medicina si farmacia in tercutul romanesc I.pdf

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro

DR. POMPEI GH. SAMARIAN

MEDICINA

i

FARMACIA

In

Trecutul Rombesc 1382-1775

*

TIPOGRAFIA MODERNA" Oat14:trawl-talc:omits'.

www.dacoromanica.ro

DE ACELA§ Considerafiuni asupra unui caz de hemiplegieuremzeä. Ip Spitalul", 1902. Contributiuni la studiul tratamentului luxatiilor recidi-

vante ale unuIrulux, Lucrare premiatA de Facultatea de Medicina-, din Bucuresti, 1905.

Mersul spitalului din Cciletrasi si activitatea roastra, dicalei pe anul 1913. Qrasul CcIleirasi in timpui ocupaffunei sil-ame, 1919. Rapen t asupra mersului spitalulut cursul anului 1924. Drvortul din cauzei de board in vechea legislafte romaneasca. In »Revista de igienli socialit", nr. 7, 1931. Varioitzarea si inceputurite vaccintirei antivariolice. ,Revista tiintelor Medicale", ni-. 8, 1931, Istoria orasului Cineirasi, 1931, Boala Duciii-Vode. Revista tlintelor Medicale" 9, 1932,

Ciuma f,n treculul romdnesc, 1932. Lucrare prerniath de A cademie.

Din trecutul medicznei veterinare. In Buletinul Asociatiei Medicilor Veterinari", ni,. 7-8 din 1933.

Nirolae Mavros. In Revista *tnntelor Medicale", nr. 4, 1934.

Raport n supra Serviciului Sanitar al Moldovei din 1853. In Revista tiintelor Medicale", nr, 3 din Martie 1935.

www.dacoromanica.ro

acZoi aced vadm memo 1 del

ao

ea

oiaZi

aan Waniacaxino.

www.dacoromanica.ro

Nu se poate o stringere de material mai ingrijitei decit aceia pe care o dei autorul in aceste pagini. Ele au MO fi un alt folos. Intr'insele,

pe Nei medicii din tarei fi de peste hotare, culeqi cu ante' grijel fi dragoste, este fi inset fi infeitifarea medicinei de odinioarei fi in ce privefte conceptia f i supt raportul metodelor f i trata mentului.

In total e una din cele mai bune lucreiri de istorie pe care - le-am avut inainte in ultimii arti gi ea aratei cit de mull inteligenta, reibdarea, bunul simt qi,

mai ales o covirfitoare iubire pot inlocui migeiloasa pregeitire in seminariile uni-

versitare care- uneori seacei mima, feirti care nu se poate face nimic bun Fi trainic.

N. IORGA

www.dacoromanica.ro

iNDRUMAREA IDEEI MEDICALE Catre sfarsitul veacului al XIII-lea, a luat fiinta viata poporului romanesc pe plaiurile sud-estice ale Carpatilor, in Valea Siretulni si in cimpia Dunärei, Istoricii, scormonitori ai trecutului cerceteaza mereu documentele ravasite pretutindeni, ca sa adune cat mai multe g Uri gi sa reconstitue viata acelor timpuri, privita din toate punctele de vedere. Totusi, in ceiace priveste medicina, piná acum nu se stie nimic. Folclorul anonim si far& yeasts'. nu ne poate da nici o deslusire. 13anuim numai, ca, viata Romanilor de atunci fiind strans legatii de viata parnintului, medicina lor merge mina 'n mänä, cu ambianta in care traiau, cu viaf a campului si a codrului, cu viata plantelor si animalelor, cu mersul stelelor si mai ales cu necazurile care 'i copleseau, Observarea naturii si a fenomenelor ei, unitá cu experienta trecutului In materie de boala ; o mostenire bogata in practice empirice, ca si credirita nemiirginitä in invatämintele crestinismului ortodox, vor fi fost suficiente pentru a indruma ideia si practica medical's', in acele vremi. Aceasta a fost prima etapa, etapa traditional& a ideii medícale, dupe care urmeaza cea dirijat& de biserica, etapa bitericeasch.

Pe atunci, in tar& mai vechi, in tärile sud-estice si in cele ale Apusului European, in materie, de medicinä' dominan principiile hipocratice. Acestea ajungeau la masele poporului numai prin graiul preotilor í calugarilor, singurii din acele vremi earl se ocupan cu chestiunele stiintifice. Universitatile care au prins a se forma prin oragele

marl ale Apusului, catre sfarsitul secolului al XIII-lea, au cercat sa laicizeze stiinta si in special medicina, dar n'au reusit. Medicina a ramas tot medicina canonica. Aceasta stare a durat aproape trei secole, pang la finele celui al XVI-lea, decand =rile descoperiri anatomice i fizico-himice au adus eliberarea medicinei de sub tutela clericilor.

www.dacoromanica.ro

8

Exact acelas lucru s'a petrecut si la noi, ivlultä vreme, ideía medicala a fost dirijata printre Romani numaí de reprezentantii bisericei, pe &ale indicate de dogmele sí invataturile crestinesti. Minas&fie sí biserícile cu slujítorií lor, calugarii si preotii carturari, rugaciunea sí cartea bisericeasca au fost indrumatorií acesteí In adevär, dela tot inceputul Tariolor Romanestí, Romanii au príns sa zideascä manastirí prín codrii f ara fund sau pe creste de dealuri si munti greu de atacat de dusmaní, Aceste manastirí erau adevarate cetatí ale romanismului. Erau perfect organizate, cu breslasí de toate categoriile, cu merinde, cu calugari, dar si cu osteni gata de luptii. Nu le lípseau niel bolnítele, locasuri osebíte pentru ingrijírea celor rãníf i sau bolnavi. Aces te bolnite au fost premergätoarele spitalelor de astazi. Catre ele alergau nu numai bolnavil comunitatii manastiresti, ci toti cei care atrasi de faima icoaneí facätoare de minuni sau de faima vreunui calugar iscusít in víndecarea boalelor, veneau aid sa-si gaseasca mantuirea suferíntelor trupesti si sufletesti.

Pe de altä parte, aceste manästiri erau nu numai focare din care radíau credinta sí fíorii romanismuluí, ci si focare de cultura. In ele táseau adä'post carturarii timpului, preotii i calugarii cunosatori de cele ce se petreceau díncolo de hotarele noastre ; acestia au scrís, in manastirí, primele carti de rugaciuní, in slavoneste. In manastiri s'au scrís sí primele cuvinte in romaneste. Cea din.tài de acest fel a fost Psaltírea Scheiana, din 1482. Dupa catíva aní, marea descoperire a líterei mobile pentru tipar, descoperírea luí Gutemberg (intre 1435 si 1450), era bine cunoscuta in manastirele romanesti. La 1508, calugärul Macaríe, carè a invatat mestesugul típografic in Venetia, típarea carti slavonesti in Tara Romaneasca, lar la 1560, se típärea in romaneste Catehísmul lui Coresi, 1)

In Psaltirea Scheiana si In Catehísmul luí Coresí gasím pentru prima data euvantul de vraciu, cuvant slavon cu ínteles de doctor, Si trebue sá remarcam cá si mai apoí, in toate scrierile bisericesti se intrebuinteaza numaí acest termen. Chiar si dupa 1650, decand cuvantul de vraciu nu se mai allá níci in Cronicarí, 'lid in alte serien i laice, in cart& de rugaciuni, pang in -secolul al XIX-lea si chiar si astazi se scrie tot numaí cuvantul de vraciu. Inseamna ea vraciu este un termen oarecum bisericesc, 51 daca 1) Dupe o &title mai veche din 1544, a lui Filip Mailer, din Sibiu. Cf, L Bianu. trebare creytineasca, 1925. N. Iorga. Ist. liter. rom vol. I, pag. 106.

www.dacoromanica.ro

9

urmarim intelesul acestui cuvant in cartile bisericesti, vedem ca. vra. ciul este un doctor deosebít de eel obisnuiti, Vraciul este un doctor care vindeca totul este vraciul tuturor", este insasi Dumnezeu. Catre acest vraciu, preotii i cälugarii, indreaptä pe cei bolnavi, cäcí spune Catehismul sei mergem la vraciu, la Iisus Hristos...", cä numai la El este nadejdea í scäparea. ') 'neat, in vrèmea cand preotii si calugarii eran singurii carturari la noi, in vremea and cel bolnav nu gäsea ajutor efectiv decat in bolnítele manästirelor sau la ícoana facatoare de minuni a bisericei, in vremea cand cel rapus de suferintä nu gasea afinare cleat in cuvantul de mila si incurajare al preotului, interventia acestor slujitori ai altaruluí, fie in fapt, fie numaí sufleteste, era in acelas timp o indrumare crestíneasca a ideei medicale din acea vreme, Adica se petre-

cea la noi acelas lucru ca si'n Apusul European, unde ideía medicalä era indrumatá de medicina canonica. Acest adevar se dovedeste sí mai bine, mai tarziu, cand s'au intocmít Pravilele, Se she cg in Moldova, Vasile Lupu a pus sa se intocmeasca o Pravila, care sä contie legiuirile de pinä atunci, orale sau serse, adica Pravila luí Alexandru ce! Bun, cat si legiuirile streíne adaptabíle la noi. In 1646, Pravila lui Vasile Lupu era gata, iiparitä. In ea se precízeazg indatoririle vracilor si raporturile lor cu bolnavii i autoritatile judiciare,

Aceastä Pravila a fost copiatä in intregime in Pravila lui Matei Basarab, numita si Indireptarea kagei, típ5.ritä. la 1652, Dar, Pray& lui Mateí Basarab contíne si o seamg de Inveiteituri scoase din Sfintií Apostoli, din Sínoade sí Parintii bisericei, parte care nu exista In Pravila din Moldova,

In aceste invätáturí se expune nu numai doctrina hipocratia, ci se atacä si marele probleme care au framantat lumea filosofilor, ca elementele din care se compune corpul omului, problema vietei, problema mortli si a sufletului. Parintii bisericestí n'au ocolít marea intrebare : de unde fi cum; unde i pentru ce?, cad nu putean sa se opue curentelor prea tarí mitt era docrina lkipocratica in schimb, 11-au trecut prín fíltrul gros, adesea de nepatruns al interpretarilor, cautand sa le armonizeze cu dogmatíca cresting, si numaí asa li-au indrumat drept credinciosilor ortodoxi de pretutindení, ì celor dela noi, Se stie ca in cartea IV-a, despre Natura omului, Hipocrat spune

ca, toate corpurile sunt formate din patru elemente, carora Pravilistuljbisericesc le spune stihíí, Aceste elemente sunt aerul, parnantul, 1) L Bianu; Intrebarea crestíneasci sau Catehismul luí Coresí 1560, pag, 10.

www.dacoromanica.ro

10

apa si focul, fiecare cu proprietäti specifice de frig, aldurä, uscä'ciune si umiditate, Inbinarea acestor elemente cu proprietätile lor, formeazA corpurile vii.

Pe aceastä baza se intemeiazá doctrina humoralä din conceptia hipocraticä asupra patologiei, fiziologiei si biologiei. Dupeí Hipocrat corpul omului se compune din patru humori Muge, flegmei , batí fi atrabild. Raportul normal sau anormal in-

tre aceste componente aduc boala ori sdneitatea individului. Omu-i seineitos, ctind aceste elemente se grzsesc intr'un raport perfect de temperaturei, fortei fi cantitate. Ctind unul din aceste elemente este in plus sau in minus, sau ctind se izoleazet de celelalte, incepe boala... Stingele vine dela mima' fi reprezinteí ceildura ; flegma vine dela creer fi reprezintei frigul ; bila galbenci este secretatei de ficat i reprezinici usc ticiunea ; atrabila sau bila neagrei este dusti de splinei la stomac fi reprezintii umiditatea..." 1) Pravilistul bisericesc al Pravilei lui Matei Basarab spune aceleasi

lucruri dar sub o formä mai putin clara. Pentru el, trupul

omului se compune din patru stihii stihia sangelui, flegma, hiare pl'ävitä si hiare neagrä, corespunzätoare celor patru demente caldura, umezeala, räceala si usaciunea. Aceste stihii au anumite raporturi anatomice cu diferitele organe interne, cu ficatul, splina, nichii si plämânii ; au anumite proprietäti fizice si se desvoltä in raport cu anotimpurile si varsta omului Trupul omului fa' cutu-se-au de 4 stihii : de Auge, de flegmei ,

de fiare plewitei fi de neagrei, fi fiefcare stihie ski pre la locul ei ; sas ngele steí despre partea dreaptà deasupra ficatilor, fiarea plävitä iaste despre partea sttingei deasupra splinei, iar hiarea nea-

grei iaste deasupra ränichilor, lar flegma iaste la piept deasupra plumtini i ; fi stingele iaste cald, urna' d fi dulce, hiarea plilvitei

iaste caldei adecci ferbinte fi uscatti çi amara', iar .hiarea neagrei iaste reace si uscatei fi cam acre:, fi flegma iaste reace fi umedti fi stiratti, ci acestea toate la vremea lor se inmultesc i cresc ; fi primävara iaste de in 17 zile ale lunei lui Februarie peina la 17 zile de ale lunei lui Mai ; hiarea creafte pre la vremea secerifului, adicei vara ce seí zice de in 18 ale lunei lui Mai, pa' na. in 14 zile deale lunii a lui Avgust ; iar hiarea neagrei crefte toamna fi se incepe de 15 zile deale lunii Avgust fi se sifirfefte in luna lui Noembrie in 13, iar flegma crefte lama fi iarna se incepe de 14 zile deale lunii lui Noembrie fi fine pemeí in 14 1) Castiglioni. Histoire de la Médecine, pag, 138 í urmitoarele.

www.dacoromanica.ro

11

zile deale lurid lui Februarie ; ce insd seingele reisuflä pre nas, iarei fiarea pleivitel pre urechi, iar hiarea neagrä pre ochi, iarei flegma pre gurei. aceste patru stihii se impart in patru veirste ale omului ; In veirsta de inteil carea iaste dacei se face omul ¡Dana' in 14 ani, obleldulafte seingele ; intr'adoua veirstei oblciduefte hiarea

carea iaste de in 14 ani panel in 28; intr'atreia veirstei obleiduiafte hiarea neagrei carea iaste de 28 de ani panel la 50, iar intr'apatra treirstä obleicluicifte flegma [Rind intru toate beitreinetele ornului.

Pentru Pravilistul bisericesc stihfa flegmei fa sf numele de tuse. Despre cele patru stifffl spune ea. dota se vad stihfa sangelui qf flegma, lar douá nu se fad ffarea plavita sf cea neagra, Si adauga pentru a fi in nota bisericei, cä toate stilfile au fost facute de Dumnezeu

De patru stihii se tine lumea, a soarelui, a aerului, a pcldear lipsi de intr'aceste stihii numai una, nici un lucru al crefterei nu s'ar face, nici ar crefte ; agifelerea fi omul feicutu-se-au de patru stihd : de sänge, de flegmei, de tuse gi de hiare, adecd de ceildurä i umezealei i reicealei fi de uscare, ce se zice : de in foc, de in ever-, de in aer qi de in /kind:nit ; lasa seingele, ceici e cald, iaste de in foc, iar flegma care e reace, las te de in aer, iarei tusea ceici e umedei, iaste de in iar hiarea ceici e uscatei, iaste de in Omani ; ce insei hule ceale ;write ale lumei sunt acestea cloud soarele fi aerul, iar ¡os sunt stihii piimeintul i apa ; aqa fi a omului, cloud stihii ce se veicl iaste seingele i flegma, iar alte cloud ce -nu se vid, mcintului fi a apei.

iaste fiarea cèa pleivitei fi neagrä. Peimeint au luat Domnul fi au Merit pre omul fi afa l-au impeirtit intr'acelea patru stihii de sus, cum au feicut fi lumea, i omul se chiamel sus privefte, adecei amid cele de sus, pentrucei alte jigeinii cautd ¡os... 2)

Pentru lumfnarea norodului, Pravilistul nu se sffeste sa atinga chestfunea embrfogenief omului, pricfna unor anumfte anomalif anatomice, chestfunea asemänäref copfflor cu pärintif lor, formarea sfmturilor, caracterul omuluf si marea problema a mortef qf a sufletuluf, Le vom rezuma pe ffecare, a) Embriogenia. Pravilistul bisericesc, spune, dura Flipocrat, ca omul se zamfsleste in pantecele femeei. Nola' zile dela raportul sexual oul se pojvicea*, acheá se prinde, sí dupe alte 40 de zfle se qf

Bujoreanu. Pray. M. B Invatiturile Sft. Anastasie, glava 8, pag. 422. Idem, glava 7.

www.dacoromanica.ro

12

polímeaste trupul cu sufletul, adíca fa viatä'., In a treia luna misa' coconul sí'n a noua se naste, In tímpul gestatíunei coconul se hraneste din sangele femeei sí rasuflä pe buric Ceind se impreund bdrbatul cu femeia lui, i muerea cu bdrbatul seltz, acolo unde se impreunci este matul muerei deschis afteaptd sá primeascd silmemta bdrbatului care va sd lepede ; deci daca' se varsd i intrd in matul muerei, acia$ se inchide qi se amestecd cu seingele muerei $i se face ca o färdmd de

carne $i std a$a pcind in noud zile ; deci atunci daca' se implu acele noud zile, se pojvicefte i std pojvicit ptind in 40 de zile, $i la 40 de zile se polimea$te chip de cocon $i se insufleteafte, adicd trupul cu sufletul se impreund, ce sil zice, se face, irisa a treia luna se mi$cd coconul in peintecele muerei, lar a noua nafte.

lar marele Atanasie aorz zice, cum e ctind se impreund cu otelul $i cum se lovesc scapdrd ; asa $i de impreunarea beirbatului $i a muerei (cu tocmirea lui Dumnezeu), acolo acia$i se face trupul cu sufletu1.1)

Asa dar, pentru Pravilistul biserícese, fecundarea este ca seapärarea otelului, adecä unírea trupuluí cu sufletul dupä tocmirea luí Dumnezeu. Samanta barbatului este insufletíta sí se inmulteste pana se face omul in pantecele femeeí, Intai se formeaza íníma, pana in a treía zí ; a noua zi se formeaza trupul, Ir la 40 de zíle fasta coconuluí Zice

inteleptul Alexandru, nici un om sá nu gdndeascd cd

iaste fdrod de suflet silmeinta beirbatului, ce insufletitel cade in

matui muerei, qi cre$te $i se inmulte$te, lar Ce e feird de suflet, nici crefte, nici se imul(e$te ; deci omul in pantecele muerei intdi se polime$te Mima-i $i se inchipuia$te j celat trup tot... lar 1Vichifor Xandopol pentru nafterea omului a$a griiefte, cei se face in pantecele muerei ceind impreund bdrbatul cu &j'usa intru pohta trupeascd; a treia zi se semneazil mima, a noua zi se pohme$te trupul, iar la patruzeci de zzle se inchipuiffte l'ata coconului de tot...2)

b) Aseminarea copfilor Cu päriiiii lor, Cu tatal sau cu mama, Pravilistul o explica citand tot pe Hipocrat, De va fi mai multä samanta barbatului, copilul va semana tatalui ; de va fi maí mult sangele muerei, copilul va semana mameí sau rudeniei sale, Bujoreanu. Pray. M. B. Invitituri. Ypocrat i merele Anestesie, Idem. InväturiIe patrierh. Anestesie, gleva 12, pag. 424.

www.dacoromanica.ro

12, p. 423.

13

c) Anomaliile anatomice, cu care se nasc unii copii, ar fi, cum zic doctorii vremei de atunci, impreunarea cu femeia lunatacita (femeia in timpul menstruatiei). Sängele menstrual se opreste in Umpul sarcinei, pentruca el hräneste coconul. Dupe asta si cunosc femelle ch.' sunt insarcinate. Amestecul samântei barbatului cu sängele stricat al Inenstruatiei, da naqtere unui cocon olog, gubav sau atins de alta infirmitate. Evreii care pazesc aceastä regula rituala de a nu se apropia de sotiile lor in timpul menstruatiei, n'au copii betegi :

Legea a lui Moysi, asisderea # sfintii pclrinti ai bisericei, dumnezeescul postnic # altii opresc muerile cemd se luneiteicesc pre la sfdrsitul lunei, sei nu se cuke si nici sec' se impreune cu beirbatii muerele, pentrucei dohtorii zic # iaste # adeveirat, cei semgele care are muiarea intr'ânsa si in toate lunile curei afarei de intr'emsa, acela iaste mai mutt de firea muerei, cei prea bunul Dumnezeu cu socotinta lui cea dumnezeiascel au velzut mai nainte # au tocmit cad sunt grecioase muerile,

sei se hreineascei coconii in pemtecele lor de acel semge, pentru aceia ceind nu-s muerile grecioase, ia-1 el varsei afarei ca niste seinge ce prisoseste mai mult, iarei air& ingreciazei, acids stei inleiuntru seingele acela, ca sei se hreineascei coconul, si de aceasta cunosc muerile cei sunt grecioase, ceind nu veld cei le curd luneitelcia pe vremea lunei

aceea, cum le e obiceiul; drept aceia de se va teimpla a in greca muerea ceindu-i cura seingele, acias se opreste acel seinge # se amestecei impreunei cu seimein(a bifirbatului # se face cocon, si acel cocon de in legeiturei iaste putred, iar dacei se naste coconul, atunce sau olog, sau gubav, sau altei boalei dobeindeste pe trup si dupei ctitdva vreme putrezescu-i meidularele sau meiinele sau picioarele, sau alt meidulariu, sau parte de a trupului # aceale boale sunt lard teimeiduialei si feirei de leac. Ceici cei pre unii soseaste cemd sunt mici, adecei de in copileirie, iarei altii &Ind sunt cedezrati, iarei pe altii ccind sunt juni, iarei pre altii ceind sun beitreini, dupe!' fire si dupei feliul ce are fiescarele ; pentru aceia pravilele si legile le-au oprit ca sei nu se facet oamenii stricati sau intr'alt chip betegi de sat- semnati intru oamVnii ceea-lalti, set- se mustre chipul al lui Dumnezeu si care nu (in, nici pclzesc vremea cureirei seingelui pre la sfeirsitul lunei al muerilor sale, aceea sunt supt mare canon.

Drept aceea de in ovrei putini vei afla betegi # cum am

zice mai nici unul, pentrucei peizesc aceastei poruncei, ce le poruncise Moysi, si-si lasei muerile lor pemei ce trece vremea luridteiciei lor, deacia atunce se spalei cu imbedare si se cureiteazei de tot de acel seinge, atunce se cukei beirbatul cu muerea-s ; drept aceea se cade fzescui sei se peizeascei de acest lucru sceirnav, pentru binele ce am zis mai sus. 1) 1) Bujoreanu, Pray. M. B. Invijiturile patriarh. Anastasie, glava 14, pag, 424-25.

www.dacoromanica.ro

14

Simturile omului" sunt in numar de chid vederea, auzírea, gustarea, miroseala qi pipairea, toate independente ...Vederea iaste mai mare de cat auzirea, pentrucd mai credincios lucru iaste a vedea de cat a auzi, cd de multe ori

auzim un lucru $i acela iaste minciund, lard card vede ne$tine, acela e lucru adeverzt ; pentru aceia este mai mare vederea de cat auzirea i lar mai mare iaste gustarea de cat miroseala, pentructi de multe ori stint ni$te lucrare de mirosesc ci iale stint amare sau duki, agi$derea lar l gustarea iaste mai mare de cat pipdirea ; pipdirea se chiamd cum am zis apucare, adecd cu care apuci, cd de multe ori pip& un lucru i acela iaste amar sau acru, sau altceva rem $i de in pipdiald nu-1 curzofti, lar dacti-1 gufti, atunce-1 cuno$11, vezi cd gustarea seamdnd cti iaste mai mare de cat piptiirea ; bine, cti de apuci $i pipdi iard de nu vei bclga in gurd-ti sd gufti nu poti curzoafte. aceste cinci simtiri data-le-au Dumezeu omului... Caracterul omului este determinat de stihia corespunzatoare anotimpului in care a fost conceput

Dei se va afla inmultire ce sd zice cre$terea ctildurei stihiei adecd a sangelui, in ceasul ztimislirei coconului cad ingreciazti muerea, atunce copilul acela se face cald infra amestectiri, carele iube$te viata lumii aceftia çi acela iaste çl slobod la mand a da. lar de se va in greca muiarea la purcederea stihiei cei red, ce se va zice a flegmei, atunce se face capilul ca firea reace nepriceputd, adecti ca minte patine!". lar cand ingreceaili muiarea intru stihia cea uscatti adecez a hierei a ptimantului, zic, atunce face pre om dé tine rdutatea çi om amar $i privighetor, adecti fdrei somn çl rclu. Iar de va In greca muiarea intru stihia cea umcidd, care iaste apa, atunce face cocon fdrd grijd fi lenevos de iubefte lucrure pilmantefti $i e lacom. 2)

Problema sufletului si a mortel, preocupa mult pe Pravilistul bisericesc, Sufletul este socotit ca principiu de substanta, spirituala qi nemuritoare. Sufletul este viata. Sediul sufletului este pretutindeni, in tot corpul. Totuqi se disting trei locuri inima, partea din darat a capului numita cotylon, acutis sau ceafa qi vinele impart',

te#i, in care sufletul iqi are sediul de predilectie, Lezarea acestor trei locuri aduce moartea definitiva, pe cAnd lezarea altor par', gruBujoreinu, Pray.- M. V, Invititurile patriarh. Anastasie, glava 14, pig. 425. Idem, glava 31, pag. 437.

www.dacoromanica.ro

15

mazii, gâ.tlejul vi chiar vi cand se varsá ma¡ele, dohtorul le coase vi omul seal* nu moare Sufletul omului se allá in trei locure mai de treabei -ale trupului, fi cum incepe raza soarelui intr'un loc e intrei intr'o casti de o lumineazil toed& afa fi sufletul in trei locure ale trupului locuiafte Ire lumineazei fi inuiazei tot trupul, locuiafte sufletul la inemei fi despre partea capului din dilreit, carek se chiamei elinefte Cotylon, iar pre limba proastei se chiamei acutis, adecei ceafa fi in vinele cele irnpeireitefti. Infra aceste trei locure locuiafte su-

fletul cum am zis, drept aceea in ce ceas se va veiteima mema sau veina cea impeireiteasccl se va teiia fi va cura sage mult, sau ceafa se va beteji fi se va telia, aceeaf intr'acel ceas se desparte sufletul de trup fi moare omul de tot. Iar de(i e voia sei te intr'adeverezi fi sei te incredintezi cum se allá sufletul intr'acele trei peirti ale trupului, vezi cei tac omului picioarele, metinile, dau

betejuni pre celalt trup fi a multi varscl fi maple fi se betejesc grumazii fi geitlejul fi capul fi iarei fi coase ' dohtorul fi scapel oamenii de moarte, iar de se va face betejealei sau veiteimare intr' acele trei locure carde am zis mai sus, moare omul eel mai mult n'are nici o vindecare, fi locuiaste sufletul intr'aceste trei peirti ce am zis fi dei intru tot trupul puterea cea vie a sa. 1) Moartea se produce prin desfacerea celor patru stihii care compun omul, Intai se desface stihia sangelui, de aceia cadavrele au hiare, flegm'a" vi tuse, dar n'au sange i mima moare in urma celorlalte mg-

dulare 0 când moare mima, ese vi sufletul ...a treia zi incepe fata omului a se strica fi a se impekjena, fi a se ingrozeivi, iar a noua zi incepe zidirea trupului a se defehia, numai di reimeine mima, iar la 40 de zile se topete Fi mema... dacei iase sufletul omului de in trup sage nu are... in vremea mortei, fi porunca lui Dumnezeu, se impart acele patru stihii fi se desparte sufletul, fi it'd& se desparte stihia sagelui ca o ceilduroasei fi viitogre ce iaste fi viazei tot trupul ; drept aceea trupurile moarte hiare au dacei mor fi flegma fi tuse, iar sage nici cum... 2) Iar inteleptul Alexandru spune Set- ascultati sei vedeli cum mor meidularele omului cad se apropie set' moarei ; atunce tot trupul, maile, picioarele fi celeBujoreanu. Pray. Matei Baiarab. InvAtIlturile patriarh. Anastage, gl. 17, pag. 425.

Idem, Invitituri, /lava 378, 'pag, 294

www.dacoromanica.ro

let lalte miklulare toate incep a ra'ci Ø reimdne moarte, pentrucd stihia seingelui care iase de inviazd tot trupul au efit de itztr'linsele fi au rdmas moarte fi nemifcate. Atunce vine tot sdngele de streinge la inemd f i aciaf se desparte de se duce fi de la ineinä,fi aciaf moar i mema, pentru carea iaste cum am zis, lit pantecele muerei intdi se polirneafte mema omutui, i dacei moare cum d-fi auzit mai sus, inttii moare toatemddularele iar mai pre wind Ø inema, insd dacd iase stihia stingelui dela om... atunce iase fi sufleta Drept aceea trupurile cele moarte stinge n'au, ce numa hiare, Fie gmafi tuse,, care fi jale es dupd aceea dacd iase stihia stingelui, fi in morn-dint alt nu rdmane, färd numai hierea adecd ce e uscatd, carele iaste peimdatul cela ce au luat Dumnezeu de in peinuint ; pentru aceea pdmeintul fine ce e al seiu, iar celelalte (rei stzhii merg fiefcare pre la al ei aildura adicd .sdngele in foe, riiceala, adecd flegma -in aer; iar tusea, care iaste umezeala, merge in apd. 1)

Pravilistul se ridica contra fatalismului, contra celor care cred ea viaja are un termen fixat mai dinainter cat si contra celor care cred in zodii í noroc O asemenea credinta ar face inutila interventia doctorilor, de aceia Pravilistul recomanda cu- tot dinadinsul mes-

tesugul doctoricesc, cad doctorii ca erbi lungesc viata celor ce se cauta cu el s.

...Sd vä aducdi aminte de dohtorul cel mare al Elinilor (Hipocrat) carde scrie fi spune infra socotelile vrdjitorefti ale dohtoriei. Cad vezi, zice, un om bolnav, de va muri nu va muri, poti-1 cunoafte pre semnele trupului... Era un dohtor anume Rodios i atd ta de bine tia mefterfugul dohtoriei, cdt cu erbile lungea viafa aceluia ce vrea sä moard curdnd ; deci nu sta nici la nafterea omului, nici la norocu-i, ceici el ftia numai cu erbi, sá lungeasca viaja acelui bolnav ; fi acel dohtor era de pururecz bolnav fi ftia sd facd numai ateita, czzm am zis, set lungeascil zilele trupului seiu cu dohtoriile, deaceia strica alte socoteli carele ziceau Elinti, cá nafterea omului "fi ndrocul lui aduce-1 sä pafei nevoi in ; iar noi vedem. cd aceluia nu i-au fost nafterea lui, nici neirocul lui sä moard, cäcm erbile tdmodduit. 2)

Aceste exemple si multe altele ce vom cita in, studiul ce urmeaza, dovedesc din plin gandul si indrumarea ce dä. Pravilistul biBujoreanu, 1nvI.tturile patriarh. Anastasia, glava 12, pag. 424: Bujoreanu. Pravila Metal Besereb. Inv. patriarh. Anastasie, rngI. 12, pag. 424.

www.dacoromanica.ro

11

sericesc ideei medícale, in epoca cand s'a scris Pravila lui Matei

Basarab, adicà míjlocul secoluluí al XVII-lea.

De acum inainte incepe a treía etapa in evolutia ideei medícale, acea a indrumareí vtiintifice, a observatiei dírecte a fenomenelor. Secolul al XVII-lea a dat la iveala un foarte mare numar de descoperíri in toate domeniile vtiinteí ví mai ales in cel al medicinef. Newton a descoperit gravitatia ; Kepler, mivcarile matematíce ale planetelor ; barometria descoperita de Pascal. Chimia este indrumata pe &MIR vtiintifice de catre Robert Boyle vi I. B. van Helmont,

cel prea marit de Dimitrie Cantemir al nostru. Grimaldi descoperi legile refractiei luminei i Galileu descopera luneta i microscopul, permitand omuluí, sá cerceteze místerele firii in infinitul mare i in infinitul ink, Marcel Malpighi studiaza structura plantelor vi descopere circulatia capilara gratie dísectiunei anatomice, care se face acum in mod curent in toate institutele de anatomie, Wiliam Harvey descopera círculatia sangelui vi Gaspar Asellí pe cea limfatica. Valsalva, elevul lui Malpighi i profesorul luí Morgagni desavarvesc cunovtintele anatomice ; aceste cunovtinte se complecteaza de altf cercetatori gratie perfectionarei microscopului de catre Leuvenhoek. Descoperirile lui Santorío, Borellí, Van Helmont, etc., in medicina experimentalä í iatrohimiei, sunt complectate de cercetarí in fiziologie facute de Antonio Pacchioni, Glísson, etc, Toate aceste descoperiri se datoresc studiului direct al naturii. Acest sistem se aplica i medicinei. Observarea directa a boalei vi a bolnavilor creiaza clínica, ilustrata dela inceput de un Sydenham' Lancísi, Dimerbrok, Giorgio Baglivi, faimos prin aforismul ramas clasic ; Qui bene diagnosticat, bene sanat. In chírurgie, Severíno descopera traheotomía in difteríe. Dionís intemeiaza Academia de hirurgie din Parfs. Chamberlen descopere forcepsul í Mauriceau stabilevte prímele legí de obstetrica. In directia terapeuticei se fac progrese imense. Se descopere quinquina i ipecacuana. Se introduce digitala, Se introduc o suma de specialitätí, care au avut darul, ca vi astäzi, sa inbogäteasch pe cei cari li-au introdus. Apoí, introducerea cartofului, a ceaiului cafeleí aduc o multíme de ínovatii in dietetica, Insfarvit epidemiologioi de seaml ca Lancisi i Fracastor incep sá preconizeze masurile cele mai bune pentru- combaterea epidemiilor. Faima atator de'scoperíri, carí indrumau ideía medicall pe calea fireasca a cercetarilor dírecte, avea sa ajungä vi la noi prín contactul ce aveam cu sträinii. C5-ci Romanii n'au fost niciodatl izolati de 2

www.dacoromanica.ro

lg restul omenfrii ; din contra, Domnitorlí si boerií au fost necontenit

in legaturä cu vecinii sí pang departe, pana. in Apusul stralucít se stia de Romani, In Moldova, un Despot-Voda., fost student in medicina in Franta,

ajuns pe tronul Moldovei, a fost un aventurier, dar un aventurier simpatíc ; luí se datoreste un inceput de scoala i biblioteca. la Cotnarí. Alexandru Lapusneanu avea stranse legaturí cu Polonia, iar luí, Bogdan era maí mult Leah decal Moldovean, Petru Schíopul a stat multa vreme in Austria si a murít in Tirol, iar fiul sau a murít la Viena, M.ovilestii erau mai mult prín Polonia, La randul lor, boerii moldoveni gäseau refugiu in Polonia.oricand erau la nevoe, Un Luca Stroicí era cetatean polon ; logofatul Ureche a fugit in Polonia and a revenít in domnie Aron Voda ; M.íron Costín a invatat la 8ar in Polonia, jar Nicolae Costin vi-a fä.cut studfile tot in Polonia, Pe de alta. parte, Ardealul a fost totdeauna un loe sígur de refugiu pentru boeríí urgísíti de vre-o domnie protivníca. Aíci invatau copíí refugiatilor carte superioarä, latineasca, Asa se explicä cultura superioarä ce avea cronícarul Constantin Capitan Filipescu i contínuatorul lui, Radu Logoatul Popescu,

Dar contactul eel maí strans era cu Constantinopolul i cu Grecii Räsarítuluí, pentruca dui:4 cucerírea ace'stui oras de catre Turcí, fostul Imperiu de Rasärit nu maí avea alt spríjín decal raffle Romanestí. De aceia gäsim toatä Curtea luí Mírcea Cíobanul piing de Greci. De aceía gäsim multi domnitori i fii de boerí care'sí fac cultura si educatía numaí printre Greci, Radu Mílinea a fost crescut la Ivirul i toga' educatia luí era greceasca. Tot asa fiul sau, Alexandru Coconul, Sub Vasile Lupu si Mateí Basarab, Täríle Romanestí erau socotite ca lumínele Räsärítului, lar Domnitorli treceau de succesori aí impäratilor constantínopolitani. Cultura greceasca are sí faímosul Nícolae Milescu, eel care a colíndat toga lumea sí a ajuns sí prin China, La fel Grigore Ghíca, cel care a vanturat Germania si Italia si a murít la Constantínopol otravit de un doctor, Timon, Constantin Stolnícul Ca.ntacuzino a studiat la Padova ; avea o biblioteca' mínunata ramasa dela tatäl sau i ni-a lasat o prima hart& bung'. a Taríí Romanesti, Tot atat de instruití erau fratii Serban sí Radu Greceanu, Totul culmineazá in timpul domnieí luí Brancoveanu, boer vechíu í domn crestin, socotít ca luminatorul neamurilor Rasarituluí, In aceasta epoch', care sfarsitul secolului al XVII-lea si inceputul celuí al XVIII-lea, studiul medicinei era foarte cäutat de catre Romaníí Macedonení i de catre Greci, pentruea medieli erau foarte bine www.dacoromanica.ro

19

pretuiti de catre Turci. In Constantínopol, un doctor care se distingea

avea posibilitatea sà ajunga la cele mai inalte demnitati. A$a s'a facut cä. un Panaiotache Nícusis ajunge prim dragoman al Porteí in 1670. Un Alexandru Mavrocordat, doctor dela Padova, a avut in mäini destinele Imperiuluí Otoman, Doctori ca Míhalache Manu, Sta-

vrache, alaturí de un Haiatízade aveau atAta trecere la Sultan, cà puneau orí scoteau din domnie pe Domnii romani, dupa voia lor. Unii din acesti doctorí veneau $i prin tàrile noastre. Si de unde phn.ä acum veneau numai vremelnic, chemati pentru consultatii, de

acum inainte incep sa se stabileasca la noí. Multi din ei erau doctori veritabilí cu educatie apuseana, unii, ca Pilarino aveau chiar reputatie europeana. Totí aceqtía, deqi crescuti In principiile vechi ípocratíce, sunt insa aprigí propovaduitori ai ideilor noí, care'0 faceau drum in studiul medicinei. Acestor imprejurarí se datore$te faptul cä. dupe 1650, a dispatut complect termenul de vraciu $i a fost inlocuit cu cel de doftor. Faptuldovede$te o modificare profunda in intelesul ce se da acestor termení qi deci o tot atht de profundd modificare in indrumarea ideeí medicale. Vraciul a rämas termen bisericesc el sintetiza ídeía medicalá

indrumata de reprezentantií bisericei, pe chnd doctorul era un om al $coalei inalte, care se inspira din studiul natureí boalelor, din disectia celor rapusi de board $i din cercetarile de laborator. In acelaq timp trebue sá tinem seama 0 de un alt factor, care'0 va fi avut desígur partea de influenta in dirijarea ideei medícale, in raport cu noile descoperirí ale $tiintei. Este vorba de nevoía ce se símtea tot mai mult, nevoía cartíi, nevoia de a citi $i de a se instrui fiecare dupe posibilítätile ce avea. Cei care s'au ocupat cu Istoria literaturii române$ti, aduc dovezí netägaduite despre sfortarile ce se fäceau a tunci pe terenul cultural. Insä, medicina era o $tiinta de prea multa specializare, ca sa poatà pätrunde a$a u$or. Daca in catalogul cartilor mânästirei Barnovschi din Ia0, gasim de exemplu o carte despre Teoriile anatomice ale lui loan Patriolanus, 1) in schimb carturarii cei muli, aceí care silabisau vechea slova româneasca scrísà cu litera slava, aveau in maini tot numai invataturile din Pravíla luí Matei Basarab, Oricum, in miscarea de intrecere ce se facea pe terenul cultural $i in special pentru promovarea noilor kleí medícale, in afarä de

media de earl ne vom ocupa in capítolul urmator, trebuie sa distingem la inceputul secoluluí al XVIII-lea, doí pionieri de seamil, pe 1] Hurmuzachí, vol. XIV, pt. II, pag, 910.

www.dacoromanica.ro

20

Dímitrie Cantemir sí pe Nícolae Mavrocordat, AmAndoi au fost sí Domnítori, asa cä ínfluenta lor trebue sä fi fost cu mult mal mare decât ciliar a doctorílor din tímpul lor in diríjarea ídeeí medícale. Viaja luí Cantemír se cunoaste in toate amänuntele ei. Opera luí, pe cht de vastä pe atät de multílateralä, a fost studiatä de bíografí iscusiti, si desígur va maí fi studiatä sí deacum inainte, i) Totusí, o laturä a acesteí opere, aceía care ne intereseaz6 pe noí, n'a fost incá sufícient evídentiatä, Dimitrie Cantemir a fost nu numaí un filosof literat sí ístoriograf erudít, el a fost sí un iatrofilosof, un fin observator al realítätilor, cate 11 apropie si-1 pune în rändul celor care promovau ídeia medicalá bazatä pe observatia directä a faptelor, in locul vechilor discutiuni filosofíce färä deslegare sau färä. folos. Prín aceastä laturg., Dimitrie Cantemir apartíne Istoriei medicineí dela noí. Si, pentrucä nícíodatá ídeia nu poate fi separatá de pionierli care luptá pentru ea,

trebue sá spunem ateva cuvínte despre víata acestuí om, care a läsat urme adânci in viata literarä sí stiintificá dela noí, Dimitrie Cantemir s'a ndscut la 26 Octombrie 1674, fiu al lui Constantin Cantemir, Domn al Moldovei. De fapt acest nume este de imprumut. Numele adevdrat era de Silifteanu, adicd fiu al lui Constantin $i nepot al lui Toader din Siliftea. i acest nepot de mazil fdkian, Moldovean bcistina$ ca toate calitätile de istetime ale acestui popor, ajunge Domn al Moldovei, cneaz

$i senator rusesc din vremea lui Petre Alexeievici. De mic, la 14 ani, a fost trimis la Constantinopol, in chip de gaj pentru credinta tatdlui seiu. Aici $i-a fácut primele studii. La moartea tatdlui sdu, in 1693, fiind in Moldova, a fost ales Domn de cdtre boeri, dar n'a fost con firmat de cdtre Poartd. Atunci s'a intors la Constantinopol f i $i-a reluat studiile. In 1700 revine in tard ca fratele lui, Antioh, care fusese numit Domn al Moldovei. Atunci se cdsdtorefte cu Casandra, fata lui .5'erban Cantacuzino, cel ucis ca otravd de cdtre Brâncoveanu, qi se reintoarce in ConstaniinopoL In 1710, odatd cu isbucnirea rdsboiului ruso-turc, este numit Domn al Moldovei. In timpul socotefte cd o sd cape te o soartd mai bunii pentru tara lui dela

cei de o credintd ca Moldovenii, $i se da' de partea Ru$ilor.

L Mi1) Biografía luí Cantemír In Istoria Imper. Otoman, editía Academ. nea. Despre Dim. Cantemír, omul, scriitorul, domnítorul. I*, 1926. 0 bíografie in Alta in Revista critícI-literari de Foaía p. mínte, inim í literaturi, pe 1842. Ovid Densusianu, An. Il. p. 62 *i in Floarea Darurilor, 1907. N. Iorga, in Moría G, Pan% Víata i operar luí DI Líteraturei rom., vol. II, pag. 311 ai omití. CA:gemir, 1924. eto,

www.dacoromanica.ro

21

Soarta reisboiului a hoteirli t altfel. Rufii au fost beituti fi Cantemir a trecut cu multi alti boeri in Rusia. Aici, Cantemir ajunge intimul impeiratalui Petra cel Mare, dar $i necazurile incep sei se tie de el. Casandra, sotia lui, femee teineirei, moare la 1713, cíe dor fi de jale pentru tara peirdsitei, dar fi de o boalei nemiloasei. Natura acestei boli o ghicim ceitiva ani mai

teirziu, la 1718, cad moare fi o fatei a lor, Smaranda, de hectica, adicei de ftisis". Un an mai teirziu, in 1719, Cantemir se insoard din nou cu frumoasa principesei Anastasia Trubetcoi. Cureind isbucnefte reisboial din Caucaz fi Cantemir insotefte pe Tar, ca sin gurul om cunosceitor al limbzi fi obiceiurilor Masaimanilor. Oboselile fi o boalei cronicd, diabetul, incepe ,sei'l chinue fi dupei scurtei vreme cel reprezentat in tabloul dela Rouen cu fata tinereascei prelungei fi ochii de o nevinovatei privire dulce" 1), avea sei moarei la 21 August 1723, incei teineir. A

murit de boala diabeticilor cafectici, de boala care a ucis pe fiica lui, Smaranda fi probabil fi pe sensibila lui sotie Casandra, de tuberculoozei.

Opera lui Cantemír este ímensa. A scris o multime de lucrarí si in toate se gäsesc numeroase informatiuni de ordín medical, In Descrierea Moldovei, ne documenteaza asupra clímatuluí sí Hinena asezarei geografíce asupra vieteí poporuluí, cum sí asupra obiceíu-

rilor sí credíntelor Moldovenestí. In Hronic, da o suma de informatií asupra medícilor din vechíme sí despre rolul lor de multeorí putín simpatic, acela de otravitori venalí, In Istoria Imperiului Otoman, Cantemír da toatd masura spíritului sau de fin observator sí doctor fara repros, atuncí and descrie o opera* de hernie, pe care a vazut-o executata de un hírurg albanez, Admirator al lui Van Helmont, Cantemír inchína cateva paginí panegírice acestuí latrofílosof místic, manuitor abil al retortelor de laborator dar 0 al formulelor magice, pentru care, actiunea medicamentelor este bazata in ultima analiza numaí pe indurarea luí Dumnezeu, Adept al uneí filosofíí care nu exclude el preamäreste Dumnezeírea, Cantemír a fost un drept credíncios pang la bígotísm, ceíace l-a si determinat sa recomande in Divanul, ascetísmul cel maí ríguros. Totusí aceasta nu l-a inpiedicat sa fíe in acelas timp de o credulitate, uneorí naiva, in supranatural, sí sa descrle fapte íreale ca vazute de el insusí, vindecarí míraculoase de rae orí de alte boli, asupra carora vom reveni cand vom studía aceste fapte, 1) N. Iorga. Istoria Literaturii Romine, vol. IL pag. 341.

www.dacoromanica.ro

22

Lucrarea de cäpetenie in care Cantemir aratä toate cunostintele luí medicale este Istoria IeroglificeL Este o compilatie de inceptor, din vremea cänd era *colar al doctorului Ieremia Cacavela, In aceastä lucrare se gäsesc o multime de termeni noi, termeni medicalí si termeni tiinfifíci, precum si o multime de maxime si cugetäri de ordin medical sau cu aplicare medicalä, In acest chip, nu numai cà inboggeste lexiconul medical românesc din acea vreme cu o temínologie nota', dar, prin explicatiile ce insotesc acesti termeni cat si maximele textului, invata sí indrumeazä pe contimporanii lui pe cdile noi ale stiintei í ideei medícale, Dimitrie Can/emir un cap genial, ceiruia niciodatei nu i-a lipsit puterea de a streibate prin problemele cele intunecoase ale trecutului" 1) nu neagei doctrina hipocraticti, ci o explicó orideceiteori are przlejul s'o facei, dar o explicó altfel dedil Pravila bisericeascei. Pentru el, stihia este incepeitura lucrului de materie", notiune nouei pe care n'o intednim in Pravilei. Corpul omului se compune din patru stihii, dar nu pentru tofi autorit, ea' unii zic set' fie patru, altii trei, altii mai Multe, altii numai una". 2) Cand stihizle care compun corpul incep set sleibeascei prin uzaj, incepe bcitreinetea, care nu mai are leac cd cele patru stihii cine de sine in ades se sfeídesc !, iatei cá spre impeicarea i afezarea lor mtjloc # mijlocire nu ti s'au dat". 8) Tot atett de interesantel este terminologia intrebuintatei de eL Deim ceiteva exemple din cele pe care el insu# le explicó : Agonia, adicó : lupta care face trupul cu sufletul in ciasu mor/ej.

Anatomic, cela ce tie mefterfiugul meidularelor trupului, despicator de stervuri. Antrax. Piatrci ssympci rofie, rubin mare. Carvuncul. Antifarmac, leac impotriva otravei. Antidot, leac impotriva boalei. Apothecariu, cela ce $ade la pravellie, # mai cu dinadins cela ce vinde erbi doftorie. Aromate, toate seminf ele, erbtle çi unsorile frumos mirositoare. Articule, incheetura osului, # a voroavei, cape/e. Atomuri, lucrul carele intr'alt chip sau parte nu se mai poate despärti, despica, tecla, nekliat. Afrodiseu, cel ce umblei dupe curvie, mueraretiu. Boala hronicei, boala care fine cu anii, cum Este oftica, dro-

pica # al/ele.

Hajdeu. Magnum ethimologicum. Vol, IV. Negru Vodii, p. VIII, D. Cantemir. Ist. Ierogl., edifia Academ., pag. 19 -20. Idem, Divanul editia Academ , pitg. 174.

www.dacoromanica.ro

23

Vase primitoare, stomahul, reinza, maf ele fi bate meinuntaele In carde intrei bucatele. Diatesis, oreinduiala firei. Experienta, dovada, ispita care se face cu lucrul, cu simtirea.

Ermafroditis, cel ce este fi biirbat fi femee, sau umblei in

pofta a cloud peirti. Ideia,_ chipul a fiete cui lucru, pre carele mintea pleizmuindu-1 ca cum este il informuiaste.

Cfartana, frigurile a patra zi.

Laringa, geitul, gedlejul, gutlanul.

Lembic, ceildarea cu care scot rachiu sau apa de flori. Melanholie, boatel' de voie rea, peitimirea intristeirei, fierea neagrei.

Metafisic, cela ce are ftiinfa acelor peste fire. Mehlem, unsoare, cu care se slujesc firulicii (hirurgii) la rane. Neistielit, netiimeiduit, nevindecat, lucrul carele nu poate av ea kac .

Necromandia, vraje care se face asupra trupurilor moarte. Paradosis, inva(eiturei nescrisei, din gura leisatei, ce invatei fiul de la peirinte. Parigorie, memgeiere, leacul intristeirei.

Pilula, pirula, gogoafia, bubuflie, care dau doftorii de inghit

pentru leac. Poni, geiurici prin pielea omului, prin carele es sudorile. Prognostic, cunoftin(a inainte. Reteta, isvozel de leacuri carele trimit doftorii la spiterii, sei facei asupra boalei. Savoane, pemzele in care invelesc trupurile mortilor. Stihie, incepeitura lucrului de materie, unii zic sei fie patru altii trei, altii mai multe, altii numai una.

Sfigmos, vena moale, carea pururea se bate, de pre a ciirei dare, afezclmemtul firei se cunoafte. Symptomatic, din hi mplare.., Siurme, un fel de piatrei veinellei, cu care veipsesc genele. Temperament, asezelmemtul, steimpeirarea firei, intregimea seineiteltei.

Fysic, cela ce ftie ftiinfa firei. Fyziognomie, ftiinfa firei de pre chipul obrazului fi a tot truput Teorie, coprinderea mintei, ftiinta, vederea. Terapeutis, cel ce face dupei voe, cel ce aduce altuia odihna. Tirulic, vraciu, carele teimcIcluefte ranele, fremturile. Sierbet, beiuturd de doftorie, fi tot ce se bea. Ypohondriac, boala, care smintefte fantazia. Sleibiciunea Ortilor trupului, carile sunt pregiur mima. 1) 1) D. Cantemir. Istoria Ieroglifici, editia Academ., Sara numerelor sí cuvintelor streine tillcuitoare, pag. 7-24.

www.dacoromanica.ro

24

Dimitrie Cantemir este cel dintili la noi care vorbegte despre plasma : lumea este plasma fi zidirea vecinicului impeirat"... 1) El pomeneste inttlia oafs.' de oftica sau hectica 2) si tot el afirma in mod

hotariitor despre contagiozitatea ciumei, pe care o si numeste lipicioasa boaki". 3)

Maximele 0 cugetarile lui Cantemir privitoare la medicing le vom cita la find in capitolele ce urmeaza. Un alt pionier domnesc, care, osebit de activitatea medicilor, a contribuit la promovarea ideilor noi de ordin medical, a fost Niculae Mavrocordat,

Nicolae Mavrocordat face parte dintr'o familie care a cultivat foarte mull medicina. Tat& a fost vestitul Alexandru Mavrocordat supranumit Exaporztul, doctor in medicina de la Padova si autor al scrierii De instrumento respirationis et circulatione sanguinis", apeirutä in 1664, ccIfiva anide la descoperirea circulatiei sanghine de ceitte Harvey. Faima lui de neintrecut diplomat, care a fruit in mclini insäsi soarta Imperiului Otoman, este de toti recunoscutei.

0 fatei a lui Alexandru Mavrocordat, Roxandra, mdritatei c-u- domnitorul Matei Ghica, a fost initiatä in toate tainele medicinei. Se pare chiar cei a practicat acest mestesug, dacei nu in public pentru cei multi, dar sigur pentru familia eL La 22 Decembrie 1725, Francesco Gritti scria Dogelui Venetiei din Pera Constantinopolului : ...sorella di Mauro Cordato, Prencipe di Vallacchia, che pro fessa cogYzitione de medicina...", 4) iar ceva

mai teirziu, la 10 Februarie 1740, se scria aceluias Doge, cei Roxandra desi beitranci este plinei de vzoiciune f i beirbätie benche avanzata in eta di spirito pronto e virile". 5)

Din acest punct de vedere se poate afirma cei Roxandra Matei Ghica, a fost prima femee doctor la noi. La rei ndul lui, Nicolae Mavrocordat a avut o educatie ingrzjitä de filosof si iatro-filosof, asa cum era moda pe atunci. Cunostea limba diner', latinei, arabei, persand si romeinci, f i era om invätat foarte bun ceirturar" spune cronicarul Neculce. 6) BiIdem, Divanul, editia Academ , pag, 90. Idem, Istoria Ieroglifica p. 9 si Istoria Imperiului Otoman, pag. 739.

editia

Academ.,

Idem, Descrierea Moldovei, trad. de G. Pascu, pag. 17-18. Divanul, pag, 215. Istoria Ieroglifici pag. 109. Hurmuzachi, vol. IX11, pag. 607. Documentul DCCXXXI. Hurmuzachi, pag. 677. Documentul DCCXCII.

L Neculce, In Letopiseti, vol, II, pig. 296.

www.dacoromanica.ro

25

blioteca lui, cea mai frumoascl din tot Reisdritul, era vestitä in toatei lumea. 1) Niculae Mavrocordat a domnit de cloud ori in Moldova f i de cloud ori in Muntenia, intre 1709 fi 1730. A munt la 3 Septembrie 1730 de ciumei. Nicolae Mavrocordat a fost un fin hterat fi profund geinditor. A scris o multime de lucreiri, unele cunoscute, altele perdute, dar a scris nurnai in limba greceascei. Se cunosc dela el Sfaturi", fi Versuri" ; apoi lucreirz de geindzre fi meditatie spre datorii", imitatze dupe cartea lui Cicerone. Dialog despre viatii fi moarte", in care imitei pe Lucian. 0 brofuricei ca caracter medical Cuveint impotriva nicottnei" ; este prima carte la noi, care se ocupei de o intoxicatie cronicei, scrisei sub formei de satirei indreptatd contra celor care laudel aceastd °travel, afa de mult celutatei. Brofurica este datei ca reispuns unei alteia Lauda Nicotianei", scrisei de mitropolitul Mitro fan Grigoraf. Domnitorul scriitor este ateit de indignat contra apologistului nicotinei, cd spune ca reispuns la acest fleac de cuvemt, noi ar trebui negrefit sei lueim cerrzeala, s'o umplem cu pecingine fi cu bale s'o asvetrlim asupra autorului acestei A mai scris o seamei de Peireri fi cugeteiri", in care se geisesc o multime de maxime cu aplicatie medicaid, dovedind cei autorul cunoftea peffect de bine chestiunele noi medicale"..3) In aceste Peireri f i cugetdri", Nicolae Mavrocordat pomenefte pentru prima datei la noi de existenta microscopului, care lucrurilor celor mai mici le del rnd rime fi apropie cele depeirtate". Tot in aceastei lucrare Mavrocordat dovedefte cei este In curent ca chestia variolizeirei, ceind spune : altoirile f i transplanteirile nu sunt mai putin primejdioase la oameni deceit la plante". 4) De altfel se ftze cd, so tia lui, Pulheria, fi-a variolizat copiii la 1713, in Constantinopol, cu 14 ani inaintea celebrei Lady Montague, cdreia pe nedrept i se atribue inteietatea in practica Despre cele/alíe maxime emise de Mavrocordat ne vom ocupa in capitolele ce urmeazd. Adelugeim numai cei, dovada cei Niculae Mavrocordat a fost un iatrofilosof, care a practicat chiar medicina, std in faptul cei a dat numeroase consultatii medicale fi a dat i medicamente prietenilor lui, Patriarhul Hriscint Notara fi mitropolitul Silistrei Ierotei Comnen, el insufi doctor in medicine'!"; cind vom vorbi despre medici fi medicamente vom da documentele respective. N. Iorga. Stiri noui despre biblioteca Mavrocordatilor, 1926, Hurmuzachi, vol. XIII, peg, XLIV. Prefata de A. Papadopol Kerameus, pag. 169, Hurmuzachi, vol, X111, peg, 417.

Hurmuzichi, vol. Xlll, p. 419,

www.dacoromanica.ro

26

Incursiunile literare, in domeniul medicinei, ale acestor Domnitori contimporani, cu educatíe aproape identicä, in tot cazul fäcutä in acelas mediu sí centru cultural, desígur nu sunt numaí o simplä intämplare, Ele dovedesc natura preocupärilor celor in curent

cu maríle descoperirí stiintifice ale vremii, Ecoul indepärtat al acestor descoperíri ajuns pänä la noi, Il formeazä maximele din Istoria Ieroglificd a lui Cantemír, cit si cele din Peireri i cugeteiri ale luí Niculae Mavrocordat,

Si daeä Dimitrie Cantemir a träft multd vreme inteun mediu sträín, in Rusia, Nículae Mavrocordat a träit la noi, príntre noi, Preocupärile spirituale ale acestui Domnitor, dovedesc nu numai stiinta luí personal& ci sunt mgrturií de existenta unui mediu cultural pe care trebue sä-1 fi creiat in jurul lui, l-a cultivat sí stimulat. Este stiut cá acest Domnitor avea o bibliotecä care se evalua, atuncí, la peste jumätate de milion de lei, Intocmai ca i BrAncoveanu, Nículae Mavrocordat a avut la Curtea luí o multíme de medici sí cärturari invatati. Stimulul dat de Domnitor a avut ecou printre boerí, sí numal dupä citiva ani, sub Constantin Mavrocordat, un particular, un Andronache, secretarul Domnitorului, uimete pe un sträin cu biblioteca lui aleasei i bogatd. Acest Andronache, spune Jean Claude Flachat, un cälätor ajuns prin Tdrile noastre, avea plusieurs pieces d'une mechanique sin guliere qu'il avozt fait venir d'Allemagne ou d'Angleterre ; era acest Andronache un om care iubea si se ocupa cu stiinta, botanica, himia si medicina, 1) Toate acestea dovedesc existenta in acea vreme a unor preocupäri íntelectuale de ordin superior, cel putin in pätura conducatoare a poporului rominesc. Medicii care vin la noi, sunt sträini, Multi sunt cu cultura apuseanä. Sulzer spune 0tiinta medicaid si chirurgia nu se invatet aici. Cine vrea sei se consacre acestor ftiinte, trebue set le dobindeasceiintr'o fcoald inaltel striiinel. Padova si Lipsca sunt locurzle unde se pleimeidesc indeobste Hipocratii localnici. lar in ultimul timp se duc unii

la Berlin ori la Halle. In acest chip invatei barem sá cunoascei lumea, sà cunoascd oameni cari meinincel cu furculite fi cutite, stuchazd ceva latineascd, germand ori franceza i filosofia..." 2) N. Iorga. Stiri noui despre 13'blioteca Mavrocordatilor, 1926. pag. 22. Sulzer. Geschichte des Transalpinischen Daciens. Vol. II, pag. 52-53.

www.dacoromanica.ro

27

lar Bauer, un alt streiin care a scris mult despre noi, spune ccl la medicine est la seule science et laquelle ils s'applique ; on va pour l'étudier en Italie ou en Allemagne..." 1)

Pe de altä parte, carturarii nostril nu se mai multumesc acum cu notarile ce'si fac pe filele ceasloavelor, despre eficacitatea cutärui sau cutarui leac, el vor ceva mai mult, vor carte romineasca de medicina ; chiar si medicii sträini cuibäriti la noí simt aceastä. nevoe. Si atuncí, la 1760, gasím prima carte de medicina scrísa in romineste, in care se noteazá frumos i cu regula toate capitolele medicinei, 2)

Si. cu toate acestea trebue sá recunoastem un fapt, Medicina, mult-putinä cit se stia, era rezervatä numai celor putini, era rezervatá cunoscatorilor si bogatilor. Marea multime a carturarilor care abia puteau silabisi cartile de rugäciuni, printre preoti si calugari, ecoul marelor descoperiri de ordín medical si stiintifíc ilicà nu patrunsese. Pentru ei tot pravila si invataturile bisericesti an ramas singurele tilcuitoare intrebarílor de ordín superior ce ar fi indra' snit punä, despre maretia fenomenelor natureí sau in fata adversitätilor epidemiilor si a boalelor, Cât prívete marea masä a poporuluí, multimea, a trait in cea mai cumplitä' ignorant& conclusa tot numai de instinctul conservärii, cu formule de leacuri mintuitoare pastrate prin traditie din generatie in generatie, cu superstitií si practice superstitioase, cu descantece si

Bínefacerile rezultate din descoperirile stlintei medicale si aplicarea lor erau numai la indemAna Domnitorilor si stäpanitorilor avutiilor tarii ; marea multime nu beneficia nimic sau aproape nimic de pe urma acestei medicini, Era nevoe de o schímbare. Aceasta schímbare s'a fäcut de Alexandru Ipsílante, Domnítor luminat, inconjurat de oameni lumínati, a inteles sá punä medicina la indemana tuturor. Prin reformele luí, dar mai ales prín marele hrisov din 1775, prín care infiinteaza Casa Obstirilor, un fel de minister de interne care trebuía sá imbrätiseze toate problemele interne de ínteres general, printre cari si chestiunea sanitarä publica, Ipsilante a infiintat la noí Medicul funcionar public, in slujba intereselor sanitare ale multimei, Bauer. Memoirei sur la Valachie, 1778, La Academie sub cota 4122, Manuscript la Academie sub Nr. 933. Vezi continutuL mai departe.

www.dacoromanica.ro

28

Este un punct principal care marcheazi. o etapl noul in mersul evolutiv al ideei medicale la noi : Medicina si binefacerile descoperirilor ei, pusä in serviciul multimei, in serviciul tuturor, Medicina publica. Acest fapt m'a si determinat sä opresc aici studiul prezent.

www.dacoromanica.ro

PARTEA I PRACTICA MEDICALA.

Megtegugul doctoricesc a fost practicat de mai multe categorii de profesion4ti. In primul rAnd vin cei recunoscuti cu acest drept, cei oarecum oficiali bärbierii, mowle, vracii, doctorii i hirurgii, Acestora trebue sá allturäm pe duhovnici, adícá pe doctorii sufletesti. Vin apoi clandestinii lecuitorii, fermecätorii, cimpoitorii, vräjitoril, babele i nenumäratii anonimi al medicinei empirice.

In a freía categorie punem pe cei care s'au specializat in prepararea, conservarea í vänzarea medicamentelor, adicä pe spiteri, BARBIERII

Din timpuri foarte indepärtate í la toate popoarele bärbierii au jucat un rol de seamä in trecutul medical. Mai intai, bärbierii erau cu oarecare culturg, pentrucá fiind bresla0 nelipsiti de pe lang6 mánastirele de cálufäri din Apus, ei aveau posibilitatea sä se instruiascä. Mai apoi, utilizarea lor a fost impusä de necesitätile räsboiului, pentrucä trupele cand plecau la lupte erau insotite de bärbieri, cari, in dará de meqtepigul lor, dädeau primele ajutoare ränitilor í bolnavilor. Aceste donä imprejurári, cultura i nevoia de serviciile lor in räsboaie, a fäcut ca cu vremea, sá li se recunoaseä dreptul de a face pansamente, de a practica miel interventii, sä prepare alifii, etc. Aqa a luat fíintä breasla bärbierilor hirurgi, care n'a lipsit la nici un popor, In Franta, pa.nä la inceputul secolului al XVII-lea, aveau dreptul sá practice medicina trei categorii de corporatii: doctorii cu titluri universita.re, apoi hirurgii zisi a robe longue, f árá.' titluri universi-

tare si birbierii zigi a robe courte. www.dacoromanica.ro

30

Corporatia hirurgilor a fost recunoscutd in Frantd la 1311; corporatia bdrbierilor hirurgi a fost recunoscutä mai in urmd, la 1371. Intre aceste douá corporatiuni s'au dus in cursul vremii lupte aprige pentru delimitarea atributiunilor ce aveau de indeplinit ; numai bunul simt vi timpul i-au diferentiat mal sigur ea once edict oficial. Si ava, cu vremea hirurgii au rämas cu executarea operatiunilor mari, cand era vorba de 'MAO viata omului ; ei au fost operatorii. bärbierii au rämas cu executarea operatiunilor mici. Diferentierea a fost definitivd, mai thrziu, in secolul al XVIII-lea, cand hirurgia a intrat in domeniul studillor universitare. Dar faptul cá hirurgii vi barbierii n'aveau studii universitare, n'a impedicat pe multi din ei, sá ajungä foarte abili operatori sau medici savanti pentru timpurile lor. Un Ambroise Paré (1517-1590) a ajuns hirurgul regilor Frantei, devi a inceput cariera ca bdrbier vi a terminat ca medic vi himist sävant, In Germania bärbierii se numesc Bader", pentrucä'vi fac meseria mai mult pela Wile publice sau in preajma báibor. Bdrbierii hirurgi care insatesc armatele, se numesc Feldscherer" ; ei ingrijesc de räniti, dar fac vi pe medicii. Numele lcr românizat, cel de felcer, a trecut in limba miastrà mult mai tärziu, la sarvitul secolului al XIX-lea.

Termenul latinesc, termenul oarecum oficial al bärbierilor era cel de barbitonsores, tonsores sau balneatori. In Turcia se numeau berber-bachi. La curtea Sultanului sunt considerati in al vaselea rang printre slujitorii Curtei, Dimitrie Can-

temir spune despre el a rad cu o meind at& de ward' $i de dulce incht omul abea se poate tine sei nu adoarmei in timpul operafiei,

1)

Oricum li s'ar spune vi in °rice tard ar fi, bArbierul este un mare meter; el vtie sá tundä i sá bärbiereascä, iar dacd'i ceva mai iscusit este neintrecut in aplicarea ventuzelor, pusul clistirelor vi scosul dintilor, 5i când Ii i priceput, apoi vtie sá panseze o rand, sd ingrijeascä un buboi, sá lase sänge, sá prepare alifii vi la nevoe face pe doctorul vi ingrijevte pe once bolnav vi once board.

Sub aceastd din unná forma, bärbierii au jucat un rol important in trecutul medical românesc. Ei au fost doctorii Romanilor, buni pentru once, pang.* cdtre mijlocul secolului al XVII-lea. Ei sunt vracii de care pomenesc cärtile bisericevti vi poezia popularä. In adevär, dei Românii numeau pe doctori cu termenul de vraciu, totuvi, când Domni Lodi aveau nevoe de un doctor mai bun, se adre1) annitrie Cantemir, Istoria Imperiului Otoman, Trad. de Hodoslu, vol. 1, pag. 174-5.

www.dacoromanica.ro

81

sau ori la Braqov, ori la Bistrita, ori la Sibiu, i cereau nu un vraciu mai bun, ci un bgrbier, aruía ii spuneau doftor". Este o dovadä neindoioasä cä bärbierii erau socotiti doctori, cá prin urmare ei erau doctorii cä.rora li se spunea vraci. Se pare, cá Bra$ovul era centrul de invätäturà' pentru bärbierii doctori. Un, aocument din 9 Iunie 1436, spune cä Ilia$ Vodä. al Moldovei a scris la aceastä dará Bra$ovenilor, pentru un fiu de croitor din Roman, dat la Bra$ov sá invete me$te$ugul bärbieriei. Elyas Waywoda et dominus terre moldawyensis. Providi et honesti viri, nobis dilecti. Ad querimoniam Iohannis sartoris nostri de Roman foro alzas scrzpsimus Providenciis Ves tris qualiter ex parte honesti viri Petri rasoris, vestri videlicet concivis, de facto filii sui, quem scilicet ad docendum rasoriam artem (per) eidem Petro sub caucione fideiussoria, assignaverat, vos iustitiam faceretis ; quam iusticiam usquemodo, simulantes, nullatenus lacere curastis, in eiusdem grande preiudicium et iacturam. Quare rogamus vos quatenus, agnztis presentibus, ipsi Iohanni ex parte dicti Petri plenam faciatis iusticiam, neve exinde nobis urgeatur querularz. Vel alzas, vobis secas facientibus quod non credimus, providebimus iuri suo. In quo tandem nobis minime poteritzs inputare. Aliud igitur non facturi. 1)

Incä inainte de aceastä datä., Stefan cel Mare avea 1460. un bärbier la Suceava, un Italian maestro Ivane barbero del dicto Vaivoda, de -origina Genovez, 2)

14 Februarie 1533. Bárbierii erau in mare cinste in oraele Ardealului $i ocupa.0 posturi de incredere, A$a de exemplu, la data indicará, gäsim un Martinus Berth, care fäcea parte din Sfatul ora$ului Bistrita. 3)

20 Apriiie 1534. Din Bra$ov, poate cä$i din Sibiu $i din Bisfrita, bärbierii aceqtia veneau in ora$ele mari dela noi $i fäceau pe doctorii. Trebue sá credem acest lucru, pentrucä. Romanii au avut de dus prea multe räsboaie $i de suportat prea multe näväliri räsboinice, ca sá putem ádmite, cä n'au avut $i meqteri care sä-i î jeascá in cazuri de räniri, 1) N. lorga, In Hurmuzachi, vol. XV/1. Documentul XXXIII. pag. 22. 2)1. Nistor, Auswirtige Handelsbeziehungen der Moldau, pag. 193, No, 3, cf. Xeno-

pol. vol, 1V, pag. 161, No. 27. N. lorga lstoría Comertului Romi.nesc, vol. I pag. 125. 3) N. lorga, in Hurmuzachi. vol, XV/1, Documentul DCLXXXV. pag. 366 0. ludexul vol, XV/2. cuvintul barbieri,

www.dacoromanica.ro

32

La data marcatà, Gregorio tonsori si Nicola°, balneatori din Brasov, sunt chemati de cgtre Vlad Vintira" al Tä.rei Românestf (153235), ca s5.'-i pue ventuze si sb."-i lase Ange ...domini Gregorio tonsori et Nicolao balneatori in Transalpinam missis ut venam suae magnificentiae inscinderent ac ventosas ponerent". 1)

N'a trecut bine anul i Domnitorul a che17-Martie 1535. mat din nou pe Nicolao balneatori, sá vie sà-1 doctoreasa ...Nicolao balneatori dum per Wlad waywoda vocatus fuerat... 2) 2 Ianuarie 1536. Faima lui Grigore, bärbierul din Brasov, ajunsese asa de mare, a ins6si Petru Rares al Moldovei a trimes dupá el, d'andu-i titulatura mägulitoare de doctor : domino doctori ac Gregorio tonsori in Moldaviam ad Petrum Waywodam missis... 5 Noembrie 1542. Se pare a Petru Vodl al Moldovei a avut si unele legaturi de afaceri Cu un barbier, care se afla in preaj-

ma lui, un Stephani Barbitonsoris, de fel din Bistrita. La data aràtat5., Petru Vodà intervine la Bistriteni pentru acest barbier pe care 11 trimite la ei

Petrus.... Waywoda... terre moldaviensis... Missimus hunc hominem vestrum nomine Stephanum Barbitonsorem, ad Dominaciones Vestras, cuius medio nonnulla referenda intimavimus. Proinde quecun que nomine nostro Dominacionibus Vestris pretulerit, eidem fidem creditivam adhibere dignemini. Quos in reliquo bene valere optamus..." 4)

27 Octombrie 1553. Ciuma bfintuia Ardealul si M.oldova lui Alexandru La'pusneanu. Pentru paz5, se inchideau drumurile, ca s5. se impiedice circulatia si deci si contagiunea. Bärbierii, fiind socotiti

drept doctori a toate stiutori, aveau cuvântul lor, cuvant greu, and era vorba de inchiderea vreunui drum. La data argtat5 gAsim pe Gregorium Barbel ex Moldavia, care se intorcea acas5., si in acelas document se vorbeste si de inchiderea intercludendum a incA unui drum. Pe aceasa instiintare notarul adaugg Nic. Denaulianu, in Hurmuzachi, vol. 11/4 Doc. XXXVIII, pag, 68, ldem, doc. XLV, pag. 89. ldem, doc, LV11, pag, 109, N. lorga, in Hurmuzachi, vol, XVII, Doc, DCCXC í dbc, DCCXCI, pag, 421,

www.dacoromanica.ro

S3

Barbitonsorem misimus sub Bethteen. Hinc reversas misimus eundem cum certis Walachis ad intercludendas vias versus Moldaviam. 1)

2 Noembrie 1553. Tot pentru inchíderea drumurilor, Bistrítenii trimít Domnítorului Moldoveí, pe Stefan aárbierul, poate acelas $tefan

care servise si pe Petru Rares ad mandatum domini Wayvode, misimus Stephan= Barbitonsorem, nostrum concivem, versus partes marmarosienses cum certis Walachis, ad intercludendas vias versus Moldaviam". 2)

25 Mai 1557. Alexandru Läpusneanu, domn, al Moldoveí intre 1552 si 1568, a fost un sanghinar de poming, un bolnav care suferea

cand de picioare, cand de ochi, din care cauzä mereu avea nevoe de medíci ca sä-1 ingríjeascä. La 25 Mai 1557, Brasovenii i-au trímes pe Retrus Barbítonsor ingresso familiari domini Alexandri Waywode, mettercio, postulans intrornitti barbitonsorem.. ; cum illis intromissus est Petrus Barbitonsor". 3)

12 Septembre 1557. Spre toamnä, oamenil luí Alexandru Vodä, se intorc acasä cu Petru Bärbierul, 4)

23 Ianuarie 1558. Lapusneanu se bolnäveste de °chi si cere Bistritenilor sä-i trimità pe Andream chirurgum, sà-1 ingrijeasca si sä-i aducä si níste herbarus, adicä erbi sau medícamente din plante care nu cresc decät in Ardgal prin luna Mai ..Quod Dominaciones Vestre Prudentem et Circumspectum Andream chirurgum, concivem vestrum, ad peticionem nostram ad nos destinaverunt, grato animo accipiemus, consimili favore et benevolencia atque vicinitate gratificare conabimur. Ostendimus sibi defectuositatem oculorum cui subvenire deberet. Verum, ex quo virtutem herbarum tempore maii expululandarum, quo defectuositati subvenire posset, cognoscere posse significavit, remisimus ilium ad Dominaciones Vestras. Petimus itaque Dominaciones N. Iorga, n Hurmuzachi vol. XV/i. Doc. DCCCCXXIX, pag. 502. Idem, doc. DCCCCXX1V, pag, 499. ldem, vol. XI, apendice 11. Scootelile Bralovului, pag. 796. ldem, o

www.dacoromanica.ro

34

Vestras quam amicabiliter ut ipsum vicissim in motu, maii ad nos mittere velint ; quem honorifice tractatum et muneratum honorifice ad Dominaciones Vestras remillimus. Pari gracia refundere studebimus. Easdem quam felices valere optamus. 1)

2 Februarie 1560, La inceputul acestui an, Läpusneanu se bolnäveste de o umflä'turg la un picíor, de care a suferít foarte mult, maí opt luní de zile, Necäjít, Läpusneanu seria din Suceava, Bistritenilor, sä-í trimitä un medicum seu barbitonsorem" cat mai meter sí mal príceput ca sä-1 víndece mai degrabg ...Diebus superioribus, casu aliquo, nescimus quenam nobis successerat fortuna seu omen, pedem unum lesimus, per quem ictum, propter ipsius tumorem, magnum patimur dolorem. Rogamus atque amanter hortamur Vestras Prudencias, tan quam nostros vicinos bonos, ut vestrum medicum seu barbitonsorem, quem excellentem in suis artibus et in vindicandis huiuscemodi ictibus ab alliis et a nostris fidelibus audimus, velint, et non dedigneptut, citissime, una cum famulo nostro nobile Christophoro, millere... quan2

12 Februarie 1560;Hârldu,

La aceastä. datä, Domnitorul re-

inoeste cererea. 3)

26 Feinuarie 1560, La cererea luí Läpusneanu Vodä, Bistritenii i-au trímes un Wundartzt", care, dupä ce va fi fäcut ce se cuvenea sá facä, la 26 Februaríe, Vodä il trimítea inapoi, cu rugämintea sä mai vie când va fi chemat

Wyer schikhen hiemitt bey unsern Khämerling den Wundartzt (so Eur Ersame, Hochweyse Fuersichtigkhaitt auff unser Begern herein geschikht hat) und bedankhen unss höchst gegen Eur Ersame, Hochweyse Fuersichtigkheill. Bitten auch dyeselbi-

gen freindtlichst, tvöllen unss ym den Wundartzt oder andere dergleichen Mayster auff hin fueren unser Begern widerumb hereinschykhen. 4)

5 Martie 1560 Iasi. Lälpusneanu serie Bistritenilor cá merge mai bine cu sänätatea, dar foarte incet quantum ad sanitatem 1. N. lorga, in Hurmuzachi, vol. XV/1. Doc. DCCCCLXXIX, pag. 533. 2, ldem, doc. MXVIll, pag. 553.

'des, dot. MXX, pag. 554. ldem. doc. MXXI, pag. 554-55.

www.dacoromanica.ro

35

nostram attinet, pristinnam lenito (lento) gradu, ut arbitramur, brevi assequi poterimus sanitatem". 1) La aceasta data se intoaree am* la Bra. 27 Martie 1560. soy, un alt barbier, care se vede ea' a fost chemat de Lapusneanu, desigur pentru aceías boala a pleiorului : advenit Alexandri Wayvode barbitonsor. 2)

18 Mai 1560. Intre tímp se vede treaba ea Wundartzt-ul a mai venít sa-si vada clientul, cad la aceasta data vedem ea Dom-

nítorul trimite aeasa pe Mayster Andre, Wundartzt. Rezulta ca acest meter de rani este aeelas Andrei care il cäutase de boala de ochi la 23 Ianuar 1558, 8) 7 Iunie 1560. Suceava, Lapusneanu serie din nou Bistritenilor cu rugaminte mare a-4 trimíta iarasi pe faímosul Andrei, pe care il trateaza cu títlul de medic

rogamus atque iterum eciam rogamus Vest ras Prudencias quatenus, ob respectum amicicie nostre Inne future, velint ad nos agilem Andream medicum mittere quam citissime". 4) 30 Iunie 1560. Suceava. De sigur ea agi/em Andream medicum

a venit, a vazut peDomnitor, care nu va fi rämas prea incantat de serviefile luí, cací il trímite inapol cu un titlu mai putín pompos, acela de discreto Andrea barbitonsore. 5) 4 Iulie 1560. Sueeava, Dimínuarea titulaturei, de la Mayster Andre la simplul barbitonsore, dovedeste ea Vodà nu era multamit, ea nu mergea bine. Oricare va fi fost cauza nemultamirei, vedem ca Lapusneanu numai dupai cínci zile, trímite pe Ionaseu Useru, la Sibiu,

sa-i aduea de acolo un doctore seu physico. 1 1 August 1560. Nu stím cine va fi venit dela Sibiu ; prin. cipalul lucru este ea Domnitorul s'a facut bine in urma consultului díntre cel venit dela Sibiu si Andrei. Ferieít ca a sapat, Läpusneanu multumeste Bistritenilor pentru amandoi doetoríí, scuzandu-se ea poate nu i-a daruit atat cat meritau 1, N. Iorga, Doc, MXXII, peg, 555, 2. Idem, vol. XI, apendice, Socotelile Brayovului, pag. 802, N. lorga, in Hurmuzachi, vol. XV/i. Doc. MXXIX, pag, 559. ldem, doc. MXXXII, pag. 560. Hem, doc. MXXXV, pag. 562. Idetn, doc. MXXXVI, pag. 562.

www.dacoromanica.ro

A6

ren

...Nachdem das unss Gott der Allmechtige mitt einer schwaKrankhait haimgesucht haft und wier der selbigen zu

rathen on Hilff Eur E. W. F. nit gesein möchten, wölhe unss auff unser freindtlich Bitt und Ersuechen mit yerem Stadtartzt, dem Mayster Andres, zu Hilff khomen sein und sich mit einem Doctor auss der Hermanstadt in der Eyl zu bringen unverthalb ser bemuett, wier sölhs treulich gespuert haben, und, nachdem unss

der Allmechtige Gott wider zu der Gesundthaitt gebracht halt

thuen wier yetzt Eur E. W. E gnandten Artzt mit vleissiger hocher Dankhsagung wieder haim schikhen, in der Weiss solchs von unss unvergolten gegen dieselbigen nit soli bleiben. Wier haben auch im, den Artzt, mit Wenigen ditzmals begabt ; wölhs wier zuckhiinfftigkhlichen wöllen bessern". 1) Ajungem la zilele tragice ale faimosului Despot Vodä, In toamna anului 1563, el era asediat in cetatea Sucevei de cätre Hatmanul

Toma; printre ostenii Hatmanului erau si Unguri pusi sub comanda cäpitanilor Toma Daczo si Ladislau Radek, Acestia trebue sä" fi intervenit la loan Sigismund Zapolia, regele Ungariei, sä le trimitä bärbieri si hirurgi, care sä ingrijeaseä de räniti, cäci la 16 Octombrie 1563, regele serie Brasovenilor sä le trimitä un hirurg, nu numai cu medicamente, ci si cu instrumentele necesare. Este prima oarä cá se pomeneste de aceste accesorii ale hirurgilor ...Quoniam nos fideles nostros Egregios Thomam Daczo et Ladislaum Radak, capitaneos, cum militibus nostris, equitibus et peditibus, ad expugnandum castellum Zwchywa in Moldaviam, in subsidium Spectabilis, Magnifici domini Stephani, (ca Dom-

nitor, Hatmanul Toma a luat numele de

te fan Vodei), Wayvode moldaviensis, benevole expedivimus ; qui, sicuti debebant, neque chirurgos, neque barbitonsores ull:s necessarios secum ex-

ceperunt, cum autem bellica negocia plerum que vulnera et sanguines secum trahant, mandamus Fidelitatibus Vestris firmissime, aliud nullo modo habere volentes, ut, acceptis presentibus, statim e medio vestri unum chirurgum, quem meliorem apud vos habetis, ad curandos vulneratos eligere, et ipsum simul cum omnibus suis medicamentis, instrumentis necessariis in Moldaviam, ad fideles nostros Egregios Thomam et Ladislaum Radak, per equos vestros baiulos citra ullam moram deduci facere debeatis et teneamini. Secus nullo modo lacturi... 2) 1, Idem, doc. /V1XXXV11, peg. 563.

2) N. lovga, In Hurmuzachi, vol. XV/I. Documental 1111,XXX1X, pag. 586,

www.dacoromanica.ro

37

30 ,Octombrie 1563. La aceastä. datä, Toma Daczo serie el Bistritenilor, cá bärbierii carí vor veni la Suceave spre paguba lor nu va fi fiinta lor aici. ) 21 í 23 Octombrile 1563. La cererea regelui, Bistritenii (nu Braovenii), au trimes la Suceava doi bärbierí, pe Andrei sí pe Emeric Mittimus igitur post, die sabbato in Moldaviam Andream et Emericum barbitonsorem. 2)

29 Noembrie 1563. Dupe uciderea lui Despot Vodä, la Suceava, a urmat la domnie Hatmanul Toma, cu numele de Stefan Vodä, Domníe de scurtà duratä., pentrucä a fost gonit de Läpusneanu ucís de Poloní. Läpumeanu ajunge iar60 Domn i de cum se inscäuneazä se bolnäve0e de ochi, Anuntänd Regeiuí Zapolía revenirea lui la tron, Läpumeanu nu uitá ceará si un doctor pentru boala trilui. Zapolía serie Bistritenflor sä satisfacä. pe Läpusneanu, si mitä iaräsi pe Andrei : ...Cum intelligamus Spectabilem, Magnificum dominum Alecxandrum Wayvodam moldaviensem dolore oeulorum laborare et ibi apud vos quendam Andream barbitonsorem curandorum ocolurum gna,-um exsistere, ad postulacionem ipsius domini yvode clementer permittimus ut ipse ad eum venire et oculos eius mederi possit, presertim cum et alias apud eum frequenter fuisse dicatur. Itaque libere ad ipsum dominum Wayvodam proficisci poterit. Ceterum dentur per vos comites itineris...". 3) 1564. Tot cAutand pe Domnitor, s'a näscut oarecarí legaturi de prieteníe intre bärbierul Andrei sí Läpusneanu, ceíace se dovede§te dintr'o scrísoare trimisä de Vodä cgtre Bistríteni, despre niste lucrurí läsate de curteanul luí, Nícolae Rat, in päistrarea luí Andream

chirurgum. 4)

10 Martie 1564. Läpusneanu serie Bistritenilor, cal mai in grabä pe barbitonsorem nomine Andream :

trimitä

...quam citissime nobis, cum ardue quedam necessitates requirant, barbitonsorem nomine Andream, in civitate vestra inhabitantem, mittatis cum presencium exhibitore Markos". 5) N. lorga, Documentul MXCII, pag, 588. N. lorga, Documen.tul MLXXXIX, pag, 587. N. lorga, in Hurmuzachi, vol. -XVII. Documentul MXClX, pag. 591, N. lorga, documentul MCII, pag, 592. N. lorga, documentuI MCXI, pag. 597.

www.dacoromanica.ro

38

5 Apritie 1564. Andrei a venit, dar probabil cá n'a reusit sä víndece pe Domnitor. Acesta suferea de o boalá grava de ochí, pentruca' dupe cum spune singur, í se scurgea puroi din ochi : din ochii mei se scurg urdori. Suparat de acest insucces, Läpusneanu trimite inapoi pe Andrei incolumem et salvum, adicä bun teafär, ca si cum s'ar fi putut intampla si altfel : Ceterum agimus ingentes maximas que gracias Dominacionibus Vestris Spectabilibus quod, peticionibus nostris satisfacientes, Andream barbitonsorem et Michaelem interpretem, concivem vestrum, transmisistis quodque bone vicinitatis leges confirmandas nobis obtulistis ; que nobis periucunda fuere. Deinde magistrum Andream cum suo comite secundum peticionem Spectabilitatum Vestrarum quatenus potuimus reverenter excepimus et, officio suo ipsi commisso satisfaciente, eundem bene et humaniter expeditum iterum ad Spectabilitates Vestras in loca sua incolu-

mem et salvum transmisimus, nam in hoc defectu quo nos laboramus, artificio suo uti non possumus (colilguntur enim éx oculis nostris aliqua stercora), cui ipse artificio suo resistere minus possit. Denique, quia declarastis amiciciam, benevolenci-

am que vestram erga nos in transmissione Andree, in pluribus Spectabilitatibus Vestris, et expeditis istis, videlicet Andree et Michaeli, viris honestis, nos gratificaturos..."

)

8 Octombrie 1564. Lapusneanu trimite iarasi dupa magistrum medicum Andream, in sperantä, ea, cu ajutorul luí Dumnezeu si cu mestesugul lui Andrei, se va putea face bine de boala luí de ochi

...quoniam morbo quodam ocolorum laboramus, rogamus Spectabilitates Vestras quam diligenter ut nobis magistrum medicum Andream, qui et prius nobis inservivit, transmittant. Per-

suasum enim habemus, iuvante Deo, eius arte et opera nos sanitati pristine restitui posse. Quem, peracto suo officio, Spectabilitatibus Vestris, Deo volente, bene solutum remittemus..." 2)

14 Octombrie 1564,

Andrei, care a venit

si

a väzut pe

Dorrmitor, se reintoarce la aceasta data, la Bistrita, sa-si aduca anumite medicamente pe care nu le gasea in Suceava, 3) N. lorga, documentul MCX111, pag. 598. N. lorga, In Hurmuzachi, vol. XV/1. Documentul MCXXX111, pag. 607. N. lorga, documentul MCXXX1V, peg. 607.

www.dacoromanica.ro

39

De altfel boala Domnitorului Tnergea tot mai räu, asa ca maimai orbise Ille solus Palatinus Moldavie Alecxander, manendo in Szoczowa duodecimque consiharios suos decolando, factus est caecus, et statim post hunc diem in tota terra Moldaviae ad hunc usque diem grassatur pestis" 1)

20 August 1567. Cum, cum, Domnitorul s'a fäcut bine si n'a mai avut nevoe de doctori. La data de mai sus, trimite dupa agilis vir Andreas chirurgus, sä vie tot pentru boala luí de °chi si s.-i aducá si leacurí. ...agilis vir Andreas chirurgus, concivis Spectabilitatum Vestrarum, exhibitor presencium, recedit a nobis, officio suo diligin tersagaciterque expedito ; ob cuius operam summas Spectabilitatibus Vestris quo que et eidem agimus gracias. Iniunximus quo que ei uf, quamplimum aliqua unguenta contra dolorem oculorum con ficiat, ad nos que confecta personali presencia solus adferat ; ipseque humaniter operam et diligenciam suam nobis obtulit et promisit. Rogamus Hague Spectabilit ates Vest ras firmiter ut, con fectis ab eo unguentis, cicius ad nos e(i)um mittant. Tandem duos magistros qui ceravisiam bonam coquere noverint, una cum predicto Andrea chirurgo, nobis mittant, ut pro gustu nostri ipsius aliquantulum ceravisie nobis coqueant, et cicius, negociis suis perfectis, bene persolutos dimittemus".2)

15 Martie 1568. Läpusneanu a mai dus-o asa pänä in pHmävara acestui an. La 15 Martie scría Bistritenilor dupe amore nostri Andream chirurgum, sä vie sä-1 scape ...Rogamus Dominaciones Vestras Spectabiles firmiter ut quanto cicius amore nostri Adream rchirurgum, inhabitatorem vestrum, ad nos mittant, nam maxime eius arte et opera in presenti indigemus. Laboramus enim morbo quodam, quod vitare eius opera, iuvante Deo, arbitramur..." 8)

Chemarea duíoasä a luí Läpusneanu a fost zadarnicä, aci adouazí N. lorga. Medici gi medicina. Conferintg, pag, 23, nota 2, N. lorga, Hurmuzachi, L c., documentul MCLX111, pag. 623. N. lorga, documentul MCLXX1, pag. 628.

www.dacoromanica.ro

40

16 Marble 1568, Bogdan Vodä, fiul sí urmasul lui Läpusneanu serie Bistrítenilor, sä se comuníce luí An.drei, ca Domnítorul a murít ...ad petita Spectabilis et Magnifici domini, sanctissime memorie,-

parentis nostri Alexandri Wayvode Dominaciones Vestre Andream chirurgum transmiserant, qui postquam e vita parens nosier predictus excessisset ad nos pervenit. Cum ita que nos in presenti eius opera minus indigemus, Spectabilitatibus Vestris remisimus, animo tamen grato, tam operam Spectabilitatum Vestrarum, quam illius accipentes..." 1)

6 Aprilie 1568, Bänuim cà in ultimul timp a fost chemat pentru boala lui Läpusneanu si un bärbier din Muntenia, Petre, pentrucä in socotelile Brasovului se mentioneazà la data índicatà, intoarcerea acestuí bárbier din Moldova : Als der Peter Balbierer aus der Molda. 2)

Pe masura ce trece timpul sí ne apropiem de se colul al XVII-lea,

pe aceias mäsurä bärbierii se tot raresc, ca sà fíe inlocuiti cu hirurgí i doctori, Incat numaí la rästimpnri destul de mari maí apare câte un nume de bdrbier cu faima de doctor, 4 Iunie 1585, In socotelile Brasovului, se trec la aceastä datà plata barbierilor call au víndecat pe Murchen, un insotitor al luí Petru Voclà Auf Befehl czahlt ich den Balbierern welche den Murchen, so mitt dem Peter Waida herausser kommen war... 3) 2 August 1600, Mihaí Víteazu serie din Alba Iulía, Bistritenílor, sg-i procure diferiti mesteri, si príntre cei dintâi citeazä pe bärbierí Fiindcd in tabeira noastrei ni trebuesc meqteri, vä poruncim ca, dupei obiceiu, set' ni trimitefi indatei in tabeira noastrei,

Sasebef, din oraful vostru tot felul de mefteri : 1 Tulle 1603,

4)

In lupta dela Brasov, and Radu Serban a

räsbunat in parte, uciderea luí Mihai Víteazu, batand pe Batori, un cronicar Mihail Seybríger, spune cá rànitii erau dusi la bärbierí Etliche Hundert verwundete in der Stadt bracht, zu den Barbieren. 5) N. Iorga, in Hurmuzachl, vol, XVII. Documetul MCLXXII, pag. 628, N. Torga, vol. XI, apenclice 11, Socotelile Bralovului, pag. 805. N. Idern, peg, 830. N. lorga, vol. X11/2, Documentul MCCCXC1X, pag, 986. 5) N. lorga, Studii i documente, vol, 1V, pag. 124,

www.dacoromanica.ro

41

5 Decembrie 1621. Stefan Vodä Toma al Moldovei, serie Bistritenilor sg-i trimitä un do flor sau beirbier, care sg poatá vindeca pe un prieten al Domnitorului, bolnav de urechi. Pentru asta oferea o suing colosalg pentru acele vremi o sutei de galbeni de aur : ...pe omul nostru... nu putem f ti ce nevoe nenorocitei l-a gelsit, cei spune cei-i urld capul strafnic, f i urechile i s'au inchis. Vel rog pe dumneavoastrei... poate o fi acolo, in oraful dumneavoastrei, un a stfel de do flor sau beirbier, care ar f ti vreo

doflorie contra unei astfel de urechi surde, astupate. Dual s'ar geisi, af da 100 de galbeni de aun ca reisplatei,_ numai se1-1 vindece... $i cum am scris despre doftorul D-tale sei vinii feirei zeibavire cu acest om de credin(ei, fi-1 voi reispleiti afa cum am feigeiduit".

1)

Bärbieri care fäceau pe doctorii erau acum destui si la noi. intre 1628 si 1631, documentele vorbesc de un Leca Bgrbierul 0 alti mefteri beirbieri din Bucurefti. 2) 27 Ianuarie 1638. Un document cu aceastä datg, dovedeste cä principiul pig4íi serviciilor aduse de bärbieri era pgzit cu sfintenie. and bolnavul nu putea pläti cu bani, plätea cum putea, cu lucruri de pret. La data indicatä, un beirbiariu din Suceava, a luat o fotei fi o neiframei f i frzcei trei zloti fi giumeltate, pentrucg a ingrijit de un ränit gray. In aceastä. pricing, Sucevenii scriu Bistritenilor: ...Grigore feciorul popei Petrei den Rebrifoara si Luca feciorul lui Matei din Bargäul-cel-de-sus, cum am venit aicea in

oraf. Deci n'au fezu t la o casei de om bun, unde-au bat, sau

la gazdei, ce, dacei s'au inbätat, ca nifte oameni feir de ispravd, ei au efit noaptea de au umblat ca nifte talhari cu seibit fi cu

corduri si cu topoarä. Deci ei au dat de strata', straja i-au intrebat ce oameni stint de imblei afa cu arme goale pren tärg. Ei s'au semetit : ce au dat afa, au fi teliat pre un fecior a striijerilor, de zace a$a domicat (rdnit), cat el va muri, f i, (so, feiceind ei, au siirit straja de i-au prins, 61 de band voe nu sd da. Deci opoi noi vrum sel-i beigdm in cetate ca pre niste reii feiceitori, iar apoi, dacei s'au spus cel's din idicul domniei tale, noi i-am leisat, numai set' se impace cu acei oameni ce i-au veiteimat fi zac reiniti, fi incei de va muri omul, ei'f vor mai inN. lorga, In Hurmuzachi, vol. XV/2, Documental MDCCC11, peg. 925. N. Iorga. Istoria comertului rominesc. vol. I, peg, 250.

www.dacoromanica.ro

42

treba cu dtin$ii. Deci au dat unul bdrbiiarului-o fotd fi o ndframd, iar altul au dat iar bdrbiiarului, sii imble sd tdmd duiascd pre cel om ce zace filial de dinfii, de au dat trei zloti fi giumdtate, gi globa au platit 6 zloti. Ate:. ta au dat, iar mai mult un ban n'au dat...".1)

Anul luptei de la Finta, când a fost rana Matei Basarab, De sigur ca Domnitorul a avut medid care sá-1 ingríjeascA, dar a avut sí bärbieri. In aceastä chestiune, iatä ce serie d. Pro1653.

fesor Iorga

Cronicarul arde/can Kraus poveste§le cd bdrbierul" lui Matei, puind fdrd socoteald plasture pe picior, nu putu impiedica o cangrend. Atunci printul ardelean trimite aliatului seiu un renumit bdrbier din Sibiu". El inteilneqte insei pe Polonul care ingrijea pe Matei, invenin6ndu-1 cu plasture. Medicul ardelean, Iacob din Fdeiraf, descopere crima fi aduce prinderea vinovatului fi a complicilor lui, unsprezece boeri, dintre care unii ar fi fost qi ucifi".2) 15 Septembrie 1653. Stefan Petki, un cäpitan ungut in slujba Gheorghe $tefan Vodä, care goníse pe Vasile Lupu, a trímes Bistritenilor níste Cazaci prínsi la asediul Sucevei, ca sä fie íngríjiti de un b.árbier doctor : ...sosind acolo cu ei, sd li lega fi rdnile prin vreun bdrbier-doctor, fi sd li cdpdtati ceva cämdfi... 3) luí

1673. Niste oameni din Todirestí au spart capul unuí tovaras si au platít s'i bärbieruluí pentru ingrike sí fänituluí pentru usturímea induratä pe urma ränireí :

fi ni cere egumenul de la Galati treizeci de lei gloabd fi ni cere fi oameni... sd pldtim bdrbierului fi sd punem un om la lucra sd lucreze peind se va scula omul, fi usturimea omului sd pldtim noi... Si am pldtit bdrbierului ci usturimea omului fi toatd cheltuiala ce au fdcut. 4) De acum inainte bgrbierii doctorí sunt tot mai rari. Actele nici nu-i maí pomenesc. Doctora in schimb se inmultesc tot mai mult si N. lorga, Hurmuzachi, vol. XV/2, Documentul M.DCCCCXX1V, pag. 1053-54. N. loro, Medici *i medicinit. Conferintä, 1919, pag, 27. N. Iorga, Hurmuzachi, vol. XV/2. Documentul MMCCCXIII, pag. 1240,

N. Iorga, Anciens documenta de droit roumain, vol. I, pag. 264-65.

www.dacoromanica.ro

43

prind a se stabili la noi ; in acest chip barbierii räman numai cu practica micii chirurgii, ventuze, aplicari de lipitori, scosul dintilor si numai clandestin mai practica sau fac pe doctorii in medicina.

MOAELE Moasele, moasia sau moasa, este aceia care asista femeile la nastere. Cuvantul vine de la moasei, care insamna bunica, si, pentruck' bunicele, de obicei, au asistat si asista si astazi pe lehuze, termenul a ramas numai pentru asistentele lehuzelor. 1) Dupe Pravilistul bisericesc serviciile ce fac moasele au un caracter de obligativitate, care le pun in randul slujbasilor moasa caie apucii pre mueri i nasc, n'are voe sa vie la biserica 8 zile. Acest termen este considerat ca foarte scurt, cá explica Pravilistul pentrucei slujbd face si ea.') In afar& de moasa recunoscuta cu acest titlu, acea care lace slujba, mai existau atunci ca si cum, femei, care dei nu erau moase de profesie, erau insa pricepute in acest mestesug. Acelas serviciu fac si babele ; Pravilistul bisericesc spune babele ce slujesc la naftere, peind a 7-a zi sit' vie la pricestanie (impeirteisanie). Dupe Pravile , moasa este aceia care face expertiza, child este vorba sa se constate virginitatea unei fete, Vraciul sau doctorul barbat n'are cuvant in asemenea imprejurari. In acelas timp, Pravilele stabilesc chipul cum trebue -sä se facá examenul inteo expertiza cu vederea, cu mainele, cu chibzuiala i in prezenta a altor doul femei. Spune Pravila

Cad va meirturisi moasia, cum iaste fatil intreagei, o vom

creade i aceasta cad va fi muiare ca aceaia de cinste moa-

sia f i de va fi vilzut cei iaste fatei f i o va fi socotit bine, cum iaste intreagei, si o au pipeiit cu memule, fi 'Mai de are fi mai fost ca moasia doo mueri, destoinice de-a sei crederia veitate bine la acest mestesug", 4)

Mol-moali, Inseananti bunic-bunici. Spune Pravilistul: ,,cela ce'sí va ucide pre tat-susi pre inma-sa, sau pre mosu-su, iau pre moase-sa....., adici. pe bunic sau pe bullied. Pravil, glava f (9) sí 244; pag. 25, 230. Longinescu. Legi vechi, pag. 95. Bujoreanu. Pravila Matei Bitiarab. Invitituri, glava 377, pag. 294, Bujoreanu, Pravda bisericeasci dela Govora, vol. 111, pag. 103. Bujoreanu. Pravile. Glava In (38), punctul s (6) sí glava 254, zac 6; pag. 49 241.

Longinescu, Legi vechi, pag. 206.

www.dacoromanica.ro

44

Distinctiunea ce face Pravilístul asupra moasei de cínste, dovedeste ca exístau si amase cu calítäti contrare. and e vorba sa se faca expertíza unuí copa supus sodomieí, examenul 11 lace tot moasa, de astädata impreunä cu vraciul moaqa f i vraciul pot sei meirturiseascei, de vreme ce vor fi veizut copilul, f de vor cunoaste feicut-au sodomie, au ba. ')

Cronícele sí documentele nu ni-au pastrat niel un nume de moaqä,

VRACII Acest cuvant vine de la slavonul vrac, care inseamna doctor. Derivatul slavon vraciva i vracevanie, inseamna vreiciuire, lecuire 2) de unde i cuvántul de vracevaníe, intrebuintat de Pravilistí, cu inteles de leacuri. In scrierile bisericesti cuvântul de vraclu are un inteles de or-

dín moral, mistic, and se spune de exemplu vraciul tuturor, se intelege insasí Dumnezeu. Termenul de vraciu se gaseste in Psaltírea Scheiana din 1482, 3)

Se gäseste in Cartea de invetteituri din 1551, a luí Coresi. Aíci se spune de exemplu nu trebueste seíneltosului vraciu, ce bolnavului. 4)

Se gáseste in Palia de la Orastia (1581-82) Iosif porunci slugilor sale, vracilor, cum cu aromat set' ungcí pre tatei-seiu, i vracii unserei pe Israil. 5)

In poezía populara, in folclor, vraciul este un personaj ciudat,

un personaj de basm, care aduce a vrajitor ; el stie de toate

si

poate once; el stie sá f armece i sá víndece cu deschntece, este un descântator.

Numaí pentru Pravilíst, cuvantul de vraciu isí la intelesul cuvantului slavon, de origina, inteles de om care ingrijeste sí víndeca pe bolnaví, inteles de doctori, In Pravila luí Vasíle Lupu (1646) se intrebuinteaza numai cuvfintul de vraciu. O singurá data se pomeneste de doctor, dar numaí Bujoreanu, glava if (39), punct kn (28), i glava 333, zac 28, pag. 49 ,í 266. Longineseu, 1, c., pag, 207-212, Cr, Cre(u, Lexiconul luí Mardare Cozíanu, pag. 95 í 118, rind, 482, 483. L Bianu. Psaltirea Scheiani, pag. 283, 508. L A. Candrea, Psaltirea Scheíani, pag. 180, rind. 16. I. A. Candrea, Dic(ionar,

5)1. A. Candrea, cíteazi : Palia de la Oriltía, edit, de Mario Roques, París 1925

www.dacoromanica.ro

45

ca sá. arate ca este vorba de un vraciu mal invätat, de un vraciu dascal, caruia í se spune doftor. Aceasta preferinta a Pravilistului pentru termenul de vraciu, se explica usor, In adevar, Pravila luí Vasíle Lupu este intocmitä dupà cei mai de seama juristi ai Evului Mediu, in special dupe romanistul Italian Prosper Farinacius, In acest autor, termenul latinesc de medicus, se dä omului care ingrijeste pe bolnavi ; este un termen generic in care infra i periti, adica un meter cunosator, íscusit, un barbitonsores un doctorati aut licentiati sau un chirurgus, care poate fi sau nu doctor, 1) Dar, in vremea and s'au scris Pravilele, nu exista in limba romaneasca cuvantul de medic, si atunci traducatorul a intrebuintat un termen pe care il avea la indemanä, termenul de vraciu, cu inteles de om care ingrijeste si vindeca pe bolnavi. Pretutindeni, in Pravile, child se intrebuinteaza cuvantul de vraciu, i se gäseste echivalentul de medicus sat chirurgo in Farinaclus. De exemplu Spune Farínacius Quod noluit medico obedire... Pravilistul traduce: nh ascultei cumu'l invatei vraciul. Sau Farinacius ad expensas medicorum... : cat au dat la vraci... Farinacius medicus, qui filio veninum dedit. : vraciul ce va da otravii feciorulu... Farinacius (jbi de chirurgo emente venena... Pravilistul alegeind acela, ce au fost cumpeireind (otravei), iaste vraciu. 2)

Exemplele se pot inmulti de atatea orí, de cate orí se intrebuinteazä cuvantul vracíu, in Pravile,

Rezultà ca termenul de vraciu, termen popular cu inteles de vrajitor, descantator ori cu inteles mistic de Dumnezeire, este intrebuintat de Pravilist cu inteles de om príceput in ale medicinei, doctor, nu ca sà schimbe sensul popular sau bisericos al termenului de vraciu, ci pentrucl n'a avut la indemana alt cuvant, cu care sä tradue& termenul latinesc de medicus. Acum se pune o chestiune de identitate cine erau acestí vrací? Dupe intelesul cuvantului medicus, care este echivalentul vraciului, vracM nu pot fi deal ori doctori, °xi bärbierii, sau si unií si

De exemplu se spune : quia medicis creditur edam, quando non sint doctores, dummodo sint periti (prout sunt hodie apud nos barbitonsores) ad medicandum.,, Ubi admittit relationem medici, aut doctorati, aut licentiatin," Longinescu. Legi vechi, pag. 504, 129. Longinescu, L c,, Nota 499, 333, 360, 416, pag. 128, 90, 97, 109.

www.dacoromanica.ro

46

Insäsi Pravilistul deosebeste douá categorii de vraci vraci cärora li se spune doftori, si vraci mai prosti, vraci bärbieri sau vraci descantätori. Spune Pravilistul:

Cad va zice vraciul, cd iaste rana de moarte, sau nu de moarte, atuncell vom creade ; mai vartos cand se va afla, cd vraciul este dasail, cum le zic acestora doftori, atunce set creade

fi mai bine, de cat ar fi altul mai prost, bärbiariu sau decantätoriu". 1)

Au fost ei doctori pe la noi, doctori chemati de prin alte täri, dar 'Yang la jumätatatea secolului al XVII-lea, au fost putini. In schimb, au fost bärbieril. Ei au fost doctorii Românilor, ei sttnt vracii de care se. ocupä Pravilele, Negresit cä'. nu -WO bärbierii vor fi fost si vraci. Numai cei mai iscusiti, cei care invätau mestesugul la Brasov, la Sibiu ori la Bis-

trita sau si la vrun meter priceput localnic, numai eel care se specializau in cäutarea ränilor si a bolnavilor, ajungeau sá fie socotiti hirurgi ori vraci. Cei multi, cei mai profti, cum spune Pravilistul, rämâneau simpli tonsores care stiau doar sá tundl si sä bärbiereasca. Carte nu li se cerea, probabil nici diplome. Pravilistul fixeazä anumite conditiuni ca un vraciu sá poatá practica, conditiuni care n'au nimic comun cu cartea, Ca sä. fíe cineva vraciu, trebue sä fie om sänätos, cu mäinele sänätoase si cu mintea intreagä ca sä priceapä boala cuiva: Un vraciu bolnav, deznodat, adecti fie toate vinele stricate, acela nu poate sá tämäduiasca nici pre un bolnav. Ci trebue sel fie vraciul sänätos çi sei se ducä sä vazä pre .bolnav sei-i fie mintea intreaga mezinele santitoase, ca sä apuce strangerea cu cu mintea sä priceapd boala..." 2)

Rezultá din acest citat cá, vraciul se duce si vede bolnavul la domiciliul lui, adicá face vizite, cá vraciul trebue sä fie om perfect sänä'tos si cu mintea intreaga, ca sá poatà tämädui pe cel bolnav. Bujoreanu. Pravile, glava di,(14), punctul 7 i glava 249, zac 7, pag, 32 i 239, Longinescu, Legi vechi romine,ti, pág. 129. Textul latin este urmitorul : ,,Regula sit, quod medicorum relationi, et iudicio statur super mortalitate vulneris, et an vulneratus °Merit ex vulnere Mato... Bane verum est, quod peritis, et chírurgis doctoratis iemper magia credendum esset, quam non doctoratis, barbitonsoribus, Farinaclus, cf. Longinascu, 1. c. Bujoreanu. Privila Matti Basarab. Invititurile patriarhului Anastasie, glava 21, pag. 430.

www.dacoromanica.ro

41

Mai departe, Pravilistul fixeaza anumite reguli de OM de catre vraci intru exercitarea mestevugului doctoricesc, vi anume Vraciul trebue sa fie crevtin. Totuvi se ingadue sa fíe vi jidov

vi de alta lege. Dar de once lege ar fi, vraciul n'are nevoe stt jure, ca sä fíe crezut, macar de ar fi vraciul jidov sau fi de allá lege. 1) Pravilistul vtie ca vracii nu sunt toti deopotriva. Unii sunt mai buni, mai destoinici, altii mai putin. De aceia, and este nevoe de o expertiza, sau in cazuri de opinii divirgente vom creade pre cei mai multi, sau pri cei mai buni, sau pri cei destoinici, iarei nu pri altii. Din acest citat se vede lamurit cä Pravilistul cunoavte principiul celor mai multi, al majoritatei, care decide. In alta parte spune ca, movtenitorul cuiva este dator sa ingrijeasa cat mai bine de cel pe care'l movtenevte vi and este bolnav sei-i aducei vraciu bun. 3) Sunt vi vraci rai care smintesc pe bolnavi, adica le fac mai mult eau deat bine ,de va fi dat (reinitul) si pre vraci HU, sei-1 fi smintit... 4). i mai sunt vi vraci care nu ingrijesc bine din neglijenta, vi atunci judeatorul trebue sa aprecieze, daca, de exemplu, moartea unui ränit a fost pentru vina vra' ciului, sau din meqterfugul vraciului.

Pravilistul cere ca in cazuri de raniri totdeatma sä fíe chemat vraciul, atat in interesul autarei, cat vi al stabilirei gravitatei vi al raspunderilor, altf el: sminteala mortei va fi despre cel reinit.

Pe de

alta parte, ränitul trebue sá asculte vi sa execute intocmai prescriptiunile vraciului, cä altfel pricina mortei (reinitului) iaste el singur, iar nu rana. 6) Barbatul este dator sá cheme vraci la boala muerii lui i sei-i cumpere tot fialul de vracevanii vi de alte de toate bucatele, ce-i vor altfel perde dreptul de a movteni averea sotiei. lar de sei va prileji sei nu sei afle vraci acolo, atunci iaste dator beirbatul, sei mild unde va gcisi, sei-i aducei, de va fi aproape ; iar de va fi de-

Bujoreanu. Pravile, glava di 114 punctul f (9), 0 glavi 249, zac 9; pag, 32 si 239. Longinescu. Legi vechi rominesti, pag. 129. Idem, punctul 1 (10), pag. 32 si 239. Longinescu, 1. c. pag. 130,

Idem, punctul ka din glava n (8) si glava 243, zac 21; pag. 24

i. 230.

Longineicu, 1. c., pag. 93, Bujoreanu, glava gi (13), punctul v (2), si glava 248, zac 2 ; pag. 32 si 238. Longinescu, 1. c., pag. 126.

Idem, punctul g o d [3 si 41. Bujoreanu, glava di (14), punctul a vi v (1 §i 2), si glavi 249, zac 1 si 2; pag. 32 si 238.

Longinescu, 1. c., pag. 128.

www.dacoromanica.ro

48

parte nimic nu-i datoriu. 1) Aceste spuse ar fi o dovadä cä mi era chiar asa usor sh se gäseascä un vraciu, la indemänä, si cá vracii erau destul da rari, uneori la mare depärtare. Este iaräsi curios, eä sosia nu are aceleasi indatoriri fatä de bärbatul ei muiarea de nu va cherna vraci la boala beirbatului, sau de nu-1 va nici socoti, nu va piarde nimic din venitul diu, ce va avea de la beirbat. 2)

Dacä tot bolnavul trebue sä se caute cu vraci, cäci ...nu trebuefte sand' tofilor vraci, ci bolnavilor, 3) apoi nu trebue sä se uite cä vracii trebue plátii pentru serviciile lor. Pravilistul, in cazuri de räobligä pe vinovat sa facä aceastä platä iaste dator 'Meer sä plateascei rudelor celui ucis, toate cheltuelile ce au feicut,

cat au dat la vraci

i alte... 4)

In cazuri grave, and vraciul socoteste cá bolnavul este pierdut, poate sä-1 päräseascä ziceind cei nu se va teimadui, dar atunci, este ertat ränitului, sä se adreseze fermeatoarei sau descantätoarei, cä nu sei Mtelege, di fi facut adr grefalei mare. 5) In expertize vraciul nu numai cä nu depune jurämänt, dar spusele lui sunt mai tari ca orice mIrtu. rie, a mai creade-sei-va vraciul de cat marturale. 6) Examenul femeilor nu-1 lace vraciul, ci moasa ; aceastä restricSiune dupe obiceiul turcesc, se aplicl nu numai cAnd'ii vorba de vraci bkrbieri, ci chiar si fatä de doctori, In haremul" Domnului, adicä

In locuinSa rezervatä pentru Doamnä, bärbaSii nu inträ. Neculce povesteste cá Antioh Vodä fiind mazilit, Turcii au vrut sa punä mäno pe doi boeri, pe Bogdan Hatmanul si Iordache Vistierul ; amändoi, stiind ce-i asteaptä s'au ascuns in camerele Doamnei lui Antioh, qi Kapegi-baqa n'a cutezat sá mire in cast/ la Doamna, ja de grumaz, cei-i oblicise ((Worse) cd sunt acolo, fi era Turcul om impareitesc". 7) Dimitrie Cantemir spune cä, dacä mama, Sultanului este bol-

navä, atunci Bujoreanu. Pravile, glava n punctul kn i kf [28 11. 291, glava 243, zac 28 *i 29, pag. 24-5 i 230. Longinescu, 1. c., pag. 94, Idem, punctul i [30] í zac 30, Sextil Puvariu qi Alex. Procopovici, Coresi ,,Carte de Inviitaturi", pag. 5, rindul 5-6. Bujoreanu, Pravile, glava n [8], punctul di [141 i glava 243, zac 14, pag. 24-5 230, Longinescu, 1. c., pag. 94, Bujoreanu, glava di [14), punctul e [5], si glava 249, zac 5, pag. 32 gi 238, Longinescu, 1. c., pag. 129. Idem, punctul n [8) i zac 8. loan Neculce, in Letopiseti. vol. II, pag. 268,

www.dacoromanica.ro

49

Hakim Effendi sau primul medic se introduce in cabinetul ei de dormit, dar nu poate vorbi cu ea, de cezt prin o perdea ce este trasei imprejurul patului ei. i dacei trebue sd-i pip& pulsul n'o poate face de cat prin o peinzd foarte find de in ; ceici ar fi o crimeí ca vre-o persoand bdrbeiteascei sei vazei fata Sultanei, fie seíneitoasel, fie bolnavd".1)

Numai cind e vorba de examinat un sodomlean, examineazä vraciul dar asistat de moavä, 2) Pentru stabilirea nebuniei cuiva, judecgtorul intreabg vi pe vraci card foarte lesne'l cunoafte de va fi nebun'cu adevdrat". 3) Cänd Ii vorba de oträvire, vraciul este tinut sä examineze värsäturile oträvitului, 4) Vraciul are voe sá cumpere otravä vi sä facä experiente ca sä poatä descoperi contraoträvuri sd o cearce cu erbi ca aceaia cu mefterfugul luí, sei vazd, putea-va face iarbei ca aceaia, sä biruiascd putearea otravei, ce sei zice, sei dia iarbei celui otreivit, sä nu-1 prinzd otrava". 5)

Dar vi rä'spunderea vraciului este foarte mare vi-i pedepsit cu moartea, and ar vinde otravä in scop criminal I vraciul ce va da °travel' feciorului sei otrdveascei pre tatd-sdu, set-4 sd facei moarte, sei-i tae capul". 6)

Pravila bisericeascl oprevte pe preot sä facl pe vraciul: Preovine...", acela se pedepsevte. Simpla enuntare a acestei masuri, dovedevte cä practica exista cad nu oprevte nimeni ceia ce nu se face. De fapt preatii au facut totdeauna pe doctorii. La noi, in mänästiri, preotii au vräciuit bolnavii care cädeau inaintea icoanei fäcgtoare de minuni, iar din spusele Pravilei rezultä cä fäceau chiar vi operatii, täiau vine. Acelav lucru s'a petrecut vi'n Apus cu preatii catolici, devi vi ei erau opriti sä facä pe doctorii ecclesía abhoret a sanguine".

tul care va vrdciui, sau va teiia

D. Cantemir, ¡atora Imperiului Bizantin, vol. 11, pag. 457, n. 39. Edi(ia Academ. Vezi nota 1, pag. 44. Bujoreanu, Pravile, glava ne (55) punctul e (5) i glava 360 zac 1, pig. 62 í 286. Longinescu, L c,, pag. 267. Bujoreanu, glava i (10), punct, zi (17) 0 glava 245 zac 17, pag, 28 ql 234.Longineseu, 1, c,, pag. 111. Idem, punctul s (6). Bujoreanu, glava, f (9). punct ai (11) ,1 glava 244, zac 11, pag, 25 0 231, Longinescu, L c., pag. 97. Bujoreanu, Pray. Mat. Bits, Invitituri, gloom, 71, pg. 163, 4

www.dacoromanica.ro

50

Treaba vraciului este vräcíuirea, termen generic care indica activítatea vracilor, mestesugul de a vindeca. In Prefata Pravileí luí Matei Basarab, mitropolitul $tefan serie mesterii dascd1i, adecd care au mestesuguit gramatichia, filosofia fi vreiciuirea..". ') Sau cine va cherna pre deinsii (pe medicii evrei) spre vreiciuire..", sunt cítate care au acelas inteles, acela de a vindeca. Bolnavul care se cauta cu vrací, se vräcíueste. Spune Pravilístul : de nu va fi meirs la vraci, sil se vrificiuiascd..". 9 Termenul de vraci, vrächfitor se intrebuinteaza si la fígurat. Mítropolitul Stefan, in Prefata de care am amintít mai sus, compara Pravilele cu o vrä'ciuitoare de obste

Cine'i va zice (Pravilei), vreiciuitoare de obste, nu va gresi,

pentructi amestecd erbile i leacurile, de le da' bolnavilor de teimeiduesc pe fiecare de fiece boalei, si nu numai pre acela, ci incei si pre ceia ce se lenevesc de nu poartei grijei de tdmeidufrzsd pre unii deindu-le i tinzeindu-le erbi tari, iar altora aduceindu-le aminte ,de fdgeiduinta ce va sei fie, adu-

ce-i fi-i reidicei cu mai bldnde leacuri ; iar unii sunt, care nu iau nici erbi, nici leacuri, nici invelteiturile acestora, ce-si ingrddesc pristanistea pocaianiei cu neplecarea, fi asa feiceindu-se mai tari de cdt impeiratul, ii inchid mosii de veac... Gel spune inteleptul Isocrat : Cum sunt vracii izbeivire bolnavilor, asa sunt Pravilele celor osdnditi". 4)

Termenul de vraciu, cu 'j'aleles de doctor sau doctor barbier, s'a intrebuintat päng la jumAtatea secoluluí al XVII-lea. Dupa 1650, cuvantul de vraciu a ramas numaí pentru cartile bisericesti i poezía popularä. Cronícarii i documentele intrebuiateaza numai cuvantul de doftor". O singurä data, cronicarul Axinte Uricarul, mai pomeneste

de vraciu, dar sí atunci dá acestuí cuvânt un inteles abstract, inteles de Dumnezeire. Acest cronícar, cu prilejul descríerei Hotínuluí ocupat de strainí, spune ca aceastá ocupatíe, pentru Moldova, este o vesnicá primejdie, o rana deschisä., pe care ...numai Vraciul tuturor sd o tcltnadniascd..".

Trebue sà mai remarcam cä, dei termenul de vraciu a fost asa Bujoreanu, Prav. Mat, Bas Prefata, Bujoreanu, Siborul 5-6, glava 11, pag. 380. Bujoreanu, Pavile, glava gi (13), punctul y (2) i glava 248, zac 21 pag. 32 í 238. Longinescu, 1. c., pag. 126.

Buioreanu, Pral,. Mat. Bas, Prefata, pag.141-42 i glava 3, pag. 143. Acsinte Uricarul, in Letopiseti vol. 11, pag. 158.

www.dacoromanica.ro

51

de mult intrebuintat in scrierile bisericesti, dei se gäseste in folclor sí in poezía popularä, dei Pravilele se ocupà atat de mult de vrací, totusi, niel Cronícarlí, niel documentele românesti cunoscute pang acum, nu ni-au transmis vr'un nume de vraciu. Numaí in socotelile Brasovului gäsim numele a doí vrací, Radu sí Gheorghe vraciul, notati in nemteste Wratsch". Amiindoi sunt din epoca främântärilor carí aveau sà adua. in Scaunul Muntenieí pe Mírcea Ciobanul, Se stie cà Radu al VII-lea, Radu Paisíe, a avut un flu, Marco, care s'a bolnävit räu Domnitorul a cenit de la Judetul trimitä pe doctorul (Primarul) Brasovuluí Fos (Fuchs) Hanks", Gheorghe. Brasovenii au trímes pe Radu Vraciul (vratsch), care,

la 21 Ianuarie 1545, pe and mai domnea ina Radu Paísie, vin in Braqov". 1)

Cätre sfarsitul aceluíasi an 1545, noul domn Mircea, serle Brasovenilor

... din bate pe mind am priceput domnia mea de ce

mi-ati trimes pe Gheorghe Vraciu $i tre...".

vet'

multumesc domniei voas-

2)

Numele curat românesti a acestor doi vraci, Radu sí Gheorghe, earl vor fi fost negresit bärbierí, sunt o dovadä mai mult cà bärblerii erau Româní, cá prin urmare vracii eel multi ai poporului nostru au fost Români, DOCTORII

Cronicarii sí scrierile românesti nu pomenesc de doctorí .panä la mijlocul secoluluí al XVII-lea, In Pravila luí Vasile Lupu, tiparitä la 1646, intAmpinäm pentru prima datà Cuvântul de doftor", cu inteles de vraciu dasal, adicà profesor, superior vraciului de obste, 3) Distínctiunea ce face Pravilistul intre vraciul obisnuit í vraciul dasal, numít doftor", se' datoreste faptului cà termenul venea din

Apus, unde se da titlul de doctor profesorílor adía dasalilor uníversiatilor. De exemplu, in Franta, unde Uníversitätile au prins a se infiN. lorga Pretendenti domnelti din secolul al XVI-lea, pag. 74. Citeazi. In noti : Documente din Bralov No. 296 cf. Sbpr, pe 189,6, p. 96. Rechn. der St. Kronstadt, 11 Bra,ov 1889, pag, 382, 652, I. Bogdan. Documente i Regeste privitoare la relatiile Tirei Rominelti eu Bravovul i Ungaria, pag. 192-3 Doc. CLXXXVIII. N. Iorga, In Hurmuzachi, vol. XV/i, p. 440. Doc. DCCCLXXIII,

Vezi nota 1, pag. 46,

www.dacoromanica.ro

52

inta atre si Arqitul secoluluí al XIII-lea, la inceput, numai profesorii purtau titlul de doctor, daa erau creqtini, cáci Evreli n'aveau drept la acest titlu ; ceilaltí, ceí care ohtineau diplome uníversítare se numeau magistri, fizici sau medíci fizici. Toti trebuíau sä qtie sä elteascä qi s scríe latínete, ca sà formuleze retetele in aceastä limbä, spre deosebíre de hírurgi sau magistri hirurgi, care n'aveau diplome uníversitare qi nu -tia.0 latineqte, M.ai tärziu, in prima jumgtate a secolului al XVII-lea, titlul de doctor a prins a se da nu numaí profesorílor, ci tuturor medicílor fizicieni sau magistri. Generalízarea acestui titlu s'a fäcut cu atät mai mor, cu cät se tie a se luase obiceiul ca i regií, ori impäratii, lar uneori numaí inputerniciii lor, sa conf ere acest títlu supuOlor ion. Aga de exempIu, cronicarul Sincai poveste0e cä faímosul domnitor Despot Vodä al Moldovei (1561-1563), a apätat de la Carol al V-lea, impäratul Germaniei, dreptul qi puterea de a face Cu numete impeiratului doctori, poeti incoronati i protopotari". 1) Dar, de0 doctori erau qi in alte qtiínte, in teologie, filosof íe,

drept, etc., totwi, titulatura simplä 'de doctor a ramas numaí doctorului in medicing. Si la nol, and termenul de vraciu a fost inlocuff cu cel de doftor, nu s'a spus nici odatä doftor in medicinä, ci numai símplu doftor". O singura exceptie a fäcut cronicarul Nícolae Costín, care a intrebuintat termenul de doctor de medicine, dar qi atuncí a fäcut-o traducand ace0i termeni din límba leqeasc6 ; este

vorba de un raport asupra lupteí de la Poltava (27 Iunie 1709), and Muscalii au luat príntre prizonierii Suedezi, un doctor de medicine i un apotecar (sau spiter) de Curte fi de camp". Termenul era w de neobípuit cä numaí dupa cateva ränduri, Cronicarul revine la cuvantul românizat i noteaz in lista celor care s'au predat un doftor". 2)

Trecerea de la termenul de vraciu la cel de doftor este perfect de bine marcatä in Pravile. Se qtie cä intai s'a scris Pravila lui Vasíle Lupu, la 1646, dupä care, aceastä Pravílä a fost inglobata in cea a luí Mate' Basarab din 1651 Se maí qtie cä Pravilei lui Matei í s'au maí adäugat o sumä de Inveitifituri" bise-riceqtí scoase din Sínoade í PAríntíí Bisericei, Ori, in Pravíla luí Vasile Lupu se 0.s*e numaí cuvântul de vraciu, peand in partea adgugath Pravilei

din Muntenia, se intrebuinteaza and cuvântul de vraciu, and cel Despotie e ScripSineai. Croniel, vol. II, pag. 207-8. Citeazi pe Forgaei : tis Forgatsianis eoneinnata, atque operi Ioannic Sommeri praefixi. N. Coatln, In Letopiseg, vol. Il, og. 63,

www.dacoromanica.ro

53

de doftor, cand impreung, pentru a exprima acelaq lucru. Se spune de exemplu Sei-1 vadei 10 dohtorii... fi de nu-I vor vreiciui, va muri omul". 1) Sau: Sd-1 filme,' duiascei dohtoriile sau vrckiuirile". 2) Sau Cine va cherna pre di:1*i spre vrciciuire, sc1-i dohtoreascd". 5)

Inbínarea termenilor de vrací q't dohtor, dohtorii q't vrOciuiri, din aceste citate, este dovada neagOduita cO intelesul acestor termení se confunda in aceastä. perioadO de tranzítie, de la vraci la dohtor. AceastO inbinare se constatä. qi in Lexiconul Slavo-Roman al lui Mardarie Cozianu din 1649, in care cuvantul slavon vrac" este tradus prin dota cuvinte vraciu, doftor", amandoul cu acelaq inteles.

Dupe 1650, Cronicarii §i documentele intrebuinteaza numai cuvantul de doftor, dar niel odatä nu intalnim un nume de doctor rom'in, Este drept cO s'a spus despre Petru Rare, domnitorul Moldoveí (1527-1538), c5. ar fi fost doctor filosof doctor", dar lucrurile nu sunt dovedite. Faptul este consemnat intrio scrísoare a unuía Ivaqco

Persevetor &are Ivan Groaznícul, in care Petru Vodä este numit

Ucionai filosofi doktor", fapt relatat de Hajdeu, 4) AceastO titulatura neconfirmatO din altá parte, pare a fi numai o expresie de mOgulire, ala -cum se obipuia pe atuncí, cand se seria Domnitorilor. In schimb, in Ardealul romanesc, pare cä au fost qi doctorí romani. In bibliografía vremeí se gäsolte un Gioss. Daciano, care a scris in 1576, o carte despre cima& Numele luí de Daciano, poate fi un símplu calificativ pentru a indica locul de originä al numitului, adich Dacia ; dar credem mai degrabO, cO-i numele vreunui medic roman din Ardeal, pentruca descrie la 1576, o epidemie de tifus exantematic conftmdatä cu d'urna, qi care bantuía de zece ami Ungarla §i mai cu seamg Transilvania. Si, desígur, ca intre numele de Daciano qi descrierea uneí epidemii din Transilvania, nu-í numai o simpla coincident& 5) Bujoreanu, Pravila Matei Basarab, Invitit. patriarh, Anastasie, glava 29, p. 435. Bujoreanu, Pravila Matei Basarib, Invitit. pitrlarh, Anastasie, glava 38, pag. 445. Bujoreanu, Soborul 5-6, glava 11, pag. 380. Karamzine. letona Rusiel, tomul IX, nota 849, Citat de Hajdeu, Cf. IonescuGlon, letona Bucureltilor. Dr. P. Samarian. Ciuma, pag. 30. Daciano a 'cris : Tratato della peste e della petecchie nel qu'ale s'insegna il vero metodo che si dee tenere per presetvarsi e curare ciascum oppreso da tali infermita. 1576.

www.dacoromanica.ro

54

Mai gäsím un Vitus Balsaratus, intre 1529 vi 1575, care ar putea fi numít loan Vítu Balsarat (sau poate Basarab), La 1559, L Evanghelísta, La 1600, Petre Kertzi, transilvänean culegätor de antichitäti romane. 1)

Ar maí fi un Petraeus la 1618, Amon la 1668 i Albinus la 1693, al eäror nume cam aduc a nume românevtí. 2) De asemeni Köleseri (poate aluverí), insurat cu o Romäneä ; vi o multime de alti medíci romäní, de dupe 1775, de carí n'avern a ne ocupa aíci. Este neindoios cd in trecutul indepärtat, Domnitorii vor fi avut nevoe ví de doctorí, in afarä de vracii bärbieri, cáci nu este cu putintä sä credem de exemplu, eh' in lunga ví frumoasa domníe a lui Alexandru Cel Bun, sá nu fi fost i doctorí la Curtea luí, Numaí nu avem documente dovedítoare, incht trebue sä ajtmgem la domnía luí Stefan cel Mare, deand avem vtiri despre doctoríí care au ingríjit pe acest Domnitor. Doctorii veneau greu prin tärile noastre, pentruca erau §i rari, §i dacä veneau, apol greu lí se da drumul sä plece ; afarä de asta exista í teama cI pot fi pedepsítí dacä nu nímeresc tratamentul ; am citat deja cazul bärbierului Andrei, pe care Läpuvneanu l-a trimes aeasä incolumen et salvum", adicä bun teafär, ca vi cum s'ar fi putut intämpla vi altfel, ) Vom vedea, mai departe ví povestea doctoruluí Asola di Bressano, care era cat pe aici sá fíe ucis de acelav Läpuvneanu, pentrucä nereuvind víndece, a fost acuzat eä a vrut s'a oträveasa pe Domnitor. Sí mai sunt i alte exemple pe care le vom da la locul lor. Despre felul cum Ii practícau mevtestIgul doctorií acelor vremí, nu vtim nímic, afarä de prevederile Pravilelor privitoare la vraci ; eací, este neindoíos csa toate regulele impuse vracilor, erau obligatoril vi pentru doctori, Din acest punct de vedere, pentru Pravilíst ea vi pentru toatä lumea, Doctorul este un om invätat, ava cum se ví cuvíne sä fíe; spusele lui sunt spuse hotärätoare, cäcí dohtorit zic fi este adeveirat", i dacä zic do ctorii, nímení nu trebue sä se maí indoiascä, 5)

De aceia Pravílistul reComandä cu toatá convingerea pe docDin «Succinta medicorum Hungariae et Transylvaniae biographia, de Wespremi, Gr. Criiniceanu. Literatura medic, pag. 7-8. Lipsca 1774. Dr. P. Samarian, Ciuma. Bibliografk ciumei in secolul al XVI i XVII. Biografia lui Köleseri, de Prof, Lupa', conferinti la Asoc. Medicilor. Vezi nota 1, pmg. 38, Bujoreanu. Pravila Matei Bas-arab. Invitit, patriarh. Anastasie, glava 14, p. 424,

www.dacoromanica.ro

55

tori, dar, asa cum este si firesc, sfatueste in acelas timp, ca tot omul sä aibä nadejde de vindecare mai mult in Dutnnezeu decat in doctorí Gaud bolneivegte cineva zice sel aducei dohtorul ; aduce-1 ca sei vazcl, sti cunoascd

ce'i ca boala, ce tot ne e nddejdea la

Dumnezeu... Drept aceia gi boalele toate nu le dreage nici le face sei-1 teimMuiascei dohtoriile sau vrdciuirile,- ci le socotim ca nigte ajutord fird omenegti, gi atunce nu ne neideijduim pre dohtorie, ci ne leiseim toatel puterea la Dumnezeu..1)

Pe de alta parte, daca Pravílistul luí Vasile Lupu nu face níci o deosebíre intre vraciul crestin sí cel jidov sau de alibi lege, Pravilístul bisericesc al lui Matei Basarab, condamna pe crestinii cari s'ar

asocia sau s'ar cauta cu doctori evrei : Aluaturile sau azimele ovreilor sti fie scuipate, iar cine va cherna dohtorii lor, sau se va imbeda ca ei impreund, acela sei se afuriseascd", pentrucei... nu e nici o impreunare cregtinilor ceitre ovrei, drept aceia oricine se va afla meincdnd de 'intr'ale lor azime sau va cherna pre deingii spre vreiciuire sci-i dohtoreascti sau intr'alt chip cumva va lcicui cu cleingii...", se pedepsesc. 2)

Despre f elul cum se purtau doctorii cu bolnavii si cu ei insusi, dar mai ales despre call-Ca:tile ce se cer unuí doctor bun, avem cateva informatiuni sí o suma de precepte si observatii pe care le fac Cantemír si Nícolae Mavrocordat in scrierile lor de dupa 1700, Asa, se stie ca In Apus doctorii umblau cu hainä neagrä. Incheiatä paná la gat, vi purtau perucí albe. De sigur a nu vor fi fost altfel nici doctorii earl veneau pe la noi, Asa de exemplu, in anul 1700, venínd la Iasi un reprezentant polon, domnítorul Antioh Cantemír í-a esít in cale insotít de .doctorul sail, Andrei Lichinios, care era ambreicat intr'o f ubc1 de samur rogie... cu ptildrie pe cap 3); iar Bartolomeu Feratí, ruda si doctor al lui Brancoveanu, umbla tu bland' polond, cingtitoare pestrild de indicts& ciobote mici polone, rogii, galbene, negre, cu potcoavc1 ; apoi perucei, peildrie nernteascd ca galon de aun". 4) Idem, Invititurile patriarh. Anastasie, glava 38, pag. 445. Bujoreanu, Soborul 5-6, glava 11, pag. 380. P. Panaitescu. Cilitori Poloni in Wile romanesti. Studii si cercetiri. Academia Romani XVII, peg. 95. N. lorga. Medici ei medicine in trecuEul romanesc, pag. 31. Citeazi : Dadich, in Getterer, ,,Allgemeine historische Bibl.", KV, pp. 239-40.

www.dacoromanica.ro

56

Dimitrie Cantemir spune c. doctorul practician avea cu el o cutie sau chichitie", väruita sau vapsitä alb pe dinauntru, in care avea diferite erbi, pilule vi alte preparate medicinale, cu care ivi trata bolnavii, Pentru Cantemir adevdra(ii doctori" 1), termen care presupune í existenta unor doctori falvi, n'au nevoe sä umble cu cutii

mari de medicamente, cad un doctor bun poate spune despre el putintele stint retetele ftiin(ei mele i mici j strimte chichitille erbilor doftoriei mele". Sau ...doftorul bun f Uin(a in cap, iar erbile in cap le are... unde chichitiile vdruite fi pilule sicujte sunt, acolo bolnavul se amdgefte, iar nu se tdmilduiafte". 2) Mara de asta, doctorul bun, care vädevte calitäti sau daruri

bune, vindecä boala eat de grea ar fi

doftorii, cari daruri bune boala pticatelor cat de grea, a tdmadui pot", 8) cäci ...dof-

torul cel bun gdsise ci leacul nimerise". 4) Nicolae Mavrocordat este vi mai categoric. Pentru el, ceiace se cere unui doctor, in primul rAnd este sd cunoasca cele mai bune folositoare mijloace de vindecare i intremare a bolnavilor". Se recunoavte insä, ca sunt i boli grele, boli ascunse, pe cari doctorul nu le poa le cunoavte, child boala ascunsd pre doftori doftorii batgiocurefte...". In aceste cazuri nenorocite, daca doctorul putea fi mägulit de un diagnostic chiar grevit, in schimb bolnavul moare rdul Minuit, pre doftori magulefte numaj, iar pre ce! ei (boalei) supus, intai din sanatate, apoi fi din viatä il isgonefte". 6) Dimitrie Cantemir, ca om invatat ce era, cunovtea influents,

sugestiva pe care o au doctorii asupra bolnavilor, prin simpla lor prezentä la capäthiul celui suferind ; el vtie cä' prezenta doctorului ridica moralul vi-i da forta necesara, ca sä lupte vi sa Invingá boala, caci cuvantul mangaios la intristare este ca numele doftoruluj la zdcare... cd, doftorul mez'car cd intr'aceea data boala scoate, nici numele lui face minuni, ce nadejdea bolnavului ridicand, socoteqte, cd cel ce leacurile da, de laid este, f i leacul Ii va afla, nadajduefte, care nadajduire oarecare chip de otesire (incurajare) Ii aduce". 7) D. Cantemir. lstoria ieroglifiel, pag. 115. Idem, pag, 114, 115. Hem, pag. 281. Idem, pag. 172.

N. Plavrocordat. Prerí i eugetiri, No. 343, Hurmuzaehi, vol, XIII. pág. 428. D. Cantemir, Istoria ieroglifici, pag, 247. Cantemir, Istora ieroglifici, pag. 267,

www.dacoromanica.ro

57

Doctorul practícían in afarg de cutia luí minunata pliná cu tot felul de doctoríí, scrie sí retete, adíca izvozel de leacuri, carele trimet doftorii la spiterii, sd facd asupra boalei" 7); dar aceste doftorii nu sunt totdeauna bune la gust, cí numaí mínunate ca efect, intocmai cum Ii í vorba, neplacuta la inceput, dar dacill spusa la vreme, prinde bine, cá .cuvantul bun si nepleicut este ca i doftoria gre(oasti,. fwä folositoare omului intelept, iar la cel nebun este ca otrava in midnuntaele stintitosului". 2)

Intre doctori, intre bolnaví sí intre spíterí este o legatura, de nedespartít, ea, megtersiugul doftoriei, sau erbile de doftorie pâná vor fi in dughiand, celui bolnav pemcl nu le vei da, nimic losesc ; i doftorul pand cu ddnsele, pe cel bolnav, de nu-1 va ajutori, nu-1 va insad to$a". 3)

Pe de altä parte, Nículae Mavrocordat adauga cu dreptate bolnavíí nu se trateaza la fel, cí dupa obraz chiar Fiji doctorilor nu intrebuin(eazd aceleafi medicamenle M(d de oameni de rand ca fatti de oameni vrednici de respect prin nobletti; pentru acefti din urmti se slujesc de mult mai bias nde f i mai bogate mijloace terapeutice". 4)

Príncipalul este ca doctorul sa scrie sau sá dea bolnavuluí tocma' ce'í trebue ca sá se foloseasca Dupti fire doftorul, dupti doftor leacul, f i dupd leac ttimtiduirea". 8) totusí Nículae Mavrocordat are un moment de indoíala despre stíitrta doctorílor sí efícacitatea doctoriílor, el crede sí in puterea nature', &del .mare este puterea naturei ; bolnavti fiind, se intremeazd pe neasteptate fi, spre uimirea doctorilor, ea singurti opereazei vindecdrile". 6)

Dimítrie Cantemír ca unul ce era un admírator al fatro-hímistuluí Van Helmont, are indoelí de alta natura; el crede in fatalítate. Pentru Cantemír, flecare om se naste cu o anumítä soarta, pe care Q numeste chezi" : cuius auspiciis nata fuit", adicd subt a cdruia chezi s'au nd scut. Sam ...in buni chezi dumnezeescul cuvd nt, pova(d ajutor ludnd...". 7) Sau Au spre chezi rdi vrtijile ceva (i-au mend?" 8) Idem, pag. 19, Idem, pag, 41. Idem. Divanul, pag. 218. N. Mavrocordat. Pareri vi cugettiri, No, 808, Hurmuzachi, vol. XLII, pa1-451. D, Cantemir. Istoria ieroglificii, pag. 252, N. Mavrocordat, Piren i vi cugetiri No. 863, pag. 454,Hurmuzachi vol, XIII, '7) D. Cantemii. Hronieul, pag. 8, 31, 58. 8) Idem, Istoria ieroglifiel, pag, 267.

www.dacoromanica.ro

58

Cat prive$te opínía celor mullí, opinía poporuluí, despre doctori, un cronícar al vremeí lui Brancoveanu, Del alar°, spune ca.:

Valahii, mai ales femeile, pretind a cunocc$te mai simple fi mai practice leacuri medicale pentru vindecarea bolnavilor, cari mor, cred ei, numai in arma interventiei medicilor". cat priveste opinía oamenílor inteleg6tori, Del Chiaro adauget: Oamenii intelegeitori respectá pe medic. Medicul Prim e foarte bine pleitit de Vistierie, ca clouei mii de galbeni pe an, afarei de tain zilnic, de peine pentru servitori, de carne, lumdneiri de seu si de cearei, etc. ; deosebit daruri din toate peirlile, mai ales medicului care a reusit sei redea seinifitatea vre unui boer bolnav, reisplata e cu atcit mai mare, in bani, $i un cal de pret". 1)

Cronícarii pomenesc pe doctori nu numai ca oamení de $tfintg., cari fac bine cat pot, ci, uneori, si in ipostaz de simplí asasíni, otravitori din ordín sau pentru plará, Cronicarul Simeon Dascalul relateazá dupä. cronícarul Martin Passcowscld, povestea faímosuluí Despot Vod5. (1561-63), cate a fost salvat de doftori. Despot, daca a ajuns la Curtea luí Alexandru L5.pupeanu, s'a apucat de feldefel de intrigi ; atunci Alexandru Voda :

...l'a-otreivit pre ascuas ; carele daca s'au priceput intrsacest chip c'et-i otreivit, s'au dalla doftori de l-au peizit f i nimica nu i-au fost, lar Despot, daca au e$it de la doftori, inclatei au fugit in tara le$eascei,..". 2) In schimb, loan Neculcea citeazi cazul unui doctor asasin, Grigore Ghica, domnitorul aventurier care a päcAlít pe imparatul Germaníeí, pe Papa de la Roma $i pe Sultan, a fost otravít in 1674 de un doctor grec, Tímon Numai, Dumnezeu este mult milostiv, iar apoi de seirg intoarce mila sa ; cel indatei s'au rabo& Grigore Vodei $i au murit. Norocul Cantacuzineftilor ; zic unii sei se fi agiuns Cantacuzineftii cu un doftor, $i sei-1 fi otr'dvit". 8) Anton Maria Del Chiaro Fiorentino. Revolutiile Valahilor, Traducere de Cristian, Editia 1929, pag. 24.

