MARC LEVY
ULTIMA DIN CLANUL STANFIELD
Traducere din franceză de Aliza Aliza Peltier Titlul original: La Dernière des Stanfield , 2017 Editura Trei, 2018 Versiune ebook: 1!0, ianuarie 201"
# $%T&'A (&) *%A)$% +TA)&E%( #
Pentru Louis, Georges, Cléa Pentru Pauline -E.istă trei ersiuni ale unei /oeti: a ta a ea i cea adeărată! )ieni nu inte!3 4obert EVA)+
There are three sides to every story: yours… mine… and the truth. o one is lying.
2
# 'A4* %EV5 #
1 Eleanor-Rigby !"tom#rie $%&', Londra 'ă nuesc Eleanor#4igb6 (onoan! Poate că /renuele eu ă s/une cea! Părinii ei erau fani ai eatleilor, -Eleanor 4igb63 este titlul unui c9ntec co/us de Paul 'c*artne6! %ui taică#eu nu#i /lace deloc c9nd i atrag atenia că tinereea lui face /arte din secolul trecut, dar n anii 1";0, fani faniii u uzi zici ciii rock rock se /ăr /ăre eau au n două două gr gru/ u/ur uri! i! 4oll 4ollin ingg +tones sau eatles< /entru un oti care i sca/ă, era de neconce/ut să#i /lacă i unii, i ceilali! Părinii ei aeau a/tes/rezece ani c9nd au flirtat /entru /ria oară, ntr#un /ub londonez din a/ro/iere de Abbe6 4oad! Toată sala c9nta -All 5ou )eed &s %oe3, cu oc=ii intă la un ecran de teleizor /e care un concert al eatleilor era retr retran ans sis is n ond ondoi oiziun ziunee! >a/te a/te sute sute de ilio ilioan anee de tele teles/ s/ec ecta tato tori ri le aco aco/a /ani niau au /asi /asiun unea ea ce se#n se#nfi firi ri/a /a,, un nce/u ce/utt de neui uita tatt /entr entru u ori orice /oes oeste te!! >i tot totui ui, s#au s#au /ierdut din edere c9ia ani ai t9rziu! Viaa fiind /lină de sur ur/r /riz ize, e, s#au s#au ren ent9l t9lnit n nite ite / /re? re?ur ură ări dest destul ul de nosti osti e, du du/ă /ă ce /l /lin iniiseră seră trei treize zeci ci de ani! ani! A fos fost conce/ută la treis/rezece ani du/ă /riul lor sărut! )u s#au grăbit! A9nd un si al uorului uorului care nu /rea cunoate liite liite @ la noi n failie se /oestete că tocai această calitate ar fi sedus#o sedus#o /e aică# aică#ea ea @, taică# taică#eu eu a ales, ales, atunci atunci c9nd s#a dus să#i nregistreze actul de natere, să#i dea nuele de Eleanor#4igb6! E c9ntecul /e care#l asculta ntruna atunci c9nd te# a conce/ut, i#a ărturisit el ntr#o zi, ca să se ?ustifice! (etaliu /e care n#aea niciun c=ef să#l cunosc, dintr#o situaie /e care n#aea niciun c=ef să i#o iaginez! A B
# $%T&'A (&) *%A)$% +TA)&E%( #
/utea să e./lic oricui ar rea să ă asculte că a aut o co/i co/ilă lări riee difi difici cilă lă<< ar fi o inc inciu iună nă i nu # #a a /ric /rice/ e/ut ut niciodată să int! ailia ea e de ti/ disfuncional, ca toate failiile! >i aici e.is e.istă tă două două clan clanur uri: i: cele cele care care adi aditt fa/t fa/tul ul i cele cele care care se /ref /refac ac!! (isf (isfun unc cio iona nală lă,, dar dar ese eselă lă,, un uneo eori ri a/ro a/roa/ a/ee /rea /rea eselă! Acasă, e i/osibil să s/ui cea, orice, /e un ton serios, fără să fii luat /este /icior! Ai ei or cu tot tot dinadinsul să nu#i facă gri?i /entru niic, nici ăcar /entru lucrurile care /ot aea urări grae! *=estie care, trebuie s#o ărt ărtur uris ises esc, c, de u ult ltee ori ori #a scos scos din din sărit sărite! e! A A9n 9ndo doii /ări /ărin nii ii ei au /u /uss cu ncă ncă/ă /ă9 9n nare are /e sea seaa a celu celuiilal lalt acea aceast stă ă să să9nă 9nă de nebu bun nie car care a nco ncol liit n ti ti/ul coner conersa saiil iilor, or, eselo eselor, r, serilo serilor, r, co/ilăr co/ilăriei iei ele, ele, ca i acelea acelea ale fratelui eu ai are Ce născut cu douăzeci de inute naintea eaD i ale lui 'aggie, sora ea ai ică! 'aggie, al a/telea c9ntec de /e faa A a albuului Let (t )e, are o iniă ai are dec9t /ala unui uria, o fire afurisită i e o egoistă c9nd ine orba des/re icile c=estii de zi cu zi! Toate acestea nu sunt inco/atibile! (acă ai cu adeărat o /robleă, ea o să răs/undă ereu /rezent! (acă refuzi să urci la ora /atru diineaa n aina a doi aici /rea bei ca să conducă, ea o să ter/elească c=eile de la Austin#ul tatei, o să ină n /i?aa să te ia de la celălalt ca/ăt al oraului i o să#i lase i /e /rietenii tăi la ei acasă du/ă ce o să#i utruluiască bine, c=iar dacă sunt cu doi ani ani ai ai ari ari dec9 dec9tt ea! ea! (ar (ar nce ncear arcă că să#i să#i ter ter/e /ele let tii din din farfurie o felie de /9ine /ră?ită la icul de?un i antebraele tale o să#i aintească ultă ree< nu s/era nici că o să#i lase reun stro/ de la/te n frigider! (e ce /ărinii ei au tratat#o ereu ca /e o /rine nesă, iată un ister ncă nedesluit! 'aa nutrea faă de ea o adiraie aladiă, ezina ei era enită să /linească lucruri ăree! 'aggie aea aea să a?un a?ungă gă aoc aocat ată ă sau sau doct doctor ori iă, ă, dacă dacă nu c=ia c=iarr a9ndouă, aea să#i saleze /e cei uli i obidii, aea să
