CUPRINS
Argument................... Argument................................ ......................... ......................... .......................... .......................... ............................................2 ...............................2 Cap. Cap. I Releele Releele de prote proteccție........................ ..................................... ......................... ......................... .......................... ..........................4 .............4 I.1 Clasificare Clasificareaa releelor releelor de protec protecț ie......................... ..................................... ......................... .......................... ....................5 .......5 I.2 Caracteristi Caracteristicile cile releelor releelor de protec protecț ie........................ ..................................... ......................... ......................... ................6 ...6 Cap.II. Relee termobimetalice.............................. termobimetalice........................................... .......................... .......................................8 ..........................8 II.1 Principiul Principiul de funcționare al releelor releelor termobimetalice termobimetalice.......................... .....................................9 ...........9 II.2 ariante ariante constructi!e constru cti!e de relee termobimetalice............ termobimetalice ......................... ..................................9 .....................9 Cap.III Relee electromagnetice.............................................................................14 III.1 Relee electromagnetice ma"imale de curent...............................................15 III.2 Relee electromagnetice de tensiune............................................................16 I. I. #ibliografie............................. #ibliografie.......................................... ......................... ......................... .................................................18 ....................................18
1
Argument
Defectele ce apar în instalațiile electrice sunt foarte complexe, atât ca desfășurare cât și din punct de vedere al efectelor pe care le pot produce în instalațiile electrice. Deși este posibilă o împărțire a defectelor după cauza și natura lor, în practică este greu de distins cărei categorii îi aparține defectul care a avut loc, dat ind că cel mai adesea apar defecte combinate și nu se poate ști care a fost cauza și care efectul. area ma!oritate ma!oritat e a defectelor constau în deteriorarea izolației ceea ce conduce la apariția unor scurtcircuite. "urentul de scurtcircuit având o valoare mare supune ec#ipamentul electric și consumatorii la efecte termice și electrodinamice importante și în același timp provoacă o creștere a căderilor de tensiune pe toate impedanțele pe care le parcurge, provocând astfel o scădere generală a tensiunii în rețea. $c#ipamentele electrice de protecție au rolul de a limita efectele regimurilor de avarie pentru a prote!a atât ec#ipamentul electric cât și consumatorii și generatoarele electrice. "ele mai importante ec#ipamente de protecție sunt% siguranțele fuzibile, releele de protecție, declanșatoarele și descărcătoarele. ¶tele de protecție trebuie să sesizeze apariția unui regim anormal de funcționare și să izoleze zona defectă prin intermediul aparatelor de comutație. 'entru a ecientă o protecție trebuie să e sensibilă, rapidă, selectivă și cât mai sigură în funcționare. Instalația de protecție prin relee este format$ din totalitatea totalitatea aparatelor aparatelor ș i dispo%iti!elor dispo%iti!elor destinate destinate s$ asigure deconectarea deconectarea automat$ automat$ a instalaț iei &n ca%ul apariției regimului regimului anormal anormal de funcționare sau sau de a!arie 'defect() 'defect() periculos periculos pentru (
instalația electric$* +n ca%ul regimurilor anormale care nu pre%int$ pericol imediat) protecția semnali%ea%$ numai apariția regimului anormal. ,econectarea instalație electrice se efectuea%$ de c$tre &ntrerup$toare) care primesc comanda de declansare de la instalația de protecț ie. -e reali%ea%$ separarea p$rții cu defect de restul instalaț iei 'sistemului( electrice) urm$rinduse prin aceasta* limitarea de%!olt$rii defectului) ce se poate transforma &ntro a!arie la ni!elul sistemului* pre/nt/mpinarea distrugerii instalaț iei &n care a ap$rut defectul* restabilirea regimului normal de funcț ionare) asigur/nd continuitatea &n alimentarea cu energie electric$ a consumatorilor. Pentru a indeplini in bune conditii obiecti!ele impuse) instalaț iile de protecț ie trebuie s$ satisfac$ anumite performanț e 'calit$ț i( Protecția trebuie s$ acțione%e rapid pentru a limita efectele termice ale curenților de scurtcircuit) sc$derea tensiunii) pierderea stabilit$ț ii sistemului electric. 0impul de licidare 'eliminare( a unui defect se compune din timpul propriu de lucru al protectie ' 3)323.34 s() timpul de tempori%are reglat și timpul de declanșare a &ntreruptorului ' 3)34...3)36 s(. Pentru protecț iile clasice timpul minim de deconectare din momentul aparitiei scurtcircuitului !a fi 3)36 3)13 s. Aceste !alori sunt suficiente pentru instalaț iile electroenergetice. ,eci rapiditatea se obtine prin utili%area unor ecipamente de calitate 'performante(. -electi!itatea repre%int$ proprietatea unei protecț ii de a deconecta numai elementul 'ecipamentul) tronsonul( pe care a ap$rut defectul) restul instalaț iei 'sistemului( r$m/n/nd sub tensiune.Protecț ia trebuie s$ comande declanș area celor mai apropiate &ntreruptoare de la locul defectului. -electi!itatea se poate reali%a pe ba%a de timp 'prin tempori%$ri() pe ba%a de curent sau prin direcționare. +n funț ie de particularit$țile instalaț iei ș i de importanț a consumatorului se !a adopta prioritatea &ntre rapiditate ș i selecti!itate.
