Referat ziologie vegetal ă ă
REZISTENȚA LA SECETĂ A PLANTELOR
REZISTENŢA PLANTELOR LA CONDIŢIILE NEFAVORABILE DE EDI! Rezistenţa plantelor la condiţiile de mediu nefavorabile (stress) reprezintă totalitate a însuşirilor organelor vegetale de a supravieţui acţiunii dăunătoare a mediului înconjurător, încondiţiile desfăşurării normale a proceselor vitale.Condiţiile de mediu nefavorabile pot oferite de factori ecologici naturali, cum sunt factorii climatici, de e!emplu temperaturile e!treme şi des"idratarea sau factorii pedologici, dee!emplu salinitatea solului. #e asemenea, condiţiile de mediu nefavorabile pot oferite de factoriarticiali, de natură antropică, rezultaţi din diferite aspecte ale activităţii umane care provoacăpoluarea mediului.
ACŢI!NEA D"!N"TOARE A TEPERAT!RILOR RIDICATE #I A DES$IDRAT"RII% REZISTENŢA PLANTELOR LA SECET" I%
A&'i()ea *ă()ătoare a te+,erat(rilor ri*i&ate -i a *e./i*ratării 0a .e&etei1
$ub acţiunea secetei plantele suferă din cauza des"idratării celulelor şi a ţesuturilor şi datorită creşterii considerabile a temperaturii corpului lor. $eceta provoacă la plante fenomenul de olire. %!istă două tipuri de secetă şi anume secetă atmosferică şi secetă pedologică.
&. $eceta atmosferică $e caracterizează prin temperatură ridicată şi umiditate relativ scăzută(&' '*) în atmosferă în timpul zilei. +n timpul nopţii condiţiile de temperatură şi umiditate redevin normale, decitul "idric se ec"ilibrează, iar seceta atmosferică nu afectează solul.agube deosebit de mari sunt provocate de v-nturile erbinţi şi uscate care usucă frunzele bazale ale tulpinilor precum şi organele orale. #acă
seceta atmosferică durează prea mult determină apariţia secetei pedologice şi uscarea solului.
. $eceta pedologică /pare către sf-rşitul verii, ca o consecinţă a insucienţei precipitaţiilor.+n aceste condiţii, bilanţul de apă al plantelor devine progresiv decitar. 0a început se manifestăun decit restant care se acumulează de la o zi la alta, iar după un timp planta nuşi mai poate reface turgescenţa nici noaptea. +n timpul secetei pedologice rezerva de apă din sol scade subcoecientul de olire p-nă la cantitatea inaccesibilă plantelor.$eceta determină fenomenul de olire a plantelor, care se manifestă sub forma olirii temporare şi a olirii de durată.
1. 2lirea temporară %ste provocată de seceta atmosferică. +n aceste condiţii are loc oîncălzire puternică a frunzelor sub acţiunea radiaţilor solare, o intensicare e!agerată atranspiraţiei şi un dezec"ilibru între absorbţie şi transpiraţie. +n condiţiile de des"idratare puternică, mişcările de desc"idere fotoactivă şi de înc"idere "idroactivă sunt blocate, celulele epidemice pierd masiv apa, iar prin des"idratarea lor celulele stomatice se îndepărtează iar stomatele se desc"id, c"iar dacă sunt înc"ise. 2lirea temporară apare din cauza unui dezec"ilibru între absorbţia radiculară şi transpiraţie, c"iar dacă mai e!istă apă în sol. 2lirea plantei are caracter temporar, de c-teva ore în cursul zilei, dar spre seară sau încursul nopţii organele active ale plantei revin la starea de turgescenţă, complet-nd decitul de apăprin asorbţie din sol. / doua zi fenomenul se repetă. 0a speciile "eliole, fenomenul se manifestă c-nd plantele pierd mai mult de '1' * din apa totală, iar la speciile ombrole olirea temporară apare c-nd plantele au pierdut doar 1 * dinapa totală.2lirea temporară provoacă înc"iderea stomatelor la orele de amiază şi împiedică pătrunderea C2 în frunze, ceea ce diminuiază intensitatea fotosintezei. C-nd aprovizionarea cu apă revine la normal turgescenţa celulelor şi a ţesuturilor se restabileşte, iar procesele bioc"imice şi ziologice îşi reiau cursul normal.
