PRONUMELE ȘI NUMERALUL -a pus haina-i. , există: 1. În propoziția El și -a a. două pronume personale și unul reflexiv b. două pronume reflexive și unul personal c. un pronume posesiv, un pronume personal și un pronume reflexiv d. trei pronume personale 2. În propoziția Erau contra alor noștri., alor noștri este: a. pronume posesiv în dativ b. pronume posesiv în genitiv c. pronume personal în acuzativ d. pronume posesiv în acuzativ 3. Există pronume demonstrativ în enunțul: a. De aceea pleacă. b. Voi citi după aceea. c. Creionul nu e pe cartea aceasta, ci pe aceea. d. Mă gândesc la fata aceea. 4. În enunţul: În cetăţuia ta de ape/Dorm cântecele noastre toate cuvântul ta este: a. atribut adjectival, exprimat prin adjectiv posesiv; b. atribut pronominal, exprimat prin pronume posesiv c. atribut pronominal, exprimat prin pronume personal; d. atribut pronominal, exprimat prin pronume reflexiv. 5. Forma neologică a numeralului multiplicativ este: a. îndoit b. amândoi c. o doime d. dublu 6. Forma corectă a numeralului se află în enunțul: a. Sora mea este în clasa doisprezecea. b. Grupa șaptea a rămas în urmă. c. Le-am dat amândurora un ordin. d. Știrile sportive se difuzează la ora optisprezece. 7. Cuvintele din propoziţia: Stropirea copiilor cu apă este interzisă, au funcţia sintactică, în ordine: a. subiect, atribut, complement direct, predicat verbal; b. subiect, atribut, atribut, predicat verbal; c. complement direct, atribut, complement indirect, predicat verbal; d. complement direct, atribut, atribut, predicat nominal. 8. În enunţul: Câmpia din faţa lor era semănată cu grâu, din faţa lor are funcţia sintactică de: a. atribut pronominal; b. complement circumstanţial de loc; c. complement indirect; d. atribut substantival. 9. Pronumele interogativ din propoziţia: Cine vine la noi?, are funcţia sintactică de: a. complement direct; b. subiect; c. complement circumstanţial de loc; d. nume predicativ. 10. În enunţul: Maria, sora prietenului meu, este studentă, studentă, structura subliniată este: a. subiect multiplu; b. nume predicativ; c. apoziţie dezvoltată; d. apoziţie simplă. 11. Există complemente directe în propoziţiile: a. I-a I-a supărat pe părinţi. A aflat vestea de la mine. b. Îmi plac fructele. S-au S-au înţeles pe drum. c. Au aterizat pe pistă. Merg pe stadion. d. Mă gândesc la tine. Mă bazez pe cunoştinţe. 12. Sunt corecte formele: a. Mariei însuşi, băieţilor însăşi; b. Mariei înseşi, băieţilor înşişi; c. Mariei însăşi, băieţilor însuşi;
13.
14.
15.
16.
17.
d. Mariei înşişi, băieţilor înseşi. onuţ ., lui ., lui este: În propoziţia: Caietele sunt ale lui I onuţ este: a. pronume personal; b. pronume posesiv; c. articol hotărât; d. prepoziţie. Pronumele relativ din enunțul: Nu înțeleg ce vrei de la mine., este în cazul: a. nominativ b. vocativ c. acuzativ d. dativ Pronumele personal are forme accentuate şi neaccentuate doar pentru cazurile: a. acuzativ şi dativ b. nominativ şi vocativ c. acuzativ şi genitiv d. dativ şi genitiv şi genitiv Structura în ciuda este: a. prepoziţie+substantiv b. locuţiune substantivală c. locuţiune prepoziţională d. locuţiune adverbială Precizaţi valoarea morfologică a cuvintelor subliniate: E viţa noastră făurită/ De doi bărbaţi cu braţe tari:
a. b.
18.
19.
20.
21.
22.
23.
verb predicativ, pronume personal, numeral, numeral verb auxiliar, adjectiv pronominal posesiv, numeral cardinal, adjectiv c. verb copulativ, pronume personal, numeral cardinal, adverb d. verb predicativ, pronume posesiv, numeral cardinal, adjectiv Cuvântul o din enunţul „O fată citeşte, alta scrie.” este: este: a. articol nehotărât; b. pronume nehotărât; c. numeral cardinal cu valoare adjectivală; d. adjectiv pronominal nehotărât. Cuvântul subliniat din enunţul „Această carte este citită de mulţi elevi.” are următoarea analiză gramaticală: a. pronume demonstrativ de apropiere, cazul nominativ, atribut pronominal; b. adjectiv pronominal demonstrativ de apropiere, cazul nominativ, atribut adjectival; c. adjectiv pronominal demonstrativ de identitate, cazul acuzativ, atribut adjectival; d. pronume demonstrativ de apropiere, cazul nominativ, subiect. Cuvântul subliniat din enunţul: „Nu„Nu-şi amintea poezia” este: a. pronume reflexiv; b. pronume personal; c. conjuncţie coordonatoare; d. adverb. În enunțul ,,S,,S-a oprit în fața lui.”, locuțiunea prepozițională precedă un pronume personal în cazul: a. nominativ b. acuzativ c. dativ d. genitiv Forma corectă a pronumelui relativ din fraza: ,,Copacii ... frunze s-au s -au scuturat m-au m-au întristat.” este: a. ai cărei b. ai căror c. ale căror d. ale cărei Forma adjectivului pronominal demonstrativ este în enunțul: a. De fiecare dată vin aceliași eleve. b. Ne-am Ne-am întâlnit pe aceeași ulicioară. c. Aceeași copii sunt zilnic la școală.