)
Cap. I Releele de protecție
*olul releelor de protecție este de a prote!a instalațiile electrice împotriva funcționării în regimuri anormale, prin transmiterea unor semnale electrice ce determină izolarea locului defect prin intermediul aparatelor de comutație. Deși există o mare diversitate de relee, toate se compun din trei elemente funcționale distincte% elementul sensibil +, elementul comparator " și elementul executor $ g. 1-
ig. 1 -cema bloc a unui releu de protecție
După cum se constată releul are un singur semnal de intrare x- și oricâte semnale de ieșire 1/n-. $lementul sensibil + primește semnalul de 0
intrare x și îl transformă întro mărime zică necesară funcționării releului. De exemplu, la un releu electromagnetic, acest rol este îndeplinit de un electromagnet ce transformă tensiunea sau curentul întro forță sau cuplu ce permite funcționarea releului. $lementul comparator " compară mărimea transformată de elementul sensibil, cu o mărime de referință și la o anumită valoare a mărimii transformate trimite acțiunea asupra elementului executor. 2a releele electromagnetice acest rol îl îndeplinește resortul antagonist. $lementul executor $, în urma comenzii primite acționează asupra semnalelor de ieșire 1/n, ce constituie contactele releului. *eleele electrice sunt aparate automate, care sub acțiunea parametrului electric de intrare produc variația bruscă a parametrilor de ieșire, la o anumita valoare a parametrului de intrare. $le funcționează pe baza ciclului D&34 desc#isînc#is-, făcând parte din categoria aparatelor cu comenzi discontinue. *eleele de protecție trebuie să îndeplinească patru condiții fundamentale% selectivitate, rapiditate, sensibilitate și siguranță. &cțiunea releelor de protecție este selectivă, dacă acestea comandă deconectarea numai a părții defecte din sistem, prin contactoarele respective, celelalte părți ale sistemului rămânând mai departe în funcțiune. "ondiția de rapiditate este necesară, deoarece deconectarea rapidă a elementelor defecte din rețea prezintă o serie de avanta!e ca% mărește stabilitatea funcționării în paralel a generatoarelor sincrone, reduce timpul de alimentare cu tensiune scăzută aconsumatorilor, micșorează distrugerile elementelor defecte, permite folosirea reanclanșării automate rapide a liniilor aeriene, etc. +e face observația că cele două condiții de selectivitate și rapiditate nu se pot satisface întotdeauna simultan. *eleele de protecție trebuie să e sucient de sensibile la defecte ca și la regimurile anormale de funcționare, ce 5
pot apărea în elementele prote!ate ale sistemelor electrice. 6n sfârșit, releele de protecție trebuie să e întotdeauna gata de acțiune și să funcționeze sigur în toate cazurile de defecte și regimuri anormale de funcționare.
