LUCRARE DE DIPLOMĂ
PRESA LOCALĂ A COMUNITĂȚII ROMÂNEȘTI DIN ITALIA
Presa locală a comunității românești din Italia
2
Presa locală a comunității românești din Italia
CUPRINS:
INTRODUCERE ȘI ARGUMENT
5
Capitolul 1
DE LA PRESA CENTRALĂ LA PRESA PRESA LOCALĂ
I.1. Străo!ii "iar#lor I.$. Pr#%a o&#r'ă ( apo)#u !i &#*li' I.,. Pr#%a &# pro-i'*i# I.. Ră&ă*i'il# pr#%#i ro/'#!ti I.5. R#p#r# al# pr#%#i o&#r'# ro/'#!ti I.. 122+ ( #3plo"ia pr#%#i ro/'#!ti I.7.Pri'*ipal#l# "iar# *#'tral# I. 0. Pr#%a lo*ală ro/'#a%*ă I. 2. Cri"a "iar#lor
7 7 1+ 1, 15 10 $+ $, $5 $
Capitolul II PRESA DIASPOREI ROM4NEȘTI ȘI AL STILULUI ROM4NESC II.1. Dia%pora i #3il *o'*#pt# *6#i# II.$. Pr#%a 'tr# Dia%pora i E3il II.,. Pr#%a &ia%por#i ro/'#ti II. . Pr#%a #3ilului ro/'#%* II.5. Cultura *a 8oră &# luptă politi*ă
$7 $7 $2 ,+ , ,
Capitolul III
PRESA DIASPOREI DIASPOREI ROMÂNE DIN ITALIA III.1.Cou'itat#a ro/'ilor &i' lu# III.$.Cou'itat#a ro/'ilor &i' Italia III.2.1. Date statistice III.2.2. Comunitatea între trecut și prezent III.2.3. Politica şi emigraţia românească din Italia III.,. Pri'*ipal#l# "iar# al# *ou'ită9ii ro/'#ti &i' Italia III.3.1.Istoria pulica!iilor românești în Italia III.3.2. "arc#e$ %omania III.3.3. &azeta %omânească III.3.'.(%) * un nou ziar pentru romanii din Italia
,0 ,0 1 1 1 $ , , 5 7
Capitolul I:
ORA ROMÂNIEI I:.1. Pro8ilul "iarului I:.$. Au&i#';a "iarului
-STUDIU DE CAZ-
3
0 0 7$
Presa locală a comunității românești din Italia
I:.,. I't#rpr#tar#a &at#lor
7
CONCLU
7
=I=LIOGRA>IE
72
INTRODUCERE și ARGUMENT
Datorită di+ersităţii şi comple,ităţii a prolematicii presei românești şi în special a presei din diaspora alegerea unei teme de cercetare pentru lucrarea de licenţă a reprezentat o ade+ărată pro+ocare. )+ând în +edere -aptul că sunt memră a comunită!ii de români din Italia mi$a atras atenţia în mod deoseit domeniul de cerecetare al presei locale din !ara adopti+ă . 4
Presa locală a comunității românești din Italia
Integrarea %omâniei în niunea /uropeană a desc#is noi orizonturi în toate domeniile +ieţii0 pe plan social0 politic şi cultural. )cest -apt -ace ca o lucrare despre un ziar al diasporei românești să cuprindă o arie mult mai +astă de des-ăşurare. u putem înţelege prezentul -ără a cunoaşte trecutul0 cine sunt înaintaşii şi desc#izătorii de drumuri într$un domeniu sau altul. Prezenta lucrare îşi propune să trateze un ziar al comunită!ii românești din Italia în conte,t european pornind mai întâi de la originile -enomenului numit presă şi înc#eie cu studiul sociologic al ziarului propriu$zis0 urmărind impactul acestuia asupra maselor. Prima parte a lucrării aruncă o pri+ire de ansamlu asupra presei în plan internaţional0 pornind de la strămoşii ziarelor0 descoperind primele gazete0 studiind -actura şi genurile presei primare0 urmărind apoi apogeul şi declinul presei moderne0 nelăsând la o parte nici presa locală0 apoi se e+idenţiează originalitatea presei româneşti care0 asemeni culturii româneşti0 are o particularitate care o indi+idualizează în peisa4ul uni+ersal şi anume aceea de a asimila într$o perioadă e,trem de scurtă întreaga istorie a lumii0 a+ând în +edere că de la primele încorsetări în +ersuri ale limii române până la 5ucea-ărul poeziei româneşti au trecut doar 67 de ani. Pornind de la aceste rădăcini se +a a4unge de la epoca "arilor 8iare la presa specializată0 înc#eind cu presa modernă care a cunoscut atât apogeul cât şi declinul0 continuat de o eră întunecată ce luat s-ârşit în decemrie 19:9. Presa românească post$decemristă este analizată punând accent pe stilul şi -actura acestui tip de presă0 cu o descriere a principalelor ziare centrale0 s-ârşind cu o pri+ire asupra presei locale. Capitolul al II lea este dedicat unei analize comparati+e a presei românești între diaspora și e,il0 iar în captolul al III lea sunt prezentate caracteristicile generale ale comunită!ilor românești din Italia și principalele pulica!ii ale acestora. 5
Presa locală a comunității românești din Italia
ltimul capitol este destinat studiului de caz şi anume (ra %omâniei pe aza căruia este realizată o radiogra-ie sociologică0 pri+ind pro-ilul şi audienţa acestuia. (riginalitatea lucrării de -a!ă este con-erită în primul rând de tema aordată și de maniera prezentării in-orma!iilor.
Capitolul 1
DE LA PRESA CENTRALĂ LA PRESA LOCALĂ I.1. Străo!ii "iar#lor
6
Presa locală a comunității românești din Italia
Nevoia de informare este una dintre datele fundamentale ale întregii vieţi soiale! "m #utea g$si e%ivalenţele &urnalismului la ivili'aţii are nu au unosut ti#arul! Curio'itatea #u(liului a susitat întotdeauna voaţia #ovestitorilor de istorii are de la ae'ii grei) la tru(adurii *vului +ediu ,i la griots afriani) înde#lineau funţia de omuniare ,i adeseori de informare! -Preou#area de a #$stra #ovestirea marilor evenimente ,i de a desrie lumile str$ine) de la .omer #/n$ la roniarii sf/r,itului de *v +ediu ,i de la .erodot la +aro Polo) a dat na,tere unor o#ere are) mutatis mutandis) se înrudes u re#orta&ele din 'ilele noastre01. Pentru neesit$ţile administrative) marile a ,i miile im#erii de anti%it$ţii au reat reţele de oletare ,i difu'are de informaţii) #rin are mesagerii transmiteau #entru îne#ut su( form$ oral$) iar a#oi în sris) nout$ţi are #uteau fi aduse la uno,tinţa unui #u(li mai mult sau mai #uţin larg) #rin voile ele mai diverse) de $tre vestitorul #u(li sau #rin #laarde afi,! n toate ivili'aţiile are au unosut srisul) în limitata reţelelor -ofiiale0 ores#ondenţele #rivate onstituiau #entru omunit$ţile organi'ate) #entru oamenii de afaeri ,i #entru mem(rii laselor ondu$toare) o surs$ #eriodi$ de nout$ţi are de#$,eau adrul restr/ns al relaţiilor #ersonale sau #rofesionale! a$ este #osi(il s$ reg$sim -str$(uni0 ai 'iarului ,i al 'iari,tilor îi vom re#era u 25 de ani !.! în ţara Piramidelor) unde egi#tenii au deso#erit $ #a#irusul #oate fi folosit #entru insri#ţionarea tetelor! Peste ani) în C%ina) în tim#ul dinastiei ."N a#are #rimul (uletin informativ! Se numea ;i ao ,i u#rindea derete ,i dis#o'iţii im#eriale! n deursul vremii nevoia de informare s7a dovedit a fi din e în e mai mare) fiind în aela,i tim#) o onstant$ a vieţii soiale! "east$ nevoie a generat formele #rimare ale &urnalismului ,i a susţinut a#ariţia simultan$ a modalit$ţilor din e în e mai diversifiate ale #resei! -n deursul unei istorii lungi de seole) marat$ de urio'itate) e a fost un atali'ator at/t #entru #u(li /t ,i #entru #rodu$torii mesa&ului sris) s7a f$ut în sf/r,it treerea de la omuniarea oral$ la era srierii fonetie) a,a numita 8er$ 9uten(erg02 ! -;on% 9enfleis% 9uten(erg este aela are a d$ruit lumii o invenţie are avea s$ a&ute la onsemnarea u fidelitate a datelor) a evenimentelor) a istoriei oferind astfel o nou$ #ers#etiv$ vieţii!03! n 145) 9uten(erg va des%ide la +ain') în asoiere u ;o%an
udovi ?I organi'ea'$ sistemul leg$turilor în anul 14@A! 1
"l(ert) Pierre 0 Istoria presei) *d! Institutul *uro#ean) Ia,i) 22) #! 1! Rusu7P$s$rin) 9a(riela) Prolegomene la o istorie mass $ media) *d! Universitaria) Craiova) 26) #! 2@! 3 Udroiu) Neagu) &utenerg sau "arconii) *d! "l(atros) Buure,ti) 1A1) #! 26! 2
@
Presa locală a comunității românești din Italia
es $ aii) la DrJes) ar fi a#$rut #rimul 'iar) #rin 15A5! Ceretarea fundamental$ a lui *! u(ief 4 onsar$ îns$ un alt nume ,i un alt s#aţiu ultural: "(ra%am =er%oeve la "nvers #u(li$ &urnalul s$#t$m/nal ieu?e )nt?ersc#e ;i4ding#e! "rgumentele istoriului sunt numerotarea ,i datarea &urnalelor! FPiGre "l(ert va onsemna în -Istoria0 sa &urnalul lui =er%oeve u a#ariţie (ilunar$H! ne#utul fusese f$ut) urma etinderea în întreaga lume! *uro#a onsemnea'$ #rimele ga'ete la Stras(ourg) la Stuttgard ,i Praga în 161) la "msterdam în 162! >a >ondra #rimul urent va fi lansat în 1662) iar în Italia vor a#$rea #rimele ga'ete #eriodie în 1636 la l+ania "agazin ,i @oston &azette! 4
Rusu7P$s$rin) 9a(riela) op.cit !) #! 3!
Presa locală a comunității românești din Italia
>a >ondra se va edita în 1665) ;#e (,-ord &azette) e va deveni a#oi ;#e 5ondon &azette are ,i a'i este 'iarul ofiial (ritani! -Istoria mai reţine ,i aele ga'ete unosute su( numele de &azettes de Aollande) #u(liate de frane'ii eilaţi! "este #u(liaţii) adesea de o#o'iţie) au antrenat un 8r$'(oi al
#eniţelor are du(la r$'(oaiele +onar%iei) ale Re#u(liii ,i ale Im#eriului a >ondra se va edita în 1666 P#ilosop#ical transactions) iar la >ei#'ig )cta eruditorium în 162! n aela,i tim# a#ar &urnale s#eiali'ate: Bournal de "dicin ) Bournal de Cammera!
n tim#) se #oate o(serva $ seolele ?=II ,i ?=III sunt arateri'ate #rin diversifiarea #resei în eea e #rive,te e#rimarea &urnalisti$ ,i te%nia de reali'are! Climatul #oliti ,i soial a generat o re,tere semnifiativ$ a tira&elor! *voluţia #resei srise fiind ondiţionat$ de #artiularit$ţile fie$rei ţ$ri! e aeea) "nglia va unoa,te o #res$ asendent$) oret adresate #rotetoarei sale) domni,oara de >ongueville! L alt$ form$ editorial$ #u(liat$ de aniel efoe în ;#e %e+ie? va fi editorialul #oliti e va $#$ta forma de eseu moral) #redi$ sau dialog! 5
"l(ert Pierre 0 op. cit. ) #! 26!
6
Do%everon) 9a(riel) Istoria mi4loacelor de comunicare) Institutul *uro#ean) Ia,i 23) #! 15
A
Presa locală a comunității românești din Italia
Presa moral$ va revendia dou$ nume ,i un sim(ol: Ri%ard Steele ,i ;ose#% "dison ,i un ;#e Epectator are va #leda #entru e%ili(ru su( aura filosofiei! +isteriosul ;unius va #u(lia în Pulic )d+enturier #rimele Ecrisori pam-let îne#/nd u 1@6A!
L alt$ s#eie literar$ -de frontier$0 revendiat$ de #res$ este romanul foileton a $rui #aternitate nu este (ine desifrat$) evit/ndu7se #e seama ei multe #$reri) îns$ de remarat este ea a lui Pierre "l(ert are în artea sa Istoria Presei) îl #ostea'$ a #$rinte fondator #e aniel efoe) u romanul foileton %oinson Crusoe!@ "esta #are a fi #rimul foileton #u(liat în 1@1A în ;#e Dail> Post ! "est gen a fost
unul ontroversat îns$ iu(it de unii ritiat de alţii) fiind str$mo,ul -telenovelelor0 de a'i savurate de unii nesu#ortate de alţii!
I.$. Pr#%a o&#r'ă ( apo)#u !i &#*li' Presa modern$ a fost im#us$ îne#/nd u seolul ?=III! Ca o sinte'$ a #resei aestei #erioade se im#un /teva re#ere:
a#ariţia unui 'iar are va deveni em(lemati #entru #resa modern$: ;o%n Malter va rea Dail> ni+ersal %egistrer F1@5H are va deveni în 1@ ele(rul ;imes!
diversifiarea #resei: Bournal conomiue F1@5AH) Bournal des t#Fatres) ;#e (ser+ator F1@A1H!
imaginea lu#tei dintre gru#$ri sau imaginea r$'(oaielor: 5G)mi du peuple ,i 5G)mi du roi) în ei#'ig! "stfel onflitul va rea gustul #entru nout$ţi ,i ,tiri de ultim$ or$!
#rolamarea li(ert$ţilor #resei #rin Declaraţia drepturilor omului şi cetăţeanului din 26 august 1@A) urmat$ de limitarea ,i a#oi instaurarea unei en'uri eesive! +oderni'area #resei se #etree #e fondul unor #roese aentuate de ur(ani'are ,i ridiare al
nivelului ultural al maselor #o#ulare! u#$ um sria >amartine în 131) în %e+ue /uropeenne) -înainte de sf/r,itul aestui seol) &urnalismul va însemna o forţ$ imens$ înglo(/nd întreaga g/ndire omeneas$! Singura arte #osi(il$ de aum înainte este 'iarul0! ntr7adev$r) el va fi o forţ$) #rogresele te%nie vor im#ulsiona de'voltarea #resei onferindu7i titlul modern de -#utere0! "u dus la aest fa#t: erneala de im#rimerie #entru #resele ra#ide) #us$ în #rati$ de >orilleu în anul 11) a#oi %/rtia -de %ifflon0 are va înloui %/rtia -du (ois0 în &urul @
"l(ert Pierre) op. cit.0 #! A! Rusu7P$s$rin) 9a(riela) op.cit !) #! 51!
1
Presa locală a comunității românești din Italia
anilor 1@! NiG#%on Nie#e va ontri(ui în 123 u #rima fotografie eeutat$ în #ais#re'ee ore! Samuel a Berlin) în 134A a fost reat$ "genţia Molff) aeasta fiind #rima e va utili'a telegraful o#ti! n otom(rie 151) ;ulius Reuter înfiinţea'$ la >ondra - )genţia %euter 0 iar dinolo de oean la Ne Tor) ,ase otidiene se vor asoia în mai 14 u so#ul de a ulege informaţii ,i vor rea - )ssociated Press0! ",adar) agenţiile de #res$ au devenit o neesitate dar în aela,i tim# ,i o o#ortunitate #entru multe otidiene! e remarat) o alt$ arateristi$ a seolului ?I? este #resa ieftin$ ,i #o#ular$! Primul are s#arge g%eaţa în aest sens este 5e Petit Bournal are va a#$rea la 1 fe(ruarie 163) av/nd #reţul de 5 entime) adres/ndu7se unui #u(li u o ultur$ s$'ut$) dar dis#us s$ um#ere la un #reţ mai mi! -Presa engle'$ era #rati ea mai sum#$ #res$) îns$ odat$ u #ro#unerea 8taei #e ,tiinţ$ ea va a&unge la #reţul de 1 #ennJ! n "meria #rimul 'iar are sade #reţul la 2 enţi F1 #ennJH este ;#e Eun) lansat în 133) la a'! e? orJ Aerald în 135 ,i e? orJ ;riune în 141 se vor alinia #resei
ieftine #entru a re,te vandalitatea! >ururile îns$ nu se o#res aii) ;ose#% Pulit'er va #relua onduerea în 13) la e? orJ Korld ,i va #ratia #reţul de 1 ent) du#$ are e? orJ Bournal lansat în 1A5 de M!R! .earst) va #ratia aela,i #reţ! Presa 8ieftin$ a uerit #iaţa #rin te%nia #ersuasiv$ a ilustraţiilor) #rin informaţiile de fa#t divers) #rin omentariile în lim(a& aesi(il u adresa(ilitate $tre ititorii u o ultur$ medie) #e surt o #res$ de 8od sla(! Istoria a,ea'$ #e un lo #rivilegiat 'iarul e? orJ ;imes) #entru $ el va însemna în &urul anilor 1A 8'iarul serios u informaţii sigure!0A n onlu'ie) da$ este s$ radiografiem seolul al ?I?7lea) vom o(serva $ aesta va im#une formele &urnalismului modern dar ,i al elui #o#ular! Cei are au #rmovat aeste formule sunt 9ordon Bennet ,i ;ose#% Pulit'er! Primul va #leda #entru re#orta&e) su(iete onfidenţiale) fa#te diverse ,i va A
"l(ert Pierre) op. cit !) #! 53!
11
Presa locală a comunității românești din Italia
anga&a ores#ondenţi în *uro#a în tim# e al doilea va e#erimenta -&urnalismul #o#ular al fa#telor diverse ,i al re#orta&elor umane #artii#/nd ura&os la lu#tele eletorale loale01! "est sf/r,it de vea avea s$ g$seas$ &urnalismul (ritani #e ele mai înalte ulmi #rati/nd formula -noului &urnalism0 iniţiat$ de fondatorul lui Dail> "ail ) >ord Nort%eliffe) aest -Na#oleon al #resei0) are avea s$ mai înfiinţe'e diverse #u(liaţii aredit/nd ideea $) -nu este greu s$ atingi tira&e de 1 milion de eem#lare da$ #ratii 8noul &urnalism (a'at #e fa#t divers) informaţie modern$) titluri mari ,i #agini aerate!011! "est sf/r,it de vea due #entru #resa frane'$ o -(elle G#oue0! Cele dou$ mari r$'(oaie î,i vor #une serios am#renta asu#ra #resei! Presa va avea rol informativ) îns$ va fi su#us$ unor mari difiult$ţi finaniare dar ,i de en'ur$! "esta este a'ul #resei euro#ene) diferit de el al #resei ameriane) are va avea de /,tigat re#utaţie ,i (ani de #e urma onflitelor mondiale! Cores#ondenţii de r$'(oi ameriani reu,eau s$ se im#un$ #rin #restaţia #rofesional$) #rin #rivilegiul de a fi -ameriani0 ,i erau s#ri&iniţi în o(ţinerea informaţiilor! Continentalii -se lu#tau0 u imaginea de -a#roa#e de as$0 eea e înseamn$ $ -ar tre(ui s$ ,tie0! Presa otidian$ este onurat$ în ontinuare de #resa de ti# maga'in ,i %iar în strutura aeluia,i 'iar) informaţia de atualitate este onurat$ de re#orta&ele romanţate ,i #aginile de monden! De%nia ti#ografi$ unoa,te noi transform$ri) %eliogravura ,i offset7ul devin indis#ensa(ile revistelor ilustrate! 9raţie %eliografului) fotografiile #uteau fi transmise la distanţ$! Pre'enţa redatorilor s#eiali'aţi devenind o neesitate dar ,i o ondiţie a su#ravieţuirii 'iarelor în seolul ??!12 Cu toate $ #rimele deenii ale seolului ?? au adus o #erioad$ de maim$ înflorire a #resei) sf/r,itul Primului r$'(oi +ondial va adue un u,or delin! e,i nu anunţa) aesta se va dovedi a fi de durat$! Vara în are delinul este el mai vi'i(il r$m/ne
Sorlin) Pierre) "ass "edia0 Institutul *uro#ean) Ia,i) 22) #!3! "l(ert Pierre) op. cit.0 #! 62! 12 Rusu7P$s$rin) 9a(riela) op.cit !) #! 5@! 11
12
Presa locală a comunității românești din Italia
1A6) 23 milioane de eem#lare) în 1A) 2@ milioane de eem#lare) în 1AA3) 25 milioane de eem#lare! Not$ u totul a#arte fae ;a#onia) unde onsemn$m o re,tere onstant$ du#$ el de7al oilea R$'(oi +ondial: 2@ milioane de eem#lare în 1A5) 6 milioane de eem#lare în 1A6 ,i @1 milioane de eem#lare în 1AA3! ;a#onia fae not$ a#arte ,i din #unt de vedere al tira&elor nes#us de mari ale unor otidiene) neînt/lnite în alte ţ$ri u o #o#ulaţie mai numeroas$ a a ;a#oniei! Drei otidiene din aeast$ ţar$ 7 "ainic#i E#imun u 6 milioane de eem#lare) ouniuri E#imun u 14 milioane de eem#lare) )su#i E#imun u 12)6 milioane de eem#lare deţin/nd am 5W din totalul tira&elor #resei 'ilnie!13
I.,. Pr#%a &# pro-i'*i# Presa de #rovinie a de(utat mult mai t/r'iu ,i foarte greu în om#araţie u #resa naţional$! n Jon) în
1@5 ,i se ins#irau din modelul -intelligen'(lXttern0
german! -n 1@) eistau 44 de asemenea 'iare onsarate în esenţ$ #u(li$rii de anunţuri #u(liitare) uneori aestea aveau ,i ru(rii de informaţii loale sau literare! Unele din aestea) )--ic#es0 annonces et a+is di+ers) au #rimit titlul mai no(il de Bournal 0!14
Revoluţia frane'$ a dat un im#uls #uterni #resei de #rovinie! "l$turi de ve%ile #u(liaţii de anunţuri are au transformat în 'iare de o#inie) au a#$rut în a#roa#e fieare de#artament #u(liaţii u tendinţe (ine delimitate are ontri(uiau la informarea #roviniei în leg$tur$ u eea e se #etreea la Paris! u#$ 115 #resa frane'$ loal$ a unosut o de'voltare destul de lent$!
o(resu Paul ,i B$rg$oanu) "lina) "ass "edia şi Eocietatea) *d! Comuniare!ro) Buure,ti) 23)
14
"l(ert Pierre) op. cit.) #! 2@!
13
#! 2@!
