proiect viticultura

UNIVERSITATEA DE ŞTIINŢE AGRONOMICE ŞI MEDICINĂ VETERINARĂ – BUCUREŞTI FACULTATEA DE HORTICULTURĂ

PROIECT DE AN LA VITICULTURĂ

Îndrumător Asist. univ. Mihaela Savu

Student An III Gr. 2304

2004

TEMA PROIECTULUI

ÎNFIINŢAREA UNEI PLANTAŢII DE VIŢĂ DE VIE PENTRU VINURILE ALBE DE CALITATE SUPERIOARĂ ÎN CENTRUL VITICOL VALEA CĂLUGĂREASCĂ DIN PODGORIA DEALUL MARE

2

MEMORIUL DESCRIPTIV

Scurt istoric Pe teritoriul ţării noastre viţa de vie se cultivă din comuna primitivă şi anume din neoliticul mijlociu. În antichitate geto-dacii de la nord de Dunăre au extins mult cultura viţei de vie, care, în secolul II-I î. Hr. era răspândită pe întreg teritoriul ţării noastre de astăzi. Situaţia înfloritoare a viticulturii şi comerţul dezvoltat cu vin presupune existenţa unor soiuri valoroase şi a unor podgorii capabile să valorifice însuşirile calitative ale soiurilor cultivate. În decursul timpului sortimentele sau statornicit pe podgorii, ajungându-se ca, în momentul invaziei filoxerei, ele să fie reprezentate în fiecare areal viticol printr-un număr restrâns de soiuri, care imprimau un specific deosebit calităţii vinurilor. În Dealul Mare era împământenit sortimentul constituit din Băşicată, Gordin, Braghină şi Tămâioasă Românească, precum şi cel pentru vinuri roşii format din Negru Moale şi Negru Vârtos (Gh. Nicoleanu 1900). Ca urmare a dezvoltării impetuoase a forţelor de producţie, capitalismul a înviorat extinderea viticulturii şi în ţara noastră, stimulând precuparea pentru introducerea în cultură a unor soiuri stăine, recunoscute pentru calitatea producţiei. În aceste condiţii (începând cu anul 1860) în viticultură şi-au făcut apariţia unele soiuri valoroase din sortimentul mondial, cum sunt: Aligoté, Cabernet Sauvignon, Chasselas Doré, Chasselas Roz, Muscat Hamburg şi altele. În cadrul soiurilor pentru vin, la nivelul anului 1979, cea mai mare pondere o deţinea soiul Fetească Albă (16,9 %), apoi Riesling Italian (15,1 %), Fetească Regală (11,1 %) şi Aligoté (7,6 %), care însemnau cca. jumătate (50,7 %) din suprafaţa ocupată de soiuri în plantaţii pure. În cadrul raporturilor dintre diferitele direcţii de producţie, soiurile pentru vinuri albe deţineau 67,3 %.

Podgoria Dealul Mare Podgoria Dealul Mare are o veche şi o bogată tradiţie viticolă. Ocupă zona dealurilor Carpaţilor Meridionali, delimitată de apa Teleajănului şi de cea a Buzăului. Include cel mai mare

3

număr de centre viticole, care sunt: Boldeşti (322 m), Valea Călugăreasc ă (224 m), Urlaţi-Ceptura (244 m), Tohani (222 m), Cricov (353 m), toate situat e în judeţul Prahova şi centrele din Breaza şi judeţul Buzău: Pietroasa (226 m), Merei (192 m), Zoleşti (191 m). Deţine un număr mare de plaiuri cum sunt: Seciu (centrul viticol Boldeşti), Valea Popii, Valea Săracă, Valea Mantei, Valea Poenii, Valea Nicovani, Valea Ursoi, Valea Largă, Valea Mieilor, Chiţorani, Valea Orlei (centrul viticol Valea Călugărească), Orzoaia, Valea Nucelului, Valea Crângului, Valea Seiman, Malu Roşu, Soimeşti, Rotari (centrul viticol Urlaţi-Ceptura), Gura Vadului, Peruşani, Vârful cu Dor, Jugureni, Călugăreni, Greceanca, Năieni, Finteşti (centrul viticol Breaza), Dealu Istriţa, Sarânga, Cîrleşti (centrul viticol Pietroasa), Dealul Viei, Izvorul Dulce, Valea Teancului, Gura Săreţii (centrul viticol Merei), Verneşti, Niscov (centrul viticol Zoreşti). Lungimea acestei podgorii (aproape 70 km), cât şi orografia variată generează numeroase diferenţieri ecoclimatice. Ca linie generală, resursele termice cresc către Pietroasa-Buzău, atât spre Boldeşti, cât şi dinpre Zoreşti. Această dinamică se corelează negativ cu resursele hidrice, conferând centrului Pietroasa-Buzău o situaţie cu totul specifică. La aceasta contribuie varietatea mare a condiţiilor orografice, cu un număr mare de văi (Valea Călugărească, Valea Poenii, Valea Mieilor, etc), care prezintă versanţi protejaţi împotriv a temperaturilor scăzute din timpul iernii. În aceste conditii, după datele de la Valea Călugărească şi Pietroasa-Buzău, frecvenţa temperaturilor minime absolute nocive pentru viţa de vie este una dintre cele mai mici. Litologia este variat alcătuită din marne sarmaţiene şi helveţiene, calcare oolitice sarmaţiene, argile livantile şi depozite loessoide pleistocene. Sedimentele de solificare rezultate din debrarea ”in situ” sau din remanierea materialelor parentale sunt în cea mai mare parte argiloase sau lutoargiloase, carbonatice, exceptând depozitele de terasă din partea de vest a podgoriei. Solurile reprezentate pentru această podgorie sunt: cernoziomuri le, cernozimurile cambice, cernoziomurile argiloiluviale, solurile brun-roşcate, solurile brun-luvice, planosolurile, regosolurile, caluvisolurile şi solurile antropice (C. Oancea şi colab. 1983/a). Toate aceste tipuri şi subtipuri de sol au, in general, o favorabilitate ridicată pentru viticultură. Fac excepţie solurile cu un conţinut mai mare de 5% în carbonat de calciu (Ca CO 3) activ, de tipul regosolurilor, solurilor antropice regosolice sau depozite litologice excesiv carbonatice scoase la suprafaţă. Exceptând centrele viticole Boldeşti, Cricov şi Breaza, toate celelalte şase centre prezintă condiţii foarte fvorabile privind cultura soiurilor pentru vinuri roşii superioare (Cabernet Sauvignon, Fetească Neagră, Pinot Gris, Merlot şi Burgund mare). În afară de centrul viticol Cricov, în toate

4

celelalte opt centre viticole se cultivă soiuri pentru vinuri albe de calitate superioară (Fetească Albă, Riesling Italian, Pinot gris, Sauvignon, Fetescă Regală şi Muscat Ottonel). Un loc aparte revine soiului Grasă de Cotnari, cultivat la Pietroasa-Buzău, unde şi-a găsit o a doua patrie. Centrele viticole Pietroasa-Buzău şi Breaza se remarcă, de asemenea, prin condiţiile foarte favorabile privind cultura soiurilor pentru vinuri aromate de calitate superioară (Tămîioasă Românească, Busuioacă de Bohotin şi Muscat Ottonel). Un singur centru viticol (Cricov) este producător al unor vinuri albe de consum curent (din soiurile Fetească Albă, Fetească Regală, Muscat Ottonel). Cele nouă centre ale acestei regiuni viticole deţin aptitudini diferite privind cultura soiurilor pentru masă cu maturarea boabelor I epocile II–IV. Astfel, la Boldeşti şi Cricov dau rezultate bune numai la soiurile din epocile de maturare III-IV (Chasselas doré + roz, Muscat Hamburg, Muscat de Adda, Coarnă neagră), ultimul fiind renumit şi pentru cultura soiulul Bicane, destinat păstrării în timpul iernii. La Valea Călugărească, Urlaţi, Ceptura şi Tohani condiţiile ecologice sunt propice pentru cultura soiurilor din epocile III-IV (Chaseelas doré + roz, Muscat Hamburg, Muscat de Adda, Afuz Ali);la Zoreşti se adaugă soiul Coarnă Neagră; la Merei spectrul conveierului varietal s-a extins cu soiul Italia, iar la Breaza şi Pietroasa-Buzău se cultiva soiul timpuriu Cardinal.

Scopul înfiinţării plantaţiei Înfiinţarea unei plantaţii de viţă de vie se încadrează în tendinţele şi orientările de viaţă şi de viitor ale viticulturii româneşti impuse de conjucturile social-economice, pe care le parcurgem, obiectivele urmărite în etapele următoare fiind menite să contureze viticultura începutului celui deal treilea mileniu. Din prognoze se conturează că in ţara noastră, unde producţia viticolă este rămasă în urmă faţă de cerinţele de consum, se impune iniţierea de măsuri menite să favorizeze creşterea recoltei de struguri până la dublare, aceasta fiind motivată de nevoile de consum intern şi de crearea unor disponibilităţi mai mari pentru relaţiile de schimb internaţional. Aprecieri de dată mai recentă arată că la sfârşitul mileniului doi se propusese ca patrimoniul viticol naţional va trebui să ajungă la cca 300 000 ha, din care 250 000 ha pe rod. Realizarea unor asemenea obiective asociate, cu rată medie de înlocuire a suprafeţelor de defrişat, face necesară înfiinţarea anuală a câte 15 000 ha plantaţii noi. În felul acesta la o producţie

5

anuală de cca 8t/ha ar fi posibil de obţinut, la nivel naţional, o recoltă de 2 000 mii tone (N. Pogorievici). Pentru concentrarea şi specializarea pe mai departe a producţiei viticole, urmează a se înfiinţa plantaţii noi numai în areale delimitate, cu respectarea structurii sortimentale şi folosirea de material săditor cu valoare biologică ridicată. După orientările viticulturii pe plan mondial şi locul pe care trebuie să-l ocupe cultura viţei de vie ca ramură de producţie în cadrul economiei naţionale din ţara noastră , atunci când se pune problema restructurării şi extinderii pe mai departe a patrimoniului viticol trebuie avute in vedere consecinţe de ordin tehnico-organizatoric şi social-economic realizată, dimensionarea şi specializarea unităţilor de producţie viticolă, alegerea justicioasă a amplasamentelor pentru înfiinţarea de noi plantaţii. Prin întocmirea acestui proiect de organizare şi de înfiinţare a unei plantaţii noi, trebuie precizată organizarea interioară, felul şi amplasarea pe teren a lucrărilor de îmbunătăţiri funciare, de precizat direcţia de producţie, structura sortimentelor de soiuri, altoi-portaltoi, a sistemului de cultură şi firmei de conducere a butucilor şi nivelul agrotehnic ce trebuie aplicat începând cu pregătirea terenului, plantarea viţelor de vie şi întreţinere lor până la intrarea pe rod. Prezentul proiect s-a realizat în urma unor studii privind favorabilitatea zonei, condiţiile pedoclimatice şi ecologice, respectiv socio-economice, ceea ce a dus la concluzia că in zona respectivă, din podgoira Dealul Mare, centrul viticol Valea Călugărească, se poate înfiinţa o plantaţie, a cărei direcţie de producţie să fie obţinerea de vinuri albe de calitate superioară.

Analiza factorilor climatici Influenţa temperaturii Influenţa temperaturii interesează atât sub aspectul sumei gradelor de temperatura (bilanţ termic), cât şi a unor niveluri de temperatură. La rândul său bilanţul termic poate fi global, activ sau util. Bilanţul termic global rezultă din însumarea temperaturilor medii diurne mai mari de 0° C din timpul perioadei de vegetaţie sau din cadrul unor fenofaze. Între 1 aprilie şi 30 septembrie el variază în limitele 2 700 şi 3 600° C, valorile mai mici de 2 700 fiind restrictive. Bilanţul termic activ se obţine prin însumarea temperturilor medii diurne mai mari de 10° C, considerat ca prag biogic al creşterii viţei de vie. Acest indicator variază intre 2 600 şi 3 500° C, în condiţiile în care valorile 6

Bilanţul termic util se calculează prin însumarea temperaturilor diurne, din care, în prealabil, s-a scăzut pragul biologic de 10° C. El preia valorile de 1 000-1 700° C, cele mai mici de 1 000° C sunt restrictive. Aciditatea totală a mustului este influenţată piternic de către resursele termice sporite. Creşterea până la o anumită limită a bilanţului termic util, ca cea a bilanţului termic activ determină, de asemenea, o creştere a conţinutului în substanţe aromatice şi în substanţe antocianice. Temperatura medie din decadele I şi a II-a ale lunii iunie condiţionează data declanşării mai mici de 2 600° C sunt restrictive.

înfloritului (de pragul inferior de 15.17° C) şi durata acestei fenofaze (până la realizarea unui bilanţ termic util de 120° C).

Temperatura medie a celei mai calde luni (iulie)constituie un criteriu orientativ de apreciere a condiţiilor de calitate ale strugurilor. Limita inferioară este de 18,5° C, iar cea superioară de 23,2°C. Pe măsura creşterii acestui indicator termic, pot fi obţinute concentraţii mai ridicate în zaharuri, arome, culoare, substanţe fenolice. Media temperaturilor maxime din luna august constituie un factor restrictiv numai atunci când depăşeşte 34° C. Temperatura maximă absolută din luna august este restrictivă dacă depăşeşte valoarea de 42° C. Influenţa luminii Influenţa luminii este exercitată prin intemediul sumei orelor de insolaţie, duratei zilei de lumină, intensităţii (măsurată in lucşi) şi calităţii luminii rezultată din diferitele radiaţii ale spectrului solar. Suma orelor de insolaţie poate fi globală sau reală. Cea globală rezultă din însumarea zilnică a orelor de stălucire a soarelui, de la răsărit şi până la apus, făcându-se abstracţie de numărul zilelor sau orelor cu cer acoperit. Insolaţia reală rezultă din acumularea orelor de strălucire efectivă a sosrelui. În intervalul 01 aprilie-30 septembrie insolaţia reală este cuprinsă între 1 200 şi 1 600 ore. Durata zilei de luminăinteresează ca urmare a faptului că, în condiţii de zi lungă din ţara noastră soiurile de zi scurtă prezintă unele neajunsuri cum sunt: diferenţiere slabă a mugurilor de rod, producţie mică şi sensibilitate mare la temperaturile scăzute din timpul iernii. Influenţa umidităţii Influenţa umidităţii interesează sub raportul nivelului precipitaţiilor şi a higroscopicităţii aerului. Precipitaţiile sunt cuprinse între 400 şi 700 mm, dintre care 250 mm în timpul perioadei de vegetaţie (01 aprilie-30 septembrie).