I.1 Clasificarea releelor de protecție
"lasicarea releelor de protec7ie se poate face după mai multe criterii. A) După principiul de funcționare al mecanismului motor% 8 relee termice, 8 electromagnetice, 8 de inducție, 8 magnetoelectrice, 8 electrodinamice, 8 electronice B) După mărimea pe care o prote!ează%
8 relee de curent 8 relee de tensiune 8 relee de putere 8 relee de impedanță 8 relee de frecvență 8 relee de timp 8 relee de temperatură
C) După felul în care este realizată acțiunea față de o anumită
valoare a mărimii de intrare% 8 relee maximale, care acționează dacă mărimea prote!ată depășește o anumită valoare 8 relee minimale, care acționează când mărimea prote!ată scade sub o anumită valoare sau dispare 8 relee direcționale, care acționează dacă se sc#imbă sensul mărimii prote!ate de exemplu% sensul de circulație al puterii D) După modul în care acționează asupra aparatelor de comutație% 8 relee directe, la care elementul de protecție acționează direct asupra aparatului de comutație 8 relee indirecte, la care acțiunea se transmite prin intermediul 9
unor contacte din circuitul electric auxiliar al aparatului de comutație. E) După modul de conectare în circuit% 8 relee primare, la care înfășurarea este parcursă de mărimea din circuitul de prote!at 8 relee secundare a căror înfășurare este alimentată din secundarul unui transformator de măsură prin a cărui primar trece mărimea din circuitul de prote!at. F) 6n funcție de valoarea timpului de acționare ta, denit ca timpul din momentul apariției semnalului de intrare care acționează asupra elementului sensibil al releului și până în momentul acționării releului, releele se clasică în% 8 relee fără inerție ultrarapide-, când t a:1;ms 8 relee rapide, când t a:5x1;(s 8 relee normale, când ;,15s
"aracteristica de bază a releelor o constituie caracteristica intrare ieșire, = fx-, care reprezintă legătura cu caracter discontinuu dintre mărimea de intrare x și mărimea de ieșire .
>
a-
bc?ig. ( "aracteristicile intrareieșire a releelor. a- *eleu minimal, b- *eleu maximal, c- *eleu polarizat
&șa cum se vede din gura ( .a-, dacă mărimea de intrare crește în intervalul de la ; la 1, mărimea de ieșire rămâne nulă. @n momentul în care mărimea de intrare atinge valoarea x a, mărimea de ieșire variază brusc la valoarea max. ărimea xd poartă denumirea de parametru de acționare și reprezintă valoarea mărimii de intrare la care sistemul mobil se pune în mișcare și acționează contactele. @n continuare dacă x crește mărimea de ieșire rămâne constantă. @n procesul de micșorare al mărimii de intrare până la xr mărimea rămâne constantă și numai la x = xr variază brusc până la valoarea ; porțiunea 05-. ărimea xr poartă denumirea de parametru de revenire și reprezintă mărimea de intrare la care sistemul mobil începe să se deplaseze în sens contrar celui de acționare, spre poziția de repaus. +e mai denește parametrul reglat x* ca ind valoarea reglată sau prescrisă pentru care se stabilește că trebuie să aibă loc acționarea. xr
*aportul% A r =
xa
se numește factor de revenire. "u cât B r
este mai aproape de unitate cu atât releul este mai sensibil. C altă caracteristică importantă a releelor o reprezintă caracteristica temporală sau de funcționare, care dă dependența dintre durata de acționare și valoarea parametrului de ieșire. &stfel în gura ). se reprezintă diverse caracteristici temporale ale releelor de curent. +e deosebesc astfel% 8 relee cu caracteristică dependentă, la care timpul de acționare scade
pe măsura creșterii curentului din înfășurarea releului cazul releelor termice și de inducție-E 8 relee cu caracteristică independentă, la care timpul de acționare nu depinde de valoarea curentului cazul releelor electromagnetice-E 8 relee cu caracteristică semidependentă, la care timpul de acționare este funcție de curent numai până la o anumită valoare a curentului 6a, de la care în sus timpul devine constant și independent de timpE 8 relee cu caracteristică limitat dependentă sau mixtă, la care timpul de acționare este în funcție de curent, însă la o anumită valoare mare a curentului 6a curent de scurtcircuit- timpul de acționare devine foarte mic, aproape zero cazul releelor *Fp", sau combinații de relee termice și electromagnetice-.
?ig. ) "aracteristicile temporale ale releelor de curent
G
Cap.II. Relee termobimetalice
*eleele sunt aparate de protecție, care acționând asupra unui aparat de comutație, produc întreruperea alimentării unui consumator, la o anumită temperatură a elementului sensibil al releului. $lementul sensibil sau senzorul este o lamelă din bimetal. *eleele termobimetalice sunt relee de curent și se utilizează mai ales pentru protecția mașinilor electrice, împotriva încălzirilor excesive ca urmare a funcționării mașinilor la suprasarcini de lungă durată. "urentul de suprasarcină al motorului, încălzește mecanismul bimetalic al releului și când temperatura atinge valoarea maximă admisă, releul termobimetalic trebuie să acționeze asupra unor contacte care provoacă deconectarea motorului de la rețea. *eleele termobimetalice nu asigură protecția împotriva curenților de scurtcircuit, deoarece rezistența de încălzire a acestor relee se poate arde înainte ca aceste relee să acționeze. De aceea la protecția motoarelor electrice aceste relee termobimetalice se asociază cu relee electromagnetice cu acțiune instantanee sau siguranțe fuzibile cu rol de protecție împotriva curenților de scurtcircuit.