# 'A4* %EV5 #
eradic=eze foaea /e /ă9nt /e scurt, era odrasla cea iubită i toată failia trebuia să eg=eze asu/ra sorii sale! Pe frat frateele eu gea geaăn ăn l c=ea c=eaă ă 'ic= ic=el, el, al a/ a/tele telea a c9ntec de /e faa a discului *u##er Soul, dei n albuul cu /ric /ricin ina a /ren /renu uel elee este este la fei feini nin! n! Fine Fineco colo logu gull nu i#a i#a ăzut /ua la ecografie! (in c9te se /are, era /rea li/ii unul de celăl lălalt! +rra sur/ri riză, ză, are are +rrare re huma humanu num m est. est. >i sur/ sur/riză n oentul naterii! (ar /renuele fusese ales, nici orbă să#l sc=ibe! Tata s#a uluit să#i taie un l i un e, iar frate#eu i#a /etrecut /riii trei ani din iaă ntr#o caeră cu /ereii roz /odobii cu o friză n care Alice alerga du/ă nite ie/uri! 'io/ia unui ginecolog /oate aea consecine nebănuite! *ei a căror bună#cretere rializează cu i/ocrizia ă or s/une /e un ton ?enat că 'ic=el este un /ic s/ecial! Pre?udecăile sunt a/ana?ul oaenilor conini că tiu totul des/ des/re re tot! tot! 'ic= 'ic=el el trăie trăiet tee ntr ntr#o #o lu lue e care care nu cuno cunoat atee iolen iolena, a, esc=i esc=inări năria, a, făărn făărnici icia, a, nedre nedre/ta /tatea tea,, răutat răutatea! ea! G lue =aotică /entru doctori, dar n care, /entru el, fiecare lucru i fiecare g9nd i au locul lor, o lue at9t de s/ontană i de sinceră, de#a a?uns să cred că, /oate, noi sunte cei s/eciali, ca să nu zic anorali! Aceiai edici n#au reuit niciodată să stabilească n od sigur dacă are sindroul As/erger sau e /ur i si/lu diferit! Hn realitate niic nu e si/lu, dar 'ic=el e un o de o incredibilă bl9ndee, un =ău de bun#si i un nesecat izor de =o=ote de r9s! (acă eu nu tiu tiu să int int,, 'ic= 'ic=el el nu se /oat /oatee /i /ied edic ica a să s/un s/ună ă ce g9ndete, n oentul n care g9ndete lucrul res/ecti! %a /atru tru ani, c9nd s#a =otăr tăr9t n sf9ri rit să orbească, că, a ntrebat#o la coada de la o casă dintr#un su/erarket /e o doană ntr#un scaun cu rotile de unde a făcut rost de aa trăsură! ulersată că#l aude, n sf9rit, /ronun9nd o frază elaborată, aa l#a luat ai nt9i n brae ca să#l sărute nai nain nte de a se nro nroii /9nă /9nă n 9rf 9rful ul ur urec ec=i =ilo lor! r! >i nu era era dec9t nce/utul I
# $%T&'A (&) *%A)$% +TA)&E%( #
Părinii ei s#au iubit ncă din seara c9nd s#au nt9lnit! Au aut /arte, ca toate cu/lurile, de diinei de iarnă fără niciun /ic de căldură, dar ereu s#au /ăcat, res/ectat i ai ales adirat! *9nd, ntr#o zi, i#a ntrebat, tocai du/ă ce ă des/ăr /ărise de bărbatul de care era totui ui ndrăgostită, cu făcuseră de se iubiseră toată iaa, tata i#a răs/uns: -G /oeste de dragoste este nt9lnirea dintre doi oaeni cărora le /lace să dăruiască3! 'aa a urit anul trecut! %ua cina cu tata la restaurant, c=elnerul nuai ce i adusese o saarină, nă, desertul ei /referat, c9nd s#a /răbuit /este cuibul de frică! *ei de la abulană n#au /utut cu niciun c=i/ s#o reanieze! Tata s#a ferit să ne orbească des/re suferina lui, contient că noi o trăia n felul nostru! Hn fiecare diineaă, 'ic= 'ic=el el cont contin inuă uă s#o s#o sune sune /e aa, aa, iar iar tata tata i răs/un răs/unde de inariabil că ea nu /oate să s ă ină la telefon! %a două zile du/ă ce a ngro/at#o, tata ne#a adunat n ?urul esei failiale i ne#a interzis n od categoric să ne arătă cu fee de nor9ntare! 'oartea aei nu trebuia n niciun caz să /uineze ceea ce ei construiseră /entru noi, cu /reul at9tor eforturi: o failie eselă i unită! Hn zori, a găsit /e ua de la frigider un bileel scris de 9na lui: -(ragii ei, ntr#o zi ă or /ărinii i a/oi ntr#o alta ă a eni i ouă r9ndul, aa că s#aei o zi bună, Tata3! %ogic, ar fi s/us fratele eu! )u trebuie să /ierzi nicio cli/ă co/lă co/lăc9n c9ndu# du#te te n neferi nefericir cire! e! >i a/oi, a/oi, c9nd c9nd aică#t aică#ta a i dă du=ul cu ca/ul ntr#o saarină, c=estia te /une /e g9nduri! 'eseria ea i face să se ngălbenească de inidie /e toi acei aceia a care care ă iau iau la ntr ntrebă ebări ri n acea această stă /ri /riin ină ă!! +un untt ?urnalistă la reista ai aion onal al Geog Geogra ra-h -hi". i". Plătită, cu zg9rce zg9rceni nie, e, dar /lătită /lătită ca să călăto călătores resc, c, să fotogr fotografi afiez ez i să desc descri riu u die diers rsit itat atea ea lu lui ii! i! %ucr %ucru u ciud ciudat at,, a fost fost neo neoie ie să străbat toată /laneta ca să desco/ăr că s/lendoarea acestei diersităi e /retutindeni n cotidianul eu, că n#a dec9t să /ing ua de la bloc i să fiu ai atentă la ceilali ca s#o constat! ;