24.
25.
26.
27.
28.
29.
30.
31.
32. a. b. c. d.
33.
34.
35.
d. Aceiași haină a purtat-o și ieri. Cuvântul subliniat din enunțul: ,,Mă gândeam la cel pe care mi l-ai arătat.” este: a. articol demonstrativ (adjectival) b. pronume demonstrativ c. adjectiv pronominal demonstrativ d. pronume nehotărât În construcțiile ,,douăsprezece caiete, treizeci de flori”, numeralele au, în ordine, valoare: a. substantivală, adjectivală b. substantivală, substantivală c. adjectivală, adjectivală d. adjectivală, substantivală Cuvântul subliniat din enunţul „Dumneavoastră nu aţi avut răbdare.” are valoarea morfologică de: a. pronume personal de politeţe; b. pronume reflexiv: c. pronume relativ; d. pronume posesiv. Conţine numai forme corecte seria: a. al douăzecilea, al doisprezecilea, al optulea; b. al douăzecilea, al doisprezecelea, al optulea; c. al douăzecelea, al doisprezecilea, al optălea; d. al douăzecelea, al doisprezecelea, al optâlea. Enunţul în care apare un pronume de politeţe este: a. Dânşii au ales un alt traseu. b. I-ai întâlnit şi pe ei. c. Dumnealor au fost ospitalieri. d. Voi aţi întârziat. Adjectivul pronominal de întărire este folosit cor ect în varianta: a. Maria înseși a fost surprinsă de cadoul nostru. b. Maria însăși a fost surprinsă de cadoul nostru. c. Maria însuși a fost surprinsă de cadoul nostru. d. Maria înșiși a fost surprinsă de cadoul nostru. Cuvântul subliniat în enunțul ,,Vrea să afle cine a ajuns la destinație.” este: a. pronume relativ, complement direct b. pronume relativ, subiect c. pronume nehotărât, subiect d. pronume interogativ, complement direct În enunţurile: Când doi se ceartă, al treilea câştigă. şi Amândoi ştiau adevărul. apar, în ordine: a. un numeral cardinal, un numeral ordinal, un numeral distributiv; b. un numeral cardinal, un numeral ordinal, un numeral colectiv; c. un numeral ordinal, un numeral cardinal, un numeral fracţionar; d. un numeral ordinal, un numeral ordinal, un numeral cardinal. Cuvântul subliniat în enunţul: E bine că se gândeşte numai la reuşită. este: pronume reflexiv; pronume demonstrativ; pronume personal; pronume posesiv. Pronumele relativ din fraza: „Ştiu ce spui despre mine” este în cazul: a. nominativ; b. acuzativ; c. genitiv; d. dativ. Cuvântul „ta” din „Soluţia ta este cea mai bună’ este: a. pronume personal; b. pronume posesiv; c. adjectiv pronominal demonstrativ; d. adjectiv pronominal posesiv. „Şi” are valoare de pronume reflexiv în enunţul: a. L-ai văzut şi tu?
36.
37.
38.
39.
40.
41.
42.
43.
44.
45.
46.
47.
48.
b. Eu şi prietenul meu vom reuşi la examen. c. Şi-a bătut joc de noi. d. Ei, şi...? Se scrie şi se pronunţă corect: a. al optulea; b. al optălea; c. al optelea; d. al optlea. În enunţul: „Omul acela este prietenul tău” există: a.două atribute adjectivale; b.două atribute pronominale; c.două subiecte; d.un predicat verbal. Este corect scrisă fraza: a) Cel cel vede săl anunţe. b) Ce-l ce-l vede. să-l anunţe. c) Cel ce-l vede să-l anunţe. d) Ce-l cel vede să-l anunţe. Alege varianta corectă: a) adusu-i-o-ai; b) adusui-o-a-i; c) adusu-io-ai; d) adu-sui-o-ai. În enunţul. Toate fetele vorbeau despre reuşita acelora.. cuvântul subliniat este: a. pronume demonstrativ; b. adjectiv propriu-zis; c. adjectiv pronominal nehotărât; d. pronume nehotărât În enunțul Cea de colo este fata cea mică a familiei., cuvintele subliniate sunt în ordine: a. prepoziție, articol posesiv-genitival; b. pronume demonstrativ, articol demonstrativ (adjectival); c. adjectiv pronominal demonstrativ, pronume demonstrativ; d. articol demonstrativ (adjectival), pronume demonstrativ Adjectivele pronominale negative sunt scrise corect în enunţul: a. Nicio speranţă şi niciun gând nu-l încurajau. b. Nici o speranţă şi nici un gând nu-l încurajau. c. Nicio speranţă şi nici un gând nu-l încurajau. d. Nici o speranţă şi niciun gând nu-l încurajau. În enunţul: Le reproşa că nimeni nu-l apără şi pe el ca pe alţii, există: a. două pronume; b. cinci pronume; c. patru pronume; d. trei pronume. Indică enunţul în care există un pronume interogativ: a. Cine a intrat în clasă? b. Mi-a plăcut răspunsul dat. c. Nu știa cine vine. d. Ce frumos scrie! Alege seria în care există numai forme corecte ale numeralelor: a. al optilea, al nouălea, amândorora; b. al optulea, al nouălea, amândurora; c. al optelea, al noălea, amândurora; d. al optălea, al noălea, amândorura. Există adjectiv pronominal demonstrativ doar în enunţul: a. Fraţii noştri au câştigat. b. Aceşti copii au câştigat. c. Copiii acestora au câştigat. d. Aceştia au câştigai. În enunţul Au reuşit amândoi la concurs., cuvântul subliniat este: a. substantiv colectiv; b. numeral colectiv; c. numeral multiplicativ; d. numeral adverbial. Indică seria care conţine doar pronume personale: a. mea, se, voi; b. care, acesta, altul;
49.
