p. 2 A NT I T E ZE . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Dumitru Solomon Pustiul era necesar? p. 4 O SPECTAC SPECTACOLU OLU L POLITIC SPECTAC SPECTACOL OL UL TEATRAL . . . . . . . . . . . . . . Ileana Popovici Opţiune sau destin? Cristina Dumitres: n căutarea cuvintelo pierdute p. 6 O I N E V T A B L U L C A RA G I A L E . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Dan C Mihăi !esu Sfşit a Sec Seco o u p. 8 CUM PRIVEŞTE CRITICA LITERAR DRAMATURGIA ROMÂN? . . . Val Condurache Eliberarea de prejudecăţi Dumitri(a Stoica Marin Soresc Sorescuu o «ntrebae «ntrebae justă» p.. 1 0 DIALOG . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . p van Hemer Piesee omâneşti vor vor deveni deveni din ce ncem ai importante (interviu de Victo Pahon) p. 12 O A N C H ET A T EA T R U L A Z . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . C ju căm? De ce? ce? Pentru Pentru cine? Răspund: Dan Aecsandrescu, Dan Micu Kincses Ele· O
.
mr Alexandru Darie
RADO . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
p. 15
CE SE NTMPL NTMPL N TEATRE? . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
p. 16
Cristian Munteanu: Do Dosaru saru şi şansa teatr u ui radiofonic O
Miruna Runcan 3 concursui a 3 teatre teatre bucureşten. n faţa uşilo deschise (epi
sod u 1 )
O
ulius Moldovan: De ce am rămas director Mircea Marian Marian Jucăm? Nu jucăm?
PROCESELE PROCE SELE DICTA DICTATU RII N TEATRU TEATRU . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . p. 20 Pe ro: Valsu 1 de la miezu l nopţii de Vior el Ca Cacoveanu coveanu l a Teatru de Stat di n Oradea I D E I . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . p. 24 Marian Popescu Jocu în cutură C RO RO N I C A . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . p. 25 Bine, mamă, dar ăştia povestesc n actul 11 ce se întmplă în actul de Matei Vişniec alu1 ui de . L. Ca laTeatruTineretuui din iatra iatra Neamţ( Neamţ( Miuna Ionescu Ionescu ) D'alecarnavalu1 ragia rag iaee la Studiou Studiou A.T.C. ( rina Coro Coroiu) iu) Victimele datoriei de Eugen Ionescu la Teatu Toma Caragiu din Poieşti (A ic icee Georgescu) Georgescu) Tango de Sawomi Mrozek a Teatu Gi u leşti (Victor Parho Parhonn ) B E Ţ I A DE C U V I NT E . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . p 33 Alice Georgescu Limba de tinichea p34 NSEMNRI CONTRADICTOR CONTRADICTOR II de Valeru Moisescu . . . A R T E C I V L ZA Ţ I A M MA G I NI N I I . . . . . . . . . . . . . . . p 35 Liana ana Cojocaru Sergiu Anghel Adriana Bi t tel, Dan D an Ji tianu Bedros Articole de: Li ·
O
Horasangian Dominic Nicodim �acel ueş a curţ ile teatr teatr ul ui . . . . . . . . . . . . . . . . . . . O
o
p. 44 S C E N A L U M . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . p. 45 Articole de Dumitru Soomon B. Elvin Adiana Popescu Ieana Berogea Mario Mattia Giorgetti Stan Vlad; interviuri cu Urich Eckhardt Josef Mundy Ren Gonzales CO U P P . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . pp. 2 3 , 58 60 6
COPERTA Spectacolul străzii (Avignon '90) CERTA a -a Rozina Cambos Cabaret» COPERTA a IV-a: actorul Mace ureş
a o masă rotundă desfăşurată acum cteva luni în redacţia unei reviste literare litera re i n centul centul mesei mesei'' aflindu se un casetofon, şase cafele şi destinul tea tul ui omâ omânesc nesc cineva cineva un damaturg a afirmat că valorile crea create te n anii dictaturii n au făcut decî decîtt s-o legitimeze Şi altci nev neva a sa găbit să susţin ă ideea. Cu ate cuvinte fiind voba acolo acolo de teatru teatru maril e spectacole spectacole ae lu i Ciu ei Pinti lie, Penciulescu, Esig Giurchescu, Şeban, Moisescu Mugur, Cin Teodorescu (şi nu nu mai) au justificat, justificat, pin însuşi faptul faptul produceii o, regimul comunis comunist, t, fiindcă un egim n cae se nasc astfel de vaoi şi cae le pemite existenţa nu este ni tt > u nic a d< arua fqt ra vihil. ({'gim' tociud a constata că, in ciuda p utut constata da umea a putut desigu făă voia artiştilor da taita im uui s-a făcut, desigu taita cen zuii în ciuda cenzuii teoae i poliţiste, în ciuda teoaei po itice, in ciuda p iramidei poitice, prostiei analfabete d in vîrful piramidei s pectacolele vo rba aici nu numai de spectacolele extinde e, a fi vor P in extinde p osperat. Pin upinzătoae arta a posperat. atotcupinzătoa atotc Ba megind de vîrf. Ba cinematogafice de muzicale plastice sau cinematogafice litera e, muzicale operele literae, da şi de operele t eatale da performanţă şi tehnică de performanţă şt iinţifică şi activitatea ştiinţifică ntrebăm dacă activitatea norma l să ne ntrebăm departe e normal maii departe ma i în reali reali tate ei imagin imagini eţaea un unei înfumuseţaea înfumus a fi, la a vină de de in simpl simpla şi ea p pin contibuit contibuit nu a oribile.
a o masă rotundă desfăşurată acum cteva luni în redacţia unei reviste literare litera re i n centul centul mesei mesei'' aflindu se un casetofon, şase cafele şi destinul tea tul ui omâ omânesc nesc cineva cineva un damaturg a afirmat că valorile crea create te n anii dictaturii n au făcut decî decîtt s-o legitimeze Şi altci nev neva a sa găbit să susţin ă ideea. Cu ate cuvinte fiind voba acolo acolo de teatru teatru maril e spectacole spectacole ae lu i Ciu ei Pinti lie, Penciulescu, Esig Giurchescu, Şeban, Moisescu Mugur, Cin Teodorescu (şi nu nu mai) au justificat, justificat, pin însuşi faptul faptul produceii o, regimul comunis comunist, t, fiindcă un egim n cae se nasc astfel de vaoi şi cae le pemite existenţa nu este ni tt > u nic a d< arua fqt ra vihil. ({'gim' tociud a constata că, in ciuda p utut constata da umea a putut desigu făă voia artiştilor da taita im uui s-a făcut, desigu taita cen zuii în ciuda cenzuii teoae i poliţiste, în ciuda teoaei po itice, in ciuda p iramidei poitice, prostiei analfabete d in vîrful piramidei s pectacolele vo rba aici nu numai de spectacolele extinde e, a fi vor P in extinde p osperat. Pin upinzătoae arta a posperat. atotcupinzătoa atotc Ba megind de vîrf. Ba cinematogafice de muzicale plastice sau cinematogafice litera e, muzicale operele literae, da şi de operele t eatale da performanţă şi tehnică de performanţă şt iinţifică şi activitatea ştiinţifică ntrebăm dacă activitatea norma l să ne ntrebăm departe e normal maii departe ma i în reali reali tate ei imagin imagini eţaea un unei înfumuseţaea înfumus a fi, la a vină de de in simpl simpla şi ea p pin contibuit contibuit nu a oribile.
nrun sisem monsruos orie prezenţă a normalităţii onsiuie o diplomă aordată sis emului onferindui el puţin plauzibilitae daă nu hiar o aură de proteor al artelor. Mai mu lt Shakespeare Molire, Cehov Cehov sau Caragiale erau erau hemaţi să depună măr urie n favo favoarea area regimului toalitar siliţi are va să ziă săi devină indire omplii. Teza pare logiă. Dar logia ei este falsă un paralogism evident. Mai înti are ar fi fos alternativa? O grevă a alenelor un refuz vasigeneral de a fe artă n ondiţiile în are ara dispreţuiă de regim iar fi da otuşi aesuia un alibi menit de a soate de sub inulpare? Şi are ar fi fos onseinţa? Un pustiu imens, întins pe dimensiunea a paruzei şi ini de ani răsoli doar de vînul usat al "Cîntării României omul find azvîrli în afara impului, dar mai les în afara onştiinţei de sine. O abrutizare totală totală o robotizare per perfe fetă tă aşa um um şiar fi dorio dorio făuriorii făuriorii "omu lu i nou o izola izolare re desăvîrşiă desăvîrşiă n u numai faţă de spaţiul europe european an dar şi fa faţă ţă de spirit ualia ualiaea ea lui ntoarerea la primitivism în sunetele triumfale ale marşului ndără Partidul Ceauşesu, România. Sigur nu sar fi fău vid. El sar fi umplut iue pnă la sufoare, u u "espresiile artei diriae de bagheta bagheta strîmbă strîmbă a partidu lui u marea aof aofonie onie a năi miţilor proslăvind ală mare aofonie: epo munistă. Să ne imaginăm feroitaea înmiiă a dezlănţuirilor din zilele de 315 iunie după aproape inizei de ani de absenţă a lui Shakespeare, Bthoven şi Mihelangelo din existenţa noastră spirituală şi vom nţelege e dezasru ar fi produs n fiinţa morală a aestui popor o grevă generală şi prelungiă a arei. Dar u ara e sar fi întmpla? Un refuz al exeriţiului artisi sar fi răzbuna în primul rnd asupra arisului însuşi, deprofesionalizîndu şi,_în ulimă instanţă anulîndu. După ăderea ditauri i da daăă ea sar fi produs produs touşi în ipoteza ipoteza unei ruperi a onta ontaul ul ui ul tura l in in e ş i cum fi reonetat firele înrerupe ata amar de vreme? Lăsînd însă la o parte parte peisaju peisaju l lu nar pe are ar fi instau rat n viaţa spirituală a României retragerea retrag erea n arapaea arapaea ăerii a valorilor autenie autenie să fi fost oare înt radev radevăr ăr manifestările de ultură o legitimare a puterii? Mă tem ă logia bineinenţionaţilor mei onfraţi şi araă diformitaea n hip prea eviden. Ara a fost dinodeauna un semnal de opoziţie inteletuală şi niiodată un fa faor or de areditare areditare a puerii Shakes Shakespeare peare nu era u n omplie al puterii el isabe isabeene ene aşa um Molire nu era nii el avo avoatu l regimul ui absoluis t al lu i Ludov Ludovi i al XI Vlea. Dimpotrivă. Cu atît mai puţin puteau fi ei remoraţi la poliia de legitimare a omunismului. ar daă ne puem doar nhipui um au reaţiona în epoă speatorii lui Hamlet sau ai Mizantropulu, ştim din experienţa proprie ă la Buureşi, n aeşi ani sa reaţionat viu şi semnifia iv, semnifiativ de viu în sălile de speaole atî la repliile privind pureziiunea din Da nemara (aii ar fi doar unul din argumenele n favoarea parabolei dramatie invenaă nu de autorii români vezi bine) î şi la repliile molierşi privind derepiudinea arisoraţiei franeze. Jusifiare a sistemului? Nu i usifiare a rezisenţei faţă de sisem. Marile opere de artă nau omplotat alături de putere i mpotriva ei aşa am simi u oţii. Probabil ă aşa au simţit şi olegii mei dramaturgi ăi dac ar f simţi alfel ei şş nr m fi sris n ae aeşi şi ani, spre a nu legit ima toalitarismul iar azi nar fi avut ine să lanse lansee e u ingenu iae reuperată paralogisme atî de superb infanile a aela dinro după amiază de iunie, n urul unei mese rounde şi a unor eşti rounde de afea ntro disuţie delo roundă despre desti des ti nu l earulu i românes românescc UMITRU SOLOMON
{(s '1 " m 'Hi rnduril de mai u u ida a itri cl otit în rp min ,, nd M br •a inlc u pun de vd er �mn, in pl . Uomn liNar 1 :6/!) 'b n dtwlui ettii Victo [r ,f_M, C ptrm c n uitâm! )k m ngdui d ae " d i arcoll l ,f_ n pj ma lu: {Ar dnir rn lor mi M par a mai l orm orm d rei,n(1 at 'nur imr in ara rdui diid kr. r -a lovit ă vall ahlo i"nli onfia de oi dlibr triut triut oi• a pi ril d 'r ntrci e opuna imturii iolo implii u t di t dntă. � a u p t m b ti�a opnia confom cria ori iftar iftar artti au ultul C\ bl 1 lnul decu marca automat o fom d olora ituit ninr ' i r o mpe de nomlita ....intro intro Hrr n ca \ dmolau iii �i u n:' " l p pa e o ip de ormala ormala lor di la apCa cntie ·<-r cata,rol al tailui cotidan lor o bl i ai ! it l aa uu uu \nmn atral c paltonul ei }i ciul p cap la Lo rad i al u clo ar bre pinile crlor c rflarea lor inha ihuii d figul n apttl nnl 1 pnl rui al ni col col d pat Dii n re dimu
brc edilil ui icte i cite icheri litr< au rioa mtuo uui " r a 'inguel templ iar piiul no5r ia d fumo i�i al u uiu l rlr. l cdii i muiuii piritul r i o lutr. i ct condiii o vă tutuo itoilo � idtoilo u o . lor Kr .. neupedat? tegoic u a )ir i doit )Î dttua ar a îdzit '. nr4 c ote vile omod a i fo, p rr r F c ont nu t tu fon d r prn cril. pl ril )i udil car di i i u i ii p;ra l ala b l i atr a � . an al ibei iioii u t ndind norm l r·o l do r i cra un id d aloar c i d d l u nvb col0p' a 'Pr , l p c f f itut \hi in a ur dol luri vian ,uli uli l T•n• ror vilo mifiv didt f d oul onlor r nM n r ci o capitula n f IOIaloii )i imptu ri Şi a la Kl rlo d lu cu totul la hrmul «hmilor )i imptoilo > up imdit � n or u wr I lat lbr in Ca u tr l d u dn un
ANTITE ZE
SPEAOLUL PDLITIC,SP ECADL L T TRL
1
EVITILU
SFÎRSIT LA •
A
peitul polcesc al lu Caragale trecerea lui. cnd scrîşnită cnd de znvoltă, de la lberali a nservator de la juni
,,
SECOLUL
jj
mşti a radicali cochend ş cu socaitii şi cu PNRu translvan pentru a cam pa- final în căutaea aceloraş intere se la conservator democraţi ai lu Take Ionescu a fost n epocă o sursă vînoasă
de comenarii. Orgolios, autorul lui Le onda se voa utl, dar cu gros folos personal după moda zile, desigur ără ex ces de scrupule ş lpsi de orce iluzi în etcă el ştia că fam lerară nui mai nmic fără cea politică, aaca find di năuntru şi din afară de complexul origini şi al sări socale, de mania succesulu total ş de nevroza pecunară Senimenta1 cu cinsm ş generos cu harţag ş sarcasm, Caragiale scre 1907 debusolînd lumea fracurilor de pard, penru a nra, un an mai tîrziu, în echipa de tnerească promsune a taksmulu, ca ce va scan daliza, mai mult sau ma puţin, pe oaă lumea Takismul supărînd, cum era de aşteptat, la ora aceea şn sînga şn dreapta, ca (nou hibrid proUabl ce era. Esteacesta un capiol oopsit al exe geze ş va rebu comentat cît de curînd pe spaţi largi_ Deocamdaă, încheind răsfoirea ziaru lu Secolul să noăm mai întî cronca lu Grigore Tăuşan (emul maorescan "liberalzat la acea daă ş viior autor prolific de opur filosofceşti, de meafizică popularizană la 907 O mare crtcă socaă în nr 2468/4 nov 1907 "Parese dec sublnază Tăuşan, că o dictaură momentană e visul dlui Caragal deşi ot dsa este apărăorul fervent al unei reprezentaţii naţionale ulrademocraice (. Dacă sufragiul unversal poate fi un remedu lăsăm aceasta să cugee acel om care a ridiculizat cu neînrecu sarcasm
lipsa de pricepere a maselor, ignoran rufaşă a mulţme. Dacă nci ce puţni aleş nu sînt cum ar trebu să fie cu ochii dlui Caragale, cum po fi buni ceăţen şi pricepuţi patroţ şi întregi alegăori incorupibil ş senni mlioanele de analfabeţ chemaţ la cîrma saulu de dl Caragale? "Secolul dusese, ca organ liberal, o dură campane anti-takistă Inrat la mij
loc după aderarea dn anuare 908, Ca ragale rebue săndure "ratamentul Mai înîi, cum poae fi movat calificati-
vul de "geniu acordat lu Caragiale de noul său coleg politc Al Bădărău? Geniu ese doar Eminescu dar l-am avu şi pe
Haşdeu şi avem ş pe Maorescu, Vlahuţă, Coşbuc! (Inteectualii takişti, nr.
25350 febr 908). Apoi "Să ne dea voe Ordinea (s spune în edtora1ul Fără condţi, nr 25406 febr să mai păsrăm oarecar iluz despre «ei ma mulţ dinre scriori de valoare a ţări», inclusiv d a L"' araale şi să cre dem că aă cu adv ·at foă nc o condţiune au inran paridul dlui Take Io nescu, nau nrat însă ş fără nc o spe ranţă. După modul de receptare a lui
907în "Convorbiri lierare "văzînd dar minenul auor sairic că idealul său po liic nu găseşe apreciere la junimşi c le cuvine că d Carp care a fos poa cel dintîi viza nar fi dispus sa joace rolul bărbaului de sa c piepunainte şa arunca ochii asupra dlui Take onescu ca sngurul car' ar mai f rămas ap la o adcă penru eroca sarcină» şi făă nici o condţune dar cu sperana în ainele viiorului, a bău elegrafic la uşa noului parid ( . Aşa ne place nouă să ne închipuim explcaţa acesu epsod, desigur unu din cee mai ineresane ale vieţii police româneş de după epoca lui Farfuridi şi Caavencu Pe de ală pare însă, Mihail C Bunescu îş coninuă impeurbabil cronca dramatică scrind la 2 marie 1908 despre 'ale carnavalulu, "mîndria noastră a iuborilor de ieraură Comede "de un gen nferior celor abordate de d Caragiale dar plină de "humor şi eh nca scenei impunnd prn "viociunea n dialog, "mişcarea n acţiune ş farmecu în dezvolare Şi în fond nreabă Bunescu de ce ar f inferioară Scrisorii perdute? Ce la învnui cineva pe Moire că a scris, pe lîngă Avarul, şi V clenile lu Scapn! Numai că orice sar zice "un guvern cu ake onescu Disscu Bădărău c srai Cămărăşes cu Brăoşanu N Xenopol cu Caragale i alţi Canccovi nar puea fi olera de ară (nr 262220 mai 908. De ce acceptă "maestrul rolul "şers al actorului în alaiurile şi la bancheele lui ake Gurădeaur ocma el "care a răi din exploaarea ridcolulu omenesc? Aceasa araă mai bine decît orce că poliica cere i ea anume nclnări şi cel ce e alena n ale are poae să facă desul de urîă fgură în poliică (Copilăre, nr 64427 iun) Dar justa evaluare a faptelor este evidentă persifla peru aidinile de parid Caragiale este pe mai depare venera! ca scror: "Nmeni nu a criicat Noaptea furtunoasă penru că auorul ei a fos junimis, adep al dlu Maiorescu sau că mai îrziu devne redacor la Gazea po porului a răposaului Palade sau penru că el trecînd prn gazeele conservaoare pure, penru a face admrabla biografi a lu ascăr Caargiu a deveni şi taki Variaţile poliice ale dlui Caragiale car înrec varaţile colorante ale cameleon lui nu au puu niciodaă să infuene rca lterară sau gusul publculu tre todeauna a admira cu aceeaşi n himbată ;paie Scrbuarea p ird i Noaptea furtunoasă" G ăuan/
ronius Polica şi critca dramatică, nr 28218 febr 1909. Pe fondul aşteptării locului vacant, lăsa la colegiul do e Cameră din aşi prin plecarea lui Panu enzor la Banca Naţională (loc penru care concurau Caragale şi Gh ascar) Naţonalul reprograma Năpasta. "Nici stîngăce de mişcări nici ncercri zadarnce de mimcă nici nonaii nepotrve scrie N Pralea despre jocul Maroarei Voicuescu "Că nui aşa o ţă rancă dea noasră ală cheste Că nu are aîa simţ de răzbunare şi nici aîa pricepere în vicleşuguri cum spunea cneva rămîne încă ceva discua bil Spre finele lui 1909, legăurle dramaurgului cu noul său parid se întrevăd a fi o mai subţiri asfel ncît Caragale ese, fie invoca cu duioasă maliţie "aă o formulă pe care no găsse încă I Caragiale (democraţia conservatoare, nn ansată în Ţara) ca să mpace pe Farfuridi cu Caavencu (14 oc 909 fie ca maror insoli Ce zici dle Caragale? Nu sîn acesea ca aplauzele dale «Scrisoarea din comedia pierdută» cînd Caavencu proclamă lipsa de orice ravaliu care nu se face deloc domnilor în ţara noasră? (edito ral nr 31112 febr 90). To aşa în aprlie 190, N Pralea regreă lpsa lui Caragiale de pe afişele Naţionalului "păcat fiindcă di Caragiale uni din cei care fac az earu po să înveţe adevărata aină a plămădrii unei pese ar în oamnă (nr 328622 sep 191O): " caricaurile acelea sociale durează şi azi Binenţeles ceva mai schimbae Ca o dovadă în plus de simpae Caragiale marchează din nou stilul rubricii de nformaţi eri la Sena, reprezenaţie de gală cu Scrsoarea perdută "Rolul lui Caţavencu a fos uca cu un brio extraordinar de senaorul Emil Lăzărescu Păca că d Caragiale na assa la aceasă reprzenaie n fine, sub ilul Miică trăeşte (nr 34682 mai 91 se vorbeşte o daă mai mul despre vabiliaea ipologiei caragialiene "Finul maesrului e bine sănăos Nc răscoalele de la 90 nu au schimbat felul lui de a f nci ulimele schibăr de guvern nu au micat prea mul Numa, din vreme n vreme o undă de melancole se lasă pe faa şi rămîne ds pe gînduri Cauza am bănuio Dn rănătate nui rime nic măcar o luraă Miică nu meriă o astfel de abanonare Mai aes că e o în vervă
DAN C. MIHAILESCU
.CUM PRIVEŞTE MRIN SORESCU O " NTREBARE JUSTĂ ntrun capito din Insula u Euthanasius ("Un amnunt d in Parsifal) , Micea E ade povesteş te un episod din ceebra egend refeitor a ciudata boa a Regelui Pescar boa a btrîneţi steriitţii şi tristeţi de cae este contamina întreg ţinut u Mîntuirea o aduce Parsfa întrebîndu pe ege unde este potirul sfînt, pun nd comentează El iade, i ntrebarea ju st, cea care deschide caea adevru u i şi a vţii Ceea ce este interesant în acest scenaru se eagă de faptul că intrearea este deznodmîntu, scopul cutrii, oda descoperi şi formuată, ea resttuie umii firescul, vitaitatea "0 întrebare ju st constitue, i n cazu poeziei şi teatruu i ui Sorescu, nodu care adun toate firele creaţiei şiae traseului exstenţial consruit de aceasta întun fnal deschis Iona Paraciseu Irina Locataul, Ţepeş, Shakespeare, in cercind să· asume o eaitate ostl înţeeg în cee dn urm nu e posibl decît întorcînduse a sine Astfe se expică şi nota certă de optimism a dramelor diferite de teatru ab surd prin aceas recuperare a sineui chiar dac în moarte, prn intrebarea care i pune in umin şii afirm capactatea de a dura Abu rdu exist pn se naşte întrebarea Confruntaţ cu o reaitate cameeonic, stirnnd încinaţia reflexiv, dar ş derutindo, protagoniştii caută un absout cruia o tradiţ intreag ia stabiit sensul ascendent L sfîrşitu tri bu aţiior ei constat c' ucrur e stau exact pe dos pentru a ajunge a cunoaştere trebuie mers înapoi cre origini, demontind creaţia pas cu pas, in rpăr, căzînd in ucruri In versu e fgura specifi demesului artistic sorescian Cnd se exprim poemic d naştere paodiei demitrii, ironiei, iar metaforic armonizeaz contrariile: zborcdere eiberaeincătuşare, naşteemoarte etc
ELIBEREA DE nu mai intrm în detaii dramaturgia a fost (o recunoaşte şi Eugen vinescu întrun artico ) şi mai este un gen iterar vitregit O mae parte din te xtee dramatice circul în teatre, purtate de regizori, actori şi secretari iterari, ră să fie tiprite Mute dintre ee se şi joac ma inainte de a fi tprite Sînt autori a cror notorietate strict teatra era consoidat cu mu t înainte ca opera or s fi vut umina tiparuuiŞi chiar dup aceea, chiar după apariţia în voum, puţine sînt rţie de teatru care se bucur de atenţia criticii iterare n cele mai mute cazuri se invoc ipsa e literaritate Dar teraritatea unei piese de teatru nu s în pu ru d iscurs terar cin virtua itatea scenic L Sorescu, de pd , critica terară îşi aim enteaz comentariu cu pticitatea textuui teatra La DR Popescu e remarcat structura epic L amndo centru de greutate este mutat în afara discursuui teatra Dar a Maziu? Dup ştiinţa mea Teodor Mazilu apare
i n istoriie strict iterare, mai rar decit Bieşu Şin cazu lui, i n an aiza texteor prevaează ncidenţa mora teraritatea e aproape ignorat Trebu de asemenea să reţinem şi faptu că istoriie dramaturgie! de azi nu au fost scrise de istorici ai iteraturii, ci de istorici şi de critici ai fenomenului teatra O prim ipotez ar fi aceea că dramaturgia nu se prea citeşte de către criticii iterari Teatrul de dup rboi nu a dat iteraturii, nici cantitativ şi nici caitativ scriitori de mărimea unui Nicita Stnescu, Marin Pre da sau Nicoae Breban. Dar, în cazu prozei şi a poeziei, panoramee contemporane, tabourie critice sau istoriie merg pin a raftu a trei ea, in vreme ce dramaturgi sint mai degrabă toeraţi A doua ipotez ar fi aca o mare parte dintre comentatorii literatu rii ocoesc teatru 1 ş i ca nstituţie de spectaco Li teratura dramatică nu este cunoscu nici măcar prn mijocirea spectacou ui Exis aici şio expicaţie: piesee majore, scrise i n u timii treizeci de ani nau mai fost reprezentate pe scenee
P SLE RO
-
NEŞTI VOR
DEVENI IN CE ÎN CE MAl IMPORTATE
Nu, nu, nu Vreau să spun că eu mam făcut re O 1 H dactor a BBC pentru că nam găst de ucru a reg zor ; VP O 1 H
D
ce ai plecat totuşi din România?
