Dej

Municipiul Dej

Municipiul Dej cuprinde i localitile Ocna-Dejului, omcutu Mic, Petera, respectiv Pintic.

Oraul este mrginit la est de cartierul Dealul Florilor, Florilor, la sud de dealul Sf. Petru, la nord-est no rd-est de satul Cic, la vest de satul Igisiu, Igisiu, iar la sud-vest de satul Rompa. Localitatea este i nod feroviar cu staia de triaj Dej Triaj. Istoric

Primele meniuni documentare care atest at est existena oraului dateaz din anii 1061 i  i 1214, sub numele de Dees. Importana I mportana strategic i însemnatele rezerve de sare au fost descoperite înc de pe vremea dacilor. Cetatea Dejului a fost construit între 1214 i 1235. Oraul a avut de suferit de pe urma invaziei ttare din 1241. Oraul se dezvolt de-a lungul timpului ca i centru important de exploatare a srii, srii, la începutul secolului XVIII dispunând i de un mic port folosit  pentru transportul rapid al srii.

Dejul a fost capitala comitatului Solnoc-Dbâca. So lnoc-Dbâca. Din 1920 pân în 1940, oraul a fost capitala  judeului Some. În 1940, judeul Some a fost alipit comitatului Cluj, iar Dejul a intrat sub  jurisdicia Clujului. La 3 km de Dej De j la confluena Someului Mare cu Someul So meul Mic se afl Salina Ocna Dej sarea a început fie exploatat la Ocna Dej înc din d in antichitate. [4] Numeroase mrturii scrise prin anii 1239, 1291, 1365, 13 65, 1465, ne furnizeaz informaii informaii despre modul de organizare a exploatarii exploatar ii srii.

Demografie

Dej în Harta Iosefin a Transilvaniei, 1769-73Josephinische Landaufnahme . Populaia stabil a municipiului era la 1910 de 11.451 de locuitori (7991 maghiari, 2911 români, 445 germani i 104 alte naionaliti), iar dup ultimul recensmânt din 2002, era de 38.478 locuitori (85,03% români, 14,11% maghiari, 0,04% germani, 0,67% rromi, 0,04% evrei i 0,11% alte naionaliti), fiind al treilea ora ca mrime din judeul Cluj.

Evoluia populaiei la recensminte:

Mass Media

Mass Media local este bine dezvoltat. Municipiul beneficiaz de 2 radiouri locale: Radio Fir  i Radio Stil i de un post de televiziune -Some TV -Televiziunea Vii Someului. Televiziunea Some TV are o aria de acoperire in 4 judee, mai mult, promotorii acesteia i-

au propus o politic de post neutr politic, liber i încurajatoare a valorilor din microregiunea Vii Someului. Obiective

turistice

y

Castrul roman Samum din comuna invecinat Ceiu.

y

B

iserica Reformat, construit în stil gotic, în anii 1453-1536, cu un turn înalt de 72 m.

Hram iniial (înainte de Reforma Protestant): "Sf.tefan". B

y

iserica i mnstirea franciscan "Sf.Anton de Padova" (romano-catolic), construit în

stil baroc în secolul XVIII (în jurul anului 1716). y

B

iserica Ortodox "Sf.Gheorghe", ridicat în 1776.

y

B

iserica protopopial greco-catolic (nerestituit), consacrat în anul 1895 cu hramul

"Adormirea Preacuratei". y

Palatul justiiei, construit la sfâritul secolului XIX.

y

Cldirea fostei Primrii.

y

Statuia "Lupa Capitolina", simbolul latinitii poporului român. A fost realizat de sculptorul V. Pruna i dezvelit în 17 septembrie 2004, cu ocazia celei de-a 100 Adunri Generale a Astrei. Lucrarea a fost donat de dr. Traian Gh. Dascl, cetean de onoare al municipiului Dej.

y

Obeliscul (Monumentul) Eroilor.

y

Casa memorial Teodor Mihaly.

y

Casa memorial Alexandru Vaida Voievod.

y

Ruinele Castelului Kornis din comuna învecinat Mnstirea. y

ile Ocna Dej din apropiere.

