercasem înc terapia de grup. L-am întrebat dac vrea s mearg. Mi-a rspuns: ÄFii sigur c nu". Devenisem deja obsedat, aveam sentimentul c Äeu" îl privez pe Äel" de viaa sexual minunant pe care ar fi avut-o dac nu s-ar fi însurat cu mine. Speram s existe ceva care ne-ar putea ajuta - ceva pe care un terapeut mi l-ar putea spune i pe care crile îl omiseser. Doream cu disperare s-l ajut pe Sam. Il iubeam înc. Acum îneleg c mare parte din dragostea mea pentru el era atunci o combinaie de vinovie i mil, dar ineam sincer la el. Era un om bun, drgu i atent. Ei, m-am dus la prima întâlnire, la un consilier recomandat de Planificarea Familial ca fiind expert în sexualitate. M aflam acolo doar ca s-l ajut pe Sam i i-am spus-o. Mi-a spus c nu-l putem ajuta pe Sam, pentru c el nu se afla acolo, dar c putem lucra cu mine; m-a întrebat care este prerea mea despre ce se întâmpl i ce nu se întâmpl între mine i Sam. Nu eram deloc pregtit s vorbesc despre sentimentele mele. Nici mcar nu tiam dac am vreunul. Am petrecut acea prim or, eu cutând s abat discuia spre Sam, ea aducându-m înapoi cu blândee la mine i sentimentele mele. A fost prima dat când mi-am dat seama cât de priceput eram s m evit pe mine, i doar pentru c a fost atât de sincer cu mine am hotrât s mai vin o dat, dei nu ne concentram asupra a ceea ce credeam eu a fi problema adevrat - Sam. Intre a doua i a treia edin am avut un vis extrem de clar i de tulburtor, în care eram urmrit
i ameninat de o persoan a crei fa nu o vedeam. Când i-am povestit visul terapeutei, m-a ajutat s-l interpretez pân când am îneles c figura amenintoare era a tatlui meu. Acesta a fost primul pas într-un lung proces care mi-a dat posibilitatea, în final, s-mi amintesc c tata m molestase sexual de multe ori timp de ase ani - de la nou la cincisprezece ani. Ingropasem complet acest aspect al vieii mele, iar când amintirile au început s revin, le-am lsat s ptrund în contient una câte una pentru c erau prea devastatoare. Tata ieea deseori seara i se întorcea acas noaptea târziu. Mama, presupun ca s-l pedepseasc, încuia ua de la dormitor. Tata ar fi trebuit s doarm pe canapea, dar dup o vreme, a început s vin în patul meu. Imi optea vorbe dulci i m amenina, în acelai timp, s nu scot vreo vorb despre asta, i n-am scos, pentru c mi-era foarte ruine. Eram sigur c ce se întâmpla între noi era din vina mea. Familia mea era din cele în care nu se vorbea niciodat despre sex, dar se transmitea cumva ideea ca sexul e o treab murdar. Eu m simeam cu siguran murdar i nu voiam s afle nimeni. Mi-am luat serviciu când aveam l5 ani, lucram de noapte, în week-end i vara. Stteam departe de cas cât puteam de mult, i mi-am cumprat un lact la u. Prima dat când am încuiat-o i nu l-am lsat pe tata s intre, a rmas acolo i a început s bat cu pumnii în u. M-am prefcut c nu tiu ce se petrece, mama s-a trezit i l-a întrebat ce face. A rspuns: ÄRuth a încuiat ua!", iar mama a zis: Äi? Du-te la culcare!" Astfel s-a terminat totul. Fr vreo întrebare din partea mamei. Fr vreo alt vizit din partea tatei. Avusesem nevoie de tot curajul din lume ca s-mi pun lact la u. M temusem c n-o s mearg i c tata o s dea buzna înuntru, furios c nu-i dau voie s intre. Dar chiar i aa, doream s continui în acest fel mai degrab, decât s risc s afle cineva ce se petrecuse. La l7 ani am plecat la colegiu i l-am cunoscut pe brbatul cu care m-am logodit un an mai târziu. Impream apartamentul cu înc dou fete, iar într-o noapte au venit nite prieteni la ele, pe care nu-i cunoteam. M-am culcat devreme, în primul rând ca s evit fumatul de marijuana care urma. Dei practic toi studenii clcau în picioare regulile stricte ale colii despre buturile alcoolice i fumat, n-am avut niciodat obiceiul s m învârt pe lâng cei care le practicau i cu atât mai puin s le practic. Ua dormitorului meu era chiar lâng baie, amândou fiind la captul unui hol lung. Unul din tipii de la petrecere care cuta baia a intrat din greeal la mine în camer. Când a vzut unde se afl, în loc s plece, m-a întrebat dac îi dau voie s stm de vorb. Nu am putut s spun ÄNu". E greu de explicat, dar n-am putut. S-a aezat pe marginea patului i a început s vorbeasc. Apoi mi-a spus s m întorc pe burt, iar el o s-mi maseze spatele. N-a trecut mult i era în pat fcând dragoste cu mine. Fie c fuma marijuana fie c nu, presupun c era la fel de conservator ca mine i credea c dac am fcut sex, trebuie s rmânem împreun. Ne-am întâlnit vreo trei-patru luni pân ce, cum-am spus, a disprut. L-am cunoscut pe Sam un an i ceva mai târziu. Am presupus atunci, pentru c nici el, nici eu nu vorbeam de sex, c era din cauza convingerilor noastre religioase. Nu mi-am dat seama c ne feream pentru c sexualitatea amândurora era perturbat. Imi plcea sentimentul c îl ajut pe Sam, c depuneam eforturi amândoi s depim problema, pentru a face un copil. îmi plcea s fiu de ajutor, înelegtoare, rbdtoare -i s dein controlul. Orice altceva decât controlul total mi-ar fi trezit vechile sentimente produse de dezmierdrile tatlui meu în nopile acelea din copilrie. Când ceea ce se întâmplase între mine i tatl meu a început s ias la suprafa în edinele de terapie, terapeuta m-a îndemnat ferm s particip la edinele ÄFiicelor Unite", un grup de autoajutorare al fiicelor molestate sexual de taii lor. Am rezistat o vreme, dar în cele din urm, m-am implicat. A fost o adevrat binecuvântare... S vezi c sunt multe alte femei care au trecut prin experiene similare i adeseori mult mai dureroase decât a mea, era linititor i tmduitor. Multe
dintre femei se cstoriser cu brbai care aveau i ei, la rândul lor, tulburri sexuale. Brbaii formau i ei un grup de auto-ajutorare, iar Sam a prins curaj i li s-a alturat. Prinii lui Sam fuseser obsedai de ideea de a crete, dup spusele lor, un Äbiat pur, curat". Dac la mas, Sam îi inea mâinile în poal, i se cerea s le pun pe mas Äca s vedem ce faci cu ele". Dac sttea în baie prea mult, bteau în u i strigau la el: ÄCe faci acolo?" Asta se petrecea mereu. Ii scotoceau sertarele dup reviste i-i controlau hainele s nu fie ptate. Se temea atât de tare s aib vreun sentiment sau vreo experien sexual c, în cele din urm, s fi vrut, n-ar fi putut. Pe msur ce noi reveneam la normal, viaa noastr marital devenea, în multe privine, tot mai dificil. Simeam înc o nevoie uria s controlez fiecare gest de sexualitate al lui Sam (la fel cum fcuser i prinii lui), pentru c orice form de agresivitate sexual din partea lui era înc amenintoare pentru mine. Dac întindea mâna dup mine brusc, tresream, m trgeam înapoi, m îndeprtam sau începeam s vorbesc sau s fac orice altceva ca s m feresc de el. Nu suportam s se aplece deasupra mea când eram în pat pentru c îmi aminteam de felul în care se apropia tata de mine. Dar pentru el, recuperarea însemna s devin singurul stpân al trupului i sentimentelor lui. Trebuia s încetez s-l mai controlez ca s-i poat cunoate, literalmente, potena. i totui, teama mea de a fi copleit era înc o mare problem. Am învat s spun ÄMie fric", iar Sam m întreba: ÄCe trebuie s fac?" De obicei atât era de ajuns - s tiu c îmi respect sentimentele i c m ascult. Ne-am gândit la un plan în care fiecare aveam, pe rând, comanda a ceea ce se petrecea între noi din punct de vedere sexual. Fiecare putea s spun Änu" la cea ce îi displcea sau nu voia s fac, dar, în principiu, unul din noi orchestra totul. A fost una din cele mai bune idei pe care le-am avut, pentru c se adresa nevoii noastre de a ne conduce trupul i aciunile sexuale. Am învat s avem încredere unul în altul, i s fim siguri c putem da i primi dragoste cu trupurile noastre. Aveam i grupurile care ne ajutau. Problemele i sentimentele celor din grup erau atât de asemntoare, c ne-au fost de mare folos în susinerea, în perspectiv, a eforturilor noastre. întro sear grupurile noastre s-au întâlnit i am petrecut toat seara discutând despre reaciile personale la cuvintele Äimpotent" j Äfrigid". Au fost lacrimi i zâmbete i mult înelegere i acceptare. întâlnirea ne-a alinat tuturor suferina i vinovia. Poate pentru c eu i Sam ne împrtiserm atâtea lucruri pân atunci i aveam atâta încredere unul în cellalt, componenta sexual a relaiei noastre a început s funcioneze. Acum avem dou fetie minunate i suntem atât de fericii cu ele, cu noi înine i cu cellalt. Acum m port mult mai puin ca o mam fa de Sam, i mult mai mult ca partener. El nu mai este aa pasiv i se afirm tot mai mult. Nu-mi cere s tinuiesc secretul impotenei sale, iar eu nu-i cer s fie asexual. Avem o mulime de posibiliti acum i avem libertatea de a alege. Povestea lui Ruth ilustreaz o alt faet a modalitii de manifestare a negrii i nevoii de control. Ca multe alte femei pentru care problemele partenerilor lor devin obsedante, Ruth cunotea foarte bine, înainte de a se cstori cu Sam, ce fel de probleme avea el. De aceea n-a fost surprins de incapacitatea lui de a avea o via sexual normal. De fapt, eecul a constituit un fel de garanie pentru ea c nu va mai fi nevoit s lase altcuiva controlul asupra sexualitii ei. Putea s aib iniiativa, s dein controlul i s nu mai joace, în plan sexual, singurul rol pe care-l tia -cel de victim. Ca i alii, cuplul Ruth-Sam a avut noroc pentru c ajutorul primit s-a potrivit perfect problemelor lor. Pentru ea, grupul de sprijin potrivit a fost ÄFiicele Unite", o ramificaie a ÄPrinilor Unii", înfiinat cu scopul de a promova recuperarea persoanelor din familiile în care s-a produs un incest. Din fericire, s-a înfiinat i un grup corespunztor al soilor victimelor, în
acest climat de înelegere, acceptare i împrtire a experienelor, fiecare din persoanele afectate putând avansa cu precauie ctre o manifestare sexual normal. Pentru fiecare din femeile din acest capitol recuperarea a însemnat confruntarea cu suferina, trecut i prezent, pe care a încercat s-o evite. Fiecare a dezvoltat, în copilrie, un stil de supravieuire care cuprindea practica negrii i încercarea de a deine controlul. La maturitate, acest stil le-a adus mari deservicii. De fapt, sistemul lor de aprare a constituit contribuia major la suferina lor. Pentru femeia care iubete prea mult, practica negrii, eufemistic exprimat ca Äignorarea greelilor lui" sau Äpstrarea unei atitudini pozitive", ocolete, în avantajul ei, aspectul dansului în doi al felului în care defectele lui îi permit ei s-i interpreteze rolurile familiare. Când impulsul de a deine controlul se ascunde sub masca Äsolicitudinii" i Äîncurajrii", ea ignor de fapt nevoia de superioritate i putere pe care le implic acest tip de relaie. Trebuie s recunoatem c practicarea negrii i controlului, oricum ar fi denumite, nu ne îmbuntesc sub nici o form viaa sau relaiile. Dimpotriv, mecanismul negrii ne conduce spre relaii ce permit reinterpretarea compulsiv a vechilor lupte, iar nevoia de control ne ancoreaz acolo, în timp ce ne strduim s schimbm pe altul, în loc s ne schimbm noi. S revenim acum la basmul menionat la începutul capitolului. Dup cum subliniam, ÄFrumoasa i bestia" pare s fie un mijloc de perpetuare a convingerii c femeia are puterea de a transforma un brbat dac îl iubete cu adevrat. La acest nivel de interpretare, basmul pare s susin c negarea i controlul sunt, ambele, metode de realizare a fericirii. Frumoasa, iubindu-l necondiionat (negare) pe monstrul fioros, pare s aib puterea de a-l schimba (control). Aceast interpretare Äpare" corect pentru c se potrivete rolurilor sexuale dictate de cultura noastr. Cu toate acestea, eu sunt de prere c aceast interpretare simplist nu sesizeaz semnificaia acestui basm, asupra cruia timpul nu i-a pus amprenta. Faptul c basmul a supravieuit nu e din cauz c promoveaz preceptele i stereotipurile culturale ale vreunei epoci. El a învins timpul pentru c întruchipeaz o lege metafizic profund, o lecie vital despre cum s ne trim viaa înelept i just. E ca i cum povestea ar conine o hart secret care, dac suntem destul de ageri s-o descifrm i destul de curajoi s-o urmm, ne va arta drumul spre o comoar - propria noastr Äi au trit fericii pân la adânci btrânei". Care este, aadar, semnificaia basmului? Este Äacceptarea". Acceptarea este antiteza negrii i controlului. Este disponibilitatea de a recunoate realitatea i de a-i permite s fie aa, fr s avem impulsul de a o schimba. In asta const fericirea, izvorât nu din manipularea condiiilor exterioare sau a oamenilor, ci din dezvoltarea unei pci interioare chiar în faa încercrilor i dificultilor. Amintii-v, Frumoasa din basm nu urmrea s transforme Bestia. Ea l-a judecat în mod realist, l-a acceptat aa cum era i l-a apreciat pentru calitile lui. N-a încercat s fac un prin dintr-un monstru. Nu i-a spus: ÄVoi fi fericit când el nu va mai fi monstru!" Nu l-a comptimit pentru felul cum arta i n-a cutat s-l schimbe. în asta const lecia. Datorit atitudinii ei de acceptare, el a fost Äliber" s redevin ceea ce era de fapt. Faptul c eul su adevrat s-a întâmplat s aib înfiarea unui Ft-Frumos (partener perfect pentru ea) demonstreaz simbolic c Äea" a fost recompensat astfel pentru atitudinea ei de acceptare. Recompensa a constat într-o via bogat în împliniri, evideniat de faptul c ea i prinul Äau trit fericii pân la adânci btrânei". Acceptarea unei persoane aa cum e, fr s încerci s-o schimbi prin încurajri, manipulri sau coerciie, este o form superioar de iubire, dar aproape inaccesibil multora din noi. La baza tuturor eforturilor noastre de a transforma pe cineva st un motiv egoist, convingerea c dac el se schimb, vom fi fericite. E foarte bine s-i doreti s fii fericit, dar s plasezi sursa acestei
fericiri în afara sinelui tu, în mâinile altcuiva, înseamn s evii capacitatea i responsabilitatea de a-i schimba viaa în bine. Ironia este c tocmai acceptarea noastr îi d posibilitatea celuilalt s se schimbe, dac o vrea cu adevrat. S aruncm o privire la ce se petrece în acest caz. Dac partenerul unei femei are, de exemplu, o problem cu impulsul de a munci asiduu, la nesfârit, iar ea se plânge i se ceart cu el din cauza orelor nesfârite petrecute departe de cas, care este, de obicei, rezultatul? El petrece tot atâta timp - sau chiar mai mult - departe de ea, simindu-se îndreptit s fac astfel, ca s scape de venicele ei lamentri. Cu alte cuvinte, certându-l i lamentându-se, încercând s-l schimbe, îi d lui posibilitatea de a crede c problema dintre ei nu este Äpatima lui pentru munc", ci cicleala ei. i, într-adevr, nevoia ei de a-l schimba poate deveni un factor care s contribuie la distanarea lor afectiv, un factor tot atât de important ca i obsesia lui de a munci. In efortul ei de a-l fora s se apropie mai mult de ea, nu face decât s-l îndeprteze. Dependena de munc este o tulburare grav, ca toate celelalte comportamente compulsive. Aceast dependen are un scop în viaa soului, protejându-l, probabil, de apropierea i intimitatea de care se teme i anticipând rbufnirea unor sentimente suprtoare, în special a anxietii i disperrii. (Dependena de munc este una din modalitile folosite adeseori de brbaii din familiile cu disfucionaliti pentru a se evita pe sine, dup cum a iubi prea mult este unul din primele mijloace de evitare folosite de femeile din acest tip de familii.) Preul pe care el îl pltete pentru aceast atitudine de evitare este o existen unidimensional, care îl împiedic s se bucure de via. Dar el e singurul care poate judeca dac preul pltit e prea mare, i e singurul care poate decide ce msuri s ia, i ce riscuri s-i asume ca s se schimbe. Sarcina soiei sale este nu de a-i face ordine în via, ci de a-i face mai mult ordine în propria existen. Majoritatea avem capacitatea de a fi infinit mai fericii i mai realizai ca indivizi, decât ne închipuim. Adeseori, nu revendicm aceast fericire pentru c ne imaginm c suntem împiedicai de purtarea Äaltei persoane". Ignorm obligaia ce ne revine, de a ne dezvolta pe noi înine în timp ce facem planuri i manevre ca s schimbm pe altcineva i ne suprm, ne descurajm i ne întristm când eforturile noastre eueaz. încercarea de a schimba pe cineva este frustrant i deprimant, în timp ce exercitarea puterii (pe care o deinem deja) de a efectua schimbarea în propria noastr via este însufleitoare. Pentru ca soia unui Äîmptimit de munc" s fie liber s triasc o via împlinit, a ei i numai a ei, proprie, indiferent de ce face soul ei, ea trebuie s ajung s îneleag c problema lui nu este a ei, c nu st în puterea ei, nu e datoria ei, i nu are dreptul s-l schimbe. Ea trebuie s învee s respecte dreptul lui de a fi ceea ce este, oricât de mult ar dori ca el s fie altfel. Doar când înelege aceasta, va fi liber - liber de resentimente fa de absenele lui, liber de vina de a nu fi în stare s-l schimbe, liber de povara strdaniilor de a schimba ceva ce nu poate fi schimbat. Cu mai puine resentimente i o vin mai mic, ea va simi, poate, mai mult afeciune pentru el i pentru acele caliti ale lui pe care ea le apreciaz într-adevr. Când va renuna s mai încerce s-l schimbe i îi va redireciona energia spre propriile ei interese, va cunoate ce înseamn fericirea i satisfacia, indiferent de comportamentul soului. Ea va descoperi, probabil, c scopurile urmrite o satisfac într-atât încât se poate bucura de o via bogat i recompensatorie, în absena soului. Sau, pe msur ce devine din ce în ce mai puin dependent de el în privina fericirii ei, ar putea decide c angajarea ei fa de un partener absent este inutil i ar putea alege s-i continue viaa, eliberat de constrângerile unui mariaj nesatisfctor. Nici una din aceste ci nu este posibil atâta timp cât ea vrea s-l transforme pe partenerul ei ca s poat fi fericit. Pân când nu-l Äaccept" aa cum e, va rmâne ancorat întrun entuziasm temporar, ateptând ca el s se schimbe, înainte de a fi capabil s-i triasc
propria ei via. Când femeia care iubete prea mult renun la cruciada pe care o poart ca s-l transforme pe brbatul din viaa ei, el rmâne cu libertatea de a medita la consecinele comportamentului su. Intrucât ea nu mai e frustrat i nefericit, ci devine din ce în ce mai interesat de via, se intensific contrastul dintre viaa ei i viaa lui. El se poate decide s lupte împotriva obsesiei sale i s devin disponibil din punct de vedere fizic i afectiv. Sau poate nu. Dar, indiferent de alegerea lui, acceptând brbatul din viaa ei aa cum e, femeia va fi liber, într-un fel sau altul, s-i triasc propria via - pân la adânci btrânei. 8. Când o dependen alimenteaz alt dependen Exist mult suferin în via i poate c singura suferin care poate fi evitat este cea care provine din încercarea de a evita suferina. R.D.Laing în cel mai ru caz, noi, femeile care iubim prea mult, suntem dependente de relaiile interumane, Ädependente de brbai", legate prin suferin, team i dorine neîmplinite. Ca i cum toate acestea n-ar fi de ajuns, brbaii nu sunt singurul lucru de care ne agm. Ca s blocm cele mai profunde sentimente din copilrie, unele din noi dezvolt dependena de substane chimice. In tineree sau la maturitate am putea începe s facem abuz de alcool sau droguri, sau, tipic, pentru femeile care iubesc prea mult, de alimente. Mâncm prea mult sau prea puin -sau amândou - ca s ajustm realitatea, s ne distragem atenia i s amorim golul emoional imens din sufletul nostru. Nu toate femeile care iubesc prea mult mnânc în exces, beau prea mult sau fac abuz de droguri, dar pentru cele care procedeaz astfel, recuperarea din dependena de relaii trebuie s mearg mân în mân cu recuperarea din dependena fa de substana pe care o folosesc. i iat de ce: cu cât depindem mai mult de alcool, droguri sau alimente, cu atât simim mai acut vina, ruinea, teama, ura fa de noi înine. Din ce în ce mai singure i mai izolate, am putea dori cu disperare linitea pe care pare s ne-o promit relaia cu un brbat. Pentru c ne simim îngrozitor cu noi înine, dorim un brbat care s ne fac s ne simim mai bine. Pentru c nu ne iubim pe noi înine, avem nevoie de el ca s ne conving c putem fi iubite. Ne spunem chiar c alturi de brbatul potrivit, nu vom mai avea nevoie de alcool, droguri sau alimente. Folosim relaiile în acelai scop în care folosim substanele aditive: ca s îndeprtm suferina. Când relaia eueaz, ne repezim la substana de care am fcut abuz, tot ca s cutm alinare. Se creeaz un cerc vicios când dependena fizic de o substan este exacerbat de tensiunea unei relaii bolnvicioase, în timp ce dependena emoional de o relaie este intensificat de sentimentele haotice produse de dependena fizic. Folosim absena unui brbat din viaa noastr, sau viaa alturi de un brbat nepotrivit, ca scuz pentru dependena de care suferim. Dimpotriv, folosirea continu a substanei chimice ne permite s tolerm relaia nesntoas, pentru c anihileaz suferina i ne smulge motivaia necesar schimbrii. Dm vina pe una din cauza celeilalte. Folosim una ca s ne ocupm de a doua. i amândou ne înlnuie din ce în ce mai mult. Atâta timp cât suntem înclinate s scpm de noi înine i s evitm suferina, vom rmâne bolnave. Cu cât ne strduim mai mult, cu cât cutm mai multe ci de scpare, cu atât ne îmbolnvim mai tare, pentru c amestecm dependenele cu obsesiile. Descoperim c soluiile noastre au devenit, în realitate, problemele noastre cele mai grave. Având o uria nevoie de alinare i negsind-o nicieri, putem ajunge uneori chiar la o form incipient de nebunie. - Sunt aici pentru c m-a trimis avocatul meu. Brenda fcu aceast mrturisire în oapt la prima noastr întâlnire. - Eu... eu... tii... am luat câteva chestii i am fost prins, iar el s-a gândit c ar fi o idee bun s
vin la consiliere... a continuat ea cu acelai aer conspirativ, c a face impresie bun la tribunal dac ar vedea c primesc ajutor pentru problemele mele. N-am avut timp nici s dau din cap a înelegere, c ea s-a grbit s continue: - Exceptând asta... eu... nu cred c am, într-adevr, vreo problem. Am luat câte ceva din farmacia aia i am uitat s pltesc. E destul de ru s cread c le-am furat, dar, serios, mi-a scpat din vedere. Cel mai ru lucru în toat povestea asta e ruinea. Dar nu am nici o problem în realitate, nu de genul celor pe care le au unii oameni. Brenda reprezenta unul din cele mai dificile cazuri din activitatea mea de consiliere: o client care nu e destul de motivat ca s caute ea însi ajutorul nostru, care neag c ar avea nevoie de ajutor, dar se afl, totui, în cabinet, trimis de altcineva care crede c sfatul unui consilier i-ar fi benefic. In timp ce povestea cu respiraia întretiat, m-am trezit c nu-i mai ascult cascada de cuvinte care m potopea. în schimb, o studiam pe vorbitoarea mea: era înalt, cel puin l,75 m, slab ca un fotomodel, cântrind cel mult 52 de kg. Purta o rochie elegant, simpl, de mtase crmizie, pus în eviden de bijuterii masive din aur i filde. Cu prul blond-auriu i ochii verzi ca smaraldul, ar fi trebuit s fie frumoas. Avea tot ce era necesar, dar lipsea ceva. De atâta încruntat, se crease o cut adânc vertical între sprâncene. Respira greu în timp ce vorbea, iar nrile îi fremtau continuu. Prul, dei tuns i coafat cu grij, era uscat i lipsit de strlucire. Pielea îi era uscat i livid, în ciuda unui ten atrgtor. Buzele ar fi fost frumoase dac nu i lear fi strâns tot timpul, fcându-le s par subiri i tivite. Când zâmbea, îi dezvelea cu grij dinii, ca i cum ar fi tras încet o perdea, iar când vorbea, îi muca foarte des buzele. Am început s-o suspectez de faptul c îi provoca deliberat starea de vom, o suspectam de foame excesiv (bulimie) i/sau inapeten (anorexie), din cauza aspectului pielii i a slbiciunii ei. Femeile care sufer de tulburri de apetit simt frecvent impulsul de a fura; acesta era, deci, un alt indiciu. O bnuiam de asemenea de alcoolism. Din experiena mea de terapeut, aproape toate clientele mele cu tulburri de apeten proveneau dintr-o familie cu un alcoolic, doi alcoolici (în special femeile bulimice) sau un alcoolic i un hiper-sau hiporexic. Sunt foarte frecvente cstoriile între un hiper- sau hiporexic i un alcoolic; nu e de mirare, din moment ce atâtea femei bulimice sau anorexice sunt fiice de alcoolici, iar fiicele de alcoolici au tendina s se cstoreasc cu alcoolici. Femeia cu dependen de alimente este hotrât s-i in hrana, trupul i partenerul sub un control strict, prin fora voinei sale. Ne atepta o munc grea, pe Brenda i pe mine. - Vorbete-mi despre tine, i-am cerut cu mult blândee, dei tiam ce va urma. Cu siguran, multe din cele ce mi-a spus în acea prim zi au fosi minciuni: se simea bine, era fericit, nu tia ce se întâmplase în magazin, nu-i putea aminti nimic, nu mai furase niciodat înainte. A continuat spunându-mi c avocatul ei era foarte drgu, cum eram i eu de altfel, i c nu vrea s se afle despre acest incident, pentru c n-ar înelege nimeni aa cum am fcut noi: avocatul i eu. Flatarea era menit s m conving s pactizez cu ea, s fiu de acord c nu era nimic ru, s o susin în legenda pe care o crease -c arestarea era o greeal, un tertip al sorii i nimic mai mult. Din fericire, am avut ceva timp între prima întâlnire i data la care se judeca cazul ei i, întrucât tia c sunt în contact cu avocatul ei, a încercat s fie Äo client bun". i-a respectat toate programrile, iar dup un timp a început chiar s fie mai sincer în ceea ce o privea, împotriva voinei ei. Mulumesc lui Dumnezeu, când s-a întâmplat asta, a cunoscut alinarea care vine o dat cu renunarea la minciun. N-a trecut mult i deja urma programul de terapie cel puin în aceeai msur pentru ea însi i pentru efectul pe care acest fapt urma s-l aib asupra judectorului
care instrumenta cazul. Când a fost condamnat (ase luni cu suspendare i restituirea integral a bunurilor furate, plus 40 de ore de munc în folosul comunitii, pe care le-a fcut la localul ÄClubul Fetelor"), se strduia la fel de mult s devin sincer, pe cât se strduise înainte s tinuiasc cine este i ce fcuse. Povestea adevrat a Brendei, pe care, iniial, a dezvluit-o ezitant i prudent, a început s transpar la a treia noastr întâlnire. Arta obosit i tras la fa, iar când am comentat acest lucru, a recunoscut c avusese probleme cu somnul sptmâna aceea. - Care a fost cauza? am iscodit-o. Mai întâi a dat vina pe procesul care urma s aib loc în curând, dar explicaia nu suna pe deplin convingtoare, aa c am iscodit-o mai departe: - Te-a mai necjit ceva sptmâna aceasta? A ateptat puin, mucându-i buzele, cum o fcea de obicei - mai întâi buza de sus, apoi pe cea de jos i înapoi la buza de sus. Apoi, lsând s-i scape cuvintele: - I-am cerut, în sfârit, soului meu s plece... i acum a vrea s n-o fi fcut. Nu pot s dorm, nu pot s lucrez, sunt la pmânt cu nervii. Il uram pentru ce-mi fcea, afiându-se cu fata aia de la birou, dar s m descurc fr el e mai greu, decât s m împac cu faptele lui. Acum nu tiu încotro s-o iau i m întreb dac, la urma urmei, n-a fost vina mea. Intotdeauna mi-a spus c eu sunt de vin, c sunt prea rece i distant, c nu sunt femeia potrivit pentru el. i cred c avea dreptate. Eram furioas i retras mai tot timpul, dar era din cauz c m critica mereu. îi spuneam: ÄDac vrei s fiu tandr cu tine, trebuie s te compori cu mine ca i când m-ai plcea, i s-mi vorbeti frumos, în loc s-mi spui cât sunt de îngrozitoare, proast i urât". I s-a fcut imediat team, sprâncenele înlându-se i mai mult pe frunte, i începu s retrag ceea ce tocmai divulgase. Dând din mâinile cu unghiile manichiurate, tgdui: - Nu suntem desprii în adevratul sens la cuvântului, trim separat câtva timp. Iar Rudy nu este chiar atât de sever cu mine, serios, presupun c o merit. Uneori vin obosit de la serviciu i nu vreau s gtesc, mai ales c nu-i place cum gtesc. Ii place atât de mult cum gtete mama lui c e în stare s se ridice de la mas i s plece la ea, i nu mai vine acas, decât la dou noaptea. Mam sturat s tot încerc s-l fac fericit, când oricum nu are nici un efect. Dar nu e chiar aa de ru. Alte femei o duc mai ru. - Ce face pân la dou? Nu poate s stea la mama lui atâta timp, am întrebat. - Nici nu vreau s tiu. Presupun c iese cu prietena lui. Dar nu-mi pas. M simt mai bine când m las în pace. De multe ori vine acas pus pe ceart - când vine, într-adevr, acas - i mai mult din aceast cauz - pentru c m duc obosit la serviciu a doua zi - decât din cauza faptelor lui - i-am spus s plece. Iat o femeie hotrât s nu simt i s nu-i devluie sentimentele. Faptul c ele strigau ca s se fac auzite nu trezea în ea decât dorina de a crea noi neplceri în viaa ei, ca s le înbue strigtul. Dup cea de-a treia edin, l-am chemat pe avocatul ei i i-am spus s-i sugereze cu precauie Brendei, c e foarte important pentru ea s continue consilierea cu mine. Aveam de gând s-mi încerc norocul cu ea i nu voiam s-o pierd. La începutul celei de-a patra edine, am început s-o descos. - Povestete-mi cum stai cu mâncarea, Brenda, am rugat-o cât mai blând cu putin. Ochii ei verzi s-au mrit de spaim, i-a pierit orice urm de culoare de pe faa i aa palid i brusc, s-a închis în ea. Apoi ochii i s-au îngustat i a zâmbit dezarmant. - Cum adic cum stau cu mâncarea? E o întrebare prosteasc! I-am spus ce vzusem în înfiarea ei i m alertase i i-am explicat etiologia tulburrilor de apetit. Inelegerea c e o
boal de care sufereau multe, foarte multe alte femei a ajutat-o pe Brenda s vad cu ochi mai buni comportamentul ei compulsiv. Nu mi-a trebuit aa mult timp pe cât îmi imaginasem, ca s-o fac s vorbeasc. Povestea Brendei era lung i complicat, i i-a trebuit destul timp s separe realitatea de nevoia ei de a o distorsiona, învlui i disimula. Devenise atât de versat în disimulri c se prinsese în plasa propriilor minciuni. Se strduise din rsputeri s perfecioneze imaginea pe care o prezenta lumii, o imagine care camufla teama, singurtatea i golul îngrozitor din suflet. Ii era aproape imposibil s evalueze situaia în care se afla, ca s poat veni în întâmpinarea propriilor ei necesiti. Iar neîmplinirile erau motivul pentru care simea impulsul de a fura, mânca, de a voma i mânca iar, de a mini, încercând disperat s-i camufleze fiecare micare. Mama Brendei fusese de asemenea bulimic - era supraponderal de când o tia Brenda. Tatl ei, un brbat zvelt, vânjos i energic, îndeprtat atât de înfiarea soiei sale cât i de religiozitatea ei excentric, îi btuse joc în vzul lumii de jurmintele cstoriei. Nimeni din familie nu se îndoia c îi înela soia i nimeni nu aducea vreodat vorba despre asta. A ti era un lucru, a admite era cu totul altceva - o violare a acordului tacit al membrilor familiei: ce nu recunoatem în auzul tuturor nu exist pentru noi, ca familie, i deci, nu ne poate îndurera. A fost o regul pe care Brenda a aplicat-o cu rigurozitate vieii ei. Dac nu recunotea c ceva nu mergea bine, atunci nimic nu mergea prost. Problemele nu existau, atâta timp cât nu le ddeai glas. Nu e de mirare c se aga cu tenacitate de minciunile i nscocirile care-i ruinau viaa. Nu e de mirare nici c îi venea foarte greu s urmeze programul de terapie. Brenda a crescut zvelt, viguroas, ca tatl ei i linitit c poate mânca orice fr a se îngra ca mama ei. La vârsta de l5 ani, corpul ei a început brusc s pun în eviden efectele cantitilor enorme de mâncare pe care le îngurgita. La l8 ani cântrea l09 kg i era disperat cum nu fusese vreodat înainte. Tatl îi arunca acum jigniri tinerei care fusese copilul lui favorit, spunându-i c va deveni, în final, ca mama ei. E adevrat c nu i-ar fi spus cuvintele alea dac n-ar fi fost beat, dar realitatea era c acum mai tot timpul era beat, chiar când venea acas, dei i asta se întâmpla foarte rar. Mama se ruga i-L luda pe Domnul, tata bea i o înela pe mama, iar Brenda se îndopa, încercând s nu simt cum o inund panica. Plecat de acas pentru prima dat, ca student la colegiu, i simindu-se teribil de singur fr mama i tata pe care îi regreta acum, a fcut o descoperire incredibil. Singur în camera ei, în toiul unei mese îmbelugate, i-a dat seama c poate vomita tot ce mâncase, i c astfel, nu va mai fi pedepsit pentru consumul enorm de mâncare, îngrându-se. Fu atât de uimit de controlul pe care simea c îl are acum asupra greutii sale, c a început s in regim i s vomite tot ce mânca. Trecea acum de la etapa bulimic la etapa anorexic a tulburrii ei de apeten. In anii care au urmat, Brenda a trecut prin perioade de obezitate alternativ cu perioade de slbire extrem. N-a trit, în tot acest timp, nici mcar o zi, eliberat de obsesia ei fa de mâncare. Se trezea în fiecare diminea cu sperana c azi va fi altfel decât ieri i se ducea la culcare în fiecare noapte cu hotrârea de a fi Änormal" mâine, adesea doar ca s se scoale în miez de noapte gata de o nou ghiftuial. Brendei îi era imposibil s îneleag ce se întâmpla cu ea. Nu tia c are o tulburare de apetit, adeseori prezent la fiicele de alcoolici sau la copiii persoanelor bulimice sau anorexice. N-a îneles c i ea i mama ei sufereau de o dependen alergic la anumite alimente, aproape comparabil cu dependena alergic a tatlui ei la alcool. Nici unul nu putea ingera un strop din substana respectiv, fr a declana un nesa mai mare, i mai mare, tot mai mare. La fel ca relaia tatlui ei cu alcoolul, relaia Brendei cu alimentele, în special cu tot ce însemna
produs de patiserie, consta într-o lupt îndelungat de a controla substana care, în realitate o controla ea pe ea. A continuat s-i provoace starea de vom muli ani dup ce a Äinventat" procedura în colegiu. Izolarea i secretomania ei au devenit din ce în ce mai cuprinztoare i mai adânci, iar în multe privine, comportamentul ei a fost susinut de familie i de boala însi. Familia Brendei nu voia s aud nimic din partea ei, nimic la care s nu se poat replica: ÄO, dar e minunat, draga mea." Nu era loc pentru durere, team, singurtate, sinceritate, nu era loc pentru adevrul despre ea i viaa ei. Cum ei ocoleau adevrul cu încpânare, se înelegea c i ea trebuie s fac la fel i s nu clatine barca. Cu ajutorul complicitii tacite a prinilor ei, Brenda s-a scufundat tot mai adânc în minciuna care reprezenta viaa ei, dar cu certitudinea c dac reuete s arate foarte bine în exterior, totul va fi în regul - sau cel puin linitit - în interior. Chiar atunci când ani întregi înfiarea ei a fost inut sub control, nelinitea interioar nu putea fi ignorat. Dei fcea tot ce era posibil ca s arate bine - haine foarte elegante asortate cu cel mai modern machiaj i cea mai sofisticat coafur - nu era suficient ca s adoarm teama i s umple golul din suflet. Pe de o parte din cauza sentimentelor pe care refuza s le recunoasc, pe de alta, din cauza subminrii sistemului nervos, efect al malnutriiei auto-impuse, starea mental a Brendei era dominat de dezorientare, anxietate, morbiditate i obsesie. In încercarea de a gsi modalitatea de eliberare din marasmul interior, Brenda, urmând modelul mamei ei, a cutat alinare la un grup religios întâlnit în campus. In acest grup l-a întâlnit, în ultimul ei an de studiu, pe viitorul so, Rudy, un fel de eminen cenuie care a fascinat-o cu atât mai mult cu cât era foarte misterios. Brenda era obinuit cu secretele, iar el avea o grmad. în povetile pe care le spunea i numele pe care le arunca neglijent erau aluzii la faptul c fusese implicat în activiti de pariuri în New Jersey, oraul su natal. Fcea destul de vag aluzii la . sumele uriae de bani pe care le câtigase i le cheltuise, la maini i femei strlucitoare, cluburi de noapte, buturi i droguri. i iat-l, aici i acum, metamorfozat într-un student contiincios, locuind în campusul unui colegiu linitit i activând într-un grup religios de tineri, dup ce-i lsase în urm trecutul pentru a cuta ceva mai bun. Faptul c plecase în grab de acas i constrâns de împrejurri, era dovedit de întreruperea oricrei legturi cu familia sa, dar Brenda a fost atât de impresionat de trecutul lui întunecat, misterios i de încercrile lui aparent sincere de a se schimba, c n-a mai fost nevoie s-i cear alte explicaii despre faptele din trecutul lui. în definitiv, avea i ea propriile ei secrete. Astfel c aceti doi oameni, care pretindeau a fi ce nu erau, el - un fugar sub masca unui biat de cor, ea - dependent de alimente, dar îmbrcat dup ultima mod, s-au îndrgostit fiecare de imaginea iluzorie a celuilalt. Acel cineva iubea ceea ce ea pretindea a fi: iat soarta pecetluit a Brendei. Acum era obligat s continue minciuna, chiar i în propria ei cas. Mai mult tensiune, mai mult stres, mai mare nevoie de a mânca, vomita i de a se ascunde. Abstinena lui Rudy de la igri, alcool i droguri a durat pân ce a aflat c familia lui s-a mutat în California. Hotrând c distana geografic dintre el i trecutul su era suficient pentru a se putea întoarce în siguran i la familie i la vechile deprinderi, a împachetat totul, inclusiv pe noua sa soie, Brenda, i a pornit-o spre vest. Nici nu trecuse bine grania primului stat, c personalitatea lui a început s se schimbe, revenind la ceea ce fusese înainte s-l întâlneasc Brenda. Camuflajul ei a durat mai mult, pân ce ea i Rudy s-au mutat la prinii lui. Cu atâta lume în cas, i-a fost imposibil s continue practica vomei auto-induse. in timp ce îi era din ce în ce mai greu s ascund cantitile industriale de mâncare, acestea au luat avânt din cauza stresului creat de condiiile de via i greutatea Brendei a început s urce vertiginos. S-a îngrat rapid cu 23 kg, frumoasa soie a lui Rudy disprând între faldurile venerabile ale trupului
Brendei care se îngra vzând cu ochii. Simindu-se înelat i furios, Rudy o lsa acas i pleca s bea i s caute o femeie a crei înfiare s-o completeze pe a sa, aa cum fcea altdat Brenda. Cuprins de disperare, ea mânca i mai mult, promiându-i siei i lui Rudy c ar deveni la fel de zvelt ca înainte, cu condiia s aib o cas doar a lor - era tot ce avea nevoie. Când, în fine, au avut casa lor în ora, greutatea Brendei a început, bineîneles, s scad pe cât de vertiginos urcase, numai c Rudy sttea prea puin pe acas ca s observe. A rmas însrcinat, iar patru luni mai târziu a avortat, în timp ce Rudy îi petrecea noaptea pe undeva. Acum Brenda era deja convins c totul se întâmpla numai din cauza ei. Omul care fusese altdat normal i fericit i care îi împrtise valorile i convingerile era o persoan diferit acum, o persoan pe care nu o cunotea i nu o plcea. Se certau din cauza purtrii lui i a ciclelii ei. Ea încerca s nu-l bat la cap, sperând c purtarea lui se va schimba. Dar n-a fost aa. Ea nu era gras ca mama ei, i totui, el alerga dup alte femei, la fel ca tatl ei. Neputina de a-i pune ordine în via o panica. Brenda furase în adolescen, nu împreun cu prietenii, într-un asalt colectiv asupra przii lumii adulte, ci singur, în tain i rareori pstrând, sau folosind lucrurile furate. Acum, în timpul cstoriei nefericite cu Rudy, a început s fure din nou, deposedând, simbolic, lumea, de ceea ce îi fusese refuzat: iubire, sprijin, înelegere i acceptare. Dar furtul nu fcea decât s o izoleze i mai mult, s-i dea înc un secret de pzit, înc o surs de ruine i vinovie. între timp, Äambalajul" exterior devenea - din nou - cel mai important sistem de aprare al Brendei împotriva descoperirii a ceea ce era de fapt - o persoan slab, temtoare, sectuit i singur. Era din nou zvelt i i-a luat o slujb, în primul rând ca s îi poat procura toaletele scumpe pe care i le dorea. Pe unele le-a prezentat, i a sperat ca Rudy s fie mândru de ea. Dei el se luda cu soia lui manechin, nu s-a obosit niciodat s vin s-o vad pe scen. Pentru c Brenda alerga la Rudy dup apreciere i aprobare, incapacitatea lui de a i le oferi a avut drept rezultat scderea drastic a respectului ei de sine i aa destul de redus. Cu cât îi oferea mai puin, cu atât ea îi cerea mai mult. S-a strduit s-i îmbunteasc înfiarea, dar simea c îi lipsete acel element misterios-atractiv pe care brunetele cu care umbla Rudy preau s-l emane fr nici un efort. A tras de ea s slbeasc i mai mult, pentru c a fi slab însemna a fi perfect. A devenit o perfecionist i în privina gospodriei, fiind rapid acaparat de comportamentul ei obsesiv-compulsiv: curenie, furt, mâncat, vomat, în timp ce Rudy se îmbta i umbla dup femei, Brenda deretica pân noaptea târziu, dar se arunca imediat în pat i se prefcea c doarme dac-i auzea maina intrând în garaj. Rudy critica preteniile ei de curenie i distrugea cu nervozitate efectele muncii ei elaborate, atunci când venea acas, mai devreme sau mai târziu, cu rezultatul c Brenda nu avea rbdare s atepte pân pleca, pentru a cura i aranja ce stricase el. Când el pleca s bea i s petreac, ea se simea uurat. Totul devenea din ce în ce mai înnebunitor. Arestarea ei în farmacie a fost, fr îndoial, o binecuvântare în sensul c a dat natere crizei care a adus-o la edinele de consiliere, unde a început s realizeze ce devenise viaa ei. Dorea s se despart de Rudy de mult, dar nu era în stare s plece din cauza compulsiei de a remedia o relaie perfecionându-se pe sine. Paradoxal, cu cât ea se îndeprta mai mult de el, cu atât mai pasionat o urmrea el, telefonându-i, trimiându-i flori, aprând pe neateptate unde lucra ea, fluturând bilete la un concert. Colegii de serviciu, care-l cunoscuser în timp ce el juca acest rol, erau de prere c Brenda greea prsind un brbat adorabil, devotat, ca el. I-au trebuit dou reconcilieri, ambele pline de speran i ambele urmate de despriri dureroase, ca s îneleag c Rudy dorea doar ce nu putea avea. O dat ce reîncepeau s triasc alturi, ca so i soie, afemeiatul din
Rudy o lua de la capt. La a doua desprire, Brenda i-a spus c bnuiete c el are probleme cu butura i drogurile. Rudy a încercat s-i dovedeasc c nu are dreptate. Dou luni n-a pus nimic în gur. S-au împcat din nou, iar cu ocazia primei certe, câteva zile mai târziu, s-a îmbtat i a a lipsit toat noaptea. Dup aceast întâmplare, Brenda, ajutat de terapie, a îneles modelul în care erau prini amândoi. Rudy folosea turbulena deliberat creat în relaia sa cu Brenda ca s camufleze i s justifice dependena lui fa de butur, droguri i femei. în acelai timp, Brenda folosea tensiunea enorm generat de relaia lor ca scuz pentru a ceda i a se complcea în bulimia ei, ca i în alte comportamente compulsive. Fiecare îl folosea pe cellalt ca s evite s se gândeasc la propria sa persoan i la dependena de care suferea. Când a recunoscut acest lucru, Brenda a fost capabil s renune la sperana de a avea un mariaj fericit cu Rudy. Recuperarea Brendei a implicat trei elemente, foarte importante i foarte necesare. A urmat terapia, a participat la Al-Anon ca s trateze alcoolismul ei de-o via i, în fine, dup alinarea care vine o dat cu capitularea, s-a pierdut printre Obezii Anonimi unde a primit ajutor i sprijin pentru a-i trata tulburarea de apetit. Implicarea în O. A. a constituit pentru Brenda cel mai important factor din recuperarea sa, dar i cel cruia i-a rezistat cel mai tare la început. Mâncatul, vomatul i rbdatul de foame compulsiv alctuiau cea mai grav i mai profund problem a ei, procesul primar al bolii ei. Obsesia fa de alimentaie îi acapara toat energia solicitat de stabilirea unei relaii sntoase cu ea însi i cu ceilali. Pân ce n-a reuit s pun capt obsesiei fa de greutatea ei, alimentaia, caloriile, regimul de slbire, etc, Brenda nu a fost capabil s se emoioneze de nimic, decât de mâncare, i nici s fie sincer cu sine i cu alii. Atâta timp cât sentimentele îi erau amorite de tulburarea de apetit, nu putea începe s-i poarte de grij, s ia singur decizii înelepte sau s-i triasc, cu adevrat, viaa. în schimb, mâncarea era viaa ei, i în multe privine, asta era singura via pe care o dorea. Dei disperat, lupta de a deine controlul asupra alimentaiei era mai puin amenintoare, decât lupta pe care o avea de purtat cu sine însi, cu familia, cu soul. Dei îi fixase un program pe ore cu ce trebuia s mnânce i ce nu, Brenda nu stabilise limite i pentru ce aveau voie alii s-i fac sau s-i spun. Pentru a se însntoi, ea trebuia s defineasc limita unde se opreau ceilali i de unde începea independena ei. Era, de asemenea necesar s învee s se supere pe ceilali, nu doar pe ea însi stare care se cronicizase între timp. La O.A. Brenda începu s practice sinceritatea pentru prima dat dup muli, foarte muli ani. în definitiv, ce rost avea s-i mint pe cei care o înelegeau i o acceptau aa cum era, cu comportamentul i faptele ei? în schimbul sinceritii ei, primi fora vindectoare a acceptrii de ctre cei ca ea. Asta i-a dat curajul de a lrgi cercul sinceritii ei dincolo de programul de la O.A., la familie i prieteni, la potenialii parteneri. Al-Anon a ajutat-o s îneleag ce generase problemele ei în copilrie i i-a oferit instrumentele pentru a înelege atât tulburrile compulsive ale prinilor ei, cât i felul cum s-au rsfrânt asupra ei. Acolo a învat cum s stabileasc o relaie normal cu prinii ei. Rudy a procedat la o nou cstorie, în momentul când s-a pronunat divorul, chiar dac a sunato pe Brenda cu o sear înainte de nunt i i-a spus c, de fapt, o vrea numai pe ea. Convorbirea aceea a fâcut-o pe Brenda s îneleag i mai bine c Rudy era incapabil s-i onoreze angajamentele, c simea, permanent, nevoia s gseasc o modalitate de a scpa de relaia în care se implicase. La fel ca tatl ei, era un afemeiat cruia îi plcea s aib i o soie i o amant. Brenda a mai învat c trebuia s menin o distan considerabil, atât geografic cât i emoional, între ea i familia ei. Cele dou vizite acas, ambele soldate cu reactivarea temporar a sindromului îndoprii i purgaiei, au învat-o c nu e înc pregtit s stea cu familia ei fr a apela iar la vechile deprinderi de evitare a tensiunii.
Insntoirea a devenit prima ei prioritate, dar se mira continuu cât de dificil era provocarea i cât de puine capaciti avea ca s-o înfrunte. Umplerea vieii ei cu o munc plcut, cu noi prieteni i noi preocupri a fost un proces lent, cu pai mici. Pentru c nu prea tia ce înseamn s fii fericit, linitit i împcat, a fost nevoit s evite orice problem care ar fi readus vechiul, familiarul sentiment al nebuniei. Brenda continu s participe la O.A., Al-Anon, i uneori la edinele de terapie când simte nevoia. Nu mai este atât de slab, dar nici la fel de gras ca înainte. ÄSunt normal", strig ea, capabil, acum, s râd de ea însi, tiind îns c nu va fi aa niciodat. Tulburarea de apetit este o boal care ine toat viaa i care trebuie privit cu respect, dei acum nu-i mai sufoc sntatea fizic i mental ca în trecut. Recuperarea Brendei este înc fragil. E nevoie de timp îndelungat înainte ca modul sntos de via s fie resimit ca fiind corect i nu forat. Ar putea s recad în deprinderea de a se feri de sine i de sentimentele ei, mâncând compulsiv i lsându-se obsedat de o relaie nesntoas. Contient de asta, Brenda îi condiioneaz relaiile, nefixând niciodat o întâlnire, de exemplu, care se suprapune cu o edin la O. A. sau Al-Anon. însntoirea este extrem de preioas pentru ea i nu vrea s-o pun în pericol. Dup cum spune ea: - Mi-am fcut un obicei din a nu mai avea secrete, pentru c din cauza lor, în primul rând, m-am îmbolnvit. Acum dac fac cunotin cu un brbat i-mi dau seama c relaia are anse, îi vorbesc despre boala mea i despre cât de important este programul Al-Anon pentru mine. Dac nu poate suporta sau nu poate înelege adevrul despre mine, consider c este problema lui, nu a mea. Nu mai caut s m întorc pe dos ca s fac plcere unui brbat. Prioritile mele sunt altele astzi. însntoirea mea e pe primul loc. Altfel, nu voi avea nimic de oferit nimnui. 9. S mori din dragoste Purtm cu toii, fiecare în parte, o groaz în suflet. Dac te cstoreti ca s scapi de ea, vei reui doar s uneti groaza ta cu a altcuiva; i cstoria va fi a lor, tu vei sângera i vei numi asta iubire. MlCHAEL VENTURA ÄDans de umbre In zona cstoriei" Fumând igar de la igar, cu umerii drepi i încordai i picior peste picior, Margo îi legna piciorul în ritm alert, iar talpa tresrea la captul fiecrei oscilaii. edea puin aplecat în fa i se uita pe fereastra slii de ateptare la una din cele mai frumoase priveliti din lume. Acoperiul de igl roie al Sântei Barbara se ridica pe dealurile albstrui i purpurii deasupra oceanului, dar scena, molcom stropit cu roz i auriu în dup-amiaza de var, nu împrumuta nimic din senintatea stilufui spaniol chipului ei. Arta ca o femeie grbit, i chiar aa era. Am invitat-o în cabinet i a intrat repede, pcnind cu tocurile în parchet, s-a aezat, tot pe marginea scaunului i m-a strfulgerat cu privirea. - Cum s fiu sigur c m poi ajuta? N-am mai fcut asta, s vin s vorbesc cu cineva despre viaa mea. Cum pot s fiu sigur c nu-mi pierd timpul i banii? tiam c ascundea i o alt întrebare: - Cum s fiu sigur c pot s am încredere în solicitudinea ta dac-i dezvlui cine sunt? Am încercat s-i rspund la ambele întrebri. - Nu poi s faci terapie fr timp i bani. Dar oamenii nu vin niciodat la prima edin dac nu se întâmpl ceva foarte dureros sau foarte înspimânttor cu ei, ceva ce au încercat din rsputeri s rezolve, dar n-au reuit. Nimeni nu vine din întâmplare la terapeut. Sunt sigur c te-ai gândit mult înainte de a te hotrî s vii. Acurateea cuvintelor mele a prut s-o calmeze întrucâtva, cci s-a rezemat de sptarul scaunului
cu un oftat. - Ar fi trebuit, probabil s fac asta acum cincisprezece ani, mai înainte chiar, dar de unde s tiu c am nevoie de ajutor? Credeam c n-am nimic. i, într-un anumit fel, n-aveam... nu am nimic. Am o slujb bun i câtig destui bani ca jurist. Se opri brusc, continuând apoi, gânditoare. - Uneori mi se pare c triesc dou viei. M duc la serviciu, sunt energic i eficient, respectat. Oamenii îmi cer sfatul i m încarc de responsabiliti, i m simt matur, capabil i sigur de mine. Ridic privirea în tavan i înghii ca s-i stpâneasc tremurul din glas. - Apoi vin acas, iar viaa mea pare a fi un roman fr sfârit. E aa de anost, c dac ar fi o carte, n-a citi-o. Genul siropos-vâscos, tii? Dar iat-m prins i obligat s-o triesc. Am fost mritat deja de patru ori i n-am decât 35 de ani. Numai 35! Doamne, m simt aa btrân, începe s mi se fac team c n-am s-mi pun niciodat ordine în via, c timpul mi se scurge printre degete. Nu mai sunt tânr i nici aa frumoas. Mi-e team c n-o s m mai vrea nimeni, c am pierdut toate trenurile i va trebui s rmân singur toat viaa. Teama din glas era dublat de ridurile de pe frunte, spate de îngrijorare.Inghii în sec de mai multe ori i clipi repede. - Mi-ar fi greu s spun care mariaj a fost mai prost. Toate au fost un dezastru, dar fiecare în alt fel. - M-am cstorit când aveam 20 de ani. Când l-am cunoscut pe primul meu so, tiam c e de nestpânit. M-a înelat înainte de cstorie, i m-a înelat i dup aceea. Am crezut c, însurat fiind, va fi altceva, dar n-a fost aa. Când s-a nscut fiica noastr, am fost convins c asta îl va mai liniti puin, dar efectul a fost total opus. Lipsea de acas i mai mult. Când era acas, se purta ca un ticlos. L-am lsat s ipe la mine, dar când am vzut cum o pedepsete pe Autumn fr motiv, am intervenit. Când nici asta n-a mai dat rezultate, mi-am luat copilul i am plecat. Nu mi-a fost uor, pentru c era micu, iar eu trebuia s-mi gsesc o slujb. El nu ne-a ajutat financiar niciodat i mi-era team c o s-mi fac necazuri pentru c nu anunasem procurorul de district sau ceva de genul acesta. Nu m puteam întoarce nici la familia mea, pentru c i acolo era la fel. Mama era maltratat de tata, fizic i verbal, i la fel i noi copiii. Mereu fugeam de acas când eram copil. Ultima dat am fugit de tot i m-am mritat ca s scap de acolo i sigur, nu aveam nici cea mai mic intenie s m întorc. - Mi-au trebuit doi ani de când fugisem de acas ca s-mi iau inima în dini i s divorez de primul meu so. Nu m-am putut despri de el, pân n-am gsit un alt brbat. Avocatul care a instrumentat divorul meu a sfârit prin a se însura cu mine. Era puin mai în vârst decât mine i divorase de curând. Nu cred c eram îndrgostit de el, dar voiam s fiu i m-am gândit c uite, cineva poate s aib grij de Autumn i de mine. Vorbea deseori despre faptul c vrea s înceap o via nou, s-i întemeieze o nou familie, alturi de cineva pe care s-l iubeasc. Presupun c m simeam flatat c gândete aa despre mine. Ne-am cstorit în ziua în care s-a pronunat divorul. Totul avea s fie bine acum, eram sigur. Am înscris-o pe Autumn la grdini i mi-am reluat cursurile. Imi petreceam dup-amiezile cu fiica mea, apoi pregteam cina i plecam la cursurile serale. Dwayne sttea serile cu Autumn i lucra la cazurile lui. Apoi, într-o diminea, când eram singure, Autumn mi-a povestit ceva din care am îneles c ceva îngrozitor, ceva sexual se petrecea între ea i Dwayne. Bnuiam c sunt însrcinat, dar am ateptat pân a doua zi, ca i când totul ar fi fost normal i, dup ce Dwayne a plecat la serviciu, am pus-o pe fiica mea i tot ce era al nostru în main, i am plecat. I-am lsat un bilet în care-i scriam ce-mi spusese Autumn i-l avertizam s nu încerce s ne gseasc, fiindc am s dezvlui ce i-a fcut.
Mi-era aa de team c ne va gsi i ne va sili s ne întoarcem, c am hotrât, dac eram însrcinat, s nu-i spun, nici s-i cer ceva. Nu voiam decât s ne lase în pace. - A aflat unde locuiam, bineîneles, i mi-a trimis o scrisoare, fr nici un cuvânt despre Autumn. In schimb, m învinovea c fusesem rece i indiferent cu el, c-l lsam singur acas când plecam, seara, la coal. M-am simit vinovat din cauza asta mult timp, gândindu-m c tot ce i se întâmplase lui Autumn fusese din vina mea. Crezusem c fac totul pentru ca fiica mea s fie în siguran, când de fapt, o pusesem într-o situaie oripilant. La amintirea acelei perioade, o expresie de groaz trecu, ca o umbr, peste chipul lui Margo. - Am avut noroc i am gsit o camer într-o cas unde mai locuia o tânr mmic. Amândou ne cstoriserm prea devreme i proveneam din familii nefericite. Taii notri semnau foarte bine i, la fel, primii notri soi. Ea avea un singur Äfost", îns. Margo scutur din cap i continu: - In sfârit, stteam cu copiii pe rând, ceea ce ne-a dat posibilitatea amândurora s ne continum studiile i s ne i distrm. Am cunoscut, atunci, mai mult libertate decât avusesem vreodat înainte, dei am aflat c eram însrcinat. Dwayne nu aflase înc i nici nu i-am spus vreodat. Imi aminteam toate povetile lui avoceti despre cum putea s fac necazuri oamenilor cu legea i tiam c mi-ar fi fcut i mie la fel. Nu mai voiam s am de-a face cu el. Inainte de a m mrita cu el, povetile acelea m fcuser s cred c e puternic. Acum m umpleau de fric. - Susie, colega mea de camer, m-a învat cum s nasc uor i iat-o aprând pe cea de-a doua fiic a mea, Daria. Pare o nebunie ce spun, dar aceia au fost cei mai frumoi ani din viaa mea. Eram srace, mergeam la cursuri, munceam, aveam grij de copii, cumpram haine de mâna a doua i alimente ieftine. Dar eram libere. Ddu din umeri. - i totui, ceva m nelinitea. Voiam s fie un brbat în viaa mea. Nutream sperana s gsesc pe cineva care s-mi fac viaa aa cum mi-o doream. La fel simt i acum. De-aia sunt aici. Vreau s înv cum s gsesc pe cineva potrivit pentru mine. Pân acum n-am prea tiut cum. Chipul lui Margo, încordat, înc frumos, dei dureros de slbit, m privea rugtor. N-a putea s o ajut s-l gseasc pe Dl. Perfeciune? Asta era întrebarea care i se citea pe fa, motivul prezenei ei aici. Continu cu Äsaga" ei. Urmtorul pe lista ei marital a fost Giorgio, care conducea un Mercedes Benz alb, decapotabil, i îi câtiga existena vânzând cocain celor mai bogate nasuri aristocrate din Montecito. Cu Giorgio a fost, de la bun început, o curs în montagne russe. Curând de tot, Margo nu mai fcea deosebirea între structura chimic a drogului pe care el i-l procura cu mrinimie, i cea a relaiei ei cu acest brbat brunet i periculos. Viaa, curgând acum cu vitez, devenise, brusc, fascinant. Dar îi venea greu i fizic, i afectiv, s-o suporte. O lsau nervii, din ce în ce mai mult. Ii certa pe copii din orice fleac. Certurile frecvente cu Giorgio degenerau în bti. La captul unei alte lamentri nesfâite despre indiferena, infidelitatea i activitile lui ilegale, Margo a rmas ocat când Susie i-a dat un ultimatum: las-l pe Giorgio sau pleci din cas. Susie se sturase s-o asculte i s-o vad aa. Nu era bine nici pentru Margo nici pentru copii. Margo, exasperat, a fugit în braele lui Giorgio. El o ls s se mute împreun cu fetiele în casa lui, unde îi desfura toate afacerile, cu condiia ca aranjamentul s fie temporar. Curând dup aceea, a fost arestat pentru vânzare de droguri. Inainte de proces, Margo i Giorgio s-au cstorit, dei relaia lor ajunsese, în acel moment, pe punctul de a exploda. Explicaia hotrârii ei de a se mrita a treia oar o constituie insistenele lui Giorgio, cci, fiind soia lui, nu i se putea cere s depun mrturie împotriva lui. Tentaia de a depune mrturie era o posibilitate clar, dat fiind natura exploziv a relaiei lor, i tenacitatea procurorului. O dat
cstorii, nerecunosctorul Giorgio refuz s mai aib relaii sexuale cu ea, pentru c, zicea el, se simea prins în curs. Cstoria a fost anulat, nu înainte ca Margo s-l întâlneasc pe numrul 4, un brbat cu patru ani mai tânr decât ea, care nu lucrase niciodat pentru c studiase tot timpul. Ea îi spuse c studentul sta contiincios e tocmai ce-i trebuia, ca s triasc singur. Margo a muncit i l-a întreinut i pe el, pân când a prsit-o pentru o sect religioas. în timp ce era cstorit cu el, ea a primit o motenire considerabil la moartea unei rude de-a ei, motenire pe care i-a dat-o soului ei, ca s-i dovedeasc loialitatea, încrederea i dragostea ei (pe care el le punea mereu sub semnul întrebrii). El a donat aproape toi banii acelei secte, dup care i-a spus rspicat lui Margo c nu mai vrea s fie însurat cu ea, c ea nu are ce cuta în secta lor, învinovind-o c mariajul lor a euat din cauza Äfirii ei lumeti". Toate aceste evenimente lsaser rni adânci asupra lui Margo i totui dorea cu disperare s-l întâlneasc pe numrul 5, fiind convins c, de data asta, totul are s fie bine, de-ar putea doar s gseasc brbatul potrivit. A venit la terapie tras la fa, cu ochii în fundul capului, temându-se c i-a pierdut frumuseea i c n-o s mai atrag nici un brbat. Era departe de a realiza modelul - de-o via - al relaiei ei cu brbai imposibili, în care nu avea încredere i pe care nu-i plcea. Dei era de acord c nu avusese noroc în alegerea soilor ei, nu era contient de faptul c propriile ei nevoi o atrseser în capcana cstoriilor ei catastrofale. Tabloul pe care-l înfia era alarmant. JPe lâng c era foarte slab (ulcerul transformase orice mas într-o tortur auto-impus, i asta în rarele ocazii când avea poft de mâncare), Margo prezenta i alte simptome de nervozitate, legate de stres. Era palid (ceea ce confirma faptul c era anemic), îi rodea unghiile, iar prul îi era uscat i lipsit de strlucire. Avea frecvent probleme cu eczeme, diaree i insomnie. Tensiunea arterial era prea mare pentru vârsta ei, iar nivelul de energie era alarmant de sczut. - Uneori asta e tot ce pot s fac, s m scol i s m duc la serviciu. Mi-am luat tot concediul medical i am stat acas, i-am plâns. M simt vinovat dac plâng când sunt copiii acas; m simt mai uurat dac m descarc când sunt plecai la coal. Nu tiu cât o s-o mai duc aa. . Povesti c amândou fetiele au probleme Ia coal, i cu învatul i cu purtarea. Acas se certau tot timpul, iar ea îi pierdea repede rbdarea cu ele. Apela înc frecvent la cocain pentru a-i Äridica" moralul, obicei pe care-l pstrase din perioada petrecut cu Giorgio i care o afecta acum i fizic i financiar. Nici unul din toi aceti factori, îns, nu o tulbura pe Margo mai mult decât faptul c nu era ataat de nimeni. Din adolescen nu mai trise singur, fr un brbat în viaa ei. Copil fiind, purtase btlia cu tatl ei, la maturitate repeta lupta cu fiecare partener pe care-l avusese. De patru luni singur, doar din cauza tristului ei record nu se întâlnise cu nimeni, cci se trezise tot atât de indecis s ias din cas pe cât era s stea linitit cu ea însi. Multe femei, din cauza realitilor economice presante, simt nevoia s fie susinute financiar de un brbat, dar nu era cazul lui Margo. Avea o slujb bine pltit i îi plcea ce fcea. Nici unul din cei patru soi nu o sprijinise financiar, nici pe ea nici pe copii. Nevoia de a avea un brbat în viaa ei avea o alt cauz. Margo era dependent de relaii, de relaii proaste, în orice caz. In familia de baz, toi fuseser maltratai: mama, surorile i fraii ei, i ea însi. Existaser probleme financiare, insecuritate i suferin. Tensiunea emoional din copilrie lsase urme adânci asupra psihicului ei. Ca s începem cu începutul, Margo suferea de o stare depresiv grav, prezent frecvent la femeile cu un trecut asemntor cu al ei. Paradoxal, din cauza depresiei dar i a rolurilor binecunoscute pe care le juca cu fiecare partener, Margo era atras de brbai imposibili: violeni, imprevizibili, iresponsabili sau insensibili. în acest tip de relaii sunt multe certuri, chiar violen,
ieiri dramatice din scen i reconcilieri, interludii de ateptare tensionat i înfricoat. Ar putea exista probleme financiare sau probleme cu legea. Dram. Haos. Emoie. Stimulare. Pare extenuant, nu? Sigur, în ultim instan, chiar este, dar, ca i cocaina sau alt stimulent puternic, aceste relaii ofer o posibilitate de evadare, o mare varietate i, indubitabil, o masc extrem de eficace pentru strile depresive. Este aproape imposibil s trecem printr-o depresie când suntem foarte emoionai, fie pozitiv, fie negativ, din cauaa nivelului ridicat de adrenalin pe care o eliberm, i care ne stimuleaz. Dar expunerea îndelungat la emoii puternice reduce capacitatea de reacie a organismului, rezultatul fiind o depresie i mai sever decât înainte, de data asta pe un fundamental atât fizic, cât i emoional. Multe femei ca Margo, din cauza mediului afectiv de via²episoade permanente i/sau grave de stres în copilrie (i de asemenea pentru c de multe ori ele motenesc o vulnerabilitate biochimic la depresie de la un printe alcoolic, sau altfel spus, ineficient din punct de vedere biochimic) sunt persoane depresive înainte chiar de a-i începe relaiile amoroase ca adolescente sau adulte. Asemenea femei par s caute incontient stimularea puternic oferit de o relaie dificil i tensionat, cu scopul de a excita glandele s elibereze adrenalina - un exerciiu similar biciuirii unui cal obosit de munc pentru a mai scoate câiva kilometri de la bietul animal extenuat. Din aceast cauz, când se îndeprteaz stimulentul puternic al implicrii într-o relaie nesntoas, fie pentru c se pune capt relaiei, fie pentru c brbatul se însntoete i începe s se raporteze la ea normal, femeia din aceast categorie va cdea, de obicei, într-o stare depresiv. Când nu are brbat, ea va încerca fie s resuscite ultima relaie euat, fie s caute frenetic un alt brbat dificil asupra cruia s se concentreze, întrucât are mare nevoie de stimulentul oferit de el. Dac din întâmplare, brbatul începe s se raporteze la problemele lui corect, ea se va gsi în situaia de a dori cu ardoare pe cineva mai interesant, mai stimulativ, cineva care s o împiedice s se confrunte cu propriile ei sentimente i probleme. Paralela cu drogurile i reacia la abstinen devine, din nou, relevant. Ca s-i evite sentimentele, femeia face, literalmente, o Äfixaie" pentru un brbat i-l folosete ca drog pentru tendina ei evazionist. Pentru ca recuperarea s se produc, femeia trebuie s se lase invadat de sentimentele dureroase. în aceast etap au nevoie de vindecare atât emoiile, cât i trupul ei. Nu e exagerat deloc comparaia acestui proces cu cel al unui dependent de heroin care renun la drog. Teama, suferina, neplcerea sunt proporionale, iar tentaia de a apela la alt brbat, la o alt Äfixaie" nu este mai mic. Femeia care folosete relaia cu un brbat ca pe un drog va nega acest fapt tot atât de asiduu ca i persoana dependent de o substan chimic, va opune aceeai rezisten i va resimi aceeai team fa de înlturarea gândului obsesiv i de modalitatea intens încrcat emoional de a interaciona cu brbaii. De obicei, îns, dac este înfruntat, blând dar ferm, va recunoate, la un anumit nivel, fora dependenei ei relaionale i va deveni contient c se afl în puterea unui tipar asupra cruia a pierdut controlul. * N. aut.: Exist dou tipuri de depresie, exogen i endogen. Depresia exogen se produce ca reacie la evenimente exterioare i este strâns legat de mâhnire. Depresia endogen este rezultatul funcionrii improprii a biochimiei organismului i pare a fi genetic legat de apetitul compulsiv i/sau dependena de alcool sau droguri. De fapt, acestea pot fi expresii diferite ale aceleiai disfuncionaliti biochimice sau ale unora asemntoare. Primul pas în tratarea unei femei care prezint aceast tulburare este s-o ajui s îneleag c sufer, ca orice alt persoan dependent, de o boal care poate fi identificat, care progreseaz dac nu e tratat, i care rspunde bine la tratamentul specific. Ea trebuie s afle c e dependent de suferin i de obinuina cu o relaie nerecompensatorie, c asta este o boal care afecteaz
extrem de multe femei, i care îi are originea în relaiile dezechilibrate din copilrie. S te atepi ca o femeie ca Margo s realizeze singur c iubete prea mult, c aceast boal a ei evolueaz progresiv i o poate costa, în ultim instan, chiar viaa, este tot atât de iraional ca atunci când asculi un pacient descriind simptomele tipice ale unei boli i-l lai pe el s defineasc boala i s prescrie tratamentul. în plus, e foarte puin probab?' ca Margo, cu boala ei specific i atitudinea de negare implicit, s se poat auto-evalua, dup cum, la fel de improbabil este ca un alcoolic s se evalueze corect. în mod similar, nici unul din ei nu poate spera s se însntoeasc pur i simplu, sau chiar cu ajutorul unui medic sau al unui terapeut, pentru c recuperarea presupune stoparea acelui Äceva" care le aducea alinare. Terapia singur nu ofer alternativa de sprijin adecvat dependenei alcoolicului de butur sau dependenei femeii de brbatul ei. Când o persoan care prezint o dependen încearc s-i pun capt, se creeaz în viaa ei un gol imens - prea mare ca s poat fi umplut de o edin de o or, o dat sau de dou ori pe sptmân. Din cauza anxietii foarte mari generate de întreruperea dependenei de o substan sau de o persoan, sprijinul, grija i înelegerea trebuie s fie la îndemân permanent. i ele sunt cel mai bine puse la dispoziie de persoanele care au trecut ele însele prin procesul dureros al reaciilor la abstinen. Un alt eec al terapiei tradiionale în tratarea tuturor tipurilor de dependen este tendina de a privi aceast dependen - indiferent c e vorba de o substan sau de o persoan care constituie "drogul" - ca pe un simplu Äsimptom", când ea e mai degrab o boal primar care trebuie tratat ea însi în primul rând, pentru ca terapia s poat continua i progresa. în schimb, pacientului i se permite, de obicei, s-i continue comportamentul dependent, în timp ce edinele terapeutice au drept scop s dezvluie Ämotivele" acelui comportament. Aceast abordare este complet retrograd i, de obicei, total ineficient. Dac cineva e alcoolic, problema fundamental este dependena de alcool, i ea trebuie tratat; cu alte cuvinte, trebuie oprit mai întâi consumul de butur, dup care se pot îmbunti i alte aspecte ale vieii. Cutarea motivelor care stau la baza abuzului de alcool în sperana c descoperirea Äcauzei" va duce la încetarea consumului de alcool, nu d rezultate. Motivul abuzului de alcool este c pacientul e bolnav de alcoolism. Numai prin tratarea prioritar a alcoolismului exist o ans de recuperare. în cazul femeii care iubete prea mult, boala primar este dependena de suferin i obinuina cu o relaie nesatisfctoare. E adevrat, aceasta e generat de tipare-modele de-o via, datând din copilrie, dar femeia trebuie, mai întâi de toate, s se ocupe de modelele ei în prezent, doar astfel poate s înceap procesul de recuperare. Indiferent de cât de bolnav, violent sau neajutorat este partenerul ei, ea trebuie ajutat de medicul sau terapeutul ei, s îneleag c fiecare încercare de a-l schimba, ajuta, controla sau blama pe el, este o manifestare a bolii ei i c trebuie s pun capt acestui comportament înainte ca alte aspecte ale vieii ei s se poat îmbunti. In capitolul urmtor vom schia msurile specifice pe care trebuie s le ia o femeie dependent de relaii, ca s se însntoeasc. Coloanele de mai jos, coninând descrierea caracteristicilor alcoolicilor i femeilor dependente relaional evideniaz paralelismul comportamental al celor dou boli, atât în faza activ, cât i în cea pasiv. Ceea ce nu poate arta aceast schi este similitudinea eforturilor de recuperare ale celor dependeni de una din cele dou boli. Este tot atât de greu s te însntoeti de o dependen relaional, pe cât de greu este s te vindeci de alcoolism. Iar pentru bolnavii de una din cele dou boli, recuperarea reflect diferena dintre via i moarte. Alcoolici Caracteristici ale practicii Obsedai de alcool
Negând gravitatea problemei Minind ca s acopere cât de departe merge abuzul de alcool Ferindu-se de oameni ca s ascund problemele cauzate de butur încercri repetate de a controla consumul de butur Schimbri brute de atitudine Mânie, depresie, vin Resentimente Aciuni iraionale Violen Accidente datorate strii de ebrietate Ura de sine/justificri de sine Debilitate fizic datorat abuzului de alcool Femei dependente relaional Obsedate de relaii Negând gravitatea problemei Minind ca s acopere ce se întâmpl Ferindu-se de oameni ca s ascund problemele cauzate de relaii încercri repetate de a controla relaia Schimbri brute de atitudine Mânie, depresie, vin Resentimente Aciuni iraionale Violen Accidente datorate obsesiei Ura de sine/justificri de sine Debilitate fizic datorat bolilor provocate de stres Caracteristici ale recuperrii Alcoolici Recunoscând c nu poi s controlezi boala încetând s-i blameze pe alii pentru problema lor Concentrându-se asupra propriei persoane devin responsabili de propriile aciuni Cutând ajutorul persoanelor recuperate începând s se preocupe de Äpropriile" sentimente în loc s le evite Construindu-i un cerc de prieteni buni i interese variate Femei dependente relaional Recunoscând c nu poi s controlezi boala încetând s-i blameze pe alii pentru problema lor Concentrându-se asupra propriei persoane devin responsabili de propriile aciuni Cutând ajutorul persoanelor recuperate începând s se preocupe de Äpropriile" sentimente în loc s le evite Construindu-i un cerc de prieteni buni i interese variate. Când suntem grav bolnave, recuperarea necesit adesea o identificare corect a procesului specific al bolii de care suferim, ca s ni se prescrie tratamentul corespunztor. Dac consultm specialiti, parte a responsabilitii lor fa de noi const în familiarizarea cu semnele i simptomele bolilor uzuale specifice, în vederea diagnosticrii maladiei i a prescrierii tratamentului corespunztor, folosindu-se ceîe mai eficiente mijloace. Vreau s explic aplicarea conceptului de boal la modelul iubirii excesive. Este o sarcin dificil, dar dac nu eti gata s accepi aceast propunere, sper c vei înelege, cel puin, strânsa analogie dintre o boal ca alcoolismul, care reprezint dependena de o substan, i cea de care sufer
femeile care iubesc prea mult, dependente cum sunt de brbaii din viaa lor. Eu sunt absolut convins de faptul c ceea ce le afectez pe femeile care iubesc prea mult nu seamn cu o boal, ci este o boal, care necesit un diagnostic i un tratament anume. S examinm, mai întâi, ce se înelege prin cuvântul Äboal": orice deviere de la starea de sntate, cu o serie de simptome specifice i progresive, identificabile la un numr de pacieni, i care rspunde la forme specifice de tratament. Aceast definiie nu presupune prezena unui virus sau microb, sau a altui agent patogen, doar c victima bolii se îmbolnvete din ce în ce mai ru, previzibil i recognoscibil, tipic bolii respective, iar vindecarea este posibil doar dup aplicarea unui anumit tratament. i totui, e un concept greu de aplicat în profesia medical, când boala are manifestri comportamentale i nu fizice, în fazele iniiale i medii. Acesta e unul din motivele pentru care majoritatea medicilor nu recunosc alcoolismul, dac victima nu e în ultima faz, când deteriorarea fizic devine evident. Probabil c simptomele iubirii excesive sunt i mai dificil de sesizat ca aparinând unei boli, întrucât persoana e dependent, în acest caz, nu de o substan, ci de o alt persoan. Cea mai mare piedic în considerarea iubirii excesive ca fiind o stare patologic este aceea c medicii, consilierii, oamenii, în general, nutresc anumite convingeri, adânc înrdcinate, despre femei i iubire. Toi suntem înclinai s credem c suferina este un semn de dragoste adevrat, c a refuza s suferi e un semn de egoism i c, dac un brbat are o problem, femeia trebuie s-l ajute s se schimbe. Aceast atitudine ajut cele dou boli, alcoolismul i iubirea excesiv, s progreseze. Atât alcoolismul cât i iubirea excesiv sunt boli mult prea subtile în faza incipient. Când devine evident c procesul destructiv a evoluat, eti tentat s consideri i s tratezi manifestrile fizice - ficatul sau pancreasul alcoolicului, sistemul nervos sau tensiunea arterial a femeii dependente relaional - fr s faci o evaluare a întregului. Este vital s privim aceste Äsimptome" în contextul general al proceselor de boal care le-au dat natere, i s recunoatem aceste boli cât mai devreme în evoluia lor, ca s putem opri distrugerea progresiv a sntii fizice i emoionale. Paralela dintre evoluia alcoolismului i cea a iubirii excesive este clar delimitat în schemele urmtoare. Fiecare schem demonstreaz cum dependena, fie de o substan chimic ce afecteaz starea mental, fie de o relaie nefericit, afecteaz în final toate aspectele vieii persoanei dependente în mod progresiv-dezastruos. Efectele pornesc de la trâmul emoional i merg spre cel fizic, implicând nu numai ali indivizi (copii, vecini, prieteni, colegi) ci i, pentru femeia dependent de relaii, alte boli, cum ar fi abuzul de hran, furatul sau munca nesfârit. Schemele descriu de asemenea procesele paralele de vindecare pentru cele dou categorii de persoane dependente: de substane chimice i de relaii. E de notat c schema evoluiei i însntoirii unui alcoolic este mai relevant pentru procesul evolutiv i însntoirea unei femei, decât a unui brbat care iubete prea mult. Variaiile de sex nu sunt majore i pot fi pe deplin i uor înelese din ambele scheme, dar cartea nu-i propune s exploreze în profunzime aceste diferene. Ideea principal este înelegerea clar a fenomenului: cum se îmbolnvete i cum se face bine o femeie care iubete prea mult. Nu uitai, de asemenea, c povestea lui Margo nu s-a bazat pe schem i c nici schema n-a fost conceput ca reflectare a ei. Margo, cu un numr de parteneri, a trecut prin aceleai etape progresive ale bolii ca i o femeie cu un singur partener. Dac dependena de relaii - sau iubirea excesiv - este o boal asemntoare alcoolismului, atunci etapele ei sunt la fel de simplu de identificat, iar evoluia - la fel de previzibil.
Urmtorul capitol va examina în detaliu aspectul recuperator al schemei, dar acum, s ne concentrm, pe scurt, asupra sentimentelor i comportamentelor descrise în schem, indicând prezena i involuia bolii denumit iubire excesiv. Dup cum demonstreaz fiecare caz prezentat în carte, femeile care iubesc prea mult provin din familii în care au fost fie singure i izolate, fie respinse sau împovrate cu responsabiliti inadecvat de grele, devenind astfel excesiv de devotate i sacrificându-se pe sine; sau au fost subiectul unei situaii haotice, i au dezvoltat o nevoie copleitoare de a-i controla pe cei din jur i situaiile în care s-au aflat. Rezult, în mod normal, c o femeie care simte nevoia s instruiasc, s controleze, sau amândou, va putea face asta doar cu un partener care îi permite, cel puin, dac nu chiar o invit, la acest tip de comportament. Ea va stabili, fr îndoial, o relaie cu un brbat care este iresponsabil în cel puin câteva aspecte ale vieii Iui, cci el are real nevoie de ajutorul, instruirea sau controlul ei. Apoi ea începe lupta pentru a-l schimba prin puterea i capacitatea persuasiv a iubirii ei. Aici, în acest punct, se prefigureaz evoluia de mai târziu a relaiei, când femeia începe s nege realitatea relaiei. Amintii-v, atitudinea de negare este un proces incontient care se declaneaz automat i spontan. Visul despre cum ar putea fi, i efortul de a-l transforma în realitate, denatureaz percepia realitii. Fiecare dezamgire, eec i trdare din cadrul relaiei este fie ignorat, fie îndeprtat printr-o scuz. ÄNu este chiar atât de ru". ÄTu nu înelegi cum este el în realitate", ÄNu asta i-a fost intenia", ÄNu e vina lui". Sunt doar câteva din frazele folosite de femeia care iubete prea mult, în acest punct al evoluiei bolii ei, în scopul de a-i apra partenerul i relaia. In acelai timp, pe msur ce brbatul o dezamgete i o trdeaz, ea devine din ce în ce mai dependent, emoional, de el. Asta se întâmpl pentru c ea i-a concentrat deja întreaga atenie asupra lui, asupra problemelor i bunstrii lui i, mai ales, asupra sentimentelor lui pentru ea. în timp ce ea încearc, neîntrerupt, s-l schimbe, el absoarbe întreaga ei energie, devenind curând sursa tuturor lucrurilor bune care se întâmpl în viaa ei. Dac a fi împreun cu el nu-i ofer satisfacii, ea încearc s-l schimbe pe el sau pe sine însi, ca relaia s mearg bine. Nu caut recompense emoionale în alt parte. E prea prins de strdania de a aduce relaia lor pe drumul bun. E convins c, dac l-ar putea face fericit, el ar trata-o mai bine, i-atunci va fi i ea fericit. în efortul de a-l mulumi, ea devine gardianul bunstrii lui. De fiecare dat când el e suprat, ea ia reacia lui drept un eec al ei i se simte vinovat pentru nefericirea lui, pe care nu e în stare so amelioreze, pentru imperfeciunile lui, pe care nu e în stare s le corecteze. Dar, mai presus de toate, se simte vinovat pentru propria ei nefericire. Negarea îi optete c nu e nimic ru cu el, deci vina e numai a ei. în disperarea ei, pe care o gândete ca fiind fundat pe fleacuri i nemulumiri minore, începe s simt nevoia imperioas de a discuta cu partenerul ei. Urmeaz lungi dialoguri (în cazul când el vrea s vorbeasc cu ea), fr a fi abordat problema real. Dac el bea prea mult, negarea o împiedic s recunoasc asta, iar ea îl implor s-i spun de ce e nefericit, presupunând de la bun început c important nu e abuzul de alcool, ci nefericirea lui. Dac el nu-i este credincios, ea îl roag s-i spun ce-i lipsete ei ca femeie, acceptând c situaia e numai din vina ei, nu i a lui. i aa mai departe. Lucrurile se înrutesc. Dar pentru c partenerul ei se teme c ea, prea descurajat fiind, s-ar putea despri de el, iar el are nevoie de sprijinul ei - emoional, financiar, social sau practic - îi spune c face o greeal, c imaginaia ei a luat-o razna, c el o iubete, c situaia lor se îmbuntete, dar c ea e prea negativist ca s-o vad. Iar ea îl crede, pentru c are mare nevoie s-l cread. Ea accept prerea lui: c ea exagereaz problemele cu care se confrunt. i astfel se îndeprteaz i mai mult de realitate.
El a devenit barometrul, radarul, aparatul ei de msur. i se uit la el permanent. Toate sentimentele ei sunt generate de comportamentul lui. Simultan cu Äîmputernicirea" pe care i-o d, de a o face s vibreze i s-o controleze emoional, ea intervine între el i lume. încearc s-l fac pe el s arate mai bine decât în realitate, iar tandemul lor s par mai fericit decât este. Alung cu o explicaie eecurile lui, dezamgirile ei i, în aciunea de muamalizare a adevrului în faa lumii, îl ascunde i de ea însi. Incapabil s accepte adevrata înfiare a partenerului ei, sau faptul c problemele sunt ale lui, nu ale ei, ea triete cu sentimentul c a euat în toate eforturile ei de a-l schimba. Frustrarea irupe în furie i au loc adevrate btlii, chiar fizice uneori, din cauza furiei neputincioase împotriva a ceea ce pare s fie zdrnicirea deliberat a eforturilor ei de ctre el. Aa cum altdat îi scuza toate eecurile, acum le ia pe toate ca pe un afront personal. Are sentimentul c e singur în strdania de a pune pe picioare relaia lor. Sentimentul de vinovie crete în ea, pe msur ce îi pune întrebarea de unde provine aceast furie a ei i de ce el nu o poate iubi îndeajuns ca s doreasc s se schimbe de dragul ei, de dragul lor. Mai hotrât ca niciodat s provoace schimbarea pe care o caut la el, ea devine acum dornic s experimenteze orice. Fac schimb de promisiuni. Nu-l va mai cicli dac bea prea mult, sau lipsete nopile de acas, sau umbl cu alte femei, sau cine tie ce face. Nici unul nu reuete s se in de cuvânt, iar ea are senzaia vag c a pierdut controlul - nu numai asupra lui, dar i asupra ei însi. Respectul ei de sine plonjeaz în adânc. Poate se vor muta, gândindu-se c prietenii, serviciul, sau familia poart responsabilitatea problemelor lor. i lucrurile chiar se pot îmbunti o vreme - dar numai temporar. Pentru c foarte curând, vechile modele îi fac din nou simit prezena. Acum, ea este atât de stoars de lupta continu pe care o duce, c nu mai are timp sau energie pentru altceva. Dac are copii, acetia sunt neglijai din punct de vedere afectiv, dac nu i fizic. Activitile sociale rmân încremenite. Exist prea mult acrimonie i prea multe secrete de ascuns ca meninerea aparenelor s nu devin un marasm. Iar lipsa contactelor sociale o izoleaz i mai mult pe femeia care iubete prea mult. Ea a pierdut astfel înc o legtur vital cu realitatea. Relaia ei a devenit totul pentru ea. Odat, demult, iresponsabilitatea i neputina acestui brbat i se pruser atrgtoare. Asta se întâmpla pe vremea când era convins c îl poate schimba, c îi poate corecta defectele. Acum se trezete împovrat de îndatoriri care îi aparin de drept lui i în timp ce îi poart pic pentru aceast turnur a evenimentelor, se blcete fericit în senzaia de control pe care îl are asupra lui, pe msur ce organizeaz banii câtigai de el i preia controlul total asupra copiilor. Dac v gândii la schem, vei observa c ne gsim în ceea ce e îndeobte numit Äfaza crucial" - perioada de deteriorare rapid, mai întâi emoional, apoi fizic. Femeia, obsedat pân acum de relaia ei, va aduga în acest moment o tulburare de apeten la problemele ei, dac nu o are deja. Cutând s se recompenseze singur pentru toate eforturile fcute i s înbue furia i resentimentele care fierb în ea, începe s foloseasc mâncarea ca pe un drog de sedare. Sau poate neglija mâncarea din cauza unui ulcer sau unei boli de stomac, combinat, poate, cu atitudinea de victim exprimat prin ÄN-am timp s mnânc!" Sau poate instituie un control rigid al mâncrii ca s compenseze lipsa de control asupra sentimentelor pe care le triete în general. Acum poate începe s abuzeze de alcool sau de alte droguri Ärecreaionale", iar deseori, medicamentele prescrise devin parte integrant a repertoriului ei de manipulare a situaiei nerezonabile în care se afl. Medicii, nereuind s diagnosticheze corect maladia ei progresiv, pot exacerba starea ei prin tranchilizantele prescrise pentru a calma sentimentul de anxietate, generat de evenimentele din viaa ei i de atitudinea ei fa de ele. Oferindu-i femeii în aceast situaie acest tip de
medicamente cu un înalt potenial de dependen este totuna cu a-i oferi câteva pahare zdravene de gin. i ginul i sedativul vor amori, temporar, suferina, dar folosirea lor poate crea noi probleme, fr s-o rezolve pe cea adevrat. Inevitabil, când femeia se gsete în acest punct al evoluiei bolii ei, vor aprea i probleme de sntate fizic i emoionale. Se pot manifesta acum oricare din tulburrile asociate cu stresul prelungit i acut. Dup cum am menionat deja, poate evolua i dependena de mâncare, alcool sau de alte droguri. Pot exista, de asemenea, probleme digestive i/sau ulcer, tot felul de disfuncii ale pielii, alergii, tensiune arterial mare, ticuri nervoase, insomnie, constipaie sau diaree sau amândou, alternativ. Se pot declana stri depresive, sau dac, aa cum se întâmpl deseori, ele s-au instalat deja, crizele vor fi mai lungi i alarmant de severe. In acest punct, când organismul d semne de colaps din cauza stresului, intrm în faza cronic. Poate c reperul cel mai important al acestei faze este faptul c gândirea s-a deteriorat atât de mult, c femeia nu mai e în stare s evalueze obiectiv situaia. Exist, implicit, un anumit grad de nebunie progresiv în iubirea excesiv, iar în aceast etap, ea este în floare. Femeia este acum incapabil s vad care sunt ansele pe care le are în viaa pe care o duce. Multe din faptele sale sunt reacia la cele ale partenerului ei, incluzând aventurile amoroase, obsesia fa de munc sau fa de alte preocupri, sau devotamentul pentru Äcauze" în care încearc s ajute/controleze vieile sau strile celor din jurul ei. E trist, dar revenirea la oamenii sau preocuprile din afara relaiei au devenit acum o component a obsesiei ei. Ea îi invidiaz pe cei care nu au problemele ei, i arunc vina pentru frustrrile ei pe cei din jur, atacându-i din ce în ce mai violent partenerul sau copiii. în acest punct, ca o ultim încercare de a-i controla partenerul prin vin, poate amenina, sau chiar comite suicidul. Inutil s mai spunem, ea i cei din jurul ei sunt de acum foarte, foarte bolnavi - emoional dar i fizic, de multe ori. Este interesant s ne oprim o clip asupra efectelor pe care o mam care sufer de boala iubirii excesive le are asupra copilului. Multe din femeile pe care le-ai cunoscut citind cartea au crescut în acest tip de condiii. Poate c femeia care a început prin a iubi prea mult realizeaz, în sfârit, c a încercat tot ce se putea ca s-l schimbe pe brbatul ei, c toate eforturile ei s-au soldat cu un eec, i devine capabil s vad c ea însi are nevoie de ajutor. Ajutorul pe care-l caut, implic, de obicei, recurgerea la un profesionist, ca o ultim încercare de a-l schimba pe brbatul ei. Este crucial ca persoana creia i-a cerut ajutorul, s-o fac s îneleag c ea este cea care trebuie s se schimbe, c recuperarea trebuie s înceap cu ea însi. Acest lucru este extrem de important, atâta timp cât iubirea excesiv este b boal evolutiv, ceea ce am demonstrat anterior. O femeie ca Margo se afl pe drumul care o duce spre moarte. Aceasta poate surveni din cauza unei tulburri legate de stres - un atac de cord, sau cerebral, sau orice alt suferin fizic produs sau exacerbat de stres. Sau poate muri din cauza violenei, care a devenit acum parte integrant a vieii ei, sau dintr-un accident, care n-ar fi avut loc dac atenia ei n-ar fi fost acaparat de obsesii. Femeia poate muri foarte repede, sau poate tri muli ani într-o stare de continu deteriorare. Oricare ar fi cauza morii, vreau s repet c se poate muri din iubire excesiv. S ne întoarcem acum la Margo, consternat de întorstura pe care au luat-o evenimentele din viaa ei i cutând, cel puin pentru moment, ajutor. Margo nu are decât dou anse. Mai întâi trebuie s i le defineasc clar i apoi poate alege una din ele. Poate continua s caute partenerul ideal. Dat fiind predilecia pentru brbai ostili, în care nu poi avea încredere, va fi atras inevitabil de acele tipuri de brbai pe care le tie deja. Sau poate
începe sarcina foarte dificil i solicitant de a contientiza modelele bolnvicioase de relaionare, în paralel cu examinarea obiectiv a ingredientelor care s-au adugat Äatraciei" dintre ea i brbaii din viaa ei. Poate continua s caute în afara ei brbatul care o poate face fericit, sau poate începe procesul lent i dureros (dar mult mai satisfctor în ultim instan) de învare al iubirii i educrii de sine, cu ajutorul i sprijinul celor ca ea. E trist, dar femeile ca Margo nu vor renuna la dependena lor, vor continua s caute brbatul minunat care le va aduce fericirea, sau vor încerca la nesfârit s-l controleze i s-l schimbe în bine pe brbatul cu care triesc. S caui sursa de fericire în afara propriei persoane pare s fie mai uor i mai familiar, decât s practici disciplina cerut de edificarea propriilor resurse interioare i s învei cum s umpli golul din interior. Pentru acelea dintre voi care sunt destul de înelepte, destul de obosite sau destul de disperate încât s vrea s se însntoeasc, mai mult decât s schimbe brbatul cu care sunt sau s caute altul - pentru cele dintre voi care vor cu adevrat s se schimbe, urmeaz etapele recuperrii. l0. Drumul spre recuperare Dac un individ e capabil de o dragoste productiv, atunci el se iubete i pe sine; dac îi poate iubi numai pe ceilali, atunci ele incapabil de iubire. Erich Fromm - Arta iubirii Dup ce ai citit despre atâtea femei care se aseamn din punctul de vedere al relaiilor lor bolnvicioase, vei fi de acord c aceasta e o boal. Care este, atunci, tratamentul corespunztor? Cum se poate vindeca femeia prins în strânsoarea ei? Cum începe s renune la seria nesfârit de lupte cu Äel" i s învee s-i foloseasc energia pentru a edifica o existen bogat în împliniri pentru ea însi? i cum se difereniaz de numeroasele femei care nu se însntoesc, care nu sunt în stare s se smulg din mocirla i mizeria relaiilor nesatisfctoare? Cu certitudine, nu gravitatea problemelor este factorul hotrâtor al însntoirii. înainte de a se însntoi, femeile care iubesc prea mult se aseamn foarte bine în privina caracterului lor, indiferent de detaliile specifice ale circumstanelor prezente sau trecute. Femeia care a învins modelul de iubire excesiv este total diferit de persoana care a fost înainte. Pân acum, poate norocul sau soarta a hotrât care din aceste femei îi vor gsi drumul i care nu. Eu am observat îns c toate femeile care se însntoesc au urmat anumite etape în acest scop. Trecând prin multe încercri, greind tot de atâtea ori, fr nici un ghid uneori, ele au reluat, iar, i iar, i iar, programul de însntoire pe care-l voi schia mai jos. Mai mult, pot spune din experiena mea personal i profesional c n-am vzut s fi euat nici o femeie care a urmat aceste etape, i nici vreuna care s se fi însntoit fr s le urmeze. Dac asta vi se pare o garanie, s tii c aa este. Femeile care vor urma aceti pai se vor face bine. Paii sunt simplu de fcut, dar dificili în sine. Au toi aceeai importan i sunt menionai în ordine cronologic. l. Caut ajutor. 2. Recuperarea s fie prioritatea numrul l în viaa ta. 3. Gsete un grup de persoane care au trecut prin aceleai experiene i care te vor înelege. 4. Imbuntete-i componenta spiritual prin exerciiu zilnic. 5. Inceteaz s-i mai controlezi i s-i manipulezi pe alii. 6. Inva s nu te mai lai Äprins" în joc. 7. Infrunt cu curaj problemele i defectele pe care le ai. 8. Cultiv nevoile care urmeaz s se dezvolte în forul tu interior. 9. Devino mai Äegoist".
l0. Imprtete-i experienele i ceea ce ai învat. Vom examina, pe rând, ce importan are fiecare etap, ce cere, de ce e necesar, i ce implicaii are. l. Caut ajutor Ce înseamn Primul pas în cutarea ajutorului poate însemna orice - de la consultarea unei cri în bibliotec (asta îi cere un curaj enorm; i se pare c toat lumea se uit la tine!) la o programare la terapeut. Poate însemna un apel anonim la un hotline pentru persoanele cu probleme, ca s vorbeti despre despre ceea ce ai inut secret pân acum, sau contactarea unei agenii specializate în problemele cu care te confruni, fie alcoolism, incest, violena partenerului, sau orice altceva. Poate însemna s faci rost de adresa unui grup de într-ajutorare i s-i iei inima în dini, i s te duci la un centru de consiliere care se ocup de problema ta. Poate chiar însemna s chemi poliia. In esen, s ceri ajutor înseamn s faci ceva, s faci primul pas, s întinzi o mân. Este foarte important s înelegi c a cere ajutor nu înseamn s-i amenini partenerul c ai de gând s faci asta. O astfel de micare este, de obicei, o încercare de a-l convinge, prin antaj, s se schimbe, ca s nu fii nevoit s-l expui oprobriului public din cauza defectelor îngrozitoare pe care le are. Las-l în pace. Altfel, cutarea ajutorului (sau ameninarea c-l vei cuta) nu este decât înc o încercare de a-I manipula i controla pe partenerul tu. încearc s ii minte: faci asta pentru tine. Ce necesit cutarea ajutorului Când caui ajutor, eti obligat, cel puin temporar, s renuni la ideea c te poi descurca singur. Trebuie s înfruni realitatea c, în timp, viaa ta s-a înrutit, nu s-a îmbuntit, i s înelegi c în pofida eforturilor tale, nu eti capabil s rezolvi problema. Asta înseamn c trebuie s fii sincer cu tine însi i s recunoti cât de ru stau lucrurile în realitate. Din pcate, aceast sinceritate nu apare decât dup ce viaa ne-a izbit o dat sau de mai multe ori, pân ne-a îngenuncheat i ne-a lsat fr suflare. întrucât asta e de obicei o situaie temporar, în secunda când ne revenim, încercm s relum viaa din punctul unde am lsat-o: s fim puternice, s manipulm, s controlm i s ne descurcm singure. Nu cutai alinarea de scurt durat. Dac începei prin a citi o carte, trebuie s facei i pasul urmtor - s contactai, probabil, sursele recomandate de carte. Dac v programai la un specialist, aflai dac persoana respectiv e capabil s îneleag dinamica problemei voastre. Dac, de exemplu, ai fost victima unui incest, o persoan fr studii speciale i rezultate în domeniu nu v va da acelai ajutor ca una care tie prin ce-ai trecut i cum v-a afectat asta. Mergei la cineva capabil s v pun întrebri despre trecutul dumneavoastr, similare celor din aceast carte. Ar fi bine s aflai dac terapeutul dumneavoastr este de acord cu premisa c iubirea excesiv este o boal evolutiv, i dac accept tipul de tratament schiat aici. Convingerea mea - foarte puternic - este c femeile ar trebui s mearg la consilieri-femei. împrtim experiena fundamental a ceea ce înseamn s fii femeie în societatea noastr, iar asta d o anumit profunzime înelegerii. Suntem de asemenea capabile s evitm aventurile, de multe ori inevitabile, dintre sexe, pe care am fi tentate s le avem cu terapeutul-brbat sau pe care, din nefericire, el ar fi tentat s le joace cu noi. Nu e de ajuns, îns, doar s consuli o terapeut. Ea trebuie s cunoasc cele mai eficiente metode de tratament, pe baza factorilor prezeni în trecutul tu, i s te trimit la un grup de întrajutorare corespunztor -i chiar s fac din participarea la un asemenea grup un element obligatoriu al tratamentului. De exemplu, eu nu consiliez o persoan co-alcoolic dac nu particip i la edinele Al-Anon.
