Pentru a-ţi exprima şi a-ţi motiva opinia despre semnificaţiile sau despre mesajul unui text liric trebuie să urmăreşti, într-o compoziţie argumentativă, a convinge lectorul că punctul tău de vedere este just. Redactarea textului argumentativ trebuie să ai în vedere următoarele obiective
INTRODUCERE
să precizezi tema textului liric.
CUPRINS să identifici ipostaza!ipostazele eului liric şi
modul de expunere"
să-ţi formulezi clar opinia, prin raportare la ideeile poetice #mesajul$"
să-ţi motivezi prin exemplificări opinia opinia exprimată, prin raportare la limbajul figurat"
să-ţi organizezi ideile în scris apel%nd apel %nd la un stil adecvat, la claritate şi la coerenţă în exprimare"
să urmăreşti ca între opinia exprimată şi argumentare să existe un ec&ilibru"
să veg&ezi asupra dispunerii paragrafelor"
să utilizezi mijloacele lingvistice necesare motivării #verbe de opinie, conectori textuali care desemnează raporturi de asemănare, de adăugare, de alternanţă, de opoziţie, de cauzalitate, de comparaţie, etc.$, adecvate contextului"
să nu neglijezi corectitudinea exprimării, ortografia şi punctuaţia.
INCHEIERE să formulezi o concluzie despre mesajul operei
literare.
EX:
INTRODUCERE 'pera literară ()oamna*, de +t. '. osif este un text liric care are ca temă moartea naturii în anotimpul autumnal cu implcaţii asupra spiritului uman.
CUPRINS Poezia debutează cu o constatare sosirea toamnei (cu aiureli de v%nt*. a nivel semantic, sintagma are sensul expresiei populare de (v%nt rău* care paralizează mediul înconjurător şi îmbolnăveşte omul. oce lirică îşi face prezenţa în ultimele două versuri ale strofei . Pronumele personal de persoana a -a singular (tu* şi verbul verbul la persoana a -a singular (te-nfiorez (te-nfiorezi*i* indică prezenţa prezenţa monologului monologului adresat adresat şi a unui personaj liric, sufletul (plin de griji şi de-ndoieli*. /pre acest (personaj* se îndreapătă confesiunea lirică subiectivă marcată de sentimentul de melancolie, de incertitudine şi de nelinişte ()e-nfiorezi de tristele poveşti*. 0n strofele a -a 1 a -a şi în primele două versuri ale ultimei strofe, eul liric adoptă o perspectivă
aparent neutră, obiectivă, sub masca unei voci impersonale. 2flată în ipostaza de observator, poetul descrie, av%nd ca element central v%ntului, moartea în natură. Personificat, fenomenul natural (goneşte* frunzele, (st%nge* florile, (fr%nge* ramurile, (&o&otă* şi (geme*. 3esajul poetic transpare în vizunea originală şi expresivă în care este zugrăvit peisajul personificarea este însoţită de comparaţie #(2bia suspină!4a pl%nsul violinei în surdină*$ şi enumeraţie #(+i şuieră, şi fluieră, şi vuie*$. 2ccentul cade pe imagini artistice adresate auditivului care impun un tablou de natură dezolant, perceput într-un moment al extincţiei realităţii exterioare #(moarte foi*$. 2mploarea fenomenului în timp afectează spiritul uman. 5ltimele două versuri transmit, cu ajutorul exclamaţiei retorice, un sentiment de nostalgie. nterjecţia exclamativă (a&*, adjectivul-epitet (potolită* cu valoare de superlativ, evocă imaginea unei vremi calme, fără intemperii, plăcute omului. ,
NCHEIERE 0n concluzie, semnificaţia poeziei conturează ideea că sosirea toamnei tulbură cugetul fiinţei umane. 0n alt plan, lirismul obiectiv, pe care îl presupune discursul liric, sugerează trecerea nemiloasă a timpului şi apropierea de pragul morţii.