Mai bne să nu vorbm despre asta. Au trecut totuşi 1 5 an. . Şt i de ce nu vreau să vorbesc despre asta Pentru că am auzt atîia oamen expicînd de ce au plecat din ara lor, nclusiv în Israel, unde am trăt a început, apo am to întîlnit român em grai , încît am auns a concluza, persona ă , că nu poate nmeni să defnească întro frază sau chiar n cinc fraze de ce a plecat. E o chestie mut mai pun clară şi mult ma puin raională, dacă vrei. Nu cred că o să ai mult profit din întrebarea asta Ş nu pentru că nu vreau eu să răspund a ea, ci pentru că eu ştu toate răspunsure fase care se pot da, char dacă oamenii înşişi e cred adevărate Să revenm mai bne la teatru, la pese
Mai e ceva de care cred că trebui e să ţinem V P cont Datorită faptului că noi nu puteam plăti drepturile de autor în valută sau jucat extrem de puţine piese occidentale ale ultimilor 2030-40 de ani şi e mult de recuperat din acest punct de vedere Ele cred că or să atragă pub licu l, reprezentînd o categorie de piese cu şan foarte mari în clipa de fa ţă Astai şi părerea ui Andrei Şerban, care mă tot O 1. H
întreabă de piese englezeşti, dar cred că şi asta o atrace doar de curioztate Lumea o să vină pentru că au fost, întrun fel, nterzise. Asta însă o să treacă foarte repede. Foarte repede O să dureze şase luni sau un an După şase sau zece piese, pe care umea o să se ducă să le vadă pentru că nu ea putut vedea înante, pronosticu meubazat pur şi smplu pe ce s întîmp ă în ăr e din Occident, este că p esee rom âneşt vor deven din ce în ce mai mportante ş se vor juca din ce în ce mai mult, concomitent jucînduse din ce în ce mai pune pese străne n Anga de pldă, în Angia în prmu rînd, nu se joacă aproape deloc piese străine. Nu vreau să spun că asta e foarte bine Englezi sînt extrem de insuari, chiar extrem de gno rani, dacă vre, în ceea ce priveşte dramaturgia dar ş vaa dn ate ăr Ei nu joacă aproape deoc piese traduse Joacă piese englezeşti, amercane, austraene char dacă exi stă, dar nu joacă piese traduse sau, cînd le joacă, le adaptează foare tare. Exstă apo obiceiul ăsta extrem de bizar petru mne ş cred că şi pentru vo toţ de a scrie piese despre alte ţări. Am vă zut ş la un moment dat am încetat să mă duc să e văd, dar am continuat să ctesc despre piese care se întîmplă în Rusa sovetcă în Europa răsărtea nă Arthur Miler a scrs o piesă care se întîmplă în Cehosova ca Acum cteva zile la hote la mine era o foarte cunoscută dramaturgă englezoaică Cary Churchill, care venise să stea o săptămînă în România pentru a scre o piesă despre revolua dn Româna. Este o aroganţă ş o ignoranţă îngrozitoare, nu? Dar fapt este că în Anglia asta se preferă pieselor traduse. Dacă ar fi o piesă foarte bună românească despre revouie, piesă care nu exstă încă, şi piesa doamnei Caryl Chur chil care nare cum să fie bună, englezi tot pe a ei or so joace Bănuiesc că acum dramaturgi român sau cam sperat şiş spun că ăşta (regizorii) nu le mai pun piesele · în scenă, nu fc decît ce e dă lor prin ca p, Godoni Beckett şi onescu, dar cred că ăsta e un ucru tranzitoriu şi atunci cînd dramaturgi îşi vor scrie întradevăr piesee, pubicul o să le prefere ceor străne ·
l u ' , t " . t . 1 1 p f � 1 'l iOh[ .
\
)t(
u red pur ş simplu a modu r consrvar � nela modă, că umea consumă artă pentru că recunoaşte n ea vaţa Este evident că şansee pubcuu românesc de a recunoaşte vaţa întro piesă românească sînt mut mai mari • .
decît aceea de-a o recunoaşte într-o pi esă englezească sau americană , care trebue să fi e o capodoperă pentru a transcende, parc ă aşa se spune, dferenţele de li mbă, de cultură
etc.
V. P • Eu cred u ştiu dacă ve fi dis pu s sau u sămi dai dreptate am şi scris de alt fel cîteva articole în acest ns cu vre un an în u rmă că pe plan mon dia l asis tăm n u lt m an , char ş n mater de rege, nu numa de drama tu rg la o reînt oarcere cătr e omenesc către sim plitate, că tr e adevăru 1 de viaţă căt re l ucru ri nesofisticate nemetaforizate excesiv neal egor izate dacă vrei. Cred că s inc ronizarea" regiei româneşt i cu acest cure nt con temporan al regi ei nt ernaţ ionale nu v a f i deci t spr e beneficiu teatrulu i ro mânesc, adu cîn d totodată pub lic ul n săl ile de specta-
col
O I H. Nu ştu destul despre teatru din o mume de ţări ca săi dau sau să nu-ţi dau dreptate. Ce văd eu în Anglia nu e chiar aşa. Toate cusururie pe care e găsesc eu teatrulu
din Româ na, toate rezervele mele faţă de teatrul rom ânesc
actual - atît de puţn cît am văz ut eatru acum, totuşi am vă zut ap a aproape de fiecare da �i nd m ă duc a teau n Trebuie să precizez că nu pre a mă duc a teatru de Acea parte de teatru care e în contact imediat cu pubicu, dar f ără un beneficiu artstic prea m are îm sc apă. Iar cînd mă duc la ce ea ce, în ipsă de alt termen, numim teatru de artă, văd apr oape întotdeauna acelaş i efort de a ignora pubicul sau, cum se spune pe engezeşte, de a te hoba la tău buric Ceea ce contra zice sigur, teoria mea că economice au s ă silească teatrul să devină realist, că despre asta vorbim, ne învîrtim în jurul termenului e cam comproms ş nui a modă, dar noi vorbim totuş , de fapt, despre reaism ft·. r u l d
,t rl
111
"'
po t•
n e o stuae speciaă. Teatru e foarte sărac, dei are o nemai pomenită. Dn diferite motve, pur şi sm plu statu nu bagă ban în teatru. Or, teatru de artă nu se poate face decît subvenţonat Sper ca dificutăe economice din România să nu determine guvernul să taie pur ş sim pu teatrul dn buget Deşi pericou ca oamen de teatru să abuzeze de subvenţie există întotdeauna, dacă nu faci teatru subvenionat singura aternativă e fistinismu
Totuşi, în legătură cu invitaţii le pe care leai pri • V P mit de a face teatru în România ce ai de gînd? Nu ştu. Sînt extrem de atras şi de f lata! de aceste O 1 H
invtaii, după ce nam ucrat atîia ani de zie dar nu pot să spun da pînă nu sînt convins că pot sămi aranjez "lo gstca acestei deplasări pentru că, pînă una ata, eu sînt salarat a une nsttui şi trebuie săm fac treaba ş acolo Pe de ată parte, din motve pur personale nu am de gînd să mă întorc definitv să redevin regizor, fie şi pentru două un pe an, în Româna.
• V .P. Pentru că tot am vorbt atîta de repertoru ş de pe dac-a vrea totuş să montez o pes ă în Român a de pld ă la teatr ul dn Tîrgu Mureş sau din Ploeşt, două dntre cele care te-a u i vitat, cu ce propuner e de piesă ai veni
tu?
H
Nu ştu
V P Secretariatele l iterare aşteaptă astfel de propu neri tocmai de la oameni care, ca tine cunosc foarte bine dramaturgia occidetală contemporan Paradoxul e, dacă vre, că eu am făcut deja nişte O I.H
propuneri de piese, în speă la Tîrgu Mureş Dar astea nu snt neapărat pese pe care eu vreau să le pun în scenă. Snt doar pese de succes pe care ei nu le ştau şi eu le ştam n ceea ce mă prveşte, ca regzor, eu nam ucrat niciodată fără să cunosc actori, nam aes niciodată întî piesa şi pe urmă actorii Asta ar f ncă o probemă pe care ar trebui să o rezov dacă vin să ucrez aci. Numi imagnez cum poi pune o piesă dacă nu cunoşti actori, măcar pentru rolurie prncpale. Sgur că ştiu o mume de actor, dar cunosc foarte puţini actori tneri, pentru că am plecat deatîţia ani Deci, răspunsu final ar f: dacă am să reuşesc să cunosc actor am să fac pesa pe care mo sugerează aceşti ac tor
lie cons
VCTOR PARHON
1 . O c pţ n !Cenă .f/ 1 , I< •'l pi�a! ' ". Aţ pnit n upţin�a d. d l u(·toi c a re o vo erpreta ? d
ae� luu'
4: Js nd m · i nt re mu d pedwl �i n·i ' pro bab l i va ur a de dht g noe � �\f t ni t \ ua n t ! ae ar l, in ca tu l .
Ce
(;) _ăsit n
'
· m � t oa ă ?
DA N ALECSANDRESCU:
PUBLICUL - RAŢIUNEA DE A FI A ACTULUI SCENIC 1 n ultimii şapte ani nu lucrez decît la dou ă pese deodată. Am ajuns sămi ediic şi o stare de creaie care nu poate alta decît cea a unei înnoiri maxime şi a une di ponibilizări cît mai variate Mai mult decît atît, cred că şi ritmul meu bologc este acum format în acest el Deci lucrez la două piese Maşina de scris a lui Cocteau şi Teroare ş crednţă de ichael Blac Pe amîndouă e cons
·
der implcae în prezentl at de umultuos - una, pn spa
ma de adevăr conlictul ideoogei totalitariste cu credina 1mait !matica elr ron� p1c� ayea u er � oa_te vaduv bua o tp a otmoran de valoare 2. Deosebit de onorat de nvita ia ăcută de colectvul Tea tru lui Naional timşo�ea_n, am g1 ndit m_otare? \elor doua pese în de acto ele se vor val ca pr terpreta rea unor precum Lasa Stase Ş Vladmir Jurăscu în Maşina de scr is ş Ion Haduc
Simioncă Irene Flam nnCataina n Teroare şi credinf ! de Mchael Black. Din pacate mra j ul Bucureştulu _ 1a acut
pe Ion Haiduc să abandoneze ro ul lui Goebbels pentru un
ro dintro piesu(ă de Schisgal, Amor adevărată piesă de bulevard Aşa că mă aflu în momentul cînd redactez aceste
răspunsur, în tatonări de regîndire a distribuţei. Valoarea textulu acestui tînăr ş deosebit de talentat autor englez - în premier pe ţaă la Timişoara - reclamă acum o înaltă
cotă valorică a nterpretării Mă simt dator să adaug ceor spuse ş aptul că prin prezenţa mea la Teatrul Naţional din Timşoara semnînd rega celor două spectacole, contribu l debutul a doi tiner absolvenţi a nsttutulu de Teatru din Mureş: Suzana Macove în Teroare. şi ş Nicu în dublu rl din Maşina de s c ŞI n d Teroare ŞI cred· Pentru mine, actorul este un adevarat partener de cea(e n actu 1 scenc. 3 Mă preocupă enorm modul n care este primit actul meu de creaţe scencă Publicul este pentru mine raţiunea de a i nsăşi natura teatru lui, ca artă, se raportează la impactul atuui scenc asupra beneciarulu său, publicul n ce priveşte cele două texte cele două spectacole mă eresc de a prognoza De fapt mam rit ntotdeau na ·ontribue oarte mulţ actori a un succes Unul dntre ei este ş linştea pshologică a publcului dorinţa lui de a s aşeza să asculte ş să vadă iar acum publicul românesc traversînd un moment cu totul special nu ştu în ce măsură
CH ETA
are pacienţa ş staea de a asculta şi a vedea teatru Mo t' Jlitatea directă a spectacolelor pe care le creez în momentul de faţă declarat acroşantă sper să acă nteresat de ele. Ca şi medtaa pe care sper să io oere prin idele lor care am credna că vor îmbogăţ sprtul. Publcul a ost dintotdeauna un mister pentru mne dar şi un parener. Acum mi se pare că atît el cît şi eu traversăm un moment de cotitură 4 Dacă mă reer a ultimele două premiere ale mele, Smerta după Dostoevsk a Teatrul Naţonal din Tîrgu Mureş i Regele moare de Ionescu realizată cu studnţ Insttutulu de Teatru din Tîrgu Mureş, nu pot decît să cred că valoarea autorlor se ridică la cota maximă ar dacă îl adaug pe Cocteau, consacrat dramaturg al ultmilor 50 de ani, şi pe Michael Black, unul dintre cei ma cota valoric tiner dramaturgi contemporani engez, cred că pot conchde că valoarea textului este o condiţe şi în acelaşi tmp o constantă a actului meu de creaţie scenică Am crezut, cred şi voi crede că nu poate exista un autentc act de creaţie scenică în aara dramaturgiei. Plecînd din Timişoara mă voi îndrepta spre Iaşi unde universală a vo readuce în crcutul naţonal o La acest teatru contemporanulu nosru Molre, sper să am o întîlnire de cu un actor de neuitat al acestei scene româneşt de prim rang Dionsie Vtcu n iarna acestui an îm vo urma crezu meu de o viaţă acea de a aduce în peisajul lteraturii dramatice româneşti nume no De data asta e vorba de Constantin Zărnescu prn a cărui fără jenă o pot num aşa capodoperă, Regina ocasta, sper să pot realiza un moment importat al Teatrulu Naţonal dn Trgu Mureş a vîndo în rolul titular pe atît de nzestrata actriţă Anca Necu)ce. Iată cum, prin autori de mare vaoare ca şi prin actori de mare vloare caut să redau prin modalităţ contemporane texte clasce sau teme antice care să oere prile d meditaţie contemporanilor mei Mă aflu în toae aptele de creaie despre care am pomeni întovărăşit de un artist ma mare char decît mine, cred statornca pretenă de peste 20 de ani ş parteneră de creae în egală măsură minunata scenograă milia ivanov 5. Doresc să găse sc adevărata vaţă a teatrului româesc şi să nu găsesc partizanatul, grupărle de tot soul t r de grup, să găsesc viaţa une arte care nu va mur m odată TEATRU
DE ? PTRU CI N ? DAN MCU : NEVOI EXRCZR l Se cunoaşte anecdota cu c rtiţa şi puu ei în care acesta şi întreabă mama de ce acă afară, la oare este totl att de frmos şi de bie neamul crtiţelor trăeşte sub pămînt: E h pentru că aco e patra noastră! i răpunde resemnată crtamamă Vctmele datorei te o psedodramă" iar dacă materia e nar f ost înch pită de Eugen onecu ar i ost c siguranţă o tragede. n fulger negru in ntune rc. Dficultatea de a ntra n Purgtoriu pe care doar ni o vor putea depăşi nevoia exorczări este probabi cauza şi cu sgranţă scopl încnăi piesei ui Ionescu Este sn gura întîmplare de care am putt să mă agăţ acum şi aici. 2. Aceeaşi doriţă a lucrări ntr penitenţă î mînă pe toţ actorii care mă însoec Orcare întplare în teatr este colectvă izbînda ca ş eşecu 1 Ca ce rivnm acum este nceput ul salvări in dvduae prn efortul ş exercţul comun şi nu vreo "per formanţ Noi eşm din galeriie rtţelor cu întunericul pe cap Mai înainte de orice e cuvine să ne arătăm aşa cum întem cu glugle ruşini pe creştet căc iată noi aceştia nu s ntem aţi i dect noi aceia, care n faţa lmi şi în umină acum n vom lepăda de tot naintele. peranţa constă doar în aca că omul chiar şi ţnt n ubterană rămîne om ş spre deosebire de cîrţă are şansa ş putinţa praveţ r i la upraaţă. 3. Atunci cnd începe n pectacol oameni devn pec tatori pulic" ar cînd acela e termină e redevin oa meni? Nu cr ed! E per enţa de spectacol a artiş tlor ş cea a pectatoror este de fapt una singră ş de nedepărţt n car şi uni şi ceial intră, coetă remelnic ş es atel de oamen oţ cetăţenii aceste ţări tră iec acum o experienţă mai tulburătare ma adevărată şi mai spectacuoaă decît orice eprezenaţie tică eatrl românec este acum şi aici doar o ormă şi o etapă a acetei eperinţe ete n ea ar n u e raportează la ea! 4. Aş dor ca Victimele datorei ă f e spectacolul meu de despărţre de tot răul care ma marcat sfletu şi mintea O depărţre ără certitdinea zbăviri. Intrarea n Purgatoriu. Revolţia e află abia la nceput Am văzut doar semnele, iar acr i cil celo r puni şi aleşi nu a dat şi nu va da nciodată certifcat de mntuire celor mulţ. No upravieţuitorii sntem condamnaţi irevocabil a trudă nu putem scăpa de rătinire aemeni ceor doi tlhari de a dreapta ş dea tînga FI U I OM L Dintre răzvrătţii Ierus imului doar uul era AELA, ar dintre ceilaţi do doar nia i se re veea ză ier tarea Despre ce program etetc ar putea i vorba acum, cnd viaţa, neprogramată cutremurăoare şi acnantă în lucra rea ei ne nviază iar noi, ărman scuundători sîntem gat să suerm conecnţee reşti ale primei inpirăr de aer ar' de la uprafaţă! . Tn toamnă, cndva vo începe repet 1 l cu aust de Goethe Dar despre aceasta vom putea orb cu alt prlj -
ELEMER : NU ADEVĂRUL NE POATE SALVA 1 . Pun n scenă n moment de aţă piesa Che boieresc de M6ricz Zsgond. De ce acum? iindcă toţ simţim nevoia ca scăpînd din problemele stringente ale acestor zile să ne simţim bine 23 ore indcă pesa este una adevărată cu probleme adevărate ş fiindcă sint convins că in cest ocean de mncună care ne nconoară zi de zi numai adevăru n poate salva Adevăru artstc dar şi adevărul politic 2 Ş. 3. Este _o pesă de mare succes. Sper să no strcăm. 4. iecare spectacol vrnd nevrnd face parte dintr un inedt ş propru program estetc După Moie de Madâch urmează Che boieresc de M6ricz După M6ricz Blaga: ru ciada copilor după aceea Gogol Revizoul Ani de-a rindu prn spectacoele noastre cu ma mult sau mai puţn cura luptam impotrva Satanei. Satana e mort.. Dar spritul lu? Dar murdari. ., mincnoş lui acolţi?!? Im cereţ un program estetc şi din pcate sint nevoit să vă răspund printrun program politc. Nu se poate să nu faci politică n acest moment in această ţară Acest lucru pentru un om de artă este inevitabi. Şi trst. 5 Aş vrea să citesc cronici netrucat adevărate. Ce aş ma vrea? Ca teatrele şi secţiile minortăţlor naţonale să nu fie tratate ca un frate mai mc, neajutorat, nenorocit, vi treg.
CH ETA
�
ALEXANDRU DARlE : � ACTORUL, VIAŢA ORICĂRUI DEMERS REGIZORAL ora la care apar acese ridur, Vsu une not e vară de Wam Shakespeare, umu meu specacol, a f au da prmu ş fragu su coac cu pubcu bu cureşea. u moe prcpale au sa ş sau a baza acese opţu: dcoo de fapu c, peru me, pesa ese sursa uu gid ş a ue obs ma ech, dcoo de fapu el o cosder cea ma bu comede shakespearea, i aces specaco am icerca s orbm despre MA NI PU LA RE, des pre OMU L CA MARIONET N MNA DESTN ULU O em profud acual, ma aes acum; dar afla, credem, afara perco uu ai de emue ş obosoare! cojucura lţ, crea, mp de aîţa a, -am da cu oţ cîşg de cauz. Vs osru u a f uma o sore poes i erme ogc mracuoase a somuu sau a cee mpez a acuu eara. Vsu ese ş u dcţoar de mage. U moder raa de pshaaz Sper c �a f ş u prej de bucure ş î care peru specaor U spaţu esoa. schs ş chs ooda. Ro ud. U bic prs O are acoper de sp, maere . U ceasorc cuda, popua de cee paru eemee. Apa, afa i ceru, och, ogd, mage a mcu ş erosmuu. Fu, smţ cuma pese o, sem a puer ş a mţ. aer, fuur pize rmase de a u fos cor, brzdae de seme zodacae, de smbour ae. aces spaţu bîue o ume cooraă ş coosa Nu se ilesc doar re poeş paraee ş ma mue dese paralee, c ş spre, umbre ş persofcr ae subcoşeu u coec O ume haoc ce se aşe sub mu ue mţ flcr. O ume ce rşe supus de aceeaş me, cea a lu Obero-TheseuPeer Quce ş mşca a comada ue oţe coşee Puck, co de coşmar, se greo, auze ai a uersu ac, cî ş a modu i care aces persoaj exs, de ma mue coe, i o focloru ordc ş sa xo. Asupra crua uma secou XIX, cu pudorle ş cadore lu aparee, a aruca o mae dafa, rasformdu1 r-u cop adru ş ofes, îmbrca uu mu reme, -am ma smţ a repeţ o ai de mare bucur. Semeu ue fam. Aproape moeresc Semeu respraţe! a uso ş sezaţa exseţe uor gdur sau preocupr comue O dep ş profud s muaoare berae. Am au pare de iirea cu u dre ce ma bu acor er ş u uma, ce po f zuţ pe o sce bucureşea Şerba Ioescu, Pere Ncoae, Ga br l a Popescu, Şerba Ce ea, Magda Ca oe, Aurora Leoe, For Ao, Mara Râea, Cadd Soca, Dumru Chesa, Gheorghe D, a care se adaug foare aeau, îcă sude, Mha Bsercau Sceografa ese a u Puu A emr, cosumele ale Mare Mu, ar muzca a u Mha âr osu A doea o ese că, îpreu cu rezoru Luca Gurchescu, ou drecor a earuu de Coede, a căru ere sper să cosue u sufu ou a rude oasre de aea or ora sau edrepţă î comaraţe cu a aor eare bucureşee, dor iorea fudaeaă a exseţe acesu o Dor "rea area de de coe d, îţeegerea e ca oţue a deschsă ş a roce reae earaţ Noe reere or f mu a ueroase ecî î sau e preceee Ee or f orazae î ser t. L
emace, acoperd ar arg d reeroru româesc sau uersa cu care ubcu osru e a puţ famar za. 2. Da, iodeaua a îcerca s fac aces ucru N-a por coda a eaorarea uu ou secaco prru comproms a e u dsruţe, dfere de mza arsc sau, de ce u, soca, e care secacou respec ar f auo peru me Acum cîţa a, a eru car u corac cu u mpora earu bucureşea eru c -am ru i sruţe oae pe care drecţa respec -a pus Sur, a e acea ş a făcu secacou dar u m a păru ru u ese ac orba c despre auoarecer faorabe c despre fas odese. Acoru ese aţa or cru demers rezora Fecare dre o ae dec oaţa de a e pue i joc carera ş aţa oasr rofesoa peru e A- mţ, dsrudu-1 pros sau oe ex raarsce, îseamă a e auoam ş a dsru e fţa cea ma dspus să e părseasc, dar să se ş jerfească peru ee pe care e a a earu de Coede a e eru aceasă ru, eru a o ser ş a ser e ea. 3 Cred ş ser că be. Pucu m preocuă foare mu, ma aes cid apro de ca preere. C a îţeee? Cu a reacţoa? La czearea uu specaco ai eu, ci ş acor, îcercm s preede prezbu r cum, earu osru sper să îş cîşe curîd u uc pe sura oor ucrur e care e a face rebue să îţeee c ş pucu aşeapă acea e a o 4. re Vsu ş ca ce a făcu pîă acum exsă o sur pue de couae Cea a căur Sur, sî ma, îur, oses, aceeaş reocuare peru ceea ce e mracuos ş e şor î earu, eru ceea ce e fasca Dar uea asa sa aruca ese o răase o eou ţe, oaţe, o ue care a mur, char dac eacuee e urede ma po f sţe rre o Car dac se u să rească. Rupura sa-îa î o me 5 "Tearu Az ese char o res ouă Pare că a re uţa a aeru cîeoa sem-doc ş a asecu ca pr fu a ec rese "earu 1 Are aă rafcă, a s, e a eara Ese o res rofesos, făcuă de şe profesoş "c, echeaţ care -au îţees cu desîrşre c desre earu ş u au u, se are c-au rs-o, ar aţ azear aeaţ, s-au îdrepa cre acee pucaţ peru care sî, poae, a porţ M-ar păcea u aer îc ş ma proocaor, a a şocae Maş dor ca aazee specacoeor care er ş u croce orcăre roducţ să fe repoderee Deocam daă, ea ese sura resă reaee de secaae ş a f c cu osere de rofesoş scee, car acă se adre sează ş ubcuu ar l-aş dor o porafe ma uă ş să poaă apărea ş î cuor Să fe căuaă ş resecaă ş î ccde aşa cu sî "eaer Heue za e , ,Sparo ş cîe aee Ş, a aes, u aş or ca aceasă res să corbue reoaă a auarea ubcuu d săe de earu Cu oaă oecaea, earu reue apăra, proeja, ar pubcu reue sua să ase eezo ru , resaur au , ceaorafu sau orce aă foră de eos desfăare, eru a arcpa a uca foră de ară e, i coecae
'
MISE EN SCENE L al doilea psod am dja ormată convingerea că această 'ară ier binte" concursure bucurefte încep să capete, ntr-n e, aer mar estva, e d Ga d a Costneft pentru tnerii actor, pe o scară, evdnt, lărgită. N vi se pre simptomatc aptul că acst trei cocrsr s tr t ma a Gueft, Naioal Buadra, adc ac nstii de sctaco car a rvent, a v, mar rgzori aa an d zle n exil? Asta spn ceva, ma ales despr stara d spirit a trlor nterpri prn acest vîrtej deloc comod, ditr car, cm vom vedea, mu s przntă a toate a ncept d une, aionaul bucretean a ost conruntat c o adevărată avaanfă d nscriri, prevzblă fi Imprevizibilă, n acelaf timp Aproape o stă de candda. D toată ara nclusiv d at tatre bucretene A, s, condie de concurs au ost prczate dinainte: can didatul Îf va acătu program aste încît să cprindă mt d mzică f de dans, pentru a putea vauată atît expresvtatea corporală cît fi cea vocală Pe drata unei săptămîn urma să se desăfoare cele trei etape, să le numm preseie fi proba practcă propri-zisă Comisa, conds d Andre Şerban, a spcicat f tmp imită pentr prscie 5 minut Altel, probabil, cocursu ar putut căăta aspectul unu bsm persan n cele trei zle ae preseece! can didaii au ost lăsai săşi preznte lber programu props, ără aproape ici o intervenie din partea comise; pol ticos, surîzător, parcă detaşat, Andrei Şerban, aşezat î rîndul din aă a Ateeri, atrăgea doar atenia atunc cînd atalele 5 minute sau scurs mod straniu, mpresia era că actorii se prezintă, a doua oară în via, a proba emnatore a examenului de ntrare a nstitut, ma aes avîd în vedere rgoa rea comsei, care, a rtul ecărei zle, a fi anunat numee învgător lor (paral) Fac totfl un popas pentru a remrca gradul îa de pregătire a acestor tineri, truda or f bogăa vizibilă de maginae f energe pe care au cheltuito petru a găsi ormula potrivtă care să puă î valoare Este vorba, m aes, de paeta largă a textlor abordate, de la monolog casc la colajul de replic, de a povestrea teatrală la moodram, parcrgnd dea ungul f dea latu tratura de ge, ori de toate genurle, autohtonă ori universaă Dn păcate, e practic mposibil să traduci î cuvinte exact ceea ce ar ma Iteresant, adică o anum selecie subiectiv/obectivă a prezen tnerilor actor succesnea rapdă a e asemenea avanşe crea la un momnt dat un ame aer de mactat f atunci o atare selecie
toru/actra ra pufl, practc, întro situa ără prcdt: avea datora să mpe acst text coscut (f nnees) c sens, c mzcaltat, c trăr, c d ateza, x prsvtata f tempramet prsona Acest xprmnt tota ra dc pragu cl ma d s, f c tt acstea c dntîi, d compcat mr cr ava s-1 aduc acastă vară n vaa or artistic (f a oatr, cc, rft, prmira aftptat dja, cu erăbdar) (lnterdmărtursr: Rpoer a ptat zdarnic parcrul ăptămîni repctv ăf dpărtz din nconten rerenu care revena o sedant, ce cu zece negr mitite Nc un raprt c varanta d tex care nc ma răsuna, în e acea, a teatrlui Pr f sim pu zec ri carau rămas doar nouă, apoi opt tc) A ost admf, ce d urmă, c coct pe Maia Morgenstern, Aexandru Bndea (ambi a a doiea suc ce d aceaf e, a nterva d ma o săptămînă), Mircea Aca, ana Mois, Da Pur, Ana Conta (care ren aste a cotract d la Gleft, proba bil edetrmat), Smoa Măcănecu (aceeaf situae, Teatr Mic), Lana Hodorogea, Tatana Costanti, Val tin Mihai, Mrcea Rsu, Crasla Sta, aluca Penu, Mara Filimon, Carme Esabta osc, Cca Brbora, Vasil Flpescu, Caudi stodor, Eca tervne degrabă accde, es n situaiie î care între magie pe care apucaseş să o ormez de, di tetru or dn ilm, dspre u actor/actră, e contrazisă n bie ori î rău e prezen sa n concrs Să u ne amăgim actor rezistnei ervo se este ai primordial, afa ct piept tetaiei de a da î vilea propria me selece Origialittea concrsuli de la Naional ncep s abia după preseleci A doua etap a ost scurtă şi d rastcă Ce a proape patruzec de reuşiţi au avut acum la dspoziţe dor cc minute f acestea xcusiv petru a reua, la ndica ia comisie, acel momet aume di programul deja prezett car părse juriuui ce mal pui reizt Deci, practic, iecăruia 1 sa oerit şasa de a corecta, sa de a acc e tu, propria sa "deecţiune" ndl mi se pre judicios fi îtro anumită măsură surprntor e ese de înţees că, dpă u asemenea tur de orţă, a răs pe ista spirior doar douăzeci ş se A treia utima probă ar putea i numită proba de ucru Grp răms a ost împăqt n două chipe, ua condusă chir de cătr Adrei Şerb, celtă de către asistenta sa rsci Sth cadidilor 11 sa pus l ds poziie un text aparţinînd precoie trilogii antce, anunt de regzor petru începutu stgini viitoar Numi că textul este n greac a vec he Ac
tera azar n pus, cu contract nedetermnat a ost agajat, după an buni de sljire prin colaborare" a prime cn a ţări, Caudi Bleon Feicităr tuturor ·
PROBLEME DESCSE, NTREBĂ FEŞT ista d ma ss aătur nume d ac tor d vrst dierit, cu modaltăi spcic d expresie, unii deja con sacra, a aba ef de p băcie n stitutuu, cru iresc, dacă n gndim că , probab, mărul ce m mare de angajăr boc cu care am avt vreodtă da ac: Na onau par să abă nevoe de or proaspet, larg diereniate Starea de conuzi car domiă actulul reach, ca f marea dorină de îoire a teatrelor ,1 a actoror deopotrivă justiic acest ampe utai, această rzi a încercăr anse, d mal mul te ori, d ori de cîte or se oeră, chiar dc ă ne surprind ntructva ormua reuşlor a un concurs, car încearc totş şi a rmător Desgur, de a se pot naşte ş multe tlburări de ape dat ind aptu că o nstitue delberează atent cd îşi alege un viitor agjt, nu e deoc plăcută situaia care delbe rarea sa dovdt vană E ta o crză de creter a beră? Tot ce s e poate Cum poat i •-o mică răzbunare a ac torului, deatîtea or complt dscoperit, pîă ma eri, a ndma atîtor determăr xtroar teatrulu Ar ma i de remarca t crajul acelora care ş-a părăst sigur din teatre bucuretene, e c apucară să se airm, i c aba pără în le deo stagidouă, ntr a s dări en tuziast xperimntul anc de la Naiona, ma as c acastă ecu noscută aă: contractu anua Nu pentr că orma agjări mtate ar i, realmente, orginaă, e a xstat pînă acum, numa că apcarea e ca atare a ost ma degrabă ormală, cea ce, î noie condiii, îctează Astel ct, putem spun, cocursu de a Nioal ve să nirme spaima contagioasă a mltor actor a de caitata de iber proesos, demostrnd că există ce pui cteva cazuri ntr car această sperietoar nu unconează oricum, chiar dcă motivaii ndividuae vor iind atele, gestl n sine care nu e sigu r - dovedete o liate evidetă de mişcare, o ndepnden aată, de bun aug ur E preerabi, probabil, să rişt, mplcndute tru xperiment de anvergură, dect s aştep, cumite, la rîd, rour car nu malvin, sau vin sub orţ ta de crea ie Pentr toi ce nouăsprezece erc cîştigător, c pentr mul ditre actor binunoscuţ a N onuu, mare xamn în piă desăşurare abia ac um MRUA RUNCAN
DE- C E
" AM RĂMAS DI RE C TOR?