# 'A4* %EV5 #
(ar c9nd i /etreci iaa /rin aioane, c9nd dori trei sute de no/i /e an n caere de =otel ai ult sau ai /uin confortabile, de altfel ai degrabă ai /uin, din cauza unor restricii bugetare, c9nd i scrii a?oritatea articolelor /rin autobuze care te =urducă i c9nd ederea unui du cura curatt i i /ro /rooa oacă că un e.ta e.tazz fără fără sea seaăn ăn,, atun atunci ci c9nd c9nd te ntorci acasă n#ai c=ef dec9t de un singur lucru: să ră9i tolănit /e o cana/ea oale, cu /icioarele răc=irate, cu cea de ronăit n faa teleizorului t eleizorului i cu failia alături! Viaa ea sentientală se rezuă la c9tea ?ocuri de#a seducia, /e c9t de rare, /e at9t de efeere! a/tul de a călători ntruna te arc=ează cu fierul rou al unui celibat /e durată nedeterin nedeterinată! ată! A aut ree de doi ani o relaie /e care o oia fidelă cu un re/orter de la ashington Post. 'inunată iluzie! )e scriseseră destule ailuri ca să ne dă dă i/r i/res esiia că sun unte te a/ro a/ro/ /iai iai,, dar dar niciod ciodat ată ă nu /etrecuseră /reună ai ult de trei zile la r9nd! Puse ca/ la ca/, relaia noastră nu ne#a /eris să ae /arte de ai ult de două luni de trai n coun! (e fiecare dată c9nd ne nt9lnea, iniile ne băteau nebunete, de fiecare dată c9nd ne des/ărea, la fel< de#at9tea aritii, /9nă la ură au cedat! Viaa ea nu are niic banal n co/araie cu aceea a a?o a?ori rită tăii ii /rie /riete teni nilo lorr ei ei i totu totui i a dee deeni nitt cu adeă adeăra ratt ciudată ntr#o diineaă, c9nd i desc=idea cores/ondena! 'ă ntorcea dintr#o călătorie la *osta 4ica, tata enise să ă ia de la aero/ort! %uea i s/une că, la treizeci i cinci de ani, ar trebui să fi tăiat cordonul obilical! %ucru /e care l#a i făcut ntr#un anuit fel, dar de ndată ce ă ntorc acasă, c9nd zăresc faa tatălui eu n i?locul uliii care# i atea/tă /e /asageri, redein co/il i niic nu #ar /inge să lu/t /otria acestei neai/oenite senzaii! A bătr9nit niel de c9nd a urit aa, /ărul i s#a rărit, burt bu rta a i s#a s#a rotu rotun? n?it it uor uor i a a?un a?unss să ear eargă gă un /ic ai ai ncet, dar a răas acelai bărbat agnific, elegant, scli/itor 7
# $%T&'A (&) *%A)$% +TA)&E%( #
i trăsn trăsnit it i nu a siit siit nicio niciodată dată un iros iros ai ai linitit linititor or dec9t acela al cefei sale c9nd ă str9nge n brae ridic9ndu# ă n sus! Gedi/, c9nd ne sub?ugi tu sufletele, să nu cua să ne dai reodată druul sau fă#o, dar c9t ai t9rziu cu /utină! *ălătoria aceasta n Aerica *entrală ă e/uizase! Hn aion stătuse ntre doi /asageri ale căror ca/ete i a?ungeau /e ueri la fiecare turbulenă, de /arcă al eu ar fi fost o /ernă i/roizată! Gdată a?unsă acasă, c9nd i#a ăzut utra ifonată n oglinda din baie, le#a găsit c9tea scuze cuze!! 'ic=e c=el en enise ise să ia cin cina la tata tata,, soră# oră#e ea a ni se alătur alăturase ase /e la ?uăta ?uătatea tea esei, esei, iar inia inia i oăia oăia ntre /lăcerea de a#i reedea i c=eful de a ă nsingura n caera /e care o ocu/ase oficial /9nă la 9rsta de douăzeci de ani, n od oficios ult ai ult! +tau cu c=irie ntr#un studio de /e Gld ro/ton 4oad, n /artea de est a %ondrei, din /rinc /rinci/i i/iu u i din si/lă si/lă 9ndri 9ndrie, e, /entru /entru că nu dor dor acolo acolo a/roa/ a/roa/ee niciod niciodată! ată! Hn rarel rarelee ocazii ocazii n care care rein rein n ară ară i /lac lace să ă gă găssesc esc sub sub aco aco/er /eriul iul case asei noas oastre tre din din *ro6don! A doua zi du/ă această ntoarcere, a trecut /e#acasă! Hn i?locul facturilor i al /ros/ectelor, a găsit un /lic scris de 9nă! +crisul era rearcabil de fruos, cu litere trasate aa cu se năa la coală! Hnăuntru, o scrisoare ă infora că aică#ea a aut un trecut des/re care eu nu tia niic! 'i se dădeau asigurări că, scotocindu#i /rintre lucruri, aea să /un 9na /este nite aintiri care urau să#i ofere o groază de inforaii des/re des/re feeia feeia care care fusese fusese!! >i -turn -turnăto ătoru rul3 l3 nu se u ulu luea ea cu at9t! (acă era să ă iau du/ă el, aa fusese /ărtaă la o nelegiuire agistrală, coisă n ură cu treizeci i cinci de ani! +crisoarea nu /reciza niic ai ult! 'ult 'ultee lu lucr crur urii erau erau sus/ sus/ec ecte te n dezăl dezălui uiri rile le aces aceste tea, a, n /riul r9nd, aceti treizeci i cinci de ani coincideau cu anul n care care fuse fusese se conc conce/ e/ut ută ă e gr greu eu să i#o i#o iag iagin inez ezii /e aa nsărcinată, baca cu geeni, n /ielea unei /ersoane certa ertate te cu lege legea, a, ai ales les dacă acă ai cun cunoscu oscut# t#o! o! Autor torul 8
# 'A4* %EV5 #
scrisorii anonie ă inita, dacă oia să aflu ai ulte, să ă duc la celălalt ca/ăt al luii! (u/ă care ă ruga să distru trug isia, recoand9ndu#i să nu s/un niic niănui, nici lui 'aggie i, ai ales, nici lui taică#eu! *u se face că necunoscutul tia /renuele /ersoanelor celor ai dragi ieJ Altă c=estie care era sus/ectă! G ngro/ase /e aa n /riăara trecută i ncă i ai /l9ngea oartea! +oră#ea nu i#ar fi făcut niciodată o gluă de aa /rost# gust gu st,, frat fratee# #eu eu ar fi fos fost inca/ab a/abil il să născoc scoceească ască o aseenea trăsnaie i degeaba i tot răsfoia carneelul cu adre adrese se,, n#o n#o ede edea a /e niciu iciuna na dint dintre re cuno cunot tin ine ele le ele ele ?uc9ndu#i o farsă de soiul acesta! acesta! Hn locul eu, ce#ai fi făcutJ Probabil că aceeai greeală ca i ine!