Dac refuz s fac astfel dup câteva edine cu mine, închei o înelegere cu ea: continum s ne vedem dac e dispus s mearg i acolo, dac nu, nu ne mai vedem. Experiena m-a învat c, fr participarea la Al-Anon, co-alcoolicii nu se însntoesc. în schimb, reitereaz modelele de comportament i continu modul de gândire nesntos, iar terapia singur nu e de ajuns. Recuperarea se produce mult mai repede când terapia se asociaz cu Al-Anon; cele dou tratamente se completeaz unul pe altul foarte bine. Terapeut trebuie s v cear s v alturai unui grup de într-ajutorare potrivit cazului dumneavoastr. Altfel, ea v d posibilitatea s v plângei de situaia în care v aflai, fr s v oblige s facei tot ce e posibil i v poate fi de folos. O dat ce gsii o terapeut bun, trebuie s rmânei la ea i s-i urmai recomandrile. Nimeni, niciodat, n-a reuit s modifice un model de-o via doar într-una sau dou edine. Cutarea ajutorului poate necesita cheltuirea unor bani, sau poate nu. Multe agenii au tarife variate, în funcie de posibilitile de plat ale clienilor, i nu exist nici o corelaie între cel mai costisitor terapeut i cel mai eficace tratament. Muli profesioniti competeni i devotai lucreaz în aceste agenii. Ceea ce trebuie s caui este o persoan cu experien i rezultate bune, în prezena creia s te simi bine. Ai încredere în sentimentele tale, i consult mai muli terapeui pân îl gseti pe cel mai potrivit pentru tine. Nu este imperios necesar s urmezi un program terapeutic ca s te însntoeti. De fapt, un terapeut prost va face mai mult ru, decât bine. Dar o persoan care înelege procesul maladiv al iubirii excesive poate fi de un ajutor inestimabil. Cutarea ajutorului nu necesit întreruperea relaiei prezente, dac ea exist. Nu exist o asemenea cerin în nici una din etapele procesului de recuperare. în timp ce tu treci de la o etap la alta - de la l la l0 -relaia ta se descurc singur. Când încep s vin la mine, multe femei vor s pun capt relaiei înainte de a fi pregtite, ceea ce înseamn fie c se vor întoarce la relaia lor, fie c vor începe alta, la fel de maladiv. Dac urmeaz cele zece etape, perspectiva de a rmâne sau de a se despri se modific. A fi cu el înceteaz s mai fie Problema, iar a-l prsi înceteaz s mai fie Soluia. în schimb, relaia devine unul din multiplele obiective de luat în considerare în contextul general al felului în care îi triesc viaa. De ce e necesar cutarea ajutorului Este necesar pentru c ai încercat timp îndelungat fr ca vreuna din încercri s fi dat rezultate. Dei eforturile dumneavoastr s-ar fi putut s aduc alinare, ocazional i temporar, tabloul general arat o deteriorare progresiv. Partea iluzorie în acest caz este c nu suntei contiente de gravitatea situaiei întrucât exist înc, neîndoios, o mare cantitate de negare care opereaz în dumneavoastr. Aceasta este natura bolii. De exemplu, multe din clientele mele miau spus c, de fapt, copiii lor nu tiu c lucrurile stau prost în familie, sau c nu se trezesc, în ciuda certurilor nocturne. Acesta este un exemplu foarte obinuit de negare auto-protectoare. Dac aceste femei ar privi realitatea în fa - suferina copiilor lor - ar fi copleite de vinovie i remucri. Pe de alt parte, negarea le împiedic s vad gravitatea problemei i s cear ajutor. Credei-m pe cuvânt când spun c situaia dumneavoastr este mai grav decât vrei s credei i c boala progreseaz. înelegei c avei nevoie de tratament corespunztor i c singure nu putei face nimic. Ce implic ajutorul Una din cele mai temute implicaii este c s-ar putea încheia relaia, dac exist. Sigur c este adevrat, dei, dac urmai cele zece etape, pot garanta c relaia se va îmbunti sau se va sfâri. Nici ea, nici dumneavoastr nu vei mai fi la fel. O alt implicaie de temut este c secretul va fi cunoscut de toat lumea. O dat ce femeia a
cutat sincer ajutorul, nu regret c a fcut-o, dar teama dinainte de a o face este uria. Chiar dac problemele cu care se confrunt o femeie sunt neplcute, inconvenabile, grav vtmtoare sau fatale, ea poate, sau nu, s se hotrasc s caute ajutor. Ceea ce determin hotrârea ei, întrun sens sau altul, este magnitudinea temerii ei i uneori, mândria, dar niciodat severitatea problemelor. Pentru multe femei, a cere ajutor nu pare s fie nici mcar o opiune; a proceda astfel seamn cu asumarea unui risc futil într-o situaie oricum precar. ÄN-am vrut s-l supr" este rspunsul clasic al femeii btute la întrebarea de ce n-a chemat poliia. O team adânc înrdcinat de a nu înruti lucrurile, plus, paradoxal, convingerea c poate controla, în continuare, situaia, o împiedic s se adreseze autoritilor sau celor care i-ar putea oferi ajutor. Lucru adevrat i în cazurile mai puin dramatice. O soie frustrat nu vrea s clatine barca, deoarece indiferena rece a soului fa de ea Änu este chiar atât de grav". Ea îi spune c el este, de fapt, un brbat bun, fr multe din trsturile indezirabile pe care le vede la soii prietenelor sale, i astfel se împac cu o via sexual inexistent, cu atitudinea lui descurajant în faa entuziasmului ei, sau cu interesul lui pentru sport în timpul puinelor momente pe care le petrec împreun acas. Asta nu este toleran din partea ei. Este o lips de încredere c relaia va supravieui refuzului ei de a continua s atepte rbdtoare s i se dea atenie - ceea ce el nu face niciodat - i, chiar mai mult, este lipsa convingerii c merit mai mult fericire decât primete de la el. Acesta e un concept-cheie în procesul de recuperare. Merii mai mult decât ce ai în prezent? Ce eti dispus s faci ca s îmbunteti situaia pentru tine? începe cu începutul i caut ajutorul. 2. Recuperarea s fie prioritatea numrul 1 în viaa ta. Ce înseamn A considera recuperarea prioritatea numrul l înseamn s iei decizia c, indiferent ce trebuie s faci, eti dispus s urmezi cele zece metode care te pot ajuta. Dac asta vi se pare excesiv, gândii-v o clip pân unde ai merge ca s-l schimbai pe el, ca s-l ajutai pe el s se însntoeasc. Formula magic aici este c, dei eforturile i strdaniile voastre n-au reuit s-l schimbe pe el, totui putei, cheltuind aceeai energie, s v schimbai pe dumneavoastr. Aadar, folosii-v puterea cât v mai poate ajuta - în folosul propriei voastre viei! Ce necesit prioritatea nr. l Necesit un angajament total fa de propria dumneavoastr persoan. Aceasta e poate prima dat în via când v considerai cu adevrat important, cu adevrat demn de atenia i interesul proprii. Probabil c v vine greu s facei asta, dar dac depunei efortul de a respecta programrile, de a participa la grupurile de într-ajutorare etc, vei fi ajutate s învai cum s apreciai i s promovai propria bunstare. Aadar, mcar pentru o vreme, facei-v apariia i se va declana procesul de vindecare. Nu dup mult timp v vei simi atât de Ämai bine" c vei dori singure s continuai. Pentru a facilita procesul, fii dornic s v instruii asupra problemei pe care o avei. Dac ai crescut într-o familie de alcoolici, de exemplu, ducei-v la conferinele relevante pentru acest subiect i aflai ce se cunoate în prezent despre efectele pe care aceast experien le va avea ulterior asupra vieii. Va fi dezagreabil i poate chiar dureros uneori s v expunei acestei experiene, dar nu tot atât de neplcut cum ar fi s continuai s trii dup aceleai modele, fr s înelegei cum suntei controlate de trecut. O dat cu înelegerea vine oportunitatea alegerii, deci, cu cât mai profund e înelegerea, cu atât mai mare e libertatea de alegere. La fel de necesar este i dorina de a Äcontinua" s cheltuii timp i bani, poate, ca s v însntoii. Dac suntei împotriva Äirosirii" timpului i banilor pentru propria dumenavoastr însntoire, dac vi se pare inutil, evaluai cât timp i bani ai irosit încercând s evitai suferina
unei relaii sau a sfâritul ei. Butura, drogurile, bulimia, excursiile fcute ca s v îndeprtai de tot i de toate, înlocuirea lucrurilor (ale lui sau ale voastre) pe care le-ai distrus în accese de furie, absenele la serviciu, apelurile telefonice lungi i costisitoare ca s vorbii cu el, sau cu cineva care sperai s v îneleag, cadourile cumprate pentru a-l împca, cadourile pentru dumneavoastr ca s v ajute s uitai, zile i nopi pierdute plângând dup el, neglijarea sntii proprii pân la punctul în care boala a devenit extrem de grav - lista felurilor în care v-ai irosit timpul i banii rmânând bolnav este probabil îndeajuns de lung ca s v simii stingherit când o privii cu onestitate. Iar ca investiie, v garantez c vei primi în schimb infinit mai mult. Angajarea total în procesul de recuperare necesit de asemenea reducerea drastic sau suspendarea complet a folosirii alcoolului sau a altor droguri în timpul procesului terapeutic. Folosirea substanelor psihotrope în aceast perioad obstrucioneaz trirea intens a emoiilor pe care le dezvluii; doar cunoscând în întregime aceste emoii vei obine vindecarea, ce vine o dat cu eliberarea lor. Teama de aceste sentimente i disconfortul provocat de ele v trezesc dorina de a le estompa într-un fel sau altul (inclusiv prin folosirea alimentelor ca drog), dar eu v sftuiesc s n-o facei. Cea mai mare parte a muncii terapeutice are loc în intervalele când nu v aflai la edine sau în grup. Experiena mea arat c orice conexiuni s-ar face în timpul edinelor de terapie sau între ele, acestea dureaz doar dac starea mental nu e alterat în timp ce se proceseaz materialul. De ce e necesar s faci din vindecare prioritatea nr. l Pentru c, în caz contrar, nu vei avea niciodat timp s te faci bine. Vei fi prea ocupat cu tot felul de alte treburi, care îi întrein boala. Dup cum învarea unei limbi strine necesit expunerea repetat la noile sunete i structuri care contrazic felul familiar de a vorbi i gândi, i care nu pot fi memorate dac expunerea e sporadic i de scurt durat, la fel se întâmpl cu vindecarea. Un gest fcut pentru tine însi, dar fr tragere de inim i ocazional, e insuficient pentru a afecta sistemele fortificate de gândire, simire i relaionare. Numai i numai prin puterea obinuinei, ele se vor reafirma. Pentru a te ajuta s priveti în perspectiv, gândete-te pân unde ai merge dac ai avea cancer, i cineva i-ar da sperana vindecrii. Fii dornic s faci tot atât de mult ca s te vindeci de aceast boal care ruineaz calitatea vieii i poate chiar viaa însi. Ce implic prioritatea nr. l Programrile la terapeut sau întâlnirile de grup sunt pe primul loc. Ele sunt mult mai importante decât: - o invitaie la prânz sau la cin cu brbatul vieii tale; - o întâlnire cu brbatul tu pentru a discuta unele lucruri; - evitarea criticii sau mâniei lui; - s-l faci pe el (sau pe oricine altcineva) fericit; s obii aprobarea lui (sau a altcuiva); - s faci o excursie ca s scapi de tot i de toate (doar ca s revii i s înduri totul din nou). 3. Gsete un grup de persoane care s te îneleag Ce înseamn S gseti un grup de tovari de suferin care s te îneleag necesit un efort. Dac ai, sau ai avut vreodat, o relaie cu un alcoolic sau consumator de droguri, du-te la Al-Anon; dac eti copilul unui alcoolic sau consumator de droguri, du-te la întâlnirile Al-Anon pentru adulii provenii din acest tip de familii; dac eti victima unui incest, particip la întrunirile Fiicelor Unite (locul tu e acolo indiferent de cine a fost agresorul - tatl sau altcineva); dac eti sau ai fost victima violenei, contacteaz serviciile sociale de protecie a femeilor din zona în care locuieti i altur-te grupurilor de sprijin. Dac nu faci parte din nici una din aceste categorii, sau grupul care s-ar potrivi nevoilor tale nu exist în cartierul tu, gsete un grup de sprijin în
care femeile discut despre dependena emoional de brbai sau formeaz-i propriul grup. Un grup de sprijn din tovari de suferin, nu este o întâlnire haotic de femei care vorbesc despre tot ce le-au fcut lor brbaii, sau despre ghinioanele pe care le-au avut în via. Grupul este un loc în care munceti pentru propria ta însntoire. Este important s se discute despre traumele trecutului, dar dac te trezeti - tu sau altcineva - relatând poveti fr sfârit, cu zeci de Äel a zis... i atunci eu am spus...", te afli pe o pist greit, sau chiar într-un grup nepotrivit. Empatia singur nu va atrage dup sine recuperarea. Un grup de sprijin bun îi propune s-i ajute pe toi participanii s se însntoeasc, i cuprinde câiva membri care s-au însntoit într-o oarecare msur i care pot împrti nou-veniilor principiile pe care le-au urmat. Nicieri aceast structur nu e. mai bine modelat, decât la Al-Anon. Indiferent dac alcoolismul a fost sau nu prezent în viaa ta, ar fi bine s participi la una sau mai multe întruniri, s vezi cum funcioneaz principiile procesului de recuperare, în esen, ele sunt aceleai pentru toi, indiferent de circumstanele trecutului sau prezentului fiecruia. Ce necesit un grup de sprijin i se va cere s faci un angajament cu tine însi i cu grupul, referitor la participarea la cel puin ase întruniri, înainte de a decide dac are ce s-i ofere. Acest lucru e necesar pentru c atâta îi ia s te integrezi grupului, s învei limbajul lui, dac exist, i s începi s înelegi în ce const procesul de recuperare. Dac te duci la Al-Anon, care are câteva edine pe sptmân, încearc s te duci în zile diferite. Fiecare grup are caracteristici diferite, dei structural ele sunt identice. Gsete unul sau dou compatibile cu tine i rmâi la ele, i mergi la mai multe edine dac simi nevoia. Va trebui s participi cu regularitate. Dei prezena ta e important pentru ceilali, te afli acolo pentru propriul tu beneficiu. Pentru a primi ce-i ofer grupul, prezena ta e obligatorie. Ar fi ideal s ai o anumit doz de încredere, dar chiar dac nu eti înc în stare de aa ceva, Äpoi" cel puin s fii sincer. Vorbete despre lipsa ta de încredere în oameni în general, în grup, în procesul de recuperare; paradoxal, vei avea din ce în ce mai mult încredere. De ce e necesar un grup de sprijin Pe msur ce participanii îi împrtesc necazurile, te vei identifica cu ei i cu experienele lor. Ei te vor ajuta s-i aminteti tot ceea ce ai blocat în subcontient - sentimente i evenimente. Legtura ta cu ele va fi din ce în ce mai direct. Pe msur ce te identifici cu ceilali i-i accepi în ciuda secretelor i defectelor lor, vei deveni din ce în ce mai deschis la aceleai trsturi pe care le descoperi la tine. Acesta e începutul procesului de auto-acceptare, cerin absolut vital pentru recuperare. Când vei fi pregtit, vei împrti celorlali propriile tale experiene i astfel vei deveni mai sincer, iar teama i secretomania se vor atenua. Datorit acceptrii de ctre grup a ceea ce a fost pentru tine inacceptabil, tu însi te vei accepta din ce în ce mai mult. Vei vedea c metodele folosite de alii în via dau rezultate i le vei încerca i tu. Vei vedea c la alii ele nu dau rezultate, i astfel poi înva din greelile lor. Alturi de empatia i împrtirea experienelor pe care le asigur grupul, exist i un element umoristic, de asemenea vital pentru procesul de recuperare. Zâmbetele pline de înelegere la sesizarea unei alte încercri de a manipula pe cineva, bucuria celorlali când unul dintre ei a depit un obstacol important, hohotul de râs spontan la obsesiile comune - toate sunt cu adevrat tmduitoare. Vei începe s simi c locul tu e printre ei. Acest lucru este extrem de important pentru cei care provin din familii disfuncionale, întrucât experienele din trecut genereaz un puternic sentiment
de izolare. Fiind împreun cu alii, care-i îneleg experiena de via i o împrtesc, vei avea un sentiment de siguran i o stare de bine de care ai mare nevoie. Ce implic gsirea i integrarea într-un grup de sprijin Nu mai exist secrete. E adevrat, secretul tu nu-l va ti toat lumea, ci doar câteva persoane. Te alturi grupului de la Al-Anon i plutete în aer presupunerea c undeva, cândva, ai fost afectat de alcoolism. îi faci apariia la Fiicele Unite i asta e o indicaie c ai fost cumva victima unor avansuri sexuale nedorite din partea cuiva în care ai avut încredere... i aa mai departe. Teama c li se va afla secretul îi împiedic pe muli s cear ajutorul care le-ar salva viaa i relaia. ine minte, în orice grup de sprijin normal, prezena ta i ceea ce se discut este o informaie care nu trece dincolo de grup. Caracterul personal e respectat i protejat. Dac nu, trebuie s gseti un grup în care este. Pe de alt parte, dac te duci doar o dat, ceilali vor ti c ai o problem. Sper c citind pân aici, ai îneles c, a lsa pe ceilali s afle, în special când Äceilali" au aceeai problem, este soluia pentru dureroasa ta izolare. 4. Sporete-i latura spiritual prin exerciii zilnice Ce înseamn? Ei bine, înseamn lucruri diferite pentru persoane diferite. Unora din voi, ideea le repugn i v întrebai probabil dac nu cumva putei sri peste aceast etap. Nu e pentru voi chestia cu Dumnezeu. Pentru voi, convingerile de genul acesta sunt imature i naive, voi suntei prea sofisticate pentru a le lua în serios. Alte femei s-ar putea s se roage deja, pline de credin, unui Dumnezeu care pare s nu le aud. I-ai spus Domnului ce necazuri avei, ce trebuie remediat, i degeaba, v simii la fel de mizerabil. Sau poate v-ai rugat din suflet, îndelung, fr nici un rezultat, aa c v-ai înfuriat, ai renunat, sau v-ai simit trdate i v întrebai cu ce ai pctuit de suntei aa de crunt pedepsite. Fie c avei sau nu credin în Dumnezeu, i dac avei, fie c v rugai Lui sau nu, tot trebuie s trecei prin aceast etap. Dezvoltarea spiritual poate însemna mult pentru calea pe care fiecare o alege. Chiar dac eti sut la sut atee, poate gseti plcere i consolare într-o plimbare în singurtate, sau în contemplarea unui apus de soare sau a vreunui col de natur. Orice te poart dincolo de inele tu, ctre viziunea mai larg asupra lucrurilor, reprezint întocmai cerina acestei etape. Afl cei aduce pace i senintate în suflet i aloc ceva din timpul tu, o jumtate de or cel puin, acestui exerciiu. N-are importan cât de disperat e situaia, exerciiul îi aduce alinare, poate chiar linite. Dac te îndoieti c exist o putere superioar în univers, poate ar fi bine s încerci s acionezi ca i cum ai crede, chiar dac nu crezi, încredinarea lucrurilor pe care nu le poi rezolva unei puteri superioare, îi poate aduce o imens alinare. Sau dac asta i se pare o constrângere - s faci ceva împotriva voinei tale - ce ai zice s foloseti grupul de sprijin ca for superioar? Grupul are cu siguran mai mult for, decât toat fora ta adunat la un loc. Simte-te liber s foloseti grupul ca entitate pentru for i sprijin, sau aranjeaz s iei legtura cu un membru al grupului care s te ajute s treci mai uor prin situaiile grele, când vor aprea. Fii contient c nu mai eti singur. Dac eti o credincioas fervent i mergi regulat la biseric i te rogi, dezvoltarea spiritual înseamn s ai credina c tot ce i se întâmpl are un scop i o rezolvare i c Dumnezeu are grij de partenerul tu, nu tu. Aeaz-te undeva în linite i mediteaz, roag-te, cere-i Domnului s te îndrume cum s-i trieti viaa i las-i pe cei din jurul tu s-i triasc propria via. Dezvoltarea spiritual, indiferent de convingerile religioase pe care le ai, înseamn în esen,
renunarea la propria îndrtnicie, la hotrârea nestrmutat de a face ca lucrurile s ia întorstura pe care o vrei tu. în loc de asta, trebuie s accepi faptul c nu tii ce e mai bine într-o situaie anume, nici pentru tine, nici pentru altcineva. S-ar putea s existe soluii i rezultate la care nu te-ai gândit niciodat, sau poate cele de care te-ai temut cel mai mult i te-ai strduit din rsputeri s le anticipezi s fi fost exact ce trebuia ca lucrurile s se îmbunteasc. îndrtnicia înseamn s crezi c tu i numai tu deii toate rspunsurile. Renunarea la îndrtnicie înseamn disponibilitatea de a sta linitit, de a fi deschis i de a atepta s fii îndrumat. înseamn s învei s alungi teama (toate acele Äi dac") i disperarea (i toate acele Ädac nu...") i înlocuiete-le cu gânduri i afirmaii pozitive despre viaa ta. Ce necesit dezvoltarea spiritual Necesit disponibilitate, nu credin. Adeseori, o dat cu disponibilitatea apare i credina. Dac n-ai nevoie de credin, probabil c n-o s-o obii nicicând, dar vei gsi cu siguran mai mult senintate, decât ai avut vreodat înainte. Dezvoltarea spiritual cere, de asemenea, s-i foloseti afirmaiile pentru a depi vechile tipare de gândire i simire, i s înlocuieti vechile convingeri. Fie c împrteti credina într-o for superioar, fie c nu, afirmaiile îi pot schimba viaa. Folosete-le pe cele din Anexa 2 sau i mai bine, alctuiete-i-le singur. F-le s sune pozitiv i repet-le în gând, sau cu glas tare dac e posibil, de câte ori ai ocazia. Pentru început, iat un exemplu: ÄNu mai sufr, viaa mea e plin de bucurie, prosperitate i împliniri". De ce e necesar dezvoltarea spiritual Fr dezvoltare spiritual, e aproape imposibil s renuni la vechiul obicei de a manipula i controla, i s crezi c totul se va rezolva dup cum e menit. Exerciiul spiritual te calmeaz i te ajut s-i schimbi viziunea: nu te mai consideri victim, ci fiin superioar. Este o surs de putere în momente de criz. Când te copleesc sentimentele sau evenimentele, ai nevoie de o resurs superioar ie, ctre care s te îndrepi. Fr dezvoltare spiritual, e aproape imposibil s renuni la îndrtnicie, iar fr s faci asta, nu poi s faci urmtorul pas. Nu vei fi în stare s încetezi manipularea i controlul brbatului din viaa ta, pentru c vei fi convins c asta e datoria ta. Nu vei fi în stare s cedezi controlul vieii lui unei fiine superioare ie. Ce implic dezvoltarea spiritual Te eliberezi de responsabilitatea copleitoare de a remedia totul, de a-l controla pe brbatul din viaa ta i de a preveni dezastrele. Ai la dispoziie mijloacele necesare obinerii calmului, mijloace care nu au nimic de-a face cu manipularea altei persoane, ca s fac sau s fie cum vrei tu. Nimeni nu e obligat s se schimbe pentru ca tu s te simi bine. Pentru c drumul cultivrii spirituale i-e deschis, ajungi s ai mai mult control asupra vieii i fericirii tale, care devin astfel mai puin vulnerabile la aciunile celorlali. 5. înceteaz s-l mai manipulezi i controlezi Ce înseamn A înceta s mai manipulezi i s-i controlezi partenerul înseamn s nu-l mai ajui, s nu-i mai dai sfaturi. Gândete-te, te rog, c acest adult pe care îl ajui i-l sfatuieti este tot atât de capabil ca i tine s-i gseasc singur o slujb, un apartament, un terapeut, o edin A.A., sau orice are nevoie. Poate c nu este la fel de motivat s-i caute singur sau s-i rezolve problemele. Dar când tu îi asumi responsabilitatea de a-i rezolva problemele, îl eliberezi de orice îndatorire legat de viaa lui. Atunci, bunstarea lui e în mâinile tale, iar când eforturile tale în ceea ce-l privete nu sunt încununate de succes, pe tine va da vina.
S-i dau un exemplu ca s vezi cum stau lucrurile. Primesc deseori telefoane de la soii sau prietene care vor s fac o programare pentru partenerii lor. Insist întotdeauna s-i lase pe ei s-i fixeze edinele cu mine. Dac persoana care urmeaz s fie clientul meu nu e destul de motivat ca s îi aleag terapeutul i s se programeze singur, cum s fie motivat s urmeze programul terapeutic, i s depun eforturi pentru propria sa recuperare? La începutul carierei mele, acceptam aceste programri, doar ca s primesc ulterior un alt telefon de la soie sau prieten, ca s-mi spun c el s-a rzgândit, sau c nu vrea s consulte o femeie terapeut, sau c vrea s consulte un alt specialist. Femeile m rugau apoi s le recomand pe altcineva unde ar putea face o programare pentru partenerul lor. Am învat s nu accept programri fcute de cineva pentru altcineva i s le cer, în schimb, acestor soii i prietene s vin s m consulte pentru ele, nu pentru ei. S nu-l mai manipulezi i controlezi înseamn, de asemenea, s lai deoparte rolul de a-l încuraja i luda mereu. Sunt anse ca tu s fii aplicat deja aceste metode pentru a-l determina s fac ce voiai tu, iar asta înseamn c în timp ele au devenit instrumente de manipulare. Elogiul i încurajarea nu sunt departe de impunere, iar când faci asta încerci, de fapt, s preiei controlul asupra vieii lui. întreab-te de ce lauzi lucrul fcut de el. Pentru a-i ridica respectul de sine? Asta e manipulare. Pentru a-l determina s se comporte în continuare în acelai fel? Asta e manipulare. Pentru a-i arta cât de mândr eti de el? Asta s-ar putea s fie o povar prea grea pentru umerii lui. Las-l s-i dezvolte singur mândria pentru realizrile sale. Altfel te apropii periculos de mult de rolul de mam fa de el. El nu are nevoie de înc o mam (nu conteaz cât de rea a fost mama lui) i înc i mai important, ia aminte: el nu e copilul tu. înseamn s nu-l mai veghezi. Acord mai puin atenie la ceea ce face el i mai mult propriei tale viei. Uneori, dup ce l-ai lsat s se descurce singur, partenerul te trage de mânec, ca s zicem aa, ca s te in în alert i ca s te trag la rspundere pentru rezultat. Lucrurile se pot înruti în ceea ce-l privete. i ce dac? Necazurile sunt ale lui, nu ale tale, las-l s le rezolve singur. Las-l s îi asume întreaga responsabilitate pentru problemele sale i tot meritul pentru soluiile gsite. Stai deoparte. (Dac vei fi preocupat de viaa ta i vei exersa ca s-i îmbunteti starea spiritual, vei reui mai uor s-i iei privirea de la el.) înseamn detaare. Detaarea cere desprinderea eului tu din plasa în care te-au prins sentimentele lui i mai ales aciunile lui i rezultatele lor. Aceasta îi cere s-l lai s se ocupe singur de consecinele comportamentului su, s nu-l scuteti de suferin. Continu s ii la el, dar nu s ai grij de el. Las-l s-i gseasc singur drumul, la fel cum te strduieti tu s-l gseti pe al tu. Ce necesit încetarea manipulrii i controlului E necesar s spui nu i s nu faci nimic. E una din cele mai dificile sarcini cu care te confruni în procesul de recuperare. Când viaa lui devine greu manevrabil, i toat fiina ta vrea s preia conducerea, s-l sftuiasc i s-l încurajeze, s manipuleze situaia în orice fel posibil, trebuie s învei s stai deoparte, s respeci acest individ îndeajuns ca s-i lai libertatea de a lupta; lupta e a lui, nu e a ta. E necesar s-i înfruni temerile legate de ce i s-ar putea întâmpla lui, sau relaiei voastre, dac renuni s mai manipulezi totul - i apoi s depui eforturi pentru a scpa de temeri i nu pentru a continua s-l manipulezi. Trebuie, de asemenea, s foloseti exerciiul spiritual ca sprijin în momentele când i se face team. Dezvoltarea spiritual e cu atât mai important atunci când învei s renuni la sentimentul c trebuie s conduci totul. Când începi s te dezobinuieti s-i mai controlezi pe cei din jurul tu, vei avea senzaia - aproape fizic - a unei rostogoliri în prpastie. Senzaia c-i
pierzi controlul asupra ta când îi eliberezi pe ceilali de sub controlul tu e alarmant. Aici poate interveni exerciiul spiritual, pentru c în loc s-i dai drumul în gol, poi lsa controlul (pe care îl exercii asupra celor dragi) unei fore superioare. De asemenea, va trebui s examinezi atent lucrurile, aa cum sunt i nu aa cum speri s fie. O dat ce renuni la manipulare i control, trebuie s abandonezi i ideea când el se va schimba, voi fi i eu fericit. Poate c el nu se va schimba niciodat. Trebuie s te opreti s mai încerci. i trebuie s învei s fii fericit oricum. De ce e necesar s nu-l mai manipulezi i controlezi Atâta timp cât atenia i-e îndreptat spre schimbarea cuiva asupra cruia nu ai nici o putere (nare nimeni puterea s schimbe pe altcineva, decât pe el însui), nu-i poi canaliza energia spre a te ajuta pe tine însi. Din nefericire, s-l schimbm pe altul ne atrage mult mai mult, decât munca cu noi înine, deci, pân când nu renunm la prima, nu vom reui niciodat s-o îndeplinim pe a doua. Cea mai mare parte a disperrii i tulburrii (mentale) prin care treci, se datoreaz nemijlocit încercrii de a manipula i a controla ceea nu st în puterea ta. Adu-i aminte toate încercrile pe care le-ai fcut: convorbirile nesfârite, implorrile, ameninrile, mituirea, poate chiar violena, toate cile pe care ai mers i care nu au dat rezultate. i amintete-i cum te-ai simit dup fiecare eec. Respectul de sine a mai sczut cu o treapt, iar tu ai devenit i mai temtoare, i mai neajutorat, i mai furioas. Singura ieire din impas este s abandonezi încercarea de a controla ceea ce nu poi - pe el i viaa lui. în fine, trebuie s te opreti pentru c el nu se va schimba niciodat din cauza presiunii la care îl supui. Ceea ce ar trebui s fie problema lui, începe s devin a ta, i sfâreti prin a fi prins în mrejele ei pân când nu te eliberezi. Chiar dac el încearc s te împace cu promisiunea c se va schimba, va reveni cel mai probabil la vechiul su comportament, de cele mai multe ori, plin de resentimente împotriva ta, când se va întâmpla asta. ine minte: dac tu eti motivul pentru care renun la un obicei, tot tu vei fi motivul pentru reluarea lui. Exemplu: doi tineri se afl în biroul meu. Trimis de ofierul supraveghetor din cauza abuzului de alcool sau droguri, el se afl aici pentru c are probleme cu legea. Ea este aici pentru c îl însoete peste tot. Ea consider c e de datoria ei s-l menin pe drumul drept. Cum se întâmpl adesea în asemenea cazuri, amândoi provin din familii cu cel puin un printe alcoolic. Cum stau aa, în faa mea, inându-se de mân, îmi spun c au de gând s se cstoreasc. - Cred c îl va ajuta cstoria, spune tânra, uneori cu timid compasiune, alteori cu fermitate. - Da..., d din cap el, supus. Are grij s nu-mi pierd busola. îmi e de mare ajutor, continu tot el. Rzbate o not de uurare din vocea lui, iar tânra radiaz de bucurie din cauza încrederii pe care el o are în ea, din cauza responsabilitii pentru viaa lui, care i-a fost dat. Iar eu încerc - cu mult blândee în faa speranei i dragostei lor - s le explic c dac el are probleme cu alcoolul sau drogurile, iar ea e motivul pentru care el va reduce consumul sau va renuna la butur sau droguri acum, tot ea va fi motivul pentru care el va relua sau va accelera consumul de alcool sau droguri ulterior. îi avertizez c într-o zi, în toiul unui scandal, el îi va spune: - M-am lsat de dragul tu i care e rezultatul? Tu tot nu eti fericit. De ce a continua? în curând, aceleai fore care par s-i lege acum, îi vor despri. Care sunt implicaiile renunrii la manipulare i control El va deveni furios i te va acuza c nu mai ii la el. Furia se nate din panica ce-l cuprinde la gândul c va fi nevoit s devin responsabil pentru viaa lui. Atâta timp cât el se lupt cu tine, îi
face promisiuni sau încearc s te recâtige de partea lui, lupta lui se duce din afar, cu tine, nu în interior cu el însui. (Vi se pare cunoscut? E valabil i pentru tine atâta timp cât lupi cu el.) Vei descoperi c nu mai rmân multe de spus dup ce toate linguirile, certurile, ameninrile, violena i împcrile vor înceta. E foarte bine. Repet-i în gând afirmaiile, undeva în linite. E foarte probabil ca, o dat cu renunarea total la manipularea i controlarea lui, s se elibereze o mare parte din energia ta, pe care o poi folosi pentru a te explora, dezvolta i perfeciona pe tine însi. E bine s tii totui, c tentaia de a privi în afara ta pentru un raison d'etre nu va muri. ine-i în frâu aceast înclinaie i concentreaz-te doar asupra ta. E de datoria mea s menionez c, pe msur ce renuni la rolul de a netezi drumul lui în via, lucrurile pot evolua haotic, iar tu vei fi criticat de cei care nu îneleg ce faci (sau ce nu faci). încearc s nu treci în defensiv i nu te obosi s le dai explicaii detaliate. Dac vrei, recomand-le s citeasc aceast carte i pune capt discuiei. Dac sunt insisteni, evit s-i mai vezi o vreme. De obicei, acest gen de critic este mai puin frecvent i acerb decât ne ateptm i ne temem c ar putea fi. Suntem proprii notri critici - cei mai înverunai - i proiectm propriile noastre sperane de a fi criticate, asupra celor din jurul nostru. i vedem i auzim critici pretutindeni. Fii de partea ta de data asta i lumea va deveni, ca prin farmec, un loc al acceptrii. Una din implicaiile renunrii la manipularea i controlarea celorlali este c trebuie s abandonezi identitatea lui Äa fi de folos" numai c, paradoxal, aciunea de a renuna în sine este cel mai adesea singurul i cel mai Äde folos" lucru pe care îl poi face pentru cel pe care îl iubeti. Identitatea lui Äa fi de folos" este o greeal a eului. Dac vrei s fii cu adevrat de folos, las problemele lui i ajut-te pe tine. 6. înva s nu te lai prins în joc Ce înseamn Conceptul de joc, aplicat dialogului dintre dou persoane, îi are originea în tipul de psihoterapie cunoscut sub numele de analiz tranzacional. Jocurile sunt modaliti structurate de interaciune, folosite pentru a evita intimitatea. Toi apelm uneori la jocuri în interaciunile noastre, dar în relaiile bolnvicioase, jocurile abund. Ele sunt modaliti stereotipe de rspuns care au drept scop denaturarea oricrui schimb corect de informaii i sentimente, i permit participanilor s treac responsabilitatea pentru starea lor de bine sau de tristee pe umerii celuilalt. Tipic, rolurile jucate de femeile care iubesc prea mult i de partenerii lor sunt variaii ale funciei de salvator, persecutor i victim. Toate cuplurile joac fiecare din aceste roluri de nenumrate ori, într-o alternan tipic. Notm rolul de salvator cu (S) i-l definim ca Äacela care caut s ajute"; rolul de persecutor cu (P), definit ca Äacela care caut s învinoveasc"; rolul de victim cu (V), definit ca Äacela care e nevinovat i neajutorat". Urmtorul scenariu va demonstra cum funcioneaz acest joc: Tom, care ajunge deseori târziu acas, tocmai a intrat în dormitor. Este 23:30; Mary, soia lui, începe: Mary (cu ochii în lacrimi): (V) - Unde ai fost? Mi-am fcut o mulime de griji. N-am putut dormi, m tot gândeam c ai fi putut avea un accident. Doar tii cât m frmânt. Cum ai putut s m lai s atept i s nu-mi dai mcar un telefon, s tiu c eti în via? Tom (împciuitor): (S) - Draga mea, îmi pare ru. M gândeam c dormi i nu voiam s te trezesc. Nu fi suprat. Sunt acas acum, i data viitoare o s te sun, promit. Imediat sunt gata de culcare i-i fac un masaj, ai s te simi mai bine.
Mary (înfuriindu-se): (P) - S nu m atingi! Spui c-o s m suni data viitoare! Glumeti. La fel mi-ai spus i data trecut când s-a întâmplat, c alt dat o s m suni, i-ai sunat? Nu! Nu-i pas c stau i m frmânt, gândindu-m c zaci undeva mort pe osea. Nu te gândeti niciodat la altul, ca s tii ce înseamn s-i faci griji pentru cel pe care îl iubeti. Tom (cu o nuan de neputin în glas): (V) - Draga mea, nu-i adevrat. Tocmai, c m-am gândit la tine. N-am vrut s te trezesc. N-am tiut c o s te superi aa de tare. Am încercat doar s fiu drgu cu tine. Dar orice fac, e greit. Ce-ai fi zis dac te-a fi sunat i tu dormeai? Atunci a fi fost un ticlos c te-am sunat. M dau btut. Mary (înduioat): (S) - Da' nu-i adevrat. Doar c in la tine atât de mult; vreau s tiu c eti bine, nu clcat de vreo main cine tie pe unde. Nu încerc s te învinovesc; vreau doar s înelegi c m frmânt pentru c te iubesc atât de mult. îmi pare ru c m-am înfuriat. Tom (sesizând micarea): (P) - Atunci, dac eti aa de îngrijorat, de ce nu te bucuri când vin acas? De ce m întâmpini cu toat tânguiala asta, i m tot întrebi unde am fost? N-ai încredere în mine? Am obosit s-i tot explic ce fac i unde sunt. Dac ai avea încredere în mine, te-ai culca linitit, iar când a veni acas, te-ai bucura, în loc s sari la mine. Uneori cred c îi place s te ceri cu mine! Mary (ridicând glasul): (P) - S m bucur c te vd! Dup ce te-am ateptat dou ore frmântându-m i gândindu-m pe unde oi fi? N-am încredere în tine pentru c nu faci nimic, nu m ajui s-mi formez încrederea în tine. Nu suni, dai vina pe mine c m supr, i m mai i acuzi c nu sunt bucuroas când, în fine, catadicseti s vii acas! Mai bine i-ai lua tlpia i te-ai întoarce de unde ai venit, acolo unde i-ai petrecut toat seara. Tom (cu voce blând): (S) - Uite, îneleg c eti suprat, dar eu am mâine o zi grea. Ce-ar fi s-i fac un ceai? E exact ce-i trebuie. Apoi fac un du i vin la culcare. Bine? Mary (plângând): (V) - Nu înelegi cum e s stau i s atept i s m frmânt, tiind c ai putea s suni, dar c n-o faci pentru c nu sunt atât de important pentru tine... Ne oprim aici? Dup cum v-ai dat seama, cei doi ar putea continua aa, schimbând locurile pe triunghiul celor trei poziii - salvator, persecutor, victim - ore în ir, zile în ir sau chiar ani. Dac te trezeti rspunzând afirmaiilor sau aciunilor altei persoane din una din aceste trei poziii, fii atent! Eti prins în cercul vicios al jocului Änimeni nu câtig", joc de acuzaii, riposte, învinoviri i dezvinoviri fr sens, futile i degradante. Oprete-te. Renun la încercarea de a face lucrurile s ia întorstura pe care o vrei tu, renun s mai fii când drgu, când furioas, când neajutorat. Schimb ce st în puterea ta, adic schimb-te pe tine însi! Pune capt nevoii de a câtiga. Termin cu nevoia de a lupta, de a-l face pe partenerul tu s-i ofere motive i scuze pentru comportamentul lui, sau pentru indiferena lui. Termin cu nevoia de a-l face s regrete. Ce necesit neparticiparea la joc S nu te lai prins, înseamn s nu reacionezi, chiar dac te simi tentat s rspunzi într-unui din felurile care in jocul în micare. Rspunde în aa fel încât s pui capt jocului. Va fi puin cam complicat la început dar, cu exerciiu, vei reui s-l stpâneti (dac îi stpâneti în primul rând nevoia de a juca jocul care e o component a etapei anterioare - renunarea la a manipula i controla).
S mai privim o dat scena de mai sus i s vedem cum ar putea Mary s rmân în afara acelui triunghi fatal. în acest moment, Mary i-a îmbuntit starea spiritual, i e contient c nu e treaba ei s-l manipuleze i s-l controleze pe Tom. Pentru c a învat cum s se preocupe de ea însi, în seara respectiv când s-a fcut târziu i Tom n-a aprut, în loc s se enerveze i s-i imagineze tot felul de lucruri, a telefonat unei prietene din grupul ei de sprijin. Au vorbit despre teama care crete vertiginos în sufletul ei, i asta a calmat-o. Mary avea nevoie de cineva care s-o asculte vorbind despre sentimentele ei, iar prietena a ascultat-o cu înelegere, fr s-i dea sfaturi. Dup ce a închis, a exersat una din afirmaiile ei favorite: ÄViaa mea e în mâinile divinitii, iar eu triesc în pace, siguran i senintate fiecare zi, fiecare or", întrucât nimeni nu se poate gândi la dou lucruri deodat, Mary a a descoperit c, dac renun la gândurile ei în favoarea afirmaiilor linititoare, devine calm i relaxat. Când Tom a ajuns acas Ia orele 23:30, Mary dormea. S-a trezit când el a pit în camer i a simit imediat cum revine nervozitatea i furia, aa c i-a repetat de câteva ori afirmaia, apoi a spus: ÄBun, Tom. M bucur c ai venit". Tom, obinuit pân acum cu un scandal în acest caz, a rmas puin perplex din cauza formalitii salutului ei. ÄAveam de gând s te sun, dar...", a început el s se scuze, aprându-se. Mary ateapt pân termin fraza i zice: ÄPutem vorbi mâine diminea dac vrei. Mi-e somn acum. Noapte bun." Dac Tom se simea vinovat c a întârziat, cearta cu Mary i-ar fi micorat sentimentul de vinovie. i-ar fi spus c Mary e o scorpie ciclitoare, i vina ar fi fost a ei c-l ciclea, nu a lui c întârzia. Dar aa, el rmâne cu vina lui, iar ea nu sufer din cauza aciunilor lui. Aa ar trebui s se desfoare lucrurile. Jocul seamn întrucâtva cu ping-pong-ul, amândoi juctorii fiind, pe rând, salvator-persecutorvictim. Când mingea e la tine, o trimii înapoi la adversar. Ca s nu te lai prins în joc, trebuie s învei s lai mingea s treac pe lâng tine, dincolo de mas. Una din cele mai bune metode în acest caz este folosirea cuvântului ÄAh". De exemplu, ca rspuns la scuza lui Tom, Mary spune doar ÄAh" i se culc la loc. Reuita de a nu te lsa prins în lupta implicit a schimbului de roluri salvator-persecutor-victim îi d putere. Te simi minunat când nu te lai prins, când îi menii echilibrul i demnitatea. i este un pas înainte în procesul de vindecare. De ce e necesar s nu te lai prins în joc Pentru început, înelege c rolurile pe care le jucm nu se limiteaz doar la schimburi de replici. Ele se extind la felul în care facem pe actorii în via, fiecare din noi având un anumit rol la care ine mult. Al tu e, poate, rolul de salvator. Pentru femeile care iubesc prea mult, e ceva obinuit i linititor s simt c au grij (manipulând i controlând) de o alt persoan. Din viaa lor haotic i/sau carenial, ele au ales aceast cale ca modalitate de a se simi în siguran, i de a câtiga o oarecare acceptare de sine. Ele procedeaz astfel cu prietenii, cu membrii familiei i adesea, i în carier. Sau poate joci rolul de persecutor, femeia înclinat s gseasc culpa, s arate cu degetul i s îndrepte lucrurile. Iar i iar, aceast femeie recreeaz lupta cu forele întunecate care au învins-o în copilrie, sperând s înving în lupt acum, la maturitate. Suprat din copilrie i cutând s se rzbune în prezent pentru trecut, ea e lupttoarea, rzboinica, oratoarea, scorpia. Ea simte nevoia s pedepseasc. Ea cere scuze, recompense. i, în sfârit, poi fi victima, cea mai neajutorat din cele trei roluri, negsind nici o opiune, decât s fii la cheremul comportamentului celorlali. Poate c, într-adevr, n-ai avut ce face în copilrie i ai fost o victim nevinovat a întâmplrilor, dar acum rolul este atât de binecunoscut, c îi poi trage fora din el. Exist o doz de tiranie în slbiciune; moneda ei este vinovia valut forte'în relaiile victimei.
Interpretarea unuia din aceste roluri, fie într-o conversaie, fie în via, îi îndeprteaz atenia de la propria persoan i te ine captiv în tiparul copilriei - caracterizat de team, furie i neputin. Nu-i poi dezvolta adevratul potenial de fiin uman evoluat, de adult stpân pe viaa lui, dac nu renuni la aceste roluri restrictive, la obsesiile fa de cei din jur. Atâta timp cât eti captiva acestor roluri i jocuri, i se va prea c o alt persoan te ine departe de idealul tu de fericire. O dat ce ai prsit jocul, îi revine întreaga responsabilitate a comportamentului tu, a alegerilor pe care le faci, a vieii tale. De fapt, când se oprete jocul, hotrârile tale (cele pe care le-ai luat deja i cele care sunt acum doar opiuni) devin mai clare, mai inevitabile. Ce implic s nu te lai prins în joc Acum e necesar s dezvoli noi ci de comunicare cu tine însi i cu alii, care s demonstreze disponibilitatea ta de a-i asuma responsabilitatea propriei viei. S spui cât mai rar ÄDe n-ar fi...", i cât mai des Äîn acest moment aleg s..." Vei avea nevoie de toat energia eliberat prin renunarea la manipulare i control o dat ce începi s exersezi acest pas, ca s evii integrarea în joc (chiar i anunul ÄNu mai joc..." este tot joc.) Etapa devine mai uor de parcurs prin exerciiu, iar dup o vreme exerciiul însui îi d puterea de a merge mai departe. Va trebui s învei s trieti fr emoiile cauzate de certurile înfierbântate, fr dramele care-i mnânc timpul i energia, în care eti protagonist. Nu e uor de îndeplinit. Numeroase femei care iubesc prea mult i-au îngropat sentimentele atât de adânc, c au nevoie de senzaiile provocate de certuri, despriri i împcri, ca s simt c triesc. Fii atent! Fr nimic altceva, decât viaa ta interioar asupra creia s te concentrezi, s-ar putea s te cuprind plictiseala la început. Dar dac poi accepta plictiseala, curând ea se va metamorfoza în auto-descoperire i vei fi pregtit astfel pentru urmtoarea etap. 7. înfrunt cu curaj propriile tale probleme i defecte Ce înseamn A-i înfrunta problemele înseamn ca, dup ce te-ai desprins de manipulri, control i joc, s nu rmâi cu nimic care s-i distrag atenia de la propria-i via, probleme i suferin. Acum e timpul s începi s priveti în strfundurile sinelui tu cu ajutorul programului spiritual, al grupului de sprijin i al terapeutului, dac ai unul. Nu e întotdeauna necesar s ai un terapeut pentru aceast etap. în programele Anonimilor, de exemplu, cei care au strbtut cea mai mare parte din calea însntoirii, pot deveni sponsori ai nou-veniilor, i îi pot ajuta, în aceast calitate, s parcurg procesul cutrii i descoperirii de sine. Inseamn, de asemenea, s-i scrutezi viaa - aa cum e ea în prezent - atât ce e bun cât i ce te face s te simi nelinitit sau nefericit. Trece-le pe o list. Arunc o privire i în trecut. Examineaz toate amintirile - bune, rele - realizrile, eecurile, momentele când ai fost rnit i când ai rnit tu pe alii... Analizeaz totul i scrie o alt list. Concentreaz-te asupra aspectelor mai dificile. Dac sexul este unul din ele, aterne pe hârtie întreaga ta Äistorie" sexual. Dac brbaii au fost întotdeauna o problem pentru tine, începe cu primele tale relaii i mergi apoi cu relatarea pân în prezent. Prinii? Folosete aceeai metod i pentru ei. începe cu începutul i scrie. Ai de scris, recunosc, dar acesta este un instrument extrem de valoros care te ajut s pui ordine în trecut' i s începi s recunoti modelele i temele redundante în lupta cu tine însi i cu alii. Când începi aceast aciune, f-o cât poi de exhaustiv înainte de a pune punct. Este o metod pe care vei dori s o reiei ulterior, când problemele se vor înmuli. Poate te concentrezi la început asupra relaiilor. Mai tâziu vei dori, poate, s scrii despre slujbele pe care le-ai avut, ce ai simit înainte s te angajezi în alt parte, în timpul activitii tale acolo, sau dup ce ai plecat de acolo. Las-i amintirile, gândurile, sentimentele s curg. Nu cuta tiparele în timp ce scrii; las asta pentru mai târziu.
Ce necesit înfruntarea problemelor i defectelor tale Vei fi nevoit s scrii foarte mult, dedicându-i timpul i energia realizrii acestei activiti. Scrisul nu va fi, poate, pentru tine, un mijloc de exprimare uor sau confortabil. Dar este, totui, cea mai bun metod pentru acest tip de exerciiu. Nu-i face griji c n-o s te exprimi perfect. Scrie oricum, numai s aib sens pentru tine. Va trebui s fii cât se poate de sincer i contiincioas în tot ce vei scrie despre tine. O dat ce ai încheiat proiectul, cât ai putut de bine, împrtete-l cuiva care ine la tine i în care ai încredere. Alege pe cineva care înelege ce efort depui pentru a te însntoi i care poate asculta, pur i simplu, ce ai scris despre evoluia ta sexual, relaiile cu brbaii, cu prinii, despre sentimentele legate de propria ta persoan i despre evenimentele din viaa ta, bune sau rele. Persoana pe care ai ales-o trebuie s aib mult înelegere i compasiune. Nu e nevoie s comenteze, asta trebuie stabilit de la bun început. Nici s-i dea sfaturi, nici s te încurajeze. Doar s te asculte. In aceast etap a procesului de vindecare, s nu-l alegi pe partenerul tu drept persoana care te ascult. Mult, mult mai târziu, ai voie s hotrti dac îi vei împrti ceea ce ai scris sau nu. Dar nu este oportun s faci asta acum. Lai pe cineva s te asculte ca s înelegi ce înseamn s-i spui povestea i s vezi c este acceptat. Nu este o metod de netezire a problemelor care au aprut în relaia voastr. Scopul acestui lucru este auto-cunoaterea. Clar. De ce e necesar s-i înfruni problemele i defectele Majoritatea femeilor care iubesc prea mult sunt îndinate s-i învinoveasc pe ceilali pentru nefericirea din viaa lor, în timp ce reneag propriile lor defecte i alegeri. Este o perspectiv grav asupra vieii, care trebuie smuls din rdcin i eliminat, iar calea prin care putem face asta este s ne examinm cu sinceritate i seriozitate. Doar considerând c problemele i defectele tale (ca i calitile i realizrile) îi aparin i nu au nici o legtur cu el, vei putea s urmezi aceste zece etape i s schimbi ce e de schimbat. Ce implic înfruntarea problemelor i defectelor în primul rând, vei fi în stare s te desprinzi de sentimentul de culpabilitate, legat de numeroasele evenimente i sentimente din trecut i tinuit pân acum, lucru ce va lsa drum liber bucuriei i atitudinilor sntoase manifestabile de acum înainte în viaa ta. Apoi, pentru c i-a ascultat cineva cele mai grave secrete i n-ai murit din pricina asta, vei începe s te simi în siguran. Când încetezi s-i mai blamezi pe alii i îi asumi responsabilitatea alegerilor, devii liber s îmbriezi toate opiunile care-i erau interzise când te considerai victima celorlali. Asta te pregtete în vederea schimbrii acelor lucruri din viaa ta care nu-i sunt folositoare, care nu te mulumesc, sau pe care nu le poi realiza. 8. Cultiv tot ce crezi c merit dezvoltat în forul tu interior Ce înseamn Cultivarea a ceea ce merit s fie dezvoltat în forul tu interior înseamn s nu atepi s se schimbe el înainte de a reui tu în via, înseamn, de asemenea, s nu atepi sprijinul lui financiar, afectiv, practic - ca s-i începi o carier, s-o schimbi, s-i reiei coala, sau orice altceva ai vrea s faci. în loc s-i construieti planurile pe baza cooperrii lui, f-le ca i cum nai avea pe nimeni pe care s te bazezi, decât pe tine. Acoper toate cheltuielile neprevzute legate de copil, situaii financiare, transport etc, fr s te foloseti de el ca resurs (sau scuz!). Dac începi s protestezi citind aceste rânduri c, în lipsa cooperrii lui, planurile tale se nruiesc, gândete-te singur sau discut cu o prieten: ce ai face dac nici mcar nu l-ai cunoate? Vei constata c e foarte posibil s-i vezi de viaa ta când încetezi s mai depinzi de el i s foloseti toate oportunitile.
Cizelarea personalitii tale înseamn s-i urmreti interesele. Dac el te-a preocupat atâta timp i nu ai deloc o via a ta, începe prin a urma mai multe piste ca s vezi ce te intereseaz. Nu e un lucru uor, pentru multe din femeile care iubesc prea mult. Pentru c atâta timp el a fost singura ta preocupare, i se pare incomod s-i îndrepi atenia spre tine i s explorezi ce e folositor dezvoltrii tale. Fii dornic s încerci cel puin o activitate inedit pe sptmân. Privete viaa ca pe un hors d'oeuvre apetisant i servete-te singur cu diverse experiene pân descoperi ce te intereseaz mai mult. Cizelarea propriei persoane înseamn s-i asumi riscuri: s faci cunotin cu alte persoane, s intri într-o sal de curs dup ani de zile, s mergi singur într-o excursie, s caui o slujb... orice crezi c ar trebui s faci, dar n-ai reuit s-i iei inima în dini pân acum. Acum e momentul s te arunci cu capul înainte. Nu exist greeli în via, exist doar învminte, aa c iei în lume i înva ceva din ce vrea viaa s te învee. Folosete grupul de sprijin ca surs de încurajri i reacii. (Nu apela pentru încurajri la partenerul tu sau la familia dezorganizat în care ai crescut. Ei vor ca tu s rmâi neschimbat, ca s nu se schimbe nici ei. Nu te sabota singur, sprijinindu-te din nou pe ei.) Ce necesit cizelarea propriei personaliti Pentru început, trebuie s încerci s te concentrezi în fiecare zi asupra a dou lucruri pe care nu vrei s le faci, ca s-i întinzi aripile i s-i lrgeti concepia despre cine eti i ce eti în stare s faci. Spune-i punctul de vedere chiar dac înclini s crezi c n-are importan, sau înapoiaz un obiect care nu-i place, chiar dac ai prefera s-l arunci la co. D acel telefon pe care l-ai tot amânat. înva cum s ai mai mult grij de tine i mai puin de cei din jurul tu. Spune nu dac îi face plcere, în loc de da ca s faci plcere altora. Solicit ceea ce vrei, chiar cu riscul de a fi refuzat. Apoi, înva s oferi, nu altora, ci ie. Ofer-i timp, atenie, obiecte materiale. Adeseori, hotrârea de a-i cumpra ceva în fiecare zi poate fi o lecie foarte bun pentru iubirea de sine. Darurile pot fi ieftine, dar, crede-m pe cuvânt, cu cât sunt mai puin utile i mai frivole, cu atât e mai bine. Acesta e un exerciiu de îngduin fa de sine. Trebuie s învm c putem fi noi înine sursa lucrurilor bune din viaa noastr, iar acesta e un bun început. Dar, dac n-ai probleme cu banii, dac în realitate faci cumprturi i cheltuieti compulsiv ca s-i adormi furia sau depresia, atunci aceast lecie despre cum s fii generoas cu tine trebuie redirecionat. Ofer-i experiene noi în loc s acumulezi obiecte materiale (i datorii). F o plimbare în parc sau o excursie la munte, sau viziteaz grdina zoologic. Oprete-te i privete apusul de soare. Ideea este s te gândeti la tine i la ce i-ar plcea s fie cadoul tu din ziua respectiv, i s te lai în voia sentimentului de druire i primire de daruri. în general, ne pricepem foarte bine s facem daruri, dar nu ne pricepem deloc s ne oferim singuri un dar. Aa c, exerseaz! în cursul acestor etape, va fi nevoie, din când în când, s faci ceva extrem de dificil. Te vei confrunta cu golul afectiv îngrozitor care iese la iveal când încetezi s te mai concentrezi asupra altora. Uneori golul este atât de adânc, c vei simi cum uier vântul prin locul unde ar trebui s fie inima. Nu te împotrivi, las-l s uiere cu toat puterea (altfel, vei cuta un alt mod bolnvicios de a-ti distrage atenia). Strânge golul la piept i fii sigur c nu te vei simi astfel mult timp i c, stând linitit i contientizându-l, vei începe curând s-l umpli cu sentimentul mângâietor al acceptrii de sine. Las grupul de sprijin s te ajute în aceast încercare. Acceptarea venit din partea lor umple, de asemenea golul, la fel cum îl umplu propriile tale proiecte i activiti. Sentimentul de sine se nate din ceea ce facem pentru noi înine, din felul în care ne dezvoltm propriile capaciti. Dac toate eforturile tale s-au îndreptat spre schimbarea celorlali, e normal s te simi sectuit. Direcioneaz-le ctre tine, acum.
De ce e necesar cizelarea Dac nu-i perfecionezi aptitudinile, te vei simi întotdeauna frustrat. Iar vina pentru frustrarea ta va cdea asupra lui, când de fapt, acest sentiment provine doar din incapacitatea ta de a te înelege bine cu propria via. Dezvoltarea potenialului tu la reala capacitate ia vina de pe umerii lui i plaseaz responsabilitatea pentru viaa ta exact acolo unde îi e locul - la tine. Proiectele i activitile pe care te hotrti s le realizezi te vor preocupa atât de mult, c nu vei mai avea timp s te concentrezi asupra a ceea ce face sau nu face el. Dac nu ai o relaie în aceast perioad, vei avea, în schimb, alternativa sntoas de a tânji dup ultima dragoste sau de a atepta o iubire nou. Ce implic O prim implicaie ar fi c nu vei mai avea nevoie de un partener total opus ie ca s aduci echilibrul în viaa ta. S m explic: ca i majoritatea femeilor care iubesc prea mult, eti, probabil, mai mult decât serioas i responsabil. Dac nu-i vei cultiva cu tenacitate latura jovial a caracterului tu, vei fi atras de brbaii la care primeaz aceast caren a ta. Un brbat nepstor, iresponsabil, este o cunotin fermectoare, dar o slab perspectiv pentru o relaie satisfctoare. i, cu toate astea, pân nu-i vei acorda permisiunea de a te simi mai liber i mai puin încorsetat, vei avea nevoie de el s aduc zâmbetul i distracia în viaa ta. Un alt aspect ar fi acela c perfecionarea personalitii tale te ajut s te maturizezi. Pe msur ce devii tot mai capabil s fii astfel, îi asumi responsabilitatea deciziilor, alegerilor responsabilitatea vieii tale - i astfel atingi maturitatea. Pân când nu ne asumm responsabilitatea integral a vieii i fericirii noastre, nu suntem complet mature; rmânem, mai degrab copii înspimântai i dependeni, în trupuri de aduli. în fine, perfecionarea fiinei tale face din tine un partener mai bun, cci eti o femeie capabil s se exprime pe sine, cu imaginaie, i nu o persoan incomplet (i deci înfricoat) în absena unui brbat. Paradoxal, cu cât ai mai puin nevoie de un partener, cu atât devii o partener mai bun - i cu atât mai mult vei atrage (i vei fi atras de) un partener complet. 9. Fii egoist Ce înseamn Cuvântul egoist necesit o explicaie atent. El evoc, probabil, imaginea a tot ceea nu vrei s fii: indiferent, brutal, neatent fa de ceilali, egocentrist. Pentru majoritatea oamenilor, egoismul asta' înseamn, dar, ine minte, tu eti o femeie care iubete prea mult. Pentru tine, a deveni egoist este un exerciiu necesar în procesul de abandonare a martirajului. S analizm ce înseamn egoismul normal pentru femeile care iubesc prea mult. Trebuie s pui bunstarea ta, dorinele, munca, distracia, planurile, activitile tale pe primul loc, nu pe ultimul - ele trebuie s te preocupe în primul rând, nu dup ce au fost satisfcute nevoile celorlali. Chiar dac ai copii mici, trebuie s incluzi în programul tu zilnic o activitate pentru sufletul tu. Trebuie s te-atepi s primeti ceva bun, i chiar s solicii relaiilor tale i situaiilor care decurg din ele, s fie plcute pentru tine. Nu cuta s te adaptezi tu unor relaii sau situaii neplcute. Trebuie s crezi c dorinele i trebuinele tale sunt foarte importante i c ie îi revine datoria de a le împlini. în acelai timp, d-le i celorlali dreptul de a fi responsabili pentru îndeplinirea dorinelor i trebuinelor lor. Ce necesit Pe msur ce te pui pe tine însi pe primul loc, trebuie s învei s tolerezi dezaprobarea i mânia celorlali. Sunt reaciile inevitabile ale celor care au fost pân acum pe primul loc în viaa ta. Nu argumenta, nu te scuza, nici nu încerca s te justifici. Pstreaz-i calmul, fii cât de jovial
poi, i vezi-i mai departe de activitile tale. Schimbrile pe care le aduci în viaa ta necesit schimbarea celor din jurul tu, la care, în mod firesc, vor opune rezisten. Dar, dac nu dai importan indignrii lor, ea va fi de scurt durat. E doar o încercare de a te convinge s te întorci la vechiul tu comportament altruist, de a face pentru ei tot ceea ce ar putea i ar trebui s fac singuri. Ascult ce-i spune vocea interioar despre ce e bine i ce e ru pentru tine i ia-te dup ea. Doar aa, ascultând glasul inimii, îi vei dezvolta interesul normal fa de propria persoan. Pân acum ai fost ca un medium care se lua dup indicaiile celor care îi spuneau cum s se poarte. Nu da atenie acestor indicaii, sau te vei scufunda o dat cu ele. A deveni egoist presupune, în fine, s recunoti c valoarea ta e mare, c aptitudinile tale sunt demne de a fi exprimate, c împlinirea fiinei tale este tot atât de important ca a oricrei alte persoane, i c tot ce ai mai bun este cel mai grozav dar pe care-l poi oferi lumii i, mai ales, celor dragi. De ce e necesar s devii egoist In absena unui angajament ferm cu tine însi, vei avea tendina de a deveni pasiv, de a te perfeciona nu pentru tine însi, ci pentru beneficiul altcuiva. Dei, dup ce vei deveni egoist (ceea ce mai înseamn, de fapt, i a deveni sincer), vei fi o partener mai bun, nu acesta trebuie s fie scopul tu fundamental. Scopul tu trebuie s fie perfecionarea fiinei tale. Nu e de ajuns s te ridici deasupra tuturor dificultilor care i-au ieit în cale. Ai înc o via de trit - a ta, un potenial de explorat - al tu. Este singurul pas firesc pe care trebuie s-l faci dup ce i-ai câtigat respectul de sine i ai început s-i tratezi cu respect propriile dorine i necesiti. Asumarea responsabilitii pentru propria ta via i fericire elibereaz copiii de vina i responsabilitatea pentru nefericirea ta (cci ei se simt întotdeauna vinovai i responsabili). Copilul nu poate spera s echilibreze vreodat balana, sau s recompenseze cumva printele care i-a sacrificat viaa, fericirea, împlinirea, pentru e] sau pentru familie. Când copilul vede c printele îi triete cu bucurie viaa, e ca i cum ar primi permisiunea de a face la fel, dup cum suferina printelui relev copilului, c viaa nu înseamn decât suferin. Ce implicaii are faptul de a deveni egoist Relaiile tale devin, automat, mai sntoase. Nimeni nu-i datoreaz nimic, pentru c eti altfel decât ei, pentru c nu mai eti altfel pentru ei. Le dai libertatea celorlali s se preocupe de propria lor via, fr s-i mai fac griji pentru tine. (E foarte probabil ca, de exemplu, copiii ti s se fi simit responsabili pentru suferina i frustrarea ta. întrucât îi îndeplineti mai bine datoria de a avea grij de tine însi, ei sunt liberi s-i poarte de grij mai bine). Acum poi spune Äda" sau Änu" de câte ori vrei. Pe msur ce întreprinzi aceast schimbare drastic de roluri - de la responsabilitatea fa de alii la responsabilitatea fa de tine însi -comportamentul tu va fi echilibrat, cu siguran, de schimbrile de roluri ale celor din anturajul tu. Dac aceste schimbri sunt prea greu de suportat de brbatul din viaa ta, s-ar putea s te prseasc i s caute pe altcineva care s fie cum erai tu odat - s-ar putea, deci, s nu rmâi pân la sfâritul acestor etape cu brbatul cu care erai la începutul lor. Pe de alt parte, ironia sorii face ca, pe msur ce devii tot mai capabil s ii la tine, s îi dai seama c ai atras pe cineva care e capabil s in la tine. Cu cât devenim mai sntoase i mai echilibrate, cu atât atragem parteneri mai sntoi i echilibrai. Cu cât devenim mai puin dependente, cu atât se realizeaz mai multe din nevoile noastre. Pe msur ce renunm la rolul
de femeie super-responsabil, lsm locul liber cuiva care s ne îndrgeasc. l0. împrtete i altora experiena i învmintele tale Ce înseamn A-i împrti experiena i învmintele înseamn s-i aminteti c acesta e ultimul pas pe calea însntoirii, nicidecum primul. Disponibilitatea de a-i ajuta pe ceilali i concentrarea asupra nevoilor celorlali fac parte din boala de care suferim; ai rbdare, deci, pân când eforturile tale în vederea restabilirii dau rezultate i numai dup aceea abordeaz aceast etap. în grupul de sprijin, înseamn s împri cu nou-veniii experiena ta trecut i prezent. Ceea ce nu înseamn c trebuie s dai sfaturi, ci doar s explici ce a dat rezultate în cazul tu. Nu înseamn nici s dai nume, sau s arunci vina pe alii. Când atingi acest stadiu al însntoirii, ar trebui s fii deja contient c a învinovi pe alii nu-i e de nici un folos. A-i împrti experiena i învmintele înseamn, de asemenea, s vrei s vorbeti despre însntoirea ta cu cei care au avut o copilrie asemntoare cu a ta, sau aflai într-o situaie asemntoare cu cea în care ai fost tu, fr îns a fora persoana respectiv s fac ce ai fcut tu ca s te însntoeti. Nu e nici locul potrivit, nici cazul s controlezi i s manipulezi aici, dup cum nu era nici în relaia ta. A-i împrti experiena mai poate însemna s dedici câteva ore din timpul tu altor femei, lucrând poate la o linie telefonic ca voluntar sau întâlnindu-te cu o femeie care a întins mâna dup ajutor. în fine, poate însemna ajutorul dat personalului medical i consultant referitor la cel mai potrivit tratament aplicabil ie i altor femei ca tine. Ce necesit împrtirea experienei Trebuie s lai liber sentimentul de gratitudine pentru c ai ajuns în acest punct, i pentru ajutorul primit, pe parcursul acestui drum, de la cei care i-au împrtit experiena lor. Ai nevoie de sinceritate i de dorina de a-i dezvlui secretele, de a renuna la nevoia de Äa fi bun". în sfârit, trebuie s dovedeti capacitatea de a drui fr s ceri nimic în schimb. Cea mai mare parte a Äaltruismului" nostru din perioada când iubeam în exces, era, de fapt, manipulare. Acum suntem îndeajuns de libere s druim fr s manipulm. Nevoile noastre se împlinesc i suntem pline de iubire. Cel mai normal lucru pe care-l putem face acum este s druim aceast iubire fr s ateptm s fim recompensate. De ce e necesar împrtirea experienei Dac eti convins c suferi de o boal, trebuie s i înelegi c, întocmai unui alcoolic care e treaz, ai putea aluneca i cdea. Fr s te supraveghezi permanent, i-ai putea relua vechiul fel de a gândi, simi i stabili o relaie. Lucrul cu nou-veniii în grup te ajut s nu uii cât ai fost odat de bolnav i cât de departe ai ajuns cu recuperarea. Te împiedic s negi cât a fost de ru, cci povestea persoanei nou-venite va fi, mai mult sau mai puin, asemntoare cu a ta, iar tu îi vei aminti cu compasiune, fa de tine i fa de ea, cum a fost. Vorbind despre experiena ta, trezeti sperana în sufletul celorlali i confirmi marasmul prin care ai trecut în lupta pentru însntoire. Câtigi încredere în curajul tu i în viaa ta. Ce implic împrtirea experienei îi vei ajuta pe alii s se însntoeasc i îi vei menine gradul de vindecare câtigat. Aceast împrtire a experienei este, în ultim instan, un act de egoism sntos prin care promovezi propria ta stare de bine, întrucât eti în contact cu principiile procesului de însntoire care îi vor fi de folos toat viaa. ll. Însntoire i intimitate: închiderea prpastiei
ÄPentru noi mariajul este o cltorie cu destinaie necunoscut... descoperirea c oamenii trebuie s-i împrteasc nu numai ce nu tiu unul despre altul, dar i ce nu tiu despre ei înii." MlCHAEL VENTURA ÄDans de umbre în zona cstoriei" - Ce vreau s tiu este unde au disprut toate emoiile mele sexuale? Trudi nu s-a aezat înc, e în drum spre canapeaua din cabinetul meu. Arunc întrebarea peste umr, în joac parc, dar sesizez o licrire acuzatoare în privirea ei în timp ce trece în vitez pe lâng mine. Pe mâna stâng, un inel de logodn cu diamant arunc licriri similare, în timp ce eu am o bnuial despre motivul vizitei ei. Sunt opt luni de când am vzut-o ultima dat, iar azi arat mai bine decât oricând, cu ochii cprui, blânzi, strlucitori i prul frumos, puin ondulat, castaniu-rocat, mai lung i mai bogat decât la ultima noastr întâlnire. Chipul are aceeai min dulce, de pisicu, iar cele dou mti pe care le alterna odat continuu - de micu orfan trist i de femeie sofisticat delicat - au fost înlocuite de o încredere plin de cldur i feminitate. A parcurs un drum lung în cei trei ani care trecuser de la încercarea de sinucidere, când se sfârise relaia ei cu Jim, poliistul cstorit. M bucur s vd c procesul de recuperare evolueaz bine. Ea nu tie înc, dar chiar i problemele sexuale cu care se confrunt acum fac parte din procesul inevitabil de însntoire. - Vorbete-mi despre asta, Trudi, o îndemn, iar ea îi reia locul pe canapea. - Ei bine, exist un brbat minunat în viaa mea. i-l aminteti pe Hal? M întâlneam cu el când ne-am vzut ultima oar. îmi aminteam bine numele. Era unul din cei câiva tineri cu care se întâlnea Trudi la încheierea programului terapeutic. - E drgu, dar cam plicticos, spusese ea despre el atunci. Discutm mult i mi se pare serios i demn de încredere. Arat bine, dar lipsesc focurile de artificii, nu cred c el e alesul. Fusese de acord atunci cu ceea ce îi spusesem - c trebuie s exerseze mai mult - s fie în compania acestui tip de brbat atent i de treab mai mult timp, iar ea s-a hotrât s se mai vad cu el o vreme Ädoar pentru antrenament". Acum Trudi continu cu mândrie în glas: - E atât de diferit de brbaii cu care obinuiam s am o relaie; mulumesc lui Dumnezeu, ne-am logodit i o s ne cstorim în septembrie; dar... avem, cum s spun, o problem. Nu noi, de fapt; eu. Problema mea e c nu m mai excit; i vreau s tiu de ce, c n-am avut o asemenea problem înainte. Tu tii cum eram. îi ceream, practic, fiecruia din brbaii aceia care nu m-au iubit deloc, s fac sex cu mine, iar acum, c nu m mai arunc în braele nimnui, m port ca o fat btrân pudic, inhibat. Hal e plcut, responsabil, demn de încredere i foarte îndrgostit de mine. Iar eu stau întins acolo în pat lâng el, i m simt ca o bucat de lemn. Am încuviinat din cap; tiam c Trudi se confrunt cu un obstacol pe care majoritatea femeilor care iubesc prea mult trebuie s-l depeasc când se însntoesc. Pentru c au folosit sexul ca instrument de manipulare a unui brbat dificil sau imposibil, ca s le iubeasc, o dat ce aceast provocare este înlturat, nu mai tiu s fac sex cu un partener tandru, generos. Nelinitea lui Trudi este evident. îi lovete genunchiul uor, cu pumnul, dup fiecare cuvânt. - De ce nu m excit? Se oprete din lovit i m privete cu team în ochi. - E oare, pentru c nu-l iubesc? Asta s fie problema dintre noi? - Tu ce crezi? îl iubeti? întreb. - Cred c da, dar nu sunt sigur, totul e atât de diferit de cum simeam înainte. îmi place s fim împreun. Vorbim despre câte-n lun i în stele, îmi tie povestea, deci nu avem secrete unul fa
de cellalt. Nu m prefac când suntem împreun. Sunt eu însmi, adic sunt mult mai relaxat când sunt cu el, decât eram înainte cu ali brbai. Ne plac amândurora cam aceleai lucruri: s ne plimbm cu barca, s mergem pe biciclet sau s facem alpinism. Apreciem aceleai valori, iar când ne certm, lupt cinstit. De fapt, a te certa cu Hal e aproape o plcere. Dar la început m speriau chiar i discuiile sincere, deschise, despre dezacordurile noastre. Nu eram obinuit s fie cineva atât de onest i deschis în legtur cu sentimentele lui i s cear de la mine s fiu la fel. Hal m-a ajutat enorm s nu-mi mai fie fric s spun ce gândesc, sau s cer de la el ce vreau, pentru c niciodat nu m-a pedepsit c am fost sincer. Sfârim întotdeauna prin a rezolva chestiunea i ne simim i mai apropiai dup aceea. E cel mai bun prieten pe care l-am avut vreodat i sunt mândr s ies cu el. Aa c, da, cred c-l iubesc, dar dac-l iubesc, de ce nu simt nimic când m culc cu el? Nu-i nimic ru în felul lui de a face dragoste. Este foarte atent, dorete s-mi fac plcere. Asta e ceva nou pentru mine. Nu e agresiv cum era Jim, dar nu cred s fie asta problema. tiu c m crede minunat, se excit, iar eu... stan de piatr. Sunt mai mereu rece i stânjenit. Dac m gândesc cum eram înainte, n-are nici un sens, nu-i aa? M bucur c o pot liniti. - în realitate, are foarte mult sens, Trudi. Tu treci acum prin ce au trecut multe alte femei care au avut aceeai problem cu a ta - femei care au reuit s se fac bine - la începutul unei relaii cu brbatul potrivit. Emoia, provocarea, golul din stomac lipsesc, i, pentru c astea erau semnele Äiubirii" înainte, se tem c acum lipsete ceva important. Lipsesc, de fapt, nebunia, suferina, teama, ateptarea i sperana. Acum, pentru prima dat, ai un brbat drgu, echilibrat, de ndejde, care te ador, iar tu nu mai ai de ce s depui eforturi s-l schimbi. El are calitile pe care le voiai la un brbat i i-e loial. Problema este c pân acum n-ai tiut ce înseamn s ai ce i-ai dorit. tii doar cum e s nu ai, i s lupi nebunete s capei acel lucru. Eti obinuit cu jindul i suspansul care creeaz emoia aceea, când ne sare inima din piept. Va face asta sau n-o va face? M iubete, nu m iubete? tii ce vreau s spun. Trudi zâmbete. - Eu s nu tiu? Dar cum se leag asta de sexualitatea mea? - Se leag,pentru c e mai stimulativ s nu ai ce-i doreti, decât s ai. Un brbat bun, iubitor, devotat nu te va face niciodat s-i simi adrenalina izbucnind în valuri, aa cum fcea Jim, de exemplu. - Chiar aa! Pun sub semnul întrebrii relaia mea cu Hal pentru c nu sunt obsedat de el. M întreb dac n-am prea mult încredere în el. Trudi nu mai e suprat. E curioas acum, ca un detectiv care descurc iele încurcate ale unei taine importante, îi spun: - Probabil c ai, într-adevr, prea mult încredere în el. Eti sigur c va fi lâng tine la nevoie. Nu te va prsi. E inutil, deci, s fii obsedat de el. Obsesia nu înseamn iubire, Trudi. E doar obsesie, nimic mai mult. încuviineaz din cap. -tiu, tiu! - Iar uneori, continui eu, sexul funcioneaz foarte bine când suntem obsedate. Toate acele sentimente puternice de îngrijorare i anticipare nelinitit, de groaz chiar, contribuie la un amalgam puternic, care a primit numele de iubire. De fapt, e orice altceva în afar de iubire. i totui, este ceea ce ne spun cântecele c este iubirea. tii, genul Änu pot tri fr tine, iubito". Nimeni nu scrie cântece despre cât de uoar i reconfortant este o relaie de dragoste normal. Toate cântecele descriu teama, suferina, pierderea i dorul din suflet. Aa c, asta numim
dragoste i nu tim ce s facem când apare ceva care nu e aa. Ne relaxm i începem s credem c asta nu e iubire, pentru c ne lipsete obsesia. Trudi încuviineaz. - Aa e. Exact asta s-a întâmplat. N-am numit-o iubire pentru c era prea linitit, iar eu nu eram deloc obinuit s fiu linitit, tii doar. Zâmbete amar i continu. - M-a cucerit complet în lunile în care ne-am vzut. Simeam c m pot relaxa, c pot fi eu însmi i el n-o s m prseasc. Numai asta, i tot era ceva incredibil. N-am avut niciodat pe cineva care s nu m prseasc, mai devreme sau mai târziu. Am ateptat mult înainte s avem i relaii sexuale, am vrut s ne cunoatem mai întâi foarte bine. L-am plcut din ce în ce mai mult i mi-era atât de bine, eram aa fericit când eram împreun. Când, în sfârit, m-am culcat cu el, a fost foarte tandru, iar eu m-am simit atât de vulnerabil. Am plâns tot timpul. Mai plâng i acum, uneori, dar nu pare s se supere din cauza asta. Ar dori s ne simim amândoi bine, dar nu se plânge. Eu, în schimb, m plâng, pentru c tiu cum ar trebui s fie. - Bine, îi rspund, spune-mi cum este acum. - E îndrgostit de mine. Spun asta dup felul cum m trateaz.De câte ori fac cunotin cu vreun prieten de-al lui, tiu, dup cum m salut, c Hal i-a vorbit deja foarte frumos despre mine. Iar când suntem doar noi doi, e aa afectuos, atât de dornic s m fac fericit. Numai c eu sunt încordat, rece, a spune chiar rigid. Nu reuesc s m aprind deloc. Nu tiu ce m împiedic... - Ce simi când facei dragoste? Rmâne tcut câteva clipe, meditând. Apoi îi ridic capul i m privete. - înfricoat, poate? Apoi, ca o confirmare pentru sine: Da, asta e. Mi-e fric, foarte fric! - i? O îndemn eu. Tace i se gândete. Apoi, într-un târziu, continu: - Nu tiu sigur. S te lai cunoscut, cumva. Ah, asta sun a citat biblic. tii cum se spune în Biblie: ÄApoi el a cunoscut-o". Cam aa ceva. Dar eu am senzaia c dac l-a lsa, Hal ar reui s m cunoasc pe de-a întregul, nu doar sexual, ci i în alte feluri. Mi se pare c nu m predau lui în întregime. Mi-e prea fric. Pun o întrebare care sare în ochi. - i ce s-ar întâmpla dac ai face-o? - O, Doamne, nu tiu! Trudi începe s se foiasc în scaun. - M simt vulnerabil, ca i cum a fi dezbrcat, când m gândesc la asta. M simt prost vorbind acum despre aa ceva, dup toate isprvile mele din trecut. Dar acum e altfel, s tii. Nu e simplu s ai relaii intime cu cineva care dorete s fie cât se poate de apropiat de tine din toate punctele de vedere. M închid în mine ca o scoic, dei fac dragoste, dar e ceva care m reine. M comport ca o virgin timid... - Trudi, încerc s-o linitesc, când atingi gradul de intimitate la care ai ajuns tu cu Hal, i lucrurile pe care le putei avea împreun în viitor, chiar eti virgin. Totul e nou, iar tu nu ai deloc experiena în acest tip de relaie cu un brbat, nici cu alte persoane, de fapt. Sigur c eti speriat. - Da, exact aa m simt - auto-protectoare, ca i cum a pierde ceva foarte important, încuviineaz ea. - Da, te temi s nu-i pierzi armura, pavza ta împotriva suferinei. Chiar dac înainte te aruncai asupra brbailor, n-ai riscat niciodat s te apropii de vreunul din ei. N-ai avut de-a face cu aceast apropiere, pentru c nici unul nu era în stare s fie atât de apropiat. Acum când eti cu Hal, care nu vrea decât s fie cât se poate de apropiat de tine, te cuprinde panica. Te simi bine când vorbii i v bucurai s fii împreun, dar, în ceea ce privete sexul, când cad toate barierele dintre voi, e altceva. în cazul fotilor ti parteneri, nici mcar sexul nu fcea s cad barierele, în
realitate, îi inea la o anumit distan pentru c tu foloseai sexul ca s evii s comunici cu ei, s le spui cine eti i ce simi de fapt. Aa c,, indiferent de cât de mult sex fceai, nu ajungeai s te apropii de nici unul din ei. Pentru c te-ai folosit o dat de sex ca s controlezi relaiile, bnuiesc c i-e foarte greu acum s renuni la acest control i s ai un comportament sexual normal, în loc s foloseti sexul ca instrument. îmi place expresia ta, Trudi - Äs te lai cunoscut" - pentru c asta reprezint acum contopirea voastr sexual. Tu i Hal v-ai împrtit atâtea despre voi, c sexul a devenit o cale mai profund de a v cunoate unul pe altul i nu un obstacol. Lacrimile strlucesc în ochii lui Trudi. - De ce trebuie s fie aa? De ce nu m pot liniti? tiu c omul acesta nu m va rni deliberat. Cel puin, nu cred c este... Când realizeaz îndoiala din glas, îi schimb repede atitudinea. - Ei bine, îmi spui c tiu doar s fiu sexy cu cineva care nu m dorete - sau nu dorete tot ce însemn eu - i c nu pot fi sexy cu cineva ca Hal care e bun i m consider minunat, pentru c mi-e team de intimitate. Ce e de fcut? - întrebarea este cum. Mai întâi, renun la ideea de Äa fi sexy" i las-te în voia sexualitii. A fi sexy e o atitudine. Dorina sexual este stabilirea unei relaii intime la nivel fizic. Trebuie s vorbeti cu Hal despre ceea ce i se întâmpl, aa cum se întâmpl - s-i spui totul despre sentimentele tale, indiferent de cât de iraionale sunt. Spune-i când i-e team, când simi nevoia s te retragi, când te simi pregtit pentru intimitate. Dac crezi c e bine, încearc s ai mai mult control când facei dragoste i s mergi doar pân acolo unde i se pare confortabil. Hal va înelege dac îi ceri s te ajute în privina temerilor tale. i nu cuta s judeci ce i se întâmpl. Cu dragostea i încrederea nu prea ai avut de-a face pân acum. Nu te grbi i construiete-i cu rbdare capitularea. tii, Trudi, în felul în care fceai sex înainte era foarte puin capitulare i mult, foarte mult manipulare i controlare a altcuiva prin sex, i impunerea propriei tale voine. Jucai teatru, sperând s te auzi ridicat în slvi pentru asta. Compar ce fceai înainte i ce faci acum cu diferena dintre interpretarea rolului unei mari îndrgostite i permisiunea pe care i-o oferi acum de a fi iubit. Acceptarea (de a fi iubit) este mult mai dificil pentru c ea trebuie s vin dintr-un loc foarte intim, locul unde slluiete i iubirea de sine. Dac exist deja mult dragoste acolo, e mai uor s accepi c merii i iubirea altcuiva. Dac nu exist dragoste de sine acolo, e mult mai greu s lai dragostea s ptrund acolo din afar. Ai parcurs un drum lung în ceea ce privete dragostea de sine. Mai ai înc un pas: s ai atâta încredere în tine încât s-l lai pe Hal s te iubeasc. Trudi reflecteaz. - Toat acea abandonare pe care o practicam înainte era, de fapt, foarte bine calculat. Abia acum îneleg asta. De fapt, nu renunam la control deloc, dei îmi fcea plcere s joc acel rol. Aadar, acum nu mai trebuie s interpretez nici un rol, doar s fiu eu însmi. Ciudat, asta mi se pare i mai greu. S fii iubit... Trudi rmâne pe gânduri. - tiu c mai am multe de fcut în aceast privin. Uneori m uit la Hal i m întreb cum poate fi atât de fericit cu mine. Nu cred c sunt fermectoare când nu interpretez marele meu rol. Ochii ei se mresc. - De-asta mi-e atât de greu, nu-i aa? C nu mai trebuie s-mi joc rolul. C nu mai trebuie s fac nimic anume. Nu mai trebuie s încerc. Mi-a fost team s-i art lui Hal c îl iubesc pentru c eram sigur c nu tiu cum. Credeam c dac nu-mi folosesc toat arta de seducie, orice a face va fi insuficient i Hal se va plictisi. Nu puteam s o folosesc pentru c fusesem atât de buni prieteni înainte de a deveni iubii c mi se prea total nepotrivit s încep s gem i s m arunc asupra lui. în plus, nu era nevoie. Hal m iubete i fr asta.
E la fel cu toate celelalte lucruri pe care ni le împrtim. Totul e mult mai simplu decât mi-am imaginat eu c este dragostea. E de ajuns s fiu eu însmi! Trudi se oprete, apoi m privete cu sfial. - Crezi c asta se întâmpl i altor femei? întreab ea. - Nu atât de des pe cât a vrea eu, rspund. Tu te lupi acum cu o problem pe care o au doar femeile care s-au vindecat de iubirea lor excesiv... dar cele mai multe nu se vindec. îi irosesc timpul, energia, viaa, folosindu-i sexualitatea ca instrument, încercând s schimbe brbatul incapabil s le iubeasc într-o persoan capabil de iubire. Metoda nu d rezultate niciodat, dar e mai sigur pentru c atâta timp cât sunt protejate de aceast lupt nu sunt nevoite s stabileasc o relaie de total intimitate, s-l lase pe cellalt s le cunoasc în sensul cel mai profund al cuvântului. Majoritatea oamenilor se tem de asta. Astfel c, în timp ce singurtatea îi împinge spre o relaie, teama îi face s aleag parteneri cu care nu se vor înelege niciodat. Trudi întreab: - Aa a fcut i Hal cu mine? A ales pe cineva cu care nu poate fi foarte apropiat? - Poate, rspund. - Deci eu sunt acum la captul opus - sunt cea care se opune intimitii. sta-i reversul medaliei. - Se întâmpl des. Toate avem capacitatea de a juca ambele roluri. Urmritorul, rol pe care l-ai jucat înainte, i reticentul, rol jucat de partenerii ti anteriori. Acum, într-un anumit grad, tu eti reticentul, cel care fuge de intimitatea real, iar Hal este urmritorul. Ar fi interesant s vezi ce se întâmpl dac te-ai opri din fug. Vezi, lucrul care va rmâne neschimbat în decursul acestei poveti este prpastia dintre tine i partenerul tu. Poi schimba rolurile, prpastia va exista întotdeauna. - Deci indiferent cine e reticentul i cine urmritorul, nici unul nu va fi preocupat de apropierea total, spune Trudi. Apoi, optit, prevenitoare: - Nu e sexul, nu-i aa? Intimitatea e atât de înfricotoare. Dar cred c îmi doresc s rmân pe loc i s-l las pe Hal s m prind. M sperie i mi se pare amenintor, dar vreau s închid prpastia. Trudi vorbete acum de dorina de a realiza intimitatea total cu o alt persoan, la care ajung foarte puini. Nevoia de a o evita se afl în spatele luptei în care se angajeaz femeile care iubesc prea mult i brbaii care iubesc prea puin. Rolurile de urmritor i reticent sunt interanjabile, dar, ca s le elimine complet, cei doi parteneri au nevoie de foarte mult curaj. Le dau singurele indicaii de care sunt în stare, pentru cltoria lor. - Ei bine, îi sugerez s discui cu Hal despre toate aceste lucruri. i nu evita discuia când suntei în pat. Las-l s tie prin ce treci. E o form foarte important de intimitate, s tii. Fii foarte sincer i las restul în grjia Ärestului". Trudi arat ca i cum i s-ar fi luat o piatr de pe inim. - E bine s înelegi ce se petrece. tiu c ai dreptate, c totul e nou pentru mine i nu tiu cum s m port normal înc. M-am gândit c poate ar trebui sa fiu pasional cum eram odat dar nici asta n-ar ajuta. De fapt, asta a produs i mai multe probleme. Dar deja inima i sentimentele mele au încredere în Hal. Mai rmâne ca i trupul rneu s aib încredere în el. Zâmbete i-i scutur prul. - Nimic nu e uor, aa-i? E clar c trebuie s se întâmple astfel. O s-i povestesc cum merg lucrurile... i mii de mulumiri. - Cu mult plcere, Trudi, îi rspund, dorindu-i din tot sufletul s-i fie bine, i ne îmbrim înainte de a pleca. Ca s vedem cât de departe a ajuns Trudi în procesul de recuperare, s comparm convingerile ei despre sine i stilul ei de a stabili o relaie intim, cu caracteristicile unei femei care s-a vindecat
de iubirea excesiv. Nu uitai c recuperarea este un proces îndelungat i un scop pe care ne strduim s-l atingem i nu ceva ce realizezi imediat i pentru totdeauna. Iat caracteristicile unei femei care s-a vindecat de iubirea excesiv: l. Se accept pe sine în totalitate, chiar dac mai vrea s schimbe ceva la personalitatea ei. Exist o iubire de sine i un respect de sine pe care le nutrete sincer i le sporete deliberat. 2. îi accept pe ceilali aa cum sunt i nu încearc s-i schimbe ca s-i satisfac dorinele. 3. îi analizeaz sentimentele i atitudinile fa de orice aspect al vieii ei, inclusiv sexualitatea. 4. Apreciaz orice aspect al sinelui su: personalitatea, înfiarea, convingerile i valorile, trupul, interesele i realizrile. Se auto-valideaz i nu mai caut o relaie care s-i dea sentimentul propriei valori. 5. Respectul ei de sine a atins cota la care se bucur de compania altora, în special a brbailor care sunt buni aa cum sunt. Nu are nevoie s se simt solicitat ca s aib sentimentul propriei valori. 6. Este deschis i încreztoare în persoanele Äpotrivite". Nu-i este team s se lase cunoscut la nivel personal profund, dar nu se expune exploatrii celor care nu sunt interesai de starea ei de bine. 7. îi pune întrebri: ÄEste aceast relaie potrivit pentru mine? îmi d posibilitatea s dau la iveal tot ce e mai bun în mine?" 8. Când o relaie e distructiv, femeia are puterea s renune la ea fr s cunoasc depresia handicapant. Are un cerc de prieteni care o susjin i preocupri sntoase care o ajut s depeasc momentele de criz. 9. D importan, mai presus de toate, propriului ei sentiment de senintate. Toate luptele, drama, haosul din trecut i-au pierdut puterea de atracie. Se auto-protejeaz, are grij de sntatea i starea ei de bine. l0. Ea tie c o relaie, pentru a merge bine, trebuie stabilit între parteneri care împrtesc valori, interese i idealuri asemntoare i care apreciaz, fiecare în parte, intimitatea. Ea tie, de asemenea, c e demn de tot ce-i poate oferi viaa mai bun. Exist mai multe faze în vindecarea de iubirea excesiv. Prima faz începe când înelegem ce facem i vrem s ne oprim. Urmeaz dorina de a primi ajutor pentru noi înine i apoi prima încercare real pe care o facem pentru a ne asigura ajutorul. Dup aceea, intrm în faza care necesit angajamentul nostru fa de vindecare i disponibilitatea de a continua programul de recuperare. în timpul acestei faze începem s ne schimbm modul de a aciona, gândi i simi. Ce prea odat normal i familiar devine incomod i anormal. Intrm în urmtoarea faz în momentul în care începem s facem alegeri care nu mai urmeaz vechile tipare, ci ne sporesc viaa i promoveaz propria noastr stare de bine. Iubirea de sine se intensific de-a lungul acestei etape încet, dar sigur. Mai întâi, încetm s ne mai urâm, apoi devenim mai tolerante fa de noi înine. Urmeaz înmugurirea aprecierii propriilor noastre caliti, dup care se dezvolt acceptarea de sine. în sfârit, apare iubirea de sine. Dac nu exist acceptare i dragoste de sine nu putem tolera s fim Äcunoscute", dup cum foarte bine s-a exprimat Trudi, pentru c, în absena acestor sentimente, nu putem crede c suntem demne de iubire aa cum suntem. în schimb, încercm s câtigm dragostea druindu-ne iubirea cuiva, fiind pline de solicitudine, rbdtoare, suferind i sacrificându-ne, druind arta noastr de a face sex sau de a gti minunat sau mai tiu eu ce. Odat ce încep s se dezvolte i s se stabilizeze acceptarea i dragostea de sine, suntem gata s fim noi înine contient, fr s mai încercm s mulumim pe cineva, fr s mai interpretm deliberat i calculat anumite roluri pentru a câtiga aprobarea i iubirea altcuiva. Dar încetarea
spectacolului i renunarea la rolurile interpretate, dei linititoare, pot fi înspimânttoare. Ne copleesc stângcia i sentimentul acut al vulnerabilitii când suntem noi înine, pur i simplu, i nu interpretm. Pe msur ce ne strduim s ne convingem c suntem demne, aa cum suntem de iubirea unei persoane importante pentru noi, vom simi tentaia s interpretm mcar puin unul din rolurile noastre pentru acea persoan; cu toate acestea, dac procesul recuperrii a progresat, vom resimi întotdeauna o aversiune fa de revenirea la vechile comportamente i manipulri. Aceasta este rscrucea la care se afl Trudi acum: incapabil de a-i mai folosi vechiul fel de a stabili o relaie sexual dar înspimântat de a înainta pe calea unei experiene sexuale nefalsificate, mai puin controlate (tot acel abandon zgomotos fiind, de fapt, un spectacol bine controlat). încetarea interpretrii rolurilor îi d aceeai senzaie, la început, ca rigiditatea trupului îngheat. Când renunm la dorina de a ne calcula orice micare ca s obinem efectul dorit, exist o perioad în cursul creia suferim pentru c nu tim ce s facem pân când impulsurile de iubire Äsincer" gsesc ansa de a se face auzite i simite i de a se reafirma. Renunarea la vechile stratageme nu înseamn s nu ne mai apropiem, îndrgim, alinm, stimulm sau s nu ne mai seducem partenerul. Dar o dat cu recuperarea, stabilim o relaie cu cineva ca s ne exprimm propria noastr personalitate i nu pentru c încercm s producem un rspuns, sau s crem un efect, sau s schimbm persoana respectiv. Ce avem de oferit este ceea ce suntem sincer, când nu ne ascundem sau facem calcule, când nu purtm mti i nu ne mai deghizm. Mai întâi trebuie s învingem teama de a fi respinse dac permitem cuiva s ne vad, s ne cunoasc aa acum suntem în realitate. Apoi trebuie s învm s nu ne panicm atunci când frontierele noastre emoionale nu-i mai gsesc locul tiut i nu ne mai înconjoar spre a ne proteja. Pe trâm sexual, aceast nou calitate a relaionrii noastre presupune nu doar goliciunea i deci vulnerabilitatea fizic, ci mai ales goliciunea i deci vulnerabilitatea emoional i spiritual. Nu trebuie s ne mire c acest tip de comuniune dintre dou persoane este atât de rar. Ne îngrozim la gândul c fr acele frontiere emoionale vom pieri. Ce confer valoare riscului? Doar când ne dezvluim în întregime i sincer, putem fi iubite sincer. Când ne raportm la alii aa cum suntem, din adâncul sufletului nostru, atunci ceea ce este iubit la noi este tocmai aceast adâncime. Nimic nu întrete mai mult, la nivel personal, i nimic nu elibereaz mai mult o relaie. Trebuie s remarcm, totui, c acest tip de comportament din partea noastr devine posibil doar într-un climat lipsit de team; trebuie deci nu numai s învingem propriile noastre temeri de a fi sincere, ci s i evitm persoanele ale cror atitudini sau purtri fa de noi produc team. Indiferent de cât de mare devine dorina de a fi sincer pe msur ce te vindeci, vei întâlni persoane a cror mânie, ostilitate i agresivitate vor inhiba onestitatea ta. S fii vulnerabil în faa lor înseamn s fii masochist. Aadar, trebuie s lsm garda jos i s îndeprtm barierele doar fa de acele persoane - prieteni, rude sau iubii - cu care avem o relaie bazat pe încredere, dragoste, respect i stim profund pentru umanitatea noastr iubitoare pe care o împrtim celorlali. Se întâmpl frecvent ca, o dat cu recuperarea, pe msur ce se schimb tiparele de a ne relaiona, se schimb i cercurile de prieteni, ca i relaiile cele mai intime. Ne schimbm felul în care ne raportm la prinii i copiii notri. Fa de prini devenim mai puin neajutorate i mai puin furioase, adeseori i mai puin prevenitoare. Devenim mult mai oneste, adeseori, mult mai tolerante, iar iubirea noastr e mai sincer. Cu copiii devenim mai puin autoritare, mai puin îngrijorate i mai puin vinovate. Ne relaxm i ne bucurm de ei mai mult pentru c suntem capabile s ne relaxm i s ne bucurm de noi înine mai mult. Ne simim mai libere s ne
urmrim propriile interese i dorine, iar asta le d i lor libertatea de a face la fel. Prietenele care ne-au plâns odat pe umr fr încetare ne pot prea acum obsedate de o idee sau bolnave i dac ne oferim s le împrtim ceea ce ne-a fost nou de folos, nu mai avem voie s purtm povara necazurilor lor. Reciprocitatea suferinei - pân acum criteriu de prietenie - este înlocuit cu interese reciproc avantajoase. Pe scurt, vindecarea îi va schimba viaa în mult mai multe feluri decât pot eu s înir în aceastîarte, schimbarea fiind, uneori, neplcut. Nu te opri din drum. Ceea ce ne împiedic s devenim o persoan mai sntoas, care se iubete mai mult i mai sincer pe sine este teama de schimbare, de abandonare a ceea ce am fost, am tiut s facem i am fcut toat viaa. Nu suferina ne reine. O vom îndura în continuare, va atinge cote alarmante, fr sperana de a înceta vreodat dac refuzm s ne schimbm. Ceea ce ne reine este teama, teama de necunoscut. Cel mai bun mod de a înfrunta i lupta împotriva acestui sentiment este s-i uneti forele cu un grup de cltori pe acelai drum. Gsete un grup de sprijin alctuit din persoane care au fost în situaia în care eti tu acum i care se îndreapt sau au ajuns deja la destinaia la care vrei i tu s ajungi. Altur-te lor pe drumul ctre un nou mod de via. Anexa l Cum s alctuieti propriul tu grup de sprijin Mai întâi, afl ce resurse exist în cartierul tu. Sunt multe cataloage care conin liste de agenii i surse de ajutor. Dac nu tii de existena unui asemenea catalog sau cum s faci rost de el, sun la bibliotec sau la telefoanele pentru cazuri de urgen. Chiar dac nu exist o asemenea publicaie în zona în care locuieti, liniile telefonice pentru cazurile de urgen îi pot da numele unor agenii de consiliere sau ale , altor grupuri de sprijin care se pot dovedi potrivite cazului tu. în plus, toate crile de telefon cuprind acum o list de Äservicii umane" pe care o poi examina. Nu spera, totui, c un singur apel telefonic la o agenie sau specialist îi va furniza toate informaiile de care ai nevoie. Este greu pentru un specialist dintr-o comunitate mare s se documenteze referitor la toate resursele pe care le ofer zona, iar din pcate, sunt muli specialiti care nu sunt la curent cu ceea ce e disponibil. F-i singur tema. D toate telefoanele pe care le crezi necesare, nu-i spune numele, dac nu vrei. Vezi dac grupul de care ai nevoie exist deja. N-are sens s reinventezi roata sau s intri în competiie cu un grup care funcioneaz deja i care ar putea folosi experiena ta. Dac eti candidat la Fiicele Unite sau Obezii Anonimi sau Al-Anon sau la asociaiile de adpostire a femeilor maltratate sau la grupurile pentru supravieuitoarele violurilor, fii gata s sacrifici ceva timp i eforturi, poate chiar s cltoreti la distan, pentru a participa la întâlnirile lor. Vei vedea c merit. Dac, dup cercetri minuioase, ai certitudinea c grupul de care ai nevoie nu exist, alctuiete tu unul. Poate c modul cel mai bun de a demara este s inserezi un anun Ia rubrica Personale din ziarul local. Anunul ar putea suna aa: ÄFEMEI: Faptul c suntei îndrgostite v-a fcut s suferii afectiv, mai devreme sau mai târziu? Se formeaz acum un grup de sprijin pentru femeile ale cror relaii cu brbaii au fost, pân cum, dezastruoase. Dac dorii s depii aceast problem, sunai (prenumele tu i numrul de telefon) pentru informaii i adresa unde are loc la întâlnirea." E suficient s publici de câteva ori anunul pentru a-i forma grupul. Ideal ar fi ca grupul s cuprind pân la l2 membre, dar începe cu mai puine dac e necesar. Nu uita: la acea prim întâlnire, femeile care au venit se afl acolo pentru c au o problem foarte grav i pentru c au nevoie de ajutor.
