PARTEA A IV
LUCRARE DE CERCETARE PEDAGOGICĂ
RELIGIOZITATE ŞI ATEISM
Motivarea alegerii temei Încă de când ne naştem, majoritatea dintre noi intrăm prin taina botezului în contact cu Dumnezeu, inplicit cu religia . Acest subiect, al religiei, este unul dintre cele mai mediatizate subiecte şi în unele momente, poate şi unul dintre cele mai contoversate. Calitatea crestiă a unei societati se poate observa din mentalitatea si atitudinile sociale ale componentelor sale. Oare ce observam noi? Observam ca absentează in foarte mare măsura valorile si criteriile creştine. Aceasta este o realitate tristă, de care Biserica nu poate sa facă abstracţie, atunci când doreste sa desfăşoare proiecte misionare in sânul propriilor membrii nominali. Acesta este contextul in care Biserica este obligată să desfăşoare o amplă lucrare de misionarism, de renaştere a societaţii romaneşti, atât de traumatizate, în urma experienţelor istorice din ultimele decenii. Tânărul de astăzi, împreuna cu Biserica ar putea face pentru sănătatea lui trupească si sufletească mai mult decat orice medic sau progres al ştiinţei medicale. Datele stiintifice confirma că deciziile pe care le luăm oră de oră, zi de zi, determină in mare masură starea sănătătii noastre , bolile de care suferim si chiar momentul când vom muri. De aceea tot ce trebuie făcut este sa ne educam, sa ânlocuim acele deprinderi si obiceiuri care ne distrug atât psihic cât si fizic, cu un mod de viaţă care se va prelungi in veşnicie. Una din tendinţele actuale ale lumii secularizate este îndepărtarea de Dumnezeu, ba chiar negarea lui. Nu Dumnezeu este centrul existenţei umane, ci chiar omul. Putem defini ateismul că e ste o negare a existenţei lui Dumnezeu sau a oricarei divinităţi .
Progresul extraordinar al ştiinţei, cunoaşterea intelectuală, promovată cu ajutorul unor mijloace ultramoderne: internet, biblioteci virtuale, baze de date, televizor şi în general mass-media, conduc la dezinteresul omului faţă de creaţia lui Dumnezeu, pe care, în loc să o protejeze, să o stăpânească raţional, o distruge iraţional, dar cu bună ştiinţa. Cercetările ştiinţei şi tehnologiei manifesta o atitudine potrivnică normelor creştine de etică şi bio-etică : se doreşte a se realiza roboţi cu viaţă psihică asemănătoare omului, se dezvoltă metode de inginerie genetică neîngăduite de Biserică: fertilizarea in vitro şi clonarea, unde „joaca de-a Dumnezeu” duce la consecinţe fatale, imprevizibile. Am observat ca mulţi tineri îsi pun întrebarea De ce să nu fiu ateu? Bineînţeles că de la a te gândi să fii ateu şi până să fii ateu 100% este o distanţă foarte lungă.Nu este chiar aşa de usor să de declari ateu.
În România, toată lumea se declară credincioasă, cu excepţia unei minorităţi de 8524 de persoane, care s-au declarat atee la ultimul recensământ, în anul 2002. Din experienţa mea de profesor de religie, am observat ca atunci când tinerii sunt întrebaţi de credinţa lor în Dumnezeu, dacă aceast întrebare li se pune public, mulţi dintre ei răspund cu o intrebare : “de ce v-a venit să mă întrebaţi asta?”. Şi firesc mi-am pus întrebarea : Sunt tinerii din Liceul Stefan Odobleja (16-19 ani) religioşi sau atei ? Frecventează biserica ? sau au citit biblia ? Ei se pot considera religioşi, dar există trei tipuri de oameni din punct de vedre religios şi aceşti sunt: Cei care cred ad – literam ce scrie în Biblie, cei care cred în Dumnezeu, dar ignoră Biblia, cei care nu cred deloc, nici în Dumnezeu şi nici în Biblie. Având în vedre cele prezentate mai sus, am dorit ca acest proiect de cercetare să pună accentul pe religiozitatea sau ateismul tinerilor din Liceul teoretic Stefan Odobleja,
CADRUL TEORETIC În perspectiva realizării proiectului meu de cercetare am folosit ca surse de documentare şi referinţă, rapoarte, articole şi documente cu privire la ateism si religie, dar şi materiale teoretice referindu-se la ancheta sociologică, la particularităţile acesteia şi la realizarea unui proiect de cercetare, .În continuare vor fi postate două dintre articolele cu referire la ateism:
1.„În România, toată lumea se declară credincioasă, cu excepţia unei minorităţi de 8.500 de persoane (0,03%) care s-a declarat atei la ultimul recensământ. Dacă la noi, procentul celor care nu se asociază cu nicio religie abia dacă ajunge la 0,1%, în alte ţări, ei sunt majoritatea: de exemplu, în Estonia, 68% sau în Cehia 60%. Dintre cei mai mult de 99,9% din români care aparţin unei religii, 23% se laudă că ar merge săptămânal la biserică. Dar ce se întâmplă cu restul? Cred ei oare într-adevăr în Dumnezeu? Pentru majoritatea românilor, discuţia despre existenţa lui Dumnezeu pare a fi un subiect tabú: mulţi nu vor să discute.