"
# $%T&'A (&) *%A)$% +TA)&E%( #
2 Sally-Anne !"tom#rie &/0%, )altimore *9nd ieea din loft1, era era neo neoită ită să nfr nfrun unte te scar scara a cea cea are are!! G sută sută două douăze zeci ci de tre/ tre/te te n /antă /antă abru abru/tă /tă,, care care desereau trei /aliere scoase din ntuneric de c9te un bec at9rnat de un cordon din cabluri /letite, nensenat =alou de luină n acest abis! +#o coboare era un ?oc cu oartea, s#o urce era o tortură! +all6#Anne trecea /e#acolo n fiecare diineaă i n fiecare seară! %iftul de arfă i dăduse obtescul sf9rit! Vec=iul lui grila? găurit de rugină se /ierdea n /eisa?ul /ereilor o/sii n ocru! *9n *9nd +all all6# 6#An Ann ne /i /in ngea gea ua ua de la clăd clădir ire, e, luin ina /ă9ntie a docurilor o orbea ereu! +trăzile erau /line de foste de/ozite din cărăidă roie! %a ca/ătul unui dig bătut de 9nturile ării se nălau c9tea acarale nalte, care cărau containerele ultielor cargouri a?unse să acosteze ntr# un /ort decre/it! *artierul nu fusese ncă burg=ezit de /rootorii abili! %a reea aceea, doar c9i 9ia artiti debutani, uzicieni sau /ictori n deenire, tineri falii care frecentau odrasle de bogătai, c=eflii /ărăsii de toi, cel ai adesea adesea certa certaii cu legea, legea, alese aleseseră seră să locui locuiască ască n s/aiil s/aiilee acelea abandonate! Pria băcănie se afla la zece inute cu otocicleta! +all +all6# 6#An Anne ne aea aea o Triu Triu/ /= = onn onne eil ille le,, ;I0 ;I0 cent centi iet etri ri cubi, ca/abilă să te ducă, dacă nebunia i dădea g=es, cu ai bine de o sută de ile la oră! 4ezerorul albastru i alb era deforat, aintire du/ă o cădere de neuitat c9nd ncă năa să bl9nzească bestia! 1
*asă sau a/artaent aena?at ntr#o fostă =ală industrială, fabrică sau s/aiu industrial! C)!r!D 10
# 'A4* %EV5 #
Hn ură cu c9tea zile, /ărinii lui +all6#Anne i sugeraseră să /lece din ora ca să desco/ere luea! *u 9na ei cu ung=iile făcute, aică#sa i 9zgălise un cec /e care, nainte de a i#l ntinde fiică#sii de care se des/rindea n felul acesta, l des/rinsese din carnet! +all6#Anne ăz ăzuse sua, i i iaginase cu are s#o c=eltuiască n trăsnăi i beii i, ntr#un sf9rit, ai e.ată de distana /e care failia i#o i/unea dec9t de această is/ăire /entru o greeală /e care nu o coisese, =otăr9se să se răzbune! Aea să obină un aseenea succes, nc9t o să le /ară lor rău ntr#o bună zi că au re/udiat#o! $n /roiect, desigur, abiios, dar +all6#Anne aea ca atuuri o inteligenă fără fără /ere /erec= c=e, e, un cor/ cor/ fru fruos os i un carn carnet et cu adre adrese se /lin /lin oc=i! Hn failia ei, reuita i afla ăsura n contul bancar i bunurile cu care cinea /utea să se fălească! +all6#Anne nu dusese niciodată li/să de bani, dar banii nu o fascinaseră niciodată cine tie ce! Hi /lăcea să fie ncon?urată de oaeni i nu nu#i #i /ăsa /ăsa dacă dacă# #ii oca oca ru rude dele le frec frece ent nt9n 9ndu du#i #i de ul ultă tă ree /e aceia ori acelea care nu a/arineau clasei sale sociale! +all6#Anne aea cusururile ei, dar nieni nu /utea să nege că /rieteniile i erau sincere! *erul era nelător, de un albastru#azuriu care nu trebuia s#o facă să uite că /louase toată noa/tea! Pe otocicletă, o osea uedă nu te iartă! Triu/=#ul ng=iea asfaltul, +all6# Anne An ne sie siea a căld căldur ura a oto otoru rulu luii ntr ntree /u /ul/ l/e! e! +ă cond conducă ucă ai ainăr năria acea aceast sta a i /ro /rooc oca a o sen senza zaie de ine inega gala lab bilă ilă libertate! Kări Kări ntr ntr#o #o inte inters rseecie cie afl aflată ată ncă de/ar e/arte te o cab cabină ină telefonică /ierdută n acest no anLs land, aruncă o /riire la cadr cadran anul ul ceas ceasul ului ui care care se iea iea ntr ntree ca/s ca/sel elee de la 9n 9na nănuată, reduse iteza i str9nse aneta de fr9nă! Parcă Triu/=#ul de#a lungul trotuarului i cobor /iciorul de s/ri?in! Trebuia să se asigure că co/licea ei nu aea să nt9rzie!
11
# $%T&'A (&) *%A)$% +TA)&E%( #
*inci 9r9ituri, 'a6 ar fi trebuit să ridice de?a rece/torul! +all6#Anne sii că i se /une un nod n g9t c9nd, ntr#un sf9rit, auzi un declic! Eti bineJ (a, răs/unse laconic ocea! +unt /e dru! Eti gataJ Aa s/er, dar, oricu, e /rea t9rziu ca să dau na/oi, nu#i aaJ (e ce#a rea să dă na/oiJ na/oiJ ntrebă +all6#Anne! +all6#Anne! 'a6 ar fi /utut să enune toate otiele care#i treceau /rin inte! Planul lor era ult /rea riscant, iza erita oare efortulJ *e rost aea răzbunarea aceasta, din oent ce nu te tergea gea niic ic din din cel cele nt9 nt9 /la /lateJ teJ >i dacă acă totu otul nu se desfăura du/ă cu era /reăzut, dacă erau arestateJ +ă fie condanate de două ori ar fi ai /resus de /uterile lor! (ar acce/ta toate aceste riscuri /entru /rietena ei, iar nu /entru ea, aa că 'a6 tăcu! +ă nu nt9rzii, insistă insistă +all6#Anne! +all6#Anne! G aină de /oliie trecu /rin /re?urii, iar +all6#Anne i i inu inu res/ res/ir irai aia, a, g9 g9nd ndin indu du#se #se că nu treb trebui uia a să se lase lase cu/rinsă de nelinite, altfel ce ura să se nt9/le c9nd o să treacă realente la fa/teJ (eocadată, nu aea niic să#i re/roeze, otocicleta i era corect /arcată i nu era ilegal să foloseti o cabină telefonică! 