Metode folosite în predarea substantivului
Metodele Metodele întâln întâlnite ite în predare predareaa limbi limbiii române române sunt: algo algori ritm tmiz izar area, ea, anal analiz izaa gramat gramatica icală, lă, exerci exerciţiu ţiull struct structura urat,t, probl problema ematiz tizare areaa (sau (sau învăţ învăţare areaa prin prin rezolv rezolvarea area de probleme), lectura, expunerea, prelegerea-dezbatere, brainstormingul, brainstormingul, cubul, ciorchinele, acvariul, predarea reciprocă, ştiu/vreau să ştiu /am învăţat, metoda !"!#! (răspunde, aruncă, întreabă), metoda cadranelor, etc! "ceste metode pot $i structurate în metode tradiţionale şi metode moderne activ-participative! activ-participative! "bor "b orda dare reaa orei orei de limb limbaa rom% rom%nă nă din din pers perspe pect ctiv ivaa re$o re$orm rmel elor or din din învă învă țăm ăm%n %ntu tull rom%ne rom%nesc sc nu presup presupune une renu renunn țarea area totală totală la lec ția tradi tradițională ională și / sau $olos $olosire ireaa exclusi exclusivv a metodelor moderne! #deală în acest sens este îmbinarea clasicului cu modernul deoarece este greșită percep percepția potrivi potrivitt căreia căreia tot ce este este clasic clasic este mai mai bun, însă însă la $el $el de gre gre șită este este teoria teoria potrivit căreia orice inova ție adusă în lec ție o trans$ormă într-o activitate superioară! "legerea "legerea metodelor adecvate reprezintă reprezintă elementul esenția în elaborarea strategiei strategiei didactice! &e-a &e-a lungu lungull timpul timpului, ui, s-au s-au $olos $olosit it num numero eroase ase criter criterii ii de clasi$ clasi$ica icare re a metod metodelo elor r didactice, clasi$icarea clasi$icarea cea mai cunoscută cunoscută $iind $iind cea în: în: metode metode tradiționale și metode metode moderne! moderne! '!! Metode moderne, activ-participative nvăţă nvăţăm%n m%ntu tull actual actual,, axat axat pe dezvo dezvolta ltarea rea de compet competen ențe, promo promovea vează ză metod metodele ele de învăţare active, care să solicite mecanismele g%ndirii, ale inteligenţei şi ale imaginaţiei! "st$el, pro$esorul trebuie să $ie partenerul elevilor în organirea unor sita ții $avorabile învă țării! *l nu mai este unica sursă de in$ormare în timpul orei, ci este persoana care diri+ează, ghidează procesul de predare-învă țare, o$erind $iecărui elev ocazia să se dezvolte, să se a$irme! " șadar, sunt pre$erate metodele moderne de predare-învăţare, deoarece acestea pun accentul pe capacitatea de a pune întrebări şi de a construi răspunsuri pe cultivarea unor deprinderi, priceperi şi capacităţi intelectuale intelectuale pe dezvoltarea dezvoltarea g%ndirii critice şi a creativităţii! creativităţii! rin metode de tip activ-participative înţelegem orice situaţie prin care elevii sunt solicitaţi şi sunt scoşi din ipostaza de obiect al $ormării şi sunt trans$ormaţi în subiecţi activi, coparticipanţi la propria $ormare! "ceste strategii de tip activ-participativ vor $i $olosite de pro$esor ţin%nd ţin%nd cont de valenţele valenţele $ormativ-educative $ormativ-educative ale $iecărei metodă în parte!
1. „ŞTIU/!"#U $% ŞTIU /#M &'%(#T) &'%(#T) "ceata metodă didactică, porneşte de la premisa că ar trebui luate în considerare
0! reactu reactuali alizar zarea ea a ceea ceea ce au au învăţ învăţat! at! *tap *tapaa Ştiu poate $i $olosită în prima parte a unei lecţii- actualizarea vechilor cunostinţe şi implică două nivele ale accesării cunoştinţelor cunoştinţelor anterioare: anterioare: un brainstorming brainstorming cu rol de anticipare şi o activitate de categorizare! " ne g%ndi la ceea ce ştim ne a+ută să ne îndreptăm atenţia asupra a ceea ce nu ştim!
