ANA
IOACHIM
Odat Odată ă Pări Părint ntel ele e Pai aisi sie e îmi îmi pove povest stea ea cum cum i-a i-a apăr apărut ut Ma Maic ica a Domnului, ziua în amiaza-mare şi l-a ajutat la o nevoie pe care o avea. Au Au vorbit vorbit împreună timp de câteva cât eva minute. minut e. -Cum v-aţi simţit Părinte? - l-am întrebat. Marre bucu bucuri rie. e... .. Dar Dar simţ simţea eam m şi ruşi ruşine ne.. .... Mă sim simţea eam m -Ma stingherit... Este Maica lui Dumnezeu... Cu Sfântul Ioachim şi cu c u Sfânta Sfâ nta Ana An a mă mişc mai mai în voie!
CAPITOLUL 1
FAMILIE-EDUCAŢIE Decembrie 1988
1. Star Stareţ eţul ul mi-a mi-a pove povesti stitt urmă următo toar area ea întâ întâmp mpla lare re:: Odat Odată ă venise aici un medic grec-american. Era ortodox, dar nu avea prea multe legături cu credinţa, nici postul de vineri nu-l ţinea şi nici nu mergea prea des la biserică. A trăit o experienţă şi
voia să discute despre ea. Într-o seară, în timp ce se ruga în apartamentul apartamentul lui, «s-a «s-a deschi deschiss cerul cerul». ». O lumi lumină nă l-a l-a învăl învălui uit, t, iar iar tavanul şi cele patruzeci de etaje de deasupra lui au dispărut. S-a aflat învăluit în lumină mai mult timp, dar nu şi-a putut da seama cât. M-am minunat, pentru că am simţit şi am înţeles că a fost de la Dumn Dumnez ezeu eu.. Era Era adev adevăr ărat ată. ă. Văzu Văzuse se lumi lumina na necr necrea eată tă1. Ce făcuse făcuse în viat viata a lui? lui? Cum Cum trăia trăia de s-a s-a învr învredn ednici icitt de astfel astfel de lucruri dumnezeieşti? Era căsă căsăttori orit, avea avea fem femei eie e şi copii opii.. La un mome oment dat femeia lui îi spuse: «M-am săturat să mă mai ocup de casă, vrea vreau u să merg erg şi eu într într-o -o pli plimbar mbare» e».. Dej Deja nu mai mai lucr lucra, a, începuse să se plimbe în fiecare seară cu prietenele ei şi să-1 ia şi pe el împreună cu ele. După puţin timp, îi spuse: «Vreau să ies singură cu prietenele mele». A primit şi aceasta, de dragul copiilor lui. Apoi: «Vreau să merg singură în concediu». Ce să facă? I-a dat şi bani şi maşina. Apoi i-a cerut să-i închirieze un apartament pentru a trăi singură, unde şi-a adus şi pe prietenii ei. îi vorbea, o sfătuia: "Ce vor face copiii noştri?". Dar ea, nimic. în cele din urmă i-a dat mulţi bani şi ea a plecat. Iar el se necăjea mult pentru aceasta. Apoi, după câţiva ani a aflat că devenise desfrânată în Pireu! Se mâh mâhnea nea mult mult,, plâ lâng ngea ea.. Se gânde ândea a să mear mearg gă să o găsească. însă ce să-i spună? A îngenunchiat să se roage: "Dumnezeul meu, lumineazămă, ce să spun... Ce să fac pentru a se mântui acest suflet?". Vezi, îl durea pentru ea. Voia "să se mântuiască acest suflet". Mici egoism bărbătesc, nici pomenire de rău, nici dispreţ; îl durea pentru starea ei. Dorea mântuirea ei. Atunci Dumnezeu a deschis cerul şi 1-a învăluit în lumina sa. Vezi? Vezi? Vezi? Acesta care era în America... Americ a... în ce mediu trăia? în timp ce mulţi dintre noi care trăim în Sfântul Munte, în mijlocul sfinţilor, în harul Maicii Domnului... 2. Fiecare trebuie să o vadă pe logodnica lui ca pe sora lui, să fie fie amân amândo doii foar foarte te aten atenţi ţi şi să se înfr înfrân ânez eze. e. Să-ş Să-şii facă facă nevoinţa nevoinţa lor, pentru pentru dragostea dragostea lui lui Dumnezeu, Dumnezeu, ca astfel astfel să se înc încun unun uneze eze la sfârş sfârşit it ca nişte nişte lupt luptăt ători ori mări mărini nimo moşi şi.. Aceas Aceasta ta este semnificaţia cununiilor Bisericii. Numai astfel are cineva ca ajutor harul dumnezeiesc. Logodna să fie scurtă, să nu se prelungească prea mult. 3. - Părinte, cum trebuie trebuie să fie cei doi căsătoriţi între între ei? -Însoară-te şi apoi vom discuta. 1
Se numeşte necreată, fără început, adică energie dumnezeiască.
Nu se poate acum? -Să aibă a)... b)... şi să aibă disputa cea bună între ei. Adică să se străduiască fiecare să ia cu bucurie greutăţile asupra lui şi să-1 odihnea hneasc scă ă pe celă celăllalt. Să facă facă unul cumpărăturile, pentru a-1 odihni pe celălalt, să-i facă hatârul celuilalt pentru a-1 mulţumi. Odihnirea celuilalt să-ţi fie prilej de bucurie. -
4. - Părinte, Părinte, citeam citeam mai demult demult,, că dragostea dragostea este un lucru lucru bun şi cu cât face cineva mai des, cu atât este mai bine; căci cei care nu fac, dobândesc probleme psihologice; căci atunci când cineva este tânăr trebuie să facă de două-t două-tre reii ori ori pe zi, pent pentru ru ca apoi apoi la bătrâ bătrâne neţe ţe să poată poată face o singură dată. - Ce sunt sunt aces aceste tea, a, bre bre fiul fiule? e? Cine Cine le spu spune? ne? Mă Măii, măi ăi!! A venit aici un medic străin, care merge la conferinţe mondiale şi spun spunea ea că înfr înfrân ânar area ea es este te cea cea mai mai bună bună pent pentru ru orga organi nism sm.. Sămânţa este foarte întăritoare. «Tinerii care au multe legături, şi pe unii ca aceştia îi cunoaştem uşor, îmi spuse, dacă îşi rup vreun os nu se vindecă uşor pentru că nu au măduvă, deoarece aceasta s-a făcut ca apa». Când vin tineri aici la mine, eu îi cunosc. Ochii lor devin ca... (şi mi-a arătat cum), memoria le slăbeşte mult şi ajung mai rău decât bătrânii. Vezi că li se strică şi mintea? Este ca şi brânza, să spunem, care se face ca iaurtul, apoi ca laptele acru, după aceea ca laptele, şi dacă stăruiesc aşa, ajunge ca apa. - Această Această dori dorinţă nţă trupea trupească, scă, Părinte, Părinte, este o dorin dorinţă ţă firea firească, scă, care izvorăşte din trup, precum foamea, setea sau este patimă? Excesul ei este vătămător (precum de exemplu nu mâncarea ci lăcomia este rea)? Această dorinţă în sine este rea? Au avut-o şi protopărinţii noştri în rai? - Este PATIMĂ! TIMĂ! Ce altceva altceva să fie? PATIMĂ. TIMĂ... .. Izvorăş Izvorăşte te din din cuge cugeta tarrea trup trupea easc scă ă a omul omulu ui. Dacă Dacă cine cineva va es este te om duhovnicesc nu are astfel de dorinţe. Nu din neputinţă, nu că nu ar putea pofti, ci prin starea lui duhovnicească biruieşte pofta. Toţi oame amenii au cugetare trupească. Iar aceasta se moşteneşte de la părinţi. Vezi, dacă vreun copilaş s-a născut din părinţi trupeşti, încă copil fiind, el are astfel de dorinţe. Aceasta însă nu este nimic. Se vindecă. Pofta este fragedă ca şi urzica, încă nu s-a "înăsprit ca să devină spin, şi se vindecă repede cu un duhovnic bun, care să aibă însă discernământ şi să înţel nţelea eag gă ce se întâmp âmplă, pent entru că la începu eput toate ate răsadurile au numai două frunzuliţe. Toţi oamenii, unul mai mult, altul mai puţin, au cugetare trupească. Unul este 30%, să spunem, duhovnicesc, altul 40,