Accidente climatice 7

In general condiţiile ecoclimatice sunt favorabile, fără producerea unor adversităţi climatice pregnante. Totuşi, pericolul gerurilor mari este mereu actuală. Procentul de producere a grindinei este foarte redus în această zonă.

Factorul edafic Podgoria vitcolă Dealul Mare se cracterizează din punct de vedere edafic prin prezenţa solurilor cernoziomuri, brune, planosoluri. Însuşiri morfologice:

Orizontul Ao: prezintă grosimi de 20-25 cm, de culoare brun cenuşiu sau brun cenuşiu închis, cu o structură medie sau mică, moderat diferenţiată, afânat in stare umedă şi dur in stare uscată.

Orizontul Bt: prezintă grosimi de peste 60-160 cm, de culoare brun-gălburie, în stare umedă, culoare ce este caracteristică şi pentru interiorul elementelor stucturale; stuctură nuciformă sau prismatică, bine definită, compactă în stare uscată şi plastică în stare umedă. Orizontul C sau Cca: apare la adâncimi de 160 cm, de culoare brun-gălbuie în stare umedă şi brun pal în stare uscată, cu numeroase acumulări calcaroase. Când oriontul Cca lipseşte, apare un orizont de tranziţie BC, la adâncimi mai mari de 160 cm.

Însuşiri chimice Influenţa humusului În general, se consideră că solurile cu un conţinut bogat în humus (4-6 %) sunt pozitive pentru soiuri de masă. Aprovizonarea slabă cu humus (1-2 %) a solurilor nu este considerată un neajuns, ci dimpotrivă. În vederea obţinerii unor soiuri de calitate se consideră ca fiind potrivită folosirea solurilor cu un conţinut mic în humus (1 %). Influenţa texturii solului Viţa de vie se poate cultiva în condiţiile tuturor variantelor texturale. În condiţiile de la Valea Călugărească valorile restrictive sunt cuprinse între 10 şi 20 % argilă fină, în timp ce valorile maxime restrictive variază între 45 şi 50 %. Influenţa porozităţii totale L. Dejeu (1984) a arătat că lungimea de creştere a lăstarilor este influenţată negativ de către valorile mai mici de 40-44 %, respectiv de cele mai ridicate de 52 %. În cadrul porozităţii totale, o anumită importanţă revine raportului dintre porozitetea capilară şi cea necapilară (aerul din sol).

8

Acest raport devine optim atunci când preia valori de 60 % pentru porozitatea capilară şi de 37 % pentru porozitatea necapilară.

Influenţa CaCO3 Influenţa CaCO3 este pozitivă asupra calităţii vinurilor. Excesul de CaCO 3 determină apariţia clorozei fero-calcice a plantaţiei în toată podgoria Dealul Mare. S-a constatat că adaosul de Fe reduce influenţa negativă a carbonatului de calciu activ.

Factorii social-economici Sistemul socio-economic înglobează interesul societăţii pentru producţia viticolă, concepţia şi nivelul de dezvoltare a ştiinţei, în general şi de bază a celei viticole în special, a condiţiilor materiale şi de bază energetică existentă utilizată pentru controlul şi menţinerea echilibrului în cadrul ecosistemului viticol. La conturarea şi dezvoltarea viticulturii în Centrul Viticol Valea Călugărească un rol deosebit l-au avut condiţiile social-economice prin tradiţia existentă şi experienţa dobândită, prin lucrarea viţei de vie şi în tehnologia producerii vinului, creşterea consumului şi a cererii faţă de calitatea vinului şi a strugurilor pentru vin, intervenţia statului şi în extinderea plantaţiilor viticole, pe terenuri profunde şi în ameliorarea calitativă a soiurilor cultivate. Cultura viţei de vie, prin caracterul său intensiv, necesită un volum de muncă sporit, cu consum ridicat de materiale şi transport. De aceea, la înfiinţarea plantaţiilor se ţine cont de existenţa forţei de muncă în zonă, apropierea de căile de comunicaţie, apropierea de centre populate pentru absorbirea producţiei viticole, posibilităţi de racordare la unităţile obligatorii (energie electrică, apă, canalizare), depărtarea de zone populate. Forţa de muncă se asigură datorită tradiţiei pentru cultura din zonă atât local, cât şi din zonele apropiate, forţă de muncă, calificată cu o bună pregătire profesională.Căile de comunicaţie existente asigură atât accesul în plantaţie, în tot timpul anului, cât şi posibilităţile de transport ale recoltei sau ale materialelor necesare. Piaţa de desfacere se asigură prin centrele urbane din judeţ: Ploieşti, Boldeşti, Urlaţi, Mizil.

9

Stabilirea sistemului de cultură şi a tipului de plantaţie La alegerea terenurilor pentru înfiinţarea plantaţiilor de viţă de vie se au în vedere factorii de biotop şi cei social-economici. Pentru Podgoria Dealul Mare, Centrul Viticol Valea Călugărească aceşti factori au următoarele valori: •

durata perioadei de vegetaţie – 187 zile

•

bilanţul termic global - 3996° C

•

bilanţul termic activ - 3246° C

•

bilanţul termic util - 1376° C

•

temperatura medie a celei mai calde luni – iulie: 34° C

•

durata de strălucire a soarelui – 1461,7 h

•

înclinarea versanţilor – 8 %

•

expoziţia versanţilor – sudică, sud-estică

•

altitudinea – 350 m

•

textura solului – argiloasă, luto-argiloasă

•

grosimea solului – 40-45 cm

•

reacţia solului – 6-6,5

Stabilirea sistemului de cultură în Centrul Viticol Valea Călugărească este determinat de factorii naturali de mediu, de soiurile cultivate, formele de conducere practicate şi lucrările de întreţinere care se aplică în plantaţie, În funcţie de aceşti factori, sistemul de cultură în această zonă este semiprotejată. Sistemul de cultură semiprotejată se caracterizează prin folosirea soiurilor cu rezistenţă sporită la ger, a formelor semiînalte de conducere a butucilor, care oferă condiţii pentru mecanizarea integrală a lucrărilor solului şi realizarea unor randamente mari. Acest sistem de cultură este generalizat în zonele climatice în care temperaturile minime absolute, care pun în pericol cultura viţei de vie, au o frecvenţă de 2-4 ani din 10. Pierderile de muguri pot ajunge până la 40-60 % şi sunt greu de compensat prin tăieri. Protejarea în timpul iernii se realizează prin acoperirea parţială cu pământ a unor elemente situate la baza butucului. La baza tulpinii, începând cu anul al treilea de la plantare, se păstreză la tăiere în fiecare an 1-2 cepi de siguranţă a câte 2 ochi. 10

Coardele anuale care se formează pe aceşti cepi sunt conduse toamna pe direcţia rândului şi acoperite cu un strat de pământ pentru a fi priotejate peste iarnă. În raport cu condiţiile de iernare a viţei de vie, primăvara la tăiere, coardele de la baza butucului pot fi înlăturate prin trasformarea lor în cepi sau folosite ca elemente de rod pentru compensarea pierderilor de ochi înregistrate în partea superioară a butucului, sau chiar pentru refacerea tulpinilor afectate de geruri. Tipurile de plantaţii exprimă gradul de intensivizare a culturii viţei de vie şi sunt determinate de panta terenului, distanţele de plantare, densităţile de plantare (numărul de butuci la unitatea de suprafaţă), forma de conducere a butucilor, posibilităţile de mecanizare a lucrărilor. Plantaţiile viticole obişnuite sunt amplasate pe terenuri cu pante moderate sub 15 % şi soluri cu fertilitate mijlocie. Distanţele de plantare folosite sunt de 2,2 m între rânduri şi 1,2 între butuci pe rând, asigurând densităţi normale de 3787 butuci la ha. Mecanizarea lucrărilor se asigură cu tractoarele V445 şi SV-445.

Alegerea soiurilor de viţă roditoare şi a portaltoiurilor La alegerea soiurilor de viţă roditoare

se ţine seama de prevederile

Listei soiurilor

roditoare recomandate şi autorizate la plantare în arealele viticole delimitate în România (1979 actualizată în 1984). Fetească Regală Origine: Soi autohton descoperit după anul 1930 în comuna Daneş (lângă Sighişoara). Se presupune a fi un hibrid între Grasă de Cotnari şi Fetească Albă. Sinonime: Galbenă de Ardeal, Dănăşană, Kirayleanka, Königstraube. Caractere morfologice: la dezmugurire rozeta este pufoasă, verde albicioasă, cu marginea slab liliachie. În faza de înforire vârful lăstarului este pufos, alb-verzui; lăstarul este scămos roşietic-verzui. Inflorescenţa este cilindro-conică, aripată. Floarea este hermafrodită cu 5-6 stamine şi ovar bi- sau tri-ocular, sferic şi stil lung. Prezintă polen fertil. Cârceii sunt glabrii, cafenii. Frunza adultă este mijlocie, uşor lăţită, întreagă sau trilobată, cu limbul colorat verde-închis, ondulat cu amprente slabe; pe partea inferioară a limbului este scămos. Sinusurile laterale sunt în formă de liră sau „V”, iar sinusul peţiolar în formă de liră sau „U”. Nervurile sunt verzi. Dinţii sunt mijloci i, cu 11

baza largă şi laturi uşor cafenii, aproape egal cu nervura mediană. Stugurele este mijlociu, cilindroconic, uniaripat, cu boabele aşezate dens. Pedunculul este scurt şi ierbos. Bobul este sferic, mijlociu, cu pieliţa potrivit de subţire, colorată în galben-verzui, pu punct pistilar persistent, acoperit cu un strat subţire de pruină. Miezul este suculent, iar sămânţa mare are formă ovoidală, cu şalază bine conturată, cu marginea uşor ridicată şi rostru scurt şi subţire. Coarda are culoarea cafeniu-gălbuie, scurtă şi aşezată în zig-zag.

Însuşiri biologice şi agrotehnice: Feteasca Regală este un soi viguros, cu o dezmugurire timpurie şi cu o perioadă lungă de vegetaţie. Îşi maturează bine lemnul, astfel încât rezistă până la -22° C şi are o capecitate rapidă de refacere. Soiul este sensibil la secetă şi putregaiul cenuşiu. Posedă 60-70 % lăpstari fertil i şi are coeficienţi de fertilitate cu valori de 0,9-1,2 cel relativ şi 1,82,1 cel absolut. Acest soi se poate tăia în sistem Guyot pe senitulpină, cu încărcături variabile în funcţie de arealul de cultură sau speronat, întrucât mugurii de la baza coardelor sunt fertili.

Caractere tehnologice: Ajunge la maturitate la două săptămâni după Feteasca Albă. Greutatea medie a unui stugure variază între 70 şi 150 g, iar a 100 de boabe între 145 şi 190 g. Acumulează între 188 şi 215 g/l zaharuri şi are o amplitudine mică se supramaturare, iar aciditatea este mai ridicată (5,7-6,2 ‰). Producţia variză de la 11t/ha la 27t/ha. Se obţin vinuri de consun curent, superioare seci, vinuri spumante şi distilate învechite din vin. Riesling Italian Originea: nu este bine cunoscută (Germania, Austria sau Italia). Are, însă , o largă răspândire în toate ţările viticole din Europa. În ţara noastră a fost introdus înainte de invazia filoxerei, acum fiind cultivat în majoritatea podgoriilor. Sinonime: Riesling Blanc, Petit Riesling (Franţa), Riesling Italica (Italia), Weisser Riesling (Germania), Kleinriesler (Austria). Caractere morfologice: La dezmugurire rozeta este alb-verzuie, cu nuanţe violacee. Frunza adultă este mijlocie, pentalobată, subţire şi netedă, cu dinţatura foarte proeminentă. Stugurii sunt mijlocii, de formă cilindrică, frecvent uniaripaţi şi cu boabele dese. Boabele sunt mici, sferice, de culoare verde-gălbuie, cu stigmatul persistent şi evident.

Însuşiri biologice şi agrotehnice:Este un soi de vigoare mijlocie, cu coardele anuale subţiri şi de culoare albă-gălbuie. Maturare stugurilor are loc în epocile IV-V, când realizează 190-200 g/l zaharuri şi 4,4-5 g/l acid sulfuric aciditate; prin supramaturare se pot obţine multuri cu 240-260 g/l

12

zaharuri. Producţia de stuguri variază cu podgoria: de la 7 t/ha la Drăgăşani, până la 15 t/ha la Odobeşti. Vinificat ca soi pur, se obţin vinuri albe echilibrate şi deosebit de fine. Are o perioadă de vegetaţie mijlocie spre lungă (166-210 zile) şi prezintă o toleranţă mijlocie la ger (-22 – -20° C) şi la putregaiul cenuşiu. Deţine o sensibilitate accentuată la secetă, probată uneori de căderea frunzelor începând din luna august.

Particularităţi de cultură: Soiul Riesling Italian poate fi cultivat în sistem semiprotejat pe tulpini seniînalte cu o normare atentă a sarcinii de ochi (15-27 ochi/m2). Fiind un soi nerezistent la secetă, reacţionează favorabil la irigare. Acest soi este cultivat mai mult în Europa Centrală şi cea Răsăriteană. În ţara noastră a fost introdus înaintea invaziei filoxerei. În prezent are o largă răspândire în cultură (cca 20 000 ha) fiind extins aproape în toate regiunole ţării. Pentru alegerea portaltoiului se ţine seama de adaptarea acestora la condiţiile pedoclimatice, de rezistenţă faţă de nematozi, de afinitatea cu soiurile roditoare, de influenţa lor asupra calităţii producţiei, de adaptarea lor la condiţiile tehnice culturale.

Selecţia Oppenhein 4. Clonul „Crăciunel 4” Sinonime: SO-4 Este selecţie obţinută din portaltoiul Berlandieri + Riparia Selecţia Oppenhein 4, la Staţiunea Viticolă Crăciunel (Blaj). A fost omologată ca portaltoi în anul 1974. Caractere ampelografice: Vârful lăstarului şi primele frunzuliţe sunt scămoase, de culoare verde-arămie, frunza adultă este mare, cuneiformă, întregă, cu uşoară tendinţă de trilobie. Limbul frunzei este asimetric, gofrat, cu sinusul peţiolar asimetric descgis, în formă de „V” sau de liră. Lăstarul este striat cu noduri violacei şi pubescente. Floarea hemafrodită, funcţional masculă, ginosterică (gineceul este atrofiat). Coarda de culoare maro-deschis, fin stiată şi cu peri scurţi la noduri. Însişiri agrobiologice: SO 4-4 asigură o bună maturare a lemnului coardelor şi producţii mari la butaşi (190-200 mii/ha). Are rezistenţă bună la ger, ţesuturile coardelor îşi păstează viabilitatea fără a se necroza. În pepinieră asigură randamente mari, în medie de 43 % viţe altoite stas. Preferă soluri uşoare, cu conţinut mijlociu în calcar, maxim 17 %, I.P.C. în valoare de 30.