Presa locală a comunității românești din Italia
de anunţuri a#olitie! Pu(liaţiile o#o'iţiei aveau o eistenţ$ ,i adesea efemer$! +onar%ia din ille) Bordeu ,i +arsilia a#$reau 'iarele de ini entime! Primul otidian de #rovinie a fost Bournal de &uzenne) a#$rut în 1@4! n 112) eistau în #rovinii otidiene u tira& umulat de 3! de eem#lare!
n 132) 32 de otidiene u 2! de eem#lare) a#oi în 16 erau de&a 6 de otidiene u 12! de eem#lare) du#$ are în 1@ a&unseser$ la 1 u 35! de eem#lare! Cifra de 1 milion de eem#lare a fost atins$ în 1 ,i era aloat$ unui num$r de 1A otidiene! "east$ ifr$ se va tri#la în 1A14 /nd eistau 242 otidiene! "stfel du#$ 1A14) #resa loal$ era onstituit$ din mii de titluri de 'iare) a#roa#e fieare #refetur$ dis#unea de otidienele sale! +arile ora,e dis#uneau adesea de el #uţin ,ase otidiene fieare! ns$ suesul marilor regionali era evident) ae,tia dominau #iaţa în defavoarea &urnalelor de o#inie! Suesul marilor #u(liaţii regionale s7a datorat re,terii num$rului #aginilor loale a#$rute în numeroase ediţii) asigur/nd o su#erioritate deisiv$ asu#ra 'iarelor #ari'iene) are nu #uteau satisfae aeast$ urio'itate normal$ a #u(liului #rovinial! a$ nii un alt titlu nu a reu,it s$ ating$ în$ #o'iţii de mono#ol) om#ara(ile u ele ale 'iarelor de a'i) totu,i în marile ora,e eistau în$ din 1A3A nou$ otidiene) în ele mai multe a'uri foarte ve%i) are de#$,eau un tira& de 15 de eem#lare: Luest$Mclar la RGnnes F35!H) 5a Petite &ironde la Bordeau F325!H) 5a Petite Daup#inoisla la Bordeau F325!H) 5a Dpc#e la
Doulouse F2@!H) 5e %+eil du ord la 5Gille F25!H) 5a Nrance la Bordeau F235!H) 5e Progrs la >Jon F22!H ,i 5e Petit Pro+encal la +arsilia F165!H!15
n arateri'area #resei de #rovinie onsider$m a #unt de re#er #resa frane'$) deoaree ea a fost des%i'$toare de drumuri ,i în aest domeniu al #resei loale! n elelate regiuni ale *uro#ei #resa regional$ s7a onturat mult mai greu de/t în
Idem0 #! 15!
14
Presa locală a comunității românești din Italia
ntr7o #rivire #oliti$ se #oate o(serva #rogresul remara(il al unei lumi în ontinu$ transformare) -lumea #resei0! Nu am #utea ast$'i vor(i de un #re'ent f$r$ aest treut #re'entat suint în aest a#itol! Pentru $ Rom/nia s7a integrat în Uniunea *uro#ean$ este #rivit$ într7un ontet internaţional! Pornind de la originile aestui fenomen! "east$ suint$ istorie a #resei reali'at$ în aest a#itol se dore,te a fi o #rivire #anoram$ asu#ra unui domeniu mereu revoluţionar) marat de inedit ,i sen'aţional) e ar tre(ui s$ fie arateri'at de ingenio'itate) o(ietivitate) e%idistanţ$) #rofesionalism) #asiune ,i talent!16
I.. Ră&ă*i'il# pr#%#i ro/'#!ti Presa rom/neas$) asemeni ulturii rom/ne,ti) are o #artiularitate are o individuali'ea'$ în adrul #eisa&ului universal! *em#lul el mai elovent este dat de fa#tul $ de la #rimele înorset$ri în versuri ale lim(ii rom/ne #/n$ la ->ueaf$rul #oe'iei rom/ne,ti0 nu au treut de/t 5 de ani! "lte naţiuni au avut nevoie de seole! Ca#aitatea de ee#ţie de a arde eta#ele ,i de a asimila istoria lumii într7un tim# reord fa din ultura rom/neas$ un uniat! Revenind la origini a&ungem în seolul ?= /nd este remarat +aarie) numele de are se leag$ #rimele ti#$rituri! "stfel) în la 15) la D/rgovi,te) se ti#$re,te în slavon$ 5iturg#ierul ) arte de ult de 256 #agini) deso#erit$ de "l! Ldo(esu la Bistriţa Lltean$) în vara anului 16!1@ P$rintele lim(ii rom/ne,ti) Coresi) diaonul ti#ograf) va im#une graiul muntean în toate ţinuturile lim(ii rom/ne,ti) devenind fundamentul lim(ii literare de a'i! n 1544) Coresi ti#$re,te la Si(iu în lim(a rom/n$ un Cate#ism) lurare des#re are se aminte,te într7o foaie din 9ermania! >a Clu& ,i Si(iu a#ar ti#$rituri în latin$) mag%iar$ ,i german$! Se ti#$res $rţi de ult) ondie de legi) lur$ri morali'atoare) dar ,i tete laie! S#eifi în ultura rom/neas$ este a#ariţia lur$rilor (eletristie înaintea 'iarelor! Re#orta&ul modern va fi -#refaţat0 de ele(ra #agin$ des#re -n$v$lirea l$ustelor0 a lui +iron Costin! Donul #amfletelor se onturea'$ #ersuasiv în disursul literar al lui imitrie Cantemir în a sa Istorie #ierogli-ică ! Constantin Cantau'ino Stolniul introdue în lim(a rom/n$ uv/ntul -'iar0!
Boierii rom/ni au îne#ut s$ se a(one'e la ga'etele din Llanda) Polonia) =iena!
16
Rusu7P$s$rin) 9a(riela) op.cit !) #! 5@!
1@
Rusu7P$s$rin) 9a(riela) op. cit !) #! 5@!
15
Presa locală a comunității românești din Italia
"#are nevoia de informaţie tot mai #regnant$ ) e#iso#ul de Rîmni) C%esario era foarte nemulţumit în 1@@ #entru $ #rimea doar ga'eta 5itteraires des politiues! Prima ga'et$ atestat$ #e teritoriul Rom/niei a#are la Dimi,oara su( numele de ;emeş+aurer ac#ric#ten ti#$rit$ în lim(a german$! r! Ioan Piunaru +olnar ere în 1@A Curţii de la =iena
autori'aţie #entru editarea unei ga'ete în lim(a rom/n$! in motive finaniare) #roietul nu se va reali'a! Interesul #entru #u(liarea de ga'ete rom/ne,ti este tot mai mare #rintre ei are fa îner$ri) "leie >a'$ru ,i Deodor Raoe are înear$ #rin disursuri memora(ile s$ reali'e'e aest de'iderat îns$ #rimele 'iare rom/ne,ti vor a#$rea a(ia în seolul al ?I?7lea!1 Pe fondul unor #roese de def$imare a feudalismului ,i de de'voltare a a#italismului) am#lifiate de lu#ta #entru de,te#tarea on,tiinţei naţionale au a#$rut în 12A Curierul %omânesc ,i )lina %omânească! Primul a#are la Buure,ti la a#rilie 12A #rin gri&a lui Ion .eliade R$dulesu) iar
el de7al doilea la 1 iunie 12A la Ia,i) ondus fiind de 9%eorg%e "sa%i! 1A *l a înerat s$ ofere o informaţie divers$) de la #oliti la ultural) s$ im#un$ o lim($ oret$) s$ ulturali'e'e masele! n anul 13) la 12 martie) a#are &azeta de ;ransil+ania su( îngri&irea lui 9%eorg%e Bariţiu! Cu o gri&$ deose(it$ #entru tineri) Bariţiu #ro#une #rin noul 'iar un mod de ulturali'are ,i -iluminare0 a maselor! iversitatea temati$) adresa(ilitatea larg$) #romovarea ideilor iluministe) lu#ta #entru unitatea naţional$ ,i res#etul #entru lim(a rom/n$ vor fae din ele trei 'iare fundamentul #resei rom/ne,ti! >a 1 ianuarie 13 este ti#$rit su( titlul %omânia) #rimul 'iar rom/nes a $rui a#ariţie era motivat$ de N! Iorga astfel: -omul este urios din natura sa) voie,te s$ unoas$ înt/m#l$rile lumiiQ dore,te s$ afle orie înt/m#lare ,i n$soire dar omul este ,i ner$(d$torQ numai o ga'et$ otidian$) are s$ este în toate 'ilele) #oate s$ mulţumeas$ urio'itatea ,i ner$(darea0!2 Ca ,i în #eisa&ul #resei universale ,i în ţara noastr$ #resa ultural$ î,i va rea rolul ei (ine sta(ilit! Presa rom/neas$ av/nd sorgintea în limatul ultural va #urta girul #ersonalit$ţilor are au întemeiat7o sau are au ola(orat u artiole în are disursul literar ,i disursul #u(liisti au fu'ionat feriit! n #rea&ma revoluţiei de la 14) aestea vor #rolifera) /teva disting/ndu7se #rin temati$) o(ietive ,i im#at asu#ra #u(liului: Dacia 5iterară F14H) )r#i+a %omânească F14 145H) Propăşirea F144H) "agazin istoric pentru Dacia F145H! +! og$lnieanu le va ondue #e #rimele
trei) iar N! B$lesu ,i "! De(oniu >aurian se vor ou#a de ultima! Vinta aestor reviste ulturale era #reou#area #entru tot eea e înseamn$ viaţa #o#orului rom/n) ,i se adresau rom/nilor din toate 1 1A
9eorgiu 9rigore) Istoria culturii române moderne) *d! Comuniare!ro) 22) #! 52 Idem) #! 6!
2
Iorga Niolae) Istoria presei româneşti) *d! +u'eul >iteraturii Rom/ne) Buure,ti) 1AAA) #! !
16
Presa locală a comunității românești din Italia
#roviniile! Programul Daciei 5iterare a fost el mai omentat de istoria literaturii) onsider/ndu7l esenţial #entru s#iritul e#oii ,i #entru de'voltarea ulterioar$ a ulturii rom/ne,ti! "rtiolele lui N! B$lesu din "agazin istoric !!!0 e#rimau întregul re') el al unei generaţii revoluţionare are #reg$tea momentul istori ruial!021 >u#ta #entru unitate va fi susţinut$ în Buure,ti de 'iarul Concordia) înlouit u %omânul ) onsiderat el mai im#ortant #eriodi (uure,tean a#$rut în #erioada form$rii stilului naţional rom/n! ! Bolintineanu va ondue un alt #eriodi (uure,tean) Dâmo+iţa e va refleta o#inia erurilor #rogresiste din aeast$ e#o$! n aest seol ?I? se va de'volta #resa s#eiali'at$! e remarat sunt /teva nume de reviste îm#reun$ u #ro#ulsorii aestora:
%e+ista română pentru ştiinţe0 litere şi arte F161H ondus$ de "l! Ldo(esu!
Noiţa de istorie şi literatură F16H ondus$ de B! P! .a,deu!
Instituţiunea F16 1@6H ondus$ de "l! Zane!
Reviste ,tiinţifie:
"gronomia F15A 161H
atura F156 165H
)nalele economice F16 164H
)nalele statistice F16 16AH
Dreptul F162H
%omânia militară F164H!
Reviste eonomie:
Pu(liaţii &uridie: Pu(liaţii militare: =iaţa ultural$ a e#oii a fost susţinut$ #rintr7o varietate de #u(liaţii are g$'duiau în oloanele
lor o#iniile marilor #ersonalit$ţi ale vremii! Pu(liistia devine astfel o ti(un$ de la are -voile re'onante022 ale e#oii se adresau #o#orului ,i *uro#ei! ",adar aeast$ #erioad$ adue o #rofesionali'are a #resei generaliste ,i o înflorire a #resei #o#ulare! Un alt stil de #res$ va fi ea umoristi$ are a fost a#reiat$ în e#o$! "stfel) #u(liaţii a ;rompeta Carpaţilor a lui C! Bollia sau ;raian a lui B! P! .a,deu s7au arateri'at #rintr7o #ronunţat$
atitudine de riti$ la adresa voilor regimului #oliti eistent la aea dat$ în Rom/nia! Cea mai folosit$ 21
Petu) +arian 0 Istoria presei române * antologie) *d! Driton) Buure,ti) 22) #! 64! "nti#) Constantin) Contriuţii la istoria presei române) *d! Uniunea 'iari,tilor) Buure,ti) 1A64) #! 3@!
22
1@
Presa locală a comunității românești din Italia
form$ de e#rimare a fost satira inisiv$) rareori a(u'iv$) u adresare diret$ eea e a atras ,i ataurile la adresa lor ,i a determinat eistenţa surt$ în #eisa&ul #u(liisti rom/nes! Ziarul u glume diversifiate în are a#$rea ,i ariatura numit Cicala F165) Buure,tiH va fi întreru#t! n ic#ipercea F166H) .a,deu ata$ aid adversarii s$i #olitii! &#impele lui 9! em Deodoresu F166 71@AH va fi ontinuat într7un stil are va fae #rover(ial ,i titlul ,i autorul) "o-tul român al lui I! >! Caragiale) "oş ;eacă a lui "nton Bala(a,a vine s$ om#lete'e ta(loul satiri al vremii!
I.5. R#p#r# al# pr#%#i o&#r'# ro/'#!ti "t/t legea #resei #romulgat$ de "!I! Cu'a în 162 /t ,i Constituţia din 166 onsfinţes li(ertatea #resei ,i dre#tul oriui de a7,i e#rima li(er ideile #rin #res$! Cele trei 'iare are au onstituit fundamentul #resei rom/ne,ti: Curierul românesc) )lina %omânească ,i &azeta de ;ransil+ania vor fi urmate în e#o$ de alte 'iare are vor avea aela,i rol
atali'ator în #romovarea ideilor umaniste) de unitate a lim(ii ,i de unire a rom/nilor: %omânul F15@H) ;impul F1@6H) )de+ărul F1H) ni+ersul F14H! "esta din urm$ va fi 'iarul are datorit$ lui >uigi
Ca''avillan) el are va introdue rotativa) va re,te a tira& ,i va s$dea a #reţ de la 1 la 5 (ani! ni+ersul va deveni lider de #iaţ$ fiind distri(uit într7un num$r de ! eem#lare! %omânul se #utea
#re'enta u un tira& de 1!A 2!@ eem#lare!23 iversifiarea #resei #resu#une ,i diversifiarea surselor de informare! Buure,tiul g$'duia suursale ale agenţiilor de #res$ str$ine între are des%i'$toare de drumuri a fost - )genţia Aa+as0 Fagenţie frane'$H) a urmat a#oi -Corruureau0 Fagenţie austria$H) -Kol-- 0 Fagenţie german$H ,i agenţia german$ - %euter 0! *ra nevoie de o agenţie rom/neas$) înfiinţarea ei semnifi/nd #erformanţa &urnalisti$ în oletarea informaţiilor interne ,i eterne! S7a înt/m#lat în 1A #rin organi'area agenţiei telegrafie - )genţia română0) are va funţiona #/n$ în 1A16! e remarat $ o am#rent$ deose(it$ asu#ra #resei în a doua &um$tate a seolului ?I? a fost #us$ de $tre +! *minesu) I!>! Caragiale ,i B! tef$nesu elavranea) f$r$ de are #resa rom/neas$ ar fi fost inom#let$! Presa rom/neas$ de la îne#uturi #/n$ în seolul ?? demonstrea'$ voaţia de sinroni'are u s#aţiul euro#ean av/nd a#aitatea de a #rolifera forme &urnalistie de o ert$ valoare ,i de a im#une modele ulturale! Pe aeea,i oordonate #resa rom/neas$ î,i va ontinua destinul ,i în seolul ??!24! 23
Petu) +arian) ;ipologia presei româneşti) Institutul *uro#ean) Ia,i 2) #! ! Rusu7P$s$rin) 9a(riela) op.cit !) #! 1!
24
1
Presa locală a comunității românești din Italia
Primele deenii ale aestui seol vor fi marate de #resa soialist$) ea mai im#ortant$ #u(liaţie de aeast$ fatur$ fiind %omânia muncitoare are a a#$rut la 1 ianuarie 1A2! "l$turi de #resa munitoreas$ se va afirma ,i #resa demorati$ #rin 'iarele Protestarea) Oiaţa socială ,i <$lia editate de N! ! Coea! Presa generalist$ r$m/ne în entrul atenţiei! )de+ărul ,i Dimineaţa î,i vor ontinua #rogramul de informare larg$ iar ni+ersul va g$'dui în #aginile sale sen'aţionalul ,i relama) argumente #entru o mare audienţ$ la #u(li! ntre ele dou$ r$'(oaie) #u(liistia va u#rinde reviste a: Oiaţa românească) Oremea) /conomia naţională) @ursa) %e+ista de -iloso-ie) %e+ista istorică) "onitorul o-icial ) &azeta sporturilor
et! e remarat $ tot în aeast$ #erioad$ a#are ,i #resa omunist$! Inedite în #eisa&ul #resei din aeast$ vreme sunt @ilete de papagal F1A2 1A2AQ 1A3 ,i 1A3@H unde Dudor "rg%e'i î,i eersea'$ magistral arta #amfletului! "u a#$rut noi surse de informare um ar fi - )genţia telegra-ică0) -(rient radio0 FR"LRH) agenţia - Presa0 ,i - Danuius Press0! Prima dintre aestea va fi um#$rat$ în 1A25 de +inistrul de eterne devenind astfel - )genţia naţională0 a Rom/niei! Presa omunist$ va avea a moment de îne#ut a#ariţia 'iarul Ecânteia la 15 august 1A31! *ra un 'iar entral de #artid are î,i va #$stra statutul #/n$ la revoluţia din 1AA! Istoria #resei srise rom/ne,ti adue noi argumente #entru susţinerea ideii $ domeniul î,i are sorgintea în ultura rom/neas$! Cu un asemenea fundament) susţinut$ în devenirea sa de #ersonalit$ţi marante ale s#iritualit$ţii rom/ne,ti) #resa rom/neas$ statuea'$ un #rini#iu esenţial: -tre(uie s$ vii din ultur$ ,i s$ serve,ti ulturii într7un tim# soial #entru reu#erarea tim#ului ultural0!25 Poate astfel se e#li$ voaţia singular$ a #resei rom/ne,ti de a asimila în tim# uimitor de surt reaţia lumii ,i a oferi aesteia valori are s$ #roiete'e ultura rom/neas$ în #atrimoniul universal! =aloarea este singurul mod de reomandare #este tim#!
I.. 122+ ( #3plo"ia pr#%#i ro/'#!ti *ra seara de 22 deem(rie 1AA) momentul în are 'iarele) radioul ,i televi'iunea aveau s$ transmit$ #rimele #roduse mediatie neen'urate! "esta era momentul #unte între #resa rom/neas$ în #erioada de ditatur$ ,i des%iderea ei $tre sistemul li(eral 7 demorati! -ntreaga suflare rom/neas$ se tre'ise din amorţire! Dre(uia s$ reînv$ţ$m a g/ndi) a vor(i) a srie!026 "tuni îns$ 25
Idem0 #ag! 1A! 9ross) Peter) Colosul u #iioare de lut7 "s#ete ale #resei rom/ne,ti #ost7deem(riste) *d! Polirom) Ia,i) 1AAA) #! 16!
26
1A
Presa locală a comunității românești din Italia
-foamea0 de sen'aţional a ,i nevoia de a avea aes la informaţia divers$) au onstituit un adev$rat atali'ator are a dus la a#ariţia unui num$r foarte mare de 'iare! Primul 'iar li(er al Revoluţiei Rom/ne avea s$ fie 5iertatea Fotidian eistent ,i a'iH! Ditlul unui artiol al aelor 'ile este de remarat: ->i(ertatea ne7am /,tigat7o murind) s$ nu o #ierdem ne,tiind um s$ tr$im li(eri0!2@ =iitorul avea s$ demonstre'e $ nu ,tiam s$ tr$im li(eri) nu eram #reg$tiţi #entru o s%im(are #rofund$) i doar #entru un neo7omunism -iliesian0! n aele 'ile) unele otidiene ,i7au s%im(at denumirea) a,a um este a'ul -ofiiosului0 PCR Ecânteia) are între 22 ,i 25 deem(rie se va numi Ecânteia Poporului) du#$ are va #relua numele )de+ărul ! Un alt otidian de mare tira& a fost ,i %omânia 5ieră) 'iar ondus de Petre +i%ai B$anu! e remarat $ B$anu a fost eli(erat din în%isoare în 22 deem(rie 1AA) du#$ e îm#reun$ u alţi trei olegi a #u(liat în ilegalitate un 'iar la îne#utul lui KA! Presa sris$ s7a de'voltat el mai ra#id) a&ung/nd la un num$r de a#roimativ o mie de noi #u(liaţii de fatur$ divers$! Pornind de la satir$) um ar fi Caţa+encu la naţionalism) #reum %omânia "are) de la 'iar de #artid a )zi la inde#endentul /,pres! n unele a'uri o #u(liaţie î,i în%eia a#ariţia
îns$ o alta îi lua loul ,i astfel #are im#osi(il de estimat /te #u(liaţii au eistat în aea #erioad$! Dira&ele 'iarelor #rini#ale %omânia 5ieră ,i )de+ărul erau im#resionante în om#araţie u a'i) astfel ele se situau la 2 milioane de eem#lare #entru )de+ărul ,i la 1)2 milioane eem#lare #entru %omânia 5ieră! -=e%ii omuni,ti erau a'i remara(ili feseni,ti are nu #uteau s$ fa$ doar e ,tiau el mai (ine:
S$ en'ure'e[ ar ne#ut/nd s$ fa$ aest luru) au treut la o#resiune! "stfel #u(liaţiile are ,i7au manifestat o#o'iţia faţ$ de
e#$,ind aeast$ #erioad$) urmea'$ #resa anilor 1AA1 1AA2 /nd se onstat$ o saturaţie mediati$) arateristi$ fiind #ierderea redi(ilt$ţii #resei srise /t ,i a elorlalte mi&loae mediatie #ere#ute de #u(li a fiind de#endente de eeutiv ,i instituţia #re'indenţial$ sau de interese de #artid Fîn aeast$ ultim$ ategorie situ/ndu7se %iar ,i 'iarele autointitulate inde#endenteH! u#$ aea e#lo'ie numeri$ a 'iarelor în anul 1AA avea s$ urme'e reulul fires) r$m/n/nd în entrul atenţiei 'iare are #u(liau lururile inter'ise în #erioada eau,ist$) um ar fi ele legate de
2@
Ziarul 5iertatea) nr! 32\1AA! 2 9ross) Peter) op. cit ) #! A2!