eau s* +tiu +tiu presu *tapa reau presupun punee $ormu $ormular larea ea unor unor întreb întrebări ări,, care apar apar prin prin eviden evidenţie ţierea rea punctelor de vedere vedere di$erite apărute ca rezultat rezultat al brainstormingului brainstormingului sau categorizărilor! categorizărilor! *tapa #m înv*at se realizează în scris, de $iecare elev în parte, $ie pe parcursul lecţiei, $ie la s$%rşitul acesteia! &acă la rubrica 1reau să ştiu elevii au ridicat mai multe probleme, completarea acestei rubrici se poate $ace după $iecare $ragment semni$icativ! *levilor li se cere să bi$eze întrebările la care au găsit răspuns, iar pentru cele rămase cu răspuns parţial li se dau explicaţii suplimentare! "ceastă metodă activează elevii, îi $ace conştienţi de procesul învăţarii şi le o$eră posibilitatea de a-şi veri$ica nivelul cunoştintelor! cunoştintelor! "m aplicat această metodă la clasa a 1-a 1-a în a doua oră de predare, după ce am $ăcut în prealabil actualizarea cunoştinţelor cunoştinţelor din din ciclul primar! primar! *tape: ! "ccesa "ccesarea rea cunoşt cunoştinţ inţelo elorr anterioa anterioare, re, *levii primesc o $işă de lucru pe care sunt trecute propoziţiile: propoziţiile:
Copilul se joacă în parc. Maria e prietena mea. Cartea primită de la bunica a fost cel mai minunat dar. Ploaia e deasă şi măruntă. Mersul pe jos face piciorul frumos. Fericirea i-a inundat sufletul. Bunătatea va fi apreciată mereu. Caietele copilului sunt aşezate pe birou. 2i se cere elevilor să sublinieze substantivele, substantivele, să vadă ce denumesc, şi să le analizeze preciz%ndu-le $elul, $elul, genul şi numărul! numărul! *levii completează rubrica rubrica Ştiu. ! &eterminar &eterminarea ea a ceea ce ce elevii elevii doresc doresc să înveţe, înveţe, *levilor li se cere să observe $orma substantivului copil din primul şi ultimul enunţ şi sunt provocaţi să răpundă la intrebările:
e ce crede!i că substantivul copil şi-a modificat forma"# Ce func!ie sintactică are substantivul copil în cele două enun!uri" Ce întrebare punem pentru a o afla"
Ştiu 4ubstantivul este partea de vorbire
reau s* +tiu 3e $el de parte de vorbire este
#m înv*at 4ubstantivul 4ubstantivul este o parte de
care denumeşte $iinţe, lucruri,
substantivul5
vorbire $lexibilă!
&e ce şi-a schimbat $orma în
"re categorii gramaticale de: $el,
cele două exemple5
gen, număr, caz!
substantivului sunt: $elul, genul,
"re substantivul alte categorii
4ubstantivul 4ubstantivul se declină şi după
numărul!
gramaticale5
cazuri!
1om adăuga şi altceva c%nd
3%nd analizăm substantivul substantivul
analizăm substantivele5 substantivele5
precizăm în plus cazul acestuia acestuia
$enomene ale naturii, acţiuni, stări su$leteşti! 3ategoriile gramaticale ale
şi dacă este articulat sau nu
. roblematiarea 3a metodă didactică problematizarea problematizarea este o modalitate de a crea în mintea elevului o stare con$lictuală con$lictuală intelctuală pozitivivă, pozitivivă, determinată determinată de necesitatea cunoa șterii unui $enomen, obiect sau proces, $iind $iind o modalitate modalitate mai complexă de învă țare prin descoperire! descoperire! 6ipuri 6ipuri de problematizări: - întrebări problemă: produc o stare con$lictuală în abordarea unei chestiuni - problema: produce produce un con$lict intelectual intelectual mai complex, complex, are anumite di$icultă ți de a$lare - situa situația proble problemă mă: produce o stare con$lictuală con$lictuală puternică și complexă, include include un sistem de probleme teoretice sau practice! *xemplu de situație problemă: problemă: &e ce substantivu substantivull subliniat subliniat din enun țul: Băiatul a
procedat asemenea cole&ului său. deși răspunde răspunde la întrebarea întrebarea cum5 stă în cazul dativ5 (după care se predă predă regimul cazual al prepozi prepoziției)!
0. Metoda Metod a !.#.I. r* spunde, spund e, arun arunc* c* , întrea înt reab* b* 2 *ste o metodă ce poate $i utilizată în lecţiile de $ixare a cunoştinţelor, care urmăreşte realizarea $eedbac7ului printr-un +oc didactic! 4e poate $olosi o minge usoară! *levul care aruncă mingea trebuie să $ormuleze o întrebare din lectia predată, elevului care o prinde! 3el care prinde mingea raspunde la întrebare, apoi o aruncă mai departe altui coleg, pun%nd o nouă întrebare! *levul care nu ştie răspunsul iese din +oc, la $el şi cel care nu $ormulează corect o întrebare, o repetă sau nu cunoaşte răspunsul propriei propriei întrebări!
sau a unei părţi de vorbire! 4e poate utiliza $ie individual, $ie în grup! *ste bine ca tema propusă să $ie $amiliară $amiliară elevilor, mai ales atunci c%nd ciorchinele ciorchinele se utilizează individual! individual! *tape : •
4e scrie un cuv%nt sau o propoziţie în mi+locul tablei sau a colii de h%rtie
•
*levii notează toate ideile, sintagmele sau cunoştinţele legate de cuv%ntul/tema dată, tras%nd linii între elementul central şi elementele adăugate!