1 Oare "am rămas sau am fost .."eţnut pe postu rectora? Greu, foarte greu e dat un ăspuns tanşant! n v ămăşagu ce a u rmat în zele e upă revoluţe, întregu personal a teatu u a smţt nevo ma mut nstnctv de a se aduna, e a se_ solidariza în veerea vtoarelo evenmene A ost teama e necunoscut? Instnctu de apăare? Sau ezăgăzur ea sentmentel o umane de apopee? Poate toate a unoc, pte altceva.. , ne, în acee momente ( era zua a doua a Cră�unu u '8) am aduat coectvul teatuu neam sfătuit ş, fără îndrumăr ş ncaţ, am consttut cons artstce pe cee ouă cţ română ş maghaă un conslu de conducere compus n acestea, pus eprezentanţ altor compartente ş a căzut de acord ca, întrun termen ezonabl, fecae colectv artst c săş eaboreze, în şednţe separate, programu artst pentru lun e medat următoare, urmîn d ca în cadu l consuu unic de conducere să efntvăm, armonzăm competăm etc. ş să trecem la mateazaea lu. Acesta a fost Îceputu... Au u rmat şenţe, dezbater, mu te dscuţi ş neam stabt e ne, de rău un pogram de ucu, în condţle conucrăr coegae în cau aceleiaşi nsttuţ. Da cha dn acele ze au apărut ş prmee "semne (ca să nu le spun manifesări ae suspcun ş neîncrede dn partea unor memr a coectvuu magha ( Să f fost consecnţa faptuu că prmee "ajutoare dn Ungara ncusv sau ma ales cărţ ş revste, sosseră ş fuseseă dstrbute "ceo ce au avut de suferi de pe urma Revouţe?) n şednţe în mu lte şenţe ae coectvu u secţe maghare ( a cae a fost oblgat tot personalul tehnc, admnstratv ş auxar e naţonatate maghară, cu o pondere a acea dată de crca 8% char dacă actva la secţa română!), cu foate dese consu tă ae magharor n conducerea C.J F.S. . ş a M nsteru u Cut ur , sa "conturat deea separăr totae a celo ouă coectve pe în teaga structură . Cu demesu a dferte nvee, cu ese depasăr în Ungaa ş cu "argumente n ventate, sa încercat ca această "parare spre une(!?) să se acă "i s most (ac ş acum)! C ş cum ata, incusv cea teatraă, ar f factor e parare ş nu de unire ndfeent e ma în care se rosteşte!... Atît graba, cît ş argumentee nvocate au ajuns să fe uecate ca suspecte de unee foru, ca o "rampă de ansare a altor "revencă; consderînduse că rezolvaea ectaă ş e urată a pobleme este de competena fac toror ce se vor consttu după alegere lbere dn ma, în speţă fnd o atuţe a guvenuu ezultat după acestea. Aparent, stuaţa sa lnştt în prvnţa teatruu, dar a nceput cavaru (coşmaru) rectouu "Trul a fost în dreptat î mpotrva mea, alte şednţe ale componenţlo ma ghar a cet vu u teatru u, t condus de un acto cae au enecat efectv de atenţa ş sprjnu conducei (ş nu e vo nşra n motive de etcă teataă) ti cae a cuprns toat parttura calomne j gn şi delaţun (n c pe acestea nu e v consemna, dn pudoae ş emntate).
Ma peczez doa c ă o peroadă cî nd "tul concentat e a la apogeu directorul a lpst din mo tve de sănătate, fapt ce i fost şi el convett n speculaţii. Da am ămas ..
2. oată această presune făcută p n ml oace deloc ceş tineşt ş cu atît ma puţin ... patotce a determnat o eacţe demnă ş coectă a colectvul ui atstc om n cae sa văzut n postua de a i se da un directo făă să fie consultat, la propunerea ,colegilo magha ncede i o leam ăspuns cu î ncedeea mea exclus v dn doinţa de a ne folosi ecpoc experenţa ş de a ne elza donţa de a face teatu bun în condţi mai bune Ne-am soldariza pentru o caua 'i nicideum penru o fu n c ie au pentru un otolu! nto atae atmosfeă dl mnstru Ande Pleşu a amna (nu a o pt ) ezolvaea chestiuni mnima moala'? ) . Ş am ămas 3 .pentu că actoul este poate singuul om· ca te poate ucde ş nva nălţa ş coboî în momente succesve ş cu aceeaş candoae cu cae ş alntă popi ul copi . Pentu că teatul, mai mult dect flmul sau televizunea e apabl să tansfome iluza în vaţă ş vaţa în luz ie gaţe macolu lui talentului şi adei actoilo pentu o cpă din adevău nostu. Pentu a f pătaş la zămsiea cuvîntuui osit pe scenă, la adevăul fundamental al acestu cuvnt ş anume că, dacă vem să ămnem oamen pasu dinte rdcol şi subl m l putem consderabl mă p puteea aţunii ş tăra cedinţei pn pofunzmea sentmentelo potvite cu dmensunea dealulu. Pentu că am ezstat ma bne de patu an cerşind bani sub dicaură ca teatul (sau o pătccă a lu ) să poată supaveţui cu ct mai puţnă atngee a demnităţi u. Pentru că pevăd, spe, ced că ostul şi olu tetuui nto Romne lbeă ş democată consstă nu nu ma n edn drea popei ş deplne dem ntăţ, c şi n edaea pes tgului sptualtăţ omneşt la dmensunle umanulu şi umant ăţ contempoane. Dec am ămas .. 4. Dacă am răma, nu nseamnă ş că uoi rămîne de dagul funcţe Cu att ma mult cu ct dl Andei Şeban ntun ntevu la TVR (vne, 8 une a.c.) a ostt un adevă cae ma nfioat şi pe cae l putam n mne neostit: sa instauat spunea domnasa n teatul nostu o stae de apate, de ndscpli nă şi de mul ţum re de sine. E o stare paadoxală spun eu pentu că efectul logc a tebu să fe nves dup ă supeba vctoe asupa uml nţe (şi) spiituae a cae am fost constînş Ei, bne dacă mpeună cu acest mnu nat colectv aistc (d e ambele mb ) vo putea contbu la eadcaea aceste stări "cataleptce d upă ştinţă ŞI putnţă atunci ămneea "a post m se pae şi ustficată ş cu sens. Dacă neputinţa sau neştnţa îş vo aăta coţ, nu vo aştepta sugesta nmănu de "a păăs coaba (care nu ma are dreptul ă intre n deri) şi m vo elua "toagul de apostol al dăscăle tot att de necesa şi de nobi u de alta da ce 8 an de directoat (acumulaţ n două etape dstncte) ma face să oşesc n faa popie conştinţe. U LUS MOLDOVAN diecto al eatulu Naţional dn Tgu Mueş
C [.
�
e e la voi? Cum e la voi? ma ntrebat n seara premierei spectacouui cu piesa Confuza �e O. Solomon, Aice Georgescu. La voi, a Baia Mare adică. De fapt, ce se ntîmpă la Teatrul Dramatic din Baia Mare acum cînd ne mai despart doar cteva săptămni de sfrşitul stagiunii teatrae (sau a p rimei părţi a stagiunii cum edictaseră tovarăşii de la CCES!)? Jucăm? Nu ju căm? Vin spectatorii? Mai sint actori? Au pecat unii? (Aici? Dincolo?) Au venit alţii?Sau pensionat cei afaţi la vrsta pensiei? Muncim? Vegetăm? Aşteptăm? Aşteptăm? Aşteptăm ce? La această oă, Teatru Dramatic din Baia Mare are prob bil, cel mai mic coectiv din ţară o actriţă şi trei actori Cărora i se mai adaugă opt figuranţi U nii puţini buni, de real talent Cţiva dintre ei vor da examen la ATC şi, prbabi, vor şi reuşi Vor mai reveni după? Promisiunile snt nduioşătoare, dar pînă atunci mai snt ani.. Există souţii pentru redresarea acestei situaţii catastrofae? Greu de spus, odată ce repartizărie nu mai sînt obigatorii, iar absolvenţi vor rămîne, fără ndoială, n perimetrul Capitaei. ( Dacă au făcut-o înante de ce n-ar faceo şi acum?) Ştim cu toţii, există riscul deprofesionaizării prin creşterea peste măsură a nu măruu i celor fără studii deşi, nu de puţine ori, cum bine se ştie, taentu nu săăşluieşte numai în cei cu studii Se va putea supravieţui pînă la apariţia primei promoţii de absovenţi ai IA TC? 70? 80? 1 00? dar pnă atunci trebuie să mai aşteptăm patru ani Se obişnuieşte racoarea de actori din a lte teatre, se fac propuneri tentante (dar ne vom putea ţine de cuvnt?), se promite marea cu sare .. E adevărat, mai există un "fond de actori cu o remarcabilă experienţă artistică, pensionarii, dar ei ezită să coaboreze date fiind tarifee aberante cîteva sute pe ună , în timp ce coaborarea cu o trupă particulară este (răs)plătită aproape omeneşte! Deci există posibiităţi N-avem aici, a Baia Mare, nici regizor artistic, ultimul dintre ei prefernd politica remarcnduse n şedinţele CP U N şi n voiaj urie transoceanice! n absenţa acestora apelăm la vechii prieteni ai acestui teatru: Dan Alecsandrescu, Ioan eremia, Mihai Manoescu, Magda Bordeianu
(am promisiunea reveni rii ei din Germania ) . Dacă rezistăm pnă a toamnă, se poate ca u cruri le să se îmbunătăţească într-o măsu r oarecare Nădăjd uind şi în niş te măsuri concrete, eficiente urgente ae Min isteruu i Cu turii Nu în varianta comasării unor teatre sau a desfiinţării altora Răsfoind Ghidul Cehoslovaciei ( Editura Sport-Turism, 1 986) afăm că mai fiece oraş ct de ct serios are propriul teatru ( 44 n ţară, cteva zeci la Praga) . Dacă a vecinii şi prieteni i noştri se poate.. Să revenim cu această trupă eroică (spre a nu folosi cuvntul "entuziastă, deşi, poate, cuvntu "disperată ar fi mai potrivit), totuşi, supravieţuim. Repet intenţionat cuvntu, deşi î foosisem mai degrabă nainte. Trebuie să supravieţuim pînă n ziua n care gndeam cu toţii. Şi uite că ziua aceea a venit şi tot n-am scăpat de greutăţi. Sa schimbat doar conţinutu l! Cu această trupă, mare, mică, deci, reaizăm spectacole Necăznd în disperare cnd n saă sînt doar o sută de spectatori. Ştim că acum pe prim plan este poitica. Apoi campionatul mondia de fotba. Apoi vacanţa. Apoi nou an şcoar şi universitar Apoi din nou niţică politică. După care vin sfintele sărbători ale Crăciunuui. După care vine, vine primăva ra .. mai vine, din nou, vara ... Şi, poate a toamnă, n toamna ui '91. mai mult ca sigur n 92. Pentru că, pnă a urmă, publicu tot o să se ntoarcă spre teatru! Ce facem, pnă una ata, la Baia Mare? Am prezentat în premieră, aşa cum am mai spus, Confuza de O. Soomon şi Pasiuni în stil itaan, spectacol de monooguri de Ado Nicolaj, ambee în regia lui oan Ieremia Mihai Manolescu realizează n premieră pe ţară O barcă în pădure de dramaturgul bugar N Haitov MARIAN Diretor a Teatruui Dramatic din Baia Mare
·< u ,
UNDE LUCRAZ ACUM TOVARĂŞL D LA C.CS? e C-ŢI TA SNGUR N S MAl CNZURAZ e S T N O G RA M A U N A B R AŢ S A U CUM POT FI OMORîŢ AMRCAN e N LO C D CO N C L U Z I O î N T R B A R : C U M · S FM ALŢI DAC AM RMAS AŞA CUM AM FOST? e
ŞEHEREZ DA L TETRU Dmult şi nu prea, pe vremea cînd te leviziunea emitea două ore pe zi şi î ncerca să stecoare, printre imagini cu strun guri, războaie de ţesut şi combine n ln, şi cîte un fim comprimat, ccep tm, de voiede nevoie soluţia reprezen taţie! de teatru servite sub formă de fe liuţe, ca pe o dovadă a ingenioasei stră dan ii a redacţiei de teatru în studio de a oferi totuşi ceva telespectatorilor iubi tori ai acestei arte, spre a nu ăsa să li se stingă spernţa în revenirea la normal Astăzi, însă, cînd număru l orelor de emi sie a auns la douăsprezece numai pe pro gramu 1 şi cînd e l şi timp pentru in terminabie teletopuri, pepeture aces tei formule este de-a dreptu anticuturală U n exempl u: excelentu spectacol Stîlpii societăţii de Henrik Ibsen, într-o di stribuţie de zile mari ( Gin Patrichi, Vic tor Rebengiuc, Sivia Popovici, Virgi Ogăşnu Trin Stănescu, Mariana Bu ruiană ), a fost progrmat şi reprogramat sub titulatua de "teatru serial, de-a un gul mi multor săptămîni din unile iu nie-iulie. Ce al tceva poate face spectato rul, în aceste condiţii, decît să înnoade firul epic de la o marţi la alt, urmărind întîmplările ersonjelor aş cum ar ur mări poveştile Şeherezadei, dar pierzînd meeu contactul cu focarul tensiunii dr matice, ieşind de fiecre dată d in tmose ră? Se enunţă astfel, din start, la _ca litate specifică a comunicării teatrale, în favoarea unui t tip de receptare, mai degrabă didctică Nu excudem, din principiu, posibiita tea realizării unor emisiuni de teatru se ril ; pentu euşit lor, substnţa drama tică trebuie însă, di n concepţie, structura tă în mod adecvt de către dra ·ma turg, pentru ca distribuire "nodurilor conflictuale să îngăduie evoluţia şi dez nodămîntul înăuntrul aceluii episod evitîndu-se diluarea liniar-nrtivă Or, cpodoperele clasice ale literaturii dr matice îşi au propria măsură, demult şi temeinic verifictă Ca să nu mai spunem că e păct să fie astfel subminată investiţia de talent şi de efort a echipei de reliztori IP
COUPE
·
jocul i n . J ou 1 ese
o
f nci pl in ă de l" JQHAN HUtZING
B I NEL E. Se şte că fecae vede inele în felu l său Fecare deci ae o eprezentae pesonală despe ceea ce înseamnă bine. nscisă în codu etic indivdual deea de bine îmbracă hanele mu ltcolore ale unui can aval pepetuu ca re este viaţa noastră Pentu a coborî ida de bne din lumea ei, a idelo, pe pămînt fiecae acţonează, trece, adică, la fapte ar ăşi întrun mod specific, personal Cu mai multă sau mai puţnă pregnan \ă. Cu mai multă sau mai puţnă audenţă la cei lalţi Ideea de bne devine dependentă, se vulgarizeaz, cu alte cuvinte pin ccumsceea ei socială Omul de cultu ă, cît de mpecisă este această calfcare, patcpă la joc în mometul î n cae deea este coboîtă pe pămînt ul acţiuni lor sale. E ma bine, oae, pentru omul de cultu ră săş l ase deea de bine să pîrguiască şi să putrezească în edencul pom al cunoaşteii absolute Să nu i permtă, oae, căderea în grădna unde şi alţ jucăto au pocedat, poate; la fel? Inevitabl, în gîndrea fiecăuia şapele personal al îndoelii, din specia pesmsmului sau scepticismulu este itat de umba utopiei binel ui general Oice a face nu poate contbui la concetizaea utopei şi atunc ce ost a mai avea să coboae ideea de bine de · pe soclul ei imatea l pentu a o zvîli în p af ul ş mizeria, da şi în amaele bucui ale gădin? ISPTA E un joc cu multe feţe mbie şi espinge, atage şi îndepătează în cîntă şi speie, totul întu n ameţito carusel de stăi în cae fîntui de gînd sînt survolate de frîntui de decize. Epuizarea cae le umează e ca lniştea dnaintea furtun Căc e clar, după acest moment ntevine acceptaea povocării sau eşecu 1 ei Există şi un oc cu ispita. Ca atunc cînd teapopi de focul azvî lin d scîntei. A vrea să şti cum e ş pacă n u te încîntă ideea că ai putea greşi. E ceva pimejdios întotdeauna necunoscutul stăpîneşte un domenu destul de mae. El e în siguanţă da tu încă nu pentu că eşti dependent. Ideea de bne poate stimula ispta încecăii în cultuă în aşa fel îcît duce la un mens ău spiitual. Exaltarea valoilor naţionale, naţionalismele de orce fel blochează, um sa văzut, circula ţia libeă a sptului Da cît de mînd au cei care au dat cus spte de a apela, cu falsă etoică, la iubea de pate O pate pe cae o voiau insulă în vuietul vemii, din ce în ce mai edusă pe harta siitului univesal RU E un om bun E un om rău. Mă uit la aceste două propoziţi simple Stau faţă în faţă şi nu clpesc. Ca înto oglindă dintacelea în care prin trucu vizuale cel bun îşi vede un alt chip cel ău, o altă pesoană. Argntul oglinzii Agnţii. Nu poţ avea meeu, l a îndemînă, un lac limpede Te piveşt întun obiect Jocul nostu cu obiectele de la stlou la ahetă, nu poneşte şi el din ideea de bine, din spta de a face bne? De unde, însă, ameninţaea? Maea lbertate de a cea obecte şi de a face dn ele alt obiecte pe cae le folosim ş marea libertate de mul ţi neştut ă decît în mică m ăsuă de a face oce cu DEI
cultră popia f inţă de la glor fica re ş pevesiune pînă la snucdere sau perderea identităţii civile, delimitează l ungimea şi lăţimea vtoulu nostu spaţu vital, de fapt, saţu motal al finţe noaste Vtza cu care acţonăm e presmţită de apopeea acestu a? Sau jocul cu libetaea ne face să utăm cine sîntem, unde sîntem ş cum sîntem? Tîlcul acestui oc să fie eflexul inconştient al gabei cu care tec anii cupinş i de chinu l fecăei zle? Nu ştiu dacă nu cumva întebăile nu aută acum mai degabă decît ăspunsurle. Căci i tacolul întrebărlo ae dogul nefast, da evitabl o msuă al vdului ăspunsulor. Ghilotina întebăilo, care adesea emană un ău subtil, cade sacadat ş impacabă pe gîtul din care poate un ăspuns stă să asă. E nevoie, însă, de tmp Da şi de încredere că poţ găs ăspunsul IMUL · u 1<n ideat niciodată duşman deş, te bue să spun ameninţă cîteodată tebl. Ne place şi ne ucăm cu el Punem o mare miză pe el, e al nostru ca o apă venind de sus ş pe care o pvm fascinaţ de nfintudnea ei Pentu că o pvm un timp Putem ş lua din ea din cînd în cînd E o bogăţe tangibl ă. Nici cînd ne ue cneva Eşt încă tînă, şi mai a timp să sii să citeşt destul Să f tu sănătos!, nu păm foate conştienţ că nu e vorba de tmp, c de fiinţa noastră scugînduse matematic: un minut, o oă, un an. Ce ştim ma mult? Da timpul poate fi folosit şi nuţ mai ajunge atunc cînd ideea de bne ţ se pezntă cla � numa ispita nemăsui îţ poate aduce veun ău E un mae paadox, la fotbal, în oc deci să tagi de tmp Să nul foloseşt, să nu joc cînd te afli în oc E o pevesune modenă Da nu numai în fotbal. C ş în guvenae Anii unei dctaturi, de pildă, încemenesc fiinţa cci jocul a fost suspendat sau, ma bine zs, e ocul mecanc: apeşi pe cîteva butoan e ş obotula btu sup aveghează fu cţonaea oboţiloucătoi. Eşti încă tînă ş mai a tmp să sci ş să citeşt destul . Cît adevă ş cîtă posbil ă mncună sau f alsă profeţie se ascund aici? Eşt încă tînă . .. " Da eu îl p rvesc pe t înă ul acesta de teizec de ani şmi pae că n se va tez nicodată la auzul acesto cuvinte, în timp ce enega sexagenaulu cae a făcut mult ău stăluceşt şi azi căci na pierdut tmpul pentru el ideea de bine" na fost încecată de sptă Da tînău l nostu ce mai aşteaptă? Oglinda în cae se pveşte nu a lămurit semnele timpului? Oare e atît de tebilă încecaea sa: de a se gînd el la ceilalţi dacă ceilalţi nu se gîndesc la el? Se poae. Da ae ş spta foţa ei, uiaşă, cae, ca o fomă de enege, poate acţona provocîndu1 să accepte că deea de bne tebue constută Ea poate fi numa tansmisă ş ncidecum depozitată Regulile joculu, în cultuă şi în viaţă e fac sau le accepţi ·
-
MARAN POPESCU
RDNIC
\ \ 1 ) 1 . \ 1' > I S HS 1 11 i l 1' \ \ I 1 1 d Mati �n Tatrul Tnrtul ui din Piatra Namţ a ta p r ieei 1 ma lO Ria: la a lat <- lw gra a : Iu ia Andra Badul�cu • b t r bu ţ a In Musca ( Grubi). Fln Malaru ( Bruno amn nu O n AlbuBirau, Tatiana ntantn ( Pn dunda ) Romo Tudor ( Barbatul bronul ), Traan Pn lg ( O m u < aua), Ghorg Br
11\1 .