altul 60, iar cel mai mult care l-am întâlnit era 75%. Numai Ioachim şi Ana au fost cu desăvârşire oameni duhovniceşti şi după rugăciune rugăciune s-a născut cea mai nepătimaşă nepătimaşă creatură, creatură, adică Maica Domnului. Aceasta am trăit-o, când eram la Sinai. în vedenie, Părinte? - în -... (a tăcut). -Adică Ioachim şi Ana au devenit cu totul desăvârşiţi prin nevoinţă sau aşa au fost de la început? -Gândul îmi spune că aşa au fost de la început... Omul fără mânc mâncar are e sa sau u fără fără apă apă moar moare. e. însă însă fără fără cele cele trup trupeş eşti ti nu păţeşte păţeşte nimic, nimic, ci numai numai se chinui chinuieşt eşte e sufleteş sufleteşte. te. Altfel Altfel este es te chi chinui nuit şi de al altte pati atimi: mi: mâni ânia, egoi egoism smu ul, slav slava a deşartă deşartă,, prefăcăt prefăcătoria oria.. După cununie cununie omului omului îi sunt sunt iertate iertate cele trupeşti numai pentru naşterea de fii, sau din iconomie. 5. Când Când eram eram necă necăsă săto tori ritt disc discut utam am prob proble leme mele le mele mele cu Stareţul, iar el îmi dădea sfaturile cele mai potrivite. Stareţul spunea: "Este bine ca omul să se căsătorească la o vârstă relativ mică. Atunci lucrul se săvârşeşte mult mai firesc. Se potrivesc uşor unul cu altul. Vedeţi, perechile care s-au căsătorit la o vârstă mică, păstrează până la bătrâneţe, în legătura lor, o simplitate simplitate copilărească. copilărească. Acelaşi lucru îl poate observa cineva şi la monahii care au venit de mici în Sfântul Munte. Este corect proverbul care zice: "Sau de mic căsătoreşte-te, sau de mic călugăreşte-te". "Pe măsură ce omul se măreşte măreşte începe să lucreze din ce în ce mai mult raţiunea şi pe toate le cercetează, pe toate le măso măsoar ară. ă. I se consol consolid ideaz ează ă caract caracteru erull şi cu greu greu se mai potriveşte cu altul. Pentru a se căsători cineva la treizeci de ani, trebuie ca treiz treizeci eci ca să-1 împingă împingă din spate; spate; când ajunge ajunge la patruzeci, patruzeci, este nevoie de... şaizeci să-1 să- 1 împingă. Este Este greu greu să ia hotă hotărâ râre rea a de a intr intra a în jug. jug. Şi tu te-a e-ai obişnuit acum să fii rebel. Faci precum fac caii sălbatici atunci când când vor să le pună pună căpăstru căpăstru.. Se scutură, scutură, dau cu copita, şi... aleargă departe. Cu o zi înainte de cununia cununia sau de călugăria ta, dacă voi veni şi îţi voi strânge nasul, vei plesni, vei face bum!! 6. Părinte, o cunoştinţă de-a mea are legături cu cineva şi se gândeşte la nuntă. - Dar el el se gând gândeşt eşte, e, o vre vrea? a? - E!... Puţin.
- Pentru Pentru a se căsători cineva puţin, puţin, trebuie trebuie s-o vrea mult mult.. 7. Perechil erechile e care care se căsătore căsătoresc, sc, trebui trebuie e să aibă ACELA CELAŞI ŞI duhovnic, ca să se înţel ele eagă de la început şi să nu ai aibă bă probl probleme eme mai târziu târziu.. Vedeţi, edeţi, duhov duhovnic nicul ul aj ajut ută ă foar foarte te mult mult.. Vede ede ciot ciotur uril ile e şi umfl umflăt ătur uril ile e amân amânduror durora, a, şi le "ciopleşte", pent pentru ru ca acei aceia a să se potriv potriveasc ească, ă, ca două două lemne lemne care care trebuie să se unea uneasc scă. ă. Eu, Eu, când când eram eram tâmp tâmpla lar, r, ciop ciople leam am lemnele astfel încât să se potrivească bine, să stea singure unite unite.. Apoi Apoi punea puneam m şi un cui, cui, deşi deşi nu aveau nevoie. nevoie. Iar dacă lemnele nu se potrivesc şi nu se îmbină bine şi le forţezi cu cuie cuie să vină vină la locu locull lor, lor, atun atunci ci uneo uneori ri din din cauz cauza a forţ forţăr ării ii,, lemnele vor plesni. De aceea trebuie ca "tâmplarul" să aibă amândouă lemnele în mâinile lui, pentru a vedea ce treabă este de făcut la unul, şi astfel să lucreze corespunzător şi la celălalt. în felul acesta trebuie să fie duhovnicul. Mult Mult ajută ajută duhovn duhovnicul icul.. Multe Multe perechi perechi care care se potr potriv ivea eau, u, care s-au căsătorit din dragoste, s-au despărţit după o vreme pentru pentru că nu au fost ajutaţi ajutaţi de un duhov duhovni nicc bun. bun. în timp timp ce perechi care nu se potriveau, dar au avut acelaşi duhovnic, au mers foarte bine. Chiar şi în cadrul căsătoriei trebuie ca cineva să se înfrâ neze pe s ine şi s ă nu se d edea făr ă fr âu plă plăcerii. 8.
Când femeia rămâne însărcinată, atunci cel mai bun lucru este să înceteze imediat contactele sau dacă nu pot, să le reducă cât se poate de mult. Dar cel puţin din luna a opta trebuie să înceteze de a mai avea contacte, pentru că, în afară de pericolul ce există ca copilul să pătimească ceva (avort şi altele), altele), se pricinuieşte pagubă duhovnicească. Embrio Embrionul nul partici participă pă şi el de nevoie la plăcer plăcerea ea pe care care o sim simte mama ama lui lui, şi as asttfel fel încă din pântec ntece e dobân obând deş eşte te patima. Există prunci care sug şi care se aprind trupeşte, în timp ce există tineri de optsprezece-douăzeci de ani care au o nepătimire, şi nu sunt războiţi de trupul lor. Cui se datorează această difere diferenţă? nţă? Stării Stării duhovni duhovniceşti ceşti a părinţ părinţilo ilorr. Este moştenirea duhovnicească. Vezi, părinţii nu lasă moştenire copiilor lor lor numai numai case, case, ogoar ogoare, e, ci le lasă lasă moşten moştenir ire e şi pati patimi mile le sau virtuţile lor. Dacă cineva este bogat bogat sau sărac, lasă lasă moşteni moştenire re multe multe sau puţine, potrivit cu starea lui. Astfel există copii care au o bogată moştenire duhovni duhovnicească cească de la părinţii părinţii lor, adică adică au multe multe virtuţi. virtuţi. Aceşti 9.