Simeon Dascilu, in Letopiseti, vol. I. pag. 40. loan Neculce, in Letopiseti, vol. II, pag, 205.

www.dacoromanica.ro

59

Faptul acesta s'a petrecut la Constantinopol, dar avem í un exemplu la noí, povestít de Enache Cogälniceanu, Era pe vremea luí Constantín Racovitd, in a doua luí domnie (1756-57), când

s'au seivdrfit Lascarache Geane postelnicul cel mare, care feir de pic de boald, afa seindtos fiind, s'au dus ; zic sei fi fost fie fost un franfuz anume otrdvit fi pricina De fapt frantuzul se numea Línchou, lar doctorul adus de el cu nume de mare invätat, se numea Giuseppe Antonio Pisani, un Leventín care a fost acuzat cá a pricinuit i moartea domnitei Sultana, sosia luí Constantin Racovítä, din care prícinä a fost pedepsít sä'. stea intr'un cuptor cu apd fi pdine".1) , Termenul intrebuintat pentru a aräta mestersugul dohtoriei" era cel de a dohtori", sau a doftori". Acesti terrneni se gäsesc sí in Pravile i in Cronicarí. Pravilistul spune

cine va cherna pre danfii spre vrdciuire, dohto.,era un dohlor anume Rodios fi afeita de reascd,", 2) Sau bine ftia mefterfugul dohtoriei,". lar conicarul Enache Cogälníceanu, spune Mrhai Vodd din Muntenia (1741-1743), a reufit sd-fi prelungeascd termenul domniei cu inca' trei luni, gratie interventiei

lui Stdvdrache cel bdtrein, care era fi dohtor, fi care infra pe la Sultan cd'ci e foarte indrdzne(, insd mai mult cu meftefug, cá doftoria pe multi, neludndu-le nimic",4)

Totí doctorii care au trecut pe la noi, au fost sträini. Negresít cá pe m'asura ce se fac noi cercetäri prín arhívele strä'ine se tot gäsesc nume noi de doctorí si se stabílesc imprejurarile care í-au adus pe alci. In cele ce urmeazA vom da, in ordíne cronologicä, numele celor pe care i-am gä'sít eu prín_cärtile ce am avut la indemänä. 18 Februariie 1,395. Cu prilejul expeditiei sale in Moldova, Sígísmund regele Ungariei a fost ajutat de Brasoveni. Drept recunostinta, regele le intäreste anumite privilegii de comert cu Tara RoEnache Cogalniceanu, In Letopiseti, vol. III, pag. 230. N. Iorga. Studii vi documente, vol. V, pp. 653-54. Bujoreanu, Prav. Matei Basarab Soborul 5-6, glava 11, pag 380. Idem, InvittAturile patriarh. Anastasie, glava 29, pag. 436. Enache Cogllniceanu, in Letopiseti, vol, III, pag, 208,

www.dacoromanica.ro

60

maneasca si acordé. titlul de doctor decretorum doctore", unor fete bisericesti si cetateni, printre cari citim í un Demetrio transsilvano" 1). Este o dovadac. titlul de doctor se acorda nu numaí de Universitäli, ci sí de regí. 1445. In timpul domnieí luí Vlad al II-lea, sau Vlad Dracu (1435-46), Ducele Burgundiei, a trimis in chip de cruciada o expeditie

pe Dunare, sub comanda lui Wavrin, care a ajuns ping. la Mew°le. La asediul castelului de la Turtucaia, la care au luat parte sí Roma.nii, Wavrin a fost lovít la o mänä, cu o piatra. ; din cauza lovítureí, sau din cauza vrunuí acces de reumatism, Wavrin a cazut greu bolnav sí a fost ingrijit de fizícieni si hirurgi notables docteurs en phisique", cari se gaseau pe corabiile expeditiei. Pe aceleasi coräbii se gasea

sí o farmacie apoticairie", bien sortyen" nu numai cu diverses manieres de drogueries", ci si cu diverse bäuturí de- la bonne malvisee (Malvoisie)". Wavrin a fost vizitat de Voivodul Ungariei, a bäut vin de Malvasia si noaptea tut terriblement manacle, et ¡uy prinst une goutte saillant toutes les joinctures de son corpz, et tous ses doitz de la main dextre lui cheyrent en sa paulme, les jambes et les bracz lui racrucifierent ; si n'eut tantost membre dont il se peust aidier, et ne faisoit tousjours que cryer, de la grant doulleur qu'll sentoit. Et les phisitiens et cyrurgiens de la gallee du cardinal, qui estoient notables docteurs en phisi que et cyrurgie, le interroguerent dont il pensoit que ce ¡uy pouvoit venir. A quoy il leur dist que ce avoit esté devant Chastel Turquant, de la pierre, challeur, sueur, refroidement et bruyne par maniere que dit a esté cy-dessus. Quant se vint au matin, les medechins lui asseyrent de grans ventoses sur les epaulles, au bouje du dos et au bout de esquine. Si coppoient atout rasoirs la char, et tyroient atout les ventoses le sang, lequel ilz pesoient sur une ballance, pour savoir quantes onches ilz en tyroient. Et pourtant..." 2)

De si aceste detalii privese un strain, iotusi sunt foarte importante, pentruca alaturí de acest strain au luptat si Romanii luí Dräculea Voda si pentruca con-tin cea dintaí stire despre notables docteurs" rataciti pe apele Dunärei, in contact cu Romanii, Inainte de 1460. Suntem in vremea luí Stefan CO. Mare N. Iorga, in Hurmuzachi, vol, XV/i, pa g. 5. Doc, V.

N. Iorga. Jean de Wavrin. La campagne des eroiséi sur le Danube, Paris Librairie J, Gamber 7, Pag, 73 *i urmit.; pag, 84,

www.dacoromanica.ro

61

(1457-1504), de la care avem prímele stiri documentare despre medici practica medicalá la noi,

Intreg la minte, nelenevos", $tefan Vodä hibea ospätul i de multe ori la ospete omora fdrei juder, adia arä multà judecatà, spune Ureche in limbajul lui laconic i frumos. 1) Si, omul care íubeste prea mult ospätuly se bolnAveste $tefan a fost bolnav de pe urma ospetelor de podalgie" spune cronicarul Nicolae Costín, 2) de podagrie", sptme Ureche, 3) de OM am spune noí astäzi. Pe de alto' parte, child a cucerit China, la 1465, Stefan a fost

ranít la un picior, si mai tärziu bolnav $i slab de ani", 4 ) a murít de o complicatie a acesteí rani. Toate aceste imprejurgri au silít pe Stefan Vodä, sá alba necontenit nevoe de medici. Inc6 inainte de 1460, el avea un bOrbier la Suceava, un Italian maestro Ivane barbero del dicto Vaivoda", de originA Genovez, 5)

6 Martie 1475.Dupe strOlucitele isbänzi ale lui Stefan in contra Turcilor, faima luí se dusese in toatä lumea, pän5. la Papa de la Roma,

Senatul Venetian, la cererea luí Stefan pentru uno medico pro cura et liberatione certi ulceris quod in crure sustinct", hotärOste sà intervie la Papa, ca satisfacä cererea. In acest scop trimet pe Paulum Omnebonum ad pedes Apostolicos et ea expositurum quae illi commiseratis expedivimus et regresum ad nos una cum medico a vobis requisito remittemus ad Excellentiam Vestram cupidi et studiosi liberationis diuturnae que vitae et valetudinis vestrae.". 6) 1480.

Din acest an dateazä hrisovul prin care Stefan ce!

Mare intOreste constituirea breslei calicilor din Iasi, pomenít mai in urmà de alte hrísoave de la Petru Rares, Ilias-Vodä, Mihai Racovità si alti Domnítori. S'ar pärea chiar cà existä o oarecare legAturg intre acest hrisov sí constituirea cu doí ani mai inainte a corporatiei sau a asezämäntului cersetorilor din Nurnberg, din Germania, asupra cäruia vom reveni. Ureche, in Letopiseti, vol. L pag. 178. N. Costín, In Letopiseti, vol, 1, pag. 394, apendice V. Ureche, I. c., pig, 177. ldem, L c., pag. 178. L Nikon Auswirtige Handelsbeziehungen der Moldau, p, 193, o. 3, Cf. Xenopol, vol, IV, p, 161, 12. 27, N. lorga, Istoria comertului rom. Vol. L p 125, in noti Acte gi fragmente, 111, p. 42-43, Hurmuzachi, vol, V111, pag. 7.

Ionenu Gion, Istoria Buoureltilor, Podul

www.dacoromanica.ro

62

Februarie 1501. Incä de la aceastä datä, $tefan Vodä al Moldoveí, trimite soli la Venetia pe Raínold vi Antoníu, oameni rdu imbrei cali" carí, in afarä de alte treburi aveau vi insärcínarea sä tocmeascä un medic pentru stäpanul lui bolnav, ') 26 Februarie 1502, Dupä o viatä glorioasä de lupte neintrerupte, $tefan cel Mare, era tot maí bolnav. Prín interventía regelui Ungariei, a obtínut trimiterea unuí medic reputat, loan Klingesporn, din Niirnberg. La data de mai sus, Comuna Niírnberg serie regeluí Ungarieí

Dupe formula de politefe... und filgen Ewer Konigelichen Gnaden mit Unndert htinigkeyt ze wissen, das sich dieselben Ge-

sandten in irm Bevelh ains Doctors halben in der Ertzney getrewlich und vleissig gehalten und wir, neben in, Ewr Konigelichen Durchleuchtigkeyt und gemelten umserm gnedigen Herrn

zu Ern und Gefallen, Vleiss getan und fur gewandt, denselben Doctor auffzebringen..." , 2)

In acelav tímp, Comuna Niirnberg serie ví luí $tefan, comunícAnd trimiterea luí Iohane Klingensporn, un doctor care fusese foarte pretuit ca medie al oravului í pentru care, trímítându-1 se fäcea un adevArat sacrifíciu Dupti formula de politetcl : ...Apparuerunt his diebus apud nos Illustrissime Dominationis Vestri familiarA-Udalricus, et Anthonius. eusdem Dominationis Vestre patentes in papiro literas nobis ostendentes et tandem causam et negocium sue ab ipse

Ill-me D. Vestra destinacionis pulcerrime significantes. Quamprimum autem -ex eorum relacione de domino Iohane Klingensporn, medicinarum doctore (3), nostro (in arte sue) familiari, evocando inteleximus, nos mox in eum iturum consensimus. Et, quam vis ille doctor, propter suam senium, et longisimum iter. ire diu recusaverit, nos tamen incolumitatem Illustrissime Dominationis Vestre corporalem ex animo desiderantes, una cum dictis destinatis, apud ipsum doctorem effecimus, quod eum Illustrissimam Vestram Dominationem acedere commovimus. Integerrima mente optamus eum Vestre Illustrissime Dominacioni pro desiderio consultarum ; libe ntissime enim semper facimus quod Vestre Ill-me D. kloriam et desiderium aucturum sentimus. Nec tacere coronam Il-me D. Vestre possumus de exactissima N. Iorga, Arhiva Soc. $t. si Literare din Iasi, 1898, vol. IX, pag. 66-60, N. forge. Acte si fragmente, vol. Ill, pag 73. Narnberg, Staasarchiv, Niirnberger Briefbuch 48, fo 230 Vo.

www.dacoromanica.ro

63

et vigilantissima opera et diligentia in his negociis nomine ll-me D. Vestre in civitate nostra gestis per predictos Udalricum et Anthonium adhibita. Datum die Sabati 27 mensis Februarii, anno etc. In nota 3, se spune : Niirrlberger Rathbuch, 7: Doctor Henricus Klingensporn ist drei Jar bestelt zu gemeinen Statleybartzt,

ein Jar umb 100 Gulden Sold, und gest an uff nechste Quottember, Octava quinta post nativitatem Marie 1499". (13 Octombrie).1)

Ar urma, dupä aceastà notä, cä. Henric Klingensporn, nu Iobane cum se specífia in textul latín, a fost numít pe timp de treí ani ca medic al orasuluí, de sígur la Suceava. lar dupä data aceleíasi note, angajamentul a inceput in 1499 sí expira la 1502. Rezultä Stefan cel Mare a fost cel dintai la noi, care s'a gAndit sá aducä un doctor pentru nevoíle multimeí, pentru nevoile orasuluí adicä ar fi prímul organízator al asistentei medícale publíce la noi. Si (Jac& *tern seamä cä tot acest Domnítor a dat hrísovul prin care se constítue corporatia calicílor din Iasi, numaí la doi ani dupäi ce s'a constituit aceiasí corporatie in Nürnberg, trebue sa admitem ca acest

fapt nu mai este o simplä cbincidentä de date, ci, a Stefan Vodà urmând exemplul Apusuluí, lucra dupe un plan cert de organizare a asistentei, adicA a asistentei säracilor sí a bolnavilor, 1 August 1501. La aceastà data, dupa cum vom vedea dín-

tr'o scrisoare al are' text il däm mai jos, Stefan Vodä avea in Suceava un doctor Italian, Mateí Murianu, care semneaza Matheus Murianus, artium et medicinae Doctor". 2) 4 Decembrie 1502. Stefan cel Mare serie Dogelui Leonard Loredano, sà inlesneascä cumpärarea unor medícamente prescrise de

Matei Muríano, Scrisoarea o trímite printeun venetian Dumitru Purcivi, care trecea prín Moldova, in drumul luí dela Moscova spre Venetia :

Stephanus divina favente gratia dominus heres et vayvoda Moldaviae. Rlustrissime et E-me Princeps domine amiceque noster charissime. Quum superioribus annis is industriosus Demetrius Purcivij exhibitor cum oratori bus principis Moscovicie ad terram nostram Moldaviae applicuisset de medio vestrarum dominationum nunc eundi rursus propter merita sua amplis N. Iorgi, 1, c., fo, 231. Vo, Veal la data de 7 Decembrie 1502,

www.dacoromanica.ro

64

sima justa persuasionem Exc-mi Domini Matthaei Murriani doctoris medicinae concivis -Vestrae Dominationis fidelis nostri ad urbem V. D. Venetiae transmisimus ut nobis pharmacias

aliquas sive medicinas justa consilium Domini Matthaei nobis nacessarias emere et comparare pecuniis nostris propriis anhelet et debeat pro co affectamus V. I. et Ex. Dom. causa nostri eundi Demetrium modo aliquali retinere non velint sed dispositis ibidem vestris necessariis ipsum integre et salvum sine dilatione ad nos remitiere dignentur. Clementissime Altissimus V. I. D. ad vota conservet feliciter. Ex arce nostra Sustavia IX decembris anno domini millesimo quingentesimo secundo". 1)

7 Decembrie 1502. Dupe trei zile, doctorul luí $tefan Voda, Matei Muríano, trimíte si el o lung5, scrisoare-raport aceluías Doge, tn care dà o multime de date istoríce, cum si ateva informatii interesante pentru noí. Muriano spune cà se afla in Moldova, cu voia Republicei, dela 1 August, $tefan í-a spus c5. n'am vrut sei trimet dupti doctor in vre-o alt6 parte a lumei dec6t la prietenii mei, cari sunt sigur di mel iubesc" :

Dupei formula de politeg i : La causa che per havanti non habbi scritto a la Sublimita Vostra e stata la infirmita grave ho patito dal primo zorno de avusto che zonzi in Moldavia per tut-

to octubrio proximo passato, non obstante tamen la malatia grande adi 22 avusto io fo a la visitation de questo Illustrissi-

mo Signor Duca Stephano et fici l'oficio di fedel servidor di la Serenita Vestra con quella" forma de parole che se convien a un tanto signor quanto e questo, lo qual ave gratissimo "con demonstration e parole molto amicabele in fra le quali disse : io non ho voluto mandar medico in akuna parte del mondo salvo da li amici mei li qual son certo me ariano, et dissemi etiam : io sono circondato da inimici da ogni banda e ho avuto bataie 36 dapoi che son signor de questo paese de le qual son stato vincitore de 34 et 2 perse.Dupe ce face un portret al lui .5'te fan, adauge i : prosperoso de la pei sona per la eta sua se questa infirmità non lo havesse oppresso, ma spero in Dio farli gran zovamento per quanto posso comprender per le cosse principiate".2)

11 Octombrie 1503. Din pricina accidentului suferit, sau din cine stie ce altä" cauz5., doctorul Matei Muríano a murít, Aceasta Hurmuzichi, vol. VIII, pag. 35, doc. XLIV. Idem, doe, XLV, pag, 36-37.

www.dacoromanica.ro

65

imprejurare 1-a fticut pe $tefan Vodg s'a se adreseze din nou Dogelui Venetiei, sà-i cearg, alt medic si medicamente. In acest scop a trimis la Venetia pe postelnicul Teodor, care, in drum spre Venetia, a mai luat si un insotitor cu recomandatie dela loan Corvin, regele Ungariel ; $tefan scrie Stephanus Dei' gratia dominusque Terrae Vayvoda Moldaviensis salutem ac sincerae dilectionis affectum. Notum facimus Vestrae Excellentiae quemadmodum et V. E., scire poterit quam multocies ad V. E. nostros homines misemus pro médicis tempori item elapso ad V. E. pro uno medico miseramus quem quidem medicum eadem V. E. nobis transmisit. Sed idem medicus ad nos egrotus pervenit ita ut nobis nihil pro ficere potuit, quem in eadem infirmitate diem clausi ; .iccirco de hoc V. E. nos multum regratiamur bono que nomine ab eadem V. E. accepimus, quare et nunc misimus ad eadem nostrum hominem Theodorum nomine cubicularium nostrum petentes admodum V. E. ut nobis mitere dignetur eadem V. E. unum medicum ad tempus quousque V. E. voluerit qui nostra egritudine nos iuvaz e posset in quo nobis eadem V. E. rem pergratissimam exhibe bit quanto que amore eadem V. E. suscipimus quem quidem medzcum nos peroptime pacifice ac honorifice tractamus ac nutrimus, eumque vero repatriare volverit eundem iterum honorifice ac cum pace emittemus et redire permitti faciemus ad propria, quic quid vero predictus homo noster eidem V. E. ex parte nostra dixerit declarantes eidem lidem adhibere degnimini creditivam quoniam verba nostra sunt. Dat in castro nostro Zuchaviense die dominico ante festum Galli Episcopi videlizt XI-a mensis Octobris anno Domini millesimo quingentesimo tertio, 1)

21 Decembrie 1503. Adi 21 Dezembrio in Colegio fo San Thoma", Postelnicul Toma si trimisul lui loan Corvin, au expus Do-

gelui scopul misiunii pentru care au venit, in Venetia, din partea lui Stefan VodA si a fiului sail. Bogdan, adica la malattia sua pregava la Signoria li desse uno medico perche maestro Mattio che vi ando e morto et lo vol ben pagar e condurlo a sue spese". Principele li-a ra'spuns : lo vedera ,volontieri et si vederia dir al Colegio de medici ne mandasse uno, et che col sangue potendo lo voria va-

rir ; et dimandato dil mal, disse di li piedi et di le man non si poteva mover di ajutar, dil resto sta bene, za li fo fallo conseglio di medici di Padoa etc.".

2)

Hurmuzachi, vol. VIII. Doc. XLVII, pag. 38-39. Idem.

N. Iorga, Istoria comertului rotation, vol, L pag. 127, citeazi pe Nis-

tor. Handelabeziehungen, pag. 201.

www.dacoromanica.ro

5

66

28 Decembrie 1503. Trímisul luí Stefan Vodg i cel al lui loan Corvin au avut de ales intre treí candidati Gheorghe din Piemont, Ieroním de Cesena, sugtinut de Colegiul medicilor vi maestro Alessandro Veronese", La inceput au ales pe Gheorghe din Piemoat, dar s'a opus Colegíul, care spunea: havevano electo domino Hieronimo da Cesena et che questo non val nulla et chel salario e de ducati 500 al ctnno et che maestro Alessandro Veronese vi anderia, or per il Príncipe ii fo ditto non lo tolesseno che non lo cognossevamo sufficiente, et cussi si partino per veder l'altro". 2 Ianuarie 1504. Trimivii luí Stefan vi Corvín, s'au oprít asupra lui Cesena qual Il collegio de medici lo ha ricorduto e zovene e cussi si partirano". Si ava au pornit-o spre ar51 2) 25 Februarie 1504. Boala lui Stefan Vod'a ingrijora pe toatg lumea. Regele Vladíslav serie Savilor ..adversa valetudine Wayvode Moldaviensis...", si le cerea s ia nasuri de apgrare contra Turcilor. 3)

21 August 1504.

Marti 2 Iulie 1504, a murit Stefan cel Mare. 4) In ultímele luí cupe a fost asistat de Ieronimo de Cesena, un medic evreu al Hanuluí Tgtarilor, un bärbier din Buda, vi poate,

un Lonardo de Massari phisico". Acesta din urna, a trimis o scrisoare din Buda, cu data de 26 Iulie, unuia Zuam Badoer Dottor et Kavalier", in care descrie cele petrecute la moartea lui Stefan. Boggtia detaliilor cu care lace aceastg descriere, ar fi o dovad5, ca a fost fatá vi el; dar, s'ar putea sä vtie toate aceste amänunte dela bärbierul din Buda, care, dela 2 pang la 26 Iulie, data scrisorii, a avut tot timpul sá ajungg acasa, la Buda. Massarí povestevte c5, in ultimul timp rana pe care o avea Domnitorul la picior, s'a agravat, Meat Cesena i medícul Hanului, au hotgrát sá ard5 rana, dei nu era ngdejde de scApare; Siando esso Stephan° impiagado le gambe et aliqualiter reducte in un momento se comenzo alargar le piage et come ha tnteso li medici pronosticano esso esser spazato et li deno el ftzogo a le piage et per consejo de mistro Hieronimo da Cesena

medicho el qual ando quest anno mandato par la Signoria et uno Zudeo medico del Imperator de Tartari". In acest timp, boerii se certau pe cine sá aleagg Domnitor in locul lui Stefan. Acesta allá, Hurmuzaehi, vol. VIII, doeumentul XLVIII, peg. 39. Idem, doe, XLIX. Idem, vol. XV/i, doc. CCCII, pag, 164. Ureche, In Letopisetl, vol. I, Pag. 178.

www.dacoromanica.ro

67

si Cu toate ea era aproape agoníc s'a ardtat la moarte, viatei fen seineitate, teribel si prudent in ace* timp" ; a pus sa se ucidá ceí rasvratifi, apoi a procedat la alegerea noului Domnítor. A fost ales fiul sau, Bogdan. $1 insagi $tefan la urcat pe tron. Dona zile In urma a murít in do zorrzi reddidit spiritum". Noul Domnítor si boerii au certificat purtarea corecta a medícilor sí, barbierul din Buda si medícul Hanuluí au si plecat ; Ieroním Cesena de frica va fi refínut a intervenit la secretaríatul Italian (din Buda), ca sa-1 recheme

Item come postscripta ha ricevuto una lettera di mano di maistro Hironimo di Cesena sopra nominato, li scrive el fiol e sta electo Vayvoda et cognoscendo lui et li baroni non esser sta difetto de li medici hanno promesso de remandarli tutti honorifice. Vero e che un barbier di Buda e sta remandato et el mi.. edego Zudeo de l'Imperator di Tartari ; ma esso mistro Hieronimo dubita non esser ritenuto de li e lo prega fazi il Re scriva una lettera in sua recomandozione et che prega il nostro segretario e cussi la fara far et *manderala per l'ambassator,.," 1) 1504-1506.

Bogdan (al treilea) Voda, fiul lui Stefan cel Mare,

era orb ; uno oculo orbus" spune Miechowski, cronicar si medic de curte al regeluí Sigismund I, contímporan al lui $tefan cel Mare. 2) Dupe Cromer, cronicar Polon, Bogdan ar fi fost numai incrucigat si-í spunea Bogdan Luscul"; adica ponihos", explica' $incai ; lar termenul de poníhos inseamna omul care nu vede bine, om strabic, 3) Oricum ar fi fost, luí Bogdan í se faciise de insuratoare, si voia sA la de sofie pe Elísabeta, sora Craiuluí Poloniei, Alexandru, Multe si mari necazurí a avut de tras Moldova de pe urma dorinfeí Domnítoruluí, cA Elisabeta nu-1 voia de sof, lar Craiul Alexandru vedea pe soru-sa cei nu va sd meargei dupei Bogdan Vodd, ceici era prea grozav la Mid fi orb de un ochiu". 1 Ca sail ajunga finta, Bogdan a prímít condifia ce í se punea, ca Elisabeta pazeasca credinf a religioasa si aduca chiar si medícii ei ; si a trímis Bogdan oamenii lui pe Tautul Logofatul, pe Isac camerarius" qi scriba", cari au primit condiflunile Hurmuzachi, vol. VIII, doc. L, pag. 40-41.

Arhiva istorici a Rominiei, Tomul I, pl. II, pag. 46. $incai, Crordca, vol, II, pp. 105. 107, 109. Citeazi : Crotnerus, III, pag, 452. Gr, Ureche, In Letopiseti, vol. I, pag. 179-80,

www.dacoromanica.ro

68

..deinde ut dominas noster illustrissimus palatinas huic serenissimae reginulae medicos et doctrinae Romanae sacerdotes, praefectos muneribus et ministros utriusque generis sem per sustentet, quibuscum sit ei quotidiana et honesta consuetudo,,. 9 1495-1508.

Sunt anii domníeí luí Radu (al IV-lea) cel Mare

al Piel Românesti, fiu al luí Vlad alugärul. Radu a fost un om boleac de pícioare ; din 13 ani cat a domnít, sapte i'-a petrecut intr'un cárucior, cu care se transporta pe unde avea nevoe in ínteresul

jári sau al luí. Sultanul Baíazet al II-lea, cel ucís de un medie evreu, 2) spune despre Radu Voda

Rdsboaele nu se poartd numai cu puterile trupului, ci mai mult cu teiria de suflet. Sd ia exemplu de la Domnul Threi Romanefti Basarab Voevodul, 3) care, de fi e strd in de le gea musul-

manilor, totufi in cea mai mare skibiciune a puterilor sale, s'a purtat ca cea mai mare deftepteiciune fi, cu toate cd eapte ani intregi a fost pus in ralvan (quadriga impositus) fi purtat din loc in loc, totufi a dirmuit tara Roinanilor lui ca deosebitd tdmire a supufilor. Schimbdtoare fi nestatornice fi vefnic donloare de lucruri noud sunt sufletele poporului din tara aceia, dar, cdt despre acesta, nu s'au instrdinat, pentru sklbiciunea fi pentru boala picioarelor (podagra), de Domnul lor...". 4)

Avem si alte stíri despre boala acestuí domnitor Radu Voclá adusese in ará pe fostul patriarh Nifon, chip sä organizeze biserica tärei. De organizat a organízat-o el, dar a autat sä se amestece sí'n via-ka de famílie a Domnítorului, cefánd ca Domnul sá despartä pe sora-sa, Caplea, de boerul moldovean Bogdan, pe motiv cá. acest boer mai avea o sotie la el acas'ä. 5) Sí Radu Vodá l-a trimis pe Nífon sá mai medíteze asupra acestor lucrurí la M.untele Atos, Un povestitor al vietei luí Nífon, spune despre boala luí Radu c¿ízu eghemonul Rada intr'o boald groaznicd i cumplitd", pe urma blestemelor acestui patriarh mazil, 6) Hurmuzachl, vol. 11/2. Apendice, doc. slavone. Doc. DXXXIII, pig. 726.

D. Cantemir. Istoria Imperiului bizintin pig, 201 n. 65. N. Iorga : Turcii numesc o tara o un Domo dupa cel dintul stipinitor de acolo, pe care 1-au cunoscut. De aceia spun lui Radu Basarab". Idem, In Floarea darurilor", pag. 434-435. Idem, Ist. bisericei romo vol, I, pag, 123. Idem, Floarea darurilor", pag, 435.

www.dacoromanica.ro

69

1507. (?), Radu Vodá.' cel Mare a trímis la Brasov pe Stale° logofaul, 1 sk-í aducá un meter príceput in boala de pícioare :

Bunilor noftri frati fi cinstiti domni, judetului fi celor 12 petrgari din Brasov, dragei inchineiciune vet' aduce Domniei Voas-

tre fratele D-voastre Staico logofeitul. Si dau de Ore D-voastret ca unor buni fi cinstiti frati ai mei, cei am auzit acolo la D-voastrd de un om meter ce se pricepe la boala de picioare ; de aceia, incei mei rog fi cer dela D-v., sel mi-1 trimiteti cu acest

om al meu Nanciul, ca sei mi-1 aducd. Si daca va da Dum-

nezeu sei inteleagei boala mea fi sei-mi foloseascd, n' are sei aibei pagubei, precum fi D-voastrei infivd. 2)

29 Februarie 1508. Nu stim daa. Brasovenii vor fi trímis mesterul pe care-1 cerea Radu Voda ; stím insä., cá la data de mai sus, medicul domnítorului era un Franciscum phisicum", despre care Domnitorul seria Sibienilor in presentes autem eisdem referimus quod Franciscum phisicum nostrum concomitan i fecistis". 3) 12 Martie 1508. Boala lui Radu cel Mare se agravase si Regele Vladíslav serie despre acest lucru Sasilor, ca sä" ía másuri de pazá din vreme : fidelem nostrum Spectabilem et Magnificum Radwl Wayvodam parcium regni nostri transalpinarum gravi et extrema laborare valetudine". 4) 18 Ianuarie 1509. In Muntenia domnea Mihn.ea Vodà cel räu. Acest domnitor avea la curtea luí un doctor, Petre, pe care il considera ca boer al luí is autem Petrus doctor est fidelis noster et boyar huius regni nostri". Ginerile acestuí doctor, fäcea afaceri cu un turc Mehmet, Doftorul Petre dkluse garantie pentru gínerile sau si acum era urmgrit pentru datorie cu ajutorul pircálabului ungur din cetatea Poenarilor. ,,,Fi ce", strigá. Vodá, la amenintärile de zä'beríre ale acestuía, patent noi set- däm legati in metnile Turcilor, pentru datordle

ginerelui lui, pe acest om drept, cu copii fi sotia sa ?" : Num quid hunc iustum simukum liberis et uxore propter debita generis sui possumus ligatos dare ad manus Turcorum ? Nam enim Turcus debita petit a fideiussore, (videlicet) Petro doctore". 5) 1) Un Staíco A fost prímul Sot al Capleí, sora luí Radu VIAL Cf. N. Iorga. retorta biseric. rom., pag. 124. 2)1. Bogdan. Relatiile Tire' rom., cu Brasovul sí cu Tara Ungureasci, vol, I, pag. 302. N. Iorga, in Hurmuzachi, vol. XV/i. Doc. CCCXXIX, pag. 180, Idem, doc. CCCXXX, pag. 180. Idem, doc. CCCXLVII, pag. 190-91, N. Iorga. Istoría comer, rom. Vol. I, peg. 133.

www.dacoromanica.ro

70

1510.

Un an mai tirziu de la ap6rarea doctorului Petru,

Mihnea Vodä. a fost ucis la Sibiu, pentrueg ar fi rusinat sora unui Sirb, Dumitru Iaksich, Pe morm'antul Voivodului s'a scris un epitaf in versuri latíneti, comrituse de doctorul loan Sallus, 1) 5 Decembrie 1517. Neagoe Vodsä Basarab al Tarei Române0i (1512-521), a avut ca medic un Ragusan, pe Ieronim Matievich medico chirurgico, servitori illustris domini Bassarachz". La data de mai sus,

Ieronim se afla in Venetia ca trimis din partea Domnitorului, cu un dar de seamä, regäsim apoi la 9 Aprilie, &finis pro rebus et marcanciis" de cumparat pentru stä'panul sälu, Cu aceste prilejuri, dogele Leonard Loredano il face cavaler

., pentru amicia fi buna vointd ce ne unefte stroins cu insufi domnul Vodd, precum fi pentru demnitatea personald a zisului ambasador, am crezut de cuviintd a-1 orna cu onorile fi titlul de cavaler, prin cari sd se facá cunoscut tuturor meritul lui. Afa dar, dupd ce-fi implinise tinta ambasadei, l-am inaintat cu solemnitate la onoarea, gradul fi clemnitatea ordinului cavaleresc fi I-am fdcut Cavaler, inpodobindu-1 cu ceremonia obicinuitd, cu sabia, braul fi pinteni, fi acordandu-i pentru viitor fi dreptul de a se numi Cavaler splendid, mai deindu-i facultatea fi autoritatea de a purta totdeauna haine aurite precum sabie, brew, pinteni fi alte orificare insemne militare aurite, fi de a se bucura de o mare preeminentei, juridictiune, hbertate fi toate celelalte privilegii ale ordinii cavalerefti. Spre marturie fi confirmatiune am poruncit a se anina sigiliul nostru cel de plumb, 1518, Martie 7. 2)

Este o cinstire, care ()Licht de putiná valoare ar fi avut, se resfrAnge totu0 asupra TArei, Domnitorului i ambasadorului sgu, doctorul Ieronim Matieviai, 24 Iunie 1518. La aceastà data se semnaleazg prezenta la

Venetia a unui sol Anton Paicalas, vreun Grec, trimis de Steftmitä, Voda al Moldovei (1517-1527), ea sti ceará un medic pentru DomTifton 3)

1521.

In socotelile Braqovului de pe acest an se p6mene0e

Hurmuzachi, vol. 11/2. Doc. CCCCLXXVII, pag, 608

Sincai, Cronici, vol, II

pa g. 116.

Haideu. Arh. Istor. Tom. I, pag, 69. N. Iorga,Arh. soc. stiint. i literare din lap 1898, pag, 66-69. Don't documente din Arhivele Ragusane,Hurmuzachi volumul VIII. Doc. LV, p. 45. N. Iorga, 1. c,, mai sus, pag. 69.

www.dacoromanica.ro

71

de un Iheremiae domini waywode Transalpinensis physico" amator de vin roqu ,,lepore", culoarea sangelui de epure, ') 1523. Tot in aceste socoteli se pomeneqte de un alt phis& cum" al domnitorului Täril Româneqti, din acea vreme, Radu (al VI-lea) de la Afumati (1521-1529) : vectori vehenti phisicum domini waywodae Transalpinensis ad Castrum Mariae", In Arhiva oraqului Braqov se pomene0e de Februarie 1523. medicul lui Radu, care merge la Feldioara, 3) 8 Mai 1528. Stmtem in vremea lui Petru Rareq din Moldova (1527-1538). Petru Rareq, de care s'a spus cä ar fi fost qi el

doctor 4), se plânge Bistritenilor despre fuga unui medic al salt unum phyrcum", probabil physicum, care a luat i ceva din banii Domnului

Dupe formula de politete Speramus Vestras Dominaciones non ignorare quomodo anno preterito Egregius Logofetus de Turcarum faucibus nobis unum phyrcum (probabil physicum) una secum adduxerat. Nunc autem, his transactis non muftis prete-

ritis diebus, se ipsum a nobis clamdestina ad vos contulit, et inibi requiescit, noa quo que eidem fidem adhibueramus et ei porreximus quin que milia aspera et duos peroptimus equus ; ipse

autem nos suis actis blandiciis fefellit. Quare rogamus Vestras Egregias Dominuciones ut ob contemplacionem nostrarum prefatum phyrcum nobis terga versus mittere debeatis,.." Datum in opido Batusan... 21 Aprilie 1532. In registrul de venituri qi cheltueli, al jucheltuelile facute cu vizita unui dominus detului Braqov, se trec Stephanus doctor episcopus Sirmiensis a domino Gritti ex Thergowysta", un doctor probabil in teologie, 6) Alte cheltueli pentru doctori et secretario domini Gritti", se inregistreaza la 19 Mai 1532. 7) 13 August 1535. In timpul domniei lui Radu Paisie in Muntenia qi Petru Rereq in Moldova, se vorbeqte mult de un doctor Paul. Reputatia acestuia ajunsese aqa de mare, ea.' Il chemau toll din toate Hurmuzachl, vol. 11/3, pag, 380 qi pag, 387. Idem, pag, 447. N, Iorga, in Hurmuzachl, vol. XV/i, Doc. CCCCLXXXVIII, pag, 267, n, Vezi nota 4, pag. 53. N. Iorga, n Hurmuzachl, vol. XV/i. Doc DLVII, pag, 304. N. Denau,ianu, in Hurmuzachl, vol, 11/4, pag, 34. Idem, pag. 36,

www.dacoromanica.ro

'72

pärtile, boerii ea si Domnitorii.. Despre drumurile pe cari li-a tot fäcut când. in Muntenia, cand in .Moldova çí micile cheltueli ocazio-

nate de aceste drumuri, se face mentiune In Registrele de incasari si cheltueli ale orasului Brasov. Prima mentiun'; E.. t.e la data de mai sus : dom. doctori Paulo ac apothecario in Fogaras 'cl venerabilem dom. Sigismundum Thomory ibidem morbo corrc ,tum du& ex commisione regia ad Radwll waywodam pro ficisci debuerat". 1)

Noembrie 1536. Dupe un an, doctolul Paul esteL\lemat de catre boeri dom. doctori Paulo in Transalpinam misso ad .iedendum aliquot boyaronibus". 2)

6 April 1537. Acelas doctor Paul es t chemat de Petru Rares din Moldova ; domino doctori Paulo in Moldaviam ad vocationem waywode Moldaviensis profecto". 3)

23 Septembrie 1537. La aceasa datä doctorul Paul se g6.sea tot in Moldova : Dominica ante Michaelis Francisco Pellioni in Moldaviam misso ut dominum doctorem evocaret, ac domino reverendissimo Malautica emeret", 4)

1 Octombrie 1537. O mentiune tot pentru doctorul Paul : domino doctori Paulo, pro tertia angaria". 5) 19 Decembrie 1537. Care sarsitul acestui an se pomeneste inch' odatä de unele cheltueli acute cu doctori i apotecari Domino doctori ad ultimam angariajn" ; i mai departe, la aceiasi &AA : domino Georgio Blesch ratione census dominorum domini doctoris, apothecarii, ac currificis". 61

La aceastä datä gäsim pe doctorul 22 Decembrie 1538. Paul printre lefegii comunei Brasov, cu leaf ä plätitä la fiecare trei luni; cu alte cuvinte acest domino doctori Paulo", este medic comunal plätit cu 80 de florini pe trei luni. 7) 15 Februarie 1542, Cu prilejul unor cerceari ce s'au fä.cut pentru o crimä', se pomeneste de un doctor Matheus plebanus bistriciensis", si tot cu acest prilej se pomeneste de o scrisoare din Idem, pag. 93. N. Dens4anu, in Hurmuzachi, vol. 11/4, pag, 113. Idem, pag. 136. Idem, pag. 139. Idem,

Idem, peg. 140. Idem, pag, 187,

www.dacoromanica.ro

73

Petru Rares, prín care cerea Venetienilor o otravä aconito", ca sá scape de dusmanii lui .,.tandem eciam Venecias a luí

1538,

pro aconito misisset quomodo ipsum faceret aliquo modo intoxican".

1)

Urmeaza o bucatä de vreme, pân. in 1556, In care nu avem stirí decat despre bärbieri, stiri pe cari li-am consemnat la locul lor. Iunie 1557.

Pätrascu Vodä (1554-1557), tatäl lui Mihai Vi-

teazu, s'a bolnavit asa de tare eä a fost nevoe sä se dud. la Ramnicu Valceí, dupá un aer mai bun. Intio notä din socotelile Sibiuluí se spune Vayvodam Petrasko ad Rymnyk". 2) La 28 Iuníe, Sibienií Ii trimit un doctor: amplius pecierat sibi doctorem medicinae intromitti", 3) dar färä folos, del Domnitorul a murit in zilele Cräciunului, la 24 sau 26 Decembrie 1557. Este data dud au aflat Brasovenii 3 sau 4 Ianuarie 1558. despre moartea luí Pätrascu Vodà, asa cä doctorul pe care l-au &I-

mes si ei, era de prísos quidam doctor a sua Reginali Maiestate ad dominum Petrasko Wayvodam pro fecturus, cum iam esset m07i1111S". 4)

5 Octombrie 1558. Un doctor care pare a fi Roman, doctorul Ion Evangelista din Sibiu, este trimis la aceastä data, prin Brasov, in Muntenia, de unde probabil, a trecut si in Moldova

la Läpusneanu Vodà, care avea mereu nevoe de doctori, 29 (?) Noembrie 1558. La aceastà data* se mentioneazä in socotelile Brasovului venit quidam doctor Suarum Maiestatem ex Moldavia, qui hic moratus est quatuor dies". Pare a fi vorba despre doctorul Evangelista, care va fi fost in Moldova pentrud dupä cateva zile se face mentiune despre acest fapt, 13 Decembrie 1558. In socotelile Sibiului se spune reverso doctore Ioanne Evangelista ex Moldavia". 7) 17 Martie 1559. In aceleasi socotelí se mentioneazä doctorul dus la Braqov". Negresit, pare a fi vorba iaräsi de un drum fäcut de acelas doctor Evangelista, 8) N. Iorga, n Hurmuzachi, vol. XV/i, doc, DCCLXXI pag. 413 0 414. Istoria comertului rominesc, vol, I, pag. 128. N Iorga, In Hurmuzachi, vol. XI. Socotelile Sibiului, pag, 868, Idem.

Idem, Socotelik Bralovuluí, pag. 797, Idem, Socotelile Síbiulul, pag. 868, Idem, Socotellle Brasovului, pag, 800. Idem, Socotelile Sibiuluí, pag. 871, Idem, pag, 871.

www.dacoromanica.ro

Idem

74

20 Decembrie 1560. Alexandru Läpupeanu al Moldovel a fost un domnitor sanghinar, care ucidea din nevoia de distruge vriqmaqii, ca sä poati domni, dar ucidea qi din plkerea sadícá, ca si vadi curgAnd singele. Cu un asemenea om nu se glumea ; cei earl Il ingrijeau trebuia si fie in pazi. Andrei bärbierul care l-a ingrijit ani de-arAndul, era s'o päteascä ; odatä insäqi Vodá Il trimete inapoi, la Bistrita, cu o notá de care singur se mira incoluMem et salvum", adici bun teafär am zice noi. Mai räu era s'o päteasei un doctor strà.'in, Asola di Bressano, un t&n&r medic fost in serviciul regelui Transilvaniei ; a dat o doctorie mai tare gi a fost acuzat a vrut si oträveasci pe Domnitor. Era gata-gata s'ä, i se tae capul qi numai cu interventia patriarhului a scipat de la moarte: ritruova qui hora un giovine medico d'Asola di Bressana, ii quale giet alcuni anni era al servitio del Re di Transilvania, et essendo stato ricercato dal Signor Alessandro vaivoda di Moldavia in certa sua grave indispositione, quel re gli lo concesse, et egli medicandolo, portando cosi, come esso medico dice,

la qualita del suo male, gli diede una medicina un poco gagliarda, la quale perche fece molta operatione, fu causa, che esso medico fusse imputato d'haverlo voluto venenare, et percio fu posto in prigione, con opinione, che poi gli fusse tagliata la testa,

Di dove con gran fatica il Rev erendissimo Patriarca Greco di Constantinopoli ritrovandosi a caso in quel luogo hebbe modo di

liberado con pagar presso ducento ducati per le spese, che gli erano state fatte, pigliandolo al servitio suo ; doveegli e stato fino al presente, che essendo venuti qui dui ambasciatori mandati a

posta dal detto Signore Alessandro, a quest'eccelsa porta per procurar d'haverlo nelle mani, et condurlo in Moldavia, presentarono al magnifico Rusten bassa 10,000 cechini d'oro richiedendogli, che fusse loro dato il prefato medico. Il qual magnifico Bassa,_ volendo satis fare a quel Signore ordino che fusse preso,

et condotto a se. Il che fu fatto martedi sera, et il seguente giorno condotto alla magnificenza sua la quale Dragomanando Domino Michiel Cernovicchio dragomano di Vostra Serenita, che a caso si ritrovo da lei, gli disse che l'era dimandato dal Signor di Moldavia, et che ella voleva, che egli andasse a ritrov arlo. quale narrandole prima le imputationi, che altre volte gli erano state fatte, disse, che altrimenti non vi volea andare, et che si

voleva far Turco, di modo, che il magnifico Bassa resto tutto sopra di se, et voltatosi alli detti Ambasciatori, disse loro, che havendo egli fatto quanto che el poteva in questa materia, et che volendosi il medico far Turco, non sapeva che altro fare, che farne arz al Serenissimo Signore. Il qual crede, che non or.. www.dacoromanica.ro

75

dinera altro se non che egli sia liberal°, di maniera che li detti Ambasciatori c'hanno per questa- cagione donato al magnifico

Bassa-

Di Pera alli 20 di Decembre 1560. Hieronimo Ferro Bailo in C-poli. ')

Si cu toate acestea, sanghínarul Läpumeanu, care nulí cruta banii cand era vorba sä, urmäreasc6 o räsbunare, avea pentru sosia lui atentíuni de o duioqie rarä cand a fost bolnavä doamna lui, Doamna Rucsandra, Alexandru Vodà a trimis tocmaí la Bis-frita sä-i aducä cireqi bune, din care poftíse Doamna rogamus... si apud eas vel eciam alibi in propin quo nancisci cerasg istius anni posunt, nobis pro eo ducato emant per exhibitorem que presencium mittant". 2) Asta

n'a impedicat pe- Doamna Rucsandra, care ftiind dita groazil moarte facuse mai inaite in boerii sai (Alexandru Vodd), temlindu-se Doamng set- nu petreacci mai rau clec& altii, 1-au otreivit fi au murit". a)

18 Noembrie 1561. Este data inscäunärei ca Domn al Moldovei a faímosului loan Vasilic Despot. Viga acestui aventurier istet este un roman fantastic. Läsand la o parte poveqtile Cronicarilor moldoveni, s'a dovedit acum, cä' acest om a inceput ca student in medicinä la Universitatea din Montpellier, sub numele de Iacobus Vasílco Marchetos de Rodos, sau Iacobus Marchetos de Rodos, Mai apoi, sub numele de Iacob Heraclíde, senior de Samos qi marchis de

Paros, ajunge la curtea regelui Frantei, lar in urma uneí crime in legä.tura, poate, cu femeía luí uitatä in cetatea universitarä, fuge in Belgia qi la Bruxelles la títlul de Iacob Eraclíde Basilicu Despot, senior de Samos qi marchis de Paros, Soldat neinfricat al lui Carol Quintul, este fäcut de acest impärar, cavaler qi mai apoi conte pa-

latin, veritabil markgraf cu drept de a incununa poetí, ca tmul ce qtía sà manuíasca qi condeiul, càcí scrísese o carte asupra bätällei de la Renty, la care luase parte qi el. Adept al protestantismului, rätäceqte cava iimp prin Prusia qí Polonia, luptä. in Livonia, qi iqi face príeten pe Laski, propovkluitor al Evangheliei noi qi proprietar bogat in hotarul Moldovei. La moqia acestuia cunoaqte pe multi din fugara' moldoveni dela curtea luí Läpupeanu din Moldova, prínde firul treburilor din aceastä tara, se dä drept rudä'. cu Doamna RucHurmuzachi, vol. VIII. Doc. CXIX, pag. 89, N. Iorga, Hurmuzachi, vol, XV/i, Doc. MCLIX, pag. 619, Gr. Ureche, in Letopiaeti, vol. I, pag. 222.

www.dacoromanica.ro

76

sancla a luí Alexandru Vodä, fíica lui Petru Rares si nepoata lui loan Despot al Serbiei, si se ínstaleaza in Moldova. Dupe o serie de intamplari ca dintr'un film fantastic, ajunge pe tronul Moldovei cu numele de Eraclide lacob Basilic, cu mila lui Dumnezeu despota Samului, Parului, Doridei si a celorlalte insule, principele regatului Moldovei, Domnul f i Mosteanul Grecilor i Romeinilor". 1)

Despot Yodá are merítul de a fi intemeiat o scoala í o bibliotech' la Cotnarí, El a avut o moarte de un dramatism teatral, la 6 Noembrie 1563. In scurta lui domnie se intAlnesc doí doctorí, amindoi purtatorí de nenoroc. Prímul, este un doctor din Hotín ; aceastä cetate fusese data de Despot, sä: fie administrata de Laski, drept recompensd cá l'a ajutat sä ia domnía ; numaí dreptul de judecata in prícinile ce se iveau in cetate rezervase Despot pentru el, S'a intAmplat °data cä doctorul lui Laski a omoreit un om ; pre doctorul acela, drept aceia, Despot l-a osemdit

piardei capul, nebeigeind in

seamei rugarea lui Laski". De aicí s'a íscat o ceartä, care a fäcut pe Laski sa piece la Liov, si din príeten, sá devie dusman de moarte luí Despot, 2) Al doilea, a fost Dionisie Aval Doftorul. Acesta a fost doctorul

si sfatuitorul luí Despot, Pe and Despot era asediat in cetatea Suceava si lárà nadejde de a mai prími ajutoare de pe undeva ar fi putut esi den cetatea Sucevei sei se fi dus incotro ar fi vrut... precum Il sfeituiau multi de ai lui, Ce, den sfatul lui Dionisie Aval Doftorul au reimas in cetate, ziceindu-i sei nu bage in seamel pe Moldoveni" 3). Sfatul dat de doftorul Aval i-a fost fatal. Despot a ramas in cetate, a fost tradat de o parte din ostení si mai apoi ucís de Hatmanul Toma, care a fost ales Domn, cu numele de Stefan Voclä, Asa s'a isprävit aventura acestuí student in medicina, ajuns Domnítor al Moldoveí, 20 August 1564. N'a trecut mult sí Toma Hatmanul zis sí Stefan Voclä, a fost ucis de Poloni, In locul luí a revenít Alexandru Lapusneanu (1564-1568). Bolnävicíos cum era, Läpusneanu avea vesnic

nevoe de doctorí, ca nu se mai multumea cu bärbierií. La data de mai sus trimite inapoi Brasovenilor, un dominum Doctorem phisicum",

reclamat de nevoile unor cetateni bolnavi Hajdeu, in Arhiva istoricii a Rominieí, No. 9, 1864, pag, 72. Despre Despot Simeon Dascilul, in Letopíseti, vol, I. apendice IX, pag, 430; N. Costin, ídem, apendíce X, pag. 432-442. N, Iorga, Comunicare la Academíe. Sedinta de Luní 26 Mai 1930. C, Gane. Farmece, viata luí Despot Vodil, 1931 Sincai, Cronicí, vol. II, pag, 213. Cíteazt pe Forgaci, Vita Despotite. N. Costín, in Letopisetí, vol, I, pag. 444,

www.dacoromanica.ro

77

Dupei formula de politefei: accepimus litteras Spectabilitatum Vestrarum periucundas, in quibus petunt a nobis amanter ut dominum doctorem phisicum, a nobis in necessitate postulatum, ob causam egrotancium civium remiteremur ad Spectabilit ates Vestras ; itaque, cum nobis gratificati Spectabilitates Vestre in plurimis sint, postulata a nobis eorundem graciose exaudivimus, dominum doctorem que prefatum, ut egroti Spectabilitatum Vestra-

rum in absencia eius, ne deficiant, remitere in duobus aut tribus ad summum diebus post discessum exhibitoris presencium statuimus bene et honeste, uti decet humanitatem eius, expeditum.,.". 1)

8. Ianuarie 1568. O notitä scurtä., färä niel o explicatie, luatä. din Socotelile Brasovuluí, ne informeazá asupra intoarcerei unui doctor din Valahia släbänogului Petru Vodä (1559-1568), 2) La aceastä datä: se gäseste reclamatia 6 Noembrie 1570. unuia Petre Schneyder, din Baia, contra luí Enderleín der artzt", din Bístrita. Unií au vrut sä vadä in Enderleín pe acelas faímos Andrei bärbierul, care a ingrijit pe Läpusneanu, adicä. un Enderlein devenit Andrei in Limba. româneasca, Noí n'o credem. N'o credem, ací, dacä. Rominii au putut româniza numele säsesc de Enderlein, in Andrei, nu putem pricepe de ce Regele Zapolía í-a spus tot Andrei Andream barbitonsorem" ; doar nu putem 135.nui cä si Zapolía i-a rominizat numele, din Enderleín sä-í zicä Andream, 9

Enderleín s'a prins sä vindece pe Petre Schneyder de o board de picioare de care suferea, in termen de 14 zile. Pentru asta a luat 18 talen, färä sä-1 vindece. Afacerea a ajuns la judecatä, care a dat dreptate bolnavului

. zu wissen wye das der gottselyg Man Petrus Schneider, bey wns wonhaftig, zu wns ist kommen wnd hott wns angezeigtt wye das in Gott heymen gesucht hott, wye sein getlyger Willen ist gewesen, mytt eyneri Schmertzen an den Fissen ; so hott sich seyner angenommen der Enderlein fon eich, der Artz, yn yn

firzen Tho gen zu heillen fiir XVIII Toiler, wnd hott yn nicht geheylett, sonder noch mer ferderbett wnd yn auch fill geplogt wm sonst ; hott dornoch nicht len gen wollen beye im bleyben yn zu heilen, wie es recht wnd kristlyg ist, sonder ist fon im gezo-

gen, hott den gutten Man mytt grossem Schmertzen gelossen ; seynen Lon aber willen hoben gantz wnd folkymlig. So ist der N. Iorga. Vol. XV/i din Hurmuzachi. Doc. MCXXVI, pag. 604. Idem, in Hurmuzachi, vol. XI, Socotelile Bragovului, pág. 804, Vezi la cap. Birbieri, la data 29 Noembrie 1563, pag. 37.

www.dacoromanica.ro

78

erbar Her zu wns kommen, fiir den gantzen Rott, wnd hott wns seynen Schmertzen gezeigt wnd hott bewert das er der Bezolunk nicht wert ist gewesen. So hoben myr, der gantze Rott, das Recht gemacht das er ym nyx sol geben byss das er in geheilet. So ist er also dorfon. Wo er aber, weisser Her, dem erbaren Herren wirt eyn Nochred wollen machen, er hob in geheilet wnd er hob ym nicht wollen zolen, so bekennen myr mitt wnserer Gewissenheit das es nicht also ist, sonder das dye Bezolunk wer folkommen gewesen wen er yn hett geheilet.." 1

Suntem in timpul domniei luí Alexandru Voda in Muntenia, frate cu Petru Schiopul, Cel dintái, Alexandru, era un om boleac, celalalt era un beteag, era schiop ; incht, si unul si altul au avut nevoe mereu de doctori. Se pare ca boala lui Alexandru venea líe de la vreo rana, líe 1574.

din cauza oboselilor pricinuite de luptele ce a tot dus contra lui loan Vodä din Moldova, de pe urma carora a reusit in cele din urmä, sä aducä la domnia Moldovei pe fratele sau, Petru Schiopul, Oricare ar fi fost cauza, Alexandru a fost mereu bolnav, din care pricinä necontenit a avut r}evoe de un hirurg", un barbier am spune noi, pe l'anga dänsul. Un calator parisian", Pierre Lescolopier, povesteste ca in 1574, contele Tavannes, in drum dinspre Polonia spre Constanthopol, in satul Popesti de länga Bucuresti, era sa arcdá intr'o casa de tarani4 fiind ränit, Domnitorul Alexandru i-a trimes in graba pe hirurgul sciu", 2)

Pe de altä parte, in registrele de socoteli ale Brasovului, se gasesc informa-tiuni de felul urmator 28 Iulie 1574. Lies ich den Her Doctor dem Iwasko hegen Czaydenn fhurenn...".

3 August 1574. Lies den Her Doctorem mit dem Iwasko bis kegen Tiircks Burg fhurn.,.". 30 August 1574.Lies ich den Her Doctor kegen Czaiden fhuren". 2) 1 Octombrie 1575. Alt trimis al Domnitorului, un Jacobus Paleologu", 4)

9 Iulie 1576. Portar de la Alexandru Vocla, Es ward Rossin Ferens mit dem Doctor gewesen in der Walachey.,.".5 ) N. Iorga, In Hurmuzachi, vol. XVII Doc. 1ViCXCV, pag, 644,

Idem. Istoria Rominilor prin cillitori, vol. I, pag. 200. Voyage fait par moy, Pierre Lescolopier, Parisien, l'an 1574, de Venise it Constantinople, N. Iorga, In Hurmuzachi, vol, XI, Socotelile Brasovului, pag. 812. Idem pig. 813. Idem, pag. 814,

www.dacoromanica.ro

79

2 Decembrie 1576,

Alexandru Voda era tot bolnav, Bravo-

ii trimit nivte pilule fará plata, numaí pe baza prieteniei Es war auch dem Alexander Weyde rott Wachs, item piltule gegeben. venu

Aber gutter Nachbarschaft wegen nichts dar fur genommen...", 1)

1577. An plin de necazurí pentru Domnul Muntenieí, an in care a vi murit. Ultímele luni de viata í-au fost amärate de un aventurier, un medic empiric, Bernardino Rosso, care vana tronul, ca o dovada ca aventura lui Despot Vodä din Moldova, a dat curaj ví altora, sa-1 imiteze. Numaí cá acest Rosso, se infativeaza subt un aspect cu totul antipatic. Era originar din Lombardia vi cine vtie prín ce imprejurare va fi trecut prin tara noastra ; aid a cunOscut sau numaí a auzit de facut planul de atac vi pleaca cateva nume de boeri de seamä, la Constantínopol unde cheltuevte cu Vizíruf Mohamed ví al$ii, frumoasa suma de zece mil de galbeni pentru realizarea planuluí. Rosso pretíndea ca este scoborator din Basarabi i ca are drept la tronul Valahíei, In Constantínopol a gasit vapte boeri care sa jure ca aceastä afirmatie este adeväratä vi a mai dat Vizirului o lista de boerí din tara, earl ar fi gata pretindea el, sa afirme acelav lucru. Planul a fost descoperít ; boerii 'care au jurat au fost condamnati la galere ; boerii. dati pe lista luí Rosso, carí se aflau in tara vi earl, poate ca nicí nu vtiau de combinatiile luí Rosso, au fost tgia¡f de Domnitor, din necesítatea de a asígura o succesiune linistita fiuluí &Au. 2)

23 Mai 1577. La aceasta data, David Ungnad, trimisul imparatului Rudolf al II-lea, la Constantinopol, comunica stapfinului sau despre ostenelile luí Rosso, ca sa se faa. Domn al Muntenieí

...Hir ist am n Arczt ausz Lombardia den man Medico Ros-

so nent, der hell /zaftig vmb die Valachey an, Weyda da-

selbst zuwerden, will sein geschlecht also darbringen, das vor Zei-

ten ainer seines namens die Walachey beherscht hab, vnd wollen Im Ir etlich nit vbel trösten, das wirdt die Zeit erkliiren, am n grosse staigerung des Tributs hat Er dem hieigen Kaisei vnd dem Mehmet Bassa am n grosz geschenckes versprochen, Der-

gleichen mittl machen alle vngleiche sachen alhie gleich vnd geschlicht.

lar la 4 Iunie 1577, scrie Idem, pag. 814, N, Iorga. Analele Academiei Rom', sería II, Tom, XVIII 1895-96, pag. 19 si 22.

www.dacoromanica.ro

80

Der Empiricus sonst Medico Rosso genant so vmb die W alachay angehalten ist auf lebenlang wie man sagt zur Galeeren veruhrtlt sampt Siben Walachen, Andere wollen, Er solle gen Rhodisz con finiert werden. 1)

18 Iunie 1577. Pedepsírea vinovatilor se confirma si díntrio scrisoare a luí Benedítto de Gajan, trímisa din Pera Constantinopolului, Marioareí Valarga, sora Doamnei Ecaterína a lui Alexandru Voda, care locuia in Venetia

...zilele acestea a avut putind &tali co doctorul Rosso anume Bernardo, care cerea domnia Munteniei, sunt acum 5-6 luni fi I-au purtat cu vorba pad a venit haraciul ; dupei ce au prima haraciul, l-au pus la galere cu alti Munteni, in numcIr de fase, care au mcirturisit cti e fiul lui Basarab, cea mai nobilei familie din Nruntenia, de unde se zice vor arunca in mare, dincolo de Cele Sapte Turnuri." 2) De fapt acest faimos doctor, n'a fost fiefs, ci numai exílat, poate la Rodos, unde traía Inca.' pe la 1598, 3) 22 Ellie 1577. Boala domnítoruluí Alexandru s'a inrait, Un trímis al lui, Chesar Clucerul, vine in toata graba la Brasov sa aduca pe doctorul Paul, poate acelas Paul acum batrân, care ingríjíse

si pe Petra Rams Es kam der Kolscher Kisszar aus Bleschland, noch dem Herr doctore Paulo...". 4) 27 Wile 1577. La aceastä, data Neagoe Witafu sosefte la Brafov, de la Ivafco, vice-voivodul muntean. La 1 August, sosesc alti doi veitafi. lar cinci zile dupei aceasta, un sol montean se indreaptei spre Cristo for Bathori, pentru a-i da ftire cd Domnitorul muntean murise". 5)

Octombrie 1577. In acest tímp, in Moldova, domnea Petru Schiopul, Se vede ca, pe lângd infirmitatea luí, domnítorul a fost ranit in luptele -ce a tot avut cu Cazacíí, sau poate ca s'a bolnavit,

caci in Octombrie chiama pe doctorul Francisc Domestikos Laskaros din Chios, Petru Vodá if da intretinerea, haine sí 200 de coroane Hurmuzachi., vol. IlL doc. II, pag. 4.

N. Iorga, L e. pag. 22. Idem, pag. 19. Idem, In HurmuzachL vol. XI, Socotelile Bralovului, pag. 815. N. Iorga, in Hurmuzachi, vol. XL Apend. II. pag. 815.

www.dacoromanica.ro

81

pe an, Cu voia de a avea clientela. I) Doctorul se intoarse prin anul 1580. 2)

Printre documentele evenímentelor petrecute in cursul acestui

an in Moldova, se pomene§te destul de des de un doctor evreu, care facea mai mult pe díplomatul docttor Salomon Natan Aschanassi" zis qi Tedeski, agent politic in Constantínopol, fara rol de medic. a)

17 Iunie 1578. In socotelile Braqovuluí se trec cheltuelile facute cu ducerea doctorului Paul, chemat de Racz Mihaly, probabil pentru copilul Domn Míhnea, care a urmat lui Alexandra Voda, (1577-1583). 4)

In Mol.clova lui Stefan cel Mare domnea 13 Ianuarie 1581. acum un strain, Iancu Sasul (1579-1582), In socotelile Bralovului se trec cheltuelile acute cu Blesch Steffen, care a dus pe domnul doctor in Moldova, Cu patru cal. A stat acolo 21 de zile. 5)

2 Februarie 1581.

Cheltuiala se repeta la aceasta data, cu

ducerea doctoruluí la Czeidenn. 6) Septembriie 1583. Petra Schiopul in a treía lui domníe in Moldova (1582-1591), are la Curtea lui un medic italian doctor suus italus", care 11 serveqte mai mult ca secretar pentru corespondenta, 7) 17 Septembrie 1584. Din socotelile Brapvului aflam de un Toma, trímis la Petru Voda al Munteniei (1583-1585), dupa domnul Doctor : Schikten den Toma czu dem Peter Weyda noch den Herrn Doctor". 8)

8 Ianuarie 1585. In acelea0 socotelí se noteaza venírea Comornicului luí Petru. Voda, Vílhelm Walter, care Bind bolnav a stat mai mult tímp in Brawv : Es kamm des Peter Waida Komornik, Vilhelm Walther, seiner Kranckheitt halben ; war ein lange Czezt hie." 9)

11 Februarie 1585. In actele privítoare la negotul romanesc cu Lembergul, se pomenqte de un Roman Doctorowicz Roman de Iasi vector".19) Idem, in Prefata. volumului XI, pag. XXXIII, n. 10. Idem. Citeazi pe Gerlach si Crusius. Idem, Apendice I, pail. pag. 599, 638, 647, 669 n. 1, 719 n. 2. Idem, Apendice II. Socotelile Brasovului, pag. 818, Idem, pag. 821. Mein.

Idem, In Prefatà, pág. LVI, LVII, N. 6, litera b, N. Iorga, in Hurmuzacid, vol. XI. Socot, Brasovului, pq. 828. Idem, pag. 829. Idem, Studil li. documente, vol, XXIII, Doc, CCXXXIX, pag. 378.

www.dacoromanica.ro

6

82

4 Iunie 1585. In socotelile Brasovului se noteazä plata bärbierilor cari au vindecat pe .Murchem, cel care venise cu Petru Vodä. al Munteniei, zis Petra Cercel: Auf Befehl czahlt ich den Balbierern welche den Murchen, so miff dem Peter Waida herausser kommen war, geheilt hatten". 1) 7 Lillie 1585. Gäsim o noua stire despre doctorul Paul din Brasov, Paul Kertz, probabil cel care a tot fost chemat de catre Domnitorii rärilor noastre, Un invätat francez, Iacob Bongars, care cäTätorea spre Constantinopol, in drum s'a oprit la Alba Julia In Ardeal, Aici a cunoscut pe Giorgius Blandrata fost medic al lui loan Sigismund Zapolia, lar la Brasov cunoaste pe doctorul Paul Kertz. 2) Acesta din urmä, se pare cä. era Romfin transilvänean, un amator de antichitäti romane. 8)

14 Iunie 1585. La aceastä data afläm cá Petru Schiopul al Moldovei are un medic de casä, un leibartz". Il cherna loan Fascheng, din Bistrita. Si, se vede cä se cam plictisise doctoral la curtea Domnitorului, cáci intervine la judele. Bistritei, sä-1 recheme Dupe!' formula de politetel ; Es ist mein gantz fleissige Biff an Ewehr namhaft Weisheit, dieweil mich Ewehr Weisheit formals Förstlicher Gnaden commendierth hath wndt auch an der selben

begerth hath, das mich Sein Förstliche Gnade nicht wolt lenger hie behalten, den mein vil wehre Ewehr namhaft Weisheit, wolt Sein Fürstliche Gnaden durch Schrifft besuchen wndt alda anhalten, domith dass mich Sein Förstliche Gnade wolt erlassen, den ich des Landes schon sath bin. Was ich werde Ewehr namhaft Weishezt kennen dienen, das wil ich &zed gantz willig thuen, Ewehr Weisheff verschaff man das ich möcht von Fiirstlzcher Gnaden fray gesprochen werden." Semneazä Joannes Fascheng, Eirstlicher Gnaden in der Moldaw, Leibarzt 4)

6 August 1587. O notä scurta din Socotelile Brasovului oamenii lui Mihnea Vodä, au adus inapoi pe doctor : Kamen dess Mihne Wayda Diener ; brachten Herrn Doctor heim," 5) 1 Februarie 1588. In aceleasi socoteli se spune ca Petru Idem, Hurmuzachi, vol, XL pag. 830, Idem, doe, CCCXVII, pag. 190-91. No. 5.

Dr, Gh. Crainiceaau. Literaturi medicall Romineascii, pag. 8. N. Iorga, In Hurmuzachi, vol. XI, Doc. CXXXIX, pag. 688. Idem, Apendico II, Socotelile Brayovului, peg, 834.

www.dacoromanica.ro

1907.

83

Vodä. al Moldovei, a trimis om s. adua pe doctor : Schickt noch Betehl des Peter Wayda seinem Diener, begeret den Herrn Doctor hinein..." 1)

UrmeazA un timp de 5-6 ani, in care, afarä de mäsurile impuse de

amenintarea ciumei, nu mal gäsim alte 0íri despre medic'. Cu acest rästimp intram in epoca luí Mihai Víteazu, 18 August 1594. Din acest an avem o tire in leatura cu oamenii earl au fost in primul plan in epoca lui Mihai Viteazu, Este vorba de Sínan Pasa,, marele Vizir al Turciei, care a fost bolnav de dísenteríe. Se spune intr'un raport ...Sinan Bassa fusse anunalato gravemente di pro fluvio di venire..." 2)

Nu se qtie nimic despre rhedicii pe care i-a avut Mihai Viteazu.

Cä a avut medici, lucrul este cert, aci se cunosc inprejurAri din via-ta acestui víteai, in earl medicii nu puteau lipsi. Pe de alibi parte In jurul luí .Mihai, in vältoarea evenímentelor car' s'au succedat

de repede qi aqa de vijelos, gAsim ativa medici, a aror activitate se desfäSoarà mai mult pe terenul nebulos al íntrigilor, al tratativelor 0 al trädärilor, care n'au nimic comun cu medicina. Din acest punct de vedere este de observat ca doctorii cari se tot intAlnesc pe la curPle Domnítorilor no0ri, at 01 in Constantinopol, incepänd cu Solomon Natan Aschanasi din capítala turceasa doctorul italían, secretarul luí Petru $chiopul, adia de pe la sfär0tul secolului al XVI-lea, de cele mai multe orí joaca rolurí de diplomati sau de samsari, -nu de medici. Asemenea specímene gäsim i in tímpul luí Mihai Víteazu, 1 Martie 1595. In Analele lui Fugger" din Viena se semnaleaza prezenta unuí doctor evreu unuí leib medico", adía medic de cash' al lui Sinan Pava, al arui rol de sarnsar al celor care vânau tronul .Munteniei, nu-i tocmai bine clarifícat. Se pare a lucra pentru Petru Vodà in schimbul a patru mii de talen i ce trebuíau plätif i luí Sinan Pava, dar, a fost prins qi inehis in Ardeal ;,Ausz Sibenbiirgen komen gewise Zeittun gen, das der Fiirsst desselben landts desz Sinan Basza leib medico, der ein reicher erfarner unnd gelerter Mann vnd ein Jud sein solle, de r gestallt bekhomen babe. Alsz Petter Weyda vor zwayen Jam ausz der Wallachey geflohen, vnd alher ins landt sich mit Weib mud Idem, pag. 835. Idem, vol. 111/2. Doc. LX, pag.

www.dacoromanica.ro

84

Kindt vnd guettern saluiert hat der Jetzige Weyda gemelter desz Sinan Bassa leib Medico 4000 Taler zuuerrechnen zuegesagt darumben das er Ime den zuegang Bej dem Sinan Bassa gemacht vnd in sein gunst gebracht auch die Weydaschafft

dardurch erlangt. Da nun neulicher Zeit der Sinan Bassa von Raab zu riegg auf Griechischen Weissenburg (da er noch sein solle) gezogen, Ist der Jud in die Wallachey zu dem Weyda geraist, vnd die versprochne 4000 Taler abgefordet. Er Weyda aber hat sich nit allein dessen gewaigert, Sonder weil er kurz zuuor sich mit dem Sibenbiirger verbunden, me gefencklich angenohmmen, vnd vnangesehen das sich gedachter Jud guetwillig vm 45.000 Taler geschetzt hat er doch solchen alsz ein gafangnen dem Weyda in Sibenburgen Presentiert, da er dann an jetzo ist der Fiirsst in Siebenburgen hat beeden Weyda in der grossen vnd klainen Wallachey Jedem 2000 Vndterthanen In seinen landt verehrt, auch sie ordenlich durch Copitelsleut staurern laszen...".1)

Se stie ea lupta de la Calugareni a avut loe in ziva de 15 August 1595. Printr6 prízonierii luati de catre Mihaí Viteazu se spune ca ar fi fost si doctorul luí Sinan Pava. Faptul nu 1-am gasít confírmat de documente. In sçhímb, prín luna Octombríe, un emísar al ambasadorului engles are anumíte instructii catre Cancelariul Zamoyski si Sígismund Bathory, príntre carí qí Octombrie 1595.

cea privítoare la

libertd di Giacob rabino, medico, dell'Emo Sinam"... 2) Se pare ea acest Iacob rabinul, n'ar fi altul decat doctorul despre care se vorbeste la data de 1 M.artie 1595, inchis In Transilvania. Faptul se confirma la 12 Decembrie 1595. Eduard Barton, trímis engles la Constantínopol, serie lui Sigismund Bathory, despre folosul ce ar ie0 din eliberarea luí Iacob Ruben (rabin), medícul ruí Sinan Paya, ritenuto" cu prílejul tratativelor din turburarile trecute pentru domnie

Giacob Robeno, Ebreo, medico dell'Ecc-mo Sinan Bassà, Sopremo Visir et generale dell'essercito del Gran-Signore ; il quale fu mandato l'anno passato per negoiii da Aron Vaivoda di Moldavia, et, succedendo i tumulti, che sono noti alla S. V., essendosi ritrovato soprapreso da quelli, fu mandato da V. S., el fin qui ritenuto"... 3) Hurmuzachi, vol, III (1576-1599). Doc. CCIII, pag. 228. N. Iorga, In Hurmuzachi, vol. XII/1. Doc. CLXXX, pag, 113, Idem, doc. CCXCVI, pag. 193.4.

www.dacoromanica.ro

85

Dota zile mai titrziu, la 14 Decembrie 1595, un informator italian confirma intr'un raport, ca medicul lui Sinan Pava este prizonier

in Transilvania II medico hebreo del Ecc-mo Sin& Bassa che si troua prigione in Transiluania...". 1) 11 Decembrie 1596. O veste rea infioara toatä. lumea : Mihai Viteazul este bolnav. Vestea vine din Sibiu Ausz Sibenbiirgisch Weissenburg von 11 Decembris, anno 1596.

Der Michael Weyuoda, Inn der Wallachey, Ist gefeirlich

krannckh. Gott welle lime wider vfhelffen". 2)

6 Januarie 1597.

Vestea acestei bolnaviri se comunica si

Venetiei, adaugandu-se cá medicii considera starea bolnavulul ca foarte grava

... Scriveno che il Vaivoda di Valacchia si ritrovava cosi gravemente ammalato che da medici si disperava della sua sanita, essendo stimata questa perdita (seguendo) per molto grave...", 8)

13 Ianuarie 1597. De fapt toata alarma a fost fart rost si nu dovedeste altceva decat ingrijorarea ce cuprindea pe toti numai la gandul ca s'ar putea pierde aparatorul crestinatatii, Mihai Vitea-

zul. La data de mai sus se armilla ca Vaivoda di Valacchia si ritrovava in miglior stato di salute..". 4) 18 Mai 1597. De asta data vine vestea ca Mihai a suferit un accident, ca a cazut de pe cal si ar fi grav bolnav ; insasi doctorul Petz sau Pezzen, omul de incredere al iinparatului se intereseazi. de soarta Domnitorului Mihai

Sona arrivate ultimamente lettere d'Alba Giulia, dalle quali s'è inteso che le cose fin allora passavano assai quietamente, et che per una caduta di cavallo il Vaivoda di Vallachia si ritrovava in mal stato di salute, per il che essendosi trattato con lui per mantenerlo in buona disposizione col mezzo de i suoi proprii ministri venuti in Transilvania, era ritornato il Sig. s Dottor Petz senza passar piu innanzi in Alba Giulia, di dove egli si era poi incamminato verso questa volta..". Doc. CLXLIX, pag. 216. Hurmuzachi, vol. Idem, pag. 271. Idem, vol. 111/2. Doc. CCLVII, pag. 228. Hurmuzachi, vol. 111/2. Doc. CCLVIII, pag. 229. Idem, doc. CCCXXIII Pag. 281

www.dacoromanica.ro

86 1599.

Ir acest timp domnea in Moldova Ieremia Movill

(1595-1606), Un FranciScan,` Fra Bernardo Quírini, numit de Papä epíscop al Argesuluí, face o descriere a Moldovei din 1599. Printre fost gondus la Domnitor de secretarul lui Ieremia allele spune Voda, un medic il suo secretario Medico". 1) 12 Iunie 1600. In preajma luí Mihai Viteazul apare inch' din

1598, un fel de doctor, Muralt, un personaj ciudat al arui rol de doctor, de om 4e afacerí, negociator sau símplu trädätor, 'Ma nu-1 destul de clar. In adevär, la 14 Februaarie 1598, o altä cunostintä a noastra, tot un doctor, Bernardino Rosso, cel care uneltise sä la

tronul Munteniei in 1577, trímítea o scrisoare" a Dragomanului din Constantinopol, cu stiri de acolo, intre cari se spune cä loan Muralt e un mare otreivitor". 2) La 29 Martie 1600, comisarií impärätestí din Ardeal, raporteazä impäratului Rudolf al II-lea, despre un proces de baní al doctorului Muraldo. Cu acest prilej se spune ca acest individ feirei Dumnezeu ar trebui judecat i pedepsit la reistignire, el a pregeilit otrava care trebuia sei se dea Marei Ducese Maria Cristina.." 3), sí-i curios cä tocmai pe aceSt personaj, la 12 Iunie 1600, 1-a ales Míhai Viteazul, sa se ducä. la Ieremia Movilä in M.oldova, ca sá facä o apropiere cu acest Domnitor,

Ante quam Illustr-mus Micha.el Vaiuoda Exercitum suum in Moldauiam expediuisset, praemiserat ad Jeremiam Vaiuodam Doctorem Muraltum cum fratre suo Hectore, ut in eo omnem mouerent lapidem, ut cum Michaele Vaiuoda foedus mire, ac contra Turcam simul arma .suscipere velit.... Vltima May colloquebar cum Doctore (medicul lui Ieremia?)

In aceíasi vreme, intiun raport catre Impärat, Comisarii Ardealuluí scríau la 11 Iunie 1600, cä Muraldo avea misiune de la Mihai sä peteascä fata luí Ieremia Vodä pentru Patrascu, fiul luí Mihaí, dar ca totul nu era cleat o inscenare, ca Míliai a si íntrat cu °stile in M.oldova.

In sfärsit, trebue sä mai notarn cä Míhai Víteazul a venit in contact si cu aii doctori, cu Pezzen, reprezentantul impäratului RuIdem, vol. III/1, doc. CII, pag. 545. N. Iorga, in Hurmuzachi, vol. XII/1. Doc. DI, pag. 335; n. Hurmuzachl, vol. IV/1. Pag. 25. Idem, doc. LIX, pag, 72-73. N. Iorga, in Hurmuzachi, vol. XII/2, Doc. MCCCXIX, pag. 940.

www.dacoromanica.ro

87

dolf, cu Barvitius loan, consílier imperial si altií ; dar acestia toti, ca doctorul Mocato al luí Sínan Pap, invarteau numaí sforíle politice, aci cu medicina nu aveau comun decit numaí titlul de doctorí,

21 Martie 1602. Sub aceastä data se serie a.: ,,te fan, fiul lui Petru .5.chiopul, era bolnav de piept fi de podagra,' o moftenire parinteascei, aceasta dacei nu f i cealaltei. El frecventei qcoala mai rar, apoi o peireisi. Era evident cei se mantuise cu Domnia lui viitoare, i cu viaja lui teineirei. Muri, inainte de a fi trait de moartea degeneratzlor, la 21 Marte 1602. Rassa vechilor noftri Domni deiduse sanghinari, apoi infirmi çi copiii acestora nu mai erau viabili". 1)

Cu prilejul mortei lui Petru Schiopul sí a lui Stefan Vodd, se vorbeste de o multíme de doctor' strain', príntre carí sí de un Orazio Carrara, care aduce dovezi despre nasterea nelegitímä, a lui $tefan Vodä.

Urmeazä o vreme destul de lungä., pand la 1620, din care nu mai avem nici o stire despre doctor'. Aceasta nu inseamnä cá n'au fost doctori si in acest tímp ; au fost, numaí n'au rämas urme de pe urma lor, pentrua nu dupe oricíne rämäne ceva. $í dovadä cä au fost, o gäsim lute() notítä din 1619. Atunci, Gaspar Vodä. din Moldova (1619-1620), ar fi vrut sä se scape de unií boeri cari Ii incurcau treburile, in special de un boer Bucloc. Pe acesta, spune Míron Costín, Gaspar a vrut sa-1 oträveasa, dar Bucíoc avand erbi impotriva otravei, date de la un do flor prieten", a värsat si a sapat. 3) Inseamná cá erau doctorí si erau prieteni cu boerií cari jucau rolurí de seamä in viaja tärilor de Mime", 2 Martie 1619. Acelas Gaspar Vodä Gratianí, si-a pus in mínte sá ia de sotie pe o fan.' a mareluí dragoman Boris' din Constantínopol. In acest scop, Francesco Contariní, ambasador, i Almoro Naní, bail, au comunícat Dogeluí Venetiei dorínta Domnítorului. Dar la 9 Iunie 1619, Almoro Nan' comunia Dogeluí cá Boris" refuzä de

a-si da fata dupä Gaspar Vodä. 4) Ceva mai tarzíu, Boris' si-a märitat fata dupg doctorul Scogardi, medícul lui VasIle Lupu. 5) Este o dovada de pretuirea la care ajunsese doctorii, cá erau socotiti mai ldem, vol. XI, in Prefati, pag. XCI. Idem, Doc. DCXCIII, pag. 565.

Miron Coitin, in Letopiseti, vol. I, pag. 269. Hurmuzachi, vol. IV/1 Doc. CCCIX, CCCX i CCCXII, pag. 377-78. Idem, doc. DC, pag. 515.

www.dacoromanica.ro

88

mult chlar &cat un Donmítor numai c in asemeni legaturi trebue sa tinem socoteala §i de altí factorí, nu numai de simpla pretuíre a situatlei cuiva.

28 Februarie 1620. Este data testamentuluí luí Radu-Voda Serban, facut la Viena, la Beciu, cum se spunea pe atunci, §i semnat príntre altii §i de jupeinul Roreir doctorul din Beciu". i) Semnarea acestui testament de catre Rorar, dovede0e ca era doctorul Principelui pribeag qi'n acela4 tímp i intimul acestui principe. 22 Ianuari' e 1623. Tot mai des se intilnesc doctorí cari,

inainte de a ajunge la nol, tree numai sau vín direct din Constantínopol. Ace§tia reflectau prín urmare nivelul cultural medical al ca. pitalei turce0i. Si, judecand dupe unele imprejurari i tiri, acest nivel nu era din cale afar& stralucit. Din contra. Babele §i fermecatoarele roesc chiar in preajma Sultanului. A§a de exemplu, se §tie ca Sultanul Murad (1622-1639), din vremea de care ne ocupam, a fost un víteaz, un vrama$ neimpacat al tutunuluí §i al oplului, qi un betív de frunte, din care cauza uneorí_ inebunea deabinelea, Intr'o imprejurare de acest f el, in loe ingrijeasca doctorií, 1-a ingrijit o Evreica fermecatoare Céoy, ambasador al Frantei la Constantínopol, serie la 22 Ianuarie 1623, din Pera

..les curés font des oraisons publiques et continuelles prieres, pour prier leur pro fete de remettre le sen$ au Grang Seigneur, auquel une Juifve donne plusieurs remedes, mais force gens la tiennent pour magicienne ; et toutes les fois qu'il doibt faire voir, elle luy donne d'une drogue a manger que l'on croit estre de l'oppium, pour s'assouppir en sorte qu'il ne face rien d'extravagant et ¡uy dict a l'oreille quelques paroles misterieuses pour faire valloir son mestier". 2) Si dacá asa era in jurul Sultanului, in orasul cätre care tinteau ochii intregii lumi, de ce ni-am mira de empirismul dela noi ? Se citeazä, existenta unui doctor Iane in Targoviste, 1626. färà alt detaliu, 3) N. Iorga, Analele Academiei Romine, vol. XXI, seria 11 1898-99, pag. 291. Testamentul in original la Academie, mans. No. 84/XLI. Hurmuzachi, supl. 1/i. Doc. CCCI, pag. 201. 3)1. C. Filiti. O pagini din letona medicinei. Rev. Stiint. medic. No. 2, 1929, pag. 5 din ,,Extras", n. 9. Ionescu Gion in 'at. Bucurestilor pune data de 1634 si

citeszi : Arhive. Condica No. 1 a jud. Dimbovita. Ist. I. 16.

www.dacoromanica.ro

D-1 Filiti citeazi Arh.

89

$i vremea se scurge färä. alte stiri pfina ajungem la domniile lui Vasile Lupu in Moldova si Matei Basarab in Muntenia. 11 August 1640. Vasile Lupu (1634-1653) al Moldovei, avea un bälat bolnav de un brat, si l-a trimis la Constantinopol sä se caute cu doctorii de acolo, la nevoe chiar si cu cei din Padova in Italia

.. questo gzovine di 15 anni in circa, e venuto per curarsi dello struppio di-un braccio, pubblicando che se questi medici non valeranno a guarirlo, si condure facilmente in Italia e particolarmente a Padova". 1) 10 Noembrie 1640. De fapt n'a mai fost vreme sä fie trimes si la Padova, cici bäiatul lui Vasile Vodä a murit si, imbalsämat a fost adus si inmormântat in tarä. .. seipteimeina trecutei a murit aici fzul Domnului Moldovei, care cerea steipemirea in Tara Romeineascei, si a fost trimis imbeds&

mat, cu pompei mare, pentru a fi ingropat intr'o meineistire in tara lui". 2) 6 Noembriie 1640. La aceastä datä avem prima stire despre un doctor, Giovani Andrea Scogardi, pripäsit in Moldova lui Vasile Lupu, Aid fäcea pe informatorul Apusului despre lucrArile Sinodului, care a avut loe la Iasi in aceastä vreme. 8) in August 1641, Scogardi se äsea in Constantinopol, si de aici, din Pera, seria ambasadorului Contarini din capitala turceascä, sä-i inlesneasa intoarcerea la Venetia. 1 lar dupä o lunä, la 13 Septembrie 1641, seria aceluias ambasador, a este angajat ca medic al Domnului Moldovei ; cu acest prilej comunicl conditiunile angajamentului si speranta In doi ani va putea aduna trei, patru mii de Reali" (galbeni ?), dupe care se va putea intoarce in dorita Venetie 13 Septembrie 1641. Pera Andrea Scogardi ceitre ambasadorul Contarini. Cinque giorni sono che con lettere humanissime il Signore

Principe di Moldavia mi fa nuova et efficace instantza per la

mia venuta al suo servitio, offerendomi Reali 1500, per stipendio Hurmuzachi, vol. VIII. Doc. DCXCVIII, pag 493. N. lorga. Studii si documente, vol. IV, pag. 226. Cops Mitre State. Hurmuzachi, Vol. IV/1. Doc. DXCIV, pig. 668. Scogardi citre Rezidentul Schmidt

despre hoiiririle sinodului de la Iasi.

Hurmuzachi, vol. VIII. Doc. DCCVII, pag. 500.

www.dacoromanica.ro

90

annuo et 300, di donativo per una volta tantum, per mettermi all'ordine, senza la provisione della bocca, due mude di drappi all'anno e gl'incerti di fuori via dalli gentiluomini, et le spese del viaggio, mandando un gentiluomo espresso per levarmi col cocchio. Onde, benche designato haveva di partirmi questa primavera ventura colla famiglia in compagnia del Signor Salvago per Venetia, appoggiato alla benigna grotettione di V. E., nullo dimeno non vedendomi con questo ordinario fatto dalli Ecc-mi miei Padroni nissun motivo per la mia celere venuta, essendo massime caduta la condotta di Udine, m'a parso di non disbrazzare il partito di Moldavia, per un in doi anni conforme restero soddisfatto delli trattamenti, essendovi concorso il consenso et beneplacito dell'Ecc-mo Signor Bailo Trivisano, accioche cumu-

lato un peculio di tre in quattro mila Reali, possi poi con fondamento piu sicuro coudurmi a Venetia eletta patria, per goder ivi con quiete dell'animo li effetti della buona gratia di V. E. Ill-ma, alla quale ne ho voluto dare riverentemente parte, sperando che sarei con di Lui seddisfazione come quella che gia doi anni sono mi eccitto all'abbracciamento di simil partito. In tanto raccomando alla benigna protettione di lei li miei interessi pur il mio rimpatriare a Venezia, accioche scoprendosi alcuna con giuntura, habbi stimolo di maturari il mio ritorno da Moldavia : Mentre a V. E. prego ogni augmento di gloria et prosperita et per fine della presente, humilmente me Le inchino.".1) 12 Octombrie 1641. Oferta Domnitorului era prea ispititoare ca sa fie refuzatd. Onorar in bani, intretinere, haine, posibilitate de a face clientelà in afarl de Curtea Domnitorului, si libertatea de a se intoarce acasá dupa voe, plus suplimentele de platä sub forma de cadouri, au determinat pe Scogardi sa ia drumul Moldovei 1

Paolo Vecchia aitre Luigi Contarini Kav. Venezia. Il Signor Scogardi ha accettato l'invito del Principe di Moldavia che l'ha chiamato al suo servitio con mine cinquecento Reali di stipendio, trecento di donativo per il viaggio, spese di bocca a lui et suoi servitori, vestito doi voile all'anno, liberta di medicare fuor di Palazzo, et di poter ritornarsene a suo piacimento

non riuccendogli l'aria salubre; siche partira fra quindici giorni alla piu longa, ritrovandosi qui un Barone che lo attende et una carrozza et due carrette dategli dal Principe per condurlo cola. Molti lo dissuadevano, ma io l'ho tpersuaso col accennargli il fondamento della parentella nuovamente seguita tra il Sig. Grillo et il Principe, che e per essergli di grande avantaggio, oltre che 1) Hurmuzachl, vol. III, doc. DCCVIII, pag. 501.

www.dacoromanica.ro

91

sono sempre buoni quelli guadagni che principiano d'un avvanzo, com'e questo che innanzi che va fuori della sua porta, si retrova in borsa novicento reali in contanti del Principe, trecento come

ho detto di pre,ente et seicento in sovventione. Lascia qui la sua famiglia per manco incomodo...". 1)

12 Martie 1642. ante-tin raport al lui Gírolamo Trivisan catre Doge aflana ca. doctoral Giovani Andrea Scogardi era originar din Danernarca qi insurat cu fata dragomanuluí Borísi, probabil aceía care a refuzat sä se marite cu Gawar Gratíani, Domnítorul Moldovei

Il Prencipe -di Moldavia ha condotto a suo servitio per medico il Dotor Giovan Andrea Scogardi nativo di Dç:nimarca, ma suddito di affetto dell'Eccellenze Vostre, Questo ha servito akuni delli Eccellentissimi Signori Baili precessori, et è qui accasato in una figliuolla che fu del Dragoman Borisi, è ben veduto, et

accarezzato da .quel Prencipe, die le ha assegnato reali mine

cinquecento di stipendio oltre tutti li comodi per il mantenimento della sua casa che eccedono il suo bisogno ; sua intentione è di

accomodar la sua fortuna con la dimora ivi di quakhe anno,

poi di riddursi a vivere, et morire con la famiglia tutta nel grembo della Serenitet Vostra." 2)

Ianuarie-Septembrie 1643, Si Mateí Basarab a avut mepentruca era om suferínd ; fusese ranít la picior in lupta de la Finta qí avea i críze asistolice ; din aceasta cauza vanatoríí de domníe, deseorí raspandeau chíar svonurí alarmante cu privíre la sanätatea Domnítorului. La 8 Februarie 1642, se comunica Dogelui VeneVei, ca Mateí ar fi oarte bolnav de hidropico". 8) Faptul. s'a repetat mai tarzíu, dupe cum vom vedea, la 20 Februar 1651 Este drept ca doctoríí luí Matei Basarab n'au avut 1- putatia unuí Scogardi, qi numele lor n'au ramas in Istorie ; asta nu inseamna cä n'au exístat. Din contra, la 11 Februarie 1643, se vorbeqte inteun act de vanzare, de un Dumitralpo doftorul din Targovíqte 1643 (7151) Februarie 11, Thrgoviste. Zapisul lui Bugal* fi al fratelui seiu Miho prin care mind jupeinului Dumitrasco doftorul, o cascl cu locul ei din orasul Thrgovistei tempi Popa Tatu f i leing6 locul lui Mihaiu, feciorul Popii Ivan, pe care loc l'au fost cumpeirat i ei dela Mucadel Francul.". ) Hurmuzachi, vol. VIII. Doc. DCCIX, pag. 502. Idem, vol. IV/2. Doc. DC, pag. 515. Hurmuzachi, vol, IV/2. Doc. DXCVIII, pag. 514. Biblioteca Acad, Rom. Creqterea colectiilor pe 1912, pag. 96, col. I.

www.dacoromanica.ro

92

Va fi fost acest Dumitrasco vreun modest bärbier, doftor cunos-

cut mai mult de ai sái, cáci faimosul Paul de Alep spune cä in cg; lätoria luí prin Moldova s'a bolngvit impreung cu colegul lui Canon Soleíman Ibno Zsahr din Damasc de !liste frigurí strasníce, specialitate româneascä, sí, and au ajuns prin Muntenia, la Tirgoviste, n'au ggsit nici doctori, níci doctorii :

lVfarti noaptea in 25 a lui Nisdn, muri piosul Canon Soleiman Ibno Zsahr, colegul nostru dela Damasc, de boala adusd din Moldova : friguri intermitenti, cari ne ceizneau in Mate zilele

cdte de doud sau trei ori, ftird ca sei avem vreun leac, mai cu seamd in noptile cele ghe(oase ale ernei, Doftori, hirurgi, beu-

turi, medicine, Mate ne lipseau, toate afard de Dumeezeu; fi ceiace fu fi mai M'u este calitatea cea nesuferitd a apei in aceste (dri. Nu meincam nimic fi numai diminetile, dupd paroxism, inghiteam c d te o piceiturd de apd pentru a stinge focul interior. Am fi dat sufletele noastre pentru o rodie..." ')

20 Februarie 1652. Se anuntg 'moartes lui Matei Basarab si'n acelas timp stirea se desminte spre desolarea viingtorilor de domnie

.. Si haveva divulgato qui la morte del Prencipe di Vallacchia, huyendo egli soggaciuto a quakh'infernità solamente- Capitate poi lettere con avvisi dell'esser il detto Prencipe redintegrato di salute, ha fatto cader la speranza a diversi..." 2) 6 Aprilie 1652.

Se pare ca in raporturile lui cu strginätatea,

Matei Basarab se servea de bunele servicíi ale unuí medic, fost doctor al cavaleruluí Soranzo, reprezentantul Venetiei la Constantinopol, La data de mai sus, se comunicl Dogelui Venetiei despre plecarea din Viena a soluluí muntenesc, fgrä ca sä fi avut audienta cerutä ...I1 gentilhomo det Prencipe di Vallacchia del quale scrissi precedentemente s'incammina a cotessa volta. Non porta per

Vostra Serenita né lettere di credenza né negotio, non vuol it Prencipe di Vallacchia promover costi cosa akuna per dubbio Arhiva istorick a Romintei. Hajdeu. Tom, I, pt, II, pag. 46. Cilitoria lui Paul de Alep prin M.oldova ji Tara Romiineaseg. Hurmuzachi, vol, IX11. Doc. XIV, pag. 8.

www.dacoromanica.ro

93

di qualche yank de Turchi. Fara capo con lo Ecc-mo Signor Cavalier Soranzo di cui fu medico in Constantinopoli". 1)

Bänuím .cä acest sol, fost medic al luí Soranzo, va fi fost socrul unui alt medic despre care vom vorbi imediat, doctorul Masselini. 2 Ianuarie 1654. Giovanii Battista Ballarino, reprezentantul Dogelui la Constantinopol, if serie din Adrianopol, ea' un medic Masselini, a plecat sa-si caute norocul in Mtmtenia lui Matei Basarab ;

venea tocmai in vremea and Domnítorul bktrin si bolnav, avea sa moara, in -Aprilie 1654:

Hora il Masselini é andato in Valachia, con che tralasciato il servitio di quest' Eccellenza, e della Corte procura a se stesso vantaggi di fortune, e qui si'vci cercando assistenza d'altro medico". 2)

Cittre sfArsitul anului, la 7 Noembríe 1654, se antmtä, Dogelui, eä. din lipsä de alt doctor, Masselini a fost rechemat din ordinul Marelui Vizir, si se gaseste in Constantinopol :

Il Signor medico Masselini custodito qui dentro col resto della famiglra chiamato coll'ordine del primo Visir alla sua, cura, mentre si trovava in carica, 6 artivato a Constantinopoli, dove é stato ricevuto dalli Agenti del Principe di Valachia, ha però promesso il ritorno qui, necessario al maggior segno rendendosi l'assistenza sua all'Ecc-mo Signor Ambasctator mio Signore anco per il viaggio, che doy era fare non trovandosi particolarmente in questa Cittd akuno, che esserciti la professione". 3)

Ceva mai tarziu, la 1 April 1657, dintr'un raport al luí Ballarino atre Dogele Venetiei, afllm date mai precise asupra doctorului Masselíni. Originar din Pesaro, talentat des; cu sufletul inchis, avea de sotie pe fíica doctorului fostuluí Bail Cavaler Soranzo, acela care a fost la Viena ea sol al luí Matei Basarab, 4) In toamna anuluí 1654, a fost chemat de Vizir si cut-And s'a reintors in Muntenia, la Curtea luí Constantin Basarab, Carnul. (1654-1658), Intre tímp, socrul lui, medicul luí Soranzo, a murit. La data de mai sus, 1 April Hurmuzachi, vol. IX/i Doc, XVIII, pag, 11. Girolam Giustinian citre Dogele Venetiei. Hurmuzachi, vol. V/2. Doc, X, pag. 7. Idem, doc. XXI, pag. 14, Vezi mai sus, nota 1,

www.dacoromanica.ro

94

16574 sosia lui Masselini stärue ea sä fie numit in locul räposatului säu socru Hebbi gici efficacissime istanze della figliola del Dolior defonto, perche il medico Masselini suo malito succedesse. in luogo

del padre nella Casa di Vostra Serenitd. Io conosciuta la natura del soggietto nativo da Pesaro bensi di valorosi talenti ma torbido, ardito, e forse nell'interno suo di pocca sincera dispositione, curioso nell, intendere, facile nel parlare, ho stimato necessario tenermi con desterlid lantano da impegni. Egli abbandonò senza cauza in pochi mesi il servitio presso l'Ecc-mo Signore Bailo Cavalier Soranzo non ostante le gratie sempre conferiteli dalla sin golar benignitd dell'Eccellenza sua con ottimi trattamenti, si condusse al Prencipe di Valachia, ove si trattiene al di d'hoggi". 1)

La 10 Aprílie 1660, doctorul Masseliní, care a reusit s'a fíe numit ca medie al ambasadorului VeneSiei la Constantínopol, face pe confidentul intre Domnului Munteniei i Rezidentul VeneSiei, 2) Apoi Il regdsím pe Masselini la 1 Noembrie 1665, fäcand pe íntermediarul Domnilor Romani sí ai Ardealulul, pentru mituirea potentalilor Turcí

Anzi ho penetrato che li sia stato esibito, anmo stipendio, in ordine a che ricercato. a parte il Dottor Masselini dal Durazo di quello, che li tre Principi di Moldavia, Valachia, e Transilvania contribuiscono al detto Dragomano..," 3)

28 Februarie 1656. La curtea luí Vasi/e Luya- gäsim in aceastà vreme pe doctorul Cohen, un Evreu de prín Constantinopol, care fäcea mai mult pe secretarul Domnuluí decat pe medícul, dacá nu cumva fäcea sí alte servicii, servícii de informator, pentru a nu le spune altfel, La data notatä, Ballarino, Rezidentul VeneSiei in capítala turceascä, seria Dogelui, eä. Cohen se multumeste sá functioneze in aceleasí condiSiuni in care functioneazä si alSii de seama luí

L'hebreo Coen... l'ho riddotto a conoscer la convenienza, si contenta star alla conditione degl' altri, e favorirmi ancora colla communicatione di qualche notitia ; fra queste una non devo tacere, ch'é essentiale, con firmata da ricontri del novo Hurmuzachi, vol, V/2 Doc, XLIX, pag. 33. Ballatino citre Doge, Idem, doc. CXVI, pag, 76. Ballarino cifre Doge,

Idem, doc. CLXVIII, tul. 108. Acelal alfa acela,.

www.dacoromanica.ro

95

invito fatto alla Porta dal Principe di Transilvania di concerto con quello di Moldavia dove esso Coen tiene corrispondenza della speditione d'Ambasciatore Svedese al Gran Signore per stabilir l'amicitia rimover le gelosie di quell'armi et accordar qualche cosa ancora...". 1)

Constantin Serban Basarab, zis Carnul (16541658), care se afia la Targoviste, trimite la Brasov un om pentru a-i cumpära medícamentele prescrise de doctorul sau. Acesta, poate, o fi fost Masselini, daca nu va fi fost plecat la Constantinopol, in urma interventieí sotiei lui 29 Mail 1657.

Cinstitul fi credznciosul nostru doctor a trimis in oraoll D-voastrei pe bleindul säu slujitor, scl cumpere nifte lucruri pentru lecuit, din ce va gil si. De aceia vreau sei vá dau de stire cd omul vine cu o afacere, dreaptei. Ba inca' Vd rog pe D-voasir& cu dragoste fiti in ajutor in ce va cere de la d-voastrei qi apcirafi, ceiace o vom lua in semn de bunei vecinalate de la D-voastrcl. Dumnezeu sd vei find indelung in bund seineitate". 2) 3 Ianuarile 1660. Vasile Lupu dupä ce si-a pierdut domnía Moldovei, ' in Iulie 1653, a ratacit catva timp pela Tätari sí pela Cazad, apol a ajuns la Constantinopol. Alci, a stat catva timp inchis, apoi a fost läsat in libertate, s. víseze la tronul perdut. In acest timp fostul domnítor cheltuía foarte mult pentru a-vi putea recapäta domnia ; in preajma luí se gasea doctorul Cohen. La data indicata, Bailarín° scrie Dogelui Venetiei

...Spende tuttavia con grande generosita per quello son andato penetrando da piu intimi di sua Casa, particolarmente dal Dotor Coen suo medico e per gruffij passate da lui col Chiaia del Visir suo con fidentissimo lo trovo assai mal affetto alfa Serenissima Republica, et sprezante parlando con imoderata liberta da me dissimulata perche la congiontura non serve a far di piu,". 3) 1659-1661. Cronicarul Ioan Neculce pomeneste de un doctor neamt, care, intre anii nota4i, a indreptat nasul spätarului Milescu, Wat din ordinul lui Stefan Voda, 4) N. Iorga. Istorii Evrei/or In unie noastre, Analele Academiei Romine, seria II, XXXVI, pag, 173. In noti adaugi : Bandini, in Analele Academiel Romine, XV, pag. 182-183. Hurmuzachi, vol. V/2. Doe, XXXVIII, pag. 27,

N, Iorga, in Hurmuzachi, vol. XV/2. Doc. MAICCCXLVI, pag. 1258-59. Hurmuzachi, vol. V/2. Doc. CVII, pag. 69,

loan Neculee, in Letopiseti, vol. II, pag. 191

www.dacoromanica.ro

96

In aceias epoch', Gheorghe Ghíca i Grígorascu Ghíca, domní al Moldoveí (1659-1664), Cat si Gheorghe al II-lea Ghica, din Muntenia (1658-1659), au avut ea doctor pe Grecul Timon, ') BAnuim eh acest

Timon'este faimosul doctor care a dat otravä luí Grígore Ghíca in Constantinopol (1674), precum spuse pe patul mortei, un medic cu numele Timon, i-ar fi dat venin, corupt fiind acesta, dund cum se spune, de Cantacuzinefti".2)

28 Martie 1661. bolirea luí Vasile Lupu

Ballaríno arm* Dogeluí Venetlei, despre

Sta moribondo il Luppolo Padre dell'attual Prencipe di Moldavia, che giovane mal pratico niente amato, et pieno d'imperfetioni caderd facilmente con la morte del Padre, che solo lo sosteneva".

De fapt, anarul Stefänita" Vodh, zis sí Papurä. Vodg, a murít In toamna aceluías an, de ciumh E morto ii Giovine Prencipe di Moldavia figlio di Lupulo, con che rimane totalmente estinta una Casa che pocco prima era piena d'oro, d'adherenze, et d'autorita.,.". 4)

11 August 1668. Stire de la un fost dornnitor, pribeag prín thri striiine, care de s'arac ce era n'avea cu ce-si plati doctorli si medicamentele. Este vorba de Gheorghe $tefan, care a urmat luí Vasile Lupu (1653-658), Dupe o viatái aventuroash, a ajuns prin Stetín, trä'itor din mila unuia sí altuia. Femeía care'l insojea, o rusoaia care se intitula principesä. de Moldova, in realitate o simplä tiitoare, chci nevasta lui legitimh pe care o luase din dragoste, rämä'.sese in ar5., se ruga la 11 August 1668 de regele Suedieí, inlesneasch transportarea in tarh a rhmhsitílor phmântesti ale fostului Domnitor. A fost ingropat la mangstirea Casin, 5) 1672.

La aceastä data, Duca Vodh din Moldova, avea ca

medic un doctor evreu ; ni-o spune Italianul Magni, un om invh.tat, care a insotít oastea turceasch si pe Sultan, in Moldova, Magni desI. Felix. Istoria Igienei, pag. 7, Citeazg. pe Exarco. Documente venetiene, Uri alit indicatie. D. Cantemir. Istoria Imperiului Bizantin, pag, 419, nota 6. Hurmuzachi, vol, V/2, Doc. CXXIV, pag. 81. Hurmuzach: vol. V/2, pág. 89. Doc, CXXXVI. Hem, vol. IX. Doc. CCLIII, pag. 186,

Idem, vol. IX/I, Doc. CCCXLV, pag. 252.N. Iorga, in Hurmuzachi, vol X prefat*, pag. VII.

www.dacoromanica.ro

97

críe alaiul impäiltesc si pomeneste si de medicul Sultanului, Cigala, un vicios care inväta sí pe altii sä bea spírtoase Sultanul meineincei iute, beind numai apei, pe &bid Vizirul a ajuns un mare betiv, ceiruia de la o vreme Ii place, dupez" sfat de medic altmintrelea Cigala, inviiiat la Padova, numai holircci polonii."

1)

Iar in alta parte spune cà medicul Domnului (Duca Vodeí) era un Evreu". 2) Iunie 1674.

La aceastä datà se pomeneste de un alt doctor, Tomaso Tobado, Despre el vorbeste Ienache Porfirita, capuchehaia Tärii Románesti. Scrie din Babadag cá. Tomasi Tobado, odinioard medic, apoi neguteitor, acum este falit". 1674. Este data cAnd a fost oträvit Grígore Ghica in Constantínopol de catre doctorul Timon, tocmaí când era gata sä ia laräsí domnia. Spune cronicarul loan Neculce Numai, Dumnezeu este mult milostiv, iar apoi de sezrg toarce mila sa ; cei indatei s'au reisbolit Grigorie Vodei $i au murit, Norocul Cantacuzinzlor ; zic unii sei se fi agiuns Cantacuzine$tii ca un do flor, $i set-4 fi otreivit". 4)

lar Dimitrie Cantemir, spune cd acesta era doctoral Timon, medicul Ghiculeftilor. 5) 1684.

$erban Cantacuzino, domn al Munteniel, (1678-1688),

a adus in Bucuresti pe doctorul Iacob Pilarino, medicul de casa al Cantacuzinflor refugíati in Constantínopol. Dupá moartea luí Serban,

doctorul Iacob Pilaríno a rämas ca medic al luí Constantin BrAncoveanu. Viata

acestuí om invgat, cu reputatie europeanä, se poate

schita numai in linii mari dupe putinele documente ce avem la indemänä ; cand se vor putea studía si documentele sträine, atunci numai, se va putea cunoaste toatà activitatea acestuí om exceptional. N. Iorga. Un cilitor Italian In Turcia vi In Moldova. Anal. Acad. Rom. seria tom. XXXIII, p. 50.Ist. Romin, prin cilitori, vol, II, p. 44.Idem, lit. Comertului rom. vol, I, pag, 276. Idem, pag. 57. Hurmuzachi, vol. XIV/1 Doc. CCC, pag. 211. 4)1. Neculce, in Letopiseti, vol. II, pag. 205. 5) D. Cantemir. Ist. Imper. Bizant., pag, 419 n. 6.

www.dacoromanica.ro

7

98

Giacomo Pilarino, numit intr'o scrisoare din Constantinopo1, Delerino,l) era cunoscut la noi cu numele de doftorul Iacob".2) S'a nacut in Cefalonia la 1659. A studiat legue in Venetia fi Patavia. La 16 ani era doctor in drept, advocat in Constantinopol. Dar, ceiace putea cti ftiga ca advocat in Turcia nu-i da posibzlitatea sei trdiascei liniftit. Atunci s'a intors in Patavia fi a studiat medicina. Dupe doi ani era doctor in medicine!". Viziteazd Atena fi Creta, fi este angajat ca medic al guvernului acestei insule, Ismail Paso!.

Revine in Constantinopol fi ajunge medicul Printilor Cantacuzini", La 1684, .. erban Cantacuzino care domnea in Mun-

tenia 1-a adus in Bucuresti. Aici a stat vreo trei ani. Dupe o scudà vizitd feicutd prin Cefalonia, il regdsim in 1687, tocmai in Germania, f i mai apoi in 1688, in Rusia. Aici, pe baza faimei ce-fi ceiptitase, a fost angajat ca medic al impeiratului Petru cel Mare.3) Slab fi bolneivicios, Pilarino n'a putut sta multei vreme In Rusia cea ghe(oasei. A plecat in Venetia, uncle dogele Francesco Morozinz, 1-a angajat ca medic al flotei Venetiene din Anatolia. In 1694 revine in Venetia fi este angajat ca medic al Curtei din Belgrad, ca 1500 florzni pe an. In 1695 regdsim pe Arhorz Iacov Pilarino" in Bucuresti. In 1697 este primul medic al lui Brcincoveanu, pleitit cu 500 de talen i pe lunei.4) Se insoard (poate va fi luat de sotie vreo Romemcd ?), iar la 1698, ctind Breincoveanu a trimzs pe medicul seiu la Viena, este foarte probabil cei acest medic a fost Pilarmo. 5) In Iulie 1703, ceind Brdncoveanu a fost chemat la Adrianopol, set" complimenteze pe Sul-

tan, sei i se mai stoarcd ceva bani, Pilarino a fäcut parte din

Hurmuzachi, vol. IX11. Doc. DXLVIII, pag. 404, Ascanío Giustinian catre Bran-

coveanu, serie: ,, il dottor Giacomo Delerino..". Rev, Ist. a Arhív., Condica de veníturi ,i Cheltueli a Vistieriei, pag 715, 721. Sathas. Neoellinichi fílologia, p, 419.

305, 659,

Biografía luí Marino. C. Erbiceanu, in

Analele Academiei 'Romine, sería II, vol. XXVII. Sprengel Kurt. Essaí d'un histoíre pragmatíque de la médecine. Vol. VI, pag. 38, citeazi : Ephemerídei naturae curiosorum, cent. V, V1, app. p, 13, 14. Leske, L c. Extraits des transactions philosophiques, vol. I, pag. 327. N. Iorga. Istoria líteraturii romine, vol. II, p. 45 I eiteazi pe Eug. Schuyler, Peter the Great, Londra, 1884, I, pag. 238, 11. Acta Slaiorum meridionalium, XVIII, p. 330, Nouvelle bíograph. générale. Dídot, vol. 40, p. 230. N. Iorga. Citeva stiri despre comertul nostru. Bucuresti 1915, p, 6. Revista istorica a Arhivelor, vol. II Condica de veníturi *i. cheltuelí a Vistierieí (1694-1704), p. 315, 715, 721, 729. Hurmuzachi, vol, V/2. Doc. CCCCLIX, pag. 298. Carlo Ruzzíni catre Doge : Ha

poi dato materia ai sospetti non ancor ben verificatí l'occulta introdutione seguita in questa Corte del Medico del Prencipe di Valachia, assai favorito appresso il medesímo. Si scoperse, solo dopo molti giorni dell irrivo, la di lui permanenza ; si seppe il víaggio fatto per Belgrado, et della sua dimora in Buda per sei settímane, sin all'arrivo del Czaro". N. Iorga. Istoría literaturii romane vol, II, p, 74,

www.dacoromanica.ro

99

suita Domnitorului, imbreicat cu caftan ca i told boerii de seamä ai gird, ceici nu degeaba era arhon" ; aceastei titulaturei era o distinctiune deosebitei, care nu se da orificui ; de exemplu, unui

negustor oricdt de insemnat ar fi fost, nu i se spunea decdt Kir". 9 In 1708 fi 1711, Ii geisim pe Pilarino, Consul al Venetiei la Smirna. 2) In 1715, doctorul Pilarino publicd in Venetia Variolas excitandi per transplantationem methodus", prima lucrare care s'a scris cândva asupra variolizdrei. In 1717 a mai scris o bro$urei Medicina difesa". 3) Doctorul Iacob Pilarino a murit in 1718. Pe mormtintul lui s'au gravat : Mormeintul lui Iacob Pilarino, nobil chefalon, doctor, bdrbat renumit la Daci, RuFi i Turci, in Asia i in Egipt, pentru arta, intelepciunea fi prudent a lui cunoscutei de toatei lumea. A murit in vd rstd de 60 de ani". 4)

Pentru noi, doctonil Pilarino are o importanta deosebitä, nu numai pentrucä este persoana cea mai proeminenta in mestesugul doctoricesc al acelor vremi, ci si pentru faptul ca., acest om traitor printre Romani, insurat poate cu o Romancä, adanc cunoscator al vietei romanesti este cel dintai doctor care a scris in stiintä despre variolizare, Este cel dintai doctor care a vulgarizat aceasta practica, care avea sa aduca stingerea celei mai teribile boale, variola. Si, avem o multime de motive, pe care le vom al-Ma mai departe, sa credem cá aceasta practica, aceastä variolizare, a invätat-o dela noi. Asa ca. nouä, Romanilor revine tot meritul acestei practice, facuta cunoscutä lumei intregi de catre doctorul Iacob Pilarino, 1685. In Moldova boerii aleg ca Domn pe Constantin Cantemir, tatäl invätatului Dimitrie Cantemir, Om batran si foarte simplu, Constantin Cantemir a avut ca doctor pe Eremia Cacavela. Ieromonahul Eremia Cacavela, grec din Creta, era un om foarte invatat, cunoscator al Umbel ebraice, greaca si latina, A fost profesor la $coala domneasca din Iasi, egumen la Pläviceni 5) si profesor al luí Dimitrie Cantemir: 1)1. C. Filiti. O pagina din Istoría medicinei, p. 7, n. 11. Radu Grecianu. Croníca, edit. St, D. Grecíanu p. 121. Biserica ortodoxa romani, anul XV, 1891, P. 903-4. Sintagma luí Iacob Iacobitul, In Smirna a fost consul chid ani ; Nouvelle biographte générale. Edit. Firmin Dídot, vol. 40, p. 230; in nota Níceron, Mémoíres XV. Scrisa contra luí Joseph Gazzola ; Dictionar Dechambre. Sithas, L c. Caradja In Revista istorick, XII, pag. 16 si urm, cf. N. Iorga. Istoria hteraturii romine, vol. II, p. 398, n,

www.dacoromanica.ro

100

In lucrarea Vita Constantini Cantemyrii", Dimitrie Cantemir povesteste o Intà.mplare din viaja maestrului säu Eremia Cacavela, din care putem vedea tot caracterul acestui profesor, Pe dind Turcii erau in reisboi cu Polonii, Seraschierul, adicei comandantul turc, se bolneive$te foarte gray de dizenterie. Velzand cä medicul turc nu-i folosefte, a rugat pe Domnitor sei-i trimitei pe medicul lui, pe Hieromonacho Hieremia Cacavela praeceptore et Evangelii praedzcatore". Cand se duce, geisefte pe Turc aproape agonic in extremo agone positum". Medicul curant de panel atunci Ii da sel bea numai apei rece, ca potoleascei febra non alio medicamine

utebatur, quam potu aquae glaciatae, quae illum ad tumulum

etiam ante tempus, deducendum accelerabat", ca sei-1 ducei inainte de vreme la groapil. Cacavela suprimei apa rece f i la protestele Seraschierului, spune categoric : oamenii trebue set' asculte, sei ia doctoriile afa cum li se dau # cum sunt prescrise de beitreinul Hipocrat ; altfel,

dacei n'ascultei vor trage consecintele pro stiei lor : nam qui homines sunt, medicamina hominibus constituta, et a veten i illo

Graeco medicorum Principe Hzppocrate inventa sunt, sumere solent, quibus non observatis, brutalitatem suam produnt inobidientes". Turcul n' are incotro resemnat se supune. Si, cdnd Cacavela, liniftit, s'apropie sefi dea doctoria, mai intdi lace semnul Crucei i spune in nomine patris et filii et spiritus sancti". La prolesteirile Turcului, Cacavela reispunde potolit : in nomine Domini Jesu Christi, qui illuminat omnem hominem venientem in

hunc mundum, et qui est, vita et resurrectio omnis hominis in ilium credentium" (In numele lui Cristos, care lumineazei pe once

om care vine pe lume, care trdefte # invie pe toti care cred in el). Turcul face haz, ja doctoriile # in cele din urmei se face bine. Apoi intreabei pe Cacavela ce anume i-a dat de s'a vindecat afa de repede. i Cacavela Ii reispunde, cd nimic de seamei, ci doar cretei pulverizatei non dedi domine Pasza tibi alia medicamenta, praeter pulverem craete qui in medicaminibus nihil va-

let", dar te-a vindecat doctoria in numele lui Hristos, al ceirui cuvei nt Il propoveiduesc eu sed in nomine Jesu Christi, cuius Evangelii ego ex benedictione Constantinopolitani Patriarchae uni-

versalis profesor sum, et Christus Dominus est qui te sanum per meas preces fecit". La insistentele creqtine$ti ale lui Cacavela, Seraschierul punde cei de nu l'ar fi scdpat de la moarte, l'ar fi pedepsit cu moartea ; afa, Il iartei deirueqte cu daruri din plin. 1) 1) D. Contemn. Vito Conitantini Cantemyrii. Pag. 73-75.

www.dacoromanica.ro

101

Cacavela a fost un doctor profund crestin, sí influenta luí asupra educatiei luí Dimitrie Cantemir a fost hotaratoare, cg.ci acesta a fost un crestin tot atat de convins ca sí profesorul 2 Septembrie 1685. La aceasa data' se pomeneste de un Gheorghe Sarachino, zis Gheorghe doftorul Criteanu (din Creta), Dia-: conii Dragomir si Patru vand dumnealui jupeuzului Gheorghe doftorului Criteanul", o mosie la Glodení uncle se chiamei Glodeni i Vaide-ei", la Slobozia lui Ienache, in Ialomita. Actul este adeverit si de fiul säu paharnícul Constantin, care semneaza romaneste. Faptul are un títlu de boerie dovedeste- c'a este stabilit de mai multa vreme in tara ;coasted, 1)

8 Octombrie 1686, Gherman, mitropolitul Nisului, petreciitor in Tara Româneasca, scrie la 8 Octombrie 1686, doctoruluí loan din Padua, sà vie la Bucuresti, in locul doctorului Curtii (probabil Pilarino), care nu voia sá mai stea, (De fapt Pilarino a si plecat atunci in Germania) Inveitatului doctor loan salutare. M'am bucurat foarte mull pentru panglica, care dupei obiceiul medical ti-a fost acordatà la teatral international al inveita-

tilor din ilustra Padua, si mei simt vesel ca $i cad eu insumi cif fi imbreicat-o. Dar, firefte, ar fi vremea pentru mine sei iscodesc pe un medic, care e burduf de $tiinta lui, ciipeitatei dupá multi ani de muncei. Ceici fiecare dorefte ca prin mijlocul cuspele ca o spurceiciune aveintului pleicut al invei(eihirii marei neftiinta, intocmai ca la strugurii necopti, cari sunt acri la inceput, dar incetul ca incetul, sub inreturirea razelor de soare, se coc, f i astfel se imbie podgorenilor ca roada band de privit $i de gustat din partea celor ce au ingrijit de dein$ii. Fiindcei dar mullet- ti-a fost sudoarea ce ti-a curs pentru studiile tale medicale, ai grzjci ca ea sei nu reispeindeascet $i miros nepleicut, ci set te pregeitefti ca dintr'insa set' nu iasei deceit mireasmti. Ceici vaza unui doctor intelept cere ca el ca mintea $i puterea graiului sei socoteascei ca me$tefug pricinile bolilor i scl nu ctibci de loc nevoie de toiagul cerfetorului. Dacei astfel vei fi lucrat $i te vei fi pregeitit in aceastei privintei, tu, feirei nici un pic de sudoare, vei invinge once botch Pe leingei acestea, cât prive$te practica amestecului i pregeitirea bururenilor i leacurilor, aceasta o vei geisi i aici. Ceici eu am un prieten doctor pe leingei Domn, cdruia i-am feicut cunoscut despre tine í i-am arettat i epigrama, i m-a inseircinat sei-ti scriu i tie, ca nu cum1) N. Iorga, Studii i documente, vol. V. Cirti domnelti, zapise i rivave, p.

www.dacoromanica.ro

633,

102

va sei faci practica in Venetia (ceici asta este foarte costisitoare, $i tu efti lipsit de mzjloace), f i a$a imi feigeiduefte cd in $ase luni vei patea ceutiga o neintrecutei practica ; pentrucei el nu are pleicere sei mai reimeind aici $i cautei un moqtenitor pentru a-i lua sarcina. Hai dar, dacei socoteqti cu cale, vino la noi di t mai repede, de ti-ai insufzt pe deplin teoria medicalei...".1)

Aceastä scrisoare ne lämure§te dintr'odatä asupra a numeroase puncte ; ne lämurqte asupra säräciei celor care se devotau studiilor, cum qi asupra ajutoarelor morale i desigur §i. materiale ce aveau din partea unor oameni luminati Laa cum era mitropolitul Ghermanos Etolul. Ne aratá cä la Padua se fäceau numai studii teoretice de medicinä, dar ca practica medicalä, cat §i me§te§ugul de a prepara medicamentele se putea inväta qi aiurea, de exemplu la noi, sub conducerea unui practician mai vechiu. InsfAr§it, ne mai spune ceva nou: un post odatä ocupat de un doctor, poate fi cedat unui altuia prin bunä hytelegere sau, poate, prin t'una invoialä, .

Doctoral loan din Padua, ceiruia se scriau reindurile de mai sus, este doctoral loan Molidvos Comnen, poate, din neamul impeireitesc al Comnenilor. Era Grec din Lesbos, .i-a feicut studiile in Constantinopol, apoi in Italia ande a invil(at medicina. Om foarte virtuos $i inveitat, doctoral Iban Comnen cunoqtea limbile : greaca, latina, italiana, ebraica $i araba. Prin 1686, dupel chemarea lui Ghermanos, a venit in Bucure$ti ca profesor, $i a predat f tiintele fizico-naturale la Academia Domneascd,

din 1689 la 1700. Dalia plecarea lui Pilarino a ajuns medic al Curtei lui Brdncoveanu ; beinuim cei loan Comnen este doftorul

Ianache" de care se tot vorbefte in Condica de venituri

$i

cheltueli a vistieriei. 2) Doctoral loan Comnen a contribuit la intocmirea primei heirti bune a Teirei Romeinegti, de ceitre stolnicul Constantin Cantacuzino, tipeiritä la Padua in 1700. Ideia venea de la invälatul bolo gnez Marsigli, care fusese prin Tara Romdneascei $i pregeitea o scriere asupra Dundrii. 8) In arma unui drum fei cut din indemnul lui Breincoveanu, la meineistirile din Atos, doctoral kan Comnen a tipeirit in 1701 in tipografia lui Ivireanu din meindstirea Snagovului, o descriere a acestor meinetstiri. Cartea este inchinatd mitropolitului Un gro-

1)Hurmuzachi, vol. XIII, Documente grecesti. Pag. 325 ,i XXXV. Revista istorict a Arhivelor. Condica de cheltueli ai venituri, a vistieriei, pag. 312, 315, 682.

N. Docan. Lucriiri cartografice, Analde Academ. Seria II, tomul XXXIV, pag. 1250.

www.dacoromanica.ro

103

Vlahiei, Teodosie. 1) Doctorul loan Comnen a lcIsat o multime de

alte scrieri istorice si teologice. Afa se mentioneazd o prescurtare din Viata impfiratului kan Cantacuzino" de loan Comnen doctorul din Lesbos", din Aprilie 1699. 2) Scrieri in versuri se Oses& in Mcirturisirea credin(ei ortodoxe", Snagov 1699, manuscris grecesc la Academia Romclnifi, cota 117.3) A mai scrzs

Epigrama", fi multe alte lucreiri de care se fac mentiune in scrierile de specialitate. 4)

Prin influenta lui BrcIncoveanu, doctorul loan Comnen s'a ceilugeirit sub numele de Ierotei, fi a fost hirotonit ca mitropolit al Dristei, dar numai cu numele ceici in realitate n'a stat in Silistra, ci numai in Bucurefti. In strcInse legeituri cu Patriarhul Hrisant, doctorul Comnen a fost foarte mult stimat de Mavrocordati. Acestora li-a i inchinat o carte : Istoria m'anta a lui Alexandru Mavrocordat",5) 12 Februarie 1689. --rateo corespondentà a luí Mihai Apaffy, princípele Ardealuluí, catre Brasoveni, se pomeneste de un doctor muntean, aruía i s'ar fi secfestrat niste lucrurí la Brasov. Dar nu ni se spune nicí numele acestui doctor, niel se da vreun alt amänunt, 6) 1691, (toamna). In toamna acestuí an, Brâncoveanu a facut nunta feteí Stanca cu Radu Beizadea, fecíorul luí Ilias Vod'a", fost Domn al Moldoveí. Atunci a venít si Dragomanul cel mare al împäräfieí Otomanilor, anume Alexandru Scherletoglu, pogordridu-se de la Belgrad sei mear& la Tarigrad ; l-au pohtit Constantin Vodei ca scl vie sei se impreune amcindoi i sei fie f i la nunta Radului Bei-

zadea.",7) 1692. In Condica de venituri i cheltueli a Vistieriei" din tímpul lui Brâncoveanu, se pomeneste (la pag, 729) si de Pandele toral", sau Pantaleon doftorul mare", adícà arhiiatros sau protome-

dicul Domnítoruluí, G. Adamescu. Dictionar, pag. 1583. Cartea este intítulalä.: Proschinitarul Sf. Munte al Atonului", citattí de Picot vi reprodusi in Palaeografia greaci" a luí Montfaucon. 1705,

Hurmuzachi, vol. XIV/i. Doc. DCCXXXVIII, pag. 757. Aprilie 109. Conform Gh. Adamescu, I. c. N. Iorga, Analele A cademimi, seria II, t. XXXVI, pag. 512. Dr. G. Criinicea-

nu, Literatura medicari románeasci. Comnen a scris i: Despre cele patru extreme ale omului", pag. 9, Sathas, pag, 398-399. Cf. C. Erbiceanu, Barbati culti Greci i Romini, in Analele Academ. Seria II, t. XXVII. Manuscris la Academie cota 176. Cf. G. Adsmescu, I. c. N.. Iorga, In Hurmuzachi, vol. XV/2. Doc. MMDCXIV, pag, 1414. Magazin istoric. N. Bilcescu, vol. V, pag.116,

www.dacoromanica.ro

104

Pandeli sau Pantaleon Caliarhi este originar din Hios, unde Familia lui mai avusese medici, fi unde fi la 1714, traia medicul loan Caliarhi. ') La 10 Martie 1710, Pantaleone era in Constantinopol, iar la 12 Octombrie 1712, voia seí marite o hita% Mariuta, cu un tan& din Hios ; in acest scop scrie Patriarhului Hrisant sei mijloceascei pe ldriga Brancoveanu, sti-i cunune fata. 2) 1694. Un doctor nou, mai putin cunoscut, este loan Mulaimes din Ianina. Probabil cä a fost ajutat säli facä studíile, de Stolnicul Constantin Cantacuzino, pentruca inchinä. acestuía lucrarea luí inaugural. Descrierea drop. icei", In aceastä inchinare" face un elogíu, dealtfel meritat, invälatului Stolnic

Prea-meirete fi prea-intelepte beirbat,

Aceasta este cea dintai din scrierile mele fi inceputul altor lucreiri ale mele, pe care catre tine, vestitul Apolon, ca pornire a stirguintei mele, ca prinos o inchin. Driruind-o Meiretiei Tale, o pun fi sub ocrotirea prea inteleaptil qi isteatei a ta. Insei, precum n'aria voit sei se inchine altui stelptin, nici la alt adeipost sei alerge dedil la intelepciunea-tz Miza tatei, cea vrednicei de lauda qi de neam prea bun, pentru stapeinire li ingrijire, astfel tu o vei pazi neatinsei de batjocurile pizmelteiretilor fi a celor ce se fac a fi inveitati, fi de clevetirile vorbitorilor de reiu. Care gasindu-se astfel, va putea ajunge catre LO Irá' mbitci cu sunet mare, vestind pretutindeni deseivarfirea prea dumnezeescului tau suflet fi a virtuoasei tale cdrmuiri, care efti fi dupei neam prea nobil li dupil virtute prea-inalt. De sigur af fi ridicat mema mea

spre lauda unei carmuiri a tale ca aceasta, daca numai mi-ar fi fost cu putintel ca intr'o serisoare mica sa infir toateí povestea ; ci, de oarece fi legile scrisorilor nu-mi ingeidue aceasta, reinitine numai se-t.-fi zic ctirmuitorul meu, parintele meu, fi das-

calul meu, de oarece la vremi ca acestea,' nu numai bate Vlahiile, care in once lucru se indreaptä de catre poruncile vioae ale intelepciunei tale aproape de Dumnezeu fi practice, fi de harul tau fi de prea inteleptele tale inveitaturi, ci fi Helada insei$i s'a minunat de intelepciunea ta fi a binecuvantat virtutea ta dumnezeiascei. Las la o parte deosebitele impärätii fi locuri pe care, tan& fiind inca, le-ai strabatut 5i descris li, ca un alt C. Giurescu. Material pentru Istoria Olteniei sub Austriaci, pag. 163, Unter diese Interessenten beftindet sich ein gewisser Nobilis nahmbens Kalliarchi, welcher hier in Hermanstadt bey denen Patribus Societatis seine studia frequentiret..". 17 Martie 1717. Hurmuzachi, vol. XIV/1, pag. 424 *i. 472.

www.dacoromanica.ro

105

Odysseus, ai vázut ceteifile $i ai cunoscut gandul multor oameni; &cita zic cd se adevere.,ste catre Meiretia Ta, aceia ce a spus acel vechiu Platon, caz atunci e bine de supufi, azud sau filosofal ceirmuefte, sau Impeiratul e ca un filosofe Stiu ca In! re atas tea insuqiri ale tale e maz deosebilei aceia, cei primefli ca burzeivointei smerenia fiecáruia. Pentru aceia i eu iti aduc ca incredere acest nac dar inchin Meirefiel Tale, qi rog pe Skiairea Ta, ca nume mare, sei prime.Fti aceast à micei lucrare simplei, neuiteindu-te la micforimea darului, ci la darul celui ce a dáruit-o. Fu i seineitos. Gel intru bate fi la toate, neobosit la poruncile tale, dar credincios ci curat loan Mulaimes, cel mai mic dintre medici. 1)

26 Julie 1698. BrAncoveanu trímite la Viena pe medicul luí favorít, probabil pe Pilarino, intr'o mísiune täinuitä, ceíace stArne#e oarecare nelin4te in cercurile politice, Carlo Ruzziní scrie Dogelui

,.Hai poi dato materia al sospetti non ancor ben verificati l'occulta introdutione seguita in questa Corte del Medico del Prencipe di Valachia, assai favorito appresso il medesimo..." 2) 1699.

In al patrulea an al domníei lui Antioh Cantemír in

prímit DomMoldova (1695-1700), a venít un sol polonez, pe care nítorul, insofit de medicul sAu, Andreí Lichinios din Corfu

Relatia lui Leszczynski : ...sosind Domnul, nu a desceilicat, de asemeni nici medicul

seiu, un Grec imbreicat intr' o cuba de samur rofie. Acesta a

final o scurtel cuvezntare in numele Domnului scofeindu-fi peileiria in fata lui ci ureind solului bun venit. Solul a mifcat numai puf in pálária nescofeind-o de tot ci a ascultat cuveintarea cu capul acopen! (ceici Domnul a fei cut la fel, dupei obiceiul seiu sau mai degrabei dupei obiceiul turcesc) fi a reíspuns pe scurt in latineqte. Domnul a mers apoi pe Muga' sol pe partea steingei, iar Hatmanul mai departe cu oamenii seii tot la steinga, ande se afla fi doctoral 1°1.'1.3)

Despre acest doctor Lichínie pomene0e i cronicarul Neculce, cu prilejul povestirei cucerírei Moreei de cätre Turcí Hurmuzachí vol. XIV/1. Doc. CCCLVIII, pag. 295. Idem, vol. V/2. Doc. CCCCLIX, pag. 298. Vezi yi nota 5 pag. 98.

P. P. Panaítescu. Caliitorí Poloní In Tarile romine. Analele Academieí. Studií cercetiri, XVII, pag. 95. In nota' : Sathas, Neoellinichi filología, Atena 1868, p. 443-444.

www.dacoromanica.ro

106

atunci au prins Turcii fi pre un Domn, sfetnic tdrei Moreei, care era fi doftor vestit, anume Likime, fi fusese acel doftor fi aice in tara, la domnia dinted a lui Antioh Vodd ; fi apoi duceindu-se la mofiile lui acolo la Moreea, cdzuse de era sfetnic. Deci cunosceindu-1 Turcii de la Tarigrad, indatei l-au speinzurat". ') Doctorul Lichínios a fost sí medícul luí Dumitru Cantemír, care dä cäteva date biografíce asupra acestuí om distins de Republica Venetieí cu un títlu nobilar, acela de conte Andrea Lichinios s'a neiscut in Cherchira din Monembastia sau Malvasia. A studiat in Italia, medicina, la Patavia, El a fost primal medic la curtea noastrd", spune Dimitrie Cantemir, A fost fi medicul lui Antioh Cantemir. Pe leingei studiile de medicina', a feicut fi studii de filov3fie. Se bucura de toatel increderea Turcilor, mai ales in Constantinopol, dar in ultimul timp ceizuse in disgratia lor. Dupe ce s'a intors in patria sa, in Monembastia, a fost onorat de Republica Venetiand, cu titlul de conte. Dupe un an, in 1715, la luarea Peloponezului de ceitre Turci, Lichinios a fost luat prizonier de ceitre Turci, fi pe motiv cd a avut legdturi cu Venetia, a fost speinzurat la 7 Septembrie 1715, in Constantinopol. Dela Lichinios au reimas nifte scrisori doctoricefti neclare,

asupra dialectului fi materiei, indreptate contra lui Zaviras. O elegie scrisil la Iafi, la 1698, in volumul Iubirea lui Dositei".2) In Condíca de veníturí si cheltuelí a vistieriei pe zece ani, 7202-7212 (1694-1704), din tímpul domniei luí Bräncoveanu, 1694-1704.

se pomeneste sí de un doctor evreu, Avram Jídovul, medicul luí BrAncoveanu.

8)

18 Octombrie 1702. Gavril, arhiepiscopul Constantinopolului, intäreste prin osebitä carte ctitoriile Spätarului Mihai Cantacuzino, adica mandstirea Colea sí spitalul acestei mangstiri. Inseamnä cá inca de atunci dateazä orânduelile ctítoruluí asupra acestor instítuVuni, asa cum sunt preväzute mai t'ami-ti, la 15 Iunie 1715, in cartea patríarhului Samuil. Intre aceste orânduelí se gäsesc si cele : 1)1. Neculce, In Letopisetl, vol, II, pag. 265-6 i 349, D, Cantemir. Istoria Imperiului Sathas. Neoellinichi filologia, pag. 443-444. N. Iorga. Bizantin, traducere de Hodosiu, editia Academiei, pag. 136, notä. Istoria literaturei Ronaine vol. II, p. 425, N Iorga, Istoris. Evreilor In Titrile noastre. Analele Academiei, seria II, tom. XXXVI, pag, 173

www.dacoromanica.ro

107

..

pentru doctori fi petztru numeirul bolnavilor si pentru al slujitorzlor la once trebuintd fi pentru simbrza anuald a fiecdruia, dupei vrednicie, dupei treaptei, dupei starea fi cuvizrzta persoanelor..."

Doctorul trebue s. fie qi spiter, sä tie sä." prepare medicamenacelal timp sá vada i de bolnaví

tele

La spiteirie sei fie un doctor, impreunei cu ajutorul seiu, care va fi dator sei &Lod la indememei gata felurite leacuri fi feluri de burueni teimeiduitoure, pentru vence nevoe fi trebuintei a bolnavilor, ingrijind de toti Cu umanitate fi alergand cu grabei intru ajutorul fiecdrui bolnav. Si nu numai ziva sd-i cerceteze de cloud ori, ci feirei soroc ()Head va fi cerut la nevoe, färä ca sei teinjascei pentru aceasta". ')

Din nenorocire, fíe a ping acum nu s'au cercetat indestul documentele respective, fie ca s'au perdut aceste documente, nu se cunosc numele primilor doctorf slujitori ai a'cestui spital. 1702-1719. Intre ace0i ani se int5.1ne0e in Bilcure0i un doctor

Panait Sinopeus, adicä. din Sinope, care invätase medicina la Venetia.

Un alt doctor, Atanase Gordiul, este pomenit de Ionescu-Gion, ca practician in Bucure0i, dupä 1700, 2) 28 Ianuarie 1703. Ascanio Giustinian, reprezentantul Venetiei la Constantínopol, scrie luí Brâncoveanu asigurandu-1 despre dorínta sa de a-1 servi, In scrisoare pomene0e despre suditto della Serenissima Republica il dottor Giacomo Delerino con il quale le é dovuta tulla l'assistenza e protettione di questa Carica". 3) Este tímpul când Brancoveanu s'a dus Aprille- 4 Julie 1703. la Adríanopol, sä se prezinte Sultanuluí, Pe drum s'a boln6.vit de orbalt sau erizipel, 0 a fost ingrijit de doctorul Pilarino, Salvat dela moarte, Brâncoveanu a fost primit de Sultan la 4 Iulie 1703, Del Chiaro poveste0e intAmplarea in chipul urmAtor: ...Principele inbolneivindu-se, capedd febrei, iar a treia zi fata i se umfld. Doctorul Pilarino, cu experzenta sa, vdzu imediat di este vorba de un erizipel, fi in scurt timp, in cloud selptdmezni, vindecei tumoarea fi durerile Princepelui pe care lumea Gililescu. Ebria spitalelor civile. Pag, 29 1i. 40. Ionescu-Gion. letona Bucureltilor. Medici 0 medicina. Hurmuzachi, vol. IX11. Doc, DXLVIII, pag. 404.

www.dacoromanica.ro

108

il credea perdut, kit; dupes' alte cloud de convalesce*, Brancoveanu era gata de drum", ') 1705.

La curtea lui Mihai Racovíta din Moldova (1703-1705)

existau medíci, dar nu cunoastem numele lor. Dovada a exístau o face Cronicarul Neculce care povesteste cb.' Mihai Vodà simtínd ca, va fi mazílít, din pismä, a otravit un boer, pe Bogdan Vornicul, cumnatul lui Antioh Cantemír, 0 la moartea luí doftorii au priceput"

a a fost otravít : prepun oamenii qi vorbesc de zic, cti atunci, ftiind Mihai Vodei pre Bogdan ca" este om vrednic, f i temandu-se cd dupei

ce a veni Antioh Vodei Domn, l-a chivernisi Bogdan bine la domnie, sz zic sii-i fi dat atunci in cafe °travel', care Fi cum seameind acel lucru set' fie fost, si cam adevilrat, ccl cureind s'au bolnclvit si preste cinci sage luni au fi murit, dupc1 ce au venit Antioh Vode i ; f i boala lui Mtru acel chip au priceput-o doftorii la moartea lui; de a hi a$a, va da seama la Dumnezeu". 2)

1708.-1711. Domnul Profesor Iorga in capítolul Francisc Rakoczi al II-lea, invietorul conftiin(ei nationale ungurefti, fi Rom ana", aminteste de imprumutul dat de Brâncoveanu lui Mihail Apaffy, care fusese odat6 príncipe al Ardealului, si'n acelas timp aminteste

de sotia contelui Bartolomeu Ferrati, care ca medic, a jucat oarecare rol la Curtea Brancoveanului, de la 1708 la 1711". Doctorul Bartolomeu Ferati, care obtínuse sí titlul de conte dupe stäruínta luí Brâncoveanu, era rudä. cu Domnitorul. Spíta ar fi urmgtoarea :

Constantin Cantacuzino postelnícul /...

"^........

StanCa

= Papa Brancoveanu Constantin Voda BrAncoveanu

fiid. = Marco Antonio M.amuca della Torre 1667 1

Maria Antonia =--.. Contele Kalnoki 1

Agnes Kalnokí --= Bartolomeu Ferrati 3) Anton Maria del Chiaro Fiorentino. Editia S. Cris. Cristian, 1929, pag. 101, N. Iorga. Istoria literaturii minima, vol. III, pag. 391. L Neculce, in Letopiseti, vol. II, pag. 281. 3)1. C. FilitL 0 pagina din Istoria medicinei In Muntenia. Revista Stiintelor meIdem, Arhiva Gh, Gr. Cantacuzino, dicate, Februarie 1929, pag. 9 din extras. pag. XXIX. N. Iorga. Istoria literaturei romine, vol, II, pag, 45 n. 8; citeart Acta Slavorum merklionalium, XVIII, p. 330.

www.dacoromanica.ro

109

Doctorul Bartolomeu Ferrati, medic qi ruda cu Brâncoveanu a avut o nuntä.' ca in pove0i, $incai citând pe Gherei Mihai, scrie

Aici in Brapv in casa cea de varna', s'a tinut ca mare pompa nunta comitelui Bartolomeu Ferrati, doftorului lui Constantin Brancoveanu domnului muntenesc, ca Agnes fata reiposatului Comitelui Samuil Calnochl, la care au fost de laid generariul de aici Fabri, ca multi ofiteri $i giupeinese nemtefti, speitariul Toma Cantacuzenul, boerul Gahan ca feciorul boerului Roset, beizadelul de aici, Gh. Cantacuzen, ca muerea $i ca socrul lui, Domnii cei seisesti de aici, $i dintre Unguri... A doua seard dupd nuntei ni-au chemat generariul dinaintea por(ei de ceitre Bolgarsey, de ni-au ospatat $i ni-au facut frumoasa $i meftefugitei giuceirea de foc ; lar comitul Ferrati ca muerea sa $i ca cei ce venise ca el s'au inturnat in Valahia". 1)

Ferrati se parta la noi ca bland polona, cingatoare pestritei de meitase, ciubote mici polone, ro$ii, galbene, negre, cu poicoavei ; apoi perucei, peilarie nem(eascd ca galon de aur". 2)

Pe langei profesiunea lui medicaid, Bartolomeu Ferrati avea f i anumite aptitudini de arheologie $i diplomatic, cu caracter, poate, de spionaj. La 19 Aprilie 1713, un emisar al regelui Suediei, care se silea sei facei o legeiturei de coresponden(ei intre Viena $i Bucuregti prin intermediul lui Ferrati, spune cei acesta était en disgrace et mal accrédzté...". 8) Ca teva zile dela arestarea $i trimiterea la Constantinopol a lui Brancoveanu, la 14 Aprilie 1714, Ferati, medico ordinario del doposto Prencipe di Valacchia", a gait millocul sa comunice generalului de Tige, despre averile geisite pe arma lui Breincoveanu. 4) ; iar la 7 Februarie 1715, comunica aceluia$ general f tiri despre pregdtirile de reisbol ale Turcilor. 5) Ceva mai tezrziu, in 1732, regeisim pe Ferrati in servicial lezuitilor minoritari. 6) Catre sfeirfitul acestui secol, la 1790, Elisabeta, o nepoatei a lui Bartolomeu Ferrati, maritatei ca Anton Horvath de Zsakod, reclama mo$ia Co(ofene$ti, care fusese a lui Bartolomeu Ferrati, 7) $incai, Cronici, vol. III, pag. 225. Citeazi pe Cserei Mihaly az Erdelyí Historiaban ad h, a. N. Iorga. Medici ,i medicínit, pag, 31, Idem, Istoria Literaturii pag. 45-46. Hurmuzachi, vol., IX11. Documentul DCLXVIII, pag. 512, Idem, pag. 535. Idem, vol. VI. Documentul LXXIII, pág. 147,

Idem. Suplím. I. vol. I. Doc. DCCII, pag. 480. Raportul luí Villeneuve. Ideni, vol. IX12, pag. 192. Filiti, 1. c, pag. 9,

www.dacoromanica.ro

110

La aceastá data tráía in Bucuresti un 10 Septembrie 1710. Zotta, fiul doctorului Paramarí. 1)

Octombrie 1710

Nicolae Mavrocordat, Principes Molda-

viae" (1709-710), face o relatie scris5. in latineste, despre misíunea unuí doctor Nicolaus Steczkiewicz, mísiune care de altfel nu are nímic comun cu medicina. 2)

27 Octombrie 1711,

Nícolae Mavrocordat, un iatrofilosof

cu vastä, culturà filosofícä i literarä, era in legáturi de corespon-

dentä cu un om de aceias culturá, cu doctorul Ierotei Comnen, mítropolit al Silístrei. La data de mai sus serie mitropolitului doctor despre peripetffle drumului pb.ná la Iasí, arätându-sí toatá stíma ce avea pentru mitropolitul doctor : Stzm cei tu cunofti foarte bine iubirea noastrei cea veche ceitre Sfintia Ta draga nouei, de oarece adesea a fost incercatd, dar tii foarte bine si evlavia covdr$itoare ca care statornic cinstim ineiltimea ierarhiei cu care eqti impodobit, i n'am lipsit a ne inchina i virtutilor ineiscute i cdftigate cu care e..5.ti incununat", 3)

1711, Smirna. Intr'o scrísoare din Smirna adresatá luí Brincoveanu, se cere ajutorul acestuí Domnítor pentru orasul in care s'a"láslueste Excelenta Sa Consulul aristocratiei Venetienzlor, filosofal f i medicul de alteidatei a puternicei tale domnii, iar acum Domnitorul nostru, Domnul Iacob Pilarino,..". 4) 12 Octombrie 1712. Pantaleon Caliarh serie sí roagá pe Patriarhul Notara, s6 íntervie pe lángá Brâncoveanu, cunune fata, Marfil-la, film luí duhovniceascá adicá cea botezatá de Domnitor

Bolnav f i zeipeicit de teama ciumei, i iareifi n'ara sceipat de primejdia ei ; ci aici, in locul sigur unde ne afleim, ni-au murit doud roabe, fi am fugit in alt loc, si acolo, iard a murit sord-mea cu un copil, i iar in alt munte am trecut, si aici se molipseqte frate-meu popa Petra cu o fatei a lui, fi au dat Dumnezeu fi s'a feicut seineitos de ciumei... Am metritat pe fiica mea Meiriuta cu un tan& orfan, nobil, bogat i frumos... Arhívele Statuluí Mítropolía Bucurestí, pachet 222/39, doc. XI. Cf. L C. Filítí, 1. c. pag, 8, Hurmuzachí, Suplíment I, vol. I. Doc. DLXXXII, pag. 387. Hurmuzachí, vol, VIVA. Documentul CCCCLXXI, pag, 448.