2. Aş dori să incep cu câteva scurte definiţii ale ateismului pentru a ne familiariza cu acest termen tot mai des folosit în zilele noastre. "Este o negare a existenţei lui Dumnezeu sau a oricarei
divinităţi"(DEX 1998). Ateismul este prezent încă din Grecia antică unde prefixul „a” însemna „fara”, iar „theos” însemna „zeu”, ateu fiind denumit acela care nu crede în existenta zeilor. Ateiştii, în general, sunt consideraţi a fi imorali pentru că nu au o conduită etică, ei respingând acest lucru, spunând că sunt motivaţi ca oricine de o comportare care duce la o conduită etică însă nu prin credinţă sau frică de o divinitate ci prin educaţie, umanitate şi respect de sine.
TEMA DE CERCETARE IPOTEZA DE CERCETARE VARIABILE, INDICATORI Tema de cercetare a proiectului ales este RELIGIOZITATE ŞI ATEISM, iar întrebarea de
cercetare/scopul este TINERII LICEENI, RELIGIOŞI SAU ATEI? . Obiectivul acestui proiect de cercetare sociologică reiese din întrebarea de cercetare, acesta fiind faptul că doresc să aflu în ce măsură tinerii din liceul nostru sunt religioşi sau atei. Ipotezele de la care am plecat în realizarea proiectului sunt: dacă apartenenţa la o anume religie indică gradul de religiozitate sau subiecţii preferă calea ateismului. Variabilele identificate în aceasta cercetare, depind una de alta, astfel încât dacă se modifică una este foarte probabil să se modifice şi cealaltă.În acest caz variabila dependentă este religiozitatea subiecţilor sau necredinţa lor, iar variabilele indepentente sunt apartenenţa la o religie, citirea sau nu a Bibliei şi mersul la biserică.
Dimensiunile temei noastre de cercetare se suprapun într-o oarecare măsură, având în vedere că nu difera foarte mult: dimensiunea socială, religioasă şi cea psihologică.Aceste dimensiuni sunt influenţate de catre anumiţi indicatori, cum ar fi Biblia, Biserica (ca institutie), anturajul. SELECTAREA EŞANTIONULUI DE CONŢINUT
SUBIECŢI, INSTRUMENT DE LUCRU În vederea realizării proiectului de cercetare am ales ca subiecţi 40 de elevi cu vârstă cuprinsă între 16 şi 19 de ani. Dintre cei 40 de elevi, 20 sunt de sex masculin şi 20 sunt de sex feminin, nevrând să facem o paralelă între cele două grupuri. Am considerat că această diversificare pe sexe m-ar ajuta în vederea realizării proiectului, deoarece am vrut să observ procentajul de religiozitate şi ateism în rândul tinerilor liceului unde predau, interesându-mă atât părerea unor elevi de sex masculine, cât şi a acelora de sex feminin.
Elevii au fost aleşi din clasele IX – XII în mod aleatoriu, dar şi în măsura în care au dorit sa răspundă intrebărilor. Ca metodă de cercetare am ales ancheta socilogică , folosind ca instrument de lucru chestionarul.