Zonare: SO 4-4 este recomandat ca portaltoi în toate podgoriile şi centrele viticole, atât pentru soiuri de masă, cât şi pentru struguri de vin. Plantaţiile mamă vor fi înfiinţate cu prioritate în regiunile sudice ale ţării.

13

MEMORIUL JUSTIFICATIV

Organizarea terenului Folosinţa propusă a se da terenului: Suprafaţa totală a terenului de 20 ha se va împărţii astfel: •

cultivat cu viţă de vie: 18,24768 ha = 91,238 %;

•

zone de întoarcere, drumuri şi alei: 1,74336 ha = 8,7168 %;

•

remize, magazii: 0.00896 ha = 0,0448 %

Împărţirea terenului în unitaţi de exploatare Unităţile teritoriale de exploatare sunt: parcela, tarlaua, trupul viticol. Mărimea acestora este condiţionată de panta terenului. Parcela este cea mai mică unitate de exploatare, recomandabil de formă dreptunghiulară. Lăţimea parcelei măsoară 72 m şi este egală cu lungimea rândului. Lungimea parcelei este de 211,2 m. Asfel parcela are o suprafaţă de1,52064 ha. Ea curinde 96 de rânduri şi 60 butuci pe rând, cu distanţele de plantare D/d =2,2 / 1,2. În funcţie de aceste dimensiuni o parcelă cuprinde un număr de 5760 butuci. Tarlaua este unitatea de bază pentru executarea lucrărilor cu mijloace mecanizate şi este constituită din mai multe parcele. Tarlaua este orientată cu lungimea pe direcţia N-S şi paralel cu curbele de nivel. În cazul de faţă tarlaua are o lătime de 438,4 m, o lungime de 456 m (nu s-a adăugat lungimea şi lăţimea remizelor) şi o suprafaţă de 20 ha. Tarlaua conţine un număr de 12 parcele şi 69 120 butuci. Trupul viticol este unitatea de exploatare constituită din mai multe tarlale. El cuprinde elementele necesare unei exploatări raţionale: drumuri, canale pentru evacuarea apelor, reţea de alimentare cu apă, de irigare, construcţii tehnologice şi social-gospodăreşti.

14

Stabilirea reţelei de drumuri şi a zonelor de întoarcere Reţeaua de drumuri urmăreşte deservirea tuturor unităţilor teritoriale şi asigură depasarea maşinilor şi utilajelor, transporturile de materiale şi a producţiei de stuguri. Amenajarea lor trebuie făcută judicios pentru a evita transformarea lor in drumuri impracticabile, stăbătute di ogaşe.

Zonele de întoarcere au lăţimea de 6m şi se amplasează pe linia de cea mai mare pantă, la capetele tarlalelor. Ele sunt în număr de două. Suprafaţa ocupată de zonele de întoarcere este de 0,50688 ha. Drumurile principaleurmăresc firul văilor şi cumpăna apelor, având o lăţime de 6m. Ele fac legătura cu centrele de prelucrare a strugurilor, cu sediile fermelor şi cu reţeaua de drumuri comunale. Pentru a fi practicabile se recomandă a fi pietruite. Ele ocupă o sprafaţă de 0,5472 ha.

Drumurile secundare au o lăţime de 4m şi delimitează tarlalele şi parcelele pe direcţia curbelor de nivel. Ele trebuie să fie prevăzute cu canale de colectare şi evacuare a apelor. Legătura dintre drumurile secundare se face prin alei şi poteci. Suprafaţa lor este de 0,35136 ha.

Aleile separă parcelele între ele pe direcţia deal-vale şi au o lăţime de 2m. Ele permit circulaţia maşinilor şi scoaterea producţiei la drumurile de exploatare. Aleile în tarla se menţin înierbate. Aleile sunt întinse pe o suprafaţă de 0,33792 ha. Suprafaţa totală ocupată de zone de întoarcere, drumuri şi alei este de 1,74336 ha.

Stabilirea distanţelor de plantare, a formei de conducere şi tipului de tăiere Distanţele de plantare determină densitatea de plantare, numărul de butuci pe unitatea de suprafaţă. Densitatea de plantare depinde de vigoarea soiului, a portaltoiului, de fertilitatea soiului, de condiţiile climatice, forma de conducere a butucilor, de încărcătura de ochi atribuită la tăiere şi de direcţia de producţie. Recomandările privind distanţele de plantare pentru plantaţiile podgoriei Dealul Mare, Centrul Viticol Valea Călugărească sunt următoarele: distanţ a dintre rânduri este de 2,2m, iar distanţa dintre butuci pe rând este de 1,2m, cu un număr de viţe la hectar de 3787. Forma de conducere recomandată este semiînalt, iar ca sistem de tăiere se aplică sistemul scurt.

Tipul de tăiere: Cordon speronat. Tăierea cu tulpini poate fi practicată în ţara noastră numai în zonele de cultură semiprotejată sau neprotejată. În tehnologia de formare a tulpinii trebuie precizată înălţimea ei. În condiţiile ţării noastre s-a generalizat, până în przent, înălţimea de 60-80

15

cm, fiind considerată o tulpină semiînaltă. Calitatea strugurilor şi conţinutul în zaharuri scade treptat, odată cu mărirea înălţimii tulpinii. În anul al II-lea de la plantare, din cele 1-2 coarde se lasă o singură cordiţă de 4-5-6 ochi şi se leagă cu 1-2 legături de tutore cât mai drept. CÂnd lăstarii au lungimea de 8-10 cm se aleg 3-4 cu creştere normală, iar ceilalţi se înlătură. Lăstarii rămaşi se leagă în poziţie verticală de tutore, prin 2-3 legături, ocazie cu care se îndepărtează şi copilii. În această fază lucrarea de copilit este obligatorie. În anul al III-lea se proiectează tulpina din coarda cea mai de jos, normală ca grosime şi se scurtează sub nivelul primei sârm e, la lungimea de cca 75 cm. Cu excepţia a 3-4 ochi din vârful tulpinii, ceilalţi ochi se îndepărtează, sau după pornirea în vegetaţie se plivesc lăstarii. Cu anul al III-lea se încheie formarea semitulpinii. La tipul de tăiere Vordon speronat elementele de rod sunt cepii de rod , care se formează pe cordoane uni- sau bilaterale. se preferă formarea butucilor cu două cordoane, deoarece în caz de accidente sau degarnisire, înlocuirea lor se poate face alternati v, cu realizarea unei părţi de producţie. În anul al IV-lea ,după formarea tulpinii, din două coarde cu poziţie superioară se formează cele două cordoane, pe direcţia rândului, scurtându-se fiecare la jumătatea distanţei dintre butuci pe rând (cca 60 cm).În anul al Vlea se încheie formarea butucilor, coardele crescute pe cele două cordoane se scurtează la 3 – maxim 4 ochi, formând cepi de rod. Pentru a realiza încărcătura de ochi dorită, cepii pot fi formaţi şi din coardele laterale crescute pe cordon.

MEMORIUL TEHNIC

Lucrări de înfiinţare a plantaţiei Pregătirea terenului Lucrările de pregătire a terenului în vederea plantării viţei de vie se referă la: defrişarea şi nivelarea, asigurarea perioadei de odihnă a solului, fertilizarea de bază, desfundarea terenului. Defrişarea Defrişarea este lucrarea de eliminare a vegetaţiei lemnoase de pe teren: arbori, arbuşti, pomi, butuci. La defrişare este necesară scoaterea din sol a cioatelor şi rădăcinilor groase care rămân în 16

sol, ce pot duce la deteriorări ale utilajelor de lucrare a solului folosite în viitoarea plantaţie. Lucrarea de defrişare se execută cu tractoare grele, dotate cu instalaţii speciale (lama buldozer, gheare de scarificare, grebla de adunat cioate).

Nivelarea Nivelarea se execută în mod diferit, în funcţie de condiţiile de relif, de sistemul de amenajare, de amenajarea parcelelor şi configuraţia terenului, pentru a prevenii mişcarea unui volum prea mare de sol. În cazul terenurilor cu pante sub 12 %, care nu se terasează, prin lucrarea de nivelare se urmăreşte aplatizarea unor ridicături de pământ cu scopul repartizării unor pante continue necesară atât pentru uniformizarea scurgerii apelor de suprafaţă, cât şi pentru deplasarea normală a agregatelor în viitoarea plantaţie.

Asigurarea perioadei de odihnă a solului În cazul înfiinţării plantaţiilor viticole pe terenuri eliberate prin defrişarea plantaţiilor vechi, este necesară asigurarea unei perioade de repaus a solului, timp de 3-5 ani, când se recomandă cultivarea unor plante furajere (graminee şi leguminoase) anuale sau perene. Asigurare a perioadei de odihnă se inpune atât pentru refacerea structurii şi fertilităţii solului, cât şi pentru a prevenii creşterea slabă, intrarea mai târzie pe rod sau chiar pierderea viţelor nou plantate. Fertilitatea solului Viţa de vie se cultivă, în general, pe terenuri în pantă, afectate de eroziune, pe nisipuri, inproprii altor culturi, pe soluri sărace în elemente nutritive. Fertilizarea de bază Fertilizarea de bază urmăreşte îmbunătăţirea aprovizionării solului cu materie organică cu rol important în ameliorarea proprietăţ ilor fizice şi chimice, biologice ale solului. În acest scop se încorporează în sol la desfundat îngrăşăminte organice şi chimice. Stabilirea dozelor de îngrăşăminte chimice se face prin analiza chimică a solului, conţinutul optim în elemente nutritive fiind următorul: Ntotal 0,1-0,2 %, Pmobil 30-50 ppm, Kmobil 120-220 ppm. Fertilizarea organică constă în administrarea unor doze de gunoi de grajd semifermentat, care variază în raport cu conţinutul solului în materie organică şi se diferenţiază în funcţie de cantitatea de argilă din sol, de indicele de azot. În general, în sol se încorporează cantităţi mari de îngrăşăminte organice 30-80 t/ha, iar împrăştierea în teren se face mecanizat cu MIG-5. Suprafaţa de fertilizat = 18,5856 ha. Această suprafaţă include suprafaţa totală a parcelelor + suprafaţa totală a aleilor.

17

Necesar gunoi de grajd: 60 t/ha × 18,5856 ha = 1 115,136 t/teren •

Cod 306001776 : Încărcat gunoi de grajd în remorcă. P.U. = Ct × Val hantru + Tp P.U. = 0,046 × 550 000 + 500 000 = 525 300 lei/t P.T. = 525 300 lei/t ×1 115,136t = 585 780 940,8 lei

•

Cod 300006184: Administrat gunoi de grajd cu norma de 60 t/ha. P.U. = 4,28 × 550 000 + 500 000 = 2 854 000 lei/ha P.T. = 2 854 000 × 18,5856 = 53 043 302,4 lei Fertilizarea chimică este obligatorie, deoarece rezervele solului în elemente nutritive sunt

insuficiente, mai ales pemtru terenurile în pantă, terase. Necesar superfosfat: 22 % s.a.→ doza 120 kg P 120 kg P s.a. =120 × 100/22 = 545 kg/ha (superfosfat substanţă brută) 545 kg/ha × 18,5856 ha = 10 129,152 kg = 10,129 t/teren Necesar sare potasică: 40 % s.a. → doza 220 kg K 220 kg K s.a. = 220 × 100/40 = 550 kg/ha (sare potasică substanţă brută) 550 kg/ha × 18,5856 ha = 10 222,18 kg = 10,222 t/teren Necesar total substanţe chimice: 10,129 + 10,222 = 20,351 t/teren •

Cod 3246: Încărcat sau descărcat îngrăşăminte chimice în / din autovehicule (saci). P.U. = Categoria de salarizare × nr. muncitori în formaţie / normă P.U. = 130 000 × 1 / 18 = 130 000 / 18 = 7 222 lei/t P.T. = 7 222 × 20,351 = 146 974,922 = 146 975 lei

•

Cod 3467: Transport cu căruţa îngrăşăminte chimice pe distanţa de până la 2 km. P.U. = Categoria de salarizare × nr. muncitori în formaţie / normă P.U. = 130 000 × 1 / 4,44 = 130 000 / 4,44 = 29 280 lei/t P.T. = 29 280 × 20,351 = 595 878 lei

•

Cod 3246: Încărcat sau descărcat îngrăşăminte chimice în / din autovehicule. P.U. = Categoria de salarizare × nr. muncitori în formaţie / normă P.U. = 130 000 × 1 / 18 = 130 000 / 18 = 7 222 lei P.T. = 7 222 × 20,351 = 146 974,922 = 146 975 lei 18

•

Cod 300273: Împrăştiat îngrăşăminte chimice. P.U. = 0,19 × 550 000 + 500 000 = 604 500 lei / ha P.T. = 604 500 × 18,5856 = 11 234 995 lei

Desfundarea terenului Lucrarea constă în mobilizarea profundă a solului cu inversarea şi amestecarea orizonturilor în scopul asigurării unor condiţii favorabile pentru dezvoltarea rădăcinilor. Prin desfundat se măreşte capacitatea de acumulare a apei din precipitaţii, se îmbunătăţeşte regimul termic şi de aeraţie, se asigură condiţii prielnice pentru activitatea biologică din sol şi se încorporează în adâncime îngrăşăminte organice şi chimice. Epoca de desfundare depinde de cea în care se face plantarea viţelor, de condiţiile climatice, de o serie de factori organizatorici. Desfundarea se execută mecanizat cu ajutorul plugurilor balansiere de desfundat PDB–60 sau PDB–80 acţionate de tractoare grele pe şenile S–1500 cu o productivitate de 1,0 – 1,25 ha / zi.

•

Cod 38001903: Desfundat mecanizat la 60 cm. P.U. = 8,33 × 550 000 + 500 000 = 5 081 500 lei / ha P.T. = 5 081 500 × 18,5856 = 94 442 726,5 lei

•

Cod 300001651: Nivelarea terenului (desfundăturii). P.U. = 0,35 × 550 000 + 500 000 = 692 500 lei / ha P.T. = 692 500 × 18,5856 = 12 870 528 lei

•

Cod 2335: Parcelare şi trasare de drumuri pe teren plan un muncitor fixează reperul. P.U. = Categoria de salarizare × nr muncitori în formaţie / normă P.T. = P.U. = 140 000 × 1 / 20 = 7 000 lei / ha.