Biseríca ortodoxl rom&ni, anul XV, 1891, p, 903-4. Sintagma luí Iacob Iacobitul.

www.dacoromanica.ro

111

dau ftire prea-indltatului Domn dupd porunca ce-mi deiduse ca s'o cunune, fiind fiica lui duhovniceascd... sd ne cinsteascil la un ceas de nevoe ca acesta, ca pe nifte slugi vechi ale sale, precum obisnue.Fte meirinimos la slugile lui cele drepte..,". ') 1714. Un iatrofilosof, Niculae Bubulíos, serie in aceastá vreme versuri pentru Orologiul" grec din acest an, 2) Del Chiaro, care povesteste tragedia Brancoveanului, spune cá cu cativa ani inainte, a fost un doctor Antonio Corea, care a träit in Valahia". Acesta ar fi prevenit pe Domnitor despre cele ce se puneau la cale asupra luí, dar Br'áncoveanu, räu sfátuit, n'a luat in

seamá nimic

Un turc din familia caimacamului din Constantinopol inbolneivindu-se, fu vizitat de un prieten, secretar al Vizirului. Discutand de nouteitile zilei secretarul impeirtei fefte bolnavului, intre altele, cei Vlah-beiul (Principele Valahiei) a fost declara! rebel... La aceastd meirturisire a fost de faid $i medicul Turcului, doctorul Antonio Corea, care a freid in Valahia acum ceitiva ani, fi care mi-a declarat cei a studiat la Roma f i cunoaqte

limbile latina- fi greacei, Doctorul se prefdcu a nu belga in sea-

mil convorbirea dintre Tara, $i prepara un medicament pentru

bolnav. Ie fiad de la bolnav gäsi." un amic, care a scris lui Br ti ncov e anu. 3)

Povestea este relatará si de Dimitrie Cantemír, care afirmg

cg,

medícul se numea Coral; in afarä de aceastä deosebire de nume, povestirea este la fe!, cä nu stii cine a scris-o intaí, Del Chiaro ori Cantemír, 4)

1 lidie 1715. La aceastä data gäsim numele a altor doí doctorí träitori in Bucurestí pe vremea luí Bráncoveanu Gheorghe Chrisogonos din Trapezunt Hípomenos, medie filosof, sí Stavros Molaimis, AmAndoi iscálesc pe un act de inzestrare sub data de 1 Iulie1715, 6) Stavros Molaimís, originar din Ianína, invála incä, la 1710,

medicina la Padova. El a fost medícul luí Stefan Cantacuzino, dela 1714 la 1715, 6) Despre Gheorghe din Trapezunt ne vom ocupa maí jos, Hurmuzachi, vol. XIV/1. Documentul CCCCXCV, pag. 472-74.

N. Iorga. Istoria Literaturii Romine, vol, II, pag, 57. Anton Maria Del Chiaro Florentino, Trad, S. Cris. Cristian, 1929, p. 113, D, Cantemir, Evenimentele Cantacuzinilor si Brincoveanu, pag. 23. N. Iorga, Studii qi documente, vol. IV, pag. 78. I. C. Filiti. O pagina din Istoria medicali, In Muntenia, Revista S tiinfilor medícale No. 2, Februarie 1929. Extras, pag. 10.

www.dacoromanica.ro

112

In timpul scurtei domníí a lui Nícolae MavroNoembríe 1716, gasim in Bucurestí pe doctorul loan rísoscoleu, ruda cu Domnítorul, In váltoarea evenimentelor din acel tímp, doctorul Crisoscoleu si un frate al luí, paharnícul Dumítru Crísoscoleu, au avut o moarte tragíca povestíta de Del Chian): August 1716.

cordat in Muntenia, Decembrie 1715

Ameindoi fratii erau veri, dupei mamá, cu Niculai Mavrocordat, Than Crisoscoleu din Constantinopol veni la Roma la vrtista de 30 de ani, fi fu admis in colegiul Sft. Atanasie, de vade dupti doi ani, avid' nd inclinatiuni religioase, fu acceptat in ordinul jesuitilor, treceind peste steiruintele mamei sale care se impotrivea hoteireirez sale. Aci studiase retorica §i filosofia. Nu prea dovedise destuld smerenie in viata ce-fi alese, areiteind chiar un sentiment de vanitate in legdturei cu origina sa. In 1714 ajunse in Venetia, unde cunoscu pe poirintele Soffietti (cel care a dat aceste informatii biografice lui Del Chiaro), care cauta cu prudentei sei afle motivul pleceirei sale din Roma. Crisoscoleu ii meirturisi intentiunea de a se inapoia la Constantinopol pentru a

consola pe mama sa si a pune in ordine unele chestiuni f amihare cu fratii seii, dupei care, peste fase luni se va intoarce la Roma. Pdrintele il prevenise de rezultatul la care se expune peireisind vocatia religioasei fi obligafia solemnd ce-fi luase inaintea lui Dumnezeu, la intrarea in ordinul jesuitilor. Crisoscoleu protestei cu jureiminte at' nu are &hi intentiune deceit a se inapoia dupei fase luni. Dupti o lurid' de inteirziere ifi luei ramas bun de la cercul preotesc din Venetia zicei nd ca pleacei spre Padova, spre a lua apoi drumul Constantinopolului, dar dupel cloud zile fu zeirit in Venetia, in haine de laic, areiteindu-fi deci nestatornicia. La Constantinopol nu geisi inset averea inchipuitel,

fi dupei un an sosefte din nou in Venetia, feirei a mai da ochi cu peirintele Soffietti sau cu ceilalti jesuiti. De aici pleacti la Padova vade studiazei medicina cu vestitul Antonio Vallisnieri, rectorul universiteitei de acolo, fi-fi ja doctoratul la Siena, de unde se intoarce prin Livorno la Constantinopol, iar de aici pleacti spre Valahia fi ajunge in Bucurefti in August 1716, primit cu dragoste de Principele Nicolae Mavrocodat, veirul still, f i de fratele seiu Dimitrie Crisoscoleu, care ocupa atunci demnitatea de Mare poftelnic la Curte, schimbatei in urmei cu cea de paharnic, deitiltoare de mari ceiftiguri. Cei doi frati se puserei sei streingel

avere. Ceipeitaret veniturile cdtorva sate bogate, care apartineau de drept familiei Cantacuzino, intre care era si satul Afumati, depeirtare de 4 ore de Bucurefti.

www.dacoromanica.ro

113

Surprinfi inset de neiveilirea catanelor nemtefti $i de prinderea Domnitorului, la care nu se a$teptau, i rclu sfeituiti, se refugiará

la minatirea Arhimandritului, care se aflei lângá palatul Cantacuzinilor din Bucuresti, unde se ascunseserei !Rind dupei pleca-

rea noastrei cat $i a catanelor cu prizonierul lor domnesc, travestiti apoi in haine teireine$ti luaret drumul spre Giurgiu, prin poteci neumblate. Nu departe inset' de Bucurefti au fost jefuiti

oribil masacrati. latá tragicul sfeir$it al lui loan Crisoscoleo, caro a nesocotit pacea sufleteascei religioasel, schimbeind-o cu meiririle i onorurile dela nestatornica Curte a Valahiei". 1) In acest chip, moartea a pus capä't víeii unui om invälat, elev al unuia din cei mai mari invätati al Padovei, Valisnieri, decanul Universitätei si unul din marli descoperitori ai generatiei ovulare, cris-

talizatä in formula omne vivum ex ovo". 8 Octombrie 1716. Patriarhul Hrisant Notara, care a fost in Tara Româneascg in primgvara anului trecut (la 7 Martie 1715), s'a bolnävit de reumatism. 2) Dupä ce a plecat la Constantinopol, se vede cä boala s'a agravat si s'a complicat, Niculae Mavrocordat, care avea o deosebitä dragoste si adânc6 admiratie pentru invätatul Patriarh, cum a aflat de acest lucru, numai decat i-a trimes medicamente, si o babä mesterä, care A-1 doctoreascä, Doctoriile trimise, par a fi fost fäcute dup6 prescriptia Domnitorului, ceiace dovedeste °data mai mult cä Niculae Mavrocordat avea o culturà desävarsitä de iatrofilosof

Nicolae Vodd cdtre Patriarh. ...Noi de la inceput Te-am rugat sei te ingrijefti de tine incu ceildurä cj dacel, de acuma a$a se va face, va fi acesta

Sufí

leacul

Trimitem Fericirei Tale cloud tenzuhuri (pastile) gatite cu mult panzehr (antidot); la asemenea suferinfe sunt minunate ;

indatei unul Il vei inghiti deseará ci altul mane; se trimete un magiun (de opiu) ales, socotit ca pentru noi in$ine, când eram

la Cotroceni. Se trimite $i tinctura aurea aya ; cele de asudat nu folosesc ; si oprefte-Te cu ele, Am trimes $i pe dumnealui chirigi Manolachi $i o beltreinel priceputet, roabei a mea liberatei. Mult pretuita-Ti seineitate o nem mai presus de ceit chiar a noastrei...". 3) Del Chiaro, 1. c. pig. 148. Hurmuzachi, vol. XIV/1, pag. 663. Hurmuzachi, vol. XIV/2. Documentul DCCLXXXVIII, pag. 800. 5

www.dacoromanica.ro

114

tul Brancoveanu i-a pläcut nu numai 11 Noembrie 1717. plásá se inconjoare de oamení invátati, de doctorí vi profesori, cut nu numaí sá, fiinteze ctitorii desävarvit de frumoase vi bogate, cí a sprijinit vi ajutat vi pe ceí cari voiau sá se dedica eh-Vi. Cu banii luí a trimis pe Gheorghe Hrísogonos Hypomena Trapezuntul, sá invete medicina in Patavia. Alegerea a fost mínunatá, cáci n'a trecut mult i bursierul lui Brancoveanu a avut prilejul salí arate toatä

rectmovtinta pentru ajutorul ce a prima, in clípele groazníce de dupá tragedia petrecutá cu uciderea bínefácátorului säu. Familia nefericítuluí Domnitor a Osa un spríjin nepretuít in doctorul Gheorghe Trapezuntul ; .el a descurcat situatia depozítelor de baní din Venetia vi Viena, adunatí de BrAncoveanu pentru sosia í familia lui, Del Chíaro spune

Dupii asasinarea lui Bremcoveanu, in dezastrul lor Principesele rer'mase izolate, geisirei un mare ajutor in asistenta doctorului Gheorghe Trapezuntul, un fost bursier al peirintelui lor, care Il intretinuse la Padova pcirzei la terrninarea studiilor sale medzcale, sub directiunea faimosului Antonio Vallisnieri. Acest Gheorghe Trapezuntul, cu pericolul veetei sale îçi aratei recunoftinta fa(d de familia binefeiceitorului seiu, iar la intoarcerea in tarei din exil, Doamna lui Breincoveanu Ii incredinteazei misiunea de a pleca la Viena fi Venetia, unde devine agentul ei pentru afacerile ei private".1) La 11 Noembríe 1717 vi in Decembrie acelav an, Doctorul Gheor-

ghe Trapezuntul era in Venetia ca procuratore della Principessa Maria tutrice del Pupillo Principe Constantino unico superstite della Casa Brancovani de' Principi de Valacchia...". 2) Nepot al luí Sevastos Chimeniti, intáiul Director al Academiei din Bucurevti (1670-1702), Gheorghe Trapezuntul, la andul lui, a fost un profesor renumit al acesteí Acadernii domnevti, In acelav timp a profesat ví. mevtevugul doctoricesc, Doctorul Gheorghe Trapezuntul a murít la 1745, 3) In tímpul celei de a doua domnii a luí Niculai Ma1719. vrocordat in Muntenía (1719-1730), Domnítorul a avut ca medic pe Dimitrie Pamperí. Anton María Del Chiaro. Revolulia Valahllor, trad. de S. Cris. Cristian, pag. 122. Hurmuzachi, vol. IX/i. Doc. DCXCIX, DCC, DCCII, pag. 545, 546, 548 O. vol, IX12. Documentul VIII, pag. 6. Sathas, pag. 459, Cf. Erbiceanu, Analele Academiei sería II, tom XXVII, pag, I. C. Fin% 1. c., pag. 9. No. 21.N, Iorga, Ist. literal. rom., vol. II p. 64. 151.

www.dacoromanica.ro

115

Dimitrie Procopie zis Pamperi, s' a neiscut la Moscopol sau Voscopol. Era Macedonean, Primele studii li-a feicut in Constantinopol, apoi a venit ca secretar al Domnitorului. Acesta l-a trimis set" studieze medicina in Patavia. S'a intors doctor fi a ajuns medicul Curlei lui Mavrocordat, profesor al fiului acestuia, Constantin Mavrocordat, .si profesor al Academiei Domnefti din Bucuresti. Din porunca Domnitorului a scris o Enumerare

a inveitatilor greci", pubhcatei fi in Bibliotheca graeca medii aevi" a lui Fabriciu. 1 Dimitrie Pamperi mai avea un frate tot medic, loan Pamperi, care a pro fesat in acelaq timp in Bucurefti. Poate cei acesta este doctorul lanache dela Colt ea, din 17 32.2) Un alt membru al familiei lui era preot la biserica greceasccl din Lipsca.

a)

20 Martilla 1719. Ambasadorul Frantei din Constantinopol, Usson de Bonnac, recomanda luí Niculae Mavrocordat un medic evreu, Daniel Fonseca, fost medic al ambasadei Frantei din capitala Turciei, tímp de 17 ani. Si, ca sä fíe in mai mare siguranta", 11 pune sub protectia francezg I

La Sieur, Daniel de Fonseca, Docteur en médecine, qui a, dans le cours de dix-sept ans, donné et nos prédécesseurs et ez nous, non seulement des témoignages de sa grande expérienee et d'habilité dans la médecine, mais ayant aussi mérité leur estime et la nôtre par son esprit et par son savoir, nous demandant présentement la permission de servir Monsieur le Prince de Valaquie comme une chose convenable ei ses .intéréts par la bienveillance particuliére dont ce Prince l'honore, nous n'avons pas pu lui refuser la permission qu'il nous a demandée, afin de ne pas le priver de l'honneur et de l'utilité qiii peut Mi en revenir, ses longs et fidéles services demandant que nous concourions ei tous ses avantages, méme par préférence a la satisfaction que nous aurions de le retenir auprés de nous. Mais, désirant qu'il puisse jouir, méme pendant son absence, de la puissante protection du Roi notre maitre sous laquelle nous l'avons mis, et pouvant arriver qu'il ait dans la suite diverses occasions de faire quelque voyage dans les Etats des Princes chrétiens ou ailleurs, Sathai, op citat, pag. 443 vi Zavira pag. 264. Cf. Erbiceanu, L c. pag. 150. 167, Gion. Istoria Bucurevtilor pag. 657 : ... dinteun alt manuscript al Academiei, din 1732, vedem ci spitilul este bine ingrilit; are la aceastli datit pe doctorul Ianake vi pe hirigul sau firigul, adía' hirurgul Cirstian".Gomoiu. Istoria medicinal, pag. 67. N. Iorga. Buletinul Institutului pour l'étude de l'Europe Sud-orientale", Iunie 1915, pag. 125. Idem, Medici vi medicini In trecut, conferinti, pag. 33. Idem, Istoria Rominilor din Peninsu/a Baleanici, pag. 50.

www.dacoromanica.ro

116

nous declarons par ces présentes que, sans préjudice de la qualité que nous lui avons permis de prendre de Médecin de M.le Prince de Valaquie, nous lui conservons celle de médecin de l'ambassade de Sa Majesté Trés Chrétienne à Constantinopole et, de plus, le tenons et maintenons absent comme présent sous la puissante protection de Sa Majesté, priant à cet effet et requérant en la manière la plus convenable, tous Potentats, Princes, Républiques, Etats, etc, de méme que tous généraux d'armée, gouverneurs et commandants des provinces, gouverneurs et commandants de villes et d'autres constitués en dignité, d'accorder au Sieur Daniel de Fonseca, Docteur en médecine, notre médecin et faisant actuellement les mêmes fonctions auprès de M.le Prince de Valaquie, la protection et faveur dont il pourra avoir besom de leur part dans ses voyages, le laissant passer et repasser, et séjourner librement dans les lieux et villes soumises et leur autorité promettant en pareille occàsion de faire le semblable. En témoin de quoi nous avons signé ces présentes de notre main, icelles fait contresigner par notre Chancelier et premier secrétaire et sceller du sceau de nos armes. Donné au Palais de France, à Péra-lez-Constantinopole, le 20 Mars mil sept cent dix neuf.Signé D'Usson de Bonnac. 1) Contele Virmont, ambasadorul Frantei in Polonia (in 1718) si mai apoi in Constantinopol, este mai putin entuziast ca Bonnac. La 8 Noembrie 1719, seria despre acelas Fonseca : ...Nun will die Correspondenz mehrgedachtes Nicola Cordato (Nicolai Mavrocordat) mit denen Hungarischen Rebellen immer mehr versichert werden, und bediennet er sich in Seinen Consilys eines Portugalischen Judens, sogenanten de Fonsega, so forhin schon ein Christlicher Miinch gewesen, nun einen Medicum abgibet und sehr raffinirter und intriganter mann ist, wekher sonsten in französzischer protection, auch sehr intrant, und vertrauhet mit hiesigem Französischen Bottschafft erstehet, dasz ich disem auch nicht das besste zutraue.,." 2)

Mai thrziu, la 18 Martie 1728 si la 16 Noembrie acelas an, marele logoat muntean, Draco Sutu, mai d'al oarecari stiri despre doctorul Fonseca, Patriarhului Hrisant Notara. 3) Hurmuzachl. Suplim. 1/1, P. 444. Doc. DCL1V li. DCLXXIII, p. 459, 27 Oct, 1726. Idem, vol. VI. Doc. CLXXXV, pag. 279. 3). Idem, vol. X1V/2. DCCCCXXXIX, p. 967, *i nota : Analele Academiei pe 1913, p. 172 li Arhivile soMetaitli Stintifice o literare din Iali, X, p. 134. 192 li urmit. Idem. Doc. DCCCCLXXXII, pag, 1021.

www.dacoromanica.ro

117

In 1729, Fonseca fácea pe intermediarul intre ambasadorul francez din Constantinopol $i domnitorul Moldovei Grigore Ghica, pentru cumpárarea unor manuscripte mo1dovene0, 1)

Cu prilejul ciumei care a bántuit Bucure0ii in acest an, domnitorul Niculae Mavrocordat a chemat pe un Grec, Mihail Schendus, facut nobli in Apus, unde a luat titlul de Vanderbech. 1720.

A fost intdi in serviciul lui Steinville, generalul austriac comandant in Arded. Fiind in Craiova, Niculae Mavrocordat l-a chemat impotriva ciumei, dar fi pentrucd el insufi se simtea bolnav, iar copiii lui pretinde medicul sufereau de anume neajunsuri (unul era epileptic, altul, bolnav tot de nervi). A venit la Bucurefti, dar s'a intors peste cei tva timp in Ardeal, Murind Steinville, a fost chemat din nou in tard. Din Viena, pe un vas, a revenit la Bucurefti, impreund, spune el, cu un farmacist, fi &ti ajutori. Aici a dus-o bine o bucatei de vreme, pe urmei a fost amestecat intr'o afacere suspectd, In Apus a tipeirit o carte despre cele mai bune leacuri la tot felul de boale fi in acelaf timp, o descriptie a minelor de aur çi alte metale de la noi ; minele de la Tismana, cele de la Polovraci, de la Baia-de-Aramei. In prefata de la cealaltei carte el se rdsboefte cu Domnul pundndu-i in sarcind cele mai oribile lucruri care se pot spune despre un om, pe alud laudd pe Dimitrie Cantemir, omul cel foarte Inveitat. A streibeitut apoi Italia f i alte tdri, murind cum mor aventurierii. Bogat la un moment dat, el avea 60.000 de galbeni, suma imensd pentru timpurile acelea. Pe Niculae Mavrocordat il acopere de toate calomniile : e de neam loarte prost, rudele lui veind ceirbuni i oi in Orient ; Doamna lui nici n'a fost nevasta lui, ci a unui morar; copii pe cari i-a avut cu densa sunt deci bastarzi ; fi-a cumpdrat tronul ; urei fte pe rudele lui, fi i-a arcitat un fel de otravei pe care puneind-o in cafea or fi sceipat de surori fi nepo(i, cari erau la Constantinopol ; n'a fiicut tot timpul clec& sei prade pe supufa lui. Ignordnd biblioteca pe care a adunat-o, spune cà nici nu ftie ce se coprinde in ceirtile lui, cà toate lucrdrile cu care se laudei li-au filcut altii. Domnul ar fi vrut set fure munca lui Dimitrie Cantemir, Istoria Turceascei fi o carte despre Dacia, care 1) N. loro', Stiri notii despre Biblioteca Mavrocordatilor, pag. 5; extras din Anal, Acad. Seria III, Tom VI.

www.dacoromanica.ro

118

este tocmai Descrierea Moldovei". Cad l-a chemat pe Schendus sä lecuiasca ciuma, era plin tot palatul de femei, etc.1) Originar din Venetia, Schendus a stat 18 luni in Muntenia.2) Era nepotul lui Ion Abrami, predicator la Curtea Domneascii in

1718,3)

In editia a doua din 1780 a scrierei hit Köleséri de Kereseer Samuil, despre Auraria Romano-Dacica", se gdsefte un adaus intitulat Historico-physico-topographica Valachiae austriacae (Oltenia) subteraneae descriptio", de M. Schendo, medic al generalului Steinville din Oltenia. In aceaea descriere geologicei a valahiei austriace, Schendo vorbefte despre apele term ice de la muntele Bengefti, compardndu-le ca Teplitz (Boemia). Bate, provoaca varsiituri, dar ca bell, pentru arama ce con fin, sunt indicate la rani invechite, ulcere fagidenice, scorbut, etc.". Doctorul

Crainiceanu dupe care am luat aceste qtiinti, adauga in notd : Sulzer, op cit. III, p. 42, spune ca era Grec i mutemdu-se la Bucurefti, s'a amestecat in politica, din care cauza a fost expulzat in Germania, de unde apoi s'a dus ca medic la izgonitul Domn Cantemir, la Petersburg, ande a intrat in armata imperialari s'a imbogatit". 4) O scriere a lui Schendo este mentionata de Nicolai in Geschichte der neugriechischen Literatur",3) 1716-1726. In timpul domniei lui Mihai Racovitä in Moldova, Domnitorul avea ca medic pe Scarlat Caragea, caruia doctorul Atanase Ipsilante, cronicarul, Ii sptme Scuromalli Caragea scandalurile doctorului Curtei lui Mihai Vodd, Scuromalli Caragea..". 6), Inseamnä c. doctorul Caragea nu era tocmai om de treabä, dacä se tinea de scandaluri, Chiar i Cronicarul Anonim, ni-1 aratä sub acest aspect urät

Spune Cronicarul: in a treia domnie a lui Mihai Racovi(a in Moldov a ( 1716-1726),

s'

ar fi petrecut un omor ritual de catre

N. Iorga. Istoría Rominilor, prin càlàtorí, vol. II, 94-95. Citeazi : Engel, p. 42-43; Neuere Gesch. der Walachey, p. 11 vi urm, Idem, Medici vi medicina, p. 33

n. 3: Empirica illustris per septem nobilissima euporísta famillaria remedia, authore Michaele Schendo R. C. S. eq. Vanderbech, etc., addíta authorís apologia adversus Mavrocordati sycophantias, par le docteur Conrade de Schebehen, Cf. Sulzer, II, p. 91-92. N. Iorga, Revista Istoricg 1933, pag. 102. Cf. I. C. Filiti, comunicare la Soc. p, Istoria medicinei, vedinta dela 23 Noembrie 1934. A. Veres. Vechí ístorici: Ungurí í Saví. , 1929, pag... Cf. Fíliti, I. c. Dr. GIL Criiníceanu. Literatura inedicalk romink, pag. 13. Conform I. C. Filiti, 1. c. Hurmuzachí, vol. XIII, pag. 152. Din Cronica luí At, Comnen Ipsilante.

www.dacoromanica.ro

119

Evreii din Onitcani. De fapt ar fi fost numai o inscenare cu

geind sä se stoarcd ceva bani de la Evrei. Dar aceftia au reclamat la Poartil, de unde a venit poruncd ca Lvreii sa fie ldsati

In pace fi atunce i-au kisat fard de bani numai cat au dat lui

Panait Armaful fi doftorului Caragea...". 1) Scarlat Caragea a avut un bdiat, Gheorghe Cara gea, tot doctor care traia fi el din pro fesia medicinei fi mergand ca medic pe la fruntafii Otomanilor, ca sa inainteze..., avea obiceiul sa le dea ftiri...". 2) In 1764, cad a murit Constantin Cehan Racovita, la 27 Ianuarie, Stavrache, care invartea toate itele la Constantinopol, a stdruit sd fie numit ca Terziman, Iordache (Gheorghe) Caragea, doctorul cd era inveitat". Dar, la 5 Septembrie 1765, doctorul Iordache Cara gea, Terzimanul, moare de ciuma, fi Impd-

ratia l'a regretat caci e invatat fi bland la fire, au ftiind cd

i-au ramas fi cativa copii mici, s'a facut mild Impdratului de casa lui, fi au adus pe tatal sdu, Scarlat doftorul, ci 1-au Malt Terzimanul Portei far de voia lui, om &lira fi slab, deazdu-i poruncei ca set' caute pe copal mortului prea bine, fa candu-le im-

paratia fi nacanfa (pensie) de la Bucurefti fi de la Moldova, de li se da pe tot anul".3) Faptul se confirma fi din alta' parte : In 1764 se face Dragoman al Portei, zisul Gheorghe Caragea (medic al Seraiului, fiul medicului Scarlat), cu ajutorul Vizirului Mustafa Paca... dar dupd putin timp, prins de ciumil, moare", 4)

14 Lille 1725. La aceastg data, Nicolae Mavrocordat are ca prim medic pe Dimitrie Gheorguli Notara, un nepot al faimosilor patriarhi Dositei si Hrisant Notara,

Originar din Peloponez, Dimitrie Notara a studiat medicina la Roma fi Patavia. Cunoftea limbile greacd, latina, italiana fi romd na. La 14 Iulie 1725, Mavrocordat, intr'o scrisoare adresata

lui Hrisant, amintefte fi de prea invatatul doctor Dimitrie", cu care discuta chestiuni de arheologie. 5) Cu alt prilej, la 31 August 1728, Mavrocordat. care facea el insafi pe doctorul, trimite patriarhului Hrisant rod de zandr", o serie de povete medicale fi asigurarea ca a insarcinat pe logiotato arhonti mas iatro kir Dimitrio", adicd pe prea invd(atul nostru boer doctor Cronica anonimi In Letopiseyti vol. III pag, 143. Hurmuzachi, vol. XIV/2, doc. MCXXVIII, pag. 1142-43. Enache Cogalniceanu, In Letopiseti, vol. III, pag. 255-56. N. Iorga, In Hurmuzachi, vol. XIV/2, doc. MCXLVII, pag. 1163-64, Idem, doc. DCCCLXX, pag. 897.

www.dacoromanica.ro

120

Dimitrie", sei prepare ceva bun pentru boala lui. 1) lar in nifte socoteli de dupe! 1728-29, care s' au fa-cut la moartea unuia Zme-

ul, din satul ,Cdlieni, se trec : 50 lei, ai lui Dimitrie Notara, doftorul, pentru vizitele lui".2)

Doctorul Dimitrie Gheorguli Notara era mort la 1745, dupe cum se vede dintr'un act de danie din acest an, al banului Manolache Lambrino. 3) 1725-1726.

In acest timp intálnim in Moldova pe doctorul

cronicar Atanase Comnen Ipsilante. Reputatia acestui om a ajuns si s'a pAstrat 0116 astgzi gratie Cronicei scris6 de el ; a profesat medicina in Moldova, si in Muntenia, dar mai mult in Turcia, si, ca toti oamenii invätati din acele vremi, s'a ocupat si de trebile publice, jucând un rol de seamá in viaja politica dela noi si Constantinopol.

Atanase Comnen Ipsilante s'a neiscut la Terapia la 29 Au-

gust 1719, Tatei-seiu se numea Teodor fi mama-sa Casandra Tzanetu, Bunicul dupe mama, Afendulis Tanetu, fusese primul

furnizor al lui Mazepa, faimosul Hatman al Cazacilor. In lunie 1724, inainte de a implini 13 ani, Alexandru invatel limba greacei la Iafi, la un loc cu copiii domnitorului Mihai Racovite! , sub conducerea savantului profesor Natanail Callonaris, din Chio, cel care a ajuns mitropolit la Efes. Tateil seiu, Teodor, ocupa la acea epocci sarcina de ceimeiraf al minelor de sare. In 1728, domnitorul Mihai Racovitei a fost depus fi Alexandru se duce cu el la Constantinopol, unde Natanail Callonaris ifi continue!' lecPile. In April 1731, se duce la Padova pentru complectarea studiilor. In 1737 ese doctor in medicine'!" fi filosofie din

Universi-

tatea acestui ora f fi la 16 Ianuarie 1738 se reintoarce la Constantinopol. In 1739, Grigore Ghica, domnitorul Moldovei, il chiamei la Icifi 04 numefte primul seiu medic. In 1744, devine primul medic al lui Raghib Pafa, numit valiu al Egiptului, fi se duce cu acesta in Alexandria. La 6 Ianuarie 1744, pleacei din aces: ora f cu Raghib, numit guvernator la Aidin. Se duc la Budrum (vechiul Halicarnas) fi de acolo la Aidin, uncle ajung la 8 Februarie, La 24 Noembrie 1750, se duc la Edesse (Urfa), unde Raghib este feicut Pafcl. Ei ajung la 8 Februarie 1751, dupe un drum de cloud luni fi 13 zile, pe care greuteittle iernii l-au fel'cut fi mai penibil. La 13 August 1755, ajung la Alep, uncle Reghib este numit guvernator al orafului. La sfdrfitul lui 1756, revin la Costantznopol unde Reghib ajunge Mare Idem, doc. DCCCCLVII, pag, 1001. Idem, doc. DCCCCLXXXVII, pig. 1026.

3)1. C. Filiti, comunicare ficuti Soc. pentru Istoria medicinei, la 23 N-brie

www.dacoromanica.ro

1934.

121

Vizir. Luni 26 lulie 1759, este ales Schevofilax al Marei Biserici. In 1765 indeplinefte serviciile de mare spcItar in Valahia, sub domnia lui te fan Racovitei. In 1769, este capichehaia lui Grigore al Ill-lea Ghica, domnitorul Valahiei. In urmc1 a avut diverse inseircineiri, inutil a le mai infira. Träia incei in 1789, ,dar nu tim ctind a murit. A leisat o fatei Elisabeta (Seifti(a) moartei la Yeni-Kioi, sunt vreo 30 de ani. (Acestea se scriau la... de E. Legrand)".1)

Bogatia acestor date ar indica cá au fost culese din sursä de informatie sigura. Totusi au nevoe de unele rectifícari. Asa de exem-

plu, í se spune lui Ipsílante, Alexandru Comnen Ipsílante, pe and In realitate Il cherna Atanase ; biograful de mai sus pune data nasterli lui Ipsilante la 29 August 1719, precis ; in realitate trebue sä fie altfel, pentruca insäsi Cronicarul Ipsilante spune cä. la 1726 era doctorul luí Grigore Ghica, domnítorul Moldoveí, pe care seste din cauzet cei ptirintii mei muriserei amtindoi de ciumci", clack' ar fi adevärat cà s'a näscut la 1719, ar urma ca dupe sapte ani, la 1724, sà fí fost doctor, cela nu-i admisibil, O al-tà gresala se spune cä. Mihaí Racovita ar fi fost mazilit din domnía Moldovei, la 1728, ceiace iaräsi nu-í exact, pentruca a fost mazílit spre toamna anuluí 1726, (in Octombrie),

Doctorul Atanase Comnen Ipsilante a fost sí un cronicar de seamä, a caruí lucrare principalä este Ecleziastice $i politice", scrisa In 12 carti, din carí s'au editat cartile a 8-10, de catre Ghermanos Aftoniade Sinaítul, publicate sí in colectía gle documente Hurmuzachí, volumul XIII.

3)

Daca facem acum un bilant al acestuí prim pätrar de secol, pAnä. la 1726, constatam cà majorítatea doctorílor earl au trecut pe la noi sunt Grecí sau Macedoneni grecízatí, Faptul se explica prin aceía cä, in aceasta vreme, profesíunea medicaid* este foarte mult pretuitä de cätre Turci, ceíace da posibilitatea medicilor ca cu putina indräzneala, sá ajungä in cele mai inalte situatiuni in Turcía si prin urmare si la noi. Am amíntit mai sus despre un doctor Panaíotache Nicusís, care a ajuns prim dragoman al Porteí in 1670, sí de un Alexandru Mavrocordat, doctor dela Padova, care a tínut in mdinele lui insäsi soarta Imperiului Otoman, Urmasii acestuía au avut o influentä coC. Dapontes, Ephémérides Daces, vol. II,pag. XII, nota scrisi de Emile Legrand. Hurmuzachi, vol. XIII, pag. 479. Hurmuzachi, vol. XIII, Prefata, pag. VI.

www.dacoromanica.ro

122

Virsitoare la noí, nu numai din punct de vedere politic, cí si din punct de vedere medical, Fiul luí Alexandru Mavrocordat, Nicolae Mavrocordat, a domnit de doua ori in Moldova si tot de atatea ori in Muntenia, intre 1709 si 1730; el a fost un om foarte invatat, un iatrofilosof, care a scrís príntre altele si lucrurí de ordin medical, un Cuveint impotriva nicotinei", si o suma de Pdreri i cugeteiri" in care sunt multe invataturi cu caracter medical. Sora acestui domnitor, Roxandra, maritata cu domnitorul Mateí Ghica, poate fi socotita ca cea dintai femee romana doctoreasa che professa cognitione de medicina", spune Francesco Grítti inte un raport adresat Dogelui Venetiei, 9 In 1726, Hui ei, Grígore (al 2-lea) Matei Ghica, var cu Niculaí Mavrocordat, fa domnia Moldovei, sí, fie ca mama luí, doctoreasä., l-a educat in aceasta directie, fie ca-i o eroare, dar Il gasim trecut ca doctor in medicina. 2) Infiuenta doctorilor greci ajunsese asa de mare la Constantinopol, cá prin intrigue si masinatiunile lor reuseau sá faca si sa desfaca domniile din -Wile noastre, Asa de exemplu, Cronicarul loan Nículce povesteste cá in tímpul celeí de a .treia domnii in Moldova a lui Mihai Racovita (1716-1726), Grecii de la curte se impartise in doua tabere, care se parau una pe alta la Poarta. In una din tabere se afla si un Tudorachi Capichehaia, i cu un doftor, ginerile lui"; numai nu avem alte preciziuní asupra acestuí doftor, fara numai ca, la urma urmeí, atâtea intrigi au adus si mazilirea Domnului, 8) 22 Februarle 1728, La aceasta data avem prima stire despre un alt doctor, Toma Testabuza, care se pripasise la curtea lui Grigore Mateí Ghíca, in Moldova. Acesta era un om care se ocupa nu numaí cu medicina ci si cu f el de f el de uneltiri politice, carí i-au adus pierderea capuluí. La data de mai sus Il gasim scriind o scrisoare Idem, vol. IX11, doc. DCCXXXI, pag. 607. pag. 59.

N. Iorga. Istoría líteraturii, vol. II

Idem, In índicele vol, IX/2, pag. 335, Gr. Ghica cite notat drept doctor, Niculaí Mavrocordat a avut de frati pe Scarlat si Ion Mavrocordat; acesta din urmi a fost dragoman al Portei i domn al Munteníei. A maí avut clout surori, pe Elena sí pe Ruxandra, miritati cu Matei Ghica, cu care a avut pe Grigore Matti Ghíci, fost domnitor al Moldovei, socotít gresit drept doctor.

Niculaí Mavrocordat a avut treí sotií ; pe fata luí Dumitrascu Vodi1, pe Pulchería, niscutli Tuchi, din neamu/ Cantacuzinestílor si pe Smaragda. Un cuvint de laudi a scris asupra lui, loan, secretarul Patriarhitei din Conitantinopol. Hurmuzachi, vol. XIII, pag. 227-243. Vezi sí Dapontes: Ephémérides Daces, vol. I. pig. LXXXV, 3)1. Neculcea, in Letopisetí, vol. II, pag. 362 sí urmit.

www.dacoromanica.ro

123

de complimentb'zi adresate Patriarhului Hrisant Notara, oferindu-se in

acelas tímp sä fie la ordínele si serviale Patríarhului, ') Tot pe atuncí, in 1729, regele Franteí care era un mare amator de manuscríse sí cärtí vechi, a íntervenit prín ambasadorul säu din Constantínopol, sä cerceteze Moldova ca sä* caute raritätí. Ambasadorul

a insärcinat pe doctorul ambasadeí, d-rul Fonseca sä serie domnítorului Moldovei, Grígore (al II-lea) M.ateí Ghica (1726-1733), in aceastä

chestítme. Domnítorul, ca sá fie pe placul luí Fonseca a insärcínat pe doctorul Curteí, foarte probabíl Toma Testabuza, sä cerceteze mänästirile Moldovei, í negresít, sä ía tot ce va gasí mai de seamä

Le prince de Moldavie... plein d'envie de faire plaisir au docteur Fonseca, il a donné ordre qu'on fouillett dans les monastères de son petit Etat, qui, par malheur, ont été pillés ez diffèrentes reprises. Ildoit, au premier jour, nous faire présent d'une histoire de Moldavie et des provinces voisines, composée en lan-

gue de pays ; elle n'a point encore va le jour et on en parle comme d'un chef-d'oevre. Un médecitz établi à la Cour de ce prince s'est chargé de ramasser tous les livres, tant grecs que moldaves, imprimés et Jassy et et Boucharest, on ne les connoit guères, ni en France, ni ailleurs et, ne flit-ce que cette raison, ils ne sont point indignes d'occuper une place dans la Bibliothèque du Roy.2)

Povestea mortil doctoruluí Testabuza este impresíonant de tragícä

Pe la 1730, in Noembrie, treiia in Constantinopol, in intimitatea lui Constantin Mavrocordat, doctorul Toma Testabuza. El era medicul chehaelei beiul Khalisa Omer Efendi (Halisa KehaiaBei, îi spune Atanase Comnen Ipsilante), Se afla in tabeira dela Kartal cu Kehaiaua cdruia Ii tot spunea cei Impetratul n'o sei atace pe Turci (asigureindu-1 cd Nernfii nu au rdsboi cu Turcii, spune doctorul cronicar), cei veftile contrarii transmise de Domnii Moldovei i Munteniei, nu meritei crezare. Fiind dovedit, Caimacamul Ye gen Peaia a dat ordin sd-1 aresteze impreund cu Manoli Ipsilant, dar a fugit.3) Povestea de panel' aici a lui Dapontes, este reluatei de doctorul cronicar Afanase Comnen Ipsilante, care spune : N. Iorga, in Hurmuzachi, vol. XIV/2. Doc. DCCCCLXXXVII, pag. 964. N, Iorga. Stiri noui despre Biblioteca Mavrocordatilor, pag. 6, extras din Memoriile

sectiei istorice a Academiei, seria III, tom, VI, pag, 140. Const. Dapantes. Ephémèrides Daces, trad. de Emile Legrad, Vol. I, pag. XL

www.dacoromanica.ro

124

Pomenitul doctor Toma Testabuza fugind din tabard', ajunse In Smirna ; $i de acolo, intoveireiqindu-se cu un lord englez, s'a plimbat cu el prin Corfu, Venetia, Franta, Olanda $i Anglia, de unde se intoarse sin gur la Venetia. In vremea aceasta scria dragomanului Alexandru Ghica,1) ca sei intervie pentru intoarcerea sa la Constantinopol... si a venit la Iae. Dupti ceiderea domnului Grigore Ghica, a plecat la Bucureqti nädeijduind va geisi bunei primire la hatmanul Constantin, fratele lui Manoil Ipsilant, care pe atunci era in slujba lui Mihai Vodä, noul domn al Teirei Romemeqti. Stavrache, Capuchehaia lui Mthai Vodei, ca de obicei de venirea lui Testabuza la vesti pe Vizir Bucureqti, iar Vizirul indatei trimise de-i teiiarä capul". Inteimplarea o povesteqte i cronicarul Enache Cogedniceanu In zilele lui Mihai Vocki (1730-1731), au oblicit Poarta Turceascei, cei se aflei in Bucureqti Doftorul Testabuza, care fusese in Moldova in zilele lui Grigore Ghica Vodei, carele, ascuns ce-i-1 pan-me $i pe el cetnd au peirät pe Terzimanul Portei, 5i dupei

mazilia lui Grigore Vodei din Moldova, Testabuza a trecut in Tara Romeineascei. Inca fiind Mihai Vodei in Tarigrad nepurces, 1-au chemat Poarta i iau zis a Testabuza este in Bucureqti, dandu-i ferman impeireitesc, ori capul Testabuzei s'et-1 trimiatei in Tarigrad, ori capul lui se va duce,. Si aqa, neftiind ce sei facet', Mihai Vodei au reipezit pe Beizadeaua Meiriei Sale, Mzheiilutei , cu ceitiva boiereinaqi, cu menzil, invti teindu-i ca sei facei tot chipul de silintei $i sei-1 prinzei, tae capul, sti-1 reipeazei la Impeirei tie cu mare grabei. La care, pemei a ajunge Beizadeaua

in Bucurefti, Testabuza au fost plecat ca sei treacä in Tara Ungureascei ; ajungeind peinet la hotar i zeibovind acolo panel' a trece, iatti i Beizadea au reipezit dupei deinsul cu menzil pe Bezat-Bulucba$a cu cativa zapcii, i fiind zilele lui cele sfeirqite,

1-au gait acolo netrecut, fi indatei 1-au prins puindu-1 in fiare cu bunei pazei, 1-au dus la Bucuresti ; $i cum I-au adus, 1-au pus de s'au grijit, $i aqa 1-au scos in greidina domneascei i i-au tell& capad, i despuindu-1 l'au trimis cu olac in Tarigrad".3) 1730.

In acest an este adus un alt medic francez, Bertin, de

Alexandru Ghíci, dragoman la Poirti era frate cu domnitorul Grigore Ghíca. In 1736 a fost in Moldova 0 ciad s'a intors, in drum a cizut träsnetul pe cortul luí, ark' moire. In sehimb a fost °moat mii tirziu de dare Turcí. Hurmuzachi. Suplimentul 1/1, pag. 499. Doc. 728. Atina se Comnen Ipsilant, in Hurmuzachi vol. XIII, pag. 479. Enache Cogilníceinu, in Letopiseti vol. III, pig, 204. I. Neculce, in Letopiietí, vol. Il, pag, 415.

www.dacoromanica.ro

125

&Aire Constantin Mavrocordat, spre a lecui pe tAnarul Voevod de epilepsie. 1) 1736. Constantin Mavrocordat fiínd mutat cu domnia din Moldova, in Mtmtenía, a fost insotit vi de un medic seriitor, Lazar Scriba, profesor v't director al Academiei din Bucurevtí, 2) 1736. Tot in acest an se semnaleaza prezenta in Bucurevti, a unuí doctor Pardos, fara alta desluvíre, 3) 8 Octombrie 1739. In Muntenia domnea Constantin Mavro-

cordat, La data indicata, Memich Pasa, a trímis Domnitorului printeun ciohodar, o scrisoare piing de amabilitätí, ca sä-1 roage sa-i trimitai pe doctorul sau. In acea vreme Constantin Mavrocordat avea medic pe doctorul Petrache Dépastès indata ce a primit scrísoarea Pavel, l'a trimis pe Dépastès, 4) Noembrie 1739. Le médecin Dépastès étant revenu de Silistrie", seraschierul Memich Pava, a trimis Domnitorului, drept multamire, un cal vi o scrísoare plina de elogií vi de multumiri, 5) Doctoral Petrache Dépastès este cunoscut vi prin croníca luí asupra domniei luí Const, Mavrocordat, A avut un Hu care a ajuns boer mare in Moldova, vi o fan.' maritata cu un boer, 6)

La aceíav data, deux médecins de Kronstadt", au venit la Bucurevti chemati de Domnítor Zeiler Fonozí, fils du feu Zudezzi, calviniste", qi cu Botto, papist saxon, amAndol practícieni celebrí, 7) 23 Noembrie 1739. Se vede treaba ca motivul pentru care Constantin Mavrocordat a fost obligat sá cheme in afarä de medícul luí, Petrache Dépastès, pe media din Bravov, Fonozi vi Bolto, era foarte gray ; caci numaí ava se explica, ca n'a trecut decat cateva

zile, si la data arataa, chiama alt doctor, pe Niculai Scordílis din Constantinopol, Spune Dapontes, secretarul Domnitorului Le médecin Nicolas Scordylis, din Paros, a venit din Constantinopol la Bu1) N. Iorgal Medici vi medicina. Confer', p, 32. Citeazi : Sulzer. Geschichte des trans-

alpinischen Daziens, partea inedita. Originalul la Bravov, copie in Biblioteca A cademiei Romine.

2)1. C. Hitt. 0 paging din Istoria medicinei, o. c. pag. 11, n, 27. Cronicarii Greci.

C. Erbiceanu.

3)1. C. Filiti, Comunicarea facuta Societatei de Istoria medicinei, in vedinta dela 23 Noembrie 1934.

Constantin Dapontes 1. c vol. II, pag, 372. Idem, pag. 392-393.

6)1. C. Filiti, 1, c. Lazar $iiineanu-Dictionar universal. 7) C. Dapontes, Ephémérides Daces, vol. II, pag. 393.

www.dacoromanica.ro

126

curefti, dupei chemarea Domnitorului", qi acräugä in notä

Nicolai

Scordilis a fost prim medic al Domnitorului Constantin Mavrocordat".

and a azut in dísgratie Alexandru Ghíca, dragomanul Portei, frate cu domnítorul Grigore Ghíca, Turcii 1-au inchis n'au permis sä fie vizitat decAt de un certo Doitor Mano, chè e 1740.

medico del Primo Visir". 2) Acest doctor, Mihail Mano, originar din Castoría, face parte din-

tre medicii greci cari au jucat roluri de apitenie in politica Imperiului turcesc din acele vremí, Mihai Mano, la 28 Ianuarie 1741, a doua zí dupà ucíderea luí Alexandru Ghica, fost dragoman al Portei, a fost fäcut de cätre Vizir mare logofät. In 1748, doctorul Mihalache Manu, fost medic impärätesc, se afla in Bucurestí. Aici ingrijeste pe un scolar bolravit de lricä in urrna unei eclipse de soare intamplatä la 14 Iulie 1748,3) Dupe patru aril, in 1752, Domnitorul Grigore Ghica a fost ingríjit de acelas Míhalache Manu, dar se pare cä doctorul 1-a ucis, Spune cronícarul doctor Ipsilante Grigore Ghica a chemat din Constantinopol pe doctorul Mihalache Manu ca sä ingrijeascei de seineitatea lui, dar acesta l-a omord t cu o dozei prea mare de teriac ce i-a dat".4) Fratele lui, Alexandru Ghica, dragoman al Portei, a fost lovit de fulger la Isaccea, dar s'a &kilt bine ; in 1741, la 27 Ianuarie a fost arestat fi ucis la Constantinopol. A doua zi, din porunca Vizirului s'a feicut mare logofeit schevofilaxul doctor Mihail Manu".5) Acest ciudat asasinat se confirmei fi din altei parte: 1752... moare domnul Grigore Ghica la Bucurefti, reiu doftorit de doc-

torul cel mare, Mihail Manu, care pentru dare multa de bani i-a ortinduit afa zisa teriaca cereascei" fi i-a cdfunat o letargie de moarte..,".6)

Doctorul Mihail Manu a avut trei fii, din cari doi fi-au luat fi ei doctoratul in medicinei la Padova in 1741, fi tog, gratie situatiei tateilui lor, au reufit sec' facet' cariere politice streilucite.7)

1740. In Iunie sau Iulie acest an, Tara Romaneaseä a fost vizitatä de un Francez, Jean Claude Flachat, negutätor de magots" Idem, pag. 402 Hurmuzachi., vol. IX11, Doc. DCCXCII, pag, 677. N. Iorga. Studii o documente. Vol, XXII, p, 89 No. 18. Hurmuzaehi, vol. XIII, Atanase Comnen Ipsilante, pag, 149. Idem, pag. 150. N. Iorga, in Hurmuzaehi, vol, XIV/2. Documental MC1I, pag. 1130,

L C. Hai, 1. c. pag. 7.

www.dacoromanica.ro

127

de portelanuri pentni latacuri turcesti, om cult, care publicä in 1766, o carte cu multe si frumoase aprecien i asupra domnitorului Const, Mavrocordat, asupra unui boer savant, Andronachi, si asupra multora din aspectele t 'dril de atunci. Priceput in ale himiei, Flachat, indignat c5. multe din produsele naturales la indemana oriscui, nu sunt intrebuintate la usurarea suferintelor celor bolnavi, se improvizeazá In medie, si vindea chiar un biet suferind, cu un preparat fäcut de el, dupe o formulà ctmoscutà in sträinätate Mes recherches sur les propriétés des plantes... m'engagerent a faire quelques compositions utiles aux pauvres, et qui j'en fai sois présent. L'onguent divin, que je composai d'après la recette qu'en donne M-me Fouquet, sans y rien ajouter, me donna plus de consolation qu'aucune autre. Un malheureux, réduit el la mendicité par une horrible plaie qu'il avoit Cc la jambe, avoit épuisé

toutes les resources de la chirurgie et avoit achevé de se ruiner. Il languissoit au coin d'une rue, orz il mendioit du soulagement. Je lui conseillai de faire usage de Ponguent que je venois de faire ; je lui en appliquai une empld tre ; le lendemain je m'appevus qu'il avoit déja du changement. Je lui interdisis entièrement Pusage du vin ; en douze jours il fut guéri. Combien d'infortunés citoyens cesseroient de souffrir et deviendroient utiles à l'Etat, s'il y avoit des, personnes assez charitables pour leur procurer de ces remedes dont les recettes sont entre les mains de tout le monde sans être connues ! Ne pourroit-on pas imputer cette ignorance funeste el la cupidité de certains suppôts d'Esculape, qui affectent de n'en parler qu'avec mépris, ou qui les décrient, parce qu'ils gagneroient moins en les substituant aux remedes qu'as emploient plus avantageusement pour eux, quoi-

que avec moins de succès pour les malades? Je n'ai jamais

compris pourqoi les pharmacies des hôpitaux ne s'empliquent pas au moins à accréditer tant de recettes salutaires. J'ai voulu tenter de remédier, s'il étoit possible, et ce désordre par la justice que j'ai cru devoir leur rendre publiquemeut, après les épreuves que j'en ai faites. 1)

Acelas Flachat, pomeneste despre un doctor grec numit Mihai qui étoit venu avec nous de Vienne", sí care aduce stirea apropiatei iftlocuiri a Domnitorului. Flachat a plecat la Constantinopol, se pare,

insotit tot de acest doctor, 2) In acelas timp, Flachat aduce si o inN. Iorga. Stiri noui deipre Biblioteca Mavrocordatilor. 1926, pag. 25-26. Extras din Memoriile Academiei Romine, seria III, tom, VI, Mem. VI, Idem, pag, 30.Vezi í Dapontes, Ephinnérides Dacei, vol. I, pag, LXI,

www.dacoromanica.ro

128

f ormatie nouä cAnd murea cineva de o moarte curioasa, medicii cercetau cauza morteí. El povesteste cä Contele Conorte, un Ungur, In slujba Domnítoruluí, i-ar fi narat urmatorul caz

Contele ar fi viizut la Bucuresti un Ungur pe care Il intreba multi oameni,

sei

le

spue

ceind

au sei moarei. Nicio-

datei n'a dat gres. Ungurul era un chefliu. Intr'o zi a reimas sin gur cu un Muntean (Valah), i dupei un chef cu femei puMice, Munteanu 1-a rugat sei caute in cartea lui, pe care o peistra cu mullet grijei, dacd mai au mult de treiit. Ungurul s'a codit mult, pentrucdi era teamei set' nu'qi afle sin gur sfeirsitul. In cele din urmei s'a hoteirdt. Dar cum a cdutat in carte a si spus cei unul dintre ei avea set moarei numai deceit, ..57 I-a i prins groaza. .57 cum nesiguran(a'i mai rea ca once, fiecare a vrut set afle adeveirul; s'a uitat incei odatei in carte, si arunceind-o jos, a spus tovareisului de chef, cei s'a ispreivit cu el. In acelas minut s'a ingeilbenit, ochii i s'au inchis, s'a molesit f i a murit. Domnitorul Constantin (Mavrocordat) a pus set' fie examinnt le fit visiter, pour s'assurer du genre de maladie qui l'avoit emporté subitement. Les medecins certifierent que sd mod ètait na-

turelle". Domnztorul i-a luat cartea si a areitat-o tuturor savants en Valachie et dans les vines de la Grèce". Dar n'a fost chip sei inteleagei ceva.1) 1744.

Influenta- doctorilor la curtea Sultanilor, ni-o dove-

deste un fapt petrecut cu domnitorul Mihai Racovitä, (7741-1744), Se hotärise scoaterea lui din domnie cu treí luní inainte de a i se impliní termenul domnieí ; ar fi urmat ca Domnitorul sä nu-si mai poard strAnge toate veniturile. Racovitä avea drept capuchehae, adich reprezentant la Constantinopol, pe gerarhul (hírurgul) Stavrache sí pe Manole Gelepul ; acestia au intervenit prín mitropolitul Serelor, Gavril, sí prin mitropolítul Gherasim de Heraclea, care avea mare trecere la marele medic al Sultanuluí, Haíatízade, si a reusit in cele din urma sà prelungeascä domnia luí Racovítä sí pentru cele trei luni cate mai avea de domnit,,2) Gerarhul Stavrachí, era inscris la 1746, la Universítatea din Leyda ; el a fost tatà."1 luí Iordachi Stavrachi, un agent atotputerníc la Poartä, pentru domnitorií fanariotí, 3) Cronicarul Cogälniceanu caIdem, pag, 34-35.

Dapontés. Ephémérides Daces, vol. I. pag. LXXV. N. Iorga, n Hurmuzachi, vol. XIV/2. Doc. MLXI, pag. 1105, si doc. MLXII, pag. 1105. In noti citeazi Manisa Comnen Ipsilant, pag. 350. 3)1. C. Filiti, 1. c., Ing 7.

www.dacoromanica.ro

129

racterízeazä in mod foarte pitoresc sistemul doctorului Stavrache, ca

creeze amici printre potentatii Turci : nu le lua nimic", pentruca vízítele luí erau plätite de Domnul Munteniei, care umplea de bani pe doctorul iubitor de omenire" 1); serie cronicarul infra Stäveirachi pe la Sultan, pe la Caziscuri, ceici era foarte indreiznet, insei mai mult cu meftepg, cei doftoria pe multi, neluets ndu-le nimic, i au mai lungit termenul cu incei trei luni" .2)

Un alt ipochimen atotputernic, dar prin alte mijloace deal cele politice, se citeazA tatal doctorului Arapache. Numele de Arapaki era o poreclä a spätarului loan Vlastos, 3) Acesta era un cämätar al Domnitorilor, cari erau in vepica nevoe de bani pentru sustinerea domniei. Despre fiul säu, doctorul Aräpaki, care i-a mcqtenit porecla, nu qtim dacä i-a moOenit i apuaturile, nu tiin nimic altceva, 4) 1745. La acest an se pomeneqte de un iatrofilosof, ianiotul Alexandru Cancelarios, Acesta publicä in acest an, la Venetia, ceva despre gramatica lui Alexandru Mavrocordat ; lucrarea o dedia dom-

nitorului Constantin Mavrocordat, 5) 1752. Este anul, in care domnitorul Grigore Ghica face testamentul-hrisov, prin care hotäräqte veniturile qi intäre#e daniile ce a fäcut spitalelor creiate de el, spitalul Pantelimon í Visarion, venituri care aveau sá serveasca la intretinerea acestor spitale in vii-

torime, 1753.

Se pare a in acest an s'a petrecut o crima din acele

tainice, comisä de un doctor. Se spune

la 1753, mitropolitul Neo fit in fruntea ()Wei Bucure$tene cere de la un Capigi-bw, care se afla la Bucurefti, ca Sublima Poartei sà ordone gonirea tuturor Grecilor din lard. Poarta mazile$te pe Matei Voclei Ghica, protectorul qi complicele Grecilor impileitori, dar fi Neo fit Mitropolitul moare inveninal de medicul seiu care era Grec". 6) A. D. Xenopol, vol. IX, editia 1896, pag. 83, Enache Coglilniceanu, in Letopiseti, vol. III, pag. 208, Hurmuzachi, vol. XIII. Efemeridele Banului Const. Caragea, pag. 86, Idem, supliment I/1, doc. DCCC, pag, 564, N. Iorga. Studii of documente, vol, XII, pag. XII. G. L Ionescu-Gion, Istoria Bucureltilor, pag. 83. Citeaa pe Aricescu, letona revolutiei luí Tudor Vladimirescu, pag. 5,

www.dacoromanica.ro

130

Povestea aceasta are nevoe de control, pentrucä in Istoria Bisericii Rometnefti", D-1 Prof. Iorga, nu pomeneste nimic despre aceastä. ciudatä crimä', fäptuitä asupra Mitropolitului tärii. 1749-1753. In acest timp domneste in Moldova, Constantin Cehan Racovitä. Acesta a fost un Domn vicios, betiv si opioman, despre care spätarul loan Canta, cronicarul, sptme

De attita era strafnic, cei maca afion dimineafa fi la vreme de chindii bea pelin cu ukiorul, fi preste ¡odd ziva se afla vesel, dar trebile f i le ceiuta cu toatei rcInduiala", 1)

In cele din urmä ajunsese sä bea spirt de melisä ziva cu noap50-60 peilairele", fi a terminat asa cum termin& toti betivii, c5. a ceizut la mare lipsci de poftei de macare fi, la sfetrfit, din nemacare moare la capiitul lui Februarie" (1764).2) Sosia lui Constantin Racovitä, Doamna Sultana, tänärä Constantinopolitanä. din Vizia, transplantatä. ,in Tara noasträ, s'a bolnävit si a murit la 2 Ianuarie 1753. Este greu sä fixAm cauza acestei Cronicarul Enache Cogälniceanu spune c5. fiind bolnava incei de cu yard, zicad cd este grea, ci au fost o enfracsis, care nu o au putut pri-

tea,

cepe doftorii". 3).

Enfracsis ar avea inteles de constipatie rebelä, care simuleazA ocluzia intestinala. Dacä ar fi asa, ar corespunde cu afirmarea slugerului Lens, care scrie ca la princesse ne s'est alittée que dix jours avant sa mort", desi moartea-i era sigura cu mult inainte.4) Sau, poate va fi fost vreo peritonitä asciticá care a simulat sarcina cine poate ti?

$tim insá cà aceastä moarte a fäcut mare obidnuire", domnitorului Racovitä, care puind strae cernite" i reimezind cu mare jale" 5), a cautat sá pedepseascA pe medicul nevinovat de aceastä moarte, pe doctorul Giuseppe Antonio Pisani. Acesta era un Leventin, adus prin meleagurile romemefti de un franfuz anume Leinfei, carele era pe 16ngel Domnul... Zic acest Franfuz au fost pricina de au murit fi Doamna Domnului in domnia d'inted, cu un doftor ce adusese el fi Il curtenise I) loan Canta, in Letopiseti, vol. III, pag. 186, N. Iorga, in Hnrmuzachi, vol, XIV/2. Doc, MCXLVII, pag. 1163. Enache Cogilniceanu, in Letopiseti, vol. III, pag. 224. N. Iorga. Studii si documente, vol. V,,pag. 653-654 *i n. 3. En. CoglIniceanu, I. c.

www.dacoromanica.ro

131

dcindu-i mare laudei de inveitat ; meicar cei pe la cea de pe urmei, cei i-au tdiat copal Sultanul Mustafa, neintrebeindu-1 cc1 este Franfuz... .S.i adusese fi pe Dom-

fi-a lizat fi el plata in Tarigrad,

nul la cumpeina mortei, la care s'au pleitit cu surgunlicul

ce

1-au feicut atunci la Lemnos".1)

La 14/25 Mai 1753, slugerul Len s (frantuzul Leing al Cronicarului, sau Linchou, numele exact), scrie din Iasi, lui Giuliani, in Polonia f intre altele si despre arestarea medicului, pentru moartea Doamnei, intamplata le 15 Décembre dernière" ; Pisani dAduse asigueari de insanatosire puinduli capul , numaí sä fíe ascultat ; dar n'a fost, Ce qui provient d'une menèe secrette du Postelnico, un des ministres Grecs de S. A., conjointement avec le médecin grec, beau-frère du susdit, qui ont voulu, par jalousie, le perde entièrement". Doctorul ar putea fi reclamat de minístrul Saxo-polon Briihl, 2) and RacovítA a fost schímbat in Tara RomaneascA, la 1 Iunie 1753, doctorul Pisani a fost dus peste Milcov in lanturi ; in zadar cere el interventia luí Mateí Ghica, Numai stäruinfele ambasdorului francez la Constantinopol, l-au scKpat. La 24 Iulie 1753, nenorocitul doctor scria aceluias Giuliani, prin mijlocírea lui Giuseppe Michaud, segretario di Sua Altezza Prencipe di Moldavia :

Dal decimo ottavo di decembre dell'anno scorso mi misero

in un fora° a pane et aqua, ed hanno tentato di darmi il

ve-

leno ; io (sic) il giorno primo di giugno, scambiò principato il principe, e parti li 27 del medesimo giugno per Buchereste, e mi ha mandato avanti incatenato, volendo che morí. A Foxan, confine della Moldavia, mi è riescito di parlare ad un Moldovano : questo si ha trattenuto az confini e lo ho fatto sapere a Matteo, principe ora di Moldavia e che era dragomano alla Porta ; ma il medesimo non ha voluto misticarsi e ci ha consegnati al principe nostro ; il quale ci conduce ad una inevitabil mode. Ho perdito tutto il mio ; non so done (sic), mente per lo spazio di sette mesi non ho parlato ad alcuno e non ho veduto il sole ne lume. La causa è perché é morta la principessa, tisica. Altro rimedio non ci é che una lettera di Sua Maiestet il re al Visire a Constantinopoli, ed altre a Mgr. l'ambasciatore di Francia ; alIdem, pag. 230. N. Iorga. Studii si documente, vol. V, pag, 653-4. Asupra prigonirilor suferite de

Pisani, se afla un numir de scrisori In manuscrisele Czartoryschi 620 din Cracovia, pag. 505 si urine,

www.dacoromanica.ro

132

trimenti bisogna morire. Addia,- forsi per l'ultima volta, e rissolvete di tutto presto fare ; addio. Odra data ").1)

0 luna mai tarziu, la 25 August 1753, Línchou serie catre Mr. Bianconi" :

Un docteur ne devoit en aucune façon repondre de la vie de ses malades... On l'a conduit jusques icy dans un carrosse couvert et aux fers, et il est ei présent enfermé, comme auparavant". Sei-1 reclame cineva", 25 August 1 7 Septembrie 1753.2)

Cam in aceias vreme, intre 24 Iunie sí 15 Septembrie 1753, Des Alleurs rninistrul Frantei, care, se- pare cá mai scrisese o scrísoare domnitorului Constantin Racovita, in pricina doctoruluí Pisani, ii scrie din nou

... lay l'honneur de luy écrire en faveur d'un médecin italien qu'Elle a auprès d'Elle. On dit quill est emprisoné, et je suis persuadé qu'il a merité ce traitement, puisque V. A. l'a jugé a propos; mais le malheureux étant toujours ei plaindre et cet homme m'étant infiniment recommandé par la Cour de Dresde, je la prie de vouloir bien, en ma considération, le delivrer de sa prison et l'envoyer a Constantinopole, ou bien de le faire passer en Polo gne. Cependant je serois d'autant plus charmé, de le voir icy, que, mon médecin devant se repatrier dans peu, je le garderois auprés de moy pour quelque temps si les griefs que V. A. a con-e tre luy ne sont pas de grande conséquence. Si Elle se détermine a le faire passer en Polo gne, je la prie de ¡uy donner l'argent qui lui sera nécessaire, et je la rembourserois. Je me flatte que V. A. me donnera cette marque de son amitié pour moy, etc.," politete. 3)

Nu stim exact cand a fost pus in líbertate doctorul Pisani, dar tocmai dupe doi ani dela cele serse mai sus, in 1755, domnítorul Constantin Racovitä, este obligat sä reía corespondenta in aceastä pricing.' cu Hiibsch reprezentantul regelui Poloniei si Elector al Saxoniei, care cerea eliberarea doctorului Pisani :

5116 Martie 1755, din Bucuresti, domnul scrie lui Hiibsch ;

J'ai re9u la lettre que vous m'avez fait l'honneur de m'écrire, par laquelle vous me communiquez les ordres que vous Idem, pag. 525. Idem, pag. 527, 28.

3)1. C. Hai. Lettres et extraits, p. 350, 51.

www.dacoromanica.ro

133

avez de faire des instances pour la liberté d'un médecin qui a &e à mon service, et dont les mauvais sentiments, le hbertinage et la mauvaise conduite luy avait justement attiré mon indignation, mais, peu de temps après mon arrivée dans ce pays, ayant été fortement sollicitté par le defunt Mr. le comte Desalleurs en faveur de ladite personne, et n'ayant rien à refuser el ce digne ambassadeur, j'ay renvoyé le dit médecin, ciprés l'avoir satisfait

jusqu'au dernier jour qu'a a resté a ma Court. Avant son de-

part, je luy fit dire qu'on le redemandoit ei Dresde, mais il voulut absolument prendre la route de son pays el droitture, ou il doit ettre depuis lor arrivé. J'aurois souhaitté que personne ne vous eut devancé dans votre demande, pour ,vous temoigner le cas que je faist de votre récommandation, et pour avoir occasion de

vous persuader de ma reconnaissance pour l'attachement que vous avez toujours conservé pour ma Maison et dont vous venez

dans cette occasion de m'en donner une nouvelle marque. Je seroi charmé si vous voulez bien me fournir des occasions ez povoir ettre plus a porté de vous convaincre de mes vrays sentiments que j'ay pour vous, Monsieur, et pour votre chère famillie,.." ')

Dar se vede treaba cà Domnitorul n'a prea, fost crezut, caci revine dupe_ cá'tva timp, scriind din nou, cu dovezi, ca sà fie crezut

29 Aprilie 1755: J'ay répondu par cy-devant el la lettre que vous m'avez ,fait l'honneur de m'écrire et je vous ay assuré avoir accordé en son temps une pleine liberté au médecin en question de partir de ce pays pour se rendre où bon il ¡uy sembleroit, la solicitation de fez le comte Desalleurs. Il me restoit, Monsieur, a vous certifier ce que je vous avois avancé. Je le fais par cette occasion, en envoyant el Mr. Peyrots, secretaire de l'Ambassade de France qui m'avoit aussi écrit à ce sujet, une attestation qu-il aura soin de vous commun iquer, et vous serrez par Id certainement convaincu de la vérité. Si le defunt Mr. le comte Desalleurs ne vous avoit devaneé, Monsieur, par ses solicitations, j'au: rois été charmé d'avoir occasion de vous convaincre du cas que je fais de votre recomandation. Mais j'espére que, dans la suite, vous voudrez bien mettre a l'épreuve ma bonne volonté en me fournissant des occasions de vous étre utile en quelque chose.." Dar, nedreptatea a stärnit totdeauna revolta si a creiat legende. Asa s'a intämplat si acum. Pätainia doctorului Pisani a fost relatan.' N. Iorga. Analele Academiei Romähe, seria II, tom. XXXII, pag. 584-586.

N. Iorga. $tiri despre veacul al XVIII-lea in Tirile noastre, Analele Academiei Romine, sería II, tom. XXXII, pag. 585-86.

www.dacoromanica.ro

134

de alti scriitori, qi. fiecare a adh'ugat chte ceva, sau a schímbat numele doctoruluí Pisani. Sulzer, in Istoria Daciei transalpíniene (1781), spune cá doctorul

se numea Stahl Stahl geheissen".1) Raicevici, la 1788, infelice medico Tedesco" :

11

numeqte

Il Principe Constantino Racovizza morto l'armo 1763, in Bucoreste, fece chiudere in una Gabbia ferrata un infelice medico Tedesco accusandolo di averli ammazato la moglie con li fuoi medicamenti, ed ogni sera lo faceva bastonare avanti di se, sino a tanto che mori : per buona sorte queste esempi sono molto rari, ed io rni maraviglia come non siano più frequenti, stante la constituzione di questo Governo".2) .Mult mal incoace, la 1846, Staníslas Bellanger, un dralor care a trecut prín Tärile noastre, scrie En 1752, Constantirz, Racowitza s'imaginant q'un médecin arménien, nommé Abraham Agaz, avait ensorcelé sa femme, renouvela, pour lui les prouesses de Louis XI envers le cardinal Balue ; seulement le roi de France n'avait rien changé et la cage inventée par l'évèque de Verdun, d'Harancourt; tandis que le Woiwode, plus barbare, fit forger la sienne de telle façon qu'a l'aide d'écrous on l'a rétrécissait chaque matin d'un pouce. Au bout de quinze jours, broyé littéralement dans cet étau, le patient succomba I" 3)

Si, pentrucá tot aul duce, uneori, la bine, de astadatä a fàcut ca nem'angálatul. Constantin Cehan Racovítà, sä intemeeze in Iaqi spitalul Sft. Spiridon, in amíntirea tinerií luí Domníte, la 1757, d'Are sfb.rqitul celeí de a doua lui domnii in Moldova (1756-57), Acum, Domnítorul avea ca medie, un Prusian, Iohan Goldzric Herlítz, care va fi fost qi primul medie al spítaluluí, qi berar in Iaqi abea mai thrziu, dupe moartea doctoruluí Herlitz, gäsim dieva date asupra luí.

La 27 Iunie 1793, afldm cei o oarecare ...Margareta Bötticher, raiscutcl la Berlin, a plecat de acolo acum csi(iva ani ca un student in medicina' numit Pascal, ca sä vie in Bucurefti Suizas., Geschichte des transalpinischen Daciens, vol. II pag. 52-53, paragr. 197: la Academie sub cota 25830, Raicewich. Osservazioni Storiche, naturali, e politice intorno la Valichia e Moldavia, pag. 161, nota a, Stanislas Bellanger. Le Kéroutza, 1846, pag. 184-85. Voyage en Moldo-Valachie.

www.dacoromanica.ro

135

sd se mdrite Cu el; proectul n' a reufit din cauza opunerei pdrinfilor Mrairului fi, ea s'a maritat la Iafi cu un doctor in medicind, Herlitz, originar din Danemarca. Acesta a murit farei copii fi a ldsat va duva... moftenitoare prin testament ; acum di teva luni a murit fi ea fi, a la sat printre allele 1400 de ducati cari sunt acum in pa strarea unui preot din lafi. Numita adduvet' a lasat prin testament ca moftenitori pe doi frati ai ei, cari, dapti informatii, trebue sil fie in Berlin, fi anume : Jean Frederic B6iticher, lucrator in anima, Charle Frederic Batticher, lucrator in stirma (en fil d'archal) ) D-1 Prof. Iorga, adaugil in nota: Din mai multe buctiti anexate extra gem urmatoarele notite relative la afacere. Margareta

fugise, prin Lipsca, spre Sibiu, de unde era amantul ei, Pascal. Doctoral Herlitz era medic al spitalului Sf. Spiridon din Iafi fi avea o casa fi berarie, bani in lada fi dati cu dobeindd episcopului de Hui. Herlitz murise cu 5-6 zile inainte de femeia lui, ameindoi de friguri inflamatoril (hitziges Fieber). Prin testament, lasa averea femeei, iar, dupel moartea acesteia, fratilor sai din Danemarca. Numerariul a fost depus de doctoral moartei, Schmeltz, fi de amicii sat Lockemann fi Mailer, la cel mai sigur depositariu", consulul rus Severin. De la acesta-1 la Herlitz, anal din fratii doctorului (?), venit anume din Danemarca. Alacerea s'a incheiat mai itirziu. 2) In 1794, unul din fra¡ii mostenitori ai Margaretei Bötticher, s'a prezintat si vi-a luat Mostenirea Mechain catre afacerile externe. 1804, 15 Vent6se, Iassy. Citoyen Ministre,... L'an 1794, s' est présénte ei Iassy un frere de la dame Herlitz. Il a reclamé, prouve ses droits et la succession, se'n est fait rendre compte sous les auspices de 1' agent de Russie, a donne récépisse, tant des sommes deposées en nature

chez l'Eveque grec de la ville de Husz que de la valeur d'une brasserie acquise par le Sr. Muller, Ainsi, il n'existe plus en

Moldavie ni propriété fonciere ni dep6t en nature provenant des biens laissés par le médecin Johan Goldzric Herlitz, ou par sa femme, née Marie Elisabeth Belcher". 3)

Acest räspuns a fost motivat de interventia celui de al doilea frate al Margaretei Herlitz, care domicilia la Paris ; interventia a fost fäcutä in 1796 si repetatä in 1802,4) N. Iorga, in Hurmuzachi, vol. X, doc. XXXIX, pag. 39. Idem, nota. Hurmuzachi, suplim, 1/2, doc. CDVII, peg. 297. Idem, suplim, 1/3, doc. CXXXII, pag, 504, si supl. 1/2, doc. CCCXVII, pag, 225, si doc. CCCCIV, pag. 295, cu aminunte asupra acestei chestiuni, firli interes

pentru studiul de faji.

www.dacoromanica.ro

136

Din actele de mai sus retinern doua nume, acela al doctorului Schmeltz si al studentului in medicina., Pascal, Nu stim data child Schmeltz a profesat in Iasi, pentrucä nu ni se

precizeaza data cand au murit sptii Herlitz, cu cari a fost contimporan,

Cat priveste studentul in medicina Pascal, pare a fi doctorul

Pascal de care vorbeste Sulzer in 1782, spunand ca era om cult, care stia i frantuzeste, ') D-1 loan Fiuti afirma ca este acelas cu Pascal Hristodul sau Hristodul Pascal, sau numai Hristodor,. ori numai Pascal, de la 1793, 1802 si un inaintas al cunoscutului jurist, Aristide Pascal, raportor al constitutiei de la 1866. 2) Constantin Cehan Racovitä a avut si un me5 Ellie 1752, dic evreu din Bursztyn, din Galitia, Nu-i ctmoastem numele, Stim numai ca a avut un pro ces impotriva unui Armean ; domnitorul a dat ordin ca procesul sa se judece, dar pärtile s'au impacat, Insa la 5 lithe 1752, Benoit, agentul Polon, intervine pentru doctorul Evreu, de care spune eä. este civis meus busstinensis", pentrucä nu se indeplinise actul de impacare, 3) 1754. In acest an, pe cand Constantin Racovitä domnea in Muntenia, (1753-1756), intalnim in Bucuresti pe doctorul Manase Blade,

Manase Iliade s' a net' scut in Menehcul Macedonzei. A studiat

in Padova si Bolonia, lar in 1754, a ajuns profesor de filosofze In Bucuresti. In 1756 era beijenar prin Giurgiu i apoi in CernaVodei, din cauza ciumei care bezrztuia Bucurestiul ; nu s' a intors In Bucuresti deceit la inceputul anului 1757.4) La 17 Februarie 1766, Manase Iliade, dascell vestit, fusese solicitat de &lire Compania din Sibiu, sei le trimitei un profesor. 5) La 15 Martie 1779, doftorul Manase" semneazei un zapis aleituri de mitropolit f i vleidica Filaret Mireon.6) Dupei ce s' a insurat, s'a stabilit la Sibiu. Aici scrie in latineste i greceste un poem dedicat lui Ipsilante, publicat in 1781 la Leipzig : Manassis Eliadis °ratio pane gyrica ad celsissimum ac serenissimum... Hypselantem seSulzer a trait la noi fare 1791. A scris la 1782 »Geschichte dei Transalpinis&en Daziens". Vol. III, pag. 9. L C. Filiti. Comunicare facuti Societitii pentru Istoria medicinal, In *edinta del& 23 Noembrie 1934, N. Iorga, Analele Academiei Romine, seria II, tomul XXXIII, pag. 150.

Dr, P. Samarian. Ciuma In trecutul rominesc, 1932, pag. 95. N. Iorga. Studii i documente, vol. XII, pag. 79. Idem, pag. 89.

www.dacoromanica.ro

137

renissimum ducem totius Valachiae". Chemat de Domnitor ca medic al Curfii, fe-km leclii de matematici $i aducea instrumente din Viena. 1) Apoi urmeazei pe Ipsilante la Constantinopol,

fiind recomandat de Kaunitz, cancelarul Curta Vieneze, ceitre Herbert Rathkeal, dragoman la Constantinopol al internunfiului Austriac : Wien den 16-ten Octobris, 1782. Anempfehlung des in Siebenbiirgen verehlrgten Medzci Herr

Iliade, welcher als Hausz Medicus des Fiirsten Ypsilandz nach Constantinopel abgehet.

An Herrn Interriuntius Baron i i, Herbert. Der Herr Medicus Iliade welcher in Siebenbiirgen verehlichet und hausseiszig ist, hat sich auf mehrmaliges Ansinnen des vormalig Wallachischen Herrn Fiirst Ypsilandi entschlossen, nach Konstantinopel abzugehen, um bei Ihme die Sorge eines Hausz medicus zu iibernehmen. Ich habe mich auf dessen geziemendes Ansuchen um so weniger entschla gen, ihm mit gegenweirtigen Schreiben an Ew. zu begleiten, und zu all ersprieslicher Schutzertheilung anzuempfehlen, da er nicht nur allein mit seiner F amilie dies Landes anseiszig, mithin als ein wirkl. k. k. Unterthan anzusehen ist, sondern da auch seine iibrige Kenntnisze und riihmlich moralischer Karakter ihn allerdings Empfehlungswiirdig machen, in wekher Riicksicht ich nicht zweifle, dasz dieselbe ihme bey vorkommenden Gelegenheiten Anhande zu gehen sich bereit finden werden",

Kauniz. 2)

In 1785, doctorul Manase Iliade se reintoarce in Bucure$ti inarmat cu o recomandafie dela Graful Coblenz ceitre Raicevici. II presentatore di questa sarez il Dottor Iliade, che si porta costi per esercitare la medicina, Egli desidera d'essere raccomandato a V. S. Ill-ma ed io volontieri mi sono prestato alle sue instanze anche in reflesso che gia le è conosciuto di persona. Spero quiundi ch'Ella vorra accordagli quell'assistenza, di cui abbisognera per procurarsi più facilmente un utile stabilimento", 2)

Mai teirziu, la 25 Septembrie 1797, Alexandru Ipsilante indeparteazd pe dascalul elin de la fcoala din Craiova, ca incapabil, fi-1 inlocueqte cu arhimandritul Pahomie, carele are putere de fruid feiturti, fiind incercat si ales de dumnealui Epistatul f c o ale i, chiar Manase Dohtorul".1 Idem, in Hurmuzachi, vol. X. Prefatä, pag. LXXXIV 0 nota 4. Hurmusachi, vol. VII, pag. 374, doc. CCXXVIII. Hurmuzachi, vol, XIX, documentul CCXIII, pag, 238-39. V. A. Ureche. Istoria Rominilor, seria 1774-800, vol. VII, pag. 31.

www.dacoromanica.ro

138

La 1802, Iliade a tradus Filosofia chimice de Fourcroy, in apla.1)

La 1803 era in Bucurefti, iar la 1806 in Viena, ande sub-

scria la un exemplar din Lexical la Tucidide al lui Neo fit Duca.2) La 10 Decembrie 1810, doctoral Manase .Tliade era din nou

In Sibiu, de unde scria unei rude, Manicati, in Viena, plangadu-se de fiul meu fi nepotul D-tale", care se parta rdu.3) lar la 24 Februarie 1812, Manase Iliade scria din Viena aceluiaf Manicati, pomerand de mitropolitul Dosoftei Filitis fi nepotul sdu, doctoral Silvestru. 4) 1756.

Din acest an intampingm pe doctorul Fotie sau Fo-

tache, care a fost mai intai medicul lui Constantin Mavrocordat, apoi al lui Grigore Alexandru Ghica,

Doctoral Folie, al cdrui nume se leagei de moartea troica a apdratorului Bucovinei, Grigore Alexandru Ghica, fi-a inceput cariera ca agent diplomatic in Varfovia, al Domnitorului Constantin Mavrocordat. La 23 Decembrze 1756, Vergennes, reprezentantul Frantei in Constantinopal, se pange Domnitorului contra lui Fotache, trimisul sdu din Varfovia, fi-1 roagd atragd aten tia de vivre poliment avec les ministres de France et de remplir à leur égard les devoirs ordinaires de la société.-5) Prin 1760, doctoral Fotachi juca rol mare in Bucurefti fiind intirnul lui Constantin Mavrocordat. Un fiu al acestui doctor, Dimitrie, se bucura de mare trecere la Constantinopol; el a ajutat fi a sustinut in 1764, domnia lui Racovitd.6) In 1763, cdnd Constantin Mavrocordat c fost mazilit, a fost dus la Constantinopol fi inchis ; odatd cu el au fost luati fi inchifi i fapte boeri, printre cari i doctoral Fotachi.7) Cand Grigore Al. Ghica a luat domnia Moldovei in 1774, avea ca doctori pe Dreicachi Iacob, Cara gea fi Fotache ; acesta din

urmd, ca mai favorit, primea din condica Vistieriei

10 liuzi,

pea:2nd ceilalti numai cd te 6.8) 1) N. Iorga, in Hurmuzachi, vol. X, prefata, pag, LXXXIV, no. 4. AL Papadopol Calimah, Revista Istorici arh. filol. VI (1891), pag, 117, Cl. I. C. Hit", 1, c

pag, 13. 2)1. C. Filiti, comunicare &cut'. Soc. pentru istoria medicine', la 23/XI, 1934. N. Iorga, Studii si doc., vol, XII, pag. 167-8. Idem,

5)1. C. Filiti. Lettres et extraiis, pag. 426. N. Iorga. Studii si doc., vol. XIX, pag, 42-43.Idem. Doc. Calimachi, no. CXLI1I Doctorul Fotache a avut doi bàieti, Stati i Dimitrie, deopotrivi de influenti la Foarti. N. Iorga, in sHurmuzachi, vol. XIV/2, pag. 1165. N. 'oro, in Hurmuzachi, vol, XIV/2, doc. mqxua, pag. 1154. V. A. Ureche. Istoria Romiinilor. Tom. III, seria 1774-1800, pag. 272.

www.dacoromanica.ro

139

In Octombrie 1777, cad a venit îti Iafi, Turcul care avea sei bolnav, f i asasineze pe Grigore Ghica, asasinul a pretextat Domnitorul a trimes pe doctoral Fotache ca set' se intereseze de boala Turcului. Fotache s'a dus, l-a vetzut fi a zis cei e in adeveir bolnav, fi cei l-a geisit cu pulsul prea slab, fi, dei nu are totufi e foarte staff, fi zicea cei aceasta venea atd t de la ceileitorie cdt fi de la postal Ramazanului". lar dupei ce a raportat spusele Turcului asasin, Fotache adauge : cd este prea

bun fi foarte darnic, cäci ii clause 16 nisfiele pentru rea-i medicaid". Apoi, and s'a dus Grigore Ghica sei vadd pe Turc, acolo era f i doctorul Fotache, dar, retras la o parte cu secretarul Beiului, afa cei probabil n'a fost fa(ei la uciderea Domnitorului.1)

Dupe uciderea lui Ghica, doctorul Fotachi a fost unul dintre acei cari trecuserei in Polonia cdnd cu nenorocirea reiposatului, cdci se temuserei foarte mutt in urma acestei neafteptate fi jalnice. Ceiminarul Dumitrache Schiliti, indemnat defdimase pe acest medic la fiind de rdutatea lui fireascd,

Rufi, cd ar fi infelat pe relposatul Domn fi tar fi induplecat set se ducei la Beilicuri, unde era Karahisarizade Ahrnet Bei, capugibafa, de a suferit acea moarte tragicei... Pentru care lucru Rufii l-au prins fi I-au inchis la inchisoarea din Kiev, ande a suferit ingrozitor fi mai cei a fost in primejdie sei-fi piardei mintea, pând când Rufii au aflat dela multi oameni vrednici de incredere, cei aceasta este o defdimare dufmeinoasei fi cei omul este cu total nevinovat $i chiar nespus de meihnit, de oarece perduse pe Domnul lui, care era fi cel mai mare binefdator al lui, cdci se bucura din parte-i de o mare dragoste". Doctorul Fotache a fost eliberat la 25 Decembrie 1777, in urma interven(iei Banului Constantin Cara gea, iar la 21 Februarie 1778, Fotache era in Iafi.') Se mai pomenefte de el, tot in rafi, la 1784.4) Dupe doi ani, in 1786, este trecut printre scutelnicii Mdriei Sale Alexandru Than Mavrocordat. 5)

La aceasta data, Constantin Mihai Cehan Ianuarie 1757. Racovita, semneaza hrisovul prin care se intemeiaza un spital mare In Iasi, pendinte de biserica Sft. Spiridon, Nu cunoaqtem primii medici cari au functionat la acest spital dar dinteun hrisov din August 1785, dat de Alexandru Mavrocordat aflam ca Hurmuzachi, vol. XIII. Efemeridele Banului Constantin Caragea, pag. 73-4. Idem, pag. 89. Idem.

N. Iorga, Studii qi documente vol. VI, pag. 185. Idem, pag. 189.

www.dacoromanica.ro

140

...doctorii Cur(ii Gospod oreinduia la spital doctori pe cari ii vroiau ei, cifirora prin hatezr li se oremduia $i lefuri de la spital, peste orcinduialei, din care leafd se impeirtcl.sea i doctorii Domnzlor...".1)

Contra acestuí abuz se ridícä. Domnítorul Mavrocordat, care, dupg cum vom aräta la locul cuvenít, a reglementat toate aceste oranduelí, prin hrísovul citat mai sus. 1761. Intr'o listä de scutelníci pe acest an figuréaiäl í Niculache Doftorul cu frate-säu, FL-A altä deslusire asupra ion 2) 1762. Consulul francez, Fornetí, se bolnäveste la Iasi, si-1 ingríjít de medicul Curteí lui Grígore Calimahi (1761-1764)

Le secrétaire fran9ctis du Prince de Moldavie m'écrit en date du 18 du mois dernier, Monsieur, que le Seigneur Fornetti

est arrivé à Jassi dans teat le plus fticheux, qu'il est perclus de tous ses membres et hors d'état de se remuer. Il ajoute que le médecin du Prince ne désespèrè pas cependant de le rétablir de cette maladie qu'il qualifie de fièvre rhumatismale que ce consul a contract& par l'intempérie de l'air des déserts, mais que la cure sera longue.3) 1763. In prínfävara acestuí an, Constantin Mavrocordat din Muntenia, a fost mazilít si inchis la Constantínopol, ca sä.' i se stoarcä banií ce n'avea. \Odatä cu el au fost inchisi í cátiva boeri, príntre cari si Gheorghe Balaban, fiul doctoruluí Mihalachi. 4) 1763. Din registrul de socoteli pe 1763-64, din timpul domníei lui Grigore Caliiachi, afläin numele a doí doctorí din acea vreme, dintre cari unul va fi ingrijit de consulul Frantei Fometti, si anume dumnealui doftorul lordachi i dumnealui do [toral Dreicachi" ; amândoi sunt scutití de däldíi, 5) 1 August 1764. Carlo Napolitano, medicul Seraiului, lace o cälatorie de informatii prín Europa, si cu acest prílej trece si prin Moldova luí Grígore Alexandru Ghíca 1) T. Codrescu-Uricarul, I, Iasi, 1852. Cf. Dr. Gomoiu, Din istoria medicinei, pag. 391 si 396. 27 N. Iorga, 1. c. vol. XIX, pag. 42-43. Hurmuzachi, suplimentul I/1, Doc. MXXV, _pag. 725, D. de Vergennes ogre Afacerile externe. Vezi pag. 126, no. 7 *i pag. 138 n, 7 Dapontes. Ephémérides Daces, vol. L pag. LXXXI.

N. Iorga. Documentele Calimachi, vol. II, pag. 86.

www.dacoromanica.ro

141

., Ha dato luogo a motiplici congetture il viaggio intrapreso dal Dottor Carlo Napolitano attual Medico del Serraglio, e molto favorito del Sultano, egli è partito li primi del decorso mese con akuni Chiodari del Przncipe di Moldavia scortato da un Real Firmano, che incaricava il detto Principe, che Passel e comandanti Turchi di quelle parti a do ver ben accoglierlo, e prestarle ogni assistenza. Egli ha dichiarato che vd a Versavia, a Berlino, in Olanda, Parigi e Madrid... 1) Sulzer, care a trält multä vreme in Tä'rile noastre, dela 1776 la 1791, sí a sí murit la noi, la Pite#i, spune in Istoria luí ..pe vremea mea, $i cu mult inainte, cea mai mare clienteld o avea doctorul Schiropol, nobil corfiot (Den grösten Zulauf hatte meiner Zeit und seit langen her ein gewisser Dr. Schiropolo, ein Korfottcscher 1764.

Edelman. 2)

Socotim cä. acest Schíropolo, sau Spiropol, nu-i altul decat falmosul doctor Spfrea, Spiridon Crístofi din Corfu, care a trált in timpul domníei luí Alexandru Ghica in Muntenia (1766-1768), Spiridon Cristo fi din Cor fu, cunoscui mai mult cu numele de doctorul Spirea, este ctitorul bisericei care-i poartei $i asteizi numele, in mahalciva Spirei. In aceastei bisericd se pomene$te numele Califei, sofia lui Spiridon, Spirea ; acesta din urmd este ingropat la aceastei bisericei, la 1765.3) Hrisovul bisericei s' a scris mull mai tdrziu, la 5 Mai 1793;

atunci, biserica a fost afierositel, adicei inchinatei, mezneistirei Sfetagora, de ceitre Chir Ioachim, un monah ceiruia i s' a permis setlocuiascd despeirfit de zgomotul lumii, ca set' se odihneascei feirei

de geinduri", in bisericct ce au fdcut-o reiposatul Spirea dohtorul... afzerositei sfintei Mitropolii.. pentru mat multei sufleteascei gdndire $i pururea aducere aminte a acelui reiposat dohtor Spirea..." 4)

Doctorul Spirea a fost ceiseltorit cu o Maria, care s' a ingropat la Stavropoleos, $i cu o Califa ; a avut fii pe Dumitrache Constantin $i Enache, iar gineri pe popa Constantin de la Biserica Domneascei, gi pe Gheorghe logofdt de taind",5) Un neam {El lui, Christofi biv cdpitan de lefegii, mai lucra incd peimeintul bisericei Spirea pe la 1793, $i ccind biserica a fost inchinatei, a fost despeigubit de cheltuelile lui. 6) Hurmuzachi, vol. IX/2. Doc. LXII, pag. 64, Petru Correr catre Doge. Sulzer. Geschichte des Transalpinischen Daciens, vol. III, pag. 52-53. N. Iorga. Inicriptii din Bisericele Rominiei, vol, I, fase. I, pag. 336. V. A, Ureche. Istoria Romaniei, seria 1786-1800, vol. IV, sau VI, pag. 58-60, 5)1. C. Filiti. 0 pagina din Istoria medicinei, op. cit., pag. 12, 6) V, A. Ureche, 1. c, pag. 60,

www.dacoromanica.ro

142

Tot Sulzer citeaz6 alti doi doctori din acea vreme, doctori care au avut multa' trecere la clienti 0 mare faimg la noi, doctorul Saul i doctorul Teodorachi,

Cel dintdi, doctorul Saul G a practicat medicina attit in Moldova ceit si in Muntenia. A fost un istoric de searmi, ata de mult stimat de cronicarul .. incai, incdt acesta i-a inchinat opera Cronica". G. Saul s'a amestecat ti in trebile publice dela noi. Scriitorul Carra, un contimporan al doctorului Saul, il socoate ca unul din cei patru invdtati ai Romemilor din acele vremi, aldturi de doctorul Theodorati ti boerul Bogdan in Moldova, ti marele postelnic Cara gea din Bucuretti. 1) De origind arvanitohorit, doctorul Saul a akettuit la 1765 o genealogie a familiei Cantacuzino. La 1776 era la Iati, cu rang de serdar, pe leingd Grigore Vodd Ghica. La 1779 era agent al lui Constantin Vodd Moruzi al Moldovei. Atezat apoi

in acelat an la Sibiu, veni sti se stabileascd in Bucuretti in 1785.

Il gdsim aici la 1787 cu rang de mare paharnic, indeplinind functia de judecettor, ing-rijind totodatd de un bolnav dela spita-

lul Pantelimon ti dad lectii de ,arta hirurgo-medicald" unui kin& adus din Ardeal. La 1790 era 'Mat' judecdtor, dar ajunsese neputincios ti slab". 2) Intl-10 scrisoare din 24 Aprilie 1804, Gheorghe .5'incai, cronicarul, numette pe doctorul Saul Excellentissimus ac illustrissimus Saul, principatus Moldaviae Szerdarius". 3) In corespondent a baronului Samuel von Bruchenthal din Sibiu, se geisesc scrisori in care se pomenette ti de doctoral Saul cum praedilectus noster dominus G. de Saul, primarius serdar

huius principatus Moldaviae", iar intr'o notd se adaugd : G.

Saul, serdar sub Constantin Moruzi, ,oare nu este acelat cdruia ii inchind .incai Cronica ? 4) Sulzer spune despre doctorul Saul ; vestitul si invdtatul doctor" :

Erst seit Kurzem ist mir ein fiirstlicher Gewaltsbrief zu handen gekommen, durch welchen der damalige Fiirst Ghika, wo ich mich recht bestinne, in dem Jahre 1776 den beriihmten und gelehrten Dottor und Gross Serdar Georg Saul zum Vorsteher aller in Iasch befindlichen Auskinder ernennet, und ihm die Vollmacht etheilet, den dortigen Braschowanen, oder Krons1) Carra. Histoire de la Moldavie et de la Valachie, 1777, pag, 210-11. 2)1. C. Filiti, o. c. p, 12. Citeazil pe V. A. Ureche, o. c. III. 357, IV, 396. N. Iorga. Studii o documente, vol. III, pag. 101. T. G. Bulit. Revisti Istoria, XII, anul 1926, pag, 87-89.

www.dacoromanica.ro

143

teidter Kauftenten wofon es etwa 6 Kaustiiden in Iaschy gab, einen etgenen Starosten zu setzen ; welches auch erfolger sein soli". 1)

Cel de al doilea, doctorul Teodorachí, contímporan cu Saul, are

o reputatie tot asa de mare, jar Carra si Sulzer ni-1 area' in cubrí de tot atat entuzíasm ca sí pentru Saul. Carra spune : Le premier est un célébre Médecin nommé Théodorati, qui parle, écrit et &adult parfaitement les langues francaise, latine, gre que, turque et italienne ; mais son plus grand talent es t d'être singulierement versé dans la géométrie et l'algébre ; son mbindre talent est d'être le plus habile médecin pefit-étre de I 'Empire Ottoman. Boerhave et Astruc lui sont aussi familiers qu'Omere ; rien n'est étranger pour lui que les absurdités de la superstition et de la scholastique". 2) Tot ated de frumos scrie f i Sulzer ; pentru el, Teodorache este un savant al Moldovei, renumit si norocos in medicincl. Foarte cult. Moare de ofticei la Ceimpina, dupei ce fusese si prin Germania la beii : .,und in der Moldau lebte ein gewisser Doktor Thodoraki, dessen namen in der gelehrten Geschichte genannt zur werden wiirdig ist... Thodoracki war nicht nur in seiner heilungsart sehr gliicklich, und aus dieser Ursache in der europeiischen Tiirken allenthalben beriihmt, sondern auch in Sprachen, in der Buchstaben rechen Kunst, in der Mathematik, und alien Philosophischen

Wissenschaften sehr wohl beschlagen. Er starb unleingst, von alter, einer Lungensucht und vielen Nachtwachen ausgezehrt, zu Kiimpina in der Walachen wo er sich zur Luftvereinderung von Kronstadt hinbegang, nachdem er ein Jahr zuvor seiner Kreinklichen Umsteinde halber die Moldau verlassen, und die Deutschland die Gesund brunnenkur vergebens gebraucht hatte". 3) Grigore Alexandru Ghíca in prima luí domnie in Moldova (1764-1767), a avut ca medic un om foarte invälat, pe Constantin Caraion. 1765.

Caraion a studiat medicina la Neapole. . Venind in Constantinopol, a fost luat de Grigore AL Ghica, ca doctor al seiu, ' in 1765. Venind la Iafi Constantin Caraion s'a ocupat nu numai Despre Saul sunt doui lucriri de Sulzer, op, cit., vol. III, pag, 160, nota, A. Veres, una : ,,Vechi istorici Unguri lí Sto..", peg, 14, 22, 34, gi : ,Istoricul marele serdar Gh. Saul", in Analele Academiei 1931. Cf. I. C. Filiti, comunicare la Societ. p. 1st. medicinei, la 23 Noembrie, 1934. Carra op, cit. pag. 210-211. Sulzer. Geschichte des Transilpinischen Daciens, vol. III, pag. 52-53.

www.dacoromanica.ro

144

cu pro fesiunea lui medicald, ci, din indemnul Domnitorului, s'a ocupat c cu organizarea $coalelor din Moldova, dupd sistemul

$coalelor din Europa Apuseand. A compus $i o gramaticd a limbei grecefti, in prefata cdreia se scrie :

lar pururea amintitul Domn (Gr. Ghica), venind in Scaun

$i Mate ortinduelile foarte -spre folosul ob$tesc, iar $coalele de

acolo gdsindule in neingrijire, pe insii$i doctorul seiu, pentrucd era Grec $i cuno$tea acestea ci in teorie ci in faptd, l-a oranduit cu ingrzjirea $i a $coalelor $i a pro fesorilor. Acesta a primit din tot sufletul ingrijirea lor, scoalele renumite din Ia$i li-a organizat artistic, infrumusetd ndu-le cu pro fesori $i filosofi literati. Dar filelinul ci filoso ful Domn, veizeind cd inveltatura Gramaticei care se preda, aducea puf in folos tinerilor anului inteci, qi cd multi din ei muncind printr'un exercifiu feird metod al Gramaticei c cunosctind cauza, a poruncit doctorului sdu, sd serie o Gramaticd sistematicd ci cu un metod foarte ufor, adicd sa compund o gramaticd cdt se poate mai scurtd $i mai metodie& inceit pe aceia intrebuingind-o studenfii, sä devirui skipeini pe limba greacd. ...Deci doctorul Domnitorului supumindu-s2 poruncii, baala cronica a $coalelor a inceput a se vindeca. De acea puntindu-fi toate gramaticele sub ochi, dintre toate a ales pe cea mai metodicel pentru invdteitura trebuitoare qi simplá, $1 a compus o gramaticd foarte bund, scurtd ci cea mai'destivdrfitd". 1) 15 Septembeie 1769. se trec la aceastà dan'.

In socotelile bisericei catolice din Iasi

Oggi abbamo avuto commensale il signor dottore del Gran Can de Tartari, col suo console, monsieur Ruffen, 2) 1769-1774.

Sunt anii ocupatiei rusesti, a räsboiului si a ciumei.

In acest timp, la noi, au fost numai doctori rusi ; dintre alestia, cel mai de seamä a fost doctorul Gustav Oraeus, om cu reputatie europeanä, specializat in combaterea ciumei. Epidemia de ciumd a isbucnit in toamna anului 1769 in Galati $i de aici a trecut in faqi. Oraeus a venit in Mai 1770, ceind epidemia era in toiul ei. Felcerii ci chirurgii muriserd mai C. Erbiceanu. Birbati eulti Grado i Ronani, 1650-1821. Analele Aca.demiei Romanid. seria II, t. XXVII Gramatica luí Caraion a fost tiprít. la Buda in 1798, Cf. Sathas, p. 557; Zavira pag. 399. N. Iorga. Studii ví doeum. Vol, 1-2, pag. 75. Adaugi in nota : Hurmuzachi supag, 773 et pass. plim.

www.dacoromanica.ro

145

to(i. Doi medici cari erau in lafi, din tre cei care au trecut prin Constantinopol, pe cari Oraeus

numefte, spuneau

nu se ating de ciumati, cd pe urrnd nu-i mai chiarnd nimeni ; unul din ei a spus lui Oraeus, care se ducea fi vizita spitalul de ciumati instalat in Spiridonie, cä dacd mi s'ar oferi ca premia jumdtate din m'areola Moldovd, err tot n'af infra vreodatd acolo". Farmacistul Spiridoniei a murit ca toatd familia lui. Doi hirurgi, Rosberg fi Aschenlow, se oferd de bund voe sd serveascd pe ciumati, &tali de un subhirurg í fase bdrbieri. Epidemia nu s'a stins decat in 1772. 1) Dupe pacea dela Chiucine-Cainargi, care a pus capät acestui räsboi, in Moldova a venit ea domn, Grigore Alexandru Ghica, iar In M.untenia Alexandru Ipsilante. Acesta din urmä, om luminat si dornic de renoväri mari, prin hrisovul din Decembrie 1775, a infiintat Casa Obstirilor i Cutia milelor, ins tittrtiuni earl au jucat un rol precumpänitor in trebile lath, mai ales in cele privitoare la sänätatea publicä. De acum inainte, medicii, cari 'Ana acum au fost numai la indemana Domnitorilor si a boerilor, acum sunt chemati serveascä multimea cetätenilor, ea medici functionari, medici publici ; lar medicina capätä indrumarea ei fireaseä, aceia de a sit* binelui public. Este o räspântie care marcheazI un inceput nou, fapt care ne determinä sä °prim aici coprinsul acestui volum. HIRURGII

I MEDICINA OPERATORIE. (OPERATII)

Multä vreme hirurgii au fost confundati cu bärbierii. Abia la 1210, cand s'a organizat in Franta Colegiul Sfäntului Cosma, hirurgii

a robe lorzgue" s'au diferentiat de barbierli a ,robe courte". Mal thrziu, la 1311, s'a recunoscut Corporatia hirurgilor, in care nu se putea intra deal pe baza unor anumite examene, care le dädeau dreptul de a face anumite operatiuni in care se specializau. Corporatia bArbierilor hirurgi a fost recunoscua abia la 1371, si membrii ei n'avenu dreptul sä faa decAt operatiuni de micä hirurgie. Cu toate acestea, pretutindeni, Ong cátre sarsitul secolului al hirurgii au fost confundati cu bärbierii. Aceastá confuzie a fast inlesnitä de faptul cá hirurgia si hirurgii erau complectamente dispretuiti de cgre cei care se intitulau magistri, fizici, medici fizici 1) Dr L Prelipceanu, tez t de doctorat. Cf. Dr, P. Samaria].) Ciuma in trecutul romiaese, 1932, Pag, 107.

www.dacoromanica.ro

10

146

vi mai apoi doctori in medicina ; acevtia erau oameni cu studii universitare, cu diplome v.' vtiau sà citeasca vi sa. scrie latinevte, pe &and hirurgii n'aveau studii universitare vi nu vtiau latinevte.

Dispretul pentru hirurgi era ava de mare, ea' studentul care voia sá invete medicina la París, mai 'Mai trebuia SA.' jure ca nu va exercita hirurgia vi nici odatä nu se va hijosi sa faca vreo operatie de mica hirurgie, cum .era de exemplu flebo-tomia ; aceste operatiuni trebuiau fäcute numai de bä'xbierii hirurgi Ac operationes scarificationis et flebotomiae noluerunt medici propter indecentiam exercere ; sed illas barberiorum in manibus reliquerunt". 1) Rana in secolul al XVIII-lea s'au dus lupte nesfarvite, pe de o

parte intre medici vi hirurgi, pe de alta parte intre hirurgi vi barbierii hirurgi. Dar, in lupta dintre medici vi hirurgi, acevtia din urma au fost sustinuti totdeauna de barbierii hirurgi, intru apararea latereselor lor comune ; aceasta imprejurare a facut sä fíe socotiti egali vi de aceia au fost totdeauna confundati, hirurgii cu bärbierii hirurgi. Diferentierea lor n'a adus-o nid edictele regale, nici hotararele parlamentelor, ci a adus-o vremea cu progresele ei firevti. Mai intai, necesitatile räsboaelor au impus tot mai mult pe hirurgi. Regii vi prinii ivi aveau hirurgii lor persona% vi hirurgi pentru armatele lor. Incat cererea fijad tot mai mare, tot mai multi se indrumau catre acest mevtevug. and Papa Sixtul al IV-lea (14711484), fost student la Bolonia vi la Padua, a dat deslegare sá se faca disectii pe cadavrele omenevti, hirurgii vi barbierii hirurgi au fost eel dintai cari au profitat de aceasta libertate. Si atunci, studiul anatomiei a luat un avant tot mai mare, lar cercetarile i descoperirile in acest domeniu sunt acum uvor vi repede raspandite, gratie unei alte mari descoperiri, acea a tiparului, care pune la indemana oricui cartea eftina. A urmat imediat descoperirea armelor de foc, a armelor de mana cu glont; aceasta inovatie a rasboiului schimba tot aspectul vi gravitatea ranelor de räsboi. Acum se cer hirurgi tot mai specializali, tot mai iscusiti vi mai instruiti, Din acest timp, fära sä-vi piarda caracterul de arta i abilitate de pana acum, hirurgia se indrumeazä tot mai mult spre vtiinta. Diagnosticul precis vi pronosticul interventiilor trec inaintea lar stiinta inaintea artef. Si in timp ce hirurgii se apropie tot mai mult de medici vi medicina prin studiul comun al anatomid normale, al anatomiei patologice vi fiziologiei, vechii lor tovaravi, bärbierii hirurgi räman tof mai in urma vi numai cu practica mice' hirurgii,

1) A. Castiglione. Histoire de la Médeeine, pig. 328,

www.dacoromanica.ro

147

Díferentierea a fost definitiva in secolul al XVIII-lea, de and hirurgia face parte integrantä din studiul universítar al medicinei, Färà indoialà cà i la noi au fost hirurgi, sau bärbieri hirurgi Romanii au avut de dus prea multe räsboae si de suportat prea multe näväliri dusmane, ca sá nu fi avut i mesteri carí ingrijeasa in cazuri de räniri. Cu toate acestea, cu toate cà cronicele sunt pline de faptele fäsboinice ale acestui popor, totusi nu pomenesc niciodath termenul de hirurg. La fel scríerile vechí romanesti. De exemplu, in Psaltirea Scheianä dela 1482, se vorbeste de franturi in senzul moral al cuvantului 17.dr:ill Cu inema", sau vindecii frein(ii cu inema f i leagii freinturile".1) Ori, ca sä.' poatà face cineva o comparatie de ordin moral, inseama cà cunoaste i termenií concreti, termenii de toate zilele, adicä cä Psaltístul cunoaste í altfel de franturi, franturi din acelea care se leatä de mesteri priceputi in aceasta treabg. Acestui meter, Psalmistul nu-i spuhe hírurg, ci vraciu. $i'n nici o altä scriere veche romaneasca, din cate am avut eu la indemanä, n'am gasít cuvantul de hirurg. Insamnä a nu exista. Este neindoíos cá vracii, adicá bärbierií mesterí in cautarea bolnavilor si a ränitilor, au fost si medicii si hirurgii Romanilor. Cand Pravilístul luí Vasile Lupu a tradus in 1646, termenid latinestí de medicus", sau ce! de hirurgus", a intrebuintat fära nici o distinctiune un singur cuvant, acela de vraciu, Numai Pravilistul biserícesc, cand vrea sä índice in mod special pe hirurg i mestesugul lui, färä a intrebuinta acest termen, spune

a este omul care tae", íar mestesugul lui stä in a tclia": cine se va teiia dupei ce se va face cliric" 2), sau scl se tae pentru boalc1".3) 'Asa dar, hirurgii nostri au fost barbierii, dar numaí acei barbien cari se specializau in autarea ränitilor, bärbierii de räni, capítolul respectiv al barbierilor am citat destule exemple de bärbieri de rani, fara sä fi intalnit vreodatä titulatura de hírurgi.

Aceasta nu inseama cá termenul de hírurg sä fi fost cu totul necunoscut la noí. Din contra', a fost cunoscut i destul de des intrebuiatat, dar nu de Romani, ci de grlmäticii, orí secretarii Domní-

torílor, mai tóti, ori sträini, ori arturari care stiau limbi sträine, in special límba latinä. Cand am vorbit despre bärbierí, am citat exemple and Domnitorii de pe vremi, cer Brasovenilor, Síbienilor ori BisI. Bianu. Pialtirea Scheani, vol. I, pag. 101 i 473. Bujoreanu. Pray, Matei Basarab, Canon Sf. Apostoli, glava 23, pag. 313 Idem, SAborul 1 ;i 2, glava 8, pag. 396.

www.dacoromanica.ro

148

tritenilor, sa le trimita bárbieri, barbieri hirurgi, ori, wundartz", adica mefteri de räni in cele ce urmeazá vom mai da fi alte exem-

ple din cari se va vedea ca termenul de hirurg era cunoscut, dar intrebuintat numai de straini, in scrierile straine. Trebue s'A ajtmgem la inceputul secolului al XVIII-lea, la Dimitrie Cantemir, ca sá intalnim cuvantul de hirurg, adícá mai mult cu inteles de hirurg, caci Cantemir le spunea (irulici", sau terulici", si explica chiar cá, acest cuvant vine din limba lefeasca i insamna vraciu care teimeiduiaste ranele, freinturile". 1) Cu prilejul descrierii cucerirei Daciei, Cantemir spune

...in oastea Romanilor, atas tea de mul(i au fost reiniti, cat nici panzeturi au mai reimas la terulici, cu care set- le lege ranele ; ce Traian scoteind naframele, f erve te le si altei panza ce era pentru slujba mesei f i a casei, li-au dat sel fie pentru acea treaba", 2)

Sau ,..de ceit rana dragostelor f i de cat boala iubostelor mai primejdioasii, nici tirulicii au veizut, nici doftorii au vilzut". 3)

Dimitrie Cantemir este cel dintai care intrebuinteaza un termen

nou pentru a indica pe hirurgi, acela de gerah" sau dgerrah",

si

explica ea Dgerrah Bashi, insamna la Turci, primul hirurg de Curte. Traducatorul german al lui Dimitrie Cantemir, spune ca cuvantul acesta vine de la arabul dgeraha", care insamna rana, 4) Termenul lui Cantemir a prins i a ramas, In Documentele Calimachi, in 1763, se vorbef te de giriah" fi de gerah", i apoi acest termen se intalnef te tot mai des cu cat ne apropiem de sfarfitul secolului al XVIII-lea, ca sá rämae pana pe la 1850, decand a fost inlocuit definitiv cu termenul de hirurg. Cu toate acestea intalnim fi o incercare de a se intrebuinta cuvantul de hirurg inteun document romanesc din 1732, dar e dat

sub o forma afa de stricata, cá mai mult ghicim ca-i vorba de hirurg i nu de aliceva. Ionescu Gion amintef te de acest document, färä. sa-i indice sursa precis, spunand cá la aceastä data, 1732, spiD. Cantemir. Istoria Ierogla, pag. 23. D. Cantemir. Hronicul, pag. 186-7. Fapt povestit si de Dion Cassius. Cf. A. Castiglioni. Histoire de la Méclecine, pag. 204. Idem, Istoria Ieroglif., pag. 288. Idern, Istoria Itnperiului Bizantin, pag. 576, n. 136. N. Iorga. Documente. Calimachi. Seama pe 1763, pag. 85 ei pag, 130, vol. II.

www.dacoromanica.ro

149

talul Coltea este bine ingrifit, si are pe doctorul Ianake si pe hirigul sau firigul" Carstian, 1)

Daca am face acum un rezumat, vedem ca cuvantul de hirurg n'a existat la noi. La triceput termenul de vraciu ingloba pe medici si pe hirurgi ; and termenul de vraciu a fost inlocuit cu cel de doftor, acest din urma cuvant se aplica deopotriva medicilor ca si hirurgilor. Din vremea lui Cantemir, de pe la 1700, s'a introdus cuvantul de gerah pentru a numi pe hirug, cuvant care a ramas pang mai acum cateva decenii, pang pe la 1850, Despre felul cum se prezentau i practicau acesti hirurgi nu stim prea multe lucruri. In Apus nu toti erau stabili. Hirurgii regilor, ai armatelor si cei dedati studiilor erau stabili ; ceilalfi, majoritatea isi exercitau mestesugul cutreerand orasele, provinciile si àrile. Cand poposeau undeva, aduna lumea in jurul lor, intrebuintand toate mijloacele de reclama, din cari nu lipsea nici grotescul ; isi strigau specialitatea si operau daca li se prezintau clienti ; daca nu, plecau mai departe. Cantemir spune pline de peinzeituri chichitele hirurgilor", adica, hirurgii isi tineau instrumentele i materialul de pansament intocmai ca si doctorii, in niste cutii numite chichi(e sau chichitii". Notgm

cá termenul de hirurg intrebuintat aici de Cantemir, nu-i decal traducerea termenului latin pknissima chirurgica theca". 2) Incgrcati cu aceste cutii, hirurgii alergau dupe clienti din oras

oras. Ionescu Gion spune cä paná mai acum 80 de ani, prin birali ! birali Era doctorul-chirurg-farmacist, care cu o cutie in mail, infra pe In

orasele Bulgariei se auzea strigandu-se pe ulite unde era chemat". 8) Poate cá i pe la

noi se vor fi petrecut la fe!, dar nu stim. $tim insa ca au existat si hirurgi de reputatie, straini aciuiati la noi, cari au executat si operatii mad, de cari ne vom ocupa mai departe. Despre felul cum erau, vgzuti, ni-o spune Del Chiaro Valahii sunt indignati contra hirurgilor cari se servesc de cadavre omenefti pentru anatomic,. Chirurgii au apeirut in ultimul timp in Valahia, i trebue scl fie aten (i fat es' de aceastii prejudecatel a Valahilor, care merge panel a-i numi contamina fi, Ionescu-Gion, Istoria Bucuregtilor, pag, 657. Dacii se urmire,te seria citafiilor lui Gion, s'ar putea crede vorba de pachetul de documente ale ministirei Mihai Vodi. Am ciutat, dar acest pachet a fost trimes la Moscova, D. Cantemir. Hronicul, pag, 14 *i 37. Jonescu-Gion, Istoria Bucurettilor, 1904. Medicina dof toriceasci.

www.dacoromanica.ro

150

In limba lor spurcati", §i in acest caz, medicul este boicotat chiar in cazurile urgente, ca luare de sage sau alta opera tic hirurgicale . 1)

Dacá documentele romänesti i scrierile vechi nu intrebuinteaza

cuvântul de hírurg, nu inseamnä cä n'au existat hirurgí la noi. Din conträ, au existat sí se pomenesc de ei, dar numai in documentele informatiile sträine. Mtn mai jos, in ordine cronologia, aceste stíri. Primii hírurgi cad au trecut pela noi ï sunt 1445, toamna. pomeníti de documente, sunt ceí veniti cu prilejul expeditiei pe Dunäre fäcutä de Wavrín, omul Duceluí Burgundlei, in vara si toamna anului 1445; acesta a venit utílat nu numai cu materialul necesar, ci sí cu oameni de specíalítate pentru cazuri de nevol, cu notables docteurs", cu cyrurgiens" i apoticairie". In tímpul asediului Turtucaei,

Wavrin a fost ränit la o mama si s'a bolnävit, dar il ne voullut souffrir que les cyrurgiens y meissent quelconque emplastre". Mai apoi cAnd starea lui s'a agravat si manda querir les phisitiens et cyrurgiens ; lequelz, quant ilz I 'eurent bien visité, dirent qu 'ilz ne besogneroient riens entour ¡uy jusques à I 'endemain au matin, qu 'ilz auroient veu son eurine". 2)

Negresít este vorba despre niste hírurgi sträiní, dar acestia au fost väzutï sí cunoscutí de Rominii, cari au luptat aläturí de oamenii lui Wavrin, in toate luptele de la Silístra pänä la Nicopol, 5 Decembrie 1517, La aceastá data gäsím un medico chirurgico", pe Ieroním Matievích, care era in serviciul luí Neagoe Vodá Despre acest medico-hirurg ni-am ocupat in capítolul medicílor. 3) 1558-1570.

In acest interval intalnim pe. fàimosul Andrei din Bistrífa, cel care a ingrijít pana in ultímul moment pe Vodä. Läpusneanu al Moldovei, Títulatura, adicá specialitatea acestui Andrei nu-í tocmaí ciará. Secretarul sau grämätícul luí Läpusneanu, Stephanus a Dees, in scrisorile cu care Il chíamä. in Moldova, ca sä ingrijeaseä pe Domn, spune cind Andream chirurgum", când agilem Andream medicum", child mayster Andres", í chiar i amore nostri Andream chirurgum"; alteori schímbg tonul 0-1 numeste símplu Andream Barbitonsorem". Anton María Del Chiaro Florentino. Révolutiile Valahilor. Eclitia S. Cris, Cristian, 1929, pag. 24. N. Iorga, Jean de Wavrin. La eampagne des eroisés Sur le Danube, 1445, pag. 84 si urmitoarele. Vezi pag. 70 n. 2,

www.dacoromanica.ro

151

Bistritenii in míjlocul carora träia acest Andrei, in spun Wuniar loan Sígismtmd Zapolia al Ungariei ii spune Andrea barbitonsore". Rezulta cá acest Andrei nu era decal un barbier specializat in ingrijirea ranilor, un bärbier hirurg, Pentru acest cuvant 1-am trecut in capítolul barbierilor, unde se 0.sesc toate datele prívitoare la el. 1) Ca Lapusneanu ori grämaticul luí intrebuinta si alte titluri, uneorí foarte magulitoare, lucrul se explica' usor atuncí cänd era multämit de serviciile lui Andrei, Läpusneanu ii spunea hírurg, medic si chiar amore nostri", far cand nu era multamit il trata ca barbIer. 1563. In acest an, pe cand Hatmanul Toma, ajutat de Unasediau pe Despot Voclä. in Cetatea Suceveí, Ungurii au cerut regelui Ungariei, sä le trimita unum chirurgum, quem meliorem apud vos habetis, ad curandos vulneratos eligere, et ipsum simul cum dartz", ached.' medic de rani

omnibus suis medicamentis, instrumentis necesariis in Moldaviam". 2)

Trebue retinut faptul cä pentru prima datä se vorbeste si de instrumentele necesare hirurgului, In descrierea calatoriei u nuí strain parisian, Pierre 1574.

Lescolopier, se mentioneazä existenta unui hirurg" la curtea lui Alexandru Vodä al Munteniei. 3)

Urmeaza o vreme de mai bine de un secol din care nu mai avem nici o stire despre hírurgi, Abía cu inceputul secoluluí al XVIII-lea incep iaräsi cateva 1678. Extrase din Socotelile bisericei catolice din Iasi: norarium exactoribus decimarum a vineis Decembrie. In varia : .,.item chirurgo ab incisione venae aurigae infirmo. Eidem in medicinalia alia f. 2". 4) 15 Decembrie 1701. La aceastä data aflarn ca Ferriol, mínistrul Frantei la Constantinopol, ca sä scape pe un hírurg francez de urmärile unei aventurf sentimentale, 1-a recomandat luí Brancoveanu, care 1-a í luat in serviciul lui Il y avait un chirurgien franqais nommé Lantier, lequel, quoi-

que marié, enleva une femme arménienne. Il se fit Turc dans la crainte d 'être puni. Quelques jours après, il se repentit et me Vezi pag. 33-40. N. lorga, In Hurmuzachi, vol. XVII, documentul MXXXIX, pag. 587.

Vezi aceial dati, la capitolul doctorilor, pag, 78 n, 2. N. Iorga. Istoria Rominilor prin cilitori, vol. I, pag. 200. N. Iorga. Studii i documente. Vol. 1-2, pag. 5-6.

www.dacoromanica.ro

152

pria de lui faire grace. Je crus le devoir par charité et pour dégoilter tous les Francais qui viennent ici légèrement de se faire Turcs, de sorte qu' après avoir retiré le dit Lantier dans le Palais et fait telles cérémonies ordinaires pour le réconcilier avec 1 ' église, je l'ai env oyé en Vallaquie auprès du Prince, avec une lettre de recommandation pour le prendre a son service, ce qu'il a bien voulu faire". 1)

3 tulle 1700. Printre pietrele funerare ce se gäsesc la biserica Franciscanilor din Bucure§ti, se gäsesc §i douä cari dovedesc existenta a doi hirurgi, unul Sixt Stefan, care a &Kit in vremea lui BrAncoveanu, §i altul Cristian Maler, care a träit intre 1713-1741, In Bucure§ti. Pe prima plated' stä scris :

Siste V. Sub Lapide hoc tumulata jacent ossa Infantium Ioannis, Ludovici et Leonardi Nicolai Solatia Parentis Stephani Sixti Chirurgi, Qui post unum primus. post tres secundus annos aetatis, evolarunt ad Dominum. Anno Domini 1700 die 3 Iulij.

Pe cealaltà piaträ stä scris : Hic jacet Christianus Maler Germanus ex Brandeburg Electoris Chirurgus egregius in Valachiam 20 annorum Juvenis v enit, ubi perilla Pro fesionis Ei honorem (fors ommissum fuit a Lacipida peperit) honestate vitae decenter pro bavit, felix praecipue quod ejurata Lutheranorum haeresi tempestive Catholicus et hujus Ecclesia bene meritus extiterit. Proplerea dignus duobus sat honestis conjugiis ex secundo praestantem filiolum reliquit cum Consorte vidua Clara, quae pro Conjugali suo amore funeris cum muneribus Lapidis hujus memoria parentavit. Obiit in Domino 27 Octombris Anno Domini 1741 aetatis suae 48 annorum" .2)

Cristian Maler este hirigul sau firigul" de care pomene§te Ionescu Gion in Istoria BucureOlor : .dintr'un alt manuscript al Academidi, din 1732, vedem di spitalul este bine ingnjit (spitalul Collect' ) ; are la aceastei data' pe doctoral Ianake fi pe hirigul sau firigul, adicei hirurgul Ceirstian..,".3) $i documentul de care aminteqte Gion, färä sä indice precis sursa, este cel dintai act românesc in Hurmuzachi, suplim. I/1. Documentul DXXV, pag. 354. Ferriol ogre Pontchartrain, Idem, vol. IX11. Documentul DCCXXXIV, pag. 609-10. lonescu-Gion. Istoria Bucurestilor. pag. 657. Vezi mai sus pag. 149 n, 1.

www.dacoromanica.ro

153

care se intrebuinteazä cuvantul de hirurg, dei sub o forma ciudatä, firig sau hirig.

In acest an Niculae Mavrocordat din Muntenia, face apel la hirurgul Jean Baptiste Marie Desmaretes, un francez care nu sta la noi, dar venea probabil and era chemat. Marchizul de Villeneuve, ministrul Frantel la Constantinopol serie Domnitorului 1729,

Je rens de tres humbles greices et V, A. de l' allention qu'elle veut bien faire et ma recommandation en faveur du chirurgien franpis qui se trouve quelquefois en ses Etats. J 'espere que, quand il y retournera, vous luys ferés ressentir les effets de votre puissante protection". 1)

3 Septembrie 1731. Era obiceiul pe atunci, s.-si faa oricine ate o fäntanea la brat sau In alta regiune, adica o ulceratie artificiala, pe care o intretinea ca sà supureze mereu, chip prezervativ contra ciumei. O asemenea fantanea avea i domnitorul Nicocolae Mavrocordat, dar asta- nu l-a sapat de cium'a ; la 3 Septem-

brie 1731, Nicolae Mavrocordat moare de aceastä boala, pe and frate-sau, loan Mavrocordat a murit de febra tifoida, in Februarie 1719. 2) Cu toate acestea, pentrua nu este moarte färä bänat, cronicarul doctor Atanase Comnen Ipsilante, spune cà Nicolae Mavrocordat a murit otravit, a. Roruclnii indemneind pe hirurg, (acesta) a pus otravd in alifia ranet adicei feintânelei lui, de unde a fi murit". 3) 1741. Mihai Racovitä al Moldovel (1741-1744), avea drept capuchehae, adica reprezentant la Constantinopol, un hirurg cu mare

trecere, pe gerahul Stavrachi". 4) Remarcam din nou ca nu i se spune hirurg, ci gerah, cuvant turcesc intrebuintat la noi pentru Intâía de cätre Dimitrie Cantemir, cuvant care a rämas la noi cu inteles de hirurg, pang pe la 1850. 1763. In registrul de socoteli pe 1763-64, de cheltuelile acute de Grigore Voda Calimachi al Moldovei (1761-1764) se pomeneste de doi hirurgi Gioan giriah" qi Locman girah". La 21 Tillie 1763, se trec cheltuelile facute cu doftorii de catre Gioan Gherah cu Mimi Ciohodar, fiind tdiat la meind, i cu un Turc ce era impufcat In grumaz". 5) 1rI, C. Filiti. Lettres et extraiti, pag. 9. Sincai. Cronici, vpl. III, pag. 259. N. Iorga, in Hurmuzachi, vol. XIV/2, pag. 1069. nota. Citeazi1 pe Ipsilante. Idem, documentul MLXI, pag. 1105. N. Iorga. Document. Calimachi, vol. II, pag. 130.

www.dacoromanica.ro

154

Mai departe, Locman girah" se scuteste de dirí pentru 100 de stupí si 150 vedre de vín, ') Lochman era hirurg sí spíter ' al Iasului avea un frate la Paris. In 1770 s'a retras in Transilvania, pästrând corespondentà cu fratele säu din París Un certain Monsieur Lochman, chirurgien et apothicaire de la ville de Jassi en Moldavie, retiré depuis i 'année derniére Udvarhely en Transilvanie, rapporte dans une lettre adressée son frére établi et Paris et datée du 20 Aoiit 1771 les détails suivants de l'enlévement du Sieur Ruffin, Consul de Crimée, par les Russes",2) Despre un spiter Lochman se pomenevte vi mai teirziu, la 15 Ianuarie 1813, in timpul domniei lui Scarlat Calimachi in Moldova cea ocupatcl de Ruvi ; probabil este vreun descendent al lui Lochman, gerah i spiter in 1763. a)

20 Noembrie 1769. La aceastã datä se vorbeste de nenorocirea intamplatä. luí Constantin Mavrocordat, care a murít din cauza lipseí unui hirurg care sä.'-1 ingrijeasca. Domnítorul fusese 'prins bolnav in manästirea Precista din Galati, de cätre Rusii care porníse räsboi contra Turcilor, Si pentrucA'sí rAdea de Rusi, un ofi-

ter 1-a lovit cu un cutít in cap. Apoi 1-au trimis la Iasi fi pe cale, fárá hirurg, de frig, rana s'a can grenat i, ajungeind la Iafi, din pricina ranei, a murit". 4) Maíz 1770. In groaznica epidemie de ciuma care a secerat

LO in vara acestui an, se pomeneste de doí hírurgí, Rosberg sí Aschenlow, carí s'au oferít singurí adminístratiei rusesti, sä serveascá pe bolnavii ciumati. 5)

Vor mai fi fost eí si alti hírurgi, sau gerahi cum li se spunea de catre Romini, dar numele lor au ramas necunoscute. Si pentru ca am fíxat data anului 1775, pentru acest volum, terminAm aici sí cu acest capitol.

Idem, pag. 85, Hurmuzachi, supl. I/1, documentul MCCXXIII, pag. 863. N. Iorga. Document. Calimachi, vol. II, pag, 48, nr. 102. Idem, In Hurmuzachi, vol. XIV/2. Documentul MCCIII, pag. 1206-7. 5)1. Prelipceanu. Ciuma de la Iaii, tez, 1927, p. 25, Cf, Dr. P. Samarian, Ciuma

In trecutul rominesc, pig. 108.

www.dacoromanica.ro

155

OPERATII Operatii i operatori exista de and ii lumea, de cand s'a flit

la primii oameni cea dintai ranä, sau cel dintai accident morbid, care sä reclame o interventie operatorie, Au fost si la noi, aid, de n'ar fi sa socotim decat numai nile räsboinicilor in necontenitele lupte ce au avut de dus Romanii, si inca ar fi suficient motiv, sa credem cà au existat i la noi operator' si cà s'au executat operatii, Cine au fost acesti operatori si cum se executau aceste operatii, nu stim decat foarte putine lucruri, Din cele studiate 'Ana' alci, rezulta in mod neindoios cà primii operatori la noi, de altfel ca si la popoarele din Apusul European, au fost barbierii ; dar nu oricare bärbier, ci numai acei care se specializau in cautarea ränilor si executarea operatiilor, adica barbierii hirurgi, si mai apoi hirurgii de meserie, In afara de acesti operator' oarecum recunoscuti, pe atunci si fetele bisericesti, intocmai ca i in Apus, se ocupau cu hirurgia, Pravilistii bisericesti cad au tradus in limba romaneasca Invatäturile Sinoadelor i ale Parintilor Bisericii, invätaturi carrsi aveau aplicare si la noi, ne vorbesc de episcopi, preoti si diaconi, care stiu sa castreze, sau care stiu sa tae vine si sa lase sange. Acest fapt, oricat de surprinzator ar parea sa fie, totusi nu trebue sa mire prea mult, pentrucä se petrecea si'n Apus, in manästirile care eran centre de studii La fel si la noi ; pang catre sarsitul secolului al XVII-lea, eautarea bolnavilor nu se lacea deal in bolnitele manastirilor ; numai In aceste bolnite s'ar fi putut face o opera* Cu scop de tamaduire, de catre vi-un preot sau calugär iscusit ; numai In aceste bolnite isi gasean scaparea cei bolnavi. Este drept ca aceleasi Pravile opresc fetele bisericesti sä se indeletniceasca cu asemeni lucruri, dar, ca sà le opreasca, insamna ca se faceau. Afarä de asta, cate nu opresc Pravilele si totusi se fac I Au mai existat o categorie de manuitori ai cutitului, carora nu stiu daca li s'ar putea spune operator', des' trebue sa fi fost tare priceputi in mestesugul mutilarilor ce li se poruncea sä faca. Erau cei car' taiau urechile, nasul, uneori scoteau ochii sau amputau un brat ori o mana, vanatorilor de domnie, sau vinovatilor de greseli uneori foarte usoare. Paul de Alep spune cä. In aceste tart este owww.dacoromanica.ro

156

biceiui ca o persoand sill*" la izas cade intr'un fel de infamei f i nu mai poate deveni bei (Domn)". 1) lar Cronicarii, mai ales eel din Moldova, povestesc o multíme de mutilari de felul acesta, acute de Domnitorii temätori pentru Scaunele lor. Cea dintai operatie facuta la noi, in Moldova, despre care vorbesc documentele si dau oarecari amanunte, este operatia facuta luí Stefan ce! Mare. Se stie cä acest Domnitor a fost ranit la un picior cu prilejul cucerirei Chiliei, in 1465. Dupe 35 de ani, and Stefan

era batran si bolnav de podagra, rana cea veche a inceput sà fie amenintatoare. S'a tot cautat el cu feldefel de doctori pAnä in vara anului 1504, cand se pare, cà a avut o gangrena a piciorului. Doctorii din jurul luí: un medic evreu trimes de Hamil Tatarilor, Ieronimo de Cessena din Venetia, un barbier din Buda, si poate i Lonardo de Massari, un alt venetian cu legaturi cu Buda, au facut consult si au hotarAt sä ardä. rana

Siando esso Stephano impiagado le gambe et aliqualiter reducte in un momento se comenzo alargar le piage et come ha inteso li medici pronosticano esso esser spazato et li deno el fuogo a le piage et per conseio de mistro Hieronimo da Cesena medicho el qual ando quest anno mandato par la Signoria et uno Zudeo medico del Imperator de Tartari." 2) Dupä. ce Stefan a murít, boerii au dat un fel de certificat doveditor ca doctoríí s'au pm-tat bine si corect putând pleca fiecare la casa luí; numai Cesena de teama cä va fi retínut in Moldova a íntervenit la secretarul ítalian din Buda ca sa fie rechemat. 3)

Consultul dintre doctorí, hotarkea de a arde rana ca mijloc extrem de incercat, insäsí aceasta ardere, sunt notiuni clare, cari aduc o luminä" aproape de necrezut despre chipul cum se practica atunci, intelept, prudent si utíl. Certificarea boerilor cà doctorii sí-au facut datoria desvalue o latura asupra careia am insistat in capítolele precedente, latura nesigurantei practícei medicale ; cAnd reuseau, doctorii erau rasplatití frumos, and nu reuseau riscau sa fie pedepsití, chiar inchisi sí amenintati cu moartea, In Pravile (1652) se pomenesc urmatoarele operatiuni Arhíva Istoríci a Rominíei, t. I. pt. II, pag. 59. Caitoría luí Paul de Alep prin

Moldova *í Tara Romineasci Intre 1650-60. Hurmuzachí, vol. VIII, doc. L, pag. 40-41. Idem. Vezi aíci pag. 67, n. 1.

www.dacoromanica.ro

157

Castratia sau scopirea, Se fäcea de fetele bisericesti, dar si de alti mesteri, Omul castrat se numeste famen, ') Operatia casträrei se face de voe, sau de nevoe

Carde va fi scopit de nevoe qi va fi destoinic de preotie, poate fi feicut preot, lar carele se va fi teliat de voe, acela este cum fi-ar fi sin gur ucigae, fi nu se primefte intre clerici. Sau : Cine va fi scopit de nevoia oamenilor, adicei cu dea-

sila, sau ap va fi de fire, acela n'are canon. lar cine se va scopi de vota lui", sä fíe socotit ca un pizmaf vie(ei lui vrti.smaq tocmai luí Dumnezeu". 2)

Castratia care se face de nevoe, se face uneori pentru caz de boalà, si atunci se face cu scop de tämäduire. Aceastä castratie o face si fetele bisericesti, cä'ci spune Pravilistul

...oricare episcop, au preot, au diacon, va scopi pre cineva, sau cu meinile sale, sau cu poruncei, sau el pre sine... feirei numai

de'l va fi nevoind sti se tae pentru boalei, cà aceasta este tämäduire iarei nu vreismeiqie trupului". 3)

Preotul famen este tinut sá urmeze anumite reguli, de exemplu, spune Pravila ,,preotul famen sà nu (le slujnicei..." 4) 0 altá operatie este circumcizia, aceia care se face in afarä de ritualul religios al celor de altà religie deat crestinismul, Pravilistul spune Cine se va t'ella dupei ce se va face cliric..." ; sau mireanul carde' va reitunzi pielea de la meidulariu", sg se afuriseascg, 5) 0 allá operatie, micä dar foarte obisnuitä in timpii trecuti,

este läsarea de sAnge, venesectia. Aceastä operatie se face de doctori, de barbieri, dar si de preoti, Totusi, Pravilistul ()preste pe preot sä facä pe vraciul si sä tae vinele pentru läsarea sAngelui preotul care va vräciui, sau va tclia vine..," se pedepseste. Este insä de la sine inteles, cá dacä Pravilistul a gäsit cu cale sä opreascä aceastä practicä, inseamnä ca se acea, In Lexiconul s/avo-romin din 1649, se 'apune ,,om seopit, lamen". Grigore Cre tu, pag. 157. rinda! 1441, Bujor. Prav. Mat, Bas, Sabor L gl, I p. 318 si Calma. Sf. Apost. gI. 21, p. 313. Idem, Sabor, I si II, glava 8, pag. 396. Idem, &l'oral 5 si 6, glava 5, pag. 379. Idem, Canoanele SI, Aposta, gl. 23 si 24, pag. 313.

www.dacoromanica.ro

158

Pravilístul conditioneaza chlar, lasarea de sange, de anumíte regull impuse de ritual. Asa de exemplu, opreste pe preot si pe- mirean sä-si la sange in zíua and se impä'rtaseste fdrei numai de se va templa boala morfei intr'acea zi, peitimind pentru viafei-$i".1) Omul care-si lasá sange trebue sá stea cateva zile in casä., linistit. Intr'un document din 11 Iuníe 1620 se spune ,.. af fi gata de slujbei, dar acum, dcindu-mei pe mdna doctorului pentru vindecarea nevoilor mele, nu-i chip sel intrerup cumva; mi-a leiseit seinge numai eri, i trebue sei a$tept ceiteva zile.,." 2) Cronicarul Miron Costín, vorbind de boala lui Stefamíta Voda, (1659-61) feciorul luí Vasile Lupu, spune cä doftorul care'l cauta indata' au priceput cei trebue ia seinge,.." 3)

A rasa sange, era o regula, care se aplica i unde trebuia si mai ales unde nu trebuia. Chiar si in pletora politia prínde bine lasarea de sange ; de aceia s'a socotít totdeatma si se socoteste si astäzi cá rasboaele sunt rele necesare, pentrucá sangerarea popoarelor aduce progresul sí inflorirea lor, Nículae Mavrocordat spune chiar corpul politic scapel de mare boald, cdtzd uneori se lasd seinge la vreme". 4)

4) Pravilístul pomeneste si de alte operatiuni mai marl, operatil In earl hirurgul tae s'apoi coase, ca sà tamaduiasca pe oamení

... vezi cá tae omului picioarele, mdinele... a multi varset' mafele fi se betejesc grumazii i geitlejul i capul, qi jar.* le coase dohtorul, i scapci oamenii de moarte..." 5) In Lexiconul Slavo-Roman din 1649 se pomeneste de a teimddui oase", ca o indicatie cá se faceau interventii l pe oase, Cronicarul loan Neculcea povesteste operalia ce s'a facut in tara iremteasa., spatarului Milescu, invätatul moldovean care a colindat lumea intreaga, de a ajuns pang.' in China. Se spune cá spatarul Milescu ar fi tradat pe SteRnita Voda (1659-1661) si a fost prins. Maniat peste fire, Domnitorul a adus

...pre acel Nicolae Milescu inaintea lui, In casa cea micd, fi au pus pre ceileiu de i-a tdiat nasul ; scoreind $tefeinifd Voeld 1)1. Bujor., Inytturj, glava 96, p. 171 o gi. 71, p. 163 din Pray. Mat. Bas, N. Iorga, In Hurmuzachi, vol. XV/2, doc. MDCCLVI, pag. 887. Miron Costin, in Letopiseti, vol. I, pag. 372. Hurmuzachi, vol, XIII, N. Mavrocordat. Piren cugetlri, p. 436, nr. 517. Bujor, Prav, Mat, Bas, Inviitituri. patr. Anastasie, gl, 17, p. 426. G. Cretu, Lexicon Alavo-Rom,, pag. 176, randul 1918.

www.dacoromanica.ro

159

In grabei hangerul lui din brau, au dat de i-au fait cäläul nasul ; fi n'a vrut sa-I ¡ase pe caleiu sd-i tae nasul Cu cufitul lui aria, ce cu hangerul lui tefänifä Vodei i-a teliat nasuL Dupei aceia Nicolae Ceirnul a fugit in jara nemfeascci fi a geisit acolo un do flor, de-i tot slobozea stingele din obraz, fi-1 bofea la nas; fi afa, din zi in zi, sangele se inchega de i-a crescut nasul la loc, de s'a teimaduit ; iar cand a venit aici in lard, la domnia lui Iliaf Vodei, numai de abia s'a fost cunoscand nasal ce i-au teiiat..." 1)

Termenul de bofea", care rezuma toata operatía, inseamni a ingramadí in loe, a strange, a face bot. Este un cuvant intrebuintat qí de Cantemír, care spune ...toate firele intr'una bofind... toatti cinstea, lauda fi puterea a tuturor,.. dobtindi", Pe atund se cunoqtea chíar qí proteza dentara. Cronícarul Neculce in portretul ce face lui DumítraKu Cantacuzíno, dom al Moldoveí in doua rânduri, intre 1673 qi 1685, spune intr'un limbaj foarte s ugestiv

Ceiutati frafi, iubifi cetitori, de vedefi ce este omenia fi curvia greceascd !, cd el, de beitran, dinfi in gura nu avea ; diminiafa Ii incleia de-i punea in gura, iar seara Ii descleia ca un crop, fi-i punea pe masd... Oh! Oh! Oh !, seiracei farei a Moldovei, ce norocire de stapan ca acesta ai avut !",3) Dimitrie Cantemír, Domnitor qí Cronicar cu educatie de fatrofilosof, fiínd un fin observator, descríe foarte amanuntit o operatie de hernie facuta in fata luí de un meter Albanez

Card eram la Constantinopol (prin armare inainte de 1710), secretarul meu, care era om in vrastei, peitimea de aceasta boaki;

eu ca sá cunosc mai bine metodul lor de vindecare, am leisat sa-1 cureze in palatul meu, Dupe!' ce ni-am invoit pentru preful de curd, ei s'au pus fi au legat pe pacient de o scandurei laid, inkifurandu-1 ca curele de

peinzei, de la pept pad' la picioare ; dupd aceia, cu un fel de briciu fácând o inciziune din jos in foale, au deschis hipodermul,

au tras peritoniul afarei cam de o palma, fi au pus la loc intestinele, ce erau cazute in scrot. Apoi au cusut hipodermul cu ajá groasei, fi dupei ce i-au facut in cap& un nod bun ca sei nu loan Neculce, in Letopisetf, vol, II, pag. 190. D. Cintemir, Istoria ieroglif., pag, 234. loan Neculce, In Letopiseti, vol. II, pag. 225.

www.dacoromanica.ro

160

se deslege, au taiat cu acelaf briciu buzele hipodermului ce span-

zura asupra cuseiturei ; au uns apoi rana cu grelsime de porc, fi a ars-o cu ferul aprins. Dupel aceia au ridipat puf in in sus picioarele pacientului, care era mai mult mort deceit viu, au deschis nitel rana, f i au veirsat in rand albuful de la nouei oriel proaspete. Dacd intr'o ord sau cloud, albuful incepe a spuma sau a clocoti, atunci e semn bun cei cura reufefte. Iar daca, dupei afteptare de trei ore, albuful oudlor nu incepe nici a spuma, nici a clocoti, atunci zic cd boala e mortalei din cauzei Ca pacientul este ate!' t de slab, incest este peste putint a sa-i ajute buneitatea medicinei. De altmintrelea, dintr'o sutei abia le moare unul sau doi ; fi aceasta o atribuesc mai mult debiliteitei sau beitreinetei persoanei, deceit neajunsului artei lor. A doua fi a treia zi se repetei infuziunea cu albuful de ouei, , 'i in tot timpul acesta pacientul trebue sei stea necontenit intins pe spate ; fi era atata de stors de toate simtirile, Mc& el semeina mai mult a mort deceit a viu. Nici cei-i permitea a meinca sau a bea ce va, ci ziceau cei este destul a-i umezi limba din ceind in cand fi cat se poate mai des cu cate o piceiturei de apei. In a patra zi au luat pe pacient legat cum era de sceindurd, fi l'a Li pus pe dufumea ; aici fi-a venit in simfiri fi Cu o voce slabei se velita de durerile ce simtea. Apoi i-au dat pu fina apc`i caldei pentru a-i steimpeira setea, iar in urmeitoarele trei zile i-au permis a lua pufind supei, fie de once,

numai sd grijeascei a nu' fi inceirca stomahul cu alte meinceiri. In a f aptea zi i-au deslegat legeiturile fi I-au pus incet, incet, in pat. Da pentruca sei nu-fi ridice picioarele sau sei se mifte, doi au stat necontenit leingei pacient fi repetau infuziunea cu albuf de ouei in toatei ziva. Dupei a noua zi fi pad la a dousprezecea, infuziunea se feicea cu albuful numai din fase oud, fi spu marea se peirea cd e mai mare deceit mai inainte. Intr'a cinsprezecea zi, rana abia putea primi mai mutt deceit albuful unui ou ; dar infuziunea totufi s' a continuat panel mai putea intra in rand °Kcal de pu fin albuf fi panel' cad se mai vedea ceva spumei. Cad toate aceste semne au incetat, au aplicat pe rand un emplastru preparat din refind, olei fi alte mixturi fi au permis pacientului sei-fi mifte picioarele f i sd se culce pe coaste. In acest timp, in fiecare diminiatei, treigeau incetifor de capeitul atei ce speinzura afarei, ca sei vazei, dacei nu s'a deslegat cusutura. Dupei doueizeci-treizeci sau patruzeci de zile, dupe cum permite etatea sau puterile pacientului, trag afard ata, aplica un alt emplastru pe rand, fi cura e terminatei. .i cu acest metod dur, vazut cu ocha mei, vindecei acefti oameni neinvatati un morb ateit de greu." 1) 1) D. Cantemir. Istoria Imperiului Otoman, edit, Aeademiei, pag. 292,

www.dacoromanica.ro

161

Cantemir pomeneste si de o altg operatie, pe care a fäcut-o un Frantuz unui Turc din cale afara de gras

Shishman Ibrahim Paca, supranumit grasul", se zice cd-fi luase un hirurg francez, care in tot anul in lunile Iuniu fi Iuliu il opera, teiindu-i peintecele fi scolcindu-i greisimea, care pe acest timp Il ineibufea, incest abia putea respira, fi-1 punea in pericol de a-fi perde viala. In urmd insei i-a crescut greisimea ateit de tare, inceit toatei operaliunea nu-i mai putea ajuta ; fi afa crdpei

ca un alt luda, c i-au curs toate intestin ele din trup" 1)

In alta imprejurare Cantemir spune despre un general turc, care

purta in san o cutioara cu 24 de oscioare, pe care hirurgii

i li-au

fost scos din ränile sale primite in diverse beitiii". 2) Din 15 Tanuarie 1753, avem cunostinta de prima operatie facut& la spitalul Coltea, Este vorba de un Costin Ologul, de la .Metzovo, ca."ruia i-a degerat picioarele si doftorii de la Colea i li-au taiat, Inteun hrisov din 1753, Matei Voda Ghica, darueste ologului care se insura, un loe de casa din locul domnesc de langa Dâmbovita.8) INSTRUMENTATIA HIRURGICALÀ.