3. 2lirea permanentă /pare c-nd seceta atmosferică se suprapune peste cea pedologică şi acţionează concomitent asupra plantelor. +n acest caz, decitul de apă din plante nu se mai restabileşte în cursul nopţii. lantele rezistente la secetă pot pierde o cantitate mare de apă fără să sufere prea mult, în timp ce plantele sensibile la secetă prezintă dereglări ale proceselor ziologice, c"iar la decite reduse de apă din ţesuturi. 1
#ecitul "idric reduce creşterea, în special în faza de alungire a celulelor, plantele suntpipernicite şi dau o producţe slabă.$eceta solului cauzează la plante diferite modicări bioc"imice şi ziologice. #es"idratarea provoacă "idroliza amidonului în celule şi ţesuturi, plantele au coecientul respirator mai maredec-t în mod obşnuit, translocarea glucidelor din frunze este mai lentă de 1 ori, frunzele acumulează za"aruri, dar se reduce cantitatea de compuşi cu fosfor. $eceta solului şi des"idratarea plantelor determină importante modicări în metabolismul azotului. $inteza proteinelor este in"ibată şi se intensică procesele de degradare a acestora. $cade cantitatea de azot proteic prin procese de "idroliză enzimatică, cu formare de aminoacizi,iar prin dezaminare apare amoniacul în cantităţi ce devin to!ice pentru protoplasmă. Concomitent sunt descompuse "idrolitic şi poliza"aridele. redominarea reacţiilor de "idroliză faţă de reacţiilede sinteză are loc at-t în timpul supraîncălzirii c-t şi în timpul des"idratării. +n timpul des"idratării celulele suferă diferite leziuni şi mor ca urmare a ruperii mecanice şi distrugerii structurii submicroscopice a protoplasmei. /ceasta produce modicări ale v-scozităţii, permeabilităţii, "idratării şi sarcinii electrice, c-t şi activarea şi dezactivarea enzimelor. 0a diferite specii sa arătat că intensitatea transpiraţiei şi rezistenţa stomatală sunt cei mai afectaţi indici faţă de stressul "idric. #ecitul de apă înt-rzie formarea primordiilor orale la cereale, de e!mplu la orez şi sorg. 0a porumb, seceta afectează ultrastructura cloroplastelor, determină degradarea structuriimembranare şi acumularea de picături lipidice.0a merii tineri stressul "idric dur a redus intensitatea fotosintezei cu 45,3 *, suprafaţafoliară cu 67 *, iar transportul asimilatelor la fruct cu 64 *.
II%
Rezi.te)'a ,la)telor la .e&etă
lantele rezistente la secetă poartă numele de plante !erole. Rezistenţa lor este asigurată de anumite însuşiri morfoanatomice şi ziologice care constituie caractere de !eromorsm.#in punct de vedere morfologic, caracterele de !eromorsm se manifestă prin dezvoltareaputernică a sistemului radicular şi reducerea organelor aeriene, pentru a realiza un ec"ilibru întreabsorbţia apei şi transpiraţie. +n condiţii de deşert, suprafaţa foliară se reduce p-nă la formareaunor ţepi, iar funcţia asimilatoare este preluată de tulpini, de e!emplu la cactuşi. #in punct vedere anatomic organele plantelor prezintă un ţesut numit parenc"im a8uifer, cu o mare capacitate de reţinere a apei. 9runzele prezintă modicări secundare ale membrane reprezentate de cutinizare şi cericare, precum şi stomate mici, aşezate în cripte. #in punct de vedere ziologic, celulele ţesuturilor deţin o presiune osmotică foarte ridicată determinată de acumularea unor substanţe osmotic active şi conţin mucilagii cu o mare capacitatede reţinere a apei. +n celule are loc o mărire a raportului dintre apa legată şi apa liberă şi oreducere a intensităţii transpiraţiei.$upravieţuirea plantelor de deşert în timpul secetei se face prin utilizarea apei din parenc"imul acvifer, sporirea potenţialului osmotic şi scăderea 3
intensităţii transpiraţiei. 0a :illandsia utriculata, plantă de tip C/;, menţinerea ridicată a potenţialului "idric al frunzelor se efectuează prin elascititatea membranelor celulare. $eceta induce scăderea absorbţiei C2 atmosferic în timpul nopţii. +n plante se acumulează însă acidul malic care permite utilizarea C2 prin tipul fotosintetic C/;. Cercetări recente demonstrează mecanismul de rezistenţă la secetă al plantelor cultivate,relev-nd tot mai intens participarea "ormonului in"ibitor de reştere acidul abscisic (/
>
Bi2liograe &. "ttp?@@ro.scribd.com@doc@>'1&'67'@9iziologieAegBscribd . "ttp?@@.incdafundulea.ro@anale@4>@4>.1.pdf
Cuprins &. Rezistenta plantelor la conditiile nefavorabile de mediuDDDDDDDDDDDDDDDDD . E. /cţiunea dăunătoare a temperaturilor ridicate şi a des"idratării (a secetei)DDDD.. 6
&. $eceta atmosferică......................................................................................... .......... . $eceta patologică............................................................................................ .......... 1. 2lirea temporară........................................................................................... .........1 3. 2lirea permanentă......................................................................................... ........1 EE.RezistenFa plantelor la secetăDDDDDDDDDDDDDDDDDDDDDDDDDDDDDDD3 1.
4