Pichetarea terenului Pichetarea terenului reprezintă lucrarea prin care se marchează pe teren, cu ajutorul picheţilor, locul pe care îl va ocupa fiecare viţă din viitoarea plantaţie. prin executarea corectă a aceatei lucrări se urmăreşte obţinerea unor rânduri drepte, în continuare de la o parcelă la alta, pentru asigurarea unor lungimi mari de lucru a agregatelor destinate exploatării mecanizate a plantaţiilor, precum şi atribuirea unor suprafeţe de nutriţie egale fiecărui butuc. Marcarea locului destinat fiecărei viţă de vie se face cu ţăruşi de 50-60 cm lungime, numiţi picheţi. Înainte de pichetare este necesar să se stabilească distanţele de plantare, orientarea făcându-se după rânduri şi sistemul de pichetat. 19

Orientarea rândurilor Rândurile se orientează în aşa fel încât să fie satisfăcute cerinţele plantei faţă de lumină, iar terenurile în pantă se contribuie la prevenirea eroziunii solului. Pe pante, rândurile se orientează pe direcţia curbelor de nivel (la nevoie cu abateri de 3-4 %) pentru evitarea eroziunii solului.

Sistemul de pichetat Forma geometrică determinată de pe un rând, în raport cu cele de pe rândurile învecinate, definesc sistemul de pichetat. În prezent, în viticultură, este generalizat sist emul de pichetat „în dreptunghi” la care distanţa între rânduri este mai mare decât distanţa dintre viţe pe rând.

Aparatura şi materiale necesare Lucrarea de pichetat se execută cu următoarele: teodolitul, cu care se lucreză pe distanţe mari, jaloane pentru trasarea aliniamentelor, panglici de oţel pentru măsurat distanţe, rulete, sârme marcate, picheţi pentru marcarea locului viţelor, maiuri de lemn armate la ambele capete cu un inel metalic pentru fixarea picheţilor. Tehnica pichetatului Lucrarea de pichetat âncepe cu încadrarea terenului şi împărţirea lui în suprafeţe mai mici de formă pătrată sau dreptunghiulară, care să permită executarea cu uşurinţă a oreraţiilor de aliniere perfectă a rândurilor. Se alege o linie de bază AB, egală cu multiplul distanţei dintre rânduri. Din punctele A şi B se ridică două perpendiculare BC şi AD, a căror lungime trebuie să fie egală cu multiplul distanţei dintre viţe pe rând. Cele două perpendiculare egale ca lungime se unesc prin linia CD (egală ca lungime cu baza AB). Pichetarea terenului Pe laturile lungi ale suprafeţelor astfel delimitate se întind cele două sârme marcate cu distanţele dintre rânduri, iar cea de-a III-a, marcată cu distanţele dintre viţe pe rând, se întinde primele, în dreptul semnelor ce indică distanţa dintre rânduri. Apoi, în dreptul semnelor de pe sârma dintre viţe se înfige câte un pichet, cât mai aproape de sârmă, mereu de aceeaşi parte a sârmei şi fără a o deplasa. Primul şi ultimul rând din parcelă se amplasează faţă de drum, la jumătatea distanţei de plantare între ele, iar poziţia faţă de marginea parcelei se stabileşte în aşa fel, încât să rămână un spaţiu de întoarcere pentru agregate de 6m. Se urmăreşte în permanenţă, ca sârmele să fie întinse foarte bine, iar picheţii să se fixeze cu mijlocul grosimii exact în dreptul semnelor de pe sârme şi de aceeaşi parte a acestora, pentru a asigura o perfectă aliniere a rândurilor.

20

•

Cod 2339: Pichetarea terenului pentru plantat pe pante între 6-12°. P.U. = 140 000 × 1 / 0,15 = 933 333 lei / ha P.T. = 933 33 × 20 = 18 666 666 lei Necesar picheţi = nr but / parcelă + 5% rezervă = 5767 + 288 = 6048 picheţi Înălţimea unui pichet = 1,2 m Grosimea unui pichet = 0,05 / 0,05 m Volumul unui pichet = 0,003 m3 1..........................0,003 m3 6048....................x

x = 6048 × 0,003 / 1 = 18,144 m3

3

1 m = 500 kg → 18,144 × 500 = 9,072 t (greutatea totală a picheţilor) •

Cod 3377: Încărcat, transportat cu căruţa şi descărcat araci de vie din descărcătură la 2-5 km. P.U. = 130 000 × 1 / 2,80 = 130 000 / 2,80 = 46 430 lei / t P.T. = 46 430 × 9,072 = 421 213 lei Necesar sârmă pentru pichetat (Ф 2,2 mm) L parcelei = 211,2m = 212m m sârmă pentru lungime = 212 + 2 + 2 = 216m + rezervă 5% = 216 + 10,8 = 226,8m (227) Total sârmă pentru o lungime = 227 × 2 = 454m (2 sârme răsucite) Total sârmă pentru 2 lungimi = 454 × 2 = 908m l parcelei = 72m m sârmă pentru lăţime = 73 + 2 + 2 = 77m + 5% rezervă = 77 + 3,85 = 80,85m Total sârmă pentru lăţime = 80,85 × 2 = 161,7 (2 sârme răsucite) Necesar total sârmă pentru pichetat (2L +l) = 908 + 161,7 = 1069,7m 1 000 m sârmă........................29,8 kg 1 069,7 m.................................x

•

x = 1 069,7 × 29,8 / 1 000 = 31,88 kg = 0,03188t

Cod 3377: Încărcat, transport cu căruţa şi descărcat araci de vie din descărcătură (2-5 km) – pentru sârmă. P.U. = 130 000 × 1 / 2,80 = 130 000 / 2,80 = 46 430 lei / t P.T. = 46 430 × 0,03188 = 1 480 lei 21

Plantarea viţei de vie Perioada de plantare Viţa de vie se plantează primăvara, cât mai devreme (martie – începutul lunii aprilie), cu condiţia ca temperatura solului la adâncimea de 40 – 50 cm să fie de 7 – 10° C. Pe soluri grele, reci, cu exces de umiditate, plantarea se execută mai târziu (începutul lunii mai) cu folosirea unor viţe mai scurte (30 – 32 cm) sau prin plantarea oblică a viţelor stas. Plantarea de toamnă se execută numai pe terenuri bine drenate şi se încheie înainte de înregistrarea temperaturilor negative (luna noiembrie). Ea reprezintă cea mai bună perioadă de plantare, întrucât până primăvara se cicatrizează rănile. Viţa intră mai devreme în vegetaţie şi se înlătură pericolul deprecierii viţelor stratificate peste iarnă. Plantarea de toamnă este, însă, puţin practicată, deoarece viţele se scot cu întârziere din şcoală.

Pregătirea viţelor pentru plantare În vederea plantării, viţele sunt supuse unui control riguros, pentru a le depista şi elimina pe cele necorespunzătoare, admiţându-se la plantare numai viţe sănătoase, cu sudura de jur împrejr, care au lemnul viabil, liberul de culoare albă-verzuie, rădăcinile alb-sidefii, cu mugurii viabili. Dacă viţele prezintă defecte de sudură la punctul de altoire, au rădăcinile uscate sau înnegrite, cordiţele uscate sau ochii neviabili, se înlătură de la plantare. În vederea plantării se face fasonarea viţelor, operaţie ce constă în scurtarea rădăcinilor şi cordiţei, în suprimarea ciotului de la altoi, eliminarea rădăcinilor dacă sunt de la nodurile intermediare ale portaltoiului. Cordiţa se scurtează la 3-4 ochi şi rădăcinile bazale la 8-10 cm. În cazul plantării cu plantatorul sau cu hidroburul, fasonatul se face scurt: cordiţa la 2 ochi şi rădăcinile bazale la 1 cm. Pregătirea viţelor se face în ziua plantării. Pe tot timpul plantării, viţele fasonate şi mocirlite se protejează împotriva deshidratării. Metoda de plantare Plantarea obişnuită s viţelor se realizează în gropi făcute cu puţin timp înainte de lucrarea de plantare. Pe direcţia rândului, de aceeaşi parte a pichetului şi la o distanţă de 3-5 cm de acesta se fac, cu cazmaua, gropi adânci de 50 cm şi largi de 35-40 cm. Pe fundul gropii se realizează un muşuroi de pământ mărunţit, se aşează apoi viţa altoită în poziţie verticală, rezemată de peretele dinspre pichet, cu rădăcinile repartizate de jur împrejur pe moviliţa de pământ. Se are grijă ca punctul de altoire să se găsească cu 1-2 cm mai sus de nivelul solului pentru a prvenii creşterea rădăcinilor din altoi, iar cordiţa să fie orientată spre pichet. Peste rădăcini se introduce pământ 22

mărunţit şi reavăn, într-un strat gros de 10-20 cm. Se tasează apoi bine cu piciorul, din exteriorul gropii spre interior, urmând ca viţa să rămână în poziţia iniţială. Se introduce apoi în groapă o cantitate de 2-6 kg mraniţă. După administrarea mraniţei se udă cu 10l de apă la fiecare groapă. După infiltrarea apei, groapa se umple până la nivelul solului şi se presară în jur un insecticid (5-6 gr/viţă), dar fără a atinge viţa. Protejarea viţelor după plantare se face prin muşuroaie de pământ reavăn şi foarte bine mărunţit, grosimea stratului de deasupra cordiţei fiind de cca 5 cm.

•

•

Cod 2340: Făcut gropi în desfundătură pentru plantarea viţei de vie. P.U. = 140 000 × 1 / 0,25 = 560 000 lei / 1 000 buc P.T. = 69,120 × 560 000 = 38 707 200 lei Cod 2346: Plantat viţă de vie, lucrare completă. P.U. = 140 000 × 3 / 0,39 = 1 076 923 lei/ 1 000 viţe P.T. = 69,120 × 1 076 923 = 74 436 923 lei Necesar viţe altoite: 69120 + 5% rezervă = 69120 + 3456 = 72 567 viţe P.U. = 50 000 lei / viţă P.T. = 72 567 × 50 000 = 3 628 350 000 lei 1 viţă = 50 g Greutatea totală a viţelor = 72 567× 50 = 3 628 800 g = 3 628,8 kg = 3,6288 t

•

•

Cod 3223: Încărcat gunoi de grajd în remorcă şi descărcat în câmp, distanţa de transport de până la 2 km – pentru viţe. P.U. = 0,18 × 550 000 + 500 000 = 99 000 + 500 000 = 599 000 lei / t P.T. = 599 000 × 3,6288 = 2 173 651,2 lei Cod 2342: Fasonat şi verificat calitatea viţelor. P.U. = 140 000 × 1 / 2.50 = 56 000 lei / 1 000 viţe P.T. = 56 000 × 72,567 = 4 063 752 lei

•

Cod 2343: Mocirlitul viţelor. P.U. = 120 000 × 1 / 27,00 = 4 444,4 lei / 1 000 buc P.T. = 4444,4 × 72,567 = 322 517 lei

•

Cod 2344: Trasportat viţe cu targa pe rând la locul de plantare. P.U. = 120 000 × 2 / 20,00 = 12 000 lei / 1 000 fire P.T. =12 000 × 72,567 = 870 804 lei 23

Necesar mraniţă pentru plantat 3 kg / groapă 69 120 gropi × 3 kg = 207 360 kg = 207,36 t (207,5 t) •

•

Cod 3223: Încărcat gunoi de grajd în remorcă şi descărcat în câmp, distanţa de transport de până la 2 km – pentru mraniţă. P.U. = 0,18 × 550 000 + 500 000 = 599 000 lei / t P.T.= 599 000 × 207,5 = 124 292 500 lei Necesar apă pentru plantare 10 l / groapă 69 120 × 10l = 691 200 l apă = 691,200 t apă Cod 3451: Transportat cu căruţa apă sau soluţie în butoaie pe distanţa de până la 2 km P.U. = 130 000 × 2 / 6,75 = 38 518,5 lei / t P.T. = 38 518,5 × 691,200 = 26 623 987 lei

•

Cod 2347: Udatul fiecărei viţe cu câte 10 l apă.

Extras de materiale Nr. crt. 1 2 3 4 5 6 7

Denumirea materialului Gunoi de grajd Îngrăşămintechimice Picheţi Sârmă Viţealtoitestas Mraniţă Apă

UM t t mii buc. t miibuc. t t

Cantitatea 115,136 1 20,351 72,567 0,0157 72,567 207,5 691,2

Antemăsurătoare Nr. Crt. 1

COD

Denumirealucrarii

U.M.

306001776

Încărcatgunoidegrajdin

t

24

Cantitatea 1115,136

2

300006184

3

3246

remorcă Administrat mecanic gunoi de

ha

grajd Încărcat/ descărcat

18,5856 20,351

îngrăşăminte chimice în/din

t

autovehicol (saci) Transport cu căruţa 4

3467

îngrăşăminte chimice pe

t

20,351

t

20,351

ha

18,5856

distanţa de până la 2km Încărcat sau descărcat 5

3246

6

3000273

7

38001903

8 9

2333

10

2339

11

3377

12

3377

13

2340

14

2346

15

3223

16

2342

îngrăşăminte chimice în/din autovehicule Împrăştiat îngrăşăminte chimice Desfundatla60cm Nivelarea terenului

ha

(desfundăturii) Parcelarea si trasarea de drumuri Pichetarea terenului pe pante de 6-12% Transportat araci de viţă de vie cu căruţa Încărcat, transport cu căruţa şi descărcat araci de vie în

18,5856 ha

18,5856

ha

20

ha

20

t

9,072

t

0,03188

descărcătură – pentru sârmă Făcut gropi în desfundătură

Mii

pentru plantarea viţei de vie Plantatul viţei de vie lucrare

buc. Mii

completă Încărcat gunoi de grajd în

buc.

remorcă şi descărcat în câmp pe distanţa de transport de

t

până la 2km – pentru viţe Fasonat si verificat calitatea

Mii

viţelor

buc. 25

69,120 69,120

3,6288

72,567

17

2343

18

2344

19

3223

20

3451

Mii

Mocirlitulviţelor Transportat viţe cu targa pe rând la locul de plantare Încărcat gunoi de grajd în remorcă şi descărcat în câmp, distanţa de transport de până la 2km – pentru mraniţă Transportat cu căruţa apă sau soluţie în butoaie pe distanţa

buc. Mii buc. t

t

72,567 72,567

207,5

691,200

de până la 2km Udatul fiecărei viţe cu 10 l apă 21

2347

(transportul apei cu găleata 50m)

Deviz

26

ha

18,5856

Nr. Crt

COD

1

306001776

2

300006184

3

2346

4

3467

Denumirea lucrării Încărcat gunoi de grajd în remorcă Administrat mecanic gunoi de grajd Încărcat îngrăşăminte chimice autovehicol Transport cu căruţa îngrăşăminte chimice până la o distanţă de 2

UM

Cant.

P.U.

