Lotizarea si Parcul Ioanid De la grădina Breslea la Parcul Ioanid
Librarul si editorul George Ioanid a cumparat terenul in 1856 de la marele aga Pana Babeanul pentru 2100 de galbeni. Inainte zona fusese una din multele gradini! din Bucuresti" cunoscuta sub numele de Gradina Breslea #18$0%186&'" mentionata ca atare si in (iocoii )ec*i si noi! unde este scris c+ locuitorii Bucure,tiului din clasa de mi-loc deprin,i de mult timp cu )ia/a oriental+ cea plin+ de lene ,i poezie" )ara se adunau la gr+dinile Breslea" (i,migiu colo fiecare cap de familie ,i ntindea masa ,i mpreun+ mpreun+ cu casnicii casnicii ,i amicii" amicii" beau ,i m3ncau4 m3ncau4 apoi ncepeau ncepeau a n)3rti n)3rti *ora str+mo,easc+ ,i dan/urile cele )esele. (onstantin Bacalbasa scria despre aceasta gradina in Bucurescii de altadata! 7 gradina de margine de oras unde se faceau petrecerile" unde mergea lumea sa c*efuiasca" unde se intalneau amorezatii si unde cantau printre tufisuri lautarii!. upa ce Ioanid de)ine proprietarul gradinii si o transforma" un -urnalist francez fr ancez descria zona n 9:ournal de Bucarest! astfel 9;u departe de Palatul oate apartin dlui G. Ioanid" un simplu librar" ce a dob3ndit toat+ aceast+ proprietate cu pre/ul muncii sale.! Parcul Ioanid
>ot pe la 1&00 se desc*ide o alt+ gr+din+ superb+ n Bucure,ti. ?ste )orba despre parcul Ioanid. Po)estea lui ncepe" totu,i" unde)a pe la 1856" c3nd terenul este cump+rat de la marele ag+ Pan+ Bibeanul de c+tre librarul George Ioanid. @nainate s+ de)in+ un teren 9cu poten/ialA" zona nu fusese dec3t un maidan" iar mai t3rziu un spa/iu mp+r/it de me,te,ugari ,i negustori. criitorul ;icolae Cilimon aminte,te de aceast+ gr+din+ ,i o descrie drept locul unde se adun+ cei 9deprin,i cu )ia/a oriental+" cea plin+ de lene ,i poezieA. Pasiunea librarului pentru natur+ transform+ aceast+ gr+din+ ntr%un loc plin cu pomi e=otici" )i/+ de )ie" flori rare ,i legume bine culti)ate. Pe la 1&0& nu mai este ns+ )orba despre o simpl+ pasiune pentru gr+dini. Ioanid librarul aduce ar*itec/i care amena-eaz+ parcul n paralel cu )ilele din zon+. 9?ste g3ndit ca o gradin+ public+ ,i e realizat n stilul anglo%c*inez. ?lementele de peisaseaman+ celor din parcurile occidentale. par pa)ilioane" e amena-at un lac ,i mici pia/eteA" scrie (ristina DoinarosEi n cartea sa numit+ 9Lotizarea ,i parcul Ioanid. ceea,i autoare remarc+ faptul c+" n ziua de ast+zi" parcul nu mai are mult de%a
face cu proiectul de la 1&00. 9Fulte detalii au fost simplificate" altele c*iar pierduteA" men/ioneaz+ DoinarosEi. Primele lucrari de sistematizare
Primele lucrari de sistematizare a zonei au a)ut loc in 182" cand Primaria a inc*eiat un contract cu nton DestellH pentru amena-area unei gradini pe maidanul Icoanei. ceasta lucrare a fost terminata in anul 185 prin desecarea baltii Bucurestoaiei. Procesul de sistematizare a zonei a fost grabit de construirea colii (entrale de fete in 188&%18&1" opera a ar*itectului Ion Fincu. Parcul Ioanid a fost infiintat intre anii 1&0&%1&10" cand Primaria orasului Bucuresti a inceput in zona o serie de lucrari de urbanism cunoscute sub numele de Alotizarea IoanidA" ceea ce a dus la aparitia unui cartier de )ile dispuse in -urul actualului parc. Impartirea terenului" care cand)a a fost o mlastina" apoi a intrat in posesia librarului G*eorg*e Ioanid" s%a facut astfel incat fiecare casa construita sa aiba o )edere directa la parc. Ideea de a realiza un cartier de )ile in -urul unui parc public era destul de stranie pentru urbanismul romanesc din acea )reme. La baza lotizarii si parcului Ioanid" au stat 2 idei % lotizarea rezidentiala cu )ile ce incon-oara un parc public4 % enumerarea unor modele occidentale de tip urban care nu%si gasesc ec*i)alent in urbanismul romanesc de atunci. Punctul de plecare l%a constituit procesul )erbal inc*eiat in anul 1&0&" odata cu ac*izitionarea terenului de la mostenitorii lui George Ioanid “Sistemul admis de noi de a avea un parc in interior inconjurat de vile se intrebuinteaza in orasele modern…, ca avand avantagii mari din punct de vedere al infrumusetarii oraselor si al hygienei.”