'aina de /oliie i ăzu ai de/arte de dru, agentul de la olan i dăduse răgazul de a# i arunca o oc=eadă! (acă i /oliitii se a/ucă de agăat /e stradăM se g9ndi ea aez9nd rece/torul la loc! +e uită din nou la ceas, o să a?ungă n faa uii failiei +tanfield /este douăzeci de inute, o să le iasă din casă ntr# un ceas i o să se ntoarcă n loftul ei n o/tzeci de inute! G/tzeci de inute care aeau să sc=ibe totul, /entru 'a6 i /entru ea! +e urcă /e Triu/=, /orni otorul cu un z9cnet din călc9i /e starter i /lecă! %a celă celăla lalt lt ca/ăt ca/ăt al ora oraul ului ui,, 'a6 'a6 i i /u /une nea a /ard /ardes esiu iul! l! Verif erifiică dacă acă aea aea /e /eracl raclul ul cu ca/ă a/ătul tul n dia diaan ant n ereelul de =9rtie din fundul buzunarului dre/t i#l /lăti /e 12
# 'A4* %EV5 #
lăcătuul care i#l eterise! *9nd iei din clădire, o luă cu frig! *rengile golae ale /lo/ilor sc9r9iau n bătaia 9ntului! Hi ridică gulerul, erse /9nă la staie i ate/tă autobuzul! Aezată la gea, i /rii refle.ia, i trecu degetele /rin /ăr ca să#l dea /e s/ate i#i /otrii agrafa ca să#l str9ngă n coc! *u două scaune n faă, un bărbat asculta o elodie de *=et aker aker difu difuza zată tă de un rad radio ic /e care#l re#l in inea /e genunc=i! *eafa i se ica n ritul lent al baladei! ărbatul de l9n l9ngă el răsf răsfoi oia a zgo zgoot otos os /agi /agini nile le un unui ui ziar ziar,, ca să#l să#l dera deran? n?ez ezee tot tot at9t at9t /e c9t c9t /ăre /ărea a că#l că#l indi indis/ s/un unee 1y 2unny 3alentine. E cel ai fruos c9ntec /e care#l cunosc, i o/ti ecina ei! %ui 'a6 i se /ăr /ărea ai degrabă trist dec9t fruos, adeărul era undea la i?loc! *obor din autobuz ase staii ai t9rziu i se o/ri la /oalele dealului, la ora stabilită! +all6# Anne stătea /e otocicletă! Hi ntinse o cască i ate/tă /9nă c9nd 9nd se aez aeză ă n a! a! 'otor otoru ul ur urlă lă,, iar Tri Triu u/= /=#u #ull ur urcă că /anta!
1B
# $%T&'A (&) *%A)$% +TA)&E%( #
3 Eleanor-Rigby !"tom#rie $%&', )e"4enham, "artier -eriferi" din Londra Totul /ărea noral, dar niic nu ai era astfel! 'aggie stătea n cadrul uii salonului, s/ri?inindu#se cu s/atele de toc, cu o igară stinsă /e care o răsucea ntre degete! *ea i s/unea că dacă ar a/rinde igara aceea ar alida ine/iile /e care tocai le citise! Hnfi/tă n scaun, ca o eleă din /riul r9nd care nu rea să#i să#i atragă atragă furia furia nă năăto ătoare arei, i, inea inea scriso scrisoare area a n 9ini 9ini,, ntr#o stare aseănătoare stu/orii religioase! 'ai citete#o o dată, i ordonă 'aggie! Te rog! 'ai citete#o o dată, te rog, a /recizat eu doar de foră! *are dintre ele a dat buzna la cealaltă n iezul no/iiJ no/ iiJ Aa că nu ă bate la ca/, te rog… *u *u de /u /ute tea a 'agg 'aggie ie să#i să#i ngă ngădu duie ie să nc= nc=ir irie ieze ze un a/artaent cu două caere c9nd eu, care aea un sericiu adeărat, ă c=inuia să /lătesc c=iria de la garsonierăJ *u sigura sigurană nă că /ărin /ărinii ii notri notri i dăduse dăduseră ră o 9nă 9nă de a?utor! &ar dacă ea stătea tot acolo de c9nd urise aa nseană că tata era i el i/licat n toată tărăenia, c=estie care ă enera! Hntr#o bună zi a trebui să a cura?ul să /un ntrebarea aceasta c9nd ne o str9nge acasă n ?urul esei! (a, ă g9ndea eu, ntr#o bună zi oi găsi cura?ul de a ă i/une /entru totdeauna n faa surorii ele ai ici i de a o /une la /unct c9nd i orbete ur9t i tot felul de alte lucruri care i treceau /rin ca/ ca să nu ă g9ndesc la scrisoarea aceasta /e care aea să i#o ai citesc o dată lui 'aggie, /entru că nuai ce#i ordonase s#o fac! Ni#ai ng=iit liba, liba, 4igb6J $răsc c9nd 'aggie i st9lcete /renuele sustrăg9ndu#i /art /artea ea de fei feini nita tate te!! %ucr %ucru u /e care care 'agg 'aggie ie l tie tie n od od 1
# 'A4* %EV5 #
sig igur ur!! Hn afar afara a iub ubiirii rii /e care care ne#o e#o /u /urrtă, tă, niic iic nu e nici niciod odat ată ă si/ si/lu lu ntr ntree noi noi două două!! *9n *9nd era era ici ici,, ni se nt9 nt9/ /la la să ne sul sulge ge /ărul /ărul n ncăi ncăieră erări ri de feti fetic can anee scoa scoase se din din sări sărite te,, ncă ncăie ieră rări ri care care n#au n#au făcu făcutt dec9 dec9tt să se a/lifice n adolescenă! )e bătea /9nă ce 'ic=el se a/uca cu 9inile de ca/ de /arcă un rău izor9t din c9inoenia suro surori rilo lorr sale sale i 9n 9nea ea sub sub t9/ t9/le le i l c=in c=inui uia a nfi nfioră orăto tor! r! Atunci /unea ca/ăt bătăii a cărei /ricină o uitaseră de ult i, ca să#l coninge că toate acestea nu erau dec9t un ?oc, ne str9ngea n brae una /e alta t9r9ndu#l ntr#o =oră /lină de eselie! 'agg 'aggie ie isa isa să aibă aibă /ăru /ărull eu eu roca rocat, t, nfă nfăi iar area ea ea ea senină, de /arcă, dacă te#ai fi luat du/ă ea, niic nu ă /utea atinge! Eu isa să a /letele negre ale surorii ai ici, fa/t care #ar fi scutit de at9t t9tea ironii la coală, fruuseea ei de ne/ătruns, a/lobul său! Hntre noi două, totul era un /rete.t ca să ne nfruntă, dar era de#a?uns ca un străin ori unul dintre /ărinii notri să s ă se ia de una dintre noi, că cealaltă ri/osta n grabă cu toate g=earele scoase, gata să ute ca să#i a/ere sora! A oftat i a nce/ut să citesc cu oce tare!
