Revista Teatrul, nr. 6, anul XVII, iunie 1972

Stela Popescu de

v o r b ă

ALECU

c u

POPOVICI

fu redacţia noastră. Mlreea Lneiweu

ţi Crh.

S P O R T Şl ancheta

loii nieii- Gi on

TE A TR U

l a care

răspund:

Dobrin, Raduca nu, Dumitru, Lia Ma noi iu Carol Corbii, Oblemenco şi www.cimec.ro

alţii

Nr. 6 lanul iunie

LUNARĂ EDITATĂ

REViSTÀ

CONSILIUL

Ş l D E UNIUNEA

DE

Ş l EDUCAŢIEI

CULTURII

1972

SCRIITORILOR

SOCIALISTE

SOCIALISTĂ ROMÂNIA

D I N REPUBLICA

Redactor şef RADU POPESCU D

SUMAR:

I N

EDITORIAL VICTOR

EFTIMIU

MIHNEA ION

Frumoasa

GHEORGHIU Sluji

BĂIEŞU

A MZ A

tori

pămîntului

Dra mele ai frumos

Stagiunea

SĂCEANU

m ai

lună

ulu i la

teatrală

Bucureşti

La masarotundă:

Echipa HORIA ION

din Piatra

Vin şi struguri

DELEANU

PA SC A DI

Teatrului Tineretului

—

Contradicţie

sau armonie

Alecu

Popovici de

vorbă

cu

STELAPOP ESCU

PĂREREA PUBLICULUI Sportivii şi

OASPEŢI

D E PESTE

teatrul

HOTARE

FERICITĂ

FEMEIA piesă

DU MI TR U SO L O M O N - Teatru

î n trei

l la Televizi

acte de

une

Corneliu

Leu

Neamj

XVII)

CRONICA

D R A MA T I C Ă

S . Massle r, Virg il

Se mn e az ă

Munt eanu,

: Margareta

Du mi tr u Neg rean u,

Bărbuţă, Flo rin Tor

www.cimec.ro

Valeria Ducea,

Mira

losif,

n ea Foto:

Ileana Muncaciu

In o b i e c t i v :

Confe rinţa

Naţ ională

a P. C . R.

şi a 25- a Aniv e r s a r e a R e publ i cii

maturităţii

Perspectiva

»

peste trînsă ma i

Sfîrşit de : scrutări stagiune critice an de teatru : come nta rii, dezbateri, activitate a l e colec tivelor luate în cupr inzătoar e — c um au larg fost

a l e eforturilor ş i re zultate lor artistice rec oltate colocvii — bilan ţu r i. î n sferele de m a i resparte ; î n perimetre de acţiune şi de ra diaţie de pildă recentă a de Plenara Comitetului

municipiului mult cu ltur ă şi e duc aţ ie soc ial istă al Bucure şti, şi demo nst raţ ii le ma i sau m a i puţin competitive ale „s ăplămînilor" s au festivalurilor din Piteşti, Arad, Timişoara, Piatra Neamţ, Satu Mar e , Ba că u e tc. Ini ţiat e anul acesta m a i d in ab unde nţă şi cu u n de em ulaţ ie m a i v i u decît în alţi a n i, toate a u fost însoţite ori urmate de „mes e spirit d e sebimburi d e opinii (şi de e xp e rie nţe ), de înt îlniri ale d e teatru rotunde", oamenilor într e e i s a u ale d e teatru cu ex pone nţi ai ma r e lui publi c... To at e , chiar dacă oamenilor severe î n aprecieri, î n orice caz refuzî ndu- se c u legitimi tate a un ui vă dit s imţ a l m ă  de la j ude căţ i gratuite ş i false sa tisfacţii , s- au ar ăta t s tăp înite totuş i de o n u surii, în trăinicia c u care noastră m a i puţ in înteme iată convingere valo roase lor cuce riri ar ta sce ni că se mînd rc ş lc, în nealtera tă ş i m a i ales î n setea d e a crea capacitate a cre atoare — m a i bine, m a i mult, m a i eficace — a celor închinaţi artei ş i mis iunii te atr ului nost ru. rul

La unei

capătul acestei responsabilităţi

st agiuni, spor ite.

conştiinţele Angajat e

în

artistice contextul

sînt cu deose bire de viaţă şi de

marc ate elan zi

de dito r

fio

al

scriitorilor popor, dramatici scenei întregului iniţiativele ale artiştilor deopotrivă c u avîntul tut ur or oamenil or munc ii, însufl eţite ş işi direcţ ionate de imine nţsînt, a Conferinţe i Naţ ionale a P.C.R., de îns e mnăt at e a i storică a p e ca re par tidul le v a lu a cu deciziilor îna inta re a ţăr ii şi a p e dr um ul progre sului, pe acel prilej pentru poporului drumul construcţiei continue a omului ş i a omeniei socialiste. I n climatul d e entuziasm una nim, de întreceri socialiste, vast răs pîndite pe to t întins ul ţăr ii, pentru îndeplinirea înainte d e termen a sa rc inil or pla nul ui cincina l, sfîrşitul de re simţit n u atît d in stagiune este cî t m a i deg rab ă d in maturităţii şi per spe ctiva fapte lor cons umate , perspectiva exigen ţelor, a cu mp ăn irilo r lucide şi a co mba tivităţ ii re voluţiona re care — î n toate dome niile de via ţă ş i de co ns truc ţie, şi c u atît ma i vîrtos în do me niu l acesta al construcţiei umane, care este te at ru l — stau la ba za însufleţite lor decizii ş i demersuri ce întîmp ină lucrările Conferinţei ş i care, a do ua zi d u pă Confe rinţă, înar ma te cu m ă  partidului, surile şi căile de Conferinţă, vor sărbătoreştei aniversări deschise privi spr e mom e nt ul a un ui sfert de ve ac de la întemeier ea Repu blicii noastre. Nea juns urile , întîrzierile, semnele comoditate alte felur ite de vlăguire o r i de rutinieră sau conformist ă, o r i ob de altă na tu r ă — în aşezarea î n scrierea sau în stacole constatate repertoriilor, jude ş i promovarea în concepţia şi şi în carea scrierilor noastre dramat ice, montarea felul montării spectacolelor, în relaţiile dintr e teatre ş i spectatori e tc. — p o t de şt ep ta, f ireşte , ceea ce se nume şt e raţ iunea po lemică în r înd ul creatorilor înşişi, în primul rînd. Această ra ţiune po lem ică n u se vede însă justificată în sine. E a nu ar e şanse le une i ro dnicii decît ang re nat ă în raţ iunea pro puls ivă, cons tructivă, deschi să îmbu  organic permanent năt ăţir ilor şi înn oir ii, a n im ă şi car act er izează viaţ a şi re alităţil e în plină care noastre, şi continuă dezvoltare , probleme le cons truc ţiei şi conş tiinţelor noastre.

S u b s e mnul acesta, al perfecţionării continue, şi într- un ritm tot ma i intens, a vieţii noas tre socialiste, sfîrşitul de stagiune se înge măne ază cu pregătirea viitoarei st agiuni. A ceas ta s e vrea — ş i n u e nici u n motiv de îndo ială că poate f i — o sta re pre zenta tivă a înaltului de cult ur ă şi de artistică şi giune stadiu expresie atins,

tin zîn d a fi 25 - Jea a n de a l Rep ub licii

scrisul de păş it, de mu nc ă, de zidire, noast re Soci ali ste .

nos tr u dra matic arta şi de noas tră teatra d e visare, de gîndire ş i simţire rev oluţiona

www.cimec.ro

acest lă în al ră, c om unis tă,

1

Omagiu Con ferin ţa Naţ iona lă . a Scr iitor ilor s- a înche iat cu ale ger ea organelor conducătoare ale Uniunii. în această nouă formulă, masa delegaţilor votanţi a vrut să se re ac ti ve ze demni tatea de Pre şe dinte d e Onoare al Un iuni i Scriitorilor, care n-a mai fost ocupată de la moartea, acum cinci ani, a lui Tudor Arghezi. Voinţa aceasta s-a exprimat prin unani mitatea aclamaţiilor cu care a fost proc lamat mae s trul Victor Eftimiu. Nici o alegere nu putea fi mai dreaptă, mai fericită. Scriitori mea s-a onorat pe s ine îns ăşi, ale gîndu - I, la demni tate a de s upre mă onoare, pe unul dintre ctitorii organizaţiei de breaslă a muncitori lor acum smai de şaizeci pe ui deunul cei ,cu maicondeiul, cr e dincioşi tim ulato ribineşi învăţ ăt or i deai ani; s piritul br e dintre as lă, a l cărui nivel este semnul cel mai sigur de dezvoltare, în condiţiuni superioare de morală şi ideal, al conştiinţei literare; pe ulti mul supravieţuitor de frunte al marii generaţii 1880—1890, gene raţie căreia literatura, cultura, poporul nostru, ii datorează atît de mult.

Marile merite de creator ale lui Victor Eftimiu sînt, desigur, nu explicate prin toate acestea, dar sînt implicate în ele şi în votul din 24 mai. Opera de dramaturg, poet, romancier, nuvelist, me morialist, moralist gazetar aprotocolare, lui Victor oricît Eftimiude nu mai are,sincere de mult, nevoie de şiconfirmări şi entu ziaste. Nu se poate, însă, ca într- o as eme nea ocazi e , bogăţi a op ere i să nu fie evocată. O opinie dominantă, poate nu de maximă precizie, dar de maximă forţă, vrea ca, între nenumăratele capacităţi literare ale veneratului nostru maestru, aceea de dramaturg să fie cea mai cunoscută, cea mai populară, cea mai iubită. Aceasta încoronează care maestrul însuşi desigur, nestinsa şi atît de publica pasiune pe a arătat- o, consta nt, dra matur gi e i şi te atr ului. Autor al celei ma i vaste bibliografii dramatice literatura şinoastră, o parte, de cîteva ori director general din al teatrelor director peal de Teatrului Naţional din Bucureşti, pe de altă parte, — viaţa şi opera lui Victor Eft imiu s înt în ce a ma i mare măs ur ă legate de s ce nă, zidite în teatru. Ia tă de c e , dra matur gii şi s luj itor ii scenei au sentimentul lu minos că gloria şi onoarea teatrului sînt mai prezente ca oricînd în Uniunea Scriitorilor, şi că noul Preşedinte de Onoare este, ma i mult decît al altora, al lor. Sentiment căruia revista noastră e fericită să-i dea glas.

2

www.cimec.ro

mai 1972 m i- a adus o mare bucurie aceea ales ş i anume de a fi Preşedinte de Onoare al Uniunii Scriitorilor din România. Pentru acest dar neaşteptat şi care mă onorează foarte mult, trebuie să- i mulţumes c intîi lui Zaharia Slancu şi lui Eugen Jebeleanu ş i apoi lui Geo Bogza mi-a consacrat în „Conte m poranu l" o „tabletă" prie care tenoasă, plină de căldură, scrisă cu stilul magic al auto Oltului". rului „Cărţii frumos

Acest

V iaţa

noastră

teatrală

cunoaşte

o

înfl orir e

fără

precedent. Avem tante cu

ale talent.

naţională mare

o

ilor ziţi

teatre

ţării. Autori

de

în mai

stat

Av em tineri

actori,

ie s

toate

localităţile

regizori

la

mereu

e înfloritoare, spectacolelorrev istele importanţă de artă plastică. Sînlem

tineri

iveală.

noastre teatrale,

în

impor înzestraţi Dramaturgia

pli nă

literare

muzicii, eflores cen ţă

dau

expo

a

culturii.

ştiu ce am să pot Onoare al sc riitorilor, Zahana Stancu sînt actuale Asemeni întregului nerăbdare desc hiderea s e leagă mari speranţe. Nu

eu mai

face

de

de oare ce

în public noul ui

www.cimec.ro

mult,

ca

li niil e

Preşe dinte de

trasat e

Ipermanenţă. bucureştean, aşteptăm T eatru Naţional de

Vic

t o r

Eftim

cu care

iu

Mihnea

Gheorghiu

Dramele pămîntului Comemorarea l u i Vasile Aleos andr i, cu to t ansamblul de fe s tivităţi, a sugerat cîtorva d e teatru critici raţ ionament de valoar e care ridică a zi o pr ob le mă foarte a autorului ; poet, proza tor , o m dimensionale dramatic teatru şi o m politic. prilejuit

Explicaţia unei „Bor ba " di n ziarului contemporană. lansată,

Astfel

la

for me

anume tate,

şi

structuri,

scene d in piesa Dona Juana Belg ra d id eea c ă Alecsandri ipoteza fără

6ă

n u a r f i lipsită de me ar gă la sensul

d e idei, comentarii ş i sinteze r om ân i şi str ăini premise le unu i actuală, aceea a activităţii pluri de cultură, gazetar, dire ct or de

de Ra d u Stan ca ar ave a continuatori

argumente m a i general

sugera

în

şi s e mnifica ţii, d a r ea se en unţat m a i sus.

Ex is tă însă o tr ăs ătur ă clasică şi definitorie a teatrului ş i dramaturgiei şi major istorie ş i actualitate, dintre raportul direct dintre personalitate ia r în ace as tă ordine d e idei cultur a noastră poate fur niza un nu mă r

exemple, şi p în ă la

de la am bia nţ a „pandu teatrul Eliberării.

re as că"

în

care

s -a

înfiripat gen

Ştim cît este încă de controve rs ată zon a cerce tări oare se încruciş ea ză c u ace ea a clasicismului univer bazele ace stui clasicism sînt populare şi ţărăne şti, aşa r om ân ă l iterară, ca întreg despre limba despre funda noastre. I n cazul ş i art ei dra matice literaturii năs cut pe teritoriul carpa to- dunărean, — aşa tratate — n u m a i înca pe totuş i nici cient o mie de ani în peste protoistor ia te at rului teatrului liric ş i balades c, car e a u as igurat î n for me specif ic ţărăneşti, m a i bine zi s î

cr onicar ului dramaturgia

e za de

la

refer ă

româneşti,

şi

socie

infinit

Cişm e au a

de

Roş ie

i clasicismului române sc în sferele s al. D a r este un a nim ă părere a că c um am convenit s ă spunem şi a l artei ş i literaturii me ntu l isto ric

se e limină orice dub iu. Dacă tragedia n u s-a c u m afirm ă o serie d e documente încă insufi o îndo ială că „hi atu s "- ul înregis trat vreme de românes c a fost pop ulat c u forme a le pr imitive cont inuitate a ve ch iului spectacol, transferî ndu - 1 ntr- un univers ţărănesc specific, î n care, după

Văcă reş ti, v o r veni să so nde ze cu succes şi paşoptiştii, creatorii ş i teatrului literaturii na ţio na l, ca m a i tîrzi u ş i Lu c ia n Blaga, d in ur mă c utezînd Emine s cu , Niool ae Iorga aces ta să - şi av an s e ze peg aş ii gînd irii, ca şi Mirc e a Eliade , ch iar dincolo d e zarea clas icismului 4

www.cimec.ro

grecoiati n, absolute.

spre

unive

rs ul

pre folcloric,

de

und

e

î ncepe

necunoaşterii

noaptea

noastre

Existenţa infrastructurii ţărăne şti ( şi e lim ină m d in asta fără regr ete orice fior me ta fizic) este o realitate caracteristică a clasicismului române s c. Ia r dacă Alecsandri a dorit şi a ţinu t să a du c ă ţă ra ni pe sce nă, oricî t de co nve nţ iona li a r f i e i, preze nţa fost la „bergeries de Răc a n " ce il ustra se ră l o r dr am at ică n u se re cla mă de genul clasicismul academic francez, c i cores pund ea unei necesităţi istor ice care a marc at pozitiv apartenenţa pop ular ă a teatrului ş i literaturii culte române şti în dimine aţ a romantismului revoluţionar. u n filon p e care s e poate avan sa cu î n contemporaneitate, ia r Aces ta este succes redescoperirea l u i în c lim a t ul ideologiei noast re care- i oferă u n ter en deosebit d e fertil, n e poate conduce l a concluzii e xt re m d e in teres ante. Av e m faţă de nou l unive rs ţără d e onoare. nesc această datorie deşi Este curios, ma i bine decît teatrul î n se nsul clas icismu lui Este, mu lu i politic, ma i des parte

că în evident, literatura î n ex plorar ea acest ei nos tr u, decît dramaturgia.

ro mână conte co ntinu ităţi ;

acuma, mo me nt ul artelor spe ctacolul î n care, ca şi în ist or ia care se de păm întu l culturii.

ui face

mporană, este de

stă de proza departe acee a m a i „cultur ală"

conte mpora n, a l teatrului şi şi se scrie, cu ltu ra pă mîn tu lui

al nu

fil

se

ş i filme le care s ă onoreze, î n continuare, această D a r pe u nd e se situează piesele e funda me nt ală, această trăsură de într e gene raţ ii ? Pentru că, to tuş i, legă unire tura ro mâ nu lui cu pă mîn tu l a fost ş i pururi răjnîne cea m a i tra ini că dint re toate. De viaţa ş i m u n c a agricultorilor şi a inte lec tua lităţii satelor, ne leagă pre a mult e experienţe ş i a min t ir i personal ca să atît de uşor ele şi a n u m e mai e, trecem peste to cm ai pes te c ele dramatice, de neuitat, al căror specific re voluţiona r ne pas ionea ză încă d eo pot rivă.

tradiţi

Vreau s ă spun c ă universul civilizaţiei noast re actua le se înte me iază pe acte de cultură inestimabile a căror memorie nu s-a pierdut niciodată d e- a lung ul milen iilor de luptă Există în o s um ă pe ntr u li bertate a şi nea tîrnar ea ne amului nostr u. acest specific de pe rma ne nţe c e ş i omenia păstrate şi defi nesc s ufle tul românească, elemente subliniate prin generaţiile succesive a le na ţ iu ni i şi în primul rînd, desigur, ale ţă r ănim ii, în istoria antică, me diev ală ş i mo de rn ă a Ro mâ nie i. desigur

Schim barea st ruc tur ilor de mo dific ăr i es enţiale în acest

clasă unive

intervenite rs cultur al.

în

istoria

cont emp ora nă

a

implicat

Bineînţe les , e altul decît d e Duil iu Zamfi re sc u î n Viaţa acela idealizat la ţară. D a r mod ificăr i n u a u „a lien at " u n şi cuno aş te m aceste a nu mi t fon d s pir itu al specifi c prea bine pondere a moştenirii culturale î n teor ia pa r tid ului nos tr u despre aria largă în care na ţiu ne a social istă î şi ex er cită e i istorice. U n document d e pa rt id observa prerogativele specifice trebuie seama să ţinem de condiţiile d'm Rom âni a, de sută din popula ţie o constituia, acum 25 de ani , ţără nimea, fupt partidul muncii acesteia, care a acordat o atenţi e deos ebită în rtndul întăririi muncitori principala dintre şi ţărani, alianţă care a constituit şi constituie şi astăzi poli tică a întreg ului proces rev oluţi onar, garanţia des făşură rii c u succes a revoluţiei

nu

că

de

peste

mult

75

că

la

noi

Cons ide răm în trăsături acestei realitate inse par abilă

liste.

tanţă

cons ec inţă, că scriitorii noştri trebuie a istorie caracteristice i noastr e conte de procesul construcţiei socialiste.

s ă acorde mpora ne ,

o mai interpre

faptul pentru

alianţei forţă socia

mar e impor  tînd- o ca o

de acea stă tr ăs ătur ă spe cifi că, ine luda bilă, a Este abs olut n eces ar 6 ă ţinem scama dezvoltării societăţii noastre, a însăşi istorie i pa r tid ulu i nos tr u comunis t. U n ii dint re noi îşi aduc că încă din ră zbo iului, în 19 45 , partidul a mobilizat ţărănimea aminte timpul cu forţ a a pă mî n t u lu i d in mîinile moşie rilor şi .împărţirea pe ntr u preluarea acestuia ţăr an ilor sărac i şi mijloca şi. Deci, încă în 19 45 , moş ie rime a a fost lichidată, mare a pro tre cînd în mîinile ţăr ănim ii muncitoare. I n fe lul acesta, s - a creat ba za ec onomică prietate re voluţionară a satului ş i pentru întărirea alianţei pent ru trans formarea din tre muncitor i şi ţărani. Ţ ărăn imea a văzut, astfel, în m o d practic, c ă n um a i cl asa mun cit oa r e este î n stare s ă rezolve pr oble ma ei fund am e nt ală, aceea de a lichida moş ier imea şi a trece pămîntul în m îi n ile e i ; iat ă ne- am preocupa t „baza eco nom ică şi soc ială de care de la început şi proces a spus pe care s- a des făşur at întregul de cons trucţie so cial istă în Rom âni a" — tovarăşul Nicolae Ceauşescu. In de ve ac s- au cîteva „pi es e ţăr ăne şt i" şi ul t imu l sfert scris notabile, dr am e a u rămas , altele, cele m a i multe sînt A r trebui să pară come dii. Une le perimate. ciudat că înl r- o ţa ră în care coope rat ivi zare a socialistă s-a ext ins integr al ş i de finitiv, lumea ţără nimii n o i pre zintă u n univers spiritual încă inedit pe ntr u dra mat urg i, m a i ales acolo unde

acesta rativizării a r trebui măsl mura iă cem u lts-a intelectualitatea Ro mâ nipro a ce agriculturiisă pasione şi pzee ce pu t ut constata . Oda cătă îîn ncheiat soc ial istă as igur ă î n într e gime necesarul d e produse agroali mentare a l po pu laţ oraşe şi de la sate, n u trebuie 6ă u it ăm o s ing ur ă clipă că atingerea acestui ţel subdezvoltare aşa c um impo sibilă în con diţii de intelectuală, deoarece, conducerea www.cimec.ro

su l coope agricultura ie i de l a

ar fi

fost parti-

5

n u oste neşte să c u orice co ns ide ră m că făurire a societăţi i dului nos tru sublinieze prilej, socialiste nu se poate realiza de cît pe baza ştiinţe i şi te hnic ii celei m a i înai ntate . I a r ca să revenim la ex pli caţ ia ine xp loră rii dramatice a sfer ei ace ste ia, n u cred că se ro mân e s c de as tăzi şi ,.viaţa la ţ ar ă", f ără poal e vo r bi ş i scrie des pre s atul despre să se ev idenţ ieze in rînd ieşiri din primul re alitatea a cestei definitive subdezvoltarea intelectuală. Aces t proces , ca şi celelalte, legate d e urbanizarea tr e pta tă a civili zaţ iei noastre nu s-a tot uş i şi n u sc fără fr ăm înt ăr i, neînţe leger i şi materiale, produs poate prod uce traumatisme l a nivelul conştiinţei individuale a factorilor angrenaţi în această confruntare dintre vechi şi n o u . 0 naş ter e fără dureri n u c po s ibilă de cît în cazuri ex ce pţionale. Ia r excepţiile, pr e cu m bin e s c ştie, n u fac de cît să co nfir me regula. fiecărui joacă şi un r o l pr e cum pănito r. Şi dacă Educarea ,,subiect" aici arta dra ma misiunea oame nilor, tică îşi r e ve nd ic ă şi d e cizelator a l sufletelor iată u n fr ont larg in care ea îşi poate desfăşura forţele. Artele spe ctacolulu i şi în speci al te at rul ş i filmul au o sa rc ină sp orită î n ace as tă dire cţ ie, c ă filmul ş i teatrul — a c um realmente pentru aceast a e ordinea lo r în „front ul ideologic" — se adre se ază celui m a i larg aud itor iu, i a r televiziu n e a l e pro pulse ază a zi chiar î n linia întîia. Cuno aş te m cu toţi i ş i filmul român es c cu tematică ţărănească. Am teatrul avut multe lucrări valoroase, da r au fost ş i mult e nein teres ante, a căror mediocritate nu s-a dator at totde auna absenţei ta len tului re alizatorilor, cît, m a i c u s e am ă, î nţelege rii incom a fen ome nului i storic co nte mpor an Ia care n e refeream m a i înai nte. plete de pil dă , n u s-a de s ăvîrş it ca u n Coop era tivi zarea ag ric ult ur ii, proces s implist ( ie l a teorie la pra ct ică, de la „c a uz ă" la „e fec t" ca în tr- o fo r mu lă c hi mic ă ap lica tă în laborator. Măsurile import ant e, el aborat e ş i aplicate pe scar ă largă după Congresul a l X- lea şi îmbun ătă ţit e cu p e par cur s (un ele î n curs d e aplicare şi îmbun ătă ţir e ) ne succes fur suficiente concluzii co mplex itat ea acestui pro ces nizează in legăt ură c u re voluţ ionar în care dezvoltar ea dialectică preschimbă uneori şi „efe cte le" în „c a uz e ". întreba t ade se a dac ă nereuşitele la n e referim s-au A m fost care datorat numai cineaştilor, sau numa i auto rilor dr ama tici respe ctivi . Şi a m răs pun s că , uneori, da. însă, noabordarea dr e ap tă şi cu ra joas ă a rea lităţii s-a datorat ş i unei îndru Alteori mări şi „de d i n partea administraţiei Şi fiindcă confuze, timor at e serviciu" culturale. sînlom s ă spun c ă aceste „măsuri insă şi aici, tr eb uie administ ra tive " refl ectau unele de concepţie ivite în însăşi politica ag ra ră pre co nizat ă cu a n i în u r m ă de o scrie erori d e cadre d i n aparatul d e stat, a le căre i „e fec te " întârziate m a i d a u încă d e f urc ă lucr ă d in agr icultură. torilor Lipsa lo r de pre gătire şi de pe rs pe ctivă a fr ina t des igur apariţia un or opere reali ste , ; da r nu „c au za " un ică a ner euş itelor. Şi c ă vo r bim autentice aceasta este pentru desp re de cî te o r i regizorii şi interpreţii noştri artele spe cta colului , să ne gîn dim numai redau exact chipul am bia nţ a mate rială şi s pirituală a ţăra nil or, ş i vorbirea lo r ade văra tă. Ar fi de spus că a m fă cut- o totdeauna c u succes. B a chiar, s - a creat u n fe l de ţăr an greu „s tand ar d", de operetă, ne ade văra t, î n s- au şi „s pe cializai" şi care un ii dintr e ac tor ii actriţele D i n fericire, î n ultima ne- am ma i d e aceste false noastre. vre me, debarasat „tipur i", în tr- un bine ve nit asalt spre aut ent icitate .

în m o d

S- a discutat mu lt î n unel e ce rcur „des pre " şi „pe nt ru " ţărani. special

i

de activişti

culturali

dacă e

necesar

să se

scrie

Este ş i aceasta un a di n prejudecăţi le „administ ra tive" evocate m a i înainte. Arta să fie acc es ibi lă şi să n u fie cre ată pe ba za pre jude căţ ilor Nu trebuie general ..tematice". este m a i pu ţ in ad e văr at că, faţă de ponderea p e care ţă ră nime a o re pre zintă în structura şi n um ăr ul populaţie i noastre , sa tul n o u oferă în sfera vieţii sociale române şti o e nor mă surs ă de inspiraţ ie, încă insuficient e xp lora tă de cineaş tii şi oamenii noştri de teatru. acest Noua culturale l u i pspiritualitate e care const sînt e m ch eituima eţi şisă ino înţele

specif gesemns şi o sătr ăs o ătur o no ăr ăm aşa icăc u am rem voluţie e rită . i

noastre

N u este uş or să cuge ţi şi să vor be şt i despre p ăm în t î ntr- o ţar ă în care producătorii reprezintă majoritatea, fiindcă prin definiţie eşti obligat «atunci să cuprinzi atît d e multe încît pre ocupărilor a r atinge pe ace ea a e cono miştilor şi Căci. sfera politologilor. aşa d u p ă c u m n u poţ i să c ult ur ă fără să te l a politica cultura lă, n u despre referi scrii poţi scrie poveşti despre agr icultură î n ne cun oş tinţă de ca uză, ne cun os cînd adică, în mo d serios, buc ur iile ş i necazurile „vi eţ ii la ţa ră", u n d e n u cînt ă î n pe r ma ne nţ ă privighe ş i nici rozele n u înf lores c t o t anul. torile

agricoli

Nu şi a rt ă ca a politicii, ş i amploarea

v o m vorbi în Ro m ân ia — încă mu lţ i a n i literatură de- acu m înainte — despre factor ac liv pr imor dia l î n cultura naţională, cîtă vreme aceas tă te mă de baz ă economiei ş i feno meno logiei noast re istorice n u este abo rda tă î n profunzimea ei cea m a i conştientă şi m a i re pre zent ativă, cu cea m a i lum ina tă răs pund e re

patriotiism. şi ce l m a i înalt f i unul d i n angajamentele Acest a poat e Conferinţe i Naţ iona le a partidului şi aniversării d e termen".

fi

intelectualităţii artistice Republicii, în „realizarea

www.cimec.ro

în întâmpinarea cincinalului înainte

I O N BĂIESU 9

ujitori frumosului Una dintr e mînd riile Conferinţei c u care a fost ur mă rit ă d e că cititori, d e iubitori a i sc risului frumos şi a i condeiului care oame nii gh idu lui du- le fiinţa cu dragoste încrezătoar e, literaturile cele m a i bogate ş i citite d puţine î n lume atîta popoare s imt r o mâ n — ce ime ns ă sati sfacţie pentru ş i aces tui pop or ! sincer

naţ ionale a scriitorilor a fost inte re sul tre întreaga ţară. Un popor întreg de către în , şi-a îndreptat urechea sala şi - au exprimat credinţele, înconjurîncu înnoită spe ranţă. Sînt e m un a dintre i n Europa, a spus cineva de la tr ibună , de hr an ă s piritua lă ca nevoie poporul u n scriitor să apa rţ ină acestei literaturi

Conferinţa a fost o reuniune d e lucru, i- a lips it, spr e binele e i , festişi vor băr ia ţi pătoar e. a u avut d e stabilit între ei vismul Scriitorii mersul a l literelor ş i racordarea perfectă a l a ritmul de înaintare actual acestora al pop or ului, l a starea actuală a sentimentelor şi tr ăirilor naţ iun ii. O gra vitate nesimulată a răzbit p r in fi ecare cuvînt atunci cînd er a de rostit stabilit în ace şti a n i, în douăzeci de d e oameni ros tul sc risului care milioane se î ntr e c pe e i înşiş i în ş i forti luc r ul zilni c ş i tenace pe ntr u prospe ritatea ficarea Cetăţii în care trăies c şi gînde s c ca e i înşişi, şi neatîrnaţi. liberi scrisului, se s pune deosebit d e frumos î n scrisoarea adre sa tă de «Drumul către Conferinţă tovar ăşului Ceauşescu, este pietruit Nicolae deopotrivă cu este bucurie şi speranţă umană. Arta scrisului arta iubir ii as pre, arta durere, continuităţii unui popor, arta suf letului de om cinsteşte munca alor s ăi care singura onoare umane. dificultatea c a pe a condiţiei Conştienţi de şi măreţia artei scrisului, orice atunci scriitor va fi împlinit cînd o frază sau un vers al său va deveni un bun moral al poporului său, atunci cînd ..plopii fără

soţ" din

visul

lui vor

trece

Alăt ur i de poe ţi şi speranţele şi lor, grijile

în

visul

prozatori, repudiind

tutur or» - . dra matur gii c u vigoa re

www.cimec.ro

şi - au vechea

măr tur isit î ntre gii obşti ş i obosita superstiţie 7

care aşază scrisul pentru scenă în urma celorlalte genuri. „Proporţional vorbind, spunea cu îndreptăţire Horia Lovinescu, dramaturgia românească actuală are cîteva izbînzi ce nu stau cu nimic în urma reuşitelor din celelalte domenii ale literaturii". Evident, nu toate ambiţiile dramaturgilor s-au realizat, 6-a spus din nou, dar neîmplinirile nu li se datoresc întru totul, să nu uităm servitutile la care e supus genul, dificultăţile (unele fertile, altele anacronice) pe care le au de luat în piept. Dramaturgii au relevat, de as emenea, i nter esul constant şi prof es ional mente intere sa t pe care tre buie să- 1 acorde te leviziuni i şi filmului, instituţii de primă mînă ale culturii noastre, şi au supus din nou atenţiei confraţilor dorinţa lor de a se care să dea impulsurile orga cons tituinecesare î ntr- o aspentru ociaţie unproprogres fes ională, cadru nizatorice rapid al dramaturgiei. Scriitorii reuniţi în Conferinţă au avut adînca bucurie de a-1 vedea în

mijlocul lor pe tovarăşul Nicolae Ceauşescu, însoţit de ceilalţi conducători de partid şi de stat. Conducătorul partidului şi statului nostru a rostit de la tribuna Conferinţei o amplă şi deosebit de consistentă cuvîntare în care rosturile scrisului în societatea socialistă au fost repetat subliniate şi asociate direct cu întreaga operă a partidului de ridicare a conştiinţei socialiste a poporului. Secretarul general al partidului a chemat scriitorimea să reverse cu generozitate şi spirit patriotic întregul ei talent, întruchipat în opere durabile, asupra cugetului însetat de frumos şi moralitate înaltă al celoi ce teonul muncesc. culturi i întregii naţiuni, l- au respec tat, spori renumele şi libertatea".

pana „Să noastre nu uităm, au că în dăinuit, înconjuraţi de Ceauşescu, dragostea nepieritoare a spus tovarăşul Nicolae numai acei rapsozi ş i cronicari care şi - au iubit popprul şi care i- au apă rat interesele şi n- au precupeţit nimic pentru a- i demnitatea ş i prestigiul între popoare, pentru a- i salvgarda

Un eveniment al culturii române, Conferinţa ne-a dat speranţa de a deveni şi un nou punct de pornire spre o muncă rodnică şi ambiţioasă pen tru fiecare dintre noi.

www.cimec.ro

19 71 - 19 72

STAGIUNEA

BUCUREŞTI

L A

Bilanţ şi pe r s pe c t i ve decadă a acestei luni Comitetul de cultură şi educaţie municipiului a iniţiat in cadrul unei plenare lăr Bucureşti o analiză a stagiunii 1971—1972 in teatrele gite, bucureştene. A fost prezentat un referat al Comitetului de cultură şi educaţie precum ş i coreferate ale tovarăşilor : Dina Cocea, eme socialistă artistă rită, a A.T.M., Lucian Giurchesc u, regizor, dir ecto rul vicepreşedintă de Comedie ş i Dinu Teatrului Săraru, critic dramatic. Publicăm in numărul d e faţă fragmente d in referatul prezentat de Amza Comitetului de cultură şi tovarăşul Săceanu, i)reşedintele educaţie al municipiului Bucureşti, ca în să socialistă urmînd numărul viitor o sinteză a discuţiilor au avut loc. înfăţişăm care In

prima

socialistă

al

Incercînd să schiţăm un a l s ta giunii bucureştene şi profil teat rale d971—1972 retrospectiv ş i arg umente le a rtistice care au definito, succesele şi criteriile neîmplinirile c i , perspectiva p e care o arcuieşte spre realizările sta giuni i viitoar e, pu t e m c ă a fost o stagiune teatrală de tranziţie". E a a reflectat a l oa  afirma efo rt ul susţinut d e teatru de a - şi p e baza m a i precis menilor desfăşura activitatea unui pr og ra m artistic conturat, d e a trece de pe te re nul nes igur a l tatonărilor şi a l experienţelor pe poziţia unor opţiuni artistice ş i polit ice clar e, lips ite de comp ro misur i. Co ordonata cea m a i importantă a f i consid erată î mpre jurare a c ă ea s-a s ta giun ii te atr ale 1971/ 1972 poate î n lum ina d e partid, d e o exce pţi onal ă înse mnătate desfăşurat documente lor , care jalo privind

ş i perspectivele ş i culturale. dezvoltarea noastre artistice nează întregii vieţi Măsurile d e către tovar ăşul Ceauşescu, a l partidului, î n şedinţa propuse Nicolae se creta rul general d i n iulie 1971, l a întîlnirea c u activul d e partid d in do Comitetului Exe cu tiv expunerea ş i culturald e partid, me ni ul mu nc ii ideolog ice educat ive, Plenara Comite tului mun icip al precum ş i lucrările Plenare i Comite tului Central d in 3—5 noiembrie, a u cons tituit docu d e partid î n spiritul cărora a fost alcătuit şi s-a desfăşurat mentele repertoriul activitatea I n adevăr, d e vîrf a l e st agiunii ce se în  teatrelor noastre. mome nte le artistice teatr ale, cheie, sînt î n primul rînd măr tur ii elocvente a l e spiritului d e exigenţă şi de responsabilitate insuflat cre ator ilor d i n teatre d e documentele d e partid ; d e asemenea, spe ctacolele car e a u întrunit ad e ziune a ca şi acţiunile d e diversificare a un ui public nume ros , mijloacelor şi de strîngere a legăturilor ş i publicul lor. artistice co ntinuă dintr e teatre

In

Naţional, şirul

acelaşi Bulandra,

t im p, de

p r in spectacolele Mic, Comedie,

pre zenta Ţăndărică,

te

în

arta

străinătate de către teatrele sceni că române as că şi - a sporit

pfste h otare . obţină teatr ale a u fost spectacolele d e poezie. C u unele neînse mnate excepţii , ele a u constituit, n u ca în reprezentaţii alte s tag iuni, pr ile jul un or c i ve rita bile d e creaţie, ce s ^ui s u b acelaşi de exigenţă, ocazionale, acte aliniat, unghi spect acolelor majo re , dur abile , a l e repertoriului. Redînd poezi ei dr e pt ul străvechi de a se înru di organic, pr in geneză, c u teatrul, a u fost satisfăcute î n această stagiune, n u nu  c i şi ale înşişi, ma i dezi deratele public ului, actorilor pe nt r u care ros tire a un ui ver s î n valenţe emoţionale D a r dacă, a ş a fiind, n u frumos întrece orice replică teatrală. poate f i contestată calitatea artistică a ace stor spec tacole — n u simple „recitaluri" — d e poezie, mulţ umit ă unor selecţii direcţionate, şi u n caracter mili e l e a u dobîndit, riguroas e, precis cetăţenesc, c e le
superficial, spectacolului mult de de restrîns.

formal, s ău o

singur

pe

care e, cond poezi spectacucereaol Tcare, ea trde ului altfe ă repr eze ntaţie, ş i aceasta dată de

1- a îngăduit în realizaream a i Creangă" n - a putut înregistra l,,,Ion s e mnific at iv, î n faţa un ui public s u b toate aşteptările

www.cimec.ro

9

Stagiunea a d a t o re coltă sa tisfăc ătoa re şi în pr ivin ţ a arte i teatrale, propriuzise, contribuţiei artistice a uno r re gizor i, sc enog rafi, acto ri. Spectacol e c a : Jocul de-a vacanţa (Teatru] Naţional), 0 scrisoare pierdută ş i Vicarul (Teatrul „Lucia Sturdza Antigona Mic), M ut te r Courage d e Comedie), Ornul care... Bulandra"), (Teatrul (Teatrul ş i ...Eseu Giuleşti), s i Gaiţele (Teatrul Nottar a), Măsură pentru măsură (Teatrul Nocturnele Teatrului „Ţăndărică" constituie, după opinia noastră, repere a l e stagiunii, contribuţii însemnate la tezaurul de ex pe rien ţă, la căut ările creatoare a l e oamenilor noştri de teatru. bazat în său pe o co mba tivă, cu un Repe rt or iul acestei st agiuni, ansamblul dramaturgie mesaj fără cu un mai conţinut a fost în mă s ur ă să şi echivoc, bogat educativ, asigure fără co mpr omis uri reali zarea planur ilor d e spectatori şi de venituri a l e teatrelor bucureş tene. D e exemplu, u n teatru ca „Lucia Sturdza Bula ndr a" şi - a realizat şi depăşit planul d e spectatori şi de şi fără cu u n re pert oriu venituri aportul... Puricclui în ureche, major,

a

de ale as ă ţ inu tă etică şi ar tistică. nu se să n u fie pu s e în e vid e nţ ă, în Cu toat e aceste aspecte po zit ive poate spirit critic, limitele s tag iunii, ne împlinirile e i, sentimentul de insat isfacţie, pe care ni - 1 of eră î n raport c u ex igenţ ele şi c u rostul atît de important a l teatrului în via ţa n oa s tr ă soc ial ă şi ar tistică. N u că, pe întregi, put e m omite fapt ul par cur s ul unei s tag iuni teatr ele buc u reştene au dacă d e poezie, cu prezentat, e xc lude m spectaco lel e nu ma i cinci pr e mie re pi ese or igina le d e actualitate. Omul care... d e Hor ia I /)vinescu ş i Vinovatul de Io n Băieş u (Teatrul „Nottara"), general d e Aur e l Baranga (Te atrul d e Comedie), Iadul Interesul şi do Io n Omes cu Naţional), Simfonic pentru des tinu l pasărea (Teatrul m e u de NeJu Ionescu Mic ) a u fost singur ele p e care pub licu l d in Bucur eş ti l c- a avut de a se (Teatrul prilejuri întâlni c u luc ră r i n o i , inspirate d i n actualitatea noas tră. Aceas tă abs en ţă a premierelor ori ginale , alte te atr e a u oom pensato, m a i ales î n pr ima parte a st agiunii, p r in înscrierea p e afiş, m a i c om od ă şi m a i li psită de a unor m a i ve ch i pi ese riscuri, conlteniporane romaneşti. lucrări a l e dra matu rgie i noa stre î ntr- un Reluarea un or importante conte mporane , în mo ntă ri cu dist ribuţ ii c up rin zîn d vîrfur ile a le no u cont e xt sce ni c, srcinale, artistice noilor generaţii de actori, a constituit, î n general, u n fapt pozit iv. In ace astă direcţie se cuvin menţionate spectacolele c u Ziariştii şi Gai[cle la Teatrele „Bu lan dr a" şi „Notta ra ". In să obs e rvă m c ă Naţional şi Gi uleş ti n- au sc himb, tre buie Teatrul Teatrul as igurat spec tacolelor c u Surorile Boga ş i Secunda 5 8, o realizare artistică la nivelul exigenţelor de astăzi. Este o îndat or ire e se nţială a teatrelor d e a reface în stagiunea viitoare c a m sporadice ş i deteriorate, p e care l e- au întreţinut în raporturile ultimul c u piesa srci nală. Re pe tă m u n ade văr c ă promova timp aici arhicunoscut, re a drama turgiei srcinelle nu înse amnă doar u n ac t de cur tuo azic , nic i doa r o ob ligaţ ie leg ală a teatrelor, ci însăş i r a ţiu ne a de a f i a un ui te at ru, justificare a dialog ului său cu publicul, de a-şi opţ iune a şi punctul d e vede re as upra conte mpora neităţii. In acest modul exprima onoare, o s ar cină ideo logică, de a te atr elor noast a 25 de a n i de la pr ocla mar e a R e pub licii, pr in spectacole scop, asigurare a de pe acum, prin tr- o eficien tă şi at e ntă a pieselor închinate acestui impo rt an t eve niment.

context,

re est e întâmpinare a anivers ării cor es punzătoa re şi , în acest colaborare c u autorii d e teatru,

Fără a c ă principala răsp under e în promovarea dramaturgiei româneşti uita revine se cade a în această d e idei, ca nesatisfăcătoare conduce rii te atr ului, sublinia, ordine activitate a se cre tariate lor liter ar e a l e te atr elor noastre. Aceasta, deş i n u ne putem plînge, î n acest însemnat sector, d e li psa un or cadre compe te nte , capa bile. Da r pregătirea, competenţa să fi e pu s e cu pre căde re în stimulării şi secretarilor literari trebuie slujba slujirii dra mat urg iei srcinal e. Cerînd secretarilor literari m a i mu lt in teres , m a i multă pasiune şi mai mult s imţ de răs pun de re , în aceas tă direcţie, nu credem că le cerem Căci , m a i presus d e orice, literari un lucr u exa ger at, ire alizabil. me nire a se cre tarilor s ă promove ş i ex igent, şi fără lucrările de este ze lucid siste matic oprire, dramaturgie acel ea ex iste nte, acelea or igina lă : pe ca şi pe p e acelea încă neelaborate, da r în mă s ur ă a at e ntă, sinceră, plină de pa s iu ne solicitarea

alese

Repe rt or iul un ui teatru la înce putu l stagiunii

înţeles tre buie şi puse apoi în

aflate intra a

practic scenă.

în fază î n sfera directorilor

de de

n u numai Repe rt oriul

lucru proiect sau de ; interes a scriitorilor, la ş i a secretarilor literari

ca unu i

o listă teat ru

de luc r ăr i capătă corp

după mîn al piese

modul şi fre cve nţa în care piesele sînt programate ş i prezente al d i n re per tor iul st agiuni i trecute, unu i teatr u. Unele pre miere române şti, au adesea ma i î n analize şi info r mă r i figurat mult teatrelor. E dr e pt , unele spe ctacole se buc ur ă de ma i m u lt succes, altele

10

www.cimec.ro

pe

afişu mai dec ît pe de m a

l

s ăptăcu ales a fi şe le i puţ in,

ş i c normal s ă programezi graţia publicului. N i sc p u r ş i simplu, d a r pe nt — posibil itatea educative şi pe afişul mul t ti mp să ne limită m doar la u spectacolelor Secunda 58. c u l s ă apreciez e activitate şi n u du p ă spectacole, .simplu punct d e pornire.

cu precădere se a flă, ca să aşa, în sp ec tac olul care zicem pare însă că e xis tă — fi re şte , n u pe nt r u pi esele care au căzut r u cel e care pot răspunde coma nda men te lor noastre artistice şi m a i ate nt, ast fel încît e le să cît mai un ui tr at ame nt figureze n u numai în situaţiile înaintate Ca teatrului, for urilo r tutelare. n exemplu — două — din cel e de s tul d e numer oas e, e ste cazul Fintîna Blanduziei, Prima zi de libertate. E d e dorit c a publi d u p ă cee a ce îi ofer ă sea ră de se ar ă, în de a teat relor, sala reprezintă un d e lucru, un li sta re pe r to r iului care document

C u m a fost re alizat re pe rt or iul s ta giunii 1971/1972 ? Din cele 71 de titluri cîte figu rează în re per toriul aprobat, a u fost preze ntate 54 de pre miere . Este ad e văr at că no uă piese se af lă în d e finisare. Dar, d e premiere n u va a jun ge să stadiu nic i acest sp or acopere diferenţa numărul înscrise iniţia l în ş i nu mă ru l celor puse Jn dintre titlurilor repertoriu

scenă. roase

Unele din d i n literatura taurului (Mihnea roşii pentru mine (Katacv), Pulbere (Arthur

Miller),

electrice

(Ar ma nd

pre miere le nerea li zate ur ma u spectatorilor să a du c ă în faţ a lucrări clasi că şi co nt e mpo ra nă, cu u n puternic mesaj educativ ş i politic Furtuna Gheo rg hiu), Ploşniţa (Maiakovski), (Shakespeare), (Se an O'Cas e y) — la Teatrul Naţ iona l ; Roata în patru purpurie (Se an O'Cas e y) — la Teatrul de Com e die ; După Maiorul Barbara (Berna rd Shaw), public pentru Cîntec două — l a Teatrul Mi c etc. Gatti)

valo : Zodui Trandafirii

colţuri cădere scaune

Dac ă de pild ă, Teatrul „Nottara" poate f i, aşadar, apreciat în m o d pozitiv, pe ntr u realizarea integrală a programului s ău, n u de acee aşi apreciere s e poate bucur a, bună oară, Teatrul de Come die (care a realizat premiere d in op t titluri aprobate şi o trei s a u Teatrul Mic (cu titluri di n nou ă aprobate). E aici d e carac refacere) patru vor ba terul realist s a u nerealist a l felului c u m se con cepe re per tor iul. N u de puţine ori unele teatre n u ţin s ea ma de ex per ienţa st agiunilor prece dente şi îşi imp un singure un num ăr d e pre mier e, peste lor . Oar e Teatrul de Com e die ale căr ui d e presti pute rile spectacole g i u n u pot f i contestate, n u a pu tu t o bserva lucr că, nic iod a tă în ul elementar istoria s a , n u a av ut posibili tate a pra ctică de a scoate m a i mult d e trei- patru pre miere î ntr- o stagiune ? Oare Teatrul Mi c , d i n dorinţa de a a c u mu la cî t m a i multe titluri (semn al incertitudinii î n politica sa de n u şi - a putut cunose în du- şi posibil ităţi le, repertoriu) fixa, d e premiere ? u n num ăr ma i realist Observaţiile pr ivin d re alismul re per tor iil or sînt legate d e faptul că ele rep re zintă teatre însuşi programul l o r ideologic ş i artistic de acţ iune . Şi respectarea pentru rigu roasă a de aceea u n teatru o ce rinţă şi e lem e nta ră şi aces tui pr og ra m est e pentru obligatorie. Care n u poate f i trat ată cu uş urăt ate , dacă sîntem de c ă teatrul chiar acord e o între prinde re cu un specific a l s ău... Să n u ui t ă m îns ă că teatrele sînt instituţii •d e stat, s ubve nţion at e , şi că menirea l o r este să de a via ţă art ist ică şi să s lujea s că — în con diţii

politica partidului nos tru. cît m a i b u n e — cultur ală, e duc ativă a ş i a st atului I n acelaşi n u se poate c ă unel e premier context trece nic i peste fap t ul e au ajun s a f i date la sfîrşitul stagiunii, şi că ele v o r f i prezentate public ului a bia la î nc e put ul st agiuni i viit oa re In es enţ ă, n u e nimic rău în acest luc r u. Ex pe rie nţ a ne-a ar ătat cî t de ne potr ivi tă sa în pr e mie r ă în pe nt r u de s tin ul un ui specta col este pre zent ar ea zilele •de ca nic ulă ale s fîrşitului de In acelaşi însă , n u se ca o stagiune. timp, poate acce pta, metodă, tra nsfe rul pre miere lor d in tr- o stagi un e î ntr- al ta. A r îns e mna să pe rpe tuăm abaterea, de la reali zarea pr og ra mului fiecărei stagiuni şi să c a lc ulă m în m o d eronat posibilităţile d e care u n te atr u pe ntr u monta re a un ui an umit număr practice dis pune d e spectacole, î nt r- o a nu mi t ă pe rioa dă de timp. E

s ta giuni colelor

util, poate, să fie tea trale , as tfel încît şi afluenţei publicului.

s upu s ă discuţie i propunerea aceasta s ă ofere şi u n cadru Ţ inînd s ea ma de condiţii le

redimensionării te rme nului unei m a i potrivit pregătirii specta c ă stagiunea climatice, cr ed em

iunie oc tomb rie . Lun a iunie tea trală a r f i bine s ă 6C încheie la 1 şi să se de s c hid ă la 1 ar pute a f i astfel folosită integral pe ntr u pregătirea s ta giunii es tivale ş i a deschiderii stagiunii următoar e. Un a d in luni le inter mediar e — iulie s a u august — a r urma să fie folosită estivală şi pregătirii cealaltă pe ntr u activitatea continuarea st agiunii viitoar e, www.cimec.ro

11

de od ihn ă. In a r continua şi s- ar pregătirile pe nt ru concediil e septembrie definitiva pentru noua 6tagiune, care a r urma să se de s chidă, î ntr- un cadr u fes tiv, l a 1 octombrie. a r crea, activităţii condiţii m a i b un e de U n asemenea calendar tea tral cre dem, noastre des făşurar e, cond iţii în a r urma să fie cel car e r ep e rt or iul viitoar ei st agiuni definitivat tîrziu la 25 m a i.

aspect impo rt an t î n pro gra mar ea spectacolelor î l constituie relaţiile cu cola externi a i teatrelor ş i folosirea, n u înto tde au na j udicioas ă, a cadre lor artis tice Ideea c a actori d e mare răsunet art istic, nuclee de atracţie pe ntr u public, să proprii. folosiţi cît m a i mult, n u poate f i re s pinsă. S e obs e rv ă însă în fie spe ctacolele aces tei s ta giuni une le distribuţii alcătuite exclusiv d i n actoricolaboratori, care n u întotdea una au slu jit efe ctiv necesităţile art istice real e a l e spectacolelor res pective. Exe s ul d e cola boratori obligă n u numai l a sacrificii p e pla nul externi teatrul fon dulu i nes criptic, la acrobaţii a putea în funcţie dar chia r organiz atorice, pe ntr u pro gr ama spectacolul, d e t imp ul liber a l colab ora tor ului. Tea trele de vin astfel, n u de puţ ine o r i, victimele propriei lo r ne ch ibzuinţ e , aflî ndu- se în s ituaţia de a av e a în repertoriu u n spectacol de d e public, d a r oare, d in cauza — ocupaţi la lor succes, cerut colaboratorilor teatrele — n u poate f i programat. In acelaşi î n tea tre odihnesc, î nt r- o s a u î n alte tea tre timp, Un

boratorii

tristă

rolurilor, inactivitate , act ori bun i, face onorabil în mă s ur ă a faţă în m o d î n care colaboratorii n u prea a u timp s ă jo ace. Fe no me nu l ac esta se repe rcutează negativ şi de creaţie ş i de viaţ ă d i n d in ne mulţum irile asupra clima tu lui ca dr ul cole ctivului. Mult e ivite, de pildă, la Teatrul „Io n Cre an gă " îşi a u srcinea î n mo du l uneo ri nep rincipial, î n care direcţia aces tui te atr u a re zolvat proble mele d e folosire a cadre lor. Dealtfel şi la teatrele „Not tar a", „Bu lan dr a ", Mi c se ridi că seri oa se proble me pr iv in d ma i bu na valorificare a cadr elor art istice d e care aceste tea tre dis pun .

I ntr- o ordine d e idei înr ud ită, sînt de semnalat ş i rapo rtur ile teatrelor c u cine în pr odu cţ ia na ţion ală de pro voa că, datorită mato gra fia. Folosirea ac to rilor filme des cumpănirii acesto r ra por tur i, pe rt urb ări atît în activi tate a teatrelor cît şi a cinemato grafiei, înţelegem necesitatea prezenţei actorilor p e platourile d e filmare. S e imp un e însă faţă necesităţi ca o u studiourile de tocmai pe ntr u a face acestei fi eca re colabor are să fie cun os cut ă şi ap ro ba tă d e c u ce l pu ţ in şas e cinematografie condu cere a te at rului,

îna int e de începe ins tituţ ii să n u a ibă de

luni

re a activită 6uferit.

ţii,

aş a

fe l încît

intere

se le

nic i

une ia

din

cele

două

probl em e pr ivind ritmicitatea premiere lor . Pe ans amblul tea tre lor buc u Unele reştene — s e pare — a u stat î n general, d i n acest d e vede re , bine. De lucrurile pun ct l a 1 octombrie avut medie, 1 9 7 1 şi pî nă la 3 1 m a i 197 2 a loc în Buc ure şt i, în o pr e mie ră teatrală la m a i pu ţ in de cinci zile. Dac ă a m ad ăug a şi premiere le teatr elor şi ale a m obţine o ritmicita m a i bu nă . Se lirice ans amblur ilor muzi cale, chiar te m edie însă în ritmicităţii în interioară a fiecărui a pune special pr oble ma activitatea teatru, judicioase a scenelor, a sălilor de spectacol şi de re pe tiţii, a forţ e lor artistice folosirii d e care dis pune m — a or ga nizăr ii m a i riguroase a producţiei. A ceasta pe nt ru a preîntîmpina şi de pr oduc ţie , şi ag lome răr ile, supra so li citările ; că şi golurile pentru unele ş i celelalte influenţează artistică a ne ga tiv calitatea spectacolelor. Cîteva cuvinte unele aspecte ale relaţiilor teatrelor noastre cu publicul. despre Fiecărui î i este îngăduit a-şi său, sau situaţii teatru alege, potrivit profilului anumitor p e care-1 socot eşte ce l m a i a-şi st rînge leg ătur ile cu conc rete, mo du l efici ent pe nt ru spectatorii. Unele spectacole po t f i prezentate în condiţii artistice m a i bu ne î n uzine, în cluburi, în cas e de c ul tu r ă ? Să fi e pre zenta te acolo. Alte le a u o montare m a i preten

ca dr ul scenei ţioas ă, n u se p o t de s făşur a de cît în p e care a u fost mont at e ? Să n u fi e transportaite în a lt loc . Po at e că muncitorii de la o mare uzină bucureş teană doresc să vizioneze î n colectiv u n spectacol. Să - i in v it ă m să - 1 v a d ă şi, eventual, du pă că derea să 6e înc he ge c u e i dis cu ţii p e mar gine a spe ctac olul ui. Poa te c ă unu l dintr e cortinei, 12

www.cimec.ro

spectacolele d e poezie este inv it a t pe sc ena un ui club muncitor es c. Să n u r e fuzăm invitaţia, da r nici să aş te ptăm numai ini ţiative d in afar ă. Ori ce form e me nite şi de na tu ră să du c ă la str îngere a legă tur ii c u publicul sînt de salutat ; numai să se va dă din partea teatrelor dor inţa de a între pr inde acţiuni concrete, preoc upare a d e a realiza viu, c u publicul. N u se po t emite reţete în un contac t dire ct, permanent, acest do me niu. Da r ş i ritmicitatea sănătoas ă î n înde plinirea pr og r am ulu i constitu ie, di ncoace de alte forme, ea î ns ăşi, u n s timul import ant în strîngerea acestor relaţii, constituie o do va dă a seriozităţii şi respectului faţă de opinia publică ce trebuie s ă caracterizeze o instituţie teatrală, pe său. şi în directorul Dealtfel, activitate a pozitivă pe acest pla n v a continua sta giun ea viitoar e pe nt ru a spori nu mă r ul (2 00) spectacolelor d i n fabrici, uzi ne, ma r i întreprinderi, urmate d e întâlnir i şi dis cu ţii c u creatorii.

*

alcătuirea proiectului d e repertoriu a l teatr elor drama tice bucureştene pentru 1972/197 3, co ns ta tăm că, fără a se neglija atr act ivi tăţii, s- au de pus criteriul ca e l să r ăs pu nd ă în m a i mare mă s ur ă nece sităţi lo r de promovare a creaţiei eforturi srcinale c u caracter militant , re voluţionar, de reprezentare a celor m a i valoroase lucrări din literatura dr am at ică ac tuală a ţărilor socialiste, d e selectare m a i rigu ro as ă şi pe cri m a i ferme a valorilor d i n dramaturgia univer s ală cl asică şi co nt e mpo ra nă. terii In

st agiunea

Au titluri. e e asiacestea, (contem-en 64 de sînt jwr an e ş i fost clasice),pro pus 16 apa rţ in ce uni ver23 s ale, 1piese 3 dra româneşti mat urg iei occid literaturii Dint r cl tal e conte mpora ne, iar 12 titluri aparţin dramaturgiei d in ţări le socialiste. Fireşte, proiectul d e repertoriu rămîne deschis, c u deos ebire , pies elor no i ro mâne şt i de actualitate.

«

melor

Stagiunea angajament

se va care e, ce se iau

la deschide pretutindeni

t oa mn ă înce pe a se pre găti în în ţară, pe toate planur ile,

clima tul unani în întîmpinar ea

Partidului deschide Confer inţei Naţ iona le a ; e a se v a î n climatul d e mare însufleţire în care — î n toate dome niile vieţii şi mun cii popo rului — se pregăteşte întîmp inar e a săr bătoreş tii anive rs ări a un ui sfert de ve ac de la insta urar ea Rep ublic ii noastre. Te atre le n u v o r abse nta des igur de la patriotica de mons tra ţie na ţion ală a înal te lor şi marilor cuceriri p e care, î n acest ră s timp de re voluţionar e şi cruciale tra ns formăr i, ţara şi poporul l e- au pu t ut î nregistra, s ub îndr uma re a partidului, î n toate do me niile : ec onomic, social, politic, cultu ra l, spiritual. Iat ă de ce ne g în d im d e pe acum, cu s imţul celei m a i înalte răs punde ri, că viitoar ea sta giune e che mat ă să marcheze n u formal festivist, c i în es en ţă, un e ve nime nt deose bit al vieţii noastre teat rale.

S ă depunem, aşadar, toate zatorică pentru a înde plini funcţ tivă a conştiinţelor — la nivelul în aceş ti a n i a i Re pu blic ii noas tre

întreaga noas tră capacitate cre atoar e ş i fun da me nt a lă a teatrului, funcţie cetăţe neas ca, înalt de expresie şi forţă de pe ne tr aţ ie ar tistică pe Social iste, l - au atins art ele noas tre . eforturile,

ia

Prof.

Am za

organi forma care,

Săcea

nu

www.cimec.ro

MA S A

L A

ROT UN DĂ:

Echipa Teatrului Tineretului di n Pi atr a- N e amt de tradiţionalul Piatra - Ne amţ, am întîlniri de noastre

„turne u

al Teatrului Tinere la una dintre obiş la „masa Cu unul nuitele lucru, rotundă". dintre acele gesturi simple care definesc spiri tul unei echipe, întreaga trupă a răspun s invitaţiei noastre. Faptul, prin semnificaţiile sale, ne-a bucurat. Deci : Eduard Covali , director; Paul Findri han, se cretar literar ; Mihai Mădescu, scenograf ; actriţele Ştefănescu, Adri- a Pamfil, Eugenia liala ure, Lucia Marga Pavlidis, Nina Nicoară, Zăinescu; actorii Boris Petroff, Cornel Mitică Popcscu, Ale xandru Lazăr, Constantin Cojocari i, Constantin Ghenes cu, C orncliu Dan Borcia, Theodor Danetti, Eugen Apos tol, Ieronim Crişan, Ion Muscă, Gelu Niţu. Au mai participat Zoc Anghel- Stanca, profesoara u nora din tre actori ş i colaboratoare statornică la (o montare recentă : compartimentul regie Harap Alb) Peer Gynt. şi Cătălina Buzo ianu. autoarea spe ctacolului Redacţia Profittnd

din

tului

reprezentată

a fost

: Deşi

de

Mira

invitat

Iosif

urmăreşte activita cu spectacol, n- am m ai avut de mult prilejul să ne întîl nim şi să stăm de vorbă, prieteneşte, despre ceea ce nu se vede întotdeauna pe sce nă — des pre problemele, preocupările, bucuriile şi ne cazurile din care se ţese via ţa de fiecare zi la Piatr a- Neamt. lntr - un cuv înt : ce mai e Redac(ia

tea

teatrul ui

no u peratura

la

vostru

voi ? ? Cum

revista

spec tacol

staţi

cu

pulsul,

cu

tem

Autodiagnostic Boris Pctrofj : Probabil că aţi auzit şi dumneavoas tră, cum am auz i t- o şi noi, afir maţia gazetar căru ia n u i- au plăcut unui

1 4

colectivul

şi

Ileana

de

primăvară"

la red acţie ,

Popovici.

nişte

a l e noastre : că s înt e m în spectacole că s întem u n teatru „ a fost", că care acum „sînt" alte teatr e. N- am să ascund că a m fost mîbn iţi ; da r n c- a trecut, fiindcă, pe d e o parte , nici n-avem timp să ne adinei m în mîliniri şi în re tros pec tive nostalgi ce, pe d e alta, nic i n u credem că afir ma ţia e ade văr at ă. In ce m ă priveşt e, a m ră ma s cu declin,

se ntimen t stenic dinlotdeauna, că mă î ntr- un colectiv v iu , adică în perma nenţă d e regenerare. Da r să n u n e capabil mă r g inim «ă* jud e că m la nive lul se ntim ente ci să înce rc ăm să cîntăr im Oare lor, faptele. s e poate ca un teatru, oricît de bu n , s-o d uc ă tot î ntr- un triumf ? Bîjbî ielile, e xpe rienţe le neizbutite n u sînt pre săra te î n dr um ul fi e cărui succes ? Ex is tă o p e care a m în lege văţa t- o la f izică şi pe î m i convine s- o care

acelaşi aflu

www.cimec.ro

: alunei t in d in ca lea frontului de unde s e aflu u n obstacol, el poate constitui sursa altei u n d e c a r e se cr ee ază. S înt «le 0 a n i i i colectivul de l a Pi atra- .Neamţ şi - mi da u sea m a că el îşi me nţ ine tiner eţ ea — n u d u p ă succesul spectacol de ca re se buc ur ă u n sau ci «lupă faptul că îşi păstrează altul, exi genţa . N- am î nce put să ne apreciem cu in dulge nţă , nu ne- am coborît pre tenţiil e de n o i înşine . Cond iţia noas tră e : partici totală. I*a nivelul acesta vrem s ă e
E

îndată ce vine în teatru : „hai să v e d e m ce poţi să cum le integrezi în trupă". In faci, fost tegrarea noastră rapidă a accentuată de faptul că am avut răspunderea pentru desti nul unui spectacol : Şeful sectorului suflete.