copii dacă adaugă şi osteneala lor, nevoinţa lor, pot ajunge la mari mari înăl înălţi ţimi mi duho duhovn vnic iceş eşti ti,, pent pentru ru că au por pornit nit deja deja de la înălţime. De aceea Maica Domnului a fost atât de curată, nici măcar un gând păcătos nu s-a apropiat de ea. Rădă Rădăci cina na ei es este te Sfânta Sfânta Ana. Ana. Ioachim Ioachim şi Ana au fost sfinţi, iar zămislirea Maicii Domnului a fost fără plăcere. Însă Dumnezeu nu este nedrept. Ceea ce are valoare este lucrarea pe care a făcut-o cineva asupra lui însuşi. Nevoinţa, oste os tene neal ala a pers person onal ală ă pe car care a depu depus-o s-o fiec fiecar are, e, pent pentru ru a respecta poruncile lui Hristos, pentru a-L mulţumi pe Dumnez eze eu, aceasta sta o ia în consid nsider erar are e Dumn Dumnez ezeu eu şi nu punctul de unde a plecat. Femeia, când este însărcinată, trebuie să fie liniştită, să citească citească Evanghelia Evanghelia,, să se roage, roage, să spună rugăciunea rugăciunea lui Iisu Iisus. s. Astf Astfel el se sfin sfinţe ţeşt şte e şi copi copilu lul. l. Încă Încă de acum acum începe începe educ educaţ aţia ia copi copilu lulu lui. i. Să fii fii aten atentt să nu mâhn mâhneş eşti ti pe cea cea însărcinată sub nici un motiv. 10.
(Când femeia mea aştepta copilul). - Caut Caută ă să nu o supe superi ri în vrem vremea ea acea aceast sta a cu nim nimic. ic. Să fii fii foarte atent!! Să-i spui să rostească rugăciunea lui Iisus şi să psalmodieze psalmo dieze.. Aceasta Aceas ta va ajuta aju ta mult copilul! copilul! Nu numai numai acum acum dar şi mai târziu. 11.
12. 12. Când Când s-a s-a născ născut ut copil copilul ul meu, meu, auze auzeam am de la medi medici ci,, priete prieteni, ni, rude, rude, diferi diferite te păreri păreri despr despre e alăpta alăptare re.. Cei mai mulţi mulţi aveau părerea, şi chiar ne constrângeau să o facem, că este bine să oprească alăptatul după câteva luni. Stareţul avea o părere diferită şi deja o exprimase cu tărie. Când l-am întrebat refer eferit itor or la acea aceast sta, a, mi-a mi-a spus spus:: Tiu, iu, bine binecu cuvâ vânt ntat atul ule, e, să alăpteze în continuare copilul, căci laptele mamei este cel mai bun. Este şi medicament şi astfel nu se îmbolnăveşte copilul. în în sa satu tull meu meu feme femeil ile e al alăp ăpta tau u copi copiii ii până până la cinc cincii-şa şase se ani. ani. Astfel copiii nu sug numai lapte, ci sug şi drago ragost ste e şi afecţiune şi gingăşie şi siguranţă, devenind puternici în felul acesta şi sufleteşte. Astfel când se măreau copiii, deveneau puter uterni nici ci şi îi prin rindeau deau pe ţeţ ţeţi 1 cu o mână mână.. Alăp Alăpta tarrea înseamnă însea mnă multe lucruri, lucruri, nu este numai laptele. laptele. Atât timp cât femeia alăptează, cu greu rămâne însărcinată. Este o protecţie firească şi pentru mamă de a nu rămâne rămâne îndat îndată ă iarăşi iarăşi însăr însărcin cinată ată.. Alăpta Alăptare rea a este este cea mai mai Soldaţi dezertori din armata turcă, care atacau comunităţile greceşti din Asia Mică. 1
bună. -Cât timp să alăpteze. Părinte? -Cât poate de mult. Trei-patru Trei-patru ani. Femeia mea lucra şi de aceea obosea mult. Se îmbolnăvise îmbolnăvise şi slăbise mult. Toţi (doctorul, mama, soacra, prietenii) o constrângeau, o sfătuiau să înceteze alăptarea. Am mers din nou la Stareţ şi l-am întrebat iarăşi despre acest subiect. Stareţul s-a oprit puţin, a cântărit situaţia şi a spus: - Să alăpteze cel puţin până ce copilul va împlini doi ani. Cei doi ani erau limita cea mai de jos, dar absolut necesară recomandată de Stareţ! 13. 13. Pări Părint nte, e, astă astăzi zi mu mulţ lţii oame oameni ni tine tineri ri nu vor vor să facă copii, deoarece se gândesc în ce fel de lume vor aduce pe copiii lor. Poluare de la chimicale, de la centrale nucleare, viaţă plină de stres, societate sălbat sălbatică ică,, războaie... războaie... Dacă sântem sântem deja în timpul lui Anti Antihr hris ist, t, mă gând gândes esc c şi eu, eu, că nu s-ar s-ar meri merita ta ca cineva să se căsătorească şi să facă copii. c opii. - Nu, Atanasie, nu este aşa!... Creştinii din timpul prigoa prigoanel nelor or nu se căsăto căsătore reau? au? Fiu făcea făceau u copii? copii? Se căsătoreau şi făceau şi copii! îşi aveau nădejdea în Hristos... şi nu în oameni. Acest gând arată puţină credinţă. Dumnezeu într-o clipă le poate îndrepta pe toate; le poate şterge pe toate cele rele. Oamenii îşi fac planuri, dar şi Dumnezeu are planurile Lui. Dacă ai şti de câte ori a învăluit diavolul pământul cu coada lui ca să-l distrugă... însă nu-1 lasă Dumnezeu, ci îi strică planurile. Iar răul pe care diavolul îl face, Dumnezeu îl pune în valoare şi scoate din el un mare bine. Să nu te nelinişteşti!. -Părinte, până unde merge îndatorirea pe care o are un părinte faţă de copiii lui? Se gândeşte să le lase lase ceva, dar nu ştie cât. câ t. Una, două sau s au trei case? -Ştii ce a făcut un cunoscut de-al meu, patron, care avea mulţi bani, blocuri şi altele? Şi-a dat copiii la studii, au terminat universitatea, au şi studii în stră străiinătate, şi le-a lăsat câte un apartament. Celelalte le-a dat muncitorilor lui şi altora care au
avut nevoie. Mai înainte de toate trebuie dată copiilor o educaţie bună, creştinească. Aceasta este provizia cea mai bună pentru viaţa lor. Apoi să-i dea şi la şcoală să înveţe şi puţină carte. Dacă vor să înainteze la universitate, şi la alte studii, să-i ajute, dacă nu, să înveţe un meşteşug. meşteşug. Să-i ajute adică să-şi câştige pâinea lor. lor. Apoi dacă are posibilitatea, să le lase şi câte ceva... vreun teren, vreo casă. Să aibă şi aceştia un culcuş. Sunt Su nt şi un unii ii pări părinţ nţii car care su sunt nt in indi dife ferrenţi enţi faţă faţă de copiii lor şi le mănâncă totul; nu lasă nimic pentru copiii lor! Alţii lasă, dar numai datorii! Acesta este un lucru şi mai urât! în 1924 când au venit refugiaţii din Asia Mică, primarul satului căuta să-i căpătuiască pe toţi. Unuia i-a dat un ogor, altuia o bucată de teren, etc. Pe sine s-a lăsat la urmă, nu s-a pus la socoteală. Când i s-au mărit copiii, copiii, aceştia aceştia i s-au plâns: "Tată, "Tată, pe toţi i-ai căpătuit, dar la noi de ce nu te-ai gândit?". Şi aveau dreptate copiii. Altceva este să fie cineva singur. Dacă cineva are familie, trebuie să se gândească mai întâi la familia sa şi apoi la ceilalţi, care, şi ei la rândul lor, au pe ai lor la care trebuie să se gândească.