Am hotărât să folosim ancheta ca tip de cercetare sociologică, deoarece este o metodă
complexă, permiţându-ne să aflăm date exacte în legătură cu subiecţii.Chestionarul în realizarea acestui proiect a fost esenţial:totdeauna trebuie prevăzut un sistem de întrebări care să permită stabilirea poziţiei indivizilor faţă de una sau alta din problemele puse în dis cuţie 4.Acesta cuprinde 9 întrebări, toate
cu răspuns închis.
4
Chelcea, Septimiu: Iniţierea în cercetarea sociologică; Editura Comunicare.ro, 2004
ANALIZA DATELOR ŞI INTERPRETAREA REZULTATELOR Pentru efectuarea acestei cercetări a fost aleasă ancheta sociologică, instrumentul folosit fiind chestionarul. Acesta a fost atribuit către 40 de subiecţi cu vârsta cuprinsă între 18 şi 20 de ani. Au fost atribuite 20 de chestionare sexului masculin si 20 celui feminin. Resursele necesare pentru această cercetare au fost de mai multe tipuri, una dintre cele mai importante fiind cea de timp. A fost nevoie de două zile pentru distribuirea şi completarea chestionarelor şi de zece zile pentru realizarea întregii cercetări. Resursele materiale folosite au fost: un calculator, o imprimantă, instrumente de scris şi de calcul şi hârtia necesară pentru listarea chestionarelor. Prin centralizarea răspunsurilor şi calcul matematic s-a reuşit aflarea unor procentaje din care rezultă tendinţele subiecţilor fie spre religiozitate, fie spre ateism. A fost aplicat un chestionar, cu un număr de 9 întrebări, iar din acestea au fost alese 4 întrebări relevante pentru aflarea tendinţelor pe care subiecţii le au.
În următoarele diagrame este reprezentarea grafica a răspunsurilor, pentru o înţelegere mai bună a acestora:
Sunteţi o persoană religioasă? 15% da
52%
nu
33% nu răspund
Mergeţi la Biserică? 70
65
60 50
50 40
50
Fete
35
30 20
Băieţi
10 0 da
nu
Aveţi/Aţi avut tendinţe spre ateism? 50 40 30 20 10 0
50
45 35
25
30 15
da
nu
nu ştiu/nu răspund
Fete Băieţi
Aţi alege ateismul în detrimentul religiei dumneavoastră?
22%
da nu 78%
Prin urmare, la prima întrebare, Sunteţi o persoană religioasă? , la care subiecţii au avut de ales între un răspuns afirmativ şi unul negativ sau să nu răspundă, 60% din sexul masculin a răspuns cu da, 35% cu nu, iar 5% au ales să nu răspundă. Sexul feminin a avut un procentaj mai scăzut la răspunsul afirmativ, doar 45% răspunzând cu da, 30% cu nu, iar 25% nu au răspuns. Din totalul de 40 de subiecţi 52,5% au răspuns afirmativ, 32,5% negativ, iar 15% nu au răspuns. Următoarea întrebare aleasă a fost cea cu numărul 3, Mergeţi la biserică?, aici subiecţii având două posibilităţi de a răspunde: „da” sau „nu”. La sexul masculin s-a ajuns la un rezultat egal, 50% alegând „da”, 50% „nu”. La sexul feminin s-a observat un grad mai ridicat de frecventare a bisericii, 65% dintre femei alegând „da” şi doar 35% „nu”. În total răspunsul afirmativ a fost ales într-un grad mai mare, 57,5% alegând „da” şi 42,5%, „nu”. Prin a treia întrebare aleasă s-a vrut aflarea unui procentaj care să arate dacă subiecţii aleşi au sau au avut tendinţe spre ateism. A fost posibilă alegerea a 3 răspunsuri: „da”, „nu” şi „nu ştiu/nu răspund”. Prin procentajul aflat în urma calculului matematic s-a demonstrat ca sexul masculin a avut mai multe tendinţe spre ateism, jumătate dintre subiecţii masculin răspunzând cu „da”, spre deosebire
25% la sexul feminin. 35% dintre bărbaţi au ales „nu”, 15% alegând să nu răspundă, iar la sexul feminin 45% au răspuns cu „nu”, iar restul de 30% nu au răspuns. În total, 37,5% dintre subiecţi au răspuns afirmativ, 40% negativ, iar 22,5% au ales să nu răspundă. A patra întrebare aleasă ne-a ajutat să ne dăm seama dacă subiecţii ar alege ateismul în detrimentul religiei de care aparţin: Aţi alege ateismul în detrimentul religiei dumneavoastră?. Subiecţii au avut de ales între un răspuns afirmativ şi unul negativ Prin urmare, am aflat că 22,5% din cei 40 de subiecţi ar alege ateismul, iar 77,5% nu ar face acest lucru. Pe plan masculin majoritatea nu ar alege ateismul, şi anume 80%, iar 20% ar alege. Sexul feminin a răspuns aproape la fel ca sexul masculin procentajul la răspunsul afirmativ fiind de 25%, iar la cel negativ de 75%.