50.
51.
52.
53.
54.
55.
56.
57.
58.
59.
60.
61.
c. nimeni, unul, cu; d. îl, mi, te. Î n enunţul: Cine a câştigat?, cuvântul subliniat are funcţia sintactică de: a. subiect; b. nume predicativ; c. complement circumstanţial de mod; d. atribut adjectival. În enunţul: Copiii se gândeau la vacanţă., verbul este la diateza: a. activă pronominală; b. reflexivă; c. pasivă; d. activă. Cuvântul o din enunţul: A văzut -o în parc . este: a. interjecţie; b. articol nehotărât; c. pronume personul; d. numeral cardinal. Cuvântul cel este articol demonstrativ-adjectival în enunţul: a. Cel de acolo este fratele meu. b. Cel copil şi-a susţinut echipa. c. Cel puţin nu a pierdut. d. Gândul cel bun l-a însoţit. În care dintre următoarele enunţuri există un pronume interogativ cu funcția sintactică de complement indirect: a. Pe cine crezi? b. Cui i-ai trimis mesaj? c. Cine te-a trimis? d. Cine eşti tu? Partea de vorbire ai mei din enunţul Ai mei au plecat în excursie. este: a. adjectiv pronominal posesiv b. pronume personal c. pronume posesiv d. pronume demonstrativ În care dintre enunţuri există un pronume nehotărât: a. Dumneavoastră sunteţi jandarm. b. Nimeni nu e mai presus de lege. c. Cineva mă strigă. d. Aceia sunt colegii mei. Identificaţi enunţul în care există un pronume personal fără funcţie sintactică a. Am văzut-o la film. b. O admiră toţi. c. O să găsim soluţia optimă. d. A rupt-o la fugă. Apar numai pronume personale în seria: a. dumneata, el, mie, său; b. eu, nouă, toţi, iei; c. el, voi, dânsul, lor; d. ele, altul, câţiva, noi. În enunţul O fată citeşte, alta învaţă, cuvântul o este: a. adjectiv pronominal nehotărât; articol nehotărât; b. c. numeral; d. pronume nehotărât. În propoziţia M-a cuprins un dor de ai mei , pronumele posesiv are funcția sintactică de: a. atribut adjectival în genitiv; b. complement indirect în dativ; c. complement indirect în acuzativ; d. atribut pronominal în acuzativ. În enunţul Care băiat nu a venit la ora stabilită? cuvântul care este: a. pronume relativ; b. adjectiv pronominal relativ; c. pronume interogativ; d. adjectiv pronominal interogativ. Dânsul şi dânsa sunt pronume:
62.
63.
64.
65.
66.
67.
68.
69.
70.
71.
72.
a. posesive; b. demonstrative; c. personale de poliţele; d. personale. Adjectivul pronominal posesiv din enunţul: Pe fata voastră am văzut-o la televizor., este în cazul: a. genitiv b. dativ c. nominativ d. acuzativ Cuvântul subliniat din enunţul Vestea sosirii acestuia i-a surprins pe toţi este: a. adjectiv pronominal demonstrativ, atribut adjectival b. adjectiv pronominal nehotărât, atribut adjectival c. pronume demonstrativ, atribut pronominal genitival d. pronume nehotărât, atribut pronominal genitival În enunţul Acelora le place muzica bună subiectul este exprimat prin: a. pronume demonstrativ b. substantiv comun c. pronume nehotărât d. adjectiv În enunţul „Mă strigă prietenul meu.“, pronumele este: a. relativ b. reflexiv c. posesiv d. personal În enunţul „Dorinţa lui a fost să ajungă medic”, termenul ,,lui ” are funcţia sintactică: a. Atribut substantival b. Atribut adjectival c. Complement indirect d. Atribut pronominal genitival Sunt numai numerale multiplicative în seria: a. dublu, triplu, îndoit, întreit b. însutit, împătrit, doime, treime c. o dată, de două ori, treime, pătrime d. câte doi, câte trei, câte patru, câte cinci Sunt corecte toate cuvintele din enunţul: a. Toţi aceşti deşii codri sunt precum proprii noştri fraţi de suflet. b. Toţi aceşti deşi codrii sunt precum propriii noştrii fraţi de suflet. c. Toţi aceşti deşi codri sunt precum propriii noştri fraţi de suflet. d. Toţi aceşti deşii codri sunt precum proprii noştri fraţii de suflet. Cuvintele „o" şi „un" sunt articole în seria: a. o fată, un om, un coleg b. o fată şi doi băieţi, un oarecare om, niciun coleg c. o văd pe fată, niciun om, vreun coleg d. o oarecare fată, vreun om, un coleg Forma greşită a pronumelui relativ „care" în cazul genitiv se găseşte în enunţul: a. Îmi plac exerciţiile a cărei rezolvare este uşoară. b. Prefer personajul ale cărui aventuri sunt periculoase. c. îmi displac probele ai căror eroi dispar. d. M-a îngrozit seismul al cărui ecou a străbătut lumea. Alege enunţul în care numeralul cardinal are f uncţia sintactică de complement direct: a. M-am întâlnit cu trei dintre colegi în parc. b. Le-am oferit celor trei cărţi. c. Pe trei îi vedeam la antrenamente. d. Filmul despre trei dintre exploratori î i captivează pe copii. Indicaţi enunţul corect: a. Întreab-o pe cea de acolo de ce-a pierdut concursul. b. Întreabo pe ce-a de acolo de ce-a pierdut concursul. c. Întreab-o pe cea de acolo de cea pierdut concursul.