14. În timpul ocupaţiei germane rămăsese în sat un orfan, nimeni nu-1 lua în casa lui, căci fiecare se gândea la greutăţile lui: ui: "Est Este ocup cupaţi aţie... e..."", "mă "mă des escu currc greu... u..."", "cu "cum îl voi hrăni?...", etc. însă unul cu mulţi copii - avea zece, fiind şi sărac - de îndată ce 1-a văzut pe acel copil nefericit, i s-a făcut milă de el. L-a chemat în casa sa şi 1-a îngrămădit sub pături, împreună cu ceilalţi. "Am zece şi cu acesta unsprezece, s-a gândit, dar "are grijă Dumnezeu...". Stareţul a râs bucuros şi fericit şi a continuat: - Vezi, ezi, cel cu mulţi mulţi copii copii avea o inimă inimă mare, mare, deşi era sărac s ărac şi de aceea avea din belşug şi ş i ajutorul lui l ui Dumne Dumneze zeu. u. 15. 15. Pări Părint nte, e, cuno cunosc sc câte câteva va per perechi echi,, care care deşi deşi îşi îşi doresc doresc copii, însă nu pot face. De ce se întâmplă aceasta? - Pentru a se căpătui şi vreun orfa rfan. Sunt unii care de îndată îndată ce au înfiat un orfan, le-a dat Dumnezeu după după aceea aceea şi lor un copil.
16. 16. Când Când se întoa ntoarrce cine cineva va de la lucr lucrul ul să său u şi es estte nervos şi neliniştit, este mai bine să se plimbe printr-un parc timp de vreo douăzeci de minute şi apoi să se întoarcă la casa lui liniştit şi cu zâmbetul pe buze, chiar dacă întârzie. 17. 17. Odat Odată, ă, când când împr împreu eună nă cu so soţi ţia a mea mea l-am l-am văzu văzutt pe Stareţ, s-au întâmplat următoarele: De îndată ce am intrat în cameră. Stareţul care era întins pe pat din pricina bolii sale, a început să ne muştruluiască râzând: -Bine aţi venit! Bine aţi venit! Vă certaţi, bre? De ce vă certaţi? -Atanasie, Atanasie, vă certaţi între voi? -Ei, Părinte, ne certăm... -Bre, să nu vă certaţi! Să vă certaţi cu toţi ceilalţi, dar între voi să nu vă certaţi! Auzi, Atanasie, îţi dau binecuvântare să te cerţi cu cine vrei, dar cu femeia ta să nu te cerţi. Apoi s-a întors către soţia mea: - Şi ţie ţie Anas Anasta tasi sia a îţi îţi dau dau BINE BINECU CUV VÂNT ÂNTARE. ARE. Ştii Ştii ce însea nseamn mnă ă BINE BINECUV CUVÂN ÂNT TARE? ARE? Da, îţi îţi dau dau bine binecu cuvâ vânt ntar are e să te cerţi cerţ i cu cine vrei, dar între voi să nu vă certaţi. Am râs râs şi noi noi de cuvi cuvint ntel ele e lui lui ciud ciudat ate. e. însă însă am înţele ţeless foa foarte rte bine ine că deş eşii Star tareţu eţul râdea âdea,, totuşi uşi vorbea rbea se serrios! ios! Considera a fi un mare rău faptul de de a se certa soţii între ei. Un rău atât atât de mare mare,, încât încât ne-a ne-a dat dat nu numa numaii perm permis isiu iune nea, a, ci chiar chiar şi binec binecuv uvânt ântar area ea lui, lui, să facem facem un rău rău mult mult mai mai mic mic în comp compar araţ aţie ie cu prim primu ul. Adică dică să ne cert certăm ăm cu toţi toţi ceil ceilal alţi ţi,, numai să evităm marele rău, care este cearta între soţi. 20 ianuarie 1990
18. Odată a venit aici un om foarte supărat. Nu se înţelegea bine cu femeia lui. Atât de mult se duşmăneau între ei, încât nici la masă nu stăteau împreună să mănânce. Ei aveau şi patru copilaşi, care ades ese eori căut ăutau prin buzunar buzunarele ele lor să vadă dacă nu cumv cumva a mama lor lor le-a adus adus ceva dulciuri. Adică se îndreptau spre divorţ. El mergea pe la duhovnici, care îi spuneau: "Răbdare, căci ridici o cruce mare". Mie nu mi-a plăcut aceasta. -Ia stai! îi spun. Când v-ati căsătorit, vă iubeaţi? -D a , m ul t. O a do r a m ma i mu lt c h ia r ş i d e c â t p e Dumnezeu, - îmi spune acela. (Ia (Ia auzi! auzi! Ma Maii mult mult decât decât pe Dumn Dumneze ezeu! u! Asta Asta mi-a mi-a făcut făcut o impresie urâtă).
- Eu, îmi îmi spuse din din nou, nou, când era era să mă însor, însor, am cerut de la Dumnezeu să fie frumoasă, să fie bogată, să fie şi cultă. într-adevăr toate acestea mi le-a dat Dumnezeu. Acestea mi le-a spus. Şi era acesta atât de robit de patima împreunării, încât se primejduia să-şi piardă şi sufletul! Da, se prim primej ejdu duia ia!! De acee aceea a şi Dumn Dumnez ezeu eu şi-a şi-a luat haru arul de la femeia lui, pentru a-1 ajuta să se mântuiască. Atunci eu îi spun: - Ce cruc cruce e aş aşa a de grea grea spui spui că ridi ridici ci?? Tu eş eşti ti vino vinovat vatul. ul. Slujeşti şti patimilor şi cee eea a ce se întâmplă acum este o încercare are trimisă de Dumnezeu pentru a te ajuta să te slobozeşti de patimile tale. 19. Chia Chiarr şi în căsă căsăttorie orie es estte nevo nevoiie de înfrân frânar are e în patima plăcerii. Adică să se pună frâu iubirii de plăceri. 20. Un oarecare cunoscut de-al Stareţului încerca de mulţi ani să plece la mănăstire, dar nu reuşea. L-a rugat pe Stareţ prin printr tr-u -un n prie priete ten n de-a de-all să său, u, să facă facă rugă rugăci ciun une e pent pentru ru el el,, deoar deoarece ece i se îmbolnă îmbolnăvis vise e famil familia ia şi se necăjea mult pentru pentru aceasta. Atunci Stareţul a spus: - Cu cât stă mai mult în lume, cu atât mai mult ispititorul îi va va îmboln olnăvi pe ai lui, pentru ca astfe stfell să-i aducă pricini binecuvântate, chipuril chipurile, e, de a nu pleca la mănăstire. Diav Diavol olu ul vede vede inim inima a car care nu are are dest destul ulă ă sâ sârrguin guinţţă, să spunem, şi de aceea îi crează anumite împrejurări, pentru ca omul să nu se mai poată descâlci niciodată niciodată din lume. lume. Am avut şi eu o soră nemăritată, - celelalte trei erau măritate, - şi doi fraţi. Am lucrat şi i-am făcut zes estr tre e pent entru a-mi -mi împăc păca conştiin conştiinţa ţa şi apoi am plecat plecat la mănăstire ca să mă fac monah. Pentru Pentru ce să aştept să se mărite? De unde pot să ştiu eu dacă ea vrea sau dacă se va mărita vreodată? Era cineva care voia să devină monah, însă întârzia. Hai, să o mărit pe sora mea, îşi spunea. Hai, să-i fac şi zestre! Până la urmă a măritat-o pe sora lui, însă tot nu a plecat. Să am grijă puţin şi de mama mea. Şi astfel mereu amâna. După o vreme sora lui s-a despărţit. Hai acum să-i aranjez o zestre mai mare! în în situ situaţi aţia a aceast aceasta, a, însă însă,, a ajut ajutat at Dumn Dumnez ezeu eu,, căci căci i-a venit venit o zestre bună, o moştenire din America. Sora lui se căsători din nou, nou, dar el mer mereu amâna amâna şi nu plec pleca a ca să se facă facă mona monah! h! Apoi sora lui iarăşi s-a despărţit... Astfel le aranja diavolul, pentru a-1 tine în lume. în cele din urmă a devenit preot de mir.