Nu se cunosc instrumentele care_ erau pe atunci, and a fost operat $tefan cel Mare, in 1504, se spune ca rana i-a fost arsa ; de aici banuim ea existau anumite instrumente de fier, care se inroseau In foc si cu ele se ardeau ranile. Din citatul Cronicarului Neculce privitor la aerea nasului sph tarului Milescu ,.fi n'a vrut sei-1 ¡ase pe ceileiu, sei-i taie nasul cu culitul lui calclu" 4), s'ar putea deduce din intrebuintarea acestui ter-

men culitul lui aide, cá ar fi vorba, poate, de un cutit care se ; dar este o supozitie FLA' mid o siguranta. 12 Septembrie 1568. La aceasta data este vorba de niste instrumente, cari dacä n'au legatura prea multa cu hirurgia, totusi sunt o indicatiune de existenta si de raritatea lor, caci sunt trimise numea

ca dar de mare valoare Domnitorilor Români, de catre Ardeleni, D. Cantemir, pag. 425. Idem, pag. 523.

Ionescu-Gion. Istoria Bucurestilor. pag. 657. Citeazi : Arh. Stat. Pachetul doc. minist. Mihai Vodi. actul 3. Din nenorocire aceste acte s'au dus la Moscova. 4)1. Neculce, In Letopiseti, vol. II, pag. 190. Vezi mai sus mtg. 159, n. 1.

www.dacoromanica.ro

11

162

Intre ele sunt : Douei lentile arzdtoare mari, cloud lighiene mari, trei briciuri, doi pepteni albi fi patru foarfeci de cureifat (pentru tuale td). 1) Pravilistul ne vorbeste de unele instrumente numite cinii". Dimitrie Cantemir spune organ, adicd cinie, mdestrii, lucrurii cu care

se fac alte lucruri" 2). De fapt, Pravilistul uzeazä de termenul de chile pentru a indica c5, se intrebuinteazg la anumite practice misterioase, ciudate, pentru satifacerea unor perversiuni sexuale, Spune Pravilistul

Or care muiare va meftequgui, de va miarge la altei majare, ca un barbat, cu cinii ca acealia... si freceindu-se jale acolo, de va arunca sdmeinfa una la alta..." Sau : De sd vor afla freceindu-se cloud mueri una pre alta, 'inset' kind mci o cinie, *Mä ctind sit vor slobozi ameindoud..." 3)

Intrebuintarea acestor cinii intr'o casnicie, este motiv de divort:

Imparte-sei (divorfeazei) muiarea de beirbat, cdnd va face muiarea cinie sau niscare meftequguri, sei sd poatd freca, sd sd verse stimemfa, set' sä poard stampdra de poftei, ce se zice : cu cinie de lemn, sau de her, sau de stecld, sau de peinzei, sau fie ce alta, soi fie lucru ales de aceaia treabei..." 4) Cantemir numeste ciniile pentru rk'sboi mihanii" 5), iar din domeniul medicinei pomeneste de mehlem", cuvant al cArui inteles nu 1-am putut deslusi ; poate fi vorba fie de cinie, fíe de vrun medicament

sau cine stie ce cuvant creiat de Cantemir, el care avea obiceiul tuturor neologismelor si a cuvintelor fabricate ; asa, se pare, eä el face distinctiune Mire mehlem, intre instrumentele de fier si intre instrumentele pentru ars, cad. spune :

De multe ori pre durerea mare, alta mai mare o teimeiduiafte, fi ce mehlemul nu vindecei, vindecei fierul, fi ce fierul nu tdmeiduiaqte, cu mai mare usturime tdmeduiafte focal" 6)

Sau ,,, la rand rea $i grea, mehlemul $i leacul de fi-fi and 7) N. Iorga, in Hurmuzachi, vol. XI pag. 805. D. Cantemir. Istoria Ieroglifi, pag. 23. Bujoreanu, Pray, glava if (39), punct vi si gi (12 ai 13) i glava 333, zac 12-13, Longinescu. Legi vechi, p. 209-10. pag. 50 o 267. Idem, gl. fi. (19), P. e (5) li gl, 181, zac 5, p. 36 *i 199. Longinescu, I. c. pag. 148.

D. Cantemir. Istoria Ieroglifit, pag. 15. D. Cantemir. Istoria Ieroglifi, pig. 340. Idem, peg. 212.

www.dacoromanica.ro

163

Documentele nu pomenesc cleat o singura data despre instrumente, färä insä, sä specifice ce fel de instrumente. In 1563, Ungurii

cari asediau pe Despot Vodà in Cetatea Sucevei, au cenit regelui Ungariei, sä le trimità hirurgi cu medicamente si cu instrumentis necesariis", 1)

Alte stiri nu avem,

DUHOVNICII Duhovnicii sunt doctorii sufletesti, acei care aduc curajul si spe-

ranta in sufletele celor suferinzi cu trupul, Rolul lor ca ajutori

si

sprijinitori ai doctorilor constitue un capitol special al medicinei, des-

pre care nu ne vom ocupa aid, pentrucá acest punct nu inträ in planul luceärei de fat A. Ne mgrginim numai sä citäm eäteva exemple

din Pravilele bisericesti ca sä dovedim odatä mai mult, dacä mai este nevoe sä se dovedeased acest lucru, cä." Biserica si practica medicalá trebue sä meargä mänä.'n Juana, Medicina nu esclude Credinta, ar fi o gresalä färä seamän de mare, sä se afirme contraruL Rugaciunele preotilor aduc increderea si cu ea aduc vindecarea: De va bolneivi vre un om, atunci set- chernafi preotii cilor care au indrifiznire la Dumnezeu, .3,1 se roage pentru acela; Dumnezeu, pentru rugeiciunele preotilor lui, va da seineitate va scula de in boald..." 2) bolnavului

Duhovnicului trebue sä spui tot sei nu-ti fie rufine sau sii te temi" ca de vreme ce ai venit la vraci sei te tiimeiduefti, sec' nu te duci neteimeiduit, fcirti vindecare...". Iar dupa ce omul s'a spoveduit atunci datoriu iaste dohovnicul sei ¡acá ranelor acelora ward* vindecare", vindecare sufleteaseä. Pe de altà parte, duhovnicul trebue sä fie discret, altf el scl-i se scoatel limba pe ceafei, qi sá i-o tragei pad ce va muri". 4)

Vezi pag. 151 n. 2. Bujoreanu, Pray. Mat. Bits. Invà$ìturi, glava 160, pag. 193. Bujoreanu, Pray. Mat. Bits.. Invitituri, glava 322 i 327, pag. 263 i 264. Idem, glava 319, pag. 262.

www.dacoromanica.ro

164

CLANDESTINII PRACTICLI MEDICALE

Clandestinii practicii medicale fac parte din studiul medicinei populares Cum insä, nu-i in intentiunea noastra l nici in planul aacestei lucrgri sä studiem aici medicina populará l practicile el, ne vom limita in a cita numai clandestinii de care se ocupä. Pravilele, clandestinii cunoscuti in acele vremi, cum si practicile empirice Mate de unii scriitori. Lecultorik sunt cei earl lecuesc boalele cu diferite vräji. Termenul este sinonim cu cel de vrä.jitor. Pravilele bisericesti condamná atAt pe lecuitor, cif si pe cel care apeleaza la el. Spune Pravila ,,..,cine va da pre sine vrdjitorului sau fdrmeccitorilor, sau lecuitorilor, ca sti invete meftefugul rtiu.", acela se pedepseste. ') sunt cei cari fac vrAji. Pravilistul spune ...vrtijitorul fi cela ce varsti cearti sau plumb, cositoriu, sau care leagd bdrbatul f i muiarea sit' nu se impreune, sau va face altfel de vrtijie... Se!' titi, cti pre aceia chicunti vrdjitori, cari chiamti dracii f i fac vreijile, pre voile celea ce vor intru stricdciunea oamenilor. Inca' i aceia ce aduc vrtijitori in casele lor, sti le scoafd vräji, sau care citesc stelele, sau ca sti invete ceva ce nu ftiu, sau se duc la vräjitori, sau la vrtijitoare... Mifderea cei ce poartd baere sau norocul cesta, ce zic oamenii cei are noroc omul, sau vor cduta ziva in care s'au ntiscut bund taste sau rea..."

Sau Cine cumptird ceva fi o farmecd spre ferintd, sau S se socoteascil pre sine, sau cuvinte de la prooroci mincino4 de la aceia ce'fi bagd ferpi pre in seinurile lor, ordjitort se chiamd infekitori de oameni" 8)

Dimitrie Cantemir spune vrä.jitorului vedhovnie" : ueare de pe limba slavoneascii, sd infelege vrtijitoriu, ccluttiforiu in stele". 4)

Pravilele bisericefti nu iartti celui care va sti fie preot, scl fie vrdjitoriu sau cimpoitoriu, sau sti aibc`i niscare inveitdturi rele, sau Bujoreanu, Canoanele Sf. Vasile, glava 68, pag. 407. Idem, Invìtturi, glava 328, pag. 265. Idem, liravila de la Govora, pat. 116. D. Cantemir. Hronicul, pag. 136.

www.dacoromanica.ro

165

cititori de stele, sau sei facd baere".1) Si pedepseqte pe ceí care se dau sau cred in vräjítori : Cine se va da vreijitoriului sau desceinfeitoriului, sau ferme-

cdtoriului, sau altora care vor fi impotriva acestora (la fel cu ei), ca sei descopere lui pentru ce pohtegte, sau sei afle cine'l va fi fermecat, sau acestea, a curdti, ca cum ar vindeca m'iotate cu rdotate...". 2)

Sau : Cine va da pre sine vreijitorilor sau fermeceitorilor sau lecuitorilor ca s'id in vete megtergugul lor cel reiu...".

Sau : care cred vrdjitorii sau bagei vreunii In casele lor pentru aflarea leacurilor...", 3)

Totí aceOia se pedepsesc cu pocanii grele qi oprirl de la impärt55anie. Ba uneorí sunt socotíti drept uciga0 : vreijitoriul fi carele chi erbi, este ca si cela ce ucide". 4) Tot atat de sever este í Pravílistul mirean. In Pravila lui Vasile Lupu qi a luí Matei Basarab, se spune cä cela, ce va gd si comoara cu vrezji fi cu draci, nemica sd nu i se dea...". 5) Sau, face prepus de furtiqag cel ce spune altuía cd iaste vridjitoriu gi numeirdtoriu (sau cetitoriu) de stele". 8) Din 1508, se citeazä un proces pentru* vräji fäcpte impotriva unor boeroaice din Fägäraq doamnele vreijitoare Anugca, Zora gi Voica", dupe plängerea luí ,,te fan Stoica, Costea Marcu, Dragomir, Martin Scheiul (Bolgart. 7)

Fennecitoare sau descintitoare, este cea sau cel care face descântece olí farmece. Cantemír le nume0e ; boaze", de exemplu boaza dragostelor, a curvier. 8) Pravílele admit interventia fermeatoarei sau a descântatoarei

atunci and vraciul, adicä medícul, va parIsí pe bolnav, pe motív Bujoreanu, Pravilistul Matei Basarab. Siborul dela Laodichia, gl. 36, pag. 337-8. Idem, Siiborul de la Anhira, gl. 24, pag. 325. Idem, Canoanele Sft. Vasile, gl, 68 e 79, pag. 407. Idem, gl. 61, pag. 406.' LonIdem. Pravile, Gl. s (6), punct di (14), vi gl, 89, zac 14, pag. 22 vi 170, ginescu. Legi vechi, pag. 82, Idem, pric. si (16), punct clz (237) o gl. 349, zac 19, pag. 19 vi 282. Longinescu, 1, c. pag. 66. N. Iorga. Anal. Academiei Romana, Seria II T. XXVII. pag. 123. Indreptiri gi intregiri la Istoria Rominilor. D. Cantemir. Istoria ieroglifi, pag. 9.

www.dacoromanica.ro

166

nu se mai poate tämadui, In Atea de aceste cazuri, Pravilele condamita pe cel care se cauta cu descantece sí farmece, mai ales daca se produce moartea din cauza

atta cel rdnit va sei se teimeiduiascei cu descantece f i farmece, atunci el sin gur este vinovat morfirf ; (Mrd numai) de va fi rand de ceale de moarte i vracii sei vor fi peireisit zicand cd nu sei va tdmeidui, atunci de nevoie de va cherna fi fdrmeceitoare sau desaintdioare, nu sei intelege, set' fie fdcut aqia gresakí mare...".1)

Dimitrie Cantemir descrie cu mana de maestru o boaza sau fermecatoare

Pe un scaun de foc edea, subt a cdruia picioare un cuptoraf de aranzei plin de jeratec aprins a fi se vedea, iar de jur imprejur feiclii, de tot felul de materie arzeitoare, cu mare partí verrtos ardea ; la chip veftedei i geilbicioasei, ca cei ce in boald impeireiteascd cad, a fi se pdrea; cu sdnul deschis i cu poale In breva de nainte sumese, ca cum ceva intremsele a pune s'ar sta ; cu ochii Inchiçi i cu urechea plecatd, ca cdnd ce in

poalá i s'ar pune, sei nu vadd, iarei ce materie ar fi, care s'ar pune, auzind sei inteleagd...".2)

In genere fermecätoarele se bucura de o reputatie foarte rea. In Lexiconul Slavo-Roman din 1649, se pomeneste de otriivitoriu cu farmecele", intelegandu-se ea farmecele pot otraví, 3) Pe de alta parte, Domnítorii erau foarte asprí cu fermecatoarele, mai ales cand lucru-

rile puse la cale de ele, eseau faz; se pedepsea chíar si símpla banuiala de intrebuintarea farmecelor, $incai povesteste cazul nefericitei

Pätma Doamna, sotia luí $tefan Cantacuzíno, cel care a urmat luí Brancoveanu

In ziva de Sdntamaria (clind s'au tdiat Constantin cu feciorii in Tarigrad, 15 August 1714), pe Doamna lui .te fan Vodd la mandstirea De un Lemn fiind pentru evlavie, o au lovit o nevoe mare de fdcea toate grozeiviile, i ei nu socoteau cd e beltaia lui Dumnezeu, ci s'au prepus pe o ceilugeiritd anume Olimpia, meituqa Doamnei, adicti sorei cu mama Doamnei, cei ea a Bujoreanu, Pravile, Gl, di (14), p. e (5), i gL 249, zac 5, pag, 32 i 238.Longinescu, 1. c. pag. 129. D. Cantemir. Istoria ierogl., pag. 135, Cretu. Lexicon Slavo-Romin, pag, 290, rind 4402.

www.dacoromanica.ro

167

farmece cu alte mueri, fi pe meitufd-sa o au trimes la allá meineistire, de o au zidit intr'o chilie, iar pe cloud mueri reicut

au spa* nzurat". 1)

Cimpoitoriii, ar fi cântaretii cu cimpoiul. In Lexiconul SlavoRomfin din 1649, li se spune cimpoiariu", 2) Cimpoitorii inträ in categoría vräjitorilor spune Pravilistul : Carele se va feigeidui sei fie preot, aceluia nu i se cade sel fie vresjitoriu sau cimpoitoriu, sau sá aibei niscare inveitclturi rete, sau cititorii de stele, sou set' face's baere". 3)

Baere. In Lexiconul Slavo-Român din 1649, se spune Baere de gat cum se pun pentru leacul, sau pentru farmec". 4) Baerele sunt in Medicina popularà niste legäturi impletite í descantate, earl se pun la gâtul celor boinavi de at, Cei ce pun baere sunt socotiti In rAndul vrajítorilor si cimpoitorilor. 5)

Curgia, este un termen ciudat, explicat de Pravilist cu formula urmatoare : a curdti, ca cum ar vindeca reiotate cu reiedate". Räu pe eäu am zice astäzi, principiu aplícat si in terapeutia dupg formula similia similibus curantur". Curatia este socotitä. de Pravilist drept vràjítorie vrezjitorul fi cela ce bagel' in casa lui leacuri, desceintece sau curatie, ca scl dobeindeascei ceva...", se pedepsefte. 6)

Necromanclia, este un termen intrebuintat de Cantemír, pe care 11 explia aa necromandia, vrajd care se face asupra trupurilor moarte, la toate limbile, in loc de pei cat se tine". 7) In Descrierea Moldovei", Cantemír infirl o multime de credinte i obiceiuri ale poporului moldovean, príntre carí fi cele care se referà a medicina popularä. Af a, jocul cu ceducenii" ar fi a supers-title

Norodul superstitios le atribue (ceilucenilor) puterea de a alunga bolle cronice. Vindecarea se face afa : dupes' ce bolnavul este intins pe peimeint, ei incep jocurile lor, fi la un anumit loc Sincai. Cronici, vol. III, pag. 238-239.

Cretu, L e. pag, 207, rindul 2622 0 2623. Bujoreanu. Pray, Matei Basarab, Siborul din Laoclichia, gL 36, pag. 337-338. Cretu, L c. pstg. 267, rind 3927, Bujoreanu, Prav. Midst Basarab. Invitguri, gl. 328, pag. 265. Idem, Siborul de la Anhira, glava 24, pag. 325. D. Cantemir. letona IerogL, pag. 15.

www.dacoromanica.ro

168

al ccintecului it calcel rcind pe rand dela cap ***End la apoi IiFoptes c la ureche nifte cuvinte anume compuse fi porun-

cesc ca boala sà iasel. Daccl au repetat aceasta de trei ori in trei zile, adeseaori succesul rdspunde sperantei, i bou foarte grele, care infelase mult timp arta medicilor color mai cunoscd-

tori, sunt alungate astfel cu putin lucm. A$a putero are credin(a in superstitie".1)

Descrié apoi unele cazuri printre car' distingem Frumoasele" sunt niste nimfe cari aduc la tineri paralizie ori apoplexie".

Striga", o baba' care ucide pe copii nou-näscuti, Cate °data, cade napasta pe cate o babä in carne si oase, pe care o ucid. Legiltura", este un farmec in urma caruia sotii nu mai pot avea raporturi sexuale intre ei. Deslegeitura" este farmecul care desleaga legatura,

Farmecul" este mijlocul de a-ti apropia pe cine iubesti sau a inebuni pe cine urasti, Desceintec" este mijlocul de a vindeca once boalá din cele curabile. Cantemir, cu acest prilej, dà dovezi de o credulitate greu de

banuit la un om cu cultura lui. El descrie puterea unui descantec, fapt pe care pretinde ca. 1-a vazut el insusi Veitaful de copii B. al tatdlui mea avea un cal foarte frumos, care mufcat pe camp de un qarpe, afa se umflase peste tot corpul, incat deabia pdrea cd mai relmeine vreo sperantel de scdpare. Venind o babel desceinteitoare, ea porunceqte ca stdpeinul calului scl se clued la o feinteinel i sei aducil de acolo, ced de repede, intr'o cand, apd din care scl nu fi belut nimeni. Viand el scl trimiatd pe un servitor sel aduccl apa, baba se opune, card cd stelpeinul lui trebue sá aducd apa, daccl vrea sel invie calul. rdndrul ascultd f i aduce babei un vas mai mare plin ea apcl. Aceasta cid tânclrului sec' bee toateí apa sfintitei de &Irma, nu ftiu ca ce ceintec. El executel porunca, mdcarcel cu greu, fiindcá adusese prea multd apd. Dupel beluturd, teindrul vede indata' calul sclu, care zeicea nu departe de clasul, lungit la pclmeint fi deja pe jumdtate mort, cei rdsuflel, inscl, el simte di se umfld fi este apucat de duren i abia de suferit. Dupcl ce baba a repetat ccIntecul ei, intr'un sfert de ceas calul se face sclneltos, iar teindrul a dat afard apa,iarcl$i fárá nici o durere ori boalei".

adaugei ; Am cunoscut fi o babd care in ceiteva zile a 1) D. Cantemir. Descrierea .Moldovei, traducere de G Pascu, pag, 158.

www.dacoromanica.ro

169

lecuit cu totul un intreg grajd de cai infectat de rde, desi la o depeirtare de trei zile de drum, ziceind niste dintece asupra perilor unui cal", ') Del Chiaro, care serie la 1718, spune

:

,,Cucoanele sunt superstitioase Cdnd se iveste o boald contagioasel, se adund urr numeir de femei çi timp de 24 de ore, torc i coasei o ceimasei de ceinepid, cdreia ii dau foc in millocul curtei, fi in felul acesta cred cd, impreund cu ceimasa, a ars si epidemia". Apoi Doica nu uitel sei facd copilului un semn negru pe frunte contra deochiului".

Sau Vinerea Mare e opritd once lucrare cu acul,

ceici in

acea zi Fiul Domnului a suferit ateltea impunseituri".

SPITERII SI MEDICAMENTELE

Tot profesionisti, in stränsä legäturä cu practica medicalä, sunt si spiterii, apotecarii sau farmacistii. Ei se specializeazä in procurarea drogurilor, in prepararea medicamentelor si debitarea lor. Termenul de spiter, spiterie, vine de la cuvântul italian spezi-

ario", termen vulgar intrebuintat pentru speziale" si trafico di spezie", care vine de la species", specii, In limba francezä la specii se spune epices", lar epicier" este bäcanul. Adía., bacanii in bäcanii vindeau speciile, medicamentele, 3)

Treptat a venit diferentierea si bäcan.ii care vindeau specii medicamentoase s'au transformat in apotecari, Abetecher in Germanía, aromatari si vänzätori de miroase la noi. Pentrucä la noi, Pravilistul asa le spune, vdnzeitor de miroase", 4) Pravilele vorbesc de acesti vAnzätori speciali, cari piseazä si vänd otravä, erbi de leac, sau vracevanii, ca de niste oameni cari trebue sä indeplineaseä si sä aibä anumite calitäti de perspicacitate, cari nu se pot cere orisicui. Asa de exemplu, acesti vänzätori de D. Cantemir. Descrierea Moldovei, trad. de G. Pascu, pag, 169-172. Anton Maria Del Chiaro Fiorentino. Revoluttile Valahiei. Traducere de Cris. Cristian, 1929, pag. 23-25. N. Iorga, Prefa(ii la Acte §i documente din trecutul farmaciei, de Dr. N. I. Angelescu.

Bujoreanu, Fray. Matei Basarab. Siborul 5-6, glava 66, pag. 387.

www.dacoromanica.ro

170

miroase n'au voe sà vanda otrava decal numai vracilor ; _n'au voe sà van& otrava nebunului ori prostituatei. Ei au o foarte mare responsabilitate faja de Pravile ; daca procura °trash' sau erbi care sä producä moartea, infra in categoria ucigasilor. Un capitol intreg, glava 10 si glava 245 din Pravile, confin dispozitiunile amintite mai SUS cu privire la eel ce prepara i vand otravurile, 1) Rezulta cá acestia nu mai sunt simpli bacani, ci negustori cu anumita pregatire sau specializare, carora foarte probabil ca li se dadea si o anumita permisie, aceia de a vinde speciile medicamentoase, pe laugh' negotul lor de bacanie, Dimitrie Cantemir Ii numeste apotecari, adica cela ce fade la $i mai cu deadins cela ce vinde erbi de doftorie". Din chiar aceasta definitie se vede,. ca apotecarui se indeletniceste si cu altfel de negot, pe langa cel de erbi de doctorii, 9 Acest negot 11 face in dughiand", adica in bacanie, cad spune Cantemir erbile de doftorie, pânä vor fi in dughiand...". Ca medicamentele s'au vandut in dugheni sau pravalii in cari se debitau si articole de bacanie, si cá acest lucru s'a urmat pará tarziu, paná la sfarsitul secolului al XVIII-lea, o dovedeste si alta imprejurare. In adevar, Cronicarul loan Neculce, spune ca. la 3 Septembrie 1740, generalul rus Miinich, hind in 14, a hotarit un numar de ponturi" de pazit de catre Moldoveni ; printre aceste ponturi se pomeneste si de cheltuiala ce se facea cu otetul si usturoiul dat de aptice pentru bolnavi pentru oamenii de oaste ce vor fi bolnavi, sä cheltuiascci cu dein$ii la apticd, sa' le dee ot et $i usturoi." 4) Acest citat dovedeste a in Iasi existau aptice, dar a in aceste aptice se vindeau de bate, chiar si usturoi í of et. De sigur in* ca nu once dughengiu putea vinde si medicamente. Pentru asta trebuiau anumite conditii, in primul rand A.' fii cunoscator al drogurilor

i meter in prepararea medicamentelor.

Spiterul sau apotecarul trebue sá aiba praxis", adica sa stie a executa cele ce se prescriu de doftori, dupä o anumita invätätura, facere dupti inviliciturc1", spune Cantemir, 5) Pentruca el are de executat anumite lucruri, cari nu se pot face decat numai de un om al mestesugului. Spiterul prepara pilula sau pirula (adica) gogoafia, Bmoreanu, Pravile, pag. 28 0 234. Longinescu, Legi vechi, pag. 108-111. 13, Cantemir. Istorla JerogL, pag. 8 Idem. Divanul, pag. 218. loan Neculce, In Letopiseti, vol. II, pag. 409. D. Cantemir. letona Ierogl., pag. 17.

www.dacoromanica.ro

171

bubufile, cari dau doftorii de inghit (bolnavii) pentru leac", 1) El prepara. sierbietul, adicei beiutura de doftorie fi tot ce se bea". 2) El prepara.' alifiile" de care se pomenevte in Lexiconul Slavo-Rom6n din 1649, cuvint tradus din slavonul plastair", Spiterii preparä medicamentele adía.' vracevaniile" sau leacurile", termeni cari se schimb6 la jumätatea secolului al XVII-lea in doftorii". Tot ei fin vi material de pansament, cäci spune Cantemir in primul reisboi al lui Traian ca Dacii, cei reiniti au fost atetta de multi, ceit la apotecari fi tirulici ne mai reimáneind pemzeturi...". 4) Incat, treaba spiterilor fiind sà ting semint ele, erbile fi unsorile frumos mirositoare" 5), sä le prepare, sà aibä räspunderea debitärei lor, sä tie i materialul de pansament necesar hirurgilor, este uvor

de inteles cà toate aceste lucruri nu se pot face chiar de catre once pi-61411aq. Este firesc sà credem cà, cei care fäceau acest mevtevug,

il fäceau in baza unor dovezí de capacitate vi a unei anumite permisiuni,

Si se mai vtie ca, la noi, pana la ivirea spiterilor de meserie, prepararea medicamentelor ca vi debitarea lor a fost fäcutà de c6tre doctori. O dovadä certà despre acest lucru o avem in Cartea patriarhului Samuil, din 15 Iunie 1702, prin care se intáresc ofanduelile intocmite de Spätarul Mihai Cantacuzino, ctitorul spitalului Coltea ; prin aceastä carte se specifica cà spiterul trebue sä fie un doctor", nu ava, oricine. Iar ceva mai tärziu, la 12 Octombrie 1735, in actul de fundatie al Spitalului Pantelimon, ca vi in hrisovul teaament din Iulie 1752, ctitorul Grigore Ghica, cand ii vorba de doftor fi pentru spiter", vorbevte de ei ca de doi specialivti cu totul osebiti unul de altul, dovedind cá acum incepuse sä se arate vi la noi spiteri de meserie:

... am oreinduit Domnia Mea fi doftori, pentru ceiutarea bol-

spiter pentru facerea fi lucrarea doftoriilor, fi osebit de aceasta, reinduit-am Domnia Mea fi pe un om anume, ce ftie fi cunoafte erbile de treaba doftoriilor, care, la vremea lor, sei fie dator, dupá semnarea doftorului fi a spiterului, a le culege fi a le duce la spiterie, toate pe deplin fi in destul, iar cánd se va inteimpla moarte acestui mai sus numit om, ä caute isnavilor.,.

D. Cantemir. Istoria ieroglifi, pag. 17. Idem, pag. 23. Gr. Crefu. Lexicon Slav-Rom., pag. 195, rind 2328. D. Cantemir. Hronicul, pag. 81. Idem, Istoria Ierogl., pag. 8.

www.dacoromanica.ro

172

pravnicul i iconomul Sf. Pantelimon, ca set cerce i sei geiseascii

alt am ca acela, gtiutor i cunoscdtor botanicegtilor erburi si1-1 ageze in local acestuia...". 1)

Dm mai jos, in ordine cronologicg, putinele stiri ce avem despre spiterii sträini cari au fost pe la noi, pomeniti de documentele streine sau de Cronicarii si scriitorii nostri, 1445. Jean de Wavrin Seful expeditiei cruciate pe Dunäre avea pe corabiile lui o farmacie bine aprovizionata nu numai cu medicamente ci si cu bauturi fine, cum era vinul de Malvasia ...l'apoticairie de son maistre, dont sa gallee estoit bien sortye, c'est a scavoir plain grandes tasses de vert gingunbre, de dragiés, espices et de idiverses manteres de drogueries.., et luy aporta-on de la bonne malvisee (Malvoisie) pour boire..." 2)

13 August 1535. La aceastä data se pomeneste in registrul de venituri si cheltueli ale orasului Brasov, de un Paul, doctor si apotecar in FalgAras dom. doctori Paulo ac apothecario in Fogaras..." 8)

7 August 1536. O tire la fel se repetä in acest an : Hieremiae apothecario ratione cuiusdam medicinae Joanni Deack Fogarasiensi datae". 4) 19 Decembriie 1537. La aceasta data avem iardsi o stire despre apotecari : domino Georgio Blesch ratione census dominorum domini doctoris, apothecarii, ac currificis"... 5) 15 Ianuarie 1561. In socotelile Sibiului se pomeneste la aceastä, data de un Gallo Fischer :

Gallo Fischer, apotecario Cibiniensi, propter damna a Wayvoda Moldaviensi in speciebus missis perpessa.,. 6)

5 Februatie 1591.

La aceasta data se pomeneste de Luca

Galaseicu. Ebria spitalelor civile, pag. 40, 180 si 183. N. Iorga. Jean de Wavrin. La crois6 sur le Danube (1445), pag. 84. N. Densusianu, In Huzmuzachi, vol, 11/4, pag. 93. Idem, pag, 112, Idem, pag. 140. N. Iorga, in Hurmuzachi, vol. XI, pag. 873.

www.dacoromanica.ro

17S

Stroe din Moldova, intr'un proces pentru niste vase cu yin, Cu famatum Paulum Aromatarium, civem leopoliensem." I)

14 Ianuarie 1602.

La aceastä datä se vorbeste de un Fri-

derícum Gros, chirurg, i Balcer artis chirurgiae socius", amandoi din Lemberg, Ce! dintâi1 Fríderic Gros, stie sä prepare fasciis et emplastribus". 2) 1646. Este anul când s'a tiparít Pravila luí Vasile Lupu, in Moldova, Príntre multele artícole care fixeazg conduíta vracilor, cát sí condifiunele de preparare sí vänzare a oträvurilor, ceía ce presupune existenta unuí specialist ca sä facá aceste preparate, se spune

inteun artícol : cela ce nu va cherna vraci la boala muerei luí, cumpere de tot fialul de vracevanii...", are de suferit anumite consecinfe, 3) Insamná cà in anul când s'a scris Pravila, existau spiferi sau negustorí de specialitate, dela cari sä se poatá cumpära vracevaniile de care pomeneste Pravilistul, Totusi Inca nu avem un document dovedítor de existenta acestor spiferi, 27 Julie 1651. De data asta avem o stire mai precisä, Un spiciiar", Avram, in drum spre Constantínopol, s'a bolnAvit la noi, si Domnítorul Mateí Basarab, cautä sä-i scuze inazzierea, 4) 1698-99. In hrísovul pentru infiinfarea spitalului Co4ea, Spätarul Mihail Cantacuzíno spune cä face ...locafuri sfinte, spitaluri, case pentru hrana sdracilor ci spiterii..." 5) 1700, aproximativ. Se pomeneste de un Mihai Titromasul, care a fdzut la Petecdrie (Apotecdrie) de la Lantu (zur Kette)", 6) Din acest an avem prima stire despre spiter stabilít in 1703. Bucuresti, la Curtea lui Brâncoveanu. Când acest Domn s'a dus Adrianopol, chemat sa se prezinte Sultanuluí, príntre cei cari il insoteau a fost si un spicear". 7) 1718-1730. In tímpul ocupafiei neintesti a Olteniei s'a Hi, íntat in Craiova o Spiffirie impcirdteascd". Este cea dintai spitdrie N. larga. Studii o documente, vol, XXIII, doc. CCCXXIV, peg. 408-9. Idem. doc. CCCCXVIII, pag. 454. Bmoreanu, Pravile, 0. 8 si 243, pag. 24-25 si 230. Longinescu, 1. c. p. 94. N. Iorga, In Hurmuzachi vo. XV/2, pag. 1202, Gildisescu. Eforia spitalelor Chile pag. 28. N. Iorga, in Hurmuzachi, vol, XV/2, doc. MMDCCLXXXI, pag. 1473, Aricescu, Condica de venituri i cheltueli a vistieriei 1694-1704,

www.dacoromanica.ro

174

care s'a deschis la noi numai pentru comertul de medicamente, cea dintai care meritä acest nume, ') 1720. In acest an, Niculae Mavrocordat a chemat pe doctorul Mihai Schendus, in vederea ivirei ciumei. Acesta a vena inscrtit de un spiter, 2) 1742. La aceastä data aflärn primul nume de spiter traitor la noi, domini Georgii Vodopich", stabilit in Bucuresti ca, apothecarii buhurestiensis". Numele lui se gaseste in registrul botezatilor, casätoritilor si mortilor, tinut de preotii catolici dela Conventu campologensi" ; in lista botezatilor pe 1742 se- allá." trecut

Die 8 Decembris baptizavi infantem Catharinam Barba ram ex legitimo thoro domini Georgii Vodopich, apoihecarii buhures-

tiensis, et Helenae Tohain. Patrini Franciscus Raguseus et Catharina Fieskiana". 3) 1752. In lidie 1752, Grigore Ghica lace testamentul hrisov pentru intemeerea si chivernisirea spitalului Pantelimon. In acest hrisov se prevede i infiintarea unei spiterii cu spiter si osebit om qtiutor fi cunoscator botaniceftilor erburi" pentru doftorii, 1757. Ianuarie 1757 este data hrisovului de intemeere a spitalului Sfantului Spiridon din Iasi, dat de ctitorul Constantin Cehan Racovita. Neindoios cá acest spital va fi avut i spiterie, pentruca de ea pomeneste ceva mai tarziu, la 1770, doctorul Gustav Orraeus,

In Historia pestis Jassiensis", povestind ca farmacistul dela Sft. Spiridon murise cu putin mai inainte cu toatcl familia lui". lar la 1785, domnitorul Alexandru Mavrocordat, cum vom arata la aceastä data, a reglementat functionarea acestei spiterii, 1763. In registrul de socoteli pe 1763-64, al domnitorului Calimachi din Moldova, sunt trecuti urmätorii spiteri Toma spiter, Antohi spiter si Andoni Faerman spitariu", 6) N. Iorga, Istoria comedului rominesc, vol. II, pag. 13. vol. V, p. 148. Vezi pag. 117 anul 1720, N. Iorga. Studii i docum vol, I-II, pag. 323, nr. CVII. Gälivescu. Eforia spit., pag, 180, 183. Dr. P. Samarian. Ciuma, pag. 108. N, Iorga. Doc. Calimachi, II, pag. 85.

www.dacoromanica.ro

Idem.

Studii o doc,

175

1764,

In acest an s'a deschís o spiterie in oraqul Roman, de

catre un Sas, spitería Minerva" a spitalului Spiridonieí din acest oral, 1)

In acest an se publica. la Lion cartea tmui' Francez, Jean Claude Flachat, care a fost prín Mtmtenia qi a cunoscut viaja 1766,

dela Curtea luí Constantin Mavrocordat, cat qi viaja poporului roman. Flachat iscalea directeur des établissements levantins et de la manufacture royale de St. Chamond, associé de l'Académie des Sciences, Belles Lettres et Arts de Lyon". Era un om ciudat, fin observator, cunoscator de oamení, artist qi savant. Príntre cele multe ramase de

la el cu privire la cele vazute la noi, Flachat a lasat qi o seama de observatil de ordín qtiintific. Aqa, el s'a ocupat cu erborízarea plantelor medicinale qi a preparat chiar l'onguent divin", dupa reteta D-neí Fouquet, cu care a tratat qi a víndecat un nenorocit, care avea niqte rani marl cu acest prilej, Flachat nulí poate ascunde mírarea a la noi nu sunt cunoscute remedille simple, care ar putea fi la indemana orícui qi, adauga cu ironie

Ne pourroit-on pas imputer cette ignorance funeste à la cupidité de certains suppôts d'Esculape, qui affectent de n'en parler qu'avec mépris, ou qui les décrient, parce qu'ils gagneroient moins en les substituant aux remedes qu'ils emploient plus avantageusement pour eux, quoique avec moins de succes pour les malades?

Se pare chiar, ca acest Flachat este cel dintal la noi, care manueqte alambicul í retortele de laborator, nu numaí pentru prepararea holircei, adica a rachiului, ci qi pentru prepararea diferitelor

substante himice, In cartea luí, Flachat scrie

De sigur cd nu voi plictisi cititorii par la description des

fourneaux stables ou portatifs, des alambics de toutes sortes de figures et des preparations que je fis faire pour tirer presque sane embarras, dans un méme endroit, et en méme temps, diverses sortes d'huiles chymiques, ou, pour me faire entendre de tout le monde, l'esprit de plomb, de vitriol, d'urine, etc.

1)1. Felix *i Istoria igienel in Rorninia, Anal. Acad, seria U. tom. XXIV, p, 284. Dr. Cazacu i C. Frunzi. Material documentar pentru rezolvirea chestiei farmaciilor, pag. 19-20,

www.dacoromanica.ro

176

Flachat descríe prepararea spirtuluí de plumb sí da. schíte de aparatele luí, 9 1771, 20 August, Inteun raport din acest an, se pomeneste de Lochman, hirurg sí apoticar al orasului Iasi, retras din afaceri, in Ardeal Un certain Monsieur Lochman, chirurgien et apothicaire de la ville de lassi en Moldavie, retiré depuis l'année dernière à Udvarhely en Transilvanie,..", este acelas Lochman de care ni-am ocupat and am vorbít despre hirurgi, 2) Incepand cu sfarsitul acestui seco!, apar primele documente prin care se dau voe sa se deschídä spiterii publice, dar despre acestea nu avem a ne ocupa in acest volum,

MEDICAMENTELE Arsenalul terapeutíc din acele vremí era format din unele plante, cal-ora li se atribuíau proprietati terapeutice pe baza de traditíe sau pe baza experientei generatiilor anterioare ; din unele produse de origina animala ; din foarte rari substante himice si din unele pietre rarí, pietre pretioase, carora li se atribuiau proprietati curative, 1) Plantele cu intrebuintare medicinalä se numesc cu un cuvant generic erbi", De la ele se intrebuinteaza toate partile, florile, frunzele, rädäcinele ca si tulpinele. Spiterul trebue sa le aiba pe toate, cad din ele prepara diferitele ,.aromate", Pentru Cantemir, aromatele sunt seminfele, erbile Prepararea aromatelor se face cu unsorile frumos mirositoare". lembicul", adica ciildare cu care se scoate rachiu sau apei de flori". 4 )

Erbíle nu sunt toate la fel. Unele sunt mai inti si mai tarí ca efect, altele stint mai blande, Spune Prvilístul .pre cel muscat de arpe sc1-1 tiimiiduiascei, _au cu mai iufi si mai tari erbi, sau cu mai moi si mai blade". 5) Apoi, unele erbi au proprietati bune, sunt erbi de leac ; cu ele se lungeste viata bolnavilor, caci spune Pravilistul N. Iorga. Stiri noua despre biblioteca Mavrocordatilor. Academia RomAn, Memorii istorice seria III, tom. VI, pag. 159 si urmitoarele. Flachat a scris Observations sur le commerce et sur les arts d'une partie de l'Europe, de l'Asie, de l'Afrique et méme des Indes Orientales, 1766, Lyon. Hurmuzachi, suplim, I/1, doc. MCCXXIII, pag. 863, Vezi pag. 154 n. 2. D. Cantemir. Istoria Ierogl,, pag. 8. Idem, pag. 14. Bujoreanu, Pray. Matei Basarab, Siborul 5-6, pag. 390.

www.dacoromanica.ro

177

..,era un dohtor anume Rodios fi delta de bine tia me?terfugul dohtoriei, ccit cu erbile ¡ungía viata aceluia ce vrea sei mom*" cureind... Aceluia... erbile l'au kinzeiduit". ') Dimitrie Cantemir pretinde a cele mai folositoare erbi crest: in insula Creta

Intre acestea este in special iarba litimum, a ceirei virtute miraculoasei era cunoscutei fi medicilor din antichitate". Zar ca explicatie adaugd : ,,aceasta este Mrei dubiu Dictamus eretica, care la Turci se numefte Gjirid Oti sau Iarba de Creta". 2) In afara de erbile' folositoare, erbile de leac, sunt si erbi rele, erbi care se dau, de exemplu, pentru a impiedica fecundarea, Spune Pravila :

Curvele carele vor liza erbi sd nu facei feciori... ca sex' strice rdnza unde sei zeimislesc coconii...". 3)

Sam : Muerile celea ce dau erbi de nu fac feciori, fi ce lea ce iau de voe, ucidere iaste fi asta". 4) Sau :

Vrezjitoriu fi carek dd erbi, iaste ca fi cela ce ucide". 5)

Sunt si erbi oträvitoare. Cantemir povesteste un fapt vazut de el insusi :

Lucru miraculos fi care s' ar peirect de necrezut acelora care nu-1 cunosc din propria lor experientei. Eu am velzut cu ochii mei, fi am rez"mas surprins de ceiace fac Tätarii. Ei au un secret, cunoscut numai de trei sau patru infi in toatd Tataria. Acest secret este, cd cunosc o iarbei clot de tare f i de veninoasd, inceit poti invenina cu ea nu numai ape steitdtoare, dar chiar fi rdurile cele mai repezi, cum e Prutul. Ei aruncd aceastei iarbd la o bund distantei din sus de castrele inimicului, in apes-, fi ceind

apa 7-alai cu iarba ajunge pand acolo, oarn-eni fi vite, care bea din ea, mor pe datei feird nici o sceipare". 6) Bujoreanu, Invitit, patrlarhului Anastasie, glava 29, pag. 436. D. Cantemir. Istoria Imperiului 0 toman, pag. 382. Bujoreanu, Pray. Matei Baiarab, Siborul dela Anchira, glava 21, pag. 325. Idem, Canoanele Sf t, Vasile, glava 8, pag, 400. Idem, glava 61, pag. 406. D, Cantemir. 'ataxia Imperiului Otoman, pag. 543,

www.dacoromanica.ro

12

178

Faptul acesta este pipmenit si de Cronicarul Neculce

...iarei cad a fast in luna lui August, lovit-au o moarte rea pre Moscalii cei din Krim, de mureau cede trei-patru sute pe zi, fi se bolneivise prea reiu ; iar unii ziceau, sä le fi otreivit Teitarii apele". 1)

Dar dacä sunt erbi oträvitoare, sunt insä si erbi, care se dau in contra otravei, Pravilistul numeste aceastä iarbä. iarbei ca aceia": Cela ce va cumpelra ()travel, sei sei cearte, dupei cum va fi

voia giudefului, pentru aceia de nu o va fi dat incci set' o bici cineva ; alegtind cela, ce au fost cumpeirat, ias(e vraci, deci va

sá o cearce ca erbi ca acealea cu me$terfugul sä vazei, putea-va face iarbil ca aceia, sei biruiascei puterea otravei, ce se zice, dea iarbei celui otreivit, sei nu-1 prinzä otrava". 2)

Si cronicarul Miron Costin pomeneste de aceasta iarbä contra otravei.

Gaspar Vodä {1619-1620), care uneltea eu Lesii contra Turdlor, voia sà ucidà pe boierii protivnici : pre Bucioc au socotit otreiveascei.., in loc s'a simtit Bucioc oträvit... f i s'au dus la gazdd, aveind erbi impotriva otravei...". 3)

Cantemir numeste contra-otrava antifarmac, adicg Ieac impotriva otravei". 4) $i acest termen Il intrebuin¡eaz6 si la figurat : tare antifarmac tuturor hulelor este", 5) La randul lui, Nicolae Mavrocordat, stie cä.: unele otreivuri nimicesc actiunea altora". 6) In afarà de erbile care produc o oträvire rapidä., se cunosc si erbi earl produc oträviri lente, cum este tutunul si preparatele de opiu,

Cantemir povesteste ca Sultanul Murad (1622-1639), un om foarte

crud si mai ales foarte betiv, a luptat totusi din räsputeri contra opiului si tutunului, Era asa de pornit, ca. Turcii fumätori si cei opiomani leqinau cad auzeau de numele lui Murad". Acest sultan a 1)1. Neculce, In Letopiseff, vol. II, pag. 390. Bujoreanu, Pravile, gI. 10, puncl 6 II glava 245 zac 6, pag. 28 ginescu, Legi vechi, pag. 109. Miron Costin, in Letopiseti, vol. I, pag. 270. D. Cantemir. Istoria Ierogl., pag. 7. Idem, pag. 85. N. Mayrovardat, In Hurnnuaolli vol, XIII, pag, 4471 nr, 746,

www.dacoromanica.ro

i

234.

Lon.

179

oprit sub pedeapsel de moarte" intrebuintarea tutunului $i a opiului. El insufi a ucis cu mana sa mai multe persoane, pe care li-a ve&ut m'inca nd opiu sau fumeind, sau veinztind tutun". Pe aceqti pätimaqí, cänd nu-í ucídea, Ii sfätuia sei bia vin in loc de opiu". Totu$i a permis unuia Tiriaki, ca sk' fumeze opiu

Tiriaki, fumeitor pasional neputtindu-se ldsa de fumat, a sdpat o groapei addncei fan& casa, Fi ca set nu fie surprins descoperit, o acoperise cu iarbei verde. Intr'o zi, pecand era in fumeitoriu lui, vine impeiratul i intreabei unde-i Tiriaki? Oameaduc inaintea impdratului ca un ciubuc in nii seli Ii spun, gura. Sultanul veizeindu-1 cei face contra ordinelor sale, trage sabia fi vrea sei-1 strapungei. Atunci Tiriaki, speiimd ntat de acest pericol, strigei cdt Il la gura : Fugi de aci, tu fiu de femee sclavd ! Edictul M'u are putere numai deasupra peimeintului, iar nu fi sub pdmeint". Tiriaki a sceipat $i a ceipeitat voia de a fuma cd t i-o place. 1)

S'ar putea crede ch. de la acest Tiriaki, a färnas numele faimosului preparat, teriacul, fäcut cu opiu, dar nu-í aqa, Teriacut a fost inventat, dupe cum spun vechii istorici, de aire Andromacus, medicul luí Nerone, Prepararea teriacului se face cu vreo 57 de substante, cu carne de vipere $i dupe un anumít ritual, ceiace face sä fie extrem de greu de procurat. La noi opiul se numea afion". Cronicarul loan Canta spune cä Racovitä in inthia lui domnie in Moldova (1749-1753) :

...de ab:Va era strafnic, cei manca afion diminiata, $i la vreme de chindii bea pelin ca ukiorul fi preste tocad ziva se afla tot vesel, dar trebile f i le ceiuta cu toatd reinduiala".

Dintre erbile intrebuintate in trecut, Psaltirea Scheiank (1482), pomene$te de casia, adícä scortiqoara despre istacti, o gumä, $i despre isop, 4) In Lexiconul Slavo-Romän din 1649, se pomeneqte de ismä, de

mutar qi de scorti$oarä, In Pravile se vorbeqte despre erbí in general, dar nu se nuD. Cantetnir, Istoria Imperiului O toman, pag. 377-8, Castiglioni. Histoire de la Médeeine, pag. 311. loan Canta, in Letopiseti, vol. III, pag. 186.

4)1. A. Candrea. Psalt. Seheiani, pag. 87, rind, 5 e pag. 99, r. 24. 5) Gr. Cretu, Lexte, Slavo-Rom,, pag. 128, rind, 748-9; pag. 176, r. 1906 gi pag. 160 r. 1530,

www.dacoromanica.ro

180

mete decal o singura iarbà Sterigoaia". Aceasta ar fi veratrum album, intrebuintat de popor ca insecticid i mai ales contra raei totuqi, Pravilistul o pune in randul buruenilor rele

Cum e intre burueni de's unele mai rele de ceit cele bune, a$a socotim a fi fi in ceimure ; infra burueni sterigoaia...".1)

In diferitele documente ce notam mai jos, se vorbe0e de

o-

fran, piper i zinziber. Intr'un document de la sfarOtul secolului al XVIII-lea se pomene0e untul de rosmarin : in alt document din aceia5 vreme se inqira o suma de preparate cu trandafiri, ofran, urzici, hrean, boz, etc, Intr'o carte de medicina din 1760, scrisä in romaneqte, se dau retete cu iosciam, aconit, cucuta, coriandu, etc. Del Chiaro spune ca. femeile Valahilor pretind a cunoaste mai simple qi mai practice leacuri medicale pentru vindecarea bolnavilor, cari mor cred ele, numai in urma interventiilor medicilor" ; iar Sulzer, complecteaza aceasta afirmatie spimand ca femeile au leacuri pentru toate boalele : wieder welche die Walachen nicht einige Arzneymittel miissten, und bey diesen verrichten nicht die Manner, sondern die Weiber die Doktorsdienste". In acest s cop femeile intrebuinteazä edera, iarba mare, macriqul, clisme cu tutun, cataplasme cu ovaz, nalba mare, dulcamara, etc, 2) 2) Produsele medicamentoase de origina animalä infra in buna

parte in compozitia preparatelor din medicina populara. Toate organele ca i toate produsele animale sunt puse la contributie ochi de rae, ficatul, testiculele, unghiile, saliva, lacramile, laptele, uneori chiar animale intregi, broasca, oparla, toate sunt btme la cate ceva. Vom da mai departe o listä intreaga de acest f el de preparate, 3) Produsele himice sunt intrebuintate mai rar pentruca proprieCaine lor terapeutice, sunt mai putin cunoscute. Din ele, argintul viu, potasa, antimoniul, oricioaica sunt cele mai des citate. Piatra pugioase este pomenitä de Psaltistul Scheian.3) lar Dimitrie Cantemir pomenete de iarba pucioasei" , care are proprietatea de a arde foarte uor; de aceia se serveqte de acest termen pentru a fi sarcastic ...cu iarba pucioasei focul vru sei potoleascei", sau ...ca focul in pae f i ca sceinteia in iarba pucioasti intraril". 4) Bujoreanu, Pray. Matei Basarab, Canoanele Sft Vaille, gl. 81. pag, 408. Sulzer, 1. c. vol. III, pag. 56 0 urrnitoarele. 3)1. A. Candrea. Psalt. Scheiana, pag. 17, rindul 18. 4) D. Cantemir. ht. Ierogl., pag. 54 0 185.

www.dacoromanica.ro

181

4) Pietrele rare, nestimatele, fac parte din arsenalul terapeutic al acelor vremi, pentrua se credea ca au anumite proprietäti. curative. Aceastà credintal n'a fost numai la noi, ci la toate popoarele. Episcopul Marbod din Montpellier (+1123), a scris o carte -intreagä.

despre caliatile vindeatoare a vreo 60 de pietre rari, sau pietre scumpe.

Pravilistul bisericesc citeazh ateva nestimate din cele 12 care impodobesc pe Efud (un simbol din imbracamintea preoteascA), §i cari au proprietäti minunate contra unor boale ; acestea sunt : sardion, topazias, smaragdul, antraxul, zafirul, aspis, yacintul, ahatis, ametisos 0 hrisolitul. Sardion sau vaviloneana, lucefte ca focul fi ca sangele,

luminoasd, cu putere dohtoreascd de vindecd... umfkituri fi la

rdnele carele se fac de fier, ungand cu dansa ranele fi umfläturzle".

Topazias, piatrd scumpd care iaste mai rofie de cat Antroca fi se face la un ora' ce se chiamd Topazi in India. Care Pazie, o freacd dohtorii pe o grease fi dacd o freacd nu iase de intr'ansa rufald, ce re-mane In- zeama aceia ca laptele,

adecd albastrd, de acia ceia ce o freacd implu vase cat

vol.,

fi cat de o ar freca nici imprejurul ei, nici la cumpati scade, nice

nemica, numai ce ski tot intr'un chip q'au fost fi nu se stricd, qi acea apd ce iase de intrlinsa cind o freacd, iaste foarte de folos la ochi and dor, incil fi la cei ce inebunesc, adecd care'fi es din minte, numai cum li-o va da sd bea kimeiduiafte". Topazia sau numai pazia sunt cuvinte pomenite qi in Psaltirea Scheianà, 9

Smaragdul, este verde, iar puterea lui taste de astimpdrare seatea Fi de'fi vedearea fata intr'insa ca 'intr'o oglindd". Antraxul, iaste oxiu rof... se face... la Africa. .S'i povestesc cum nu se &id ziva, ce noaptea, cei dd pard ca o facile sau ca un cdrbune iase scantei, fi dupe!' un ceas iar se potoleqte, de acia cunosceind-o ceia ce o cautd cd iaste aceia, merg la lumina ei fi o and, iar dacei o aflti o iau, $i cand o ¡in fi o duc, ori cu ce haine de o ar acopen, zdrile ei tot es dará", (de parcd ar fi vorba de radiu). 1)1. A. Candrea, 1, c,, pag. 262, r. 39 li r. 17 pentru pazia,

www.dacoromanica.ro

182

Dimitrie Cantemir spune : Antraxul este piatra scumpti rofie, rubin mare. Carvuncul", lar la figurat spune : ...mun(i de aur, cu pietri de antraxa lacomului feigaduind..." 1)

Zafirul iaste cam mohoreit.., fi ceind o freci sec' o amesteci cu lapte de muere fi ungi durerile carele Ant qi se chiamd umfleituri, numai ceit se teimeicluesc".

Aspis iaste in chipul smaragdului... iaste foarte de treabei la ceia ce'i lovesc neibaddicele, adicel la cela ce'i lovesc lovituri fi cad jos de se teivcIlesc fi le merge spumele". Cantemir pomeneste de aspis, la figurat : in laptele aspidei le fierbe..." 2)

Yaciint, se geisefte Fi in Sci(a, este bun la muerile celea ce vor sei fete, ca sd nascei lesne".

Ametisos, cine o va purta la deinsul, numai sei i se atingei de trup, cdt vin de ar bea, nici odatei nu se imbatei", Hrisolit, aceastcl piatrei de o vei freca, teimeicluia$te pre ceia ce au piatrei, carii nu pot leisa udul, afifclerea fi de durerea infreingerei meidularului fi de stomah, fi de toate lucrurile pecntecelui ieimeiduiafte".

Ahatis putere\de vreicire ca aceasta are, cod' de va mufca pre om scorpia sau ohea, cum vei freca cu deinsa pre om la frunte, aciaf se teimeiduiafte". 9

Din diferitele elemente cari compun arsenalul terapeutic, adied din erbi, din diferite produse animale, din produsele himiee, se prepail leacurile, vracevaniile, doftoriile sau antidotul, Leacleacuri, este un termen popular care ,s'a intrebuintat totdeauna s'i se intrebuinteaz6 si astgzi pentru medicamente. DAm un exemplu : 5incai, citand Cronica Greceanului, spune cä. in 1699, Scarlat, ginerile Brancoveanului, bolind de un an fi giumeitate, a venit la Teirgovifte -stricat de leacurile cele multe, f i clupei ce au zeicut in pat numai trei zile, au murit..." 4) D. Cantemir, 1st. Ierogt, pag. 210. Idem, pag. 254. Bujoreanu. Pray. Mittel Basaralt, Inviti.t. pairiarh. Anastaaie, gi. 35, pag, 441. $ineaí, Cronica, vol. III, pag. 180.

www.dacoromanica.ro

183

Alteori cuvântul de leac are un inteles mai larg i insamnä. un tratament oarecare, urmat sau nu de vindecare. De exemplu, spune Míron Costín despre Radu Mihnea (1616-1619), care era bolnav de ochi, cá in al treilea an de domnie, din cauzã c i-a revenit boala s'a rdsbolit... i sin gur au pohtit la Impdreitie sei-i vie mazilie, set' poatd merge la Tarigrad pentru leacul ochilor..," adica pentru vindecarea ochilor, 1)

Alteorí cuvântul de leac are un inteles figurat, Cronicarul Neculce spune despre Duca Voca (1693-1695), ginerile luí BrAncoveanu, ea' avAnd nevoe de baní, a infíintat o dare noug veiceiritul", carel

rand fdrei leac". 2)/ Sau poate avea un inteles moral. De exemplu, In Prefata Pravilei luí Mateí Basarab, mitropolitul $tefan spune despre prevederIle legií :

carii vor ceti nu li se va uri, cei am pus toate leacurile de fiecare vid, impeir(ite toate pe glave, prea lesne de a le afla". 8)

Vracevanii este termenul intrebuintat de Pravilist pentru leacuri. Cuvântul derivä din vracíu, care vraciueste bolnavíi ï le prescrie sau le dä. vracevanii, adícäi medicamente, Spune Pravilistul

cela ce nu va cherna vraciu la boala muerei lui, i set-i cumpere de tot felul de vracevanii,..". 4) Dohtoril sau doftorii insamnä tot medícamente. CAnd cuvântul de vraciu a fost inlocuit cu cel de doftor, s'a schimbat i termenul de vracevanii in cel de doftorií. Pravilistul spune : ...sei-1 teimeiduiascei dohtoriile...". 5) lar Cronicarul Nículae Costín in povestea de

pominä a lui Despot Vodä (1561-1563), sptme cä Despot, dacA a ve-

nit la Curtea lui Alexandru Vodà Läpumeanu, s'a apucat de feldefel de uneltirí i ink/egad Alexandru Vodei, au pus de l-au otreivit pre fain& simtindu-se a fire otreivit, indatei au luat doftorii, f i nu i-au stricat nimic otrava..,". 6) La fel i loan Neculce. Spune d. Duca Vodä a vrut sl otrà-

veascà pe un airier, anume Tepek, care : Miron Costin, In Letopiseti, vol. I, pag. 268, loan Neculce, in Letopiseti, vol. II, pag. 248. Prefata Pravilei lui Matei Basarab, in Bujoreinu, vol. III, pag. 139. Bujoreanu, Pravila gl. 8 aí 243, pag. 24-25 al pag. 230. Longin, I. c, pag. 94. Bujoreanu, Pray, Matei Baaarab, Invitat. patriarh, Anastasie, gl. 38, pag. 445. N. Costin, in Letopiseti, vol. I. Apendice X, pag. 433.

www.dacoromanica.ro

184

umbla din Camenita la Poarta cu trebile Pafei; ce s'au priceput acel Buluk-Bafa, fi au baut doftorii impotriva otravei fi n'a murit", 1) Anticlot, este un neologism intrebuintat de Dimitrie Cantemir pentru leac, El insäsi dä defini¡ia acestui cuvânt: antidot, este leac ce se dd impotriva boalei". 2) Oricum s'ar spune, leac, vracevanii sau doftorii, acestea se

dau bolnavilor spre tämäduirea lor, spre tämäduirea boalelor. Caci toate boalele isi au leacul lor numai moartea la muritori este feira leac". 3) De aceia bolnavul trebue sä nädäjduiascä totdeauna, cAci tuturor tamaduire fi vindecare se naddiduefte" fi de multe ori boala nenada jduita pe leac fi-au dat". 4)

Prescrierea reacurilor se face pe retete serse dé doctori. Retetele sunt izvozel de leacuri, carele trimit doftorii la spiterii, sa facet' asupra boalei". 5) aceste izvozele sau retete trebue formulate cu multä grijä, cAci doctoriile violente fi inoportune dau naftere unor rele noucl". 6)

Doctoriile se prescriu la toate boalele, cad bolile nu se vindeaf' cu vorbe inflorite, ci cu doctorii folositoare", dar nu se dau niciodatà celor sänätosi, aci, dacä doctoriile nu sunt bolnavilor totdeauna de folos, dar celor sancitofi sunt totdeauna vatamatoare". 7)

Medicina populará ne-a pastrat o multime de retete ajunse pänä la noi prin tradi¡ie oralä, dar n'avem retete formulate de doctorii vremilor trecute decät numai dupe inceputul secolului al XVIII-lea,

Inteun manuscris din 1740, de sub cota 312, la Academie, gasim pe o foae urmätoarele retete: I. De frangulite : sa iei varth seiratd, sa mestece f i sa tie in gura.

2. De tuse, sa iei gutue, sa o ungi cu uní de vaca' fi s'o ,bagi intr'o °aid sa fiarba foarte bine, deci six' mancince gutuia fi sel bee ziama. loan Neculce, in Letopiseti, vol. II, pag 249. D. Cantemir. Istoria Ierogl,, "pag Idem, pag, 212. Idem, pag, 247. Idem, pag. 19.

7.

Hurmuzaehi, vol. XIII. N. Mavrocordat. Piren i ri cugetari, pag. 432, nr. 435, Idem, pag. 449, nr. 68L

www.dacoromanica.ro

185

Alta : usturoi copt Cu miere, set' mdmince pre nemancate,

Alta : comit (?) pisat cu apd, ori de tuse cu stransurd in piept.

Alta, lar de tuse : sd fierbi smochine cu vifine, sd strecori, sti bei. Zar de tuse : sameinfcl de nalbd albd, sil fierbi cu vin, sd bea. De tremji cetnd vor fi gift : sil stingi spuzd cu ofet iute $i sd pui intr'o ceirpd f i sei pui la fezut cdt vei putea reibda, dupd aceia sei fierbi praz f i Cu zeama prazului set te speli acolo unde sunt tremjit esiti. Cara te memeincei ochi i: fo fran $i trandafir feirdmat ca ?ed.ina, sei mesteci $i pune la ochi.

Cad va cddea ceva in ureche, bagd unt cald in ureche. Purice sau altceva : piir din cap sd bagi in ureche, insd $i par de porc bagd in ureche. . Cdnd are sunet in ureche : foi de rug tinere, sd se - fdrd me $i zeama lor set meastece cu miere, sei pice in ureche,

Alta : unt de vacd mestecat cu miere se'nceilzefte, pici in ureche.

Cad doare gura : popitnic (?) fierbe cu vin $i fine in gurd. Alta trandafir uscat $i ars, sei-1 fact fdind, presari din fu. lar de putrejunea dinfilor : $ofran, care in chip ca Mina, sd presari din(ii $i mestecat cu miere unge dinfii, Erbi de trdnji sd ftii care sunt in lume : Reaven din .ociopicion (?) f i getndaci de turbare, cdte trele sd le pisezi $i sei le amesteci cdte trele fi sei le cerni cu sita $i sd he mai multi geindeicei ; cele cloud erbi se cumpeird cu dramul de la Greci ; ci sd iei cede trele pe vdrful cufitului, sei pui intr'un pahar cu rachiu, sei bea de trei ori ca de trei bani, iar erbile sd-1 bei tot deodatd $i_ sei bee Vineri $i Marti de diminiafd pe nerancate $i sei stai cu- picioarele

pre fer, cu &fa la nisi-bit, si sd dea un copil sd bee, iar muerei sd-i dea o fatd, f i te vei curdfi. De bucate de acreald f i silreiturci sil nu mi.:induct De carne de vacd, de

sotnd de crap Sil nu randnci, iar alt pefte $i carne de oaie $i azimd cam nesdrate, dulci, pad se va vindeca. 1) 1) Academia Romani., manuicrislil no. 312, 282 foí, din 1740. Contine un Lexicon Slavo-Rom., sr altele. Intre pig. 256-260 aunt retetele notate. Descífrate de d-nul Damian Bogdan dela sectia manuscriselor Academieí.

www.dacoromanica.ro

186

Intr'un alt manuscris dela inceputul aceluias secol, al XVIII-lea, dar f ara datà precisa, gasim iaräsi o suma de retete, din care unele foarte ciudate, au valoare numai ca curiozitati, iar altele foarte interesante au valoare si documentara si ca bogatie de termeni,

De turbat. Deza (doza?) : se scrie pe o prescurei

i

dai sei meineince.

La durere de cap: mute pisate fi amestecate cu miere, sei ungi la cap in creftet. Pentru gura omului: Pokisnic (?), ferbi cu vin fi fine in gura'.

Alta trandafir sei-1 usuci fi sei-1 pisezi ca felina fi sei preI sari pe din fi. De putrejunea dinfilor : ofran pisat ca Mina fi sil se amestece cu miere, sei ungi pe gingii.

(Trebue remarcat cd qceste prescripfii pentru gurei, sunt dentice cu cele din manuscrisul precedent). De mufceiturä de farpe: de'l va mufca la picioare sau la

jnânä eei-i ingroape picerile in pcímeint, sei stea intrio zi fi sei bea lapte acru. Aceia este doctoria.

Clind sei scurä trupul omului pe picere : ou cu miere sei se pue la ochi. De sageteiturd : sii opeirefti branzei, sa puila ranä. Cand curge puroi din ureche : Sei se ude cu vin f i sei se pice in ureche. Ceind turbeazei omul: Fiere de porc pe gurei sei bea. 10, De cetine turbat : 'raci de reiu sei-i piseizi arfi i sá bea cu vin.

De durerea mafelor ; cafcaval vechiu cu ruginä de zalá* sei meineince pe nemeincate.

De asurzire hiere de epure Cu lapte de femee sei pice in ureche, sau here de corb Cu lapte de femee sei pice in ureche. 13, Ceind te meíneincei ochii : .5ofran fi trandafir pisat ca Mina

ca sei pui la ochi, (este aceiafi recomandafie ca fi in manuscrisul precedent; aceastei asemeinare ne permite sii le socotim din aceiaf epoca, din 1740).

14. Ceind mufcei cdine turbat sau farpe : frunzeí de urzicel pi-. satei cu sare, fi spinteca o broascä fi pune la rana', www.dacoromanica.ro

187

Cel ce are albeatei pe ochi ; Cumpeirei ceped (?) un dram $i spumd de mare un dram, reMzesí de celine un dram ; trei greiunte neghinei i pielitd de gclincl neagrei de la pipotei, unghii de fatd curatei cu $andru un dram ; holercei de doud parale, rachiu de doud parale ; ranzei de cetine arsei scrum, pisatd ca Mina $i cernutd prin sitei, tivga iar arsei scrum, unghiile de fatel i pielifa de pisatei iar cernutei prin geiind uscatei çi pisatei c cernutei prin sitd c ce$nidu curat

cernute prin de coajd, spuma de mare amandouei pisate sita, $i le amestecei ca totul la un loc $i cu $andru iar pisat, sei bea cu rachiu simceaua cutitului, in toate dimine-

file, pana in 18 sel va vindeca. Care are carpe in trup sau broascei : Tine-1 trei zile nemeincat ci nebeiut. Deci cautd carne proaspeitel ceit va putea imbuca in gura odatei ; pune carnea pe foc, sel se inceilzeascei de abia fl .süi o dai in gura omului c sci o amestece in gurd, caufi suliiman nefeicut un dram, sei-I pisdzi ca fdina ca rachiu bun, sei-i dai sei bea ca se! trezveascd. De greeri proaspefi, de o luna de zile : Cauta un ariciu viu pune intr'o ceildare mica, qi acopere ceildarea cu o scandura' $i o pune pe jeratec, celad vei vedea cd ariciul zgeirie ceddarea scl descoperi, sei o pui intr'o sticlei ci pica in urechea omului apd de aceaia ci indatei vor efi greerii.

Cine are greeri vechi in cap : Ja un fcist cdt va cuprinde capa! omului c fei o groapei in peimeint cât va inceipea feistu, c feí foc in groapd un cects. Deci invele$te capul omului cu zece fuere de ceinepei melitatei $i meiturei focal bine din

groapei $i stropefte pe foc putind apel, apoi toarrzei douel coafe de apd pe capul omului qi cukd-1 pe om cu capul pe groapei ca o ureche in sus iar cu alta in jos ci pune fcistul pe cap sei stea peind vor efi grierii. De asurzealei : Spumei de mare un dram si reidichie neagrei,

sä tac creasta c sei o scobeascei, ci ce va scobi dintr'insa sei piseze bine fi sá presare spumei, c sei repete c le baga iar intr'insa, $1 sd o plongeascei (7) c sei o pue in peimeint sd caza trei zile-, a treia zi sei o scoatei c sel pice in urechea omului apd de aceia, de trei ori, in trei zile. De durere de grumaz : Cautei scortiparei fi umbir (?) trei dramuri, sá le piseizi toate la un loc, sei le amesteci toate la un loc in miere, sei le legi la grumaz fierbinte. De friguri cine bolneiveqte rda : Cautd untura' de mihalfi floare de nuc de mare douei dramuri, trei dramuri simbir

www.dacoromanica.ro

188

(poate zingiber), holerceí o jumátate litrá, acestea le amesteca'.

De lepeideiturei : Cauta' reideicind umeg (?) fi hrean i reíd& cine!' de curcubete, sá le pisezi toate la un loc fi seí le fier-

bi in miere fi sei le legi la rand. De screintiturei : meki dupe cdmp, sei-i pisezi bine cu alba? de ou fi miere de care fac futre Ispas fi intre Sfeti Gheorghe, le amesteci toate la un loc, si leagd la screintiturd. Pe cine mufcd farpe in 120 : reidricind de boz sterp, sei-i dea sá bea pe zi de trei ori, in trei zile. De durere de inimd : apei de trandafiri i apel de pelin sä le amesteci, sei dai sei bee. De rei e cdpreascei argint viu douä dramuri fi iarbd de pufcei nouei dramuri ; rádikind de strigoaie dramuri, reí-

dcicincl de umeg doud dramuri, sei le pisezi toate la un loc, sä caufi fi untará de faleu fi de geiind neagrei, fi se' le amesteci bate la un loc, fi sd, ungi de nouei De durerile de cap : cdnd te doare capa cautei pelin alb fi ja o frunzd fi o opeirefte cu ofeit undezat, fi cauteí pos tau rofu nou fi-1 arde de'l fei scrum, fi miere fi albuf de ou, fi le amestecti bate la un loc, fi leagd la cap. De vintre : sei caufi seimeinfeí de stevie coaptei in palme fi sd o fierbi in miere, sei-i dai sá meineince. Cine are peíduchi lafi la ochi : sei caufi argint viu, sá-1 omori, fi sa-1 ungi pe trup. De durere la picioare: frunza' de da fin fi balegei de oae,

le amesteci bate fi sei le fie la picere fi la trup.

Cand cade Oral capului omului albina' de roiul dinted fi unt de caprd neagrei, sá pisdzi albina fi sei amesteci ca untul, fi seí unge1 capul.

Cánd moare vacile de boak usuci spatd de vulpe, sà le afumi fi se,' le dai in teirdle seí nyineince. Ceind are omul rde : sei fiarbei nalbei intr'o oalei nouei ca vin fi dea sel bea in trei diminefi pe nemeincate. De umfleiturei : riddeicind de curcubete sd pisezi bine fi set o

fierbi bine ca apd fi sei lege la rana. De limbrici: frunza- de soc, sd o pisezi bine fi sei o fierbi ca apá, fi set' bea in trei zile. www.dacoromanica.ro

189

Filmeia care nu poate nafte coconi: apd de bujor sd-i dai sa bea, ca va nafte. Care cade in boala cdineasca' : gdmalii de mace$ sa fierbi ca scalde de trei ori. De junghiu : iarbei dulce $i anason dramuri trei, i sa le pisazi anidndoua deodata la un loc, sa le fierbi in miere, $i le fu i la junghiu i sá stea legat peina de trei ori. lar de junghiu: raddcind de urzicd sa pisdzi cu pufinticd sare sa o speli in puf antel ofiit de vin bun $i set' bea of ätul.

lar pentru junghiu : Mina saceiroasei sa o cearnd fi sa o frameinfi in rachiu, sá faci turta ci se' o tinzi cu druge ceit va cuprinde junghiul, ci sil o ude cu rachiu ci sel o presare ca cimen pisat, ci sa o pui la junghiu cei-i va trece.

De durere de cap : floare de soc sd le ferbi ci sa spele capul intr'o zi de doud ori. Cui pute gura : frunza de salcie albd s'a o fierbi ci sa speli gura de zece ori in opa. De miisele : holircd alba' $i perit (?) un dram, sil pisdzi $i pune intr'o lin gura piper ca olerca $i sá iai bumbac sei-1 intinzi in olerca ci sa-1 pui pe másele. pisezi bine $i De durere de ureche : radacind de hrean storci in ureche trei picaturi. Care muere n'are lapte in feffe : cauta vinele in rase-frita soa-

relui $i fa nowd metanii ca capul pana la pilmánt ci sapa radacind de patlagina, cj sapti 19 fire de urzicd qi le rumpe frunzele, ci le fierbe intra'acel ceas in lapte dulce, $i intr'acel ceas le leaga la fdfd, cdt va putea sa rabde de calda, fi sameinfa de Mptuci albe fi sa le pisazi bine loarte, cisd bea zeama laptelui intr'acel ceas c in trei zile, in toatd zi-

ua de trei ori, sa lege $i sä bea ca apd, ca va veni

De sfrinfit care este in faf in incheeturi : Zer de olla' un dram, var un dram, $i acestea amestecate ca unt ci sa-fi ungid trupul.

lar de sfrdnfie care s'a strans la ochi : sd sape radacina de cumpene de la padure, c sa o pisclze bine, qi o da omului sà bea 15 zile, ca sa va meintui. De mani frante sau --- ä pue iarba lui tatin qi ca amtindoud deodatd le pisdzi bine Fi le fierbe in lapte www.dacoromanica.ro

190

dulce fi le leagei la picior sau la mána cea frántei, ziva de doueí ori, páná in cinci dimineti, fi sei va vindeca. 49. De omul surpat : cautei meki dupei ceimp si-i zdrobefte bine cu coaja lor fi sei bea cu lapte dulce, fi sci stea de picere mai sus de ad capul, peina de trei ori. Cui cojesc tálele: reídeicinei de fiarea peírneintului

i reidekinei

de calapär, fi zece dramuri de fofran, i sei le pisázi toate la un loc, i sei le fzerbi in lapte dulce, fi sci le legi la rand in trei zile, De chialbá fte : sd pui lulachtu un dram, fi sei-1 pisdzi bine, fi fierbi in unt, si sd-I ungi la cap, ceí sei va vindeca. De tare de sabie : rufind 2 dramuri fi leímlie 2 dramuri, fi sacáz un dram, fi seiu de oae patru dramuri, fi cearet un dram, fi se amestecei acestea toate la un loc, qi set' leagd la rana'.

Cine are glont in trup : sei caute iarbil dulce fi bine, fi te leagd la rand.

set'

piseazei

Cui es4 dosul f dzutului: set cauti tepi de orz fi floare de dtlaginei, fi sei le piseizi bine ameindouei °date': la un loc, fi sd le fierbt, i scumpie cu apei, qi te spald cu zama scumpiei la filzut. 55, De durere de mijloc sd cauti untura de farpe galben fi set amesteci cu rachiu i set ungel cu rachiul acela pe leingei foc, peina de nouei

Care mueri sur din somn dupd nastere reídeicinei de steinjdn albastru, sei-1 pisdzi fi sei-i dai cu rachiu, sei bea de treiori. De tusei : reideicind de cdpfund cu frunzá, sei o fierbi Cu vin intr'o ulcea nouei de o jumeitate ocd vin, fi sii bea pe ne-

i dimineata fi seara. lar de .tuse : gutui i zaheir i piper fierte cu vin cald. De tuse cu neíduh : seí cauti noud ghiocei albi fi bagi intryo ulcea verde impreund cu otet tare, ca de doi bani, sa bagi trei greiunte de floarea soarelui, fi sei pu i ukeaua lângä foc í afa feizeind pánd a doua zi langa ceildurd, sei bagi candel fi teimeze ca de o letcae, piseazei, fi amestemeincate,

dindu-le, sei bei ceildifoarei o zi-douei acea tämeiduire.

De rae: piatrd pucioasei trei dramuri, iarbei de pufcei patru dramuri i untura' veche de reimálori, sil le amesteci toate intr'un loe fi se"t-1 ungi cu dânsele. www.dacoromanica.ro

191

Iar de rae: piatrei pucioasei sei o piseizi bine si ceapa alba, sa o piseizi bine foarte, si sa le amesteci la un loc impreund cu unt de vaca", si sei te ungi pripindu-te pe leinga foc, ca-ti va trece. De pecingina : gilom (?) un dram fi sa iai unt, sel amesteci, sil te ungi. Care nu sei poate pisa: bureti de mare, il arde de-1 fa scrum sau il usucei si pisazi de-1 fa ca felina, si sel-i dai sa bea ca lapte dulce cand te doare. De durere de cap : frunza de pelin alb, sei-1 oparesti cu °fa undezat, si leaga la cap. Iardsi de durere de cap : floare de soc mí le fierbi si sei speli capul, intrio zi de nouei ori. De buba' váneita : postav roo/ sa-1 arzi, sa-1 faci scrum si sei pui miere si albus de ou, si le amesteci toate la un loc, si le pune la buba. De fata frumoasei : hule de bou, sei le amesteci cu miere si sei se ungei la hita, cd se va infrumuseta. De Auge din nas : baligei de cal calda si set' pui ca carelmida pisata si cu calti de in, si sa pui la teimplele capului $i in crestet. 69, lareisi de scinge din nas : sei scrii cu sange de cal pe o hartie si sil zici asa: stai singe, sei nu mai curgi, in numele Tatalui si al Fiului si al Skintului Duh, acum f i pururea f i In vecii vecilor amin. Pentru treinji: sei celutati seimantei de veinj la coaja lui, ca

vei gasi seimanta cata si sil te afumi la dos, ca-ti va trece. Iareisi pentru tranji : sei pui carne grasa si s'amar:fa de cdnepei, si iarbei pucioasei, sei amesteci, cel va trece dupei ce va afuma. lar pentru treinji : frunza de nuc si sa pisezi si sei pldmeidesti cu rachiu tare, si sa-1 bea, ca-i va trece. De umflatura : o broascei vie sei pue la umfleitura, &I stea douei zile, cei-i va trece.

Pentru melicul (?) de cal : sa cauti un fume viu f i sa fii calare pe cal, si sei tai coada cea fdr de os, f i speirgand melicul sil-i bagi coaja acolo, cet-i va trece. lar pentru melic de cal : sei cauti hierea peimeintului si sa

o tat mdruntel ca tutunui f i sa o amesteci in orz sau in www.dacoromanica.ro

192

dal sd meinemce de trei-patru ori in trei-patru zile, in loc de greiunte, cel-i va trece. teirate,

De durori : seimetntei de scai, ¡aria lupului $i pucioascl de o kit cae, set pleimeide$ti in rachiu, sei bea Manea, cei-i va trece.

sage de epure, proaspdt, lar de nu se va intampla proaspeit sei-I iai de la epure, sei-1 inceilzesti, qi sei-1 lar de durori

bea, $i de aci incolo sel nu mai manci epure. De plescavitei : sei razi dupc1 cdldare scrum, Fi sd-1 pisdzi im-

preund cu piatrd pucioasei $i baligei, ql sei le amesteci cu unt proaspeit qi sei se ungd bine, cei-i va trece. De muerea care nu face feciori : sec* prinzcl o prepelitei gi sel

o tii pand va veni semgele muerii, ql atunci

bea san-

gele cald.

Alta sd o scrii : pomeni gospodi sni idomschia vddni Erasalim glagomo$tia i sto $taete do osnovanie ego. Aceasta scriind-o pe heirtie, sei o poarte in sein. Set' vie Oita muerei : rnolotru qi peitrunjel pisat cu miere $i cu vin vechiu, sei bea. De zeipri: tivgd uscatei sei bea ca o lingurd de apii. De matrice : sare ,arsd cu rachiu de drojdie fi cu tirriac amestecate, sei le bea. lar de matrice : bei$cutei rof de care cresc prin fem, set' le fiarbd cu apel, sti le bea. De Memel' : reideicind de rug si de Wire!' cine pisate, sei le bea cu vin cald. De mtweiturd de ceiine baligd de porc cu unt, _set pui la mu$ceiturei.

Pentru furii ce-ti vei beinui de deinsii : sei scrii pe o hartie aceste cuvinte $i sei pui hartia sub a$ternutul aceluia ce-ti vei beinui pe dansul : lada iscarioteanul s'au areitat la vanzarca lui Hristos, ceici cei era fur $i la deinsul purta punga qi ce-arunca intr'insa parta, ci intr'acea noapte au dormit s'au speiimantat toatei noaptea qi s'au spus de Hristos $i la Apostoli.

i afa acest om ce au furat sei nu poatei dormi

$apte nopti ql $apte zile, pânä ceind nu va areita din gandul lui gi sei se vedeascd qi sei arate ce au furat, viimea ota sinca stagoh (sfetago) Dha (Duha) i ninei prisno i vo vechi beacom amin, $i iar sd scrii aceste cuvinte pe paine, $i sei dai sei meinance ag, gaar, gupi, sag, rag, faanul, apoi iar www.dacoromanica.ro

193

sec' scrii pe pede aceste cuvinte : muj emate ckavit : Dost staego polca sut i gorest i liste podcazicom ego trud ibo besni, ti sei dai sei meinince, f i va dovedi. Cdnd este omul dzdreicit, sel scrii aceste cuvinte pe pcline fi sei-i dai sei meineince ti sd bea yin, ti sd numere aceste slove :

ODLIRGMLGCSFATIEFVISGTFT OZMOtTPBKagotrmlvgl Is I Hs

Ni I Ka Pentru bolnav, muri-va au treii-va : sil mergi ceitre deinsul ti sti-i zici ata: Doamne Dumnezeul nostru mers-ai in Canaana Galilea f i ai feicut apa vin ti minune ai aredat de bolnav, ca Lazclr, aratei ti acum cu acest rob alta, trdi-va au muri-va, ti set' socotetti : de se va intoarce spre dreapta, va tred, iar de sei va intoarce spre steinga va muri. Alta, pentru boald : sci ei putintel aluat sei atingi pe trup, pe la subtiori fi pe la inimd, pe bolnav, apoi sei-1 arunci la un cedne ti de-1 va meinca, nu va muri, iar de nu-1 va meinca, va muri. Ceind pleinge coconul noaptea : sei multi o piele de tarpe f i sc1-1 afumi cad le-i culca. De durere de cap : frunzei de vitei sel pisezi, sti pui In cap

de la o ureche la alta. Pentru... (fila este ruptd) : piatrd mint:del ti pucioasd ti untdelemn in unturd de porc, sei-1 ungi la picioare, cei-i va trece. Pentru tarpele ce intrei In om : sei pleimeidetti in ofdt tare sare de putcd ti sticlel galbend sei pisezi, sei pui tot in ofeit fi sei bea diminiata pe nemeincate, Vinerea f i Seimbeita. .5'i de broascd tot ata. Pentru treuzji : la pitcatul lunei, Vinerea toatei ziva scl nu mdzzeinci nimic, zar in desearei set' cauti trei raci vii, sei-i pui in apd ca sti nu moarei Mind adouazi Scimbdtil diminiatei In reiseditul soarelui, ti apoi sd iai racii ata vii, sd-i pui in nitte piulite, sei-i pisdzi cu coajd cu tot bine, ti dupti ce-i vei pisa sei-i pui intr'un selculet de panzii, sei-i storci bine, ti sei storci ci vreo trei-patru leimed, ti set' pui ti un gr 'ante de piatrei veineitei ca un bob de mazeire, ti sei le bei tot indatd. Dar dupei ce lei vei bea, sei fie ti o cdpeifincl de usturoi pisat ti piper pisat ti sei intingi cu *due ced vei putea suferi,

cat de mult, ti dupd aceia vei lua racii sd-i bei fi sei jai fi 11

www.dacoromanica.ro

194

dukeatei, sei manemci. Ceind este greatei atunci sei nu bei, $i aceasta o faci odatei de douei ori gi de trei ori, numai Seimbata, intr'altei zi nu. Si aceasta i$i este leacul, f i rachiu sei nu bei.

De orbiciune : sa-li razei unghiile acel bolnav $i sei le pue, adicei unghiile, intr'o lingurei si cu tata de fatei sa le bage in ochi. De stelkiturei : hier de geisit sil-1 arzi in foc $i sei pui apei

intr'un vas, $i sa bagi herul ars fi trei ceirbuni vii in T'a neinceputd, fi sil guste acel bolnav de trei ori, Fi sil spele pe trup, ci a$a, ce va mai rcImeinea sei o lepede pe un drum, cuiva.

Cine are venin la inima : sei fiarbei cimbru cu oteit $i cu miere, sef le fierbi tot intr'un vas $i sa bea pe nemeincate,

ceí sei va tameidui.

Cine sil M'O' in pat dormind : geitlej de coco$ sa-1 arzi in foc, sei-1 pisäzi fi sa-1 amesteci cu apei calda ci sei bea pe nemeincate. Sau o bcifica de porc arsä sei bea cu vin. De cea buba : sa sapi o buruiand ce sei chiamei avreimiasa fi sei o piseizi $i s'el o faci turtei $i sei o phi in douei sau in trei reinduri. De friguri sei scrii afa : measto leisno est tocmo vedru zisea

Hristos Kresta tvoego abie prosebe grozd jivot c sei te bea spase venase veselie Sleva tebe. Scrie aceste cuvinte. Ja un taler $i apoi sei spele talerul cu apei neinceputei $i sei daii aceluia cu frigurile, sei bea. De tusa cu naduh : sei ia o strachinei noud neumblatä, smeiltaita bine ci sei cauti o groapei de bucate vechi, de care are intr'einsa, iar nu feirei duh, $i set- o destupi, sei legi *achina

cu o funie binifor $1 sei o lafi in groapd cu gura in sus

trei zile, apoi sa O scoti bini$or, cei vei geisi apc1 intr'insa. Si sei bei acea apei pe nemeincate de douei-trei ori ,cu o lingura.

Rarat de tusa, cum areit : 10 Dramuri betonic 10 10 10 5

11

If

ff Pf

I

5I

10 10

If 11

veronicil reideicinei de turet reideicinei de iarba lui tatin reideicinei de iarbei mare iarbei dulce

rada cinä de pir reideicind de nalbei de camp. www.dacoromanica.ro

195

Acestea bale sd le tai milrunt çi sd le pui intr'o oalei

ca patru oca' de apd, care oald sd o astupe pe deasupra ca coajd de pcline, fi in mijloc sti puie o tavd ca sd riisufle oala la fiert. sd fiarbd ptind va sceidea la de doud de gebe apa, iar nu mai mult, apoi rdcindu-se sei o strecoare zaina intr' o oald curatd i sd acopere bine. Din care pe toatd ziva sà pue intr'un ibric de ca lea de cinci filigene zamti de aceia, candel cdt va trebui f i va suferi de dulce. un tenchiu de ,udegheni (?) pisat fi sil le flarbd pâná dind va rdmeinea patru filigene. i apoi sá bea dintr'aceasta un filigean diminiata, cald, altul inaintea prdnzului, altul la vremea de chindie fi celelalte seara ciind sti va eulca in agternut. Care dohtorie este foarte bund de tusa',

mdcar fie da de veche. De friguri : sá iai revent patru dramuri, odagam (?) bun, 3 dramuri, sabur trei dramuri. Toate acestea deosebit sà le pi-

sezi in piulitáf i sd le' cerni prin sud, apoi sá le mesteci intr'un loc i sti le stragi intr' o heirtie, sil stea. &Fi ctind iti va trebui pentru friguri, sá ja, om beitrein, un dram, iar la copii mici sau la oatneni slabi o jumdtate de dram, amestecdndu-le ca apd calda' intr'un filigean, apoi sá bea, iar de-i va fi greatd, sá zdrobeascd o ceapd, sä miroseascd intr'insa ca sei nu verse de grab, fi de cdte ori ar vtirsa de ateitea ori sà bea zamd de gdind sou de perje, fi-1 va bása frigurile.

Iard fi de friguri : sil iai numard 2 dramuri, muptel 4 dramuri, tipirig un dram. Toate acestea sä le pisezi i sä le cerni prin sitä i scl le imparti in trei parti prin hartie sä stea. i dupd ce-1 va scutura frigurile, sd dai a douazi o heirtiuld cu prd ffor dai ca apti calda' sid bea, nu intr'acea zi cand va avea friguri, ci céind nu va avea ; f i de nu-1 va liisa deodatd, iareífi sd-i dai al doilea reind ciind nu va avea friguri, o heirtiutd, parid in trei rdnduri, cd apoi Il va ltisa.

Prdffor ca sil nu ridinde cuibul frigurilor in el : sd ia piatrd acra turceascd doucl aramuri, &I o arzi pe vatra focului ; cuifoard un dram ; tintvariu (?) miron (?) 7 dramuri; toate acestea sd le pisezi fi sei le amesteci la un loc fi sil faci preifqor in 7 peirti, sä le pui prin hártii sä stea. Dupeí ce-1 vor fi lásat frigurile, sa ia intr'o zi a heirtiutii cu prdffor fi sd bea cu apei caldif panel de fapte ori, in $apte zile; acestea sd le ja dimineata pe nemeincate i de cdteori va vcirsa, sd bea apei calda, cd de nu vei scoate acestea pilad www.dacoromanica.ro

196

In 7 zile, apoi se va na$te in pantece geilbinare sau rastu, sau usceíciune trupului, i alte multe boli pricinuesc. Pentru durere de cap : sei iai chimen i sd pisezi bine fi sei presari cu acest chimen o felie de pdine, apoi sd stropefti pe deasupra chimenului cu ora i seí legi la cap. Altfel, cu castravefi : sà iai castravefi murafi i sä tai in trei felii i sä legi la frunte. Este bund i varza rnuratel tot pentru durere de cap. Refetei de ecsentia amará : 50 dramuri foi de pelin ; 30 dr. carto benedicto (?) ; 30 dramuri tinta frumkinor (?) ; 30 dramuri trifolium fibrii ; 40 dramuri coajd de ceirmuz ; 10 dramuri reídeicinei calamus ; 10 dramuri reideicind genfiana ;

10 dramuri rädäcinä teituria (?) (poate centaur) ; 5 dramuri floare de numard fi 5 dramuri scortifoarei. Acestea se tae mcirunt i sei se amestece i seí se bage intr'un clondir mare, sd se toarne trei ocd de spirt de vin prefeicut fi sä fazei la un loc, panel' va trage acel spirt putoarea florilor, fi apoi set' le sioarcd i sei strecoare acea zamei prin hártie i sä feazei o stipteimeind douel de zile, apoi sei bea cate un pahar, cdnd

va cunocnte stricare de stomah.

Pentru scorbut vechiu, adicd tuslu balgd : un filigean de fasole, un filigean linte, un filigean bob, un filigean sämeinfd de cdnepei, cede un fzligean din selmeintei de in, de castraveti, de pepene galben, de pepene rofu, de dovleac. Dupei ce le va impreuna acestea toate, sà cumpere o oald zmeiltuitä, un ulcior mic zmeiltuit feicut ca cara file, i oala set' o ingroape in pämtint pcInd i se va potrivi buzele cu pdmeintul, fi san:antele bate seí le pue in ukior, sei pue trei lemnipare subtiri in gurei, ca sá caza' seimeuztele, se1-1 bage in oald cu gura in jos, set' astupei de läturi cu pámeint sei nu rdsufle, apoi sei faca foc pd ukior deasupra, sei arzei ca un ceas, apoi set ridice focul, sd se reiceascd oala, sei ia smoala ce va gäsi inläuntru, ungei. 1)

Intr'un alt mantiscris din 1766, se dau urratoarele retete I. Pentru ciumei, de va fi om mare, dram de seiricicei 1 fi jum. pucioasä dramuri trei. dai sei mdneince cu pdine,

iar de va fi de mijloc, scl le faci in douei, iar de va fi copil mic, sei-i dai a treia parte, cd-i va trece. 1) Academia Romini. manuscrisul nr. 270, Contine: Illata i povestea marelui Alexandru Machedon fi diverse Insemniri printre cari ji retetele de mal sus,

www.dacoromanica.ro

197

Pentru durere de inimei, reidcicinii de bujor sei poarte omul

la el. Pentru legeitura ce e legat omul de fermeceitoare, acel om sei ja naqterea de la ursoaicei i sei o piseze foarte meirunt, sei bea omul acela fi se va vindeca.

Pentru incuiat, când se incue omul pe jos : corn de inorog, sei-i pui in apei neinceputei sei stea un ceas intr'un pahar de sticlei, $i apoi sei o bea cá se va slobozi i îi va trece. Pentru incuiatul udulizi, miere i seipun, rachiu si rum fi meirari i moleitrei sei le piseze bine toate qi sci le faci turtei sei le pui la Tneidulariu.

Pentru lungoare sei scrii pre o heirtie aceste slove i sd le pui la grumazi :

cye ty o pr gmr c n.

Pentru dor de ochi, sei te speli cu sabur la ochi.

Pentru dor de ureche, burete de mare 4 dramuri, i .964 arzi in foc i cenufa lui sei o pui in urechea omului. Pentru duren i de inimei, apc1 de trandafiri i apii de pelin. 1)

In afarä" de erbile i alte produse medicinale cari se gäseau la noi, bunä parte din droguri erau aduse din tärile vecine, Documentele ni-au pästrat o multime de date cu privire la preparatele farmaceutice pe cari le importam sau se gäseau la noi. D'ain aceste documente in ordine cronologicä, a. a. cum li-am putut alege noi. Regele Ludovic al Ungariei opre0e expor14 Martie 1382. tul din Sibiu in Tara Rom&rieasca a nonnulli vero mercatores piper, crocum et alia specierum genera". 2) Piperul, qofranul qi zinziberul (radix zingiber) 21 Lille 1412.

erau drogurile cele mai mult cäutate pe atunci, pentrucä se intrebuintau nu numai ca medicamente, ci qi ca condimente. Diferitele conventiuni vamale vorbesc totdeauna qi de aceste articole. In taxele vamale de la 21 Iulie 1412 se tree uno lapide piperis mercator..." qi lapide zinziberis..,". 3) Dinteun manuscript al Academiei, sub cola Nr. 2183, Publicat de Dr. N. I. Anghelescu in Spitalul" anul XXIV, pag. 207. N. lorga, in Hurmuzachi, vol. XV/1, doc. III, pag. 2. Idem, doc. IX, pag. 8.

www.dacoromanica.ro

198

1386-1418. Mircea Voevod stabilevte conditiile vämii, in cari se vorbevte vi de piper vi vofran, 1421. Acelaq lucru face loan Radu Voevod in 1421, vorbind despre piper, vofran vi bumbac, 2) 1422. Dan Vodä. in 1422 despre fdpci frâncefti, piper, fofran fi bumbac", 3) Aceleavi conditiuni de vämi se stabilesc de Dan Voda intrgo altä conventiune din acelav an, in care se trece piperul,

sofranul vi bumbacul, 4)

Convenía se repetà de care Vlad Vodä in 1437, des1437. pre piper, vofran vi bumbac, 29 Iunie 1456., Prin privilegiul lui Petru Aron Vodä din Moldova, dat Liovenilor, acevtia capätà dreptul de comer t prin Moldova, cu ...coria subtilia, tus, liquorem acidum Graecum, zinziberum". 6) 3 Iulie 1460, Suceava. In avezämântul comercial fäcut de

Stefan cel Mare in acest an, se vorbevte vi despre sofran, piper vi scortivoarä, 7)

La aceastä datä cetätenii din Camenita cer regelui Cazimir al Poloniei sä le lase liberä trecerea pe drumul dela Luczo vi Oldsko, de oarece drumul Moldovei nu mai este sigur pentru aducerea marfurilor, ca omnesque species aromaticas ut piper, zinziber, 1462.

cariofolos, etc.". 8)

8 .Noembrie 1469,

In conventia incheiatä in acest an, se

pomenevte numai despre piper, 9) 15 Noembrie 1469. Neagu, Vornicul lui Radu Voevod, judecà

inteun proces dintre un Sibian i patru Greci, in care este vorba vi despre piperum nostrum".11 1)1. Bogdan. Reap& TArei Rominesti cu Bra*ovul 5i cu Tara Ungureasci, p. 5. Idem, pag. 12. 7- N. Iorga, in Hurmuzachi, vol. XV/1, pag. 10, note 2. Idem, pag. 16. Idem, pag. 19 o 20. Idem, pag. 37. Hurmuzachi, vol. II/2, Doc. DXVII, pag. 680. Documente elavone. Haideu, Arhiva istorici a Rorainiei, tom. II, pag. 171. Hurmuzachi, vol. 11/2, pag. 144. Doc. CXXII._. N. Iorga. Istoria comertului rominesc, vol. I, pag. 102. 9)1. Bogdan, L c pag. 356, doc. CCCXI. 10) N. Iorga, In Hurmuzachi, vol. XV/1,, doc. CXXVII, peg. 73.

www.dacoromanica.ro

199

1476. In ,conventia vamala incheiatä de Basarab, se specificä si despre piper. 1) 1478-1482. Acelas lucru in conventia tanarului Basarab, 2) 1478-1479. In scrisorile unor negustori din acesti ani se vor-

beste si despre piper. 9 Juptin Udriste se plange Judetului i pargarilor 1482-1492. din Brasov, scriind sel leisati in pace piperul, pad ce-I voi vinde ; atunci dacchni yeti Lisa din yawl, yeti face bine, iar dadi nu yeti ldsa, Dv. suntefi slobozi...". 4)

4 Noembrie 1491, Regele Vladislav al Ungariei porunceste Brasovenilor sä nu mal la vamä dela negustorii munteni pentru piper si pesti, 5) lunie 1493. In conventia vamala incheiatä de Vlad, se vorbeste de piper. 6) 12 April 1500. In conventia din acest an se vorbeste tot numai despre piper. 7) 1529. Intre- marfurile importante intre 2 Tulle 1529 0 .25 Ianuarie 1530, prin vama Brasov, se tree si urmatoarele cinamonium

libr. 6; flores et nuces muscati, libr. 6; crocus, libr.

19; alumen Kantner 3 und libr, 15; Inalvaticum (vin grecesc), pondera 5; cariofolus libr, 2 1/2 (aroma indiana); zinziber (amomum zinziber, aroma

indiana) libr, 14 1/2; tinctura pro flor, 2 f1; argentum vivum, cubuli 9;

tinctura corrigiatoria. 8) 1530.

Intre marfurile importate in anul

1530

.

se gäsesc si ur-

mätoarele zynzyberis, aromatibus, crocum, cinnamum, alumen, color rubei, oleum olivae, piper, tinctura rubra, ciminum, thus (tamale), vin malvatici, cariofolos, nuces muscati,

Acest comert era %cut in buna parte de catre Greci, cari aduceau marfuri, dar si streimdturi, bogasii, piper, sofran, cordovoane, Bogdan, Relatiile Tirel Romine0 cu Bragovul o cu Tara Ungureasci, pag. 129. Idem, pag. 176. Idem, pag. 266. Idem, pag. 295. N. Iorga, in Hurmuzachl, vol. XV/1, doc. CCXXXIX, pag. 132.

Bogdan, 1. c pag. 341. Idem, pag. 345 ei 347. N. Densulianu, in Hurmuzachi, vol. 11/3, pag. 649. Idem, pag. 657, 663, 675, 676, 677, 678, 679, 680, 685, 687, 689, 690.

www.dacoromanica.ro

200

ierburi (simplicia, Graecis, qui dederunt aromathario simplicia"), pe care le vindeau aromatorilor saFi". 1) 1534. In socotelile Brasovului cu noi se trec gariofilorum" si floribus muscati". 2) 1535. In aceleasi socoteli se trec condimentele cumpärate de Domnitorul roman

dum magnificus dominus Waywoda cum sua consorte huc in civitatem venit emi in culinam eius piper, zinziber et crocuma .

8)

La 24 Ianuarie 1534, se trimite lui Filip Parcalabu crocum et piper". 4) 1538. Petru Rares al Moldovei cere Venetienilor o otravä ,,aconito", cu care sä scape de dusmanii lui ...tandem eciam Venecias pro aconito misisset quomodo ipsum faceret aliquo modo into1537.

xicari". 5) 1552. In tariful vamal al märfurilor cari au trecut de la noi in Ardeal, se tree í uno centenario piperis, zinziberis, cariophilorum,

risii, thuris". 6)

15 Noembrie 1552, Suceava. La aceastä data' Alexandru Läpusneanu al Moldovei cere Bistritenflor trimitä crocum optimum ad racionem pecuniarum nostrarum similiter destinare..." 7) 14 Noembrie 1553. In socotelile Brasovului se trec pentru Moldova dedi domino doctori pro quibusdam speciebus quas Ioannes Hess anno preerit vex eral in Moldaviam ad curandum Wayvodam Stephanum".

4 August 1553. In aceleasi socoteli se tree vitrum plenum aqua rosacea et unum plenum lavendulae aqua". 9) N. Densusianu, In Hurmuzachi, vol. 11/3, pag. 693. N. Jorge. Istoria comertului rominesc, vol. I, peg, 184. Idem, Hurmuzachi, vol. 11/4, pag. 64, Idem, pag, 92. Idem, pag. 134. N. Jorge, In Hurmuzachi, vol. XVII, doc. DCCLXXI, pag. 413-4. N. Jorge. Istoria comertului rominesc, vol. I, pag. 128. Hurmuzachi, vol. 1115, pag. 4.

N. Iorga, in Hurinuzachi, vol. XV/1, Doc. DCCCCVIII, pag. 489. N. Jorge, In Hurmuzachi, vol, XI, pag. 789. Idem, pag, 791.

www.dacoromanica.ro

201

31 Martie 1561. Alexandru Vodä al Moldoveí cere Bistritenilor umb hundert Dukhatten in Golt Saffran verordnen und dasselbigs schikhen". 1)

23 Mai 1558. Se trímet Doamnei luí Mircea Vsoda, de care Brasctveni t duo vitra vthi sublimati et duo aquae rosaceae...". 2) 20 Noembrie 1558. In socotelile Brasovului se pomeneste de omul lui Alexandru Vodä, care a venít sà ia apa distilatä t venerat horno Alexandri Wayvode causa quarundam distillatarum aquarum". 3)

14 Octombrie 1559. Se cere de la Lemberg níste rubarb5.. 4) 28 Noembrie 1559. In socotelile Brasovului se noteaza un sol de la Läpusneanu causa ()lei et retium". 8) 3 Decembrie 1559. In aceleasi socoteli se noteazä tot pentru Alexandru Vodä causa quarundam dzstilla(arum aquarum et farinae". 8) 1559.

Ca sä intre in prieteníe cu ducele Prusiei, s'a propus luí Alexandru Läpusneanu, sä-i trímitä printre alte darurí si herbes turques" adía rubarbg, 13 Februarie 1560. In socotelile Brasovului se trec pillulae purgatoriae Alexandro Wayvode", 8)

7 Septembrie 1560. In t celea0 socoteli se trece venerat quidam homo Alexandri Wayvode pro aqua liquatoria, vulgo Scheydwasser", ache& apa tare. 9) 1564, Ia0. Alexandru Läpusneanu serie Bístritenilor despre vata de canepä ce i-au trimís Exactis hisce temporibus petivimus a Spectabilitatibus Vestris ut nobis emerent canabes in usum cuiusdam scaturiginis".10)

9 Iulie 1564. Iasi. Alexandru Vodä cätre Bistriteni, cere sä i se trimitä optimas canabes mundas". ") N. Iorga, in Hurmuzachi, vol. XV/1, doc. ML, pag. 568. Idem, vol. XI, Socotelile Bragovului, pag. 799. Idem, pag, 800, N. Iorga. Studii si doc., vol. XXII, pag, 79, doc. LXXXVIIL Idem, In Hurmuzachi, vol. XI Socotelile Bravo vului, pág. 801. Idem,

N. Iorga. Nouveaux matériaux pour Servir a l'histoire de Jacques Basilikos

l'héraclide (1900), pag. 40. N. Iorga, in Hurmuzachi, vol. XI. Socotelile Brasovului, pag. 802. Idem, pág. 803. N. Iorga, In Hurmuzachi, vol. XV/1, doc. MCIII, pag. 593, Idem, doc. MCXXIII, pag. 602.

www.dacoromanica.ro

202

14 Octombrie 1564. Suceava. Alexandru Voda trimite pe barbierul Andrei la Bistrita, ca aducg niste leacuri

Cuuz autem ad nos pervenisset, vidit nos laborare morbo oculorum predictus Andreas, et pollicitus est Deo preside se nobis profuturum, ea tamen condicione, ut eum propter species quasdam adducendas remitteremus ad Spectabilztates Vestras".1) Läpusneanu Voda &finite la 31 Octombrie 1564, Suceava. Bistrita sä i se cumpere pucioasä sulfur nobis in varios usus emerent". 2)

13 Julie 1567. Suceava.

Läpusneanu Vodä. räspunde Bistrite-

nilor cä a primit uleiul si vata ce i-au trimes recepimus oleum et canabos". 3)

Läpusneanu scrie Bistritenilor des20 August 1567. Suceava. pre apa distilatà ce trebuie sä-i aducä bärbierul hirurg Andrei :

Promzsit nobis Andreas chirurgus, concivis Spectabilitatum Vestrarum, se in usum nostrum aliquam aquam destillaturum illaque destillata se adventurum ; quod nobis gratissimum est. Cum ita que aqua eiusmodi non parvum Mdigeamus, rogamus Spectabilitates Vestras ut, con fecta et destillata aqua, e(i)um ad nos mittant". 4)

30 Septembrie 1567. Iasi.

Läpusneanu Vodä &finite la Bis-

triteni un om al lui, sä-i cumpere species", adich doctoriile prescrise de bärbierul Andrei Ex dictis agilis Andree chirurgi, concivis Spectabilitatum Vestrarum, intelleximus in usum nostri ipsius aliquibus speciebus eum indigere, ob quas species emendas exhibitorem presencium, servum nostrum, misimus". 5)

12 Septembrie 1568. In socotelile Brasovului se free printre darurile acute Voivozilor Romani, printre altele si : I Glas Rossen Wasser und Salvia". 6) N. Iorga, in Hurmuzachi, vol. XV/1, Doc. MCXXXIV, peg. 607. Idem, doc. MCXXXVI, pag. 608, Idem, doc. MCLXI, pag, 621, Idem, doc. MCLXIII, pag, 623. Idem, doc. MCLXVI, pag. 624,

N. Iorga, in Hurmuzachi, vol. XI. Socotelile Bravvului, pag.

www.dacoromanica.ro

203

7 Septembrie 1569, In acelea0 socoteli se trec daruri pentru Alexandro Weyda in die Tergowyst", i anume .majoran, i apá de rose, 1)

7 Februarie 1574. Rosin Ferencz duce daruri lui Alexandru Vodä., printre care Spica", apäi de trandafiri i majoran", 2) Decembrie 1576. Printre darurile trimise la aceastä datä lui Alexandru Vodá se tree i pilule", date cu titlu gratuit pe baza prieteniei

Es war auch dem Alexander Weyde rott Wachs, item pillule gegeben. Aber gutter Nachbarschaft wegwn nichts dar fur genommen..." 3)

14 Lille 1600. Alba lulia. Suntem in preajma zilelor de trädare, cand Mihai Viteazu a fost trädat i de nobili $i de Basta, cel care trebuia sä-i fíe, chip, aliat. Mihai se pregatea de.luptd. In acest scop seria Bistritenilor sä-i procure diferiti me0eri, printre cari bärbieri, iar Sibienilor seria sä-i trimità apá de trandafiri inteo sticlä pe care s'o poatá purta inteun toc, qi apä. de spikinard" (?) : ...es egy tokbeli iwegy palaczk rossa ess spikinard uizett". 4) 1603.

Uneori, judele braqovean trimitea la Munteni ca sci cum-

pere arsenic Fi argint viu (la Duneire), dar se qi trimite argint viu Telrgovifte apotecarului venit aici pentru ingrijirea lui Vode. 5) 1650-1660. Este epoca câ.nd iárile Romane0í au fost vizitate cercetate de Paul de Alep. Acesta s'a bolnävit de friguri cu accese subintrante in toate zzlele de cede douei sau trei ori", ceiace l'a lace sá exclame a.' n'are nici un leac... beuturi, meexasperat dicine, toate ne lipseau, toate afarci de Dumnezeu,..". 6) 30 Ialie 1653. loan Boros cu pedestra0i lui din Moldova cer la aceastä. data Bistritenilor, printre altele qi terpentinä, N. Iorga, pag. 806. Idem, pag. 811.

N. lorga, In Hurmuzachi, vol. XI. Saco-Wile Brwvului, pag. 814. N. Iorga, in Hurmuzachi, vol. XV/1, doc. MDXXXVI, pag. 766.

XII/2, doc. MCCCLIX, pag. 965.

Idem, vol,

N. Iorga. Istoria comertului romineic, vol. I, peg, 262. Citeazi : Socotelile Braqovului, in Analele Academiei Romine, XXI, pag. 150, 156.

Arhlva Istorica a Rominiei, CAlitoria lui Paul de Alep prin Moldova i Tara Romineasci, pag. 106. N. Iorge., in Hurmuzachi, vol. XV/2, Doc. MMCCCII, pag. 1234,

www.dacoromanica.ro

204

Constantin Serban, Dom al rärei 29 Mai 1657. Thrgoviste, Romanesti, serie Brasovenilor, despre omul ce trimite medicul sau pentru leacuri

Cinstitul i credinciosul nostru doctor a trimis in oraful d-voastrei pe bleindul säu slujitor, sei cumpere nifte lucruri pentru lecuit, din ce va gdsi...". 1)

13 Iulie 1671. Se pare ca in acea vreme Moldova fäcea un intíns comert cu cenusa si potasä. In actele privitoare la procesul dintre vistierul moldovean Ursache, cu negutiitorul polon din Lemberg, Balaban, se pomeneste mereu de o negustorie cu potasa i cenusä,

18 Martie 1682.

Dimitrie Cantemir spune cà 4erbet" cuvant

arab, insamna biiiiturd de doftorie"; de fapt trebue sä aiba si alt inteles, acela pe care-1 are si astäzi, dulceatä, 5i, se vede ca Turcii cand se bolnaveau, mâncau mult serbet, pentruca la data de mai sus, vedem cà Procopie Voznitiu, un sol moscovit la Constantinopol, bolnävindu-se, marele Vizir i-a trimis opt gavanoase de serbet. Notarn acest fapt ca o simplä curiozitate din acele vremi, 3) Februarie 1705. In tabela taxelor vamale incasate la vama Cainenilor in acest an, gasim povara de fofran, 1000 bani romeinefti; piperiu 333; povara de argint viu, 333; de o povarei de erbe de dohtorii, 140; povaril de anason, 55". 4) Intr'un document cu aceasta data se pome21 Iulie 1714. neste de rozmarin". Domnitorul Nicolae Mavrocordat, care era 9 Martie 1715. nu numai un iatrofilosof ca cultura, ci í practician al medicinei atunci cand i se prezinta ocaziunea, a trimis prietenului sau, Ierotei Comnenul, doctor in medicinä si mitropolit al Silistrei, un medicament numit diacint". La 9 Martie 1715, Ierotei Comnenul serie Patriarhului Hrisant

...ar fi vrut sá vie in tara prea Inálfatului Domn i binefeiceitor al nostru, a ceirui mild i acum in boala mea nu mi-a lipsit N. Iorga, doc. MMCCCXLVI, pag, 1258-59. Hurmuzachi, Suplimentul 11/3. Doc. LIN, fag. 185. D. Cantemir. 1st. Ierogl. pag. 23. Hurmuzachi, vol. XIII, pag. 41. Hurmuzachl, vol. XIV/1, Doc. DCCXLVII, pag. 759, N. Iorga, In Hurmuzachi, vol. XV/2. Doc. MMDCCCCXXXIII, pag. 1557.

www.dacoromanica.ro

205

cdci, dur ceasul ce am luat diacintul ce mi-a trimes, incepui sd-mi recapeit sidneitatea". ') Numai nu $tim ce

era acest dia-

tzinto".

8 Octombrie 1716. Din acest an avem alta dovadà 61 Nicolae Mavrocordat practica medicina, atunci cand avea prilej. Bolnávindu-se amicul sgu, Patriarhul Hrisant Notara i-a trimes ca doctorii, tenzuhuri, panzehr, si o babä.:

Trimitem fericirei Tale douei tenzuhuri (pastile) edite cu mult panzehr (antidot) ; la asemenea suferinti sunt minunate ; $i indatei unul Il vei :inghifi deseare!' i altul mane; se trimite $i un magiun (de opiu) ales, socotit ca pentru noi înine, &bid eram la (Cotroceni. Se trimite i tinctura aurea aya ; cele de asudat nu folosesc ; i oprefte-te cu ele. Am trimes f i pe dumnealui chiri$gi Manolachi $i o beitreind priceputd, roabei a mea liberate. In nota acestui citat se adaugei Niculae Vodei trimisese f i Brancoveanului panzehruri f i tenzuhuri. Cf. .$dineanu. Influen(a oriental& III, pag. 93.2) 1717.

In acest an se aseazá o vamà nota la Válcan. In ta-

riful vámei se trece si argintul viu. 3) 31 August 1728. Patriarhul Hrisant s'a bolnavit iaräsi. El suferea mai de mult de podagra, Niculae Mavrocordat Ii trimite carmáz si rod de zahár, cum si sfaturi de cum sä se pazeasc5.: ...Deocamdatd, de $i-ti trimitem Fericirei Tale oarefi care i pu(in rod de zandk, bine $i folositor pregedite, $i am dat de veste prea invettatului nostru medic chir Dimitrie ce sd-ti recomande Fericirei Tale, totufi, cu aceastii a noastrd scrisoare, rugdm pe Fericirea Ta ca dupd putin(ei sil te ingrije$ti mai mult de scumpa-fi sdneitate, i sä fu i dieta de aproape, pdzindu-te $i de frig f i de cate alte impiedicd drumul durerei de picioare ceitre varful membrelor...". 4) ceirmeiz

1752.

La aceast4 data se aminteste de faimosul preparat te-

riacul: Hurmuzachi, vol., XIV!! pag. 664, Doc. DCXXXVII. N. Iorga, in Hurmuzachi, vol, XIV/2 Doc. DCCLXXXVIII, pag, 800, Idem, hit. com. tom, vol. II, p. 8. Citeazi1: Giureieu. Material.,.", p.136-7, no. 117, N. Iorga, In Hurmuzachl, vol. XIV/2, Doc. DCCCCLXVII, pag. 1001,

www.dacoromanica.ro

206

...Moare Domnul Grigore Ghica la Bucurefti, rcIu doftorit de doctorul cel mare (arhiatru) Mihai Manu, care pentru dare multei de bani, i-a oranduit a$a zisa teriaca cereascel", i i-a celfunat o letargie de moarte...". 1)

15 August 1763. In socotelile cheltuelilor acute de Calimach, se noteaza ...doftorii... pentru buciitarii lui Capegi-Bafa.,." Sau 30 tei pentru nifte doftorii ce s' au trimis Mär. Hanului". Frantz Ioseph Sulzer, fost cäpitan in armata austriaca, chemat de Ipsilante, a trait la noi in -tarä de la 1776 pAnä. la 1791, child 'a mu-

rit la Pitesti, A serfs o carte Istoria Daciei Transalpine" in care se dau o multime de date cu privire la viata poporului romanesc, de multe ori foarte tendentios $i räuacios date, dar care sunt totu$i foarte pretioase pentru cunoa$terea trecutului neamului nostru. Printre altele dä, o sumä de informatii cu privire la boalele $i medicamentele care se intrebuintau la n.oi in a doua jumatate a secolului al XVIII-lea.

Mara' de pleurezie (junghiu) fi boli asemeineitoare, la care trebue neapeirat sei se lase siinge, se va gclsi cu greu and boalei impotriva ceireia sel nu aibei Valahul ceiteva leacuri. .57 la acestea nu beirbafii, ci femeile fac oficiu de doctor. Ce-i drept, ele intrebuinteazet si in contra pleureziei un ceai de ederd (einen Thee von Ephen), dar ca reuqitel numai atunci, ceind natura a lucrat partea cea mai buneiMai norocoase sunt Valahele in alungarea frigurilor. In frigurile colerice, frecarea talpilor picioarelor cu plasture de cantaridei, le face bune servicii (Pflastern von spanischen). In frigurile inte.rmitente, spune Griesellini ei beau un decoct de erburi f i reideicini. Trebue sel-1 informez cei este numai o sin gura buruianei sau mai de grabc1 o singurei retch:kind, anume reideicinei de Alantwurzel", pe care ei o numesc Iarbei mare.

In frigurile cu febrd ei intrebuinfrazei Abgefottente von Agley oder Kronsbeeren, vitis idea". Diareia o teimeiduesc cu Kalmus" (Acorus, Calamus adulter rinus) i Sauerdorusbeere, berberis", sau ca pelin (Wemuth), pus ca un talisman pe obraji. N. Iorga, In Hurmuzachi vol. XIV/2. Doc. MCII, pag. 1130. N. Iorga. Doc. Calimachi, vol. IL pag. 130. Frantz Griesellini. A aerie Verauch einer politischen und natiirlischen geachichte del Temeawarer Banat& Wien, 1780.

www.dacoromanica.ro

207

Un clistir ca foi de tutun fierte, este, pentru ei, minunat in contra colicilor, si cu das Ausgesottene" al acestei plante se folosesc la uciderea peiduchilor qi la alungarea leprei. Impotriva acestora f i a retei, le este cunoscutei si reideicina de Grindwurzel" (labatum), fiartd in apei. In simplele duren i de burtd, se pune un seiculet Cu oveiz inceilzit, iar pentru umfleitura pemtecelui si istericale, ei recomandd sei se bea usturoi in rachiu (sau rachiu din Banat sau Transilvania, si vutcei de peste munti). ..,Abcesele sparg cu cataplasme de foi de nalbeí mare (Ezbisch-

bleittern) fierte cu miere f i ceapei, sau se deschid cu cutitui, eiterizbe Wunden" si se spalei ca pzipiidie (akhimela). Ceind sunt molimi in aer, ei pun chinovar (Zinnober) pe ceirbuni aprinsi, din pricina fumului urmeazei o salivatie abundentei

si beau das Abgesottene vom Buchsbaum", care s'ar putea

numi guayacum-(u1) sau lemnul franfuzesc al Valahilor, dupe cum der Schlosslinge des Geisblattes" servei in loc de salsaparila. Insei feirei nici un efect bun, nici cu una, nici cu cealaltei, fiindcd nu fin dieta si nu se peizesc de cele care fac TU. O curd de cal, care numai cu constitutia unui Valah se poate potrivi (Griesellini o numeste curei herculeanei) este Iarba azinelui, Dukamara sau Solanum scandens caule perenni flexuoso foliis superioribus hastatis (Linaei. Flor. 189), sau Solanum dulcamara C. B. P, Solanum folzis trifichs alis simplicibus (Halleni Flor. helv. 509), ale ceirei boabe pisate le fac servicii mari in boalele cronice. Nebunia si Kaferey" sunt urmeirile acestui iratament violent. Dacd constitutia rezistei teiriei tratamentului, atunci bolnavul adoarme, asudei si se vindecei. Asa ceva poate incerca numai munteanul, Valahul dela deal, din Marennures, Banat si Transilvania. Der im Geschornen Kopfe" de pe f esurile intinse ale Valahiei si Moldovei nu se va incumeta niciodatei sei infrunte o astfel de incercare, cel pu fin nu-i va trece prin minte, ca sä intrebuinteze foile din afarei, care sunt mai otreivitoare si mai primejdioase clec& planta insei fi". ') Afarä de drogurile si medicamentele cítate in actele de mai sus,

si afará de retetele ce am transcris, farmacia popularä, ca si medicina popularä, cunoaste un imens numär de preparate terapeutice, luate dintre toate elementele firei. Ce nici prin minte trece, once, totul 1) Sulzer. Grsehichte des transalpinischen Daeiens, vol. III, p. 56 qi urmitoarele.

www.dacoromanica.ro

208

se utilizeazg ca medicament si inca cu deplinI convingere, c6 ceiace se intrebuinteazá are minunate proprietäli curative, Cercet&torii folclorului românesc de pretutindeni, publicá necontenit retete si liste lungi de medicamente intrebuintate de care popoi? din timpuri strävechi. Toate acestea, foarte interesante din punct de vedere al folclorului, nu intrá in cadrul obiectivului studiului nostru, de aceia nu iiisistAm aid,

www.dacoromanica.ro

PARTEA II In trecutul nostru, 'Ana' la 1760, nu exista níci o carte de medicing scrisa, in romaneste, sí nu exista aid macar traducerea in romaneste a vreunei carti de medicina din vreo limba straina, Pe de altä, parte,. scrierile Cronicarilor cat si documentele vechí, dupe cum am vazut, sunt extrem de sarace in informatii de ordin medical, Cu aceasta totala lipsä de documentare este foarte greu sä putem stabili nívelul cultural medical din trecutul romanesc. Pentru a putea sä ne dam seama, fie si aproximativ,. de acest nivel, am fost obligat sa-1 reconstitui din putinul material cunoscut 'Ana in prezent. In acest scop am scos din Psaltirí, Lexicoane vechi, din Pravile, din colectiile de documente si din cartile vechí pe care lí-am avut la indemana, dar mai ales din scrierile luí Dimitrie Cantemir si Nicolae Mavrocordat, toate stiríle de ordin medical, toate franturile de fraze, si toti termenii medicali sau numai in legatura cu chestiuní aproplate de medicinal, Materialul adunat in acest chip, I-am clasat in raport cu diferitele ramuri ale medicinei si 1-am inbinat asa fel, ca din tot, sa se poatà desprinde un fir conducator in haosul cunostintelor medicale existente la Romanii din trecut, Negresít cä acest fir conducator are foarte multe franturi si foarte multe lipsuri, nu pentruca n'ar fi exístat si la noi cunostintele care lipsesc din continuitatea acestuí fir, ci pentruca documentele nu ni li-au transmis. Daca bask' se urmareste cu atentítine si mai ales, daca se mai adauga si verigele cari lípsesc, atunci constatam un fapt aproape de nebanuit constatam cä Romanii deoricand au fost totdeauna in curent cu toate cunostintele medicale cari au domínat dif erítele epoce din cursul veacurilor, la popoarele Apusului. Cu nímic sí in nímic n'am fost codasi, Sí asta-i mult, mult de tot, daca se tine seamà de conditiunele vitregi in cari au trait Romanii in cursul acestor veacuri.

www.dacoromanica.ro

210

CAP, I

CUNOTINTELE DE ANATOMIE SI FIZIOLOGIE Cunoqtintele anatomice erau foarte reduse, pentruca la noi nu se fäceau disectii de cadavre, nu existau anatomici".

Dimitrie Cantemir definqte anatomicul cela ce ftie mefterfiagul mädularelor trupului, despiccitoriu de stervuri". 1) pentru a fi ironic, Cantemír adaugg, cu alt prilej ; iscusit anatomic,lupul este".2)

Nu numai a nu se fäceau disectii, dar Del Chíaro afirmä Valahii sunt indigna ti contra hirurgilor, cari se servesc de cadavre omenefti pentru anatomie". 3)

cu toate acestea, deschideri de cadavre s'au facut qi la noi. S'au fäcut cu prilejul imbalsämärilor. Dimitrie Cantemir spune Domnii dacä mor, sunt imedíat imb'äisämati ...indatcl ce Domnul s'a petrecut din viatel, daca s'a inteimplat in timpul verei, imediat este imbeilseimat fi este tinut neingropat in palat, peina ce toti boerii, nobilii... se adund la Iafi". 4)

Imbälsämarea se fäcea tratänd cadavrul cu mirodenii, ca sá nu se stríce, dupà care Il invelea cu o pb.nzä specíalä nutnita'savoane". Se cunosc destule exemple de imbälsgmäri fäcute fie la noí, fíe aiurea, pe cadavre de Români. Un prim exemplu 11 avem din timpul lui Vasile Lupu (1634-1653) ; Ii murise un fiu, care a fost trimis cu pompa' mare, pentru a fi ingropat bite° meineistire din tara lui...".

In aceía0 vreme a murit qi un ginere al luí Vasile Vodä, Timoteu Cazacul, ränit la Suceava, Paul de Alep spune cá mai inainte de ingropare corpul lui Timotei fu billseimat". I) D. Cantemir. Istoria Ierogl,, pig. 7. Idem, pag 65. Anton María Del Chiaro Florentino. Revolutiile Valah., traducere de Cristici, 1929, pag. 24.

D. Cantemir. Descrierea Moldovei. Trad. de G. Paicu, pag. 122. Idem, Istoria Ierogl., pag. 19. N. Iorga, Studii i docum,, vol. IV, pag. 226, La 10 Noembrie 1640. Arl Iatorica, tomul I, pt. II, pag. 85.

www.dacoromanica.ro

211

In 1685, a fost imbalsämat trupul luí Duca Voclä. al Moldoveí, mort la Liov (Lemberg), Imbälsamarea s'a facut cu scop sä se conserve cadavrul si sà fíe adus in tara, ceiack s'a si intamplat maí tärziu, dupe noug aní ; la 1694, cadavrul a fost adus la Iasi si ingropat in mânästirea Cetatuia, 1) Cu prilejul imbälsamarei trupuluí lui Duca Voda, s'a facut o adevarata autopsíe, a careía descriere, cea díntäi de acest f el la nol, ni-o dä. Cronícaruf Nículae Costín : ,0,57 spinteceindu-1 doftorii, dup.& ce a murit, spun cei au misil

In hierea lui 27 de petre rosii, asa de late si de groase, intr'un chip cumu-i aceastei figura, ce scrie aicea : III. lar& deosebi de aceasta, spun cei au mai aflat si la reirunchii Llui, de ceitre st&nga, alte douti petre, inca mai mari clec& acelea din hiere, cumu's aceste 1

1

I

douei figuri.

Iarei pleimeinele cele albe au fost arse de sete ; maiul cel negru i-au fost seineitos, si mima seineitoasä, iris& foarte mare, ca de giuncul in ter!". 2)

Un alt exemplu ni-1 da Acsinte Uricarul, In urma bätäliei dela Stanilesti (1711), Turcil au luat prizonier pe Mihaí Boris ; líberat din

captívítate, Boris a murít in drum spre Rusia, si atuncí grijindu-i trupul cu balsam, l-au dus la tara lui". 3) Daca in vremea trecutä nu se faceau la noi dísectli sí descrieri anatomice in intelesul cuvantuluí de astazí, in schímb se cunosteau anumití termeni anatomíci. Din acestía, unii sunt termeni comuni, shnilari celor de astazi, pentru a indica membrele sau anumíte partí din membre sau corp ; altíí, sunt specífíci vremeí de atunci, dovedínd ígnoranta ce domnea in materie de anatomie, Acelas lucru se poate spune sí despre termenii si cunostinfele traitorilor din acele vremí, in fiziologie. Corpul omuluí se numeste trup". Pravilistul bísericesc ii spune si fan", índícänd prín acest termen localízarea vremelnicã a sufletuluí;

...inainte de ce se stricase fanurile, ce se zice, dacei s'au stricat, adicei daca au murit trupul tau pre peimeint, carele era fan sufletului teiu, acuma vezi curat pre sfeinta Troitei, pentru Dr. Samarian Revista Itiintelor medícale nr. 9/932. Boala Duclii Vocli. N. Costin, in Letopiseti, vol. II, pag. 33. Acsinte Uricarul, in Letopiseti vol. Ir, pag. 165.

www.dacoromanica.ro

212

cei nu te mai impiedicei trupul. ...Zertala ce se zicea fan, inchipuiafte trupul qi lamina carea iaste in leiuntru in fa-nariu, inchipuia$te sufletul.,.".1)

Din punct de vedere al inatisärei, adiad chipul, forma, schizmuirea trupului", cari constituesc figura" fiecärui individ 2), omul poate fi la trup mai chij3ef fi la stat mai inalt". 3) Cronicarul Miron Costin spune c5. Vasile Vodei (Lupa) era ca un leu fi la hire fi la trup", pe cänd Alexandru (1629-1630), feciorul Radului Vodd, era om $i de trup fi de hire slab", lar Stefan, pArcalabul dela Soroca, la statul trupului sdu era geirbov, ghebos fi la cap cucaiat, cezt puteai zice cd este adevdrat Izop, la cap". 4) Omul cu trup chipeq, aratos, este un om vemos", 5) sau oro.: ..xios, vlagos, ghizdav fi frumos, ca soarele de luminos, ca luna de arezios, fi ca omeitul de albicios este ; ochii f o im u lu i, pieptul leului, fata trandafirului, fruntea iasminului, gura bujorului, dintii ldcrdmioarelor, grumazii pdunului, spretncenele corbului, piral sobolului. mei nule ca aripele, degetele ca razele, mzjlocul pardosului, statul chiparosului...". 6)

Trupul este acoperit cu piale" .7) Un derivat al cuvantului piele, pielita", are inteles figurat de trup sau carne"; 8) iar un alt derivat, impelitat", insamnä intrupat, Spune Pravilistul bisericesc: cela ce pentru noi s'au impelitat fi pentru noi peiceltofii fa om..,". 9) Pielea trupului asuda, cg spune Cantemir : ...iarei altul.., carele asudd...", 10) sau ...mai asudat f i mai sbuciumat...". ")

Sudoarea ese din trup prin porii" pielei, , adía gdurici prin pielea omului, prin carele es sudorile".12) Bujoreanu, Prav. Matei Baiarab, Rispunsul luí Anastasie, glava 9, pag. 421. D. Cantemir. Ist. Ierogl,, pag. 21. Idem. Istoría Ierogl , pag, 96. Miron Costín, in Letopíseti, vol. I, pag. 308, 291 ei 326. D. Cantemir, Hronícul, pag. 101. Idem, Istoría Ierogl., pag, 262, 7)1. A. Candrea. Psaltirea Scheiani, pag, 213, randul 11. Idem, pag 157, rindul 14 vi altele. Bujoreanu, Prav, dele Govora, pag. 96. I. Bianu. Pcaltirea Scheianii, pag. 335, 526 vi I. A. Candrea, 1. c., pag. 336, randul 7, D. Cantemír Hronicul, pag. 101. Idem, Istoría IerogL, pag. 97. Idem, pag. 17.

www.dacoromanica.ro

213

Din punct de vedere descriptiv deosebim trupului capul, grumadi, peptul, pantecele si membrele sau mádularele. Capul, tidva sau cápálina este partea trupului cea mai des pomenitá de Cronicari si de Pravilisti, pentrucá orideckteori este vorba de o ving mai mare, cu capul se pläteste. T'Urea capului cuiva este o pedeaps6 foarte des aplicatä, si constitue o pedeapsá mai putin infamantä: ca spanzurátoarea ; de aceia

se aplia boerilor azuti in vinä, Spune Pravilistul

cei de ruda' bund... boiarii... feciorii lor..., se vor goni din mayia lor cdteiva vreme ; iard nu ser', nici spemzurei in furci, ca alfi feiceitori de rele, nici sá Mico& ci drept acestea, drept toate, li se tae capetele...".1) Therea capului a fost o pedeapsäl de care a uzat si abuzat toti Domnitorii, Cronicarii dau nenumárate exemple

Roman Vodei (1447-1448) a prins pe unchiul seiu, pre .Ftei i-au teiiat capul".2)

fan Vodel,

Radu Voclei (1666-1619), au teliat capul unei slugi care fugise ca fata lui".3) Constantin Duca in a doua lui domnie (1701-1703), ,,au teiiat capul lui Goie, ceipitanul de la Cohurlui, cu pravila, pentru ceici au reipit o fatei, logodnica altuia...".4)

In 1742, ceind a fost numit domn Mihai Racovifei cel &tira, in Muntenia, dupe porunca Turcilor, a prins pe doctoral Testabuza i l-au adus la Bucuresti, unde 1-au pus de s'au grijit aya 1-au scos in greidina domneascei i i-au Wat capul yi despoindu-1 1-au trimis cu olac in Tarigrad", 5) Capul poate avea o formA cucuiatá ,,,Ftefan, peircalabul de Soroca, cel ucis de Vasile Lupa, la statu trupului seiu era getrbov,ghebos qi la cap cucuiat...".6) Cutis osoasä: a capului se numeste titva", cá spune Cantemir ...porii pielei i incheeturile osului titvei...".7) Bujoreanu, Pravile. Gl. xv (62) *i gl. 367, zac 1, pag. 66 i 290.

pag. 287.

Grigore Ureche, In Letopiseti, vol. I. pag. 145-150. loan Neculce, in Letopiseti, vol. II, pag. 184, nr, 20. ha. Coslin, in Letopiseti, vol. II, pag. 48. Enache CogAlniceanu, In Letopiseti. vol. III, pag. 204. Miron Costin, In Letopiseti, vol. I, psg. 326. D. Cantemir. Ist. Ierogl., pag. 59.

www.dacoromanica.ro

Longinescu

214

La cap se deosebeste un punct foarte important, ceafa, cotylon sau acutis. Acest punct se aflä in partea de dind'ärät a capului, sau a titvei, care pre Elinegte se chiamti cotylon, iar pre limba proastei se chiamet acutis, adecá ceafa...". Ceafa impreuna cu inima si vinele cele impärätesti, formeaza triada de locuri in care stä sufletul, 1) Pe cap se gáseste pärul, ca o podoabg care nu trebue falsificatä. Biserica condamnä pe cei cari intrebuinteazä miiloace artificiale pentru infrumusefarea pärului impletesc sau-1 veipsesc, sau'l increCari'fi cresc peirul vor vedea, acela set' lesc, tocmindu-se spre stricarea cebra se afuriseasce. 2) Sam

anatema. 8)

cede mueri iqi reteaza peirul socotind cti fac'bine,"

De amândouä pärfile capului se gäsesc urechile, sau urekile", cum se scriu in Psaltirea. Scheianä,,4)

Cel de n'aude se numeste surd, Surzenia este o infirmitate de care nu-i ertat sä ràdä. cineva,

,,Cine' s va bate joc sau va reide de orb, sau de schiop, sau de surd, acela set' se afuriseascei". 5)

Surdul nu poate meirturisi la judecate. 6) Surdul vinovat se pedepseste mai usor, pentrucä iaste ca fi un prunc micfor i ca unul de cei feirei minte, nebun". Dacg insä-i cu min.tea intreaga sau poate räispunde in scris intrebärilor, atunci este socotit printre oamenii intregi si pedepsif in caz de vinoväfie, dupä. Pravi16,7)

Surdul nu poate fi preot, Spune Pravilistul ...de va fi boala mare, cum am zice, orb, sau surd, sou mut...", nu poate intra intre clerici. 8) Bujoreanu, Pray. Nigel Baiarab. Inv4t. patriarh. Anastasie, gl. 17, pag. 425. Idem, Siborul 5-6, glava 92, pag. 389. Idem, Siborul dela Gangra, glava 13 vi 17. peg. 328. 4)1. Bianu. Psaltirea Scheiani, pag. 100, 135. Bujoreanu, Prav. Matei Bas, Canoanele SI. Apoitoli, gl. 56, pag, 315-316. Idem, InvAtituri, glava 24, pag. 148, Idem, Pravile, glAce (65), punct a Longinescu. Legi vechi, pag. 293 Idem, Invifituri, glava 94, peg, 171,

;

gl. 370 zac 1 vi 2, pag, 67 vi 292.

www.dacoromanica.ro

215

Partea dinainte a capului cu organele ce o compun se numevte obraz sau simplu, fata. Cantemir ii spune shimate", adica chipuri, fata, areiteirile obrazului". 1)

Fata poate fi patata cu pistrui. In Lexiconul Slavo-Roman din 1649, se spune : cel pistruit la fatei, cel in multe chipuri". 2) Expresia fetei se nUmevte fyziognomie". Cunoavterea omului dupa fiziognomie este Oft:(a firei de pre chipul obrazului fi a tot trupul". 8)

De exemplu, omul cand este certat de cineva se gälbinevte la obraz : nici de v'uei pobrozire (acuzare, insultei), fata i se va geilbeni". 4)

Fata omului are doi obraji, unul drept vi altul stang, numiti vi feiki". Pravilistul bisericesc spune : ...de te va lovi cineva preste falca dreaptei , tu sei intorci qi cea steingei...". 5)

In partea de sus a fetei se allá fruntea terminatä in parti cu tamplele sau cliucire". Spune Psalmistul dela 1482 : clucirilor mele". 6)

Cand ii vorba de bätae, fata este cea mai expusä loviturilor. Lovirea fetei lasä uvor urme sau vanatai, In casnicie, ochii vineti sau obrajii umflati din bätae, nu fac dovadä contra sotului vinovat ; sptme Pravila : Ochii ei de vor fi vinetit, sau obrazul de va fi imflat, acestea nu pot scl arate vreimei Oa beirbatului...". I

Ochfi.Pe lata, sub frunte vi arcuiti de sprincene se gasesc cei doi °chi. Celui care n'are un ochiu i se spune orb de un ochiu". Celui de nu vede de loc i se spune orb desävärvit, In Psaltirea Scheiana (1482), ea viln Cronicari nu se intälnevte alt termen decat cel de orb, 8) Nieä'leri n'am intalnit cuvantul de chior, Numai Dimitrie Cantemir il pomenevte ca termen turcesc ; el spune cä' chior", in limba persia-

na vi turceascä insamnei unul care e orb, sau care are numai un ochiu";.. de aid vi porecla, de exemplu, de Kior Pasa, and ii vorba de a scri romanevte, Cantemir scrie tot orb de un ochiu". 9) Cronicarul Ureche vorbevte despre Bogdan Vods5 cel orb fi grozav la fatei, feciorul lui .te fan ce! Mare. Bogdan voia sei ia de sotie D. Cantemir. Istoria Ierogl,, pag. 20, Cretu. Lexicon Slavo-Romin, pag. 224, rindul 3000. D. CantemiT. Istoria Ierogl., pag. 22. Idem, Divanul, pag. 194. Bujoreanu, Pravile Matei Baiarab, Invitituri, gl, 336, pag. 268. I. A. Candrea. Psalt, Scheiani, pag. 278, rindul 23. Bujoreanu, Previte, gl. kv (22) *11 gl. 184, punct g (3), pag. 38 fi 202. ginescu. Legi vechi, pig, 157. I, Bianu, Psaltirea Scheianii, pag 472. D. Cantemir. Istoria Imperiului Otoman, pag. 473 eí 769.

www.dacoromanica.ro

Lon-

216

pe Elisabeta, sora Craiului Poloniei, dar Craiul Alexandru vedea pe sorei-sa cd nu va sei meargei dupei Bogdan Vodei, old era grozav la fatei f i orb de un ochiu". Mateí Miechowscki, medic de curte al regelui Sigismund, contimporan al luí $tefan M.are, spune ca í-a urmat la domnie Bogdan, orb de un ochiu" (uno oculo orbus). 2) Totusi, Sincai Ii spune Bogdan Luscul", dupe cronicarul Cromer. 3)

Cuvântul luscul al cronicarului polon, a fost tradus de Sincaí cu cuvântul de ponihos ; dar, cuvântul de ponihos sau ponívos, care se mai intrebuínteaza si astäzi, nu maí insamnä. orb de un ochíu, cí omul care vede crucis, omul strabic, sau acela care nu vede bine. Rezultá eh' dupe Cromer, Bogdan Vodä nu era orb, ci numai ponivos, incrucisat, 4)

Chiar cand if vorba de animale nu se spune chior, ci tot orb de un ochiu, In Pravila atribuità lui Alexandru ce! Bun (1440-1433), se spune despre o via, un bou, cá poate fi de vreun ochiu orbit". 5) Si Cronicarul Miron-Costin intrebuinteaza acelas termen. Abaza Pasa, la 1634, à facut räsboi Lesilor färä. rezultat, cá 1-au inselat boerii Moldovení mintíndu-1 cä. yin Cazacii contra luí, ceiace nu era adevärat, Furios, Turcul a venit la Iasi cu gand sä omoare pe boerí dar un turar orb de un ochiu", a instiintat pe boeri, cari au fuel. 6) Orb de un ochiu, nu chíor, spune si Sincai. Luxandra, fata frumoasä a bogatului negutátor farigrädean, Scarlat, mama de mai tarziu a Mavrocordatilor, a fost cerutä drept solíe de Matei Basarab, dupe moartea primeí luí sotii ; numaí, panä a nu se face nunta, Luxandra s'a bolnävít de värsat, sí varsatul nu numai i-au stricat frumusetea, ci de un ochiu 'Mod au orbit". 7) Sunt si orbí din nastere. Acestia se vindea. cu ftMpit f i tine. Spune Cantemir ochii orbului din na$tere, speilemd prin gtiupit le defchide luminile". Pravílele bisericesti admit pe omul Cu un ochíu, sau ponivos, sá fie preot dacA-i vrednic de asta Gr. Ureche, in Letopiseti, vol. I, pag. 179-80. Arh. istor. a Rom. Tom. I, pt. II, pag. 16. *incai, Cronica, vol. IL pag. 105, 107, 109. Citeazi Cromerus, III, p. 452. Ponivoi insamni o astizi 1ncrucivat. Vezi i Ureche. Ist. Rom., vol. III, seria 1800-1830, pag. 457-8.

Longinescu, L c, p. 13. Bujoreanu, Pricina 3 vi gl. 300, zac 44, p. 8 vi 257. Miron Costin, in Letopiseti, vol. I, pag. 300. $incai. Cronica, vol. III, pag. 61. D. Cantemir. 1st, imper. Otoman, p. 592, D. Cantemir. Hronicul, pag. 197-8.

www.dacoromanica.ro

217

Cine iaste Cu un ochiu, sau ponivos, sau va avea semn, va fi vrednic slujbei preotiei, acela sei-1 facet cei rana trupului nu spurcei pre om, ci a 'sufletului. Numai de va fi boalei mare, cum am zice orb, sau surd sau i se va fi uscat meina areaptei, sau de- va avea allá boale , nu poate fi preot.1) Ochii pot fi ochi red", in inteles figurat, intrebuintat atunci cänd

Ii vorba de o privire cu gänd räu

cu räi ochi cautei celor ce poli

perde".2)

Ochii roviti ai femeei sunt dovadä de neodihn6, de lacrilmi" cum spune Psalmistul Scheian, 3), dar am vAzut cä nu sunt dovadä de vrävinäivia bärbatului,4)

Ochii au lacrämi vi la supgrare mare se vdd chiar leicreimi de &Inge". 5)

Filip Camerarius spune cä. loan Vodá cel cumplít, cAnd a vä.zut yin inteajutor, de bucurie, un torent de lacrelmi a fost pricina de n' a mai putut vorbi". 6) ostavii polonezi

Ochli sunt acoperíti de pleope, cari, chnd clípesc se spune Ca' melitd". 7) Pleopele inchise, ached ochii inehivi, chiamd somnul odihnitor, Psalmistul Scheian spune deaderu (deadere, dupe Coresi) somnul ochilor miei qi spreincenilor mete durmitoare f i reipaos tcimplelor meale". 8) Dar, de somnul indelungat incei te parclsefte, ceici odihna lunget a rfiluttitilor stihit slujeqte". 9) In somn, omul doarme, In Psaltirea Scheianä ca vi in Lexiconul Slavo-Rom., din 1649, se spune pentru a dormi a durmi". 10)

Printre pedepsele ce se dau vinovatilor de vini marl, existä vi pedeapsa scoaterei ochilor. De aceast6 pedeapsà pomenevte vi Lexiconul Slavo-rom,, al luí Mardarie, din 1649: ...de va scoate cineva ochiul robului seiu... . 11)

Bujoreanu, Pray. Mat. Bas., Invtturí, glava 94, pag. 171. D. Cantemir. Divanul, pag. 191. 3)1. Maim, Psaltirea Scheiantl, pag. 131. Vezí pag. 215, n, 7. D. Cantemir. 1st. Ierogl., pág. 174 ,,Dumínica Universuluí", pag. 206. Despre Filíp Camer(rius, 7)1. A. Candrea. Psaltirea Scheiank, pag. 63, rindul 41. 8)1. Biinu. Psaltirea Scheiang, pag. 434. D. Cantemir. Divanul, pag. 217. Gr. Cretu. Lexíconul lui Mardare, pág. 203, rindul 3532 Gr. Cretu. Lexiconul luí -Mardarie, pag. 155, rindul 1382.

www.dacoromanica.ro

218

Pravila pedepseste pe hotií prímí cu hcrtií a treía oara set' le scoa(ei ochii,

orbeascei", sau

scoatei ochii sei fie orb".1)

aliar si Domnítorii porunceau sä se scoatä ochii vinovatílor, Cronicarul Ureche povesteste c. Alexandru cel Bun a läsat doi fui, pe Ilias si pe $tefan, care se dusmäneau din prícína domníeí. Dupe multe lupte intre eí, Stefan: ccind au fost in anii 6952 (1448), in luna lui Mai, inaintea Rusaliilor, aflei vreme .te fan Vodei ca sei se meintuiascei de fratele seiu Ilia, i sei fie toatil tara' insue ; l-au prins i-au scos ochii...".