Nu irosi timpul vorbind despre organizarea viitoarelor edine, chiar dac i asta e important. Cel mai bun mod de a începe este s v împrtii problemele, pentru c aa se va suda numaidecât legtura între voi i sentimentul apartenenei la grup. Femeile care iubesc prea mult sunt mai mult asemntoare, decât diferite, i asta o vei resimi cu toatele. Aadar, prima prioritate s fie împrtirea problemelor voastre. încearc aceast ordine de zi pentru prima edin, care nu trebuie s dureze mai mult de o or: l. începe la ora fixat. Astfel toat lumea va ti c trebuie s fie punctual la urmtoarele întruniri. 2. Prezint-te i spune c eti persoana care a dat anunul i menioneaz faptul c vrei ca grupul s devin o surs de sprijin pentru tine i pentru toi cei prezeni. 3. Subliniaz faptul c tot ce se va discuta în timpul edinei va rmâne acolo, c nimeni din cei prezeni i nimic din ce se discut nu trebuie s fie cunoscut în alt parte. Propune celor prezeni s-i spun doar prenumele când se prezint. 4. Explic faptul c e de folos pentru toi cei prezeni s asculte motivele care i-au îndemnat s vin i, de asemenea, c fiecare persoan poate vorbi nu mai mult de cinci minute, artând ce a fcut-o s vin. Menioneaz c nu e obligatoriu pentru nimeni s vorbeasc cinci minute, dar c aceasta e limita maxim pentru fiecare vorbitor. Fii tu cea care începe, spune-i prenumele i expune cazul tu pe scurt. 5. Dup ce toi care au vrut s ia cuvântul i-au expus cazul, întoarce-te la persoana care nu a vorbit i întreab-o cu blândee dac vrea s o fac acum. Nu presa pe nimeni s vorbeasc. F-i s îneleag c toi sunt binevenii, fie c sunt sau nu pregtii s-i spun povestea în acel moment. 6. Vorbete apoi despre principiile pe care grupul trebuie s le respecte. Iat câteva recomandri. Ele trebuie copiate i distribuite fiecrui participant. A nu se da sfaturi. Fiecare e liber s-i împrteasc experienele i aspectele de via care au ajutat-o s se simt mai bine, dar nimeni nu trebuie s sftuiasc pe altcineva ce s fac. Dac vreo participant d sfaturi, trebuie s i se atrag atenia cu blândee. Conducerea grupului trebuie s revin, sptmânal, prin rotaie, fiecrui membru; fiecare edin trebuie s aib alt conductor. Conductorul are responsabilitatea de a începe edina la timp, de a alege subiectul care va fi abordat, de a rezerva câteva minute la sfâritul edinei pentru problemele administrative i de a alege un alt conductor pentru edina urmtoare. edina trebuie s dureze o anumit perioad de timp. Eu recomand o or. Nimeni nu-i va rezolva problemele într-o singur edin i e important s nici nu încerce. edinele trebuie s înceap i s se încheie la orele fixate. (E mai bine ca întrunirile s fie mai scurte, decât s se lungeasc. Participanii pot hotrî, ulterior, dac edina trebuie s dureze mai mult.) edinele trebuie inute în alt loc, decât acas la cineva, dac e posibil. în cas sunt tot felul de lucruri care distrag atenia: copiii, telefoanele, lipsa intimitii pentru membrii grupului i mai ales pentru gazd. în plus, trebuie evitat rolul de gazd. edinele nu sunt întâlniri mondene; voi lucrai împreun ca tovare de suferin în vederea vindecrii voastre. Sunt multe bnci, oficii de economii sau împrumuturi, companii sau biserici care pun la dispoziie, gratuit, încperi pentru edine de grup. A nu se mânca, fuma sau bea în timpul edinei; toate acestea distrag atenia. Asemenea lucruri se pot face înainte sau dup edin dac grupul decide c e important. Nu servii, sub nici o condiie, alcool. Alcoolul denatureaz sentimentele i reaciile i obstrucioneaz activitatea edinei. Evitai s vorbii despre el. Asta e deosebit de important. Membrele grupului trebuie s-i centreze atenia asupra lorînile i asupra gândurilor, sentimentelor, comportamentului lor i nu
asupra brbatului care constituie obsesia lor. Inevitabil, la început, se va vorbi despre Äel", dar e bine ca fiecare vorbitoare s se limiteze, în acest sens, la minimum posibil. Nimeni nu trebuie criticat pentru ce face sau ce nu face, fie c e prezent, fie c nu. Dei membrii grupului sunt liberi s solicite explicaii celorlali, nimeni nu e obligat s rspund. La fel ca sfaturile, critica nu are ce cuta într-un grup de sprijin. Tratai doar subiectul pe care l-ai propus. Practic, orice subiect propus de conductorul grupului este binevenit, cu excepia celor referitoare la religie, politic sau evenimente externe ca personaliti celebre, cauze, programe de tratament sau modaliti terapeutice. într-un grup de sprijin nu e loc pentru dezbateri sau invenii. i ine minte: nu v întâlnii ca s v lamentai despre brbai. Scopul vostru este recuperarea i evoluia propriei persoane, gsirea, în comun, a noi instrumente de rezolvare a vechilor probleme. Sunt menionate mai jos câteva propuneri de subiecte: De ce am nevoie de acest grup Vinovie i resentimente De ce m tem cel mai mult Ce îmi place i ce nu îmi place la mine Cum am grij de mine i cum îmi satisfac dorinele Singurtatea Cum tratez starea depresiv Atitudinea sexual: ce este i de unde vine Mânie: cum o tratez pe a mea i pe a celorlali Cum m raportez la brbai Ce cred c gândete lumea despre mine Analiza idealurilor Responsabiliti fa de mine; responsabiliti fa de alii Starea mea spiritual (nu e o discuie despre convingerile religioase, ci despre trirea dimensiunii spirituale a fiecrui membru al grupului) Abandonarea culpabilizrii celorlali, inclusiv auto-culpabilizrii Tiparele din viaa mea Se recomand membrilor grupului s citeasc ÄFemei care iubesc prea mult", dar nuc o cerin, doar o sugestie. Grupul poate hotrî prelungirea edinei cu l5 minute o dat pe lun pentru discutarea problemelor administrative sau schimbrilor de structur sau a principiilor, dac e cazul, sau despre orice alt problem. S revenim acum la propunerile pentru prima întâlnire: 7. Discutai lista principiilor împreun, ca grup. 8. întreab dac vrea cineva s conduc urmtoarea edin. 9. Menionai adresa unde se va ine edina i hotrâi ce i dac aperitivele i buturile rcoritoare se servesc înainte sau dup întrunire. l0. Discutai dac s fie invitate mai multe femei la întrunire, dac s mai publicai anunul înc o sptmân, dac participantele prezente pot aduce i alte persoane. ll. încheiai edina stând în picioare, în cerc i inându-v de mân, cu ochii închii, câteva clipe. Un ultim cuvânt despre principiile grupului: principiile confidenialitii, conducerii grupului prin rotaie, evitrii criticii, sftuirii, dezbaterii subiectelor controversate sau externe etc. sunt toate foarte importante pentru armonia i coeziunea grupului. Nu înclcai aceste principii în interesul unui singur participant. Interesele grupului ca entitate trebuie s primeze întotdeauna. Acestea fiind zise, dispunei de instrumentele de baz pentru constituirea unui grup de sprijin
pentru femeile care iubesc prea mult. Nu subestimai fora de vindecare pe care o va avea în viaa voastr aceast simpl întâlnire de o or în care v împrtii experiena personal. împreun v oferii una alteia posibilitatea de a v vindeca. Succes! Anexa 2 Afirmaii Voi începe cu o afirmaie care este extrem de important, dar i foarte greu de rostit de femeile care iubesc prea mult. De dou ori pe zi, timp de trei minute, uitai-v în oglind i rostii cu glas tare: Ä(numele), te iubesc i te accept aa cum eti". Este o afirmaie excelent care poate fi repetat cu glas tare în timp ce ofai, singur în main, sau în gând, ori de câte ori avei tendina de a v critica. Nimeni nu se poate gândi la dou lucruri în acelai timp; înlocuii, deci, gândurile negative despre voi, de exemplu: ÄCum pot s fiu aa de proast?" sau ÄN-o s-o scot niciodat la capt cu asta" cu gânduri pozitive. Repetate contiincios, afirmaiile pozitive au puterea real de a anihila gândurile i sentimentele distructive, chiar dac ai fost negativiste ani în ir. Iat alte câteva afirmaii mai scurte i uor de memorat care pot fi folosite când ofai, facei gimnastic, ateptai sau pur i simplu, stai linitit. Au disprut suferina, teama, mânia. Triesc o stare de bine i de pace perfect. M îndrept spre cea mai mare fericire i împlinire în tot ceea ce înseamn viaa mea. Iat apare cea mai bun soluie pentru fiecare problem a mea. M simt liber i inundat de lumin. Dac credei în Dumnezeu sau într-o for superioar, includei credina dumneavoastr în acest tip de afirmaii. Dumnezeu m iubete. Dumnezeu m binecuvânteaz. Lucrarea Domnului se vede în viaa mea. Rugciunea de pace sufleteasc e una din cele mai desvârite afirmaii posibile când e rostit aa: Dumnezeu îmi d linitea De a accepta ceea ce nu st în puterea mea s schimb, Curajul de a schimba ceea ce pot schimba i înelepciunea de a înelege diferena. (Nu uita: nu poi schimba pe nimeni; te poi schimba pe tine.) Dac nu crezi în Dumnezeu, poate i se pare mai potrivit o afirmai ca aceasta: Totul e posibil prin iubire Iubirea lucreaz în mine spre vindecarea i întrirea mea, Spre linitea i pacea sufletului meu. E la fel de important s-i formulezi singur afirmaiile. Cele care i se par cele mai potrivite pentru tine vor da cele mai bune rezultate; practic, deci, unele din afirmaiile menionate mai sus pân vei fi în stare s concepi acele afirmaii l00% pozitive, indubitative, validante, potrivite ie ca o mânu, gândite de tine pentru tine. Nu concepe afirmaii de genul ÄTotul merge perfect între mine i Tom i ne vom cstori". Partea cu Äi ne vom cstori" poate nu e cea mai bun soluie pentru ceea ce se petrece între tine i Tom. Pstreaz doar Ätotul merge perfect" i adaug, dac vrei, Äspre binele meu". Nu cere anumite rezultate. F o afirmaie despre tine, despre viaa, valoarea ta i despre viitorul minunat care te ateapt. Când faci o astfel de afirmaie, îi programezi subcontientul s abandoneze vechile tipare i s adopte un nou mod de via sntos, jovial i prosper. Afirmaia urmtoare nu e rea deloc, la urma urmei:
ÄM eliberez de toat suferina trecutului i ies în întâmpinarea sntii, bucuriei i succesului pe care am dreptul s le cer." Vezi cum se face? Ei bine, mai e loc i pentru propriile tale creaii. http://BOOKS.ANET.RO ORICE CARTE CU UN SIMPLU CLICK ! Librria virtual ANET.BO îi ofer mai mult decât orice alt librrie ! Caui o carte pe care nu o gseti ? Nu ai timp s vizitezi o librrie ? Nu tii ce nouti au aprut ? Nu ai în apropiere nici o librrie bine aprovizionat ? PESTE l0.000 DE TITLURI ! Cu un simplu click beneficiai de: Clasificare pe domenii Cutare dup titlu Cutare dup autor Prezentri ale crilor Comanda se face on-line ! Plata se face ramburs la primirea coletului. Termenul de livrare este de 7 zile. SPECIAL: Printr-un simplu click putei B periodic informat de noutile din domeniile de interes pentru dv. ! Venii cu noi în lumea wwwirtual! www.amaltea.ro Afl ce e nou la noi. Poi face precomenzi i poi beneficia de reduceri pentru comenzile prin pot. Poi face download pentru textele crilor epuizate. Poi face o mulime de alte lucruri. Dac vrei s tii cum va arta viitorul, noi putem doar s deschidem o u. Mai departe, depinde numai de tine. amaltea.ro este un e-business realizat de anet.ro http://BOOKS.ANET.RO http://WWW.ANET.RO Cum ai vrea s fie un site gândit pentru tine ? S se încarce rapid; S conin ceva ce-mi trebuie; S fie interactiv; S aib informaie nou; S-mi plac designul lui; S am motiv s-l vizitez i mâine. Cum i s-ar prea un site care-i ofer: Free mail; Starea vremii în orice localitate din ar; Download la cerere cu inscripionare pe CD; Chat; Articole i comentarii; Premii; Link-uri ctre ce vrei i ce nu vrei; Magazine & oferte speciale; i mai ales... Posibilitatea s-i spui prerea i s fii auzit!
LOADING..........ANET.RO http://WWW.ANET.RO NOI APARIII LA EDITURA AMALTEA JOCURI PENTRU ADULI Dr. Eric Berne Ce-ar fi dac cineva ar veni i v-ar spune c toat viaa ai fost un actor fr voie, într-o pies cu scenariu fix? Jocuri pentru aduli descompune interaciunea uman i-i exploreaz sursele, motivele i implicaiile. Autorul, un binecunoscut psihiatru i în acelai timp iniiatorul analizei tranzacionale, expune în aceast carte teoria jocurilor sociale: relaiile umane vzute ca tot atâtea piese de teatru, cu scenarii, decoruri i replici ce pot fi descompuse pentru a afla sensul ascuns sub fiecare replic, gândurile din spatele cuvintelor. Jocuri pentru aduli este o carte despre cum s afli gândurile nerostite de sub cuvinte, despre înelegerea sensurilor din replicile personajelor de pe marea scen a lumii. Eric Berne este un nume de marc în psihologie, iar modelul su social, analiza tranzacional, este menit s integreze toate aceste jocuri pe care adulii, copiii, femeile, brbaii, btrânii i tinerii le joac fr s-i dea seama o via întreag. Contientizarea acestor jocuri reduce din vulnerabilitate, iar psihoterapia se împletete strâns cu analiza sociologic. O carte pentru toi aceia care vor s-i îneleag pe ceilali, s se îneleag pe sine i s devin stpâni pe propria scen. Dar mai ales o carte pentru cei interesai de psihologie, psihiatrie sau comportament uman. FACTORUL EINSTElN : Exploateaz posibilitile minii tale Dr. Win Wenger, Richard Poe Bodybuilding? Exerciii fizice. Brainbuilding? Exerciii mentale. Iat în sfârit o carte care nu mai trateaz atotputernicul IQ (Intelligence Quotient, coeficient de inteligen) ca pe un tabu, o caracteristic motenit genetic, ci îl analizeaz, ajungând la conluzia inevitabil: IQ-ul POATE fi îmbuntit. i asta nu e totul. Autorii nu doar explic mecanismele complicate ale minii, ci propun i câteva modele de exerciii "de deteptare". Probleme dificile de matematic? Puzzleuri intricate? Nici gând. în loc de toate acestea, exerciiile se concentreaz asupra adevratei puteri a creierului uman: imaginaia, adic abilitatea de a crea imagini. Exerciiile propuse de autori constau în redarea verbal a imaginilor care ne vin în minte. Atât. Prea simplu? Ok, închidei ochii, i apoi încercai s-i povestii persoanei de alturi ce vedei în gând... Iar, pe lâng toate acestea, sunt propuse i o serie de "chei" pentru descifrarea sensurilor acestor imagini: de ce când închid ochii, îmi apare o anume imagine i nu alta? Ce poate însemna? Ce dorete subcontientul s-mi comunice? Cum îmi pot controla mintea? Iat tot atâtea întrebri la care Factorul Einstein v rspunde. NOI APARIII LA EDITURA AMALTEA SECRETELE FERICIRII I SUCCESULUI Og Mandino Dac visurile par prea îndeprtate, dac toi v spun c nu se poate, dac totui tii c suntei altfel... aceast carte este pentru dvs. Autorul, scriitor foarte apreciat în Statele Unite, îi descrie calea spre succes, cu urcuurile i coborâurile ei, cu realizri i nereuite. A dorit s aib succes i a luptat pentru asta. Dar, de multe ori, lupta pentru suces nu este deloc glorioas i plin de evenimente, ci este tocmai lupta cu întâmplrile: a face lucrurile s se întâmple, a Ie impulsiona, a ti s atepi momentele favorabile, iat un drum anevoios pentru tânrul care dorete succesul ACUM i AICI... Og Mandino i-a dorit s triasc din scris, i a reuit acest lucru. Nu de la început. Nu foarte repede. Dar a reuit. i nu a trebuit s-i sacrifice nici viaa personal, nici familia, nici bucuriile de fiecare zi. O carte scris ca un jurnal, adresat mai degrab sufletului, despre viaa unui scriitor care a reuit în via. Ca scriitor. i a rmas fericit. FEMEI CARE IUBESC PREA MULT Robin Norwood
îl iubeti. Nu e perfect, dar cine este? E mai ciudat, mai retras, cam timid i parc totul în el îi cere ajutorul. Iar tu eti mereu acolo, când bea prea mult, când rmâne omer cu lunile, când se poart cum se poart... Pentru c TII c are nevoie de tine. Toat viaa ta se-nvârte în jurul lui. Poate-poate, cine tie, într-o zi o s se schimbe de-adevratelea, precum broasca din povestea fermecat. Numai c anii trec, tu dai tot mai mult, iar el nu se schimb. Te întrebi de ce, apoi treci peste asta, viaa trebuie trit, n-ai timp s te opreti din drum. Ei bine, Robin Norwood spune stop: oprete-te, e prea mult. Nu EL e cel care trebuie s se schimbe, ci TU. Tu eti cea care iubete prea mult, i, ca i butura, mâncarea sau orice alt activitate excesiv, iubirea care a trecut de la "mult" la "prea mult" nu mai este iubire, e obsesie. Nu-i uor de acceptat, nici de trit cu ideea c nu el, ci tu greeti. Dar autoarea, care a trecut ea însi printr-o astfel de relaie epuizant, propune câiva pai ctre autocunoatere i contientizare: de ce te-ndrgosteti numai de brbai distani, sau care nu-i pot oferi ceea ce îi doreti în via? De ce nu reueti s-l schimbi? Pentru c ei corespund unui tipar ascuns în psihicul tu. O dat ce-l vei schimba, vei deveni alta i vei atrage un alt gen de brbai. Stabilete-i prioritile: TU eti cea mai important persoan din viaa ta. Doar de-asta este a TA, nu? NOI APARIII LA EDITURA AMALTEA SUP DE PUI PENTRU SUFLETE TINERE Poveti, istorii de via pentru adolesceni, cu i despre problemele lor. Despre dragoste, prietenie, prima întâlnire cu EL sau cu EA, despre prini i dramele din familie, dar i despre fericire i experiene de inut minte. Scris în mare parte chiar de adolesceni, cartea are avantajul de a NU fi un manual sec, cu povee i îndrumri de diriginte obosit. O carie conceput cu respect fa de adolesceni, fa de problemele i bucuriile lor, o carte ce d speran. Dincolo de durerea trecerii într-o alt vârst, adolescenii din ziua de azi se confrunt nu doar cu o grmad de probleme specifice, dar se vd pui în faa unor decizii adesea mult prea dificile. Volumul acesta de Sup de Pui conine poveti ne cure fiecare adolescent le înelege i le simte ca fiind ale sale. Dar mai ales, este o carte fr moral: nimeni nu e profesor, cu toii suntem elevi pe scena vieii. SUP DE PUI PENTRU SUFLET DE FEMEIE Cine poate cunoate i înelege sufletul femeii? Poate doar o alt femeie. Editat de Jack Canfîeld i Mark Victor Hansesn, dar scris în majoritate de femei, aceast Sup de Pui ne atinge sufletele cu bagheta magic a înelegerii: nu asta îi doresc cel mai mult femeile, s fie înelese? Dragostea, prietenia, problemele de zi cu zi pe care doar femeia le tie, schimbrile aduse de un copil, trecerea anilor... cum s facem fa acestora? Prin povetile sale de via, cartea aduce o alinare i o bucurie în sufletul oricrei femei, ea aduce lacrimi în colul ochilor, dar i mândrie pentru statutul su unic pe acest pmânt. Scris cu dragoste i înelegere, e una din acele cri la care o femeie se întoarce mereu, ca la un rm însorit. SUP DE PUI PENTRU SUFLET DE MAM De acord, uneori devenim prea sentimentali când e vorba de mame. Dar în ritmul ameitor al dezintegrrii familiilor, al cinismului care atinge cote nebnuite i usuc vieile atâtor oameni, povetile acestea despre dragostea matern, despre curaj, fidelitate i triumf pot fi încânttoare i ne pot inspira o alt viziune asupra vieii însei. Poveti scrise de mame obinuite, desre cum este s ai copii, despre miracole de zi cu zi, care ne ateapt la fiecare col de strad, despre bucuria de a vedea cum crete un copil. Despre bucuriile i durerile naterii, dar mai ales despre darul unic i exclusivist al femeilor: acela al naterii. Era o vreme când eram mici i rceam, iar mama ne ddea o sup cald. Aceasta este o sup pentru orice suflet însetat de frumusee, de dragoste.
SUP DE PUI PENTRU SUFLETUL ÎNDRGOSTIILOR Supa de Pui cu arome diferite este aici! Povestirile de o pagin sau dou înclzesc inima i ajung exact în cotlonul acela al sufletului care se cere luminat i alinat. într-un cuplu, dragostea nu st acolo, ca o piatr, ea trebuie mereu refcut, recldit, remodelat, ca o pâine mereu nou. Cum s-ofaci s rmân i s fie mereu ca-n prima zi? Cum s-o pstrezi intact dar s o înnoieti totui mereu? Nu exist lecii pentru aa ceva, dar exemplele i povetile din aceast carte v vor da o idee. Povestiri despre dragoste adevrat, fidelitate, depirea piedicilor i pstrarea unei relaii frumoase i înviortoare de-a lungul anilor. Fie c suntem singuri, desprii sau cstorii, fiecare dintre noi îi dorete acest lucru numit "dragoste". Cum au descoperit alii dragostea i partenerul ideal? Cum se poate gsi fericirea? Iat ce vei afla între coperile acestei cri. Incluzând capitole despre regsiri, intimitate, fidelitate, relaii mai noi sau mai vechi, aceast Sup de Pui merit într-adevr devorat pân la ultima pictur. COMANDAI ACUM ! COMANDAI ACUM DESPRE ACEASTA CARTE ÄCum s deosebeti iubirea nechibzuit de iubirea normal -asta ne înva Norwood... Orice femeie, oricât de normal ar fi relaia ei cu brbaii, s-ar putea regsi, fie i în mic parte, în aceast carte." - Star Publications ÄTocmai aceast posibilitate palpitant de a îndrepta vechiul ru, de a câtiga iubirea pierdut i de a obine acceptarea refuzat înainte, constituie, pentru femeia care iubete prea mult, atracia incontient din spatele iubirii ei care se nate." - Robin Norwood ÄDac prinii s-au raportat la noi în manier ostil, critic, brutal, manipulativ, sufocant, superprotectoare, sau altfel spus, improprie, asta simim noi c e Äbine" pentru noi când întâlnim pe cineva care exprim, fie i foarte subtil, tonuri ale acelorai atitudini i comportamente." - Robin Norwood ÄO carte care schimb viaa femeilor..." - Erica Jong Ä Chiar dac nu te numeri printre femeile care iubesc prea mult, cartea ne reamintete c noi singure ne construim viaa i c dragostea ar trebui s fie un eveniment fericit." - Boston Herald ÄRobin Norwood a scris o carte extraordinar de auto-recuperare care se citete cu sufletul la gur... Aceast carte scris cu inteligen i stil, ajut femeile s demonteze tiparul iubirii zadarnice." - Los Angeles Times ÄAjungem la sentimentul propriei noastre valori fcând ceea ce facem pentru noi înine i dezvoltându-ne propriile capaciti. Dac toate eforturile noastre s-au îndreptat spre dezvoltarea altora, atunci nu te mira c te simi sectuit. la-i revana acum." - Robbs Norwood
ROBIN NORWOOD FEMEI CARE IUBESC PREA MULT Atunci când îi doreti i speri c el se va schimba
EDITURA AMALTEA Bucureti, 200l Colectivul Editurii AMALTEA care a contribuit la realizarea acestei lucrri: Radu Bogdan, Cristian Cârstoiu, Gianina Crbunariu, Mihaela Constantin, Simona Deda, Antoaneta Dinc, Marius Dumenic, Gabriela Frcanu, Anne-Marie Georgescu, Tatiana Militam, M.C. Popescu-Drânda, Dan Rglie, Amalia Trofor tehnoredactare computerizat: AMALTEA TehnoPlus coperta: Simona Derla, Antoaneta Dinc paginare: Marius Dumenic, Tatiana Militam traducere: Daniela Neacu adaptare: Gianina Crbunariu, Anne-Marie Georgescu corectura: Mihaela Constantin, Gabriela Frcanu editori: Dr. M.C. Popescu-Drnda
Dr. Cristian Cârstoiu Descrierea CIP a Bibliotecii Naionale FEMEI CARE IUBESC PREA MULT atunci când îi doreti i speri c el se va schimba Robin Norwood trad.: Daniela Neacu - Bucureti: Editura AMALTEA, 200l 208 p.; 2l cm. - (Cunoatere & Autoeducare) ISBN 973-9397-l2-3 I. Norwood, Robin II. Neacu, Daniela (trad.) 392.6 Women Who Love Too Much - When You Keep Wishing andHoping He'll Change © Robin Norwood Femeile care iubesc prea mult ² atunci când tji doreti si speri c el se va schimba / Robin Norwood ISBN 973-9397-l2-3 © 200l - Editura AMALTEA Adresa: Sptarului 3l, 70242 Bucureti, tel/fax: (0l) 2l0 45 55, 2l0 65 22 internet: www.amaltea.ro I email:
[email protected] Toate drepturile asupra acestei edilii sunt rezervate Editurii AMALTEA. parte a acestui volum nu poate fi reprodus, în nici o iAMALTEA. Ja "Bucuretii Noi", str. Hrisovului l8A, Bucureti. Nici o parte a acestui volum nu poate fi reprodus, în nici o form, fr permisiunea scris a Editurii AMALTEA. Cuprins l S IUBETI UN BRBAT CARE NU TE IUBETE....................................ll 2 SEX FORMIDABIL ÎNTR-O RELAIE EXECRABIL...................29 3 DAC SUFR PENTRU TINE, M VEI IUBI?...................................................44 4 NEVOIA DE A TE SIMI NECESAR..............56 5 VREI S DANSM ?........................................67 6 BRBAI CARE ALEG FEMEI CE IUBESC PREA MULT.................................83 7 FRUMOASA I BESTIA.................................l05 8 CÂND O DEPENDENT ALIMENTEAZ ALT DEPENDEN..........l35 9 S MORI DIN DRAGOSTE............................l45 l0 DRUMUL SPRE RECUPERARE....................l60 ll ÎNSNTOIRE I INTIMITATE: ÎNCHIDEREA PRAPASTIEI...........................l87 Anexa l.......................................................................l97 Anexa l......................................................................20l
Prefa Când a iubi înseamn a suferi, înseamn c iubim prea mult. Când aproape toate conversaiile noastre cu prietenii se învârt în jurul LUI -problemele lui, gândurile lui, sentimentele lui - i aproape toate propoziiile noastre încep cu "el...", înseamn c îl iubim prea mult. Când îi gsim scuze pentru indispoziiile, iritrile, indiferena sau tcerile prelungite, punându-le pe seama unei copilrii nefericite i încercm s acionm ca terapeui, înseamn c îl iubim prea mult. Când citim o carte de auto-ajutorare, dar subliniem toate pasajele care l-ar putea ajuta pe el, înseamn c îl iubim prea mult. Când nu ne plac valorile lui, comportamentul i caracterul Iui, dar le suportm, gândindu-ne c, dac suntem îndeajuns de atrgtoare i tandre, va dori s se schimbe de dragul nostru, înseamn c îl iubim prea mult. Când relaia cu el ne pericliteaz fiina emoional, i poate chiar sntatea i integritatea corporal, e deja clar c îl iubim prea mult. în pofida durerii i insatisfaciei la care d natere, o iubire exagerat este atât de obinuit pentru foarte multe femei, încât ajungem s credem c aa trebuie s decurg o relaie intim. Majoritatea femeilor au iubit în felul acesta cel puin o dat în via, iar pentru multe altele o asemenea relaie a fost ca un leit-motiv. Pentru unele din noi, partenerul de via i relaia cu el devin atât de obsedante, încât nici nu ne mai comportm normal. în aceast carte vom insista asupra motivelor pentru care atâtea femei aflate în cutarea unui
brbat care s le iubeasc par s gseasc, inevitabil, parteneri labili, lipsii de sentimente. Vom analiza de asemenea i motivul pentru care, chiar i atunci când înelegem c relaia pe care o avem nu este ceea ce ne doream, ne vine totui atât de greu s îi punem capt. Vom vedea cum o iubire normal devine exagerat atunci când, dei partenerul este nepotrivit, indiferent sau indisponibil, nu putem renuna la el - ba chiar îl dorim i avem nevoie de el mai mult ca înainte. Vom ajunge s înelegem cum nevoia de dragoste, dorina arztoare de a iubi, dragostea însi se transform în dependen. Dependena e un cuvânt înspimânttor. Ea evoc imaginea drogailor ce-i injecteaz heroin în vene i se autodistrug încetul cu încetul. Nu ne place cuvântul i refuzm s aplicm acest concept relaiei cu brbaii. Dar multe, foarte multe dintre noi am devenit "dependente de brbai" i, ca în oricare alt caz de dependen, trebuie mai întâi s recunoatem gravitatea problemei, înainte de a putea începe tratarea ei. Dac te-ai gsit vreodat în situaia de a fi obsedat de un brbat, ai bnuit probabil c la originea acelei obsesii nu era dragostea, ci teama. Femeile care iubesc obsesiv sunt împovrate de team teama de singurtate, teama de a nu fi demne de iubire, teama de a nu fi ignorate, abandonate sau distruse. Ne druim dragostea în sperana c brbatul de care suntem obsedate ne va alunga temerile. în loc de asta, temerile i obsesiile noastre se adâncesc pân într-atât, încât dorina de a drui dragoste pentru a primi, la rândul nostru, iubire, devine izvorul de energie al vieii noastre. i pentru c strategia noastr nu d rezultatele scontate, ne strduim i iubim i mai mult. Iubim peste msur. Prima dat când am recunoscut fenomenul "iubirii excesive" ca sindrom specific de gândire, simire i comportament, a fost dup muli ani de consiliere a consumatorilor de alcool i droguri în exces. In urma sutelor de discuii cu persoanele dependente i cu membrii familiilor lor, am fcut o descoperire uimitoare. Uneori, pacienii pe care îi intervievam crescuser în familii cu probleme, alteori, nu; dar partenerii lor proveneau aproape întotdeauna din medii familiale instabile, în care fuseser supui unor tensiuni i suferine peste limita normalului. în strdania de a face fa partenerului dependent de droguri sau alcool, aceste persoane (cunoscute în tratamentul alcoolismului sub denumirea de "co-alcoolici", persoane care convieuiesc cu un partener sau o partener dependent() de alcool) re-creau i re-triau incontient episoade semnificative din copilria lor. Am început s îneleg natura fenomeului de "iubire exagerat" mai ales datorit soiilor i prietenelor pacienilor mei de sex masculin. Relatrile despre viaa lor personal artau cât de mult nevoie aveau de superioritatea i suferina asociate cu rolul de "salvator" pe care i-l asumaser i m-au ajutat s îneleg cât de profund era dependena lor de un brbat care era, la rândul lui, dependent de o substan. Era clar c ambii parteneri ai cuplului aveau în aceeai msur nevoie de ajutor, c amândoi mureau încetul cu încetul din cauza dependenei lor: el, din cauza efectelor abuzului de substane chimice; ea, din cauza efectelor grave de stress. Aceste femei co-alcoolice m-au fcut s îneleg fora i influena incredibil pe care experienele lor din copilrie le-au avut asupra tiparului adult de raportare la brbai. Ele au ceva de spus celor care au iubit prea mult: din ce cauz ne dezvoltm predilecia pentru relaii traumatizante, cum ne perpetum problemele, i, ce e mai important, cum ne putem schimba i vindeca. Nu intenionez s susin c femeile sunt singurele care iubesc în exces. Sunt i brbai care se las obsedai de o relaie cu aceeai fervoare ca i femeile; sentimentele i comportamentul lor îi au rdcinile în acelai gen de experiene din copilrie. Cu toate acestea, majoritatea brbailor care au suferit în copilrie nu dezvolt o dependen relaional. Datorit interaciunii dintre factorii biologici i culturali, brbaii încearc de obicei s se protejeze i s evite suferina prin
aspiraii care sunt mai curând externe, decât interne, mai curând impersonale, decât personale. Ei au tendina de a-i crea obsesii legate de profesie, sport sau hobby-uri, în timp ce femeile, datorit forelor biologice i culturale care acioneaz asupra lor, au tendina de a deveni obsedate de relaia cu un brbat. -poate tocmai cu unul rnit i distant. Sper ca aceast carte s fie de folos oricui iubete prea mult, dar ea a fost scris mai ales pentru femei, întrucât iubirea excesiv este un fenomen prin excelen feminin. Cartea are un scop bine definit: s ajute femeile ale cror relaii cu brbaii se înscriu în tipare destructive, s le ajute s recunoasc acest fapt, s îneleag esena acelor tipare i s obin ceea ce le este necesar pentru a-i schimba viaa. Dac eti o femeie care iubete prea mult, m simt datoare s te previn c nu-i va fi uor s citeti cartea. Cci, dac definiia i se potrivete, dar rsfoieti cartea fr s te simi micat sau afectat în vreun fel, sau dac te plictisete, sau te irit, sau dac nu reueti s te concentrezi asupra materialului prezentat aici, sau reueti doar s te gândeti la alt persoan pe care ar putea-o ajuta cartea mea, îi sugerez s o reciteti alt dat. Cu toii simim nevoia s negm ceea ce e prea dureros i înspimânttor de acceptat. Negarea este un mijloc firesc de auto-aprare, cu aciune automat i spontan. Poate c la o lectur ulterioar vei reui s-i înfruni tririle i sentimentele cele mai profunde. Citete încet; las-te prins, intelectual i emoional, în relaia cu aceste femei i povestea lor. Cazurile relatate aici i se vor prea, poate, extreme. Te asigur c nu este deloc aa. Personalitile, caracteristicile i relatrile sutelor de femei pe care le-am cunoscut personal i profesional - i care intr în categoria celor ce iubesc prea mult - nu sunt deloc exagerate aici. Cazurile lor sunt, în realitate, mult mai complicate i mai dureroase. Dac problemele lor i se par mai grave i mai triste decât ale tale, vreau s-i spun doar atât: reacia ta iniial este tipic majoritii clientelor mele. Toate cred c problemele lor nu sunt "chiar atât de grave" dei simt compasiune pentru chinul acelor femei care, dup prerea lor, au într-adevr probleme. Este o ironie a vieii c noi, femeile, suntem capabile s rspundem cu atâta compasiune i înelegere la suferina altuia dar rmânem oarbe la propria noastr suferin, i orbite de aceasta. tiu asta din proprie experien, cci am fost eu însmi o femeie care a iubit prea mult, timp îndelungat, pân când sntatea mea fizic i emoional s-a deteriorat într-atât, încât am fost nevoit s-mi examinez mai serios felul în care m raportam Ia brbai. Am petrecut ultimii ani strduindu-m din greu s schimb acest tipar. Au fost cei mai satisfctori ani din viaa mea. Pentru toate femeile care iubesc prea mult, sper ca aceast carte s nu fie doar un impuls pentru a deveni contiente de realitatea condiiei lor, ci mai ales o încurajare de a începe s se schimbe, mai întâi prin separarea iubirii de obsesia fa de un brbat, iar apoi prin redirecionarea acestei iubiri ctre propria vindecare i spre propria via. Aici trebuie s mai adaug un avertisment. Exist în aceast carte, la fel ca în multe alte cri de auto-ajutorare, o list de sfaturi care trebuie urmate în vederea schimbrii. Dac te hotrti cumva s le urmezi cu adevrat, vei avea nevoie - dup cum cer toate cazurile de transformare terapeutic - de ani de munc i de un angajament total, fr nici un fel de rabat. Nu poi s-o iei pe scurttur ca s iei din tiparul de iubire excesiv în care eti prins. Este un tipar învat de timpuriu i exersat îndelung, iar renunarea la el se va dovedi înspimântoare, amenintoare i permanent provocatoare. Avertismentul acesta nu trebuie s te descurajeze. în definitiv, oricum ai s continui s te zbai în anii ce vor urma, dac nu-i vei schimba comportamentul fa de un brbat. Dar în acest caz, efortul tu nu va fi îndreptat spre evoluia ta, ci doar spre supravieuire. Alegerea îi aparine. Dac alegi s începi procesul de recuperare, te vei transforma dintr-o femeie care iubete pe altul pân la suferin, într-o femeie care se iubete pe sine destul pentru a
pune capt suferinei. S iubeti un brbat care nu te iubete Victim a iubirii, Vd o inim rnit. Ai i tu povestea ta de spus. Victim a iubirii; E un rol atât de uor, Iar tu tii s-l joci atât de bine. ...Cred c tii ce vreau s spun. Mergi pe sârma subire A durerii i dorinei Cutând - între ele dragostea. - Victim a iubirii Jill era la prima ei edin i prea foarte ovitoare. Mignon i cu un aer nostim, cu bucle blonde gen Shirley Temple, s-a aezat boas pe marginea scaunului din faa mea. Totul la ea prea s fie rotunjit: forma feei, trupul uor rotofei, i mai ales, ochii albatri care msurau diplomele i certificatele înrmate de pe perete. Mi-a pus câteva întrebri despre licena de consilier i facultatea pe care am absolvit-o i apoi a menionat, cu vdit mândrie, c urma facultatea de drept. A urmat o tcere scurt. îi privi mâinile încruciate în poal. - Bnuiesc c ar trebui s încep prin a spune de ce m aflu aici, zise ea repede, folosind elanul din spusele ei ca s-i fac curaj. - Fac asta - vizita la un terapeut, vreau s spun - pentru c sunt foarte nefericit. Din cauza brbailor, bineîneles. Adic, din cauza mea i a lor. întotdeauna fac ceva i-i alung. Totul începe perfect. îmi fac curte, sunt insisteni i aa mai departe, dar dup ce ajung s m cunoasc - se_ încorda vizibil împotriva durerii - totul se destram. îi ridic privirea spre mine; ochii îi strluceau din cauza lacrimilor reinute i continu mai rar. - Vreau s tiu unde greesc, ce trebuie s fac ca s m schimb - i o s fac. Voi face tot ce trebuie. Sunt o persoan silitoare. începu din nou s vorbeasc repede. - Nu e vorba c n-a vrea. Pur i simplu nu tiu de ce mi se întâmpl asta mereu. M tem s mai încep o relaie. Nu rmâne decât durerea, de fiecare dat. începe s-mi fie de-a dreptul team de brbai. Imi explic cu vehemen, scuturând din cap i agintâdu-i buclele: - Nu vreau s se întâmple asta pentru c sunt foarte singur. La facultate am o mulime de responsabiliti,, i în plus, lucrez ca s m. întrein. A putea s-mi ocup tot timpul numai cu asta... De fapt, cam asta e tot ce am fcut în ultimul an ² tuinc, coal, învtur i somn. Dar am simit lipsa unui brbat în viaa mea. Cotinu rapid: - Apoi l-am întâlnit pe Randy, în timp ce eram în vizit la nite prieteni în San Diego, acum dou luni. Este avocat i am fcut cunotin într-o sear când m-au dus prietenii mei la dans. Ei bine, ne-am îneles din prima clip. Aveam o mulime de subiecte comune - dei e adevrat c eu am vorbit cel mai mult. Dar mi s-a prut c tocmai asta i-a plcut. i era aa de bine s fiu cu un brbat care era interesat de aceleai lucruri ca i mine. Se încrunt uor. - Prea sincer atras de mine. tii, m întreba dac sunt cstorit -am divorat, de aproape doi ani - dac locuiesc singur, chestii de genul sta. Imi imaginam cum Jill trebuie s-i fi manifestat nerbdarea în timp ce sporovia plin de voioie cu Randy, încercând s acopere muzica, în acea prim sear a întâlnirii lor. i
înflcrarea cu care l-a întâmpinat o sptmân mai târziu când el i-a prelungit cu vreo l50 de kilometri cltoria de afaceri la Los Angeles, ca s-o poat vizita. în timpul cinei, s-a oferit s-l gzduiasc în apartamentul ei, ca s nu fie nevoit s conduc toat noaptea la întoarcere. El i-a acceptat invitaia i aa a început, în acea noapte, legtura lor. - A fost extraordinar. M-a lsat s-i gtesc i-i plcea s aib cineva grij de el. Dimineaa, i-am clcat cmaa înainte s se îmbrace. îmi place s am grij de un brbat. Ne-am îneles minunat. Zâmbi nostalgic. Pe msur ce îi depna povestea, devenea tot mai clar c Jill devenise aproape imediat obsedat de Randy. Când a ajuns acas, în apartamentul lui din San Diego, telefonul suna. Jill i-a spus cu o voce cald c îi fcuse griji din cauza drumului lung, dar c acum era linitit c ajunsese cu bine acas. Când îi ddu seama c era puin mirat de telefonul ei, se scuz c l-a deranjat i închise telefonul, dar rmase cu o senzaie de neplcere care începu s-o macine din ce în ce mai tare, alimentat i de realizarea faptului c iar se implica mai mult decât brbatul din viaa ei. - Randy mi-a spus o dat s nu îl presez, altfel va disprea din viaa mea. Mi s-a fcut fric. Totul depindea numai de mine. Trebuia s-l iubesc i s-l las în pace în acelai timp. Nu eram în stare s fac asta, aa c am început s m tem din ce în ce mai tare. Cu cât m panicam mai mult, cu atât îl hituiam mai mult." Curând lill ajunsese s îi telefoneze în fiecare sear. Fcuser un aranjament s dea telefon pe rând, dar adeseori, când era rândul lui Randy, orele treceau, iar neastâmprul lui Jill cretea atât de tare, încât nu mai suporta ateptarea. Nici nu se mai punea problema s adoarm, aa c îl suna ea. Conversaiile lor erau pe cât de vagi, pe atât de lungi. - Imi spunea c a uitat, iar eu îl întrebam ÄCum ai putut s uii?" La urma urmei, eu nu uitam niciodat. Aa c începeam s discutm motivele, i mi se prea c el se teme s se apropie prea mult de mine, iar eu a fi vrut s-l ajut s treac peste asta. îmi tot spunea c nu tie ce vrea de la via, iar eu încercam s-! ajut s-i limpezeasc ideile. In acest fel, Jill se apuc s joace rolul de Äpsihanalist" pentru Raiidy, încercând s-l ajute s se implice mai mult din punct de vedere emoional fa de ea. C el nu o vroia, era ceva ce ea nu putea accepta. Jill hotrâse deja c Randy avea nevoie de ea. De dou ori, ea a luat avionul spre San Diego ca s-i petreac week-end-ul cu el; la a doua vizit, el îi petrecu duminica ignorând-o cu desvârire, uitându-se la televizor i bând bere. A fost una din cele mai proaste zile pe care i le reamintea. - Era un butor înrit? am întrebat-o pe Jill. Pru surprins. - Nu, nu chiar. Nu tiu, de fapt. Nu m-am gândit niciodat la asta. Da, desigur, bea în seara în care am fcut cunotin, dar asta e firesc. în definitiv, eram într-un bar. Uneori, când vorbeam cu el la telefon, auzeam gheaa din pahar i îl tachinam - tii, c bea singur i chestii de genul sta. De fapt, de câte ori am fost cu el a but, dar am presupus c îi place s bea. E ceva normal, nu? Fcu o pauz dus pe gânduri. - tii, uneori la telefon vorbea destul de ciudat, mai ales pentru un avocat. Nesigur pe el i imprecis; neglijent, inconsecvent, uita ce spusese cu câteva minute mai înainte. Dar niciodat nu m-am gândit c e din cauza buturii. Nu tiu ce explicaie mi-am dat. Cred c n-am vrut s m gândesc la asta. Se uit la mine cu o privire încrcat de tristee. - Poate c bea, într-adevr, prea mult, dar trebuie s fi fost din cauz c eu îl plictiseam. Presupun c nu eram destul de interesant i c, de fapt, nu voia s fie cu mine. Temtoare, vorbi mai departe.
- Soul meu nu dorea s fie în preajma mea - se vedea de la o pot! Cu ochii înotând în lacrimi, se lupta s continue: i tatl meu la fel... Ce e cu mine? De ce au toi acest sentiment fa de mine? Unde greesc? în momentul în care Jill a devenit contient c exist o problem între ea i cineva important pentru ea, i-a manifestat dorina nu numai de a încerca s-o rezolve dar i de a-i asuma responsabilitatea pentru crearea acelei probleme. Cum soul su, Randy, i tatl ei nu izbutiser s-o iubeasc, ea se gândise c trebuie s fi fost din cauza a ceva ce ea fcuse sau nu reuise s fac cum trebuie. Atitudinea, sentimentele, comportamentul i experiena de via a lui Jill erau caracteristice femeii pentru care a iubi înseamn a suferi. Ea avea multe din trsturile pe care te au în comun femeile care iubesc prea mult. Indiferent de detaliile specifice fiecrui caz i fiecrei lupte în parte, fie c au îndurat chinul unei relaii îndelungate cu un singur brbat, sau s-au implicat întrun ir de relaii nefericite, toate aceste femei au o trstur comun. A iubi prea mult nu înseamn s iubeti mai muli brbai, sau s te îndrgosteti prea des, sau s dai dovad de o iubire intens i sincer pentru partener. A iubi prea mult înseamn, în realitate, s fii obsedat de un brbat i s numeti asta dragoste, s lai aceast obsesie s-i controleze sentimentele i comportamentul, s-i dai seama c are o influen negativ asupra sntii i linitii tale i totui s nu te poi elibera de sub puterea ei. înseamn s cântreti iubirea în funcie de dimensiunile suferinei. Pe msur ce citeti, te vei identifica, poate, cu Jill sau cu o alt femeie a crei poveste o parcurgi i te vei întreba, poate, dac eti i tu una din femeile care iubesc prea mult. Poate c, dei problemele tale cu brbaii sunt asemntoare cu ale lor, i se va prea greu s-i aplici ie însi Äetichetele" pe care le punem unora din aceste femei. Cu toii ne încordm când auzim cuvinte ca alcoolism, incest, violen i dependen, iar de multe ori nu ne putem privi viaa în fa cu obiectivitate pentru c ne temem s nu ni se aplice aceste etichete nou înine sau unora din cei la care inem. Din pcate îns, tocmai faptul c adesea suntem incapabili de a folosi aceste cuvinte în cazuri reale, ne împiedic s primim ajutorul de care avem nevoie. Pe de alt parte, se poate ca aceste etichete înspimânttoare s nu fie valabile în cazul tu. Copilria ta a implicat, poate, probleme mai subtile. Poate c tatl tu i-a oferit sigurana financiar a cminului, dar cu toate acestea, nu i-au plcut niciodat femeile i nu a avut încredere în ele; incapacitatea lui de a te iubi te-a fcut s nu te poi iubi nici tu. Sau poate c mama ta a fost geloas pe tine, încercând s "concureze" cu tine în familie, în timp ce te luda i te elogia atât de mult în public, c ai sfârit prin a simi nevoia s acionezi astfel încât s-i câtigi admiraia i, totui, s te temi în acelai timp de ostilitatea pe care sucesul tu o provoca. Nu se pot acoperi într-o singur carte toate disfuncionalitatile posibile care ar putea aprea în vreo familie - ar fi nevoie de mai multe volume, iar domeniul ar fi cu totul altul. E important s înelegem, totui, c numitorul comun al familiilor cu probleme rezid în incapacitatea lor de a discuta chestiunile eseniale, care sunt rdcina tuturor celorlalte. Poate c sunt probleme despre care chiar se discut, cel mai adesea pân la epuizare, dar ele mascheaz, de multe ori, secretele ascunse care fac ca familia s nu "funcioneze" cum trebuie. Ceea ce definete atât gravitatea disfunciei familiale, cât i gradul în care membrii familiei sunt afectai este, de fapt, gradul de "secretomanie" - incapacitatea de a vorbi deschis despre probleme -, i nu importana acestor secrete. Familia disfuncional este cea în care membrii ei joac roluri foarte rigide, iar comunicarea este sever limitat la conversaiile care se potrivesc rolului. Membrii familiei nu sunt liberi s-i exprime toate experienele, dorinele, cerinele sau sentimentele pe care le au, ci sunt mai
degrab obligai s se limiteze la rolul care e în consonan cu rolurile jucate de ceilali. Sigur c rolurile exist în toate familiile, dar, pe msur ce situaiile se schimb, membrii familiei trebuie i ei s se schimbe i s se adapteze, pentru ca familia s rmân în continuare sntoas. Astfel, genul de grij matern care este normal în cazul unui copil de un an va deveni inadecvat fa de un adolescent de l3 ani; rolul mamei trebuie, aadar, s se adapteze realitii. în familiile cu disfuncionaliti, se neag aspectele majore ale realitii, iar rolurile rmân rigide. Când nimeni nu vrea s discute despre ceea ce afecteaz familia ca întreg sau indivizii din care e compus - când asemenea discuii sunt interzise fie implicit (se schimb subiectul discuiei), fie explicit (ÄNoi nu discutm despre aa ceva!") - învm s nu avem încredere în propriile noastre percepii sau sentimente. Din cauza faptului c familia neag realitatea, începem s o negm i noi. Iar aceasta diminueaz drastic evoluia mijloacelor care ne ajut s ne ducem viaa i s ne apropiem de oameni i situaii. Tocmai aceast diminuare fundamental acioneaz la femeile care iubesc în exces. Devenim incapabile s discernem cine sau ce e bun sau nu pentru noi. Nu ne repugn situaiile sau persoanele pe care alii le-ar evita ca fiind periculoase, incomode sau nesntoase, pentru c ne lipsesc instrumentele de a le evalua realist i auto-protector. Nu avem încredere în propriile noastre sentimente i nici nu le lsm s ne conduc. în schimb, ne lsm atrai exact de acele pericole, intrigi, drame i provocri pe care alii, cu un trecut mai sntos i mai echilibrat, le-ar evita. Iar aceast atracie nu face decât s ne uzeze i mai mult, cci o mare parte din lucrurile care ne atrag nu sunt decât o replic a ceea ce am trit în copilrie. Trim din nou aceleai sentimente deprimante i suntem rnii din nou. Nici o femeie nu se transform întâmpltor într-o femeie care iubete prea mult. Dezvoltarea ta ca femeie în acest tip de societate, într-o asemenea familie poate da natere unor tipare predictibile. Caracteristicile de mai jos sunt tipice femeilor care iubesc prea mult, femei ca Jill sau, poate, chiar ca tine. l. Prin definiie, provii dintr-o familie dezechilibrat în care nevoile tale emoionale nu au fost satisfcute. 2. Pentru c tu însi ai primit prea puin atenie, încerci s umpli acest gol cu un substitut, devenind femeia care ofer protecie, mai ales brbailor care par s aib nevoie de aa ceva. 3. întrucât nu ai reuit s-i transformi prinii (sau doar unul din ei) în personajele tandre, iubitoare, dup care ai tânjit atât, reacionezi cu tot sufletul atunci când întâlneti acel tip arhicunoscut de brbat indisponibil emoional, pe care încerci - ca i în trecut - s-l schimbi prin iubirea pe care i-o ari. 4. Terorizat de posibilitatea abandonului, faci orice s salvezi de la destrmare relaia cu un brbat. 5. Aproape nimic nu va fi prea dificil, nu va lua prea mult timp, nu va fi prea costisitor dac îl Äajut" pe brbatul cu care ai o relaie. 6. Obinuit cu lipsa dragostei într-o relaie personal, eti dispus s atepi, s speri i s îi dai i mai mult silina s-i faci pe plac. 7. Eti dispus s îi asumi mult mai mult de 50% din responsabilitate, vin i imputri în orice relaie. 8. Respectul de sine este extrem de sczut i, în forul tu interior, nu crezi c merii s fii fericit. Crezi, mai degrab, c trebuie s lupi pentru a obine dreptul la fericire. 9. Pentru c ai a avut parte de o copilrie lipsit de siguran, simi nevoia disperat de a avea controlul asupra brbailor i relaiilor tale amoroase. îi ascunzi acest efort de a controla oamenii i situaiile sub masca "ajutorului". l0. In relaiile tale, trieti mai curând în visul tu despre cum ar putea fi, decât în realitatea
situaiei în care te afli. ll. Eti dependent de brbai i de suferina sufleteasc. l2. Se poate s fii predispus din punct de vedere emoional i, de multe ori, biochimic, la dependena de droguri, alcool, i/sau anumite alimente, mai ales cele care conin zahr. l3. Prin atracia pe care o simi fa de persoanele cu probleme care trebuie rezolvate, sau prin implicarea în situaii de cele mai multe ori haotice, incerte i chinuitoare din punct de vedere emoional, evii, de fapt, s-i îndrepi atenia spre responsabilitatea fa de propria ta persoan. l4. S-ar putea s ai o înclinaie spre stri depresive episodice, pe care încerci s le împiedici prin emoia pe care i-o procur o relaie instabil. l5. Nu te simi atras de brbai amabili, echilibrai, demni de încredere i interesai de persoana ta. Pe acetia îi consideri Äplicticoi". Jill manifesta - mai mult sau mai puin - aproape toate aceste trsturi. Spun asta nu numai pentru c era întruchiparea atâtor atribute din cele descrise mai sus, ci i pentru c, orice mi-ar fi spus ea despre Randy, bnuiam totui c el are probleme cu butura. Femeile cu acest tip de masc emoional sunt permanent atrase de brbai care, dintr-un motiv sau altul, sunt indisponibili sau abseni din punct de vedere emoional. Dependena este o prim cauz a "impotenei" emoionale. Chiar de la început, Jill a fost dornic s îi asume o responsabilitate mai mare decât Randy în iniierea i meninerea relaiei lor. Ca mai toate femeile care iubesc prea mult, era i ea o persoan cu mult sim al responsabilitii, o femeie realizat în multe aspecte ale vieii, dar care, cu toate acestea, avea prea puin respect fa de sine. Realizarea pe plan profesional nu putea compensa eecul personal pe care-l tria în relaiile amoroase. Telefonul pe care Randy uita s i-l dea era o lovitur serioas pentru fragila ei imagine despre sine, pe care se strduia eroic s-o susin, încercând s stoarc semne de tandree de la el. Disponibilitatea ei de a-i asuma întreaga responsabilitate pentru eecul unei relaii era tipic, dup cum tipic era i incapacitatea ei de a evalua realist situaia i de a avea grij de propria-i persoan, retrgându-se atunci când devenise clar c sentimentele nu erau reciproce. Femeile care iubesc prea mult dovedesc prea puin respect pentru integritatea lor personal într-o relaie amoroas. îi folosesc energia pentru a îndrepta atenia, comportarea sau sentimentele celuilalt spre propria lor persoan prin manevre disperate, ca, de exemplu, convorbirile telefonice interurbane foarte costisitoare sau zborurile la San Diego (amintii-v c veniturile lui Jill erau extrem de limitate). edinele de terapie Äla distan" petrecute cu el erau mai degrab o încercare de a-l transforma în brbatul de care avea ea nevoie, decât de a-l ajuta s se descopere pe sine. în realitate, Randy nici nu voia s dea vreun ajutor la descoperirea propriului su eu. Dac ar fi fost interesat într-o asemenea cltorie de autocunoatere, ar fi depus el singur eforturi i n-ar fi stat pasiv când Jill îl fora s se autoanalizeze. Ea s-a strduit atât de mult, pentru c singura alternativ era s-l vad i s-l acepte aa cum era - un brbat cruia nu-i psa de sentimentele ei i de relaia lor. S ne întoarcem la edina cu Jill, pentru a înelege mai bine ce a adus-o în ziua aceea la mine în cabinet. Vorbea acum despre tatl ei. - Era aa de încpânat. Am jurat c într-o bun zi am s câtig într-o discuie în contradictoriu cu el. Reflect o clip. - N-am câtigat niciodat, din pcate. De-asta, probabil, m-am dus s fac Dreptul. îmi place la nebunie ideea de a dezbate un caz i de a câtiga! Un zâmbet larg îi apru pe fa când se gândi la asta, dar apoi deveni din nou serioas.
- tii ce am fcut o dat? L-am fcut s-mi spun c m iubete i apoi s m îmbrieze. Jill încerca s povesteasc episodul cu indiferen, ca pe o anecdot din adolescen, dar nu i-a jucat bine rolul. Umbra adolescentei rnite se ghicea în glasul ei. - N-ar fi fcut-o dac nu l-a fi obligat. Dar m iubea cu adevrat. Numai c nu tia s mi-o arate. N-a mai fost în stare s-o repete dup aceea. Aa c îmi pare bine c l-am pus s-o fac. Altfel, nu a fi auzit-o niciodat din gura lui. Ateptasem ani de zile. Aveam optsprezece ani când i-am spus: 'Vreau s-mi spui c m iubeti!' i nu m-am micat de acolo pân nu mi-a spus. Apoi i-am cerut s m îmbrieze i a trebuit s-o fac eu mai întâi. El doar s-a tras puin înapoi i m-a btut pe umr, dar a fost bine. Aveam mare nevoie de acest gest din partea lui. Ochii i se umplur din nou de lacrimi i de data asta le ls s curg de-a lungul obrajilor ei rotunzi. - De ce îi venea atât de greu s fac asta? Pare unul din cele mai normale lucruri din lume, s-i spui fiicei tale c o iubeti. îi studie din nou mâinile încruciate în poal. - Am încercat din rsputeri. Tocmai de aceea m-am certat i m-am luptat atât de tare cu el. M gândeam c dac voi câtiga, vreodat, va trebui s fie mândru de mine. Va trebui s recunoasc c sunt bun la ceva. Aveam nevoie de asentimentul lui, care pentru mine echivala, cred, cu iubirea lui, mai mult decât orice altceva... A devenit clar din discuia noastr ulterioar c familia lui Jill punea respingerea ei de ctre tatl ei pe seama faptului c îi dorise un biat i se pomenise, în schimb, cu o fat. Aceast explicaie facil a rcelii lui fa de propriul copil fusese mult mai uor de acceptat pentru toi membrii familiei, inclusiv pentru Jill, decât adevrul despre el. Dar dup o perioad îndelungat de terapie, Jill a recunoscut c tatl ei nu era legat, sentimental, de nimeni, c era, practic, incapabil s manifeste vreun sentiment de tandree, afeciune sau apreciere fa de persoanele din anturajul su. Se gsiser întotdeauna Ämotive" pentru reticena sa emoional: certuri sau divergene de opinie, sau evenimente ireversibile, ca Ävina" lui Jill de a se fi nscut fat. Toi membrii familiei preferaser s consimt la legitimitatea acelor motive, în loc s analizeze de ce relaia cu el era întotdeauna atât de distant. Lui Jill i-a fost chiar mai greu s recunoasc incapacitatea tatlui ei de a iubi pe cineva decât s renune s se învinoveasc pe ea însi. Atâta timp cât vina era doar a ei, mai exista speran c într-o bun zi ea se va fi schimbat suficient ca s produc schimbarea de atitudine a tatlui ei. Este un adevr valabil pentru toi acela c, dac ceva ne rnete sentimentele, iar noi spunem tuturor c numai noi suntem vinovai de ceea ce s-a întâmplat, afirmm de fapt c inem situaia sub control: dac ne schimbm, suferina va înceta. Pentru multe din femeile care iubesc excesiv, aceasta este dinamica ce se afl în spatele auto-învinovirii. Recunoscând c vina este a noastr, ne agm de sperana c vom fi în stare s înelegem unde greim i s corectm greeala, s controlm deci situaia i s punem capt suferinei. Tiparul acesta, propriu i lui Jill, a devenit evident în timpul unei edine, la puin timp dup aceea, când îmi povestea despre mariajul su. Atras inexorabil de cineva care-i ddea posibilitatea s reconstituie climatul lipsit de afeciunea tatlui din copilria ei, Jill realizase un mariaj ce reprezenta ocazia perfect de a încerca s recâtige iubirea tinuit. Pe msur ce povestea cum l-a cunoscut pe soul ei, mi-a venit în minte o maxim auzit de la un coleg terapeut: ÄCei ce sunt înfometai nu tiu ce s cumpere". Simind nevoia disperat de iubire i apreciere, i obinuit s fie respins, dei nereuind niciodat s identifice respingerea ca atare, Jill era predestinat s-I întâlneasc pe Paul. - Ne-am întâlnit într-un bar. îmi dusesem rufele la spltorie i intrasem pentru câteva clipe în bruleul de alturi. Paul juca biliard i m-a întrebat dac vreau s joc cu el. Ara spus 'Sigur', i
aa a început totul. M-a invitat la mas. L-am refuzat, i-am spus c nu ies cu brbai pe care i-am cunoscut la bar. Dar el a venit dup mine la spltorie, continuând s-mi vorbeasc. în final, i-am dat numrul meu de telefon i am ieit cu el în seara urmtoare. - N-o s-i vin s crezi ce o s-i spun. Dou sptmâni mai târziu,, ne mutaserm împreun. El n-avea unde s stea, iar eu trebuia s m mut din apartament, aa c ne-am gsit o locuin împreun. Nimic din ce a urmat nu a fost minunat, nici felul cum fcea dragoste, nici tovria lui, nimic. Dar dup un an, mama s-a suprat c triam aa i m-am mritat. Jill îi scutur din nou pletele cârlionate. în ciuda începutului fortuit, Jill a fost cuprins curând de obsesii. Pentru c crescuse încercând s îndrepte tot ce era greit, a continuat, bineîneles, s aplice acel mod de gândire i conduit i mariajului su. - M-am strduit din rsputeri. Pe cuvânt, eu ineam la el cu adevrat i eram hotrât s-l fac s m iubeasc i el. Voiam s fiu soia perfect. Gteam i fceam curat ca nebuna i am încercat s-mi continui i studiile. Mult timp, el n-a muncit. Pierdea vremea prin cas sau disprea zile în ir. A fost un iad, toat ateptarea i nesigurana. Dar am învat s nu-l întreb pe unde fusese pentru c... Ezit, schimbându-i poziia pe scaun. - Mi-e greu s recunosc asta. Eram atât de sigur c voi reui dac m strduiesc din rsputeri, dar uneori m supram c disprea i apoi, la întoarcere, m btea. - N-am spus asta nimnui pân acum. Mi-a fost ruine. Nu m-am imaginat niciodat în postura asta, s tii. Ca o femeie care accept s fie btut. Mariajul lui Jill s-a terminat când soul ei i-a gsit pe altcineva într-una din lungile lui absene de acas. în ciuda agoniei în care se transformase cstoria ei, Jill a fost distrus când Paul a prsit-o. - îmi ddeam seama c oricine o fi fost femeia aceea, ea era tot ce nu puteam eu s fiu. îmi ddeam seama exact de ce m prsise Paul. Simeam c eu n-am nimic de oferit nici lui, nici altcuiva. Nu l-am învinuit c m-a prsit. La urma urmei, nici eu însmi nu m puteam suferi. Mare parte din activitatea mea cu Jill a constat în a o ajuta s îneleag boala în care se scufundase de atâta timp, dependena ei fa de relaiile predestinate cu brbai incapabili de afeciune. Comportamentul dependent al lui Jill este similar celui manifestat de persoanele care folosesc droguri. începutul fiecreia din relaiile ei amoroase era caracterizat de un Ävârf" - un sentiment de euforie i de bucurie ± în timpul cruia credea c nevoia ei de dragoste, atenie i siguran emoional va fi, în sfârit, împlinit. Din cauza acestei convingeri, i ca s se simt bine, ea devenea tot mai dependent de brbat i de relaia cu el. Apoi, la fel ca drogatul care are nevoie de o cantitate tot mai mare de drog pe msura ce efectul se diminueaz, ea avea tendina s se adânceasc tot mai mult în relaia cu brbatul ei, pe msur ce obinea tot mai puin satisfacie i tot mai puine împliniri. încercând s menin ceea ce fusese odat minunat i promitor, Jill îi urma brbatul ca un câine, având nevoie cu atât mai mult de prezena Lui, de certitudinea c e iubit, de iubire, cu cât primea mai puin din toate acestea. Cu cât se înrutea situaia, cu atât îi venea mai greu s-i pun capt, din cauza nevoii ei stringente. Nu putea s renune. Jill avea douzeci i nou de ani când a venit la mine. Tatl ei murise de apte ani, dar continua s fie cel mai important brbat din viaa ei. într-un fel, el era singurul brbat din viaa ei, pentru c în toate relaiile cu brbaii de care se simea atras, ea proiecta relaia cu tatl ei i încerca din rsputeri s câtige dragostea unui brbat care era incapabil, date fiind propriile lui probleme, s i-o ofere.
Când experienele din copilrie sunt deosebit de dureroase, suntem adesea forai incontient s re-crem situaii similare toat viaa, din impulsul de a le putea stpâni. De exemplu, dac am iubit, ca Jill, un printe care n-a rspuns iubirii noastre, ne apropiem, ca aduli, de o persoan asemntoare, sau de mai multe, în încercarea de a Äcâtiga" vechea lupt: de a fi iubii. Jill era personificarea acestei dinamici, cci se simea atras, unul dup altul, numai de brbai nepotrivii. Exist o glum veche despre un brbat miop care i-a pierdut cheile pe întuneric i le cuta în jurul unui felinar. Apare o persoan care se ofer s-l ajute s le gseasc, dar mai întâi îl întreab: ÄEti sigur c aici le-ai pierdut?" Miopul rspunde: ÄNu, da' aici e lumin." Jill, la fel ca miopul din banc, cuta ceea ce lipsea din viaa ei, nu acolo unde ar fi putut s gseasc, ci acolo unde, fiind o femeie care iubea prea mult, îi era mai uor s caute. Vom explora, în aceast carte, ce înseamn s iubeti prea mult, de ce facem asta, unde am învat s facem aa i cum s ne schimbm stilul de a iubi într-unui mai sntos. Haidei s aruncm o privire la caracteristicile femeilor care iubesc prea mult, pe rând, de data asta. l. Prin definiie, provii dintr-o familie dezechilibrat în care nevoile tale emoionale nu au fost satisfcute. Poate c o modalitate mai adecvat de a încerca sa înelegem aceast caracteristic este de a începe mai întâi cu cea de-a doua parte: Äîn care nevoile tale emoionale nu au fost satisfcute". ÄNevoile emoionale" nu se refer doar la nevoia de dragoste i afeciune. Dei acest aspect are importana lui, i mai grav este faptul c percepiile i sentimentele tale au fost în mare msur ignorate i respinse, în loc s fie acceptate i validate. Exemplu: prinii se ceart. Copiilor le e team. Copilul o întreab pe mam: ÄDe ce eti furioas pe tata?" Mama rspunde: ÄNu sunt furioas", dei arat suprat i îngrijorat. Copilul se simte nesigur, teama lui crete i-i spune: ÄTe-am auzit ipând". Mama i-o întoarce enervat: Äi-am spus c nu sunt nervoas, dar o s fiu dac nu te potoleti!" Copilul simte acum team, confuzie, mânie i vinovie. Mama l-a lsat s îneleag c percepiile lui sunt greite, dar dac acesta este adevrul, de unde vine sentimentul de team? Copilul trebuie s aleag acum între certitudinea c el are dreptate i c mama l-a minit deliberat, i certitudinea c ceea ce aude, vede i simte este greit. Deseori va prefera confuzia, prin dereglarea percepiilor, astfel încât s nu mai fie nevoit s retriasc neplcerea de le vedea invalidate. Acest lucru micoreaz capacitatea copilului de a avea încredere în sine i în percepiile sale, atât în copilrie cât i la maturitate, mai ales în relaiile apropiate. Nevoia de afeciune poate fi i ea respins sau insuficient satisfcut. Când prinii se ceart, sau nu se îneleg bine, acord prea puin timp i atenie copiilor. Copilul rmâne cu o nevoie neîmplinit, o "foame" de iubire, fr a ti îns dac s accepte sau s aib încredere în dragoste i simind c nu o merit. i acum, s ne întoarcem la prima parte a definiiei: provii dintr-o familie dezechilibrat. Familiile dezechilibrate sunt cele în care au loc unul sau mai multe din urmtoarele evenimente: abuz de alcool i/sau alte droguri (prescrise sau ilegale). comportament compulsiv: manier compulsiv de a mânca, de a lucra, de a face curat, de a juca jocuri de noroc, de a cheltui bani, de a ine regim, de a exersa, etc; aceste practici nu sunt altceva decât forme de comportament dependent i de boli care evolueaz în timp; printre multe alte efecte duntoare, îl au i pe acela de a distruge i obstruciona contactul sincer i intimitatea între membrii unei familii. violentarea fizic a soiei i/sau copiilor. comportament sexual abuziv al unuia din prini fa de copil, mergând de la seducere la incest.
certuri i tensiuni permanente. perioade de timp îndelungate în care prinii refuz s îi vorbeasc. prini cu atitudini sau valori conflictuale, sau comportamente contradictorii, care se întrec în a câtiga devotamentul copilului. prini care intr în competiie unul cu cellalt sau cu copiii. un printe care nu se poate apropia de ceilali membri ai familiei i îi evit constant, dând vina pe ei pentru aceasta. convingeri extrem de rigide în privina banilor, religiei, profesiei, timpului liber, manifestrilor de afeciune, sexului, televiziunii, gospodriei, sportului, politicii, etc; obsesia fa de oricare din aceste lucruri poate obstruciona intimitatea i sinceritatea, întrucât accentul e pus nu pe relaia între membrii familiei, ci pe respectarea regulilor. Când unul din prini manifest vreunul din aceste tipuri de comportament, sau vreuna din aceste obsesii, copilul este cel afectat. Dac ambii prini sunt prini în aceste tipare, rezultatele sunt i mai defavorabile. Deseori prinii au tipuri complementare de patologii. De exemplu, un alcoolic se va cstori destul de frecvent cu un gurmand sau cu o persoan care mnânc prea mult, cu rezultatul c, mai târziu, fiecare se va lupta s controleze patima celuilalt. Mai exist i cazul când prinii se completeaz într-un fel duntor: când o mam cu o dragoste sufocant, care are tendina s îi protejeze excesiv copiii, este mritat cu un tat irascibil i insensibil, fiecare dându-i posibilitatea celuilalt, prin purtarea i atitudinea lui, s stabileasc un raport distructiv cu copilul. Familiile dezorganizate apar într-o mare varietate de stiluri i caracteristici, dar toate au acelai efect asupra vlstarelor pe care le cresc: acestora Ie este vtmat întrucâtva capacitatea de a simi i de a stabili o relaie. 2. Pentru c tu însi ai primit prea puin atenie, încerci s umpli acest gol cu un substitut, devenind femeia care ofer protecie, mai ales brbailor care par s aib nevoie de aa ceva. Gândii-v cum se poart copiii, mai ales fetiele, când sunt lipsii de dragostea i atenia pe care o doresc i de care au nevoie. Dac un biat poate deveni agresiv i manifesta un comportament distructiv i violent, fetiele îi îndreapt cel mai adesea atenia spre ppua favorit. Când o leagn i o mângâie, identificându-se cu ea pân la un punct, fetia se angajeaz, de fapt, în strdania indirect de a primi atenia de care are nevoie. La maturitate, femeile care iubesc prea mult fac acelai lucru, poate doar cu mai mult subtilitate. Devenim, în general, "donatoare" de afeciune în majoritatea, dac nu în toate, sectoarele vieii noastre. Femeile care provin din familii dezorganizate (i în special, dup cum am observat, din familii de alcoolici) sunt extrem de bine reprezentate în profesiile de asisten social: asistente medicale, consilieri, terapeui, angajate în asistena social. Suntem atrase spre cei care au nevoie de ajutor, ne identificm din tot sufletul cu suferina lor i cutm s-i alinm, pentru a domoli propria noastr suferin. Faptul c brbaii care ne atrag cel mai tare par s aib nevoie de ajutor este normal, dac devenim contiente c la originea atraciei st propria noastr dorin de a fi iubite i ajutate. Brbatul care apeleaz la noi nu trebuie s fie obligatoriu srac sau bolnav. Poate c nu e în stare s se apropie cum trebuie de ceilali, sau e rece i lipsit de afeciune, sau încpânat, sau egoist, sau prost dispus, sau melancolic. Poate c e cam slbatic i iresponsabil, sau incapabil s-i asume o responsabilitate sau s fie devotat. Sau poate ne mrturisete c n-a fost în stare niciodat s iubeasc. Depinde de trecutul nostru în câte feluri rspundem la multiplele forme de neputin. Dar de rspuns,vom rspunde cu siguran, cu convingerea c acel brbat are nevoie de ajutorul nostru, de compasiunea i de înelepciunea noastr pentru a-i îmbunti viaa. 3. întrucât nu ai reuit s-i transformi prinii (sau doar pe unul din ei) în personajele tandre, iubitoare, dup care ai tânjit atât, reacionezi cu tot sufletul atunci când întâlneti acel tip
arhicunoscut de brbat indisponibil emoional, pe care încerci - ca i în trecut - s-l schimbi prin iubirea pe care i-o ari. Poate c a trebuit s lupi cu unul, sau cu amândoi prinii. Dar orice ar fi fost greit, absent sau dureros în trecut reprezint exact ceea ce încerci s dovedeti c este bine în prezent. Acum începe s devin evident c se petrece ceva nesntos i auto-distructiv. Ar fi bine dac am veni cu toat afeciunea, compasiunea i înelegerea noastr în relaia cu brbai sntoi, brbai de la care am putea spera s primim ceea ce ne lipsete. Dar nu suntem atrase de brbai sntoi, care ne-ar putea oferi ceea ce avem nevoie. Acetia ni se par plicticoi. Suntem atrase de brbai care reproduc pentru noi lupta pe care am dus-o cu prinii notri, pe vremea când încercam s fim destul de bune, de iubitoare, de merituoase, de utile i istee ca s câtigm dragostea, atenia i aprecierea celor care nu ni le puteau oferi din cauza propriilor lor probleme i preocupri. Acum reacionm ca i cum dragostea, atenia i aprecierea nu conteaz, dac nu suntem în stare s le obinem cu sila de la un brbat incapabil, i el, s ni le ofere, din cauza propriilor lui probleme i preocupri. 4. Terorizat de posibilitatea abandonului, faci orice s salvezi de la destrmare relaia cu un brbat. Abandonul este un cuvânt tare. înseamn s fii prsit, poate chiar s mori, pentru c s-ar putea s nu fii în stare s supravieuieti în singurtate. Exist abandon literal i abandon emoional. Orice femeie care iubete prea mult a trit abandonul emoional profund, cu toat groaza i vidul sufletesc pe care le implic. Ca adult, a fi prsit de brbatul care e întruchiparea - în atât de multe faete - a celor care te-au abandonat prima dat, este un fapt care scoate din nou la lumin groaza din strfunduri. Desigur, am face totul ca s evitm retrirea acestui sentiment. Ceea ce ne conduce la urmtoarea caracteristic. 5. Aproape nimic nu va fi prea dificil, nu va lua prea mult timp, nu va fi prea costisitor dac îl Äajuta*' pe brbatul cu care ai o relaie. Teoria din spatele Äajutorului" este c, dac d rezultate, brbatul va deveni aa cum îl vrei tu, aa cum simi nevoia s fie, ceea ce înseamn c vei fi învingtoare în lupta pentru lucrul dup care ai tânjit atâta timp. Aadar, în timp ce adeseori suntem mai zgârcite în ceea ce ne privete, i chiar renunm la noi înine, vom merge pân în pânzele albe ca s-l ajutm pe el. Eforturile noastre, fcute de dragul lui, includ urmtoarele: îi cumprm îmbrcminte, ca s-i îmbunteasc imaginea; Q îi gsim un terapeut, i-l implorm s mearg la el; îi finanm hobby-urile costisitoare, ca s-i petreac timpul mai bine; trecem prin supliciul schimbrii locuinelor, pe motiv c Äel nu e fericit aici"; îi dm jumtate sau chiar toat averea sau bunurile noastre, pentru a nu se simi inferior; îi oferim o locuin, ca s se simt în siguran; îi permitem s abuzeze de noi sentimental, pe motiv c Än-a fost lsat niciodat pân acum si exprime sentimentele"; îi gsim un serviciu. Aceasta e doar o list parial a modalitilor în care încercm s-l ajutm. Rareori ne întrebm cât de oportune sunt aciunile noastre la adresa lui. în realitate, ne consumm timpul i energia încercând s concepem alte modaliti care ar putea da rezultate, mai bune decât cele pe care leam aplicat deja. 6. Obinuit cu lipsa dragostei într-o relaie personal, eti dispus s atepi, s speri i s îi dai i mai mult silina s-i faci pe plac.
Dac o alt persoan, cu o via diferit, s-ar gsi în situaia noastr, ar putea spune: ÄDar e îngrozitor. Am s-i pun capt". Dar noi presupunem c, dac relaia nu merge i noi nu suntem fericite, este pentru c înc n-am fcut tot ce trebuia. Interpretm fiecare nuan de comportament ca un semn c partenerul nostru începe în sfârit s se schimbe. Trim cu sperana c mâine va fi altfel. E mai uor s-l ateptm pe el s se schimbe decât s ne schimbm pe noi înine, sau ceva din viaa noastr. 7. Eti dispus s îi asumi mult mai mult de 50% din responsabilitate, vin i imputri în orice relaie. Adesea, acelea dintre noi care provin din familii dezechilibrate au avut prini iresponsabili, imaturi i slabi. Am crescut repede i am devenit pseudo-aduli, cu mult înalte de a fi pregtite s purtm povara acestui rol. în acelai timp, îns, ne-a fcut plcere puterea pe care ne-au conferito familia i cei din jur. Acum, ca aduli, avem impresia c nou ne revine datoria de a face s funcioneze relaia noastr, i acceptm compania unor parteneri iresponsabili i gata s ne aduc învinuiri ce contribuie la adâncirea certitudinii noastre c întreaga responsabilitate ne aparine. Suntem experte în a ne purta povara. 8. Respectul de sine este extrem de sczut i în forul tu interior nu crezi c merii s fii fericit. Crezi, mai degrab, c trebuie s lupi pentru a obine dreptul la fericire. Dac prinii notri nu ne consider demne de dragostea i atenia lor, cum putem atunci s credem c suntem într-adevr bune i pricepute? Dintre femeile care iubesc prea mult, foarte puine sunt convinse, în adâncul fiinei lor, c merit s iubeasc i s fie iubite doar pentru simplul fapt c exist. Suntem, în schimb, convinse c avem nite defecte îngrozitoare, pentru a cror compensare trebuie s facem foarte mult bine. Trim cu vina de a avea aceste defecte i cu teama de a fi descoperite. Depunem eforturi inimaginabile pentru a încerca s prem bune de ceva, tocmai pentru c noi înine nu o credem. 9. Pentru c ai a avut parte de o copilrie lipsit de siguran, simi nevoia disperat de a avea controlul asupra brbailor i relaiilor tale amoroase. Ii ascunzi acest efort de a controla oamenii i situaiile sub masca "ajutorului". Trind într-unui din mediile haotice ale familiilor dezorganizate -alcoolic, violent, incestuos copilul va fi cuprins, fr îndoial, de panic, la gândul c familia sa i-a pierdut controlul. Persoanele de care acesta depinde nu sunt prezente, pentru c sunt prea bolnave ca s-i asigure protecia. în realitate, familiile din aceast categorie sunt mai degrab o surs de ameninri i suferin, decât sursa de siguran i protecie de care are nevoie copilul. Puterea acestui tip de experien fiind atât de copleitoare i devastatoare, acelea dintre noi care au avut de suferit din aceast cauz, Äîntorc foaia", cum se spune. Artându-ne puternice i utile celorlali, ne aprm împotriva panicii care ne cuprinde atunci când ne aflm la mâna altora. Nutrim nevoia imperioas de a fi în preajma oamenilor pe care îi putem ajuta, tocmai pentru a ne simi în siguran i stpâne pe situaie. l0. In relaiile tale, trieti mai curând în visul tu despre cum ar putea fi, decât în realitatea situaiei în care te afli. Când iubim prea mult, trim într-o lume imaginar, în care brbatul lâng care suntem nefericite i nemulumite se transform în ceea ce suntem sigure c poate deveni i va deveni cu ajutorul nostru. Pentru c tim foarte puin despre, ce înseamn s fii fericit într-o relaie, pentru c nu avem experiena a ceea ce înseamn s fii cu cineva la care ii i care îi împrtete sentimentele, nu îndrznim s ne apropiem de ceea ce ne dorim cu adevrat, decât în visul pe
care îl trim. Dac am avea un brbat aa cum ne dorim, de ce ar avea el nevoie de noi? Tot talentul (i nevoia compulsiv) pus în slujba Äajutorului dat" ar rmâne fr obiect. Cea mai mare parte a identitii noastre ar oma. De aceea, alegem un brbat care s nu fie ceea ce dorim s fie - i continum s vism. ll. Eti dependent de brbai i de suferina sufleteasc In opinia lui Stanton Peele, autorul volumului Love and Addiction ("Dragoste i dependen"), Äexperiena care genereaz dependen este aceea care absoarbe contiina persoanei i, asemeni analgezicelor, calmeaz anxietatea i durerea. Poate c nu exist nimic mai bun pentru absorbirea contiinei noastre decât o relaie amoroas de un anumit tip. O relaie vicioas se caracterizeaz prin dorina de a te afla mereu în prezena linititoare a celuilalt... A doua caracteristic este diminuarea capacitilor persoanei respective de a da atenie celorlalte aspecte ale vieii sale i de a se ocupa de ele." Folosim obsesia fa de brbaii pe care îi iubim pentru a evita suferina, vidul sufletesc, teama i mânia. Folosim relaiile amoroase ca pe nite droguri, ca s evitm s contientizm ceea am simi dac ne-am adânci în eul nostru interior. Cu cât mai chinuitoare e relaia cu brbatul nostru, cu atât mai intens e distragerea ateniei noastre de la alte aspecte. O relaie cu adevrat terifiant îndeplinete aceeai funcie - în cazul nostru - ca un drog foarte puternic. In absena unui brbat asupra cruia s ne concentrm, intrm în abstinen i acuzm adesea aceleai simptome fizice i psihice care însoesc abstinena la toxicomani: grea, transpiraie, frisoane, tremurat, mersul prin camer, gânduri obsedante, depresie, insomnie, panic, stri anxioase. în efortul de a calma aceste reacii, ne întoarcem la ultimul partener sau cutm cu disperare altul. l2. Se poate s fii predispus din punct de vedere emoional i, de multe ori, biochimic, la dependena de droguri, alcool, i/sau anumite alimente, mai ales cele care conin zahr. Criteriul de mai sus se aplic îndeosebi acelora (dintre femeile ce iubesc prea mult) ce provin din prini care fac abuz de anumite substane. Toate femeile care iubesc în exces poart în suflet rmie din experienele anterioare, care le-ar putea determina s fac abuz de tranchilizante pentru a scpa de sentimentele chinuitoare. Dar i copiii provenii din prini dependeni tind, în general, s moteneasc predispoziia genetic spre o anume dependen. Faptul c atâtea fiice cu prini alcoolici dezvolt dependena de dulciuri se explic poate prin identitatea aproape perfect a structurii moleculare a zahrului rafinat i a alcoolului etilic. Zahrul rafinat nu este un aliment, el este un drog. Nu are nici o valoare nutritiv, doar calorii inconsistente, i poate modifica sever compoziia chimic a creierului, fiind pentru multe persoane o substan ce creeaz dependen. l3. Prin atracia pe care o simi fa de persoanele cu probleme care trebuie rezolvate, sau prin implicarea in situaii de cele mai multe ori haotice, incerte i chinuitoare din punct de vedere emoional, evii, de fapt, s-i îndrepi atenia spre responsabilitatea fa de propria ta persoan. Dei ne pricepem foarte bine s intuim ce simte alt persoan, sau s ne dm seama de ce are nevoie altcineva, nu suntem "conectate" la propriile noastre sentimente i nu suntem capabile s lum decizii înelepte în legtur cu problemele importante ale vieii noastre, care ne tulbur. De multe ori nu tim cine suntem noi inine, iar implicarea în probleme critice ne împiedic s stm i s ne gândim în linite la ele. Asta nu înseamn c n-am putea juca teatru. Am putea ipa i zbiera, am putea plânge i jeli. Dar suntem incapabile s ne folosim emoiile pentru a ne cluzi în alegerea a ceea ce este cu adevrat necesar i important pentru viaa noastr. l4, S-ar putea s ai o înclinaie spre stri depresive episodice, pe care încerci s le împiedici prin
emoia pe care i-o procur o relaie instabil. Exemplu: Una din clientele mele, care fcuse cândva o depresie i era cstorit cu un alcoolic, compara viaa alturi de soul ei cu un accident de main care i se întâmpl în fiecare zi. îngrozitoarele fluctuaii, surprizele, manevrele, imprevizibilitatea i instabilitatea relaiei reprezentau pentru ea un oc constant, zilnic. Dac ai avut vreodat un accident de main fr s fi fost grav rnit, trebuie s fi trit un Äpunct culminant" al simurilor, la o zi-dou dup accident. Asta se întâmpl din cauza ocului suferit de organismul tu, i a adrenalinei care se formeaz în cantiti neobinuit de mari. Adrenalina e responsabil pentru Äpunctul culminant" al simurilor tale. Dac eti o persoan care sufer de depresii, vei cuta, incontient, situaii care te in în alert, asemntoare unui accident de main (sau mariajului cu un alcoolic), cci, nu-i aa, trebuie s fii Äla înlime" ca s evii o depresie. Depresiile, alcoolismul i abuzul de alimente se înrudesc i par a se moteni genetic. De exemplu, majoritatea femeilor bolnave de anorexie cu care am lucrat au avut ambii prini alcoolici, iar multe din pacientele mele cu probleme depresive au avut cel puin un printe alcoolic. Dac provii din prini alcoolici, s-ar putea s devii o persoan depresiv din dou motive: trecutul tu i motenirea genetic. Ironia soartei face ca emoia unei relaii cu cineva care sufer tocmai de o asemenea boal s te tenteze foarte tare. l5. Nu te simi atras de brbai amabili, echilibrai, demni de încredere i interesai de persoana ta. Pe acetia îi consideri Äplicticoi". Brbaii instabili ni se par atrgtori, cei pe care nu te poi bizui -provocatori, cei imprevizibili romantici, imaturii - încânttori, iar capricioii - misterioi. Brbatul furios are nevoie de înelegerea noastr. Nefericitul are nevoie de alinarea noastr. Brbatul neadaptat are nevoie de încurajarea noastr, iar cel insensibil de cldura noastr sufleteasc. Dar nu putem s Äreparm" un brbat care e bun aa cum este, iar dac este înelegtor i grijuliu fa de noi, nu-l putem suferi. Din nefericire, dac nu avem posibilitatea s iubim un brbat în exces, nu-l putem iubi deloc. In capitolele urmtoare, fiecare din femeile cu care vei face cunotin, are, ca i Jill, povestea ei despre ce înseamn s iubeti prea mult. Poate c povestea lor te va ajuta s înelegi mai limpede tiparele propriei tale viei. Astfel, vei fi în stare s foloseti instrumentele oferite în ultima parte a crii ca s schimbi acele tipare într-o nou configuraie de împlinire, dragoste i bucurie. Asta v doresc din toat inima. 2. Sex formidabil într-o relaie execrabil Pe omul meu îl iubesc atât de mult²dar n-o va ti nicicând Viaa mea toat-i doar un chin - dar s nu crezi c suspin Când m îmbrieaz, lumea-ntreag se lumineaz..: Omul meu Tânra care sttea în faa mea iradia disperare. Faa ei drgla prezenta înc urmele galbenverzui ale vântilor pe care le cptase cu o lun în urm, când încercase s se arunce într-o prpastie, cu maina. - S-a scris în ziar, îmi spuse încet, cu durere în glas, tot ce se putea despre accident, cu fotografii ale mainii atârnând acolo... iar el nici mcar n-a luat legtura cu mine. A ridicat puin vocea i o scânteie de mânie sntoas îi strbtu glasul, înainte de a recdea în disperare. Trudi, care fusese foarte aproape de moarte, din dragoste, aduse vorba despre ceea ce era pentru ea chestiunea esenial, cea care fcuse inexplicabil i de neîndurat prsirea ei de ctre iubitul ei: - Cum de reueam s facem dragoste atât de bine, s ne simim atât de minunat, s fim atât de
apropiai, când nimic altceva nu mergea? De ce sexul ddea rezultate, când nimic altceva nu mergea? Cum începuse s plâng, semna foarte bine cu un copil mic, cu inima rnit. - Credeam c îl fac s m iubeasc dac m druiesc lui cu toat fiina mea. I-am dat totul, absolut tot ce aveam de dat. Se aplec în fa, inându-se cu mâinile de burt, i începu s se legene. - Dar doare aa de tare s tii c ai fcut totul degeaba. Trudi rmase ghemuit, suspinând vreme îndelungat, pierdut în vidul unde trise mitul ei de iubire. Când reui s vorbeasc din nou, continu cu glasul coborât, plin de durere: - Nu voiam nimic altceva, decât s-l fac fericit pe Jim i s-l pstrez lâng mine. Nu i-am cerut nimic altceva, decât s-i petreac timpul cu mine. Trudi mai plânse câtva timp, iar eu mi-am amintit ce îmi spusese despre familia ei i am întrebato cu blândee: - Nu asta vroia i mama ta de la tatl tu? S-i petreac timpul cu ea? Se îndrept în scaun imediat. - Dumnezeule! Ai dreptate. M plâng exact la fel ca mama. Persoana cu care voiam cel mai mult s nu semn, cea care încerca mereu s-i ating scopul prin tentative de sinucidere. O, Doamne!, repet i se uit la mine, cu faa umezit de lacrimi, adugând în surdin: ÄE îngrozitor." S-a fcut tcere i am început s vorbesc eu. - De multe ori ne trezim fcând lucrurile pe care le-a fcut printele de acelai sex, exact lucrurile pe care ne-am promis nou înine c nu le vom face niciodat. Se întâmpl aa pentru c din aciunile, chiar din sentimentele lor, am învat ce înseamn s fii brbat sau femeie. - Dar eu n-am încercat s m omor ca s-l recâtig pe Jim, protest Trudi. Eu n-am mai suportat, pur i simplu, s m simt înspimântat, neînsemnat i nedorit. Alt pauz. - Dar poate c i mama tot aa se simea. Presupun c aa ajungi s simi când te strduieti s pstrezi lâng tine pe cineva care are lucruri mult mai importante de fcut decât asta. Trudi încercase, de acord, iar momeala pe care o folosise fusese sexul. Ulterior, într-o alt edin, când durerea nu mai era atât de vie, veni din nou vorba despre sex. - Am fost întotdeauna excesiv de sensibil la sex, se confesa cu un amestec de mândrie i culpabilitate, atât de mult încât în liceu m temeam s nu fiu nimfoman. - Nu m puteam gândi decât la momentul urmtor când eu i prietenul meu puteam s fim din nou împreun i s facem dragoste. întotdeauna încercam s aranjez totul în aa fel încât s gsim un loc unde s fim numai noi. Se spune c brbaii sunt cei care vor s fac sex. Sunt sigur c eu voiam asta mai mult decât el. Sau, cel puin, eu îmi ddeam mai mult silina decât el. Trudi avea aisprezece ani când ea i prietenul ei din liceu Äau mers pân la capt" pentru prima dat, dup cum s-a exprimat ea. El era fotbalist, tipul acela care ia foarte în serios perioada de antrenamente. Era de prere c edinele repetate de sex cu Trudi îi diminueaz fora combatant pe terenul de joc. în timp ce el gsea scuze pentru a scurta întâlnirile cu Trudi dinaintea unui meci, ea contracara aranjând edine de babysitting dup-amiaza, în timpul crora îl putea seduce pe canapeaua din camera de la intrare, în timp ce bebeluul dormea în cmrua lui. Cu toate acestea, imaginaia i eforturile lui Trudi de a redireciona pasiunea lui pentru fotbal în pasiune pentru persoana ei s-au soldat cu un eec, iar tânrul, graie unei burse de educaie fizic, s-a mutat la un alt colegiu, în alt stat. Dup un rstimp de plansete nocturne i auto-dojeniri pentru eecul de a-l convinge s-o aleag pe ea în locul ambiiilor sportive, Trudi era dispus s fac o nou încercare.
Era în vara dintre sfâritul liceului i începutul anului universitar, iar Trudi sttea înc acas, o cas care se destrma în punctele eseniale. Dup ani de ameninri, mama lui Trudi iniiase în sfârit procedura de divor i angajase un avocat cunoscut pentru disponibilitatea de a juca murdar. Mariajul prinilor ei fusese dintre cele mai furtunoase, Trudi comptimindu-l pe tatl ei pentru nevoia lui compulsiv de a munci peste msur i dezaprobând eforturile fervente, uneori violente i auto-distructive ale mamei ei de a-l fora s petreac mai mult timp cu ea i cei doi copii ai lor, Trudi i sora ei mai mare, Beth. Tatl era atât de rar acas i pentru perioade atât de scurte, încât soia denumea aceste sejururi Ävizite în infern". - Erau, într-adevr, infernale, îi amintete Trudi. Vizitele lui degenerau invariabil în certuri oribile, prelungite, în care mama ipa î-l acuza c nu ne iubete pe nici una din noi, iar tata îi tot explica c el muncete atât de mult i îndelung tocmai de dragul nostru. Timpul pe care tata îl petrecea acas se termina aproape întotdeauna cu ipete i acuzaii reciproce. De cele mai multe ori, el pleca trântind ua i urlând la ea: ÄNu-i de mirare c nu-mi place s vin acas!", dar uneori, când mama plângea zile în ir sau îl amenina cu divorul sau înghiea o grmad de pastile i o lua salvarea, tata se schimba pentru o vreme, venea devreme acas i-i petrecea timpul cu noi. Mama începea s pregteasc acele mese minunate, ca s-l recompenseze, bnuiesc, pentru c revenise în sânul familiei. Trudi se încrunt. - Dup trei-patru nopi, iar începea s întârzie i iar suna telefonul. 'Aha, îneleg. ZuT, zicea mama cu rceal în glas. Aproape imediat, începea s debiteze obsceniti i-i trântea telefonul. i iat-ne pe Beth i pe mine, îmbrcate frumos i ateptându-l pe tata s vin acas la cin. Probabil c aranjaserm masa mai frumos decât de obicei, cum ne spunea mama s-o facem când tata trebuia s vin acas, cu flori i lumânrele. Iar mama alerga ca o furtun prin buctrie, ipând i izbind cratiele i insultându-l pe tata în toate felurile. Apoi se linitea, devenea ca de ghea i ieea din buctrie, ca s ne spun c vom cina singure, fr tata. Asta era i mai ru decât urlatul. Ne servea i apoi se aeza i ea la mas, fr s ne arunce o singur privire. Nelinitea ne cuprindea pe Beth i pe mine, din cauza tcerii. Nu îndrzneam s scoatem o vorb, dar nu îndrzneam nici s nu mâncm. Stteam acolo, la mas, încercând s facem ceva pentru mama, dar ce-am fi putut face noi pentru ea? Dup acele mese, mi se fcea ru, de obicei în mijlocul nopii, cu greuri i senzaii de vom îngrozitoare. Trudi îi scutur capul cu stoicism. Toate astea nu puteau sub nici o form s duc la o digestie sntoas. - i nu puteau nici s te învee cum s te pori normal într-o relaie normal, am adugat eu, pentru c tocmai în acest climat învase Trudi puinul pe care-l tia despre cum s-l tratezi pe cel pe care îl iubeti. - Ce simeai când se întâmpla asta? am întrebat-o. Trudi reflect puin, apoi rspunse dând din cap, subliniind astfel sinceritatea rspunsului su: - în toiul scandalului mi se fcea fric, dar în majoritatea cazurilor, m simeam prsit. Nimeni nu se gândea la mine sau nu se întreba ce simt sau ce fac. Sora mea era prea timid pentru a purta vreo discuie cu mine. Când nu lua lecii de muzic, se ascundea în camera ei. De obicei, cânta la flaut, ca s nu mai aud scandalul, bnuiesc, i ca s aib o scuz c se ferete de toi. i eu am învat s nu fac probleme nimnui. Stteam cuminte, fcându-m c nu observ ce se întâmpla cu prinii mei i inând în mine tot ce gândeam. Am încercat s înv bine la coal. Uneori mi se prea c aceea a fost singura perioad când tata i-a dat seama de existena mea 'Arat-mi carnetul de note', îmi spunea, i discutam amândoi o vreme. Admira orice fel de realizare, aa c m-am strduit s obin rezultate bune de dragul lui. Trudi îi frec sprânceana i continu, dus pe gânduri.