LIMITELE CERCETĂRII, CONCLUZII Avantajele şi desavantajele nu pot lipsi, aşa că un avantaj este acela că am economist timp prim alegerea anchtei pe bază de chestionar ca metodă.Ca dezavantaje putem vorbii despre faptul că subiectul este îngrădit, neputând să îşi susţină cu argumente raspunsurile.
CONCLUZII În primul rând, putem concluziona faptul că din eşantionul de 40 de persoane 52,5% sunt religioase, 32,5% au spus ca nu sunt persoane religioase, iar restul de 15% s-au abţinut.Altă concluzie pe care o putem trage, sugerează că 22,5% din cei 40 de subiecţi ar alege ateismul, iar 77,5% nu ar face acest lucru. Concluzia finală a proiectului nostru de cercetare este faptul că din cei 40 de subiecţii cu vărstă cuprinsă între 18 şi 20 de ani, aleşi în vederea realizării proiectului, majoritatea sunt religioşi, iar ateii rămân în inferioritate.Deci, TINERII CLUJENI, RELIGIOŞI .
BIBLIOGRAFIE Dictionarul explicativ al limbii romane, Bucureşti, 1998, p. 68 Chelcea, Septimiu: Iniţierea în cercetarea sociologică; Editura Comunicare.ro, 2004 Recensământ 2002, Judeţul Cluj, http://recensamant.referinte.transindex.ro/?pg=8
Lukacs Jozsef - Povestea „oraşului-comoară”, Editura Biblioteca Apostrof, Cluj-Napoca, 2005 Sursa: blog, discuţii despre Iisus - http://www.avarvarei.ro
ANEXE
Chestionar
Vârstă: Sex: M F 1. Sunteţi o persoană religioasă? a) Da
b) Nu
c) Nu Răspund
2. Aparţineţi unei religii anume? Dacă da, care? a) Ortodoxă b) Catolică c) Musulmană d) Protestantă e) Altă religie
3. Mergeţi la biserică? Dacă da, cât de des? a) Da (
)
b) Nu
4. Aţi citit Biblia? Dacă da, în ce măsură? a) Puţin b) Moderat c) Mult d) Toată 5. Aţi întâlnit lucruri cu care nu sunteţi de acord în Biblie? Dacă da, în ce măsură? a) Puţine b) Moderat c) Multe 6. Aveţi / Aţi avut tendinţe spre ateism? a) Da
b) Nu c) Nu ştiu / Nu răspund
7. Aţi alege ateismul în detrimentul religiei de care aparţineţi? a) Da b) Nu 8. Cunoaşteţi persoane ateiste? a) Da b) Nu 9. Credeţi că ateii pot fi oameni morali? a) Da b) Nu
Tabel cu răspunsurile obţinute în urma aplicării şi completării chestionarelor:
NUMĂR ÎNTREBARE
1 2 3 4 5 6 7 8 9
VARIANTE RASPUNS ÎNTREBĂRI a b c d
21 29 23 18 21 15 9 31 33
13 5 17 7 5 16 31 9 7
6 3 7 9 -
e
1
5
5 -
7 -
Formula matematică folosită pentru aflarea rezultatelor a fost regula de trei simplă:
y………………100% z……………….x 100 ·
z
x= --------------
y