Nasal.--In Psaltírea Scheianä se spune nasure": nasure au fi nu put". 8) Nasul este un organ pomenít foarte des de catre Cionicari, pentruca era obiceiul ca celor care unelteau sá ía domnía ara drept,

li se tala nasul, Poate cä de aíci vine sí zícalä a filia nasul", celor care sunt prea indräznetí. Paul de Alep spune cä o peroanei slutitei la nas, cade intr'un fel de infamei fi nu mai poate deveni bei (Domn)". 4) Exemple de asemeni mutiläri sunt o multíme, Grígore Ureche pbvesteste ca In tímpul domníei lui Aron Vodä cel Räu (1591-92) s'au ridícat contra luí Orheenii i Soroceníí condusi de Ionascy. Aron l-a bätut, a príns pe Ionascu si i-a teliat nasul gi l-a ceilugdrit". Faptul este confirmat sí de documentele streíne Intr'o corespondentei din Constantinopol, Marco Zane scrie Dogelui : ...et si trova hora preso in poter di Aron suo parente che gli havea fatto acurtare il naso et le orecchie per mandarlo alla Porta". 6)

La fel o pätise maí inaínte Joldea, predecesorul luí Läpusneanu;

acesta 1-a príns in 1552 sí l-au semnat la izas qi Pau dat la

cellu-

geirie...". Bujoreanu, Pravile, Pricina 2-a vi glava 299, punct, ig i in (33 vi 38), zac 33 vi 38. Longineicu. Legi vechi, pag. 11. Pag. 7-8- gi 257. Gr. Ureche, in Letopiseti, vol. L pag. 145. 3)1. Bianu. Psaltirea Scheiani, pag. 381. Arhiva Istoricil a Rom. Tom. L pare. II, pag. 107, Gr. Ureche, 1. c. pag 239-240. Hurmuzachi, vol. IV/2, pag. 169; la 31 Octombrie 1592.

Gr. Ureche, in Letopiseti, vol. I, pag. 209,

www.dacoromanica.ro

21 9

Povestea si pätania lui Niculae Milescu, o figurä de mare invätat romän, care dupä ce a colindat Occidentul European a ajuns in Rusia sí de aici pänä. in China, ca sä-si plimbe nasul mutílat pentrua rävnise si el la domníe, am dat-o mai sus. 1) Documentele sträine vorbesc si ele de unele mutilari de acest fel.

8 August 1615, Almoro Nani din Constantinopol scrie Dogelui despre sluffrea unui pretendent la tronul Munteniei :

Vene qui in tempo di Nasuf un giovane di anni trenta in

circa che si faceva fratello del Voivoda di Valachia, ...et condoffo ad esso Voivoda, el hora si è inteso che gli habbia fatto tagliar il naso escludendolo per questa via dalla pretensione del principato". 2)

29 August 1637. i in timpul lui Matei Basarab s'au tdiat nasul i urechile unui pretendent la tron. Faptul este comunicat

Dogelui de ciitre Aloisiu Contarini : ...per ordine del Re tagliato a questo novo pretensore il naso et l'orreccchie, et con una trippa in testa in luoco di turbante fatto passeggiar sopra un'asino per Constantinopoli con un araldo, che avanti di lui cridava : cosi aviene a quelli, che per procurar principati prettendono corromper i più grandi del governo, il naso poi di costui cosi tagliato stato compro dalli medessimi Agenti per 60 reali, et mandato al Prencipe di Valachia, successi tutti che rappresento per esser si puo dir sempre senza esempio anco a questa Corte". 3)

In Crónica Anonímä se spune cá Grígore Ghica (1661), afländ Serban fíul luí Constantin Cantacuzino, postelnícul, umblä sä-i ja

domnia l-a lnsemnat la nas de o parte", lar pe Constantín Postelnicul 1-a ucis la Znagov. 4)

Therea nasuluí este o pedeapsä prevazutä si'n Pravile

Cela ce va fura... de la vre un om miqeil... a doua oarei, sei-i tae nasal". 5) Sau: Cela, ce va fura -den casa steipeinnu-seiu... se va certa denteff sei-1 semneze la nas de o parte..." 6) Vezi pag. 158. Hurmuzachi, vol. IV/2, Doc. CCCLXXI, pag. 348, Idem, doc. DLXVII, pag. 493.

Cronica Anonimi, In Letopiieti, vol. III, pag. 147. Bmoreanu, Pravile, Pricina gi (13), punctul rz (107) gi glava 346, zac 6. Pag. 12 o 274. Longineacu. Legi vechi, pag 34. Idem, punctul rn (108).

www.dacoromanica.ro

220

Sau Garde va fura den besearicd..,. de nu va fi lucra sä fi-i tae nasa..." 1) sfintit Sau Hotrul, catu-1 vor prinde... a doud nasal". 2)

tae

Sau Maio ceaia, ce' fi va vinde fata pre bard... sei-i sei tae nasul", a)

Functiunea nasului este mirosul, Despre cel care miroase se spune cä amiroase", Serie Cantemir ...a Profanilor (pd gänefti) scrisoil, va fi amirosit...". 4) San tuturor dobitoacelor obiceiul este, cemd vre un steirv mort and, a-1 amirosi". 5) In clasificarea simturilor mai mare iaste gustarea de ceit miroseala, pentrucei de multe ori sunt nifte .lucrure de mirosesc i jale sat amare sau dulci...", 6) Pe nas ese respirä sau se pufneste .pre ndri pufnea...". Se cunoaste actul reflex al stranutului sau al stärnutului, Cronicarul Neculce povesteqte cA Barnovschi Voclä. (1626-1629) :

mergeind cu mullet gloatei din tarei la Poartei, ca multi goeri

si mazili fi curteni fi Cu de ceilalti mai profti, fi preoti fi cdmergeind pre drum fi poposind fi fezeind la masei, au inceput a streinuta Barnovschi Vodd des fi tare. Iar boerii care eran la mast!' cu Bartzovschi Vodd, i-au zis dupd obicei Set.ncItos Doamne fi pre voia Meiriei Tale". Iar pre urmä, veizeind cei tot strdnutei, un boer sei fi zis viermi Doamne", fi cum i-au zis viermi Doamne, au fi teicut din gura". a) lugári,

La rândul lui, Cantemir spune cA faimosul Atila cu vin mai mult indopeindu-se, i s'au slobozit seingele pre näri i afa steirnutemd stinge, au murit". 9) Sau ....Jigeiniile se treinteau, suspinau, sternutau...". 10) Buioreanu, Pravile. Pricina gi (13), punct. rf (109) vi glava 346, zac 8, pag. 12 0 Longinescu. Leg' vechi, pag. 34 274. Longinescu. 1. c. p. 170. Idem, gl. kz (27) yi gl, 127 zac 7, pig. 41 o 184. Idem, gl. i (30) o gl. 130, punct. 3, pag. 42 185. Longinescu, L c. p. 177. D. Cantemir. Hronicul, pag11169. Idem, Istor. Ierogl., pag. 79. Vezi pstg. 14 n. 1. D. Cantemir, 1.t. Ierogl., pag. 58. 8)1. Neculce, In Letopisefi, vol. II, pag. 184. D. Cantemir, Hronicul, pag. 289. Idem, Ist. Ierogl., pag. 189.

www.dacoromanica.ro

221

Bärbatii au pe amandoi obrajii vi In jurul gurei barba vi musteti, drept podoabä vi semn al bärb'atiei, Psalmistul Scheian spune Ca mirul in cap ce destinge (scoboarei) in barbel". ') Gura. Buzele gurei sunt numite de Psalmistul Scheian ustnei" sau usnel", lar gurei se spune rostu". 2) Cerului gurei se spune peireitus". Omul necäjit, supärat pânä la turbare aspumei", adicg face

cläbuci la gura. Spune Cantemir ...cu buzele lcIsate si ca balele aspumate". lar cu alt prilej, Dimitrie Cantemir dà un frumos vi exact tablou al omului turbat ...ca duleii turbali, (ama impreistiind, din gurcl aspumcInd f i toatei icoana vrcIsmeisiei de la inimei in fat ä zugreivindu-si...", sau : ...vorova amesteccInd, limba bolborosindu-i, balele mergandu-i i gura aspumcIndu-i, screisnetul glasului, articulul infelegerea cuveintului Ii astupa...".4) Saliva din gura se stiupeste"; ea are vi proprietäti terapeutice ochii orbului din nastere spcileind, prin ftiupit f i find' le deschide luminile...". 5)

In gura se gäsesc dintii vi mäselele, de care pomenevte i Psalmistul Scheian. 6) Dintii ca vi mäselele servesc la mäcinat alimentele ; child se mänânc6 multä acrealä strepezesc. Pravilistul spune un pro-

verb, care se aude destul de des vi astäzi peirin(ii au metncat acrimea, adicd agurida, iar dinfii copiilor vostri au stripezit".7) Dintii naturali pot fi inlocuiti cu dinti falvi, cu proteze dentare, cä spune Cronicarul Neculce despre Dumitravcu Cantacuzino (16731685) : cei el de beitran, dinfi in gura nu avea ; diminiafa ii incleia

de'i panca in gura, iar seara ii descleia cu un crop, si-i punea pe masei...". 8)

In gura se gäsevte vi limba, care ajutä omului sà" hokeascei", adicä sà vorbeascä, Psalmistul Scheian spune a holci", pentru a gräi, 1

Cel care nu poate vorbi este gtingav" sau faicav". Psalmistul Scheian intrebuinteazä termenul de a gängävi, iar Dimitrie Cantemir pe cel de faicav, Spune Cantemir : ,,Mihai Balbul, ce va sei zicei fai1) I. Bianu. Psaltirea Scheianii, pag, 437. 2)1. A. Candrea, Psaltirea Schelani, p, 118, r, 15 *i p. 22, r, 9, gi altele, Idem, pag. 37, rindul 18. D. Cantemir. Istoria Ierogl., pig. 258, 267 i 309. Idem, Hronlcul, pag. 197-8. L Bianu. Pss.Wren Schelanii, pag. 177, 378. Bujoreanu, Pray. Mat. Basarab, Invàtt. patriarh. Anaitasie, gl. 33, pag. 439, 8)1. Neculce in Letopiseti, vol. II, pag. 225. 9) L A. Candrea, I. e., pag'r- 195, rindul 32.

www.dacoromanica.ro

222

cavul", a ucis pe impäratul Leon Armeanul, in anul 820. 1) Sau multe agiunge mintea ascutitti, carile limba faicavd í slabd a le vorovi nu poate". Sau pre cdt din duhul obtiii faicava mea voroavd va putea a-1 artita...". 2)

Omul care nu poate vorbí de loc este mut. i, pentrucg in fire totul se compenseazä, in schimbul vorbirei, mutul este dotat uneori cu o inteligentä aqa de mare, cä ajunge sä se inteleaga cu toti qi sit priceapä tot, numai din semne i mimicä, Dímitrie Cantemir, om invgat i Cu mult spirit de observatíe, face o descriere minunatä.' des. pre inteligenta surduluí i mutului, care reweqte s'd se facg inteles de ceí din jurul luí Aceste persoane, cdrora natura li-a denegat facultatea de a auzi ti de a vorbi, tot aceiati naturd pentru a suplini acest defect, li-a dotat cu o pricepere ated de vie, incdt din mitcdrile buzelor ti din gesturile celor ce vorbesc, tilu f i cunosc celace acettia zic. Akira' de aceasta, ei au invdtat o specie de Umbel prin semne; i fiinded aceastd Umbel convine foarte mult cu taciturnitatea mai mult decdt pitagoricd la Curtea Sultanului, ata nu este nici un curtean care sti nu o priceapti. Sultanul insuti incd trebue sd o priceapd, cold el niciodaid nu poate sd uzeze de

altd Umbel, cad vrea sd ordone ceva mutilor säi, sau ciind ar vrea sti vorbeascd cu ei, din distractie". 3)

Se poate intämpla ca mutenía sä nu fie complectä, ci sä fie numaí limba amurfitd". Spune Cantemír : cat toatti limba amurfitil Innaintea lor au rdmas", 4 ) Mutul are o situatie exceptíonalä fatà de prevederíle Pravilei. Mutul vinovat de ceva, se pedepseqte mai uor, el iaste ca ti un prunc mictor i ca unul din cei ftird minte, nebun" ; totuqi dacä se constatä prin mdhliitul" luí, in toatà f írea, sau poate sà räspunzä la intrebäri prin serfs, atunci este tratat ca oricare altul. Dupe Pravíla bisericeascä, mutul nu poate fi preot. Vorbind la figurat, limba poate fi un organ foartq simcelos", adicä tkios, Spune Cantemír : de ochlul zavistnic ti de limba simD. Cantemir, Hronicul, pag. 352. Idem, Istoria Ierogl., pag. 62 vi 114. Idem, Istoria Imper. Otoman, vol. II, pag. 640, nr. 7, Idem, Istoria Ierogl., pag, 162.

Bujoreanu, Pravile. Gl. xe (65) vi gl. 370, punctul a vi I, (1 vi 2), pag. 67 vi Longineseu, Legi vechi, pag. 293, Idern, invitkturi, glava 94, pag. 171.

292.

www.dacoromanica.ro

223

celoasei peizindu-1 Ø ocrotindul." 1), cei otrava limbei, pre tot toapsecul (otrava),,, covar$e$te"-2)

Limba se tae celui vinovat de greseli mari. Se tae mincinosului, ch. spune Pravilistul cel dovedit ea' a jurat streimb, sei i se tae limba". La fel pedepsesc qi Pravílele bisericesti 8), uneori chíar mai sever, ch'ci spune Pravilistul bisericesc duhovnicului care va divulga spovedania cuíva seri se scoatd limba pe ceafei i sei i-o tragei, peirzel ce va muri...". Negresít ch amenintarea_ Pravilistului este inoperanth, isvorhtá din necunoasterea raporturilor anatomice díntre limbh qi ceafh. 4)

Cantemir cunoa$te contaminarea psihicä a actului reflex al chs-

catului guref, cad unul ceisceind mai toti de prinprejur a &ism se indeamnei, meicar cei intr'acea datei a casca nu li-ar fi fost", 5) _de unde poate $i proverbul care se aude $i asthzi umbli din pom in pom cum umblei ceiscatui din om in om".

Grumazul sau ghtul este o parte a corpului despre care nu se are o notiune precisä. In Psaltírea Scheianh. i se spune peina(ul". Se confundä cu ghtlejul, cu faríngele, cu laringe!e $i chiar $i cu esofagul. De exemplu, spune Psalmistul .gleisesc cu grumazul.", sau lipeascei-se limba me de peinatul meu" ; lar in Psaltirea lui Coresi

In loe de pang se intrebuinteazà termenul de grumazul mieu". 5) Psalmístul mai spune grumazuluí si cerbice" : Domnul dereptul teiia-va cerbicele peiceito$ilor", cu inteles de gat, dar si de mhndrie. 7) Pravilistul bisericesc pare cá deosebeste- grumazul de ghtlej, chci spune .multi betejesc grumazii i geitlejul,..", 8) In Lexiconul SlavoRom. din 1649, se spune grumazul, prin care intrei induntru apa çi veizduhul". 9)

Pravilistul luí Vasile Lupu socoteste cä. gura 8i grumazii cornunicà

inima, de aceía spune cá däschlita care ira invga o elevä,

la rele D. Cantemir. Hronicul, pag. 3. Idem, Ist. Ierogl., pag. 226.

_

Bujoreanu, Pravile, pricina 3 ei gi. 300, punct me (45), zac 45; pag, 8 e 257, Longinescu. Legi vechi, pag. 13, Idem, Pray. Mat. Bes,, Invitituri, glava 292, pag. 254.

Bujoreanu, Pray, Mat. Bas., Invitituri, glava 319, pag. 262. D. Cantemir. Istoria Icrogi., pag, 160. 6)1. Biana. Psalt. Scheiani, pag, 381 i 446, 1. A. Candrea, Psalt. Scheiani, pag. 275, rind 15. Bujoreanu, Pray, Mat, Bas, InviI., patriah. Anistasie, gl. 17, pig. 426. Gr, Cretu. Lexicon Slavo-Rom,, pag. 104, rindul 108.

www.dacoromanica.ro

224

sd-i vearse plumb topit in gurd, sei-i pogoare pre grumazi la inimá, pentru cei pre aceastia metdulare au efit de la mima ei toate indemnurile featei, de au scetrbit mima peirintilor,". 1), Aceleasi confuzii face si Cantemir cAnd spune laringha, adicei gettul, get* tlejul, geitlanul sou geirtan". De exemplu ,fi din getrtan

acestea Ii clocotea", 2) Peptul, este toracele. Cantemir Ii spune i coful", 3) In Psaltirea Scheianä se pomeneste si de coaste, de spinare, de spate, 4) In Lexiconul Slavo-Rom., din 1649, pieptul este sinonim cu shnul, 5)

Pe fata anterioarä a toracelui, a peptului, se gäsesc mamelele sau tifele" cum le spune Psalmistul Scheian titele meiriei meale", sau cum spune Coresi mumeimiei meale", 6) i Dimitrie Cantemir intrebuinteaz5, acest termen: intre teitele maicei-sa acivat". Talele produc laptele. Pravilistul bisericesc cunoaste cazul cand o tat& nu functioneazä si spune despre Sfântul Nicolae cä hind incii tinerel, numai dintru feita cea dreaptcl sugea,-", s)

Tatele au gurgue", cad, nu-1 ertat sä fie atinse sau pipäite de oricine, Spune Cantemir : Cine este indreizneful i obraznicul acesta, carele pieptul Biruintei a apipdi, i titifoarele fiiceii mele de gurgue a suge, nu s'a femur, 6) Ranele toracelui sunt considerate ca rane de moarte, cäci spune Pravilistul: ce sei atinge de inimei, sau de creerii capului, la plept,", sunt rane de moarte, 10) Raportul dintre torace, praimani i tuse este extrem de confuz cunoscut in acele vremi. Tusea face parte dintre elementele compo-

nente ale corpului, adick este o stihie, lar flegma iaste la piept Totusi, flegma poate astupa grumazii si sä indeasupra plumeinii" nece pe om .... sughi(ul, pieptul astupei ; flegma in grumazi Ii inecer,'2) Bujoreanu, Pravile. Gfava kn (28), punctul d (4) si glava 128, zac 4; pag. 41 si 184, Longinescu. Legi vechi, pag. 172. D. Cantemir. Ist. Ierogl , pag 14 si pag. 175. Idem, pag. 208. 4)1. Bianu. Psalt. Scheianii, pig 63, 148, 265, 480, 494. Gr. Cretu. Lexic. Slavo-Rom , pag 190, rindul 2219. Vezi nota 4. D. Cantemir. Hronicul, pag. 205. Bujoreanu, Pravila dela Govora, pig. 124-125. D. Cantemir. Ist. lerogi., pag. 287. Bujoreanu, Pravile, gl, gi (13) punct a (1) sí gi. 248, zac 1. Pig. 31 i 238. Longinescu 1. c. p. 125. Bujoreanu, Pray. Mat. Bas., Invitit. patriarh. Anastasie, glava 8, pag. 422. D. Cantemir. 1st. Ierogl., pag. 365.

www.dacoromanica.ro

225

Pintecele sau Vintrele, cum Ii spune Psalmistul Scheian '), este abdomenul, La animale se numeste bardahan, 2) Dar -intelesul acestui termen este mult mai vag, aci india and peretele sau regiunea,

and cavitatea, and orgánele interne din cavitatea abdominall Se spune de exemplu ptintecele muerei", pentru a indica uterul, sau rânza. 3) Sau dulceafa peintecelui sdu", expresie pitoreasai care se aplie oamenilor cad n'au deal grija stomahului, 4) Sau boalele peintecelui", termen cu care se indica boalele tuturor organelor intraabdominale, 6)

Pe peretele abdominal se gäseste buricul, In Lexiconul SlavoRoman, din 1649, termenul de burle se explica cu cuvântul de geiuace". 6)

Pravilistul bisericesc interpretand pe Hipocrat, spune cá in timpul sarcinei copilul respird prin burle ...iar coconul acolo unde se and in maful muerei, hreineafte-se de seingele ei fi nu reisuflei pre gurd, ce pre burie". 7)

De pantece tin si organele genitale externe, rusinele, cari trebuesc acoperite si ascunse "vor areita unul altuia rufinele, ceale ascunse fi acoperite..." se pedepsesc, 8) Organele externe bä'xbätesti poarta numele generic de meidu-

larul de rufine". Acest madular trebue täiat celor cari au raporturi anormale cu animalele

Zeicdtorilor cu dobitoace sä li se tae mddulariul cel de rufine, afifderea fi celor ce fac cum nu se cade, cu partea beirbeiteascd".

In Lexiconul Slavo-Roman, se pomeneste de meidulariu ascuns".9 1)1. A. Candrea, Psaltirea Scheiatti, pag. 85, rindul 42. D. Cantemir. Is toria Ierogl., pag. 80, Bujoreanu, Pravila Matei Basarab. Invät. patriarh, Anastasie, gI. 12, p. 423, Idem, Pravila bisericeascrt dela Govora, pag 97. Idem, Pray. Matei Basarab, Inv, pair, Anastasie, gl. 35, pag. 441. Gr. Cretu. Lexicon Slavo-Romin, pag. 220, rind. 2917. Bujoreanu, L c., gl. 13, pag. 424. Idem. Pravile, Ilava f (9), punct md (44). í gl, 244 zac. 44; pag. 27 si 233. Longinescu. Legi Vechi, pag. 103.

Idem, Pray. Matei Basarab, Siiborul dela Anchira, glava 16, pag. 324, Gr. Cretu, 1, c., pag. 136, rindul 933.

www.dacoromanica.ro

226

Dar mireanul ,,de' t va tala meidulariul cel de rutine..." se afurise ste.

Sämänta bärbatului se yaná in vaginul femeii unde se aflä matul muerei deschis", adia uterul. Ceind se impreunei beirbatul cu femeia lui, i muiarea cu beirbatul stiu, acolo unde se impreunti iaste matul muerei deschis f i atteaptd sä primeascei seimania beirbatului, care va sci leapede". 2)

Dup5. Pravilist, nu numai bärbatul ci si femeia leapädä sämäntä, ejaculeazä

nu numai ceind face beirbatul sodomie cu muiarea lui.., ce i muiarea lui de se va impreuna trupeatte cu altei muiare,

incd

cum sá zice, una Cu alta, ti se varsei una la alta, ce sei

zice,

aruncel seimeinta..."

Sam nu sei va impärti ,(divorsa) bdrbatul de femeae, sau Mmeaia de beirbat cad vor face veirsare de sdrnein(ei seinguri cu mina sa". 4) Bärbatul scopit din fire, sau scopit de nevoe prin vreo operatie, se cheamä famen" sau haddnb", ori hadtimb". Spune Cantemir:

Velisarie, un general al lui Justinian pentru cinstea curdfiei cu contenirea, hadeimb t e Sau ...au trimes... pre un hadeimb...". C) Sau: ...puterea organelor neiscdtoare pierzeindu-ti, in firea hadimbilor cade..,". 7) Sau : peirtile beirbeitesti pierzeindu-ti, in zavistie cade i mil amid!' nu numai asupra beirbatilor, ci ti a muerilor ; fine asupra muerilor, did el cu dcinsa pofta i tragerea firei a-ti

impreuna nu poate, iar asupra beirbatului, ceici acesta face din plineala firei. Cä totdeauna orbul asupra ochilor, schiopul asuBujoreanu, Pray. Matei Basarab, Canoanele Sf. Apostoli, gl. 22, pag. 313. Idem, Invit. patriarh. Anastasie, gl. 12, pag. 423. Idem, Pravile, gL f (9), punct. d. si gl. 181, zac 4, pag. 36 *I 199. Longinescu 1. c., pag. 147. Idem, punctul s (6) i zic 6. D. Cantemir. iffronicul, pag. 315. Idem, pag. 417. Idem, Istoria Ierogl., pag. 52.

www.dacoromanica.ro

227

pra picioarelor, surdul asupra auzului i hadeirnbul asupra intregului °biela' are". ')

Hermafrodít este cel ce este si bárbat i femee, sau umblel in pofta a doud peirti". 2) Organele genitale ale femeeí infra in categoría organelor de ru$ine, care se acoper $i se ascund, In Lexiconul Slavo-Romän, din 1649 se pomene$te $i de sale". 3)

In Psaltirea Scheíanä $alele se numesc cim(" ; se spune de ecimtul mieu impluse batgiocuri, si nu e vendecare peliteei

xemplu

meale". 4) lar spínarea se nume$te geirbei". 5)

Regiunea fesierä se nume$te ca $i astäzi ; Cronicarul Ion Neculce poveste$te cä. la 1710, Niculae Vodä. Mavrocordat, a pus sä se 'Dará ni$te boeri Fi i-au beitut celte douei sute de toiege la cur". 6) Membrele, sunt mainele $i picioarele, intelegändu-se membrele superioare i cele inferioare. Sunt pomenite in toate scrisele vechí, cu mici variatii de nume, dupe epoci, In Psaltírea Scheíanä. din 1482 se pomene$te de degete, de unghii, de palmä ; mána se serie mdra" ; bratele se numesc misi(a" ; subtioara se nume$te sisioara". Se vorbe$te de talpe $i pícioare talpa se nume$te $i podnojie". 7) alcaíul se nume$te calcaniul", iar coapsa se nume$te coafsa".8) In Lexíconul Slavo-Romän, din 1659, la subtioarà se spune susuoarei". 9)

Cronicarul Neculce spune susiori" : Mihai Vodä al Moldovei (1716-1726) mai in toate zilele speinzura tálharii de picioare sau de susiori".19)

Pravilistul spune la maini meinule" : sau sá pldteascei preful acei pagube".'1)

set'

tae manule,

D. Cantemir, pag. 69. Idem, pag. 11. Gr. Cretu. Lexiconul lui Mardarie, pag. 154, rindul 1373. L A. Candrea. Psaltirea Scheiani, pag. 72, rindul 5 si 21, Idem, pag. 134, rindul 25, loan Neculce, in Letopiieti, vol. II, pag. 296.

7)1. A. andrea, 1. c,, pag. 238, rindul 8. I. Bianu. Psaltirea Scheiani, vol. I. Pag, 464 despre degete ; pag. 212, despre palmi; pag. 109, mira sau mina; pag. 241 despre milita ; pag. 487, despre si-

sioara ; pag. 454, despre talpe ; pag. 172, despre cilciniul ; pag. 141 despre coafsa. Gr, Cretu, L c., pag. 175, rindul 1893. L Neculce, in Letopiseti, vol. II, pag. 362.

Bujoreanu, Pravile. Pricina 7, punct oa (71) 259.

i-...glava

Longinescu. Legi vechi, pag. 21.

www.dacoromanica.ro

305 zac 71; pag. 10

228

Pentru Dimitrie Cantemir, unghiile sunt lance otreivite aducatoare de rane neteimeiduite". 1) El distinge la mAini degetul areiteitor", iar sub ung'aia degetului mai vreismas toapsec (toxic) deceit dintele viperei sta". 2)

Cu mAna se apucä. ceva. A lua ceva in mänä, a apuca, se spune arneina". Spune Cantemir ...set fi luat ameinei toporul cel din 8) aer Sau ...indatei luemd toporul amine. 4) Sau ...ar fi fost Romeinii aceia ca armele 5) Sam: ...cu scrisorile, carele ametnei aveq...". Pe palme sunt o multime de Hull ca niste cräpäturi. Hiromandie" se numeste studiul pe creipeiturile i infrantorile meinei". Membrele inferioare au de suportat toatá greutatea corpului. Vorbind la figurat se spune de exemplu ceilciiiul peste cap a se piciorul meicar cei cinci degete are, inset slujba meinei, a apdca, nu se cade...". Täerea mäinelor este o pedeapsá foarte des intrebuintatà. Chiar si Pravila o impune, uneori pentru infractiuni foarte usoare. De exemplu! celui care tae un pom sträin set-i sei tae meinule". 9) Un Inembru sau madular putred se tae, asa cum biserica tae, adicá inclepärteazá pe preotul cäruia i s'a luat darul pe buná dreptate acela se tae de la besearica ca un madular putred".11 Omul beteag de picioare se numeste olog. Aceastá infirmitate cand este din nastere, vine din cauza impreunärei sexuale in timpul menstruutiei femeei.") Membrele au incheeturi sau articule", cum spune Cantemir.'2) In Lexiconul Slavo-Rom,, din 1649, se spune incheetura oaselor" si glezna". 13) D. Cantemir. Istoria Ierogl., pag. 26. Idem, pag. 84. Idem, Hronicul, pag. 142. D. Cantemir. Hronicul, pag. 457. Idem, pag, 229. Idem. Istoria Ierogl., pag, 280. Idem, pig. 22. Idem, pag. 171. Bujoreanu, Pravile. Pricina 7, punctul oa (71), si glava 305 zac 71; pag. 10 gi Longinescu, I. c., pag. 21. 259. Idem. Pray. Matei Baiarab, Canoanele Sf. Apostoli, glava 28, pag, 314. Idem. InvLurile patriarh. Anastasie, glava 14, pag. 424, vezi pag.13. D. Cantemir. Istoria Ierogl., pag. 8. Gr. Creitt. Lexiconul Slavo-Rom,, pag. 291, rindul 4432; pag, 126, rind. 705 pag. 195, rindul 2337.

www.dacoromanica.ro

229

Cronicarii le spun incheeturi" ; cronicarul Niculae Costin, citänd pe Titero (Cícero), spune ...precum se tae une incheeturi a trupului...".1) lar Miron Costin povestind despre lupta de la Hinta, dintre Vasile Lupu si Matei Basarab, spune ca acesta din urma., a fost nimerit de un glont din sinetd, aproape de incheetura genunchiului..". Mult mai vagi sunt notiunele anatomice despre organele interne. In genere, pentru notiunea de organ, se intrebuinteaza"termenul de madular. Cum irisa cuvântul de 'T'adular se aplica si membrelor organelor externe, spre o mai bunä diferentiere, organele interne se mai numesc si manuntae, märuntae sau droburi.

Termenul de droburi este intrebuintat de Cantemir ; ...dupd mancare ca aceasta, bduturd ca aceia trebue ; cä numai acelea doar, vcipaia care in droburile tale s'au atdtat, a stinge vor putea...". Pravilistul lace distinctiune l'Are organe, din care, unele sunt mal importante lar altele mai putin importante ; aceias distinctiune lace si intre diferitele regiuni ale corpului. Spune Pravilistul Ranele, unele sunt de moarte, carele fi de, nevoe sunt indemneitoare spre moarte, mai vdrtos aceste rane ce se ating de inimd, sau de crierii capului ; altele iaräi sunt mai deoparte ca acestea, nu sunt de moarte, ce se vindecti mai pre lesne, cumurs la stinghii i in pulpile picioarelor afifderea fi la memd... care, macar cä sunt fi de nu indemndtoare spre cumpene de moarte,

iar tot trebue cu socotin(d alegad, de se vor prileji ranele sd fie la piept, sau la grumazi fi alte ca acestea". 4)

Creerul este loarte putin cunoscut din punct de vedere anatomic. Tot ce stie Pravilistul despre creer, este ca-1 un organ din cele principale, a carui ranire aduce moartea numai decht ranele, unele sunt de moarte... mai vdrtos aceste rane ce sei ating de inimd sau de crierii capului...". 5)

Dimitrie Cantemir spune ca desvoltarea creerului nu-i In raport cu aspectul fizic al corpului, ci in raport numai cu studiul i munca intelectuala cei nu chipul ara' tos, nici in dobitocul cdpeitinos ce in capul pedepsit i cu multe nevoi domirit, criirii ce multi seild Fluesc". N. Cosan, in Letopiseti, vol. I, Apendice X. pag. 448. Miron Costin, in Letopiseti, vol. L pag. 336. D. Cantemir. Istoria Ieroglific, pag. 252. Bujoreanu, Pravile, gt. gi (13) o gt. 428, p. 31 si 238. Longinescu, I. c., paz 125. Idem.

D. Cantemir. Istoria ieroglificà, pag. 60.

www.dacoromanica.ro

230

Acelas lucru Il spune si Cronicarul Miron Costin vorbind despre Leían, Pärcalabul de Soroca

Om de mirat la intregimea lui de sfaturi f i de infeilepciune, cat pre acele vremi abia de era peimeintean de potriva lui, cu carele i Vasile Vodei singur, osebi de boeri, feiceau sfaturi -multe ceasuri voroavei, asa era de intreg la fire. far la statul trupului silu era geirbov, ghebos, qi la cap cucuiat, cat puteai sei zici ad este adeveirat Izop, la cap". 1)

Infirm, este un euvânt loarte des intrebuirrtat in toate scrierile vechi, dar niciodatä in inteles anatomic precis. In Psaltirea Scheianä i se spune anima", inrema" sau inremiei". Coresi spune Mimele".. 2) Pentru Pravilist, gura si grumazul due direct la inimä ; 3) lar ränirea inimei aduce moartea imediatä. 4) Dupe Pravilistul bisericese, mima este cel dint'ai organ care se formeazä in om. Dupä, raportul sexual, a treia zi se semneazei mi-za...". 5) n acelas timp este cea din urmä care moare si dacei zase stihia atunce iase i sufletul",6) pentrucä sufletul leicuiaqte la inime.7) mima este socotitä ca sediu al multor simtiri, al durerei ea si al dragostei, al bunätätei ca si al räutätei, al vitejiei si al umilintei. In Lexiconul Slavo-Român din l649,, se spune cel au Mima bunei, blcind" ; sau mild de la inimer ; sau pururea de la inimei" ; sau cel cu mima mare, trufafe ; sau beirbeitie de la inime ; sau simplu inimos". Alteori se aratà supärarea sau umilinta sfeireimarea inimei" ; sau cel cu toatei inima impietritei". O singurä datä se aminteste cä mima este un organ intern, cand se spune : cele din läuntru, cum f zice mima, meinuntaele. 5) Dimitrie Cantemir spune inima rea, a toatei reiutatea gclzdueqte" .

9)

1) Miron Costin, in Letopiseti, vol. I, pag. 326. 2) I. Bianu. Psalt. Scheianti, vol. I, pag. 9, 21, 74. 3) Vezi pag. 223-24 n. 1. 4) Vezi pag. 229 n. 4. 5) Bmoreanu, Pravila Matel Basarab, InvitAt. patriarh. Anastasie, gi 12. pag. 424. 7) Idem. Vezi vi pag. 15 n. 1. 6) Idem, glava 17, pag. 425. Gr. Cretu, Lexic. Slavo-Rom., pag. 110, rind 247 si r. 254; pag. 213, r, 2757; pag 124, r, 648; pag. 175, r. 1880; pag. 295, r. 4524 ; pag. 135, r. 931; pag 140, r, 1038 ; pag. 122, r, 587. D. Cantemir. letona Ierogl., pag. 210.

www.dacoromanica.ro

231

Singe1e, dupe conceptia hipocratick' este unul din cele patru humori care compun omul : omul feicutu-se-au de patru stihii, de sdnge, de flegmei, de tuse fi de hiare..."

Stihía sangelui stä despre partea dreapta deasupra ficatilor"; 2) clack moare omul, ese stihia sangelui si cadavrul nu mai are sänge ...omul dacei moare stinge n'are in trup", ceici din cele patru stihii care compun corpul omenesc sdngele, ceici e cald, iaste de in foc, iarei flegma care iaste rece, iaste de in apd, iarei tusea ceici iaste umedei, iaste de in veizduh, iarei ferea ceici iaste uscatd, iaste de in peimeint ; iarei in vremea mortei, cu porunca lui Dumnezeu se impart acele patru stihii qi se desparte sufletul, i inted se desparte stihia seingelui, ca o ceilduroasei viitoare ce iaste i viazei tot trupul ; drept aceia trupurile cele moarte hiare au dacei mor, f i flegmei fi tuse, iarei scinge nici cum...".

Din toate acestea, Pravilistul bisericesc trage concluzia: sel nu ardeti trupurile 3) Vasele, iau numirea genericä de vine, Printre ele se deosebesc venele impärätestí, vene mari, cari dacä se lezeazI aduc moartea, pen-

trucä aceste vene sunt, impreunä cu iníma si cu cotylon sau ceafa, sediul sufletului, In adevär, dupe Pravilä, acest sediu este la inimei i despre partea capului din deireit, carde se chiama dine fte cotylon, lar pre limba proastei se chiamd acutis, a4) dicei ceafa, i in vinete cele mari

Nu stim care anume vase sunt aceste vene impärgesti. Cantemir vorbeste de sfigmos", o vend moale, care, pururea se bate, de pre a ceireia cleitire, afezeimeintul firei se cunoafte" ; probàbil este vorba de artera radia15., cáci trebue sá tinem socotealä ca suntem In vremea cind doctorii incep sa cerceteze pulsul bolnavilor. Circulatia sängelui fusese descoperitä la inceputul secolului al XVII-lea, lar la 1664 Alexandru Mavrocordat, exaporitul, care practica medicina la Constantinopol sí cäuta bolnavií dupe puls, a scris cartea luí despre circulatia sAngelui, pe care este neindoios cá o va fi cunoscut si Dimitrie Cantemír. Lucrul se adevereste si din faptul ca Bujoreanu, Pray, Matei Basarab, InvtäI. patriarh. Anastasie, gl. 7 *i 8, p. 422. Idetn, glava 8, pag. 422. Idem. Pray, Matet Basarab, Invìäturi, gl. 378, pag. 294-5. Idem, Invàtät. patriarh, Anastasie, gl. 17, pag. 425.

www.dacoromanica.ro

232

acest Domnitor scriitor, revine asupra acestui punct, dovedind C. cunoaste chiar si latura pronosticului ce se poate trage din examinarea pulsului ; spune Cantemir Vulpea (lije Stolnicul), din pro gnosticul do ftorului, precum la luna nu va eqi, bine stiai de vrerne ce in rev drsatul zorilor i in amurgul soarelui, sfigmosul in chipul viermelui se Iar in alta imprejurare spune: ...dormind, numai vinele cele vii mi se cleitesc i se bat, semn de deqteptare areitclnd". 2)

Venele se tae, and Ii vorba sä se faca o venesectie. Aceasta operatie o face bärbierii sau vracii ; preotii n'au voe sá faca venesectii preotul care va vreiczui sau va teiia vine...", se pedepseste,

Domnitorul Nicolae Mavrocordat stie ca unele hemoragii nu sunt

in" functiune de vase si ea aceste vase nu pot opri hemoragia

vi-

nele nu opresc scingele care e sec' curgcl".

dupa Cronicar, sunt albi si uscati de sete, Spune cronicarul Niculai Costin iarei phimiinele cele albe au fost arse de sete". 5)

Cantemir le spune plomcli". 6) Functiunea Plämânilor este suflarea i räsuflarea", 7) Pravilistul bisericesc, comentator al principiilor hipocratice, spu8) ne ea ...flegma iaste la piept deasupra

Tusea, dei dupe Pravilist, ar fi in legatura cu plàmânii, totusi este consideratä ca o stihie aparte, adica ca un element care intra In cbmpunerea organismul4 9) Cantemir mai in curent cu noile descoperiri ale stiintei, spune cá tusea este provocatä de flegma 61.10) pins de flegmcl, a tufi mc1car nu mi s' ar Despre diafragm nu se pomeneste nimic, nicaeri. Peritoneul este

citat de Ogre Dimitrie Cantemir, cand descrie o operatie de hernie, D. Cantemir. Ist. Ierogl., pag. 163. Idem, Divanul, pag. 97. Bujoreanu, Pray. Matei Basarab. Invätituri, glava 71, pag 163. N. Mavrocordat, In Hurmuzachi, vol. XIII, pag. 421, nr. 101. N. Costin, In Letopiseti, vol. II, pag. 33, D. Cantemir Ist. Ierogl , pag 189. Idem, peg. 110. Bujoreanu, Pray, Matei Basarab, Invàtät. patriarh, Anastasie, gl 8, pag. 422. Idem, glava 7, peg, 422. D. Cantemir. 1st. Ierogl,, peg. 57, Vezi pag. 159.

www.dacoromanica.ro

233

Ficatul, este numit maiu" in Psaltirea Scheianä ; 1) maiul cel negru", in Cronica luí Niculae Costin. 2) Ficatul are raporturi cu sAngele, care stä despre partea dreaptei deasupra ficatilor". In autopsia ce s'a fäcut cadavrului lui Duca Vodä in 1685, s'a gäsit ea'. maiul cel negru i-au fost seineitos...". 4)

Nu se face nicäeri vreo legaturä intre ficat si fiere, din conträ, fierea, sau herea, formeazà o stihíe aparte. Dupe aceastä conceptie hipocraticä, se deosebesc doua feluri de herí sau fieri fiarea prävitit si fiarea neagrä.. Spune Pravilistul bisericesc ...fiarea pleivita este despre partea steingei deasupra splinei, jara harea neagrei iaste deasupra reinichilor. Hiarea pleivita iaste çaldei, adica ferbinte i uscatcl f i amara, iar hiarea neagrei iaste rece $i uscatá si cam acra... Hzarea plävif à creqte .pre la oremea secerigului, adzca vara... iarti hiarea neagra crefte toamna. Fiarea plavi(ei (reisufla) pre urechi, iar hiarea neagrei pre ochi... Intr'adoua veirsta obleiduiafte hiarea intr'atreia veirsta oblciduiaste hiarea neagrei...".5)

La autopsia lui Duca Vodä, despre care am pomenít mai sus, s'a

gäsit in herea lui 27 de petre roii, afa de late qi de groase, intr'un 6) chip cumu'i aceasta figura Nicäeri n'am gäsit sá se afirme ea'. fierea _ar fi produsä de heat.

Se stie despre fiere, a este amará; amäräciunea fiereí serveste deseori ca termen de comparatie. Se spune de exemplu: amar ca fierea", sau necinsteqiile, trupeftile desfateiri, dulceata mai mult deceit a mierei au, ci mai pre urmei, in amara fiere se intorc".7) Cand durerea cuiva este prea mare, atunci ca si astazi, nu slim de ce, sediul acestei duren i se localizeazá la ficati. Se spune de exemplu (albinele) trupul le bc4icei, la ficati le strabeitea". 8) S'ar putea bänui cá aceastä localizare se datoreste faptului de observatiune curentä, ea' unele mari supärärí sau duren i morale, produc uneorí icter. I. A. Candrea, Psaltirea Scheianii, pag. 43, rindul 39. Vezi pag. 211, n, 2. Vezi pag, 10-11, n, 1, N. Costin, vezi pag. 211 n, 2. Bujoreanu, Pray. Matei Basarab, Invìt. patriarh. Anastasie, gl. 8, pag. 422. Vezi pag. 211 n. 2. D. Cantemir, Divanul, peg, 190. Idem, Letona Ierogl., pag. 187.

www.dacoromanica.ro

234

Stomacul, face parte impreuna cu ränza, mat ele $i bate nuntaele in carde intrei bucatele", din categoria vaselor primitoare",1) adica, servesc la mistuirea hranei. Se spune, de exemplu, despre pisica care inghite qoarecele, cä-1 bagA In oala stomacului a-1 ferbe, cei tigala maiurilor va) preiji, si in vasele mafelor a-1 scoate". 2)

Se face insà, i o rezerva, cä. nu tot stomahul toatei bucata mistue$te, nici tot geitlejul lodá bilutura primefte" ;3) cg, cine mänanca once iqi stArneqte greata plinului stomah", 4) far cine läcomeqte qi inghite mai mult cleat trebue, tot ce mänâncä boreiqte afarei scoate". 5) Aqa se face cä. stomahul räu, din bune bucate, venin çi greutate dobändefte".°)

Durerile de stomah se vindeca cu Hrisolit, o piatra rarä care are aceastä proprietate de a vindeca durerile de stomah f i de toate lucrurile ptintecelui".7)

Intestinele sunt numite mate, Scrie Cantemir

...beirdeihanul (abdomenul) speirgändu-i, matele la peimeint Ii veirsa".$) Sam ...nu

ca ghimpul in picior, ci ca sulita pä'trunsei prin mate". I Praporul, sau epiploonul este pomenit fä'rà nici un comentar, in Lexiconul Slavo-Rom,, din 1649 : praporul cel ce stei preste bandorei", ceiace ar insemna, dupe comentatorul acestui Lexicon, Gr. Cretu, praporul ficatului".9 Splina §11 farunchii sunt pomeniti in Psaltirea Scheianä qi in autopsia facutä. lui Duca Vodà, despre care am vorbit mai sus. ") Cuvântul de splind, fgrá alt comentar este pomenit qi in Lexiconul Slavo-RomAn din 1649, 19

134ica udului, nu-i pomenit'd nicäeri abia se aminteqte despre

urinä, in termeni de multä pudicitate, cand se spune de cätre PraD. Cantemír. Istoria Ieroglíf., pag. 9. Idem, pag. 195. Idem, pag..252. Idem, pag, 206. Idem, pag, 79, Idem, pag. 213. Bujoreanu, Pravila Matei Basarab, Invijat. patríarh, Anastasio, glava 35 pag. 441. D. Cantemír. Istoria Ierogl., pag. 80, Idem, pag, 123. Gr. Creju. Lexic. Slavo-Rom., pag. 197, rindul 2381. N. Coitín, vezi pag. 211 n. 2. I. A. Candrea. Psalt, Scheiani, pag, 314, r, 30. Gr. Creju. Lexiconul luí Mardaríe, pag. 254, randul 3687.

www.dacoromanica.ro

235

vilist apa lui": cálugárul de va qedea inaintea fratilor set-fi lepede pitfoarea lui (excrementele), apa lui...".

Uterul, in speciar uterului ingrecat, adía cu copil in el, i se spune matele mamei, zgeiu sau rtinza". Psaltirea Scheianä din 1482, pomeneste de primii doi termeni se spune de exemplu: cei tu efti ce rápitu-m-ai de mate... catre tine lepeidatu's din sdnul, de matele metriei meale (de in matele mumeiniei,

spune Coresi)". Sau: astriirati (instriinati, spune Coresi) furei pile& tofii din zgeiti, reitácirei de in mate..."; sau: plodul matelor". Uneori cuvantul de zgäu are un inteles mai general, inteles de pántece, si se gaseste asociat cu cuvantul de matele mamei ce te fecefi zgeiul mea fi preimifi-me di in matele meiriei mele (mumeiniei mele, spune Coresi)". 2)

Pravilistul intrebuinteaza termenul de ranza sau cel de zgáu : cela, ce-fi va °mora muiarea, având prunc in zgáti...". Sau : muiarea carea ifi va otreivi zgeiul, acolo unde se zeimislefte copilu, ca sei nu mai faca' copii, aceth ca un ucigaf seí se canoneascei". Catre jumatatea secolului al XVIII-lea, cánd au prins a veni pe la noi doctori instruiti la scolile strainatatei, cari se stabileau aici, cunostintele anatomice incep a se deslusi tot mai mult, Inteun manuscris de medicina din 1760, pe care Il vom da mai departe, la capitolul boalelor, vom gasi o diferentiere clara intre diferitele organe cari compun corpul omului,

1) Bmoreanu, Pravila hisericeasci dela Govora, pag. 121. 2)1. Bianu. Psaltirea Scheiang, vol I, pag, 63, 176, 88, 429, 436, 451, 17, 227, 369.

38,

140,

Buioreanu, Pravile, gl. f. (9), punct mf (9) vi gl 244 zac 49, pag. 27 vi 233. Longinescu. Legi vechi, pag. 105.

ldem, Inväturi, glava 374, pag. 293.

www.dacoromanica.ro

236

CAP. II, CUNOSTINTE DE IGIENA SI CUNOSTINTE CE S'AR PUTEA iNCADRA IN PATOLOGIA GENERALA Pravilele si Cronicarii fac numeroase citatiuni, din care se dovedeste, ea' poporul Romanesc a aplicat si pazit de mulfe ori cu multä stricteta regulele de igiena, fie instinctiv pe baza experientel trecutului, fíe impuse de legile bisericesti, Mai contin o multime de citatiuni, unele foarte clare, altele des-

tul de vagi, cu notiuni cari s'ar putea incadra astazi in studiul Patologiei generale.

Vom reda in cele ce urmeaza, aceste citatiuni, grupate peca posibil in asa fel; ca sa poata fi incadrate fíe intre chestiunele de iglena, fie intre cele de Patologie generala.

Aerul. In Lexiconul Slavo-Roman, din 1649, este arate:1 cu termenul de vtint". 1)

Aerul bun, aerul curat, a fost o necesitate cunoscuta de toga lumea, din once epoca. Dimitrie Cantemir este cel dintai la noi, care vorbeste despre afezcImeintul aerului", ca o conditie principala pentru alegerea locului unde sà salasluiasca un popor. Dintre Cronicari, Cronicarul Anonim povesteste ca Grigore Ghica (1728) care era tot mereu bolnav de friguri, s'a dus la Barnova si acolo afkind aer bun f i apci curatd, au fezut douil sciptelmeini de acolo au aflat seincitate", 3) Dimitrie Cantemir pomeneste si de aerul otravitor topsecos aer", si, inspirat, sau aclame patrunzator al tainelor firei si stiintei, el ghice$te identitatea compozitiei chimice a apei si a aerului, spunand ceici filoso fu obici(nu)irt sunt cu socoteala, aerul in apei fi apa in aer a intoarce, meicar cä lucrul socotelii n'ar reispunde" ; 4) si, trebue sà se stie, ca sinteza apei si a aerului n'a fost descoperita decat la 1777 de catre Lavoisier. Gr. CrefiL Lexiconul Slavo-Romin, pag, 120, rindul 531. D. Cantemir. Hronieul, pag. 179. Cronicarul Anonim, in Letopiseti, vol. III, pag, 168. D. Cantemir. Istoria Ierogl., pag. 71,

www.dacoromanica.ro

237

Tot Cantemir aminte$te despre vinturi, despre Crivät neamul ; sau parte ca aceia, crivei(and", adicä dinspre Nord, 1) El citeaz6 $i vantul Sam", un fel de vánt oträvitor varvarilor despre

carele lovind pe om, indatei se face cenufei i hainele putrezesc". 2) Apa, apa bunä intocmai ca $i aerul, a fost totdeauna o necesi-

tate absolutä pentru om. Din citatul de mai sus al Cronicarului Anonim, cu privire la aerul $i apa bunk. dela BArnova, se doVede$te cä aceste calitäti erau apreciate, atunci ca $i acum, a$a cum se cuvine.

Cronicarul Miron Costin vorbe$te despre apa foarte grea de bäut a Nistrului La 1622, Turcii cu Sultan Osman in frunte, au pornit ras-

boj contra Lefilor, i s'au beitut la Hotin. In Septembrie 1622

boale se scornise multe in Levi $i in Nemti, mai mutt boald de vintre, inveitati cu bere f i horilcd, iar acolo numai apa Nistrului era beiutura, care este loarte grea de betut...". Acela$ lucru spune $i Cantemir ...dei limpede, apa Nistrului e grea f i foarte deiundloare seindteitei celor care beau". In schimb apa Prutului este mai usoarei $i mai seindtoasei,meicar cei din pricina neisipului pe care-1 duce cu sine, apare cam tulbure. Dacd totusi este pusei intr'un vas de sticlei, neisipul se afeazei la fund i lasei lichidul foarte limpede. Grind eram in Moldova am feicut o experientd $i am geisit cei o meisurd de o

sutd de drahme este mai ward cu treizeci de drahme deceit o cantitate egalei de ape!' luatd din alte reiuri". 4)

Domnitorii moldoveni s'au ingrijit de alimentarea Ia$ilor cu apä bunk', Cronicarul Nicolae M.uste spune ek. Antonie Ruset (1675-1678),

a reparat biserica Sft. Niculae din Ia$i $i adus-au si ape pre oale pad' in zidul acestei biserici". Grigore Matei Ghica (1726-1733) a impodobit Ia$ul cu ci$mele $i apä bunk' de bäut, pe care a adus-o ...de la hasna, cu mare cheltuiald, $i, cu me$teri adu$i din alte teiri, $i au aqezat-o dinaintea portei curtilor domneqti, slobozind apei pe trei tevi cu $urupuri, care lucruri alt domn n'au D. Cantemir. Hronicul, pag. 361, 406 vi altele. Idem, Istoria Ierogl., pag. 19. Miren Costin, in Letopiseti, vol. I, pag. 280. D. Cantemir. Descrierea Moldovei, Trad. de Pascu, pag. 22 í 25, N. Muste, in Letopisetl, vol. III, pag. 18,

www.dacoromanica.ro

238

mai feicut ; fi mare pomanei i-au reimas, de vreme ce acest oraf era lipsit de apei bunei pururea". 1)

Tot acest Domnitor a rezidit manästirea ficutä de Hatmanul Balica, lar

din gios de mdneistire, subt medean, despre reiseiritul soarelui felcuse acest Domn o greidinei frumoasei, fi in greidind case dom-

nesti pe forma de Tarigrad, cei afa fi mesteri au adus ; fi aleituri cu casele, havuzuri fi cerdacuri c alte lucruri, fi apa umbla din havuz in havuz pe piatrei pin toatd greidina, care era cu fel de fel de flori, care lucruri alt Domn n'a feicut, cä nimeni nu poate sei scrie frumusetea caselor, fi au numit acea greidind Frumoasa".

Se ctmoaste $i sterilizarea puturilor cu apa, procedându-se la f el ca $i astäzi. Practica acestei sterilizäri este dictatä de Pravila bisericeasca, in care se spune

In putul sau in feinteina ceia ce nu cura' apei intr'insa, fi intr'insul va ceidea o gadinei (animal) oarecare, sei se verse din-

tr'acea apei trei vedre fi asa set' bea iard dintr'acel puf ce, de

se va afla in ziva de intcii acel dobitoc mort, ori gcrdincl ; iard de va fi douel zile sau peina' a treia zi fi dupei aceia se scoate, scl se verse dintr'acea coa' 9 vedre, iarei de va petrece zile multe fi va putrezi intr'insul, s'el verse dintr'insul 40 de vedre de apei; iarei apa lui de va cura afarei, nimica nu ne vatelmeí unile ca acelea". 3)

Rezulta cà se fäcea deosebire intre antânele cu apä. stätutä, $i fantanele curgätoare. Cele statute, in caz de infectare, se sterilizau asa cum se face $i astazi, prin sleirea putului. Cele curgatoare erau $i sunt totdeauna socotite ca curate, Si apa de isvor se poate strica apa isvorului din curgerea sa in piftealnitel fi in beilti steiteitoare oprindu-se, se stricei fi grea putoare de glod sau de alt m'iros nepleicut, sloboade". 4) Aceleasi precepte de curatenie se recomandä si pentru alimente,

and cade o vietate intr'un vas cu alimente $i putrezeste acolo, sau face viermi, atunci Cronica Anonina, vol. III din Letopiieti, pa. 169. Iderru

Bujoreanu. Prayila bisericeasci dela Goyora, pag. 99-100. D. Canterair, Hronicul, pag. 139.

www.dacoromanica.ro

239

orice fel de bucate vor fi in vas, sei se leapede, sei nu se met.mince, iar vasul sà se spele bine f i sei se sfinteascei i iaräi set-. fie de treabei". 1)

Cildura, frigul, electricitatea atmosferici, etc., constituesc mediul ambilant fizic al vietei de tot momentul, peste care si Cronicarii si Pravilistii trec usor, de oarece acest mediu fiind acelas totdeauna, trece neobservat. Efectele rele ale frigului se vä.'d lama, cand isbucnesc epidemiile datorite geämädirei oamenilor prin case, Cronicarul Ureche aminteste de iarna din 1552, pe timpul lui Läpusneanu, cand a fost iarnei grea fi omor mare de ciumei". 2) loan Neculce povesteste a in timpul domniei lui Constantin Cantemir, la 1691, Sobieschi cu Polonii lui au intrat in Moldova, si

i-au apucat o vreme asa de rea de au murit oastea mai bine de giumeitate inghetatei fi lefinatei". 3)

Tot atat de rele sunt si cäldurile prea mari din timpul verei, pe vremea arsitei dogoritoare sau a pripecului" cum spune Psalmistul Scheian, Intr'un limbaj impresionant de sugestiv, cronicarul Ureche povesteste grozäviile secetei din vara anului 1585 Iar in anul 7093 (1585), in zilele lui Petru Vodel, mare selcetei s'au fcicut in tard, ceit au seicat toate isvoarele, veiile, bedfile ; fi unde prindea mai nainte pefte, acolo ara cu plugul ; f i pre multe locuri au cetzut fi smidei (piatrd). Copacii au seicat de seiceiciune ; dobitoacele nu aveau ce pafte yard, ce li-au fost deireimeind frunza ; fi ateita pray au fost, cdt se streingeau troene la garduri, cdnd beitea veintul ; ca de omeit erau troene de pulhere. lard despre toamnd, s'au pornit ploi fi au crescut mohor, f i dzntr'acelaf au fost prinzeind foamea seireicimea, cel era pretutindenea foamete mare". 5)

Secetä si cäldurä mare a fost si in vara anului 1660, cfind din cauza foametei oamenli mancau papurä.., de au poreclit si pe domnitor Papurä. Vodä. Iar in 1718, s'a scoinit o secetá dintr'acele care rätnAn de pominä cari te fac, luni deareindul, in peirjolul soarelui de yard, sec' blestemi albastru neschimbat al cerului". Buioreanu. Pray. Matei Basarab, Invtturi, glava 379, pag. 295. Gr. Ureche, in Letopisett, vol. I, pag. 210. loan Neculce, in Letopiseti, vol. II, pag. 239. I. A. Candrea. Psaltirea Schelanit, pag. 331, ritndul 15. Gr. Ureche, in Letopiseti, vol. I, pag. 236-7. Ionescu-Gion. Istoria Bucure,tilor, pag. 79.

www.dacoromanica.ro

240

In 1720, alta secetä i allá foamete ceit agiunsese de se vindea mella de peine in Iasi, cate 10 lei.". 1) Din punct de vedere medical, in acea vreme, 6.1dura excesivá vi se-ceta consecutiva au avut totdeauna acelas efect foamete si epidemii, in special ciuma, Din acest punct de vedere suferintele poporului Românesc formeazá un nesfársit lant cu verigi unele mai dureroase ca altele,

Cronicarul Enache Cogálniceanu relateazá un caz de tráznire, vadá fratele, pe Alexandru Ghica, terzimanul Portei, a venit domnitorul Grigore Ghica, in a doua lui domnie (1735-1739), in Moldova. Pe când se intorcea in Turcia a fost prins de furtuna mare la Sakce (Isacea) ; trasnetul a cázut chiar pe cortul terzimanului, si fiind Terzimanul subt cort, ateit de ametit, ceit au fost ca un mort, arxtindu-i stigeata o giumtitate de barba- vi heirtiile din

stin, topindu-i si un lant de aur a iconitei ce purta in san", La inceput s'a crezut cel-i mort, dar si-a venit in fire mai in urmei.

In general fenemonele ceresti ca eclipsele, cometele, ori fenomenele sismice, cutremurele de pämant, prin raritatea lor, prin misterul producerei, dar mai ales prin máretia lor impresionantä, zgudue multimea nestiutoare. De aceia la noi ca si la toate popoarele, aparitia acestor fenomene se pune in legáturá cu aparitia molimelor, sau a altor calamitäti publice, cum este foametea sau rásboiul, Niculae Costin serie despre cometa dela 10 Decembrie 1680, ca':

multi astronomi. au feicut pro gnitic ce se va lucra in lume dupei acia in urmei ; care lucra, apoi curad dupti acea cometa', s'au scornit vrajbei mare de osti mai la bate fi teirile,". 2)

lar Neculce spune despre cutremurul dela 31 Mai 1738, cAnd s'a därâmat Golia din Iasi si alte manástiri si biserici, dupe care s'au inceput in Iasi mare omor de ciumei, si au tinut toatti vara si toamna.". 4) Dimitrie Cantemir, ca .om invMat ce era, cand descrie Moldova, jine seama de toate aceste imprejuräri fizice. El determinä, pentru loan Neculce, L c., pag. 358-59. Enache Cogilniceanu, in Letopiseti, vol, III, pig. 199. Niculie Costin, In Letopiseti,- vol, II, pag. 20. Neculce, in Letopiaeti, vol. II, pag. 403,

www.dacoromanica.ro

241

intiia oarä, a$ezarea Moldovei pe glob, adia longitudinea $i latitudinea la care se aflä aceastä'. tarä. Se ocupa de climä si influenta climei asupra sänätatei. Cu alt prilej vorbeste i despre climate toate zeimislirele climatelor friguroase (rigidorum climatum)". I) Can-

temir constatä ca la munte bate un veint mai rece, dar mai seindtos, la Fes mai cald dar mai pu (in folositor seineiteitei". In raport eu clima remarca cA: boale multe Moldova nu cunoaFte, aceasta in raport cu rile mai calde, dar uneori, dei rar, este beintuitd de ciumd i de friguri rele. Cif ciuma nu vine din striceiciunea aerului, s'a dovedit prin experientd. Am observat insil di ea vine in teirile noastre, uneori din Polonia, care Fi beintue mai reiu, uneori prin coreibii egiptene i constantinopolitane, care obiFnuesc sel vie la ten- gul Galati" . 2)

Localitatea care indeplineste toate conditiunele de ígienä se nume$te salubrä. Acest termen strain prinde a fi cunoscut $i pe la noi in acea vreme. La 6 Iulie 1731, in timpul ocupatiei austriace din Oltenia, boerii insärcinati cu adminístratia tinutului $i-au cerut concediu pe cite cloud luni, invochnd drept motiv insalubritatem luci huius". 2) Bine. In Moldova se numesc feredeu, In Lexiconul Slavo-Rornän,

din 1649, se spune ca termenul de bae vine dela slavonul bania". In Psaltirea Scheianä se spune stropiFi-me cu seipunu f i cureitescu-me". 5)

Mile au fost cunoscute la Români, ina din tímpul luí Stefan cel Mare. Intr'o notitä a unuia Ganea Spätarul, publicatä in Uricarul" lui Codrescu, se spune In Hdrleiu se aflei o temelie de casei ce se zice cei ar fi fdcutd de ..5'tefan Voevod. Pivnit a Fi feredeul sunt risipite, asemenea i cloud hrube pe sub peimeint, foarte lungi". 6) Despre palatul domnesc din liarläu, zidit in 1486, cu Baia Doamnei" Fi cu pivnita domneasca, a scris $i doctorul Constantin Istrati ; D. Cantemir. Hronicul, pag. 11. D. Cantemir. Descrierea Moldovei. Traducere de Pascu, pag. 17-18, Hurmuzachi, vol. VI. Doc. CCLX, pag. 456. Gr. Cretu. Lexicon Slavo-Romin, pag. 105, rindul 127. Bianu, Paa!Urea Scheianit, peg. 160. Candrea, pag, 99, ritndul Uricarul. Vol. VIII, pag. 18.

www.dacoromanica.ro

242

tot el mentioneaza baile din Vaslui, din vremea mareluí Voevod ; si, dacà erau bai la Harlau si Vaslui, de sigur ea si locuinta domneasca din Suceava a avut bai. ') La 19 M.ai 1564, Alexandru Voda.' al Moldovei, serie Bistritenilor, trimita niste mesteri zidari pentru baia ce face in Iasí ...rogamus... nobis... mittant... aliquos muratores bonos, nam unum balneum in hoc oppido nostro lacere volumus...". 2)

Pravilistul luí Vasíle Lupu pomeneste despre bai ; carele va fura haine delal feredeu...". 3) Sau! ceilugeirul, de nu'fi va puna manceind va merge la feredeu...". Paul de Alep, in calatoria lui prin 'radie romanesti intre 1650660, spune cä

In Iafi este un edificiu pentru bäi, zidit de Vasile Lupu, pe planul beiilor turcefti, cu cupole fi cu marmurci in abundenfel, impcblit in frumoase cabine sau chilii". lar mai departe adaugei : Voclei mai zidi incd in unul din palaturile sale, pe lcIngei apartamentul Doamnei, o altei superbei bae, pentru uzul propriu, cu un paviment de marmurei fi mai multe feintcini...". Din M-untenia serie In Targovifte sunt bäi calde turcefti cu frumoase cupole pe malul râului, unde este o mica' moard, prin care apa e conclusa* la douci despclrfeiminte, unul pentru biirba(i cu un benuar, fi altul pentru femei ; intr'o camera' de mijloc se desbracei atclt beirbatii cum fi femeile fi apoi infra' in despeirfetmintele prescrise pentru sex. Directoral bclilor este din Constantinopol. Proprietatea acestor beii este a meineatirei Sf. Niculae". Si proprietarii particulari aveau baí in casele lor ; asa, Postelnicul Constantin Cantacuzíno are o delicioasei bae calda' din frumoasei marmurci, la care apa se aduce pe roate din rciul ce servefte, de asem enea, prin nenumeirate canaluri pentru irigafia livedelor f i a greidinilor". 5)

Dimitrie Cantemir vorbeste destul de des despre bäi si curateConform I. Felix. Din istoria igienei. Analele Academiei, seria II, tom, XXVII, pag. 376. Memorii stiintifice. N. Iorga in Hurmuzachi, vol. XV/1, pag. 599. Bujoreanu. Pravile, gl. 346 si pricina gi (13), punctul rs (106), pag. 274 si 12. Longinescu. Legi vechi, pag. 33-34. Idem, glava xz (67), punctul s (6) si gl. 124 zac. 6; pag. 68 si 183. Longinescu, 1. c., pag. 298. Arhiva istoricii, tom. L partea II, pag 68, 107 si 108.

www.dacoromanica.ro

243

nie. Vorbe0e 0 la figurat Dumnezeescul cuveint... prin feredeul darului

Cronicarul loan Neculce spune despre Dumitrwu Cantacuzino (1684-1685), cäli plimba iubita Cu careta domneascei... la feredeu". 2) Pe de alta parte, Niculae Costin poveste0e cum Constantin Duca, ginerile Brancoveanului, in a doua lui domriie (1701-1703) :

au tocmit i feredeul cel mare a Tris fetitelor, aduceind mesteri din tara turceascii, care feredeu este zidit din temelie de reiposatul Vasile Vocki (1634-1653), f i s'au fost pustiit riiu din vremea Craiului lesesc... la zilele lui Cantemir atunci au stricat Lesii i feredeul, cá au rupt o bucatei din ceildarea cea mare ce este zidita' sub feredee...".3) Bkile se intrebuinteazá nu numai pentru curgenie, ci i in scop terapeutic. Din cele mai vechi timpuri se cuno0eau la noi efeetul bun al bailor termale dela Mehadia ; numeroasele inscriptif, statui ex voturi" din timpul Romanilor, cari se gäsesc in WAile Herculane, dovedesc cat de mult au fost cäutate aceste 136i de atre cei suferinzi. Dimitrie Cantemir spune cà.' ape calde, acide si minerale, Moldova sau nu are, sau nu li-a descoperit, poate fiindoi se crede cei in sin gur raul Hierasus se geisefte destul medicament pentru Mate boalele". 4)

Acelaq lucru spune i Sulzer. In afarg de bälle dela Mehadia, Românii nu mai cunosc alte bai terapeutice cleat cele preparate de bärbieri keine Biider haben, als die der Bader vorher warm gemacht hat". 5)

Pravilistul bisericesc poveste0e cazul unui preot care intrebuinta baia in scop terapeutic : era, zice, un preot odatcl ce mica o boalei iar ceindu'i era nevoe de treaba trupului, el mergea la bae, baia era pre locul lui...".6) Treaba trupului", inseamna ori urinare, ori defecarea i intr'un caz qi in altul, preotul bolnav intrebuinta baia ca mijloc de ali inlesni una din aceste necesiati, adicd in scop terapeutic. D. Cantemir. Hronicul, pag. 86. loan Neculce, in Letopiseti, vol. II, pag. 225. N. Costin, In Letopiseti, vol. II, pag. 46. D, Cantemir. Descrierea Moldovei. Trad. de G. Pascu, pag. 25. Sulzer. Descrierea Daciel, vol. III, pag. 56 o urmitoarele. Bujoreanu, Pray. Matei Basarab, InvatAturi, glava 159, pag. 192.

www.dacoromanica.ro

244

Relativ la bae, Pravilistul bisericesc are unele recomandatiuni care tin de ritual. De exemplu Preotul de se va speila, sau va merge la bae, acela nu poate faca liturghie intr'acea zi...". 1) Sau Ceilugärului nu se cade... sä meargei la bae nici intr'un chip, fclrei de o boald oarecare mare si de o legeiturel". 2) ,

Acest citat dovedeste cà bäile se recomandau in anumite cazuri de boalä, ca tratament, cäci numai acest inteles poate avea recomandarea de a merge la bae in caz de o boalc1 mare". In schimb, la Evrei, baia intra intre practicele lor religioase, obligatorii ; spune Pravilistul

...in Ovrei pulini vei afla betegi f i cum am zice, mai nici unul, pentrucei peizesc aceastel poruncii, ce le poruncise Moisi, i lasei muerile lor peinei ce trece vremea luneiteiciei lor, dea-

cia atunce se spalif cu

f i numai asa curate se culcei

cu bärba fil lor. 3)

Tot Pravilistul bisericesc recomandä ceva, care pare foarte curios pentru epoca strandurilor de astäzi crestinul impreunei cu femeia nu se imbeliazei...", 4)

Sulzer spune cä'. la Töplitz, la Baden si in alte pärti se viid bärbati si femei fächnd bae la un loc, dar asa ceva nu se vede la

allein die Walachen iiber dem Gebirge thun dieses nicht". 5) In afarà de bä'i, Pravilistul bisericesc dä.' unele sfaturi de igienä oarecine corporalL Asa de exemplu, recomandä späiatul gurei spelleindu-si gura, sau in bae fzind...". Apoi dá sfaturi practice, care tin si de huna cuviintä. Asa sunt sfaturile ce (1.6 cu privire la felul cum trebue sä mänânce cineva Români

O, ceilugiire, ceind meineinci, nu musca cu gura mai nainte pcind nu vei inghifi una, si alta sei duci, si nu vorbi cu cela ce meineindi cu tine...". 7) Bujoreanu, glava 96, pag. 171. Idem, Pravila bísericeasci dela Govora, pag. 103, Idem, Prav, Matei Basarab, Invitit. patriarh. Anestesie, gl. 14. pag. 424-25, Idem, Siborul 5-6, gls,tva 75, pag. 388.

Sulzer, L e., pag. 56 si urmat. Bujoreanu. Prav, Matei Basarab, Rispunsurile luí Tímoteí, intreb, Idem, Pravila bisericeasci dela Govora, pag. 119.

www.dacoromanica.ro

16, pag. 412.

245

Dimitrie Cantemir spune cä. Domnitorul järii, inainte de a incepe 'naba vi dupä ce termina masa, se spalä pe máini cu ap6, pe bares i-o toarnä medelnicerul mare. 1) Vasul pentru spälat se numevte

las": cu tasul cel ce se spalei...". 2) Alimentele i alimentatia, din punct de vedere al igienei se bucurá de 'o atentie deosebitä din partea Pravilivtilor. In vechime, in Psaltirea Scheianä dela 1482, hrana in general se numevte pista". 3) In Moldova, pe la 1526, comertul cu lucruri de hranä se numevte cupefie cu meselrnife : Tare vei poruncim Domnia mea, ca de seirg pe tofi cei streini, Armeni f i Jidovi tare sei-i proptifi a facerea cupefli cu ceircime veri cu meseirnifd, veri cu piteirii,..". 4)

Pravilistul spune la a se hräni a se ocreimi". Omul trebue sä aibä in vedere ogodirea trupului", adia, sa-1 ingrijeaseä, sk-i fie bine, dar sä.' nu gändeasa numai la a se ocrämi vi la dulceata pántecelui Spune Pravilistul: petrecerea cea bund iaste ogodtrea trupului..." 6) Sau, despre cel care set' nu sil fi putut intr'alt chip ocreimi cu altceva mestersug (in Muntenia : a se hräni)". A ogodi este un termen vechiu. Se intalnevte in Psaltirea Schefan& totdeauna cu inteles moral : ogodesc intru Domnul in lumina viilor".7) lar dulceafa pemtecelui" este o expresie pitoreasa a Pra-

vilistului, ca sà arate pe cei cari nu gändesc vi n'au alta grijä deat grija pántecului. 8)

Sentimentul foatnei este descris foarte frumos de ah-e Dimitrie Cantemir

Foamea incepcind, manuntaile i se intorceau i stomahul tare Il chinuia, carile, de toatei f iiinta simfirei cei-i gol, cu de moarte fipete : vai mafele I, vai mcinuntaele vai peintecele vai vintrele mele 1, a se veiita si a se vaera incepu..." I) D. Cantemir. Deacrierea MoldoveL Traducere de Pascu, pag. 1-02, 108, 118, 120. 2) Idem. Hronicul, pag. 335. 3)1. A. Cindrea. Psaltirea Scheianii, pag. 301, rindul 22. Melhisedec. Cronica Romanului, partea L pag. 37. Bmoreanu, Pravila bisericcascil deja Govora, pag. 117.

Idem, Pravile, gl. i (30) si gl. 130 zac 5. Pag. 42 si 185. Longinescu, p. 88. 7)1. Bianu. Psaltirea Scheiani, vol. I psalm LV, pag. 173. Bmoreanu. Pravila bisericeasca dele Govora, pag. 97. D. Cantemir. Istoria Ieroglifici, pag, 251.

www.dacoromanica.ro

246

Cu alt prilej, Cantemir compara foamea cu o senzatie de amdrezme" :

(Gofii din Tracia) in foamete i amcireimea fleimeirthrana, i sete-i

giunei 1) 5i tot el adauga ea : ...foamei beiutura'i este leacul". 2)

Omul trebue sa mänance cu 'rost, numai cand ii este foame, caci feirei vreme peinea face greutate stomahului". 3) and manancä, omul trebue sä tae cu dinii i sá mestece cu fálcile ca sei indupace" : ...cu coliii a musca si cu fálcile a indupeica...". 4) Sau fi cu ateita lut se indupeica...". 5)

Lacomia la mancare nu-i bunä niciodata. In Lexiconul SlavoRom., din 1649, läcomiei la mancare se spune leicomia pcintecelui sau indreicirea grumazului". 6) Cantemir ii spune lemorghia". Pravilistul bisericesc spune pentru mcincare sei nu facet' relfenea" (?) nici mireanul, nici cliricul...". 8) Se pare ca rafenea ar insemna lacomie.

Despre cel care posteste de toate, care nu manana nimic anumite zile, se spune cä ajuneazer. Psalmistul Scheian spune agiu-

rare". 9) lar cel care manIncl mai mutt decal trebue, ca sa se ingrave, i se spune ea mänancá pentru a se imbueci". '°) Pravilistul bisericesc recomandä ca tot omul sá ingnânce cu socoteara, sä nu faca räsdrasenie de bucate, adica sa manance orisice si ori si caul In acest scop sfatueste sá se tinä posturile, impunand un regim vegetarian, sarac, recomandat astazi de toti media. De exemplu, in postul Sft. Mari, in luna August nimenea sil nu fetal intr'insul rcIsdreisenie de bucate, adiccl de carne sau peste, feircl numai de se va tetmpla bolnav...". 11)

Paza postului era asa de strasnica si asa de respectata, cá

i

oamenii cei mai bine situati posteau. La 13 Februarie 1728, fiii decapitatului Domn Stefan Cantacuzino, Radu i Constantin, fugiti pestegranità, desi intre strAini, totusi, ca sä fie deslegati de a tine postul, D. Cantemir, Hronicul, pog. 256. Idem, Istoria Ieroglificii, pag. 252. Idem, pag. 37. Idem, Hronicul, pag. 22. D. Contemn.. Istoria Ieroglifici, pag. 79, Gr. Cretu. Lexiconul lui Mardarie, pag. 165, rindul 1639. D. Cantemir. Istoria leroglifieL pag. 14. Bumreanu. Provila Motei Basarob, Soborul din Laodichio, glava 55, pag. 339,

9)1. A. Candrea, Psoltirea Scheiani, pag. 237, !India 7. Idem, pog. 122, r. 32. Bujoreanu, Pravila Matei Basarab. Inväturi, glava 385, pag. 297.

www.dacoromanica.ro

247

se cred obligati sh cearA voia Patriarhului Hrisant Notara, i asta, pe motiv de board. Noi, Stifiptine al mieu Prea fericit, de feluritele patimi i tulburciri ale acestei intampleitoare lumi, care rzeincetat de la nenorocirea noastrei s'au urmat, ne gasim cu oarecare slabiciune trupeasca, pentru care suntem silifi, dupei sfatul médicilor (si din alte pricini...), sä calcam adesea posturzle llisate din pi:1HO, si de aceia rugam ceilduros puterea apostoleascei a Fericirei Tale, set- binevoiascei milostiv si parinteste a ne trimite binecuveintare ci voe in scris sä putem manca de frupt, ateita cat va urea Dumnezeu sá ne afleim pribegi in aceste peirfi...". 1)

Omului selbezit de boalà, adia släbit de boalà, mänânce once. Spune Pravilistul:

I

se iartà

bolnavul se slobozeste sei meinance i bucate i beiuturei sei bea i sei fie ce va putea, cei cela ce e vestejzt si selbezit de slabiciunea boalei, i se cade sei meinance untdelemn".

.57 iaräsi : cela ce e selbezit de boalei, cade-i-se sä meincince f i untdelemn i vin sei bea i sei tarpeascei cum va putea, adicei

sau peste tot postul, sau in ceiteva zile, dupei socotinfa celuia ce-1 va fi indreptand...". 8)

Bolnavul, oricat de slabit ar fi ...pielea de oase f i pieptul de spiriare lipit", 4) trebue sà ie regimul prescris de doctor, dup'e felul doctoriilor prescrise mancare a meinca, nici pofta mdndern. na, nici diata doftoriilor mà leisa". Celce nu pazeste regimul í se 'Asa poftelor, nu se mai poate vindeca, Spune Cantemir : cine pentru desfranata poftei, orânduiala fireascei covarseste, acela in focul klcomiei sale se pedepseste ; a ca-

ruia stingere i potolire foarte cu greu, f i mai nici cu greu, se4gai un asemene'a om nu mai are indreptare. Hrana fad, rost i nepaza regimului, agraveaz6 ranele, cari

seste", 11)

I) N. Iorga, in Hurmuzachi, vol. XIV/2. Doc. DCCCCXXXIII, pag. 961. Bmoreanu, Pravila Matei Basarab. Rispunsurile luí Tímotei. Intreb, 10, pag. 410. Idem,

D. Cantemir. Istoria Ieroglifíctt, pag. 121. Idem, pag. 160. Idem, pag, 252.

www.dacoromanica.ro

248

obrintesc, si'n acest caz räspunderea consecintelor unei räniri n'o mai are vinovattl, ci ränitul care n'a päzit oranduiala hranei

cela, ce au reinit pre altul, ca rand ca aceia, sei vie lucru set stea la cumpoinet de moarte, acela sei chiamd, cd au murit de acea rand, si se va certa ucigeitoriul acela cu moartea, meicar de s'ar geisi gresala i acelui raft, pentru meincarea lui cea kind meisurd (cea feïrd de cumpdt, se spune in Moldova), ce sez' zice meinceiri ci beiuturi..."

Sau: ce va reini pre altul nu cu rand de moarte, iar el se va leni si nu va peizi cureind sei sä teimilduiascei, sau va fi feicut altei ceva impotriva ranei, au va fi memcat, sau &tut, ci sei va fi obrintit... Totusi, femeia lehuzä, sau femeia care naste in post, nu-i tinuti sä pazeascl regulile posturilor, pen.trucä postul pentru smerenia trupului s'a fetcut, iarei ea afldndu-se bolnavei fi slabei, cere i primeste hranei, ca sei ja putere i setneitate. delemn

alkineva carde va fi slab si bolnav... sei =induce unti vin, iar carne set nu meineince mdcar de s'ar alla i

la moarte..." 8)

AdIuggm cl cei vechi cunosteau igiena, desigur nu din carte, ci din experientà ori din prescriptiile religioase, s,i stiau at se fereasa de anumite alimente, care nu erau bune, Asa de exemplu, Psalmistul Scheian constatä, de altfel cu multä amäräciune, nevoia oamenilor de a manca meiul in locul painei de grail : meinand oamenii miei in loc de pare (pine) ". 4) Crestinii sunt opriti de a manca anumite arnuri, cum este carnea mursecatä si carnea de ghipion. Carnea mursecatä este carnea de jigänii moarte ; spune Cantemir ...ca de o jiganie mursecittoare f i necredincioasei ferindu-sei (ut mordacem infidam que feram caucus)"

Iar Pravilistul spune Bujoreanu. Pravile, gl. gi (13) punctul d (4)

i

glava 248 zac 4. Pag, 31 el 238.

Longincscu. Legi vechi, pag. 126. Idem, gl. n (8), oi gl. 243 zac 10, pag. 23 si 229. Loginescu, I. c. p. 88. Idem, Invitäturi, gl. 381 oi 382, pag. 296, gi rispunsurile lui Timotei, Intrebarea 8, pag. 410.

I. Bianu, Psaltirea Scheiani, vol. I, pag. 35. D. Cantemir. Hronicul, pag. 21 lí 43.

www.dacoromanica.ro

249

...carne mortelcin, sau prinsd de hiarei, sau mursecatei, adicei meincatd de lupi, sau de alte fieri, sau de pasere sbureitoare, ce se zice de foim, sau de altel pasere, au zugrumata, au necatei, sau intr'alt chip carea se aflei in curse...".

Carnea de ghipion ar fi carnea de cal, aci ghypion, dupä $41neanu, ar insemna calul de postal. O asemenea carne nu se manâneä cum nu se mänáned nici alte eärnuri asemändtoare; spune Pravilistul:

Cum e intru burueni de's unele mai rele de cdt cele bune, afa socotim a fi fi in cdrnure ; intru burueni Sterigoaia fi in ceirnure, carnea de ghypion sau de corb ; drept aceia, sá nu mdmince neftine carek va coma minte carne de porc, nici sei se atingel de carnea de cdine, fdrei numai de nevoe...". 2) Sdu sei nu se meincince corb sau cioara, ciovraiaca sau cuc,

sau corm, sau vultur, sau ariciu, sau pals (?), sau nevatuica, sau veverifei... sau farpe, broascei (estoasei... sau cal, sau melgariu". 3)

In schimb, Dimítrie Cantemír recomanda carnea de oí, numitä de Turci civirgic", care este gustoasei Fi se mistue, ufor". 4) lar spune Cantemir, nu mlnaneit carne, nicí chiar cu ordonanfd medic aid' .

In ceiace priveste felul cum se servea la masä i tacOmurilp de cate se serveau, n'avern altä stire decit cea datä. de Paul de Alep (1650-60) care spune cà la masa lui Vasile Vod.ä. Lupu, erau Mere, lingure i furculife de argint i aur". Talerele sunt acoperite: hind aci obiceiul de a aduce la maset talere acoperite".6) Este de bänuit cä boierli aveau i ei tacimuri poate tot de metal pretios, dar poporul se va fi servit asa cum se serveste si astalzi cu degetele sau numai cu lingura de lemn. Pravilistul se ocupg si de buna functionare a organelor digestive, cit si de conduita ce trebue sa aibä cineva când se indeplínesc aceste functiuni. I) Bujoreanu, Prav. Invätituri, gi. 376, pag, 293. Pray. dei.. Govora, peg. 99. Idem, Canoanele Sft. Vasile, glava 81, pag. 408. Idem, Pravila bisericeaicii dela Govora, pag. 99. D. Cantemir. Descrierea Moldovei, Traducere de Pascu, pag. 48. Idem. pag. 178. Paul de Alep, In Arhivele istorice, tom L pt. II, pag. 66.

www.dacoromanica.ro

250

Excrementele se numesc screinei" ; alteori li se spun putoare". Eliminarea lor se numeste treaba trupului. Urina se numeste apà, apa lui. Spune Pravistul ceilugdrul de va f e de a inaintea frafilor sci-fi lepede putoarea sau apa lui...". ') Sau

O, ceilugdre, ctind f ezi pentru treaba trupului teta, goli genunchele, nici te atinge de trupul tàu, nici sci te indemne gcindul tdu vezi ceva de in meidularele trupului tau, ce haina ta, ctimefa, o reidicei set' faci treaba ta...". 2) Pravilele mirenesti socotesc drept mare ocarä sä ungä oineva usa

altuia cu scArna : Cela, ce va unge ferestrele sau ufa cuiva cu scdrnd...", se pedepseste, 3)

Igiena femeei. Igiena intimä a femeei nu-i ttitatä de Pravilist. Menstruatia se numeste muerie, tocmeala femeei, lundtAcia, obicina sau curarea ; lar durata menstruatiei se numeste saptämana de curare, Spune Pravilistul

Muiarea care se allá intru mueria ei, dupd' obiceiul firei va veni a i se slobozi muerefti.... de se va afla in bisericd urea...". 4)

Sau : iard invcIfeim, dupei tocmeala ce au muerile, afard de besearicei sá stea 8 zile...". 5) Sau : Muiarea de va lundlcici...". 6) Sau muiarea.., pâná nu-i va trece seiptdmcina de curare...",

dupä care va aplica mäsurile de igienä intimà, adicä : ce va curcIfi Fi se va , se va putea impdrteiqi.

dupd

Dimitrie Cantemir povesteste un obicei ciudat pe care l'a väzut la Tätarii Märzaci, Fetele lor, cAnd au luna pentru prima oarä

oriceit ar h fost de robuste ci scindtoase mai nainte, ele cad intr'un fel de boalei lunatecei. Pcirinfii se bucurd de aceasta, $i se

felicitd unul pe altul ca de o dovadd sigurd despre originea lor Bmoreanu, Pravila bisericeasci dela Govora, pag, 121. Idem, pag. 121. Idem, Pravile, gl. n (50) §í 113 zac 7, pag. 58 *í 179. Longinescu, I. c. p. 249.

Idem, Prav. Matei Basarab. Invturi, gl. 331, pag, 266. Idem, Pravila bisericeasci dela Govora, pag. 116. Idem, Prav. Mateí Basarab, Rispuns., lui Timotei. Intrebarea 7, pag. 410 Bmoreanu, Prav. Matei Basarab. Rispuns. luí Timotei. 1ntrebarea p, 413.

www.dacoromanica.ro

251 nobilci ;

fi mama nu mai este acuzatcl de adulter, ceiace i se

putea inkimpla, daca fata n'ar fi avut aceask1 indispozi(iune. Ime-

diat dupei aceasta se face masa" mare la care se invita toate fiicele Mirsescilor. lar dupei terminarea ospeitului, virgina lunatecei trebue set joace trei zile i trei nopti in continuu la su-

netul unui monocord, fclrei a maca, feirei a bea, fi feirei a dormi, peina cade la pclmeint ca moartei. In ziva a treia fi dan ceva sà m4no:Ince f i sà bea supei din carne de cal ; ca asta se mai inteirefte q'apoi iarc1fi o chiamei la joc. Aceasta se repetei de

trei ori, fi-i trece boala ca luatei cu mana, fi nici cec-i mai vine cei t treiefte". 9

Biuturile Vinul. Aguridarul, adica visa salbatica, creste spontan la noi, ceiace ar fi o indicatie ca Romania ar fi patria vitei naturale. 2) Pe de alta parte, dealurile si colinele care brazdeazä Tärile Ron-talles% incepand dela Orevita in Mehedinti, pana la Dealul Cotnarilor in Iasi, sunt pline de vii plantate producatoare de vinuri minunate. Aceste imprejurari au fäcut ca Romanii, intotdeauna au preferat si preferä vinul burt, care, bäut cu cumpätare, veseleste pe om ara sa-1 imbete. Documentele pomenesc la no i din timpurile cele mai vechi despre existerkta viilor si a vinului, care fac parte din gospodaria si bogatia Romanilor. Intr'o balada, populara bulgäreasca se pomen.este de Banul Dan, un Ban al Olteniei din 1290, Romänätean, in contact intim cu Bulgarii, care bea vin cu sätenii zicand sunt trei luni decand bem vin pro fir, la Dumnezeu nu ne gandim". Manastirea Vodita de langa Varciorova, intemeiata de calugärul sarb Nicodem, pe la 1342, este damita de Vlaicu Vodä la 1369, printre alte multe daruri, si cu vii. Si cand acelas calugär a interneiat manastirea Tismana, pela 1364, s'a sacia atunci si o vie pe o intindere de patru pogoane. 4) Manastirea Moldavita este damita Cu cate zece buti cu vin prin cartile domnesti din 1436, 1438 si 1439, ale lui Ilie Vodä ; aceastä 1) D. Cantemir. Ist. Imperiului ()toman, pag. 188. nota. 2)1. P, S. Aurelian. Tara noastri, ed.'IJ. Bucuresti. Cf, Dr. Poenaru-CAplescu ; Alcool si alcoolism. Conferintil, 22 Aprilie 1904. B. P. Hasdeu. Cf. I. Felix. Istoria Igienei. Anal. Academiei. Memorii tom. XXVII, seria II, pag. 378 A. Stefulescu. TisN. Iorga. Ist. Bisericei rominesti. Vol. I, pag. 53 si urmit, Bucuresti, 1903. mana. Editia

www.dacoromanica.ro

252

danie se repetä. in 1447, de cgre Stefan al II-lea, fiul lui Alexandru cel Bun, Si in 1451, de catre Bogdan Vodä (al II-lea), i) Colectiile de documente, de hrisoave si unce domnesti sunt pline de citate de mosiii, in care viile ocupä un loe de frunte, In Socotelile" Brasovului, Sibiului si Bistritei, ca si in socotelile Lembergului, se gäsesc numeroase date privitoare la comertul cu vinurile românesti, cat si date despre darurile pe care Ardelenii la fac Domnitorilor nostri, intre care nu lipseste faimosul vin de Malvasia, amintit si in Cronica lui Wavrin din 1445, vinul lepore" cel ros ca sângele de epure, ori vinul grecesc cel dulce, numit cvas" in ruseste. Cronicarii povestesc o multime de isprävi de ale Domnitorilor bäutori de vin, lar Dimitrie Cantemir este un admirator färà rezervl al vinului de Cotnar, Serie domnescul cronicar: Cel mai bun vin se face la Cotizar, un tcirg in finutul Heirinsa nu este cunoscut de streini, fiindcä'i perde puterea dacä nu este pus in poloboace cu bagare de seama, atuncis-ccind este dus pe mare sau pe uscat ; ins& indraznesc set afirm este mai tare fi mai bun deceit bate vinurile europene, chiar f i adancei deceit Tokai. Astfel, daca se (ine trei ami intr'o de piatra, cum se face la noi, in al patrulea an capata afa putere, at' ia foc ca rachiul. Cel mai tare de cap, abia poate bee al trezlea pahar de vin f "irz da id se imbaki, dar nu are durere de cap. Are o culoare deosebita ci neobifnuitei la alte vinuri, i anume verde, cu cat este mai vechiu, cu at& este mai verde". 9

Berea. A fost cunoscutä" la noi din timpurile cele mai vechi. In conventia dela 8 Octombrie 1408, incheiatà de Alexandru cel Bun cu Liovul, se pomeneste si de berärie, 4) Prin privilegiul lui Petru Aron Vodä, din 29 Iunie 1456, Liovenii pot avea berärie in Suceava Praeterea, Leopolitanis domum suam mercatorum more Sociavicie habere concessirous ea lamen condicione, ne in illa domo cauponam aut lanienam exerceant neve cerevisiam coquant" 5) A. F. Wickenhauser. Die Urkunden des Klosters Moldowitza. Wien 1862. cf. I. Felix, 1, c., pag. 380. Vezi pag, 60, n. 2 o pag. 71 n. 1. N. Iorga. Istoria comertului rominesc. Conventia cu Liovul pentru ,,drumul moldovenesc" din 1408, pag. 83-85. D. Cantemir. Descrierei Moldovei. Trad. de Pascu, pag, 46. Vezi nota 2. Hurmuzachi, vol. 11/2. Pag. 682, Doc, DXVII.

www.dacoromanica.ro

253

La 1479, Stefan cel Mare da voe sa se faa berärie i in oraul Siret,1)

La 1517, in zílele luí Neagoe Vodä s'a zidít in curtea manastirei Arge o povarnä de old vine, adia de bere, i pivnita mare pentru pästrarea ei. La 1527, exista o sladni(ei, berc1rie" in Suceava, 3) La 20 August 1567, Alexandru Lapumeanu al Moldovei, serie Bistritenilor trimitä doi meteri pentru fabricarea berei Tandem duos magistros qui ceravisiam bonam coquere noverint, una cum predicto Andrea chirurgo, nobis mittant, ut pro gustu nostri ipsius aliquantulum ceravisie nobis coqueant, et cicius negociis suis perfectis, bene persolutos dimittemus".4) La 1577, Petru $chiopul da.ruete mânastirei Moldovíta 100 de galbeni, pentruca in ziva mortei lui sa se faca la mfinastire mash' mare cu bäuturä de bere pentru calugäri i pentru mírenii oaspeti.

La 1682, and Duca Voda s'a dus ca stäpanitor al Ucrainei, facut acolo case cu beciuri de piatrd... velnitei de holircei, de bere

i

altele...".

La 1756-57, catre sfAxOtul celei de a doua domnii in Moldova a luí Constantin Cehan Racovita, domnitorul avea ea medic un prusian, pe Iohan Goldzric Herlitz, care tinea i berärie in Ia0. Miedul, medul, metul sau idromelul, este iara.0 o bautura fermentata, gatita din miere, In Banat, spune D-1 Dr. Poenarul-Caplescu, astazi negustorii de turtá dulce au i met, -8) In conventia lui Alexandru ce! Bun cu Liovul, din 8 Octombrie 1408, se pomenqte i de fabrica de mied". ) In tariful vamal cu Ardealul, la 1412, pentru mied sau miere, se platete la Ruar, 12 ducati de vas, lar pentru vin numai 6 ducati.m) N. Iorga, I. c. pag. 157. Citeazi: Bogdan. Doc. lui $tefan cel Mare, I, pag. 429. A. Treb, Laurian ei N. Bilcescu. Magazin istoric, tomul IV, 1847. Cf. I. Felix. Din istoria igienei. Analele Academiei seria 1I, tom. XXVII pag. 378. N. Iorga J. c., pag. 156. Citeazii pe Bogdan, I. c. pag. 336 n. 2. Vezi pag. 39, nota 2. Hurmuzachi vol. XV/1. Doc. MCLXIII, peg 623. A. F. Wickenhauser, 1, c. pag. 380. N. Costin in Letopiseti, vol. II, p. 22,Dr. P. Samarian, Boala Dual Vodit, In Revista Itiintelor medicate, nr. 9 din Septembrie 1932. Vezi pag. 135 nota. 2. Hurmuzachi, vol. X, doc. XXXIX, pag, 39 note, Dr Poenaru-Ciiplescu. Alcool i alcoolism. Conferinti, 1904, N. Irga, Istoria comertului rominesc, vol. I, pag, 83-85. Idem, pag. 60,

www.dacoromanica.ro

254

Cronicarul Nicolae Costin spune ca Duca Vodà ampara miere, domneascei ce era, $i ducea la Ucraina, de facea mieduri de vindea,..".1)

Harca sau rachiul, este un produs polonez si unguresc, de care incepe sa se vorbeasca la noi de prin secolul al XVII-lea. Sasii din Ungaria cunosteau aceastä bautura inca din secolul al XVI-lea. 2) Cronicarul spune ca Duca Voda avea in 1682, velnitä de holirca In Ucraina.

Dimitrie Cantemir este cel dintai la nai care pomeneste de lembic", adica ceildare cu care scot rachiu". 4) Dar tot el spune despre Moldoveni cà rachiul nu-1 iubesc dedil soldatii, ceilalti nu beau dec& un singar pahar çi acela mic inainte de masa'. 6) Negresit ca se cunosteau si alte bauturi alcoolice, preparate streine aduse pentru bogati, cari ca si astäzi, isi amorteau simturile cu bautura. Un exemplu tipic ni-1 da domnitorul Constantin Cehan Racovita, Acesta manca al ion adía opiu si era un betiv de frunte, care a si terminat cu betie de melisa : ...ca sei impreiFtie multa lui intristare c suparare, s'a dat la bilutura spirtului de melisa... Cu vremea, a ajuns Domnul la o a$a de filra" margini intrebuintare a spirtului de melisa, inced bea

ziva cu noaptea, 50 ori 60 de paharele ; a ceizut deci la mare lipsei. de poftei de mancare fi la sfauit, din nemdncare, moare la capeitul lui Februar..." 6)

Abuzul de bäuturi duce la be-0.e. Din fire Romanul nu-i betiv ;

el bea ca sa se veseleasa. Poetul popular socoteste chiar ca vita Roman neaos, pentru vesede vie a fost sadita de biblicul Noe urea

:

Tata Noe cel Nitran Fost-a fost pui de roman. El a seidit la noi via ni-a lasat veselia". Niculai Costin In Letopiseti, vol. II, pag. 22. Teutsch. Geschichte der Siebenbiirger Sachsen. Kronstadt, 1858, Cf. I. Felix, L c. pag. 380.

Vezi nota pag. 253 n. 6. D CanIemir, Istoria leroglifica, pag. 14, 5)4dem. Descrierea Moldovei. Traducere de Paicu, pag, 152, 6) Hurmuzachi, vol. XIV/2, pag. 1163. Doc.-MCXLVII,

www.dacoromanica.ro

255

Pravilistul bisericesc, de obicei asa de sever, nu interzice in mod absolut bautura, ci recomanda numai sá se bea cu cumpatare, ca nu zic scripturile sa nu bei vin, ci sei bei, iar sei nu ,te imbeti, cei tot be(ivul seirdc efte fi mintea'fi perde fi malt rei'u face, f i pre sine se sugrumei, fi sufletul 1114dá dracului". ')

Iar cel ce vrea sä nu se imbete niciodatä, sä poarte o piatrá de ametisos, ca numai sá i se atingei de trup, cat vin de ar bea, niciodatd nu se imbatel". 2) lar Cantemir spune ca unui betiv bolnav,

trebue sä i se dea tot bäuturi, ca sa se facä bine, mai ales daca s'a imbätat cu un vin tare, cu vinars", o varietate de vin prefäcut, fhbricat. 9

Cronicarul Miron Costin pretinde ca. Sasii si Ungurii au fost aceia cari au deschis primele carciumi printre Romani. 4) Del Chiaro spune cá la noi, vinul se cumpara

dela nifte cantine subterane, numite creifme. Vinul e veindut de femei desfranate, fi de aci rusinea mare pentru un strain ca sei mire in crcifmei, unde'l afteaptii betia, destreinarea fi chiar furtul...". Dimitrie Cantemir intrebuinteaza cuvantul de crasmä si in inteles figurat : in cra fma läcomiei cu paharul rauta fei, vinul viclefugului

bea".1 Acest scriitor domnesc vorbind despre moravurile Romanilor spune cu privire la befie

Be(ia, nici n'o urdsc, nici n'o iubesc prea tare. Considerd ca un deliciu de a face petreceri mari, dela fase ceasuri din zi panella trei din noapte, uneori chiar peinala zorii zilei fi a se umplea cu mult vin paneice varsei, dar acest lucru nu obifnuesc sei-1 faca' in fiecare zi, ci numai la seirbeitori ori iarna ceind frigul inchide pe locuitoji in peiretii casei f i indeamna a inceilzi madularele cu vin. Cei din Moldova mai ales de jos fi dela hotarele Munte-

niei sunt mai iubitori de vin. S'au pus °data la incercare MolBujoreanu. Pravila bisericeascii dela Govora, pag. 128. Bujoreanu. Pravila Matei Basarab. Invääturile Patriarh. Anastasie, glava 35, p. 441. D. Cantemir, Istoria Imperiului Otoman, pag. 637. Miron CosEin, in Letopiseti, vol. III pig, 517. Del Chiaro RevoluEille Valahilor. Trad. de S, Cris. Cristian, pag. 18. D. Cantemir. Istoria IerogL, pag. 123.

www.dacoromanica.ro

256

dovenii fi Muntenii, care ar fi mai tari la &t'uf. Dufi pe podul Focfanilor, care este hotarul dintre Moldova fi Muntenia, luptatorii ata t s'au luptat unul cu altul cu cupele parzeice Munteanul, umflat de enorma cantitate de vin, fi-a dat duhul. Ca o rel splala' a acestei victorii, Moldovanul a fost daruit de Domnul sau ca boeria. (Femeia), Linde intre paretii lor beau vin mult, in public insei numai rareori se va areita vreo femee maritata' beata, ceici Cu ceit o femee meinancei fi bea mai pu/in la ospete, ca afeita este consideratei fi mai cinstitei.,.". 1)

Cronicarii ni-au transmis numeroase exemple de betii vi betivi;

Osim inutil a le invira aici pe toate. Vom aminti numai de cativa Domnitori íubitori de petreceri vi de vin bun, de a caror faima s'a dus vestea pana astázi, carora se aplica cuvintele Pravilistului vinul, veizándu-1 limpede f i frumos la faba', fi moale fi dulce

la gustare, de ar fi fi intelept neftine, tot sei amdgeafte.". 2)

lar Psalmistul din 1482, spune ca* vinul veselefte mema omului",3) dar adaugl Cantemir vinul in stomah infra nd, aburul la cap trimite,

i aburul vinului in cap inveiluindu-se gándurile acoperite fi cuvintele negándite la iveala scoate", 4)

Cronicarul Ureche spune despre Petru Rarev, domnitorul Moldovei, ca de nemica alta nu grzjea, ce numai cu toata casa sa petrecea in ospete fi in desmerclaciune", Despre nunta facuta de Petru Voda Schiopul (intre 1574 vi 1591), nepotului lui, Vlad Voda, serie ; au chemat la nuntei pre Mihnea Vodd, domnul muntenesc. Nunta domneascei au fa cut, cu multa cheltuiala fi jocuri ; fi multi megiesi de prin prejur au venit de i-au infrumusetat masa, ca multa' veselie fi giocuri in Tecuci". 6) Despre nuntile fetelor lui Vasile Lupu, Doamna Maria cu Cneazul Razivil vi Doamna Rucsandra cu Timuv, fiul luí Hmil Hatmanul D. Cantemir. Descrierea Moldovei. Trad. de Pascu, pag. 152 154. Bmoreanu, gl. nd (54) sí gl. 358, pag. 61 si 285, Longinescu, 1. c., pag. 263. I. Bianu Psoltirea Scheiani, psalm CHI, pag, 337. D. Cantemir, Istoria Ierogl., pag. 184. Gr., Ureche, In Letopiseti, vol. I. pag. 203. Gr. Ureche, In Letopiseti, vol. I. pag. 237.

www.dacoromanica.ro

257

Cazacilor, s'au scris si se vor mai sed incg multe mínunätii, mai ales despre apest de al doilea ginere, un ,betiv f gr.& seamgn cu chip de om, jara' toatei hirea de hiare. 1) Dimítrie Cantemír povesteste ca duandu-se Vasile Lupu la cuscrusgu, Bogdan Kielmielniski sau Chmil, cum ii spun Turcii I n'a putut sei-i vorbeascei $eapte zile, fiind pururea ametit de beiuturil, In a opta zi, Vasile mergeind la Bogdan sei-i spue ne-

fericirile prin care a trecut, acesta a luat un pahar cu vin in menzei qi-i zise : bea de aici, aceasta-i doctoria care alungei toate grijile inimei si face ca omul sei-fi uite necazurile. Se zice cei atunci Vasile s'a intors ceitre servitorii din casei fi le-a zis : eu credeam cei Cosacii sunt oameni $i neiscu(i din oameni, dar acum velz cd este mult adeveir in proverbul nostru, care zice cei, Co-

sacii sau din unsi s'au schimbat in oament, sau din oameni ce au fost, s'au schimbat in ur$i". 2) Nículae Costin spune cál Dabíja Vodg (1661-65), era betiv, La betia lui pre multi fi da la arma$i sei-i speinzure, iar dacei se trezea nu $tia, nici mai intreba,..". Iar loan Neculce spune cg Dabíja Vodä. bea vin mai mult din oala rofie de ceit din pahar de critstal, zicemd cei-i mai dulce vinul din oalei clec& din pahar". 3) Un alt Domnítor, Antíoh Vodg. (1695-1700) pururea umbla de se desfeita si ca meincerri qi beiuturi". 4)

loan Neculce ne dál un tablou foarte sugestiv asupra petrecereí ce s'a fgcut la nunta Doamnei Catrina, fata luí Duca Vodg, cu Stefan, feciorul Raduluí Vodg, cfind s'au veselit douei seipteimemi cu feluri de feluri de musici $i de giocuri, $i peilivani, $i cu pusce; fi giucau clouei dan(uri prin

ograda Curtilor domne$ti, qi pre uli(e, cu toti boerii si giupeinesele, impodobiti $i toti negutitorii, qi tot terrgul ; $i un vornic mare

purta un cap de dant $i alt vornic mare alt cap de dant, im-

broicati cu farvanale domnefti. Numai mirele si mireasa, fiind feciori de Domni, nu giucau in danturi pe afarei, ce numai in casei ; iar la dant numai ce giucau boerii ceit nu era nuntei, $i era minune,", 5) Miran. Costin, in Letopise ti, vol. I, pag. 321.

D. Cantemir. Ist. Imperiului Otomin. vol. II, pag. 440, Niculae Coatin, In Letopiieti, vol. II, pag, 5. loan Neculce, in Letopiseti, vol. II, pag. 192. Niculie Coatin, 1. c., pag. 55. loan Neculce, In Letopiseti, vol II, pag. 215. 17

www.dacoromanica.ro

258

Despre Constantin Cantemir, Neculce spune ca meinca bine fi dojeneasat

bea bine", ceiace a vi determinat pe Miron Logofdtul,

mai des cu paharele, Meiria Ta, fi mai rar cu oreinduelile ; cá birul Tärei este ertat de la Poartil, fi-i vrea dai Meiria Ta seama odatei,

fi

nu-i pute". 1)

Neculce mai povestevte, cä in 1711, cAnd a venit la Iavi faimosul impArat Petru ce! Mare al Ruvilor, domnitorul Dimitrie Cantemir i-a servit la masä din minunatul vin de Cotnar, incfit

se ospeitau

fi se veseleau prea frumos cu vin de Cotnar fi fi incei mai bine le pl4cea vinul cel Cu pe-

letudau vinul foarte,

lin, fi mult se mirau, cum spre partea lor nu se face vin cu

pelin afa bun". 2)

De altfel, am vazut mai sus ca insuvi Dimitrie Cantemir descrie vi laudà calitäfile vinului de Cotnari. Cantemir amintevte vi de un vin turcesc, foarte tare, numit vinars", vin prefacut, fabricat. Cu acest prilej spune cA, unui betiv bolnav, trebue sá i se dea tot bäuturi ca sà se fac6 bine, 4) Despre Grigore Ghica, Neculce spune c5".!

in viatä era tot in primbleiri, fi tot cu mese mari fi cu cfmtecri fi cu feluri de feluri de muzici. In toate zilele, prea de avea vreo treabei mare, sei nu iasei la &imp, ca sei facei veselii cu naiuri, fi cu ceintece hagimefti, ci cu multi pelivani meisceirici ; fi pre boeri Ii poftea totdeauna set' fie cu demsul la primbleiri,"

Apoi adaug6 de se clintea peinei afarei din teirg, sau pad la

vreun baer, tot cu ceirula cea de cupeirie dupei demsul, cá preste tot ceasul bea, ori vin cu pelin, ori vutcii".

Cam aceleavi lucruri, spune vi Cronicarul Anonim, despre domnitorul Grigore Ghica (1735-1739). 6) Ion Neculce, in Letopiseti, vol. II, pag. 230 yi 235. Idem, pag. 315. Vezi pag 252, n. 3. Idem. ¡atora Imperiului Otoman, pag. 637. loan Neculce, in Letopiseti, vol. II, pag. 373. Cronicarul Anonim, in Letopiseti, vol. III, pag. 180, nota.

www.dacoromanica.ro

259

Cronicarul Ioan Canta spune despre loan Mavrocordat cà noaptea umbla prin teirg cu veselii i jocuri".1) Iar despre Constantin Cehan Racdvità spune

de &Cita era strafnic, cei maca afion diminiafa, fi la vreme de chindii bea pelin cu ukiorul, fi preste toatei ziva se afla vesel, dar frebile fi le &j'uta ca tocad' remduiala". Enache Cogalniceanu serie despre Matei GhícaVodà (1753-1756), ca:

Rima zcifchiuri ca ziceituri, ca primbldri, cu jocuri, iubind $i partea muereascet. De multe ori poruncea ceimdrafului Petrache

de fekea masa' boerilor peimeinteni la aimará, in Divanui ce! mare ; f i dupif masei mergea vornicul Doamnei ca catastif ce avea pecetluit cu pecetea gospod in mana lui, la ceitevcr nese mari de le poftea ca sa me la curte, arcittind cci este poruna gospod, fi aducea i evreice i giucau ca bate la curte, fi Domnul ca Doamna fciceau priveaki". 3) Chiar si in imprejurtirile ofíciale cänd se tratau mosafirii sau

asistentii, nu lipsea vutca, Enache Cogälniceanu spune cä. loan Calímah trata mosafirii cu cofeturi, madi i cafea". 4) Dimítrie Cantemír spune cä, dupäi ce se face investirea noului domnitor, acesta trateazál asistenta cu cafea fi ferbet, (care se fcicea din zahiir topit In apc1", 5)

Igiena locuinfei. Negresit ca a existat o igiena a locuintei, igienä instinctivä bazatá pe nevoia oamenilor de a sta in casä curatä. Din c'ärtile pe carí 11-am putut räsfoí, in aceastä chestiune n'am desprins decht o singura insemnare, aceía a intrebuintärei varului, Spune Cantemír intrtind intrio casel de cureind albitä cu var.". Igiena sexuali. Asupra ígienei sexuale, Pravilistul are o multime de precepte porníte din consideratiuni relígioase, Asa, de exem-

plu, Pravilistul spune a tot crestinul trebue s'A aíbä doug paturi, pentru bärbat si pentru femee, íar raporturile sexuale sä. se faa cu rost loan Canta, in Letopiseti, vol. III, pag. 185, Idem, pag. 186, Enache Cogilniceanu, in Letopiseti, vol. III, pag. 227. Idem, pag, 244. D. Cante-luir. Descrierea Moldovei. Trad. de Pasen, pag. 74. Idem. Hronicul, pag. 253.

www.dacoromanica.ro

260

se cade tot crestinului, muerei i beirbatului, cloud paturi sei aibel de afternutul lor $i de er$ sei se culce Duminica i intr'alte zile sfinte, i la praznice domnefti i in seipteimeini mari. iarei nu sei se teiveileascei de pururia ca porcii intru tinei.".1) Dupa lunatacie, muerie sau curare, adica dupa menstruatie, femeia trebue sä se spele dupei ce se va cure:4i $i se va spezia.".2) Raporturile sexuale nu sunt ertate in timpul menstruatiei, ca sa nu sa se zamisleascä copii betegi, ologi, sau gubavi. 3) Hereditatea. Influenta ereditatei este cunoscuta Cronicarilor ca $i Pravilistului, A$a de exemplu, ereditatea indepartatä $i influenta ei asupra caracterului poporului romanesc, este- invocata de Cronicarii Grigore Ureche, Miron $i. Niculai Costin, ca sà dovedeasca latinitateas acestui popor ; pastrarea tipului roman, a obibeiurilor DacoRomane, a limbei, a legilor $i a atator altor afinitati suflete$ti cu popoarele latine din Apusul european, sunt dovezi a acestei ereditati 1ndepartate.

Ereditatea directä, este afirmatä de Pravili$ti ca $i de Cronicari. Pravilistul spune

Un voinic,.. vrednicise. $i se fcicu boiaria,; avea si feciori. ce nici unul nu sporea. Muri tateil lar, reimaserei acei copii. insei de in cele daruri ce avea tatcl-seiu nemica alt nu moqtenirei, ce numai numele, adicei le zicea feciorii cuteirui boiariu; era rufine mare fi dosadei pre deinfii fiind tateil lor harnic, iar feciorii sei se ijdereascei färä folos cei omului, buneitatea isprilvile cele bune iaste'i blagorodia i feliul cel bun, iar nu impeireitiile, domniile, boeriile çi avutiile". 4)

Ereditatea directa, ereditatea morbidä., este afirmatä $i de Cronicari. Miron Costin spune eä. Vasile Lupu (1634-1653) era ca un leu $i la hire $i la trup", pecand fecioru-sau, Ioan Voda (1636-1637), era slab $i desnodat si de meiini $i de picioare, cum nu ar hi fost fecioru lui Vasile Voclel".6)

Si Cantemir adauga, ca de omul slab toate relele prind iar in sleibiciune, necazurile ca otava in primeivarel odreislesc".6) Bujoreanu, Pravila bisericeasca dela Govora, pag. 106. Bujoreanu, Pravila Matei Basarab. Raspunsur. luí Timotel. Intreb. 3, pag. 413. Idem, Lnv1äturiie patriarh, Aaastasie, glava 14, pag. 424. Idem, pag. 423, glava 11. Miron Costín, in Letopisefi, vol, I, pag. 308. D, Cintemir. Istoría Jeroglífica, pag. 175.

www.dacoromanica.ro

261

Ereditatea diatezicä este iaräsi afirmatä de Cronicari. Un frumos exemplu citeazà. Miron Costin. Radu cel Mare (Radu Mihnea, 1623-1626):

Om boleac fiind Radul Vodei i de mdini qi de picioare, care boalei podagra f i heragrei se zice, n'au trägeinat via(d gat, si acolo la Hdrldu i s'au sfâr,cit zilele". Bäiatul acestui Domnitor, Alexandru (al VII-lea) Coconul, care a

venit la domnie dupg Miron Barnoschi, a mostenit starea bolnävicioasä a tatälui säu, a.' era orn si de trup si de hire slab, boleac.". i) Un alt exemplu si mai tipic Il avem despre Duca Vodä, care era litiazic, Am arätat mai sus rezultatul autopsiei care i s'a fälcut la Liov. Fiul acestui Domnitor, Constantin Duca, ginerile lui Brb.ncoveanu, suferea tot de litiaz6 renalä, La 22 Iunie 1713, seria Patriarhului HriSant Am scris Fericirei Tale... fiind in pat si suferind de boald de rinichi", Monstrii i anomaliile anatomice datorite ereditätei patologice, erau cunoscute i considerate ca seamne", adicá semne prevestitoa-

re de räu. Pravilistul deosebeste douà categorii de monstri monstri propriu zis, a cgror deformatii sunt incompatibile cu viaja, i monstri cu anomalii anatomice compatibile cu viaja.

Din prima categorie este monstrul care va fi ndscut cu niscare semne groaznice ca acealia, cum ar fi cu capul ca de dobitoc, sau cu tot trupul, sau de tot cu totul sd fie lucru ca acela nici de o treabei i cumu'i mai grozav, si cum set' nu sd poatd socoti sei fie om, acela, ce-1 va ucide, sd nu aiki nici o cenare".

Din a doua categorie sunt cuconii care nasc cu 6 degete, sau numai cu patru, sau ceind vor fi cu trei mâini, sau cu trei picioare, sau numai Cu o mtincl, sau cu un picior, sau sd-i fie mai mici degetele, pentru dice atunce cu aceaia gresald pot sd se hreineascd, ca i alalti oameni, fàrd nici o sminteald", 4)

Conslitutia Aspectul exterior sub care se aratä cineva se numeste ,,statul trupului". Din acest punct de vedere omul poate fi chipee. De Miron Coatin, in Letopiseti, vol. I, pag. 288 ai 291, N. Iorga, in Hurmuzachi, vol. XIV/1, pag. 531, doc. DXXIX. Bujoreanu. Pravile, gl, f (9) *1 gl. 244 zac 26, p. 26 vi 232.Longin., p. 100. Idem.

www.dacoromanica.ro

262

exemplu, Antioh Vodä (1695-1700) era om tern& chipie. 1) Vasile Lupu (1634-1653),

mare la trup

era ca un leu Fi la hire $i la

trap", 2) Alexandru Voda (1629-1630), era om de trup Fi de hire slab, boleac", 3) loan Vod'A (1636-37), de domine nu iaste, pentru slaba seineitatea sa ce avea, cd era slab fi desnodat de mdini fi de picioare". 4) $tef an Paralabul de Soroca la statul trupului seiu era getrbov, ghebos fi la cap cucuiat, cat puteai sá zici yet este adevdrat Isop, la cap", 5) Omul slab qi predispus bolnàvirei se numeqte letriced" sau leac"Lanced este un termen care se intálne0e i in Psaltirea Scheian6 6), i in Pravila bisericeased : cine se aflei lanced sau cu boald.". 7) Cronicarul Miron Costin spune despre Radu Mihnea cii era un om boleac". 8) Dimitrie Cantemir intrebuinteaza i el termenul de anced ,,slabe i bincede oseirdiile mele,..", 9) Sabiciunea cuiva merge aqa de departe, ca Psalmistul Scheian din 1482, spune : de glasul suspinelor mele lepiret-se oasele pelitei mele",10)

Cantemir spune omului slab moralmente bezcisnic": .fietecui, ceiace i se cade. fericirea sau bezcisnicie, fdrel gref vine",") Iar omului bolnävicios ii spune bolnicios"i slaba bolnicioasa firea lui...".12) Temperamentul Este definit de Cantemir : afezelmemtul, steipairea firei, intregirea scineiteitei", 13) Pravilistul spune de omul iute firea beirbatului cea streapd"14); sau, despre oamenii fal, de cei cari nuii mai sthpânesc poftele spune 61-s turbati .Domnii rdi i turba i, se pedepsesc de oameni,".15) sau turbot de dragoste", Sau cum spune Cantemir turbeitura turceascei (turcikam rabiem)". 1)1, Neculce, In Letopise(i, vol. II, pag. 256, Miron Costin, in Letopiseti, vol. I, pat, 308. Idem, pag. 291. Miron Costin, in Letopiseti, vol. I, pag. 308. Idem, pag. 326. 6)1. A. Candrea, Psaltirea Scheianii, pag. 134, r. 16, Bujoreanu, Pray. Matei Basarab. Invä(iituri, glava 284, pag, 252. Miron Costin, In Letopiseti, vol, I. pag. 288, D. Cantemir. Hronicul, pag. 3. I. Blanu, Psaltirea Scheianii, vol. I, pag, 326, D. Cantemir, Istoria Ierogl., pag. 198. Idem, Hronicul, pag, 326. Idem, Istoria Ierogl., pag, 21. I3ujoreanu, Pravile, gi. ka (21) si gl. 183 zac 19, peg, 38 si 201. Long. p.155. Gr. Ureche, in Letopiseti, vol. I, p. 208, noti N. Costin, Bujoreanu, Pray. gl. iv (32) vi gi. 259 zac 39, pag. 45 gi 245, Longin, pag. 188. D. Cantemir, Hronicul, pag. 25 i 147.

www.dacoromanica.ro

263

Pravilistul bisericesc comentând ideile ipocratice, socotevte temperamentul omului este in raport cu anotimpul in care a fost conceput de pärinti, 1) Vrista sí sexul. Din punct de vedere medical, medico-legal vi din punct de vedere al moravurilor, vi-asta vi sexul sunt studiate mai departe, in capitolele respective, Din punct de vedere al longevitatei, Dimitrie Cantemir spune

Fie clima, fie felul hranei, fie o s'aire naturalä a puterilor, nu las& ca locuitorii (Romdni) sá trdiascd mult. Oamenii de 70

de ani sunt foarte rari, un om de 80 de ani ca greu vei geisi.

De obicei oamenii trdiesc seindtosi, iar scurtimea viefei compensatel prin aceia cá treiesc fdrci boli, care rclpesc cea mai mare parte a fericirei omenesti, asa cä ceia ce au de trdit, pot sei treiiascei mai vesel. Apoi, feiranii trdesc mai mult decd t cei ndscufi

din neam nobil f i decd( cei crescuti in pleiceri si in viatei desfrclnatd".

Boalele se numesc i morbi. Din punct Patogenia boalelor. de vedere al patogeniei boalelor, avem diferite pared: Pentru Cronicarul Miron Costin desfranarea vi abundenta aduc toate boalele ; pentru el, disenteria

ar fi morbul cel mai vechiu pe fata pelmeintului f i cel mai propriu naturei umane ; cdnd lumea primitiva', libere"! de miasme, nu cunostea incd nici friguri interne, nici ulcere externe, omul se corumpea numai prin desfrdnarea poftei f i abundenta multdmirilor".3)

Notiunea de morb vi cea de miasme imprumutate cunovtintelor ipocratice, dovedesc cä Cronicarul Miron Costin nu era strain de aceste cunovtinte,

Pentru Pravilistul bisericesc, boalele nu sunt toate de un fe!, unele vin vi dela Dumnezeu, cá s'A incerce pe drept credinciovi, sau sá pedepseasa pe cei greviti, Spune Pravilistul:

Boalele care vin la oameni nu sunt bate de feliu, ce vin multe si de la Dumnezeu pentru o pedeapsd a peicatelor... pentru aceastd vind sunt unii bolnavi, i bogatii mor... si ceind bolndVezi pag. 14, -ti. 2.

D. Cantemir. Deacrierea Moldovel. Trad. de Pasen, pag. 18. Miron Costin, in Letopiseti, vol. III, pag. 497.

www.dacoromanica.ro

264

vette cineva zice sei aducei dohtord ; aduce-1 ca scl vaz4, sei cu-

ce'i e boda, ce tot ni e neldejdea la Dumnezeu, carde ine via(a fi moartea... Drept aceia i boalele toate nu le drege

noascei

nicz le face sel-1 telmeiduiascel dohtoriile, sau vreiciuirile, ci le so-

cotim ca nitte ajutorii firii omenetti, i atunce nu ne nadeijduim pe do/done, ci ne läsäm toatel puterea la Dumnezeu, carde fine seinetiatea f i moartea i viafa". ') Aceleasi principii propovadueste si Cantemir cand spune bolneivirea ti boda, numai peicatului este... pentru aceasta reisbolire i boda' teimpleindu-fi-se, lui Dumnezeu mul(umefte,

(

pentru a peicatelor tale de ranei vindecare socotefte...".Cd dacei fi-i trupul bolnav, cautei set' ai sufletul seineitos, sel fii bolnav cu trupul, siineltos cu sufletul ". i nu uita cä dacei cu trupul boletti, cu doftori i cu doftorii leacul boalei i inseineitotirea trupului a afla siletti f i nevoefti ", apoi cu ata' t mai mult sei te ingrijetti de suflet, sei fi-1 peistrezi curat, seineitos. 2)

Supiirarile mari si necazurile sufletesti sunt iárási prilej de cel neeäjit cade in melanholie ipochondrzacei, apoi in tusa' cu scinge mutiindu-se, de multa' vitionire f i boda usceicioasel vinele i s'au intins i toate meidularek i s'au sgeircit afeita, ced pielea de oase i pieptul de spinare i se lipise". 3) lar in slábiciune necazuboala

rile ca otava in primeivareí odreislesc...". 4)

Schimbarea mediului si felului de trai incal isvod de slAbiciune si boald. Cá, spune Cantemir

la loc slobod ti la ceimp larg a treli deprins fiind (la ldc ingust qi streimt), de necaz, in cureindei vreme in melanholie, din melanholie in buhobie (?), din buhobte in sleibiciune, din sleibiçiune in board ti in sfeirtitul tuturor, din boalei in moart e va ceidea,

ap, de tot, numele din isvodfil viefei i se va tterge",

Tot atat de bine se cunoaste si influenta ce avea o boalä, oricat de localizat6 ar fi, asupra intregului organism, Spune Cantemir Bujoreanu, Prav, Matei Basarab, hivitgt. patriarh. Anastasie, gl. 38. pag. 445. D. Cantemir. Divanul, pag. 170-171. Idem, Istoria lerogl., pag. 121. Idem, pag. 175. Idem, pgg. 168.

www.dacoromanica.ro

265

o boatel fi o ferbinfealei &it de puf in in trup, sau o durere cezt de mica intr'un meidular, tot trupul spre neafezare f i pcItimire aduce". 1) Aceastä observatie se complecteaza cu o alta a lui Nicolae Ma...bolile neingrijite in decurs de timp, ajung sei fie neteivrocordat meiduite...". 2)

f) InsfArsit, boalele se pot ivi si din bun senin, atunci chtar, cand te socotesti mai sdnatos. Spune Mavrocordat cei care se bucurei de seindtatea desclveirfitei, sunt atacati uneori de boli din cele mai prtmejdioase...". De aceia ja seama ca nu cumva ceind efti seineitos, sei risipefti ajutoarele in contra boalelor".

Bolnivirea. Se spune a se bolneivi", sau a fi lovit", termeni cari indicá pe omul care cade bolnav. Cronicarul spune cä Alexandru cel Bun (1400-1432), dupä ce a prädat tinuturile Sniatinului, Haliciului si Camenita, a fost urmärit si infränt de °stile lesesti, din care cauzä s'au bolneivit fi nu indelung au trait dupei aceia". Neculce spune cá dupä bätälia dela Stänilesti (1711), Turcii au pus in libertate pe fiul comandantului rus $eremet, care fusese luat prizonier, numai ea, dacà a ajuns pe la Nemirova nu se stie ce 1-a lovzt, cei a murit", 5)

Boala grea, este termenul intrebuirgat de Cronicari oridechteori vor sa arate gravitatea boalei. Spun Cronicarii Alexandru Vodei (Leipufneanu), ceizeind in boalá grea, f i se

prIcepu at' nu va efi, ce-i va fi boala hotar vietet sale.". Sau : Petru Vodei (Raref) fijad beitrein de zile fi ceizand in boalei grea, au pleitit datoria lutnei, fi s'au seiveirfit la anu17055 (1544), Septembrze liz 4,".7) Sau : Alexandru Leipufneanu a ceizut in boald grea, f i s'au

priceput di va muri,". Cel de zace de boará grea care nu se vindecd, i se spune neD. Cantemir. Istoria Ierogltfic, pag. 109. Hurmuzachi, vol. XIII, N. Mavrocordat. Pireri i cugetiri, nr. 330, pag. 427. N. Mavrocordat. Pireri i cugetitri, in Hurmuzachi, vol. XIII, nr, 557 0 777, pag. 438 0 448. $incai. Cronici, vol, I, pag. 388. loan Neculce, in Letopiseti, vol. II, pag. 348. N. Costin, in Letopiseli, vol. I, pag, 449-50. Apendice X. Gr. Ureche, in Letopiseti, vol. I, pag. 205. Idem, pag. 222.

www.dacoromanica.ro

266

istielit", adid, netdmdduit, nevindecat, lucru care nu poate auca leqc". ')

Acest termen se ggseste si in Psaltirea Scheianä dela 1482, in care se spune istea14i-md", cu inteles de vindecatu-m-ai, 2) Termenul de boald fdrd leac"'se intrebuinteazà si la figurat ;

se spune de exemplu, cà cu mult mai fericit este acela care in boalà feirei leac cade, de cal cela, carele in rdutate neuitatd, desfrdnat se sloboade". 3)

Uneori, atunci ca si astäzi, termenul vag de boalä grea, nu-i decat un pretext pentru a-si ascunde cineva intentiunele. Asa de exemplu, in timpul lui Vasile Lupu, logofätul Stefan Gheorghe, s'a dat de partea Ungurilor ; apoi, ca sá se pue la adäpost, si-a trimis giupd-

neasa la tare, si'n urmä a plecat si el pretextänd cä'.: i-au venit veste de boald foarte grea a giupdnesei. Sd fie zis giupdneasa boleacd Vodd : ce om fdrd cale LogoMtul,

fi a nu o ¡mere aici cu sine". 4) Pretextul boalei a fost invocat de Ieremia Movilä, la 15 Aprilie 1598, arätänd c'ä intärzierea solilor moldovenesti la dieta', a fost pricinuitä de Ureche, retinut de afaceri 'si boalä, 5) La fel a procedat si Matei Basarab, Turcii Ii dase ordin ca impreunà cu Vasile ,Lupu, s'a' se ducä contra Cazacilor, Matei a pornit la drum, dar cand a ajuns la marginea ¡Arel s'a feicut bolnav fi s'a intors inapoi", trimitänd ostile lui cu un serdar. 6) In Cugeteirile" sale, domnitorul Niculae Mavrocordat este foarte ciar cänd spune

Oamenii intelepti se folosesc chiar fi de rele ; deci multi au intrebuin(at boala la nevoie f i astfel n numai au recdpeitat conftiinta prin suferintd, dar fi cdnd au recdpitat sdneitatea s'au ingrzjit mai tare de peistrarea ei. Mulfi pe dealtd parte, chiar fiind seindtofi, sub cuvant numai cd-fi cauta' de boald, uneori trag mari foloase in ale carmuirei ; deci pretextul boalei este de cel mai mare pret pentru cei mai cuounti". 7) 1) D. Cantemir. Istoria Ierogl,, pag. 15. 2)1. A. Candrea. Psaltirea Scheiani, pag. 49, rindul 40, D. Cantemir. 'gorja Ierogl., pig. 102. Mima Costin, in Letopiseti, vol. I, pag. 323. Hurmuzachi, suplir'''. II, vol. III, Doc. CCXXXIX, pag, 450.

Miron Costin, In Letopiseti, vol. L pag 303, N. Mavrocordat, In Hurmuzachi, vol. XIII, nr. 414, pag. 431.

www.dacoromanica.ro

267

Pravílistul bisericesc pomenevte de termenul boald mare"

arhiereul de va avea vre o boald mare §1 purcede de la Scaunul lui de se va duce intr'alt loc, ca scl se tdrnfiduiascir, nu se va pedepsi, 1)

Cateodatà, Cronicarií, in loe de board grea intrebuinteaz6 termenul de z6care de boalg, sau a adea in zacare Venind la domnie Nicolae Mavrocordat (1709), a hicut pe lije Cantacuzino mare vistier, dar n'au apucat a infra, sdracul in Vistierie cä dupd ce l-a boerit, a douazi a fi cdzut in zdcare de boald , din care la säptàmâna a fi murit" Boali usoarä sau luvurea cum ii spune Dimitrie Cantemír, este boala uvoarà Roman impdratul, leat 1034, in itifoard boatel cd" 8) Sail weal iufurele friguri s'au sim(it.". 4) Boala fie grea, fie uvoarä, creiazA celui bolnav o situatie de expentru un bolnav ceptionald atentie, pentruca, spune Mavrocordat chiar o palmei ward pare a fi o loviturd de moarte".5) lar omul bolnav trebue sá se caute cá ,..nu frebuiafte sdneitoqilor vraci, ci bolnavilor". Lesinat, este termenul cu care se arata" omul bolnav ava de aproape de sfArvitul vietei, cä pare mort ; Grígore Ureche povestevte çá Läpuvneanu fiind greu bolnav in 1568, a rugat pe Episcopi sà-1 calugareasc5, ihainte de a muri vi veizeindu-1 ei cd au lefinaf mai mult mort dectit viu", 1-au cAlugärit, Sau, povestea luí Neculcea despre armata lui Sobíeschi, care da-

6, a intrat in Moldova in 1691, i-a apucat o vreme rea de a murit oaste mai bine de giumatate inghe(atti f i leqinatd.". 8)

A chinui sau a eisnii, sunt termeni cari aratbi suferinta cuiva. Aceastá suferintä poate fi trupeascä.' sau numai sufleteasa, In Psaltirea Scheian6, la chin se spune strafe", i streistui" insamná a chinui, 9) Iar suferintei, se spune piintitate".9 Bujoreanu, Pravila Matei Basarab. Invätturi, glava 14, pag. 146. N. Costin, In Letopiseti, vol. II, pag. 76. D. Cantemir. Hronicul, pag. 379. Idem, pag, 246.

N. Mavrocordat. Cugetiri, In Hurmuzachi, vol. XIII, nr. 98, pag. 420, Puscariu si A. Procopovici, Coresi. Carte cu invitaturi, pag. 5, r. 5-6, Grigore Ureche, In Letopiseti, vol. I, pag. 222. loan Neculce, In Letopiseti, vol. II, pag. 239. 9)1. A. Candrea. Psaltirea Scheianil, pag. 23, rindul 8 si pag. 55, rimdul 14, 10) Idem, pag. 133, rindul 39.

www.dacoromanica.ro

268

Termenul de chin si alte similare ale acestui termen se gäsesc si in Lexiconul luí Mardarie, din 1649, De exemplu milá, bolire, chinuire de miler, sau veitämare, peitimire, muncire". ) Pravilístul spune ca.: Cela, ce va otreivi pre cela ce'i inchts in temnitei, ca set nu vazei, cand Il vor pedepsi $i ceind il vor chinui la locul cel de mum& acela set' se certe, dupei cum va voi Sam: a unsprezecea vine-4 carea mai micforeazei Judeceitoriul certarea $i pedeapsa celui vinovat, iaste dragostea ; de vreme ce dragostea se inchipurafte cu betta, amderea cu nebunia, iarei

a$a mai oirtos iaste $i mai rea chinuire de &it acealea, de cat toate...". 3)

Cronicarul Neculce povesteste chinurile, sau casnele indurate de Antonie Ruset Vodä (1677) de la Turcí, ca sà dea averea ce n'avea

l'au inchis Turcii i l-au' beitut i l-au ceiznit cu fel de fel de cazne, petnei si tulpanuri sublirz Il feiceau sel înghitá, i apoi le treigea inapoi de't scoteau maple pe gura... z dupei ce l-au slobozit Turcii set meargcl la casd-$i, $i apropzindu-se de casc4i numai ce au viizut cei,i arde si casa... 4) Iar Cronicarul Niculae Costin, scríe ...trestii pe supt unghii i-au beitut ; datu-i-au de a inghitit un nemetet uns i trägetndu-I afarei i-au adus ma(ele la gurei i alte munci cä set dea bani, ci el bani nu stransese...". 5)

Risboli, se spune de omul bolnav, care dupä ce a dat in bine, il intoarce din nou boala, Cronicarul Simeon Dascälu povesteste cä. in 1562, Despot, dupà ce a seapat teafär dela curtea luí Alexandru Vodä Läpusneanu, care otäveascä, a fugit in tara leseaseä. Aicí a simulat cä. incercase s'a reisbolit", si a läsat sä se rdspAndeascá svonul ck a murit, ca sá insele vigilenta lui Läpusneanu, Gr. Cretu. Lexicon Slavo-Rornan, pag. 250, randul 3595 ; pag. 204, rindul 2543 pag. 241, rindul 3401, 3402, 3403. Bujoreanu, Pravile, glava f (9) yi glava 244 zac 9, peg, 25 i 231. Longinescu, Legi vecht. peg, 96. Idem, gl. xa (61) *i gl. 366 zac 1, pag 66 si 290. Longinescu, i. c. p. 285. loan Neculce, in Letopisett, vol. II, pag. 213. N. Costin, in Letopisefi, vol. II, pag 16. Simeon Dascilu, in Letopiseti, vol. L Apenclice IX, pag. 430.

www.dacoromanica.ro

269

Miron Costin spune ca Gaspar Vodä (1619-1620) a dat otravä unui boer Bucioc, dar boerul a segpat si a douazi s'a feicut reisbolit, si Gaspar Vocki a dat vina stolnicilor, cei au filcut bucatele cotlite"., ') Tot Miron Costin spune despre Radu Mihnea (1616-1619), care suferea de ochi, cä in anul al treilea din prima lui domnie s'au reisbolit la ochi...". 2)

La 1674, Grigore Ghica, cel care vänturase lumea, era gata acum sä la din nou domnia Valahiei numai Dumnezeu este mult milostiv, iar apoi de seirg intoarce mila sa, cd indatei s'au reisbolit Grigorie Vocki i au murit...". 3) Pravilistul bisericesc intrebuinteaz6 termenul de räsboli ...si se reisboli staretul o boalei mare...". 4) lar in Psaltirea Seheiana se spune vedea-te-vor i reisboli-se-vor oamenii4. 5)

Cumphna de moarte se spune de cel care este in mare primejdie, primejdie de moarte, Spune Pravilistul .., iarei de'i bat (beat)... fi vine lucrul de std in cumpeinei de moarte...". G) Sau ...loviturile mai ware, meicar cei sunt $i de-a nu indemnareir spre cumpene de moarte...". 7) Sau : Cela, ce au reinit pre altul cu rand ca aceia, sei vie lucrul sei stia la cumpene de moarte...". 8) Uneori se intrebuinteazä termenul de cumpänä de viatä, cu acelas inteles de primejdie de moarte, Miron Costin povestind cum

Gaspar Vodä a vrut sä oträveascä De un boer, Bucioc, acesta ...au inceput a veirsare otrava, ca mare cumpeinei de viatcl...". 6)

Uriri de sinitate, au fost si sunt intrebuintate in toate imprejurärile, mai ales in scrisori. Se seria de exemplu ...si Dumnezeu sec- fereascei prea bunul neam al Dumitale, feirei boald, ca sclneitate...".9

&Linos, sà.'nätate, sunt cuvinte intrebuintate de Cronicari, de Pravilist, ca si in Lexiconul Slavo-Rom,, din 1649. Cuyinte de urare celui bolnav, ea sä-si recapete sänätatea, pornite din inima celui care impärtAseste durerea aproapelui, pentrucä inima milostivei cu ce! ce-1 Míron Costin, in Letopiseti, vol. I, pag. 269-270. Idem, pag. 268.

3)1. Neculce, in Letopiseti, vol. II, pag, 205. 4) Bujoreanu, Pravila Matei Basarab. Invitituri, glava 389, pag. 300. 5)1. Bianu, Psaltirea Scheianii, vol. L pag. 503, Psalm CLV, stih. 10. Bujoreanu, Pravila gl. ai (11) i gi. 246 zac 14. Pag. 29 §i 235, Longin. p. 115. Idem, gl. gi (13) 0 gl. 248 zac 1, pag. 31 i 238. Longinescu, I. c,, p. 125. Idem, punctul d (4). Longinescu. Legi vechi, pag. 126. Miron Costin, In Letopiseti, vol. I, pag. 270. Bujoreanu, Pravila Matei Basafab. Invitituri, glava 400, pag, 301

www.dacoromanica.ro

270

doare $i ca cel peitima$, impreunä peitimeste". I) Iar, la cel bolnav seinatatea de mare pret este, pentru care toate in cumpeinei puind, mai u$oare a fi socotefte".

Si nu-i pe lume blestem mai mare ca cel contra sänätätei, Cantemir &A un exemplu de asemenea blestem ...in cap urgie, in ochi orbie, in meiini ciungie sei-mi vie fi roada gandului mea cu amar, ca pelin

i cu venin sei meineinc...".

A vindeca, timadui, mintui sau intrema sunt termeni cu care se aratA omul scäpat de board', Psalmistul Scheian, 1482, spune vindeca freintii" ; sau vindecarea peliteei". 4) Pravilistul spune nil va peizi cureind sa se teimeiduiaseii...".

Sau ceind va fi un om bolnav, $i va leisa cuiva sei mo-

$teneascei mult putin ce va avea, $i-i va face f i zapis, iar acel aducei vre un vraciu bun, monean, nu va grzji de dinsul

sei-1 peizeascei, ceinclai (et qui teiche) doard 1-ar tämàdui, ce-1 va

läsaaqa negrijit si nesocotit, $i de va muri bolnavul, atunci acela ifi va perde moftenirea i vor fi bate bucatele $i ocinele domnefti". 6)

Cronicarul Anonim spune ,,a se Mintui" sau ,,a afla siineitatea".

In 1728, Grigore Ghica s' a bolneivit impreund cu toti ai casei lui de frigari, numai cd alfi multz dupei ce'i intorcea, se mantuia de boalei, iar Domnul nici de cum nu se putea meintui".

Daca s'a dus la Beirnova acolo au aflat saniitate $i au riimas meintuit de acea boalei".7)

Intrema, este termenul intrebuintat pentru a indica convalescenintremandu-0 puterile...". A sminti, este termen prin care se aratA agravarea unei boale, In Psaltirea ScheianA se spune smenti-se de urgie (de mânie, spune Coresi ) okiul mieu, sufletul i zgaul mieu ( peintecile meu, spune Coresi) ". Sau smentirisia oasele mele". ta

D. Cantemir. Istoria leroglifica, pag. 209. Idem, pag. 252. D. Cantemir. Istoria Ierogl., pag. 213.

4)1. Bianu, Psaltirea Scheiani, vol. I, pag. 117 0 473. Bujoreanu, Pray. gi. n (8) 0 gl. 243 zac 10; p. 23 ai 229. Longinescu, 1, c,, p. 88. Idem, punctul ka (21). Longinescu, 1. c., pag. 93. Cronica Anonimi, In Letopiseti, vol. III, pag. 168, D. Cantemir. Hronicul, pag. 91. 9)1. Bianu. Psaltirea Scheiank, vol. I, pag. 10 0 13.

www.dacoromanica.ro

271

Pravilistul spune : de va fi dat si pre vraci räi, se1-1 fie smintit, sau de sei va fi f i smintit cel reinit singur...".1)

Agoana, este lupia care face trupul ca sufletul in ceasul morlei", spune Cantemir. 2) lar in ala' imprejurare spune ca cei in agoana mortei zeiceam". Sau in toate zilelele f i ceasurile in agoana mortei si in oglinda peirei". 4) -

A pristivi, a sävâri, sau a-si da sufletul, se spune de omul care moare, In Psaltirea Scheiand se spune a pristoi" carii spun

Croni-

In anul 7010 (1502), pristeivittr-s'au Paisie Arhimandritul si egumenul metneistirei Putnei. Intr'aceasta's an, August 4, presteivitu-s'au Atanasie Bolsun, ameindoi letudati de vial?'" bund i curaid...". 6)

Sau nespus de frumoasele cuvinte cu care acela$ cronicar, Grigol.' e Ureche, descrie moartea lul Petru Vodä. Rarev Petru Voclei, fiind beitrein de zile si ceizeind in boalet grea, au

pleitit datoria sa ce au fost dator lumei, i s'au seiveirsit la anul 7055 (1547), Septembrie in 4". 7)

San: Lord cdnd a fost al 4-lea an, 1753, Ghenarie I, s'atz siivezrsit Mdria Sa Doamna Soltana...".

Pravilistul moldovean spune svrdsi", lar cel muntean spune a muri" : de sel va svrdsi cela... (de va muri, spune Munteanul)". In alta imprejurare, Pravilistul intrebuinteaza cuvintele de a scoate sufletul " : mai mult se va certa cela, ce au feicut rana, de i-au scos sufletul".9 and moare omul, îï ese sufletul, i sufletul ese cand moare inima Bujoreinu, Prav., gi. gi (13) i gl. 248 zac 2; p, 32 vi 238. Longm., 1. c., p. 126, D. Cintemir. Istoria Ierogl., pag. 7. D. Cantemir. Istoria Ierogl, pag. 132. Idem, Hronicul, pag. 360, 5)1. A. Candrea. Psalhrea Scheiani, pag. 329, rindul 9. Gr. Ureche, in Letopiseti, vol. I, pag. 177. Idem, pag. 205. Enache Cogiilniceanu, in Letopiieti, vol. III, pag. 224. Bujoreanu, Prav. Pricina el vi gL 348, punctul rcg (193) vi zac 24 ; pag. 16 vi 279, Longinescu. Legi vechi, pag. 55. Idem, gl. nz (57) vi gI. 362 zac 10; p. 63 vi 287. Long., I. c., pag. 173,

www.dacoromanica.ro

272

anted mor bale mcidularele iar mai pre urmei çi mima, fusel' daca iase stzhia atunci iase c sufletul...".

Dupä moarte, sufletul se duce undeva, acolo unde 1-a oranduit Dumnezeu ; daca insä are multe päcate, pentru isbavirea sufletului, cei ramasi in viatä trebue sä faca multe liturghii si pomeni. Astruca, insamna a inmormânta. Vine dela abstruco-are". Despre imparatul Traian, Cantemir spune oasele lui puncindu-le in raclef' de aur, li-au dus la Roma si li-au astrucat sub stalpul carele era de deinsul zidit",

Prevenirea i combaterea boalelor contagioase. Boale contagioase au existat de and lumea, dar o definitie a acestor boale n'avem din epoca despre care ne ocupam in acest studiu. Trebue sa ajungem la Dimitrie Cantemir, ca sa gäsim primele nutiuni serse, la noi, despre contagiozitatea boalelor in general si despre indicarea primelor boale contagioase. Cantemir este cel dintai la noi care afirma cä ciuma este Bpicioasa si o si numeste lipicioasa ciuma". El spune cà ciuma nu vine din stricaciunea aerului, (lucru) dovedit prin experienie; ea vine, uneori din Polonia..., uneori prin corabii egiptene si consiantinopolitane, care obisnuesc sa vie la lc:II-gut Galati". 5)

O alta boalä numitä de Cantemir, boala lipicioasä, este langoarea", adica febra tifoidä ...ciuma si langoare, cea mai rea, si troahna cea mai lipicioasei este". 3)

S'ar parea din acest citat, ea' termenul de troahne indica in mod general toate boalele contagioase. Cuvantul este vechiu, pastrat

In poezia popularä sub forma de rachna"; rachna ar fi o raguseala produsä de o ra.ceala grea. 7) Cu acest inteles se pastreaza si astazi si se intrebuinteazd cand este vorba de gutural sau chiar de gripa, spun'andu-se despre cel bolnav cà are troahna, sau rachna. In alte imprejurari si Cantemir dä un inteles mai restrems acestui cuvânt. Asa de exemplu, spune ...ca cum ar fi fost o trohnii Bujoreanu, Pray. Matei Basarab, Inehtat. patriarh. Anaitasie, gl. 12, pag, 424. Idem, Invitaturi, gl. 159, pag. 192. D. Cantemir, Hronicul, pag. 195. D. Cantemir. Divanul, pag, 109, Idem, Descrierea Moldovei. Trad. de Pascu, pag. 17-18, Idem, Istoria Ieroglifici, pag. 358. G. D. Teodorescu. Poezii populare rom., 1885, pag 353.

www.dacoromanica.ro

273

...acum i troahnel de boda' fi intrase in oameni". 1) In aceste citate troahnei" ar insemna mai mult epidemie", färä. a numi lipicioasei", sau boalar

Ideia de boalá lipicioasá, a dus la ideia de prevenire, la cea de apárare contra contaminárei, La noi ca i in alte pärti, primele másuri de prevenire s'au luat contra ciumei. Mäsura cea mai intrebuintatá a fost fuga. Fuga, este imprástierea populatiei pe camp, in corturi satt in locuinte improvízate. A fost practicatä de toate popoarele, dar mai ales la noi, oridecáte orí se auzea de ivirea ciumei. Fuga are un dublu rezultat intai, se ráreste popula tia centrelor inghesuite ale oraselor ; al doilea, izolarea populatiei, Evident a.' efectele bune ale fugei

nu se vedeau deca numai dacá se executa dela inceput, paná a nu se generaliza epidemia, Pravilistul nu numai cá: nu-i contra fugei, dar o si recomandä.

fugi peind va trece meinia a lui Dumnezeu, drept ace-

ia vom zice i noi, ascundeti-uei putin cu pocanie i cu inimei infreintei, ceind'ai doarel va trece meinia a lui Dumnezeu...".