Drag5 +leanor, (ertat (ertat56m 56mii fie "iunti "iuntirea rea a"east a"easta, a, -r -renu enumel melee "om-u "om-use se sunt -rea lungi -entru gustul meu, al dumitale e, de altfel, 7n"8nt5tor, dar nu des-re a"esta este vor#a 7n s"risoarea de fa5. Pro#a#il "5 ai resimi mit #rutala -le" le"are a mamei dumi dumita tale le "a -e -e6o 6o -r -rof ofun und5 d5 nedr nedree-ta tate te.. +ra +ra f5"ut f5"ut5 5 s5 a9ung5 #uni"5, s5 moar5 la ad8n"i #5tr8nei 7n -atul ei, 7n"on9urat5 de familia "5reia i6a d5ruit at8t de multe. +ra o femeie deose#it5 i de o mare inteligen5, "a-a#il5 de "e6i mai #un i de "e6i mai r5u r5u, dar dumneata n6ai "unos"ut de"8t "e era mai #un. ;a ;a e via viaa, a, nu tim tim desdes-re re -5ri -5rin nii ii not notrri de"8 de"8tt "e #inevoies" ei s5 ne s-un5, de"8t "e vrem noi s5 vedem 1I
# $%T&'A (&) *%A)$% +TA)&E%( #
din ei i uit5 it5m, "um e i fires", "5 au tr5it 7naint intea noastr5. 3reau s5 s-un "5 au avut o via5 numai a lor, au tre" tre"ut ut -r -rin in r5t5" r5t5"ir iril ilee tine tinere reii ii,, min" min"iu iuni nile le ei. ei. ntre#area este: "um? 1ama dumit umita ale, le, de -ild5 ild5,, a renun enuna att 7n urm5 rm5 "u trei=e"i i "in"i de ani la o mare avere. Dar averea a"easta nu era rodul unei moteniri. ;tun"i, 7n "e "ondiii i6o -ro"urase? >i a-arinea sau o furase? ;ltfel, de "e s56 s 56 i fi dat "u -i"iorul? Tot at8tea 7ntre#5ri la "are ine numai de dumneata s5 afli r5s-unsurile, da"5 lu"rul a"esta te inte intere rese sea= a=5. 5. i re"omand din toat5 inima s5 nu vor#eti "u nimeni des-re s"risoarea a"easta, ni"i "u 1aggie, ni"i "u tat5l dumitale, i s5 o distrugi imediat du-5 "e6o vei fi "itit. u i6ar folosi la nimi" s6o -5stre=i. Crede6m5 "5 vor#ele 7mi sunt sin"ere@ 7i dores" numai #ine i 7i transmit, dei "u 7nt8r=iere, "ondoleanele mele. (estul de dete/t felul n care a ntors te.tul din condei, a s/us eu! E i/osibil de tiut dacă e scris de un bărbat sau de o feeie! ărbat sau feeie, are intea /e coclauri! +ingurul lucru rezonabil din toată scrisoarea e recoandarea de a o distruge 1;
# 'A4* %EV5 #
>i de a nu orbi cu nieni des/re ea, ai ales nu cu tine ine ai făcut că n#ai res/ectat#o! >i nici cu tata! (ar /e asta n#ar fi rău s#o urezi, /entru că nici nu se /une /roblea să#l ngri?oră cu o aseenea grăadă de /rostii! Hncetează să#i tot s/ui ce trebuie să fac i să nu fac, eu sunt sora ai areM Pentru că un an n /lus i conferă o inteligenă su/erioarăJ (acă aa ar sta lucrurile, n#ai fi dat tu fuga ca să#i arăi scrisoarea! )#a dat fuga, a /riit#o /riit#o alaltăieri, a /recizat eu! 'aggie i trase un scaun i se aeză n faa ea! Pusese scri scriso soar area ea /e asă asă!! G atin atinse se uor uor cu dege degete tele le i a/re a/reci ciee calitatea =9rtiei! +ă nu#i s/ui că crezi o iotă din toată c=estiaJ ntrebă ea! Oabar n#a dar de ce i#ar /ierde cinea reea ca să scrie aseenea lucruri dacă nu e orba dec9t de nite inciuniJ i#a răs/uns eu! Pentru că e /lină luea de nebuni care nu s#ar da n lături de la niic ca să#i facă ie rău! )u ie, 'aggie! G să#i /ară că a o iaă /lictisitoare, dar nu tiu să a reun duan! )iciun bărbat /e care să#l fi făcut să sufereJ sufereJ 'i#ar /lăcea ie, dar n /riina asta iaa ea e un deert c9t ezi cu oc=ii! >i ziaristul ăla al tăuJ )iciodată n#ar fi n stare de#o aseenea ticăloie! tic ăloie! >i a/oi, a răas /rieteni! Atunci, cu de autorul izeriei ăsteia i tie /renueleJ >tie ult ai ult de#at9t des/re noi! )u l#a /oenit /e 'ic=el /entru că 'aggie i n9rti bric=eta /e asă! 17
# $%T&'A (&) *%A)$% +TA)&E%( #
/entru că era sigur că n#aeai să#l tulburi /e fratele nostru! Prin urare, anoniul tie ce are 'ic=el! 'ărturisesc că #a/ucă frica, lăsă ea să#i sca/e! *e faceJ a ntrebat eu! )iic, nu face niic, e cel ai bun i?loc să nu intră n ?ocul lui! Aruncă /orcăria la gunoi i iaa erge ai de/arte! Ni#o iaginezi /e aa bogată c9nd era t9nărăJ *=estia n#are niciun sens, ereu ne#a c=inuit cu banii! (acă ar fi fost bogată, de ce să fi str9ns cureaua aa cu a făcut#oJ )u e.agera, n#a trăit n izerie, izerie, nu ne#a li/sit li/sit niic, a re/licat 'aggie ener9ndu#se! i#a li/s li/sit it nii niicc nici niciod odată ată,, at9t at9tea ea lu lucr crur urii i#a i#au u A Bie nu i#a scă/at! A da, care anueJ *ă ereu ne#a c=inuit cu banii, tocai! *rezi c ă aa aa dăd dădea edi edita taii de drag drag sau sau că tata tata i i /etr /etrec eceea eekendurile corect9nd anuscrise de /lăcereJ /l ăcereJ Tata lucra cu editurile, iar aa era n năă9nt, n ăă9nt, ă g9ndea că totul făcea /arte din unca lor! )u, tocai, du/ă ora ase seara niic nu ai făcea deloc deloc /arte /arte din unca unca lor! lor! >i c9nd c9nd ne triit triiteau eau n tabără, tabără, crezi că ntre ti/ ei /lecau n *araibeJ 'unceau! 'aa a a?uns c=iar să lucreze la s/ital ca rece/ionistă su/linitoare! 'aaJ a zis 'aggie, siderată! siderată! Trei ani la r9nd, erile, c9nd aeai tu treis/rezece, /ais/rezece i cincis/rezece ani! >i tu de ce tiai, iar eu, nuJ Pentru că eu le /unea ntrebări! $n an n /lus, ezi că că totui contează! 'aggie tăcu o ree! Aa că nu, a continuat ea, ideea că aa noastră a ascuns o grăadă de bani nu stă deloc n /icioare! (ei aere nu rea să nsene nsene nea/ărat bani! 18
# 'A4* %EV5 #
(acă nu#i o aere adeărată, de ce să fi sugerat anoniul că nu era rodul unei oteniriJ )e recoandă i să dă doadă de isteie, e /oate o odalitate de a ne sugera că /roza lui e ai subtilă dec9t /are! *a uli de -oate. (escotorosete#te de scrisoare, ba c=iar uită c#ai /riit#o! *u să nuM Aa cu te cunosc eu, nu#i dau nici două zile /9nă o să dai buzna la tata i#ai să#i scotoceti casa! 'aggie a/ucă bric=eta i#i a/rinse igara! Trase ad9nc un fu i#l dădu afară dre/t n sus! (e acord, se dădu d ădu ea bătută! '9ine, cină de failie aici! Tu o să /regăteti asa, iar eu o să#l /regătesc /e tata, doar ca să stau stau cu ini inia# a#/ /ăc ăcat ată, ă, dei dei sunt sunt con conin insă să că ne /ierde reea! '9ine tu o să coanzi nite /izza i o să#l luă a9ndouă /e tata la ntrebări, discret, o să fie i 'ic=el aici!