Val.

t

1115,136

525300

585780941

ha

18,5856

2854000

53043303

t

20,351

7222

146975

t

20,351

29280

595878

t

20,351

7222

146975

ha

18,5856

604500

11234995

ha

18,5856

5081500

94442727

ha

18,5856

692500

12870528

ha

20

000 7

ha

20

933333

t

9,072

46430

t

0,03188

46430

69,120

560000

km Descărcat 5

3246

6

3000273

7

38001903

8

3400001651

9

2333

10

2339

îngrăşăminte chimice din autovehicol Împrăştiat îngrăşăminte chimice Desfundat mecanizat la adâncimea de 60 cm Nivelarea terenului (desfundăturii) Parcelarea şi trasarea de drumuri Pichetarea terenului pentru plantat pe

7000 18666666

pante între 6 şi 12% Încărcat şi transportat cu căruţa şi descărcat 11

3377

araci de vie din

421213

descărcătură, la 2-5 km Încărcat şi transportat cu căruţa şi descărcat 12

3377

araci de vie din

1480

descărcătură, la 2-5

13

2340

km – pentru sârmă Făcut gropi şi desfundat pentru

mii buc

38707200

Cant

P.U.

Val.

Cant.

P.U.

Val.

Total

Lucrări de întreţinere a plantaţiei viticole în anul I Controlul viţelor La viţele muşuroite, cu ocazia plantării se execută controale periodice (de 2-3 ani) în cursul lunii mai şi la începutul lunii iunie pentru a urmării pornirea în vegetaţie a lăstarilor. În cazul în care lăstarii întârzie să apară la suprafaţa moşuroiului, acesta se desface începând de la bază către vârf până sub punctul de altoire. Întârzierea apariţiei lăstarilor de sub muşuroi se poate datora fie atacului de larve (cărăbuşul de mai, viermi sârmă, cărăbuşul marmorat), care rod lăstarii fragezi, care ulterior se veştejesc, distrug scoarţa şi rădăcinile, fie prezenţa unui strat prea gros de pământ sau a crustei, lăstarii întâmpinând rezistenţă la ieşirea din muşuroi. Muşuroiul se reface cu pământ bine mărunţit şi reavăn, acoperind viţa cu un strat de 3-5 cm sau mai mult, în condiţii de secetă.

Copcitul viţelor La viţele altoite se manifestă tendinţa altoiului de a forma rădăcini şi portaltoiul lăstari proprii, putând avea ca efect despărţirea celor doi parteneri, sau dezvoltarea rădăcinilor superficiale în dauna celor bazale. Rădăcinile superficiale sunt foarte sensibile la ger şi secetă.Neglijarea lucrării de copcit în plantaţiile tinere poate duce la despărţirea celor doi parteneri, debilitarea viţelor şi în final la apariţia golurilor. Lucrarea constă în suprimarea rădăcinilor crescute din altoi şi nodul superior al portaltoiului, precum şi a lăstarilor porniţi din portaltoi. Pentru executarea copcitului muşuroaiele se desfac atent, de jos în sus şi de la exterior spre centru, până sub punctul de altoire. Cu ajutorul unei copcitori se realizează o copcă în jurul viţei, adâncă până aproape de nodul superior al portaltoiului. Se examinează atent viţa pentru a se depista toate rădăcinile pornite din altoi, din partea superioară a portatoiului, precum şi lăstarii daţi din portaltoi, suprimarea acestora se va face exact de la punctul de inserţie, cu foarfeca (având lama tăietoare orientată spre viţă). La al doilea copcit se procedează la fel, cu deosebirea că muşuroiul nu se mai desface, lăstarii rămânând expuşi la lumină pentru realizarea maturării lemnului.

Legatul lăstarilor Lucrarea se execută în momentul în care lăstarii au atins lungimea de 30-40 cm. Dacă sunt lăsaţi în stare liberă, lăstarii se întind pe suprafaţa solului, împiedicând efectuarea celorlalte lucrări, şi atacul bolilor este favorizat. În mod practic, lăstarii se orientează vertical şi se leagă de pichet cu rafie sintetică sau deşeuri textile, în formă de „8”, având grijă ca legătura să fie lejeră, pentru a se evita ştrangularea lăstarilor.

Combaterea bolilor şi dăunătorilor Viţele tinere sunt sensibile faţă de boli (în special mană şi făinare) şi dăunători. Pentru a preveni atacurile de mană, în cazul perioadelor ploioase, se aplică tratamente săptămânal şi mai rar, iar în cazul atacului de făinare, specific perioadelor secetoase, se aplică tratamente la avertizare. Tratamentele se aplică începând cu momentul când frunzele ating 4-5 cm în diametru (în a doua jumătate a lunii mai) şi durează până la sfârşitul lunii august. În viile tinere se recomandă folosirea substanţelor: Ridomil 48 WP – 0,15% (2,25 kg/ha); Dithane M-45 – 0,2% (3kg/ha); Captadin 50 PU – 0,2 (2kg/ha); Zeamă bordeleză – 0,5-0,75% (57,5 kg/ha); Sulfat de cupru şi 2,5-3,75 kg/ha var nestins, Turda cupral – 0,4% (6kg/ha). Împotiva făinării se recomandă sulful muiabil, în concentraţie de 0,3-0,4% (4,5-6 kg/ha) adăugat în soluţia folosită pentru combaterea manei, ţinându-se seama de recomandările staţiilor de prognoză şi avertizare. În ultimii ani s-au manifestat în vii atacuride acarieni, de omida păroasă a dudului, dăunători care distrug frunzişul viţei de vie. Pentru a preveni atacul de acarieni se recomandă adunarea resturilor vegetale din vii, efectuarea obligatorie a arăturii adânci în toamnă, şi distrugerea buruienilor în timpul perioadei de vegetaţie. Ca măsură de combatere se recomandă stropiri de iarnă cu cel puţin 10-12 zile înainte de pornirea viţelor în vegetaţie (Ditubox 25 EC – 1%) sau în timpul perioadei de vegetaţie cu un acaricid (Omite 30 W, Omite 57 E în doză de 2 kg/ha).

Irigarea şi fertilizarea La apariţia unor perioade secetoase îndelungate este necesară udarea localizată, cu cca 10 l de apă într-o copcă deschisă la fiecare viţă sau, în condiţiile existenţei unui sistem de irigare, aplicarea unor norme de udare de 350-400 m 3 apă/ha. În anul întâi după plantare nu se recomandă aplicarea îngrăşămintelor; viţele care au rădăcini slab dezvoltate vor profita numai de îngrăşarea localizată, din groapa de plantare. Pentru ameliorarea fertilităţii solului, în special pe solurile sărace, se recomandă folosirea îngrăşămintelor verzi (însămânţarea unor specii care cresc repede, produc o masă vegetativă bogată sau cele care sintetizează azotul atmosferic, cum ar fi leguminoasele). Completarea golurilor

29

Pe timpul iernii au loc pierderi de până la 5% din totalul viţelor plantate. Această lucrare, de completare a golurilor, este obligatorie şi se execută toamna înainte de apariţia îngheţurilor. Viţele nou-plantate manifestă o sensibilitate sporită faţă de temperaturile scăzute din timpul iernii. Astfel, este necesară asigurarea protecţiei împotriva gerurilor prin muşuroire. Se are grijă ca porţiunea bazală a cordiţei să fie bine acoperită cu pământ.

•

Cod 300001623: Arătura de primăvară P.U.= 0,75 x 550 000 + 500 000 = 912 500 lei/ha P.T.= 912 500 x 18,5856 = 16 959 360 lei

•

Cod 2349: Săpat după plantare P.U .= 120 000 / 0,06 = 2 000 000 lei/ha Suprafaţa pentru prăşit manual = 0,5 (lăţimea de prăşit pe rând) × 72 (lungimea rândului) ×

1152 (nr rânduri / tarla) = 4,1472 ha P.T. = 2 000 000 x 4,1472 = 8 294 400 lei •

Cod 300001603: Cultivat solul (lucrarea se face de 4 ori/an) P.U. = 0,5 x 550 000 + 500 000 = 775 000 lei/ha Suprafaţa pentru cultivat solul = (2,2 – 0,5) × 72 = 112,4 m 2 2

112,4 × 95 ×12 = 128 136 m = 12,8136 ha P.T. = 775 000 x12,8136 = 9 930 540 x 4 = 39 722 160 lei •

Cod 2482: Prăşitul pe rând după prăşitoare (lucrarea se face de 3 ori/an) P.U. = 120 000 / 0,175 = 685 714 lei/ha P.T. = 685 714 x 4,1472 = 2 843 793 x 3 = 8 531 379 lei

•

Cod 2351: Ruperea crustei şi refacerea muşuroiului. P.U. = 80 000 / 0,80 = 100 000 lei/1000 buc. P.T. = 100 000 x 69,120 = 6 912 000 lei

•

Cod 2358: Desfacerea muşuroiului primăvara P.U. = 100 000 / 1,3 = 76 923 lei/1000 buc. P.T. = 76 923 x 69,120 = 5 316 918 lei

•

Cod 2356: Muşuroitul viţei de vie P.U .= 100 000 / 1,3 = 76 923 lei/1000 buc.

30

P.T .= 76 923 x 69,120 = 5 316 918 lei •

Cod 2352: Copcit via în primul an de la plantare (lucrarea se face de 2 ori / an). P.U. = 120 000 / 0,5 = 240 000 lei / 1 000 buc. P.T. = 240 000 x 65,664 x 2 = 31 518 720 lei

•

Cod 2353: Legatul viţei de vie şi plivit în anul I P.U. = 120 000 / 1 = 120 000 lei/1000 buc. P.T. = 120 000 x 65,664 = 7 879 680 lei Necesar deşeuri textile: 2 legături/viţă ; 1legătură=2g Greutate deşeuri textile = 65 664 x 4/10³ = 0,262656 kg

•

Combaterea bolilor şi dăunătorilor -împotriva făinării: Sulf muiabil 50 kg/ha M sulf muiabil = 50 x 18,5856 / 10³ = 0,92928 t -împotriva manei:6 tratamente = 4 cu Ridomil 48 Wp 2 cu zeamă bordeleză Ridomil 48WP 2,25kg/ha, 0,15%, aracet 0,15% M Ridomil = M aracet = 2,25 x 18,5856 = 41,8176 kg/tratament Mt Ridomil = Mt aracet = 46,41 x 4=185,64 kg V soluţie = 2,25 x 100 / 0,15 = 1 500 l/ha Vt soluţie = 1 500 x 18,5856 = 27 878,4 l/1 tratament x 4 = 111 513,6 l Vt apă = 111 513,6 – 1 500 = 111 363,6 x 4 = 445 452 l Zeamă bordeleză

5kg/ha CuSO4, 2,5kg/ha var nestins, 0,2% aracet 400 l soluţie/ha

M CuSO4 = 5 x 18,5856 = 92,928 kg/1 tratament Mt. CuSO4 = 92,928 x 2 = 185,856 kg M var nestins = 2,5 x 18,5856 = 48,464 kg M t. var nestins = 48,464 x 2 = 96,928 kg V soluţie = 400 x 18,5856 = 7 434,24 l/1 trtament Vt. Soluţie = 7 434,24 x 2 = 14 868,48 l M aracet = 7 434,24 x 0,2/100 = 14, 86848 kg/1 tratament M t.aracet = 14,86848 x 2 = 30 kg V apă = 7 434,24 -14,86848 – 96,928 -48,464 = 7 274 l/1tratament 31

Vt. apă = 7 274 x 2 = 14 548 l V tot. apă pt. toate tratamentele = 14 548 +445 452 = 460 000 l = 460 t

•

Cod 8002007: Transport apă pentru preparat soluţii P.U. = 0,06 x 550 000 + 400 000 = 433 000 lei/t P.T. = 433 000 x 460 = 199 180 000 lei

•

Cod

: Pregătit soluţie (Ridomil)

P.U. = 120 000 / 10 = 12 000 lei/t P.T. = 12 000 x 445,452 = 534 543 lei •

Cod

: Pregătit zeamă bordeleză

P.U. = 120 000 / 5 = 24 000 lei/t P.T. = 24 000 x 14,86848 = 356 844 lei •

Cod

: Stropit cu vermorelul

P.U. = 120 000 / 0,4 = 300 000 lei/1000 l soluţie P.T. = 300 000 x 460 = 138 000 000 lei Completatul golurilor

goluri 5%

- necesar viţe = 69 120 x 5% = 3 456 viţe - preţul tot. = 3 456 x 50 000 = 172 800 000 lei - necesar apă = 34 560 l = 34,560 t •

Cod 2418: Făcut gropi pentru plantat viţa în goluri P.U. = 120 000 / 0,15 = 800 000 lei/1000 buc. P.T. = 800 000 x 3,456 = 2 764 800 lei

•

Cod 2345: Transportat viţe cu găleţi P.U. = 80 000 / 17 = 4 706 lei/1000 buc. P.T. = 4 706 x 3,456 = 16 264 lei

•

Cod 2363: Plantatul viţei în goluri P.U. = 120 000 / 0,1 = 1 200 000/1000 buc. P.T. = 1 200 000 x 3,456 = 4 147 200 lei

•

Cod

: Transport apă

P.U. = 0,06 x 550 000 + 400 000 = 433 000 lei/t

32

P.T. = 433 000 x 34,560 = 14 964 480 lei Înlocuit tutori 2% Necesar tutori = 69 120 x 2% = 1 383 Volum tutori = 1 383 x 0,003 = 4,149 m³ Greutate tutori = 4,149 x 500 = 2074,5 kg = 2,0745 •

Cod

:Încărcat transportat şi descărcat tutori

P.U. = 100 000 / 1,9 = 52 631 lei/t

•

P.T. = 52 631 x 2,0745 = 109 183 lei Cod 2395: Bătut tutori P.U. = 100 000 / 0,5 = 200 000 lei/1000 buc. P.T. = 200 000 x 1,383 = 276 600 lei

•

Cod 2369: Fasonat şi ascuţit picheţi P.U. = 80 000 / 0,6 = 133 333 lei/1000 buc. P.T. = 133 333 x 1.383= 244 000 lei

•

Cod 300001765: Arătura de toamnă P.U. = 0,58 x 550 000 + 500 000 = 819 000 lei/ha P.T. = 819 000 x 18,5856 = 15 221 606,4 lei

Extras de materiale Nr. crt. 1 2 3 4 5

Denumirea materialului Apă Deşeuritextile Viţealtoitestas Mraniţă Substanţăpentrustopit

UM t kg miibuc. t kg

33

Cantitatea 494.56 0,262656 3456 10,368 371,496

Antemăsurătoare Nrcrt 1 2 3 4

C od 300001623 2349 300001603 2482

5 6

2352

7 8 9 10

2482 300001603 2482 300001603

11

2352

12

2353

13 14

3451

UM ha ha ha ha

prăşitoare Ruperea scoarţei muşuroiului

Mii

si refacerea lui Copcit via in primul an de la

buc. Mii

plantare Praşilămanualăperând Praşilămecanică Praşilămanualăperând Praşilămecanică Copcit via în primul an de la

buc. ha ha ha ha Mii

plantare Legatul viţei de vie şi plivit în

buc. Mii

anul I buc. Stropitcuvermorelul Ha Transportat cu căruţa apă sau soluţie în butoaie pe distanţa t