•
•
9iecare element poate avea, la r%ndul lui, unul sau mai multe elemente ce derivă din el 9inalul activităţii este dat $ie de epuizarea ideilor, $ie de limita de timp acordată! "ceastă metodă poate $i utilizată cu succes la toate clasele, gradul de complexitate al
acesteia se organizează în $uncţie de nivelul de cunoştinţe al elevilor în ceea ce priveşte tema data şi de particularităţile de v%rstă ale acestora! "m aplicat această ace astă metodă la clasa a 1-a pentru a veri$ica nivelul cunoştinţelor (despre substantiv) substantiv) însuşite de elevi în ciclul primar! "ceştia, "ceştia, grupaţi c%te patru, au primit o $işa cu un ciorchine completat parţial şi au avut la dispoziţie cinci minute pentru a-l completa integral după care am veri$icat modul în care aceştia au rezolvat sarcina de lucru! (3uvintele scrise îngroşat erau trecute pe $işa de lucru, elevii complet%nd restul ciorchinelui!) 2a clasa a 1##-a elevii împărţiţi în şase grupe vor rezolva cerinţele de pe $işa de lucru, după care liderul $iecărei grupe va veni în $aţă şi va completa ciorchinele! rupa #: ! &e$iniţi substantivul! substantivul! ! 3lasi$icarea substantivelor (*xempli$icaţi) (*xempli$icaţi) rupa ##: ! enul substantivelor! ! ;umărul substantivelor! (*xempli$icaţi) rupa ###: 3azurile substantivului! substantivului! ntrebări speci$ice! rupa #1: repoziţii repoziţii care cer ce r anumite cazuri! rupa 1: 9uncţiile 9uncţiile sintactice ale substantivelor în cazurile ;, "c şi 1 rupa 1#: 9uncţiile sintactice ale substantivelor substantivelor în cazurile & şi
3iorchine cls a 1-a
3<;6"6=2L
3*">? 28"#*
5!8ITU7
9=2*
.*4=2
*;"
8#'4%
9"'5M"'" #7" '#TU!II
3"6*
@=3=#* &*A".?#*
#4(IU'I $T%!I $U97"T"ŞTI
2=3=#
.*2";38#*
."#"
@=;?6"6*
9II'("
38#2
;4=C##
denume+te
B?;#3#*
I$T"(IM"
3<#;*
$U8$T#'TIU7 :::::::::::::::: :::::::::::::: 9"7U7 'UM%!U7
;"'U7 38.=;
8#= ."43=2#;
@?#"6
;"5!;"
38"3
9"MI'I'
;*=6=
928"*
43"=;
2="2
4#;=2"
45I7
38##
3iorchine clasa a 1##-a
Dupa inteles
Dupa alcatuire Gen Clasifcare
Valori stilistice
Număr
$U8$T#'TIU7 ::::::::::::: :::::::::::::
Prepoziţii Ac G
Articol
Caz Nominativ
Dativ
Vocativ
Acuzativ
Genitiv 9 =
3iorchine clasa a 1##-a
Dupa inteles
Dupa alcatuire Gen Clasifcare
Număr
$U8$T#'TIU7 ::::::::::::: :::::::::::::
Valori stilistice
Prepoziţii Ac G
Articol
Caz Nominativ
Dativ
Vocativ
Acuzativ
Genitiv 9 = ; 3 > # #
D
4 # ; 6 " 3 6 # 3 *
<. M"T5=# 4#=!#'"75! *ste o modalitate de sintetizare a unui conţinut in$ormaţional, solicit%nd implicarea elevilor elevilor în înţelegerea înţelegerea lui adecvată! "ceastă metodă de lucru lucru presupun presupunee trasarea trasarea a două axe principale perpendiculare una pe cealaltă în urma cărora apar patru cadrane! n $iecare cadran se propune c%te o sarcină sarcină de lucru! .etoda poate $i $olosita cu succes la evaluarea unei unităţi de conţinut, dar şi în realizarea $eedbac7ului, $ăc%ndu-se apel la cunoştintele cunoştintele dob%ndite de elevi! "m aplicat această metodă la clasa a 1##-a pentru a vedea în ce măsură elevii şi-au însuşit cunoştinţele predate! &aţi c%te trei exemple de: •
substantive proprii substantive articulate cu articol nehotăr%t
recizaţi cazul şi $uncţia sintactică a substantivelor substantivelor subliniate în enunţurile:
<. M"T5=# 4#=!#'"75! *ste o modalitate de sintetizare a unui conţinut in$ormaţional, solicit%nd implicarea elevilor elevilor în înţelegerea înţelegerea lui adecvată! "ceastă metodă de lucru lucru presupun presupunee trasarea trasarea a două axe principale perpendiculare una pe cealaltă în urma cărora apar patru cadrane! n $iecare cadran se propune c%te o sarcină sarcină de lucru! .etoda poate $i $olosita cu succes la evaluarea unei unităţi de conţinut, dar şi în realizarea $eedbac7ului, $ăc%ndu-se apel la cunoştintele cunoştintele dob%ndite de elevi! "m aplicat această metodă la clasa a 1##-a pentru a vedea în ce măsură elevii şi-au însuşit cunoştinţele predate! &aţi c%te trei exemple de:
recizaţi cazul şi $uncţia sintactică a
•
substantive proprii
substantivelor substantivelor subliniate în enunţurile:
•
substantive articulate cu articol nehotăr%t
4$%rșitul romanului romanului a $ost $ost con$or con$orm m a șteptăr teptărilo ilor r !
•
substantive colective
•
substantive articulate cu articol hotăr%t
•
substantive de$ective de singular
rietenul rietenul meu, &an, citește!
•
substantive epicene
3artea a $ost citită de &an!