B

În partea de sud-vest a Dejului se afl Ocna-Dejului, localitate devenit cartier al Dejului din 1991. Aici a existat, amenajat pân prin anii 80 ai sec.XX, bi cu ap srata, care au disprut odat cu prbuirea dealului de sare. Obiective

memoriale

y

Cimitirul eroilor români, maghiari, germani, rui, sârbi i evrei, din cele dou rzboaie mondiale, este amplasat pe str. Dealul Florilor i are o suprafa de 3.000 mp. În acest cimitir sunt înhumai 570 eroi, din care 416 cunoscui, în morminte individuale.

Personaliti

y

Ferenc Pápai Páriz (1649-1716) - medic, profesor i scriitor. Autor al lucrrii Pax Corporis (Pacea Trupului) tradus i în limba român, i al unui dicionar latinomaghiar.

y

Constantin Gavenda (a doua jumtate a sec. al XVIII-lea) - pictor i gravor, staroste al  breslei pictorilor i gravorilor din Ocna Dej - Gherla.

y

Kádár Jószef (1851-1939) - profesor i istoric, autor al monografiei Comitatului SolnocDbâca, aprut în apte volume (1900-1905).

y

Teodor Mihali (1855-1934) - doctor în drept (1883). Avocat la Baroul de avocatur din Dej. Înfiineaza Institutul de Credit i Economii "Someana". Director al Desprmântului Astrei i membru marcant al conducerii Partidului Naional Român.

y

tefan Cicio-Pop (1865-1934) - doctor în drept (1889) i avocat la Arad. Frunta al Paridului Naional Român. Aprtor al memoranditilor în procesul de la Cluj (mai 1894). Particip la pregtirea i desfurarea Marii Adunri Naionale de la Alba Iulia din 1 decembrie 1918. Semneaz Rezoluia de Unire a Transilvaniei cu România. Rspunde de Resortul Aprrii în Consiliul Dirigent. Senator i Presedinte al Parlamentului, Copreedinte al Uniunii Parlamentare de la Haga i al Uniunii Statelor  alcanice.

B y

Alexandru Vaida-Voevod (1872-1950) - doctor în medicin i membru al Comitetului Executiv al Partidului Naional Român din 1897. Deputat în Parlamentul de la udapesta. Particip la Marea Adunare Naional de la Alba Iulia din 1 decembrie 1918.

B

Conduce Resortul Justiiei i pe cel al Afacerilor Externe din Consiliul Dirigent, Preedinte al Camerei Deputaior (1918). A participat la Conferina de Pace de la Paris. A fost prim-ministru (1919, 1932, 1933).

y

Guilelm orban (1872-1923)jurist i compozitor, a trit la Dej între anii 1900-1923. A fost primul subprefect român al judeului Solnoc-Dbâca i apoi prefect. Autor a peste 100 de lucrri corale i vocal-instrumentale, unele pe versurile unor poei clasici români.

y

Liviu Mica (1875-?) - din 1900 este avocat în Dej, secretar, apoi preedinte al P.N.R., din comitatul Solnoc-Dbâca. Partcip ca delegat al oraului Dej, la Marea Adunare  Naional de la Alba Iulia din 1 decembrie 1918. Prefect al Comitatului; senator în Parlamentul României întregite.

y

Victor Motogna (1885-1948) - director al Liceului "Andrei Mureanu". Docent la Universitatea din Cluj i profesor la Academia Teologic Unita din Cluj i la Academia Romano-Catolic din Timioara. Preedinte al Departamantului Dej al ASTREI.

y

Aurel Pavel Banu (1887-1970) - în 1902 a înfiinat la Budapesta revista "Luceafrul". Prefect al judeului Some (1931-1932). A sprijinit activitatea ASTREI. Înfiineaza la Dej o coal rneasc (1931).

y

George Mânzat (1888-1958). Profesor i senator de Some în Parlament (1931-1932). A redactat ziarul "Someul". Preedinte al Departamantului Dej al ASTREI. A publicat Monografia oraului Dej.

y

Cornel Pop (1889-1953) - în 1919 este notar i apoi primpretor al comitatului SolnocDbâca. Secretar i viceprefect al judeului Some, apoi primar al oraului.

y

Victor Cherestesiu (1895-1917) - profesor la Universitatea "Babe-Bolyai" din Cluj Napoca. Doctor în filosofie la Universitatea din Viena. Director al Institutului de Istorie din Bucureti, director adjunct al Institutului de Istorie i Arheologie Cluj.

y

Ana Novac (1922-2010), scriitoare, supravieuitoare a Lagrului de la Auschwitz

y

Ion Cupa (1912-1984), general, istoric i scriitor