3451

soluţie în butoaie pe distanţa

18 19 20

2482

de până la 2km PregătitZeamăBordeleză t Praşilămanualăperând ha Stropitcuvermorelul ha Transportat cu căruţa apă sau

21

3451

soluţie în butoaie pe distanţa

3451

de până la 2km PregătitsoluţieRidomil Stropitcuvermorelul Transportatcucăruţaapăsau

22 23 24

Cantitatea 18,5856 4.064 12,8136

de până la 2km PregătitZeamăBordeleză t Stropitcuvermorelul ha Transportat cu căruţa apă sau

15 16 17

Denumirealucrării Arăturadeprimăvară Săpatdupăplantare Cultivatsolul Prăşitul pe rând după

34

69,120 4,1472 12,8136 4,1472 12,8136 69,120 69,120 18,5856 7,43424

7,43424 7,43424 4,1472 18,5856

t

t

69,120

7,43424 18,5856 t

t ha

4,1472

27,8784 27,8784 18,5856 7,43424

soluţie în butoaie pe distanţa 25 26 27

300001603

de până la 2km PregătitZeamăBordeleză t Praşilămecanică ha Stropitcuvermorelul ha Transportat cu căruţa apă sau

28

3451

soluţie în butoaie pe distanţa de până la 2km PregătitsoluţieRidomil t Stropitcuvermorelul ha Transportat cu căruţa apă sau

29 30 31

t

3451

32

soluţie în butoaie pe distanţa

2418

t

34

3223

35

2342

36

2343

37

3223

38

2345

Transportatviţecugăleţi

39

2363

Plantatulviţeiingoluri

40

3451

Transportat apă Încărcat, transport cu căruţa şi

41

3377

descărcat araci de vie din

golurilor Încărcat, transport, descărcat

buc t

viţe altoite stas Fasonat şi verificat calitatea

Mii

viţelor

buc Mii

Mocirlitulviţelor

buc t

Încărcat, transport, descărcat mraniţă

27,8784 27,8784 18,5856

de până la 2km PregătitZeamăBordeleză t Făcut gropi pentru completarea Mii

33

7,43424 12,8136 18,5856

Mii buc. Mii buc. t

7,43424 7,43424 3,456 0,19 3,629 3,629 10,5 3,629 3,456 34,6

t

5,184

descărcătură la 2-5km Mii

42

3295

Bătuttutori

43

2347

44

300001765

Udatul fiecărei viţe cu câte 10 l Mii apă buc Arăturadetoamnă ha

buc.

35

3,456 3,456 18,5856

Devizul lucrării

36

Nr . Cr t

COD

Denumirea lucrării Arătura de

UM

1

300001623

2

2349

Săpatdupăplantare

ha

4.064

3

300001603

Cultivatsolul

ha

12,8136

4

2482

5

2351

6

2352

7

2482

8

300001603

9

2482

10

300001603

11

2352

12

2353

13

primăvară

Prăşitul pe rând

ha

Cant.

912500 2000000 775000

Val. 16959360 8294400 9930540

4,1472

685714

2843793

69,120

100000

6912000

69,120

240000

15759360

ha

4,1472

685714

2843793

ha

12,8136

775000

9930540

ha

4,1472

685714

2843793

Praşilămecanică

ha

12,8136

775000

9930540

Copcit via în primul

mii

an de la plantare Legatul viţei de vie

buc. mii

69,120

240000

15759360

şi plivit în anul I Stropit cu

buc.

65,664

120000

7879680

t

7,43424

300000

2230272

t

7,43424

433000

3129026

t

7,43424

24000

174576

t

7,43424

300000

2230272

după prăşitoare Ruperea scoarţei muşuroiului si refacerea lui Copcit via in primul an de la plantare Praşilă manuală pe rând Praşilămecanică Praşilă manuală pe rând

vermorelul Transportat cu

ha

18,5856

P.U.

mii buc. mii buc.

căruţa apă sau 14

8002007

soluţie în butoaie pe distanţa de până la

15 16

2km Pregătit Zeamă Bordeleză Stropit cu vermorelul Transportat cu

Cant

P.U.

Val.

Cant.

P.U.

Val.

Total

38

Lucrări de întreţinere a plantaţiei viticole în anul al II-lea Dezmuşuroitul şi arătura de primăvară Dezmuşuroitul se execută primăvara, de timpuriu, după ce a trecut pericolul ca temperatura aerului să scadă sub -8 – -9° C. Lucrarea se execută manual cu sapa, prin descoperirea viţelor de vie de pământ, până sub punctul de altoire, cu grijă pentru a nu se produce vătămarea viţelor.

Arătura de primăvară Această lucrare se execută la „cormană” la o adâncime de 14-16 cm. Arătura de primăvară poate fi înlocuită prin afânarea solului la aceeaşi adâncime, folosind plugul cultivator echipat cu gheare de afânare. Tăierea în uscat şi copcitul viţelor Începând cu anul al II-lea se aplică tăieri de forme specifice diferitelor tipuri de tăiere adoptate. În cazul conducerii butucilor în forme semiînalte şi înalte se lasă o cordiţă de 5-6 ochi, care se leagă în poziţie verticală, restul creşterilor eliminându-se. Tăierea în uscat se execută imediat după dezmuşuroit şi trebuie încheiată înainte de pornirea în vegetaţie a mugurilor. Odată cu tăierea se execută şi copcitul viţelor, care se repetă în luna august. Plivitul şi legarea lăstarilor În momentul în care lăstarii au atins o lungime de 8-10 cm se îndepărteză cei de prisos, reţinând numai pe cei corespunzători sub raportul creşterii, în număr de 3-4 la viţele viguroase, pentru a le asigura o creştere normală şi numai 2 la viţele slab dezvoltate, pentru a favoriza creşterea. Pe măsură ce lăstarii cresc în lungime vor fi dirijaţi printre rândurile de sârme duble ale mijlocului de susţinere.

Completarea golurilor Golurile existente la începutul anului al II-lea vor fi completate cu viţe altoite stas viguroase. Viţele plantate în goluri vor fi supuse unor îngrijiri atente pentru a reduce decalajul de creştere şi în final pentru a obţine butuci uniformi ca vigoare. Golurile apărute în cursul perioadei de vegetaţie vor fi completate în luna august cu viţe de un an, fortificate la ghivece sau toamna după căderea frunzelor cu viţe viguroase.

•

Cod 300001623: Arătură de primăvară P.U. = 0,75 x 550 000 + 500 000 = 912 500 lei/ha P.T. = 912 500 x 18,5856 = 16 959 360 lei

•

Cod 2356: Desfăcutul muşuroiului primăvara P.U. = 100 000 / 1,3 = 761 923 lei/1000 buc. P.t. = 761 923 x 69,120 = 49 540 813 lei

•

Cod 300001603: Cultivat solul (lucrarea se face de 4 ori/an) P.U.=0,5 x 550 000 + 500 000 = 775 000lei/ha P.t.=775 000 x 12,8136 = 9 930 540 x 4 = 39 722 160 lei

•

Cod 2482: Prăşitul pe rând după prăşitoare (lucrarea se face de 3 ori/an) P.U. = 120 000 / 0,175 = 685 714 lei/ha P.T. = 685 714 x 4,1472 = 2 843 794 x 3 = 8 531 380 lei

•

Cod 2361: Tăiatul şi copcitul viţei de vie în anul 2 P.U. = 120 000 / 0,8 = 150 000 lei/1000 buc P.T. = 150 000 x 69,120 = 10 368 000 lei

•

Cod 2352: Copcitul viţei de vie în august P.U. = 120 000 / 05 = 240 000 lei/1000 buc. P.T. = 240 000 x 69,120 = 16 588 800 lei

Completatul golurilor

goluri 3%

Necesarul de viţe = 69 120 x 3 % = 2 074 Preţul total viţe = 2 074 x 50 000 = 10 370 000 lei Necesar apă = 20 740 l •

Cod 2418: Făcut gropi P.U. = 120 000 / 0,15 = 800 000 lei/1000 buc. P.T. = 800 000 x 2,074 = 1 659 200 lei

•

Cod 2345: Transportat viţe cu găleţi P.U. = 80 000 / 17 = 4 706 lei/1000 buc. P.T. = 4 706 x 2,074 = 9 760 lei

•

Cod 2363: Plantatul viţei în goluri

40

P.U. = 120 000 / 0,1 = 1 200 000 lei/1000 buc. P.T. = 1 200 000 x 2,074 = 2 488 800 lei •

Cod 3452: Transport cu căruţa apă sau soluţie în butoaie pe distanţa de până la 2 km P.U. = 130 00 x 2 / 6,75 = 38 518,5 lei/t P.t. = 38 518,5 x 20,740 = 798 874 lei

Înlocuit tutori 2% Necesar tutori = 69 120 x 2% = 1 383

•

Greutatea totală a viţelor = 1 383 x 50g = 0,06915 t Cod 3223: Încărcat gunoi de grajd în remorcă şi descărcat în câmp, distanţa detransportpână la 2 km – pentru viţe P.U. = 1,18 × 550 000 + 500 000 = 599 000 lei/t P.T. = 599 000 x 0,06915 = 41 421 lei

•

Cod 2395: Bătut tutori P.U. = 100 000 / 0,5 = 200 000 lei/1000 buc. P.T. = 200 000 x 1,383 = 276 600 lei

•

Cod 2369: Fasonat şi ascuţit picheţi P.U. = 80 000 / 0,6 = 133 333 lei/1000 buc.

P.T. = 133 333 x 1,383 = 184 400 lei Combaterea bolilor şi dăunătorilor Împotriva făinării: Sulf muiabil 50 kg/ha M sulf muiabil = 50 x 18,5856 / 10³ = 0,929 t Împotriva manei:8 tratamente = 5 cu Ridomil 48 Wp 3 cu zeamă bordeleză Ridomil 48WP 2,25kg/ha, 0,15%, aracet 0,15% M Ridomil = M aracet = 2,25 x 18,5856 = 41,8176 kg/tratament Mt Ridomil = Mt aracet = 41,8176 x 5 = 209,088 kg V soluţie = 2,25 x 100/0,15 = 1 500 l/ha Vt soluţie = 1 500 x 18,5856 = 27 878,4 l/1 tratament x 5 = 139 392 l Vt apă = 27 878,4 – 83,6352 = 27 794,7648 x 5 = 138 973,824 l Zeamă bordeleză = 5kg/ha CuSO 4 41

2,5kg/ha var nestins 0,2% aracet = 400 l soluţie/ha M CuSO4 = 5 x 18,5856 = 92,928 kg/1 tratament Mt. CuSO4 = 92,928 x 3 = 278,784 kg M var nestins = 2,5 x 18,5856 = 46,464 kg M t. var nestins = 46,464 x 3 = 139,3921kg V soluţie = 400 x 18,5856 = 7 434,24 l/1 tratament Vt. Soluţie = 7 434,24 x 3 = 22 302,72 l M aracet = 7 343,24 x 0,2/100 = 14,69 kg/1 tratament M t.aracet = 14,69 x 3 = 44,07 kg V apă = 7 434,24 – 14,69 -92,928 – 46,464 = 7 280,158 l/1tratament Vt. apă = 7 280,158 x 3 = 21 840,474 l V tot. apă pt toate tratamentele=138 873,824 + 21 840,474 = 160 714,3 l = 160,8 t

•

Cod 8002007: Transport apă pt preparat soluţii P.U. = 0,06 x 550 000 + 400 000 = 433 000 lei/t P.T. = 433 000 x 160,8 = 69 626 400 lei

•

Cod

: Pregătit soluţie (Ridomil)

P.U. = 120 000 / 10 = 12 000 lei/t P.T. = 12 000 x 138 973,824 = 1 667 686 lei •

Cod

: Pregătit zeamă bordeleză

P.U. = 120 000 / 5 = 24 000 lei/t P.T. = 24 000 x 21.841 = 524 184 lei •

Cod

: Stropit cu vermorelul

P.U. = 120 000 / 0,4 = 300 000 lei/1000 l soluţie P.T. = 300 000 x 160,8 = 48 240 000 lei •

Cod 300001765: Arătura de toamnă P.U. = 0,58 x 550 000 + 500 000 = 819 000 lei/ha P.T. = 819 000 x 18,5856 = 15 221 607 lei

42

Extras de materiale Nr. crt. 1 2 3 4 5

Denumirea materialului Substanţăpentrustropit Apă Viţealtoitestas Mraniţă Deşeuri textile

UM kg

Cantitatea 1416,872 23,740 2074 6,222 1,9735

t miibuc. t t

Antemăsurătoare Nrcrt

C od

Denumirealucrării

UM

Cantitatea Mii

1

2358

2

2351

3

2407

Tăiereaînuscataviţelor

4 5 6 6 7

2352 300001623 2482 300001603

Copcitvia buc. Arăturadeprimăvară ha Prăşitulperânddupăprăşitoare ha Cultivatsolul ha Stropitcuvermorelul Ha Transportat cu căruţa apă sau

8

3451

soluţie în butoaie pe distanţa de

3451

buc. Mii

Ruperea crustei şi refacerea muşuroiului

până la 2km PregătitZeamăBordeleză Stropitcuvermorelul Transportat cu căruţa apă sau

9 10 11

Dezmuşuroit

buc Mii buc Mii

t t Ha

soluţie în butoaie pe distanţa de

65,664 3,456 65,664 69,120 18,5856 4,1472 12,8136 18,5856 7,43424 7,43424 18,5856

t

7,43424

până la 2km 12 13

2482

Pregătit ZeamăBordeleză Praşilămanuală perând

14

2352

Copcitvia

hat

7,43424 4,1472 Mii buc.