1"
# $%T&'A (&) *%A)$% +TA)&E%( #
4 Ray !"tom#rie $%&', Croydon, "artier -eriferi" din Londra &deea de a lua cina cu co/iii l nc9nta, dar ar fi /referat să fie la el acasă! 4a6 era cazanier i la 9rsta lui oaenii nu se ai sc=ibă! Hi scoase sacoul din garderob! +e ducea să#l ia /e 'ic=el, iată un /rile? ca s#o scoată la /libare /e bătr9na lui aină Austin! )#o ai folosea c9nd /leca la cu/ărături de c9nd Tesco desc=isese un agazina la cinci inute de ers /e ?os! 'edicul i ordonase să uble cel /uin cincis/rezece inute n fiecare zi! Era iniul necesar ca să# să#ii ntr ntrei eină nă arti articu cula lai iil ile! e! )u de arti articu cula laii ii i /ăsa /ăsa lu lui, i, nuai că, de c9nd răăsese ădu, nu ai tia ce să facă cu /ro/riul său cor/! Hn faa oglinzii i su/se totui burta i#i trecu 9na /rin /ăr ca să#l dea /e s/ate! )u#i /ăsa nici că bătr9nete, dar i /ărea rău du/ă /letele din tineree! *u toate iliardele /e care guernul le c=eltuia n războaie care n#aeau niciun rost, ar fi fost ai bine să desco/ere o c=estie care să#i facă /ărul să crească la loc! (acă ar fi /utut să ai trăiască o dată /erioada celor treizeci de ani ai săi, ar fi con conin ins# s#o o /e nea neastă stă#s #sa a să nu stea stea n nă năă ă9n 9ntt i să# să#ii /ună /ună talen talentel telee de c=ii c=iistă stă n slu?ba slu?ba tiin tiinei! ei! Ea ar fi găsit găsit forula agică, i#ar fi bogăit i i#ar fi /etrecut bătr9neile n =oteluri de lu. din luea ntreagă! Hi sc=ibă /ărerea i#i a/ucă i/ereabilul! Văduia i# ar fi fost ncă i ai teribilă de#ar fi trebuit să călătorească de un unul ul sing ingur i a/oi a/oi era era cazan zanier! ier! Era /ri /ria a oară oară că 'aggie organiza o /etrecere la ea acasă! Aea /oate să#i anun anune e că se ări ărită tăJJ +e ntr ntrebă ebă ied iedia iatt dacă dacă o să ai ai nca/ă n soking! Hn cel ai rău caz, ura să ină un regi, cu condiia să#i lase destul ti/ să /iardă două sau tre trei kilo ilogr gra ae, e, cel cel u ullt cin cinci, ci, nu era era c=i c=iar aa rău, rău, i i /ăstrase totui silueta, cu e.ce/ia unor rotun?ii /e ici, /e 20
# 'A4* %EV5 #
colo, niic gra! 'aggie era ca/abilă să#i dea nici una, nici două două de est estee că nu nun nta aea aea să se /etr /etrea eacă că eek eeken endu dull urător, era aa de nerăbdătoareM *e /utea el să#i ofere ca dar de nuntăJ Gbseră că /leoa/ele i se lăsaseră un /ic, i a/ăsă arătătorul sub oc=iul dre/t i i se /ăru că ntinerise /e loc, dar i că aea e.act nfăiarea nfăiarea unui cretin! Ar /utea să# s ă# i li/ească două bucăi de scotc= sub oc=i, c=estia i#ar distra /e toi! 4a6 se str9bă un /ic n faa oglinzii i r9se de unul singur! Hneselit, i luă a/ca, i făcu c=eile de la aină să salte n /ală i iei din casă cu /asul unui t9năr! Austin#ul irosea fruos a /raf, un iz foarte elegant de ec=i, cu răs/9ndesc nuai interioarele autoobilelor de colecie! Vecinul lui susinea că o A;0 break nu era o astfel de aină, din /ură inidieM (u#te i găsete#i tu ie astăzi tablouri de bord din /alisandru adeărat, c=iar i ceasul de bord ord era o anti antic= c=iitate tate!! Era de?a de?a o seco econd#= nd#=an and d c9nd 9nd o cu/ărase, n ce an de?aJ Feenii nu se născuseră ncă! Eident că nu se născuseră ncă, cu Austin#ul se dusese s#o ia /e neastă# tă#sa de la gară c9nd se /ăcaseră! Era incre incredib dibil il să reali realizez zezee că aina aina aceast aceasta a i nsoi nsoise se toată toată iaa lor! *9te ile /arcurseseră ei n această AustinJ (ouă sute o/tzeci de ii ase sute cincizeci i trei, /atru c9nd aea să a?ung a?ungă ă la 'ic=e 'ic=el, l, dacă nici ăsta nu nu#i #i un autoobi autoobill de colecie *e ai ibecil i ecinul ăstaM Hi era cu ne/utină să se uite la scaunul /asagerului fără să g=icească fantoa neeste#si #sii! G edea i#acu a/le a/lec9 c9nd ndu# u#se se ca să# să#ii /rin /rindă dă cent centur ura a de sigu sigura ran nă! ă! )u reuea niciodată niciodată s#o a?usteze a?usteze i bobănea bobănea bănuindu#l bănuindu#l că o scurtase doar ca s#o necă?ească i s#o facă să creadă că se ngrăase! E adeărat că o /ăcălise astfel de două sau de trei ori, dar niciodată niciodată ai ult! ult! (e fa/t, ba da, /oate un /ic ai ult, dacă se g9ndea ai bine! )#ar fi rău dacă ar /utea să fie ngro/at n aina lui! Hn sf9rit, c=estia ar necesita o ărire considerabilă a ciitirelor i n#ar fi foarte ecologic! 4a6 /arcă n faa clădirii lui 'ic=el! *la.onă de două ori i ate/tă obser9ndu#i /e /ietonii de /e trotuarele ude! +ă nu 21