- i mai simeam ceva. Tristee. Cred c m-am simit trist tot timpul, dar n-am spus nimnui niciodat. Dac m-ar fi întrebat cineva 'Ce simi înuntrul tu?' a fi rspuns c m simt bine, c m simt excelent. Chiar dac a fi putut spune c sunt trist, n-a fi putut explica niciodat de ce. Cum puteam s justific un asemenea sentiment? Nu sufeream. Nu duceam lips de nimic important. Adic, n-am srit niciodat peste vreo mas, sau n-am trit niciodat fr s avem tot ce ne trebuie. Lui Trudi îi venea înc greu s recunoasc integral cât de adânc era izolarea ei emoional în familie. Suferise o lips acut de educaie i atenie din cauza unui tat care era, practic, inabordabil, i a unei mame mistuit de mânie i frustrare din cauza lui. Asta le-a lsat pe Trudi i pe sora ei sectuite emoional. în mod ideal, pe msur ce cretea, Trudi ar fi trebuit s poat s discute cu prinii despre gândurile ei, s exerseze comunicarea cu ei, în schimbul iubirii i ateniei lor, dar ei nu reuiser s fie "pe faz" pentru a primi darul ei; erau prea prini în propria btlie a voinelor lor. Astfel c, dup ce a crescut, Trudi s-a dus pe sine i darul ei de iubire (sub masca sexului) în alt parte. Dar s-a oferit unor recipieni la fel de insensibili i de indisponibili. La urma urmei, ce altceva tia s fac? Nimic altceva nu i s-ar fi prut Äcorect", sau n-ar fi fost compatibil cu lipsa dragostei i ateniei, cu care era deja obinuit. între timp, conflictul dintre prinii ei s-a acutizat pe noua aren a tribunalului. în toiul Äfocurilor de artificii", sora lui Trudi a fugit de acas cu profesorul ei de muzic. Prinii ei nu s-au sinchisit s fac o pauz în btlia lor, ca s observe faptul c fiica lor prsise statul cu un om de dou ori mai în vârst decât ea i care de abia putea s-i câtige traiul. Trudi era i ea în cutarea iubirii i îi ddea întâlnire cu brbai, într-o frenezie total, culcându-se cu aproape fiecare din ei. în sufletul ei, credea c, problemele familiale erau din vina mamei ei, c ea îl gonise pe tatl ei de acas, cu cicleala i ameninrile. Trudi îi jur s nu fie niciodat, dar niciodat, tipul de femeie furioas, insistent, ca mama ei. Avea s-i câtige brbatul prin dragoste, înelegere, i prin druirea total a propriei ei fiine. încercase deja o dat, cu juctorul de fotbal, s fie irezistibil de iubitoare, devotat i generoas, dar euase. Concluzia pe care a tras-o nu a fost aceea c felul ei de a trata lucrurile era greit, sau c obiectul iubirii sale nu era alegerea cea mai bun, ci c ea nu oferise destul. Aa c a continuat s încerce, s ofere, i cu toate acestea, nici unul din brbaii cu care ieea nu a rmas cu ea prea mult. A început semestrul de toamn i Trudi a întâlnit, curând, la unul din cursuri, un brbat cstoritJim. Era poliist i studia teoria de executare silit, ca s se poat califica pentru o promovare. Avea treizeci de ani, doi copii i o nevast care îl atepta pe al treilea. într-o dup-amiaz îi spuse lui Trudi, la o cafea, cât de tânr fusese când se însurase, i cât de nefericit era în cstorie. O avertiz, ca un tat, s nu se lase prins în capcana vieii de familie, într-o cstorie timpurie care s-o împovreze cu responsabiliti. Trudi s-a simit flatat de faptul c el a avut încredere în ea i i-a dezvluit o problem atât de personal, cum e cea a lipsei de farmec din viaa marital. Prea s fie cumsecade, oarecum vulnerabil, puin cam singur i neîneles. Jim îi spuse ct de mult a însemnat pentru el faptul c a vorbit cu ea ² c nu mai vorbise niciodat înainte cu altcineva ca ea - i o întreb dac se mai pot întâlni. Trudi consimi imediat, pentru c, dei conversaia lor din acea zi fusese mai degrab unilateral, Jim vorbind, de fapt, cel mai mult, fusese totui o comunicare, sentiment pe care Trudi nu-l cunoscuse în familia ei. ueta lor îi deschise fetei gustul pentru atenia dup care tânjea. Dou zile mai târziu, au vorbit din nou, de data aceasta în timp ce se plimbau pe dealul din apropierea campusului, iar el a srutat-o la plecare. Nu a trecut nici o sptmân i deja se întâlneau în apartamentul unui poliist când acesta era de serviciu, în trei din cele cinci dup-amiezi pe care Trudi i le petrecea la coal. Viaa ei a început s se
roteasc în jurul timpului furat pe care-l petreceau împreun. Trudi refuza s se gândeasc la felul în care o afecta relaia cu Jim. Fugea de Ia cursuri i a început, pentru prima dat, s nu mai obin rezultate bune la coal. îi minea prietenii în legtur cu activitatea ei i sfâri prin a-i evita, ca s nu mai fie nevoit s-i mint. Renunase la aproape toate activitile ca s poat fie cu Jim ori de câte ori se ivea ocazia, i gândindu-se la el când nu îl întâlnea. Voia s fie disponibil pentru el în cazul c s-ar fi ivit vreo or liber pe care ar fi putut-o petrece împreun. în schimb, Jim îi ddea foarte mult atenie i o flata când erau împreun. Reuea s-i spun exact ce voia s aud de la el - cât de minunat, deosebit, demn de iubire era, i cum l-a fcut ea mai fericit decât fusese vreodat înainte. Cuvintele lui stârnir în ea dorina de a se strdui i mai mult s-l atrag i s-i fac plcere. Mai întâi, i-a cumprat lenjerie elegant, ca s-o îmbrace doar pentru el, apoi parfumuri i uleiuri pe care el a sftuit-o s nu le foloseasc pentru c soia lui ar fi putut sesiza mirosul i s-ar fi întrebat ce se întâmpl. îndrznea, citea cri despre cum s faci dragoste i aplica cu el tot ce înva. Extazul lui îi ddea aripi s continue. Nu exista alt afrodisiac mai bun pentru ea decât dorina de a-l excita pe acest brbat. Rspundea cu toat puterea ei la atracia pe care el o simea fa de ea. Nu atât propria sexualitate i-o exprima, cât mai ales sentimentul de a fi legitimizat de sensibilitatea lui sexual fa de ea. Deoarece ajunsese s tie mai multe despre sexualitatea lui decât despre a ei, cu cât el îi rspundea mai mult, cu atât mai recunosctoare îi era. Interpreta timpul pe care el îl petrecea cu ea -i pe care-l fura celeilalte viei a lui - ca pe o recunoatere îndelung ateptat a valorii ei. Când nu era cu el, se gândea la noi modaliti de a-l vrji. Prietenii renunar s-o mai invite pe la ei i viaa ei a început s se limiteze la o obsesie unidirecional: cum s-l fac pe Jim mai fericit decât fusese vreodat. Simea fiorul victoriei la fiecare întâlnire - victoria asupra monotoniei vieii lui, asupra incapacitii lui de a cunoate iubirea i împlinirea sexual. Faptul c putea s îl fac fericit pe el însemna fericirea ei. In sfârit, dragostea ei fcea minuni în viaa cuiva. Asta îi dorise întotdeauna. Nu era ca mama ei, care-i alunga pe brbai cu cererile ei. Dimpotriv, ea construia o legtur bazat în totalitate pe iubire i altruism. Era mândr c îi cerea atât de puin lui Jim. - M simeam foarte singur când nu eram cu el, iar asta însemna destul de mult timp. II vedeam doar câte dou ore, trei zile pe sptmân. Intre timp, el nu m cuta deloc. Avea cursuri lunea, miercurea i vinerea, i ne întâlneam dup aceea. Când eram împreun, ne petreceam mai tot timpul fcând dragoste. Când ne vedeam, în sfârit, singuri, alergam unul în braele celuilalt. Totul era atât de intens, de emoionant, c uneori ne venea greu s credem c i alte perechi simt acelai fior când fac sex. Desigur, dup aceea, trebuia, invariabil, s ne lum la revedere. Toate celelalte ore în care nu eram cu el, mi se preau goale. Petreceam mai tot timpul cât nu eram împreun pregtindu-m s-l întâlnesc din nou. îmi splam prul cu un ampon special, îmi fceam unghiile, i m plimbam de colo-colo, gândindu-m la el. Nu voiam s m gândesc prea mult la soia i familia lui. Voiam s cred c fusese prins în capcana cstoriei înainte de a fi fost desul de matur ca s tie ce vrea, iar faptul c n-avea nici cea mai mic intenie de a pleca, de a fugi de îndatoririle sale, mi-l fcea i mai drag. "... i m fcea s m simt i mai bine alturi de el", ar fi putut la fel de bine aduga Trudi. Nu era capabil de o relaie intim prelungit, aa c "tamponul de amortizare" pe care mariajul i familia lui Jim i-l ofereau era binevenit, la fel cum fusese i refuzul fotbalistului de a fi împreun cu ea. Ne simim bine doar când raporturile noastre cu alii se stabilesc într-un fel care ne e familiar, iar Jim îi oferea i distana i lipsa de angajare pe care Trudi le cunotea atât de bine din relaia prinilor ei cu ea. Cel de-al doilea semestru era pe sfârite, se apropia vara, iar Trudi l-a întrebat pe Jim ce se va întâmpla cu ei când se va termina coala i nu vor mai putea folosi aceast scuz convenabil
pentru a se întâlni. El se încrunt i rspunse vag: - Nu tiu sigur. Gsesc eu ceva. încruntarea a fost suficient pentru a o opri pe Trudi. Tot ce îi lega pe ei era fericirea pe care ea putea s i-o ofere. Dac el nu era fericit, se putea sfâri totul. Nu trebuia s-l mai fac s se încrunte. coala se sfâri i Jim nu gsise nimic. ÄO s te sun", îi spuse el. Ea atept. Un prieten al tatlui ei îi oferi o slujb în hotelul lui, pentru perioada de var. Multi din prietenii ei lucrau i ei acolo, i o îndemnar s vin i ea. Va fi distractiv, promiseser ei, s lucrm toat vara pe lac. Refuz oferta, de team s nu cumva s nu fie acolo atunci când avea s sune Jim. Dei nu prea a ieit din cas timp de trei sptmâni, telefonul ateptat nu a venit... Intr-o dup-amiaz torid de la mijlocul Iui iulie, Trudi era în ora, fcându-i cumprturile, apatic. Iei dintr-un magazin cu aer condiionat, clipi din cauza soarelui arztor i... iat-l pe Jim, bronzat, zâmbitor, inând de mân o femeie care nu putea fi decât soia lui. Cu ei erau doi copii, un bieel i o feti, iar la pieptul lui Jim, într-o ching albastr, un bebelu. Ochii lui Trudi cutar privirea lui Jim. El îi arunc o privire scurt, apoi se uit în alt parte, trecând pe lâng ea cu familia, soia i viaa lui. A reuit cu greu s ajung pân la main, dei durerea din piept nu o lsa s respire. Intr în main i rmase acolo, în parcarea fierbinte, suspinând i respirând cu greu, mult dup ce soarele apusese. Apoi conduse încet, debusolat, pân la colegiu, apoi sus, pe dealul din spatele lui, pe acolo unde se plimbase prima dat cu Jim, iar el o srutase. A condus pân ce drumul a început s-o ia brusc la vale, apoi se îndrepta din nou, iar ea ar fi trebuit s întoarc. A fost un miracol faptul c a supravieuit impactului, mai mult sau mai puin întreag. Dar i o mare dezamgire pentru ea. întins pe patul de spital, îi jur s încerce din nou, imediat ce o vor externa. Suport mutarea în salonul de psihiatrie, tranchilizantele, interviul obligatoriu cu psihiatrul. Prinii au venit s-o vad cu rândul, în ture elaborat concepute de asociaia infirmierelor. Apariiile tatlui ei erau însoite de predici rigide despre motivele multiple pentru care merita s triasc, în timpul predicilor, Trudi numra în gând de câte ori se uita tatl ei la ceas. încheia, de obicei, cu un îndemn neputincios: - tii cât te iubim, mama ta i cu mine, draga mea. Promite-mi c n-ai s mai faci aa ceva. Trudi i-a promis, îndeplinindu-i datoria, strduindu-se s surâd - un surâs îngheat de solitudinea de a ti c-l minte pe tatl su într-o problem atât de important. Vizitele lui erau urmate de ale mamei ei, care se plimba apsat prin camer, întrebând-o cu insisten: - Cum ai putut s faci asta? Cum ai putut s ne faci nou una ca asta? De ce n-ai venit s-mi spui c ceva nu e în ordine? Ce naiba se întâmpl cu tine, fetio? Eti suprat din cauza mea i a tatei? Apoi mama se aeza într-unui din fotoliile pentru vizitatori i-i descria în detaliu cum decurgea divorul, ceea ce s-ar fi vrut a fi un subiect linititor. Lui Trudi i se fcea, de obicei, ru dup aceste vizite. în ultima noapte petrecut în spital, o asistent a stat cu ea, în linite, i i-a pus câteva întrebri blând-iscoditoare. întreaga poveste a ânit, curgând în valuri. în cele din urm, asistenta i-a spus: - tiu c te gândeti s încerci din nou. i de ce n-ai face-o? Nimic nu e diferit astzi, fa de sptmâna trecut. Dar înainte s-o faci, a vrea s întâlneti pe cineva. Asistenta, o fost client de-a mea, a trimis-o la mine. Aa am început, Trudi i cu mine, s lucrm împreun pentru a vindeca nevoia ei de a da mai mult dragoste decât primea, de a da i iar a da, dintr-un cotlon al sufletului ei care era deja golit. Au mai fost câiva brbai în viaa ei în urmtorii doi ani; ei i-au dat posibilitatea s îi dea seama de felul în care se folosea de sex în relaiile amoroase. Unul din ei era profesor la universitatea
unde se înscrisese. Era un împtimit de munc de talia tatlui ei. La început, Trudi s-a dedicat cu totul strdaniei de a-l îndupleca s nu mai lucreze atât i s vin în braele ei drgstoase. Dar, de data aceasta, dei cu un acut sentiment de frustrare si ti cauza eecului în a-l schimba, a renunat dup cinci luni. Provocarea fusese mobilizatoare la început: de fiecare dat când îi câtiga atenia, se simea "repus în drepturi", dar, în acelai timp, sesiza c devine, din punct de vedere emoional, tot mai dependent de el, în timp ce partenerul ei, dimpotriv, druia tot mai puin. în timpul unei edine de terapie, se confesa: - Noaptea trecut am petrecut-o cu David; am plâns i i-am spus cât de important este el pentru mine. S-a apucat s-mi explice, ca de obicei, c trebuie s îneleg c el are obligaii profesionale importante - ei bine, n-am mai putut asculta. Mai auzisem asta. Mi-a devenit brusc limpede c mai jucasem aceast scen cu prietenul meu fotbalist. M druiam lui David, aa cum fcusem i cu cellalt iubit al meu. Zâmbi cu amrciune. - Nu-i poi imagina pân unde am mers ca s atrag atenia brbailor. Zburdam prin camer, în timp ce-mi scoteam i aruncam hainele la întâmplare, le suflam în ureche i puneam în aplicare tot arsenalul meu de seducie. N-am încetat înc s m strduiesc s atrag atenia cuiva care numi arat nici un interes. Cred c cel mai plcut fior pe care-l simt când fac dragoste cu David este atunci când simt c reuesc s-l stârnesc destul, cât s lase deoparte ceea ce face. Nu-mi face plcere s recunosc, dar asta a fost o mare realizare pentru mine - s fiu în stare s-l fac pe David, sau pe Jim, sau pe oricare altul, s-mi dea atenie. Presupun c tocmai pentru c nu m simeam bine cu ei, viaa sexual imi aducea o mare uurare. Prea c doboar pentru câteva clipe toate obstacolele dintre noi i ne contopeam. Iar eu aveam atâta nevoie de aceast contopire. Dar nu mai sunt dispus s m arunc în braele lui David. Mi se pare degradant. i totui, David nu a fost ultima relaie imposibil a lui Trudi. Urmtorul ei iubit a fost un tânr agent de burs, atlet împtimit. Trudi a luptat cât a putut ca s-i câtige atenia; a încercat s-l ademeneasc cu promisiunea cert a trupului ei dornic de sex, în schimbul programului rigid de antrenament. De cele mai multe ori când fceau dragoste, el era prea obosit sau dezinteresat ca s realizeze sau sâ-i controleze erecia. într-o zi, în biroul meu, Trudi descria ultimul lor eec în aceast privin, când brusc, începu s râd. - Când m gândesc la asta... am întrecut orice msur! Nimeri nu s-a strduit vreodat mai mult s fac dragoste cu cineva care nu vroia. Alt hohot de râs. Apoi, ferm: - Trebuie s încetez. Am de gând s nu mai caut. Se pare c m atrag invariabil brbaii care n-au nimic s-mi ofere i care nici mcar nu vor s primeasc ce le ofer eu. Acesta a fost momentul hotrâtor pentru Trudi. în cursul tratamentului terapeutic devenise capabil s se iubeasc pe sine, iar acum era în stare s aprecieze dac o relaie nu-i aducea satisfacii, în loc s trag imediat concluzia c nu era demn de iubire i c trebuia s depun eforturi mai mari în acest sens. Impulsul puternic de a-i folosi sexualitatea pentru a stabili o relaie cu un partener ovielnic i imposibil a sczut brusc, iar la captul celor doi ani de terapie, se întâlnea deja cu mai muli tineri, dar nu se mai culca cu ei. - E atât de diferit acum, când m întâlnesc cu un brbat i m gândesc dac eu îl plac, dac eu m simt bine cu el, dac eu cred c e o persoan agreabil. N-am gândit niciodat aa înainte. încercam invariabil s-l fac s m plac, s m asigur c se distreaz bine cu mine i s cread c sunt drgu. tii, dup ce ieeam cu cineva, nu m întrebam niciodat dac eu vreau s-l mai întâlnesc. Eram prea preocupat s m gândesc dac i-am plcut îndeajuns pentru a-mi cere el
mie s se întâlnim din nou. Am fcut totul pe dos! Când s-a hotrât s întrerup edinele de terapie, Trudi nu mai fcea de mult lucrurile pe dos. Era capabil s detecteze cu uurin o relaie care n-ar fi mers i, chiar dac scânteia atraciei se aprindea între ea i un partener ovitor, se stingea repede la rceala evalurii pe care o fcea brbatului, situaiei, posibilitilor. Voia pe cineva care s-i fie un adevrat partener, sau s nu fie deloc. Nu mai accepta nici un compromis. Dar adevrul era c Trudi nu tia înc cum s triasc cu sentimentele contrare suferinei i respingerii: cu bunstarea i cu angajarea într-o relaie. Nu cunoscuse niciodat nivelul de intimitate generat de tipul de relaie pe care îl voia acum. Dei tânjise dup comuniunea cu partenerul ei, nu fusese nicicând în situaia de a tri în atmosfera unei comuniuni adevrate. Faptul c prea s resping brbaii nu era întâmpltor; capacitatea ei de acceptare a unei intimiti adevrate era redus. în familia ei nu existase nici un fel de intimitate, doar lupte i armistiii, fiecare din acestea anunând, mai mult sau mai puin, începutul unei noi btlii. Existase suferin i existaser i tensiuni, iar ocazional, alinarea durerii i încordrii, dar niciodat o apropiere real sau o dragoste adevrat între membrii familiei ei. Ca reacie la manipulrile mamei sale, formula de iubire a lui Trudi fusese druirea de sine fr a primi nimic în schimb. Când terapia a ajutat-o s ias din capcana martiriului su de sacrificare, a rmas cu contiina clar a ceea ce nu trebuia s fac; era i acesta un pas înainte. Dar era doar jumtate din drum. Urmtorul pas era ca Trudi s învee s triasc, pur i simplu, în compania brbailor pe care-i considera agreabili, chiar dac un pic plicticoi. Plictiseala este o senzaie pe care femeile care iubesc prea mult o triesc deseori în prezena unui brbat Äagreabil": nu tu clinchete de clopoei, nu tu focuri de artificii, nu tu ploaie de stele cztoare... în absena fiorului, se simt nelinitite, nervoase i incomodate, o stare de disconfort general etichetat drept plictiseal. Trudi nu tia cum s se poarte în prezena unui brbat agreabil, atent i sincer interesat de persoana ei; ca toate femeile care iubesc prea mult, ea tia s se împrieteneasc doar pentru a avea parte de o nou provocare, nu pentru a se bucura, pur i simplu, de compania brbatului. Dac nu trebuia s fac manevre speciale pentru a face relaia s mearg, i se prea greu s stabileasc o relaie cu un brbat, s se simt bine i în largul ei. Fiind obinuit cu nelinitea i suferina, cu lupta, cu victoria sau înfrângerea, o relaie creia îi lipseau toate acestea prea prea Ädomestic" pentru a fi important i, pe deasupra, stabil. Culmea ironiei, se simea mai puin bine în prezena unor brbai echilibrai, veseli, stpâni pe ei, decât cu brbai taciturni, rezervai emoional, insensibili sau neinteresai de ea. Dac nu depune toate eforturile ca s schimbe situaia în favoarea ei, femeia care iubete în exces devine obinuit cu trsturi i comportamente negative, i se simte mai bine în compania lor decât în prezena contrariilor lor. Dac Trudi n-ar fi învat s stabileasc o relaie confortabil cu un brbat care considera interesele ei la fel de importante ca ale lui, nu ar fi putut spera s realizeze o relaie satisfctoare. Inainte de a se restabili, femeia care iubete prea mult prezint de obicei urmtoarele caracteristici ale sentimentelor i relaiei ei sexuale: Ea îi pune întrebarea: ÄCât de mult m iubete (sau are nevoie de mine)?" i nu ÄCât "de mult in eu la el?" Majoritatea raporturilor sexuale cu el sunt motivate de întrebarea ÄCum îl pot face s m iubeasc (sau s aib nevoie de mine) mai mult?" Impulsul de a se drui sexual unor brbai care, în opinia ei, au nevoie de aceasta, poate avea drept rezultat un comportament pe care ea însi îl consider promiscuu, dar el este în primul rând îndreptat spre satisfacerea celuilalt, mai curând, decât spre mulumirea proprie
Sexul este unul din instrumentele pe care le folosete în vederea manipulrii sau schimbrii personalitii partenerului Consider adeseori c eforturile depuse în manipulrile reciproce sunt tentante. Aplic arta seduciei pentru a-i atinge scopurile i se simte minunat când obine rezultate bune i foarte ru în caz contrar. Eecul în încercarea de a obine ce vrea o face, de obicei, s se strduiasc i mai mult. . Confund nelinitea, teama i suferina, cu dragostea i emoia sexual. ÄGolul" din stomac este pentru ea, dragoste. îi extrage starea de excitaie sexual din cea a partenerului. Nu tie cum este s se simt ea însi bine; de fapt, se simte ameninat de propriile ei sentimente. Dac îi lipsete provocarea unei relaii neîmplinite, devine agitat. Brbatul cu care nu se poate lupta, nu o atrage din punct de vedere sexual. Pe acesta îl catalogheaz drept Äplicticos". Adeseori ajunge s fie cu un brbat mai puin experimentat decât ea din punct de vedere sexual, ca s aib sentimentul c deine controlul. Duce dorul apropierii fizice, dar, temându-se s nu fie înctuat de cellalt i/sau s fie copleit de propria-i dorin de afeciune, se simte în siguran doar dac pstreaz distana emoional; distan creat i întreinut de nelinitea unei relaii stresante. E cuprins de team dac un brbat îi manifest dorina de a fi alturi de ea emoional i sexual. Ori fuge ea, ori îl alung pe el. Intrebarea dureroas pus de Trudi la începutul edinelor noastre -ÄCum de reueam s facem dragoste atât de bine, sa ne simim atât de minunat, s fim atât de apropiai, când nimic altceva nu mergea?" -merit a fi examinat, întrucât femeile care iubesc prea mult se confrunt adesea cu aceast dilem: relaii sexuale bune pe fondul unei relaii nefericite sau fr speran. Multe dintre noi au fost învate c o via sexual Äîmplinit" înseamn dragoste Äadevrat" i, viceversa, c viaa sexual nu ar putea oferi satisfacii i împliniri, dac relaia ca un întreg nu ar fi fericit. Nimic nu e mai puin adevrat pentru femeile care iubesc prea mult. Din cauza dinamicii care opereaz la toate nivelurile relaiilor noastre amoroase, inclusiv la nivel sexual, o relaie nesatisfctoare poate face, în realitate, ca sexul s fie excitant, pasional i irezistibil. Poate c vom fi presai s explicm familiei i prietenilor de ce o persoan care nu are nici o calitate deosebit care s-o fac demn de admirat sau mcar plcut, reuete totui s stârneasc în sufletul nostru fiorul ateptrii i un dor incomparabil mai mare decât ceea ce simim pentru o alt persoan, mult mai agreabil i prezentabil. Ne e greu s recunoatem c ne lsm vrjii de visul care ne activeaz toate calitile latente - dragostea, grija, atenia, integritatea, generozitatea - caliti care, suntem sigure, exist, tot în stare latent, la iubitul nostru i vor înflori la cldura dragostei noastre. Femeile care iubesc prea mult îi spun adesea c brbatul cu care triesc n-a fost iubit cum se cuvine înainte, nici de prini, nici de prieten sau soie. Considerm c este nedreptit i ne grbim s ne asumm sarcina de a-l ajuta s recupereze tot ce i-a lipsit în via cu mult înainte de a-l cunoate noi. într-un anume fel, scenariul acesta este o versiune a basmului ÄFrumoasa adormit" în care rolurile sunt inversate: "Frumoasa" adoarme din cauza vrajei, ateptând s fie trezit de primul srut dat din dragoste adevrat. Dorina noastr este s fim acelea care s desfac vraja i s elibereze brbatul din ceea ce considerm a fi închisoarea lui. Lum rceala lui emoional, furia sau deprimarea, cruzimea sau indiferena, violena, necinstea sau dependena lui, drept dovad a faptului c n-a fost iubit îndeajuns. Ne punem iubirea s-i msoare puterile cu greelile lui, cu eecurile i chiar cu strile lui patologice. Suntem hotrâte s-l salvm prin puterea dragostei noastre. Sexul este una din modalitile eseniale pe care le folosim în încercarea de a-l vindeca prin
dragostea noastr. Fiecare partid sexual înmagazineaz întreaga noastr strdanie de a-l schimba pe brbatul iubit. Cu fiecare srut i atingere îi comunicm cât de deosebit i merituos este, cât îl admirm i cât ne bucurm de prezena lui. Avem certitudinea c, o dat ce se va convinge de dragostea noastr, se va metamorfoza în eul su adevrat, care nu este altceva decât întruchiparea propriei noastre imagini despre el. Intr-un anume fel, sexul în aceste circumstane este benefic, pentru c aa îl vrem noi s fie; ne folosim toat energia ca s-l facem s funcioneze, s fie minunat. Rspunsul pe care reuim s-l smulgem, indiferent de natura lui, ne încurajeaz s depunem alte eforturi, s fim mai iubitoare, mai convingtoare. Sunt i ali factori care opereaz aici. De exemplu, dei s-ar zice c împlinirea sexual e puin probabil într-o relaie nefericit, trebuie s ne reamintim c punctul culminant al contactului sexual reprezint o descrcare a unei tensiuni fizice i emoionale. Pe când unele femei evit relaia sexual cu partenerul atunci când exist tensiuni conflictuale între ei, altele, în circumstane similare, consider c, dimpotriv, relaia sexual este o modalitate eficient de a scpa de tensiune, mcar temporar. Pentru o femeie nefericit din cauza relaiei sale cu un partener cu care nu se potrivete, actul sexual poate reprezenta aspectul agreabil al relaiei i singura modalitate eficient de a stabili un raport cu partenerul ei. De fapt, gradul de descrcare sexual al unei femei poate fi direct proporional cu gradul de disconfort pe care-l simte alturi de partenerul ei. E uor de îneles. Multe cupluri, indiferent de relaia pe care o au -normal sau nu - fac sex cu pasiune dup o ceart. Dup o stare conflictual, dou elemente sunt definitorii pentru un act sexual pasional i extatic: primul este descrcarea tensional, mai sus menionat; al doilea implic investiia uria care se face dup un conflict, pentru a Ägresa" relaia sexual, care s cimenteze astfel cuplul a crui coeziune a fost ameninfat de conflict. Faptul c cei doi parteneri savureaz, în aceste condiii, o experien sexual deosebit de plcut i satisfctoare pare s valideze relaia ca întreg. ÄVedei ce apropiai suntem, ce mult ne iubim, ce bine ne simim împreun. Suntem fcui unul pentru altul", pare s fie sentimentul exprimat. Atunci când realizeaz împlinirea fizic, actul sexual are puterea de a crea legturi profunde între dou persoane. Mai ales pentru femeile care iubesc prea mult, intensitatea luptei cu un brbat poate consolida intensitatea experienei sexuale i, astfel, legtura noastr cu el. Reciproca este i ea adevrat. Când avem o relaie cu un brbat care nu constituie în sine o provocare, aspectul sexual va fi lipsit de focul pasiunii. Pentru c nu putem menine constant starea de excitaie, pentru c sexul nu e folosit ca s dovedim ceva anume, am putea considera c o relaie mai normal, mai relaxat e, într-un anume fel, insipid. Comparat cu stilurile furtunoase de relaii pe care le-am cunoscut înainte, acest tip insipid de relaie nu face decât s ne demonstreze c tensiunea, lupta, durerea i dramatismul sunt atributele Ädragostei adevrate". Ceea ce ne conduce la întrebarea: Ce este, atunci, dragostea adevrat? Dei dragostea nu se las uor definit, sunt de acord c motivul este c încercm în cultura noastr s combinm într-o singur definiie dou aspecte ale dragostei care se opun i, aparent, chiar se exclud reciproc. Astfel, cu cât vorbim mai mult de dragoste, cu atât ne contrazicem mai mult, iar când descoperim un aspect rzboindu-se cu cellalt, renunm, derutai i frustrai, i susinem c dragostea e prea personal, misterioas i enigmatic pentru a o putea inti cu precizie. Grecii erau mai detepi. Ei foloseau dou cuvinte - eros i agape -pentru a separa cele dou modaliti total diferite de a tri ceea ce numim Ädragoste". ÄEros" se refer, desigur, la dragostea pasional, în timp ce Äagape" definete relaia stabil i responsabil, liber de pasiune, care se stabilete între dou persoane care in foarte mult una la cealalt. Contrastul dintre eros i agape ne ajut s descifrm dilema, dac examinm ambele aspecte ale
dragostei în acelai timp în cadrul unei relaii cu o singur persoan. Ne ajut de asemenea s înelegem de ce fiecare din ele are proprii ei susintori care pretind c dein singurul mod adevrat de a simi dragostea, cci e perfect adevrat, fiecare din cele dou aspecte are propria lui frumusee, adevr i valoare. în plus, fiecrui tip de dragoste îi lipsete ceva preios, pe care doar cellalt tip îl poate oferi. S ascultm cum descrie fiecare susintor ce înseamn s fii îndrgostit. Eros: Dragostea adevrat este un dor mistuitor, disperat, de persoana iubit, perceput ca fiind diferit, misterioas i insesizabil. Profunzimea dragostei se msoar prin intensitatea obsesiei fa de persoana iubit. Nu acorzi timp i atenie altor interese i preocupri, pentru c îi foloseti întreaga energie s-i reaminteti fragmente din întâlnirile trecute sau s i le imaginezi pe cele viitoare. Adesea, trebuie depite piedici insurmontabile, i iat i elementul suferin prezent în adevrata dragoste. Un alt indicator al profunzimii dragostei este voina de a îndura suferina i greutile vieii de dragul unei relaii. Asociate dragostei adevrate sunt sentimentele de emoie, extaz, dramatism, anxietate, tensiune, mister i dor. Agape: Dragostea adevrat este un parteneriat în care sunt angajai profund doi oameni. Cei doi au în comun multe valori fundamentale, interese, scopuri, i tolereaz cu sinceritate diferenele dintre ei. Profunzimea dragostei se msoar prin încrederea i respectul reciproc pe care-l au unul fa de cellalt. Relaia dintre ei permite fiecruia s-i dezvolte pe deplin calitile expresive, creative i productive. E mult bucurie în experienele trite în doi, fie ele trecute sau prezente, ca i în cele posibil de anticipat. Fiecare îl privete pe cellalt ca pe cel mai bun i drag prieten. O alt msur a dragostei este dorina amândurora de a se privi pe sine cu onestitate, în scopul de a impulsiona evoluia relaiei i a intimitii. Asociate dragostei adevrate sunt sentimentele de serenitate, siguran, devotament, înelegere, tovrie, sprijin reciproc i alinare. Femeia care iubete prea mult simte, de obicei, o dragoste pasional - eros - pentru brbatul insuportabil. i într-adevr, pasiunea înflorete în ea tocmai pentru c el e insuportabil. Ca s existe, pasiunea are nevoie de o lupt continu, de obstacole care se cer depite, de dorina frenetic de a avea mai mult decât are. Literal, pasiunea se traduce prin suferin, i exist multe cazuri în care, cu cât suferina e mai mare, cu atât pasiunea e mai adânc. Ardoarea intens din relaia bazat pe dragostea pasional nu se poate împca cu plcerile mai blânde oferite de o relaie echilibrat i sigur; prin urmare, dac femeia ar primi de la obiectul dragostei ei ceea ce îi dorete cu ardoare, suferina ar înceta, i pasiunea s-ar stinge i ea, curând. Atunci, femeia iar spune, probabil, c nu mai e îndrgostit, pentru c suferina dulce-amar a pasiunii nu mai exist. Societatea în care trim i mjloacele de informare în mas omniprezente care ne împresoar i ne satureaz contiina, confund permanent cele dou tipuri de dragoste. Ni se promite în mii de feluri c o relaie plin de pasiune (eros) ne aduce mulumire i împlinire (agape). In realitate, subînelesul promisiunilor este c o pasiune destul de mare sudeaz lanurile unei legturi durabile. Eecul tuturor relaiilor bazate iniial pe un torent de pasiune certific falsitatea acestei premise. Frustrarea, suferina i dorina neîmplinit nu pot construi o relaie echilibrat, durabil i pozitiv evolutiv, dei îi aduc o contribuie major i cert într-o relaie pasional. Dac vraja erotic iniial se metamorfozeaz în devotamentul responsabil i afectuos care înfrunt timpul, atunci e necesar comuniunea de interese, valori i idealuri, plus capacitatea de a menine o intimitate desvârit. i totui, iat ce se întâmpl deseori: exist senzaia, în relaia edificat pe pasiune, încrcat cum e de nelinite, suferin i frustrare, c lipsete ceva foarte important. E nevoie de angajare, de un mijloc de echilibrare a experienei emoionale haotice care s ofere sentimentul de siguran i protecie. Dac s-ar întâmpla ca obstacolele din calea
fericirii lor s fie doborâte i înlocuite cu un legmânt sincer i solid, cei doi parteneri s-ar uita unul la altul, întrebându-se unde a disprut pasiunea. Se simt în siguran unul cu cellalt, îi dovedesc tandreea i generozitatea unul fa de cellalt, dar în acelai timp se simt un pic pclii pentru c nu mai sunt mistuii de dorin. Preul pe care-l pltim pasiunii este teama; durerea i teama alimenteaz dragostea pasional; i tot ele o pot distruge. Preul pe care-l pltim pentru o relaie echilibrat este plictiseala; sigurana i protecia cimenteaz o astfel de relaie; i tot ele o pot face rigid i anost. Dac e s urmeze fiorul i noutatea în relaia amoroas dup transformarea pasiunii în devotament, ea trebuie s se fundamenteze nu pe sentimentul de frustrare sau de dorin înflcrat, ci pe explorarea în profunzime a ceea ce D. H. Lawrence numea Ätainele pline de bucurii" dintre un brbat i o femeie devotai unul altuia. Dup cum spune Lawrence, aceasta se realizeaz cel mai bine cu un singur partener, cci, pentru a crea adevrata intimitate, încrederea i sinceritatea lui agape trebuie combinate cu curajul i vulnerabilitatea pasiunii. L-am auzit o dat pe un alcoolic convalescent exprimând acest lucru simplu i frumos: ÄBeat fiind, m-am culcat cu o mulime de femei i am trit aceeai experien de nenumrate ori. De când nu mai beau, m-am culcat doar cu soia mea i de fiecare dat triesc o alt experien." Fiorul emoiei care provine nu din excitarea reciproc a simurilor, ci din profunda cunoatere reciproc este, din pcate, rar. Cele mai multe dintre noi, care avem o relaie stabil, echilibrat, ne bazm pe predictibilitate, confort i amiciie, pentru c ne temem s explorm tainele pe care le întruchipm ca brbat i femeie i s scoatem la lumin eul nostru profund. Dar, în teama noastr de necunoscutul din noi înine i dintre noi, ignorm i evitm chiar darul pe care devotamentul nostru ni-l pune la dispoziie - intimitatea adevrat. în cazul femeilor care iubesc prea mult, intimitatea real cu partenerul nu se poate realiza decât dup recuperare. In capitolele urmtoare o vom reîntâlni pe Trudi care se confrunt cu provocarea recuperrii ce ne ateapt pe toate. 3.Dac sufr pentru tine, m vei iubi? Iubito, iubito, te rog, nu pleca. Cu sentimente ieftine cred c încep a m droga. Ultimul blues Am fost nevoit s rscolesc o grmad de pânze pân s ajung s citesc versurile de pe pânza înrmat care atârna pe peretele din camera ticsit cu tot felul de lucruri, Uzat de timp i decolorat, pânza cu peisajul de mod veche coninea urmtoarele versuri: Drag mam, Mam, drag mam. Când m gândesc la tine A vrea s fiu tot ce Înseamn frumos Ce înseamn adevr. Tot ce e demn Nobil i mre Vine de la tine, mam, Din mâna ta, care Nearat drumul. Lisa, artist plastic cu un venit modest, care-i folosea locuina i ca studio, îmi art versurile i râse uor. - E prea de tot, nu crezi? Siropoase! Dar cuvintele care urmar trdau sentimente mai adânci. - Am recuperat-o de la o prieten care se muta i voia s o arunce. O cumprase în joac, de la un magazin cu solduri. Cred c are, totui, ceva adevrat în ea, ce zici? Râse din nou i spuse cu mâhnire în glas:' - Am iubit-o pe mama, dar n-am avut decât necazuri cu brbaii din cauza asta. Fcu o pauz i czu pe gânduri. înalt, cu ochi mari i verzi i cu un pr negru, lung i drept, Lisa era o frumusee. Mi-a fcut semn s iau loc pe o saltea acoperit cu o cuvertur, într-un col al camerei mai puin ticsit i mi-a oferit un ceai. Rmase tcut în timp ce-l pregtea.
Lisa mi-a atras atenia datorit unui prieten comun care mi-a spus câte ceva din povestea ei. Crescut într-o familie de alcoolici, Lisa era co-alcoolic. Termenul co-alcoolic desemneaz o persoan care a dezvoltat o tendin bolnvicioas de a stabili o relaie cu alte persoane ca rezultat al convieuirii cu cineva marcat de alcoolism. Fie c alcoolicul este unul din prini, unul din soi, un copil sau un prieten, relaiile lui cu membrii familiei rezid în dezvoltarea anumitor sentimente i comportamente la co-alcoolic: respect de sine redus, nevoia de a fi de folos, impulsul puternic de a-i schimba i controla pe ceilali, i dorina de a suferi. De fapt, toate caracteristicile femeilor care iubesc prea mult sunt prezente, de obicei, la fiicele i soiile alcoolicilor, ca i la cele ale persoanelor cu alte dependene. tiam deja c efectele copilriei petrecute lâng o mam alcoolic, de care încercase s aib grij i pe care încercase s o protejeze, influenaser puternic felul în care Lisa urma s stabileasc o relaie cu un brbat, mai târziu, în via. Am ateptat cu rbdare, i nu mult dup aceea, începu s-mi ofere detalii. Era a doua din cei trei copii, nscut dup o sor care fusese cauza cstoriei pripite a prinilor ei i înaintea unui frate care fusese i el o surpriz, aprând la opt ani dup naterea Lisei, când mama ei înc mai bea. Lisa era singurul produs al unei nateri planificate. - Intotdeauna am crezut c mama e perfect, poate pentru c aveam atâta nevoie s-o cred aa. Miam imaginat c este aa cum îmi doream i mi-am jurat s fiu ca ea. In ce fantasmagorie am putut tri! Lisa scutur din cap i continu: - M-am nscut când prinii mei se iubeau înc foarte mult, de aceea am fost copilul ei favorit. Chiar dac spunea c ne iubete pe toi la fel, tiam c pe mine m consider aparte. Ne petreceam timpul împreun cât puteam. Când eram foarte mic, bnuiesc c a avut, într-adevr, grij de mine, dar dup o vreme, rolurile s-au schimbat i am început s am eu grij de ea. Tata se purta îngrozitor. Era violent cu mama i juca toi banii. Câtiga bine ca inginer, dar nou ne lipseau toate cele i ne mutam tot timpul. tii, poezia aceea de pe perete descrie mai curând felul în care voiam eu s fie lucrurile, decât felul cum erau ele în realitate.Incep, în sfârit, s vd adevrul. Toat viaa am dorit ca mama s semene cu persoana din poezioara aia, dar n-a fost în stare nici mcar s se apropie cât de cât de idealul meu pentru c era mai tot timpul beat. Am început, de timpuriu, s-mi transfer toat dragostea, devotamentul i energia asupra ei, în sperana c îmi va da înapoi ce aveam nevoie, c îmi va returna ceea ce îi ddeam. Lisa tcu i ochii i se umbrir pentru o clip. - Inv toate astea acum la edinele terapeutice, dar uneori e dureros s vezi cât de diferit a fost realitatea de ceea ce am crezut întotdeauna c pot s-o fac eu s fie. - Eram foarte apropiat de mama, dar foarte devreme - atât de devreme c nu-mi amintesc când s-a întâmplat - am început s m port ca i cum eu a fi fost mama i ea copilul. Imi fceam griji din cauza ei i încercam s-o protejez împotriva tatei. Fceam tot felul de giumbulucuri ca s-o înveselesc. M-am strduit cât am putut s-o fac fericit, pentru c ea era tot ce aveam. tiam c ine i se gândete la mine pentru c deseori m chema s m aez lâng ea i stteam aa îndelung, strâns lipite una de alta, fr s vorbim prea mult, doar inându-ne în brae. Acum, când privesc înapoi, îmi dau seama c m temeam foarte tare pentru ea, aveam sentimentul c ceva îngrozitor trebuia s se întâmple - ceva ce-a fi putut împiedica de-a fi fost destul de atent. A fost o via dur, mai ales pentru un copil în cretere, dar n-am cunoscut niciodat alta. Am pltit un tribut destul de mare i mai târziu. în adolescen, am avut stri depresive grave. Lisa surâse blând. - Ce m speria cel mai mult când aveam o stare depresiv, era faptul c nu mai puteam avea grij de mama, când criza era la apogeu. Eram foarte contiincioas, s tii... i m temeam îngrozitor
s m despart de ea, chiar câteva clipe. Singurul fel în care m puteam despri de ea era s gsesc pe altcineva de care s m ag. Aduse ceaiul pe o tav lcuit în rou i negru i îl puse pe podea în faa mea. - Când aveam nousprezece ani, mi s-a oferit ocazia s plec în Mexic cu dou din prietenele mele. Era prima dat când o lsam pe mama singur. Urma s stm trei sptmâni; dar în a doua sptmân am întâlnit un mexican teribil de frumos care vorbea engleza excelent, era curtenitor i foarte atent cu mine. Dup a doua sptmân, îmi cerea deja zilnic s m mrit cu el. îmi spunea c m iubete i c nu poate s suporte gândul c m pierde, acum dup ce m-a gsit. Ce s zic? Probabil c sta era exact argumentul care trebuia folosit cu mine. îmi spunea, cu alte cuvinte, c are nevoie de mine, i toat fiina mea rspundea la îndemnul de a fi de ajutor. în plus, bnuiesc c eram contient, într-o oarecare msur, c trebuia s fiu cât mai departe de mama. Acas era totul atât de întunecat, mohorât i trist. Iar brbatul acesta îmi promitea o via minunat. Familia lui era bogat. El primise o educaie aleas. Nu prea s lucreze nicieri, dar m-am gândit c era din cauz c având aa muli bani, nu avea de ce s munceasc. Faptul c avea toi banii aceia la dispoziie i, cu toate acestea, credea c numai eu îl pot face fericit, m fcea s m simt teribil de important i merituoas. Am sunat-o pe mama i i l-am descris în cuvinte pline de înflcrare. Ea zise: ÄAm încredere c vei lua o hotrâre îneleapt". Ei bine, n-ar fi trebuit s aib încredere. Am decis s m mrit cu el, ceea ce n-a fost deloc o decizie îneleapt. Nu tiam ce simt. Habar n-aveam dac îl iubesc, sau dac el este brbatul pe care-l doream. Nu m gândeam decât la faptul c iat, în sfârit pe cineva care zice c el m iubete pe mine. Nu prea ieisem cu biei, nu tiam prea multe despre brbai. Fusesem prea preocupat de problemele casei. îmi simeam sufletul gol, iar acest brbat îmi oferea ceva ce prea s fie chiar prea mult. i îmi spunea c m iubete. Eu fusesem cea care oferise dragoste atâta timp, iar acum se prea c îmi venise i mie rândul s primesc. Moment mai potrivit nici c se putea. tiam c sunt sectuit, c nu mi-a mai rmas nimic de oferit. Ne-am cstorit repede, fr tirea prinilor lui. Pare o nebunie acum, dar atunci totul îmi arta cât m iubete - c era dispus s-i sfideze prinii ca s fie cu mine. M-am gândit atunci c, însurându-se cu mine, se revolta împotriva prinilor, o revolt destul de mare ca s-i supere, dar nu atât de mare ca s-l izgoneasc. Acum vd altfel lucrurile. De fapt, trebuia s-i protejeze secretele despre identitatea i comportamentul su sexual, iar faptul c avea o soie îl fcea s par mai Änormal" decât dac n-ar fi avut. Presupun c asta a lsat s se îneleag când mi-a spus c are nevoie de mine. Iar eu eram, bineîneles, alegerea perfect, cci american fiind, nu puteam, în cultura lui, decât s fiu suspect, s n-am dreptate. Oricare alt femeie, mai ales una din aceeai clas social, vzând ce am vzut eu, ar fi spus cuiva, mai devreme sau mai târziu. i ar fi aflat tot oraul. Eu, îns, cui a fi putut spune? Cine vorbea cu mine? i cine m-ar fi crezut? Nu cred c ceva din toate astea a fost deliberat sau calculat din partea lui, cci, dincolo de hotrârea mea de a m cstori cu el, au mai fost i alte motive. Ne potriveam i am crezut, amândoi, la început, c asta e dragostea. N-are importan! Ghici ce s-a întâmplat dup nunt? A trebuit s ne ducem acas la el i s locuim cu oamenii aceia care nici mcar nu tiau c ne-am cstorit! A fost îngrozitor. Prinii lui m urau i am avut sentimentul c erau suprai pe el de ceva vreme. Eu nu tiam nici un cuvânt în spaniol. Familia lui tia englezete dar refuza s vorbeasc. Eram o paria, complet izolat, i mi s-a fcut team chiar de la început. El m lsa singur nopi în ir, aa c stteam în camera noastr i, în cele din urm, m-am obinuit s adorm singur, fr s-l mai atept. tiam deja ce înseamn s suferi. învasem asta acas. M gândeam, cumva, c sta e preul pe care-l
plteti ca s fii cu cineva care te iubete, c aa e normal. Adeseori venea acas beat i dornic de sex iar asta m îngrozea. Simeam în nri parfumurile celorlalte femei cu care fcuse dragoste. Intr-o noapte, dormeam deja de mult când m-a trezit un zgomot. Soul meu, beat, se admira în oglind, îmbrcat cu cmaa mea de noapte. L-am întrebat ce face i mi-a zis: ÄNu crezi c-mi st bine?" A fcut o strâmbtur i am observat c se rujase, în cele din urm, ceva s-a rupt în sufletul meu. Am îneles c trebuie s scap de-acolo. Pân în acel moment fusesem tare nenorocit, dar eram sigura c eu eram de vin, c a fi putut fi mai iubitoare, c a fi putut s-l fac s stea mai mult cu mine, s-i conving pe ai lui s m accepte i poate chiar s m plac. Eram dispus s m strduiesc i mai mult, la fel ca mama. Dar asta de acum era altceva. Era demen. Nu aveam bani i nici vreo posibilitate de a face rost, aa c a doua zi i-am spus c o s le spun prinilor lui ce a fcut, dac nu m duce la San Diego. L-am minit spunându-i c deja am chemat-o pe mama, c ea ateapt s ne întâlnim i c dac m duce la San Diego n-o s mai aud de mine. Nu tiu cum de-am avut curajul, pentru c, în realitate, m gândeam c o s m omoare sau mai tiu eu ce o s-mi fac, dar a mers. Ii era tare fric s nu afle prinii. M-a condus pân la frontier fr un cuvânt, i mi-a dat bani s iau autobuzul pân la San Diego i înc cincisprezece dolari. Aa am ajuns în San Diego, în casa unui prieten. Am stat acolo pân mi-am gsit o slujb, apoi m-am mutat cu alte fete i am început s duc o via destul de extravagant. In perioada aceea, nu mai eram în stare s simt nimic. Eram complet amorit. Dar aveam înc o cantitate uria de compasiune, din cauza creia am dat peste tot felul de necazuri. în urmtorii trei sau patru ani, am adus acas nenumrai brbai, pentru c îi comptimeam. Am avut noroc c lucrurile nu au luat o întorstur urât. Majoritatea brbailor cu care am avut relaii aveau probleme cu drogurile sau alcoolul. Ii întâlneam la petreceri sau întâmpltor, în baruri i, din nou, preau s aib nevoie de mine ca s-i îneleg, s-i ajut, ceea ce m atrgea ca un magnet. Atracia pe care o resimea Lisa fa de acest tip de brbai era perfect logic dac inem seama de relaia cu mama ei. între Äa fi iubit" i Äa fi nevoie de ea" Lisa pusese semnul ,egal\ aa c atunci când vreun brbat prea s aib nevoie de ea, el îi oferea, de fapt, dragoste. Nu trebuia s fie bun, generos sau s in la ea. Faptul c avea nevoie de ea era suficient pentru a stârni vechile i cunoscutele ei sentimente i a aprinde, în forul ei interior, imboldul de a drui afeciune. Ii continu povestea. - Viaa mea era un haos total, la fel i a mamei. E greu de spus care dintre noi era mai bolnav. Aveam douzeci i patru de ani când mama s-a lsat de butur. A ales drumul cel mai greu. Singur în camera ei, a sunat la A. A. i a cerut ajutor. Au trimis dou persoane s stea de vorb cu ea i ele au dus-o la o edin în dup-amiaza aceea. N-a mai pus strop de butur în gur de atunci. Lisa zâmbi cu blândee la amintirea curajului mamei sale. - Trebuie s fi fost insuportabil, cci era o femeie foarte mândr, prea mândr pentru a-i chema dac n-ar fi fost disperat. Mulumesc lui Dumnezeu c n-am fost acolo s-o vd. A fi depus atâtea eforturi s-o fac s se simt mai bine, c n-ar fi ajuns niciodat s fie ajutat cu adevrat. Mama începuse s bea incontrolabil când eu aveam nou ani. Veneam acas de la coal i o gseam întins pe canapea, incontient, cu sticla lâng ea. Sora mea se supra pe mine i îmi spunea c refuz s privesc realitatea, pentru c nu vreau s recunosc gravitatea situaiei, dar o iubeam prea mult pe mama i refuzam pân i gândul c fcea ceva ru. Eram foarte apropiate, mama i eu. De aceea, când lucrurile au început s se destrame între ea i
tata, am vrut s-i ofer o compensaie. Fericirea ei era cel mai important lucru pentru mine. Simeam c trebuie s-i ofer o compensaie din cauza tatei care o rnea, iar singurul lucru pe care tiam s-l fac era s fiu bun. Aa c am fost bun în toate felurile în care m-am priceput. O întrebam dac are nevoie s-o ajut la ceva. Gteam i fceam curat fr s fiu rugat. Incercam s nu am nevoie de nimic pentru mine însmi. - Dar nimic n-a dat rezultate. Realizez acum c luptam cu dou fore incredibil de puternice: mariajul prinilor mei aflat în deriv i alcoolismul mamei. N-aveam nici o ans s îndrept ceva, dar asta nu m-a împiedicat s-mi continui încercrile - i s m învinovesc pentru eecuri. - M durea nespus nefericirea ei. i tiam c erau înc aspecte pe care le puteam îmbunti. Felul cum învam la coal, de exemplu. Nu mergeam prea bine, din cauza tensiunii de acas, bineîneles, nemaivorbind de faptul c aveam grij de fratele meu i pregteam masa i c, în final, mi-am luat o slujb ca s ieim din impas. La coal nu aveam energie decât pentru un singur examen cu note strlucite. Mi-l plnuiam cu grij i-l luam cu brio, ca s le art profesorilor c nu sunt proast. Dar, în rest, m eschivam cât puteam. Profesorii îmi spuneau c nu m strduiesc destul. Ha! N-aveau de unde s tie cât m strduiam -s nu-mi las familia s se destrame. Dar carnetele de note nu erau grozave, iar tata urla i mama plângea. Mâ învinuiam c nu sunt perfect. i am continuat s m strduiesc i mai mult. într-o familie dezorganizat ca aceasta, în care exist dificulti aparent insurmontabile, membrii familiei se concentreaz asupra unor probleme mai simple, cu o posibil perspectiv de rezolvare. Rezultatele colare ale Lisei au devenit astfel, centrul ateniei tuturor, inclusiv al Lisei. Familia avea nevoie s cread c aceast problem era cea care, dac se rezolva, ar aduce înapoi armonia. Presiunea asupra Lisei era imens. Nu numai c încerca s rezolve problemele prinilor ei, înhmat fiind i la îndatoririle mamei ei, dar tot ea era identificat cu cauza nefericirii familiale. Din cauza dimensiunilor monumentale ale sarcinii asumate, nu se bucura de nici un succes, în ciuda eforturilor ei eroice. In mod firesc, sentimentul valorii proprii a fost extrem de afectat. - O dat, am sunat-o pe cea mai bun prieten a mea i i-am spus: ÄLas-m s vorbesc cu tine, te rog. Poi citi o carte dac vrei. Nu eti obligat s m asculi. Dar am mare nevoie de cineva la captul cellalt al firului". Nici mcar nu credeam c merit s-mi asculte cineva problemele! Dar ea chiar m-a ascultat. Tatl ei era alcoolic în recuperare i fusese la A.A. Ea s-a dus la Alateen i cred c mi-a dat rezultatele benefice ale progamului în acelai fel în care m-a ascultat. Mi-era atât de greu s recunosc c ceva nu e în ordine, dac nu era din vina tatlui meu. Il uram. Am sorbit amândou ceaiul în linite câteva minute, timp în care Lisa se lupta în tcere cu amitirile ei dureroase. Când a fost în stare s vorbeasc, a spus simplu: - Tata ne-a prsit când aveam aisprezece ani. Sora mea era deja plecat. Era cu trei ani mai mare decâl mine i imediat ce a fcut optsprezece ani, si-a gsit o slujb cu norm întreag i a plecat de-acas. Am rmas deci, mama, fratele meu i cu mine. Cred c începeam s m scufund, cu toat presiunea pe care o exercitam asupra mea, în strdania de a o face pe mama fericit i de a avea grij de fratele meu. Aa c am plecat în Mexic i m-am mritat, am revenit acas i am divorat i pe urm m-am zbenguit cu o mulime de brbai, ani în ir. La cinci luni dup ce mama începuse edinele la A.A. s-a întâmplat s-l întâlnesc pe Gary. In prima zi petrecut împreun, a fost drogat. Ne-am plimbat cu maina, era i prietena mea cu noi, care îl cunotea, iar el a fumat marihuana. M-a plcut i l-am plcut, i fiecare, separat, i-a transmis celuilalt acest mesaj prin prietena mea; foarte curând dup asta mi-a dat telefon i a trecut apoi pe la mine. L-am rugat s-mi pozeze i i-am schiat portretul din amuzament, i-mi aduc aminte c m-am simit copleit de afeciunea pentru el. A fost cel mai puternic sentiment
pe care l-am avut vreodat fa de un brbat. Era drogat din nou, sttea acolo i vorbea rar - tii, ca atunci când oamenii sunt drogai - i a trebuit s m opresc, pentru c mâinile îmi tremurau atât de tare c nu mai puteam desena nimic. Am ridicat blocul de desen i l-am sprijinit de genunchi ca s stea; astfel, nu-mi putea vedea mâinile care tremurau ca naiba. Acum tiu c am reacionat aa pentru c vorbea la fel cum vorbea mama dup ce buse o zi întreag. Aceleai pauze lungi i cuvinte alese cu grij care erau rostite, cumva cu emfaz. întreaga mea grij i dragoste pentru mama s-au combinat cu atracia fizic pe care o simeam pentru el, cci arta bine. Dar, în acelai timp, habar n-aveam de ce am reacionat aa i am numit asta dragoste. Faptul c atracia Lisei fa de Gary i implicarea ei în relaia cu el au debutat atât de repede dup ce mama ei s-a lsat de butur n-a fost o întâmplare. Legtura ce le unea pe cele dou femei nu fusese sfrâmat. Chiar dac, geografic, erau desprite, mama fusese întotdeauna prima responsabilitate a Lisei i iubirea ei cea mai profund. Când Lisa a început s-i dea seama c mama ei se schimba, vindecându-se de alcoolism fr ajutorul ei, a reacionat, din fric, la acest refuz de a avea nevoie de ea. Curând Lisa stabili o nou relaie de profunzime cu un alt individ dependent. Dup cstorie, i pân la însntoirea mamei ei, relaiile ei cu brbaii fuseser ocazionale. Ea s-a Äîndrgostit" de un brbat dependent, în momentul în care mama ei s-a îndreptat spre Alcoolicii Anonimi ca s cear ajutor i sprijin pentru a se însntoi. Lisa simea nevoia unei relaii cu o persoan dependent, nu pasiv, ca s se simt Änormal". Continu cu descrierea celor ase ani care urmar. Gary s-a mutat la ea imediat i a declarat ferm în timpul primei sptmâni de convieuire c, dac va fi vreodat vorba s aleag între a cumpra droguri i a plti chiria, drogurile vor fi întotdeauna pe primul loc în ceea ce-l privete. Cu toate acestea, Lisa era sigur c se va schimba, c va ajuge s preuiasc ce aveau împreun i s vrea s-l pstreze. Era sigur c îl putea face s-o iubeasc cu aceeai dragoste cu care îl iubea ea. Gary rareori lucra, iar când o fcea, credincios spuselor sale, tot salariul se ducea pe cea mai scump marihuana sau pe hai. La început, Lisa i s-a alturat în folosirea drogurilor, dar când a descoperit c îi afecta capacitatea de a-i câtiga existena, s-a oprit. La urma urmei, ea era cea responsabil pentru întreinerea amândurora, iar ea îi lua responsabilitatea în serios. Ori de câte ori se gândea s-i spun s plece - dup ce îi luase iar bani din poet sau îl gsise în toiul unei petreceri când ea venise extenuat de la serviciu sau lipsise toat noaptea de acas - el aducea o pung plin de bunti, sau o atepta cu masa pus, sau îi mrturisea c a fcut rost de cocain special pentru ei doi, i hotrârea ei se spulbera în timp ce îi spunea c, în definitiv, el o iubete cu adevrat. Povestea copilriei lui o fcea s plâng i s-l comptimeasc; era sigur c, dac îl iubete îndeajuns, va fi în stare s-l recompenseze pentru tot ce a suferit. Se gândea c nu-l poate învinui sau trage la rspundere pentru comportamentul de acum, din moment ce suferise atât de mult în copilrie i uita durerea propriului ei trecut, pe msur ce se concentra s-l repare pe al lui. O dat, în timp ce se certau pentru c refuzase s-i dea un cec pe care i-l trimisese tatl de ziua ei, el a sfâiat cu un cuit toate tablourile din cas. Lisa relu povestirea. - Eram aa bolnav pe vremea aceea c m-am gândit: ÄE numai vina mea; n-ar fi trebuit s-l supr." Pe atunci m învinuiam înc pentru orice, încercând s repar ireparabilul. Ziua urmtoare era într-o sâmbt. Gary era plecat, iar eu fceam curenie, plângând i
aruncând la gunoi trei ani de pictur. Lsasem televizorul deschis ca s-mi alung gândurile, i era o femeie pe post, una pe care o btuse brbatul, i care vorbea într-o emisiune. Nu i se vedea faa; a vorbit despre cum fusese viaa ei i a descris nite scene oribile, iar apoi a zis: "Nu credeam c situaia e aa grav pentru c aveam înc puterea s-o suport!" Lisa ddu din cap uor. - Asta fceam i eu, acceptam situaia asta îngrozitoare pentru c mai aveam putere s-o suport. Când am auzit-o pe femeia aceea, am zis tare: ÄDar merii ceva mai mult decât cel mai ru lucru pe care-l poi suporta!" Mi-am auzit, brusc, spusele i am început s plâng în hohote pentru c înelesesem: la fel fceam i eu. Meritam mai mult decât durerea i frustrarea i preul pltit i haosul. La fiecare tablou sfâiat, îmi spuneam: Ä"Nu mai vreau s triesc aa!" Când Gary s-a întors, lucrurile lui îl ateptau afar, împachetate, în faa uii. Lisa îi chemase cea mai bun prieten, care-l adusese i pe soul ei, iar cei doi au ajutat-o s-i adune curajul i s-i spun lui Gary s plece. - N-a fcut o scen, pentru c erau prietenii mei acolo, pur i simplu a plecat. Ulterior, m-a sunat i a început s m amenine, dar nu i-am rspuns deloc i dup o vreme, a renunat. A vrea, totui, s înelegi c n-am fcut asta singur - s reacionez, vreau s spun. I-am telefonat mamei dup-amiaz, dup ce m mai linitisem, i i-am povestit tot. M-a sftuit s m duc la Al-Anon, la edinele pentru adulii care au fost copii de alcoolici. Am ascultat-o doar pentru c sufeream atât de tare. Al-Anon, ca i Alateen, este o grupare de rude i prieteni ai alcoolicilor care se întâlnesc pentru a se ajuta unii pe alii s nu mai fie obsedai de alcoolicii din viaa lor. edinele sunt pentru fiii i fiicele - aduli - ai alcoolicilor care vor s scape de efectele convieuirii în copilrie cu alcoolismul. Efectele respective includ majoritatea caracteristicilor iubirii în exces. Abia atunci am început s m îneleg. Gary era pentru mine ceea ce fusese alcoolul pentru mama: un drog fr de care nu puteam tri. Pân în ziua când i-am spus s plece, fusesem terorizat de gândul c ar putea s m prseasc, aa c am fcut tot ce am putut ca s fie mulumit. Am fcut tot ce fcusem înainte, când eram mic - am muncit din greu, am fost bun, n-am cerut nimic pentru mine, am preluat responsabilitile celuilalt. Din cauz c modelul meu fusese întotdeauna sacrificiul de sine, nu tiam cine sunt dac nu aveam pe cine s ajut sau o suferin de îndurat. Ataamentul profund al Lisei fa de mama sa i sacrificarea propriilor ei necesiti i dorine pe altarul acestui ataament au pregtit-o pentru relaiile amoroase de mai târziu, destinate mai degrab pentru suferin decât pentru împlinirea personal. în copilrie Lisa luase decizia de a remedia orice dificultate ivit în viaa mamei sale prin fora dragostei i altruismului ei. Decizia s-a ascuns curând în subcontient, de unde a continuat s-o impulsioneze. Total neobinuit s evalueze modaliti de siguran pentru propria persoan, dar expert în promovarea bunstrii altora, a acceptat relaii care promiteau ocazii de a îndrepta lucrurile în favoarea cuiva prin fora dragostei ei. Credincioas cazului su, euarea eforturilor ei de a câtiga afeciunea celuilalt o impulsiona s se strduiasc i mai mult. Gary, cu dependena lui de droguri, cu dependena afectiv i cruzimea lui, reprezenta combinaia celor mai rele caracteristici ale prinilor Lisei. Paradoxal, tocmai asta explica atracia ei fa de el. Dac relaia pe care am avut-o cu prinii a fost în esen una instructiv, bazat pe exprimarea normal a afeciunii, interesului i aprobrii, atunci, aduli fiind, vom avea tendina s ne simim bine cu persoane care trezesc în noi sentimente asemntoare - siguran, cldur sufleteasc, respect de sine. în plus, vom avea tendina de a evita oamenii care ne fac,
prin critica sau manipularea lor, s ne simim mai puin încreztori în noi înine. Vom simi aversiune fa de comportamentul lor. Dac, dimpotriv, relaia cu prinii a fost ostil, critic, brutal, manipulatoare, supradependent, supra-protectoare - sau cu alte cuvinte, anormal ² atunci, ni se pare Änormal" când întâlnim o persoan care exprim, poate chiar foarte subtil, nuane ale unor atitudini i comportamente identice. Ne vom simi ca acas alturi de persoane cu care re-creâm tiparele anterioare de raportare anormal, i dimpotriv, incomodate i stingherite cu persoane blânde, amabile, altfel spus, normale. Cu alte cuvinte, pentru c nu suntem provocate s încercm s schimbm pe cineva ca s-l facem fericit sau ca s-i câtigm afeciunea sau acceptarea reprimate, ne închipuim c ne plictisim alturi de oameni normali. Plictiseala e sinonim de multe ori cu o larg palet a sentimentului de stinghereal - de la formele uoare la cele intense pe care femeile care iubesc prea mult sunt înclinate s le triasc când sunt lipsite de rolul atât de familiar lor, al ajutorului, speranei i preocuprii pentru bun-starea altei persoane. Exist, la majoritatea adulilor - copii de alcoolici - i a descendenilor provenii din familii cu diverse alte disfuncionaliti -o fascinaie pentru persoanele cu probleme i o atracie pentru emoii, mai ales negative. Dac dramele i haosul au fost constant prezente în viaa noastr i dac, aa cum se întâmpl deseori, am fost forai în copilrie s ne renegm sentimentele, avem nevoia la maturitate de evenimente dramatice care s ne trezeasc sentimentele - dac mai e ceva de trezit. Aadar, ca s simim c trim, avem nevoie de sentimentul de nesiguran, de durere, dezamgire i lupt. Lisa a ajuns la captul povetii sale. - Pacea i linitea care au urmat în viaa mea dup plecarea lui Gary m înnebuneau. Mi-a trebuit tot curajul din lume ca s nu-l sun i s-l rog s vin înapoi. Dar încet-încet m-am reobinuit cu viaa normal. Nu ies cu nimeni acum. tiu c sunt înc prea bolnav pentru a stabili o relaie normal cu un brbat. Dac a iei acum, mi-a gsi un alt Gary. Aa c, pentru prima dat, îmi fac planuri pentru mine însmi i nu mai încerc s schimb pe altcineva. în relaia ei cu Gary, Lisa, ca i mama ei în relaia cu alcoolul, suferea de o boal, compulsia distructiv pe care n-o putea controla singur. La fel ca mama ei, care dezvoltase dependena de alcool i nu era în stare s se lase de but singur, Lisa dezvoltase ceea ce era tot o relaie de dependen fa de Gary. Nu fac aceast analogie în mod gratuit i nici nu folosesc cu uurin cuvâtul dependen în compararea cazurilor celor dou femei. Mama Lisei devenise dependent de un drog - alcoolul ² pentru a evita suprarea intens i disperarea din viaa ei. Cu cât mai mult folosea alcoolul pentru a evita durerea, cu atât mai intens aciona drogul asupra sistemului ei nervos i producea chiar sentimentele de care vroia s scape. Alcoolul intensifica durerea, în loc s o aline. Aa c bea i mai mult. i astfel a ajuns la dependen. Lisa a încercat i ea s evite suferina i disperarea. Ea suferea de o stare depresiv grav, care îi avea originea în copilria ei dureroas. Acest tip de depresie se întâlnete la copiii provenii din familiile cu probleme serioase, iar modalitatea lor de a o trata, sau mai bine zis de a o evita, variaz în funcie de sex, dispoziie, rolul jucat în copilrie. La adolescen, multe tinere ca Lisa îi in depresia în ah, dezvoltând acel stil de a iubi prea mult. Pe msur ce se angajeaz în relaii haotice, dar stimulatoare i enervante, cu brbai anormali, sunt prea agitate pentru a cdea în starea depresiv care rmâne, îns, prezent, chiar sub nivelul de contient. în acest fel, un partener violent, indiferent, infidel, sau altfel spus, dificil, devine pentru aceste femei omologul drogului, cci produce mijlocul de a scpa de sentimente - la fel cum alcoolul sau alte substane de alterare a strii sufleteti constituie pentru persoanele dependente
posibilitatea de evadare temporar, de care refuz s se despart. Ca i în cazul alcoolului i drogurilor, aceste relaii greu de manevrat, care adorm atenia, îi aduc propriul lor aport de suferin. Comparat cu evoluia alcoolismului, dependena de relaiile cu brbaii se intensific pân când se transform în viciu. A nu avea o relaie - cu alte cuvinte, a fi singur cu tine însi poate fi chiar mai ru decât cea mai mare suferin produs de o relaie, i asta pentru c a fi singur înseamn a simi împunsturile durerii din trecut combinate cu cea din prezent. Cele dou compulsii sunt paralele din acest punct de vedere i la fel de greu de depit. Dependena unei femei de partenerul ei, sau de o serie de parteneri incompatibili, se poate datora iniial unei multitudini de probleme familiale. Paradoxal, adulii - copii de alcoolici - sunt mai norocoi decât cei provenii din alte medii defavorizante, întrucât exist asociaiile Al-Anon, cel puin la nivelul marilor orae, care le ofer asisten în efortul de a-i rezolva problemele de respect de sine i raportare la ceilali. Recuperarea dependenilor de relaii interumane implic primirea ajutorului dat de grupul de sprijin în învarea a dou lucruri: cum s rupi cercul vicios i cum s caui sentimente de autoapreciere i bunstare în alt parte decât la un brbat incapabil s nutreasc aceste sentimente. Cheia este s învei cum s duci o via sntoas, satisfctoare, linitit, fr a depinde, pentru a fi fericit, de altcineva. Trist este faptul c pentru cei implicai în relaii dependente, sau prini în plasa dependenei de droguri sau alcool sau de oricare alt substan chimic, convingerea c se pot descurca singuri îi împiedic s cear ajutor, obstrucionând astfel recuperarea. Tocmai din cauza acestor convingeri - ÄPot s-o fac singur" - pentru muli din cei care se lupt cu una din aceste boli, lucrurile se înrutesc înainte de a începe mcar s se îndrepte. Trebuia ca viaa Lisei s devin iremediabil nemanevrabil, incontrolabil, pentru ca ea s recunoasc c are nevoie de ajutor ca s-i înving dependena de suferin. Starea Lisei nu era ajutat nici de faptul c atât suferina din dragoste cât i dependena de o relaie sunt idealizate de cultura noastr (n. tr.: este vorba de cultura american) - de la cântecele populare la muzica de oper, de la literatura clasic la povetile medievale, de la serialele TV melodramatice, la filmele i piesele de teatru cu mare succes de public, suntem împresurate de nenumrate exemple de relaii imature, nereuite, dar poleite i ridicate în slvi. Aceste modele culturale ne înva - a câta oar - c profunzimea dragostei se msoar prin suferina pe care o provoac, iar cei care sufer cu adevrat, iubesc cu adevrat. Când într-un cântec, solistul se tânguie duios c nu se poate stpâni s nu iubeasc pe cineva, chiar dac îl doare iubirea, chiar dac sufer, exist ceva în noi care, probabil din cauza forei pe care o are expunerea repetat la acest punct de vedere, accept c ideea exprimat de solist este felul în care ar trebui s fie lucrurile. Acceptm c suferina este o component fireasc a dragostei, c dorina de a suferi din dragoste este o trstur mai curând pozitiv decât negativ. Exist puine modele de cupluri în care partenerii se raporteaz unul la altul în mod matur, sntos, corect, liber de orice manipulri sau subjugri i asta din dou motive. Primul: aceste relaii sunt foarte rare în viaa real; al doilea: întrucât calitatea implicrii emoionale este mult mai subtil în relaiile normale decât drama evident a relaiilor anormale, potenialul dramatic al celor dintâi este trecut cu vederea, de obicei, în literatur, dramaturgie i muzic. Dac modelele anormale de raportare la ceilali sunt un adevrat flagel, este din cauz c asta e tot ce vedem i cunoatem. i tot din cauza lipsei exemplelor de dragoste mature i a comunicrii normale din mass-media, am cochetat ani de zile cu ideea de a scrie, în episoade zilnice, despre fiecare serial melodramatic. în episoadele mele, toate personajele comunic unul cu altul, în mod sincer, non-
defensiv i afectuos. Fr minciuni, secrete, manipulri, fr victime i victimizatori. în schimb, telespectatorii ar vedea personaje hotrâte s aib relaii normale cu ceilali, bazate pe o sincer comunicare. Nu numai c acest tip de relaii interumane ar intra în conflict cu structura normal a programelor TV dar ele ar i ilustra, datorit contrastului evident, cât suntem de saturai cu cazurile de exploatare, manipulare, sarcasm, rzbunare, ademenire deliberat, crize de gelozie, minciun, ameninare, coerciie etc, nici unul din ele nefiind de folos unei relaii normale. Dac te gândeti la ce ar însemna un singur episod despre comunicarea sincer i dragostea matur pentru calitatea acestor saga nesfârite, ia în consideraie i influena pe care alterarea comunicrii o are asupra vieii noastre. Totul se întâmpl într-un anumit context, chiar i felul în care iubim. Trebuie s fim contieni de defectele distructive ale viziunii societale despre dragoste i s opunem rezisten imaturitii superficiale i auto-distructive în relaiile personale, aureolate de societate. Trebuie s dezvoltm contient o modalitate mai deschis i mai sincer de a ne raporta la oameni decât cea pe care o propag mass media, vânzând astfel intimitatea real pe frmântrile nelinitii. 4. Nevoia de a te simi necesar E o femeie aa bun la suflet îndrgostit de un brbat imoral; i-l iubete chiar de e ru, i nu înelege de ce. Femeia bun la suflet ÄNu tiu de ce face asta. Eu a înnebuni dac ar trebui s suport ce suport ea." ÄN-am auzit-o niciodat plângându-se!" ÄDe ce îl suport?" ÄCe naiba vede la el? Ar putea gsi uor pe cineva mai bun." Oamenii au tendina s vorbeasc aa despre femeile care iubesc prea mult, întrucât ei vd ceea ce pare a fi un efort nobil de a scoate ce e mai bun dintr-o relaie în aparen nesatisfctoare. Dar explicaia misterului acestui ataament statornic se gsete, de cele mai multe ori, în experienele din copilrie. Majoritatea femeilor care iubesc prea mult se dezvolt i continu i la maturitate rolurile pe care le-au adoptat în copilrie. Pentru multe din noi, aceste roluri semnific negarea propriei noastre personaliti, în încercarea de a satisface nevoile celorlali membri ai familiei. Poate c am fost forate de împrejurri s ne maturizm mai repede, s ne asumm prematur responsabiliti pentru c mama sau tata erau prea afectai, fizic sau psihic, ca s-i îndeplineasc îndatoririle de prini. Sau poate c ne-a lipsit unul din prini, din cauza divorului sau decesului, iar noi am încercat s-l înlocuim, atât pentru fraii mai mici cât i pentru printele rmas. Poate c am devenit Ämmica" frailor mai mici în timp ce mama era plecat la serviciu. Sau poate c am avut ambii prini, dar pentru c unul din ei era furios sau frustrat sau nefericit, iar cellalt nu rspundea cu compasiune, ne-am trezit în postura de confidente, ascultând anumite detalii (despre relaia lor), care depeau capacitatea noastr de a le "digera" emoional. Ascultam pentru c ne temeam de consecinele pe care le-ar fi avut refuzul nostru asupra printelui respectiv, dar i din teama de a nu pierde dragostea lui, dac n-am fi reuit s ne îndeplinim rolul impus. i astfel, nu ne-am protejat nici noi, i cu atât mai puin prinii notri, care aveau nevoie s ne vad mai puternice decât eram în realitate. Chiar dac nu eram destul de coapte pentru aceste responsabiliti, am sfârit prin a-i proteja noi pe ei. Când ireparabilul s-a produs, învasem deja de prea timpuriu i prea bine cum s avem grij de alii, cu excepia noastr, bineîneles. Nevoia noastr de dragoste, atenie, educaie i siguran a rmas fr rspuns, concomitent cu simularea noastr c suntem mai puternice i mai puin temtoare, mai mature i mai descurcree decât ne simeam în realitate. i pentru c tot învasem s ne negm
propria noastr nevoie de afeciune, am crescut cutând cât mai multe ocazii de a face ceea ce tiam atât de bine: s ne preocupe mai mult dorinele i cererile altora decât recunoaterea propriilor temeri, dureri i dorine neîmplinite. Am pretins c suntem mature atâta timp, am cerut atât de puin, i am druit atât de mult ca acum ni se pare c e prea târziu s ne mai vin rândul. Continum s-i ajutm pe alii, i s sperm c temerile noastre vor disprea i c vom fi rspltite cu dragoste. Povestea Melaniei este edificatoare pentru felul în care maturizarea rapid, cu prea multe responsabiliti - în cazul ei, înlocuirea printelui absent - poate genera compulsia de a iubi. Chiar în ziua în care am întâlnit-o, dup ce inusem un curs de asisten medical, nu m-am putut opri s nu observ c pe chipul ei puteai face un studiu al contrastelor. Nasul mic, în vânt, cu ploaia de pistrui i obrajii plini de couri îi ddeau un aer pozna atrgtor. Aceste trsturi vioaie preau nelalocul lor lâng cearcnele întunecate din jurul ochilor cenuii i limpezi. Cu coama de pr ondulat, castaniu-rocat, semna cu un spiridu palid, obosit. A stat deoparte ateptând s termin de discutat cu cei ase-apte studeni care rmseser dup curs. Cum se întâmpla frecvent când vorbeam despre alcoolismul în familie, erau câiva cursani care voiau s abordeze probleme prea personale pentru a fi discutate la Äueta" de întrebri i rspunsuri care urma întotdeauna dup expozeul meu. Când a plecat i ultimul dintre colegii ei, Melanie mi-a dat un moment de rgaz i s-a prezentat, apoi, dând mâna cu mine ferm i tandru în acelai timp, pentru cineva atât de fragil i delicat ca ea. Ateptase atât de mult i atât de rbdtoare s vorbeasc cu mine, c, în ciuda aparentei sigurane de sine, am bnuit c atinsesem o coard sensibil la curs. Ca s-i dau posibilitatea s vorbeasc pe larg, am rugat-o s ne plimbm prin campus. A ciripit camaradarete cât mi-am strâns eu lucrurile i am ieit din sala de curs, dar, o dat afar, în dup-amiaza cenuie de noiembrie, a rmas într-o tcere reflexiv. Am luat-o pe o alee pustie, singurul sunet fiind cel scos de frunzele uscate de sicomori care se sfrâmau sub tlpile noastre. Melanie iei din alee pentru a rzui câteva flori din acelea în form de stea, cu vârfurile petalelor curbate în sus ca la stelele de mare expunând paloarea prii de dedesubt. Dup o vreme adug optit: - Mama nu a fost alcoolic, dar dup felul cum ai descris familiile afectate de aceast boal, ar fi putut foarte bine s fie. A fost bolnav mental - a fost nebun - i în cele din urm, boala a uciso. A suferit de stri depresive puternice, a fost de multe ori în spital, uneori timp îndelungat. Medicamentele pe care i le ddeau ca s se fac Äbine" i-au fcut mai mult ru. în loc de o nebun plin de energie, a devenit o legum. Dar i aa, în starea de legum, a reuit pân la urm s se sinucid. Dei ne strduiam s n-o lsm niciodat singur de tot, în ziua aceea ne-am împrtiat care încotro câtva timp. S-a spânzurat în garaj. Tata a gsit-o. îi scutur capul repede, tulburând amintirile întunecate adunate în minte i continu: - Azi-diminea, la curs, am auzit multe lucruri cu care m-a putea identifica, dar ai spus c copiii de alcoolici sau din familii cu diverse alte probleme, ca a noastr, îi aleg adeseori parteneri alcooloci sau dedai altor droguri, dar asta nu-i adevrat în ceea ce-l privete pe Sean. Mulumesc lui Dumnezeu, nu-i place s bea, nici s se înepe. Avem alte probleme. Se uit departe de mine, ridicându-i capul. - De obicei, m descurc în orice împrejurare - brbia ei se ls în jos - ... dar încep s m satur. Apoi mâ privi în ochi, zâmbi i ddu din umeri. - Rmân fr mâncare, bani i timp, asta-i tot.
A spus-o ca i cum ar fi fost poanta unui banc, la care trebuia s te amuzi, nu s rspunzi serios. A avut nevoie de un îndemn ca s-mi dea detalii, lucru pe care l-a fcut cu indiferen. - Sean a plecat din nou. Avem trei copii: Susie, ase ani; Jimmy, patru; i Peter, doi i jumtate. Lucrez cu jumtate de norm ca supraveghetoare într-un spital, urmez cursuri de asistent medical i m strduiesc s nu-mi las familia s se destrame. Sean are, de obicei, grij de copii când nu se duce la coala de arte plastice, sau nu e plecat de acas. A spus asta fr nici o umbr de amrciune. - Ne-am cstorit acum apte ani. Eu aveam aptesprezece ani i tocmai terminasem liceul. El avea douzeci i patru, fcea ceva actorie, i mergea la o coal cu jumtate de norm. Locuia într-un apartament, cu înc trei prieteni. M duceam la ei duminica i le gteam - adevrate festine. Eram iubita lui de duminica noaptea. Vinerea i sâmbta fie avea vreo pies în care juca, fie se întâlnea cu altcineva. Oricum, toi cei din apartament m iubeau. Masa pregtit de mine era cel mai frumos lucru care li se întâmpla o dat pe sptmân. Obinuiau sa-l tachineze pe Sean i-i spuneau c ar trebui s se însoare cu mine ca s am grij de el. Cred c i-a plcut ideea, pentru c aa a i fcut. M-a cerut în cstorie iar eu am spus, bineîneles, da. Eram în al noulea cer. El era aa de frumos! Uite! îi deschise geanta i scoase un album. Prima fotografie era a lui Sean: ochii negri, pomeii sculptai i brbia brzdat de o cut adânc se combinau într-o înfiare foarte plcut. Era o versiune mrit a ceea ce prea s fi fost o fotografie fcut pentru o map de prezentare a unui actor sau model. Am întrebat dac e aa i Melanie îmi confirm, numind un cunoscut fotograf. - Seamn cu Heathcliff, am remarcat, iar ea aprob din cap cu mândrie. Ne-am uitat împreun la celelalte fotografii - erau ale copiilor, în diverse ipostaze de vârst: târându-se, fcând primii pai, suflând în lumânri la ziua de natere. Dorind s vd o fotografie mai puin prelucrat de-a lui Sean, am fcut observaia c nu apare deloc în fotografiile copiilor. - Nu, el e cel care face fotografiile, de obicei. Are mult experien în arta fotografic, ca i în cea teatral i plastic. - Lucreaz în vreunul din aceste domenii acum? am întrebat. - Nu... Mama lui i-a trimis nite bani, aa c s-a dus din nou la New York s vad ce oportuniti gsete acolo. Coborî glasul, aprcape imperceptibil. Dat fiind fidelitatea ei absolut fa de Sean, m-a fi ateptat s-o aud vorbind cu optimism despre aceast nou sondare a New York-ului. Pentru c n-a fcut-o, am întrebat-o eu: - Despre ce e vorba, Melanie? Pentru prima dat cu o und de nemulumire în glas, îmi spuse: - Nu mariajul nostru e problema. Ci mama lui. Ii tot trimite mereu bani. De fiecare dat când e pe punctul de a se stabili, fie cu noi, fie la un nou loc de munca, ea îi trimite un cec i el pleac din nou. Nu-l poate refuza. Dac nu i-ar mai trimite bani, n-am avea nici o problem. - i dac n-o s înceteze niciodat? - Atunci va trebui s se schimbe Sean. O s-l fac s îneleag c ne rnete. Am vzut lacrimi strivite între genele-i negre. - Sean va trebui s refuze banii, continu ea - Nu prea pare c-o s se întâmple aa, din cele ce-mi spui. Ridic glasul i spuse cu hotrâre: - Mama lui nu va distruge ceea ce am cldit împreun. El se va schimba, crede-m. Melanie gsise o frunz enorm i îi ddu cu piciorul de câteva ori, privind-o cum se sfrâm. Am ateptat câteva clipe i am întrebat-o: - Asta e tot? Continuând s loveasc frunza cu piciorul, rspunse:
- A fost la New York de nenumrate ori; se întâlnete cu cineva când e acolo. Vocea ei era moale i oarecum indiferent. - Alt femeie? am întrebat, iar Melanie se uit în alt parte i ddu din cap. De cât timp are aceast relaie? am continuat eu. - De ani de zile, probabil. Spunând asta, Melanie îi bg capul între umeri. Totul a început la prima mea sarcin. Nici nu l-am învinuit. Mi-era aa de ru i m simeam atât de mizerabil, iar el era aa departe. In mod surprinztor, Melanie i-a asumat vina pentru infidelitatea lui Sean, ca i responsabilitatea de a-l întreine pe el i pe copii în timp ce el îi cuta, chipurile, de lucru. Am întrebat-o dac s-a gândit vreodat la divor. - Ne-am desprit o dat, de fapt. E o prostie c spun asta, pentru c suntem desprii mai tot timpul, cu plecrile astea ale lui. Dar o dat, mai mult ca s-i dau o lecie, i-am spus c vreau s ne desprim, i timp de ase luni am trit separat. El m suna, iar eu îi trimiteam bani când avea nevoie, când se ivea brusc o ocazie i avea nevoie s fie ajutat s sar hopul. Dar în celelalte privine, ne descurcam fiecare singur. Eu chiar am ieit cu ali doi brbai! Melanie prea surprins c i ali brbai ar putea fi interesai de ea. îmi spuse cu nedumerire: - Amândoi au fost aa drgui cu copiii, i au vrut s m ajute la treburile din cas, au reparat ce era de reparat i chiar mi-au cumprat diverse lucruoare de care aveam nevoie. Mi-a plcut felul în care m-au tratat. Dar nu aveam nici un sentiment adevrat pentru ei. N-am simit niciodat pentru ei atracia pe care o simeam pentru Sean. Aa c, în cele din urm, m-am întors la el. Fcu o grimas. - Apoi a trebuit s-i explic cum de era totul reparat prin cas. Traversasem jumtate de campus i a fi dorit s aflu mai multe despre copilria lui Melanie ca s îneleg ce fel de experiene o Äpregtiser" pentru dificultile ei prezente. - Când îi rememorezi copilria, ce vezi? am întrebat i am vzut-o încruntându-se pe msur ce privea înapoi la anii copilriei. - A, e caraghios! M vd cu un or pe mine, stând în faa aragazului i amestecând într-o oal. Eram a treia din cei cinci copii, iar când aveam paisprezece ani, a murit mama. Incepusem s gtesc i s fac curat cu mult înainte, pentru c mama era foarte bolnav. Dup un timp, nici n-a mai ieit din camera ei. Cei doi frai mai mari s-au angajat dup coal ca s-o scoatem la capt, iar eu am preluat, cumva, rolul mamei. Surorile mele erau cu trei i respectiv cinci ani mai mici decât mine, aa c mi-a revenit doar mie sarcina de a face totul în cas. Dar ne-am descurcat bine. Tata muncea i fcea cumprturile. Eu gteam i dereticam. Toi am fcut ce-atn putut. Nu prea ne ajungeam cu banii, dar ne-am descurcat. Tata muncea din greu, având frecvent dou slujbe. De aceea era mai tot timpul plecat de acas. Cred c sttea la serviciu pe de o parte pentru c trebuia, iar pe de alta, ca s-o evite pe mama. Cu toii o evitam cât puteam. Era groaznic de dificil. Tata s-a recstorit când eu eram în liceu. Lucrurile s-au schimbat în bine imediat, pentru c noua soie lucra i ea, i avea o feti de aceeai vârst cu sora mea cea mai mic - cam doisprezece ani. Totul s-a combinat perfect. Banii nu mai erau aa o problem. Tata era fericit. Aveam destul ca s-o ducem bine, pentru prima dat în via. Am întrebat: - Cum te-ai simit când i-a murit mama? Melanie strânse din dini. - Persoana care a murit nu mai era mama mea de ani de zile. Era o alt persoan - cineva care dormea sau ipa i ne fcea numai necazuri. Mi-o amintesc cum era când era înc mama mea, dar vag. Trebuie s caut adânc în memorie persoana care era blând i dulce, care cânta în timp ce
fcea gospodrie sau se juca cu noi. tii, era irlandez i cânta nite melodii atât de melancolice... S lsm asta; cred c ne-am simit uurai când a murit. Dar am avut i un sentiment de vin: poate c dac a fi îneles-o mai bine i a fi avut mai mult grij de ea, nu sar fi îmbolnvit atât de tare. Nu m gândesc la asta decât dac n-am încotro. Ne apropiam de destinaie i, în puinele momente care ne rmseser, a fi dorit s-o fac s arunce mcar o privire asupra originii necazurilor ei din prezent. - Vezi vreo asemnare între viaa ta de copil i cea de acum? am întrebat. Surâse, puin jenant. - Mult mai bine decât pân acum, doar pentru c am vorbit despre asta. Ineleg c i acum atept - pe Sean s vin acas, cum îl ateptam pe tata când era plecat; îneleg c nu-l învinuiesc deloc pe Sean pentru ce face pentru c în mintea mea plecrile lui se suprapun peste absena tatei care pleca la serviciu, pentru c trebuia s aib grij de noi. Ineleg acum c nu este acelai lucru, i totui eu simt la fel, ca i cum a fi dat lovitura. Fcu o pauz i clipi des, încercând s vad mai clar tiparele care se desfceau în faa ochilor ei. - Da, sunt înc micua i curajoasa Melanie care inea casa unit, amesteca în oala de pe aragaz i avea grij de copii. Se înroi brusc sub ocul înelegerii. - Deci, e adevrat ce-ai spus la curs despre copiii ca mine. Avei dreptate, noi cutm oamenii cu care putem juca acelai rol pe care l-am jucat în copilrie! înainte s ne desprim, Melanie m-a îmbriat strâns i a zis: - V mulumesc c m-ai ascultat. Simeam nevoia s vorbesc cu cineva despre asta. Ineleg mai bine lucrurile acum, dar nu sunt pregtit s renun, nu înc! Se înviorase vizibil i spuse, cu încredere: - i-apoi, Sean nu trebuie decât s se maturizeze. i o va face. Trebuie, nu-i aa? Fr s atepte rspuns, se întoarse i plec, pind printre frunzele uscate. Intr-adevr, Melanie înelegea mult mai bine lucrurile acum, dar rmseser înc obscure pentru ea multe alte asemnri între copilria i situaia ei prezent. De ce avea nevoie o tânr inteligent, atrgtoare, energic i capabil ca Melanie de o relaie plin de suferin i dificulti, cum era cea pe care o avea cu Sean? Deoarece, pentru ea i pentru alte femei care au crescut în familii profund nefericite, în care povara emoional era prea grea i responsabilitatea prea mare pentru umerii lor, pentru aceste femei, deci, binele i rul deveniser derutante i încâlcite, i în cele din urm, unul i acelai lucru. De exemplu, în familia lui Melanie, atenia printeasc era aproape inexistent, din cauza incapacitii generale a familiei de a se organiza, pe msur ce încercau s fac fa procesului de dezintegrare a personalitii mamei. Eforturile eroice ale Melaniei de a se ocupa de gospodrie erau recompensate cu cel mai asemntor sentiment cu dragostea: dependena plin de recunotin a tatlui ei fa de ea. Sentimentele de team i împovrare, care ar fi fost fireti la un copil în aceste circumstane, se pierdeau în umbra sentimentului de competen pe care i-l generase nevoia tatlui de ajutorul ei i boala mamei. Nucitoare treab pentru un copil - unul din prini s te considere mai puternic decât eti, iar cellalt, indispensabil ! Acest rol jucat în copilrie i-a modelat personalitatea de salvator care se poate ridica deasupra obstacolelor i haosului, salvându-i pe cei dragi prin curajul, puterea i voina lui de neînfrânt. Complexul Äsalvatorului" pare mai autentic decât e în realitate. Dac e ludabil s-i pstrezi capul în momente de criz, Melanie, la fel ca alte femei cu experiene similare, avea nevoie de prezena momentelor de criz ca s poat tri. în absena zbuciumului, stresului sau unei situaii disperate pe care s-o controlezi, sentimentele adânc îngropate din copilrie - de a fi copleit din punct de vedere emoional - ar iei la iveal i ar deveni amenintoare. Copilul Melanie fusese ajutorul de baz al tatlui i mam pentru ceilali copii. Dar avea i ea nevoie de afeciunea
prinilor; cum îns mama era tulburat psihic, iar tatl era i el indisponibil, cerinele ei au rmas fr rspuns. Ceilali copii au avut-o pe Melanie s aib grij de ei, s se agite i s se neliniteasc din cauza lor. Melanie n-a avut pe nimeni. A fost nevoit nu numai s se descurce fr mama ei, dar s i învee s gândeasc i s acioneze ca un adult. Nu era nici locul, nici momentul s-i exprime sentimentul de panic, iar privarea de poria ei de afeciune a început s i se par just. Pretinzând cu putere c este matur, reuea s uite c nu este decât un copil înspimântat. Ajunsese nu doar s se simt bine în mijlocul haosului, ci i s aib nevoie de el pentru a se simi bine. Povara de pe umerii ei a ajutat-o s evite panica i suferina. A încovoiat-o i i-a adus uurare în acelai timp. în plus, contiina propriei valori rezultase din responsabilitile asumate care depeau capacitile ei de copil. Obinuse aprecierea datorit efortului depus, grijii pentru ceilali, sacrificrii propriilor nevoi i dorine în favoarea celorlali. în acest fel, martiriul a devenit parte integrant a personalitii ei i, combinat cu complexul de Äsalvator", a fcut din Melanie un adevrat magnet pentru cineva aflat mereu în necazuri - cineva ca Sean. Pentru a înelege mai bine forele care acionau în viaa ei, ar fi util s trecem în revist aspectele importante din evoluia lui Melanie-copil pentru c, din cauza unor circumstane inedite din copilria ei, sentimentele i reaciile fireti au fost hiperbolizate în mintea ei. Pentru copiii care cresc în familii atomizate, e firesc s nutreasc dorina arztoare de a scpa de printele de acelai sex pentru a beneficia de toat dragostea celuilalt printe, numai pentru ei. Bieii îi doresc din inim ca tata s dispar, pentru ca mama s-i reverse toat dragostea i atenia asupra lor. Iar fetele viseaz s le înlocuiasc pe mmici i s fie ele soiile tticilor. Majoritatea prinilor au primit Äcereri în cstorie" de la copiii de sex opus, cereri care exprim aceast dorin: un bieel de patru ani îi spune mamei: ÄCând o s m fac mare, o s m însor cu tine, mami". Sau ce-i spune tticului o feti de trei ani: ÄTati, hai s avem o cas doar pentru noi doi, fr mami." Aceste nzuine, foarte normale, reflect unele din cele mai puternice sentimente pe care le nutrete un copil. i totui, dac se întâmpl ceva cu printele-rival, dac se îmbolnvete sau e absent din familie, efectul asupra copilului e devastator. Când în familie mama are tulburri psihice sau sufer de o boal acut sau cronic, e alcoolic sau morfinoman (sau, altfel spus, absent din punct de vedere emoional i fizic din diverse motive), fiica (de obicei cea mai mare, dac sunt mai multe) este invariabil aleas s umple golul creat de boala sau absena mamei. Povestea Melaniei ilustreaz efectele acestei Äpromovri" asupra unei fetie. Din cauza debilitii mentale a mamei ei, Melanie s-a simit Ämotenitoarea" îndatoririlor conductorului feminin al familiei. în decursul anilor care au urmat i în care s-a format personalitatea ei, fata a fost, în multe privine, mai mult un partener decât o fiic pentru tatl ei. în timp ce discutau i rezolvau problemele familiei, cei doi acionau ca o echip. într-un fel, Melanie l-a avut pe tatl ei doar pentru ea, cci relaia lor era total diferit de cea pe care tatl o avea cu ceilali copii ai lui. Melanie a fost egala tatlui ei. Timp de mai muli ani, ea a fost i mai puternic i mai echilibrat decât mama ei. Asta înseamn c dorina normal a copiluluiMelanie de a-l avea pe tatl ei doar pentru ea s-a realizat, dar numai cu preul sntii i, în final, al vieii mamei ei. Ce se întâmpl când se realizeaz dorina copilului de a scpa de printele de acelai sex ca s-i rmân doar lui printele de sex opus? Exist trei consecine extrem de puternice, modelatoare de caracter i care acioneaz la nivel incontient: Prima este vina. Melanie se simea vinovat când îi amintea de sinuciderea mamei sale i de eecul încercrii de a o împiedica, acea vin asumat contient, i pe care o resimt toi membrii familiei în care se
petrece aceast tragedie. In cazul lui Melanie, contiina vinei a fost exacerbat de sentimentul acut al responsabilitii fa de bunstarea familiei ei. în afar, îns, de povara apstoare a vinoviei, mai purta o povar, înc i mai grea. Indeplinirea dorinei de a-l avea pe tatl ei doar pentru ea a dat natere unei vinovii incontiente care co-exista cu vina contient de a nu-i fi salvat mama bolnav mental de la suicid. Faptul a generat nevoia de alinare, impulsul de a suferi i de a îndura greuti pentru a-i ispi vina. Aceast nevoie, combinat cu obinuina Melaniei de a-i juca rolul de martir, a generat ceva foarte asemntor masochismului. In ciuda suferinei inerente, singurtii i responsabilitilor copleitoare, gsea confort, dac nu chiar plcere, în relaia cu Sean. Cea de-a doua consecin este sentimentul, incontient, de disconfort fa de sexualitatea pe care o implic faptul de a avea printele de sex opus doar pentru sine. în mod obinuit, prezena mamei (sau, în frecventele cazuri de divor din ziua de azi, a unui alt partener sexual al tatlui mama vitreg sau prietena) ofer siguran atât tatlui cât i fiicei. Fiica e liber s-i dezvolte sentimentul c e atrgtoare i iubit de tatl ei, pentru c legtura lui puternic cu alt femeie o împiedic s acioneze sub impulsul sexual aprut, inevitabil, între ei. Intre Melanie i tatl ei nu s-a prefigurat o relaie incestuoas, dar date fiind circumstanele, ar fi putut aprea. Factorul dinamic care opera în familia lor este deseori prezent în relaia incestuoas dintre tai i fiice. Când mama, din diferite motive, abdic de la rolul ei de partener al soului i printe al copilului i determin, astfel, promovarea fiicei în aceast poziie, ea îi oblig, de fapt fiica, s-i asume îndatoririle ce-i reveneau, i s rite s devin subiectul avansurilor sexuale ale tatlui. (Dei s-ar prea c vina, în acest caz, îi revine mamei, ea îi aparine în totalitate tatlui, în cazul în care incestul chiar se produce. i este aa pentru c, în calitate de adult, lui îi revine datoria s protejeze copilul, i nu s-l foloseasc pentru satisfacerea pornirilor sexuale.) In plus, chiar dac tatl nu se apropie de fiica sa mânat de porniri sexuale, absena unei legturi puternice între prini, i preluarea de ctre fiic a rolului mamei în familie mrete atracia sexual dintre tat i fiic. Din cauza relaiei lor apropiate, fiica poate fi jenat de înelegerea faptului c interesul deosebit al tatlui fa de ea este maculat, într-o oarecare msur, de nuane sexuale. Dup cum disponibilitatea emoional neobinuit a tatlui poate determina fiica s-i concentreze sexualitatea abia înmugurit asupra lui cu mult mai mult decât ar face-o în circumstane obinuite. în strdania de a evita violarea, fie i în gând, a tabu-ului extrem de puternic al incestului, fiica îi poate adormi, total sau parial, sexualitatea. Decizia de a face aa este incontient, un mod de aprare împotriva celui mai amenintor impuls - atracia sexual fa de printe. Fiind incontient, decizia nu e uor de examinat i inversat. Rezultatul este o tânr pe care ar stingheri-o toate sentimentele sexuale, din cauza violrii incontiente a tabu-urilor legate de ele. Când se întâmpl aa, afeciunea poate fi singura expresie a dragostei. In cazul lui Melanie, modalitatea iniial de a se raporta la Sean a fost sentimentul responsabilitii fa de el. Acest sentiment devenise de mult felul ei de a simi i exprima dragostea. Când avea aptesprezece ani, tatl ei a Äînlocuit-o" pe Melanie cu noua sa soie, mariaj pe care adolescenta l-a întâmpinat, se pare, cu uurare. Faptul c n-a simit amrciune din cauza pierderii rolului din familie s-a datorat, poate, apariiei lui Sean i a colegilor lui de camer, pentru care îndeplinea multe din îndatoririle pe care le îndeplinise în familie. Dac situaia nu s-ar fi încheiat cu o cstorie, Melanie s-ar fi confruntat cu o profund criz de identitate. Aa, îns, a rmas repede însrcinat, re-creând în acest fel, rolul ei responsabil, în timp ce Sean coopera începând, precum tatl ei, s fie mai mult absent de acas. Melanie i-a trimis bani chiar când erau desprii, intrând în competiie cu mama lui - care femeie
îi poart de grij cel mai bine? (Era o competiie, pe care o câtigase deja fa de propria sa mam, în relaia cu tatl ei.) Când, în perioada separrii de Sean, au aprut ali brbai în viaa ei, care nu aveau nevoie de calitile ei materne i care au încercat, de fapt, s inverseze rolurile oferindu-i ajutorul mult dorit, n-a reuit s stabileasc o relaie emoional cu ei. Se simea în largul ei doar când druia afeciune. Dinamica sexual a relaiei dintre Melanie i Sean nu le-a consolidat niciodat legtura aa cum fcuse nevoia pe care el o avea de îngrijirea dat de ea. De fapt, infidelitatea lui Sean i-a oferit lui Melanie o nou reflectare a experienei din copilrie. Din cauza evoluiei bolii mentale, mama lui Melanie a devenit din ce în ce mai mult Äcealalt femeie" -prezen vag, rareori vizibil - din ultima camer a casei, alungat fizic i psihic din viaa i gândurile fetei. Melanie a scos-o la capt în relaia cu mama ei pstrând distana i evitând s se gândeasc la ea. Ulterior, când Sean i-a gsit pe altcineva, aceast femeie era, la fel, prea vag i prea îndeprtat, Melanie nepercepând-o deloc ca pe o ameninare, ca i în relaia anterioar cu tatl su, care fusese un parteneriat practic i oarecum asexual. V amintii, comportarea lui Sean avea un precedent, înainte de a se cstori, Sean ieea i cu alte femei în timp ce o lsa pe Melanie s aib grij de nevoile lui practice, mai puin romanioase. Melanie tia asta i totui, s-a mritat cu el. Dup cstorie, a început s duc o campanie de schimbare a lui Sean prin fora voinei i dragostei ei. Ceea ce ne aduce la cea de-a treia consecin a înelegerii de ctre Melanie a dorinelor i nzuinelor ei din copilrie: credina în propria omnipoten. Copiii mici cred cu toat puterea c ei înii, gândurile i dorinele lor sunt, în mod miraculos, puternice i cauza tuturor evenimentelor importante din viaa lor. Cu toate acestea, chiar dac fetia îi dorete din toat inima s fie partenera tatlui ei pe via, realitatea o înva c acest lucru e imposibil. Fie c îi place sau nu, ea e nevoit s accepte faptul c partenera tatlui ei e mama. E o lecie important pentru tânra ei via - aceea c nu poate întotdeauna s înfptuiasc, prin puterea voinei, ceea ce-i dorete cel mai mult. Aceast lecie contribuie întradevr la demontarea credinei în omnipotena sa i o ajut s se împace cu limitele voinei sale. In cazul copilului Melanie, îns, dorina ei cea mai puternic a devenit realitate. în multe privine, chiar i-a înlocuit mama. i l-a câtigat pe tatl ei doar pentru ea, aparent, prin puterea magic a dorinei i voinei ei. Apoi, credina nestrmutat în puterea voinei ei de a realiza ce îi dorea, sa îndreptat spre alte situaii dificile i încrcate emoional pe care a încercat, de asemenea, s le schimbe în chip miraculos. Dificultile pe care le-a înfruntat mai târziu fr s se plâng, înarmat doar cu propria voin - un so iresponsabil, imatur i infidel, povara de a crete practic singur trei copii, lipsa acut de bani i un program de coal obositor, cuplat cu o slujb cu norm întreag - sunt o dovad a acestui fapt. Sean i-a oferit lui Melanie suportul perfect pentru efortul de a schimba o persoan prin puterea voinei, la fel cum i-a satisfcut i celelalte nevoi întreinute de rolul de pseudo-adult jucat în copilrie, în sensul c i-a dat nenumrate ocazii s sufere i s îndure, s evite sexualitatea i si exercite, în paralel, înclinaia de a drui afeciune. Ar trebui s fie limpede acum c Melanie nu a fost victima nefericit a mariajului su. Dimpotriv. Ea i Sean i-au satisfcut reciproc cele mai profunde trebuine psihologice. Se potriveau perfect unul cu cellalt. Faptul c banii druii de mama lui la momentul oportun scurtcircuitau orice impuls al lui Sean de a se maturiza era, desigur o problem a mariajului ei, dar nu, aa cum voia s-o vad Melanie, PROBLEMA esenial. Ru era faptul c doi oameni ale cror modele anormale de a tri i atitudini de via, aproape identice, s-au întreptruns atât de bine, încât s-au capacitat reciproc s rmân bolnave.