II.1 Principiul de funcționare al releelor termobimetalice
2amela bimetalică este formată din două straturi de metal intim unită pe toată suprafața de contact, prin sudură sau lipire. "ele două metale au coecienți de dilatare diferiți. "um la încălzire una din componente se dilată mai puternic ca cealaltă, termobimetalul se curbează la încălzire și anume cu atât mai mult, cu cât mai mare este diferența dintre coecienții de dilatare ai 1;
ambelor componente. "omponenta cu coecient de dilatare mai mic constituie componenta pasivă, iar cea cu coecient de dilatare mai mare reprezintă componenta activă. &lia!ele din ernic#el, cu proprietățile lor specice, stau la baza realizării termobimetalelor. 6nvarul alia! ?e3i cu )9H 3i-, având coecientul de dilatare minim se folosește în calitate de componentă pasivă, iar alia!ele cuprului cu zinc, staniu sau nic#el, care au coecienți de dilatare mari se folosesc drept componente active. 'rin urmare, lamela bimetalică are proprietatea de ași sc#imba forma în mod automat, funcție de valoarea temperaturii materialului lameleiE parametrul de intrare este temperatura și parametrul de ieșire curbarea lamelei. ?ață de alte dispozitive bazate pe dilatare, bimetalul are avanta!ul că săgeata care se obține la capătul liber al lamelei este cu mult mai mare decât cea obținută prin simpla dilatare termică. @n esență la nivelul bimetalului se obține cea mai simplă transformare de energie termică în energie mecanică, cu multiple aplicații în te#nică. II.2 Variante constructive de relee termobimetalice
Fermobimetalele, au proprietatea transformării unei variații de temperatură întro mișcare datorită deformării. 2a realizarea releelor termobimetalice se folosește atât această proprietate cât și proprietatea de elasticitate a termobimetalelor. 'rin aplicarea unei forțe de sens contrar deformării se pot obține tensiuni interne, proporționale cu variațiile de temperatură. Din punct de vedere te#nic se pot utiliza următoarele funcții ale termobimetalelor% efectul de deformare curbare-E efectul de forță datorită tensiunilor interneE 11
efectul combinat de deformare și forțăE efectul de temporizare la transmiterea unei comenziE efectul de compensare a temperaturii mediului ambiant. &ceste efecte pot realizate cu termobimetale de cele mai diferite forme ca% benzi drepte sau ușor îndoite care se curbează, piese în formă de 4, spirale care se înfășoară sau se desfășoară, discuri a căror curbură variază. După modul de încălzire al elementului sensibil bimetalic se deosebesc mecanisme bimetalice cu încălzire directă, indirectă sau combinată mixtă-. 2a încălzirea directă, lamela se încălzește prin efect electrocaloric datorită trecerii curentului electric prin însăși lamela bimetalică. "um efectul de deformare al termobimetalelor încastrate la un capăt este cel mai frecvent folosit, se prezintă în gura0. două soluții constructive pentru releele cu încălzire directă. &stfel în gura 0a- se prezintă un releu termobimetalic dintro bandă de bimetal fără pretensionare și în gura 0.b- cu pretensionare. &ceste relee sunt capabile să desc#idă un contact al unui circuit electric dacă temperatura depășește o anumită valoare limită.
?ig. 0 *elee termobimetalice cu încălzire directă, utilizând efectul de deformare. 1(
a-releu bimetalic din bandă bimetalică fără pretensionare. b- releu bimetalic din bandă bimetalică cu pretensionare
?ig. 5 *eleu termobimetalic cu încălzire directă utilizând efectul de deformare și forță. 4tilizarea concomitentă sau succesivă a efectului de deformare și a efectului de forță este exemplicată în construcția din gura5. &ici lamela bimetalică încastrată se deplasează întâi liber, proporțional cu temperatura, apoi acționează cu o forță provocând desc#iderea unui contact din circuitul electric al bobinei contactorului. $xistă variante constructive de relee termobimetalice în care elementul bimetalic încastrat are forma literei 4, ca în gura 9
a
b ?ig. 9 Fipuri constructive de relee termobimetalice. a- *eleu termobimetalic în formă de 4. b- @ncălzirea indirectă a releelor termobimetalice
@n cazul folosirii încălzirii indirecte bimetalul este încălzit prin intermediul unui rezistor de încălzire cu rul bobinat pe lamelă sau sub forma unei plăcuțe de mare rezistivitate. 1)
@n cazul încălzirii combinate mixte-, lamela este încălzită pe cale directă și indirectă prin rezistor, curentul parcurgând lamela termobimetalică și rezistorul legate în serie ca în gura>. "ând curentul din circuitul de sarcină este prea mare, bimetalul se leagă în circuit prin intermediul unui transformator de curent.
