ROMÂNIA MINISTERUL EDUCAȚIEI, NAȚIONALE COLEGIUL DE ARTĂ “CIPRIAN PORUMBESCU” ESTAURARE SPECIALIZAREA: CONSERVARE & R ESTAURARE
DREPTATEA
(REFERAT FILOSOFIE)
Elevă: Elevă: Olivia Candreanu
Suceava martie 2014
Dreptatea, în societatea noastră este definită ca și valoarea etică și juridică, în funcție de care se aprobă sau se dezaprobă relațiile sociale și raporturile juridice, normele juridice și hotărârile organelor de jurisdicție care sunt existente în societate. De asemenea este faptul de a recunoaște drepturile cuiva, de a acorda fiecăruia ceea ce i se cuvine in mod legitim. Dreptatea este o virtute morală, cea mai înalta dintre cele patru virtuți care există, care constă în faptul de a da fiecăruia ce este al său, în a respecta drepturile altuia. În societatea noastră care putem zice că este bazată pe exploatare, clasele dominante caută sa justifice, prin ceea ce crede fiecare despre dreptate, și să o întărească prin legi și norme morale. Pe de altă parte în timp ce aceștia promovează concepțiile lor proprii despre dreptate, care reflectă aceste schimbări care sunt necesare și foarte importante, se înlătură foarte ușor inegalitatea sociala. De asemenea, dreptatea este un proces în care o persoana primește
răsplată ca beneficiu al unei acțiuni de care a suferit. De cele mai multe ori așa numita “dreptate a legii” nemulțumește pe cei mai mulți. Astăzi oamenii legii au înlocuit procesul dreptății, cât și legea și felul de aplicare al ei, cu majoritatea de voturi. Dreptatea însă este un proces absolut și imparțial. Ea trebuie sa fie aplicată fără prejudicii. În perioada comunistă prin care a trecut țara noastră, s-a susținut ideea că o societate este dreapta și corectă, daca se realizează egalitate deplină între cetățeni, în sensul repartiției bunurilor după nevoi și, prin urmare, al unui rezultat egal al distribuției. De-a lungul mai multor decenii a comunismului, s-a dezvoltat o distrugere lentă dar puternică a proprietății private, care a dus la adâncirea crizei economice, fără ca societatea să poată rezolva problema inegalității și dreptății dintre oameni. Prăbușirea comunismului în 1989 a permis dezvoltarea și clădirea unei noi societăți sociale cât și politice, aceasta, având un rol important și stimulativ în dezvoltarea economiei țării. Dacă ne uităm și în istoria antică, observăm că Platon (filozoful care a pus bazele culturii occidentale), prin dialogul său, intitulat “Republica”, el prezintă teoria sa despre stat și despre ideea de dreptate. Definițiile dreptății în opinia lui sunt afirmate ca și: îndatorirea de a spune adevărul, dreptul celui mai tare sau a înapoia cuiva un lucru care a fost împrumutat.
2
Un alt filozof mare, Socrate definește dreptatea însemnând faptul că “fiecare om trebuie să se ocupe în stat cu acea singură meserie pentru care a fost pregătit, adică fiecare meserie, ca să poată fi bine îndeplinită, va fi ocupația singură a celui ce o învață și o practică”. Socrate spune foarte clar, într-un exemplu, că nu se poate ca un cizmar să ajungă filozof, iar la Platon filozof înseamnă conducător. Sensul este așadar, că, un stat este drept atunci, ș i numai atunci, când filozofii ajung reg i sau regii ajung filozofi. După definițiile oferite de mai mulți filozofi se ajunge mi apoi la mitul lui Gyges, care nu este o provocare și nu reprezintă poziția lui Socrate, acest mit având trei idei de bază: esența omului este nedreptatea; nimeni nu e drept de bunăvoie, ci e doar silit; și acela care face dreptatea o face din neputința de a săvârși nedreptăți. Socrate, nu a fost de acord cu aceste argumente, explicând dreptatea la faptul ei, de a fi una, adică esențială. Dreptatea se poate manifesta î ntr-un mod multiplu, dar acest fapt nu denaturează unicitatea ei. Mitul lui Gyges este construit tocmai pentru a demonstra teza pe care Socrate o susține. Pentru el
dreptatea se manifestă indiferent de constrângerile exterioare, pentru că, practicarea este sinonima virtuții.
3
Bibliografie
Dex (Dicționarul Explicativ al Limbii Române), dreptatea http://www.adevarul.org/drept.html - Dreptatea Elisabeth Clement, Chantal Demonque, Laurence Hansen-Love, Pierre Kahn,
Dicționar Enciclopedic de Filozofie Vasile Muscă, Alexander Baumgarten, Filosofia politică a lui Platon, București, 2006 Vasile Muscă, Introducere în filosofia lui Platon, București, 2002 Cosma, D., Socrate, Bruno, Galilei în fața justiției, Editura Sport-Turism, București, 1982
4
