Povestea vietii reginei Maria a RomanieiFull description
1919 Tara Mea Regina Maria jurnal
Full description
regina mariaFull description
Emotiile meleFull description
HIGHSCHOOL CHOIR SABDescripción completa
Descrição: HIGHSCHOOL CHOIR SAB
César Alejandro Carrillo 1991Descripción completa
..Full description
Instruction VIS Radom
Descrição completa
Descripción completa
ScoreFull description
Ms Project....DEFull description
BOAE
66
boer pe care nul întâlnisem niciodată să abă pe neaşteptate straniul gând sămi lase me mica şi vechea lui vilă ascunsă ntr'un parc aproape uitat Aceasta er n ilele Regelui Carol iar Regele Carol avea principii aspre şi stătea la ndoială să
Cop
DE
GRÂU
stâlpi scuri pe marginea unui prdvor larg. dar aveam ban! Şi a trebuit saştept Când e la mijloc o princpesă lucrul pare ciuda dar Regele Carol avea idei aspre În materie de educaţie Tinerii nu trebuiau răsfă�a\i. săşi nchi
I prcu Copă no
m ngădue sâ primesc darul Zile ntrei sau le pue că naveau decât s ceară ceva ca săI ş aibă. gănat n cumănă da şi "nu ale lu. şi tremu aşa că deocamdată urma să mă mulţumesc cu vi ram de teamă să nu fie n cee din urmă "nu surile Din fericire visurile mele erau aşa de vii n Dar bătrânl domn Filipescu dorea aevea să cât păreau aproape aevea Pe când mă afam n ajung stăpăna vechiuui loc uitat Cred că era le vechiul ş dărăpănatul cerdac cu podoabele lui si gat cu inima de Copăceni şi că şi mistuise acolo mandicoase n minte era ca şi cum aş fi şeut n visul tinereei Neavând cobortori deadreptul se faa casei mee boereşt trainice. n care vream cu gândise că eu la caremi plăcea să rătăcesc prn tot dinadinsul so prefac ntro parcul crescut cu burueni ntro zi ar ntâm plăr nfricoşate ne des şi curmee. aveam să iu n mai mare cinste bătrâ păreau de iua aceea: nul col decât nepoii şi răsboiu tragedie sufe ine nfrângere sur nepoatele n cele din rmă fa ghin şi n cele din rmă mila li Filipescu ne ibânda şi noarcerea având nimic de is. Re noasră nre toate cee ce gele Carol sa nvoit a fi fuseseră părăsite uat de furtunosul dor s Copăcenii fusese pără stăpânesc ceva ntr ade sit deopotrivă mpreună văr al meu. şi Copcenii a cu multe atee. dar n ajuns al meu tmpu celor doi ani a Bucuria mea nu se srgiunlui mâ gândi poate zugrâvi Nu mai sem nencetat la el şi casa era vorba de un biet or abă a vsurilor mee mi deiu sau de o csuâ de se ridicase n aă ca o emn indană spănuratâ fata morgana. dincolo. cu deasupra pmântuJu. c cruime. de orice putere e o cas adevrat şi ae d e a j u n g er e. Pidv dla n; Dar umneeu nea n care puteam sâ trâesc ocamdată ea navea înfăişarea tocma pe care ngăduit să ne ntoarcem. şi am nceput să clădesc i doream arăta prea gătită prea a viă; idealul foarte ncet pentrucă tocmai atunci banii erau rari. so schimb ntr adevărat româ albă tar cu pridvorul larg şi stâlpi la faţă, 5l.I" Pt<•e
RGN MRI: CASELE M D VI
Ca a
.,
GNA MA SEL MEE DE V
70
1ABE DE ÂU '
P3ul Bali văzu depe te asel
Nilae
1
REIf MÂRIA; CASEL MELE D VIS'
" str ca peruzea a r ui rete ruin. sub care urgea u izc GU apă lede de mute Locl Îmi era Îtr'n fel aroap, avea ceva r dit cu adevărata temelie a finţei mele, aici era pace frmusee Mare ş apă proaspăă iar pernic copa fremătător se doa drept pese \ărm a şi cum ar fi asultat ântecl valror Şeeam jos la mbra mareui opa privnd la Marea scâteetoare de lmnă şi asultâd joul talazurilor mporva mallui O simţire de desăvârşită de aproape opleştoare bnă stare puse stăpâire pe mie Făeam parte din loc şi locul făcea parte di mie Iară şi iară mia vet acea
pe care treptat treptat să fe scimbate ntru rai e flori Şi aşa asa aceasta de vis se fău aevea Era să fie nmai o toană de artist, u anţ suţre de are puteam să sap o chetuială de puţine zile Dar ibrea loui crescu şi to resc, odată gân dl zugrăvrii vuli meu cip potrivit ntomai m prerimor are era prea ispittor pentra artis n mne să se poată mpotrivi N era vorba nmai de adurea aici a eva are ar fi avut finţă n altă parte ci de creaie de plămădirea pietrei pămâtui. apei opaui ş forii ntrun desă vârşit treg Veind în ani slai creaţia era de
lJ" �.raI Patui da Bae