2 1 . Părintele Paisie mi-a spus:
- Pe omul cel drept, pe cel blând, toţi încearcă să-1 împi împing ngă ă în locu locull cel cel mai mai rău, rău, să-I să-I nedr nedrep eptăţ tăţea easc scă, ă, să-1 să-1 bage la fund. Dar cu cât oamenii îl împing în jos, cu atât Dumnez Dumnezeu eu îl ridică. ridică. Precu Precum m se întâmpl întâmplă ă şi cu plut pluta, a, cu cât o împingi în jos, cu atât apa o ridică mai sus. Iată, o întâmplare adevărată, pe care mi-a spus-o un om cu gura lui: lui: "Dup "După ă ce tată tatăll meu meu a muri murit, t, fraţ fraţii ii mei mei au mers mers să împartă terenurile. Când am văzut pe fraţii cei mai mari că strigă şi erau gata să se încaiere, eu fiind cel mai mic, ce puteam puteam spun spune? e? Ce îmi îmi vor vor da, aceea voi lua. Mi-au dat nişte terenuri în care era numai nisip. Mu se putea cultiva nimic pe ele. Mu puteam trăi din ele şi de aceea am fost nevoit să plec în Germania, pentru a lucra, şi pentru a-mi întreţine familia. După mai mulţi ani m-am întors şi am văzut că de o parte şi de alta a terenului meu se zidiseră două două hotelur hotelurii mari. mari. Şi amândoi amândoi propr proprieta ietarii rii cereau cereau să cumpere terenul. Astfel preţul a urcat foarte mult şi am primit pe el sute de milioane! M-am gândit, Părinte, să dau jumătate din bani milostenie şi de aceea am venit să-mi spuneţi unde să-i dau". "Dă întâi fraţilor tăi, ca să nu-şi facă inimă rea, iar cu ceilalţi fă ce vrei". Aşa i-am sp spus us,, Atanasie, pentru a nu avea între ei pomenire de rău. 22.Astăzi diavolul încearcă să le distrugă pe toate, pentru ca noua generaţie să nu găsească "aluat bun", bun", pentru a "dospi". 23. Omul smerit este de obicei şi foarte învăţat, în timp tim p ce cel egoist nu are cunoştinţe, deoarece nu se smereşte ca să întrebe. Trebuie Trebuie să ne simplificăm viata. v iata. Luxul oboseşte. Sunt unii care mereu vor să schimbe mobila şi toate cele cele din casă şi de aceea aleargă pentru a câştiga cât mai mulţi bani, umplându-se astfel de nelinişte.
24.
- Părinte, copilul unui cunoscut de-al meu face mereu scandaluri, strigă, loveşte. Din ce pricină se întâmplă asta? Ce să facă? 25.
Ascultă, nu sunt de vină copiii. Acestea Acestea se întâmplă întâmpl ă pentru că sunt ţinuţi închişi în apartamente şi nu au loc să alerge, să se joace. Copiii sunt astfel constrânşi
-
şi nu se pot mişca, ca să-şi manifeste vioiciunea lor. Înnebunesc, apoi îşi lovesc capul de perete. Pentru a creşte normal, copiii au nevoie de curte. -Părinte, adică copiii dobândesc în apartamente probleme psihologice? -Hm, dacă sunt constrânşi, forţaţi, dobândesc. Mult mai bine este să existe o curte! Aşa este firesc. Vezi, dacă mergi într-o casă, care are copii, şi le găseşti pe toat toate e aranj ranjat ate e, în ordi ordin ne, aceas ceasta ta nu este bine. îns însea eamn mnă ă că acol acolo o exist xistă ă disc discipl iplină ină mili militar tară ă şi fric frică ă în sufle su fletul tul copiilor copiilor.. Mai bine este ca mama mama să se ocupe de educaţia copiilor, să le vorbească, să le citească despre sfinţi, despre Hristos, decât să se ocupe cu aranjarea şi cu lucrurile neînsufleţite. 26. Astăzi toate îl ameţesc pe om. îi lovesc pe bieţii copii din toate părţile cu diferite teorii, îi cuprinde apoi frica, frica, nelini nelinişte ştea, a, făcând făcându-i u-i astfel astfel să scape scape la drog drogur urii şi distracţii. Dar această distracţie lumească sporeşte stresul în suflet. Vedeţ edeţi, i, încă încă din din acea aceast stă ă viaţ viaţă ă gust gustă ă cine cineva va,, într într-o -o oarecare măsură, iadul sau raiul, dacă trăieşte potrivit cu voia lui Dumnezeu, cu Biserica. 27. Mai demult demult copiii, copiii, prin prin poezioar poezioare e frumoase frumoase,, erau erau învăţaţi să-şi iubească patria: "Frumoasa mea patrie Se întinde lângă albastrul răcoritor Cu valurile lui de argint... "
Să fi văzut cum o rostea. în felul acesta se umple sufletul copilului. Astăzi nu le dau aşa ceva, ci îi lasă goi pe copii. Iar acas acasă ă pări părinţ nţii ii îşi îşi caut caută ă fiec fiecar are e de drum drumul ul său său, iar iar copi copilu lull unde unde să mai mai găse găseas ască că drag dragos oste te.. As Astf tfel el,, copi copiii ii rămân goi sufleteşte şi suferă. Iată unul care a făcut, sărmanul, nici eu nu mai ştiu câte încercări nereuşite de sinu sinuci cide derre; când când vine ine aici aici cade cade la pici picioa oarrele ele mele mele.. A terminat facultatea, şi-a luat diploma şi acum este militar. Este Es te om în toat toată ă fir firea şi mi se adr adrese esează ază în sc scri riso sori ri înto întocm cmai ai ca un copil: copil: "Tăti "Tăticuţ cuţul ul meu meu cel cel dulc dulce. e... ..". ". Ce altceva poţi aştepta de la astfel de copii? Mai întâi trebuie cineva să se îngrijească să-i împ împli line neas ască că su sufl flet eteş eşte te pe copi copiii şi apoi apoi să-i să-i trim trimit ită ă la studii.
2 8 . - Părinte, astăzi îi constrâng mult pe copii, îi încarcă cu multe materii, îi obligă să înveţe chiar şi două limbi străine. -În timp ce greaca veche să nu o înveţe! -Da, aşa este! te! Dar Dar oar oare este ste nece ecesar sar să înve înveţe ţe şi engleza şi germana? Cum este mai bine? -Ei, lasă să înveţe copilul copilul şi o limbă limbă străin străină, ă, însă însă fără fără constrângere; constrângere; să înveţe şi el câteva lucruri. 29.
-
Părinte, astăzi copiii dacă nu iau note mari se
supără. - As Ascu cult ltă, ă, astă astăzi zi cei cei mari mari vor să câşt câştig ige e bani bani mulţi mulţi cu muncă puţină, iar cei mici să ia note mari fără să înveţe, şi dacă dacă este posib posibil il să nu nu plece plece de la cofetărie cofetărie sau de la disc discote otecă că,, ci numai numai să dea dea un telef telefon on şi să într întreb ebe e ce notă au luat. 3 0 . Unui Unui prof profes esor or i-a i-a spu spus: s: - Când Când vei dobân dobândi di prop propri riii tăi copii copii,, îi vei înţe înţele lege ge mai bine pe copiii de la şcoală. Când Când cine cineva va iube iubeşt şte e copi copiii ii şi îi must mustră ră cu bună bunăta tate te,, atunci aceia primesc mustrarea şi se cuminţesc. Profesorii sunt ca şi băcanii, atunci când sunt tineri, pun şi iau mult de pe cântar până îl echilibrează, iar după ce dobândesc experienţă, fac aceasta numai cu două-trei boabe. 31.Să nu aveţi antipatii faţă de copii. Iar când vă fac viaţa viaţa grea, grea, să ştiţi ştiţi că voi sunteţi sunteţi vinovaţ vinovaţi. i. Adică Adică acum acum plătiţi pentru ceea ce aţi făcut altădată.