C RO NICA
Cel dntî spectacol care lansează pe scena noastră un auto ce a fost necunoscut publiculu n postaza sa de drama urg Mate Vişnec se datorează lu Nicolae Scarlat şi trupei dn Patra Neamţ. Textul scrs n 983 poartă un ttlu pe cît de neobşnut de lung pe atît de polem ttodată în mmarea jucăuşă a acelu "gua coplulu adevăr grăeşte şi în anunţata repetare, tmţîndo n zona dezorulu a unei substane damatice închegate nţial: Bi ne, mamă dar ăştia povestesc în actu I ce se întîmplă în actu . Mănuşa arun-
cat ă cu un gest de autoironcă anf aronadă spectatorului ae ca ţntă de apt un adversar devent clasic al scrtorului de teatu egizou Cărua ntrun preambul dedcat numa lui î confeă o lbetate atît de mae încît îi anulează, practc, oce mşcae. at ă : " Regzorul poate renunţa la unele personae regzorul poate concepe pesonaje noi re gzorul poate nlcu orice eplcă ş poate renuna la oce eplcă; regizoul poate renunţa la prtul pese ntucît acesta se află în ltera ei; regzorul poate renunţa la litera pese egzorul poate scre altă pesă. Regizorul poate modiica orce, orct ocum, în aară de titl ul pese Titul piesei este sacru" Dec această "anteze m ascarad ă bufonee şi experm ent i se oeă creatoulu de spectacol ca o
plastlină pe care o poate modela după pofta n m şi toana im'a gna ţe. Da căc exstă un da înto formulă obligato re a repetăr a reluăr une (uno n tmplă istori) conturate nţia l Meca nsmul repetiţe se impune a i respectat el est cel ce dă mişcae roţ spectacolulu. Ca ş roţ veţi. Căc dacă lumea e o scenă ş noi actoi ei storia ce se autopastşează cu un el de incon ştenţă amuzantcomcă scufundnduse în derizoiu ntru n tragc derizoriu este luxul prncpal cae adună ş tpeşte n el vaaţunle mereu pe teme cunoscute, ale textulu magine ca ntro oglindă cu ape nşelătoare trăitului La o prmă lectură a pesei a spectacolulu) impresonează ingenoztatea cu ca re snt e uate retrat ate eme ş mo daltăţi teatrale ce neau macat secolul. Vşniec începe prin a beckettza a a "absurdza contnuă prn prandelliza ar o uşoară aluze la Maiakovsk atin ge ş ea ca o a pă deru Iarea· dramatcă. Vaaţiunile intelgente ş ele gante pa a constru structura peei nt r lecţe ermecătoae mgă !os a lcă tută despre elul de a percepe un versul ş de a1 pune n formă artistcă macd contemporaneitatea. Grubi şi Buno grimaţ în clown se întrec ntrun eor giu mbuş luca r de a meşteri la ceva ascun prvr pentru un scop ce va rămne n
Matei Vişniec
vizibi. şi aruncă vorbe ce a fel de bin ar putea avea sensur paraboice sau sa fe caamburur de două parale. De ti pu: Cînd se rupe osia, se stimueaz osul din fundu gurii. Aşai dacă mîncăm rahat. Vorbesc oare cu teamă? oar în batjocură? despre cineva carei stăpîneşte (Pendefunda în spectaco în triplă postază de subretă modernă) ş obligă a acţune Apar, pe rînd personaje (simboice?) ce fiozofează în do per Ca Bărbatul cu tomberonu (un fe de cerşetor ă a Charot, dar a cărui aură poetcă e împ răştia tă de umoru rdco creat prin vorbirea franţuztă) ce deşartă şi el resturie în groapa care, întro supremă mulumire, începe să cînte îngereşte. Ca ce do bărbaţ i mîncîn d, detaşat şi zefemtor, semine, ca Orbul ce ar apare şi iar cade în groapă nebăgat de nimeni în seamă, precum Căătoru grăbit ieşind char dn groapă, preocupat să nu par dă trenul gest repetat pînă cî nd se aude un şu era de .. tren. 'o invitaţe, ca o împunsă tură jucăuşă şi răutăcoasă, e adresat spectatoruui (cititoruu ) de a rîde dega ja ca a circ ar regzoru Ncola Scarat ş actorii să dau frîu iber un nventivităţi bine temperate în desenar· > onerii or a personajeor de tip \ ' Dar una de a dscra sense 1taforor ae paraboe privoare a
xstenţă la o anume exstenţă a car1 ermen sînt prefăcătoria jocu dea cr dinţa în ceva, mimarea unui mod de a f în ume. Pînă cînd deodată, ce doi bărbaţi cu semnţe trec de a dscuţia din text, a una despre text No să vă asă zice unu dntre ei , frazele sînt prea scurte. O încropeaă . O spoaă . Aşa ceva nu va fi înghiţt de nimeni Bruno şi Grub i devn, făţiş, din personaje actori care e interpretează. Actori, însă, care, pe măsură ce interpretează afă (nventează?) textul. Odată smulşi din magia rolulu e nu mai ştu drumul spre fina l. De a revota împotriva spectatorior (pe care acum îi descoperă!), a cea împotriva autoruui dspărut (pecat a Pa ris ) , pînă coborîrea lor în sală (Ce mişto e să stai aic/Nu ţam spus eu?), devenind ei înşşi spectator unei pese care nare cum să se ma term ne, se ntră întrun caruse a convenţilor ce se dezvotă în sstem de cercuri concentrce. Ambiguitatea stăp îneşte deja totu, iar reaia text dram atic (spectaco realitate (spectator) pare aşi perd conturul Asumarea de către actoru covn a rouui de spectator presupun' rturnarea raporturior, transarea r aţi în spaţu scenic Ca ş cînd i<� inea din ogindă ar fna cu adev rat. . Pe
oua va face posbi satu n1 � :1 l t , ; de teatraitate în care agitatoricu · sorginte maakovskană este cu atît m a 1 percutant cu cît jocu a vedere, frizînd cabotinera, dezagregă reata tea teatral a pentru a deven o realitate (pură) comentată Aic, ma cu seamă cred că regzoru Ncoae Scar at şi trupa de a Pia tra eamţ au găsit cu o nteligentă fervoare, mij oacele a rtistice potrvite să dea pesei lu Vşniec o actuatate zbtoa re descoperind absur dului rădăc nile din vaţă, iar acesteia tragcul absurd. Cu o stîngăce mimată Cornelu Dan Borcia şi Cornel Nicoară îşi nterpretează rouri e în prima secvenţă Vizitatorul şi Majordomu. E de ajuns, însă, o mcă greşeaă a uneia despre care no, spectato rii, ştim că este interpreta Pendefunde pentru ca să se năruiască noua încercare de alcătuire dramatică es din roure asumate în pesă pentru a n tra în tro ată convenţe a rouror avute în vaţă Vizitatorul este sau poate f un spectator ntîrziat eventua director de teatru dn Captaă; Majordomu, directoru (regizo ru) trupei care a nterpretat aiureaa" dn actu !. Firesc într un en tuziasm cabotin toţ se vor întrece în a povest pesa şi modul cum ei au ratato Merg pînă la a descfra sem nifLaţa gropi. Numa că în vîtoare renterpretări, groapa simboică devin .
CRONI
�
FAŢĂ
CU KI TSCH - U L
Totul e de o rivi al tae şi de o cru ditate, care 1ar face pe însuş Zola să cadă în exaz de plăcere L' ndpen dance Roumaine aprlie 1885. n une 990 n exaz de plăcere· sa aflat căzută doar o nfa ntl ă galeri� femnină Dacă la premera absolu, nauguraea iluminatului eecrc al scene a con rbut la degradarea reprezenaţie, dînd apă la moară detractorlor acum, la aproape un secol disanţă, Istora răită nem oct a comprimat mpu l de pregătre al specacolulu d ar na sm ulat defel o lectură acual ă ce se mpunea vvsecţia msificăr lamotv ş meonme glo bală a farse caragalene de valoare ş valabilate unversală Au fost asfel ra ae vruale momente de substanţală persflare, cum ar f relaarea poveşi abonamentul u cu cnec sau cacialmaua porabacului cu muzcă succesvele traatve de adminstrare a amorulu sau facla schimbare a denttăţ. Char fecare persona poartă cu sine alegora msifcăr nchpund o ierarhe a ră dăr sincertăţ, onesăţi, serioză\ii loali ăţi fdelăţ legalităţi, ubrii, adevă rulu Graba nu are cum scuza toala crză de idei scence at la nvelul vzuni regzorale ct ş la nivelul interpreăr: sa porn la drum fără să se sabilească un scop ş n funce de el, o modaliate stilstică de transfgurare Totul se petrece înrun cadru scenografc mprovi za, amaorsc, insisînduse pe ges ticu laţia abundenă d ar lipsă de sem nfcaţie Făcînd dublă fguraţe (un chelner un lăuar) Bogdan Vodă concenrează n prvre ş aiudne pe alocuri, ce o expresie logică penru scena respectivă. n rolul lpistaului, George Petcu descins direc din Clovnii lui Mălamare, nu zbuteşte ac dec o prestare de servcu Lvu Pancu (anul II) se află în schmb serios angaa în descfrarea personajului său, Catndatul pe care construeşte gravînd nre derizoru şi pateic obedenţă şi frondă De asem nea Adran Cobanu nterpreul uni Crăcănel, propune un personaj convngor imagnîndu debil n u numa fzc, ci
şi pshc urmare a unu orgolu exacerbat dubla de o volupae a marraju lui Tocma înr un rol ma consisten Adran V cu se dovedeşte neglijen în compozţe nedescoper nd o raţ iune scencă o mo tvaţie nteroară ct de ct orginală per sona ulu său Iordache poetc facoum al nrg Lamia Belgan nu reuşeşe să fie o contrasană Ddna potenţialul de incană femintate findu i nrezăr doar prn cîeva . ocha_de Nu la pr imul conreemplo Oana Ioachim şa mobli za toate resursele emperamenale pen ru a o aduce la rampă pe năbădăoasa Mţa Baston dar nt ro evoluţe uşor ha ocă, are aba sporadce clpe de nflăcă rare senzuală Şefan Băncă jr la con frunarea cu Nae Girmea şia asezona şarmu l propriu cu bra ntnă ş, în vr tutea aceleaş generale penuri de ma gnaţe, aunge săş ime aăl n fai moasele sale poze de fane mbatabil Cam apatc cam fan tomatic" (cum îl ara ă costumul de carnaval sc) , Alexandru B ndea, ma vech absolvt în loc săşi f afla sngur un � aect scenc va bl onorabl (lucru de care ese capabil căc a demonstrato nu o daă) recurge la un oc pasv învorat de cteva găselniţe dscuable (una dea drepul obscenă) Am putea bănu că a prende asăz unor absolvenţ a unu nsut ce aspră la tu laura d e Academe de artă să facă dovada că au lu at cunoşinţă n mod proft abi l de exegeza scenică ş l erară a ope rei clasiculu dramaurge naţonale nseamnă prea mul! Deş de exemplu un arcol al lui G Căl nescu Domna bona, ar f pl asat cu sguranţă pe orbta posmodernsmulu en vogue ar un eseu ca Marea trncăneal ă al l ui Mrcea Jorgulescu lear f prns bne nu numa în cariera earală, c şi n vaţa pariculară. Aşa cum cartea relav ecentă a lu Ştefan Cazimr L. Caragale faţă cu ktschul, ar f salvat de percolul de zagreab l de a căea sub ncd ena a ceea ce, prn ntermedul genalulu comed graf, prend, aspră să incrmneze ki hul stic, ktschul moral. IINA COOU
·
Miha Coadă, Mrcea Albulesu Dana Dembnki Teodora Mareş
VICTIMELE AMBIŢIE e Eugn oe cu e eatu oma aau din oe�t ata pemee ma l!O e Rea i ceoa a cea bu ecu oabo oa a eaea cotumeo Laa u e auceea ace eca buţa a oa ( houbet ), aa embik ( aee ) a te ( otu ), cea bucu ( coa 'u ) , eodoa a� ( o a) \
Yntun studu peţios mai ales pentru ssematzăi şi sitetizăr, publcat n deschideea edţe de teatu Euge Ioescu Cîntăreaţa cheală" (BPT, 1970) Geu Ioescu obsevă, n dramatuga ilustrui său omoim, existeţa u u ,scena u", deectabil n toate pesele şi presupund cteva etape oblgatoi agesunea" ,debaasaea" (ma exact, îcecaea de dbaasae) şi supueea" . n uma pcurgei inexoable a acesto etape se petce îghiţea pesonajuui, oricae a f el, de căte mecasm", un fe · e Mooh nu att cud o ciic, t ma et şi ndifeet Cie sau ce est e acest meca ism cotează pea pui socetata, · divitatea cosmo RO NICA
s ată tot atîtea terpetări posbile Ct despe pesonajul met agesării ş apoi supue, e este omu ca idvd susceptibl u de a gndi altfel" (căc u exstă veun teme de efernţă), ci de a gd n geeal Ipoteza e cu att ma tetantă cu ct este lesne demosta bă, ca, de atfel, attea altele emse legătuă cu opea damatuguu. Orcum, n cazul pese Victimele datoriei ea fucţionează şi se aată cha fetă; lucru mpotat, că l ucarea este ua dite cee mai difcile ae ui Euge Ioescu Nu ş d tre cee ma frumoase să, petu că aglomeaea excesvă a fe luiteo velui tempoae (ş spaţae) ae acţui şi a feluteo com poete bqlogce pshoogice, afectve etc. ae pesoaeor lpseşte piesa de coeeţa iteioară de cae ic teatul ab suduu u se poate dspensa (Ori mai ales teatul absudulu.) E drept, autoul e peve, to fază mult ma adevăată dec t poate părea, că oate piesele cae au fost scse, di tichtate pă n zlee noaste nau fost nciodată decW poţste", da intga polţstă ae ş ea egulie e pntre cae ş aceea că sc tou u tebue ncodată să cu rce p ctto peste măsuă Or, povestea lui
Choubet, un om obişnut ca e oligat de u Poliţst mereu mai agresiv săşi amntească detali espe u aume ,Maot cu u sgu t, tavesează pe nd v ste şi ipostaze feuite itr nd în consec ţă ate felute eaţi cu ce di jur, este să ecuoaştem o poveste nu tocma lesne de piceput. Şi ici de dăgit Piesa are nsă pasae de fasciată poeze şi ntesitate dramatic, precum şi ce puţ te oluri oate ge eroase. Aestea au fost, probab l motve e cae au deteminat pe actoul Micea Abulescu săşi aeagă acest text pentru debutul (după ştţa mea) două meseii deodată: cea de regizo ş cea de sceno_gaf Ambiţia este desigu, cît se poate de noblă; nu la fe e să ş concetizarea ei pe sceă Ditre toate modalit ăţle po sbile de ,citire" a pesei, poaspătu re gzo a aeso (nstctiv, e de pesupus) pe aceea ofetă de bogata sa experieţă de pnă acum ca actor; e a descfat adcă, atent ş conştics! pe cum nto ectuă a masă nuanţele epclo îndumî duşi interpe\ii căte onaţii şi accente coect p asate Tot ceea ce se află să dncoo d replic, n ad u cuvitelo sau mult deasupa lo sau •
.
poae în juru lo gîndu, deea, intuia eveaţia, a rămas pe_e ct mpermeabi pentu demersul regzora De aceea spectacolul pare u ng, este pl icticos ş, la urm a urme, nu spune nmc altceva dec că Dana Dembinsk se vădeşte ma mu dcît o speanţă ", că e o actţă ap oape fomată cu mobtate nteoaă ş exteroară, cu încnaţ notae spre pattuile bogate în dramatsm o supraveghere mai atentă a emsei vocae a competa convngătoaea p ezenţă" scencă Mai degrabă în juru Dane Dem bnsk decît aătur de ea evoluează, de cent, dar fără nc un pc de elief, Mhai Coad ă ş Adran Titieni Dn punct de vedere i ntepetativ, Micea Ab uescu şa espectat, făă îndoială , ndicaţi ile egizo ae, apărînd frapant la propru şi la fi gurat ) în chp de bătîn f losof vagabond sau aşa ceva) da păînd că vne dn altă piesă. Teodoa Mareş a tăcut ut ş gaţios întun scau� cu rote smboli zînd, pesemne absudu) Spectacolu tetu lu poieştean nea econfir< op 1 '� L pnaitatea nu un luu cha atît de munt pe cî ced uni ş că ea metă din pin respectul nostru. Cînd e cazul .
ALICE GEORGESCU
Prnte teatre cae au mes dn rău î n mai ău, în ultma veme, pînă la re voluţie dar ş după, incuzînd deci în înregme stagunea '8990, se afl ă ş Tearu Giueşti. Cît de bun va f noul di ecto, Vla d Mugu, umează a se vedea abia din stagiunea '9091. n orce caz, sarcina ui nu e deoc uşoaă, moş tennd" un teatu degadat, de a staea de fun cţonatate a cădirlo la starea trupe ş ma aes a stulu de joc caeo defneşte Cîndva nu cu foate muţ an în umă, Guleştiu ea unul dntre cele ma bune teate dn Capitaă, ac producînduse spectcole remarcable semnate chiar de egzori de atunci a tea tului Aexa Vsaon, Tudor Mărăs cu, Dinu Cenescu. Ce sa întîmpat şi cine poartă vina are acum mai puţnă importanţă. Cet este că sa auns a o gavă pervertie a gustuu pentu teatu, po ifearea damoeteo larmoaiante ş a meo dra melor etciste aj ung înd să dea to nul eprezentaţlor şi săşi subodoneze stilistic" oce ttu, de la Regee ear a Pescăruşu ui Cehov. Sau stricat" nu numai actori ci sa strcat" şi pu bicu teatruu, donic acum săşi scoată cît mai repede batsta pentru a ăcrima n voe la abundenţa ovtulor de teatu ş a ceolate nefericir de pe scenă Ma
mult, se poate vorb pînă la un p unct chiar de o evid entă depofesionali zare a trupe, muţi actor ajungînd să vorbească fără să se audă, cu o pronunţe defictaă ş o frazare stra dal ă, pînă şi i mpostaţ a co ectă a voci find o raitate. Asta, ca să nu ma vobm de cîrlgee de tot so iu propagînd cu obstinaţie mtocăia, pnto actvtate de bine de ău totuş stpndiată, nu pentru altceva decît pen u cultivarea publcului! Că sa auns întradevăr pînă aici neo dovedeşte cu p sosnţă ş utima pre mieră a staguni tecute, ucată la sala de a Podul Grant, da pacă ş acoo pea în centru pentru ofeta spectacou u Ş i cînd te gîndeşt că ea vorba despe una dnte cee ma bne scrse ş· ma actuae paaboe ae dramatugie modene jucată cu mare succes nu numa n strănătate, c ş a noi în ţară: Tanul ui Moek Cu această piesă tearu românesc înregstrează, în utimi 25 de an, ce puţin 4 spectacoe de refeinţă pmul, ş ce ma important, deschzînd fect sea, a fost creat de Radu Pen cuecu la Teatul Mic în 96 Aexandru Colpacc na rămas ma peos în 97 pn tefantu său spectacol de la secţa maghaă a Teatruu de tat dn Oradea; cîtuş de puţin complexat, p atnc foate tînău Cistia Hadcule dă a ndun 978, unu dnte ce mai vaooase spectacoe dn utmee decen ale Naţionauui eşean în sfîşt, u alt regizor de incontestabil taent, Tompa Gabor, oferă o reprezentaţie de neuitat la Studioul Casandra al ATC n 982 cu Petrică Nicolae în Ede. a Teatru Mc personaul fusese interpreta de Octavia n Cotescu; la Oa dea, de Teci Sando la Iaşi de Sergiu Tudose. Foarte nega, char contaran t prin di feenţee valoice ş de coerenţă ogcă de a un spectaco la altul Laurian Oniga nu e un egizor netalentat. Dmpoti vă. Are o fantezie bogată, nu şi stun tă adecvat întotdeauna ) , are o încîncenare salutară) pentru impunerea une desci frăi contemporane a sensuior textu ui, vădeşte o cetă apetenţă pentu va oile metafoce ae cadrulu plastic, defninduş în genera montările ca vzuni regzorascenografice moderne, percutante, chiar cînd nu eşt de acord cu ele pînă la capăt Ei bne, nimc sau ap oape nmi c din toate acestea, în spectacou de la Podu Grant Un soi de coectitudine" amatorstică de casă de cultură cu cotizani semiprofesionalizaţi, dornic să se arate în pubc altfe ct n vaţa cvi ă (purtn uş cu osenI a e costumee ş toaetele compotnd •
şi ee cteva găselniţe fistichii) ne atrage fără să vrem atenţia că sîntem totuşi la Podul Grant, nu n ată parte Merg mai departe şi zic: sar putea, totuşi, ca actorii să aibă dreptatea or şi să oace aici pentr un "anumit gen de public. Dar dacă ar fi să fie aşa, ce nevoie aveau de ul ui Mroek, cîtă vreme î aveau gata ansat chiar de ei pe Sorin Hol ban Regizoru nu sa impus n faţa trupei şi na reuşit ni se impună în nici un fe prin acest spectaco bucureştean. A şi pornit la drum cu o distribuţie de încro peaă doar Mircea Nicoae Creţu în Edek şi Nicoae Urs în bunicu Eugen i sz pă
rînd indicaţi pentru rourie n cestiune Nu se poate să n uşi fi dat seama că Mu gur Arv unescu poate fi orice altceva dect actoru în stare să1 oace pe Stomi că ul iana Ciugu ea, n rochia ei abă de mireasă e o Ala la fel de a lbă la premieră ca şi l prima ectură la masă, că Mircea Constantinescu o fi poate bu n pentru A ugustprostl în clovneriie ui Mihai Măaimare, dar nu şi pentru dificiu ro al u i Arthur , care interpretat exterior, poa te duce toată şandramaua de rpă Ceea ce sa şi întîmpat, a operaţiune mai dîn duşi oncursu, n grade diferite Jeanine Stavarache (bunica Cornelia şi Angea Ioan (Eeonora Nu costumee (Oana Tofan) snt urte, ci ostenta ia cu c are snt purtate e de prost gust, chiar pentru condiţia (simboică) a personajelor. Ct despre decorur i, semna te de doi autori (orin Rain şi Petru Ro goină) ne muţumim să spunem că ee aparţin de fapt ui Dumitru Georgescu, care a creat uşi le pentru ceea ce sa nu mi t, la Giueşti, Soness, constructoru l. Mobilieru l "de epocă , fireşt e de la m agazie, ă
şi dezvăuie sursa n ciuda dubei revendicări artistice. Ce rost ar avea să anaizăm, n aceste condiţii, cum a fost cutare interpret n cutare rol? Mai curî nd, ca ardeleanu n faţa girafei, eşti tentat să excami că acest anima nu există! Da r dacă totuşi există? Dar dacă teatru ca l a Podu ' Gran t se fa ce n u n u mai a
Giueşti ci şi pe ate scene bucureştene? Cei de făcut? Să vedem răspunsurie noii stagiuni, începnd chiar cu Teatru (care nu se v mai chema Giueşti, ci Odeon. O schimbare de nume, care spe răm să mareze şi o schimbare de stil Fie deci ca, ncă o dată, cele ree să se spee, cee bune să seadune şi, mai ales, vorba unui fost critic teatra, sauzim n·umai de bine! - VI CTOR PAR HON
RONICA
Mircea Constantinescu, !uliana Ciugulea
BETIA DE CUVINT •
LIMBA DE T NIC HEA e pomeneşte foarte des, in ultimul timp, pe to grosbatjocoritor, vehemetacuzator sau perfidcompătimitor, despre lim ba de lem" E o sitagmă pe care nu toată lumea o ţelege bine şi o foloseşte la locul potrivit (neştiid, adică, de ude vine şi ce defineşte ea exact), dar despre care oricine ştie că înseamnă ceva de rău" A folosi limba de lem neau îvăţat mulţi oameni de bine" este un lucru la fel de ruşinos ca şi a recunoaşte, să zicem, că ai făcut parte din P C R nu fiindcă tear fi obligat cineva (cine?) ori fiindcă tear fi mpins sărăcia, şi evoile, şi eamul" (de pi ldă, speranţa ntro promovare mai rapidă şi sporul de salariu aferet), ci fiindcă sa itmplat să crezi horribile dictu în respectia ideologie A folosi limba de lemn i se atrage atenţia este o deprindere ce marchează indubitabil aparteeţa la omenclatura" comunistă (cu variantele neo" şi cripto"), pentru că limba de lemn reprezintă in strumentul predilect al propagandei regimurilor totalitare Ea ar fi, scurt spus, u repertoriu limitat de noţiuni vehiculate pînă la suprasaturaţie, pîă la golirea de ses, rezultatul (dacă u ţelu l) fiind acela de ai transforma pe au ditori (adesea, şi pe oratori) î crea turirobot iapte săşi utilizeze creierul propriu la altceva decît, cel m ult, la re producerea mecanică a aceloraşi noţiui golite de sens Toate acestea sînt, d in nefericire, ade vărate, iar demontarea şi anihilarea u ui asemenea înf iorător mecaism o opraţiune salutară şi salubritară Tot din nefericire în să, putem constata că efectele limbii de lemn asupra psihologiei noastre se dovedesc mai profunde şi mai durabile decît snt (ori par) dispuşi a crede înşişi medicii chemaţi (ori autodesemnaţi) să aplice tratamentul dezitoxicant Căci limbajul adoptat de ei este, prea adesea, doar o altă var ietate de lim bă de lem, u mai puţin incriminabilă întrucît nu mai puţin periculoasă Dacă auditoriu a învăţat să recuoască limba de lemn clasică şi să se apere de ea, ne
l ur t d h· p.no' ·'t ,' "
•or ( \ � \( J! \
maiascultînd, îcă mult înainte de a fi aflat cum se umeşte, el nu e cîtuşi de puţin im unizat împotriva proaspătulu i şi luciosului ambalaj plu s, acest sortiment de organ" produce sunete de înălţime şi amplitudine sporite ată astfel o nouă limbă" limba de tini chea Am umito aşa pentru că, asemenea trompetelor de bîl ci care încearcă să imite, maimuţărindu1 jalnic, sunetul cu rat al alăm urilor di orchestra simfonică, ea încearcă să im ite uneori cu mai mu lt, alteori cu mai puţin succes, dar me reu cu egală obstinaţie sonortatea adevărul ui, a cistei, a du rerii, a bucu riei, a l ucidităţii, a sicerităţii, a Suă oare altfel decit a tiichea ieftină cocertul suflătorilor din extremele (stîga şi dreapta) tarafului naţioal atunci cînd intoneâză la tot pasul rec viemuri deşănţate sfinţilor martiri ai sfintei Revoluţi"? Dar lametourile aproape zilice pe tema pericolelor ce pîndesc" ( tot din cele două latur i) tînăra noastră democraţie" ( cu soluţi ile de rezervă fragila" şi firava oastră" etc)? Dar imurile (sau imnele?) îchinate", cîd di tro parte, cnd d in cealaltă, oamenilor de bine", oamenilor de suflet", cugetelor curate", coştiiţelor nepătate", eroicu lui nostru tineret", eroicilor oştri truditori ai" (ogoarelor, subteraelor, literelor, cifre lor şi înşiruirea e fără de sfîrşit, ca şi coloana marelui ostru sculptor şi compatriot")? Dar recitativele, executate de preferiţă 1 trun fortissimo sum bru, despre manipularea", manevrarea", dezinformarea", deghizarea în ' purtători de cuvnt" (a" şi ai" cui? POPOR U LU , vezi bi e!) ? Dar ariile cu ca re bisează şi trisează (ori trişează?) feluriţi tenori şi soprane cîd lirici, cnd dramatici, cînd de coloratură variabilă la aplauze şi chemări la rampă regiate sau doar de ei auzite? Piesa de rezisteţă rămîne Aria calomiei", îsă au cîştigat popularitate şi aria disperării", aria dezamăgirii", aria resemnării", aria amărăciunii", ca să nu mai vorbim de aria suspiciunii" ( Aţi observa cum se pronunţă de cîtva timp acest cuvînt? Suspiciune, cu u u lug şi
tandru ce procură, pesemne, rostitorilor voluptăţi acustice speciale) Dar marşu rile triumfale dedicate bravilor noştri apărători", vitejilor noştri salvatori" ,trup din trupul ţării şi suflet din sufletul ei"? Dar cîtecele de leagăn cu adeziunea amplă" şi consesul larg"? Dar boetele cu minoritatea oprimată" şi li bertatea a meinţată"? Dar · Dar să lăsăm marea familie a ţării" şi să privim puţi la mica familie a teatrului, nici ea scutită (şi de ce ar fi?) de sunetul calp al limbii de tinichea Aici, laitmotivul luărilor de poziţie" îl costituie cenzura (prerevoluţio nară, desigur ) şi mi şelii le ei Că a existat o cezură absurdă uneori, grotescă deseori şi · stupidă îtotdeauna şi că ea a făcut mul t rău teatrul ui este un adevăr, cum se zice, axiomatic Dar săi auzi plîngînduse de persecuţiile suferite" pe dramaturgi pe care scea u putea săi mai încapă" cu produsele lor curajoase şi nonconformiste n care, du pă trei anecdote despre cupiditatea chelerilor, malversaţiuile ICRALului ori lipsa din comerţ a ciorapilor de damă, eram asi guraţi, prin glasul unui membru de partid onest (de obicei intelectual tehnic, spre a se întări aliaa dintre clase şi pături), că de fapt totul e bie, frumos, etic şi echitabil Dar săi auzi psalmodiind despre viziunile amputate" pe regizori care vau compuerile uno activişti cu chemare literară" spre a mpuşca o asistenţă de regie la un teatru bucureştean ori o bursă de o luă la Bazargic Dar săi auzi lău dî duse cu a lor fermă opoziţie" la opacitatea cenzurii pe critici care nu aveau ici măcar o poziţie fermă în apă rarea valorilor adevărate, care nu pomeneau o vorbă despre piesele mari ale unor autori măgulidule schimb abilitatea vădită n exercţiile de stil î gamă minoră, care înăl ţau ori dărîmau u director de sceă in fucţie d e um ărul de stele a l directorului de teatru Dar Dar să fim optimişti n definitiv, ti icheaua e mai puţi rezistetă decît lemnul. A L C E G E O R G E S C U
BIA DE CUVI NTE
NSEMNĂR CONTRADI CTORII F
iind pu n situaţia de a se adapta in permanenă condiţiilor existen ţiale, presiunilor sociopolitice, ş în spe cia (după cum remarca, la nceputul acestui secol, esestu ş flozoful Max Nord au) de a se supune min ciun lor convnonale al_e cvlizaei moderne, omul , contamnat d � prefăcătorie şi aşitate, se vede constrns aş confecţiona măşt ex teroare sau interoare, în spatele cărora, de voie sau de nevoe, se ascunde pe sne şi de sine. Nedezvălurea eului constituie, în viaă, o formă de teatra itate, de care teatru, trbutar încă unor teori rigide ae cascismuu, nu ine seamă dect · în mcă măsură. n tearu vieii, observăm cum intolerana ascunde slăbcune ş nesguranţă, imidtatea maschează pornirile violente, zîmbetu ascunde deseori şretena. Cinstitu ago este un argument şi un aertisment n acst sens. Pe scenă, actoru l păcătueşte, adessimnd în permanenţă nevoa să se dezvălue dintru nceput, căc, sublinind "untatea caracteruu ş esenţa personajuu, se negijează faptul că în viaţă nu e deloc şor să descoperi tot ceea ce se află în spatele aparenelor. Acest conflict dintre fond şi formă justifcă întrucîtva o mai veche afirmae a lu Eu gen Ios cu, care susţnea că mai toate capodoperele dramaturgie au o structură polţistă şi o mare doză de suspans. Această dee m se pare ·a subina mportanţa neprevăzutu lui n aciune şi comportament, att în construcţia dram atică, cît şi n arhitectura sctacoului. Descoperirea esene de către spectator, în ur ma u nui proces care
îl impică, conducndu treptat spre proprile concuzi, emnă pictseala tzsmulu ş sufcena didactcsmulu. Căderea sau sulgerea măştlor marchează întotdeauna u n deznodămînt ce nu trebue confundat n mod obgatoriu cu o rezovare. 5 octombrie 1989
Preconizat de poetul Mircea Dinescu, un partd al tmzilor ar f condamnat la o existenă efemeră căci dn clipa în care, în mod fresc, va f angrenat n lupta pentru putere, mi teamă că sar transforma pe nesimte întrun partd al obraznico r. Acastă banală remarcă poate constitu fără îndoială "un subiet pentru o scurtă povestire sau ucleul unei pese de teatru, pe ct de ridicoe pe atît de triste, ba char înspămîntătoa re, în funce de opţunea şi încnale autorului. 25 mai 1990
Acceptînd deea că "ochi sînt oglinda sufetuu (fapt ce determnă probabl, atît pe scenă ct ş în viaă, accentuarea ochu u pr n achaj) , am f în dreptăii să ajungem a concuzia că prvirea nstru ment de exteriorizare a sentimenteor poate cnstit un u dn mijloacele de expresie hotărîtoare n arta actorulu. Cu toate acestea, nu ne putem mpiedca să observăm cum privrea rătăctă, anguroasă sau ainttă ostenttv spre pubc, ca ş expresia comiculu ce îş roteşte ochi n toate direciile, nu zbuteşte să transmtă dect un terbil vd nteror n film, unde grosplanu are o funcţie deosebită, expresvtatea prviri cî$tigă evident în mportană ş eocvenă. Paradoxal, însă, maree actor ean Ga bin nuş rdca och spre aparau de fi mat dect cteva cpe întrun ntreg fm; şi, cu toate acestea, după cum remarca J acques Fabbri în cartea sa tre sat mbanque, spectator nu vorbesc dect de prvirea lui Gabin, deşi niciodată, nc un actor nu a fost atît de zgîrcit cu ochi să. D unde se poate deduce că, n artă, economa mjoaceor nu reduce, c, dmpotrvă, poate amplifica expresvitatea 27 februarie 986
i NSEM NAR ONTRDCTOI
Personajul se naşte n actor atîta vreme ct acesta nu e steril, sămînţa rolulu neputînd să încolţească dect pe un teren ferti sa fertii zat; fertiitatea actorulu, ca şi a pămîntuui, nu se poate baza
doar pe propretăle inţale ae solului. �Cultura actorulu, ca ş a pă mîntuu, ne cestă o serie întreagă de lucrăr de întrenere şi îmbogăre a predspozţiior sa le naturale, precum ş existenţa sau crearea u nui anumit climat. Cu alte cuvinte, î n gropat întrun teren necu tvat sa u ne cutivabi, ori într-o zonă secetoasă, un sîmbu re de taent se roseşte sau se dez votă întî mpător, fără a da roade a r
tstce.
