UNIVERSITATEA BABEŞ-BOLYAI - CLUJ-NAPOCA FACULTATEA DE GEOGRAFIE SPECIALIZARE: PLANIFIECAREA TERITORULUI
PARCUL MARE, DEJ - prezentare, analiza, propuneri de interventie -
Student: Cătălin Sucală, an III
PARCUL MARE, DEJ
I. Localizare Dej este unul din cele cinci municipii ale județului Cluj. Se află la 60 km nord de municipiul Cluj-Napoca, la confluența dintre râurile Someșul Mare și Someșul Mic. Parcul Mare, este situat in partea central-nordica a orașului, în imediata apropiere a centrului istoric, într-un areal mai mare ce cuprinde funcțiuni predominant recreative – un stadion, un complex sportiv si un bazin olimpic. În imediata vecinătate, la nord, arealul respectiv se învecinează cu râul Someș.
II. Istoric Parcul Mare a fost realizat în 1926, simultan cu un lac de agrement, ștrandul și stadionul orașului. Asemănător cu Parcul Central din Cluj, și cu alte parcuri municipale din Gherla, Bistrita și celelalte orașe ardelenești modernizate în perioada interbelică, a cunoscut puține modificări și prea puțină atenție în epoca comunistă. După 1989, singurele modificări operate au fost bucățile de verdeață tăiate din „plămânul" orașului, bucăți mai mari sau mai mici fiind ocupate de diverse construcții care s-au lăcomit la acest spațiu, unic în felul său.
III. Situația existentă: Parcul a fost supus recent unei „remodelari" care a avut ca finalitate plantarea de noi arbori in locul celor imbatriniti, de flori si arbusti ornamentali, pavarea aleilor, amenajarea unui loc de joaca pentru copii si a unei mici gradini japoneze.
1
IV. Stilul parcului și caracteristici ale stilului Parcul Mare din municipiul Dej se încadrează în stilul peisager. Caracteristici ale stilului peisager: Acest stil este tratat si datat de studii de specialitate odată cu sec XVIII, originea lui se află în experiența chineză şi mai apoi în cea japoneză, ce se apropie mai mult de spiritul occidental. Asimilând experienţa chineză, japonezii au reuşit să adauge noi subtilităţi grădinii peisagiste, să acuze mai mult simbolistica, să diminuezae grafismul chinez în favoarea expresiei formale şi să facă să se simtă o dinamică a conceptelor. În grdina japoneză întâlnim şi posibilităţi de articulare cu unele concepte din experienta occidentală. În Europa primele intenţii privind noul mod de a gândi grădina apar în unele tratate literare din secolul XVII, dar primele realizări concrete sunt din sec XVIII, când influenţa orientală împreună cu noua atitudine faţă de natură, reactia la artificializarea şi rigorile modelului Versailles... vor conduce la un nou model de grădină, cea peisageră. Meritul creatorului era de a nu violenta natura şi nici de a o copia, ci a descoperi măiestria acesteia în utilizarea elementelor de compoziţie. În căutarea firescului, se va urmări o continuare a grădinii şi dincolo de limitele sale, în peisajul neprelucrat, evident zidul de delimitare lipsind. Ambianţa se va apropia de cea a picturii engleze, iar modelul chinez va servi mai mult ca reper sau ca ofertă de elemente decorative exotice. Compoziția: • Se preferă terenurile cu o tipologie mai animată, chiar ajutată acolo unde este cazul; • Înscrierea cât mai firească a compoziției în formele terenului; • Ineditul devine un scop; • Interesul nu este dirijat ci tentant; • Se preferă perspectivele ambientale oferite din loc în loc; • Se exclude simetria, aliniamentele, suprafeţele plate prea întinse şi riguros delimitate; • Obiectele de arhitectură se încadrează cu discreţie în cadrul înconjurător; • Sunt evitate terasele, scările monumentale şi colonadele sau porticele ample; • Aleile, aparent trasate la întâmplare, conduc în fapt spre ambianţe sau puncte de interes, unde vegetalul, apa, şi arta monumentală, pot fi factori principali ai acestor scene; Vegetaţia: • Este componentă majoră a amenajării, de la peluză până la masivul plantat; • Distribuţia ei, are reguli bine stabilite, de la aalegerea speciilor, asociere, dispunere, etc, până la stabilirea paletei cromatice; Apa: • predispune la calm, meditație, visare; • forme utilizate: eleşteul, cursul sinuos, cascada naturală sau izvorul;
V. Particularități ale obiectivului: Parcul este situat pe un teren aproape plan, cu puține denivelări - o terasă mai ridicată pe latura sudică a parcului, unde se află o alee pietonală și un taluz de racordare la strada Alecu Rousseau, în partea nord-estică a parcului;
2
Puncte de interes reprezentate prin obiecte sculpturale amplasate în așa fel încât ele ofera momente de repaos în promenada pe aleile parcului; O altă particularitate a parcului, este amplasarea unui părculeț cu jocuri pentru copii;