73.
74.
75.
76.
77.
78.
79.
80.
81.
82.
d. Întreab-o pe ce-a de acolo de ce-a pierdut concursul Cuvântul subliniat din enunţul „Eşecul vostru mă întristează mult.” este: a. pronume reflexiv, caz nominativ b. pronume personal, caz nominativ c. pronume reflexiv, caz acuzativ d. pronume personal, caz acuzativ Precizează câte dintre enunţurile următoare conţin s ubstantive în cazul dativ:„S-a aşternut drumului.”, „Îi scriu lui Andrei.", „Mă gândesc la Carmen.”, „A acţionat conform regulamentului.", "A luptat contra adversarilor." a. patru b. două c. trei d. cinci Valoarea morfologică de verb predicativ a cuvântului subliniat apare în enunţul: a. Casa-i are grădină. b. Unde-i plutonierul? c. Nu-i plac provocările. d. Nu-i rea ideea ta. Forma corectă a pronumelui relativ apare în structura: a. fata a cărei părinți b. fata ai cărei părinți c. fata a cărui părinți d. fata ai cărui părinți În enunţul „Într-o dimineaţă, el a văzut-o cumpărând o carte şi două reviste.”, cuvântul „o” are, în ordine, următoarele valori morfologi ce: a. numeral cardinal, pronume personal, articol nehotărât b. pronume personal, pronume personal, numeral cardinal c. articol nehotărât, pronume personal, articol nehotărât d. articol nehotărât, pronume personal, numeral cardinal În enunţul "Care este cea mai veche amintire din copilăria ţa?" cuvintele subliniate au, în ordine, următoarele funcţii sintactice: a. nume predicativ, atribut adjectival, atribut substantival prepoziţional, atribut adjectival b. subiect, nume predicativ, atribut substantival prepoziţional, atribut adjectival c. nume predicativ, nume predicativ, atribut substantival prepoziţional, atribut adjectival d. nume predicativ, atribut adjectival, atribut substantival prepoziţional, atribut pronominal Structura subliniată din enunţul „S-a oprit pentru a admira apusul." îndeplineşte funcţia sintactică de : a. complement circumstanţial de scop b. complement circumstanţial de timp c. complement circumstanţial de cauză d. complement indirect Partea de propoziţie subliniată din enunţul „Au aflat vestea bună.” devine, prin expansiune, propoziţie subordonată: a. subiectivă b. completivă directă c. atributivă d. completivă indirectă Alege enunţul în care verbul „a ieşi” este copulativ: a. El iese din sala de examen. b. Adevărul a ieşit la lumină. c. Ieşiţi repede din clădire! d. Ei au ieşit ingineri. Câte greşeli de orice fel există în următorul enunţ: „Luna viitoare vom sărbători cincizeci de ani; v-a fi invitat şi vecinul nostru George. Sper că veţi venii şi voi.”? a. patru greşeli b. cinci greşeli c. două greşeli d. trei greşeli
83. În care dintre enunţurile următoare „o” şi „un” sunt numerale? 1. „Am o carte bună.”; 2. „Numai o statistică am de predat.”; 3. „Un băiat şi două fete merg în excursie.”; 4. „Am aşteptat un deceniu să văd Parisul.”; 5. „Am lovit-o cu un bulgăre de zăpadă.”: a. 1,2,4 b. 1,3,5 c. 2,4,5 d. 2,3,4 84. În enunţurile: „Unele lucruri se rezolvă de la sine.”; „Î n sinea lui era convins că nu va pleca.” „A reuşit prin sine.”, cuvintele subliniate sunt, în ordine: a. pronume nehotărât, pronume reflexiv, pronume personal, pronume reflexiv b. adjectiv pronominal nehotărât, pronume reflexiv, substantiv, pronume personal, pronume reflexiv c. pronume nehotărât, pronume reflexiv, substantiv, pronume personal, pronume reflexiv d. ad jectiv pronominal nehotărât, pronume reflexiv, pronume reflexiv, pronume personal, pronume reflexiv 85. În enunţurile: „Altul a luat cartea.”; „Ştiu cine mă caută.”; „Mă întreb cine a venit.”, funcţia sintactică a cuvintelor subliniate este, în ordine: a. subiect, complement direct, subiect b. subiect, subiect, complement direct c. subiect, complement direct, complement direct d. subiect, subiect, subiect 86. Indicaţi enunţul în care apare forma corectă a articolului demonstrativ: a. l-am spus băiatului cel mare să pl ece. b. Rezultatele elevilor cei mai buni vor fi făcute publice. c. Purtarea fetei celei mici era bună. d. Pentru astfel de probleme, adresaţi-vă postului de poliţie cel mai apropiat. 