2 unie 1989
VALERU MOSESU
ILEANA COTRUBAŞ T rezenţă reconfortantă, graţoasă, eana Cotrubaş povesteşte pe un ton cad, amcal A reuşt o careră frumoasă, e famlarzată cu mare scene ale um: Pars, Zch, Mnchen, Salz burg, Geneva, Opera House, Covent Garden, StaatsoperVIena Carnege HalNew York, a colaborat cu drijor! celebr Sgură pe caltăţle sale, a lucrat cu tenactate ş dărure, rămînnd permanent recunoscătoare şcoli româneşti care a formato. La proba susţnută la Academia de muzică din Viena după absolvrea Conservtorul u, u meşte ş naşte nedum erre: ce vrea să ma nveţe, oare de a no? Şta mut, dar şta ş că trebue să muncească n contnuare Se retrage n plină forţă vocală pentru că nu suportă Ideea declnulu. Anul 1990 este consacrat concertelor ş spectacoleor de adio E conştentă de faptul că n Româna sa sufert mult şi nu vne să dea sfatur Vrea să ajute ş să cnte pentru ce de acasă, ce care iau urmărit cu afecţune succesele. Mă gîndesc să înfi in(ez o şcoală de mă iestrie interpre· • tativă n arta noastră contează enorm tehnica vocaă, dar şi arta interpretări inerii români pe care i·am întîlnit în străinătate mi sau părut rigizi Trebuie să ştii săţi asimiezi partitura şi să o dăruieşti pubicuui întrun mod percutant Să ai în tine orţa şi păcerea de a cînta şi intuiţia aceea ca totu să pară că izbucneşte din tine Imaginaţia muzicaă îţi dă orţă de expresie Nimeni nu te poate învăţa cum trebuie să trăieşti, ci doar cum să realizezi te hnic acest l uc ru în
scenă i rog pe românii mei să mă aştepte cu răbdare o pe rioadă să nu fac nimic, să iu eneşă să mă odihnesc şi să mi revin Apoi pornesc din nou şi voi ucra cu toţi ce care doresc acest ucr u d in Conservatoarele noastre di n Bucureşti şi din provincie Nu voi avea anume o casă, ci voi colabora cu toţi ceiaţi proesori, pentru ai profesionaiza pe tinerii noşri n timpu ascensiunii lui Calas sau ebaldi au fost mari diriori de operă maeştri care iau iubit pe cîntăreţi şi, cunoscînd bine mu zica au ştiut să ucreze cu ei săi înveţe să frazeze, săşi a leagă repertoriu . Aceşti maeştri sau pierdut cu timpu Din păcate la ora actuaă, în străin ătate sînt oarte puţini de la care am putut învăţa O n ce măsu ră regizor de teatru mportanţ, care mon tează operă n lume, pot ajuta pe interpreţ de operă? Ar trebui în primu rînd să ştie foarte bine muzică • de operă Sigur că ei au o anume concepţie asupra spectaolului, dar trebuie să se priceapă şi la voci Aceasta este de apt treaba dirioruui Din cauza acestei neştiinţe sînt mute înregistrări cu distribuţii greşite Unii cîntăreţi sînt obigaţi să cînte partituri ce nu i se potrivesc Este o mare greşeală, care are repercusiuni şi asupra spectacoului dar îl marchează şi pe interpret Regizoru de operă trebue să coaboreze cu dirijoru, pentru a imprima spectacouui în genera şi fiecărui interpret în parte expresivitate şi stil. Or în momentu de aţă, drijori de operă buni sînt mut mai puţini decît cei de muzică simonică Pentru mine Caros Keiber a fost ex traordinar Am lucrat cu el un disc Travata a Scala, un spectaco Boema în care partener mia ost Pavarotti ·
�
'
IINŢEAZĂ O .COALĂ D •
l n ce sens a fos extraordinar?
Keiber creează n iecare seară o atmoseră imposibi de repetat şi de povestit o simţi doar El este acel maestru care transeră spectacolulu i inefabil u spiritul ui lui. A fost ca un impact între două fugere Mă impusiona să dau pînă a imita la care simţeam că dacă aş fi murit nar i os păcat dăr uisem oamenior totu Arderea era totaă şi puam trece iniştită n rai. Nu pot să vă explic ce a însemnat asta ntnirea cu e ma marcat şi am raportat mereu totu a e Am ucrat cu foarte muţi dirijor dar raporturie noastre de muncă au ost altceva O spun cu toată modestia Aţi reaizat discuri cu Keiber şi cu alţi dirijori. Sînteţi adepta înregistrărilor? D
Nu deoc La început trebuia să le fac pentru reclamă Dar pe mine mă obosesc ntotdeauna prima mea probă este bună pe urmă obosesc. Am o voce sensibilă . Alţ i cntăreţi reuşesc tocmai invers De exempu Pacido Domingo are o rezistenţă nemaipomenită şi psihică şi izcă E la ora 1 0 nregistrează n studio a 1 2 dă un interviu dupăamiază este a V iar seara ae spectacol. Pe u rmă merge cu prietenii a un restaurant şi cntă la pian. Dar el este un enomen. n pus este şi un exceent partener. •
Lucru hotărîtor pentru calitatea reaţiei scenice. Dintre partenerii dvs. care vau stimuat şi v-au fost aproape? D
Am avut ntotdeauna norocu săi aeg pe cei potri viţi De Domingo vam vorbit Pavarotti nu are mobiitatea ui Domingo, dar este un om generos şi cald; ui i datorez debutu meu a Sc aa Debutasem cu e n Boema a Chica go şi usese un rumos succes a nosru Cnd Mirena Freni sa îmbolnăvit şi nu a putut uca Pavarotti ma propus pe mine şi n aceeaşi zi am avut spectacou. •
Pentru că vorbeam despre măiestria interpretări în operă, cine credeţi că a marcat esenţial această evoluţie în uti ma perioadă? D
Maria Caas A ost un monstru sacru şi a pătit cu • viaţa ei privată colosaa ei orţă artistică. A modificat arta interpretării a schimbat atitudinea aţă de modul de a cnta Am învăţat mute de a ea iar în ce mă priveşte am nţees că nu trebuie să mizezi totu pe meserie pentru că a srşit rămi singur ntorcîndune a planul dvs. de a preda lecţii de măD iestrie cu ce vîrstă vr eţi să i ncepeţi? • Am vrut să ncep cu anu II de a Conservator dar soţul meu ma sătuit să încep cu anu 1 şi săi ormez pe tineri. Trebuie să ncerc să e impri m o anume discipi nă adecvată muncii noastre Iată au nceput să dispară vocile mari şi asta din cauza stresuui a ritmuui de viaţă Vocea este un instrument agi şi este strîns legată de starea artistu lui de suet de imaginaţie Or dacă nu ai dormit bine noaptea a doua zi nu poţi cînta perect vocea nuţi răspun de. Astăzi cîntăreţii au o viaţă oarte agitată: cntă înti un spectaco a Paris şi în aceeaşi zi iau avionu spre America Trăim întrun ritm foarte nervos şi din cauza asta sîntem oarte vioeni. De aceea îmi doresc puţină linişte
LIANA COJOCARU
·
PROBA P RI M PLANULUI şa cum spui că te laşi de fmat, de multe ori
A
-
. .
:
-
I
u o : u
a m decis în unile d in urm ă so ră resc şi cu zi�rel , i cu dis cuţiie, şi �u tele vizor u 1 , con. ş! ent a ca a socotea la fmaa, care poate fi or icînd, to t cu voume e scrise mă prezin t Dar, ca orice intoxicat care şi-a creat depen denţă, cu m intru în casă ap ăs pe butonu l aparatului şi cu
ochii ba la ecran, ba n ziar mi trece timpul şi adorm tîrziu vinov ată, ·cu gndu că de mîine gata, oricear fi, mă voi aşeza după ,Actuaităţ i", la masa de lucru, unde manuscrisul nceput anul trecut sa pierdut sub teancuri de tipărituri De fapt, manuscrisul nu mă mai interesează deloc, viaţa a depăşit cu mut, de a revouţie încoace, puterea mea de invenţie, att n privinţa personaelor, cît şi a conflictelor n toate categoriile, de a sub lim l a grotesc şi de a fa rsa absurdă la tragedie întrun amestec buimăcitor şi absorbant faţă de care vechie mee preocupări mi se par derizorii. Am avut această înţelegere mai ales în faţa televizoruui Sigur, teevizoru ţi dă doar iuzia de participare, te in dignezi sau te bucuri din afară, aşa cum reacţionează su porteru sin gur n camera u i la u nison cu gaeria de pe stadion, dar de cîte ori mă întorceam de la manifestaţie, din pieţe de a ad ună ri, simţeam nevoia să confrun t ceea ce tră isem pe viu cu ima ginea mediată, sau o lua m invers, dinspre trans misie spre punctele fierbinţi, ntro plasă de drumuri, sentimente şi opţiuni avnd ca noduri aparatu obsedant Astfel am privit atta ecranul nct mi sa întîmpat să nu mai ştiu dacă am dea face cu grupu Divertis (pe care aş fi votat bucuroasă) sau cu un partid ,serios": nişte venerab ii propunînd să se introducă în şcoi pedeapsa corporală şi să se interzică prin ege bărbie şi miniupee un imberb om poitic cernd din ochi aprobarea mamei pentru fiecare truism debitat; un universitar renumit pentru umorul său lunduşi guma în serios pînă la pierderea totală a hazului anonimi căpătnd deodată nume graţie camerei de luat vederi şi, conştienţi de acest ucru, căzînd pradă beţiei de cuvinte pînă a nonsens Şi primpanul necruţător cît de puţini rezistă la proba aceasta ntrun zîmbet voit cald transpare nuan a vicleană ntro sclipire a ochilor fanatismul, întro crispare a gurii dezamăgirea, ntro ridicare a sprînceneor autoritatea contrariată Chiar dintre cei obişnuiţi, prin specificul muncii or să se expună• permanent şi săşi controleze fizionomia redactorii, prezentatorii programeor , deşi se strădu iesc să fie fireşti, degaaţi şi credibii, cu paharu cu apă sau nelipsita vază cu flori alături, cei mai muţi nu reuşesc să treacă eanu", să facă priză directă cu noi Cad a proba primpla nului , şi asta nu e doar vina uzaju lui citirii abe sau al nvăţării pe dinafară a textuui, ntro vreme cnd spon
taneitatea şi personaitatea erau interzise Pur şi si � p l u nau charismă, nu sînt simpatici Mă tot mir, privindui, ce misterioasă caitate mai e şi asta, leegenia, ceva ce nu se lasă nicicum contrafăcut (unee persoane cunoscute de mut pentru care aveam cee mai bune sentimente văzute a televizor mi sau reveat cu totul altfe, nu pentru ceea ce spuneau, ci pentru că nu e privisem niciodată chipurie att de aproape şi atît d ung) Sa r cuveni să scriu a ici despre piesee televizate, despre fil me, despre ma rii actori posedînd acea calit ate extraordi nară de a fi ataşanţi şi fireşti în tot ce fac (of Jean Gabin şi Spencer Tracy, Simo ne Signoret şi L udmi a Gu rcenko Toma Caragiu şi Ta mara Buciuceanu de exemplu ), dar viaţa posttotaitară a concurat dramaturgia şi fimografia cu monologuri, di a loguri şi piese ntregi, cu cad re, secvenţe şi mon tae de cinverit mult mai impresionante cu personae ,ap u cate " şi raisonneuri, cu demagogi şi suflete tari, cu parvenite suficiente şi ingenue, cu scene de masă (femei soldaţi popor) şi scene de proces care nimeni nu e vinovat" ? ! ) happeninguri, demascări, ontestări şi ntoarceri de fii ră tăcitori, inocena dostoievski an chin uită al ternată cu nu duri scipitoare zvcnind ritmic Shocking Romania în azilele de bătrni, n satele sistematizate, a secţia pruncior bonavi de SIDA şi la secţiile de poliţie, a punctele de frontieră la Copşa Mică şi iarăşi clipuri cu coapse nărăvaşe şi busturi de efebi totul înecat în vorbe, texte, comunicate şi sfeştanii Suprasolicitată bui macă, incoerentă, aunsesem să mă bucur cînd se anunţa o piesă sau un film două ore mă puteam odihni, mi vedeam de treburile restante, pînă a Actualităţi pnă la proces, pînă la şedinţa CPUN După alegeri, o stare de decompresie vecină cu miza ntropia tinde să se instaeze şi toxinee televizoruui tot nu vor să se elim ine Amîn aşezare la masa de lucru, obsedată de personaul Brucan şi personaju Voican, de variantee de scenarii la ovitura de stat şi la ,cine a tras", desinuciderea lui Gică Popa şi de Dincă la recurs, de consecvena cu sine a personaju ui Pa leoogu şi de dramatica opţiune ntre a fi ministr şi aţi scrie opera, de ,yesmen şi sicofanţi", de cum se poate trăi între tron şi avion, între metafizică şi clitoris" () şi cum se poate muri pentru un post privat de televiziune Cred că limpezirea tot de l iteratură, teatru, fi m şi m uzică poate veni, acoo criteriie mee sentimentale, morae es tetice snt operante Dezintoxicarea de televizor prin televizor şi de pagina de ziar prin cea de carte După cura de fotbal care schim bă pentru un ti mp subiectu discuţiilor şi
M A RC E L 1 U R E S
CRŢILE TTRULUI
Marce u reş este solu l unei tipologii renăscute în generaţia sa El repune în circulaţie o rostire uşor afectată pe care o anume mentalitate o anume estetică un anume repertoriu au aruncato la un moment dat în inoportunitate şi pe care azi ne bucurăm să o regăsim, amintindune de un Mihai Popescu, de o îndelungă tradiţie păstrată doar pe discuri şi benzi. Cupată, această rostire cu o fizionomie de acum şi dintotdeauna, în acord cu deceniile nostagice şi impaciente, pasive şi violente, paseist negatoare şi nonşalant anticipative care se perindă pe îngă noi prin noi, o fizionomie cu două cute prem atu re de amărăciune veche cu două cute de prema tură silă definitivă Şi cu o alură de june contemporan şi etern fegmatic, evaziv eventua enigmatic reticent eventual sceptic. De jun e plimbn d şi azi, cu convingerea de acum un veac mode vestimentare şi artistice, filozofice şi ideoogice de pe la Paris şi de pe la Viena polenizînd graţios periferiile imperiuui euroan O junime dacă nu cută citită, dacă nu citită umblată, şi dacă nici umbată, atunci dornică să umbe d ornică să afle, să se epede de provincia lism. Pînă una alta, rostind uşor afectat expriminduse uşor căutat, incercînd· să reabiliteze chiar instinctiv o civiizaţie urbană bun uri cîştigate ale cul turii semne de funcţionare a inteectului . Era firesc ca sofisticarea pedantă sau degajată
·
a vorbirii să rvină şi in teatru unde nu numai cerinţele veridicităţii o recheamă. Conservată aproape muzeistic i n teat rul englez sau francez această rostire săi zicem clasică �ăi zicem desuetă? a dat rezutate variabie dar şia avut în permanenţă puicul Şi a păstrat teatrului statutul său de ordin cavaeresc şi actoruu i prestanţa de oficiant de ma gister udi E fără îndoială uti ca actorul să poată vorbi ca omul de pe stradă dar sar pierde unul din osturie esenţiae ale artei dacă actorul nar putea vorbi aşa cum omul de pe stradă nu poate Nu e prudent săi fie sacificat saltimbancuui de trteau actorul în coturni. Teatru are deja o definiţ co nfirmată şi reconfirmată de secolee istoriei sae noi nu facem decît să brodăm pe ea culorile noastre Mai bătrîni cu o experienţă ne ainiem tinerii pentru cursele cu miză mare care nu e pot şi nu ne pot plăcea mai puţin decit antecesorilor Sin t competiţii în care fiecare generaţie are ceva de spus iar cea care nu este lăsată devine, fără şanse de recuperare, o generaţie de sacrificiu o generaţie prdu tă. Ti m pul actorului este cel a viţii sale şi în acest cuprins trebuie concentrat demersul prioritar a exporării şi eucidării ta lentului său particular întru determinarea unicităţii sae. Marce lureş face figură aparte în teatrul nostru de azi prin detaii altădată comune prin particularităţi de stil atăda tă curente frumo s actua!izate pitoreşti ca o modă retro, dar şi cu distincţia distanţa, răceala dulceui sti casic, cu patimi eterate, trăiri d istilate şi comentar iul or strict supravegheat de codul numit bonton. n Horaţio din spectacou lui Alexandru Tiescu Marcel ureş este cu justeţe un alter ego a ui Hamlet, este ceea ce ar fi fost Hamlet fără năpasta răzbunării tatăui un etalon de echil ibru şi bunsimţ de măsură în toate un ux pe care cei angrenaţi în cri mă nu şi 1 mai puteau permit Unic păstrător al unei nobile integrităţi acest seraf putea fi didactic anost sau exasperant, dacă nar fi fost compus cu inteigenţa şi fineţea de exprimare a unui actor in stare aşi selecta cu rigoare intlectuaă un repertoriu de mijloace, menit să argumenteze cum că nu trebuie dispreţuite calităţi ae spiritului ca eeganţa discreţia pudoarea. Marce reş izbuteşte în Horaţio, ca în mai toate rourile făcute pînă acum, o reală şi prin nimic forţată aducere în prezent a per sonaju ui citit fără ezitare cu hiul c eui care gîndeşte azi, căutînduşi termeni comuni cu ceva gîndit atădată Şi propune nu o varia ntă personaă de interpretare, ci o variantă personală de concepţie în care poate atinge extremul mo dernism printro indefinită, fermecătoare desuetitudine Aparent la antipod, rou din fimu ui Mircea Veroiu S ă mori ănit din d agoste de va ţă, distribuire surprinzătoare dar verificinduşi rafinamentul este o performanţă de subtili tate şi expresivitate impunîn d un personaj suma r şi ingrat, în spa ţiu un ui medium ad esea obiterant pentru personaitatea actorului impunîndu1 prin acaşi forţă a inteectualităţii abordării deci numai aparent la antipod. Excelena acestei compoziţii are şi meritul de a1 smulge pe actor pericolului unui empoi uşor edulcorant, de tînăr de lum e cu fason romantic şi fragiitate artistă. Dandismu l se ştie, nu e neapărat camuflaju unei sărăcii interioare dar teatrul, filmul, artee toate se hrănesc dintotdeauna şi din pasiuni profund inelegante Dintre care însă multe pot fi rostite cu distincţie chiar uşoară afectare, permise de reguile unui j elaborat şi bi nevenite în a reaminti ce fe anume de cutură este arta, în ce fel anume teatrul este cultură. DOMINJC NICODIM
REVOUŢIONAREA TEATRU LU I ? e sa ntmpat ş ce se întîmplă in teatu omânesc? Care snt articuaţiie sale europene? Prmii 56 an de guvernae a u Ceauşescu erau sau păreau a fi o perioadă de lib eazare poltcă ş cultuală. Sau creat spectacole mpotante de către regzoi care sînt az î n mare măsură regizor a Euopei ş ai umi Ande Şeban Lviu Cuei Lucian Pntlie Radu Penculescu David Esr g Lucan Giu rchescu sau Vlad Mugu r. Deschderea scenei căte spectacolee de anverguă europeană a determinat ş crearea une literatui damatce de o factuă nouă sincronă dramaturgei eu opene pe temeiu uno tradţ naţonae exstente. Nu utăm că Eugen onescu este ca ogine şi ca spit scriitor român char dacă şa scis piesele în imba franceză. După 1971 cînd în ascensunea sa spe puterea absoută Ceauşescu a adoptat modeu asatc (chnez ş nodcoan) sa produs o tentativă de blocae a sstemuu cu ltual: spectacole oprte piese ntezse autori şi regzo puşi a ndex o cenzuă aproape impenetrabiă Războiu î mpotva cultu rii n u a uat aspectee paoxistce ae genocdu ui cutura decanşat de fascsm cu ardei de cărţi n peţe publce. A fost un războ mascat permanent de hărţua ă evou nd spe forme subtile da exercitnd o pesiune din ce în ce ma mare asupa cutu. Un regizor au fost nevoiţ să se expatieze aţ să ucreze num ai în stăinătate. Scitoii care au refuzat să rvească deoogia comun stă ş soganu e i de esenţă fas cistă fomarea omuu nou un echvaent al supraomulu" hterst sau retras întro teratură de tp aegorc paabolc sau fabulistc ncecnd să atace bazee flozofce ş etce ale sstemu u totatar consttu ind use astfe o cultur paralelă, alternativă, strănă ş opusă culturii ofi ciale. Generai deooge ordonau: aliniaţi-vă! implicaţi-vă! Răspunsu ceor ma vaooşi scitor ş oameni de teatru a fost nealinierea ş dezimplicarea. Feşte au existat captu ări fireşte au exstat compomisu dueroase după cum a existat ş un coaboraţonsm ruşnos practcat ndeoseb de căte mediocritatea atstcă oricînd gata să ocupe prin impostuă un loc n eaha socială. O anume etragere din realism şi din aşazsa actualitate devense necesaă Nu m se pare că aceste pese nerealiste ş neimplicate şau epuizat pin dspari ţia dctatui i comunste sensurie active deoarece produsu spritual nu umează lege uzuri fizice sau morae ae podusulu mateial E nevoie d o evouţe n teatru în literatura dramatică ş n arta scenică? Aici ntervine o probemă cu caacter mai genea a arte din spaţu esteuopean ş mai aes din ce românesc Cum va aăta ata românească arta teatraă in vto Este greu d e prevăzut Ş poate pematur pen tru a detaşa consdeaţi cît de cît roase. Cet este că se va tinde spre o expresvitate diectă după atîţa ani de efortur pentu
SCENA L U M I I
a ocol cenzura cu o mie de ochi. Dar după opinia mea nu va dspărea teatru indirect, teatu nerealist, cum ced uni comentator nu va dspărea teatru absurd teatru suparea ist teatrul fantastc Pentru că acest teatu este expresa unei reatăţ absurde supraealste fantastce. Nu ced n dspaţa aegoie ş paraboei teatrae fiindcă a noi ce puţin aceasta a devenit u n gen cae şa format un public. D altfe genu parabolei îş ae oiginea n Bbe find o fomă de lteatură moralistă Acum revenea a moraism la etcă mi se pare absolut necesară into lume cae a fost goită de orice moraă Tot astfel nu ced n dspariţa inteesu ui pentru teatru absurd a lu Ionescu Beckett Pinter Moek în trucît el a fost expresa sesmeor ş a revelaţior n gi ndea artstică de după a doilea război monda. n defintv acest tp de teatru a eprezentat şi o reacţe faţă de nţepenrea şi dogmatzarea unor structui socae morae ş desigu atstce Imagnea unu teatru european nu găseşte teatru românesc i nto ipostază zolată, ntro stuaţe de nepreg ătire Teatu românesc a fost un teatu euopean char n ce ma sumbru context. Dacă a fost mai puţin cunoscut în Euopa din cauza poitc de zoae duse de regmu totalitar e a fost totuş un teatu sncron gn diri ş practici teatae europene. A existat ş exstă fără îndoială o baeă ngvistică imba română avînd o crcuaţie mai restînsă dect să spunem engleza fanceza sau germana Aceasta nu mă va determina s ced însă că u n teatru euopean va tebu să exeze cuvîntul de pe scenă să devnă un teatu excusiv a corporalităţii nontextuae pentru a ealiza astfe o comunicare intenaţiona ă fără obstacoe Compatriotul nostru mportantu ctc de teatru Geoge Banu vobea recent despe nevoia regăsri cuvîntului în teatru despre restabiea importanţei textu lui Sînt întru totu de acod cu e Nimic nu poate nocu cuvntu cae a fost l a ognea teatru ui european în Grecia antică Dar cuvîntul a fost ş l a ognea um i însăşi Cuv ntu div n a născut pesonajee pncipae ale u niversulu i în cae trăim ş pe care în momentee noastre de orgou profesona îl comparăm cu un imens teatru Un teatu făă graniţe pesupune nu numa o specifictate europeană dar şi ncorporaea eementeor de teatru asatc sau afrcan Nu văd însă posibtatea finţăii unui teatu făă lmte căci lmtee teatuui sint în el însuşi, in cum spunea Ion Barbu jocul secund, care face ca maginea tea trală să fie una poetică ş nu o simpă repoducee a reatăţi. Dacă nu am accepta exstenţa coectiv ă a convenţiei teatale ar trebui să acceptăm ideea că de pdă intepetu lui Hamet este însuşi Hamet DUMTRU SOLOMON ( Fagmente din intevenţia rosi a coocvi ul Pentru u n teatru fără fontere" de la aormina)
U lrich Eckhardt
-
ÎNTÎLNIRILE TETRALE . BERLINEZE
A 27a ediţie a nînirilor eatrale berlineze a luat în discuţie un număr de de spectacole jucate n RFG RDG, Austria, Elveţia şi a reţinut zece dintre ele După cum se ştie fes tivalul nui o competiţie ncununată cu premii ci un prilej de a face cunoscute şi de a comenta cele mai importante n făpt uiri scenice, precum şi de a considera liniile de ansamblu ale mişcării artistice din spaţiul lingvistic german urmărind direcţia întrebărilor şi ju decnd valoarea creaţiilor. Dintre reprezenta ţii le selectate de j ur iu sau prezentate de ansamblurile din Ber linVest şi pe care am avut ocazia să le văd cîteva merită din plin să intre în primplanul atenţiei.