2
Presa locală a comunității românești din Italia
furturi) violuri) an7an7uri! "vea s$ se remare otidianul /+enimentul zilei) otidian inde#endent) de re'onanţ$ în anii 1A3A 71A44) are va avea mare audienţ$ la un #u(li avid de sen'aţional! Ziarul Democraţia) are între anii 1 1A a fost ondus de B! S! elavranea) rea#are în 22 ianuarie 1AA) la Buure,ti! "esta va reuni în #aginile sale numele unor mari oameni de ultur$ #reum R$'van Deodoresu) inu S$raru sau tefan +ilu! Dentaţia sen'aţionalului într7un tim# al $ut$rilor ,i al tran'iţiei va înlina (alanţa s#re &urnalismul (a'at #e o#inie ,i #e informaţie inom#let$! n tim# e în #resa oidental$ #rima #agin$ a otidienelor u#rinde de o(iei aelea,i su(iete Ffiind ,i o #ro($ de o(ietivitate ,i #rofesionalismH) în #resa sris$ rom/neas$ a#ariţia altor su(iete #are a da not$ de #rofesionalism) în fa#t de individualism) iar ifrele ve%iulate sunt rareori a#ro#iate! Informaţiile #untuale nu sunt aelea,i ,i sentimentul la finalul leturii este $ ai itit des#re alt fa#t #etreut în aela,i lo ,i în aeea,i 'i! -L #ro(lem$ a &urnali,tilor avea sa fie 8lim(a&ul de lemn #entru ei u o anumit$ v/rst$ ,i li#sa de ultur$ general$) de s#eialitate) /t ,i de ultur$ #oliti$ #entru tinerii entu'ia,ti are s7au av/ntat în tainele &urnalismului! u#$ 1@ ani de #res$ #ost7deem(rist$ s7a onturat u laritate $ #resa li(eral$ tre(uie s$ se (a'e'e #e #rofesionalism ,i redi(ilitate!0 2A Cea mai grea -(oal$0 a &urnalismului #oate fi onsiderat$ anonimatul) iar el mai greu de /,tigat dar ,i el mai u,or de #ierdut este redi(ilitatea! iferenţa între redi(ilitatea #resei ,i redi(ilitatea &urnali,tilor este o tem$ de atualitate! *ste o situaţie #ro(at$ de fa#t de sonda&ele de audienţ$! 9reu de re'ut este $ &urnali,tii în,i,i au mai #uţin$ înredere în #res$ de/t %iar #u(liul ţint$! Ceret$rile între#rinse su( egida Institutului de Soiologie al "ademiei Rom/ne arat$ #entru anul 22 $: da$ W din #u(li afirm$ $ are mult$ înredere în mass7media) numai 3W din &urnali,tii %estionaţi îm#$rt$,es aeast$ #$rereQ 51W din #u(li are destul de mult$ înredere) dar numai 31W dintre &urnali,tiQ 35W din #u(li are #uţin$ înredere faţ$ de 4W din &urnali,tiQ @W din #u(li nu are delo înredere faţ$ de AW din &urnali,ti!3 Cur(a redi(ilit$ţii se modifi$ în funţie de om#ortamentul &urnalisti! *ste un #roes în derulare marat de gradul de #erformare a atului &urnalisti! *voluţia #resei du#$ 1AA a unosut #erioade în are e#lo'ia informaţional$ a fost motivat$ de -foamea0 de informaţii ,i omuniare) du#$ o e#o$ a totalitarismului ,i a en'urii! "viditatea u are erau a,te#tate 'iarele a favori'at tendinţa de a(ordare a su(ietelor din domeniul s#etaulosului) a fa#tului divers) valoarea disursului &urnalisti s7a salvat #rin #re'enţa artiolelor semnate de sriitori) vi'/nd domeniul memorialisti ,i el al omentariului soial des$tu,at 2A
Idem) # 12! +arinesu) =alentina) "ass "edia în %omânia * o lectură sociologică) *d! Dritoni) Buure,ti) 22) #! @5!
3
21
Presa locală a comunității românești din Italia
de rigorile en'urii! i a în orie #erioad$ de treere (rus$ de la un regim totalitar la unul demorati) nu de multe ori li(ertatea de e#rimare s7a transformat în li(ertina& ver(al!31 Num$rul mare de 'iare a#$rute imediat du#$ revoluţie a neesitat anga&area unor 'iari,ti are nu întotdeauna aveau o formare filologi$) u at/t mai #uţin &urnalisti$! *ste au'a #rim$ a folosirii unui lim(a& arateristi #entru su(medioritate) im#rovi'aţie faial$) su#erfiialitate în tratarea su(ietelor de #res$ ,i ina#aitatea ierar%i'$rii evenimentelor din agenda setting! -Ziarele de tradiţie s7au salvat de la aeast$ tendinţ$ graţie #re'enţei în redaţii: a 'iari,tilor u e#erienţ$ are în iuda fa#tului $ în$ se onfruntau u ?lim(a&ul de lemn au reu,it totu,i sa fie ree#tivi la noua 8ordine #e #iaţa media ,i la noile erinţe ale #u(liului ititor) reu,ind s$ onverteas$ s#etaulosul în evenimenţial! u#$ o #erioad$ de des$tu,are a rigorilor era fires reulul! Presa) 8/inele de #a'$ al soiet$ţii) este din nou au'at$ de #ierderea e%idistanţei) ae#tarea intru'iunii #olitiului ,i eonomiului în #olitia editorial$!032 Presa de tran'iţie î,i #$strea'$ loul #rivilegiat în ierar%ia #referinţelor #u(liului u un sues onstant! Presa de autoritate) #resa de informaţie r$m/ne însa un re#er esenţial în #eisa&ul #u(liisti rom/nes! 9ustul #u(liului ititor a ,i onurenţ$ real$ a num$r ,i diversitate a #u(liaţiilor vor determina audienţa) tira&ul ,i în ultim$ instanţ$ eistenţa sau dis#ariţia aestora din #eisa&ul mediati rom/nes!
I.7.Pri'*ipal#l# "iar# *#'tral# C/teva re#ere din #resa sris$ atual$33) u #rei'area arateristiilor esenţiale) vor #utea oferi imaginea ofertelor editoriale ,i a #u(liului 7 ţint$ vi'at:
)de+ărul 7 otidian de informaţie general$) av/ndu7l a fondator #e regretatul #u(liist umitru
Dinu) a avut o evoluţie u -istorii0! iviu "vram #entru &urnalism de investigare 23) 24Q Premiul II al Conursului -;urnalism de eduaţie0 aordat redatorului *ugen C%elemen) de $tre Comisia Naţional$ a Rom/niei #entru UN*SCLQ Premiul 31
Rusu P$s$rin) 9a(riela) op. cit. #! 62! 9ross) Peter) op. cit.) # 112! 33 Rusu7P$s$rin) 9a(riela) op. cit.) ##! 12 123! 32
22
Presa locală a comunității românești din Italia
-"nalistul de Politi$ *tern$ al "nului0 în adrul Premiilor "nuale ale i#lomaţiei) aordat redatorului ,ef ad&unt Bogdan C%iria 23 ,i altele! u#$ moartea lui umitru Dinu) un gru# de #u(lii,ti #rintre are amintim #e Cristian Dudor Po#esu ,i Bogdan C%iria) îm#reun$ u un gru# de anga&aţi din domeniul te%ni ,i administrativ vor demisiona de )de+ărul ,i vor fonda &ândul ! n iuda aestui fa#t) )de+ărul î,i ontinu$ istoria dovedind $ fidelitatea #u(liului #oate salva un otidian de la un moment difiil #e #iaţa media!
Cotidianul 7 a fost fondat de omul #oliti Ion Raţiu în anul 1AA2!
are î,i #oart$ numele ofer$ ititorilor ,i un su#liment s$#t$m/nal numit Cotidianul de ?eeJend !
Cronica %omână 7 a a#$rut #e #iaţa #resei srise în 1AA3) av/nd a fondator #e #u(liistul .oria
"leandresu! Cotidian u un tira& de 15! eem#lare) se dore,te a r$m/ne un -otidian naţional de informaţie ,i ertitudine0!
Curentul 7 otidian u difu'are naţional$ a fost a#reiat #entru ontri(uţia la de'voltarea
oo#er$rii *st =est) #romovarea integr$rii Rom/niei în Struturile *uro "tlantie #rimind +edalia "niversar$ -+anfred Morner0 în anul 22! "ademia Rom/n$ îi va aorda i#loma -istinţie Cultural$0!
Curierul aţional 7 fondat de omul de afaeri =alentin P$unesu în anul 1AA) otidian de format
(roads%eet are un tira& de 3! de eem#lare) u o arie de distri(uţie naţional$!
/+enimentul zilei este otidianul are a revoluţionat viaţa onsumatorului de #res$ sris$)
oferindu7i o #res$ de sen'aţie) u titluri ,oante) u lim(a& &urnalisti agresiv are a avut a efet redireţionarea gustului #u(liului s#re 'ona s#etaularului! /+enimentul zilei va mara ,i de(utul #resei ta(loide din Rom/nia s#re are se vor îndre#ta multe 'iare du#$ anul 1AA2) îns$ aest otidian va r$m/ne un re#er #entru #resa sris$ rom/neas$) #ost7deem(rist$) #rin s#argerea anoanelor de redatare) vi'/nd un im#at #si%ologi asu#ra #u(liului ititor!
Burnalul aţional 7 un otidian de informaţie general$) fondat de omul de afaeri ,i #olitiian în
aela,i tim# an =oiulesu) în anul 1AA3! Un alt ta(loid u tira& de #este 2! eem#lare! Pentru a oali'a interesul ititorilor) al$turi de de&a tradiţionalul su#liment D=) #rofesat ,i de alte 'iare) Burnalul aţional va lansa la îne#utul anului 24 /diţia de Colecţie u un mare im#at la #u(li! Noutate ,i diversitate) format nou) însoţit de revista glossJ de 36 de #agini Fsu#limentul DvH! Iat$ /teva argumente ale erinţei #ieţei) #a are Burnalul aţional le7a res#etat asigur/ndu7,i #o#ularitatea #e #iaţa media!
5iertatea 7 î,i are originea în fosta Informaţia Buure,tiului) transformat de $tre trustul de
#res$ elveţian - %ingier 0 într7un re#re'entativ ta(loid rom/nes! "#$rut în 'ilele revoluţiei) 'iarul 23
Presa locală a comunității românești din Italia
5iertatea are #este un milion de ititori! Conform eret$torilor Biroului Rom/n de "udit al
Dira&elor reali'ate în #erioada mai 23 mai 24) #rofilul ititorului era: se: ($r(aţi 7 55WQ v/rst$: 25 54 ani 6@WQ eduaţie: studii medii ,i su#erioare @W!
%omânia 5ieră 7 a fost ,i înainte de 1AA un 'iar de mare tira& datorit$ ru(riii "ica pulicitate!
>a îne#utul anului 1AA) va fi #rivati'at #rim metoda +*BL) v/n'area $tre anga&aţi a aţiunilor) ,i va fi) u aest nou îne#ut) un 'iar al o#o'iţiei #olitie faţ$ de reminesenţele omuniste #ost deem(riste! Petre +i%ai B$anu) diretorul general al otidianului) va fi unul dintre ei mai virulenţi #u(lii,ti îm#otriva omunismului! Cu o serie de distri(uţie naţional$ ,i etern$) u un tira& de #este @! de eem#lare) %omânia 5ieră ,i7a format un #u(li relativ t/n$r) u v/rste u#rinse între 25 ,i 44 ani F46)@WH) u o eduaţie medie ,i u su#erioar$ ,i va fi a#reiat Fim#liit um#$ratH de ititori din ora,ele u #este 2! de louitori F@2WH!
8iua 7 fondat în 1A3) a rea#$rut su( onduerea #u(liistului Sorin Ro,a St$nesu #e 15 iunie
1AA4!
24
Presa locală a comunității românești din Italia
I. 0. Pr#%a lo*ală ro/'#a%*ă *ra fires a odat$ u deem(rie KA) #resa loal$ din Rom/nia s$ unoas$ #erioad$ -înfloritoare0! "easta datorit$ e#lo'iei de otidiene) s$#t$m/nale ) lunare ,i (ilunare) 'iare ,i reviste de diverse faturi! Prima transformare au unosut7o 'iarele e înainte de deem(rie KA au fost organ de #res$ ale omitetelor &udeţene ale PCR! "estea) #este noa#te au luat alte drumuri /t mai -revoluţionare0! -*ntu'iasmul revoluţionar îns$ avea s$ adu$ otidienele loale la tira&e destul de resute datorit$ de'v$luirilor u #rivire la fo,ti demnitari omuni,ti la nivel loal! +ulţi dintre ae,tia tremurau în aele 'ile iar 'iarele erau unul dintre o,marurile lor! ns$ totul tree si a,a a treut ,i aea #erioad$ iar ei are au devenit a#oi -mari 'iari,ti0 sunt nimeni alţii de/t ve%ii seuri,ti! Infor maţia era deţinut$ de ei) a,a $ aum #uteau folosi aeasta #entru a7,i forma o arier$ în #res$034!
I. 2. Cri"a "iar#lor Cri'a eonomi$ atual$ a de(utat în 2@ ]i la fel a în alte setoare ]i în a'ul mass mediei) u #readere în a'ul #resei srise du#$ o re]tere reord) din 2 au îne#ut regrese ra#ide! Ziare onsarate din Rom/nia au îne#ut s$ dis#ar$ de #e #ia^$) unele #$strandu7]i totu]i edi^ia online!
9ross) Peter) op. cit !) #! 2A!
25
Presa locală a comunității românești din Italia
mult mai s$rae fa^$ de ele na^inale iar atragerea #u(liit$^ii este difiil$) motiv #entru are unii #atroni aleg alte $i de fina^are mai #u^in onven^ionale) devenind o #res$ tot mai #u^in inde#endent$! Potrivit unui studiu reali'at de Rogalsi79rigoriu în #erioada martie7a#rilie 2A su( denumirea _Presa loal$ su( semnul ri'ei0 are a urm$rit viitorul #resei srise loale ]i #resiunile u are se onfrunt$ s7a onstatat $ #e #lan loal) eist$ un grad ridiat de #reou#are referitor la evolu^ia ]i onservarea gradului de inde#enden^$ a #resei! Pere#^ia redatorilor ]efi referitor la viitorul #resei loale este mai degra($ #esimist$ iar li#surile finaniare ]i o(staolele înt/m#inate #entru a o(^ine finan^are ris$ s$ afete'e inde#enden^a #u(lia^iilor loale!
Capitolul II
PRESA DIASPOREI ROM4NEȘTI ȘI AL STILULUI ROM4NESC II.1. Dia%pora i #3il *o'*#pt# *6#i# *il) emigratie) dias#ora e#rim$ o anumita situatie in are s7au aflat sau se afla ina o #arte dintre romani in diferite #erioade ale istoriei noastre nationale) res#etiv ea de #arasire a tarii natale din varii motive: #olitie) eonomie sau de alta natura) sta(ilindu7se in alte tari are le ofereau onditii #entru satisfaerea nevoilor lor de afirmare si e#rimare li(era!
Presa locală a comunității românești din Italia
romanii are reuseau sa #lee in misiune in strainatate si `alegeau li(ertatea`) si romanii `rasum#arati` de rudele (ogate sau de oameni #olitii influenti! +igraţia internaţional$ este un fenomen relativ nou #entru Rom/nia ontem#oran$ ,i #ro(a(il a(ia #erioada de du#$ 1AA ine#e sa defineas$ tendinţele are vor $#$ta sta(ilitate in viitor! efiniţia dat$ de Lrgani'aţia Naţiunilor Unite termenului de -migrant` este foarte #ertinent$: -orie #ersoan$ are î,i s%im($ teritoriul unde louie,te de o(iei`! "stfel) in aeast$ ategorie nu intr$ turi,tii ,i oamenii de afaeri) deoaree $l$toriile lor nu im#li$ s%im(area loului o(i,nuit de re'idenţ$! Statisti) #o#ulaţia migratoare #oate fi diret determinata in funţie de num$rul de str$ini are se g$ses într7o ţar$: ei înregistraţi in funţie de tara natal$ sau ael #roent al #o#ulaţiei u naţionalitate str$in$! n #lanul ,tiinţelor soiale) #oate fi reţinut$ o#inia #rofesorului =! +iftode are onsider$ $ -migraţia este o e#resie s#aţial$ a mo(ilit$ţii soiale` ) a#reiindu7se fa#tul $ migraţia nu este o sim#l$ de#lasare in teritoriu iar #roesul nu este doar unul fi'i) #resu#un/nd doar o s%im(are a adrului natural) i unul om#le) u efete soiale! n ra#ort u loalitatea de destinaţie FsosireH) res#etiv de #leare ForigineH) se foloses termenii de imiarare si emigrare:
imigrarea: migraţie #rivit$ din #untul de vedere al loalit$ţii de destinaţie Fde o(iei) in adrul
migraţiei internaţionaleH! Persoanele u#rinse in aest flu migratorul se numes #ersoane imigrante
emigrarea: migraţie #rivit$ din #untul de vedere al loalit$ţii de #leare Fde o(iei) in adrul
migra ţiei internaţionaleH! +i,$rile migratorii au im#liaţii #rofunde in adrul soiet$ţilor ontem#orane) identifi/ndu7se trei #aliere asu#ra $rora migraţiile #rodu efete im#ortante: efetele migraţiei asu#ra #o#ulaţiei de origine) asu#ra migranţilor în,i,i! Conform studiilor soiologie) eist$ nenum$rate onseinţe #e are migraţiile le #rodu la nivelul aestor trei nivele dintr7o soietate! n literatura ,tiinţifi$ atual$) relaţia dintre migratia internaţional$ si glo(ali'are este #re'entat$) in general într7o manier$ sim#lifiat$ ,i inom#let$! Cele mai multe a(ord$ri ale glo(ali'$rii s7au limitat doar la o #arte a fenomenului sau la un singur #unt de vedere) um ar fi ra#orturile dintre glo(ali'area eonomi$ Fomerţ) turism si omuniaţii in e#ansiuneH si intensifiarea migratiei internaţionale! ias#ora rom/n$ este un termen are u#rinde întreaga #o#ula^ie a rom/nilor din afara Rom/niei ]i +oldovei! e o(iei) termenul nu îi num$r$ #e aei rom/ni auto%toni are louies în statele veine) în s#eial rom/nii din Uraina ]i Ser(ia! e asemenea) num$rul dias#orei #une la sooteal$ ]i et$^enii de origine rom/n$ n$su^i în ^$ri res#etive! Num$rul tuturor rom/nilor din str$in$tate este estimat la a#roimativ 4712 milioane de oameni) în fun^ie de în^elesul termenului -rom/n0! 2@
Presa locală a comunității românești din Italia
n 26) #re]edintele Rom/niei) Draian B$sesu a anun^at $ dias#ora rom/n$ este estimat$ la a#roimativ milioane de oameni) ei mai mul^i dintre ei louind în fosta URSS) *uro#a de =est) "meria de Nord) "meria de Sud) "ustralia ]iNoua Zeelanda! Cu toate aestea) nu se ]tie u ertitudine da$ B$sesu a inlus în estim$rile sale ]i #o#ula^ii are nu s7ar identifia nea#$rat u etnia rom/n$! Ca urmare) nu se ]tie da$ Basesu a inlus evreii rom/ni) etniii mag%iari are sunt nativi în nordul Rom/niei Funosu^i su( numele de eang$i sau seuiH ]i sa]ii de origini germanie a rom/ni /nd a ra#ortat estim$rile) #reum ]i a treia genera^ie a #ersoanelor fi'ie în Statele Unite ]i Canada! *ilul este o form$ de #ede#sire #rin are o #ersoan$ Fsau un gru# de #ersoaneH este for^at$ s$7si #$r$seas$ $minul) sau o m$sur$ #rin are i se inter'ie întoarerea aas$ su( amenin^area în%isorii sau a #ede#sei u moartea! Se fae deose(irea dintre eilul intern) Fs%im(area for^at$ a domiiliului în interiorul #ro#riei ^$riH ]i eilul etern sau de#ortarea în afara ^$rii de re]edin^$! *ilul a fost folosit a o form$ de #ede#sire) în mod s#eial #entru o#onen^ii #olitii ai elor afla^i la #utere!