VI. Analiza geografică: V.1. Localizare: Din punct de vedere geografic, parcul este situat într-o luncă de râu (Râul Someș), în zona de nord a Podișului Transilvaniei. Se află la intersecția coordonatelor geografice: 47°05′14″latitudine nordică și 23°48′19″ latitudine estică. Centru polarizator cu rol regional, municipiul Dej are 38.000 locuitori. Este un nod de confluență a râurilor Someșul Mare și Someșul Mic, a drumurilor, a căilor ferate și a altor fluxuri energetice de tip radial. În oraș, parcul este situat în partea nordică, aproape de centrul istoric. V.2. Climă Este temperat continentală moderată, cu temperatura medie anuală de 9,6 °C cu un minim în ianuarie de -5 °C și un maxim în luna iunie/iulie de +20 °C. Media precipitațiilor anuale se învârte în jurul valorilor de 600-700 mm, cea mai ploioasă lună fiind iunie. Toamna și iarna se resimt influențele baltice de la vest. Verile sunt călduroase, iar iernile în general sunt lipsite de viscole. V.3. Vecinătăți Parcul Mare este încadrat într-o insula urbană de verdeață cu scopuri recreative, împreuna cu stadionul municipal, o bază sportivă și un bazin olimpic. Insula este delimitată la sud de str. Nicolae Titulescu și o alee pietonală. În partea de nord, insula este delimitată de râul Someș, iar in partea de est de strada Parcului și de strada A. Rousseau. Vecinătățile parcului sunt reprezentate de zone de locuire, zone de locuire mixate cu servicii, instituții publice și servicii și zona de dotări sportive. Concret aceste zone funcționale sunt reprezentate de: trei insule urbane predominate de construcții destinate pentru locuire în partea estică și în sud, stadionul municipal la nord, o bază sportivă la vest. V.4. Raza de deservire și accesibilitatea Fiind singurul parc de dimensiuni semnificative din oraș, acesta este destinat tuturor locuitorilor din Dej, însă poziționarea sa în oraș favorizeaza utilizatorii din zona centrala și nordică a orașului. Locuitorii din imediata apropiere a parcului au acces pietonal direct prin mai multe puncte de intrare in parc situate pe strazile N. Titulescu, A. Rousseau si strada Parcului. Cei ce vin să viziteze parcul din locuri mai îndepărtate pot folosi transportul în comun, și stația de autobuz situată pe strada N. Titulescu. Se poate ajunge în apropierea parcului cu ajutorul automobilului. Pentru automobile există câteva parcări situate în apropiere, pe strada N. Titulescu și strada A. Rousseau.
3
VII. Analiza valorică: Parcul Mare în sine nu are o valoare deosebită din punct de vedere al stilului si amenajărilor peisagere sau a elementelor naturale conținute, totuși el reprezintă o valoroasă oază de verdeață pentru locuitorii orașului. În interiorul parcului se gaseste un singur obiect de patrimoniu și anume statuia lui Guilelm Șerban (1872-1923) operă a sculptorului Vasile Rus-Batin; este amplasată în parcul oraşului şi a fost dezvelită la 26 iunie 1971. Guilelm Sorban a trăit la Dej între anii 1900-1923. A fost primul subprefect român al judeţului Solnoc-Dăbâca şi apoi prefect. Este autor al primelor lucrări de muzicologie din Ardeal şi de lucrări corale şi vocalinstrumentale. Este înmormântat la Dej, în cimitirul din Dealul Florilor, unde se află amplasat şi un bust al compozitorului. Parcul este mobilat cu o serie de obiecte sculpturale, nu foarte valoroase, care au ca scop înfrumusețarea și totodata reprezintă puncte de interes în parcursul traseelor aleilor din parc.
VIII. Analiza SWOT: puncte tari • proximitatea față de centrul istoric al orașului
puncte slabe • dimensiunea relativ redusă
• este un parc vechi, intrat în memoria colectivă a orășenilor;
• amenajările actuale sunt de slabă calitate constructivă și în mod special estetică;
• situarea într-o insulă mai mare de verdeață cu funcțiuni de agrement;
• accesele în parc sunt slab marcate și în unele locuri chiar greu vizibile;
oportunități • posibilitatea extinderii parcului înspre malul râului Someș și de-a lungul râului cu promenade pietonale și pentru biciclete • posibilitatea legării parcului cu centrul istoric cu ajutorul unor circulații pietonale și pentru biciclete
amenințări • sufocarea parcului cu obiecte de mobilier urban (obiecte sculpturale, obiecte de joaca pentru copii) • poluarea intensa datorata circulatiei auto din jurul parcului; • poluarea fonica și vizuală datorată pieței de verdețuri de pe aleea pietonala situată în sudul parcului
4
• situarea în proximitatea râului Someș;
• unele obiecte sculpturale situate în parc sunt situate foarte departe de aleile pietonale, deci sunt inaccesibile și greu de vizitat;
• situarea într-un țesut urban bine închegat; • acces facil în zonă, atât carosabil cât și pietonal; • existența câtorva obiecte arhitecturale mai valoroase în apropiere;
IX. Interventii posibile: Reabilitare: Lucrări de reabilitare au fost recent încheiate în Parcul Mare (pavarea aleilor pietonale), însă aceste lucrări sunt de slabă calitate constructivă și estetică. Mai este nevoie și de reabilitarea treptelor de la accesele în parc. În scopul realizării unor lucrări frumoase de amenajare a parcului, ar fi bine ca materialele folosite pentru pavarea aleilor să fie sortimente de piatră naturală și nu pavele de beton.
Valorificare: La capitolul valorificare, este important de menționat proximitatea cursului râului Someș situat în apropierea parcului. Viitoarele intervenții asupra parcului ar trebui să țină cont de potențialul ridicat în ceea ce privește calitățile peisagere ale acestui curs de apă. Valorificarea acestui spațiu ar putea ridica mult calitățile estetice și recreative ale parcului.
5
X. Anexe, planuri:
X.1. Plan de încadrare în zonă
SC. 1:10000
6
X.2. Plan de situație
7
X.3.Organizarea circulațiilor
8
X.4.Rețele edilitare
9
Referințe bibliografice: 1. P.U.G. Municipiul Dej, realizat de S.C. INTERPROIECT S.R.L. 2. Dej Poarta Someşului, Editura Studia, Cluj-Napoca, 2005 3. http://ro.wikipedia.org/wiki/Dej
10