Paul Findrihan : Întreba re a ac ea 1 i care Boris Petroff s e refereau cu atî ta am ăr ăc iune şi Ge lu Ni ţu (ap ăru tă într- un zi;;r d in Bucu reşti, tur neul nostru după trecui), e ra : «nu cumva teatrul „tineretului" şi-a pierdut tine reţea ?'• Acum i sc po at e da u n ră s pun s precis : teatrul nu şi-a pier lut tinereţea, ci

actori timp, foarte buni ade văra t că. în spre teatre plecat alte ; d a r as ta s-a în tîmplat mereu, şi între timp vin absolvenţi a i institutului, car e se î nscr iu r e pe de î n stilul de viaţ ă şi de joc al colectivului. D e fapt. ,.stil" ..stilul de jo c " n u e un unic şi aparte, c i înseamnă disponibilitatea de a ne modela cer in ţelor deo s e bite ale f i ecărei m o n  potrivit tări, ..stilul însă de viaţă" cred că o^te în ficem, tr- adevă r n um a i al nostru ; lot ceea ce ideile, toate iniţiativele, cbiar distracţiile noastre porn es c de la teatru şi se întorc tot acolo, i se subo rdone ază. A m or ga niza t un ..salon" artistic pentru intelectualii din oraş.

juvenil, s- a maturizat. ntu zias m mul trecut la u n m oDe d del a e lucru a i ştiinţif ic. T so ta ceea ce, de-a lungul unui deceniu d e acti pro vitate, s- a experimentat, s-a gîndit, s-a reperto filat, s- a transformat în'r- o politică ria lă, în tr- o politic ă de cadre. în tr- o politică teatru teatrului de relaţie In şi de relaţie a cu publicul. In ac eas tă .- rie ge ne ra lă se î n¬ scriu o se amă de ac îivită'i care, din privite drept afară, s e par at , po t fi lua te „o eclipsă". Dincolo de preocupările de st iparateatrale, festivalurile (pro giunile d e teatru şcolar, de fesioniste copiilor, şi de amatori) dedicate există însă activitatea noas tră inter nă pe r nn-

un

care. nentă an alizat ă în a dîn c ime şi u r nărită pas cu pas , de mons tr ea ză o a n u m e poli tică teatrală şi acel c lima t spe cific des pre care unii spun că e o au lop ro pa ga nd ă pe rpe tuată d e- a lungul anilor.

au

club pe care in a nu mit e zile -1 descliidem spectatorii, întîlnirilor cu u n so i de t atru de păp uş i ; a v e m un studio pent ru e'evi , unde pre ze ntăm sp ec tac ole i n îi itîmpi 'iare i programei l o r analitice: înce rc ăm să nu ne f ie străin n im ic d in ce se ch e amă legătura cu publicul. Iar înlre n oi s înte m foarte buni prieteni. Cred că se ponte vorbi des pre fa milia teatrală de la Piatr a- Nea mţ. (lelu Niţu : Sint în primul an de meserie, indignat totuşi mă simt îndre ptăţit să fi u de părer ea c ar e circulă î n vi aţa tea trală des  pre trupa de l a Piatra- Neamţ. St ud e nt fiind,

voci auzit s pu nîn d : „n u m a i sînt spec tacolele acelea, nu m a i e e nt uzia s mu l"... „c e frumos era l a Pi atr a- Neamţ ..." . Bin e ş tiu t teatru este c ă principiul conducător al acestui a fost veşnica împr os păt ar e ; în acelaşi sta diu s e afla ş i atunci cînd ate nţia între gii rritici s e afla îndrept ată as upr a lu i, în „m o mentul Andrei Şerban". Cred că este greşit să spunem că trupa a suferit u n declin ; pilonii, d in cîte şt iu, to t ace iaşi s înt ; că a u plecat cîţiva actori şi au venit alţii, n u poa te f i decît un lucru bun.

am

Spun acestea tocmai d i n punctul d e vedere unui tînăr absolvent, proaspăt intrat în teatru. A m avut bucuria, împr e un ă cu co me i, să f i m pr imiţi în cu porţile legii plin, desebise ; de la înc e put n i s-a d a t pe mî nă . integral, o pies ă. A r f i ideal — fac u n ape l la directorii d e teatre — ca pes te t ot absol ve nţii să fie pr imiţ i la f e l; pentru că faza aceea cvasi- obl igat orie de aş te ptar e pe lîngă terminat maeştri, tocmai atunc i cînd ai un mari, institut şi ai capul plin de gînduri nu cred că este b un ă pentru elanul unui tînăr care vrea să se afirme. Po at e că este şi m a i

al

explic Să mă : no i n u av e m n u m a i „sp ectacol e- bomb ă" , avern şi spe cta cole de nivel mediu, «arc ne pre oc upă la fe l de mult. Im  pre port antă 1« ace ste sp e cta cole n u e ste miera, c i atmosfera serilor de re pet iţii , în car e regizorul, întreaga trupă obţin cîşti.actorii, guri es enţial e. A m să exemplific cu Năpasta,

care a căzu t du p ă nu m a i 5 re pre zentaţ ii . U n regizor, Alexa tînăr Visarion, av înd de da t d e stat, n e- a pr op us această pies ă; examenul a lucrat o pe rioadă înde lunga tă cu o mî nă d e actori (fiecare î n parte a dat un ex am e n deosebit d e greu), a făc ut şi scenografia. Spectacolul a eşua t ; po at e că dis tr ibuţia n- a fost cea mai fericită, poate că partiturile i- au depăşit pe unii dintre interpreţi, poate că... Totuşi, a fost o m u n c ă r od nic ă, cee a ce s-a confirmat regi în e voluţ ia ulter ioară atît a zorului cît şi a actorilor. E foarte uşor de aplicat o et iche tă pe fiecare producţie în parte; realitatea lotuşi prin as ta n u sesizăm unui trebuie teatru. 0 apreciere fondată să ţină se am a de to t ce se în tî mp lă înt r- o pe  rioa dă, de cee a ce se transmite de la o m o n  tare l a alta, de i nve st iţii le car e n u se fruc tifică imediat.

Recunoaştem pasiunea cu care vă apăraţi „ tinere ţe a fără bătrineţe ", iar tur neul la care am asistat confirmă că spiritul de la Piatr a- Ne amţ se păstrează. Am regăsit prospeţimea, munc a regizorală : entuziasmul, Redacţia :

educativ

ca tînărul

actor

să fie

verificat

de

datorită

www.cimec.ro

lor,

Teatrul

Tineretului

a

devenit

un 15

de refe rinţă In mişcare a tea cî nd s e vorbeşte de echipă, de Disc uţia noastră ar fi un bun prilej s ă facem cunoscut modul vostru con cret de lucru, c e este specific şi important acest pentru climat. punct

important

trală, atunci exf)erimcnt.

Un laborator profesional : Prin natura solicitărilor Balaure me to de le de căutare a soluţii lor, Tea d in PiatraNeamţ se amănă cu u n labo v i n pe rînd să regizori Aici lucreze de deosebiţi, şi trebuie, de actorii da tă, să se mu le ze pe cerinţele res : un a e ste u n à la Zoe spectacol alta u n spectacol à l a Cătălina Buş.a.m.d. De aceea, de la spectacolele Neamţ nu se amănă u n u l cu nici altul. există u n „ secret a l succesului", după nici n u e nea părat „u n in  insuccesul

Eugenia şi

prin

trul

rator.

extrem fiecare pective Anghel, zoianu

Pi atraNu cum diciu"

greu că s-a înt împ la t ce va ră u. E să ima gi nă m că există şi trupe perfecte perfecţi ; sînt m o me n t e de glorie şi actori momente de i mp as , u n actor poa te f i odată st rălucitor şi altă dat ă să nu- i me ar gă rolul. c î nsă tens iunea creatoare, efortul : Altceva aici nu au voie să apa ră pauze . Anul trecut a m lucrat o u profesoara ş i regizoarea Zo e Angliei Harap Alb; pe lîngă problemele obiş proble d e interpretare, ni s-au pus acut nuite me de condiţie fizică. Solicitarea era totală, i a r n o i eram at ît de obos iţi, încît nu m a i iz buteam să realizăm psihică. concentrarea Ne-am gîndit, împr e ună cu ce-am directorul,

ne

colectivului, face, putea şi, la cererea s- au în fii nţa t or e de sport, la care participa toată lumea. Asta ma i înse amnă că rezultatele noas şi pe c e ilalţi ; ajutorul a fost t r e i i interesau prompt ; înda tă ce a m cerut u n lucru, l - am ; chiar şi Sala Sporturilor, care găzdu avut ieşt e ca mpio na te naţionale !

Dup ă aceea, s-a pus pr ob le ma volubili tăţii A m făcut un d e imprimare, verbale. studio frumos şi bine invidiat d e multe dotat, teatre d i n ţară. Teatrul nostru, ca re n u e de loc şi - a găsit încăperile şi condiţiile mare, toate pentru ce ne este nece sar . N u facem un se cret d in as ta : dac ă r e uş im (se înlîrnplă şi contrariul) e pentru c ă totul se pu ne în ser viciul spectacolului.

Cătălina pentru evoluţi fun d. Cred care face actor acesta

: Acest colectiv n ^ a fost Buzoianu mi n e o sur priză, fi indcă î i ur măr is e m a ; a c um în să l- am cuno s cu t m a i pro Pr incipa la s a calitate est e omoge nitate a. că este colectiv d in ţară de s pre singurul put em afirma — dacă în general putem o as e me ne a afirmaţ ie — că n- are nici un prost. Chiar celebra trupă grupat ă a n ul la T g. Mure ş este, cred, mai inegală

Şi nişte

m a i ar e o : a fost educ at de calitate mari regizori, car e şi - au lă sat as up r a Pe alte scene unde l u i o am pr e nt ă v izibi lă. a m lucrat, n-am un p un c t dc refer in ţă ; avut pe cînd aici, nu put e a m să propun o soluţie, c ă imediat m i sc s pu ne a : as ta e ra în XVoyzeck, cealaltă în sau în Arderi, Omul ce l bun, ş i trebuia să mă şi să m ă depăş es c. controlez E o condiţie de lucru teribil d e stimulatoare. Zoe Findrihan a spus aici Anghel : Paul o frază foarte importa ntă, a nu me că Tea trul d in PiatraNeamţ are o an umit ă poli trebuie tică. M i se pa r c că ea evidenţiată. Ca m o da tă pe a n, Tineretului are Teatrul im succes care interesează opinia publică. Acest succes s e face pe mu n c a de colectiv, pe mu nc a de şi la pie s e m a i iz laborator, butite, şi la pies e m a i pu ţ in izbutite, în care în6ă actorii sînt solicitaţi integral. Intre eve sc m a i f ac nişte mici nimente, spectacole, trec oare din păcate prea ne obs er vate ; în ficeare dintre ele ap ar e cî te un lucru nou ş i interesant. Să s pu ne m că este u n pla n un ui plan maxi minima l, pentr u realizarea mal. Spectacolul tinerilor absolvenţi trebuia vedere, ur măr it din aces t pu nc t de ca spec tacol d e laborator : ce au e i, c um realizat a u crescut faţă de timpul cînd erau stu denţi — că n u este at ît dc uş or ca pentru absolvenţi să d i n primele săptătrei intre, mîn i, într- o piesă destul d e grea şi să se descurce singuri. Cred că me t od a de a le pi ese - pi utră de încercare este oferi tine rilor foarte bu nă. îm i am inte s c, de pi ldă, de Duelul, un de Miti că Pope s cu — deose spre bire de ce făcuse în Institut, unde juca numai de oa me ni maturi, cu multă roluri gravitate ş i seriozitate — a izbutit unul din ma i înci ntătoare pe rs ona je de co me  t r e cele le- am văzut . In d i e muzica lă pe care Me  varşoviană a strălucit Miha i Dobrc, lodie oare ap ro ap e că se pie rd us e la T g . Mure ş. Socotesc că ceea ce se înt imp lă la PiatraNe amţ — inclusiv mun ca de fiecare zi a regizorului permanent Gabriel Negri, care lu  crează piese le în m o d u l ce l m a i riguros — este o întoarcere la teatru. E u a m pus în scenă Harap dar abia aici la Bucureşti, Alb, cînd a m vă zut spectacolul J a rece", mi - am d a t se ama c e performanţ e l e- am cerut. Vă spun foarte sincer, nici de la studenţi, care sînt mult m a i tineri, n- am re uşit să obţ in disponibilitate, atîta atîta mobilitate ş i bucu r ie a jocului. Ion nostru e că n u a ve m Muscă : Norocul timp să ne A m stat de vor bă cu plictisim. colegi repartizaţi în alte teatre ; e i se pl în g : „ n e plictisim îngro zitor, toat ă ziu a s tă m în circ iumă, fii ndcă n u a v e m ce face". Noi stăm în teatru 12 —14 ore pe zi ; apr oa pe că ne viaţa în — a ve m re  petrecem teatru petiţii , du pă acee a le dis cu tăm , a v e m clubul nostru, pînă şi le ve de m ac olo îm meciurile

decît

16

cea

de la Piatr

a- Nea mţ.

preună. www.cimec.ro

S us

: Eduard

xandru

Lazăr.

Mijloc

nia

: Eugen Balaure,

şi

Covali Apos tol, Corneliu

Ale

Euge

Da n

Borcia. Jos Cornel

:

Constantin Nicoară şi

Cojocarii, Theodor

Da-

netti.

Constantin Ghenescu : Cea mai emoţionantă clipă a fo st pe ntr u mine aseară, cînd fos a jucat s u b privirea profesori t u l student l o r săi, Moni Ghelerter şi Zoe Anghel. A fost u n examen, a- i mulţ umi fiind singurul mijloc d e a le mulţumi pentru că m- au crescut. I n şcoala japo ne ză şi în şcoala c hin eze asc ă d e teatru, actorul apare în faţa publicului după a ni. No i ne co nfrunt ăm de la 8—9 trei început şi permanent. în aceşti ani, jucînd, mi- am des coperit şi am mult e defecte ambiţios ; după devenit foarte judecind sta a colegilor d i n alte teatre, care r e a d e spirit afirmă sincer şi cu convingere cît de mari sînt, ce succese a u , poate c ă asta nu se întîmpla dacă nu veneam aici. N u contest c ă e bine să reuşeşti şi să interpretezi ro luri principale ; dar socotesc că e tot atît d e bine c a , timp de cîţiva ani, să joci roluri mici ş i diverse. Profesorii noştri, în institut, ne - au d a t alfabetul, regizorii ne duc cu cîtc dar noi, u n pas mai departe; aici, căutăm să ne for măm ca cîntăm, dansăm, actori totali, comedie, ducem con jucăm dramă, o luptă tinuă c u no i înşine. colegială, Atmosfera prietene asc ă, e impor ta ntă n u at ît în sine, c ît în măsura în care ne şi ajută în meserie ; aici n e putem bizui fiecare n u numai p e par tenerul direct, ci şi pe cel care, neavînd re plică, stă în sală, atent, şi pe urmă vine să-ţi spună, nu neapărat că ai fost extra cum se mai obişnuieşte ordinar, prin teatre, c i TOTUL, inclusiv cusururile. Nici nu vă închipuiţi ce e asta pentru un rol important mic, care-ţi pune cu atît mai multe probleme să fie m a i concen c u c ît expresia trebuie trată, iar publicului îi oferi doar ultimul rezultat a l muncii. Sîntem la începu tul unui drum foarte ane ş i nu- mi vi sez un rol voios ş i frumos, anu mie îns umi ce pot m e , oi să- mi dovedesc muncă şi o gîndesc face prin talent. Asta foarte mulţi cei de la PiatraNeamţ. dintre Ieronim Crişan : Cred că ce l ma i impor tant lucru este c ă n- avem del oc se ntimentul depărtării, complexul teatrului d e provincie. Fireşte că există distanţa, dar în creaţie nu există diferenţă.

www.cimec.ro

Morga

Pavlidis,

Constantin

Ghenescu,

şi Mitică

Provincia:

psihologică Cornel vincial,

Nicoară dar,

:

obiectiv,

o condiţie aparte N u ne s imţim teatr u pro a v e m ni şte dif icul tăţi

teatru dm tr- un care ţin de condiţia un ui ora ş m ic ; n u le fiindcă putem ignora, tre buie să de s făşur ăm o întrea gă strategie ca să l e contracarăm. Altfel a ju ng el e să ne d o mine creaţia. Principala : din punctul de ve  al relaţiei dere teatr u- publ ic, sîntem un „tea fără patrie". N u jucăm nu ma i tru pentru spectatorii d i n ora ş — sînt puţini —, prea trebuie să ba t e m o întreagă porţiune d e ţa ră c a să ne înde plinim (eficienţa planul eco no mic ă intr ă şi ea în linia de co ndu ită a teatru). D e aici, o sume de nie de pro unui bleme d e repertoriu, de pregătire a u nor montări potrivite pentru deplasări etc. turnee, a ş vrea s ă deschid À pr op os de o parante ză despre profesiei noas tre ş i etica ca re ex istă în re laţiil e despre mentali tate a dintre In une le oraşe ne de teatre. izbim dreptul o atitudine de-a răuvoitoare di n par  noş tri. L a Iaşi a m stabilit de t e a colegilor comun acord o da tă ; tot uş i, de do uă luni încoace sîntem amînaţi. N- am jucat mereu d e foarte mu lţi a ni pe scena din teatrului Timişoara (am da t Harap A lb în nişte con diţii îngrozitoare, pe motiv că sa la e r a ocu pată, în fond e ra li beră) o r i d in Bra şo v ; ju c ăm la case de cu ltur ă, pe s ce ne impro

Ieronim

Crişan,

Gelu

Niţu

Popescu

fără un minim de scenotehnică , subvizate, mi nî ndu- ne astfel propriile spectacole. Ia r publicul, fi reşte , n- are de un d e să şti e c u m ar at ă ele în realitate. No i nu face m conc u renţă nimă nu i, no i facem teatru ; dac ă en  şi dăr uir e a se izbes c de astfel de tuziasmul me s ch inăr ii, ce e de făcu t ? Mihai Mădescu : M i se par e d e m n de semnalat

petrece alt feno me n care se c u tea d i n provincie : se naşte de criteriul comp ar aţ ie, compe tiţia. In alţi a n i, d in trupa Pi atra- tN eai mţ er a c a m capabilă singura 6ă concureze cu Bucureş tiul , a c um av e m „ri  ap a r şi alte colective foarte bune (unii vali", dintre actorii lor au chiar de la no i). plecat M ă refer la T îrgu Mu re ş , car e a o sta avut giune sur prinzătoar e ; de a s em en e a, la P i e poate m a i bu nă decît teşti, trupa chiar a noas tră, n u m a i că de oc am da tă î i li pseş te animatorul. De a c i, o stare d e spirit stimu ceea ce teatru î n general e latoare, pentru foarte bine. trele

I n acest turneu, trupa a venit c u fruntea sus. Lucrînd la a m simţit d in Peer Gynt, ve che a atmosfer ă d e a m n o u î n colectiv biţi e şi de dăr uir e to tală. I ntr- un fel, teatrul stă m a i b in e dec ît în trecut ; a c um ne- am îndeplinit şi (ceea ce n u se prea în planul tîmpla). Regretul m e u e că spectacolele noas bu ne s e pierd După t r e foarte prea repe de. atîta pes te o l ună , Peer moare, efort, Gynt murit aşa cum au ş i Omul ce l bun din Sl- Ciuan, ş i Nu sînt turnul Eiffel, după cîte 15—20, m a x i m u m 25 de reprezentaţ i i (cu turnee cu to t). I . Popes cu- Udri şte face u n

18

www.cimec.ro

din decor f oart e b u n şi trăieşt e (psihologic) 3—4 a ni. Troilus ş i Cresida a fost văzut d e zeci de m i i de spectatori. N o i pornim de l a înce put c u conş tii nţa că d ă m viaţă unei ; ş i asta e foarte efemeride gre u d c suportat u n cre ator. c a atare e pentru Sigur, te at ru l o ar tă efe me ră, totuş i spectacolele bune au o oarecare l ongevitate . Ca să rezişti acestei condiţii, u n fe l de trebuie antr ena ment psi hologic. el

Lazăr : I n do rin ţa d e a ne păs cît de cît l e imp r imă m p e spectacolele, ba nd ă de magnetofon. A r fi foarte bine dacă ATi M- ul ar găsi o soluţie (eventual c u aju ş i operatori d e film) torul tiner ilor regizori a fixa pe peliculă ma i bun e pentru cele spectacole d in ţară. Vis ăm să ne pr oc ur ăm un apa ra t d e filmat ş i Bă n e facem o mică filmotecă. Alexandru

tra

Paul Findrihan : Avem o a r hiv ă a tacolelor ; fi ecare mont ar e ar e o m a p ă : schiţele de ş i cost ume, tul, decor fotog ş i cronica dramatică. s-au ad ău ga Acum impr imăr ile pe ba nd ă. E ro lul memo rie i cu

lupte

Cătălina

timpul,

cu

uitarea.

: Nec azul un ii tre buie s ă lupte Buzoianu

spec tex ra fii t şi : să

d e acolo de und e cu timpul, în vreme c e firesc a r f i să - 1 a ib ă aliat Această dureroa să pr oble mă a d in cauza publicului, căre ia u n oricî t de bu n , se spectacol, ter m in ă d up ă 7—8 re pre zent aţii, mo difică şi condiţia actorului. E o pr ob le mă care la Bucure şti o r i în alte oraşe mari nu există. avea L a n o i, la I aş i, u n act or poate bucu s ă joace î ntr - un spectacol bun (şi r ia chiar într- unui m a i pu ţi n b u n ) o stagiune sau două, pe cînd actorul de la PiatralN eamţ, vin e

vreo să fac o co mpa ra ţie înlre d oi de impo rt an ţi a i genera ţiei deosebit tinere, c u care a m avu t pr ilejul s ă lucrez : Di onisie Vitc u şi Mitică Popescu a u deţ inut, î n piesele p e care l e- am pus eu, partituri de întinde re . La pr e mie ră la Bolnavul închipuit, n u era p e departe atît de b u n Vitcu nici c um este as tăzi, d up ă un a n şi jum ăt a te de spectacol ; la î nc e put , el se de taş a foarte pu ţin de i a r a c um res tul ans amblului, este 1 0 cl ase Mitică cu dea supr a s pec tac olului . Popescu n u v a av e a niciodată posibilitatea acestui urcuş, pentru că, du p ă 8—10 repre zentaţii, Peer Gynt n u va m a i exista. nu.

actori

Aş

: Teatrul din la înfi inţare cu matică, „de teatru fără Cornel Nico ară ; am înţe „comando" mereu gata relaxare. Judecind însă tensiune pare că această şi de amorţire... Redac(ia

nit

de

Eugenia

Balaure

por Piatr a- Neam ţ a dra aceas tă condiţie patrie", spunea cum les că trăiţi ca u n s ă sară în foc , fără rezultate, după se vă apără de rutină

: Există dificultăţile

obiec

Adria

Boris

Pamfil

Petroff

nos tr u in t im l e- am p e care î n forul acceptat ş i l e- am depăşit, de vreme ce ne aflăm aici ; îns ă exis tă şi altele, provo cat e de ni şte reg leme ntăr i ce n u ţin s e amă www.cimec.ro de

tive,

S us : M uscă. Jos Findrih

Zoe

: Nina an .

şi Ion

Angli el- Slan ca

Zăi nes cu

fi

Paul

să fie

obliga tă şi televiziunea să-şi anunţe d i n timp, măca r să ev ităm no i t i t  . Obs e rv că î n ce priveşte filmele titlurde aflate se ţine seama de în reţeaua d e difuzare. Constantin reperto Cojocaru : „îngheţarea" riului e o piedică. Reuş ita u n u i spectacol e rezultatul unui şir întreg de coincidenţe fe ; dacă un e le me nt lip se şte, e logic să ricite schimbi soluţi a, să te ad ap te zi noii situaţii. întîmplări pot — de pildă, Destule interveni regizorului indisponibilitatea potrivit. unei piese Cornel Nicoară : Sau apariţia m a i bu ne , decît cea apro bată... Sau ocazia fericită de colaborare cu un regizor... Ax trebui să ni se pe rm ită să facem din mens aceste sc himbări pe car e le imp un e viaţa, ropertorhil lor lurile

fără atîtea hîrtii şi nită de la centru cal, să e xp trebuie cum, şi se î ntâ mplă legările, ocazia să fie

unelede as pec te alee problema re alităţii . T oată lurepertoriului me a şti e cît importantă ş i cite der ivă de ac i. Di rec ţia caut ă texte, se consultă cu ca ută să p un ă în colectivul, valoare nişte talente, se gîndeşte la ce regi zori ar putea apela. Toate acestea trebuie stabilite pină la o dată fixă. Şi cînd, în sfîrşit, e clar, s-a compus, din toate aceste elemente, formula cea mai convenabilă, in tervine ce va care ne obligă s -o lu ăm de la capăt. Concret, ne făcusem o mu lţim e de pentru no ua s tag iune în l egătur ă cu visuri Piticul din grădina de vară a lu i D. R. P o pescu. înainte de a ne apu ca să lucr ăm, piesa a fost prezentată la televiziune şi vă regal zută d e toatăOriţacît ra,de cu actoricesc. bineo a distmribuţie face den o i spec tacolul, nu mai vine. La fe l s-a publicul întîmplat şi cu trilogia Dclavra nce a, pe care o aveam în program : a ap ăr ut serialul „Muşatinii". Mitică Popescu : N- a fost altfel nici cu Woyzeck, nici c u Năpasta. Televiziunea ne surprize. Concurenţa e fructuoasă, face mereu atunci, d a r aşa nu e echita bil ă. Drept ar fi,

20

por ap ro băr i. Res tricţia se agr ave ază la nivel lo  licăm pe ste to t de ce şi ca , pîn ă s ă primim dez de ja pie rdută... Popescu se fixe ază în Mitică : Repertoriul septembrie vezi mai, dar abia în c e actori a u plecat şi cine a venit. A stabili un re pertoriu nu îns ea mnă nu ma i a alege ni şte rea titluri, c i şi a g îndi c ine a r put e a s ă-1 I n lotul naţional dc da că - şi lizeze. fotbal, un jucător toată lumea se rupe piciorul, alarme ază ; da r lu i A Jexa Visarion, l a N ă pasta, i- au plecat din distribuţie 3 din 5... N u er a în i nte nţiil e lu i să j oc eu Io n ne bu  nul, a fost o soluţie de forţă majoră... Acum a m dori să colaborăm cu Liviu Ciulei ; e l piese. n u ne re fuz ă, da r îl pre ocupă a nu me folositor ca un regizor să M i se pare mai ne pr op ună ce-1 interese ază pe e l ( aşa c um a venit Rad u P enc iul es cu cu Woyzech), decît să ap e lăm la un regizor (oricît dc mare ar fi) face cunoş tinţă cu care citeşte piesa în tren, scenograful l a restaurantul Ceahlăul, şi o duce i ntr- o goană pînă la premieră.

0 cr itică

ad r e s at ă... cr iti cii

Cornel vorbi şi despre Nicoară : Am putea tristeţile noastre legate de lipsa criticii. Spec tacolele a u fost, cred, la acelaşi teatrului nivel, de la înfii nţa re pîn ă a c u m ; în schimb, înregistrăm cu regret următorul fen ome n : acum 6 a ni , cînd a m terminat institutul, criticii veneau la premierele noastre, trimi un autobuz şi se întorcea plin ; în ulteam

www.cimec.ro

ani, acelaşi trei trimitem se î ntoarc e g o l, în ce l m a i 1 —2 persoane.

autobuz,

timii

fericit

caz

dar cu

Constantin Cojocarii : M ă înt re b : în ce măsură u n turneu în Bucur eş ti, cu u n poate spectacol s au d o uă — să zicem, un ul bun ş i unul m a i pu ţ in reuşit —, să de fineas că un te atr u, d i n punctul d e vedere a l criticii, astfel încît să emită o apreciere de ans am b l u ? Altceva a r fi dac ă -ne-ar urmări acti pas c u pas ; a r dispune în  vitatea atunci tr- adevăr de un a funda l exce lent pe ntr u anali za

tur ne ul.

Pamfil : Aş împing e puţin ma i de întrebarea : acest fen ome n — existenţa Teatrului d in PiatraNeamţ — Tineretului odată în viaţa românesc, instalat teatrului de ce oare nici u n critic n u i s-a devotat, î n sensul pr ofu nd al cu vîn tu lui ? N u înţeleg prin asta a lăuda spectacolele, c i a c ău ta să sesizeze esenţa, pentru a putea inter veni şi î n explicarea greş elil or, a e şe curil or. Adr'ia

parte

Paul Findrihan : Iată o d e pr inc ipii care a r putea criticii plenara d i n iulie,

incons ec ve nţă faţă s ă deruteze : după a u luat at itud ine

în presă, dvorbind, e a re alizaîn mod să cesitatea spe ctacfiresc, ole despre care flecte preocupările societăţii Am noastre. gătit şi a m invitat criticii Ştafeta nevăzută fără să se ştie c u m a reu şit spectacolul, s- au a bţ inu t să vin ă. Aproape că n u scris des pre acest spe ctacol.

ne re pre ; ei s -a

Ion şi m a i ră u dec ît să Muscă : S e poate n u s e scrie : să se scrie făr ă a se f i v ăz ut spectacolul. L a Şeful sectorului suflete, Lili ana Moldo va n a venit, a filmat în gr ab ă o ul t im ă se cve nţă şi a făc ut o cr onic ă la Televiziune.

Zăinescu

Nina

:

Şi era

pr im ul

nost ru spec



tacol...

Cătălina Nilu

Gelu

ţine foarte mu lt obosit. î n trecere astfel de situaţii...

Cătălina

are o l a care demnitate ; n- am vrea ca un cronicar pr in ora ş, să nc p u n ă în

: A ş dori s ă vorbesc des : Britannicus, şi Năpasta Balul hogilor s- au bucurat ; la încep ut, ele d e o foarte bună primire d i n partea criticii şi a mişcării teatrale, apoi, . î n turneele la Bucure şti, au stî rni t o evide ntă ne mulţ umir e . (şi e firesc să fie aşa) Anumite spectacole suferă fluctuaţii la Totuşi, bursa valor ilor. fiecare parte trebuie trat at coz în c u discer nământ, nuanţat. Aceste spectacole sînt trei ale uno r re gizori pre stigioşi, car e- şi demon strează cu fi ecare mont ar e cali tatea — poate trei dintre cei ma i i mpor tan ţi regizori din ţara noastră. Există din spectacole ratate po t învăţa ma i decît din care act orii mult reuşite, cu la pu altele foart e ma re succ es blic ; mai ales în condiţiile teatrului d e pro vincie. Experienţa lucrului cu Man e a , cu Penciulescu şi cu Alexo Visar ion a însem nat pe nt ru act ori un cîştig imens, şi nu in satisfacţii personal e. Anu mit e experienţe (nu sînt în viaţa experimente) foarte necesare pre

trei

Buzoianu

: Trupa

Buzoianu

spectacole

hoţilor

poate că n u e ra potrivit pentru un turneu în Bucur eş ti, da r er a u n spectacol corect, plăcut, de ori îneîntător, multe atunci cînd inter pre ţii se s imţe au ; î n com liberi paraţie cu c u mari pretenţii, unele s[>cctacole dar reali zate mize ra bil, n u cred c ă merita Nici c a efect psihologic o aseme nea jud ec ată. : actorii a u crezut în cee a ce a u făc ut , şi v e  he men ţa exa gerată a cronicii i- a lovit ; asta s e poale reflecta m a i tîrziu într- o atitudine re ticentă faţă de cr e zul un ui s pectacol. .. Eduard

; pionierat I n aceste pr opu lsivă , era propriuo generozitate resul faţă terie de ar

Covali : T r ăim o ex istenţă d e teatrali zarea publicu lui s e face greu. condiţii, a r trebui să fie cronica n u coe rciti vă. nu Tud or Vianu zis u n cronicar te atr al, da r avea a gîndirii care deştepta inte de te atr u. Infaili bilitate în ma tă n u ex istă ; da r un a este să

unui colectiv,

ele nu

tre buie

di struse

.

Balul

consumi le duci

www.cimec.ro

gînduri pî nă la

generoase ca păt , şi

ş ialta,eventual să

să nu porneşti

21

fără

nici un gînd. Viaţa teatrală propune mai multe idei de cît se re fl ec tă în pre să . în eşecuri există investiţii propulsive. Chiar I n „Note şi contranote", Eugen Ionescu spu n e a : „Criticul trebuie să fie ucenicul operei, nu profesor ul ei." In momentul cînd realizezi u n a c t critic, trebuie s ă pleci de la punctul d e vedere p e care ţi-1 oferă artistul, nu do la p r o p r iil e t ale gînduri cu care a i venit dc acasă. Un spectacol e o propunere d e lec

tu ră — şi n u m a i de pe ace astă poziţie sc poate discuta. Lipseşte de multe o r i vederea de ans amblu, criteriul, se judecă trunchiat. întrebar ea e : critica Alexandru Lazăr : stabileşte doar nişte valori, jude că — o r i merge m a i departe, are un ro l constructiv ? N o i a m fost o creaţie a ; a m pornit criticii obişnuit, ca orice teatru d e provincie, dar lin, l a un mom e nt dat a m fost duş i înainte , im  pulsionaţi de critică. Au fost cîţiva a n i dc s trăluc ire — to t atunci au strălucit mai pu ternic ş i regizorii care ne- au du s la succes, Todea, Cojar ; apoi, seduşi, a m fost abando naţi... A m continuat să lucr ăm, da r ne- a fost mai greu — m a i ale s că as ta a coincis cu plecarea un or act ori care se formaseră. Cro nica e importa ntă nu nu m a i pent ru aprecieri, c i pentru ceea ce putem în văţa di n e a ; ma i ales că sîntem tineri î n meserie, n- av em pre tenţii de însă pre te nţia că ma r i actori. Av e m s înte m o trup ă oare poate fi bine dirijată. Iat ă — o disc uţie obiec tivă şi since ră cu Va  lentin Silvestru, după vizionarea la Peer ne-a ajutat să îmbu năt ăţ im actul II. Gynt

Redacţ ia : As cultă m cu atenţie aceste re  proşuri adresate breslei noastre, deşi revista „T eatrul" ca atare şi- a fă cut consecvent •datoria. Nu vă dăm tntrutotul dreptate : puţine teatre s-au bucurat de o mai mare criticii simpatie, ales tinere, din de partea iar o cronicăm ai excesiv part izană riscă săşi piardă obiectivitatea. Dar ceva e adevăra t şi trebuie reţinut : apelul către receptivitatea la nou, discernămînt, capacitatea de a vedea, dincolo de spectacol, semnificaţiile sale.

O •aveţi

întrebare, pentru asupra perioadei

Eduard

Covali

re gia Ginei principal rolul fr umo s , care Zoe Anghel

in

Hogea. stagiunea aşteaptă un

: ce următoare ?

final

: Montăm

începe Cu pregătirea ajunge la turneu

Mutter cu

I one sc u, ; regizoarea d ă piesei

Adria

perspe ctivă Courage, în

are un gînd foarte o amplă deschidere. repetiţiile la Nastratin final.

acestor spectacole, Intr e timp ,

proaspeţi, care se intregrează firesc în dec ît să tre buias că să - i de zvă ţă in de ce a u învă ţ at r ău în altă parte — mai c u seamă, de ment alitate a vede tei care pre  roluri. tinde anumite N o i, cînd an ga jăm un actor, nu-i facem niciodată promisiuni : dis tr ibuţiile sînt în mod absolut la lati actori

tud inea Cred

în

străinătate.

re gizorilor.

că v o m ave a u n an teatral bun, fiindcă trupa e în fo r mă şi atmosfera e favorabilă lucrului. Consider că ce l m a i ma r o cîştig al nos tru e st e mo du l cum decurge viaţa colectivului.

Redacţ ia realizaţi,

comunitară de

ne

Ştefănescu

colectiv,

Pa mfil

schiţat şi ; da r nu- l repe rtoriul viitor ca definitiv, de oca mdată ; disc utăm c u diferiţi regizori, ş i avem cîteva răspun suri pozitive. I n majoritate, co ntăm to t pe ; tot uş i, d in cînd în cînd , trupa aro tineri absolută nevoie de un creator matur , capa să dea actorilor cert itudini . Apelăm la bil Radu Penciulescu, la Sanda De ase Manu. menea, avem î n vedere completarea tr upe i ; vrem să ob ţin e m cî teva posturi dc absol Am

dăm

Lucia

: As cultî ndu- vă, avem impresia într - un fel specific, senin, spre care tind az i multe

teatrucapătuldin

că viaţa trupe

Europa. bogate nici un locul

ş i sincere discu nu- şi au fel de ; concluzii m ulţumim că ne ofe riţi un document v iu al act ivităţii şi al climatului de cre aţie şi vă făgă duim să urmări m şi pe viitor evoluţia teatrului vostru. La

ţii , vă

acestei

concret al discuţiei, redacţiei noastre cîteva de de interes m ai larg, prin critica ar putea veni m ai direct şi mai care în sprijinul creatorilor — inforsistematic ş i inlesnin du- le de min du- i s chimbul opinii. P.S. au teme

Dincolo

fost

de

sugerate cercetare

obiectul

venţi, fiindcă ne

22

convine

m a i mult

6ă aducem

Le

www.cimec.ro

reţinem.

CONTRAPUNCT

—

H O R I

A D E L E A N U

y in ş i struguri

atît de mult şi de... avizai despre în teatru, încît, adesea chiar cu bune intenţii, îl înţelegem pe dos. exact adevărat că nimeni nu mai Este crede ast ăzi că oficiază su b semnul realismului, omagiind in sc enă „ve rism ul istoric" al trupei la Meiningen, ascultind insiste nt ec ouril e de tntirziate ale res pe ctării „aute nticităţii " nude propagate de Zola, sau subordonî ndu- se „re¬ producerii exacte a vieţii" in spiritul lui Antoine. Meiningen, Zola, Anto ine : tot atîtca certitudini ale naturalismului, de care ne le cont'muu confesiuni pădăm în de claraţii şi artistice. In conc ordanţă cu spiritul acestor declaraţii şi confesiuni, asimilăm mereu na turalismul in teatrul contemporan cu lipsa de inspir aţie, cu abse nţa c apacită ţii dc in venţie, cu şi, pînă la limfatismul fanteziei cu starea precară a urmă, talentului. Dar... De ce oare atunci ne mai întil nbn pe scenă cu inutilitatea supremelor exactităţi nemijlocite, c u obsesiile con f i corespondenţe figurării unei stricte ş i limitate iluzii a rea c u acea şi- a în lităţii, Illusionsbiihne, care deplinit de mult misiunil e artistice, rămînînd o amintire istorică ? Vorbim

realism

Ori cît ar părea de curios, răspunsul la această chinuitoare întrebare poate fi găsit concursul dezinteres at, generos al... viticul cu turii. Mcj/erhold note ază : „Raportu l dintre artă şi realitate este aidoma aceluia dintre ş i struguri". Ş i natura, raţiunea realis v in mului scenic, îşi descoperă multe desluşiri tn acest enunţ, pornind de la acest enunţ. Teatrul şi viaţa rămîn î ntotde auna într- o suprem ă, într- o ferti lă checomplicitate, care zăşuieşte autenticele izbînzi artistice. Este însă nu despre o calchiere, despre o vorba simplă, ci despre o mare întîlidentificare nire.

cotidia nă nutreş te cu apă vie scenică, fără îns ă să poată fi con fundată cu ea. Se produce o transfigurare necesară, tn conformitate cu legile imperios •cele m ai valabile ale artei. Şi pe scenă apare sim pli st ă a realităţi i ci nu iluzia cotidiene, ce a scenică, m ai o realitate nouă, amplă, în semnificaţii. ales, Realitatea realitatea

Fără trebuie

galaxie,

îndo ială înţeleasă situată

că ca la

transfigurarea necesară un transfer într- o antipodul solului

nu altă terestru

legătură cu ace astă săritură în cosmos, această situare in aştrii înde părtaţi de imediată, de realitatea realitatea gindirii este poate elocventă o amintire scriitorului, a Isadorei Duncan. E a relatează cum Gordon Craig a văzut in spaţiu piesa lui Ibsen, In actul întîi, Rosmersholm. marele scriitor norvegian indica existenţa unui salon confo r mobilat după moda veche ; în locul tabil, salon, celebrul om de teatru englez acestui imagina interiorul unui tem plu egiptean cu un tavan foarte ridieîn du- se sem eţ pî nă înalt, spre ceruri. fereastra In descrierea lui Ibsen, spre din salon s e deschidea o alee cu arbori care s e prelungea int r- o curte ; tn bătrîni, viziunea lui Gordon Craig, apărea o deschi dere de zece metri pe doi sprezece, car e des coperea un peisaj menit s ă evoce... malurile NUului. Este adevăra t, aşa cum susţinea Gordon Craig, că regizorul nu trebuie să „traducă" textul poetului, ci să- l „interprete ze ". Dar, desigur, nu e întotdeauna nevoie să între prinzi o îndelungă traversare din fiordurile Mării Nordului pînă pe malurile Nilului, pentru a demonstra că nu eşti sclavul nein spirat, mecanic, al unui text, al unei realităţi date, impuse. Intorcln du- ne însă la... vin şi struguri, con statăm că raporturil e dintre realitatea cotidi ană ş i ce a sc enică sînt ce l puţin duble ş i, caz, dialectice. Dacă realitatea cotidi in orice ană, ne îngăduind o transcriere rudimentară, se transformă, pentru a deveni teatru, într - o realitate scenică, aceasta din urm ă obligă la o reînt oarcere. Ace astă reîntoa rcere nu în seamnă altceva decît apariţia, prin mijlocirea realităţii scenice, a unui bogat registru de re flecţii asupra realităţii cotidiene, reflecţii care In

cu

lucidităţii ficontinuă

să funcţione ze în zonele sensibilităţii şi după spectatorului spectacol. Aşadar, în ultimă analiză, realismul auten în teatru in mod tic distinge necesar reali tatea cotidia nă de ce a scenică, obli gîndu- le insă la o intimă şi so lidă fuziune, generatoare, în spirit dialectic, de dublă condiţionare în continuă. succesiune Ş i poate, pentru a elimina confuz iile pos i dintre... vin şi struguri, pentru a evita bile catastrofale ale adev ărul ui vieţ ii convertirile în pseudoadevăruri naturaliste, ar fi foarte indicat s ă vorbim nu numai despre realism ci mai cu seamă despre un realism tn teatru,

atît

de

roditor

al

vieţii.

teatral. www.cimec.ro

23

PSEEDOANTINOMII

I on

P a s c a d i

Contradicţie s a u armonie de la N u sînt puţini aceia care po r ni nd întemeiat după un postulatul care ope ra este întreg proporţional şi în organic, armonios, care părţ il e se s ubor done ază între gului, sus ţin că, pr in urmare , conilicttil, ciocnirea con tradictorie între elemente zdruncină UNITA îns ăş i, o fac să n u se p oa tă T E A operei susţine s u b rapor t formal. Acceptînd nici

a l acestui proces, s urpr inde sensul progre siv nu îseamnă dar aceasta nici ocolirea dificul tăţilor şi contradicţiilor, lor, nici ignorarea pentru că sub ra por t estetic n u se aju ng e astfel^ de cît la o no uă v a ria nt ă a neoacademismului clasicist. şi cel Raportul dintr e adevărul social este n u este ş i mecanic, mai tic des igur dire ct

această ge uşor un m o d ma constatare s ca t — de sela a junplanul estetic — într-la cel social şi se vorbe şte de armonia de esenţă a societăţii noastre earc, ch ipur ile, ar fi des fiinţat contradicţiile de fel şi orice care deci ar tă, în tr- un m o d ar tr eb ui înf ăţişată în ideal, r o z şi fără per tur băr i, ia r arta soc ial istă şi - ar datora virtuţile toc mai unei asemenea lipse d e conflict. Consecinţele m a i nefericite a le cele unei înţelegeri — în to ta lă asemenea simpliste contradicţie cu o viziune dialectică — sînt resimţite poate cel ma i acut î n opera dra ma tică, bazată pr in natura e i pe intr igă, pe

opornecesară e l e este distanţă de laintre specificul nind chiar artistice, d a r nimic n u e m a i greşit decît să că ceea ce adevăra t sub crezi este raport s u b raport soci al de vine de for ma nt estetic. C e i eare susţin o ase menea indirect opinie pornesc de la cara cte rul simbolic al operei, de la forţa ge ne ra lizării artistice şi se întreabă alarmaţi dacă nu cumva înfăţişarea contradicţiilor nu ajunge s-o lu mi i noastre întruoît nu sînt esenţiale şi mistifice, acestea reprezentative întregii societăţi. o ase menea u n personaj Pentru mentalitate se iden tifică c u între ag a cate gorie soci o- pro -

ciocnirea caracterelor, pozi pe înfruntarea ţiilor ş i care — dacă să personajelor trebuie s e conformeze acestei plată, viz iun i — devine neinteresantă, lipsită de mot or ul inte rn c are de te rmină însăşi des făşurarea ac ţiunii. E drept că s- au cău ta t n u o da tă soluţii, inve ntînd u- s e conflicte sau acordîn du- se false amploare confruntări cu ignorînunor totul minore, d in li ps ă de du-se astfel cu ra j es tetic sco a terea în evidenţă a ciocnirilor ş i contradic ţiilor reale. Situaţiile n-au : paradoxale lipsit docu mente le plenare i CC. al P.C.R. d in 3—5 no iembrie, cuvîntările tovarăşului Nicolae secretarul general presa Ceauşescu. a l P.C.R., zilnică sau emis iunile tele viziun ii scoteau la iveală şi îngrijorăt oar e ră mîne ri în u r  grave mă în conştiinţei î n timp formarea socialiste, ce arta se me nţine a ade se a Ia înf ăţişare a unor nesemnificative şi întîmplătoare ciocniri de caractere sau situaţii pentru a n u deforma al societăţii zi ce- se, c hi pu l ar mon ios noastre. că Fa ls ul social deve nea fals es tetic pe nt r u perfectă d e neconceput nu nu  armonia este m a i î n realitate, ci şi în operă, care are , c um s e exprima încă G. Căli nes cu, o „ ar mo nie tensionată".

care face parte, fesională din u n conflict ca pătă propor ţii naţ ionale şi artistică critica nu s-ar m a i î ndre pta doar către anumite me nta lităţi, ci către lumea noastră însăşi. Celor p e care contr adicţia îi inco mod e ază tre buie să le reamintim că ea este spiritul dez vo ltă rii îns ăş i şi c ă, în î n care clipa le- am s a u anula, a m opri în loc ignora chiar evo înainte . Depăş irea c ontra dicţiil or luţia, mersul a r e l o c prin luptă — atît în planul mate rial cît şi în ce l spiritual — iar arta poate s luji aces tui proces numa i în mă s ur a în care nu l e ocol eşte şi n u l e ignor e ază, c i di mp ot r ivă , le smulge măştile sub eare s e ascund.

mu lt chiar, inevitabilă,

expresiei

Armonia noastre de esenţă a societăţii n- a anulat disar moniil e şi disfuncţiile, iar pentru a l e înlăt ur a pe di n ur mă nu acestea este s ă vo r bi m despre u nitatea generală suficient a adevărului, ş i frumosului, c i trebuie binelui s ă pr iv im uni tatea lor concretă eare este nu o dată contradictorie şi conflictuală. Arta ca expresie a epocii n u este u n simplu înveliş abstract a l e i, o og lindă care ar şterge aspe rităţile, ci o as eme nea înf ăţişare tocmai con cretă a şi nou. ciocnirii dintre vechi Trebuie estetic ci

să promovăm o armonie aşezată mijlocul deci

din punct de deasupra nu unitate

vedere

vieţii,

Operele pentru epoca

24

trebuieo tr ăim de artă să fieîn p e care

semnificative de sensul

a

tn contradicţiilor.

www.cimec.ro

e i,

o

dialectică

a

STELA

POPESCU de

vo r bă

cu

ALECU

POPOVICI

www.cimec.ro

POPESCU

STELA.

premiantă,

devenit

Nume cel al

de unei

elevă vedete

Are o energ'w de campion ; de aceea nu ştii niciodată cind matineu o ivei găsi acasă : un la Satu Mare, un concert la Baia Mare, un cupl et lntr- o revistă la Braşov. Pînă la urmă, totuşi, o surprindem tn ipos taza unei harni ce gospo dine, tn cos tumul unei profesioniste a bucătăriei, croit însă şi ca unul dintr- o revistă. teatru.

de

sportiv

e artistică

Atmosfera

căperea pune

de la

vers

pentru

-

punct

La urma ?

urmei

In

ad - hoc . MUiai

picioare

pe

melodie

care

Stela

de ce te cheamă

dc Vas'de

la

insistent

de

în

Maximilian

ultimele ...

o

o repetă va fi lansat

Veselovschi

Şlagărul

Stela

alături,

pian.

? tocmai

înainte de naşterea mea, admira pe un oarecare Stelian, spe rînd să aibă un băiat pe să- 1 c he me la fe l. Şi a fost care Stela... Tata,

născ ut î ntr- un oraş d in provin cie; de la 6 an i a m urmat şcoala primară ş i liceul la Braşov; aim o elevă frun taş ă, fost îndeapro ape supraveghe ată de ma ma , de pro învăţătoare. In senzaţio fesiune rest, nimic M - am

nal.

Ca orice fată cu as piraţ ii a m da t şi în 1953 examen l a Institutul d e cinema şi a m căzu t cu brio, l a proba d e foto tografie Maxietta genie. Regizoarea care Sadova, mă l a examen, socotea, ani mai respinsese patru tîrziu, în 105 7, cînd is pr ăve am anul I al d e teatru, că a m un Institutului talent deo sebit. (Intre 195 2 şi 1957 a m urmat Limba rusă la „Maxim şi a m făc ut Institutul Gorki" parte d i n Ansamblul d e teatru al grăniceri c u care a m băt ut toată ţara.) Cînd m- am lor, din nou la Institutul d e teatru prezentat aveam şi experienţă de scenă şi... geografică. P c atunci foarte provincială, cam grăeram suţă, cam fără după pers onali tate. Dealtfel, c e , în liceu, (Articolul jucasem Caragiale cu

Televiziunea www.cimec.ro porţile

mi-a succesului

deschis

Singură balansoar...

l a Institut a m jucat aproape num ai compoziţii — grăsuţole din teatrul ro toate mânes c : Chiri ţ a , Tars i ţa etc. Cuno s cu tul Jean Roma niţă, di n cau za obrazului m e u rotund (lună plină), murii put e a f ace un ma ch iaj Aşa că a m jucat Coa na Chiriţa la... potrivit. obrazul me u. I - am avut profesori pe Po p Mar ţia n, pe Cojar . P o p Marţ ian m ă luase la clasa l u i pentru E u i - am cerut Andromaca. s ă joc... Chiriţa. Ro lu l l- am învăţ at acas ă, î n vacanţa mare. N-am „sărit" de la început foarte s us î n ierarhia artistică. cu M i - am cuce rit locul

214),

pe-un

de abs olve nţi a re part izată la Bra şo v. fost A m fost remarcată aici, a m luat şi u n pre m i u naţional în Coana Chiriţa, da r cu rolul... Lu lu ţa. Filmul m- a Alo ! aţi greş it num ărul făcut cunoscută In publicului larg. Secunda 58 ş i Pogoară iarna a bo rd a m i postaze noi pentru de dra mă. Intre timp , mine, roluri regizorul N . Dine s cu mă văzuse în spe ctac o braşovene. Mo nt a Revista altădată. lele de u n r o l de fetiţă. M- a c he ma t să-1 E r a liber joc e u. Şi aş a a m intrat la re vistă. In acelaşi timp, Sică Alexandrescu a vrut să m ă i a la

înce tul,

că r ăm idă cu

că r ămid ă.

Se ria

noas tră

Teatrul

www.cimec.ro

Naţiona

l.

Am

av ut

con

vin gere

a

că

27

Iată un prilej imaginară : rie timbre !

de

călăto de colecfia

dc pregătită pentru a răspun n u sînt destul d e acestei che mări. Si nu m- am dus . .. .— Re vis ta î ţi of eră d in p un c t de vedere actoricesc o ex per ienţă ex ce pţională. Cînd a m trecut anii la proză, după de revistă, mi - ain să m ă mişc d a t s ea ma cît de uşor îmi este pc scenă. Căpătas em o de zinvoltur ă pe care anii mi - o doream din d e ucenicie. Răniîne. actoriceşte tendinţa de a vorbind, pericolul, d e a folosi un t on ma i sus, de juca 6olist, prinderi pe ca re ţi le dă s eînd ura teatrului

Zizi Şerban, Puiu Călicare a u fost înzestraţi Horia nescu, Căciulescu. Femeie obişnuită fiind, eă c om pu n în perma ne nţă : ba trebuia o feti ţă peltică, ba o pr ovinc ială car aghioas ă, ba o ro ma ntic ă li rică. Da r , vine o vreme cînd, dacă izbuteşti să cîştigi încrederea publicu lui, aces ta rî de o r i de cite o r i apari pe scenă, ş i orice ai spune M i - am cîştigat acest public excelent, gat a să s e bu cu re cu no i, dispus oricî nd să se a muz e . .. .— F a im a ţi - o ad uc e televiziunea, revista

de revistă. ...— La estradă am jucat î n felul meu. Aşa teatru c u m am învăţat î n Institut. A m soco t i t fiecare cuplet ca pe u n r o l, mi- am pro pus cînd spun un monolog, să fac un c a , atunci personaj. Dc acee a, au înce put să sc scrie pentru cuplete mine anume gîndite ca rolu N u in i- a fost de loc uşor la re vi stă. Du pă r i. c u m vedeţi, sînt o persoană foarte obişnuită. N u a m de la natur ă ace le date co mice cu

cred ţi- o cons oli dea ză ; da r e u c ă lucrurile cele mai bune din me a le- am făcut carierea pe scena teatrului dramatic. Puţine lucruri bune mi - au izbutit l a televiziune. Ş i nici în film nu a m făcut care să - mi pl acă. rolul După fiecare film, ju r să nu ma i filmez. Nu mă re cuno s c pe peliculă; sînt con vinsă că n u sînt eu aceea de pe la o nouă ecran. Apoi, tentaţie nu rezist. I n filmul lui Băieşu cred că sînt m a i ap ro ap e de fiinţa me a artistică.

28

www.cimec.ro

Dacă nu făceam revistă poate eram la de bu nă în teatru ş i, desigur, m- aş fi de m a i mult ă consideraţie. Nimeni bucurat n u uită că am fost la revistă. Chiar şi cro nica elogi oasă nu uită sămi aminte as că şi să cons tat e că „mai a m re mi ni sce nţe revuis fe l

tice".

Chiar cei care nu mmă consideră revuistică.

au văzut juc

înd acolo

Aş

să abordez de oameni dori roluri vrea să nu fiu judecată serioşi. Aş în lumina opt ani de revistă. celor Deşi la revistă am avut totuşi mari satisfacţii. De- aţi şti cît de dificil este ca, în cinci m i  nute, să-ţi mulţumeşti publicul, s ă faci o m i e de oameni să rîdă, să-i stăpîneşti cu un deseori mediocru. E ne maipome nit ! text profunzi, numai

drept cea ma i ma re cucerire izbutit s ă cuceresc, c u fizicul estradei, femeilor. simpatia...

Socotesc a mea că am meu, pe scena

A m pornit, în orice rol, simplu, de la datele mole personale. ( E drept, am mai spus ş i cuplete proaste.) Primul me u succes a fost Textul Femei, în revista femei, femei... a fost scris iniţial pentru Anda Călugăreanu şi Mar gareta Pîslaru: două eîntăreţe. Ocupate fiind, m i s-a pr op us s ă fac eu t ot spectacolul. Mi s-a părut şi am ca interesant, jucat totul, pe scena unui adevărat. A teatru fost spec me u cel ma i bu n. Dar nu pot să fiu tacolul comică cu orice preţ. Fără bun, nu pot. text Socotesc că nu mi- am încheiat încă activi tatea la revistă ! evident, sînt zută, distribuită, în de coche tă. roluri t o t ce joc îmi face plăcere. De pildă, în piesa lu i Io n Bă ieşu u n r o l de feme In

teatrul

de proză,

vă Dar repet ie

care, Repet: trebuiaro l măsă-1bucjoace bătrînă, iniţial, orice Eugenia pe Popovici. ură; mi - e dor însă de o lucrare clasică, dc un „ la costum". Cred că şi spectacol publicul doreşte un frumos îmbrăcat, în ge spectacol n u l l u i Cher Antoine. N u obosesc niciodată. Noi avem o pro fesiune în care nu obosim dacă publicul te primeşte bine. Eu joc mult; f a c turnee în — la Galaţi şi mai ales La Braşov, provincie în ca re mă aflu deseori. De cuu n colectiv la Rupea, am un public rînd, avut extra A m stat ap ro ap e o oră î n s cenă, ordinar. antrenată, solicitată de public. A m destul timp. Atîta, încît îmi casei. ajunge să fac singură şi toată gospodăria

.. .— M ă împ a c bin e cu mu lţi parteneri co mici ; dintre e i, Bănic ă r ămîne meu. favoritul I a început mi - a fost frică să apar alături de el. Pentru o actriţă, mijloacele d e expresie comică sînt oricum m a i limitate. Dar, cu timpul ne- am înţel es to t ma i bine. Ş i publi c u l e buc ur os să ne vad ă împr e ună. La sfî r şitul a nu lui televiziune.

v o m ave a un nou „s

how"

la

Cardin creator

? Nu ! Sînt de modele.

Descifrînd versurile

o melodie lui Mihai

propriul

nouă de Maximilian.

meu

Vesclovschi,

cu

www.cimec.ro

place

foni

formulă a

f

com ed iei

S - a dovedit

lul.

Mc

Shirley

oricînd ar

muzic

aşa

cum au

uit ăm

că

este

i eşit

cum

a

şi

Mona.

ăinăta

s ă m numai

a

ge n. E l se

pedagogice.

19

m- am

a ni

avut

cum un

Iubesc

un

profunzime,

să

pretinde

te

să te cu noş ti, în

un mele lui

acesta

Proză tu l

sau dezvoltă

revistă,

condiţia

antrenamen fizică-

talent,

r o l în artistice.

modern

;

s e poate dar

de

scena.

de

sensibilitate,

să

tine,

care

te cauţ

împăc

să

ma r i, care

ce a d c

pr oz ă, aspiraţiile

cristalizez

cu

i,

inteligenţă.

ere

re vistă de

cu mv a

pic

interna teatru

le N u res pin g formule păre re a me a pe rs ona lă

nicidecum

în

Şi, în

te solicită,

rolurile

să - mi

care

că

spun

ştiţi,

te at ru care c

actr iţa de

delimiteze

că des

personale.

probabil

sens la

m

temea

s ă de vin

te atr u care

un

De

Cînd a

se

grozav

îndo ieş ti de

acest

toate

uşor.

ă.

să vă

teatru

i

mea

la o expoziţie Intr e pictură şi

ta.

m

Da r m- a m

dorit

participat Budapes

o

T r e buia

fost

mama

s înt

re , c u m

singur

şi expoziţii

după

ales

în prac

şcoală

spinarea

tre buie

mi - am

1952, am ţională, la

Visez

pe

m ă înghită.

Dealtfel,

Am

d in

pov estesc.

descurcat

o să

adolescenţă

am

a

exer

nu

N u mi - a

Capitală,

spre

Bucu re şt iul

toriţă.

să

a •aplicat

spus,

curcat...

nu

î ncă

Ma m a me a, învăţătoa

met ode le pornit

că

a flă m

înc ă

n u ştiu

să fi u întrebată.

la

m - am

care

constata,

povestitoare.

re pro şa că

v- am

aici

d e patru.

bună

se

av ut

0 de a n i ; n o i îl

Dup ă c u m puteţi prea

Wilde,

de

acestui

te de 3

E

căderea

Am

Ne

fi

montare.

Numai

n o i.

dorit

Da r să

determinat dorit,

şi

poate

domnule

seara,

m i l - am

am

în str

în

ţa ră

ac he

nu

m- am dăruit.

ex per imentală

faza

tică

t- o lord

ar a".

că

face

n o i în

care

Bună

care

căruia

pot

„Nott

Alcor

r o l pe

un

ataşat,

la

dovedi

Harrison,

Teatrul

cred

spectacolului

musica-

(Rex

mijloace

ce s up ăr ă în

e

u n gen

cu sărăcie de

şi e ceea ce

no uă

dot )

Şi

l.

această care

, Ann ie G irar

Mih uţ , la

Mariana

ceea

ale

te atr u muzica ,

slujit

m u lt

c ă ma r i actori Laine

şi

putea

nu

oar te

a cu

lipsa

te atr u e că

m a i puţin as cuţ imii

de

spirit.

Veselovschi ...Maximilian şi noul lor şlagăr (pe terminat îl va învăţa la noapte). In masa de prînz a fost term inată Stela ! ) . In curtea, plină de

şi - au care

Stela

bucătărie, (tot de verdeaţă,

s-au

iată,

deschis

un

Popescu

tării www.cimec.ro

final

tare acest

trandafirii. de... ar vrea capitol.

revistă.

să

Fără

de Deşi mai dă m

voie, Stela

ui

www.cimec.ro

Pe

#

Părerea

publicului

scena

cu gazon, n.

principal

interpret

Dobrin

Sportivii şi teatrul •

Nu

stagiuni,

înlîmplător o categorie

am ales pentru specială de — fotbalul"

spectacolului

secolului

unul

interlocut ori).

dintre

dc afiş ale

lor

sare, tane

Credem zitate

sportului

So ndajul

românesc

anchetă

ultima

:

spectatori

(cum de (regretăm

spune opinie

n-au faţă

că

cu

publicul

acestei

e i inşi şi „actorii cu firească dez involtură efectuat în rindul capete unii dintre ei, în depla

sportivii,

putut e) a urmărifaţăt să surprindă de arta răspund de spectacolului, fenomenul păreri, că aceste judecăţi, impresii, emise şi pitoresc v or interesa deopotrivă pe cititori

peartistic viu

reacţii în

cu sinceritate, ca şi pe

spon general. serio

spe cial işti i

teatrului.

NICOLAE list

F.

al anului C. Argeş.