45
Un proces redeschis Cei din urmă este una dintre piesele lui Gorki rareori jucate în ultimele de cenii Schauspielhaus Bochum redes coperă textul �i scoate la iveală s mburele lui de permanenţă O face întrun spec tacol sever care nu şi ngă duie nici o uşu rătate, nici o digresiune nici o striden ţă Faptele (disoluţia unei familii a cărei stlp este un poliţ ist cea slu jit cu zel nă buşirea revoluţiei din 1905) sînt relatate pe un ton impasibil. Se ocoleşte cu ri gurozitate dram atismul exterior Reflec toarele se ndreaptă spre destinele per sonajelor Ţelu l este de a afl a şi a n ţelege psihologia celor ce aleg să fie slujbaşii represiunii, sînt complicii ei încearcă so justifice o resping în sinea lor cu o sinceră dezolare 'd ar f ăr ă a i se împotrivi direct ră tăcesc înt re amintiri treze şi spe ranţe defuncte, şi caută alibiuri şi găsesc ori o înd reptăţire a cinism ulu i ori un dor bscur de renunţare, de pierdere de pedeapsă Forţa spectacol ulu i izvorăş te din analiza unei culpabilităţi comune care se tălmăceşte uneori în cuvinte spu
LUMII
-
nînd altceva dect ar dori în explozii de mnie al căror substrat e mai precis decît ţinta în tăceri făcute din ipocrizie si lă disperare Adevărul şi tăria operei teatrale se bi zuie pe faptul că ea ascultă fără părtinire fiecare protagonist nu trece nimic cu ve derea şi constată fără a emite un verdict Tot atît de departe de compasiune ca şi de absolvire spectacolul dă seama cu o glacială luciditate despre mecanismele degradăr ii conştiinţei Foarte sugestiv es te în acest sens, ecorul El nfăţişează o locuinţă întunecoasă şi ntortocheată, cu mobile greoaie oglii palide şi feres tre ce se deschid nu spre lum ea din af ară ci spre alte ncăperi ale apartamentu lui Pe măsură ce acţiunea naintează ca sa se adnceşte tot mai mult în cenuşiul amurgului lumina se corupe şi trebuie săţi ncordezi privirea ca să ghiceşti de unde vine cum se mpletesc razele ei şi prin ce subsolu ri sordide au trecut de duc cu ele atîta dezgust şi oboseală. La ntln irea realizatorilor spectacolu lui cu publicul, cineva a întrebat de ce anume a optat ansamblul pentru Cei din urmă. Regizoarea Andrea Breth a răs puns că piesa i se pare revelatoare pentru tensiunea şi agonia uni socieăţi aşa cum se reflectă e n viaţa unei familii Alt spectator a ridicat problema idealului: mai este posibilă astăzi utopia? Nu a re plica t Andrea Br eth, nu cunosc nici o ide n care să te ncrezi şi să i te dărui n momentul de faţă domneşte o unanimă repulsie faţă de acei ce promit n viitor imposibilul şi care pnă unaalta acceptă ca cei de neiertat Aşadar sa nstăpîn it resemn area I ar fiecare îşi bate capul c um so scoată la capăt, fără un proiect pe ct de măreţ, pe att de simplificator şi riscnd să devină iar ăşi un permis de omu cidere D ar ne putem lipsi a ad ăugat re gizoarea, de visul unei existene mai p uţin nsingurate mai demne? A trăi mai bine poate ţine locul nădejdii recalcitrante de a fi mai buni? O astfel de viaţă nar n semna o altă sursă de vinovăţie?
Morala fabulei Se cunoaşte povestea lui Brecht despre Galy Gay Un ins cumsecade şi cre dul ţinnduse departe de armata de ocu panţi, nu foarte ngrijorat dar nici sedus de forţa lor, devine printro suită de ma nevre împletind minc iuna ameninţarea şi ispita, un i nstrument al aspritorilor De personal izarea lui se desfăşoară rapid şi aproape făr ă să şi dea seama doi timpi şi trei mişcări precare o individualitate e anula tă Sa transformat întro fantoşă ca re aşt eaptă să i se ordone cine să fie ce trebuie să gîndească şi ncotro
săşi îndrepte brutalitatea strnită şi sti mulată. Metamorfoza la capătul căreia Galy Gay găseşte n sinea lui supuneri şi agresivităţi de care habar navea e tra tată de Katharina Thalb ach n spectacolul . Un om = un om ca o parabolă despre primejdioasele feste pe care ni le joacă istoria Atît n momentele ei de maximă presiune ct şi atunci cînd pare săşi fi slăbit strnsoarea Sntem · traşi pe sfoară ca nişte marionete arată reprezentaţia ansamlului Thalia" din Hamburg de oarece prea des aban donăm rezistenţa cri tică şi renunţăm la ndoială şi veghe Ne lăsăm păcăliţi fiindcă oricît am fi de păţiţi fiinţează în noi impulsul de a lua simulacrele drept adevăruri de a credita feluriţi apostoli de a fugi după soluţii mntuitoare şi care acum par o fericită o radical ă dezlegare a tutu ror confl ictelor cu lumea şi cu noi înşine curnd sînt o dezamăgire iar m îine constituie un grav delict al inteligenţei şi explicaţia identită ţii pierdute n spectacol timpul şi spaţiul snt vag ind icate, se apelează la mij loacele teatru lui de păpuşi interpreţii folosesc măşti care mai degrabă îi uniformizează dect îi deosebesc ntmpl ări le se succed cu iuţeala scamatoriilor foarte vesele dacă nar dovedi n final căi de ajuns să fii om ca să fii amăgit şi umilit
Existenţă sfărîmaă Cînd în 1837, Georg Bchner piere în vrstă de 23 de ani poliţia şt ie mai m ulte despre tnărul rebel decît literatura des pre marele dramaturg Singura recenzie serioasă a literaturii sale e mandatul de arestare n care se sem na lează ca racterul dinamitard a l scrierilor lui Concluzie va labil ă şi astăzi şi confirmat ă de spectaco lul Woyzeck regizat de Achim Freyer la Burgtheater din Viena Noua versiune scenică nfăţişează is toria lui Woyzeck omul mărunt jignit de toţi, înşelat în dragoste, supus unor strivitoare experienţe de medicul regimen tului său şi care exasperat, sfrşeşte în crimă şi moarte) altfel decît ca p o dra mă povestită cu răsuflarea tăiată Fiecare secvenţă e pusă sub microscop şi ana lizată cu ncetinitorul. Cum arată un iar maroc Ce simte un bărbat trăd at Sursul mutil at de melancolie Care sînt adevăra tele raporturi dintre oameni Mirarea re fuzul, hotărrea care se maturizează şi se instituie n unica ieşire Imaginile, oscilnd între concret şi fan tastic, au o netăgăduită forţă de semn ifi caţie Sîn t de o violenţă care imp resionea ză Este şi temeiul pentru care nu poţi refuza interesul şi admiraţia acestui Woyzeck mbucătăţi!. Avem dea f ace cu
cînd poate a fi nevoie de ee n măsura rea Moscovei unde Armata Roşie a es pins ofenisva armateo hiteriste asupra capitaei sovietice începînduşi apoi con traofensiva asupra Berin ulu i) repez repezintă intă un compendiu compendiu de istorie a Gemaniei din timpul ăzboiuui, comedie şi recviem pe tema tema războiuu i şi a uă rior sae egate de sovietizarea unei păţi a Euopeii Poemul dramatic în cinci păţi în pe poză po ză ritmată ritmată al lui Heiner Heiner Mller paparafazează motive literae literae din A eksand Bek, Heinich von Kleist, Anna Seghers şi Kafka, constituinduse întrun eseu dramatic de factuă aparte, deschis tuturo inteprtărio egizoale text dramatic din Gemania ăe Un a t text săiteană intrat în competiţia de < Mheim aparţine lui Georg Seide şi s intitulează Carmn Kitel Titlul trimit deiberat a o ată Carmen cea a lui Pros per Merime eroina titulară fiind şi în acest ace st caz muncitoare muncitoare înto fabrică nu însă de tutun, ci de curăţat cartofi. Este povestea unei fete careşi doreşte o viaţă norma ă întro societa societate te în care normai tatea e o excepţie Destinul individua zdrobit în angrenajul mecanismuui so cia (nu neapăat tot totalitar) alitar) iată o tem temăă care, sugerînd un posibil coşmar existenţia depăşeşte ganiţee unei anumite ţări, intrînd în categoria subiectelo cu va abi litate gen gener eraa lum ană " (Das ghend e Omuleţu de foc Mănna") este titlu basmului dramatic cu cae tînăra debut antă mnchenez mnchenezăă Kestin Specht paticipă a Festivalu de la Mlheim, strnind inteesul prin impetuozitatea cu care îşi face intraea în arena dramaturgiei Un debut consacrat simultan de trei versiuni scenice a Bonn Graz şi Frankfurt cu o piesă scisă în în d ialect bavarez bavarez a cărei suc succes ces rezidă, fără îndoială în suculena dramatică (chiar meodamatică, aş zice) a poveştii: o saga famiiaă desfăşurată întrun ţin ut de graniţă, la marginea unei păduri un spa ţiu poetic" poetic" a izoării şi a sentimentelor extreme. O mamă frustrată nu ezită să o asasineze p iubita fiului ei pentru ca acesta să nu fie luat de lîngă ea Raportuie ce se stabiesc într în tree cele trei gener generaţi aţiii bunicămamăfiu care trăiesc sub aceaşi acoperiş, sînt definite de autenticitate. O apropiere de dramaturgia ui Strindberg nu mi sar părea deplasată e Ceebitatea reprezintă o ipotecă" lată agumentu l prezenţei prezenţei în seecţia seecţia de la Mlheim a veteranul veteranul ui" dramat urgiei elveţiene Max Frisch Cu o piesă Jonas şi (Jonas und sein veeranul său Vete Ve teran") ran") , care nu s justifică decît prin aceea că aduce în peisaju dramaturgi o problematică specific elveţiană, cea a serviciuui se rviciuui mil itar obligatoiu, obligatoiu, întro dezbatere înte repezentanţi repezentanţi i a două generaţii, bunicu şi nepotul e Am lăsat dinadins a umă piesa (Weisman und Weisman şi Rotgesicht") a lui Taboi copil teribi" a cei 76 de ani ai săi a l lumii teatrale europene, evreu născut în Ungaria emigat în America repatriat apoi întro Europă pe care a cutreie rato în lung şi în at stabilinduse în cele din urmă ca regizor şi dramaturg a Viena Acestui Acestui au to torr i sa decernat decernat premiul ediţiei 990 a Festivauui de dramatugie de a Mlheim Decizia juriului a strnit se pare controverse, controverse, şi comenta .
riie în presa de speciaitate speciaitate abun dă. Poa te că nu întîmpător o piesă despre pro blema iudaică întruneşte azi sufragii' unui juriu de specialişti Poate că aces westen evreiesc evreiesc"" cum, cu umor, îşi subinti tuează piesa piesa Geor George ge Tabori ca re are ca ca obiect duel ul " d int e reprezen tanţii a două popoare exterminate în de cursu istoiei istoiei un evreu evreu şi un indian , are o ezonanţă nebănuită întro ume bîntuită din ce în ce mai intens de fantome reînviate reînvia te ale trecutului trecutului Subiectu ca atare e ce puţin insoit întrun deşert de pe pla tou Rocky Mountains Mountains vegheat de pezena stranie a unui vutu pleşuv (viu) eveul Weisman şi fiica sa uth, ămaşi fără maşina care ea fost furată rătăcesc în căutarea unui oc în care să îngoape una cu cenuşa mamei moate moa te de de curnd Situ aia de un fataism ironic fiindcă Weisman, Weisman, care a supavieţuit lui Hitler uno falimente unui infarct şi pierderii ecente a soţiei, nu dis peă pare totuşi făă ieşi ieşie e Savarea vine în persoana unui indian, al că rui teitoriu teitoriu sacru" a fost fost vioa t de Weisman Weis man Meseria Meseria ui este de figuran t în oluri de indian la studiourile din Holywood Cei doi maginaizaţi ai istoiei sînt întro pofundă ciză de identitate indianu şia pervetito pacticîndo ca meserie mese rie ambiguă evreu evreu şia d isimul ato sub presiunea presiunea istoiei istoiei.. Due u " fără a me în cău tarea identit ăţii piedute se sfîrşeşte sfîrşeşte tagic prin moatea lui Weisman căuia indianul (cît de indian?) i fură fură nu numai hainele şi fata, ci şi identitatea etnică etnică . n vingătoru na foosit pistoalee ca în westernurie clasice, ci argumentee isto rieii Dumne rie Dumnezeu zeu i iube iubeşt ştee pe nvinşi. Perfecţiunea e un act de blasfemie, căci numa i Dumenzeu este este pefe pefect" ct" spune un ul di n protagonişti Un Un pu nct de vedee fatalist despre destinul destinul unu i popor, popor, avînd ca revers umorul umorul ca d imensiune istorică istorică umor vital pe care Tabori practică n teatul său ca pe un colac d sava re", conside considendu ndu un un argument al realităţii, şi nu o evaziune din ealita t.
Spcacolele
n care un spectaco de teatru este însă un tot unitar nu ştiu dacă omo omogeni genitate tateaa poatee fi considerată un defect, şi nu o capoat itate! Receptînd ca spectato român repezentaţiile văzute la Mheim, nam avut sentimentul unei satisfacţii pe comparicomparimente, ci a unei muumiri globale, venind dintro desăvîrşită profesionaitate pe care nu mam putut abţine să no invidiez ce puţin cîteodată In oc de concuzii
Festivau de a Mlheim a fost un nou prilej de a constata ct de primitivă este prejudecata pr ejudecata care care asociază asociază teatrul din ţă ie capitaliste cu ideea de concesii fă cute come comecia ciall ulu i" n Ge Germania, rmania, cel puţin situaţia este diametal diametal opusă Bene Benefi fi ciind de un sist sistem em complex complex şi substan ia de subvenţii atiştii vest vestgemani gemani îşi pot permite să facă abstacţie de cererea şi ofeta" publicuui, pacticnd un teatru de elită în sensu unei foarte exigente compe com petiţii tiţii va lori lorice. ce. Subveniil e nu încurajează dispuneea ju dicioasă" în teritoriu, ci eficienţa culuraă. Teatrele nu îşi vînează spectatorii oferindu oferindu le subpoduse atistice pentru a nu e supasolicita in teectul teec tul sau pentru a e capt a bun ăvoinţa. Depăşinduse concepţia cu tura lizăi i" forţate spectatorii sînt iberi săşi aleagă teatrele şi spectacolee; spectacolee; af uena de pub lic în condiţii condiţii le unu i pre pre destu destu de ridicat a bietuui 25 DM faă de 3, mărci în R GI) se explic explicăă tocmai tocmai prin prin cre cre dit pe care teatul vestgeman şi 1a cîştigat în ochii spectatoio săi Acestă confruntae între eficienţa cuturaă reaă şi fasa eficienţă economică" încurajată de politica cul tual ă de tip socialist socialist din R DG constit constituie uie una dintre problemele spinoase ale viitorului înto Germanie eunificată Dacă zidu ce despărţea despărţea Berlin ul în două a fost dărmat iată că în plan cul ural, se întrevede un al doiea zid cel dint e povincie şi Berli n Dar pe aces acesta ta i va putea anihia doar constucţia cul ura lă întemeiată pe o eală scaă de vari.
O pimă constatare generală cae mi a impus cu evidenţă copleşitoare a fost aca a supremaţiei scenogafiei cae dispunnd de tehnologii superioae tehnică de scenă şi materiale de foarte bună calitate îşi poate permite o gaă largă de expresie de la subtilităţie scenografiei de idee a construcţii hipereaiste Regizorii cînd nu snt şi autori, ca în cazul ui Tabori asă să trăiască textu fără interv interveniile eniile but ale ale popriei lor personaităţi. şi respectă condiţia profesională în limitele unui bunsimţ artistic care nu atentează nici la culmie spectacologiei nici a abisurie profanări i O excepţie, excepţie, fericită, de la această con con diţie de medie confortabilă mi sa părut a fi prezenţa regizoului de origine bugar ă Dimiter Gotscheff Gotscheff car e a pus în scenă , la teatru din Dss Dsseldorf eldorf spectac spectacolu olu Carmen Kiel cu o foţă remarcabilă a imag inii scenice şi cu accente semnificat ie menite să potenţeze registree grav a e textu 1 ui Su b raport actoricesc actoricesc se prac tică în g g neral un joc omogen de echipă" di care ipsesc edetee", chiar atuni
S CENA
1
u entziasm dăruire, talent şi n mar numa e spectacole printre care ş spectacoleelec ură mai mare dect a a ren ren iun ile preceden preceden t e , padovanii a organizat cea de a trea ediie a Zieor Ruzante», Giornate del Ruzan e, nte 9 ş 26 ma 1 990 990.. De la această mpotantă manifestare in trată deja n rndul celo mai cnoscte evenimente teatae itaiene, n se ptea să psească un spectaco semnat de Gianfranco De Boso C att mai mult cu ct celebrul regizor aşezat de nmeroşi comentato alătri de Gorgio Strehler şi uca Ronconi şia legat nmee încă de la nceptul ac tivită ii sale, n nu ma de oraş oraşul ul adov adovaa ( nde a nfii n at, n 1 949 949 eat Univestar ci chia de valorificarea scenică a opeei dramtice a lu Angelo Beolco zis Ruzan te părintele re<noscut al artei actori profesionist din vea cl al XVlea Am revăzut cu bucu rie oraş Sîntu li Anton al li Giotto Giotto şi al i Donatelo am văzut cîteva spectacoe jcate c haz venivtate ş ritm îndrăcit de către actori pado vani, am ascultat comun comun icările dn cadrl Sim pozionuli, in teresante, şi am aşteptat seara de oi , 4 mai, penru a asista
C
SCENA LUMII
_
la montarea li Gianfranco De Bosio Rzante 990 con ·epută de căte maele egizor în doă pări: n comentaru despre imbaul dramatugi a lui Ruzante, iusrat c frag mente din screrile acestia, rmat de prezentaea nei piese ntreg şi anme Rzante întors de la război Avnd ca fu nda l n pan pano o reprezentînd reprezentînd Odeonl Odeonl l ui Av se Corn a ro o autent ică bij terie a Renaşterii scenografia: Ema nele Luzzati), interpreii lui Gianranco De Bosio de la Ve net eatro din Veneia ş indeosebi Marceo Bartoi in terpetl personajl Rzante viclean, fricos, simpatic, lă dă ros a d at viaă nui specta spectaco co n care since sincerita ritatea tea şi firescl tăirii se mbinau cu reconstitirea istorcă iar convenia conv enia şi jocl plin de expresivitate expresivitate puternică puternică ostentatiă se asocia întro ecaie de ară originalitate Avusesem prilejl să admir arta regizorală a lui De Bosio, şi mai als respectul său faă de marele clasic şi cu trei ani în rm ă, la ediţa din 1987, n ndd el montas montase, e, ntro ntro manieră destul de asemă asemă n ătoare to to ca ca pe n colaj de texte co co-mentat dar pe o altă teă spectacolul Actori italieni accent ent ul era pus însă pe diversele modal ită i şi R uzante Acolo acc contemporane de interpretare a pieselor l Angelo Beol co în timp ce în Ruzante 990 990 montare montareaa de acum , era sb niate problemle legate de teatraitatea operei sae şi de lim bajul vu intens scenic «Astăzi clascii nu mai trebie să fie obiectl unor ex perimente în sine e trebe respecta _şi trebuie găsite în textee lor sentmentele, asiune, adevărul omenesc Acest lc ru î face să să fie îneleşi de la S toc tockholm kholm pînă la a ermo» a afrmat Gianfranco De Bosio în spectacol, pre luînd această idee şi în unga discuie pe care am avuto a doa zi Programul li De Bosio este mai mlt decît spraîncărcat Abia sosse de la Budapesta nde a montat, la Teatr Naiona , o piesă piesă de F ank Wedeknd şi pleca la Torino pentru a pune în scenă Aida de Verdi Yn continuare realizarea Avari de Molie pentru stagiunea de vară de la Teatr Olimpic din Vincenza n spectacol c o operă redescoperia a li Saleri a Treviso o operă de Mozart la Moe �amd Regizor de p peră, eră, de flm şi de teatu, Gian franco De Boso consideră că astăzi, un atist adevărat nu poate i lega numa de n singur gen, interdisciplinartatea făcînd parte în mod obligatoriu ş din pregătea ş din activtatea sa. n treb trebînd înd u1 ce crede că ar f interesant interesant şi impota impotann t astăzi penru teatl românesc pornit pe drmul bertăii, Gian franco De Bosio mia răspns că este mai mult ca sig că noi vom vom şti să g ăsim cele ma potrivite piese, piese, da r că u teb ie săi uităm pe clasici n afară de clasici, neapăat Samuel Beckett ş Egen Ionesco, ar dinte atori contempoani ita ieni cred că sar potrivi piesele lu Manlo Santanel Ese un tînăr drama trg foarte foarte aspru aspru ş foarte foarte ucid «E per perso sonn al în afară de operele amintite se refe rea la montările sae viitoare,, nn , mă preătesc viitoare preătesc să pun în scenă la Malm6, n Suedia Jurn alu Anne Fank. Cred că este este bine să le a mintim contemporanilor noştri şi despre ceea ce a fost, ca să nu se ute crimele şi suferinele» n ncheiere, Gianfranco De Bosio a urat mlt succes co legilorr săi d in România, prec legilo preciznd iznd că are încredere încredere în vi ito teatrui românesc despre care a auzit în t otdeauna numai lucruri bune IEANA BERLOGA
MAR I O MATTIA GIORGETT
Europa in v tor .. . pentu un tearu făr frontere!