87. Alegeţi enunţul în care este folosit corect articolul genitival (posesiv): a. Le-am spus alor mei că nu sunt vinovat. b. Acesta este scriitorul al cărui romane au fost premiate. c. lat-o pe fata a cărui prieten a plecat în Italia. d. Al cui băiat este ăsta? 88. Cuvântul „omida" din enunţul „Omida se face fluture." este: a. nume predicativ b. complement direct c. complement circumstanţial de mod d. subiect 89. Câte atribute adjectivale exprimate prin adjective pronominale sunt în enunţul: „Multe fete nu ştiau care băiat a venit cu prietena lui, deşi ele însele nu veniseră însoţite."? a. patru b. două c. unul d. trei 90. În fragmentul: „Mă, mucosule! De ce faci zaur? Aici eu comand! Vrei molan, vrei crăpelniţă?... Şi l-a dilit cu laba peste gură...“ (E. Barbu, Groapa), registrul stilistic dominant este: a. standard b. argotic c. regional d. arhaic 91. Numărul părţilor de vorbire flexibile din textul: „O lume trăind e tocmai un mare furnicar de oameni.“ este: a. 6 b. 8 c. 7 d. 9 92. În enunţul: „l-am dat lui Radu o carte.“, cuvântul „lui" are valoare morfologică de: a. articol nehotărât b. articol hotărât c. pronume personal d. articol demonstrativ
93.
94.
95.
96.
97.
98.
99.
100.
101.
102.
103.
104.
105.
Pronumele personal de persoana I singular, masculin are la cazul genitiv forma: a. al meu b. ai mei c. mie d. nu are formă de genitiv Cuvântul „cel“ are valoarea morfologică de pronume demonstrativ în enunţul: a. Cel din faţă avea dreptate. b. Elevul cel cuminte a luat premiul I. c. Cel de-al treilea copac e roditor. d. El a fost cel mai bun elev. Structura morfologică a cuvântului „mersese" este: a. radical + sufix gramatical + desinenţă b. radical + desinenţă + sufix gramatical c. radical + desinenţă + desinenţă d. radical + sufix gramatical + sufix gramatical Verbele „tăcui“ şi „plăcui" sunt de conjugarea: a. I b. a ll-a c. a IV-a d. a lll-a Formele corecte de imperativ negativ sunt cele din seria: a. Nu du!, Nu fă!, Nu zi! b. Nu duci!, Nu facil, Nu zici! c. Nu duce!, Nu face!, Nu zice! d. Nu duce!, Nu fă!, Nu zii! Î n exemplul: „Cei trei vor ajunge în acelaşi timp la muncă.“, numeralul are: a. valoare morfologică adjectivală b. valoare morfologică de numeral colectiv c. nu şi-a schimbat valoarea de numeral propriu-zis d. valoare morfologică substantivală Î n contextul: „Plecarea lui din cauza noastră, rapidă şi neanunţată, i-a uluit pe mulţi colegi.”, numărul atributelor adjectivale este: a. 5 b. 2 c. 4 d. 3 Enunţul în care prepoziţia cere cazul dativ este: a. Î noată contra curentului. b. A acţionat conform planului propus. c. Ordinul de la comandant e respectat. d. Hotărârea asupra plecării e luată. Î n enunţul: ”Te-am văzut că erai foarte afectat, pentru că rămăseseşi abandonat de prieteni.", există: a. 2 predicate nominale b. 1 predicat nominal c. 3 predicate nominale d. niciun predicat nominal Adjectivul pronominal de întărire potrivit în e nunţul „Fata .... s-a interesat de tine.” este: a. înseşi b. însuşi c. însăşi d. înşişi Verbul „a fi" este copulativ în propoziţia: a. E bine acum. b. E admirat de prieteni. c. Era odată un împărat. d. Ar fi plecat mai repede. Identifică seria care conţine numai pronume relative: a. ce, care, ci, cine b. cui, ce, care, cine c. cum, cât, ceea ce, orice d. cine, ce, căci, unde Î n enunţul „Cuvintele lui m-au încurajat.”, cuvântul subliniat este: a. pronume posesiv
106.
107.
108.
109.
110.
111.
112.
113.
114.
115.