•
substantive de$ective de plural
"m pus cartea ca rtea deasupra servietei serviete i.
nceputul nuvelei este palpitant! palpitant ! &ane, citește tot tot ce trebui trebuieD eD 3artea de pe bancă e a mea
Alcătuiți enunțuri în care substantivul
&aţi c%te un sinonim pentru locuţiunile locuţiunile
”copil” să îneplinească următoarele u rmătoarele
substantivale substantivale date şi alcătuiţi c%te o propoziţie propoziţie
!uncții sintactice"
cu $iecare dintre ele:
•
nume preicativ in Ac
•
nebăgare de seamă
•
atribut substantival #enitival
•
aduceri aminte
•
complement inirect în D
•
ţinere de minte
•
complement circumstanțial e loc
•
părere de rău
în G •
atribut substantival prepozițional
•
$ăcător de rele
•
iuţeala de m%nă
în Ac •
complement circumstanțial e mo în D
•
atribut substantival apoziţional
>. $I'"7;
= sistem interactiv de notare pentru eficientizarea lecturii şi gîndirii
n cadrul activităţii de predare-învăţare e necesar ca at%t elevii c%t şi pro$esori să apeleze la surse ştiinţi$ice sigure! n acest sens, lectura cu creionul în m%nă a $ost şi este practicată de toate generaţiile de cititori! 9iecare îşi creează un sistem de semne proprii, aplicate pe text pentru înţelegerea in$ormaţiei! 8ricui i se poate înt%mpla să citească o pagină întreagă şi să nu îşi amin am inte teas ască că nimi nimicc din din conţ conţin inut utul ul aces aceste teia ia!! *ste *ste cel cel ma maii bun bun exem exempl pluu de citi citire re $ără $ără comprehensiune! 4#;*2 este o strategie care s-a dovedit e$icientă în a a+uta elevii să se menţină atenţi în timpul lecturării textului! textului! "ceastă "ceastă procedură începe prin rememorarea cunoştinţelor cunoştinţelor anterioare asupra asupra subiectul subiectului, ui, $ormulare $ormulareaa uno unorr întrebări întrebări,, şi continuă continuă cu marcarea marcarea di$eritel di$eritelor or tipuri tipuri de in$ormaţie găsite în text!
'ubstantivul.. Cazuri şi func!ii func!ii sintactice sintactice la clasa a "m aplicat aplicat această această metodă metodă în lecţia lecţia 'ubstantivul 1#-a pentru a-i obişnui cu cititul activ# cu creionul în m(nă. "m anunţat subiectul lecţiei care urmează urmează să $ie elucidat prin lectura lectura textului în tehnica tehnica 4#;*2! 4#;*2! *levii şi-au amintit amintit ce ştiu despre despre substantiv substantiv,, iar eu am monitorizat monitorizat procesul procesul de actualizare a cunoştinţelor! entru aceasta, am desenat tabelul 4#;*2 şi am completat, rubrica in$ormaţie cunoscută - am ştiut! 2a înche încheier ierea ea primei primei etape, etape, am distri distribui buitt elevil elevilor or un text text mu multi ltipli plicat cat care care conţi conţine ne noţiunile teoretice re$eritoare la cazurile şi $uncţiile sintactice ale substantivului şi le-am dat instrucţiuni instrucţiuni re$eritoare la lectura acestuia! #nstrucţiunile #nstrucţiunile sunt următoarele:
Citi!i cu aten!ie te)tul dat. *n timpul lecturii marca!i propozi!iile sau para&rafele cu următoarele ur mătoarele coduri+ , Puneti semnul , /bifa0 pe mar&ine# dacă ceea ce a!i citit confirmă un fapt pe care îl ştia!i
sau credea!i că îl şti!i# ,- Puneti semnul ,- /minus0 pe mar&ine# dacă unele din informa!iile din para&raf contrazic ceea ce ştia!i sau credea!i că şti!i# ,1 Puneti semnul ,1 /plus0 pe mar&ine# dacă informa!ia este nouă pentru voi# ," Puneti semnul ," /semn /s emn de întrebare0 pe mar&ine# dacă informa!ia vă este neclară sau a!i vrea să şti!i mai mult despre un anumit lucru din pasajul respectiv. &upă ce elevii au încheiat lectura textului dat, acesta a $ost analizat din perspectiva semnelor aplicate pe margine! *levii au reluat in$ormaţia nouă, am analizat-o împreună şi totodată şi-au şi-au exprim exprimat at nedum nedumeri erirea rea în raport raport cu unele unele in$orm in$ormaţi aţiii din text text (*x : 3um putem putem avea avea complement circumstanţial circumstanţial de mod in &, sau complement circumstanţial de loc în 5)! rupaţi în perechi, elevii au completat codurile si tabelele! 2e-am cerut apoi să prezinte clasei rezultatele, în special coloanele cu E-F si E5F! 2e-am dat explicaţiile necesare şi am clari$icat toate problemele apărute
>. M5?#I4U7 .ozaicul este o strategie bazată pe învăţarea în echipă (team-learning)! 9iecare elev are o sarcin sarcinăă de studiu studiu în care care trebu trebuie ie să devină devină e)pert ! *l are în acelaşi timp şi responsabilitatea transmiterii in$ormaţiilor asimilate celorlalţi colegi! .etoda presupune o pregătire temeinică a materialului dat spre studiu studiu elevilor! ro$esorul ro$esorul propune o temă de studiu pe care o împarte în patru subteme
a2 "tapa I: 4e împarte clasa în grupe eterogene de patru elevi! &upă aceea, se numără p%nă la patru, ast$el înc%t $iecare membru al grupei să aibă un număr de la la G! 9iecărui membru al grupei i se dă o $işă de învăţare (9işă de lucru)! ro$esorul prezintă titlul lecţiei şi subiectul pe care îl va trata! *xplică apoi că pentru acea oră, sarcina elevilor este să înţeleagă lecţia! 2a s$%rşitul orei, $iecare persoană va trebui să $i înţeles întreaga lecţie! "cesta, însă, va $i predată de colegii de grup, pe $ragmente! ro$esorul atrage atenţia că articolul este împărţit în patru părţi! 6oţi cei care au numărul vor primi prima parte, cei care au numărul doi vor vor primi a doua parte, parte, cei care au numărul trei vor primi a treia treia parte iar cei care au numărul patru patru vor primi a patra patra parte!