II.$. Pr#%a 'tr# Dia%pora i E3il e,i e greu s$ distingem între dias#or$ ,i eil) %estiunea #are în%eiat$ din #unt de vedere istori) o(serva ,i eret$toarea *va Be%ring) $i -eilul rom/nes nu #oate fi onsiderat a atare de/t da$ #rivim fenomenul e#atrierii din ung%i elusiv #oliti!0 Dermenul de -eil0 nu tre(uie a(u'at) #rei'area terminologiei a&ut/nd la larifiarea unor situaţii) la dis&ungerea unor au'e ulturale) #olitie ,i %iar #ersonale) la diferenţierea motivaţional$ a o#ţiunii emigraţioniste! n #rivinţa -dis#ers$rii geografie0) aeasta a fost destul de vast$) emigraţia rom/neas$ a&ung/nd at/t în ţ$rile Lidentului euro#ean) dar ,i în ele dou$ "merii) în Canada) (a %iar în "ustralia! ntre ţ$rile favorite r$m/n) desigur)
Presa locală a comunității românești din Italia
"stfel) #entru #rima #erioad$ F1A471A@H sunt de menţionat im#ortante #u(liaţii ulturale) #reum Buletin de Informaţii al Rom/nilor din *il FB!I!R!*!) a#$rut la Paris în #erioada 1A471AAHQ >ueaf$rul FParis) 1A4) 1A4AH) Uniunea Rom/n$ FParis) 1A471A5H) estin F+adrid) 1A5171A@2H) 9/nduri li(ere FParis) 1A5171A52H) =atra FRoma) 1A5171AA4H) "lmana%ul Pri(egilor Rom/ni FParis) 1A5271A66H) Buletinul Bi(lioteii Rom/ne! Studii ,i doumente rom/ne,ti Fimite FParis) 1A6A71A6H! Pentru -a doua #erioad$0 Fea de du#$ 1A@ ,i #/n$ în 1AAH sunt amintite: "#o'iţia F+Xn%en) 1A@37 1AH) *t%os FParis) 1A@371A4H) International ;ournal of Romanian Studies F"msterdam) 1A@671AAH) ialog Fbln) u#ta FParis) 1A371AA@H! >a toate aeste ola(ora elita emigraţiei rom/ne,ti de #retutindeni) toate aeste #u(liaţii reu,ind a reali'a a,a7numita oe'iune a unei au'e onfraterne) îm#letindu7se în #aginile res#etivelor #u(liaţii literatura (eletristi$ u omentariul #oliti ,i artiolul de atitudine! Nu e de uitat nii fa#tul $ regimul #oliti din Rom/nia) interesat în a7,i #romova o imagine #o'itiv$) a intenţionat ,i o -îndulire0 a eilanţilor) o infiltrare a unor ola(oraţioni,ti) (a %iar a înredinţat unor -emisari0 misiuni de ontat) ameliorare) raolare! ntre frunta,ii eilului ultural rom/nes) iniţiatori ,i #re'enţi în diferite #u(liaţii) amintim la lo de inste #e +irea *liade) =irgil Ieruna) +onia >ovinesu) =intil$ .oria) "leandru ,i 9eorge Cior$nesu) "leandru Busuioeanu) 9eorge Us$tesu) +irea Po#esu) tefan Baiu) *mil Cioran) N!I!.eresu) .oria Stamatu) "ron Cotru,) Niu Carania! n ultimii ani) mai ales în e#oa #ostdeem(rist$) au a#$rut ,i în ultura rom/n$ iniţiative de reu#erare a literaturii ,i ulturii emigraţioniste) menţionarea unor autori fiind nu numai #ilduitoare) dar %iar o(ligatorie: *va Be%ring) Ion Calafeteanu) Pavel C%i%aia) Niolae ovinesu)
II.,. Pr#%a &ia%por#i ro/'#ti 2A
Presa locală a comunității românești din Italia
n s#aţiul #u(li din Rom/nia) fenomenul migraţiei forţei de mun$ a devenit o tem$ de agend$ #ermanent$! u#$ aderarea Rom/niei la Uniunea *uro#ean$) la 1 ianuarie 2@) se onstat$ o anumit$ -instituţionali'are0 a aestei teme: -instituţionali'area #oate fi înţeleas$ a o #ro#rietate a unor organi'aţii\instituţii s#eifie) dar semnifi$ totodat$ ,i onsolidarea unei unoa,teri #ratie otidiene ,i a unor valori! "stfel) #resa ,i televi'iunile î,i reonfigurea'$ formatul editorial #rin introduerea unor ru(rii s#eiale ,i ado#tarea unor strategii de mediati'are! "eea,i tem$ devine o onstant$ a disursului #oliti Fguvernamental) eletoral et!H) legitim/nd #olitii #u(lie ,i reonfigur$ri instituţionale! eidenţii utili'ea'$ argumentul dias#orei #entru a #romova diverse #olitii! *#erienţa deloali'$rii) a diverselor forme de mo(ilitate ,i) în general) imaginea str$inului sunt argumente utili'ate frevent de $tre oamenii #olitii are aut$ modele sau reţete de aţiune #u(li$ efiiente! " devenit un refle larg r$s#/ndit în sfera dei'ional$ ra#ortarea la forme de alteritate ,i mo(ilitate transnaţional$ un fenomen teoreti'at în ,tiinţele #olitie #rin termenul #oliJ transfer!fenomenul dias#ori redes%ide de'(aterea des#re imaginea internaţional$ a Rom/niei ,i ontri(uie la instrumentali'area aestei teme) #rin im#unerea în s#aţiul #u(li a one#tului -(rand de ţar$0 Faela,i fenomen generea'$) în #re'ent) o de'(atere legat$ de o#ortunitatea introduerii sistemului de vot #rin ores#ondenţ$H! +igraţia forţei de mun$ ,i -noua dias#or$0 se reg$ses) a,adar) la nivelul diverselor -agende0 Fmedia) #olitiul) diversele instituţii et!H) a vieţii otidiene ,i imaginarului naţional! n onseinţ$) a#ar -ru(rii0) -#olitii0 ,i -disursuri0 diverse -ontrate de omuniare0 Fîn s#aţiul #u(li din Rom/nia) -noua dias#or$0 ,i\sau -noua migraţie0 este un termen onvenţional ,i se refer$ la fenomenul migraţiei forţei de mun$) a urmare a li(erali'$rii irulaţiei forţei de mun$ în s#aţiul euro#eanQ termenul este) a,adar) e%ivalent u -migraţia intra7U*0H! Comunit$ţile de rom/ni din str$in$tate indi$ o anumit$ realitate eonomi$) soio7instituţional$ ,i ultural$! n &urul aestui fenomen se reartiulea'$ imaginarul soial referitor la identitatea naţional$) imaginea de ţar$ ,i la re#ertoriul de o#ortunit$ţi #entru individ ,i soietate! Im#liaţiile inlud) deo#otriv$) ţara de origine ,i teritoriul ga'd$! Pe de alt$ #arte) migraţia forţei de mun$ re#re'int$ un fenomen onstitutiv al a,a7 numitei euro#eni'$ri a #olitiilor naţionale ,i a ulturilor #u(lie! Se #une de aeea între(area în e m$sur$ media a(ordea'$ tema omunit$ţilor transnaţionale ,i) în mod s#eial) migraţia intra7U*) a fenomene s#eifie onstruţiei euro#ene ,i #roeselor glo(ali'$rii! "ltfel s#us) devine im#ortant de anali'at da$ dias#ora este în ontinuare înţeleas$ ,i #ro(lemati'at$ a o realitate mai degra($ -eterioar$0 soiet$ţii! 3
Presa locală a comunității românești din Italia
"t/t teoriile migraţiei) ale glo(ali'$rii) demoraţiei osmo#olitane ,i transnaţionalismului) /t ,i studiile media su(linia'$ fa#tul $ dias#ora nu mai #oate fi anali'at$ doar a o ategorie istori$ referitoare la migranţii are î,i #$r$seau ţara de origine #entru a se refugia din motive de ele mai multe ori #olitie într7o alt$ ţar$ Fa'uri em(lematie) în aest sens) le onstituie evreii) armenii) afrianii et!H! n #re'ent) termenul de dias#ora a do(/ndit o ae#ţiune mai larg$) în ontetul glo(ali'$rii) al mo(ilit$ţii transnaţionale ,i al e#ansiunii noilor te%nologii de omuniare Fsatelit) Internet) telefonie mo(il$) digitali'area struturilor administrative et!H! ias#ora indi$ mai degra($ omunit$ţi ,i indivi'i are se afl$ #entru o #erioad$) de regul$) tem#orar$ într7o ţar$ de destinaţie) #rati$ unul sau mai multe ti#uri de mo(ilitate F#rofesional$) eonomi$) ultural$ et!H) î,i reea'$ în ţara res#etiv$ reţele ,i afilieri) îns$) în aela,i tim#) nu sunt deonetaţi de ţara de origine! Sunt) a,adar) omunit$ţi transnaţionale) indivi'i are integrea'$ în viaţa lor otidian$ informaţii) #ratii ,i imaginaruri #rovenite at/t din s#aţiul de #rovenienţ$) /t ,i din ţara în are au ales s$ muneas$! Un argument esenţial în favoarea aestei ae#ţiuni su(linia'$ fa#tul $ mo(ilitatea ,i aesarea diverselor sisteme omuniaţionalefa #arte integrant$ din ondiţia atorului soial în soietatea glo(ali'at$ ,i digitali'at$! eteritoriali'area) mo(ilitatea ,i onetivitatea sunt #roese esenţiale #entru înţelegerea fenomenului atual al dias#orei!
*#erienţa transnaţional$ influenţea'$ sensi(ilitatea identitar$ a
migrantuluiQ ontri(uie de asemenea la formarea unor atitudini ,i #ratii osmo#olite) mo(ili'ate în diversele interaţiuni otidiene! Cosmo#olitismul în viaţa otidian$ ,i #u(li$ #resu#une un anumit mod de înţelegere a realit$ţilor) #ornind de la argumentul om#lementarit$ţii! ias#ora indi$ et%osul #e are îl onstruies) la un moment dat) atorii soiali situaţi într7un ontet transnaţional) inlusiv diversele forme de anga&ament #u(li ,i #o'iţion$ri faţ$ de diversele sfere de soia(ilitate) de aţiune ivi$) afirmare identitar$! 9eorgiou F26H reţine) du(la dimensiune a one#tului de dias#ora: una soiologi$ Fdias#ora) o ategorie soial$ ti#i$ #entru ultura mo(ilit$ţii) res#etiv #entru -mo(ilitatea ideilor) artefatelor ,i a oamenilor în tim# ,i s#aţiu0H ,i una teoreti$ Fdias#ora) o ategorie analiti$ neesar$ #entru înţelegerea unor -ondiţii soiale #reum oe'iunea soial$) onflitul) ultura glo(al$ ,i glo(ali'area ultural$0H ! "ela,i autor onsider$ $ studiile des#re dias#ora nu mai #ot fi reduse doar la -relaţia linear$0 dintre dias#ora ,i ţara ! de origine ,i\sau de destinaţie) în ondiţiile în are atorii dias#orei sunt onetaţi la o varietate de reţele -#aralele ,i onurenţiale0 ! Referindu7se la lur$rile lui Co%en des#re dias#ora) "soJ ,i Ro(ins F2H sugerea'$ neesitatea de a de#$,i li,ee #reum -om#ortamentul dias#ori0 ,i de a foali'a) în s%im()anali'a asu#ra #ratiilor sim(olie #rin are migranţii) a individualit$ţi distinte) se autodefines ,i refletea'$ asu#ra #o'iţiei lor în diversele 31
Presa locală a comunității românești din Italia
interaţiuni ,i medii um g/ndes) inter#retea'$ ,i resimt situaţiile ! "ltfel s#us) ar tre(ui identifiate formele emergente de manifestare a dias#orei) ele are re'ult$ din modul în are atorii res#etivi se ra#ortea'$ la o diversitate de reţele de a#artenenţ$) de soia(ilitate) de aţiune ivi$) de afirmare identitar$! Studiile atrag atenţia asu#ra im#ortanţei #e are o au mass7media) internetul ,i) în general) noile te%nologii de omuniare în formarea ,i manifestarea omunit$ţilor transnaţionale! +odul în are migranţii utili'ea'$ noile resurse de omuniare în viaţa otidian$ ,i #u(li$ sau modul în are ei onsum$ mediile transnaţionale Free#tarea televi'iunii din ţara de origine #rin satelit) #rogramele one#ute s#eial #entru omunit$ţile din afara ţ$rii et!H sunt arii de eretare urente) la fel a ,i tema modalit$ţilor #rin are migrantul #artii#$ c mai ales în ontetul noilor medii la ultura ivi$ ,i #u(li$ a s#aţiilor de a#artenenţ$! +ass7media ,i internetul redefines imaginarul distanţei ,i al #roimit$ţii u ţara de origine) în #rimul r/nd #rin fa#tul $ migrantul #oate integra ritmurile otidiene din ţara res#etiv$ într7un ori'ont de ti#ul -aum ,i aii0! Sinroni'area ,i onetivitatea devenind astfel #osi(ile) e#erienţa transnaţional$ este #ere#ut$ a un ontinuum între s#aţiile de a#artenenţ$ ,i de afiliere! in aest motiv) se s%im($ re#re'entarea #e are migrantul o are asu#ra informaţiei ,i a #rogramelor mediatie din ţara de origine Fnu mai este at/t de #regnant sentimentul $ #rin astfel de informaţii se -reu#erea'$0 a,a7numitul deala& de #ere#ţie a realit$ţilor -din ţar$0H! Consumul aestor ti#uri de informaţii devine unul dintre ritualurile otidiene) o ativitate a oriare alta! Cadrul de inter#retare a mesa&elor mediatie nu mai este elusiv el al a#artenenţei la o omunitate imaginat$ Fetni$) naţional$ et!H! Consumul mediati al televi'iunii transnaţionale unoa,te un #roes de individuali'are) în sensul $ migrantul) #e l/ng$ fa#tul $ este #ere#ut a f$/nd #arte dintr7o omunitate a#arent distint$ F-noi0) ei din dias#oraH) este) în #rimul r/nd) un ator soial u un stil de viaţ$) u anumite afinit$ţi ,i o#ţiuni! Inter#retarea mesa&elor media #rintr7o gril$ nostalgi$ sau militant7 ideologi$ ar fi om#letat$ ,i de o letur$ -utilitarist$0 sau #ragmati$) aat$ mai mult asu#ra nevoii de otidian a migrantului! +edia nu reu,e,te s$ valori'e'e indivi'ii a atori ulturali semnifiativi într7un ontet #ro#ie de'volt$rii unor noi atitudini ulturale! C/t$ vreme dias#oriii nu au voe) este greu de invoat im#atul ulturii glo(ale asu#ra omunit$ţii ,i) în onseinţ$) identifiarea dias#oriilor dre#t o omunitate osmo#olit$! Pe de alt$ #arte) atuni /nd migranţii do(/ndes o -voe0 în adrul artiolului de #res$) afirmaţiile lor nu sunt omentate într7un fel sau altul de $tre &urnali,ti! isursul ra#ortat Fdiverse forme de itareH struturea'$ artiolul #e #rini#iul $ fa#tele vor(es de la sine! esigur) #rin ola&ul de itate re'ult$ un disurs im#liit al &urnalistului) aentu/ndu7se totodat$ efetul distanţ$rii de realitatea dias#ori$! L alt$ tendinţ$ este #ratia &urnali,tilor rom/ni de a #relua su( forma -disursului 32
Presa locală a comunității românești din Italia
ra#ortat0 artiole ale &urnali,tilor din ţara ga'd$! e altfel) tre(uie su(liniat fa#tul $ interviurile sau re#orta&ele de la faţa loului sunt rare) ma&oritatea delaraţiilor fiind #reluate de la sursa #rimar$ a artiolului Fres#etiv) artiolul #u(liat în #resa str$in$H! +ass7media onstruie,te) u #redileţie) re#re'entarea migrantului a ator individual) are are #ovestea lui ,i este #lasat într7o intrig$ generi$: -8Presa des#re dias#ora ridi$ #ro(lema relaţiei are se instituie între atorii dias#orii ,i #u(liul auto%ton #rin intermediul onstruţiei mediatie! tirile sunt #olari'ate: unii fa lururi (une) alţii rele) unii sufer$) alţii sunt feriiţi! Presa sris$) televi'iunea ,i dis#o'itivele s#eifie internetului fa #arte dintre meanismele s#aţiului #u(li #rin are se gestionea'$ vi'i(ilitatea #ersoanelor integrate într7o omunitate dias#ori$: aestea o(ţin un (enefiiu ,i\sau tr$ies o suferinţ$ FdisonfortH fi'i$ sau moral$ au'at$ de asumarea e#liit$ a unei situaţii de ris!
II. . Pr#%a #3ilului ro/'#%* *ilul este) în ele mai multe îm#re&ur$ri) o #edea#s$ sau e resimţit a atare ,i is#$,it sau e#iat nu o dat$ u #reţul vieţii ,i al morţii! +odelul lui Lvidiu) #oetul alungat din Roma im#erial$ între (ar(ari) în ţinutul ne#rielni al Pontului *uin) s7a re#etat în istorie din anti%itate #/n$ în 'ilele noastre) indiferent de formele #artiulare ale eilului ,i de motivaţiile at/t de om#lee are îi stau la (a'$) mereu fiind su#us unor eret$ri ,i inter#ret$ri din ele mai diverse! *ist$ ,i un #aralelism u i#osta'a (i(li$ a omului $'ut în #$at ,i) #entru aest fa#t) alungat din rai sau a neamului el ales de omnul #ede#sit #entru gre,elile sale #rin #ierderea ,i reu#erarea) doar du#$ mari suferinţe îndurate) a P$m/ntului <$g$duinţei! Situat între li(ertate ,i s#eranţ$) eilul) %iar atuni /nd e ales voit de el în au'$ dre#t o ale) adesea singur$) de salvare a individului) nu e #rivit a o favoare a sorţii) i) el mai adesea) a un fa#t anormal de viaţ$! Condamnarea la eil e resimţit$ a o nedre#tate a istoriei ,i a un efet la r/ndul lui ondamna(il al lu#tei omului u o ondiţie eistenţial$ #rear$ ,i deseori a(surd$! "legerea sau ae#tarea eilului tree dre#t o o#ţiune ategori$ în a#$rarea li(ert$ţii omului) indiferent de ondiţiile istorie traversate) im#ro#rii ori de7a dre#tul ostile s#eranţei în mai (ine! Nuanţa #oliti$ a eilului e dat$ de radiali'area onflitului dintre forţele soiale divi'ate în eea e #rive,te înţelegerea #ro#$,irii omenirii s#re viitor) dar nii nuanţa esteti$) strit literar$ sau artisti$) nu e de negli&at) autentiii oameni de s#irit fiind a#a(ili s$ se des#rind$) u #reţul unor serioase sarifiii) de un mediu nefavora(il manifest$rii în li(ertate a reativit$ţii! rama e aentuat$ ,i în #lanul intim al fiinţei #rin 33
Presa locală a comunității românești din Italia
aeea $ eilul #rodue o sf/,iere l$untri$) o ru#ere de s#aţiul originar ,i de un tim# auroral) are mar%ea'$ venirea #e lume ,i ie,irea în lumin$ a ori$rui individ! *ilul rom/nes) în multitudinea i#osta'elor sale) a a&uns) îndeose(i du#$ s%im($rile de ordin #oliti ale anului 1AA) mai (ine unosut ,i mai sistemati studiat în întreg s#etrul s$u istori de manifest$ri! Numeroase #u(liaţii ,i lur$ri ,tiinţifie) #reum ,i foruri de de'(ateri #u(lie au onsarat fenomenului anali'e din multi#le #unte de vedere) so#ul delarat fiind o mai drea#t$ evaluare a s#eifiului s$u) dar ,i) onseinţ$ imediat$) o reu#erare a valorilor sale esenţiale s#re a fi reintegrate într7o vi'iune unitar$ în ansam(lul ulturii naţionale! a$ se a#reia'$ $ au dis#$rut ondiţiile reale de #roliferare atual$ a eilului) graţie demorati'$rii relaţiilor internaţionale ,i asigur$rii li(ert$ţii de mi,are a #ersoanelor) studierea fenomenului se afl$ în$ în urs tomai s#re a7i deteta arateristiile ,i a7i releva as#etele inedite) rolul s$u în #rogresul s#iritual al omenirii) întru/t ,i în momentul de faţ$ eist$ elemente ontraditorii) dar ,i inter#ret$ri ontroversate ale unora din dimensiunile soiale ,i estetie ale eilului! Presa rom/neas din eil re#re'int) la fel a ,i literatura) o om#onent de neignorat a ulturii rom/ne! Studiile des#re aest interesant fenomen mediati sunt a(ia la îne#ut) din motive lesne de înţeles! *ist) din feriire) dou eelente instrumente de luru) are #ot onstitui #untul de #leare al unei eretri #rivind #resa rom/neas din eil: /nciclopedia e,ilului literar românesc F23H) a lui ei#'ig) în Saonia! Rom/nii din eil au ti#rit 'iare mai înt/i #entru a se e#lima în lim(a lor matern! "este #u(liaţii au fost -un eeriţiu de lim( ,i de redinţ! S7ar #utea s#une) un eeriţiu de rom/nism la mai multe mii de ilometri de#rtare! " fost) a#oi) un mod de a omunia) de a lu#ta îm#otriva uit$rii! "#ariţia revistelor literare ale eilului rom/nes nu s7a #rodus dintr7o neesitate de auto7afirmare a unor sriitori dornii de glorie! Cei are au semnat în #aginile aestora erau #ersonalit$ţi formate) #uternie) de&a unosute! Ceea e avea s$7i reuneas$ se onfigura su( forma grav$ a unei neesit$ţi im#erioase de a g$si un r$s#uns la de'l$nţuirea elei mai grave ri'e #e are o unosuse neamul 34
Presa locală a comunității românești din Italia
rom/nes în lunga ,i dramatia lui istorie! Comunismul) adus în ţar$ #e tanurile tru#elor invadatoare ale Rusiei Sovietie) î,i inaugura dominaţia în Rom/nia #rin ofensiva) de o violenţ$ f$r$ #reedent) îndre#tat$ îm#otriva întregii soiet$ţi rom/ne,ti) a instituţiilor) a eonomiei) a înv$ţ$m/ntului) a ,tiinţei) a istoriei) a ulturii) a s#iritualit$ţii ,i în general a tuturor aelor valori #rin are rom/nii) într7o #erioad$ istori$ deose(it de surt$ î,i legitimaser$ în %i# str$luit a#artenenţa de fa#t ,i de dre#t la valorile ulturii ,i ivili'aţiei euro#ene! +etodele de a smulge m$rturisiri #e o sar$ neîn%i#uit de larg$) fieare du/nd la noi ,i noi arest$ri) erau infaili(ile! Puţini erau ei are re'istau torturilor fi'ie la are erau su#u,i în tim#ul a,a7 numitelor interogatorii) a $ror inventivitate ,i (estialitate erau de a,a natur$ în/t %iar ,i oamenii ei mai re'istenţi se #r$(u,eau #/n$ la urm$0!
