CURS 2 Organizarea cunostintelor:
SCHEME SI SCENARII COGNITIVE
Continut
1. Defi Defini niti tia a sch schem emei ei cogni ogniti tiv ve 2. Carac Caracte teri rist stici icile le schem schemel elor or cogn cognit itiv ive e 3. Rezul Rezulta tate te cercet cercetaril arilor or asupr asupra a schem schemelo elorr cognit cognitiv ive e 4. Defin Definit itia ia scena scenari riul ului ui cogn cognit itiv iv (scri (script pt)) 5. Car Caract acteris eristi tici cile le scen scenar arii iilo lorr 6. Impor Importtanta anta sch schem emel elor or si scen scenar arii iilor lor cogni cogniti tive ve
IN-PUT
(1). Cand va ganditi la cuvantul biblioteca, ce va vine in minte? (2). Cand va ganditi la cuvantul corn, ce va vine in minte? (3). Cand va ganditi la propria persoana, ce va vine in minte?
(3). Cand va ganditi a lua masa la restaurant, ce va vine in minte?
SCHEMELE COGNITIVE Definitii: •
•
Categorii mentale sau concepte pe care oamenii le utilizeaza pentru a organiza si a intelege realitatea (Miclea, 2007) Colectii de reprezentari mentale asupra realitatii sau asupra Selfului, cu elemente inter-relationate si care functioneaza ca un intreg (Dryer , 1997)
TIPURI DE SCHEME COGNITIVE C1: dupa referent •
Obiectuale – condenseaza informatii despre obiecte sau fenomene din realitate
exemple •
Scheme despre sine (self-schema) – o generalizare cognitiva despre Self, rezultata din experiente trecute care organizeaza si ghideaza procesarea informatiei relevante despre sine.
exemple
TIPURI DE SCHEME COGNITIVE C2: dupa nivelul de organizare a informatiilor Scheme – categorii largi de organizare a cunostintelor Subscheme – categorii particulare de organizare a cunostintelor Exemplu Schema mentala pentru mijloace de transport Subscheme: transport maritim transport aerian transport auto •
•
TIPURI DE SCHEME COGNITIVE
C3: dupa gradul de acuratete •
Scheme clare – categorie de cunostinte pentru care persoana are informatii clare si acurate
Exemplu: grupul de prieteni •
Scheme vagi – categorie de cunostinte pentru care persoana are informatii neclare si inacurate
Exemplu: traditii de Craciun la japonezi
TIPURI DE SCHEME COGNITIVE
C4: dupa puterea legaturilor dintre elemente
•
•
Scheme flexibile (prezentarea unui element activeaza intr-o masura mai mica intreaga schema) Scheme rigide (prezentarea unui element activeaza intr-o masura semnificativa intreaga schema)
SCHEMELE COGNITIVE: CARACTERISTICI
•
Elementele din schema sunt inter-relationate si functioneaza unitar
daca un element din schema este activat, celelalte se vor activa simultan Scheme obiectuale carti
rafturi
computer
examen
Self-schema dezinhibat
petrecere
indraznet
energic
CARACTERISTICI
•
Schemele cognitive au o structura interna de tip ierarhic, cu cunostinte fixe si variabile
Scheme obiectuale (biblioteca) Cunostinte fixe: „cartile” Cunostinte variabile: „scarile in spirala” / „liftul” Self-schema (extraversiune) Cunostinte fixe: “energie” Cunostinte variabile: “recompense externe”
CARACTERISTICI •
Schema cognitiva se dezvolta ca si grad de complexitate intre 4 si 10 ani ; dupa aceasta perioada sensibila, elementele sunt din ce in ce mai puternic asociate
“organizarea cunostintelor in scheme cognitive la copii este mai degraba una temporo-spatiala decat una ierarhica” (Miller, 2003)
CARACTERISTICI •
Schemele cognitive pentru o situatie familiara sau frecvent intalnita au un grad mai inalt de accesibilitate din memorie, presupunand un efort cognitiv mai scazut pentru extragerea lor
Discutie Cazul expertilor
DE CE NE SUNT UTILE SI DE CE NE INSEALA SCHEMELE MENTALE? 1. Organizeaza realitatea si faciliteaza recunoasterea categoriilor (+); realizeaza o perceptie, procesare si reactualizare selectiva a informatiei (-)
Experiment 1 (Brower, 2000) Rezultate Se ignora elemente prezente, dar incompatibile cu schema mentala Se reactualizeaza elemente absente din realitate, dar congruente cu schema mentala Elementele – prototip sunt reproduse cu cea mai mare frecventa •
DE CE NE SUNT UTILE SCHEMELE MENTALE? Experiment 2 (Anderson, 2001) Grupul A: din perspectiva hotului Grupul B: din perspectiva cumparatorului Grupul C: de control Rezultate: schemele mentale produc o selectivitate in reactualizarea informatiilor Concluzie o schema cognitiva favorizeaza procesarea selectiva a informatiei, ducand fie la inferarea unor itemi inexistenti, dar consistenti cu schema, fie la ignorarea unor itemi existenti, dar inconsistenti cu schema mentala IMPLICATII •
•
•
DE CE NE SUNT UTILE SCHEMELE MENTALE? 2. Self-schemata anticipa comportamentele si asigura cunoasterea interpersonala (+); cele negative sunt nucleu al comportamentului depresiv
Studiul lui Malle & Horowitz Concluzia 1 - Elementele unei scheme cognitive negative despre sine sunt mult mai puternic asociate comparativ cu elementele unei scheme pozitive despre sine. •
De ce schema negativa despre sine are elemente mai puternic interconectate decat cea pozitiva?