— Mi- e „c el m a i

DO B RIN 1971, atacant

de^ajùns

bun

că fotbalist"

ce l mai

am

central

primit

al

bun al

titlul

campionatului

fotba echipei

de

d e teatru"... N u m- aş da la o parte de l a o as em en e a compe tiţie, că iu pentru besc arta teatr ală, da r n u a m timp . Uneo ri, iarna, me rg şi de do uă o r i pe s ăp tă mîn ă la teatru împr e un ă cu soţi a. Da r , c u m dă col ţ u l gazonului, gata : n u ma i a m nici un tator

trecut.

curez

că ş iSper pentru

con nu - mi deveţi„ cel pretinde acela m a i b u n s ă spec

moment spune,

www.cimec.ro

liber

să - m i

abia ul. tra sa g usuflet

am

vreme,

c um s e

re a

Necula unui...

Răducanu, regizor.

tn

aşte pta

îmi place come dia, pre fer spectacolele dc estradă, cu... fente eficace şi spectaculoase, inteligente. Asemenea spectacole m i se pa r ma i directe , m a i rapide singur ; într- un act treci de la rîs la cîntec şi balet. U n spectacol c a Spune- mi te... prezentat de un de Piteşti, trupa te atr ului nos tru, merită cele m a i fru apr ec ieri. Colect ivul nos tr u, moase î ntr- un clasament a l teatrelor, n u cred c- ar sta r ău. Este o tr up ă b u n ă şi re alizează ac ţiun i inte resante. C a amator d e comedie, a m aplaudat, demult, dintr e spectaco de pildă, mai două lele d i n cadrul săptămînii ,,Bnrangn". Am auzit că, m a i de cu r înd , pe cînd e u eram prins d e me ciurile ec hipei nationale, a ma i avut loc o manifestare as emăn ătoa re , in le găt ură cu a lt scriitor — Pa ul Ever ac. E bine. Ceea ce nu- mi place este că nu vine destulă lume în sală. N u se face o prop aga ndă b ună . Afişe cu me ciur ile noas tre vezi peste tot. Cu spectacol ele te at ru lui, colo unul. ici şi cîte să dau lecţii altora. Şi la teatru, N u vreau c a şi la fotbal, sînt des tui care s pun că se pricep. Măc ar între n o i să ne me na jăm... D a r c u ce ca p lansezi o pr e mie ră la teatru, î n seara cînd m ii de piteşto ni a u asaltat sala d e sport î n care se des făşura u n spectacol extraordinar, c u mult e vedete a le muzicii uşoare, între eare, ,, în ve de tă ", c u m se spune, m i se inm în a mi e distinc ţia de „ cel m a i b u n fotbalist a l anului 19 71 " ? Cred teatrul că, aşa c u m vă sp un e a m, e c a m în urmă cu publicul. E u ad uc pe sta dion zeci de mi i de oameni. cei m a i Actorii buni putea ase n u cred că ar să stringă o menea mu lţ im e , da că nu l e oferă o pl ăce re atît de mare ca aceea pe care o provoacă vizionare a un ui me ci d e fotbal . Te atr ul tre buie să fie u n loc u n d e să te duci să te distrezi, să te bucuri, să uiţi de necazuri. mergi neca De ce să şi să te înca r c i şi c u zurile altora ?...

NECULA

fotbal

de

— E

CAN U -

portar

adevăra t ce mi- a spus că sînteţi Neagu, doreşte să fie ve detă care

neavoastră, fotbal

RĂDU Rapid.

al

echipei

colegul dum o ve detă de şi pe sce nă?

— Ţinînd cont că a m „mo a c ă" şi fler, c u m să nu doresc să fiu actor ? Să fi i actor faci îns e am nă să a i curaj ca săT pe o m să pling ă sa u să rîdă . Genul m e u n- ar fi însă tragedia. Nu- mi plac tragediile. îmi place nu ma i veselia. N^am plîns la Love Story. N u- i stilul Stilul meu. me u e filmul de aventuri ş i piesa poli ţistă. Pa s iune a vieţii mele : T e at ru l satiricmuz ical ... dan satoarele.. .

Am lu pt at foart e mu lt s ă ajung cee a ce s înt astăzi. Veneam d in Dude ş ti pe jos la stadion, bani că n- aveam d e tr amva i. Nimic nu se www.cimec.ro

poale face fără mun c ă ş i fără luptă. Ruş ine e doar să furi. Şi nu sa mu nc e ş ti. Dacă fac atîtea fiţe pe teren, le fac pentru c ă vreiu să- nveselesc o a m e n ii : dac ă sc îni lîmplă să învinş i mă ca r i;ă nu r ăm în ă cu a mă  fim răciune în M i c inii plac e să mă dis sufe'. trez şi să distrez şi pe alţii. Im i plac e lu m e a , îmi pla c e să be a u o bere cil mu ltă lu m e î n jur ul meu. Asta c specificul iiostrj. Mi- o urît in s tr ăinăt at e că o a me n ii deşi sînt foarte civilizaţi, sînt dc închişi. Şi acolo, şi la atil noi. pe s tr adă s au l a te itru. c dis publicul ciplinat,

h i schimb, m ii b aici in e vorbim. Mă duc plae stadion... teatru, fiindcă tratament. Mă du c să văd şi s pe cta eo dar şi ca lul. va la lum e a pe m i ne. •in ma Aici luTn'e i 'se uită şi zic e c u respecl : uite I pe Răd uc a nu .! L a s t {lion parte decîl II a u d c Im m u ! şi liă ăă ă ! I II sre ier.il, î n viaţă, ca ută să aju ng ă ma i bin e şi fiecare să se m a i frumos, si un (nţe leg d< comporte pe st idion — profe sor i, ingine ri, st u inlclcrluali de nţi — se golăne s c, se prostesc şi ar unc ă cu vorbe care jignesc. Ş i publicul d e fotbal ar trebui c i şi ce l dc leiftru. încă din educai, şcoală. Cred că la noi popularitatea c rău vă nu c alt

inie liât cu înţe lea s ă : să te ba ţi pe b ur tă E frumos c a publicul să.-ţi susţină oricine. moralul, dar s-o facă civilizat, fără să - şi de a drumul la drojdie, la go lăius me . l a vorbe urile ş i jignitoare Am văzut imulte spect eole. Într e b pe alţii ce- i b u n . m ă gh ide z. S ă exprim aşa. in ce n u se s upe re că mă stilul fotbal d a r inie îmi plac foarte l o r de la mult piesele lu i nea Aur ic ă, l a Sftntù Mitică Bla a m murit. Mori a n i fost şi la (Jioapi jinii de Eugen Barbu. (Vorba vine. cu sîn t un u l dintre cei care cred că u- au să mo a r ă njeiodnlă !), \ li- ar fi plă c ut şi mi e să jo c in Grou pa, că c.d.c "cartier, c stilul me u. D eşivn j- n criticai, BarHu mie îmi place c u m scrie Eugen şi cum au jucat .\ i ci i (Constantin ş i Alexandrii LuJesou. Sînt mori şi după după h'loactori, Pitiiş. I^niia Gara giu, dup ă Papa i m i. rian care, n u şt iu. parc ă a c um " ftu ma i e aşa grozav. L- ara vă*'il în lu i Ion Băjeş u. un de a filniul 111 < • ; » I cu De m Rădllle s cu , şi. să nu se s up e r e da i- au o i m jucul în slilul num : să aitundoi. facă "4umjêa, cu pr e ţ. să r lă, plac orice fini şi "Vîlev.i : Yasilica Stela artiste Hi*ta:nan, Popescu, *• • *

Al

C.rS'I I.X

Dinamo

fotbal mâniei.

ile

?

Teatrul

timpul"

rămas

şi

Mijloc intre

liberi

în

-

DELEANT

amintire

al

e a două D- ale

fu,„laş

al

echipei

reprezentativei

Ro

ump le

golurile M i- au

matrhuri. carnavalului

şi c u m gîndes c alţii. foarte d a r mi - a plăcut midi Puricei'' în ureche. Poate mulţ umit ă I ( ktescu (î'i r o l) , lu i Pi ttiş şi (linei dublu Pa tr iciii... Inii plac actorii dc la teatrul ..Bula ndr a". Vă

Léonc e

şi

Lei".

Nu

jliu

Augustin

mulţi prieteni Ne împărtăşim vorbim iubesc

de

foarte

printre

reciproc

actori.

Deleanu

Bănică, Pun gîmluriJe. părerile,

lui...

viitoarele s tr iie dc per laegr inări . ă.Ii tare şi pe noa ar tişt e s tr ad

Fiindcă ne înse ninea ză şi ne dec onec te ază după ant re na me nte ş i după marca ten grele siune pe ca re o tr ăim la meci. Este genul publicului, care. in ce priveşte afluenţa pe c a m face co ncu re nţă . D acă noi totuşi atingem cifrele dc la stadion, asia se daastronomice toreşte faptului c ă spectacolul nostru c-tc m a i s p o n t a n , nu repe tă de la o zi l a alt i aceleaşi ..figuri". N u pulein — ş i nici n : e re c om a nd a bil — să ne î nca drăm , actul nostru ^sportiv, unui tipar stabilii dinainte. le ob ligă să ca uţi soluţ ii n o i. Cred Adversarul atr ag publicu l la spec c ă aceste improvizaţii nostru. I. unica umb lă du pă sp ec taco le tacolul de sen/aţii , iar no i. înt r- o oar ec ar e măs ur ă, le satisfacem această dorinţă. Ştiu ce visează de la : n o i să ju c ăm î 1 organizatorii teatre permaneiiţă cu stadionul gol, iar nu actorii Dar cc să-i faci ? m a i cu sălile arhipline. destin, Teatrul arc alt dar şi nltS f ine ie deeîl sportul. Ş i . cile ceva d e m r c cri ti că. C r e I c ă actorii sînt mai fericiţi decît noi. E i be ne ficiază dc o critică co ns tr uc tivă şi în curajatoare, d c cronicari care nu să stau vîneze n u m a i greş eli , să pindea s eă oca zia de a împroşca cu venin, aşa c u m se îutu nplă 1

desc

34

un

impresionant

spirit

de

ec hipă.

Am

de

foarte

www.cimec.ro

multe

or i eu no i.

LUCESCU MIRCEA Dinamo şi căpitanul joi hal.

— ataranl echipei

al naţionale

echipei

de

— Sper că dumn e avo as tr ă n- o să mă iro nizaţi si ca rica tur ă nici p- o să - ini faceţi o defăimătoare, aşa cum ini s-a inlîinplal CU cîţivfl nni iu urmă. cînd am îndrăznii să mări II risesc că- ni i sau placi* ApoHinnaire Eluard. Kxislă la nu i o trislă şi înr ăd ăc ina tă prejudecată, după care noi, „actorii" specta colului secuiului fotbalul —. am li nişlc troglodiţi, nişlc amatori, ni şte dileta nţi a mă riţi. 1'olbalinl este, astăzi, o meserie d e t dent, ce tinde spre profesionalism. un înalt Vorlicam odată cu Pittiş şi cu Caramitr u, car e- mi spuneau că teatru] modem de azi cerc perfomnaaiţă sportivă, că s-a dus vremea acto rului care joacă imobilizat in fotoliu, P o t balul de azi — sport care a evoluat suprinzător şi reprezintă cel mai mu mijlocul Icra şi r o d o deconectare la riadul accesibil — cere s ău personali lăţi multilaterale, cere celor ce I profesează pe lîngfi siăpîuirca şi nu meseriei bagaj de cunoştinţe din serios loale dome niile : ar tă. ştiinţă, cultu ră et c. Ku Ii merg teatru t o i limpul. încerc să nu o pierd nici premieră, (ă'tendată înă duc in... asalt şi văd cîte palm spectacole pe săptămână. Plăeîn-

între ..Vicarul" ş i ..Antigoiia"... lonesc u- Gion anali ztnd foarle grav i iul île In Belgrad,., pentru uzul M ir cea

G. rnclui

Lucescu.

du- mi foarte d emu ltpoezie po ezia,allé aItadintelcviziuiiii. m fost la toate spectacolele Foarte mulţi act ori m- ai i i uipre sion it ; da r mai ales [rina Măcl ii ţe anu- Şiri anu. prin mo dul simplu. sensibil şi profund i n care a pătruns şi a redai , tain a ver sur ilor. Ext ra  ordinar, pur şi simplu magnific, mi s-a părut spectacolul d e poezie susţinut de Caramitru. Piltiş şi Klena Caragiu la Teatrul ..Puiandru". Dealtfel, la acest teatru nu mi - a sc ăpat nici o montare. De la l'lan Strindlierg la Léonce de la D- ate c arna valul ui la ş i Lena. Minci şi Vicarul şi de aici la Scrisoarea nosul pier lu i dută a lui Ciulei. Am văzul şi versiunea

Sică Alexandrescu de la Naţional. Am răma« alunei c u o impresie atit d e puternica iacii nu pot sa că actuala versiune (care spun şi că n- ara n u mi - a plăcut adm irat - o) n- a reuş it totuşi să- mi clinic : c ă şi să- mi surpe (iăsesic i n ' ere-a u i • impresia celeilalte, foarle şi foar le utile de în aceste difer ite for mule ale aceleiaşi Păcad că se aplică scenare piese. dc rar. Păcal şi că cu ul.it teatrul nostru, interpreţi atît de nu întreprinde in mari. m a l largi in domeniul cursiuni teatrului şi mai ales a l teatrului moder i antic, clasic A m cilii d e teatru contemporan. loale piesele şi englezeşti, s-au tipărit la americane care d c interen o i şi am întâlnit piese extrem nu şt iu de ( a* nu se şi joa că . A' n sanie, care pasionant acuzatoare i piesă a lui Peter Mar at- Sade, pe care n- a cup rin s- o, Weiiss, pînă în prezent, nici u n teatru i n repertoriul său. Am văzut la L i ve r pool, la Compania Imperială, o a piesei montare Scripcarul pe M- a tulburat prin perfecţiune, acoperiş. prin organică a şi a plasticii, integrarea muzicii agitatorică a exprimată prin acuitatea ideii, pri ntr- un j o c srcinal, d e o mare spontaucicitit

creaturii M- am gîhdj| că. la ora actuală, noştri de teatru posedă maturii tea şi întreg bagajul mijloacelor noi de expresie capabil să dea tut uro r pa rt itur ilor dramatice, inclusiv" iclor m a i reprezentative jnos'rc. a 'e repert o- j riului modern străin, o'imagine scenică deo sebii de pene tra ntă şi ex pre sivă. Mă între b, apoi. de ce nu se reiau aee'c sp er i iro le- lectură, acele lecţii (K* istorie teatral ă. - il ust ra tă" laie.

www.cimec.ro

35

cu fra gme nte sa u cu pi es e între gi, atît de necesare în educaţia spectatorului copil sau Vorbesc copilului adult. ac i în nu me le meu, obliga pe c ar e l- aş să mea rgă l a as eme nea cu piesa citită aşa c um spectacole dinainte, pasionaţii obişnuies c să se du c ă la muzicii concert c u partitura în mină. ar răs Actorii punde, cred cu , cu în sufl eţire un or as eme nea acţ iuni , eare ar ave a, sper, şi pr iză la public.

— Cîn d să m a i a p uc să mă d uc şi la spe c dacă în fiecare zi am an tr en ame nt pî nă La 7 —8 se ar a ?

tacole,

— Şi dacă după programul — N- aş

Corni

Corbii

României român al

(AKOL CORHU — recordmanul Cel mai bun la triplu salt. atlet 1971. anului

re trage

crede. or icum,

m,

ore, chiar

acestei zorul,

şi - ar dumneavoastră,

teatrele

La

orele pe ntr u

modifica afi

orarul

'.'

merge

8,30 trebuie odihnă. In

să ne jurul

n i se opreş te şi dac ă e o co mpe tiţie spo rtivă Disciplina se ver ă e o ce rinţă ca cariera noastră atît de efemeră.

pasionantă. pitală în

— Nu

uneori,

televi

mergeli

la

nici

cinematograf

?

cariera — Nu. M i- am început tîrziu spor tivă şi m a i po t sta pe c ul me do a r cîţiva an i. orice pentru Aşa că fac sacrificii a- mi pute a prelungi performanţa. Citesc foarte fa c mult, exe rciţi i de ma te ma tic ă, ca să- mi î ntregesc pre gătirea profe sională. Sînt do a r profesor de ma te mat ică. Şi d in st răinătate mă întorc ne 

căjit

că

n- am

— Chiar

putut

unul,

nici

vedea

niciodată

— In str ăinătate , n u . ceva. M a i demult, vişini. Mi - a plăcut Groapa, car e n u mi^a lul, cred eu, a fost Unii dintre solişti nu n u se încad ra u, c u m aţi în atmosferă, cîntnu în concert oarecare.

cîte

ION fotbal

DUMITRU

Rapid

şi

titular

un

nici

spectacol.

?

Acasă a m ma i vă zu i a m văzut cu Livada foarte mult. Recent, prea plăcut. Spectaco c a m prea operetistic. ,. de- acolo" , prea erau zi ce dum ne av oa s tr ă, lo r , ca l a u n stilul

mijlocaş al echipei în reprezentativa

de na

ţională.

— Since r să fi u , n u m ă prea duc la teatru. Antrenamente... suprasolici cantonamente... tări... de min e toate Nu , n- am Trag loturile. văzut teatru în copilărie. De la vîrsta nici dc 1 1 a n i sînt pe terenul d c fotbal. Acum a m 22 . M a i a m şi alte pa s iuni : muzic a, automobilismul, roma nele d e aventuri... La film Ideal cuprinde ? Da. a r f i să le po ţ i p e toate... Dar... min e cel ma i fru Pentru fotbalul, m o s este acest spectacol uriaş. Am întîlnit adineauri p e cineva oar e nu ştia ce- i a i a fotbal. Cine c u c in e se ba te şi de ce ? A m rămas uluit. Aşada r, există oa me ni car e p o t trăi fără fotbal. Probabil că dumne avo a stră răm âne ţi uluiţ i că ex istă o a me n i ca mine, trăiesc fără teatru. Deoeanidată... Acum care e u n u po t trăi f ără fotbal. Dar e un ideal atît de relativ şi tre cător ... Cu vîrs ta , sînt sigur, m ă v o i du c e şi la te>tru. Trist este însă că în noas tre ma i sî nt oame ni zilele p o t trăi fără Şi fără teatru, şi eare nimic.

fără fotbal. www.cimec.ro

EEISABETA

intern< i\ iona lă tului.

P OïdIIRONIADE

la şah,

macstră

-

em erit ă

a

macstră spor

— Teatrul n u i nt ră în viaţ a me a ca o preo cupare spe cial ă şi con st antă. Mă du c foarte r a r la un spectacol. I n locul meu îini trimit, la teatru, fetiţa. Noi părinţii trebuie să ne ocupăm dc acest luc r u, deoarece şcoala n - o prea face. Preocuparea de a îndr uma copiii la teatru — formă de educaţie pe care eu o consider cea ma i co mple xă şi ma i accesi bilă — este astăzi, în şcoală, foarte slabă. F regretabil, cu atît mai mult cu cît aci e locul spectatori. und e sc formea ză viitorii In ceea c e mă pr iveşte, eu a m un bag aj serios de spectacole de ope ră. In s tr ăinăta te , n u ş ti u de ce, toţi organizatorii ţin să ne duc ă în ziua liberă la operă. Probabil peivtru că între şah şi muz ică ex istă o legătu ră m a i strînsă decît între şah şi alte art e. Celebrul mae st ru de şah şi un bun la Taimanov este pianist filarm onic ă. Smîs lov e cîntăre ţ dc ope ră. Philidor, cel de la care nc- a răm as în şah apărarea cu acest nume, a fost compozitor de operă. Or, opera n u prea a r e spectatori ? E un gen pe cale de dispariţie. Şi atunci se gînde sc ,,să-şi facă planul" cu noi. Drept să place v ă spun, mic îmi văzut la Scala din Milano şi la opera. Stuttgart Am spectacole bune, c u mari interpreţi. Teatrul mo inspirat d i n realitatea imediat ă, mi - o însă mai familiar. E legat d e viata noastră, d e problemele care ne tulbură existenta. Îmi place teatrul lui Sébastian. Baranga, Mirodan. De curînd am văzut, la Comedie, Mutter Courage. M- a impresionat. M a i ales Sanda Toma ş i Marcela Roşu m- au emoţ ionat cu dramatismul jocului lor.

foarte dern,

Elisabcta

Polihroniade

Anca

Racoviţă

ANCA sportului

RACOVIŢĂ baschet.

macstră

emerita

ti

la

— Mai mult decît teatrul, mă pasionează poezia ş i muzica simfonică. Cheltuiesc mult pe cărţi şi disc uri. Baudelaire , Minules cu, Io n Barbu, Lab iş, iată cî teva d in pasiunile melc. Aş putea numi şi în teatru cîteva pre ferinţe : Shakespeare, Shaw, Anouilh, Baranga. A fost o perioadă cînd Shaw se juca foarte mult. Acum găseşti foarte r a r o piesă a s a, în teatrelor bucureştene. Mă mir , repertoriul deoarece e u n autor modern, care s e pre tează la interpretări moderne. Nu sînt o adeptă a c u orice preţ. Îmi modernismului plac vădesc spectacolele care echilibru artis tendinţe înnoitoare tic, di scre te. Mi- au plăcut, î n acest sens, î n regia lui Clipe de viaţă www.cimec.ro

37

Antoine ;il lui GiurcliOSCU, Celei Vinul de la Ciuleşti. I .a Lear Regele nu m- am dus . deoar ece mă i uşa mea a venit indignată de In spectacol. Şi c u IM n o i sînlem o familie m| el conservatoare u ii - ui n zis că e m a i bine să-mi păstrez ima ginea frumoasă, pe care mi - au lăsa t- o tre cu tele versiuni. M- nu impre siona i f oarte nudt filmele şi adevărul c u Mir ci AlhuPuterea lescu şi Milmi r u Au.za Viteazul IVei. Liviu Ciulei, Geainanduta

(lier

totdeauna, aşa cum crcaloi ruvinc, aeli Dacă a l sportivilor. faţa in n o i a m juci public mai educat, mai unui conlr lai. am da poate rezultate m a i Iunie. In ultimul timp a m avut bucuria să rmireal a l teatrului şi al filinuliii s i i l progresul nostru. Cele două fuzionează fericit. Iu arte Ulm. interpretarea nu mai e de teatrală, atil ia r in teatru a ciştigal o n atu ra leţ e şi o sin(crilalc care le Spectacolele care incuceresc. ceircă să îmbine sportul cu muzica — gen Mexico urni tă a udient ă 70 - se bucură de la pul Mic. Deocamdată, ele sini insă nişte încercări destul le timide, nişlc hibrizi, care idei. n u dezvoltă prea multe prea mult Umor s a u fantezie. S-ar putea face mult m a i mult în acest sens.

ALK.XANDIU id

echipei

lotului

Angelo

ANGEiLO pei

nationale

NICGI.ESCl' de fotbdl.

\ ieul escu

Antrenor

antrenorul emerit.

echi

— In sfera preocupărilor noastre teatrul intră în mod firesc. In deplasările prin ţară s a u în străinătate am căutat să introduc in program ş i vizionarea unor să-i spectacole, 1

de

-

NEACl' fotbal

Rapid

atacant ş i component

central

al

naţional.

- An i văzut cîteva piese de Aurel MaranBlajinii, Travesti, Mitică Opinia publică. u n autor cu un mm o r substanţiali, pë Este şi plăce re . A n care - l urmăresc cu interes fost şi în vecini, la Giuleşti, la Geamandura. A m auzit Abia aştept să -1 că ...Eseu e bun. văd. Joacă aci un préférait dc - al me u : Şlef ui Bănică. Cum să ? Mai am şi alţi -1 neglijezi pe eare-i admir : Marcela lîusti, Dem adori Hăidulcscii. Citesc destul d e mult. place Inii c u m scrie Zaharia Stâncii. Ce-aş fi grozav dorit să fiu dac ă n u aş fi fosl fotbalist? In nici nu caz actor. dintre Iuţi fotba Singurul liştii car e ar e ase mene a ve leită ţi este, după cite ştiu. Ta.mango. Am stat cu el in cameră cînd turna u n film Era pentru televiziune. l o t numai emoţie.

înde va dă. Înaintemn depe jucători meciul să cmearg u Ingaria. ă să inle cantona de la Braşov, am fost invitaţii tea mentul d i n localitate la piesa lui Dan T ărc hilă, trului din Jamaica. I n cadrul ore Unchiul nostru l o r de antr e na me nt şi de pedagogie sportivă deseori le dau jucători lor e xe mple din teatru. Aşa cum actorul vine c u ridul învăţat, jucă trebuie să-şi însuşească... repertoriul pro torul tehnice, să le atribuie un conţinut cedeelor tactic, ad e cva t situaţi ei. î n stare să facă faţă oricăror exigenţe. Aşa cum actorii discută despre sport, noi discutăm des pre te itru. Dacă în teatru spectaculoasă — între partea unui actor cu sine însuşi sau cu rolul cerea pentru spectator — aceasta pa s iona nc ă tă, se datoreşte, nu estecred atît e de u . faptului actorul este totuşi limitai, in împlinirea per sonalităţii şi limitele autorului. sale. d c lipanii In sport. întrecerea cu advers irul nu cunoaşte asemenea limite. Contribuţia personală a unei vedete sportive, mo du l c um se adaptează la situaţiil e noi pe car e l e creează adversarul, d ă spectatorilor acide ..zgomotoase" satisfac ţii. Nu - mi place că publicul nu respectă în-

www.cimec.ro

Alexandra

Xeagu

LIA

— campioană

MANOLIU

aruncarea

discului

emerită a — Sini despre

olimpică

la maestru

1008),

(Mexic,

sportului. la

c u l<>l re ic aie ia presâ Dară citesc ceva intore»:iti1 privitnr la un spectacol, r a i i -ă -l i vă I. Am fost foarle ă vă I cu m a realizai curiuasA Naţionalul Dulcea pasăre a tinereţii. \ u puIcam că filmul poate fi dcpAşit. Şi crede tot uşi .. . Sp e la c o lu l in- n impresionat profund. A n mai S lâ n c i i şi învA zut- o pe Car ine a O femeie cu hani şi mi - a plăcut . Acum însă m-a făcut... praf ! A de s făşur a) un jo c de o vitalitate cuceritoare. A trecui cu mare mă iestrie de la o stare la alta. le la isterie la Mă uitam şi la Florin Pierde cum lucidit'it'.', munceşte >ă s u * tină, cu brio, un nd greu, de mare efort fizic, de rezistentă. Toi la .Naţional am văzul Virginia şi mull Woolf discutatul Rege Leur, il văzus em cu Storin şi apoi cu Paul Scofield. Aşa că aveam un termen de comparaţie. Cred că pentru omul zilelor noastre, mont ar ea lui Penc iul es cu e lotuşi cea mai potrivită. Neprevăzută, con centrată, cu o interpretare actoricească ori ginală, dinamică. .Nici n- am simţii cu m a tre c ut timpul. Să nu mă întrebaţi dc actori şi actriţe preferate. Sini atît de mulţi. încît nu - i pol cataloga, fn schimb, pot să vă spun autorilor cîteva preferinţe drama d in rîn.lul tici, î m i place cum scriu Hori a Lovinescu, I ) . B. Pop es cu. Şi Aceşti îngeri trişti şi Pisica in noaptea Anului Von mi - au pl ăcut foarte mult. t'rmăresc cu interes şi ce pub lică Ma  zilii. Stau în acelaşi bloc şi ţie aceeaşi scară c u Paul Everac. Pot să zi c cu mv a că n u- mi pl ace ? rureiil

teatru.

:

BALA PAN -

CEISTINA

ţională

la natafie.

Macstră

a

recordmană sportului.

na

— Abia apuc — datorită antrenamentelor care se te rmină tîrziu — să văd hu ne le spe c tacole. Aş vrea să v ă d m a i multe, d a r uite c ă sînt teatre la car e totuşi nu am ajun s ... E de performanţă fără a imposibil le întreţine să cafii omsportiv de performanţă. Sigur cA n u m i - ai n propus unor stabilirea norme in timp. ci un program general. Spor tul îţi impune un orar infernal : timpul (li r e f ; ce re e absolut necesar şi trebuie siriei respectat. D a r trebuie, neapărat trebuie, in  tercalai spectacolul d c teatru in formaţia per

formerului.

Ultimele Teatrului şi Spectacol

două spectacole ..Bulandr a" : O

ile

şi

vizionate scrisoare

sînt ale

pierdută

Sini minu nate realizări Sub aspect spectacu la r cred că şi u n concurs de înot ar avea suficiente ele men te dc frumu se ţe, comu ne cu poezie artistice.

muzică.

imaginea feeri că pe c ar e o cree ază sc ena : mişcarea în apă. combazinul, corpului peti vilatea.... publicul.... Este o poezie şi o muzică de car e puţ ini au ha ba r. Iată şi o ..dra mă s po rt ivă" : ştiţi că c u. dc pildă, în toată mea. chiar dacă cariera am obţ inut une le per formanţe ' de nivel e u n- am reuşi t s -o în trec vre odat ă pe ropean, Christine Ca r on .' Şi cî t tni - aţn dori t- o.. . Este, dup ă păr erea mea . un mode s t subiect... www.cimec.ro apa.

CRISTIAN tului

POP ES CU clubul

Ia basc het ,

— D- ale carnavalului , ş i Cresida, Scrisoarea Virginia Woolf, Regele

-

maestru Rapid.

Léonce

şi

al

Lena.

spor

Troi-

Meteorul, Lear ş i alte cîteva m a i mărunţ ele ca Adio Charlie, iată ce piese întimplar e , d in p o t să vă num e s c aşa la spectacolele p e care le- am văzut în ultimii ani, şi de care î m i amintesc cu emoţie. lus

Ion

ION echipei

OBL EM EN CO Universitatea

N - am un gen preferat, clasic modern. piesă bună şi ju cată m să a u mulţume şt e. O bine Satisfacţii însă montă deos ebite mi- au ofe rit rile unor regizori c u o viziune srcinală, cu idei c a cele ale lu i Liviu Ciulei, Lucian Pintilie, Radu Penc iul es cu, Dav id Esr ig. Mă bucur cînd observ c um au crescut şi au evo noştri : luat un ii dint re ac to rii Robengiuc, MiIordache , Car amitr u, Albul es cu, Maria na huţ, Pa ulhofe r şi alţii. In tr- un timp, mi - a plăcut mult Dinic ă. Joa că însă atît de r a r încît aproape că- 1 uiţ i. U n sportiv este în t o t u n fe l de îşi pre zintă nu m ă fond actor. rul, d a r spectatorul ar e o contr ibuţi e m a i

Oblemcnco

atacant Craiova.

pierdută,

central

al

— Ceea ce m ă lea gă d e teatru e emoţia în faţa publicului. Cînd în sa lă a m intru trac, la fe l c u actorii. înseşi Dealtfel, mani festările spe ctatorilor di ntr- o sală de teatru sînt decît ale par ticipanţ il or la altele cele spe ctacolul s por tiv. U n acope riş deasupra capului descoperi. te obligă să te Ş i e mult. Şi contează. Cu toate aces tei, în aer liber, e ma i darnic, deşi uneori m a i necon publicul I n sal a te at ru lui spe cta torii sînt mai trolat. re ţinuţi. înc ă u n mot iv, deci, ca să a m şi eu trac, alături de actori. des la Naţionalului din Merg spectacolele A n i amici ş i suporteri î n teatru. Craiova. l o r '•ste de un bun, sînt Arta nivel multe spectacole care mi- au rămas în amintire dup ă mult ă vreme : Nu sînt Turnul Eiffel, Mandra gora, Zodia T aurului . Omul care... Şi să n u- 1 uit ăm pe apoi baladistul T udo r de ale căr ui cîntece nu te m ai Gheorgbe, fotbal... poţi sătura, ca de Cred că s- ar putea realiza o comedie mu zicală foarte b un ă şi de mare succes pe relaţiei n o i, fotbaliştii, şi s u tema dintre Gîndiţi- vă cî te sute d e olteni au ve  porteri. n i t aici, la Piteşti să ne su sţ ină ( N .H . Convor birea cu Obleme nco a avut loc înaintea meciuhii d e campionat F. C. Argeş — Univer sitatea Craiova, dis put at la Piteşti). G-îndiţi - vă, c u m se î ntorc acasă. Or i la a bne ga ţia juc ăto rilor c înd îi ştiu alătur i... că nu Cred este nimic m a i specific tinereţii decît gene rozitatea. Oglindin d mo du l î n care s e mani festă ea în spe ctacolul s por tiv, u n scriitor

mare te at ru. Cred decît la că şi pe ntr u actor, ea şi pent ru spor tiv contează foarte mu lt un public cald ş i apropiat, care î i simte in tenţiile şi jocul. U n asemene a public trebuie însă U n repertoriu m a i bine cumpă format. o periodicitate m a i su sţ inută a nit, premie relor, o re clamă m a i vie şi m a i inter es antă, iată ee cred e u că s- ar pute a f ace pe nt ru cîştigarea. unui asemenea public.

Cristian

Popescu

dintre c e i care se ocupă d in amuza acum, d e cronica sportivă, ar ment, putea realiza, o st raş nică pi es ă de cu seriozitate, teatru.

40



www.cimec.ro

ANCA

G RO ZA

—

campioană

republicană

natafie.

de

— Mi- au plăcut, ca tuturor copiilor, motăneii şi căţeii de la „Ţăndărică". Pe vremea aceea nu ştiam să înot. Apoi, am văzut cîte va spectacole aJe Teatrului „Ton Creangă". Dacă n-aş fi fost cucerită de cartea lui Radu Tudoran, n u mi - ar fi plăcut spectacolul cu Ieri, fost la de pildă, am pînzele sus. Giuleşti. Am văzut ...Eseu. Fie cu şcoala, fie c u părinţii, am descoperit şi îmi cultiv pl㬠cerea d e a merge la tea tru. Ultimele specta  cole ?... 0 scrisoare pierdută l a Teatrul „Bu landra" şi Să n u- ţi faci pră văli e cu sc ară la Naţional. Tn fiecare mar ţi mă u it la televizor, urmăresc teatrul T V (o, cît de mu lt m i- au plăcut Ciuta, din gră Titanic Vals, Piticul dina de vară...). Muşatinii, în stilul Războiu lui celor două roze mi s-a părut mai dens decît serialul englez.

Toate

îmi plac regizorii d e tipul Ciulei, Esrig, îmi plac montările moderne. Avem u n reper toriu de unde ce foarte bogat, avem alege, vedea... Singurul lucru p e care nu - l avem e piesa sentimentală pentru poezia vîrstei de de- a va  16 ani. Aşa, ca Ciuta. Sau ca Jocul canta, singura de pe afişul actual.

D A N COE — fost titular al reprezentativei nationale de tfotbal. Acum , angaj at pe doi ani echipa belgiană Roi /al - Anve rs, a tn venit pentru o lună în ţară, să- şi petr eacă con cediul. A m profitat de prezenţa sa la un antrenament pe te renul Rapidului , pe ntru a- i întrebarea : adresa

— Ce pă rere

aveţi

despre

teatrul

nostru

'.'

— Exc e lentă. S e buc ură de un ma re presti g i u internaţional. a l e turneelor p e caro Ecouri le-a întreprins te atr ul nost ru pe ste hotare au ajuns şi în Belgia. A m vă zu t şi în st răinătat e spectacole drept, teatrul cîteva dar , vă s pun nostru m i 6e pare mult superior. La ori actuală e să - i găseş ti mulţ i conc ure nţi greu în Europa.

Anchetă realizată de Valeria Ducea şi D. Negreanu

www.cimec.ro

. CRONICA DRAMA T IC A OASPEŢI DE PESTE

HOTARE Teatrul Nafional din Sarajevo •DlindfJ

Mamie

•Cefarea Teatrul eur înd

din ţara.

a

jalei

Sarajevo, caro împlinit

de Marin Drzici

n e- a

stagiu activitate.

cu

vizitat ne a

de Rodoliub Oclakov ici de

1971 —

1972 cincizeci dc a n i dc O jumă căreia tate d e veac, d e- a lungul s- a scris o istorie bogată î n evenimente ş i ambiţii (a pornit oarecum d e I n zero. fără mijloace şi stabilitate), prodigioasă (1.007 d e premiere) şi remarcabilă pr in re zultat e (f apt ates tat de lauri naţionali şi inter naţ ionali). Două din spe ctacolele a cestei s ta giun i jub ilia r e , cel e n e arată u n sta prezentate publiculu i nos tru, diu de maturitate a cole ctivu lui, re alismul ş i pr ofe s ionalis mul jocu lui, rapa citatea de a îmb ina în tr- o sinte ză pr opr ie (dementele unei tradiţii c u cele a l e unei in suculente populariterpretări mode rne , sub tile, ex pr es ive. Este o sinteză de valoare. în trueît trans fi gure ază modalităţi n o i şi vecbi a l e teatrului b un d c pretutindeni, fără a excela eu lot dinadinsul într- una s a u alta d i n aceste direcţii, ci n u  m a i î n felul î n care realizează simbioza eu o f orţă e xe mplar ă, o vioiciune şi u n stil care puter nică, acade  le definesc per so nalitat ea ,

c ă acaldemic n u înse amnă distanţă tipar îngheţat. l'u n di nt r e pi ese s e cheamă D IIIKIO Ma nu roie. Au t o r u l. Ma r in Drzici (1508—1507) e influenţele departe de renascentiste ita liene, i n special d e acelea care s e conturau in dezvoltarea comediei populare c a m pe Ii mijlocul secolului a l XIY '- lea. O intrigă sim p lă şi multe coincidenţe naive, vioic iune , fără pune vorbe perdea — ton te pe ntr u a în as cuţit simţ observaţiei, un al valoare eare măsoară ş i judecă, du pă o optică r o bustă, moravurile f u acest spirit c vremii, realizată şi montare a, punc tind pe cadrul a l ambianţei trăsături degajat scenice acele noaştem şi

care festare

particularitatea de mani a pers onajel or. No n şalanţă, ha z de or i gesturi agile, multe îngroşat vorb ă plină, şi e u bune efecte, r's nestăvilit, Regia candoare... — losko luvan— a ar moniza i s clipitor contraste le, cici creînd u n tablou var iat, v iu şi foarle suc u lent a l une i epo ci car e nu ar e delimitări în pot

şi

alcătui

de

mişcare

mică

42

a m

zice,

dacă

n u ne

e

frică

să

recu

ci timp. cunoscute

www.cimec.ro

particularităţi numai ş i astăzi.

de

fiinţă,

re

Senin (

o dramă. 0 dramă A doua piesă este născută d i n adaptarea pentr u scenă a unui roman de Rodoliuh (io lak ov ici. des criind modul î n care începe să se cristalizeze, in condiţii d c cruntă .şi teroare samavolnicie, o conş tii nţă protestatară co mu nă in r in Iu l d e deţinuţi, î n anii de unui grup prigoană a mona rhic i jugoslave împotriva Partidului (/Oinuuist. Romanul s e cheamă ( etnica jalei (nu cred că e cea mai fericită traducere) şi numeşte astfel o închisoare d e tristă amin tire d e dinaintea celui de al doilea război mondial, unde însuşi autorul a avut de s u ferit o detenţiune. Regizorul Miroslnv Belovici şi publicis tul Slobodan Un ko vs ki rezumă capi tol ele roma nului î ntr- un text perfect p e secvenţele esenţiale. în articulai măsură s ă exemplifice şi să e xpr ime conju nc tura, sensul. necesitatea şi complexitatea d e crisşi .talizare, lui um amploare pacestui e toate drplanurile m a i ales. p e aplanul vieţii lăuntrice a fiecărui personaj. Si g u r c ă selecţia S- a făcut i n funcţie d e vizi unea — şi regizorală această viziune, impe cabilă în ansamblul e i. n e- a un prilejuit moment d e revelaţie artistică, comparabil — ca valoare dramatică ş i spectacologică — cu sub eve nimentele teatral e săvirşite semnul u n u i cult . Este u n spectacol tulburător, re alizat l a o tensiune ma x imă , des ăvî rşit pînă la detalii, u n adevărat recital de măiestrie ş i expresivitate. î n care s e vorbeşte despre

d in

..(etnica

jalei"

t ic

lUxlol'.uti

iolakovici.

suferinţă ş i er oism, despre capacitatea fiinţei umane d e a se împotrivi tuturor forţelor os care o subjugă, despre nobleţea solida tile rităţii simple ş i dăinuitoare. despre frumus e ţ e a d e a f i şi d e a lupt a pe nt r u toate astea. Deşi există un erou — tînărul intelectual cu pentru sale condamnat relaţiile ilegaliş t i i — . er oul pr incipa l s c compune d i n toate personajele, toate împărtăşind aceeaşi soartă ş i c a m .aceleaşi revelaţii d e conştiinţă. Des criind fazel e ace st ui proce s, re gizo ru l cre  ează identităţi variate, gr upul deţinuţilor de personalităţi fi niudu - se astfel pr in puternic marc ate . Dintre numeroas ele momen te , trebuie menţionat unul antologic : ce l a l spectacolu l u i improvizat d e deţinuţi î n faţa opresorilor Ş i dint re nu meroas ele e fect e care impre  lor. sionează prin valoare artistică, să amintim măcar timbrul răscolitor ş i grav a l vocilor c a î ntr- un c o r acestor pers onaje, ar moniza te d c tragedie antică i n melodiile p e care le şoptesc sau le intone ază înt r- o explozie de îndîrjire ş i vitalitate. Am cunoscut un teatru cu o puternică personalitate naţională. Şi nişte actori de prestigiu. A.leksondnr Micici. Rudi Alvad. I loris Suada Kap ici . losif Pe iakov iei. Smoje, Milorad Marge tici. Vla dim ir lokanoviei — şi ceilalţi, p e care nu ma i avem loc să - i numim.

www.cimec.ro

ConstantinParaschivescu

Scenă

din

„Golemanov"

de

S t.

L .

Kostov.

Teatrul Satiric din Sofia •Golemanov

•Căsătoria •A

şaptoa

de St. L Kostov, de Gogol,

po r u n c ă

Arta „celor d e l a Satiră", c u m obişnuieşte î n m o d familiar pub licu l bulgar s ă numească colectivul T e at ru lui Satiri c d i n Sofia, a r e din coace d e orice altă însuşire, u n a esenţială : un t im b r u spe cifi c, care s e manifestă m a i nies prin hiperbolizaxea actelor d e acuzare a r a cilelor morale d i n societate. Este evidentă l a această echipă volupta te a viziun ilor baroce, patosul supradimensionării scenice a ideilor ş i suges tii lor te xte lor drama tice abordat e, disponibilitate a spre for me ex plozive , debo r dante a l e comicului : şarja, par odia, carica

d c expre sie, Atari tura. mijloace te atr ul p are a l e fol osi pr ogr ama tic, socotind u- le c u precă dere î n măsură a îndeplini direct şi c u darul unei accesibilităţi netăgăduite, misiunea sa politică, socială. Cele trei mon tăr i adus e î n turneu la n o i au de mons tr at acest crez a l artiştilor bulgari. Captivaţi d e te xte satirice — clasice sa u de actualitate — deschi se izbu cn irilo r năvalnice al e te mper ame ntului, c i bombardează p u r şi simplu î n serie scena c u efecte de h a z şi grotesc. Agresivi fată d e personaje — b a chiar faţă d e spectatori, p e care î i silesc să se lase

de Dario Fo î n casca del e cuvint viabilitate stilului

— interpreţii conferă de joc , angrenî ndu - 1 înt r- o construcţ ie viguroa să de teatralitate, animînd ş i punctînd ritmul îndrăcit a l evo luţiei l o r scenice c u muzică ş i dans, agremenl in du- 1 c u decoruri ş i costume viole nt

e lor

lor

colorate.

caută dealtfel, c u apreciabilă con pi ese le care- i co nvin , tex tele cu u n izbitor carac ter pop ular , deschi se un or aseme n e a interpretări libere. P e aceste coor donate , A şaptea poruncă de F o a fost o reprezentaţi Dario e am uza nt ă, plină d e vervă. Regizorul Grişa Ostrovski a> luminat c u vehe menţă pol emică racilele siste mu lui burghe z împotriva cărora s e îndreaptă aut or ul comediei . Deşi acest pr o protestatar test apare încadra t înt r- o for mulă î n text poate prea pestriţă, brutală şi dezordonată (amestec n u întotdeauna organic ş i fericit de satiră groteseă ş i umo r abs urd), spectacolul s- a impus totuşi unitar pr in forţa d c radiaţie a unor personalităţi actoriceşti. Farmecul in  genuu, inteligenţa, sinceritatea şi spontanei tatea cuce ritoar e, um or ul bine d ozat al Neve nei Kokanev?. - TU proiectat î n pr im plan Teatrul

secventă,

de d e comicării, d e zgomo inundaţi c u care s e mişcă şi se complac t u l ş i agitaţia frenezia

44

des tinul

www.cimec.ro

om ulu i

s implu

şi

onest

în

conflict

fi Căsătoria" ,

ireductibil cu forţele sis te mului cor upt şi a l exploatatorilor de tot felul. oprimator No tă m, alătur i de pe Nevena Kokan ova , Petăr Nicola Anast as ov, Svetos lav Peev, Ţecova. Peicev, Bojidara Reuşita spectacolului Golemanov de St. L. Kostov, pus în scenă de Neicio Popov, în bu nă ma nie ră tra diţională, pe care s-au grefat ş i unele „modernizări", timide inovaţii (com punerea „ l a vedere" a decorului, un balet amuzant al scărilor, dulapurilor, stat uil or), se fundamente ază pe exc elente le, viguroase le comice actorilor .Stoianca compoziţii a le : Ţve tana Galabo va, ParMutafova, Gheorgbi ţalev, Ta tia na Lolo va , Bojid ar Lecev, Zlatina I n rolul a l acestei Konceva. titular partituri cl asice, Gheo rg bi Kaloian ce v a făcut o de monstraţie de virtuozitate interpretativă, evi denţiind cu umo r robust, cu ext raordinară vi talitate, c u multiple nuanţe tra gicomice , eta pel e de s com pune rii mora le, vena litate a e ro ului car e- şi am an e te az ă c onşt ii nţa şi cinstea în Acelaşi a sc himbul par ve nirii. Kaloiancev des făşurat u n ad e văr at t u r de forţă în Căsă toria l u i Gogol, com punînd cu energie agre

s ivă,

c u o agita ţie diab

olică,

chipul

de N. V .

Gogol

cariov. I n regia aceluiaşi Neicio Pop ov, mo n a demonstrat î n modul tarea operei gogoliene c e l m a i evident concepţia spectaculară speci fică a situaţiilor cre ator ilor bulgar i. Caracter ul ş i personajelor a fost împins pînă la ultimele consecinţe ale ridicolului î n care se scaldă, dezinvolt, o lume d e caricaturi groteşti. Inspăimîntatul Podkoliosin a dobîndit, pr in jocul plin d e savoare ş i autenticitate a lui Gheorghi Parţalev de o tentă de (dominat timiditate feciorelnică, caraghioasă) un absolut contur caricatural nespus d e amu zan t. cu Copios,

culoare multă şi ve rv ă tipologică , a în fă ţişat Stoian ca Mut a fo va pe peţitoarea Fiocla. Sarki s Muhib ian , Kosta K ar aghe orgh iev, Konstanlin Koţev şi Iva n Obrete nov a u realizat cu mar e i nve ntivit at e co mică , c u o po ftă de compoziţii clovneşti, joc contaminantă, patru patru difer iţi şi pitor e şt i imbecili, prostănaci ş i cretini. Profesionalismul pus cu mare credinţă slujba realizării unor spectacole cu un fund caracter po pula r reprezintă marca a ace stui valoros colect calitate iv.

l u i Koci„ A şaptea

în pro de

V.

poruncă"

de

Dario

Fo

D.

www.cimec.ro

Scenă de

din

„Romulus

Durrenmatt Popular

Teatrului

Mure" interpretarea

ce l

in d in

Subotiţa.

Teatrul Popular

din Subotiţa ROMULUS

C E L MA RI:

de Durrenmatt

Am intere s, specta urmărit, c u just ificat colele secţiei maghiare a T ea tr ului Popular d i n Subotiţa — B. SJ- '. Iugoslavia — colectiv c e menţine <> strînsă legătură c u Teatrul de Stat d i n Tîrgu- Mureş. L a baza acestui colectiv stă o echipă de amatori care. după o merituoasă activii i t e

stridenţe grabă somptuozităţii d c operetă. Omogenitatea a fost însă clar reclamată — p e planul interpretării (.Mi'ialy — d e regie

soldată

\

mat,

tr-o

cu

apreciate

spectacole,

încă a c um douăze trupă profesionistă.

ci

ş i şase

s - a transfor de u n i. îu -

Ecl ectic , re pe rt or iul te atr ului e alcătuit dii co me dii muzicale, opere te, pi ese unor a le autori Ma li , ca şi lucrări prestigioase ;ip;ir inînd Becke tt. Diirr omn at l. l u i Brecht, C u Uo:niilus c e l Mare d e Durrenmatt. ere spectacolului demon atorii d i n Subotiţa au strat străduinţa lo r d e a - ş i cunoaşte ş i exersa propriile virtuţi creatoare, abordînd o parti tură scop m a i dificilă. A u conceput i o acest un cadru scenografii' fix. amintind d c tendin ţele constructiviste, c u destul d e generoase

spaţii păcate, lipsite spre

.

(Decoraţia:

costumele d e unitate

A gnes

l e joc

P a l Petrik). Din Gya r ma tb y) a u fost stilistică dispuse ş i uneori coloristice potrivite ma i de

a i.rag). Dintre interpreţi re ţinut ate nţi > Laszlo Pataki ( î n rid ul Itoo ioliis ). pr in s im plitatea mijloacelor d e expr es ie, pr in 'umorul sincer, aproape naiv. pr in ec onomi i gesturilor s i c';irita''ei rostirii. Şi - au niai adus o meri tuoasă contribuţie interpret itivă cuplul comic Istvan Szabo i zeke 'Achille .şi Gusztav tş i Pyrami). (Aemilian), Mntyas S a u l o r Solomon P's thy (O doacru). utile I n .apariţii ş i corecte: Mar git Kar na . Ircn llada, Aro k. Peter Perene Szel. Lajos Aledve. P . Sant i . S.andor /olt i n Cod am yi. Kar oly Pernele,

Mihai Crişan

46

www.cimec.ro

..Regele $j'ar" in interpretarea szechny .

de

Sliak< \ pea re Teatrului „POW-

Teatrul „Powszechny" REGELE Ca urmare

LEAR

din Lodz de Shakespeare

a traducerii î n fapt a acorduri culturale, numeroase colective teatrale d in tăriile vecine ne-au vizitat ş i prietene peparenrsul acestei stagiuni, în schimbul l o r direct cu alte colective noastră. îmbucu d i n tara rător largă c u  e faptul c ă . pentru o mai noaştere, teatrele aflate i n ospeţic a u poposit şi prin Capitală, in ora* şul- gaz l ă . n u numai e le că ne prezentî ndu- nc ce au socotit poate f i m a i revelator pentru activitatea p e eare o duce. lată. recent. în drnmi spre Craiova. Teatrul Powszechny d i n Lodz, colectiv de veche tradiţie populară dinl r- un centru de şi mai veche tradiţie industrială, a avut ama bilitatea să ne prezinte, d i n cele două repre zentaţii p e care le- a oferit i n schimb Naţio nalului craiovean, spectacolul Lear c u Regele pentru d e \ V. Shakespeare, poale c ă teatrul di n Cetat ea Ha nilor le oferise în vizita Iul la Lodz spectacol shakespearean, tot un dar sigur pentru anim r e  c ă prin it r- 0 tradiţii cunoscută, teatrul polonez s e simte în sigu ranţă p e terenul ferai a l dramaturgiei lu i lo r

veră

experienţelor anterioare. în  celor comentarii m a i avansate pe marginea tragediei Lear Regelui (î n care, se ştie. u n compatriot al lor , Ja n Kott, are un cuvin! autoritate). d c mare CU tradiţiile unui teatru destinat d e aspiraţie populară, unui larg au dit or iu, consecvent i n strădania înfăţişa publicului limbaj l u i de a sc cu un ş i limpede. Spectacolul, a cărui direct regie 0 semnează Maciej '/.. Hordovvicz (şi se des făşoară în cadrul scenografic a l Ivvonei Znhnrowska, sugestiv şi colorai c u rafinament) îm bină grandoarea vorbei ş i gestului c u gro tescul, înlfăţişind decăderea unei ş i prăbuşirea lunii sfîrşile. priv it ă parcă prin ochiul luci I şi trist a l bufo nului (Micimi Szcwc zyk). sin gurul dintre ei cu mintea Întreagă. U n rigă Lear mărci, monumental şi amar ironic ÛB Jerzy Przy by' s ki, •rle care înfăţişează alături lie- au plăcut pentru deosebita ţinută scenică şi rafinamentul interpretării l o r M iroszlavv Szonert (Kent) cele trei surori. şi. in Kwa Kozynska, Kryslvua Froelich Maria şi F.wa U n ansamblu, aşadar, d e înaltă disliesse. 1 inc! ie. omoge n, conse cvent c u tradiţia sa realistă, larg accesibilă, o trupă car.' .prin prezenta e i printre noi a consolidai prestigiul d e care s c bucură teatrul polonez în ţara tr-o

selectare

sinteză

Shakespeare. [Reprezentaţia oferită nouă d e trupa d in Lodz, deşi singulară, ne- a permis s ă desprin d e m cîteva trăsături care face distinctă acti vitatea acestui teat ru d e esenţă populară, îa ampla ş i atî* d c interesanta în diversitatea noastră. e i . mişcară teatrală poloneză : o hună cunoaş tere a spectacolOgiei shakespeariene cu o se www.cimec.ro

a

a

V. M .

PREMIERE Irina Răchi ţeanu- Şiri anu Motoi.

şi

George

Teafrul National „ I. L. Caragiale" IADUL

Şl

PASĂREA

de Ion Omescu Multilateral

ş i dramaturg, ciclul pieselor

cultură, o m de I o n Omescu a sale

istorice

eseist actor, în demonstrat (variaţiuni sub

ca în contemporane), teme totuşi sbakespearoenc, o unitate d e şipreo cupări urmărită d i n diverse perspective, dar ccntrî ndu- se î n jurul dramelor existenţei. Ho tărît a cerceta c u proprii s ă i ochi de azi, tărîmuri, d e alţii — şi de mult — cercetate, n u s e putea c a artistui - scrii tor să n u fie tema ispitit şi de d e veche circulaţie — de l a romantici încă — a condiţiei creatorului ş i a „iadului" d e însingurare î n care acesta pentru e nevoit s ă trăiască, a asigura cîntecului păsării. s ă u zborul ş i libertatea pe tile exegezele

Cont razi cîn du- 1 parc ă p e Sartre, I o n Omescu vede infernul artistului nu în „ceilalţi" ci în e l însuşi. Fii nţele ales e, ma rc at e c u însem îi apar ; implicit nele creaţiunii, damnate creaţie este actul lor dc c a atare o osîndă dublată de U i neputinţa dăruirii personale, www.cimec.ro

ma re sete d e a iubi, irealizabilă însă, ci doar compensată d e mirajul precar ce - 1 ră sfringe asupră - i , rodul creaţiei — celebritatea. C e i c e vieţuiesc î n „iadul" crcaţiunii, c u m sînt î n cazul d e faţă sc ulptori ţa Sim in a SticUmi Da mia n, s un t d c aceea, ş i fiul c i actorul p e planul alcătuirii l o r caracterologice, deli berat construiţi p e extreme: ext rema devora toare a creaţiei ş i extrema n u ma i puţin de voratoare a dorinţei de a fi şi în afara artei. E desigur aici terenul unor pute rnice te nsiuni dramatice, pîndit însă deopotrivă d e primej ca şi de ispitele speculaţiilor d i a livrescului pur demonstrative. Existenţa „mijlocie" la oare î n fond aspiră artistul este n u social virtutea mente, c i în chemării lui, interzisă pentru şi «alterată. A ş a fiind, artistul a se păstra artist e nevoit s ă renunţe l a deliciile vieţii î n anonimat, s ă vadă î n această renun ţare preţ ul plătit pe ntr u justif icarea realizării sale î n artă. idei dra Toate aceste f a c esenţa m e i lu i Io n Omescu. num ai c ă M i se pare s ă capete destul d e limpede e l e n u ajung şi convingător corp v iu în imaginile ş i rela ţiile conflictualc Sculptor iţa car e a l e lucrării. şi - a neglijat îndatoririle conjugale ş i materne o

l a sacrificarea pînă educaţiei primejduirea r e totuşi c a o mare

e i şi la săi n u npînă e apa creatoare; dimpotrivă, în anii respectivi — n i s e f ace cunosc ut — a multe făcut compromisuri c u arta, tranzacţii c u substrat comer cial, pe ntr u a s e păstra în atenţia ş i î ntr - un a nu mi t gus t a l publicului. L a rîndul actorul, său, des pre care a flăm intuim, teatru, ori c ă este u n mare o m de se zbate me s ch in pentru a juca î n coproducţii pie cinematografice d o mîna a doua. Dra ma s e i pare a s e constitui astfel d i n aparente s a u pretinse drame a l e personajelor, car e- şi creează parcă singure î n chip livresc, cu ar  de

gumente a ş zice,

buleva

Actorul,

sătul

bărbatului copiilor

,4pasărea") ambiguu „iad"...

viziunea

teatrului,

zonele

iese totuşi,

iminentei

,,iadului" d i n scenă

pentru

şi

rector

al

fratelui

într- un

spectacol

dominant

sobru.

M. I.

Teatrul National i ,Vasile Alecsandrl" din laşi

optînd.

teatru,

Naţional mare credinţă experimentat psihologic

Teatrului

o

teatrului

NEVESTELE

DIN

VESELE

WINDSOR

de Shakespeare

sale pră fînlruchipînd de destul pentru deci

I n contrast creatorului, c u drama najele contextuale sînt prea senini pată" (fratele agronom) şi de o morală terestră, figuri f i e resemnate b r ă c a me dicu l, platonic as pirant sculptoriţei.

Spectacolul în scenă c u Al. Finţi, acest

pentru du pă părere a noastr ă, rolul agronom, şi^a construit d i n agitaţie, alternată c u apatie, momentele rolului său, Popovici, fără a- 1 elabora propri u- zi s. Virgil corect ş i exact ; î nt r- o apa riţie r evuis tică, Rodica Mandache a fost u n pigment excentric indicat,

ha revelatoare, prea puţin rdie re , confl icte «Ic conştiinţă. d e cariera sa de facil seducă

a r e revelaţia iubirii, după c e o seduce ş i p e iubita său, ear e însă, proas pătă fratelui Galathee, îl păr ăseşte. Ma m a sculptori ţă eşuează, d i n pricina fiului e i . actorul, î ntr - o tîrzie încercare d e reconstrucţie matrimonia l ă ; ambii s e recunosc, finalment e, incurabil, bolnavi d e singurătate. P e marginea dramei tînăra ţară, lor, Ina, învăţătoare venită de la c u o candoare iniţială, ar e , în contactul cu în

o izbîndă. Pr incipala eroare d i n optica prin care a fost privită piesa convingere : o maximă î n ade văruril e e xpu s e ş i lipsă d e distanţare critică straniu faţă d e personaje. I n decorul voit (ş i voit vechi) a l lu i Mihai Tofan, actorii s-au străduit c u evident efort să compună personajele î ntr- un j o c încordat. Irina Răchi ţe anu- Şiri anu izbuteşte totuşi, dincolo de re  plici, s ă im p un ă di stincţi e u n u i r o l cel puţin derutant ; actor d e mare talent ş i fină sensi Motoi eroul bilitate, George şi^a pozat pînă l a confuzie c u propria l u i viaţă „jucată" ş i, c u excepţia unui foarte b u n moment de au  tenticitate d i n actul II I , a consumat dra ma fără a f i revel at- o p e de plin. Ili nca Tomo ro î ntr- un slalom psihologic cu prea veanu, multe can obstacole, n - a ajuns s ă depăşească doarea primei sale intrări î n scenă ; actriţa devenită n u s -a impus. Ovidiu Moldo va n n e 

viaţă

tor,

lumea buşiri

tacol c a despre provine, cred,

perso „fără formaţie

croi

de u m  la mîna

fost pus regizorul ş i riguros d i dramei şi a l a

de

u n a n de la re L a aproximativ începerea petiţiilor — u n a n de muncă î n salturi, cu lungi numeroase ş i uneori întreruperi, cu e x plozii ş i disperări, c u dezertări ş i reveniri, c u înverşunări ş i resemnări — spectacolul vesele Nevestele din Windsor a apărut, în Teatrului Naţional fine, p e scena d i n Iaşi. c ă , acum, co nfo rm obiceiului, v o m Desigur discuta doar rezultatele, apr ec iind for ma f i  prezentat publicului. nită, ceea ce s-a î n faţa D a r poate că fazele d e lucru a l e acestui spectacol, cons emna te î nt r- un jurnal d e bord revela detalii ins fidel ş i obiectiv, a r putea atît pentru realizatorii tructive, lu i , ca o e x 

realiste.

Totuşi,

n u putem

vorbi

des pre

spec

perienţă

www.cimec.ro

semnificativă

pe ntr u

activitatea

lo r

49

realitate m a l multă viaţă şi decît întreaga literatură germană". Kliberal d c toate aceste amintiri şi prejudecăţi vei putea urmări spec tacolul pus in scenă dc Anca Ovanez, cu sce nografia lui George Doroşi n c o şi muzica lui Nancy Bra nde s , ca pe o succesiune de gaguri. d c farse şi rontrafarsi . de giumb uşluc uri şi năzd răv ănii, men ite a comunica o stare de exuberanţă şi de vesc I i i ' , m a i mult ha u m a i puţin gratuită, imhrăi ată în tr- o au ră de ca m străve zi e ec - i poezie, drept, dar pe alocuri vibrind de un lirism autentic.