b2 "tapa a II-a: 6oţi cei care au numărul se adună într-un grup, toţi cei care au numărul în alt grup, etc! ro$esorul explică $aptul că grupurile $ormate din cei cu numerele , , 0 şi G se vor numi de acum grupuri de HexperţiH! 4arcina lor este să înveţe bine materialul prezentat în secţiunea din lecţie care le revine! *i trebuie să discute in$ormaţiile de pe $işa de învăţare, apoi să hotărască modul în care o pot preda, pentru că urmează să se întoarcă la grupul din care au plecat pentru a preda această transmite noile cunoştinţe cunoştinţe celorlalţi!
c2 "tapa a III-a: &upă ce grupele de experţi au studiat materialul, $iecare elev se întoarce la grupul său iniţial şi predă celorlalţi conţinutul pregătit! &acă răm%n, în continuare, nelămuriţi, pot adresa întrebarea întregului grup de experţi în acea secţiune! &acă persistă dubiile, atunci problema va $i lămurită lămurită de pro$esor! pro$esor! ro$esorul monitorizează predarea, pentru a $i sigur că in$ormaţia este transmisă corect şi că poate servi servi ca punct punct de plecare plecare pentru diver diverse se întrebări întrebări stimulează stimulează cooper cooperarea, area, asigură asigură implicarea şi participarea tuturor membrilor! membrilor! "m aplicat această metodă în lecţia de actualizare a cunoştinţelor cunoştinţelor despre substantiv la clasa a 1-a!
'ubstantivul. %ctualizarea cunoştin!elor 9#C" &* 2=3= 4e dau cuvintele: 382!
382 !
382 ! 0
382 ! G!
382 ! I!
382 !'
copil,
bloc,
ploaie,
bunătate,
veselie,
m%ncatul,
pisică,
scaun,
tunet,
hărnicie,
tristeţe ,
învăţatul,
c%ine,
bancă ,
ceaţă,
$rumuseţe,
duritate,
cititul,
pasăre,
tablou ,
$ulger,
bl%ndeţe,
melancolie,
scrisul!
3e denumesc cuvintele din $iecare coloană 5 3e sunt acestea acestea ca părţi de vorbire5 vorbire5 &ă de$initia substantivului! 9#C" &* 2=3= 4e dau substantivele : bunica, .aria, leagăn, @aia .are, $urtună, 1lad, 1lad, copac, 8tilia, $ereastră, bunătatea, bunătatea, *mil, căţel!
3e deosebire exista intre ele5 3e denumesc substantivele substantivele scrise scrise cu literă mică5 mică5 3e denumesc cuvintele cuvintele scrise scrise cu literă literă mare5 3e $el de substantive sunt acestea5 &e cate $eluri sunt substantivele5 4ubstantivele sunt de $eluri : 38.=;* şi 8## 9#C" &* 2=3= 2=3= 0 ! 4e dau subs substa tant ntiv ivel elee : mama, z%mbet, peşteră, coleg, gălăgie, gălăgie, deget, prieten, $otogra$ie, $otogra$ie, drum, dans, manual, $amilie! 3%te lucruri denumesc ele 5 6oate aceste substantive sunt la numărul JJJJJJJJJJ ! ! 4e dau subs substa tant ntiv ivel elee : m%ini, $otogra$ii, $otogra$ii, stilouri, c%mpii, ţipete, peşteri, munţi, animale, colegi, z%mbete, cărţi, p%ini ! 3%te lucruri denumesc ele 5 6oate aceste substantive sunt la numărul JJJJJJJJJJ ! 4ubstantivul are doua numere : 4#;=2" şi 2="2 9#C" &* 2=3= 2=3= G ;umără substantivele substantivele date : $ată, scară, broască, $runză, $runză, pasăre, căprioară, geantă, $oaie, $loare! $loare! 3um numeri la singular 5 &ar la plural 5 ;umără substantivele substantivele date : băiat, c%ine, copac, copil, măgar, măgar, urs, panto$, panto$, barbat, prieten, prieten, om! 3um numeri substantivele la singular 5 &ar la plural 5 ;umără substantivele substantivele date : tele$on, bloc, creion, creion, pix, scaun, tablou, tablou, tele$on, neon, neon, $ilm, +oc! 3um numeri substantivele la singular 5 &ar la plural 5 4ubstantivele care se numără cu Ko K la singular şi cu KdouăK la plural sunt la genul $eminin! 4ubstantivele care se numara cu KunK la singular şi cu KdoiK la plural sunt la genul masculin! 4ubstantivele care se numără cu Kun K la singular şi KdouăF la plural sunt la genul neutru!