116.
b. pronume reflexiv c. adjectiv pronominal posesiv d. pronume personal În propoziţia „Îi este teamă.”, există: a. pronume personal în dativ + verb predicativ + substantiv în nominativ b. pronume personal în dativ + verb c opulativ + substantiv în nominativ c. pronume personal în nominativ + verb copulativ + substantiv în nominativ d. pronume reflexiv în dativ + verb predicativ + substantiv în acuzativ Substantivul subliniat în enunţul „Mi-e dor de acele zile minunate este: a. nume predicativ b. complement direct c. complement indirect d. subiect Cuvântul „noaptea” este adverb în enunţul: a. Ador noaptea şi misterul ei. b. În noaptea aceea n-am dormit din cauza emoţiilor. c. Moş Crăciun vine întotdeauna noaptea. d. S-a lăsat noaptea surprizelor. Prepoziţiile specifice cazului dativ se găsesc în seria: a. contra, împotriva, asupra b. de la, cu, pentru c. conform, contrar, asemenea d. împrejurul, deasupra, înaintea În propoziţia „Este necesar a citi.", verbul la i nfinitiv are următoarea funcţie sintactică: a. complement direct b. nume predicativ c. complement indirect d. subiect Î n enunţul „Acesta este momentul deşteptării neamului.", cuvântul subliniat îndeplineşte funcţia sintactică de: a. atribut substantival genitival b. atribut adjectival c. complement indirect d. nume predicativ Î n enunţul „Fiind puse în circulaţie zvonuri stupide, s-a creat panică.", există: a. un predicat nominal + un predicat verbal b. un predicat verbal c. două predicate verbale d. două predicate nominale Î n enunţul „Au luptat contra nedreptăţii.”, structura subliniată are funcţia sintactică de: a. complement indirect b. complement circumstanţial de mod c. complement de agent d. complement circumstanţial de cauză Î n fraza „Trebuie să fii atent.”, verbul „trebuie” este elementul regent al unei subordonate: a. completive indirecte b. predicative c. completive circumstanţiale de scop d. subiective „Fortuit" înseamnă: a. întâmplător b. forţat c. obligatoriu d. puternic Pentru redactarea unei cereri este folosit stilul: a. beletristic b. publicistic c. juridico-administrativ d. ştiinţific
117. Indică seria în care toate substantivele sunt artic ulate cu articol hotărât: a. lalea, pijamaua, stele b. copii, laleaua, nuiaua c. roşiile, cafegiii, exerciţii d. perdeaua, cafeaua, ouăle 118. Î n enunţul ”De ce-ai tăiat, mă, salcâmul?" a fost folosit registrul: a. Colocvial b. Standard c. Arhaic d. Specializat 119. Pentru redactarea une citaţii este folosit stilul: a. Publicistic b. Juridic-administrativ c. Ştiinţific d. Artistic 120. Î n enunţul ”Mi se dusese buhul despre pozna ce făcusem, de n-aveai cap să scoţi obrazul în lume de ruşine” (Ion Creangă) limbajul este: a. Standard b. Specializat c. Regional d. Argou 121. Stilul direct este folosit în enunţul: a. ”Sara pe deal buciumul sună cu jale" b. ”Nu-ţi voi lăsa drept bunuri după moarte...” c. ”Porni luceafărul. Creşteau/ în cer a lui aripe” d. ”Vreme trece, vreme vine” 122. Părţile de vorbire care nu au gen, număr şi caz sunt: a. Substantivul, verbul, pronumele b. Adjectivul, pronumele, articolul c. Substantivul, adverbul, verbul d. Conjuncţia, prepoziţia, interjecţia 123. Î n enunţul ’’Lacul codrilor albastru..." (Mihai Eminescu) cuvântul subliniat este: a. Adjectiv b. Adverb de mod c. Substantiv d. Articol 124. Sunt substantive defective de plural cuvintele din seria: a. Unt, icre, zori b. Soare, argint, limfă c. Cinste, brădet, aplauze d. Berbec, miercuri, lună 125. Seria care cuprinde substantive colective este: a. Studenţime, brădet b. Cireadă, sală c. Cârd, Mureş d. Turmă, guvern 126. Î n enunţul ’’Casele oamenilor harnici sunt frumoase.” adjectivele sunt în cazurile: a. Nominativ, nominativ b. Genitiv, acuzativ c. Genitiv, nominativ d. Genitiv, dativ 127. Adjectivele fără grad de comparaţie se găsesc în seria: a. Voinic, imens, străvechi b. Principal, frumos, modern c. Veşnic, galben, aglomerat d. Superior, veşnic, mort 128. Au numai forme de plural cuvintele: a. Garduri, vase, şcoli b. Bănci, pantaloni, scări c. Tăieţei, sfoară, iarbă d. Zori, iele, taclale 129. Î n enunţul ’’Astfel de noapte bogată / Cine pe ea n-ar da viaţa lui toată?” ( Mihai Eminescu) cuvântul subliniat este: a. Pronume nehotărât b. Adjectiv pronominal nehotărât c. Adverb d. Numeral colectiv