De

..pus in scenă" e un mod de a fapt impropriu aici. deoarece „scena." este toată sala teatrului, c u loji. balcoane şi par ter. Urmî ndu- şi mai de par te scria experien ţelor privitoare la or gan izare a spa ţiul ui tea tral astfel în cît să re alize ze no i raporturi de comunicare directă cu publicul, Anca Ovanez a lărgit de dala aceasta cadrul scenei, e upriuziud in jocul său întreaga sală. Publicul luminilor se pomeneşte, odată cu stingerea şi aprinderea unor reflectoare colorate in al bastru, cu fun da t înt r- o atmosferă noct urnă, între tăiată (le şoa pte , de o vane m e lodioa s ă, de paşi furişaţi. D in tr- un balcon. Doamna Quickly rosteşte cuvinte evocatoare despre ..vremea cînd era la Winds or ".... curtea gentilomi cînd ..erau acolo cavaleri, lorzi, cu vorbi,

Vîlcu (Falstaff), Virginia CaraGli. Mabin- Raici u (domnim Quichli/), (Pistol) ş i Gelu (Nym). rinca Zaharia

Teofil

pentru eventualii viitoare, cil şi cercetători, curioşi să cunoască mai îndeaproape procesul d e elaborare, de închegare, de construcţie a unei «pere dc „ artă colec tivă" , c u m ne- ani obişnuit să numim spectacolul d e teatru. Cine intră în sala Teatrului National d in Iaşi, purtînd încă imprimate pe reti nă ima  gini ale un or spectacole ma i vechi cu această vese lă com e die sh ake sp ea re ană —• să ne bucuamintim do a r de cel a l .Naţionalului reştean, pus în scenă de (ihircheseu, cu Al. Ciugaru în rolul l u i Falslaff — sau, mai ales, dacă l - a văzu l de curînd pe ma r e le şi ine

lor""... echipajele IV intervalele de la parter (lucind trece cîtc o făptură albă. u n felinar, şi rostind cite o f ra ză, care a r vrea să ne comunice ..cheia" personajului. Pe scenă o de îndrăgostiţi se sărută... pereche

vezi acest spectacol eli E bine. aşadar, să berat d e orice amintire şi de orice prejude cată. Să 11 iţi că aceasta este comedia shake speareană cu ..locuri adevărate, oameni ade văraţi, o piesă tipic englezească". Să uiţi că, celelalte spre deosebire de comedii a le sale, Shakespeare elisaa adus aici o lume tipic bclană, cu semnificaţii sociale precise, repre moravuri caracteristice zentând şi relaţii epocii, exprimînd procesul de ascensiune a burgheziei pând e i cu cel de dec ădere a no bilimii, în tr- un vî rte j de si tuaţii comice, d in

i\ fost creată, Atmosfera prin acest prolog. Lumina albă de zi dezlănţuie sarabanda. Pe scenă, o î ngrămăd ea lă dc oam e ni în cămăş i albe dc noapte, lungi pînă în călcîie, se ceartă : fac tumbe, sc dau greu (ieste cap. E să desluşeşti cine şi ce vrea, c e hram poartă fiecare. Toată partea întîi a spectacolului se des fă şoară î nt r- o hăr măla ie cu mp lită. într- o cascadă de acţiuni fizice care amestecă toiul, uniformitatea costumelor — aceeaşi cămaşă definirea per de noap te albă — împied icînd sonajelor. A i impresia c ă Ic afli în faţa unei ad ună tu ri dc va ga bo nzi, toţ i o apă şi un pă mîn t. ca re s e bîrjonesc şi se sfădesc, r înd pe rînd. Nu poţi să-ti dai seama care sînl stăpînii şi care slugile. Falslaff. despre care se s pune că a r fi în vizi tă la d o m n u l Page. apare într- un butoi tras roate, în tr- un căruţ pe înfăşurat în cearceafuri albe şi părînd că baie. face Ma i tî rziu va apă re a şi el î n căma şă de noa pte . Mişcarea scenică dove inventivitate regi deşte multă d i n partea zoarei, dar. adesea, această inventivitate se cons umă în gol şi. ac umulat ă pe ste măs ură, obositoare. Sînt totuşi momente reu devine

care nu li pse sc se mnif icaţii le mo r a le şi obser vaţiile critice. Să uiţi. ma i c.' es, că Sir Jo h n l- 'al staff este acelaşi pe rs ona j cu cavalerul dc dimensiuni comice colosale, d i n cele două IV , perso părţi ale dramei istorice, Henric n a j care aici a r trebui să întruchipeze o întrea gă lu me pe cale dc di s par iţie. S ă uiţi lu i Enge ls care spune a că „Actul cuvintele cuprinde întîi din Merrij Wivcs' e l singur.

decorul şite, care mobil, merită acarefi se reţinute. In şi recom flexibil, compune pune la vedere, alcătuit din pinze albe — u n joc al scenografului Ceorge Doroşeiieo. d e ingeniozitate — „nevestele ve u n lipsit sele'* ap ar deodată l a ferestrele camerelor lor. jumulind nişlc găini. Fulgii s e risipesc în a e r şi stîrnesc strănuturile personajelor din sce nă, car e cad l a pămîn t s trăful ger ate . Ma i

galabilul YVelles Orson mas monument genial roane. riscă să aibă un şoc.

50

în r ă a l colosul nimicniciei comic, fanfa-

www.cimec.ro

re uşită e se cvenţa în care cele Irei femei — doa mna Pag e, doa mna Ford şi Alin Page — cocoţate pe nişte scări, capălă aripi de în geraşi, în chip ironic puritatea simbolizind încep să ca l o r ingenuă. Treptat, personajele pele o oarecare identitate. Cămăşile de noapte d e costum, apoi fa c loc încet, unor elemente întregi. Asistăm la îmbrăca rea unor costume d a r m a i tîrziii îl v o m l u i Palstaff, revedea înt r- o ţinută ves timenta ră su ma ră, in butoi îş i pierd s a u in cearceafuri. Ffoctelc repetate eficacitatea, fără a dnhîndi o semnificaţie sîntem de m a i pregnantă. Desigur, departe istorice, cavalerul marele fan d i n dramele faron laş şi mincinos, care ajunge să facă p e mortul pentru a scăpa cu viaţă. Dimen siunile, la care personajul a fost redus în spectacol, sînt cu lotul faţă de minore semni ficaţia sa, dacă s-a intenţionat ca, prin chiar simbolul să se concretizeze ima butoiului, decăderi. Cînd, îmbrăcat ginea deplinei sale în lunga cămaşă de spune eu noapte, Falstaff glasul «onor al lui Vilcu. gîi uli ndu- se Teofil la cele două femei : .,Ele vor fi Indiile mele. de răsărit, şi de apus, şi voi face negoţ eu amîndouă", îş i pierde hazul, fiindcă replica nu s-a ea un personajul impus publicului a l Angliei acaparatoare, în plină ex simbol pansiune colonialistă in I i • 11 ţ > 111 Renaşterii. Ilrm în du- şi ideea d e a realiza o „stare", aceea a a bucuriei d e a face farse, jocului, d e a exprima predispoziţia distracţie, pentru amuzament, a „ în general"', pentru omului d e contextul relaţiilor pe care desprins sociale îl conţine în însăşi substanţa sa. piesa Anca Ovanez şi-a redus d e fapt personajele la nişte scheme p e care apoi le- a pu s să se mişt e c u linia de farsă a bogată conform comediei, de situaţii i n peripeţii. In amalgamul comice princi

Adina Popa 'Doamna Mărculescu ('Doamna

Foni)

şi

Domnila

Page).

şi jocurile d e lumini, manevrate după un c o d simbolist a l culorilor — spectacolul se des fă şoară î ntr- un ritm inegal, alternînd uncode mişcare cu d e rela o r i excesul momente şi lăsînd, în o impresie ameste xare final, cată, de trecere uşoară pe deasupra unei opere. In aceste condiţii, deşi actorii au fă c u t uneori mari fizice, niergînd pînă eforturi la acroba ţie şi gimnas tică, nu s- ar putea spune că au ajuns la realizări individuale notabile. Făr ă îndo ială că me rită să fie men ţionat în rînd Vîlcu prin în  primul Teofil cercarea de a da cont ur unu i pers onaj, pen tru

greu — cele avatarurile se desluşesc două direcţiil u i Falstaff pale ale ac ţiunii în cele Irei travestiri a le sale, ş i soarta celor pretendenţi ai Page — di trei Annei recţii care se intîlneisc în scenă a marca tra d i n ultimul act, unde se şi vestirilor totul dezleagă în cheindu- se în tr - O împ ă dealtfel. care generală. In schimb, regizoarea a subli nia! filonul liric, dragostea dintre Fenton şi Ann Page. făcînd din u n comen Fenton tator a l dragostei sale (actorul Cons muzical tantin Popa sc d ovede şte a fi un h un rîntăreţ de muzică uşoar ă) şi ad ue îndu- i pe cei d o i tineri pînă la împlinirea totală a dragos

earedar nfizi ce (Fa l av eai-a date lesugerat căruia stareanecesared e spirit, lăcomia fără şi lipsa d e pudoare. margini Vitcu a izbutit c u mijloace foarte Dionisie care -1 desprind d i n ansamblul cam personale, amorf, să creezi» un Ford Ixilnav d e gelozie, fără istericale şi un Brook plauzibil. Petru a fost un bun gimnast în rolul va Ciubotarii letului multă energie. Adina Simple, cheltuind Popa. Domniţa Mărculescu. Ilîncu au Cornelia realizai u n trio ..îngeresc" fără mare efort d e individualizare, în timp ce Virginia Carabin- iR aici u a fost o doamnă cam Quickly lipsită de vlagă şi de I n rest, Papii savoare.

t e i lo r . pe nu pat cu baldachin r o z care plu teşte în văzduh. ironică Rezolvare desigur, dacă ne gînd i m că, mai tîrziu, doamna Ford îl va aştepta pe pe acelaşi pat. Falstaff.

Pandurii a fost destul d e zgomotos în rolul hangiului, Finii Coşeru. Va Sergiii Tudose, lentin Ionescu. Alexandru Blehan, Adrian să sugereze destul de T u c a şi alţii, izbutind palid carac ter istici le pers onajelor inter pre tat e. Da r nici n u li s-a cerut m a i mult.

staff),

Aş a fiind, cu multă în mişcare, inventivitate rezolvări reuşite, urmă unele metaforice rind mai puţin comunicarea unor idei, c it a unor „stări"' — la care îşi dau concursul www.cimec.ro cu

Margareta

Bărbuţă

„anilor nebuni"'. vă compus ă de G eo rge Rodirafinată a şlagărelor crare

Foc a, o

Muzica

pletează

In

atmosfera

GAIŢELE de Al. Kirijescu Dacă

am

adăuga

investigaţii

în

anumite

de

pild ă,

sfera

fi gure ază

es te o

noastre,

critică

în

pi es ă

şi

Gaiţele

cuceresc de

încă altă

gîndi

mente

succesului

brusc

Gaiţele,

:

texl

s ta giu ne

d in a

sc enice

ţară.

pe

Ne

cornediografiei

t

tipuri

ma i

ce însă

ani

d in

în

de

uitare.

în trea ga

ţară

cerc etă to ri l or

m o m e n t u lu i

interesul

ge ne ra ţii şi de variate aceas tă operă a lu i A l . a

cărui

teatral

for ma ţii, Ki riţes cu.

mo nt a r e a

dife

însemna

sce ni că Da n

Regizorul

articol

intitulat

o

lect ură

altă

caietul

t

Na ţio na lul

Gaiţe lor"

cu care

erau

două

văz ute

ca

faună M argareta-

re zulta ntă

format

sce na

lui

unor

altădată"

bizară î ntr- un ca

montare. goale,

de recuzită,

se

trio

- ul ui

Desfă şurîn du- sc se

co nto pe s c

r

ra finată. Da n Nas ta

ime ns

ca

tratare

Autor

a

a l filmu Pc o platformă

generic

desf. '. şoară

în

faţa

pe ca re z ac cîteva suficiente pentru

stil

mo

Aceste

Un

„plan

detaliu",

leta

a fi

de s e na t cu haz

liniile acestui triunghi Pope sc u e o Margaretă

volupluoasă,

limfatic

- sc hemă : Vio s omn am bulă, acaparatoare ;

morbid

Mărgineam, desfăşoară în ş i strategia fe me ii dei tactica tă dc o pa s iun e devoratoare, Liana

în

noscut

ferocele

tacolul

Sfînta

şi

cu re alizări

Mărcules

nuanţe exacte d e provincie,

ine ga le

Veterana co mpu ne

lucidă

evo

scenei mar e

în

Ane tă Du-

cu

exe cută

în

şcolară, 0

foarte

ca nton ată bună

inofensivi,

simplistă,

linia

rolului

pe Co

conturînd

Barbu,

portretul odraslei o rid ico lă Chiriţ ă a

paşnici, mai

Lenei

rolul

ni

„fr a ile i"

cu

ciocoieşti '30.

anilor

s- au

fraţii Duduleanu — Valeriu Burlacii Macovei (lanache) ; ges) şi George

Să

Oli-

; Re lia Ghiţe s cu, o ex ce lentă Zoe , î n turpitudine, s inistră în lă c om ie ;

o comp oziţie cam date fizice exterioare. lette realizează Carmen

Ma i

mis tu i

Boris

cu poate fi recu greu ş i impasibilul Slift din spec Ioa na a In alt Abatoarelor.

galeria „monştrilor". Margareta ieşene, Baciu, forţ ă o de s pot ică şi foarte feroce Dom niţ a

fatale,

ia r

ca re

stilistic

duleanu

Wan-

rolul

c om pu ne cu del i cateţe u n eternă victimă a femeilor,

(Mircea) june prim,

co mpoz iţie

şi

părut

(Geor de destul —

Vi rgini.»

Rai ciu.

a dă ug ăm

că

scenograf George

talentatul

risipit Doroşenoo a o paletă de suave acua pentru a î mbr ăca în va por oa s e ţesă  d e voaluri şi măt as e şi în pa lid e t o  turi

rele

nuri

de

„monş

trilor

argint,

argile

şi

c hih limb ar

galeri

de altădată".

trans

panora

ecran

de

vulgari

distanţare.

subliniate.

inter pre ţilor de

Carabin-

di ntr- o

a

în tr- un

re pre ze nta ţia scaune

da

plastic,

proie ctînd, secvenţe din

îngu s tă mente

de

o

„gaiţelor",

şi c um pl it ă ; şi o

în tr- o şi al mic,

dos eb ite : groteşti

M irceaW anda. aces te do uă di recţii

cadrului

s- a în car e se as o

grupului

exemplare

„cinematograful

paralel,

sim Gaiţele... mie îmi Gaiţele,

antipatie

srcinal

a

în

e m vr eo dat ă

stilistice

nişte

stranie

în

Din această

modalităţi monstruoasă

viziune

sce nă

privite

stîrnea antipatie". născut un spectacol ciază

mărt uris e şt e

: „n u m ă gîndis

pu te a să p u n în

patia

d in I aş i.

Nas ta î ntr- un subs tanţial „Monştrii la domiciliu sau

a

pr ogr am

că s-ar

la

prin

a cărui

luează

tratare — 6e p a r e — o n o uă a piesei în re pu r al melodramei afişate cu dezin gistrul vo ltur ă trag ică — iată o alt ă inter es ant ă

versiune

tul

registru

faţă do Du pă

reali

scenei adică o r a mă coborită d in p o d u l în  cadrează scenele Margaret a- Mi rce a, M irceaWa nd a , re zul tînd alt co mic E meri subtil.

nescu

dea

din

regizorilor,

rite

Mane a,

să

merita

două

m a i bin e

de u n c om ic

sînt

trist

care ar

de joc —

e subţiată

fineţe

su bs tanţ ă

; de

d up ă

publicul

în

explicat.

realitate

ar fi

Aurel

tate

conce ntrată

1971 — 1972,

actual

unei oferi

ace as tă

dc

inter pre tări

stagiunea

0

propriu

com

aceste

n i s-a pă r ut direcţ ia „filmu lui in termezzo - uri pasionale în

„ta ngo apaş*',

eventual,

a comicului, cu dis pon ibili tăţ i de sc hise

şi

multor

rămîne

,

densitate

antologice

de

gustului, a m putea

afişelor teatrale o ope ră c lasică

şi

nic

prelu

timpului,

cadrul.

distincte

zată sce altădată",

date

publicului,

m a i riguroa să a bucur ă un a nu me

majoritatea

doios

dra mat ice

sociologia

perioade,

o explicaţie de car e se

planuri

cronicii

despre

suplimentare

armonios

sugesti

ele

a

fixa

M. I.

a

52

www.cimec.ro

De

stingă Constanţa : Conslantincscu (Colette). Moga Olimpia . \ rgh i: Daminescu [Lena).

la

gin Jlodica

susţinut stări turi psihologi

Teatrul Nafional

terpreta

din Cluj

GAIŢELE de Al. Kirifescu Ca o întoarcere la frumos ş i re pet at gest dramaturgia naţională,

primele

iubiri,

reverenţa faţă este iniţiativa

dc

(Zoe),


ca

un de

scenei

d e a restitui său. clujene publicului întratît -o montare nouă, care f ace cinste te at ru lui, dc îndrăgita comedie prezentată acum Gaiţele, douăzeci de a ni î ntr- un me mor ab il spectaco l a l acestui colectiv. E pentr u Te atrul Naţional şi u n prilej de a omagia actriţei talentul ş i statornicia Olim pia Ar gb ir , slujitoar e credincioasă vreme de treizeci d e stagiuni a acestei scene. Sărbă toritei i- a fost încredinţată partitura cea m a i dificilă ş i , evident, cea ma i generoasă, rolul Dudule an u, pers onaj alcătuit Anetei d i n con traste, ureînd împietrită treptele dur e rii şi alunecînd abr upt spre harţă, l amentîn du- se

Gh.

M.

George

antipodice, ce domina a da t re li ef

Nuţescu Ghcrasim

(lanaclie),

Li* (Georges),

p e fon dul une i str uc toa re ş i agresive. In  put er nic acestei trăsă

turi d i n Aneta î n pri care face Dudulea nu m u l rînd stăpîna d e neclintit a întregului elan, forţa diriguitoare a „cuibului d e viespi*' ş i prin spaima celorlalţi, reflex, motivul re  plierii lo r , a supunerii linguşitoare. Specta colul a r e astfel tăria s ă sugereze c ă această lume restrînsă l a o familie este organizată aidoma societăţii care a generat mor av ur ile vestejite gîndit, d e autor. Aş a e şi ca o viguroasă demascare a une i faune c omp ro  mi se , cor upte , viciate d e setea d e parvenire şi înavuţire , mi m în d sentimente înălţătoare, drame sfîşietoare, d a r trăd î ndu - se în lamen tabila secătuire sufletească. Regizoarea ei

V . Argbir a renunţat c u deliberare Olimpia la posibilele rezolvări d e şarjă comică, bizui ndu - se c u bună intuiţie p e substanţa savuros comică a textului. Con for m acestei gîndiri fi ecare per sona j, d i n ung hiul pr o regizorale, priu d e vedere, a r e dreptul l a drama lu i, şi nu s e sfieşte s ă abuzeze d e acest dre pt. Din ung hiul nos tru d e vedere, unghi de ve  dere supe rior mor alme nte , drame le acestor personaje sînt f al se pe ntr u c ă sînt clădite pe o os atură s uf l eteas că f alsă, put re dă. I n spec acordat tacolul e i , Olimpia V . Arghir n u a nici un ui pers onaj nici o şansă ; doar u n moment d e omenească înţelegere pentru du

sau

rica nînd,

s trăbăt

înd

aş adar

în tr- un

ritm

rerea

www.cimec.ro

de

mamă

a

Anete

i Dudulea

nu,

şi

atît.

53

arc o impecabilă unitate dc deşi s- af fi pulul presupune că diferenţa dintre generai d e interpreţi îş i iile va spune cuvfntul. iDar Rodica Daininescu Constantinescu s i Constanţa o secondează ad mirabil p e Olimpia Argbir i n crealia c i. realizîiul două tipuri d e bătrîne n u îndeajuns decrepite pentru a n u şti fiecare să - şi apere cu viclenie interesele. Foarte izbutite por trete a le (ador d o i fra(i acaparatori, brutali, înfăţişează George Gherasim ş i Gheorghe M. Nuţescu. (> interesantă interpretare a dat Comunici personajului Viorel său. Mircea. zia rist ratat, fals îndrăgostit d e Margareta. în

Spectacolul interpretare,

— şi în spiritul tex tu logica— spectacolului hotărît, prin mezalianţă, să sc înfrupte lui d i n averea Dudulenilor, Renunţînd la tenta d c frivolitate înfăţişată c u care e r a mereu Wanda, An ca Neculce - Maximi lian n e propune un personaj n u imoral, c i superficial, uşura t i c ş i debusolat. propunere perfect accepta bilă. CU atît m a i mult cu cît interpreta a strecurat sugestia UIUM pasiuni sincere, ne controlatc. a YVandci pentru frumosul Mircea. Carmen Calin a supradimensionat dragostea Margaretei pentru soţul c i . inf ăţişî nd- o sufo cantă, sîcîitoare. egoistă. C u o notă d e dis tincţie rece . Ligia Moga a interpretat bine un răutăcios, personaj veninos, agresiv. Ma i ne sigură m i s- a părut a f i Maia Ţipan- Kau fmunn. i nter pre ta rid ului Frăulein. şi dc aceea, poate ispitită facil, prin mai des s ă rezolve mijloace şarjate, personajul său. Insfîrşit. scenografia lui T . T h . Ciupe, simplă, sugesti vă, vine s ă întregească u n spectacol d e bană calitate, care. printre al te me rite. îl a r e şi p e acela d e a confirma opinia despre evolu ia ascendentă a tinerei regizoare Olimpia V. Argbir.

V.JW.

General

Interesul

Braşov Flavius

Gridănuşu (Tonţi)

(Teatrul

Dramatic

Teatrul Dramatic din Braşov INTERESUL

GENERAL

de Aurel Baranga

Cu Interesul Aurel Maranga a con general. dimentat, pe numer oas e scene. sta giunea aceasta. „Farsă atroce" — c u m se autodefi neşte — şi, m a i degrabă tragedie, decît c o  medie —- dacă acceptăm gus tul pe ntru para doxuri a l aut or ului (pentr u care act ul satiric este inoperant dacă racilele prezentului pe eare le atacă n u sînt virtual, da r cu necesitatte zvîrliite t n trecut, în derizoriu) — lucra r e a a fost adesea tratată p e scenă prin supra licitarea polului barînd astfel per e i ..atroce", spectiva deconectantă a despărţirii d e trecut, chemată s ă invadeze universul şi să strivească temeiurile d e cxilstentă a l e falselor valori ino n d e ş i sociale d e tipul hrisnnizilor ş i carapedenunţaţi trachilor, d e dramaturg. Hazul a fost d e aceea, î n aceste împrejurări, mai mult galben, stîrnit d e o lume grotescă şi infamă, întotdeauna dar nu şi de natură a- şi demonstra c u necesitate inconsistenta istorică. E ceea c e n u s- a întîniplat î n spectacolul lu crai d e Nicuşor Constantinescu.

d in

: (Linte). Constantinescu George Cotrubaş (Hrisanide). Dona ş i 'Miliai Balaş (Sfinţescu).

Fără o deosebită insistenţă p e şarjă, fără ostentaţie caricaturală, fără şi mai ales o aparentă atenţie acordată laturilor atroce a le textului, regizorul s- a aplecat CU precădere asupra /arsei, asupra liniilor, dinamicii şi efectelor convenţionale dornic, evi a l e lucrării, dent, s ă confere i n primul rînd hazului, hazu dai' hohotit, dreptul de a se l u i chiar gros lăsa în Instaura dominant în sală şi de a acest chip scena ş i oamenii s ă vorbească, dincolo d e ceea c e spun şi fac. Farsa se in  stalează dealtfel. d i n capul locului. d in refuzul sur prize i finale, te atr ul i n teatru, at mosfera d e repetiţie, d e culise şi de comen tarii p e marginea comediei ce se ..repetă", la prima ridicare d e cortină. www.cimec.roîn fă ţişî ndu- ni - se

Iluzia posibilă in realitatea unui inve nta t al maşinilor şi in minister paralele ,.cadrele" jalnice ş i hilare ce l - nr popula e înlocuită c u recunoaşterea unui simplu joc de su poziţii şi poziţii, de ş i tertipuri, a in tipuri menit cu d u h l a me dita ţie şi nu vita trezie. Farsa e atroce i n contextul. în fabula e i. ci in sub e i. Ceea ce se mim e a ză pe scenă (fa textul de vede tă fără vocaţie d a r cu soanele nuri mi genere s interesaţi, ale Luciei Hrisanide, mate de Get a (ira pă : şu bre da infatuare zgo motoasă şi versatilă a lui To ma Hrisanide.

miimală vitatea

George inexpreside Gridănuşu ; ca re- şi des coper ă de oda tă, î n putere, culori şi forţă, a lui Ion (ar npot ruche, mi mată de Lostaeho Babii ; mutrele d e servi lism „pa ra le l" ale lu i Plătică şi Sfinţes cu. mimate de K. Mih ăil ă Bra şo voa nu şi Mihai Balaş e le ) şi ceea ce mim e a ză sc ena însăşi ş i moravurile ticăloşiei găunoase), 'morala «Iaca NO reclamă, construcţie şi in prin prin te nţie , de la fars ă şi de la con ve nţ iile e i, se reclamă, prin trimiteri şi semnificaţii, de la înconjurătoare . D e aceea, realitatea poate, de trăire efectivă, dc s ingur ul accent deci afara iarfarsei, at rib uit intersubliniat existenţă e Fiscuteanu, umilului în Bocioacă, Ion pre tîndu - l, se retragepar că în a de vă r, în mo  mentele d e rostire a ade vărului, di n climatul ş i datele comediei, şi domină lumea scenei, ridicînd bunul s imţ ş i b un a cre dinţă l a rang d e mesageri a i glodurilor şi a i re ac ţiilor s ălii. Totul s e petrece fără pretenţia unor ma r i pe rfor man ţe . Si e bine aşa. Chiar dacă, pe i n parte şi în ansamblu, s-ar fi i c i p e colo, şi evoluţii put ut , poate, realiz a co nt ur ur i decît mai mult doa r onor abil profesionale. K bine ins ă uşa , în cazul de faţă. Pentru că

spectacolul .şi a e r at ă (luminat : Mihai Tufan) d e o e scenografie structurat pesenină o... s imp lă re petiţie tea trală (de notat î n rolul regizorului, l u i Nicolae Albani)... aplombul

ULTIMA

ORA

de Mihail Sébastian rejierloriul m a i nici unei stagi Sébastian n-n fost lotuşi, le mult. Ultima î n pofida bogatului ord. liric străbate şi această filon care caracteristic d e .atitudine incisiv soc ial - critică. ea lucrare paro-se. să treac ă dré pt o inimoa să n rămas, pi es ă de cir cu ms ta nţ ă şi de culoare ş i . •deci. prin destin, osindilă unei relative în treceri umbră, ca orice scriere prea s inus legată de o epoc ă, de a mă nu nt e le ei In  aparente.

Neuitat Mihail pe afiş cu uni.

în

ţelegerea gene şatilajişti de teptarea" ;

ra ţiil or de az i. La fe l, gazetari so iul dir e ct or ului zia ru lui .. Deş ia fe l, atmosfera de redacţie a vremii. Ziariştii l u i Mirodan ş i Opinia pu a lui Baranga a u ..prins" altă presă — blică structurată pe pe alt al te mor avu ri, pitoresc, pe altă cu altă pr ob lem at ică mentalitate, a zilelor şi tendinţelor de tizi. Aceasta, în chiar tipurile intîrziate ce o pot anima. In ceea ce co nţine în să revolut, Ultima oră pulse ază de o vibra ţie graniţele eare sparge faptului ş i culorilor de „e poc ă" : vibra ţia t i umanului, a aspiraţiei visului, spre reali za re. Ale xa nd r u Andr onic . om ul d e biblio tecă, retras d e lume şi ne price pător în ale lumii ambiţii şi .afaceri ; şi Ma g d a Minu ca re- 1 completează cu răzbătător al patosul convingerilor şi ne ră bdă rilor ei dar ingenue nu interzise intuiţiei practice, aparţin — ca structuri sufleteşti — tutur or timpur ilor ş i, cu deosebire, ş i tim pul ui nostr u. F i n u sînt ţi nu ţ i a fi juc aţ i „la ; ba p re zen ţa costum" şi ac ţiune a lo r — înc hina te visări şi marilor idealuri — met aforizea ză împr e jurăr ile şi exis tenţe le istoriceşte de căzu te as tăzi d in semni ficaţie Afacerea Pr o ta r ca şi nevinovata pa siune pen tr u epoca ş i figura l u i Alexandru a declanşat Macedon (care pr in qui - pro- quo a l e tuturor afacerea) de vin pla nur ile adver se luptelor (da r şi, de a tîtea o r i, ale dramatice coexistenţei dra matice , vodevilesc rezolvate, pentru circumstanţă, ca în Ultima oră), dintre condiţiile aspre ş i perfide ale ex iste nţe i şi năzuinţele ei ş i purificatoare. pure

Ultima oră — a m v ăz ut în cee a ce a făc ut Pet re Pope sc u, re gizii wl ec hipa braşoveană — rezistă şi vorbeşte în ac est chip spe cta tor ului de azi. Pe viz iun i scenografi ce concrete , de proporţii nat ura le, i ci - eol o punc ta te d e ten dinţa funcţionale (Ion sublinierilor Cristomişcat cu re marc abilă dulo). spectacolul, ştiinţă a alte rn ărilor dinamice ş i lirice s- a desfăşurat in tr- o ar monios închegată paletă d e culor i tipol ogice, ins tr ume nta t deopotrivă de compoziţie naturaleţe (remarca bil pent ru ş i autentic. Victor Ionescu î n secretarul de re dacţ ie Şte fănes cu) şi de şa rjă (Stefan Ale xandre» c u în direc torul zi ar ului , cvocînd faţa unui ilustru şacal al presei de altă da tă : i o n Jugureanu, cnnstr ui ndu- şi. in parte, ro lul Bucşan figurativă lui Grigore prin asociere cu bossul finanţelor de peste ocean) ; d e pe  dale psihologizante, pînă la efecte d e melo dramă î n femeia d e serviciu a (Flenn Slesu şi de accente caricaturale piuă l u i Andronic) la efecte re vuis tice (Rux an dr a Ţînţu. in ac triţa Ga b i) ; de tuş e pitoresc evocatoare (Ştefan F a rea. i n omul d e serviciu la Dedu

dustriaşi pot atinge de

magnatului decîtteapa mijlocii sensibilitatea

Bucşan şinu în

redacţia pta re a"; :BoriscopilulGa vliţ Ikio n î n Peruca în băiatul „Deş CU te cafele Ago-

www.cimec.ro

55

pian, pr opr iet ar ul tipogra fiei ; m a i puţin sau grăbit prea lucrate p e această linie : Gabriel Săndulescu, Ceorgc Fe rr a, Em il S i r i t i u o viei, î n roluri d e trecere). I n ro lur ile chei e, Mirc ea Andree sc u (profes orul Andr onic ) a cheltuit o cunoscută şi m a i de apreciată mult zestre artistică reţinut, conştient d e comediant şi d e resursele dra mat ice emoţionale a l e comi cului ; ia r Luminiţa Blănaru a da t propriuzis, c u Magda Minu, u n examen a l capaci tăţilor ei de sensibilitate şi de expresie, pe 1- a luat fără ostentaţie, c u brio. Deasu care p r a interpretărilor s e instaurează însă, î n cli matul unei perfecte omogenităţi scenice, sem nificaţiile elocvente a l e spectacolului care poartă ampre nta unu i real ş i îndreptăţit res faţă d e textul ş i puterea d e comunicare pect a textului Sébastian. l u i Mihail

Florin Tornea

N OA P TE

FURTUNOASA

de I. L. Caragiale Cînd obişnuitul bilanţ v a f i să facem stagiunii care s e încheie, v o m consemna satisfacţie, ca pe unul d i n faptele semnifica opţiunea noştri tive, multor a dintre tinerii gizori

fapt,

lucr ur ile s- a u petrecut aş a : res¬ c u strălucire opera l u i Caragiale, de teriorată o bună vre me pr in nefolosinţă. Sică a oferit gîndirilor le  Alexandrescu regizorale neşe cărei părea o schemă a utilizare să asigure certa reuşită. S- a procedat a ni d e- a rindul l a re produce re a acestor perfecte mo dele, scăpi ndu - se d i n vedere şi de către tea In

t aurind

tre

şi, m a i grav,

d c către

critici,

că

reprodu

va  cerea, poate atinge oricît fidelă, loarea or igina lului ; c altă pînz ă, s înt alte paste, e ma i întîi d e toate absentă mîna maestrului. dc

nu

Micul scandal publicistic î n ju r ul specta colului oarecum polemic a l lu i Pintilie n e- a reamintit că de fapt lanţul acestui m i steril înainte, odată cu me tis m f us ese r up t c u mult o încercare a lu i Ra du Stanca l a Sibiu, m a i apoi c u două spectac ole, vo it ignor ate d e critica derutată. I a Ploieşti. S e afirma cu n u neapărat u n a lt aceste spectacole punct d e vedere, c i necesitatea d e a găsi sensuri noi scrieri L a baza opţiunilor unor nemuritoare. Magde i Borde ianu şi a l u i Nicolae Scarlat s t ă setea d e a comunica o părere personală l u i Caragiale, despre opera p r in spe ctacole semene care, a ş a fiind, n u a u c u m să cu precedentele. Cei d o i tineri regizori a u dorit să înţeleagă m a i exact, m a i adînc, în ce constă forţa Titi rcă I nimă- re a, cherestegiului socială ce niv e l ocupă e l în stratificarea a epocii, c e înţeles a r e „onorabilitatea" familiei e a în evoluţia jalonai de l u i şi ce r o l joacă însuşi Caragiale î n proiectul, clin păcate ne unde să - i regăsim p e toţi,, realizat, urma

Teatrul Dramatic din Baia Mare şi Teatrul de Stat din Tg. Mureş, secjia română 0

d e p e poziţ ia „clas icilor" Sică Alexandrescu poziţia „nons a u Jean Ceorgescu, fie de pe conformiştilor" Pintilic ş i Ciulei.

al cu re

De pentru piesele clasice. româneşti pildă, Magda Bordeianu la Te at rul Dra matic d i n Baia Mare ş i Nicolae Scarlat la secţia română a Teatrului d e Stat d i n Tîrgu Mureş , ne- au propus interpretări a le personale Nopţii furtunoase. Gest, s ă recunoaştem, de cutezanţă, d e tinerească sfruntare dacă vreţi, că în n o i s -a pentru fiecare dintre instalat comod ş i trainic părerea după care cel m a i bun spectacol văzut anterior e şi ce l defi mărtu nitiv, la fe l c u m fiecare dintre noi, risit sau n u , văzînd spectacolele lo r , se v a fi simţit tentat să le raporteze la modelele

u m se ştie, peste de a ni. N u după mai pr civim p e fereastră îdouăzeci n casa d e l a numă r u l 9, c i păt ru nd e m înăun tr u, sîntem i nvitaţi de no i sensuri. l a o indiscreţie revelatoare decît (Nu altele l e oferă textul, c i acelea care, c a întotde auna cînd întîlnim o mare operă, ne scapă l a p r im ul contact. ) D e aici, o preo cupar e pe ntr u det alii purtătoare de no i sem nificaţii : schelele care înconjoară mica cita delă minuţios a lu i Jupîn Dumitrache, re constituită (decor : Gbeorghe Mate i), sînt, la Baia Mare, n u menite s ă cîrpească u n exte ci să dea m a i multă trăinicie rior deteriorat, cu ibulu i familie i, arătînd mahalalei c ă jupînul o m gospodar, Cherestegiul, prosperă. plăcîndu - i l u i ordinea ş i curăţenia î n casă, a r e (l a T g . Mureş), preşuri multe , bro de rii, peret are, şi iarăşi, a spre luarea amint e mahalalei, maşina ult ima cucer ire a meca nicii tim pu lui, de muzică, minavetul. (Scenografia : a r h. Dan Jitia nu). înainte d e a trece l a „politicale", Titircă ş i Ipingescu (excelent, l a Tîrgu vişinată Mureş, F lo r in Zamfi re sc u) beau o s a u u n v in (desigur d e producţie proprie, prea e orgolios degustat !), joacă table, după tabieturi tra inic stat ornici te. S e adoptă o ţi nută „lejeră" de la boneţică l a tîrlici, în

„omologate"

56

a l e spectacologiei

caragialeşti,

fie

izbitor

www.cimec.ro

contrast

c u înfăţişarea dichisită

pe

care

Lucia

răşan

Boga

(Juptn

(Veta),

Dumitrache),

A l.

FăgăFlo

Liviu rin Zamfirescu (Ipingetcu), Rozorea (Chiriac) în „O noapte furtunoasă" de I . L . Caragiale, Teatrul de Stat din T îrgu Mureş, secţia română. Regia, Nicolae Scarlat ; scenografia, Dan Ji-

tianu.

şi- o ca ută îna inte de a s e ar ăta în lume. detaliUe Dar, astea sînt doar care compun atmosfera, oare ne pregătes c, cu s urpr inză toare maturitate d i n partea celor d o i tineri, să ac ce ptăm o altă viziune, un alt punct de vedere. Şi iată, urmează surprizele : Chiriac, „om de încredere al lui nu - şi Dumitrache", as cunde legătura lu i cu Veta. Şi de ce ar face-o ? Ju pîn Dum itr a ch e acceptă situaţi a. d e Teofil (I^a Baia Mar e e subtil interpretat Turturi că.) E l are nevoie de p ace „înăun tr u" pentru a-şi exercita î n lume, în so puterea cietate. Dac ă ştie ? De ce nu ? Oar e n u însuşi Caragiale pun e a, şi ret, o î ntrebar e simil ară, referitoare la T ra ha nac he ? Da r, „onorabi li ta tea" înainte de toate ! „Chiriac, bă iatu le, fii c u ocldi în patru" — e un în de mn la di scr eţie. îi este, dealtfel, foarte util, nu numai Chiriac în cherestegie, ci şi în garda civică. Iar ştiind acest lucru, se compo rtă ca Chiriac omul fără de care nu se poa te . Chiriac (foarte b u n în ambele versiuni, a lui Sandu Popa , băimăr e anu l şi a lu i Liviu Rozore a, la Tîrgu Mureş) îşi permite chiar să fie niţel brutal, niţel dispreţuitor, îşi permite să fie violent ş i nedisimulat gelos, cînd, împreună cu Du mitrache îl ca ptur ea ză pe Rică şi - i preg ăteş te metodic tortura me ritată, ca „l a des părţire", c u m s e petrec lucrurile î n spectacolul de la Tîrg u Mureş . Ma i departe, împăcarea Vctci c u Chiriac e, de fapt, o încercare de justi ficare sentimentelor curate" a „trăiniciei care reprezen stau la baza le gătur ii lor , o mică taţi e pe car e o o feră un u l celuilalt, după modelul învăţat din foiletoane, d i n melodra mele timpului : Veta e pate tică şi lacrimo genă, Chiriac are vocaţia spectacolului, simu lacrul d e sinucidere e î nde plinit cu gesturi

Largi, îndelung împăcă rii înche

elaborate. Odată reprezentaţia iată, cei do i revin l a deprin derile statornicite. La Baia Mare, l a picioarele palului atît de încăpător, stă o sticlă conjugal de vin şi două pahare, pentru ca nimic să n u lipsească la săr bătoare a împăc ăr ii. La Tîrgu Mureş, Chiriac trage după împăcare un pui şor de s om n, veghea t cu dra goste de Veta (şi iarăşi, două bune interpretări ale Vetei : Tzcnka Binder la Baia Lucia Velceva Mare, Boga la Tîrgu Mur e ş). clanului Dumitrache este Onorabilitatea dinamitată, pulverizată. Vorbele mari, decla raţiile sforăitoare, s loga nul lu i R ică inclusiv („Familia este patria cea mică...") sînt vio Efectul succesiunii de întîmlent demascate. plări furtunoase din noapte a de pomină este fără echivoc : totul, absolut totul în această lume a burgheziei în asce nsiune, care d up ă prosperitatea materială caută să domine poli ti ceşte, este o ri guroas ă or ga niza re a a pa renţelor : faţada trebuie mereu îngrijită, faţa d a , d in ra ţiuni lesne de în ţeles , trebuie întot de aun a să fie ireproşa bil ă. Ma ha la ua trezi tă d e focul dc armă d e Chiriac pe bi slobozit Rică. maha nale, în urmărirea ghinionistului laua înghes uită să as iste la „e ve nime nt", e pusă î n f aţa un u i mo me nt sărb ătoresc : logod na năbădăioasei Ziţa cu deputat Rică, viitorul c e l ma i nou me mb r u captat în clan pri ntr- o avantajoasă soluţionare a posibilu reciproc

scandal. D e subliniat, înainte de l a ambii toate, ale căror fără să semene regizori, spectacole, se înrude sc , es te cons ec venţa în a da u n sens politice caragialeşti. nu exact satirei Nimic are o înlănţuire logică şi este gratuit, totul u n ţ e l precis : dema sc are a viguroas ă, violentă, lui

www.cimec.ro

57

Sandu Vclceva

Turturică

Tzenh; Popa Binder (Chiriac), (Veta). Teofil (.lupin Dumitrache),

Glieorghe Lazarovici (Ipingcscu) in ..() furtunoasă" dc noapte Teatrul I. / .. Caragiale. Dramaiit

din Baia Bordeianu; Matei.

a unei lumi m a i mult deeit neiertătoare, reprobabile, a unei lumi odioase. Desigur, spectacolele n u sînt fără cusur. Sint, i n ambele, neimpliniri actoriceşti (Mică \ enturiano. ş i Ziţa, d e pildă, n u şi - au găs it nici l a Baia Mare nici la Tîrgu Mureş inter preţii corespunzători). Sînt ş i suprasolicitări regizorale, inerente, celor d o i a ş zice, virstei regizori, da r un lucru e sigur : oricare a lt regizor, în condiţiile m a i confortabile a l e unui colectiv teatral m a i lemeinicit şi ma i exersat va trebui s ă ţină scama şi de încercarea temerară, personală, fructuoasă n , cu toate scăderile, lăudabilă a (ador d o i tineri regizori. Magda ISordeianu ş i Nicolae Scarlat. Virgil

Munteanu

Teatrul Tineretului din Piatra Neamf PEER

GYNT

de H. Ibsen Cu Peer G unt colectivul d i n Piatra Neamţ a reabilitat, in mod afişai, spiritul d e echi pă c c -1 caracterizare an i de- a rîndul, în

58

www.cimec.ro

Mare. Reg ia. Magda scenograful Gheorghe

a l e coechipieri frecvente fluctuaţiilor l i o demonstraţie a ca| *u cită ţii d e cris talizare a unui teatru a l sincerităţii, practi dotaţi, c a t de un grup d e actori d a r lipsiţi deocamdată d e marea personalităţii de e x cepţie ş i receptivi l a s timu lul unei vi bra nte

ciuda lor,

Datorită Cătălinei baghete regizorale. Buzo ianu. tinerii interpreţi a u izbutit să se înca dreze în montu ra un ui spectacol re marc abil. Fără îndoială c ă acest Peer Gynt n u este marele spectacol a l Teatrului d in Piatra Neamţ ; dacă facem o ierarhie valorică a pro ducţiilor sale. Da r nu e cazul s ă întocmim u n asemenea grafic — a l stagiunilor d e acum şi d e odinioară - , cită vreme n u -1 schiţăm ! analiza altor teatre activităţii ocupă însă un loc aparte în pro ducţia acestei stagiuni, candidînd la puţinele realizări d e strălucire a l e unui a n teatral in general cenuşiu ş i inegal ! După cîteva specnici Vcer

în

Gynt

taeol e- exerciţi i, p e te xte pres tigi oase (Eur i pide, Cehov), Cătălina Buzoianu şi- a măsu r a t puterile c u dificilul text ibsenian, deobic c i refuzat unei integrale concretizări n mul tiplelor l u i sensuri ş i linii compoziţionale. In montarea Neamţ, prin s e  de la Piatra riozitatea ş i cultura studiului teatral s- a iz butit unificarea disparatelor tablouri — r i sipite în geografia ş i istori a mit ului gy nlian Mi b acolada unică a unei tulburătoare 'venturi Spectacolul robust , vigu existenţiale. fru ros, c u accente tonice în jo c şi stranie museţe plastică, devine u n eseu dr am at ic d es pre zbat erea o mul ui, mistu it d e nevoia de a f i e l însuşi eşecul dureros ş i despre a l aces t e i tentative. Peregrinările pitoreşti s a u meta fizice s c desfăşoară p e fundalul imaginaţiei lu i Peer. în căutarea acelui propriu ..cu'".

v ;\ potirul

nicicînd

atins.

rln du- se mcnitonrc

sul» ochii noştri ş i, în .acelaşi

în zona

unu i

med iocru dată esenţă.

clement

în

şi

ro

c up r ind e

catalizator, aburul

ditor

inundînd ceţos al

interpretarea

subtil critica, fabulos ş i toto

tini]),

.ac ea st a regizoarea

s pa ţia lă,

în

Ibsen

sfîntului (imul. o pe o investigaţie ade-

ind ivid ua lis m , aparent

a

Pentru

hologică

de

Gyiil"

A'ecr

sterp

po licr om ie

a toate

în ps i

găs it un intîtnplă-

c e devine

pr in regizo rezolvare specta rală şi pl astică se e xp rim ă culos. Sce nogr aful Miha i realizat Mădescu a u/iml d i n cele m a i frumoase dec orur i ale a¬ cest ei st agiuni, con st ru ind u n cadru excepţio n a l d e sugestiv prin simplita te compoziţio geometrie mate nală, poe tică şi s tr uct ură a Le mnu l brut, as pru, tonur ile brune, rialelor. ce nuş ii, cons truc ţiil e ţărăne şti primitive do multiplele ingeni mi nă scama. Din rezolvări majoritatea r imind oase — CU diversitatea lo curilor de joc —. me mor abile sini cîteva : morii unui plan o uriaşă rotită a în vîrful în  clinat valuri, ; se îndurn pu rt at ă de rămăşiţă tabloul 'antologic;, a vasului naufragiat ; sau miliţii din llaegs'ad : O s tr îtn hă Onsă - pO al rile

obsesie

coşmar.

Unitate

visului, a dint

dar

,

re

idee

p e picioroange, cu do uă s cări impro cele d i n puri ncge lui ţi. înco njur at ă de dou ă plnnuripunţ i încl inate, do min a tă de o care ciuda tă mas ă a nunt aş ilor, pe pluteşte rumbar vizate,

ca i n scrtpcar,

Teatrului

Tinerelului

cunoscutul

ireală, cu o pălărie de

un

tablou

om

obr azul cioclu,

în

negru, ch inuit,

din

al lui cu

scoţind nişte

Pi atr a- Ne amţ.

Lhagul),

o

înfăţişa a fixă

pr ivire sunete

un re şi

sparte

viorii. pe o singur ă st rună deza cor dat ă a Sînt imagi ni- simbol e.are încorporează meta sensu! me dita ţia plast ică se integ re ază î n fore, dra matice , des chizi nd acţiunii nebănuite, porţi jo cu lui spr e poezie ş i spiritualitate. Aflăm în>ă si note discordante în acest univers semantic, care fantezie de notă ma i puţ ină semnul vizual concesii poetică, făcîn I anec dot icului pede str u : in de şe rt , la pricolici, la ospiciu. Totuşi, pe sup ort ul fer m a l ele me nt ulu i vizua l, regia a imprimai o strin evenimentelor, gentă coerenţă ideologică echtlibrind se nzaţi a dure roas ă a per egr inări i unor momen te vane eu veseliţi trecătoare, singulare ex plozii bucurie de ce iradiază brusc, lent, unui stingî jwl u- se sub apăsarea cerc închis. Concluzia lopitorului de nas imaginai etern adolescent, turi, ca un umbră vino va tu lui Pe er ca ndid ă şi ne vino va tă a însuţi draga Peer. nici când n - ai fost !" '..'Tu devine u n leit- motiv i deologi c a l reprezen taţiei. in munca, dificilă, de selectare i n stufosul mater ial dra matic. lluzoinnu Cătălina — re nunţând la puţ ine pas aje d in text — a iz butit o exemplară modelare actoricească.

www.cimec.ro

59

interpreţilor s-au inscris î ntr- un l a hot ar ul incer t dintr e real ş i ireal. Mitică Popes cu (Peer Gy nt ), act or in po sesi a unui ins tr ume nta r var iat şi a spontaneităţi unei vibrante, a fost condus da r şi e u prudentă, impetuozitat e prin labi r o l de rintul acestui dimensiuni fauslice, izbutind s ă construiască c u tens iun e, pr in .acţiuni —- m a i puţin prin meditaţie — ima ginea veşnicului călător naufragiat p e ocea n u l cunoaşterii ş i patimilor omeneşti. E un fără Peer ne- erou, anti- erou chiar , lirism feeric, c u o bună doză d e causticitate, spo î n re flex ivitat e spre final. rind Pr in distri buirea l u i Mitică Popescu, integra t armo nic într- un ans amblu preoc upat de cali tate- ;) creaţiei colec tive, mare le mono log ibse nian devine u n dialog dra matic punct at d e între bări interpreţilor ş i răspunsuri. Majoritatea joacă c u devoţiune m a i multe roluri, con struind e u aplomb S - au multiple ipostaze. relevat î n p r im cu u n plan Boris Pe iroff comic grotesc ş i to nu r i pate tice. Cornel N i coară. solide compoziţii d e tonalităţi diverse, Constantin Cojocarii, u n topilor fragil ş i îndu rerat, aşişderea Gelu Niţu, cu u n lirism subtil. Majoritatea

registru

fragil,

i n precizia de Eugenia Almăjan. se nului Balaure, viole nt, Adr remarcabilă ia Pa mfil o Aase delicată şi veşnic uimită. Zădnescu Nina (Solvcig), Val e nt in Urit cs cu (ciuda tul scrip car), Const. Ghenescu (Mirele) — siluetă tragică într- un ridicol irizat — Theodor Da netti, caustic ş i inteligent într - o parodie dc Mefisto. C e ră mîne ese nţi al d i n acest Peer Gţjnt ? Rafina me nt ul plastic, matur itate a compozi ţiei scenice, puterea selectării materialului dramatic, forţa coeziunii actoriceşti ş i cre dinţa în j o c — destule ar gume nte pent ru a marca. u n spectacol d e mare ţinută.

Mira losif

Teatrul Maghiar de Stat din Cluj STRADA

ÎN GE RI L OR

ŞCHIOPI

de Bâlint Tibor Decizia d e a transpune scenic o lucrare epică aparţine autorului însuşi, care a în cercat s ă extragă d i n amplul s ău roman substanţa dramatică Maimuţa pltngăreaţă în  găduită d e limitele d c timp ş i spaţiu a le spectacolului. Decizie plină d e riscuri ş i , după cum s- a văzut. uneori tributară acestor riscuri, pentru c ă , inevitabil, din aglome rarea d e personaje ş i înlimplări care com această oraşului pune evocare a suburbiei transilvan d i n anii premergători ultimului răzlioi ş i . apoi. d i n primii a n i dc după elibe rare, multe valor i s- a u pierdui p e drum, şi î n primul rînd s- a pier dut atmosfe ra. Acea atmosferă atît surprinsă d e subtil ş i exact în atît paginile prozei, de p* nrie un ui a nu mit înrudit c u lumea me diu s ocial, s tr ins roma nelor l u i G. M . Zamfircscu ş i Eugen Bar bu, ş i n u rare ori amintind d e lumea trilogiei autobiografice gorkiene. C u această d i n urmă operă, romanul l u i Bâlint Tibor s c înrudeşte ş i m a i îndeaproape ; este, fără maliţie, n u numai o filiaţiune. -

lumea găsim îngerilor şchiopi evocată d c autor, lume lovită, în frîntă, d a r încă î n stare s ă viseze l a ceva m a i bun, m a i înalt, lume neputincioasă să-şi deci d ă pro priul destin, d a r gata să-şi părăsească destinul şi să păşească pc a lt drum, cînd alţii o v o r decide. I n această lume s c naşte, creşte, învaţă s ă iubească, s ă urască, î n sfîrs ă vrea să fie e l însuşi, şit, s ă lupte, Kahnan Vineze, copilul străzii, gazetarul dc m a i tî rziu, scriitorul d e astăzi. Pentru că , n u în cape îndoială, existenţa l u i Kalmnn Vineze so suprapune existenţei l u i Bâlint Tibor, ceea c e d i n punct conferă d e vedere dra matic o deo sebită, o sensibilă consistenţă sentimentului de integrală d e totală participare, sinceritate a participării er oului centra l l a sensul întîmplărilor evocate, î n ciuda aspe ctului for mal c ă rareori î n centrul acestor întîmplări sau la srcinea lo r , s au la deznodămîntul lor, e l — er oul centr al — joacă vreun rol. Nouă ne rămîne fără doar s ă ghicim, ş i o facem dificultate, da r cu un va g c ă toate regret, întâmplările toată această de evocate, lume personaje, clădesc î n Kalman u n edificiu al a l iubirii şi a l împotrivirii. Nouă ne durerii, rămîne să ne amintim că, în ro man , Kal In

periferiei

Strada

man

60

www.cimec.ro

s e scrutează

pe

sine,

deopotrivă

c u ce i-

,Strada

îngerilor

şchiopi" decoruri,

s e explică, s e destăinuie, s c întreabă, l a Iţi, sc defineşte. D a r dacă n - arn romanul ? citit Dacă nu l - am citit şi a m cunosc ut lumea de pe S trada- i ngeril or- şchiopi do a r prin specta colul Teatrului Maghiar clujean, rămînem cu Ş i asta, pentru că o imagine tare săracă. spectacolul n u se încheagă, n u ar e cursivi tate, sau m a i exact, ar e o curgere mono tonă ; scenele s e înşi ruie une le du pă altele ş i fără capa «•a nodurile unei frînghii, egale citate de a n e Fiecare d in capta. moment spectacol pare gîndit de regizorul Szabo Jozsef « a o scenetă i n sine, despărţită de rest, cu u n sens propriu ş i restrîns, ca în c ă personajele •episoadele unui serial, astfel d e la o scenă l a alta, despovă p a r a păşi, d e încărcătura dramatică anterioară, rerate înnoind mereu experienţa l o r amară, fără o legătură î n trecut, o pregă nici fără nici pe ntr u ges turil e l o r viitoare. Eroul tire cen însuşi, i n ciu da str ădaniei tînăr ului şi tral înzestratului actor Ilejja Sandor — agreabil, dezinvolt, cu u n glas plăcut — , pare u n s ă prezinte în  silit indiferent, comper nişte lui. cărora s e grăbeşte mereu tâmplări străine s ă l i se sustragă.

meritul Şi totuşi, prin exclusiv a l actorilor, m a i intens, sespectacolul scinteiază uneori mănînd c ă portrete atît d c izbutite regretul s ă dăinuie m a i mult d e o clipă. n u reuşesc Existau, d i n punctul d e vedere a l interpre ţilor, premisele unui re mar ca bil spectacol, î n vedere l u i Vadasz -dacă avem compoziţia Zoltan î n rolul tatălui l u i Kalman ; prezenţa actri(ei Vitalyos Ildiko, interpreta debusolatei Bôske ; Bencze Ferenc, realizatorul unui

de

Balint

Cs . Erdos

Tibor.

Regia,

Szabo

Jozsef

;

Tibor.

; apoi interpretările l u i Biro D a r spectacolul pe Kôlô Bela. această valoroasă lucrare srci nală n u s- a realizat, şi m ă întreb c u m acest teatru, care adesea n u s- a zgîrcit s ă înves m a i bune a l e sale ş i chiar tească cele forje l a valori d e peste hotare pentru să recurgă a pune p e picioare texte m a i slabe, n u a gă  s i t c u cale s ă facă, i n cazul d e faţă, inves tiţia d e valori ş i efort p e care piesa lu i o impunea. Bâlint Tibor

Hektor nerul şi levente care-1 merita

V. M.

Teatrul de Stat din Tg.Mureş — secjia maghiară —

JOC

DE PISICI

de Ôrkeny

Istvan

a Teatrului d e Stat d in Secţia maghiară a z i unele dintre Mureş reuneşte cele m a i interesante personalităţi a l e vieţii d in teatrale ţara noas tră, afirmînduşi n u o dată şi n u doar c u jumătăţi d e măsură propriu, stilul Tg.

viguros

portret

de

escroc

sentimental,

chel

lesne

www.cimec.ro

de

recunoscut

în

ceea

c e- 1

priveşte,

61

co ndiţia

ex iste nţe i, fă cînd d i n sfidarea morţii al său. Ilr kc ny Istvan pro ce l m a i eroic gesl srcinală, pune o tratare pr in sc himbare a con tinuă a unghiului d e vedere , pr in a nali za, făcută adesea c u strălucire, a tuturor reacţi de la nuanţa tragică pînă la ilor posibile, d c grotesc, d e ridicol, atitudinea generatoare d e absurd. a fructificat în Regizorul Kovacs Gyflrgy această surprinzătoare spectacol tocmai mobi litate a planurilor d i n care e privită eroina .aproape principală, văduvat t c a Orban. depozitară în întregii investiţii a auto exclusivii Spectacolul, axai p e evoluţia excelentei rului. actriţe care e Tunai Bclla. secondată admi în primul rînd. d c IIKes Kinga. şi ma i rabil, apoi d e Szamossy Koruelia ş i Bartos T'.rdc. e o demonstraţie a măsurii, echilibrului, dar şi a tinetei, subtilităţii, discreţiei, de car.' — regizorul — c tn Kovacs Gyôrgy stare. B e l la , stăpînă p e o întreagă gamă Iar Tanai d e firească i n trecerile d e mijloace, nespus dc la la exuberantă, rafi net- gradate tristeţe la grotesc, de la resemnare la d e la tragism
Tunai

BelUt

şi

Illţjes

V. M. Kinga

Teatrul de Stat din Ploieşti stilul un ui te at r u «li* pr of un de tradiţii reali c u precădere ste, aplecai asupra valorilor trainice a le literaturii să clasice, preocupat d i n dramaturgia lu promoveze contemporană crările d e indubitabilă soliditate. Şi c u m personalităţile puternice jalonează drumul p e care s e înscrie u n colectiv in as 

cendenţă eminentă,

u n a dintre sigur cea

ide. poate cea mai pro ma i completă, actorul, Kovacs (îyorgy iş i leagă

regizorul, pedagogul numele d c evenimente artistice memorabile la teatrul tî rg- mureşan. Aşa se face c ă unul scriitori maghiari, d i n cei ma i reprezentativi IJrke ny Ist van , este preze nt p e această scenă a doua oară — după Familia Toth. pentru a z i c u Joc dc pisici — tot datorită l u i Kovacs

Gyôrgy. subtilă, d e fină analiză Tragicomedie psi hologică ş i apreciabilă încărcătură dramatică, J o c de pisici s e concentrează — pentru a existenţei — asupra descifra sensul momen d e nuanţă tragică) î n care tului inevitabil de singura fiinţa umană, fiinţă conştientă sfîrşitul e i , în cea rcă, î ntr- un efor! sublim, d c ridicol, s ă prelungească d a r adesea punctat pînă la vîrsta senectuţii stări d e deprinderi, a l e altei vîrste. Nu e. fără fapt, sentimente îndoială, o temă inedită : literatura secolului nostru abundă în producţii, unele d e valoare, d e răsunet. în care de pe cele nun d i altele s e analizează verse platforme filozofice des existenţei tinul omului, rostul sale. î n cazid de faţă. în afara une i opt ici tonice , re confor  după s ă înfrunte tante, care omul este dator

62

UNCHIUL NOSTRU DIN JAMAICA de Dan Tărchilă împletitură rezistentă ş i abil urzită de ca comedia lui Dan Tărchilă .are situaţii d e efect, re plici ilariante , moment e ş i delicată îi de melodramă duioasă care Ş i , chiar de o sporesc farmecul. «Iacă suferă d c măsură în expoziţie, anumită lipsă piesa c u partiturile p e care le rămîne generoasă b i r actul a l ll l- lea. oferă tuturor interpreţilor, în care s e succed ra c u o structură elastică, p i d replici fulminante, situaţii comice per fecte, scene „melo" ş i ,,lovituri d e tea dulci tru", este un act repr eze ntativ pent ru disponi ş i, prin autorului sale. ade bilităţile calităţile men itor pe ntr u orice colec tiv d e interpreţi. (iii a ritmat regizor. Marcel Anghelescu pulsul spectacolului, iudrii mîndii - l c u consec venţă către reliefarea mes ajului patriot ic a l Totodată. însă. d e buna scenei finale. furat întocmire a distribuţiei, a comis delicateţea excesivă de a sc baza doar p e plăcerea de a fost, în conse joc a actorilor. Rezultatul cinţă, s u b nivelul ambiţiilor în sale. afirmate ş i chiar şi ale trupei, vădite în alte montări, în ade alte reprezentaţii. Spectacolul decurge ractere, comice

www.cimec.ro

pentru v â r ea i» relatare modestă a tex tului, « a r c i n ordine, „vinovaţii" sînt : - M o ţ Negocscu. eare supradimensionează confuzia ridico lul per sona jul ui şi (contabil ul T ud or Teodorescu) ; - Cornel Ciupercescu — rece, distant, re fuzat d e farmec î n liceanul străluminat de marea iubire pentru care a adolescenţei. toate milioanele d e dolari i d e lumii n u fac c ît dragostea lu i ; revuistic

s ău

— I . Moreni. care zestrea

unui

risi peşte

r o l suculent,

fără

re muş căr i

hucurindu-

sc

can 

l a limita d i d s ă înfăţişeze mediocrităţii şi m pi e Toina Oaie ( î n Jamaica : T om Wbyer plecat lionar), d e mult d i n ţară, d a r fără a natal f i pierdut fior ul iubir ii pămîntului ; Dob r in - Emilia neîngăduât d e indi ferentă faţă de un n d m ic d a r b u n (Cixi) ; fapt, primul — î n isfîrşit da r . de în sce rînd — Nor a Popes cu. a cărei evoluţie nică e înt r- o co ntinu ă di sc orda nţă c u textul ş i c u part ene rii. Pers onaj ul e i — fals ş i dez membrai — s e remarcă prin... atunci absenţă cînd. parcă intu î n actul a l ll l- lea. aut or ul, interpreta t pers onajul i n d c u m îi va fi la eroina Ploieşti. îş i trimite c u insistenţă la b u 

cătărie... Au fost. c u m se zice, în r o l — n u fără a resimţi lipsa d e aderenţă a replicii lo r l a jocul Consta ntines cu (autoare partenerilor — Ne lly portr et profe a unu i fru mos a l visătoarei soare u (ex d e geografie) ş i Victo r Bucuresc celent transfigurat, i n momentele cînd, de masca re tor ismul pers onajul ui său. (îeorge Dalbin). Merită, poale, o discuţie aparte, d a r în a l t context, scenografia semnată d e (îheorghe To ma. D ecor atorul spa a limitat ş i a încîlcit ţiul de joc , desenînd o încăpere strident colo rată ş i inabil construită.

Dumitru Negreanu

realizează c u Avarul u n a l treilea spectacol Răzvan ş i Vidra de ţinut ă. După şi Profesiu — unanim apreciate nea doamnei Warren acasă şi în turneu — . Având reprezintă un arg ument depli n convingător a l valorii —, atît clasicilor i n ceea c e priveşte prezenţa în repertoriu, cît şi aspiraţia sistematică a colec tivului

peste sale,

Eminescu"

A U ARUL de Molière a

Este impresionantă rivna teatrului d i n Botoşani

poale

cea

mai

mică

din

trupă actuală continuă

c u care mica — la o r a

ţară

seria reprezentaţiilor notabile unor î n ciuda ...accidente". Derutaţi o clipă î n faţa „eva dării", î n plină desfăşurare a stagiunii, a trei absolvenţi, distribuiţi în roluri d e prim - pl nn. bot oş ăne nii reuşes c să - şi depăş ea sc ă imediat

să da i

limitele şi de

pro por ţii. Di sc er nă mîn tul, măsura, care iată însuşirile po t fi admirate

echilibrul, şi în acest nou spectacol. de o N u est e vo r ba , des igur, montare care s ă releve c u deosebită strălucire univer sul teatral să - i descopere a l textului, n o i feţe posibile. sce E vorba d c o lectură

nică aplicată, exuberanţe care lectură pătrunzătoare

fără

veleităţi d e înnoire, seînteieri d e suprafaţă. î n evidenţă pune p e linia

fără

sau

0

unei

analize psihologic d c realism itoare simplitate
c u cucer

a u prospectat şi a u re cons tituit inte rio preţii burghez r u l casei şi a l familiei împătimitului Harpagon, c u o privire comică pătrunzătoare, uşor şireată. c u drămuire a nuanţelor. Viaţa piesei s - n constituit e u intensitate luminoasă personajelor, sen datorită autenticităţii forţei timentelor mete ahna e u care s- a acuzat ridi colă a s t ă pinului casei. Această forţă sc în perechi t îi neşte î n primul rînd l a cele două de îndrăgostiţi. Despina Prisăcnru (Elise), Boris Perevoznic (Géante), Ana Vlădescu 'Mariane) 'Vaiere) Aron ş i Sică Stănescu au iucat farme c discret. c u sincer itate, şi haz Pericolul convenţionalismului d i n atitudinile

şi

limb aju l acestor evitat. Cuplurile

vingătoare.