43

69,120

Mii

15

2353

Legatulviţeidevie

16 17

300001603

Praşilămecanică Stropitcuvermorelul Transportat cu căruţa apă sau

18

3451

soluţie în butoaie pe distanţa de până la 2km PregătitsoluţieRidomil

19

buc. ha ha t t

69,120 12,8136 18,5856 27,8784 27,8784

Mii 20 21

2353

22

3451

soluţie în butoaie pe distanţa de

23 24

300001603

până la 2km PregătitZeamăBordeleză Praşilămecanică

25

2353

Legatulviţeidevieşiplivit

26

Legatulviţeidevie Stropitcuvermorelul Transportat cu căruţa apă sau

Stropitcuvermorelul Transportat cu căruţa apă sau

27

3451

soluţie în butoaie pe distanţa de

28 29 30

300001603

până lasoluţie 2kmRidomil Pregătit Praşilămecanică Stropitcuvermorelul Transportat cu căruţa apă sau

31

3451

soluţie în butoaie pe distanţa de

32 33

2482

34

2418

35

3223

buc. ha t t ha Mii buc. ha

viţe altoite stas Fasonat şi verificat calitatea

36

2342

viţelor

37

2343

Mocirlitulviţelor

t t ha ha t

buc t

7,43424 12,8136 69,120

27,8784 27,8784 12,8136 18,5856 7,43424 7,43424 4,1472 2,074 0.1037

Mii buc Mii buc

44

7,43424

18,5856

până la 2km PregătitZeamăBordeleză t Praşilămanualăperând ha Făcut gropi pentru completarea Mii golurilor Încărcat, transport, descărcat

69,120 18,5856

2,074 2,074

Încărcat, transpor, descărcat

38

3223

39

2345

Transportatviţecugaleţi

40

2363

Plantatulviteiingoluri

41

3451

Transportat apă Incarcat, transport cu căruţa şi

42

3377

descărcat araci de vie din descărcătură la 2-5km

43

3295

Bătuttutori

44

2347

45

300001765

mraniţă

t Mii buc. Mii buc. t t Mii

Udatul fiecărei viţe cu câte 10 l apă Arăturadetoamnă

buc. Mii buc ha

45

6,222 2,074 2074 20,740 20,740 2,074 2,074 18,5856

Nr crt 1

COD 2356

Denumirea lucrării Dezmuşuroit Ruperea crustei şi

2

2351

3

2407

4

2352

5

300001623

6

2482

6

300001603

refacerea muşuroiului Tăierea în uscat a viţelor Copcitvia Arătura de primăvară Prăşitul pe rând după prăşitoare Cultivatsolul

UM mii

Cant.

P.U.

Val.

65,664

761923

50030912

3,456

100000

345600

65,664

150000

9849600

69,120

240000

16588800

ha

18,5856

912500

16959360

ha

4,1472

685714

2843794

775000

9930540

buc. mii buc mii buc mii buc.

ha

12,8136

Stropit cu vermorelul Transportat cu

7

t

7,274

300000

2182200

t

7,274

433000

3149642

t

7,274

24 000

174 576

t

7,43424

300000

2230272

t

7,43424

433000

3129026

t

7,43424

24000

178422

ha

4,1472

685714

2843794

69,120

240000

16588800

căruţa apă sau

8

3451

soluţie în butoaie pe distanţa de până la 2km Pregătit Zeamă

9

Bordeleză Stropit cu

10

vermorelul Transportat cu căruţa apă sau

11

3451

soluţie în butoaie pe distanţa de până la 2km Pregătit Zeamă

12

13 2482 14

2352

Bordeleză Praşilă manuală pe rând Copcitvia

mii buc.

Cant

P.U.

Val.

Cant.

P.U.

Val.

Total

47

Instalarea mijloacelor de susţinere Datorită crşterilor anuale puternice, ţesuturilor mecanice slab dezvoltate şi necesităţii de a expune la lumină o parte cât mai mare din suprafaţa foliară a butucilor, viţa de vie reclamă fixarea părţii supraterestre (a mijlocului de susţinere). Suţinerea viţei de vie se face pe suporţi artificiali: araci, şpalieri de diferite tipuri. Aracii constituie mijlocul de susţinere cu mare răspândire în trecut în cultura viţei de vie. Dintre tipurile de susţinere, şpalierul a căpătat cea mai largă extindere, datorită numeroaselor avantaje pe care le prezintă: 1. durabilitate mare, 2. posibilitatea asigurării pe butuc a unei încărcături mai mari, ce poate fi repartizată uniform, 3. expunerea la soare a sistemului foliar, 4. îmbunătăţirea calităţii strugurilor, 5. uşurarea efectuării lucrărilor de întreţinere a plantaţiei viticole, 6. stabilitate mai mare faţă de acţiunea vânturilor. În general, se recomandă folosirea şpalierului cu sârme duble, de o parte şi de alta a stâlpilor, pentru a uşura operaţia de dirijare a lăstarilor, în cursul perioadei de vegetaţie şi a coardelor de rod la cercuire. Pentru conducerea semiînaltă a butucilor, primul rând de sârme se fixează la 0,75m de la suprafaţa solului, iar următoarele la 1,10 şi 1,15m, respectiv la 1,60 şi 1,65m. În practică, amplasarea sârmelor de şpalier pe verticală nu este rigidă, ea este în funcţie de vigoarea butucilor, soi, încărcătura de ochi lăsată la tăiere. În cazul folosirii unui număr restâns de sârme, acestea vor fi amplasate alternativ, de o parte şi de alta a stâlpilor, distanţate pe verticală.

Pentru instalarea şpalierului sunt necesare următoarele materiale: 1. stâlpi din beton precomprimat de 2,4m lungime sau din lemn, 2. sârmă galvanizată cu diametrul cuprins între 2,2 şi 3,0mm, 3. bride (coliere) din sârmă sau scoabe, 4. contraforţe sau ancore. 5. întinzători.

Stâlpii din beton au o lungime de 2,40m, greutate de 35kg. secţiunea la bază de 10,317cm, iar la vârf de 7 / 6,3cm. Stâlpii fruntaşi au lungimea de 2,40m, iar cei mijlocaşi de 2,2m. Contraforţele se folosesc pentru a asigura stabilitatea stâlpilor fruntaşi şi au polul de a mării stabilitatea întregului rând al şpalierului. Ele sunt amplasate sub un unghi de 45°. Pentru tipul de tăiere Cordon speronat se foloseşte o singură sârmă portantă. Prinderea sârmelor duble (pentru etajele II şi III) se face lateral, de o parte şi de alta a stâlpului mijlocaş, cu ajutorul bridelor, confecţionate din sârmă şi prevăzute cu ochiuri prin care trece sârma. Instalarea şpalierului cuprinde următoarele succesiuni de operaţii: pichetatul, executarea gropilor, transportul şi distribuirea stâlpilor în gropi, fixarea şi întinderea sârmelor.

Pichetatul Prin pichetat se fixează locul pe care trebuie să-l ocupe fiecare stâlp în parte. Se pichetează apoi locul contraforţelor (la jumătatea distanţei dintre primii şi ultimii doi stâlpi pe rând). Gropile se execută manual sau mecanizat la adâncimea de 0,6 – 0,7m. După transportul şi distribuirea stâlpilor urmează fixarea celor fruntaşi în înclinată spre exterior, sub un unghi de 60 - 65° sau vertical. Pentru asigurarea unei rezistenţe sporite se recomandă dublarea stâlpilor fruntaşi. După fixarea tuturor fruntaşilor urmează fixarea mijlocaşilor de pe rândurile marginale. Se continuă, apoi, prin aliniere pe cele două direcţii, fixarea mijlocaşilor din interiorul parcelei. Urmează amplasarea contraforţelor sau a ancorelor. După această lucrare se întind sârmele, care se fixează în mod provizoriu cu ajutorul bridelor sau scoabelor. Pentru ceasta, la unul din capete sârma se înfăşoară stâns în jurul stâlpului fruntaş, iar la capătul celălalt, după întindere se răsuceşte strâns după stâlp şi se fixează definitiv. Pentru o bună întindere a sârmelor şpalierului se recomandă folosirea unor întinzători simple pe principiul scripetelor sau al pârghiilor. Întinzătorile se fixează pe sârmă la unul din capete, după ce sârma a fost fixată de stălpul fruntaş din celălalt capăt al rândului; cu ajutorul lor se întinde sârma prin înfăşurare. Pentru formarea şi menţinrea în poziţie verticală a tulpinilor, acestea trebuie tutorate, iar tutorii viţelor se prind de sârma portantă cu ajutorul rafiei sau a altor materiale de natură textilă. Necesar stâlpi fruntaşi = Nr. rânduri x 2 = 1 152 x 2 = 2 304 buc. 96 rânduri / parcela x12 parcele = 1 152 rânduri / tarla Necesar stâlpi mijlocaşi = 10 368 buc. 6 viţe între 2 stâlpi

49

60 viţe / rând → 11 stâlpi / rând – 2 stâlpi fruntaşi = 9 stâlpi mijlocaşi 9 stâlpi mijlocaşi / rând × 1 152 rânduri/ tarla = 10 368 stâlpi mijlocaşi / tarla Necesar contraforţe = Nr. stâlpi fruntaşi = 2 304 buc. Nr. total stâlpi = Nr. stâlpi fruntaşi + Nr. stâlpi mijlocaşi + Nr. contraforţe = = 2 304 + 10 368 + 2 304 = 14 976 buc. Greutatea unui stâlp = 35 kg Greutatea totală a stâlpilor = 14 976 x 0,035 = 524,16 t •

Cod 3247: Încărcat şi descărcat şpalieri din beton în autovehicule P.U. = 130 000 × 2 / 10,0 = 26 000 lei/t P.T. = 26 000 × 524,16 = 13 628 160 lei

Cod 3469: Transportat cu căruţa îngrăşăminte chimice pe distanţa de la 5 la 8 km (pentru şpalieri) P.U. = 130 000 × 2 / 7,25 = 35 862 lei/t P.T.= 35 862 × 524,16 = 18 813 205 lei Necesar picheţi: Nr. picheţi = Nr. stâlpi = 14 976 buc Volumul unui pichet = 0,05 × 0,05 × 1,5 = 0,00375m 3 Volumul total al pachiţilor = 14 976 × 0,00375 = 56,16 m3 Greutatea picheţilor: 1m3.....................500kg 56,16...................Gt. = 500 × 56,16 / 1 = 28 080 kg = 28,08 t •

•

Cod 3377: Încărcat, transport şi descărcat araci de vie din descărcătură (2 – 5 km) P.U.= 130 000 × 1 / 1,5 = 86 666 lei/t P.T. = 86 666 × 28,08 = 2 433 582 lei

•

Cod 2379: Pichetat pentru stâlpi P.U. = 120 000 / 1,5 = 80 000 lei/ha P.T. = 80 000 x 18,5856 = 1 486 848 lei

•

Cod 2381: Săpat gropi pentru fruntaşi P.U. = 100 000 / 25 = 4 000 lei/buc. P.T. = 4 000 x 2 304 = 9 216 000 lei

•

Cod 2382: Fixat fruntaşi cu transport pe 50 m 50

P.U. = 100 000 / 70 = 1 429 lei/buc. P.T. = 1 429 x 2 304 = 3 292 416 lei •

Cod 2386: Făcut gropi pentru mijlocaşi P.U. = 120 000 / 35 = 3 429 lei/buc. P.T. = 3 429 x 10 368 = 35 551 872 lei

•

Cod 2389: Fixat stâlpi în gropi P.U. = 100 000 / 90 = 2 222 lei/buc. P.T. = 2 222 x 10 368 = 23 037 696 lei Necesar sârma:

Pentru primul etaj: la tipul de tăiere Cordon speronat se foloseşte o singură sârmă portantă Nec. sârmă = (Lr + 2m) × nr.sârme × nr. rânduri = (72 + 2) ×1 × 1 152 = 74 × 1 152 = 85 248m Greutatea sârmei pentru etajul I: 1000m…………48,3 kg 85 248m………G t. = 85 248 × 48,3 / 1000 = 4 117,47 kg = 4,11747 t (4,1178 t) Pentru etajele II şi III: 2 sârme / etaj Nec sârmă = (Lr + 2) × nr sârme × nr rânduri = (72 + 2) × 2 × 1 152 = 74 ×2 × 1 152 = 148 × × 1 152 = 170 496m Greutatea sârmei pentru etajele II şi III: 1 000m...............29,8kg 170 496m...........G t. = 170 496 × 29,8 / 1 000 = 5 080,7 kg = 5,0807 t (5,1t) Necesar total sârmă pentru etajele I, II şi III = 9,218 t Pentru bride: Nec bride = nr st mijl / rând × nr bride / rând × lung bridei × nr de rânduri = 9 × 3 × 0,5m × 1 152 = = 15 552m Greutatea sârmei pentru bride: 1 000m...............29,8kg 15 552m............G t. = 15 552 × 29,8 / 1 000 = 463,44kg = 0,64t Necesar sârmă pentru etajele I, II, III şi bride = 9,128 + 0,64 = 9,858t •

Cod 3247: Încărcat şi descărcat şpalieri din beton în autovehicule (pentru sârmă) P.U. = 130 000 × 2 / 10,0 = 26 000 lei/t P.T. = 26 000 × 9,858 = 256 308 lei 51

•

•

Cod 3469: Transportat cu căruţa îngrăşăminte chimice pe distanţa de la 5 la 8 km (pentru sârmă) P.U. = 130 000 × 2 / 7,25 = 35 862 lei/t P.T.= 35 862 × 9,858 = 353 528 lei Cod 2392: Marcat pe stâlpi locul bridelor P.U. = 80 000 / 2,1 = 38 095 lei/1000buc. P.T. = 38 095 x 31,104 = 1 184 907 lei

•

•

Cod 2391: Fixat bride ( cuprinde şi confecţionarea lor) P.U. = 100 000 / 0,7 = 142 857 lei/1000buc. P.t. = 142 857 x 31,104 = 4 443 424 lei Cod 2390: Instalarea sârmelor P.U. = 100 000 / 30 = 3 333 lei/ buc. P.T. = 3 333 x 5 x 1 152 = 19 198 080 lei

Extras de materiale

Nr. crt. 1 2 3

Denumirea Stâlpi dinbetonmaterialului Sârmă Picheţi

miiUM buc. t mii buc.

Cantitatea 14,976 9,858 14,976

Antemăsurătoare Nr. crt. 1 2 3 4 5

Co d 3247 3469 3247 3247 3469

Denumirea lucrării Încărcat stâlpi Transport stâlpi Descărcat stâlpi Încărcat sârmă Transport sârmă

UM t t t t t

52

Cantitatea 524,16 524,16 524,16 9,858 9,858

6

3247

Descărcat sârmă Încărcat, transport şi descărcat

7

3377

araci de vie din descărcătură

8

2379

(2-5 km) Pichetatpentrustâlpi

9

2381

Săpatgropipentrufruntaşi

10

2382

Fixat fruntaşi în gropi cu transport pe 50 m

11

2386

Făcutgropipentrumijlocaşi

12

2389

Fixatstâlpimijlocaşiîngropi

13

2392

Marcatpestâlpiloculbridelor

14

2391

15

2390

t

9,858 t

ha

Fixat bride (cuprinde şi confecţionarea lor)

18,5856 mii

buc. mii buc. mii buc mii buc mii buc. mii buc. mii

Instalareasârmelor

buc

53

28,08

2,304 2,304 10,368 10,368 31,104 31,104 5,760

Nr crt

COD

Denumirea lucrării

UM

1

3247

Încărcatstâlpi

t

2

3469

Transportstâlpi

3

3247

Descărcatstâlpi

4

3247

Încărcatsârmă

t

5

3469

Transportsârmă

6

3247

Descărcatsârmă

Cant.