Fodelele dupa care s%au inspirat au fost orino" Gent*ier" Berlin" etc. Lotizarea si parcul Ioanid nu se incadreaza in fenomenul de e=ploatare imobiliara" toti banii recuperati din )anzarea loturilor au fost folositi pentru amena-area parcului. Janzarea loturilor s%a facut prin licitatie.
Profilul utilizatorului
Pana in 1&10" in zona fostei li)ezi Ioanid" care se afla intre trazile Polona" umbra)a
Stiluri arhitecturale
in punct de )edere stilistic" ma-oritatea )ilelor construite in aceasta zona in a doua parte a sec I si prima -umatate a secolul sunt ori in stilul national romanesc" ori in stilul eclectic" la moda in ?uropa in acea )reme" academiste sau romantice. Parcul a fost inspirat de ar*itectura romantica" in maniera gradinilor anglo% c*ineze" cu pa)ilioane" lac" mici piatete etc." dar ar*itectul%autor este necunoscut. Jilele au fost realizate de ar*itecti cunoscuti precum Petre ntonescu" Ion Berindei" Grigore (erc*ez" ?rnest oneaud" Ion Fincu" Paul marandescu etc. Parcelele 6"15"21"2$"25 sunt parcelele a caror locuinte sunt in stil neoromanesc" cele de pe loturile 2""8 sunt eclectice cu elemente neoromanesti" iar restul )ilelor sunt constituite in stil eclectic. Proiectul lotizarii fusese incredintat ar*itectului Ion Fincu" care concepe acest cartier ca pe o 9cetate romaneasca" o cetate de sine statatoare cu tot ce%i trebuie ei si cu o gradina mare la mi-loc in care sa fie introduse unele traditii romanesti!. Pentru acest proiect se propune:
% delimitarea unei parcele in forma patrulatera" incon-urata de M strazi str Polona" umbra)a
%
crearea de pe fiecare strada care margineste parcela" a unei alei pietonale care sa lege parculNgradina publica de aceste artere4
%
Imobilele sunt operele celor mai importanti ar*itecti ai epocii Petre ntonescu" Ion . BerindeH" Ion I. BerindeH" Grigore (erc*ez" ?. oneaud" 7. Fausg*" Paul marandescu" imitrie Oar-eu" :ean Fonda" >iberiu ;iga si Ooria (reanga astfel incat intreg ansamblul poate fi considerat un muzeu in aer liber. intre acesti ar*itecti" Ion . BerindeH a fost cel mai prolific" a)and patru cladiri construite in zona. Regulament de constructie
e stabilea respectarea obligatorie a retragerii fata de )ecin" specificandu%se asezarea cladirii fata de fiecare strada 5m fata de umbra)a
Ingradirile sunt din garduri transparente de 1"8m inaltime" realizate din grila-e de fier for-at pe soclu de zodarie atat catre strada" cat si catre gradina publica. Pe lateral"
gardurile sunt realizate din fier for-at" pe lungimea de M%5m" iar restul din zidarie cu o inaltime de 2m. Parcelele trebuiau sa aiba o gradina cu flori catre strada si o gradina cu pomi fructiferi spre parc.In prezent" spatiul liber este folosit pentru depozitarea deseurilor" spatii de parcare" in fata )ilelor s%a pa)at deoarece ma-oritatea au de)enit institutii" gradinite.
Zona protejata
Kona parcurilor Ioanid si Icoanei reflecta parfumul perioadei belle epoue in Bucuresti. (onform legislatiei monumentelor de ar*itectura" nu numai o casa este considerata monument" ci intreaga zona fiind apreciata ca fiind Atesut rezidential traditional tipic % unicat" cu un fond construit de )aloare ar*itecturala ridicata. Gradul de protectie este ma=im % se prote-eaza )alorile ar*itectural%urbanistice" istorice si de mediu natural in ansamblul lor trama stradala" fondul construit" caracterul si )aloarea urbanistica4 sunt permise inter)entii care conser)a si potenteaza )alorile e=istenteA. Atmosfera
Parcul Ioanid este un colt al orasului in care poti intra cu usurinta intr%o atmosfera de epoca" insa pe trada umbra)a