De

pers onaje de ve nit

au

menţionat

în

fost astfel viab ile, con mod deosebit a

comic p e care l - au căpătat î n acea s t ă mon ta re galeria pitorească a slujitorilor Compoziţii comice savuroase lu i Harpagon. au realizai : Dorn Buzea în La (u n s niFlèche vese l, muc alit , mo bi l ş i foarte riduş şmecher), Igor Haucă î n jupînul Jacques ( a schimbat masca ş i caracte rul vizit iului ş i bucătarului cu comice sigur e. dezinvoltură, c u efecte Andronescu Ionice ş i eficiente). Viki a schiţat amuzant. î n scurtele sale apariţii, fără vorbe, doar prin gest ş i at itud ini, chipu l timp a l ju î n Frosine a Claude. Silvia pînesei Brădescu fost o peţitoare aute ntică, bo no mă , pi toreas că. Ferin du- se e le robia modelelor consacrate, Io n pen Plăieşeanu a fost obligat s ă facă eforturi putea măcar mare tru a s ă sugereze în supradimensionat Harpagon. conturul a l lu i Interpretul n- a posedat întreaga forţă tragi comică (meritul a personajului. E l ar e însă de a f i parc urs etapel e r olu lui e u convingere, deformare d e a f i sugerat clar ş i preeis. fără s a u exagerări car icatur ale, sens uril e pu rt ate d e celebr ul pers onaj. relieful

Teatrul „Mihai din Botoşani

Mare lucru l a pro fes ionalism. care de o trupă s ă ţină seama d e raţiune ş i ilogică, d e simetrie

mica

l o r nefericire,

îş i

regrupează

forţele

şi www.cimec.ro

V. D.

Teatrul satiriomuzical „ C . Tănase" REVISTA

AR E

CUVÎNTUL

de Eugen Mlrea mărturisirii clin programul d o sală, satiriemuzi cal „ C . Tănase" a prezen după tat, o laborioasă ş i îndelungată pregă tire ( a m spune mult prea îndelungată !), pre mier a spectacolul ui Revista cuvîntul ar e d e Eugen Mire a, c u lăudabila intenţie de a împlinirea consemna festiv unui centenar ( 1 872— 1 1 )72) d e istorie a celui m a i popular ţara dintr e ge nurile teatrale practicate în noastră. Potrivit

Teatrul

După făcute, incursiunile e u o reuşită une discutabilă, d e Teatrul „ C . Tănase" în d o  meniul înrudit revistei, ce l al musicalului, comediei muzicale ui - spectacol . şi a l coneertnl i ată - ne aşadar î n faţa un ui spectacol de mn d e cele m a i bune tradiţii a l e revistei, aşa c u m a î nscăunato neuitatul Tănase. înt r- adevăr. Revista întruneşte ar e cuvtntul at ribu te le cara cte ristice une i aute ntice... re rînd. viste. Ea se impune. î n primul prin ori

bogăţia os ten tativă, totuşi de nedezminţit bu n- gu st, a costumelor ş i decorurilor (sceno Ganea) forţa graf Puiu — car e pr in lor su gestivă completează î n chip ar monio s jocul in  terpreţilor, dai" — m a i ales — pr in excelentele evoluţii a l e corpului d e bal et, ad mir ab il pus la punct coregraf Sandu Fayer d e maes trul (solişti Rodica : Viorica Kiş, Candelato, T uMartinică, Păstorel ş.a.). dose Ionescu Regizorul spec tacolul ui, ex pe rime nta tul N i colae Dinescu a izbutit s ă obţină deplina înţelegere dir e ct or ului te atr ului... Nicol ae a ajungînd împre ună Dinescu, l a o extrem de fructuoasă ilustrată colaborare, pr in fastul montării (mer itul dire cto rului — care n- a pre cup eţ it inves tiţii le !) , cît şi pr in ver va, ant re nul, volubil itatea desfăşurării ş i ritmul scen i ce (me rit ul re gizor ului ! ) . Spectacolul cîştigă mulţumită compozitoru Temistocle Popa, care s e dovedeşte şi de astă dată stăpîn făuririi „şlagărului". p e arta „Fanfarei Autorul militar e", mer eu l a înălţi lui

o me rit at ei sal e m e a bine reputaţii,: lansează suită d e me lod ii, dint r e eare „O preşte- te l a mine", „Doina", „Cît oi m a i trăi p e lume", „Orice s- a r întîmpla" ş.a. sînt sortite — după părerea noastră — unui mare succes de public. Textul — ş i textele — spectacolului relie fează calităţile au to r ulu i (Eugen Mirea ) de încercat, binecunoscut ş i mu lt apre ciat „ve teran" a l ge nului, dub lat de o n u m a i puţin aprec i ată vocaţie dr ama tur gică. Scheciurile şi semnalăm cupletele, dintre care : „Robotul", .. Te- mburghezi şi „Ciubucarii", „Băr Tache", b i i Lăutaru" etc. ridiculizează unele tare a le

(il

www.cimec.ro

vieţii

noastre d e toate zilele ; l e ridiculizează cu sp ir it ac id, n u însă îndeajuns d e aderent la comicul — d e eficienţă imediată — specific teatrului d e revistă. Interpretarea î ş i bizuie succesul p e ştiinţa d c a mar ca poantele d e efect şi pe bogata experienţă actoricească Nicolaide. a l ui H. Gică Petres cu, inepuizabil inter pre t d e cuplete muzicale cîntece Ovid şi dc d e pahar, şi Teodorescu, comic bu f, cu mare priză la public, v i n să adauge spectacolului două c u  agreabile. D i n păca te , (exceptî nd- o p e lori Cristina S t a mate) contribuţia feminină c v i zibil d e o profesionalitate ; marcată precară spectacolul este capitol evident l a acest vă duvit d e autentice vedete d c revistă.

Teatrul de Dramă şi Comedie din Constanfa

Partea muzicală, susţinută c u reală dăruire d e Luigi Ionescu ş i Trio Caban, n e- a prilejuit preţuirea de but ului unei tinere eintăreţe : Ioana Iliant — care a izbutit s ă treacă peste urcări trac ul inerent prime i p e scenă şi să se impu nă c a o voce caldă ş i insinuantă. Sergiu Malagamba a condus, ca deobicei, c u ritm, culoare orchestra ş i autor itate sa precis strunită. Revista are cuvUitul s e înscrie, indiscuta

practica

p e planul ca u n succes de d u a l Teatrului realizării, „ C . Tănase". Poate că in  troducerea în spectacol a unor momente satirice de o m a i acută stringenţă 6- ar răsfrînge substanţei sale. m a i amplu ş i asupra

îmbine

bil,

rată

S. Massler

RECITALURI

TREI Întruniţi

dintre ce

pe generoasa experimentele

Constanţa Bucureşti Studioului

După premieră o aşteptată, Revista şi- a întrerupt seria cole... actorii plecînd

are de în

cuvîntul specta concediu.

Cu REVISTA se înlîmplă Un fapl nemaipomenit

De- abia i s- a dat CUVÎNTUL Şi subit a.„amuţit ! Piesa

nul

întrunit teatru.

me u

Simfonic de

sufragiile

pent

Nelu

ru

Ionescu oamenilor

desti n- a de

D e genul feminin este pentru a desena tem a ete rnul ui fem inin. Agatha Nicolau şi Ana de

unele

există modelate cate pă , preţioase,

dezvăluie

momente

îndrăgostiţi

scena

pe

colaj dc versuri, traiectorie lirică pe Cele două interprete, Mirena, încearcă să un

o

de

expresie

— şi la

efectuate

plastică dramatică, emoţionează

elemente

euritmică

cu

va

într- adevăr,

ş i,

(„Auziţi,

auziţi,

c e frumos erau Ninei Cassian ! ) . D'm m işcăril e sînt uneori prea căutate şi preocuparea calofilă e prea evi dentă, ceea c e pecetluieşte caracterul exer de ciţiu al recitalului. şi

fericiţi",

ve rsuril e

scenic

— Dragoste versuri

de

Romei

ş i durere din

Stănciugel

de

lirica nu

a

dragoste

Luceafărului, aco peri t- o

c u toată sa capacitatea interpre întotdeauna tativă. îndreptăţită lntr- o — poale — pole¬ mică c u stilul emfatic de declamaţie, actorul constănţean colocvială a încercat o modalitate de recitare, de familiaritate c u marele poet parcă (şi nu cu poezia lui). A legat astfel un lest greu de aripile poeziei (u n altfel dc lest decît cel al modalităţii respinse, dar In fel ultima consecinţă fiind lipsa de greul), dc expresivitate şi de greutate artistică în care. c a o concluzie a recitalului său, a rostit poe „Eminescu" Ilustraţia mul de Marin Sorescu. muzicală care a apăsat violent liniile de forţă ale de decor şi versului, elementele butaforie care trimiteau la... stilul retoric ( ? ! ) , au stînjenit şi ele realizarea bunelor intenţii ale interpretului.

nimic, Tunici monologul după memoriile cîntăreţei Edith Piaf a fost o paradă de subtile şi încînlăloare mijloace profesionale de expresie, realizată dc Ileana Ploscaru, o excelentă actriţă, pentru reuşita căreia laudele noastre sînt palide flori cerneală. de hîrlie şi

Masalitinova

MASS.

de

de

să ne

alese

lori

a reprezenta, laborator, ceea cu succes adoptat In curentă, actorii din

unele studii '72- '82.

—

Nu,

Simfonia Iui Ionescu A fost aspru judecată. Mai bine făcea ca Schu bert Şi-o lăsa... neterminată !

mai

s- au decis

o selecţie pe care

îndelung

şi

profesională

lor

Eminescu

EPIGRAME

clar

m ai

este

idee

lor

n u

regret

www.cimec.ro

D. N.

• „Prometeu încătuşat" A.T.H.

Carnet

„cosmogonicei" Promelcu drame marchează Eschil o nouă şi n o  tabilă acţiune a A.T.M.ului, care, î n ultima vreme, î ş i impune tot ma i mult prezenţa în viaţ a noas tră tea trală. D e astă dată entu ziasmul ş i competenţa organizatorilor a reuşit să întrunească — p e scena gazdă a T.E.IS.Premiera

încătuşat

de

— o n u m a i puţin entuziastă echipă c e aparţin m a i mul to r teatre reştene : Vas ile Ghe or gb iu, Va li Ci os.

ului

de

bucu Mih a i Sta n, Co stel Cons ta ntinii!, Du m it r u Onofr e i, Ada D'Albon ( ş i semnatara traduce rii) , Ştefan Slobodă, I o n Riciu, Vale ria Nanei, A inel ia Kreutzer, echipă care s u b conducerea regi zorală a lu i Laurenţiu Azimioară, colaborarea sc enog rafului Pe tler Kolle r şi a Corneliei Tăutu ilustraţiei (semnatara muzicale) are neîmpliniri meritul — dincolo d c unele ar tistice — de- a f i încercat s ă redeschidă gustul pe ntr u trage dia antică, pe ntr u autenticel e va a l e culturii greceşti, pe ntr u mar ile spirite lori a l e antichităţii. actori,

•

„Dramaturgia srcinala contemporana şi repertoriul teatral" •

DE

GITVA

T IM P

A.T.M.

- ul

ne

solicită

— aproape săptămînal atenţia prezenţa l a cîte o acţiune p e care o organizează cu scopul d e a sparge gheaţa inerţiilor şi de a activiz a creat orii d i n teatre şi instituţiile muzicale autocunoaşterii prin sti p e planul mular e a dezba te rilor profes ional e. —

şi

A m fost, as tfel, deunăzi martori l a o foarte utilă ş i interesantă dezbatere p e care A.T .M.„Mihai u l a i ni ţiat- o î n colaborare c u Teatrul Eminescu" d i n Botoşani, s u b titlul „Drama turgia srcinală contemporană ş i repertoriul teatral". două S - au citit a c i şi s- au discutat Prepeleac, piese srcinale : Dănilă dramatizare cu i Gorila de iu, ca ş(ambe d e n Const Io Che luantinD es Pa te lni le aflate mănuşi în in  tenţiile repertoriale a l e scenei d i n Botoşani Observaţiile pe ntr u stagiu nea vii toa re ). par ticipanţilor s- a u dovedi t ex tr em d e preţioase ntît teatrului cît şi autor ilor, dornici s ă lucreze l a desăvîrşirea respectivelor piese (mai ales în ceea c e priveşte Gorila cu mănuşi, cu slăbiciuni evidente d e construcţie ş i expresie). Simpozionul î n care oaspeţi, reprezentanţi ai for ur ilo r local e, împreună c u colectivul teatrului a u analizat obiectiv, substanţial şi ex igent activitatea ş i perspectiv a tr upe i b o util. toşănene, s - a dovedit d e asemenea foarte a u fost apoi c u artiştii Rodnice întâlnirile amatori d i n comunele Mihăileni ş i Vlădeni (prilej d e trecere î n revistă a unor aspecte emoţionante teatrală depusă d i n activitatea d e aceste colective d e amatori) şi c u cadrele didactice (admirabilă ocazie de evidenţiere a unor reuşite ş i a unor lacune pr op r ii tea şcolar). trului

acţiuni, Toate aceste anunţate, v o r confer un prestigiu p e care g e ş i să - 1 merite.

care n e sînt cre dem, A .T .M.- ului s e străduieşte să - 1 cîştiş i altele

i,

Dincolo însă d e consideraţiile p e marginea spe ctac olul ui propriuzis Gh eorî n car e Vas ile ghiu a realizat u n Prometeu c u dăruirea şi ser io zi tatea- i artistică cunoscute, dincolo de corectitudinea, d e cuminţenia punerii î n sce n ă poate prea î n li tera tex tului {prea, avîndu - se î n vedere toc mai actuali tatea te xt ului, posibilităţi deci certe a l e unei m a i inventive, cont emp ora ne , viz iun i regizorale) specta colul rămîne cultură existenţei u n ac t de î n sensul posibilităţii îmbogăţirii repertoriului o u încă o piesă d e prestigiu d i n tezaurul tea trului universal.-

I. T.

V. D. 66

www.cimec.ro

Corneliu Le u

Femeia fericita PIESĂ

I www.cimec.ro

ÎN

TREI

ACTE

PERSONAJE DA N ILEANA CORNELIA GHERASIM

A N D R O N I C VERONICA SOŢUL

VERONICAI

PROFESORUL

colegii POPESCU

IONESCU COLONELUL

FUNCŢIONARUL

FEMEIA SOLICITANŢI SINISTRAŢI

i,

n,

III

www.cimec.ro

ACTUL

CASA

i

CORNELIEI

Spaţios, modern, Holul. sincere. Musafirii sînt exagerat n u i n fond, ei din stimă pe ntr şi o ime ns ă fun dă la s pa te . Soţ nedecis încerc ări de a - şi de s che scoate u n cuvint. Gesturile nici replicile Veronieăi.

Gazd a e distins ă, c u gesturi prieteneşti, de eleganţi. Veronica — gra s ă şi pe da nt ă — u Cornelia, ar c o rochie- nfl orată c u ja h o u a lb ul ei tac e sa u î nc uviinţ e az ă politicos făcînd gulerul care-1 ia de la cămaşă, strînge. Nu lu i, mişc ar e a lu i în rscenă , s înt de dictate

intim.

VERONICA : Şi ăsta- i ja po ne z autentic, luuu !... CORNELIA (încu viinţe az ă blînd ca să n- o ji gnea sc ă ne răs punzîndui.) VERONICA (de oda tă, ca o reve laţi e) : T e pomeneşti c-ai fost şi - n Ja po nia ! CORNELIA (blî nd) : N u , dr a ga m e a , a fost

ar an je az ă ; şi at ra ge at en ţia s oţ ului ei.) grădina e chiar p e malul rîului !... (S tă în c um p ăn ă dac ă să înt indă m în a spre u n vas or na me nt a l sau să se uite mai bine la candelabru, îşi ec hili bre ază acea stă cum păn ă ducînd a m in u n a r e pa lma pes te gură şi , la un mo me nt dat , nemaiputînduse abţine,

aici o delegaţie: Dede ja po nejaponezi. VERONICA zi ! Teribil, t u !. .. (Că Uite Cocuşor ; u n c a do u t r e soţul ci.) auten tic, ad us d c- o delega ţie aute ntică de japo Delegaţie ofi nezi !... (Confidenţial, Corneliei.)

sare Cornelia Cornelia l a eşti, şi- o- mbră ! Ce fericită !... ţi şează. ) Cornelia CORNELIA (î nce arcă să se re tra gă, a po i îşi dă s e am a şi se lasă săr ut at ă, mîng îiat ă.) VERONICA (mîngî ind- o cu a dmira ţie ) : Zi , Cocuşor, zi şi tu, mormolocule, zi dac ă nu- i asta o femeie fericită. CORNELIA (încearcă să protesteze.) VERONICA (cate gor ică) : N u ! Să şt ii că n u Ba , di n contră : sînt mîn dr ă, te invidiez. me a , sînt mî nd r ă că ţi - am draga fost colegă !... (Dă să m a i s pu nă dar o sonerie se aude ceva, intonînd cîteva acorduri me lodioa s e şi ea duc e i a r p a lm a la gură .) Văle u !.. . A sta- i sone

cia lă, n u ? CORNELIA : E r a o de lega ţie de medici. VERONICA (parcă ar fi d a t pes te u n a mă  nunt extraordinar) : D e medici !.. . E i, lasă- mă, Ia uite, Cocuşor, ia l u !.. . (Către s oţ ul ei.) uite ce min un ăţ ie : porţe lan autentic. Adus dc-o delegaţie de medici... Oficială ! CORNELIA : H a i, n u se rvi ţi ceva... VERONICA : Servim, servim, dr ag ă, d a r i a fost ; ia m a i zi , ce m a i zi, pe undcai m a i minun ăţii ai m a i adus . (Obscrvind ceva înIr - o vitri nă.) V a i t u , Cocuşor, va i, v a i, v a i, vai, ce m in u n e , ce mi n u n e !... C e frumu se ţe !... l a uite ; i a uite. (Corneliei.) Ştii că aveam la me n a j, şti i că Pre de as ca talent îmi zicea... (Privind ş i priv in d- o p e obiectul ea şi c u m a r să-i ghicească Cornelia vrea pe faţă, rostind repede.) E indian, nu- i aşa ?! (S e duc e , dă să ap uc e obiectul din vitrină, s e retrage, nu îndrăzneşte.) apoi CORNELIA (soţ ului Ver onie ăi) : Ză u, vă r o g , se rviţi c e va ! .. . VERONICA (retrăgî ndu- se şi mai mult de tentaţia obiectului) : N u , dra gă, n u pu n m îna . dacă- I s ca p, c o !... Asta. avere CORNELIA (o trage, puţinte l m a i agre sivă, totuşi cu dragoste) : Veronico, dar vă rog, serviţi Uite... (Aşază toarnă bău ceva... ceva, turi.)

VERONICA (sc las ă tra s ă, se las ă şi mîng îiată ; e şi ta nd r ă c u toa tă g ră s ime a e i ; to  tuşi, u n gest n u este al unei dăruiri to nici tale, pentru că at en ţia ei pr inc ipa lă se în dreaptă lucrurile din casă, încăpe spre spre r e a un de caută să ma i de sc ope re şi alte minunăţii) : dragă, servim.., (Se mai Servim,

nelia

...Uite,

r i e !... Auzi, Auzi asta - i sone rie !... Cocuşor, c e mi n un e , t u, de mo ne !... CORNELIA (a scăpa t şi se îndr e ap tă spre uşă, deschide cuiva.) VERONICA (strigînd) : T ur tur ică, da că mă iubeş ti, fă- o să m a i sun e o da tă ! CORNELIA (s unîn d, strigă de dincolo) : E făcută de fiul m e u ! Ar e talent !... VERONICA : D c fiul tă u ?. .. Ce fe ric ită e şt i, !... se aşază Cornelia (Apoi protocolar, I n s ca unu l d in faţa soţ ului c i, ara njî ndu- şi funda de I a s pat e , jaboul, coafura. Şi aş tea ptă, gr av ă, distinsă. Dar , tr ăgînd c u coa da vestibul ochiului spre uşa de la şi vă zî n d că n u vine nime ni, se ridică, se du c e spre soţul e i şi, des coperinduşi un umăr ) Cocuşor, vezi că m i s-a breteaua... desprins (i ntră. E ele ga nt, afabil, condes ANDRONIC cendent, de- o îngîmfa re poli ticoas ă ; de oc am  dată vorbe şte cu : I n orice caz e Cornelia) grav. Pe producţia no i a m con combinatului tat în trimestrul ăsta !... CORNELIA (îngr ijora tă) : E chinuit, nu doa r m e , nu... A N D R O N IC : N u eşti obiş nuită c u e l astfel !... CORNELIA : B a da ; m a i mult astfel. Da r acum n u m a i ţine , a c um î l simt obosit... Spu

uită Ia un

lucru,

la

altul,

în

vreme

ce Cor

ne- mi , cît e...

www.cimec.ro

69

VERONICA : M a i re pe de Cocuşor ; uite , uite... : ...Co mbin at ul cel merge ANDRONIC nou... foarte ; n u d ă rezultate, asta e prost grav... da r ă n u se găse şte o. .. (A d a t c u ochii dc Veronica şi de b ăr ba tu l ei ca re tot n u reu şeşte să-i prindă breteaua.) VERONICA : Coc u... ne- a vă zu t ! M- ai corn!... (Cu u n gest autoritar ş i priceput promis îşi trage sing ură b r e te a ua şi şi - o prind e , apoi. în ofe ns ivă.) T u eşti Andronic, nu - i aş a ? !.. . Văleu, băiete, vai cc-ai îmbătrînit ! CORNELIA (f aţă de st upo ar e a lu i Andronic) : s au n u ?! E i , v-aţi recunoscut, VERONICA : C u m să n u- 1 recunosc, turture l u l !... E acelaşi... în linii mari... Dar... (Duce palma la gur ă, a pr oa pe îngrozită. ) ...Vai, vai ce- ai .. . (Deodată, Corneliei.) Oa re şi e u, to t aşa m- oi fi trecut ? CORNELIA dent). VERONICA pe prezint relul ăsta e c e a curte !... poarea lui Cornelia, spre

(încearcă

un

protest

neconclu

: E i h a i, Andronic, las ă, să ţi - l bă r ba tu ' m e u !... Cocuşor , turtu Andronic. Pri ntr- a cin e ca îm i fă î m i lăs a hi let e- n bancă (Spre stu care priveşte disperat Andronic cerîndui să Era confirme.)

VERONICA : Cornelia, te săr ut, dr agă , mul E u c r e de a m că c ne vo ie «le. . . Mă ţumesc. pricepi, chiar soţul tău. pentru o tre abă ca asta. E i, da r dac ă poa te ... (A rat ă cu c a pu l Andronic.) Eu... ce să zic... (Convingînspre du - se.) E i, da r dacă zici t u , şi el promite... (fmbrăţişîndu1 iar pe Să n u mă Andronic.) Iaşi, pricopsilule, ca atunci cu bi lctcl e- n ba nc ă ; să n u mă- nc ur ci, că... D A N (intră, e : Bună surprins) scara. CORNELIA : D a n !.. . (Se du c e la e l, matern, îi aşază cravata. Veron ieăi) :E băiat ul m e u . VERONICA (face u n gest ca şi c u m a r s pu ne pt iu, pt iu, ptiu.) ANDRONIC: Gener aţie de a ur ! Felicitări , Dan . CORNELIA : A luat Astă scară bacalaureatul. a u banchetul... VERONICA (e cu totul alta ; a răma s m u t ă ; se tot întoarce d up ă Da n. Ţ ine mî na la gură şi-l priveşte cu mari. parcă s pu nînd ceva ochi în s ine a e i.) D A N (e politicos, da r , în acelaşi timp, vrea să sc ape ) : A m întîrziat . CORNELIA (ii iî ngîindu- l şi e upr inzîndu1 în gest) : D u- te. Petrecere frumoasă ! tr-un DAN (salută, prime şt e o băla ie am ica lă pe iese.) umăr di n partea l u i Andronic, VERONICA (ma i priv eş te u n timp p e urmele Da n , to t s pu nîn d c e va în sine a e i, şi lui de oda tă o îmbrăţ işe ază pe Cornelia) : Feri cită eşti. Cornelia, fe ric ită e şt i !... CORNELIA (încearcă un protest, parcă din b u n simţ) : E i. ..

pricepi mare... tu... AN DR ON IC (c u un gest disperat, către soţul Vero nieăi) : îm i pa re foarte bi ne să vă c u nosc. CORNELIA (î n ş oa ptă , î nţelegîndu - 1) : C u m . chiar n u ţi - o am int e ş ti ?! ... AN DR O N IC (r i di că disperat şi încurcat bra ţele a ne gaţ ie.) VERONICA : ...0 vară- ntreagă a u mb la t d up ă mine cu ... c u bil eţ ele. CORNELIA : ...Da, Veronica a fost colegă cu n o i pî nă- ntr- a şasea. Pe ur mă a disp ărut . ? Nu - i aşa, Veronica VERONICA (o prive şt e cu mari. parcă ochi e, apo i iz bucne şte în la i- ar fi rec unoscătoar crimi) : A m dis pă ru t !. . . Da c ă şi t u , dr a ga mea, b un a me a col egă, poţ i să că a m spui dispărut... CORNELIA : E i, n u dispă ru t, dar ... VERONICA : Las ă, lasă , ş tiu c e- ns ea mnă !.. . D a , a m disp ărut . (Deoda tă, mîndr ă.) Da r de dragul l u i a m dis pă r ut !.. . Ş i- a trebuit să m- anga jez la ăştia pe şantier. Inchipuiţivă, c u , fetiţă subţirică printre bărbat o i i şantie !.. . Şi v o i m- aţi uitat... A m dis pă r ut !.. . rului e u eram cu gîndu l n u m a i la N u- i aşa ? Cînd voi şi mă- ntr e bam ce- aţ i m a i f i invăţ înd,

CORNELIA : Cc- ţi am inte ş ti t u erau copilării. VERONICA : Ce c op ilăr ii, că... Iţi a d u c i aminte dc T r uş a n ? Ştii ce zice a de s pr e e l ?... (Arată cu bă rb ia Andronic, care a vor spre b i t ceva la telefon, iar a c u m se face a zîmb i amabil.) : T u ai fost întotde auna o senti ANDRONIC me nt a lă !.. . (S oţ ului e i.) A fost întotdeauna

c u m v- aţi fi dis tr înd... CORNELIA : Dra ga mea , uite, în leg ătu ră cu c e m - ai rugat, o s ă rezolve ; el... Andronic VERONICA (de oda tă, s urp rins ă) : Ăi f i vr - un ştab ! (A propii ndu- se .) P ă i sigur că e ş ti !... ac uma mă u it e u ma i bine... (RăzgînUite, E i, da r chiar da că eşti, t o t Cornelia di ndu - se.) te-a făc ut, îm i înc hip ui e u... (Soţ ului ei.) Auzi, Cocuşor, chesti un ea- i ar an jat ă ; păcătosu' ăsta... (Il îmbră ţiş e ază p e cu Andronic afe cţ iune .) E ş ta b !.. . Pri ntr- a ci ncea- mi lăsa bi l ete- n bancă. A N D R O N IC (d in dor inţa de a scăpa ma i re  pede) : Bin e ; v e d e m să pt ămîn a as ta. Se

o se ntime nta lă, nu- i aşa ? VERONICA: Ce-o f i făcînd, t u , T r uş a n?. .. A m auzit că-i ştab nu - i aş a ?! .. . mare, CORNELIA (priveşte la Andronic.) A N D RO N IC : Da , e u n o m de ştii nţă apre ciat, e... VERONICA : Ăla e ra o m serios d i n liceu. (D răgăs toas ă.) N u ca tine, !... frumosule (rî de ca m forţat) : înto td e au na , ANDRONIC o singur ă fe me ie a ştiut să mă aprecieze... VERONICA : A m s pu s e u !.. . T u (Corneliei.) i-ai pu s o pilă la bă rb at u- tă u ca să -1 f acă Andronic.) Da r d acă numi re  o m !... (Lui

VERONICA : A i fost făc ută ca să f i i feri cită !.. . Eş ti doc tor iţa c ea m a i b u n ă , ai u n băr ba t cu ca re se mînd re ş te toa tă ţara.. . A i u n fecior falnic... şi cas a... ce să m a i vorbim de casă, t u , că e u m o r d up ă gr ădina asta pe malul rîului... Eş ti fericită, Cornelia !... CORNELIA (vă dit ind is pu s ă) : E i !.. . VERONICA (alt to n) : T u . Andronic ăsta, s-o f i făcut o m m a i serios ? Se ţine dc promi siune ?...

ara njea ză,

70

sc

aranjează...

zolvi www.cimec.ro

ce-ai

promis,

turturelule...

CORNELIA : F ii fără grijă, dr a ga m e a. : Se po at e , pentru o vec he co ANDRONIC legă !... VERONICA : Atunc i, mers i. (Solului ei. ) H a i hă m e r g e m !.. . Cornelia, te săr ut. îm i pa re rău că n u I - am c un o s c ut şi pc soţ ul tău . Da r importante sînt de d c . ştiu, persoanele ntit (So ţ ulu i e i.) ha i !.. . Şi, da c ă ocupate... zici c ă Andronic rezolvă... Andronic... Şi pe tine l e s ărut , păc ăto s ule ! ... A N D R O N IC (soţului ci) : A m sp us eu. A fosl întot de au na o se ntime nta lă, nu- i aşa ?! SOŢ l'L VE RO N IC A I (deodată , neaşteptat, cu foarle o voc e sur prinzătoar e — groasă, răs tită, sa cada tă, cu s inc op e dese ) : Foarte sen timentală. Mulţume s c. Hun ă seara. (Ies

amindoi.)

A N D R O N IC (pe gînd ur i) : De cînd am absol v i t liceul s înt do uăze ci şi d o i de ani... CORNELIA : Da, şi nici n- am apuc at s- o- nl reb Nc gîndim c u m şi-a trăit aceşti ani... fiecare l a ne ca zur ile noas tre şi de- abi a du pă ce ne de sp ărţim ne d ă m sc ama că n- am aflat ni m i c unii despre alţii... fiecare ANDRONIC : ...Ne gîndim la neca zurile noastre... (X)RNELIA (deoda tă) : Asc ultă, Andronic, ştii că n u m ă ame s te c niciod at ă î n treburile sa ţului meu. AN DR ON IC : Ştiu . CORNELIA : Ştii că nic iod at ă n u am permis mă ca r să se facă vreo alu zie că aş av e a ce va drepturi în p lu s fiind c ă sînt so ţia lu i Gherasim. : Ştiu. ANDRONIC CORNELIA : Da r a c um , e d e tine, vorba Andronic. De asta- mi permit. A N D RO N IC (î ncearcă să par eze cu o şarjată vorba polite ţe ) : Şt ii, cînd e d e mine... CORNELIA (retezînd u- 1) : Andronic, e adevă r a t ce sc s pun e - n oraş ?... : Ce se s pu ne - n oraş ?. .. ANDRONIC (intrigat) CORNELIA (rar, venind spre el) : Că Andro n i c vrea să- i ia locul lu i Ghe ra s im. Că An  dronic încearcă pe căil e s ă-1 c om pr om ită toate pe Ghe r as im. Că Andronic... : Şi t u n u vorbeş ti a c u m ANDRONIC (ironic) î n calitate de s oţie a lu i Gh e r a s im ?!... CORNELIA : N u cu vanit ăţile unei soţii dc şef. Vorbesc c u durerea de soţie, care-1 vede că se ch inuie ş te !.. .

ANDRONIC CORNELIA AND RON CORNELIA şul vorbe să - i ic i T ruş an şi

ch cinuieş :: TSee bu ur ă aste ta?!...!. .. T u care... IC : Stai, n u s pun e o răutate... : Da r c e, nu- i ad e văr at ?... Or a  şte că- ntre v o i sînt conflicte, c ă vrei locul !... Că e l e vinovat de cazul nu. ..

AN DR ON IC : Dra ga m e a col egă. CORNELIA : Şi T ru ş an ne- a fost coleg. : E u vorbesc ac um cu tine, pc ANDRONIC t e respect şi ca re m- ai înţeles care mereu. CORNELIA (aproape cu lacrimi) : C u m de- aţi ajuns în situaţia asta ?!... AN DR ON IC : Spe r c-ai să mă- nţelegi, spe r

două stiluri de mu nc ă, do uă punc te de ve  asupra activităţii Cornelia... dere noastre, (Venind spre ea. ) T u crezi că e u n u sînt îndurerat, tu crezi că e u n u m ă c hin uie s c ?... CORNELIA (dă să spună renunţă ; ceva, pa uz ă ca şi c u m s- ar cerceta.) (m ărturi sind u- se cu oar ec are in  ANDRONIC : M i- am pus de ani de întreaga dignare) zile m e a energic î n slujba ridicării acestui judeţ. Ş i ?.. . Şi s în t jignit, Cornelia, sînt mereu jig De ce ?. .. Pentru c ă vreau să im p u n o nit. linie mo de r nă şi prac tică în noas activitatea tră, că nu - mi plac lozincile, c i fap pentru că ţin scama de complicaţiile tele, pentru toate vieţii, pentru c ă propun soluţii practice şi i n locul unor vorbe mari, realiste frumoase, d a r nefolositoare. Asta e , Cornelia, dacă te intere se ază ; as ta e s ituaţia... CORNELIA : Din punctul tău de Dar vedere. Principiile e l ?... l u i ca re s înt ?... AN DRON IC : Voiam să-ţi spun mai de mult, Cornelia. A m ezitat. Principiile lu i sînt ca m înve... (Răzgî ndindu- se .) ... de păşite . CORNELIA : Eşti pericul os, Andr onic . eu ştiu cît de eşti cînd vorbe şti astfel !... periculos A N D R O N IC : „Per iculos " !?! .. . S înt un om vrea care veşte de...

binele

jud e ţ ulu i său şi

ca re se lo 

CORNELIA : T e love ş ti d e e l !.. . AN DRON IC : Cornelia, ţi - am explicai. CORNELIA : De as ta sînt î ngr ij ora tă. Fiind că mi - ai explicat şi fiindcă în tă u şi t u a i felul dreptate...

AN DRON IC : Con vi nge- 1 pe bătrîn. Cornelia, fă-1 să- nţelcagă că eu nu a m alte interese; eu tot n u fac decît să vă d î ntr- un m o d modern rezolvarea as pira ţiilor lu i . Fă - 1 pc băt r în să.. . CORNELIA (abătut ă) :E u n u fa c dec ît să - i u n mi c echilibru şi - o mic ă tihn ă î n ace le creez minute cînd stă ani. trebuie să fi fără să - I într e b. : A ANDRONIC interminabilă.

acas ă. E u , de nouăs pre zec e u u m b r a lu i şi să -1 înţe leg Atîta to t . şi fost o şe dinţă î ngro zitoare

CORNELTA : Aţi fu m a t mult !... AN DRON IC : Asta ai t u grijă, ca me di c . Fapt es te că n u a m aj un s la o soluţie... CORNELIA : De nouăspre zece a ni, viaţa me a c o aşte ptare între ace ste şe dinţe îng roz i toare ş i interminabile în care fumaţ i ime ns . că s înt fe ric ită !... I a r lumea crede AN DRO NI C : T u trebuie să-1 convingi să... CORNELIA : E u sînt n u m a i soţia lu i Ghe  ; e u n- am încerc at niciod at ă să m ă rasim amestec î n treburile lu i de- acolo. (Cres ce ndo.) Ş i nici ac um n u mă v o i ames teca . Pentru e l e frumos tocma i prin dîrzenia asta mine, pe ca re t u o nu me ş ti înc ăpăţ înar e !... Tocmai prin m.)dul ăsta greoi, în car e n u se dezli peşte niciod at ă de principiile lui, tocmai prin cinstea lu i faţă de c l îns uş i, ca re m ă face să-1 respect mere u...

ANDRONIC serios. principii,

Aici

: Cornelia, sînt un (lezat) n u e vorba de vanităţi, ci de ! Aici n u e carierism, Cornelia

o m ci

că mai

crezi

în

logica

mea.

Aici

se- nf run tă

dor inţa d e a face

www.cimec.ro

ce va

pentru

judeţul

ăsta.

71

E u mi- am fă cut datoria, e u tc-ani prevenit. Bă tr inu l înce pe să de vin ă o pied ică, bătrinul... CORNELIA : Auzi : să nu- i m a i spui ,,bătrînul" ! Ar c cincizeci ş i patru dc ani, patru luni, douăzeci dc zile, înţelegi ! ANDRONIC (derutat) spu : Bine, dar noi îi n e m „b ăt r înu l" încă d in tinereţea noas tră ; n o i ii s pune am „bătrînul" nu ma i pentru că e r a ce va m a i in virst ă decît noi... CORNELIA (sur prinzător de autor itară) : Ia r acum. c u, soţi a l u i, nu- ţi ma i permit. Asta e lot !...

ANDRONIC (ieşind, se just ifi că) : E u m i- a m datoria, avertizat... făcut Cornelia, eu te- am CORNELIA spre (nu- i dă a te nţie , se du c e telefon) : Alo, cu doctorul Bien... Dimineaţa

eşti... Auzi, i i faci a z i vitamine ?. .. N u sc poale ! Intr ă pe st e e l în ş e dinţă ; s pune - lc că c m a i pr e s us dc şe dinţa lo r . Da , şi pu n e şi o do ză d i n ce alaltă. Rine ... Ce să - i faci ? Crezi c- am să - 1 conving vr e od at ă să - şi ia con cediu !... Merge şi - aşa ; îi cu no s c e u organis mul... Ce să- i faci, e singura m e a posibilitate de a- mi face de medic în familie. datoria Fereşte- tc să afle vreodată că tc sfătuieşti c u mine, tc-ar snopi !... Bine, Ia revedere.

(întunecare fond î n ca re î ncepe zg o mo t ul dc a l petre abs olvenţ il or, muz ică mult ă, strigăte, toasturi, o bună parte a ac ţiun ii s e des fă şoară pe- ntu neri c pentru a crea atmos fera . cerii

ABSOLVENŢILOR

PETRECEREA Margine d a r şi un colţ pe

de te ras ă, în aşa fe l înc îl să a v e m o malul Veselie, eîntece, rîsete. fluviului.

: Şi, da că e ad e văr at că n o i ne ma  ILEANA turizăm ma i repede, nu- nsea nmă că trebuie să ne ascultaţi ?! CE ILA LŢ I (am uza ţi şi neînc re zători, se ve de acea psihologie a colectivului ca re s -a încins) : D a , sigur, lu i ce- i pas ă ?! Va av e a băt rîn ul gr ijă... (Cînte cc , rî se te ; cîţ iva, amical, îl bat pe Da n pe um ăr .) C OL E G I : T e pre zin ţi n u m a i : Ghe r a s im. Şi a i ca le liberă la facultate. N- o să - ţi co nvin ă, da nghiţi t u şi as ta. Se - nghite . Cu mu ltă ap ă se- ngh it e !... D A N (sc smulge de el.) ILEANA (ţipă) : Asc ulta ţi- mă ! .. . N u cr ed eţ i .' ! Doar ştiţi că... pentru CO LE G I I : Lasă, do mn ule , Dan c clar. N o i ăşt il alţi, ce i fără n o i ce fa  pile, c e m ?!... ILEANA (văz înd u- 1 pe Da n nervos) : Dar... C OL E G I : Ce „da r " ? T u te ve i mă rit a cu beneficia dc aceeaş i binec uvîntar e... e l şi vei ILEANA : C u m p ut e ţi f i aşa r ăi ?! A m petre c u t atît de frumos !... D A N (repezit) : Nu- i nevoie, Ilea na . Lasă- mă. (S e ridică.) Vaţi s pus to ţi planurile. E u vi - 1 spun pe- al me u. Eu... C O L E G I : ...Fără ajutorul tatălui meu... (Rîsete.) s. De ce m a i trebuie s ă intre D A N : Bineînţele şi ac e as ta în disc uţie ? ... vezi, CO LE G I I : Pă i asta-i !.. . Că n u int r ă, d a r e... CEILALŢI : Las ă, Da ne , no i (diverse glasuri) ţinem la tine şi aş a ; nu- i nevoie... Că va avea băt rîn ul grij ă, v a ave a... D A N : Pa rc ă n u m- aţi cunoa şt e de loc !...

C OL E G I

: Ba te cun oa şt e m.

C OL E G I I : Da r

uite,

că a c um sîntem

fiecare

parte

a locului

petrecerii,

D A N : Cu m , şi n u m a i s înte m clasa ace ea de colegi care... C OL E G I : Un it ă, voioasă,... C OL E GA I : Un ită , unit ă, nu m a i că la exa l a facultate, fiecare cădem în parte. men, CO LE G I I : Ar c dreptate e a . Fiecare cădem terminat î n parte. Gata, s-a c u romantismul. C OL E G I : A sta- i singura difere nţă : pe no i ne ch inuie admiterea, iar tu n u cazi... sigur ILEANA : Sc pu n e pentru c l ipo te za să ca dă ? L a min te a l u i, la. .. lui... C OL E G A I : La t atăl eram D A N : Er a m colegi, prieteni, ţineam umil la altul... CO LE G I : Ha id e , Dan e , aste a sînt copilării . Acum băie ţii sînt î nc inşi şi, ţi- am ma i s pus : fiecare avem grijile noastre... D A N : Şi c u a m grijile melc, şi e u sînt u n u l dintre voi.

C OL E G I I : Da , da r... D A N : Taci !.. . Să n u m a i că tc ples ne s c !

CE ILA LŢ I resoartelor

spui

(rî d, glu me s c , sc îneînt ă, unu i amuza me nt colectiv greu

lanşat, ddata r ă sedecamplifică molipsitor.)

CE IL AL Ţ I (rî d în continuare, doar spune) : T ru ş an (Ş i apoi, cîţi va) : auziţ i m ă i, T ru ş an ! .. . (prin

conform care, oprit,

n u necontenit n u m a i că eî ntr - un cred e sc endo

s ă u subiectiv are D A N (din unghiul că to t acest a mu za me nt este îndrepta t lu i , încear că să -1 opre as că, să se triva să-1 înfr unt e ş i, pîn ă la ur mă izbucne Atunci Da ?! a m să vă s p u n : aţi au Truşan ?... Profesorul Truşan.

COLEG I

a ia

prostia

gălă gia c elor lalţi)

impresia împo o p un ă, şte ) : zi t de cineva T ru şa n,

: A m a uz it

o

c u grijile

72

noastre.

de

T ruş an.

www.cimec.ro

Cu m

să

n- auzim

de

T ruşan...

D A N : Păi dacă aţi a uz it de Tr uş an , aflaţi că... CE ILAL Ţ I (fac li nişte, interesaţi în devin parte, alţi i to t m a i vorbesc.) CO LE G I I : T e duci la el, nu?... D A N : Exact... C OL E G I : A sta- i bună !... C OL E G I I : N u că - i bu n ă , m ă ; 1-a pu s l aică - său, aici sînt policalc l a mijloc... D A N : N u m - a pu s nimeni, da r eu m- am bolăr ît. Mă gînde ain oarecum, dar în clipa asta m- am bo tăr it. Ştiţi ce fac e e l, n u !?! ... C OL E G I I : Cc ? D A N : Ia abs olve nţi dc liceu ca să - i lucreze c a muncitori la prospecţii, iar dintre cei care sc dove de sc cei ma i buni, îşi alege viitorii stude nţi. E u mă voi... CO LE G I I : Măi . T ruş an nu- i ăla pe ca re l- a lucrat taică- tău ? D A N : Cum ? Ce spui ?... (intimidat) COLE G II : N u şt iu, pa rc ă aş a-1 auzeam pc bătr înul m e u sp unînd... D A N : Ce-1 au ze ai s pun înd. .. C OL E G I (cu umorul celui c u chef) : Dane, t u e şti i im p il sau n um a i na iv ? !

ILEANA (se ap r op ie spe riată) : Ce s- a- nti mplat ? D A N : N u s- a- nl im pl at nimic. ILEANA : Dar... (Celuilalt.) N u s- a- ntî mpl at nimic ?... C OL E G I (ridică d in umeri.) (incer eînd să fie ca lină) : Dănu ţ ... ILEANA D A N : Ilea na , v i n e u şi le cau t. T e rog... acuma... ce-ai C O L E G I : De alun gat- o ? D A N : Pentru c ă vreau să - mi confirmi... C O L E G I : Ce să - ţi confirm ?... T o t s ca nd alu l care se s pu ne că - i a c u m cu taică - tău. .. de- asta este. Că Truşan a devenit o m mare, iar lu me a se- ntreab ă de cc - a plecat de- aici ... T e t scandalul... D A N : Ce s c an da l ? CO LE G I : Dane , sîntem o a me ni mari acum. Dane... t u chiar... D A N : Ch ia r !.. . D a , chiar... C OL E G I : Bă n u ia m e u că eşti c a m naiv. Cînd te- am vă zut cî t de de m n erai şi cum luai lucruri lc- n serios cînd te- am ales secre t a r l a U.T.C. D A N : Dc ce ?

D A N ( gest

C OL E G I :

agre siv.)

C OL E G I : Stai, tăticu, fără... ce, dac ă sînte m la or a since rităţilor, ga ta ... (Fac e semn cu pu mnu l.) st ai,

sta i,

D A N (f ără v oinţ ă, m oa le ) : T e ascult. C OL E G I : T u chiar n u şti i n im ic în le găt ură c u Truşan ?... D A N : Ba ştiu. E u n o m cu r e nu me , ca re ne-a făcut judeţul celebru. E un apreciat profesor univers itar, specialist în construcţii hidrotehnice şi - n am e lioră ri ale solului. Ar c proprie o teorie privind or ga niza re a şi î m bună tăţi rea cu m a x im u m de ra nd am e nt a terenurilor...

C OL E G I (ner ăbdător ) : Da , teorie care se spune că poartă- n ca gcrmc ncle unei mari ş i importante ştiinţe. Şi altceva, ce m a i ştii ?... D A N : Că, prin aplicarea teoriei acesteia, ne-a celebru, făcut judeţul i a r studiul Iui se ba zează tocmai pc am e na jările f ăcute aici. C O L E G I : Şi, altceva, altceva... D A N : C ă este, î n felul lui , ma i mult decît u n o m dc ştiinţă, es te u n filozof, un visător realist, u n o m car e- şi îm b in ă soluţiil e teh nice, privind amenajările de terenuri, cu studii sociale, căutînd implicaţii în transfor marea oamenilor, î n destinul lor . Se s pune chiar că ar e a c um o no uă teorie privind ra porturile dintre aceste tra nsfor mări şi modifi cările de conştiinţă din societate. C OL E G I : Băi , D a ne ! D A N : Ce ?... C O L E G I : P e ăs ta l-a lucrat taică- tău ; e l a plecat d e aici c u tinichea de coadă di n pricina Iu i taică- tău ! B A N (ame ninţător ) : Dă - ţi s e ama ce spui ! C OL E G I : Da ne , tu chiar n u ştii lucrurile astea ? DAN Nu !

(d in toată fi

inţa lu

i,

dorind

să ne ge ) :

că ha ba r n- ave ai că Nec-

Pentru

subdirectorul, şulescu — D A N : Ş i ?!

a venit

şi...

C O L E G I : Şi... ast a- i ! Ne- a s pu s că eşti şi elev bun, inteligent, dar şi că ar avea nevoie, fiindc ă t u eşti fiul... mă- nţelegi. .. D A N : N u , n u tc- nţel eg. CO LE G I : Bă nu ia m e u. T u n u viaţ a, Da ne . T u n u şti i că fără chestii din astea... mente,

prea pile,

cunoşti aranja

D A N : Af lă că atunci, cînd m- aţi ales v o i, scrisesem u n studiu, pe c are l - a publicat vista aceea şi de s pr e car e toţi, elevi şi fesori, s pune aţ i că ar c o conce pţie ma tu r ă, că. C OL E G I : Şi da că n u lui Gher as erai fiul revista acee a ţi l- ar f i publicat ?...

eu re pro

.. im.

Moment d e stupoare, cîn tece şi de oda tă o b se rvăm c ă Da n e de as upr a celuilalt, bătî ndu- J.

C OL E G I : Stai, spus cc zicea Ncc D A N (l ovin ceai t u , ce c e cr e de aţ i î n jurul lor

duzice aş a şi

Da ne , dc ce şulcsc u.

d a i ?! E u

ţi - am

1) : Ce zi ce a Nec şule sc u, ce zi aţ i toţ i !... De ce zice aţ i ?! D c ?! .. . D e ce ... (Ceilalţi s- au s trîns privesc.)

C( I OL E Gpun I :deDa c-o ne , lovitură dă- ţi s c am a, Dane i răs puter nică.) ...

A u !...

DAN (ca şi c u m a s ta a aş te pta t) : Aş a !.. . (Loveşte şi el.) Şi p u m n u l ăst a, t ot fi indc ă sînt băiat ul l u i , e puternic ?!... (Lovind.) Zi, z i că n u te lovesc c u !... Z i că , d e fapt, forţa mi - o d ă altcineva, zi !...

P RO F E S OR U L : C c ?! .. . In loc să- i du- i. ) E i, astî mpăraţi tocmai t u ! ... voi

se- ntî mp l ă aici !... Şi de s păr ţiţ i... (De s păr ţin- vă. (Surprins.) Dane,

D A N : „T oc ma i e u !"... ( Zbătînduse .) De ce „t oc ma i" ? . .. De ce , cîn d e vorba de min e trebuie să se s pu nă „t o c ma i" ?! ...

www.cimec.ro

73

P RO F E S OR U L : Dane , da r a stăz i săr este bătoarea voastră, astăzi... D A N : Şi c u o stric. Pentru că sînt turbulent, pentru că... (Uitîndus e la toţi ce i care stau strînşi în jurul lui.) Pentru că a m fost ac cept at coleg nu ma i datorită... (Dă cu ochii ş i tace.) r l e Ileana ILEANA : Dan e , vino, Dane ... (Ia u n şe rvet, îi şterge faţa lovită.) Vino, Dane... D A N (încet, se lasă purtat de ea, se retrag spre ma lul fluv iului. ) P RO F E S ORU L : L- a ţ i !... jignit

toţi c ă eram... dar m ă flatau pentru fiul tatălui meu Nu (Crescendo nervos.) aveam nici u n merit, cînd am fost al es se cret ar, d a r avea şcoala nişte interese la tatăl m e u ; n u a r e nici u n mer it st udiul p e care l - am scris, da r mi - a fost pub lica t ş i elogiat, pen că se bă nu ia că mi- a do tru fost ins pira t tatăl meu. ILEANA : Da r eu... N u m ă consola. Ştiu D A N : Taci. acum prea Sînt un tip iar, bine. banal, d epre ciat, pen t r u că a m noro cul un ui as eme nea tată, poate

C ? Anema tată.vrea f i OL m EjiGgniţiI I : cDa u r u dn e ascee me (rumoare, rîsete, aprobări.)

chiar stat, colegii orice că sînt ur ît şi, mei, în caz, invidiat. D a , dete Ileana, la care ţin e am şi de care e ra m sigur ca de nişte m ă ind ivia ză — ăsta - i sentimentul lo r fraţi, faţă de Mă inv idiaz ă, ia r de normal mine. aici pî nă Ia a m ă u rî, a m ă detesta, este un pas. IL E AN A (admirativ) : Eş ti at ît dc frumos cîn d te ch inuie şt i ! D A N : N u glumesc, Ileana. ILEANA : Nici eu. T e iubesc, Dan. DAN (de za măg it) : Mă iube şt i !.. . (Răst it.) Şi e u te iubesc !... Da r ce- nţelegem prin iu bire, asta-i !...

şi noi să

TOŢI

(întunecare, trecem

aşază

lîngă pros opul

malul muiat,

fluviului,

pe

fruntea

unde Ileana lui Dan.)

atît de puţ ină î ncre der e să aibă D A N : Chiar !... e i î n mine ILEANA : A u . Da r se pornesc şi e i. Sîn t c u chef... Ştii, tata cînd vine c u chef... D A N : T at ăl tă u vine c u chef ?... : Da . La c he nzină acasă cu ILEANA vine chef. chen Ş i , une or i, chiar m a i de s dec ît la zină. D A N : Şi t u cc faci ? : E u , ce să fac ?. .. Ca şi m a m a . ILEANA D A N : Da r m a m a ta ce face ? : Se sup ăr ă, adică pe supăr ata, ILEANA face dar apoi rîde. Tata c foarte simpat ie, at unci cînd vine c u chef. e foarte cîn d e c u D A N : Ş i tata simpa tic Da r n u I - am vă zu t dec ît o dat ă. chef. : Bine, ta tăl tă u e u n o m ILEANA impor tant... DAN (furios) : Ş i t u ? !... (îl mîngîie : Dragul meu ILEANA duios) veş nic încr unt at ă ! (Il sărută.) cu frunt ea dar D A N (e mîn gîia t şi îmb ră ţiş at de Ileana, nu reuşeşte să uite ceea ce îl chinuie) : Frumos !... Frumos începui. Fr umoş i zori... terfeliţi şi scuturaţi de orice ideal ! (înce re înd să -1 atr ag ă c ătre ea) : ILEANA sînt întrade văr fru moş i !.. . D a r zorii au ? D A N : Ce culoare ILEANA

:

Au

cu

culoarea

care

îi

vezi

tu.

D A N : Ad ic ă ? ILEANA : Da, pe ntr u mine care î i vezi t u ! ...

au

culoarea

cu

D A N : Sînt murdari. Şi c e nu ş ii !.. . Prea ce înţelegi tu, ?... nuşii, Ileana ILEANA : A m s pus că pe ntr u mine au cu loarea p e care o vezi tu. î ţ i spun eu : D A N : Sî nt c e nuş ii, Ileana. cenuşii, lipsiţi de fantezie şi, mai ales, lip siţi de ideal. ILEANA (îl timid) : Dar...

mîn gîie ,

e

tris tă,

înce ar că

un

D A N : Eram un o m capa bil. Apre cia t de toţi. Scrisesem u n studiu c u care, dup ă c um spuneau s e mindreau toţi profesorii, colegii Şi, deodată, că n u îns e mn mei. aflu nimic,

ILEANA : Vezi, c u cred c ă , atunci vorba d e iubire, ş i unul şi celălalt să vadă totul la fe l, da r absolut la D A N : Adic ă, dac ă pe nt r u tine ceva ş i pe ntr u mine t o t albastr u bastru să fie. ILEANA : Ma i mult de cît at ît : ce ea seamnă albas tru pe nt ru tine tre buie s emne ace l aşi, da r absolut acelaşi ş i pentru mi ne m e u este ş i albastrul D A N : Albastrul ILEANA : Exact. D A N : Roş ul me

u

este

şi

roş ul

cînd c trebuie fel...

e al tre buie ce

în să în albastru tău.

tă u.

ILEANA exact : Da , c împ ul me u ar e aceeaşi c u c împu l tău, me a are culoare marea exact aceeaşi culoare c u marea la . D A N : Şi da c ă eu a m să- ţi spun : Ileana, cerul me u e ma i sa u m a i puţin albastru albastru decît cerul tău ! ILEANA : îns e a mn ă că atunci, în clipa aceea, sau în ace ea n u ne ziua iubim sufi cient, sau că s-a ru pt ceva, s au că a m în ceput să ne înde păr tăm... înse amnă că avem ace D A N : Deci iubirea laşi cer , de acee aşi culoare, în aceleaşi nu a nţ e , c u aceiaşi nori... ILEANA soare : Şi ace laşi ce r , şi ace laşi şi acelaşi nesfîrşit, că noi să pentru trebuie c u acee aşi lu m in ă, în acee aşi vedem totul lu min ă şi de l a aceeaş i lu mi nă . DA.N (poate în tr- un mic joc de am uza tă sa tisfacţ ie) : E i bine, Ileana, află că cerul a r e exact, d a r abs olut aceeaşi me u ex act c u cerul tă u !.. . ( 0 îmb ră ţiş e az ă, o culoare sărută.) Iţi declar asta s ole mn, d u p ă o în delungă studiere a spe ctr ului culor ilor ! ( 0 sărută din nou.)

cu întreruperi : IL E AN A (d eli cat, timide) îmi dai voie s ă cred, s ă cred în înalta pre

aşa

74

c um

nici

înai nte

nu

îns e mna m

nimic,

cizie

www.cimec.ro

tehnică

a

spectrului

tău...

D A N : T e i ube s c, Hernia ! A sla- i î.. . Ş i, să- ţi spun drept, dacă mă gî ndes c ma i bine, chiar încep să cred că n u c de loc u n simplu joc. teoria ta cu culorile. ILEANA ( c u gravitate) : N u . N u e de loc un simplu jo c !... E u cred în ca cu mu lt ă con !... vingere DAN (pri vi nd- o, apropii nd- o) : Da .. . Cu o singură prcci/.arc : ochii. Ochii tăi au nu ma i pentru m in e c ulo ar e a pe c ar e o au !... ILEANA : Ochii Da, s-ar put e a. Ba nu . Chiar a i dreptate : culoa re a ochilor m e i îţi vezi ap ar ţine d oa r ţi e. Cu m o tu , c um vrei aş a e. Ia r c u te cred p e line. t u s- o vezi, Trebuie să te cred doar pe line. D A N : Da , e clar, acum ştiu bine şi prea e u c e culoare a u ochii mei. cc culoare tre buie să aibă ochii mei. ILEANA : C c culoare ?

fermă. O D A N : 0 culoare sa-i p o t privi pc t oţi în fa tegor ică şi ad e vă ra tă , căre ia nimic. ILEANA (priv indu - 1) : Da ... tegorică şi ad e văr at ă, căreia nimic... Şi e u te iube s c, te iubesc mult d e tot... D A N : Ş i mergi cu mine : Ţi- am s pus : vă d ILEANA culoare c u line. DAN :

tepţi tantă.

Bine. pentru

Să m- aş lcpţi, că vo m luu

culoare cu care ţă , o culoare ca să nu- i pes e de

a u o culoare ca nui pas ă d e iube s c, Da n . te oriunde lotul

?... în aceeaşi

Ile a na . Să m - nş o holăr îrc

impor

ILEANA : Da r un de Ic duci ? D A N : M ă d uc ... Mă d uc să discut despre T ruş an . Să - i ce r să- mi s pu nă ade văr ul des  p r e Truşan.

ÎNTUNECARE

CABINETUL

LUI

GH E RA S IM

ANDRONIC : V ă salut. Bin e v - am găsit ! GHERASIM (reţ inut) : Sa lut . ANDRONIC (forţînd) : Ş e dinţ e lungi. Fum mult. GHERASIM : A i dreptate. De două ze ci şi cinci de a n i îl îng hit . ANDRONIC : Oa r e c atît d e g us tos ? (Sc u tură vreo două sc rumier e pl in e.) GHERASIM : Da c ă m ă gîndes c bine, m - am obiş nuit c u e l. E u c u fumul de la ţigă rile ce lorlalţi, e i c u cel d e la ţigăr ile mele... ANDRONIC : E p lăcu t. Hot ăr îrile c ar e se i a u î n timp ce el se ridi că de as upr a noas tră putere. înseamnă De ce n- am recunoaşteo ? ! GHERASIM : A m re cunos cut- o întotde auna ! D a , c o plăce re s ă conduci. 0 pl ăcer e gra vă presupune foarte îndatoriri. care multe ANDRONIC : Vă apa s ă plăc ut...

ANDRONIC : Altfel n u s-ar pute a ar an ja toate acestea. GHERASIM (d ur ) : Di n păca te , l e cunoş ti m a i ale s ca să ştii c u m să te strecori printre e le ! ANDRONIC (jignirea e nea şte ptată) : Tova ră şe Ghe ra s im, mă simt lezat. E u a m f ăcut pentru ace st co mbinat . totul GHERASIM ( u n calm care-i dovedeşte şi for mat ă de s pr e celă lal t) : m a i mult opinia Ştii, Andronic, orice m a i c u cap delicvent înva ţă legea n u m a i ca să şti e cu m să sca pe de ea. ANDRONIC : I n ochii dumneavoas tră, om ul delicvent. care re zolvă o situaţie gra vă e u n GHERASIM : N u nea păr at . Sînt şi profesii onorabile ; care este un ui avocat meritul de cît de a şti să jon gl e ze printre scolegi,

GHERASIM o poţ (izi nbuu cmnin d) :c ut Situa chinuim i plă ă ? ţia !.. . în ca re ne ANDRONIC rezolv al- o. (sigur pe e l) : A m Avem o am înar e de trei luni. GHERASIM (nem ulţumit) : Amîna re . ANDRONIC : Da . la planificare. Ia minister, a m aranjat c u . Acum v a trebui să d ă m do  va dă de forţa noas tră dc- a colec mobiliza tivul. Trebuie s ă facem ap e l Ia or ganizaţ ii le d c partid, să s tim ulăm iniţiativa. Intre timp v o m obţi ne apro bar ea Consiliului economic, ceva suplimentări, materii prime d i n stocu rile altora...

nevinovat ţî ndu - şi clientul cît mai ! ?... ANDRONIC (d ur ) : Da r să ştiţi că, în c a zu l de faţă. clientul m e u este aces t judeţ căruia î i vre au binele, sîn t oa me nii care trebuie să - şi încaseze salariile, este chiar biroul judeţean n u a luat măsurile E u încerc ; care cuvenite. bineînţe les că înce rc să. .. (Ritos.) că Pentru a m simţul datoriei mele... GHERASIM : Vezi, Andronic, eu nu voiam dec ît să-ţi s p u n că legile dezvoltării socie tăţii sînt altele decît ale justiţie i. Da c ă cele le- nveţi n u m a i ca să ştii c u m să le eludezi, eşti de l a b u n înce put u n învin s . ANDRONIC : Tovarăşe Ghe ra s im, să vreau

GHERASIM

:

Eşt i

un

bun

cunosc

ător

a l

legilor

socialismului

!

vă

s pun ...

www.cimec.ro

poa te

că

de

m a i mu lt ă

vreme

75

vreau să vă s p un : vă intere se ază prea oamenilor... soarta judeţului, a dc unor principii. GHERASIM (deodată, neaşteptat pentru tudinea de pînă a c u m, str igînd) : Cu facem trebuie nări nu nimic. Situaţia vată radical !... Co mb in a t ul ăsta me rg e foarte prost ! ANDRONIC (sigur pc el) : E u a m ob a mî na r c a . Şi şt iţi în cc co nd iţii ?. .. In diţi il e u no r re glementări foarle stricte, n u permit aş a c e va !.. .

puţin dragul ati

aniirezol

prost,

ţin ut con care

GHERASIM Şi cc -peste ţi fol osetreişte am r e a , c înd ştii sigur c ă : nici luni îna combinatul n u va da pro ducţ ia planifi cat ă. ANDRONIC : A m vorbit şi cu ministrul ! E l nu ar c ace laşi interes ?... Ministerul nu este implicat ? !.. . Se v a for ma imediat un trei colectiv de specialişti. In luni, vom găsi o soluţie... GHERASIM trebuie : Soluţia să fie radicală şi cate gorică. N u av e m ne vo ie tic această a mina re ! ANDRONIC : E u vă s pu n respectuos ş i ferm că av e m. GHERASIM : A fost un angajament dema  Acum gogic ; s-a făc ut o planificare proastă. trebuie să re cunoaş tem des chis ! ANDRONIC : Şi cc r e a liz ăm ? !.. . O înt oa r  cere îna po i, ne m ul ţ um ir i sus !.. . O cr iti că aspră... GHERASIM : 0 m e r ită m ! ANDRONIC : Poate chiar şi schimbări. GHERASIM : Schimba re a principiilor, pe care o în cerc i d um ne a t a , e m a i gra vă decî t u n u i o m sau a ! schimbarea altuia ANDRONIC : Confu nda ţi jude ţul cu princi care... piile dumneavoastră GHERASIM : ..Ca r e " ? ! S p u n e ! ANDRONIC : Une or i pr incipiile dumnea

GHERASIM : Vrei s ă spui acum că nici nu m a i cunosc exact situaţia d in jude ţ ! ANDRONIC (la fel) : N u . I n m o d deliberat e u v- am ascun s- o. GHERASIM : De ce ? ANDRONIC : îm i per mite ţi să fiu sincer ? GHERASIM : Cr e de a m că ăsta c u n principiu elementar al relaţiilor noastre. ANDRONIC : V- am cerut pe rmis iune a să vă spun u n lucru grav. GHERASIM (sil in du- se să fie re ţinu t) : Sp un e- 1 ! ANDRONIC : V- am as cuns situa ţia dc l a pentru combinat c ă voiam s- o remediez... GHERASIM trebuia : Şi de ce să mi- o as cunzi ? ! ANDRONIC ffiontal) : Pentru că m- aţi fi împiedicat. GHERASIM : Sini o pied ică. Sînt d e păş it, vrei s ă spui... ANDRONTC : Dumne av oa s tr ă iubi ţi judeţul aşa c u m vă iubiţi principiile. I n sine. Fără să vă pe s c de dezvoltarea lor. GHERASIM : ..Cum îmi iub esc principiile". Ş i asta-i rău ? !... ANDRONIC : E r ău . cîn d principiile sînt în !.. . V- o s p u n c u toa tă conş tiinţa me a vechite dc co mu nis t şi cu tot respectul p c care-1 am pentru trecutul dumneavoastră... GHERASIM : Ş i alunei, s pun e - mi, «le ce m a i relatezi v i i la m in e să - mi t o t ce-ai făcut ?... ANDRONIC : Pentru c ă , oricum, ca să p u n în practică e ne vo ie dc acordul «lumceva neavoastră !