Imaginai-v c cei doi, Melanie i Sean sunt dansatori într-o lume de dansatori în care fiecare înva proprii pai de dans. Datorit unor evenimente i personaliti i, mai presus de toate, prin învarea dansurilor pe care ceilali le dansaser cu ei în copilrie, Sean i Melanie i-au format un repertoriu unic de pai, micri i gesturi psihologice. Intr-o zi s-au întâlnit i au descoperit c dansând împreun, paii lor, dei diferii, se sincronizeaz miraculos într-un duet minunat, un "pas de deux" (aciune i reaciune) desvârit. Fiecrei micri i se rspunde cu alta, rezultatul fiind o coregrafie ce permite trupurilor unite în dans s pluteasc neîncetat, rotindu-se iar i iar i iar i... De câte ori el lsa deoparte o îndatorire, ea se repezea s o culeag. Când a adunat la pieptul ei toate poverile, familiare deja, ale întreinerii familiei, el s-a îndeprtat cu o piruet lsându-i loc destul pe ringul de dans ca s-i desfoare grijile. Când el a rscolit scena în cutarea altei partenere, ea a suspinat uurat i a dansat mai alert ca s-i distrag atenia. Când el s-a îndeprtat de tot, ieind din scen, ea a executat perfect pasul de ateptare. Iar i iar i iar i... Pentru Melanie, dansul era uneori emoionant, de cele mai multe ori, solitar; din când în când era jenant sau extenuant. Dar ultimul lucru pe care îl dorea era s se opreasc din dansul pe care-l tia atât de bine. Paii, micrile, totul o fcea s se simt atât de bine, încât avea certitudinea c dansul se numete dragoste. 5. Vrei s dansm? ÄCum ai ajuns s te mrii cu el?" Cum poi s-i spui cuiva aa ceva? Cum i-a lsat el capul în jos, spit, i i-a ridicat privirea sfioas, cum face un copila... Cum s-a strecurat el în inima ta: dulce, jucu, cu adoraie... A zis: ÄTu eti puternic, iubito. Iar eu l-am crezut. L-am crezut! Marilyn French , Inima însângerat Cum de gsesc femeile care iubesc prea mult tocmai brbaii cu care pot continua modelele de relaii nesntoase pe care le-au dezvoltat în copilrie? Cum de gsete femeia al crei tat a fost absent emoional tocmai brbatul a crui atenie se strduie continuu s-o atrag, fr s izbuteasc vreodat? Cum de reuete femeia care provine dintr-o familie violent s se însoeasc cu un brbat care o maltrateaz? Cum de gsete femeia crescut într-o familie de alcoolici tocmai brbatul care este sau va deveni, curând, alcoolic? Cum de gsete femeia a crei mam a depins emoional de ea tocmai brbatul neajutorat care are nevoie de sentimentele ei materne? Care sunt semnele care le fac pe aceste femei s aleag, din toi partenerii pe care i-au întâlnit, tocmai pe aceia cu care pot relua dansul învat în copilrie? i cum reacioneaz (sau nu reacioneaz) când întâlnesc un brbat mai sntos i mai puin neajutorat, sau unul mai matur i mai puin violent decât modelul cu care sunt deja obinuite, brbai normali, al cror dans nu se sincronizeaz perfect cu al lor? Exist, de mult, un clieu al psihoterapiei care spune c oamenii se cstoresc adeseori cu persoane care seamn cu printele cu care au avut de luptat în copilrie. Conceptul nu este foarte corect. E vorba nu atât de faptul c perechea pe care o alegem seamn cu mama sau tatl, ci c numai cu aceti parteneri suntem capabile s împrtim aceleai sentimente i s ne confruntm cu aceleai dificulti, cu care suntem obinuite din copilrie; suntem în stare s reproducem atmosfera din copilrie cu care suntem atât de familiarizate i s facem uz de aceleai manevre pe care le-am tot exersat. Tocmai acest lucru reprezint, pentru cele mai multe dintre noi, dragostea. Ne simim în largul nostru, ca acas, desvârit de bine, cu persoana lâng care putem executa toate micrile pe care le tim i pentru care simim emoii familiare. Chiar dac micrile nu dau rezultate si ne simim jenate de sentimentele noastre, nu cunoatem altele. Avem o anume senzaie c aparinem acelui brbat ² partener de dans - care ne las s
executm paii pe care-i tim deja. Cu el i nu cu altul, hotrâm s stabilim relaia pe care s-o facem s mearg. Nu exist o substan chimic mai atrgtoare decât sentimentul de tainic familiaritate aprut când se întâlnesc un brbat i o femeie ale cror modele de comportament se îmbin perfect ca piesele dintr-un joc de puzzle. Dac, în plus, brbatul îi ofer femeii ocazia de a se zbate s înving sentimentele de suferin i neputin din copilrie, când nu era iubit i dorit, atunci atracia devine pentru ea irezistibil. Cu alte cuvinte, cu cât a fost mai mare durerea în copilrie, cu atât e mai puternic impulsul de a o reconstitui i stpâni la maturitate. S vedem ce se întâmpl în aceste situaii. Când un copil a suferit o traum, ea va aprea recurent în jocurile lui, atâta timp cât nu s-a creat senzaia c o stpânete. Copilul care a fost supus unei intervenii chirurgicale, de exemplu, va reproduce drumul la spital în jocul cu ppuile sau alte jucrii, va interpreta rolul medicului într-un joc i rolul pacientului în altul, pân când se diminueaz suficient de mult teama legat de eveniment. Femeile care iubesc prea mult fac, în esen, acelai lucru: reproduc i retriesc relaiile nefericite ca s le poat manevra i stpâni. Rezult c în realitate nu exist relaii întâmpltoare, nici cstorii accidentale. Când o femeie crede c Äa fost nevoit, inexplicabil, s se cstoreasc" cu un anumit brbat, unul pe care, deliberat, nu l-ar fi ales niciodat ca so, este obligatoriu pentru ea s examineze motivul pentru care l-a ales tocmai pe el, motivul pentru care a riscat s rmân însrcinat tocmai cu el. La fel, când o femeie pretinde c i s-a impus cstoria, sau c era prea tânr ca s tie ce face, sau c nefiind în deplintatea facultilor sale, nu poate fi responsabil de alegerea fcut, acestea nu sunt decât scuze care necesit o examinare atent. In realitate, ea a fcut alegerea, dei incontient i, de multe ori, pe baza unei cunoateri foarte bune a viitorului partener. A nega acest lucru înseamn a nega responsabilitatea alegerilor i vieii noastre, iar o asemenea negare împiedic recuperarea. Dar cum reuim, totui, acest lucru? Care este procesul misterios, care sunt substanele chimice insesizabile care se activeaz între o femeie care iubete prea mult i brbatul ctre care se simte atras? Dac reformulm întrebarea - Ce semnale emite o femeie care simte nevoia s se tie indispensabil i ce semnale emite un brbat care caut pe cineva s aib grij de el? Ce semnale emite o femeie extrem de altruist i un brbat extrem de egoist? Sau o femeie care se consider victim i un brbat a crui personalitate se definete prin for i agresivitate? Sau o femeie autoritar i un brbat slab de înger? - procesul începe s-i piard din mister. Pentru c exist semnale i indicii bine definite, trimise i recepionate de fiecare din participanii la dans. inei minte: la femeile care iubesc prea mult opereaz doi factori: (l) compatibilitatea perfect dintre modelele familiale ale ei i ale lui; (2) impulsul de a re-crea i de a învinge modelele dureroase ale trecutului. S aruncm o privire la primii pai, ezitani, ai duetului prin care partenerii se informeaz reciproc: iat pe cineva cu care m potrivesc, cu care m simt bine i lâng care îmi va merge bine. Cazurile expuse mai jos ilustreaz limpede schimbul subliminal de informaii dintre femeia care iubete prea mult i brbatul de care se simte atras, schimb care stabilete la comand scena pentru modelul relaiei lor, pentru dansul lor în duet, din acel moment încolo. Chloe: 23 de ani, student la colegiu; fiica unui tat violent - Am crescut într-o familie cu adevrat nebun. Sunt contient de asta acum, dar când eram mic nu m gândeam niciodat la acest lucru, decât pentru a spera c nu va afla nimeni cum o bate tata pe mama. Ne btea pe toi i cred c ne convinsese, cumva, pe noi, copiii, c meritam s fim btui. Dar eu tiam c mama nu merita. îmi doream mereu s m loveasc pe mine, nu pe
ea. tiam c eu pot suporta, dar ea nu. Am încercat s-o convingem s-l prseasc, dar n-a vrut. I se arta atât de puin dragoste. Mi-am dorit întotdeauna s-i ofer dragostea de care avea nevoie, ca s devin puternic i s-l prseasc, dar n-a fcut-o. A murit de cancer acum cinci ani. N-am mai fost acas i n-am vorbit cu tata de la înmormântare. Am sentimentul c el a ucis-o de fapt, nu cancerul. Bunica din partea tatei ne-a lsat, nou, copiilor, câte o sum de bani; aa am putut s merg la colegiu i acolo l-am întâlnit pe Roy. Am urmat amândoi cursul de arte plastice un semestru întreg, dar nu ne-am vorbit niciodat. Când a început semestrul al doilea, ne-am reîntâlnit, muli dintre noi, într-o alt clas i, atunci, în prima zi, ne-am pomenit discutând despre relaiile dintre femei i brbai. Ei, i tipul sta s-a apucat s vorbeasc despre femeile americane care sunt complet rsfate, vor s fac totul dup cum le taie capul i se folosesc de brbai. Vrsa venin prin fiecare por când spunea asta, iar eu mi-am zis: ÄBietul de el, a fost foarte tare rnit". L-am întrebat: ÄChiar crezi ceea ce spui?" i mam apucat s-i demonstrez c femeile nu sunt aa - c eu nu sunt aa. Uit-te la mine cum m descurc singur! Ulterior, în cursul relaiei noastre, n-am fost în stare s-i cer nimic sau s am grij i de mine, cci i-a fi alimentat misoginismul. Dorina mea, în acea diminea din sala de curs, a dat rezultate. Se prinsese în plasa mea. A zis: ÄO s mai vin. Nu in neaprat s fac cursul sta, dar vreau s continuu discuia cu tine". îmi amintesc c din acel moment l-am luat cu asalt, pentru c simeam deja c m consider diferit. Nu trecuser dou luni i locuiam deja împreun. Nu trecuser patru i eu plteam chiria i aproape toate celelalte facturi, i fceam cumprturile. Dar am continuat s încerc, înc doi ani, s-i demonstrez cât de drgu sunt, c n-am de gând s-l rnesc i eu dup cât fusese de lovit. E drept c eu am fost rnit în acest timp, întâi emoional, apoi i fizic. Nimeni nu era aa de înfuriat pe femei ca el i nu le respingea atât de tare. Bineîneles, eu credeam c e vina mea. E o minune c am scpat de el. Am întâlnit o fost prieten de-a lui i ea m-a întrebat direct: ÄTe bate?" Am spus ÄNuu, nu chiar". îl apram, bineîneles, i nici nu voiam s m fac de râs. Dar tiam c tie, pentru c i ea fusese cu el. La început m-am panicat. Aveam acelai sentiment ca atunci, în copilrie când nu voiam s vad nimeni ce se afl dincolo de faad. Totul în mine dorea s spun o minciun, s-i arate c are tupeu s-mi pun asemenea întrebare. Dar ea m-a privit cu atâta înelegere, c n-avea sens s m mai prefac. Am stat de vorb mult timp. Mi-a povestit despre terapia de grup; un grup pe care-l frecventa i ea, în care toate femeile erau în aceeai situaie - se lsau atrase în relaii anormale - i învau s nu mai fac asta. Mi-a dat numrul ei de telefon, i dup înc dou luni de comar, am sunat-o. M-a convins s merg cu ea la o edin de grup i cred c asta mi-a salvat viaa. Femeile acelea erau ca mine. Invaser s suporte suferine inimaginabile, cele mai multe, înc din copilrie. Oricum, mi-a luat câteva luni pân m-am desprit de el i, cu tot ajutorul terapiei de grup, mi-a fost foarte greu s-o fac. Simeam aceast nevoie incedibil de a-i dovedi c i el poate fi iubit. Credeam c dac l-a putea iubi îndeajuns, s-ar schimba. Mulumesc lui Dumnezeu c am trecut peste asta, cci altfel, a fi tot cu el. De ce o atrgea Roy pe Chloe Când Chloe, studenta la arte plastice, l-a întâlnit pe Roy, misoginul, a fost ca i cum ar fi gsit o form sintetic a prinilor ei. Roy era violent i ura femeile. A-i câtiga dragostea era sinonim cu a câtiga dragostea tatlui ei, care era la fel - violent i destructiv. A-l face pe Roy s se schimbe prin puterea dragostei ei, echivala cu a o face pe mama ei s se schimbe i, deci, a o salva. Il vedea pe Roy ca victim a propriilor lui sentimente bolnave i voia s-l fac bine prin fora iubirii ei. Ca toate femeile care iubesc prea mult, Chloe voia s fie învingtoare în lupta pe care o purta cu el i cu persoanele dragi ei întruchipate de el - mama i tatl ei. De aceea i-a fost
atât de greu s întrerup aceast relaie destructiv i plin de insatisfacii. Mary Jane: cstorit timp de 30 de ani cu un brbat împtimit de munc - Ne-am întâlnit la o petrecere de Crciun. M dusesem cu fratele lui mai mic care era de aceeai vârst cu mine i care inea tare mult la mine. Era i Peter acolo. Fuma pip i era îmbrcat cu o jachet de tweed cu coatele peticite; arta a juctor din liga de fotbal. Am fost teribil de impresionat. Avea un aer melancolic, i cred c asta m-a atras la fel de mult ca înfiarea lui. Eram sigur c fusese rnit cândva i voiam s-l cunosc mai bine, s aflu ce se întâmplase i s "îneleg". Bnuiam c este inabordabil, dar m-am gândit c dac îi art mult compasiune, l-a putea face s stea de vorb cu mine. A fost nostim, pentru c am stat, într-adevr, de vorb destul de mult în seara aceea; el, îns, nu m-a privit deloc în ochi. Se uita mereu în alt parte, preocupat mereu de alte lucruri, în timp ce eu tot încercam s-i atrag atenia asupra mea. Urmarea a fost c fiecare cuvânt al lui a devenit extrem de preios, vital pentru mine, cci îmi ddeam seama c are i altceva, mai important, de fcut. La fel se întâmpla i cu tata. Când eram copil, nu era niciodat, literalmente niciodat, cu noi. Eram destul de sraci. Tata i mama lucrau amândoi i ne lsau singuri acas mai tot timpul. Tata lucra chiar i sâmbta i duminica. îl vedeam doar când repara câte ceva prin cas -frigiderul sau radioul sau mai tiu eu ce. Imi amintesc c mi se prea c st mereu cu spatele la mine, dar nu-mi psa, era aa de bine c era cu noi. Imi fceam de lucru pe lâng el, i-i puneam tot felul de întrebri, încercând de fapt s-i atrag atenia asupra mea. i iat-m acum fcând acelai lucru cu Peter, dei pe atunci nu vedeam aa lucrurile. Mi-aduc aminte cum m strduiam s-l fac s se uite la mine, iar el pufia din pip, uitându-se într-o parte sau la tavan, irosindu-i timpul cu aprinsul pipei. M gândeam c e aa de matur, cu sprâncenele lui stufoase i cu privirea pierdut în deprtri. M atrgea ca un magnet. De ce o atrgea Peter pe Mary Jane? Sentimentele lui Mary Jane pentru tatl ei nu erau ca ale celor mai multe din femeile care iubesc prea mult: ea nu avea sentimente contradictorii. Il iubea pe tatl ei, îl admira i tânjea dup atenia i compania lui. Mai în vârst i distras, Peter a întruchipat numaidecât copia fidel a evazivului ei tat, iar a-i câtiga atenia a devenit cu atât mai important pentru ea cu cât, ca i în cazul tatlui, atenia lui Peter era greu de captivat. Brbaii care erau dornici s-o asculte, prezeni emoional i mult mai afectuoi, nu reueau s-i trezeasc dorina profund de a fi iubit pe care o resimise în copilrie fa de tatl ei. Faptul c Peter era distras i neatent i-a oferit lui Mary o provocare familiar, o alt ans de a câtiga dragostea unui brbat care o evita. Peggy: crescut de o bunic excesiv de sever i o mam dezechilibrat emoional; în prezent, divorat, îi crete singur cele dou fiice - Nu l-am cunoscut niciodat pe tatl meu. El i mama s-au desprit înainte s m nasc eu, iar mama i-a luat serviciu ca s ne poat întreine, în timp ce bunica avea grij de gospodrie. Asta nu sun prea ru, dar de fapt aa a fost. Bunica era o persoan groaznic de rea. Nu ne btea, pe mine i pe sora mea, dar ne lovea cu vorbele, în fiecare zi. Ne spunea tot timpul cât suntem de rele, câte necazuri îi facem, cum nu suntem bune de nimic - asta era una din expresiile ei favorite. Culmea era c toate criticile ei ne fceau pe mine i pe sora mea s ne strduim i mai tare s fim bune, s fim apreciate. Mama nu ne-a aprat niciodat împotriva ei. Se temea c bunica ne va prsi, iar ea nu s-ar mai putea duce la serviciu, pentru c ar fi trebuit s rmân acas s aib grij de noi. Aa c se uita în alt parte când ne insulta bunica. Am crescut cu sentimentul singurtii, al lipsei de protecie, al fricii i inutilitii, încercând tot timpul s compensez faptul c sunt o povar. Mi-aduc aminte c reparam tot felul de lucruri care se stricau prin cas, dorind s economisim bani i s-mi pltesc cumva întreinerea.
Am crescut, i la optsprezece ani m-am mritat, pentru c rmsesem însrcinat. Am dus o via mizerabil chiar de la început. El m critica tot timpul. Subtil la început, apoi din ce în ce mai slbatic. De fapt, tiam c nu sunt îndrgostit de el, dar m-am mritat oricum. Am crezut c nu am alt posibilitate. A fost un mariaj care a durat cincisprezece ani: atât a durat s îneleg c o via mizerabil este un motiv destul de întemeiat pentru a divora. Am ieit din cstoria asta cu dorina disperat de a fi i eu iubit de cineva, dar simind c nu sunt bun de nimic, c sunt o ratat i având certitudinea c n-am nimic s ofer unui om bun, cumsecade. Seara în care l-am întâlnit pe Baird fusese prima dat când ieeam la dans fr partener. Fcusem cumprturi cu prietena mea. Ii cumprase o toalet nou - pantaloni, bustier, pantofi noi - i voia s se îmbrace cu ele i s ias undeva. Ne-am dus la discoteca asta de care auzisem amândou. Am but i am dansat cu câiva oameni de afaceri care nu erau din oraul nostru, a fost bine - genul plcut, dar nu foarte captivant. Atunci am vzut un tip, rezemat de perete. Era foarte înalt, foarte zvelt, îmbrcat incredibil de bine i foarte artos. Avea, îns, un aer de rceal. îmi amintesc c mi-am spus în sinea mea: Ästa e cel mai elegant, cel mai arogant brbat pe care l-am vzut vreodat". i-apoi: ÄPariez c pot s-l înveselesc!" Apropo, mi-aduc aminte foarte clar momentul când l-am întâlnit pe primul meu so. Eram în liceu. Sttea lipit de perete, când ar fi trebuit s fie în clas, iar eu mi-am zis: ÄArat cam nrva. Pariez c îl îmblânzesc". Vezi, mereu încerc s repar lucrurile. S lsm asta. M-am dus la Baird i l-am invitat la dans. A fost foarte surprins i puin flatat, cred. Am dansat o vreme, iapoi a zis c el i prietenii lui se duc în alt parte. N-a vrea s merg cu ei? Dei m tenta, am spus nu, venisem s dansez i asta voiam s fac. Am mai dansat cu oamenii notri de afaceri i dup puin timp, a venit el i m-a invitat iar la dans. i iar am dansat. Era incredibil de aglomerat acolo. Oamenii erau ca sardelele. Ceva mai târziu, am plecat cu prietena mea. El sttea cu câteva persoane la o mas în col. Mi-a fcut semn i m-am dus la el. Mi-a spus: ÄAi numrul meu de telefon la tine". N-am îneles ce vrea s spun. A întins mâna i a tras cartea lui de vizit din buzunarul puloverului meu. Era una din cmile acelea cu buzunar-marsupiu în fa i o pusese acolo când ne întorceam de pe ringul de dans a doua oar. Am rmas uimit. Nu sesizasem când fcuse asta. Eram aa de încântat, gândindu-m c acest brbat chipe îi dduse atâta osteneal. Pentru orice eventualitate, i-am dat i eu cartea mea de vizit. Mi-a telefonat câteva zile mai târziu i am luat masa împreun. S-a uitat la mine lung i dezaprobator când m-am oprit cu maina în faa lui. Maina mea era destul de veche i m-am simit prost - apoi uurat c el avea s ia prânzul cu mine. A fost încordat i rece, dar eu mi-am propus s-l fac s se simt bine, ca i cum ar fi fost, într-un fel, vina mea. Ii veneau prinii în vizit, iar el nu se înelegea bine cu ei. A expus o întreag list de nemulumiri împotriva lor, care nu mi s-au prut prea grave, dar am încercat s-l ascult plin de înelegere. Am plecat de la acel prânz gândindu-m c este o persoan cu care nu am nimic în comun. Nu-mi fcuse plcere. M simisem nelalocul meu i chiar puin debusolat. Când m-a sunat din nou, dou zile mai târziu, i m-a invitat din nou, mam simit oarecum uurat, ca i cum, dac el se distrase îndeajuns ca s m invite iar, totul era perfect. Nu ne-am simit cu adevrat bine împreun niciodat. Mereu era ceva ce mergea prost, iar eu tot încercam s fac totul s mearg bine. Eram încordat în compania lui, puinele ocazii plcute fiind cele când se reducea, cumva, tensiunea. Rstimpul acela de calmare a tensiunii trecea drept fericire. i totui, m simeam înc puternic atras de el. tiu c pare o nebunie, dar m-am mritat cu omul sta fr ca mcar s-l plac. A rupt relaia noastr de câteva ori înainte s ne cstorim, pe motiv c nu e el însui când e cu mine. Nu pot s-i spun cât de îngrozitor a fost. Il
imploram s-mi spun ce ar trebui s fac ca s se simt în largul lui. Nu-mi spunea decât: ,tii foarte bine ce trebuie s faci.' Dar nu tiam. înnebuneam încercând s aflu rspunsul. Oricum, mariajul nostru a durat doar dou luni. A plecat definitiv, nu înainte de a-mi spune cât l-am fcut de nefericit. Nu l-am mai vzut de atunci, decât o dat sau de dou ori, pe strad. S-a prefcut de fiecare dat c nu m cunoate. Mi-e imposibil s-i spun cât de obsedat am fost de el. De fiecare dat când m prsea, simeam c m atrage i mai mult. Când revenea, îmi spunea c are nevoie de ceea ce aveam s-i ofer. Nu mai exista altceva mai important pentru mine pe pmânt. îl îmbriam i el plângea imi spunea ce prost fusese. Scena asta inea doar o noapte, apoi lucrurile o luau razna din nou, eu încercând din rsputeri s-l fac fericit, ca s nu mai plece din nou. Când, în sfârit, a ieit definitiv din viaa mea, nu mai eram bun de nimic. Nu mai eram în stare s lucrez, nu mai fceam mare lucru, stteam în balansoar i m legnam, i plângeam. Simeam c sunt pe moarte. Am avut nevoie de ajutorul cuiva ca s nu iau legtura cu el, dei tiam c nu voi reui s supravieuiesc unei noi aventuri de "montagne russe" alturi de el. De ce o atrgea Baird pe Peggy Peggy nu tia nimic despre cum e s fii iubit i deoarece crescuse fr tat, nu tia practic nimic despre brbai, i cu atât mai puin despre brbaii buni i iubitori. Dar tia foarte bine, din copilria petrecut cu bunica ei, ce înseam s fii respins i criticat de o persoan bolnav. Mai tia i cum e s încerci din rsputeri s câtigi dragostea unei mame care nu era în stare, din motive numai de ea tiute, s ofere dragoste, sau mcar protecie. Prima dat se cstorise pentru c se lsase sedus de un tânr despre care aflase ulterior c e la fel de critic i dezaprobator la adresa ei, i pentru care nu simea nici o afeciune. Sexul cu el era mai mult o lupt pentru a-l câtiga de partea ei, decât o expresie a afeciunii i grijii pentru el. Cstoria de cincisprezece ani cu acest om a lsat-o i mai ferm convins de nevrednicia ei. Atât de puternic era nevoia ei de a reproduce mediul ostil din copilrie i de a-i continua lupta pentru câtigarea dragostei de la cei care nu i-o puteau da, încât în momentul când a întâlnit un brbat care a ocat-o cu rceala, indiferena i reticena lui, s-a simit instantaneu atras de el. Era înc o ocazie de a schimba o persoan incapabil de iubire într-una care urma s-o iubeasc. O dat ce legtura lor s-a consolidat, aluziile lui frecvente la faptul c fcea progrese în aciunea ei de a-l înva s-o iubeasc, au stimulat-o s se strduiasc i mai mult, chiar dac asta îi ruina viaa. Atât de puternic a fost nevoia ei de a-l schimba (de fapt, de a încerca incontient s le schimbe pe mama i pe bunica ei, pe care el le întruchipa). Eleannor: 65 de ani; crescut de o mam excesiv de posesiv, divorat - Mama nu s-a putut înelege cu nici un brbat. A divorat de dou ori într-o perioad când nimeni nu divora nici mcar o dat. Am avut o sor cu zece ani mai mare decât mine, despre care mama mi-a repetat de o sut de ori: ÄAa cum sora ta era favorita tatlui tu, m-am hotrât s am i eu una." Exact asta am fost eu pentru ea, un bun al ei, i o extensie a propriului su eu. Nu putea concepe c suntem dou persoane diferite. Am simit foarte tare lipsa tatei dup divor. Mama nu-l lsa s se apropie de mine, iar el nu avea curajul s-o înfrunte. Nimeni nu avea. Eu m-am simit întotdeauna prizonier i responsabil, în acelai timp, de fericirea ei. Mi-a fost foarte greu s-o prsesc, dei simeam c m sufoc. M-am înscris la colegiu într-un ora îndeprtat, unde am locuit la nite rude de-ale noastre. Mama s-a înfuriat aa de tare c nu le-a mai vorbit de atunci. Dup absolvire, am lucrat ca secretar în departamentul de poliie dintr-un mare ora. Intr-o zi, un ofier chipe, îmbrcat în uniform, m-a întrebat de unde poate bea ap. I-am artat. Apoi m-a întrebat dac am o can. I-am dat ceaca mea de cafea. Voia s ia dou aspirine. Imi amintesc i
acum cum i-a dat capul pe spate ca s poat înghii tabletele. Apoi a zis: ÄMam! Chiar c am fcut-o lat azi-noapte!" în momentul acela mi-am spus în sinea mea: ÄCe pcat c bea atât de mult! Poate pentru c e singur." Era exact ce îmi doream - cineva de care s am grij, cineva care s aib nevoie de mine. Mi-am zis: ÄTare a vrea s încerc s-l fac fericit." Ne-am cstorit dou luni mai târziu i am petrecut urmtorii patru ani tot încercând. Pregteam mese minunate, sperând c astfel îl tentez s vin acas, dar el se ducea la butur i nu se întorcea decât noaptea târziu. Atunci ne certam i eu începeam s plâng. Data urmtoare când întârzia m învinoveam c m suprasem aa de tare ultima dat i-mi spuneam: ÄNu-i de mirare c nu vine acas". Lucrurile s-au înrutit tot mai mult pân când, în cele din urm, l-am prsit. Toate astea s-au întâmplat acum treizeci i apte de ani, dar numai anul trecut am îneles c era alcoolic. Am crezut tot timpul c era doar vina mea, c eu nu eram în stare s-l fac fericit. De ce o atrgea soul pe Eleanor Dac ai fost învat, de o mam care urte brbaii, c acetia nu sunt buni de nimic, iar pe de alt parte l-ai iubit pe tatl pe care l-ai pierdut, i gseti c brbaii sunt atrgtori, vei crete, mai mult ca sigur, cu teama c brbatul pe care îl iubeti te va prsi. De aceea ar trebui s caui un brbat care are nevoie de ajutorul i de înelegerea ta i s deii astfel întâietatea în aceast relaie. Exact asta a fcut Eleanor când s-a trezit c o atrage poliistul acela chipe. Dei aceast formul ar trebui s te protejeze împotriva suferinei viitoare i abandonului, prin certitudinea c brbatul depinde de tine, dezavantajul ei este c ai nevoie s începi cu un om care are o problem. Cu alte cuvinte, un brbat care e deja pe cale de a se altura categoriei Äbrbaii nu sunt buni de nimic". Eleanor a vrut s aib garania c brbatul ei n-o va prsi (cum fcuse tatl ei, cum spunea mama ei c fac toi brbaii), iar nevoia lui de ajutor prea o dovad a acelei garanii. Numai c natura problemei lui a mrit probabilitatea ca el s-i prseasc familia, în loc s o micoreze. I.n acest fel, condiia care trebuia s-o asigure pe Eleanor c nu va fi abandonat, a garantat, practic, acest lucru. Fiecare noapte în care el lipsea de acas Ädovedea" c mama ei avusese dreptate în legtur cu brbaii, iar, în final, Eleanor, ca i mama ei, a divorat de Äbrbatul care nu era bun de nimic". Arleen: 27 de ani; dintr-o familie violent în care a încercat s-i protejeze mama i fraii - Eram amândoi într-o trup de actori i jucam într-un teatru de mâna a doua. Ellis era cu apte ani mai mic decât mine i nu m prea atrgea fizic. Nu m interesa în mod special, dar într-o zi am mers la cumprturi amândoi i dup aceea am luat masa împreun. Din toat discuia nu mia rmas în minte decât ideea c viaa lui e o harababur. Erau o grmad de lucruri de care nu avea grij, iar când l-am auzit vorbind despre ele, am simit un impuls teribil s m duc la el i s fac ordine. Mi-a spus în acea prim sear c e bisexual. Dei asta nu se prea potrivea cu sistemul meu de valori, am dat-o pe glum i am zis c i eu sunt -când cineva vrea s fac sex cu mine îi spun ,Pa!' (n. tr.:joc de cuvinte, ,bi' din bisexual i ,bye' (pa, la revedere), se pronun la fel în englez). în realitate, mi-era fric de brbaii puternici. Fostul meu so era foarte violent, la fel fusese i un alt prieten. Cu Ellis mi s-a prut c sunt în siguran. Eram tot atât de sigur c n-o s m maltrateze, pe cât eram de convins c pot s îl ajut. Ei bine, nu mult dup aceea, relaia noastr s-a consolidat. De fapt, înainte de a m hotrî s-l prsesc, am locuit câteva luni bune împreun; am fost tot timpul încordat i îngrozit. Acum m gândeam c-i fac o mare favoare, fiindc nu sunt decât o epav. Orogliul meu a încasat-o i el. Ellis a fost întotdeauna mai atras de brbai decât de mine. In noaptea în care m-am internat, mai mult moart din cauza unei viroze pulmonare, nu a venit s m vad pentru c avea o întâlnire cu un brbat. La trei sptmâni dup ce am ieit din spital, am pus capt relaiei cu el, nu fr un sprijin imens. Sora mea, mama,
terapeuta, toate m-au ajutat s depesc momentul. Am suferit o depresie foarte grav. Pur i simplu nu voiam s m despart de el. Simeam c are înc nevoie de mine i eram sigur c dac a depune ceva mai mult efort, am putea duce-o bine împreun. i când eram copil simeam asta: c în secunda urmtoare voi descoperi cum s îndrept lucrurile. Eram cinci copii în familie. Eu eram cea mai mare i principalul sprijin al mamei. Ea trebuia s-l fac fericit pe tata, lucru imposibil, de altfel. Tata e i acum cel mai ticlos om pe care-l tiu. Prinii mei au divorat acum zece ani. Cred c s-au gândit c ne fac un serviciu dac ateapt pân ne facem mari i plecm de acas, dar s creti într-o astfel de familie a fost un comar. Tata ne btea pe toi, chiar i pe mama, dar cel mai ru o btea pe sora mea, iar pe fratele meu îl insulta cât putea, într-un fel sau altul, ne-a schilodit pe toi. Simeam c trebuie s fie ceva ce a putea s fac ca lucrurile s se îndrepte, dar n-am descoperit niciodat ce era acel Äceva". Am încercat s vorbesc cu mama, dar ea era mult prea pasiv. Apoi i-am luat partea tatei, dar nu prea mult, cci i asta era periculos. Ii învam pe sora i pe fratele meu s nu stea în calea lui, s nu-l contrazic. Ajunsesem s venim de la coal i s ne uitm cu atenie prin cas, s vedem ce l-ar putea irita, ca s punem totul în ordine pân seara, când se întorcea acas. Am fost cu toii înspimântai i nefericii atâta timp! De ce o atrgea Ellis pe Arleen Pentru c se considera mai puternic, mai matur i mai practic decât Ellis, Arleen spera s dein controlul în relaia cu el i astfel, s evite suferina. Acesta a fost unul din factorii importani ai atraciei pe care el o exercita asupra ei, întrucât Arleen fusese un copil de care se abuzase fizic i emoional. Groaza i furia ei împotriva tatlui l-au fcut pe Ellis s par a fi, prin contrast, rspunsul perfect la problemele ei legate de brbai, pentru c era puin probabil ca el s reacioneze atât de puternic încât s devin violent. Din nefericire, în cele câteva luni de convieuire, a avut parte de tot atâta nefericire i suferin ca i în relaiile pe care le avusese cu brbaii heterosexuali. Provocarea de a încerca, i la propriu i la figurat, s îndrepte viaa unui brbat homosexual era pe msura luptei cu care Arleen era familiarizat înc din copilrie. Suferina emoional inerent acestei relaii îi era i ea familiar - s te atepi mereu c i se va întâmpla ceva neplcut, c vei fi rnit, ocat sau insultat de cineva care ar fi trebuit s fie de partea ta, care ar fi trebuit s in la tine. Convingerea lui Arleen c îl poate fora pe Ellis s se transforme în brbatul de care avea nevoie a fcut i mai dificil desprirea de el. Suzannah: 26 de ani; divorat de dou ori de soi alcoolici; fiica unei mame dependente emoional - Eram în San Francisco la un curs de specializare de trei zile care ne pregtea în vederea examenului pentru postul de asistent social. în dup-amiza celei de-a doua zile l-am reperat pe brbatul acela foarte chipe, i când a trecut pe lâng mine, i-am aruncat cel mai strlucitor zâmbet al meu. Apoi am ieit s-mi caut un loc unde s m relaxez. El a venit spre mine i m-a întrebat dac aveam de gând s m duc la cofetrie. Am spus,sigur, a merge', iar când am ajuns, m-a întrebat un pic ezitant: ÄPot s-i ofer ceva de but?" Am avut sentimentul c nu-i putea permite s plteasc i i-am spus: ÄNu, nu, nu e nevoie." Mi-am cumprat un suc i ne-am întors în sal, unde am stat de vorb pân la sfâritul pauzei. Ne-am spus de unde suntem, unde lucrm, iar el a adugat: ÄMi-ar plcea s lum masa împreun disear." Am czut de acord s ne întâlnim la Fishermen's Wharf dar seara, când m-a întâmpinat acolo, arta tulburat. Mi-a spus c încerca s se hotrasc cum s fie: romantic sau practic, pentru c banii pe care-i avea îi ajungeau fie pentru o plimbare cu vaporul în golf, fie pentru o mas la restaurant. Bineîneles c m-am repezit i i-am spus: ÄHai s ne plimbm cu vaporul i te invit eu la restaurant." Aa am fcut, iar eu m-am simit puternic i istea, fiindc l-am ajutat s-i îndeplineasc ambele dorine.
Croaziera a fost minunat. Soarele apunea, iar noi am vorbit tot timpul. Mi-a spus c îi e team s se apropie prea mult de cineva, c era implicat într-o relaie care se âra de ani de zile, dar c tia c nu e ce-i trebuie. Sttea pentru c inea tare mult la bieelul de ase ani al partenerei lui i nu putea suporta gândul c putiul va crete fr tat. A fcut pe larg aluzii i la problemele sexuale pe care le avea cu femeia aceea, pentru c nu-l atrgea deloc. Ei bine, toate rotiele mi se învârteau în cap. îmi spuneam în sinea mea: ÄIat un brbat minunat care nu a întâlnit înc femeia potrivit. Se vede c e extraordinar de milos i de sincer." N-avea nici-o importan c avea 37 de ani i c avusese probabil o groaz de ocazii pentru a stabili o relaie reuit. C poate - pur i simplu, poate - era ceva în neregul cu el. îmi pusese, practic, la dispoziie, o întreag list cu defectele sale: impoten, teama de intimitate, probleme financiare. i nu-i trebuia prea mult isteime ca s înelegi din felul cum aciona c era o fire pasiv. Dar eu eram prea încântat de ideea c a putea s fiu ea cea care-i schimb viaa, ca s fi luat spusele lui drept avertisment. Am luat masa împreun i, bineîneles, am pltit eu. A protestat, spunând cât îl necjete acest fapt, dar eu i-am fcut cu ochiul i i-am spus c poate s-mi fac o vizit i s m invite la restaurant, ca s fim chit. A considerat-o o idee strlucit, a vrut s afle totul despre oraul în care locuiam, unde ar putea sta dac vine în vizit, ce posibiliti de serviciu sunt în oraul meu. Fusese profesor cu cincisprezece ani în urm i, dup ce schimbase mai multe locuri de munc de fiecare dat, mrturisi, mai proaste i cu salariu mai mic - lucra acum într-o clinic de consiliere a alcoolicilor. Ei, dar asta se potrivea de minune. Avusesem i eu relaii cu alcoolici înainte, fusesem fcut zob din cauza lor, dar iat, în sfârit, pe cineva sigur, cineva care nu poate fi alcoolic pentru c este cel care îi sftuiete, nu? Chiar a menionat c osptria, o femeie mai în vârst, cu o voce gutural, îi reamintete de mama sa, care era alcoolic, iar eu tiam cât de des copiii de alcoolici devin ei înii alcoolici. Dar el nu a but prea mult la mas, comandase doar ap mineral Perrier. Eu turnam în pahare i-mi spuneam: Ästa-i omul potrivit pentru mine". Nu te mai gândi la câte slujbe a schimbat, cum se duce de râp cariera Iui. Asta se întâmpl pur i simplu pentru c a avut ghinion. Prea c a avut ghinion cu carul i asta l-a fcut în ochii mei i mai atrgtor. Mi-a fost mil de el. A petrecut o bun bucat de vreme spunându-mi cât de mult îl atrgeam, cât de bine se simea cu mine, cât de potrivii eram. i eu simeam la fel. Ne-am desprit în seara aceea, el jucând rolul brbatului perfect, iar eu srutându-l i spunându-i noapte bun foarte dulce. M simeam în siguran; iat un brbat, îmi spuneam, care nu vrea s fiu pentru el doar un obiect sexual, care vrea s fie cu mine pentru c îi place s fie în compania mea. N-am luat asta drept semn c s-ar putea chiar s aib probleme sexuale i încerca, deci, s evite chestiunea. Cred c eram sigur c, dac mi se oferea ocazia, puteam s rezolv micile lui probleme. Seminarul s-a încheiat a doua zi, dup care am vorbit despre data când ar putea s vin în vizit. A zis c s-ar putea s vin în sptmâna de dinaintea examenelor, ar sta la mine, dar ar vrea s învee în acest timp. Mai aveam câteva zile de concediu i i-am spus c ar fi superb s mi le iau atunci i s-i art oraul. Dar nu, examenele erau mult prea importante. Am început, chiar foarte curând, s ignor tot ce a fi vrut eu s fac i s încerc s-i îndeplinesc lui dorinele. M temeam tot mai mult, pe zi ce trecea, c nu va veni, dei s stau cu cineva care înva toat ziua în timp ce eu eram la serviciu, nu era cine tie ce distracie. Dar eu simeam aceast nevoie de a îndrepta lucrurile, i deja m consideram vinovat dac el nu era fericit. Mai era i provocarea asta fantastic de a-i menine interesul treaz. Fusese de la bun început atât de atras de mine, încât acum, dac îi scdea interesul, m simeam vinovat, ca i cum eu a fi stricat totul, aa c a fi
stat i-n cap, numai ca s-l in lâng mine. Ne-am desprit fr s punem toate lucrurile la punct, chiar i dup ce venisem cu soluii peste soluii, încercând s rezolv toate problemele vizitei lui. M-am simit deprimat dup ce ne-am luat rmas-bun i nu tiam de ce, dar aveam sentimentul acela c n-am reuit s stabilesc toate detaliile i, deci, nu l-am fcut fericit. Telefonul lui de a doua zi dup-amiaz m-a fcut s m simt minunat. Eram iertat. In seara urmtoare m-a sunat pe la 22.30 i a început s m întrebe cum s rezolve problema cu prietena lui. Nu tiam ce s-i rspund i i-am spus-o. Nelinitea mea cretea i mai mult. M-am simit cumva prins în curs, i pentru prima dat nu m-am inut de vechiul meu obicei de a sri s îndrept lucrurile. A început s urle la mine la telefon i apoi, a închis. Am rmas stupefiat. M gândeam "Poate c e vina mea; nu l-am ajutat deloc". i am simit impulsul sta teribil de a-l suna i a-i cere iertare c l-am suprat atât de tare. Adu-i aminte c mai avusesem de-a face cu alcoolici, i din cauza lor m duceam acum regulat la întrunirile de la Al-Anon. într-un fel, programul lor m-a oprit s-l sun i s-i cer iertare. A sunat el, îns, dup câteva minute i s-a scuzat c a trântit telefonul. Apoi a continuat s-mi pun aceleai întrebri, iar eu nu i-am putut rspunde nimic. A urlat din nou la mine i a trântit din nou receptorul. Mi-am dat seama c buse, dar tot simeam impulsul acela teribil de a-l suna i de a încerca s îndrept lucrurile. Dac atunci mi-a fi asumat responsabilitatea în locul lui, am fi fost împreun acum, i m cutremur când m gândesc la asta. Dup câteva zile am primit un bilet politicos în care-mi spunea c nu e înc pregtit pentru o nou relaie -nici un cuvânt despre urletele i telefonul trântit. Aa s-a sfârit. Cu un an înainte, aa ar fi început. Era tipul de brbat pe care întotdeauna l-am considerat irezistibil: chipe, încânttor, nu prea descurcre, care nu se ridic pân la posibilitile lui reale. Când pomenete cineva, în edinele de la Al-Anon, c a atras-o nu omul în sine, ci potenialul lui, izbucnim în râs pentru c ne simim cu musca pe cciul - toate am fost atrase de cineva pentru c eram sigure c are nevoie de ajutorul i încurajrile noastre pentru a-i perfeciona calitile. Cunoteam totul despre încercrile de a ajuta, de a mulumi pe cineva, de a face toat munca i de a-i asuma toate îndatoririle când erai implicat într-o relaie. Doar aa procedasem cu mama, în copilrie, i cu fiecare din soii mei mai târziu. Nu m-am îneles niciodat bine cu mama. O groaz de brbai au intrat i au ieit din viaa ei, iar când aprea vreunul nou, mama nu voia s-i bat capul i s aib grij de mine, aa c m expedia la un internat. In schimb, ori de câte ori o prsea vreun brbat, m voia înapoi acas, ca s-o ascult cum se lamenteaz i plânge. Rolul meu, când eram împreun, era s-o linitesc i s-o alin dar n-am reuit niciodat s-i uurez suferina, iar ea se supra pe mine, spunând c nu in destul la ea. Apoi aprea alt brbat, i iar uita de mine. Aa am crescut: fcând carier din ajutorarea altora. A fost singura perioad când m-am simit util i important în copilrie, i am perfecionat astfel nevoia de a deveni din ce în ce mai bun la acest capitol. A fost, deci, o mare victorie pentru mine când mi-am înfrânt impulsul de a m ine dup un brbat care nu avea ce s-mi ofere în afara ocaziei de a-l ajuta. De ce o atrgea pe Suzannah brbatul din San Francisco Cariera în domeniul asistenei sociale era pentru Suzannah la fel de inevitabil ca i atracia ei pentru brbai care preau s aib nevoie de încurajrile i alinarea ei. Primul indiciu pe care l-a avut despre acest brbat a fost acela c avea probleme cu banii. Când i-a îneles indicaia discret i i-a pltit singur sucul, ei doi au fcut un schimb de informaii vitale: el a lsat-o s îneleag c e strâmtorat, iar ea a reacionat scoând bani din buzunar i protejându-i astfel sentimentele. Schema- c el nu are i ea are destul pentru amândoi - s-a repetat i la urmtoarea întâlnire când ea a pltit masa la restaurant. Problemele cu banii, probleme de sex, probleme de intimitate -
indicaii clare care ar fi trebuit s-o avertizeze pe Suzannah, dat fiind implicarea ei în relaii cu brbai semi-poteni, dependeni - au constituit, în schimb, semnale care i-au trezit interesul, pentru c au stârnit comportamentul ei de persoan care ofer ajutor i afeciune. Era extrem de greu s ignori ceea ce a fost pentru ea un Äcârlig" foarte solid - un brbat care nu prea era cum trebuia, dar care prea s poat deveni, cu ajutorul i afeciunea ei, o persoan deosebit. La început, Suzannah nu era în stare s se întrebe: ÄEu cu ce m aleg?", dar în faza de însntoire, a fost capabil, în final, s evalueze sentimentele în lumina lor real. Pentru prima dat, ea a dat atenie la ce primea ea în acea relaie în loc s se concentreze integral asupra modalitilor de ajutorare a brbatului neajutorat. E limpede c fiecare din femeile despre care am vorbit aici a gsit un brbat care i-a fcut cadou exact acel tip de provocare pe care ea îl cunotea foarte bine, un brbat care era exact persoana cu care ea se putea simi în largul ei, dar e foarte important s înelegem c nici una din aceste femei nu a recunoscut ce o atrgea spre el. Dac s-ar fi produs aceast înelegere, ar fi existat i o opiune mai contient a relaiilor. De multe ori suntem înclinate s credem c ne atrag caliti care par s fie contrariul celor prezente la prinii notri. Arleen, de exemplu, atras fiind de un brbat bisexual, mult mai tânr decât ea, cu o conformaie zvelt i care prea a avea orice alte defecte, dar nu era totui agresiv fa de ea, a contientizat sentimentul c va fi în siguran cu un brbat care nu va reproduce, sub nici un motiv, modelul de violen al tatlui ei. Dar efortul mai puin contient de a-l schimba în altceva decât era, de a avea întâietatea într-o situaie care era clar de la bun început c nu o s-i satisfac nevoia de dragoste i securitate -a fost tocmai tentaia care a fcut-o s dezvolte relaia cu acel brbat, i tot ea a fcut atât de dificil desprirea de el i de provocarea pe care el o reprezenta. La fel de contorsionat, dar nu mai puin obinuit este povestea dintre Chloe, student la arte plastice, i misoginul ei violent. Toate indiciile despre cum era i cum simea el au ieit în eviden la prima lor conversaie, dar nevoia ei de a rspunde provocrii reprezentate de el era atât de mare încât, în loc s-l vad cum era în realitate - periculos de furios i agresiv - l-a vzut ca fiind o victim neajutorat care implor înelegere. A îndrzni s afirm c nu toate femeile care l-ar întâlni pe acest brbat l-ar vedea astfel: majoritatea l-ar ocoli cu grij pe el i atitudinile lui, dar Chloe a distorsionat ce a vzut, atât de puternic era impulsul ei de a se angaja într-o relaie cu acel brbat i cu ceea ce reprezenta el. Odat demarat relaia, de ce e atât de greu sa te despari de acest partener care te târte dup el în etapele pline de suferin ale acestui dans distrugtor? Regula de baz este: cu cât e mai greu s pui capt unei relaii pernicioase, cu atât înseamn c ea înglobeaz mai multe elemente ale luptei din copilrie. Când iubeti prea mult, motivul e c încerci s învingi vechile sentimente din copilrie: teama, frustrarea, mânia, iar desprirea de partener reprezint abandonarea ocaziei de a-i gsi linitea i de a remedia rul care i s-a fcut. Dei acestea sunt fundamentele psihologice incontiente care fac explicabil dorina ta de a fi cu el în pofida suferinei, ele justific prea puin intensitatea experienei tale contiente. Ar fi greu s exagerm încrctura emoional pe care o poart, pentru femeia implicat, acest tip de relaie, o dat ce a fost demarat. Când femeia încearc s se rup de brbatul pe care-l iubete prea mult, simte ca i cum o mie de voli îi invadeaz nervii i se revars prin capetele secionate ale relaiei lor. Vechiul vârtej, la intensitate maxim, o cuprinde i o rsucete, trgând-o în strfundurile fiinei ei unde triete înc teama de singurtate de pe vremea copilriei i unde femeia e sigur c îi va pierde viaa, înecat în durere. Acest tip de încrctur emoional - scânteile, combinaiile chimice, dorina arztoare de a fi cu acel partener i de a face relaia s mearg - nu este prezent în acelai grad în relaiile normale,
satisfctoare, pentru c nu întruchipeaz toate posibilitile de a încheia vechile conturi i de a prevala asupra a ceea ce a fost cândva copleitor. Tocmai aceast posibilitate de a îndrepta vechiul ru, de a câtiga dragostea pierdut i de a cuceri acceptarea refuzat în copilrie constituie, la femeile care iubesc prea mult, cauza chimic incontient care determin îndrgostirea lor. i tot de aceea, nu ne intereseaz, de obicei, brbaii care apar în viaa noastr i sunt preocupai de fericirea i împlinirea noastr, brbai care reprezint potenialul limpede al unei relaii normale. i fii atente: acest tip de brbai chiar apar în viaa noastr. Fiecare din pacientele mele care au iubit prea mult i-au amintit cel puin un brbat, dac nu mai muli, pe care l-a descris, cu glasul înecat de regret ca fiind Äfoarte atent", atât de bun i Ägrijuliu fa de mine". Dup care urmeaz, de obicei, surâsul ironic i întrebarea: ÄAcum m întreb, de ce n-oi fi rmas eu cu el?". Adesea, e capabil s dea ea însi rspunsul:´ Intr-un fel, nu m-am simit niciodat prea emoionat în prezena lui. Cred c era prea bun pentru mine, nu?" Un rspuns mai bun ar fi acela c aciunile lui i reaciile noastre, manevrele lui i contramanevrele noastre nu se armonizau într-un duet perfect. Dei ar putea fi interesant, dei împreun cu el s-ar putea s ne simim bine, linitite i încreztoare, ne e greu s privim aceast relaie ca fiind important i demn de continuat. în schimb, un astfel de partener este de obicei ignorat, refuzat sau, în cel mai bun caz, trecut la categoria ,,amic", din cauza eecului su de a trezi în noi ticitul inimii i nodul din gât pe care am ajuns s le numim dragoste. Uneori, aceti brbai rmân în categoria Äamici" muli ani, întâlnindu-se cu noi din când în când, tergându-ne lacrimile când le povestim ultima trdare, ruptur sau umilin îndurat în relaia noastr curent. Acest tip de brbat afectuos i înelegtor e incapabil s ne ofere drama, suferina sau tensiunea pe care le considerm atât de justificate i îmbttoare. Motivul este c, pentru noi, ceea ce ar trebui s fie bun este strin, suspect i inoportun. Am fost învate, într-un îndelungat i foarte intim trai în familie, s alegem durerea. Brbatul normal i afectuos n-are cum s joace un rol important în viaa noastr, atâta timp cât nu învm s renunm la nevoia de a retri mereu lupta din copilrie. O femeie care provine dintr-un mediu familial normal are rspunsurile la astfel de relaii, oricât de diferite ar fi ele, pentru c lupta i suferina nu-i sunt familiare, nu fac parte din copilria ei, i deci le percepe ca inoportune. Dac relaia cu un brbat o face s se simt incomodat, rnit, îngrijorat, dezamgit, suprat, geloas sau, cu alte cuvinte, dezechilibrat afectiv, o va considera dezagreabil i repulsiv - ceva care ar trebui mai degrab evitat decât continuat. Pe de alt parte, va dezvolta cu siguran o relaie care-i ofer afeciune, confort afectiv i o companie plcut, tocmai pentru c o percepe ca fiindu-i benefic. Ar fi corect s spunem c atracia dintre doi parteneri capabili s dezvolte o relaie recompensatorie bazat pe schimbul de reacii normale, dei puternic i interesant, nu va fi niciodat la fel de Ämistuitoare" ca aceea dintre o femeie care iubete prea mult i brbatul cu care ea reuete s Ädanseze". 6. Brbai care aleg femei ce iubesc prea mult Ea e stânca pe care m reazem, Ea e rsritul de soare al dimineilor mele, i nu-mi pas deloc ce spui despre ea, Cci Doamne, ea m-a primit i m-a fcut ce sunt acum. Ea e stânca mea Cum se petrec lucrurile pentru brbatul implicat? Ce transformri chimice triete el în primele momente când întâlnete o femeie care iubete prea mult? i ce se întâmpl cu sentimentele lui, pe msur ce relaia evolueaz, mai ales când el începe s se schimbe, în bine sau în ru?
Unii dintre brbaii ale cror interviuri urmeaz în acest capitol au atins un nivel neobinuit de cunoatere de sine, ca i o înelegere extraordinar a relaiilor pe care le-au avut cu partenerele lor. Muli din aceti brbai, pe cale de însntoire acum din diverse dependene, au beneficiat de terapia de grup de la Alcoolicii Anonimi sau de la Toxicomanii Anonimi i au devenit astfel capabili s defineasc atracia pe care femeia co-alcoolic o resimte fa de ei pe msur ce se scufund sau sunt deja prini în labirintul dependenei. Alii, fr s fi avut vreodat probleme de dependen, au urmat alte terapii tradiionale, care i-au ajutat s se îneleag mai bine i pe sine, i relaiile cu partenerele lor. Dei detaliile difer de la caz la caz, atracia ctre femeia puternic, ce promite cumva s-l despgubeasc pentru ceea ce îi lipsete lui sau vieii lui, este întotdeauna prezent. Tom: 48 de ani; abstinent de l2 ani; tatl a murit din cauza alcoolismului, Ia fel i un frate mai mare - îmi amintesc noaptea în care am cunoscut-o pe Elaine. M dusesem la dans la un club country. Aveam amândoi douzeci i ceva de ani, i venisem acolo fiecare cu altcineva. Alcoolul era deja o problem pentru mine. Fusesem arestat la douzeci de ani pentru conducere în stare de ebrietate, iar doi ani mai târziu am avut un accident grav de main, din cauz c busem prea mult. Sigur, atunci nu credeam c alcoolul îmi poate face vreun ru. Eram doar un tânr care-i cuta drumul i care tia s se distreze. Elaine era cu o cunotin de-a mea, care ne-a fcut i prezentrile. Era tare atrgtoare i chiar m-am bucurat când am schimbat partenerele pentru urmtorul dans. Bineîneles, busem în noaptea aceea i m simeam ano ca un coco; cum voiam s-o impresionez în timp ce dansam, am încercat chiar nite pai cam fanteziti. Imi ddeam atâta silin s fiu suav, c m-am npustit efectiv peste o pereche de dansatori, i am trântit femeia la pmânt. Mi-a fost atât de ruine, încât n-am fost în stare decât s mormi un fel de scuze, dar Elaine nu s-a pierdut cu firea deloc. A luat-o pe femeie de bra, s-a scuzat fa de ea i de partenerul ei i i-a condus la locurile lor. A fost atât de dulce, iar soul s-a bucurat, probabil, c s-a întâmplat aa. Apoi s-a întors la mine, îngrijorat de soarta mea. Alt femeie s-ar fi suprat i n-ar mai fi vorbit niciodat cu mine. Ei bine, dup asta, chiar nu mai aveam de gând s-o las s plece. M-am îneles întodeauna excelent cu tatl ei, pân când a murit. Era i el alcoolic, tii. Mama mea o iubea pe Elaine. Ii tot spunea c eu am nevoie de cineva ca ea, cineva care s aib grij de mine. Mult timp, Elaine a gsit scuze viciului meu, aa cum fcuse în acea prim noapte. Când, în sfârit, a avut nevoie - i a primit - ea însi ajutor i a încetat s-mi mai uureze situaia de alcoolic, i-am reproat c nu m mai iubete i am fugit cu secretara mea, o tânr de 22 de ani. Dup care am alunecat rapid pe panta degradrii. ase luni mai târziu, participam la prima mea edin la A.A. i de atunci n-am mai pus strop de butur în gur. Dup un an, mi-am reluat viaa alturi de Elaine. A fost cumplit de greu, dar ne iubeam înc foarte mult. Nu mai eram aceiai oameni care se cstoriser cu douzeci de ani în urm, dar amândoi eram mulumii de noi înine i de cellalt, mai mult decât înainte, i ne strduiam s fim, acum, cât mai sinceri unul cu altul. De ce l-a atras Elaine pe Tom Ceea ce s-a petrecut între Tom i Elaine e tipic pentru ce se întâmpl între un alcoolic i un coalcoolic, la prima întâlnire. El d de necaz, iar ea, în loc s se simt ofensat, se gândete cum sl ajute, cum s-l acopere i cum s-i fac pe toi, inclusiv pe el, s se simt bine. Ea ofer sentimentul de siguran, care are, pentru el, o puternic atracie din moment ce viaa lui a devenit incontrolabil.
Când Elaine s-a dus la Al-Anon i a învat s nu-l mai ajute pe Tom s-i ascund viciul, el a procedat ca majoritatea persoanelor dependente când partenerii încep s se însntoeasc. S-a rzbunat cât a putut de tare i, întrucât pentru fiecare brbat alcoolic exist o mulime de femei co-alcoolice (mereu în cutarea unuia pe care s-l salveze), Tom a gsit repede cu cine s-o înlocuiasc pe Elaine - o femeie dornic s continue aciunea de salvare i muamalizare pe care Elaine i-o refuza acum. Lui Tom i se fcea atât de ru, încât nu mai voia decât dou lucruri: s înceap s se însntoeasc sau s moar. Pân ce alternativa n-a devenit mai mult decât sumbr, Tom nu s-a hotrât s se schimbe. Relaia dintre cei doi a rmas neschimbat datorit faptului c amândoi s-au implicat în programul Anonimilor: Tom Ia A. A., Elaine la Al-Anon. Acolo au învat, pentru prima dat în viaa lor, cum s se raporteze unul la cellalt corect, nemanipulativ. Charles: 65 de ani; inginer constructor, pensionar, doi copii; divorat, recstorit, acum vduv - Sunt doi ani de când a murit Helen i de-abia acum încep s m obinuiesc cu realitatea. N-am crezut niciodat c voi avea nevoie de un terapeut, mai ales la vârsta mea. Dar dup moartea ei, am devenit atât de nervos, c m-am speriat i eu. Nu-mi puteam stpâni pornirea de a-i face ru. Visam c o lovesc i m trezeam urlând la ea. Am crezut c-mi pierd minile. în cele din urm, mi-am luat curajul în dini i i-am povestit totul doctorului meu. E i el în vârst, i la fel de conservator ca mine, de aceea când m-a sftuit s merg la un terapeut, mi-am înghiit mândria i m-am dus. Am luat legtura cu cei de la Hospice care m-au îndreptat ctre un terapeut specializat în consilierea persoanelor incapabile s treac peste starea lor de deprimare. Ne-am concentrat asupra suferinei mele, dar ea continua s se manifeste ca furie, aa c am sfârit prin a m considera nebun i am început, cu ajutorul terapeutului, s m întreb care e cauza. Helen a fost cea de-a doua soie a mea. Prima mea soie, Janet, st tot în ora, cu noul ei so. Cred c nou e un fel de-a spune; asta s-a întâmplat cu 25 de ani în urm. Am întâlnit-o pe Helen pe vremea când eram inginer constructor regional. Ea era secretar la departamentul de planificare, i ne întâlneam uneori la birou i o dat, de dou ori pe sptmân, în timpul pauzei de prânz, la un local din centrul oraului. Era o femeie drgu, întotdeauna îmbrcat cu gust, puin cam timid, dar prietenoas. Pot s afirm c m plcea, dup felul în care m privea i în care îmi zâmbea. Cred c eram puin flatat de faptul c îmi ddea atenie. tiam c divorase, c are doi copii, i mi-era mil de ea c e nevoit s-i creasc singur. Ei bine, într-o zi am invitat-o la o cafea i am stat de vorb. I-am spus clar c sunt însurat, dar cred c m-am lamentat cam mult despre frustrrile vieii maritale. Nici acum nu tiu cum de-a reuit în ziua aceea s-mi sugereze c sunt un brbat prea bun ca s fiu nefericit. Am plecat de-acolo simind cum crete inima în mine, ca i dorina de a o vedea din nou, de a m simi din nou cum m simisem în prezena ei: apreciat. Poate era din cauz c nu exista nici un brbat în viaa ei i-i ducea lipsa, dar eu sigur m-am simit mai important, mai puternic i mai deosebit dup scurta noastr conversaie. i totui, n-aveam intenia s m implic. Nu mai fcusem aa ceva înainte. Terminasem armata i, imediat dup rzboi, m aezasem la casa mea cu cea pe care o lsasem ateptându-m. Eu i Janet nu eram cel mai fericit cuplu, dar nici cel mai nefericit. Niciodat nu m-a fi gândit c a putea s o înel. Helen fusese mritat de dou ori i suferise cumplit în ambele cstorii. Amândoi soii o prsiser i o lsaser cu câte un copil de crescut. Acum îi cretea singur copii, fr nici un ajutor. Cel mai ru lucru pe care l-am fi putut face era s ne implicm. Mi-era mil de ea, dar tiam c nu am ce s-i ofer. Pe vremea aceea, nu ddeai divor doar pentru c aa voiai, iar eu eram sigur c nu câtig destui bani ca s-mi permit s pierd tot ce aveam i s-o iau de la capt cu alt
familie, plus cea pe care o lsam în urm. Pe lâng asta, nici nu voiam s divorez. Nu mai eram nebunete îndrgostit de soia mea, dar îmi iubeam copiii i ineam la ce aveam împreun. Toate astea îns au început s capete alt înfiare pe msur ce m întâlneam tot mai des cu Helen. Nici unul din noi nu renuna. Helen era singur i spunea c mai bine s fiu al ei puin decât deloc, i tiam c i crede ce spune. O dat ce începusem relaia cu Helen, nu mai exista cale de scpare fr s îndurerez pe cineva foarte tare. M simeam cel mai ticlos trdtor. Aceste dou femei se bazau pe mine, iar eu le dezamgeam. Helen era nebun dup mine. Fcea orice ca s ne vedem. O dat am încercat s-o rup cu ea, dar continuam s-o vd la birou, iar faa ei dulce i îndurerat mi-a frânt inima. Dup un an i ceva, Janet a aflat totul i mi-a pus în vedere s pun capt relaiei cu Helen, sau s plec. Am încercat s-i pun capt, dar n-am reuit. în plus, totul era acum diferit între mine i Janet. Prea c am cu atât mai puine motive acum s m despart de Helen. E o poveste lung. Nou ani am fost împreun cu Helen, timp în care soia mea a încercat din rsputeri s m in lâng ea, iar mai apoi s m pedepseasc pentru c o prsisem. In cei nou ani am locuit când cu Helen, când în alt parte, pân ce Janet s-a sturat i a consimit s divoreze. Inc mi-e groaz s m gândesc la cât ru am fcut tuturor. Pe vremea aceea amanii nu se mutau împreun. Atunci cred c mi-am pierdut toat mândria. Mi-era ruine de mine, de copiii mei, de Helen i de copiii ei, chiar i de Janet, care nu fcuse nimic s merite aa ceva. In cele din urm, când Janet a renunat s mai lupte i s-a pronunat divorul, m-am însurat cu Helen. Dar ceva se schimbase între noi dup ce s-a terminat procesul. în toi acei ani, Helen fusese tandr, afectuoas i seductoare - foarte seductoare. Sigur c îmi plcea. Atitudinea asta a ei m legase de ea în pofida suferinei provocate soiei mele, copiilor mei i copiilor lui Helen tuturor. M fcea s m simt cel mai dorit brbat din lume. Sigur c ne certasem i înainte de cstorie, presiunea asupra noastr fiind îngrozitoare, dar dup ce ne certam, ne împcm fcând dragoste i m simeam dorit, indispensabil i iubit, cum nu mai fusesem vreodat. într-un fel, ce aveam împreun, eu i Helen, prea atât de deosebit, atât de just, încât merita preul pe care-l plteam. Dar dup ce ne-am cstorit i am putut iei în lume cu capul sus, Helen s-a schimbat. Se ducea tot bine îmbrcat i aranjat la serviciu, dar o dat ce ajungea acas, n-o mai interesa cum arat. Nu-mi psa, dar am remarcat faptul. Nici sex nu mai fceam atât de des. Nu mai arta nici un interes. Am încercat s n-o presez, dar m simeam frustrat. Când, în sfârit, scpasem de sentimentul vinoviei i m bucuram c suntem împreun, i acas i în lume, ea se îndeprta de mine. In mai puin de doi ani, dormeam în camere diferite. i astfel a continuat s se poarte, rece i distant, pân a murit. Nu m-am gândit nici un moment s-o prsesc. Pltisem un asemenea pre s fiu cu ea, i acum s plec? Nu puteam. Când m gândesc la trecut, îmi ddeam seama ca Helen a suferit, probabil, mai mult decât mine, în toi anii aceia ai legturii noastre. N-a tiut niciodat sigur dac o prsesc pe ea sau pe Janet. A plâns de multe ori i de câteva ori m-a ameninat c se sinucide. Nu suporta s fie Äcealalt femeie". Dar, oricât ar fi fost de îngrozitori acei ani dinainte de cstoria noastr, au fost mult mai plini de iubire, atenie, au fost mai emoionani i mai deosebii decât anii ce au urmat. , M-am simit ca un ratat dup ce ne-am cstorit, pentru c nu reueam s-o fac fericit, acum când toate problemele noastre rmseser în urm. Am ajuns s îneleg multe despre mine la edinele de terapie, dar cred c, în acelai timp, mi-au deschis ochii i asupra unor lucruri despre Helen pe care refuzam s le vd înainte. Helen
funciona mai bine în condiiile de stres, tensiune i clandestinitate a legturii noastre, decât când lucrurile au intrat pe un fga normal. Din cauza asta s-a ofilit dragostea noastr de îndat ce legtura noastr s-a legalizat prin cstorie. Când privesc lucrurile în aceast lumin corect, sunt în stare s înving furia ce o resimt fa de ea de când a murit. Eram furios pentru c m-a costat atât de mult s fiu cu ea: cstoria cu Janet, dragostea copiilor mei, respectul prietenilor mei. Cred c m-am simit trdat. De ce l-a atras Helen pe Charles Frumoas i tentant la prima întâlnire, Helen i-a oferit ulterior lui Charles extazul sexual, un devotament orb i o iubire asemntoare veneraiei. Atracia lui puternic fa de ea, în pofida mariajului lui stabil, satisfctor, nu mai are nevoie de explicaii sau justificri. Pur i simplu, Helen i-a fcut un scop în via - de la începutul relaiei pân la cstoria lor - din a intensifica dragostea lui Charles pentru ea i de a face suportabil i chiar meritorie lupta lui îndelungat pentru eliberarea din lanurile cstoriei. Ce merit îns o explicaie este dezinteresul subit i vdit al lui Helen pentru brbatul pe care l-a ateptat i pentru care a suferit atât, imediat ce el a fost liber s-i împart viaa cu ea. De ce l-a iubit cu pasiune atâta timp cât a fost cstorit, i s-a sturat repede de el dup divor? Pentru c Helen voia doar ceea ce nu putea avea. Ca s accepte o relaie personal i sexual cu un brbat, ea avea nevoie de garania deprtrii i inaccesibilitii pe care i-o oferea Charlescstorit. Numai i numai în aceste condiii i se putea drui. Nu era capabil s suporte cu calm un parteneriat fr ascunziuri, care s-ar fi putut dezvolta i îmbunti, eliberat de chingile mariajului lui Charles, pe o' alt baz decât cea a luptei lor împotriva lumii. Ca s poat stabili o relaie, Helen avea nevoie de emoiile, tensiunea i suferina pe care i le oferea iubirea unui brbat indisponibil. Sentimentul de intimitate, chiar cel de tandree, au disprut o dat ce lupta pentru cucerirea lui Charles luase sfârit. O dat cucerit, el era practic, înlturat. i totui, în toi acei ani în care l-a ateptat, Helen a dovedit c face parte din categoria femeilor care iubesc prea mult. A suferit cu sinceritate, a plâns, a tânjit dup brbatul pe care-l iubea, dar pe care nii-l putea avea. A trit cu ideea c el este centrul universului ei, cea mai important for din lume pentru ea - pân când l-a câtigat. Atunci, existena lui ca partener indubitabil - lipsit de sentimentalismul dulce-amar al legturii lor clandestine - n-a mai stârnit în ea pasiunea pe care i-o artase aceluiai brbat timp de nou ani. Observm adesea c dup ce doi oameni, implicai într-o relaie de ani de zile, se hotrsc s se cstoreasc, relaia începe s chiopteze; piere interesul, moare iubirea. Acest fapt nu se explic obligatoriu prin faptul c cei doi înceteaz s se mai plac unul pe cellalt. Motivul e c, prin legalizarea relaiei lor, unul sau altul, sau chiar amândoi, îi pierd capacitatea de intimitate. O relaie care las o poart deschis promite s nu aprofundeze intimitatea. în urma cstoriei, se produce adesea o retractare emoional, din cauza efortului partenerului de a se autoproteja. Asta s-a întâmplat între Helen i Charles. în ceea ce-l privete, Charles a ignorat semnele despre superficialitatea afectiv a lui Helen, pentru c se simea flatat de atenia pe care i-o ddea. Departe de a fi victima mainaiilor i manipulrilor ei, Charles a refuzat deliberat s recunoasc acea parte a firii lui Helen care nu se potrivea cu imaginea lui despre sine - o imagine pe care ea a nutrit-o i pe care el a inut cu tot dinadinsul s-o cread- c e un brbat irezistibil din punct de vedere sexual i demn de o mare iubire. El a trit astfel cu Helen într-o lume imaginar abil construit, refuzând s distrug iluzia la care inea atât de mult ego-ul su. Parte din furia lui dup moartea lui Helen era îndreptat spre el însui pentru c acceptase cu întârziere autonegarea i rolul pe care-l jucase în crearea i perpetuarea imaginii false a unei iubiri mistuitoare care a avut drept rezultat, în final, cel mai steril mariaj.
Russell: 32 de ani; asistent social liceniat (a fost graiat de guvernator); elaboreaz programe comunitare pentru tinerii care încalc legea - Copiii cu care lucrez sunt impresionai de tatuajul pe care-l am pe braul stâng. Este simbolul vechiului meu stil de via. L-am fcut pe la aptesprezece ani, pentru c aveam certitudinea c într-o zi voi fi gsit mort cine tie pe unde i nimeni n-o s tie cine sunt. Credeam, pe atunci, c sunt un tip al naibii de ru. Am stat cu mama pân la vârsta de apte ani. Atunci ea s-a cstorit, iar noul ei so nu m prea înghiea. Am fugit de câteva ori de-acas; pe vremea aceea erai închis pentru aa ceva. Mai întâi a fost casa de copii, apoi oficiul de adopie, i iari casele de copii. Ceva mai târziu, Casa de Corecie i A.T. (Autoritatea Tutelar). Pe msur ce creteam, intram i ieeam din închisorile locale, apoi din penitenciarele de stat. Implinisem douzeci i cinci de ani i trecusem prin toate tipurile de Äfaciliti" corecionale oferite de statul California - de la taberele din pduri, pân la închisorile de maxim securitate. Inutil s adaug c mi-am petrecut mai mult timp din via în închisoare decât în libertate. In pofida tuturor acestor lucruri, am cunoscut-o pe Monica. într-o noapte, eram în San Jose cu un amic pe care-l cunoscusem la A.T. i ne plimbam cu o main Äîmprumutat". Am tras pe dreapta la un snack-bar în aer liber unde se putea comanda din main, ca s lum un hamburger, i am parcat lâng maina unor fete. Am intrat în vorb cu ele, am glumit i nici nu tiu când neam trezit pe bancheta din spate în maina lor. Ce s zic, amicul meu era un adevrat expert în materie de femei. Se pricepea s le îmbrobodeasc, aa c îl lsam pe el s vorbeasc când ddeam peste fete drgue. Reuea întotdeauna s le trezeasc interesul, dar alegerea îi aparinea, doar el fcea toat treaba, eu rmâneam mereu vioara a doua. N-am avut de ce s m plâng în noaptea aceea, el s-a întovrit cu micua blond care conducea maina, iar mie mi-a revenit Monica. Avea l5 ani, era cu adevrat drgu, cu ochi mari i blânzi i mai ales, Äinteresat". Te cucerea de la început cu aerul acela drgla i protector. Acum tii i tu, când eti închis, te învei cu ideea c sunt femei care cred c eti un ratat i nu vor s aib de-a face cu tine. Dar sunt altele crora le place la nebunie ideea. Le fascineaz. Te vd mare i ru, i devin al naibii de seductoare încercând s te îmblânzeasc. Sau cred c ai avut parte de o mare suferin i te comptimesc i vor s te ajute. Monica fcea, neîndoielnic, parte din categoria celor care se ofer s te ajute. Era o fat tare bun. Pentru început, nimic din artileria grea. In timp ce amicul meu fcea dragoste cu prietena Monici, noi ne-am plimbat sub clar de lun i am plvrgit. Voia s tie totul despre mine. Mi-am periat puin povestea, ca s n-o sperii prea tare, i i-am înirat o mulime de lucruri triste, cum m ura tatl meu vitreg, i despre amrâtele alea de case de copii în care am stat, i unde îmi ddeau haine de poman, i cheltuiau banii primii pentru mine ca s le cumpere jucrii copiilor lor. M-a strâns de mân în timp ce vorbeam i m-a btut uor cu palma, avea chiar lacrimi în ochi. Dumnezeule, eram deja îndrgostit când ne-am spus la revedere în noaptea aceea. Amicul meu voia s-mi povesteasc fiecare detaliu picant al aventurii lui cu blondina, dar eu nici nu voiam s-l ascult. Monica îmi dduse adresa i numrul de telefon i aveam de gând s-o sun a doua zi sigur, dar la întoarcerea în ora ne-a oprit poliia, cci maina era furat. Nu m-am gândit la nimic altceva decât la Monica. Eram sigur c sta era sfâritul, pentru c îi spusesem cum încercam din rsputeri s rmân Äcurat" i s-o in pe drumul drept. Când m-au închis din nou la A.T. m-am hotrât s-mi încerc norocul i s-i scriu. I-am spus c sunt închis din nou, dar pentru ceva ce n-am fcut - c m-a arestat poliia pentru c aveam cazier i nu i-a plcut poliistului de mutra mea. Monica mi-a rspuns imediat i mi-a tot scris, aproape
în fiecare zi, în urmtorii doi ani. Nu ne scriam decât c ne iubim foarte tare, c ne e dor i ce vom face când o s ies din închisoare. Mama ei n-a lsat-o s vin la Stockton când am fost eliberat, aa c am luat autobuzul pân în San Jose. Eram aa de emoionat la gândul c o s-o vd din nou, dar i tare speriat. Cred c m temeam c n-o s m mai vrea. Aa c, în loc s m duc drept la ea acas s-o vd, m-am dus smi caut nite amici i prostiile s-au inut lan. Am fcut trboiul de pe lume i când, în sfârit, m-au lsat în faa casei Monici, trecuser deja patru zile. Eram cam drâmat. A trebuit s iau ceva la bord ca s-mi fac curaj s-o întâlnesc, aa de fric mi-era c o s-mi spun s-mi iau tlpia. Slav Domnului, mama ei era la serviciu când m-au depus bieii pe trotuarul din faa casei ei. Monica a ieit zâmbind, bucuroas c m vede, chiar dac nu ddusem nici un semn de când aprusem în ora. Mi-aduc aminte c, de îndat ce mi-a trecut exaltarea, am fcut iar una din plimbrile noastre faimoase. Nu aveam bani s-o duc undeva, n-aveam nici main, dar n-a prut s-o intereseze asta, nici atunci, nici mai târziu. Mult timp, nimic din ce fceam nu era ru pentru Monica. Gsea scuze pentru orice. Am intrat i am ieit din închisoare ani la rând, dar ea tot s-a mritat cu mine i a rmas alturi de mine. Tatl ei îi prsise familia când Monica avea câiva ani. Mama ei era înc înverunat împotriva acestui lucru, i nici pe mine nu m prea avea la inim. De fapt, tocmai de aceea s-a cstorit Monica cu mine. O dat, când fusesem arestat pentru falsificare i deinere ilegal de cecuri, mama ei n-a lsat-o s vin s m vad când am ieit pe cauiune, aa c Monica a fugit de-acas i ne-am cstorit. Avea l8 ani pe atunci. Am stat la un hotel câteva zile pân la proces. Avea o slujb - era chelneri, dar i-a dat demisia ca s poat veni în fiecare zi la tribunal, cât a durat procesul. Apoi, eu am fost luat la închisoare, iar Monica s-a întors la mama ei. Se certau îns atât de tare, încât a plecat de-acas, s-a mutat în cel mai apropiat ora de închisoare i s-a angajat ca osptri din nou. Oraul avea colegiu, iar eu am sperat mereu c o s-i reia studiile; îi plcea s învee i era foarte inteligent. Dar a zis c nu vrea, c vrea doar s m atepte s ies din închisoare. Ne scriam i venea s m viziteze ori de câte ori era program de vizit. Discuta cu preotul închisorii despre mine, i îl ruga s-mi vorbeasc i s m ajute, pân când m-am sturat i am rugat-o s înceteze. Nu-mi plcea s vorbesc cu preotul la. Mi-era pur i simplu imposibil s comunic cu el. Dei m vizita, continua s-mi scrie i-mi trimitea tot felul de cri i articole despre cum s devii mai bun. Imi spunea mereu c se roag s m pot schimba. Voiam i eu s nu mai fiu închis, dar se întâmplase de atâtea ori, c nu tiam s fac altceva. Pân la urm, s-a aprins o lumini în capul meu i m-am înscris la un program de recuperare care s m ajute s m împac cu lumea. Mi-am continuat studiile în închisoare i am fcut un curs de comer, mi-am terminat liceul i m-am înscris la colegiu. Când am ieit din închisoare am avut grij s nu mai dau de necaz i mi-am continuat studiile, reuind s-mi dau licena în domeniul asistenei sociale. Dar mergând pe acest drum, am pierdut-o pe Monica. La început, când ne chinuiam s reuim, ne-am îneles foarte bine, dar pe msur ce situaia se îmbuntea i izbuteam s ne îndeplinim visurile, Monica devenea tot mai irascibil, i mai posomorât. Nu fusese niciodat aa, în toi anii aceia când ne luptaserm cu necazurile. M-a prsit tocmai când am fi putut fi cei mai fericii oameni. Nici nu tiu pe unde o fi acum. Mama ei nu vrea s-mi spun, iar eu am hotrât c nu e treaba mea s-o caut, dac ea nu vrea s fim împreun. Uneori îmi vine s cred c Monici i-a fost mai uor s iubeasc ideea despre mine decât pe mine însmi. Eram atât de îndrgostii unul de cellalt pe vremea când eu stteam mai mult prin închisori, când ne scriam i m vizita în penitenciar i visam la tot ce o s realizm împreun. Când, în sfârit, visele au început s se transforme în realitate, ne-am desprit. Cu cât intram mai mult în
rândul lumii, cu atât mai mult îi displcea Monici. Bnuiesc c-i pierduse sentimentul de mil pentru mine. De ce îl atrgea Monica pe Russell Nimic din educaia lui Russell nu era de natur s-l implice, afectiv sau chiar fizic, într-o relaie stabil, plin de afeciune. Toat viaa cutase asiduu sentimentul de putere i securitate fie fugind de acas, fie angajându-se în tot felul de aventuri periculoase. Prin toate aceste aciuni generatoare de tensiuni i distragere a ateniei, el cuta, de fapt, s-i uite disperarea. Se implica în aciuni periculoase, pentru ca astfel s scape de suferina i disperarea c fusese abandonat afectiv de rnama sa. Când a întâlnit-o pe Monica, a fost fermecat de înfiarea ei blând i atitudinea afectuoas fa de el. In loc s-l resping pentru c era Äru", ea a rspuns problemei lui cu sincer interes i adânc compasiune. L-a fcut s îneleag imediat c este acolo pentru el i n-a trecut mult pân când a fost pus la încercare hotrârea ei de a rmâne lâng el. La dispariia lui, ea a rspuns cu o rbdtoare ateptare. A prut capabil de îndeajuns de mult dragoste, echilibru i putere de îndurare, cât s depeasc toate situaiile grele în care se vâra Russell. Dei reiese c Monica avea o capacitate uria de a tolera comportamentul lui Russell, în realitate lucrurile stteau exact invers. Nici unul din cei doi nu a realizat faptul c ea putea s fie acolo pentru el doar atâta timp cât el nu era lâng ea. Cât timp au fost separai, Russell a gsit în Monica partenerul ideal, soia ideal pentru un deinut. Ea i-a petrecut anii mariajului lor mânat de dorina sincer de a-l atepta, cu sperana la fel de sincer c el se va schimba i c vor rmâne împreun. Soiile de deinui ca Monica reprezint, poate, cel mai relevant exemplu de femei care iubesc prea mult. Nefiind capabile de nici un sentiment de intimitate cu un brbat, ele se mulumesc, în schimb, s triasc cu o fantasm, un vis despre cât vor iubi i vor fi iubite într-o bun zi când el se va schimba i va fii disponibil. Dar ele pot vizualiza intimitatea doar în lumea lor imaginar. Când Russell a fcut imposibilul, a început s mearg pe drumul drept i n-a mai fost închis, Monica s-a îndeprtat cât de repede a putut. Prezena lui constant în viaa ei solicita un grad de intimitate periculos, care o incomoda infinit mai mult decât absena lui. Realitatea convieuirii zilnice cu Russell nici nu putea concura cu viziunea idealizat a dragostei lor nutrit de ea. Circul o zical printre deinui: pe fiecare îl ateapt un Cadillac în parcare. Nu e decât versiunea super-idealizat, hrnit cu grij de toi deinuii, a ceea ce le va putea oferi viaa când vor fi iari în lume. In imaginaia soiilor de deinui, ca Monica, ceea ce îi ateapt în parcare nu e Cadillacul, simbol al bogiei i puterii, ci o trsur cu ase cai albi reprezentând dragostea miraculos-romantic. Cum vor iubi i vor fi iubite - acesta e visul lor. Impreun cu soii lor deinui, e mai uor pentru ele s triasc cu un vis decât s lupte pentru realizarea lui în viaa cea de toate zilele. Ce trebuie s înelegem este c în aparen Russell era incapabil de o iubire profund, în timp ce Monica, date fiind rbdarea i compasiunea ei, era. In realitate, amândurora le lipsea în aceeai msur capacitatea de a iubi i de a comunica. Acesta e motivul pentru care au devenit parteneri pe vremea când nu puteau fi împreun, i au pus capt relaiei lor când lucrurile au intrat în normalitate. Trebuie menionat i faptul c Russell nu i-a gsit o nou partener în acest moment. El se lupt înc cu problema intimitii. Tyler: 42 de ani; director executiv; divorat, fr copii - Pe vremea când mai eram împreun, obinuiam s le spun, în glum, prietenilor mei, c prima oar când am vzut-o pe Nancy, inima a început s-mi bat atât de tare, de mi s-a tiat rsuflarea. Era adevrat: lucra ca asistent medical pentru firma unde eram i eu angajat, iar eu eram în cabinetul ei pentru un control de rutin al sistemului respirator - sta era motivul btilor de
inim i respiraiei greoaie. Fusesem trimis la control de eful meu pentru c luasem mult în greutate i aveam nite dureri în piept. De fapt, eram într-o stare deplorabil. Cu un an i jumtate în urm, soia m prsise pentru un alt brbat, i dei tiam c aa începi s-i petreci nopile în baruri, eu stteam în cas i m uitam la televizor. Fusesem întodeauna un gurmand. Jucasem mult tenis cu soia mea i cred c asta prevenise excesul meu de calorii când eram împreun, dar fr ea, tenisul m deprima. Totul m deprima. Atunci, în biroul lui Nancy, am aflat c m îngrasem aproape 30 kg într-un an i jumtate. Nu m obosisem nici mcar s m cântresc pân atunci, dei schimbasem msurile la costume de câteva ori, dar nu-mi psa. Nancy a fost foarte oficial la început; m-a avertizat asupra excesului serios de greutate i m-a sftuit cum s-o dau jos, dar eu m simeam prea îmbtrânit i nu aveam nici un chef s fac efortul de a m schimba. Cred c m auto-comptimeam. Pân i fosta mea soie, când m vedea, m certa: ÄDe ce te pori cu tine în halul sta?" Nutream o vag speran c se va întoarce la mine s m salveze, dar n-a fcut-o. Nancy m-a întrebat dac surplusul de greutate se leag de vreun eveniment recent. Când i-am povestit de divor, n-a mai fost aa oficial i m-a btut pe mân cu înelegere. Mi-amintesc c am simit un mic fior când a fcut asta; era ceva deosebit, pentru c trecuse mult timp de când nu mai simisem nimic pentru nimeni. M-a sftuit s in regim i mi-a dat o groaz de prospecte i diagrame; mi-a spus s vin la control de dou ori pe lun ca s vad cum evoluez. Abia ateptam s m duc din nou. Cele dou sptmâni au trecut fr s in regim sau s slbesc, dar eram sigur c i-am câtigat simpatia. La cea de-a doua vizit, ne-am petrecut timpul vorbind despre divorul meu i consecinele pe care le-a avut asupra mea. M-a ascultat i m-a îndemnat apoi s fac ce te sftuiete de fapt, toat lumea: s urmez nite cursuri, s m înscriu la un club, s merg în excursii în grup, s-mi gsesc noi preocupri. Am fost de acord cu tot ce mi-a spus, dar n-am fcut nimic, am ateptat doar s treac cele dou sptmâni ca s-o vd din nou. La aceast nou vizit am întrebat-o dac vrea s ias cu mine. tiam c eram gras i c artam mizerabil, i nu tiu cum de-am avut curajul s-o invit, dar ea a acceptat. Când m-am dus s-o iau de-acas sâmbt seara, a venit încrcat de i mai multe prospecte i articole despre regimuri de slbire, inim, gimnastic i stri depresive. Nu mai beneficiasem de mult de atâta atenie. Am început s ieim împreun i foarte curând relaia noastr a devenit cât se poate de serioas. Speram c Nancy va îndeprta suferina din sufletul meu. Pot spune cu siguran c s-a strduit. Am plecat din apartamentul meu i m-am mutat la ea. Ii fcuse un el din a-mi pregti mâncruri fr colesterol i supraveghea tot ce mâneam. Dei nu mai mâneam nimic din ce mâncasem toate nopile acelea petrecute singur în faa televizorului, nu slbeam deloc. Greutatea mea rmânea constant, nici nu m îngram, nici nu slbeam. Ii spun sincer, Nancy se strduia mult mai mult decât mine s slbesc. Ne purtam amândoi ca i cum ar fi fost elul ei, datoria ei s m însntoesc. De fapt, cred c metabolismul are nevoie de efort fizic serios ca s ard eficient surplusul de calorii, iar eu nu fceam gimnastic aproape deloc. Nancy juca golf i uneori jucam i eu cu ea, dar nu m ddeam în vânt dup el. La opt luni dup ce ne mutasem împreun, am fcut o cltorie de afaceri în oraul meu natal, Evanston. Dup vreo dou zile de edere, nu se putea s nu dau peste prietenii din liceu... Nu voiam s vd pe nimeni, prea artam mizerabil, dar erau vechii mei prieteni i aveam o groaz de lucruri s ne spunem. Au fost surprini când au auzit de divor. Soia mea era i ea din ora. Mau convins, nu tiu cum, s facem o partid de tenis. Amândoi jucau tenis i tiau c e sportul
meu favorit înc din liceu. Nu credeam c o s rezist mai mult de un set i le-am spus-o. Dar au insistat. M-am simit tare bine jucând din nou. Chiar dac surplusul meu de kilograme m-a fcut s m mic mai încet i s pierd de fiecare dat. I-am ameninat c o s m întorc s-mi iau revana. Când am revenit acas, Nancy m-a anunat c a participat la un mare seminar de nutriie i c voia s încerc metodele acelea noi pe care le aflase. I-am spus: ÄNu, am de gând s-o fac în felul meu o vreme". Ei bine, pân atunci, eu i Nancy nu ne certaserm niciodat. Desigur, ea se agita tot timpul din cauza mea i m pisa s am mai mult grij de mine, dar pân n-am început s joc iar tenis nu neam ciorovit niciodat. Jucam dup-amiaza, nu furam deci din timpul pe care ar fi trebuit s-l petrecem împreun, dar ceva intervenise între noi. Nancy e o tip atrgtoare, cu aproape opt ani mai tânr decât mine, i credeam c, începând s dau jos surplusul de kilograme, ne vom înelege chiar mai bine ca înainte pentru c va fi mândr de succesul meu. Dumnezeu mi-e martor, eu eram foarte mulumit de mine. Dar n-a fost s fie aa. S-a plâns c m-am schimbat i în cele din urm mi-a cerut s m mut. Cântream, pe atunci doar cu trei kilograme mai mult decât pe vremea divorului. Mi-a fost îngrozitor de greu s o prsesc. Sperasem c ne vom cstori. Dar acum c slbisem, avea dreptate - nimic nu mai era ca înainte între noi. De ce l-a atras Nancy pe Tyler Tyler era un brbat cu o dependen destul de pronunat, întrit de criza provocat de divor. Ruinarea lui fizic, aproape deliberat, menit s trezeasc mila i solicitudinea soiei, a dat gre în cazul ei, dar a avut efect în cazul unei femei care, iubind prea mult, a fcut din recuperarea unei fiine umane singurul ei scop în via. Neputina i suferina lui, dublate de dorina ei de a fi de folos, au constituit elementele de baz ale atraciei lor reciproce. Tyler resimea înc acut durerea pricinuit de faptul c fusese respins de soie, suferea crunt c o pierduse i c mariajul lor luase sfârit. în aceast situaie nefericit, comun celor ce se lupt cu agonia despririi de partener, el a fost atras nu atât de Nancy ca persoan, cât de rolul ei de asistent medical i de vindector, i mai ales de promisiunea curmrii suferinei, pe care ea prea s i-o ofere. Aproape la fel cum folosise uriae cantiti de hran ca s umple golul lsat de soie i s-i înece pierderea suferit, folosea acum solicitudinea covâritoare al lui Nancy ca surs de securitate afectiv i sprijin pentru respectul su de sine deteriorat. Nevoia lui de a fi total în centrul ateniei lui Nancy a fost îns temporar, o etap tranzitorie în procesul de însntoire. Pe msur ce timpul, trecând, fcea minuni - înlocuind obsesia de sine i auto-compâtimirea cu afirmarea de sine -protecia lui Nancy, reconfortant altdat, devenea acum sufocant. Spre deosebire de dependena lui Tyler, temporar intensificat, nevoia lui Nancy de a se simi util nu era trectoare, ci dimpotriv, o trstur esenial a firii ei i aproape singura structur pe care putea înla o relaie cu alt persoan. Era Äasistent medical" i la serviciu i acas. Dei Tyler era un partener destul de dependent, chiar dup recuperarea din ocul divorului, nevoia lui de solicitudine nu putea satisface nevoia ei de a manevra i controla viaa altcuiva. Insntoirea lui, pentru care ea muncise neobosit, a constituit, de fapt, semnul prevestitor de moarte al relaiei lor. Bart: 36 de ani; fost director executiv, alcoolic de la l4 ani; n-a mai but de doi ani - Eram divorat de doi ani i îmi petreceam nopile ca orice brbat singur, când am întâlnit-o pe Rita. La început ne drogam amândoi. Mai aveam înc o grmad de bani i, o vreme, ne-am distrat de minune împreun. Dar Rita n-a fost niciodat o adevrat hippy. Era prea responsabil ca s uite de sine. Fuma puin cu mine, dar solida ei educaie bostonian nu disprea niciodat cu
adevrat. Chiar i în apartamentul ei, era tot timpul ordine. Aveam acest sentiment de siguran când eram cu ea, ca i curn nu m-ar fi lsat niciodat s decad prea ru. Prima sear când am ieit împreun, am luat o mas grozav i apoi ne-am întors la ea acas. M îmbtasem cri i cred c am leinat. Oricum, m-am trezit pe canapeaua ei, învelit cu o ptur moale, drgu, cu capul pe o pern parfumat, i m-am simit ca i cum ajunsesem, în sfârit, acas - un port sigur, un refugiu... tii cum e. Rita tia tot ce trebuia despre îngrijirea alcoolicilor. Tatl ei, bancher, murise din cauza acestei boli. Ei bine, dup numai câteva sptmâni, m-am mutat la ea i am dus-o nemaipomenit câiva ani, atâta timp cât nu m drogm prea tare. Pân când am pierdut totul. Rita a renunat cu totul la droguri dup primele ase luni de convieuire. Bnuiesc c se gândea c cineva trebuia s dein controlul din moment ce eu eram total pe dinafar. în toiul acestei situaii ne-am cstorit. Atunci am devenit cu adevrat speriat. Aveam acum o alt îndatorire, dar nu m împcasem niciodat prea bine cu spiritul de responsabilitate. In plus, tocmai în preajma cstoriei, am pierdut toi banii. Pur i simplu, în starea în care eram, beat tot timpul, n-am mai tiut ce fac cu ei. Rita n-a tiut c situaia e aa de proast, pentru c dimineaa îi spuneam c m duc la o întâlnire de afaceri, dar eu plecam cu Mercedesul pe plaj i stteam în main i beam. In cele din urm, când afacerea s-a dus de râp i ajunsesem s datorez bani tuturor, n-am mai tiut ce s fac. Am pornit-o la drum cu intenia de a m sinucide în main, fcând în aa fel încât s par un accident, dar Rita a venit dup mine, m-a gsit în hotelul la mizerabil i m-a luat acas. Banii se duseser, dar tot m-a internat pentru dezalcoolizare. E ciudat, dar nu i-am fost recunosctor. Am fost nervos, confuz, foarte speriat, i total dezgustat sexual de ea, timp de aproape un an de la externare. In nu tiu dac o s reuim împreun, dar lucrurile par a se îmbunti o dat cu trecerea timpului. De ce l-a atras Rita pe Bart Când, la prima lor întâlnire, Bart s-a îmbtat i a leinat, Rita, asigurându-i confortul, i-a promis, într-un fel, un respiro în graba lui deliberat ctre auto-distrugere. O vreme, prea c ar fi în stare sâ-l protejeze împotriva ravagiilor dependenei lui de butur, s-l salveze într-un fel linititor i linitit. Aceast atitudine în aparen protectoare, n-a fcut în realitate decât s prelungeasc perioada în care el i-a putut practica nestingherit viciul fr s simt consecinele; protejându-l i calmându-l, ea l-a ajutat s rmân bolnav mai mult vreme. O persoan dependent care-i pune în aplicare viciul, nu caut pe cineva care s o ajute s se însntoeasc, dimpotriv, caut pe cineva lâng care e sigur c poate rmâne dependent. Rita a fost partenera perfect o vreme, pân ce Bart s-a îmbolnvit atât de tare c nici ea n-a mai putut opri rul pe care i-l fcea singur. Dup ce l-a adus acas i l-a internat pentru dezalcoolizare, Bart a început s renune la alcool i s se însntoeasc. Dar Rita se interpusese între el i drogul lui. Ea nu-i mai îndeplinea rolul de a-l liniti i a pune lucrurile în ordine, iar el se simea ofensat de aparenta ei trdare, dar i de faptul c prea s fie atât de puternic, pe când el era slab i neajutorat. Oricât de proti cârpaci am fi în ale vieii, fiecare simte nevoia s dein singur controlul propriei existene. Când cineva ne ajut, ne irit puterea i superioritatea acelei persoane implicate în ajutorul dat. In plus, ca s fie atras sexual de partenera sa, un brbat trebuie s se simt mai puternic decât ea. In cazul nostru, ajutorul pe care i l-a dat Rita lui Bart, internându-l în spital, na fcut decât s evidenieze gravitatea bolii, iar gestul ei, profund afectuos de altfel, a subminat astfel, chiar i temporar, atracia lui sexual fa de ea. Pe lâng acest aspect emoional, mai exist i un factor fiziologic relevant, care trebuie luat în consideraie. Când un brbat abuzeaz de alcool i droguri, curn fcea Bart, i le întrerupe apoi, e nevoie de un an i ceva pân ce
metabolismul lui revine la normal, devenind capabil s aib o reacie sexual normal, în absena drogului din organism. In toat aceast perioad de reacomodare, cuplul poate avea mari dificulti în înelegerea i acceptarea lipsei de interes i/sau inabilitii brbatului de a-i maifesta sexualitatea. Se poate întâmpla i invers. Fostul alcoolic recent însntoit i abstinent poate dezvolta un impuls sexual puternic, datorat probabil unui dezechilibru hormonal. Sau la fel de bine, motivul poate fi psihologic. Dup cum spunea un tânr la câteva sptmâni de abstinen de alcool i droguri, Äsexul e singurul mod în care m pot droga acum". Sexul poate fi un substitut al drogului, care s atenueze anxietatea tipic primei faze a abstinenei. Recuperarea celor dependeni i co-dependeni este un proces extrem de complex i delicat pentru un cuplu. E posibil ca relaia lui Bart cu Rita s supravieuiasc acestei tranziii, dei ceea ce i-a unit iniial au fost tocmai bolile lor: alcoolismul i co-alcoolismul. Dar, pentru a rmâne împreun în absena dependenei active, cei doi trebuie s mearg - o vreme - fiecare pe drumul lui, i s se concentreze asupra propriului proces de însntoire. Fiecare în parte trebuie s analizeze i s accepte eul acela pe care au cutat, iubindu-se unul pe altul i dansând unul cu altul, s-l evite. Greg: 38 de ani; abstinent de paisprezece ani, particip la programul Toxicomanii Anonimi; cstorit, cu doi copii; activeaz în calitate de consilier pentru tinerii consumatori de droguri - Ne-am cunoscut într-o zi, în parc. Ea citea un ziar clandestin, iar eu încercam s-mi gsesc un loc sub soare. Era var, o sâmbt dup-amiaz torid i calm. Aveam 22 de ani i m lsasem de facultate dup primul an, dar strigam în gura mare c o s-o reiau cât de curând, ca s-i conving pe ai mei s-mi trimit bani în continuare. Le era imposibil s renune la visul lor de a m vedea liceniat i profesând o meserie, aa c au fost garanii mei financiari o groaz de timp. Alana era cam gras, avea 20-25 kg peste greutatea normal, ceea ce însemna c nu constituia o ameninare pentru mine. Nefiind perfect, nu conta dac m respingea. Am început conversaia cu ea întrebând-o ce citete; a fost uor chiar de la început. Râdea tot timpul i asta m-a fcut s m simt bine, ca i cum a fi fost un tip încânttor, foarte amuzant. Mi-a povestit despre Mississippi i Alabama, despre marurile lui Martin Luther King i cum a participat la ele, despre ce a simit lucrând cu oamenii aceia care voiau s schimbe lumea. Pân atunci nu m interesase nimic în mod special, decât cum s m distrez mai bine. Motto-ul meu era: "Drogheaz-te i treci neobservat", dar o fceam mult mai bine pe prima decât pe a doua. Alana era plin de via. Spunea c îi place la nebunie acum, c s-a întors în California, dar c uneori crede c n-are dreptul s se simt mulumit când atâia oameni sufer în ara asta. Am stat câteva ore în parc în ziua aceea, rtcind fr nici un scop i plvrgind despre noi. în cele din urm, ne-am îndreptat spre cas, pe care o împream cu alii, ca s ne drogm, dar când am ajuns, ei i se fcuse foame. A început s mnânce i s fac ordine în buctrie, în timp ce eu m îndopam cu droguri în sufragerie. Pusese muzic, i-mi aduc aminte c a venit cu o can de unt de alune, biscuii i un cuit i s-a aezat Äîn sufletul meu" cum se spune. Ne-am pus pe râs i am râs pân n-am mai putut. Cred c în ziua aceea amândoi am lsat s se vad c suntem dependeni, mai limpede decât am fcut-o vreodat dup aceea. Nu ne-am scuzat nici unul, neam comportat ca atare. Am fcut amândoi ce ne-a trecut prin cap, acum c fiecare gsise pe cineva care s nu-i fac viaa amar din cauza viciului pe care-l avea. Fr s vorbim despre asta, am tiut de la bun început c o s ne înelegem bine amândoi. Ne-am distrat de multe ori dup aceea, dar nu cred s mai fi trit vreodat sentimentul acela de comunicare total, când amândoi lsasem garda jos fr fric. Persoanele dependente stau mai tot
timpul în defensiv. Mi-aduc aminte c ne certam mereu cum c n-a putea s fac dragoste cu ea dac nu m drogm înainte. Era sigur c îmi trezea repulsia fiind aa gras. Când m îndopam cu droguri înainte s facem dragoste, era sigur c m vedeam obligat s-o fac, numai ca s-o suport pe ea. In realitate, trebuia s m droghez ca s fiu în stare s fac dragoste cu cineva, oricine ar fi fost acea persoan. Nici unul dintre noi nu avea o prere prea bun despre sine. Pentru mine era uor s m ascund în spatele dependenei ei pentru c la ea, excesul de kilograme dovedea clar c exist o problem. Lipsa mea de motivaie i înfundtura în care intrase viaa mea nu sreau în ochi ca surplusul ei de kilograme, care o însoea peste tot. Deci, asta fceam, ne certam, ea zicând c n-a putea s-o iubesc cu adevrat pentru c e supraponderal. M fcea s-i spun c nu conteaz cum arat, important era eul ei interior i atunci era linite o vreme. Spunea c mnânc pentru c era nefericit. Iar eu îi spuneam c m droghez pentru c nu sunt în stare s-o fac fericit. In felul sta bolnvicios de a vedea lucrurile, ne potriveam perfect. Fiecare gseam o scuz pentru ceea ce fceam. Cu toate astea, îns, ne prefceam c nu avem probleme cu adevrat. La urma urmei, erau atâia oameni grai i atâia drogai pe lume. Aa c ignoram, pur i simplu, întreaga problem. Eu am fost arestat, apoi, pentru deinere ilegal de droguri. Am stat zece zile în închisoare, iar prinii mei mi-au adus un avocat zelos, care m-a înscris la un program de recuperare, ca alternativ la o detenie de mai lung durat. în timpul celor zece zile cât am fost închis, Alana sa mutat de la mine. Am fost furios. M simeam abandonat. De fapt, ne certam aproape tot timpul. Acum, când privesc înapoi, îmi dau seama c nu era uor de trit cu mine. Paranoia care apare la consumatorii de droguri, indiferent dac sunt începtori sau veterani, începuse s m afecteze i pe mine. De asemenea, tot timpul fie eram drogat, fie simeam nevoia s m droghez. Alana o lua ca pe ceva personal, gândindu-se c dac ea ar arta mai bine, eu a dori s fiu lâng ea mai mult, nu s m droghez în fiecare clip. Credea c fug de ea. Pe naiba, nu fugeam decât de mine! Oricum, a disprut fr urm vreo zece luni; din cauza vreunui mar, bnuiesc. Consilierul pe care-l aveam a insistat s asist la edinele Toxicomanilor Anonimi. Cum trebuia s aleg între asta i închisoare, m-am dus. Am întâlnit acolo oameni pe care-i tiam din vedere i, dup o vreme, a început s se fac lumin în capul meu: ar fi posibil, totui, s am probleme cu drogurile. Oamenii aceia îi vedeau mai departe de viaa lor în timp ce eu m drogm înc în fiecare zi, de diminea pân noaptea. Aa c am dat dracului edinele i l-am rugat pe un tip la care m tot gândisem dac poate s m ajute. A devenit sponsorul meu la Toxicomanii Anonimi, i-l chemam de dou ori pe zi, dimineaa i seara. Asta însemna c trebuia s schimb totul prieteni, distracii, absolut totul - dar am fcut-o. Aciunea de consiliere a ajutat i ea, cci consilierul meu tia dinainte prin ce aveam s trec i m avertiza. Oricum, am reuit, am fost în stare s m in departe de droguri i alcool. Alana s-a întors la patru luni dup ce începuse abstinena mea la T.A. i jocul a reînceput. Era acelai joc pe care îl mai jucasem amândoi. Consilierul meu îl numea Äpactizare". Era felul nostru de a ne folosi unul de cellalt i, bineîneles, de a ne exersa dependena. tiam c dac intru în jocul nostru, o s m droghez din nou. Acum nu mai suntem nici mcar prieteni. N-avea cum s mearg dac nu mai puteam Äboli" împreun. De ce l-a atras Alana pe Greg Greg i Alana s-au legat puternic unul de cellalt chiar de la început. Fiecare suferea de o dependen care le conducea viaa i, din prima zi a întâlnirii lor, fiecare s-a concentrat pe dependena celuilalt ca s diminueze, prin comparaie, importana i fora propriei boli. Apoi, de-
a lungul relaiei lor, când mai subtil, când mai pe fa, îi ddeau pe rând voie s prelungeasc boala, chiar dac fiecare îi nega propria condiie. Este un tipar extrem de comun la cuplurile de dependeni, indiferent dac folosesc substane chimice identice sau diferite. Ei folosesc comportamentul i problemele celuilalt pentru a evita confruntarea cu gravitatea deteriorrii propriei persoane - i cu cât e mai grav deteriorarea cu atât e mai mare nevoia ca partenerul s-i ofere distragerea, s fie cât mai bolnav, cât mai obsedat, cât mai uor de manevrat. în conformitate cu aceast dinamic, Alana i-a aprut lui Greg ca fiind plin de compasiune, dornic s sufere pentru ceva în care credea. Aceast trstur constituie întotdeauna o atracie magnetic pentru o persoan dependent, întrucât disponibilitatea de a suferi este o condiie sine qua non a relaiei cu un astfel de bolnav. Ea este garania c bolnavul nu va fi abandonat când lucrurile încep, ineluctabil, s se înruteasc. Numai dup luni întregi de certuri, numai dup ce Greg a fost închis, a gsit Alana fora s-l prseasc, chiar dac pentru scurt durat. A revenit la el, dornic s reia relaia lor de unde o lsase, ca doi dependeni activi. Greg i Alana tiau cum s fie împreun doar dac erau bolnavi. Cu toat dependena ei incontrolabil de mâncare, Alana se simea puternic i sntoas, cu condiia ca Greg s se drogheze mereu, dup cum Greg considera c dependena lui de droguri nu era atât de grav ca excesul ei de hran i greutate. Recuperarea lui Greg a evideniat, prin contrast, dependena ei, din care cauz nu s-au mai putut simi bine unul cu cellalt. Ea ar fi trebuit s saboteze abstinena lui pentru a reveni, împreun, la vechiul status quo. Erik: 42 de ani; divorat i recstorit - Eram divorat de un an i jumtate când am întâlnit-o pe Sue. Un instructor de la colegiul unde antrenam echipa de fotbal m-a pus s jur c voi veni la petrecerea lui de cas nou, i iat-m, într-o duminic dup-amiaz, singur în dormitorul lor, uitându-m la meciul dintre Rams i Forty Niners, în timp ce toi ceilali petreceau în sufragerie. Sue a intrat s-i lase haina i ne-am salutat. A plecat i s-a întors dup vreo jumtate de or s vad dac mai sunt acolo. M-a tachinat c m ascund ca un urs în bârlogul lui, iar în timpul pauzei publicitare, am schimbat câteva vorbe. A plecat din nou i s-a întors cu un platou încrcat cu toate buntile de la mas. Atunci am vzut-o, de fapt, mai bine, i mi-am dat seama c era drgu. Dup ce s-a terminat meciul, m-am alturat oaspeilor, dar ea nu mai era. Am aflat c era instructor cu jumtate de norm la secia de englez, aa c a doua zi am trecut pe la biroul ei i am rugat-o s m lase s m revanez pentru prânzul pe care mi-l adusese. Zise Äsigur, dac am putea merge undeva fr televizor", i am izbucnit amândoi în râs. Dar n-a fost chiar o glum. Nu exagerez cu nimic când spun c sportul era totul pentru mine când am cunoscut-o pe Sue. Aa se întâmpl cu sportul. Dac îi dai voie, te captiveaz atât de tare, c nu mai ai timp pentru nimic altceva. Eu alergam în fiecare zi. M antrenam pentru maraton, îmi antrenam juctorii i îi însoeam la meciuri, m uitam la toate emisiunile sportive la televizor. Dar m simeam singur, iar Sue era foarte atrgtoare. Chiar de la început mi-a dat toat atenia ori de câte ori aveam nevoie de ea, fr a interveni îns în doleanele sau nevoile mele. Avea un biat, Tim, de ase ani, i m înelegeam bine cu el. Fostul ei so locuia în alt stat i venea s-l vad foarte rar, aa c ne-a fost uor - mie i biatului - s ne împrietenim. Pot s afirm c Tim simea nevoia unui brbat lâng el. M-am cstorit cu Sue dup un an, dar foarte curând lucrurile au început s mearg prost între noi. Se plângea c nu-i dau niciodat atenie, nici ei, nici lui Tim, c sunt mai mereu plecat, iar când stau acas, m uit tot timpul la televizor. Ii replicam c n-are de fcut altceva decât s m bat la cap, i c tia foarte bine când m-a întâlnit, c sta sunt. Dac nu-i place, poate s plece. Eram furios pe Sue mai tot timpul, dar nu m puteam supra deloc pe Tim; eram contient c
certurile noastre îl îndurereaz foarte tare. Dei, pe vremea aceea n-am vrut s recunosc, Sue avea dreptate. Ii evitam i pe ea i pe Tim. Sportul îmi oferea ceva de fcut, subiecte de conversaie, de meditaie, ceva solid i confortabil.. Crescusem într-o familie în care sportul era singurul subiect de discuie cu tata, singurul mod în care îi puteam capta atenia. Era aproape tot ce tiam despre ce înseamn s fii brbat. Eram pe punctul de a o rupe cu Sue, prea ne certam mult. Cu cât m presa mai mult, cu atât o contraziceam mai mult i îmi gseam scparea în jogging, meciuri de tot felul, i altele de genul acesta. Apoi s-a produs ireparabilul. într-o duminic dup-amiaza, era un meci între Miami Dolphins i Oakland Raiders; a sunat telefonul. Sue era afar cu Tim, i-mi amintesc cât de tare m-a deranjat c a trebuit s m întrerup, s m ridic i s las televizorul. La telefon era fratele meu care mi-a spus c tata fcuse un atac de cord i murise. M-am dus la înmormântare fr Sue. Ne certaserm atât de tare, c am vrut s m duc singur, i bine am fcut. Revenirea acas, la ai mei, mi-a schimbat viaa. Iat-m, prezent la înmormântarea tatlui meu, cu care nu fusesem niciodat în stare s stau de vorb, i pe punctul de a divora a doua oar, din cauz c nu tiam cum s stabilesc o legtur nici cu soia mea. Simeam c-mi lipsete ceva, i nu înelegeam de ce totul mi se întâmpla numai mie. Eram un tip cumsecade, munceam din greu, nu supram pe nimeni. Mi-am plâns de mil, mie i singurtii mele. M-am întors de la înmormântare cu fratele meu mai mic. Nu se putea opri din plâns. Spunea, printre lacrimi, c acum e prea târziu, c n-a fost niciodat apropiat de tata. Acas, toat lumea vorbea de tata, tii cum e dup înmormântare, i oamenii îi aminteau diverse lucruri despre tata i sporturile lui, cât de mult le iubea, cum se uita într-una la televizor. Cumnatul meu, încercând s fac o glum, spuse: Ätii, e prima dat de când sunt în casa asta c nu merge televizorul i el nu se uit la meci". M-am uitat la fratele meu; a început s plâng din nou; nu cu tristee, cu amrciune. Brusc, mi s-au deschis ochii i am vzut ce fcuse tata cu viaa lui i ce fceam eu cu a mea. Ca i el, nu lsam pe nimeni s se apropie de mine, s m cunoasc, s-mi vorbeasc. Televizorul era armura mea. Am ieit dup fratele meu i ne-am dus cu maina pân la lac. Am rmas mult timp acolo. Pe msur ce-l ascultam spunându-mi cum sperase ani la rând c tata o s vad c exist, am început s m uit la mine cu ali ochi, s realizez cât de mult îi semnm tatei. M-am gândit la fiul meu vitreg, Tim, cum atepta trist, ca un cel, s-i dedic un pic din timpul i atenia mea, i cum eram prea ocupat pentru el i mama lui. In avion, pe drumul spre cas, m-am gândit la ce a vrea s spun oamenii despre mine la înmormântarea mea, i asta m-a ajutat s vd ce aveam de fcut. Ajuns acas, am stat de vorb, sincer, cu Sue, pentru prima dat în viaa mea. Am plâns amândoi i l-am chemat pe Tim, i a plâns i el. Dup asta, totul a fost minunat o vreme. Fceam o mulime de lucruri împreun, m plimbam cu bicicleta cu Tim i mergeam la picnic-uri împreun. Ieeam cu prietenii i îi invitam la noi. Mi-a fost greu s m dispensez de vechiul meu obicei, sportul, dar trebuia s renun dac voiam s am vreo perspectiv. Doream din tot sufletul s fiu apropiat de cei pe care îi iubeam, nu s mor i s las în urma mea aceleai sentimente ca tatl meu. Dar s-a dovedit a fi mai greu pentru Sue decât pentru mine. Dup câteva luni, mi-a spus c are de gând s se angajeze undeva cu jumtate de norm în week-end. Nu mi-a venit a crede. Sfâritul de sptmân îl petreceam întotdeauna împreun. Era reversul medaliei: Sue fugea de mine acum! Am czut de acord c avem nevoie de ajutor. La edinele de consiliere, Sue a recunoscut c apropierea noastr o clca pe nervi, pentru c nu
tia ce s fac, cum s se poarte cu mine. Amândoi am vorbit despre dificultatea de a fi apropiat de o alt persoan. Dei m ciclise înainte c o ignor, acum, c-i ddeam atenie, se simea incomodat. Nu era obinuit cu aa ceva. Familia ei sttuse i mai ru la capitolul afeciuneatenie. Tatl ei, cpitan în marin, era mereu plecat, iar mama ei se simea foarte bine aa. Sue crescuse cu sentimentul singurtii, tânjind s se apropie de cineva, dar, ca i mine, netiind cum s-o fac. Am urmat, câtva timp, programul de consiliere i, la îndemnul terapeutului, ne-am înscris în asociaia familiilor cu rude adoptate. Pe msur ce eu i Tim ne apropiam mai mult unul de cellalt, Sue îmi fcea greuti, nelsându-m s particip la educaia fiului ei. Se simea ignorat i i se prea c pierde controlul asupra lui. Dar eu tiam c trebuia s-mi stabilesc prerogativele în ceea ce-l privea pe Tim dac voiam s am o relaie adevrat cu el. Prezena la edinele asociaiei m-a ajutat mai mult decât orice altceva. Erau edine pentru familii ca a noastr. A fost o adevrat experien pentru mine s-i ascult pe alii cum povesteau despre lupta lor cu sentimentele. M-a ajutat s-i pot vorbi lui Sue despre lupta mea. Vorbim înc i suntem înc împreun, învând cum s ne apropiem unul de cellalt i s avem încredere unul în cellalt. Nici unul din noi nu e atât de bun pe cât ar vrea, dar exersm. Este un joc cu totul nou pentru amândoi. De ce l-a atras Sue pe Erik Erik, solitar în izolarea sa auto-impus, tânjea dup iubire i afeciune, dar nu voia s rite o apropiere. Când Sue l-a abordat în ziua în care au fcut cunotin, semnalizând tacit c-i accept mijloacele de evitare -obsesia fa de sport - Erik s-a întrebat dac nu cumva a gsit femeia ideal - cea care îl va iubi, dar îl va i lsa în pace. Dei Sue s-a plâns subtil de lipsa lui de atenie, sugerând ca întâlnirea lor s fie undeva, departe de televizor, el a-presupus, corect, c ea are marea capacitate de a tolera distana dintre ei. Altfel l-ar fi evitat. în realitate, carena evident de comunicativitate social i incapacitatea de a se lega afectiv, dovedite de Erik, au atras-o pe Sue. Tcerea lui i l-a fcut i mai drag i a asigurat-o c nu va cuta compania altor persoane, incluzând femeile, iar asta era foarte important. Sue, ca multe alte femei care iubesc prea mult, se temea s nu fie prsit. Mai bine s fii cu cineva care nu corespunde perfect doleanelor tale, dar pe care n-o s-l pierzi niciodat, decât s ai pe cineva care te iubete i merit s fie iubit, dar care s-ar putea s te prseasc pentru altcineva. De asemenea, izolarea social a lui Erik îi oferea ceva de fcut -putea s arunce o punte peste prpastia care se întindea între el i ceilali. Putea explica în faa lumii personalitatea i obsesia lui, dând vina mai degrab pe timiditate decât pe indiferen, pentru fuga lui din faa oricror contacte sociale. Mai simplu spus, el avea nevoie de ea. Pe de alt parte, Sue se lsa prins într-o situaie care reproducea toate aspectele negative ale copilriei ei - singurtatea, ateptarea plin de speran a dragostei i ateniei, dezamgirea adânc, i, în final, disperarea plin de furie. Pe msur ce încerca s-l oblige pe Erik s se schimbe, comportamentul ei confirma temerile lui legate de relaiile inter-umane i l-a fcut s se izoleze i mai mult. Erik, îns, s-a schimbat profund, datorit unor evenimente dramatice din viaa sa. Pentru a nu deveni un alter-ego al tatlui su - rece, inabordabil - i-a manifestat dorina de a înfrunta cpcunul din el: teama de apropiere. Faptul c s-a identificat atât de puternic cu micuul Tim a fost un factor major în hotrârea de a se schimba. Dar schimbarea lui a atras dup sine necesitatea schimbrii celorlali membri ai familiei. Sue, catapultat de la ignorarea i evitarea de ctre so la curtea asidu i atenia permanent a acestuia, a fost nevoit s priveasc în fa
disconfortul cauzat de atenia pe care o primea i dup care tânjise. Le-ar fi fost uor, lui Sue i Erik, s se opreasc în acest punct, cu masa de joc rsucit i urmritorul devenit urmrit, iar evitatorul - evitat. Ar fi putut, pur i simplu, s-i schimbe rolurile, s pstreze distana dintre ei i s menin nivelul de sprijin reciproc. Dar Sue i Erik au avut curajul s priveasc în adâncul sufletului lor i s rite apoi, ajutai de terapie i de un grup de oameni înelegtori i empatici, s se apropie unul de cellalt ca s formeze un cuplu i, împreun cu Tim, o familie. Cuvintele sunt prea nesemnificative pentru a scoate în eviden importana deosebit, pentru noi toi, a primelor întâlniri. Ca terapeut, impactul pe care-l are asupra mea un pacient nou, la prima noastr întrevedere, îmi furnizeaz cele mai importante informaii pe care le primesc de la acea persoan de-a lungul tratamentului. Prin ceea ce spune i ceea ce nu spune, prin tot ce relev înfiarea fizic - poziie, elegan, expresie facial, maniere i gesturi, ton al vocii, contact vizual (sau absena acestui contact), atitudine, stil - primesc o multitudine de informaii despre felul cum acioneaz clientul meu în lume, mai ales în condiii de stres. Toate concur spre a-mi forma o impresie puternic, indubitabil subiectiv, care-mi spune intuitiv cum voi lucra cu aceast persoan în relaia pacient-terapeut. Dac eu, ca terapeut, caut contient s evaluez felul în care noul meu client privete viaa, când se întâlnesc oricare dou persoane, se petrece un proces asemntor, dei mai puin contient. Fiecare caut rspunsurile la întrebrile pe care i le pune despre cellalt, bazându-se pe bogia de informaii transmise automat în primele clipe ale întâlnirii. Intrebrile care se pun tacit sunt, de obicei, simple: ÄEti o persoan cu care am ceva în comun?", ÄVoi avea vreun avantaj dac îi cultiv prietenia?", ÄEti amuzant?" Dar se pun i altfel de întrebri depinzând de cine sunt i ce vor cele dou persoane. Pentru fiecare femeie care iubete prea mult, în spatele întrebrilor clare, raionale, practice, se afl altele, mai ferme, întrebri la care ne strduim cu atât mai mult s rspundem cu cât provin din strfundurile fiinei noastre. ÄAi nevoie de mine?", întreab, în tain, femeia care iubete prea mult. ÄVei avea grij de mine i-mi vei rezolva problemele?" este întrebarea tacit din spatele vorbelor rostite de brbatul care vrea s-o aleag partener. 7. Frumoasa i bestia ÄSunt muli brbai - spuse Frumoasa, care sunt mult mai urâi decât tine, iar eu, în ciuda înfirii tale, te prefer pe tine". Frumoasa i bestia In cele dou capitole anterioare, femeile au exprimat la unison aceeai nevoie de a fi de folos, de a ajuta brbaii cu care au o relaie. Cu siguran, ocazia de a fi de folos acestor brbai este ingredientul principal al atraciei pe care au resimit-o. La rândul lor, brbaii au mrturisit c vor s gseasc pe cineva care s-i ajute, s le controleze comportamentul, s le asigure sentimentul de securitate sau s-i salveze - cineva care s fie, dup expresia unuia din clienii mei brbai Äfemeia în alb". Tema femeii care-i reabiliteaz pe brbai prin fora iubirii ei altruiste, perfecte, atotconsimitoare, nu este nicidecum modern. Basmele -constituind, în felul în care o fac, cele mai importante lecii ale culturii care le creeaz i le perpetueaz în timp - ne ofer, de veacuri, variaiuni ale acestei teme. în ÄFrumoasa i bestia", o tânr frumoas i inocent întâlnete un monstru respingtor i înspimânttor. Ca s-i salveze familia de mânia lui, consimte s triasc alturi de el. Dup ce îl cunoate mai bine, reuete s-i înving dezgustul i chiar s-l iubeasc, în pofida înfirii sale exterioare dezgusttoare. Atunci se petrece, bineîneles, miracolul i chipul de monstru fioros dispare, iar el îi reia înfiarea uman, de prin. Sub noua înfiare, îi
este nu doar recunosctor, ci i partener potrivit. Astfel, iubirea pentru el i acceptarea chipului su monstruos sunt rspltite însutit când Frumoasa îi ia locul cuvenit lâng el pentru a duce, împreun, o via binecuvântat. Ca orice basm care a înfruntat secolele, fiind povestit i repovestit, ÄFrumoasa i bestia" este întruchiparea unui adevr spiritual profund în contextul unei poveti eterne. Adevrurile spirituale sunt greu de îneles i chiar mai greu de pus în aplicare, pentru c de multe ori ele contravin valorilor contemporane. La fel, exist tendina de a se da o anume interpretare basmului, care reconsolideaz o prejudecat cultural. în aceste condiii, se trece uor cu vederea peste semnificaia lui profund. Vom analiza în alt capitol lecia de profund spiritualitate pe care ne-o ofer ÄFrumoasa i bestia". Dar mai întâi, s aruncm o privire la prejudecata cultural pe care basmul pare s-o evidenieze, i anume c o femeie poate schimba un brbat dac îl iubete îndeajuns. Aceast credin, atât de puternic i perseverent, ptrunde pân în strfundurile psihicului individual i colectiv. Se reflect insistent în vorbirea i comportamentul cotidian afirmaia cultural tacit c putem îndrepta pe cineva prin fora dragostei noastre i c, dac suntem femei, e chiar datoria noastr s o facem. Când persoana la care inem nu acioneaz i nu simte cum vrem noi, cutm cu tot dinadinsul posibilitile de a schimba comportamentul sau mentalitatea acelei persoane, cu binecuvântarea celorlali, de obicei, care ne sftuiesc i ne încurajeaz efortul (ÄAi încercat i...?"). Sugestiile pot fi pe cât de contradictorii pe atât de numeroase, dar sunt puini prieteni sau rude care se pot abine s nu le ofere. Toi vor s te ajute. Chiar mass media se prinde în joc i reflect acest sistem de idei preconcepute, consolidându-l i perpetuându-l prin impactul pe care îl are, i delegând femeia s-l pun în aplicare. De exemplu, revistele pentru femei, i chiar publicaiile de interes general, au mereu articole de genul Äcum s-i ajui brbatul s devin...", în timp ce articolele corespunztoare Äcum s-i ajui partenera s devin..." sunt practic, inexistente, în publicaiile pentru brbai. Iar noi, femeile, cumprm revistele i încercm s le urmm sfaturile, sperând s-l putem ajuta pe brbatul prezent în viaa noastr s se schimbe conform dorinelor i nevoilor noastre. De ce ne atrage pe noi, femeile, ideea de a schimba persoana nefericit, bolnav de lâng noi, într-un partener perfect? De ce este acest concept atât de tentant în pofida încercrilor la care ne supune? Pentru unele, rspunsul e limpede: morala iudeo-cretin cuprinde porunca de a-i ajuta pe cei mai puin norocoi decât noi. Suntem învate c avem datoria s rspundem cu compasiune i generozitate celor aflai în nevoie. S nu judecm, s ajutm; asta pare a fi obligaia noastr moral. Din nefericire, aceste motive pline de virtute explic indubitabil i integral comportamentul milioanelor de femei care decid s-i ia ca parteneri brbai violeni, indifereni, abuzivi, cu carene afective, dependeni, sau altfel spus, incapabili de iubire i atenie. Femeile care iubesc prea mult fac aceast alegere din nevoia compulsiv de a-i controla pe cei dragi, nevoie care îi are originea în copilrie, când fetiele au trit deseori emoii copleitoare ca teama, furia, tensiunea insuportabil, vinovia, ruinea, mila fa de sine i fa de alii. Copilul care crete într-un asemenea mediu va fi distrus de aceste emoii pân într-atât, încât va deveni incapabil s acioneze dac nu gsete modaliti de auto-aprare. Instrumentele sale de auto-aprare vor include, întotdeauna, un puternic mecanism de protecie - negarea - i o motivaie subcontient la fel de puternic - controlul. Fiecare din noi folosete incontient întreaga via diverse mecanisme de aprare ca negarea, uneori din cauza unor fleacuri, alteori din cauza unor probleme sau evenimente majore. In caz contrar, am fi nevoite s ne întrebm cine suntem i ce
gândim i am avea astfel sentimentul c nu ne potrivim nici imaginii idealizate despre noi înine, nici circumstanelor în care ne aflm. Mecanismul negrii este folositor în special pentru ignorarea informaiei pe care nu vrem s-o contientizm. De exemplu, a nu observa (a nega) cât de mare s-a fcut copilul poate fi o modalitate de evitare a sentimentelor cauzate de plecarea copilului de acas. A nu vedea i simi (a nega) excesul de greutate pe care i-l arat oglinda i hainele devenite prea strâmte reprezint permisiunea de a ne afunda în continuare în plcerea de a mânca. Negarea poate fi definit ca refuz de a accepta realitatea la dou niveluri: la nivelul a ceea ce se întâmpl de fapt i la nivelul sentimentelor. S analizm cum pregtete atitudinea de negare o feti s se transforme într-o femeie care iubete prea mult. Copil fiind, ea poate avea, de exemplu, un printe care lipsete nopile de acas din cauza unei legturi extraconjugale. Spunându-i, sau spunându-i-se de ctre ceilali membri ai familiei, c tata este Äocupat cu munca", ea neag c exist probleme între prinii ei, sau c se întâmpl ceva anormal. Asta o împiedic s se team pentru confortul ei sau pentru stabilitatea familiei. Ea îi spune c tata muncete din greu, ceea ce provoac mai degrab compasiunea, decât mânia i teama care ar fi resimite dac ar înfrunta realitatea. Astfel, ea neag, în acelai timp, realitatea i propriile sentimente despre aceast realitate, i creeaz o lume imaginar în care triete confortabil. Exerciiul o ajut, în felul acesta, s-i dezvolte capacitatea de auto-aprare împotriva suferinei, dar, în acelai timp îi pierde capacitatea de a alege liber. Negarea practicat astfel opereaz automat, nestânjenit. In familiile cu probleme, membrii ei împrtesc întotdeauna capacitatea de a nega realitatea. Nu conteaz cât de grave sunt problemele, familia nu devine disfuncional decât dac intr în funciune negarea. i dac vreunul din membrii familiei încearc, cumva, s destrame negarea descriind, de exemplu, situaia familiei în termeni exaci, restul familiei va opune o rezisten puternic. Ridiculizarea e adeseori folosit pentru a aduce la ordine persoana ieit din rând, sau, dac asta nu are efect, renegatul va fi exclus din cercul acceptrii, afeciunii sau activitilor. Nici una din persoanele care folosesc mecanismul defensiv nu alege contient s intre în dezacord cu realitatea, s poarte ochelari de cal ca s nu perceap cu acuratee faptele i spusele celorlali. Nici una din persoanele la care acioneaz negarea nu decide s-i reprime sentimentele. Asta Äse întâmpl de la sine" întrucât în efortul de a se proteja împotriva conflictelor, responsabilitilor i temerilor copleitoare, eul anihileaz informaia i percepiile incomode. O feti ai crei prini se ceart deseori invit o prieten s doarm la ea. Noaptea, târziu, fetele sunt trezite din somn de ipetele prinilor care se ceart. Prietena optete: ÄDa' tiu c fac glgie prinii ti. De ce ip aa?" Fiica stânjenit, care a asistat, treaz, la multe asemenea incidente, rspunde vag ÄNu tiu", i rmâne tcut, în agonia contiinei ei, în timp ce strigtele continu s se aud. Micua invitat habar nu are de ce prietena ei începe s-o evite curând dup aceea. Invitata e ocolit deoarece a fost martora unui secret de familie i i-ar aminti astfel, permanent, prietenei sale de ceea ce ea se strduie s nege. Incidente stânjenitoare ca acela al certurilor dintre prini sunt atât de dureroase pentru feti c ea se simte mai bine negând adevrul i cu atât mai asiduu va evita pe oricine sau orice amenin s-i drâme sistemul defensiv împotriva suferinei. Refuz s retriasc stânjeneala, teama, furia, neputina, panica, disperarea, ruinea, resentimentele i dezgustul. Dar pentru c aceste emoii puternice i conflictuale sunt adversarii cu care ar trebui s lupte dac s-ar lsa cuprins de ele, prefer s devin total insensibil. De aici provine nevoia ei de a controla oamenii i evenimentele din viaa ei. Controlând ce se întâmpl
în jurul ei, îi poate crea sentimentul de securitate. Fr ocuri, fr surprize, fr sentimente. Orice persoan, aflat într-o situaie incomod, caut, în msura posibilului, s-o stpâneasc. Aceast reacie fireasc devine exacerbat la membrii unei familii dezorganizate din cauza suferinei. Amintii-v povestea Lisei, când prinii fceau presiuni asupra ei s-i îmbunteasc rezultatele colare: exista sperana, realist de altfel, c ea ar putea obine note mai mari, dar ansele ca mama ei s pun capt alcoolismului erau aproape inexistente; astfel c, în loc s înfrunte implicaiile devastatoare ale alcoolismului mamei, familia a ales convingerea c viaa lor ar fi mai bun dac i când Lisa va lua note mai bune. Lisa, amintii-v, cuta i ea s îmbunteasc (controleze) situaia strduindu-se Äs fie mai bun". Comportamentul ei altruist nu reprezenta nici pe departe expresia fericirii ei de a tri în acea familie sau de a tri, în general. Ba dimpotriv. Fiecare activitate casnic pe care o fcea din proprie iniiativ reprezenta o încercare disperat de a corecta circumstanele insuportabile, pentru care copilul-Lisa se simea responsabil. Copiii poart, inevitabil, povara vinoviei i blamului pentru problemele grave care le afecteaz familia. Motivul este c, datorit omnipotenei imaginaiei lor, cred c ei sunt cauza neînelegerilor familiale dar i c au puterea s le schimbe, în bine sau în ru. Ca Lisa, muli copii nefericii sunt învinovii de prini sau rude pentru probleme asupra crora nu au nici un control. Dar chiar i fr blamul verbal al membrilor familiei, copilul îi asum o mare parte din responsabilitatea pentru necazurile lor. Nu e uor s considerm c acest comportament altruist de Äa fi bun", alturi de eforturile de a fi de folos sunt, de fapt, încercri de a controla oamenii i situaiile fr a avea o motivaie altruist. Am vzut aceast dinamic simbolizat, simplu i succint, de un semn afiat pe ua unei agenii unde am lucrat odat. Era un cerc tiat în dou, partea superioar reprezentând un rsrit de soare - strlucitor i puternic colorat - partea inferioar fiind colorat în negru. Pe afi scria: ÄAjutorul este partea însorit a controlului". Propoziia era menit s ne aminteasc nou, consilierilor, dar i clienilor notri, s analizm întotdeauna motivele care se ascund în spatele nevoii de a-i schimba pe oameni. Când efortul de a fi de folos vine de la persoane provenite din medii familiale nefericite sau care au, în prezent, o relaie stresant, ar trebui s suspectm nevoia de control. Când facem pentru altul ce ar putea s fac singur, când îi planificm activitile zilnice sau viitoare, când îndemnm, sftuim, reamintim, avertizm sau încercm s convingem un adult, când ne e greu s-l vedem confruntat cu consecinele aciunilor lui i cutm fie s-i schimbm aciunile, fie s înlturm consecinele -exact asta facem: controlm. Nutrim sperana c dac putem s deinem controlul asupra partenerului nostru, atunci vom reui s ne inem în frâu i sentimentele. Bineîneles, cu cât mai asiduu încercm s-l controlm, cu atât mai mult eum. Dar nu ne putem opri. Femeia care are obiceiul s nege i s controleze este atras de situaiile care necesit aceste caracteristici. inând-o departe de realitatea situaiei i de sentimentele cauzate de ea, negarea o va conduce drept spre relaiile încrcate de dificulti. Ca urmare, ea va face uz de toate capacitile ei de a ajuta (adic de a controla), pentru a face situaia tolerabil, în timp ce va nega gravitatea realitii. Negarea alimenteaz nevoia de control, iar eecul inevitabil al controlului alimenteaz nevoia de a nega. Cazurile de mai jos ilustreaz aceast dinamic. Femeile respective au reuit, datorit terapiei, s ptrund semnificaiile adânci ale comportamentului lor i, atunci când natura problemelor era asemntoare, s se implice în alte grupuri de sprijin. Ele au fost capabile s recunoasc adevrata semnificaie a ajutorului lor - încercarea, incontient motivat, de a nega suferina
controlându-i pe cei dragi. Intensitatea dorinei acestor femei de a fi de folos partenerului constituie dovada c era mai mult o nevoie decât o decizie. Connie: 32 de ani; divorat, are un biat în vârst de 11 de ani - înainte de programul terapeutic, nu-mi aminteam nici mcar un motiv pentru care s se certe prinii mei. Tot ce îmi puteam aminti este c se certau tot timpul. în fiecare zi, la fiecare mas, aproape în fiecare clip. Se criticau unul pe altul, se contraziceau unul pe altul, se insultau unul pe altul, iar eu i fratele meu eram spectatori. Tata sttea la birou, sau tiu eu pe unde, cât putea, dar mai devreme sau mai târziu, trebuia s ajung acas, i atunci o luau de la capt. Rolul meu în toat aceast poveste era, mai întâi, s pretind c nu se întâmpl nimic, i apoi s încerc s le atrag atenia, pe rând sau deodat, cu tot felul de prostii. Imi aruncam capul pe spate i le trgeam un zâmbet de zile mari sau spuneam o glum sau orice alt prostie care-mi trecea prin cap, ca s le captez atenia. De fapt, în adâncul sufletului meu eram speriat de moarte, dar teama nu m împiedica s-mi joc rolul cu miestrie. Fceam, deci, pe clovnul i glumeam, i pentru c m pricepeam, am ajuns curând s-o fac cu norm întreag. Exersam atât de mult în familie, c, nu dup mult vreme am început s joc acest rol peste tot. îmi lefuiam interpretarea. In esen, totul s-a redus la asta: când se întâmpla ceva ru, nu-i ddeam atenie i încercam s ascund realitatea. Aceast propoziie încapsuleaz, în esen, tot ce s-a întâmplat cu mariajul meu. L-am întâlnit pe Kenneth pe când aveam 20 de ani, la piscina din locuina mea. Era foarte bronzat i arta nemaipomenit cu bronzul acela de la surfing. Faptul c interesul lui fa de mine a fost atât de mare încât a vrut s se mute la mine curând dup ce am fcut cunotin, m-a fcut s cred c aveam un viitor împreun. De asemenea, fiind destul de vesel, ca i mine, m-am gândit c aveam toate atuurile pentru a fi fericii. Kenneth era cam indecis, cam confuz în legtur cu cariera lui, cu ceea ce vroia s fac în via, iar eu l-am încurajat cât am putut. Eram sigur c îl ajut s progreseze dac-l ghidez i-i dau sprijinul de care avea nevoie. Practic, eu am luat toate deciziile care priveau cuplul nostru, chiar de la început, i totui el fcea, cumva, tot cum vroia. M simeam puternic, iar el tia c se poate rezema de umrul meu. Era exact ce ne doream fiecare, bnuiesc. Locuiam împreun de trei sau patru luni, când a trecut pe la noi o fost prieten de-a lui de la serviciu. A fost surprins când a auzit c locuiesc cu Kenneth. Mi-a spus c el nu menionase vreodat c are o prieten, chiar dac se vd de dou-trei ori pe sptmân la lucru. Toate astea au ieit la iveal când ea a dat din col în col încercând s se scuze c l-a vizitat. Ei bine, asta ma derutat un pic i l-am întrebat pe Kenneth ce se întâmpl. El a zis c nu crezuse c e un lucru important pentru ea. Imi amintesc i acum cât mi-a fost de team i cât am suferit în momentul acela. Dar numai pentru o clip. Am alungat sentimentul acela i am devenit foarte raional. Aveam doar dou posibiliti: fie s m cert cu Kenneth, fie s dau uitrii incidentul i s nu-l las pe Kenneth s vad lucrurile decât din perspectiva mea. Am ales-o pe ultima, m-am predat i am fcut o glum despre tot ce se întâmplase. Mi-am promis s nu m cert niciodat, niciodat, ca prinii mei. De fapt, gândul de a m enerva îmi producea efectiv grea. Pentru c în copilrie fusesem atât de preocupat s-i amuz pe toi i nu îndrznisem s am vreun sentiment mai puternic, acum sentimentele m speriau i-mi stricau echilibrul. In plus, îmi plcea s am linite în cas, aa c am acceptat explicaia lui Kenneth i am îngropat cât mai adânc îndoielile despre sinceritatea legturii noastre. Ne-am cstorit câteva luni mai târziu. Au trecut rapid doisprezece ani, când, într-o zi, la sugestia unei prietene de la serviciu, m-am trezit în cabinetul unui terapeut. Credeam c dein înc integral controlul asupra vieii mele, dar prietena mea îmi spusese c e îngrijorat din pricina mea i insistase s cer ajutorul unui terapeut. Fusesem cstorit cu Kenneth toi acei doisprezece ani i avusesem impresia c suntem fericii,
acum, îns, la sugestia mea, ne desprisem. Terapeuta a vrut s tie de ce. Ce mergea prost? Iam povestit despre o grmad de lucruri, menionând, în toiul divagaiilor mele, c pleca de acas seara, la început o dat sau de dou ori pe sptmân, apoi de trei-patru ori, iar în ultimii cinci ani, ase ani, în ase din cele apte nopi ale sptmânii. In cele din urm, i-am spus lui Kenneth c mi se pare c dorete s fie în alt parte, aa c ar face mai bine s se mute. Terapeuta m-a întrebat dac tiu unde îi petrecea nopile i i-am spus c nu, nu-l întrebasem niciodat. Mi-aduc aminte cât de uimit a fost. ÄToate nopile acelea, în toi aceti ani, i tu nu lai întrebat nimic? Am rspuns c nu, nimic, m-am gândit c oamenii cstorii trebuie s-i acorde o oarecare libertate. Ce am fcut totui a fost s-l sftuiesc s petreac mai mult timp cu fiul nostru, Thad. Era întotdeauna de acord cu mine, dar seara îi lua din nou zborul, revenind, destul de rar în câte o duminic, pe care i-o petrecea alturi de noi. Hotrâsem s-l privesc ca pe o persoan nu prea inteligent, care avea nevoie de toate leciile alea nesfârite pe care i le ddeam ca s-l menin pe linia de plutire ca tat, cel puin. N-am vrut niciodat s recunosc c fcea exact ce vroia el s fac i c mi-era cu neputin s-l schimb. De fapt, în decursul anilor, lucrurile s-au înrutit tot mai mult, în pofida încercrilor mele de a m purta perfect. La acea prim edin, terapeuta m-a întrebat ce credeam c face în nopile în care lipsea. M-am enervat. Refuzam, pur i simplu, s m gândesc la asta, pentru c, dac nu m gândeam, nu sufeream. Acum tiu c Kenneth era incapabil s aib o relaie cu o singur femeie, dei îi plcea sigurana pe care i-o ddea o relaie permanent, îmi dduse o mie i unul de indicii despre acest comportament al lui, i înainte, i dup cstorie: la picnicuri unde disprea ore întregi, sau la petreceri, unde începea s vorbeasc cu o femeie i apoi pleca cu ea. Fr mcar s m gândesc la ce e de fcut în situaiile acelea, apelam la armul meu pentru a abate atenia oamenilor de la ceea ce se întâmpla i pentru a le arta ce persoan de treab sunt eu... i poate pentru a demonstra c meritam s fiu iubit, c nu eram o tip de care prietenul sau soul dorea s scape când putea. Mi-a trebuit mult timp la terapeut s-mi aduc aminte c mariajul prinilor mei suferise tot din cauza altor femei. Se certau pentru c tata lipsea de acas, iar mama, fr s-o spun pe leau, fcea aluzii la faptul c tata o înela i apoi îi reproa c ne neglijeaz pe toi. Am crezut c ea l-a gonit i am hotrât s nu m port niciodat ca ea. Aa c am inut totul în mine i m-am strduit s zâmbesc. Asta m-a adus la terapeut. Eram tot zâmbitoare i radioas i a doua zi dup ce fiul meu, în vârst de nou ani, a încercat s se sinucid. Am Äuitat" întâmplarea la fel de repede cum uii o glum, i asta a alarmat-o pe prietena cu care lucram. inusem atâta timp la credina fermecat c lucrurile se vor termina cu bine dac sunt drgu i nu m supr niciodat... i faptul c l-am considerat pe Kenneth mai puin inteligent mi-a fost de folos. Simeam nevoia s-i dau lecii i s încerc s-i organizez viaa, asta fiind probabil pentru el un pre mic pentru avantajul de a avea pe cineva care s-i gteasc i s-i spele, dei el fcea exact ce voia i nici nu-l întreba nimeni nimic. Dimensiunea atitudinii mele de negare a realitii era atât de mare, c mi-era imposibil s renun la ea fr ajutor. Fiul meu era extrem de nefericit, dar nu voiam s-l las s-o arate. Am încercat sl conving c e fericit, am fcut glume pe socoteala acestui fapt, care l-au fcut, probabil, s se simt i mai nefericit. Refuzam de asemenea s admit c merge ceva prost, când eram în prezena cunotinelor sau a prietenilor. Kenneth nu mai sttea cu noi de ase luni i nu spusesem înc nimnui de desprirea noastr, ceea ce fcea lucrurile i mai greu de suportat pentru fiul meu. Era nevoit s in totul secret i s-i ascund, în plus, suferina. Nu voiam s afle nimeni i nu-l lsam nici pe el s vorbeasc cu cineva despre asta. N-am vrut s vd c dorea cu disperare s scape de acest secret. Terapeuta m-a obligat s încep s spun oamenilor c mariajul meu perfect
se terminase. Mi-a fost îngrozitor de greu s recunosc asta. Cred c încercarea de sinucidere a fiului meu a fost felul lui de a spune: ÄHei, oameni buni! Ceva nu merge!" Acum suntem mai bine. Eu i Thad urmm, împreun i separat, programul de terapie i învm cum s vorbim unul cu cellalt i s ne contientizm sentimentele. Terapeuta a instituit o regul: n-am voie s fac glume despre ceea ce se întâmpl în timpul edinei. Mi-e greu s renun la defensiv i s contientizez ce simt când fac aa, dar acum reuesc. Când m întâlnesc cu câte un brbat, îmi trece prin minte, uneori, gândul c brbatul acela ar avea nevoie de mine s-i îndrept, pe ici, pe colo, viaa, dar acum tiu c nu trebuie s m las în voia acelui gând. Amintiri fugare ale acelui îndemn bolnvicios de Äa ajuta" sunt singurele bree permise acum de terapie. M simt mai bine acum, râzând de comportamentul meu bolnvicios, decât înainte, când râdeam ca s ascund în strfundul sufletului tot ce era ru. Connie a folosit mai întâi umorul pentru a distrage atenia - a ei i prinilor ei - de la realitatea amenintoare a relaiei lor instabile. Folosindu-i farmecul i inteligena, le atrgea atenia asupra ei i astfel, cearta înceta, cel puin pentru o vreme. De fiecare dat când se întâmpla aa, ea interpreta rolul liantului care-i inea laolalt pe cei doi combatani, cu toate responsabilitile care decurgeau de aici. Aceste interaciuni au dat natere nevoii ei de a-i controla pe ceilali, ca s se poat simi în siguran i i-a exercitat controlul distrgând atenia prin umor. A învat s fie extrem de sensibil la semnele de mânie i ostilitate manifestate de cei din jurul ei i s le evite fie cu o plecare bine cronometrat, fie cu distragerea ateniei printr-un zâmbet dezarmant. Avea un dublu motiv pentru a-i nega sentimentele: primul, gândul despririi poteniale a prinilor ei era prea înspimânttor i insuportabil; al doilea, orice sentiment ar fi trit, n-ar fi fost decât o piedic în calea perfeciunii spectacolului pe care îl ddea. A ajuns s-i nege automat sentimentele, dup cum, tot automat, cuta s-i manipuleze i s-i controleze pe cei din jurul ei. Efervescena ei gunoas îndeprta, neîndoielnic, multe persoane, dar alii, cum era Kenneth, care nu aveau de gând s stabileasc o relaie altfel decât la nivel superficial, erau atrai de stilul ei. Faptul c ea a putut tri ani de zile cu un brbat care disprea cu orele, apoi a început s lipseasc nopile, fr s-l întrebe ce face sau unde îi petrece timpul, ne d msura capacitii ei extraordinare de negare, dar i a imensei temeri din spatele ei. Connie nu voia s tie; nu voia s se certe sau s înfrunte pe cineva, i mai ales nu voia s triasc teroarea copilriei: aceea c din cauza disensiunilor, întreaga ei lume se va sfrâma în buci. A fost foarte greu s-o fac pe Connie s se angajeze într-un proces terapeutic care îi cerea s abandoneze principala sa arm defensiv -umorul. A fost ca i cum i-ar fi cerut cineva s înceteze s mai respire; într-o anumit etap a terapiei, era sigur c nu va supravieui fr umor. Ruga disperat a fiului ei de a începe amândoi s înfrunte realitatea dureroas n-a penetrat sistemul ei solid de aprare. Era atât de departe de realitate, c se apropiase foarte mult de limita nebuniei. Mult timp la edinele de terapie a insistat s vorbeasc numai despre problemele lui Thad, negând c ea ar avea vreuna. întotdeauna Äcea puternic", n-avea de gând s renune la acea poziie fr lupt. Dar încetul cu încetul, pe msur ce devenea tot mai dispus s triasc panica ce ieea la suprafa când nu apela la umor, a început s se simt în siguran. Connie a învat c deine, ca adult, mecanisme de înfruntare a realitii mult mai sntoase decât cele pe care le folosise din copilrie. A început s pun întrebri, s înfrunte realitatea, s dea glas eului ei i s-i fac cunoscute dorinele. A învat s fie mai sincer decât fusese ani de zile cu ea însi i cu ceilali. i a reuit în cele din urm s-i redirecioneze umorul care include acum i râsul sntos de ea însi. Pam: 36 de ani; divorat de dou ori, mam a doi biei adolesceni
- Am crescut într-o familie tensionat, nefericit. Tata a prsit-o pe mama înainte de a m nate eu, iar mama a devenit ceea ce eu numesc Äprintele unic" original. Nici unul din copiii pe care îi tiam nu aveau prini divorai, i locuind unde locuiam, într-un ora de clas mijlocie, prin anii '50, eram privite ca nite ciudenii ce eram. Eram foarte contiincioas la coal, i fiind un copil drgu, profesorii m simpatizau. Asta m-a ajutat enorm. Aveam succes la coal, cel puin. Am devenit super-contiincioas, am obinut numai note maxime în toate clasele primare. Ulterior, îns, tensiunea emoional s-a acumulat atât de mult, c în gimnaziu n-am mai reuit s m concentrez deloc, notele mele au început s scad, dei n-am avut niciodat curajul s m duc la coal nepregtit. Aveam mereu sentimentul c o dezamgesc pe mama i mi-era team s n-o fac de râs. Mama, care era secretar, muncea din greu ca s ne întrein, i realizez acum c era extenuat mai tot timpul. Avea o doz mare de orgoliu i un profund sentiment de jen pentru c era divorat, bnuiesc. Se simea stânjenit când veneau copii la noi acas. Eram sraci, de-abia reueam s ne descurcm, dar resimeam aceast nevoie fantastic de a menine aparenele. N-ar fi fost greu s-o facem, dac n-ar fi vzut nimeni cum locuim, cci casa noastr nu era deloc o cas primitoare, ca s nu spun decât atât. Când prietenele m rugau s petrec noaptea la ele, mama îmi spunea: ÄEle nu te vor pe tine." Fcea asta în parte pentru c nu voia s le întorc invitaia i s vin s doarm la noi, dar nu tiam asta când eram mic. Credeam ce îmi spunea, c sunt o persoan pe care oamenii nu o doresc în preajma lor. Am crescut cu ideea c e ceva în neregul cu mine. Nu-mi ddeam seama ce, dar trebuia s fie legat de faptul c nu meritam s fiu iubit i acceptat. în casa noastr, nu exista iubire, doar îndatoriri. Partea cea mai rea era c nu aveam voie s vorbim despre minciuna în care triam; când eram afar, printre oameni, cutam s artm mai bine decât în realitate - mai fericii, mai înstrii, mai plini de succes. Presiunea de a ne purta astfel era imens, dar practic, tacit. Mi-era îngrozitor de team c în orice moment lumea ar putea vedea c nu sunt la fel de bun ca ceilali. Dei tiam s m îmbrac frumos i s m port civilizat, m simeam ca o impostoare.In adâncul sufletului, tiam c sunt plin de defecte pân în mduva oaselor. Dac lumea m simpatiza, era pentru c îi pcleam. Dac m-ar fi cunoscut mai bine, ar fi fugit de mine. Faptul c am crescut fr tat a înrutit lucrurile, bnuiesc, pentru c n-am aflat niciodat cum s stabilesc o relaie cu brbaii, o relaie de tip Ädruieti-primeti". Brbaii erau pentru mine nite animale exotice, interzise, dar i fascinante în acelai timp. Mama nu mi-a vorbit niciodat prea mult despre tata, dar puinul pe care mi l-a spus m-a fcut s cred c nu aveam de ce s fiu mândr de el. Aa c n-am pus întrebri; mi-era team de ceea ce a fi putut afla. Mamei nu-i plceau brbaii i lsa s se îneleag c în esen sunt periculoi, egoiti, i nu poi avea încredere în ei. Dar eu n-aveam încotro, îi gseam pe toi fascinani, începând cu bieii pe care iam cunoscut în prima zi de grdini. Fceam eforturi disperate s descopr ce îmi lipsete. Dar nu reueam s aflu. Cred c era din cauza dorinei mele arztoare de a fi apropiat de cineva, de a drui i a primi afeciune. tiam c brbaii i femeile, soii i soiile se iubeau. Dar mama îmi sugera mai pe fa sau mai subtil, c brbaii nu te fac fericit, c te fac s suferi, c te prsesc fugind cu cea mai bun prieten a ta, sau înelându-te în alte feluri. Acestea sunt povetile pe care le-am auzit de la mama pe msur ce creteam. Am luat hotrârea, probabil, în copilrie, smi gsesc pe cineva care nu m va prsi, care nu va putea s m prseasc, poate o persoan pe care nu o dorete nimeni altcineva. Apoi cred c am uitat de hotrârea mea. Mi-am vzut mai departe de rolul meu. N-a fi reuit niciodat s exprim asta în cuvinte pe vremea când nu eram înc adult, dar nu tiam decât un singur mod de a fi alturi de cineva, mai ales dac acel cineva era brbat: dac avea
nevoie de mine. Atunci nu m-ar fi prsit, pentru c eu îl ajutam, iar el îmi era recunosctor. Nu-i de mirare c primul meu prieten era infirm. Avusese un accident de main i îi rupsese coloana. Avea proteze la picioare i folosea cârje metalice ca s poat merge. M rugam noaptea la Dumnezeu s m fac pe mine infirm în locul lui. Ne duceam împreun la dans i stteam toat seara lâng el. Sigur c era un biat destul de drgu i orice fat s-ar fi bucurat s fie cu el, pentru c era o companie plcut. Dar eu aveam alt motiv. Eram prieten cu el pentru c era singur; întrucât îi fceam un serviciu, nu m putea respinge i deci nu eram în pericol s sufr. Era ca i cum a fi avut o poli de asigurare împotriva suferinei. Eram nebun dup el, dar acum tiu c îl alesesem pentru c i el, la fel ca i mine, avea un defect: defectul lui era vizibil, deci puteam fi linitit simind durerea i compasiunea pentru el. A fost cu siguran, cel mai sntos prieten al meu. Dup el au urmat tineri delincveni, nerealizai -toi nite ratai. Aveam l7 ani când l-am cunoscut pe primul meu so. Avea necazuri la coal i picase i la examene. Prinii lui erau divorai, dar se rzboiau înc unul cu altul. Comparat cu situaia lui, a mea era bun. Puteam s rsuflu uurat i s nu-mi mai fie aa ruine. Desigur, mi-era mil de el. Era un rzvrtit, e adevrat, dar bnuiam c era aa pentru c nimeni înaintea mea nu-l înelesese cu adevrat. De asemenea, coeficientul meu de inteligen era cu 20 puncte mai mare decât al lui. i zu c aveam nevoie de asta. Mi-a trebuit un munte de argumente ca s încep doar a crede c sunt egala lui i c nu m va prsi pentru altcineva mai bun. Relaia mea cu el - i, fii atent, am fost cstorii l2 ani - se baza pe refuzul meu de a accepta adevratul lui eu i pe încercarea - în compensaie - de a-l schimba în ceea ce credeam eu c ar trebui s fie. Eram convins c ar fi mult mai fericit, s-ar simi mult mai bine cu el însui, dac m-ar lsa s-i art cum s se poarte cu copiii notri, cum s-i conduc afacerea, cum s comunice cu familia. Urmasem coala în continuare, specializându-m, bineîneles, în psihologie. Viaa mea devenise incontrolabil, mizerabil, iar eu nu-mi gsisem altceva de fcut decât s studiez cum s am grij de toat lumea. Ca s fiu sincer cu mine însmi, cutam din rsputeri rspunsurile, dar credeam c de fapt cheia fericirii mele era s-l fac pe el s se schimbe. Era evident c el avea nevoie de ajutorul meu. Uita s-i plteasc facturile i impozitele. Uita de promisiunile pe care le fcea copiilor i mie. Ii aducea pe clienii lui la exasperare, iar acetia mi se plângeau mie c nu-i ducea la bun sfârit lucrrile pe care le începuse pentru ei. N-am fost în stare s-l prsesc pân ce n-am îneles cum era el de fapt i c era altfel decât voiam eu s fie. Am petrecut ultimele trei luni ale mariajului nostru privind - i nu inându-i acele interminabile lecii - fr s scot nici un cuvânt, doar privind. Atunci am realizat c nu pot tri cu acela care era el în realitate. Toi acei ani ateptasem s-l pot iubi pe brbatul acela minunat care ar fi putut deveni, credeam eu, cu ajutorul meu. Doar sperana c se va schimba de dragul meu m-a inut lâng el toi acei ani. Nu-mi era înc limpede c aveam tendina s aleg brbai care nu erau buni, dup prerea mea, aa cum erau ci aa cum îi vedeam eu: având nevoie de ajutor. M-am prins de asta doar dup mai multe relaii cu brbai imposibili: unul era dependent de marijuana, altul era homosexual; unul era impotent, altul cu care am avut o relaie îndelungat spunea c are o csnicie nefericit. Când acea relaie s-a terminat (dezastruos), nu am mai putut s cred c eram ghinionist. înelegeam c trebuie s fi avut i eu partea mea de vin în tot ce mi se întâmplase, îmi luasem de acum licena în psihologie, dar viaa mea se derula acum cu un singur scop: s ajut oamenii. Acum tiu c domeniul meu de activitate este plin de oameni ca mine, care-i ajut pe alii la serviciu i, tot simt nevoia s-i ajute i pe cei apropiai. Singura mea metod de a stabili o relaie cu bieii mei era s le aduc aminte de ceva, s-i încurajez, s le dau lecii, s m îngrijorez din cauza lor. Asta
era tot ce tiam c înseamn iubire: s încerci s ajui oamenii, s te preocupe viaa lor. N-aveam nici cea mai vag idee despre cum s-i accepi pe oameni aa cum sunt, poate din cauz c nu m acceptasem pe mine însmi niciodat. Viaa mi-a fcut un mare serviciu în acel moment. Tot eafodajul meu s-a drâmat. Când s-a încheiat legtura mea cu brbatul care era cstorit, bieii mei aveau probleme cu legea, iar sntatea mea era la pmânt. Pur i simplu, nu mai eram în stare s am grij de nimeni. Poliistul sub supravegherea cruia se afla fiul meu, a fost cel care mi-a spus c a face mai bine s încep s am grij de mine. i nu tiu cum am auzit ce-mi spune. Dup toi anii aceia petrecui cu psihologia, a trebuit s vin el i s ptrund în sufletul meu. A fost nevoie ca viaa mea s se prbueasc cu zgomot în jurul meu, ca s m trezesc i s m uit la mine i la profunzimea urii mele fa de mine însmi. Unul din cele mai dificile lucruri pe care am fost nevoit s le înfrunt a fost faptul c mama nu dorise niciodat responsabilitatea de a m crete, nu m dorise niciodat, clar. Acum, ca adult, sunt în stare s îneleg cât de greu i-a fost. Dar toate mesajele acelea pe care mi le ddea despre cei care nu voiau s m aib în preajm - o descriau de fapt pe ea însi. i am tiut asta într-o oarecare msur, copil fiind, dar cred c n-am putut s-o accept, aa c am ignorat realitatea. Curând de tot, ignoram orice, îmi interziceam s aud criticile pe care mi le arunca în fa, sau cât de tare se supra când m amuzam de ceva. Era prea înspimânttor s simt toat ostilitatea pe care o îndrepta spre mine, aa c am încetat s simt, n-am mai reacionat i mi-am folosit întreaga energie ca s fiu bun, i s-i ajut pe alii. Atâta timp cât lucram cu altcineva, nu aveam timp pentru mine, n-aveam timp s-mi simt propria-mi suferin. A fost un adevrat oc pentru orgoliul meu, dar m-am alturat unui grup de psihoterapie alctuit din femei care aveau probleme cu brbaii, similare cu ale mele. Grupul era de felul celor pe care în mod obinuit le-a fi condus datorit profesiei mele, dar iat-m acolo, un umil participant. Dei eul meu a încasat-o zdravn, grupul m-a ajutat s-mi examinez impulsul de a-i conduce i de a-i controla pe altii, i s-i pun capt. Incepeam s m vindec în forul meu interior. In loc s m concentrez asupra altora, aveam, în sfârit, grij de mine. i aveam atâtea de fcut. O dat ce am început s m concentrez asupra renunrii la rectificarea vieilor altora, a trebuit, practic, s nu mai vorbesc! Tot ce spusesem atâta amar de timp fusese Äde ajutor". A fost un oc îngrozitor s realizez cât de mult am organizat i controlat vieile altora. Schimbarea de comportament a adus i o schimbare radical a muncii mele profesionale. Sunt mult mai capabil acum s fiu alturi de clienii mei, sprijinindu-i în timp ce ei îi rezolv problemele. Inainte, simeam aceast responsabilitate uria de a hotrî pentru ei. Acum e mult mai important s-i îneleg. A trecut un timp i a aprut în viaa mea un brbat drgu. Nu avea nevoie de ajutorul meu deloc. Nu era nimic în neregul cu el. La început m-am simit stingher, învând cum Äs fiu" cu el în loc s încerc s-l schimb complet. La urma urmei, acela fusese felul meu de a m raporta la oameni. Dar am învat s nu fac nimic, ci doar s fiu eu însmi i pare s mearg. M simt ca i cum viaa mea tocmai începe s capete sens. i continui s m duc la grupul meu, ca s nu cad iar în vechile deprinderi. Uneori totul în mine vrea din nou s fie maestrul de ceremonii, dar tiu c nu e bine s mai cedez acelui impuls. Ce legtur are asta, cu negarea i controlul? Pam a început prin a nega realitatea atitudinii de mânie i ostilitate a mamei fa de ea. A refuzat s accepte ce însemna în familia ei s fii mai curând un obiect indezirabil decât un copil iubit. ia interzis s simt, i cu asta basta, pentru c suferea prea mult. Ulterior, aceast incapacitate de a percepe i tri normal emoiile a fcut posibil implicarea ei în relaiile cu brbaii pe care i-a ales. Sistemul ei emoional de avertizare, care altfel ar fi îndeprtat-o de ei, a fost inoperant la
începutul fiecrei relaii, din cauza atitudinii de negare exacerbate. întrucât nu era capabil s perceap, emoional, ce înseamn s fii cu un brbat, ea percepea brbaii doar ca având nevoie de înelegerea i ajutorul ei. Modelul lui Pam de dezvoltare a unei relaii în care rolul ei era de a înelege, a încuraja i a-i perfeciona partenerul este o formul des folosit de femeile care iubesc prea mult i produce, de obicei, exact contrariul rezultatului ateptat: în locul unui partener recunosctor, loial, legat de ea prin devotament i dependen, o astfel de femeie descoper curând c are un brbat care devine din ce în ce mai rzvrtit, mai ranchiunos i mai critic la adresa ei. Din nevoia de a-i menine independena i respectul de sine, el e nevoit s înceteze de a o vedea ca soluie la toate problemele lui i o transform, în schimb, în sursa multora dintre problemele sale, dac nu chiar a tuturora. Când se întâmpl asta, i relaia se frâmieaz, femeia se scufund adânc în eec i disperare. Dac nu e în stare s determine pe cineva atât de neputincios i nepotrivit s-o iubeasc, cum ar putea spera s câtige i s menin vie dragostea unui brbat mai sntos i mai potrivit? Asta explic de ce femeile care iubesc prea mult schimb o relaie proast cu una i mai proast - cu fiecare eec, ele se simt din ce în ce mai puin valoroase. Ne lmurim, astfel, i ce dificil este pentru asemenea femei s distrug acest tipar pân nu ajung s îneleag nevoia fundamental care le împinge s acioneze aa. Ca multe alte femei a cror profesiune implic asistena, Pam i-a folosit cariera ca s-i susin fragilul sentiment al valorii. Se putea raporta doar la nevoia de ajutor fa de ceilali - clienii, propriii copii, soii, partenerii. Cuta modalitatea de a evita contientizarea sentimentului de inadecvare i inferioritate. Pân ce nu a început s simt cât de mare este puterea de vindecare a înelegerii i acceptrii pe care le-a primit de la egalii ei din grupul de terapie, respectul ei de sine nu s-a dezvoltat i nu i-a dat posibilitatea s stabileasc relaii normale cu ceilali, inclusiv cu un brbat sntos. Celeste: 45 de ani; divorat, mam a trei copii care locuiesc cu tatl lor în strintate - Au fost, probabil, mai mult de o sut de brbai în viaa mea i pariez pe ce vrei c fiecare, fr excepie, a fost fie cu mult mai tânr decât mine, fie vreun artist escroc, fie dependent de droguri sau alcool, fie homosexual, fie nebun de legat. O sut de brbai i toi imposibili. Cum i-oi fi gsit? Tata era preot în armat. Asta însemna c juca rolul brbatului bun, iubitor, peste tot, dar nu i acas, unde nu se obosea s fie altfel decât era - egoist, autoritar i critic. El i mama credeau c noi, copiii, existam ca s-l ajutm s-i îndeplineasc arada profesional. Trebuia s fim perfeci, luând numai note de zece, fiind încânttor de sociabili i nefcând niciodat necazuri. Dat fiind atmosfera din cas, era imposibil. Puteai s tai tensiunea cu cuitul când era tata acas. El i mama nu erau deloc apropiai. Ea era furioas tot timpul. Nu ipând la el, ci înbuindu-i mânia care clocotea în ea. De câte ori tata fcea ceva ce-l rugase mama, fcea dinadins pe dos. O dat se stricase ceva la ua din fa i el a reparat-o cu nite cuie mari de tot, care au stricat-o i mai ru. învasem cu toii s-l lsm în pace. Când a ieit la pensie, a rmas acas fiecare zi i fiecare noapte lsat de Dumnezeu, ezând în fotoliul lui cu un aer posac. Nu vorbea, dar simpla lui prezen ne fcea viaa grea. îl uram. Atunci n-am reuit s vd c are propriile lui probleme, sau c i noi avem, dup felul în care reacionam la prezena lui i-l lsam s ne controleze. Era o competiie permanent: cine controleaz pe cine? Iar el o câtiga întotdeauna fr s fac nimic. In orice caz, devenisem de mult rzvrtita familiei. Eram furioas la fel ca mama, iar singura modalitate în care ddeam glas furiei era s resping toate valorile întruchipate de prinii mei, s m desprind i s încerc s fiu opusul oricui i oricrui lucru din familie. Presupun c ce m înfuria cel mai tare, era faptul c pream aa de normali privii din afar. A fi vrut s strig din
toate puterile i s spun tuturor cât de îngrozitoare era familia mea, dar nimeni nu se obosea s observe. Mama i surorile mele se bucurau c eu sunt singura problem, iar eu le-am fcut pe plac, jucându-mi rolul cu prisosin.. Am lansat un ziar clandestin în liceu, care m-a vârât într-o groaz de necazuri. Apoi am plecat la colegiu i de îndat ce mi s-a ivit ocazia, am plecat din ar. Nu puteam pune între mine i familie distana care s m mulumeasc. în exterior eram o rebel, dar în forul meu interior nu era decât dezorientare. Prima mea experien sexual am trit-o în Europa cu un american, i nu s-a consumat. Am fcut apoi dragoste cu un student african. Era dornic s afle multe lucruri despre State, iar eu m-am simit ca i cum a fi fost mentorul lui - mai puternic, mai îneleapt, mai practic. Faptul ca eu eram alb i el negru a produs vâlv. Nu mi-a psat; mi-a consolidat ideea c sunt o rzvrtit. Câiva ani mai târziu, eram tot la colegiu, am cunoscut un englez i m-am mritat cu el. Era tipul de intelectual provenit dintr-o familie bogat. Tot respectul pentru el. Avea tot 27 de ani i era virgin. Ca i înainte, eu eram profesorul, ceea ce m-a fcut s m simt puternic i independent. i simeam c am controlul. Am fost cstorii apte ani, am trit în strintate, iar eu eram teribil de agitat i nefericit fr s tiu de ce. Apoi am cunoscut un tânr student orfan i am început cu el o relaie cu adevrat furtunoas, în timpul creia mi-am prsit soul i cei doi copii. Tânrul avusese relaii sexuale doar cu brbaii, pân s m întâlneasc pe mine. Am trit doi ani cu el în apartamentul meu. A avut i amani brbai, dar nu mi-a psat. Am încercat tot felul de lucruri când fceam sex, am înclcat toate regulile. Pentru mine a fost o experien, dar dup un timp m-a apucat din nou nelinitea i l-am îndeprtat din viaa mea ca iubit, dei suntem i azi prieteni. Dup el a urmat un lung ir de legturi, cu nite tipi foarte dubioi. Toi, absolut toi, s-au mutat la mine, ca s nu spun mai mult. Majoritatea au împrumutat bani de la mine, uneori mii de dolari, iar câiva m-au târât chiar în nite afaceri ilegale. Nici prin cap nu-mi trecea c am o problem, în ciuda celor petrecute. Cum fiecare din brbaii tia primea ceva de la mine, credeam c eu sunt cea puternic, cea care deine controlul. Apoi m-am întors în State i m-am încurcat cu un tip care cred c a fost cel mai ru din tot irul. Era atât de alcoolic, încât îi fusese afectat creierul. Devenea violent cât ai clipi, nu se spla, nu muncea i era deseori arestat pentru delicte legate de alcoolism. M-am dus cu el la agenia unde participa la un program pentru oferii condamnai pentru alcoolism, iar instructorul de acolo mi-a sugerat s consult i eu un consilier, pentru c se vedea c am i eu probleme. ÄSe vedea" pentru el, poate, nu i pentru mine; credeam c omul cu care eram avea probleme, c eu n-aveam nimic. Dar m-am dus la o edin de consiliere i într-o clip, femeia aceea m-a fcut s vorbesc despre relaiile mele cu brbaii. Nu-mi privisem niciodat viaa din acest punct de vedere mai înainte. Am hotrât s continui i astfel, am fost ajutat s încep s vd modelul pe care mi-l creasem. Imi zvorâsem, în copilrie, atât de adânc capacitatea de a simi, c acum aveam nevoie de toate dramele acestor brbai ca s pot simi, cel puin, c triesc. Probleme cu poliia, droguri, fraude financiare, oameni periculoi, sex nebunesc - toate acestea deveniser obinuite în viaa mea. In realitate, nici chiar ele nu m fceau s am vreun sentiment. Am continuat cu edinele de consiliere, i la sugestia consilierului meu, m-am alturat i unui grup psihoterapeutic de femei. Acolo am început s aflu, treptat, câte ceva despre mine, despre atracia fa de brbaii nesntoi sau nepotrivii pe care îi puteam domina prin efortul de a-i ajuta. Dei m analizasem în Anglia ani la rând, vorbind la nesfârit despre ura pentru tata i mânia fa de mama, nu le-am legat niciodat de obsesia mea pentru brbai imposibili. Dei m gândeam c analiza îmi fcea un serviciu enorm, nu m-a ajutat deloc s-mi schimb modelul de
via. De fapt, când îmi analizam comportamentul, vedeam c situaia mea se înrutea cu timpul. Acum, datorit consilierii i grupului de psihoterapie, pe msur ce m însntoesc, relaiile mele cu brbaii se normalizeaz, câte puin, i ele. Cu câtva timp în urm am avut o relaie cu un diabetic care nu voia s-i ia insulina, iar eu stteam cu el încercând s-l ajut, btându-l la cap c e periculos ce face i cutând s-i îmbuntesc respectul de sine. Poate c sun aiurea, dar legtura cu el a fost un pas Äînainte"! Cel puin, el nu era total dependent. i totui, îmi jucam rolul bine-cunoscut de femeie puternic, responsabil de bunstarea brbatului. Am s-i las în pace pe brbai o vreme, pentru c am îneles, în sfârit, c în realitate nu vreau s port de grij unui brbat, dar aceasta este înc singura modalitate pe care o cunosc de a stabili o relaie cu un brbat. Brbaii au reprezentat felul meu de a evita s am grij de mine. M strduiesc s înv s m iubesc, s am grij de mine de data aceasta, i s renun la toate acele distracii, cci asta au fost brbaii în viaa mea. M tem, totui, pentru c m pricepeam mai bine s le port de grij lor decât mie. Vedem aici din nou cele dou teme inseparabile, negarea i controlul. Familia lui Celeste tria într-un haos emoional, dar haosul nu a fost niciodat recunoscut sau exprimat pe fa. Nici chiar revolta ei împotriva regulilor i normelor familiale n-a lsat s se îneleag decât vag drama profund a familiei. Urla, dar nimeni n-o asculta. în frustrarea i izolarea ei, Celeste i-a îngropat toate sentimentele, în afar de unul singur: furia fa de tatl su care nu era acolo, lâng ea, fa de restul familiei pentru c refuza s accepte problemele sau suferina ei. Dar furia ei plutea în deriv; Celeste nu a îneles c furia îi avea originea în incapacitatea ei de a schimba familia pe care o iubea i de care avea nevoie. Cum nu-i erau satisfcute nici una din nevoile ei de iubire i securitate în acel mediu familial, a cutat relaii pe care le putea controla, cu brbai care nu erau la fel de educai, experimentai, înstrii sau realizai din punct de vedere social ca ea. Cât de adânc devenise nevoia ei de implicare ne-o relev inadecvarea total a ultimului ei partener, alcoolic în ultima faz, foarte aproape de stereotipul beivului cronic. i totui, Celeste, inteligent, sofisticat, educat, practic, a trecut cu vederea toate semnele care-i artau cât de bolnvicioas i nepotrivit este aceast legtur. Negarea propriilor sentimente i percepii i nevoia de a controla brbatul i relaia cu el au tras în balan mult mai mult decât inteligena ei. Un aspect major al recuperrii lui Celeste a implicat renunarea la analiza intelectual a propriei persoane i viei, i contientizarea acelei dureri emoionale profunde care însoea izolarea enorm pe care o suportase continuu. Aventurile sexuale - numeroase i exotice - au fost posibile tocmai pentru c Celeste a sesizat o atât de fragil conexiune între ea i ceilali, între ea i propriul ei trup. Cert este c aceste relaii au împiedicat-o s rite o apropiere real de ceilali. Dramele i frmântrile au substituit intensitatea amenintoare a intimitii. Recuperarea a însemnat o perioad în care s fie doar cu ea însi, fr nici un brbat care s-o distrag, i s-i contientizeze sentimentele. Inclusiv dureroasa izolare. A însemnat, de asemenea, prezena altor femei care i-au îneles comportamentul i sentimentele i i-au validat eforturile de a se schimba. Recuperarea îi cere lui Celeste s învee mijloacele de a stabili relaii cu alte femei i de a avea încredere în ele, dar i modalitatea de a stabili o relaie cu ea însi i de a avea încredere în sine. înainte de a putea stabili o relaie sntoas cu un brbat, Celeste trebuie s dezvolte o relaie cu ea însi, iar în aceast privin mai are multe de fcut. în esen, toate întâlnirile ei cu brbaii au fost doar expresii ale mâniei, revoltei i haosului din sufletul ei, iar încercarea de a-i controla pe partenerii ei nu a fost decât o alt încercare de a înbui forele i sentimentele care o mânau. Ea are de lucrat cu sine i cu cât va câtiga o mai mare stabilitate interioar, cu atât aceasta se va reflecta mai mult în relaiile ei cu brbaii. Pân când nu va înva s se iubeasc pe sine i s
aib încredere în sine, Celeste nu va fi în stare s simt ce înseamn s iubeti i s ai încredere într-un brbat, sau s fii iubit de el i considerat demn de încredere... Multe femei fac greeala de a cuta un brbat cu care s dezvolte o relaie fr ca, mai întâi, s stabileasc o relaie cu sine; ele trec de la un brbat la altul încercând s afle ce le lipsete. Cutarea trebuie s înceap acas, cu sine. Nimeni nu ne va iubi vreodat îndeajuns ca s ne împlineasc, dac nu ne iubim noi înine, pentru c încercând, cu sufletul gol, s gsim dragostea, nu vom gsi decât un alt suflet gol. Evenimentele ce se manifest în viaa noastr nu sunt decât reflectarea forului nostru interior: ce credem despre propria noastr valoare, despre dreptul nostru la fericire, despre ce meritm în via. Când ne schimbm aceste preri, se schimb i viaa noastr. Janice: 38 de ani; cstorit, mam a trei biei adolesceni - Uneori, când ai depus eforturi imense s menii aparenele în exterior, e practic imposibil s mai ari cuiva ce se petrece în sufletul tu. Ii vine greu i s te cunoti pe tine însi. Ani de zile tinuisem ce se petrecea în cas, jucând teatru în faa celorlali. Am început, de timpuriu, ca elev, s-mi asum responsabiliti, s alerg dup funcii în coal, s vreau s dein controlul. M simeam formidabil. Uneori cred c a fi fost în stare s rmân în liceu ani la rând. Acolo eram cineva care avea succes. Veneam acas cu titlul de regin, cpitan al echipei de instructori i vice-preedint de clas. Eu i Robbie chiar am fost alei cel mai drgu cuplu pentru albumul anual al colii. Totul prea minunat. i acas totul prea minunat. Aveam o cas mare i frumoas, cu piscin i aproape tot ce ne doream sub aspect material. Ce ne lipsea era tinuit în sufletul nostru, unde nu se vedea. Tata cltorea mai tot timpul. Ii plcea s stea la motel, s culeag câte o ip de la bar. De câte ori era acas, cu mama, începeau nite certuri înfiortoare. Atunci mama i noi toi, care ne aflam în cas, eram nevoii s-l auzim cum o compara cu celelalte femei pe care le cunoscuse. Se i bteau. Când se întâmpla asta, fratele meu încerca s-i despart, sau eu eram nevoit s chem poliia. Era de-a dreptul înfiortor. Dup ce pleca înapoi la drumurile lui, mama purta lungi discuii cu mine i cu fratele meu, întrebându-ne dac s-l prseasc pe tata. Nici unul din noi nu voiam s ne lum responsabilitatea acestei decizii, chiar dac uram certurile dintre ei aa c ocoleam rspunsul. Dar nu s-a desprit de el niciodat; îi era prea team c pierde suportul financiar pe care i-l oferea tata. A început s mearg la doctor regulat i s ia o grmad de pastile, ca s poat îndura totul. Atunci nu-i mai psa de ce-i zicea tata. Se ducea în camera ei, lua înc dou-trei pastile i se încuia în dormitor. Când se refugia în camer, eu trebuia s preiau multe din îndatoririle ei, dar, într-un anume fel, nu m deranja. Era mai bine aa decât s ascultm cum se ceart. Când l-am cunoscut pe viitorul meu so, devenisem deja expert în preluarea responsabilitilor altcuiva. Robbie avea deja probleme cu butura când ne-am cunoscut în primul an de liceu. Avea chiar i o porecl, ÄBurgi'e", pentru c bea cantiti industriale de bere Burgermeister. Dar nu m deranja. Eram sigur c pot avea grij de viciile lui Robbie. Mi se spusese mereu c sunt matur pentru vârsta mea, i am ajuns s-o cred. Robbie avea ceva atât de drgla, c m-a atras imediat. M fcea s m gândesc la un cocker spaniol, cu ochi mari, cafenii, tot numai puf i drglenie. Am început s ne întâlnim dup ce iam spus prietenului lui cel mai bun c m atrage Robbie. Practic, am pus totul la cale singur. Simeam c eu trebuie s ajut întâmplarea, pentru c el era aa de timid... Relaia noastr a mers înainte, fr probleme, de atunci. Din când în când, se întâmpla s nu vin la o întâlnire, iar a doua zi îi cerea iertare, foarte convingtor, c se luase cu butura i uitase. Ii ineam un discurs,
îl certam i îl iertam, în cele din urm. Prea chiar recunosctor c m are pe mine, s-l in pe calea cea dreapt. întotdeauna am fost pentru el i mam i iubit. îi coseam pantalonii, îi aminteam de zilele de natere din familia lui, îl sftuiam ce s fac la coal i mai târziu, în carier. Prinii lui Robbie erau foarte cumsecade, dar aveau ase copii. Bunicul lui, care era bolnav, sttea tot cu ei. Toi erau puin neateni din cauza problemelor, dar eu eram mai mult decât dornic s compensez atenia pe care Robbie n-o primea de acas. Recrutarea l-a prins la doi ani dup ce terminase liceul. Era la începutul rzboiului din Vietnam i dac un tânr era cstorit, era scutit de serviciul militar. Nu m împcm cu gândul c i s-ar putea întâmpla ceva în Vietnam. A putea spune c mi-era team s nu fie rnit sau ucis, dar dac e s fiu sincer, trebuie s recunosc c mi-era mult mai team c se va maturiza acolo i nu va mai avea nevoie de mine la întoarcerea acas. I-am spus clar c vreau s m mrit cu el ca s nu-l înroleze, i asta am i fcut. Ne-am cstoit când aveam amândoi 20 de ani. Mi-aduc aminte c s-a îmbtat atât de tare la nunt, c am fost nevoit s trec eu la volan când am pornit în cltoria de nunt. S-a fcut mare haz de asta. Dup naterea bieilor, Robbie se îmbta i mai des. îmi spunea c trebuie s scape de toat tensiunea i c ne-am cstorit prea tineri. Se ducea deseori la pescuit i petrecea nopi întregi cu prietenii. Nu m supram, pentru c mi-era mil de el. Ii gseam scuze ori de câte ori se îmbta i m strduiam i mai tare s fac plcut atmosfera de acas. Presupun c am fi putut-o duce aa toat viaa, lucrurile s-ar fi înrutit cu fiecare an mai mult, dac nu s-ar fi observat la serviciu c bea. Colegii de miinc i eful lui l-au chemat la o discuie, i l-au pus s aleag: butura sau slujba. Ei bine, n-a mai but. Atunci au început problemele. In toi acei ani în care Robbie buse i dduse de bucluc, fusesm contient de dou lucruri: unu - avea nevoie de mine i doi - nimeni altcineva nu l-ar fi suportat. Era singurul mod în care m simeam în siguran. Recunosc, trebuia s îndur multe, dar era O.K. Proveneam dintr-o familie în care tatl meu fcea lucruri infinit mai rele decât fcuse Robbie vreodat. Tata o btea pe mama i avea o mulime de aventuri cu femei pe care le aga în baruri. Aa c, s am un so care bea peste msur nu era prea greu de suportat pentru mine. Apoi, puteam s-mi conduc casa cum voiam, iar când depea msura, îl certam i plângeam i se îndrepta o sptmân-dou. Nu-mi doream nimic mai mult. Sigur, n-am tiut nimic din toate astea pân ce nu a lsat butura. Dintr-o dat, bietul, neajutoratul meu Robbie se ducea în fiecare sear la edinele A.A., îi fcea prieteni, discuta la telefon cu oameni pe care eu nici nu-i tiam. Apoi i-a gsit un mentor la A. A, i pe el îl cuta de câte ori avea vreo problem sau întrebare de pus. M simeam ca i cum a fi fost dat afar din serviciu, i zu c eram furioas! Din nou, dac e s fiu sincer, trebuie s recunosc c-mi plcea mai mult situaia când se îmbta. Inainte de abstinen, îl sunam pe eful lui cu tot felul de scuze pentru c Robbie era prea mahmur s se duc la serviciu. Ii mineam familia i prietenii în legtur cu problemele pe care le avea la serviciu, sau pentru c ofase în stare de ebrietate. M interpuneam, în general, între el i viaa lui. Acum eram exclus din joc. De câte ori avea ceva dificil de rezolvat, îl suna pe mentorul lui care insista pe ideea c Robbie trebuie s-i înfrunte problemele cu capul sus. Atunci doar, va fi în stare s se confrunte cu ele, orice s-ar fi întâmplat, iar dup aceea îl suna din nou pe mentor, ca s-i dea raportul. în toat aceast poveste, eu eram lsat s m descurc cu celelalte treburi. Dei trisem ani de zile cu un brbat iresponsabil, nesincer, pe care nu te puteai baza, dup numai nou luni de abstinen, când Robbie începuse s se însntoeasc din toate punctele de vedere, am descoperit c ne certam mai mult decât o fceam înainte. Ce m scotea din mini era c-i suna mentorul ca s afle cum s m manipuleze pe mine! Ca i cum Äeu" a fi fost cea mai
mare ameninare pentru abstinena lui! M pregteam s introduc cererea de divor când m-a sunat soia mentorului i m-a rugat s ne întâlnim la o cafea. Am acceptat fr tragere de inim, iar ea a pus problema pe tapet. Mi-a vorbit despre cât de greu i-a fost când soul ei s-a lsat de but, pentru c nu mai putea s-l manevreze, nici pe el, nici viaa lor în doi. Mi-a vorbit despre ura ei pentru întâlnirile lui la A. A., i în special fa de mentorul acestuia; mi-a spus c i se pare un miracol c mai sunt înc împreun, nemaivorbind de faptul c sunt fericii. A zis c Al-Anon a ajutat-o imens i m-a îndemnat s particip la câteva edine. Am ascultat-o doar pe jumtate. Tot mai credeam c eu n-am nimic i c Robbie mi-era dator pentru toi anii aceia în care-l suportasem. Credeam c ar trebui s încerce s m recompenseze pentru asta i nu s se duc la edinele alea tot timpul. Nu aveam idee cât îi fusese de greu s se abin de la butur, iar el nu avea curajul s-mi spun nimic, pentru c l-a fi învat ce s fac ca i cum eu tiam totul! Cam în aceeai perioad, unul din fiii mei a început s fure i s aib probleme la coal. M-am dus, împreun cu Robbie, la o edin cu prinii i s-a aflat, cumva, c Robbie era alcoolic abstinent i c participa la edinele A.A. Consilierul ne-a îndemnat cu fermitate s ne trimitem fiul la Alateen i m-a întrebat dac m duc la Al-Anon. M-am simit încolit, dar femeia asta avea experien cu familii ca a noastr i s-a purtat tare blând cu mine. Bieii notri au început toi s se duc la Alateen, doar eu m ineam departe de Al-Anon. Am continuat cu formalitile de divor i m-am mutat cu copiii într-un apartament. Când a venit vremea s stabilim toate detaliile, bieii mi-au spus c vor s rmân la tatl lor. Am fost ocat. Dup ce-l prsisem pe Robbie, îmi concentrasem toat atenia asupra lor, i iat-i acum alegându-l pe tatl lor în locul meu. Trebuia s le dau drumul. Erau destul de mari s ia o hotrâre. Aa am rmas singur cu mine însmi. i nu mai fusesem singur cu mine nicicând înainte. Eram îngrozit, deprimat i isteric în acelai timp. Dup câteva zile de expectativ, i-am telefonat soiei mentorului. Voiam s arunc vina pe soul ei i pe A.A. pentru toat suferina mea. A ascultat îndelung cum ipam la ea. Apoi a trecut pe la mine i a stat cu mine cât am plâns. Nu m mai opream din plâns. A doua zi m-a dus la o edin la Al-Anon, iar eu am stat i am ascultat, chiar dac eram îngrozitor de furioas i înfricoat. Am început, treptat, s îneleg cât eram de bolnav. Trei luni m-am dus la edine în fiecare zi. Dup aceea, mult timp m-am dus doar de 3-4 ori pe sptmân. tii, în timpul acelor edine, am învat s râd de lucrurile pe care le luasem înainte în serios încercarea de a schimba oamenii, manipularea i controlarea vieilor lor. i ascultam ce povesteau celelalte persoane despre cât de greu le-a venit s aib grij de ei înii în loc s se concentreze asupra alcoolicului. Asta mi se potrivea i mie. Habar n-aveam ce-mi trebuie s fiu fericit. întotdeauna crezusem c voi fi fericit de îndat ce toi ceilali se vor fi format. Am vzut acolo femei atât de frumoase, având parteneri alcoolici. învaser s se desprind i s-i vad de viaa lor. Dar tot de la ele am auzit cât de greu le-a fost s se dezbare de vechiul obicei de a avea grij de toi i de toate, i de a face pe printele cu partenerul lor alcoolic. Auzindu-i pe oamenii aceia vorbind despre cum au suportat singurtatea i sentimentul de sectuire am început s-mi gsesc drumul. Am învat s nu-mi mai plâng de mil i s fiu recunosctoare pentru ce mi-a oferit viaa. Curând am încetat s mai plâng ore în ir i m-am trezit cu o groaz de timp la dispoziie, aa c m-am angajat undeva cu jumtate de norm. i asta mi-a fost de folos. Am început s m simt bine fcând ceva de una singur. Nu mult dup aceea vorbeam cu Robbie despre reunirea familiei. Muream de nerbdare s m întorc la el, dar mentorul lui l-a rugat s mai atepte puin. Soia acestuia mi-a spus acelai lucru. Atunci n-am îneles de ce, dar alte
persoane de la Al-Anon au fost de acord cu ei, aa c i-am ascultat. Acum îneleg de ce era necesar. Pentru mine era foarte important s atept pân aprea cineva în sufletul meu gol înainte s m întorc la Robbie. La început eram aa de sectuit, c simeam cum sufl vântul prin sufletul meu. Dar cu fiecare decizie pe care o luam în privina mea, golul se umplea puin câte puin. A fost nevoie s aflu cine sunt, ce îmi place i ce nu, ce-mi doresc pentru mine i pentru viaa mea. Nu puteam înva toate aceste lucruri dac nu eram singur, fr nimeni prin preajm care s se gândeasc la mine i s se îngrijoreze din pricina mea, pentru c având pe cineva lâng mine, a fi avut tendina s-i organizez lui viaa, în loc s-mi vd de a mea. Când am început s ne gândim cum s ne mutm iar împreun, m-am trezit sunându-l pe Robbie ca s discut cu el tot felul de fleacuri i dorind s-l întâlnesc i s punem la punct fiecare detaliu. Simeam c regresez de câte ori îl sunam. Aa c în cele din urm, dac simeam nevoia s vorbesc cu cineva, m duceam la o edin sau sunam pe cineva din grup. Era ca i cum m-a fi înrcat singur, dar tiam c trebuie s m obinuiesc mai degrab s las lucrurile s curg între noi, decât s m reped tot timpul i s le forez. Am suportat greu s m las tras înapoi. Cred c mie mi-a fost mult mai greu s-l las în pace pe Robbie, decât i-a fost lui s se lase de but. Dar tiam c aa trebuie. Altfel, a fi alunecat iari spre vechile mele roluri. E ciudat: am îneles, în sfârit, c pân n-o s-mi Äplac" s triesc singur, n-am s fiu pregtit s reiau mariajul. A trecut aproape un an i am fost din nou împreun cu copiii i Robbie. El nu dorise divorul, dei acum nu îneleg de ce. Doar îi controlam aa de dur pe toi! Oricum, m-am refcut, le-am dat mai mult libertate, iar acum suntem bine. Bieii particip la Alateen, Robbie la A.A., iar eu la AlAnon. Cred c acum suntem mai sntoi decât am fost vreodat înainte, deoarece ne trim fiecare viaa proprie. Nu mai sunt multe de adugat la povestea lui Janice. Nevoia ei uria de a fi solicitat, de a avea un brbat slab, nepotrivit i de a controla viaa acelui brbat constituiau, toate, modaliti de negare i evitare a golului ei sufletesc nscut în anii copilriei. E un fapt deja stabilit c acei copii provenii din familii cu probleme se simt responsabili pentru problemele familiilor lor, dar i datori s le rezolve. Exist, în principiu, trei ci prin care aceti copii încearc s-i Äsalveze" familiile: devenind invizibili, devenind ri sau devenind buni. A deveni invizibil înseamn s nu ceri niciodat nimic, s nu faci niciodat necazuri, s nu pretinzi niciodat nimic. Fetia care joac acest rol se ferete cu tenacitate s adauge vreo povar familiei deja stresate. St cuminte în camera ei sau se lipete strâns de perete; vorbete foarte puin i face ceea ce face fr s i se cear. La coal nu e nici rea, nici bun - de fapt, nimeni nui va mai aminti de ea. Contribuia ei în familie este de a nu se ti c exist. în ceea ce privete suferina, ea e amorit, nu simte nimic. A fi ru înseamn s fii rebel, delincventul juvenil, cel care agit steagul rou. Copilul de acest tip se sacrific pe sine, acceptând s fie apul ispitor al familiei, copilul-problem al familiei. El sau ea devine, din proprie voin, punctul de convergen al suferinei, mâniei, temerilor i frustrrii familiei ei. Relaia prinilor si se deterioreaz - el sau ea le ofer subiectul sigur pe care cei doi aduli pot conlucra. Prinii se vor întreba ÄCe ne facem cu Joanie?" în loc de ÄCe facem cu mariajul nostru?" în acest fel încearc ea s-i Äsalveze" familia. i nu are decât un singur sentiment - mânia. Care-i înbu suferina i teama. A fi bun înseamn a fi aa cum era Janice, o persoan realizat pentru cei din afar, ale crei împliniri au drept scop s salveze familia i s umple golul interior. Aparenta fericire, strlucire i entuziasm sunt menite s acopere tensiunea, teama i mânia din suflet. Devine mult mai important s lai o impresie bun, decât s te simi bine - sau s simi, oricum, ceva.
Janice avea neaprat nevoie s adauge la lista ei de realizri grija fa de cineva, iar Robbie, replica fidel a alcoolismului tatlui ei i dependenei pasive a mamei ei, era o alegere bun. El (i dup ce a plecat de la el, copiii) a devenit cariera, perspectiva i felul ei de a se feri de propriile-i sentimente. Fr soul sau copiii asupra crora s-i reverse atenia, cderea nervoas era inevitabil pentru c ei reprezentaser principalele mijloace prin care ea putea s evite suferina, golul sufletesc i teama. Fr ei, a fost copleit de sentimente. Janice se vzuse întotdeauna o fiin puternic, persoana care ajut, sftuiete i-i încurajeaz pe cei din jurul ei, i cu toate acestea, soul i copiii au jucat un rol mult mai important pentru ea, decât a jucat ea pentru ei. Chiar dac le lipseau Äfora" i Ämaturitatea", s-au descurcat fr ea. Ea nu s-a putut descurca fr ei. Faptul c familia a supravieuit intact se datoreaz în mare msur norocului lor de a întâlni un consilier experimentat i un cuplu - mentorul i soia sa - onest i înelept. Fiecare din aceste persoane au recunoscut c boala lui Janice era la fel de dezechilibrant ca a lui Robbie, iar însntoirea ei la fel de important. Ruth: 28 de ani; cstorit, mam a dou fete - tiam, dinainte de a ne cstori, c Sam avea probleme cu potena sexual. Incercasem de câteva ori s facem dragoste, fr s reuim, dar amândoi ddeam vina pe faptul c nu eram cstorii. Aveam amândoi convingeri religioase foarte puternice - de fapt, ne cunoscusem la cursurile serale de la un colegiu de teologie, i am fost prieteni doi ani înainte s încercm s avem relaii sexuale. Eram logodii, fixasem data nunii, aa c am socotit impotena lui Sam ca pe un semn de la Dumnezeu care ne împiedica astfel s pctuim înainte de cstorie. Am crezut c Sam nu e decât un tânr timid i c voi fi în stare s-l ajut s treac peste asta, o dat ce vom fi cstorii. Ateptam cu nerbdare s-i fiu ghid în aceast experien. Dar nimic din toate astea na fost aa. In noaptea nunii, Sam era gata s ejaculeze, dar n-a reuit i m-a întrebat optit: ÄMai eti virgin?" Nu i-am'rspuns imediat, iar el a zis: ÄNu cred", s-a ridicat, s-a dus la baie i a închis ua. Am plâns amândoi, de o parte i de alta a uii. A fost o noapte lung, catastrofal, prima din multe altele, identice. Fusesem logodit, înainte de a-l întâlni pe Sam, cu un brbat de care nu-mi plcea foarte mult, dar m fcuse s-mi pierd capul o dat i am fcut sex, dup care am simit c trebuie s m mrit cu el ca s-mi rscumpr greeala. Dar el s-a plictisit de mine repede i a disprut. Purtam înc inelul de la el când l-am cunoscut pe Sam. Cred c m ateptam s devin celibatar dup experiena aceea, dar Sam era aa de bun i n-a insistat niciodat s avem relaii sexuale, c mam simit în siguran i am acceptat. Vedeam c Sam era chiar mai puin sofisticat i mai conservator decât mine în privina sexului, iar asta m-a fcut s cred c dein controlul situaiei. Acest fapt, împreun cu convingerile noastre religioase m-au asigurat c ne potriveam perfect. Dup cstorie, din cauza sentimentului meu de vinovie, m-am crezut datoare s-l vindec pe Sam de impoten. Am citit toate crile ce mi-au czut în mân, el refuzând s citeasc vreuna. Am pstrat toate crile acelea, sperând c le va citi i el. Am descoperit mai târziu c le-a citit, când nu eram acas s-l privesc. Era ahtiat dup rspunsuri, dar nu tiam, pentru c nu voia s vorbeasc despre asta. M întreba dac nu voiam s fim doar prieteni, iar eu am minit i am spus da. Pentru mine, partea cea mai proast a vieii noastre nu era lipsa sexului, oricum nu m interesa prea mult, ci vina mea, sentimentul c stricasem totul de la început. Nu încercasem înc terapia de grup. L-am întrebat dac vrea s mearg. Mi-a rspuns: ÄFii sigur c nu". Devenisem deja obsedat, aveam sentimentul c Äeu" îl privez pe Äel" de viaa sexual minunant pe care ar fi avut-o dac nu s-ar fi însurat cu mine. Speram s existe ceva care ne-ar
putea ajuta - ceva pe care un terapeut mi l-ar putea spune i pe care crile îl omiseser. Doream cu disperare s-l ajut pe Sam. Il iubeam înc. Acum îneleg c mare parte din dragostea mea pentru el era atunci o combinaie de vinovie i mil, dar ineam sincer la el. Era un om bun, drgu i atent. Ei, m-am dus la prima întâlnire, la un consilier recomandat de Planificarea Familial ca fiind expert în sexualitate. M aflam acolo doar ca s-l ajut pe Sam i i-am spus-o. Mi-a spus c nu-l putem ajuta pe Sam, pentru c el nu se afla acolo, dar c putem lucra cu mine; m-a întrebat care este prerea mea despre ce se întâmpl i ce nu se întâmpl între mine i Sam. Nu eram deloc pregtit s vorbesc despre sentimentele mele. Nici mcar nu tiam dac am vreunul. Am petrecut acea prim or, eu cutând s abat discuia spre Sam, ea aducându-m înapoi cu blândee la mine i sentimentele mele. A fost prima dat când mi-am dat seama cât de priceput eram s m evit pe mine, i doar pentru c a fost atât de sincer cu mine am hotrât s mai vin o dat, dei nu ne concentram asupra a ceea ce credeam eu a fi problema adevrat - Sam. Intre a doua i a treia edin am avut un vis extrem de clar i de tulburtor, în care eram urmrit i ameninat de o persoan a crei fa nu o vedeam. Când i-am povestit visul terapeutei, m-a ajutat s-l interpretez pân când am îneles c figura amenintoare era a tatlui meu. Acesta a fost primul pas într-un lung proces care mi-a dat posibilitatea, în final, s-mi amintesc c tata m molestase sexual de multe ori timp de ase ani - de la nou la cincisprezece ani. Ingropasem complet acest aspect al vieii mele, iar când amintirile au început s revin, le-am lsat s ptrund în contient una câte una pentru c erau prea devastatoare. Tata ieea deseori seara i se întorcea acas noaptea târziu. Mama, presupun ca s-l pedepseasc, încuia ua de la dormitor. Tata ar fi trebuit s doarm pe canapea, dar dup o vreme, a început s vin în patul meu. Imi optea vorbe dulci i m amenina, în acelai timp, s nu scot vreo vorb despre asta, i n-am scos, pentru c mi-era foarte ruine. Eram sigur c ce se întâmpla între noi era din vina mea. Familia mea era din cele în care nu se vorbea niciodat despre sex, dar se transmitea cumva ideea ca sexul e o treab murdar. Eu m simeam cu siguran murdar i nu voiam s afle nimeni. Mi-am luat serviciu când aveam l5 ani, lucram de noapte, în week-end i vara. Stteam departe de cas cât puteam de mult, i mi-am cumprat un lact la u. Prima dat când am încuiat-o i nu l-am lsat pe tata s intre, a rmas acolo i a început s bat cu pumnii în u. M-am prefcut c nu tiu ce se petrece, mama s-a trezit i l-a întrebat ce face. A rspuns: ÄRuth a încuiat ua!", iar mama a zis: Äi? Du-te la culcare!" Astfel s-a terminat totul. Fr vreo întrebare din partea mamei. Fr vreo alt vizit din partea tatei. Avusesem nevoie de tot curajul din lume ca s-mi pun lact la u. M temusem c n-o s mearg i c tata o s dea buzna înuntru, furios c nu-i dau voie s intre. Dar chiar i aa, doream s continui în acest fel mai degrab, decât s risc s afle cineva ce se petrecuse. La l7 ani am plecat la colegiu i l-am cunoscut pe brbatul cu care m-am logodit un an mai târziu. Impream apartamentul cu înc dou fete, iar într-o noapte au venit nite prieteni la ele, pe care nu-i cunoteam. M-am culcat devreme, în primul rând ca s evit fumatul de marijuana care urma. Dei practic toi studenii clcau în picioare regulile stricte ale colii despre buturile alcoolice i fumat, n-am avut niciodat obiceiul s m învârt pe lâng cei care le practicau i cu atât mai puin s le practic. Ua dormitorului meu era chiar lâng baie, amândou fiind la captul unui hol lung. Unul din tipii de la petrecere care cuta baia a intrat din greeal la mine în camer. Când a vzut unde se afl, în loc s plece, m-a întrebat dac îi dau voie s stm de vorb. Nu am putut s spun ÄNu". E greu de explicat, dar n-am putut. S-a aezat pe marginea patului i a început s vorbeasc. Apoi mi-a spus s m întorc pe burt, iar el o s-mi maseze spatele. N-a
trecut mult i era în pat fcând dragoste cu mine. Fie c fuma marijuana fie c nu, presupun c era la fel de conservator ca mine i credea c dac am fcut sex, trebuie s rmânem împreun. Ne-am întâlnit vreo trei-patru luni pân ce, cum-am spus, a disprut. L-am cunoscut pe Sam un an i ceva mai târziu. Am presupus atunci, pentru c nici el, nici eu nu vorbeam de sex, c era din cauza convingerilor noastre religioase. Nu mi-am dat seama c ne feream pentru c sexualitatea amândurora era perturbat. Imi plcea sentimentul c îl ajut pe Sam, c depuneam eforturi amândoi s depim problema, pentru a face un copil. îmi plcea s fiu de ajutor, înelegtoare, rbdtoare -i s dein controlul. Orice altceva decât controlul total mi-ar fi trezit vechile sentimente produse de dezmierdrile tatlui meu în nopile acelea din copilrie. Când ceea ce se întâmplase între mine i tatl meu a început s ias la suprafa în edinele de terapie, terapeuta m-a îndemnat ferm s particip la edinele ÄFiicelor Unite", un grup de autoajutorare al fiicelor molestate sexual de taii lor. Am rezistat o vreme, dar în cele din urm, m-am implicat. A fost o adevrat binecuvântare... S vezi c sunt multe alte femei care au trecut prin experiene similare i adeseori mult mai dureroase decât a mea, era linititor i tmduitor. Multe dintre femei se cstoriser cu brbai care aveau i ei, la rândul lor, tulburri sexuale. Brbaii formau i ei un grup de auto-ajutorare, iar Sam a prins curaj i li s-a alturat. Prinii lui Sam fuseser obsedai de ideea de a crete, dup spusele lor, un Äbiat pur, curat". Dac la mas, Sam îi inea mâinile în poal, i se cerea s le pun pe mas Äca s vedem ce faci cu ele". Dac sttea în baie prea mult, bteau în u i strigau la el: ÄCe faci acolo?" Asta se petrecea mereu. Ii scotoceau sertarele dup reviste i-i controlau hainele s nu fie ptate. Se temea atât de tare s aib vreun sentiment sau vreo experien sexual c, în cele din urm, s fi vrut, n-ar fi putut. Pe msur ce noi reveneam la normal, viaa noastr marital devenea, în multe privine, tot mai dificil. Simeam înc o nevoie uria s controlez fiecare gest de sexualitate al lui Sam (la fel cum fcuser i prinii lui), pentru c orice form de agresivitate sexual din partea lui era înc amenintoare pentru mine. Dac întindea mâna dup mine brusc, tresream, m trgeam înapoi, m îndeprtam sau începeam s vorbesc sau s fac orice altceva ca s m feresc de el. Nu suportam s se aplece deasupra mea când eram în pat pentru c îmi aminteam de felul în care se apropia tata de mine. Dar pentru el, recuperarea însemna s devin singurul stpân al trupului i sentimentelor lui. Trebuia s încetez s-l mai controlez ca s-i poat cunoate, literalmente, potena. i totui, teama mea de a fi copleit era înc o mare problem. Am învat s spun ÄMie fric", iar Sam m întreba: ÄCe trebuie s fac?" De obicei atât era de ajuns - s tiu c îmi respect sentimentele i c m ascult. Ne-am gândit la un plan în care fiecare aveam, pe rând, comanda a ceea ce se petrecea între noi din punct de vedere sexual. Fiecare putea s spun Änu" la cea ce îi displcea sau nu voia s fac, dar, în principiu, unul din noi orchestra totul. A fost una din cele mai bune idei pe care le-am avut, pentru c se adresa nevoii noastre de a ne conduce trupul i aciunile sexuale. Am învat s avem încredere unul în altul, i s fim siguri c putem da i primi dragoste cu trupurile noastre. Aveam i grupurile care ne ajutau. Problemele i sentimentele celor din grup erau atât de asemntoare, c ne-au fost de mare folos în susinerea, în perspectiv, a eforturilor noastre. întro sear grupurile noastre s-au întâlnit i am petrecut toat seara discutând despre reaciile personale la cuvintele Äimpotent" j Äfrigid". Au fost lacrimi i zâmbete i mult înelegere i acceptare. întâlnirea ne-a alinat tuturor suferina i vinovia. Poate pentru c eu i Sam ne împrtiserm atâtea lucruri pân atunci i aveam atâta încredere unul în cellalt, componenta sexual a relaiei noastre a început s funcioneze. Acum avem dou fetie minunate i suntem atât de fericii cu ele, cu noi înine i cu cellalt. Acum m port mult
mai puin ca o mam fa de Sam, i mult mai mult ca partener. El nu mai este aa pasiv i se afirm tot mai mult. Nu-mi cere s tinuiesc secretul impotenei sale, iar eu nu-i cer s fie asexual. Avem o mulime de posibiliti acum i avem libertatea de a alege. Povestea lui Ruth ilustreaz o alt faet a modalitii de manifestare a negrii i nevoii de control. Ca multe alte femei pentru care problemele partenerilor lor devin obsedante, Ruth cunotea foarte bine, înainte de a se cstori cu Sam, ce fel de probleme avea el. De aceea n-a fost surprins de incapacitatea lui de a avea o via sexual normal. De fapt, eecul a constituit un fel de garanie pentru ea c nu va mai fi nevoit s lase altcuiva controlul asupra sexualitii ei. Putea s aib iniiativa, s dein controlul i s nu mai joace, în plan sexual, singurul rol pe care-l tia -cel de victim. Ca i alii, cuplul Ruth-Sam a avut noroc pentru c ajutorul primit s-a potrivit perfect problemelor lor. Pentru ea, grupul de sprijin potrivit a fost ÄFiicele Unite", o ramificaie a ÄPrinilor Unii", înfiinat cu scopul de a promova recuperarea persoanelor din familiile în care s-a produs un incest. Din fericire, s-a înfiinat i un grup corespunztor al soilor victimelor, în acest climat de înelegere, acceptare i împrtire a experienelor, fiecare din persoanele afectate putând avansa cu precauie ctre o manifestare sexual normal. Pentru fiecare din femeile din acest capitol recuperarea a însemnat confruntarea cu suferina, trecut i prezent, pe care a încercat s-o evite. Fiecare a dezvoltat, în copilrie, un stil de supravieuire care cuprindea practica negrii i încercarea de a deine controlul. La maturitate, acest stil le-a adus mari deservicii. De fapt, sistemul lor de aprare a constituit contribuia major la suferina lor. Pentru femeia care iubete prea mult, practica negrii, eufemistic exprimat ca Äignorarea greelilor lui" sau Äpstrarea unei atitudini pozitive", ocolete, în avantajul ei, aspectul dansului în doi al felului în care defectele lui îi permit ei s-i interpreteze rolurile familiare. Când impulsul de a deine controlul se ascunde sub masca Äsolicitudinii" i Äîncurajrii", ea ignor de fapt nevoia de superioritate i putere pe care le implic acest tip de relaie. Trebuie s recunoatem c practicarea negrii i controlului, oricum ar fi denumite, nu ne îmbuntesc sub nici o form viaa sau relaiile. Dimpotriv, mecanismul negrii ne conduce spre relaii ce permit reinterpretarea compulsiv a vechilor lupte, iar nevoia de control ne ancoreaz acolo, în timp ce ne strduim s schimbm pe altul, în loc s ne schimbm noi. S revenim acum la basmul menionat la începutul capitolului. Dup cum subliniam, ÄFrumoasa i bestia" pare s fie un mijloc de perpetuare a convingerii c femeia are puterea de a transforma un brbat dac îl iubete cu adevrat. La acest nivel de interpretare, basmul pare s susin c negarea i controlul sunt, ambele, metode de realizare a fericirii. Frumoasa, iubindu-l necondiionat (negare) pe monstrul fioros, pare s aib puterea de a-l schimba (control). Aceast interpretare Äpare" corect pentru c se potrivete rolurilor sexuale dictate de cultura noastr. Cu toate acestea, eu sunt de prere c aceast interpretare simplist nu sesizeaz semnificaia acestui basm, asupra cruia timpul nu i-a pus amprenta. Faptul c basmul a supravieuit nu e din cauz c promoveaz preceptele i stereotipurile culturale ale vreunei epoci. El a învins timpul pentru c întruchipeaz o lege metafizic profund, o lecie vital despre cum s ne trim viaa înelept i just. E ca i cum povestea ar conine o hart secret care, dac suntem destul de ageri s-o descifrm i destul de curajoi s-o urmm, ne va arta drumul spre o comoar - propria noastr Äi au trit fericii pân la adânci btrânei". Care este, aadar, semnificaia basmului? Este Äacceptarea". Acceptarea este antiteza negrii i controlului. Este disponibilitatea de a recunoate realitatea i de a-i permite s fie aa, fr s avem impulsul de a o schimba. In asta const fericirea, izvorât nu din manipularea condiiilor
exterioare sau a oamenilor, ci din dezvoltarea unei pci interioare chiar în faa încercrilor i dificultilor. Amintii-v, Frumoasa din basm nu urmrea s transforme Bestia. Ea l-a judecat în mod realist, l-a acceptat aa cum era i l-a apreciat pentru calitile lui. N-a încercat s fac un prin dintr-un monstru. Nu i-a spus: ÄVoi fi fericit când el nu va mai fi monstru!" Nu l-a comptimit pentru felul cum arta i n-a cutat s-l schimbe. în asta const lecia. Datorit atitudinii ei de acceptare, el a fost Äliber" s redevin ceea ce era de fapt. Faptul c eul su adevrat s-a întâmplat s aib înfiarea unui Ft-Frumos (partener perfect pentru ea) demonstreaz simbolic c Äea" a fost recompensat astfel pentru atitudinea ei de acceptare. Recompensa a constat într-o via bogat în împliniri, evideniat de faptul c ea i prinul Äau trit fericii pân la adânci btrânei". Acceptarea unei persoane aa cum e, fr s încerci s-o schimbi prin încurajri, manipulri sau coerciie, este o form superioar de iubire, dar aproape inaccesibil multora din noi. La baza tuturor eforturilor noastre de a transforma pe cineva st un motiv egoist, convingerea c dac el se schimb, vom fi fericite. E foarte bine s-i doreti s fii fericit, dar s plasezi sursa acestei fericiri în afara sinelui tu, în mâinile altcuiva, înseamn s evii capacitatea i responsabilitatea de a-i schimba viaa în bine. Ironia este c tocmai acceptarea noastr îi d posibilitatea celuilalt s se schimbe, dac o vrea cu adevrat. S aruncm o privire la ce se petrece în acest caz. Dac partenerul unei femei are, de exemplu, o problem cu impulsul de a munci asiduu, la nesfârit, iar ea se plânge i se ceart cu el din cauza orelor nesfârite petrecute departe de cas, care este, de obicei, rezultatul? El petrece tot atâta timp - sau chiar mai mult - departe de ea, simindu-se îndreptit s fac astfel, ca s scape de venicele ei lamentri. Cu alte cuvinte, certându-l i lamentându-se, încercând s-l schimbe, îi d lui posibilitatea de a crede c problema dintre ei nu este Äpatima lui pentru munc", ci cicleala ei. i, într-adevr, nevoia ei de a-l schimba poate deveni un factor care s contribuie la distanarea lor afectiv, un factor tot atât de important ca i obsesia lui de a munci. In efortul ei de a-l fora s se apropie mai mult de ea, nu face decât s-l îndeprteze. Dependena de munc este o tulburare grav, ca toate celelalte comportamente compulsive. Aceast dependen are un scop în viaa soului, protejându-l, probabil, de apropierea i intimitatea de care se teme i anticipând rbufnirea unor sentimente suprtoare, în special a anxietii i disperrii. (Dependena de munc este una din modalitile folosite adeseori de brbaii din familiile cu disfucionaliti pentru a se evita pe sine, dup cum a iubi prea mult este unul din primele mijloace de evitare folosite de femeile din acest tip de familii.) Preul pe care el îl pltete pentru aceast atitudine de evitare este o existen unidimensional, care îl împiedic s se bucure de via. Dar el e singurul care poate judeca dac preul pltit e prea mare, i e singurul care poate decide ce msuri s ia, i ce riscuri s-i asume ca s se schimbe. Sarcina soiei sale este nu de a-i face ordine în via, ci de a-i face mai mult ordine în propria existen. Majoritatea avem capacitatea de a fi infinit mai fericii i mai realizai ca indivizi, decât ne închipuim. Adeseori, nu revendicm aceast fericire pentru c ne imaginm c suntem împiedicai de purtarea Äaltei persoane". Ignorm obligaia ce ne revine, de a ne dezvolta pe noi înine în timp ce facem planuri i manevre ca s schimbm pe altcineva i ne suprm, ne descurajm i ne întristm când eforturile noastre eueaz. încercarea de a schimba pe cineva este frustrant i deprimant, în timp ce exercitarea puterii (pe care o deinem deja) de a efectua schimbarea în propria noastr via este însufleitoare. Pentru ca soia unui Äîmptimit de munc" s fie liber s triasc o via împlinit, a ei i numai a ei, proprie, indiferent de ce face soul ei, ea trebuie s ajung s îneleag c problema lui nu este a ei, c nu st în puterea ei, nu e datoria ei, i nu are dreptul s-l schimbe. Ea trebuie s
învee s respecte dreptul lui de a fi ceea ce este, oricât de mult ar dori ca el s fie altfel. Doar când înelege aceasta, va fi liber - liber de resentimente fa de absenele lui, liber de vina de a nu fi în stare s-l schimbe, liber de povara strdaniilor de a schimba ceva ce nu poate fi schimbat. Cu mai puine resentimente i o vin mai mic, ea va simi, poate, mai mult afeciune pentru el i pentru acele caliti ale lui pe care ea le apreciaz într-adevr. Când va renuna s mai încerce s-l schimbe i îi va redireciona energia spre propriile ei interese, va cunoate ce înseamn fericirea i satisfacia, indiferent de comportamentul soului. Ea va descoperi, probabil, c scopurile urmrite o satisfac într-atât încât se poate bucura de o via bogat i recompensatorie, în absena soului. Sau, pe msur ce devine din ce în ce mai puin dependent de el în privina fericirii ei, ar putea decide c angajarea ei fa de un partener absent este inutil i ar putea alege s-i continue viaa, eliberat de constrângerile unui mariaj nesatisfctor. Nici una din aceste ci nu este posibil atâta timp cât ea vrea s-l transforme pe partenerul ei ca s poat fi fericit. Pân când nu-l Äaccept" aa cum e, va rmâne ancorat întrun entuziasm temporar, ateptând ca el s se schimbe, înainte de a fi capabil s-i triasc propria ei via. Când femeia care iubete prea mult renun la cruciada pe care o poart ca s-l transforme pe brbatul din viaa ei, el rmâne cu libertatea de a medita la consecinele comportamentului su. Intrucât ea nu mai e frustrat i nefericit, ci devine din ce în ce mai interesat de via, se intensific contrastul dintre viaa ei i viaa lui. El se poate decide s lupte împotriva obsesiei sale i s devin disponibil din punct de vedere fizic i afectiv. Sau poate nu. Dar, indiferent de alegerea lui, acceptând brbatul din viaa ei aa cum e, femeia va fi liber, într-un fel sau altul, s-i triasc propria via - pân la adânci btrânei. 8. Când o dependen alimenteaz alt dependen Exist mult suferin în via i poate c singura suferin care poate fi evitat este cea care provine din încercarea de a evita suferina. R.D.Laing în cel mai ru caz, noi, femeile care iubim prea mult, suntem dependente de relaiile interumane, Ädependente de brbai", legate prin suferin, team i dorine neîmplinite. Ca i cum toate acestea n-ar fi de ajuns, brbaii nu sunt singurul lucru de care ne agm. Ca s blocm cele mai profunde sentimente din copilrie, unele din noi dezvolt dependena de substane chimice. In tineree sau la maturitate am putea începe s facem abuz de alcool sau droguri, sau, tipic, pentru femeile care iubesc prea mult, de alimente. Mâncm prea mult sau prea puin -sau amândou - ca s ajustm realitatea, s ne distragem atenia i s amorim golul emoional imens din sufletul nostru. Nu toate femeile care iubesc prea mult mnânc în exces, beau prea mult sau fac abuz de droguri, dar pentru cele care procedeaz astfel, recuperarea din dependena de relaii trebuie s mearg mân în mân cu recuperarea din dependena fa de substana pe care o folosesc. i iat de ce: cu cât depindem mai mult de alcool, droguri sau alimente, cu atât simim mai acut vina, ruinea, teama, ura fa de noi înine. Din ce în ce mai singure i mai izolate, am putea dori cu disperare linitea pe care pare s ne-o promit relaia cu un brbat. Pentru c ne simim îngrozitor cu noi înine, dorim un brbat care s ne fac s ne simim mai bine. Pentru c nu ne iubim pe noi înine, avem nevoie de el ca s ne conving c putem fi iubite. Ne spunem chiar c alturi de brbatul potrivit, nu vom mai avea nevoie de alcool, droguri sau alimente. Folosim relaiile în acelai scop în care folosim substanele aditive: ca s îndeprtm suferina. Când relaia eueaz, ne repezim la substana de care am fcut abuz, tot ca s cutm alinare. Se creeaz un cerc vicios când dependena fizic de o substan este exacerbat de tensiunea unei relaii bolnvicioase, în
timp ce dependena emoional de o relaie este intensificat de sentimentele haotice produse de dependena fizic. Folosim absena unui brbat din viaa noastr, sau viaa alturi de un brbat nepotrivit, ca scuz pentru dependena de care suferim. Dimpotriv, folosirea continu a substanei chimice ne permite s tolerm relaia nesntoas, pentru c anihileaz suferina i ne smulge motivaia necesar schimbrii. Dm vina pe una din cauza celeilalte. Folosim una ca s ne ocupm de a doua. i amândou ne înlnuie din ce în ce mai mult. Atâta timp cât suntem înclinate s scpm de noi înine i s evitm suferina, vom rmâne bolnave. Cu cât ne strduim mai mult, cu cât cutm mai multe ci de scpare, cu atât ne îmbolnvim mai tare, pentru c amestecm dependenele cu obsesiile. Descoperim c soluiile noastre au devenit, în realitate, problemele noastre cele mai grave. Având o uria nevoie de alinare i negsind-o nicieri, putem ajunge uneori chiar la o form incipient de nebunie. - Sunt aici pentru c m-a trimis avocatul meu. Brenda fcu aceast mrturisire în oapt la prima noastr întâlnire. - Eu... eu... tii... am luat câteva chestii i am fost prins, iar el s-a gândit c ar fi o idee bun s vin la consiliere... a continuat ea cu acelai aer conspirativ, c a face impresie bun la tribunal dac ar vedea c primesc ajutor pentru problemele mele. N-am avut timp nici s dau din cap a înelegere, c ea s-a grbit s continue: - Exceptând asta... eu... nu cred c am, într-adevr, vreo problem. Am luat câte ceva din farmacia aia i am uitat s pltesc. E destul de ru s cread c le-am furat, dar, serios, mi-a scpat din vedere. Cel mai ru lucru în toat povestea asta e ruinea. Dar nu am nici o problem în realitate, nu de genul celor pe care le au unii oameni. Brenda reprezenta unul din cele mai dificile cazuri din activitatea mea de consiliere: o client care nu e destul de motivat ca s caute ea însi ajutorul nostru, care neag c ar avea nevoie de ajutor, dar se afl, totui, în cabinet, trimis de altcineva care crede c sfatul unui consilier i-ar fi benefic. In timp ce povestea cu respiraia întretiat, m-am trezit c nu-i mai ascult cascada de cuvinte care m potopea. în schimb, o studiam pe vorbitoarea mea: era înalt, cel puin l,75 m, slab ca un fotomodel, cântrind cel mult 52 de kg. Purta o rochie elegant, simpl, de mtase crmizie, pus în eviden de bijuterii masive din aur i filde. Cu prul blond-auriu i ochii verzi ca smaraldul, ar fi trebuit s fie frumoas. Avea tot ce era necesar, dar lipsea ceva. De atâta încruntat, se crease o cut adânc vertical între sprâncene. Respira greu în timp ce vorbea, iar nrile îi fremtau continuu. Prul, dei tuns i coafat cu grij, era uscat i lipsit de strlucire. Pielea îi era uscat i livid, în ciuda unui ten atrgtor. Buzele ar fi fost frumoase dac nu i lear fi strâns tot timpul, fcându-le s par subiri i tivite. Când zâmbea, îi dezvelea cu grij dinii, ca i cum ar fi tras încet o perdea, iar când vorbea, îi muca foarte des buzele. Am început s-o suspectez de faptul c îi provoca deliberat starea de vom, o suspectam de foame excesiv (bulimie) i/sau inapeten (anorexie), din cauza aspectului pielii i a slbiciunii ei. Femeile care sufer de tulburri de apetit simt frecvent impulsul de a fura; acesta era, deci, un alt indiciu. O bnuiam de asemenea de alcoolism. Din experiena mea de terapeut, aproape toate clientele mele cu tulburri de apeten proveneau dintr-o familie cu un alcoolic, doi alcoolici (în special femeile bulimice) sau un alcoolic i un hiper-sau hiporexic. Sunt foarte frecvente cstoriile între un hiper- sau hiporexic i un alcoolic; nu e de mirare, din moment ce atâtea femei bulimice sau anorexice sunt fiice de alcoolici, iar fiicele de alcoolici au tendina s se cstoreasc cu alcoolici. Femeia cu dependen de alimente este hotrât s-i in hrana, trupul i partenerul sub un control strict, prin fora voinei sale. Ne atepta o munc grea, pe Brenda i pe mine.
- Vorbete-mi despre tine, i-am cerut cu mult blândee, dei tiam ce va urma. Cu siguran, multe din cele ce mi-a spus în acea prim zi au fosi minciuni: se simea bine, era fericit, nu tia ce se întâmplase în magazin, nu-i putea aminti nimic, nu mai furase niciodat înainte. A continuat spunându-mi c avocatul ei era foarte drgu, cum eram i eu de altfel, i c nu vrea s se afle despre acest incident, pentru c n-ar înelege nimeni aa cum am fcut noi: avocatul i eu. Flatarea era menit s m conving s pactizez cu ea, s fiu de acord c nu era nimic ru, s o susin în legenda pe care o crease -c arestarea era o greeal, un tertip al sorii i nimic mai mult. Din fericire, am avut ceva timp între prima întâlnire i data la care se judeca cazul ei i, întrucât tia c sunt în contact cu avocatul ei, a încercat s fie Äo client bun". i-a respectat toate programrile, iar dup un timp a început chiar s fie mai sincer în ceea ce o privea, împotriva voinei ei. Mulumesc lui Dumnezeu, când s-a întâmplat asta, a cunoscut alinarea care vine o dat cu renunarea la minciun. N-a trecut mult i deja urma programul de terapie cel puin în aceeai msur pentru ea însi i pentru efectul pe care acest fapt urma s-l aib asupra judectorului care instrumenta cazul. Când a fost condamnat (ase luni cu suspendare i restituirea integral a bunurilor furate, plus 40 de ore de munc în folosul comunitii, pe care le-a fcut la localul ÄClubul Fetelor"), se strduia la fel de mult s devin sincer, pe cât se strduise înainte s tinuiasc cine este i ce fcuse. Povestea adevrat a Brendei, pe care, iniial, a dezvluit-o ezitant i prudent, a început s transpar la a treia noastr întâlnire. Arta obosit i tras la fa, iar când am comentat acest lucru, a recunoscut c avusese probleme cu somnul sptmâna aceea. - Care a fost cauza? am iscodit-o. Mai întâi a dat vina pe procesul care urma s aib loc în curând, dar explicaia nu suna pe deplin convingtoare, aa c am iscodit-o mai departe: - Te-a mai necjit ceva sptmâna aceasta? A ateptat puin, mucându-i buzele, cum o fcea de obicei - mai întâi buza de sus, apoi pe cea de jos i înapoi la buza de sus. Apoi, lsând s-i scape cuvintele: - I-am cerut, în sfârit, soului meu s plece... i acum a vrea s n-o fi fcut. Nu pot s dorm, nu pot s lucrez, sunt la pmânt cu nervii. Il uram pentru ce-mi fcea, afiându-se cu fata aia de la birou, dar s m descurc fr el e mai greu, decât s m împac cu faptele lui. Acum nu tiu încotro s-o iau i m întreb dac, la urma urmei, n-a fost vina mea. Intotdeauna mi-a spus c eu sunt de vin, c sunt prea rece i distant, c nu sunt femeia potrivit pentru el. i cred c avea dreptate. Eram furioas i retras mai tot timpul, dar era din cauz c m critica mereu. îi spuneam: ÄDac vrei s fiu tandr cu tine, trebuie s te compori cu mine ca i când m-ai plcea, i s-mi vorbeti frumos, în loc s-mi spui cât sunt de îngrozitoare, proast i urât". I s-a fcut imediat team, sprâncenele înlându-se i mai mult pe frunte, i începu s retrag ceea ce tocmai divulgase. Dând din mâinile cu unghiile manichiurate, tgdui: - Nu suntem desprii în adevratul sens la cuvântului, trim separat câtva timp. Iar Rudy nu este chiar atât de sever cu mine, serios, presupun c o merit. Uneori vin obosit de la serviciu i nu vreau s gtesc, mai ales c nu-i place cum gtesc. Ii place atât de mult cum gtete mama lui c e în stare s se ridice de la mas i s plece la ea, i nu mai vine acas, decât la dou noaptea. Mam sturat s tot încerc s-l fac fericit, când oricum nu are nici un efect. Dar nu e chiar aa de ru. Alte femei o duc mai ru. - Ce face pân la dou? Nu poate s stea la mama lui atâta timp, am întrebat. - Nici nu vreau s tiu. Presupun c iese cu prietena lui. Dar nu-mi pas. M simt mai bine când m las în pace. De multe ori vine acas pus pe ceart - când vine, într-adevr, acas - i mai
mult din aceast cauz - pentru c m duc obosit la serviciu a doua zi - decât din cauza faptelor lui - i-am spus s plece. Iat o femeie hotrât s nu simt i s nu-i devluie sentimentele. Faptul c ele strigau ca s se fac auzite nu trezea în ea decât dorina de a crea noi neplceri în viaa ei, ca s le înbue strigtul. Dup cea de-a treia edin, l-am chemat pe avocatul ei i i-am spus s-i sugereze cu precauie Brendei, c e foarte important pentru ea s continue consilierea cu mine. Aveam de gând s-mi încerc norocul cu ea i nu voiam s-o pierd. La începutul celei de-a patra edine, am început s-o descos. - Povestete-mi cum stai cu mâncarea, Brenda, am rugat-o cât mai blând cu putin. Ochii ei verzi s-au mrit de spaim, i-a pierit orice urm de culoare de pe faa i aa palid i brusc, s-a închis în ea. Apoi ochii i s-au îngustat i a zâmbit dezarmant. - Cum adic cum stau cu mâncarea? E o întrebare prosteasc! I-am spus ce vzusem în înfiarea ei i m alertase i i-am explicat etiologia tulburrilor de apetit. Inelegerea c e o boal de care sufereau multe, foarte multe alte femei a ajutat-o pe Brenda s vad cu ochi mai buni comportamentul ei compulsiv. Nu mi-a trebuit aa mult timp pe cât îmi imaginasem, ca s-o fac s vorbeasc. Povestea Brendei era lung i complicat, i i-a trebuit destul timp s separe realitatea de nevoia ei de a o distorsiona, învlui i disimula. Devenise atât de versat în disimulri c se prinsese în plasa propriilor minciuni. Se strduise din rsputeri s perfecioneze imaginea pe care o prezenta lumii, o imagine care camufla teama, singurtatea i golul îngrozitor din suflet. Ii era aproape imposibil s evalueze situaia în care se afla, ca s poat veni în întâmpinarea propriilor ei necesiti. Iar neîmplinirile erau motivul pentru care simea impulsul de a fura, mânca, de a voma i mânca iar, de a mini, încercând disperat s-i camufleze fiecare micare. Mama Brendei fusese de asemenea bulimic - era supraponderal de când o tia Brenda. Tatl ei, un brbat zvelt, vânjos i energic, îndeprtat atât de înfiarea soiei sale cât i de religiozitatea ei excentric, îi btuse joc în vzul lumii de jurmintele cstoriei. Nimeni din familie nu se îndoia c îi înela soia i nimeni nu aducea vreodat vorba despre asta. A ti era un lucru, a admite era cu totul altceva - o violare a acordului tacit al membrilor familiei: ce nu recunoatem în auzul tuturor nu exist pentru noi, ca familie, i deci, nu ne poate îndurera. A fost o regul pe care Brenda a aplicat-o cu rigurozitate vieii ei. Dac nu recunotea c ceva nu mergea bine, atunci nimic nu mergea prost. Problemele nu existau, atâta timp cât nu le ddeai glas. Nu e de mirare c se aga cu tenacitate de minciunile i nscocirile care-i ruinau viaa. Nu e de mirare nici c îi venea foarte greu s urmeze programul de terapie. Brenda a crescut zvelt, viguroas, ca tatl ei i linitit c poate mânca orice fr a se îngra ca mama ei. La vârsta de l5 ani, corpul ei a început brusc s pun în eviden efectele cantitilor enorme de mâncare pe care le îngurgita. La l8 ani cântrea l09 kg i era disperat cum nu fusese vreodat înainte. Tatl îi arunca acum jigniri tinerei care fusese copilul lui favorit, spunându-i c va deveni, în final, ca mama ei. E adevrat c nu i-ar fi spus cuvintele alea dac n-ar fi fost beat, dar realitatea era c acum mai tot timpul era beat, chiar când venea acas, dei i asta se întâmpla foarte rar. Mama se ruga i-L luda pe Domnul, tata bea i o înela pe mama, iar Brenda se îndopa, încercând s nu simt cum o inund panica. Plecat de acas pentru prima dat, ca student la colegiu, i simindu-se teribil de singur fr mama i tata pe care îi regreta acum, a fcut o descoperire incredibil. Singur în camera ei, în toiul unei mese îmbelugate, i-a dat seama c poate vomita tot ce mâncase, i c astfel, nu va
mai fi pedepsit pentru consumul enorm de mâncare, îngrându-se. Fu atât de uimit de controlul pe care simea c îl are acum asupra greutii sale, c a început s in regim i s vomite tot ce mânca. Trecea acum de la etapa bulimic la etapa anorexic a tulburrii ei de apeten. In anii care au urmat, Brenda a trecut prin perioade de obezitate alternativ cu perioade de slbire extrem. N-a trit, în tot acest timp, nici mcar o zi, eliberat de obsesia ei fa de mâncare. Se trezea în fiecare diminea cu sperana c azi va fi altfel decât ieri i se ducea la culcare în fiecare noapte cu hotrârea de a fi Änormal" mâine, adesea doar ca s se scoale în miez de noapte gata de o nou ghiftuial. Brendei îi era imposibil s îneleag ce se întâmpla cu ea. Nu tia c are o tulburare de apetit, adeseori prezent la fiicele de alcoolici sau la copiii persoanelor bulimice sau anorexice. N-a îneles c i ea i mama ei sufereau de o dependen alergic la anumite alimente, aproape comparabil cu dependena alergic a tatlui ei la alcool. Nici unul nu putea ingera un strop din substana respectiv, fr a declana un nesa mai mare, i mai mare, tot mai mare. La fel ca relaia tatlui ei cu alcoolul, relaia Brendei cu alimentele, în special cu tot ce însemna produs de patiserie, consta într-o lupt îndelungat de a controla substana care, în realitate o controla ea pe ea. A continuat s-i provoace starea de vom muli ani dup ce a Äinventat" procedura în colegiu. Izolarea i secretomania ei au devenit din ce în ce mai cuprinztoare i mai adânci, iar în multe privine, comportamentul ei a fost susinut de familie i de boala însi. Familia Brendei nu voia s aud nimic din partea ei, nimic la care s nu se poat replica: ÄO, dar e minunat, draga mea." Nu era loc pentru durere, team, singurtate, sinceritate, nu era loc pentru adevrul despre ea i viaa ei. Cum ei ocoleau adevrul cu încpânare, se înelegea c i ea trebuie s fac la fel i s nu clatine barca. Cu ajutorul complicitii tacite a prinilor ei, Brenda s-a scufundat tot mai adânc în minciuna care reprezenta viaa ei, dar cu certitudinea c dac reuete s arate foarte bine în exterior, totul va fi în regul - sau cel puin linitit - în interior. Chiar atunci când ani întregi înfiarea ei a fost inut sub control, nelinitea interioar nu putea fi ignorat. Dei fcea tot ce era posibil ca s arate bine - haine foarte elegante asortate cu cel mai modern machiaj i cea mai sofisticat coafur - nu era suficient ca s adoarm teama i s umple golul din suflet. Pe de o parte din cauza sentimentelor pe care refuza s le recunoasc, pe de alta, din cauza subminrii sistemului nervos, efect al malnutriiei auto-impuse, starea mental a Brendei era dominat de dezorientare, anxietate, morbiditate i obsesie. In încercarea de a gsi modalitatea de eliberare din marasmul interior, Brenda, urmând modelul mamei ei, a cutat alinare la un grup religios întâlnit în campus. In acest grup l-a întâlnit, în ultimul ei an de studiu, pe viitorul so, Rudy, un fel de eminen cenuie care a fascinat-o cu atât mai mult cu cât era foarte misterios. Brenda era obinuit cu secretele, iar el avea o grmad. în povetile pe care le spunea i numele pe care le arunca neglijent erau aluzii la faptul c fusese implicat în activiti de pariuri în New Jersey, oraul su natal. Fcea destul de vag aluzii la . sumele uriae de bani pe care le câtigase i le cheltuise, la maini i femei strlucitoare, cluburi de noapte, buturi i droguri. i iat-l, aici i acum, metamorfozat într-un student contiincios, locuind în campusul unui colegiu linitit i activând într-un grup religios de tineri, dup ce-i lsase în urm trecutul pentru a cuta ceva mai bun. Faptul c plecase în grab de acas i constrâns de împrejurri, era dovedit de întreruperea oricrei legturi cu familia sa, dar Brenda a fost atât de impresionat de trecutul lui întunecat, misterios i de încercrile lui aparent sincere de a se schimba, c n-a mai fost nevoie s-i cear alte explicaii despre faptele din trecutul lui. în definitiv, avea i ea propriile ei secrete. Astfel c aceti doi oameni, care pretindeau a fi ce nu erau, el - un fugar sub masca unui biat de
cor, ea - dependent de alimente, dar îmbrcat dup ultima mod, s-au îndrgostit fiecare de imaginea iluzorie a celuilalt. Acel cineva iubea ceea ce ea pretindea a fi: iat soarta pecetluit a Brendei. Acum era obligat s continue minciuna, chiar i în propria ei cas. Mai mult tensiune, mai mult stres, mai mare nevoie de a mânca, vomita i de a se ascunde. Abstinena lui Rudy de la igri, alcool i droguri a durat pân ce a aflat c familia lui s-a mutat în California. Hotrând c distana geografic dintre el i trecutul su era suficient pentru a se putea întoarce în siguran i la familie i la vechile deprinderi, a împachetat totul, inclusiv pe noua sa soie, Brenda, i a pornit-o spre vest. Nici nu trecuse bine grania primului stat, c personalitatea lui a început s se schimbe, revenind la ceea ce fusese înainte s-l întâlneasc Brenda. Camuflajul ei a durat mai mult, pân ce ea i Rudy s-au mutat la prinii lui. Cu atâta lume în cas, i-a fost imposibil s continue practica vomei auto-induse. in timp ce îi era din ce în ce mai greu s ascund cantitile industriale de mâncare, acestea au luat avânt din cauza stresului creat de condiiile de via i greutatea Brendei a început s urce vertiginos. S-a îngrat rapid cu 23 kg, frumoasa soie a lui Rudy disprând între faldurile venerabile ale trupului Brendei care se îngra vzând cu ochii. Simindu-se înelat i furios, Rudy o lsa acas i pleca s bea i s caute o femeie a crei înfiare s-o completeze pe a sa, aa cum fcea altdat Brenda. Cuprins de disperare, ea mânca i mai mult, promiându-i siei i lui Rudy c ar deveni la fel de zvelt ca înainte, cu condiia s aib o cas doar a lor - era tot ce avea nevoie. Când, în fine, au avut casa lor în ora, greutatea Brendei a început, bineîneles, s scad pe cât de vertiginos urcase, numai c Rudy sttea prea puin pe acas ca s observe. A rmas însrcinat, iar patru luni mai târziu a avortat, în timp ce Rudy îi petrecea noaptea pe undeva. Acum Brenda era deja convins c totul se întâmpla numai din cauza ei. Omul care fusese altdat normal i fericit i care îi împrtise valorile i convingerile era o persoan diferit acum, o persoan pe care nu o cunotea i nu o plcea. Se certau din cauza purtrii lui i a ciclelii ei. Ea încerca s nu-l bat la cap, sperând c purtarea lui se va schimba. Dar n-a fost aa. Ea nu era gras ca mama ei, i totui, el alerga dup alte femei, la fel ca tatl ei. Neputina de a-i pune ordine în via o panica. Brenda furase în adolescen, nu împreun cu prietenii, într-un asalt colectiv asupra przii lumii adulte, ci singur, în tain i rareori pstrând, sau folosind lucrurile furate. Acum, în timpul cstoriei nefericite cu Rudy, a început s fure din nou, deposedând, simbolic, lumea, de ceea ce îi fusese refuzat: iubire, sprijin, înelegere i acceptare. Dar furtul nu fcea decât s o izoleze i mai mult, s-i dea înc un secret de pzit, înc o surs de ruine i vinovie. între timp, Äambalajul" exterior devenea - din nou - cel mai important sistem de aprare al Brendei împotriva descoperirii a ceea ce era de fapt - o persoan slab, temtoare, sectuit i singur. Era din nou zvelt i i-a luat o slujb, în primul rând ca s îi poat procura toaletele scumpe pe care i le dorea. Pe unele le-a prezentat, i a sperat ca Rudy s fie mândru de ea. Dei el se luda cu soia lui manechin, nu s-a obosit niciodat s vin s-o vad pe scen. Pentru c Brenda alerga la Rudy dup apreciere i aprobare, incapacitatea lui de a i le oferi a avut drept rezultat scderea drastic a respectului ei de sine i aa destul de redus. Cu cât îi oferea mai puin, cu atât ea îi cerea mai mult. S-a strduit s-i îmbunteasc înfiarea, dar simea c îi lipsete acel element misterios-atractiv pe care brunetele cu care umbla Rudy preau s-l emane fr nici un efort. A tras de ea s slbeasc i mai mult, pentru c a fi slab însemna a fi perfect. A devenit o perfecionist i în privina gospodriei, fiind rapid acaparat de comportamentul ei obsesiv-compulsiv: curenie, furt, mâncat, vomat, în timp ce Rudy se îmbta i umbla dup femei, Brenda deretica pân noaptea târziu, dar se arunca imediat în pat i se prefcea c doarme
dac-i auzea maina intrând în garaj. Rudy critica preteniile ei de curenie i distrugea cu nervozitate efectele muncii ei elaborate, atunci când venea acas, mai devreme sau mai târziu, cu rezultatul c Brenda nu avea rbdare s atepte pân pleca, pentru a cura i aranja ce stricase el. Când el pleca s bea i s petreac, ea se simea uurat. Totul devenea din ce în ce mai înnebunitor. Arestarea ei în farmacie a fost, fr îndoial, o binecuvântare în sensul c a dat natere crizei care a adus-o la edinele de consiliere, unde a început s realizeze ce devenise viaa ei. Dorea s se despart de Rudy de mult, dar nu era în stare s plece din cauza compulsiei de a remedia o relaie perfecionându-se pe sine. Paradoxal, cu cât ea se îndeprta mai mult de el, cu atât mai pasionat o urmrea el, telefonându-i, trimiându-i flori, aprând pe neateptate unde lucra ea, fluturând bilete la un concert. Colegii de serviciu, care-l cunoscuser în timp ce el juca acest rol, erau de prere c Brenda greea prsind un brbat adorabil, devotat, ca el. I-au trebuit dou reconcilieri, ambele pline de speran i ambele urmate de despriri dureroase, ca s îneleag c Rudy dorea doar ce nu putea avea. O dat ce reîncepeau s triasc alturi, ca so i soie, afemeiatul din Rudy o lua de la capt. La a doua desprire, Brenda i-a spus c bnuiete c el are probleme cu butura i drogurile. Rudy a încercat s-i dovedeasc c nu are dreptate. Dou luni n-a pus nimic în gur. S-au împcat din nou, iar cu ocazia primei certe, câteva zile mai târziu, s-a îmbtat i a a lipsit toat noaptea. Dup aceast întâmplare, Brenda, ajutat de terapie, a îneles modelul în care erau prini amândoi. Rudy folosea turbulena deliberat creat în relaia sa cu Brenda ca s camufleze i s justifice dependena lui fa de butur, droguri i femei. în acelai timp, Brenda folosea tensiunea enorm generat de relaia lor ca scuz pentru a ceda i a se complcea în bulimia ei, ca i în alte comportamente compulsive. Fiecare îl folosea pe cellalt ca s evite s se gândeasc la propria sa persoan i la dependena de care suferea. Când a recunoscut acest lucru, Brenda a fost capabil s renune la sperana de a avea un mariaj fericit cu Rudy. Recuperarea Brendei a implicat trei elemente, foarte importante i foarte necesare. A urmat terapia, a participat la Al-Anon ca s trateze alcoolismul ei de-o via i, în fine, dup alinarea care vine o dat cu capitularea, s-a pierdut printre Obezii Anonimi unde a primit ajutor i sprijin pentru a-i trata tulburarea de apetit. Implicarea în O. A. a constituit pentru Brenda cel mai important factor din recuperarea sa, dar i cel cruia i-a rezistat cel mai tare la început. Mâncatul, vomatul i rbdatul de foame compulsiv alctuiau cea mai grav i mai profund problem a ei, procesul primar al bolii ei. Obsesia fa de alimentaie îi acapara toat energia solicitat de stabilirea unei relaii sntoase cu ea însi i cu ceilali. Pân ce n-a reuit s pun capt obsesiei fa de greutatea ei, alimentaia, caloriile, regimul de slbire, etc, Brenda nu a fost capabil s se emoioneze de nimic, decât de mâncare, i nici s fie sincer cu sine i cu alii. Atâta timp cât sentimentele îi erau amorite de tulburarea de apetit, nu putea începe s-i poarte de grij, s ia singur decizii înelepte sau s-i triasc, cu adevrat, viaa. în schimb, mâncarea era viaa ei, i în multe privine, asta era singura via pe care o dorea. Dei disperat, lupta de a deine controlul asupra alimentaiei era mai puin amenintoare, decât lupta pe care o avea de purtat cu sine însi, cu familia, cu soul. Dei îi fixase un program pe ore cu ce trebuia s mnânce i ce nu, Brenda nu stabilise limite i pentru ce aveau voie alii s-i fac sau s-i spun. Pentru a se însntoi, ea trebuia s defineasc limita unde se opreau ceilali i de unde începea independena ei. Era, de asemenea necesar s învee s se supere pe ceilali, nu doar pe ea însi stare care se cronicizase între timp. La O.A. Brenda începu s practice sinceritatea pentru prima dat dup muli, foarte muli ani. în definitiv, ce rost avea s-i mint pe cei care o înelegeau i o acceptau aa cum era, cu comportamentul i faptele ei? în schimbul sinceritii ei, primi fora vindectoare a acceptrii de
ctre cei ca ea. Asta i-a dat curajul de a lrgi cercul sinceritii ei dincolo de programul de la O.A., la familie i prieteni, la potenialii parteneri. Al-Anon a ajutat-o s îneleag ce generase problemele ei în copilrie i i-a oferit instrumentele pentru a înelege atât tulburrile compulsive ale prinilor ei, cât i felul cum s-au rsfrânt asupra ei. Acolo a învat cum s stabileasc o relaie normal cu prinii ei. Rudy a procedat la o nou cstorie, în momentul când s-a pronunat divorul, chiar dac a sunato pe Brenda cu o sear înainte de nunt i i-a spus c, de fapt, o vrea numai pe ea. Convorbirea aceea a fâcut-o pe Brenda s îneleag i mai bine c Rudy era incapabil s-i onoreze angajamentele, c simea, permanent, nevoia s gseasc o modalitate de a scpa de relaia în care se implicase. La fel ca tatl ei, era un afemeiat cruia îi plcea s aib i o soie i o amant. Brenda a mai învat c trebuia s menin o distan considerabil, atât geografic cât i emoional, între ea i familia ei. Cele dou vizite acas, ambele soldate cu reactivarea temporar a sindromului îndoprii i purgaiei, au învat-o c nu e înc pregtit s stea cu familia ei fr a apela iar la vechile deprinderi de evitare a tensiunii. Insntoirea a devenit prima ei prioritate, dar se mira continuu cât de dificil era provocarea i cât de puine capaciti avea ca s-o înfrunte. Umplerea vieii ei cu o munc plcut, cu noi prieteni i noi preocupri a fost un proces lent, cu pai mici. Pentru c nu prea tia ce înseamn s fii fericit, linitit i împcat, a fost nevoit s evite orice problem care ar fi readus vechiul, familiarul sentiment al nebuniei. Brenda continu s participe la O.A., Al-Anon, i uneori la edinele de terapie când simte nevoia. Nu mai este atât de slab, dar nici la fel de gras ca înainte. ÄSunt normal", strig ea, capabil, acum, s râd de ea însi, tiind îns c nu va fi aa niciodat. Tulburarea de apetit este o boal care ine toat viaa i care trebuie privit cu respect, dei acum nu-i mai sufoc sntatea fizic i mental ca în trecut. Recuperarea Brendei este înc fragil. E nevoie de timp îndelungat înainte ca modul sntos de via s fie resimit ca fiind corect i nu forat. Ar putea s recad în deprinderea de a se feri de sine i de sentimentele ei, mâncând compulsiv i lsându-se obsedat de o relaie nesntoas. Contient de asta, Brenda îi condiioneaz relaiile, nefixând niciodat o întâlnire, de exemplu, care se suprapune cu o edin la O. A. sau Al-Anon. însntoirea este extrem de preioas pentru ea i nu vrea s-o pun în pericol. Dup cum spune ea: - Mi-am fcut un obicei din a nu mai avea secrete, pentru c din cauza lor, în primul rând, m-am îmbolnvit. Acum dac fac cunotin cu un brbat i-mi dau seama c relaia are anse, îi vorbesc despre boala mea i despre cât de important este programul Al-Anon pentru mine. Dac nu poate suporta sau nu poate înelege adevrul despre mine, consider c este problema lui, nu a mea. Nu mai caut s m întorc pe dos ca s fac plcere unui brbat. Prioritile mele sunt altele astzi. însntoirea mea e pe primul loc. Altfel, nu voi avea nimic de oferit nimnui. 9. S mori din dragoste Purtm cu toii, fiecare în parte, o groaz în suflet. Dac te cstoreti ca s scapi de ea, vei reui doar s uneti groaza ta cu a altcuiva; i cstoria va fi a lor, tu vei sângera i vei numi asta iubire. MlCHAEL VENTURA ÄDans de umbre In zona cstoriei" Fumând igar de la igar, cu umerii drepi i încordai i picior peste picior, Margo îi legna piciorul în ritm alert, iar talpa tresrea la captul fiecrei oscilaii. edea puin aplecat în fa i se uita pe fereastra slii de ateptare la una din cele mai frumoase priveliti din lume. Acoperiul de igl roie al Sântei Barbara se ridica pe dealurile albstrui i purpurii deasupra oceanului, dar
scena, molcom stropit cu roz i auriu în dup-amiaza de var, nu împrumuta nimic din senintatea stilufui spaniol chipului ei. Arta ca o femeie grbit, i chiar aa era. Am invitat-o în cabinet i a intrat repede, pcnind cu tocurile în parchet, s-a aezat, tot pe marginea scaunului i m-a strfulgerat cu privirea. - Cum s fiu sigur c m poi ajuta? N-am mai fcut asta, s vin s vorbesc cu cineva despre viaa mea. Cum pot s fiu sigur c nu-mi pierd timpul i banii? tiam c ascundea i o alt întrebare: - Cum s fiu sigur c pot s am încredere în solicitudinea ta dac-i dezvlui cine sunt? Am încercat s-i rspund la ambele întrebri. - Nu poi s faci terapie fr timp i bani. Dar oamenii nu vin niciodat la prima edin dac nu se întâmpl ceva foarte dureros sau foarte înspimânttor cu ei, ceva ce au încercat din rsputeri s rezolve, dar n-au reuit. Nimeni nu vine din întâmplare la terapeut. Sunt sigur c te-ai gândit mult înainte de a te hotrî s vii. Acurateea cuvintelor mele a prut s-o calmeze întrucâtva, cci s-a rezemat de sptarul scaunului cu un oftat. - Ar fi trebuit, probabil s fac asta acum cincisprezece ani, mai înainte chiar, dar de unde s tiu c am nevoie de ajutor? Credeam c n-am nimic. i, într-un anumit fel, n-aveam... nu am nimic. Am o slujb bun i câtig destui bani ca jurist. Se opri brusc, continuând apoi, gânditoare. - Uneori mi se pare c triesc dou viei. M duc la serviciu, sunt energic i eficient, respectat. Oamenii îmi cer sfatul i m încarc de responsabiliti, i m simt matur, capabil i sigur de mine. Ridic privirea în tavan i înghii ca s-i stpâneasc tremurul din glas. - Apoi vin acas, iar viaa mea pare a fi un roman fr sfârit. E aa de anost, c dac ar fi o carte, n-a citi-o. Genul siropos-vâscos, tii? Dar iat-m prins i obligat s-o triesc. Am fost mritat deja de patru ori i n-am decât 35 de ani. Numai 35! Doamne, m simt aa btrân, începe s mi se fac team c n-am s-mi pun niciodat ordine în via, c timpul mi se scurge printre degete. Nu mai sunt tânr i nici aa frumoas. Mi-e team c n-o s m mai vrea nimeni, c am pierdut toate trenurile i va trebui s rmân singur toat viaa. Teama din glas era dublat de ridurile de pe frunte, spate de îngrijorare.Inghii în sec de mai multe ori i clipi repede. - Mi-ar fi greu s spun care mariaj a fost mai prost. Toate au fost un dezastru, dar fiecare în alt fel. - M-am cstorit când aveam 20 de ani. Când l-am cunoscut pe primul meu so, tiam c e de nestpânit. M-a înelat înainte de cstorie, i m-a înelat i dup aceea. Am crezut c, însurat fiind, va fi altceva, dar n-a fost aa. Când s-a nscut fiica noastr, am fost convins c asta îl va mai liniti puin, dar efectul a fost total opus. Lipsea de acas i mai mult. Când era acas, se purta ca un ticlos. L-am lsat s ipe la mine, dar când am vzut cum o pedepsete pe Autumn fr motiv, am intervenit. Când nici asta n-a mai dat rezultate, mi-am luat copilul i am plecat. Nu mi-a fost uor, pentru c era micu, iar eu trebuia s-mi gsesc o slujb. El nu ne-a ajutat financiar niciodat i mi-era team c o s-mi fac necazuri pentru c nu anunasem procurorul de district sau ceva de genul acesta. Nu m puteam întoarce nici la familia mea, pentru c i acolo era la fel. Mama era maltratat de tata, fizic i verbal, i la fel i noi copiii. Mereu fugeam de acas când eram copil. Ultima dat am fugit de tot i m-am mritat ca s scap de acolo i sigur, nu aveam nici cea mai mic intenie s m întorc. - Mi-au trebuit doi ani de când fugisem de acas ca s-mi iau inima în dini i s divorez de
primul meu so. Nu m-am putut despri de el, pân n-am gsit un alt brbat. Avocatul care a instrumentat divorul meu a sfârit prin a se însura cu mine. Era puin mai în vârst decât mine i divorase de curând. Nu cred c eram îndrgostit de el, dar voiam s fiu i m-am gândit c uite, cineva poate s aib grij de Autumn i de mine. Vorbea deseori despre faptul c vrea s înceap o via nou, s-i întemeieze o nou familie, alturi de cineva pe care s-l iubeasc. Presupun c m simeam flatat c gândete aa despre mine. Ne-am cstorit în ziua în care s-a pronunat divorul. Totul avea s fie bine acum, eram sigur. Am înscris-o pe Autumn la grdini i mi-am reluat cursurile. Imi petreceam dup-amiezile cu fiica mea, apoi pregteam cina i plecam la cursurile serale. Dwayne sttea serile cu Autumn i lucra la cazurile lui. Apoi, într-o diminea, când eram singure, Autumn mi-a povestit ceva din care am îneles c ceva îngrozitor, ceva sexual se petrecea între ea i Dwayne. Bnuiam c sunt însrcinat, dar am ateptat pân a doua zi, ca i când totul ar fi fost normal i, dup ce Dwayne a plecat la serviciu, am pus-o pe fiica mea i tot ce era al nostru în main, i am plecat. I-am lsat un bilet în care-i scriam ce-mi spusese Autumn i-l avertizam s nu încerce s ne gseasc, fiindc am s dezvlui ce i-a fcut. Mi-era aa de team c ne va gsi i ne va sili s ne întoarcem, c am hotrât, dac eram însrcinat, s nu-i spun, nici s-i cer ceva. Nu voiam decât s ne lase în pace. - A aflat unde locuiam, bineîneles, i mi-a trimis o scrisoare, fr nici un cuvânt despre Autumn. In schimb, m învinovea c fusesem rece i indiferent cu el, c-l lsam singur acas când plecam, seara, la coal. M-am simit vinovat din cauza asta mult timp, gândindu-m c tot ce i se întâmplase lui Autumn fusese din vina mea. Crezusem c fac totul pentru ca fiica mea s fie în siguran, când de fapt, o pusesem într-o situaie oripilant. La amintirea acelei perioade, o expresie de groaz trecu, ca o umbr, peste chipul lui Margo. - Am avut noroc i am gsit o camer într-o cas unde mai locuia o tânr mmic. Amândou ne cstoriserm prea devreme i proveneam din familii nefericite. Taii notri semnau foarte bine i, la fel, primii notri soi. Ea avea un singur Äfost", îns. Margo scutur din cap i continu: - In sfârit, stteam cu copiii pe rând, ceea ce ne-a dat posibilitatea amândurora s ne continum studiile i s ne i distrm. Am cunoscut, atunci, mai mult libertate decât avusesem vreodat înainte, dei am aflat c eram însrcinat. Dwayne nu aflase înc i nici nu i-am spus vreodat. Imi aminteam toate povetile lui avoceti despre cum putea s fac necazuri oamenilor cu legea i tiam c mi-ar fi fcut i mie la fel. Nu mai voiam s am de-a face cu el. Inainte de a m mrita cu el, povetile acelea m fcuser s cred c e puternic. Acum m umpleau de fric. - Susie, colega mea de camer, m-a învat cum s nasc uor i iat-o aprând pe cea de-a doua fiic a mea, Daria. Pare o nebunie ce spun, dar aceia au fost cei mai frumoi ani din viaa mea. Eram srace, mergeam la cursuri, munceam, aveam grij de copii, cumpram haine de mâna a doua i alimente ieftine. Dar eram libere. Ddu din umeri. - i totui, ceva m nelinitea. Voiam s fie un brbat în viaa mea. Nutream sperana s gsesc pe cineva care s-mi fac viaa aa cum mi-o doream. La fel simt i acum. De-aia sunt aici. Vreau s înv cum s gsesc pe cineva potrivit pentru mine. Pân acum n-am prea tiut cum. Chipul lui Margo, încordat, înc frumos, dei dureros de slbit, m privea rugtor. N-a putea s o ajut s-l gseasc pe Dl. Perfeciune? Asta era întrebarea care i se citea pe fa, motivul prezenei ei aici. Continu cu Äsaga" ei. Urmtorul pe lista ei marital a fost Giorgio, care conducea un Mercedes Benz alb, decapotabil, i îi câtiga existena vânzând cocain celor mai bogate nasuri aristocrate din Montecito. Cu Giorgio a fost, de la bun început, o curs în montagne russe. Curând de tot,
Margo nu mai fcea deosebirea între structura chimic a drogului pe care el i-l procura cu mrinimie, i cea a relaiei ei cu acest brbat brunet i periculos. Viaa, curgând acum cu vitez, devenise, brusc, fascinant. Dar îi venea greu i fizic, i afectiv, s-o suporte. O lsau nervii, din ce în ce mai mult. Ii certa pe copii din orice fleac. Certurile frecvente cu Giorgio degenerau în bti. La captul unei alte lamentri nesfâite nesfâite despre indiferena, indiferena, infidelitatea infidelitatea i activitile activitile lui ilegale, Margo a rmas ocat când Susie i-a dat un ultimatum: las-l pe Giorgio sau pleci din cas. Susie se sturase s-o asculte i s-o vad aa. Nu era bine nici pentru Margo nici pentru copii. Margo, exasperat, a fugit în braele lui Giorgio. El o ls s se mute împreun cu fetiele în casa lui, unde îi desfura toate afacerile, cu condiia ca aranjamentul s fie temporar. Curând dup aceea, a fost arestat pentru vânzare de droguri. Inainte de proces, Margo i Giorgio s-au cstorit, dei relaia lor ajunsese, în acel moment, pe punctul de a exploda. Explicaia hotrârii ei de a se mrita a treia oar o constituie insistenele lui Giorgio, cci, fiind soia lui, nu i se putea cere s depun mrturie împotriva lui. Tentaia de a depune mrturie era o posibilitate posibilitate clar, dat fiind natura exploziv exploziv a relaiei lor, i tenacitatea procurorului. procurorului. O dat cstorii, nerecunosctorul Giorgio refuz s mai aib relaii sexuale cu ea, pentru c, zicea el, se simea prins în curs. Cstoria a fost anulat, nu înainte ca Margo s-l întâlneasc pe numrul 4, un brbat cu patru ani mai tânr decât ea, care nu lucrase niciodat pentru c studiase tot timpul. Ea îi spuse c studentul sta contiincios e tocmai ce-i trebuia, ca s triasc singur. Margo a muncit i l-a întreinut i pe el, pân când a prsit-o pentru o sect religioas. în timp ce era cstorit cu el, ea a primit o motenire considerabil la moartea unei rude de-a ei, motenire pe care i-a dat-o soului ei, ca s-i dovedeasc loialitatea, încrederea i dragostea ei (pe care el le punea mereu sub semnul întrebrii). El a donat aproape toi banii acelei secte, dup care i-a spus rspicat lui Margo c nu mai vrea s fie însurat cu ea, c ea nu are ce cuta în secta lor, învinovind-o c mariajul lor a euat din cauza Äfirii ei lumeti". Toate aceste evenimente lsaser rni adânci asupra lui Margo i totui dorea cu disperare s-l întâlneasc pe numrul 5, fiind convins c, de data asta, totul are s fie bine, de-ar putea doar s gseasc brbatul potrivit. A venit la terapie tras la fa, cu ochii în fundul capului, temându-se c i-a pierdut frumuseea i c n-o s mai atrag nici un brbat. Era departe de a realiza modelul - de-o via - al relaiei ei cu brbai imposibili, în care nu avea încredere i pe care nu-i plcea. Dei era de acord c nu avusese noroc în alegerea soilor ei, nu era contient de faptul c propriile propriile ei nevoi o atrseser atrseser în capcana capcana cstoriilor ei ei catastrofale. catastrofale. Tabloul pe care-l înfia era alarmant. JPe lâng c era foarte slab (ulcerul transformase orice mas într-o tortur auto-impus, i asta în rarele ocazii când avea poft de mâncare), Margo prezenta prezenta i alte a lte simptome de nervozitate, nervozitate, legate legate de stres. Era palid palid (ceea ce confirma faptul c era anemic), îi rodea unghiile, iar prul îi era uscat i lipsit de strlucire. Avea frecvent probleme cu eczeme, diaree i insomnie. insomnie. Tensiunea arterial era prea mare pentru vârsta ei, iar nivelul de energie era alarmant de sczut. - Uneori asta e tot ce pot s fac, s m scol i s m duc la serviciu. Mi-am luat tot concediul medical i am stat acas, i-am plâns. M simt vinovat dac plâng când sunt copiii acas; m simt mai uurat dac m descarc când sunt plecai la coal. Nu tiu cât o s-o mai duc aa. . Povesti c amândou fetiele au probleme Ia coal, i cu învatul i cu purtarea. Acas se certau tot timpul, iar ea îi pierdea repede rbdarea cu ele. Apela înc frecvent la cocain pentru a-i Äridica" moralul, obicei pe care-l pstrase din perioada petrecut cu Giorgio i care o afecta acum i fizic i financiar. Nici unul din toi aceti factori, factori, îns, îns, nu o tulbura pe Margo mai mult decât faptul c nu era ataat de nimeni. Din adolescen nu mai trise singur, fr un brbat în viaa ei. Copil fiind,
purtase btlia btlia cu tatl ei, la maturitate maturitate repeta lupta cu fiecare fiecare partener pe care-l avusese. De patru luni singur, doar din cauza tristului ei record nu se întâlnise cu nimeni, cci se trezise tot atât de indecis s ias din cas pe cât era s stea linitit cu ea însi. Multe femei, din cauza realitilor economice presante, simt nevoia s fie susinute financiar de un brbat, dar nu era cazul lui Margo. Avea o slujb bine pltit i îi plcea ce fcea. Nici unul din cei patru soi nu o sprijinise financiar, nici pe ea nici pe copii. Nevoia de a avea un brbat în viaa ei avea o alt cauz. Margo era dependent de relaii, de relaii proaste, în orice caz. In familia de baz, toi fuseser maltratai: mama, surorile i fraii ei, i ea însi. Existaser probleme financiare, financiare, insecuritate insecuritate i suferin. suferin. Tensiunea emoional din copilrie copilrie lsase urme adânci asupra psihicului ei. Ca s începem cu începutul, Margo suferea de o stare depresiv grav, prezent frecvent la femeile cu un trecut asemntor cu al ei. Paradoxal, din cauza depresiei dar i a rolurilor binecunoscute pe care le juca cu fiecare partener, Margo era atras de brbai imposibili: violeni, imprevizibili, iresponsabili sau insensibili. în acest tip de relaii sunt multe certuri, chiar violen, ieiri dramatice din scen i reconcilieri, interludii de ateptare tensionat i înfricoat. Ar putea exista probleme financiare sau probleme cu legea. Dram. Haos. Emoie. Stimulare. Pare extenuant, nu? Sigur, în ultim instan, chiar este, dar, ca i cocaina sau alt stimulent puternic, puternic, aceste relaii ofer o fer o posibilitate posibilitate de evadare, evadare, o mare varietate varietate i, indubitabil, indubitabil, o masc extrem de eficace pentru strile depresive. Este aproape imposibil s trecem printr-o depresie când suntem foarte emoionai, fie pozitiv, fie negativ, din cauaa nivelului ridicat de adrenalin pe care o eliberm, i care ne stimuleaz. Dar expunerea îndelungat la emoii puternice reduce capacitatea de reacie a organismului, rezultatul fiind o depresie i mai sever decât înainte, de data asta pe un fundamental atât fizic, cât i emoional. Multe femei ca Margo, din cauza mediului afectiv de via²episoade permanente i/sau grave de stres în copilrie (i de asemenea pentru c de multe multe ori ele motenesc motenesc o vulnerabili vulnerabilitate tate biochimic biochimic la depresie de la un printe alcoolic, sau altfel spus, ineficient din punct de vedere biochimic) sunt persoane depresive înainte chiar de a-i începe relaiile amoroase ca adolescente sau adulte. Asemenea femei par s caute incontient stimularea puternic oferit de o relaie dificil i tensionat, cu scopul de a excita glandele s elibereze adrenalina - un exerciiu similar biciuirii unui cal obosit de munc pentru a mai scoate câiva câiva kilometri de la bietul animal extenuat. Din aceast cauz, când se îndeprteaz stimulentul puternic al implicrii într-o relaie nesntoas, fie pentru c se pune capt relaiei, fie pentru c brbatul se însntoete i începe s se raporteze la ea normal, femeia din aceast categorie va cdea, de obicei, într-o stare depresiv. Când nu are brbat, ea va încerca fie s resuscite ultima relaie euat, fie s caute frenetic un alt brbat dificil asupra cruia s se concentreze, întrucât are mare nevoie de stimulentul oferit de el. Dac din întâmplare, brbatul începe s se raporteze la problemele lui corect, ea se va gsi în situaia de a dori cu ardoare pe cineva mai interesant, mai stimulativ, cineva care s o împiedice s se confrunte cu propriile ei sentimente i probleme. Paralela cu drogurile i reacia la abstinen devine, din nou, relevant. Ca s-i evite sentimentele, femeia face, literalmente, o Äfixaie" pentru un brbat i-l folosete ca drog pentru tendina ei evazionist. Pentru ca recuperarea s se produc, femeia trebuie s se lase invadat de sentimentele dureroase. în aceast etap au nevoie de vindecare atât emoiile, cât i trupul ei. Nu e exagerat deloc comparaia acestui proces cu cel al unui dependent de heroin care renun la drog. Teama, suferina, neplcerea sunt proporionale, iar tentaia de a apela la alt brbat, la o alt Äfixaie" nu este mai mic. Femeia care folosete relaia cu un brbat ca pe un drog va nega acest fapt tot atât de asiduu ca i
persoana persoana dependent dependent de o substan substan chimic, va opune aceeai rezisten i va resimi aceeai team fa de înlturarea gândului obsesiv i de modalitatea intens încrcat emoional de a interaciona cu brbaii. De obicei, îns, dac este înfruntat, blând dar ferm, va recunoate, la un anumit nivel, fora dependenei ei relaionale i va deveni contient c se afl în puterea unui tipar asupra cruia a pierdut controlul. * N. aut.: Exist dou tipuri de depresie, exogen i endogen. Depresia exogen se produce ca reacie la evenimente exterioare i este strâns legat de mâhnire. Depresia endogen este rezultatul funcionrii improprii a biochimiei organismului i pare a fi genetic legat de apetitul compulsiv i/sau dependena de alcool sau droguri. De fapt, acestea pot fi expresii diferite ale aceleiai disfuncionaliti biochimice sau ale unora asemntoare. Primul pas în tratarea unei femei care prezint aceast tulburare este s-o ajui s îneleag c sufer, ca orice alt persoan dependent, de o boal care poate fi identificat, care progreseaz dac nu e tratat, i care rspunde bine la tratamentul specific. Ea trebuie s afle c e dependent de suferin i de obinuina cu o relaie nerecompensatorie, c asta este o boal care afecteaz extrem de multe femei, i care îi are originea în relaiile dezechilibrate din copilrie. S te atepi ca o femeie ca Margo s realizeze singur c iubete prea mult, c aceast boal a ei evolueaz progresiv i o poate costa, în ultim instan, chiar viaa, este tot atât de iraional ca atunci când asculi un pacient descriind simptomele tipice ale unei boli i-l lai pe el s defineasc boala i s prescrie tratamentul. în plus, e foarte puin probab?' ca Margo, cu boala ei specific i atitudinea de negare implicit, s se poat auto-evalua, dup cum, la fel de improbabil este ca un alcoolic s se evalueze corect. în mod similar, nici unul din ei nu poate spera s se însntoeasc pur i simplu, sau chiar cu ajutorul unui medic sau al unui terapeut, pentru c recuperarea recuperarea presupun presupunee stoparea acelui acelui Äceva" Äceva" care le aducea aducea alinare. alinare. Terapia singur nu ofer alternativa de sprijin adecvat dependenei alcoolicului de butur sau dependenei femeii de brbatul ei. Când o persoan care prezint o dependen încearc s-i pun capt, se creeaz în viaa ei un gol imens - prea mare ca s poat fi umplut de o edin de o or, o dat sau de dou ori pe sptmân. Din cauza anxietii foarte mari generate de întreruperea dependenei de o substan sau de o persoan, sprijinul, grija i înelegerea trebuie s fie la îndemân permanent. i ele sunt cel mai bine puse la dispoziie de persoanele care au trecut ele însele prin procesul dureros al reaciilor la abstinen. Un alt eec al terapiei tradiionale în tratarea tuturor tipurilor de dependen este tendina de a privi aceast dependen dependen - indiferent indiferent c e vorba de o substan sau de o persoan care constituie "drogul" - ca pe un simplu Äsimptom", când ea e mai degrab o boal primar care trebuie tratat ea însi în primul rând, pentru ca terapia s poat continua i progresa. în schimb, pacientului i se permite, de obicei, s-i continue comportamentul dependent, în timp ce edinele terapeutice au drept scop s dezvluie Ämotivele" acelui comportament. Aceast abordare este complet retrograd i, de obicei, total ineficient. Dac cineva e alcoolic, problema fundamental este dependena de alcool, i ea trebuie tratat; cu alte cuvinte, trebuie oprit mai întâi consumul de butur, dup care se pot îmbunti îmbunti i alte aspecte ale vieii. vieii. Cutarea motivelor motivelor care stau la baza abuzului abuzului de alcool în sperana c descoperirea Äcauzei" va duce la încetarea consumului consumului de alcool, nu d rezultate. Motivul abuzului de alcool este c pacientul e bolnav de alcoolism. Numai prin tratarea prioritar prioritar a alcoolismul alcoolismului ui exist o ans ans de recuperare. recuperare. în cazul femeii care iubete prea mult, boala primar este dependena de suferin i obinuina cu o relaie nesatisfctoare. E adevrat, aceasta e generat de tipare-modele de-o via, datând din copilrie, dar femeia trebuie, mai întâi de toate, s se ocupe de modelele ei în prezent, doar astfel poate s înceap procesul de recuperare. Indiferent de cât de bolnav, violent sau neajutorat
este partenerul ei, ea trebuie ajutat de medicul sau terapeutul ei, s îneleag c fiecare încercare de a-l schimba, ajuta, controla sau blama pe el, este o manifestare a bolii ei i c trebuie s pun capt acestui comportament înainte ca alte aspecte ale vieii ei s se poat îmbunti. In capitolul urmtor vom schia msurile specifice pe care trebuie s le ia o femeie dependent de relaii, ca s se însntoeasc. Coloanele de mai jos, coninând descrierea caracteristicilor alcoolicilor i femeilor dependente relaional evideniaz paralelismul comportamental al celor dou boli, atât în faza activ, cât i în cea pasiv. Ceea ce nu poate arta aceast schi este similitudinea eforturilor de recuperare ale celor dependeni de una din cele dou boli. Este tot atât de greu s te însntoeti de o dependen relaional, pe cât de greu este s te vindeci de alcoolism. Iar pentru bolnavii de una din cele dou boli, recuperarea reflect diferena dintre via i moarte. Alcoolici Caracteristici ale practicii Obsedai de alcool Negând Negând gravitatea problemei problemei Minind ca s acopere cât de departe merge abuzul de alcool Ferindu-se de oameni ca s ascund problemele cauzate de butur încercri repetate de a controla consumul de butur Schimbri brute de atitudine Mânie, depresie, vin Resentimente Aciuni iraionale Violen Accidente datorate strii de ebrietate Ura de sine/justificri de sine Debilitate fizic datorat abuzului de alcool Femei dependente relaional Obsedate de relaii Negând Negând gravitatea problemei problemei Minind ca s acopere ce se întâmpl Ferindu-se de oameni ca s ascund problemele cauzate de relaii încercri repetate de a controla relaia Schimbri brute de atitudine Mânie, depresie, vin Resentimente Aciuni iraionale Violen Accidente datorate obsesiei Ura de sine/justificri de sine Debilitate fizic datorat bolilor provocate de stres Caracteristici ale recuperrii Alcoolici Recunoscând c nu poi s controlezi boala încetând s-i blameze pe alii pentru problema problema lor Concentrându-se Concentrându-se asupra asupra propriei propriei persoane persoane devin responsabili responsabili de de propriile propriile aciuni Cutând Cutând ajutorul ajutorul persoanelor persoanelor recuperate începând s se preocupe de Äpropriile" sentimente în loc s le evite Construindu-i un cerc de prieteni buni buni i interese interese variate Femei dependente relaional Recunoscând c nu poi s controlezi boala încetând s-i blameze pe alii
pentru problema problema lor Concentrându-se Concentrându-se asupra asupra propriei propriei persoane persoane devin responsabili responsabili de de propriile propriile aciuni Cutând Cutând ajutorul ajutorul persoanelor persoanelor recuperate începând s se preocupe de Äpropriile" sentimente în loc s le evite Construindu-i un cerc de prieteni buni i interese variate. Când suntem grav bolnave, recuperarea necesit adesea o identificare corect a procesului specific al bolii de care suferim, ca s ni se prescrie tratamentul corespunztor. Dac consultm specialiti, parte a responsabilitii lor fa de noi const în familiarizarea cu semnele i simptomele bolilor uzuale specifice, în vederea diagnosticrii maladiei i a prescrierii tratamentului corespunztor, folosindu-se ceîe mai eficiente mijloace. Vreau s explic aplicarea conceptului de boal la modelul iubirii excesive. Este o sarcin dificil, dar dac nu eti gata s accepi aceast propunere, sper c vei înelege, cel puin, strânsa analogie dintre o boal ca alcoolismul, care reprezint dependena de o substan, i cea de care sufer femeile care iubesc prea mult, dependente cum sunt de brbaii din viaa lor. Eu sunt absolut convins de faptul c ceea ce le afectez pe femeile care iubesc prea mult nu seamn cu o boal, ci este o boal, care necesit un diagnostic i un tratament anume. S examinm, mai întâi, ce se înelege prin cuvântul Äboal": orice deviere de la starea de sntate, cu o serie de simptome specifice i progresive, identificabile la un numr de pacieni, i care rspunde la forme specifice de tratament. Aceast definiie nu presupune prezena unui virus sau microb, sau a altui agent patogen, doar c victima bolii se îmbolnvete din ce în ce mai ru, previzibil i recognoscibil, tipic bolii respective, iar vindecarea este posibil doar dup aplicarea unui anumit tratament. i totui, e un concept greu de aplicat în profesia medical, când boala are manifestri comportamentale i nu fizice, în fazele iniiale i medii. Acesta e unul din motivele pentru care majoritatea medicilor nu recunosc alcoolismul, dac victima nu e în ultima faz, când deteriorarea fizic devine evident. Probabil c simptomele iubirii excesive sunt i mai dificil de sesizat ca aparinând unei boli, întrucât persoana e dependent, în acest caz, nu de o substan, ci de o alt persoan. Cea mai mare piedic în considerarea iubirii excesive ca fiind o stare patologic este aceea c medicii, consilierii, oamenii, în general, nutresc anumite convingeri, adânc înrdcinate, despre femei i iubire. Toi suntem înclinai s credem c suferina este un semn de dragoste adevrat, c a refuza s suferi e un semn de egoism i c, dac un brbat are o problem, femeia trebuie s-l ajute s se schimbe. Aceast atitudine ajut cele dou boli, alcoolismul i iubirea excesiv, s progreseze. progreseze. Atât alcoolismul cât i iubirea excesiv sunt boli mult prea subtile în faza incipient. Când devine evident c procesul destructiv a evoluat, eti tentat s consideri i s tratezi manifestrile fizice - ficatul sau pancreasul alcoolicului, sistemul nervos sau tensiunea arterial a femeii dependente relaional - fr s faci o evaluare a întregului. Este vital s privim aceste Äsimptome" în contextul general al proceselor de boal care le-au dat natere, i s recunoatem aceste boli cât mai devreme în evoluia lor, ca s putem opri distrugerea progresiv a sntii fizice i emoionale. Paralela dintre evoluia alcoolismului i cea a iubirii excesive este clar delimitat în schemele urmtoare. Fiecare schem demonstreaz cum dependena, fie de o substan chimic ce afecteaz starea mental, fie de o relaie nefericit, afecteaz în final toate aspectele vieii persoanei persoanei dependen d ependente te în mod progresiv-dezastruo progresiv-dezastruos. s. Efectele pornesc de la trâm t râmul ul emoional i
merg spre cel fizic, implicând nu numai ali indivizi (copii, vecini, prieteni, colegi) ci i, pentru femeia dependent de relaii, alte boli, cum ar fi abuzul de hran, furatul sau munca nesfârit. Schemele descriu de asemenea procesele paralele de vindecare pentru cele dou categorii de persoane dependente: de substane chimice i de relaii. E de notat c schema evoluiei i însntoirii unui alcoolic este mai relevant pentru procesul evolutiv i însntoirea unei femei, decât a unui brbat care iubete prea mult. Variaiile de sex nu sunt majore i pot fi pe deplin i uor înelese din ambele scheme, dar cartea nu-i propune s exploreze în profunzime aceste diferene. Ideea principal este înelegerea clar a fenomenului: cum se îmbolnvete i cum se face bine o femeie care iubete prea mult. Nu uitai, de asemenea, c povestea lui Margo nu s-a bazat pe schem i c nici schema n-a fost conceput ca reflectare a ei. Margo, cu un numr de parteneri, a trecut prin aceleai etape progresive ale bolii ca i o femeie cu un singur partener. Dac dependena de relaii - sau iubirea excesiv - este o boal asemntoare alcoolismului, atunci etapele ei sunt la fel de simplu de identificat, iar evoluia - la fel de previzibil. Urmtorul capitol va examina în detaliu aspectul recuperator al schemei, dar acum, s ne concentrm, pe scurt, asupra sentimentelor i comportamentelor descrise în schem, indicând prezena i involuia bolii denumit iubire excesiv. Dup cum demonstreaz fiecare caz prezentat în carte, femeile care iubesc prea mult provin din familii în care au fost fie singure i izolate, fie respinse sau împovrate cu responsabiliti inadecvat de grele, devenind astfel excesiv de devotate i sacrificându-se pe sine; sau au fost subiectul unei situaii haotice, i au dezvoltat o nevoie copleitoare de a-i controla pe cei din jur i situaiile în care s-au aflat. Rezult, în mod normal, c o femeie care simte nevoia s instruiasc, s controleze, sau amândou, va putea face asta doar cu un partener care îi permite, cel puin, dac nu chiar o invit, la acest tip de comportament. Ea va stabili, fr îndoial, o relaie cu un brbat care este iresponsabil în cel puin câteva aspecte ale vieii Iui, cci el are real nevoie de ajutorul, instruirea sau controlul ei. Apoi ea începe lupta pentru a-l schimba prin puterea i capacitatea persuasiv a iubirii ei. Aici, în acest punct, se prefigureaz evoluia de mai târziu a relaiei, când femeia începe s nege realitatea relaiei. Amintii-v, atitudinea de negare este un proces incontient care se declaneaz automat i spontan. Visul despre cum ar putea fi, i efortul de a-l transforma în realitate, denatureaz percepia realitii. Fiecare dezamgire, eec i trdare din cadrul relaiei este fie ignorat, fie îndeprtat printr-o scuz. ÄNu este chiar atât de ru". ÄTu nu înelegi cum este el în realitate", ÄNu asta i-a fost intenia", ÄNu e vina lui". Sunt doar câteva din frazele folosite de femeia care iubete prea mult, în acest punct al evoluiei bolii ei, în scopul de a-i apra partenerul i relaia. In acelai timp, pe msur ce brbatul o dezamgete i o trdeaz, ea devine din ce în ce mai dependent, emoional, de el. Asta se întâmpl pentru c ea i-a concentrat deja întreaga atenie asupra lui, asupra problemelor i bunstrii lui i, mai ales, asupra sentimentelor lui pentru ea. în timp ce ea încearc, neîntrerupt, s-l schimbe, el absoarbe întreaga ei energie, devenind curând sursa tuturor lucrurilor bune care se întâmpl în viaa ei. Dac a fi împreun cu el nu-i ofer satisfacii, ea încearc s-l schimbe pe el sau pe sine însi, ca relaia s mearg bine. Nu caut recompense emoionale în alt parte. E prea prins de strdania de a aduce relaia lor pe drumul bun. E convins c, dac l-ar putea face fericit, el ar trata-o mai bine, i-atunci va fi i ea fericit. în efortul de a-l mulumi, ea devine gardianul bunstrii lui. De fiecare dat când el e suprat, ea ia reacia lui drept un eec al ei i se simte vinovat pentru nefericirea lui, pe care nu e în stare so amelioreze, pentru imperfeciunile lui, pe care nu e în stare s le corecteze. Dar, mai presus de
toate, se simte vinovat pentru propria ei nefericire. Negarea îi optete c nu e nimic ru cu el, deci vina e numai a ei. în disperarea ei, pe care o gândete ca fiind fundat pe fleacuri i nemulumiri minore, începe s simt nevoia imperioas de a discuta cu partenerul ei. Urmeaz lungi dialoguri (în cazul când el vrea s vorbeasc cu ea), fr a fi abordat problema real. Dac el bea prea mult, negarea o împiedic s recunoasc asta, iar ea îl implor s-i spun de ce e nefericit, presupunând de la bun început c important nu e abuzul de alcool, ci nefericirea lui. Dac el nu-i este credincios, ea îl roag s-i spun ce-i lipsete ei ca femeie, acceptând c situaia e numai din vina ei, nu i a lui. i aa mai departe. Lucrurile se înrutesc. Dar pentru c partenerul ei se teme c ea, prea descurajat fiind, s-ar putea despri de el, iar el are nevoie de sprijinul ei - emoional, financiar, social sau practic - îi spune c face o greeal, c imaginaia ei a luat-o razna, c el o iubete, c situaia lor se îmbuntete, dar c ea e prea negativist ca s-o vad. Iar ea îl crede, pentru c are mare nevoie s-l cread. Ea accept prerea lui: c ea exagereaz problemele cu care se confrunt. i astfel se îndeprteaz i mai mult de realitate. El a devenit barometrul, radarul, aparatul ei de msur. i se uit la el permanent. Toate sentimentele ei sunt generate de comportamentul lui. Simultan cu Äîmputernicirea" pe care i-o d, de a o face s vibreze i s-o controleze emoional, ea intervine între el i lume. încearc s-l fac pe el s arate mai bine decât în realitate, iar tandemul lor s par mai fericit decât este. Alung cu o explicaie eecurile lui, dezamgirile ei i, în aciunea de muamalizare a adevrului în faa lumii, îl ascunde i de ea însi. Incapabil s accepte adevrata înfiare a partenerului ei, sau faptul c problemele sunt ale lui, nu ale ei, ea triete cu sentimentul c a euat în toate eforturile ei de a-l schimba. Frustrarea irupe în furie i au loc adevrate btlii, chiar fizice uneori, din cauza furiei neputincioase împotriva a ceea ce pare s fie zdrnicirea deliberat a eforturilor ei de ctre el. Aa cum altdat îi scuza toate eecurile, acum le ia pe toate ca pe un afront personal. Are sentimentul c e singur în strdania de a pune pe picioare relaia lor. Sentimentul de vinovie crete în ea, pe msur ce îi pune întrebarea de unde provine aceast furie a ei i de ce el nu o poate iubi îndeajuns ca s doreasc s se schimbe de dragul ei, de dragul lor. Mai hotrât ca niciodat s provoace schimbarea pe care o caut la el, ea devine acum dornic s experimenteze orice. Fac schimb de promisiuni. Nu-l va mai cicli dac bea prea mult, sau lipsete nopile de acas, sau umbl cu alte femei, sau cine tie ce face. Nici unul nu reuete s se in de cuvânt, iar ea are senzaia vag c a pierdut controlul - nu numai asupra lui, dar i asupra ei însi. Respectul ei de sine plonjeaz în adânc. Poate se vor muta, gândindu-se c prietenii, serviciul, sau familia poart responsabilitatea problemelor lor. i lucrurile chiar se pot îmbunti o vreme - dar numai temporar. Pentru c foarte curând, vechile modele îi fac din nou simit prezena. Acum, ea este atât de stoars de lupta continu pe care o duce, c nu mai are timp sau energie pentru altceva. Dac are copii, acetia sunt neglijai din punct de vedere afectiv, dac nu i fizic. Activitile sociale rmân încremenite. Exist prea mult acrimonie i prea multe secrete de ascuns ca meninerea aparenelor s nu devin un marasm. Iar lipsa contactelor sociale o izoleaz i mai mult pe femeia care iubete prea mult. Ea a pierdut astfel înc o legtur vital cu realitatea. Relaia ei a devenit totul pentru ea. Odat, demult, iresponsabilitatea i neputina acestui brbat i se pruser atrgtoare. Asta se întâmpla pe vremea când era convins c îl poate schimba, c îi poate corecta defectele. Acum se trezete împovrat de îndatoriri care îi aparin de drept lui i în timp ce îi poart pic pentru aceast turnur a evenimentelor, se blcete fericit în senzaia de control pe care îl are asupra
lui, pe msur ce organizeaz banii câtigai de el i preia controlul total asupra copiilor. Dac v gândii la schem, vei observa c ne gsim în ceea ce e îndeobte numit Äfaza crucial" - perioada de deteriorare rapid, mai întâi emoional, apoi fizic. Femeia, obsedat pân acum de relaia ei, va aduga în acest moment o tulburare de apeten la problemele ei, dac nu o are deja. Cutând s se recompenseze singur pentru toate eforturile fcute i s înbue furia i resentimentele care fierb în ea, începe s foloseasc mâncarea ca pe un drog de sedare. Sau poate neglija mâncarea din cauza unui ulcer sau unei boli de stomac, combinat, poate, cu atitudinea de victim exprimat prin ÄN-am timp s mnânc!" Sau poate instituie un control rigid al mâncrii ca s compenseze lipsa de control asupra sentimentelor pe care le triete în general. Acum poate începe s abuzeze de alcool sau de alte droguri Ärecreaionale", iar deseori, medicamentele prescrise devin parte integrant a repertoriului ei de manipulare a situaiei nerezonabile în care se afl. Medicii, nereuind s diagnosticheze corect maladia ei progresiv, pot exacerba starea ei prin tranchilizantele prescrise pentru a calma sentimentul de anxietate, generat de evenimentele din viaa ei i de atitudinea ei fa de ele. Oferindu-i femeii în aceast situaie acest tip de medicamente cu un înalt potenial de dependen este totuna cu a-i oferi câteva pahare zdravene de gin. i ginul i sedativul vor amori, temporar, suferina, dar folosirea lor poate crea noi probleme, fr s-o rezolve pe cea adevrat. Inevitabil, când femeia se gsete în acest punct al evoluiei bolii ei, vor aprea i probleme de sntate fizic i emoionale. Se pot manifesta acum oricare din tulburrile asociate cu stresul prelungit i acut. Dup cum am menionat deja, poate evolua i dependena de mâncare, alcool sau de alte droguri. Pot exista, de asemenea, probleme digestive i/sau ulcer, tot felul de disfuncii ale pielii, alergii, tensiune arterial mare, ticuri nervoase, insomnie, constipaie sau diaree sau amândou, alternativ. Se pot declana stri depresive, sau dac, aa cum se întâmpl deseori, ele s-au instalat deja, crizele vor fi mai lungi i alarmant de severe. In acest punct, când organismul d semne de colaps din cauza stresului, intrm în faza cronic. Poate c reperul cel mai important al acestei faze este faptul c gândirea s-a deteriorat atât de mult, c femeia nu mai e în stare s evalueze obiectiv situaia. Exist, implicit, un anumit grad de nebunie progresiv în iubirea excesiv, iar în aceast etap, ea este în floare. Femeia este acum incapabil s vad care sunt ansele pe care le are în viaa pe care o duce. Multe din faptele sale sunt reacia la cele ale partenerului ei, incluzând aventurile amoroase, obsesia fa de munc sau fa de alte preocupri, sau devotamentul pentru Äcauze" în care încearc s ajute/controleze vieile sau strile celor din jurul ei. E trist, dar revenirea la oamenii sau preocuprile din afara relaiei au devenit acum o component a obsesiei ei. Ea îi invidiaz pe cei care nu au problemele ei, i arunc vina pentru frustrrile ei pe cei din jur, atacându-i din ce în ce mai violent partenerul sau copiii. în acest punct, ca o ultim încercare de a-i controla partenerul prin vin, poate amenina, sau chiar comite suicidul. Inutil s mai spunem, ea i cei din jurul ei sunt de acum foarte, foarte bolnavi - emoional dar i fizic, de multe ori. Este interesant s ne oprim o clip asupra efectelor pe care o mam care sufer de boala iubirii excesive le are asupra copilului. Multe din femeile pe care le-ai cunoscut citind cartea au crescut în acest tip de condiii. Poate c femeia care a început prin a iubi prea mult realizeaz, în sfârit, c a încercat tot ce se putea ca s-l schimbe pe brbatul ei, c toate eforturile ei s-au soldat cu un eec, i devine capabil s vad c ea însi are nevoie de ajutor. Ajutorul pe care-l caut, implic, de obicei, recurgerea la un profesionist, ca o ultim încercare de a-l schimba pe brbatul ei. Este crucial ca persoana creia i-a cerut ajutorul, s-o fac s îneleag c ea este cea care trebuie s se schimbe,
c recuperarea trebuie s înceap cu ea însi. Acest lucru este extrem de important, atâta timp cât iubirea excesiv este b boal evolutiv, ceea ce am demonstrat anterior. O femeie ca Margo se afl pe drumul care o duce spre moarte. Aceasta poate surveni din cauza unei tulburri legate de stres - un atac de cord, sau cerebral, sau orice alt suferin fizic produs sau exacerbat de stres. Sau poate muri din cauza violenei, care a devenit acum parte integrant a vieii ei, sau dintr-un accident, care n-ar fi avut loc dac atenia ei n-ar fi fost acaparat de obsesii. Femeia poate muri foarte repede, sau poate tri muli ani într-o stare de continu deteriorare. Oricare ar fi cauza morii, vreau s repet c se poate muri din iubire excesiv. S ne întoarcem acum la Margo, consternat de întorstura pe care au luat-o evenimentele din viaa ei i cutând, cel puin pentru moment, ajutor. Margo nu are decât dou anse. Mai întâi trebuie s i le defineasc clar i apoi poate alege una din ele. Poate continua s caute partenerul ideal. Dat fiind predilecia pentru brbai ostili, în care nu poi avea încredere, va fi atras inevitabil de acele tipuri de brbai pe care le tie deja. Sau poate începe sarcina foarte dificil i solicitant de a contientiza modelele bolnvicioase de relaionare, în paralel cu examinarea obiectiv a ingredientelor care s-au adugat Äatraciei" dintre ea i brbaii din viaa ei. Poate continua s caute în afara ei brbatul care o poate face fericit, sau poate începe procesul lent i dureros (dar mult mai satisfctor în ultim instan) de învare al iubirii i educrii de sine, cu ajutorul i sprijinul celor ca ea. E trist, dar femeile ca Margo nu vor renuna la dependena lor, vor continua s caute brbatul minunat care le va aduce fericirea, sau vor încerca la nesfârit s-l controleze i s-l schimbe în bine pe brbatul cu care triesc. S caui sursa de fericire în afara propriei persoane pare s fie mai uor i mai familiar, decât s practici disciplina cerut de edificarea propriilor resurse interioare i s învei cum s umpli golul din interior. Pentru acelea dintre voi care sunt destul de înelepte, destul de obosite sau destul de disperate încât s vrea s se însntoeasc, mai mult decât s schimbe brbatul cu care sunt sau s caute altul - pentru cele dintre voi care vor cu adevrat s se schimbe, urmeaz etapele recuperrii. l0. Drumul spre recuperare Dac un individ e capabil de o dragoste productiv, atunci el se iubete i pe sine; dac îi poate iubi numai pe ceilali, atunci ele incapabil de iubire. Erich Fromm - Arta iubirii Dup ce ai citit despre atâtea femei care se aseamn din punctul de vedere al relaiilor lor bolnvicioase, vei fi de acord c aceasta e o boal. Care este, atunci, tratamentul corespunztor? Cum se poate vindeca femeia prins în strânsoarea ei? Cum începe s renune la seria nesfârit de lupte cu Äel" i s învee s-i foloseasc energia pentru a edifica o existen bogat în împliniri pentru ea însi? i cum se difereniaz de numeroasele femei care nu se însntoesc, care nu sunt în stare s se smulg din mocirla i mizeria relaiilor nesatisfctoare? Cu certitudine, nu gravitatea problemelor este factorul hotrâtor al însntoirii. înainte de a se însntoi, femeile care iubesc prea mult se aseamn foarte bine în privina caracterului lor, indiferent de detaliile specifice ale circumstanelor prezente sau trecute. Femeia care a învins modelul de iubire excesiv este total diferit de persoana care a fost înainte. Pân acum, poate norocul sau soarta a hotrât care din aceste femei îi vor gsi drumul i care nu. Eu am observat îns c toate femeile care se însntoesc au urmat anumite etape în acest scop. Trecând prin multe încercri, greind tot de atâtea ori, fr nici un ghid uneori, ele au reluat, iar, i iar, i iar, programul de însntoire pe care-l voi schia mai jos. Mai mult, pot
spune din experiena mea personal i profesional c n-am vzut s fi euat nici o femeie care a urmat aceste etape, i nici vreuna care s se fi însntoit fr s le urmeze. Dac asta vi se pare o garanie, s tii c aa este. Femeile care vor urma aceti pai se vor face bine. Paii sunt simplu de fcut, dar dificili în sine. Au toi aceeai importan i sunt menionai în ordine cronologic. l. Caut ajutor. 2. Recuperarea s fie prioritatea numrul l în viaa ta. 3. Gsete un grup de persoane care au trecut prin aceleai experiene i care te vor înelege. 4. Imbuntete-i componenta spiritual prin exerciiu zilnic. 5. Inceteaz s-i mai controlezi i s-i manipulezi pe alii. 6. Inva s nu te mai lai Äprins" în joc. 7. Infrunt cu curaj problemele i defectele pe care le ai. 8. Cultiv nevoile care urmeaz s se dezvolte în forul tu interior. 9. Devino mai Äegoist". l0. Imprtete-i experienele i ceea ce ai învat. Vom examina, pe rând, ce importan are fiecare etap, ce cere, de ce e necesar, i ce implicaii are. l. Caut ajutor Ce înseamn Primul pas în cutarea ajutorului poate însemna orice - de la consultarea unei cri în bibliotec (asta îi cere un curaj enorm; i se pare c toat lumea se uit la tine!) la o programare la terapeut. Poate însemna un apel anonim la un hotline pentru persoanele cu probleme, ca s vorbeti despre despre ceea ce ai inut secret pân acum, sau contactarea unei agenii specializate în problemele cu care te confruni, fie alcoolism, incest, violena partenerului, sau orice altceva. Poate însemna s faci rost de adresa unui grup de într-ajutorare i s-i iei inima în dini, i s te duci la un centru de consiliere care se ocup de problema ta. Poate chiar însemna s chemi poliia. In esen, s ceri ajutor înseamn s faci ceva, s faci primul pas, s întinzi o mân. Este foarte important s înelegi c a cere ajutor nu înseamn s-i amenini partenerul c ai de gând s faci asta. O astfel de micare este, de obicei, o încercare de a-l convinge, prin antaj, s se schimbe, ca s nu fii nevoit s-l expui oprobriului public din cauza defectelor îngrozitoare pe care le are. Las-l în pace. Altfel, cutarea ajutorului (sau ameninarea c-l vei cuta) nu este decât înc o încercare de a-I manipula i controla pe partenerul tu. încearc s ii minte: faci asta pentru tine. Ce necesit cutarea ajutorului Când caui ajutor, eti obligat, cel puin temporar, s renuni la ideea c te poi descurca singur. Trebuie s înfruni realitatea c, în timp, viaa ta s-a înrutit, nu s-a îmbuntit, i s înelegi c în pofida eforturilor tale, nu eti capabil s rezolvi problema. Asta înseamn c trebuie s fii sincer cu tine însi i s recunoti cât de ru stau lucrurile în realitate. Din pcate, aceast sinceritate nu apare decât dup ce viaa ne-a izbit o dat sau de mai multe ori, pân ne-a îngenuncheat i ne-a lsat fr suflare. întrucât asta e de obicei o situaie temporar, în secunda când ne revenim, încercm s relum viaa din punctul unde am lsat-o: s fim puternice, s manipulm, s controlm i s ne descurcm singure. Nu cutai alinarea de scurt durat. Dac începei prin a citi o carte, trebuie s facei i pasul urmtor - s contactai, probabil, sursele recomandate de carte. Dac v programai la un specialist, aflai dac persoana respectiv e capabil s îneleag dinamica problemei voastre. Dac, de exemplu, ai fost victima unui incest, o persoan fr studii speciale i rezultate în domeniu nu v va da acelai ajutor ca una care tie prin ce-ai trecut i
cum v-a afectat asta. Mergei la cineva capabil s v pun întrebri despre trecutul dumneavoastr, similare celor din aceast carte. Ar fi bine s aflai dac terapeutul dumneavoastr este de acord cu premisa c iubirea excesiv este o boal evolutiv, i dac accept tipul de tratament schiat aici. Convingerea mea - foarte puternic - este c femeile ar trebui s mearg la consilieri-femei. împrtim experiena fundamental a ceea ce înseamn s fii femeie în societatea noastr, iar asta d o anumit profunzime înelegerii. Suntem de asemenea capabile s evitm aventurile, de multe ori inevitabile, dintre sexe, pe care am fi tentate s le avem cu terapeutul-brbat sau pe care, din nefericire, el ar fi tentat s le joace cu noi. Nu e de ajuns, îns, doar s consuli o terapeut. Ea trebuie s cunoasc cele mai eficiente metode de tratament, pe baza factorilor prezeni în trecutul tu, i s te trimit la un grup de întrajutorare corespunztor -i chiar s fac din participarea la un asemenea grup un element obligatoriu al tratamentului. De exemplu, eu nu consiliez o persoan co-alcoolic dac nu particip i la edinele Al-Anon. Dac refuz s fac astfel dup câteva edine cu mine, închei o înelegere cu ea: continum s ne vedem dac e dispus s mearg i acolo, dac nu, nu ne mai vedem. Experiena m-a învat c, fr participarea la Al-Anon, co-alcoolicii nu se însntoesc. în schimb, reitereaz modelele de comportament i continu modul de gândire nesntos, iar terapia singur nu e de ajuns. Recuperarea se produce mult mai repede când terapia se asociaz cu Al-Anon; cele dou tratamente se completeaz unul pe altul foarte bine. Terapeut trebuie s v cear s v alturai unui grup de într-ajutorare potrivit cazului dumneavoastr. Altfel, ea v d posibilitatea s v plângei de situaia în care v aflai, fr s v oblige s facei tot ce e posibil i v poate fi de folos. O dat ce gsii o terapeut bun, trebuie s rmânei la ea i s-i urmai recomandrile. Nimeni, niciodat, n-a reuit s modifice un model de-o via doar într-una sau dou edine. Cutarea ajutorului poate necesita cheltuirea unor bani, sau poate nu. Multe agenii au tarife variate, în funcie de posibilitile de plat ale clienilor, i nu exist nici o corelaie între cel mai costisitor terapeut i cel mai eficace tratament. Muli profesioniti competeni i devotai lucreaz în aceste agenii. Ceea ce trebuie s caui este o persoan cu experien i rezultate bune, în prezena creia s te simi bine. Ai încredere în sentimentele tale, i consult mai muli terapeui pân îl gseti pe cel mai potrivit pentru tine. Nu este imperios necesar s urmezi un program terapeutic ca s te însntoeti. De fapt, un terapeut prost va face mai mult ru, decât bine. Dar o persoan care înelege procesul maladiv al iubirii excesive poate fi de un ajutor inestimabil. Cutarea ajutorului nu necesit întreruperea relaiei prezente, dac ea exist. Nu exist o asemenea cerin în nici una din etapele procesului de recuperare. în timp ce tu treci de la o etap la alta - de la l la l0 -relaia ta se descurc singur. Când încep s vin la mine, multe femei vor s pun capt relaiei înainte de a fi pregtite, ceea ce înseamn fie c se vor întoarce la relaia lor, fie c vor începe alta, la fel de maladiv. Dac urmeaz cele zece etape, perspectiva de a rmâne sau de a se despri se modific. A fi cu el înceteaz s mai fie Problema, iar a-l prsi înceteaz s mai fie Soluia. în schimb, relaia devine unul din multiplele obiective de luat în considerare în contextul general al felului în care îi triesc viaa. De ce e necesar cutarea ajutorului Este necesar pentru c ai încercat timp îndelungat fr ca vreuna din încercri s fi dat rezultate. Dei eforturile dumneavoastr s-ar fi putut s aduc alinare, ocazional i temporar, tabloul general arat o deteriorare progresiv. Partea iluzorie în acest caz este c nu suntei
contiente de gravitatea situaiei întrucât exist înc, neîndoios, o mare cantitate de negare care opereaz în dumneavoastr. Aceasta este natura bolii. De exemplu, multe din clientele mele miau spus c, de fapt, copiii lor nu tiu c lucrurile stau prost în familie, sau c nu se trezesc, în ciuda certurilor nocturne. Acesta este un exemplu foarte obinuit de negare auto-protectoare. Dac aceste femei ar privi realitatea în fa - suferina copiilor lor - ar fi copleite de vinovie i remucri. Pe de alt parte, negarea le împiedic s vad gravitatea problemei i s cear ajutor. Credei-m pe cuvânt când spun c situaia dumneavoastr este mai grav decât vrei s credei i c boala progreseaz. înelegei c avei nevoie de tratament corespunztor i c singure nu putei face nimic. Ce implic ajutorul Una din cele mai temute implicaii este c s-ar putea încheia relaia, dac exist. Sigur c este adevrat, dei, dac urmai cele zece etape, pot garanta c relaia se va îmbunti sau se va sfâri. Nici ea, nici dumneavoastr nu vei mai fi la fel. O alt implicaie de temut este c secretul va fi cunoscut de toat lumea. O dat ce femeia a cutat sincer ajutorul, nu regret c a fcut-o, dar teama dinainte de a o face este uria. Chiar dac problemele cu care se confrunt o femeie sunt neplcute, inconvenabile, grav vtmtoare sau fatale, ea poate, sau nu, s se hotrasc s caute ajutor. Ceea ce determin hotrârea ei, întrun sens sau altul, este magnitudinea temerii ei i uneori, mândria, dar niciodat severitatea problemelor. Pentru multe femei, a cere ajutor nu pare s fie nici mcar o opiune; a proceda astfel seamn cu asumarea unui risc futil într-o situaie oricum precar. ÄN-am vrut s-l supr" este rspunsul clasic al femeii btute la întrebarea de ce n-a chemat poliia. O team adânc înrdcinat de a nu înruti lucrurile, plus, paradoxal, convingerea c poate controla, în continuare, situaia, o împiedic s se adreseze autoritilor sau celor care i-ar putea oferi ajutor. Lucru adevrat i în cazurile mai puin dramatice. O soie frustrat nu vrea s clatine barca, deoarece indiferena rece a soului fa de ea Änu este chiar atât de grav". Ea îi spune c el este, de fapt, un brbat bun, fr multe din trsturile indezirabile pe care le vede la soii prietenelor sale, i astfel se împac cu o via sexual inexistent, cu atitudinea lui descurajant în faa entuziasmului ei, sau cu interesul lui pentru sport în timpul puinelor momente pe care le petrec împreun acas. Asta nu este toleran din partea ei. Este o lips de încredere c relaia va supravieui refuzului ei de a continua s atepte rbdtoare s i se dea atenie - ceea ce el nu face niciodat - i, chiar mai mult, este lipsa convingerii c merit mai mult fericire decât primete de la el. Acesta e un concept-cheie în procesul de recuperare. Merii mai mult decât ce ai în prezent? Ce eti dispus s faci ca s îmbunteti situaia pentru tine? începe cu începutul i caut ajutorul. 2. Recuperarea s fie prioritatea numrul 1 în viaa ta. Ce înseamn A considera recuperarea prioritatea numrul l înseamn s iei decizia c, indiferent ce trebuie s faci, eti dispus s urmezi cele zece metode care te pot ajuta. Dac asta vi se pare excesiv, gândii-v o clip pân unde ai merge ca s-l schimbai pe el, ca s-l ajutai pe el s se însntoeasc. Formula magic aici este c, dei eforturile i strdaniile voastre n-au reuit s-l schimbe pe el, totui putei, cheltuind aceeai energie, s v schimbai pe dumneavoastr. Aadar, folosii-v puterea cât v mai poate ajuta - în folosul propriei voastre viei! Ce necesit prioritatea nr. l Necesit un angajament total fa de propria dumneavoastr persoan. Aceasta e poate prima dat în via când v considerai cu adevrat important, cu adevrat demn de atenia i interesul proprii. Probabil c v vine greu s facei asta, dar dac depunei efortul de a respecta
programrile, de a participa la grupurile de într-ajutorare etc, vei fi ajutate s învai cum s apreciai i s promovai propria bunstare. Aadar, mcar pentru o vreme, facei-v apariia i se va declana procesul de vindecare. Nu dup mult timp v vei simi atât de Ämai bine" c vei dori singure s continuai. Pentru a facilita procesul, fii dornic s v instruii asupra problemei pe care o avei. Dac ai crescut într-o familie de alcoolici, de exemplu, ducei-v la conferinele relevante pentru acest subiect i aflai ce se cunoate în prezent despre efectele pe care aceast experien le va avea ulterior asupra vieii. Va fi dezagreabil i poate chiar dureros uneori s v expunei acestei experiene, dar nu tot atât de neplcut cum ar fi s continuai s trii dup aceleai modele, fr s înelegei cum suntei controlate de trecut. O dat cu înelegerea vine oportunitatea alegerii, deci, cu cât mai profund e înelegerea, cu atât mai mare e libertatea de alegere. La fel de necesar este i dorina de a Äcontinua" s cheltuii timp i bani, poate, ca s v însntoii. Dac suntei împotriva Äirosirii" timpului i banilor pentru propria dumenavoastr însntoire, dac vi se pare inutil, evaluai cât timp i bani ai irosit încercând s evitai suferina unei relaii sau a sfâritul ei. Butura, drogurile, bulimia, excursiile fcute ca s v îndeprtai de tot i de toate, înlocuirea lucrurilor (ale lui sau ale voastre) pe care le-ai distrus în accese de furie, absenele la serviciu, apelurile telefonice lungi i costisitoare ca s vorbii cu el, sau cu cineva care sperai s v îneleag, cadourile cumprate pentru a-l împca, cadourile pentru dumneavoastr ca s v ajute s uitai, zile i nopi pierdute plângând dup el, neglijarea sntii proprii pân la punctul în care boala a devenit extrem de grav - lista felurilor în care v-ai irosit timpul i banii rmânând bolnav este probabil îndeajuns de lung ca s v simii stingherit când o privii cu onestitate. Iar ca investiie, v garantez c vei primi în schimb infinit mai mult. Angajarea total în procesul de recuperare necesit de asemenea reducerea drastic sau suspendarea complet a folosirii alcoolului sau a altor droguri în timpul procesului terapeutic. Folosirea substanelor psihotrope în aceast perioad obstrucioneaz trirea intens a emoiilor pe care le dezvluii; doar cunoscând în întregime aceste emoii vei obine vindecarea, ce vine o dat cu eliberarea lor. Teama de aceste sentimente i disconfortul provocat de ele v trezesc dorina de a le estompa într-un fel sau altul (inclusiv prin folosirea alimentelor ca drog), dar eu v sftuiesc s n-o facei. Cea mai mare parte a muncii terapeutice are loc în intervalele când nu v aflai la edine sau în grup. Experiena mea arat c orice conexiuni s-ar face în timpul edinelor de terapie sau între ele, acestea dureaz doar dac starea mental nu e alterat în timp ce se proceseaz materialul. De ce e necesar s faci din vindecare prioritatea nr. l Pentru c, în caz contrar, nu vei avea niciodat timp s te faci bine. Vei fi prea ocupat cu tot felul de alte treburi, care îi întrein boala. Dup cum învarea unei limbi strine necesit expunerea repetat la noile sunete i structuri care contrazic felul familiar de a vorbi i gândi, i care nu pot fi memorate dac expunerea e sporadic i de scurt durat, la fel se întâmpl cu vindecarea. Un gest fcut pentru tine însi, dar fr tragere de inim i ocazional, e insuficient pentru a afecta sistemele fortificate de gândire, simire i relaionare. Numai i numai prin puterea obinuinei, ele se vor reafirma. Pentru a te ajuta s priveti în perspectiv, gândete-te pân unde ai merge dac ai avea cancer, i cineva i-ar da sperana vindecrii. Fii dornic s faci tot atât de mult ca s te vindeci de aceast boal care ruineaz calitatea vieii i poate chiar viaa însi. Ce implic prioritatea nr. l Programrile la terapeut sau întâlnirile de grup sunt pe primul loc. Ele sunt mult mai importante decât:
- o invitaie la prânz sau la cin cu brbatul vieii tale; - o întâlnire cu brbatul tu pentru a discuta unele lucruri; - evitarea criticii sau mâniei lui; - s-l faci pe el (sau pe oricine altcineva) fericit; s obii aprobarea lui (sau a altcuiva); - s faci o excursie ca s scapi de tot i de toate (doar ca s revii i s înduri totul din nou). 3. Gsete un grup de persoane care s te îneleag Ce înseamn S gseti un grup de tovari de suferin care s te îneleag necesit un efort. Dac ai, sau ai avut vreodat, o relaie cu un alcoolic sau consumator de droguri, du-te la Al-Anon; dac eti copilul unui alcoolic sau consumator de droguri, du-te la întâlnirile Al-Anon pentru adulii provenii din acest tip de familii; dac eti victima unui incest, particip la întrunirile Fiicelor Unite (locul tu e acolo indiferent de cine a fost agresorul - tatl sau altcineva); dac eti sau ai fost victima violenei, contacteaz serviciile sociale de protecie a femeilor din zona în care locuieti i altur-te grupurilor de sprijin. Dac nu faci parte din nici una din aceste categorii, sau grupul care s-ar potrivi nevoilor tale nu exist în cartierul tu, gsete un grup de sprijin în care femeile discut despre dependena emoional de brbai sau formeaz-i propriul grup. Un grup de sprijn din tovari de suferin, nu este o întâlnire haotic de femei care vorbesc despre tot ce le-au fcut lor brbaii, sau despre ghinioanele pe care le-au avut în via. Grupul este un loc în care munceti pentru propria ta însntoire. Este important s se discute despre traumele trecutului, dar dac te trezeti - tu sau altcineva - relatând poveti fr sfârit, cu zeci de Äel a zis... i atunci eu am spus...", te afli pe o pist greit, sau chiar într-un grup nepotrivit. Empatia singur nu va atrage dup sine recuperarea. Un grup de sprijin bun îi propune s-i ajute pe toi participanii s se însntoeasc, i cuprinde câiva membri care s-au însntoit într-o oarecare msur i care pot împrti nou-veniilor principiile pe care le-au urmat. Nicieri aceast structur nu e. mai bine modelat, decât la Al-Anon. Indiferent dac alcoolismul a fost sau nu prezent în viaa ta, ar fi bine s participi la una sau mai multe întruniri, s vezi cum funcioneaz principiile procesului de recuperare, în esen, ele sunt aceleai pentru toi, indiferent de circumstanele trecutului sau prezentului fiecruia. Ce necesit un grup de sprijin i se va cere s faci un angajament cu tine însi i cu grupul, referitor la participarea la cel puin ase întruniri, înainte de a decide dac are ce s-i ofere. Acest lucru e necesar pentru c atâta îi ia s te integrezi grupului, s învei limbajul lui, dac exist, i s începi s înelegi în ce const procesul de recuperare. Dac te duci la Al-Anon, care are câteva edine pe sptmân, încearc s te duci în zile diferite. Fiecare grup are caracteristici diferite, dei structural ele sunt identice. Gsete unul sau dou compatibile cu tine i rmâi la ele, i mergi la mai multe edine dac simi nevoia. Va trebui s participi cu regularitate. Dei prezena ta e important pentru ceilali, te afli acolo pentru propriul tu beneficiu. Pentru a primi ce-i ofer grupul, prezena ta e obligatorie. Ar fi ideal s ai o anumit doz de încredere, dar chiar dac nu eti înc în stare de aa ceva, Äpoi" cel puin s fii sincer. Vorbete despre lipsa ta de încredere în oameni în general, în grup, în procesul de recuperare; paradoxal, vei avea din ce în ce mai mult încredere. De ce e necesar un grup de sprijin Pe msur ce participanii îi împrtesc necazurile, te vei identifica cu ei i cu experienele lor. Ei te vor ajuta s-i aminteti tot ceea ce ai blocat în subcontient - sentimente i evenimente. Legtura ta cu ele va fi din ce în ce mai direct. Pe msur ce te identifici cu ceilali i-i accepi în ciuda secretelor i defectelor lor, vei deveni din ce în ce mai deschis la aceleai trsturi pe care le descoperi la tine. Acesta e începutul
procesului de auto-acceptare, cerin absolut vital pentru recuperare. Când vei fi pregtit, vei împrti celorlali propriile tale experiene i astfel vei deveni mai sincer, iar teama i secretomania se vor atenua. Datorit acceptrii de ctre grup a ceea ce a fost pentru tine inacceptabil, tu însi te vei accepta din ce în ce mai mult. Vei vedea c metodele folosite de alii în via dau rezultate i le vei încerca i tu. Vei vedea c la alii ele nu dau rezultate, i astfel poi înva din greelile lor. Alturi de empatia i împrtirea experienelor pe care le asigur grupul, exist i un element umoristic, de asemenea vital pentru procesul de recuperare. Zâmbetele pline de înelegere la sesizarea unei alte încercri de a manipula pe cineva, bucuria celorlali când unul dintre ei a depit un obstacol important, hohotul de râs spontan la obsesiile comune - toate sunt cu adevrat tmduitoare. Vei începe s simi c locul tu e printre ei. Acest lucru este extrem de important pentru cei care provin din familii disfuncionale, întrucât experienele din trecut genereaz un puternic sentiment de izolare. Fiind împreun cu alii, care-i îneleg experiena de via i o împrtesc, vei avea un sentiment de siguran i o stare de bine de care ai mare nevoie. Ce implic gsirea i integrarea într-un grup de sprijin Nu mai exist secrete. E adevrat, secretul tu nu-l va ti toat lumea, ci doar câteva persoane. Te alturi grupului de la Al-Anon i plutete în aer presupunerea c undeva, cândva, ai fost afectat de alcoolism. îi faci apariia la Fiicele Unite i asta e o indicaie c ai fost cumva victima unor avansuri sexuale nedorite din partea cuiva în care ai avut încredere... i aa mai departe. Teama c li se va afla secretul îi împiedic pe muli s cear ajutorul care le-ar salva viaa i relaia. ine minte, în orice grup de sprijin normal, prezena ta i ceea ce se discut este o informaie care nu trece dincolo de grup. Caracterul personal e respectat i protejat. Dac nu, trebuie s gseti un grup în care este. Pe de alt parte, dac te duci doar o dat, ceilali vor ti c ai o problem. Sper c citind pân aici, ai îneles c, a lsa pe ceilali s afle, în special când Äceilali" au aceeai problem, este soluia pentru dureroasa ta izolare. 4. Sporete-i latura spiritual prin exerciii zilnice Ce înseamn? Ei bine, înseamn lucruri diferite pentru persoane diferite. Unora din voi, ideea le repugn i v întrebai probabil dac nu cumva putei sri peste aceast etap. Nu e pentru voi chestia cu Dumnezeu. Pentru voi, convingerile de genul acesta sunt imature i naive, voi suntei prea sofisticate pentru a le lua în serios. Alte femei s-ar putea s se roage deja, pline de credin, unui Dumnezeu care pare s nu le aud. I-ai spus Domnului ce necazuri avei, ce trebuie remediat, i degeaba, v simii la fel de mizerabil. Sau poate v-ai rugat din suflet, îndelung, fr nici un rezultat, aa c v-ai înfuriat, ai renunat, sau v-ai simit trdate i v întrebai cu ce ai pctuit de suntei aa de crunt pedepsite. Fie c avei sau nu credin în Dumnezeu, i dac avei, fie c v rugai Lui sau nu, tot trebuie s trecei prin aceast etap. Dezvoltarea spiritual poate însemna mult pentru calea pe care fiecare o alege. Chiar dac eti sut la sut atee, poate gseti plcere i consolare într-o plimbare în singurtate, sau în contemplarea unui apus de soare sau a vreunui col de natur. Orice te poart dincolo de inele tu, ctre viziunea mai larg asupra lucrurilor, reprezint întocmai cerina acestei etape. Afl cei aduce pace i senintate în suflet i aloc ceva din timpul tu, o jumtate de or cel puin, acestui exerciiu. N-are importan cât de disperat e situaia, exerciiul îi aduce alinare, poate
chiar linite. Dac te îndoieti c exist o putere superioar în univers, poate ar fi bine s încerci s acionezi ca i cum ai crede, chiar dac nu crezi, încredinarea lucrurilor pe care nu le poi rezolva unei puteri superioare, îi poate aduce o imens alinare. Sau dac asta i se pare o constrângere - s faci ceva împotriva voinei tale - ce ai zice s foloseti grupul de sprijin ca for superioar? Grupul are cu siguran mai mult for, decât toat fora ta adunat la un loc. Simte-te liber s foloseti grupul ca entitate pentru for i sprijin, sau aranjeaz s iei legtura cu un membru al grupului care s te ajute s treci mai uor prin situaiile grele, când vor aprea. Fii contient c nu mai eti singur. Dac eti o credincioas fervent i mergi regulat la biseric i te rogi, dezvoltarea spiritual înseamn s ai credina c tot ce i se întâmpl are un scop i o rezolvare i c Dumnezeu are grij de partenerul tu, nu tu. Aeaz-te undeva în linite i mediteaz, roag-te, cere-i Domnului s te îndrume cum s-i trieti viaa i las-i pe cei din jurul tu s-i triasc propria via. Dezvoltarea spiritual, indiferent de convingerile religioase pe care le ai, înseamn în esen, renunarea la propria îndrtnicie, la hotrârea nestrmutat de a face ca lucrurile s ia întorstura pe care o vrei tu. în loc de asta, trebuie s accepi faptul c nu tii ce e mai bine într-o situaie anume, nici pentru tine, nici pentru altcineva. S-ar putea s existe soluii i rezultate la care nu te-ai gândit niciodat, sau poate cele de care te-ai temut cel mai mult i te-ai strduit din rsputeri s le anticipezi s fi fost exact ce trebuia ca lucrurile s se îmbunteasc. îndrtnicia înseamn s crezi c tu i numai tu deii toate rspunsurile. Renunarea la îndrtnicie înseamn disponibilitatea de a sta linitit, de a fi deschis i de a atepta s fii îndrumat. înseamn s învei s alungi teama (toate acele Äi dac") i disperarea (i toate acele Ädac nu...") i înlocuiete-le cu gânduri i afirmaii pozitive despre viaa ta. Ce necesit dezvoltarea spiritual Necesit disponibilitate, nu credin. Adeseori, o dat cu disponibilitatea apare i credina. Dac n-ai nevoie de credin, probabil c n-o s-o obii nicicând, dar vei gsi cu siguran mai mult senintate, decât ai avut vreodat înainte. Dezvoltarea spiritual cere, de asemenea, s-i foloseti afirmaiile pentru a depi vechile tipare de gândire i simire, i s înlocuieti vechile convingeri. Fie c împrteti credina într-o for superioar, fie c nu, afirmaiile îi pot schimba viaa. Folosete-le pe cele din Anexa 2 sau i mai bine, alctuiete-i-le singur. F-le s sune pozitiv i repet-le în gând, sau cu glas tare dac e posibil, de câte ori ai ocazia. Pentru început, iat un exemplu: ÄNu mai sufr, viaa mea e plin de bucurie, prosperitate i împliniri". De ce e necesar dezvoltarea spiritual Fr dezvoltare spiritual, e aproape imposibil s renuni la vechiul obicei de a manipula i controla, i s crezi c totul se va rezolva dup cum e menit. Exerciiul spiritual te calmeaz i te ajut s-i schimbi viziunea: nu te mai consideri victim, ci fiin superioar. Este o surs de putere în momente de criz. Când te copleesc sentimentele sau evenimentele, ai nevoie de o resurs superioar ie, ctre care s te îndrepi. Fr dezvoltare spiritual, e aproape imposibil s renuni la îndrtnicie, iar fr s faci asta, nu poi s faci urmtorul pas. Nu vei fi în stare s încetezi manipularea i controlul brbatului din viaa ta, pentru c vei fi convins c asta e datoria ta. Nu vei fi în stare s cedezi controlul vieii lui unei fiine superioare ie. Ce implic dezvoltarea spiritual Te eliberezi de responsabilitatea copleitoare de a remedia totul, de a-l controla pe brbatul din viaa ta i de a preveni dezastrele.