II.5. Cultura *a 8oră &# luptă politi*ă n #resa literar$ a eilului rom/nes se remar$ a tr$s$tur$ esenţial$ dimensiunea om(ativ$! *a devine astfel un mod #ermanent de asumare ,i onreti'are a datoriei) o(sesiv re#etat$) #rivind onservarea ,i a#$rarea memoriei! n li#sa unei asemenea #o'iţion$ri) im#ondera(ila ,i indele(ila am#rent$ #rin are se las$ între'$rit$ identitatea s#iritual$ a unei naţiuni ar fi ondamnat$ la o ra#id$ ,i definitiv$ disoluţie! *fet #revi'i(il manifest$rile aestei revuistii vor tinde ,i $tre o demantelare a falaioaselor #roieţii emanate de uto#ia omunist$! ar totodat$) #e traseul im#us de amintitele irumstanţe) vom onstata $ raţiunile) temeiurile ,i modurile de struturare au fost u totul altele de/t aelea are) de7a lungul tim#ului generau a#ariţia unor #u(liaţii literare! P/n$ ,i fa#tele #ro#riu7'ise de omuniare Fliterar$) analiti$) soial$) strit informativ$ sau ,tiinţifi$H indiferent de forma a(ordat$) generea'$ ,i %iar au o modalitate s#eifi$ de a #$stra onotaţiile unei atmosfere tensive ]i din #ers#etiva #e seama $reia sunt ve%iulate se manifest$) su(sidiar) a elementele unei nesf/r,ite onfrunt$ri! *venimentele ,i situaţiile #e are umanitatea veaului ?? a fost silit$ s$ le traverse'e) #rin om#leitatea lor) întune$ da$ nu %iar (lo%ea'$) în mare #arte) #uterea de anali'$) înţelegere ,i refleţie asu#ra lor! Strutura esenţial$ a valorilor lumii de #/n$ nu demult su#ortase o devastatoare disoluţie! u#$ al doilea r$'(oi mondial lumea $#$tase un u totul alt %i#) neunosut ,i în #arte 35
Presa locală a comunității românești din Italia
de7ne7u#rins într7o normalitate a înţelegerii) #entru $) evident) se situase undeva dinolo de tot eea e #/n$ atuni se re'use $ ar a#arţine Lmenesului! *ilul literar din #erioada Ceau,esu înregistrea'$ o #rogresie a num$rului de a'uri din 1A65 #/n$ în 1AA 7 este onstatarea ea mai (anal$ e se #oate fae ,i o(servaţia general$ ea mai la îndem/n$! * foarte sim#lu s$ g$sim aestei #erioade dou$ vite'e de entrifugare ultural$: aalmia relativ$ a intervalului 1A6571A@ ,i aelerarea ritmului eil$rii sriitorilor du#$ 1A@1) odat$ u enunţarea alarmant$ a te'elor din iulie) are înseamn$ instaurarea ultului #ersonalit$ţii lui Ceau,esu ,i de'v$luirea noilor metode anti7ulturale ale ditaturii omuniste Fmasifiarea ulturii) festivalul naţional `C/ntarea Rom/niei`) înteţirea en'uriiH! Ceret/nd statisti eilul rom/nes) du#$ ţ$rile de destinaţie) înregistr$m urm$toarea ierar%ie a #referinţelor: 1! în
36
Presa locală a comunității românești din Italia
Capitolul III
PRESA DIASPOREI ROMÂNE DIN ITALIA III.1.Cou'itat#a ro/'#a%*ă &i' lu# 7 "
Presa locală a comunității românești din Italia
"l #atrulea val #oate fi a#reiat $ fiind în #erioad$ anilor @ ,i ) mulţi dintre emigranţi av/nd o (un$ #reg$tire #rofesional$! Conform statistiilor ofiiale anadiene) în 1A6 erau înregistraţi #este 6 de rom/ni 7 anadieni Forigine unia sau multi#l$H! Potrivit ofiialilor de la -Imigration Canada0) du#$ 1AA ira 3 de rom/ni) mai ales tineri) s7au sta(ilit) anual) în Canada Fţar$ are înura&ea'$ multiulturalismul etni\emigraţia) #rin intermediul +inisterului
Presa locală a comunității românești din Italia
Dransilv$neni) "soiaţia follori$ -Balad$0 din *dmonton) Soietatea -9eorge *nesu0 din +ontreal) _C/m#ul Rom/nes0 de la .amilton) s!a!m!d! n eea e #rive,te ativitatea editorial$) între #u(liaţiile în lim(a roman$) mai im#ortante sunt -Cuv/ntul Rom/nes0) revist$ -+ioriţ$0) &urnalul -D*C Canada0) 'iarul -Pulsul Rom/nes0) #ostul de radio -+ioriţ$0) #osturile D= -Dele Rom/nie0 F+ontrealH ,i -Dele Rom/nia0 F=anouverH! Pe #lan onfesional) ma&oritatea rom/nilor din Canada sunt re,tini ortodo,i! Una dintre ele mai ve%i (iserii rom/ne,ti din Canada F,i din "meri$ de NordH se afla la Regin$) fiind onstruit$ în 1A2! u#$ #rimul r$'(oi mondial s7au onstruit (iserii rom/ne,ti în "l(erta) Sasat%ean ,i +onito(a! n ultimul tim# s7au onstruit #aro%ii noi #e oast$ de est a Canadei) la Lttaa) ,i #e oast$ de vest) la =anouver! Singur$ atedral$ rom/neas$ din Canada se g$se,te la Mindsor! Cele trei (iserii ortodoe din +ontreal sunt su(ordonate unor mitro#olii diferite: Biseri$ -Bun$ =estire0 este su(ordonat$ +itro#oliei Lrtodoe Ruse din afar$ F+itro#olitul =italieH) (iseri$ -Ioan Bote'atorul0 îl reunoa,te #e +itro#olitul =itorin Fal$turi de alte 32 de (iserii din S!U!"! ,i CanadaH) iar +isiunea Lrtodo$ din "meri$ 7 #e e#iso#ul Nat%aniel Fîm#reun$ u alte 5 de (iserii ,i 24 de misiuni ortodoe romane din S!U!"! ,i CanadaH! L serie de #ersonalit$ţi marante ale omunit$ţii rom/ne,ti din Canada au vi'itat Rom/nia) între are: #rofesor universitar Niolae +ateesu7+atte) Ionela +anolesu 7 sriitor) Ion Daranu 7 fost #re,edinte al * UNID* ">* "+*RICII Statistiile ofiiale nord7ameriane au înregistrat #entru #rima dat$ în 11) 11 emigranţi din teritoriile rom/ne,ti! n #re'ent se estimea'$ $ în SU" tr$ies #este 1 milion de ameriani de origine roman$! Cea mai mare onentrare a originarilor din Rom/nia se afla în or$,ele din nord7estul SU" 7 în statele L%io) Indian$) +i%igan) Illinois) PennsJlvania ,i la Ne Tor! Lrgani'area instituţional$ a rom/nilor din "meri$ a onstituit una din formele im#ortante de onservare ,i afirmare a identit$ţii lor etnie) lingvistie) ulturale ,i religioase! "l$turi de soiet$ţi înfiinţate în #rimele deenii ale seolului nostru) au fost reate asoiaţii ,i fundaţii în diferite 'one ale SU" are au #$strat vie s#iritualitatea rom/neas$ în r/ndul rom/nilor sta(iliţi #e #$m/ntul amerian! +ulte dintre aestea au sta(ilit ,i menţin leg$turi str/nse u instituţii similare din ţar$) au organi'at (i(liotei) oleţii #ermanente) e#o'iţii ,i mu'ee de arta rom/neas$! Pu(liisti$ onstituie un element esenţial de #re'ervare a lim(ii ,i etniit$ţii rom/nilor din SU") de #er#etuare a tradiţiilor istorie) de ultura ,i ivili'aţie rom/neas$! Dot mai multe emisiuni în lim(a roman$ se difu'ea'$ #rin intermediul #osturilor de radio ,i televi'iune din Statele Unite! >a Ne Tor ,i >os "ngeles funţionea'$ #osturi de televi'iune onduse de rom/ni sau originari rom/ni sta(iliţi în SU"!Un rol deose(it de im#ortant în onservarea identit$ţii rom/nilor din SU" îl are ,i Biseri$ Lrtodo$ Roman$! n$ din 1A2A rom/nii 3A
Presa locală a comunității românești din Italia
ortodo,i din Statele Unite ,i Canada au înfiinţat `*#iso#ia +isionar$`) ridiat$ la rangul de "r%ie#iso#ie în 1A@4! n #re'ent asistenta religioas$ este asigurat$ de #reoţi ,i diaoni rom/ni în ma&oritatea l$a,urilor de ult) av/nd (iserii ,i ase #aro%iale #ro#rii! n afar$ aord$rii asistentei religioase redinio,ilor) Paro%ia desf$,oar$ o susţinut$ ativitate ultural$) organi'/nd e#o'iţii) s#etaole) gale de filme) reuniuni follorie! "r%ie#iso#ia editea'$ almana%ul anual `Credinţ$` ,i 'iarul trimestrial u aela,i nume! n adrul dias#orei romane din "meri$ de nord s7au afirmat valoro,i oameni de ,tiinţ$) filo'ofi) literaţi) mae,tri ai artei inter#retative mu'iale) #rofesori universitari) arti,ti #lastii) #u(lii,ti et! +enţion$m #rintre ae,tia #e #rofesorii *mil Palade) distins u #remiul No(el în 1A@4 #entru deso#eriri în domeniul organi'$rii struturale ,i funţionale a elulei) *manuel +arding%er) #rof! univ! Radu
4
Presa locală a comunității românești din Italia
su(ietive Fnu dores s$ întreţin$ leg$turi u mem(rii omunit$ţii din 'onaH) fie din motive o(ietive Ftr$ies în 'one în are nu eist$ alţi rom/niH! Un alt segment im#ortant al omunit$ţii romane din S!U!"!) are se su#ra#une at/t omunit$ţilor onstituite) /t ,i ategoriei elor are tr$ies i'olaţi de omunitate) este re#re'entat de sutele de #rofesori ,i studenţi rom/ni sau de origine roman$ are î,i desf$,oar$ ativitatea în universit$ţi din a#roa#e toate statele S!U!"! 9radul de oe'iune al omunit$ţii rom/no7ameriane este) în general) redus!
Presa locală a comunității românești din Italia
>o%er) era n$sut în Rom/nia) dar din #$rinţi ameriani! 9eorge o(rea a fost #re,edintele Consiliului #entru *duaţie din Cleveland) iar *ugen Raia este) în #re'ent) diretor al "genţiei #entru e'voltare Ur(an$ din statul +i%igan! Cu at/t mai difiil$ a fost asensiunea în erurile #olitie la sar$ naţional$ a unor ameriani de origine roman$) um ar fi a'ul lui +artin .oe) fost mem(ru în Camera Re#re'entanţilor a Congresului S!U!"! #entru statul L%io) a $rui mama era n$sut$ în Rom/nia! "tivismul redus al rom/nilor ameriani ,i7a #us am#rent$ ,i asu#ra a#ait$ţii lor de a între#rinde aţiuni efiiente #entru susţinerea #ro#riilor interese sau a intereselor ţ$rii lor de origine! Rom/nii ameriani au reu,it) totu,i) s$ î,i asume) în diferite eta#e istorie) un rol în susţinerea intereselor Rom/niei) dar aţiunile lor de lo((J nu au fost onsevente ,i nu au avut de/t rareori un efet im#ortant! n anumite #erioade) din au'e o(ietive) #resiunile rom/nilor ameriani asu#ra erurilor #olitie ameriane s7au îndre#tat %iar îm#otriva ţ$rii de origine! n general) rom/nii ameriani are intra în afaeri se limitea'$ la ativit$ţi de am#loare redus$) orientate u #re$dere s#re serviii destinate mem(rilor omunit$ţii 7 maga'ine ,i restaurante u s#eifi rom/nes) agenţii imo(iliare) de trans#ort sau de e#ediere a oletelor în Rom/nia) mediin$) avoatur$ et! n ultima vreme) se remar$) totu,i) din e în e mai mult) #re'enţa unor s#eiali,ti de origine roman$ în funţii im#ortante) în adrul unor mari om#anii ameriane! *ist$ un num$r im#ortant de organi'aţii rom/ne,ti loale u #rofil ultural) are î,i #ro#un s$ ontri(uie la #$strarea identit$ţii mem(rilor omunit$ţii romane #rin organi'area de evenimente ultural7 artistie! "stfel de entre sau asoiaţii ulturale î,i desf$,oar$ ativitatea în 'one de onentrare a rom/nilor ameriani um sunt Ne Tor) Cleveland) C%iago) >os "ngeles) S/n
42
Presa locală a comunității românești din Italia
Consiliul Rom/no7"merian) din sudul Californiei) u #artii#area tuturor (iseriilor rom/ne,ti) indiferent de onfesiune) #are s$ se a#ro#ie el mai mult de ti#ul de organi'aţie re#re'entativ$ a rom/nilor dintr7o anumit$ 'ona a S!U!"!) #rin ativismul liderilor ,i am(iţia o(ietivelor #ro#use! Lrgani'aţiile #rofesionale ale rom/nilor ameriani 7 Romanian +edial SoietJ) Romanian "merian >aJers "ssoiation) "soiaţia 9eneral$ a Inginerilor Rom/no7"meriani 7 #ot fi onsiderate organi'aţii loale) întru/t ele gru#ea'$ un num$r restr/ns de mem(ri dintr7o anumit$ 'ona a S!U!"! Printre ele mai #roeminente asoiaţii #rofesionale se num$r$ "ademia Rom/no7"merian$ de "rte ,i tiinţe F"!R!"!H ,i Soietatea #entru Studii Rom/ne,ti FS!R!S!H) are gru#ea'$ mem(ri de elit$ ai lumii aademie din Rom/nia ,i S!U!"! Preou#$rile "!R!"! ,i S!R!S! tind) îns$) s$ ai($ un arater one#tual teoreti) mai #uţin sau delo orientat s#re reali'area unor ativit$ţi de lo((J diret în S!U!"! ar fieare dintre ele dou$ organi'aţii are a#aitatea de a ontri(ui la formarea) în S!U!"!) a unei o#inii #rivind evoluţiile din Rom/nia! *ist$ ,i /teva organi'aţii ale unor gru#uri etnie originare din Rom/nia) ai $ror mem(ru sunt) de asemenea) gru#aţi într7o 'ona restr/ns$ sau într7o anumit$ loalitate! D%e "lliane of DransJlvanian Saons este organi'aţia soiet$ţilor de ti# fraternal ale germanilor originari din Rom/nia) are gru#ea'$ un num$r de 2@ de soiet$ţi din statele din +id Mest! Ziarul sau) -=ols(latt0) refleta viaţa aestei omunit$ţi are #$strea'$ leg$tur$ u ţar$ #rin aţiuni de a&utorare ale omunit$ţilor din 'onele louite de minoritatea german$ din Rom/nia! Congress of +aedo7Romanian Culture re#re'int$ un mi gru# de maedo7rom/ni din statul Connetiut) are se ra#ortea'$ u m/ndrie la Rom/nia) ţar$ lor de origine ,i organi'ea'$ ativit$ţi u arater ultural în Bridge#ort! *vreii ameriani de origine roman$ onstituie gru#ul u ea mai mare #ro#orţie de reu,ite individuale în viaţa #oliti$ sau în lumea afaerilor! L mare #arte dintre evreii ameriani #roveniţi din Rom/nia sunt ata,aţi sentimental de Rom/nia) iar unii dintre ae,tia înear$ s$ aorde s#ri&in ţ$rii de origine) în mod individual! "firmarea unei asoiaţii a evreilor ameriani #roveniţi din Rom/nia nu s7a reali'at în$) din au'a am#aniei evreilor are au'a nereunoa,terea de $tre Rom/nia a .oloaustului din Basara(ia) a #ro(lemelor #rivind restituirea #ro#riet$ţilor ,i a unor au'aţii 7 s#oradie) dar #uternie 7 #rivind antisemitismul în Rom/nia! Lrgani'aţiile naţionale: >a nivel naţional) ea mai ve%e organi'aţie a rom/nilor ameriani) Uniunea ,i >iga Soiet$ţilor Romane din "meri$) gru#ea'$ un num$r de 32 de soiet$ţi fraternale din 15 state! "tivitatea aestor soiet$ţi este îns$ în delin) fiind orientat$ u #re$dere $tre organi'area de evenimente ultural7etnie ,i) din e în e mai rar) $tre im#liarea eva mai ativ$ în viaţa soial multietni$ a loalit$ţilor lor! 43
Presa locală a comunității românești din Italia
Com#onent$ lor este îm($tr/niţi) num$rul mem(rilor lor sade ontinuu) din e în e mai #uţini re#re'entanţi ai noilor generaţii Fîn fa#t) mem(ri ai aelora,i familiiH manifest/nd interes #entru ontinuarea aestui ti# de im#liare omunitar$! Segmentul de omunitate e al$tuie,te om#onent$ Uniunii ,i ligii este din e în e mai mult afetat de -ameriani'are0 ,i manifest$ un interes s$'ut #entru #ro(lemele rom/ne,ti! n #re'ent) ativismul organi'aţiei se datorea'$) în #rini#al) unui gru# restr/ns de #ersoane are #erseverea'$ în ultivarea relaţiilor u erurile #olitie din L%io ,i +i%igan ,i reu,e,te s$ im#un$ atenţiei aestora unele aţiuni în s#ri&inul intereselor Rom/niei Flau'$ naţiunii elei mai favori'ate) aderarea la N!"!D!L!) a'ul IlasuH! Ziarul Uniunii ,i >igii) -"meri$0) ontinu$ s$ re#re'inte o voe rom/neas$ Fde,i este sris mai mult în lim(a engle'$H) (uurandu7se de #restigiul elor #este A de ani de a#ariţie neîntreru#t$! *ditarea lui este mai mult rodul efortului #ersonal al domnului Petre >uai) are i s7a dediat mai (ine de 4 de ani! L organi'aţie reat$ reent) mai modern$ ,i u o(ietive) el #uţin în intenţie) mai a#ro#iate de one#tul amerian de lo((J este Congress of Romanian "meriams FC!L!R!"!H! nfiinţat$ în anul 1AA) la sugestia lui Ri%ard S%ifter 7 în ael moment asistent al seretarului de stat al S!U!"! 7 ,i a ongresmenului
44
Presa locală a comunității românești din Italia
etnie entral ,i est7euro#ene) unde C!L!R!S! re#re'int$ omunitatea rom/no7amerian$H) are nu ores#und întotdeauna intereselor s#eifie ale Rom/niei! Lrgani'aţiile e î,i desf$,oar$ ativitatea #rin Internet: n ultima vreme) simultan u de'voltarea omuni$rii #rin reţeaua Internet) s7au înfiinţat o serie de organi'aţii de ti# nou) are utili'ea'$ aest mi&lo de sta(ilire a unor leg$turi u a&utorul alulatorului! Potenţialul lor de lo((J este foarte im#ortant) întru/t toate instituţiile #olitie ameriane au adrese e7mail) #rin are #ot fi ontatate ,i #rin are li se #ot transmite o#inii) #roteste) #o'iţii individuale sau de gru# în leg$tur$ u anumite #ro(leme de om#etenţa aestor instituţii! 9ru#uri de rom/ni din "meri$ ,i din alte ţ$ri Fîn #rimul r/nd CanadaH au reat) la r/ndul lor) astfel de organi'aţii 7 Romanian >o((J) ias#or$ Roman$ 7 are î,i #ro#un s$ susţin$ interesele Rom/niei) în #rini#al aderarea la N!"!D!L! Lrgani'aţia ias#or$ Roman$ aţionea'$) îns$) ,i $ un lo((J amerian tradiţional) anga&/nd o firm$ de s#eialitate din Mas%ington! a gradului ridiat de oe'iune al omunit$ţilor #aro%iale) num$rului ,i re#arti'$rii lor în teritoriu) organi'$rii (ine struturate la nivel naţional! "ţiunile de lo((J nu onstituie) desigur) o(ietivul lor #rini#al) dar eist$ o dis#oni(ilitate real$ în aeast$ direţie! Sunt relevante) în aest sens) #artii#area elor dou$ *#iso#ate ortodoe la ativitatea C!L!R!"! ,i im#liarea unui num$r mare de (iserii rom/ne,ti din S!U!"!) a#arţin/nd tuturor ultelor) în am#ania #entru aderarea Rom/niei la N!"!D!L! Religia are un rol foarte im#ortant în soietatea amerian$) iar ele'iastii se (uura de influenţa) res#et ,i aes la fatorii #olitii de dei'ie! Num$rul statelor în are eist$ (iserii ale rom/nilor ameriani se ridi$ la 2@) eea e fae) teoreti) $ un lo((J oordonat al (iseriilor rom/ne,ti s$ ai($ a#aitatea de a influenţa un num$r ma&oritar de mem(ri ai Congresului S!U!"!) inlusiv 54 de senatori! L #ro(lem$ esenţial$) dar nu insurmonta(il$) r$m/ne reali'area unit$ţii de aţiune a organi'aţiilor religioase ale rom/nilor ameriani! Lrgani'aţiile religioase rom/ne,ti se #ot onstitui în gru#uri de #resiune ,i #ot aţion$ setorial) %iar în a(senţa unei unit$ţi interonfesionale! Biseriile ortodoe) #rin ele dou$ *#iso#ate) re#re'int$ 576W dintre amerianii de origine roman$) dei #ot vor(i în numele unui num$r im#ortant de et$ţeni ameriani! ioe'$ 9reo7Catoli$ ,i (iseriile mem(re #ot eerita influenţa asu#ra segmentului de fatori #olitii atolii din S!U!"! ,i #ot antrena s#ri&inul Biseriii Catolie din aeast$ ţar$) deose(it de #uterni$! "soiaţia Ba#tist$ Roman$ ,i "soiaţia Biseriilor Pentiostale Romane #ot aţion$ asu#ra segmentului ma&oritar neo#rotestant re#re'entat de Congresul ,i "dministraţia S!U!"!
Presa locală a comunității românești din Italia
(iseriile ores#ondenţe din Rom/nia ,i Biseri$ Lrtodo$ Roman$ ma&oritar$) statul roman sau o#inia #u(li$ din ţar$ noastr$! Lrie astfel de #ro(lem$ afetea'$) instantaneu) #e rom/nii greo7atolii sau neo#rotestanti din S!U!"!) im#ortant$ ei este de multe ori am#lifiat$) iar #otenţialul de lo((J #ro7roman se întoare) în astfel de situaţii) îm#otriva Rom/niei! 7 "+*RIC >"DIN 7 +*?IC *migraţia roman$ din +ei este al$tuit$ din a#ro! 5 de familii) fiind onentrat$ în s#eial în a#ital$! n adrul aestei emigraţii) a#ro! 2W sunt rom/ni) restul re#re'ent/nd etnii evrei) unguri ,i germani! P/n$ în #re'ent) omunitatea rom/neas$ din aeast$ ţar$ nu a fost organi'at$ în asoiaţii ulturale ,i nu are organe de #res$! 7 "+*RIC * SU 7 "R9*NDIN" n "rgentina sunt sta(ilite a! 1 #ersoane de origine roman$) ma&oritatea fiind onentrate în Buenos7"ires) iar în gru#uri mai mii în +endo'a) >a Plat$) Cordo(a ,i Rosario! +are #arte dintre ei) dis#un de o #reg$tire #rofesional$ su#erioar$) fiind ingineri) #rofesori) istorii) omerianţi) are ou#$ #o'iţii relevante în viaţa eonomi$ ,i #oliti$ din "rgentina! n marea lor ma&oritate) ae,tia #artii#$ la aţiunile vi'/nd #romovarea tradiţiilor naţionale) ulturale ,i istorie! in #unt de vedere soial7#oliti) emigraţia roman$ din "rgentina este îm#$rţit$ în 2 ategorii: emigraţia eonomi$ Fsta(ilit$ înaintea #rimului r$'(oi mondial ,i în #erioad$ inter(eli$H ,i emigraţia #oliti$ Fvenit$ la sf/r,itul elui de7al doilea r$'(oi mondial) în momentul instaur$rii ditaturii omuniste în Rom/nia!H BR"ZI>I" n Bra'ilia) #rimele onentr$ri de rom/ni au a#$rut în #erioad$ inter(eli$) în s#eial în 'onele Rio de ;aneiro ,i Sao Paulo) al$tuind emigraţia eonomi$! ne#/nd u anul 1A6) în Bra'ilia s7au sta(ilit) #rin $s$torie) reîntregiri de familie et!) un num$r relativ mare de #ersoane) în general tineri) u #reg$tire su#erioar$ în diverse domenii) are s7au integrat în viaţa soial$ ,i eonomi$! atorit$ fa#tului $ în momentul sta(ilirii în Bra'ilia) ma&oritatea emigranţilor rom/ni erau #ersoane tinere) desendenţii lor sunt în general) eduaţi în s#iritul ,i tradiţiile aestei ţ$ri! n #rea&m$ anivers$rii unor momente semnifiative din istoria #o#orului nostru) în adrul omunit$ţilor rom/ne,ti din Brasilia) Rio de ;aneiro ,i Sao Paulo s7au organi'at aţiuni onst/nd din gale de filme) vernisa&ul unor e#o'iţii de arta et!) are s7au (uurat de audienţa în r/ndul #artii#anţilor ,i au fost refletate ores#un'$tor în mass7media loal$! >a or$ atual$ sunt estimaţi a! 1 371 4 de rom/ni ,i originari rom/ni) onentraţi în Sao Paulo) Rio de ;aneiro) Curiti(a) Porto "legre ,i Belo .ori'onte! *ist$ un num$r semnifiativ de
46
Presa locală a comunității românești din Italia
institute ,i soiet$ţi rom/no7(ra'iliene) ae,tia fiind reunosuţi $ iu(itori ai ulturii ,i s#iritualit$ţii rom/ne,ti! P*RU ias#or$ roman$ din Peru s7a onstituit #rin emigr$ri) are au avut lo în s#eial #/n$ în 1A@ ,i #rin $s$torii mite! Conform unor date statistie din 1A@) num$rul #ersoanelor are formea'$ olonia roman$ era de a#roimativ 1! =*N*ZU*>" ias#or$ roman$ din =ene'uela este format$ din a#roimativ 1 712 de #ersoane) av/nd ramifiaţii în ele mai diverse eruri finaniare ,i omeriale din aeast$ ţar$! Se o(serv$ ativitatea unor nulee de originari rom/ni în s#eial la Puerto la Cru') +araai(o) +araaJ ,i Puerto Lrda'! n Caraas) du#$ statistiile ofiiale) se afla în &ur de 4 de emigranţi originari din Rom/nia) gru#aţi în &urul `Casei Romane`! n anul 1AA6) în lun$ iunie) la Caraas urm$ s$ fie sfinţit$ o (iseri$) eeutat$ în Rom/nia) du#$ modelul (iseriilor tradiţionale de lemn din +aramures! CL>U+BI" n Colum(ia tr$ies în #re'ent a! 4 de #ersoane de origine roman$) sta(ilite în aeast$ ţar$ du#$ anul 1A@) în general) #rin $s$torie u et$ţeni olum(ieni are ,i7au efetuat studiile su#erioare în Rom/nia! "este #ersoane) în ma&oritatea lor) nu dis#un în$ de o situaţie material$ deose(it$ ,i #o'iţii im#ortante în struturile de #utere ,i administrative olum(iene! C$ o arateristi$ a dias#orei romane din Colum(ia este #artii#area onstant$ a mem(rilor aestora la aţiunile ulturale dediate Rom/niei) organi'ate su( egid$ `"soiaţiei de Prietenie Rom/no 7 Colum(ian$`! "east$ asoiaţie este ondus$ din 1AA3) de Simona Pre#eliţ$ de ia' Rinon F#re,edinteH ,i 9a(riela Boanete de Ulla FseretarH!