ANDRONIC place puterea.

: Acordul m e u ?. .. E i bine, a m amlie nţe ! : Da r ... ăs ta e a b uz . Şt iu că Dar...

trebui voastră... Poate c-ar să le m a i inter pre taţ i. Să n u l e păs tra ţi aş a, rigide... GHERASIM : Andronic !.. . I n ţar a me a , c u partidul m e u l a putere şi c u c a pu l m e u pe aceşli umeri, eu îmi păstre z principiile aşa chiar c u m sînt ele, rigide. ANDRONIC : Pentru pl ăcerea dumne avoa st ră. celor Fă r ă să vă pes c dac ă d in ju r lc folo sesc sau...

GHERASIM

: Acum

GHERASIM (un ţipăt nea şte ptat ; d u r , auto ritar) : L e folosesc ! (R eve nindu - şi, apropiindu - se ameninţător.) Ştii prin ce e o dioas ă burghezia ? Pr in princ ipiile pe care l e e nunţ ă

GHERASIM : Dan e !... Răiat ule ... T u aici .... ( Il îmbr ăţ işe az ă.) Ce s- a- ntîmpl at ? !.. . Note nevoi, rele n u ma i a i de mult, d e alte ştiu că maică- ta a re grij ă... (Ii dă o pa lm ă prie

tocmai surpentru n u I eşi respecta. es te reala să de cîa ştig de îmb og ăţŞtiiir e caînre ca pitalism : nerespectarea principiilor, nerespectarea legilor.

tare tenească.) îmi pare b in e că t e vă d !.. . chiar m ă gînd e am să te ia u oda tă la pescuit, n u m a i no i, fără maică - ta. M aică - ta ne strîngc în jurul e i, aşa... ca o pr eot ea să antică ....

ANDRONIC : Vre ţi să- mi ţine ţi o lecţ ie de economic polilică capitalistă. GHERASIM : N u !... Vreau să- nţel egi că n o i, dacă am făcut alte legi n u le - a m făcut tot pentru a l e- ncăl ca, to t pentru a l c afla por tiţa de nerespectare, t o t pentru ca, ajungînd într- o situaţ ie d in ac ea s ta, c u m ne află m de trei săptămîni... ANDRONIC

(cinic)

: De d o uă

luni...

Dum

GHERASIM a i !... Acum

nu l vă

a m a- u- di - en - ţc !

ÎNTUNECARE

Primul Vă zî ndu- 1,

car e intră e Da Ghe ra s im se destinde.

solicitant

n.

Uite,

DAN (tace, se uit ă în j u r ) : E impresionant l a tine. N - am fost niciodată aici... GHERASIM : Nici n u trebuia, o fiule . Aic i altceva, ia r acas ă e altceva. T u erai u n copil... Acum, da . Chia r ar fi trebuit să v i i oda tă, nimerit îm i par e ră u c ă a c um a ai tocmai cînd a m a udienţ e... E i , da r lasă, mîin e . poimîine. a m să te c h e m în m o d special. (Ca şi

nea voas tră 76

o

cunoaşte

ţi

de

trei

săptămîni...

cum

www.cimec.ro

s-ar degaja.)

Acum,

ştii .. . a m a udie nţe ...

DAN : Eu a m venit în au die nţ ă, tală. .. GHERASIM : In a u d ie n ţ ă ? !.. . DAN (bătăios) : Da , m- a m înscris de do uă venit s ăptă mîni, am de la or a do uă, am aşte ptat pînă a c um şi a m intrat. GHERASIM (ca şi c u m ar repeta ce spune Dan) : ...Şi ai intrat. D A N : Da . Dac ă m ă gînde s c bine, de Ia tine cred c- am învă ţa t să m ă port aş a : I a e ga  litate cu ceilalţi. Democratic. GHERASIM (par c a s e lămu ri. Nu- i con vine, Trece mesei. da r se abţ ine. în spatele

da tă ce a preferat u n a alteia. Asia e to t. Clar ? D A N : Po a le c- ar f i clar, tată. N u m a i încă universitate o întrebar e : a v e m şi aici ; de cc-a trebuit el să se ducă- n în vă ţ ăm în t la Bucureşti ? GHERASIM : Asta o şt ii t o t d e Ia colegii tăi ?... D A N : Dc la colegii m e i, de la altă l u m e carc-1 admiră... Uite, d e exemplu, c u vreau să mă duc să fiu studentul lui Tr uşan. GHERASIM : T u ?... (Ducînduse furios

Fă loc.r ă să

drum,pre mine, cătrsee aebţl ;ină vezi c um , Dar pe . des se hotărăşte să ; greu.) despre George Gh e r a s im , ce ştii de la colegii tăi, c e şt ii d c Ia a lt ă l u m e ? !... D A N : Cred că nimic prea rău. GHERASIM : Aha ... „n imic rău" ! prea D A N : Cu m să-ţi s pun ... Pentru e i, t u faci parte d i n fi rea lucr urilor . T c bî rfesc oleacă, l c apr ec iază lo t ol eacă... Eş ti aici ca... un monument a l naturii. To ţi sînt obiş nuiţi c u tine, toţ i ş tiu că t u îi conduci... GHERASIM (fiert) : Mon um e nt al naturii. DAN (deosebit de ră u) : Da , t at ă ; care- şi a r e locul lu i, da r pe l ingă ca re o a me n ii fac

s pu nă „daeă-

i pe- aşa")

:

Poftim

; ia

D A N : A m să încer c să mă- nc ad re z î n cele cincisprezece m in u t e cî t c pe rmis ă audie nţa l a tine. GHERASIM ( a r vrea să - i de a o re plică, da r re nunţă) : Te ascult, Dane. colegilor D A N : V i n în n u m e le me u ş i a l mei. Adică în nu me le m e u pentru u n lucru şi al colegilor m e i pentru altul. GHERASIM : Cu c ar e vrei să înce pe m ? DAN (n u se lasă, n u re nu nţ ă la a fi ar  ţăgos) : Colegii m e i v o r să - ţi cea ră să da i unei unei străzi, sau instituţii publice sau l a c e crezi t u de cuviinţă, da r să da i nu me le Truşan. l u i Valentin GHERASIM : Nu me le lu i Valentin Tr uşan ? D A N : Da. GHERASIM : Şi de c c n u v i n e i să mi- o ceară, colegii tăi ? De ce te trimit p c tine ? !... D A N : N u m- au trimis. E u a m venit. Ei nu sc g in d c a u să vin ă la tine. GHERASIM : Nu .. . Da r c ine le- a da t idec a asta cu n um e le lu i Tr uşan ? D A N : Eu. GHERASIM : Ab a ! Acum a m î nţeles . E i nu mine, se g in d c a u să vin ă I a în s ch imb tu

da ai t ideeavenit cu la numm ine lee înlu nu i T me ruş lean,lor , pen care cu toate că c i n u le - a u trimis. DAN : Am venit pe ntr u a l doilea lucru. Pentru ce l car e m ă pr iveşte . A m venit să aflu de la line cc s-a înt împla t cu T ru ş an . c c r o l a i tu în soarta lu i T ruş an ? GHERASIM (nervos) : Şi ce il alţi o a m e n i aş  teaptă audienţa, pentru c ă fiul m e u îşi per mite să vi nă să m ă între be pc care lucruri, l e putem discuta şi acasă. D A N : E u m- am î nscris în a udie nţă... le- ai tru

GHERASIM DAN acum dreptul.

: Lu m e a nu şti e asta.

(încăpăţînat) jumătate decît

:

am dŞii n n-timpul

lo t

ce vo r e i.

GHERASIM (privi ndu- 1 lung) d e multe o r i în s ine a t a ? ! D A N : T ot timpul, de do uă coace.

la care ampînă

GHERASIM (nervos şi de s cu mpă nit) : Rine . l a prima che s tiune : co munică cole Atunci, gilor tăi ca re ţi - au idee a s au, dacă preluat ţi - au preluat idee a, că n u m e dc stradă s au de instituţie pub lică n u se po at e da decît după moarte a cuiva. Or, Tr uşan e deo se bit mine. dc v i u şi încă m a i tîn ăr decît Clar ? î... L a a d ou a che s tiune : T ruş an a fost aici activist. O m cu răs punde re . Av e a în acel aşi timp înclinare şi pentru munca ştiinţifică. pentru ma i dotat munca ştiin E r a pesemne

s ăpt ămîni

în

GHERASIM (aspru) : A s- pru ? !... D A N : Atîta cît să a ju n g la co nc luz ia că. dacă - i ade văra t c e se s pun e de s pr e şi tine Truşan, să t e dispre ţuies c ! trebuie GHERASIM : A i dreptul. Dar nu bă aici, iete. aşteaptă oa me ni şi Geor ge Ghe  Aici rasim stă să se explice c u fi u- său... Pentru

că n-a făcut asta acasă. D A N : Uite, tată, m ie m i s-a cerul întot de au na să în ţeleg situaţi a ta , să f iu d e m n . să n u te fac de rîs . N u crezi că e c a zu l să-ţi c e r şi eu acelaşi lucru ? GHERASIM : Sp u ne ! ( T otuş i, ave rtizî ndu- 1.) M a i a i trei minute. Nici u n u l în plus. D A N : Foart e bi ne, f i i principial c u mine, f i i principia] î n familie, fi i acas ă ze ul nostru principial ! Ia r atunci cînd u n u l ca mi n e ajunge să deschidă ochii, ce de sc ope ră înafară ? GHERASIM

folosit

: M- ai j ude ca t

: Ce ? D A N : Ştii că- n jude ţu l pe ca re c u on oar c- 1 pilele, conduci, aranjamentele, de traficul influenţă, concesiile reciproce, serviciile reci proce p e mot ive neprincip iale, b un u l plac a l unuia s a u altuia, demagogia, falsul democra toate tism, as tea se m a i prac tică î ncă , fără prea mu lt ă ruş ine ? ! GHERASIM (vrea să s pun ă ceva dar...) i gestul) : Şt ii c ă. D A N (n u- 1 lasă. R et ezînduîn jude ţu l un d e a ve a i grijă să n u se aici, s pu nă şi să n u se zică, u n u l po a te f i ales într- o func ţie do a r fiindc ă e cuiva dc fiul institu ţia ar e ne vo ie ! care

ţifică decît

pentru

cea

org anizator

ică de în

GHERASIM

www.cimec.ro

(acelaşi joc.)

77

D A N : Ştii ră aici, s u b ochii tăi, nimeni nu crede c ă pentru mi n e n - ni făcut şi n u ve i face niciodată nici u n fe l de interv en ţie şi c-ai fi in stare să m ă baţ i dac - ai a uz i că m i sc face cea m a i mic ă favoare ? GHERASIM (acelaşi joc.) D A N : A i construit ace st jude ţ cu oraşe , c u uzine... GHERASIM (agresiv) : N u- ţi pla c e ? Ara tă r ă u ? .. . D A N : Arată splendid. E modern ş i com plet A r c cele ma i impres ionante modificat. are ce l m a i inalt ritm d e dezvoltare fabrici, universitate indu strială di n Eu r op a , arc şi două zeci de m ii de apa rt ame nte noi... are, are... Ar e to t ce- ţi fac e plăce re !.. . Şi, d ac ă n-ai f i visat ceea ce ştiu bi ne că a i prea visat, ză u că ţi - aş d a dreptate să te m in dreşti !... GHERASIM (par că plăc îndu- i) : Ia r aş a ?... D A N : Da r oa me nii to t cu ar an jame nt e nesiguri umblă, lot nesinceri sînt, tot pe e i ; c e l ca re ar e cuţ itul ... GHERASIM : Viaţa e ste m a i co mplica tă şi m a i dive rs ă şi.. . (Supăr at .) Şi v o m m a i dis acas ă. P ină la ca păt. (Furi os.) Pe nt ru că cuta nu- i chiar spui !... Idealuri aşa c um există î n fiecare om ! marilor D A N : Iar t u , o m ul idealuri, l-ai înde păr ta t pe T ru ş an !. .. L- ai „luc ra t" pc T ru ş an , nu - i aşa ? ! .. .Tc deranja, vă de ra nja că era inteligent ş i creator !... GHERASIM : Da n , a m au die nţ e . A ta s-a terminat. A m să - ţi explic. Oricînd, da r nu acum !.. . N e v o m explica !... D A N : N u ne v o m explica. N u ne v o m ma i explica, ta lă, n u m a i e ne vo ie !.. . (Deoda tă s ur pr inză to r : ca u n s trigăt s a u ca u n rî s retezat.) E clar !...

CASA

CORNELIEI

D A N ( ca o siluetă, în pe nu mb r ă, încăr ca i cu u n ruc s ac s au cu u n sac de voiaj, trece prin încă pe ri, lasă uşil e să se trîntea sc ă în u r m a lui.)

CORNELIA (i se a ud e d oa r glasul şoptit, temător) : Da ne , D an e ... DAN (trece ultima uşă şi. prin m a i bine sacul, porneşte însoţit lodie des tul de tristă ca re se aş ază ş i glasul Corneliei.)

; mai

mult

aş czîndu- şi dc- o me  într e e l

FEMEIA (se întîlneş te c u Da n , îl prive şt e , ges ticulează a ad mir aţ ie , intră î n cas a Cor  neliei.) CORNELIA ( în timp c e lum ina se ap rin de p e chipul e i , gest m u t , încer car e el e a-1 chema s au de a -1 re ţine pe Dan .) FEMEIA (intr înd) : Fe ric ită e şti. Cornelia !... Tocmai l- am vă zu t pe Da n. .. C e chipe ş !.. . Bărbat în toată firea !.. . Să- ţi tr ăias că!... E ş ti fericită. Cornelia !... Băr ba t, bă rb a t ; fecior de n ăde jde ; mîinc- poimîine a jun ge şi e l ca ta ică- s ău !.. . Eş t i fe ric ită !.. . Şi e u !... Cu amă ritu ' de fi u- meu !.. . Ajut ă- mă , Cornelia !... I a r a căzut la e x a me n. Ajută- mă. 0 vor bă

CORXELLV (absentă) : Bine, bine a m să vorbesc... FEMEIA : Mul ţume s c, Cornelia ; mulţumesc!... Vezi, de a st a eşti t u fericită, fi ind eu- i ajuţi (Iese.) şi pe alţi i. .. Mulţ um e s c . CORNELIA (cad e sfîrşită pe u n s c au n ; pri ve şt e în g o l) : Sîn t fe ric ită !.. . (Auzind zgo mote, sare de pe sc au n, se ara njează, capăt ă o m in ă voioasă.) Ge or ge ! GHERASIiM (o s ărut ă cu o afe cţ iune în rodată) : că delung Corne lia, Corn e lia, uite băt rînul tău to t m a i a jun ge pc- acasă. CORNELIA (îl prive şte înd e lung bine ? GHERASIM : Perfect !... CORNELIA : Eşti... puţin... obosit GHERASIM : Deloc. Da r t u ? CORNELIA : Eu m ă foarte simt v i i t u acasă m ă simt foarte bine. m i m a i trebuie ? ! GHERASIM : Cornelia, îţi mulţumesc reţeta pe care mi - ai prescri s- o. foarte bine. CORNELIA : Reţe ta p e care... Eu prescri s- o e u ţie ?. .. GHERASIM : I ţi mulţ ume s c.

) :

Eşt i...

? Cînd bine. C c altcevapentru

îmi

face

ţie ? Ţi- am

Doctorul Bica... CORNELIA : Da r n u eu... GHERASIM (ameninţător, cu oare car e umor) : Cornelia ! E u n u a d mi t să fiu sus pec tat nici chiar d e medici !... CORNELIA : Dar... GHERASIM (amuza t) : Ei , doa r n- ai vrea s ă cred c ă doctorul Bica n u e dirijat dc tine. ( C u umor.) Ştii prea bine că aici tn judeţ trebuie să m i se raporteze totul. CORNELIA (sur prins ă, uimit ă) : Atunci... Atunci ştii şi de Dan... GHERASIM : Ce să ş tiu d e D a n ? CORNELIA : A plecat de ac as ă !.. . GHERASIM (face u n efort ca să se abţină) : fost Cred mine. că da... A în au die nţ ă az i la CORNELIA : In a ud ie nţ ă ? !.. . GHERASIM : Da . I n au die nţ ă. Az i n u e vineri ? ! Vinerea a m aud ienţ e. N u e clar ?... CORNELIA clar : (impersonal) : Ra d a . E vi ncrea- ai - au- di - en- ţe.. . GHERASIM : ...Cornelia... CORNELIA : Da , Geo rg e ... GHERASIM (greu) : Să- i explici lu i Da n, cînd ve i pu te a, că n- arc motive să - i fie r u  şine cu mine...

CORNELIA : C u tine ?. .. Da r de ce să - i Cc eş ti t u ca s ă- i fi e ? .. .

fie?...

GHERASIM (ne maiput îndu- s e abţine ) : C e sînt c u ? !... U n m o n u m e n t al naturii, asta sînt !... O piatr ă pe ca re sc- aşează ciorile şi vrăbiile şi - şi fac mendrele, asta sînt... s i porumbeii, (Strigătul său rămîne cu eco uri pr elun gi, re zon an ţă c ar e încet, în cet se s ch imbă în plînsul Corneliei.) CORNELIA (plînsul vine ca un ecou. Din lăuntr u] e i. în cet şi te nac e , ca u n vuiel din greu depărtări. Vine şi de ne înlăt ur at , ca o sfî şi ere pr e lungă . Cî nd po at e , frîntă, în vins ă, ea spune printre hoh ote ) : Ia r eu sînt fem e ia fer icită ! .. . Fe- ri - ci - tă !

de-a

ta c de aju

ns .

www.cimec.ro

CORTINA

ACTUL

GRUP VERONICA : H e i, diiducu ţă, f ată frumo as ă, i a stai olec uţă, tur tu ric ă ; ia stai şi spunemi cine eşti şi ci nc- i turturelul matale ?... (c am contrar iată) : Cu m c ine sint ? ! ILEANA mun cit oa re pe şanti erul dumnea voas tră, 0 asta s înt. Şi e l la fe l. (La privirile neîncre zătoare ale V er onieăi. ) Asta sîntem. VERONICA : Sîntcţ i căs ător iţi ? : Da . Adică nu ... M a i a v e m o lu nă ILEANA pînă împlin im vîrsta. N- au să ne d e a vrut

cameră

aici.

Eu

stau

Ia

dormitorul

fetelor,

el...

VERONICA : Dră gu ţii de v o i ! N u tc te- nt reb fetiţă, că aşa, dar tarc dragi, cîn d vă iub iţi. ILEANA : P ăi , no i ne iubim tot VERONICA : Da . Şi mi e- mi sînteţi timpul. Spune drept, n u m- ai m a i ILEANA : Ba da . VERONICA : Şi n u te-ai întrebat de t o t iscodesc cu privirile.

s upă ra , sînteţi

mi

timpul. dragi

tot vă zu t ?... ce te

ILEANA : N u . Da r a m vă zu l că m ă iscodiţi. VERONICA : Fiindc ă- mi sînteţi dragi,

de

a i a !.. . Fii ndcă... (De vin e se ntiment ală, ap ro ap e lacr imogen ă.) Fiind că ui le- aşa eram şi eu cu Cocuşor al m e u cînd am venit pe şa ntie r !.. . ton.) S pun e - mi : ţi - ai liceul ?... (Alt terminat ILEANA : Da. VERONICA : Oricum, veam de cît şase clase ILEANA : U n d e ?. ..

to t e c e va !.. . E u n- a cînd a m fugit c u e l !...

VERONICA : U n d e ?. .. C u m u n d e ? !.. . P c şantierele patriei ! P e lo atc- am fost !... Nu există ma r e cons trucţie în ţara as ta, ca re să n u f i fost martora iubirii me lc c u Co cuşor. Şi- acuma, n- am fi aju ns aici, da r a m u n ne care-i trebnic d e coleg m a r e ştab la judeţ. Ne-a promis m a r c a cu sa re a !.. . S- a ţ inut de CU VÎ nt c u m te-ai ţ inu t t u !.. . Iar tă - mă că - ti spun t u , da '- mi eşti atît dc dra gă ! Ne- a făcut să ple c ăm d e I a u n loc „pe cinste". C e vrei, imbătrincşle omul. A m vrut şi n o i să ne tragem mai pe lingă locurile noastre. ILEANA : V- aţi iubit atît de mult ?... VERONICA : N e m a i ş i iubim, dragă!... Dar d e , c altă vîr s lă. De a s ta m ă t o t u it Ia v o i, dc cînd aţi apărut, pc şantierul nostru... aici, Sî nteţi ima gin e a noas tră dc- atun ci !... Ş i v ă !. .. Şi m i sc ochii !... Spune invidiez scurg

SOCIAL

II

— Ş AN T IE R

ILEANA : N e iubim (Mî ndră.) In dr ag os te mult sa u puţ in. Exis tă totul, şi n u există atît. VERONICA : Şi, m ă r o g, ai pu ic a să- mi spui de ce-1 iube şt i ?... Fiind că- i frumos, n u ? .. . : Nu. EI e frumos pentru mine, ILEANA fi indcă - 1 iube s c. Da r e u îl iube s c pentru felul pentru cum c u m è el. Pentru c u m gîndeşte. pentru pentru se poarlă. cît e dc cinstit, c ît c d c serios !... VERONICA (e no rmă e fuziu ne ; o îmb ră ţi şea ză) : Dr a g a me a , fătuca me a !... Exact ca mine. Eşt i făcută d in acelaşi a lua t ca mine. Şi e u : omid p e care-1 iubes c e cel m a i fru m o s d i n lu m e !... Iar pentru cc - 1 iube s c, as ta e u ştiu !... SOŢ UL VE RO N IC A! ( apare ma s iv şi taciturn gesturi făcînd nesemnificative.) VERONICA : C oc uş or !... (Se repede, îl să r ut ă, îl mîng îie.) 0 vezi pe tu rt ur ică !... (Gr a vă şi ge s ticu lînd faţă de f ineţ ea Ilenei.) I a z i, da că nu- s leit e u !.. . A i , nu- s e u ce a d e atunci cînd tu m- ai ad us , tartore, pc marile ''Ilenei.) !... E l um e eroul mpieptul e u !.. . Să - 1 vezişantiere Ia ? defilare c um i se p le (Face semnul decoraţiilor.) ILEANA : V ă admir, doa mna mi - a povestit rît de mult vă i ube şt e şi d u p ă do uăze ci şi d o i de ani. SOŢUL VE RO N IC ÀI ( îi strînge mî na afec tuos, m im în d a sp une c e va ; da r , de auzit, n u se aude nimic.) VERONICA : Cocuş or !... ( l i s pu ne ceva, se a u d frînturi.) Ma i ar c o lu n ă pîn ă la vî rs tă. dormitor Ea e-n l a fete, e l... Ză u Cocuşor... SOŢUL VE RONIC AI (tace, îngăd uie , o mîn 

gîie.) VERONICA (e xc lamaţ ie) : Coc uş or !.. . ( l l să ru tă, o ia do mîn ă pe Ilea na .) Turturico. fătuca me a , a m ho lăr ît : vă lu ă m la no i ! D u- te. ia- ţi pă s ăr oiu ' şi vino ! Şi cu ba ga je le , c ă , du pă cu m arătaţi, cred c- aveţi şi vreo sa coş ă c u v o i !.. . D A N (a a pă r ut în timpul acesta şi, surprins d e prieteniile Ilenei, s t ă deoparte, fluieră.) ILEANA (tresare, alea rgă către el) : Da ne ! VERONICA : Ah a , t e- a s imţit uliul !... Ia ;: dă - l încoa . Ia adă - 1 să ţ i- 1 v e d e m şi n o i ma i deaproape (I i dă c u cotul soţului ei a- nt re-

drept

: vă

iub iţi

mult,

nu - i a şa ? !.. .

bare www.cimec.ro

: „ei, ce

zici

? !") 70

ILEANA VERONICA c ă frumos

: E I e Dan... ndu- i d e deochi)

(venind) (scuipî

: Doamne, v ă m a i stă aşa de mină ! Leii noi, n u , Cocuşor ? !.. . ( I l ia p e D a n , îl în  toarce p e toate părţile.) Să m ă trăznească dacă e u n u tc cunosc d e undeva !.. . C u m zici că t c cheamă ? D A N : Da n Popescu. VERONICA : Pope sc u, Popesc u.. . Popes cu ?!... D A N : Exact, doamnă. V ă mulţume sc . Il e ana

spus, dar... VERONICA : mi - a

Nici

u n

d a r !. . .

hotărit

A m

ILEANA : Da , orădeni ; sîntem orădeni, n u v-am spus ?... VERONICA (neîncrezătoare) : E u te-am m a i văzut. N u se poate !... Ochii ăştia... ochii ăştia seamănă leit... c u cine oare ?... ILEANA văzut : Sigur c ă l- aţi !... N u spu neaţi c ă semănăm leit c u dumneavoastră dc acum douăzeci şi d o i d e a n i!. .. D a n e leit dumnealui, c e l dc- atun ci . VERONICA (dă să - ncuvi inţeze, apoi se opreşte neîncrezătoare) : Auzi, Cocuşor !... (Ameninţătoare, ăştia lu i Dan .) Ochii ţi - i fine,

(Studi induŞi,- 1 d ebine.) Pope toare.) unde eşti DAN : E h , tocmai d i ţării !... D e la Oradea, VERONICA : Părinţii sînt

s?cu ? !...

(Neîncreză cealaltă

n partea

a

Sărut

lung,

.... d i n O .. .

mîngîieri

L O R CAME

delicate,

re 

Ileana, o roteşte, apoi o r i plimbă prin cameră) : Ăsta e sudul... odată c u e l) : Asta e ră  apusul !... patru cele puncte cardinale

o

ale

noastre

D A N :? Ileana, ţialul

t u n u

crezi

ILEANA : dinale ?...

avem

cele

Să

.... c ă ăsta es

patru

te es en

puncte

car

D A N (precizînd) : Al e noastre !... Vezi, cele patru pun ct e exi stă obiectiv. timp, I n acelaşi într- un fe l s au altul, fiecare o m are cele patru puncte a l e lu i. Es enţ ialul este cardinale c ă n o i le avem noastre. pe ale Nordul tău este ş i nordul meu, sudid tău... ILEANA (rostind odată c u e l) : ...Este şi meu. sudul

DA N- ILEAN

A

(totul

s e amestecă

în

glasurile

a l cărui contratimp într- un dulc e cîn tec balanse ază între „m e u" ş i „tău" c a î ntr - un canon) : Răsăritul t ă u este ş i răsăritul meu... răsăritul m e u este ş i răs ăritul tău.. . a pu s ul tău este ş i apus ul me u, apus ul m e uş i apusul tău... e rostit î ntr- un crescendo, ca(Totul nt r- un dans care î i cuprinde. îi roteşte, îi î m  brăţişează şi - i topeşte în tr- un lung sărut.) ILEANA : P e drum, ţi - aduci cînd aminte, făceam ţi - adu ci a min te c u m spu autostop, neam : mergem răsă ri t, me rg e m spre spre răsărit... lor,

DAN

(împreună

c u e a) :

h a i!..- .văA m D uceţi şi

lucruri...

ÎNTUNECA

l a sărut.

D A N (o ia p c dică î n braţe, e nordul, ăsta ILEANA (rostind ăsta săritul, e D A N : Avem a l e noastre !... ILEANA : Da ,

I n n o i. la

doa mnă

PRIMA

venire

ştiu hotărît,!...doar(Cu hotărîre.) ; veniţi aduceţi - vă plasa cu

Mergem

spre

răsă

RĂ

R E

CO N JU GAL

ILEANA ( c u voce groasă) : Ş i ce răsărit ? — ne- a întrebat şoferul spre morocănos. D A N (răspunz în du- i direct aceluia) să mu nc im şi să n e iubim, bătrîne ILEANA (acelaşi joc) : Ş i unde să l a răsărit ?

faceţi acela

Ă

v o i

: Mergem !... v ă opresc

DAN (idem) : Oriunde dumneata, vrei trîne ! (idem) ILEANA : Credeţi c ă veţi găsi unde u n I oc să v ă mulţumească ?

bă

: Desigur, D A N (idem) bătrîne. Doar ce-i buie omului altceva decît s ă muncească să iubească ? ! (idem) ILEANA : E h e ! Sînteţi v o i tineri I i m a i trebuie multe !...

tre

ori

şi !...

D A N : N u , bătrîne !... N u- i m a i trebuie, bă trîne !... Viaţa şi- atun ci n e- o complicăm noi, n u ne ma i rămîne tim p tocma i pen tru esen ţial, tocmai pe ntr u ca să muncim şi c a să iubim !... ILEANA (idem) : S ă v ă la s aici ? .... D A N : Dacă !.. . Şi m a i treci pe la vrei N e v e i gă si mu nc ind , ne ve i găsi

du - ne î . . . N e v e i găsi fericiţi

n o i !... iubin-

!

(Fac amîndo i se mne c u mîna ca şi c u m s-ar îndepărta d e acela ş i , îmbrăţişaţi, or u p l a fugă chiuind ; alea rgă, alea rgă, î ntr - o î n  treagă joacă pînă c e , îm brăţi şîndu - se , c a d obosiţi, ş i reapare, pe ntr u e i , realitatea ca merei.) ILEANA

:

Ş i chiar

crezi

c ă sîntem

Ia

răsă

r it ?

DAN tanţă.

(sărul în d- o) : N u ar c patru Avem toate cele

nici

puncte

o

impor cardi

rit,

80

mergem

spre

răsărit...

nale. www.cimec.ro

ILEANA (î mbrăţişîndu1) : Ai dreptate ; toate .... D A N : Ile a n a , tu- ţi d a i s e am a că e u sînt ce l loale cele patru m a i bo ga t o m d in lum e : a m line !... puncte cardinale, şi pc ILEANA (e nt uz ia s ma tă ) : Da !.. . Şi e u : t e a m p e tine ş i toate cele patru puncte car dinale !... bă D A N : Şi - ţi a d u c i a m in t e ce ne- a s pus ochi trina aceea cu răi, cc se ţine a pc d u p ă gard ?... (Imitînd - o.) Ce vă zb e ng uiţ i aşa ?... C c , credeţi c- aţ i apucat fericirea dc- un pi cior greu ci i!... direct, ?... E (răspunz pe-în aiduILEANA ca Da n în jocul de m a i înainte) : Nu- i nimic, mătuşico, n u ne te me m de greu !... Dac ă v o m m u n c i m a i greu. v o m f i m a i mîn dr i de n o i şi ne v o m iubi m a i mult !... D A N (vo ce a Băt rîn e i) : E... e. .. o să ve de ţi v o i ! Ce, cre deţi că lu m e a , aş a, de od at ă, sc s ch imbă ? î ILEANA : N u de oda tă, mătu şic o. da r sc schimbă ! DAN (id e m) : Vă faceţi !.. . Şi- ap oi. visuri aici da că vr e ţi s-o ştiţi bine, nici nu-i chiar răsăritul ! ILEANA : Da r und e - i ?... dreapta, DAN (ide m) : Po at e m a i la poale m a i la stingă !... facem ILEANA : Nu - i n im ic !.. . îl noi să fie aici !... vezi AMlNDOI : Aici, mă tu ş ic o ! A i să ma lale ! 11 facem n o i să fie !.. . (îmb r ăţ iş a ţ i, fa c u n salt, ca şi c u m ar prinde ce va ; de fapt, aici lotul e cu evide nţă pa nt om imă ş i balet, replica a vîn d do a r un r o l de s uge s tie ; fac u n salt, apoi încă unul, sînt îneîntaţi, se s prijină un u l pe ce lăl alt, se îmbră ţiş e ază şi se s pr ijină , se a jut ă şi sc atrag unul pe celă şi iarăşi se îmbrăţ işe ază.) Il a du c e m lalt, noi, pre mă tu ş ic o ; î l a d u c e m !.. . (Cad , în zent, p e patul propri u- zi s a l camerei.) ILEANA : Şi, l- am a d us ?. .. D A N : De ce n- am f i co nv inş i că da : l- am a du s şi îl v o m m a i a du c e î nc ă !.. . ILEANA : Bătrînica er a neîncre zătoare , spu n e a că viaţa nu- i chiar aşa cum o vezi dc prima dată !... D A N : Lucrul ăsta îl spunea şi Şi nu - mi place pentru o justificare. fruntea ILEANA (îi mîngîie telor) : Fruntea ta atît de riat.)

tata. (Contra că îl s pu ne a ca

c u vîrful dege frumos chinuită...



T e c h in ui c gîn du l ăsta , n u ?... D A N : E o ma r e de za măg ire să - ţi faci un ideal di ntr- un om . Ma r e dezamăgire dacă omul ace la n u rezistă tuturor aspiraţiilor tale... Cu m să - ţi s pu n , po at e că, dac ă l- ai l u a altfel, ar fi chiar u n o m cumsec ade , dar , mult... dac ă te- a făcu t să aspiri la mai ILEANA : Mă- ngrijorezi. D A N : De ce ?

ILEANA atît de D A N (d dumnezeu ILEANA

: Pentru că cu visez atît de mult, departe, în legătură cu tine... ur ) : Şi e u. Ile a n a . Şi să te fereas că să mă de za măg e ş ti !.. . : N- o să te de za măg e s c : v o i f i în

trebuie D A N : Ţi- aduci a m in t e : roş ul tă u, să fie şi roş ul me u. .. ILEANA : Galb e nu l tău şi ga lbe nu l me u. trebuie Cîmpul tău să aib ă ace eaş i culoare c u cîmpul me u. trebuie D A N : Şi ma r e a me a să aibă exact culoare aceeaşi cu ma re a ta. ILEANA : Ş i cerul, ş i soarele, şi ncsfirşilul. pentru trebuie că noi să ve de m totul cu acee aşi lu mi n ă, în acee aşi lu m in ă şi de la acee aşi lum ină ... (D eo dată.) T u ai să m ă dezamăgeşti ? trist, D A N (o mîngîie băr ba t ma t u r şi îngî ndurat) : A ş vrea să n u te de zamăg e s c. Să n u te deza măges c ni ciodată. Să n u d e za mă gesc p e nimeni şi, în primul rînd, pe tine. : E d c a jun s să vrei să n u de zamă  ILEANA geşti pe nimeni, şi îns e a mn ă că e u şi în treaga m e a iubire, sîntem răsplătite. D A N : Ştii Ile a na , c u m ă gîn de a m că v o i ajunge tata. cîndva să scriu o carte despre Mă g înd e am , cînd vo i fi la vîrstă ma tu r ă, s ă scriu o carte despre idealul în viaţă şi tata. despre ce- am învăţ at e u de l a ILEANA : Ş i crezi că n - o s-o m a i scrii ?... D A N : Ţi- ai n s pus : e o ma r c de za măg ire faci di ntr- un o m şi... (Incersă-ţi u n ideal c înd să se a bţ ină .) .. .şi să- ţi fie şi lată ... (0 priveş te ş i, ca şi c u m i - ar vorbi lui Ghe rasim.) Cum a putut el să ra bd e s au chiar s ă contribuie la îndepă rta re a u n u i T ruş an ? ! Şi c u m a putut să num e as că as ta „ aspecte le complicate ale v ieţ ii" ? Ile a na , ştii tu cum m - a crescut e l pe m in e ?... C în d eram mic, n u mă a jut a la nimic. M ă obliga să fac t o  t u l singur. Mă învă ţa c u m se face u n lucru, d a r nu mă ajuta. M ă învă ţa , înţelegi t u , îmi

arăta

c u m să fac

meu.

Şi,

e u, da r n u

v a i ce bi ne

în

făcea

m ă s imţe am , cînd

locul

pu

team ns tr e zDacer , sînt sims ă f a c ! E săl a mi pr obdea mograv. în sineîn a lustare i ţeam o mare, o teribilă satisfacţie. Pentru c ă , ce- ţi poţ i dori m a i mulf decît să ştii că alţii înv a ţ ă de la tine să fie siguri pe pi cioarele lor. Di n pricina asta , poa te , a m crescut puţ in ca m mîn dr u. Da r , ni ciodată fost n-am mînd ru pe motiv c ă eram fiul lui, fost fii ndc ă c i e ra cine er a. A m mult mai mî nd r u decît atît, pentru c ă eram mîndru de ce şt iam c u să fac , de mine, de forţele d e car e- m i dă de am s ca ma că le a m. De asta, vreau să - i s p u n : m ă făcuse şi, tată, să cred alît de frumos în forţele mele, să fiu atît de m în d r u de mi n e şi de ceea ce v o i face în via ţă !.. . Ia r de od a tă , totul se destramă. : Dan... ILEANA D A N : Sp un e ! ILEANA ceva...

:

îm i

D A N : Cr e de am

da i

voie

să - ţi

că- mi spu seseşi

mărtur totul

ise sc despre

tine.

ILEANA D A N : Pe

: Da,

totul.

ca re l - ai

Aici

e doa r un

am ănu nt .

omis...

ILEANA : Cr e de am că n u ma i e ne vo ie să ţi-1 s pu n, de îndat ă ce ajuns e s e m să te- n-

totdeauna

ate ntă

să

nu

te

deza măges

c.

ţeleg. www.cimec.ro

SI

D A N : Spun e- 1 ! ILEANA : Şt ii că şi e u a m de- acasă ? ! plecat D A N (ironic) : N u ! N u ş tiu. Eşti c u m in e aici de- ati ta timp, şi n u ş tiu... ILEANA : Nu. Am plecat, plecat... adică am adică... n- am explicai nimănui. fugit, D A N : Asia n u te- am î ntrebat, dc- ndată ce-ai venit c u mine... ILEANA : Da r no i pu te a m să r ăm ine m Ia Iu ş tii ? Şi tocmai dc asta am plecat... mine. D A N : N u înţe leg... : E u i- am spus m a m e i. Şi. du pă ILEANA ma s ă, parc ă i - am simţit eu. sfătuinduse ... Ea cu tata. adică. I- am auzit, chiar... D A N : Şi ? ILEANA : Se te me a u că sînte m prea tineri, se te me au de urmăr il e copilării... unei D A N : Normal. Ei n u ne cuno sc . ILEANA (tri stă) : Da , n u ne c un os c. N u ne Da n. .. Ştii cc i- am la u n mo  cunosc, auzit, da t. totuş i, s pu nînd ? ment D A N : Ce ? ILEANA : Mi - e ruş ine. D A N : E i. s pu ne ! : E r a ca o ca o liniştire ILEANA concluzie, a lo r : s pu ne a u că, dc Ia vî rs ta a s ta, in de

ILEANA (parcă vin ov a tă ) : Cu m „ş i" ? D A N : Ş i Iu ce-ai făcut ? ILEANA : Cînd ma m a a m - a mingiiat venii, şi mi- a s pu s că p o l să te a du c să stai la mi - am luat sacul de spori şi am noi, plecat c u tine. D A N (a s pr u) : Ile a n a ! ... ILEANA (tim idă , um ilă) : Asta e tot... (ace laşi jo c ) : Il e a n a !.. . DAN (Ia fe l) : P e c u v în t ; as ta c to t !.. . ILEANA DAN (deod ată, ne maiabtinîndusc ) : Il ea na... T e iube s c. Ilea na !... T c iub e s c. Ile a na !...

Da !... Detău .ista, ul t ău. răs ăritul es te roşul şi răsmeăritulu esmtee u şi, roşcerul meu a r e culoarea cerului tău, iar nordul meu se află exact pe direcţia nordului tău!... Ileana!... (O îmbrăţişează.) ILEANA : Da . ş i de a s ta , culorile noastre, noastre n u sînt do ar u n punctele cardinale joc. D A N : N u : n u sînt d e lo c u n jo c !.. . AM1ND0I (jocul de c a no n de m a i înainte) : Albastrul m e u este şi tă u ; răs ă albastrul tău este şi răs ăritul m e u ; pă du r e a ta ritul şi pădu re a me a, ap us ul m e u este şi este tău !... apusul

finitiv

aş a că.cita,.. (Impersonal,eu tot c trebuie u pa uze ,să cam ă şi măc ur itm , ar chiar insinuînd tonul de „raţiune s uper ioară" a bătrînilor.) .. .e m a i b in e să p u n mî n a pe fiind că eş ti b ăia tu l c u i eş ti, fiind că ne tine, putem face m a i uşo r o situaţie (Repe de .) de cît m a i tîrz iu să m ă m ăr it cu cin e ştie cine !... DAN

(mînios,

suspicios)

: Şi ?

ploii) DAN are (aseultindsunetul răpăitul ! Ploaia mea a la ns ul re  ploii talc !... : (BAuzi ritmate trece în tr- un înce put de dans plicilor şi-ntr-o imponderabilă eare-i uneşte, rotire, confundînd cele spuse eu cele mişcate. Răm î n astfel. îmbrăţişaţi, eu buzele rostind ne auzit pc car e a c um le sugere ază cuvinte, mişcarea.) ÎNTUNECARE

CAMERA

CELOR

DOI

ILEANA (do ar me cu o căzută alături.) carte (de s ch ide uşa c u gr ij ă şi i ntr ă CORNELIA încet.) (se mişc ă şi ca ută la m p a de p c ILEANA noptieră) : Ai venit... CORNELIA : Să n u t e sperii...

soţia pre şe dinte lui, fe me ia pe ca re o invi diază loti ş i o fericesc toţi. : De u n d e ş tii as ta ? CORNELIA ILEANA : Dc la m a m a me a . I n oraş femeile vorbesc. Fe me ile şti u pc cine să a d m ir e şi pe c ine să invidieze. ştiţi c u m sînt Femeile... femeile în tr- un oraş de provincie... I a r faptul că du mne av oa s tr ă sî nteţi ferici tă, un nefiind dc ascuns... lucru

ILEANA sperie (dimpotrivă. Se şi se aco per ă) : Cr e de a m că - i Da n , îl aş te pta m pc Dan. CORNELIA : Şi e u îl aşt ep t pc D a n . ILEANA : Dumne avo as tră ? : Voiai să m ă între bi cin e s înt, CORNELTA n u ?... ILEANA : Voiam... : Plo uă îngrozitor. Niciodat ă n- am CORNELIA vă zu t o as e me ne a plo a ie !.. . (î şi sc oate baticul şi- 1 s cu tur ă.) N u m ă c un oş ti ?. .. ILEANA : Acum da . Vă cunos c prea bine. Dumne av oa s tr ă sînt eţi fe me ia cea m a i di stinsă şi m a i onor ată di n judeţ ul nostru ; sînteţi

(priv ind - o mult) CORNELIA : Spun e- mi, aşa vorbeşti de d um ita lc sau t e- nc ea rc ă felul emoţii ? !... unele ILEANA : Drept să vă s pu n, mă- ncear că.. . d in pa t, îşi p u n e u n ha la t, îşi face (Sare d e lucru c u ar anjat ul patului.) : Uite, e u sînt me dic ... CORNELIA ILEANA (tr e băluind) : Ştiu... : Sp un asta numai că. CORNELTA pentru î n general, oa me nii cînd v in la m in e sînt emoţionaţi. ILEANA (la fel, dar vrînd lungin d treaba să fie şi po liticoa s ă) : Ştiu ... şi e u m ă e m o  ţionez l a me dic ...

Sc au de răp ăitul şi atotcuprinzător.

ploii.

Perseverent

82

www.cimec.ro

CORNELIA : Da r ca să l c p o t p u n e u n diag nostic e u trebuie s ă stau de vo rb ă cu e i in >larc normală, neemoţionaţi... (ne ma iav înd ce s pu ne şi cc face) : ILEANA Ncemoţionaţi ? CORNELIA : lartă- mă, sini l a du mne at a, pol s ă stau ? ILEANA : V a i, vă rog... N-am fost atentă, vă Desigur, poftiţi... rog... CORNELIA (scoa te o ţigar ă, ii ofer ăj : F u  mezi ?... ILEANA : Nu .. . Adic ă da ; mulţumesc ; ştiu

: ILEANA m ă mărturi CORNELIA pentru toare ILEANA : IV I v- ar fi E u de asta CORNELIA chiar crezi poţ i fac e ? ILEANA : complicăm

şi cu... CORNELIA (vă zî nd- o eiun >c poa rt ă cu neinde mîna ro , cău tînd să facă ce va) : Poftim, ia... Asta calmea ză ţi - o s pu n ca fumăto ar e , n u ca m e d ic . (Scenă clasică, cu aprins, cu primului neîndemînarea f u m ele . . Sce nă a cărei lu n g im e şi şar jare răm îne la latitudinea regizorului. î n orice caz, o pa uz ă o neces ară.) D c fapt, şi e u a m ne vo ie să m ă ca lmez ... ILEANA (aşezi udu - sc c u m in t e pe pa t) : Mă iertaţi, a m lucrat l a laborator î n schimbul dc noap te ... A m avut nişte prob»; grele. CORNELIA : Să ş tii că n u s înl chiar aşa de feri ci tă c u m sc s pun e ...

CORNELIA : Şi la ca re aţi aj un s o nume şt i nor ma lă ?s oluţia ILEANA : Da . A m fost holăriţi, am luat ca aici : ăştia l e a cea ma i dre ap tă şi a m ajun s sîntem noi, asl a- i ce ne trebuie — mu nc im, fruntea n c iubim, stăm cu sus. CORNELIA : Da r pute ţi face ace laşi lucru oriunde. ILEANA : Po at e . Adic ă, sînt sigur ă. Da n a vrut insă să - şi confirme lu i însuşi, am înd oi a m vrut să ne co nfir măm no uă î nş ine , că sigur. drumul pe car c- am ap uc at c b u n ş i CORNELIA : Am în d o i ?. .. Sa u l- ai făc ut să creadă...

ILEANA revine)

(trăg înd d in ţigară, o prive şt e, î şi : Şi m ic , ce d iag no s tic vreţ i să- mi

puneţi ? CORNELIA diagnostic. de c e băiat

M ă ier taţi c- am explodat aşa, că se sc dum ne av oa s tr ă ?... : N u po t decit să-ţi fiu recunoscă sinceritate.

Vă r o g să mă cr ed e ţi, şi la fe l v i s- ar fi măr vorbit, sini fericită... (cu sus pic iune ) : Dan.. . că Da n e fericit ? Chiar

D a n la tu ris it. Asc ultă, că-I

crezi

! De s ig ur !.. . A m f i pulut inutil, să a jun ge m la alte

ILEANA : Dc c e m ă su s pe cta ţi ? CORNELIA : N u crezi c ă e normal lotu şi ma ma lu i !

să nc soluţii...

?

Sini

: Nu e vorba propri u- zi s de-un A ş vrea să- mi d a u s e ama , însă, ul m e u crede atît dc mult î n cc- i. .. m fine, în ce- i insufli dumneata... ILEANA : E u cred în el , d o a mn ă î CORNELIA : D a r î l şi influe nţ e zi, nu ?.. . ILEANA : E u pe e l, d o a m n ă ?... D a n c o personalitate pute rnică, bine forma tă, de mn ă ş i hotărîtă... CORNELIA (fără e i, imitînd- o) :... P u  voia ternică. .. bin e forma tă, d e mn ă şi hotărîtă... (Apreciază caracterizarea c-o min ă ca m m i ra tă.) Şi i l iub e ş ti ?.. . ILEANA : Dacă- 1 iub e s c ? !.. . C u m să vă Cuvintele sînt puţine , sa u, poa le spun... prea că sînt de prisos. E toată viaţ a me a . C u m să tare vă s p u n ?. .. Aţi iubit vreodată tare, de enorm, total ?... tot. CORNELIA : Cred că da... : Şi aţi iubit ă Ia fe l, aţ i s imţ it ILEANA fost c ă fiecare gînd. fiecare simţire, fiecare res pi raţie a dum ne av oa s tr ă v ă c împărtăş ită ? CORNELIA (nu răs pund e , răm îne pe gînduri) ILEANA : Ved e ţi, po at e că n u pute ţi să - nţ e-

: N o i, c u Da n , ne- am întreba t un omului : ce- i trebuie ca să fie d e m n şi mîn dr u d e el, cc- i ca să n u trebuie se- am csl ece in toate complicaţiile inutile, carc-1 distrag «le la e s e nţ ia lul v ie ţii ?. .. CORNELIA rezolvat : Şi, aţi această proble mă pe car e om e nir e a o tot atacă de sut e de ani ? ILEANA : E u cred că da. CORNELIA : Crezi în e l ?.. .

legeţi. Sau po inzîndui Nu privi lertaţ i- mă.at e N că. u ..mi -(Surpr aş permite... , nu rile] mi - aş permite. E u vorbeam nu ma i dc ferici r e a mea. V-aţi crezut vre oda tă atît de fer ici tă încît să simţiţi ne vo ia s-o s pune ţi tuturor ? ! CORNELIA (acelaşi joc.)

muzica doi.)

ILEANA : lerta ţi- mă, iar văntreb : da r n u vă- ntreb ca să- mi ră s pun de ţi. E do a r o for mă de a- mi man ifes ta fericirea. Atîta lo t. Cînd sîntem fericiţi, e că ut ăm î nt r- o prea normal, parte, într- ali a. corespondentul fericirii noas Căut ăm mărt urie sau sprijin î n exemplul tre. altora... (Deo da tă.) M ă iertaţ i că vă vorbesc

ILEANA lucru

ILEANA : Ş i e l în m i n e !. .. CORNELIA : Ş i crezi c ă este, c u m ai spus .. . ILEANA : Da ! 0 personalitate puternică. mari ma tur ă, entuziastă, car e va face lucruri în viaţă .... CORNELIA (o în g în ă ; evident că - i plac e ) : Mari lucruri în viaţă... Şi to tuş i, e u nu- 1 vedeam pc Dan chiar aşa. ILEANA : Să fiţi c on vin s ă c ă aşa e !... CORNELIA (pe gîn dur i) : Pa rc ă e u m a i ş tiu c u m e...

(De triluri

afară se au de u n fluierat prelung cu s a u lei t- motivul unei care, în melodii celor deveni de scenă, va melodia

ILEANA : D a n ! ... E l e , D a n ! .. Vine Dan de Ia lucru !... CORNELIA (se face mic ă, st ingher ă, par că dispare.) ILEANA : M ă ier taţ i !.. . (F ug e .) CORNELIA (aparte, tre eînd cî t m a i în u m  bră) : L a cas a l u i , intr înd pc uşa lui... D A N (dînd uşa de perele, se loveşte de Ilea n a , o pri nd e- n braţe) : Plo uă grozav. Gro za v ! în c ur în d o să venim înot acasă... Ce face campioana

aşa ?... CORNELIA

: De cc să te

iert

?

ILEANA

www.cimec.ro

m e a ? ... : Este...

83

DAN (ri( li cîii (l- o c- un : Este, gest sportiv) c u toate c ă aici este ca mpioa nă de înot, este, n u a ma i avut un d e să sc an tr e ne ze !. .. Da r v a av e a, că plou ă, plouă... ILEANA : ...La noi... D A N (o sărută întrerupîndo, ncl ăsînd - o lung, să vor be as că) : Iţi că as tăzi a m rea raportez lizat ceva grozav. ILEANA : Dan... DA N (roti nd- o în braţe ) : N- am terminat ! Meşt er ul mi- a s pus : lucrezi bine ; mi - era te am ă dc pr ipăş iţi ca line, d a r lucrezi bine!... : Atît a ? ILEANA D A N : Alita. Ce, nu- i de a ju ns ? !.. . A m l u  crat cît u n u ' şi ju mă t a t e !.. . ( 0 roteş te prin ca me ră. ) T u ?... ILEANA : Da n . c l a no i m a m a ta ... D A N (l ăsînd- o d i n bra ţe ) : U n d e ?... ( 0 v e de p c Cornelia. Se- nl unecă : Cornelia a r e privirile grave ; mome nt greu, încordat, nici un ul nu ştie ce să sp un ă. Da n şi ne Cornelia stau mişcaţi, trădî ndu- se prin gesturi scurte, reţi nute. Ile a na pe ndu lea ză între e i ; între cei d o i ca re sînt alîl dc ploua ţi. Se îndr e ap tă — m a i mull prin gest ş i atitudine decil prin mişca re — cînd spre unul, cînd spre celălalt I ntr- un şziu, i imediat secă abţ ine re lract trebuie înd. o bolărîre luată, Dan tîrpentru d a r sincer) : B in c- ai venit la noi, spune grav, m a m ă !.. . CORNELIA (î ntreaga e moţie , prefăcutăn d r a mă ) : D a n !.. . (S e r e pe de la e l, îl îm br ăţ i şe ază, îl s ărut ă.) ILEANA (c em oţiona tă, apr oa pe de lacrimi.) CORNELIA (î şi dă s e a ma şi, d in instinct, s a u d in ne vo ia ei de fem e ie îndure ra tă, în tinde o mîn ă, c uprinzîndo şi pe Ilea na ) : Copiii m e i !.. . Copiii m e i. (R oste şte totuş i so bru, fără melodramă.) D A N : E a e Ile a na . Ca mp ioa nă la înot —

fapt, viteză. De aşa a m înce put s -o iube s c (Fiind obiş nuit s ă- i poveste ască ma me i.) Ştii , a m văz ut- o săr ind de pe tr am bu lină, plan înd o clipă, plo njîn d şi t o t ţîş nind prin apă. Am încer cat s -o vă d m a i bine, da r , d i n cînd în îi zăre am do a r mutra as ta de iepura ş. cînd, Şi - am înce put şi e u să strig, la u n loc c u e i : H a i I- lea- na ! H a i I- lea- na !.. . colegele Nu - i frumos , m a m ă ? !... Atîta şt iam de s pr e e a , şi- atî ta strigam : H a i I - l ea- na ! H a i I- lcau a !.. . (D e v in e molipsitor, sc andar ea lui se trans formă î nt r- o manifestare de voioşie, to  pind încordarea si crisparea de pînă ac um.) CORNELIA frelumd) : Ha i I- l ca- na ! H a i I- lea- na !... IL E AN A (chi ar s i ea ) : H a i I- lea- na !.. . T OŢ I : Ha i I- lea- na ! H a i I- lea- na !.. . : D e fapt. d e fapt e u n u trebuie să ILEANA strig, d a r bucuria... c u m să vă s pun... bucuria e atît de mare... D A N : Da , dar ... t u n u s pu ne n im ic ; t u şi- noa tă !.. .

taci

: Bine, înot. (Mimeaz ă.) Da r p ot să ?... CORNELIA : Vorbe şt e ; sigur c ă d a !... 0 orice ca mpioa nă poate face !... ILEANA : E u îl ş tia m. E u î l vă zu s e m la ILEANA vorbesc

Şi - ntr- adevăr, e ra . Dar , curios : c u îl iube s c pentru c u m gînd eş te, n u pentru cum joacă fotbal.

D A N : Iţi mamă, familia noastră ? place, (Duce degetul la buze.) să - ţ i s pu ne m Trebuie : sîntem Pope s cu. Da n şi u n secret familia Po pe s cu . N u m e cu nos cu t, n u ?... Ileana CORNELIA (rî de cu e i, a mu za tă , a po i încet, î n vreme ce ceilal ţi încă r îd, ca de v in e se rioas ă, gr a vă , Iri slă. Cău tîn d Şi spune, ceva. ea şi c u m şi - ar lua in ima - n dinţi) : E i, şi rînd vine acasă Pope sc u ? familia D A N (se opreşte de oda tă, pre s imţind ce va) : Păi e la casa ci !...

CORNELIA (a intrat în joc ) : N u .. . „a c as ă" ! .. . Acasă î n ad e văr at ul în ţeles al c uv înl ulu i. La casa î n care... : Uite, mamă... D A N (dîn du şi s e ama , pornit) Adic ă, iar tă- mă, eşti în casă Ia n o i şi eş ti m a m a me a c ea dra gă. N u pu t e a m să le pri m i m altfel. CORNELIA : A m înţeles . Trebuie s ă plec. D A N : Ru p t u r a este catego rică , l c ro g să fi i convinsă. CORNELIA : Da n , da r merit măcar o expli caţie... nici D A N : N u vreau meritele s ă preiau tată me u, dar nici cee a ce a făcu t rău . N u să mă cultive alţ ii, fiind c ă s înt vreau nici lui şi să- mi im p u t e m ic că e l a fiul nici avut n u ştiu cc atitudine faţă de T ruş an. M i- am găsit ca lea . Sînt fericit aşa c u m sînt. CORNELIA : Şi ce vrei s ă faci ? D A N : A m să munc e s c. Dac- am să fiu ap t. a m să fac o Am să s-<> facultate. continui iubesc pe Ileana... CORNELIA : Dar... lui

t „dar"... D A N : Ma m ă , te ro g, fără aces ILEANA s-a t o t a bţ inu t) : Vă r o g să - 1 (care înţel ege ţi. E l n u cu du mn e av oa s tr ă are ceva. D a r societatea, reacţiile ei... CORNELIA : Să v ii acas ă, Da n ; a v e m ne  voie d e tine. D A N : E u , acasă nu v i n chiar dac- o. .. N u v in pentru că c i, ce i dis pu ş i să bîrfe as că şi să ia vi aţa- n uşo r ş i- n compromis, nu vor înţelege de ce- am venit !...

CORNELIA : Şt ii, ta tăl tă u îmi s p un e că i-a plăcut mult discuţ ia pe car e aţi oricît de du r ă a fost e a !

mereu avu t- o,

D A N : Mi e n u mi - a plăcu t, de asta a m plecat. CORNELIA : E u ţi- am spus că lu i i- a p lăc ut ;

poate unele

chiar situaţii. că i- a d a t m a i multă

fermitate

ta

D A N : Da, fermitatea c u car e l- a sacrificat pe T ruş an ! ...Din asta e u a m învăţa t u n lucru : că nicio da tă n-o să sc poa tă lău da dac ă a îngr opa t în aces te c u c e a construit, construcţii şi sa crifi caţi. Oa m e n ii s- au sacrificii sacrificat, tocmai ca să cons truiasc ă a c um fără Ma n o le e o lege ndă, T ruş an, cel sacrificii. sacrificat de e l, e o realitate pentru care toată lumea îl detestă ! CORNELIA (c a şi c u m s- ar op un e ) : Nu .. . N u cred. D A N : De ce n u crezi ?

fotbal.

84

Apă rîn d. Băi eţ ii îi s pu ne a u ,.Pa nte ra ".

CORNELIA

www.cimec.ro

: Pentru

că...

D A N : Pcnlru că se cr ampo ne ază de s ca unu l şi n u î nţe lege o altă ge ne ra ţie. CORNELIA : Da n , tat ăl tă u ar e nişte prin lui

cipii...

D A N : Principii c u ca re nu - i lasă pe alţii să s c ridice. Asta e !... Uite, nu ma i pomene sc dc T ruş an. Da r Andronic ? Se s pu ne că A n  foarte dronic e u n om capabil, ş i operativ, ş i modern c a gindire... CORNELIA : Şi, nu - 1 cultivă d e aju ns pc An  dronic ?... as ta e ! D A N : „C u lt iv ă" !.. . Să - i las e locul,

Să m a i recunoască de iniţ ia tiv ăfaptul de cît ecă l ;e săm na i u scmodern cram ş i poneze de s ca un, dc putere !... CORNELIA : Da n, lucrurile sînt mai com plicate. D A N : B a deloc. Să - i s pu nă : Andronic, t u ai de făcut ce va n o u în jude ţu l ăsta . Poftim, i a- mi locul !... CORNELIA : Vino acas ă, Da n . Atîta po t să - ţi spun. D A N : Ma m ă , nu . T e r og să î nch idem discu ţia asta !... CORNELIA (îl priveşte mult, d i n ce în ce şi, cînd ne d ă m s e am a, ar e u n m n i mult

SOŢUL VE RONIC AI mută.) (calinerie VERONICA : P ăi c u m , pe n o i, da r... (A rat ă spre Da n şi Ilea na .) CORNELIA : Dumn e alo r au fost drăguţi. M - au găzduit pînă aţi venit v o i. Sînt nişte simpatici... tineri VERONICA (nemaipricepînd cum, dar... CORNELIA (l u i Da n şi I le a na ) : dragii me i. Sîn teţ i dră guţ i. D acz i a v - aş împrie te ni c u feciorul DAN, ILE AN A : Vă mu lţ um im,

nimic)

:

Păi

La revedere, aş ave a oca meu... do am nă.