P.U.

Val.

524,16

26000

2433582

t

524,16

35862

18813205

t

524,16

26000

2433582

9,858

26000

256308

t

9,858

35862

353528

t

9,858

26000

256308

Încărcat, transport şi descărcat araci de 7

3377

8

2379

9

2381

10

2382

11

2386

12

2389

13

2392

14

2391

vie din descărcătură (2-5 km) Pichetat pentru stâlpi Săpat gropi pentru fruntaşi Fixat fruntaşi în gropi cu transport pe 50 m Făcut gropi pentru mijlocaşi Fixat stâlpi mijlocaşi în gropi Marcat pe stâlpi locul bridelor Fixat bride (cuprinde şi confecţionarea lor)

15

2390

Instalareasârmelor

t ha

28,08

86666

2433582

18,5856

80000

1486848

buc.

2304

4000

9216000

buc.

2304

1429

3292416

buc

10368

3429

35551872

buc

10368

2222

23037696

mii buc mii buc. buc

31,104

38095

1184907

31,104

142857

4443424

5760

3333

19198080

Cant

P.U.

Val.

Cant.

P.U.

Val.

Total

55

Lucrări de întreţinere a plantaţiei viticole intrată pe rod timp de un an, în anul 20 de la plantare Lucrările aplicate sunt asemănătoare cu cele din anul al II-lea, cu excepţia tăierilor de formare, completată cu intervenţii în verde necesare realizării tipului de tăiere stabilit.

•

Cod 300001623: Arătură de primăvară P.U. = 0,75 x 550 000 + 500 000 = 912 500 lei/ha P.T. = 912 500 x 18,5856 = 16 959 360 lei

•

Cod 300001603: Cultivat solul (lucrarea se face de 4 ori/an) P.U.=0,5 x 550 000 + 500 000 = 775 000lei/ha P.t.=775 000 x 12,8136 = 9 930 540 x 4 = 39 722 160 lei

•

Cod 2482: Prăşitul pe rând după prăşitoare (lucrarea se face de 3 ori/an) P.U. = 120 000 / 0,175 = 685 714 lei/ha P.T. = 685 714 x 4,1472 = 2 843 794 x 3 = 8 531 380 lei

•

Cod 2407: Tăiatul şi copcitul viţei de vie P.U. = 120 000 / 0,8 = 150 000 lei/1000 buc P.T. = 150 000 x 69,120 = 10 368 000 lei

•

Cod 2352: Copcitul viţei de vie în august P.U. = 120 000 / 05 = 240 000 lei/1000 buc. P.T. = 240 000 x 69,120 = 16 588 800 lei

Completatul golurilor

goluri 3%

Necesarul de viţe = 69 120 x 3 % = 2 074 Preţul total viţe = 2 074 x 50 000 = 10 370 000 lei Necesar apă = 20 740 l •

Cod 2418: Făcut gropi P.U. = 120 000 / 0,15 = 800 000 lei/1000 buc. P.T. = 800 000 x 2,074 = 1 659 200 lei

•

Cod 2345: Transportat viţe cu găleţi

P.U. = 80 000 / 17 = 4 706 lei/1000 buc. P.T. = 4 706 x 2,074 = 9 760 lei •

Cod 2363: Plantatul viţei în goluri P.U. = 120 000 / 0,1 = 1 200 000 lei/1000 buc. P.T. = 1 200 000 x 2,074 = 2 488 800 lei

•

Cod 3451: Transport cu căruţa apă sau soluţie în butoaie pe distanţa de până la 2 km P.U. = 130 000 x 2 / 6,75 = 38 519 lei/t

P.t. = 38 518,5 x 20,740 = 798 874 lei Înlocuit tutori 2% Necesar tutori = 69 120 x 2% = 1 383 Greutatea totală a viţelor = 1 383 x 50g = 0,06915 t •

•

Cod 3223: Încărcat gunoi de grajd în remorcă şi descărcat în câmp, distanţa de transport până la 2 km – pentru viţe P.U. = 1,18 × 550 000 + 500 000 = 599 000 lei/t P.T. = 599 000 x 0,06915 = 41 421 lei Cod 2395: Bătut tutori P.U. = 100 000 / 0,5 = 200 000 lei/1000 buc.

•

P.T. = 200 000 x 1,383 = 276 600 lei Cod 2369: Fasonat şi ascuţit picheţi P.U. = 80 000 / 0,6 = 133 333 lei/1000 buc. P.T. = 133 333 x 1,383 = 184 400 lei

•

Cod 2574: Tăieri de rodire pentru tipul de tăiere Cordon speronat P.U. = 120 000 / 0,3 = 400 000 lei/1000 buc. P.T. = 400 000 x 69,120 = 27 648 000 lei

•

Cod 2417: Scoaterea coardelor la capătul rândului P.U. = 800 00 / 0,35 = 228 571 lei/ha P.T. = 228 571 x 18,5856 = 4 248 130 lei

•

Cod 2590: Palisat tulpina de tutore şi legat coardele de viţă P.U. = 120 000 / 0,35 = 342 857 lei/1000 buc. P.T. = 342 857 x 69,120 = 23 698 276 lei

57

•

Cod 2592: Plivit lăstarii de pe tulpină P.U. = 120 000 / 0,9 = 133 333 lei/1000 buc. P.T. = 133 333 x 69,120 = 9 216 977 lei

•

Cod 2353: Legat şi copilit viţă cu 3-4 verigi de rod P.U. = 120 000 / 0,5 = 240 000 lei/1000 buc. P.T. = 240 000 x 69,120 = 16 588 800 lei

•

Cod 2610: Cârnit manual viţa de vie P.U. = 120 000 / 0,7 = 171 429 lei/1000buc. P. T. = 171 429 x 69,120 = 11 849 173 lei

Necesarul de rafie pentru legat 10 legături/ butuc; 5g/ leg G tot. rafie = 10 x 5 x 69 120 = 3,456 t Combaterea bolilor şi dăunătorilor Împotriva făinării: Sulf muiabil 50 kg/ha M sulf muiabil =50 x 20,63/10³=1,031t Împotriva manei:10 tratamente=6 cu Ridomil 48 Wp 4 cu zeamă bordeleză Ridomil 48WP 2,25kg/ha, 0,15%, aracet 0,15% M Ridomil = M aracet = 2,25 x 20,63 = 46,41kg/tratament Mt Ridomil = Mt aracet = 46,41 x 6=278.46 kg V soluţie = 2,25 x 100/0,15 = 1 500 l/ha Vt soluţie = 1 500 x 18,5856 = 27 878,4 l/1 tratament x 6 = 167 270,4 l Vt apă = 27 878,4 – 46,41 = 27 832 x 6 = 166 992 l Zeamă bordeleză

10kg/ha CuSO4, 5kg/ha var nestins, 0,2% aracet 800 l soluţie/ha

M CuSO4 = 10 x 20,63 = 206.3kg/1 tratament Mt. CuSO4 = 206.3 x 4 = 825.2kg M var nestins = 5 x 20,63 = 103.15kg M t. var nestins = 103.15 x 4 = 412.6kg V soluţie = 800 x 18,5856 = 14 868,48 l/1 tratament Vt. Soluţie = 14 868,48 x 4 = 59 474 l M aracet = 14 868,48 x 0,2/100 = 29,7 kg/1 tratament 58

M t.aracet = 33 x 4 = 119 kg V apă = 14 868,48 -119 – 29,7 = 14 719,78 l/1tratament Vt. apă = 14719.78 x 4 = 58 879,12 l V tot. apă pt toate tratamentele = 59 474 + 58 879,12 = 118,35 t

•

Cod 8002007: Transport apă pt preparat soluţii P.U. = 0,06 x 550 000 + 400 000 = 433 000lei/t

•

P.T. = 433 000 x 118,35 = 51 245 550 lei Cod :Pregătit soluţie (Ridomil) P.U.= 120 000 / 10 = 12 000lei/t P.T. = 12 000 x 167,2704 = 2 007 244,8 lei

•

Cod

: Pregătit zeamă bordeleză

P.U. = 120 000 / 5 = 24 000 lei/t P.T. = 24 000 x 59,474 = 1 427 374 lei •

Cod

: Stropit cu vermorelul

P.U. = 120 000 / 0,4 = 300 000 lei/1000 l soluţie P.T. = 300 000 x 226,7444= 68 023 320 lei •

•

Cod 2437: Revizuit spalier cu trei rânduri de sârmă P.U. =100 000 / 0,3 =333 333 lei/ha P.T. = 333 333 x 18,5856 = 6 195 194 lei Cod 2530: Recoltat la rând struguri pentru vin P.U. = 120 000 / 0,21 = 571 429 lei/t P.T. = 571 429 x 7,73 x 18,5856 = 82 095 312 lei

•

Cod 300001765: Arătura de toamnă P.U. = 0,58 x 550 000 + 500 000 = 819 000 lei/ha P. T. = 819 000 x 18,5856 = 15 221 607 lei

Extras de materiale Nr. crt. 1

Denumirea materialului Sârmăpentruînlocuit

UM m 59

Cantitatea 5114,88

2 3 4 5 6 7

Deşeuri textile Substanţăpentrustopit Apă pentru stropit Gunoi de grajd Superfosfat Sare potasică

t kg

3,456 1103,66 118,35 743,42 8,37 5,58

t t t t

Antemăsurătoare Nr.crt.

C od

Denumirealucrării

UM

1

2407

Tăiereaînuscataviţelor

2

2417

3

2437

Scoscoardelacapătulrândului Revizuit şpalier (cu înlocuire

4

2352

Copcitvia

5 6 7 8

300001623 2482 2482 300001603

9 10

3451

13

3451

ha

65,664 18,5856

ha mii

18,5856 69,120

Arăturadeprimăvară Prăşitulperânddupăprăşitoare Praşilămanualăperând Praşilămecanică

buc. ha ha ha ha

18,5856 4,1472 4,1472 12,8136

Stropit cuvermorelul Transportat cu căruţa apă sau

ha

18,5856

soluţie în butoaie pe distanţa de

t t ha

soluţie în butoaie pe distanţa de până la 2km PregătitZeamăBordeleză

14

buc

sârmă 2%) 5 sârme

până la 2km PregătitZeamăBordeleză Stropitcuvermorelul Transportat cu căruţa apă sau

11 12

Cantitatea mii

15

2353

Legatulviţeidevie

16 17

2482 300001603

Praşilămanualăperând Praşilămecanică

18

2352

Copcitvia

19

2353

Legatul viţei de vie

14, 86848

18,5856 t

t

14, 86848 14, 86848

mii buc. ha ha mii buc. mii 60

14, 86848

69,120 4,1472 12,8136 69,120 69,120

buc. 20 21

Stropitcuvermorelul Transportat cu căruţa apă sau 3451

Legatulviţeidevie

24 25 26

300001603 2482 300001603

Praşilămecanică Praşilămanualăperând Praşilămecanică

27

2353

Legatulviţei devieşiplivit

3451

3451

3451

36 37 38 39 40

2530 3246 3467 3246

41

3223

ha mii buc. ha

soluţie în butoaie pe distanţa de t ha

t ha

69,120

7,274

27 878,4 27878,4 18,5856

t

până la 2km PregătitZeamăBordeleză t Recoltat struguri t Încărcatîngrăşămintechimice t Transportîngrăşămintechimice t Descărcatîngrăşămintechimice t Încărcat gunoi de grajd în remorcă şi descărcat în câmp, pe distanţa

12,8136 4,1472 12,8136

7,274 18,5856 t

soluţie în butoaie pe distanţa de

69,120

18,5856 t

soluţie în butoaie pe distanţa de până la 2km PregătitsoluţieRidomil Stropitcuvermorelul Transportat cu căruţa apă sau

33 34 35

ha

până la 2km PregătitZeamăBordeleză Stropitcuvermorelul Transportat cu căruţa apă sau

30 31 32

buc. ha

Stropitcuvermorelul Transportat cu căruţa apă sau

27 878,4 27878,4

mii

2353

29

t t

23

28

18,5856

soluţie în butoaie pe distanţa de până la 2km PregătitsoluţieRidomil

22

ha

7,274 7,274 143,7 14,24 14,24 14,24

t

734,42

ha ha ha

18,5856 18,5856 18,5856

de transport de la 2 la 5 km Administrat mecanic gunoi de 42 43 44

300006184 3000273 300001765

grajd Imprăştiatîngrăşămintechimice Arăturadetoamnă 61

62

Nr crt

COD

1

2407

2

2417

3

2437

Denumirea lucrării

UM

Tăierea în uscat a

mii

viţelor Scos coarde la

buc

capătul rândului Revizuit şpalier (cu înlocuire sârmă 2%)

Cant.

P.U.

Val.

69,120

150000

10368000

ha

18,5856

228571

4248130

ha

18,5856

333333

6195194

69,120

240000

16588800

ha

18,5856

912000

16959360

ha

4,1472

685714

2843794

ha

4,1472

685714

2843794

5 sârme 4

2352

5

300001623

6

2482

7

2482

8

300001603

9

Copcitvia Arătura de primăvară Prăşitul pe rând după prăşitoare Praşilă manuală pe rând

mii buc.

Praşilămecanică

ha

12,8136

775000

9930540

Stropit cu vermorelul Transportat cu

t

14,86848

300000

4460544

t

14,86848

38519

572719

t

14,86848

24000

356844

t

14,86848

300000

4460544

t

14,86848

38519

572719

t

14,86848

24000

356844

căruţa apă sau 10

3451

soluţie în butoaie pe distanţa de până la 2km Pregătit Zeamă

11

Bordeleză Stropit cu

12

vermorelul Transportat cu căruţa apă sau

13

3451

soluţie în butoaie pe distanţa de până la 2km Pregătit Zeamă

14

Bordeleză

mii 15

2353

16

2482

Legatulviţeidevie Praşilă manuală pe

buc.

69,120

240000

16588800

ha

4,1472

685714

2843794

Cant

P.U.

Val.

Cant.

P.U.

Val.

Total

64

Bibliografie 1. Dejeu, L.; Georgescu, M., Tăierea şi conducerea viţei de vie, Editura Ceres, Bucureşti, 2003 2. Dejeu, L.; Severin, V., Bolile şi dăunătorii viţei de vie, Editura Ceres, Bucureşti, 1994 3. Dejeu, L.; Georgescu, M., Înfiinţarea plantaţiilor de vii 4. Dejeu, L.; Ţîrdea, C., Viticultură 5. Oşlobeanu, M. şi colab., Zonarea soiurilor de viţă de vie în România, Editura Ceres, Bucureşti, 1991 6. Oşlobeanu, M. şi colab., Viticultură generală şi specială, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1980 7. Ţeşu, C., Solurile României, Editura lito-CM al UA, Iaşi, 1982 8. Analele ICDVV Valea Călugărească