7 "USDR">I" 7 "USDR">I" n "ustralia se afla a#roimativ 5 de #ersoane originare din Rom/nia) ifra are inlude) în afar$ de rom/ni ,i etniii mag%iari) grei) evrei) germani) s/r(i ,i roaţi #roveniţi din ţar$ noastr$! n ea mai mare #arte ae,tia sunt onentraţi în marile ora,e australiene: SJdneJ) +el(ourne) "delaide) Bris(ane) Pert%) Ne Castle et! Primii rom/ni au a&uns în "ustralia la sf/r,itul seolului al ?I?7lea) num$rul lor res/nd sensi(il în #erioad$ inter(eli$! u#$ al doilea r$'(oi mondial) ei mai mulţi au #rovenit din lag$rele de refugiaţi din "ustria) 9ermania) Italia) Duria ,i 9reia! nainte de deem(rie 1AA) rom/nii au a&uns în "ustralia at/t #e $i legale) /t ,i ilegale) îndeose(i #rin lag$rele de imigrare! u#$ 1AA) autorit$ţile australiene au iniţiat o am#anie de atragere 4@
Presa locală a comunității românești din Italia
a tinerilor s#eiali,ti din *uro#a de *st) în Rom/nia inregistrandu7se în aest ontet mai multe ereri de emigrare în aeast$ ţar$! *voluţia situaţiei #olitie din Rom/nia a fost urm$rit$ u viu interes de omunitatea roman$ din "ustralia) re#re'entanţi ai aesteia #artii#/nd la diversele înt/lniri organi'ate de onduerea statului roman u dias#or$ roman$! Rom/nii din "ustralia sunt organi'aţi în asoiaţii) soiet$ţi ulturale sau sunt arondaţi unor (iserii ortodoe romane din marile metro#ole australiene! n a'ul a#li$rii #olitiii multiulturale Fone#t formulat în #erioad$ 1A@271A@5 de guvernul ondus 9oug% M%itlamH în r/ndul elor 16 de gru#uri etnie) autorit$ţile australiene au reat instituţiile ,i infrastrutur$ neesar$! >a nivel federal instituţia are oordonea'$ întreaga ativitate în domeniul etnie ,i al imigr$rii este +inisterul Imigr$rii ,i "faerilor +ultiulturale F-e#artment of Immigration and +ultiultural "ffairs0H 7 +!I!"!+! ondus de un ministru numit de #artidul de guvern$m/nt! n fieare stat funţionea'$) de asemenea /te un minister are se ou#$ de aeast$ #ro(lemati$ numai la nivelul statului res#etiv! "estea sunt în oneiune diret$ u ministerul federal reusindu7se astfel a#liarea unei #olitii unitare #e întreg teritoriul "ustraliei! >a fieare entru) #entru fieare gru# etni) a fost reat un omitet oordonator numit -Steering Committee0) are este ondus de un re#re'entant al +inisterului Imigr$rii ,i "faerilor +ultiulturale F+!I!"!+!H din statul res#etiv ,i are este om#us din toţi ,efii de asoiaţii ,i organi'aţii ale gru#ului etni res#etiv! "est omitet se întrune,te lunar disut/nd #ro(leme legate de omunitatea etni$) se fa #ro#uneri #rivind ativit$ţile de viitor et! Prin aeast$ aţiune autorit$ţile australiene unos în am$nunt toate ativit$ţile gru#ului etni res#etiv) #reou#$rile ,i fr$m/nt$rile sale! Informaţiile se anali'ea'$ ,i sto%ea'$ #entru a se urm$ri evoluţia omunit$ţii etnie în au'a! >a nivel de stat) fieare gru# etni mai im#ortant are una sau mai multe asoiaţii are desf$,oar$ ativit$ţi de serviii în slu&(a omunit$ţii res#etive! *le (enefiia'$ de fonduri de la guvernul fie$rui stat) are se aloa anual #e (a'a unui #rogram de ativit$ţi #entru are se întome,te un #lan de %eltuieli ,i se a#ro($ un (uget! L atenţie deose(it$ este aordat$ de autorit$ţi mass7mediei u #rofil etni!
4
Presa locală a comunității românești din Italia
"ustralia este un stat federal onstituit din 5 #rovinii ,i 2 teritorii) u o #o#ulaţie în om#onent$ $reia intra ira 16 de etnii! Num$rul mare de indivi'i de origine diferit$ se datorea'$) în #rini#al) masivei imigr$ri de du#$ el de7al doilea r$'(oi mondial) statistiile ofiiale înregistr/nd în 1AA@ 4)5 milioane de et$ţeni) a $ror lim(a matern$ este alt$ de/t engle'$) re#re'ent/nd a#roimativ 25W din #o#ulaţia ţ$rii! n deeniul al I?7lea s7a înregistrat num$rul el mai mare de imigranţi Fa! 1)1 milioane de #ersoaneH) de#$,ind astfel u dou$ treimi nivelul ae#tat de SU" ,i Canada) #roes are s7a datorat) în #rini#al) atitudinii #ermisive a guvernului de la Can(erra) e a #us în a#liare un #rogram s#eial de reunifiare a familiilor) @ W din ei sosiţi (enefiiind de aesta) ,i a redus ondiţiile im#use #entru imigrare! e,i) din #unt de vedere al s#orului de #o#ulaţie) aest fenomen a avut un im#at deose(it) în #lan eonomi statul s7a onfruntat u #ro(leme ma&ore) o mare #arte din ei veniţi ne#utandu7se integra în sistemul australian al #ieţei forţei de muna) semnifiativ fiind fa#tul $) la îne#utul anilor KA) a#roimativ 2@W din imigranţii deeniului anterior tr$iau numai din a&utorul soial aordat de guvern) situaţie are a generat o #resiune onsidera(il$ asu#ra (ugetului) u onseinţe negative #entru datoria etern$ a ţ$rii! n$ de la îne#utul a#ariţiei fenomenului de imigrare) du#$ onstituirea statului federal) autorit$ţile australiene nu i7au definit #e noii veniţi dre#t -minoritari0) i -gru#uri etnie0) noţiune are s7a #er#etuat în tim#) indiferent de #olitiile suesive ado#tate în aeast$ #ro(lemati$! Ignor/nd $ fieare dintre aeste etnii a adus în "ustralia tradiţiile ,i o(ieiurile #ro#rii #o#orului din are #rovine) autorit$ţile australiene au înerat iniţial s$ a#lie o #oliti$ dura) de asimilare forţat$) are nu a dat re'ultatele sontate) datorit$ gradului mare de diversitate ,i ondiţiilor soiale ,i eonomie #reare eistente în #rima &um$tate a aestui seol! Pe de alt$ #arte) distanţ$ faţa de ţ$rile de #rovenienţ$) sentimentul i'ol$rii ,i res#ingerea lor de $tre #o#ulaţia loal$ i7au determinat #e imigranţi s$ aute modalit$ţi de a se înt/lni unii u alţii) s$7,i onstruias$ l$a,uri de ult) s$ se organi'e'e în asoiaţii ulturale ,i de a&utor ,i s$7,i edite'e #ro#riile #u(liaţii! "east$ realitate ,i evoluţia soiet$ţii au determinat tre#tat autorit$ţile s$ aorde mai mult$ atenţie ,i im#ortant$ #roesului de integrare a imigranţilor! "stfel) în anul 1A@) +alom
4A
Presa locală a comunității românești din Italia
L om#onent$ im#ortant$ a #rogramului res#etiv o re#re'int$ -#res$ etni$0 are u#rinde totalitatea #u(liaţiilor în lim(a matern$) engle'$ sau (ilingve) editate de $tre diferitele gru#uri etnie din "ustralia) în so#ul #$str$rii arateristiilor etnolingvistie ,i ulturale! Im#ortant$ deose(it$ a aestor #u(liaţii în domeniile soial ,i ultural este determinat$ de o(ietivele urm$rite: failitarea interaţiunilor soialeQ difu'area unor informaţii #rivind reali'$rile ulturale înregistrate în ţar$ de origine ,i în "ustraliaQ oferte de muna ,i alte failit$ţi #rivind #osi(ilit$ţile de alifiare în diverse #rofesiiQ aesul la diferite serviii soialeQ mediati'area evenimentelor de ordin soial din adrul gru#ului etni res#etiv sau al altor omunit$ţi) #reum ,i din întreaga soietate australian$Q aordarea de asistenta #entru integrarea ra#id$ în soietate a noilor veniţi! "desea revistele onţin adev$rate forumuri de de'(atere #u(li$ asu#ra #rini#alelor #ro(leme de #oliti$ intern$ ,i etern$ ale "ustraliei! Urm/nd evoluţia soial$ ,i transform$rile din adrul omunit$ţilor etnie) mai mult de 5W din #u(liaţii au a#$rut în ultimii 1 ani) o treime dintre ele a#arţin/nd unor om#anii) 25W au o#ro#rietari #ersoane fi'ie) iar restul sunt editate de diferite asoiaţii ,i organi'aţii ale omunit$ţilor! Situaţia finaniar$ a #resei etnie este de ele mai multe ori #rear$) în #re'ent ira 25W din aestea su#ravieţuind datorit$ #u(li$rii) ontra ost) a unor relame ,i anunţuri ale guvernului federal! atorit$ li#sei de e#erienţa ,i sla(ei #reg$tiri a redatorilor) multe din revistele res#etive sunt onsiderate de $tre s#eiali,tii auto%toni $ li#site de onţinut) deoaree se refer$ mai mult la #ro#riile tradiţii ,i în onseinţ$ mas$ larg$ a soiet$ţii australiene nu este interesat$ s$ le a%i'iţione'e! >a nivelul gru#urilor etnie îns$) se a#reia'$ $ este mai #uţin im#ortant$ alitatea stilisti$ a aestora) mult mai relevant fiind rolul lor în menţinerea ,i ultivarea identit$ţii etnolingvistie #ro#rii! Pentru a asigur$ sta(ilitatea ,i a evita a#ariţia unor onflite soiale) guvernul monitori'ea'$ #res$ etni$ ,i intervine deseori #entru oretarea) diri&area sau s#ri&inirea ei finaniar$! n aest sens +inisterul Imigr$rii ,i #entru "faeri +ultiulturale iniţia'$ #eriodi studii soiologie asu#ra #rini#alelor 1 de #u(liaţii etnie) onlu'iile aestora fiind folosite #entru sta(ilirea unor noi direţii de aţiune) iar aolo unde sunt onstatate anumite tendinţe de #olari'are a atenţiei editorilor s#re #ro(leme de interes #entru autorit$ţi) se intervine -m$,at0 su( form$ aord$rii unei asistente de s#eialitate! +otivaţia ofiial$ invoat$ de autorit$ţi #entru efetuarea unor astfel de anali'e o onstituie reali'area unei între#$trunderi între interesele soiale s#eifie gru#urilor etnie ,i ele ale întregii soiet$ţi) #reum ,i ale #olitiii guvernului) evidentiindu7se rolul #resei etnie în sta(ilirea unei leg$turi între diferitele setoare soiale) între stat ,i et$ţeni) #reum ,i diferitele omunit$ţi ,i #o#ulaţia ma&oritar$! 5
Presa locală a comunității românești din Italia
e,i este reali'at su( o form$ a#arent demorati$) în realitate ontrolul guvernului se transforma într7o su#raveg%ere ,i diri&are strit$) u arater #oliti) e urm$re,te asimilarea tre#tat$ a gru#urilor etnie! n adrul #rogramului -multiultural0) de integrare a gru#urilor etnie în soietatea australian$) la iniţiativ$ guvernului ,i u s#ri&inul omunit$ţilor ,i al marilor om#anii a fost ela(orat #roietul -Piaţ$ +ultiultural$0) în are sunt u#rinse domeniile omuni$rii) maretingului ,i relamei! "stfel) a fost onstituit$ o -reţea de onsult$ri (ilingve0) în engle'$ ,i lim(ile materne ale #rini#alelor gru#uri etnie) destinat$ s$ aorde asistenta om#aniilor) organi'aţiilor guvernamentale ,i neguvernamentale interesate de de'voltarea leg$turilor u aeste ategorii de #o#ulaţie! Cu toate $ ativitatea guvernului în #ro(lem$ gru#urilor etnie a fost a#reiat$ de s#eiali,ti) ondu/nd la o aelerare a #roesului de integrare a omunit$ţilor în soietatea australian$) eforturile de su(venţie ,i onseinţele aestora asu#ra unor ramuri eonomie au determinat luarea unor #o'iţii o#use #olitiii statului #rivind imigranţii! "stfel) în 1AA4) un gru# de eret$tori în domeniul etni ,i soial atr$gea atenţia autorit$ţilor asu#ra aestui fenomen) sustinandu7se ideea reduerii la 5! a num$rului de imigranţi ae#taţi anual! n aela,i tim# se soliita reonsiderarea ,i reformularea #rogramelor #entru s#ri&inirea omunit$ţilor etnie) de&a onstituite sau în urs de formare) în so#ul reduerii %eltuielilor uria,e neesare a#li$rii aestora! >a gru#ul res#etiv au aderat ulterior ,i alte #ersonalit$ţi din domenii legate de aeast$ #ro(lem$) are au înerat s$ demonstre'e $ noţiunea de -multiulturalism0 este de#$,it$ de evoluţia soial$! Re#re'entanţii organi'aţiilor etnie au ataat foarte dur aeste tendinţe) au'andu7i #e #romotorii lor de rasism ,i în$lare a dre#turilor omului! n 1AA5) în tim#ul guvern$rii la(uriste) Biroul #entru eret$ri în domeniul imigr$rii) multiulturalismului ,i #o#ulaţiei) de #e l/ng$ +inisterul Imigr$rii) a ela(orat un studiu autori'at #rin are a #re'entat guvernului onlu'ii a#roa#e similare u ele ale gru#ului de s#eiali,ti menţionat anterior! "stfel) se a#reia $) o #erioad$ de tim#) -multiulturalismul0 a avut un efet (enefi asu#ra de'volt$rii soiet$ţii australiene) /nd imigranţii au #utut s$ se integre'e ra#id ,i s$7,i adu$ o ontri(uţie însemnat$ la onstituirea unor relaţii demoratie! u#$ anul 1AA) îns$) situaţia a îne#ut s$ se s%im(e) eonomia #rear$ a unor state asiatie gener/nd o imigrare masiva) iar #ersoanele res#etive) #rin tradiţiile) ultura ,i o(ieiurile lor total diferite de ele ale euro#enilor au ondus la rearea unor (louri om#ate) foarte greu de #$truns u metodele rafinate ale -multiulturalismului0! n aeste ondiţii) #entru autorit$ţile australiene devine tot mai evidenţ$ neesitatea reformul$rii noţiunii res#etive sau %iar înlouirea aesteia u un alt #rogram are s$ ores#und$ eta#ei atuale de de'voltare a soiet$ţii! 7 *URLP" 7 51
Presa locală a comunității românești din Italia
"USDRI" Comunitatea roman$ din "ustria num$r$ #este 23 de #ersoane organi'aţi în asoiaţii! Un liant al omunit$ţii romane îl onstituie Comunitatea Lrtodo$ ,i Paro%ia Roman$ din =iena) #reum ,i ea din Sal'(urg! n r/ndul dias#orei romane din "ustria se num$r$ #ersonalit$ţi de #restigiu: Ioan .olender) diretorul L#erei de Stat din =iena) #rof! "na7+$ria "ltman) di#l! ing! Silvia Brandstatter) artistul Deodor Ciurdea) #rof! univ! >eonora 9eant$) >uminiţ$ Nielsen) om de afaeri) familia mediilor Savulesu) 9I" Proesul de onstituire a emigraţiei rom/ne,ti din Belgia a îne#ut în ontetul soial #oliti al elui de7al doilea r$'(oi mondial! Se a#reia'$ $ dias#or$ roman$ din Belgia num$r$) înainte de 1AA) a @ de #ersoane! Imigranţii rom/ni mai ve%i sau mai noi) în general u un nivel de #reg$tire universitar$) s7au integrat în mod fires în soietatea (elgian$) f$r$ îns$ a ou#$ #o'iţii im#ortante #e #lan #oliti sau eonomiQ ei s7au afirmat u #re$dere în viaţa ,tiinţifi$ ,i ultural artisti$! in anul 1AA s7au mai sta(ilit în Belgia a! 2 5 et$ţeni rom/ni) din are a 2 4 au erut a'il #oliti) rom/nii situandu7se #e #rimul lo la ereri de a'il în aeast$ ţar$! in #unt de vedere al statului &uridi) o #arte însemnat$ a etniilor rom/ni din Belgia a renunţat la et$ţenia roman$) ado#t/nd7o #e ea (elgian$! Se remar$) totodat$) $ #ersoanele are s7au $s$torit u et$ţeni (elgieni) în marea lor ma&oritate (enefiia'$ de statutul de et$ţeni rom/ni u domiiliul în str$in$tate! n viaţa ,tiinţifi$ ,i ultural artisti$ (elgian$ se evidenţia'$ #re'enţa unor #ersonalit$ţi de #restigiu de origine roman$) reunosute $ atare) #rintre are aad! #rof! dr! Radu Balesu) mem(ru al "ademiei Regale a Belgiei ,i mem(ru de onoare al "ademiei Romane) #rofesorii universitari +i%el Steriade) +i%ai Nasta) Ion Negrutiu) violonist$ >ol$ Bo(esu) s!a! *migraţia roman$ din Belgia tr$ie,te în ea mai mare #arte la Bruelles! e,i numeri redus$) aesta a reu,it) #rin eforturi #ro#rii sau u s#ri&inul unor #ersonalit$ţi auto%tone) s$7,i onstituie #ro#riile forme de organi'are) are i7au failitat menţinerea leg$turilor u #atria mama ,i #romovarea valorilor s#irituale rom/ne,ti #este %otare! Un rol im#ortant în menţinerea în r/ndul omunit$ţii romane din Belgia a on,tiinţei de neam ,i de redinţ$ revine Biseriii Lrtodoe) su(ordonat$ Patriar%iei Romane! Su( îngri&irea aesteia a#are #u(liaţia trimestrial$ `Stran$ str$mo,eas$`! >a Universitatea din >ige funţionea'$ un letorat de lim(a) ultura ,i ivili'aţie rom/neas$! "N*+"RC" ,i alte ţ$ri nordie Cira 2 de rom/ni tr$ies în anemara) a#roimativ în Norvegia Fdu#$ unele statistii) num$rul lor s7ar ridi$ la #este 2 H ,i /teva sute în
Presa locală a comunității românești din Italia
*>=*DI" Num$rul rom/nilor sta(iliţi în *lvetia se ridi$ la /teva mii) fiind sta(iliţi în &urul elor dou$ mari ora,e 9eneva ,i >ausanne) #reum ,i în *lvetia german$ sau în Diino! *tniii rom/ni din *lvetia au onstituit omunitatea roman$ din *lvetia) are gru#ea'$ doar a#roimativ 1 W din num$rul total al aestora! in 1AA1 la 9eneva funţionea'$ (iseri$ `Sf/ntul Ioan Bote'atorul`) la are serviiul religios este ofiiat de un #reot roman! Dot la 9eneva funţionea'$ (iseriile ortodoe romane `nvierea omnului` ,i `Na,terea +aiii omnului`) iar la >ausanne (iseri$ `Sf/ntul 9%eorg%e`! Comunitatea roman$ din *lvetia editea'$ revist$ `C$minul Rom/nes` are a#are trimestrial! Printre #ersonalit$ţile marante ale omunit$ţii romane din *lvetia se afla Printul imitrie Stur'$) om de afaeri) "leandru Safran) ra(in ,ef al 9enevei) +i%ai San'ianu) #itor) Pasal Rutta) sriitor) mediul an +iresu ,i alţii! N%);) Primii emigranţi rom/ni la Paris au fost inteletuali atra,i de ideile Revoluţiei frane'e din 1@A! n 1A3A) rom/nii din Pari, s7au organi'at într7o Soietate Rom/neas$ u (i(liote$ #ro#rie) onstituindu7se olonia roman$! n ontetul istorio7#oliti inter(eli ,i în #erioad$ imediat urm$toare elui de7al doilea r$'(oi mondial) num$rul emigranţilor rom/ni din