«Cu ce te poate ajuta omul în boli? Va tăia, va coase, va da medicamente amare care pricinuiesc ameţeli. În timp ce Hristos vine cu o mângâiere care le face pe toate bune. Să cerem ajutorul lui Hristos în boli».
CAPITOLUL II
DESPRE SĂNĂTATE
42. Dacă am fi ştiut cât folos primim din boli, nu am fi dorit să ne face facem m bine bine,, ci am fi pref prefer erat at să răbdăm, pentru a dobândi un loc mai bun în rai şi nu l-am fi rugat pe părintele Ştefan să facă rugăciune. «Pări «Părint nte e Ştefa Ştefan, n, de ce mi-ai mi-ai făcut făcut aceast aceasta? a? Dacă Dacă ai ştiut, ştiut, părinte Ştefan, că nu vreau sănătate, de ce te-ai rugat rugat pentr pentru u mine? Mai bine îmi spu spuneai "bine, bine" şi să nu fi făcu făcutt rugăciune. De ce ai făcut aceasta, părinte Ştefan?». 43. Părint Părinte, e, antibi antibiotic oticele ele pricin pricinuie uiesc sc vătăma vătămare re omului. De data data aceasta aceasta,, am fost nevoiţ nevoiţii să-i dăm feti fetite teii noast oastrre (în vârstă de doi ani) antibiotice. Unii de la şcoala unde lucrează soţia mea, au mers la homeopat şi cu o pastilă mică le-au trec trecu ut dur dureri erile le.. Şi ne-au e-au spus spus că de la încep început ut treb trebui uia a să tratăm copilul prin homeopatie. Doi călugări ai părintelui S. se ocupă cu homeopatia. Nu ştim dacă este aşa, dar am auzit că Părintele Porfirie Porfirie ar fi spus că medi medica came ment ntel ele e home homeop opat ate, e, şi mai mai al ales es cele cele al ale e prim primei ei doze pe care o dau, nu sunt fabricate în Grecia, ci le aduc din Olanda, unde sunt "citite" în cadrul unei ceremonii speciale. Adică sunt s unt vrăjite. vrăjite. - Ascultă, Ascultă, pentru pentru acupunctur acupunctura a există există două şcoli. şcoli. Una este curat satanică. Iar cealaltă ce face? Să presupunem că mă doare degetul. Cel care se ocupă cu aceasta ştie pe unde t re c n e r v i i , b a g ă u n a c , o m o a r ă n e r v u l , i a r d u r e re a încetează. Da, dar oare 1-a făcut bine? A îndepărtat pricina? Apoi, să spunem că mă doar doare e şi ceal cealal altă tă mână mână;; va omor omorîî şi acel nerv, apoi altul şi altul, iar la sfârşit ce se va întâmpla? Homeop Homeopati atia a este este încur încurcat cată. ă. Mulţi Mulţi s-au s-au încur încurcat cat în această poveste şi au amestecat în ea multe teorii. După ce vei vei lua lua o doctorie, îţi vor spune aceia: "La început te vei simţi mai rău, dar apoi îţi va trece". Să spunem că te doare obrazul. Celălalt îţi dă o palmă puternică şi te doare mai tare, aşa încât starea de mai înainte, ţi se pare o glumă, şi o suporţi s uporţi uşor. uşor. Mai există există şi unii unii care care sunt sunt bolnavi bolnavi numai cu înch închip ipui uire rea. a. Unul ca acesta merge la medic, iar acela îi spune: "Pleacă, nu ai nimic". Merge din nou şi medicul iarăşi îi spune: "Pleacă, nu ai nimic". Merge apoi la homeopat. Acesta ştie că nu are nimic, dar nu îi spune, ci îi dă un praf, pentru a-i linişti gândul aceluia şi astfel îi trece durerea. "M-am făcut bine", spune acela. dar acest acest lucru lucru este bun. bun. Părint Părinte, e, căci căci i-a corect ectat -Ei, dar gândul. -Bre, fiule, aceasta este înşelăciune ! În felul acesta îi mai umflă şi egoismul, căci va cugeta: "Ai văzut? Nu spuneam eu bine? Doctorii nu au ştiut". Apoi mai sunt şi alţii alţii care care neputând neputându-se u-se aranja nicăi nicăieri eri în
altă parte, merg la homeopatie şi astfel îşi găsesc o ocupaţie. Dar lucrul acesta este primejdios. Se încurcă diferiţi inşi în treaba aceasta şi nimeni nu poate avea încredere în ei. Apoi resping toate celelalte tratamente, zicând: "Acesta nu este es te corec corect! t!". ". Dacă Dacă cine cineva va are febră febră 40°C, 40°C, tu ce vei mai face atunci când c ând tratamentul tratamentul recomandat recomandat de medicina medicina clasică clasică îşi face treaba lui, alungă temperatura? Îmi face mare impresie faptul că Hipocrate a descoperit atâte atâtea a lucru lucruri ri,, a făcut făcut atâte atâtea a observaţ observaţii ii şi a alcătu alcătuit it atâte atâtea a tera terapi pii. i. Aceas ceasta ta nu a fost fost întâ întâmp mplă lăto tor, r, ci a fost fost o ilum ilumin inar are e dumnezeiască. Altul a făcut penicilină din mucegai. Un bătrânel la o mănăstire a văzut cum arăt 1 şi mi-a mi-a spus să mănânc pâine mucegăită, căci ajută. Dar câtă pâine poţi să mănânci? în timp ce acela a făcut medicamentul din mucegai şi a salvat atâţia oameni. oameni. Un astfel de medicament nu este de aruncat. Eu aş fi de acord mai degrabă cu un botanist, cu un om de ştiinţă. Iată, cineva a scris o carte despre o sută de plante şi o mie de terapii. Vezi, acolo citim despre atâtea plante, dintre care pe unele le călcăm în picioare şi care vindecă o mulţime de boli. A venit aici un oarecare medic credincios, nu vreau să-i spun numele, care a scris şi o carte şi îi spun: "Menta ajută mult la astmă". „Nu ştiu" îmi spune. "Bre, tu eşti doctor şi spui că nu ştii?". Vez ezii aceş aceşti tia a nu au un scop scop bun, bun, vor vor să dea dea la o part arte plantele şi să rămână numai medicamentele. în mâncăruri se pun atâtea atâtea şi atâtea plante plante iar ca medicamente şovăiesc să le folosească. Cum am spus, sunt de acord mai degrabă cu un om de şti ştiinţă, bota otanist. st. Vez ezii, germani anii au pus deja ment enta în pliculeţe şi o vând. Dar există există şi mulţi mulţi escroci escroci.. Unul Unul spune spune că poate poate cun cunoaşt oaşte e TOATE bolile numai privind în ochii celui bolnav. Sunt şi eu de acord că unele boli se pot depista în felul acesta, dar cum va cunoaşte acela inima priv privin ind d în ochi. ochi. Altul Altul spun spune e că prin prin ureche poate vindeca toate bolile. Bagă în ea nişte ace... Prostii. Aceşti Aceştia a sunt sunt nişte nişte escroc escroci. i. Este Este nevoie nevoie de discer discernănământ în toate acestea. -Adică, Părinte, să nu facem tratamente homeopate la copil? -Nu, nu este un lucru în care să ai încredere. -Părintele S. are câţiva călugări medici, pe care i-a trimis să înveţe homeopatia. 1
Bătrânul bănuia că Stareţul are tuberculoză