Cronicarul loan Neculce serie cä la 1675, cu prilejul ciumei din Dumitraqcu Vodei vilzeind &cita omor, au eqit in deal la Galata cu boerii fi acolo fedeau". 3) Enache Cogálniceanu vorbind de ciuma din 1735, din timpul luí Grigore Ghica, spune

Pe acea vreme Domnul se afla e$it din Ia$i la casele de la Frumoasa, cu $ederea fi de acolo s'au mutat in deal la meindstirea Galata, f ezând tocad vara acolo, flindcd incepu a se auzi pe unele locuri de ciumei, care nu del' putind spaimei la tot norodul ... care boalei au intrat f i in iarnei p'incet, iar de primeivard s'au atdtat foarte tare, cdt i Doamna au eqit cu urdie iarci la Frumoasa, mai pre urmei $i la Socola, imprei ftimdu-se norodul, cd atdta mureau, ceit nu-i putea dovedi cu ingropatul, ci neau pe cd mp de'i meineau fiarele...". 4)

Au existat i alte másuri de prevenire, unele de ordin administrativ, altele si cele mai multe, de ordin popular, empiric, despre D. Canten:Lit.. Hronicul, pag. 418 ji 431.

Buioreanu, Prav. Matei Basarab, Invitäturile patriarh, Anastasie, gl. 47, pag. 450. loan Neculce, In Letopiseti, vol. II, pag. 209. Enache Cogilniceanu, in Letopieeti, vol III, pag. 198. 18

www.dacoromanica.ro

274

cad ni-am ocupat pe larg inteo lucrare specialà, ') Vom mentiona ad numai mäsurile dictate de Pravílele biserice$ti, and cineva avea säl se dua prin tarä, sau dincolo de tarbly i se da un bilet de identítate, care slujea $i ca un fel de patentä de sänätate. Formula era urmätoarea

acest om ce aduce aceastei carte (cutare.), cu sotiile lui (adica cu însolitorii lui) vreind set' iasel de aicea purces' au seineitos si slobod de toatei nevoia, cj vel facem stire pentru cetate sau oras sau satul nostru si de toatei Eparhia, cei cu ajutorul lui Dumnezeu, iaste slobod fi nesmintit de nimica ; pentru aceia marturisim cei sunt feirei de nici o boald. Drept aceia primitii ca niste oameni ce au esit seineitosi...". 2)

O altä epidemie care a secerat omenirea mai mult chiar cleat ciuma, a fost variola. Avem motive temeinice, sä credem cä aceastä boalä consideratä ca pestilentialä, n'a secerat la noi asa cum a secerat Apusul European $i printre ,popoarele din jurul nostru, pentru cuvintul cà Romänii au cunoscut $i practicat variolizarea, adicä altoirea contra variolei. Din acest punct de vedere Românii au vklit superioritate asupra Apusului, pentrucä au $tiut sà aplice din vreme tnäsura cea mai eficace pentru prevenirea $i combaterea variolei. In capitolul care urmeaza, despre boli, vom documenta aceastä afirmare, când vom vorbi despre värsat sau variolä, In afarà de mäsurile generale ce se luau pentru prevenirea $i combaterea ciumei, mentionate in lucrarea noastrà despre ciumä, mäsuri cari i$i gäseau aplicatia in toate epidemiile de once naturä, documentele $i Cronicarii nu ni-au pästrat alte stiri, Numai Sulzer, in Istoria Daciei", spune ea Românii cand aunt molimi, fac fum cu novar ars pe cärbuni in der Luft seuchte legen sie Zinnober auf gliihende Kohlen...". 3)

Prevertirea boalelor venerice. Contra prostitutiei si deci contra maladiilor venerice, cel dintäi care a luat mäsuri de prevenire la noi,' a fost Constantin Mavrocordat, in a treia luí domnie in Moldova (1748-1749): Leingei alte pomeni au socotit Domnia c aceasta ca sei ridice femeile cele rele din peimeintul acesta, care sunt feïrd de barbati; Dr, P. Samarian. Ciuma in Trecutul Rominesc, 1932.

Bmoreanu, Pray. Matei'Basarab, Invttur, gI. 409, pag. 307. Sulzer. Istorii Daciei, vol. III, pag. 56 *i urmit.

www.dacoromanica.ro

275

.Fi a.Fa demd poruncd, au strd ns mai bine de 80 de mueri fi li-au inchis in Sfeintul Gheorghe, la Mitropolie, tiindu-le multei vreme inchise acolo, de mureau de foame, strigemd la zaplagii bisericei oamenii de pe drum, sei le dee milostenie, ceici rdmeisese ca vai de ele goale ; pe caro, Doamna le ceiuta ceite odatei, trimi(andule pane $i lumina', ca sei nu qacki prin intuneric, f i incei aceastil mild : le trimetea fi ceite un ceultar cloud de in, ca sei nu feacki feir de treabei, gasind englenge furca, pane!' cd nd se vor giisi niscaiva oameni ca set' i le cee ; ceici cqa hoteirdse fi Domnul, cci de se vor geisi cineva ca sei le meirite, fi ccit se vor meirita, se vor slobozi. Si afa feicea, cei pro care le corea fi primea fi ea,

punea de le cununa $i apoi o slobozea". ') Tot Constantin Mavrocordat a pus de s'au fäcut : hanuri prin toate teirgurile ca sei fie pentru cone!' citul negu(eitorilor fi a Turcilor musa fin, treccItori, iar nu ca sei mai coneiceascd prin casele cu mueri ca mai nainte". 2)

Asistenta bolnavilor. solnita s'i spitalul. Bolnita. Termenul este de origina slava, Mardarie Cozianul in Lexiconul sau din 1649, traduce cuvantul slay ,,bolnita" cu case de bolnavi", i cuvantul slay vraceavinfa" cu case de vindecare". 9 Inca dela inceput trebue sa remarcam acest lucru ca, bolnita nu era tot una cu spitalul ; bolnita era o casa de bolnavi sau casa de vindecare ; ceiace dovedete ca termenul de spital Inca' nu era cunoscut la noi catre sfarOtul secolului al XVII-lea, $i Cronicarul Niculae Costin intrebuinteaza odatä termenul de bolnita ; vorbind despre Cruciati, spune ca la 1190 dupa cucerirea Aconei, fiind bolnavi i raniti multi, s'a facut acolo bolnitei intru pomenirea Proa Curatei Fecioare Maria... Cu aceastei mldei, acea din Acona, Baldovin Crai fiind pond full, feicuta-au si el bolnifei in Ierusalim, fi au numit-o Bolnif a prea Sft. Stet"peme Maria, puind peizitori set- grijeascd pro acei bolnavi fi reiniti". Mai apoi, loft cei cari se foloseau de aceste bolnife le del-

ruiau cu multei avere la acole bolnife fi de ce mergea, de ce se inmullea bolnifele... Si ceind murea vreun Domn in (ara aceia ilea-del, lei sa daruri la bolni(d... poftind sei aibe i orzjel la seiraci". 4) Enache Cogilniceanu, in Letopiseti, vol. HL pag. 215. Idem, pag. 217.

Gr. Cretui Lexicon Slavo-Romin. pag. 112, rindul 302 ai pag. 118, r. 484. N. Costin, in Letopiseti, vol. I. Apendice III, pag 334.

www.dacoromanica.ro

276

Cu treí aní maí inainte de a-sí fi scris Mardarie Cozíanul Lexiconul Slavo-Romanesc, adia la 1646, s'a scrís pentru prima datä la noi cuväntul de spital", in Pravila luí Vasíle Lupu Cela ce'si va trimite pre fiu-seiu cel bolnav la fpitali, acela' va piarde putearia cea peirinteascei, ce au asupra fiilor lor. Afia intr'aceasta chip set pafei i fiul cela, ce va trimite pre teitei-siiu in spitali...".

1)

Dupä sase aní, in 1652, cand Pravíla luí Vasile Lupu a fost transcrisä in Muntenia, in Pravila luí Matei Basarab, scriitorul muntean n'a gäsit un termen echivalent cuvántuluí de fpitali", si a fost silit sa explice acest cuvant nou, scríínd

Cela, ce'fi va trimite pre fii-seiu celbolnav la casa uncle zac calicii si oamenii bolnavi..." Afia intr'acesta chip sei pate!' çi fiul cela, ce va trimite pre tatei-seiu in casa de misell

Rezultá din cele de mai sus cA spitalul era o casá in care zac calla s't oameníí bolnavi, sau o casà de misäl bolnavi, un locas de repulsie ; asa se sí explícä severitatea Pravilístului care considerá internarea unui tatä sau a unuí fin intryo asemenea casä, ca un act de neertat. Rezultà íaräsí cá in conceptía celor de atunci, notítmea de spital

casä de misäí, n'avea nimíc comun cu nothmea curentä. de bolnite, locas pentru bolnavi in care putea intra orícine f ärà sä se compromitä, Cä Pravilístul lace o deosebire netä intre spítal i bolnitä, o do-

vedeste un alt el-tat din Pravilà, in care se vorbeste de toate instítuVile de bínefacere, dar nu se pomeneste nimíc despre spital

De vor leisa cuiva drept suflet (este vorba de mo$tenirz), atunce nu va putea el sin gur cu voia lui set' ja, ce trebuiafte set' ja ispravii (permisie) de la Judeceitoriu, feirci numai (afarei cid cazul) acel lucru, ce au leisat drept suflet, de va fi inveileiturei sil facei besearicei, sau bolnif à, sau ospeiteirie, ce sei" zice casei de Bujoreanu, Pravile, gl. f (9), punct ei (15) i si (16) 01 gl. 244, zac 15 0 16, pag. 25 vi 231. Longínescu. Legi yeah', pag. 97-98. Bujoreanu, Pravile. Glava f (9), punctul si (16) 0 glava 244 zac 16; pag. 25 0 231,

Longinescu

Legi \Tech', pag. 97-98.

www.dacoromanica.ro

277

strefini, sau grobni(ei i altele asemenea acestora, pentrucei atunce poate set' ici singur, cu voia lui i nu-i trebue nici un Judeceitoriu...". 1)

Aceastá categorica diferentiere, vine din insasi intelesul acestor termeni, bolnita si spitalul. Bolnita era o institutie veche, care a luat fiintä odatá cu infiin¡area primelor manastiri romanesti, In ele se cäutau nu numai clerieii, ci si mirenii bolnavi, earl alergau fie dupe faima de vindecgtor al vrunui caluggr, líe ca sá cada inaintea icoanei facatoare de minuni, In nici un caz intrarea in bolnita nu aträgea defäimarea celuia care cauta ajutor aici, Pe cand termenul de fpitah", tradus din cuvântul similar latinesc, amintea hospitalul cunoscut in tarile din Apus, institutie cu reputatie de groaza, consideratá ca anticamerg a mortei, bung pentru oamenii cei mai mizeri, pentru calici si misgi, dai compromitätoare pentru ceilalti oameni, Numai mai tgrziu, in ultimii ani ai secolului al XVII-lea, cand Spatarul Mihail Cantacuzino a facut sfinte, spitaluri, case pentru hrana sclracilor i spiterii f i fcoale pentru felurite inveiteituri" .numai Cu trecerea vremei, Românii au adoptat noul termen de spital, Atunci, spitalul a devenit popular, dovedind odatg mai mult, Românii stiu nu numai sä imprumute anumite institutii de pe la alte popoare, ci, dacg le imprumutä, le adapteaza si le perfectioneazg. Intelesul de groazä care se degaja din ideia de spital, a fost inlocuitä cu un inteles de adanca mila crestineasca pentru cel bolnav, pentru cel ce sufere,

1) Boioreanu, Pravile. Pricina 15, punctul csi (216) i glava 348 zac 47; pag, 18 o 281. Longinescu, Legi vechi, pag. 61,

www.dacoromanica.ro

278

CAP,

tOALELE Boalele cunoscute in vremile trecute si despre cari avem multe_

stiri, se pot imparti in cloud' grupe boalele contagioase si boalele necontagioase. Acestea din urmä' se subdivid. in data clase boale interne si boale externe, Boale contagioase. Boalele contagioase sau lipicioase, au fost cunoscute Romanilor, dar panä la Dimitrie Cantemir, nimeni n'a formulat in scris principiul contagiozitätei boalelor. El este cel dintai care atrage atentiunea, ca in fata unei boli contagioase, dacä nu-i intelegere i unire intre locuitorii unui oras, boala se intinde si präpädeste tot

neunire in politic. (ora) i neinvoinfei in cetate, ciuma i langoarea cea mai rea, i troahna cea mai lipicioaset iastec ceiruia lucru cea mai de pre urmei a tot statul risipa, i a tot sfa, tul cea de naprasnei preipeidenie iaste". 9

Din cadrul boalelor contagioase cunoastem pe urmatoarele Ciuma. In Lexiconul-Slavo-Roman, din 16491 cuvantul de ciuma

este insotit de calificativul de pierzeiciune" sau cel de purteitoare de moarte", de care nu putem scäpa decal dacä suntem feriti de Dumnezeu ; de aceia si recomanda pe timp de epidemie sa se serie deasupra usei caselor Hristos cu noi". 2) Cronicarii spun adeseaori ciumei omor mare" sau mare omor". Acesti termeni ar corespunde termenilor slavoni de mora insamnä foamete mare, 3) Daca tinem seama insä, cä. toti Cronicarii intrebuinteazä cuvintele de omor mare sau mare omor, trebue sa admitem acesti termeni sunt sinonimi cu acel de ciuma, 4) D. Cantemir, Istoría Jeroglifica, pag. 109. Gr. Cretu. Lexiconul Slavo-Rom., pag. 275, randul 4103, si p. 130 si 237. I. Bogdan. Letopíseti luí Azaríe. Analele Academiei. Tom. XXXI, seria II, A. Míron. Costin, idem, p. 372. Gr. Ureche, in Letopiseti. vol. I, pag. 236-7. Muste, idem, vol. III, p. 14-15, 69, 93, 136, 140, 145. loan Neculce, idem, vol. N. Costin, ídem, vol. II, pag. 13 II, pag 209, 254, 358, 359. 404, 405. Acsinte Uncarul, idem, vol. III, p. 66. Enache Cogilníceanu, idem, vol. III, pag. 87, 179, 261.

www.dacoromanica.ro

279

Cantemir o numeste lipicioasa 6=6". 1) El afirtrai cà eiuma nu vine din striceiciunea aerului, (lucru) dovedit prin experienter, ci vine, uneori din Polonia... uneori prin coreibii egiptene fi constantinopolitane, care obifnuesc sei vie la t6rgul Galati".2) Asupra epidemillor de dumb'. cari au bântuit Tärile Rominesti, ni-am ocupat inteun studiu osebit, din care se pot culege toate informatiunile in aceastä. chestiune. 3)

Disenteria. In Lexiconul lui Mardarie din 1649-, se pomeneste de urdinarea pfintecelui" fi de desfacerea peintecelui in meincare, sau indreicirea peintecelui, patima trupului", dar färä.' alte deslusiri. 4)

Cronicarii o ,numesc uneori desnodarea vintrelor" ; Cronicarul Miron Costin vorbind despre impäratul Traian, spune

Dupei un rclsboi de fase luni cu Egiptenii, Traian muri obosit prin alas tea fapte mari fi consumat prin boala desnodärei vintrelui, numitei grecefte disenteria, qi despre ,care povestefte

ar fi morbul cel mai vechiu pe fata peimeintului fi cel mai propriu naturei umane...".5) Nicolae Costin Ii spune boalá de vintre

Pornind Sultanul Suleiman contra lui Maximilian impiratul (1565) a inconjurat Seghedinul, dar acolo zeibovindu-se Sultan Suleiman, a ceizut in boalei de vintre, qi cureind au murit acolo la Seghe din" . 6)

In altà imprejurare i Miron Costin ii spune tot boalà d, vintre In 1622, Turcii cu Sultan Osman in frunte, au pomit reisboi contra Lefilor f i s'au beitut la Hotin. In Septembrie 1622, s'au ivit boale multe fi boale se scornise multe in Lefi fi in Nemti, mai mult boalei de vintre, invdtati cu bere fi holircei, iar acolo numai apa Nistrului era beiutura, care este foarte greala baut".7) D. Cantemir. Divanul, pag. 215. Idem. Descrierea Moldovei. Trad. de Pascu, pag. 17-18. Dr. P. Samarian. Ciuma In trecutul rominesc, 1932. Gr. Cretu. Lexicon Slavo-Romin. pag. 243, r. 3440 ji pag. 292, r. 4434. Miron Costin, in Letopiseti vol. III, pag. 497. N. Costin, idem, vol. I, pag. 449. Miron Costin, 1. c. vol. I, pag. 280.

www.dacoromanica.ro

280

In 1773, in timpul räsboiului Ruso-Turc, armata ruseascä a fost seceratä de disenterie ... disenteria ucide multi oameni din armata lui Romanzov. Jumeitate din recruti ajung bolnavi fi dupe ceiteva seeteimemi, toti pier...". 1)

In Psaltirea Scheianä i se spune lemgorie" Febra tifoidá. in patul lemgoriei lui". 2) I se mai spune si leigoare" si leigorile". Am sus ca Dimitrie Cantemir pune lemgoarea", adicä tifoidä pe acelas picior de contagiozitate cu ciuma. 4) Dintre Cronicari, cel din-raj care pomeneste 'de lungoare" este Miron. Costin. El are chiar mulfä. grijä ca nu cumva sä fíe confundata cu ciuma, de aceia ii adauga un calificativ de infärire dreaptei

I

lungoare" :

In 1661, Stefeinitel Vodcl a primit poruncei ca impreund cu Hanul Teittiresc, sei facet' ni$te ceteiti pe Nipru, in chip de apeirare contra Cazacilor ; plecat intrlacolo, .tefeinitei Vodei aproape de Tighinea, pre Bew, la un sat anume Lutenii, au ccizut in boalei foarte grea, lungoare, care bottle!' indatcl au priceput doftorul cd trebue ja stinge. Ce n'au ascultat, si adeiugemdu-se boala si ales toamnei hind, asa de greu l'a cuprins herbinteala, ceit pemei la Tighinea au steitut fra-nitic adicd buiguit de hire. Cu chipul ciumei era boala, cd i-au esit bolfei la o meinei. Cz nu era ciumei ci direaptei lungoare, cdrei boale Ii zic doftorit maligna; i ceit au trecut Nistru la Tighinea, a treia zi au stätut mort. De acea boalei, tot acolo, au murit i Dumitrascu Drdgutescu, de la Suceava, om cunoscut çi ales la toatei Curtea".

De fapt, Cronicarul s'a inselat, pentrucä. n'a Jost direaptei lungoare ", ci ciumä curatä. Lucrul se confirmà si din isvoare sträine, Giovani Sagredo, reprezentantul Venetiei la Constantinopol comunicä Dogelui la 3 Decembrie 1661: ...seguita da male contagioso la morte del Principe Stefano di Moldavia...". 6) Termenul de buiguit intrebuintat de Cronicar, insamnd rätäcit, gresit, zapAcit ; cu acest inteles se gäseste si in Psaltirea Scheianä din 1482, 7)

Hurtnuzachi, vol. XVI, Doc, MCCLVII, p. 551. Rohan catre d'Aiguillon. I. Bianu. Psaltirea Seheiani, vol. I. pag. 128, 129, 331

3)1. A. Candrea. Psaltirea Scheiani, pag. 78, r. 34 si pag. 25, r. 16, 18, 19. Vezi pig. 278 n. 1. Miron Costin., in Letopiseti, vol. I, pag. 372. Hurmuzachi vol. IX11. Doe. CCLIII, pag. 186. 7)1. A. Candrea, 1. c., pag. 1W, r. 26.

www.dacoromanica.ro

281

Domnitorul loan Mavrocordat a murit la 21 Iulie 1718 de lingoare. Faptul este relatat de Sincai, dar este confirmat si de isvoare sträine. 1)

Värsatul, este variola de astäzi. Pariá a nu se descoperi vaccinarea, variola era socotitä intre maladiile pestileatiale, si pentrua era endemica, producea o mortalitate mult mai mare deckt ciuma care era numai epidemicä, cu mortalitate restränsä numai la focarul epidemic. La noi n'au fost epidemii de variolä cu cracter pestilential ; Cronicarii nostri, cari descriu asa de anranuntít necazurile poporului romanesc, cari dau atätea amdnunte despre ciumä, cant pomenesc chiar si de viirsatul oi/or", nu suflä o vorbä mäcar desp.re vreo epidemie de värsat printre Romäní. Am väzut cä insäsi Cantemir, asa de bine informat in tot ce priveste medicina, child Ii vorba sà numeascä pe cele mai grozave boli lipicioase, citeaza ciuma si lingoarea, nici pomenealä de värsat. totusi, cuvantul de värsat, ca boalä, era cunoscut la noi. Pravilistul bisericesc pomeneste de varsat la 1652, cu prilejul comentärei unei probleme de ritual:

... o muiare a feicut doi coconi gemeni ; deci a zecea zi de nafterea ei, lovitu-i-au veirsatul. Atunci unul de in coconii ei väzcindu-1 mumei-sa, ceri e'n nevoe, au mers la sfeinta besearicei de l-au botezat ; deci dupei doi ani crescut-au coconii, i au vrut mumei-sa, set boteze $i pre cel nebotezat, f i n'au putut cunoaqte, carele au luat skintul botez". In aceastä incurcätura, biserica a stdruit A' se boteze amändoi copii, 2) Cronicarul Neculce, povestind retragerea generalului Miinich cu Rusii luí, la 1740, spune cá tara a rämas pustiitä pereau vitele oamenilor, ccIte mai sceipase de Moscali, i intrase i boalei in vite in oi, viirsatul, de se potopeau cu totul". 3) Dimitrie Cantemir cunostea varsatul, El povesteste ca Lucsandra cea frumoasà, cea care avea sä fie mama Mavrocordatilor, a fost

cerutä de nevastä de cä'tre Matei Basarab, dar, pänä a nu se face nunta, s'a bolaävit de värsat din care qi-a perdut nu numai frumusefea, ci incei fi un ochiu". 4) Sincai, Cronici, vol. III, pag. 259, 260. doc. DCLV vi DCLVI.

Hurmuzachi. Supliment I/1, pag. 445,

Bujoreanu, Prav. Matei Basarab. InvI.turi. Intrebarea 27, pag. 415. loan Neculce, in Letopiseti, vol. II, pag. 412. D. Cantemir. Istoria Imperiului Otoman, pag. 592, nott.

www.dacoromanica.ro

282

Cà vor fi fost cazuri sporadice de variolä sau chiar miei epidemii, n'o poate contesta nimeni. Asemeni cazuri se vad si astazi In epoca vaccinärei preventive. Un document din 13 Februarie 1596, descrie boala Príncipelui Sigísmund Batorí, care a zä.cut atunci de varío16' La febbre che assali il Principe di Transilvania il giorno che arrive) in questa corte, s'andò facendo piu ardente et breve spacio fu cunosciuta per maligna et pericolosa, et apparendo certe macule rosse soprcr le carne, giudicarono da principio li medici che il male fuse di pettechie,.et erano concordi d 'opinione che si dovesse cavargli sangue, ma non valendos egli acconsentire s'usò il rtmedio d'akune pillole, le quali mediante una gagliarda purga-

tione mitigorono assai quella malignita dalla quale nasceva pericolo, et poi coprendosi tutta la faccia con le medesime macule manifestamente s'è veduto il male esser terminato in varuole, miste però con gualche humore pia venenoso di quell° sogliono essere per l'ordznario. Hora per gratia del Signor Dio si trovo del tutto libero dalla febbre et leva akune volte di letto, ma stet rinchiuso in camera per schifare l'offessa dell'aria ; et perchè ha il viso deformato da quelle pustole, le qti ah si vanno convertendo in umore acquoso et guasto, non ha piacere d'esser veduto. Voleva l'Imperatore andare a visitarlo, ma essendone stato sconsigliato da i medici per es/ere il male contagioso et alquanto maligno, se n'astenne...". ') La 20 Februarie, Principele era Noe, dar haveva la faccia coperta di varuole...". 2)

Pe cale de interpretare ipotetick' s'ar putea spune si despre Stefan, fiul lui Radu Vodä.' din Muntenia, cä.' ar fi suferit de variolà, inainte de 1682, Era obíceiul pe atuncí, sä se pue la cale unele nunti, pe cand miríi nu erau decat copii ; asa sí cu acest Stefan ; a fost logodit de col:A. cu Caterina, fata luí Duca Vodä cel Batran, din Moldova. Intre tímp, Stefan s'a boln6.'vit de o boalä.' din care a rämas grozav la &f a", ba chiar spun mill cä. lipsise fi din minfi", asa c6.' Duca Vodä nóa vrut sg-si mai dea fata dupe un asa om. Ori, ca sa ramânä. cíneva grozav la fafcr dupa boalä, nu ne putem gandí deeat orí la varsat, orí la sífilis tertian 3) Hurmuzachi, vol. 111/2. Doc. CLXXX1X, pag. 168. Idem, doc. pag. 171.

loan Neculce, in Letopiseti, vol. II, pag. 215.

www.dacoromanica.ro

283

Cuvantul bubat" al folklorului medical, a fost si este interpretat ca termen care indica värsatul. Fära a nega aceastà interpretare, pentruca in materie de folklor bate ipotezele sunt admise, amintim numai ca, prin bubg, a bubbi, bubat din folklorul medical se inteleg toate manifestarile veziculoase ori buloase de pe piele, dela simplul herpes, la varsat, la buba neagra sau pustula maligna si Ora la toate eruptiile pemfigoide ; pe de alta parte, nu trebue sá uitdm cä medicina populara distinge foarte ciar varsatul mare sau värsatul negru, Värsatul in cruce si värsatul de vant, boli cari n'au nimic comun cu bubatul, Medicina populara ni-a pästrat $i un mijloc ciudat care se intrebuinta pentru prevenirea variolei, adica inbärburarea" : Inbeirburarea este mai mult o credintei religioaset, a ceirei origine se poate urmeiri panel la riturile vechilor popoare orientale ; ea consistd in datina practicatei panel asteizi, ca in ziva de 4 Decembrie stil vechiu, ctind se celebreazei amintirea sfrntei martire Barbara (Varvara), pronuntatei i Barbura, peirintu sau unchit, sei inbeirbureze copii", spre a le induki speciile variolei, cunoscute in popor sub numele de veirsat mare, veirsat in cruci polar sau veirsat mic". Se iau &dine i amestectindu-le cu miere, se unge copilul in frunte, in cei doi obraji $i la buric, cu urmeitoarele cuvinte : sei fie veirsatul dulce ca mierea rofuca cedinele. Sei fie veirsatul dulce ca mierearosu Semnele inbeirbureirei trebuesc pdstrate ca mierea. toatei ziva. Copiii nu trebue sei meintince porumb, fasole, ma' shne,

prune. Mamele nu lucreazei nimic in acea zi".1)

Ungerea fruntei si pe obraji cu acest amestec de miere i caline, aminteste poate, practica intrebuintata de Romani, cand variolizeazä copiii, cand cresteazä fruntea si alte regiuni, ca sä introduca virusÌul inoculant.

Prin urmare boala varsatului era cunoscuta la noi. Si totusi, cu toate cà era cunoscuta, cu toate ca variola pustia Europa mai mult decat ciuma, nici Cronicarii, nici documentele, nu pomenesc de existenta vrunei epidemii de variola la noi. Nu pomenesc, pentruca foarte probabil n'au fost asemeni epidemii la noi, i n'au fost, pentrucä Romanii cunosteau si practicau variolizarea. Variolizarea a fost cunoscuta din timpurile cele mai vechi de

catre popoarele care au locuit litoralul Marei Negre, in special de vechii Simerieni. De la ei, trebue sa presupunem, a practica vario1) G. D. Teodorescu. Poezii populare romime. 1885, pag. 326.

www.dacoromanica.ro

284

l4z5rei a trecut la popoarele care succesiv au ocupat aceste meleagurí, pânä la intemeerea poporuluí românesc, 1) Varíolizarea a fost cunoscuta si practicatä de Românii Transil-

väneni decand se stíe de existenfa lor. Sunt locali MP' ca Somes si Fägäras in care s'a practícat chiar sí vaccínarea cu puroi luat din pustulele ce se íveau pe ugerul unor vaci bolnave ; se späla ugerul bolnav cu lapte si'n acest lapte ínfectat se scäldau copii de vaccínat ; sau se trecea prín urechea copiilor un fir de alb.' muiat in puroíul vacilor bolnave. In alte pärti ale Transilvanieí, in Ceanul Mare, Cicud, Voívodeni, preofii erau cei care practicau variolízarea, dupe un ritual cunoscut de ei. Variolizarea s'a practícat si la anímale, la vite si la oi, nu numaí in Transilvania ci i in Bucovina. 2) Varíolizarea a fost mult practícatä de atre Rominit Macedonení. De la el a trecut in Tesalia si de aici la Corstantínopol, 3) Variolízarea a fost cunoscutä si practicatä de Moldoveni sí de Muntení.

Dovezi despre practicarea yariolizärei la Rom'ani, sunt destule Chíar täcerea documentelor i Cronícarilor este o prezumfie cä n'au exístat epidemii de varíolä ; n'au existat asemeni epídemii pentrucä probabil se facea ceva foarte efícace pentru prevenirea lor, Scrierile vechi ni-au pästrat doi termeni, a altoi si a prisädi, termeni uzitafi in ale grädinärituluí, cu infeles de transplantare, termeni intrebuinfafi, f Ira indoialä, si la oameni pentru variolizare. Se stie ea' Pravila moldoveneascg a luí Vas tie Lupu, tiOxitä la 1646, se compune din douä pärti ; prima parte, aceia care confine Legue agrare, legi romane, este Pravila luí Alexandru cel Bun (14001433). In aceastä Pravilä, din 1400, se pomenesc cuvintele ultuit ultoane", cu infeles de transplantare

pdduretul care nu va fi ultuit, acela nu se chiamei pom...". Sau : Cela, ce rdseidefte pomi pre pdmantul altuia, sau ultuiafte, cu acel peingint îçi perde i ultoanele $i alte tot, ce va Ch. Marie de la Condamine, 1701-1774. Mémoires sur l'inoculation.

gel, 1706-1803. Essai d'un Histoire Pragmatique de la médecine. frantuzeste de A. I. L. Jourdan, 1815-1829.

Kurt SprenTraci, In

Bologa gi Ursan. Isforia variolizirei, in Archeion", vol, XI, 1929. Roma. Citeazil pe Francois Nyulas. Vaccinarea in Cluj. 1802. Gr. Tocilescu. Material focklor. vol. II, p. 282. Cf. Fir. P. Samarian. Variolizarea Inceputurile vaccinirei. Rev. St, Med. 8 August 1931. Bujoreanu, Pravile. Pricina 7, punct. od (74), pag. 10 si pricina 10, punct pn (88), Longinescu. Legi vechi, pag. 21 si 25. pag. 11.

www.dacoromanica.ro

285

Se mai stie ca, dupä sase ani, la 1652, Pravila moldo' veneasca a fost transcrisa in cea munteara a lui Matei Basarab, si ca, cel care a transcris'o a schimbat termenii moldovenesti cu termeni echivalenti munteni, In acest chip s'a transcris peiduretul care nu va fi prisa' dit sau altuit, acela nu se chiamei pom".

Sau : ,, Cela, ce rtiseideste pomi pre peimcIntul altuia, sau altuiaste, acela, cu acel peimeintu'si piarde i priseidirile". 1)

Inseamna ca in Muntenia erau doi termeni pentru aceias opera-

tie: a prisadi si a altui.

Rasädi si rasädiri sutil termeni cari pastreaza un caracter curat de gradinärit, avand radacina comuna cu sad" si reisad ", cuvinte de origina slavonä intrebuintate in grädinärie. A prisädi i prisädiri, sunt termeni cari se gasesc numai in Pravila lui Matei Basarab si numai cu inteles de transplantare, de greffer".

A ultui sau altoi, si cuvantul altoi sau ultoana, adica materia cu care se ultueste, vin dela ungurescul oltani " si olto", in frantuzeste greffer si greffeur, 3) Oltani sau greffer, in domeniul grädinaritului, insamna operatia care se face când se la o rämurea dintr'un pom oarecare si se grefeaza sau se altoeste pe un alt pom de aceiasi specie sau de specie diferitä, pe care se prinde si isi duce viata mai departe. 4)

Este exact aceias operatie care se lace in variolizare : se la o parcela infima din pustula supurata a unui om bolnav de variolä usoara si se inoculeaza unui alt om, sanatos, ca sa-i provoace o variola tot usoarä. Cu alte cuvinte variolizarea se facea la fel cum se facea si altoirea pomilor. Identitatea operatiei trebuia sà impue in mod fatal identitatea numirei, Dovada cea mai puternica a acestui fapt este ca, pâra' in ziva de astäzi, cuvintele de alto' i altoire, se intrebuinteaza pretutindeni, in Moldova ca si 'n Muntenia, in loe de vaccin si vaccinare. I) Bujoreanu, Pravilele Matei Basarab, gI. 305, zac 74, p. 259 si gl. 308, zac 88, pa g. Longinescu, L c., pag. 21 si 25. 260. Intrebuinjate i In Psilttrea Scheiani. I A. Candrea, pag. 166, 215, 312.

Hajdeu. Magnum Ethimol. Hajdeu adaugi a cuvintul de iltot se aplica numai la gridinirit ; cit numai mai tirziu s'a aplicat sí la om. Aceasti afirms.he se referi desigur, la termenul de vaccinate, pentrucil se stie ci vaccinarea a fost deseopera& abia la 1798 si aplicati la noi din 1800, de cutre doctorul Caracas. Ramura-altoi se numeste in Lexiconul Slavo-Rom., nstlitpare sau stilpare-altoae". Gr. Cretu, L c. pag. 215, rindul 2793.

www.dacoromanica.ro

286

Identitatea termenilor ca i identitatea intelesului lor, transmisä In cursul atator veacuri de la 1400 pang astäzi, dovedesc odatä mai mult identitatea i vechimea acestei practice. DovedeOe cä se altoiau pomii cum se altoiau i oamenii ; dovedeOe cä altoirea era numele practicei variolizärei, cuM era i numele transplantärei sau grefärei pomilor.

Termenii de hultoanä i hultuitor, s'au intrebuintat i cu alt inteles nu numai in sfera grädinäritului. De exemplu, Dimitrie Cantemir, vorbind de zämislirea pantecelui, spune ; odrasla hultoanei, care am hultuit...". ') lar despre imparatul Traian, spune el a sädit poporul Roman in Dacia, ca un norocit hultuitoriu, i ca un in(elept impeirat (auspicatissimus sator et prudentissimus imperator)". 2)

Cei dinthi medici care s'au ocupat de variolizare, au fost doctorul Emanoil Timoni i doctorul Jacob Pilarino. Primul, Timoni a fäcut cunoscut variolizarea Universitätei din Oxford i Padova, dupe unii, la 1673, depe altii la 1715, Celalt, Pilarino, este primul doctor

case a scris despre variolizare ; lucrarea lui este o brourica, tipäritä la Venetia in 1715. Dar, i unul i altul au fost in sträns contact cu Timoni a fost medicul GhiculeOlor ; se pare chiar, eh' Grigore Ghica 'a fost ucis la 1678 de doctorul Timoni, plätit poate de Cantacuzine0. Iacob Pilarino, a trait multä vreme printre Români ; a fost adus In Bucure0i de atre $erban Cantacuzino, la 1684, i a servit multä vreme i pe BrAncoveanu. 3)

Incht este foarte posibil ca ace0i doctori sä.' fi cunoscut practica variolizärei la noi, a dus-o i räspändit-o in Constantinopol, i de aici In toatä lumea, In 1713, Doamna Pulheria sotia Domnitorului Nicolae Mavrocordat, îi variolizeazä copiii, la Constantinopol, cu mult inaintea moasei Lady Montague, cäreia pe nedrept, dupe cum se vede, i se atribue prioritatea in acceptarea variolizärei. Este lesne de inteles cä. o Doamnä a Tärei, ca sà primeascä variolizarea copiilor ei, trebue sä fi vazut multe alte cazuri de variolizäri, i trebue sä fi fost perfect convinsä de siguranta procedärei. Ca sä' fi ajuns la aceastä convingere, variolizarea trebue sä* fi avut o suficientà vechime de incercari, D. Cantemir. Istoria IeroglíficL pag. 274, Idem. Hronicul, pag. 14 *i 37. P. Samarian. Variolizarea ai ineeputurile vaceinirei. In Revista Stiintei Medicale, Anul XX. No. 8 din August 1931.

www.dacoromanica.ro

287

un trecut de multe succese. Altfel este imposibil, sá putem crede ca sotia unui iatrofilosof ca Niculae Mavrocordat, din neamul celor mai ilustri oameni din acea vreme, sa accepte o experienta pe proprii ei copii, bazata numai pe povestea ce se spune relativ la inceputurile acestei practice, o baba tepaliena, dela care un Timon si un Pilarino ar fi invatat mestesugul variolizärei. Este mult mai de crezut ca, Pulheria Mavrocordat a vazut in Tara Domnului ei, a vazut la noi, practica variolizarei, s'a convins de eficacitatea ei si numai asa a acceptat sa o aplice si copiilor ei de catre doctorii din Constantinopol, poate chiar de un Pilarino, doctori cari puneau in valoare stiintifica o practica empirica vazuta si invatata de la poporul romanesc. Oricare ar fi adevärul, pentru cine cunoaste cat de putin Istoria Tarei Românesti, stie catä influenta avea viata dela Curtea Domnitorilor, asupra intregei vieti romanesti stie cà privirile intregului popor erau tintite catre Curte, ea de acolo se primeau toate directivele.

Si atunci este usor de inteles influenta exemplului dat de Doamna Tarei, prin variolizarea copiilor ei, asupra intregului popor romanesc, Insasi domnitorul Niculae Mavrocordat (1709-1730) in una din Cugetarile sale, ne da un exemplu hotarator despre practica variolizarei. El scrie altoirile i transplantetrile (enkentrisis he metafitevsis, de la Enkentrosis i metemfitevsis, ameindouei cuvinte ca in fries de

transplantare) nu sunt mai pu(in primejdioase la oameni deceit la plante". ')

In acest exemplu se gasesc unite la un loe cei doi termeni ai aceleias practice, altoirea pomilor si altoirea oamenilor. Este dovada netagaduitä a identitatei acestei practice, este dovada netagaduita ambele practice se cunosteau la noi si purtau acelas nume, altoirea sau transplantarea.

Andreas Wolf, un medic care a venit in Moldova in 1780 si a trait aici catäva vreme, serie cá variolizarea se practica de multa vreme in mai toate orasele tärei, cu chip de obligativitate pentru locuitori, 2)

La randul lui, Sulzer, serie la 1781 Altoirea vdrsatului la Romeini este ceca foarte vechiu, ceva care tine de etichetei ci frumuse(e. Se face fetelor un altoi in mijlocul fruntei f i pe fata dorsalei a mciinelor, ca oricine sei poatil vedea semnul sau steluta reimasei dupe!' altoirea reusitcl. In timNiculae Mavrocordat. Pireri i cugetir1. In Hurmuzachi, vol. XIII, nr. 53, pag. 419. Andreas Wolf, Beitrhge zu einer statistich-historischen Beschreibung des Furstentums Moldau. Sibiu 1805. Trad. de Dr. Liviu Seracin, tea de doctorat. Clm, 1927.

www.dacoromanica.ro

288

pul altoirei se bea un decoct de molotru (?) (Fenchel dekoka De altfel fac foarte bine Romeinii cc1 lasei copii feirei prea multei

pazd, sei stea in aer liber, sei se joace, fie cd au veirsat natural, fie col au un veirsat provocat. 1)

Atatea marturii Cate am citat mai sus, sunt tot atatea dovezi el practica variolizarei a fost cunoscuta de Romani, din timpurile cele mai vechi. Convinsi de acest lucru, acum ne explicam suficient de bine

faptul ca variola n'a luat niciodata la noi proportiile catastrofale din Apusul European, Acum pricepem usor de ce nici Cronicarii, nici documentele nu vorbesc nimic despre värsat si epidemii de värsat la noi. Prin practica variolizärei, Romanii au fost superiori Apusenilor, pentruca au stiut din vreme sä aplice singurul mijloc preventiv eficace contra variolei. Rezultä cä Rom'anilor i numai Romanilor se cuvine intaetatea si meritul unei practice, care de obicei se atribue altora de catre cei putin initiati in aceastä chestiune. Ereziipelul, rosata, orbalt sau brant (7). Aceastä boalä nu-i mentionata decat de Cronicarul Miron Costin, Vorbind de rana cä'pälatä* de Matei Basarab in bätälia dela Finta (17 Mai 1653), spune rana ce i s'a prilejit, din care cu adevdrat i breint au fost...". 2) S'ar parea ca brant insamna branca, termen popular pentru erizipel ; s'ar putea intampla sä fie o simplä eroare de transcriere, adicä brant in loe de frant,

Este sigur ca. Constantin Brancoveanu a fost bolnav de erizipel al capului, de rool(ei precum zice Pilarino". 3) Brancoveanu fusese chemat in Iulie 1703, poate cu gand rä'u, sä se duck' la Adrianopol, sa se prezinte Sultanului ; pe drum :

... bolneivindu-se, capeitei febrei, iar a treia zi se umflei faja. Doctorul Pzlarino (medicul lui Brancoveanu), cu experienja sa, veizu imediat cel e vorba de un erizipel i in scurt timp, in cloud seipteimdni, vindecei tumora i durerile Principelui, pe care lumea Il credea perdut ; iar dupe alte cloud de convalescenjei, Brancoveanu era gata de drum". 4) Sulzer. Geschichte des transalpinischen Daciens, vol. III, pag. 56 í urmatoarele. Aron. Costin, In Letopiseti, vol. I, pag. 336. $incai. Cronici, vol. III, pag. 207-8. HurDel Chiaro, Revolutiile Valah., trad. de S. Crístian, pag. 101. Idem. muzachi, suplim. I/1 doc. DLXXXI, pag 357,

www.dacoromanica.ro

289

In alta imprejurare boala luí Brancoveanu este numíta orbalt", termen care se intrebuinteaza sí astazi prin unele partí ale Moldovei. 1)

In medicina populara se descanta cu iarba orbaltulur% sau cu

trae. 2) Antraxi, piatrei scumpel, rofie, rubin mare. Carvuncul", explica Dimítrie Cantemir, 3) De fapt este un termen de medicina. Cantemír vorbind despre Constantin Coproním al Bizantului,

spune ea, in anul

775

1-au lovit buba ce-i zic antraxi" fi deciia

mare ferbinteale, pana au murit. 4) Boali de grumaz, pare a fi vorba de difterie. Cazul este relatat de $incai

Deireibanii fi Seimenii, care se reisculase sub Matei Basarab, s'au rásculat din nou in 1665, cand domnea Constantin Ba-

sarab. Domnitorul a fost silit sä ceará ajutorul lui Racoti din Ardeal fi lui Stefan Vodel din Moldova ; peine!' la venirea ajutorului a fugit la Deirstor. Dupc1 ce reisculatii au fost beituti, Dom-

nitorul s'a intors la Scaunul lui, iar Racoti i-a leisat spre sigarantei doi ceipitani vestzfi, pe Baudi fi pe unul Boro, de neam romein. Dupei ce au reimas kan Boro f cu oftile ceitva timp leingei Constantin Vodei, odinioarel au inceput a-1 durea grumazii, qi boa-

la attita s'au ingreunat, de in trei zile l'au sugrumat...". Lepra sau gubav. Termen intrebuintat de Cronicarul loan Neculce, nu pentru a indica lepra ca board, ci pentru a face o comparalle p. care arata ca, lepra este o boalä nevindecabila, Constantin Duca (1693-1695), gínerile lui Brancoveanu, avand nevoe de baní, a infiintat o dare noua numita Cronicarul spune cá acest bir nou era raná Adra leac, ce se cheamei lepra, sau fistula in peintece...". 6)

Pravilistul bisericesc intrebuinteaza termenul de gubav, gubava, _pentru lepra. and femeía ori barbatul este gubav, casätoria se poate desface

Desparte-se bárbatul de muiare de va fi mifea sau gubavei, afifderea fi muiarea se desparte de beirbat de va fi mifel sau N. Iorga. Istoria Literaturii Romine, vol. II, pag. 391. G D. Teodorescu. Poezii populare romine. 1885, pag. 381. D. Cantemir. Istorio Ierogl., pag, 7. Idem. Hronicul, pag. 347. $incai, 1. c., pag. 66. kan Neculce, tn Letopleeti, vol. II. pag. 248.

www.dacoromanica.ro

19

290

gubav. Si de se va teimpla sei aibei acea boalei muiarea, fi se va despeirti, ahinci bcirbatul sei poarte grijei de hrana ei pânä intru toatcl via(a ei ce va treii". 1)

Aceastä din urmä dispozitie este o prevedere care face cínste tímpului vi Pravilístului,

Gubavul, adied leprosul, navte din cauza raportului sexual intre sotí, in timpul cand femeía este la menstruatie. Cä. spune Pravilistul, femeía care concepe and are menstruatie, navte copil olog sau gubav, sau altei boalei dobeindefte pe imp fi dupe!' cciteiva vre-

me putrezescu-i mcIdularele, sau made sau picioarele, sau alt meidulariu, sau parte a trupului, i acele boale sunt fcirei him& duire

feirei leac". 2)

Boa1á de trup cu necroze de mädulare, nevindecabild, nu-i cle-

at lepra, In Lexiconul Slavo-Romän, din 1649, se spune

gubav" ;

dar in acea vreme prin mivelít, sau miel, se intelegea omul cel mai din urmg, mai tícgos vi mai särac, leprosul, 3) Febra puerperali, este cunoscutä nu cu acest nume, cí cu unul mai vag, moarte din navtere. Pravilistul biserícesc ocupändu-se de femeile care leapädä, prevede posibilitatea mortei ca o consecintä a avortului, ca. spune de multe ori mor $i jale i coconii...". 4) lar Sincai povestevte cazul Pulheríeí, sosia luí Nículae Mavrocordat, cea care vi-a variolizat copiii, vf care a murit din navtere la anul 1716

Vineri inainte de Rusalii, in reveirsatul zorilor, cu putine zile dupei naqtere, a murit in Bucurefti Prinfesa Profiria, care era din Tarigrad, i a doua muere a lui Niculae Mavrocordat, Domnul Teirei Muntenefti". 5)

Ruqata boala, suat termeni din Lexiconul luí Mardarie, din 1649, indíand o board eruptivä, dar farà niel o altä explicatie, Bujoreanu, Pray. Matei Basarab, Invitaturi, 0. 225, pag. 224. Idern,Canoande Sft. patriarh Anastasie, gL 14, pag. 424. Gr. Cretu. Lexicon Slavo-Romin, pag, 218, rindul 2858. Bujoreanu, Pray. Matei Basarab, Canoanele Sft. Vasile, glava 2, pag. 399. 5incai. Cronica, vol. III, pag. 244 Del Chiaro. Revolutiile Valahilor. Traducere de Cris. Cristian, Ia,l, 1929, pag. 45. Gr, Cretu. Lexicon Slavo,Romin, pag. 290, riindul 4404.

www.dacoromanica.ro

291

Blinde ro0i, poate tifus exantimatic, poate altä maladie eruptiva', caracterizä o boalà care a räpus in cateva zile viaja impäratului Iosíf I; povestea o d'a' Síncai dupä. Vagner In 9 Aprilie 1711, fiind mai multe ceasuri in sfat impetratul Iosif s'a bolnewit fi a cetzut la pat; mai 'tided se vedea a avea friguri, dar a douazi s'au ivit bleinde rofii pe trupul lui, care boalei Cu mult mai primejclioaset este celor de vreistei, deceit pruncilor. Intru aceastet boalei ceizeind indatei fi-au proorocit moartea ziceind : Gettafi impetrate !, i chemeind pe duhovnicul s'a gat la

moarte. In 17 April sleibind... au murit in vrei stet de 33 ani".

1)

Este qtiut cä. tifosul .exantematic multá vreme s'a numit $i Maladia ungureascet" ; despre aceastä boalä. pomene$te $7i Sulzer in termenii urmatori ... o greatel care provine dintr'o supra inccIrcare a stomahului fi care poate sá WM' urmetri mult mai rele in aceste (etri deceit intr'altele. Poate at din aceastei cauzei a fi primit un nume special, intocmai ca fi boala englezeascei f i ungureasccl (am uitat set spun ceind am vorbit despre lingoare sau boala ca ferbintealei a Valahilor, cei aceasta boalel se aratei la Valahi ca aceiafi violenta f i cu toate simptomele afa numitei bolt ungurefti) Medicii Valahilor fiind cei mai multi streini, se sperie de numele strein al acestei bou fi-i exagereazei gravit atea. Valeihii o teimelduesc, sau cred di o teimeiduesc, dacei freacei" incet, de mai multe ori, veina sau muschiul care se allá intre degetul cel mare fi arettettor.

Din categoría maladiilor contagíoase, tine $i o boalä, poate gripa, descrisg de Nículae Mavrocordat

la conacul de azi ni era retu fi frig ; suntem bolnavi, nici scl cetletrim nu putem, nici in rettvan sei skim pe acest frig fi in starea noastrei de ssineitate...". 3)

Dintre maladíile veneríce cu caracter contagios, Pravilistul $i Cronicarul cíteazá douä boli frängerea madularului $i frentía,

Fringerea midulariului sau blenoragia, termen care se intrebuinteaza uneori $i astäzi in popor täranul spune m-am &tint" in Sineai, I. c., pag. 231. Citeazii pe Vagner, Hist, Joiephi L pag. 415. Sulzer. Istoria Daciei, vol, III, pag. 56 qi urrnitoarele. N. Iorgs, in Hurrnuzachi, vol, XIV/2. Doc. DCCCCXXII, psg. 949. La 8 Ianuarie 1728.

www.dacoromanica.ro

292

telegänd cu asta, ca s'a bolnävit fie de blenoragie, fíe de vre-o alta' board' venerica. Boala este amintitä de Pravilist cand descrie propríet'afile curative ale hrísolitului, o piatra rara in chípul aurului, pe care de o vei freca, teimaduiafte pre ceja ce au piatrel, cari nu-fi pot lez'sa udul, afifderea $i de dure rea infriingerei meidulariului, $i de stomah, $i de bate lucrurile pcintecelui teimeiduiafte...".

Frentia sau sfrentia, este un cuvant cítat o singura data de Pravile, o singura data sí de Cronici, Spune Pravilistul

,,.,.de va zice neftine altuia frentite, sau geirbove, sau alte, acela, de ar i aräta acest lucru, sei fie cu adevdrat, iar tot sei va corta cela ce va fi oceireit, ca un suduitor, pentru cei nu se pot certa niciodatel stricatii i betegii f i altii ca aceia". 2)

Insamna cà pentru Pravílist, frentítul este un stricat, dar nu un stricat in intelesul moral al cuvantului stricat, ci in inteles de om profund vatamat, bolnav greu, cronic, care nu se mal vindecä, din categoría infirmilor, cari nu trebue í niel nu pot fi insultati. Pe de alta parte, cronicarul Neculce, pomeneste de cuvantul frentít, cu prilejul infiintarei veiceiritului", bir nou pus de Constantin Duca, la 1691. Toata lumea blestema noul bír si pe sfetnicii cari au indemnat pe Domnítor, sa-1 pue

...0 in scurtei vreme agiunse blestemul mai de grab pe Dimitra$cu Ciaurul vel logofeit, fiind sfetnic,

scurtel Dumnezeu

viata, cel muri cumu'i mai reiu, in dub, frentit ; i i se istovi casa lui i trei feciori ce a avut ; se stinse pomenirea lui cu sunet,

mo$iile lui celzurei la maini streiine...". 3)

Nu cunoastem intelesul cuvantului de dub, banuim numai, cá prín asocierea acestor doi termeni in dub, frente, se intelege ca au acelas sens, sunt sinonimi. S'ar mai putea ca dub, sa fíe o boala care insoteste frentía, sau este poate o consecinta a frentiei, Si mai greu este, sa descifräm origina cuvantului frentit, sau sfren-

tit cum se spune in Muntenia. Daca ne ducem la origina Pravilelor, la Farinaccius, din care au fost traduse i adaptate poporului romaBujoreanu, Pravila Matei Basarab, Invatatur. Patriarh. Anastasíe, gl. 35. pap. 441. Idem. Pravile gl. me (45) si gl. 108 zac 5, pag. 55 si 176. Longinescu Legi vechi, pagt 234 kan Neouloe, hi Letoplaag, vol, II, pag. 248.

www.dacoromanica.ro

293

nesc, nu gásim acest cuvant, In Farinaccius se spune ... exemplificat in co qui alteri dicit, quod est leprosas, excomunicatus, ¡afro, spurius, aut infamis...". 1)

$i daca acest cuvánt nu exista in Codul de origina' al Pravilelor, i totuvi traducatorul l-a intrebuintat, insamna ea exista in limba

noastra, insamna cá era un termen cunoscut traducátorului. S'ar putea bänui ca vine dela cuvántul frac", care inseamnä Francez ; acest cuvant se vi gásevte in Pravile: ...de vreame... ce sunt &cinc f omul cela,.. iaste din ¡ara franceascd...". 2) Ori, la sfarvitul secolului al XV-lea vi in secolul al XVI-lea, sifilisul se numea mal framiais"; Turcii Ii spunea molima franca' ,8) Cánd boala a ajuns la noi, celui bolnav nu i se putea spune altfel decit, bolnav de boala franca, frânceasca, de unde poate ca vine cuvántul de frântia, sau frentia. S'ar putea 'panul vi alta origine. In vremea cánd toate boalele

venerice se confundau, asid nu se deosebea blenoragia de vancre, celui bolnav i se spunea cá sufere de frangerea madularului. Bolnavul era &kit, era frántit, de unde, poate, vi cuvantul de frântit, frentit. In Medicina populará, sifilisul se numevte cel perit". $i pentru

cel perit" se descanta: ...in gtit iscatu-s'au, in mäsele, in dinti, in cap, in creerii capului : a junghia, injunghiatu-l'au, a ustura, usturatu-1' au..". 4)

Turbarea, probabil ca era bine cunoscutä., Dimitrie Cantemir dá un admirabil tablou al omului ca vi al animalului turbat ...ca duldi turbati, tdrna imprd ftiind, din gurd aspumd nd i toatd icoana vrclfmclfiei de la inimd in fafd zugrtivindu-fi...". 5) Si cronicarul Ureche pomenevte de cuväntul turbat in inteles de om excitat, 9 lar Pravilistul spune de omul indragostit turbat de dragoste". 7)

Boalele necontagioase. Boale interne, Frigurile.. Prin acest termen, in vremea de care ne ocupara, se inteleg aproape toate boalele interne cari au in simptomatologia lor Longinescu, Legi vechi, pág. 234, punctul 225, nota 926. Bujoreanu, gl. mn (58), punct. n, (8), pag. 64. Longinescu, I. c. pag. 278. V. Bologa. Din Istoria Sífilisulul, pag. 15. G. D. Teodorescu. Poezil populare romine. 1885, pag. 385. D. Cantemin letona Ieroglifici, pag. 258, 267, 309. Gr. Ureche, in Letopisefi, VOL L pág. 208, noti de N. Costin. Bujoreanu, Pravile, glava iv (32) punctul if (39) vi 0. 259 zac 39, pag. 45 vi 245. I.,onginescu. Legi vechi, pag. 188.

www.dacoromanica.ro

294

frisoane si febrä, Aa .de exemplu, cronícarur Miron Costín spune ceind lumea primitivei (libera de miasme), nu cunoftea incei, nici friguri interne..." intelegandu-se prin friguri interne toate boalele interne insotite de febrä, 1) Chiar si Cantemir face aceastä confuziune. El vorbeste de fri-

gurile", care sunt in Moldova cu totul altfel ca in celelalte peirti ale Europei. Ele sunt de obicei foarte ascei cei mai multi care sunt apucali de ele, mor in trei zile, putini ajung criza zilei a ap te a, foarte rari se fac seineitofi. Contagiunea cu aceastei boalei este asa de

pre i afa de puturoase (?

mare, inda locuitorii, dei nu se tem de densa afa de tare ca de ciumei, dar de obicei se feresc chiar de un intim prieten dabolnav".

Evídent cà frigurile puturoase" de care vorbeste Cantemír, friguri cari fac eriza in a saptea zi, si sunt asa de contagioase ea fug de bolnav chiar i intimii lui, nu's friguri palustre. Mai de graba seamanä a tifus exantematic, Totusi, in limbajul obisnuit, atuncí ca si acum, cand se spune frigurí, se intelege mai totdeauna ca-i vorba despre frigurile obisnuite, febra palustra. Febra palustra este bine cunoscuta de Romani, pentrucä au suf erít si suferä i acum din cauza ei. Romanii au cunoscut frigurile cotídiene, terte si cele cuarte. O multime de märturii dovedesc existenia sí cunoasterea tuturor acestor forme, Niculae Costin spune cà in räsboiul luí Stefan cel Mare cu Al-

bert, Craiul lesesc, acesta din urmä dupä ce s'a trudit in zadar cucereasca. Suceava, a primit bucuros sä faca pace fiind i bolnav de friguri Craiul". 3) Craiul Sigismund, urmasul lui Alexandru, cel care refuzase sä-si

dea sora, Elisabeta, dupä Bogdan Vodä cel orb de un ochiu, a porn'a la 4 August din Cracovia spre Moldova, dar in drum Craiul a reimas bolnav de friguri in Leopoiu...".4) La 28 Septembrie 1596, se comunica'. ea' Sigísmund Batorí s'a

bolnavit de febbre terzana in Alba Giulia". Miron Costin, in Letopiseti, vol. III, pag. 497. D. Cantemir. Descrierea Moldovel. Trad. de Pascu, pag. 18. N. Costin, in Letopiseti, vol. I. Apendice, pag. 393. 5ineai. Cronica, vol. II, p. 117, citeazii pe Vapovie in fragmente, pag. 540. Hurmuzachi, vol. 111/2, pag. 213. Doc. CCXXXVI.

www.dacoromanica.ro

295

Paul de Alep, care a cälätorit §i a stat prin Tärlle noastre tre 1650-60, spune cä in tímpul -asediuluí Suc'evei, când a fost gonít Vasile Lupu, era atita groazä.,

de spaimd çi orori, ce ne surprinserd i erau de natura' de a cdrunti pdrul copiilor, ne cauzarei grele boale de friguri, cu paroxisme ferbinti i reci, de cari eu, bietul istoric, fui cdznit de la inceputul lui Tamouz panel la Pentecote, fi de care suferii mari chinur( in timpul unei erni friguroase i geroase".

lar mai departe adaugd : Marti noaptea in 25 a lui muri piosul Conon Soleiman Ibno Zsahr, colegul nostru de la Damasc, de boala adusd din Moldova : friguri intermitente, care ne azneau in toate zilele cede de doud sau trei ori, fdrd ca avem vreun leac, mai cu seamd in noptile cele ghetoase ale er. nei... Nu mancam nimic i numai diminetile, dupd paroxism, in-

ghit eam cede o pictiturd de apd pentru a stinge focul interior. Am fi dat sufletele noastre pentru o rodie...".1)

La 21 Noembrie 1689, se vesteste cä principele de Baden comandantul trupelor imperiale a íntrat in Moldova, dar este bolnav de friguri Il Principe di Badenha la quartana...". 2) Dimítrie Cantemír defineste frigurile de a patra zi, cf artand". 3) La 22 Septembríe 1713, se serie Patriarhului Hrisant cä invdtatul d'asad Constantin... ti se inchind cu friguri quartane, i magia, sd spui Preasfintitului de Drista ( doctorul loan Comnen ), scrie ce sei faca' La 11 Noembrie 1728, Roxandra Mavrocordat, mama Domnítonumai cä noi suntem supdrati de rului, sería Patriarhuluí Hrisant friguri, care ni-au ingenunchiat foarte...". 5) Acelas lucru spune si Cronicarul Anoním, 6) In Croníca Anonima se descrie frumos friguríle de care a zäcut Grigore Ghica i toatA casa luí: zilele acestui Doma, in anul 7236 (1728), fost-au f i boald de friguri foarte multd peste toatd Moldova, care se va pomeni multd vreme, cd nu unul sau doi intr'o casa', ce cdti erau toti Arhiva Istoricl. a Rominiei, Tom. L pag. 84 4i 106. Hurmuzachi, vol. V/2. Doc. CCLXXIV, pag. 178, D. Cantemir. Istoria Ierogl., pag. 13. N. Iorga, In Hurmuzachi, vol. XIV/1. Doc. DXLI, pag. 543. Idem, Hurmuzachi vol. XIV/2, doc. DCCCCLXXXI, pag. 1020. Cronica Anonimi, In Letopoiieti, vol. III, pag. 172.

www.dacoromanica.ro

296

zeiceau fi la prostime fi la boeri, pand fi in casa Domnului au intrat acea boald, din care boatel* Alexandru Bezede, ce era mai mic, au fi murit fi 1-au ingropat in siete Nicolai, cu multd cinste f i slavei ; pentru care Bezede, au meingdiat Dumnezeu pe Grigore Vodei cu allá Bezede, ce 1-au neiscut in ziva sfeintului Grigore numindu-1 iar pe acest nume al sfatului, pre care prin darul lui Dumnezeu ruga sfemtului, poftim sá trdiascd cu procopseald creftineascd. i pre toti dig au fost in casei, i-au ordnduit boala aceasta, fi Mai mai ales pre Domn I-au supetrat aceastei boalei foarte mull, cei alti multi dupei ce îi intorcea, se meintuiau de boalei, iar Domnul nici de cum nu se putea memtui;

cá s'au bolneivit de cu yard fi pemd la Martie nu s'au putut memtui ; numai ccite o zi cloud il leisau, apoi iar Il apucau, cd t fi Domnul se spdriese, dará fi altii toti. Numai cele ce's de la Dumnezeu, îi cu neputintd la oameni. Iarei dupd ce au dat la primeivarti, la luna lui Mai, s'au ridicat Grigorie Vodd din Iafi, cu toatei curtea sa i au mers la meineistirea Bdrnova ; acolo aflemd aer bun fi apei bund, au fezut douei seipteimeini fi de acolo au aflat seindtate, fi au reimas memtuit de acea boalei, fi s'au intors seinedos la Iafi...". 1)

Negresit 61 de n'ar fi in acest citat descrierea accesului paludic, ,care revenea la douä zile, si care a ¡inut din varà si panä in Martie uringtor, ni-am fi putut gandi la o febrä tifoida din cauza gravitatei intinderei acestei boli descrisä. de Cronicarul Ánonim. De altfel nu se exclude posibilitatea asocierei acestor douä. boli. Tindal, autorul biografiei lui Cantemir, spune cá soçía acestui om mare, Casandra Cantemir, fata lui Serban Cantacuzino, fostul Domn al Munteniei, dupä. sosirea lor in Moscova, s'a bolnävit de friguri

Ea era foarte supeiratd cd fi-a perdut patria fi pe consemgenii sdi din Moldova si Tara Romeineascei, ande toate bunurile, ateit ale sale &it fi ale beirbatului sdu au fost confiscate de celtre Poarta Otomand ; Incât in urmei o au coprins nifte friguri, cari prin ignoranta apotecariului au devenit mortale, fiindceii-au dat un purgativ prea tare, fi afa, dupei o boald de ctiteva zile, la 11 Mai 1713; a trecut in viata cealaltd, in veirstd numai de 30 de ani. 2) Credem mal repede cä." au fost friguri hectice, pentrucä o fatà a el, Casandra, a murit tot de tuberculozä, si insäsi Cantemir a murit Cronies. Anoními. pag. 168, Biografía luí Cantemir, in 1st. Imperiului Otoman, de N. Tindal, pp. 801-2.

www.dacoromanica.ro

297

de complicatia ultima a unui díabet rapid, adicá tot de tuberculoza pulmonara,

Dimítrie Cantemír da, sub forma de anecdota un tratament ciudat contra frígurilor, intrebuintat de Caucazieni Un mare slujbas turc, originar din Abazia din Caucaz, a fost bolnav de friguri si de stomah. Pentru a se vindeca a fost sí tuit sei ¡ase medicina la aceia care sunt ndscuti i crescu(i in tdri unde este in uz, iar el sei nu ja alta decdt pasta, care este o meincare foarte pleicutd fi seindtoasti, ce o prepard Abasianii din meiu pisat, dupd ce I-au curdlit mai intdi de coajd" (ar fi mdmilliga de mei dela noi). ')

Boll de plimfini, In Lexiconul Slavo-Romän, din 1649, intgnim termenii junghiu" fi bold, giunghiu". 2) Sunt termení, cari dei nu sunt insotiti de vreo alta explicatíe, totusi credem ca se aplica jungbiului din borne plamânilor. Dintre boalele plamânilor, distingem tuberculoza, singura care pare a fi fost deosebitä de celelalte afectiuni pulmonare, confundate toate intre ele.

Tuberculoza pulmonari, nu-i pomenita de niel un cronicar, de niel un document ; totusi boala exista si era cunoscuta cu un termen care se pastreaza si astazi, oftica, Dimitrie Cantemír este cel dintai care pomeneste despre ofticä. Pentru el oftica este boala hronicd, boald care fine cu anii" ;3) lar supararea mare poate bolna.vi pe cineva, sä'-1 slabeascä si s.-i provoace chiar si tusa ca &Inge". 4) In afara de termenul popular de oftica, Cantemír numeste tuberculoza sí hectica", &and acestui termen toatä greutatea unuí termen tehnic, stiintific. Cantemir povesteste cä Hasnadar Ibrahim Pasa, cel care a fost insärcinat cu ratíficarea pacei dela Carlovít, a fost numit In urma guvernator la Belgrad. Si, pentruca era betiv din cale ,Etfara, Sultanul nu i-a mai dat voe sa vie in fata luí, la Adrianopol, De suparare, Turcul a ctizut in hectica fi a murit". 5) Tindal, biograful luí Cantemir, cel care a tradus Istoria Imperiului Otoman" in englezeste, sí care si-a cules informatiile de la AnD. Contemn.. Istoria Imperiund Otoman, pag. 766, nota. Gr. Cretu. Lexicon. Slavo-Romin, pag. 114, rindul 370 í p. 242, r. 3417. D. Cantemir. Iitoria IeroglificL pag. 9. Idem, pag. 121. D. Cantemir. Ist. Imperiului Otoman, pag. 739, nota.

www.dacoromanica.ro

298

tíoh, fiul cel mai mic al lui Cantemir, spune c.

a doua fíica a lui Dimitrie Cantemír suferea de hectica (phtisis)". 1) Boli de lulu* vor fi fost cunoscute, dar nimeni nu pomeneste de ele, In Psaltírea Scheíana ca sí in toate cartile bisericesti, ínima este mentionata necontenit, dar numaí cu inteles moral, Pe de alta parte, din cauza ignorantei anatomíeí, foarte ades mima este confundata in limbajul popular cu stomahul, cu regíunea epigas'trica, acolo unde de obicei se simt mai tare bataile aortei abdominale aceasta confuzíe de termení se pastreazä si astazi, cad si astazi se spune

inime regiunei epígastrice, sau se spune

"

, am inime ,

la

dízenteríe.

In Lexiconul Slavo-Roman, din 1649, se gaseste un cuvant slavon tradus de Mardaríe, autorul Lexiconului, cu greutate la inimd" , dar fara alta explicatie. Apoi se gasesc termenii chin, viiiiimarea inimei", tot fära altä explica tíe, incat nu-i cu putintasà tim de care inima este vorba. 2) Dimitrie Cantemír vorbeste cel díntai despre izbetcnirea inimei" .

Este boala de care a murít imparatul Mihaí Paleologul, dupe recucerirea Tarigradului, la 1283, 3)

Palpitatiunile de inímä sunt pomenite tot de Cantemir. Rami Mechmed Pava, poet si om de incredere al lui Alexandru Mavrocor-

dat Exaporítul, a fost condamnat la moarte, and i s'a comunicat sentinta a murit in palpitatiuni de 4) De asemení aminteste despre edemele membrelor inferioare, despre picior idropicos". 5) Icterul sau gälbinarea, acest termen 1'1 gasim pentru prima data In Lexiconul Slavo-Roman, a lui Mardarie Cozianul din 1649 narea boala", dovadä certä ca era cunoscutà boala cu acest nume, 6) In Istoria Ieroglífica a luí Dimítrie Cantemir, galbinarea este numita boala impcirciteasce : ...la chip v e flea' i gàlbinicioasä, ca ceia ce in boalei imptireiteascil cad...". 7)

Despre pietrele rosii la ficat si píetrele de la rínichí, am vorbít la capítolul cunostintelor anatomice, N- Tindal. Biografía luí D. Cantemír, in Istoría Imperimluí Otoman, pag. 802.

Gr. Cretu, I. c pag. 262, randul 3827, o pag. 242, r. 3414. D. Cantemír. Hronicul, pag, 477. Idem. Istoría Imperítilui 0 toman, pag. 748. Idem. Istoría, IeroglifícL pag. 110. Gr. Cretu. Lexicon Slavo-Romin, pag. 157, rimdul 1437. D. Cantemir. Istoria Ieroglific, pag. 135 i 396,

www.dacoromanica.ro

299

Borne de stomah, sunt amintite de Cantemir. El spune cä omul trebue sá mánânce cu rost, cá altfel bucatele vârtoase stomahului slab aduc greu" ; ') iar stomahul incarcat aduce greata". 2) Se cunosc hematemezele ea vi hemoragiile hemoroidale, cá sangele care este set' curil, in vine a reimane cu anevoe este". 3) Sincai povestevte cá Pahomie, patriarh a doua oará in Tarigrad, (1512) a fäcut o calgtorie prin Tárile Románevti unde a fost primit bine vi dáruit din belvug, dar cAnd s'a intors

...venind in Selibria, oarecare monah prietenul lui, anume Teodul, i-au dat venin, silit fiind la aceia de unii clirici, care, bandu-1 au varsat ca povoiul (torent) stinge pre gura fi pre din gios i apropiindu-se de moarte l-au pus in cartita fi ducandu-1 in biserica cea mare, cat a sosit acolo, fi-au dat sufletul". Cantemir spune despre Grigore Ghica, cel oträvit de doctorul Timon, c'a a murit sau in hemoroida, sau inveninar. VArs'atura, este simptom de oträvire ; de aceia once värsáturà inainte de a fi aruncatä, trebue arátatá intái la vraci, altfel cel de o ascunde poate fi bánuit cá-i vinovat. Vársätura se numevte i borá.turá Cela, ce ascunde boreiturile omului celui bolnav, fi nu le arata la vraciu mi le vazei, face prepus, cum sa-1 fi otravit pre bolnav".

Otrávitului se dá erbi ca s'a' verse otrava ; cronicarul M.iron Costin povestevte cá Gavpar Vodä. (1619-1620), care uneltea cu Levii contra Turcilor, voia sá ucidä pe boerii potrivnici, vi otraveasca . i intr'd zi oprin...pre Bucioc au socotit du-1 la masa', fi-au scornit voe bund, inchinând la Bucioc cu veselie, au pus de i-au dat &raya. In loc s'a sim(it Bucioc otrdvit fi s'au f i sculat de la masa f i s'au dus la gaza avalad erbi impotriva otravei, date de la un do flor prieten, cä aftepta el D. Cantemir, Ist, Jeroglilica, pag. 60. Idem, pag. 62. Idem, pag. 295. Sincai. Cronici, vol. II, pkg. 132. D. Cantemir. Istoria Imperiului Otoman, pag. 419,

Bujoreanu, Pravile, Glava 10, punctul zi (17) 01 glava 245 zac 17, pag, 28 234,

Longinescu. Legi vechi, pag. 111.

www.dacoromanica.ro

300

una ca aceia de la Gaspar Vodd. Indatd ctit au luat erbi au fi inceput a vdrsare otrava, cu mare cumpdnd de viafd. A doua zi s'au fdcut rdsbolit fi Gaspar Vocki dad vind stolnicului, cd au fiicut bucatele cotlite", I)

Otrava se absoarbe prin stomah §i de aici trece in tot trupul otrava cumplitd otrdvind stomahul, tot trupul putrezefte...".2) Pravilistul bisericesc face deosebire intre varsaturile din betie cele din board de vreo bode!' oarecare". Primele se pedepsesc, celelalte au pocanie cu metanii de facut. Dropica, idropia sau idropizie, este ascita, Intr'un fragment de cronica, atribuit Spätarului Milescu, se spune

cä. Traían ar fi murit de idropie Intr'acelea deci geitindu-se Traían fi spre aceia vreind a se porni sii meargii, boala idropiei viindu-i, i p6nd la Cilicia mergéind, acolo au murit, impdrdfind 19 ani fi fase luni". Cantemir Il spune hidropica Sultanul Soliman (1687), care sufera de hidropicd (boda' de apii)". Cronicarul Ioan Neculce spune dropica, In timpul domniei lui Antioh Cantemir (1695-1700), Lascarache Ruset fiul Cuparului Ruset cel BatrAn, s'a intors dela Rodos unde fusese surghiunit, numai nici de un folos nu fu lui Antioh Vodd, cd veni de la Rodos la Tarigrad bolnav de dropicd, fi peste pufind vreme au murit". 6)

incai intrebuinteaza termenul de idropizie, boala de care a murit Gabriel Betlen, la 15 Noembrie 1629, 7) Documentele straine afirma ca §i Matei Basarab ar fi murit de hidropica Girolamo Trivisan serie Dogelui la 8 Februarie 1642:

Del Prencipe Matthei di Valachia continua l' incertezza et

della vita, et della morte. Li suoi Ministri dicono esser vivo, e

sano, altri affermano essersi falto hidropico...". Miron Costin, In Letopiseti, vol. I, pag. 270, D. Cantemir. 'gorja IeroglificL pag. 51. Bujoreanu, Pravila dela Govora, pag. 103. Pravila Matei Basarab. Invitituri gl. 62, pag. 162. Letoplseti, vol. I, pag. 95. D. Cantemir, Istoria Imperiului Otoman, pag. 606. loan Neculce, in Letopiseti, vol. II, pag. 256, $incai, Cronici, vol. III, pag. 13-14. Hurmuzachi, vol, IV/2. Doc. DXCVIII, pag. 514.

www.dacoromanica.ro

301

La 1694, un loan Mulaimes din Ianína, inching.' o descriere a dropicei, luí Constantin Stolnicul Cantacuzino, 1) Enfracsis, termen medical intrebuinfat de Cronícarul Enache Co-

gälniceanu, Ar fi o boalá care simuleaza sarcina. Dupa etímologia greceasca a cuvantuluí, ar insemna constipatie tare, care merge panä la ocluzie, Cronícarul spune lard ceind au fost al patrulea an, 1753, Ghenarie 1, s' au &Iv eirfit Doamna Soltana, firnd bolnavei incei de ca yard, ziceind

este grea, ci au fost o enfracsis care nu o au putut pricepe doftore .2)

Aceastä moarte care pare sa fi fost provocatä de o peritonitä tuberculoasa, a dat mult de lucru pe vremuri Domnitorului Constantin Racovita, si diplomatiei contímporane. De supärare, de jale ca din prínosul dragostei ce avusese pentru Doamna lui, Racovitä a infíintat spitalul Spiridoniei din Iasi, intru veqnica amintíre a sotiei luí. Herbinteala sau Fierbiinteala, febrä cum am spune astäzi, este simptom de boala grea.

Stefanita Vodä dacä s'a bolnävit afct de greu l'a cuprins herbinteala, ceit pane/ la Tighinea a stätut freinitic, adicei buiguit de hire". 4)

Constantin Copronim, dacä s'a bolnavit, de buba ce-i zice arztraxi, $i deciia mare ferbinteiald...". 5)

Cuvântul de pojar, adicá arsura, se intrebuinteaza de multe ori pentru febra ...pojarul care meinuntaele'mi topia...". 6) Podagra, Heragra sau Podalgie, sunt termeni care indica guta, durerile articulare gutoase. Dimitrie Cantemír Ii spune gutir si explica

ca vine din necumpätul" vietei sí ataca in general cam deodata qi mainile qi picioarele, 7)

Niculae Costin Ii spune podalgie, ca sà arate ca-i vorba de duren i ale pícioarelor ; povestind atacul lui Stefan ceI Mare contra luí

Albrecht Craiul Leqilor, spune ca Stefan 1-a urmärit in Codrul 'CosN. Iorga, in Hurmuzachi, vol. XIV/1. Doc. CCCLVIII, pag. 295, Enache Cogiilniceanu, in Letopiseti, vol. in, pag. 224. Vezi pag. 130 vi urmitoarele. Miron Costin, in Letopiseti, vol. L pig. 372. D. Cantemir. Hronicul, pag. 347. Idem, Istoria Ieroglifici, pag, 271. D. Cantemir. Istoria Imperhilui Otoman, pag. 193.

www.dacoromanica.ro

302

minului mei car cei scriu unii cei era ,Fte fan Vodei in sanie, bolnav de podalgie".

Cronicarul Uréche ii spune podagrie, El poveste#e ca dupa ce Stefan a ocupat Pocutia, LeOi au intrat pe alta parte in M.oldova au fäcut atâtea pradaciuni, ca Stefan a fost silit sa iasa din Pocutia inset', mai mult de boalei ce a avut, de podagrie...". 2) Miron Costin o numeFte podagra sau heragra, PovesteFte ca Radu Voda Mihnea (1623-1626) era om boleac fi de maini fi de picioare, care boalei podagra i heragrei se zice, n'au lardganat viafa indelungat fi acolo la Heirleiu i s'au sfeirfit viala". 8) Despre acelaq Radu Mihnea, Sincai spune ca, pe eand domnea in Muntenia (1620-1623), a e0t inaintea unui sol polonez, dar i-a eqit cu lectica, fiind podagric, 4)

Reumatismul, este citat de Cantemir. El spune ca Sultanul Mohamed, daca a fost detronat (in 1687), a fost tinut la inchisoare timp de cinci ani, dupa care a qi murit unii zic inveninat, dar Cantemir qtie ea Sultanul suferea de rheuma in maini $i in picioare ; mai adaugei aci hipohondria cauzatei prin o profundei melancolie in care ceizuse in timpul arestului seiu de cinci ani, prin care i s'a stors tot spiritul f i pu-

terea de viater.

Pietrele roqii la ficat qi piatra la firunchi, care impiedica lasarea udului, sunt citate de Cronicari í de Pravilist, Spune Croniin carul, ea la autopsia lui Duca Voda s'au gasit 27 de petre herea lui, í deosebi de acestea spun a au mai aflat fi la reirunchii lui de catre steinga alte cloud petre...". Pravilístul aminte0e despre cei care au piatrei i nu'fi pot leisa udul". 7) Diabetul este boala de care a murit Dimitrie Cantemir, Fostul Domnitor al Moldovei, dupe retragerea luí in Rusia, a insotit pe Tar, In 1721, in expeditia din Caucaz. Pe drum, la Colomna a prins a avea dureri de renunchi qi nifte friguri ware ; pre leingd aceasta, din ceind N. Costin, In Letopiseji, vol. I, Apenclice V, pag, 394. Gr. Ureehe, in Letopiseti, vol. I, pag. 177. Míron Costin, In Letopiseji, vol. L pag. 288. $ineal. Cronica, vol. III, pag. 13-14. D. Cantemir. Istoria Imperiului Otoman, pag. 576-577. Vezi pag. 211 n. 2, Bujoreanu, Pray. Mate Basarab, Invitit. patriarh, Anastasie, 0. 35, pag. 441.

www.dacoromanica.ro

303

In ceind se simtea atett de slab, incett trebuia set' stea cate douei-trei zile in pat"; curfind s'a aflat cä sufere de diabetes, adicei scurgerea udului, care intr' atea Il debilitase, inca nu se mai putea pune pe cal". Tarul la läsat in Astrachan, in cAutarea doctorului Policala, In urma interventiei unui medic militar, Englert, Cantemir s'a ameliorat í s'a intors la mi*a lui. La 15 August 1723, il apucarel friguri morteirete, iar scurgerea udului crescuse in afa met'surei , inced la 21 August, a

murit in etate de 49 de ani". i). Tinând seamá cá o fatà qi sotía lui Cantemir au murít de tuberculozä, socotim cà i el a murit de complicatia obipuità a diabetului, axila tot de tuberculozä.

Mwitura de qarpe, se trateazA au cu mai iuti fi tari erbi, sau cu mai moi fi mai blcInde ". 2) In acelaq scop se poate intrebuinta qi. piatra Ahatis, plateá rarä cu proprietäti curative qi cu care cum vei freca cu dei nsa pre om la frunte, se kinteiduiafte". 3) A rincheza, este o boalä ciudatä de care a murit un copil al luí Grigore Ghica, Faptul este relatat de Sincai Uciderea boerilor fi a postelnicului Cantacuzino a fost osemdei de la Dumnezeu trimisá. Oseinda aceasta a ceízut fi pe Grigorie Vodci, dupei ce s'au inturnat el pre 'bit& August, de la oaste (fusese cu Turcii fi cu Moldovenii spre Buda), pentrucci i-au murit pruncul de groaznicei moarte reinchezemd ca cai, carele s'au astrucat in Biserica lui Matei Voder .4)

Boala croata, axila boala care fine cu anii, cum este oftica, dropica fi altele". 5) Spune Camtemir:

... getkeava lungei atocma este

cu boala hronice.6)

Boli ale sistemului nervos. Bolire de cap, este termen din Lexiconul Slavo-Român al luí Mardarie Cozianul, din 1649, Mea' nici o altä explicatie asupra intelesului acestor cuvinte. Cataroi sau paliz, sunt termení intrebuintati de loan Neculce N. Tindal. Biografía luí Cantemir, in Istoria Impar. Otoman, pag, 803. Bujoreanu, Prav. Matei Basarab. Siborul 5-6, gi. 98, pag. 390. Vezí pag. 182 n. 3. *bical Cronica, vol. III, pag. 97, D. Cantemir. Istoria IeroglifícL pag. Idem, pag. 34. Gr. Cretu, 1 e., pag. 126, rândul 699 i pag. 262, rindul 3826.

www.dacoromanica.ro

304

qi Niculai Costin. Domnítorul $erban Cantacuzíno spune acestei boli

dambla". Cuvântul de cataroi inseamnä íctusul apoplectic, el spune cronicarul Neculce, despre moartea luí Duca Vodä

Duca Vodd a fost prins fi dus intr'un fel de captivitate la Liov (Lemberg). Sofia lui, Doamna Nastasia a negociat rdscumpdrarea fi a trimis band rdscumpdreirei prin Ungaria ; dar Ungurii au pus mana pe bani qi oblicind (adicei afland Duca) cd au oprit Ungurii banii, l'au lovit cu cataroiu de voie rea fi au murit in loc".1)

Cronicarul, Niculae Costin, povestind despre cele de mai sus, adaugO, chip explicare, cO a murít de paliz, adicd cataroi...". 2) $erban Cantacuzíno, Domnul Muntenieí, care a jucat un rol, de seamà in räscumpärarea luí Duca, comunica', moartea acestuía, patriarhului Hrísant Notara, intrebuintand cuvântul de dambla A-fi aflat credem qi de moartea bietului Duca Vodd, care a murit de dambla, qi nici n'a avut vreme sii se spoveduiascd ; cum a cdzut, i s'a Fi inchis gura, nici impiirtil fania n'a putut-o lua cu simf in el". 3)

In ala' imprejurare sí Neculce intrebuinteazä tot cuvantul de dambla. In a doua domnie a luí Grígore Ghica in Moldova (1739-41), marele logof Ot Constantin Costachí GavrilitO, fiind la Suceava si mergand la man'dstíre la Sucevita, unde a ospgtat, in dimineata zílei de 28 Februar :

sculándu-se de noapte, sei meargti la bisericd fi efind afard , l-au lovit o amefeald, ce sd zice dambla, de au cd zut in mdlocul mándstirei, qi lueindu-1 feciorii in bra fe, de abia 1-au dus panel

la chilie fi parid in doud trei ceasuri au fi murit...". 4)

In apusul european se spunea apoplexie". Asa, Octavian Bon, reprezentantul Venetiei, comunicd Dogeluí la 12 August 1606, cA loan Neculce, in Letopiseti, vol. II, pag. 223.Dr. P. Samarian. Boala Ductil Vo. di, In Revista Stiintelor Medícale, nr. 9, Septembrie 1932. N. Costin, in Letopiieti, vol, II, pag. 32. N. Iorga, in Hurmuzachi, vol. XIV/1. Doc. CCCXXV, pag. 258, loan Noculce, in Letopiseti, vol. N, paz 386.

www.dacoromanica.ro

305

Hieremia Principe di Bogdania li giorni passati mori di accidenti di apoplesia...".1)

Dimitrie Cantemir intrebuinteaza tot cuvântul de apoplexie. In descrierea ce face asupra mortei tatiilui sail Constantin Cantemir, spune

1

In lama anului 1692-93, pe Constantin Cantemir il durea mij. local renum dolore et urinae emingendae per arenam prohibitae dificultate laborabat". Venind la hifi au sosit acolo fi trei patriarhi. Pe and slujeau to(i trei, Domnitorului i s' a fcicut Mu : Princeps ex pristino morbo non perfecte valetudini restitutus, et nimia longa assistentia, morbi multo acerbioris recidivam

patitur". A fost dus in palat fi s'a afezat la masei cu Patriarhii. Dar la masä nu s'a simtit bine fi scuzeindu-se a liisat sei-i tie local fiul &ILI, Dimitrie Cantemir : sed ingruescente morbo filium suum Demetrium in loco suo ad per fecte patriar-

charum convivium celebrandum sedere jubet, ipse invalehidine ex-

cusatus". Domnitorul s' a dus sii se calce, dar ii era Mu : Princeps ad cubiculum reversas, ut diximus lecto se graviter prosiernit, statim que capitis vertiginem et apoplexiae speciem totam sinistram corporis partem maxime debilitan i sensit, ita ut oculum sinistrum caliginosum et visiva facultate privatum diceret...".2)

Si in alta imprejurare, Cantemir intrebuinteazg tot euvintul de apoplexie

Este vorba despre sultanul Selim al II-lea (1566-1575), care a construit o bae frumoasci, minune. L5'i peinti a nu fi gata f i peretii uscati, sultanul a vrut sit' fie cel dint& care sei fact!' bae acolo, in timp ce varul producea incci emanatiunile sale veninoase". Sultanul, dupe unii autori, a _beiut o bunci portie de vin pentru a paraliza aceste evaporatiuni. Putin dupei aceia a resimtit o durere ward' de cap, apoi i-a venit o ametealci fi in urmil un fel de apoplexie, care dupci 11 zile de continua' indispozitiune...", a murit.3)

In Cronica Balgceneaseä, citatä de $incai, se descrie mai complect atacul de apoplexie al lui Duca Voda ; se spune cat pe cind Duca Voda citen n4te scrisori de-ale Doamnei Nastasia, cind a ajuns la Hurmuzachi, vol. IV/2. Doc. CCLXXX, pag. 289. D. Cantemir. Vita Conitantini Cantemyrii, pag. 76. Idem. Istoria Imperiului Otoman, pag. 336-7.

www.dacoromanica.ro

20

306

a ceti peind la a treia, numai deceit a cdzut pe lavitd, fi se vdita fi nu mai putea vorbi, fi mdinele nu putea sci le mifte fi l-au pus in pat f i dupei trei zile aji murit...". I) Pravilistul cunoaste cazurile de paralizii cu atrofii i contracturi, cind membrul paralízat ramâne uscat, de exemplu, cu mana uscata

...de va fi cu boalei mare, cum rim zice orb, sau surd, sau i se va fi uscat meina dreaptd...", nu poate fi preot.

Le§in, lesínat, este un termen care dupa Pravila bisericeasca ar avea inteles de aura epileptica preotul care lefind fi cade" este oprit de a slují imp'ärtasania, Dupe Cronícari, cuvintul lesin are acelas infeles ca sí De exemplu, Grigore Ureche povesteste ca Lapusneanu Voda f find greu bolnav in 1568, a rugat pe Episcopi, sä-1 calugareasca inainte de a mud, fi veizdndu-1 ei cä ,au lefinat fi-i mai mult mort deceit viu", 1-au calugarit. 4) De altfel era o credinta care-- a persístat vreme í ate odatä se mai aude si astäzi de ea, aceía ca omului gray bolnav sà i se schimbe numele sau sä fie alugarít ; in acest chip se insala boala sí mai ales moartea, sí scapl bolnavul. Neculce povesteste ca in al saselea an al domníei luí Constantin Cantemir, in 1690, a intrat in Moldova Mona cu generalul lor Sobieschí, numai ca í-a apucat o vreme rea de au murit oasteci mai bine de giumeitate inghetatei fi lefinatei...".

Lovitura ce loveste pe om, saw patima cu lovitura ce lovefte pe om fi cade jos de se bate, sau se teivellefte fi-i merg spumele", este f Ara indoiala epilepsia. Epilepticttl are näbädâlci, adicä simptome de boalei : ceia ce'i lovesc näbädâlcile, adicei la ceia ce7 lovesc lovituri f i cad jos de se teivcilesc fi le merg spumele".

Epilepsia este motiv de dívort, numaí daca unul din soti a fost bolnav inainte de a se casatori, lar daca boala se íveste dupa cgs& torie, nu se mai poate desparti $incai. Cronici, vol. III, pag. 137, Citeazi Cronici Biliceneascl. Bujoreanu, Pravila Matei Basarab. Invtturi, glava 94, pag. 171, Bujoreanu, Pray. Matei Basarab, Invitfituri, glava 92, peg, 170. Gr. Ureche, in Letopiseti, vol. I, pig. 222. loan Neculce, In Letopiseti, vol. II, pag. 239, Bujoreanu, Prav, Matei Baaarab, Invitituri patriarh, Anaetaiie gi. 35, p. 441,

www.dacoromanica.ro

307

.... muiarea de va fi avut acea patimei mai dinainte de ce nu se va fi fost blagoslovit cu beirbatul ei, fi se va mtirturisi de mdr-

turii credincioase, atunci degrab se desparte... Iar de va fi ye-. nit acea patirnd muerei, dacd se va fi blagoslovit atunci set' nici o voe, nici putere acel beirbat al ei, sti o despartei, adecti sei o ¡ase, pad infra toatei viata lui, nici intr'un chip...". La fel se prevede í pentru cazul cAnd s'ar bolnäivi bärbatul. 1) Epilepsia se mai numeste si cea nevoe". Dimitrie Cantemir povesteste cä, impä'ratul Zenon (491)

din btluturti fclrei màsurä, l'au lovit cea nevoe, fi attita l'au tinut de mult, cd toti s'au (audit pa au murit ; fi indatei l'au f i ingropat, puindu-i piatrei mare deasupra ; apoi in mormeint iareifi

la fire viindu-fi, au inceput a striga; ce nime sei-1 scoatcl n'au vrut fi mai veirtos imptirilteasa Aridna, sc1-1 ¡ase sti se ntidufeascei, au poruncit". 2)

Aspis este o piaträ rail, care

iaste foarte de treabei la ceia

ce'i lovesc lovituri fi cad jos de se ttivtilesc fi le merg spumele". 3) Din domeniul bolilor psihice avem iarasi câteva stiri de altfel destul de vagi. In genere, despre bolle mintei, Niculae Mavrocordat are o cugetare foarte frumoasä. patimele trupefti au nevoe de narcotice, iar cele ale sufletului, de cuvinte generoase". Tot Dimitrie Cantemir este acela care vorbeste pentru intAia oarä la noi despre Con§tiinfa. Pentru el conftiinta este ascunsul inimei". 5) In pridoslovia Hronicului" (in Prefatä), spune a a scris cu intreaga conftientie (salva conscientia)". Sau orice scriitori streini pentru neamul Moldovenilor, in ceirtile sale instimnat ni-au leisat, veri de leiudat or fi acelea, veri de hulit, ca bunti initnä sei le auzim, Í Cu curatei conftientie, altora sti le povestim". 7)

Infelepciunea, pentru Cantemir, este sub stare a tot lucrul ca cinste a face, sau, dupe!' cinstitele Pravili a triii ; este dreapta fi °reinduita a sufletului inteiriturti... este a omenescului stintitate... ca mult Bujoreanu. Pray. Adel Basarab. Invitur, gl. 234, pag. 225-26. D. Cintemir. Hronicul, pig. 296. Vezi pag. 182, punctul 6. N. Mavrocordat. Paren i si cugetiri, in Hurmuzachi, vol. XIII, nr. 526, p, 436. D. Cantemir. Hronicul, pag, 179. Idem, pag. 10 i 31. Idem, pag. 179,

www.dacoromanica.ro

308

mai vdrtoasei deceit a trupului". 1) lar despre omul intelept, Cantemir spune vorbind la figura : pginei sdreiturei aveind la creer". 2) Amarul iniinei, expresie pitoreasca intrebuintatä de Cronicarul Ureche ca sä arate supärarea cea mare, pentruel atunci ca si astäzi, mima a fost i este socotitä drept sediul sentimentelor de bucurie, supärare, dragoste ori ura, Spune Cronicarul: ce vinei vom putea da celui ce nu poate suferi amarul inimei sale...". 3)

Scirba, este supgrarea mare, cu acelas inteles ca si amarul Psalmistul Scheian Ii spune screibi", iar Coresi ii spune screlbee. 4)

De scarbg, adia "de supärare mare, oricine se poate chiar bolnävi de va pggubi cineva fi se va scdrbi f i de scetrbil va &Idea in boald, fi'fi va nevoi viga lui...". Sau feciorul, de va screibi pre

mumd-sa, mai bine ar fi lui, sel nu fie neiscut".

mima rea, are acelas inteles cu amarul inimei si sarba, Cronicarii intrebuinteaa destul de des una din aceste expresiuni, and este vorba sä se explice cauza unei boli, ,sau a unei morti necunoscute, De exemplu:

Ureche povesteste a Albrecht, craiul lesesc, venind in contra lui Stefan cel Mare (1497), n'a putut isbändi in planurile sale si fiind de inimei rea bolnav", s'a intors fiind bätut de Stefan in Codrii osminului de inimei rea pulin de n'au murit". Cristofor Batori a murit in 1581, unii zic, cei din inimei rea...",18)

Un Ioachim a plAtit 500 de galbeni ca sä capete Scaunul de Patriarh la Constantinopol, dar lucrul s'a aflat, si, and dupä insaunare a vrut sä vie in Moldova, in 1508, Bogdan Vodä nu l'a primit, a ocupase locul de Patriarh contra canoanelor, i atunci Patriarhul foarte s'au intristat i rufinat, i intorccindu-fi calea... bolneivindu-se de intristare, au murit...". Hipohondria si melancolla, sunt consecintele supärärilor mari, Cantemir spune ca. Sultanul Mohamed, care a fost detronat in 1687, D. Cantemir. Divanul, pag. 192, Idem. Hronicul, pag. 244. Gr. Ureche, In Letopiseti, vol. I, pag. 208. 4)1. Bianu. Pral-Urea Scheiani, vol. I, pag. 8, psalmul IV. Bujoreanu, Pravila Matei Basarab. Invitituri, glava 140, pag. 188, Idem. Pravila Bisericeascit dela Govora, pag. 91. Gr. Ureche, in Letopiseti, vol, I, pag. 171 §I 173 Sincai. Cronica, vol. II, pag. 235. Idem, pag. 116.

www.dacoromanica.ro

309

a fost inchis ; lar dupä. cinci ani a murit de hipohondria cauzatei prin o profundei melancolie in care ceizuse in timpul arestului sdu de

cinci ami, prin care i s'au stors tot spiritul fi puterea de viani".1 Cantemir define0e ypohondria" : boala care zmintefte fantazia ; sleibiciunea peirtilor trupului, carile sunt pregiur (de) inimer; iar melanholia inseamnä, boalei de voia rea, peitimirea intristeirei, fierea neagrer. 2)

Turbatul, este omul opus celui amärât, este omul excitat, care nu §tie nici ce face ; spune Pravilistul ; ...de vreame ce iaste un lucru, cum ar fi turbat de dragoste...". 3) Sau cum spune Cronicarul ; 4i aceasta incei sei se ftie, cei prin slobozirea lui Dumnezeu, nereibdcind spurcata faptii, se pedepsesc de oameni Domnii rdi fi turban...". 4)

Firea birbatului cea sireapi qi vrip2a0, este expresia pitoreasc5, a Pravilistului, ca sk indice pe bärbatul nervos, lute. 8) Frinitic qi buiguit de fire, este omul excitat, delirant. De exemplu, omul delirant din cauza febrei produsá de boalä. 8) In afarä de boala, omul buiguit este cel care vorbeqte ce nu trebue, care aiureaa. Cantemir sptme despre cei care neaga latinitatea Rom&nilor cei buiguesc". 7) Sau: pre muritori ii buiguefti" ; mu: ...liliacul buiguiafte fi nici ce poftefte, nici ce greiiafte, ftie". 8) rarsta inaintatà poate fi motiv de buiguialä, a sptme Cantemir ; ...impiedicat de beitrânete fi buiguit de ceiruntefe hind...". 9) Cantemir da chiar o definitie a buiguelei : buiguire, cuveint feirei socotealei", vi-i mai spune §i mateologhia". 19 Când buiguiala se asociazä cu turbarea atunci ni-

meni nu se mai poate intelege cu cel atins de aceste douä infirmitäti ; turbata fi lunateca buiguiturei". 11) 0 D. Cantemir. Istoria Imperiului Otoman, pag. 576-577. Idem. Istoria Ieroglifici, pag. 24 vi 14. Bujoreanu, Pravile gl. iv (32) 01 gl. 259, zac 39; pag. 45 vi 245. Longinescu, Legi vechi, pag. 188. Gr. Ureche, In Letopiseti, vol. I, pag. 208, noti de N. Costin. Bujoreanu, Pravile gl. ka (21) vi gl. 183, zac 19; pag. 38 vi 201. Longinescu r. c. p. 155. Vezi pag. 280 n. 5. D. Cintemir. Hronicul, pag. 110 vi 135. Idem. letona Ieroglifici, pag. 98 o 154. Idem, pag. 119. Idem, pag. 14. Idem. Hronicul, pag. 23 o 101.

www.dacoromanica.ro

310

Dragostea este o boala sufleteasa ce se inchipuiafte cu bella, afWerea cu nebunia, iara afa mai veirtos iaste qi mai rea chinuire de cat acelea, de cat bate...". 1)

Minte asezati, cei intregi la fire sau deafirea, este omul cu mintea intreaga, cuminte. Cronicarii spun ca Antioh Vodä (1695-1700), era om tâneir, ca de doucsizeci de ani, om mare la trup, cinstif, chipif, la minte 2)

Mintea intreaga nu-i totdeauna in raport cu aspectul fizic al omului. Cazul citat cu $tef an, parcalabul de Soroca, cel ucis de Vasile Lupu, este un exemplu demonstrativ, Omul care'si face testament trebue sa fie cu mintea intreagä, mä' car de i-ar fi trupul bolnav : cela ce va sti facet' tocmealei, sau carte, aceluia trebue sei-i fie mintea intreagei i seincitoasd, iar nu trupul". 4)

Cantemir spune cä inaintea imparatului Valentinian (370), s'a prezintat o solie de Geti cei mai deafirea fi mai de frunte". Sau ...in monarhia noastrei cei mai deafirea i mai de frunte sà fie...". 6) Prostimea caracteriza pe omul simplu, nestiutor feiranul cel gros... de va grcli cuvinte feircl de ispravei, Rini cale, de se va cunoafte lucrul cd grdiafte de prostimea lui...". 7) Omul prost nu se poate conduce singur in viata, ca daca, ,,capul ,se ametefte, picioarele dovedesc (inving), i ceind mcIdularele bui-

guesc, lipsa crierilor arate. Intunecare a mirAei, este o expresie frumoasä a cronicarului Miron Costin, ca sa dea o explicatie imoralitatei lui Alexandru Voda, (1620-21) cate a trecut la mahomedanism : care a leisat domnia f i au mers la Sultanul de s'au turcit, la care intunecare a mintei au venit din desfranata faptcl a curviei...". 9)

Lipsit din mhite este cel cu turburäri mintale dupe boala, om care nu-i intreg cu mintea, fara A' fie chiar nebun. Spune Cronicarul Bujoreanu, Pravile gl, xa (61) si gl. 366, zac i, p. 66 i 290. Longineacu, 1, c. p. 285. I. Neculce, in Letopiseti, vol. II, pag. 256. Vezi pag. 262 n. 5. Bujoreanu, Pravila Mate! Basarab, Inv1tturi, glava 285, pag. 252. D Cantemir. Hronicul, pag, 255, Idem. Istoria leroglifici, pag. 162. Bujoreanu, Pravile glava nf (59), punct g (3) si glava 364 zac 3; pag. 65 si 289. Longinescu. Legi vechi, pag. 281. D. Cantemir: Istoria Ieroglifica, pag. 236. Miron Costin, in Letopiseti, vol. I. pag. 275.

www.dacoromanica.ro

311

bolndvindu-se feciorul, Radului Vodd (din Muntenia, 16641669), din care boald lipsise yi din minte, cd ori din fel era aya, ori dintr' acea boalä, cd umbletul lui nu-1 ardta a fi deplin intelept...".1)

Slobivi, stmt oamenii uqurei, nemezati la minte ; termen intrebuintat de Neculce : .Ferban Vodd Cantacuzino voia sd scoatei din Domnia Moldovei pe Dumitraycu Cantacuzino, ca sá pue in locul lui pe clucerul Constantin Cantemir, un bdtrtin de 70 de ani; acestuia impunea, in schimbul domniei, sä nu se atingd de ropiii boerului Gavrilitti pentru cdci el vedea i cunoytea Gavrili(ä pe feciorii lui, cd sunt to(i afezafi la minte, ce o sama' sunt i cam slobivi". 2)

Nebunia sau indricirea este boala omului eqit din fire, De a,. ceastA boalá se ocupa qi Cronicarii i Pravi1itíí, aceqtia din urmI din puna de vedere medico-legal, Pravilistul defineqte pe nebun: nu-i omul cu toatd mintea, eyit din fire'i, nebun... ce va fi den afard de minte...". 3) In Psaltirea Scheianä, omului nebun se spune buiac". 4) Cantemir nume0e nebtmia intunecarea mintei", care este mai grea clec& a noptei". 5) Acelaq lucru spune §i Niculae Mavrocordat

Bolile trupului cu ced cresc cu attit sunt mai invederate, pe oind cele ale sufletului ajungeind culmea, robesc cu totul pe cel suferitor, yi-i räpesc once simtire". 6) Dimitrie Cantemir, punând in gura altuia cela ce el insu0 serie, afirma cä nebunia este o boala a carei isbucnire se poate prevedea dupe anumite simptome. Pentru a dovedi acest lucru povesteqte

In 1705 a fost numit Ciorbuli Ali Paya in postul de mare vizir ; intr'o zi, dupd ce i s'a prezintat ambasadorul Frantei, FeNiculae Costin, in Letopiseti, vol. II, pag. 21. loan Neculce, in Letopiseti, vol. II, pag 227. Bujoreanu, Pravile, gl, ne (55), punctul a (1) si glava 359 zac 1; pag. 61 si 286. Longinescu. Legi vechi, pag. 266, 4)1. A. Candrea. Psaltirea Scheiani, pag. 196, rindul 18. D. Cantemir. Istoria Ierogl., pag. 270. N. Mavrocordat. Pireri i cugetiri, in Hurmuzachi, vol. XIII, nr. 37, p, 419.

www.dacoromanica.ro

312

riol, Vizirul a spus:

Acest infidel sau este nebun sau set' ftiti cd in scurt timp ifi va perde minfile. i aceasta adause el, o deduc din frecventa mifcare a ochilor sdi, din agitatia corpului sdu, din ufurinta gesticulatiunilor sale, fi din suspinarea sa continuer. qi, acest pronostic s'a adeverit in mai puf in de una sau doud luni de zile ; ceici in adeviir Feriol a inebunit fi a fost afa de furios, incett a trebuit sei-1 tina legat in fiare". 1)

Pravilistul deosebe0e nebunia subit5 de cea care vine mal lent deosebegte nebunía dragosteí qi nebunia beçíeí. Cunoaqte nebunía pe-

ríodic5 : Cela, cesi cand fi ceind nebun, iar nu in bate zilele, cum s'ar zice, patru luni este nebun fi cinci, fase luni iaste infelept". 2) Nebunia periodich se pune in 1egAtur5. cu fazele lunei la schimbarea lunei fiind de boala ce avea turbat f i tulburat sil fie socotea"; a) lar Niculae Mavrocordat spune : Ca fi bolle trupefti, afa f i cele sufletefti se intorc de obicei...". 4) Nebunul nu-i responsabil in tímpul nebunieí lui i nici nu trebue pedepsít cei agiunge'i lui, certarea cd iaste nebun fi fiírd de minte...".

In cazuri dubioase numai Vraciul cunoa0e pe nebun. Iar sotii se despart in caz de nebunie. 7) Dar, dei Pravilele spun c5, nebunii nu se pedepsesc, totmí cronícarul Enache CogAlniceanu, poveste0e cá in timpul domniel batrhnului Calimah (1758-1761) un fecior de boer, Ilie Canta cam nebun

fi semef", a ucis o slugä, care'qi serba nunta, pentrucà nu s'a dus imedfat cand a fost chemat de Me, Príns, Ilie Canta a fost biigat la inchísoare §i Wat in timpul domniei fluluí luí Calimah (1761-64), ca pe un ucigaf de oameni", far rudelor lí-a trecut repede sup5.raren, mantuindu-se de un nebun, ceici totdeauna se necisteau fi ei cu faptele lui cele scetrnave, care nu lipseau niciodatei de la el". 9 D. Cantemir. Istoria Imperiului Otoman, pag. 777, nota, Bujoreanu, Prav. gl. ne (55) punct. g [3) í gl. 359 zac 3; pag. 61 i 286.Lon.ginescu. Legi vechi, pag. 266. D. Cantemir. Istoria Ieroglific6, pag. 270, N. Mavrocordat. Piren i o cugetiri, In Hurmuzachi, vol. XIII, ni./ 560, pag. 438. Bujoreanu, Privile, gl. f (9) punct kg (23) si gl. 360 zac 23; pag. 26 i 231-32. Longinescu, I. c,, pag. 99, Vezi nota 2; punct z (7). Bujoreanu. Prav,, gL ka (21), punctul i (6) gi gl. 183, zac 6, pag, 37 si 201. Longinescu, 1, c., pag. 153. Enache Cogilniceanu, In Letopiseji, vol. III, pag. 245-246:

www.dacoromanica.ro

313

Nebunia poate fi sí de ordin moral, nebunia omului dezordonat moralmente. Cronícarul loan Neculce spune cä Antonie Voda Ruset a fost un om foarte cum se cade, dar coplií luí au fost níste nebuní : Fost-au fi feciorii lui Antonie Vodei desmerdati, feirei de Mai;

umblau prin tarei cu multi feciori de mazili nebuni, era,* Cu deinfii, de feiceau multe giocuri fi betii fi nebunii, prin teirguri fi prin sate boerefti, de luau femeile fi fetele oamenilor cu deasila de'fi rddeau de deinsele ; ce nu numai a oameni pro?ti, ce f i a oameni de frunte fi de cinste...".1) In Cronica Bäläceneasa, citat5. de Síncaí, gäsím un alt nebun moral, pe $tefänitä Vodä (1659-1662), din Moldova :

4tefdnitti, feciorul lui Vasile (Lupu) Vcklei, fiind Domn la Moldova fi temeir se desmerda fi feicea lucruri copileirefti fi nebunefti ; nu ceiuta trebile domniei, ci curviile, nu numai cu partea femeiascei ci fi cu partea beirbeiteascei, cd cuconii Moldo-

venilor cei frumofi, ateita s'au imprumutat, cdt nu erau in stat sei pleiteascd feirei de paguba sa acea datorie. Mai feicea de aceste nebunii $i atunci ciind efea la preumblare fi la vanaturi, cei punea pe boeri pe cai turcefti fi efind la cezmp, poruncea de le lua &dude fi le da calea, iar caii nefiind domoliti la multi li-au feicut primejdie de moarte. Era fi un helefteu mare, fi deasupra lui foifor domnesc leingei casele cele domnefti; de acolo pe multi boeri ii arunca in hele$teu fi apoi realea, deci scold rzdu-i din apd, ii imbreica in'haine domnefti. De acestea fi de altele facea .5'tefeinitei Vodei, pentru care toti it urase". 9

Pentru vindecarea nebunieí este bung apa in care s'a frecat topazía o piaträ scumpä, cu proprietäti terapeutíce, 9 De fapt bolle sufletesti sunt greu de vindecat, ch. rdutatea boalei doftorii o teuneiduesc, iar boala sufletului, leacurile apotecarilor nu f tiU... " . 4)

Indricit i In.dricirea, sunt termení intrebuintati in Pravilele bisericesti, símilarí cu nebun si nebunia. Uneori acesti termeni se g6sesc impreuna in aceías frazä.: ... carele se indreiceqte de va fi nebunind totdeauna, de va spune f i va huli...". 5) loan Neculce, In Letopiseti, vol. II, pag. 213. Sincni. Cronica, vol. III, pag. 95. Citeazi Cronica Biliceneasci. Vezi pag. 181 puuctul 2. D. Cantemir. Istoria Ieroglifici, pag. 264. Bujoreanu, Pray. Matei Basarab. Rispunsurile lui Timotei, Intrebarea 3, p. 409.

www.dacoromanica.ro

314

indracitul nu-i lasat sä intre in biserica sd nu zicd cuveint rdu f i scdrnav... sá spdimeze i sá sminteascd gloata oamenilor...". 1). Pentru Pravilist nebunul este sub stäpanirea diavolului, de aceia nici nu se poate vindeca un nebun, fb'.ra numai cu rugaciuni, Probacä aceasta credintä a facut ca azilele de nebuni sä fie a§ezate numai in preajma bisericilor, mai ales pe langa manästiri. Cel stapanit de diavolul poate fi furios, nebunie furioasa, care bu

reclamä mäsuri de paza exceptionale

Muiarea neidufitd de Duhul necurat, adicd in care ldcuiafte Duhu hitlean i nebuneafte attita at o leagd cu lanture, ca nu se omoare, sau pre 'altul sd vatdme...". 2) Alteori indracirea nu-i decät aparenta, produsa de herea neagrd":

... de se va supdra neftine de herea neagrd, cum s'ar pdrea di se indnicefte... far de va fi adevdrat indrdcindu-se...".8) Logodna se stria cand bärbatul sau femeia se va birui de dracul fi se va indrdci...". 4)

Indracirea este motiv de divort, totu0 despartirea nu se face imediat barbatul trebue sa a§tepte trei ani dela bolnavirea sotiei,

iar femeia trebue sä aqtepte cinci ani De va avea neftine muiare care se indrdcefte, acela set' nu o despartd, ce sd o aftepte ani trei, deci de se va teimeidui, sd o ; iar de nu se va isbdvi dupd acei trei ani de acea patimd a dracului... sd o ¡ase f i sd la alta. 44$4derea i muiarea de se va tdmpla sei vie la bdrbatul ei patima ca aceia a dracului, trebue aftepte cinci ani...".

Daca insä a fost candva indracit i inainte de nuntä atunci de grabd sd se despartd...". 5)

Sunt insa qi Fete biserice$ti, care nu admit sub nici un cuvint divortul in caz de indracirea unuia din soti. Printre aceqtia este Timotei din Tarigrad, 6) 8tnoreanu. Pravila Matei Baiarab. Invtturí, glava 92, pag. 170. Bujoreanu, Pravili Matei Basarab, Rispunsul lui Timotei, Intrebarea 15, pig. 411. Idem, rispunsurile patriarhului Niculae, pag. 412. Idem, Invitituri, glava 178, pag. 198. Idem, glava 233, pag. 225 ai gi. 416, pag. 309. Idem, rispunsurile lui Timotei. Intrebarea 15, pat. 411-12.

www.dacoromanica.ro

315

Somnambulismul, este cunoscut Pravílistului mírean din 1646, &gel citeaza. cazuri de somnambulísm, petrecute aiurea, vi acte fgcute de somnambulí in tímpul somnuluí ipnotic, farg ca s'a vtie ceva De vreme ce multi s'au geisit de au feicut multe fi minunate lucruriin somn, fi daca sei defteaptei, nu linea minte nimica, ce au flicut".

Faptele comise in tímpul somnului se pedepsesc cu mía', afara de cazul cand se va dovedi ea sa face cei doarme".1) Sugestia. Termenul este módem, dar fenomenele de sugestie erau cunoscute celor vechi. Cronicarul Neculce ne da un frumos exemplu relatív la sugestía luí Barnovschi Vodg, caz relatat mai sus. 2) Dimitrie Cantemir devi foarte invatat totuví crede vi relateaza cu multa convingere un caz de sugestie :

Un fost soldat a ceizut in boalei foarte grea, inciit toti medicii U leisaserei, ceici corpul lui era plin de nifte ulcere ureite, care ii cauzau nifte duren i teribile. Pe cdnd zeicea in aceastei stare deplorabild, veni la el abatele memeistirei Mauromola, fi-i promise cei cu ajutorul Fecioarei Maria, feiceitoarea de minuni, il va inseineitofi, dacei va renunta la schisma papista fi va trece la credinta bisericei ortodoxe. Bolnavul in speranta inseineitofirei, a acceptat aceastel propunere a monahului. A fost dus in md neistirea Mauromola ; aici i s'au citit ziva f i noaptea rugeiciuni

fi in douzeci fi patru de ore, s'a inseindtofit complect". 3) O altei poveste de sugestie ni-o dd tot Cantemir.

Un Turc foarte ínviltat, a studiat afa de mult, cei a ajuns fantast peina la nebunie. El ifi imagina cid o musca ii sta mereu pe nas ; musca fugea dacei o gonea cu mema, dar se intorcea imediat inapoi in acelaf loc. Toti medicii care erau pe atunci In Constantinopol au fost consultati in aceastei privintei, dar n'au

putut ajuta la nimic. In cele din urmei, un medic francez, Le Duc, a geisit mijocul cel bun sei-1 vindece de aceastei boald fi sei-1 convingd cei totul nu-i nimic, ci numai o imaginatiune... Cdnd

a intrat la bolnav, a fost intrebat daca' vede musca de pe nasul Turcului ; el a reispuns cei o vede fi afa fi-a cdftigat toatd increderea bolnavului. Dupei aceia i-a prescris nifte beiuturi reci Bujoreanu, Pravile gl, x (60) punct a ji d (i II 4), vi gl. 365 zac I vi 2; pag. 65 vi 289-90.

Longineseu, pag. 283-4.

Vezi pig. 220 n. 8. D. Cantemir. Istoria Imperiului Otoman, pag. 650,

www.dacoromanica.ro

316

inofensive, sub numele de purgativ sau doctorie laxativd. In urmd

a scos un curitaf $i'l puse incetisor pe nasal bolnavului ca fi cum ar fi voit sd tae musca fi imediat i-a ardlat o auiscd moartd, pe care (o avea) in mad anume pentru asta. Turcul veizand musca moartd, exclama' : cu adevdrat asta-i musca care m'a necafit attita vreme. ,Fi'n acest chip s'a vindecat de aceastd curioasti imaginafie", i)

Legat, om legat, om impotent din cauza farmecelor. Cel de leaga'

bilrbatul, sau muerea, sd nu se impreune", nu poate fi preot. Impotentului i se spune cä nu'qi face datoria deplin" ; sotia impotentului nu poate invoca acest cusur, ca. sä* motiveze o purtare imoralä

Muiarea ce va face preacurvie, fi de va vrea sei Fuviiiascd, sd zicd, cum beirbatul ei n'a fdcut datoria deplin ce au fost set' faca', cum face barbat ca himeia sa,..". 9 Impotenta marturisità este motiv puternic pentru divort, dar numai dupä trei axil dela nuntä, nu imediat :

Desparte-se nunta si dacti vor trece trei ani dupd ce se face nunta, fi nu pot sd se amestece beirbatul ca muiarea, dupd cum

fac oamenii, fi el va mdrturisi di adevdrat nu poate sii se amestece" , 9

Sigismund Batori qi-a trimis muerea sa Maria Cristierna la pärinti, au pentru ca' nu o au iubit vreodatd, au cum scrie Paltie, pentru cd au fost legal de Ioana Baba,", 4)

Legitura, se spune de omul care este legat, ea sufere de legalurei", Acest soi de autosugestie se intinde nu numai in sfera genitala, ci in toate directiile ; un om se poate bolnAvi sau poate fi bolnävit prin vreo legaturä., de once boalä. In acest chip, legatul sau legatura fac parte din clasa farmecilor, sprijinite numai pe puterea de sugestie din afarä' sau de autosugestie. Credinta in acest fel de legAturi era ap de mare, ca Pravilistul se ocupä mult de ele, ca de ceva perfect real. Cälugärului cánula nu-i D. Cantemir, Iitoria Imperiului Otoman, pag. 783. Bujoreanu, Pravile gl. si (16), p. v (2) si gl. 212 zac 2, Pag. 33 si 221. Longinescu, I. c. pag. 135. Dr. P. SameBujoreanu, Pravila Mittel Basarab. Invitituri, gl. 217, pag. 223. rían. Divortul din calm/ de boall In legislatia veche rom Rev. de Igieni sociali nr. 7, 1931, Sincai. Cronici, vol. II, pag. 279.

www.dacoromanica.ro

317

ingaduit dupa Pravita, sa. faca bae, i se iarta si i se recomanda baía, daca are vreo legit-turd" : Ceilugeirului nu se cade,., set meargei la bae nici intr'un chip, lard de o boald oarecare mare fi de o legeiturel",

Sam : Cand nescine va ceidea inteo legeiturei qi inlet:, boald". 1) Cantemír descrie o bung parte din credíntele si superstiVile Moldovenílor, care rectmosc drept baza. sugestía si autosugestia. Ni-am ocupat despre aceste lucrurí cu alt prilej. 2)

Intoxicatille cu gaze. Emanatiunile de gaze toxíce sunt cunoscute. Dímitrie Cantemir povesteste cazul sultanului Selim al II-lea, paralízat sí apoí mort din cauza varului (care) producea incei emanaliunele sale veninoase", 3)

Tot el povesteste un caz de intoxicatie cu gaz de carbuní. Imparatul Jovian, care a urmat luí Iulían Apostatul (363), a murit de moarte naprasnica, ca intrdnd inteo casd de curdnd albitd ca var fi fiind vremea cam rece, au aprins cdrbuni ; noaptea, duhul ceirbunilor fi a varului, sei-1 fie ineiduFit". 4)

Boale externe. Din cadrul maladiilor externe, avem in primul rand oarecari cunostinte despre rane si ranirí, pe care Pravilistul le descrie cu destula amKnuntime din punct de vedere medico-legal. Termenii eel obisnuíti pe care ii intalnim mereu sunt :

A vitima sau a bete% termeni generici cu care se arata omul ranit. In Psaltirea Scheiana din 1482 se intalneste cuvântul de vdteimaf", sau vateirn fi eu vindec". 5) Pravílistul spune : ... de va fi undeva vdteimat, sau si mort... sei giure pentru velkimeiturei...". 6)

Vitimitura sau betejitura, sunt termení cu care se arata efectul sau urmarea ranirei ; cu inteles mai larg se intrebuinteaza pentru a arata in general pe omul suferind, vatamat de once altä boala, sau din vreo imprejurare oarecare, Bujoreanu, Pravila bisericeasci dela Cover*, pag. 104. Vezi pag. 164 0 urmit. Vezi pag. 305, n 3. D. Cantemir. Hronicul, pig. 253. L Bianu. Psaltirea Scheiani, vol. L pag. 7 f 1. 497. Bujoreanu. Pravile. Pricina L punctul zi. (17) 0 a 296 zac 17, pag. 7 ii 256. L onginescu, I. c., pag. 5.

www.dacoromanica.ro

318

Cantemir povesteste ca', fiul imparatului Alexia Comnen, in

1143, s'au julit putintel cu lancea la o mind, ce lancea fiind otreivitd, rana aceia nici o doftorie n'au mai primit, i afa, dintr'acea pujiná betejiturd, rdul peste tot trupul leitindu-se ", au murit. 1)

Sau : Stefan Batori, craiul Poloniei, a murit in Grodno din Litvania, la 13 Decembrie 1586, precum i-au fost ursit cu mult mai inainte Astrologul, adicd at va muri in Grodna, nu fdrii rand, ce s'au i intdmplat, ceici cdzand mai nainte noaptea intr'o latrind, se vdtilmase...".

Ranele, se deosebesc in rane de moarte í rane care nu produc moarte,

Gel ucis de multi, de va avea i rane multe, f i dintr'acestea uncle sunt de moarte, iar altele nu sunt de moarte". 3) RAnitul trebue sà." se caute ,cu vraci, sa asculte prescriptiile vrad ciului si s'a. nu iasä din cuvintul luí, altfel vina unei eventuale morti

nu mai cade in sarcina celui care a ranit. Expertiza ranelor o face vraciul, dar si judeatorul are datoria sä cumpäneasca daa rana intereseaza un mAdular de cele mari, sau din cele mai mici. Pravilistul se ocupà si de ranirile urmate de hemoragii face' cu aceasta rane sá margd sange...". 4) In ritualul bisericesc, micile hemoragii pe nas sau din gingii au o important'a de care trebue s'a' se tie searing, Dupg Pravila bisericeaseä, epistaxisul la un preot constitue un p. kat ; se disting dota cazuri

... mai nainte (de Liturghie) de'i va cura slinge din mas ", de'i va cura dupd Liturghie...", iard sdngele, sä sape groapti ingroape, sau arunce la mare sau in rdu, iar de'i va cura din ding, sd nu slujeascd Liturghie". 5)

Pentru a se putea vindeca, omul nu crutg niel o durere, nici un sacrificiu : .cineva pentru memtuin(a a tot trupul i pentru paza vie1) D. Cantemir. Hronicul, pag. 389. 2)- Sincal. Cronica, vol. II, pag. 235. Citeazi pe Eust Gyulaffi. Bujoreanu. Pravile, gliva nz (57), punctul f (9) gi glava 362 zac 9; pag. 63 si 287. Longinescu, Legi veal, pag. 271. Hujoreanu. Pray. gl. kg (25) o gl. 185 zac 6, p. 38 ei 202. Long. I. e p. 155, Idem, Pravile Matti Buena), Invitituri, gl. 97, pail. 171.

www.dacoromanica.ro

319

(ei, fer, foc fi tdiare a unuia sau f i cloud meidulare, ardere, tdiare fi de tot de la sine lepeidare, mdcar cd cu mari chinuri fi duren, insti sufere fi primefte...".1) Pentru a usura vindecarea ranelor, doctorii prescriu odihna : aripa dreaptd mi-am betejit, deci, pentruca sii se indrepteze, cdteva zile in odihnd sel ma aflu, doftorii mi-au poruncit". 2) Niculae Mavrocordat scrie : fiecare cautd leac pentru rana.sa", si adaugä : pentru fiecare rand este un leac". 3) Ranele vechi se vindecä. greu 0 las. urme : rana veche fi adâncd prea lesne a se kimeidui... anevoe lucru este", cl la rand rea f i grea, mehlemul $i leacul de fi se afki", insä semnul grozav, locul odinioard betejit... pomenire cu dosadd rdmtine". 4) lar Niculae Mavrocordat spune : . mdcar cil ranele sunt vindecate intr'un chip, dar cicatricele reimein...". 5)

Pravilistul bisericesc spune at ranele produse cu ferul, se vin-

deca cu Sardion, o *tea scumpa, care ar avea proprietatea de a vindeca ranele, 6)

Notiunea infLtärei ranelor cum si a intregului organism a fost cunoscutä din cele mai vechi timpuri, In Psaltirea Scheianä se spune de exemplu: putrezird ranele mele".7) Acsinte Uricarul vorbind despre Cetatea Hotinului, face 0 C001.paratie minunatä intre o rank' infectatà si numita Cetate, dupe urma cireia suferea intreaga MoldovI, la anul 1713 : I

,..precum ceind are un trup o rand in vreo parte, bolndvefte

tot trupul fi sldbefte, fi 'fried cad nu se grijefte acea rand fi incepe a se ld(i, aduce tot trupul la primejdie fi la moarte...". 8)

Pe de altä parte, Pravilitul cunoaste ranele morale, sufletesti. dintr' acele cuvinte se va !Ifni omul

De exemplu, spune Pravilistul :

D. Cantemir, Igtoria Ieroglificii, pig. 51-52. Idem, pag, 284. N. Mayrocordat. Pireri ,i cugetiri, in Hurmuzachi, vol. XIII. nr. 185 oi 187, pag. 423. D. Cantemir. Istoria Ieroglifici, pag. 212. Mehlem insamni unsoare cu care

se alujesc Tirulicii la rane". Istoria Ieroglifici, pag. 15. Vezi mai sue pag. 162 n. 6 yi 7. N. Mayrocordat, Cugetiri, in Hurmuzachi, yoL XIII, nr. 565, pag. 439. Vezi pag. 181 punctul I, 7)1, Bianu, Psaltirea Scheianii, vol. I, pag. 118. 8) Acsinte Uricarul, in Letopiseti, vol. II, pag. 158.

www.dacoromanica.ro

320

cateodatä ranele morale sunt mai rele ca cele trupe$te, cad mai bine ar fi cuiva cu o mie de rane a se rdni, deceit odatel pacoste i dosadd deaproapelui seiu a priva birui

la inimei

Be.;

cinui". 2)

Fístula in pintece, este termenul cu care se compará lepra, cu gAnd sà se arate cht de grozavá. $i de nevindecabílä este aceastä boalà, fistula. Exístenta termenului dà dreptul sà credem ea fistula altor regiuní, fistula nevindecabilg era bine cunoscutg pe atunci, 8) Ulcerele externe, termen intrebuíntat de Miron Costín, pentru a indica in general afectiunele externe , and lumea primitivei,.. nu cunoftea.., nici ukerele externe.". 4) Bubele, se pomenesc de ele, nu la om, ci la oí, oaia buboaser Pravilistul spune s6 se goneascg alugárul care grAe$te cuvinte urite curmezifate" ca inste ca o odic buboasei, ca sei nu umple i alte oi de bube". 5)

Apostema, insamnà buboi m'are cu puroi. Termen pomenit de Cantemir ; Sultanul Selim a plecat din Constantínopol, dar in cale a fost

apucat de o violentei ferbinteald prin tot trupul ; seingele 'ardea, fi un acces de friguri Il tormenta. In ziva urmdloare se trezi cu o apostemd mortald in yate, care atat era de chinuitoa-

i mai ales in pi-, cioare, s'au contras fi au secat cu totul. Un chirurg abil Il tae rq, inced i se pelt-ea cei toti nervii trupului,

deschide apostema qi aplicei bate remediile pentru a inleitura veninul boalei; dar se vede cei moartea este inevitabild, ceicibuboiul obstinat sfida toatii arta medicaid, veninul pestilent seldti In tot trupul, i dupei patruzeci de zile de cele mai crude sufeSelim ifi del sufletul,..".6) sunt lezíuni superficíale de provenientä diferith. Cantemir spune

.teilpile, prin aspre i ascutite steinci ceikand, mi s'au

bei-

$icat". 7) z (7) p. g (3) o gl, 242 zac 3, pag. 23 o 228. Longineieu I. d, pag. 85. D. Canternir, Istoria Ieroglifiel, pag. 102. Vezi pag. 289 n. 6. Mimi Costin, in Letopiseti, vol. III, pag. 497. Bujoreanu, Pravile,

Bujoreanu, Pravila laisericeasek dela Govora, pag. 118. D. Cantemir. Istoria Imperiului Otoman, pag. 247-8. Idem, Istoria Ieroglifici, peg, 278,

www.dacoromanica.ro

321

Sau 'Asid provenite din intepaturile albinelor ,,albinele trupul le beisica. la ficati le streibil tea". Sau: acele ticeiloase albine prin matele i ficatii peitrunserei, de unde adeveiratil infleiciune scornindu-se sub pielea ursului, isvoarei de apei pururea pisititoare purceserel...". 1)

In Medicina populara, medicina anonima, se gasesc o suma de termeni pentru unele afectiuni externe A bubd" sau bc1ficarea ", sau buba rea ", pare a fi pustula maligna ; acelas in-teles pare a avea si cartita", pentruca in deseantatul acestei boli, se 'Unirá o multime de animale dela care se poate lua cartita. Babe dulci", par a fi impetigo. Sgaiba", este o bubulita n icä, o sgarietura. PuFhele", sunt aftele bucale. Udma", sau uima", este adenita. Acelas inteles are si scurta",

Vana", pare a fi limfangita. sunt umflaturile din amigdalite. ,,Bolfa" este o umflatura mai atare. Buboiul" este furonculul, si reideicina bubei" este dopul purulent al furonculului ; lar cucuiuI", este varful furonculului. Sulzer spune ca Valahii sparg abcesele cu cataplasma' de foi de nalbei mare, fierte cu miere f i ceapei, sau se deschid cu cutitul". 9

Imflat sau umflat, este locul, regiunea sau organul inflainat, edematiat. Obrazul de va fi imflat", nu-i dovada de vrasmasia bärbatului. 4)

O legatura prea stransa pusa pe 01 poate umfia limba. Nicolae Costin povesteste ca dupel beiteilia dela Stiinilefti, Dumitru Cantemir a fugit, lar in locul lui a fost numit caimacan, Lupu Costache Vornicul ; dupei 40 de zile, acesta a fost pus in lanturi de gät f i obezi la picioare fi dus in cetate la Varna. Breincoveanu a dat atunci 300 de lei comandantului ceteitei de Ii-au mai slcIbit legeiturile cei ,,dcum li se inflase limbile in gurile lor de lantul ce avea in grumaz ; coit vrea hi mai zclbovit nescosi, acolo a hi perit".5) D. Cantemir, Istoria IerogliflcL pag. 187 L 121. G. D. Teodorescu. Poezli populare ron:Cine, pag. 358, 359, 365, 366, edit. 1885. Sulzer, 1. e, pag. 56 i urmitoarele, vol. III. Vezi pag. 215 n. 7 o pag. 217 n. 4. N. Costin, in Letopisetl, vol. II, pag. 116, 21

www.dacoromanica.ro

322

Pentru durerile carisunt fi se chiam'd umfleituri", sà ungí cu zafir frecat cu lapte de muiare, sau cu sardion, pietre scumpe, bune de leac, Parte secara a trupului, insamna gangrena uscata. Se mai spune $i m'adular putred, sau rana putrezita, cu acela$ inteles de gangrena. Spune Psalmistul Scheian : putrezirei rancie mele. 1) Partea uscata sau madularul putred se tae, se desparte de trupul sanatos, Niculae Costin, citand pe Cicero, spune ...precum se tae une(le) incheeturi a trupului, cari, neaveind sdnge, seacei, fi seicate vatelmei $i cebra peirti seineitoase a trupului..." 2)

lar Pravilistul bisericesc spune ca preotul caruia i s'a luat darul se tac de la biseria ca un medular putred". 9 Stricat, picior stricat, insamna a piciorul nu mai este bun, este vatamat. Stricatii intra in randul betegilor, a infirmilor, a celor care nu trebue insultati pentru infirmitatea lor, pentru cei nu se pot pedepsi niciodatei stricatii fi beteagii $i altii ca aceia...". 4) $i pravilele biserice$ti condamna pe mi cari insulta' un infirm Cine' f va bate joc sau va reide de orb, sau de fchiop, sau de surd, sau de alte betejuni, acela sei se afuriseascd". 5) Cel betegit de cineva, trebue ingrijit de vinovat, sau in contul vinovatului, ca, spune Pravilistul : Cel veitelmat, sei se tdmeiduiascei de la cela ce 1-au betejit". 6) Dupe invatamintele hipocratice betegii nase din inpreunarea bär-

batului cu femeia, cand are menstruatia.7) Cuvantul de stricat, cu inteles de infirm, se gase$te $i in Cronica Balaceneasca, citan.' de Sincai

In &Italia dela Finta, dintre Matei Basarab ft Vasile Lupu o ghindd au stricat pe Matei la picior...", dupe care Matei fiind stricat la picior, zeicea fi cerca teimckluire...".8) I. Bianu. Psaltirea Scheiani, vol. I, pag. 118. N. Costin, in Letopisetí, vol I, pag. 448, apendice X. Bujoreanu, Pravile Matei Basarab, Canoanele Sf. Aposta, glava 28, pag. 235. Idem, gl. in (45) punctul e (5) 11. 108, zac 5 pag. 55 0 176. Longinescu, I. C., pag. 234.

Bujoreanu, Pravila Matef Basarab, Canoanele Sf. Apostoli, gl. 56, pag. 315-16. Idem, Siiborul I, gl. 5, pag. 319. Vezi pag. 13 n. 1, $ineai, Croniei, vol, III, pag. 57 0 59,

www.dacoromanica.ro

323

Albata pe °chi, este pata alba sau leucomul, loan Neculce povesteste

Radtr Vodei, fdceind nuntd cu fiul seiu Alexandru Vodei, domnul muntenesc au luat pre fata lui Scarlat celui kogat de la Tarigrad... fi av6nd fata lui Scarlat albalá pre un ochiu, nu

au avut vialei blind cu Alexandiu Vode i; fi au trimes Scarlat ferman imp:dreitesc fi fi-au luat fata de dupd Alexandru Vodd,

de au dus-o la Tarigrad fi au dat-o dupd un grdmeitic anume Mavrocordat...".1)

Bolnav de °chi. Se pare ea' in vremea de care ne ocupam, boalele de ochi erau foarte frecvente. Cronicarii dau numeroase exemple, 'rasa nici °datä nu specific& in ce anume consta aceste boale,

Niculae Costin spune ca Bogdan Vodei (al 4-lea, 1568-1572), perzeindu'fi neidejdea de domnia Tdrei Moldovei, fiind fi bolnav de ochi... s'a dus la Mdsk fi acolo fi-au sfeirfit viala...". 2) La fel graeste si Grigore Ureche, Bogdan a fugit la Lesi si bolndvindu-se de ochi, de nu geindea de domnie", s'a dus la Mosc, 3) In alt.& imprejurare, Miron Costin vorbeste de o boala de ochi, care, dup.& ce s'a vindecat, a revenit dup.& ch.tva timp, adica s'a rasbola, Bolnavul, Radu Mihnea 1616-1620), s'a dus tocmai la Tarigrad pentru leacul ochilor

Radu Vodei spre acest al treilea an a domniei sale cele rdsbolit la ochi... fi sin gur au pohtit la impeireilie

Glinted, s'au

set-i vie mazilie, sä poatei merge la Tarigrad pentru leacul °chilor...", 4)

In Lexiconul Slavo-RomAn din 1649 se spune

om ceiruia

cura puroi din ochi, urduros", sau : inpeiinjeneascd, zahrdneascei ochiul", termeni arora desi nu li se adauga nici o explicatie, totusi spun destul prin ei însäi. 5) Cantemir spune cá ochii bolnavi, cu secretii sau urdori, se numesc ochi puchinofi" sau ochi urdurofi".6) loan Neculce, In letopilieti, vol, II, pig. 184 punctul 21. N. Costin, In Letopiseti, vol. I, pag. 457. Gr. Ureche, In Letopiseti, vol. I, pag. 224. Miron Costin, in Letopiseti, vol. I, pag. 268. Gr, Cretu Lexicon Slavo-Romiln, pag. 127, rindul 717; pag. 237, r. 3312. D. Cantemir, Istoria Ieroglifica, pag. 107 si 299,

www.dacoromanica.ro

324

Ochii bolnavi trebue ferili de lumina, caci lumina soarelui ochii bolnavi, intunecare (éste)". 1)

Pentru tratamentul bolilor de ochi se recomandá, apa de topazia, o piaträ scumpa bunk' de leac, lar Cantemir spune c'ä ochii orbului din naftere sped-and prin ,stiupit ç tinei, le de fchide luminile". 3)

Se cunostea chiar i ochelarii, aci spune Cantemir la capitolul batranetei iatei cä din doi ochi, patru iti trebuesc". 4)

Boalele de urechi, sunt cunoscute in parte, Asa de exemplu, se spune c. boala de ureche se vindeca numai cand ii vorba de destuparea lor ; and insal bolnav organul auzirei", nu mai este leac, urechea astupatei leacu'i este, cei cu ce ar fi astupatei, sa se scoatei ; iar caruia organul auzirei este betejit fi de tot surd, nici cul prea lesne, nici traSnetul tunului, nici buhnetul tobelor, spre simtire a o aduce, nu pot' g Tragan, este o urnflaturä. la gat sub forma de tumora, care aduce moarte celui care o are. Ar fi, poate, ceva asemanator umflaturei

pieptului la vite, anghina la cai. Popular, tragan, este o plantä ale

card frunze se pun la buba calului" ; poate cà de aici deriva si termenul de trk,an, din trägäna, a trage indelung rägetul, räsuflarea, 6) Dimitrie Cantemir spune ca daca Cantacuzino a ajuns la Consprimit intr'un mod atat de dur, fi cu tantinopol Caimaccimul vorbe at& de aspre incelt de spaima a capital polipul in grumaz, din care apoi la trei zile a si murit in prinsoare". 7) Polipur de care po-

meneste Cantemir, ar fi un termen aitat in acele vremi, in %rile Apusului ; ar fi vorba de chiagul cruoric ce se gaseste in cavitatile inimei la autopsie ; dar aceasta explicatie este bunä. pentru polip ", pentru tragan" ni se pare mai plauzibila ipoteza aratatá de noi mai sus, Negresit cä in afara de cazurile enumerate aici, culese de prin Pravile i Cronicari, in acel timp se eunosteau si alte boli din domeniul Patologiei externe. Asa de exemplu, Dimitrie Canternir pomeneste de buza de epure" : buzei creipatei ca epurii, care la Turci se numefte Gieduk". 8) D, Qantemir, Istoria Ierog1ífic, pag. 218, Vezi pag. 181 pnnctul 2. D. Cantemir. Hronicul, pag. 197-198. Idem. Divanul, pag. 174. Idem. Istoria Ieroghfic, peg. 247. Lazar $iineanu. Dictionar Universal. D. Cantetnir. Istoria Imperiului Otoman, pig. 494. Idem, pal. 155.

www.dacoromanica.ro

325

Negel este numirea moldoveneasa a negilor Costach Cavrili(ti, ce se poreclea Negel, cá avea un ne-

gel in nas din naftere.".1)

Faptul ea." se pomeneste de operatii mari, de doctori care tae si coase cand se betejesc grumazii si gatlejul, sau cand se varsa matele, 2) dovedeste cb." Patologia hirurgicala era si ea mult mai cunoscut5,

decal rezulta din datele Mate aici, Tot atat de mult au fost cunoscute si interventiile mesterilor dibaci in reducerea luxatiilor, in bandajarea unei fracturi, in ridicarea muschilor sau masajul, interventii care fac parte din domeniul Medicinei populare. Sulzer scrie ca Valahii vindeca' usor, in chip foarte ciudat, durerile salelor sau ale madutarelor, sau cand are vreo scrantitura : se apucei bolnavul de cureaua pantalonilor sau de brckinar, fi-1 scuturei afa de tare, ptind infra oasele in articulafiile lor. Pentru duren i de mzjloc, bolnavul se intinde jos Cu burta pe peingint baba doctorifei Il calcil peste ?ale pad declarti cei i-au trecut durerile. Cu meftqugul lor, se incumet set dreagei frtinturi de picioare, cu indrile (alele) cu cataplasme i ierburi. Dar ce indurd bolnavul i cat de schilodit ese din aceste tratamente, e upr de imaginat". 3) Franturile de citatiuni de pana alci, grupate de mine in raport cu diferitele ramuri ale medicinei, dupe cunostintele de astäzi, nu sunt decat o foarte slaba reconstituire a cunostintelor generale care dominau. medicina timpurilor de care ni-am ocupat. Totusi, oricat de incomplecte, oricat de simple, uneori chiar ridicole, studiul acestor franturi, ni-au dus la concluzia fermä, ca cunostintele medicale din acele vremi, la noi, au fost aceleasi ca si

Apusul European. Cu nimic n'am fost inferiori sau mäcar in urna acestui Apus. Un studiu comparativ ce s'ar lace din acest punct de vedere, nu numai ca ar fi foarte interesant, dar ar dovedi din plin temeinicia afirmatiunei noastre.

Pe de alta parte, este neindoios cá aceste cunostinte, bune sau rele, au fost numai la indemana oamenilor stiutori de carte, oamenilor car' simt nevoia de a afla i de a sti ceva nou. Multimea mare, la noi, ca si aiurea, a ramas strainà de medicina. Asa ca, boggia exactitatea cunostintelor medicale a fost totdeauna in raport direct cu loan Neculce in Letopiseti, vol. II, pag. 386. Vezi pág. 158 n. 5. Sulzer, 1. e., vol. III, pig. 56 i urmitoarele.

www.dacoromanica.ro

326

inmultirea cárturarilor, a mtdicilor vi cultura ion Ava se face ca la noi, numai dela inceputul secolului al XVIII-lea, decand Domnitori invatati ca Dimitrie Cantemir vi Nicolae Mavrocordat au fost in fruntea Taxilor Romanevti, de and doctorii au prins a veni gi a se stabill la noi, cunovtintele medicale se raspandesc tot mai mult, lar numarul celor care se intereseaza de medicinä este tot mai mare. Curand incepe sa se simta nevoia cartel romanevti de medicina. Si, din anul 1760, gasim primul manuscris romanesc de medicina, probabil o traducere ; in acest manuscris se randuesc frumos toate cunovtintele medítale din citatiunele culese de noi in Cronici vi Pravile. Este o punere la punct a cunovtintelor de atunci, exacta, in care

se fac indreptarile necesare cunovtintelor mai vechi, in raport cu momentul in care s'a scris acest manuscris. Inborderat sub nr. 933, acest manuscris din anul .1760, a fost donat Academiei Romane de catre D. A. Sturza. Este un caet mare, in-folio, cu 162 de file. Se compune dintr'o prefata scrisa grecevte, o

scare, adica tabla de materie vi textul serse cu lítera Scris frumos vi uvor de citit de tine cunoavte aceastá litera. Intreg manuscrisul merita sä fie copiat in litera de astazi, pentruca, nu nurnai ca ne pune in curent cu cunovtintele vremei, ci ne lamurevte vi asu.pra termenilor medical' romanevti de pe atunci, cat vi intelesul lor exact. Noi am copiat o pqrte ; aici insa nu putem da decat scara" continutului cartel.

Cartea 1. Care cuprinde pentru alesele boale capului.

Cap, L Pentru durerea de cap. Pentru durere de cap din vin. Pentru jumeitate durere a capului. PP

PP

,, I) 11

§ 10. § 11,

§12,

durerea capului din reicealei. lf usceiciune fi umezealei. prisoseala seingelui. ff ,, fi zemurile veninului. ll ff zemurile cu flegmei. ff ff 11

P)

f1

1P

ll

II

,,

If

If

If

ff

ff

fl

ff

ff

stomah. rand sau din ceizeiturcl. friguri. pe jumeitate iar inveiteiturd. ff

PP

care tine multei vreme. 5 13. La fieftece durere de cap, invelteitura. PP

ff

www.dacoromanica.ro

327

Cap, 2. 11

3.

I,

40

11

11

5. 6, 7. 8,

Pentru, intunecare, ametealei fi turbare. .tremurare fi luare din iele. II epilepsie qi cei ce se nebunesc din luna', apoplix-ie adicd cataroi. cei smintiti din minte ce vorbesc aiurea. litargie adicd cel ce doarme dus. ,, cari, adicei veiteimarea lucreirilor stelpdnitori afarei din 11

gg

11

1/

suflare, 9. 10. I, 11. I, 12,

tinere fi apucare ce's in chip de nebuni. ce doarme in somn fi iar altul ce nu poate dorna.

II 1/

uitare adicei pierderea tinerei de, mintg fi nebunie. manie adicd nebunia cea rea. melancholia. f 13. 14. spaimei adiccl zgdrcirea vinelor. 15, Tot pentru aceastei patita!". 16, Pentru guturai. 17. efialt, adiccl neilucire, inecare fi spaimd Cu rdsdrire din 11

11

1/

11

vis.

Cartea I Care cuprinde pentru bolile mddularilor capului, precum ale ochilor, urechilor, nasului, limbei, dintilor, gurei, gin giilor, omuforului fi a gdtlejului. Cap, 1, Pentru durerea de ,chi. f, 2, durerea de urechi. cea din leiuntru durere de urechi. 3. 4, gleisuirea si tiuirea urechilor. ,, durerea Fi umflarea zgeirciurilor de la urechi. 5. 6, grea auzire fi asurzealei. curgerea seingelui din alas. 7. II 8, alte boale ale nasului. broasca de sub limbeí adicei limbaritd fi altele. 9. 11

11

1f

11

11

11

11

1/

11

10. 11.