&upă ce au rezolvat exerciţiile de pe $işele de lucru experţii au predat colegilor de$iniţia substantivului, substantivului, $elul, numărul, şi genul acestuia! 6ot 6ot prin această metodă pot $i predate la clasa a 1-a şi $uncţiile sintactice ale substantivului :
'ubstantivul. Func!ii sintactice 9#C" &* 2=3= 3itiţi cu atenţie următoarele propoziţii : 3opilul se +oacă în parc ! *levii se bucură de vacanţă ! 9lorile sunt îmbobocite! 3artea citită e interesantă! 2a ce întrebări răspund substantivele: copilul, elevii, $lorile, cartea5 2a ce întrebare răspund acestea 5 3e $uncţie sintactică au acestea dacă arată despre cine se vorbeşte în propoziţie 5 - subiecte 9#C" &* 2=3= 3itiţi cu atenţie următoarele propoziţii : 6ata este economist ! eorge va deveni aviator ! 3%nd va creşte, "ndrei va $i medic! "lexia şi 3ristiana sunt $ete cuminţi ! 3e observaţi la substantivele substantivele : economist, economist, aviator, aviator, medic, $ete5 9iindcă intră în componenţa predicatului sunt nume predicative! 9#C" &* 2=3= 0 3itiţi cu atenţie următoarele propoziţii : Bainele .ariei sunt curate! 3artea de istorie am citit-o aseară! 4crisul $etiţei e caligra$ic! 4tiloul de pe masă e al meu! 2a ce întrebări răspund substantivele substantivele : .ariei şi $etiţei5 3ui au $ost puse aceste întrebări5
2a ce întrebări răspund substantivele substantivele : de istorie istorie si de de pe masă5 3ui au $ost puse aceste întrebări5 n propoziţie substantivul substantivul care răspunde la o întrebare pusă unui alt substantiv sau unui înlocuitor înlocuitor al acestuia (pronume sau numeral) are $uncţia sintactică de atribut ! 9#C" &* 2=3= G 3itiţi cu atenţie următoarele propoziţii : ;oi ne +ucăm cu mingea! mingea! .%ine vom merge în oraş! "m sunat-o pe colega mea! .ă g%ndesc la sora mea! 2a ce întrebări răspund substantivele substantivele : cu mingea, în oraş, pe colega, la sora5 3ui au $ost puse aceste întrebări5 n propoziţie substantivul substantivul care răspunde răspunde la o întrebare întrebare pusă unui verb verb are $uncţia $uncţia sintactică sintactică de
complement. @. 4U8U7 =na dintre metodele active de predare pe care am $olosit-o cu succes la clasă este metoda
cubului! "ceasta poate $i $olosită în orice moment al lectiei şi o$era elevilor posibilitatea de a-şi dezvolta competenţele necesare unor abordari complexe! 4e realizează un cub ale cărui $eţe sunt acoperite cu h%rtie de culori di$erite! e $iecare $aţă $aţă a cubulu cubuluii se scrie scrie c%te c%te una una dintr dintree următo următoare arele le instr instrucţ ucţiu iuni: ni: &*43# &*43#*, *, 38. 38."?, ";"2#A*"A?, "483#"A?, "2#3?, "=.*;6*"A?! *levii sunt împărţiţi în şase grupe eterogene! 9iecare grupă rezolvă exerciţiile de pe o $aţă a cubului! &upă rezolvarea sarcinii de lucru, elevii vor $olosi noţiunile scrise pentru a demonstra sistematizarea cunoştinţelor! rin acest exerciţiu se încura+ează participarea $iecărui elev şi a lucrului în echipă! 9orma $inală a conţinuturilor realizate de $iecare grupă este împărtăşită întregii clase!
0. #$54I#?%
<.
'! " = . * ; 6 * " A ?
3. #'#7I?"#?%
#
. 45M#!%
7 I 4 %
1. ="$4!I"
"m $olosit acestă metodă pentru $ixarea cunoştinţelor la clasa a 1##-a! e $eţele cubului erau trecute următoarele sarcini de lucru: ! &*43 &*43# #* * în zece zece prop propoz oziţ iţii ii un răsă răsări ritt de soar soare, e, $olo $olosi sind nd urmă următo toar arel elee subs substa tant ntiv ive: e: soarele, marea, valurile, barcă, albastrul, in$init, nori! ! 38. 38."? substa substanti ntivel velee următoar următoaree şi grupea grupează-l ză-lee în perech perechii de antonime antonime:: lenevi lenevie, e, răutat răutate, e, $rumu $rumuseţ seţe, e, bucur bucurie, ie, pace, pace,
priete prieten, n, lumină lumină,, minci minciun unăă , aproba aprobare, re, bunăt bunătate ate,,
ur%ţenie, întuneric, adevăr, adevăr, dezaprobare, bătr%neţe, tristeţe, tristeţe, război, duşman, hărnicie 0! "483#"A? "483#"A? substanti substantivelo velorr subliniate subliniate din prima prima coloana coloana $uncţia $uncţia sintactică sintactică şi cazul corespunzătoare din coloana a ##-a! Lupta contra u$manilor a !ost ifcilă% &inalul romanului a !ost surprinzător% 'ăiatul este asemenea tatălui sau% Copilul a proceat con!orm inicaţiilor primite Dan a a$ezat penarul easupra caietului% (l vorbe$te cu ra# espre satul bunicilor% &lorile e la )aria au rămas în*orite%
complemen complementt circumstan circumstanțial de loc, , atribut substantival prepoziţional "c, complement circumstanțial de mod, &, atribut substantival prepoziţional , nume predicativ, &, atribut substantival genitival, complement circumstan circumstanțial de mod, mod, "c! "c!