VERONICA : Pă i sec upregăteşte m , da r... CORNELIA : (nep Fiul rice mpînd) e u , însă, acum să ple ce la o facultate în străinătate... VERONICA : C e zici, Cocuşor ? S OŢ UL V E R O N IC A I ( îi face s e mn să se l i  niştească) ILEANA : I i ur ăm succes , do a mn ă ! VERONICA : Ză u că n u ma i pricep nimic!... Cocuşor !... SOŢ UL VE RO N IC A I ( nea ştep ta t) : Teoria Iu i T ruş an, „Te oria valorifi cării a rm on ioa s e a terenurilor", — sc ch e am ă. E fantas tică. Vă spun e u : s înt o m de ş ant ier şi ştiu ceam înţele s d i n ea ! E fan ta s tică ! (Ies e ultimul,

potolit plîns ; potolit şi înd e lun g) : Ce să spun ? Cc să s p u n ?... Să s p u n că sînt feri cită, fiindcă ai moş te nit înc ăpă ţîn ar ca as ta pe cl şi-o numeşte fermitate ? !... care D A N : Mamă... CORNELIA : N u ! N u m a i e ne vo ie să spui nimic ; a m s ă plec. D A N : Da r , c u o r ug ămin te . CORNELIA : Care ? D A N : N u c u m v a să te va dă şi n u cineva cumva să ştie că ai Am cineva fost aici. vorbit serios : n o i s înte m familia Popescu. Pricepi prea bi ne de ce. CORNELIA î n lacrimi) : Pricep !... (izbucnind I crtaţi- mă dac ă n u m ă ma i po t abţ ine, dar (In ho ho te .) Atît de complicat. Atît de eu... !... complicat VERONICA (de afară) : !... A sta- i Cornelia maşina !... Unde eşti turturică... Corneliei (Intrînd .) A , ni l a turturelele intrat melc... ţi - au ţin ut de m- ai aşte ptat... Cocuş or, urit. ui te- o pe ... (Soţul ei intr ă d in u r m ă ; ea o vede p e Corne lia Ştergî ndu- şi lacrimile, sur prinde poziţia nefirească a doi. Ii stu celor dia ză, îi s tu diaz ă şi de oda tă.) Ah a .. . V a să zică. .. Mă i Cocuşo r, h a i să - ţi p u n pr işniţe ... (Dar, d in uş ă, n-o l as ă co nş tiinţa ; lu i Dan .)

vre înch ide uşa. Da n şi Ile an a r ăm în mu lt ă me ne mişca ţi, ne îndr ăzn ind par că să se pri vească.) ILEANA : Biata fe me ie !... C u m o lăs ăm să aşa !... plece (a s pr u) : T c r o g , vezi - ţi d e tre abă !... DAN ILEANA : Pe plo a ia as ta... D A N : Ar e ma ş ină ! ILEANA : Da r in im a e i e s fî şiată... D A N (izbucnind, ţip înd) : înce te az ă !.. . înc e  tează !... ILEANA ( îl priveş te mir a tă , tonul Iui este atît de neaş te ptat, încît izbucne şte în lacrimi.) D A N (s e simte prost, să se justifice, dar vrea d in to n) : să rezistăm n u cede ază Trebuie pîn ă I a ca păt da că vrem să realizăm ceva... Dacă vrem să nc r e aliză m ! Trebuie să fim fermi, trebuie să f i m curaţi. .. N u m a i aşa v o m f i demni, numai aşa... (Tace brusc, şi pe toa tă li niştea se s cur ge plîns ul mo a le a l Ilenei.) şi ce d a i a p ă l a şoa re ci ? E i , şi... c a m copil) : E pri ILEANA (printre l ac rimi, m a noastr ă ceartă. DAN 'o a r e c um îmb un a t) : Şi ?... credeai că nu va fi ? !

Şi ţi- am Ias pus că .- ţi(Ar cuăt no tăiet a i a cînd a ochilor. uită- eu te !.. înds c spre Corneliei, o previne.) Cornelie, turturică, plîng e că - s ferici ţi. (L u i Da n. ) Diavole, faci să plîngă !...

D A N : Acum, da , dr ag a me a , începe viaţa noastr ă c ea ade văra tă, c u toate culorile e i, c u toate luminile ei, cu um br e le ei. (0 toate ridică el şi o sărută .autoritar.) spre ILEANA (j ucîndu- se c u pă r ul lu i) : Ştii, se spUne c ă o iubire, ca să fie tra inică, trebuie să a ibă la temelia e i şi o durere... Acum, noi avem : dur e re a acestei biete fem ei care e ma ma ta.

SOŢ UL VE RO N IC AI (spune ceva în c a d e obicei.) D A N : I i vorbeam do a mn e i de u n Truşan... VERONICA : T ruş an ! Asta e geniu, zice că arc o e he !.. . Acum teorie, zice, Cocuşor, teoriei ?! CORNELIA

: Eu

plec.

Vă

ura ochii nu- i mi - O

tă cere, om

ca

dragă !... C u m îi

las . (Ver onie ăi şi

ILEANA cît mai

: Ra n u . Da r aş f i vrut P e pr ima. Acum... mult.

s-o amîn

(Răm în a mîn do i îmbrăţiş aţ i, cu obrajii li piţi, unul privind într- o direcţ ie, altul în cea opusă, cu ochii dil ataţ i, mîngîi ndu- sc mari rar, ne ate nt, sa u j ucî ndu- se cu păru l or i cu

so ţului brăţişez.

ei.)

V- am aştep

tat

do a r ca să vă

îm

degetele poral,

www.cimec.ro

în

celuilalt, vreme

inert, î ntr - un m o d ce sc ena se întu ne că

atem î ncet.)

85

ÎNC ĂP ERE

COMBINAT;

NE UT RĂ

Po ale f i o sală lun gă , c u u n ghiş eu de pa zn ic într- un col ţ. Atmo s fe ră apăsătoa re . Singurăta tea sa u li ni ştea din ain te a Se au de p loa ia ră furtunii. pă ind şi şiro ind. U n a pa r a t de transmite unul hidro radio dintre buletinele di n pre ziua inundaţii lor. repe tă şi s ub liniază : „Sc a nu nţ ă logice Buletinul mari inun da ţii"... „In zona subc arp atică apele au distrus"... „Se iau măs ur i de stăvilire a „F ac e m ap e l la cetăţeni să ia mă s ur i" etc . e t c .. urgente apelor"... (intră GHERASIM aude ve he me nt ş i

nervos, chinuitor)

u d ; p loa ia se : îngr ozitor , în

grozitor...

F U N CŢ ION AR U L (j oac ă î n l u i. îi dă jurul tîrco ale, îl s cu tur ă de ap ă. îi dă u n şerve t să se şteargă) : N u vă sup ăra ţi dacă o a me ni i a u ţipat î Aşa- s e i, n u vă s up ăr aţ i. Şi p lo a ia asta îi fac e mo r oc ăn oş i !.. . (şt ergî ndu - sc, scuturîndu - şi GHERASIM hai nele) : îngr ozit or . îngro zitor !... F U N CŢ ION AR U L : Da r aţi văzut că, p înă l a ur mă, v- au ascultat ; oa me nii sîn t cums e  ce să- i faci. se m a i înfur ie e i. da r le cade, trece...

G H E R A S I M : D c ce să le tre acă ? !.. . F U N CŢ ION AR U L : Tovar ăşe preşe di nte, lă  Uita ţi — daţ i- mi m ie dumnea saţi... scurta voa st ră, î mbr ăra ţi- o pe as ta , şi. .. lăsaţ i, lă saţi... o să l e tre acă... P lo a ia as ta oamenilor, îi face... păre a a se fi îmb un a t, GHERASIM (care punî ndu- şi scurta uscată, deo dată se- ntoarce şi cutremură cu u n cuvînt ca un tu lotul net) : Ploaia ? .... FUNCŢIONARUL : To var ăşe preşe... (speriat) A N D RO N IC (i ntră, se sc utură şi el de ap ă. îşi s co ate h a in a : fără să privească la lotul, Gherasim.) (şi e l se miş că fără să p r ive as că GHERASIM l a Andronic.) F U N C Ţ IO N AR U L (î ntre ei d oi . aj utî ndu- 1 pe să - şi scoată ha in a , pc să se îm unul altul : Po ftiţi, tov ar ăşu '... Vă r o g . tov ar ăşu' ... brace) de tă cere pr e lung ită, pe ca re el (Momente încear că să le u m p le eu mişc ările lu i. P înă N u vă Ia u r m ă îşi dă s ea ma) : Eu .. . E u vă... s up ăr aţ i, da că v ă l as ! Olec uţ ă, ol ec uţă d o a r vă las şi, pe ur mă ... pe ur mă ... (Dî ndu- şi
ANDRONIC (nema irezist înd, întoreî ndu - se ) : Tovară şe Ghe ra sim. n u vă pas ă ? E- n chiar interesul nostru, a l tuturor ! G H E R A S I M (f ără să se întoarcă) : A i vă zu t oamenii ?... c u m n e priveau Eu sînt Vă s pu n un ANDRONIC,: inginer. punct d e vedere ştiinţific, nu sentimental. GH ER AS IM (mai : Bine, mult prin gest) sp une ! : Ştiţi că ape le v i n încoa ce , ANDRONIC spre şantier. In trei trei zile jumătate vo r zile, totul. inunda : Ş i ?... GHERASIM : Trebuie să luă m măs ur i urgento ANDRONIC de e va cu ar e . Sa lvăm to t ce s e poat e salva ; restul...

: Ce- i c u restul ? GHERASIM : Restul... ANDRONIC 0 să ve de m ce ma i ră mîne d up ă cc se v o r retrage apele... GH ER AS IM : Andronic, să mă vrei cornpromiţi a d o ua oară î n faţa o a me n ilo r ăstor a. (nere ţinî ndu- se ) : Să vă ANDRONIC com să vă s ca d să vă... N u promit, prestigiul, cre deţi că e u n mo d de a g înd i ? egoist : N u !. .. Pentru că e u n u GHERASIM vor mine. besc despre aici. E u n u m- am ruşinai pentru mine. az i. cînd a m cerut oa numai ajutor şi o a me nii au c u nemul menilor venit ţu mir ile car e s- au str îns de cîtă vre me com ăsta n u poa te să - şi atingă pa r am e  binatul t r i i !... ANDRONIC : E u v ă s p u n : gîndiţi- vă (ritos) că sînt interese mai înalte. G H E R A S I M : Să l ăsăm să sc inu nd e com binatul ? AN DR ON IC : E pornit... Ne dă b ăta ie prost de c ap... Gî ndiţi- vă... ap e le v i n încoace . De c e să lc inundînd satul acela cînd, deviem m a i firesc... : Andronic. ai văz ul, b r u m a de GHERASIM în crede re pe care au m a i avu l- o o a me nii î n n o i a fost cînd le- am p r o pu s să f im cu toţii mob il izaţi să s alvă m E i ţin la combinatul. lor !... combinatul (ironie) : ..Ţin la ANDRONIC combinatul un judeţ l o r !" Da c ă vre ţi să n u nenorocim într e g, da că vr eţ i să n u ne pierdem timpu l în an ch e te şi cău tăr i de soluţii cîrp ite. renun ţaţi la as tea ca re s un ă atî t de lozincile fru mo s s i at ît de în acelaşi !... fals, timp GH E RA S IM : Spui ..lozinci" !.. . D a r ştii c u m ar ăta la na ţio na liza r e jud e ţu l ăst a ?... Ştii că

GHERASIM

86

(la fel.)

am

mobilizat

www.cimec.ro

mai

multe,

mult

mai

multo

«•chipe decît fabricile pe care le- ave am dc naţionalizat !... ANDRONIC (recunoscînd î ntr- un m o d cam neplăcut pentru el) : Da , ia r a c u m sînt e m u n judeţ industrial, u n pute rnic judc( industrial, şliu şi as ta... (Inccr cînd a fi co nv ing ăt or i Tovarăşe Ghe ra s im, aţi avut atîţia ani încre dere mine... i n mine, in solu ţii le pr op us e de GHERASIM : A m avut, e drept ; dumne ata aduceai o mentalitate ca re ni sc păre a no uă, modernă... ANDRONIC : Ve de ţ i !.. . Vă r o g să m a i fi ţi odată ateul la ce vă s p u n : ap e le v in în coace. Spr e a fi deviate s-a ac ce pta t să inun ceva. d ăm un sa t. Deci tot se sacrifică Un s a l prosper, u n sat car e n u n e- a da t o nici bătaie dc cap ... E u v ă propun să salvăm salul, lăsînd apelor cursid l o r normal. Alita Faptul că acest c om bin a t va fi in un d a i lot. îns e am nă c ă na t ur a corectea ză u n lucru por n i t prost. GHERASIM ANDRONIC v a acor da

: Cî n d ? : Du p ă ce u n te rmen

trec lung

inund aţ iil e . N i sc d c refacere... Şi

fonduri...

GHERASIM

: Devin

o frînă,

da că

m ă î mp o 

aşa, ca fe me ie proas tă şi se ntimenta lă.. . D a r l - am văzul, la casa lui... (Rîzîn d şi ea.) Da , „la casa lui ' — bi za r d a r ad e vă r a t !.. . Cu o fată cu lingă c l, o f at ă c u ochi mari, ochi mar i, ca re- i ia apărarea Şi într- un cumplit... c u totul a l t univers dec ît m i l- aş f i înc hip uit (Subliniind gravitatea.) R«ipt total de min e şi de ce- i pr e gă te a m e u î.. . GHERASIM : Munceşte CORNELIA : Da... E r a şi m în d r u de n u ş tiu c e anume... GHERASIM : Alunei c b in e ; n u f i îng ri jorată. CORNELIA : Bine, da r des trămar ea asta.. . Totul pute a fi altfel... ANDRONIC plece) : ( f ace o mişca re , dî nd să Mă duc să iau măsuri... CORNELIA : Stai , Andr on ic !... (Venind la el.) Slai. N u po t să m ă opresc. Trebuie să-ţi spun. Ac um tre buie să- ţi s p u n : De Ia tine nefericirea vine c u fiul nostru... ANDRONR] : De la m in e ? GHERASIM : Cornelia, po at e că aceas tă dis cuţie... CORNELIA : Ştii că nicioda tă n u mi- a m per treburile M i- am m i s să m ă a me s te c în tale. -

rostul ntr- Tun caz,n. ar fi s ă intervin me :u. înDa crazî ul ru şa ANDRONIC : T ru şa n ? CORNELIA : Da , a fost colegul nostru, a:n fost toţi trei colegi... T u ai greşi t, Ghe ra s im, i a r c u n u ţi - am s pus nimic, şi iată că, acum, nostru... (Lui Cunosc concu fiul Andronic.) renţa voastr ă î ncă d i n liceu, dar... ANDRONIC : Cornelia, să fim lucizi ; n o i am fost u n birou d c partid care a m discutat şi a m hotăril...

?... ANDRONIC nu- i : aşa, N u Andronic cred s ă exisle o m ca re să soluţiei melc. n u aprecieze realismul GHERASIM : B a uite, că e u ! ANDRONIC (deodată, agresiv) : Atunci e grav. E d e datoria me a să vă s pu n că vă impune ţi în m o d arbitrar punctul d e vedere, că... GHERASIM : Că n u a d m it to t felul d e aran c ă vreau să te oblig Ia relaţii jamente, curate şi n u la dedesubturi !... CORNELIA (int ră , e u d ă şi ea.) FUNCŢIONARUL (pof tind- o) : A ve nit tova  răşa. Va i. ce - a m a i ploua l- o şi pe tovăra şa !

văzut dc trebuit

CORNELIA : T u l - ai inf luenţat şi pe toţi ceilalţi... Şi uite acum ne dispreţuieşte !...

pe Ghe r a s im c ă fiul nostru,

GHERASIM : Cornelia !... CORNELIA (încurcată) : A m vă zut ma ş ina t a aici. Ve n e a m de sus, de la şa ntierul d in pacient... munte. Am avut... acolo... un... un... caz... F UN CŢ ION ARU L : Şi a oprit tovăraşa toc m a i li ngă maş ina dumne avo as tră şi a- ntrebal tov ar ăş a : n u e aici tova răş u'... ( îşi dă se ama de toat ă tă cerea lo r gra vă.) E u mă d uc , m ă da c- a oprit aşa, tovarăşa... poa te m a i duc... «up resc şi alţi tova ră ş i, şi- ntre abă de d u m  nea voas tră. M ă du c , r ăm în î n post... (Lasă în u r m a sa o as pr ă tăce re.) GHERASIM (grav) : E b in e c - ai oprit. Aveam d c tine. Cornelia. nevoie CORNELIA (îngrijorată) : T i- e greu ?... GHERASIM (încuviinţează încruntat şi abă

GHERASIM : N u , Cornelia, «Icm de faptele noastre !...

fiecare

trivesc,

tut.)

CORNELIA (s e uită la el cercetător mult. un plîns moa le) : ş i . de oda tă, i zbucne şte întrŞi cu av e a m ne vo ie de tine. Geo rg e . Şi eu aveam nevoie !... GHERASIM (o mîngîie, o linişteşte ; se uită. totuşi, c u je nă la Andronic) : Cornelia !... CORNELIA : Iart ă- mă. Şt iu. t u ai gre utăţi

răspun-

CORNELIA faplul : Da , şi e u r ăs pu nd d e că n- am venit atunci să m ă ame st ec în tre burile tale !.. . D a r Andronic... ANDRONIC : Viaţ a n u e uş oa ră, Cornelia, t«- obligă să alegi. Truşan. chiar dacă mi - a fost prieten, î l jignise pe soţul tă u. E u i- am fost credincios soţului tău. Pentru ce ? ! P e n t r u ca a c u m să m ă dispr e ţuias că şi e l, să m ă dis pre ţuie şt i şi t u !.. . CORNELIA

(strigînd) :

Pentru

că

ne dispre ţuieş te pe n o i !... GHERASIM : Cornelia... CORNELIA : T u , care ai expresia fera tă : „î n ţa ra m e a şi c u partidul putere"... E i bine, t u , poţ i să accepţ dispreţuit de tău ? ! fiul

fiul

nostru

asta pre meu la i să f i i

ANDRONIC : Cred că e o neînţelegere. Cred că eşti într- o stare prea... CORNELIA : N u s înt în o stare !... E u nici sînt fe me ia ferici tă, fe me ia ca re să trebuie rîdă, asta sînt !...

mari...

N-ar

trebui...

Da r n u p o t !...

la-www.cimec.ro mă

CORTINA

ACTUL

III

Lu min ă puţ ină. In Joc de a s alt la baz a u n u i d ig ; se Noapte. dreapta, aud e zg om ot ul as iduu al maş ini lor şi al oa me nilo r care construiesc. I n mijloc, s paţ iu m a i înalt, pe car e s-a improvizat un debar cade r, unde trag ambarcaţiile cu sinistraţi salvaţi şi casnice s mulse di n furia In obiecte apelor. improvizat unei stînga, marginea clădir i, m a r e ma ga zie sau şcoală î n care s-a spital, u n c ămin . Po at e fi şi ca păt ul un u i u n coma ndame nt, un terasamcnl de cale ferată, cu cî teva va go an e ame na jat e , în scopurile amin tit e mai sus. Peste zg om o tu l şa ntier ului de la d ig se aud e necontenitul vuietul ape ploii, lor. Strigătele celor ca re dirijează cons trucţia sînt ame s te ca te c u ale celor ajută la aco st are a şi descărcarea amba rca ţiil or improvizate, cu ale u n u i care telefonist s a u telegrafist, ce lansează şi cu ale care vor mereu apeluri celor besc l a telefon î n diverse direcţii. electrică sau un D in tr- o portavoce sistem d e difuzoare se aud : „Tovarăşe l a telefon coman mereu apeluri colonel, damentul". „Tovarăşul inginer de l a dig este an unţ at că v o r m a i sosi două „Atenţiune, debarcaderul, des cărcaţi m a i re pe de şi eliberaţi ; vine buldozere". u n convoi gară". „Tovarăşe tovarăşe vă r ug ăm veniţi dinspre doctor, doctor, l a de bar ca de r". „Atenţiune, tovarăşi i care au cu acest transport, veniţi sosit l a v a g o nu l de Cruce roşi e, un de veţi primi re par tizări" etc. etc . Aces tea plasate, d i n loc în loc , printre mişcăril e o a me nilo r su ge ra te dc situaţi i le des crise mai sus şi replicile c e decurg d in ele : „He i rup... Acum !... H e i r u p , a c um a !".. . „Scr ep er ul m a i la împinge te r as a me nt !.. ." „Cab lul, dreapta, spre toa tă lu me a la u n s trigăt : „He e e e i !".. . „Deb ar ca ţi p e dincolo, dum cablul, neavoastră rămîneţi pe să păstraţi echilibrul !".. . „Folos iţi te r as am e nmijloc le la c a p ul digului. V i le veţ i r e cuno aş te t u l ce lăl alt !... Ba ga je le , depo zitaţimîi ne dim ine a ţă !".. . „Alo, a lo, jud e ţu l, alo... Cin e s înte ţi ?... Ca p it a la ?... Da , tovarăşul prim c aici. II că u t ăm !... Al o , alo... Lăsaţ i- ne, v ă r o g !... Vreau barajul !... Barajul. D ă- mi cota la care s-a ridica t... Alo... U n d e ? ... Dever sare ? ! . . . Al o , to va ră ş ul vice, vă d a u l e găt ura , e o deversare"... sediilor improvizate L a stînga, pe uşile cînd în cînd trec du c înd acc identa brancardieri undeva d in spate, und e pr e s up un e m că e

sc mişcă o a me ni afera ţi. Din ţi. In mijloc, a pa r de jos , de debarcaderul, oameni salvaţi,

copil, lucru, fiecare ducînd cîte un u n a nim a l sau un pe car e l - au salvat. Circulă d in ace st loc în di re cţia s tînga- fund, direc ţie sînt îndr uma ţi. In se mişcă o a me ni cărînd saci mereu dreapta, şi a pa r , d in cînd în cînd , şirur il e care trag l a cabluri sa celor ping drugi. Mi şca re a ş i am bia nţ a sonoră, aici, ma i intens e sau descrise conform orei la eare ne v o m afla, v o r exista t o t timpul, dc cîtc ori se plas ea ză în aces t decor pe care îl n u m i m :

COMANDAMENT, VERONICA (conducînd un d e sinis grup traţ i) : Ha ide ţ i, maic ă, ha ide ţi... lăsaţ i că trece... (Ii a jut ă, ia copiii în bra ţe , e foarte trece !... întrep rinzătoare .) Ha ide ţi, că Aici v-am pre gătit că ldur ă, u n loc u n d e să p u  neţi capul... (Toate replicile sînt rostite prin a l e decorului.) Acolo, în tre cele generale, s tînga, în s pat e... Ia ce m îţ ă !.. . A i sal uite va t- o şi p c e a !... Foarle bin e î... H a i, ha i c u copilu'... Magnetofonul... Da , ţ i- 1 d a u , dacă - i a l dumitalc... Şi dumn e at a... Exact ca Nico-

L O C DE

la rîndule spre care ş i bolovani u care îm lente, ma i acţiunea

REFUGIU

s ub Galat a. .. Şi - a venit exact mare şi le- a luat exact ca sa . Şi ea c u chiu' s-au suit în po d, m a i exact pc periş, şi cîn d i - a a ju ns ap a şi - acolo a u s în c o p a ie Şi altceva n u şi - au luat, da fonu' cu ei. Exa ct patefonu'. Şi - au urcat dcalu' Ga la te i şi s- au aşe zat pc iar bă, mă tu ş a a zis : V a i, ia uite c u m ne ia casa. D a ' unchiu' d e colo : S t a i să - 1 întîi pe Za v a id o e !.. . şi a- nvî rtit patefonu' l- a pus pe Za va ido e şi s- au aşe zat pe iar linei,

.lijia

unaco ăr ii patepe şi apa pua şi bă,

măt uş a Solta

88

na . Că stătea

la ma r gin e a

exact www.cimec.ro

pe

iar bă, d r a ga

me a !

Şi - au

privit

Ic-a c u m ap u împin ge , împ ing e , pînă ce luai acope rişul, şi a po i exact toată bună ta te a dc casă. Şi Za va ido e cinta „Dă- mi o sca ră să mă s u i" şi casa măt uş ii So lta na plutea pc apă şi unchiul zicea : Las ă t u , Solt an ă, să n c cinte Zav a ido e de ne caz, că dac- oni fi sănătoşi şi - om put e a să m u n c im , ne- om face alta !.. . A şa - i, d r a g a me a !.. . noi alta , ex act Să f i m n o i s ănăto şi !... Ia dă co pilu- nc oa şi h a i să te încartiruiesc... GHERASIM (vine d ig ; dă disp oziţii dinspre cîtorva, în torcinduse , pc r înd, cel că spre

o br iga dă dc tineri. Două ze ci. Da r ea e gro zavă, a n u ştiu cî ţi pîn ă ac um ... salvat GHERASIM (se m a i uită o da tă du p ă e a, se ap ro pie dc telefonistul de la fereas tră, d i n s tînga , s pu nîn d) : Dă- mi jude ţu l !.. . (Miş carea şi zgomotele locului continuă.) Da, dc la ultima spu nc- mi p e puncte, totul con

ruia buldozerele : vin. (S- a ai uzsc itadresează) m a i înaint e Deci an unţ: ul.) Cînd m ai aveţi vreo trei - patru or e înainte dea fi ga ta , an unţ aţ i să trimită am ba rc aţ iuni să lc mu t e Du mn e a t a i nsi şti la de ci dincolo. fabrica Ca mio an e le lo r po t s-a jun gă pîn ă la ment. kilometrul 1 2 0 . ( Di n ce în ce m a i gr ăbit.) Pentru evacuaţi la Bucur eş ti, în num e le suni meu. Şt ii ce să ceri, n u ? .. . IONESCU : Tova răşe preşe di nte, vitele... GHERASIM : De la Gos ta t. Da... Im e d ia t acolo... (Telefonistului.) ziceai mergem Unde d c deversare ?! ( In to t ce face c prompt, da r de loc agitat.) repede,

CETĂŢEANUL lucruri mult m aSALVAT i mici îi (care to t s pua necăratpe şipa el r curs) : Mulţ um e s c , să fi i sănăto s !. . . Eş ti sal vatorul meu... SOŢUL VE RONIC AI (revine c u trei copii, care, la rîn du l lor , ţin fiecare în braţe lu  destul de voluminoase .) cruri CETĂŢEANUL (venind şi e l c u u n SALVAT : Ş i copiii !... Să - ţi de a d u m n e z e u săn ă copil) să fii... tate, SO Ţ UL VE R O N IC A I ( îl bat e pc um ăr , z î mbind cu bu năt at e ş i coboar ă.) CETĂŢEANUL (îşi ia copiii şi se SALVAT ames tecă în tr- un de oa me ni car e u rcă grup

TELEFONISTUL : Poftiţi leg ătur a. GHERASIM (dc pe fe re as tră, ia u n receptor) : Gherasim da... ?... Sp un e - mi Alo... aici, Acum p e scurt ce- aţi făcut... Da , d a , da ... Bine... Asta n u . 0 să v ă trimitem armată. imediat (Semn Do uă p lu to a ne la ba r a j !. .. Aşa , cuiva.) spune ma i departe. D a , ascult... IL E AN A (venin d în goană debarca dinspre der) : Hei... Ci ne- i ma i mar c pc- aic i, ci nc- i m a i ma rc pc aici ?... Ci ne- i. .. (Toţi îi fac semn să t .ae ă, arătîn du- 1 pe Gh e r a s im ; e i nu- i pas ă, se du c e la el.) imediat... La Trebuie kilometrul .Ifi, mă- nţclcge ţi, e grav... GHERASIM (gest o opre şte , m a i dă energic,

d i n no u de la de bar ca de r.) GHERASIM (st rigînd) : La s ă a s ta !.. . Şi u n d e , î n rest ?! ... Va să zică n u m a i de jos, partea jumă ta te dc st rad ă. sînt consolidate. Digurile l nt r- o jumăta te de oră Bine !... V i n ş i c u !... plec de- ai ci !... CORNELIA (ap ar e în ha la t, scoţîndu - şi legă tura dc la ca p, ca şi c u m ar i eşi di ntr- o sală de operaţie.) GHERASIM (luî nd- o, îmbrăţ işînd- o) : Ce faci. ?. .. T a i , co şi ?! ... chirurgulc CORNELTA : Ţi- am a uzit glasul şi- am i eş it pentru o clipă. (Privi ndu- 1.) Ţi-e bine...

nişte dis po ziţii l a telefon) : B in e !... Aduc e ţi ş i muncitorii de de as upra , d in mu nt e . În cerca ţi pe cî t put e ţi să n u opr iţi motoarele. Izo laţi - 1 n u m a i pc cel D a , exact. Plucare... v in . Sun ă- mă în jumă ta te de oră. (L ă loanele sînd puţinte l cu doja nă, puţintel receptorul, c u scuze.) Acum totul este grav, înţelegi tu, fată fru moa s ă ?... H a i , s pu ne ! ILEANA : L a kilometrul 36 c u n dc grup copii de la gr ăd iniţ a go s pod ărie i !.. . I- am izo lat, i - am urcat pe- o ridică tur ă, da r a pa creşte. Dati - mi . vă ro g, do uă a mba rc aţ iuni să - i aduc... GHERASIM (cuiva) : Avem ? POP ESCU (alearg ă): Avem una ... Să mear gă- ntî i as ta , şi prima care vine o trimitem după ea...

Cred GHERASIM : Zd r av ăn ! că c- ncăpăţî narca me a d in to t de a un a : ca să f ac în ciudă situaţiei. (Cuiva dină unt ru .) Să vin ă membrii comandamentului.
: Rin e . Mu lţ um e s c !.. . (Dă să fugă.) ILEANA GHERASIM : Stai.. Pînă dă el dispoziţii, lucru : s ingur ă i - ai m a i spune - mi un urcat pc rid icăt ur a aia ? ILEANA : N u . Cu ed uc at oa re a lor . A m lă  sat-o acolo. cu ci E u a m adu s op t î n ba rc a asta. Mulţ um e s c ! (Fuge.)

GHERASIM şică !...

(se

uit ă d u p ă ea ) : E şi

frumu

vorbire...

SOŢ UL VE RO N IC AI (ap are în latura cea m a i d i n dreapta, cărînd u n du la p enorm, cu do uă uş i, s au nişte porţ i de ; co bo ar ă şi fier cu un imen s revine balot.)

GHERASIM CORNELIA totdeauna p u ternie.

: Ce- i ?. .. : Da . te : l a greu

recunosc. devii

GHERASIM : T o t cc se parcă sc r up e d in apele,

Eş ti tu în tr- adevăr pierde, mine...

t ot

ce l din ma r e şi ce iau

dragul CORNELIA (î ncet) : F i i tare, meu. Am î ncredercn tine ; e şt i în forma aceea b u n ă în ca re poţ i să faci !... minuni GHERASIM (deodată) : T u , Cornelia, aici ai fost repartizată sau... CORNELIA : B ine- nţe lcs ! E punctul sanitar c e l m a i greu !... GHERASIM : A h a !... Ş i faptul că eu trec controla, pe- ai ci ! Ca să m ă po ţi s ă vezi dacă inima me a nu... CORNELIA : N u . E ne vo ie de chirurg. De asta a m venit... In im a ta... In im a ta c bu nă ! GHERASIM : Perfect ! V i n imediat să be m

COLONELUL în o t ; d e

ieri

: Eno ap d c tela ne-mine. aj ută - Campioană ntr - una . deSint

un ceai ! (I ndepăr tîndule gă tu ra ?! .. . 'Ie s e.)

www.cimec.ro

se .)

Ei,

mi - ai

făcut

89

SOŢ UL VE RO N IC AI (apare din no u în cărca t, ad uc înd, în ma i multe tranşe, diverse obiecte s a u pe rs oane , î n vreme ce se to t a ud zgo mo  tele şi c om e nzile ş antier ului ; ultima dată, după nişte copii, ad uce o bătrînică, ma i mult sp er iată decît leş inată, pe car e o aş ază li ngă Cornelia.) DIFUZOARELE : T ovarăş ul.. . d in com una ... este anunţat că... BATRlNA : Să trăieş ti, ma ică , să - ţi de a d u m  nezeu... CORNELIA (consullî nd) : Sp unc - mi, te rog... BATRINA : Să - ţi de a d um n. .. U N CETĂŢEAN (venind să- şi ia copiii, pentru a fost anunţat la difuzoare) : Relule. care Duduţa... COPIII : Tăticule... CE T ĂŢ EA NU L : Ci ne v-a adus ? COPIII (ui tîn du- se d up ă soţul Ver onieăi, nu - 1 m a i văd ) : U n nene ... C E T ĂŢ E AN U L : Şi unde - i ?... V o i sînteţi să nătoşi ? SOŢ UL VE RO N IC AI ( apare din no u dede subtul şi mai mari încărcături). unei CORNELIA (asc ultî nd i n im a bătrînci) : Sp u ne- mi , tc ro g, ai ma i avut... COPIII : tăt icule , dîn s ul c . dîns ul c. .. CE T ĂŢ EAN UL : Tovară şe, să-ţi mulţu vreau mesc. .. SOŢ UL VE RO N IC AI ( dă di n cap, vrea să plece.) BĂTRlNA de lîngă şi păs(fugind Cornelia trînd c u ea) : Ma ic ă, c i m- a stetoscopul uite, salvat, e l m- a.. . SOŢ UL V E R O N IC A I ( ace l aşi joc. ) COPlII : Ne n e , ne ne ... (Ii a pu c ă mîin ile , î l opresc.) SOŢ UL V E RO N IC AI (după cc a- ncerc at să scape) : N u e u.. . Flă c ăii ăşt ia, c i ţin ritmul !... Ui te- 1 !.. . (II ba te pc u m ă r pe Da n , şi dis pare.) DAN (lăsînd greutatea, se şter ge, răs uflă. ) CORNELTA (văzîndu- 1) : D a n !.. . DAN (întîi un gest bucuros. Apoi, controlî ndu- se îi face s e mn să tac ă, să n u s pu nă c ă e fiul ei.) CORNELIA (lăsînd jos . pleac ă tristă, fruntea deconcertată.) DAN (dî ndu- şi s e ama , fug e du pă ea) : N u f i supărată, dar ştii că nu vreau să se afle cine sînt. CORNELIA : Da n . eşti băia tu l me u cel bu n. .. Dan. Ui te- 1,

D A N (o mîng îie) : M a m ă . n u fi trist ă... CORNELIA : Se me ni d in cc în ce m a i c u ta tăl t ău ! (Ple ac ă.) ILEANA (apăr înd de la de ba rc ad e r, dă caţii unui ce n u sc ve de în grup vreme ,.în zgomotele locului" se aud glasuri : Mergeţi copii) pe- aici . aşa. urcaţi cele aş a, c u grijă... trepte... DAN ( o cuprinde, o s ăr ut ă, n - o las ă vadă.) ILEANA (se zba te ; a po i r ămîn e mo a le , pusă.) D A N fî ntoreîndo brusc) : Şi da că n u e u ?!...

mult

în D A N : C u m s ă n u se po a lă ?... Iţi repet trebarea : Şi da c ă n u eram eu ? ILEANA : Ia r eu î ţi r ăs pu nd : Aşa c eVa n u se putea !... D A N : Dc cc ?. .. U n b ăi a t a venit, nu te-a lăsat să-1 vezi, te-a îmbr ăţiş at , tc-a sărutat... : Da , d a r bă iat ul ace la să ILEANA trebuia f i i ne apăr at tu ; n u puteai să f ii dec ît t u. .. D A N : Eş ti con vins ă ? ILEANA : Convinsă ?... c vorba de punc te Aici cardinale, nu de Mergeam convingere. exact spre tine... creziă te-că amm- simţ D A N : Şi, : Dac ai sit imţit ILEANA ?... Ve? ne a m spre tine. E r a m sigu ră că v in tine... spre D A N (îm brăţişîndo) : Şi eu , Ile a na ; v e n e a m c ă ve ne am spre spre line ; eram sigur tine... ILEANA : L- am vă zu t pe tatăl t ău. D A N (nu răspunde.) ILEANA : E splendid. E autoritar, e plin de forţă. D A N : T e pome ne şt i că tc-ai îndrăgo s tit de e l. ILEANA : I ntr- un fe l, da . (Tot

vă d de

se tniciri.

dialogul îndele

(neconvenindu- i) : Am

(Zgomotele nind.)

cc ei îşi copiii,

lucruri.)

îi ajută. Dan cară DAN vezi !... ILEANA

petrece î n timp Ile a na dirijează

fugit

:

Aha...

Ia

ia

vezi,

....

locului,

şalupă

; Ghe r a s im

ve 

GHERASIM : Da n e ! D A N : Să trăiţi, tovar ăşe pre şe dinte ! COLONELUL : I l cunoa şte ţi ? E u n u l dintre c e i m a i destoinici. D A N : Sînt utecistul Da n Pop e s cu de la şan d in răsărit, tovarăşe pre şe dinte. tierul (autoritar) GHERASIM şi pe ea şi ve niţi în u n ceai... D A N (cam lipsit de GHERASIM : Da , e d e miezul nopţii ! D A N : Dar... GHERASIM : Lasă aici !.. . (Urcă î ntr- un

prostiile. : Lasă va g o n u l ăsta să be

Ia- o m

re plic ă) : Şi p e e a ?. .. şi sînte m apr oa pe frig

prostiile

şi

vino

!

Uite

va go n. )

îN T U N E C A R E

VAGONUL L U I GHERASIM

indi

ce de şase s ă-1 s u eram

Vagon

de marfă

ILEANA (intrfnd) : Bu n ă se ara... DAN, GHERASIM (surprins, privind la Ilea na ) : Ea e ? D A N : N u mi - ai sp us s-o ad uc ? GHERASIM : N u şt ia m că ca e... D A N : Ei, : ca c ! asta-i CORNELIA (intră, a du cîn d un : ceainic) D e- abi a a m sc ăpat ; a u fost atît de multe...

ILEANA

00

(ştiind

precis)

: N u sc

put e a...

(Rămîne www.cimec.ro

surprinsă,

priv in du- i

pe

c e i do i.)

GHERASIM : Avem mus a... ad ică n u : luă m masa în familie. CORNELIA : Bine, dragii m e i, poftiţi ! ( Fi indcă n u m a i ar c ce s pu ne , încearc ă să aran jeze o masă.) ILEANA : S ă v ă ajut. ( Sc a pr op ie de Cor nelia.)

(Sc aş az ă toţi ; ritual, tăcere ; nelipsitul tacîm car e ca de , s ilabe încer eînd să s upli nea sc ă conve rs aţia — „Ma i lua ţi", „Asta e bu n ă" etc.)

GHERASIM : E plăc ut , n u , să iei ma s a în drept, familie. Să vă spun n- am m a i f ăcu l - o d e mult... CORNELIA : Acum, într- ade văr, îmi pare bine că a m cerut să fi u I a aces t p u n c t sa nitar. GHERASIM : Şt iu, a m înţeles : ia r ai s pus undeva c ă trebuie să mă că-s supraveghezi,

bolnav... CORNELIA : N u . E u n pu nc t im sanitar n u şt iam că veţ i av e a şi portant. Nici aici comandamentul... GHERASIM : Şi c u trebuie să te cred, n u ?! ...

(R îde.) Băt rîn ico , băt rînico ! (0 îmbr ăţ i şează, apoi Ile an a. ) E i , şi i a sc- nto arce spre : c u ce viteză- noţi ? spune ILEANA : înot am destul d e bine. Ave am o medalie l a junioare. Da r acum... GHERASIM : Cc, a c u m ?. .. ILEANA : Să n u cr ede ţi ce- a scris î n ziarul acela de azi dimine aţ a, n u c chiar aşa... GHERASIM : Adică ?... ILEANA : Ge s tu l m e u n u a fost alît de eroic pe cît se scrie. E u voiam numai să - 1 ajun» pc Da n car e fă cuse mult m a i multe... DAN : N u ar e dreptate. Făcuse ea mult mai multe. E u mă a mbiţionas em s -o a jun g din ur mă , atî ta to t. ILEANA : Ba nu- i ade văra t, neapărat vrea să mă l au de în faţa dum ne av oa s tr ă. DAN : Ia r ea vrea să pa r ă mo de s tă şi s u pusă, stim noi. GHERASIM (înce pe să rîdă.) : Da r t u. amestecă, rîs.)

DAN

at unc i,

acolo...

(Vorbe

le

se

ILEANA : Da r c ine m- a alaltăieri, trezit, cînd ple c am ... (Rî su l o moli pse şte .) GHERASIM (rîzînd copios) : Mă i . fi r- aţi să fiţi... tuturor, CORNELIA (peste rîsul sa u într- o pauză a lu i, sca pă u n oftat ca re ne fac e s ă ne d ăm s ea ma că toată vr e me a a tristă, stat crispată, neatingînduse de mîncarc .) GHERASIM : Cornelia, ce- i ?! CORNELTA : N u , nimic... Mă iertaţi... GHERASIM (obse rvînd) : Da r t u n - ai mînc a l nimic...

CORNELTA

: Mă n în c . M ă iertaţi. Po a le că dc a m răma s aşa. Pentru momentul ăsta. .. Dc cî nd m ă gînd e am la momentul Ş i uite că nu ma i aici, î n acesl ăsta... va gon , am a jun s ... (S e sil eşte să n u plîng ă. Măfericire

GHERASIM : Haide ţi, ha i să mîncăm ... Ne-ai pus şi cîte u n c on iac , nu - i aşa ... CORNELIA : Ro m , r o m a m găsit.. . GHERASIM : Ia to ar nă, m ăi băie te . Aşa , cî te- o pic ăt ur ă, că pc u r mă ... : Da , lată. (Toa rnă, ridicînd pa ha r ul. ) DAN Ştii că c frumos la n o i ac as ă !.. . E... ILEANA (lui Ghe r a s im) : Ştiţi, m ă gîndes c acum : poate că - 1 iubes c pe Da n şi fi indcă se amănă cu dumne avo as tră ! (Da u să cioc nească : îşi şte rge o la cr imă pe fu  Cornelia cînd, de oda tă, s e a ud difuzoarele.) riş, DIFUZOARELE : To varăş e pre şe dinte, ur  ape le r u p la baraj... Tovarăşe preşe... gent, T OŢ I ( se ridică, gesturi de a se îmb ră ca , de a ap uca ceva .) COLONELUL (a pare-n uşă împr e ună cu An dronic. I I ajut ă pc Gh e r a s im să li coboare, se văd d oa r busturile ; obs er vîndu- 1 pe Dan ) : că eşti N-au venit cei d in su d. Pre Bine aici. co ma nda l a lotul stîng. ie i DIFUZOARELE : To varăş e preşe di nte... GHERASIM : A m auzit. Spune- le să- ncet eze. să n u m a i a lar me ze lu m e a !. . . V i n !. .. ILEANA ( s- a- mb ră cat . Colonelului) : P o t să m ă duc cu Da n , sa u... COLONELUL oameni...

: Da . c

DIFUZOARELE amba rc aţiunile do (Pe

Andronic

ne vo ie de

: Amba rc aţ iunile d i şi trei...

dois pre ze ce o i şi

zg om o tu l ăsta dis pa r toţi . Ră m în ş i Cornelia.)

trei,

do ar

CORNELIA (strînge ma s a fără dînd chef, ca p) : Ui te- aşa, e i do a r trec pe lîngă Totul trece pe lîngă Totul e mine... mine. o trecere pe lîngă m in e şi e u r ăm în singur ă... (Pri veşte mira tă. In uşă aş tea ptă Andronic.) venit special AN DRON IC : A m s ă stau de vorbă cu tine. N u e interesul me u, e al jude Da c ă soţ ul tă u e de acord să lăsăm ţului. apele p e viitura lor no rm ală , s căp ăm de pro blema combinatului. P ut e m să - 1 refacem şi să- 1 pu ne m l a punct. d in

CORNELTA : Ştii că nu- mi permit niciodată să m ă a me s te c s au s ă - 1 influenţez. A N D RO N IC : Da r e o sol uţi e re ali stă, prac tică. CORNELTA

(între

rup îndu- 1) : Şi e l ţi - a

ac

ceptat- O ?! ANDRONIC (ame ninţăt or) : Se încă păţ îne az ă ! 0 să- 1 coste. Cornelia ! 0 să ne coste pc toţi încăpăţ inare a as ta s tupidă. CORNELTA : T e crezi u n neînţeles ! AN DR ON IC : N u . Sîn t om ul sînt in practicii, ; sînt N u po t f i u n n e în giner specialist. ţeles ! CORNELTA : Atunci dc cc insişti să - 1 con ving cu dc un lucru de ca re t u nu - 1 poţi ? convinge AN DRON IC : Pentru că fără e l. de oc am da tă, nu po t lua această hotăr îre. De oc amd at ă...

nîncă.)

DAN

: Ma m ă, dar

...

CORNELIA : Da . a m acest deo camda tă ! www.cimec.ro

văzu

t c um

subliniczi

91

ANDRONIC : Asc ultă- mă. In urina calami tăţii refacem totul, fără liibclc d i n trecut. E simplu, n u ?... Şi se lich ide az ă o da tă ac ea st ă ruş ine a jude ţu lui, a me a , a noastr ă şi in primul rînd a bă. .. a tovarăş ului Ghe r a s im. CORNELIA : Ş i altfel, t u cu m v e i pro ce da ? ANDRONIC : Altfel ? Cornelia, ne v o m deli mita. Eu va trebui să s p un : tov ar ăşu l Ghe  rasim a reprezentat un mom e nt istoric în nostru, judeţul da r a c um de vin e o pi edică. CORNELIA : Şi îi v e i lu a locul ! ANDRONIC : N u m- am gîndit ne apăr at la asta, dar... Cornelia, în nu me le ad ol es cenţei noastre trebuie să-ţi s p un că e u, e obligaţ ia me a să m ă gîndes c la înda to rir ile re-mi revin... CORNELIA : T e vezi î n locul l u i , nu - i aşa ?! .. . DIFUZOARELE : To varăş e vicepre şe dinte, to varăşe vicepreşedinte... barajul, vă cheamă barajul... ANDRONIC : Cornelia, n u că m ă văd... E u l-am respectat. Uite, v o i m a i încer ca s ă-1 con ving, îm i v o i face datoria pînă la capăt.

ÎNTUNECARE ANDRONIC

(stri gă pe

imediat : s pun e că v in locului se (Zgomotele

întune

ric)

: Vin, vin

imediat. am plifică d

in nou.)

COMANDAMENT, L O C D E REFUGIU VERONICA (i sc a ud e m a i întîi glasul) : V a i dc m i n e cîţi s înt... Şi lov iţi şi răn iţi!... vreo (Ureînd, cară d o i, îi d ă în primire unor brancardieri, continuare, ur că alţii, vorb eş te în d a r c u diverse pers oane ş i dintre sinistraţi şi dintre brancar dieri. ) Că dc patru c ne zile norocire, nu- i n im ic ! Da r ce - a venit acuma, dumnezeule !.. . Par c- a că zut u n ce r de ap ă p e noi... (Sc aud sirene.) C u sircn cl c- i caută...

Se du c e to t !.. . Se d uc e p o d u l ăl m a r c !... Cine ştie dacă o s ă m a i ţi nă !... (Văbarajul zî nd- o.) Cornelia, turturico !.. . Ia- 1, ma ic ă, pe ăsta, că arc mina ruptă !... (Sirenele din nou.) V a i d e mine, ce s -o m a i f i înt imp la l ? Sire nele astea, du pă miezul nopţii !... vuiete. ( S e au d, pes te to t, Zgomo te le sî nt ca niştes- arimense cam aşii c uputernice, m cev a es enţial s mu lge di rup n matca păm întu lui. încep reflectoare s ă cir cule în de păr ta re şi se a ud e o voce, to t di n depărtare.)

mult turi,

O VO C E : Inte rv e nţia , inte VERONICA : Ce s-a înt ZGlllc ? !••• U N CE T ĂŢ E AN (al ergînd) o mu c e l m a r e !.. . Şi erau sc strînses eră pe e l !... care spre n o i !... DIFUZOARELE : caţ iuni le car e a u

rve nţiaa a !. . . împla t, d um ne : S-a rupt podul lţ ime dc ce tăţeni Fe riţ i, v i n ap e le

ambar Ate nţ iune ! Toate salvat, la p o d !.. . N u m a i

jos pînă la punctul următor. (Se repetă.) ANDRONIC (apărind dc la de ba rc ad e r) : Re petaţi, repetaţi indicaţia asta. cresc apele Aici vertiginos. Repetaţi. D O U Ă VO CI (se a ud de la de ba rc ad e r) : !... L a o parte... L a o parte, accident grav VERONICA (ale rg înd) : Ia c a v i n !.. . (Apu că păt ur a în care e ad us accidentatul.) Ce s-a întîmplat ?... U N CETĂŢEAN (care cară pătura cu acci dentatul) : I- a zdrobit piciorul. A fost acolo, l a pod.

ANDRONIC taţ i, !..repetaţi an unţ ul...t o  D ă- mi barajul : Repe l a telefon . A l o , barajul, var ăş ul pr eş edinte es te pe- acolo ?... Spuneţii să n u m a i opreasc ă aici... A plecat ?! .. . H e i . o şa lupă, se mnalizaţi... UN C E T ĂŢ E AN (l ă s înd păt ur a jos) : Sa l vase vreo... n u ş tiu c îţi ... O m u lţ im e . > nici S-a du s d u p ă încă L- a suit în ba rc ă şi, unul. cînd să se urce şi ea, ba lus tr a da aia grea de a podului... fier VERONICA (care a aşezat şi ea pătura, descoperi nd- o de oda tă în cea ac cide nta tă pe : Maică, ! Ileana) turturica : Piciorul... N u- 1 ma i simt... E- adc ILEANA

vă r at că nu- 1 m a i a m ? ... VERONICA : Pu ică, t u , turturica m e a ! .. . (Aleargă.) Cornelia, Cornelia !... ILEANA : N u ma i a m nici şo ldul... i- adevărat... U N CE T ĂŢ EAN : Lasă, domn işoa ră, că nu  fi ecar e dint re cei m a i o picăt ur ă dac ă dă pe car e i- ai salvat... CORNELIA (vine ale rg înd, se uită) : Aneste zie, imediat an e s te zic !... (Apu că pă tu r a c u Veronica şi Cetăţeanul.) : I - ade vărat, d i n şold ... ILEANA D A N (alerg înd, urcă pa nt a) : Ile a na !... U n d e e... Ile a n a !.. . (A propii ndu- se .) ILEANA : Dan... A fost atît dc frumos !... ( E dusă.) CORNELIA (face s e mn s-o i a) : Las- o a c u m ! D A N : Ma m ă , dar... CORNELIA : T u . .. T u eşti sănăt os ? T u a i păţit ceva ?... D A N (nu i sc au de răs puns ul, se ve de d oa r gestul lui şi al Corneliei, ea şi c u m i - ar cer ceta ceva ; glasurile le sînt acoperite d c difu zor.) DIFUZORUL : Atenţ iune, amba rc aţiunile, a m bar ca ţiunile, să n u m a i acos teze aici... VERONICA (disperată) : Cornelia, v a i, Cor nelia !... D A N : C c s - a- ntimp lat ?... VERONICA : Corne lia, vi no că... CORNELIA (î l opr eş te pc Da n ) : Stai... (Au toritate medicală.) A şt ea ptă, tc r o g, (O aici. uşă închisă.) GHERASIM (ureînd) : Ce s- a- ntimplat ? Dane, c u m e.. . D A N : Şi e u , tocmai ac uma ... (împing e uşa. ) U N CE T ĂŢ EA N (i eşi nd ) : Do a mn a vă doctor roa gă să aş tepta ţi. E tre abă mu lt ă, vă roag ă să aşteptaţi...

DIFUZOARELE I n ordine pele...

: I n ordine... a u venit şalu sc eva cue ază toată lume a.. .

acostaţi

02

la

c o ma nd a me nt , coborî

ţi

direct

în

în

ordine

www.cimec.ro

se eva cue ază toată

lume a. ..

GHERASIM (dînd indicaţii cmc le celor m a i departe) : Tr ans port aţi toată transmit lumea pînă la punctul doi. Ambarcaţiunile care v i n dinspre oraş să ajungă direct aici. Camioanele să-şi schimbe ruta pîn ă la pu nc  preia urge nt t ot ce sc de bar că. t u l doi şi să îi repetă în ecou.) (Difuzoarele ordinele încea rcă uş i, încear că feres D A N (di spe rat, tre) : Ce s-a în t îm p la t ?... Ce s- a- nlîmplal ?... GHERASIM (caută să-1 li nişteas că prinz îndu- l c u o m în ă — în ac elaş i timp îşi continuă : Conv oa iele car e por ne sc dc s us. ordinele) să oprească Ia punctul Stop !... direct doi... N- av em nici u n s e m n de la T r uş a n ?... N u ? ... Face ţi- mi legătur a c u Cap ita la !

DAN (bălînd în uşă) : Sp unc ţi- mi, spu neţ i- mi o da tă ce e c u ea ! (Ba te c u dis perare.) GHERASIM ( nu - 1 a u z im ce indicaţii mai dă.) CORNELIA (dcs chizî nd br us c u şa) : Geo rg e , li nişteşte - 1 !. .. Ave m mult d e lucru. (Închide uşa.) GHERASIM : Bine. rămincm aici ; vă aş  teptăm. Vum pleca H a i, băiete , lasă ultimii. H a i să d ă m o mî nă de l a eva asta. ajutor ! cuare

ÎNTUNECARE

COMANDAMENT Decorul din ve chiul un de se află

puţin modificat. loc. Pe prispa punc tul sanitar,

-

L O C DE

REFUGIU

Ape le au a juns ma i sus, e n u m a i o porţ iune înaltă de beton a ma ga zie i sa u terasamentului Dan ş i Ghe ra s im.

DAN (agitat) : Da r de cc-o f i dur înd atîta ?!... GHERASIM : Las ă, dure ază... A i î ncredere - n Cornelia... I a uite, a u plecat aproape toţi. Bine c- am reuşit să - i e va cu ăm. D A N : Da r dacă ma m a nu te rmină operaţia pîn ă ce ne ac ope ră ape le ? GHERASIM : A i în crede re- n Cornelia ! Noi o privim d o a r ca pe o m a m ă s au soţi e ; ca pc femeia familiei no as tr e ; d a r c a, s -o ş tii , este s i u n foarte b u n chirurg. (Faţ ă dc căut ările Da ne , este ad e văr at că ai făcut l u i disperate) ? acte d e eroism raportat D A N : Aş a ţ i s-a ? GHERASIM : E normal ! D A N (intrigat, iz b u c n in d ) : Şi se ştie că s înt tău ?!... fiul GHERASIM : Asc ultă,Dan,c re d că- ţi da i sea m a că t o t cc vreau m a i mult este să te- nt reb : crezi că tc faci dc rîs da că sc ştie că eşti fiul m e u ?... (Se uită- n ju r , a u răm as t o t m a i putini.) D A N : D e r îs ?.. .

GHERASIM r îs !... D A N (nevoia : Da de ,a dsee des cărc a) : M i e m i s -a ate nţia că s înt fiul tău ; m ie atras mer eu înto td e au na să înţeleg situaţia m i s- a cerut de rî s ! t a şi n u c u m v a să tc fac GHERASIM : Cin e ţi - a atras atenţia ? D A N : C u m c in e ?. .. Oricine. Şi m a m a , ş i d i rigintele, ş i directorul şc olii, p în ă şi colegii... Oricine ! E drept ! N u m a i t u nu... GHERASIM : Ş i atunci ?... da r n u a m dreptul să- mi p u n D A N : Bine, înt re ba re a : e u ce sîn t ?... E u n u m ă p o t afirma c a atare, prin mi n e îns umi ? E u n u p o t etala cee a ce a m şi cee a ce n- am , cee a

(Se a ud pe ba nd a sono ră, to t m a i tare, soldaţi mărşăluind.) COLONELUL : îmb ar ca r e a în ş alup e !.. . (Agi tat.) Tova răşe pre şe di nte, sîntem ultimii... GHERASIM : Bine. N o i ră mînc m. T rim it eţi elicopterul.

(rcalizînd) : Sîntem Ar Exact. ultimii... s- o transporte !.. . Da r ce fac ?! M a m ă , e i , m a m ă !... (Ba te disperat în usă.) GHERASIM : Dan... D A N : N u se poa te . M a i bine o tra nspo rtăm acum ! De ce du r e a ză atîta ?! CORNELIA a de s chis uşa pe (care ultimele cuvinte) : Dur e a ză . (Sec.) Şi trebuie aşteptat. (Lui Ghe ra s im.) G e or ge , te r og . ţi n e-1 li niştit. D A N : Ma m ă . dar... CORNELIA (n u m a i as cultă, înch ide uşa.) COLONELUL : S- a îmb a r c a t toa tă lu m e a ?! ... Tova răşe preşe din te, e u rămîn... GHERASIM (du r) : T e r o g să pleci... Aici...

DAN trebui

Aici...

n u m a i c dec ît o pr ob le mă a noas

tră...

D e familie... COLONELUL : Da r apele... GHERASIM : Elicopterul. Atît. COLONELUL : Execut ordinul ! (Salută. Se au de şalupa.) D ar ... tova răş e pre şe dinte.. . GHERASIM : D u- te, dragul meu, du- te... Ră mîne şi M ă găs iţi v o i !.. . Aici e telefonul. o problemă d e familie. strict D A N : De ce dure ază , de ce dure az ă ? COLONELUL : Cînd vine tovarăşul profesor Tr uşan , vă telefonez ! (Plea că. Se a ud e ş a lupa.) D A N : „De familie !" N u crezi, tată, că toate sînt, într- un fe l, s au „de problemele altul,

ce

gîndesc şi ceea ce

vreau

s ă fa c ?.. .

familie" www.cimec.ro

?...

93

(pc gîn du r i) : De !... Şlii, GHERASIM familie cînd l e- ai născut t u , dc- abia aşte ptam să m a i creşti, ca să luc r ăm împ r e un ă la o m e n  ghină. Visam să lu ăm o me ng hin ă, s-o pu  ne m i n curte şi să luc ră m d u m in ic a la ca... D A N : Şi de ce nai făcut- o ?... N u te- a i n  teresat ? : N u m- a ?! .. . V a i , cc GHERASIM interesat plăcere c să-ţi ! Să- i formezi, formezi copiii n u s ă lucrezi tu în locul lo r . Să- i ştii că d e  prind. Şi t u , pc ur m ă, cu co ada ochiului, să-i c u m işi fac mî n a . Va i, ee p lăcer e ! vezi D A N : Ş i atunci... atunci GH E RA S IM : Şedinţe, acţiuni d c, cace mp?. ..an ii, con ferin ţe... Zic e a m înt ot de au na că „în orice caz — a n u l ur măt or "... Eh î.. . D A N : Te-ai lăsal luai de v a l şi - ai ac ce pt at să cresc fără să - ţi faci daloria ! : Ba , po at e că, c ine ştie... Cînd GHERASIM mă u it a c u m la c it dc ar ţăgo s eş ti. .. line (Deodată.) Dar nici aş a, D a n !.. . V o i, ge ne  raţia asta chiar ne gaţ i t ot ce- am făcu t n o i ?... D A N : N u n e g ni m ic !... Eu tc- nl rcb u n singur lucru : Dacă omul, în loc de a- şi c an al iza loale forţele spre creaţie, spre ce ar e de fă cut, caul a ar an jam e nt e ş i ..pile", deci îşi în energia trebuinţează într- o negustorie de in reciproce, ter venţ ii , în tr- un troc d c servicii nu s e pierd în gol eforturi ? N u se atltea bate p a s ul pe I oc ?! .. . E u as ta te- nt reb : cum puţi lidera ? GHERASIM: Poale că nu tolerez!... D A N : Ba d a . Dcin da tă ce în jurul tău sc fac favoritisme, se aleg o a me ni i pe spr incea nă, s c folosesc poziţiile sociale rezolvarea pentru unor interese personale...

GHERASIM făcînd aşa ce

: M- ai va ?

văzu t vreo dată pe m

in e

: N u e d c a ju n s !.. . m e i cred că Colegii nici stare fi în s ă faci aşa ceva şi măcar te ac uză, ci cons ider ă as ta ca un lucru normal ! D e ce ? Pentru că în jurul lău practici. accepţi asemenea Iţi place puierea, schimb, le i m inii cu ea şi, în accepţi ase practici. menea DAN

ai nu

G H E R A S I M : E o vor bă ! fiule : cei car e s pu n as ta, mă înţeleg !...

(Furios.)

îns ea mnă

Dar află, că n u

: N u ş tiu ! Da r puterea îţi pla ce ! Ch ia r ş i vorba pe ca re o t o t repe ţi : „In ţara me a . şi cu partidul me u la putere". Iţi pla ce p u  terea, as ta e ! Şi, plăcînduţi, nu m a i e şti DAN

atent

n u- i

l a alte aşa ?!...

am ăn un te

d in

ju r !...

Spu ne ,

G H E RA S IM : A m s ă- ţ i explic. Nu ma i un moment... 'Ca telefon.) Alo, barajul ! N- a venit vine, T r uş a n ?... Cî nd îm i te le fon aţ i !.. . DAN (interesat) : Şi T ru şa n, care... (întrer upîndu- 1) : Ai r ăb da r e !... GHERASIM Am promis c- am să - ţi explic. (Face cîţiva S e privesc unul pe altul, ca şi c u m paşi. s- ar cînlăr i ; se a ud e vuietul apelor.) GH E RAS IM : Vezi. fiule, îmi place puterea. Uneori, po at e că aceas tă plăcer e m ă face să abu zez, da r , c u m să - ţi s p un , puterea chiar

jur. Înţeleg, generaţia ta, „p ulc r e ' pentru poate f i e ga l c u „ab uz de sau cu putere" „plăcerea puterii". No i, generaţia noa stră, an i dorit atît de mu lt puterea, a m luptat pentru unii şi - au jertfit viaţa ea... ea, chiar pentru O doream, c u m să - ţi s p un , n u ca pe- o plă cere a noa s tr ă, ci ca pc- o necesitate a isto riei... Nu m a i ca pc - o necesitate a istoriei. Şi a m prel uat- o ! Pune - te in situaţia noa s tră ! Pu te re a me a înse mna tocmai puterea tuturor. Faptul c ă eram eu în tr- un post dc conducere însemna tocmai c ă erau toţi cei in nu me le cărora v e ne a m ; toţi ce i d in ju r s i toţi cei ca re se j er tfiser ă... Cile certitudini am căpătai prin as ta ! A m luat puierea, am făcui fabrici, a m fă cut oraşe, a m s ch imb at destinul oamenilor. Cînd rostesc vorba asta — . .In ţa ra me a şi c u partidul meu la putere" — c u m s ă- ţi s pu n.. . cu simt prezentul, simt c ă c realitate tot c e- am visat cînd va. Pute re a a însemnat no i n u o am biţ ie , ci o pentru tre aptă, în însuşi ţării... De as ta destinul spuneam c ă n - am luat- o nicio da tă ca pe o plăce re pe rs on ală, ci ca pe o necesitate isto rică. in

D A N : înţeleg. Şi e chiar frumos c e - m i spui. putere Iţi înţeleg acum plăcerea de şi cu atît mai mult nu - ţi po t ad mit e concesiile, compromisurile. explicat G H E RA S I M : Băi ete , ţi - am ce- nţel eg prin pulcre. toc eu Şi da c ă ţ in la ca e s te ma i a nu face pentru concesii... DAN : H m !... Să ş t ii că o modalitate de manifestare a puterii es te şi ce a d e a fac e E o satisfacţ ie ego istă for mid ab ilă : concesii. îi arăţi adversarului că eşti atît de puternic încît poţ i f i ge ne r os şi concesiv. E i bine. de asta simt ne vo ia să te contest ! Tocmai că Iu m- ai înv ăţ at să contest ceea pentru

ce

contestat este dc GH E RA S IM : Eşti

! liber.