Argumente (a). Teoria atribuirii •
•
•
evenimentele negative au o mai mare probabilitate de a activa un mecanism justificativ, o atribuire de cauzalitate decat cele pozitive comportamentul social indezirabil e legat de cele mai multe ori de o trasatura (ceea ce da stabilitate asocierii) comportamentul social dezirabil, atunci cand se explica, tendinta este sa se invoce mai multe cauze
Argumente (b). Teoria feedbackului social (Snyder, Reeder) •
•
biasul perceptiei sociale: in formarea primei impresii, oamenii au tendita de a observa mai ales trasaturile negative ale celuilalt; ca urmare, comunica un feedback negativ mai puternic, explicit sau subtil feedbackul social negativ repetat va duce la formarea unei scheme cognitive despre sine negativa, in special daca persoana doreste sa raspunda expectantelor celorlalti
DE CE NE SUNT UTILE SCHEMELE MENTALE? Concluzia 2:
exista o tendinta generala de a cauta preferential in ceilalti acea informatie consistenta cu propria schema despre sine si de a fi rezistenti la acele informatii care contravin schemei despre propriul Self.
SCENARIILE COGNITIVE Definitie •
Scenariul sau scriptul este o structura de cunostinte care descrie ordinea secventelor derulate in cadrul unui eveniment, intr-un context specific
Ex: a merge la restaurant Ex: a iesi la un party Ex: a merge la scoala Ex: a te casatori
SCENARIILE COGNITIVE: CARACTERISTICI •
•
•
•
contine micro-actiuni relativ constante in raport cu situatia ( platesc dupa ce servesc masa) orice modificare in ordinea secventelor unui eveniment provoaca disonanta cognitiva; aceasta poate fi redusa prin penetrarea unor noi elemente in schema (ex – socul cultural/enculturatia) scenariile au grade diferite de prototipicalitate: cu cat scenariul este mai atipic pentru o situatie, cu atat el se va asocia cu un grad crescut de disconfort psihic si cu un sentiment de inadecvare in script, informatia poate fi procesata controlat, reflexiv , dar si non-reflexiv, automat , fiind stocata in 2 sisteme mnezice diferite
ROLUL SCENARILOR COGNITIVE Ghideaza comportamentul in situatii si contexte specifice Asigura un cadru de recunoastere si intelegere a experientelor personale sau ale altei persoane In mediul organizational, acorda semnificatie muncii si confera motivatie angajatilor Scriptul cultural explica diferentele in perceptia unor grupuri culturale diferite Relatiile dintre oameni sunt scriptate in grade diferite (ex – atasamentul familial, politic, religios, organizational etc) exemple •
•
•
•
•
ROLUL SCENARILOR COGNITIVE Cum se construiesc scenariile? Ca si schemele cognitive, scenariul cognitiv se formeaza prin: •
Modele de comportament parental
•
Invatare observationala (modelare)
•
Experiente personale
Ele depind de: •
•
Context/situatie (ex – scenariul ca ordine a secventelor in realizarea unei sarcini de munca) Variabile personale (ex – formarea unui stil decizional sau de rez
Cum le putem identifica? “povestile actioneaza ca un tip de script cultural (Furnham , 2006)”
EXERCITIU Miclea (1994, p. 362) Inainte de a se intalni cu doamna X, Y intra intr-o incapere frumos mobilata. Cateva persoane, asezate comod in fotolii, citeau diferite pliante. O tanara il invita intr-o alta incapere unde, dupa ce modifica pozitia scaunului, doamna X il pofti sa se aseze. a. Cine este doamna X? b. In ce incapere a intrat Y? c. Cine sunt persoanele care asteptau? d. Cine e tanara? e. Despre ce scaun este vorba?
EXERCITIU
Inainte de a se intalni cu doctorul X, Y intra intr-o incapere frumos mobilata. Cateva persoane, asezate comod in fotolii, citeau diferite pliante. O tanara il invita intr-o alta incapere unde, dupa ce modifica pozitia scaunului, doctorul X il pofti sa se aseze. a. Cine este doctorul X? b. In ce incapere a intrat Y? c. Cine sunt persoanele care asteptau? d. Cine e tanara? e. Despre ce scaun este vorba?
EXERCITIU
Y urma sa participe la un experiment psihologic vizand efectul elecrosocurilor asupra memoriei de lucru. Inainte de a se intalni cu domnul X, Y intra intr-o incapere frumos mobilata. Cateva persoane, asezate comod in fotolii, citeau diferite pliante. O tanara il invita intr-o alta incapere unde, dupa ce modifica pozitia scaunului, domnul X il pofti sa se aseze. a. Cine este domnul X? b. In ce incapere a intrat Y? c. Cine sunt persoanele care asteptau? d. Cine e tanara? e. Despre ce scaun este vorba?
SCENARIILE COGNITIVE “…chiar
daca in majoritatea timpului schemele si scenariile ne ajuta sa intelegem si sa anticipam realitatea, uneori acestea ne fac sa gresim; este important sa avem scheme si scenarii, dar totodata sa fim dispusi sa le schimbam atunci cand este nevoie”
BIBLIOGRAFIE
Miclea, M. (1994). Psihologie cognitiva. Ed ASCR: ClujNapoca (p. 355-368 – Schemele cognitive si scenariul cognitiv ) Gioia, D., Manz, C. (1985). Linking cognition and behavior: A script processing interpretation. Academy of Management Review, vol. 10, 527-539
TEMA Ce povestec oamenii despre organizatia in care lucreaza, sub forma a 4 elemente de analiza: •
munca
•
timpul
•
relatiile
•
banii