12. I,

13. 14. 15.

16,

11

11

,, 11

11

15

11

rdni cari se fac la cerul gurei fi imprejur la gurd. putoarea fi mirosul greu al gurei. durerea dintilor. rufata fi durerea gin giilor. patimile omwrului. durerea de la rcIddcina limbei. durerea gd tului fi a gedlejului.

www.dacoromanica.ro

328

Cap,17, 18.

Pentru durerea de la inghifitoare. creiparea qi spargerea buzelor. ,,

Cartea 3. Care coprinde pentru bOalele pieptului gi 'pentru cele dintr'insul, pldnuinii fi Mima. Cap. 1, Pentru tuse fi reiguqealei. 2. dispnee adicei grea suflare fi neiduh. ,, junghiu. II 3, fl If

stenosis, durerea din jurul pleimemilor care se zice

if II

scuipare Cu puroi, f i reícire la piept.

ff

5. 6. 7.

f i enbronia. scuipare ca seinge.

II

ofticei.

If

80

fl

II

9.

If

beitaia inimei fi mi$carea iute a pan tecelui. sfeirfiturei f i lefin 0 sleibiciune.

4. II

Cartea 4. Care coprinde pentru boalele stomahului $i ale matelor. Cap. 1. Pentru neputinta stomahului. § §

1.

Pentru greatei fi plecate. nepoftei.

2,

pofta cdineascei.

foame lard sat. Cap, 2, Pentru vdrsarea bucatelor fi nemistuire. § 1, Pentru icnire fi sughitire. If

§ §

2. 3,

11

§ 4,' '..

Cap, 3, f,

4. 5,

nemistuire adicei ref' mistutre.

fierbinteala fi arsura stomahului. umflarea peintecelui.

ff

turburarea stomahului.

Il

sete AIM' meisurei,

Pentru durerea stomahului adicd durerea de inimd. 1, 11

6.

1f

If

7.

If

rr

8.

If

II

9.

II

coliccl fi incuiarea peintecelui. bolborosirea qi durerea matelor. Millie!' urdinare.

lienteria ached' scoaterea bucatelor nemistuite fiind matele subtiri. disenterie adicei boala de inimei. scremet adied acel ce nu poate eqi fi face mace.

www.dacoromanica.ro

329 § § §

1,

2, 3, 4,

§

Pentru criipdturi la gura curului. cobordrea matului curului adicd efirea dosului. limbrici.

dracontion, pentru negi ori ghinduri.

Cap. 10. Pentru traji. criiptituri, umfleituri, pentru efirea dosului, pentru fis-

11,

tule de la cur. Cartea 5. Care cuprinde pentru patimele cele din Iduntru, adicti pentru boalele ficatului, ale splinei fi ale altor ostroave. Cap. 1, Pentru volvurarea adicd arsura fi umflarea ficatului. 2. lar pentru aceasta. 3. ,f

40

It

5, 6. 7.

If 11

§ 1. § 2,

Pentriz inchiderea ficatului. multe fi ostibite bode ale splinei. g, 11

gellbinare.

,1

skibiciunea care vine din lduntru.

11

dropicd.

Pentru umflarea din pä cand se face patecele ca toba. apa care infra pan trup fi sel umfld la bate partile. 11

Cap. g, Pentru melanholia cea cu ipohondria. 11

9,

ff

100

§

1.

patima ce se numefte scorbutul, stricarea sdngelui. patimile reirunchilor fi pentru piatrd. If Pentru mai nainte pazd de durerea rdrunchilor. uniflarea cu puroi qi vdtdmarea la rdrunchi. 11

11

volvurarea rdrunchilor. curgerea de sdnge din rdrunchi.Cap, 11. Pentru bolile bd ficei fi a oprirei udului adicei fipigo (?). Pentru celce sei pifd sange. cel ce sei pifd feird voe. volvurarea fi impuroiarea beificei. § 4. ranele fi tragerea beificei. 11

§

4.

11

piatra care se face in beificd. oprirea udului.

l

efirea cea grea a udului adicd cd sei pifei cu greu. picarea udului adicd numai picd cdnd set pipi. trecerea udului, adicd once ar bea in pat sd pifei. Cap. 12, Pentru multe feluri de boale la boafd fi imprejurul lor. § 1, Pentru rana boafelor. §

7.

§ §

$. 9,

ti

11

www.dacoromanica.ro

330

Pentru umflarea boafelor, §

f3,

,,

,,

aruncarea scimcintei feirei voe. neputinta lucreirei sulacului.

volvurarea fi durerea boafelor fi a pielei. Cap. 13. Pentru boprogire fi surpare. 14. indurerea incheeturilor fi pentru podagrie. ,, 15, durerea falelor. §

5.

11

gg

Cartea 6. Care coprinde pentru boalele pcirtei femeefti, adicei pentru °setbite neputinti cate se inteimplei la mueri. Cap, 1. Pentru oprirea firei adicei-a curgerei dupei hind. 2. peste meisura mergerei firei. ff cea feircl vreme lepeidare fi.nafterea copilului. 3. f0 4, curgerecr din matca muerei, puroi. veitelmarea poftei de impreunare fi pentru polla im5. f 11 11

preunclrei cea feirei meisurei. 1?

bolneivirea femeilor fi a veicluvelor din amor ca cum le-ar prinde frigurile.

6,

inecarea meitcei.

11

7. 8. 9. 10, 11.

go

120

reinirea meitcei.

13. 14. 15, 16, 17,

umflarea care se preface in boalei la matcei. candle cad se face la make!".

11

11

if

ff

ff

11

1, 11

aruncarea fi umflarea meitcei. umflarea fi dropicarea meitcei. ingreunarea fi impetrirea meitcei. volvurarea fi infierbinteala meitcei.

inchiderea fi astuparea meitcei, grea naftere a copilului. cele ce se inteimplei mai naintea nafterei fi dupá naftere, patimile muerei, inveiteiturei pentru teimelduire.

If

18,

steirpire fi nerodire. Ceite lucreazei firefte pentru zeimislire.

Cum sei cunofti pe o femee deplin grea. Cum sei cunofti de iaste grea cu fecior au fat&

Cartea 7. Care coprinde pentru felimea frigurilor. Cap, 1. Mai nainte cunoftinte obicinuite pentru friguri. www.dacoromanica.ro

331

Cap, 2. Pentru frigurile_ din bale zilele. 3.

ff

5. 6.

fl

frigurile de a treia zi. frigurile de a patra zi adicei cartana. frigurile ce sei numesc cu arsurei.

11

frigurile cele peiseiclito (?) frigurile cele indeseirt. kingOare f i frigurile cele cumplite.

7

01

ff

8/

II

9.

pele çi frigurile cele cu pele. veirsat i stemlici.

11,

ciumeí.

Tclmeiduiri, oseíbiri fî cuviincioasele la aceasteí Ooaleí d ciurnei. §

3,

Pentru camfora. Pentru zmirnea. nitrat ce sil chiamei iors (?), adicei lacrime de cerb. ciumei adicei gellca ce sil zice ciumei. 11

ciumei de inveitelturel. oseibite melduiri i pazei.

Pilda bolnavului celizi ciumat.

Cartea 8, Care coprinde boalele cele din m'arel ale trupului. Cap. 1. Pentru umfleituri ca puroi i beisici. 2. plesuvie i cilderea de pár. 11

11

ff /I

11

If If ff

if f,

3. 4.

chelie. 11

durori, bube, umfleituri, bcIsici si buboi.

5. 6. 7.

8. 9. 10. 11. 12. 13. 14. 15.

16. 17. 18,

sugiu.

foc viu. 1)

reie.

ceircei. ff If

If

inghetarea meidularelor.

arsurei de foc sau pentru opeirire la vreo meidulare. pecingine ci pentru alte reisufleiri rele. uscarea meidularelor.

11

11

zgezrcirea meidularelor.

ceind cade cineva din loc la oseibite rane i veiteimeiturei. cangrena i sfacel. mala franta adicei sfrentie. (Vez i pag. 292 qi 293). www.dacoromanica.ro

332

Cap.19,

Pentru lepra*.

Pentru rufatil la obraz. acrohordon fi bondrabici adinefti. 11 11

Cap,20, §

1.

11

,, I, 11

§

4.

11

hrisul cu a ctireia apti iaste otrtívitoare. argintu viu qi zmantu. ipsiz (?):

0

burueni fi erburi otrtivitoare de obfte.

11 11

ff 11 11

,, ff 11

ff 11

ff II

§ 27. § 28, § 29.

antimonia.

sandarah, ibar fi oricioaiccl.

ff

§ 23.

fel de fel de leacuri in potriva celor otrtivitoare, erburi, mademuri fi mufceituri.

11

11

§ 10,

ucirminia (?), 4:dice!' zmticnefte.

Pf

11

ft

bureti otrtivitori. iosciamos. mauragora. aconit. coriandu. conino, cucutci adicti man gura. afion. liman. izia. ptiianitin.

mufcarea albinelor, fi viespelor. mufcarea de omizi. mufcarea de scorpie. mufcarea de nevtistuicti. mufcarea de stkrpi fi de fopcIrle. mufcarea de aspidti. mufcarea de g ti rp i de apti, vasiliscul fi ancle, salamandra, inghitire de lipitoare, broafte de baila-, gärgtiuni, butristidon (?), streche fi pidiocampi (?),

cei mufcati de ctiine turbat yi pentru patima temerei de tipa, cei mufcati de oameni, mli nainte pazti de oträviri. bucatele $i bduturile cele otreivitoare care sunt obicinuite la noi.

www.dacoromanica.ro

333

Cap. 21, Pentru boalele cele de obgte ale copiilor celor mici, mai ales pruncilor, at& pentru cele de afarei cat i pentru cele din leiuntru. Inceputul. Pentru a cunoaqte pruncul ce se nafte de iaste sdnedos sau nu. § 1, Cemd are pruncul multä arsurd i aprindere.

Cand if ese ofipt pe ,capul lui ori alte bubware. Pentru rdsufleirile dare es la copzi din spurceiciune i allele, Cand sd deoache §

5,

Pentru speriatul copiilor i ref' sdrire din somn. turburarea i neliniftirea copiilor. epilepsia copiilor. amortirea fi nemi$carea copiilor, curgerea fi volvurarea urechilor, If 11

reinile cele din gurd fi pentru creiptiturile buzelor copiilor.

§ 11, § 12. § 13, § 14. § 15, § 16.

durerea i putrezimea din gurd. mancarea de dinti i cre $terea lor.

11

11

ff 11

ff

§ 26.

urdinare. e$irea dosului. scremet fi geMet.

11

limbrici.

/1

surpare a boa$elor sau umflarea la boa$e. buricu cand se umflei $i ese afar&

11

frectituri $i opeirire.

11

bube cu puroi i alte umfldturi ale copiilor. boalele ce vin la copii din desimea çi rdsdrirea peirului, volvurare i aprindere cu durere de cap, pruncii care horceiesc fi reigufesc,

ff

pruncii care nu pot vorbi,

11

inteircarea pruncilor.

11

11

§ 33,

broasca de sub limbd sau limbarita. tusea copiilor çi guturai. durerea gatului $i a inghititoarei, astuparea i ingreidirea carilor, sughitare i veirsare, durerea inimei sau a pantecelui. cand se umflei fi-i ese afard din loc peintecele. cand i se inchide pantecele.

Traducatorul sau poate autorul acestui manuscris nu descrie toate boalele din aceastä scarbl. El se opreste la cartea cincea, patimele cele din liluntru".

www.dacoromanica.ro

334

Bodele animalelor. Inainte de a trece la alt capitol, se cuvine sä adäugäm cateva cuvinte asupra boalelor care au secerat in acele vremi vitele i alte animale domestice, care au fost ví sunt bogätia de cApitenie a Românilor.

Documentele streine vi cele romanevti nu ne dan níci o desluOre din acest punct de vedere. Totuvi, pentrucä folclorul medical pästreazg o multíme de descântece vi de vfäji mäntuitoare pentru boalele dobitoacelor, trebue sa admítem cä an fost vi pe atunci destule mijloace ví mai ales destui mevteri improvizati in veterínari priceputí in clutarea acestor boale. Dar, veterinari de meserie n'am avut. Dealtfel níci Apusul european n'a stat maí bine. Prima vcoarä veterínarä s'a infiintat in Frarrta, la Lion, abía in anul 1762, nu de un veterinar de meserie ci de un cunoscator indrägostit de caí, Claude Bourgelat. Prin celelalte täri ale Apusuluí s'au infiintat colí veterinare abía dupe 1800. La 'noi, se pomenevte de viterineri" de meserie, pentru prima oarà, in anul 1833, in timpul ocupatiei rusevtí,1)

Putinele date ce am putut aduna pfing acum in aceastä chestiune, sunt urmätoarele 25 Noembrie 1542. Suntem in vremea domniei luí Petru Rarev in Moldova. S'a intamplat atunci sä.' se bolnAveascà un cal frumos al Domnitorului, care 1-a trimis Bistrítenilor, impreunä cu un potcovar, ca sá fie cäutat vi vindecat acolo

Misimus hunc fabrum nostrum cum uno elegante equo nostro claudicanti ad civitatem, ut sanaretur. Proinde rogamus Dominacionem ut equus post sanacionem rursus nobis metteretur...".-2)

Dupe o lunä, la 21 Decembrie 1542, episcopul Tezaurariu Gheorghe Martinuzzi, scrie din Giläu, Bistrítenilor, tot pentru calul lui Petru, Vodä equum Petri Wayvode". 3)

Este anul and s'a típärít Pravíla bisericeaseä dela 1640. Govora, in care se vorbevte de oaia buboase, alugArul care gräeste cuvinte uräte curmezifate", trebue alungat, cäci iaste ca o oae buboasei, sà nu umple f i alte oi de bube", 4) Dr. P. Samarian. Din trecutul medicinei veterinare. Buletinul Asociatiei Generale a Medicilor veterinari, nr. 7-8 din 1933. N. Iorga, in Hurmuzachi, vol. XVII. Doc. DCCXCVII, pn, 429, Idem. Doc. DCCC, pag. 430. Bujoreanu, Pravila Bisericeasei dele Govora, pag, 118,

www.dacoromanica.ro

335 1646. In Pravila lui Vasile Lupu típärità in acest an, se vorbeste despre omul turbat de dragoste".1) lar despre omul turbat pomeneste si cronicarul Ureche : Domni re-ti

i turbati...". 2) 1651 In Pravila din acest an a lui Matei Basarab ,se vor-

beste despre muscátura de sarpe, care se trateazá au cu mai iu(i tari erbi, sau cu mai moi f i mai blande". 8) 1690. Cronicarii dau foarte rari si foarte scurte stiri despre moartea vitelor, si atunci o fac, nu ca s'A descrie boala, ci ca insire o venga mai mult la lungul lant al necazurilor poporului romfinesc. Asa, loan Neculce, aminteste de epidemia din Noembrie 1690,

care a distrus cavaleria luí Sobieschi, cel care intrase in Moldova s'o prade ; era o iarnä, asa de grea au murit oastea mai bine de giumeitate, de li-au rámas cai caretele i puscele cele mai mari... Zic, cei nici Craiul, mai n'au fost avemd cal sei incalece... fi lovise o boalei de mureau ci oamenii i caii...". 4) rele

Este anul and domnescul scriitor, Dimitrie Cantemir, a compus splendida poveste alegoría: Istoria ieroglificd". In aceastá carte, oamenii vremei, oamenii politici, sunt infälisati in hainä de animale, Caracterele fiecáruia din actorii acestei feerii, sunt redate prin insusirile bune sau rele ale animalului ce intrupeazg. Ici colea se presará precepte medícale, termeni .de medicina si numele multor boli din cele cunoscute pe atunci. O descriere osebit de frumoasá face Cantemir despre turbare si simptomele ei 1705.

... ca trupul duláului se cleitina i ca cum de duh rdu burat ar fi fost, cu fálcile cáscate, cu buzele lásate i cu balele aspumate, cuvinte cu stropi i stropi cu cuvinte amestecate, tr'acest chip a imprásiia incepu...". Sau: .... din neiri pufnind, pieptul isbind, din cap tremureind, din meini arunceind, ca picioarele, ca duldi turbaii, tárrza impreistiind, din gura aspumemd i toatá icoana vreismeisiei de la inimd in fata-si zugrävind...". Bujoreanu, Pravile, gl. iv (32) yi gl, 259, zac 39; pag.45 sí 245.Longinescu. Legi vechl, pag. 188. Gr. Ureche, in Letoplseti, vol. I, pag, 206, noti de N. Costin. Bujoreanu, Pravila Motel Basarab, Siborul 5-6, glava 98, pag. 390, 4)1. Neculce, in Letopiseti, vol. II, pag, 239.

www.dacoromanica.ro

336

San: ...ochii intorceind, fafa in divuri (?) in chipuri muteind, voroava amestecemd, limba bolborosidu-i, balele mergeindu-i gura aspumeindu-i, sceirsnetul glasului articulul i infelegerea cuvantului Ii astupa...", 1)

Cronicarul Neculce pomeneste de o mare epizootie 1711. ivitg in acest an :

lard atunci inceputu-s'au si un omor mare in vite, cei asa

mureau, ceit nu mai biruiau oamenii sá le despoae".

1715. In acest an, Dimitrie Cantemír a scris in latineste Descrierea Moldovei", care i-a fost cerutä' de Academia din Berlin, al arui membru devenise la 11 Iulie 1714. In aceasta carte, Cantemir descrie parte din anímalele Moldoveí ; oile sunt de trei felurí oí de munte, oí de Soroca i oi sälbatece ; cele de Soroca au o coastà

mai mult ; cele sgbatece au buza de sus care spemzurei in jos de douei palme, si din aceastii pricinä, ceind pase, sunt silite set' caute

hrana mergeind inapoi" ; la gât n'au vertebre. Boil de Faciu sunt ceí mai frumosi. Porcii din tinutul Orheiului au o singurA unghíe nedespicatä, ca la cai. Cali de Moldova au unghii asa de tarí eh' pot umbla si nepotcoviti ; lit' Basarabia sunt herghelii intregi de cal sälbateci, etc. Dar nu pomeneste nimic despre boalele animalelor, a) 1740. Din acest an avem cea dintAi stire precisà despre o epizootie care a bAntuít Moldova. Este vorba de värsat, Cronicarul Neculce povesteste cà in timpul retragerei generaluluí rus Miinich, din Moldova, tara a rOmas pustiità si ...piereau vitele oamenilor cede sceipase de Moscali fi mirase fi boalci in vite i in oi, viirsatul, de se potopeau cu totul", 4) Au mai fost ele si alte epizootli atOt in Moldova, cit si in Muntenia, din pricina cärora Nemtii inchideau granitele, chip, sa nu pä-

trund6 boala sí la ei, dar nu avem date asupra acestor epizootii. Inchiderea granítelor se lacea numai ca sä se impedice comertul de vite ce incepuse intre tärile noastre si tärile Apusului, in special cu Prusia 1) D. Cantemir. Istoria Ieroglifici, pag. 258, 267 i 309. 2)1. Neculce, In Letoviseti, vol. II, pag. 303. Mein. Descrierea Moldovei, Trad. de Pascu, pag. 48 si urrnitoarele. 1. Neculce, In Leloplseti, vol. II, pag. 411

www.dacoromanica.ro

337

...Austria obicinuind destul de des a inchide granitele cu färti temei..., comertul Moldovei era impiedicat de Monarhia vecina' in drumul sdu mai departe cdtre tara lui Frederic al II-lea, care venea sá caute in Moldova cal pentru cavaleria ufoarei mai ales oi ql boj pentru aprovizionarea armatelor...".1)

Dintr'un manuscris dela inceputul secolului al XVIII-lea, al ca.rui continut 1-am dat mai sus, se poate vedea usor tratamentele care

se prescriau atunci pentru turbare, pentru chine turbat, pentru fie capreascii, pentru boalh de care mor vacile, de boalä chineasca, de buba vhnata sau de cea buba, adica pentru pustula maligna, pentru me- licul (?) la cal, pentru boala de picioare, etc. 2)

A. D. Xenopol. Istoria Rominilor, vol. IX, edit. III, pag. 109, Vezi pag. 186-196. 22

www.dacoromanica.ro

338

CAP, IV.

MORAVURI I ATENTATE LA MORAVURI Móravuri. Citirea Pravilelor ne lasä uneori impresia cl in vremile trecute, moravurile, mai ales jn ceia ce priveste sexualitatea, ajunsese la o perversiune pe care numai astäzi o mai- întâlnim Nimic din cele ce numim astazi perversiunea sinrturilor, rezultat al desfraului í lipsei de 'busolá moralä, nu lipseau celor din epoca de care ne ocupAm aici, Pravilele, si mai ales cele bisericesti, se ocupä de toate detaliile sodomiei, curviei, raporturilor sexuale anormale, cu atb.ta minutiozitate si boggle de documentare intru fixarea pedepselor, une,pri drastice,

cä färä voe gandesti la chtä striaciune trebue sä fi fost pe atunci intre oameni, dar mai ales printre clerici, cà s'a dat atata de lucru Pravilistilor,

Totusi, trebue sb: tinem seamä. cá, aceste Pravile nu sunt decat traducen i din elineste si latineste, cà prin urmare nu privesc arg poporul românesc, c'at popoarele -din limba arora au fost luate, Pe de altb.' parte trebue tinut seama cä in acele vremi clericii bisericilor noastre erau mai toti streini, mai ales Greci, cà prin urmare nevoia de a se adapta dispozitiile acestor Pravile la noi, priveau mai putin pe clericii nostri, si mai mult pe clericii straini de- la noi, näräviti in moravuri. rele,

Cu acest corectiv intelegem rostul dispozitiilor pravilnicelti atat de minutios incadrate si asa de severe in fixarea pedepselor, Pe de ala parte, Cronicarii ni-au transmis o multime de exemple de Domnitori amorali, inconjurati de curteni ca si ei, far& respectul cinstei, nici a lor, nici a semenilor lor, Dar, iaräsi este foarte adevärat, cá tbate aceste exemple se referà la oameni adäpati tot la scoala sträinismului, crescuti la scoala rafinamentului pervers al Tarigradului, far& nici o legäturä temeinia cu poporul romanesc ; acesta, cu toate greutgile prin care a trecut, a ramas totdeauna sänätos trupeste qi mai ales sufleteste,

S'a spus i se spune cu drept cuviint, el femeia este temelia www.dacoromanica.ro

339

cinstei unei case. Psalmístul Scheían din 1482 spune muiarea ta (este) ca vifa roditoare in latura casei tale". 1) Un episcop ita1ian, serie Míron Costin, spune c'ä recunoa$te pe femeia romancg dupä. obiceiurile $i apucaturile el, identíce cu ale femeeí latine in general, ceiacel o dovada mai mult de latinitatea Românilor

N'are nevoe s'A citeasc6 la istorie cine sunt Moldovenii. Pre o seamei de obicee foarte bune, ii cunosc cine sunt ; afa libovnici la ospe(e ; aga femeile lor se feresc de vederea streiinilor se dau in leituri ; afa, sei nu treacei femeia pe dinaintea beirbatului pre drum sau pre airare", 2)

Fire$te, sunt $i femei rete; au fost pretutindeni $i in toate timpurile, au fost $i la noí. De aceía nu trebue sá surprindà observatía ce face cronicarul loan Canta la -citatul de mai sus al luí Miron Cosfin, observatie pling de amäräciune insei parci la vederea acelui episcop ; iar de atuncea incoace muerile fin drumul beirbafilor f i li se pun in spate". De altmintrelea in aceastá materíe, opíniunea cuíva tine mai mulLde intamplarea care face sä.-í scoatà in cale o femee perfect onestá sau o ímorald. A$a se. face d. un Paul de Alep, de exemplu, este scandalízat de purtarea Moldovendlor i incântat de Muntence

Femeile i fetele (Moldovence) sunt lipsite de once modestie cuviinfe ; deqi beiul ( Domnitorul ) le tae nasurile, le pune la

stedp f i adesea le ineacei inced mai multe mii au pierit ; dar toate astea nemica nu ajutei pentru indreptarea moralifeí(ei lor ". fete le sunt aici in Iar mai departe Femeile meiritate. Muntenia) feirei pata, i foarte regulate in conduita lor. Ori$icarea e cunoscutà a fi fel'cut vreo faptei nelegiuitei, e trimisei de beirbatul ei i isgonitei la ocna de sare, de unde nu-i nici o sccIpare; fi acolo reimein infundate pe vial à". 3)

Dimitrie Cantemir, -Lanar $i desigur mai in mäsurä. ca Paul din Alep, ca sà cunoascá femeia romancg, este mai putín sever

,Femeile macar cei nu sunt oprite ca (lee* grijei ca la Turci, de la privirea beirbafilor, totu§i dacei sunt de o condifiI, Bianu. Psaltires Scheiana, vol. I. Psalmul CXX VII, pag. 430. Miron Costin, In Letopiseti, vol. 1, pag. 11, Arhiva Istorici a Rominiei, tom.J, pt. II, pag. 69 qi 96,

www.dacoromanica.ro

340

une ceva mai de seamd, rareori umbld pe afard de casil. Cele nobile sunt frumoase, dar mult inferioare in frumusetea celor de tdrani; tdrancele intrec prin exterior, dar cele mai adeseaort sunt lascive fi pline de moravuri mai urtite", 1) Termenul obimuit pentru a numi pe femee este cel de, muiare sau muere. and este de conditie mai huna, i se spune giupineasa, iar barbatului el se spune giup'in sau jupin. Spune Pravilistul: cela ce va lua doud mueri fi amtindouli giuptinese." Sau : sluga ce va fura in casa giupdnu-sdu ...".2) La fel graeqte li Cronicarul : pe Mi-

= Costin, canrl a murit l'au astrucat (îngropat) impreuri d cu giuptineasa lui", 3)

Cand femeia ajunge sotie de Domnitor, i se spune Doamna, sau Doamna Tarei, sau Doamna de Tara. Serie Cronicarul Niculai Costin :

Doamna lui Antioh Vodd ; ,. Sau : .... s'au cdstitorit Antioh Vockl, de au luat fie, Doamnd de tara, pe Catrina hila lui Dumitrafcu Ceaur de Valea &iza", 4)

Doamna l'ami, afara de foartò rari exemple da totdeauna dovezi de virtuti exceptionale. Ea qtie sa-51 pastreze mandria situatiei §i demnitatea ei de femee chiar si in situatiuni nenorocite. Gheorghe $tefan Voda (1653) prinzind in Suceava pe Doamna lui Vasile Voda : .a vrut sd-fi rddti de &irisa. Ce, Do`amna lui Vasile Vodd l-a probozit fi a inceput a-1 blestema fi a-1 suchii, fi a-i zice dula fdrd obraz, cum nu se teme de Dumnezeu, cd i-au fost Domnul sau stdpem fi i-a mdncat pita. ..Fi afa i-a dat pace". 6)

In genere femeea este socotita inferioara barbatului, ca spune Pravilistul: .muiarea este mai proastd fi mai lesnel spre cddere de ad barbatul..." ;6) iar Pravila Bisericeasca spune a femeile de vor urea ceva sd invete, acasti sd-fi intrebe Mi-batir f",7) ca ; mmufarea D. Cantemir. Descrierea Moldovei, 'trad. de Paicu, pag. 153-154.

Bujoreanu, Pravile, gi. ei (15) li pricína ei, punctul s (6) vi rp (80); gl. 237 si 348 zac 6 0 11. Pig, 33, 227, 15 si 278.Longinescu, I: c., pag. 132, 52. Isliculae Costin, in Letopiseti, vol. II, pag. 39. Idem, pag. 55si 42. Ioali Neculce 1n Letopiieti, vol. II, pag. 187, punctul 32.

Bujoreanu. Pray., gl. ma (41), p. s. (6) si gl. 211, zac 6. Pag. 51 si 119. i Loaginescu, pag."214-15,

Idem, Prav. Mitei Baiarab. Siborul 5-6, gl. 68, pag. 38T

www.dacoromanica.ro

341

iaste roaba barbatului, nici porunce fte, .nici obladuiafte pe trupul ei ce barbatul obleiduiafte". ') Severitatea Pravilistult4 nu tine mult, chef repede isi aminteste cá, in viatä, amiindoi sotii trebue sA fíe deopotrivii, A Dumnezeu a %cut din pamint numai pe Adam, far pe Eva, a %cut-a din coasta lui Adam, sa-i fie- deopotriva ; de-ar fi %cut si

pe Eva tot din parnânt, s'ar fi dat prilej de cearta, ar fi dat prilej sei se laide # sa se slit' veasca barbate, cA pAmintul lor a fost mai bun ca pfimântul femeei, i n'ar fi fost bine...1 Bärbatii datoresc ocrotire nevestelor lor, A. le caute si sg. chel-

tuiascä pentru autarea lor child sunt bolnave, cu din averea lui, lí numai and moare femeia cheltueste din averea el : ,,de se va afla muiarea cuiva in boald # va face bárbatul chel-

tuialti la boala ei... sa nu ja nemica (din zestre), pentru cd un trup au fost cu dansa, iar cate au cheltuit la ingroparea ei, celea sa le la de la socru-sdu, care au luat # au finut zestrele".

Fetele se bucurá de o deosebitg atentie din partea plrintilor lor, cg. stint mai neputincioase :

iara fetei, 'My afam, mai mult sá i se dea avere de la pa-rinfi cd Yaste mai neputincioasei partea muereascd, dirept aceia mai mult e code peirinfilor a se gtiji de fetele lor".

Pretutindeni si in toate timpurile femeia a autat sa plaa bfirbatilor ; in acest scop a recurs totdeauna la artificii de ghtealà i de infrumusetare. Din acest punct de vedere, zädarnice sunt toate sfaturile Pravilelor bisericesti, zgdarnice sunt si ameninthrile, zidarnic va fi once, pentruca cochetaria este in'iiscutrt in femee. Femeia trebue sA fíe totdeauna frumoasii, ghizdavei "; termenul este intrebuintat si de Psalmistul Scheian din 1481 ,Cantemir spune el Elena, Doamna lui Menelau, era mai ghizdava de cat bate muerile Grefiei, cu care protivnicd nu era". 6) Sau .... chipul frumos f i icoana ghizdavd ochiul veselefte". 7) Sau Idem. Invitat. patriarh. Anastasia, gl. 14, pag. 425. Bujoreanu, Pray. Matei Basarab. Invitituri Patriarh. Anastasie, gl. 10, p. 422-23. Idem, Invitituri, gl. 267, pag. 247. Idem, Pravila bisericeasci dela Govora, Rag. 105. 5)1. A. Candrea. Psaltirea Scheiani, pag. 86, rindul 24. D. Cantemir. HronicUl, pag. 92. Idem, Istoria Ieroglifici, pag. 246-247.

www.dacoromanica.ro

342

... o feekarei ghizdavei fi frumoasei de nainte-ne in picioare steitu, care cu ochif seigeta, cu spreincenele arcul incorda, ca fa, ta seinge veirsa, cu buzele Mima spinteca, cu mijlocul viata curma, cu statul mortii ridica, cu cuvcintul zilele in cumpeMei meisura, cu reispunsul sufletul de la mortneint inturna..." )

Miron Costin spune despre o fatä frumoasä ca-i

iscusiiii de trup" ...fi o fatei ce se prilejise intre roabe, foarte iscusitei de trup". 2) Biserica condamnä femeile care îi cresc peirul fi-1 impletesc sau- Il 66psesc,- sau Il incretesc, tocmindu-se spre stricarea cebra ce-1 vor veded ".'3) De asemenea, afuriseste femeile care ifi reteazei peirul socotind cei fac bine", fi pe cele care se imbracei in haine beirbei tefti ". 4)

Cronicarul Neculce and descrie pe amanta lui Dumitrascu Cantacuzino (1673-1675 si 1684-85), grgeste cu mult alean . i era teineirei si frumoasei fi plirzcl de suliman...". 5) Sulimanul este un termen

care se intrebuinteaza si astäzi. In afarà de suliman, pe atunci se intrebuinta si siurme", un fel de piaträ vanatä cu care femeile isi fäceau genele. 5)

Pentru femeile si bärbatii cari petreceau in desfrau exista o terminologie specialä, intocmai ca si astäzi.

Tiitoarea, este amanta de astäzi, I se mai spune í concubina, In opozitie cu concubin sau ibovnic, termeni ce se dau amantului, Termenul de tilloare se intâlneste destul de des in Cronici si in Pravile, Cronicarul Neculce povesteste cä Gheorghe Stefan Vodà (16531658), dupä ce s'a cäsätorit in urma unor peripetii destul de roman-

tice cu Salta din neamul Buestilor, mai la urmä urAndu-i-se cu ea umbleind prin teiri streline si-au trimis-o in tare/ aici... fi el fi-a fost luat o slujnicei (iitoare, dintre acele teiri streine...". 7)

Pravilistul intrebuinteazA cuvantul de tiitoare, dar Il intrebuin-

teaza numai ca sä-si arate tot dispretul pentru femeia care duce o viata urâtà in afarä de legile cäsätoriei ; in acest sens, cu vàditä intentie de a o umili îí spune curvei ". Pentru Pravilist, tiitoarea se tine inteascuns, ca sh nu stie nimeni D. Canterair, Istoria Ieroglificä, pag. 287-288, Miron Costin, In Letopiseti, vol, I, pag, 300. Bujoreanu, Pray. Matei Basarab, &bond 5-6, glava 92, pag, 389. Idem, SAborul dela Gangra, glava 13 qi glava 17, pag. 328. L Neculce, In Letopiseti, vol. II, pag. 225. D. Cantemir. Istoria Ierog1ifíc, pag, 21. loan Neculce, In Letopiseti, vol. II, pag, 187-88, punctul 29-35.

www.dacoromanica.ro

343 ...

de va fi avdnd takil vreo muiare filloare, f i feciorul nu

va f ti" .., fi daca fecíorul in neftiínta lui se va impreuna cu curva teitline-sdu ...", face scinge amestecat f i se va certa cu moartea...". 1)

Tiitoarea poate sta chiar in casa barbatului, sau s'a' stea

den-

afarei" :

cela, ce va sili oreo fatd, $i dupd aceia cu voia ei o va lua de o va fine in casa, de'i va fi ea o curva...". Sau: ceind se va duce muiarea de la beirbatu',Ii, pentrucci bdrbatul ei fine la vedeare curve in casa sa, sau $i denafard". 2)

Insafi femeia maritata poate fi tiitoare, adía amanta altuía

cela ce va shitui pe muiare sil fure dela biirbatu'$i $i sd-i dea lui fiirti numai de vor fi avtind impreunare rea...". 8)

Concubin este, termen intrebuintat de Sincai in povestea luí Radu cel Frumos, fratele lui Vlad Tepe§, care a fost tinut de "Sultanul Mohamed al II-lea, pentru ,,fapte de rufine" :

Mohamed al II-lea pe (Radu cel Frumos) il avea la sine din 1445, $i-1 folosea la fapte de rufine, fiindu-1 la mascl cu

sine. Ci mare price a fost intru inceput intre impiirat f i pruncul acesta, edad au vrut inklia$ datd sei Mal cu el dupe m'iravul turcesc. Cd dupd ce s'du intrupat in curtea imptireiteascei, l-au surgunit la Caramanul, pentru di mai omonise pre impdratul impungandu-1 cu sabia; dar dupti aceia s'a feicut concubin impdratului.". 4) Ibovnic, este termen intrebuintat -de _Fravilist:

Beirbcitul curvei poate sd trimitd pre fiu-sa, sel-i ucigd muiarea impreund cu ibovnicu'$i", 5) Bujoreanu, Prav, gl. f (9), p. ni (18Y ti gl. 244 zac 18; gl, ma (41), p. ai (11) si gl. 221, zac 11, pag. 25, 231, 51 si 219. Longinescu, L c., pag. 98 si 215. Idem, gl. is (36), p. fi (19) o gl. 252 zao 19; gl. ai (17) o gi. 179 zac 9, pag. 48, 240, 35, 199. Longinescu, Lee vechi, pag. 201e 144. Idem, Pricina 15, p. rpv (182), gi. 348, zac 13, pag. 15, 278, Long. L c., 'Ag. 52, SIncii. Cronica, vol. II, pag. 26-27. Bujoreanu, Pr. gl. f (9), p, na (51) li gl. 244, zic 51, pag. 27, 233. Long. p. 105.

www.dacoromanica.ro

344

Libovnic, din slavonescul Iibovnik, insamna ibovnic, amant, cel ce iubeste ceva, In .Psaltirea ScheiaiiI se spune iubo' ste".1) La 1 iunie 1629, Barnowski Voda adresandu-se Bistritenilor, Intrebuinleaza termenul de libov" : ...multd &Imitate cu libov trimeit dumilor Voastre.". 2) Cronicarul Niculae Costin spune despre Antonie Vodà Ruset (1675-78), ea a fost bun nelacom, bun la judecd(i, libovnic...". In schimb, fiu-sau, beizadeaua Alexandru libovnic era la bcluturd fi la alergeduri de cai...".8)

Ingirli f í desgirli, sunt termeni din Pravilele bisericesti prin care se arat5, intovarasirea unui bhrbat cu o femee, un colaj cum am spune astazi, sau din contra', desfacerea unei asemeni tovaräsii

de va fi om desdvdrfit fi se va ineirli cu o muiare... De nu se va deseirli, sd nu se boteze".4) Curva sau cur'va, cum stk.', scris in Psaltirea Scheiana, este femeia rea care se vinde, este prostituata de astazi. Din punct de vedere social si medico-legal, Pravilistul pune femeia prostituata pe treapta cea mai de jos a societälei, Dimitrie Cantemir ii spune talanite ; a voastrd °card fi blestemaai mdziicie ( ignorantd ) ca talanita dezmdtatei, pre uligi a s4 purta. 5)

Prostituata se cunoaste usor pre locul ce ldcuiafte fi pre haina ce poarki ...". U6) Ea isi face meseria acea curvie la ardtare" sau pre ascuns". 7)

0 prostituata se poate intoarce den petrecerea ei cea rea" fi sfi se cunune chiar cu vre un beirbat cu kge...". 8) Atunci se zice ca sei va fi inteleptit... va fi muiare de cinste". 9) Del Chiaro, spune ca prostituatele isi au locul de batae in carciume L A. Candrea. Psaltirea Scheiank, pag. 235, rindul 3. N. Iorga. in Hurmuzachi vol. 15/11, Doc. MDCCCLV, pag. 968. N. Costin, In Letopise(i, vol. II, pag. 14 .§i 16. Bujoreanu, Pray. Matei Basarab, Rispunsurile lui Timotei, Intreb. 7-it, p. 413. D. Cantemir. Hronicul, pag. 366.-1. Bianu, Psaltirea Scheiani, p. 157. Bujoreanu. Pravile, gl. ig. (33), punctul z (7) gl gl. 260 zac 7, pag. 46, 245. Longinescu, 1. c., pag. 191. Idem, punctul g (3). Idem, punctul (6). Idem, gl. me (45), p. v (2), gl 108 zac 2, peg. 55, 176. Longin, 1, c., p. 233,

www.dacoromanica.ro

345 ... 'in Valahia nu se and ospeiteirii ca in celelalte teiri din Europa, mai ales ca in Italia, astfel di dacei cineva vrea sei capele vin, trebue sei-1 cumpere de la nifte cantine subterane, numite era ;me. Vinul e vandut de femei desfrdnate, fi de aici ru, firma mare pentru un strain, ca sel intre in crd fmd, unde'l afteaptd betia, desfreinarea fi chiar furtur. 9

Constantin Mavrocordat, in a treia lui domnie in Moldova (1748-

49), a luat primele masuri pentru strangerea si supravegherea prostituatelor pe care cronicarul Cogalniceanu le numeste femeile cele rele". 2)

Pe femeile publice, spune Cantemir, le pedepsesc Vornicii de Poartg, cari judea pricinele mici. 2) Uneori chiar si Turcii in treaelt pe la noi pedepseau femeile rele. La 1 Februarie 1738.

O femee s'a plans lui Suleiman Pafa cii soldatii i-au furat fata. Soldatii au negat. In timpul nopfei, Pafa s'a deghizat fi s'a dus in cartierul soldatilor. A g'dsit fl a luat fata fi o femee care era de mai mullet vreme printre solda fi. Pe fatd a dato mamei ei, pe femee a trimis-o la ocnei, pentrucei se dusese de bunei voe printre solda fi'. 4)

Cinghiasa sau cinghiaza, este ,, muiarea care amid pe la veselii ca tambura". Este socotita tot intre femeile rele, prostituate, care nu pot fi sotii curate fi nespurcate". 5) Fetele bisericesti sunt oprite sg priveascg la cingheze si dacá un preot se gäseste la o nuntg unde danseazg si cingheze, preotul trebue sg iasg afara :

Crestinii care merg la nunti sei se ospeiteze cu cinste lar sei nu joace... sau sei driingeliascei (sei batei in palme)... Prebtii sti nu caute sei vazei ceva pre la nunte, ce mai nainte de ce vor infra cinghiile sau meisceiricii, carii fac glume, sd iasei de acolo". 6) Del. Chian. Revolut. Valahijor. Traducere de Criitian, 1929, pag. 18. Enache Cogilniceanu, in Letopiseti, vol. III, pag. 215. Vezi pag. 274-75, n. 1. D. Cantemir. Descrierea Muldovei. Traducere de Pascu, pag. 105. Dapontes. Partea II, vol. I. Efemeride sub domnia lui loan Const. Mavrocordat. Jurnalul risboiului de 4 ani intre Turci si Austro-Rusi, 1736-1739.. Bujoreanu, Pravile Matei Basarab, Invturi, gl. 76, pag. 165. Sibor 5-6, glaCanoanele Sft. Vasile, glava 27, p. 403. va 24 si 26, pag. 381. Idem, siborul dela Laodichia, glava 53, pag. 339.

www.dacoromanica.ro

346

ToPana, femee care topäè, dansatoare, inträ in aceias categorie

de femei cu morayuri ware, 1 In general, biserica opreste pe crestini dela jocurile... fi podoa-; bele muerefti", cä'ci jocul muerilor de pre la zborure, carele pornesc pre oameni spre $utiliri, vazandu-le.", nu trebuesc väzute, 2)

Curvar, este bärbatul care umblä dupe femei; afrodiseu" ii spune Cantemir, 3) lar curvie, este patima genezicä proprie celor fiträ busolä moralà. Dimitrie Cantemir spune despre Romani ,,Adulterele sunt rare la &MO. Ca tineri insa, ptind se insoard, set' se ocupe cu amoruri ascunse, ca fi cum ar fi deslegati de once reguli, ei considera ca un lucru nu de dojana, ci de lauda, de unde adeseaori vei auzi la deinfii acest proverb : Feit4 meu, ferefte-te de furt fi de preidaciune, ceici de la furca nu te-oi putea scapa, dar de impreunare opritil, al' tei vreme vei plati bani de fugubinat (afa se chiamei cel care umbra dupd fete stricate Fi femei publice) nict o primejdie de moarte nu te pafte".1

Pravilele contin o multime de pedepse de dat celor atinsi de aceastä patima. Din cele multe dam un singur exemplu

Oricine ifi va geisi fata sa cea de trup curvind cu cineva, poate scri facet' moarte, inset' ca sa uciga impreuna cu dcinsa # curvariul f i sa nu aibei nici o certare...". 5)

Pe de altä parte, Cronicarii dau o multime de exemple de patimasi genezia Asa : despre Mircea ce! Mare, Ducas, cronicar citat de $incai, spune cä'. era foarte dat spre curvie". 6) Alt cronicar strain Dlugos, citat de $incal, spune. ea Alexandru, fiul lui lije, cat a apiltat domnia Moldovei (1451-55), prin ajutorul lui Cazimir, craiul Poloniei, indata s'au dat spre curvie fi belie ". 7)

Petre Rares, spune Ureche de nemica alta nu grijea, ce numai Idem. Siborul 5-6, glava 26, 'mg. 382. Idem, glava 61, pat. 386. D. Cantemir. Istoria teroglifici p. 9. D. Cantemir. Descrierea Moldovei. Tract de Paicu, pag. 155. Bujoreanu, Pravile, glava 9 si gl. 244, zac 29, pag. 26 0 232. Longinescu, Legi vechi, pag. 101. . G. Sincai. Cronici, vol. I, pag. 386. $incai. Cronici, vol. II, pag. 24-25. Cronica editia 1854.

www.dacoromanica.ro

347

cu Matti casa sa petrecea in ospete fi in desmerdaciune...". 1) lar intr'un raport strain se serie ca. acest Domnitor avea legaturi cu o Evreica:

,,,venit etiam huc una mulier Iudea, quae semper curiam Irhperatricis sequitur estque in summa eius gratia et propterea huc missa ut exustum palacium instituat edificare...". 2) Elul luí Petru Rares, Bias Voda (1546-51)1

denatarti se vedea pom inflorit, iar denlduntru, lac imputit; ca avand leingei sine sfetnici tineri, Turci, cu cari ziva petrecea fi se desmerda iar noaptea cu turcoaice curvind, din obiceiurile creftinefti s'au departat...". 8) Acestui citat am putea apropia o reflexie frumoasti a lui Dimitrie Cantemir : Vrednicia sufletului, nu de pe frumuse tea trupului se mdsoard ; ceici nebunul la chip frurnos fi trupului grea pedeapsti, fi numele la mare ocarei fi-au scos ; iar in(eleptul grozav f i ghebos, nici au One vreodatti, nici au facut lucru fdril folos". 4)

Acest Bias a plecat in Turcia, s'a turcit si a ajuns Pasa in Sílistra cu numele de Mehemet. In locul luí a venít la domnie al doilea fiu al luí Petru Razes, $tefan Vodä'. (1551-52), care s'a aratat cu curvie neasttimparatti".

...nu se reibda de femei cu beirbati, nu reimeineau fete fecioare nerufinate, nici giuptinesele boerilor nebatjocorite", si a-

tuncí boerii l'au omorat, La care, Cronicarul Ureche adauga: ...care posite fi om ca acela, sti'fi mud muerea silitei fi batjocoritti, fi sti sufere? Carele nu va suspina, vezzeind fiicti-sa, fecioara din seinul lui, ce

o au crutat, sei o ja oarecine fi sei-fi Tad de (lima? ,Fi care slujitor sau boiariu, va primi sti-i ia muiarea spre pohta sa cea neasteimptirata, fi nu-i va gemdi razz? Ce vinti, dar, vom putea da celui ce nu poate suferi amarul inimei sale ?...". 5) Gr. Ureche, in Letopiseti, vol. L pig. 203. Hurmuziehi, vol. II/1. Doc. CLXXIV, pag. 215. Ieronhn Laszky citre regele Ferdinand.

Gr. Ureche, I. c., pag. 206. D. Cantemir. letona Ieroglifícii, pag. 57. Gr. Ureche, 1. c., pig. 208.

www.dacoromanica.ro

348

Uciderea acestui Domnitor pätimas este foarte sugestiv povesHU. de $incai, dupe cronicarul Orichovius :

,,te fan fi-a adus dascilli fi cloud' curve de la Turci, ca pururea sa fie langa dansul, de care urna gindu-se din zi in zi, sporea in obiceiuri turcefti". Dupe!' ce a ucis o sumd de boeri, spu-

ne Orichovie, ifi puse in gtind sa omoare tot Divanul ; boerii simfind, i-au luat inainte f i pe card era tiranul la rend Prutului, unde mersese sa se desmerde cu curvele, numai cu 17 peizitori, fi finandu-fi cort langei rail, dormea noaptea cu curvele, au dat preste el fi au inceput a-I seigeta, carele, defteptandu-se din soma prin larma pazitorilor, dupti ce au fugit ace ftia tare s'au aparat impotriva celor ce neivalise preste el, pant/ and au smult Moldovenii cortul din carele bine se apara, atunci au inceput a se ruga sa-1 erte, fi sa ja aurul care? avea la el, dar neincetand boerii, cad mai murea de ranele cele multe, au strigat : omorifi-ma dar 1...". 1)

Alti Domnitori au fost la fel, Iancu Voda Sasu (1579-1582), sas

de origina, luteran de lege, lacom de bani, curvar peste seama, cil nu numai &and, ci nici den curtea sa nu se ferea, ca pre giupeinesele boerilor sea, de la masa Doamnei sale, le scotea fi le rufina". 2) Dupa ce s'a retras de la domnie Petru Schipul, la 1591, a venit Domn Aron Voda cel eau, care

nu se satura de curvarit, de giucat, de cimpoiafi, pre care a tinea de mascara". Pentru strangerea ddrilor umblau nu numai dabilarii, ci fi Turcii, de nu'fi erau faranii volnici cu nimic. Muerile nu erau a tor, fetele le rufina fi ce vrea sa facet', facea. Pre boeri, pentru avere a omora ; giupanesele lor le silea. Ciude fi posne &km in domnia lui". 3) Niel macar Vasile Lupu, initiatorul compunerei Pravilelor, n'a fost mai de treaba

...cd, cu sila a cateva case de boeri luandu-le fetele, peste voia parinfilor, la tiitorie ; iar oamenii de casa lui, nepotii lui Vasile Vodd, mai mare sila faceau, luand baetii oamenilor in sad', la curvie". 4) Sincai. Cronici, vol. II, pug. 195. Citeazi pe Orichovius in Annalibus, Gr. Ureche, In Letopiseti, vol. I, pag. 234. Idem, pag. 239.

Miron Costin, In Letopiseti, vol. I, pag. 310.

www.dacoromanica.ro

349

Bäiatul lui Vasile Lupu, Stefart Vocla (1659-1661), a fost la fel!

mesele petrecanale acestei domnii abia la vreo domnie sa se hi prilejit, nu faref mari desfreinaciuni la lucruri preste masura a curviei...". 1) IsprAvile feciorilor luí Antoníe "Vocla Ruset (1675-1678), in spe-

cial ale beizadelei Alexandru calaref bun fi curvar foarte", ni li-au transmis loan Neculce i Nicolae Costin, Dar tabloul ce face Neculce despre Dumitralcu Cantacuzino (intre 1673 sí 1685) f í descrierea luí Cantemir despre moravurile turceqtí, sunt neintrecute:

Dumitraccu Vodei Cantacuzino era om batrein, grec farigradean, de neamul lui de Cantacuzinecti ; ci mai nainte fusese Vistiernic mare in Tara Munteneasca, la Grigore Vodei Ghica ; era om nestetteitor la voraavd, telpiz, ama gitor, giambac de cei de la Fanar din Tarigrad ; c dupa acestea, dupa toate, -era beitrein

ci curvar. Doamna lui era la Tarigrad ; iar el aici ici luase o fatei a unei rachierite, de pe Podul Vechiu, anume Arhipoae, iar pre fatei o cherna Anita, fi era flitoarea lui Dumitrafcu Vodc1; fi o purta in vedeala futre toata boerimea ; ci o linea in brate de o saruta ; ci o punta cu seilbi de galbeni ci cu haine de cahmarand, fi cu clic de sobol, ci cu multe odoare impodobita ; era tdneiret çi frumoasa ci plind de suliman, ca o fata de rachieritel; ci o trimitea cu careta domneascei, cu Seimeni fi cu Vornici, ci cu Cornici, ziva amiaza mare, pe ulitei, la feredeu, ci pe la meuzastiri, ci pe la va çi primblari, fi lacea ci pre boeri de'ci trimiteau giupdriesele ca deinsa ; ci dupa ce venea de la primblari, trimitea giupdneselor daruri, canavife, belacoase, caci i-au feicut cinste de au mers cu deinsa la primblare. dupei ce s'au mazilit, au luat-o cu deinsul ci a dus-o in Tarigrad fi a Cautati frafi maritat-o dupei o sluga a lui, dupei un Grec. iubiti cetitori, de vede fi ce este omenia ci curvia greceasca !, cd el, de Ultra, din fi in gura nu avea ; diminiafa ii incleia de'i punea in gura, iar seara it descleia ca un crop, ci-1 punea pe masa... Oh !, Oh !, Oh !, seiraca tara a Moldovei ce norocire de stapdn ca acesta ai avut !...".

Dimitrie Cantemir poveste0e despre Ibrahim, sultanul dintre 1639-49, din epoca despre care vorbim: Miron Coitin, In Letopiieti, vol. I, pag. 356. L Neculce, In Letopiseti, vol. II, pag. 213 ai N. Coatin, Letop. vol. II, pag. 14. loan Neculce, in Letopiieti, vol. II, pag 225.

www.dacoromanica.ro

350

Ibrahim era dedal voluptätei. Se zice cá toatei viata $i-o petrecea in pldceri senzuale ; $i cdnd natura stoarsei nu-1 mai ajuta, recurgea la bduturi iritante i alte mijloace ca reinoiascei puterile pentru pleicerile venerice. Toate Vinerile, ceiace la Turci e Seimbeita, le consacra zeitei Venus. Punea pe Marele Vizir sau aducei ccite o virgind frumoasel imbreicatei alt slujba$ inalt In cele mai elegante haine.-Peretii camerei lui de dormit erau de

jur-imprejur -cu' oglinzi, sd se poatd vedea sin gur in diferitele pozifii ale actului seiu brutal. Pernele lui sunt umplute cu fulgii cei mai fini ca patul destinat pleicerei lui impdreitefti sà fie cu atdt mai pretios. In grc`iclina Palatul!zi numitei Ghassi aduna de multe 'ori toate concubinele- lui, le lacea sä se- desbrace cu- totul $i se desbrcica f i el in pelea goald, necheza ca armdsarii f i se arunca intre ele; acestea, la porunca tui, trebuiau sei se apere cu mâinele, cu picioarele, pernil cdnd reipea ipe una ori alta fi-o siluia. Odatil a veizut organul genital al unei vaci seilbatice ; tdt.& de pofta brutald, a cerut sä ise faccr din aur un model la fel, $i l-a trimis in tot imperiul ca poruncii sà i se caute o muere, la fel cu vaca, care sel,i serveascei poftelor lui. In cele din urmei a gdsit una pe plac $i a fddut-o concubina'. 4i feicuse o colectiune mare de picturi, cari reprezentau diferite feluii dé raporturi sexuale, i totuqi totdeauna inventa pozitit noi, necunoscu(e incd...". 1)

Un ultim exemplu pentru ilustrarea moravurilor timpurilor trecute, a celor chemati sa conduca acest popor bun i temàtor de Dumnezeu, ni-1 dä. cronicarul Neculce, deSpre Grigore Ghica (1726-1735).;

era Domn curvar; multe fiitoare fete mari tinea, $i apoi le inzestra $i le mdrita ca haine, ca odoare, ca pre nifte fete de boeri. Numai nu se amesteca la fete de case mari, ce, de cdpitenii mai de gios ; $i avea Doamnei f i cuconi $i nu se ruina, de'fi feicea casa de ocarel, un om ca acesta...". Preacurvie i preacurvar, au acelas in-teles ca si termenii de curvar lí curvie, negresit intr'un sens superlativ. Diferenta este foarte greu de tras intre acesti termeni, La 1395, Patriarhul Tarigradului a afurisit pe Episcopii, preooa-Pi i boerii Moldoveni; cu acest prilej ii socoteste pe tciti ca meni reii i hoti, $i prea curvan i teilhari".B)

D. Cantemir. Iatoria Imperiului Otomán, pag. 386, loan Neculce, in Letopiseti, 'rol. II, pag. 374, Melhísedec. Cronica Romanului, partea pagr 67.

www.dacoromanica.ro

351

Pravilistul bisericesc socotevte

beirbatul carele are muiare f i va face pckat cu alta carea e slobodä de nuntä, adedi nemeiritatä, acela nu se va judeca ca un preacurvar, ce ca un curvariu". Niel Cronicarii nu fac prea mare diferentä intre acevii termeni; Nículae Costin adaugä o notà oarecum explicatívä a celor povestite de Ureche despre viata destrabälatä a urmavilor luí Petru Rarev, vi bazat pe cilate biserícevti intrebuinteaa acevti termer)" färä' al díferentia prea mult

Zice Sfta Scripturd, Levit XX: Cela ce va preacurvi cu fi va face curvie cu muierea vecinului säu, cu moarte sä moard curvarul i precurvarul". .51 la a dota lege zice Sfta Scripturä blestemat, carele doarme cu muierea vectnului säu, fi sä ziccl norodul amin I". Afa sä fie. La Esdra, cap. muierea altuia

depeirtali-vei de muierele pämantului fi de muierele Pavel Apostol, la Corint. I, zice Feriti-vä de curvie, di pe curvariu ç1 precurvariu giudeca-i-va Dumnezeu". zice

streine".

Atka depravare va fi creat desigur vi o terminologie adequatà, pe care scrisul nu ní 1-a putut transmite. Cronicarii vi Pravilívtii pu-

dici nu ni-au pästrat deck un numár resträns de termeni, dati cu multä grijä, ca a nu jicneascä ; ava cunoavtem impreuna, a impreuna, este actul sexual díntre soti, cohsfintit prin nuntä. Vrästa permisa pentru nuntä este 14 ani la bärbat vi 12 la femee, 8)

Impreunarea nu este ertatä, .dacl cei doi soti au a se impkrtävi níci preotul n'are voe sa se apropie de sotíe, daca. a douazi are de slujit Liturghie, 5) In general Pravilele bisericevti opresc impreunarea sotilor SAmbáta vi Duminica, 6) De asemenea este oprità impreunarea in timpul menstruatiei femeei, ca sä nu se nascä oprità vase pint: la opt zile copii bolnavi, ologi, sau gubavi ) de la curätirea complectä a douazí 4 )

1

Bujoreanu, Pray. Mattel Basarab, Canoanele Sfti Vasile, gliva 21, pag. 402. Gr. Ureche, in Letopiseti, vol. L pag. 208. nota 1, de N. Costin. Bujoreanu, Pray. M.atel Baiarab, Invtìt,, glava 95. pag. 171. Idem, Rispuniurile Iùi Timotel. Intrebarei 5, pag. 410, Idem, 99, pag. 171. Idem, Rispunsurile lui Timotei. Intrebarea 13, pag. 411, Bujoreanu, Pray, Matei Basarab, Invitat, patriarh, Anaatalle, 0, 14, pag. 424,

www.dacoromanica.ro

352

Intr'o lege veche fu zis, in 12 zile set' se fereasccl bcirbatul de muiare, ca sá se curclteascel, sel nu se spurce ; iar noi... am ales peincl a fasea sau a opta curd-fie deplin, invelicim a aftepta".1)

Spurcata fapti, caracterizä raportul sexual. Spune Cronicarul aceste incei sel se clic, cá prin slobozirea lui Dumnezeu, net-6demd spurcata faptel, se pedepsesc de oameni Domnii riii f i turbafi" . 2)

Pohta neastampAratà, este dorintá nepotolitä spre excese genitale, Este o expresie pitoreasai a Cronicarului Ureche, ca sá caracterizeze aceastä patimä ... care slujitoriu sau boiariu, va primi sei-i ja muiarea spre pohta cea neasteimpdratez...". 3)

Picate trupeti sau trupeasca poftä, sunt päcatele sexuale. In inteles pur moral, päicate trupe0 sunt toate dorintele din afara credintei,

In Lexiconul Slavo-Roman din 1649, se intillnesc tetmenii fclrel pohte lumefti", explia.ndu-se ace0i termeni prin cuvintele : nevoire de frumusetile lumii". 4) Cantemir condamnä päcatele trupeO, cäci pre tine trupeasca poftel te va ameigi fi cu prea cumplita otrava sufletul If i va otteivi". 5) Cu atât mai mult le condamnä Pravilistul

Aceste certefri sá vor da numai celor, ce vor zellogi c vor neimi case, pentru sel sel face!' acolo curvii fi alte pcItate trupefti". 6)

Desfrinat este numele celor ce duc viaja woarà in petreceri, iuboste si excese de tot felul. Cantemir spune desfremat " sau iuboste" : cu desfreinata pornirea fi nedumneizeiire...", sau : nu numai curvciritul fi curvia, ci fi iubostele fi ziafeturile...". 7) Cronicarul Neculce spune despre Grigore Ghica Vodä. 2726-1733)

fi la toate era desfremat ; Curtea lui poftea set' fie tot imbreicatel ; pre nimeni din boeri sel nu-i auzel jalindu-se Bujoreanu, Pravila bisericeaicii dela Govora, pag. 116. N. Costin, In Letopiseti, vol. I, pag. 208, nota 2. Gr. Ureche, In Letopiseti, vol. I, pag, 208. Gr. Cretu. Lexicon Slavo-Romtin, pag. 106, reindul 156. D. Cantemir, Divanul, pag. 221. Bujoreanu, Pravile. Glava kf (29), punc tul a (5) si glava 129 zac 5; pag. 42 si 185.Longinescu. Legi vechi, pag. 175. D. Cantemir, Divanul, pag, 222,

www.dacoromanica.ro

353

pdtat sau olecdindu-se cd sunt timpuri rele fi nu s'au fdcut roade, cd se foarte memia".1)

lar despre beizadeaua Alexandru, fiul lui Antonie Ruset Vodä. (1676), spune ea era un stricat prin desfreinate fapte a curviei, cd lua de prin lard fetele oamenilor cu sila, neavand nici o fricd de cdtre ptirintele sdu...".

Din toate aceste exemple rezultä un fapt cert desfrAnarea toate blestemOtiile de care am pomenit, sunt numai in clasa suprapush', zisa conducgoare, compusä fie din straini, fíe din oameni crescuti la scoala sträinismului. In schimb poporul a rOmas neatins. A indurat cu mucenicie toate vitregiile, toate neomeniile, a purtat ponosul tuturor relelor practicate de cei cari trebuiau sO-1 conducl, dar el, poporul a famas curat, $i a avut de rObdat nu numai dela conducAtori, ci si dela sträinii stäpOnitori, sau numai trecatori prin aceste tári. Asa de exemplu, in a treia domnie a lui Constantin Mavrocordat in Moldova (1748-49), Turcii negutätori Lazi, erau o plagä neinchipuit de rea pentru bietul popor cä., ei iau muerile i fetele sdracilor cu sila de umbld cu ele, Fi pe beirbatii lor Ii gonesc cu fi alte multe". Vrut-a Constantin VodO sä scape tara de acesti Turci negutätori si mult a stgruit sä aducá la indéplinire acest gänd.

and a reusit, a pus de s'a fäcut hanuri prin toate targurile ca sd fie pentru condcitul negutdtorilor fi a Turcilor mosafiri, trecdtori, iar nu ca sd mai coneiceascd prin casele cu mueri ca mai nainte". 3) Infiintarea hanurilor publice pentru conOcirea cOlAtorilor, alaturi

de altà mOsurä luatä tot de Constantin Mavrocordat, strängerea femeilor rele, despre care am vorbit mai sus, sunt mäsuri de ordine si profilaxie contra relelor moravuri, i desigur si contra boalelor venerice. 4)

Dar, in afarà de prostituía inaltä, oarecum protejatä, a acelei prostitutii cunoscutO de toti, contra cäreia nu se pot lua mäsuri din cauza persoanelor i mediului in care se practia, mai avem si prostitutia patronatà de anumiti breslasi, profitori ai patimelor omenesti, loan Neculce, in Letopiseti, vol. II, pag. 374. N. Costin, in Letopiaeti, vol. II, pag. 16. Enache Cogilniceanu, In Letopiseti, vol. III, pag. 217. Vezi pag. 274-75. 28

www.dacoromanica.ro

354

Pe adele vremi exploatatorul femeilor celor care i$i dau trupurile de le spurcd beirbafii cei red qi färä omenie, pentru pufind perzdtoare de suflet dobandd ", 1) se numeste hotru, votru, lotru sau supuitor. Meseria lor se numeste hotria, votria sau curvía.

Hotru, Votru sau Supuitoriu, insamng proxenet. Hotru poate fi bdrbat ver muiare". 2) Hotru isi face meseria, hotria, orí in casa luí propríe exploatand femeile care Isi dau trupurile", ori in cash' inchiriatà inadins in acest scop. 3) Mesería de hotru sau proxenet; atunci ca sí astazi, are un camp mai mare de activitate, pentruca hotru este si cel ce indeamnd muerile spre zburdeiciune i spre poftd rea", cat si cela ce le amdgeste Cu alte mefterfuguri, de le indeamnd spre curvie...". Hotru este si cel ce indea-mna vr'un cocon, de'l spume: cineva i face sodomie...". Hotru este sí cel

ce indeamna o fatà ca sä greseasca. Hotru este si deiscdlifa muiare",

la care isi da cíneva fata ca sa invete carte, si in loe de carte in, vata blestematii va da f i hranei, ,qi incd'i va da f i platd, sä o invefe, i aceasta, cu invdfdturile ei cele tele o va indemna fi va tocmi pre vre un beirbat de o va rdpi fdrii ftirea ce'i va trebui,

vearse pdrinfilor, attince giudeful... sá cearte pre ddscillifti, pogoare pre grumazi la inimd...". plumb topit in gurei,

Hotru se zíce hotru de fafd", child isi exploateaza propria-i sotie, servindu-se pentru asta cu cuvantul, cu fapta, sau prin inselaciune, pentru bani. In sfarsit, hotri pot fi chíar si copii cucon micfor, sau fetifoard, de vor hotri cuiva...". 4) Inteun document slavon din 1552, semnat de $tefan Voda, fiul

lui Petru Rares, se pomeneste de cuvantul

lotru" scris cu Merl

slavona lotra", cu care este aratat un rasvratit, contra Domnitorului. 5) Sincaí spune hotrului lotru". 6) Se pare eh acest cuvant are inteles de vanzator, de trädätor. Se intrebuinteazä. in Ardeal, pentruca cuvantul vine dela ungurescul latrok ". Un document din 29 Mai Bujoreann, Pravile, gl. kn (28), p. a (1), gl. 128, zac 1; pag, 41, 184. Longinescu pag. 171,

Idem, gl. kf (29) p, a (1)0 gl, 129, pag, 42, 185.Longinescu, Legi vechi, pag. 175. Idem.

Idem, gl. k n (28) yi gl. 128; gl. kf. (29) al fine. Pag. 41-42, 148-85.Longineicu, 1. c., pag. 171-175. Melhisedec. Cronica Romanului, partea I, pag. 188-89. $incai. Cronica, editia 1854, vol, I, pag. 362,

www.dacoromanica.ro

355

1606, Ntorbeste de urmarirea unor lotri" din Bärgäu si Rodna, intelegändu-se cä sunt trädätori. Supuitor este sinonim cu hotru sau votru. Pravilistul bisericesc condamna pe alugärita supuitoare : de se va afla, $i se va meirturisi cellugeirita cd iaste supuitoare, intr'aFel ceas sei fie streinei gonitei".

Hotria, votria sau eurvia este prostitutia de bordel, este casa de tolerantd. Prostituatele sunt mueri slobode ", dar pot fi prostituate si roabele f i slujnicele, de desmeardei bärbatii pentru dobeindei ". Prostitutia se exercitä in casa hotrului, sau in casä angajatä in acest s cop, pentru preacurvie f i mestecare de seinge i alte fealuri de curvii fi de lucriiri sccirnave... sau numai pentru svaturi rele spre cùrvii ci spre alte scat-net' ". Prostitutia se exercitä si in alte locuri de intAlniri locuri de odihnä, ce vor fi, ori pre la vii, ort pre la priseici, ori pren pomete, ori alte primbleiri asem enea acestora". Cantemir numeste aceste l'acasuri täinuite locurile pasiunei ". 4) Din punct de vedere al gravitätei faptelor, prostituía copiilor ce se face ca voia peirintilor, este mai rea i lucru plin de rufine de mai mare °card de ceit ceia ce set' face intre streiini." 5) lar despre bärbatii care isi prostituiazA sotiile, Pravilistul spune ...altei datei ii poartcl pre toate ulitelele tclrgului ca pielea, pre magari, f i set' fie cu &fa spre coada metigarului, i muiarea lui set' fragá meigarul de deilogul cdpestrului cu meinule sale, fi tr'acest chip sei-i batei, purteindu-i prin tot teirgul...". 6)

Atentate la moravuri. In definitiv, toate cele descrise in capitolul precedent sunt tot atentate la bunele moravuri, dar asupra lor, societatea inchide ochii, O.' nu poate face altfeL In schimb, oamenii si legile se ridicä cu toatà Mile contra violentei in materie de sexualitate si contra aberatiilor sexuale. Printre acestea, Pravilistii disting urmätoarele Hurmuzachi, vol. XV/2. Doc. mDcLxxiv, pag. 830. Buioreanu, Pray. Matei Basarab, Invi(aturi, glava 126, pag. 183. Vezi nota 4 din pagina precedentit D. Cantemir, Istoria Ieroglifici, pag. 203. Bujoreanu, Pray., glava i (30) *i gl. 130 al fine. Pag. 42 0. 185. Longinescu. Legi vechi, pag. 176-77. Idem, gl. la (31) gi 0, 131 al fine, pag. 43, 186. Longinescu, 1. c., pag. 178,

www.dacoromanica.ro

356

Sila, a ruina sou viola Desi termeni aproape identici, totusi Pravilistul If deosebeste prin intelesul ce da fiecaruia, clupa imprejurgri.

Sha se exercita asupra fetei, asupra fecioarei, numita si cocoana, spre deosebire de cocon, nume ce se dä baetilor. Virginitatea, fecioria sau fetia este ocrot,ita de Pravile, lar Cronicarii vorbesc frumos despre fete.

Paul de Alep spune cà in Moldova, fetele obisnuesc a pune pe cap cununi impletite din flori ci erburi parfurnate. O fatà se numeste data' de trup" a cuiva, termeni prin care se afirma paternitatea indubitabila, sau fatel de sut7et ", adica fata adoptiva. Pravila spune ...oricine iFi va gelsi fata sa cea de trup...". 2) S'au : ... cela ce reipeste fate'!" fecioarei ( sau cocoanel, in Muntenia ), sau roabei, sau fatd de suflet...". 3) Pravilistul face deosebire intre sila cu inteles de viol si sila cu inteles de atentat la pudoare. Acest din urma, act se poate exercita nu numai asupra unei fete, ci asupra oricarei femei, de-ar fi maxitata sau vaduva., cu conditia sa fíe curatel st de cinste " ; In acest caz fata sau femeia ofensata poate sa ucida pe atentator, ca. spune Pravilistul

Or care fecioarei, sau i vei duvet' curatd si de -cinste, de va ucide pre cela, ce va sei-i facet- silel si va sei-i strice fecioria (fe-

tia, in Muntenia), sau sei o rusineze, nu va cerca cu nici un fel de certeiri ; inset' del va ucide intr'acel ceas, ce au vrut sei-i facei iar nu altei data...". 4) Silulrea unei fete este pedepsita

Cela ce va face sud vre unei fecioare si-i va strica fecioria, de va fi bogat, piardcl giumalate den toatei avutia lui, batel f i sei-1 goneascii den cat va avea, iar de va fi sarac, locul ltzi...". 5)

Pravilistul bisericesc este mai sever Arldva. Istorici. a Rominiei, tom I, pt. II, pag. 80. Bujoreanu, Pray, ,g1. f (9), p. kf [29), si gl. 244 zic 29; pag. 26. 232.Longinescu. Legi vechi, pag. 101. Idem, gl. vi (32) si 259. zac 12; pag. 44, 243.Longinescu, 1. c., pag. 182. Idem. gL ai (11) si gl. 246, zac 4, pag. 28-29, 235. Longinescu, 1. c., pag! 112. Idem, gi. is (36) sj gl. 252, zac. 1; pag. 47. 239. -Longineseu, I. c., pag. 198.

www.dacoromanica.ro

357

Cel ce va strica o copild mai nainte pânä nu va ajunge la vrasta ei pre lege, aceluia sá i se tae nasu...". 1) Daca fata îi logoditä sí o necínsteste hltul, pedeapsa devine si mai mare. In tímpul luí Duca Constantin Voda, ginerile lui Brancoveanu, in a doua lui domnie (1701-703), a fost pedepsít cu moartea un asemenea faptas ...au tdiat capul lui Goie, cdpitanul de la Cohurlui, cu Pravilei, pentru ceici au rdpit o fatei logodnicd altuia, f i l'au fngropat la Sft. Niculai, ci bucatele lui incei au dat fetei".

and o fata necinstitä, de tatal ei, vinovatul se pedepseste cu moartea ; in Socotelile Brasovului, la 3 Ianuarie 1539, se tree

... pro 9 plaustris lignorum ad comburendum unum Valachum, qui cum sua propria filia concubuit ac rem habuit...". 8)

Totusi, pedepsele fost totdeauna asa de aspre. Dupe un vechiu obiceiu, sila si alte multe päcate de ordin moral, pa'.cate numite sugubine" sau defugubine" eran judecate de fetele biserícesti, dupe Pravilele bisericestí. Pedepsele obisnuite erau diferite amenzi, incasate in folosul Episcopillor, uneori in folosul domniei, de catre anumití functionari numiti desugubinari". Asa de exemplu, Mítrofan Episcopul de Hui, lute° carte din 1617, pomeneste de pedeapsa ce s'a dat feciorului lui Peitrasco croitorul pentru o desugubind ce a feicut ca o femee... ". lar Horjea care a di zut cu o muere si a facut-o bortoasei, nu ¿a a putut indrepta, ci a pldtit desugubina sa... ". Dreptul de a judeca aceste fapte de ordín moral, cat si delíctele miei cari se pedepseau cu amenzi, a fost consfintit Episcopilor sau inPuternicitilor lor, protopopil, de catre diferiti Domní ai Moldoveí. Deflorarea se dovedeste cu

glasul

cu tipetele, ce va striga, ceindu'i va face sild bdrceia, ce vor trece pre drum si sä meirturiseascd, atunci se va aridta, cumu'i s'a feicut silà featei". batul, cine va fi, carele sex auzei vecinii

Bujoreanu, Pravila Matei Bisarab, Invätàturi, glava 255, pag. 241, N. Costin, in Letopiseji, vol. II, pag. 48, Hurmuzachi, vol. 11/4, pag, 201,

Melhisedec. Cronica Hulilor, pag. 65-66. N. Iorga, Istoria Bisericei rominesti, Edijia II, 1928, vol. I, pag. 81. Citeazi pe Melhisedec. Cronicele Romanului pt. I, pag, 126 si Hasdeu. Arh. ist. 1/1, p, 124.

www.dacoromanica.ro

358

... pre sánge, ce sei va ardta, prg hainele ei fi pre Sau cdmeafia fetei". va giura, cum au fost fecioard intreagd... i oind Saw

vor miírturisi f i vecinii, cum au avut veaste de fecioard curatd fi fi-au petrecut viafa cit cinste,", Sau . cad va mdrturisi moafa cum iaste fate!' intreagd, atunce o vom creade, fi aceasta Inca cdnd va fi muiare ca aceaia de cinste moafa, fi de o va fi veizut cä iaste fatd, fi o va fi socotit bine, cum iaste intreagd, f i o au pipilit cu mdinile, fi incei de-ar fi mai fost cu moafa cloud mueri, destoinice de-a &I crederea fi inveif ate bine la acest meftefug". 9

Cind deflorarea se face cu voia, fetei, pärintíí sunt de o severítate, care pare ciudata astazi. Cronicarul load Neculce povesteste pítoresc, pedepsirea feteí Radului Voda, care a fugit de acasa cu alesul inimeí

Avdnd Radul Vodd o 'fatii din trupul lui, zic sd fi fugit ca o slugd, efind pre o fereastrd din curfile domnefti din cet atea Hetrldului, fi s'au ascuns in codru; fi au feicut Radul Vocki TOvod de oameni fi au gdsit-o la mijlocul codrului, la feinteina ce se chiamd Feuztana Cerbului,leingd Podul de lut. Deci, pre slugd l'au omordt, i-au tdiat capul ; iar pre dinsa au dat-o la alit:gdrie fi au dilugdrit-o". 2)

Dar nu totí Domnitoril au fost ca Radu Voda., Din contra, multi au fost in fruntea celor care nu respecta nimic. Alexandru Vodä. (14511455), a fost otrdvit de aceia ale cdror mueri fi fete le mdsgeilise". 3) Míhnea Vodä a fost ucís ui zíua de 12 Martie 1510, pe child se ducea la biserica, de un om care se räsbuna, pentrucä Mílmea i-a rufinat pe soru-sa", 4) tefan Vodt, in 1552 nu se rifibda de femei cu beirbali, nu meineau fete fecioare nerufinate, nici jupemesele boerilor nebatjocorite". 5)

In tímpul luí Aron Voda, dabilarii, adicá perceptoríí erau asa de neomenosi cu täranii cä muerile nu erau a lor, fetele le ruina fi ce vrea sä facd, Thceau, gidpeinesele le sileau..,", Bujoreanu, Pr. gi. in (38) vi 254, ad. fine, pag. 49, 241.Longinescu, 1. c., p. 205. loan Neculce, In Letopise(i, vol, II, pag. 184, punctul 20. Sincai cronici, vol. II, pag. 24-25. $incai. Cronici, vol. II, pagk 126. Gr. Ureche, in Letopise(i, vol. I, pag. 207. Idem, pag. 239.

www.dacoromanica.ro

359

In 1673, Miron Costin a sfätuit pe Vizir, care venise contra Polonilor, sá se tragó. si s. erneze maí in jos, nu in Moldova, ca sä nu la Enicerii muerile i copiii.", 1) Beízadeaua Alexandru, fiul lui Alexandru Ruset Vodä. (167578), feicea sail de lua fetele oamenilor cu sila, insei a oamenilor profti" ; dar Neculcea adaugä. cä. ,, nu numai a oameni profti, ci i a oamenilor de frunte Fi de cinste". 2) Dimitrie Cantemir spune cà Vornícií de poartd, judecau pricinele mid

pe fecioara defloratei cu voia ei ori cu deasila, dacei au fost din popor poruncefte sei se cunune cu hotrul lor, la bisericei, cu un preot, dacei inset' una din cele cloud peirti este de neam boeresc, raporteazei Domnului".

In acest din urmil caz, (parintii) ca sá ascunzei rufinea ce li-a feicut fata, meiresc ceit pot zestrea".

Au fost vremi and fetia era socotitä drept marf à de precupetit in combínatií de ordín politic, Cronícarul Ioan Neculce, ne spune ca in timpul celei de a doua domnii a luí Niculae Mavrocordat, Stanislav, ca sä, capete domnía in Polonia cu ajutorul Turcilor, le f gäduia in dar cetatea Cameníta sí un bír de ceiteva fete mari pre an", 50 se spune inteo notä a postelnicului Hurmuzachi. Turcii erau mari amatori de fecioare si'n totputernicia lor, and treceau prin tarile noastre ca nifte ofteni pägâni ce erau, tot striceiciuni fäceau, ca fel de fel de reisuri i batjocurei a fete fecioare ci a femeei 'infelepte". 4)

Ruina, a ruina este un termen pe care l-pm intfilnit mereu in citatiile anterioare, uneori aläturí de cuvantul sik cu care ar fi si-

milar, dar de care se deosebeste tocmaí prin nuanta isvoratä din insäsi intelesul acestuí termen, inteles de rusíne, Pentrua nu mai este vorba de silä, de violentare, ci de rusinea .adusd tocmai de aceastä Pravilistul spune

De vreme ce tot creftinul s' au prilejit de are pre ceilugeiritel adeveiratei sor sufleteascei, deci cine o va ruina, veri cu voe, veri färä voia ei, acela rufineazei cu adev drat pe soru-sa" 5) loan Neculce, in Letopiseti, vol. IL pag. 201. N. Costin, in Letopise(i, vol. II, pag. 14.Neculce, idem, peg, 213. D. Cantemir. Descrierea Moldovei. Traducere de Pascu,.pag. 105. loan Neculce, in Letopiseti, vol, II, pag. 345-46, 347. Bmoreanu, Previte, gl. le (35) vi 258 zac 3; pag. 47, 242.Longinescu, 1, c p, 195.

www.dacoromanica.ro

360

Míron Costin povestind Manita Doamneí luí Eremía Vodg (15951606), cea batjocoritä de Turci, spune cá, Doamna se tánguia boeri, boeri 4 rufinatu-m'au ptigaii...". 1) lar Grigore Ureche spune despre Iancu Sasul (1579-1582), cä, era curvar peste seamtí, cd pre pdnesele boerilor stii, de la masa Doamnei sale le scotea i le ruina " Sila, in sens de vlol are nuante deosebite in intelesul ce se d'A acestui cuvant. Din punct de vedere medico-Iegal, Pravilele disting: Violul propriu zis, farä yola victimei, de violul consim¡it:

Cela ce va face sud vre unei fecioare, ce'i o vor fi dat pdrintii sti o firdneascti, sau la moarte o vor fi ltisat pre mema lui, sti o grijascii...".

Sau: ... iar de va fi fost cu voia fetei...". Sau muiarea ce i se va face sud cu voia ei..." Sila, adia víolarea mínorelor este mai grava si pedepsità mai tare,

ori cine va face sild a fecioard micfoard, inca sti nu fie de 12 ai (ani), se va certa mai reiu, de cdnd ar fi fost fatcl mare de vreatti" ;

Sau: ceia ce fat sild celor mici i incti de vrtistd fecioare...".

Sila sau violul poate fi %cut cu folla sau prin inseláciune de va fi fo# acia sud a fecioarei cu o nevoe mare ca aceaia...". Sau ,,, de va fi fost cu dezmerdciciune çi cu zburdticiuni cu ddri i cu giuruinfe çi ftird de nici o nevoe.",

Víctima silei poate fi muiarea vc1duo", fatä, sau ori ce fial va fi", lar fäptasul poate fi oricine ; dacä-í bogat, drept pedeapsä perde giumdtate din tocad avutia lui", lar de'i sä.rac, va fi bätut gonit den locul lui". Cand Ii om den clirosul bisearicei", drept pedeapsä, este obligat sä inzestreze víctima violului. Se face insä, o distinctiune: ttebue ca femeia silitä, sä fie muiare de cinste ", nu de ocard, muiare rea, curve . Copii ndscuti din sa, adía,' din viol, n'au nici un drept de mostenire la averea pgrintilor. Miron Coatin, in Letopiseti. vol. I, pág. 266. Gr. Ureche, In Letopiaeti, vol I, pag. 234.

www.dacoromanica.ro

361

6) Sila, urmatä de cununie, n'are nici o urmare rea. 1) Cronicarul Neculce poveste§te un frumos caz de sill urmat de reparatia fireasa., cäsAtoria Gheorghe S'tefan Vodei cad era boer, murindu-i giupeineasa, a reimas veiduvoi ; qi teilnind o giupeineasei seiracei, frumoasei,

neirei, anume Salta, de neamul Buescilor, au ttimpinat-o pe drum mergeind cu reidvanul la 1.afi ; fi au poprit reidvanul cu sila, fi s'au suit feirei de voe in reidvan, f i au intors reidvanul inapoi la casa lui. pre urmei au primit fi ea fi s'au cununat cu dtinsul, care au fost qi Doamnei". 2)

Pravilistul bisericesc iartl femeia care a fost fenzeia, care se va spurca de silnici, sau de preideitori care o vor robi, fi apoi va sceipa... ", nu-i socotitei ca vinovateí de ceva.

3)

Dasila, este un termen sinonim cu sila, intrebuintat de Pravilistul bisericesc, care spune carea e stricatel cu dasila, n' are vinei, fi roaba sau slujnica apucatei fiind cu dasila de steiptinu-seiu, n'are vine. 4) II) Ierosilia, Insamnä sacrilegiu, Coprinde toate fealurile de grefeale, cu ceite se atinge omul de besearicei". De exemplu, dragostea vinovatl a unui mirean cu o aluggrità din mänästire sau fi den &aril de mcineistire..., sau cu vreo muiare ce sel va fi giuruit. sei fie ceilugeirifei ", cum §i impreunarea cuiva cu o mireancät in bisericä, A säruta o calugä'xitä nu-i ierosilie, totusi se pedepse0e cela 5) ce va seiruta cálu garifa, sei va certa dupei cum va vrea cum ar fi violat Cel ce ru§ineaza o chlug'aritä este socotit ca pe sorä-sa, pentrucl once cAlugäritä este sor sufletesc" oricärui 1) Toate citatele din pagina precedentä pink iici, dela 1-6 iunt din I. Bujoreanu, Colectia de legi vechi, vol. III. Pravile. Glava is (36) O. 252, ad fine. Pag. 47 vi 239. Longinescu. Legi vechi. pag. 198-202. 2)1. Neculce, in tetopiseti, vol. II. pag. 187. O seami de cuvinte", nr. 29, Bujoreanu, Pravila Matei Basarab, Invitäturi, glava 223, pag. 224. Idem, Covioanele Sft. Apostoli, glava 49, pag. 405. Bujoreanu, Prav. gl. je (35) o gl. 258, zac 1 vi 11; pag. 47 vi 242. nescu, 1. c., pag. 195s97.

www.dacoromanica.ro

Longi-

302

tin. Spune Pravilistul

,.

tot cre#inul s'au prilejit de are pre cellu-

geiritei adeveiratcl sor sufleteascd.". 1)

III) Singe amestecat, este incestul. Este o chestiune de care Pravilivtil se ocupä mult, vi care revine foarte des in Invätälturile bisericevti,

Se socotevte incest, raportul neertat díntre pärinti i fii, tatá vi norà, intre frate si sorä, intre unchiu vi nepoatà, intre rudele de botez, intre tatà vi cand au aceiav femee. Pravilístul face diferentä intre incest vi preacurvie vi sine seama de imprejurärile agravante sau nu ale incestului, adicA, când se face cu §tiintá sau färä. vtiintä. Incestul poate fi savarvit inainte de nuntä, sau dupä. nuntä. intre °braze ce vor sui i vor pogorei pad intru a doua stepenei" (spit), adicA impreunarea cu mama sau cu bunica, in sus, vi cu fata sau nepoata, in jos, Incestul cu rude colaterale este mai putin grav. Incestul este mai gray child se face cu sila, adicá cu viol, femeia poate sävärvi un incest, dar ea se pedepsevte mal cu milä. de vreme ce iaste mai proastil fi mai lesne spre calere de ceit beirbatul".

Pravilele pedepsesc incgstul cu moartea, lar bíserica cu afurisenia, 2) Am dat mai sus un caz de ardere pe rug a tatalui care a trait cu fiica-sa, 8) Incestul de dupg nuntä, poate fi cu vtiíntä., cand este socotit mai

gray, sau färä vtiintä vi atunci intrá in categoría preacurviei. Chiar i intre minori, copii ancil mici de vreistei", poate fi incest, dar atunci, ca sä scape de pedeapsä, and ajung marí, trebue sä se despartä. Ignorarea rudeniei, adia cand se comite un incest intre doi invi care nu vtiu cá sunt rude, poate fi invocatä drept scuzà in incestul cu nuntä, dar nu poate fi ínvocatä in incestul färä nunti, a atunci inträ in categoria preacurviei.

Aberatfile sexuale. Sunt raporturile sexuale anormale. Acestea infra tot in categoría atentatelor la bunele moravuri. Aici deosebim Bujoreanu. Pravile, gl. je (35), punctul g (3), vez1 nota precedentii. Idem, gl. ma (41) i gI. 211 ad fine, pag. 51, 218-19.Longineseu, 1. e., p. 213-16. Vezi peg. 357 n. 3. Bujoreinu, Pravila gl. rav (42) §i 212 ad fine. Pag. 51, 219. Longinescu. 1-c., pag. 217-21.

www.dacoromanica.ro

363

Malabia, adicä cine'? bate met' dulariul in medni", masturbatia sau onanismul, Se practica de unul singur, sau intre mai multi. Pravilistul spune cfuzd se va face malahia intre detn?ii...". Se face din

nestiintä., din Mr de minte", sau cu minte", adia, din prostie sau se face cu vointa. Uneori se face incomplect intre indivizi de sexe opuse cede mueri se impreund cu bärbatii, adtcd cu. cineva fi nu vor fi feiceind lucrul peicatului de tot...". 9 Oricare ar fi sistemul practicat, Pravilele bisericesti Il condamng.

Slabazni sau sablazni, insamnä, polutie, ejacularea spermei in timpul somnului, Poate c. acest termen sä vie de la cuvântul blazne", intrebuintat destul de des in Psaltirea Scheiana, cu inteles de inseläciune. 2) Pravilele bisericesti deosebesc doua cazuri cand polutia se face din pohtei muereascd", sau când se face din ispita diavolului,

De se va sleibeizni omul... acea seiblaznel de va fi fost de pohta enuereasce, se pedepseqte ; dar, de se va fi feicut de lucru didvolesc ca set impedice pe creftin" de cele sfinte, nu se pedepsefte.

Pohta muereascd" este explicatei in chipul urmeitor : Un om are mullet' dragoste i pohtei la o muiare, i mintea lui depururea iaste la deinsa fi la pohta ei, f i de se va seíblazni cu deinsa in vis, acela sei nu se priceftuiascei (sd nu se imparttdfeascei), cdci i-au fost mintea la dragostea ei". 3) Sau Peiztru ceia ce set seibldznesc, ceirora li se face de le curd' seimcinta trupului... de-i va fi adus mintea gad de pohtii de muiare... $i va fi venit de acolo setbleiznirea i veirsarea seimeinfei, iar de nu va fi geindit nici unele de acestea... taste primejdia dracului...". 4)

Sam: Preotul ce va vrea sci slujeascd Liturghie, f i-i va veni de'i va cura trupul in vis, fi va fti cdi iaste acel lucru de pohtei muereascei set' nu slujeascel".5)

Pravila dela Govora amestecä acesti doi termeni, malahia säblazna, Spune Pravilistul: Bujoreanu, Pravda Mate! Baiarab, Invtäturi, glava 329, pag. 265-266, L Bianu. Pialtirea Scheiani, pag. 454. Intrebuintat de Coresi. Bujoreanu, Pravila Mate! Basarab, Invàturi, glava 170. pag. 197, Idem, Rispunsurile lui Timotei. Intrebarea 12, pag, 411. Bujoreanu, Pravila Matei Basirab, Invitituri, glava 98, pag. 171.

www.dacoromanica.ro

364

...de va fi ceizut intru malahia, ce sil zice, scl-fi fi felcut set"blaznei cu mina sa...". Sau ... iaste qi malahie muereascd, ce jale lucreazei una cu alta...".

Sau: (seiblazna) o face omul iris* cu mema lui, iar alta-, unul ca altul face, alta-iard, cu coapsele lui face". 9 Cantemir spune Set nu te singur pre sine imbláznefti...". 2) A se spurca in buze, este un raport sexual incomplect, numai

in nivelul labrelor vulvare, sau poate intre buzele gurei

Preotul i diaconul, de vor meirturisi, di se au spurcat numai in buze".

Sau: a se spurca In buze in multe feluri se tálcuefte : ce pentru un lucru reiu, nu trebt4e a scrie...". A spurca In gura,

este iarg$i o aberatie sexual, Spune Pravila

Di.aconul de se va spurca in gura-, sel se scoa¡ei ; ce iaste aceasta? iard sá Øii, cd iaste medulariul cel de rtifine, de jos, iar defi va pune rufinea in gura muere i, fi va fi curare, ce se ttilcuefte spurcatá in gura...". 4) Prespre fire,

este un termen generic care india toate rapor-

turile sexuale anormale. Pravilele disting trei categorii de pacate prespre fire.

denteii, ceind se impreund neftine trupeqte Cu maicd-sa ce neiscut, sau ca fata'f, sau ca soru-sa ; deci acest pticat se chiamel sange amestecat. Al doilea, aind se impreund neftine prespre fire cu vre un dobitoc, fie ce fial, va fi. A treia, ceind set impreund neqtine ca fie ce obraz parte beirbeiteascei, care lucru mai pre scurt sà chiamei sodomie".5)

Cine are raporturi prespre fire cu muiare, sau Cu voinic, sau cu dobitoc", nu poate fi preot. 6) Bujoreanu, Pravila bisericeaici dela Govora, pag. 95, 99 i 93. D. Cantemir. Divanul, pag. 211, Bujoreanu. Pravile Matei Basarab, Canoanele Sft, Vacile, glava. 66, pag. 406. Idem. Pravila bisericeasci dela Govora, pag. 90. Idem. gl. if (39) o gl. 333 zac 1; pag. 49, 266.Longineicu, I. c., pag. 207. Idem. Invitituri, glava 58, pag, 161.

www.dacoromanica.ro

365

Raporturile prespre fire, sau afará de fire, intre soti, sunt motiv de divort, 1) Dintre raporturile prespre fire ava cum le clasiffal Pravilistul, am vorbit deja despre incest, rgm'an de cercetat raporturile cu animalele sodomia.

Zicitor de dobitoace, este omul care are raporturi sexuale anormale cu animalele, I se spune vi spurceitoriu de vitcr, sau simplu stricat", intelegandu-se prin acest din urma termen -omul cazut In cea mai de jos ví mai urâtà imoralitate.:

.,. pre zeiceitorul de dobitoace ca pe un necuiat

stri-

cat ; deci va, pre unii ca aceia care fac stricticiune la mueri,

afarei de fire, sau la beirbati, sau la dobitoace, striceind pe &In-

sau dcind fi el altora a lui stricciciune, ca cum i-ar trebui sec' se sature de peicate...".

Pravila pedepsevte pe acevti oameni cu moartea ví le distruge chiar vi cadavrele lor Beirbatul, ce sei va impreuna cu dobitoc parte femeiascei , sau muiare, ce sel va impreuna cu dobitoc parte beirbeiteascil,

se tae capetele i dup'aceia sei ard in foc cu acel dobitoc impreunei , ca carele sil va fi impreunar . 4)

Sodomie, sau spurcata sodomie, adia. oft-rid se impreunif neOne cu fiece obraz parte beirbeiteascer. Cel ce face sodomie se numeste sodomlean,

Sodomia se poate face intre coconi micfori, ce nu vor fi incei de vreister, í vina lor se pedepsevte mai putin ; sau se face de om mare asupra unui copil i atunci víctima poate ucide pe atentator, Radu cel Frumos, spune Cronicarul, era tinut de sultanul Mahomed al II-lea, folosea in fapte de rusine... Ccind au vrut intcliaf datei sei face!' ca el dupel nelravul Turcilor... mai omordse pre impeiratul". 5)

Sodomie se poate face vi cu fermis, prespre fire " ; se poate face chiar i intre femei, cand ...muiarea se va impreuna trupeste cu altá mazare". in sfArvit, se poate face cu once alt obraz parte beirbeiteascer. Bujoreanu. Pravile, glava 231, pag. 225.

Ms:tei Basarab, Invtturi, gl. 332, pag, 266. Idem, Siborul de la Anchira, glava 17. pag. 324. Idem, Pravile, gl. m (40) *I 334, pag. 51, 268.Longinescu, I. c,, pag. 212. Sinai, Cronici, vol. II, pag, 37.

Idem,

Bujoreanu, Pravile, gl. fi (19) vi gi. 181 zac 4; pag. 36, 199.Longinescu, 1. c., p. 148,

www.dacoromanica.ro

366

Sodomlean poate fi ví om din clirosul bisericei ", in care caz, vínovatul perde toatä averea vi se pedepsevte cu moartea. Un exemplu de aplicarea acesteí pedepse, incá inainte de a se fi publicat Pravilele, petrecut intre 1572-1574, ni-1 dä. cronicarul Ureche Domnitorul Ioan Vodei Armanul beigat-au in foc, de viu, pre Vladica Georgie, de au ars, deindu-i vind de sodomie, auzind cei are avutie". 1)

Sodolmean poate fi oricine. Pravilístul spune: sodomlean se cheamei incei fi cela, ce cu md na sa face varsare". Sau: Or care mutare va me fterFugui, de va miarge la alta' muiare ca un beirbat, ca cinii ca acealia... i freceindu-se tale acolo, de va arunca seimeinfa una la 'alta...".

Sau: de sei vor afla freceindu-se douei mueri una pre alta, incei feirei de nici o cinte, pânä ccind sei vor §lobozi ameindouel". Sau: care mutare va face in loc de beirbat cu vre un co-

g., este sodomleancei".

Sodomía este complectä, desgvarvítà, sau incomplectä cand se numai veirsare pre dinafarei prentre coapse ". Se poate face ví asupra unei persoane care doarme, Poate fi ví mascatà vi atunci vinovatul se cunoavte dupä exteríorízarea unor anumíte cel ce va sdruta copil ca reivnei", sau sei prinzei neqtine copil ca deasila sol-1 ärute, face prepus, cum iaste acela sodomlean". Dovada sodomieí se face cu rnartori carí sä declare cä au väzut pre sodomlean, apucatu-sa_ de copa qi vrea sei-1 intoarcei ca A:tia in gios, ca de-a sila". Cu jipetele copílului, cu ceimeaqa copilului cu seinge", insfärvít moaqa i vraciul pot sei meirttiriseascd, de vreme ce vor fi veizut copilul, qi de vor cuno ci$te feicut-au sodomie, au ba "1 2) Dovada se face vi cu unele prezumtiuní, cemd va dormi neftine intr'un pat cu copil teineir", sau sdrutul ca de-a sila", sau reputatia pe care o are cíneva ca sodomlean. StäpAnírea turceascà dela noí, pe d'e altä parte nevoía Domniface

torilor de a bate mereu drumul Tarigradului, pentru a capäta sau I) Gr. Ureche, in Letopiseti, vol. I, pag. 224-25. 2) Bujoreanu, Prav. gl. if (39), gl. fi (19), gl. 333, -181 in intregime. Pag. 49, 36, 266, 191.-- Longinescu, pag. 207-212, 147-48.

www.dacoromanica.ro

367

aid pIstra domnia, au fost prilej ea sodomía, s fie cunoscutA sí prac-

ticatá la noi, de dire cei care veneau in contact cu Tura viciosi, Pentrud Turcii practícau sodomia. In incursiunile lor ràsboinice du-

tau sa-si asígure totdeauna o prad6 eat mai bogata de copii, pentru satisfacerea acesteí perversiuni. Cronicarul Grigore Ureche povesteste cá in 1475, c'and Tamil

au cucerít Kaffa, au luat multime de robi, prinire cari un galion (corabie) ce avea inleiuntru 150 de copii unen, luati din Kafa, pentru spurcata sodomie a preacurvarului Turc, fi ce era dobandei mai bunei au dus la sultanul Mehemet, fiind ispravnic pe acel galion un grec", Si, adauga Cronicatul in chip de indignare: Wei fi pezevenchi greci !". Stefan, feciorul luí -Vasíle Lupu nu ceinta trebile domniei, ci curviile, nu numai cu partea femeeascei, ci i cu partea bärbeiteascei.... 2)

lar nepatii lui Vasile Lupu, luau Meta oamenilor in sud la curvie". 3) Pravílele bisericesti pedepsesc cu toaa asprímea pe cei ce practicá ...cela ce va face aceastei grozeivie a zcIcerei cu bilrbat, ani 18 sei nu se cuminice".4) Si cu toate acestea, se pare cá sodomía era asa de räspAndit6 mai ales printre copii, cá la un moment dat, Pravilistul insusi exclamA bine cei de au fost i copil, fi n'au cunoscut peicatul cautil de vezi...!". Sodomía intre copii este un impediment hotárator pentru a se lace cíneva preot. Zice Pravilistul

...de va fi lost nestine cocon mic qi s'au amestecat Cu altul In peicate, i i s'au slobozit curarea intre coapse numai", acela

se canoneftç inainte de a se face preot ; insei de nu se va fi hi cut peicatul deplin, sà fie intrat meidularul in .Fezutul copilului,

iar de va fi intrat intr'ânsul, sei nu sei facet preot".

Toate greselile contra bunelor moravuri, se juded de Mitropoliti sau Episcopi, fiecare in eparhia lui

cu sveinta pravilei, carii vor fi in eparhia svinta sale,

$i

iaräi set' aibä a socoti de cuscrie, de cumeltrie, de scinge amestecat, oamenfi ce petrec feird lege ; nime set' treabti a-i opri sau a-i giudeca, ce cu giudeceltile lui Dumnezeu spre oaGr. Ureche, In Letopiseti, vol. I, pag. 164, nota. Sincal. Cronicl, vol. III, pag. 93. Miron Costin, in Letopiseti, vol. I, pag. 310. Bujoreantr, Pravila Matei Basarab, Invitituri, glava 332, pag. 266. Idem, glava 58, pag. 161.

www.dacoromanica.ro

368

meni ce vor petrece fclrei lege, iar svintia sa peirintele i rugdtorul nostru, precum le sale ceirtile $i de la alf i Domni ce au fost mai inte de noi.".1)

Dreptul Clerului de a judeca pricinele de fugubinat", 2) s'a pistrat in Moldova 'Ana tarziu, panä in secolul al XVIII-lea, Amenzile ce se dAdeau se incasau in folosul episcopiilor sau al domniei, La 1742, Constantin Mavrocordat numeste un vornic la BArlad, sà. strângá.'

gloaba pcintecelui" qi gloaba pentru seinge amestecat, de s'a tdmpla g/oa feita (a naFte)", far protopopul sei-i giudece cu Pravila

beasce. Acest obicei a fost í in Muntenia ; dacg n'avem acte vechi in aceastä chestiune, in schimb avem acte mai no' prin care se reinoeste acest drept al Clerului. La 22 Septembrie 1782, Mitropolitul insärcineaz'a pe protopopi sá cerceteze:

de curvii, de hrelpirea fetelor, de posatnice, de amestecarea, sangelui, de paragonia nuntei a patra, de fermecdtori, de vreijbi intru beirbat cu Sofia lui ; unde va dovedi vreuna dintr'aceste necuviincioase fapte, sä facet judecatei dupci inveifeitura ce are dela Prea sfintia Sa, f i de nu le poate face indreptare, adecei numai cu inchisoarea de femei la protopopi, iar pre beirbat la inchisoarea politiceascd...", sá instiinteze pe Mitropolit carel va judeca dupe Pravile si le va lua taxe pentru treapad, (pentru alergaturä.'), 4)

Melhísedec. Croníca Romanuluí pt. I, pag. 303-304. Ordinul lui Cantacuzino, dat in 1674. Idem. Cronica Husílor, pag. 130-131. Hrisovul luí Ilia, Alex. Voevod, dat la 26 Oct. 1667, ditre Episcopia de Hui. Idem. Cronica Husilor, pag. 264. Vezí pag. 357, n. 4 i 5. N. Iorga. Anciens documents de droit roumain, vol. II, pag. 282-285. V. A. Ureche. Istoría Rominilor. Vol. I. Seria 1774-1786, pag. 265.

www.dacoromanica.ro

369

CAP. V.

CHESTIUNI DE MEDICINA LEGALA

Starea Acte de stare cívilä nu existau. Totul se stabílea, la nevoe, cu martorí si jurämänt. De exemplu, dacl murea cineva in räsboi, väduva, ca sä se poata remärita, avea nevoe de märturia maí marelui ostilor stand nainte i sfanta Evanghelie...". ') Logodna, atuncí ea si astäzi precede nunta. Logodna era un act tot atät de solemn sí tot atät de tare ca sí nunta, incht nu se putea desface cleat aproape in aceleasi imprejuräri care admit si divortul, Logodna este tocmeala nuntei, Uneori se lace de care pärinti atund cänd viitorii soti nu sunt decht copil mid, totusí angajamentul luat .estel obligator, Se cunoaste intämplarea luí Duca Vodä ce! BAträn, care a fost obligat märite fata cu un slutit de board, pentruck' angajase aceastä cäsatorie pe cAnd mirií nu erau deat copii. 2) Logodníca trebue sä fie fatä.. La nevoe trebue sä aducä dovadä de bunä purtare. La 12 Martie 1698, se a.' o asemenea märturie de atre sätenii din Zagra Noi, seteani, inderepteim de fata lui Gavril, cum a fost panel'

acmu : din copildrie pad ce au venit vreame de s'au iubit cu I (un) Neamt, noi t im ca au fost curatei ; nime nu poate zice tr' alt chip; inderepteim noi seteani, cu giunimant cum au fost fata panic' acmu, cu nime n'au inblat, cu nime n'au vorovit, numai sin gur cz Iosif Miler, Noi, seteani, dam dereptate featei lui Gavril cum 011 fost fatei curatei, din cocona pad acmu". Urmeazei semnaturile i intarirea cu pecete. Este drept cá aceasta se petrecea in Ardeal. and se dovedeste cá logodnica nu-í fatä, asta-í mare necinste. In asemeni cazurí patul neveipsit, nu se mai slaveascei". 4) lar Bujoreanu, Pravila Matei Basarab, SAborul 5-6, glava 89, pag. 389. Vezi pag. 282 n. 3. I. Neculce, M Letopiseti. vol. II, peg. 215. N. larga, In Hurmuzachi, vol. XV/2. Doc. MMDCCLIII, pig. 1466. D. Cantemir, Istorla Ieroglifici, Pali, 108,

www.dacoromanica.ro

24

370

mirele a douazi, convoacei pe conseingenii lui fi le spune di pe mirecisa sa a geisit-o necuratii a$a numesc ei pe cele stricate), ii pregeitesc o cdrutei foarte proast'd cu heituri rupte, la carer in loc de cai, inhamei pe peirintii care venise la ei, cu beiteii Ii silesc iee acasei fata pusei deasupra ca o curtizand.

Nimenea nu poate opri aceastel ceirutel in stradel ori pe drum, çi dacel cineva ar indreizni set' libereze pe pdrinti, pe leingel beiteii,

va fi pedepsit chiar fi de judeceltor ca infractor al legilor i obiceiurilor teirii.

Mirele refine apoi toatei zestrea, i dacei va fi feicut cheltueli la nuntei, le scoate prin hoteiretrea judeceitorului dela OHO' pentru neglijenta siluitei. .A.fa ifi bat joc de bietii pdrinti la teirani; nobilii Insá, îi pelzisc fiicele mai streins..., dar dacei au inteles cä fata lor a fost geisitel violatei, sau compenseazei prin altii castitatea fiicei, cleindu-i sate ca zestre ori cu bani multi, iar dacei tinerile n'a vrut sei se linifteascei, o iau pe fatd acasei, i lui ii dau libertatea de a-fi lua altei nevastel".1)

Nunta sau cisitoria. Bärbatul cäsä.torit se numeste insurat. Cel care nu se cAssátoreste se spune cà idunefte". Cäluggrul trebue sá juneascä iarei de nu va putea sei juneascd, ci va urea sei se insoare", dacl este cleric se pedepseste.

Virsta legala pentru cäsäjorie este 14 ani pentru bärbat si 12 pentru femee. Uneori nunta se face intre soti foarte distanfati ca värstä Cronicarul spune cA fata cea mai mare a lui Mihai Vodä Ra.

covitä, de 25 de ani, lua de so t pe Scarlat, feciorul cel mai mare al lui Grigorie Vodä, care era de 15 ani.1. 8) Pravila dela Govora fixeazä värsta de 15 ani pentru barbatul de insurat i 12 pentru fatä. C686tOria ea-4i toate actele stärei civile fiind sub egida legilor bisericesti, nu devine valabilä cleat numai dupà sävärsirea slujbelor religioase.

Scopul casatoriei fiind procreiarea, child cineva nu va face feD. Canternir. Deserierea Moldovei. Traducere de G. Paso% pag. 163. Bujoreanu, Pravila Matei Basarab, Invitituri, glava 176, pag. 198, loan Neculee, In Letoniseti, vol. Hi pag. 388. Bujoreanu, Pravila bisericeasci dela Govora, pag. 123 qi pravila Matei Basirab glava 2301 pag. 225.

Idem, Pravila MAW BAsarab, Invatituril glava 173, pag. 197,

www.dacoromanica.ro

371

don Cu muiarea lui cea dintâi, nici cu a doua, acela sec se lase de a se mai insura...".1) Femeia care nu face copii se numeste neploditoare".1 Divortul sau a se imparti. Din punct de vedere juridic, Pravilistul prevede toate cazurile de sminteli ale nun(er, adich piedicele ce se 9pun cäsä.toriei inrudirea de sâtige, inrudirea spirituala din botez sau din alugärie, vfirsta, erezia, etc. 3) De asemenea se prevAd toate imprejurärile juridice care pot duce la separarea de corp i la despärtenie. Din punct de vedere medical este interesant de stint, cà Pravilele admit despärtenia intre soti pe motiv de board, ca nebunia sau indrAcirea, patima sau lovitura ce loveste, adica epilepsia, lepra sau omul gubav, neputinfä. sexualá sau larbatul lamen; apoi diferitele aberatiuni sexuale sodomia, raporturi prespre- fire, si in sfarsit, abaterile dela morala, fie abaten i de naturä spiritualä ca erezia or' practicele vräjitoresti, fie abaterile dela indatoririle morale ce'si datoresc so¡ii intre el, 4)

Sarcina. Femeia gravida se numeste grea, grecioasäl, ingroptä sau ingrecatä. Pravilistul spune cà femeia vgduvá nu se märitä din nou timp de un an ca set' nu se teimple muiarea grea". 5) Sau muerea grecioasei ceind va urea se va boteza... cá doar se boteazei reinza muerei ce va sei nascei, in care iaste pruncul...". 6)

Sau: de se va teimpla muiarea grecioasei care se va speila la bae...".

Sau : au fost oare undeva un cocon, carde nainte pad a

implia 9 ai (ani), ingro$e (ingrecei, In Muntenia), pre mamcel (doica), ce-1 apleca (aleipta) ; fi de aceasta nu este a sei mira, cei multi coconi s'au aflat de mic$ori ateita de tari la fire, cat au putut lucra ca l cei mari beirbati...". 8) Bujoreanu, Pravila bisericeasci dela Govora, pag. 112. Gr. Cretu. Lexicon Slavo-Romin, pag. 184, rindul 2104. Iclem. Pravile, Glava (17) vi ¡1 (16), vi glava 179 vi 215; pag. 35, 199, 34 vi 199, 34 vi 136. Longinescu. Legi vechi, pag. 143 vi 136. Vezi acevti termeni : nebunia, epilepsia, lepra, etc. Bujoreanu, Pravila Matei Basarab, Invtituri, glava 261, pag. 246. Idem. Siborul din Neochesirea, glava 6, pag. 327. Idem. Invì$turí, glava 285, pag. 253. Idem. Pravile. Glava ng (53), punctul gi (13) o glava 356 zac 2; pag, 60 ji 284, Longinescu, Logi veal, peg. 259.

www.dacoromanica.ro

372

Say ...de se va tdmpla a In greca muiarea ceindu'i curd seingele...".1)

San: oricine'f va geisi fata gria de prunc, poate sei o ucidid de tot". 2)

Cronicarul Enache Cogälniceanu, vorbind despre domnia lui Cons-

tantin Racovità, scrie cä Doamna Soltana ...este grea...". a) Sarcina se cunoaste prin suprímarea menstruatiei ...cunosc muerile cei sunt grecioase, cdnd nu veg cd le curd lundtdcia...". Se cunosc sí erori de diagnostic in sarcing. Soltana, sotia luí Constantin Racovitä, a fost diagnosticatä de doctori ca sarcinä, in realítate a fost o enfracsis care nu o au putut pricepe doftorii". 5) Produsul conceptiei se numeste uneori cocon de fapt acest termen are un inteles mult mai larg intrebuirrtandu-se sí pentru a numi pe copilul mic de tot. Spune Pravílistul cä, dupä 40 de zile dela raportul sexual se polimeafte chip de cocon fi se insuflefeafte...". Dimitrie Cantemir este cel dintai la noi care pomeneste termenul de embríon spunánd: embrionaiii pui...". 7) Na§terea se numeste s't facere, a face. Este insotitä de dureni Psalmistul Scheian din 1482, serie: durerea ca neiscdtoare". 8) lar Cantemir atninteste de munci i duren i de naftere...". Pravilistul spune a face" : muiarea dacd va face,.." ; Sau spune

a nafte" muiarea de va nafte Femeía este obligatä sä ingrijeascä de nasterea ei, altfel este socotitä ca uciga0. Spune Pravilistul

Muiarea care nu va purta grija nafterei ei, ce sá va lasa afa, aceia ca o ucigafei este, iar de va fi in pustie sau nu va avea indemeinei de celea ce'i sunt de treabd, kind de vind iaste".") Bujoreanu. Invitituri patriarh. Anistasie, glava 14, pag. 424, Idem. Pravile, gl f (9) o 244 zac 31; pag, 26, 232.Longinescu, I. c., pig. 101. Eniche Cogälniceanu, in Letopiseti, vol. III, pag. 224. Bujoreanu, Pravila Motel Basarab, Invitituri patriarh. Anastasie, gl. 14, pag. 424. Vezi nota 8 0 pag. 301 n, 2, Bujoreanu, Pravila Matel Basarab, InviI. patriarh. Anastasie, gl. 12, pag. 424. D. Cantemir. Istoria Ieroglifici, pag. 252. I. Blanu, Psaltirea Scheianti, vol. I, pag.149. D. Cantemir. Istoria Ieroglifici, pag. 252-53. Buloreanu, Pravila Mate' Basarab, Invätituri gl. 377 0 81, pag. 293 0 166, ram, GanoAnele Sft, Vasile, glava 52, pag. 405,

www.dacoromanica.ro

373

Aceias grija trebue sá aiba femeia si de copílul nascut

femeia care va nafte intr'o cale $i de cel ce se va naste nu va purta grijd, ce va muri, uciga$d iaste",1) In general, mamele stint nu numai cu multä grija pentru copli lor, dar de multe ori tocmaí aceasta grijä le fac sá exagereze temerile, cti

maicele... de fiete ce micd a ordnduelei seindtdti mutare,

grele i primejdioase boale cuconilor säi prepun", de unde si vorba : sei nu vie in capul copilului ce'i mene$te maicd-sa".2)

Ca sä nasca mai usor, femeia frebue sá poarte o platra de Ya-

cint, care este foarte de treaki la muerile cealea ce vor sà feate, ca set nascei u$or".

Se cunosc cazuri de femei moarte din nastere. Cronica citeaza cazul Pulheríei, sotía luí Niculae Mavrocordat, care a murít cAteva zile de la nastere, in 1717. 4) and se nasc doi copii, acestia se numesc gemeni : o muiare a fdcut doi copii gemeni...". 5)

Copílul se numeste cocon sau rod: sodomia nu face rod...". 6) Dupa nastere femeia se curaleazä timp de 40 de zíle ; spune Pravilistul ... de se va tCtmpla sä nu-i treacei 40 de zile, sei se curdfeze...", 7)

In timpul acestor 40 de zile, femeia n'are voe sá se culce cu bärbatul eí pawl ce se va curdti". 8) Femeia care a fäcut, care a näscut, se numeste mamá sau inma ...inma maicd-sa", sau mama mani-sa", in munteneste. Sau, inmel...". 9) fie tatd cíneva care vrea ca judele Dupä nastere femeia aläpteazA copilul. Aläptarea se numeste si

apleace, si se poate face nu numai de catre mamá cí si de o femee stealing, numita mamcd " in Moldova, si doica" in Muntenia : Bujoreanu, glava 33, pag. 403. D. Cantemir. Istoria Ieroglificg, pag. 261. Bujoreanu. Pravila Matei Basarab, Invätát, patriarh., Anastasie, gl. 34, flag. 441. Vezi pag. 290 n. 5. Bujoreanu. Pravila Matei Basarab, Invátáturi. Intrebarea 7-a, pag. 415. Longinescu, I. C. Bujoreanu. Pravile, gl. if (39), gI. 333 zac 18, pag. 50, 267. Pag. 210.

gi. 377, pag. 293-94. Idem. Pravila Matei Basarab, Idem. IntrebAri, pag. 415. Bujoreanu, N. Iorga, in Hurmuzachi, vol. XV/2. Doc. MMXCVIII. pag. 1128. Pravile, gl. ma (41) si 211 zac 3, pag. 51, 219. Longinescu, L c,. pag. 214.

www.dacoromanica.ro

374

faceasta se intelege i spre mamce, carde apleadi pruncii mici" ; iar in Muntenia: ,, aceasta se socoteste i spre doice carele apleacei coconii mici..,". Sau : ...tngrose pre mamca ce'! apleca...". 2) Sau: ...acestor coconi micsori ceiridu'i neidusesc inteasternut 8) celea ce'i

Cantemir vorbind despre origina Românilor, spune Roma maica, din leiuntrurile sale neisccindu-i i-au aplecat qi i-au crescut...". Sau lupoaica care a hreinit pe Romul f i Remus, adesea la demsii mergeind i aplecandu-i, teitele isi storcea...". Sau: ... in brate i-am purtat si la sea: i-am aplecat...". 4)

Mamca sau doica de0 nu-i mama adeväratä a copilului pe care'l heäne0e, totu0 prín aceastä aläptare capätä atâta dragoste de copil, capabilä de once sacrificiu intocmai ca i o mamá bunä: Cantemir poveste$te cá imparatul Foca (anul 602) a ucis pe predecesorul säu Mavrichie, cu toti copiii luí, ca sá nu-i mai ameninte tronul ; and a fost vorba sá ucidä un copil cucon de !astil, mamca ascunzeind cuconul impeireitesc, a fost dat pre al seiu. Ce Mavrichie nesuferind sá omoare altul in locul fiului sciu, au descoperit Agur prec\um acel copil nu iaste al seiu".

Corastra este laptele din prímele zile dela na0ere. Spune Pravilistul

preotul scl nu meineince corastrei dela vaca lui, pana' o scIp-

teimtinei". 6)

Avortul. Se spune a lepida sau lepficlurea. Spune Pravilistul ...de o va lovi cu ceva f i dentr'aceia usienealei, sau loviturei sei va prileji de va lepcIda..." . 7)

Lepädarea poate fi fäcutä de voe, olí de nevoe ; în primul caz femeia vinovatä este socotitä ea uciga0 I) Bujoreanu, Prav., gl. 1 (9) gi a 244 zac. 22; pag. 26, 231.

Longineseu, 1. e,

pag. 99.

Idem, gl. ng (53) vi 356 zac 13 si 2; pag. 60, 284. Longinescui 1. c., pag. 259. Idem, gl, z (7) si gI. 242 zac 4; pa.g. 23, 229.Longinescu, 1. c., pag. 85, nr. 319. D. Cantemir, Hronicul, pag. 15, 97.Idem, -letona Ieroglifici. pag. 171. Idem, Hronicul, pag. 331. Bujoreanu. Pravila bisericeasci dela Govora, pag. 101, Idem. Pravile Matei Basarab, pricina d (4), p ron (48) oi gl. 301 zac 4; pag. 8, 257.

Longinescu, pag. 15.

www.dacoromanica.ro

375

.Carea de in mueri va puna erbi, sau le va mi.-Inca ea sd nu facet feciori, sau va face intr'alt chip meftefug de va omori copilul in Ontecele ei, sau ifi va otrdvi zgdul acolo unde sd zdrnisleafte copilul, ca sd nu mai facd copii, aceia ca un ucigaf sd se canoneascd...".1) Dacá leapädä de nevoe, femeia este opritä' dela impartäsanie timp de tin an : Iard muiarea care se va starpi, adecd sd-fi omoare copilul de nevoe, un an sd nu se priceftuiascd, iard de 'I va omori de voe ca un ucigaf set' se canoneascd" , 2)

Pravila bisericeasa cunoaste avortul care poate fi numai bfinuit atunci cand nu se stie Inca dael este o sarcinä sau nu inchipuitei sau fi neinchipuitd ", si'n acelas timp prevede posibilitatea ca femeia sä moarä dintr'un avort, sau sä rämänä numai stearpi, adica cu moartea pântecelui muerei..." :

Muiarea-care'fi stricd la inceptitura ingrearei... sd nu facti feciori, ucigafd iaste", pentrudi muiarea grecioasd cad ja erbi ca sti omoare pre cel ce au ingrecat, ucigafe iaste. .. 'i sd nu socotim cd de va fi fost in pantece inchipuit sau fi neinchipuit, ace cd cum ar socotise mai spre mult, fi de multe ori mor fi jale fi coconii fi dupd cumu'i socotinfa lor : cloud ucideri se fac inset' una a celui ce ar vrea set' facei, iar alta pantecelui muerei... 9

Lepädarea sau avortul se face cu erbi, adia cu medicamente cunoscute femeilor :

Femeile mai mari bezaconii, cd fac farmece fi vrdji fi perd sufletele coconilor la vreme de naftere fi incei fiind fi in trupul lor fi beau oarecari erbi, cealea ce insefi ftiu...". 4)

Pentru Pravilist, si cine da si cine ia erbi pentru a lepäda, tot ucigasä este :

...muerile celea ce dau erbi de nu fac feciori, fi celea ce iau de voe, ucidere iaste fi asta". 5) Bujoreanu. Invifituri, glava 374, pag 293. Idem.

Idem, Pravila Matei Basirab. Canoanele Sft. Vasile, pag. 399, gl. 2. Bujoreanu, Pravila bisericeascA dela Govora, pag. 93. Bujoreanu, Pravila Matei Basarab, Canoanele Sft. Vasile, gl, 8, pag. 400.

www.dacoromanica.ro

376

lar cand avortul este fAcut de femee cu yola ei, atunci este motiv de divort, pentru sot Muiarea... sei hie grea, sä omoare copilul in peintecele ei, set piarzei beirbatul nadejclea coconului, atunci se desparte bdrbatul de dansa...". 1)

Pruncucidere. Pravilele prevad cazul cand femeia ucide copineiduqafte impresureindu-1 cu ceva pemei lul strAngindu-1 de gfit adicaii sufoc'd, inasufand ceva in jurul gAtului pfirál crapd ...",

moare. Pravilele bisericesti spun:

Muiarea ce'Fi .va ucide teciorii la naftere, cu sfatul oareceiror vrdits, de buna voia ei...": 3) Sau muiarea curvá de va bea erbi sd nu nascd, sau, sd va nafte, va zugruma coconul ei...". 4)

Sau : muiarea ce va na$te, i defi va zugruma feciorul ei, peinei la moarte set- se pocdiascd",

Sau: iarei ceia ce' fi va urgisi copilul carde va nafte, f i'l va lása de va muri, i aceaia ca ucigafii sei se canoneasce. va muri copilul la Sau : jara muiarea care va adormí tettd, sau Il va impresura, aceaia set' fie nepriceqtuitei ami 3,., letra

de va fi fost moartea copilului de setturarea bucatelor, sau de be(ie, sau de leane, aceaia iaste tocma ca cei ucigafi ce ucig de voe ; iarei de va fi fost de voia diavolului, atunce are ertáciune, numai f i aceasta cu socotintei sau cu meisurd set' se canoneascd". 7)

Monstrii pot fi ucisi ara' niel o pedeapsä

Oricine îi va ucide feciorul, carele va fi neiscut cu niscare semne groaznice ca acealia, cum ar fi capul ca de dobitoc, sau cu tot trupul, sau de tot cu totul sil fie hicru ca acela, nici de glava 220, pag, 224. Bujoreanu. lidem, Pravile, gL z (7) i gl, 242 ,zae 4; pag. 23, 229. LonOneseu, 1. c., p. 85.

Idem, Pravila bisericeasei dela Govora, pig. 98. Ideal.

Idem, pag. 115.

Idem, Pravila Matei Basarab, Invitituri, gl, 374, pig. 293.

SI t. Vasile, canon 33 i 52, pag. 400 sl urmit. 1) Idem, Invitituri, glava 374, pag. 293.

www.dacoromanica.ro

Idem,

377

o treabei fi cumu'i mai grozav, $i cum set' nu sei poalci socoti set'

fie om, ce'l va ucide, sil nu taba nici o certare". Cand se naste un monstru, poporul crede ca-í semn rau. Cronícarul Nícolae Costin spune ea °data cu venirea lui Antioh, feciorul luí Cantemir, in a doua domníe, la 1705, in Februarie s'a neiscut un copil in Branifte, la un om anume Toader, feirti rnâini i ftirei cerul gurei fi au treiit numai o seipteimemei fi au murit. Povestesc oamenii, unde se fac de aceste semne nicil de un bine nu este". 2) Chiar i monstrii de animale sunt socotíti ca semne rele

Tot Costín spune cà in 1501 s'a ntiscut un miel cu douei capete, la Jidovi, in oraui Cazimirului ; un cap era in locul coadei, iar coada era in mijlocul spineirei denadreapta. Aceste

semne de nenorocire il chemau oamenii".

Moartea. Un míjloc pentru cunoasterea morteí este raceala cadavruluí

cela ce va ingropa pri cel otreivit, inca' fiind cald, §-i nu-I va lcIsa nice sei se rticeascii, face prepus, cum sei-1 fie el otreivit".

Totusí, faceala cadavruluí nu-í un semn sigur. Pentru acest motív cadayrul nu este ingropat in ziva dinteii, ci se afteaptei pana la a treia zi, ca nu cumva bolnavul, cuprins de un leFin, ctìnd are infeitifare de mort, sti fie ingropat de viu". Numaí moartea mai °preste pe om dela rele gandul mortei da prilej de reculegere. Spune Psalmistul Scheian : ce hilos e in stingele mieu cand destingu in putrezire?". 6) Cand moare cineva de moarte natural, se spune ca a murit de moarte curata. Asa de exemplu, Niculae Costin spune despre moartea luí Ilias Alexandru Voda (1669) : Oh spun cum moartea lui n'a fost curatti, ci sa-1 fi otrtivit doctorii cu inveitätura Ducal Vodii". Bujoreanu, gl. 1 (9) *i 244 zac 26. pag. 26, 232.Longinescu, I. c., pag. 100. N. Costin, In Letopisett, vol. II, pag. 52. Idem, vol. I, Apenclice V. pag 397. Bujoreanu, Pravile, gl. i (10) vi gi. 245 zac 16 pag. 28, 234. Longinescu, I. c. pag. 111. D/ Cantemir. Descrierea Moldovei. Traducere de Pascu, pag. 164.

I. Bianu. Psaltirea Scheiani, vol. I, pag. 86, psalm XXIX. N. Costin, In Letopiseti, vol. II, pag. 6.

www.dacoromanica.ro

375

Cauza mortei poate fi uneori si supgrarea mare, Cristofor Batori a murit, spune Sincai, de inima rea, 1) lar cine moare de boala

de inima, Psalmistul Scheian spune, ca-i uitat numai decat de lume

uitat fu ca mortul de inreme. 2) Despre cadavrel,e intrate in putrefactie se spune cà sunt trupuri dezlegate i deznodate de oase. Omul care a fost afurisit de Arhie-

reu, daca moare nu mai putrezeste ; totusi, dacà se intampli sa se gaseascä putrezit, aceasta ar hisemna ea putrezitul nu mai are niel o nadejde de ertare, pecand ceia ce se afld nedeslegati çi intregi trupurile lor, aceia cer ertdciune, ca sa se isbäveascd de legeltura afuriseniei...". 3)

Sinuciderea. Uciderea de voe, infra' intre cele sapte pacate socotite de biserial ca pácate de moarte 1, lepädarea de lege, 2, nebunia, 3, trufia, 4, uciderea de voe, 5. amestecarea de sange, 6, zacerea barbat cu barbat si 7, stricarea de copii, 4) Cel ce se omoara singur, daca este nebun, sau s omoarä din vreo intâmplare nebanuita, este ertat; cel ce se omoara cu huna stiintá'., este pedepsit de biserica ...cela ce nu-i cu mintea stindtoasa, ce intorceindu-se de in

minte, se omoard cu a lui meind, sau se surpd de intr'o reipd, de moare... sau intr'alt chip se va omori, atunce, pentru unul ca acela sei se faca ruga... Pentru cei ce... se omoard cu mcina lor, au inbeisdu (7), au pentru sceirbd, sou intr'alt chip, ftiind ce lace... pentru unii ca aceia nu se cacle nici rugd". 5) Din punct de vedere juridic ranirele se deosebesc intre ele dupà felul lor, dupa gravitatea si dupa obiectul cu care au fost produse, in rane indoelnice, rane simple si rane grave. Pravilistul le prevede

discuta pe toate, noi, vom avea in vedere numai latura medicolegala.

Rana, rinitura olí giunghintul, sunt plagile in general, indiferent de instrumentul san obiectul care li-au produs. Raneld pot fi de moarte sau -nu de moarte Sincai. Cronica, vol. II, pag. 235, 1. Bianu, Psaltirea Scheianii, psalmul XXX, vol. I, pag. 89. Bujoreanu. Pravila Matei Basarab, 1nvátturi, gl. 39. pag. 153. jdem, glavi 137, pag. 187. Idem. Rispunsurile lui Timotei. Intrebarea 14, pag. 411,

www.dacoromanica.ro

379

cel ucis de multi de va avea $i reini multe fi dentr'acestea unele sunt de moarte, iar altele nu sunt de moarte...".1) Ranele de moarte sunt cele

ce sei ating de inimei, sau de cri-

erii capului, la piept,", lar ranele usoare sunt mai departe ce sei vindecei mai pre lesne, cumu's la stinghii, $i la pulpile picioarelor, afifdere f i la memel,", 2) Ränitul trebue sa se caute, sä cheme vraciul, altfel, dacA se va

Intimpla sä moarä necautat, nu se va putea spune cA a murit din cauza ranei :

Cemd se va afla, cd cel reinit n'au vrut sil chiame vraci, sau de-ar fi qi chemat, fi nu l-au chemat la vreme, ce s'au intezrziat preste ccIteva zile, atunci sminteala mortei va fi despre cel reina",

Si nu numai atat, dar cel ränit trebue sa si asculte de sfatul vraciului

De se va geisi, 61 cel reinit nu ascultei, cumu'l invatei vra, ciul, f i de sei va prileji sei moard de acia rana', pricina mortei ifi iaste singur, iarei nu rana". Si trebue sä pazeasca si regimul prescris

De va fi cel reinit meincat niscare bucate greale, fi va fi beiut niscare beiuturei , sau de va fi imblat sau in veint la 7-d--

cedau.

Niculae Mavrocordat spune :

Se cuvine ca reinile $i teieturile sil fie numai clec& tratate cu o meinei bleindei, intrebuinteindu-se ca fi nifte cataplasme, biriefaceri mai mult fatei de cei cari suferei fi sei se inleiture once beinuialei de cruzime", 3)

Ránitul poate recurge si la farmece si feirmciceitoare" cind vraciul se va retrage, pe cuvint cä nu mai are nimic de fácut, când :

va fi rana de ceale de moarte, f i vracii scl vor fi poireisit, ziceind, 61 nu se va telmeidui.". Bujoreanu. Pravila Matei Basarab, gl. nz (57) O gl. 362 zac 9; pag. 63, 287. Longinescu, 1. c., pag. 271. Bujoreanu, Pravile, gl gi (13) O. gl. 248 zac 1; pig. 31, 238.Longinescu, I. c., pag. 125.

N. Mavrocordat. Cugetiri, in Hurmuzachi, vol. XIII, nr. 811, pag. 451.

www.dacoromanica.ro

380

In ceiace priveste gravitatea ranirilor, adicá expertiza, o face vraciul, care este crezut ina.intea oricarui beirbiariu sau descant& toriu", Ranele facute cu cutare armel", daca vraciul declara cà nu's de moarte, va fi crezut mai mult ca oricare alta marturie. Vraciul

este crezut meicar de nu s'ar giura, sau de ar fi vraciul jidov, sau 0 de altd lege", In caz de divergenta intre pArerile vracilor, majoritatea sau cei mai destoinici" vor fi crezuti inaintea celorlalti. In caz de paritate infra pared, ultimul cuvant Il are judecatorul, care decide daca rana este grava sau nu lard cdnd vor fi tot unii ca alalti (vractz), amcindouei Or-

*, 0 la tot mefterfugul sei vor tocmi intr'o fire

i in tr'u n cum-

atunce giudetul (judeceitorul), va ceiuta 0 va socoti meiclularul cel Mint, deci de va fi mMulariu din ceale mari, ce °bidduesc, ce sei zice, domnesc toate meidularele, atunce va creade pri ceia ce zic, cd iaste ranei de moarte ; iarei de va fi meidurul din cealea mai mici atunci va creade pre cealaltei parte de

vraci, care zic al rana nu ,e de moarte",

Uneori rancie sunt indoelnice, nu se cunosc ce fel sunt í daca ranitul moare, mai ales daca nu se va fi cäutat sau nu va fi päzit prescriptiile vraciului, atunci vinovatul se pedepseste mai putin

Cela ce va reini pre altul cu rand ca aceia, sei nu se cu-

noascei ce feliu de rand iaste, fi de i se va tampla moarte de acea rand, acela nu se va cherna sei fie mort de rand, mai ales

cad nu se va fi peizit, nici va fi chemat vraci sei-1 vazei, sau de ar fi 0 chemat el nu va fi ascultat cumu'l va fi inveitat, sau de va fi smintit sin gur cu nesocotinta lui slobozindu-se la bucate fi la bduturi, acestea bate se cade set- le arate cela ce l'au Hind, ca meirturie ca aceia, cum au fdcut toate aceste grefale ce sunt mai sus scrise i atunci nu se va certa aqa cumplit ca un ucigeitoriu, rani de nu va areita unele ca acestea cum s'au zis 0 mai sus atunci certa-se-va cu moarte ca un ucigeitoriu".

Pravilistul ca si Cronicarii cunosc si rancie morale, sufletesti. Pravilistul spune ,....dintrfacele cuvinte se va rani unul la inirnd

va birui nuinia... ". '), lar Cronicarul spune inimei rea".

amarul inimei", sau

Toate citatele fàri, not': deosebitä sunt din Bujoreanu, Pravile a di (14) ai 249, pstg. 32, 239. Longinescu. Legi vechi, pag 128-130. Idera, gl, z (7) i gl,

242, pag. 23, 228. Longineseti, L c., pag. 85. Vezi Vez! pag. 308 n. 3, 7.

www.dacoromanica.ro

i

cuvintele citate.

381

Principiul despägubirilor in caz de räniri era bine cunoscut. Vinovatul trebuia sä. ingrijeasc6 de vic'tima lui, cá. spune Pravilistul : cel mítamat sil se tdmáduiascei de la cela ce tau betejit". 1) Si, nu

numai arát, dar dupä ce patea toate cheltuelile cäutärei, trebuia sà plä'teascá despägubiri si familiei victimei in caz de moarte Ucigeltoriul... iaste dator inca' sti pleiteascii rudelor celui ucis toate cheltuelile ce au Ricut, ceit au dat la vraci i alte, ce sei vor fi pagubit pre ranele lui, i inca* mai iaste. datoriu moartea rudei lor, ce sil zice, sä pleiteascei pre zi, cciteva zile inainte, pre ceit va fi voia giudefului...". 2)

Otrivirea. Chestiune foarte importana cäreia Pravilistul Ii consacrà un capitol intreg, iar Cronicarii ne dau o multime de exemple.

Pentru pravilist, oträvirea este o crima mult mai grava deck uciderea cu arma, de aceia pedepseste nu numai pe vinovat, ci si pe urmasii lui, care rämän farei nici o cinste i rufinati". Cu toate acestea Cronicarii ni-au transmis o multime de cazuri de oträviri, fäcute de doftori, Domnitori si uneori chiar si de Domnite. Otrava era bine cunoscutä. de. Români. La 1397, Sigismund, regele Ungariei, aminteste cá, intorandu-se dela lupta intämplaa la Nicopolul Mic (sau Turnul), o multime de Romä.ni, 1-au intämpinat in strämtorile muntilor Pazzat, si i-au atacat armata cu sägeti inveninate asa cá abia a putut scäpa cu viaja : ubi mullido Olachorum pestiferis iaculis et intoxicatis venenoque infectis sagittis nostros sequaces et subditos...". 3) Un Gheorghe Koriatovici, chemat sä domneascä in Moldova, in 1331, a murit otreivit in Suceava". 4) Un Alexandru al Moldovei, in 1455, a fost oträvit de aceia ale ceirora mueri fi fete le me!' sgeilise". 5)

lateo corespondentä. dela 1 ApriL 1554, se vorbeste despre o oträvire cu sfânta impärtäsanie Bmoreanu, Pravila Matei Baiarab, Sitborul dela Nichea, gl. 5 pag. 319. Idem, pravile, gl. n (8) i gl. 243 zac 14, pag. 24, 229. Longinescu, L c., pag. 86. Hurmuzachi, vol. 1/2. Doc. CCCXXIX, pag. 395. $incai. Cronici, vol. L pag. 310. Idem, vol, II, pag. 24-25.

www.dacoromanica.ro

382

...Nuper repentina morte sublatus moderni, ut aiunt, Vaiuodae per venenum procurata, cum Christiano ritu ultima sacramenta sum psisset et efferretur infinita Graecorum turba ad sepulturam comitatus". 1)

Cronicarul Ureche serie cà Petru Vodä Aron (1451-57), a otreivit" pe Alexandru Voclä, dupe care a urmat Stefan cel Mare, 2) lar Stefan Vodä. cel Tfinär, nepot lui Stefan cel Maree moare la otriivit DoamBolin in 1527 se zice, ca pre acest .te fan Vocki, na sa". 8) Patrwu Vodä. din Muntenia, a murit la 24 Decembríe 1557, nu feirei de prepus 61 au fost otreivit...". 4) Se cunoa0e povestea lui Despot Vod.ä. (1561-63), Acesta, 'lac&

a ajuns la curtea luí Alexandru Läpupeanu, s'a apucat de intrigí ; atunci Alexandru Vorla l'au otreivit pre ascuns ; carele dacei s'au ceput intr'acest chip otreivit, s'au dat la doftori de l'au peizit i nimica nu i-au 5) Cronicarul Niculae Costín serie cá un boer a otreivit un sfetnic al lui Despot, pe loan Luscenie, Polon feicut episcop de ceitre Despot". 6) Alexandru Lapumeanu a murít oträ.vit de Doamna luí, cä tia Doamna cedä groazei i moarte feicuse (Leipusneanu), mai nainte in boerii seii".7) Simeon Movil4 (1606-607) a murít otreivit de cumnatel-sa, Doam-

na lui Eremia Movilei. temeindu-se cei se vor intemeia feciorii lui Simeon Vodei la domnia (eirei.". 8) Octavian Bon, reprezentantul Venetiei la Constantínopol, seria la 20 Octombríe 1607, Dogelui, despre aceastä. otravire :

E' morto il Principe di Bogdania con quakhe suspeto di veneno.". 9)

Gaspar Vodä, (1619-1620) a incercat sa otraveasca pe boerul Bucíoc,w) Hurmuzachi, vol. II/1. Doc. CCXCVIII, pag. 324.

Gr. Ureche, In Letopiseti, vol.I, pag. 150. Idem, pag. 189, Sincai, Cronici, vol. II, pag. 204. Simeon Dasciilul, in Letopiseti, vol. I, pag, 430. Apendice x, Niculai Costin, in Letopiseti, vol. I Apendice X, pag. 441. Gr. Ureche, In Letopiseti, vol. I, pag. 222. Miron Costin, in Letopiseti, vol. I, pag. 260. Hurmuzachi, vol. IV/2, Doc. CCLXXXIV, pag. 291,

Miron Goldin, I. c vol, I, pig. 270,

www.dacoromanica.ro

383

La 17 Mai 1626, se sale 'far.* Dogelui ea 1 ...la comune opinione e, che Radulo sia stato levato di vita da esso Bermoschi col veneno...". 1)

Stefänitä Voda (1659-61), feciorul lui Vasile Lupu

zic unii cil

pentru vreifmcIfia lui Fi- supeirarea ce feicea boerilor,.. cand s'au bolneivit, set' fi murit de otravii...". 2)

Mihnea Vodä sau Mihai Radu din Muntenia (1658-59), a fugit in Ardeal unde a $i murit, afa spun, cei tau oträvit Racoti". 9 $erban Cantacuzino (1678-88), ar fi fost oträvit de fratele ski, stolnicul Constantin Cantacuzino i nepotu-säu Constantin BrAncovea-

nu ; liau chemat la un ()spell Fi l' au oträvit.". 9 De altfel niel $erban Cantacuzino n'a fost mai detreabä., Cronícanil Neculce poveste0e cä ar fi oträ'vit pe Gavrilitä, trimisul luí Constantin Cantemir din Moldova, Tot $erban Cantacuzino ar fi vrut sä atragä de partea luí pe Moscali, dar avea in potrivä' un Cneaz mare la Moscova ; cheltuit-au .S'erban Vodei de t au oträvit, cei sei nu mai fie protivnic sfatului". 5) Dupe Dimitrie Cantemir, $erban Cantacuzino a fost oträ' vit de acei oameni fricoFi fi afemeiati". 6) Duca Vodä (intre 1666 i 1684), a vrut sä oträveascä' pe un cu-

tier, Tepek, care umbla din Camenita la Poartä ca trebile Pa$ei.". 7) La 1699, moare Ilial Alexandru Vodà altii spun cum moartea lui n'a fost curatä, ci sti-1 fi otreivit doctorii cu inveiteitura Duceii Vofle, 8)

Dimitrie Cantemir numete otrava toapsec". De exemplu, el spune ; antidotul toapsecului". Sau : cine inghite zaheirul viclefugului, acela borafte toapsecul sufletulului". Sau: ,..de se va afla la voi venin fi toapsec ca acesta...". 1

Despre Marcu Aureliu care a murit la Vindobona (Viena) la anul 180, Cantemir spune :. meicar cà ca invilteitura fiului selu Comod, Hurmuzachi, vol. IV/2. Doc. CCCCLXX, pag. 416. I. Neculce, in Letopiseti, vol, II, pag. 191.

Cronica Anonimi, in Letopiseti, vol. III, pag. 144. Sincai. Cronici, vol. III, pag. 115 sí 127. 5)1. Neculce, 1. c., pag. 234-35. N. Iorga, Istoria Literaturei Românervol. II, pag. 350, Iniperiului Otoman, pag. 507, n. I. Neculce, I. c., pag. 249-250.Vezi pag. 184, nr. 1. N. Costin, in Letopiseti, vol. II, pag. 6. D. Cantamir. 'gods Iaroglifici.:pag. 114, 121 ai 226.

www.dacoromanica.ro

D. Cantemir, Istoila

384

doftorii il otreivise, inset' el ca filosofdsc suflet, aceasta, de la feciorul fi ceisafii lui a Oft suferind, f i acmu fi de otrava ce'i didese, fi cine'l adtipase bine f tiin d, cevaf cuvdnt reiu de feciorul sdu fi de do flor n'au lasat", 1)

Mihaí Racovíta (1703-1705), sitntind ca va fi mazilít, a otravit pe Vornicul Bogdan, ca nu cumva prín Influenta acestuí boer, sa se intareasca domnía urmatoare A luí Antioh Cantemir, Prepun oamenii ,,sci-i fi dat atunci otravei in cafe, care fi cam seamdnei acel lucru sei fie fost 0 cam adevarat, cei curdnd s'au bolnetvit fi preste cinci-fase luni au fi murit fi boala lui infra acel chip au priceput-o doftorii, la rnoartea lui,". 2) Se cunosc si otravirile cu ciuperci, Dupa batalla dela Stänilestí (1714), Turcii au elíberat un prízonier, pe fiul luí Seremet, general rus, numaí ca, daca acesta a ajuns pe la Nemírova nu se f tie ce l-a ¡ovil, cei a murit. zic unii, sd fi máncat ciimerci $i au murit.,.".3) Míron Costin pomeneste de otravíre prin inâncare cotlita bucate otrdvite". 4)

Cantemír vorbeste de paharul pe din leiuntru de amnia, cu cotlita f i cumplita otreivitd beiuturei...".5)

Se cunoc si cazurí de otravíri in masa. Atuncí ca si acum, gazele otravitoare se intrebuintau contra maselor de oameni nevinovati. Cronfcarul Neculce povesteste ea Petru Alecsievíci,, imparatul Moscului, ca sä. cucereasca Riga, a intrebuintat cambarale ca otrave : ...fi intr'alt chip cu reisboi nu o putea lua, feir de ceit au Idcut meftefug cu nifte cambarale cu °travel', care ¡mea o cambara cincizeci de pungi de bani cheltuialei, fi aruncad de acel fel de cambarale in cetate, i-au lovit pre .Fvezi o moarte,' ced li-

au cdutat numai a se inchinare, a se spariese cei n'a mai reimeine nime dintr 'infii. ,i cu acest meftefug au luat Moscalii Riga de la .vezi...". 6)

Pravilele pedepsesc pe otravitori cu täerea capului. Tentativa de otravire, tentativa neisbutitá se pedepseste mai usor dupd Pravilele ceaste mai noucr. De asemenea se pedepseste fabricantul, vänD. Cantemir, Hronicul, pag. 203. loan Neculce, In Letopiseti, vol. II, pag. 281. Idem, pag. 348. Vezi pag. 300 n. 1. D. Cantemir. Divanul, pag. 42. L Neculce, /11 Letopieett, peg. 297,

www.dacoromanica.ro

385

zatorul si cumparatorul de otravuri. Numai vracii au voe sä cumpere otravä p-entru a o experimenta, ca sa gaseasca contraotravuri, Cel care prepara otravuri, n'are voe sa le vanclä nebunilor sau prostituatelor. Pentru descoperirea vinovatului acuzat de oträvire, Pravila permite sa se uzeze i de cazne, adica constrangerea corporala sau chinurile.