Bătrânul şi-a clătinat capul şi nu a spus nimic. - Chiar Chiar şi părintele părintele S. a făcut tratam tratament ent homeopat homeopat şi deşi deşi a fost foarte bolnav, în cele din urmă s-a făcut bine. Stareţul şi-a clătinat din nou capul cu amărăciune în semn de dezaprobare şi la sfârşit a întrebat: - Prin Prin ce s-a făcut făcut bine bine părin părintele tele S.? S.? Oare Oare prin prin homeopatie? (dând de înţeles că poate poa te rugăciunile al alto tora ra lau tămăduit). Anexa mea personală
44. După aceste sfaturi ale Stareţului m-am hotărât să cercetez mai profund subiectul homeopatiei şi al acupuncturii. Iată aici câteva din constatările mele pe scurt: scurt: Acupunctura: S-a dezvoltat în China şi s-a impus ca un mod terapeutic, printr-un decret împărătesc. Ea este strâns legată de concepţia despre lume a vechilor chinezi. Potrivit acestei con concep cepţii ţii, ei cred credea eau u că boal ala a trupea upeasc scă ă es estte urmarea influ influent entei ei unui unui duh duh rău rău asupra asupra trupul trupului ui omenesc. omenesc. Astfel, Astfel, de exemp exemplu, lu, dacă te durea durea stomac stomacul ul,, aceas aceasta ta însem însemna na pent pentru ru vechii chinezi că un demon se cuibărise în acel loc. Pentru a-1 sili pe demonul, care provoca boala să plece, înfigeau ace în puncte punctele le respe respecti ctive ve ale părţi părţiii bolnav bolnave, e, făcând făcând în acel acelaş aşii timp şi diferite exorcisme. Aceasta este o ramură a acupu acupunct nctur urii ii,, pe care care Star Stareţu eţull a caract caracteri eriza zat-o t-o a fi "curat" SATANICĂ. Oare în zilele noastre nu există SATANIŞTI? Oare unii dintre aceşti aceştia a nu pract practică ică şi în ziua ziua de astăz astăzii acea aceast stă ă ram ramură a acupuncturii? Şi dacă există astfel de persoane viclene şi rău intenţionate, care l-au băgat pe satana în viata lor, înlăuntrul sufletului lor, nu cumva să aşteptaţi să v-o spună sau să v-o scrie sub tabela lor medical medicală. ă. Înteme emeieto etorul homeop meopa atiei tiei în Greci ecia, a Homeopatia: Înt aceste acesteii "med "medici icini ni alte altern rnat ativ ive" e",, este este un SUBIN SUBINGI GINER NER!! Domnul Domnul Vitulkas. Este considerat părintele homeopatiei în Grecia, dar este şi foarte cunoscut în cercurile mondiale homeopate. Domnul Vitulkas a fost discipol şi colaborator al maestrului (guru) hindus Krişnamurti. Pe Krişnamurti, Societatea Teosofică (de provenienţă provenienţă masonică) a vrut să-1 impună ca Hristosul noii Ere. (Timp de mai mulţi ani a umblat prin toată lumea, dânduse drept drept "Hristosul" epocii noastre). Dar planurile lor au eşuat. În acest mediu s-a mişcat domnul domnul Vitulkas, Vitulkas, şi este firesc ca gând gândir irea ea lui lui să fie fie adăp adăpat ată ă cu conc concep epţi ţiii orien orienta tale le desp desprre Dumnezeu, lume şi om. Pentru a deveni cineva „homeopat" în Grecia, acum câţiva ani, când începuse această poveste, era suficient să înveţe
între între trei şi şase luni lângă un homeopat experimentat, iar apoi îşi putea deschide "magazinul" său propriu. Astăzi însă, lucrurile s-au schimbat. După ciocnirile cu lumea medi medica cală lă a Grec Grecie ieii es este te nece necesa sară ră dipl diplom oma a de abso absolv lvir ire e a medicinei, pentru ca cineva să practice homeopatia. Nu exist xistă ă şcol şcolii home homeop opat ate e orga organi niza zate te.. Nu exis există tă date date stat statis isti tice ce,, pent pentru ru a pute putea a com compara para rez ezu ultat ltatel ele e acţi cţiunii medicamentelor homeopate. Fiu există nici o statistică care să spună că, de exemplu, din o mie de bolnavi care au urmat o terapie homeopată, atâţia s-au făcu făcutt bine bine,, atâţ atâţia ia şi-a şi-au u îmbu îmbună nătă tăţi ţitt star starea ea,, atâţ atâţia ia au răma rămass în acee aceeaş aşii star stare e şi atât atâtor ora a li s-a s-a înrăut răutăţ ăţiit sănătatea. NIMIC! nici o dată sta statist tistiică! Şi interesant ant este este faptul faptul că aceia aceia îţi spun spun că "homeo "ho meopa patia tia nu lucr lucreaz ează ă stati statisti stic". c". În trecut chiar şi eu însumi am urmat de două ori şedinţe de tera terapi pie e home homeop opat ată ă împr împreu eună nă cu so soţi ţia a mea mea şi cu mulţ mulţii prieteni şi cunoscuţi. În majo majori rita tate tea a situa situaţi ţiil ilor or nu s-a întâm întâmpl plat at nimi nimic. c. Nici ici o amel amelio iora rare re!! în al alte te situ situaţ aţii ii boal boala a avan avansa sa atât atât de mult mult încâ încâtt ajungea la punctul critic în care bolnavul era nevoit, în starea avansată avansată a bolii bolii în care care se afla, afla, să cear ceară ă aj ajut utor orul ul medic medicin inei ei clasice. Uneori a existat şi "vindecare", aşa cum s-a petrecut în cazul conjunctivitei pe care ca re am avut-o la ochi. oc hi. Această Această boal boală ă uşoar uşoară ă s-a s-a vind vindec ecat at.. .... Dar Dar după după o vrem vreme e m-a m-a cons consul ulta tatt din din nou nou un oftalmolog, şi s-a mirat că partea vitroasă a ochilor mei a fost vătămată. Semă Semăna na cu cea cea a unui unui om foar foarte te înai înaint ntat at în vârst vârstă. ă. Oar Oare aceasta este "vindecarea" pe care mi-au făgăduit-o? Nişte prieteni de ai noştri le-au făcut copiilor lor tratament homeopatic, încă de la o vârstă foarte mică. De la trei ani, poate şi mai puţin, puţin, copiii copiii lor nu au luat nici niciod odat ată ă anti antibi bioti otice. ce. Gripele, infecţiile şi viruşii, le treceau cu uşurinţă, cu o pastilă "mică" homeopată. Însă, mai târziu, ce s-a întâmplat? După destui ani de terapie homeopată, unul din copiii lor s-a îmbolnăvit foarte grav. Cantitatea de cupru şi de celelalte metale metale pe care care le luase luase în toţi toţi aceşt aceştii ani ani prin prin aceste aceste "mici" "mici" pastile a crescut într-o măsură atât de mare încât i-a provocat această boală foarte gravă. Speriaţi, părinţii au recurs la ajutorul medicinii clasice, având grijă rijă de a-i a-i înşt înştii iinţ nţa a pe cuno cunosc scuţ uţii ii lor des esp pre "păţan ţania" suferită, blestemând de aici înainte homeopatia. Cum Cum putem putem fi sigur sigurii că după după o folo folosi sire re de ani ani de zile a medi medicam camen ente telo lorr home homeop opate ate,, nu vom vom avea avea efecte negat negative ive? ? Şi fiind fiindcă că nu există xistă perioa perioadă dă lungă lungă de timp, timp, o