53
Presa locală a comunității românești din Italia
unor #ersonalit$ţi auto%tone) unele asoiaţii u arater ultural) destinate #ro#ag$rii valorilor s#irituale rom/ne,ti! Nr de rom/ni din I" n ultimii 2 de ani s7au onstituit omunit$ţi rom/ne,ti în 'onele ora,elor Roma) +ilano) Dorino) Bari) =erona) a universit$ţile din Roma) Pi,a) Dorino) Padova) +ilano funţionea'$) #e l/ng$ atedrele de roman$) ,i letori trimi,i de +inisterul *duaţiei Naţionale din ţar$! ntre #ersonalit$ţile de #restigiu romane sau originare din Rom/nia sta(ilite în Italia menţion$m #e om#o'itorul Roman =lad) #e istoriul #rof! Biana =alota7Cavalotti) #e lingvi,tii Sorin Staţi ,i "leandru Niulesu) #e arti,tii #lastii >uJ 9alation) Radu ragomiresu ,i Camilian emetresu) 54
Presa locală a comunității românești din Italia
#e artistele lirie *len$ Cerni) 9a(riela Cegolea ,i Ioana Ungureanu) #e violonist$ >iliana Stefanesu Sagno) #e (alerini 9%eorg%e Ianu ,i +arinel Stefanesu ,i alţii! U?*+BUR9 n +arele uat de >uem(urg tr$ies a#roimativ 3 de rom/ni! L>"N ias#or$ roman$ din Lland$ este estimat$ la a 2 de #ersoane! n Lland$ funţionea'$ o (iseri$ ortodo$ roman$ deservit$ de un #reot numit de Patriar%ia Roman$) are editea'$ revist$ anual$ `+$rturie ortodo$`! n r/ndul re#re'entanţilor de seam$ ai omunit$ţii romane din Lland$ se num$r$ +onia Savulesu7=oudouris) #rof! dr! Sorin "leandresu) #rof!dr!ing! Constantin 9allin) Radu +anoliu) Petre Calaraseanu) 9%eorg%e Po# et! PL>LNI" Pe teritoriul Poloniei) în afar$ #o#ulaţiei ma&oritare) tr$ies) în #re'ent) onform a#reierilor ofiiale) ira 1)5 milioane et$ţeni a#arţin/nd minorit$ţilor naţionale) eea e re#re'int$ a#roimativ 4W din num$rul total de louitori ai ţ$rii! Comunitatea roman$ num$r$ mai #uţin de o mie de #ersoane) ma&oritatea fiind sta(iliţi în Polonia #rin $s$torie ,i av/nd #rofesiuni diverse) în ea mai mare #arte îns$ f$r$ a deţine #o'iţii soiale deose(ite! "m(asad$ Rom/niei de la =arsovia organi'ea'$ anual înt/lnirea de 'iua naţional$ u minoritatea roman$) mem(rii aesteia r$s#un'/nd) în general) #o'itiv ,i la alte manifest$ri îndeose(i #e linia ultural$! n Polonia se afla mii gru#$ri etnie de armeni F715 miiH) t$t$rî F5 miiH are nu sunt onsiderate minorit$ţi naţionale) av/nd îns$ tradiţii ulturale ,i religioase distinte! PLRDU9">I" n Portugalia tr$ies a#roimativ 5 de rom/ni! Nu avem îns$ num$rul eat al elor #leaţi sau sta(iliţi du#$ 22) /nd s7a îne#ut migrarea forţelor de muna $tre aeste ţ$ri! S>L="CI" L omunitate de a#roimativ A de originari din Rom/nia se afla în sudul Slovaiei) ma&oritatea aestora #rovenind din r/ndul etniilor slovai întor,i în #atria lor de origine! n Re#u(li$ Slova$ nu se #oate vor(i des#re eistenţ$ unei omunit$ţi rom/ne,ti #ro#riu7'ise! Num$rul #ersoanelor de origine etni$ roman$ este de /teva 'ei are s7au sta(ilit în aeast$ ţar$ urmare a unor $s$torii mite) u et$ţeni slovai! 55
Presa locală a comunității românești din Italia
n aeste ondiţii) #rin intermediul atualelor lor familii) et$ţenii de origine roman$ au fost asimilaţi om#let de mediul în are tr$ies! Nu eist$ ,oal$ sau (iseri$ rom/neas$! SP"NI" n S#ania tr$ies a#roimativ 2 5 de rom/ni) în 'one $ +adrid) Barelona) Bil(ao) av/nd o #uterni$ #aro%ie în a#ital$ ţ$rii) ,oli ,i seţii în lim(a roman$ la +adrid ,i Salamana! "u fost reate unele asoiaţii rom/ne,ti) um sunt: `Comunitatea rom/nilor din S#ania` FBarelonaH) `
Presa locală a comunității românești din Italia
7 165 et$ţeni suede'i de origine roman$ a dou$ generaţie Fn$suţi în SuediaHQ 7 3A rom/ni n$suţi în Suedia) #rima generaţieQ n realitate) se onsider$ $ aeast$ ifra este u a! 3 mai mare) deoaree statistiile suede'e nu7i u#rind de/t #e ei are au re'ident$ #ermanent$ FP*R+"N*ND UP*.L>DISDLNH are se aord$ numai du#$ 3 ani de ,edere neîntreru#t$ în Suedia! Cea mai mare onentrare de #ersoane originare din Rom/nia este în #artea de sud a Suediei) în 'ona +almo7Solves(org79ote(org) unde tr$ies a! @W din total! n 'ona Sto%olm se a#reia'$ $ eist$ a! 2 de rom/ni! Pe ategorii #rofesionale) #redomin$ #ension$rii ,i #ersoanele u funţii destul de modeste în diverse setoare de ativitate! Cei mai (ine situaţi sunt mediii) inginerii) eret$torii în num$r îns$ redus! i mai #uţini sunt oamenii de afaeri de anvergur$) iar funţii #olitie nu sunt ou#ate de #ersoane din dias#or$ roman$! C$ ,i #e alte s#aţii) emigraţia roman$ este sla( organi'at$ ,i #uţin unit$ om#arativ u ea #olone'$ sau mag%iar$! DURCI" Poate fi su(liniat $ în Duria eist$ mult mai mulţi rom/ni de/t ei atestaţi statisti) adi$ a#roimativ 3 ) #leaţi la luru) emigraţi #e motiv eonomi sau în adrul $s$toriilor mite u et$ţeni turi! +"R*" BRID"NI* ,i IR>"N" Se a#reia'$ $ num$rul rom/nilor sta(iliţi în +area Britanie este de ira 1 572 de #ersoane! ias#or$ rom/neas$ este onentrat$ în 'ona marilor ora,e din sudul "ngliei: >ondra) Birming%am ,i Notting%am! L #arte a omunit$ţii rom/ne,ti este gru#at$ în &urul Biseriii Lrtodoe Romane) u un #reot numit de Patriar%ia de la Buuresti! L ativitate remara(il$ desf$,oar$ -Centrul Cultural Roman0 asoiaţie u st$tut legal a omunit$ţii rom/ne,ti din +area Britanie al $rui #re,edinte este l! Niolae Ratiu! Conform datelor reente ale "m(asadei Rom/niei la >ondra num$rul de rom/ni tr$itori în +area Britanie ar fi a&uns la 15 iar al elor din Irlanda la @ ! $ (%I/;5 "IB5(CI $ IE%)/5 Cu toate $ nu eist$ statistii ofiiale om#lete #rivind #rovenienţ$ emigranţilor din Israel #e
ţ$ri de origine) din datele ofiiale re'ult$ $ în Israel ar tr$i în #re'ent 45 de evrei originari din Rom/nia! "m(asad$ Rom/niei în Israel îi estimea'$ $ fiind 1W din #o#ulaţia întregii ţ$ri) adi$ în &ur de 5 ! *vreii originari din Rom/nia sunt organi'aţi în diferite asoiaţii etnie ,i #rofesionale la 5@
Presa locală a comunității românești din Italia
nivel naţional ,i regional!
III.$.Cou'itat#a ro/'ilor &i' Italia III.2.1. Date statistice Rom/nii re#re'int$ ea mai numeroas$ omunitate de str$ini re'idenţi în Italia) u A6!5@6 de
#ersoane dintr7un total de 4!5@!31@ de str$ini! Se înregistrea'$ astfel o re,tere simţitoare faţ$ de anul treut) anunţ$ Ra#ortul anual #rivind str$inii re'idenţi în Italia) reali'at de Institutul Naţional de Statisti$) #u(liat ieri #e #agina de Internet! Cei mai mul^i rom/ni se afl$ în >a'io! Statistiienii din Italia au onstatat $ fieare omunitate de str$ini a înregistrat o re,tere în atele Birourilor de *videnţa Po#ulaţiei ale #rim$riilor! n a'ul rom/nilor) num$rul lor a resut în 212 u !13 #ersoane faţ$ de 211) transmite "ger#res! 5
Presa locală a comunității românești din Italia
Regiunea >a'io) din entrul Italiei) g$'duie,te ei mai mulţi rom/ni! *i re#re'int$ 36)2 la sut$ din num$rul total de str$ini din întreaga regiune) adi$ 1A6! de rom/ni înregistraţi ofiial! n eea e #rive,te distri(uţia rom/nilor în nordul Italiei) în regiunea Piemonte sunt 13@! de rom/ni ,i u 1! mai mulţi în regiunea >om(ardia! "#roimativ 12! de et$ţeni rom/ni au #referat regiunea =eneto! III.2.2. Comunitatea între trecut și prezent Pentru a desrie omunitatea din are fa #arte ar tre(ui sa îne# u înde#artatul 16 d!C! /nd
Draian ueri aia! "sa s7a nasut #o#orul dao7roman! Po#ulatia) de&a romani'ata a onservat lim(a si identitatea latina intate în toate aeste seole) %iar daa a fost su#usa dominatiei otomane) influentei ruse si a#oi austro7ungarie! "&ung/nd la seolul treut) #ot s#une a influenta ditaturii a lasat #rofunde limitari în om#ortamentul nostru! +a refer la li#sa noastra de înredere) nu numai în afara dar si în interiorul omunitatii noastre) are ne îm#iedia sa fim mai (ine organi'ati si mai (ine informati) dar nu numai) în aest mod risam sa #ierdem radainile ulturale) traditiile) lim(a iar în aeste onditii este mai usor sa devii vulnera(il din #unt de vedere emotiv! Singurile o#ortunitati #entru a ne reuni ne sunt oferite de (iseriile rom/ne]ti are îneara u mi&loaele sale sa ne tina uniti) si ne a&uta sa nu ne simtim lasati în voia sortii într7o tara straina! ntor/du7ne la tema integr$rii) %iar da$ r$d$in$ lim(ii rom/ne este lim(a latin$ eea e ne u,urea'$ învatarea lim(ii italiene iar ultura noastr$ este foarte a#ro#riat$ de ultura italian$) integrarea este orium om#le$!
im#ortant$ într7o singur$ ţar$! in aest motiv #ot s$ a#ar$ anumite situaţii în are) #e fondul difiult$ţilor u are se onfrunt$ elitele #olitie naţionale din ţ$rile de emigraţie în a regulari'a #roesele soiale) o omunitate nou format$ s$ fie ţinta ataurilor u a rater enofo( ,i rasist! "nul 2@ re#re'int$ momentul istori în are omunitatea rom/neas$ din Italia a intrat în atenţia mass7mediei loale! *venimentul are a #rodus o emoţie ma&or$ ,i are a delan,at o adev$rat$ stare de #si%o'$) generat$ #rin intermediul mass7media) în r/ndul italienilor a fost asas inarea 9iovannei Reggiani de $tre Romulus Niolae +ailat!
Presa locală a comunității românești din Italia
surt tim#) întreaga omunitate rom/neas$ a intrat în atenţia italienilor! Ceea e a urmat îne#/nd u sf/r,itul anului 2@ a fost un adev$rat lin,a& mediati la are a fost su#us$ omunitatea rom/neas$! i asta #e fondul alegerilor #entru #arlamentul italian din anul 2! e7a lungul mai multor luni) a a#$rut o a,a 'is$ -#ro(lem$ rom/neas$0 e a invadat analele de ,tiri ,i #aginile 'iarelor! -Pro(lema rom/neas$0 a fost #re'entat$ în matriea etnio7naţionalist$) a&ung/ndu7se s$ se ree'e imaginea #rofund distorsionat$ dat$ de euaţia: rom/n j delinvent sau violator! " fost momentul în are guvernul Berlusoni) are a fost e#resia oaliţiei de entru7drea#ta e a /,tigat alegerile #rin eaer(area enofo(iei îm#otriva rom/nilor) a îne#ut s$ #un$ în #rati$ a,a numitele -#olitii de seuritate0) #rin im#unerea Parlamentului a unei serii de reglement$ri) la îne#ut #romovate su( forma unor ordonanţe de urgenţ$ devenite ulterior legi) are au fost votate #rin #roedura asum$rii r$s#underi! "este legi ,i mai ales modul în are au fost #re'entate aestea et$ţeanului italian a reat falsa im#resie $ un anume ti# de imigraţie este egal u riminalitatea ,i $ lu#ta îm#otriva imigraţiei este egal u asigurarea seurit$ţii #ersonale! Pornindu7se de la aest #rini#iu) au fost ela(orate o serie de m$suri are au fost reunite în a,a numitul -#a%et al siguranţei0) are a fost votat în vara anului 2A! Prin intermediul aestor legi) a fost introdus$) #entru #rima dat$ în dre#tul #enal italian) infraţiunea de -imigraţie landestin$0) e #rive,te doar et$ţenii etraomunitari! Pe aest fond de sus#iiune rei#ro$) între omunitatea rom/neas$ ,i guvernul italian s7a instaurat o stare de indiferenţ$ rei#ro$! Rom/nii) de,i sunt et$ţeni omunitari ,i re#re'int$ o omunitate im#ortant$ din #unt de vedere numeri) au dre#tul de a vota la alegerile administrative din Italia) nu re#re'int$ o ţint$ atrativ$ #entru #olitiienii italieni! i asta #entru $ este o omunitate de'(inat$) nu are #unte de referinţ$ în interiorul ei Fîn Italia aţionea'$ #este 1 de asoiaţii rom/ne,tiH) iar atuni /nd mem(rii s$i votea'$) #refer$ s$7,i e#rime aest dre#t natural în favoarea andidaţilor italieni ,i nu a re#re'entanţilor #ro#riei omunit$ţi! Partito dei %omeni dQItalia $ IdentitR %omena SPI% H! nfiinţat în anul 26) aest #artid #oliti a avut în$ de la îne#ut #artiularitatea de a nu fi o onstruţie #oliti$ u un arater etni! +em(rii fondatori ai #artidului sunt: 9ianarlo 9ermani) are a lurat a gardian în #eniteniarele italiene) atualmente este $s$torit u o rom/n$) Iuliana +anta) sindialist în adrul UI>) unde a#$r$ interesele munitorilor rom/ni are lurea'$ în onstruţii) a fost #re,edinte al >igii Rom/nilor din Italia ,i #re,edinte al asoiaţiei =oea Rom/nilor! Printre ei are au s#ri&init a#ariţia ,i organi'area #artidului au mai fost: ) soţia lui) +ariana Bouriţa F&urnalist$) de7a lungul tim#ului a lurat la "dev$rul) iar aum ola(orea'$ u BBCH) +iruna C$&v$neanu F&urnalist$ la 9a'eta Rom/neas$ ,i la .otnesH! 6
Presa locală a comunității românești din Italia
*istenţa aestui #artid este im#ortant$ deoaree) odat$ u treerea tim#ului) reu,e,te s$ fie o interfaţ$ între interesele mem(rilor omunit$ţii rom/ne,ti din Italia ,i soietatea ivil$ italian$! *istenţa unui #artid are s$ a#ere dre#turile onstituţionale ale rom/nilor din aeast$ ţar$ va rea) în tim#) un dialog între ele dou$ #$rţi! "est dialog va #ermite o unoa,tere a #ro(lemelor reale u are se onfrunt$ rom/nii din Italia ,i va rea #remisele integr$rii aestora în realit$ţile interne ale ţ$rii de ado#ţie! Integrarea este un de'iderat ,i un o(ietiv are tre(uie s$ fie #romovat at/t de re#re'entanţii instituţiilor statului italian) /t ,i de re#re'entanţii omunit$ţii rom/ne, ti!
III.,. Pri'*ipal#l# "iar# al# *ou'ită9ii ro/'#ti &i' Italia III.3.1.Istoria pulica!iilor românești în Italia
e7a lungul tim#ului) în Italia) rom/nii au înerat de mai multe ori lansarea unor reviste sau #u(li$^îi destinate #ro#riei omunit$^i! Inaesi(il$ în mare #arte #u(liului larg din Rom/nia) #res$ rom/neas$ de #este %otare sf/r,e,te deseori într7un nemeritat anonimat! Sunt îns$ multe #u(liaţii are au dre#tul la o soarta mai (un$! Inaesi(il$ în mare #arte #u(liului larg din Rom/nia) #res$ rom/neas$ de #este %otare sf/r,e,te deseori într7un nemeritat anonimat! Sunt îns$ multe #u(liaţii are au dre#tul la o soarta mai (un$! Pentru $ miile de #agini ti#$rite dinolo de frontierele ţ$rii î,i au întotdeauna rostul lor ,i nu a&ung în ţar$! n multe a'uri) un 'iar) o revist$ sau un minut de emisie în lim(a roman$ înseamn$) #ur ,I sim#lu) dre#tul la #ro#ria identitate! n altele) #res$ rom/neas$ desrie tre#tele su#ravieţuirii într7o ţar$ str$in$! "um) /nd în Italia tr$ies a#roimativ un milion de rom/ni) u sau f$r$ ate în regul$) 'iarul lor este mai mult de/t un g%id al vieţuirii! n afar$ de "dev$rul!it) are ofer$ ]tiri în tim# real tuturor rom/nilor indiferent de loul în are ae]tia se g$ses) #e #ia^a italian$ au re'istat #/n$ în #re'ent doar dou$ 'iare: +ar%e7Romania) 9a'eta Rom/neas$ FRomaH ]i Lra Rom/niei FDorinoH! Printre ele dis#$rute sau des#re a $ror eisten^$ nu se mai unos date sunt ]i Noua Comunitate) ;urnalul Rom/nes) L(ietiv ]i +ilenium! III.2.2. "arc#e$ %omania
-+ar%e7Rom/nia0) are 2 de #agini olor ]i a#are în fieare lun$! Se distri(uie gratuit ]i î]i #ro#une s$ fie /t mai a#roa#e de omunitatea rom/neas$) în s#eial din regiunea +ar%e! 61
Presa locală a comunității românești din Italia
+aterialele u#rinse în aest 'iar onţin interviuri) artiole des#re evenimente din regiune) reali'$ri ale rom/nilor) al$turi de #agini dediate o#iiilor! Cei mii vor #artii#a la onursuri în are vor tradue) din lim(a rom/n$ în italian$) #ove,ti ,i reaţii rom/ne,ti! "stfel) #u(liaţia î,i #ro#une s$ ontinue eforturile de #romovare a ulturii noastre în Italia! Cu o reda^ie format$ din 'ee mem(ri) #u(lia^ia a fost lansat$ ofiial în data de 3 a#rilie 21 la "nona! "easta a fost one#ut$ de $tre asoia^ia italo7rom/n$ -emora'ia e li(ertk0 ]i este sus^inut$ de Consulatul Lnorifi al Rom/niei la "nona! Dira&ul atual este de 4! de eem#lare iar din #unt de vedere editorial î]i #ro#une s$ onfere o ma&or$ vi'i(ilitate omunit$^ii rom/ne]ti din Peninsul$ ]i) în aela]i tim#) s$ #romove'e Rom/nia) a #oten^ial$ destina^ie turisti$) #artener ultural sau o#ortunitate eonomi$! -Nu vom srie des#re infratori) #rostituate sau tot felul de g$in$rii #e are le g$sim de o(iei #e #rima #agin$ în #resa loala italian$) /nd e vor(a de omunitatea de rom/ni0 delar$ "ndi R$diu) oordonatorul reda^iei! -Nu vor li#si #roietele) reali'$rile ,i evenimentele din omunitatea noastr$) #agini u #ove,tile onaţionalilor din aeast$ 'on$ ,i interviuri u #olitiienii italieni din regiune! "m deis s$ reem o #agin$ de turism în are s$ #re'ent$m louri deose(ite din +ar%e dar ,i din Romania!