Sunt banuiti de otravire, femeile imorale, mostenitorii grabiti, cel

cd cumpara otrava, cel ce gateste bucatele, purtatorii de otrava, cel ce piseaza otrava, ingroparea pripita a unui mort, cel ce n'arata vat-saturile la vraciu, eel_ ce nu manancä bucat/ele gatite de el insusi, cel ce este vesel dupa moartea cuiva, cel ce nu vrea sá ingrijeascä de bolnav, cel ce este vrasmasul otravitului, 1) Pedeapsa vinovatului este necrutatoare Vraciul ce va da otravd feciorului sá otreiveascii pe tatd-sdu, tae capul". 2) sd-i facet moarte,

Totusi, Pravilistul este indulgent and se otraveste un om condamnat sà fie chinuit ceindu'l vor chinui la locul cel de muncer, otravitorul se pedepseste dupa voia judecatorului, Tentativa de otravire intre soti este motiv de divort, Asfixia,

Mara de cazurile de nä.dusire de care am vorbit la pruncucidere, Pravilistii si Cronicarii vorbesc de spanzurare, dar nu din punct

de vedere delictual, ti din contra, ca pedeapsa, Spanzurarea era o pedeapsa infamanta, care se aplica de obicei oamenilor de jos ; vinovati erau pedepsiti cu taerea capului, Pedeapsa era executata de oamenii domnesti, armasi i armasei Oamenii cei domnefti, ce sei zice, armafi i alti ca cdnd vor munci, cdnd vor speinzura, sau vor tdia capul cuiva f i alt ce vor face cu invei(titura Domnului 4) Sau ; Furcile 6oiarinului sä fac mai inalte, de cdt a celui mai mic". 5) Toate citatele despre otraviri, Uri notii specialii; sunt din Bujoreanu, Pravile gl, i (10) *1 245, ad fine; pag. 28, 234. Longinescu, L c., pag 108-10. Idem, gl. f (9) i 244, pag. 25, 231.Longinescu, I. c., pag. 97. Idem punctul f (9) gi zac 9. Idem, gl. nn (58) gi 363 zac 11; pag. 64, 289.Longineicu, 1. c., pag 279 Idem, gl. xv (62) gi 367 zac 1 gi 6; pag. 66, 290.Longineseu, 1. c., p. 287-289. 25

www.dacoromanica.ro

386

Stefan Cantacuzino a spanzurat doui femei binuite ci au ficut inebuneascä. pe Doamna Patina, i) lar Cronicarul Neculce scrie c. Turcii eh-rid au cucerit Morea, au prins

farmece, s

pre un domn, sfeinic Teirei Moldovei, care era si doftor vestit, anume Lichinie, i fusese acel doftor i aici in tar& la domnia dint& a lui Antonie Vock i; i apoi duceNdu-se la mo-

siile lui acolo la Morea, ctizuse de era sfetnic. Deci cunosceln. du-1 Turcii de la Tarigrad, indatei tau spcInzurat".2)

Zugrumarea este tot o asfixie ; se face cu mâinele, cä. spune Pravilistul au cu meinule'l zugrumc1...", s'atunci vinovatul se pedepseste cu moartea, 8)

Inecarea este asfixia prin submersiune. Femeia nu va urma birbatului cand sit" va teme, sei nu o mece undeva".4) In Psaltirea Scheiani, la a ineca se spune pogreizni".

Acte de identitate. Acte de stare eivilä. nu existau. Diferitele acte ale vietei, nasterea, asitoria, despärtenia, infierile ca si moartea, se stabileau cu martori sub prestare de jurimint pe Evanghelie, pentrucà toate aceste acte erau prezidate si dirij ate in cea mai mare parte de regulile bisericesti,

Rudenia si gradele de rudenie sunt stabilite cu multi--minutio-

zitate de citre Pravilisti, ca si impiedice easitoriile intre rude, nu numai intre rudele de singe, ci 51 intre cele de botez. Pärintii sunt mama si tatal ; mama vitregi se numeste mastehci", Spune Pravilistul tat& ce-si va ucide feciorul, ccind Il va prinde curvind Bunica se numeste inma inma maicet:sa", lar in Muntenia se spune muma meini-sa", 1) Vezi pag. ,166-67 n. 1.

2)1. Neculce, in Letopiseti, vol. II, gag. 349, Vezi pag, 376 n. 2. Bujoreanu, Pravile, gl. ks (26) o 188 zac 5; pag. 40, 204. pag. 168.

Longinescu, L c.,

5)1. A. Candrea. Psaltirea Scheiank, pag. 325, randul 15, Bujoreanu, Pray, , gl. (9) i 244 zac 18, pag. 25, 23'1.Longineicu,1. c., pag. 98, Idem, gl. ma (41) i 211 zac 3, pag. 51, 119.Longinescu, 1. e, pag. 214.

www.dacoromanica.ro

387

Bärbatul si femeía cäatoriti sunt sotie" unul altuía. Femeia nelegítimä .se numeste posadnicer ; Pravilistul nu dä voe sä. tii. posadnia, cum am apune astäzi menajerä : posadnice set- nu fie nimenea in ca-

sa lui,", 1) In Psaltírea Scheianä. din 1482, copilului de VA-VA í se spune sugariu," .2) Copiii mid se numesc cuconí sau coconi : fetelor mai märiware li se spune cucoana sau cocoana tinerea. Exemple

,un om are un cucon (cocon, in Muntenia) micfor,", 8) Sau e de va leisa cineva, vr'unui cocon a lui,", 4) Sau:

Cucon se chiamei panel al f iaptelea an de vreistcl ", 5)

Cronicarul. Neculce spune despre Grígore Ghíca (1726-1733), a

,avea Doamnei fi cuconi,", 6) San : oricine va relpi cucoand (cocoanei in Muntenia), ce nu vet, fi incei de vreistei de beirbat.", 7)

Sau : Cela ce va strica fecioria vre unii cucoane tinerea, ce nu va fi incel de vrei stei ,", 8)

Conicarul Neculce vorbind despre insurätoarea luí Constantin Ma.. vrocordat (1731-33), Domn al Munteníei, povesteste :

Sris-au Constantin Vodd la vc7ru-seiu Grigore Vodei, dontnul Moldovei, ca set'-i caute o fatei de boer din Moldova sii-1 logodeasca; ca sei-i fie Doamnei, Deci, Grigore .Vodei cu bucurie au primit, fi ceiuteind au aflat o cucoanei, fatei, fecioarei a lui Constantin Ruset vel vornic, foarte frumoasei fi in(eleaptei, anume Ecaterina.", 8)

Cuconi siraci, inseamnä copíí mici rämasi orfanr ,alicuius pu, pilli", spline profesorul Longinescu Bujoreanu. Pravila Matei Basarab, Invitilturi, glava 208, pag. 218. L A. Candrea. Psaltirea Scheianii, pag. 316, rindul 21. Bujoreanu, Pravile. Pricina ei (15) p. cei (215) si. gl. 348 zac 46. Pag. 18, 280, Longinescu. Legi vechi, pag. 61. Idem, gl, n (8) si 243 zac 20, pag. 24, 230.Longinescu, I. c., pag. 92. Idem, gl. ng (53) gi 354 zac 2, pag. 60, 284.Longinescu, I. c pstg. 257, 6)1. Neculce, in Letopiseti, vol. IL pag, 374. Bujoreanu, Prkvile, gl. iv (32) o 259 zac 20-21, pag. 44, 243.Longineicu, 1. e., pag. 183. Idem, L Necuice, 1. c., pag. 370-71.

www.dacoromanica.ro

388

de set' va afla, cei iaste a niscare cuconi stiraci,", 1) Cuconi gemeni, sunt copiii gemeni ; de obicei gemenii seamanä, asa de tare intre ei, cà niel mama lor nu-i mai poate deosebi, 2) Brudiu, este copilul mic, crud, termen intrebuintat in Moldova

,fi set' spunem qi pentru cei, ce vor face sud a cuconi brudii, (a coconi cruzi, mici, in Muntenia),,.".3) In Psaltirea ScheianA din 1482, se spune brudaiic". 4)

Miron Costin povesteste c: dup.:1 moartea lui Alexandru Vodei Leipufneanu, in 1568, fiind coconul Bogdan Vodei de 15 ani, cu totii l-au ridicat la domnie ; insei fiind brudiu, parta mumeisa, Doamna Ruxandra, trebile Teirei.", 5) Dimitrie Cantemir, spune t ca nifte brudii i tinerele de vrcistei",

Sau la vreista brudie". Era obiceiul in 'acele vremi, ca Domnitorii sä se ingrijeasa de copiii mici rämasi orfani, mai ales cánd erau copii de boeri morti in slujba Várii ori a Domnitorului. Obiceiul era si la Turci, care serveau o nacanfa", adía.' o pensie pentru cresterea copiilor orfani Când a murit Iordache Caragea, la 5 Sept, 1765, de cium6, imparatia la regretat ceici e inveltat i bland la fire, (fi) ftiind cd i-au reimas f i cativa copii mici, s'a feicut mild impeiratului de casa lui, f i au adus pe tateil sclu, Scarlat doftorul, i l-au fdcut Terzimanul Portei, feirei de voia lui, om beitrin fi slab, deindu-i poruncd §ei caute pe copii mortului prea bine, feiceindu-le Impdrei(ia

i nacanfa de la Bucurefti §i de la Moldova, de li se da

pe tot anui...".7)

Dimitrie Cantemir este cel dintai la noi, care pomeneste de or-

fanotrofie, El spune pe copilul ninanui in casa sa, sau in orfanoBujoreanu. Pravile, gl, d (4) *1 87 zac 7; pag. 21, 168.Longinescu, I. c p. 77. Vez i pag. 281 n. 2. Bujoreanu, L c., gl, if (39) 11. 333 zac 1; pag. 49, 266

Longinescu, I. c., pag.

207.

1. A. Candrea. Pseldrea Scheiang, pag. 316, randul 22. .Miron Costin, In Letopiseti, vol. 1, pag. 222. D. Cantemir. Hronicul, pag. 11 *i letona Ieroglifici, pag. 148. Eniche Coghlniceanu, in Letopiseti, vol III, pag. 255-56.

www.dacoromanica.ro

389

trofia de obfte -11 crufei, Il hreinefte, il crefte...". 1) Tot Cantemir,

trebuínteazg termenul de nacafa", in loc de nacanfa, cum spune Cronicarul, 2)

Bäetii mai marl se numesc feciori, Acestia sunt datori sg ingrijeascg de pgrintii lor, dacg sunt bätrani ori bolnavi De se vor afla párinfii zeiceind in boalei de multei vreme, sau

vor fi in seirdcie fi in sleibiciune, fi feciorii se vor leptida de deinfii fi nu le vor ajuta, nici vor purta grijei de dinfii, fi sei-i cheme pärinfii, iar ei sei nu meargei la derinfii", atuncí acesti copii perd dreptul de mosteníre, 3)

Fedor de millet, ate fiul spiritual, fiul adoptat, Spune Pravilistul .,,de'i va fi fecior de suflet...".4) Din punct de vedere legal, Pravilistul deosebeste Copilul adevärat, adicg copilul legitim, Copilul hires, adicg copilul neligitim ngscut din femee pe care bgrbatul o tine in casa luí, färg cununie. Cantemir d termenului de hires un inteles de cev' a firesc, adevgrat

... acel adeveirat cuveint pentru cei hirefi Romani (illud de genuinis Romanis aureum dictum. 5) Sau : ...mai tare se fine fi este legeitura hirefului cuveint...6)

Copilul nelegitim näiscut afarg din casa bArbatului, Se numeste copil sau copili, Copilul Cu tatg necunoscut, care se numeste copil intunecat,

Copiti sau fecieri de dupe gard, cum le spune Sincai, sunt copiii nelegitimi, cgrora pgrintii datoresc totusi protectie ca i copiilor legitimi,

Peirinfii care vor supune (vor prostitua) feciorii lor, meicar de li-ar fi fi copii (copili, ca accent pe litera o, in Munt.)... se vor certa cu moartea". D. Cantemir. Hronicul, pag. 112. Idem. Is toria Ieroglificì, pag. 15, Bujoreanu. Pravila Matei Basarab, Invitaturi, glava 284, pag. 252. Idem, Pravila gl. ms (46) í 109 zac 2, pag 55, 178 Longinescu, 1. c., pag, 236. D. Cantemir. Hronicul, pag. 14 e Idem. Istoria Ieroglifica, pag. 35. Bujoreanu. Pravila Matei Basarab, InvIttaturi, glava 207, pag. 218, Idem. Pravile, gI. 1 (30 si 130 zac 4, pag. 42, 185. Longinescu, 1. c., pag.177.

www.dacoromanica.ro

390

Copiii nelegitimí pot fi legitimati, adia pot fi fäcuti feciori adeväratí : Cela ce va zice cuiva... copil, l'au feicut cu adevelrat fecior...". 1) Cop.1l se numevte

feciorul .nascut din calugäritä. : feciorii, ce se vor na$te din ceilugeíritd, aceia sunt copii...". 2) Canteniir spune ...ndscutul a necunoscuti pdrinli fiind, nothos,

adicá nu copil, ce copil ($t ca ertarea cuväntului, mai chiar seí zic) fecior de curve!' se numeafte i iaste...". 8)

Fecior de d.upä gard, este un termen intrebuintat de Sincai. El spune cä Ungurií socot pe loan Corvin, fiul lui Matías, ca fecior de dupä gard, 4)

Vasta. Dupä pravilele bisericevti ufapte oraste are omul": CocoiLiaste omul daca' na$te panel' la 4 ani. Copil se chiamei dela 4 ani panel la patrusprezece. Ceitdrig iaste de la 15 ani peina in doueizeci i doi. Vointc, adecei june iaste de in doueizeci z trei de ani peina' In patruzeci i dot. Beirbat iaste de in 42 de ani peina in 56. l'ara bdträn iaste de' la 56 panel' la 69. /ard matar iaste de la 70 de ani peina la 80. Deacia mai mult neputintd qi duren i

boale.5)

Psalmistul Scheian intrebuínteazä urmätoríi termení giuni fetele, beitrinii i linerii (juneii, spune Coresi), sei laude numele DomSaut teirdru" i beitreiriiu", pentru tánär vi bätrán, 6) giure" pentru june, tánä' r ,,govie", pentu fecioarä. ; fät" i tate pentru fecior vi fecioarä, san feate" í fdtul"7) Lu Psaltírea luí Dosofteí, mítropolitul Moldoveí, tipAritä. la 1673 Mitropolitul poet amíntevte in claipul urmä'tor, In psalmul 70 vrástele omului ;

De la vdrsta cuconeascd,

Bujoreinu. Pravila gl. me (45) *1 108 zac 3, pag. 55, 176. Longineacu, 1. c., p. 176 Idem, gi. le (35) *1 258 zac 7, pag. 47, 242. Longinescu, 1. c., pag 197.

D. tantemir, Hronicul, pig. 112, $inca.i. Cronici, vol. II, pag. 32, Bujortanu. Pravila Matei Basarab, Inväf. pitriarh. Anastasie, glava 16, pag. 425. L Bianu. Psaltirea Badana, vol. I, psalm ÇXLVIII, pag. 478 *1, 114. L A, Candrea. Psalfirea Scheianii, pig 69, rind. 32; pag, 116 r. 20; pag. 88 r. i; pag. 133, r. 28,

www.dacoromanica.ro

391

veirsta de qurunteafe mind la bcitreineafe

Sei nu met' lasi Doamne snte (sfinte) Ne luat de linea minte.1)

Dimitrie Cantemir deosebeste sapte varste Pruncia, copilgria, catarigia, voinicia, bärbatia, ciruntetile si bgtranetele. Pruncia tine 7 ani ; copiläria pang la 14 ani ; catarigia pang la 21 de ani, se numeste si pubertas", adica epoca cand rgsare mus-

tata, De la 21 de ani in sus se socoteste adevgrata Din viata unui om, Cantemir socoteste doi ani perduti in boale, In nevoi, in inchisori in robii sau nevolnicii". Varsta bgtra-netei este 70-80 de ani ; ce trece mai mult este etagere neteirrieiduitcl i feirei leac boatel este". 3) Din punct de vedere medico-legal, milcá al responsabilitätei varstele se impart In: cocon, pang la 7 ani,

tank- in mgsurà de varstg, de la 10 ani si jumgtate pang la 14 ani pentru bgeti, si de la 9 ani si jumgtate pang la 12 ani pentru fete, mic, pang la 25 de ani, mare, de la 25 de ani_inainte, Wean, de la 50 de ani pang la 70 de ani. Tinerii foarte reii", dacà sunt mai mici de 10 ani i jumgtate, din cauza rätitätei lor, se socotesc mai marl. de 25; de asemenea, Pravilistul tine seamg dacg cei ce nu sunt de mgsura varstei, lucreazg

sau nu cu descernamant. Pedeapsa se .cla tinand seama de timpul cand s'a faptuit greseala, nu de momentul cand se juded., Se tine seama de recidive, chiar dacg aptasul nu-i de varsf.g. Ereticii si paricizii se pedepsest la fe!, chiar data nu sunt de varstg. Copiii mici, orfani, sunt pusi sub tutelg, adicg sub ispravnic:

Ispravnicul iaste ce se dei f i se pune de iaste ispravniq copiilor mici, ce sei zice, carele incei nu iaste pre -lege in vrasta lui deplin... De va muri nestine si-i vor reimeine copii mici necresquti, i ispravnic lor nu va leisa, atunci se dau lor isprcau_ nici de la Domn. Melchiiedec, Cronica Romanolui pt. I pag. 297-298. D. Cantemir. Divanol, pag. 98-99, 3Y Idem, pag, 163.

www.dacoromanica.ro

392

Necrescuti se chiamä pana' in 14 ani partea beirbäteasai, jara muereased peina' in 12, qi pana' atunci se grijesc de ispravnici. Iarti crescuti se zic de la 14 peina la doueizeci si cinci". 9 Apestiti, coconi apestiti, sunt copiii intärziati Cu desvoltarea tu, copiii provti

mm-

... unii de "in coconi, fiindu-le urea mai iute, fi mai vei rtos treazei, ei numai ceit aleg de socotesc binele i reiul; iar altii mai apestiti fi mai zabavnici cu priceperea mintii, fi cad." 2) Sau Vei afla copil de 12 ani, i iarä vei afla oameni de 25 ani i de 30 si mai sus, de vor fi avemd putind minte, i mai patina de cezt copilul acela". 3)

Cuvântul de apesta- vine dela pesteala, care inseamnk intarziere, zabavä, Spune Pravilistul va face... judecata curánd i Adra pestralä". 4)

Mitutel este un diminutiv al cuväntului mic. Pravilistul Il intrebuinteazá in senzul cuvântului apestit, adicä om intärziat, arierat

de va fi cineva de 20 de ani, sau va fi surd, sau indreicit, sau curvariu, sau mitutel, nu pot rnärturisi la judecatä".5)

bitrinefea sou cfirunteta se pedepste mai mor, nu de alta ci pentrucä.

li se inputineazd sángele i puterea simtirilor, i li se inputineazd i mintea ; iard de vreame ce va fi el cu toatel beitráne-

tea i cu barbä alba' si de va fi bärbat si bun i intreg la sinztiri si la minte, atunce de va gresi, se va certa ca qi un hindi-. Psalmistul nume§te bätränetea sinrecu". 6) Cantemir Ii spune coiruntete" i descrie admirabil aceastä. vrästä"

solii ti-au soszt ! lata' perii albi in cap fi in barba' ti-au rdsärit ! latä genunchele släbind, spre polmánt a se inchina Bujoreanu. Privila Matei Basarab, Jnvturi, glava 287, pag, 253. Idem. Rispunsurile luí Timotei. Intrebarea 18, pag. 412. Idem. Invàtäturi, glava 324, pag. 264. Idem. Rispunsurile lui Nichita din Eraclea, pag. 417. Bujoreanu. Pravila Matei Basarab, Inviäturi, glava 24, pag, 148. Idem, gi. ng (53) *i 354 zac 5 *i 7; pag. 60, 284. Longinescu, I. c., pag. 258, I. A. Candrea, Paaltirea Scheiani pag 139, r. 16.

www.dacoromanica.ro

393

au inceput kid cä mijlocul spre slodbiciune s'au prekicut ! Ica di din doi ochi, patru iti trebuesc ! kid cá toate a trupului organe te pCirdsesc ! Iatd cd cele patru stihii cine de sine ades se sfädesc ! Iatcl cá spre impeicarea lor f i afezarea lor mijloc mijlocire nu ti s'au dat !". 1)

Nebunia. Pravilistul consacrk un capitol intreg nebuniei, pe care o imbrä.tiseazä. si o studiazá din punct de vedere medicolegal, Nebun este cel ce nu'i cu toatii mintea, efit din fire, sau den afard de minte". Nebunia este de mai multe feluri, de aceia cAnd se

vorbeste de ea, trebue sä, se specifice ce fel de nebunie va fi fost avtind...".

Nebunia poate apare subit sau sá aparà incet, Spune Pravilistul iar el inteacel ceas va nebuni...". 8) Poate fi continuä, sau periodicg Cela, ce'i cad i ctind nebun, iar nu in toate zilele, cum s'ar zice patru luni iaste nebun i cinci-.Fase luni iaste intelept...". 4)

Nebunia se poate confunda cu betia i chiar i cu dragostea. In aceste cazuri expertul este dator sá vadä ce fel de nebunie este, cäci nebuniile betiei Fi alte semne de om beat", ca sá fie crezute de judec6tor, trebuesc dovedite, 5)

Dragostea se asamanci cu betia, afifclerea i u nebunia mai vdrtos iaste f i mai rea chinuire de ccit acealea, de cdt toate drept aceia pedepsirea vinovatului din dragoste este mai micd. 6)

In genere nebunii nu sunt responsabili de faptele lor si nu se pedepsesc

ctind va fi neftine nebun i denaktrei den minte... sä nu i se dea nici un fial de certare, pentrucd agiunge'i lui certare, iaste nebun i fdr de minte". 7) D. Cantemir. Divanul. pag. 174, Bujoreanu. Pravila gl. mf (49) i 112 zac 6, pag. 57, 178, Longinescu, 1, c., Flag. 245-46.

Idem, gl. ne (55) si 359 zac 4, pag. 62, 286. Longinescu, 1. c,, pag. 267. Idem, punctul g (3). Idem, gl. nd (54) si 358 zac 9, pag. 61, 285.Longinescul. c., pag. 264. Idem, gl. xa (61) si 366 zac 1; pag, 66, 290.Longinescu, L c pag. 285. Buioreanu. Pravila gl. f (9) If 244 zac 23; pag. 26, 231.Longinescu, L c., pag 99.

www.dacoromanica.ro

394

In nebunia periodica, in timp.ul accesului de nebunie-, nebunul nu-i

responsabil, dar se pedepse0e cAnd este in faza de 1in4te

De va face vreo grefeala in vremea nebuniei tut, nu sid va certa, iar de va greqi la vriamea ce iaste inielept, atunci se va certa...".

Nebunul nu poate fi slobod

Cel nebun mdcar cd nu se va certcr la nebuniile luí, de va face vreo gre$ala, iard tot nu se cade, sa-1 slobozeasca de tot, sd umble pre drumuni slobod, ce sa abä !mad, set fie pre kinga oamenii säi, *stud sel va infelepti", 2)

Nebunul care vorbe0e ce nu trebue balamufeaze. Aa se spune de exemplu, despre ereticul Orighen cä. balamuteazd zicand ca nu e Raiu1,--nici e facut de Dumnezeu...". 3)

Existenta cuvântulul balamuteazä cu inteles de delir, de vorbärie de nebun, dovedeOe cä. de' la acest cuvânt vine qi termenul de balamuc, ce se dà easel de nebuni ; prin urmare este greitä" credinta celor care afirmil cä numele de balamuc ar veni de la numele mângstirei Malamucul, mänästire in care erau tinuti nebunii inainte de a se fi infiintat balamucul de la mänästirea Märcuta, Vechimea cuvântului o dovedqte §i faptul a se gäsete qi in Lexiconul Slavo-Roman din 1649 cel vrajitoriu, balamut...", Expertiza nebunului o face vraciul, dar poate sà cunoasc5. judealorul pe nebun, prin intrebari i in multe feluri i cu multe meqteviguri" ; in cele din firma judecAtorul trebue sä intrebe-

si pe vraciu care foarte lesne it vor cunoafte de va fi nebun adev drat..." . 5)

Nebunia este motiy temeinic de divort de va nebuni barbatul, 6) Dar desp6rtenia nu se poate face de at sei se imparta acea dupä o trecere oarecare de timp dela bolnävire. De asemenea i lo-

godna se stricä cAnd unul din viitorii soti se va birui de dracul se va indraci", adicá va nebuni, 7) Bujoreinu. Pravile, gl. ne (55) í360 zac 3; pag. 62, 286.Longinescu, 1 c. pag. 266-67 Idem, punctul z (7). Idem. Pravila Matei Basarib, Sliborul al V-lea, pag. 373. Gr. Cretu. Lexicon Slavo-Roman; pag. 112, rindul 286. Vezi nota 2, punctul e (5). Bujoreanu. Praviia gl ka (21) i 183 zac 6; pag. 37, 201.Longinesnu, 1. c., p. 153. Vezi pag. 314, n. 4 gi Invätiturif glava 178, pag. 198.

www.dacoromanica.ro

395

Nebunul sau indräcitul nu poate sd mdrturiseascei la iudecatet". Simularea uebuniei. /Mullí ca sä scape de vreo pedeapsä simuleazä nebunia, pentrucä. serie Pravila

cela ce va sudui pe Domnul Teirei, acela de va fi nebun, sau lipsit de minte, sau beat de bduturd, acela nu se va certa...". 1)

In acest caz expertiza va trebui sä specifice ce fial de nebunie va fi fost aveind, sau de betie...". 2), caci nebuniile betiei

alte seamne

ca de om beat", trebuesc dovedite ca sä fie crezute de judeator. 3) Insiste* ce. pune Pravilistul ca judecätorul sä se convingä prin intrebäri mestesugite, si sá. consulte si pe vraci cAnd'ii vorba de a se stabili exact existenta nebuniei, dovedesc al se cunosteau cazurile de simulare.

Pravilistul bisericesc, care numeste nebunia indräcire, pune uneori aceastä indräcire nu-i decat aparentä, inselätorie

se va supetra ne$tine de herea neagret, cum s'ar pdrea cd se indreicefte... ; iar de va fi adevárat indrewindu-se...". 4)

Sau : cine de voia sa se va indrdci, acela set caza' subt canonul celor îndräcif i1. 5)

lar ca explicatie Pravilistul bisericesc adauga cá acela carde pre sine va inyec(a... de indreicire... Adeveirat iaste cela ce set' lipeafte dracului, apropiese de impreunarea lui fi amándoi un duh sunt, drept aceia carele se face de voia sa indreicif i sil inchipuiafte de face ale lui lucruri... set' se canoneascei cu canonul celuia ce adeveirat se indretcefte".6)

Bella, In Psaltirea Scheianä se spune despre omul beat cä-i ,,aburat" sau ,,Fiumein" sau fuma' n" . 7)

In general, mai toti vinovatii, cautá sä-si scuzeze faptele spunând cà au fost beti, atunci când au gresit, pentrucä stiu cä Pravilele pedepsesc mai usor pe omul beat, cä.ci Bujoreanu. Pravile, gl. ml (49) i 112 zac 6; pag. 57, 178.Longinescu, 1, c., p, 245, Idem. Idem, gl. nd (54) el 358 zac 9: pag. 61, 285. Longinescu 1. c. pag. 264-65,

Idem. Pravila Matei Basarab. Rispunsurile patriarh. Niculae, pag. 412. Idem Siborul 5-6, glava 60, pag 386. Idem, tale la glava 60, pag. 386. 7)1. A. Candrea. Psaltirea Scbeiana, pag. 162, randul 25.

www.dacoromanica.ro

396

vinul ce va fi bat, veizeindu-1 limpede i frumos la &lei, $i i in(elept neftine, tot se amagiafte, pareindu-i cez" nu se va imbeita.

moale fi dulce la gustare, de ar f

Din punct de vedere al responsabilitätei, Pravilistul distinge urmätoarele cazuri

omul imbätat de altul prin inseläciune, omul prea omoreit de betie". omul care se imbatä mereu si stie cg face räu la betie, omul care se imbatrinadins, ca sá aibä motiv sä-si mascheze faptele cele rele, omul care se laudd pentru greselile ce face la betie,

Betia invocatä de vinovat, trebue doveditä cu martori, care : sei meirturiseascei cum l'au veizut intr'acea zi, fi cum au fost boreind, fi au fos feiceind toate nebuniile betiei i alte asem ene ca de om beat". 1)

Cronicarii si documentele ni-au pästrat nenumärate povesti despre beth

i betivi, Ar fi de prisos sá le insiräm aici. Dam numai

legameintul unui befit)", care îi fixeazA singur pedeapsa ce meritä dacä se va mai inbäta Todoran Zelinca, cätre Jupeinul Morcei F Vognaru", indato-

andu-se, pentru o datorie, sei nu beau vin, nici rachiu, nici

mied, ci,.biindu-m betejalei de la Dumnezeu, la betejalei sei beau cu socotealei ceite peiteinel", primind altfel a fi pus in obeade In temnita cea rea i 100 de lopei(i la cur, $i dumnealui sel aibei a mei tinea in temnitei numai cu pita i cu apei, un an". La 27 Iulie 1730, 2)

Dragostea, Scuzä anumite greseli. Pravilistul pedepseste mai usor pe cel care greseste din cauza dragostei, cad :

dragostea se aseameinei cu betia asifderea i cu nebunia mai vreitos iaste fi mai rea chinuire de cat acelea, de di t bate". Bujoreanu, Pravile. GI, nd (54) i 358 ad fine ; pag 61 í 285.Longinescu, Legi vechi, pag. 263 N. Iorga, in Hurmuzachi, vol. XV/2, Doc. MMMXXXVII, pag. 1629,

www.dacoromanica.ro

397 Sam

...nu mai mult taria vinului in cap, de cei t chipul fru-

mosului in inimei lovefte". ') Sam.:

,,, de ceit rana dragostelor f i de ceit boala iubostelor,

mai primejdioasei nid firulicii au veizut, nici doftorii au auzit". 2)

De aceia ce! biruit de dragoste" de va säruta o fatä, nu se pedepseste, 3)

D. Cantemir. Istoria IeroglifícL pag. 106. Idem. istoria Ieroglifieä, pag, 288.

Bmoreanu. Pravile, glava xa (61) si glava 366 ad fine. Pag 66 si 290.Longineseu. Legi vechi, peg. 285.

www.dacoromanica.ro

BARBIERI, VRACI, HIRURGI, DOCTORI SI SPITERI

Traitori printre Romani sau cari au avut legaturi cu Romanii intre 1400 si 1775. - Anul si pagina la care sunt 6itati in aceasta lucrare. BARBIERI. Andrei Bc1rbierul, 1558-1568, pag, 54; i se spune si Andrea Barbiton-

sor, pag, 35, 37, 38, 77; sau Andream chirur gum, 33-34, 37, 39, 40, 150; sau Mayster Andre, wundartz ori stadtartz, 35, 36 ; uneori i se spune Andream medicum ori magisfrum medicum, 35, 38, Emericum Barbitonsor, 1563, pag, 37, Gregorio Tonsori, 1532-35, pag 32, Gregorium Barbel, 1553, pag, 32-33, Thane Barbero, 1460, pag, 31, 61; Leca Beirbierul, intre 1628 si 1632, pag, 41, Martinus Berth, 1533, pag, 31. Nicolao Balneatori, 1532-35, pag, 32, Peter Balbierer, 1568, pag, 40, Petrus Barbitonsor, 1557, pag, 33.

Petri Rasoris, 1436, pag, 31, Stephanum Barbitonsorem, 1542, pag, 32, 33. VRACI. Gheorghe Vracitg, 1545, pag, 51,

Radu Vraciul, 145, pag, 51, HIRURGI. Alessandro Veronese maestro, 1503, pag, 66, Aschenlow hirurg, 1770, pag, 145, 154, Balcer, hirurg in Lemberg, 1602, pag. 173, Cristianus Maier Germanus, 1732, pag. 152,

Desmaretes, Jean Baptiste Marie -, 1729, pag. 153, -Gioan Giriah, 1763, pag, 153, Gros Fridericum, hirurg si spiter in Lemberg, 1602, pag. 173. Lantier, 1701, pag, 151. Lochman, hirurg si apotecar, 1771, pag, 153, 154, 176, Rosberg, 1770, pag, 145, 154, Sixt Stefan, 1700, pag, 152, Stavrache Gerahul, 1744, pag. 1744, pag, 1281 153, www.dacoromanica.ro

399

DOCTORI. Abraham Agaz, 1752, pag, 134. Albinus, 1693, pag, 54. Amon, 1668, pag. 54. Areipachi, 1744, pag, 129.

Asola di Bressano, 1560, pag, 106. Badoer Zuam Dottor el Kavalier, 1504, pag, 66, Balsaratus Vitus, 1529-1575, pag, 54. Barvitius loan, doctor 0 consilier imperial, 1600, pag, 87. Bertin, 1730, pag. 124. Blandrata Giorgius, 1585, pag. 82, Blesch Georgio, doctor, (?), 1537, pag, 72. Bollo, 1739, 'pag. 125, Bubulios Ntcolae, iatrofil os of, 1714, pag, 111, Cacavela Eremia, 1685e pag, 22, 99, 100, 101, Cancelarios Alexandru, iatrofilosof, 1745, pag, 129, Cantemir Dimitrie, iatrofilosof, biografia pag, 20, Caragea Scarlat sau Scuromali, 1716-1726; pag, 118-119, Caragea Gheorghe sau Iordache, 1764f pag, 119, 138, Caraion Constantin, intre 1764-1767; pag, 143. Carlo Napolitano, medicul Seraiului, 1764; pag, 140, 141, Carrara Orazio, 1602; pag. 87. Cigala, 1672; pag. 97. Cohen, 1656; pag. 91, 95, Comnen, loan Molidvos-, numit qi Ierotei Comnen, mitropolit de Dristor í doctor, intre 1686, 1711, 1713, pag. 25, 102, 103, 110, 295, Corea Antonio sau Corai, 1714; pag, 111. Chrisogonos Gheorghe din Trapezunt Hipomenos, iatrofilosof, 1715; pag, 111. Crisoscolett loan, 1715-1716; pag, 112. Cristo fi Spiridon sau doctorul Spirea, sau Schiropol, 1764; pag, 141. Delerino Iacob, vezi doctorul Demetrio Transilvano, doctor onorific, 1395; pag. 60. Dépastes Petrach-e, 1739; pag. 125, Despot Vodei sau lacobus Vasilco Marchetos de Rodos, sau Iacob Heraclide Basilic, fost student la matematici qi medicinä, domnitor infra 1561 qi 1563; pag, 18, 36, 75, Dionisie Aval, intre 1561 gi 1563; pag, 76, Dreicachi lacob, 1756-1763; pag, 138, 140, Dumitrafco, 1643; pag, 91. Enderlein der Artzt, 1570 L pag, 77. Englert, in Rusia, 1723; pag, 303. Evanghelt:sta loan, 1559; pag, 54, 73. Fascheng loannes, 1585; pag. 82, Ferati Bartolomeu, intre 1708 qi 1732; pag. 55, 108, 109, www.dacoromanica.ro

400

Fotzozi Zeiler, 1739; pag, 125, Fonseca Daniel, 1719; pag, 115, 116, 117, 123, Fotache sau Folie, 1756; pag, 138, 139, Francisc Domestikos Laskaros, 1577; pag, 80, Franciscum Phisicum, 1508; pag, 69. Gheorghe din Piemont, 1503; pag, 66. Gios. Daciano, 1576; pag. 53.

Ghica (al II-lea) Grigore, doctor (?), 1728; pag, 122, Haiatizade, 1744; pag. 19, 128, Herlitz Goldzric Iohan, 1756; pag, 135, 253-, Hieronimo cra' Cesena, 1503; pag, 66, 156, Hrisogonos Gheorghe Hypomena Trapezuntul, 1717; pag. 114. Vezi mai sus ; Chrisogonos Gheorghe. Iacob din Rgära$, 1653; pag. 42, lanache doftorul, 1686; pag, 102, lanake doctorul, 1732; pag. 152. Iane doctorul din Thrgovi§te, 1626; pag, 88. Iheremiae Physic°, .1521; pag, 71. Ioan din -Padua, acela cu Comtzen sau Ierotei Comnen. Vezí maí sus ; pag. 101. Iordache doftorul, 1763; pag, 140, Ipsilante, Atanase Comnen-, 1725; pag, 120, Joseph° Doctore, 1600; pag. 86, Kertzi Petre sau Paul, 1585, 1600 ; pag. 54, 82, Klingesporn lohane sau Henricus (?), 1502; pag, 62. 1709-1732 ; pag, 54, 118, Köleséri de Kereseer Samuil (poate Lichinios Andrei, 1699, 1700; pag, 55, 105, 106, Lonardo de Massari phisico, 1504; pag, 66,. 156, Manase Iliad, 1754; pag,-136, 137, Mano Mihail, 1740; pag, 19, 126, 140, Masselini, 1654; pag, 93, 94, Matheus Murianus, 1501; pag, 63, 64, Matheus, 1542; doctor plebanus bistriciensis, pag, 72, 73, Matievici Ieronim, 'medico-chirurgíco, 1517; pag, 70, 150, Mavrocordat Nicolae, domn. i iatrofilosof, biografia luí pag, 24, Mavrocordat Alexandru doctor, 1636-1709; pag, 19, 24, 121, Miechowski, cronicar §i doctor, 1504, 1506; pag. 67. Mihail, 1740; pag, 127, Molaimis Stavro, 1715; pag. 111. Mocato, 1600; pag, 87, Mulaimes loan, 1694; pag, 104. Muraltum, 1600; pag, 86, Niculache Doftorul, 1761 ; pag. 140. Notara, Dimitrie Gheorguli-, 1725; pag, 119, 120. Oraeus Gustav, 1770; pag. 144, 174,

www.dacoromanica.ro

401

Pamperi loan (lanache ?), 1732; pag, 115. Panaiotache Nicusis, doctor $i dragoman, 1670; pag. 19, 121, Pandele sau Pantaleone doftorul, 1692; pag. 103-104, Pardos, 1736; pag. 125. Paul, 1578; pag. 80, 81, Paul, student in medicina, 1756; pag, 134, 135, 136, Poate este acelas cu : Pascal Hristodul, 179, 1802: pag, 136. Paulo, doctori ac apothecario in Fogaras, 1535; pag. 72, 172, Petrus, 1509; pag, 69, 70, Petraeus, 1618; pag, 54. Petz sau Pezzen, 1597; pag. 85, Pilarino Iacob sau Delerzno, 1684-1718; pag. 19, 97, 98, 101, 105, 107, 110, 286, 287, 288, Pisani, Giuseppe Antonio--, 1749, 1753; pag. 59, 130, 131, 132, 134. Policala, intre 1721 $i 1723; pag. 303, Procopie Dimitrie zis Pamperi, 1719; pag, 114. Raicevici, 1785; pag, 137, Robeno Giacob, 1595; pag, 84. Rodios, doctor legendar ; pag. 16, 177, Roman Doctorowicz, 1585; pag, 81. Rortir, la Viena, 1620; pag. 88, Rosso Bernardino, 1577, 1600; pag, 79, 80, 86, Sahus loan, 1510; pag. 70, Salomon Nan Aschanassi zis Tedeski, 1577; pag. 81. Sarachino Gheorghe Criteanu, 1685; pag, 101, Saul Gheorghe, dupe 1764; pag, 142. Schendus Mihai Vanderbech, 1720; pag, 117. Schmeltz, dupe 1752; pag, 135, 136. Scogardi, Giovani Andrea -, 1619; pag. 87, 89, 90, 91, Scordzlis Niculai, 1739; pag, 125, 126. Scriba Lazar, 1736; pag. 125, Sinopeus Panait, 1702, 1719; pag, 107. Stahl, 1749, 1753; pag. 134, Stavrache, poate acela$ cu gerarhul Stavrache, 1745 ; pag, 19, 128, 153, Steczkiewicz Nicolaus, 1710; pag, 110, Stephanus... Thergovysta, 1532; pag. 71. Tedesco, 1749, 1753; pag. 134. Theodorati sau Teodorachi, dupe 1764; pag, 142, 143, Timon, intre 1659 $i 1664; pag. 18, 58, 96, 97, 286, 287. Tomaso Tobado, 1674; pag. 97, Valisnieri Antonio, profesor italian, pag. 112, SPITERI. Avram spiciar, 1651 pag. 173, 26

www.dacoromanica.ro

402

Blesch Giorgio, apotecar, 1537; pag, 172, Faerman Andoni, 1763; pag. 174. Fischer Gallo, 1561 ; pag, 172. Hzeremiae apothecario, 1536; pag, 172, Ioannes Hess, 1553; pag, 200, Lockeman din Ia0 (spiter ?), dupe 1756; pag. 135. Paulum Aromatarium, 1591; paga 173. Toma spiter, 1763; pag, 174. Titromaf Mihai, 1700; pag, 173, Vodopich Georgi, 1742; pag. 174,

www.dacoromanica.ro

AUTORI $1 CARTI fPaginile in cari sunt citati in lucrarea prezentii) Acsinte Uricarul. De a doua domnie a luí Nicolai Alexandru Vod5., In Letopiseti, vol. II, edítia 1872,-50, 211, 278, 319, Adamescu Gheorghe. Díctionar,-103, Angelescu, N. I.-, Acte vi documente din trecutul farmacíei. Prefata de N. Iorga,-169.Angelescu, N. I.-, Manuscríptul Academiei, nr, 2183, in Spitalul, Anul XXII.-197. Arhiva Istoricii a Roma niei. - 67, 70, 76, 198, 216. Aricescu. Condica de veníturí vi cheltueli a visterieí 1694-1704,- 173. Aurelian, P. S- Tara noasträ, La Academie sub No. II/50963,-251, Bauer. Mémoíres sur la Valachie, 1778. La Acad, sub cota 4121,-27, Biikescu Niculae. Magazin istoxic, vol. V.-103. Bellanger Stanislas. Le Kéroutza. Voyage en Moldo-Valachie, 1864. La Academíe sub nr, 2719,-134. Bianu. L Intrebarea crevtineasca sau Catehismul lui Cores i, 1925.-8, 9, Bianu loan. Psaltírea Scheíanä.-44, 147, 212, 214, 215, 217, 218, 221, 223, 224, 227, 230, 235, 241, 245, 248, 256, 262, 269, 270, 280, 308, 317, 319, 322, 339, 363, 372, 377, 378, 390, Biserica ortodoxei românä, anul XV, 1891,-99, 100. Bogdan roan. Relatiile Tara Românevtí cu Bravovul vi Tara Ungu-

reasa., I. - 69, 198, 199,

Bogdan loan. Documente vi regeste privítoare la relatille Tat-el Rom'anevti cu Bravovul vi Ungaria.-51. Bogdan loan, in Hurmuzachi. Suplímentul II/3.-204, 266, Bologa V. Din istoria sifilisului,-293, Bologa i Ursart;' Istoria variolízärei, in Arheion", vol, XI, 1929.-284. Bujoreanu loan, 1885. Colectíune de legíuirile României, vechí vi noi, Vol, III, Con-tine :

Pravíla luí Vasíle Lupu 1646. Pravila mica' de la Govora, 1640. Pravila Matei Basarab, 1652, 11, 12, 13, 14, 15, 16, 43, 44, 46, 47, 48, 49, 50, 53, 54, 55, 59, 147, 157, 158, 163, 164, 165, 166, 167, 169, 170, 173, 176, 177,

178, 180, 182, 183, 212, 213, 214, -216, 217, 218, 219, 220, 221, 222, 223, 224, 225, 226, 227, 228, 229, 230,, 231, 232, 233, 234,

www.dacoromanica.ro

404

235, 238, 2391 242, 243, 244, 245, 256, 261, 262, 264, 267, 268, 269, 277, 281, 284, 285, 290, 292, 293, 309, 310, 311, 312, 313, 314, 315,

246, 270, 300, 316, 34 340, 341, 342, 343, 344, 345, 346, 357, 358, 359, 361, 362, 363, 364, 365, 372, 373, 374, 375, 376, 377, 378, 379, 389, 390, 392, 393, 394, 395, 396,

247, 248, 249, 250, 255, 271, 272, 273, 274, 276, 302, 303, 306, 307, 308, 317, 318, 320, 322, 334, 351, 352, 354, 355, 356, 366, 367, 369, 370, 371, 380, 381, 385, 386, 387, 397,

Bulat, T. G. -, Revista Istoricä. XII, 1926,-142, Candrea, L A. Psaltirea Scheianä,-179, 180, 181, 212, 215, 217, 221, 223, 225, 227, 233, 234, 239, 245, 246, 262, 266, 267, 271, 280, 285, 311, 344, 386, 387, 388, 390, 392, 395,

Candrea, L A. - Dictionar. - 54. Canta loan. Dela a doua i p"anä la a patra domnie a lui Constantin M.avrocordat, In Letopiseti, vol. III, editia 1874,-130, 179, 259, Cantemir Dimitrie. Istoria Imperiului Otoman. Editia Academiei 1876.

Traducere de Dr. los. Hodosiu,-20, 30, 49, 68, 96, 97, 106, 148, 160, 161, 177, 179, 215, 222, 251, 255, 257, 258, 281, 296, 297, 298, 299, 300, 301, 302, 305, 309, 312, 315, 316, 320, 324, 350, 383.

Cantemir Dimitrie. Istoria leroglilicá. Editia Academiei, 1883,-22, 23, 24, 56, 57, 148, 159, 162, 165, 166, 167, 170, 171, 176, 178, 180, 182, 184, 204, 210, 212, 213, 215, 217, 220, 221, 222, 223, 224, 225, 226, 227, 228, 229, 230, 232, 233, 234, 236, 237, 245, 246, 247, 254, 255, 256, 260, 262, 264, 265, 266, 270, 271, 272, 278, 286, 289, 293, 295, 297, 298, 299, 300, 301, 303, 309, 310, 311, 312, 313, 319, 320, 321, 323, 324, 336, 341, 342, 346, 347, 355, 369, 372, 373, 383, 389, 397, Cantemir Dimitrie. Divanul, Editia Academiei, de G. Sion, 1878. 24, 57, 170, 215, 217, 232, 233, 264, 272, 279, 308, 324, 352, 364, 384, 391, 393.

Cantemir Dimitrie. Descrierea Moldovei, Traducere de G. Pascu. 24, 168, 169, 210, 237, 241, 243, 245, 248, 252, 254, 256, 259, 263, 272, 279, 294, 340, 345, 346, 359, 370, 377, Cantemir Dimitrie. Hronicul vechimei Romano-Moldo-Valahilor. Edi tia

Academiei de Gr. Tocilescu, 1901.- 57, 148, 149, 164, 171, 212, 216, 220, 221, 222, 223, 224, 226, 228, 236, 237, 238, 241, 243, 245, 246, 248, 259, 262, 267, 270, 271, 272, 273, 286, 289, 298, 301, 307, 308, 309, 310, 317, 318, 324, 341, 344, 374, 384, 388, 390,

Cantemir Dimitrie. Vita Constantini Cantemiry. Editia Academiei, 1883, 100, 305, Cantemir Dimitrie. Evenimentele Cantacuzinilor si BrAncovenilor.

Academiei, 1878, - 111, Caragea C. Ban, - Efemeride, in Hurmuzachi, vol. XIII,- 129, 139. www.dacoromanica.ro

405

Garza. Histoire de la Moldavie et de la Valachie. La Academie sub nr, 1/24619,-142, 143, Castiglioni. A.-Histoire de la Médecine,-10, 146, 179. Cazacu sí C. Frunzd. - Material documentar pentru rezolvirea chestiei farmaciilor,-175: Codrescu T. Uricarul, vol, L-140, VIII,-241. Cogeilniceanu Enache, De la domnía intai sí pAng la a patra domnie a luí Constantin Mavrocordat, In Letopiseti, vol, III, editia 1874.59, 119, 124, 129, 130, 213, 240, 259, 271, 273, 275, 278, 301, 312, 345, 353, 372, 388, Cogeilniceanu Mihai. Cronícele Romaníei sau Letopisetile Moldavieí sí Valahiei ; editia II, vol. I din 1878; vol, II din 1872; vol, III 11

din 1874,

Condamine, Ch. Marie de la -. Mémoires sur l'inoculation, - 284. Costin Miron. - Letopisetul tärei Moldovei. In Letopiseti, vol, I, editia 1872, - 87, 158, 178, 183, 212, 213, 216, 229, 230, 237, 255, 257, 260, 261, 262, 273, 266, 269, 278, 279, 280, 288, 294, 300, 301, 302, 310, 320, 323, 339, 342, 348, 349, 360, 367, 382, 388. Costin. Niculae, in Letopiseti, vol, L - 52, /V

II. - 61, 76, 183, 211, 213, 229, 232, 233, 240, 243, 253, 254, 257, 265, 267, 268, 275, 278, 279, 294, 302, 304, 311, 321, 322, 323, 340, 344, 352, 353, 357, 359, 11

11

/1

377, 382, 383,

Creiiniceanu G. Literatura medicala româng,-54, 82, 103, 118, Creqterea colectillor Academiei, pe 1912,-91, Cretu Grigore.-Mardarie Cozianu, Lexicon Slavo-Românesc din 1649, 44, 157, 158, 166, 167, 171, 179, 215, 217, 223, 224, 225, 227, 228, 230, 234, 236, 241, 246, 268, 275, 278, 279, 285, 290, 297, 298, 303, 323, 325, 371, 394, Cronica Anonimei, in Letopiseti, vol, III, editia 1874,-119, 219, 236, 238, 258, 270, 295, 296, 383, Dapontes C. Traducere de Legrand, Paris, 1880, vol. II. Eférnérides Daces ou chronique de la guerre de quatre ans 1736-1739. La Academie sub nr, 11/25728.-121, 122, 123, 125, 126, 127, 128, 140, 345.

Déchambre. Dictionar de medicina,-99, Valahilor. TraDel Chiaro, Anton Maria Fiorentino ducere de S. Cris, Cristian, 1929, 58, 108, 111i 113, 114, 150, 169, 210, 288, 255, 345. Densuqianu N., in Hurmuzachí, vol, 1/2,-381. 11/1,-347, 382. 1r 11/2,-68, 70, 198, 252, ff 11/3,-71, 199, 200. 11

11

/1

11

11

11

11

11

11

www.dacoromanica.ro

406

Densufianu N., in Hurmuzachi, vol. II14,-32, 71, 72, 172, 200, 357, II/5,-200, If If Densufianu Ovidiu, in Floarea Darurilor, an. II, 1907.-20. Revista critica-literara, an, II.-20. If Didot Firmin. Nouvelle biograph, générale, vol. 40.-98, Docan N.-Lucräri cartografice, in Analele Academiei, seria II, tom. XXXIV.-102, Duminica Universului.-217. Erbiceanu C. - Barbati culti Greci qi Romani, in Analele Academiei Romane, seria II, tom, XXVII -98, 99, 103, 114, 115, 125, Felix L-Istoria Igienei, in Analele Acadeniiei, seria II, tom. XXVII. 96, 175, 242, 251, 252, 253, 254, Filiti, I. C. -O pagina din Istoria medicinei, in Revista tiintelor medicale, nr, 2, 1929.-88, 99, 108, 109, 110, 111, 114, 125, 126, 11

/V

128, 138, 141, 142,

Filiti, I. C. - Arhiva Gh, Gr. Cantacuzino, - 108, - Lettre et extraits,-132, 138, 153. - Comunicare facuta. la Societatea pentru Istoria medicinei, in sea*. dela 23 Noembrie 1934,-118, 120, 125, 136, 143. Foaia pentru minte, inima i literaturä, 1842,-20.

Gane C. - Farmece, - 76, Geildfescu Al. - Eforia spitalelor civile.-107, 172, 273, 274. Giurescu C. Material pentru Istoria Olteniei sub Austriaci.-104. Gomoiu V. - Istoria Medicinei, - 115, 140, Griesellini Frantz. - Versuch einer politischen und natiirlischen geschicht des Temeswarer Banats, La Academie sub nr, II/25733. Hajdeu. - Magnum ethimologicum,-122, 285. Hurmuzachi, Eudoxiu de -. Colectie de dodumente privitoare la Istoria Romanilor, Vol, III/1, - 80, 84, 85, 86, 90, Hurmuzachi E. - Vol, 111/2, - 83, 85, 282, 294, ./1

11

-

//

ff ff

/V

/I

ff

/1

If

ff -

If

II

11 -

I/

/I .-

ff

I/

11

IV/1, - 86, 89, IV/2. - 87, 91, 382, 383. V/2, - 93, 94, 95, 96, 98, VI, - 109, 116, 241, VII, - 137.

ff

VIII, - 61, 64, 65, 66, 67, 70, 75, 89, 91, 156,

ff

IX/1. - 24, 92, 93, 96, 98, 107, 109,

114,

122, 126, 280,

----

11

IX/2, - 141.

Ionescu G.-Gion. - Istoria BucureOi1or.-61, 107, 88, 115, 129, 149, 152, 161,

Iorga Niculae.-Analele Academiel Romane, seria II, t. XVIII. ff

11

If

If

ff

www.dacoromanica.ro

If

11

/1

XXI/

79, 88.

407

Iorga Niculae.-Analele Academiei Române, seria II, t. XXXII, 133. If

/1

If

If

If

ff

)(XXIII, 136, fI

If

,,,,XXXVI. 103,

Iorga N. - Anciens documents de droit roumain, vol. I. - 42, 368, Arhiva Soc. Stiintifice vi literare din Iavi, 1898, vol, IX, 62, 70.

If

Iorga N. - Buletinul lnstit, Pour l'étude de l' Europe Sud-orien-

tale". - 115,

Iorga N. - CAteva vtiri despre comertul nostru, 1915,-98, - Despot Vodä., Comunicare la Academie. Sedinta dela 26 Mai 1930,-76. Iorga N. - Documentele Calimachi, - 138, 140, 148, 153, 154, 174, 206.

Iorga N. - Floarea. Darurilor. - 68, Indreptäri vi intregiri la Istoria Românilor, in Analele Academiei seria II, tom, XXVIL - 165, Inscriptii din bisericele României, vol, 1.-141. Istoria Evreilor in Tarile noastre, in Analele Academiei, seria II, tom, XXXVI,-95, 106, Istoria Românilor din Peninsula Balcanicä.,-115, If Nouveaux matériaux pour servir a l'histoire de Jaques Basilikos 1'Héraclide,-201. Pretendenti domnevti din secolul al XVI-lea.-51, $tiri despre veacul al XVIII in Tärile noastre, in Analele Academiei Române, seria II, tom. XXXII.--133. Un cgator Italian in Turcia vi in Moldova ; in Analele Academiei Române, seria II, tom XXXIII.-97. Wavrin, Jean de La campagne des croisés sur le Danube, Paris, Librgria J. Gamber.-60, 150, 172, Iorga Niculae, in Hurmuzachi, vol, X. - 96, 135, 137, 138; vol. XL - 33, 35, 40, 73, 77, 78, 80, 81, 82, 87, 162, If 11

11

11

172, 200, 203,

XII/1, - 40, 84, 86, If

11

11

If

/I

/1

11

,,XII/2, - 86, XIV/1.- 97, 103, 104, 105, 110, 111, 113, 204, 205, 261, 295, 301, 304. in Hurmuzachi, vol, XIV/2, - 19, 113, 116, 119, 120, 123, 126, 128, 130, 138, 153, 154, 205, 206, 218, 219, 247, 254, 291, 295, 300, 305, in Hurmuzachi, vol, XV/1,-31, 32, 33, 34, 35, 36, 37, 38, 39, 40, 51, 60, 69, 71, 73, 75, 76, 78, 151, 158, 197, 198, 199, 200, 201, 202, 203, 242, 334,

www.dacoromanica.ro

408

Iorga Niculae, in Hurmuzachi, vol. XV/2,-31, 41, 42, 95, 103, 173, 203, 204, 295, 344, 355, 362, 373, 396, Istoría literaturei Romane, vol, II, - 20, 21, 98, 106, If II 108, 111, 114, 289, 383, Istoría comertului romanesc, - 31f 41, 61, 65, 69, 97, 1 174, 200, 203, 205, 252, 253. Medici sí medicina', 7- 39, 42, 55, 109, 115, 118, 125, /I If Istoria bisericei romane,-68, 69, 251, 357, If Istoria romanilor prin calatori,-78, 97, 118, 151. If Stiri noua despre biblioteca Mavrocordatilor,-25, 26, If If 117, 123, 127, 128, 176, Studii 0 documente, - 40, 59, 81, 89, 101, 111, 126, II 129, 130, 131, 132, 136, 138, 139, 140, 142, 144, 151, /1

11

f1

173, 174, 201, 210,

Acte si fragmente, - 61, 62, 63, t/ Ipsilank, Atanase Comnen -- Cronica. In Hurmuzachí, vol. XIII, 11

118, 124, 126,

Longinescu, S. G. - Legi vechi romanesti si isvoarele lor, 1912, 43, 44, 45, 46, 47, 48, 49, 50, 53, 162, 165, 166, 170, 173, 178,

183, 213, 214, 215, 216, 218, 219, 220, 222, 223, 224, 225, 226, 227, 228, 229, 235, 242, 248, 250, 261, 262, 268, 269, 270, 271, 276, 277, 284, 285, 292, 293, 299, 309, 310, 311, 312, 315, 316, 317, 318, 320, 335, 340, 243, 344, 346, 352, 354, 355, 356, 358, 359, 361, 362, 364, 365, 366, 371, 372, 373, 374, 376, 377, 379, 380, 381, 385, 386, 387, 388, 389, 390, 392, 393, 394, 395, 396, 397,

Lupa, Biografía lui Molnar ; conferintä. la Asociatia Medicilor.- 54, Manuscriptul nr. 933, la Academia Românä, 312, la Academia Romang. Mavrocordat Niculae. - Päreri si cugetärí, in Hurmuzachi, vol, XIII. 56, 57, 178, 184, 232, 265, 266, 267, 287, 307, 311, 312, 319, 11

379,

Melhisedec. - Cronica Romanului, vol, L - 245, 350, 354, 368, 391. Husilor.-357, 368, ff Milescu Spdtaru. Fragment de cronica atribuit lui -, in Letopiseti, vol, I, edítia 1872, - 300, Minea I. - Despre D. Cantemir, omul, scriitorul, domnitorul. Iasi,

1926, - 26, Muste N. - Cronica in Letopiseti, vol, III, editia 1834,-237, 278,

Neculce Ioan.-Cronicä, in Letopiseti, vol, II, editia 1874,-24, 48, 58, 226, 227, 239, 240, 243, 257, 258, 262, 265, 267, 268, 269, 273, 278, 281, 282, 289, 292, 300, 304, 306, 310, 311, 313, 323, 325, 335, 336, 340, 342, .349, 350, 353, 353, 3591 3611 369, 370, 383, 384, 386, 387, www.dacoromanica.ro

409

Nerva Hodof, in Hurmuzachi, vol. XVI,- 280. Nistor I. - Auswärtige Handelsbeziehungen der Molcfau, nr, 3, La Academine sub nr. 11/23956,-31, 61, Odobescu Al. - In Hurmuzachi, Suplimentul - 1/2, - 135, If

II

ff

If

1/3. - 135,

Odobescu f i Gr. Tocilescu, in Hurmuzachi, suplimentur 1/1,-88, 109, 110, 116, 124, 129, 140, 152, 154, 176,

Panaitescu P. - Calätori. Poloni in Tärile Românesti, in Analele A.cademiei Romane, tom. XVII. - 55, 105, Papadopol A. Calimah.-Re-vista istoricà, arh, filolog., VI, 1891.-138, Papadopol Kerameus, in Hurmuzachi, vol, XIII, - 25, 102, 118, 121, 122, 124, 126, 129, -139, 158, 178, 184, 232, 265, 266, 267, 287, 307, 311, 312, 319,

Pascu Gh. - Viata sí operíle luí Cantemir, - 20, Paul de Alep ; in Arhiva istoría a României (Hajdeu), tom. I, part, - 92, 156, 203, 210, 218, 242, 249, 295, 356. Alcool sí alcoolísm, - 253, Poenaru COlescu, Prelipceanu I. alma la Iasi. Tez6 1927. - 145, 154, Pufcariu Sextil fi Alex. Procopovici. Carte de invätäturä, Coresi. 48, 267. Raicewich. - Osservazioni Storiche, naturali e politice intorno la Va-

lachia e Moldavia. - 134, Revista Istoricei a Arhivelor. Condíca de venituri i cheltueli a vistieriei. Vezi Aricescu, - 98, 102, Samarian P. - Ciuma in trecutul romanesc, 1932, - 53, 54, 136, VI

"-

174, 211, 274, 279. Din trecutul medicinei veterinare ; in Buletinul Asoc,

medicilor veterinari, nr, 7-8 din 1933, - 334. Divortul din cauz6 de boalä.' in legislatia veche româneasca ; in Revista de igienä socialä, nr, 7, 1931, 316.

If

Boala Ducal Vodä ; in Revista Stiintelor medicale,

nr, 9, 1932, - 253, 304,

Variolizarea si inceputurile vaccinärei ; in Revista

Stiintelor medicale, nr, 8, anul XX, - 284, 286,

Sathas. Neoelinichi filología, La Academie sub No, 111/25131. 98, 99, 106,

..S'aineanu Lavin Dictionar Universal. - 125, 324, Simion Dasceilu. Croníca, in Letopisetí, vol. I, apendice. Editía 1872. 58, 76, 268, 382. Cronící, editia 1854, - 52, 67, 70, 76, 109, 153, 167, 182, 216, 265, 281, 288, 289, 290, 291, 294, 299, 300, 302, 306, 308, 313, 316, 318, 322, 343, 346, 348, 354, 358, 365, 367, 378, 381, 382, 383, 390.

www.dacoromanica.ro

410

Sprengel Kurt. Essai d'un histoire pragmatique de la médecine.- 98, 284,

Sulzer. Geschichte des Transalpinischen Daciens. La Academie sub nr, 11/25830. - 134, 136, 141, 143, 180, 207, 243, 244, 274, 288, 291, 321, 325, 339, Teodorescu G. D. - Poezii populare, 1885. - 272, 2830_289, 293, 321.

Teutsch. Geschíchte der Siebenbiirger. ICronstadt, 1858, La Academie

sub nr, 1/86686, - 254.

Tindal. Biografía luí Cantemir D.; in Istoria Imperiului Otoman,-303. Tocilescu fi Odobescu, in Hurmuzachi, supliment I/1. Vezi Odobescu qi Tocilescu,

Tocilescu Gr. Materia folclor,, vol, II. - 284. Ureche Grigore. Cronica, in Letopiseti, vol, I, editia 1872. - 61, 66, 67, 75, 213, 216, 218, 239, 256, 262, 265, 267, 271, 278, 293, 302, 306, 308, 309, 323, 335, 347, 348, 351, 352, 358, 360, 366, 367, 382.

Ureche V. A. - Istoria Românilor. - 137, 138, 141, 216, 368. Xenopol A. D. - Istoria Românilor, - 129, 337, Wespremi. - Succinta medicorum Hungariae et Transilvaniae biographia, - 54, Wickenhauser A. F. - Die Urkunden des Klosters Moldowitza, 1-862, 252, 253, Wolf Andreas, - Beitrage zu einer statistich-historischen Beschreibung des Fiirstentums Moldau, Sibiu 1805, La Academie sub nr, 83322. Traducere de Liviu Seracin, tezA Cluj, 1927. - 287,

www.dacoromanica.ro

VOCABULAR Cuvinte medicale, paramedicale, farmaceutice, cuvinte de ordin

moral in raport cu medicina si cuvinte de medicina legal cuprinse in citatele acestui studiu, cu pagixtele in care se gisesc Aburat, beat, 395. Aconit, 332, Aconito, otravg., 73, 200, Acorus, calamus adulterínus, 206, Acrohordon (?), 332. Acutis, ceafa, 15, 214, 231.

Aer bun, 236, 296, Aer topsecos, oträvit, 236. Aerului, asezeimantul , 236. Afion, opiu, 130, 179, 259, 332. Afrodiseu, curvar, 22, 346, Agiurare, a posti, 246. Agoana, agonía, 22, 271,

Ahatis, plata rarä, 182. Ai, ani, 371. Ajuneazei, posteste, 246. Albatei pe ochi, leu.com, 323. Albeatti pe °chi,. ieucom, 187. Aburul vinului, 256. Alifii, 171, Altoirile, 25, Altuiaste, 285. Altuit, 285, Alumen, 199, Amar, 270. Amarul inimei, 308, 347, 380,

Amâncl, a lua in manä, 228. Amestece, nu pot sil se inpotente., 316.

Ametisos, platea rara, 182. Amefealei, l'a lovit o , dambla, 304, 327. Amegt, 240. Amiroase, 220,

Amurfitti, limba , 222, Anason, drog, 189, 204,

Anatomic, cel ce diseca cadavre, 22, 210.

Antidot, leac inpotriva boalei,

22, 184, Antidotul toapsecului,

otravei,

383.

Antifarmac, leac inpotriva otravei, 22, 178, Antimonia, 332, Ántrax, carvuncul, 22, 182, 301.

Antraxi, piaträ rarä, 289. Antraxul, oxiu ros, 181.

Apil, temerea de , hidrofobia, 332.

Apti bunei, 238, 296, Apei de bujor, drog, 189. Apei curda', 236.

Apei de flori, drog, 23, 176, Apei grea, 237. Apa lui, urina, 234, 250. Apti neinceputei, 194. Apei nesuferitcl, 92.

Apei de pelin, drog, 188, 197,

www.dacoromanica.ro

412

AO de roze, drog, 203. AO de spikinard, drog ?, 203,

Auzirea, sin* 14.

Apd de trandafir, drog, 188, 197,

Auzului, simtirea, 227, Avreimiasa, drog, 194,

203.

Ape acide, mineral% 243. Ape calde, minerale, 243. Apestiti, arierati, 392. Apleacd, alàpteaza, 373, 374. Apleca, a al5pta, 371, Apostemd, 320, Apoplexiae, vertiginem et , 305, Apoplexie, 305, 327, Apotecar, 22, 52, 171, 203, 296. Apoticairie, termen francez, 60,

Auzirei, organul , 324,

Babele, moase, 43, Bcxe, 243, 244,

Bae, spilla la , 371. Baere, farmec, 164, 165, 167. Beii, 242,

Aqua rosaceae, 200, 201, Argentum vivum, mercur, 199.

Berl calde turce fti; 242. Balamut, nebun, 394. Balamuteazti, delireazA, 394. Balbierern, termen german, 40, 82, Balele, 336, Balele aspumate, 221, 335. Balsam, drog, 211. Bellstimat, inbalsgmat, 210. Barbd, 221, 240. Barbd albil, bältrânetea, 392.

Argint viu, mercur, 188, 203, 204,

Bdrbtitefti, peulile , 226,

172,

Apticd, farmacie, 170. Aquam destillaturum, drog, 202. Aqua liquatoria, ap5, tare, drog, 201.

205, -332,

Aromat, drog, 44. Aromatari, spiteri, 200. Aromate, drog, 22, 176, Aromathario simplicia, drog, 200. Aromatibus, drog, 199. Arsenic, drog, 203. Arsurei de foc, 331. Articule, articulatii, 22, 228. Aspis, piateal raid, 182. Aspumei, clabuci la gurA, 221.

Beirbiariu, 42, 46, 380, Beirbier, 41, 42.. Beirbier-doctor, 42, Barbieren, termen german, 40. Beirbieri, 40.

Barbitonsor, 35, Barbitonsorem, 34, Barbitonsores, 45, Beirddhan, 225, 234 BilFica ciumei, 331.

fiat, trupul le , 233, 321.

Aspumcind, a face clb",buci, 293.

Bd ficarea, 321.

Astriirati instr6inati, 235. Astrucat, inmormântat, 272, 340, Asuda, 212, Asurzeald, 327, Asurzire, 186, Atomuri, 22, Atrabild, o specie de IAA, 10,

Ba4icat, teilpile. s'au , 329, Belqicei, boalele , 329, BetOcei, volvurarea , 329. Bdfici, 331, 333. eitrtin de zile, 265, 271. Btitreind priceputd, 113. Beitreinetea, 22,

www.dacoromanica.ro

413

hotar vietei 265.

Bautura, 395.

Boalä

Beiuturd - ara m'Asura, 307. Beiuturd otavitä, 384, Bauturd - oträvitoare, 332,

Boalei - hronica, 22, 291 Boaki - impárálteascá, gälbina-

Bea - bine, 258. Beat, 395, 396, Berdrie, 253. Bere, 237, 254, 279.

rea, 298,

Boalei - fárá leac, 266, Boda - mare, 214, 217, 244, 267, 269, 306,

Betejalei, 396,

Betejesc, 158, 223,

Beteji, a räni, 15. Betejit, ránit san vätämat, 319, 322, 324, 381. Betejiturei, putind -, 318. Betejuni, rániri san 15, 322. Betegi, 244, 260, 292, 322, Betonic, drog, 194.

Boala - oarecare, 300. Boalei - de picioare, 69, Boalä - uscácioasä', 264, Boda' - de vintre, 237, 279. vite sí in oi, 281, 336, Boale, 237, 279. Boleac, 261, 262, 302, Boleacd, 266, Boalei, 57, 313. Boalele, 55, 263, 264,

Boalele - capului, 326.

Betia, 257, 268, 310, 346, 376,

Boalele copiilor - pruncilor, 333,

393, 395, 396, Betii i nebunii, feiceau -, 313. Betivul, 255, 257, 396. Bezaconii, isprävi, 375. Bezcisnic, om slab suf1ete0e, 262.

Boaselor, surparea -, 333Boaselor, umflarea -, 330, Boaselor, volvurarea -, 330, Boaselor, rana -, 329.

Bilei galbenei, 10. Bild neagrei, 10. Btrali, doctor - hirurg - farmacist, 149.

Blaznä, imeläciune, 363. Blande rosii, 291. Boala, 22, 46, 48, 50, 59, 108, 147, 157, 158, 163, 183, 184, 193, 243, 262, 264, 265, 269, 273, 274, 290, 296, 311, 335, 341, 384, 389, 391.

Boala - iubostelor, 397. Boa/c1 - caineascA, 189.

Boalei - cronicä, 303.

Boda - de friguri, 295, Board' - de grumaz, 289. Boalei - grea, 265, 266, 271, Boalei - foarte grea, 280.

Boaze, fermecáloare, 165. Bold, junghiu, 297, Bolesti, a fi bolnav, 264. Bolfei, umfláturá, 280, 321,

Bolle - trupului, 311. Bolind, a fi bolnav, 182. BoIire, a fi bolnav, 268.

Bolire - de cap, 303. Bolnav, 16, 46, 246, 270,

276,

299,

Bolnav, - s'a fäcut, a simulat, 266,

Bolnav - i slab de ani, 61, Bolnavd, - 130, 248, 301,

Bolnavi, 107, 263, 275. Bolnavilor, 48, 50, 267, Bolnavul, 44, 56, 247. Bolneiveste, a se bolnávi, 55, 264, 319,

www.dacoromanica.ro

414

Bolndvi, a se -, 163, 265, .308, 310,

Bolndvirea, 264.

Bolndvirea, - din amor, 330. Bolndvise, 178, Bolneivit, 108, 384, Bolnicios, om bolnävicios, 262, Bolnita, 275, 276, Bondrabici adinefti, adenite, 332. Bordnd, 396, Bord fte, 234, 299. Bordturile, 299, Borioasd, gravidä., 357. Bosorogire i surpare, hernia, 330. Botanicefti erburi, 172, 174,

Botea a strange gramada, 159. Boz, reiddcinei de -, 188, Bremt, erizipel ?, 288, Brice, 162,

Buhobie ?, 264, Buiac, zapacit, 311. Buiguiesc, delir, 309.

Buiguire, cuvant fära socoteala, 309,

Buiguit - de aruntete, 309. Buiguit de hire, 280, 301. Bumbac, 198, Burete de mare, drog, 191, 197, Bureti oträvitori, 332. Buric, 225, Buricu, cdnd se umfld-, 333, Burueni tdmdduitoare, 107, Butristidon ?, 332. Buza- era pata ca la epuri, 324. Buzele, 342, Buzele kisate, 335.

Buzelor, craparea -I, 328,

Broasca de sub limbd, 327, 333, Brudatic, copil mic, 388. Brudiu, copil, 388. Buba, 289, 320, 331, 334, Buba cakilui, 324. Buba rea, 321, Bubat, 283,

Bubd, a -, 321, Bubd, cea -, 194,

Cale, 108, 384, Ca fea, 259,

Cakaniul, cälchiul, 167. Ctilcdiul, 228, Ceilucenii, 167,

Cline turbat, 186,

Cambarale - cu otrava, 384. Camfora - in ciuma, 331. Canabe, termen latin, vata, 201. Candel, drog, 190, 195; Cangrenat, 154.

Bube dulci, 321. Bubil viintitd, 191. Bube ca puroiu, 333.

Bubei, reiddcina -, 321, Buboasd, ocie -, 320, 334, Buboi, 321, 331, Bubufile, pilule, 23, 171, Bucate, mancaruri, 239,

Bucate -cotlite, 300, Bucate - greale, 379, Bucate - otravite, 384, Bucate - otravitoate, 332, Bucateie - vartoase, 299,

Cangrena - si sfacel, 331. Cantaridd, 206, Cap, 56, 221, 228, 229, 231, 270, 377, 397. Cap cucuiat, 212, 213, 230, 262,

Cap, durere de -, 186, 188, Cap, din... tremuremd, 335. Cap, volvurare i durere de 333, Cape!' linos, 229,

www.dacoromanica.ro

-

415

Capul, 158, 373,

Capul, sei-i tae , 49. Capul,

ca de dobitoc, 261.

Ceirbunilor, duhul Ceircei, 331, Ceircime, 245,

317.

Chichifele, cutii peutru medicamente, 56. Chichitie, cutii pentru medicamente, 56. Chimen, drog sí condiment, 196.

Chinui, a , 268, 385.

Carilor astuparea $i ingradirea, 333. Cariofolos, clrog, 198.

Cariofolus, drog, 199. Ceirmei z, drog, 205.

Carne morteicin, 249. Cartita, pustula maligng ?, 321. Carto benedicto ?, drog, 196. Ceiruntetd, 1:l'Aran*, 392. Carvuncul, antraxul, 22, 182, 289. Casa de misäi bolnavi, 276, Casa uude zac calicii, 276.

Ceisca, a , 223. de bolnavi, 275. de vindecare, 275. Catarigia, vrAsta intre 15 si 20 ani, 391. Cataroiu, l'a lovit ictusul apoplectic, 304.

Case Case

Gitarafi, vrelsta de , 13, Cdtárig, om intre 15 si 20 ani, 390.

Ceafa, 15, 163, 214, 223, Ceai de ederd, 206. Ceravisie, berea, 39, 253,

Cerbice, grumaz sau om tare,

Chinuire, 268, 393, 396. Chinuitoare, 321, Chinuri, 319. Chinovar, Zinnober, 207,

Chior, ara' un ochiu, 215. Chip aratos, 229. Chip de om, 257. Chipe$, om arMos, 262, 310, Chirurg, 320, Chirurgo, termen latín, 151. Chirurgos, termen latin, 36. Chirurgum, termen latin, 151. Chirurgus, termen latín, 45. Cimbru, drog, 194. Gimen pisat, drog, 189. Ciminum, drog, 199. Cimpoiariu, vrajitor, 167. Cimpoiaqi, vealitori, 167. Cimpoitoriu, vajitor, 167. Cimf, alele, 227. Cinamonium, termen latin, drog, 199.

Cinghiasa, dansatore, 345. Cinie, unealtà, 162, Cinie ca acialea, 162, 366. Cinie de lemn, her, steeta sau pAnzà, 162.

233.

Chelie, 331.

Cinsti$, prezentabil, 310. Civirgic, carne de oae, 249. Ciuma, 196, 239, 241, 27Z 273. 278, 280, 331. Ciungie, 270. Climate, 241.

Chezi, aubri, 57.

Cliucire, Vamplele, 215,

Chialbetfte, chelie, 190,

Coafsa, coapsa, 227.

Cerevisiam, bere, 252. Cerul gurei, 377. Ce$ned ?, drog, 187.

Cfartana, friguri de a 4-a zi, 23, 295,

www.dacoromanica.ro

416

de cármaz, drog, 196. Coapse, 366, 367, Coajá

Coapsele, 364. Coase dohtorul, 158.

Cocon, cu inteles de embrion, 12, 14, 372. Cocon, cu inteles de fà't, 13, 177, 225.

Cocon, cu inteles de copil mic, 189, 290, 354, 365, 367, 371, 374, 375, 376, 387, 390, 392, Cocond, fatä. micg, 369. Coconi gemeni, 281. Cofeturi, bomboane, 259. Colicei, 328.

Color rubei, drog, 199, Comit ?, drog, 185.

Cuconeascá, vreata , 390, Cuconi, ce:1nd nasc , 261, 350, Cuconi .gemeni, 388, Cuconi seiraci, orfani 387. Cuconilor, copii, 373, 387. Cucui, vârful furonculului sau bossa sanghinä., 321. Cuifoard, drog, 195. Cumptind de moarte, perico! de moarte, 229, 248, 269. Cumpeina morfei, 131.

Cumpeínd de viafá, perico! de moarte, 269, 300. Cur, 227, 396,

Cur, crápáluri, fistule la , 329. Cura, a , trupul in vis, polutie, 33.

ConrUbin, 343,

Curare, ejaculare, 364.

Conino, cucutg, 332. Con?ilinfa, ascunsul inimei, 307. Copfilor, amorfirea r 333.

Curarea

Copiilor, epilepsia , 333. Copiilor, speriatul , 333, Copildrie, 369.

Cópili, copil nelegitim, 389, 390, Corastrei, 374, Corta subtilia, drog, 198. Coriandu, drog, 332. Corn de inorog, drog, 197. pieptului, 224, Copl bucate, 269, 384, Cotlite Cotylon, ceafa, 15, 214, 231. Crapd, moare, 376, Creipeiturile buzelor copiilor, 333.

Creima kicomiei, 255. Creer, 10. Creerii capului, 224, pulverizata, drog, 100, Cretei Crierit capului, 229, 379. Crocum, drog, 197, 198, 200.

Curarea, s'a slobozit , 367, sIngelui, 13.

Curare, sapteimema de , menstruatia, 250. Curará, fatá virginä, 369. Curá

sangele, menstruatia,

372.

Curálesc, a späla, 241. Curiifeze, la lehuzie, 373. Curáfia, in inteles de rau pe rgu, 167.

Curcubete, ráddcinei de, drog, 188.

Curuntefe, bätrânete, 391. Curva, 343, 344, 348, 360, 376, 390.

Curvar, 346, 348, 349, 350, 351, 360, 392, . Curv &ti, 348, Curvele, 177.

Curvia, 22, 344, 346, 347, 348, 349, 351, 352, 354, 355. Curvii, 355, 368. Curviei, desfranate fapte a, 353,

www.dacoromanica.ro

417

prostituata, 344. Dgerah sau gerah, hiturg, 148, Diabetes scurgerea udului, 303.

Curviile, 313, 367. Curvind, 146, 347, 386, Cufitu caläu, 159, 161. Cvas,

vin rusesc,

Desmdfatei,

252.

Dafin, frunza' de , drog, 188, Dambla, paralizia, 304. Dan f, joc, 257. Dasila, violare, 361. Datoria deplind, actul sexual, 316. Deafirea, intreg la minte, 310.

Deasila, cu , violare,

313.

Deget, 212, 228. Deget areiteítor, 228, Degete, 261.

Degete, cu patru , monstru, 261.

Degete, cu fase , monstru, 261. Deoache, copilul alud se, 333. Descemtece, 168,

Descemtiltoriu, 46, 380, Desfremarea poftei, 263. Desfremdqiune, 349. Desfremat, 266, 352.

fapte, 353. poftä, 247.

Desfremata Desgarli, despartirea

Dinfii, descleia , 349. Dinfilor, durerea ----, 327. Dinfilor, incleiarea 349, Dinfilor, meincarea fi crefterea333,

mal mici, monstru,

Desfremate

Diabetul, 21, Diacint, drog, 204, 205. Diata doftorilor, regimul, 247. Diatesis, 23. Dintele viperei, 228. Dinfii, 185, 212, 221,

a doi a-

manti, 344. Deslegeitura, 168, Desmeardei bärbatii, 355. Desmerdeiciune, 347, 360, Desnodarea vintrelor, disenteria, 279. de mfiini §i de piDesnodat cioare, 260, 262, Despiceitoriu de stervuri, anatomis tul, 210.

Dinfilor, putrejunea , 185, 186. Disenteria, 100, 279, 280, 328, Distillatarum aquarum, 201.

Docteurs en phisique et cyrurgie, 60. Doctor, practician, 76, 95, Doctorati, termen latín, 45. Doctor suus italus, 81. Doctor de medicina', 52. Doctore seu physico, 35, Doctorem phisicum, 77. Doctori, practicieni, 52, 107, 140, 158.

Doctori, adeveirafii , 56, Doctorii, droguri, 184. Doftor, 41, 51, 52, 58, 87, 97, 106, 122, 159, 171, 299, 388. Doftor vestit, 386. Doftori, 2, 46, 56, 57, 58, 92, 108, 130, 148, 171, 184, 211, 264, 372, 382, 384, 397, Doftorid, a doftor1, 59, 129,

Doftoria grefoasei, 57. Doftorie, medicament, 23, 171, 318.

Defugubinari, 351,

Doftoriei, me ftefugul , 56,

Defugubine, mici pacate morale,

Doftorii, medicamente, 56, 171, 183, 184, 206, 264,

357,

27

www.dacoromanica.ro

418

Doftorii, mi-au poruncit , 319, Doftorul, 101, 280, Doftorul bun, 56. Dohtoreascei, a dohtori, 53, 55, 59, 181. Dohtori, 13, 53, 54, 55, 59, 181,

Ecsenfia amard, drog, 196, Edera, drog, 180. Efialt, nalucíre, 327. Embrionati, zä'mísliti, 372. Enfracsis, perítonitä, tuberculoasä, ?, 130, 301, 372, Enima, mima 230.

Dohtoriei, mestesugul , 16,

Epilepsie, 327,

Dohtoriile, medicamentele, 16, 53,

Erbe de dohtorii, 204. Erbi, drogurí vegetale, 22, 49, 165, 185, 308, 375, Erbi ca acealia, 178,

Doftorit, ingrijirea doftoruluí, 206.

55, 183, 264. Dohtorul, 55, 264, Dohtorul cel mare, Hipocrat, 16. Doica, 373, Domicat, ränit tare-, 41, 42. Dormi, 327, Dos, anus, 191. Dosul ezutului, 190.

Dosului, esirea , 329, 333, Dracontion, negi ?, 329. Dracului, patima 314. Dragostea, 268, 310, 393, 396.

Drank:Vasa, a bate din palme, 345.

Droburile, organele interne, 229. Drogueries, termen francez, 60. Dropica, 22, 300, 329.

Dropieei, descrierea , 104, frentit, sífilis ?, 292. Dulcamara, drog, 180. Dulceata pantecelui, 245. Durere, 265, 292, 319. Durere de cap, 181, 191, 196, Dub,

326.

Durere de inima, 197. Durere netämilduitel, 391.

Durerea matelor, 186. Durerile, 182, Durmi, a dormi, 217, Durori, 192, 331,

Erbi, 335.

molt

i blande, 176, 303,

Erbile de doftorie, 57, 170, Erbi impotriva otravei, 87, .178, 299,

Erbi iuti i tari, 176, 303, 335. Erbi de tranji, 185. Erbile, 16, 50, 171, 176, 177. Erbilor, 56, Erburi otrdvitoare, 332. Erburi parfumate, 356. simplicia, 200. Erburi Ermafroditis, 23, Experienia,_ 23,

Face, a naste, 372. Feilci, 215, Falcile scate, 335. Faicav, gangav, 221.

Faicava voroavii, vorb6 gangaväl, 222.

Famen, 157. Fan, ?, 212. Fantana, 358, Fantanea, ulcera¡ie artificialà; 153.

Fantazia, 23, 309. Fanurile, trupurile 1, 211, Farmec, 167, 168, 375,

www.dacoromanica.ro

419

Fdrmeceitori, 164, 165, Fen, fecior, 390.

Fata, va vinde 220. Fatd fecioard, 356, 387, Fatä intreagei, 43, 358. Fatei mare, 360. Rita- de suflet, 356, Fatd de trup, 346, 356, 358, Fafa, 212, 215, 335, 342. Fafa omului, 15. Fafd, grozav ta , 67, 215, 216, 282,

Feate, fan.' fecioarl, 390. Feate, a naqte, 373, Fecioard, virgina, 360. Fecioarä curably virginä, 358, Fecioard intreagd, virginä., 358. Fecioard micfoarä, copilä, 360.

Fecior de dupä gard, copil nelegitim, 389, 390. Fecior de suflet, copil adoptat, 389.

Feciori, copii, 371, 375, 376, Fecioria, virginitate, 387, Femeile cele rele, 274, 345.

Fer aprins,la opera¡ii, 160, Ferbinfealei, febra, 265, 289, 320.

Ferea, bila, 231. Feredeu, 241, 242, 243, 349. Fermecätoare, 165, 197, 379, Fermecätori, 368,

Fete, a fäta, a na0e, 182. Fete fecioare, 347, 359. Fete fecioare, nerwinate, adicA virgine, 347, 358,

Fete mari, 359. Fiarea neagrä, bila, 10, 11, 233. Fiarea plävifä, bila, 10, 11,233. Ficat, 10. Ficafi, 10, 11, 231, 321,

Ficatului, inchiderea,, 329,

329, Ficatului, umflarea Fiere de porc, 186, Fierea neagrä, bila, 23. Fierea neagrä, melancolia, 309. Fièvre rhumatismale, 140. Figura, aspectul, 212, Filosof doctor, 53. Fipigo, oprirea udului, 329. Fire, urea, 392, 393,

Fire, intreg la , 230. Fire, a veni in , 240. Firea muerei, menstruatia, 13. Firei, oprirea, menstruatia, 330. Firigul, hirurg, 149, 152. Fistula in pemtece, lepra ?, 289, 320,

Flegma, o stihie a corpului, 10, 11, 14, 15, 16, 224, 231, 232, Floare nucsoard, drog, 196. Floare de patlaginä, drog, 190, Floarea soarelui, drog, 190. Floare de soc, drog, 187, 189, 191,

Flores et nuces muscati, drog, 199.

Floribus muscati, drog, 200. Foame färd sat, 328. Foarfeci, 162, Focul interior, febra, 92, 295. Foc viu, ?, 331, Foi de pelin, drog, 196, Frangulife, ?, 184, Fränitic, delirant, 280, 301, 309, Fraturile, 23, 147, 148. Fränfii, cei invinqi de boalä, 147, 270.

Freca, a se , raport sexual fa4, 162. Frecdturi, 333. Frenfit, sifilis, 292. Friguri, febra palusträ, 194, 195,

www.dacoromanica.ro

420

Friguri, bolnav de , 294.

Gektului, durerea

Friguri, febrá de infectie, 320. Friguri cu arsurei, 331. Friguri intermitegi, 92, 295, Friguri interne, 263, 294, Friguri mortárefe, 303, Friguri cu paroxisme, 295. Friguri pasa' elite, ?, 331, Friguri cu pele, 331. Friguri upare, 302.

Gduace, burle, 225. Gemeni, copii 373. Gemet, 333. Gene, 23. Genunchele, 250, 392.

Friguri zilnice, de a freía zi gi de a patra zi, cartana, 331. Frumoasele, o superstitie, 168, _Frunza de pelin alb, drog, 191, Frunza de nuc, drog, 19.1. Frunza de salcie albd, drog, 189. Frunte, 182, 212, Fuga, mijloc de profilaxie, 273. Furculite, 249, Fysic, ftiinta firei, 23. Fysiognomie, 23, 215,

Gadind, vietate, 238. Gellbeni, a ingälbeni fata, 215. Geilbinare, 196, 298, 329, Geticele, amigdalita, 321.. Geimeilii de meicef, drog, 189, Geuzdeicei 185.

de turbare, drog,

Gclrzgav, 221.

Garba*, spinarea, 227. Getrbov, 212, 213, 230, 262, 292, Giirgeiuni, 332, Gariofilorum, 200. Gdrtart, gâtul, 224. Gettlanul, 224.

Geitlejul, 15, 23, 158, 223, 224, 234,

Geztlej de cocof, 194. Gedul, 23; 224,

.327_, 331

Gerah sau dgerah, hirurg, 148. Gieduk, buza cräpata ca la epuri, 324. Giriah, hirurg, 148. Giucau, dansau, 257 Giupeuz, 340.

Giupdneasa, 266, 361. Giupeuzese, 257, 259, 340, 348, 349, 358, 360, Ghebos, 212, 213, 230, 262, 347. Ghiocei albi, drog, 190. Ghizdav, frumos, 212. Ghizdavei, frumoasä, 341, 342, Ghypion, carne de cal, 249. Gilom ?, drog, 191.

Gin giilor, durerea , 327, Glas, 221, Gletsesc, vorbesc, 223. Glezna, 228, Gloaba peuttecelui, un fel de impozit, 368. Gogoafia, pilula, 23, Govie, fecioara, 390, Gred, a vorbi, 310, Grea, gravida, 130, 301, 371, 372, 376,

Grega, 234, 299, Gregei fi plecate, 328. Grecioasei, gravidg, 13, 371, 372, 375,

Gria de prunc, gravidä., 372. Grumaz, 15, 153, 158, 212, 223, 224, 229, 321, 354. Gubav, lepros, 13, 290. Gubavei, leproask 260, 289,

www.dacoromanica.ro

421

Gura, 11, 212, 221, 224, 225, 244, 268, 293, 354, 364, Gura aspumd nd, fachnd clabuci, 335, 336,

Gura, ceind doare , 185, Gura, cui pute , 189.

Hirurg, 78, 92, 149,

1521

153,

154, 161,

Holceascd, sh vorbeasch, 221. Hoki, a -vorbi. 221. Holercd, rachiul, 187, 188, Holircd, rachiul, 254, 279.

Gura, putoarea si mirosul, 327. Gurgue, la mamele, 224. Gustarea, simt, 14, 220,

Holircd, velnifd de , 254.

Gust, 331.

Hotri, a , a prostitua, 354.

Gutei, 301-..

Hotria, prostituía, 355. Hotru, 354, 359. Hotru de fafei, cel ce-si prostituiazh sotia, 354. Hrisolit, piaträ rara, 182. Hrisul, 1, 332, Hrube, pivnite adânci, 241. Hule de bou, testicule de bou 7,

Gutlanul, gâtul, 23. Guturai, 327, 333. Hadâmb, omul scopit, 226, 227. Hakim effendi, primul medic al Sultanului, 49, Hectica, oftica, 24, 297, 298. Hemoroida, 299, Heragra, guta, 261, 302. Herbarum, 33, Herbes turques, rubarba, 201. Herbinfeala, febra, 280, 301, Herea neagrd, bila, 395. care ind.rAce¡terca neagrd ste, 314. Hermafrodit, 227. Hiare, bila, 11, 15, 16, 231. Hidropicd, anasarca, 91, 300. Hiere, bila, 14, 211, Hierea petmatului, ilrog, 191. Hipocrafii, doctorii, 26. Hipodetmul, 159. Hipohondria, 302, 309.

Hire, felul de a fi, 212, 262, Hire slab, 261, 262,

Hire, pa un leu la , 260. Hire de hiard, de animal, 257. Hires, copil nelegitim, 389. Hirigul, hirurg, 149, 152. Hirornandie, 228,

Horcelesc, 333.

Horikd, rachiul, 237.

191.

Hultoana, altoi, 286. Hultuit, altoit, 286. Hultuitoriu, cel ce altoe$te, 286. I arbei

ca aceaia, drog, 49.

Iarba ceitnelui, solanum dulcamara, drog, 207. Iarbei dulce, drog, 189, 190.

Iarbd mare, drog, 180, 206, Iarbei pucioaset, dr.og, 180, 191,

Iarba lui Tatin, drog, 189. Iarbei veninoasd, drog, 177, ¡bar, ?, drog, 332. Ibovnic, 343. Icnire, 328. ¡deja, 23. Idromelul, 253.

Idropicos, picior , 298, Idropiei, boala , 300, Ierosilia, 361.

Iftimum, iarba , dictamus eretica, gjirid oti la Turd, 177,

www.dacoromanica.ro

422

Indupace, a, mesteca, 246. Inebunesc, 181, Inece, ucidere, 386.

Ijdereascd, 260, Imbdia, 55. Imbellare, 244, Imbdiseimeít, 89, 210,

Inflase - limbile in gura, 321.

Imbdta, 182, 255, Imbldznefti, malahiza, 246. Imbueci, ingrä.qa, 246. Impeirti, a divorta, 394. Impelitat, 212, Irnpreuna, actul sexual, 35-1, 363, 364,

Impreuna cu dobitoc, 365,

Impreunare, - peste

m'Asura,

330.

Impreunarea beirbatului cu muere a, 12.

Impreuneirei, veíteimarea -, 330, Impresura, strangula, 376. Ineklufit, asfixiat, 317. Inbeirburarea, contra variolei, 283,

Inbdseiu, ?, 378, Inbiltat, 41-42, Incepcitura ingrecdrei, a sarcinei, 375,

Incleia - dintii, 159,

Inflat, umfiat, 321. inflamatie, 321. Infra ngerea meidularului, 182, 292. Infreintorile mánei, crápgturile mânei, 228. Infuzie de albuf de ou, drog, 160,

Ingezrli, a se uní, 344. Inghetatd, congelat, 239, 306, Inghitd, 244, 268, Inghititoare, durerea-dela-, 328. In greca, a -, a ramane gravid4, 13, 371, 372,

Ingreciazd, gravida, 13, 14. Ingrofe, gravida, 371, 374, Inima, 10, 12, 15, 16, 147, 211, 224, 229, 230, 269, 272, 298, 309, 354, 379, 397, 380. Ininzei, boald de -, 192, Inimei rea, bolnav de -, 30$, Inimei,

Incheetura genunchiului, 229. Incheetura oaselor, 228, Incheetura osului, 22, 213.

Incheeturi a trupului, 229, 322, Incuiat, pentru 197. Incuzatul udului, pentru -, 197, Indreicefte, carde se -, 313, 395. Indreici, a inebuni, 394. Indreici, biruit de dracu, 314, Indreicindu-se - de herea neagrA, 314, 395, Indreicirea, 395,

durare de -, 188,

greutate la -, 298. Inimd - infranta, 273, Inirnei, palpitatiuni de -, 298, Inimd rea, 308, 380,

vrclfmeifia dela -, 221, 335,

Inimei, bdtaia -, 328. Inimei, isbewnirea -, 293, Inimei, vdtdmarea -, 298, Mimos, 230.

Inma, mama sau bunica,

Indreicirea - grumazului, 246, Indreicirea pantecelui, disenteria, 279,

Indreicit, nebun, 193, 392, 395,

197,

333,

373,

386,

Inrema, mima, 230, 378, Inremie, inima, 230. Insalubritatem, termen latin, 241.

www.dacoromanica.ro

423

Langoarea, febra tifoidä, 272,

Inseineitofa, 57.

Instrumentis, termen lätin, 36, 151, 163.

Intoarcerea, recidivä, 270, 296, Intreg la minte, 61, Intrema, 270, a mintei, 327. Intunecare Inteircarea pruncilor, 333. Infelepciune, 307, Infelept, 311, 312, 394, 396. lnveninat, 299. fors, lacrime de cerb, drog, 331. Iosciamos, drog, 332. Ipohondria, 309. Ipohondriac, 23, Ismei, drog, 179. Isop, drog, 179. Ispravnic, tutore la minori, 391, 392.

Istacti, o gumä, drog, 179, Isvodul vietei, 264. Isvozel de leacuri, reteta; 23, 57, 184,

Iuboste, amante, 148, 352, 397, Iuqoarei boala, uwarà, 267, 11411rele

friguri, ware friguri,

267,._

Izia, ?, drog, 332.

Lapide zinziberis, drog, 197. Lapte de muere, 182. Laringa, laringele, 23, 224, Lavendulae aqua, drog, 200. Leicomia pantecelui, om lacom, 246.

Leigoare, febra tifoidä, 280. eigorile, febrele tifoide, 280. Leisat sange, 158. Lanced, slab, debil, 262. angoare, febra tifoidä, 280, 331, angorie, febra tifoidä, 280. Leac, 22, 57, 92, 167, 184, 203, 246, 290, 391. Leacul, 56, 264, 319, 324, Leacul intristeirei, mängâerea, 23. Leacul ochilor, 183. Leacuri, 107, 165, 171, 182, 184, Leacuri blande, 50. Leacurile, 50, 183. Leacurile apotecarilor, 313. Leaga bärbatul i muerea, farmec, 164, 316, Leagei, a pansa, 147. Lecuire, vindecare, 44. Lecuit, vindecat, 95. Lecuitori, doctori clandestini, 164.

Lecuit, pentru , pentru

Julit, jupuialii, 318. June$te,

278,

eel ce nu se insoari,

370.

vin-

decat, 204. Legaturei, farmec, 168, 197, 244, 316,

Junghiu, 189, 297, 328. Juni, tineri, 13.

Legaturei fi boala, 317.

Labatum, reideicinei de, drog, 207.

Lacrami, 217, Lacreimi de seinge, 217. Lance otreivita, unghia, 228,

Lege, a lega, a pansa, 148. Leibartzt, medic de casà, 82. Leib medico, medic de casä, 8384.

Lembic, alambic, 23, 176, 254, Lemorghia, läcomia, 246. Lentile arzcitoare, lupa 1, 162, Lepeida, a avorta, 374,

www.dacoromanica.ro

424

Lepeidare, avort, 330.

Luneiteicesc, vremea menstruatiei,

Lepeideiturei, avort, 188.

Lepra, 289, 332.

Lefinei, cade si , aura epileptied, 306. Levnat, 267, 306, Lesinatei, 239, 306, Libov, iubitor, 344. Libovnic, cu iubire, 339, 344, Licentiati, termen latin, 45. Lienteria, febra tifoidä, 328. Lighiene, 162,

Liman, ?, drog, 332. Limba, 163, 223. Limba bolborosind, 336, Limba faicavel, gangavä, 222. Limbartta, 327, 333, Limba, tae 223.

Limbei, otrava ,

223, Limbrici, 188, 329, 333,

Lingure, 249, Lipicioasei, contagioasa, 272. Lipicioasa boalei, 24. Lipicioasa ciumei, 272, 279, Lipitoare, 332, Liquore acidum Graecum, drog, 198.

Litargie, 327, Locurile pasiunei, 355,

Lotru, tradator, 354, 355, Lovesc, cei ce'i lovesc lovituri, epilepsia, 182, 307, bolnavit, 265, 289, Loyd, l'a 384.

Lovitura,

l'a lovit , epilepsia,

306.

Lucrul peicatului, raport sexual, 363.

Lulachiu, drog, piaträ vanatä, 190.

Luminele, vederea, 216, 221, 324,

13.

Luneitaci, menstruatia, 250. Lunelteicia, menstruatia, 13, 322. Luneiteiciei, vremea menstruatiei, 244.

Lunateca buiguiturei, vorbä aiurea, 309. Lunatecei, boalei 250.

menstruatia,

Lungoare, febra tifoida, 280. Lungoare direaptà, febra tifoidä sigurä, 280, Luscul, omul strabic, 67, 216,

Meicriful, drog, 180.

Meidular, cu inteles de organ, 13, 265, 380, McIdular putred, 228, 322.

Maular, penis,

157,

182, 197,

363, 367, Meidular ascuns, penis, 225, Meidular de rufine, penis, 225, 226, 364, Meidulare, membre, 16, 319.

Mau/are, organe, 224, Meidularele, membre, 264, 290, 331,

Meidularele, organe, 16, 210, 272. Meidularele trupului, organele ge-

nitale, 250. Meihait, vorba mutului, 222, Magiun de opiu, drog, 113, 205. Mai, ficat, 233, Maicele, femeile mame, 373. monstru, 261, Mclini, trei mana, 260, 261, 270, 302, 335, 363. Mclinele, membre, 158.

Meunele, a pipezit ca , 358. Mdinele silniitoase, 46,

www.dacoromanica.ro

425

Maiul cel negra, ficatul, 211,

Maiurilor, tigaia , la figurat, Majoran, drog, 203, ltfaladie ungureascei, tifosul exan-

tematic, 291. Malafranta, sifilisul, 331. Malahia, 363, 364, Malahie muereascd, 364. Maligna, 280, Malvaticum vin, 199, M'arma, doica, 371, 373. Mcina, 153, 229, 364, 378, 379.

numai ca o , monstru, 261.

Manca bine, 258. Mincarea fdrii cumpeit, 248.

Minei, a , 228,

Matcei, boalele , 330. Makcjogia, bAiguiala, 309. Materie, 22. Matele, intestinele, 15, 23, 234, 245, 321, 328, mamei, uterul, 235. Matele, 268. Matele, scoteau

Matele, varsei , 158.

vasele , 234. Matrice, o boalä., diareia ?, 192,

Matul muerei, uterul,

12, 225,

226.

Mauragora, mItrAguna ?, drog, 332.

Meizeicie, ignoranta, 344.

Medicamentis, termen latín, 36, 151,

Man gura, cucuta, drog, 332. nebunie rea, 327. membrele superioare, 16, 290,

Mtintui de boda', a vindeca, 270, 296.

Mintuiascei, sa scape de board, 218.

Miintuindu-se, a scApa, 312. Meintuinta, scaparea, 318. Memtuit, vindecat, 270. Mtinule, mana, 43, 212, 227, 355,

Mdnuntae, organe, 23, 230, 234, 245, 301. Meinuntaele seineitosului, 57.

Mira, mina, 227, mamei, 224, 235, Mdscdri, 348. Mdsceirici, clovni, 345. Meisele, 189.

Meiskilise, a necinsti femeial 358, 381,

Mafteha, mama vitreg& 386. Matca, uterul, 330,

Medicinarum doctore, 62-63. Medicine, medicamente, 92, 203. Medico, termen italian, 61. Medico hebreo, 85. Medicum, termen latín, 34. Medicus, termen latín, 45. Mehlem, alifie, 23, 162, 319. Meiu pisat, mämäliga, 297. Melancolie, 302, 309. Melancholie, 327, Melanholie, 23, 264, 329,

Melic de cal, ?, o boalà, 191. Melisa, drog, 254. Melita

ochii, a clipi, 217.

Mesdrnitd, cupetie cu mesArnità, comert cu de ale mâncärei, 245. Mese mari, ospete, 258.

Mestecare de singe, incest, 355, Mefterfugul vraciului, practica medical& 47. Mefterfugul doftoriei, practica meclicalä, 57,

www.dacoromanica.ro

426

Mefterfugul dohtoriei, practica medicalä, 16, 59, 177, Mefterfugul meidularelor, anatomistul, 22. Metafisic, 23. Miasme, 263, 294, Mied, bäuturä din miere, 396.

Mied, fabrica de , 253. Miedul sau metul, 253, 25.4. Mihanii, unelte de rásboi, 162. Mila, 268, 269, Minte, judecata, 363, 392.

Minte, afarti de , nebun, 311. Minte, a$ezat la , 310, 311, Minte, es din , 181, Minte, ftird , 214, 222, 312, Minte

intreaga, 46, 310,

Minte, lipsit din , 311, Minte, perderea tineret de, 327, Minte

sändtoasá, 378.

Morbul, 263, 279. Mofteneascei, 270, Moqtenirii, 260,

Mueraretiu, curvar, n. Mueria, menstruatia, 250, Muiare de cinste, 360. Muiare rea, 360. Mumeimiei, mamei, 224, 235.

Muna; la na#ere, 372. Muncire, pätimire, 268. Mursecatei, carne de vAnat, 249. Murseceitoare, animal sälbatec, 248.

Mufceiturel de cédne, 192. Mufceituri de diverse animale, 332.

Mufetel, drog, 195. Muftar, drog, 179.

N clbäddicele, in epilepsie, 182.

Minte, smintit din , 327.

Nelbeidedcile, lovesc

Mintea, 23, 255, 393,

lepsie, 306. Nacafa, pen'sie, 389.

Mintea

ascu-titä, 222.

Mintei, intunecarea , 310, 311. Mintii, 392, Minfile, perde

195,

Miron, ?, drog, 195. Miroseala, simt, 14, 220, Mistue$te, digerä, 234. om särac, 219.

Mifea sau gubavel, säraca leproasä, 289. lepros, 290, Mifita, bratul, 227. Mitutel, arierat, 392. Moarte curatei, naturalá,

in epi-

Nacanfa, pensie, 388. Nddusaste, a zugruma, 376. Nalbd, drog, 188. Nalbei albä, drog, 185. Nalbei mare, drog, 180, 207, 321. Neiravul Turcilor, sodomie, 365. Neiri, närile nasului, 220, 335. Nas, 1f, 156,

Nas, curgerea seingelui din , 327,

Nas, semnat la , 218, 219.

Nasa, ca sá , 182, 377,

383.

Ntiscdtoare, durerea ca ,272. Nasul,

Moa$a, 43, 44, 358, 366, MolcItrei, ?, drog, 197. Molima franca', sifilisul, 293, frio/otru, ?t drog, 192.

tae , 159,

218, 219,

220,

Nasure, in loe de nasuri, 218. Nasurile, 339, Nafte, 189, 373, 376.

www.dacoromanica.ro

427

Naftere, 43, 372, 375, 376,

Naftere de

ur;soaicei, organul

Obrintit, recidivat, 248. Ochi, 11, 181, 212, 226, 233, 269,

270, 281, 336, 393.

genital, 197.

Nafterea omului, 16. Nafterea grea, 330. 330. Nafterei, patimele Natura umand, 263, 279. Nebatjocurite, neviolate, 358. Nebun, 49, 57, 214, 222, 347.

and si candi 312. esit din fire, 311. Nebuneafte, atesta , 314. Nebungfti, lucruri , 313, Nebun Nebun

Nebuni, 327, 393, 394, 395.

Nebuni, feciori de , 313. Nebuni din lung, somnambuli, 327.

Nebunia, 268, 310, 393, 394, 395, 396,

Necazurile, 264.. Necromandia, 23, 167. Negel, negii, 325. nevindecat, 23, 266. Neploditoare, 371, Nervii trupului, 320. Neteimeiduit, 266, 391.

Nevoe, cea , epilepsia, 307. Nevolnicii, 391,

Nitrat sau silitra, drog, 331. Noroc sau neiroc, soarta, 16. Nothos, nascuf, 390. Nuces muscati, drog, 199. Nuc para; drog, 195.

Ochi, bolnav de , 323, 324. Ochi, dor de , 197, 327. Ochi, impilianjeneascei , 323. Ochi patru, ocfielari, 393. Ochi puchinofi, 323.

Ochi, puroi din , 323, Ochi reii, 217.

Ochi, reisbolit la , 323, Ochi urdurofi, 323.

Ochii, te milnemccl , 185, Ochii orbului din nastere, 324. Ochii orbului, 221. Ochii vineti, 215. Ochii seigeta, 342. Ochilor, leacut 323. Ochiul scoate, 217. Ochiul veselefte, 341. Ochiul zavistnic, räu, 222. Ochiul, zeibreineascei , 323, Ocriimi, a hrgni, 245. Odagam, ?, drog, 195. Odrasla, 286: Odreislesc, 260, 264.

Oftica, 22, 24, 297, 328. Ogodirea trupului, ingrijirea trupului, 245. Ohea sau scorpia, 182. povarna de bere, 253, vgitfindu-se, 353. Oleum olivae, drog, 199. Olog, 228. Ologi, 260, Omnes que species aromaticas,

O ase, 264. Oasele, 262, 270'.

198.

Obiceiul firei, menstruatia, 250. Obraz imflat, 215.

Omor mare, duma, 239, 278, Omor marg in vite, 336.

Obraz, rufatei la , 332.

Omordt de befie, 396.

Obrazului, chipul

Omuforului, patimele r 347.

-215.

www.dacoromanica.ro

428

Onguent divin, termen francez, 127, 175, Opez"rire, 331, 333.

Opiu, 88, 179, Orb, 214, 216, 217, 306, 322.

Orb de un ochiu, 67, 215, 216, Orbalf, erizipel, 289.

Pcintecelui, abdomenul, 182, 292. 225. Peintecelui, boalele disenPemtecelui, desfacerea teria, 279.

dulceafa -, 225, Ptintecelui, incuiarea -, 328, Peintecelui, umflarea -, 328, Peinzeituri, pansament, 149,

Orbeascei, 218. Orbiciune, 194, Orbie, 270. Orbit, 216. Orbul, 226,

Panzehr, antidot, 113, 205. Pei nzeturi, pansament, 148, 171. Peipädie, drog, 207.

Orbus, termen latin, 67. Orfanotrofie, 388-389. Organul auzirei, 324. Organe neisceitoare, 226,

Organe - ale trupului, 393.

Peir, 185, 212, 214, 342, Paradosis, traditie, 23. Peiratuq, cerul gurei, 221. Peire, painea, 248. Parigorre, leacul intristärei, 23. Paroxism, 92, 295.

Otesire, incurajare, 56. Otrava, 22, 23, 49, 57, 86, 108, 178, 184, 300, 352, 383, 384, Otretveascei, 49, 178, 299, 385, Otreivi, 268, 375,

Pat, hind in -, 261,

Otreiviri, 332, Otreivise, 384. Otretvit, 58, 59, 75, 97, 178, 183, 299, 318, 358, 377, 382, 383. Otreivitor, 86,

&dim aq, 270. Peitimefte, 270, Peitimire, 265, 268, Peitimirea intristclrei, melancolia,

Patuna, epilepsia, 306, 307, Patima trupului, disenteria, 279.

309.

Pazie, topazul, plated' rarà, 181. Pecingine, 191, 331, Pelin, amäräciune, 270.

P &ate trupeqti, 352. Peiduchi lafi la ochi, 188,

Paliz, -adicä cataroi,

Patul nevetpsit, cand mireasa nu-i virginä, 369.

ictusul

apopleptic, 304. Peintitate, suferintä, 267. Peinaful, grumaz, 223. Peintece, abdomen, 234, 245,

Peintece - inchipuit, si Peintece - neinchipuit, bgnuit de sarcinä, 375, Pemtecele - muerei sau femeei, cu inteles de uter, 12, 13, 16, 225, 270, 375, 376.

Pelin, vin Cu -, 258, Pam alb, drog, 188. Pelifei, pielea, 262. Pelifeei, pielea, 227, 270, Pepteni, 162, Perit, cel ce moare, 321. sifilisul, 293, Perit, cel Perit, ?, drog, 189. Perin, termen latin, mesteri, 45. Peritoneul, 159-160, 232, Pestealei, inthrziere, 392.

www.dacoromanica.ro

429

Peteceirie, farmacfe, 173. Petre rosii, calculi, 211, 233, 302, Petrecanii, veselii, 349. Pezevenchi, proxeneti, 367.

Phyrcum sau physicum, doctor, 71.

Piale, pielea, 212. Piatrei, calculi, 182, 292, Piatrd pucioasel, drog, 190, 191, Piatrei pugioasd, drog, 180, Piatreí acre!' turceascei, drog, 195. Piatrel vdndtel, drog, 193. Piatrei vdneitei, siurme, 23,

Picior, 228, 234, Picioare, 227, 260, 261, 302, 335, 342,

Picioare, trei -, monstrw,- 261. Picioarele, 16, 158, 227, 290, Pide de sarpe, drog, 193. Pielea, 264, 355. Pielea de oase, 247. Pielita, 212, Piept, 10, 11, 212, 224, 229, 232, 247, 264, 335, 379. Piep tul, sänul, 224, Pierzeiciune, duma, 278, Pidiocampi, ?, 332,

Plescavitei, 192. Plesuvie, 331, Pleurezie, 206,

Plodu matelor, a uterului, 235. Plomdi, plämäni, 232. Plumeinii, plämani, 10-11, 224, Plumb topit, 224, 354, Pobrozire, insultä, 215. Podagra', guta, 68, 261, 302, Podagrie, gutä, 61, 302, 330. Padalgie, durere de picioare, 61, 302.

Podnojie, talpele picioarelor, 227. Pofta cdineascd, 328.

Pofta rea, l'aleles moral, 354. Pofta trupeascei, 352,

Pogrdzni, a ineca, 386. Pohta muereascei, 363. Pohta cea neasteuripeiratd, 347, 352,

Pilula, 23, 203, Pilule sicuite, 56, Pillule gegeben, termen german, 79.

Pillulae hurgatoriae, 201. Pipiiirea, simf, 14. Piper, drog, 189, 190, 193, 197, 198, 199, 200,

Pirula sau pilula, 23, 171, 172, Pisa, a urina, 191. Pisa feird voe, 329. Pisa cu greu, 329,

Pistealnitil, scurgere, 238, Pita', päine, 396. Pitdrii, brutärii, 245, Plasma, 24, Pleimeinele cele albe, 211, 232,

232,

Picior, cu un -, monstru, 261,

Pistruit la fatei, 215,

Pisa in pat, 194, 329. Pista, hrana, 245,

Pohta trupeascei, 12, Pohte lumesti, 352. Pojar, febra, 301, Pojviceaste, ?, 12, Polimeaste, se formeazä, 7, 12, 16, 372.

Pokisnic, drog, ?, 186, Polipul in grumaz, 324.

Ponihos sau ponivos, om strabic, 67, 216, 217, Popitnic, ?, drog, 185. Poni pielei, 23, 212, 213, Posadnicei, tiitoare, 387,

www.dacoromanica.ro

430

Posatnice, proxenete, 368, Potasa' i cenu$, 204.

Prapora, epiploonul, 235. Praxis, practica la spiteri, 170. Preacurvari, 350, 351, Preacurvarul Turc, 367. Preacurvi, 351. Preacurvie, 316, 355, Prespre fire, raporturi anormale, 364, 365, Priceftanie, impärtäqanie, 43. Priceftuiascd, impärtdqi, 363, 375,

Pripec, aria soarelui, 239. Prisddirile, a altui, 285, Prisddit, altuit, 285. Pristdvit, a murit, 271, Pristoi, a muri, 271, Pro fluvio di ventre, disentería, 83.

Pro gnitic, pronostic, 240, Prognostic, 23. Pro gnosticul doftorului, 232. Prostimea, simplitate, 310. Prunc micfor, 214, 222, Pruncia, 391, Pruncii cari horcdesc, 333.

Pruncul cu amura fi aprindere, 333,

Pubertas, intre 14 sí 21 de ani, 391.

Rachiu, 23, 176, 185, 187, 189, 190, 254, 396, Rachnd, ráguqealä, 272. Raci vii, drog, 193, Reiddcind de bujor, drog, 197. Rdddcind de -calamus, drog, 196, Raddcind de calapár, drog, 190. Rilddcind de cdpfund, drog, 190, Reiddcind dn cumpene, drog, 189,

Rcld. de fiarea pdmântului, 190. Rdddcind de gentiand, drog, 196, Reiddcind de hrean, drog, 189, Rd d. de iarbd dulce, drog, 194. Red. de iarbd mare, drog, 194. Reíd., iarba luí Tatin, drog, 194, Reíd., nalba de camp, drog, 194. Rád. de pdtlagind, drog, 189, Reiddcind de pir, drog, 194, Reiddcind de rug, drog, 192. Raddcind de stCmjen albastru, drog, 190, Redil cind täturia, drog, 196. Rftrácind turet, drog, 194. Reiddcind de urzicd, drog, 189,

Rade, a -, 30 Riddichie neagrd, drog, 187, Rd e, 169, 190, 331, &le cdpreascd, 1.88. Rcle la om, 188, Rdfenea, lacomie ?, 246, Reigufesc, 333,

Pucioasa, drog, 193, 196, Pufnea pe ndri, 220, Pulpile picioarelor, 229, 379, Pulsul, 49, Puroi çi bdqici, 331.

Rana, 47,

Puroi, scuipare cu -, 328, Puroi - din urechi, 186.

Rana, ctind nu se grijeqte

Purtdtoare de moarte, diurna, 278,

Pufchele, aftele, 321, Putoare, excremente, 235, 250,

Putrezird - ranele, 322,

148,

154, 248, 264,

269, 288, 318,

Rana dragostelor, 397. 319,

Rand feird leac, lepra, 183, 289. Rana de moarte, 46, 380. Rand rea f i grea, 162, 319, Rana trupului, 217,

www.dacoromanica.ro

431

Rana veche, 319. Reincheza, o boalä, 333. Rane, 23, 148, 181, 228, 318, 331,

Revent, drog, 195.

Rheuma in maini fi picioare, 302.

Rinichi, boalei de , 261.

Rane de moarte, 318. Rane, sä margä s'Auge, 318. Ranele, 229, 381, putrezirá, 319. Ranele Ranelor, 163. Rdni, 379, Reini de fier, 181, Rdni la inimä, 320.

Rod, 373.

Rdnichilor, 10, 233.

Rum, ?, drog, 197. Rufafa boala, rnaladie eruptivá,

Rdnile din gurd, 333. Rdnit, 248, 269, 271, 379.

Rod de zaheir, drog, 119, 205. Rossen Wasser und salvia, 202. Rostu, gura, 221, Rofatd, erezipel, 288. Rozmarin, drog, 204. Rubarbei, drog, 201.

Rug, foi de , 185, 290.

Reinifi, 275.

Rufina, a , a viola, 348, 358,

Reinza, uter, 23, 177, 234, 235. Reinza muerei, uterul, 371. Realza de cáine, 187. Rdotate cu rdotate, 165. Rdrunchii, rinichii, 211, 302.

Rufinatu-m'au, violatu-m'au,

359, 360.

Rufinat, i-a , 358. 360.

Ru$ine, fapte de , 343, 365,

Reirunchi, puroi la , 329, Reirunchi, seinge de la , 329. Reirunchilor, durerea , 329, Rdrunchilor, patimele , 329, Reirunchilor, volvurarea , 329,

Rufinea, organele genitale, 225,

Reisbolit, recidivä, 58, 97, 183, 268, 269, 300, Rdsbolire, 264, Reisdreifenie de bucate, 246,

Sdblaznei, polutie, 363, 364,

Rasoriam arte, bärbier, 31, Rastu, cancerul ?, 196. Rdsuflarea, expiratia, 232.

364,

Rufineazei, violeazà, 359.

Ru$ineze, sd o , violeze, 356.

Sdbleiznesc, cei beazA, 363.

ce se mastur-

Seibldznirea, polutia, 363. Sabur, drog. 195, 197,

&cate, incheeturi , 322.

Re'. suri fi batjocuri, 359.

Saceiz, drog, 190. Salamandra, 332,

Reifinei, 190,

.5vale, 227, 320.

Rdtunzi pielea, circumcizie, 157. Relfdt, retetä, 194. Reaven din .5.ociopicion, ?, 185,

,.5'alelor, durerea , 330.

Renunchi, durere de , 302.

Seigetdtura, junghiul ?, 186, Sdmeinfa beirbatului, 12, 13, 162, 226, 366,

Refetei, 23. Refetele, 56,

Seimata trupului, 363, &Imanta, anincd . .-f 226, www.dacoromanica.ro

432

aruncarea reirá

Stindtate, slaba sa , 262.

Sca' raí, excremente, 250. Scheydwasser, apà tare, 201, .$chiop, 214, 226, 322, Scopi, 157, Scopit, 157. Scorbut vechiu, 196. Scorbut, stricarea sângelui, 329. Scorpia sau ohea, 182. Scortiparei, 179, 187, 196, 198,

Seincitos, 44, 59, Sdnettofilor, 48,

Screibi,a supära, 308, &rail, excrement, 250.

Seimeintei,

voe,

a , 330.

Sämtinta, värsare de , Cu mlna, 226. Selmântd de scai, drog, 192. Seimeinta de veinj, drog, 191. Sem, mamelele, 374. Seinalate, 56,

Sandarah, drog, 332.

Screintiturei, 188,

Seinge, 10, 11, 13, 14, 15, 16,

Scremet, 328, 333, Scumpie, drog, 190.

159, 220, 225, 231, 232, 299, 322, 358, 366, 377, 392.

Seenge, sei ja , 158, 280, Sange amestecat, incest, 343, 362, 364, 367, 368,

Seingele, ardea , febra, 320.

Semge, va cura , din dinti, 318,

Seinge de epure, drog, 192. Seingele muerei, menstruatia, 12, 192.

&rige

din nas, 191, 318.

Seinge, piel , 329. Semge, scuipare cu , 328, Seingele , slobozit, epistaxis, 220.

Setnge veirsa, 342,

.5andru, drog, 187. Sardion, piaträ rarä, 181, 319, Seiricicei, drog, 196.

Seiturarea bucatelor, 376. ScIvcIrfit, mort, 271, 301,

Savoane, panza de mort, 210, Scetrnave

fapte, 312.

Scarnävii, fapte rele, 355. Scarbd, supgrare, 378. Scdrbit, suparat, 224.

23,

Scurd trupul, ceind se , 186, Seamne, prevestiri, 261. Selbezit de boald, släbit, 247, Semn grozav, cicatricea, 319, Semne groaznice, monstrii, 261, 376,

Seminte, droguri, 171, 176. .5'erbet de zahgr, 259. $erbet, doftorie, 204. Sete fet'rei meisurd, 328. Setea, 181, .5'ezut, anusul, 185, ..S'ezutul copilului, 367. Sfclrqiturcl, släbiciune, 328.

Sfigmos, pulsul, 23, 231, 232, Sfreintie la ochi, 189. Sfrentie, sifilisul, 331. Sfrintit, 189. Sgaiba, buba, 321. Shimate, fata omului, 215, .Fierbetul, doftorie, 23, 171. Sila, violul, 353, 357, 359, 360, Silea, viola, 348, 358, Silitei, violatä, 347. Simbir, zinziber ?, drog, 187.

Simceloasst limba , 222. Simptomatic, 23,

www.dacoromanica.ro

433

Sireapei, urea beirbatului cea 262, 309, Sisioarei, subtioarg, 227. Siurme, suliman, 23, 342, om beat, 395. Slab, 260,

Slabei, din boalti , 248,

Spicear, spiter, 173. Spinare, 247, 264, 377. Splina, 10, 233, 234. Splinei, boalele 329. Spirt de vin, drog, 196. Spitaluri, 173, 277. Spifer, 23, 171, 173.

Sleibeizni, polutie, 363. Sleibiciune, 260, 264, Sladnifei, beeärie, 253.

Siifeirie,, 107, Spifeirie impeirtiteascei, 173-174.

Slobivi, wri la minte, 311, urea, a ejacula, 162, Slobozi

.Fpitali, 276. Spriincene, 212, 217, 342,

Spiferii, prävälia, 56, 184, 277,

250, 366,

Smaragdul, piata. rara, 181. Smentirisea, a agrava, 270.

Spumei de mare, drog, 187. Spumele, clAbuci in epilepsie, 182, 306,

Smentise, agravat, 270, grindinä, 239. Sminteala morfei, 379. Smintit, stricat, 47, 271,

Spurcticiune, copilul cu , 333.

Soc, frunzei de , drog, 188,

Spurcat in buze, 364.

Sodomie, 44, 226, 354, 364, 365, 366, 373. Sodomlean, 366. Sodomlearicei, 366. Somn, somnambulism, 315. Somnul ochilor, 217. Sor sufletesc, cälugärita, 359, 361, 362, $ofran, drog, 185, 190, 204, .Fofran pisat, drog, 186. S'oricioaicei, drog, 332.

Spaima, sgarcirea vinelor, 327. Spala, a curäti, 244. Speiimeze, s. sperie, 314. Speiltindu-# gura, 244. Speinzura, 385, 386,

Spate, li se pun in , 339, Speciebus, droguri, 200. Specierum, droguri, 197, 198, Species, droguri, 202. Speziario, 169.

Spurcata faptei, 352. Spurca in gurei, 364. Spurca de silnici, viol, 361. Spurcata faptet, 309. Spurcata sodomie, 367. Spurceitoriu de vite, 365.

Stadtartz, medic de ora, 36. Steilciturel, 194,

Steirlici, exantem, 331. Steirpi, femee stearp5., 375. Starpire ci nerodire, 330. Stein), cadavru, 220.

Statleybartzt, medic public, 63. Statul, infätisarea, 342. Statul trupului, 212, 213, la primal:1i, 328. Stepenei, spita neamului, 362. Sterigoaia, drog, 1-80, 249, Stevie, seimeinfei drog, 188. Stenosis,

Stihia, stihii, parte componentä a corpului omului, 10, 11, 14, 15, 22, 23, 217, 231, 393. Stihia seingelui, 16, 230, 272, Stinghii, 229, 379,

www.dacoromanica.ro

434

,Ftiupefte, a scuipa, 221. scuipat, 216, 221, qtiupit i tiña drog popular,.324, Stomac sau stomah, -10, 23, 182, 245, 246, 256, 292, 300, Stomah slab, 299, Stomah inceircat, 299.

Sugariu, copil la shn, 387. Sughit, 224, 328, Sughitare, 333, Sugiu, 331,

Stomahului, arsura , 328. Stomahului, ilurerea , se spu,ne si durerea de,jnimà, 328. Stomacului, oala , 234,

potent, 330. Sulfur, drog, 202. Suliman, 187, 349, Suliiman, drog, 187, om beat, 395. Supuitoare, proxeneta, 355., Supuitoriu, proxenet, 354. Supune, a prostitua, 389. Surd; 214, 217, 227, 306, 322, 324, 392. Surpat, om hetniat, 190. &spina, 220, 347.

in piept, 185, Stransurei Streinuta, 220. Strafe, chin, 267. Strastui, cbinui, 267. Streche, 332,

Strica, a viola, 357. Striceiciune, decädere morala,365. Striceiciunea aerului, 272, 279,

greseli mid, 346, 357, 368.

Sulacului, neputinta, penis im-

Stricat, cel ce are raporturi a-

Suspinelor, glasul , 262.

normale cu animale, 365. Stricat la picior, ränit, 322, Stricatii, infirmii, 22, 292,322, Strice, seifecioria, a viola, 356. Striga, credinta populara, 168, Sirigoaia, reidei cinei de , drog,

Tae, in inteles de a opera, 147,

188.

Stripezit, dintii au , 221, Stropifi-reiei, a Späla, 241, Sudorile, 23, 212. Suferind, 261. Suflare grea, n'aduh, 328.

Suflarea, inspiratia, 232. Suflet, 15, 16, 22, 92, 211, 212, 217, 230, 231, 255, 270, 271, 272, 276, 342, 354, 375. Suflet filosofasc, 384. Suflet scTheitos, 264,

Sufletul, a. scoate, 271. Sufletului, boala 313, 347, Sufletului, vrednicia

Susuoard, axila, 227. SuFiori, axilele, 227. apucaturi rele, 346. Svrc44 a muri, 271.

157, 158, 320, 322. Tae capul, 213, 365, 385, Tae mdnule, 228. Tae vine, venesectiii 49. Tae nasal, 158. Tdiat capul, 131, 357, 358. Taie nasal, 161. Talanitei, prostituatä, 344. Talere, farfurii, 249, Teilpile calcand, 320. Tamacluesc, vindec, 50, 182, 313. Teimeidueqte, vindeca, 56, 163/ 181,

Tämddui, a vindeca, 3191 379,

www.dacoromanica.ro

48,

162,

435

oase, 158. Rima duiala, vindecare, 50. Rima duiasca, s vindece, 46, 53, 55, 248, 176, 183, 264, 27, 270, 381, 322, Tarnaduiafte, vindea, 148, 182, 292, 303. rama duire, vindecare, 157, 290, Tamii dui

322. T'ama duirea, vindecarea, 57. Támaduit, vindecat, 16, 159, Tamplelor, 217. Tarpesca, ?, 247. Tas, lighian, 245. Tale, mamelele, 189, Telpiz, 'iret, 349, Temperament, 23, 262, Tenzuhuri, pasfile, 113, 205, Teorie, 23. Terapeutis, 23. Teriaca cereasca, drog, 126, 206, Terpentind, drog, 203.

Thus, tämie, drog, 199. Titv a', ap Mina, 213. Tinctura aurea aya (?j, 113, 205, Tinctura rubra, drog, 199. Tiriac, opiu, drog, 192.

Tritolium fibrii, drog, 196. Troahna, boala contagioasg., 272.

Troahna de boda, 273. Troahnii lipicioasä, epidemie, 278.

Trup, 212, 255, 260, 262, 265, 290, 319, 376. Trup, bärbatul i lemeia tof un trup, 341, Trup, iscusitá de , frumoasä.',. 342.

Trup, mare la , 262, 310. Trupefle

desfátári, 233.

Trupul, 16, 23, 211, 261, 264, 271, 300, 310, 320, Trupul omului, 10, 11. Trupul tau, 250.

Trupulut, frumusetea , 347. Trupului, semnele , 16. Trupului, schizmuirea , forma, 212.

Trupului, statu 230, 262,

, forma, 212,

Trupului, zilele , 16, Trupuri moarte, 23. Trupurile, 354, 378, Turbare, 327,

Tala uscata drog, 192.

Turbare, gandaci de , 185..

Toapsece otravii, 228, 383, Thapsecul, otrava, 223. Toapsecul sufletului, 383. Tocmeala muerei, menstruatia,

Turbat, 186, Turbat de dragoste, 262, 309,

250,

Topazias, piaträ. rara, 181. Trandafir uscat, drog, 185,

335.

Turbat i tulburat, 312, Turbati, Domnii rai i ,

309,

Turbati, dula, 221, 293, 335. Turbati, oamenii , 352,

i , 262.

Transplantdrile, in variolizare, 25.

Turba ji, rai

Tragan, iumora a g'kuluf, 324. Tranji, 185, 191, 193, 329, Treaba trupului, defecarea, 243,

Turbatura turceasca, 262. Turta lupului, drog, 192. Tus, drog, tám&e, 198. Tusa ca san ge, 297. Tusa' ca Iza dO, 194,

250,

Tremurare, 327,

www.dacoromanica.ro

436

Umeg, reidckinei de , 1, drog,

Tuse, 11, '15, 16, 184, 185, 190,

188.

231.

Tuse f i reigufealci, 328.

Umfleiturei, 191,

Tuse cu stinge, 264. Tusea copiilor, 333, Tufi, 232.

Umfleituri, 181, 182, 331, 332. Unghii, 268.

Unghii de fatel mare, drog, ?, 187.

Tutun, clismei cu ,, 180, 207, Teird, mamela, 376. Teitel de fatei, lapte, 194. Teitele, mamelelet 224, 374,

Unsori, 176, Unsorile, 171. Unsorile frumos mirositoare, 22,

Tálele, cui cojesc , 190.

Unt de vacei, drog, 185. Unturei de mihalti, drog, 187. Urdinare, diaree, 328, 333. Urdinarea peintecelui, disenteria,

Terulici, hirurgi, 148, Tiitoare, intretinutä, 342, 343, 349, 350.

279.

Tiitorie, 348,

Urduros, ochiu , 323,

Tinta frumkinor, ?, drog, 196, Tintvariu, ?, drog, 195, Tipirig, drog, 195. Tirulici, hirurgi, 23, 148, 171,

Urechi, 11,, 41, 233, Urechea astupatei, 324.

Ureche, corp strein in , 185. Urechi, dor de , 197.

397.

_Urechi, durerea cea din leiuntru

Titele, mamelele, 224.

din , 327.

Titiparele, 224, Topana, dansatoare, 346,

Urechi, durerea sgeirciurilor de

la , 327,

Tuslu balgei, termen turcesc, scor-

Urechi, durerea de , 327.

but ?, 196,

Urechilor, curgerea qi volvura-,

`rea , 333,

Urechilor, glcisuirea Fi tiuirea,

U cirminia, ?, 332, Udegheni, ?, drog, 195. Udma sau uima, adenita, 321. Udul, urina, 182, 292.

327.

Usceiciunea trupului, 196. Uscat mana, paralizie, 217, 306,

Ustneí sau usná, buze, 221. Usturimea, 42, Usturoi in ureche, 207.

Udul, nu pot lasa , 302, Udului, oprirea udului, 329.

Udului, picarea , 329. Udului, scurgerea , 303, Ulcere externe, 263, 320, Ulcere urede, 315. Ultoanele, altoaele, 284, Ultuiafte, altoeste, 284. Ultuit, altoit, 284. Umbir, ?, drog, 187,

,

V cIlhovnic, vrajitor, 164. Veina, limfangita, 321. Veint, aerul, 236. Veinzeitor de iniroase, 169. Var, drog, 189.

Var, casa albitil Cu, 259, 317,

www.dacoromanica.ro

437

Varsei una la alta, ejaculare, 226.

Viirsare, ejaculare, 366. Värsare si nemistuire, 328, otrava, 269, 300, Viirsare sanantei, ejaculare, Vdrsarea 363.

Vine stricate, 46,

Vine,va tala, venesectie, 232. Vinele, venele, 264. Vinele imptireitesti, jugularele, 7, 15, 231.

Vinelor, sgeircire , tendoane, 327.

Veirsatul, variola, 216, 281, 287.

Vinele cele vii, arterele ?, 232.

in oi, 281, 336, Veirsatul Veirsat f i steirlici, 331.

Vindec, 317, Vindecei, 147, Vindecarea, 270,

Varul, 305.

Varului, emanatiunile , 317, Varului, duhul , 317.

Vintre, organele digestive, 188,

Vase primitoare, tubul digestiv,

Vinul, 256, 396. Vinul veseleste, 256. Vinul viclesugului, 255. Vitionire, ?, 264. Vlagos, om cu vlagg, 212. Voia rea, melancolía, 309.

23, 234. Vasiliscul, ?, 332. Vateim, ränesc, fac rau, 314, 317. Vateimei, face rgu, 238. Veiteimare, 15, 268,

245,

Voinic, intre 23 si 42 ani, 260,

Veiteimase, 318. VcIteimas, 317.

390.

Veiteimat, 41-42, 322, 381, WI leimeiturei, vgtämat de boalg, 317, 331.

Vaviloneana, platrg rarg, 181. Vederea, simt, 14. Velnitei de holircei, 253. Vena moale, sfigmos, 23. Vendecare, 227. Venin, 96, 234, 383, Venin la inimei, 194. Veninul boalei, 320. Veronicei, drog, 194. Vesel, 259. Veselii, 258, 259. Veselit, 257. Vin, 255. Vin pro fir, 251. Vin de Cotizar, 258,

Vorovi, a vorbi, 222. Votria, prostituía, 355. Votru, proxenet, 354. Vrac, 44, liracevanie, vindecare, 44. Vracevanii, droguri, 47, 171, 173, 183,

Vraci, 49, 50, 163, 178, 267, 381, 379,

Vraci Ten, 47, 271, Vreicire, vindecare, 182.

Vraciu, 23, 45, 48, 148, 173, 183, 299.

Vin ars, vin prefgcut, 255, 258, Vine, venele, 299,

Vraciu jidov, 47. Vraciu bun, 47, 270. Vraciu dascell, doctor, 46. Vraciu desnodat, bolnav, 46, Vreiciui, practica medicalg, 49, 53, 157, 232. Vreiciuiasceir a se cauta, 49,

www.dacoromanica.ro

438

Vretlitorefti, 16,

Zcicut, fost bolnav, 182. Zafirul, plated rara, 182. Zdfchturi, petrecerf, 259. Zahtirul viclqugului, 383. Zamei de pede, drog, 195. Zeimisleste, fecundeazg, 375, Zdpri, /, o boalä., 192. Zburdciciune, 354, 360. Zer de vitei, drog, 189: Zertala, 7, intocmirea, 212. Zgdu, uter, 235, 270, 375,

Vräjitoriu, 164, 165, 177, 394, Vutcii, rachiu, 258, 259,

Zgclul, otrtivi -, 235. Ziafeturi, petreceri, 352,

Wundartzt, mester de rani, 34,

Zidirea - trupului, 15. Zilele - sarsite, moartea, 261.

Vreictuire, cautare medfcalä, 44, 50, 53, 55, 59, Vreiciuirile, ingrijirile medicale, 53, 55, 264, Vreiciuitoare de obqte, Pravfla, 50, Vraciul, 44, 46, 49,366, 380, 385.

Vraciul tuturor, Dumnezeu, 50, Vraciva, termen slavon, 44. Vraje, 23, 164, Vräji, 57, 375, 376,

148.

Zahavnici, intArziati, 392. Zclaire de boaki, 267, &jailor de dobitoace, 225, 365, Zeicea, 271, 296, 322, Zeicere cu beirbat, sodomie, 367.

Zinnober, chinovar, drog, 274. Zinziberis, drog, 198, 199, Zmantu, drog, 332. Zugruma, 376, 386.

Yacint, piatrà rarä, 182,

www.dacoromanica.ro

CUPRINSUL Pagina

Prefati de domnul Profesor N. Iorga Indrumarea ideei medicale Generalititi.

.

5 7

Medicina traditionalä p. 7. Medicina hipocraticä dupe conceptia religioasä a Pravilelor embriogenia p. 11 ; asemänarea copiilor cu pärintii lor p, 12; anomaliile anatomice p. 13; simturile, caracterul, problema sufletului si a more i p. 14,Medicina stiintificä p, 17, PARTEA I-a, Practica medicará 29-168

Bärbierii p. 29..Moasele p. 43,Vracii p, 44,Doc-

toril p, 51. Hirurgii p, 145, Operatii p. 155, Instrumentatia hirurgicalä p, 161.Duhovnicii p. 163. Clandestinii practicei medicale lecuitorii si veájitorii p, 164; fermecAtoare sau descántátoare p, 165; cimpoitorii, baere, curätia, necromandia si alte credinte p. 167.

169-208 Spiterii i medicamentele Spiterii p, 169.Medicamentele p. 176.Pietrele tämaduitoare p. 181. Vracevanii, dohtorii, antidot p. Pro curarea drogurilor 182,Diferite retete p. 9184. p, 197. PARTEA II-a.

Medicina

209

Cuno§lintele de anatomie i fiziologie . . CAP. I. Disectii p. 210. Trupul p. 212. Capul p, 213. Urechile p. 214. Ochii p. 215, Nasul p, 218. Gura p. 221. Grumazul p. 223, Peptul p. 224,

210-235

PAntecele sau vintrele p, 225, Membrele p, 227, Sángele p. 231, Creerul p, 229. mima p, 230. Plämánii p. 232,Ficatul p. 233, Stomacul, intestinele, praporul, splina si rärunchii, bäsica udului p, 234. Uterul p. 235. www.dacoromanica.ro

440

Pagina

CAP. 2, - Cunoftinte de igienä i cunoftinfe ce s'ar putea incadra n capitolul Patologiei generale . . . . 236-277 Aerul p. 236.-aldura, frigul, electricitatea atmosferica, etc, p. 239. -BAile p. 241, - Alimentele sí alimentatia p. 245,-Igiena femeel p, 250,-Wäuturile p, 251,-Vinul p. 251,-Berea p, 252.-Miedul p. 253,Holirca sau rachiul p. 254, - Betia p. '254. - Igiena sexualá p, 259, - Hereditatea p, 260, - Constitutia omului p, 261. - Temperamentul p, 262. - Patogenia boalelor p. 263. - Bolnävirea p. 265; boalä grea p,

265; boala upará p. 267; a chinui sau a casni p, 267; lesinat p, 267; räisboli p. 268; cumpäng de moarte p, 269; urari de sánatate p, 269; a vindeca, a tämädui, mantui sau intrema p, 270; a sminti p. 270; agoana, a pristávi, a sávarsi sau da sufletul p, 271; astruca p. 272, Prevenirea ï combaterea boalelor contagioase p, 272.

Fuga p. 273.-Prevenirea boalelor venerice p, 274,Asistenta bolnavilor, Bolnita si spitalul p, 275, CAP. 3, - Boalele . . .278 . Boalele contagioase 278-293 Ciuma p, 278,-Disenteria p, 279, - Febra tifoicla p, 280,-Värsatul p. 281, -Erizipelul p. 288, - Antraxi p. 289.-Boala de grumaz p, 289, - Lepra sau gubav p. 289,-Febra puerperalá p. 290. - Rusata boala p. 290, -Blande rosii p. 291, - Frangerea mádulariului p. 291, - Frentia sau sfrentia p. 292, - Turbarea p, .

.

293.

Boale interne 293-303 Frigurile p. 293,-Boli de plámani p", 297.-Tuberculoza pulmonará p, 297, -Boli de inima p, 298. - Icterul sau galbinarea p, 298, - Bolle de stomah p, 299,-Vä'xsátura p, 299,-Dropica, idropia sau idropizia p, 300,-Enfracsis p, 301, -Herbinteala sau fierbinteala p, 301, - Podagra, heragra sau podalgie p. 301, - Reumatismul p, 302, - Pietre rosii la ficat si piatrá la rärunchi p. 302,-Diabetul p. 302, -Muscatura de sarpe p, 303, - A rancheza p, 303, - Boala cronicá p, 303.

Boli ale sistemului nervos 303-317 Bolire de cap p. 303, - Cataroi sau paliz p, 303, Lesin p, 306.-Lovitura sau patima p. 306. - Cemstiintat Intelepciunea p. 307, - Amarul inimei, scarba, www.dacoromanica.ro

441

Pagina

ínima rea p, 308,-Hipohondria si melancolía p, 308.Turbatul, firea bárbatului cea sireapá sí vräsmasá p.

309,-Fränitic sí buiguit de fire p, 309, - Dragostea p, 310. -Mínte asezatá, cei intregi la fíre p. 310, Prostímea p, 310, -Intunecare a mintei p. 310. -Lipsit din minte p, 310, - Slobivi p. 311,-Nebunía sau indrácirea p. 311. - Indrácit sí indräcírea p. 313. Somnambulismul p, 315. - Sugestia p. 315. - Legat, legätura p, 316.

Intoxica-011e cu gaze p. 317.

Boale externe . . . 317-325 A vätäma sau a beteji, vätämätura sau betejítura p, 317,- Ranele p. 318. - Fístula in pântece p. 320, Ulcerele externe p. 320.-Bubele p. 320.-Básice1e p,

320,-Imflat sau umflat p, 321 - Parte secatá a trupului p. 322-Stricat p. 322,--Albata pe ochí p, 323. Bolnav de ochi p. 323.-Boalele de urechí p. 324, Tragan p, 344,-Negel p. 325. Un manuseris de medicini din 1760 Boalele animalelor CAP. 4. - Moravuri i atentate la moravuri Moravuri Tiitoarele p, 342, - Concubina p. 342, - lbovnic p, 343.-Libovnic p. 344, - lngârlí í desgárlí p. 344, Curva p. 344.-Cinghiasa p, 345.- Topana p. 346, Curvar p, 346, - Preacurvie sí preacurvar p, 350. -

326

334-337 338-368 338

Impreuna p. 351, -Spurcata faptá, pohta neastAmpa-

ratä, päcate trupesti p, 352, - Desfránat p, 352. -

Hotru, votru sau supuitoriu p. 354. sau curvía p. 355. Atentate laT moravuri

Hotria, votría

Sila, a rusína sau violul p. 356, - Dasila p, 361. Ierosilia p. 361, - Sánge amestecat p, 362, - Aberaíile sexuale p. 362,-Malahia p, 363. -Slabazní sau sablazní p. 363, - A se spurca in buze, a spurca in gura p, 364.-Prespre fire p. 364.-acálor de dobi-

355-368

toace p. 365.- Sodomie p, 365. 369-397 CAP, 5. - Chestiuni de medzcind le gala Starea civilà p. 369, - Logodna p, 369, - Nunta sau cásátoria p, 370. -Dívortul sau a se impartí p. 371. Sarcina p, 371,--.-Nasterea p. 372, - Corastra p. 374, www.dacoromanica.ro

442

Pagina

Avortul p, 374,Pruncuciderea rt, 376, Moartea p, 377,Sinuciderea p. 378. Ränirile p. 378,-0 travirea p, 381. Asfixia p. 385,

Zugrumarea p, 385. Acte de identitate : rudenia p. 386; cuconi säraci p,

387; cuconi gemeni p. 388; brudiu, p, 388; fecior de suflet p. 389; copili p, 389, Vrasta p. 390,

Apestiti, mitutel, p. 392. Bg.tranii, bálrânetea sau eh-unte-tea p. 392. Nebunia p. 393,Simularea nebuniei p. 395. Betia p, 395. Dragostea p. 396.

Tablou de barbieri, vraci, hirurgi, doctori qi spiteri

triltoril printre Románi futre 1400 §i. 1775 Autor'. §i cirti consultate Yocabular

www.dacoromanica.ro

398-402 403-410 411---438

GRUEL' DE CORECTAT

I. se va citi I N. Iorga, in Hurmuzachi vol. XVI 1. N. Iorga, in Hurmuzachi vol. XVII. '37 n, 1 N. Iorga, in .Hurrnuzachi vol. XVII. 38 n, 1 0 N. forga, in Hurmuzachi vol. XVII. 39 n, 2 0N. Iorga, in Hurmuzachi vol. XVI 1. 39 n. 3 otrava feciorului... 45 r, 21 descankitoriu... 46 r, 7 ft If vine... 51 r, 12 Biografia luí Molnar I. 54 n, 3 72 n, 6 Idem pag.-140 f i Hurmuzachi vol. 1113. 79 r, 3 item pillule... 98 r; 8 ,.. al guvernatorului...

Pag, 35 n.

If

fl 11

fl

If gt

108 ri, 1 r. 2, se va citi ... vol. - 122 r, 11 se va citi ... intr'un... 122 n. 2 r. 2, se va citi a avut doi fg

if

128 r, 24 se va citi

... (1741...

128 n. 2 136 n. 1 161 n. 1 175 n. 1

Dapontes... intre 1776

If

ff-

f,

esIf

D. Cantemir. Istoria Imperiului Otoman. I. Felix. Istdria... 201 n..7 r. ?, se va citi l'Héraclide... 253 n. 1, se va cal. N. lorga. Istoria comertului rom. vol. I.

254 n, 3 ff

255 r, 5

ff

258 n. 4

vf

ff

ff

If

If

fl

cof

ff

Bujoreanu.

ff

If

277 n,

If

11

281 r, 8 0

284 n, 3 288 n, 2

Vezi pa g...

If

272 r. 31 277 r, 24 1

:

.0.

:

, pag. 337.

ff

if

a fost inlocuit,..

o Cu caracter.., ffo fokklor.

!I

g

sarac este...

D. Cantemir. o troahncl,

I,

288 n, 4 r, 2, se va cal , doc. DXXX f i 300 n, 4 se va 351 r, 19 ft

ri

:

Speitarul Milescu in Letopiseti... VI. nu ni-a putut-o...

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro