9. Gramatica de film si televiziune
Filmul si televizunea utilizeaza in comun anumite conventii denumite generic ,,gramtica audiovizualului,,.Conventiile nu sunt reguli. In productia de televiziune si de film raportul intre durata filmarii brute needitata si productia finite editata este de 10:1. In cazul transmisiilor in direct raportul este de 1:1. 9.1 Elemente de baza ale gramaticii de televiziune
1. Cadrul cinematrografic sau de televiziune = campul visual al camerei de luat vederi. v ederi. 2. Scena = unitate dramatica formata dintunul sau mai multe cadre. !. Secventa = unitate dramatica formata din mai multe scene, toate legate intre ele prin elemente commune emotionale si care se inscriu in acelasi ace lasi moment narativ. ". #enul unui program care include urmatoarele categorii: soap opera, sitcomuri $comedii de situatie%, filme documentare, &ocuri si concursuri, programe de stiri, filme politiste etc. '. Serie de programe = o succesiune de programe cu un format standard. (. Serialul = productie care ilustreaza o poveste cadru, in care fiecare episod incepe din locul in care sa inc)eiat episodul anterior. *. Interviurile si declaratiile $tal+ing $tal+ing )eads% . -o -o pop= forma prescurtata a formulei din limba latina ,,vo populi,, vocea poporului. /. Intertetualitatea = relatiile dintre diferite elemente ale mediului in care este difuzata emisiunea si cum sunt pozitia in grila, si relatiile cu alte tipuri de media. 9.3 Incadraturile
eporterii de stiri folosesc in fiecare reporta& ! tipuri de incadraturi considerate de baz a $cadre cinematrografice%. Incadraturi: 1. lan general sau plan intreg $ong S)ot S% 3 corpul uman este reprezentat in intregime si putem sa vedem si o parte din mediul care il incon&oara. 2. lan mediu $mediul S)ot 3 4S% 3 persona&ul ocupa pe ecran o suprafata aproimativ egala cu suprafata ocupata de mediul in care se afla. 5e la brau pana in crestetul capului. !. rim planul $Close 6p C6% 3 corpul uman pare pare de la nivelul umerilor in sus. ". #ros planul $ 7ig Close 6p 3 7C6% 3 corpul uman pare de la nivelul barbiei, pana in crestetul capului, usor taiat. '. lanul detaliu $ 8treme Close 6p 3 9C6% 3 planul detaliu contine doar parti pa rti ale corpului uman, de eemplu doar oc)ii sau o mana. 1
(. lanul american sau planul international 3 corpul uman vazut de deasupra genunc)ilor si pana in crestetul capului. *. lan asamblu 3 planul mai cuprinzator ca informative , dar este putin utilizat in televiziune, pentru ca obiectele cuprinse in cadru se disting greu. . lanul general 3 aces cadru este mai restrains ca cuprindere decat planul asamblu si cuprinde de obicei nucleul dur al informatiei vizuale. 9.3 Unghiurile de filmare
6ng)iurile de filmare se refera la directia si inaltimea de la camera de lucat vederi cand filmeaza. 1. 6ng)iul normal de filmare 3 camera video la nivelul oc)ilor pozitionata 2. Filmarea in plon&ee 3 atunci cand camera video se afla deaspura persona&ului !.Filmarea in contra plon&ee 3 camera video se afla sub nivelul oc)ilor perosna&ului. 9.4 Miscarile camerei de luat vederi
Cele mai multe filmari se fac cu camera de luat vederi la punct fi 1. anoramarea 3 camera video este la punct fi si se roteste in &urul unei ae, pastrand aceasi incadratura. 2. ravellingul 3 se realizaeza prin deplasarea camerei video, dea lungul aei de filmare sau perpendicular pe aa de filmare. astrand aceeasi incadratura. !. ransfocarea sau zoom $miscare optica% 3 are doua variante, transfocarea inainte $zoom in% si transfocarea inapoi $zoom out%. ". Sc)imbarea de s)arf $sfarf insemna claritatea imaginii% 3 se refera la sc)imbarea focalizarii 9.5 Tehnici de editare
e)nicile de editare sunt folosite pentru emsiunile inregistrate. In cadrul transmisiilor directe, editarea este realizata in timp real de regizorrul de emisie, care este asitat de producator, realizator, regizor artistic, regizor musical. 1. aietura simpla $cut% 3 in cazul editarii, sc)imbarea cadrului de face pentru a sc)imba cursul actiunii sau a trece de la un loc de desfasurare a actiunii la altul. 2. aietura de legatura sau de trecere $matc)ed cut% 3 permite o trecere lina de la un cadru la altul si se realizaeaza cand vrei sa asiguri continuitate imaginii. !. aietura saritura 3 taietura prin care sarim abrupt de la o scena la alta sau de la o incardatura la alta si se realizeaza ocazional. ". aietura eplicative sau prin motivare 3 este realizata atunci cand cursul actiunii cere eplicarea unui aspect mai putin vizibil. 2
'. aietura repetata 3 este efectuata atunci cand realizatorul doreste sa soc)eze telespectatorii, sa creeze surpize sau sa intareasca un anumit aspect. (. aitura prntru ritm dintro anumita perspectiva, ac easta categorie este similara cu taietura anterioara, deosebirea constand in durata cadrelor. *. aietura de reactie 3 este taietura care se face pentru a inregistra o anumita reactie a persona&ului aflat in cadru, la un eveniment care tocmai sa petrecut. 5e bicei este un cadru scurt, de trecere. . aietura insert 3 taietura se realizeaza pentru a introduce un cadru de trecere, care ofera un detaliu esential al actiunii sau care permite urmarirea actiunii dintrun alt ung)i de filmare. /. Fade, dissolve sau mi 3 in cazul in care intre cadre avem fade, imaginea apare gradual pe ecran $fade in% din ecranul alb sau negru sau dispare gradual $fade out% in ecranul alb sau negru. 10. Supraimpunerea 3 presupune suprapunerea a doua sau mai multe cadre, care se deruleaza astfel in fata telespectatorilor. Se utilizeaza m ai ales in transmisiile directe. 11. ;lte efecte 3
impul actiunii se desfasoara pe ecran, o zi, o saptamana, sau c)ia rani de zile, poate fi manevrat prin diverse procedee de editare, in fuctie de nevoile regizorale sau de desfasurarea actiunii. 1. Comprimarea timpului 3 timpul actiunii poate fi comprimat intre secvente sau scene sau c)iar in interiorul scenelor. 2. impul simultan 3 evenimentele care se petrec in diferite locuri pot fi prezentate cu a&utorul procedeelor de editare ca si cum sar intampla in acelasi moment, prin editare paralela sau impartirea ecranului in doua. !. 4iscarea incetinita in cadru 3 prin acest procedeu actiunea prezentata pe ecran se desfasoara cu o viteza mai mica decat viteza cu care a fost filmata actiunea. ". 4iscarea accelerate in cadru 3 este un procedeu invers celui prezentat anterior, cadrul este editat cu o viteza mai mare decat viteza cu care a fost filmat. '. Cadrul redat cu viteza inversa vitezei de filmare 3 la editare acest procedeu este folosit pentru a induce un efect comic sau magic sau un efect eplicatoriu.
3
(. eluarea cadrului la editare 3 la editare, un cadru poate fi reluat pentru a eplica un anumit fenomen. *. Cadru ing)etat sau still 3 dintrun cadru se fieaza o fotograma care este folosita apoi la editare asemenea unei fotografii. . eintoarcerea in timp $flas)bac+% 3 o intrerupere a cursului actiunii prin intoarcerea in trecutul persona&elor este marcata in cursul procesului de editare printrun dissolve rapid sau printro defocusare scurata ca camerei de filmat. /. Saltul in viitor $flas)for
Sunetul este o componenta esentiala a unei productii audiovizuale. entru aceste productii este foarte important sunetul de ambianta, sunetul natural, c)iar cu anumite imperfectiuni generate de mediu. 1. Sunetul sincronizat 3 sunetul produs de un ,,eveniment care se petrece pe ecran si se sincronizeaza cu actiunea. 2. Sunetul nesincronizat 3 sunetul care a fost in mod evident inregistrat separate de imaginea cu care este suprapus. !. Sunetul selectiv mierele utilizate pentru prelucarea sunetului permit retinerea unor sunete si editarea si amplifcarea acestora. ". Sunetul ecou 3 este nevoie uneori de crearea pentru telespectatori a impresiei de distanta intre persona&e. '. -oiceover 3 vocea care citeste tetul uni documentar, al unui reporta& de stiri etc. (. 8fecte sonore 3productiile de fictiune necesita de cele mai multe ori efecte sonore care sa sustina desfasurarea actiunii. *. 4uzica 3 temele musicale folosite trebuie sa fie in concordanta cu continutul imaginilor. . inistea 3 uneori, cerintele naratiunii cinematografice impugn folosirea unor pause sonore Stereotipuri sonore : animalele, pasarile, bicicletele, bombe si eplozii, masini, computer, mediul incon&urator, mediul eterior, elicopterele si avioanele , cutite. 4
9.# $tilurile narative
1. ratamentul subiectiv relatia intre telespectator si camera video este considerata subiectiva atunci cand telespectatorul este tratat ca un participant, adica I se adreseaza direct sau ca mera imita miscarile persona&ului filmat. In unele cazuri, telespectatorul vede prin oc)iul camerei dluat vederi visele person&alui filmat sau rememorarea unor eperiente traumatizante ale acestuia. 2. ratamentul obiectiv 3 utilizarea camerei de luat vederi intro perspectiva obiectiva, implica tratarea telespectatorului din pozitia de observator, eterior evenimentelor filmate, spre de osebire de stilul narativ, carel trateaza pe telespectator ca participant la eveniment. !. 8ditarea paralela si editarea incrucisata 3 tipurile acestea de editare sunt specifice filmelor artistice si sunt rar utilizate pentru editarea emisiunilor de televiziune. ". 8ditarea invizibila 3 este vorba despre o metafora, penrtu ca se refera la un stil de editare dezvoltat de realizatorii de filme de la >oll?
9.8.1 Editarea Sunetele precede imaginea. Cand apare $prin fade% un generic la inceputul programului nu admiteti ca imaginea sa preceada sunetulA initiatele pe ambele deodata daca este posibil si daca nu, aran&ati ca sunetul sa preceada imaginea macar cu o fractiune mica de timp. &ec!mandari rivind editarea genericel!r de inceut si de sfarsit de emisiune
1. ransmiterea genericelor trebuie facuta cu o viteza mare care sa permita citirea lor comoda cu voce tare. 3 genericele care se succed prea incet pot fi plictisitoare.
5
2. Bu mentionati niciodata pe ecran un generic care anunta un lucru, atat timp cat o voce spune altceva 3 sunetul si imaginea trebuie sa fie meru parteneri si niciodata rivali. c)iul si urec)ea nu pot percepe simultan 2 informatii cotradictorii. !. Cand suprapuneti un generic cu o imagine, ca fundalul, asigurative ca literele si fundalul sunt in tonuri constrastante 3 poate regula pare prea evidenta pentru a fi sublinita dar totusi ea este negli&ata deseori. 9.%.' &ec!mandari rivind c!relarea sunetului cu imaginea
1. aiati, miati, atenuati $cut,dissolve% intotdeauna in ritmul muzicii si nu in contratimp 3 8ste deosebit de neplacut sa se opereze asupra imaginii in contratimp cu muzica, punctuatia uneia concizand cu a celeilalte. 2. ;tenuati $filati%$fade out% muzica numai la sfarsitul unei fraze muzicale, niciodata la mi&locul ei. 6neori acest lucru nu este posibil si acest fenomen se intampla mai ales in reporta&ele scurte, cu o succesiune rapida a vorbitorilor in regim de priza directa. !. 8vitati un mia& $dissolve, mi% urat, rapid si fara motiv. ;cceptati doua secunde ca interval minim si trei secunde ca interval standard pentru realizarea mia&ului. Cu eceptia tracerilor de la un generic la altul, mia&ul rapid are prea putina utilizare. (!l!sirea r!gramel!r r!fesi!nale )vanta*e+
Stabilitate 3 nu sunt programme de tip allinone, fiecare face un singur lucru, dar il face bine Folosirea unor formate proprietare de fisiere, formare fara pierdere de comprimare a materialului audioDvizual osibilitatea capturii din orice sursa, atat analog cat si digital si )ig) definition osibilitatea capturii la o ratie de pana la 1':1 $ etrem de util in cazul filmelor de lung metra&, unde materialul brut poate a&unge si la zeci de ore% osibilitatea efectuarii de corectii de culoare, contrast, luminozitate 8ditare in timp real de tip multicam Control soft
Sunt foarte scumpe, pentru un studio complet este nevoie de ac)izitionarea ami multor programe pentru diferite sarcini Sunt mari consumatoare de resurse )ard
6
6nele dintre ele nu ruleaza pe orice platforma
1-. Utilizarea liminii in televiziune
entru a utiliza eficient lumina, trebuie studiate cele trei caracteristici de baza ale luminii: 1. !ntrastul sau c!erenta /c!herence0 8ste mai cunoscuta in literature de specialitae si sub denumirea de calitatea luminii. In practica romaneasca, este mai cunoscut termenul de contrast. ;cesta caracteristica de baza a lumini prezinta dou a variabile : lumina udra 3 )ard lig)t si soft lig)t 3 lumina difuza, lipsita de contrast. umina dura este transmisa direct de la o sursa punctiforma care generaza o lumina coerenta, cu raze paralele. umina difuza 3 soft lig)t are efecte artistice inverse luminii dure si se o btine prin plasarea in fata reflectorului cu lumina dura a unui material semitransparent, care asigura difuzarea, imprastierea luminii. umina difuza mai are o varianta cunoscuta si sub denumirea de ultrasoft lig)t sau lumina ultradifuza. Sunt anumite situatii, cei drept mai reduse ca n umar, in care este nevoie sa nu se piarda anumite detalii, in special la obiectele transparente, din sticla si de asemenea este nevoie sa nu se depaseasca posibilitatile ec)ipamentului video de a realiza un contrast eficient in aceste situatii. Temeratura de cul!are/c!l!r temerature0 temperatura de culoare se refera la componentele luminii albe, culorile, putem intelege mai b ine continutul acestei caracteristici daca alaturam doua imagini filmate in lumina naturala si in lumina alba produsa de o sursa dura. -om observa ca eista diferente de nuante la culorile obiectelor care apar in cadru. Tiuri de lumina +
umina directa, produsa de un bec, neon, etc. Sursa este in acest caz punctiforma si genereaza o lumina dura, cu contraste foarte puternice ale obiectului filmatA umina difuza, generate de o suprafata luminoasa, care poate fi uneori reflectorizanta. umina difuza poate fi obtinuta si prin reflectarea luminii naturale de o suprafata metalizata, asemantaore umbrelelor din studiourile foto.
Sursele de lumina articiala utilizata pentru iluminarea unei scene se impart in : 1 Ee? lig)ts $lumina de baza% lumina principala este cea mai importanta sursa de lumina artificiala, pentru ca in functie de aceasta sursa sunt calibrate celelalte sure. umina principala poate fi directa sau difuza, in functie de necesitatile artistice ale productiei respective. umina principala este plasata in fata subiectului, indreptata catre subiect, deasupra subiectului, inclinata la un ung)i ce variaza intre !0 si (0 de grada fata de aa optica a camerei video. 7
2. Fill lig)ts $lumina de modelare% lumina de mode lare corecteaza umbrele induse de celelalte doua surse de lumina, in special umbrele de pe fata persoanei filmate. Ca intesitate, lumina de modelare este mai redusa decat celelalte doua surse. ozitia ideala a luminii de modelare este la /0 de grade fata de lumina de baza $+e?lig)t%. umina de modelare difuza se obtine montand in fata reflectorului de o placa transparenta care imprastie lumina concentrate generate de o sursa de lumina. Sursa care genereaza lumina de modelare este amplasata in fata persoanei filmate, in partea dreapta a acesteia, simetric fata de lumina principala. !. 7ac+ lig)ts $lumina de contur% ;l treila punct de iluminare a unei scene este lumina de contur, a carei sursa care o genereaza este plasta in spatele persona&ului filmat, orientate catre camera video. Functia acestei sursa, asa cum indica c)iar denumirea sa, este aceea de a crea volum, de a accentua conturul persona&ului si al detasa de decor, de fundal. olul de baza al luminii de contur este acela de a crea un contur luminos al subiectului filmat $o aura luminoasa% si al detasa de dcor. In cadrul televiziunii publice, una dintre ce le mai bune sc)eme de iluminat o intalnim la emisiunea rofesionistii, care are un dcor realizat practic din lumina.umina de contur se aseaza eact in spatele persona&ului filmat. biectivul camerei video, persona&ului filmat si lumina de contur se afla pe aceeasi aa. 8vident ca pozitia acestei surse de lumina depinde mult mai mult de configuratia locului de filmare decat lumina de baza. Bu este obligatoriu ca lumina de contur sa fie pe aceeasi aa cu subiectul filmat si cu obiectivul camerei video. ;ceste recomandari nu trebuie sa ne faca sa ignoram situatia in teren, atunci cand filmam intrun spatiu care are o anumita configuratie pe care nu o putem modifica.
Intesitatea$intensit?%
8