Mario Mattia Giorgetti este directo* it al iene revistei a genera l ru S ipario". Articou l pubicat reprez intă textul conferinţei rostit e de el în cadr u l
col vi u l u i " Pen tru un teatr u făr ă fronti ere" de la Taormi na.
e ce ne punem această i ntreb are? Care este sens u acestei interogaţii? Este bine să privim atît de departe cînd în propria noastră casă are loc o dezbatere destul de aprină şi de nein iştitoare despre ca ce ar trebui să facem azi , cu mij oacele economi tot mai restrînse? Dar poate că ne găsim în acestă situaţie tocmai pen tru că, la timpu lor, nu neam ocupat de probeme aşa cum dorim so facem zi. Totuşi, întrebarea azi mai m ult a oricînd e legitimă, aşa cum e egitim ca oamenii ca noi, care lucrează pentru teatru, observîndu şi promovîndu, să se întînească pentru a căuta să carifce direcţiile pe care să se ntemeieze propunerile noastre,
pub icu l italian despre ceea ce se întîmpl ă · in Olanda, in Austria, în Grecia ca să cităm la întîmplare cteva ţări şi ce se ştie n acele ţări despre ce se întîmpă în Italia? Cum putem să ne vorbim fără să ne cunoaştem? Această muncă devine necesară indispensabiă pentru a deschide drumul unui teatru al viitorului. A investi pentru informare, oricare ar fi moda ităţie, trebuie să fie responsabiitatea oricărei ţări ci viizate Dar, cînd atingem acest punct nevralgic, ne dăm seama că aceia care deţin puterea de a decide dacă să inves tească sau nu în informaţie nu sînt dispu şi să ia o astfel de iniţiativă deoarece ea nu intră în jocul diaboic al pieţei, al comercialului, al randamentului economic. Numai dacă voinţa politică îşi va asuma responsabiitatea va fi posibil să se schimbe ceva. Dar oamenii politici sînt precum o ştim, foarte puţin atenţi la problemele cultu rii; ce puţin, majorita te lor Un al t aspect, nu î ntotdeauna cunoscut de public, este acea care priveşte poitica instituţii or publice De exemplu , Ministe ru Italian al Turismuui şi al Spectacolu lui este centru a care se raportează toate organ ismele de producţie De acoo pleacă
SCENA LUMII
�
p
toate frele, toate iţee care mai apoi ajun g �ă p un n mşcare spectacolele de pe sce nele taene Ş mi nchipui la fel se i ntm p ş n ate prţi stfel, publ cul asst la un spectaco gnornd tot ceea ce se af în spatele aeger acelui spec taco, a acelui autor , a acelor actori, a ace or regzor Condiţionri apstoare cum se vede acţoneaz asupra struc turor de producţe, condlţlonrl care apas, n consecnţ , asupr a ntregi creatlvitţ Dac, pn de curnd , potca ministe ruu nostru se lmta a problemele dn tal a, astăz, din fercre, se ntrevd pr mee semne de atenţe faţ de un teatru contemporan european Dar va trebui s se fac mai mu lt ş, mai al es, s se ajung la o nţeegere cu m inisterele smiare dn ţrie europene. Din aceast nelegere, din feu n care se vor face nvestiţiile economice va decurge posbitatea une contrbuţii reale la un teatru al vitorului. spectul poltic va trebu s fie clar, des chis, angajat, întemeiat pe o strategie de perspectiv ltfel, toate eforturle fcute de alte sectoare ae teatrul ui vor aprea ca pur veleitţi, ca scop n sine şadar, dac nu se pun bazee indspensabile pen tru a 1 se permite teatruui s crcule dintro ţar n alta, toat mu nca noastr va fi deşart Num a odat ce va fi creat aceast reţea de stru ctur organizatorce, de spaţii, va putea f trezit interesul ace ora care produc teatru ltfel, exist riscul ca teatrul s rmîn între actualele imite, ideile vor stagna, iar dezvotarea cutural va ntirza din nou s se consoldeze. n concluzie, e mportant să ştim cum se vor comporta mi nisterele spectacoluu i între ele, care va fi calitatea raporturi or între teatre şi gestunea pubc, ce în ţeleger se vor rea între micile ş marle reaităţi teatrale din diversele ţr ces tor operaţii le sî nt absolut necesare gr ul ş sprijnul prncipalelor instituţi de stat Num a odată definită aceast pano ram vom putea vorbi despre repertoriu , despre im baje, scrii tură scenic, tendinţe, teme etc Căc pe aceste noi fun damente va trebu săşi găseasc teatrul viitorului propriul sprijn. Dac opera teatrală va fi concepută întro scriitură literară, va fi necesar s recurgem o ştim a obişnuita traducere, dar astăzi ( ba chiar de cîtva timp încoace) există o tendinţă de în dpărtare de cuvintele scrise în favoarea unei scri ituri scenice bogate în ate semne, lesne decodificabile pe orce meridan. Cînd spectacolul e conceput pentru a fi dus n turneu" prin lume, regizorul trebuie, desigur, să crze" în alţi ter meni, să găsească limbaje no, adică să scre" un alt teatru, o nouă dramaturgie n care imaginea, mişcarea, decorul, ele mentele scenotehnice, muzicale snt folositeca date indispensabile discursulu i teatral mai degraă decît ca elemente de sprijn ale spectacolului. Experienţa, de la aceea din perioada commedei del i'arte şi pînă la aceea a lui Living Theatre, nea demonstrat , pentru a depăşi graniţele, tru 1 a atins n mod necesar toate · celelalte limbaje ale comuncării, pînă la cele mai complexe ş structurate, dînd ast fel noi impu lsu ri creativtăţii scenice, cu
cerlrli de no spaţii, de no raporturi cu pubicu. Cne va produce un teatru deschis spre o are geografc fr frontie re, va avea în faţ o căltore nou şi minunată Reamente senzaţiona. 1 ntradevr, e destul s priveşt în jur pentru a vedea semnele unu teatru în p i nă metamorfoz, un teatru bogat în în cruclşr, îmletr, nterdiscpinartate. n ceea ce priveşte partea artstc ă a teatru lu , ad ică opera teatral , actori, re gizorii, limbajee, scenografia etc., în vederea acestei noi orientr vor trebui să se schimbe mul te luc rur i Ne vom da sea ma că repertoriul clasic a fecrei ţr va trebui s se confrunte cu acela al altor ţăr dar, dacă pentru o ţar o anume ope r este casc întrucît e cunoscut ş re cunoscut, ea nu va fi la fel pentru ce elalte. at, dec, necesitatea urgent a cunoaşteri recproce a repertoriuui tea tral Cînd o oper teatraă aju nge să fac parte din cultu ra pub icu u i, dspar ş ba rerele lingvistice. Cîte spectacoe casce, cunoscute de toţi, circul în ume repre zentate, dntro ţar în ata, de companii teatrale de lmb diferte! Ş, totuşi, pu bl icul le apreclaz şi particp a ele, chiar dac spectacoul oferit nu este jucat în mba ţr gazd. sta înseamn că înţeegerea unu bun cul tural comun, dn colo de orignea lngvistică, rmîne in alterat Dar teatrul viitorulu nu pot semne doar cunoaşterea repertoriu lu i c a sic. D aceea, şi autoru contemporan va trebui s gîndeasc, s creeze, s ima gneze întro nou vizune dacă doreşte cu adevrat s fac un teatru pentru noi orizonturi. Se întrezreşte o al modai tate de a concepe opera teatral, trebuie cutate, propuse teme noi, conţinutur no. U n teatru care î nvecineaz cu dan sul, dansul care se învecneaz cu teatrul iat deja un fapt împl init astăzi Se prospectează dec un nou mod de a face teatru, regizori no cresc şi se formeaz în aceast optic, dar ce face ac torul? Unu teatru nou sau unui teatru pentru viitor îi va corespunde şi acest lucru e inevitabi, dată fiind poziţia lui centrală în spectacol un actor nou cest actor va trebui s pună în joc toată forţa sa de comunicare. Cuvntele, sunetul cuvintelor, conţnutul cuvntelor nu vor ma putea să susţi nă, aşa cum sa i n tmplat, mai mult sau mai puţin, pînă acum. Dar, dacă e nevoie de actori noi, de no modalităţi de a fi actor, atunci şi şcolile de teatru vor trebu să adopte o fundamentare didactică nouă. ntrun cuvînt, cum va trebu să fie actorul de mîine pentru un teatru de mîine? ată o problemă de adăugat pe lista întrebărior. Char şi realitatea publicul ui va f i diferită, pentru că diferită va fi cul tura uneia sau alteia dintre ţri. Dacă asta e valabi în ceea ce priveşte Nordul şi Sudul peninsule noastre, s ne închpuim ce s va ntmpla cînd aria de circulaţe se va ărg. Există spectacole careş schmbă veşmîntul" cînd îşi schimb pubicul Vrem să spunem că acest aspect va d termina crearea unu limbaj care să fi accesibil tuturor Să trecem la programe. Repertorle teatrelor vor fi organiza
te, studate, graţ caltţii nformrii care se va pune la punct ceasta va trebui să fie pentru no un fe de observator eu ropean a care să ne raportm. Spectacolee vor avea o viaţ ma lun gă, astfe va scdea numr ul producţ lor impul de exploatare a spectacolu u va creşte n funcţe de noua are de cr culaţie Şi, dac acum spectacolele se nasc ş mor în intervalu unei sngure sta giun, în această nouă viziune programă rie vor sufer o adevrat revoluţie, ar stagunie se vor lung Se profilează astfel pentru actor o viaţ ma puţn precară, dar poate şi mai puţn nteresantă decît pn acum n sfîrş t, proectele vor f stu date întro optcă nou , care va condţona ş investţiile, astfel încît va trebu re vzut întreaga politică a finanţrior Dar, în faţa aceste radcale schmbăr a modului de a face teatru, ce se va în tîmpan jur ul teatrulu ? Cum se va com porta şcoala? Ce fel de spectacoe va po pularza? Cum i va mplica pe stu denţi? C raporturi va stab cu sistemul teatra? Ş acesta e un punct pe care va trebu s1 anazăm, căc de ac va aprea pubcul nostru de mîine O responsabilitate de importanţă fun damental va fi aceea a reununor, a festivalurllor nternaţionale, pentru că tocmai n aceste azi confruntarea va deveni cu adevrat interesant. Ca s fi m sincer i, trebuie să recunoaştem festval ur ile de teatru au fost princ pa i factori a reînnoiri, ai unu nou mod de a face teatru, de a concepe teatrul ntrade văr, un fenomen în curs este acea a co producor teatrale internaţionae. sta se petrece deja în cadr ul cîtorva festiva luri mportante; am observat anu trecut Spoleto a cooperat cu Caracas; anu acesta, Taormna rte a ucrat în coproducţe cu vgnon. Dacă în alte sectoare ale spectacoului, precum fimul sau . baetul, toate acestea se întîmpl de cîtva timp, pentru teatru de proză ventura începe aba acum Există, totuşi, semnu unei cotitur care certific, n parte, un nou mod de a ucra, de a produce, de a invest Coproducţia teatrală a doi sau mai mulţi parteneri va fi, sîntem convinşi, formula victorioas, pentru că ea e va permite organismeor de producţie săş împartă responsabi ităţie econom ce, organizatorice şi chiar rscure Dar acest raport de coresponsabiltate pro duct vă va crea acea verigă necesară pen tru a se obţne unirea Unrea, la rîndul su, va determina presu ni asupra forţelor poitce care, de bnede rău, vor fi obigate să ia cun oştinţă de ceea ce se petrece în juru şi înuntrul teatrului, adcă în teatrul viitorului La aceasta sîntem ho tărîţi să contribuim ş noi, preocupîn dune de direcţiile în care vom merge, de propunerile pe care e vom oferi, de mărturile şi de experenţele pe care le vom pune în lumnă ( În româe5te d MONCA IONID
ine Am fost deseori în România şi am luat legăura cu foşii noştri dascăli da orită cărora am putut dobîndi aici re putaţia de buni meseriaşi cu foştii noşri colegi urmărind ule creaţia. Am reuşi să deermin ăm conducerileteatrlor israelie ne s1 invite regizori români Şi neam bu cura de creaţii le regizorale ale lui D inu Cernescu David Esrig Lucian Giurches cu Căălina Buzoianu. Legăurile cu teatrul românesc sau materialza şi n venirea unor trupe ro mâneşi care au prezena specacole în s ra el U l i m u l î n v a ra l u i 1 989 - a fot cu piesa lui Aurel Baranga ii cuminte Cristfor! n care au evoluat (n regia Olimpiei Arghir) Silvia Popovici Valeria Gagialov !urie Darie Ion Marinescu Prea muzicală îi aparţinea lui Nicu Alifantis răind cu toţii cu aceeaşi inensitate şi din to sufletul marea lupă pentru eli berare şi vicoria în revoluie a poporului român sperăm că egăurile noasre cu ara n care neam născut cu minunaii ei oameni se vor srnge şi mai mult că vom puea face de aici înaine mai mule schimbri şi n profesia noastră. O telegramă de la Mitteand
Dinre absolvenţii AT.C clasa profesori lor Sand a Manu şi Ocavian Coes cu a făcut parte şi Rozina Cambos nume cuno cut specaorilor din ţara noasră După un stagiu de doi ani la Tearul Ti neretul ui din Piatra eamţ Rozina Cambos a fost imp de şape ani acriţă de renume la Tearul Giuleşi Dacă ar fi să amint im doar rolul ei din piesa Cum
sa făcu t dea ămas Catinca fată bătrînă
a regreaul ui Nelu Ionescu care a cunoscu pese trei sue reprezen taţii) şi ot ar fi suficient penru o care de vizită onorabilă Acum am aflato pe Rozina Cambos la eatrul Habima din TeAviv Pracic joacă earu n I srael de daa asta în ivrit de şase ani. Dar repertoriul ei ese impresionan Să enumerăm numai ti uri le pieselor în care a juca : Bărbierul din Sev illa emeia în dărătnică Maestrul şi Margareta Omu cel bun din Seciuan, Livada de vişini, Cercul de cretă caucazian Cabaret Specacolul cu piesa Ca baret sa ucat la Habima de pese
de ori cu acelaşi mare succes de la premieră Cu rolul din Cabaret am reuşi să inru la abima Am fost selecţionaă dinrun numă r mare de acrie. Regizorul francez Jr6me Savary ce care a pus în scenă Cabaret şi la Paris ma preferat pe mine. Asta a fost ziua cea mai fericiă din viaţa mea". Spectacolul a constiui un mare eve nimen n viaţa artistică israeliană. După primele ecouri n presa israeliană şi inernaţională nsuşi preşedintele Fran ţei Francois Mierand ia rimis o elegramă regizorului Bravo Savary. Franţa e cu tine" Cu o capaciae de muncă demnă de invidiat dat fii nd că are răspunderi şi faţă de familie ( soţ şi doi băieţi unul născu n România, unul n Israel) Rozina Cambos se pregăeşe acum penru un Fesival de draaturgie n cadrul căruia va prezena un recial i nspira din piesa lui Jean Giraudoux Războiul Troiei nu va avea
200
oc.
F
SCENA
L ya Knig în «A uru» de J osef Bar
LUMII
Preferam să scriu eu istoria mea) na intea convor b i cu Josef
Mundy ştia m despe el doa că este originar din Româ nia, că ese unul din tre cei mai interesai şi mai c ontroversa ţi dramatu gi is aelieni şi că se ocupă şi d egie. După convorbi re n aveam ş . d olo d
amănunte mult mai mu. Dar citisem e timp (în fanceză şi engleză) tei i piesele ui deacolo am aflat nu totul desigur însă esenţiau l nu num ai despr "u şi scriioul Mun dy ci şi es pre visuie şi coşmarurile unei coectiviăţi umane de o spiriuaitae singuaă cum singulară este şi experienţa istorică şi politică sociaă şi cuuraă a Staului Israe Tehnică de utimă oră şi eesuri milenare "the American way of if şi amin irea du eroasă a unei Europe afinae şi babare trufia şi spaimee un ui popo ales şi blestemat nepăsarea libetină a israeianu ui "de baştină şi eicena sceptică a evreulu i răăcio� ajuns în Ţara Făgăduinţei vioenţa şi sensibi iatea în răzneala şi resemnaea umorul şi titeţea iaă subiectele temee persona le siuaţiie pieseor lui Josef Mundy eou roşu, Se nveşe Nopţile Vl'ele din Fankfur. De la ele a şi începu discuţia noasră. "Ah Meroul roşu a
scriso odată cînd eam beat Adică a mia veni ieea cîn eram ameţit şi era la Paris în meou şi metrou to merge şi nu se mai oprea era cea mai ung saţie Toul e uat din viaţă Şi a zîmbetu meu ironicî nţelegăto: " Serios aşa a fost! Şi ipii care se bat şi muncitoru caei urăşte pe ineectuali iam văzut pe toţi Piesa a fos jucată şi la Paris şi a TeAviv a Habima în 978, întrun cicu de piese scurte iam zis «cicu acoolic». A avut mae succes Dar ceeate două? "Ei Se î n vreşe! e cea mai bu nă aşa zic toţi. Cîn am scriso? Prin 6 . Mai î nainte fusesem mu t imp a Paris pe umă a începu Războiu de şase zie şi mam întos în Israel mă simţeam impicat Se iscuta în toată umea despre război şi despe sionism şi atunci am sis piesa asta în care iam pus să stea de vorbă să se contrazică pe Theodor Herz fondaoru sionismuui şi pe Kafka un evreu care a fi vru să nu fie evreu. Bineînţees nici un u n u are deptate Am juca piesa a TeAviv întun beci în care înfiinţasem un clu b; î nre tmp ăsta a devenit cel mai ineresant teatru din capitaă A avu succes aşa că a fost seecţionată şi pentru Festivau de la Edinbu rgh Pe umă am jucato şi în Ameica ia prin 7273 am puso chia eu a Paris ajuta de Perică onescu. A plăcu şi acoo n Isae se mai joacă şi acum i spun că mie ce mai mu ia plăcu Nopţil esele din Frankfur care mi sa păru o piesă foae dură a foarte fru moas şi propunînd un dublu confict extem
eresan înte evrei şi germani pe e o pae şi înre un evreu israeian unu din diaspora pe de ată pae "P asta am scriso acum vreo trei ani Sa jucat cam 50 de specacoe la Haifa şi sa juca şi în Germania Peste tot a ieşi un scanal crîncen Pe nemţi ia enerva faptu că în spectaco banda de neonaziş
era adusă î n scenă e un veteran de război cae ieea dint ro hazna Chiar Peter von Becke reacorulşef al lui Theater heute» ma ataca n Is rael ia enerva personaju l Didi evreu născu acoo_care e frumos şi voinic da cam pos şi neşefuit Mau făcu fascist TI afecteaz cronici e negative? "Mă doae în toteauna cind sînt citicat dar nu răspund ni ciodată. Am fost foarte elogia ar şi · foarte ataca Despre o piesă Guvernaoru 1 din Ierihon au zis că e «o murdăie» şi o oravă» iar despre mine un critic a scis că sîn un auor fascist pentru un pubic fascist Pe unu am şi lua a pumni. Neam înîlnit înun bar mam prefăcu că sînt bea şi iam tras un pumn Mau dus şi la poiţie da pînă a urmă sa aranjat Era ăa cu otrava». Acuma e foarte uce cu mine. Oicum ţin minte toae cronicie ree; pe cee bune nu. Şi se scuză că rebuie să pece a promis ş atora că o să stea de vorbă cu ei Ne reîntîlnim peste vreo două zie un eva pe strada Vul tur i în cartieru în cae · a născu şi a copilăit " Nui aşa că vorbesc româneşte mai bine ca alatăieri? Şi întraevăr aşa e Fantastic nam mai vorbit româneşe de cînd am peca in ţară în 95 . Aveam 16 ani Am peca fiindcă mama nu puea săi sufere pe co munişi; a şcoaă ne puneau să ne r icăm în picioae şi să strigăm Tră ias li Am făcut iceul la «Matei Ba-
JOF
MUNDY ab » era un liceu foarte un a e bază eaici o am n Israel na fos deoc uşor Am fos rău trataţi ne ziceau hoţi deşi în închisorie din Israel din cîte şiu eu n au fost niciodată evei i România. Tatăl meu era bănar dar tebui să înveţe la 44 de ani zidăria Casa în care am stat a făcuto singur. Pe urmă a mes mai uşor TI înreb cînd a început să scie. Aici în ţară cnd avea m vreo 5 ani am scris o poezie; dar era numai pentru mine Voiam să mă fac istoric. De fapt am început să sciu în srael după ce am ieşit in armaă am făcut războiu din Sinai cu arma în mînă. Poate că în România aş fi scris pzie sau pră dar acolo nu cunoşteam destu de bne ebraica nu ştiu nici idiş imba mea de bază e româna aşa că mam apucatde tearu fiindcă ialogu rile îmi ieşeau mai bine e imba vorbiă; cei drept îmi şi păcea teatru eam îndrăgostit de Bchner şi am scris un pagiat» după Woyzeck; eram foarte mîndu de mine Pe urmă împeună cu un prieten am făcu un fel de eatru de avangadă in cae jucam Beckett Ionescu imediat upă premiera pariziană Era prin '58 Am intrat apoi a sorie da am văzut că nui e mine preferam s scriu eu istoria mea aş că mam mutat a o secţie de teatru deschisă chiar atunci Am stat vreun an pe umă am intat întrun teatru ca asisent de regie şi figurant La 26 de ani ajunsesem l
teatu Habima unde mi sa şi jucat o piesă O cameră lîngă mare acum mi se pare necoaptă Pe urmă am stat la Paris din '64 în 68 primisem o busă Aici am luc at la televiziune; era interesant dat tot teatrul îmi păcea mai mult. Pînă la urmă am înfiinţa un atearu cu ajutou lui Roge Blin nro zi mam dus a e şi iam spus « Sînt un scr iior israeian care ae talen şi aş vea sămi citiţi piesee» Lea citi iau păcut şi ma ecomanda la Teatul Mouffetad unde mi sa juca Pumnconapumn era o auzie a Huxey. Apoi mam întos în Israe unde am început să mă cert in cauza ieior mee Am montat Golem cu o tupă de 20 e actoi şi nu eam dat voie ceor din comite să asise a repetiţii Cînd au văzu ce făcusem ( Goemu era un baon imens şi bineînţees foarte fragi) au turba de enevare dar era prea tîziu trebuia să pecăm l a Belin a Fesivaul « nterdrama». Am pecat şi am obţinu un succes eno m au fost trei sfe ru ri de oă de apauze Da şi upă ce mam întors au începu sămi facă tot felul de mizerii cîţiva ani nam ucrat nimic şi nici nu mau juca. Fiincă nu sîntde acord cu sistemu teatra Da cae este de fapt acest sisem? "Oh e un adevăra sistem totaiar! Guvernu subvenţionează teatru mai exact cinci teatre şi un eau pentru copii în proporţie de 40%. n rest mai e un teatru subvenţio nat de Sindicau Muncitorilo şi multe companii particu are. Ei bine teatree subvenţionae au un direcor artistic şi un d irector administativ plus un comite sau juriu «de onoare» format din generai avocaţi şi aţii Acest comiet nu poa e efecua o cenzură propiuzisă (anu recut sa şi esfiinţat cenzura) dar îţi poate pune beţe în oate De pildă cîn am monta Gvernaorul dn erihon co mitetu a demisionat în boc în semn de potest! Pînă a urmă a ieşit scanal şi în Paament din cauza asta! La Habima exisă şi o boaă grea cu care a venit din Rusia colectivismul : acori care nu pot fi daţi afaă chiar dacă nu sînt buni care iau salariu de pomană şi pe care ţii impune conducerea cînd îţi faci disribuţiile La Teatru Municipal Cameri unde sînt acum e ceva mai bine sînt mai deschişi. E bine să ştiţi toate astea ca să avei grijă să nu faceţi greşeli acum cînd sînteţi în transformare ntre imp am trecu prin săduţe cu case vechi şi asfa crăpat cu grădini înforite şi lăzi de gunoi în faţa porţilo Aici stătea un băiat cu care j ucam fotbal şiaici am spart îno zi un geam cî o vitrină.. Ne despărţim a o intersecţie după ce căem de aco în ce priveşte raducerea pentru suplimenul revistei "Teatrul azi a piesei Noptie vesee din Fankfur După cîţiva paşi Josef Mund y mă strigă "Am uita să vă spun că acum cîţiva ani am ua un premiu a IT.I. şi că anu ăsta o piesă scurtă dea mea a fost seecţionaă pentu Festivau de a New Yok Nu ştiu dacă ineresează Festivau de la New York ese unu intre cee mai importane festivau ri de amaturgie din ume. LICE GEORGESCU
SCENA L U M I I
ACADEMIA EXPERIMENTALĂ A TEATRELOR roectu Aademie Experimentae a Teatreor a fost conceput a aris de că tre o echipă condusă de Michee Koko sowski şi George Banu Scopu ei este de a capta tot ceea ce este n curs de constiture n cee mai importante demer suri ae teatruu actua ( ... ) . Academa caută să se stueze în cursu procesuu dntre evenimentu excepţona şi produc ţa curentă. Ea nseamnă nu o ată structură brocratcă c un comando teoretc . ş practc. Actvităţie prmuu său an cuprnd: Cae de a Avgnon 990 cu Tadeusz Kantor ( 1 2 iune12 iue) EstVest Teatru fără Cortina de fier" (Festvau de a Avignon 2123 uie), Tnerii regzor ş secretu actoruui" (Teatru 1 Eu rope 9 1 6 decembrie).