DAN (s-a t u l apelor)

vuie încins ; str igă ca să a co pe r e : E u na dintre plăcerile puterii, înţe legi : o pe ric uloas ă plăce re a puterii, ca ş i altele care decurg d in ca. Iţi spui : sînt destul d e tare ca să pot accepta chiar şi compromisul. Sînt destul d c tare ca să - i împac şi pe unii şi pe alţii, cu s lăbic iunile lor ome ne şt i. Să ia u de la u n u l să d a u la altul... Şi într- ade văr se po at e şi aşa... Dar c u ce pr e ţ, tat ă ?. .. GHE RAS IM : Absolutizezi.

: Posibil ! D a r şt ii de ce ? că Pentru I u î m i povesteai c u m erai în închisoa re bă tu t şi n u scoteai u n c u vî n t !.. . Erai schingiuit, şi n u făceai nici u n compromis. Iar ac um. tat ă, a c u m cînd eşti s ă faci ceea acum, liber ce visai, de ce să acce pţi compromisul ?... Erai î n ilegalitate şi n u f ăce ai compromisuri. Iar a c u m, de ce să faci ? ! : N u vorbi aşa. la dă - mi GHERASIM general, u n exemplu !... DAN

DAN

:

Exemplu

?

D a !...

Exemplu

!...

(Tu-

asta

94

est e ar ma cu care-

am

construit

ce

vezi

nînd.)

www.cimec.ro

Tr u- şan !

Poftim

exemplul

!

Truşan

pc

ca ro

a c u m , in s ituaţ ia gra vă , ii ca uţi la şi- ntrebi mereu dac-a venit... Tru schingiuirile ş a n !... D e ce-ai mai răbdat t ăcind, dacă a i a dm is compromisul Truşan ? !... GHERASIM trebuie : E o discuţ ie ca re n u purta tă se pa ra t, fără e l. Di sc uţii le de s pr e trecut se pot purta numai de faţă. De obicei, băr ba ţii, ade văr aţ ii bărb aţ i, reuşesc să lc s u telefon

porte aici ; con D A N : Eşt i dc două ze ci dc a n i duci dc douăzeci de a ni n u ? .. . aici, VERONICA (iese în fugă d e pe uşa punctu l u i sanitar.) D A N : C e s- a- nlî mplat, c u m es te ? ! VERONICA : în c ă pu ţ in , încă... (fugind) D A N (se du c e la uş ă, uşa în c uia tă ; dă să ba tă , se r ăzg înde ş tc ) : De ce . de ce ?... GHERASIM : Sta i l ini ştit. A u şi c i, înă un tr u, nevoie dc linişte. D A N : Da r înă un tr u e.. . înţe legi, tal ă.. . Fat a crede asta mic ă e to t ce po t c u mai... VERONICA (vino înapoi ad uc înd ce va ; ar c figura c a m sp er iată) : Acu ş i, acuş i.. . (Ba te într- un fe l a n u m e , intră, cînd» Da n îşi dă seama, uşa e încuiată.) : N u ma i po t să rabd. D A N (gest disperat) N u m a i vreau să aştept... GHERASIM : Ai răb da re , eşti doa r băr ba t ; a i făcut atîtea de os e bite ! (Şal upa.) lucruri ANDRONIC : T ovar ăşe pre şe dinte, m i s-a spus că sînteţi Cresc apelc- ngrozi tor. aici. N u m a i puteţi rămîne . GHERASIM : Avem u n in tere s par ticular , d c familie. N - o facem d i n eroism... (Se uită du pă Da n care cercetează ferestrele.) ANDRONIC : Tova... Cu m crede ţi, dar ... to n.) E u v i n de la baraj... (Alt GHERASIM : S- a- nlî mplat ce va ? ANDRONIC : Nu. Fiţi convins. V- aş f i che mat, dacă er a ce va urgent. Dar... GHERASIM : Ce, „d a r " ? ANDRONIC (înce ar că să - 1 ia deoparte) : Am vorbit şi cu ministrul. Tn legătur ă c u com şi el crede că c un ic a şans ă pe ca re binatul o ave m. GHERASTM : Cin e ţi - a permis să vor be şt i ? ANDRONTC : Datoria me a , funcţia pe car e o am. DAN (încearcă să privească prin fereastră înăuntru.) GHERASIM : Vrei s ă distrugem chiar mai mult decît nu distrus a pe le as te a ? !.. . ANDRONTC : Sa tul de la ba ra j este ap ro ap e distrus evacuat. Şi el va fi ! Aici e doar d c ales. GHERASIM : A m h otăr ît. ANDRONIC (î n m o d s ur pr inzăto r, cu a lt ton, str igă) : Da r pentru co mbin at , dup ă ca lamităţi, vom primi suplimentări ? Ministrul spunea că... tonul D A N (auzind ridicat devine atent. Sc apropie.) GHERASIM : Lasă- ne, Da n. .. A i grijă dc telefon... DAN (dă târcoale ferestrelor, da r n u este deloc indiferent nici faţă dc discuţia celor

GHERASIM : Ministrul ştie exact cî t a m in  în co mb ina i î vestit ANDRONIC : I n satul pe care vrem să-1 distrugem investit nu s-a ? GHERASIM : Mult m a i pu ţin . Ia r în cc combinatul priveşte viitorul, înseamnă o treaptă in plus, pe cînd... ANDRONIC : T o vară şe Ghe ra s im, vă vorbesc ş i deschis. Po at e că discuţ ia as ta a m serios du s- o d e multe or i cu dumne avo as tr ă î n sinea me a. Vă cer cu toată răs punde re a să mă ascidtaţi. GHERASIM : T e ascult. ANDRONIC : Şt iu, m ă a cu zaţ i că uze z d e relaţii, de inf luenţe, de a ra njam e nte ... (I nce re înd să va dă dac ă-1 cî ştigă. ) Da r asta-i viaţa, tovarăşe Ghe ra s im. Să fi m practici şi fost reali şti. .. Spu ne ţi, nu v- am folositor ? !... GHERASIM autocritic, : D in păca te , în m o d trebuie s ă afirm că d a !. .. ANDRONIC : Ăsta sînt e u. Sînt lucid şi ştiu atent cum se ma ne vr e az ă în viaţă... Sînt l a ce înseamnă practic fiecare mome nt. Da, interesele altuia, chiar slăbiciunile unuia, ne voile unui minister şi concurenţa dintre două departamente, ambiţiile unui ministru ş i con

diţi il e car Cunosc e ap ar în secretarele u r m a nere uşitel or d inprieteni alt judeţ... şi a m printre şefii de servirii, cultiv cîţiva ziarişti inter es ea ză, a m în alte judeţe ş i , da că vă oamenii m e i care - mi s pu n c u m s- au hotărît unele lucruri. Da . a m în mîinile me le toate relaţii le d in ţara as ta , cun os c toate resoarştiu fiecare buton pe care trebuie apăsat, tele, şt iu cine Ia cine ar e influe nţ ă şi c ine dc că su sţ inut. Ş i pentru ce fac toate t r e cine este astea ? ! Pentru mine sau pentru judeţ ? ! interesele Pentru me le s au ale obş tii ăşteia pe ca re o c on du c e m ? ! Aşa e viaţ a. Po ale c ă , î n principiu, nici mic nu- mi convine. 0 vor v o m s ch imba . Da r a c um ? .. .V edeţi, vă besc de s ch is şi îm i p u n i n im a pc ma s ă !.. . V ă propun o so luţie ono ra bilă... GHERASIM (văzf ndu- 1 pe Da n că se apro pie) : Da ne , du pă părerea ta, cc- nseamnă o- no - ra- bi l ? !... D A N (care de- abia a aşte ptat) : T at ă, să n u accepţi să se inunde combinatul, ar f i ce l pe nt ru tine m a i dezonorant lucru !... GHERASIM (lui Andronic) : Auzi ce spune altă generaţie ? ! ANDRONIC : E o ge ne ra ţie ca re n u ştie ce-s greutăţile : a primit prea mult e de-a gata. profesorul Truş an l - am D A N : Da , şi pe

dc- a ga ta ! Şi vă sînt re cuno sc ător ! ANDRONIC : Tinere, cu sînt un om lucid, realist, c u picioarele pc pă mîn t, îmi p u n slujba toată inteligenţa în găsirii unor soluţii moderne, re cla mat e de epoc a pe care o tră im. D A N (tonul e mult ma i ve he me nt decî t c eea c e s pune ) : Co mu n is m ul se construieşte şi cu inteligenţ ă, da !... Da r n u n u m a i cu inteli ge nţă ! Se cons truieşte c u pas iun e , c u s u nobile... flet, cu om e nie , cu aspiraţii ANDRONIC Fiul (aro gant lu i Ghe ra s im) : dumneavoastră nu prea cunoaşte economie politică ! GHERASIM : 0 cunoşti d um ne a ta ! Ştiu că

primit

doi.) www.cimec.ro

05

o runo şli. A i învăţ at socialismul ca pc o lecţie. L- ai învăţ at bin e ; da r nu- i s imţi ne  as ta c !.. . Cun oş ti voia organic, toate resoartcle, ştii să apeşi pc toate butoanele. Pentru c e ?... Ca să obţii amînări, modificări, ca să di ntr- o hî rti e- ntr- al ta. Or , socialismul sc treci cons truieşt e, n u se bif ează- n hî rtii. socialis se doreşte, socialismul c. în m u l s c simte, primul rînd. un sentiment fierbinte. I a r sen timentele n u se înva ţă papaga li ce şte ! D A N : Să n u acce pţi compromisul, tată !... AN DR ON IC : Va răs punde cu ca pul pentru toată situaţia gr av ă de pe şa ntier şi atunci se va c ăi.. . GHERASIM : Ascultă, !... Andronic A N D R O N IC : Vă lăsaţi infl ue nţa t de aces t tînăr neexperimentat. GHERASIM : Andronic. înva ţă de la mi n e : j l i i ce plăc ut e să te laşi influe nţ at de c e va ce- ţi c o n v in e !.. . V a i ce plăc ui ! AN DR ON IC : Dar. .. GHERASIM : T o t aşa, cîndva , m- am lă sat influenţ at de c o m u n is m !... ANDRONTC trece : Vor aceste inunda ţii. Va trece încordare a asta cînd lum e a n u e ate ntă şi ve ţi f i tras la răs punde re pentru pe  cele

de a n i, as ta este politica lui dintot de aun a ! Ghe ra s im.) Şi a c um te întorci la o m u l (Lui care s-a împ ău na t cu ideile dumitale !... D A N : T at ă, c ad e vă ra t ?... D a r c ma g n if ic !... GHERASIM : E u s înt activist, ostaş. Eu lupt. Ş i , în luptă, în afară dc tactica pc care mi - am prop us- o, găsesc şi soluţii noi. Dacă d u p ă ac ee a, le s tu dia ză şi le afl ă altcineva, resoarlel e pe ntr u a le- ncadra î ntr- un sistem, c u m a făcut Truşan, c meritul lui ! : Sînteţi sînteţi îngă ANDRONIC generos, duitor, vă lăsaţi furat de... brutal) GHERASIM (deodată, : Şi, da c ă tc i nteres ează, T ruş an m-a ajutat şi - n prac tică lucrat Ia găsirea acestor soluţii. A alături de mine pînă... pînă... De cc, ? Dc ce Andronic m-ai făc ut să - 1 în lă t ur ? !.. .

trecute grav. la co mb ina t. E GHERASIM : Vo i f i tras Ia răs punde re , ştiu D a r uite c e este, — concesii, asta. Andronic compromisuri, e u n u m a i fa c !.. . (Tunfnd.) De ce să fa c ? !.. . De ce să le fa c da c ă p o t ţine fruntea sus ? !... (Privirea alunecă spre D a n ; c u tonul lu i Dan.) Er a m în ilegalitate şi n u f ăce am iar a c um , în compromisuri, ţara mea, şi cu partidul me u la putere, da în ţa ra m e a , şi c u partidul me u la putere, d e c e să f a c ? !... (mişcat , face un dc efuziune.) DAN gest

eGHERASIM moţ ie) : Şi află(strigă că cula „Teoria valori fi cării ar

(Sună

telefonul.)

venit GHERASIM : A l o . d a !... A Truşan !... a jun g la Bine !.. . Sp un e - i că imediat baraj. Alo, a lo !.. . Ce s e - nt împlă ? !.. . Alo... chiar T ru ş an ! ... T e ascult... îm i pa r e rău că, du pă doisprezece ani, vorbim prima dată în con diţ iile as te a !.. . T e ascult... Da, da... Rine, vin dc - înda lă !.. . B in e !.. . (P un e jos recep torul.) T ruş an e la Zice că a r a ve a baraj. o soluţie car e sac rif icăm m a i pu ţin d in prin s a t !... D A N : T r uş a n !... Si g ur că d a , c u T ru ş an v e i găsi o soluţie bună !... : Dumneav oas tră l- aţi ch e ma i ? ANDRONIC

GHERASIM , e u. . AN DR ON IC : Da (deodată nemaiab(i nî ndu- se ) : O să v ă căiţi, aş a c u m aţ i m a i motive avut să vă căi ţi de pe u r m a colab orăr ii cu T r uş a n! D A N : T ruş an e om u l ce l m a i pc valoros l- a da t j ude ţul nostru... care AN DRON IC : Astea sînt mituri, la nişte copii entuziaş ti ca v o i. Da r , dacă să ştii, chiar vrei teoria care l-a făcut pe Tr uşan, nu- i celebru apa rţ ine lu i, e furat ă ! D A N : Fu ra tă ?

: Da ! ( Ar ăt înd Gherasim.) ANDRONIC spre De la e l ! De la ta tă l t ău !.. . „T e or ia valo rif ică rii ar mo nio a s e a terenurilor" ! — păi

(se f ereşte ea dc un pumn). ANDRONIC ş i profund) :Va să zică, aşa DAN (luminat stau lucrurile !... Va să zică d u m n e a lu i e ce l care... (Cu disp re ţ se întoar ce d c la Andro nic) Tală .. . Av e a m impresia că te cuno s c perfect şi îmi d a u s e ama că de- abia acum încep să te descopăr... a teş anş i... de îl Andronic, cu no s c pe poT ru mo nioa s e a terenuri

lor"...

AND RON IC : Erau ideile dumnea s pune aţ i î ntr- o şe dinţă, în tr- alta. beaţi cu muncitorii, cu ţăranii, cînd î n birou...

voas tră. Le Cînd vor discutam

GHERASIM (subliniat, tunător) : Teritos, o-ri-a va- l ori fi cări i a r- monioas e a te-renu - ri este lumea l o r !... (Şoptit, persuasiv) pentru ştii nţei o oper ă i mpo rt an tă, da r , pentru mine, o aut ocr itică a Iu i T r uş a n ! (I arăş i t un ăt or ). Este înţeles dovada ce i- magistrală, ai n imputatde C e lucru m a i frumos, viaţă, decît ăsta ? !...

atunci ma i

că e l a !... (Iar şoptit.) încura jator în

fond,

: Ş i chiar n u veţi ţine se ama ANDRONIC d e opinia mea ? GHERASIM : Care ? ! opinie : Ape le n u ANDRONIC tre buie deviate , tre lăsate pe l o r firesc, î n viitura lor buie cursul c om bin a t. N u c am biţia noast ră. E o spre rezolvare pe care nc - o impu ne ... (strigî nd) : N u o i m p u n e !... DAN nimeni Nimeni !... GHERASIM care vine

: Vezi cum să ne ju de c e !.. .

gîndeşle

genera

ţia,

AN DR ON IC : G înd eş le pueril. Ascultă, băie t e ! Ve i îmb ăt r îni şi îţi v e i da s e am a că cu , Andronic. n-am fost u n prost. Nici u n naiv. C i u n om care cunoaş te foarte bine viaţa şi ştie ce e d c fă cu t în mome nt. Un fiecare faptul că o m care poat e fi acu zat nu m a i de e prea c u picioarele pe pă mîn t. De n im ic altceva, înţe leg i ? ! Visuri putem avea mul u n ce tăţea n a l acestei t e , da r c u sînt epoci, !... n u a l alteia GHERASIM

: Ascultă,

Andronic,

dup ă um ila

asta

96

Ghe r a s im o face

în practică de

douăzec

i

me a

www.cimec.ro

părere

:

socialismul

îns e amn ă

a

alege.

A alege în m o d şî a ho tă r î o deliberat cale. Socialismul n u poate s ă- nsem ne doar a ar anja ; şi - aşa, şi - aşa nu m a i ca lucrurile altul. să iasâ bine pentru un ul sau pentru O r , e u a m ales.Şi n u a c um a . E u am ales acum treizeci de a n i. Şi da că p e drumul pe car e 1- am al es ac u m treizeci dc ani, tre ca să a jun g î ntr- un pu nc t u nd e să buie dau socot eală de greşe li le pc ca re le- am făcut , o să d a u ! Pentru c ă , oricum, drumul e unul singur, şi eu pc el merg ! AN DR ON IC : Da. dar c fatal dum pentru neavoastră, e... (Lovit d e privirea dură a lui se întoa rc e către Dan .) A i să - ţi d a i Gherasim, s ea ma ! Cînd ve i m a i imbă tr îni a i să - ţi da i scama că tatăl tău a avut cine ştie ce nemul ţu mir i d i n pr icină că.. . (Do a r gest c e vrea să- i i scnme ,,T u l- ai înd e mn at spre asta"*.) VKRONICA sc opr eş te o clipă - n u şă (iese, şi i/bucneşte - n lacrimi ; n u se m a i poat e ab cuprinde ţine, plîn ge ; îl pe Da n , se agaţă d c cd şi plînge. J D A N (alarmat, dă să se elibereze) în t împ la t •' Cc s - a în t îm p la t .' VKRONICA să s pu nă cev a (vrea poate ; plînge.)

: Ce s-a dar

nu

elibereze, spre (reuşeşte să se ţişneşte Cornelia) uşa iu care s e loveşte de : Cc s-a întîmplat ? lividă) : E sa lvat ă. (R e  CORNELIA Nimic. ci îi împietreşte pe toţi, topin du- lc agi plica taţia.) D A N : „Salvată" ? ! C OR N E L IA : Pie rd us e atî ta sînge în cît. .. Stupoare.,! D A N de od at ă, ţipi nd) : Ia r eu stăte am aici şi... (Dă să năvăle as că în ăun tr u.) CORNKLIA : Stai. M a i las- o. A fost foarte grea transfuzia. D A N : C u m s-a putut ? ! C u m s-a putut ? Şi Da r e- naf ară, inafar ă de pe e u , care... orice '.' ! fIa r ăş i d ă s ă intre.) ricol G H E R A S I M 'prinzî ndii - l de mînă) : Băiete , I)AN

fii

tare...

: I n timp ce-o preparam CORNELIA pentru operaţie.. . Ne - am da t se am a că - şi pierdea viaţa... D A N : îşi pierdea viaţa ? (încuviinţează d in ca p) : CORNELIA trist Numai cî t a m putut opri hemoragia. Apoi a trebuit s-o re an imăm... O vo m op e ra Ia spital. G H E R A S I M : Dar ea, ac um , e- na f ară de orice nu- i aşa ? pericol, (deodată, spre surprinderea tu VERONICA : Ina fa r ă ! S ig u r că ina fa ră ! P ăi de turor) c e credeţi că p lin g e a m e u. Cî tă încord are ... ce-am p ăt im ii aco lo pî nă s -o vă d că răs ufl ă... 'Intr ă ş i re ap ar e împ r e un ă cu soţul e i, a du  cînd b r a nc ar da pe care se afl ă Ilea na . Il e ana e lividă, a r e ochii mari.) DAN nit,

(se gesturile

uit ă la e a, la pe ca re le

ochii

face

e i, e încr eme  sînt do ar in 

tenţii.) (arătînd spre so ţul ei) VERONICA el i- a d a t sînge. Are sînge temeţi, c e l m a i zdr av ăn singe !

: N u vă zd r a vă n,

SOŢUL VE RON ICAI (gest mo de s t: „O ameni sîntem !'*.; CORNKLIA : Pregătiţi transportarea ! Vine şa lupa ? ^Se în dr e ap tă spre fostul debarca der, cei m a i mu lţ i du p ă ea.) : V a veni elicopterul. S ă aprin GHERASIM toţi.) d e m UJ I foc să - i s e mn aliz ăm (Se retrag prinde braţul CORNELIA ( d codată, epuizată, l u i Gh e r a s im ; : Geor ge ... dacă n- aş fi ştiut că Da n ţine atît la ca ... : A i fost Cornelia ! T u eşti GHERASIM tare, matca noas tră cea bu nă , t u nc cele salvezi mai... (I es (şo şi pte i.it; Gh: D e ra an s !.. im. mîngî ILEANA (Se u indit ă lao.) e l căuli ndu- 1, cercetîndu - 1.; D A N (dă să spună ceva, a po i se apleac ă lin gă ea, îi prinde m în a , plînge s au o mîng îie ; joc m u t de căutare, de a celor doi ; cercetare replica vine într - un lîrziu) : Ile a n a !... Ile a na m e a ! .. . ILEANA (mîngî indu- 1, pipăindu - i c u degetele, c a o oa r bă , tr ăs ătu rile feţii ) : Eram... sigură... că n- am să te m a i văd ... D A N (crescendo) : Dc ce C u m să n u m ă m a i vezi ? ! ILEANA : Cită vreme... a trecut multă vr em e? vreme, D A N : N u , I lea na. Pu ţină dar c ca ş i cum... ILEANA : Da n , te iube s c mult... D A N : Şi e u, Ile a na . T c iube sc mult. Ileana... ILEANA : E r a m sigu ră că n- am s ă tc m a i văd. D A N : N u sp un e as ta ! ILEANA : Şt ia m că trebuie să m o r !.. . D A N : Dc cc vo rb e şt i aşa ?

ILEANA tu ? !

: Sî n t o olo ag ă, Da n ! Cc vi n ă

ai

D A N : Ile a n a !... (0 mî ng îie , îi cer cete ază tră sătur ă c u trăs ătur ă, privirile lu i, urm ărite de

a l e e i, a ju n g l a picioare.) ILEANA (i-a urmărit privirea, se înţeleg, îşi d a u s e am a am în do i că a u acelaşi gînd ) : A i văz ut ? Ştii cu mv a. .. E tăiat t ot , sa u nu ma i.. . Izbucneşte în lacrimi.) D A N : Ile a na , d a r ştii că, mine, tu... pentru Încă nu te-a operat, de- abi a.. . nici : Ştiu. Dar e u n- am ILEANA dreptul. (Cres cendo.) N-am dreptul. D A N : Ile an a , ce „n- ai ajuns să te- ndoi eşti de ...

dreptul"

? î. .. T u

ai

ILEANA (efort) : N u , Da n . Şt iu cît eşti d e serios !... De asta mi - ar fi plăcut să m o r . P e n că te iube s c şi n u voiam ca t u să tc tru sacrifici, şi toa tă viaţa... (Izbucn e şt e în plîn s , s e abţine.y D A N : Ile a na , toa tă vi aţa ... E u a m ales o da tă, şi şti i că. .. Ile a na , p o l să - ţi s p un o m a r e bucurie ? M- am convins : tata I- a apreciat întotde auna pc Truş an. Ia r teoria lu i Truşa n, c u m să - ţi s p u n, într- un fe l es te şi a tatei. ILEANA : Si mţ e a m e u că- 1 iube s c pe tatăl tău !... Acum, acum îl şi t u în acee aşi vezi lumină. în car e- 1 ve de am eu ! lu m in ă, în D A N : Da , Ile a na . In aceeaşi aceeaşi culoare, cu acel eaşi pu nc te cardinale.

DAN

(pri vin du- 1)

: Vă mu lţu me s c, vă.. .

Ileana,

www.cimec.ro

ce- i cu

tine

? !

97

ILEANA : Ameţe sc . Mi- e râ u. Dar f ii sigur. Dan. Aceleaşi aceeaşi lum ină , acel eaşi culori, puncte cardinale. DAN (bucuros) : S u d u l tău es te şi s ud ul m e u ; răs ăritul tău es te şi răs ăritul meu. (Elicopter ul pute rnic, tulbură ; lumi totul s e aprind pe toa tă sce na ca re a devenit nile foarte mi c înconjura t de c u evidentă un loc ape.)

CORNELIA

: Cît dc

mari

au

apele !

crescut

E îns pă iminlăt ! ... Geor ge ... GHERASIM Poftim. : or CORNELIA : I l t ii pe D a n cu tine. aici ?... GHERASIM : Da . Va m e r g e cu mi n e sus . la baraj. CORNELIA : It i da i sea ma. G eo rge . Neputin cioasă.) Pentru băiatul nostru au şi început vieţii !... necazurile GHERASIM: E spiţă buna: \ a rezista...

(Soţul

Ve ro nie ăi şi Da n

trec

cu bra nca rda .;

D A N : Mergi, ma mă ? CORNELIA merg. : Da, D A N : Vin să te(sc iau, ui tă- n imediat. CORNELIA ur m a lui , neputincioa s ă , tris tă, se li pe şte de pieptul lui Ghe ra s im) : E matur, a c um ; şi ar e n e c az ur ile lu i !... GHERASIM : N u d plî nge că i- au înce put n e cazurile. Uită- tc la c l că - i di nl r- o bucată şi buc ură - te pentru sa tisfacţii le ce le v a a ve a . CORNELIA : Dar fata as ta, dacă va r ămîn e scbiloadă ? GHERASIM : T u i- ai da t viată l u i. Acum. e c a şi c u m i- ai da t via tă şi ci !.. . Trebuie s- o faci bin e pin ă la ca păt ! trebuie CORNELIA : Asta mă- ntreb : oare- am să pot'.' Şi ştiu că trebuie să pot. Trebuie s ă p o t !.. . Cornelia... GHERASIM : Trebuie s ă poti !... distrus Uite, ştii că a pe le as te a a u o bună parte d i n reca ce eu consideram viata mea. CORNELIA : Şt iu, ştiu c it suferi. GHERASIM : Mă înt re ba m dacă vo i ave a tăria să refacem tot ce s-a distrus... 0 vo r avea alţii, desigur, da r mă- ntre bam dacă vo i putea eu... C0RNELL4 : Trebuie să p oţ i. Ge or ge !.. . GHERASIM : Acum nu mă ma i întreb. Dacă n u v o i m a i pu te a c u. în orice caz, fiul nos tru... înţelegi tu, Cornelia !

CORNELIA

: Da , înţele g... Va f

i ce a m a i

grea

oper aţie d in viaţa m e a , da r îmi va r euşi ! VERONICA : A venit şi ba rc a ; ha ide ţi, mer geţ i Cine ur că ? GHERASIM : Uite c u m facem sint în barcă ? VERONICA : Cocuşor, cite barcă ? SOŢ UL VE RON ICA I : Trei.

: locuri

cite

locuri

sînt

în

(venind) : Am urc at- o tn elicopter. DAN Ma m ă , cc va f i cu ea ? CORNELIA (mîngîi ndu- 1) : Dragul me u băiat! începe şi pentru viaţa, dragul meu tine băiat !...

VERONICA a privit, a asistai, a suferit şi a fost uimită, i ar a c um n u m a i re zistă ; im brăţişîndo) : Cornelia, turturica mea. Corne l i a !.. . Şi c u carc- ţi s p u n e a m că eş ti fer icită!... CORNELIA : Sînt fer icită. \ cronica, uite, cum să s pu n, dc- abia aşa îmi d a u s ea ma că pot f i fericită. Poate că nostru destinul c să fim alin iml dure rile celor dr agi ! fericite D A N : Mamă... CORNELIA 're dre sa tă, aut orita ră/ : Eu mă duc. Ge or ge , ave ţi g rijă d c v o i !... Da n . să f i i ateul : lu i, d in cînd in cîn d. inima... (stenic) GHERASIM D a r acum. în nici u n : c azDi !n r în d in c înd !.. . CORNELIA (îl mîngîie z im b iu d trist : Bă trîne, băt rîne !... Ha i, Da n, urc ă- mă şi pc Pleac ă, s us ţinut ă de care face mine. Dan. dc a o a ju ta s ă urce, î n vreme c e zgo gestul motul apei s e în teţe şte ş i nişlc /ori tulburi [iun stăpîuire pe decor.) GHERASIM : Da , c u cî t a avui m a i mult pentru d c suferit n o i. cu atît s-a s imţit mai puţin... ANDRONIC (i s e a mic in acest doar limp glasul) : Ur ca ţi, ur ca ţi ; e u ţin scara. VERONICA privind pe ur m a e i şi răspun-

zî ndu- i lui Ghe ra s im) : Biata fată, şi eu care ziceam de ea că - i fericită. GHERASIM : Po a te că e. Gi ndc şt c- te la ce orice (i - a spus : 'bucurie a noastră, cil de pentru mică, c o fericire ea. Ea e mat c a noastră, ea e... 'Elicopterul se aude pornind; D a n ş i c u Andronic s e retrag din raza por nirii lui. venind în go a nă pe sce nă.) GHERASIM Veronieăi) : Fa c e m 'redresat. aşa : e u şi cu Da n aş te ptă m elicopterul să baraj, se- ntoar că şi po r nim spre dum ne at a ş i spre c u soţul d um it a le porniţi cu şa lupa oraş. Poa te- o mai ajutaţi pe Cornelia. VERONICA : N u ave a nici o gr ij ă. Băr ba tu Uite. di nl r- o bucală. m e u ii om ţi-1 a du c . E i . Cocuşor. ANDRONIC (jignit) : E u , cc fac , merg cu dumnea voas tră l a bar aj GHERASIM (cî ntă ri ndu - 1) : Dum ne a ta ... (E hotărît.) N u . N u c nevoie. ANDRONTC (am e ninţ ăto r) : Nu c ne vo ie !... D A N : N u . E T ruş an

ANDRONTC dumneavoastră să...

(ri postând)

acolo...

:

Pe rmit e ţi

fiului

GHERASIM permit (autoritar) : Nu- i ni com m i c !. . . Mă va a jut a n u m a i să s alv ăm ! binatul ANDRONTC (strigînd) : Voluntarism !... Veţi f i pedepsit. Sc va dc cînd me rg » descoperi prost combinatul şi ve ţi f i pe d e p s it !.. . (Cres cendo.) Ve ţi da s oc ote ală !.. . D A N (de oda tă) : As cu ltă !.. . I n ţa ra noa s tr ă, par tidul nost ru şi cu l a pulcre... (N u ma i e să spună inter ve nţia lu i a fost nevoie nimic, atît de ne aş te pta tă încît st upe facţia î i înghe aţ ă şi pe Gh e r a s im — c u o un dă de s atisfacţie, şi pe Andronic — interzis Dan rămîne total. şi el surprins d e ecourile vocii l u i care, acum, seamănă exact c u a I ui Ghe ra s im.) VERONICA (venind c u soţ ul ei) : L- am a dus .

D A N : Şi t u ai

98

suferit,

ştiu.

Ţi- am s pus : a i încre de re

www.cimec.ro

— e l tace şi

face!...

SOŢUL VE RON ICAI : B a acum n u t a c : to varăşe preşedinte, să n u laşi să sc inunde r o m bina tul... E u a m lucrat p c douăzeci de şantiere ş i şti u ec- nscamnă ! ANDRONIC s e sm ulge brus c şi se îndepăr tează.) GHERASIM !l) ătînd u- l umăr Soţul pe pe Veronieăi) : N- avc a nici o grijă. A ş a gîndesc şi eu... SOŢUL VE RON ICA I : Pă i a m reuşit noi, cu soţia duniitale, s ă salvăm viaţa lăturii ăleia... Ş i c e , n-o să reuşim s ă salvăm nişte lucruri

D A N : E adevărat, tată... pentru avea necazuri Ia răspundere ?

neînsufleţite ? !...: O s ă reuşim !.. . F i i sigur... GHERASIM Alt spre ton. arătînd silueta l u i Andronic Uite oprită î n margine.) p c tovarăşul An dronic. c u e l plecaţi. Î l cunoaşteţi. VERONICA ( a lehamite) : I l cunoaştem !... Striglnd.) Hai. frumosule, h a i că t o t iţi fa c e u o ba ie pîn ă acolo ! (Pleacă.)

D A N : Da , sîntem împreună, tată este ş i roşul meu...

(Se aude (arc ietul

doar

pornind motorul luminează. î n timp l o r parcă o cuprind, D a n ş i Gherasim.)

se

bărcii. P e scena c e apele cu v u  au ma i rămas

e adevărat că v e i combinat... Ve i fi tras

GHERASIM (îngîndurat) : Rineînţcles... (Deo dată ve he me nt , arţă gos. ) P ăi, n u spuneţi toţi puterea că- mi place ? Atunci, cine altul decît mine răspunde de t o t ce se- ntî mpl ă aici ? ! D A N : Şi ce a i d e gînd ? GHERASIM (redevenind calm) : V o m vedea. N u asta e important. Avem d c făcut atîtea, fiule !... Acum, c ă sîn tem împre ună, a ve m atîtea d e făcut !...

GHERASIM

: Adică

; roşul

tău

?

D A N : Ileana... Ar e o „teorie"... U n limbaj a l culorilor. C e ţi - am spus îns e amn ă c ă poţi. tată 'Emo ţion at .), poţi să f i i sigur p e mine ! GHERASIM (încereînd s ă priceapă) : Roşul m e u este ş i roşul tău... D A N : Roşul t ă u este ş i roşul meu... (Cei doi rămîn puternici unul lîngă altul î n timp cc s e stinge încet, încet.) lumina

CORTINA

www.cimec.ro

dat loc unor v ii dezbateri, la care au euvintul numeroşi tineri — iar dintre — de la Institutul taţi : dr. Mihai Viorea artei.

Ste lian Vas iles cu de la revista reg izorii Mihai Raicu. Kov ac s i alţii. însufleţită şi nu lipsită de rotundă organizată interes a fost ş i masa î'i redacţia ziarului ..(ionica sătmăreană" pe lemn : ..Te atrul politi e — Omul de artă. acti vist social", iar din contactul eu muncitorii, oamenii di- teatru au avut posibilitatea de a cunoaşte nemijlocit interesul şi preferinţele acestui publ ie pentru spec tacol ul contempo istoria

„Familia", Ştefan

Săptămîna teatrală sătmăreană

ş i clasic, precum pentru calitate ş i

ra n

Jnsfîrşit

to t

Eflorescentă întinsul

de

ci

Piteşti. se

unde explozie

că

vede

primăvăratică

este

şi

propice

acăD Pitcştiul săptămîni această dată

unei de

evenimente teatrale pe simpozioane, colocvii, prestigioase, la Arad. Satu Mare. Timişoara. Dc luna mai nu este numai o clorofilă, dc soare şi

tării : participări

cu

dezbateri Botoşani.

lor :

dedicate Everac

tr u

crearea

...săptămîna"

au

legat Centenarului româneşti dc unui

lor

fond

de

manifestări

primei

răsunet, generală

adunarea

ţinută în ..Societăţii teatru român

ora pen în

a

dc

Agenda „săptămînii" a cuprins un zion, o întîlnire c u tineretul, discuţii cu citorii din întreprinderile sătmărene, o rotundă la ziarul local ş i — bineînţeles spectacole. Tema

simpozionului din

cultura

naţională"

municările ria Ma

Taşcu).

Valentin Satu

Mare

teatrului

doua

au ca

moral.

la

populaţiei jumătate

contemporane

factor educarea

româneşti

regizori,

din

în

sc enografi,

sătmărean actori

a

..valenţele moşteniri".

şi

prestigioasei

tineretului

Ga-

contribuţia şi îndreptar nationale a

Transilvania XIX

Sas u. Drimba).

Gijonguoss ji

evidenţă de cultură conştiinţei tn

secolului

a

Aure l

(Lucian

Zotta.

scos

ale

Inttbnirea

ziarişti,

Oradea

tn

Grămadă.

(Livia Popa.

''Alex andru

care

vril),

Cluj

Mircea

—

de co şi ale

universitare

din

Protase .

mun masă

teatrului

dezvoltată

fost

simpo

mişcării

— Bolul

a cadre

cercetători

unor

..Evoluţia

:

Transilvania unor

teatrelor

ale linia

ospeţie teatrului

ev ident ă din (Tg. de

provincie,

Mureş. Nord

care

Oradea, din

Satu

teatrale"

întinde venit

au

ac i

ambele Mare.

see[u

Sibiu,

mult Mare), e u atît m ai cu ci t s- au pulul confrunta c u realizări ale scenelor dc prestigiu ale Xaţionalului hucureştean şi ale celui clujean.

cu (p e

critici, tema

urmă. Cu 50 de ani în tot la Satu Mare. plurivalentul om de teatru G. M. Zamfirescu declara : „N- avem bani... c i numai suflete". Azi. in mai 11)1'2. ca să folosim euvinleh preşedintelui Comitetului judeţean de cultura şi educ aţie so cial istă Satu Marc. ..Condiţiile materiale ş i stimulii morali care lipse au torilor, oamenilor de cultură din timpul losif Vulcan ş i al lui G. M. Zamfirescu. asigurate de partidul ş i statul nostru, nivel care cree ază obli gaţia perm anentă da

Ardeal".

teatrale

ale iu

„săptămînii dispo nibil ităţi le

spectacolele in

s ău

gustului

artă.

in

flori le T hali ei. II- n edific a unui dramaturg — — , dacă Aradul în

s

teatrale

sens

creşterea

a

verigă ..Primăverilor n patra pe şiragul arădeni'', la Satu Mare s c puneau bazele unei Săptămîni teatrale, care. după premisele ofe rite de seriozitatea organizării. sînt convins c ă v a face serie. S i dacă aceste evenimente artistice nu s- ar fi desfăşurat concomitent. cu siguranfă că s- ar fi putut realiza şi o repre corespunzătoare a presei, la zentare nivelul eforturilor locale. De acest lucru ar trebui să s e ţină seama în viitorii ani.

şul

au

şi

adevăr

pentru

înregis tra

şira

Sătmărenii sărbătorirea

luat invi de

:

cît mai

ţele noastre, făurirea noii ..Săptămîna în acest sens

mult. cu

de

a contribui,

sufletele

conştiinţe teatrală" o verigă...

cu

noastre a din

crea lui

sînt la

un

de

toate întregi,

a

for la

omului". Satu

Mare

a

fost

Emanoil Enghel

„Rolul 100

teatrului

în

educaţia

tineretului")

a

www.cimec.ro

înfruntă Destinul. E o luptă cu moartea care s e apropie, c u viaţa care trebuie să se nască, c u ispitele, c u urîţenia ş i răutatea oa menilor, c u violenţa, c u neputinţa. î n această luptă cumplită, tragică, femeia simplă nu mai etste simplă, devine o înţeleaptă, u n filo zof, s e înalţă deasupra morţii şi deasupra propriei umilinţe. Ş i i at- o. î ntr- unu i d in mo aştepmentele cele m a i revelatoare a l e piesei, tînd o u seninătate socratică c u morţii dialogul c u demnitat e p ro c e i ve ch i, iat - o respingînd punerile d e tranzacţie şi pc cele insinuate pc subtil, cele brutale, împăcareşi pc cele în tr- o caşilmă ş i sfîntă c u duioase, destinul, în tr- o ne clintită cre dinţă dreptăţii a cauzei pentru suferă care ş i pe ntr u care tr eb uie să piară. Distilînd pînă esenţa l a simbol tipu de luptător a lui comunist, scriitorul rupt tradiţia er oilor dec lara tivi ş i patetici, prefe rind monumenta lisnvuhii solemn — firescul cald, omenesc a l banalităţii. D a r banalitatea are aici o poezie indefinibilă, o consistenţă filozofică ş i o concentraţie existenţială, astfel c ă t o t ceea obişnuit, c e e comun, devine ex cepţional, uriaş. unic.

Xu

Cronica

tru

Sorţ i a d e teatru a televiziunii e o zona plină d e neprevăzut. Săptămîni în şir moţăie, piculine cîte o piesă chinuită, copleşi lă fie propri a- i mediocritate, s a u am ăgin d u-ne cu vreo reluare ' a cincea, a şasea...) sa u. pu r ş i simplu, absentând discret, d i n program. cînd veri Dar. t e aştepţi m a i puţin, cu o labilă vocaţie a lovituri, lansează marilor cîte u n spectacol d e înaltă valoare , tre zin du- i d in aţipeală pe spectatorii de teatru şi astnpînd gura criticii. Aşa s-a întîmplat. de eurînd, e u spectacolul l u i Radu Penciulescu Ce i clin urmă, aşa s-a m a i recent, întîmplat. Pilind cu spectacolul din grădina dc vară. dramă Radu excelenta a lu i Dumitru Po î n regia d e incontestabilă calitate a pescu, Petre Dokor. Şi. d in n o u , se dovedeşte lui că există, că p o t ex ista , pi ese a pte a f i ju  cate l a te lev iziune , pi ese bune . foart e bun e , remarcabile, după c u m există regizori talen taţi, cunoscători a i tobnicii T V . profesionişti de ţinută, la fe l operatori d e imagine, sce nografi, d e costume. în tr- un cuv înt pictori toate condiţiile artistice şi tehnice pe ntr u a co ns tr ui st agiuni te atr ale, suc cese tea trale ş i. de ce n u . o personalitate a te  teatrală e leviziunii româneşti. Pent.ru asta nevoie d e m a i multă consecvenţă, multă de ma i îndîrjiro. de ma i mul t cura j. Pitind

unui a

din

dintr

e

grădina dra mat urg ii

interesanţi. D. Pi. Popescu teatrală anume 'poale

dc

vară noştri n u a re o

aparţine cei

ma i

tehnică

e a nici nu ar e feb nică). da r ar c o nebunie ( î n înţelesul cel mai onorant) a teatrului, o materie drama ti că de nsă, pr ofu nd ă, un cu grea. univers totul aparte, in ters ectat de lumini ciudate ş i d e se nsur i miste rioas e, mat er ie care vine ilin proza l u i stranie, semi- fan tastă. T n a¬

e

o

condamnată munistă lului

mai încă

uşor

foarte

temă

să

scrii

o

piesă

de

tea

femeie atît simplă moarte pentr u act ivitate co î ş i prelungeşte viaţa datorită copi p e care-1 poartă î n pîntec, căci ş i cele .aberante legi nu po t osîndi o viaţă netrăită ^dramaturgul a pornit, s e ştie. pe

de

:

o

la

le u n ca z r e a l ) . Meritul l u i D. Pi. P o pescu este de a f i ridic at acest pa ra dox logistic ş i existenţial l a valoare a une i ma r i confruntări dramatice între ş i socie individ tate, între ideal ş i realitate, între umilinţă ş i demnitate. Este u n a dintre cele m.ai ad e vă rat- omen eşti piese p e care le- a pr imit t ea trul nostru î n ultimii ani. Pe tr e Rokor. aflat la al doilea spectacol T V (după D o n Quijotte) îş i confirmă talen tul regizoral î n întrecerea c u acest text di încărcai, ficil, care a r fi considerat, poate, d i n punctul d e vedere a l montării, static, nespectaeulos. Trecînd peste unele căderi de ritm. trebuie s ă spunem că a m văzut un spectacol frumos, emoţionant, plin de ten siune interioară, e u portr ete remarc abil e, cu un cadr u plas tic deos ebit d e sugestiv — un închisoare castel tr ans forma t în — comen tând discret societăţi dec re pitudinea unei susţinute p e falsitate ş i violenţă (din no u de

arta siffură aceea sceno Vasile menţionez Po'taru). e u muzica trasrie ă ş i poetică ş i aspră a lu i Dorin Zaharia. însfîrşit. u n spectaco l inte rpr et at fără cusur, în tr- o înţeleg er e per fectă personajelor. a Silvia Popovici şi - a lumin at generos eroina, simplă femeia ş i înţeleaptă, sfîşkită de d i lema viaţă s a u credinţă, purtînd, firavă şi singură, imensa cruce a demnităţii d e femeie, de ma mă. d e co munis tă, spe rînd. re nunţ înd. d i n n o u sperînd şi d in n o u renunţînd. c n o nesfîrşită capacitate de sacrificiu. Apoi superba ş i bizara nebunie a lu i Pasăre. în interpretarea lu i Ton Marineseu. un actor trebuie grafului

să

a

o femeie — o femeie ceastă dramă, şi totală, c u m sînt eroinele anticilor

simplă —

îşi

să fie care a r trebui pentru firescul jocului

www.cimec.ro

exploatat

său.

la

apoi

s«n
film

101

agresivă u n stil

ş i brutalitatea rafinată, într jucate ie d e Ştefan lordache, şi anticanon respectiv, George Mottoi, notabilele creaţii a l e actorilor Lazăr Vrabie Draga Olteanu, Vasile Niţulescu, Adrian Georgescu, Trina Frnest Mafiei. Mazanitis. C u acest spectacol, televiziunea a avui cred. cea ma i prestigioasă premieră în sta giunea teatrală d e curînd încheiată. Iăsîn<

în u r m ă cîte va

de

zeci

teatre

cam

obosite..

T V : piesa poliţistă O altă premieră Agent d e Ştefan Berciu. Fiind unicul dra dublu maturg care s- a dedicat c u pasiune şi pe r severenţă teatrului poliţist. Ştefan Berciu este. şi ce l m a i b u n . Dar . lăsînd gluma. fireşte, şi un foarte dc Berciu este dotat autor piese poliţiste ş i . după multe spectacole ju cate p e scenele teatrelor sau la televiziune, a ajuns l a o tehni că ap ro ap e impecabilă a

ope.rmd

genului,

mijloacele

cu

teatrului

Petruţ.

Flor ina

Luicn

n.

Florin

govişte piesele

DESCINZlND p e meleagu d i n preajmă Ce  rile vechii a Ţării Româ tăţi d e Scaun a m neşti. Tîrgoviştea, luat contact, împins d e o curiozi tate a breslei, c u manifestă d e aici. Eram rile teatrale încunoştiinţat că d i dinainte m a i midt verse teatre, bucu v in şi pleacă, lăsînd reştene, în o ar om ă profesioni stă urma lor. lucru care m - a de  terminat să ia u în seamă numai forţele de pe locale aceste meleaguri. A m întîlaici creatori a le căror nit nume n u ne s pun. deo cam ai dată, nimic. Sînt truditori cu condeiului care oficiază,

Inspec tând

»

rului

Ion

in

Popovici

grădina

dc

spectacolul „Pitivară" de D. Ii. Po-

pescu.

Ghiril

Moldovan. Economu,

Trainn

se

Stănescu.

Victor

Invadatorii acas ă,

ne- au părăs it : s- au întors de lă sîndu- ne singuri p e pămînt. U n timp, deci, va f i pace î n relaţiile interOricît i - am blestemat n o i pe in  galactice. vadatori, s- a u n go l parcă făcut totuşi N e amuzăm m a i puţin fără sîmbătă seara... Vincent. Da r să a ve m răbdare , pămînt ul ăsta e atît d e frumos ş i locuitorii l u i atît d e plini d e fantezie încît n u se poate să — curînd. curînd — alţii... n u apară finitiv

Piersic.

La izvoarele Dîmboviţei

Vasiliu

din

—

de enigmist nică, fac sus alţii. pens î npsihologic m aducţie, i bine decît bună— film oară, cu exterior (urmăriri, spectaculosul bătăi. împuşcături e tc ). Şi aceasta este o piesă d e gîndire poliţistă. î n care identitatea este dedusă p e baza agentului dublu probe şi a d e infractor, o lo r crreşelilor comise d e inteligenţă ş i matemat piesă ică uma nă. regizat d e Matei Alex and ru este Spectacolul simplu, corect, fără înflorituri, aşa curat, să fie un ..policier" modern. c u m s e cuvine asupra unor persona je a devansat Tnsistent,a a însă de zle ga re a finală misterului, făcînd pr e vizibilă so luţia. Distr ibuţie b un ă : Ema noil

Silviu cu i

Dumitru Solomon joacă,

Sburătorul

cu

succes, dc

(piesă dedicată cultură românească Răduleseu) Ileliade

ctito

de

fără

deleg aţie,

d i n numeroasele titluri pe eare le- am f i putut con semna : ampla isto evocare rică Pandurul, dedicată, lesne de imag inat , marelui bărbat a l României mode rne , Tudor d i n Vladimiri. Lucrarea apar ţine l u i Constantin M anoles cu şi s e află î n repertoriul Tea Casei d e cultură a trului titlu,

I on

şi o

comedie savuroasă, e u note caragialeşti, d c Cornel loncscuSutaşu. î n municipiu ş i judeţ s-au d a t pînă acum peste 30 de repre zentaţii .) Fo rm aţ ia a Casei d c cultură d e teatru ar e î n repertoriu d i n Găieşti dramele istorice şi Pămînt sare ş i Odaia din turn. scrise d e Aurel T ot o pie lordache. să istorică, vizînd evenimente î n timp, a in  m a i apropiate î n repertoriu ş i formaţia clus d e teatru a Căminului cultu d i n comuna Comişani. ral despre Este vorba Vintul dc d e Aure lian noapte, Tr anda f i r , dr am ă î ntr - un a c t care se

muncipiului Tirgovişte. dintre Spectacolele, multe e l e încrustate încă î n stîngăş i preţiozităţi, c u m e şi c ii firesc, îţ i deşteaptă totuşi sentimentul unui regret că d e cultură româ acest leagăn c u forţă nească, Tîrgoviştea, creatoare abundentă, î n toate d e activitate, nu domeniile stabil şi e x  a r e şi u n lăcaş perimentat d e iniţiere, de îna omului c u omul, în tîlnire s ă intrăm c u capul des care

modestie de preţ Astfel,

cultură

102

ş i pasiune, în slujba l a Teatrul a muncipiului

servicii

inspiră

Thaliei.

î n preajma istoric de la 23 A u  actului u n ultim gust 1944. I n sfîrşit,

Casei

de Tîr-

lo r

d in

lupta

comunişti

tîrgovişteni,

www.cimec.ro

coperit.

îndeobşte.

U n lăcaş pe î l numim

care noi. simplu :

TEATRU.

Corneliu Vădim Tudor

PE3I0ME

Ih c lea ding ar ticle of issue is tliis e mph as izing the cnth us iast ic rcs ponso of nrlists tn t wo ma jo r Romanian politica! ev ent s w h ic h are to co me the National Conférence of the Romanian

Ilepo^onaii acypHaaa cTaTbii O TMciacT 3UTy3iia;iM ^eaTe .icii iicKyccTna PyMLiiiHn — yiacTMHKOB eanno;ţynnioH ;ţcMOHCTpau;iiH iiaTpHOTHiconojrbKoro cosHaHHfl H cTpoHTenbiioro

Co mu ni s t

owa Becii cTpaiiu, roTOBHiiiHxca HaiiHoiia.ii.HOH KnpnOHG .iiiacaHiiiţencn PyMLIHCKOiî (pCpCHHHH KOMMyHHCTH-

P a r t y (Ju ly , 11)72) a nd 25 th Româ Annivcrsary of the Re p ub lic in nia (D ec emb er 19 72). Rot h are alr e ad y r ou s ing in the théâtre a nd arts the una nimo us pat riotic impet us as same a 11 over the co unt ry . Th e pla y wr igh t Victor Ef ti miu . a me nd ie r o f the Aca de my , has cn tit le d the Be a ut ifu l Ma y the fe w oceapages s ione d b y his re ce nt élection as Ho ch ai r ma n of the Un io n of Wr it e r s . noris T he

Ear th' s Drainas by Mihn e a i s e v o k in g the spe cific hi s(jheorghiu torical ro ot s of the o ld Romanian cul in or de r to un de r line on c mo r c ture the nec es sity of ap pr oa clu ng in playwriting the changes w h ic h are conoc e ur ing in the Romanian tinously village a nd fa r mli fc afler the achi evme nt of the Social ist co op e r at iviza lion . I o n Băicşu's sh or t essay Ser vants of with Be a ut y is dc alin g playwriting aims an d pr ob lcm s s uch a s th e y wc r e ap pr oa ch ed in the re cent of Write rs . férence

Na tio na l Con

K

napTHH r o ^oimiHiie H 25- Ji eTiiefi PecnyG.iHKii .iiicTiiiecKofl PyMblHHH. Bnnrop Aua^CiMiiR EtbTHMiiy no cayqaio nuGopa e r o H O^ CTiieaaBuero

tecKoii

Coitiia

ii M M

CP P

noa,

HHIHCT

„Ilpcupacubin

Meciin.

cTaTte

„/{paMbi

B

M a ii''.

Hcxoac ^eniui \ Ka.ii.ujucT

3 I HXHJI

36MJIH"

yiHTbmaa

reopniy,

imcasaroauBKOM

Coiosa

IIpea.ccn.aTeaeM

Teaeft

enciuidwKy

py.HbrHeicoH

KJ.H.

npoTN

pi...

ôoaee n a Heo6xoaHMOCTb TiiţaTejibHoâ paspa6oTKH B pyMbinCKuă ^paMaTypnui IIOBLIX sKiisHeinibix noc.ie acneicTOB,BOu;eaimix B M I I p ce.ia e ro coiuia.mcTii'ieci.Mtii KOonepaTH-

BHSfUţHB.

Mon Baneiuy

„Cayaurreaax

B

npe-

RpacHoro" uaMeiaeT ueKOTopbie 113 raaanux .uimi i i oTHOCHTeabuo aKTja .ibuofî MHCcitii imca.Te.Mi, T a K Kai; oua 6 b i . ia iij»e,i,< la iî . ic ii a Ha He^aBu e iî HauMOHaJibiioH Konthepempiii

HMcaie.ieH.

: „11 Torn îl uepciicuIîyxapccTCKoro TeaTpaabHoro 1971—1972 oTHeTiibiii cetona. rr." — noK.iaa, B coKpautcHuoM BHjie o a,eaTejibHocTH OyxapecTCKiix TeaTpos ii noBoro cesona, o no^roTOBKe H X A M. t a

Cuieany


Resu lts 1971 s um ma r y Săceanu char es t Social ist rest

Our work

a nd Pros pec ts of the Bucha— 1972 The atrical Season is of the re por t rc ad by An u a at the re ce nt of Buplénum Com mit ce for Cultu re and Edu ca tio n.

ino n t h ly pa ne l is dc ha tin g the of the Youth Théâtre in Piatra

Ncamtz. Alecu Po po vic i mo nt hl y inte rv iews

actress

Stela

Po

is c on tin uin g thi s time with

h is the

pe sc u.

Our re gular po li goer s i s in q u ir in g the

a mo ng tbealre re sp ons e to stage

-

prod uctions o f sume ouls tan ding fi gures of the sporting Romanian life. b y Cor ne liu Le u Woman her e i s a d r a ma of e thic al co nfr on ta  ti ons be twe en générations. The

One

Hap py

m ay

also

r ea d

r e vie ws

of

the

iipeacTaBaeifflbiă KyjibTypbi

TeTa

Ha H

U.ieHyMe K couHaancTHiccKoro

OMH-

BOCHHTaHHH MyHînmJIIIII EyxapeCT. 3 a oSbiTObiM „KpyrabiM cToauM" atypuaaa — Tpynna Moaoa .cîKHoro TeaTpa H S r. ll bHTpa- HaM n;. U OHOBHI OTMe^aeT Seceabi, Aa . npoBefleuHOH Craaofi c aKTpncoH IIoHeKOTopbie necKy, acneKTbi e c apuicKapbepu mopiecKiix H^efi aKTpHCbl. „OxabiBbi B pyGpHKe BpHTeaeii", seajiiuie cTpaHbi BbicKaCBOii Muenim o 3MBaH)T cneKTaKawôHMbix aax, jipaMaTyprax H H X HS

THICCKOH

H

CUOPTCMCHM

aKiepax. — ^Iey aTH^eciciix HOKO.icHHHMH

KopHeany 06

n a TeMy Mcii ;,iy

aBTop

jţpaMbi

OT HOHICI

„CiacTJiHFafl

UI

HX

recent foreign

Lod z

tours in of some România co mpa nics : th e Théâtres o, (Po land ), Sar aje vo an d Subo tilza

(Y ougo slav ie)

a nd

Sofia

(Bulgar

ia).

aceniuima". KpoMe Toro B Hostepe: oG3opbi TypHe TeaTpa abH bix KoaaeKTHBOB .io^. iii,

www.cimec.ro

Ca p a c nu ,

< \ r.ôo l i i n ; , ' .

o H3 C O^ UH.

103

INHALT

d o la roue me t en relief siaste participa tion d e s gens de e t d'arts à l'unanime démon de consci ence pa tr iotique cl

L'Editorial 1

enthou

lettres

stration

construcţii

d'élan

d u

pays

en tier

à

prochaine Conférence Nationale d u Pa rt id Communis te Rou main et. d u 25- èm c anniversaire de la République Socialiste de Roumanie. l 'occasion

de

la

Victor Eftim iu, memb re d e l'Acadé écrit mie ro uma ine, L e bea u mois de M a i — lignes inspirées d e sa récente élection comme président d'honneur dc L'Union d e s Ecrivains de la R.S.R.

ines tenant

—

Ghcorghiu

Mihnea de

la

terre

compt

e

dans L e s dra — signale, to ut e n d e s srcines spécifiques

la la de culture roum aine , nécessité manière d'aborder d'une plus persévé dans l a dramaturgie, l e s aspects rante, nouveaux de vie intervenus dans le monde après d e s villages l a coopéraiivisa tion social iste.

Băieşu — dans L e s serveurs d u tra ce que lque s li gnes dire c concernant la miss ion actue ll e l'écrivain, ains i qu'e lle a ét é mise évidence à l a récente C onférenc e

Io n

beau trices

dc en

—

Nationale

de s

Ecrivains.

di e

D o r Leitartikel d e r Zeits chr ifl hebl begeisterle T e ilna hme d e r Kunsl-

an de r einmiitigen Kundv o n pntriotische m Bewusstsein d e s gan/.en un d konstruktiver Hingabe Landes zu Ehren d e r bevorstehenden

sebaffenden

gebung

de r

Landeskonferenz

Ru m &nischen

Partei Koininunistischen u n d des 25. lahreslags (1er So/iali stische n Rcp ubl ik Pu

mfinien hervor. Akademiemitglied Vi ctor Eft imiu Schôner Monat Ma i : Gedanken Wahl z u m EhrenvorsitAnl as s se me r /.enden d e s Schriftstellerverbandes S B Bumânien. Mihne a Gheorghiu — in d e r Erde — weist, ausgehend spezifischen Kultur,

der

aui

de r 1 iranien

vo n de r

d e r rumănischen

Herkunft

d i e Notwendigkeit

Dra mat ik Dorfleben

im

— ans

h in .in Ers che inungen d i e neuen nach d e r sozialistischen

nachhaltiger

Vergenossenschaftung

zu

bchandeln. I o n Băieşu — erwâhnt genvvârtigen

— Diencr d e s Schonen eini ge Rich tlin icn d e r g eBerufung d e s Schriftstelw i e s ie be i de r unlângst stattgene n I^ andes konfercnz d e r Schrift-

lcrs,

funde

wurden.

aufgczcigt

steller

Amza

Săccanu à

perspectives

f i n dans de

—

l a

la

Bilanstagion e t

bucarestoi se 197 1—197 2 — réduction du ra ppo rt concerna nt des l'activité théâtres préparation d e Bucarest e t la d e l a pr oc ha ine stagion, te nue dans le cadre d e la Session plénaire d u Comité de cult ure e t d'éducation socialiste de l a ville d e Bucarest. Notr e consacrée Jeunesse Al.

habitue de

Ta ble d u

dans

note,

les

u n entretien de

Dans l c cadre d e l 'enquête Opinion du pu blie confessent d e s sportifs d'élite leurs op inion s a u sujet d e s spectacles, de s aute urs dr ama tique s et de leurs acteurs préférés. Corneliu use

drame

générations.

Le u —

Fe meia des

relations

dans

fericita)

éthiques

Ensemble

L a —

Femme trace entre

le le s

Iugcmltbe

de s

Tisch

aler

s

:

ans

Neamţ. Po po vic i ver /.cichnet,

Al.

d e sa

l'actrice.

heure

d e n gewohnten Runden

Um la s

Piatra

créatrices

intentions

rester

kûrzle Eassung d e s Bcrich te s iiber d ie Tâligkeit slcr Thea ter d e r Bukarc u n d di e Vor be re ilung d e r kiinftige n Tbe a tersaison vo r de r Plenartagung des Komilees ur u n d sozialistische f i i r Kult Erziehung d e s Munizipiums B ukarest .

e s l d c la

d e s aspects

Pope sc u. et

ronde Théâtre

Neamţ.

Piatra

Po pov ici

ave c Stela carrière

lle

l'équipe

à

— u n d PerSăccanu be im Absehluss Bilan/ Bukade r Tbeate rsaison 197 1—72 : ge-

Amza spektive

Gesprăch

m it

nac h c ine m

Stela

Pope sc u, A s pc kt e u n d s ( hopfe ris che Ge -

der Lau fba hii danken d e r Kiinstlerin. Im

d es iiber

lunge

Rahmen d e r Rubr ik Mein ung Pub likunis spre chen Bes lspor tler ihre Ansic ht v o n Thealervorsteln, Dra nia tik e r n beliebte n Scha u-

spielcrn.

Corneliu (P'emeia

ethischen Ge.nerationen.

Le u—

Die

fericită) : e in Beziehung en

glùckliche Frau Drama v o n de n zwische n d e n

Le aussi

so mmair des

tournées Lodz,

104

de s

Sara

e

compte jevo,

d e la

s

revue

re ndus

ensembles

Subotiţa,

compr

des

end

sujet

des

théâtres

d c

a u

Sofia

.

Die Z eits chr ift br ing t we ite r Ber icht e von d e n Gastspielen d e r Theaterena n s Lodz , Sar aje wo, Subotitza , Sofia .

sembles

www.cimec.ro

CENTRALA IND US TRIEI UT ILAJ ELO R

Şl

TEXTILE

AR T ICO LELO R CASN ICE

M

VĂ OFERĂ CELE MAI

II

T>-

1 M

SORTIMENTBOGAT DIN NOITIPURIDE UTILAJEŞl ECHI UN

PAMENT TEHNOLOGIC, DESTINATEIN DUSTRIEITEXTILE,DE TRICOTAJEŞl CON FECŢII, PRECUM ŞlO GAMĂ VARIATĂ DE ARTICOLE METALICE PENTRU UZ CASNIC

SPECIALIŞTII NOŞTRI VĂ PUN CU PLĂCERE LA DISPOZIŢIE CATA LOAGE, PROSPECTE,PRECUM ŞlDIVERSEMATERIALE PUBLICITARE PE CARE LE PUTEŢI CONSULTA LA SEDIUL CENTRALEI NOASTRE

DIN BUCUREŞTI, B-DUL BUCUREŞTII NOI NR. 170. RELAŢII SUPLIMENTARE LA TELEFONUL 176090 SAU PRIN TELEX

001183712

www.cimec.ro

aspiratorul • Aspiratorul //)/•.'.W. vă scuteşte ele efori şi vă c< onseţte timpul. Cu //)/•.'. \ L se put curăţa : d uşuinq lele. pereţii, mobUa, covoarele, hainele, tu pitcrVj radiatoarele şi locurile mai greu .aeeesihîle. poate fi utilizat şi pentru • IDEAL pulverizare! IM la clelor aeiuflamahile. a r c u n consuni redus de energie ( lectricl • IDEAL 15 bani pe oră). • Pre ţul de vin/ ar e : 800 l ei ş i poate fi cuni| ă r a l s c u plata In rate lunare.

V

^/iillllllllllff#/^

\ \ \ lim ilH!lllU VV

x

www.cimec.ro 4 4 .200