130. Adjectivul pronominal de întărire este folosit co rect în structura: a. Profesorul însăşi a fost prezent. b. Profesorul însămi a fost prezent. c. Profesorul însuşi a fost prezent. d. Profesorul înşişi a fost prezent. 131. Î n enunţul "Papa cu-a lui trei coroane puse una peste alta” (Mihai Eminescu) cuvântul subliniat este: a. Pronume personal b. Articol hotărât c. Adjectiv pronominal d. Pronume posesiv 132. Adjectivul pronominal posesiv din enunţul: ’’Părinţii tăi mă caută.” este în cazul: a. Genitiv b. Nominativ c. Acuzativ d. Dativ 133. Î n enunţul „Astfel, ades, eu nopţi întregi am mas / Blând îngânat de-al valurilor glas” (Mihai Eminescu) verbul subliniat este la diateza: a. Pasivă b. Reflexivă c. Activă d. Reflexiv-pasivă 134. Forma corectă a adjectivului pronominal demonstrativ este: a. Pe aceaşi stradă locuiesc aceiaşi oameni. b. Pe aceeaşi stradă locuiesc aceiaşi oameni. c. Pe aceiaşi stradă locuiesc aceeaşi oameni. d. Pe aceaş stradă locuiesc aceiaş oameni. 135. Indicaţi forma corectă: a. Băiatul ale cărui colege b. Băiatul al cărui colege c. Băiatul a cărui colege d. Băiatul a căror colege 136. Cuvântul subliniat din enunţul "Casa ei era în mijlocul pădurii” are funcţie sintactică de: a. Atribut adjectival b. Subiect c. Complement indirect d. Atribut pronominal genitival 137. Î n enunţul "Ne plimbam până târziu pe strada aglomerată cu prietenii din copilărie.” există: a. Două complemente b. Trei complemente c. Patru complemente d. Un complement 138. Complementele din enunţul "La oră l-a învăţat pe elev un cântec nou." sunt, în ordine, de tipul: a. Circumstanţial de timp, direct, direct b. Circumstanţial de loc, direct, indirect c. Direct, indirect d. Circumstanţial de timp, indirect, direct 139. Enunţul corect este: a. Rezultatele care le obţin sunt muncite. b. Rezultatul care le obţin sunt muncite. c. Rezultatele care îl obţinem sunt muncite. d. Rezultatele pe care le obţin sunt muncite. 140. Predicat nominal conţine enunţul: a. Străzile au fost asfaltate de curând. b. Eram în sală la distribuirea subiectelor. c. Câştigătorul va fi medaliat de comandantul instituţiei. d. Sala era plină de candidaţi. 141. Sinonimul pentru cuvântul detractor este: a. aducător; b. defăimător; c. credincios; d. perisabil. 142. Indică seria care conţine numai forme co recte de plural: a. pâraie, bareme; b. pârâuri, bareme; c. pârâuri, baremuri; d. pâraie, baremuri. 143. Sunt defective de plural substantivele:
144.
145.
146.
147.
148.
149.
150.
151.
152.
153.
154.
155.
a. porumb, soare; b. unt, zmeură; c. porumb, zmeură; d. unt, soare. Î n enunţurile „A avut un vis frumos." şi „Mă convinge opinia lui.’’, cuvintele subliniate sunt, în ordine: a. în nominativ, în nominativ; b. în acuzativ, în acuzativ; c. în nominativ, în acuzativ; d. în acuzativ, în nominativ. Î n enunţul „Trei iezi cucuieţi, / Uşa mamei descuieţi /'(Ion Creangă) se află în vocativ: a. niciun cuvânt; b. un cuvânt; c. trei cuvinte; d. două cuvinte. Î n enunţurile „Îţi trimit un manual de istorie a României.’’ şi „Îţi dau manualul de istorie a Alexandrei.", exprimarea este corectă: a. în primul enunţ; b. numai în al doilea enunţ; c. în ambele enunţuri; d. exprimarea este incorectă în ambele enunţuri. Î n enunţul: „Fratele lui Andrei este prietenul Iui ” cuvintele subliniate sunt, în ordine: a. pronume personal, pronume personal; b. articol hotărât, articol hotărât; c. pronume personal, adjectiv pronominal; d. articol hotărât, pronume personal. Î n enunţurile: „Î l vreau pe cel de ieri.” şi „Pe cel deal urcă turmele.” cuvintele subliniate sunt, în ordine: a. pronume demonstrativ, pronume demonstrativ; b. pronume demonstrativ, adjectiv pronominal demonstrativ; c. adjectiv pronominal demonstrativ, adjectiv pronominal demonstrativ; d. adjectiv pronominal demonstrativ, pronume demonstrativ. Cuvintele subliniate în enunţurile: „Mă tot necăjeşte” şi „Dă-i tot ce vrea." sunt, în ordine: a. adverb, pronume nehotărât; b. adverb, adverb; c. pronume nehotărât, adverb; d. pronume nehotărât, pronume nehotărât. Indică seria în care cuvintele nu pot fi adjective pronominale: a. oricine, câtva; b. orice, altceva; c. oricine, altceva; d. orice, câtva. Î n enunţurile: „O cunosc pe fata al cărei frate e poliţist.”, şi „Sunt oameni a căror talent e uşor vizibil.” exprimarea este corectă: a. numai în ai doilea enunţ; b. în primul enunţ; c. exprimarea este incorectă în ambele enunţuri; d. în ambele enunţuri. Î n enunţurile: „Ce tună!” şi „Ce tunet!” cuvintele subliniate sunt, în ordine: a. adjectiv nehotărât, adjectiv