experienţă acumulată, pe ce se sprijină homeopaţii când încredinţează lumea că "medicamentele homeopate nu au efecte negative"? Chia Chiarr şi în dome domen niul iul teor teorie iei, i, al prin rincip cipiilo iilor, r, exist xistă ă nepotriviri. Chiar ei înşişi nu ştiu foarte bine ce anume cred. Fondatorul Fondatorul homeopatiei este considerat S. Haneman. El a scris o carte cu titlul "Organul tehnicii terapeutice", unde sunt expuse principiile de bază ale homeopatiei. În revista pe care o editează Centrul Medicinei Homeopate din Atena, cu titlul "MEDICINA HOMEOPATĂ", în nr. 3 din 1992, edito ditorrul revistei tei lui şi înteme temeie ieto torrul homeopatiei în Grecia, domnul G. Vitulkas, referindu-se la cele de mai sus, scrie: "1) "1) Dife Diferrenţe enţele le car care exist xistă ă într între e ediţ ediţia ia a cinc cincea ea a "Organului", când Haneman trăia încă, şi a şasea care s-a tipă tipărrit dup după moar oartea tea lui şi alte alte dife diferrenţe enţe care are apar apar probabil nu aparţin acestuia. 2) Contradicţii posibile care exist xistă ă în "Or "Organ" gan",, sp sprre exempl emplu u în para paragr graf aful ul 18 care care menţionează: "...prin urmare, rezultă fără nici o îndoială că tota totali lita tate tea a simp simpto tome melo lorr la fiec fiecar are e caz caz pers person onal al de boală trebuie să fie singurul indiciu, singurul ghid care ne va conduce con duce la l a alegerea ale gerea medicamentului medic amentului.. ..." .".. În timp ce vorbeşte atât de clar despre totalitatea simptomelor, totu totuşi şi,, în para paragr graf aful ul 153 153 menţ menţio ione neaz ază: ă: "...în "...în încer încercar carea ea noastr noastră ă de a descop descoper erii medica medicamen mentul tul corespunzător, cel mai potrivit pentru simptomele bolii pe care vrem să o tratăm... acele simptome pe care ar fi treb trebui uitt prin prin excel xcelen enţă ţă şi în mod mod exclu xclusi siv v să le avem avem în vedere, sunt cele mai importante, cele mai curioase, cele mai neobişnuite şi unice în felul lor -simptome generale, dar şi cele mai imprecise, care nu trebuie să ocupe prea mult atenţia noastră...". Oare nu avem aici o contradicţie? Dacă da, care este ea? Mai există şi alte contradicţii de acest fel în "Organ", care vor trebui discutate? se întreabă domnul Vitulkas. 45 . Un copil a venit să-1 roage din nou pe Stareţ pentru tatăl său, care era în spital bolnav de cancer. Era gata să izbucnească în plâns âns. Stareţul ţul 1-a întări ărit sufleteşte. - Nu plânge! plânge! Nu s-au s-au pierdut pierdut toate! toate! Ce s-a s-a întâmp întâmpla lat? t? Pentr entru u Dumne umneze zeu u nimic imic nu este ste gre greu. Num Numai că şi el trebuie să vrea să fie ajutat. Trebuie să răsucească puţin ţin butonul; să se acordeze la frecvenţa care t re b u i e . S ă - i s p u i să s e m ă r t u r i s e a s c ă ş i s ă s e
împărtăşească. 4 6 . Odată mi-au adus o fetiţă paralizată. O lovise trăsnetul şi îi arsese toate celulele nervoase. Nu putea merge, nici vorbi, şi nici să se îngrijească. Mi-a fost tare milă de ea. Oare este greu pentru Hristos să facă din nou celulele? Acum s-a făcut cogeamite fată. 4 7 . - Părinte, acesta are tensiune. Mu ştiţi cumva vreun medicament? - Tensi ensiun une? e? Ia vino vino aici aici să ţi-o ţi-o cobor obor!! (Ş (Şii zâmb zâmbin ind, d, îi prinde capul între mâini şi îl apasă, în timp ce acela stătea bucur bucuros os şi cu evlavie, evlavie, primin primind d tratamen tratamentul tul Stareţ Stareţulu uluii asupra capului său). Tens Tensiun iunea ea este din nelini nelinişte, şte, binecuv binecuvânt ântatu atule, le, continu continuă ă serios Stareţul. Tu să rezolvi problemele cele uşoare. Pe cele grele să le laşi lui Hristos. Să nu încerci să le rezolvi tu pe toate ate. După ce vei pleca de ai aici ci,, să treci eci pe la Tal alea ea (băcanul (băcanu l din Căreia) să cumper cumperii nişte indife indiferen renţă ţă bună. bună. îţi va da şi pe datorie, a spus Stareţul râzând. 48. Să mâncaţi morcovi mulţi. Fac bine. Curăţă sângele. 49. 49. Odat Odată ă am avut avut infe infecţ cţie ie urin urinar ară. ă. în decu decurs rsul ul unui nui an luasem de cinci ori antibiotice puternice. Şi de fiecare dată am făcut aceasta timp de o lună de zile. Dar fără nici un rezultat. în cele din urmă am mers la Stareţ să-i cer sfatul. -Ia orz curat, fierbe-1 până se va desface bobul, şi bea numai zeama. -Cât să beau? -Bea cât vrei. Rău nu o să-ţi facă. Este şi întăritor. Curăţă tot sistemul... rinichii, vezica urinară. Să bei câte un pahar dimineaţa, la amiază şi seara. -Pentru cât timp, Părinte? -Ei!... bea timp de o lună. Într-un termos mare, cam de un litru, puneam apă fiartă şi aruncam înăuntru o mână de orz, spălat mai dinainte de praf. îlîl lăsam lăsam toată toată noapte noaptea, a, iar dimineaţ dimineaţa a îl strecur strecuram am şi beam beam zeama. După cincisprezece zile m-am făcut cu desăvârşire bine şi nu am mai mai cont contin inua uatt trata ratame ment ntul ul.. Orzu Orzull a făcu făcutt o treabă mai bună ună decâ decâtt anti antibi biot otic icel ele, e, fără fără să pricinuiască efecte negative. 50. Odată, când l-am cercetat pe Stareţ, după operaţia pe
care o făcuse pentru cancer şi după intervenţia la ficat, de îndată ce m-a văzut, mi-a spus: - Să nu ceri! Să nu ceri! Nu poţi suferi suferi dure durere rea, a, nu poate fi suportată. Este înfricoşătoare! înfricoşătoare! Am plecat pleca t capul ruşinat. în rugăciunea mea, ceream ceream de la Dumn Dumnez ezeu eu să să-m -mii dea dea "puţ "puţin in"" din din boal boala a Pări Părint ntel elui ui,, atât atât cât cât puteam suporta. Mă ruşinam pentru că nu am avut jertfire de sine sine pentr pentru u a cer cere să sufă sufărr eu în locul locul său, său, aşa cum făcuse făcuse Stareţul în trecut pentru mine. Nu i-am spus nimic despre aceasta, ci el singur a înţele înţeles. s. Apoi Stareţul a continuat: - Dint Dintru ru începu începutt nu ceream ceream de la Hrist Hristos os să mă facă bine. bine. Şi sfăt sfătui uiam am şi pe al alţi ţiii să facă facă răbd răbdar are, e, să facă facă mai mai întâi întâi cele cele omeneşti şi apoi să ceară ajutorul lui Dumnezeu, însă nu aşa, ci trebu trebuie ie de la începu începutt să cerem cerem aj ajut utor orul ul lui lui Hris Hristtos os.. Căci Căci Hristos vine cu o mâng ângâiere şi le îndr îndrea eapt ptă ă pe toat toate e fără fără dur durere, ere, fără fără efect efecte e nega negati tive ve,, în chip chip desă desăvâ vârş rşit it.. În timp timp ce oamenii... Chiar şi binele pe care ţi-1 vor face, ce fel de bine este?