?ig.> *eleu termobimetalic cu încălzire combinată 'entru a obține o temporizare a unei acționări se poate folosi efectul de deformare al bimetalului, obținânduse temporizări de la câteva secunde la câteva minute. 'entru protecția motoarelor asincrone trifazate, releele termobimetalice sunt grupate în blocuri de relee. $lementul motor al acestor relee sunt lamelele termobimetalice 1, cu efect de deformare și forță. "onform gurii . aceste blocuri cuprind și un mecanism format din pârg#ia (, bimetalul de compensare ), piesa 0 care împinge lamela elastică 5 și care basculează contactul mobil din poziția I în poziția ". "ontactul mobil se aJă conectat la borna &. "ele trei termobimetale sunt legate prin bornele *, +, F, la rețeaua trifazată și prin 4,K, L, sunt înseriate cu înfășurările motorului trifazat, ind parcurse de curentul de prote!at. 10
?ig. Iloc de relee termobimetalice 2amelele termobimetalice de pe orice fază se curbează în caz de suprasarcină deplasând pârg#ia ( în sensul săgeții. *eglarea curentului de acționare se face cu șurubul 9, care poate rotit în fața unei scale gradate. 2a depășirea curentului de regla!, după un timp ce depinde de valoarea supracurentului, piesa 0 prin împingerea resortului săritor lamela elastică 5-, produce întreruperea contactului normal înc#is &I înseriat cu bobina contactorului,respectiv înc#ide contactul normal desc#is &" ce poate introdus întro sc#emă de semnalizare. @n cazul supracurenților de scurtă durată pornirea motorului- sau a funcționării îndelungate la curentul nominal, lamelele de bimetal se curbează dar nu sucient pentru a acționa contactul. 'entru a face blocul de relee termobimetalice insensibil la modicările temperaturii ambiante, acesta se ec#ipează cu dispozitive de compensare termică, prin utilizarea unui bimetal de compensare.
15
?ig. G Dispozitivul de compensare termică a blocului de relee termobimetalice. "onform gurii G. la creșterea temperaturii mediului ambiant, bimetalul de compensare ), care este un bimetal pasiv neparcurs de curent-, deplasează spre stânga pârg#ia ( cu o distanță Δs i deoarece și bimetalele principale 1 se curbează cu s în același sens, cursa ce urmează a o străbate bimetalele principale în cazul unui curent de suprasarcină, s, rămâne constantă. enționăm că după acționarea blocului de relee de protecție, oprirea motorului și răcirea lamelelor bimetalice, releul trebuie rearmat prin intermediul butonului > din gura G , care readuce contactul mobil în poziția inițială. +e remarcă că se realizează și blocuri de relee cu posibilitatea de rearmare automată a contactului mobil după acționare. *eprezentarea în sc#emele electrice a blocului de relee termobimetalice este arătată în gura1;. 19
?ig. 1; *eprezentarea blocului de relee termobimetalice în sc#emele electrice Iornele 1, ), 5, se leagă la ieșirea din contactele principale ale contactoruluiE bornele (, 0, 9, se leagă la intrarea în motorE iar contactul 111) normal înc#is se înseriază cu circuitul de comandă al contactorului. &stfel dacă curentul din circuitul de prote!at depășește valoarea reglată, se desc#ide contactul 111) întrerupânduse alimentarea bobinei contactorului și astfel se declanșează motorul de la rețea. Ilocurile de relee termobimetalice sunt des folosite la protecția de suprasarcină a motoarelor electrice.