nehotărât; b. adverb de mod, adjectiv pronominal; c. adverb de mod, pronume relativ; d. pronume relativ, adjectiv nehotărât. Indică seria care conţine numai forme corecte ale numeralelor: a. al zecelea, al douăzecelea; b. al zecilea, al douăzecilea; c. al zecelea, al douăzecilea; d. al zecilea, al douăzecelea. Î n enunţurile: „A sosit a doua zi.”, şi „Al treilea dintre copii e isteţ.” numeralele au, în ordine, valoare de: a. adjectiv, substantiv; b. adjectiv, adjectiv; c. substantiv, substantiv; d. substantiv, adjectiv. Î n enunţurile: „Locuia într-o casă cu două intrări." şi „Doar o intrare foloseau mereu." cuvântul subliniat este, în ordine: a. articol nehotărât, articol nehotărât;
b. numeral, numeral; c. numeral, articol nehotărât; d. articol nehotărât, numeral. 156. Sunt corecte toate formele verbale din seria: a. creează, creem; b. crează, creem; c. crează, creăm; d. creează, creăm. 157. Indică seria care conţine numai forme co recte de imperativ: a. nu zice!, nu duce!; b. nu zi!, nu duce!, c. nu zice!, nu du!; d. nu zi!, nu du!; 158. Î n enunţurile „Nu se merită să călătoreşti singur." şi „Nu merită aceste laude." exprimarea este corectă: a. în ambele enunţuri; b. nu este corectă în niciun enunţ; c. în al doilea enunţ; d. în primul enunţ. 159. Verbele subliniate în enunţurile: ,Am cumpărate două pâini." şi , ,Azi am venit la examen." sunt, pe rând: a. auxiliar, auxiliar; b. predicativ, auxiliar; c. auxiliar, predicativ; d. predicativ, predicativ. 160. Cuvintele subliniate în enunţul: „De aur de-ar fi şi tot nu-mi trebuie.” sunt, în ordine: a. prepoziţie, prepoziţie; b. conjuncţie, conjuncţie; c. conjuncţie, prepoziţie; d. prepoziţie, conjuncţie. 161. În enunţurile: „E om cu judecată." şi „Omul procedase cu judecată” se află, în ordine: a. o locuţiune adverbială, o locuţiune adverbială; b. o locuţiune adjectivală, o locuţiune adjectivală; c. o locuţiune adjectivală, o locuţiune adverbială; d. o locuţiune adverbială, o locuţiune adjectivală. 162. Structura subliniată din enunţul „Vizita la prieteni mă încântă” are funcţia sintactică de: a) atribut adjectival; b) complement direct; c) complement indirect; d) atribut substantival prepoziţional; 163. Alegeţi varianta corectă de folosire a adjectivelor pronominale de întărire: a. Tu însuţi ai fost amica lui; b. Lor înselor le-a atribuit calităţi supranaturale, nu mie însămi; c. Ţie înseţi, Claudia, ţi-a plăcut să reliefezi importanţa studiului; d. Folosirea însuşi a telefonului mobil afectează sănătatea. 164. Care este forma corectă de genitiv-dativ singular (articulat cu articol hotărât) a cuvântului ceartă? a) ceartei; b) cerţii; c) certei; d) cerţi. 165. Câte adjective invariabile există în seria antipersonal, antifurt, caramel ?: a) niciunul; b) trei; c)două; d) unul. 166. Câte greşeli conţine textul „Cartea care miai trimeso este la ea”? a) patru; b) trei; c) două; d) o greşeală. 167. Formează pluralul în -e toate cuvintele din seria: a) copiator, alternativă, calculator; b) şarpe, casă, înţelegere; c) acord, momeală, brăţară; d) impiegat, buric, masă. 168. Care serie conţine numai verbe de conjugarea a ll-a? a) a putea, a avea, a şedea; b) a dezlega, a auzi, a hotărî; c) a citi, a veni, a vorbi; d)a merge, a ţine, a descrie. 169. în enunţul „Plecarea pe câmp în timp de noapte e periculoasă", cuvintele subliniate sunt: a. complement circumstanţial de loc, complement circumstanţial de timp, atribut; b. atribut, complement circumstanţial de timp, atribut; c. atribute; d. complement circumstanţial de scop, atribut, atribut. 170. Pronumele din enunţul: „Priveşte mai degrabă în juru-ţi” este: a) posesiv în G; b) personal în D; c) personal în G; d) personal în Ac. 171. Acordul este folosit corect în structura: a) mama a cărei fiu; b) mama al cărui fiu; c) mama al cărei fiu; d) mama a cărui fiu. 172. Substantivul din enunţul „Voi nu mai umblaţi după bunătăţi" este:
a. complement circumstanţial de mod; b. complement circumstanţial de loc; c. complement indirect; d. complement circumstanţial de scop; 173. Cuvântul subliniat din enunţul ,Am recunoscut pe omul căruia m-ai recomandat atât de călduros” este: a) subiect în dativ, b) atribut pronominal; c) atribut adjectival; d) complement indirect; 174. Predicat verbal conţine enunţul: a. Profesorul fusese plecat din localitate. b. Elevul fusese ajutat de profesor la pregătire.
c. d.
Localitatea era îndepărtată. Elevul a ieşit premiant.
