Nasterea Zeitei Venus
Pictura Naşterea lui Venus, Venus, una dintre cele mai renumite din istoria artelor, a fost realizat la comanda lui Lorenzo şi Giovanni di Pierfrancesco de Medici, pentru vila lor din Castello. Această Această capodoperă – realizata prin !"# cu tempera pe p$nză – are dimensiunile dimensiunile %&,' cm ( &%",' cm şi poate fi admirată şi azi )n Galeria *ffizi din +lorena, -talia. Pictura nu )nfăişează naşterea zeiei frumuseii din spuma marii, aşa cum a fost descris episodul de clasicul poet esiod )n /eo0onia /eo0onia 1ce a reprezentat un punct de pornire şi inspiraie pentru pictor2, pictor2, ci momentul )n care aceasta a3un0e la ărm. 4otticelli este totodată influenat şi de un contemporan al său, An0elo Poliziano. 5n poemul sau Venus este adusă la mal )ntr6o coc7ilie de scoică purtată de 8efir, zeul v$ntului, şi Aura, 9riza, aflai )ntr6o str$nsă )m9răisare. 4otticelli pictează trupul zeitei )n manieră sculpturală, adau0$nd o tuşa de ne0ru conturului. conturului. Carnaia )n tonuri de al9 uşor colorat cu 0al9en şi pe alocuri roz, nu este naturală, ci ne su0erează suprafaa unei statui. Artistul Artistul a dorit să confere frumuseii sale şi aura purităii totodată, suprapun$nd o Venus Venus celestă uneia terestre, naturale. Poziia corpului, cu un picior pe care se spri3ină şi celălalt puin ridicat, crează senzaia că este e(traordinar de uşoară, iar linia cur9ată a corpului conferă o armonie deose9ita compoziiei. Atitudinea Atitudinea aparent pudică, de acoperire, ac operire, lasă totuşi privitorul să e(ploreze corpul persona3ului. persona3ului. Privirea alunecă dispre c7ip spre 9rae, )n special spre cel st$n0, datorită formei )n triun07i răsturnat a 9ustului. /riun07iul /riun07iul este un element evident şi important care structurează după le0ile armoniei divine compoziia picturii. /riun07iul /riun07iul după care pictorul a trasat liniile acestei compoziii are v$rful deasupra capului lui Venus şi este format )n primul r$nd din 9raele şi corpurile persona3elor sim9olice sim9olice care o )ncon3oară )ncon3oară pe Ven Venus. us. /riun07iul /riun07iul )n artă este un sim9ol al unitătii, al perfectiunii, pe care )l re0ăsim desemenea şi )n sim9olismul :fintei /reimi din creştinism. Putem vedea două triun07iuri principale –unul )n 3urul corpului lui Venus, su0er$nd perfeciunea frumuseii frumuseii divine care o defineşte defineşte pe zeiă, şi celălalt creat de poziia poziia )nc$ntătoare a 9raelor lui Venus Venus care arată că ea deasemenea oferă permanent această frumusee copleşitoare. 8eia apare e(prim$ndu6şi plină de 0raie puritatea prin frumuseea sa e(terioară, )n timp ce răm$ne modesta )n ceea ce permite privitorilor privitorilor să vadă. Le0enda care a inspirat această capodoperă a fost vazută ca un sim9ol al misterului prin care mesa3ul divin vine )n manifestare, iar 4oticelli a urmărit să decripteze acest mit lumii )ntre0i prin viziunea sa artistică valoroasă. Av$nd Av$nd )n vedere aceste semnificaii, )n lumina artei iniiatice, putem să intuim că artistul atunci c$nd a realizat această capodoperă s6a raportat la Puterea +eminină :acră care animeză )ntre0ul *nivers, sau Ma7as7a;ti 1aşa cum este ea numită )n traditia orientală2.
Atmosfera picturii este dinamică, animată fiind de acest suflu creator. /oate persona3ele, şi c7iar şi celelalte elemente, plutesc< Venus pluteşte pe valuri şi pe coc7ilie cu părul răsfirat, ora, zeia anotimpurilor, o )nt$mpină cu o mantie minunată ce se ondulează complicat şi picioarele sale parcă a9ia atin0 solul, trandafirii sunt şi ei purtai de v$nt 1odată cu naşterea Afroditei, spune le0enda, a aparut şi trandafirul2. Numai trunc7iurile copacilor fac le0atura cu păm$ntul, )nsă şi ramurile lor par să fie atinse de 9riză. *n alt sim9ol important care apare )n ta9lou și care )ntăreşte această analo0ie cu Ma7as7a;ti 1Puterea :acră feminină2 este scoica care susine trupul zeiei. =in moment ce apa )nsăşi este un sim9ol al fertilităii, scoica fiind un produs acvatic este recunoscută ca fiind un sim9ol al fertilităii feminine. 5n Grecia antică 1a cărei cultură a influenat puternic arta renascentistă2, scoica )mpreună cu perla erau un sim9ol al actului creaiei şi deasemenea o reprezentau pe :uprema Mamă =ivină a tuturor zei țelor. 1Ma7as7a;ti –n.n.2 =easemenea prezena naturii este puternică in pictură, a9und$nd de flori care se re0ăsesc peste tot )n aer şi pe veşminte, trimi$ndu6ne din nou la sim9olismul :upremei Mame =ivine.