62
Presa locală a comunității românești din Italia
Nigura 1. 8iarul "arc#e %omania III.3.3. &azeta %omânească
`9a'eta Rom/neas$`) 'iarul rom/nilor din Italia) a#are la Roma) de #atru ani! "re 24 de #agini) a#ariţie (ilunar$) 2! de eem#lare la fieare num$r) av/nd #este 4! de ititori! i #ro#ria istorie! `C/nd am venit) am g$sit un 'iar #lin de gre,eli de ortografie) sris de ne#rofesioni,ti Fs!n!H! i aum ne mai s$#a eva) erori de oretur$ din au'a gra(ei) dar este alteva! Ziarul are a# ,i oada) ia din e în e mai des atitudine în #ro(leme grave u are se onfrunt$ omunitatea rom/neas$ din Italia) determin/nd o s%im(are ,i în mentalul imigranţilor! a$ #/n$ la a#ariţia aestei #u(liaţii) se #oate s#une) omunitatea rom/neas$ nu eist$) aum a îne#ut s$ a#ete identiate`) onsider$ Sorin Ce%an) diretorul `9a'etei Rom/ne,ti`! Im#ortant este fa#tul $ `9*R`) um le #lae rom/nilor s$ s#un$) se g$se,te la %io,urile de 'iare din #eninsul$ de la #rimul num$r! u#$ #uţin tim#) a devenit ea mai v/ndut$ #u(li$ţie str$in$ din aeast$ 63
Presa locală a comunității românești din Italia
ţar$! n 22) otidianul `l Dem#o` atalog$ 'iarul $ #e un `fenomen u sues fulger$tor la #u(li`! *#lia(il) m$rturise,te diretorul 9a'etei: `a#arent interesat$ de #roietele editoriale #entru imigranţi) mass7media italian$ #$$tuie,te îns$ #rin #risma unui stereoti# ,i anume $ imigranţii au un nivel ultural s$'ut! e aii ,i `sur#ri'$` în faţa unor 'iare de lim(a str$in$ u sues de #u(li în Italia! >a un moment dat) redaţia 'iarului era a#roa#e 'ilni vi'itat$ de televi'iuni entrale ,i de 'iari,ti de la marile otidiene) $ la +aglavit! +aterialele îne#eau a#oi a#roimativ a,a: iat$7i) nu dau la lo#$t$) i stau în faţa unor om#utere! *ist$ ,i astfel de imigranţi în Italia`! "ventur$ `9a'etei` a îne#ut graţie unui învestitor #rivat italian! 9ianlua >uiano) de #rofesie avoat) a o(servat um re,terea num$rului de imigranţi înseamn$ mai multe #ro(leme) multe datorate li#sei aute de informare! " des%is o #agin$ e( #entru str$inii din Italia) într7o asa de la #eriferia ora,ului Roma! >umea se uit$ str/m() segmentul de #iaţ$ al imigranţilor nefiind u#rins în nii un (uget #u(liitar italian! e atuni) s7au s%im(at multe) !stranieriinitalia!it) a devenit un site u #este @! de vi'itatori lunar) iar `Stranieri în Italia` srl un gru# editorial! Cu milioane de euro ifra de afaeri ,i 14 'iare ti#$rite în 14 lim(i #entru str$inii din aeast$ ţar$! ntre ele `9a'et$ Rom/neas$`) onsiderat$ des o `#erl$ a oroanei`! Dema #rioritar$ tratat$ de 9a'et$ este imigraţia! Dot e înseamn$ nout$ţi de interes #entru etraomunitarii din Italia î,i g$se,te lo în #aginile 'iarului! `Informaţiile des#re normele #rivitoare la ,ederea în Italia) onsider$ Sorin Ce%an) sunt ele mai itite! Cum este) de eem#lu) ru(ri$ de sfaturi #e marginea legislaţiei) unde între($rile ele mai frevente adu în disuţie #roedura de o(ţinere a unui #ermis de ,edere) ontrat de muna sau alte doumente! =iaţa noastr$ este foarte ondiţionat$ de aeste #ro(leme`! *ist$ s#aţiu ,i #entru roniile al(e ,i negre) ale omunit$ţii rom/ne,ti) în #rimul r/nd! "#oi sunt ,tirile! iverse) de la #oliti la informaţii eterne! Pentru Sorin Ce%an) `difu'area de ,tiri des#re tot e se înt/m#la în Italia sau în lume onstituie un #as $tre integrare`! Nu în ultimul r/nd) 'iarul deso#er$ ,i #une în #agin$ gravele a(ateri de la lege ,i moral$ ale rom/nilor are volens7nolens vor fi trimi,i aas$! Pentru rom/nul a&uns în Italia) `9a'eta Rom/neas$` este de&a un titlul unosut! n #aginile ei) g$se,te #eriodi ve,ti de aas$ ,i) la fel de im#ortant) înv$ţa s$ nu7,i uite lim(a! Pentru $) în Italia) asimilarea rom/nilor este doar o %estiune de tim#! +ai mult) ititorii afla ,i e îi a,tea#t$ da$ nu res#eta legile ţ$rii în are tr$ies!
64
Presa locală a comunității românești din Italia
Nigura 2. &azeta %omaneasca III.3.'.(%) * un nou ziar pentru romanii din Italia
ne#/nd u 1 Iulie 21) în Italia eist$ un nou 'iar ti#$rit în lim(a roman$! *ste idea lui Cristian 9ait are tr$ie,te la Dorino din 23! Cristian este ,i unul dintre fondatorii "soiaţiei Lra Rom/niei n$sut$ la Dorino în 2@! Ziarul LR" a#are de 2 ori #e lun$ ,i are $ o(ietiv disitri(u^ia la nivel naţional) u #rioritate în ora,ele în are tr$ies mari omunit$ţi de rom/ni!
65
Presa locală a comunității românești din Italia
Capitolul I:
ORA ROMÂNIEI -STUDIU DE CAZI:.1. Pro8ilul "iarului LR") sau `LR" Rom/niei` um este unosut$ de $tre #u(li) este o #u(lia^ie inde#endent$ înregistrat$ la Dri(unalul din Dorino #rin dei'ia num$rul 4 din 23 iulie 21! Con^inutul este de ti# maga'in ]i este #re'entat ititorilor în lim(a rom/n$! Reda^ia î]i desf$]oar$ ativitatea la Dorino) (enefiiind de serviiile unei re^ele de ola(oratori etins$ în toat$ Italia! "stfel) în fun^ie de evenimente) ola(oratorii de la fa^a loului trimit ]tiri) re#orta&e) interviuri sau materiale multimedia!
Nigura 3$ (ra %omâniei )specte te#niceT
Presa locală a comunității românești din Italia
"#ari^ie: (ilunar$ Ca ,i a,e'are în #agin$) (ra %omâniei se #re'int$ astfel: Pagina 1 Prima #agin$ este reali'at$ olor ,i are în om#onenţ$ titlul 'iarului sris u font mare de uloare al($ #e fundal rosu Fare se #$strea'$ la fieare num$rH) titlurile artiolelor im#ortante) #reum ,i trimiterile într7una din #aginile 'iarului! Pagina 2 /ditorial Pe aeast$ #agin$ sunt #re'entate #rini#alele titluri ale edi^iei u mii re'umate #entru a tre'i interesul ititorilor Pagina 3 Pulicitate Paginile 4) 5) 6 ,i @ 7 )ctualitate Cele #atru #agini sunt dediate #rini#alelor ]tiri de interes #entru rom/nii din Italia! Pagina Italia pe scurt "east$ #agin$ este dediat$ #rini#alelor evenimente #etreute în Italia de la ultima a#ari^ie a 'iarului! Paginile A ]i 1 7 )ctualitate Pagina 117 Pulicitate Pagina 12 )ctualitate în Italia Pagina 13 )nun!uri pulicitare Paginile 14) 15 Interna!ional Paginile 14 ]i 15 sunt aordate #rini#alelor evenimente #etreute în lume! Paginile 16) 1@ %omânia pe scurt "este #agini sunt destinate în elusivitate evenimentelor #etreute în ^ar$ #e &ude^e Pagina 1 7 Comunitate "east$ #agin$ este dediat$ informa^iilor de interes general #entru rom/nii din omunitatea din Italia ! Pagina 1A Aoroscop Pagina 1A este aordat$ #revi'iunilor astrale #e urm$toarele dou$ s$#t$m/ni! Paginile 2) 21$ Eanatate Un lo a#arte în 'iar este aordat disu^iilor u #rivire la #ro(lemele de s$n$tate! Paginile 22)23$Eport Paginile 2472@$Integrame 6@
Presa locală a comunității românești din Italia
Paginile 2732$Pulicitate Cele 4 #agini sunt dediate anunţurilor de mi$ #u(liitate din întreaga Italie ,i u#rind: v/n'$ri) um#$r$ri) în%irieri imo(iliare) oferte de serviiu) ursuri de alifiare) #rest$ri serviii) v/n'$ri diverse! e asemenea sunt #re'ente relame ale otidianului are #re'int$ sediul (iroului de #u(liitate ,i anunţuri de anga&are în adrul 'iarului! Date socio$demogra-ice pri+ind pro-ilul cititorilor cotidianului (ra %omânieiT
Cititorii otidianului (ra %omâniei sunt în mare #arte ($r(aţi! Prini#ala au'$ este fa#tul $ 'iarul ofer$ un s#aţiu larg evenimentelor s#ortive! Un alt #unt de atraţie al ($r(aţilor îl onstituie inisivitatea artiolelor! Pentru femei #rini#ala surs$ de atraţie este re#re'entat$ de s$natate ]i integrame) #re'ente în fieare num$r!
Nigura '. Cerc de structură în plan pri+ind cititorii ziarului (ra %omâniei în -unc!ie de se,.
Pre'entaţi du#$ ategoriile de v/rst$) ititorii otidianului (ra %omâniei sunt re#re'entaţi în mod a#roimativ egal! L înlinaţie mai mare $tre aest otidian o au #ersoanele u v/rst$ medie ,i anume ei u v/rste u#rinse între 45 7 54 ani ,i ei între 35 7 45 ani) are ao#er$ o arie de 2A) res#etiv 24W dintre ititori! "easta se datorea'$ în s#eial fa#tului $ 'iarul se #re'int$ într7o form$ grafi$ de ee#ţie situat$ la standarde euro#ene) fa#t are îl reomand$ a un 'iar matur! Cel mai #uţin este itit de $tre #ersoanele are au #este 55 ani datorit$ în s#eial inisivit$ţii ,i lim(a&ului agresiv 7 fa#t are îl fae ne#l$ut unei generaţii onservatoare F
6
Presa locală a comunității românești din Italia
Nigura 6. Cerc de structură în plan pri+ind +ârsta cititorilor cotidianului (ra %omâniei.
n urma sonda&elor efetuate) re'ult$ $ ititorii de (ra %omâniei sunt în ma&oritate $s$toriţi! "easta denot$ fa#tul $ în adrul familiei) fieare mem(ru g$se,te eva atrativ în #aginile 'iarului! Cum#$rat în s#eial de $tre ($r(aţi) otidianul este itit de a#roa#e toţi mem(rii familiei! Persoanele ne$s$torite sunt re#re'entate de un #roent de 22W F
6A
Presa locală a comunității românești din Italia
Nigura U. Cerc de structură în plan pri+ind starea ci+ilă a cititorilor cotidianului (ra %omâniei.
Clasifiaţi du#$ studii) ititorii sunt înadraţi în diverse ategorii! +a&oritatea au a(solvit lieul sau ,oala #ostlieal$ F5WH sau o instituţie de înv$ţ$m/nt su#erior F1WH! "est fa#t denot$ $ (ra %omâniei a atras de #artea ei) al$turi de #u(liul re#re'entat de lasa de mi&lo) ,i un #u(li inteletual
are a#reia'$ onţinutul otidianului! +otivele #rini#ale ale aestui ti# de ititor #ot fi arateri'ate de uvinte #reum: inisivitate) #ragmatism) modern) euro#ean) serios! Nii #roentul elor are au mai #uţine studii nu este de negli&at F
Nigura V. Cerc de structură în plan pri+ind ultima şcoală asol+ită de către cititorii (ra %omâniei
I:.$. Au&i#';a "iarului Cotidianul (ra %omâniei av/nd o audienţ$ în ma&oritate din ($r(aţi u v/rste u#rinse între 35 ,i 54 de ani) u studii medii ,i su#erioare în #ro#orţie de #este @W) s7a dovedit a fi un 'iar de sues! "esta a reu,it s$ î,i de#$,eas$ onurenţa de #e #iaţa media) în s#eial la a#itolul #re'entare grafi$) /t ,i #rin stilul s$u inisiv ,i #ragmati are a atras un num$r mare de ititori Fat/t un #u(li ititor dorni de sen'aţional) /t ,i unul onservatorH! @
Presa locală a comunității românești din Italia
in #unt de vedere statisti #utem onsidera $ audien^a 'iarului Lra Rom/niei este în ontinuare re]tere astfel $ v/n'$rile medii lunare ale otidianului au fost în ontinu$ re,tere) aeasta dovedind asendenţa 'iarului! a$ luna ianuarie a anului 211 avea s$ adu$ un num$r de 5! eem#lare v/ndute) în urm$toarele ,ase luni v/n'$rile aveau s$ se du(le'e) astfel în/t în iunie s7a a&uns la un num$r de a#roimativ 11!13 eem#lare v/ndute! n eea e #rive,te re#artiţia ititorilor otidianului (ra %omâniei în #rini#alele ora,e ale Italiei se onstat$ $ #rini#alul onsumator este ora]ul Dorino! *l deţine a#roimativ 65W din num$rul ititorilor! "est luru se datorea'$ în s#eial fa#tului $ ma&oritatea artiolelor se înv/rt în &urul evenimentelor din Dorino! Dot în Dorino fiind ,i redaţia #ro#riu7'is$ a 'iarului! Celelalte re,edinţe de &udeţ ,i anume +ilano) Roma se situea'$ în grafi la o distanţ$ semnifiativ$ de Dorino! n eea e #rive,te frevenţa itirii otidianului (ra %omâniei se onstat$ $ #este 45W dintre onsumatori au itit mai mult de ,ase numere! "est fa#t due la onlu'ia $ în Italia 'iarul este unul (ine itit ,i im#liit unul v/ndut! Cititorul are um#$r$ ,i ite,te el #uţin ,ase numere dovede,te $ a g$sit în aesta un otidian demn de înredere ,i are neesit$ toat$ atenţia! Prin urmare aesta va um#$ra 'iarul mult mai des de/t restul ititorilor are se dovedes a fi flutuaţi de la o #erioad$ la alta! *ist$ ,i o alt$ ategorie de ititori) re#re'entaţi în #roent de 5) 2W) are au itit otidianul (ra %omâniei o singur$ dat$ ,i a fost sufiient! "e,tia nu au g$sit în #aginile otidianului nimi are s$ îi
fa$ s$ îl mai um#ere sau s$ îl mai iteas$ a doua oar$! +ai eist$ o alt$ ategorie de ititori ai otidianului (ra %omâniei) în #roent destul de mare 7 1) 3W are au avut urio'itatea s$ iteas$ el #uţin #atru numere ale otidianului îns$ nu au devenit onsumatori i doar ititori de on&untur$ F
@1
Presa locală a comunității românești din Italia
Nigura :. Aistogramă în plan pri+ind -rec+enţa citirii cotidianului.
n funţie de #ro#orţia #aginilor itite) (ra %omâniei este un otidian u artiole interesante în marea lui ma&oritate! Un #roent de 34)6W dintre ititori au interesul de a letura tot 'iarul! "lte 34)3 #roente ites trei sferturi din 'iar! Un fa#t are due la astfel de re'ultate este #re'entarea grafi$ /t mai atrativ$ ,i în s#eial titlurile /t mai inisive e #rovoa$ urio'itatea de a iti materialul e le însoţe,te! *ist$ ,i un mi #roent) nesemnifiativ) de 1W are se mulţume,te doar u r$sfoirea otidianului) itind doar unul sau dou$ artiole are reu,es s$ le atrag$ atenţia! F
Nigura 9. Aistogramă în plan pri+ind proporţia paginilor citite ale cotidianului.
I:.,. I't#rpr#tar#a &at#lor Studiind istoria otidianului (ra %omâniei #rivind #rofilul ,i audienţa aestuia) se onstat$ $ 'iarul este unul a#reiat) are a reu,it s$ î,i atrag$ de #artea sa un #u(li matur! Pre'entarea din #unt de vedere statisti a otidianului #rivind evoluţia aestuia ra#ortat$ la #u(liul ititor ofer$ o imagine de ansam(lu a fenomenului studiat FDa(elul 1H: @2
Presa locală a comunității românești din Italia
;aelul 1. Criterii de studiu pri+ind cotidianul (ra %omâniei. Criteriul Pr"#ilul citit"rului citit"rului
Au$ienţ c"ti$inului c"ti$inului
Funcţi Se
Re!ulttul +asulin 62W
=/rst$
35 54 ani 53W
Studii
+edii ,i su#erioare
Stare ivil$ Regiune
C$s$toriţi 7@1W 65W în Dorino
Peste 6 numere 45W
Pro#orţia #aginilor itite
Dot 'iarul 34)6W
e aii re'ul re'ult$ t$ $ 'iaru 'iarull (ra %omâniei are ititori în #rini#alele ora]e ale Italiei fiind în ma&oritate ($r(aţi u studii medii ,i su#erioare) u v/rste u#rinse între 35754 ani! n eea e #rive,te v/n'$rile otidianul are o ot$ destul de (un$ om#arativ %iar u unele 'iare naţionale! Ca audienţ$ regiunea u el mai mare #roent în num$rul ititorilor este ora]ul Dorino are deţine un #roent de 65W! Privind frevenţa itirii /t ,i #ro#orţia #aginilor #aginilor itite) se onstat$ $ 'iarul (ra %omâniei este un 'iar (ine itit întru/t #este 45W dintre ititori au leturat #este 6 numere ale
otidianului iar un #roent #este 34W ite,te tot otidianul!
@3
Presa locală a comunității românești din Italia
CONCLUZII
"fla "flat$ t$ într într7o 7o lume lume în onti ontinu$ nu$ s%im s%im(a (are re ,i #lin #lin$$ de sur#r sur#ri' i'e) e) lume lumeaa ma mass7 ss7me medi dia) a) und undee televi'iunea este regin$) iar radioul ,i internetul o str$&uies de o #arte ,i de alta) el din urm$ $ut/nd su#remaţia) #resa des%i'$toare de drum a aestei lumi) în$ nu ,i7a s#us ultimul uv/nt! >urarea de faţ$ ,i7a #ro#us #re'entarea unei imagini de ansam(lu a #resei srise loale a omunit$^ii rom/ne]ti din Italia! Prima #arte a lur$rii ofer$ o #rivire #anoram$ asu#ra aestui domeniu numit #resa marat de inedit ,i sen'aţional) are a unosut la îne#ut o de'voltare tre#idant$ a urmare a invent$rii ti#arului) devenind forţa dominant$ a s#aţiului #u(li! Urmea'$ delinul îne#/nd u al treilea deeniu al seolului ??) a a#oi s$ î,i sta(ili'e'e ra'a de aţiune undeva asu#ra unui #roent de 6 7 @W din #o#ulaţie! ndre#t ndre#t/nd /ndu7ne u7ne s#re istori istoriaa #resei #resei srise srise rom/ne, rom/ne,ti ti ,i onlu' onlu'ion ion/nd) /nd) se onstat onstat$$ $ #resa #resa rom/neas$ î,i are originea în ultura #o#orului nostru! Cu un asemenea fundament) susţinut$ în devenirea sa de #ersonalit$ţi marante ale s#iritualit$ţii rom/ne,ti) #resa rom/neas$ statuea'$ un #rini#iu esenţial) esen ţial) ,i anume $ tre(uie tre(u ie s$ vii din ultur$ ,i s$ serve,ti ulturii într7un tim# soial #entru reu#erare tim#ului ultural! Poate astfel se e#li$ voaţia singular$ a #resei rom/ne,ti de a asimila într7un tim# uimitor de surt reaţia lumii ,i de a oferi valori are s$ #roiete'e ultura rom/neas$ în #atrimoniul universal! ntr7un one#t mondial al #resei în ele mai diverse forme de manifestare) #resa rom/neas$ are o #ersonalitate distint$) susţinut$ de modele ulturale ,i format$ #e o matrie identitar$) valoare aesteia fiind singurul mod de reomandare! u#$ o #erioad$ glorioas$) #resa rom/neas$ a&unge la delin în anii trei'ei ai seolului treut) delin are va ontinua o dat$ u intrare într7o 'on$ întuneat$) marat$ de #erioada omunist$! u#$ revoluţia din 1AA) #resa rom/neas$ va unoa,te o e#lo'ie #e toate #lanurile) au'at$ de _foamea0 de sen'aţional a ,i nevoia des$tu,at$ de a avea aes la informaţia divers$) neen'urat$! Pro(lema Pro(lema fenomenului fenomenului migraţionist migraţionist va atrage atenţia o#iniei #u(lie #entru o lung$ #erioad$ de tim#! +igraţia este un #roes are se desf$,oar$ #e #arursul mai multor deenii ,i) #e fondul glo(ali'$rii) va #rimi un #uterni im(old! Imaginile #rovenite din ţ$rile U*) are reflet$ un grad de #ros#eritate net su#erior în ra#ort u un num$r im#ortant de state de #e toate ontinentele) vor atrage a @4
Presa locală a comunității românești din Italia
un magnet imigranţi atra,i de mira&ul eonomi! *litele loale ,i naţionale îm#reun$ u forurile de dei'ie de la nivelul U* vor tre(ui s$ dea un r$s#uns onving$tor #ro#riilor et$ţeni are se afl$ în difiultat difiultatee eonomi$ eonomi$ din au'a onseinţelor onseinţelor ri'ei mondiale! n funţie funţie de aeste r$s#unsuri) r$s#unsuri) vom ,ti are va fi viitorul *uro#ei omunitare: o *uro#$ are se va în%ide în sine sau o *uro#$ are se va des%ide integr$rii! Pe aest fond de a,te#tare) ei a#roimativ 4!! de et$ţeni rom/ni are au migrat vor fi afetaţi în mod diret de #olitia în #rivinţa emigraţiei! Re#re'e Re#re'enta ntarea rea mediat mediati$ i$ a atorul atorului ui dias#or dias#ori i nu evidenţ evidenţia' ia'$$ #artiu #artiulari larit$ţ t$ţile ile e#erie e#erienţe nţeii dias#orie în ontetul diverselor ti#uri de mo(ilitate ,i onetivitate la reţele diverse! ias#ora este #re'entat$ a o realitate a(strat$) su( forma unor #ersona&e ideali'ate vs! #ersona&e negative! +edia inst instit itui uiee astfel astfel un imagi imagina narr al om# om#as asiu iuni niii ,i aten atenţi ţiei ei (ine (inevoi voito toare are!P !Pred redom omin in$$ re#re re#re'e 'ent nt$r $ril ilee su(stanţialiste asu#ra dias#orei în sensul $ #resa se ra#ortea'$ la dias#ora a la un gru# soial omogen) definit s%emati!
Presa locală a comunității românești din Italia
e remarat este asem$narea dintre istoria aestui otidian ,i istoria ulturii ,i a #resei rom/ne,ti! (ra %omâniei a reu,it într7un tim# etrem de surt s$ reu#ere'e deala&ul #e #iaţa media) egal/ndu7,i
adversarii) onur/nd u ei de la egal la egal ,i %iar de#$,indu7i! Istoria otidianului (ra %omâniei demonstrea'$ $ înerarea de a se înadra în s#aţiul mediati euro#ean nu este doar o _%imer$0) i o realitate! Un otidian al dias#orei rom/ne]ti #oate fi om#etitiv) se #oate #re'enta la standarde grafie de ee#ţie ,i #oate onura u oriare alt 'iar din *uro#a!
@6
Presa locală a comunității românești din Italia
BIBLIOGRAFIE
1! "l(ert Pierre) Istoria presei) *d! Institutul *uro#ean) Ia,i 22! 2! "nti#) Constantin) Contriuţii la istoria presei române ) *d! Uniunea 'iari,tilor) Buure,ti) 1A64! 3! Beiu) Camelia) /uropaW ca -ormat mediatic. Construcţia prolemelor pulice în discursul presei din %omânia0 în Beiu) C!Q Per#elea) N! Foord!H) *uro#a ,i s#aţiul #u(li! Pratii
omuniaţionale) re#re'ent$ri) limat emoţional) Buure,ti) *ditura "ademiei) 2@! 4! Bertrand) Claude7;ean) Introducere în presa scrisă şi +orită) *d! Polirom) Ia,i) 21! 5! Bru(aer) Rogers) ;#e XdiasporaQ diaspor ) *t%ni and Raial Studies) vol! 2) no! 1) ;anuarJ) #! 1c1A) 25! 6! C%elea) Se#timiu) Iniţiere în cercetarea sociologică) *d! Comuniare!ro 24! @! C%iiudan) Ion) .ali) Bogdan) Imagologie. Imagologie istorică0 *d! Comuniare!ro) 21! ! C%i,u) >iian) Introducere în sistemul mass$media) *d!