?ig. 11 Ilocuri de relee termobimetalice
1>
Cap.III Relee electromagnetice
*eleele electromagnetice au ca element sensibil un electromagnet, ca element comparator un resort antagonist și ca element executor unul sau două contacte 3D și 3.6-. "ând parametrul de intrare depășește valoarea reglată, se învinge tensiunea resortului antagonist și are loc acționarea instantanee a contactelor. *eleele electromagnetice pot neutre , când acțiunea mecanismului electromagnetic este independentă de sensul solenației bobineisau polarizate, când acțiunea depinde de sensul solenației. 'e principiul releelor electromagnetice se construiesc o gamă largă de relee de protecție fără temporizare sau cu temporizare, de tipul% de curent, detensiune, intermediare, etc., frecvent utilizate în centrale și stații electrice, precum și în protecția la suprasarcini și scurtcircuite a motoarelor electrice și a consumatorilor industriali. III.1 Relee electromagnetice maimale de curent
+unt relee cu acțiune instantanee, destinate protecției instalațiilor electrice împotriva suprasarcinilor sau scurtcircuitelor. $lementul constructiv caracteristic al releului maximal de curent *"este armătura mobilă de forma literei M și se execută din tablă de oțel foarte subțire și ușoară, pentru a micșora timpul de acționare. $a se saturează repede la valori mici ale curentului din înfășurare, astfel ca factorul de revenire al releului crește și implicit și sensibilitatea releului. "urentul de supraveg#eat parcurge înfășurările, ce pot legate în serie 1
sau paralel, aJate pe miezul feromagnetic al electromagnetului. Dacă curentul depășește valoarea reglată, xată pe scara de regla!, armătura se rotește rapid, învingând tensiunea resortului antagonist și înc#ide contactele mobile peste cele xe, lansând un semnal în circuitul comandat. *eglarea curentului de acționare se face printro pârg#ie, sc#imbânduse tensionarea resortului antagonist. De asemenea prin legarea în serie sau paralel a înfășurărilor sepoate dubla domeniul de regla!. Fimpul de acționare al acestor relee este decâteva sutimi de secundă aproximativ ;.;5 s- și nu poate reglatE caracteristica de protecție a releului este o caracteristică independentă. Dacă valoarea curentului la care releul acționează este 6 a și valoarea curentului la care releul revine este 6 r, atunci factorul de revenire al acestor relee 7r IrIa 3)85. "u cât factorul de revenire este mai apropiat de unitate cu atât releul este mai sensibil. 'ărțile componente ale releului sunt%1 miezul feromagnetic,( bobină, ) armătura mobilă, 0 resort antagonist, 5 buton de regla! a arcului, 9,> șuruburi de regla! care stabilesc pozițiile limită ale armăturii mobile. +c#imbarea domeniului de regla! se realizează prin comutatorul gamelor de regla! care modică numărul de spire al bobinei releului. Irațul armăturii mobile acționează prin intermediul piesei izolante G, sistemul de contacte 1;. 6ndicatorul de funcționare 11 poate anulat de anulatorul 1(.
1G
ig.12. *eleu electromagnetic maximal de curent *"(
III.2 Relee electromagnetice de tensiune
&ceste relee pot funcționa ca relee maximale de tensiune *F 1- sau ca relee minimale de tensiune *F(- și au aceeași formă constructivă ca și releele de curent *" gura1(.- cu deosebirea că înfășurarea lor este formată dintrun număr mare de spire subțiri și se leagă în paralel cu instalația de prote!at. *eleele maximale de tensiune acționează prin atragerea armăturii mobile dacă tensiunea depășește valoarea reglată, pe când releele minimale de tensiune acționează prin eliberarea armăturii mobile dacă tensiunea scade sub valoarea reglată, sau la dispariția tensiunii. De aceea releele maximale de tensiune au contactul normal desc#is și (;
se reprezintă în sc#emele electrice ca în gura1). iar releele minimale de tensiune au contactul normal înc#is. ?actorul de revenire A r = 4rN4a este subunitar la releele maximale A r ≥ ;,5- și supraunitar A r ≤ 1,15la releele minimale de tensiune. *eleele electromagnetice de protecție sunt mai frecvent folosite la 'rotecția motoarelor electrice, deoarece scăderea tensiunii determină creșterea curentului absorbit. De asemenea, se utilizează la numeroase sc#eme de automatizări din sistemul energetic .
ig1:. *eprezentarea în sc#emele electrice a releelor maximale de
curent, maximale de tensiune și minimale de tensiune.
(1
IV. !ibliografie
1. Popescu ;i%eta -ibiu 2338 2. Popa Aurel Aparate electrice de ?oas$ și &nalt$ tensiune)
((