stă simţre dealungul drumuli lng al vieii simrea curaă că vii aasă că eşti primt n ntregime şi aşa um eşti de împrejrăre care e afli a trebuia să ajug stăpâna aceli olţ de pă mânt. aveam nevoe de el simţeam ucr fără pu tere de mpotrivire cu o râvnă care u utea fi tă ăduită Şi ntr'adevăr lam dobâdit ael col\ de pă ânt! Ar fi prea lug să înşir cm ; dar ătrânul opa vehil zd şi apa impede leştar are curge pe sbt ele Mare a ajus ale mele i nu maidecât m: răsări în mnte vedenia casei pe are doream so clădesc O casă albă rainică simplă a liie înfăţişare turceasă o casă la care catul al doilea avea să fie ieşit peste ce de jos O asă cu acoperiş turtit şi cu piioaree aproape
măsră mică smerită ţărăească prin imic mo metală dar fără greş fell ei Am găsit apoi aici o imă ăreia săi desvăui visul meu şi are, lrâd alături de mie a ajus să iească locul atât de tare încât am dat me e al S t s ta cu Balci a f�st toarcerea mea a Mare întoarerea la întâia mea dragoste Născtă pe o islă În sufeul meu răia u dor srăfnd şi veşni de Mare Ileaa a moşteni iuirea aeasta de Mare lea a era a Balclui şi Baliul era al Henei Nu pot sămi înhipiu TehaJva fără leaa ş c ea dimprenă miam desvoltat tot mai mult şi mai mult visl Şi cio bcrie nefiid deplnă până poate
mine petru fete, pentru cele care au ca ursită u crul aspr n locuri fără aer, aşa că bucuria pui ei să le punem a ndemână case larg nsorte a dăuga parcă lmină propriuli nostru suflet" Copăceni Scroişte Bran ehaua isu· re mele au prins trup isr smerte ără doală alii a isprăt lcruri mai mari dar ale mele trebiseră să se dea după mpreurâri şi după mijloacele tmplui ar dacă aş ncheia aceste pag un cuânt de Cotoceni ş Pelişor, ar i tot na cu o aptă de nerecnoştină Cu toate că cina din aceste case nu sunt astăzi ale mele, ele miau fost
geria ciudată cu masa roudă sub rotunda oltă, masă rotndă care poate i mărită sau micşorată după oaspe. dar care rămâe todeaua otudă Tot sub conduceea mea a fost făcută ş scara cae duce jos n grădina cu apă o copie a scăr dea Hore mânăsirea cea mai scmpă mie ot ce e stl românesc la Cotroceni e lucrul me caş trandafrii care scimbă I a nceputul erii prspele noastre nto adeărată Mare de culori Pentr cie soseşte la Cotroceni n anotimpul când e sut n foare casa îi pae palat ânei adormte care nu poate fi ajunsă decât pritr'un tfiş cu ghmpi Şi n Pelişor am răzbit să fac două odăi româ neşti care aduc Braul în locuna mea ma of
FAntn c icoa: d pe rasee Bulu;
cămiele de căpetene, eam iubit şi am cioplit a ee an de a cât am utut potriindule gustul meu La cel dintâ am căzut sb farmecul aritectri româneşti şi mia păru todeaua rău de Coro ce că na fost idit stilul uei ech mânăstiri; umai că n zilele când a fost el ecădit iubirea (aă de arta naioală era la niel scăzt Muli ai n'am fost destonică săi fac nicin el de mbuătăir, rebind să rămă mlumită cu ceeace găseam: foarte cu dichis n parte ciar luxos, dar fără acea trăsăurâ pesoală care dă caracter nui cămn Dar câd ua adausurilor şi ndreptărilor sosi ncepui, cu noiala egeui er dinad să schimb Cotrceni potrii c ceeace n curgerea ailor, năasem depre arhtectra şi oamentica românescă Aşa luă ntruare marea căpere albă c arc rie şi stâlpi ei. cu pereii albi goi cu ugrăelile echi şi lmia artstică, uimirea de astăzi t
cală doă drăgue odăi boltite, abe c aan uri joase cu stâpi bătrâneşt de patră şi cu acel cea fără ume, deaspra, care a ajus stul meu La Mamaia de asemenea e o căsă care poartă pecetea mea _ Se găseşte pe aceleaşi locuri cu o casă mult mai pernică pe care e şi Regele am clădito pe is rle ămuu ntns aşa kilometri şi kilometr ş care nea dat totdeana a to o mare bucurie Dar soarta na rt ca egele să lociacă re od3ă aceasă casă ş să o locuesc sngură era pea dureros Ajusese prea mare pentr mine era o casă care trebia mplută Am dato atuc mamei Regel Amitndmi de propriam do rină ferbite să am cea al meu iam menit să aă ea o casă netăgduit a ei Aşa a trecut Cara Daga stăpârea e ar eu am lua pentru mne micul adaus pe care l pregătiserăm ui Mhai Mhai. astă răeşte n palae nu mai e băee luI joacă mal de Mare şi dn clădi-