G! ";"2#A*"A? ";"2#A*"A? substan substantivel tivelee din următorul următorul text, text, preciz%nd : $elul, $elul, genul, numărul, numărul, cazul şi $uncţia $uncţia sintactică sintactică:: E- 8mul să $ie mul țumit cu sărăcia sărăcia sa, căci, dacă dacă e vorba, nu bogă bogă ția, ci lini liniștea tea coli colibe beii tale te $ace $ace $eri $erici cit! t! &ar voi voi să $ace $aceți după după cum cum vă trag tragee inim inima, a, și &umnezeu să vă a+ute și să vă acopere cu aripa bunătății sale!
F
#oan 4lavici L Moara cu noroc I! "2#3? "2#3? pluralul pluralul ori ori singularu singularull pentru pentru următoarele următoarele substant substantive: ive:
'!
singular
plural
chibrit
!!!!!!!!!!!!!!
!!!!!!!!!!!!!!!
ghete
c%mpie
!!!!!!!!!!!!!!!
!!!!!!!!!!!!!!!
mingi
$iu
!!!!!!!!!!!!!!!
zăpadă
!!!!!!!!!!!!!!!
!!!!!!!!!!!!!!
nuiele
vale
JJJJ "=.*;6*"A? de ce ce urm următo ătoarel arelee sub substantive nu su sunt scr scrise cor corect! ct! 4cr 4crie
alături $orma corectă: @aia mare - !!!!!!!!!!!!!!!!!!!!! chibrite - !!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!! înbrăcăminte - JJJJ!! 3arte - !!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!! înpărat - !!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!! bio-s$eră - !!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!! noi-născuţi - !!!!!!!!!!!!!!!!!!!!
Ailips >-> "ceastă metodă presupune presupune realizarea unei activități într-un grup de ' elevi, elevi, timp de ' minute! 9iecare 9iecare grupă descută pe o temă dată de pro$esor și întocme întocme ște o prezentare, pe pe care reprezentantul grupei o va prezenta întregii clase! =n grup grup de control centralizează centralizează in$orma in$orma țiile și stabilește solu soluția $inală, $inală, care se veri$ică veri$ică impreună impreună cu pro$esorul și se se notează notează la tablă, ast$el ast$el înc%t înc%t
la s$%rșitul orei toată clasa să să aibă în caiet toată lectia lectia (teme pusă pusă în discu discuție), nu doar partea la care a lucrat! "ctivitatea durează I-0M minute care pot $i distribuite ast$el: - minute L expunerea subiectului și prezentarea metodei - G minute minute L organizarea elevilor în grupuri grupuri și trasarea trasarea sarcinilor sarcinilor în $iecare grup: grup: liderul liderul (distribuie (distribuie elevilor sarcinile de studiu), purtătorul de cuv%nt (prezintă grupului de controlrezultatele controlrezultatele muncii grupului său), său), scribul (redactează schema in$orma țiilor), cercetătorul, grupul de control - N - M minute L discuții în cadrul grupului și prezentarea raportului de către purtătorul &e cuv%nt grupului de control - I L ' - minute veri$icarea rapoartelor și sintetizarea ideilor pentru a $i prezentate clasei - ' L N minute minute L prezen prezentarea tarea în $a $ața clase, clase, notar notarea ea la tablă tablă și în caiete a lecției! "m utilizat aceasta metodă la clasa c lasa a 1#-a în predarea substantivului! 3olectivul clasei $iind de de G de de elevi, am împărțit clasa în G grupe grupe și am repartizat repartizat sarcinile ast$el: rupa # L de$inirea de$inirea și clasi$icarea clasi$icarea substanivului substanivului rupa a ##-a L genul, numărul (cu exemple) rupa a ###-a L cazurile nominativ și acuzativ (întrebări și $unc ții sintactice) rupa a #1-a #1-a L cazurile cazurile dativ, dativ, genitiv (întrebări și $unc $unc ții sintactice) sintactice) și cazul vocativ! vocativ! 1alori$ic%nd 1alori$ic%nd schemele realizate de de elevi, elevi, s-a s-a completat completat ciorchinele conțin%nd de$iniția și categoriile gramaticale ala substantivului! substantivului!