Ai la dispoziie mijloacele necesare obinerii calmului, mijloace care nu au nimic de-a face cu manipularea altei persoane, ca s fac sau s fie cum vrei tu. Nimeni nu e obligat s se schimbe pentru ca tu s te simi bine. Pentru c drumul cultivrii spirituale i-e deschis, ajungi s ai mai mult control asupra vieii i fericirii tale, care devin astfel mai puin vulnerabile la aciunile celorlali. 5. înceteaz s-l mai manipulezi i controlezi Ce înseamn A înceta s mai manipulezi i s-i controlezi partenerul înseamn s nu-l mai ajui, s nu-i mai dai sfaturi. Gândete-te, te rog, c acest adult pe care îl ajui i-l sfatuieti este tot atât de capabil ca i tine s-i gseasc singur o slujb, un apartament, un terapeut, o edin A.A., sau orice are nevoie. Poate c nu este la fel de motivat s-i caute singur sau s-i rezolve problemele. Dar când tu îi asumi responsabilitatea de a-i rezolva problemele, îl eliberezi de orice îndatorire legat de viaa lui. Atunci, bunstarea lui e în mâinile tale, iar când eforturile tale în ceea ce-l privete nu sunt încununate de succes, pe tine va da vina. S-i dau un exemplu ca s vezi cum stau lucrurile. Primesc deseori telefoane de la soii sau prietene care vor s fac o programare pentru partenerii lor. Insist întotdeauna s-i lase pe ei s-i fixeze edinele cu mine. Dac persoana care urmeaz s fie clientul meu nu e destul de motivat ca s îi aleag terapeutul i s se programeze singur, cum s fie motivat s urmeze programul terapeutic, i s depun eforturi pentru propria sa recuperare? La începutul carierei mele, acceptam aceste programri, doar ca s primesc ulterior un alt telefon de la soie sau prieten, ca s-mi spun c el s-a rzgândit, sau c nu vrea s consulte o femeie terapeut, sau c vrea s consulte un alt specialist. Femeile m rugau apoi s le recomand pe altcineva unde ar putea face o programare pentru partenerul lor. Am învat s nu accept programri fcute de cineva pentru altcineva i s le cer, în schimb, acestor soii i prietene s vin s m consulte pentru ele, nu pentru ei. S nu-l mai manipulezi i controlezi înseamn, de asemenea, s lai deoparte rolul de a-l încuraja i luda mereu. Sunt anse ca tu s fii aplicat deja aceste metode pentru a-l determina s fac ce voiai tu, iar asta înseamn c în timp ele au devenit instrumente de manipulare. Elogiul i încurajarea nu sunt departe de impunere, iar când faci asta încerci, de fapt, s preiei controlul asupra vieii lui. întreab-te de ce lauzi lucrul fcut de el. Pentru a-i ridica respectul de sine? Asta e manipulare. Pentru a-l determina s se comporte în continuare în acelai fel? Asta e manipulare. Pentru a-i arta cât de mândr eti de el? Asta s-ar putea s fie o povar prea grea pentru umerii lui. Las-l s-i dezvolte singur mândria pentru realizrile sale. Altfel te apropii periculos de mult de rolul de mam fa de el. El nu are nevoie de înc o mam (nu conteaz cât de rea a fost mama lui) i înc i mai important, ia aminte: el nu e copilul tu. înseamn s nu-l mai veghezi. Acord mai puin atenie la ceea ce face el i mai mult propriei tale viei. Uneori, dup ce l-ai lsat s se descurce singur, partenerul te trage de mânec, ca s zicem aa, ca s te in în alert i ca s te trag la rspundere pentru rezultat. Lucrurile se pot înruti în ceea ce-l privete. i ce dac? Necazurile sunt ale lui, nu ale tale, las-l s le rezolve singur. Las-l s îi asume întreaga responsabilitate pentru problemele sale i tot meritul pentru soluiile gsite. Stai deoparte. (Dac vei fi preocupat de viaa ta i vei exersa ca s-i îmbunteti starea spiritual, vei reui mai uor s-i iei privirea de la el.) înseamn detaare. Detaarea cere desprinderea eului tu din plasa în care te-au prins sentimentele lui i mai ales aciunile lui i rezultatele lor. Aceasta îi cere s-l lai s se ocupe singur de consecinele comportamentului su, s nu-l scuteti de suferin. Continu s ii la el, dar nu s ai grij de el. Las-l s-i gseasc singur drumul, la fel cum te strduieti tu s-l
gseti pe al tu. Ce necesit încetarea manipulrii i controlului E necesar s spui nu i s nu faci nimic. E una din cele mai dificile sarcini cu care te confruni în procesul de recuperare. Când viaa lui devine greu manevrabil, i toat fiina ta vrea s preia conducerea, s-l sftuiasc i s-l încurajeze, s manipuleze situaia în orice fel posibil, trebuie s învei s stai deoparte, s respeci acest individ îndeajuns ca s-i lai libertatea de a lupta; lupta e a lui, nu e a ta. E necesar s-i înfruni temerile legate de ce i s-ar putea întâmpla lui, sau relaiei voastre, dac renuni s mai manipulezi totul - i apoi s depui eforturi pentru a scpa de temeri i nu pentru a continua s-l manipulezi. Trebuie, de asemenea, s foloseti exerciiul spiritual ca sprijin în momentele când i se face team. Dezvoltarea spiritual e cu atât mai important atunci când învei s renuni la sentimentul c trebuie s conduci totul. Când începi s te dezobinuieti s-i mai controlezi pe cei din jurul tu, vei avea senzaia - aproape fizic - a unei rostogoliri în prpastie. Senzaia c-i pierzi controlul asupra ta când îi eliberezi pe ceilali de sub controlul tu e alarmant. Aici poate interveni exerciiul spiritual, pentru c în loc s-i dai drumul în gol, poi lsa controlul (pe care îl exercii asupra celor dragi) unei fore superioare. De asemenea, va trebui s examinezi atent lucrurile, aa cum sunt i nu aa cum speri s fie. O dat ce renuni la manipulare i control, trebuie s abandonezi i ideea când el se va schimba, voi fi i eu fericit. Poate c el nu se va schimba niciodat. Trebuie s te opreti s mai încerci. i trebuie s învei s fii fericit oricum. De ce e necesar s nu-l mai manipulezi i controlezi Atâta timp cât atenia i-e îndreptat spre schimbarea cuiva asupra cruia nu ai nici o putere (nare nimeni puterea s schimbe pe altcineva, decât pe el însui), nu-i poi canaliza energia spre a te ajuta pe tine însi. Din nefericire, s-l schimbm pe altul ne atrage mult mai mult, decât munca cu noi înine, deci, pân când nu renunm la prima, nu vom reui niciodat s-o îndeplinim pe a doua. Cea mai mare parte a disperrii i tulburrii (mentale) prin care treci, se datoreaz nemijlocit încercrii de a manipula i a controla ceea nu st în puterea ta. Adu-i aminte toate încercrile pe care le-ai fcut: convorbirile nesfârite, implorrile, ameninrile, mituirea, poate chiar violena, toate cile pe care ai mers i care nu au dat rezultate. i amintete-i cum te-ai simit dup fiecare eec. Respectul de sine a mai sczut cu o treapt, iar tu ai devenit i mai temtoare, i mai neajutorat, i mai furioas. Singura ieire din impas este s abandonezi încercarea de a controla ceea ce nu poi - pe el i viaa lui. în fine, trebuie s te opreti pentru c el nu se va schimba niciodat din cauza presiunii la care îl supui. Ceea ce ar trebui s fie problema lui, începe s devin a ta, i sfâreti prin a fi prins în mrejele ei pân când nu te eliberezi. Chiar dac el încearc s te împace cu promisiunea c se va schimba, va reveni cel mai probabil la vechiul su comportament, de cele mai multe ori, plin de resentimente împotriva ta, când se va întâmpla asta. ine minte: dac tu eti motivul pentru care renun la un obicei, tot tu vei fi motivul pentru reluarea lui. Exemplu: doi tineri se afl în biroul meu. Trimis de ofierul supraveghetor din cauza abuzului de alcool sau droguri, el se afl aici pentru c are probleme cu legea. Ea este aici pentru c îl însoete peste tot. Ea consider c e de datoria ei s-l menin pe drumul drept. Cum se întâmpl adesea în asemenea cazuri, amândoi provin din familii cu cel puin un printe alcoolic. Cum stau aa, în faa mea, inându-se de mân, îmi spun c au de gând s se cstoreasc. - Cred c îl va ajuta cstoria, spune tânra, uneori cu timid compasiune, alteori cu fermitate.
- Da..., d din cap el, supus. Are grij s nu-mi pierd busola. îmi e de mare ajutor, continu tot el. Rzbate o not de uurare din vocea lui, iar tânra radiaz de bucurie din cauza încrederii pe care el o are în ea, din cauza responsabilitii pentru viaa lui, care i-a fost dat. Iar eu încerc - cu mult blândee în faa speranei i dragostei lor - s le explic c dac el are probleme cu alcoolul sau drogurile, iar ea e motivul pentru care el va reduce consumul sau va renuna la butur sau droguri acum, tot ea va fi motivul pentru care el va relua sau va accelera consumul de alcool sau droguri ulterior. îi avertizez c într-o zi, în toiul unui scandal, el îi va spune: - M-am lsat de dragul tu i care e rezultatul? Tu tot nu eti fericit. De ce a continua? în curând, aceleai fore care par s-i lege acum, îi vor despri. Care sunt implicaiile renunrii la manipulare i control El va deveni furios i te va acuza c nu mai ii la el. Furia se nate din panica ce-l cuprinde la gândul c va fi nevoit s devin responsabil pentru viaa lui. Atâta timp cât el se lupt cu tine, îi face promisiuni sau încearc s te recâtige de partea lui, lupta lui se duce din afar, cu tine, nu în interior cu el însui. (Vi se pare cunoscut? E valabil i pentru tine atâta timp cât lupi cu el.) Vei descoperi c nu mai rmân multe de spus dup ce toate linguirile, certurile, ameninrile, violena i împcrile vor înceta. E foarte bine. Repet-i în gând afirmaiile, undeva în linite. E foarte probabil ca, o dat cu renunarea total la manipularea i controlarea lui, s se elibereze o mare parte din energia ta, pe care o poi folosi pentru a te explora, dezvolta i perfeciona pe tine însi. E bine s tii totui, c tentaia de a privi în afara ta pentru un raison d'etre nu va muri. ine-i în frâu aceast înclinaie i concentreaz-te doar asupra ta. E de datoria mea s menionez c, pe msur ce renuni la rolul de a netezi drumul lui în via, lucrurile pot evolua haotic, iar tu vei fi criticat de cei care nu îneleg ce faci (sau ce nu faci). încearc s nu treci în defensiv i nu te obosi s le dai explicaii detaliate. Dac vrei, recomand-le s citeasc aceast carte i pune capt discuiei. Dac sunt insisteni, evit s-i mai vezi o vreme. De obicei, acest gen de critic este mai puin frecvent i acerb decât ne ateptm i ne temem c ar putea fi. Suntem proprii notri critici - cei mai înverunai - i proiectm propriile noastre sperane de a fi criticate, asupra celor din jurul nostru. i vedem i auzim critici pretutindeni. Fii de partea ta de data asta i lumea va deveni, ca prin farmec, un loc al acceptrii. Una din implicaiile renunrii la manipularea i controlarea celorlali este c trebuie s abandonezi identitatea lui Äa fi de folos" numai c, paradoxal, aciunea de a renuna în sine este cel mai adesea singurul i cel mai Äde folos" lucru pe care îl poi face pentru cel pe care îl iubeti. Identitatea lui Äa fi de folos" este o greeal a eului. Dac vrei s fii cu adevrat de folos, las problemele lui i ajut-te pe tine. 6. înva s nu te lai prins în joc Ce înseamn Conceptul de joc, aplicat dialogului dintre dou persoane, îi are originea în tipul de psihoterapie cunoscut sub numele de analiz tranzacional. Jocurile sunt modaliti structurate de interaciune, folosite pentru a evita intimitatea. Toi apelm uneori la jocuri în interaciunile noastre, dar în relaiile bolnvicioase, jocurile abund. Ele sunt modaliti stereotipe de rspuns care au drept scop denaturarea oricrui schimb corect de informaii i sentimente, i permit participanilor s treac responsabilitatea pentru starea lor de bine sau de tristee pe umerii celuilalt. Tipic, rolurile jucate de femeile care iubesc prea mult i de partenerii lor sunt variaii ale funciei de salvator, persecutor i victim. Toate cuplurile joac fiecare din aceste roluri de
nenumrate ori, într-o alternan tipic. Notm rolul de salvator cu (S) i-l definim ca Äacela care caut s ajute"; rolul de persecutor cu (P), definit ca Äacela care caut s învinoveasc"; rolul de victim cu (V), definit ca Äacela care e nevinovat i neajutorat". Urmtorul scenariu va demonstra cum funcioneaz acest joc: Tom, care ajunge deseori târziu acas, tocmai a intrat în dormitor. Este 23:30; Mary, soia lui, începe: Mary (cu ochii în lacrimi): (V) - Unde ai fost? Mi-am fcut o mulime de griji. N-am putut dormi, m tot gândeam c ai fi putut avea un accident. Doar tii cât m frmânt. Cum ai putut s m lai s atept i s nu-mi dai mcar un telefon, s tiu c eti în via? Tom (împciuitor): (S) - Draga mea, îmi pare ru. M gândeam c dormi i nu voiam s te trezesc. Nu fi suprat. Sunt acas acum, i data viitoare o s te sun, promit. Imediat sunt gata de culcare i-i fac un masaj, ai s te simi mai bine. Mary (înfuriindu-se): (P) - S nu m atingi! Spui c-o s m suni data viitoare! Glumeti. La fel mi-ai spus i data trecut când s-a întâmplat, c alt dat o s m suni, i-ai sunat? Nu! Nu-i pas c stau i m frmânt, gândindu-m c zaci undeva mort pe osea. Nu te gândeti niciodat la altul, ca s tii ce înseamn s-i faci griji pentru cel pe care îl iubeti. Tom (cu o nuan de neputin în glas): (V) - Draga mea, nu-i adevrat. Tocmai, c m-am gândit la tine. N-am vrut s te trezesc. N-am tiut c o s te superi aa de tare. Am încercat doar s fiu drgu cu tine. Dar orice fac, e greit. Ce-ai fi zis dac te-a fi sunat i tu dormeai? Atunci a fi fost un ticlos c te-am sunat. M dau btut. Mary (înduioat): (S) - Da' nu-i adevrat. Doar c in la tine atât de mult; vreau s tiu c eti bine, nu clcat de vreo main cine tie pe unde. Nu încerc s te învinovesc; vreau doar s înelegi c m frmânt pentru c te iubesc atât de mult. îmi pare ru c m-am înfuriat. Tom (sesizând micarea): (P) - Atunci, dac eti aa de îngrijorat, de ce nu te bucuri când vin acas? De ce m întâmpini cu toat tânguiala asta, i m tot întrebi unde am fost? N-ai încredere în mine? Am obosit s-i tot explic ce fac i unde sunt. Dac ai avea încredere în mine, te-ai culca linitit, iar când a veni acas, te-ai bucura, în loc s sari la mine. Uneori cred c îi place s te ceri cu mine! Mary (ridicând glasul): (P) - S m bucur c te vd! Dup ce te-am ateptat dou ore frmântându-m i gândindu-m pe unde oi fi? N-am încredere în tine pentru c nu faci nimic, nu m ajui s-mi formez încrederea în tine. Nu suni, dai vina pe mine c m supr, i m mai i acuzi c nu sunt bucuroas când, în fine, catadicseti s vii acas! Mai bine i-ai lua tlpia i te-ai întoarce de unde ai venit, acolo unde i-ai petrecut toat seara. Tom (cu voce blând): (S) - Uite, îneleg c eti suprat, dar eu am mâine o zi grea. Ce-ar fi s-i fac un ceai? E exact ce-i trebuie. Apoi fac un du i vin la culcare. Bine? Mary (plângând): (V) - Nu înelegi cum e s stau i s atept i s m frmânt, tiind c ai putea s suni, dar c n-o faci pentru c nu sunt atât de important pentru tine... Ne oprim aici? Dup cum v-ai dat seama, cei doi ar putea continua aa, schimbând locurile pe triunghiul celor trei poziii - salvator, persecutor, victim - ore în ir, zile în ir sau chiar ani.
Dac te trezeti rspunzând afirmaiilor sau aciunilor altei persoane din una din aceste trei poziii, fii atent! Eti prins în cercul vicios al jocului Änimeni nu câtig", joc de acuzaii, riposte, învinoviri i dezvinoviri fr sens, futile i degradante. Oprete-te. Renun la încercarea de a face lucrurile s ia întorstura pe care o vrei tu, renun s mai fii când drgu, când furioas, când neajutorat. Schimb ce st în puterea ta, adic schimb-te pe tine însi! Pune capt nevoii de a câtiga. Termin cu nevoia de a lupta, de a-l face pe partenerul tu s-i ofere motive i scuze pentru comportamentul lui, sau pentru indiferena lui. Termin cu nevoia de a-l face s regrete. Ce necesit neparticiparea la joc S nu te lai prins, înseamn s nu reacionezi, chiar dac te simi tentat s rspunzi într-unui din felurile care in jocul în micare. Rspunde în aa fel încât s pui capt jocului. Va fi puin cam complicat la început dar, cu exerciiu, vei reui s-l stpâneti (dac îi stpâneti în primul rând nevoia de a juca jocul care e o component a etapei anterioare - renunarea la a manipula i controla). S mai privim o dat scena de mai sus i s vedem cum ar putea Mary s rmân în afara acelui triunghi fatal. în acest moment, Mary i-a îmbuntit starea spiritual, i e contient c nu e treaba ei s-l manipuleze i s-l controleze pe Tom. Pentru c a învat cum s se preocupe de ea însi, în seara respectiv când s-a fcut târziu i Tom n-a aprut, în loc s se enerveze i s-i imagineze tot felul de lucruri, a telefonat unei prietene din grupul ei de sprijin. Au vorbit despre teama care crete vertiginos în sufletul ei, i asta a calmat-o. Mary avea nevoie de cineva care s-o asculte vorbind despre sentimentele ei, iar prietena a ascultat-o cu înelegere, fr s-i dea sfaturi. Dup ce a închis, a exersat una din afirmaiile ei favorite: ÄViaa mea e în mâinile divinitii, iar eu triesc în pace, siguran i senintate fiecare zi, fiecare or", întrucât nimeni nu se poate gândi la dou lucruri deodat, Mary a a descoperit c, dac renun la gândurile ei în favoarea afirmaiilor linititoare, devine calm i relaxat. Când Tom a ajuns acas Ia orele 23:30, Mary dormea. S-a trezit când el a pit în camer i a simit imediat cum revine nervozitatea i furia, aa c i-a repetat de câteva ori afirmaia, apoi a spus: ÄBun, Tom. M bucur c ai venit". Tom, obinuit pân acum cu un scandal în acest caz, a rmas puin perplex din cauza formalitii salutului ei. ÄAveam de gând s te sun, dar...", a început el s se scuze, aprându-se. Mary ateapt pân termin fraza i zice: ÄPutem vorbi mâine diminea dac vrei. Mi-e somn acum. Noapte bun." Dac Tom se simea vinovat c a întârziat, cearta cu Mary i-ar fi micorat sentimentul de vinovie. i-ar fi spus c Mary e o scorpie ciclitoare, i vina ar fi fost a ei c-l ciclea, nu a lui c întârzia. Dar aa, el rmâne cu vina lui, iar ea nu sufer din cauza aciunilor lui. Aa ar trebui s se desfoare lucrurile. Jocul seamn întrucâtva cu ping-pong-ul, amândoi juctorii fiind, pe rând, salvator-persecutorvictim. Când mingea e la tine, o trimii înapoi la adversar. Ca s nu te lai prins în joc, trebuie s învei s lai mingea s treac pe lâng tine, dincolo de mas. Una din cele mai bune metode în acest caz este folosirea cuvântului ÄAh". De exemplu, ca rspuns la scuza lui Tom, Mary spune doar ÄAh" i se culc la loc. Reuita de a nu te lsa prins în lupta implicit a schimbului de roluri salvator-persecutor-victim îi d putere. Te simi minunat când nu te lai prins, când îi menii echilibrul i demnitatea. i este un pas înainte în procesul de vindecare. De ce e necesar s nu te lai prins în joc Pentru început, înelege c rolurile pe care le jucm nu se limiteaz doar la schimburi de replici. Ele se extind la felul în care facem pe actorii în via, fiecare din noi având un anumit rol la care ine mult. Al tu e, poate, rolul de salvator. Pentru femeile care iubesc prea mult, e ceva obinuit i
linititor s simt c au grij (manipulând i controlând) de o alt persoan. Din viaa lor haotic i/sau carenial, ele au ales aceast cale ca modalitate de a se simi în siguran, i de a câtiga o oarecare acceptare de sine. Ele procedeaz astfel cu prietenii, cu membrii familiei i adesea, i în carier. Sau poate joci rolul de persecutor, femeia înclinat s gseasc culpa, s arate cu degetul i s îndrepte lucrurile. Iar i iar, aceast femeie recreeaz lupta cu forele întunecate care au învins-o în copilrie, sperând s înving în lupt acum, la maturitate. Suprat din copilrie i cutând s se rzbune în prezent pentru trecut, ea e lupttoarea, rzboinica, oratoarea, scorpia. Ea simte nevoia s pedepseasc. Ea cere scuze, recompense. i, în sfârit, poi fi victima, cea mai neajutorat din cele trei roluri, negsind nici o opiune, decât s fii la cheremul comportamentului celorlali. Poate c, într-adevr, n-ai avut ce face în copilrie i ai fost o victim nevinovat a întâmplrilor, dar acum rolul este atât de binecunoscut, c îi poi trage fora din el. Exist o doz de tiranie în slbiciune; moneda ei este vinovia valut forte'în relaiile victimei. Interpretarea unuia din aceste roluri, fie într-o conversaie, fie în via, îi îndeprteaz atenia de la propria persoan i te ine captiv în tiparul copilriei - caracterizat de team, furie i neputin. Nu-i poi dezvolta adevratul potenial de fiin uman evoluat, de adult stpân pe viaa lui, dac nu renuni la aceste roluri restrictive, la obsesiile fa de cei din jur. Atâta timp cât eti captiva acestor roluri i jocuri, i se va prea c o alt persoan te ine departe de idealul tu de fericire. O dat ce ai prsit jocul, îi revine întreaga responsabilitate a comportamentului tu, a alegerilor pe care le faci, a vieii tale. De fapt, când se oprete jocul, hotrârile tale (cele pe care le-ai luat deja i cele care sunt acum doar opiuni) devin mai clare, mai inevitabile. Ce implic s nu te lai prins în joc Acum e necesar s dezvoli noi ci de comunicare cu tine însi i cu alii, care s demonstreze disponibilitatea ta de a-i asuma responsabilitatea propriei viei. S spui cât mai rar ÄDe n-ar fi...", i cât mai des Äîn acest moment aleg s..." Vei avea nevoie de toat energia eliberat prin renunarea la manipulare i control o dat ce începi s exersezi acest pas, ca s evii integrarea în joc (chiar i anunul ÄNu mai joc..." este tot joc.) Etapa devine mai uor de parcurs prin exerciiu, iar dup o vreme exerciiul însui îi d puterea de a merge mai departe. Va trebui s învei s trieti fr emoiile cauzate de certurile înfierbântate, fr dramele care-i mnânc timpul i energia, în care eti protagonist. Nu e uor de îndeplinit. Numeroase femei care iubesc prea mult i-au îngropat sentimentele atât de adânc, c au nevoie de senzaiile provocate de certuri, despriri i împcri, ca s simt c triesc. Fii atent! Fr nimic altceva, decât viaa ta interioar asupra creia s te concentrezi, s-ar putea s te cuprind plictiseala la început. Dar dac poi accepta plictiseala, curând ea se va metamorfoza în auto-descoperire i vei fi pregtit astfel pentru urmtoarea etap. 7. înfrunt cu curaj propriile tale probleme i defecte Ce înseamn A-i înfrunta problemele înseamn ca, dup ce te-ai desprins de manipulri, control i joc, s nu rmâi cu nimic care s-i distrag atenia de la propria-i via, probleme i suferin. Acum e timpul s începi s priveti în strfundurile sinelui tu cu ajutorul programului spiritual, al grupului de sprijin i al terapeutului, dac ai unul. Nu e întotdeauna necesar s ai un terapeut pentru aceast etap. în programele Anonimilor, de exemplu, cei care au strbtut cea mai mare parte din calea însntoirii, pot deveni sponsori ai nou-veniilor, i îi pot ajuta, în aceast calitate, s parcurg procesul cutrii i descoperirii de sine. Inseamn, de asemenea, s-i scrutezi viaa - aa cum e ea în prezent - atât ce e bun cât i ce te face s te simi nelinitit sau
nefericit. Trece-le pe o list. Arunc o privire i în trecut. Examineaz toate amintirile - bune, rele - realizrile, eecurile, momentele când ai fost rnit i când ai rnit tu pe alii... Analizeaz totul i scrie o alt list. Concentreaz-te asupra aspectelor mai dificile. Dac sexul este unul din ele, aterne pe hârtie întreaga ta Äistorie" sexual. Dac brbaii au fost întotdeauna o problem pentru tine, începe cu primele tale relaii i mergi apoi cu relatarea pân în prezent. Prinii? Folosete aceeai metod i pentru ei. începe cu începutul i scrie. Ai de scris, recunosc, dar acesta este un instrument extrem de valoros care te ajut s pui ordine în trecut' i s începi s recunoti modelele i temele redundante în lupta cu tine însi i cu alii. Când începi aceast aciune, f-o cât poi de exhaustiv înainte de a pune punct. Este o metod pe care vei dori s o reiei ulterior, când problemele se vor înmuli. Poate te concentrezi la început asupra relaiilor. Mai tâziu vei dori, poate, s scrii despre slujbele pe care le-ai avut, ce ai simit înainte s te angajezi în alt parte, în timpul activitii tale acolo, sau dup ce ai plecat de acolo. Las-i amintirile, gândurile, sentimentele s curg. Nu cuta tiparele în timp ce scrii; las asta pentru mai târziu. Ce necesit înfruntarea problemelor i defectelor tale Vei fi nevoit s scrii foarte mult, dedicându-i timpul i energia realizrii acestei activiti. Scrisul nu va fi, poate, pentru tine, un mijloc de exprimare uor sau confortabil. Dar este, totui, cea mai bun metod pentru acest tip de exerciiu. Nu-i face griji c n-o s te exprimi perfect. Scrie oricum, numai s aib sens pentru tine. Va trebui s fii cât se poate de sincer i contiincioas în tot ce vei scrie despre tine. O dat ce ai încheiat proiectul, cât ai putut de bine, împrtete-l cuiva care ine la tine i în care ai încredere. Alege pe cineva care înelege ce efort depui pentru a te însntoi i care poate asculta, pur i simplu, ce ai scris despre evoluia ta sexual, relaiile cu brbaii, cu prinii, despre sentimentele legate de propria ta persoan i despre evenimentele din viaa ta, bune sau rele. Persoana pe care ai ales-o trebuie s aib mult înelegere i compasiune. Nu e nevoie s comenteze, asta trebuie stabilit de la bun început. Nici s-i dea sfaturi, nici s te încurajeze. Doar s te asculte. In aceast etap a procesului de vindecare, s nu-l alegi pe partenerul tu drept persoana care te ascult. Mult, mult mai târziu, ai voie s hotrti dac îi vei împrti ceea ce ai scris sau nu. Dar nu este oportun s faci asta acum. Lai pe cineva s te asculte ca s înelegi ce înseamn s-i spui povestea i s vezi c este acceptat. Nu este o metod de netezire a problemelor care au aprut în relaia voastr. Scopul acestui lucru este auto-cunoaterea. Clar. De ce e necesar s-i înfruni problemele i defectele Majoritatea femeilor care iubesc prea mult sunt îndinate s-i învinoveasc pe ceilali pentru nefericirea din viaa lor, în timp ce reneag propriile lor defecte i alegeri. Este o perspectiv grav asupra vieii, care trebuie smuls din rdcin i eliminat, iar calea prin care putem face asta este s ne examinm cu sinceritate i seriozitate. Doar considerând c problemele i defectele tale (ca i calitile i realizrile) îi aparin i nu au nici o legtur cu el, vei putea s urmezi aceste zece etape i s schimbi ce e de schimbat. Ce implic înfruntarea problemelor i defectelor în primul rând, vei fi în stare s te desprinzi de sentimentul de culpabilitate, legat de numeroasele evenimente i sentimente din trecut i tinuit pân acum, lucru ce va lsa drum liber bucuriei i atitudinilor sntoase manifestabile de acum înainte în viaa ta. Apoi, pentru c i-a ascultat cineva cele mai grave secrete i n-ai murit din pricina asta, vei începe s te simi în siguran. Când încetezi s-i mai blamezi pe alii i îi asumi responsabilitatea alegerilor, devii liber s
îmbriezi toate opiunile care-i erau interzise când te considerai victima celorlali. Asta te pregtete în vederea schimbrii acelor lucruri din viaa ta care nu-i sunt folositoare, care nu te mulumesc, sau pe care nu le poi realiza. 8. Cultiv tot ce crezi c merit dezvoltat în forul tu interior Ce înseamn Cultivarea a ceea ce merit s fie dezvoltat în forul tu interior înseamn s nu atepi s se schimbe el înainte de a reui tu în via, înseamn, de asemenea, s nu atepi sprijinul lui financiar, afectiv, practic - ca s-i începi o carier, s-o schimbi, s-i reiei coala, sau orice altceva ai vrea s faci. în loc s-i construieti planurile pe baza cooperrii lui, f-le ca i cum nai avea pe nimeni pe care s te bazezi, decât pe tine. Acoper toate cheltuielile neprevzute legate de copil, situaii financiare, transport etc, fr s te foloseti de el ca resurs (sau scuz!). Dac începi s protestezi citind aceste rânduri c, în lipsa cooperrii lui, planurile tale se nruiesc, gândete-te singur sau discut cu o prieten: ce ai face dac nici mcar nu l-ai cunoate? Vei constata c e foarte posibil s-i vezi de viaa ta când încetezi s mai depinzi de el i s foloseti toate oportunitile. Cizelarea personalitii tale înseamn s-i urmreti interesele. Dac el te-a preocupat atâta timp i nu ai deloc o via a ta, începe prin a urma mai multe piste ca s vezi ce te intereseaz. Nu e un lucru uor, pentru multe din femeile care iubesc prea mult. Pentru c atâta timp el a fost singura ta preocupare, i se pare incomod s-i îndrepi atenia spre tine i s explorezi ce e folositor dezvoltrii tale. Fii dornic s încerci cel puin o activitate inedit pe sptmân. Privete viaa ca pe un hors d'oeuvre apetisant i servete-te singur cu diverse experiene pân descoperi ce te intereseaz mai mult. Cizelarea propriei persoane înseamn s-i asumi riscuri: s faci cunotin cu alte persoane, s intri într-o sal de curs dup ani de zile, s mergi singur într-o excursie, s caui o slujb... orice crezi c ar trebui s faci, dar n-ai reuit s-i iei inima în dini pân acum. Acum e momentul s te arunci cu capul înainte. Nu exist greeli în via, exist doar învminte, aa c iei în lume i înva ceva din ce vrea viaa s te învee. Folosete grupul de sprijin ca surs de încurajri i reacii. (Nu apela pentru încurajri la partenerul tu sau la familia dezorganizat în care ai crescut. Ei vor ca tu s rmâi neschimbat, ca s nu se schimbe nici ei. Nu te sabota singur, sprijinindu-te din nou pe ei.) Ce necesit cizelarea propriei personaliti Pentru început, trebuie s încerci s te concentrezi în fiecare zi asupra a dou lucruri pe care nu vrei s le faci, ca s-i întinzi aripile i s-i lrgeti concepia despre cine eti i ce eti în stare s faci. Spune-i punctul de vedere chiar dac înclini s crezi c n-are importan, sau înapoiaz un obiect care nu-i place, chiar dac ai prefera s-l arunci la co. D acel telefon pe care l-ai tot amânat. înva cum s ai mai mult grij de tine i mai puin de cei din jurul tu. Spune nu dac îi face plcere, în loc de da ca s faci plcere altora. Solicit ceea ce vrei, chiar cu riscul de a fi refuzat. Apoi, înva s oferi, nu altora, ci ie. Ofer-i timp, atenie, obiecte materiale. Adeseori, hotrârea de a-i cumpra ceva în fiecare zi poate fi o lecie foarte bun pentru iubirea de sine. Darurile pot fi ieftine, dar, crede-m pe cuvânt, cu cât sunt mai puin utile i mai frivole, cu atât e mai bine. Acesta e un exerciiu de îngduin fa de sine. Trebuie s învm c putem fi noi înine sursa lucrurilor bune din viaa noastr, iar acesta e un bun început. Dar, dac n-ai probleme cu banii, dac în realitate faci cumprturi i cheltuieti compulsiv ca s-i adormi furia sau depresia, atunci aceast lecie despre cum s fii generoas cu tine trebuie redirecionat. Ofer-i experiene noi în loc s acumulezi obiecte materiale (i datorii). F o plimbare în parc sau o excursie la munte, sau viziteaz grdina zoologic. Oprete-te i privete apusul de soare.
Ideea este s te gândeti la tine i la ce i-ar plcea s fie cadoul tu din ziua respectiv, i s te lai în voia sentimentului de druire i primire de daruri. în general, ne pricepem foarte bine s facem daruri, dar nu ne pricepem deloc s ne oferim singuri un dar. Aa c, exerseaz! în cursul acestor etape, va fi nevoie, din când în când, s faci ceva extrem de dificil. Te vei confrunta cu golul afectiv îngrozitor care iese la iveal când încetezi s te mai concentrezi asupra altora. Uneori golul este atât de adânc, c vei simi cum uier vântul prin locul unde ar trebui s fie inima. Nu te împotrivi, las-l s uiere cu toat puterea (altfel, vei cuta un alt mod bolnvicios de a-ti distrage atenia). Strânge golul la piept i fii sigur c nu te vei simi astfel mult timp i c, stând linitit i contientizându-l, vei începe curând s-l umpli cu sentimentul mângâietor al acceptrii de sine. Las grupul de sprijin s te ajute în aceast încercare. Acceptarea venit din partea lor umple, de asemenea golul, la fel cum îl umplu propriile tale proiecte i activiti. Sentimentul de sine se nate din ceea ce facem pentru noi înine, din felul în care ne dezvoltm propriile capaciti. Dac toate eforturile tale s-au îndreptat spre schimbarea celorlali, e normal s te simi sectuit. Direcioneaz-le ctre tine, acum. De ce e necesar cizelarea Dac nu-i perfecionezi aptitudinile, te vei simi întotdeauna frustrat. Iar vina pentru frustrarea ta va cdea asupra lui, când de fapt, acest sentiment provine doar din incapacitatea ta de a te înelege bine cu propria via. Dezvoltarea potenialului tu la reala capacitate ia vina de pe umerii lui i plaseaz responsabilitatea pentru viaa ta exact acolo unde îi e locul - la tine. Proiectele i activitile pe care te hotrti s le realizezi te vor preocupa atât de mult, c nu vei mai avea timp s te concentrezi asupra a ceea ce face sau nu face el. Dac nu ai o relaie în aceast perioad, vei avea, în schimb, alternativa sntoas de a tânji dup ultima dragoste sau de a atepta o iubire nou. Ce implic O prim implicaie ar fi c nu vei mai avea nevoie de un partener total opus ie ca s aduci echilibrul în viaa ta. S m explic: ca i majoritatea femeilor care iubesc prea mult, eti, probabil, mai mult decât serioas i responsabil. Dac nu-i vei cultiva cu tenacitate latura jovial a caracterului tu, vei fi atras de brbaii la care primeaz aceast caren a ta. Un brbat nepstor, iresponsabil, este o cunotin fermectoare, dar o slab perspectiv pentru o relaie satisfctoare. i, cu toate astea, pân nu-i vei acorda permisiunea de a te simi mai liber i mai puin încorsetat, vei avea nevoie de el s aduc zâmbetul i distracia în viaa ta. Un alt aspect ar fi acela c perfecionarea personalitii tale te ajut s te maturizezi. Pe msur ce devii tot mai capabil s fii astfel, îi asumi responsabilitatea deciziilor, alegerilor responsabilitatea vieii tale - i astfel atingi maturitatea. Pân când nu ne asumm responsabilitatea integral a vieii i fericirii noastre, nu suntem complet mature; rmânem, mai degrab copii înspimântai i dependeni, în trupuri de aduli. în fine, perfecionarea fiinei tale face din tine un partener mai bun, cci eti o femeie capabil s se exprime pe sine, cu imaginaie, i nu o persoan incomplet (i deci înfricoat) în absena unui brbat. Paradoxal, cu cât ai mai puin nevoie de un partener, cu atât devii o partener mai bun - i cu atât mai mult vei atrage (i vei fi atras de) un partener complet. 9. Fii egoist Ce înseamn Cuvântul egoist necesit o explicaie atent. El evoc, probabil, imaginea a tot ceea nu vrei s fii: indiferent, brutal, neatent fa de ceilali, egocentrist. Pentru majoritatea oamenilor, egoismul asta' înseamn, dar, ine minte, tu eti o femeie care iubete prea mult. Pentru tine, a deveni egoist este un exerciiu necesar în procesul de abandonare a martirajului. S analizm ce înseamn egoismul normal pentru femeile care iubesc prea mult.
Trebuie s pui bunstarea ta, dorinele, munca, distracia, planurile, activitile tale pe primul loc, nu pe ultimul - ele trebuie s te preocupe în primul rând, nu dup ce au fost satisfcute nevoile celorlali. Chiar dac ai copii mici, trebuie s incluzi în programul tu zilnic o activitate pentru sufletul tu. Trebuie s te-atepi s primeti ceva bun, i chiar s solicii relaiilor tale i situaiilor care decurg din ele, s fie plcute pentru tine. Nu cuta s te adaptezi tu unor relaii sau situaii neplcute. Trebuie s crezi c dorinele i trebuinele tale sunt foarte importante i c ie îi revine datoria de a le împlini. în acelai timp, d-le i celorlali dreptul de a fi responsabili pentru îndeplinirea dorinelor i trebuinelor lor. Ce necesit Pe msur ce te pui pe tine însi pe primul loc, trebuie s învei s tolerezi dezaprobarea i mânia celorlali. Sunt reaciile inevitabile ale celor care au fost pân acum pe primul loc în viaa ta. Nu argumenta, nu te scuza, nici nu încerca s te justifici. Pstreaz-i calmul, fii cât de jovial poi, i vezi-i mai departe de activitile tale. Schimbrile pe care le aduci în viaa ta necesit schimbarea celor din jurul tu, la care, în mod firesc, vor opune rezisten. Dar, dac nu dai importan indignrii lor, ea va fi de scurt durat. E doar o încercare de a te convinge s te întorci la vechiul tu comportament altruist, de a face pentru ei tot ceea ce ar putea i ar trebui s fac singuri. Ascult ce-i spune vocea interioar despre ce e bine i ce e ru pentru tine i ia-te dup ea. Doar aa, ascultând glasul inimii, îi vei dezvolta interesul normal fa de propria persoan. Pân acum ai fost ca un medium care se lua dup indicaiile celor care îi spuneau cum s se poarte. Nu da atenie acestor indicaii, sau te vei scufunda o dat cu ele. A deveni egoist presupune, în fine, s recunoti c valoarea ta e mare, c aptitudinile tale sunt demne de a fi exprimate, c împlinirea fiinei tale este tot atât de important ca a oricrei alte persoane, i c tot ce ai mai bun este cel mai grozav dar pe care-l poi oferi lumii i, mai ales, celor dragi. De ce e necesar s devii egoist In absena unui angajament ferm cu tine însi, vei avea tendina de a deveni pasiv, de a te perfeciona nu pentru tine însi, ci pentru beneficiul altcuiva. Dei, dup ce vei deveni egoist (ceea ce mai înseamn, de fapt, i a deveni sincer), vei fi o partener mai bun, nu acesta trebuie s fie scopul tu fundamental. Scopul tu trebuie s fie perfecionarea fiinei tale. Nu e de ajuns s te ridici deasupra tuturor dificultilor care i-au ieit în cale. Ai înc o via de trit - a ta, un potenial de explorat - al tu. Este singurul pas firesc pe care trebuie s-l faci dup ce i-ai câtigat respectul de sine i ai început s-i tratezi cu respect propriile dorine i necesiti. Asumarea responsabilitii pentru propria ta via i fericire elibereaz copiii de vina i responsabilitatea pentru nefericirea ta (cci ei se simt întotdeauna vinovai i responsabili). Copilul nu poate spera s echilibreze vreodat balana, sau s recompenseze cumva printele care i-a sacrificat viaa, fericirea, împlinirea, pentru e] sau pentru familie. Când copilul vede c printele îi triete cu bucurie viaa, e ca i cum ar primi permisiunea de a face la fel, dup cum suferina printelui relev copilului, c viaa nu înseamn decât suferin. Ce implicaii are faptul de a deveni egoist Relaiile tale devin, automat, mai sntoase. Nimeni nu-i datoreaz nimic, pentru c eti altfel decât ei, pentru c nu mai eti altfel pentru ei. Le dai libertatea celorlali s se preocupe de propria lor via, fr s-i mai fac griji pentru tine.
(E foarte probabil ca, de exemplu, copiii ti s se fi simit responsabili pentru suferina i frustrarea ta. întrucât îi îndeplineti mai bine datoria de a avea grij de tine însi, ei sunt liberi s-i poarte de grij mai bine). Acum poi spune Äda" sau Änu" de câte ori vrei. Pe msur ce întreprinzi aceast schimbare drastic de roluri - de la responsabilitatea fa de alii la responsabilitatea fa de tine însi -comportamentul tu va fi echilibrat, cu siguran, de schimbrile de roluri ale celor din anturajul tu. Dac aceste schimbri sunt prea greu de suportat de brbatul din viaa ta, s-ar putea s te prseasc i s caute pe altcineva care s fie cum erai tu odat - s-ar putea, deci, s nu rmâi pân la sfâritul acestor etape cu brbatul cu care erai la începutul lor. Pe de alt parte, ironia sorii face ca, pe msur ce devii tot mai capabil s ii la tine, s îi dai seama c ai atras pe cineva care e capabil s in la tine. Cu cât devenim mai sntoase i mai echilibrate, cu atât atragem parteneri mai sntoi i echilibrai. Cu cât devenim mai puin dependente, cu atât se realizeaz mai multe din nevoile noastre. Pe msur ce renunm la rolul de femeie super-responsabil, lsm locul liber cuiva care s ne îndrgeasc. l0. împrtete i altora experiena i învmintele tale Ce înseamn A-i împrti experiena i învmintele înseamn s-i aminteti c acesta e ultimul pas pe calea însntoirii, nicidecum primul. Disponibilitatea de a-i ajuta pe ceilali i concentrarea asupra nevoilor celorlali fac parte din boala de care suferim; ai rbdare, deci, pân când eforturile tale în vederea restabilirii dau rezultate i numai dup aceea abordeaz aceast etap. în grupul de sprijin, înseamn s împri cu nou-veniii experiena ta trecut i prezent. Ceea ce nu înseamn c trebuie s dai sfaturi, ci doar s explici ce a dat rezultate în cazul tu. Nu înseamn nici s dai nume, sau s arunci vina pe alii. Când atingi acest stadiu al însntoirii, ar trebui s fii deja contient c a învinovi pe alii nu-i e de nici un folos. A-i împrti experiena i învmintele înseamn, de asemenea, s vrei s vorbeti despre însntoirea ta cu cei care au avut o copilrie asemntoare cu a ta, sau aflai într-o situaie asemntoare cu cea în care ai fost tu, fr îns a fora persoana respectiv s fac ce ai fcut tu ca s te însntoeti. Nu e nici locul potrivit, nici cazul s controlezi i s manipulezi aici, dup cum nu era nici în relaia ta. A-i împrti experiena mai poate însemna s dedici câteva ore din timpul tu altor femei, lucrând poate la o linie telefonic ca voluntar sau întâlnindu-te cu o femeie care a întins mâna dup ajutor. în fine, poate însemna ajutorul dat personalului medical i consultant referitor la cel mai potrivit tratament aplicabil ie i altor femei ca tine. Ce necesit împrtirea experienei Trebuie s lai liber sentimentul de gratitudine pentru c ai ajuns în acest punct, i pentru ajutorul primit, pe parcursul acestui drum, de la cei care i-au împrtit experiena lor. Ai nevoie de sinceritate i de dorina de a-i dezvlui secretele, de a renuna la nevoia de Äa fi bun". în sfârit, trebuie s dovedeti capacitatea de a drui fr s ceri nimic în schimb. Cea mai mare parte a Äaltruismului" nostru din perioada când iubeam în exces, era, de fapt, manipulare. Acum suntem îndeajuns de libere s druim fr s manipulm. Nevoile noastre se împlinesc i suntem pline de iubire. Cel mai normal lucru pe care-l putem face acum este s druim aceast iubire fr s ateptm s fim recompensate. De ce e necesar împrtirea experienei
Dac eti convins c suferi de o boal, trebuie s i înelegi c, întocmai unui alcoolic care e treaz, ai putea aluneca i cdea. Fr s te supraveghezi permanent, i-ai putea relua vechiul fel de a gândi, simi i stabili o relaie. Lucrul cu nou-veniii în grup te ajut s nu uii cât ai fost odat de bolnav i cât de departe ai ajuns cu recuperarea. Te împiedic s negi cât a fost de ru, cci povestea persoanei nou-venite va fi, mai mult sau mai puin, asemntoare cu a ta, iar tu îi vei aminti cu compasiune, fa de tine i fa de ea, cum a fost. Vorbind despre experiena ta, trezeti sperana în sufletul celorlali i confirmi marasmul prin care ai trecut în lupta pentru însntoire. Câtigi încredere în curajul tu i în viaa ta. Ce implic împrtirea experienei îi vei ajuta pe alii s se însntoeasc i îi vei menine gradul de vindecare câtigat. Aceast împrtire a experienei este, în ultim instan, un act de egoism sntos prin care promovezi propria ta stare de bine, întrucât eti în contact cu principiile procesului de însntoire care îi vor fi de folos toat viaa. ll. Însntoire i intimitate: închiderea prpastiei ÄPentru noi mariajul este o cltorie cu destinaie necunoscut... descoperirea c oamenii trebuie s-i împrteasc nu numai ce nu tiu unul despre altul, dar i ce nu tiu despre ei înii." MlCHAEL VENTURA ÄDans de umbre în zona cstoriei" - Ce vreau s tiu este unde au disprut toate emoiile mele sexuale? Trudi nu s-a aezat înc, e în drum spre canapeaua din cabinetul meu. Arunc întrebarea peste umr, în joac parc, dar sesizez o licrire acuzatoare în privirea ei în timp ce trece în vitez pe lâng mine. Pe mâna stâng, un inel de logodn cu diamant arunc licriri similare, în timp ce eu am o bnuial despre motivul vizitei ei. Sunt opt luni de când am vzut-o ultima dat, iar azi arat mai bine decât oricând, cu ochii cprui, blânzi, strlucitori i prul frumos, puin ondulat, castaniu-rocat, mai lung i mai bogat decât la ultima noastr întâlnire. Chipul are aceeai min dulce, de pisicu, iar cele dou mti pe care le alterna odat continuu - de micu orfan trist i de femeie sofisticat delicat - au fost înlocuite de o încredere plin de cldur i feminitate. A parcurs un drum lung în cei trei ani care trecuser de la încercarea de sinucidere, când se sfârise relaia ei cu Jim, poliistul cstorit. M bucur s vd c procesul de recuperare evolueaz bine. Ea nu tie înc, dar chiar i problemele sexuale cu care se confrunt acum fac parte din procesul inevitabil de însntoire. - Vorbete-mi despre asta, Trudi, o îndemn, iar ea îi reia locul pe canapea. - Ei bine, exist un brbat minunat în viaa mea. i-l aminteti pe Hal? M întâlneam cu el când ne-am vzut ultima oar. îmi aminteam bine numele. Era unul din cei câiva tineri cu care se întâlnea Trudi la încheierea programului terapeutic. - E drgu, dar cam plicticos, spusese ea despre el atunci. Discutm mult i mi se pare serios i demn de încredere. Arat bine, dar lipsesc focurile de artificii, nu cred c el e alesul. Fusese de acord atunci cu ceea ce îi spusesem - c trebuie s exerseze mai mult - s fie în compania acestui tip de brbat atent i de treab mai mult timp, iar ea s-a hotrât s se mai vad cu el o vreme Ädoar pentru antrenament". Acum Trudi continu cu mândrie în glas: - E atât de diferit de brbaii cu care obinuiam s am o relaie; mulumesc lui Dumnezeu, ne-am logodit i o s ne cstorim în septembrie; dar... avem, cum s spun, o problem. Nu noi, de fapt; eu. Problema mea e c nu m mai excit; i vreau s tiu de ce, c n-am avut o asemenea problem înainte. Tu tii cum eram. îi ceream, practic, fiecruia din brbaii aceia care nu m-au
iubit deloc, s fac sex cu mine, iar acum, c nu m mai arunc în braele nimnui, m port ca o fat btrân pudic, inhibat. Hal e plcut, responsabil, demn de încredere i foarte îndrgostit de mine. Iar eu stau întins acolo în pat lâng el, i m simt ca o bucat de lemn. Am încuviinat din cap; tiam c Trudi se confrunt cu un obstacol pe care majoritatea femeilor care iubesc prea mult trebuie s-l depeasc când se însntoesc. Pentru c au folosit sexul ca instrument de manipulare a unui brbat dificil sau imposibil, ca s le iubeasc, o dat ce aceast provocare este înlturat, nu mai tiu s fac sex cu un partener tandru, generos. Nelinitea lui Trudi este evident. îi lovete genunchiul uor, cu pumnul, dup fiecare cuvânt. - De ce nu m excit? Se oprete din lovit i m privete cu team în ochi. - E oare, pentru c nu-l iubesc? Asta s fie problema dintre noi? - Tu ce crezi? îl iubeti? întreb. - Cred c da, dar nu sunt sigur, totul e atât de diferit de cum simeam înainte. îmi place s fim împreun. Vorbim despre câte-n lun i în stele, îmi tie povestea, deci nu avem secrete unul fa de cellalt. Nu m prefac când suntem împreun. Sunt eu însmi, adic sunt mult mai relaxat când sunt cu el, decât eram înainte cu ali brbai. Ne plac amândurora cam aceleai lucruri: s ne plimbm cu barca, s mergem pe biciclet sau s facem alpinism. Apreciem aceleai valori, iar când ne certm, lupt cinstit. De fapt, a te certa cu Hal e aproape o plcere. Dar la început m speriau chiar i discuiile sincere, deschise, despre dezacordurile noastre. Nu eram obinuit s fie cineva atât de onest i deschis în legtur cu sentimentele lui i s cear de la mine s fiu la fel. Hal m-a ajutat enorm s nu-mi mai fie fric s spun ce gândesc, sau s cer de la el ce vreau, pentru c niciodat nu m-a pedepsit c am fost sincer. Sfârim întotdeauna prin a rezolva chestiunea i ne simim i mai apropiai dup aceea. E cel mai bun prieten pe care l-am avut vreodat i sunt mândr s ies cu el. Aa c, da, cred c-l iubesc, dar dac-l iubesc, de ce nu simt nimic când m culc cu el? Nu-i nimic ru în felul lui de a face dragoste. Este foarte atent, dorete s-mi fac plcere. Asta e ceva nou pentru mine. Nu e agresiv cum era Jim, dar nu cred s fie asta problema. tiu c m crede minunat, se excit, iar eu... stan de piatr. Sunt mai mereu rece i stânjenit. Dac m gândesc cum eram înainte, n-are nici un sens, nu-i aa? M bucur c o pot liniti. - în realitate, are foarte mult sens, Trudi. Tu treci acum prin ce au trecut multe alte femei care au avut aceeai problem cu a ta - femei care au reuit s se fac bine - la începutul unei relaii cu brbatul potrivit. Emoia, provocarea, golul din stomac lipsesc, i, pentru c astea erau semnele Äiubirii" înainte, se tem c acum lipsete ceva important. Lipsesc, de fapt, nebunia, suferina, teama, ateptarea i sperana. Acum, pentru prima dat, ai un brbat drgu, echilibrat, de ndejde, care te ador, iar tu nu mai ai de ce s depui eforturi s-l schimbi. El are calitile pe care le voiai la un brbat i i-e loial. Problema este c pân acum n-ai tiut ce înseamn s ai ce i-ai dorit. tii doar cum e s nu ai, i s lupi nebunete s capei acel lucru. Eti obinuit cu jindul i suspansul care creeaz emoia aceea, când ne sare inima din piept. Va face asta sau n-o va face? M iubete, nu m iubete? tii ce vreau s spun. Trudi zâmbete. - Eu s nu tiu? Dar cum se leag asta de sexualitatea mea? - Se leag,pentru c e mai stimulativ s nu ai ce-i doreti, decât s ai. Un brbat bun, iubitor, devotat nu te va face niciodat s-i simi adrenalina izbucnind în valuri, aa cum fcea Jim, de exemplu.
- Chiar aa! Pun sub semnul întrebrii relaia mea cu Hal pentru c nu sunt obsedat de el. M întreb dac n-am prea mult încredere în el. Trudi nu mai e suprat. E curioas acum, ca un detectiv care descurc iele încurcate ale unei taine importante, îi spun: - Probabil c ai, într-adevr, prea mult încredere în el. Eti sigur c va fi lâng tine la nevoie. Nu te va prsi. E inutil, deci, s fii obsedat de el. Obsesia nu înseamn iubire, Trudi. E doar obsesie, nimic mai mult. încuviineaz din cap. -tiu, tiu! - Iar uneori, continui eu, sexul funcioneaz foarte bine când suntem obsedate. Toate acele sentimente puternice de îngrijorare i anticipare nelinitit, de groaz chiar, contribuie la un amalgam puternic, care a primit numele de iubire. De fapt, e orice altceva în afar de iubire. i totui, este ceea ce ne spun cântecele c este iubirea. tii, genul Änu pot tri fr tine, iubito". Nimeni nu scrie cântece despre cât de uoar i reconfortant este o relaie de dragoste normal. Toate cântecele descriu teama, suferina, pierderea i dorul din suflet. Aa c, asta numim dragoste i nu tim ce s facem când apare ceva care nu e aa. Ne relaxm i începem s credem c asta nu e iubire, pentru c ne lipsete obsesia. Trudi încuviineaz. - Aa e. Exact asta s-a întâmplat. N-am numit-o iubire pentru c era prea linitit, iar eu nu eram deloc obinuit s fiu linitit, tii doar. Zâmbete amar i continu. - M-a cucerit complet în lunile în care ne-am vzut. Simeam c m pot relaxa, c pot fi eu însmi i el n-o s m prseasc. Numai asta, i tot era ceva incredibil. N-am avut niciodat pe cineva care s nu m prseasc, mai devreme sau mai târziu. Am ateptat mult înainte s avem i relaii sexuale, am vrut s ne cunoatem mai întâi foarte bine. L-am plcut din ce în ce mai mult i mi-era atât de bine, eram aa fericit când eram împreun. Când, în sfârit, m-am culcat cu el, a fost foarte tandru, iar eu m-am simit atât de vulnerabil. Am plâns tot timpul. Mai plâng i acum, uneori, dar nu pare s se supere din cauza asta. Ar dori s ne simim amândoi bine, dar nu se plânge. Eu, în schimb, m plâng, pentru c tiu cum ar trebui s fie. - Bine, îi rspund, spune-mi cum este acum. - E îndrgostit de mine. Spun asta dup felul cum m trateaz.De câte ori fac cunotin cu vreun prieten de-al lui, tiu, dup cum m salut, c Hal i-a vorbit deja foarte frumos despre mine. Iar când suntem doar noi doi, e aa afectuos, atât de dornic s m fac fericit. Numai c eu sunt încordat, rece, a spune chiar rigid. Nu reuesc s m aprind deloc. Nu tiu ce m împiedic... - Ce simi când facei dragoste? Rmâne tcut câteva clipe, meditând. Apoi îi ridic capul i m privete. - înfricoat, poate? Apoi, ca o confirmare pentru sine: Da, asta e. Mi-e fric, foarte fric! - i? O îndemn eu. Tace i se gândete. Apoi, într-un târziu, continu: - Nu tiu sigur. S te lai cunoscut, cumva. Ah, asta sun a citat biblic. tii cum se spune în Biblie: ÄApoi el a cunoscut-o". Cam aa ceva. Dar eu am senzaia c dac l-a lsa, Hal ar reui s m cunoasc pe de-a întregul, nu doar sexual, ci i în alte feluri. Mi se pare c nu m predau lui în întregime. Mi-e prea fric. Pun o întrebare care sare în ochi. - i ce s-ar întâmpla dac ai face-o? - O, Doamne, nu tiu! Trudi începe s se foiasc în scaun. - M simt vulnerabil, ca i cum a fi dezbrcat, când m gândesc la asta. M simt prost vorbind acum despre aa ceva, dup toate isprvile mele din trecut. Dar acum e altfel, s tii. Nu e simplu
s ai relaii intime cu cineva care dorete s fie cât se poate de apropiat de tine din toate punctele de vedere. M închid în mine ca o scoic, dei fac dragoste, dar e ceva care m reine. M comport ca o virgin timid... - Trudi, încerc s-o linitesc, când atingi gradul de intimitate la care ai ajuns tu cu Hal, i lucrurile pe care le putei avea împreun în viitor, chiar eti virgin. Totul e nou, iar tu nu ai deloc experiena în acest tip de relaie cu un brbat, nici cu alte persoane, de fapt. Sigur c eti speriat. - Da, exact aa m simt - auto-protectoare, ca i cum a pierde ceva foarte important, încuviineaz ea. - Da, te temi s nu-i pierzi armura, pavza ta împotriva suferinei. Chiar dac înainte te aruncai asupra brbailor, n-ai riscat niciodat s te apropii de vreunul din ei. N-ai avut de-a face cu aceast apropiere, pentru c nici unul nu era în stare s fie atât de apropiat. Acum când eti cu Hal, care nu vrea decât s fie cât se poate de apropiat de tine, te cuprinde panica. Te simi bine când vorbii i v bucurai s fii împreun, dar, în ceea ce privete sexul, când cad toate barierele dintre voi, e altceva. în cazul fotilor ti parteneri, nici mcar sexul nu fcea s cad barierele, în realitate, îi inea la o anumit distan pentru c tu foloseai sexul ca s evii s comunici cu ei, s le spui cine eti i ce simi de fapt. Aa c,, indiferent de cât de mult sex fceai, nu ajungeai s te apropii de nici unul din ei. Pentru c te-ai folosit o dat de sex ca s controlezi relaiile, bnuiesc c i-e foarte greu acum s renuni la acest control i s ai un comportament sexual normal, în loc s foloseti sexul ca instrument. îmi place expresia ta, Trudi - Äs te lai cunoscut" - pentru c asta reprezint acum contopirea voastr sexual. Tu i Hal v-ai împrtit atâtea despre voi, c sexul a devenit o cale mai profund de a v cunoate unul pe altul i nu un obstacol. Lacrimile strlucesc în ochii lui Trudi. - De ce trebuie s fie aa? De ce nu m pot liniti? tiu c omul acesta nu m va rni deliberat. Cel puin, nu cred c este... Când realizeaz îndoiala din glas, îi schimb repede atitudinea. - Ei bine, îmi spui c tiu doar s fiu sexy cu cineva care nu m dorete - sau nu dorete tot ce însemn eu - i c nu pot fi sexy cu cineva ca Hal care e bun i m consider minunat, pentru c mi-e team de intimitate. Ce e de fcut? - întrebarea este cum. Mai întâi, renun la ideea de Äa fi sexy" i las-te în voia sexualitii. A fi sexy e o atitudine. Dorina sexual este stabilirea unei relaii intime la nivel fizic. Trebuie s vorbeti cu Hal despre ceea ce i se întâmpl, aa cum se întâmpl - s-i spui totul despre sentimentele tale, indiferent de cât de iraionale sunt. Spune-i când i-e team, când simi nevoia s te retragi, când te simi pregtit pentru intimitate. Dac crezi c e bine, încearc s ai mai mult control când facei dragoste i s mergi doar pân acolo unde i se pare confortabil. Hal va înelege dac îi ceri s te ajute în privina temerilor tale. i nu cuta s judeci ce i se întâmpl. Cu dragostea i încrederea nu prea ai avut de-a face pân acum. Nu te grbi i construiete-i cu rbdare capitularea. tii, Trudi, în felul în care fceai sex înainte era foarte puin capitulare i mult, foarte mult manipulare i controlare a altcuiva prin sex, i impunerea propriei tale voine. Jucai teatru, sperând s te auzi ridicat în slvi pentru asta. Compar ce fceai înainte i ce faci acum cu diferena dintre interpretarea rolului unei mari îndrgostite i permisiunea pe care i-o oferi acum de a fi iubit. Acceptarea (de a fi iubit) este mult mai dificil pentru c ea trebuie s vin dintr-un loc foarte intim, locul unde slluiete i iubirea de sine. Dac exist deja mult dragoste acolo, e mai uor s accepi c merii i iubirea altcuiva. Dac nu exist dragoste de sine acolo, e mult mai greu s lai dragostea s ptrund acolo din afar. Ai parcurs un drum lung în ceea ce privete dragostea de sine. Mai ai înc un pas: s ai atâta încredere în tine încât s-l lai pe Hal s te iubeasc. Trudi reflecteaz.
- Toat acea abandonare pe care o practicam înainte era, de fapt, foarte bine calculat. Abia acum îneleg asta. De fapt, nu renunam la control deloc, dei îmi fcea plcere s joc acel rol. Aadar, acum nu mai trebuie s interpretez nici un rol, doar s fiu eu însmi. Ciudat, asta mi se pare i mai greu. S fii iubit... Trudi rmâne pe gânduri. - tiu c mai am multe de fcut în aceast privin. Uneori m uit la Hal i m întreb cum poate fi atât de fericit cu mine. Nu cred c sunt fermectoare când nu interpretez marele meu rol. Ochii ei se mresc. - De-asta mi-e atât de greu, nu-i aa? C nu mai trebuie s-mi joc rolul. C nu mai trebuie s fac nimic anume. Nu mai trebuie s încerc. Mi-a fost team s-i art lui Hal c îl iubesc pentru c eram sigur c nu tiu cum. Credeam c dac nu-mi folosesc toat arta de seducie, orice a face va fi insuficient i Hal se va plictisi. Nu puteam s o folosesc pentru c fusesem atât de buni prieteni înainte de a deveni iubii c mi se prea total nepotrivit s încep s gem i s m arunc asupra lui. în plus, nu era nevoie. Hal m iubete i fr asta. E la fel cu toate celelalte lucruri pe care ni le împrtim. Totul e mult mai simplu decât mi-am imaginat eu c este dragostea. E de ajuns s fiu eu însmi! Trudi se oprete, apoi m privete cu sfial. - Crezi c asta se întâmpl i altor femei? întreab ea. - Nu atât de des pe cât a vrea eu, rspund. Tu te lupi acum cu o problem pe care o au doar femeile care s-au vindecat de iubirea lor excesiv... dar cele mai multe nu se vindec. îi irosesc timpul, energia, viaa, folosindu-i sexualitatea ca instrument, încercând s schimbe brbatul incapabil s le iubeasc într-o persoan capabil de iubire. Metoda nu d rezultate niciodat, dar e mai sigur pentru c atâta timp cât sunt protejate de aceast lupt nu sunt nevoite s stabileasc o relaie de total intimitate, s-l lase pe cellalt s le cunoasc în sensul cel mai profund al cuvântului. Majoritatea oamenilor se tem de asta. Astfel c, în timp ce singurtatea îi împinge spre o relaie, teama îi face s aleag parteneri cu care nu se vor înelege niciodat. Trudi întreab: - Aa a fcut i Hal cu mine? A ales pe cineva cu care nu poate fi foarte apropiat? - Poate, rspund. - Deci eu sunt acum la captul opus - sunt cea care se opune intimitii. sta-i reversul medaliei. - Se întâmpl des. Toate avem capacitatea de a juca ambele roluri. Urmritorul, rol pe care l-ai jucat înainte, i reticentul, rol jucat de partenerii ti anteriori. Acum, într-un anumit grad, tu eti reticentul, cel care fuge de intimitatea real, iar Hal este urmritorul. Ar fi interesant s vezi ce se întâmpl dac te-ai opri din fug. Vezi, lucrul care va rmâne neschimbat în decursul acestei poveti este prpastia dintre tine i partenerul tu. Poi schimba rolurile, prpastia va exista întotdeauna. - Deci indiferent cine e reticentul i cine urmritorul, nici unul nu va fi preocupat de apropierea total, spune Trudi. Apoi, optit, prevenitoare: - Nu e sexul, nu-i aa? Intimitatea e atât de înfricotoare. Dar cred c îmi doresc s rmân pe loc i s-l las pe Hal s m prind. M sperie i mi se pare amenintor, dar vreau s închid prpastia. Trudi vorbete acum de dorina de a realiza intimitatea total cu o alt persoan, la care ajung foarte puini. Nevoia de a o evita se afl în spatele luptei în care se angajeaz femeile care iubesc prea mult i brbaii care iubesc prea puin. Rolurile de urmritor i reticent sunt interanjabile, dar, ca s le elimine complet, cei doi parteneri au nevoie de foarte mult curaj. Le dau singurele indicaii de care sunt în stare, pentru cltoria lor. - Ei bine, îi sugerez s discui cu Hal despre toate aceste lucruri. i nu evita discuia când suntei
în pat. Las-l s tie prin ce treci. E o form foarte important de intimitate, s tii. Fii foarte sincer i las restul în grjia Ärestului". Trudi arat ca i cum i s-ar fi luat o piatr de pe inim. - E bine s înelegi ce se petrece. tiu c ai dreptate, c totul e nou pentru mine i nu tiu cum s m port normal înc. M-am gândit c poate ar trebui sa fiu pasional cum eram odat dar nici asta n-ar ajuta. De fapt, asta a produs i mai multe probleme. Dar deja inima i sentimentele mele au încredere în Hal. Mai rmâne ca i trupul rneu s aib încredere în el. Zâmbete i-i scutur prul. - Nimic nu e uor, aa-i? E clar c trebuie s se întâmple astfel. O s-i povestesc cum merg lucrurile... i mii de mulumiri. - Cu mult plcere, Trudi, îi rspund, dorindu-i din tot sufletul s-i fie bine, i ne îmbrim înainte de a pleca. Ca s vedem cât de departe a ajuns Trudi în procesul de recuperare, s comparm convingerile ei despre sine i stilul ei de a stabili o relaie intim, cu caracteristicile unei femei care s-a vindecat de iubirea excesiv. Nu uitai c recuperarea este un proces îndelungat i un scop pe care ne strduim s-l atingem i nu ceva ce realizezi imediat i pentru totdeauna. Iat caracteristicile unei femei care s-a vindecat de iubirea excesiv: l. Se accept pe sine în totalitate, chiar dac mai vrea s schimbe ceva la personalitatea ei. Exist o iubire de sine i un respect de sine pe care le nutrete sincer i le sporete deliberat. 2. îi accept pe ceilali aa cum sunt i nu încearc s-i schimbe ca s-i satisfac dorinele. 3. îi analizeaz sentimentele i atitudinile fa de orice aspect al vieii ei, inclusiv sexualitatea. 4. Apreciaz orice aspect al sinelui su: personalitatea, înfiarea, convingerile i valorile, trupul, interesele i realizrile. Se auto-valideaz i nu mai caut o relaie care s-i dea sentimentul propriei valori. 5. Respectul ei de sine a atins cota la care se bucur de compania altora, în special a brbailor care sunt buni aa cum sunt. Nu are nevoie s se simt solicitat ca s aib sentimentul propriei valori. 6. Este deschis i încreztoare în persoanele Äpotrivite". Nu-i este team s se lase cunoscut la nivel personal profund, dar nu se expune exploatrii celor care nu sunt interesai de starea ei de bine. 7. îi pune întrebri: ÄEste aceast relaie potrivit pentru mine? îmi d posibilitatea s dau la iveal tot ce e mai bun în mine?" 8. Când o relaie e distructiv, femeia are puterea s renune la ea fr s cunoasc depresia handicapant. Are un cerc de prieteni care o susjin i preocupri sntoase care o ajut s depeasc momentele de criz. 9. D importan, mai presus de toate, propriului ei sentiment de senintate. Toate luptele, drama, haosul din trecut i-au pierdut puterea de atracie. Se auto-protejeaz, are grij de sntatea i starea ei de bine. l0. Ea tie c o relaie, pentru a merge bine, trebuie stabilit între parteneri care împrtesc valori, interese i idealuri asemntoare i care apreciaz, fiecare în parte, intimitatea. Ea tie, de asemenea, c e demn de tot ce-i poate oferi viaa mai bun. Exist mai multe faze în vindecarea de iubirea excesiv. Prima faz începe când înelegem ce facem i vrem s ne oprim. Urmeaz dorina de a primi ajutor pentru noi înine i apoi prima încercare real pe care o facem pentru a ne asigura ajutorul. Dup aceea, intrm în faza care necesit angajamentul nostru fa de vindecare i disponibilitatea de a continua programul de recuperare. în timpul acestei faze începem s ne schimbm modul de a aciona, gândi i simi. Ce
prea odat normal i familiar devine incomod i anormal. Intrm în urmtoarea faz în momentul în care începem s facem alegeri care nu mai urmeaz vechile tipare, ci ne sporesc viaa i promoveaz propria noastr stare de bine. Iubirea de sine se intensific de-a lungul acestei etape încet, dar sigur. Mai întâi, încetm s ne mai urâm, apoi devenim mai tolerante fa de noi înine. Urmeaz înmugurirea aprecierii propriilor noastre caliti, dup care se dezvolt acceptarea de sine. în sfârit, apare iubirea de sine. Dac nu exist acceptare i dragoste de sine nu putem tolera s fim Äcunoscute", dup cum foarte bine s-a exprimat Trudi, pentru c, în absena acestor sentimente, nu putem crede c suntem demne de iubire aa cum suntem. în schimb, încercm s câtigm dragostea druindu-ne iubirea cuiva, fiind pline de solicitudine, rbdtoare, suferind i sacrificându-ne, druind arta noastr de a face sex sau de a gti minunat sau mai tiu eu ce. Odat ce încep s se dezvolte i s se stabilizeze acceptarea i dragostea de sine, suntem gata s fim noi înine contient, fr s mai încercm s mulumim pe cineva, fr s mai interpretm deliberat i calculat anumite roluri pentru a câtiga aprobarea i iubirea altcuiva. Dar încetarea spectacolului i renunarea la rolurile interpretate, dei linititoare, pot fi înspimânttoare. Ne copleesc stângcia i sentimentul acut al vulnerabilitii când suntem noi înine, pur i simplu, i nu interpretm. Pe msur ce ne strduim s ne convingem c suntem demne, aa cum suntem de iubirea unei persoane importante pentru noi, vom simi tentaia s interpretm mcar puin unul din rolurile noastre pentru acea persoan; cu toate acestea, dac procesul recuperrii a progresat, vom resimi întotdeauna o aversiune fa de revenirea la vechile comportamente i manipulri. Aceasta este rscrucea la care se afl Trudi acum: incapabil de a-i mai folosi vechiul fel de a stabili o relaie sexual dar înspimântat de a înainta pe calea unei experiene sexuale nefalsificate, mai puin controlate (tot acel abandon zgomotos fiind, de fapt, un spectacol bine controlat). încetarea interpretrii rolurilor îi d aceeai senzaie, la început, ca rigiditatea trupului îngheat. Când renunm la dorina de a ne calcula orice micare ca s obinem efectul dorit, exist o perioad în cursul creia suferim pentru c nu tim ce s facem pân când impulsurile de iubire Äsincer" gsesc ansa de a se face auzite i simite i de a se reafirma. Renunarea la vechile stratageme nu înseamn s nu ne mai apropiem, îndrgim, alinm, stimulm sau s nu ne mai seducem partenerul. Dar o dat cu recuperarea, stabilim o relaie cu cineva ca s ne exprimm propria noastr personalitate i nu pentru c încercm s producem un rspuns, sau s crem un efect, sau s schimbm persoana respectiv. Ce avem de oferit este ceea ce suntem sincer, când nu ne ascundem sau facem calcule, când nu purtm mti i nu ne mai deghizm. Mai întâi trebuie s învingem teama de a fi respinse dac permitem cuiva s ne vad, s ne cunoasc aa acum suntem în realitate. Apoi trebuie s învm s nu ne panicm atunci când frontierele noastre emoionale nu-i mai gsesc locul tiut i nu ne mai înconjoar spre a ne proteja. Pe trâm sexual, aceast nou calitate a relaionrii noastre presupune nu doar goliciunea i deci vulnerabilitatea fizic, ci mai ales goliciunea i deci vulnerabilitatea emoional i spiritual. Nu trebuie s ne mire c acest tip de comuniune dintre dou persoane este atât de rar. Ne îngrozim la gândul c fr acele frontiere emoionale vom pieri. Ce confer valoare riscului? Doar când ne dezvluim în întregime i sincer, putem fi iubite sincer. Când ne raportm la alii aa cum suntem, din adâncul sufletului nostru, atunci ceea ce este iubit la noi este tocmai aceast adâncime. Nimic nu întrete mai mult, la nivel personal, i nimic nu elibereaz mai mult o relaie. Trebuie s remarcm, totui, c acest tip de comportament din partea noastr devine posibil doar într-un climat lipsit de team; trebuie deci nu numai s
învingem propriile noastre temeri de a fi sincere, ci s i evitm persoanele ale cror atitudini sau purtri fa de noi produc team. Indiferent de cât de mare devine dorina de a fi sincer pe msur ce te vindeci, vei întâlni persoane a cror mânie, ostilitate i agresivitate vor inhiba onestitatea ta. S fii vulnerabil în faa lor înseamn s fii masochist. Aadar, trebuie s lsm garda jos i s îndeprtm barierele doar fa de acele persoane - prieteni, rude sau iubii - cu care avem o relaie bazat pe încredere, dragoste, respect i stim profund pentru umanitatea noastr iubitoare pe care o împrtim celorlali. Se întâmpl frecvent ca, o dat cu recuperarea, pe msur ce se schimb tiparele de a ne relaiona, se schimb i cercurile de prieteni, ca i relaiile cele mai intime. Ne schimbm felul în care ne raportm la prinii i copiii notri. Fa de prini devenim mai puin neajutorate i mai puin furioase, adeseori i mai puin prevenitoare. Devenim mult mai oneste, adeseori, mult mai tolerante, iar iubirea noastr e mai sincer. Cu copiii devenim mai puin autoritare, mai puin îngrijorate i mai puin vinovate. Ne relaxm i ne bucurm de ei mai mult pentru c suntem capabile s ne relaxm i s ne bucurm de noi înine mai mult. Ne simim mai libere s ne urmrim propriile interese i dorine, iar asta le d i lor libertatea de a face la fel. Prietenele care ne-au plâns odat pe umr fr încetare ne pot prea acum obsedate de o idee sau bolnave i dac ne oferim s le împrtim ceea ce ne-a fost nou de folos, nu mai avem voie s purtm povara necazurilor lor. Reciprocitatea suferinei - pân acum criteriu de prietenie - este înlocuit cu interese reciproc avantajoase. Pe scurt, vindecarea îi va schimba viaa în mult mai multe feluri decât pot eu s înir în aceastîarte, schimbarea fiind, uneori, neplcut. Nu te opri din drum. Ceea ce ne împiedic s devenim o persoan mai sntoas, care se iubete mai mult i mai sincer pe sine este teama de schimbare, de abandonare a ceea ce am fost, am tiut s facem i am fcut toat viaa. Nu suferina ne reine. O vom îndura în continuare, va atinge cote alarmante, fr sperana de a înceta vreodat dac refuzm s ne schimbm. Ceea ce ne reine este teama, teama de necunoscut. Cel mai bun mod de a înfrunta i lupta împotriva acestui sentiment este s-i uneti forele cu un grup de cltori pe acelai drum. Gsete un grup de sprijin alctuit din persoane care au fost în situaia în care eti tu acum i care se îndreapt sau au ajuns deja la destinaia la care vrei i tu s ajungi. Altur-te lor pe drumul ctre un nou mod de via. Anexa l Cum s alctuieti propriul tu grup de sprijin Mai întâi, afl ce resurse exist în cartierul tu. Sunt multe cataloage care conin liste de agenii i surse de ajutor. Dac nu tii de existena unui asemenea catalog sau cum s faci rost de el, sun la bibliotec sau la telefoanele pentru cazuri de urgen. Chiar dac nu exist o asemenea publicaie în zona în care locuieti, liniile telefonice pentru cazurile de urgen îi pot da numele unor agenii de consiliere sau ale , altor grupuri de sprijin care se pot dovedi potrivite cazului tu. în plus, toate crile de telefon cuprind acum o list de Äservicii umane" pe care o poi examina. Nu spera, totui, c un singur apel telefonic la o agenie sau specialist îi va furniza toate informaiile de care ai nevoie. Este greu pentru un specialist dintr-o comunitate mare s se documenteze referitor la toate resursele pe care le ofer zona, iar din pcate, sunt muli specialiti care nu sunt la curent cu ceea ce e disponibil. F-i singur tema. D toate telefoanele pe care le crezi necesare, nu-i spune numele, dac nu vrei. Vezi dac grupul de care ai nevoie exist deja. N-are sens s reinventezi roata sau s intri în competiie cu un grup care funcioneaz deja i care ar putea folosi experiena ta. Dac eti candidat la Fiicele Unite sau Obezii Anonimi sau Al-Anon sau la asociaiile de adpostire a femeilor maltratate sau la grupurile pentru supravieuitoarele violurilor, fii gata s sacrifici ceva
timp i eforturi, poate chiar s cltoreti la distan, pentru a participa la întâlnirile lor. Vei vedea c merit. Dac, dup cercetri minuioase, ai certitudinea c grupul de care ai nevoie nu exist, alctuiete tu unul. Poate c modul cel mai bun de a demara este s inserezi un anun Ia rubrica Personale din ziarul local. Anunul ar putea suna aa: ÄFEMEI: Faptul c suntei îndrgostite v-a fcut s suferii afectiv, mai devreme sau mai târziu? Se formeaz acum un grup de sprijin pentru femeile ale cror relaii cu brbaii au fost, pân cum, dezastruoase. Dac dorii s depii aceast problem, sunai (prenumele tu i numrul de telefon) pentru informaii i adresa unde are loc la întâlnirea." E suficient s publici de câteva ori anunul pentru a-i forma grupul. Ideal ar fi ca grupul s cuprind pân la l2 membre, dar începe cu mai puine dac e necesar. Nu uita: la acea prim întâlnire, femeile care au venit se afl acolo pentru c au o problem foarte grav i pentru c au nevoie de ajutor. Nu irosi timpul vorbind despre organizarea viitoarelor edine, chiar dac i asta e important. Cel mai bun mod de a începe este s v împrtii problemele, pentru c aa se va suda numaidecât legtura între voi i sentimentul apartenenei la grup. Femeile care iubesc prea mult sunt mai mult asemntoare, decât diferite, i asta o vei resimi cu toatele. Aadar, prima prioritate s fie împrtirea problemelor voastre. încearc aceast ordine de zi pentru prima edin, care nu trebuie s dureze mai mult de o or: l. începe la ora fixat. Astfel toat lumea va ti c trebuie s fie punctual la urmtoarele întruniri. 2. Prezint-te i spune c eti persoana care a dat anunul i menioneaz faptul c vrei ca grupul s devin o surs de sprijin pentru tine i pentru toi cei prezeni. 3. Subliniaz faptul c tot ce se va discuta în timpul edinei va rmâne acolo, c nimeni din cei prezeni i nimic din ce se discut nu trebuie s fie cunoscut în alt parte. Propune celor prezeni s-i spun doar prenumele când se prezint. 4. Explic faptul c e de folos pentru toi cei prezeni s asculte motivele care i-au îndemnat s vin i, de asemenea, c fiecare persoan poate vorbi nu mai mult de cinci minute, artând ce a fcut-o s vin. Menioneaz c nu e obligatoriu pentru nimeni s vorbeasc cinci minute, dar c aceasta e limita maxim pentru fiecare vorbitor. Fii tu cea care începe, spune-i prenumele i expune cazul tu pe scurt. 5. Dup ce toi care au vrut s ia cuvântul i-au expus cazul, întoarce-te la persoana care nu a vorbit i întreab-o cu blândee dac vrea s o fac acum. Nu presa pe nimeni s vorbeasc. F-i s îneleag c toi sunt binevenii, fie c sunt sau nu pregtii s-i spun povestea în acel moment. 6. Vorbete apoi despre principiile pe care grupul trebuie s le respecte. Iat câteva recomandri. Ele trebuie copiate i distribuite fiecrui participant. A nu se da sfaturi. Fiecare e liber s-i împrteasc experienele i aspectele de via care au ajutat-o s se simt mai bine, dar nimeni nu trebuie s sftuiasc pe altcineva ce s fac. Dac vreo participant d sfaturi, trebuie s i se atrag atenia cu blândee. Conducerea grupului trebuie s revin, sptmânal, prin rotaie, fiecrui membru; fiecare edin trebuie s aib alt conductor. Conductorul are responsabilitatea de a începe edina la timp, de a alege subiectul care va fi abordat, de a rezerva câteva minute la sfâritul edinei pentru problemele administrative i de a alege un alt conductor pentru edina urmtoare. edina trebuie s dureze o anumit perioad de timp. Eu recomand o or. Nimeni nu-i va
rezolva problemele într-o singur edin i e important s nici nu încerce. edinele trebuie s înceap i s se încheie la orele fixate. (E mai bine ca întrunirile s fie mai scurte, decât s se lungeasc. Participanii pot hotrî, ulterior, dac edina trebuie s dureze mai mult.) edinele trebuie inute în alt loc, decât acas la cineva, dac e posibil. în cas sunt tot felul de lucruri care distrag atenia: copiii, telefoanele, lipsa intimitii pentru membrii grupului i mai ales pentru gazd. în plus, trebuie evitat rolul de gazd. edinele nu sunt întâlniri mondene; voi lucrai împreun ca tovare de suferin în vederea vindecrii voastre. Sunt multe bnci, oficii de economii sau împrumuturi, companii sau biserici care pun la dispoziie, gratuit, încperi pentru edine de grup. A nu se mânca, fuma sau bea în timpul edinei; toate acestea distrag atenia. Asemenea lucruri se pot face înainte sau dup edin dac grupul decide c e important. Nu servii, sub nici o condiie, alcool. Alcoolul denatureaz sentimentele i reaciile i obstrucioneaz activitatea edinei. Evitai s vorbii despre el. Asta e deosebit de important. Membrele grupului trebuie s-i centreze atenia asupra lorînile i asupra gândurilor, sentimentelor, comportamentului lor i nu asupra brbatului care constituie obsesia lor. Inevitabil, la început, se va vorbi despre Äel", dar e bine ca fiecare vorbitoare s se limiteze, în acest sens, la minimum posibil. Nimeni nu trebuie criticat pentru ce face sau ce nu face, fie c e prezent, fie c nu. Dei membrii grupului sunt liberi s solicite explicaii celorlali, nimeni nu e obligat s rspund. La fel ca sfaturile, critica nu are ce cuta într-un grup de sprijin. Tratai doar subiectul pe care l-ai propus. Practic, orice subiect propus de conductorul grupului este binevenit, cu excepia celor referitoare la religie, politic sau evenimente externe ca personaliti celebre, cauze, programe de tratament sau modaliti terapeutice. într-un grup de sprijin nu e loc pentru dezbateri sau invenii. i ine minte: nu v întâlnii ca s v lamentai despre brbai. Scopul vostru este recuperarea i evoluia propriei persoane, gsirea, în comun, a noi instrumente de rezolvare a vechilor probleme. Sunt menionate mai jos câteva propuneri de subiecte: De ce am nevoie de acest grup Vinovie i resentimente De ce m tem cel mai mult Ce îmi place i ce nu îmi place la mine Cum am grij de mine i cum îmi satisfac dorinele Singurtatea Cum tratez starea depresiv Atitudinea sexual: ce este i de unde vine Mânie: cum o tratez pe a mea i pe a celorlali Cum m raportez la brbai Ce cred c gândete lumea despre mine Analiza idealurilor Responsabiliti fa de mine; responsabiliti fa de alii Starea mea spiritual (nu e o discuie despre convingerile religioase, ci despre trirea dimensiunii spirituale a fiecrui membru al grupului) Abandonarea culpabilizrii celorlali, inclusiv auto-culpabilizrii Tiparele din viaa mea Se recomand membrilor grupului s citeasc ÄFemei care iubesc prea mult", dar nuc o cerin, doar o sugestie. Grupul poate hotrî prelungirea edinei cu l5 minute o dat pe lun pentru discutarea problemelor administrative sau schimbrilor de structur sau a principiilor, dac e cazul, sau
despre orice alt problem. S revenim acum la propunerile pentru prima întâlnire: 7. Discutai lista principiilor împreun, ca grup. 8. întreab dac vrea cineva s conduc urmtoarea edin. 9. Menionai adresa unde se va ine edina i hotrâi ce i dac aperitivele i buturile rcoritoare se servesc înainte sau dup întrunire. l0. Discutai dac s fie invitate mai multe femei la întrunire, dac s mai publicai anunul înc o sptmân, dac participantele prezente pot aduce i alte persoane. ll. încheiai edina stând în picioare, în cerc i inându-v de mân, cu ochii închii, câteva clipe. Un ultim cuvânt despre principiile grupului: principiile confidenialitii, conducerii grupului prin rotaie, evitrii criticii, sftuirii, dezbaterii subiectelor controversate sau externe etc. sunt toate foarte importante pentru armonia i coeziunea grupului. Nu înclcai aceste principii în interesul unui singur participant. Interesele grupului ca entitate trebuie s primeze întotdeauna. Acestea fiind zise, dispunei de instrumentele de baz pentru constituirea unui grup de sprijin pentru femeile care iubesc prea mult. Nu subestimai fora de vindecare pe care o va avea în viaa voastr aceast simpl întâlnire de o or în care v împrtii experiena personal. împreun v oferii una alteia posibilitatea de a v vindeca. Succes! Anexa 2 Afirmaii Voi începe cu o afirmaie care este extrem de important, dar i foarte greu de rostit de femeile care iubesc prea mult. De dou ori pe zi, timp de trei minute, uitai-v în oglind i rostii cu glas tare: Ä(numele), te iubesc i te accept aa cum eti". Este o afirmaie excelent care poate fi repetat cu glas tare în timp ce ofai, singur în main, sau în gând, ori de câte ori avei tendina de a v critica. Nimeni nu se poate gândi la dou lucruri în acelai timp; înlocuii, deci, gândurile negative despre voi, de exemplu: ÄCum pot s fiu aa de proast?" sau ÄN-o s-o scot niciodat la capt cu asta" cu gânduri pozitive. Repetate contiincios, afirmaiile pozitive au puterea real de a anihila gândurile i sentimentele distructive, chiar dac ai fost negativiste ani în ir. Iat alte câteva afirmaii mai scurte i uor de memorat care pot fi folosite când ofai, facei gimnastic, ateptai sau pur i simplu, stai linitit. Au disprut suferina, teama, mânia. Triesc o stare de bine i de pace perfect. M îndrept spre cea mai mare fericire i împlinire în tot ceea ce înseamn viaa mea. Iat apare cea mai bun soluie pentru fiecare problem a mea. M simt liber i inundat de lumin. Dac credei în Dumnezeu sau într-o for superioar, includei credina dumneavoastr în acest tip de afirmaii. Dumnezeu m iubete. Dumnezeu m binecuvânteaz. Lucrarea Domnului se vede în viaa mea. Rugciunea de pace sufleteasc e una din cele mai desvârite afirmaii posibile când e rostit aa: Dumnezeu îmi d linitea De a accepta ceea ce nu st în puterea mea s schimb, Curajul de a schimba ceea ce pot schimba i înelepciunea de a înelege diferena. (Nu uita: nu poi schimba pe nimeni; te poi schimba pe tine.) Dac nu crezi în Dumnezeu, poate i se pare mai potrivit o afirmai ca aceasta:
Totul e posibil prin iubire Iubirea lucreaz în mine spre vindecarea i întrirea mea, Spre linitea i pacea sufletului meu. E la fel de important s-i formulezi singur afirmaiile. Cele care i se par cele mai potrivite pentru tine vor da cele mai bune rezultate; practic, deci, unele din afirmaiile menionate mai sus pân vei fi în stare s concepi acele afirmaii l00% pozitive, indubitative, validante, potrivite ie ca o mânu, gândite de tine pentru tine. Nu concepe afirmaii de genul ÄTotul merge perfect între mine i Tom i ne vom cstori". Partea cu Äi ne vom cstori" poate nu e cea mai bun soluie pentru ceea ce se petrece între tine i Tom. Pstreaz doar Ätotul merge perfect" i adaug, dac vrei, Äspre binele meu". Nu cere anumite rezultate. F o afirmaie despre tine, despre viaa, valoarea ta i despre viitorul minunat care te ateapt. Când faci o astfel de afirmaie, îi programezi subcontientul s abandoneze vechile tipare i s adopte un nou mod de via sntos, jovial i prosper. Afirmaia urmtoare nu e rea deloc, la urma urmei: ÄM eliberez de toat suferina trecutului i ies în întâmpinarea sntii, bucuriei i succesului pe care am dreptul s le cer." Vezi cum se face? Ei bine, mai e loc i pentru propriile tale creaii. http://BOOKS.ANET.RO ORICE CARTE CU UN SIMPLU CLICK ! Librria virtual ANET.BO îi ofer mai mult decât orice alt librrie ! Caui o carte pe care nu o gseti ? Nu ai timp s vizitezi o librrie ? Nu tii ce nouti au aprut ? Nu ai în apropiere nici o librrie bine aprovizionat ? PESTE l0.000 DE TITLURI ! Cu un simplu click beneficiai de: Clasificare pe domenii Cutare dup titlu Cutare dup autor Prezentri ale crilor Comanda se face on-line ! Plata se face ramburs la primirea coletului. Termenul de livrare este de 7 zile. SPECIAL: Printr-un simplu click putei B periodic informat de noutile din domeniile de interes pentru dv. ! Venii cu noi în lumea wwwirtual! www.amaltea.ro Afl ce e nou la noi. Poi face precomenzi i poi beneficia de reduceri pentru comenzile prin pot. Poi face download pentru textele crilor epuizate. Poi face o mulime de alte lucruri. Dac vrei s tii cum va arta viitorul, noi putem doar s deschidem o u. Mai departe, depinde numai de tine. amaltea.ro este un e-business realizat de anet.ro http://BOOKS.ANET.RO
http://WWW.ANET.RO Cum ai vrea s fie un site gândit pentru tine ? S se încarce rapid; S conin ceva ce-mi trebuie; S fie interactiv; S aib informaie nou; S-mi plac designul lui; S am motiv s-l vizitez i mâine. Cum i s-ar prea un site care-i ofer: Free mail; Starea vremii în orice localitate din ar; Download la cerere cu inscripionare pe CD; Chat; Articole i comentarii; Premii; Link-uri ctre ce vrei i ce nu vrei; Magazine & oferte speciale; i mai ales... Posibilitatea s-i spui prerea i s fii auzit! LOADING..........ANET.RO http://WWW.ANET.RO NOI APARIII LA EDITURA AMALTEA JOCURI PENTRU ADULI Dr. Eric Berne Ce-ar fi dac cineva ar veni i v-ar spune c toat viaa ai fost un actor fr voie, într-o pies cu scenariu fix? Jocuri pentru aduli descompune interaciunea uman i-i exploreaz sursele, motivele i implicaiile. Autorul, un binecunoscut psihiatru i în acelai timp iniiatorul analizei tranzacionale, expune în aceast carte teoria jocurilor sociale: relaiile umane vzute ca tot atâtea piese de teatru, cu scenarii, decoruri i replici ce pot fi descompuse pentru a afla sensul ascuns sub fiecare replic, gândurile din spatele cuvintelor. Jocuri pentru aduli este o carte despre cum s afli gândurile nerostite de sub cuvinte, despre înelegerea sensurilor din replicile personajelor de pe marea scen a lumii. Eric Berne este un nume de marc în psihologie, iar modelul su social, analiza tranzacional, este menit s integreze toate aceste jocuri pe care adulii, copiii, femeile, brbaii, btrânii i tinerii le joac fr s-i dea seama o via întreag. Contientizarea acestor jocuri reduce din vulnerabilitate, iar psihoterapia se împletete strâns cu analiza sociologic. O carte pentru toi aceia care vor s-i îneleag pe ceilali, s se îneleag pe sine i s devin stpâni pe propria scen. Dar mai ales o carte pentru cei interesai de psihologie, psihiatrie sau comportament uman. FACTORUL EINSTElN : Exploateaz posibilitile minii tale Dr. Win Wenger, Richard Poe Bodybuilding? Exerciii fizice. Brainbuilding? Exerciii mentale. Iat în sfârit o carte care nu mai trateaz atotputernicul IQ (Intelligence Quotient, coeficient de inteligen) ca pe un tabu, o caracteristic motenit genetic, ci îl analizeaz, ajungând la conluzia inevitabil: IQ-ul POATE fi îmbuntit. i asta nu e totul. Autorii nu doar explic mecanismele complicate ale minii, ci propun i câteva modele de exerciii "de deteptare". Probleme dificile de matematic? Puzzleuri intricate? Nici gând. în loc de toate acestea, exerciiile se concentreaz asupra adevratei puteri a creierului uman: imaginaia, adic abilitatea de a crea imagini. Exerciiile propuse de autori constau în redarea verbal a imaginilor care ne vin în minte. Atât. Prea simplu? Ok, închidei ochii, i apoi încercai s-i povestii persoanei de alturi ce vedei în gând... Iar, pe lâng toate acestea, sunt propuse i o serie de "chei" pentru descifrarea sensurilor acestor imagini: de ce când închid ochii, îmi apare o anume imagine i nu alta? Ce poate însemna? Ce dorete subcontientul s-mi comunice? Cum îmi pot controla mintea? Iat tot atâtea întrebri la care Factorul Einstein v rspunde.
NOI APARIII LA EDITURA AMALTEA SECRETELE FERICIRII I SUCCESULUI Og Mandino Dac visurile par prea îndeprtate, dac toi v spun c nu se poate, dac totui tii c suntei altfel... aceast carte este pentru dvs. Autorul, scriitor foarte apreciat în Statele Unite, îi descrie calea spre succes, cu urcuurile i coborâurile ei, cu realizri i nereuite. A dorit s aib succes i a luptat pentru asta. Dar, de multe ori, lupta pentru suces nu este deloc glorioas i plin de evenimente, ci este tocmai lupta cu întâmplrile: a face lucrurile s se întâmple, a Ie impulsiona, a ti s atepi momentele favorabile, iat un drum anevoios pentru tânrul care dorete succesul ACUM i AICI... Og Mandino i-a dorit s triasc din scris, i a reuit acest lucru. Nu de la început. Nu foarte repede. Dar a reuit. i nu a trebuit s-i sacrifice nici viaa personal, nici familia, nici bucuriile de fiecare zi. O carte scris ca un jurnal, adresat mai degrab sufletului, despre viaa unui scriitor care a reuit în via. Ca scriitor. i a rmas fericit. FEMEI CARE IUBESC PREA MULT Robin Norwood îl iubeti. Nu e perfect, dar cine este? E mai ciudat, mai retras, cam timid i parc totul în el îi cere ajutorul. Iar tu eti mereu acolo, când bea prea mult, când rmâne omer cu lunile, când se poart cum se poart... Pentru c TII c are nevoie de tine. Toat viaa ta se-nvârte în jurul lui. Poate-poate, cine tie, într-o zi o s se schimbe de-adevratelea, precum broasca din povestea fermecat. Numai c anii trec, tu dai tot mai mult, iar el nu se schimb. Te întrebi de ce, apoi treci peste asta, viaa trebuie trit, n-ai timp s te opreti din drum. Ei bine, Robin Norwood spune stop: oprete-te, e prea mult. Nu EL e cel care trebuie s se schimbe, ci TU. Tu eti cea care iubete prea mult, i, ca i butura, mâncarea sau orice alt activitate excesiv, iubirea care a trecut de la "mult" la "prea mult" nu mai este iubire, e obsesie. Nu-i uor de acceptat, nici de trit cu ideea c nu el, ci tu greeti. Dar autoarea, care a trecut ea însi printr-o astfel de relaie epuizant, propune câiva pai ctre autocunoatere i contientizare: de ce te-ndrgosteti numai de brbai distani, sau care nu-i pot oferi ceea ce îi doreti în via? De ce nu reueti s-l schimbi? Pentru c ei corespund unui tipar ascuns în psihicul tu. O dat ce-l vei schimba, vei deveni alta i vei atrage un alt gen de brbai. Stabilete-i prioritile: TU eti cea mai important persoan din viaa ta. Doar de-asta este a TA, nu? NOI APARIII LA EDITURA AMALTEA SUP DE PUI PENTRU SUFLETE TINERE Poveti, istorii de via pentru adolesceni, cu i despre problemele lor. Despre dragoste, prietenie, prima întâlnire cu EL sau cu EA, despre prini i dramele din familie, dar i despre fericire i experiene de inut minte. Scris în mare parte chiar de adolesceni, cartea are avantajul de a NU fi un manual sec, cu povee i îndrumri de diriginte obosit. O carie conceput cu respect fa de adolesceni, fa de problemele i bucuriile lor, o carte ce d speran. Dincolo de durerea trecerii într-o alt vârst, adolescenii din ziua de azi se confrunt nu doar cu o grmad de probleme specifice, dar se vd pui în faa unor decizii adesea mult prea dificile. Volumul acesta de Sup de Pui conine poveti ne cure fiecare adolescent le înelege i le simte ca fiind ale sale. Dar mai ales, este o carte fr moral: nimeni nu e profesor, cu toii suntem elevi pe scena vieii. SUP DE PUI PENTRU SUFLET DE FEMEIE Cine poate cunoate i înelege sufletul femeii? Poate doar o alt femeie. Editat de Jack Canfîeld i Mark Victor Hansesn, dar scris în majoritate de femei, aceast Sup de Pui ne atinge sufletele cu bagheta magic a înelegerii: nu asta îi doresc cel mai mult femeile, s fie înelese?