COUil
ACTUL ARTISTI< PROVOCARE A Dol• ?'ll!· o; i11 c;l<l dlll'\Ol dt Od J r 1 1 0 1i1(1i t·r< <'1 d. o H'l i d lu " " ii r; rl / \'" ro a n vrbiţ i dt ; i I ; t· H ,; , l ( i "�.' r end1 1< oporl ill�l 'lri ll<' ' " • - Am condus uccesiv două teatre de perfere, Thâtre Grard P hl ipe" ş Thâtre Sant Dens, apo, timp de :1-4 ani Casa de ultura dn Bobgny Timp de un an, am fot reponsabil la ouvel Opra de Bastlle, ocupnduma de deschderea acestu local mpreuna cu regzorul Robert Wl son Cred totuş că e greu ă ai o privre panoramica aupra unu fenomen att de complex ca teatrul francez actual n fapt, am fost pus, dea lungul anlor, în situaţa cuwc oamen de teatru francez ş europeni. Familia artitia sa mărit în mod natural S lucrezi po ntrun teatru euroean nseamnă să a preten peste tot Îl l - ll pii ?ohr ll � O , i I F ra1(a qiwr , ul, ll i n i 1 p < rprJ d . ai ri . '11� ' . sai i n S: nsa a l i r (l Po· l ma i i a a l r llrt 'l r 1 imii " a11 ma i pr i 11 )X · r a o r i n s i J i i ' " r ri • Nu mă mt ndrtut să rpund la aceata ntreba re Ceea ce pot ă pun este în tre 6 ş l !N a eitat o afxe a vieţi teatrale, mai ales sub raport fnancar Din 980 statul ş preşedintele Mtterand fac un efort ma mare de recunoaştere şi ubvenţonare a teatrului nainte de 90 teatru l se afl a la lm ta afxe fnanciare Aportul aces tor mj oace a perms evtarea închideri i nt tuţi lor. Dar aptu l na zbutit ă dea vtalitate elanului arttc, cum era de aş teptat Creatorii înşişi ar trebu sş ia destnul i n proprile m n ş să devină pr a pi ' reali, crez mpartăşit de prea puţ n art şt Sub raportu l concepţiei teatrale, de cîţva an ncoace se observă o rentoarcere la text ş la actor, in tmp ce înante erau preeminenţi regizorul şi decoratorul in detrmentul actorulu Deopotriva ete imptomatcă dn 965 preferna pentr u scrier nedestinate aprioric ă f ie opere teatrale, ca adaptări de lucrăr n proză dramatizari de ro mane eeur, confesun Au fost aventurlmtă care sau născut dn acete texte ce nu erau cre pentru teatru Intram din nou az ntro eră a arte actorulu, ceea ce e eenţial i n teatru, şi n e ndreptăm pre o conjuncţe a textul ui şi actorulu i n spaţi unde există avantaje ale libertăţii. o mişcare naturală: de la regzor şi decorator, spre text ş actor Pe panul truc turlor se petrec de aemenea, modif icări care snt necesare şi posble pentru că tructurle teatrale snt ma puţn greoaie dect n Germania de Vest, spre pilda n Franţa, doar Comedia Franceză, ingura trupa permanenta (şi Opera Franceză, deopotrvă) seamănă cu insttuţile tea trale vetgermane. Structura celorlalte teatre naţonale (in număr d e 5 , ca ş i a ce ntr elor dra matice naţ ionale ( 25 l a n u mar.
condue de regizor ), a caelor de cul tură ( vreo l ) ch dacă m a puţin complcată nsti tuţonal decît a Comedei
Fra"
ceze se aeamănă az pr faptul că snt afectate de o aJH' dfcultate de a exta Le lipeşte vtaltatea Proiectul a r ·
nu pa re să fe î n cen t rul actvti lor, nu el o ghid'" . Locu l act i vtăţ i ar ti sti ce nu e cel care ar tre b u i să f e, pe 1 .
COUPE
�
MĂ RTU RI E ŞI SOCIE Ă I RENE GNZLS ca adeea �tuea acetor tabilmente tructura insai ia c•a mai mare parte a bailor at ct poderea mijloacelr revenid parţi artite e minora Tehnicii adm intratv ii t ructura trebuie pltţi R;mi n puţii bani pentru artiti Produţia spectacllor ar trebui fe admi trata i n ctu l utopi ldal ar i �etiuea utopei Utopia ar trebui a fe i n fru tea caei dar ea e cple}ita de cotidia L
� 1 1 \ J ! I i · t ' ;J 1 1 1 ' l l llll v pv l l lll t, d 1 1 <ld
1 >1111 ati\iti tr
• - Trebu e şti u t că exst o tr adiţie, mai ales i n F ranţa
ca re fa ce ca esenţ i a l u l mjloacelor pe tru c u l t u ra sa f e as·
urat de stat. Cosiderăm că aceata tradiţie e justa şi ca statul e sinuru l arant al libertaţii artiştilor, aceas lbertate fiind mult litată cn d exista subvenţii private ci ele mpun constrineri ce �revează asupra artiticu lu i Libertatea de i ţiati vă trece printro recuoaştere a statu lu Caetul d sarci pe care 1 semnează directori de teatru ş centrele naţioale subvenonate de stat conţine oblaţia ecruia de a face u număr de spectacole O C pti �p11' d�pr' qHri uat ai 1
Frna
• Tendinţa esenţală este aceea de a face a r contempora n de a crea un nou repertoriu cu d ai. de a crea un nou public Traversăm un moent care renoirea fucţionrii e necesara ş n care i se pare dispensabila i punerea une no generaţii de artişti pi'i in aceasta categorie intrind şi actorii uzicienii pictori) Nuai astfel posibil itatea de a da un nou sufl u vieţii teatrale e transformă in fapt prin asum area unor responsabilit aţi şi riscu ri de către creatori Această nouă generaţie trebuie s rişte propunerea unor texte noi pentru a putea să modifice natu ra şi func ţionarea vieţii artistice Trebue să continuă a inventa Deşi se poate constata că az intrun fel global creaţa conteporană şi dă mu ltă osteneală să existe. Toate eforturi le trebuie să tindă a ajune la ceea ce prveşte arta conteporan Trebuie să vorbim despre un teatru al cetţii care işi auă riscurile probleaticii Trebuie să m receptiv la ceea ce se face in alte părţi prin schimbur i pr iri coproducţii tu rnee S ăfacem in til nri cu artiştii schiburi le să fie frecvente şi pentru pub lc şi pentru profesioşt paralel cu uca de creaţie Desi gur trebuie avute in vedere şi opere ale trecutului texte clasce dar ele trebuie nsoţite de o privre conteporană O Ca -a pZ a n turl di ?m1 1a .. i
'� d ir(·. ar in '7 JMti i ' X 1ai i n pr' I Î' i i at i \ pt u tt n z on L'Ipa
• - Fără ndoială la turne ul acesta au participat reprezen tan icotestabili ai teatrului francez O D am Liza bi Î�ta tL'Iina in ta
a au a . d a in�tara aIL' d ll intmita puhil. i ndiii!P nu audiri pin lur� i a dr i di r in di \ d ua !P
IJ
• Da . exstă o anue predilecţie petru spaţiu l teatral ai rest rîns, dar trebuie luptat im potriva u nei prea ari in -
tiităţi ş a unor săli prea ci in care desigur căldura i confortul interpretativ sint a uşor de stabilit dar in care
exstă riscul de a se pierde ceva d in esen ţa publică, cuprinz toare a t ea t r u l u i. Această prefernţă pent ru distribuţia pu ţi nueroa s e lega tă insă şi de insuc ienţa mij loacelor financia
re ş de o anue nclinaţe spre ocolrea risculu ca ş din alt punct de vedere de uşurţa de a planta teatrul in lo curil cele mai diferte, astfel ncit s pute vorb depre un teatru al cetţ contempora Dar e perceptbilă n Franţa şi cealaltă tednţă: a unu teatru popular unii ar pue ppulit" , extenţa n mari ali a unui publc ar� dar u ştu dac actul de craţie are multe pucte coue cu at tp de atru. Jrll < lolll 111 d iJ 1 <1
lopJ : J < J l 1 1 l p\ ·rl 1 ll[ll l lll1 _ • ariul u n e l t'raţia petru e �raca ptura et t e apit al c de vdr· va lr c a re tablt 11 prmat dupa cm i idea pr�reului a uţiut Vil afirma e propria a maira u f mai ie fa a ltf·l ".
oIIi ll T/
dt III l l lll ll · Il l rlma ne • la wlk sec se aama a i t re ele. x ta ma re d rţa ntr ţe ceţe xita pa ad a prduţ i i ea r ar cr·aţ i es poi l ( veti v ) a l trmeH u •ar ul t reui ai caute e difereţa pecia ai cauk irua au tetiitaa. tivaluril t ee ae' uita iliti. Cnd vi u petac para vei tre parca ve ci. r•a mu l im iltu di i I 1 p \ i l\ < ;<St <i,· 1 1 p< l
<OI
tradev;r atrul aburdului te u fel de vala • ·u�i u. Dar au aparu! i u ltim i i dramatur�i ira ca Brardarie Kolt di car aţi vaut re�ia i terpretarea lui Parice Chreau ;11 l; it 1k , <11 , 1 ) ntere
li ll lll 1 1 1 1 i vl 1 l1 i 1 < i j,. " lli ., 11, 1111 <1 11 11 1 l l III i pr;J i pi n 1 p lOIII 11111'll
• Poat a va trebui o ua raa de actor struea lt a carui expres ceica o ; u mai ontea i a relata o itorie c a fie o rerire la itoria per<ala la qria itrie proale la toria de arta Daca u popuim t Îr pl it · ;Î pr d il n i v h\ l · . i ·t ll . 1 l 1 r l • Sarul exita in fiecare atitudine a reizorului care cota i a acmpania spectacolul E ca u tata care conduce şi hr;neşte spctacolul penru ca intr zi să dipara a du sa evolueze sinur. n Ji <] t tl dl li ll
Î ll ) tii lpn. l· ti1 d �" l ' \ k i1 i "'\ ru i. pr tr J n
• Fara doiala că e vorba depre o ati tud ie determata de societatea contemporaă Tabloul e>te in ma i puţi i Sintem i interiorul societaţi in contradicţie peraneta cu aeast oietate A artitc e u at de revoltă i societi asgu ri d acea comoţie care ii a lienteaza coii ţa El ' constituie a o mrturie i ca o prooare Ni atfel ii împlieşte merea
k DOI NA MODOLA
SCENA L U M I I
"
UP
�
ITALIA n cadrul Festivalul u de la Taomna se acodă în fiecae an premiile numte Bilete de aur; ele sînt, se pare, cîştgătoae deoarece multe dnte piesele premate sint cluse n epetoriul talan al anu lu umător Obţinînd premiul cel mare, piesa Naja de Angelo Longoni a nregistrat apoi cel ma ăsunător succes de public din anul 989.
•
AUSTRIA Paralel cu festivalu l oficial de la Salzburg se desfăşoară în acelaşi oraş festvalul numit De Szene Scena. Aflat la a douăzecea edţe, festivalul şia format un public fdel cărua i se ofeă tot ceea ce ignoră festivalu 1 oficial. Este vorba mai ales despre teatul gestual , teatu l coegrafi gru pur le expermentale concertele speciale, ntrun cu vînt t ot ce î nseamnă contaminare î nte ate. Diectorul festivalului, Michael Stolhofer, cae de cîţiva ani a iniţiat o colaboare stînsă cu alte festivali de mai mică importanţă dn Euopa ş din alte părţ ale lum i, are în vedere nu numa circulaţia spectacolelo ci ş producţia lor comună. Pentru acest an sau anunţat JeanCaude Gallotta Anatol Vasiliev, Josef Nadj gupul canadan Theatre Repere Wim Vandekeybus, O Vertgo Dance şi Fiedch Gulda, care de cîţiva an prefeă festvalul Szene' celu ofcal.
•
COUP
�-
POLONIA L Zelea Gora a avut loc cea dea şaptea ediţie a festvalulu de teatu nu mt Teatrul Străzii. Desfăşurat, anii trecuţi, în alte oaşe dn Polona, festivalul a adus în prim plan, anul acesta, spectacolul prezentat de Teatrul Visurilor din Gdansk. • La Teatul Ateneum din Va rşova este pusă în scenă, cu oarecare întrzere dar cu foarte mae succes piesa lui Athur Koestler adaptată de Robert Lange Zr şi infinul Regia semnată de Janusz Wamiski şi Stanislaw Maczyski, este discetă, sobră, dar eficace Piesa este un echizitoru tul bu răto la adresa stalin ismulu.
•
F N LA N DA Ynte 14 şi 9 august, în Fnlanda sa desfăşurat Festivalul Internaţional de la Tampere, singuru l festival de teatu pofesonist din această ţaă Au fost nscrse pentu a paticipa 22 de compani teatale dn 7 ţăr cu 30 de pese 62 de spectacole 4 pemee noctune, afşul cupnzind de asemenea dscuţi semnar, colocv şi vizionăr de filme. Unul dintre cele mai mpotante dn lume Fes tvalul de la Tampee şa celebat anul acesta cea dea 22a ediţie
•
COUPE
U.R.S.S Sub titlul ntoarcerea unui pian se joacă la Moscova un one ma show" expemental după pesa Revizorul de Gogol. • La umba tătucului Iacob este de fapt un set de atcole citce publcate de Teat" despre montarea spectacole lor care au ca temă stalinism u l şi ca pesonaj pe Stalin. • După aceeaş evistă ultmul concus de balet desfăşurat la Teatrul Mae dn Moscova a fost potrivit ctcului Korokov destul de post oganizat aşa nct nci ezultatele nu snt satsfăcătoae. Şi totuş este voba despe cea ma bună şcoală de balet dn lume ...
•
S.U.A. La City Center din New York va evo lua compania experimentală "Cicus Oz d in Au stra ia Aceasta a fost fondată a Melboune, în 1978 şi a făcut turnee în Europa şi Austalia, iar în 1 984 a pa ticipat a Los Angees Oympic Arts Fes tival. Cicus Oz este o companie de factuă specială cae pezintă intepre tări teatrale de excepţie, musicauri, ve siuni moderne ae unor texte casice etc. • Un Shogun în vesiune muzicală va fi montat la Teatul Marquis după best-sele-u lui ames Clavell binecu noscuta poveste a unui maina american din secolul al X V I I lea, eşuat pe coasta aponiei unde devine printr-un oman ţios concurs de împejuăi lide mili tar Romanu l este adaptat pentu teatul liric de John Diver Patitua muzicală este semnată de Paul Chihara iar egia ş coregrafia aparţin lui Michael Smuin. • Teatru l Off Broadway in the Fal mon tează în stagiu nea de vară ş i cea de toam nă cîteva piese originale cum ar fi: Ziua liberă a Sheilei piesă a unui auto sud-african, Duma Ndlovu. nt-o zi de joi, ziua ibeă a femeilor de serviciu sud-aficane numite toate Sheila, mai uşor de pronunţat pentu abi decît nu mele lo adevărat, se petece ceva ne obişnuit care upe monotonia cotidia nă (regia aparţine tot unui egizo sudafrican Mbongeni Ngema) mpreu n de Morton Thaw şi Edwad Rebak, dramă psihoogică bazată pe povestea de d ragoste di nte Eu gene O' Neill şi cea de-a treia soţie a sa Carlotta Monteey (egia îi apaţine ui George Kathley) Mrs. Klein, iarăşi o piesă de succes de Nichoas Wight despre Melanie Klein, elevă a lui Sigmund Feud devenită la matuitate specialist înt-un domeniu mai puţin practicat psihanaiza copiu lui (regia piesei este asigurată de David Jones ); pemiera absolută a avut loc anu trecut la Londra Nick şi Nora un mu sical foarte costisito se va monta po babi anu l viitor Piesa se bazează pe ro manul ui Dashiel Hammett Un om subţire (regia îi aparţine lui Arthur Lau ents ) •
-
MONICA IOANID
SOMMAIRE
SOMMAIRE o A I
•
. . . . . . . . . . . . . . . . . .
Duitru Somn, L d6 6tltl n6clre? . . . . . . . .
P
LE SPEAL POLIIQUE L SEALE DRAMQUE: . . . . p 4 Iana Popovici Optlon ou dtln6e?, Cistna Duitrescu a recherche d mo prd . . . . . . . . . . . . . . AALE L' �VITAL: . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . p 6 Dan C. Mihliscu Fine u Secou"
·
L DAMAURGIE ROUMAIE DU PONT DE VU DE L RITQU LI TRAIRE: . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . p Va Conduac, Se lb6rer d• pr6u;
Duitiţa Stoca Main Soru - un qu•tlon Jute"
O DIALOUE: . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . p O van Hr « L plk roumln devlendront de piu en piu Impo tnt• (lntelew r6al6 pr Victo Parhon L'EQU E DE LA REVE <EARUL AZI»: . . . . . . . . . . . . . . . . . p t 2 Qutce quon joue? Pourqul Pour qul R6pondent: an Acsandrsu, Dan Micu Kncss E4r Axandru Dari
O RD I: . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . p S Crstian untanu Le « doler» et la chnce du tUtre dlophnlque O QUE SE PASSE·TIL DAS LES T iTRES? . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . p t 6 runa Runcan Trol concou aux trol ttre bucretol, devnt · e port ouvert (er 6plode)
uius Modovan Pouquol ulJe t6 dlrecteur de thte irca aran On Joue? On ne Joue p?
O LES PROtS DE DITAR AU TH ATE tou de e: p 2 La s d nut de Vloel covenu u Th6tre d 'tat de rde ID! ES: . P 24 aran Ppscu e Jeu dn cuture CHRONES DRMTQUES: . . . . . . . . . . . . . P 2
.
.
•
as oyons a an cu-c racontnt dans ' act scond c q s pas ans cte rr de Mtei Vl,nlec au Th6te d Jeunee de it Nemţ Mi una lone, cns canava p 1 L C1lle u Studi de 'ITC Iin Corolu) Ls vcts du dvoir de Eu1ne loneco u Th6tre « Tom r1lu • de Plol tl (Alice Gerecu) Tango de Slwoml Moek u Th6te Gluletl
de Bucret (Vctor Prhn) O S'ENIVRER DES PLES: Ac Gorscu ln1ue d'ln . . . . . . . . p ll O OTES CONTDICTIRES p Varu osscu . . P l4 ARTS - L CIVLISTON E L'IMAGE . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . p lS tlce l1n6 p Lana Cojocaru Srg Ang Adrana Bitt Dan tanu, Bros Horasangan Donc Ncodi Mcel ue, un chev lr a ur du Th6tre
p
L St N E D M N D E . . . . . . . . P 45 Artlce l1n pr Dutru ooon Evn Adrana Popscu Iana rogea ari attia Gorgtt tan Vad ; lntelews vec Uric Eckardt os f und Rn Gonzs
o OP . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . pp , SI, 6
CONTE NTS NTITHESES: . . . . . . . . . . . . . . . . Duitu ooon, W the de nec ? O POLITIL SPETALE A D THEARE PERFORMANCE: . . . . . . . P • Iana Popovc Optlon or detlny? Crstina Dutrscu In ec of te ot word
...............
TH E U NAVODABLE CRAILE :
Dan C ilcu Partl n1 compny wlth Sou" WHAT 15 LIERARY RITI' VIEW OF ROMAIAN DRAMA:
P•
Va Condurache, ln1 oneef from preJudlce; Duitriţa toi in Srecu - a corrt qutlon"
O DIALOGUE:
.
.... .
.
...
,
•
.
van Hr: "Roanlan py wl becom mo d more I mportant" (nter vlewer: Victor Paron)
O "TER U L AZI I N VES TG ATE$ :
.... ..... ...
.
.
Wht do we py? Why? For wom? (Anw from Dn Aecndrecu, Dn Mlcu Klnc Em6r, Aexndru Drl)
O RADI O : . . . . . . . . . . . . . . . . .
Crstan unt, The e" nd t chnce radio dra WHT 15 HAPPENIG IN THE HEARES . . . . . . . . . . .
uius odovan, hy 1 yln1 on a director irca aian Do we py? O dn't we?
.
P•
p t 5
P
.
P 20
n the o : Mid nig ht WaU by Vlore Cacovenu at th e State Thetre, O rde
I DEAS : . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
aan Popscu The 1e In cuture
p tO
Mir una Runcan, open doo audltlons n l Bucharest theat (part t ) ;
DITORSP O TIAL THE HEATRE: . . . . . . . .
P
P• 24
O REVIEWS: p 25 Bt Mothr n Act 2 Th'r ng Us What Happnd n Act by Mate Vlnlec at the Youth Tht, Pita Namţ (Mruna Ionscu); Carnva Scns by 1 Cal at th Studio of the AFA (Irna Corolu); Victms of Dty
by un onsco t th Tom Calu heatre, Poletl (Ace Geoescu); Tango by Swoml Mrok t the Gluetl Theatr, Bucharest (Vctor Pahon) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . P• O BOMBAST: Aic Gorgsc Tn anua O ONTRADICTORY NOTE$ by Vari Mossc . . . . . . . . . . P • O OTHER ARTS - THE CIVIIZATIO N O F THE IM AGES . . . . P • Contrlbutors: Liana Cooca Sg Angh Adrana Btt Dan jitan, Bdos
3 34 35
Horasanga Domnc Nicodm A knlht at th court of th Theatre: Mace u r p O THEATRE AT ARGE . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . P• 5 Contrlbuto: Dmtr Soomon B Evn Adrana Popsc Iana Boga Maro Matta G ogtt Stan Vad ntrvlews: Urch Eckhadt osf Mndy Rn Gons pp , 58 , O SIDEIGHTS
I NHALT
-" < O ANH IS I N r Dm Soom!n War eWte notwenl O OITISHE VLLU G, AERVORSLLU NG: . · S Iana Popovici Wah er Schlck Crstina Dmtrsc Auf dr Suche nach en verornn W4rten ............... .. .................
S
6
S
8
. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
S
tO
TEATRUL-AZI UMFRAGE: . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
S
tl
D ROZESSE DER DIKTATUR AUF DER BH NE Anknlt: S Dr Waz m Mttrnacht vo Vlore Cacoveanu auf er Sdtlhn Bhn n OraeaGosswrdln
20
O WIE D ER E I N M AL CARAGIALE:
Dan C. · Mhlisc Schuss bl Secou"
O WAS MNT DIE ITERATURKRITIK ZUR RUMNISCHEN DRAMATIK Va Condrach Dl eflun von Vorurtelen; Dmtţa Stoica Main Sorescu elne rlchtle Fe" O DIALOG:
.
van Hmr De runlschn Stcke weren lmmer wlchtler wden" (ln Gesch von Victor Par-on)
O
Wu wlrd esplt? Whab FOr wen E ant.wortn: Dan Alecsandres c u , Dan Mic Kincss Emr xandr Dar O RUNDFUNK: . . S 5 Crsta Mntan D Doler un le Chance es 4st0cks S t6 O WS IST LOS I N DE N TH EATEN 7
Miruna Runcan. 3 Wttbewerbe n 3 bukarester Thatern, vor ofnen n
(tr Tel);
s Modovan Wrum habe lch dl ntenantenstee belbehaten; a Maran Splen wlr Spleen wlr nlcht?
O DEN :
.
. . . . . . . . .
. . . . . . .
Maran Popsc D Sple n er Kutur
O
O O
o
O
. . .
. . . .
•
S. 2
S
2
ter (Vctor Pahon) WORRU N KENHEIT: lce Grgescu Dle lhspra S S WIDERSPR 0CH ICH E AUFZEICH N U NGEN von Vaeriu Mosescu S K 0NSTE DIE ZIVIISATIO N DES BIDES Beltre von Lana Cojocaru Sergu Anghe l , Adrana Bttel Dan )tanu, Bedos
4 35
CHR O NI K
.
.
Also. Mutter, d e a erzhen m 1weten Akt was sich im ersten geschieht von ati Vlfnl lm Jundtht n Pat Neamţ (M un Ionscu), Faschngsrumme 1 von 1. L. Calae auf de StudlobOhn der Thater·Akamle (1 na Coolu), Die Opfer der Plicht von Euene onesco lm Toma-Calu-Theter In Poltl (Aice GeoreJcu), Tango von Sawoml M rozek lm Glu ti-Thea
•
·
.
Horasangan Dominc Ncodim Mac ur am ofe des Tht . . . . S 4 s. 45 WELTB OH NE . Bltrae von Du mitru Solomon, B. Elvin Adriana Popescu, I leana Berogea, Mao Matta Giorgetti, Stan Vla : Gesprlch mit: U rch Eckhardt josef Muny Ren Gons
O U�
.
SS. 2 , S ,
, 6t
SU MAR I O D AS • . . . . um Soomon L Era ro el dlerto D
O
1
. . . . .
6
EL SPU LO POITICO, E ESPETĂCUO TAA
eana Poovc L Opcln o dtlno Crsna Dmtrsc
L INEVITABECARAGIAE
Da C hlsc Fl al "Scolu
.
.
.
.
.
·
O MO CONSIDEA L CRTICA LIERARA A DRAMATURGA RUMANA � · . p Va Condurc�, Lra d pudls Dumltriţ Sto Marin rcu -·u pr1unta justa" o DLG . • . � . . _ ' van Hemer oa ruman ln a sr slmpr m !portant i rlzada por Vcto Prhn) O ENUESTA TEATRUL AZ" . . . . . . . , . p fQ tt hacmos Por f u6n ontta: Ae� s , Dn Mi Kine Ee6r Aexadru Dre O RADIO : • Crst ean , E dosslr'' y a sut d ttro rdlonlco O l QU PASA EN LOS TEAOSf . . . . . p ra Ru n T concuo n s ttros d Br•t an d pur abl prlmr plsl) s odov P u6 qued6 dlrctr d tatro rce ar Hacemos ttrof No lo hacmos O LOS PROCESOS DE LA DITADU RA EN E EATRO . . . p En a is& vs de d Vlor acoveanu l escenalo d Ta tr d Edo d Orad O IDEAS . . . . . p rn Po es u E n la cultura . . . . . p O LA CRONCA Pes mre est cetn e e segnd o acto a que pasa en e pr i e Mat Vn l Ttro d a Juvntud d Patra eţ rua on•cu) Esce e rnv 1 L ra1l studlo d IAT Irina rolu) vct e ebe Eu onsco n l eato oma aau d Po t (Aic Gcu) Tg d Slawomlr ozek e el atro Glu tl d (VIctor Parhon) O EL MAREO DE LAS PALABRAS . . . . . . . . • . . . . . . . p A i ce g E naj d lata O APUNES COTRADITORIOS r Vaeriu Msesu : . . . . . . . . p O LAS ARTES LA CIVILIZAI E IGE . . . p. Acos d Lian Cjc e rgi Adrina Bittel Dan Beo orsgi Domnc Nicm
8
t t tS t6
10
15
3J 3 35
p Marcl ur un caalro a la oe el eatro O E N LOS ESCE AR IO S DEL M U N DO . . . . . . . . . . . . . p o Aculos d Dtr S B. vn riana Poesu Ilean Berloge Ma tt Gretti t Vd; vls on U l r i h Ekh,Joef Mud Ren Gonzes 5 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . PP · 23 58 0 6