=iaBrama enn .etoda .etoda poate poate $i $olosită $olosită cu cu succes succes at%t at%t întrîntr-oo lecție de comunicar comunicaree de noi noi cuno cuno ștințe, c%t și într-o într-o lecție de consolid consolidare are și sistemati sistematizare zare a cunoștințelor! elor! .etoda presupune presupune compararea compararea de catre elevi a doua doua elemente: părți de vorbire, vorbire, părți de propoziție, idei, pesona+e, semne de punctua punctuație etc! .etoda apare reprezentată gra$ic gra$ic sub $orma a două cercuri care se intersectează! intersectează! &atele despre $iecare problemă problemă pusă în discuție se notează în c%te un cerc ast$el: în primul cerc se notează elementele speci$ice primei probleme, în al doilea elementele celei de-a doua! n spa spațiul comun celor două două cercuri se notează elementele comune comune celor două probleme / teme discutate! Am aplicat cu succes această metoă c+n am preat preat clasifcarea substantivului la clasa a Va% Ast!el în primul cerc am trecut substantive comune, în
al oilea substantive proprii, iar la intersecția celor ouă cercuri substantive comune care pot eveni proprii sau proprii care pot eveni comune%
Metode tradiționale. ionale. &mbinarea &mbinarea clasic - modern în predare. predare. 2ec 2ecția de limb limbaa rom% rom%nă nă tradi tradiționa ională lă avea avea un aspec aspectt pasi pasivv și cons conser erva vato torr! *a î și demon demonstr streaz eazăă în pract practică ică Evalo Evaloare areaF aF atunci atunci c%nd pro$es pro$esoru orull știe să lucrez lucrezee cu clasa clasa prin prin activizarea ei și anga+area anga+area totală totală la rezolvarea problemelor puse în discu discuție! ncă din "ntichitatea "ntichitatea romană au $ost aplicate, $ormulate $ormulate și explicate metode verbale verbale de învățare: euristica (4ocrate și laton) și expunerea ("ristotel) $ără a se se acorda impotan ță scrisului și
cititulu cititului! i! n *vul mediu mediu metoda metoda intui intui ției a apărut apărut în *uropa *uropa cre ștină tină prin picturi picturile le biseri biserice ce ști
care prezentau prezentau învățătura biblică biblică popo poporulu ruluii anal$ab anal$abet! et! enașterea însă este cea care aduce cu sine metoda metoda intui intuiției sau metoda demonstra demonstrației cu obiecte din din natură! natură! "lături de metodele moderne, activ-participative, am $olosit în predarea substantivului şi metodele metodele tradiţio tradiţionale nale precum: precum: conversa conversația, prelegerea prelegerea,, memorarea, memorarea, explicaţi explicaţia, a, exerciţiul exerciţiul,, lucrul lucrul cu manualul şi analiza gramaticală!
3omun 3omunica icarea rea tradiţio tradiţional nalăă în cadrul cadrul lecţie lecţieii se bazeaz bazeazăă exclu exclusiv siv pe transm transmite iterea rea de cunoştinţe de către pro$esor, pe receptare şi imitare de către elev! "cest "cest model de comunicare are a re la bază ideea că anumite cunoştinţe şi in$ormaţii nu trebuie descoperite de elev, ci se transmit şa i se comunică elevului prin intermediul intermediul limba+ului. n învă învățăm%ntul ăm%ntul tradi tradițional ional pro$es pro$esoru orull este este centr centrul ul de greuta greutate te al activi activită tă ții didact didactice ice!! olul lui este acela de a emite in$ormaţii pe care elevul, ce stă pasiv în bancă, trebuie să le noteze în caiet! " doua zi elevul preia rolul de emiţător al aceloraşi in$ormaţii către pro$esor L acum receptorul propriului propriului mesa+ emis! 3u toate acestea, explicaţia, spre exemplu, este o metodă tradiţională pe care eu o consider necesară în predarea noţiunilor de limba rom%nă deoarece atunci c%nd elevii înt%mpină anumite probleme în întelegera unor noţiuni, explicaţiile date de către pro$esor sunt salvatoare, iar exercițiul (indi$ere (indi$erent nt ce tipuri tipuri de itemi $olosim) $olosim) este absolut necesar necesar pentru în țelegerea elegerea unei noțiuni iuni!! "șadar, adar, e ideal să existe existe un echilibr echilibruu în toate! toate! ro$esorul ro$esorul trebui trebuiee să con știentizeze tientizeze $aptul $aptul că ceea ce e clasic nu e depăș it, la $el cum nu tot ceea ce e nou nou e bun! bun! .etodele .etodele tradiționale ionale accentuează latura latura in$ormativă in$ormativă a educa ției, $ăc%nd din elevi $oarte $oarte buni teoreticieni, teoreticieni, cunoscători a numeroase noțiuni, cu care însă pot greu opera opera ționaliza! 9aptul că elevul elevul posedă numeroase numeroase cuno cuno ștințe reprezintă reprezintă un lucru bun, dar nu su$icient, su$icient, deoarece deoarece elevului elevului nu i se cere doar să știe, ci să știe să $acă, să să aplice ceea ce ș tie! .eto .etode dele le mo mode dern rne, e, activ activ-p -par arti tici cipa pati tive ve,, accen accentu tueaz eazăă latu latura ra $orm $ormat ativ ivăă a educ educaa ției, iei, urmărind dezvolatarea unor deprinderi, trans$ormarea elevilor în buni practicieni, capabili să utili utilizeze zeze cuno cunoștințele pe care care le posedă posedă!! n cadrul cadrul orelor orelor de limba limba și literatura literatura rom%nă rom%nă se urmăre urmărește $ormarea $ormarea unor unor deprinderi deprinderi:: de lectu lectură ră corect corectă, ă, de redact redactare are a unui unui text text $ără $ără greșeli de ortog ortogra$ ra$ie, ie, de comuni comunicare care în divers diversee situa situații etc! "șadar, adar, nu e su$ic su$icien ientt ca elevi eleviii să stăp%n stăp%neas ească că no țiunil iunilee teoret teoretice ice,, ci e necesa necesarr să poată operaționaliza cu ele, această deprindere $iind obținută cu a+utorul metodelor activ participative, care dau elevului elevului posibilitatea posibilitatea de a se exprima, de a ști să aplice ceea ce a învățat!