# $%T&'A (&) *%A)$% +TA)&E%( #
ină nieni să c9rcotească /otria /loii englezeti, nicio ară de /e /ă9nt nu era aa de erde! $n cu/ cu/lu i atr atrase ase aten atenia! ia! ărba ărbatu tull nu /ăre /ărea a să se distreze n fiecare zi! (acă unul (unezeu ar fi e.istat, ădu ar fi trebuit să fie ti/ul acela! *=iar că luea era /rost făcută! (e ce lui 'ic=el i lua ereu aa de ult să iasă din casăJ Pentru că trebuia să erifice că fiecare lucru era la locul lui, gazul o/rit, dei nu ai folosise aragazul de ultă ree, că lă/ile erau stinse, cu e.ce/ia celei din caera sa unde lăsa ereu luina a/rinsă, i că ua frigiderului era nc=isă! Farnitura nu ai era de ult nouă! G să ină să i#o sc=ibe, ntr#o zi c9nd 'ic=el aea să fie la sericiu! G să#i s/ună ce i cu nuai c9nd re/araia aea să fie gata! $ite#l n sf9rit că#i făcea a/ariia n enicul lui trenci /e care l /urt /u rta a c=ia c=iarr i ara ara,, iar iar /e aces acesta ta nu era era ncă ncă n star staree să#l să#l coningă să#l sc=ibe! 4a6 se a/lecă să#i desc=idă /ortiera, 'ic=el se strecură năunt năuntru, ru, i sărută sărută tatăl tatăl /e obra?i obra?i,, i /rins /rinsee centur centura a i#i i#i /use 9inile /e genunc=i! *9nd aina /orni, se uită fi. la dru dru i /9nă la ură ură se rela.ă rela.ă du/ă du/ă ce trecură trecură de două intersecii! 'ă bucur că luă cina toi /reună, dar e ciudat că erge la 'aggie! >i de ce e ciudat, draguleJ ntrebă ntrebă 4a6! 'aggie nu gătete niciodată, aa că de#aia de#aia e ciudat! Eu a neles că n seara asta face c=ef, a coandat nite /izza! A, atunci nu#i aa ciudat, i totui răs/unse 'ic=el urărind cu /riirea o t9nără care trecea strada! )u#i rea, fluieră 4a6! *a dis/ro/orionată, zise 'ic=el! 'ic=el! Flueti, e agnificăM Hnăliea edie a unui indiid de se. feinin n 201; este este de 1 etru etru i ;7 de centiet centietri, ri, feeia feeia aceasta aceasta are cel /uin /uin 1 etru etru i 8I de centi centietr etri! i! Este, Este, /rin /rin urare urare,, /rea /rea naltă! 22
# 'A4* %EV5 #
(acă zici tu, dar, la 9rsta ta, a fi a/reciat soiul ăsta de dis/ro/orie Prefer c9nd e 'ai icM (a, aa, ai ic! Grice sac i are /eticul, nuJ Poate, dar nu ăd legătura! E o e./resie, 'ic=el! *a să s/ui că fiecare e cu gustul lui! (a, c=estia /are logică, nu /ria ta e./resie care n#are niciun sens, ci a doua! *ores/unde fa/telor /e care le#a /utut constata! Aust Au stin in#u #ull se /ier /ierdu du /e bu bule lea ard rd n i?l i?loc ocul ul circ circul ulaie aiei! i! Hnce Hnce/u /u din din nou nou să /lou /louă ă ăru ărun nt, o ade adeăr ărat ată ă /loa /loaie ie ocă ocăne neas ască că din din /ric /ricin ina a cărei căreia a c9te c9tea a inu inute te ai ai t9rz t9rziu iu asfaltul lucea! *red că soră#ta o să ne anune că se ărită! ărită! *are dintre eleJ A două surori! 'aggie, aa cred! A=a, i de ce crezi aaJ &nstinctul /atern, ai ncredere n ineM >i i orbesc des/re toată c=estia dintr#un oti foarte /recis! *9nd o să ne anune ce i cu, reau să tii că e o este bună i, /rin urare, să#i anifeti bucuria! A=a, de ceJ Pentru că dacă nu o faci, sora ta o să fie tristă! *9nd oae oaen nii ne est estes escc cea cea care care i face face feri fericii cii,, ate atea/ a/tă tă n sc=ib să le /ărtăi bucuria! A=a, i de ceJ Pentru că e un fel de a le arăta că#i iubi! iubi! Hneleg! >i căsătoria e o este bunăJ Frea ntrebare! Hn /rinci/iu, /rinci/iu, da! >i iitorul ei bărbat o să ină i elJ Poate, cu soră#ta nu se tie niciodată! *are dintre eleJ A două surori! 2B
# $%T&'A (&) *%A)$% +TA)&E%( #
>tiu /rea bine că ai două, doar eu le#a făcut, n sf9rit, cu aică#ta, bineneles! >i aa o să ină i eaJ )u, aa ta n#o să ină! >tii de ce, i#a e./licat de nenuărate ori! (a, tiu, /entru că a urit! *=iar aa, /entru că a urit! 'ic=e 'ic=ell se uită uită /e gea gea i a/oi a/oi ntoar ntoarse se ca/ul ca/ul /riin /riindu# du#ll intă /e taică#său! >i /entru oi doi a fost o este bună c9nd #ai căsătoritJ G este neai/oenită, neai/oenită, bătr9ne! >i dacă ar fi s#o ai fac o dată, a lua#o de neastă c=iar ai deree! Aa că i /entru 'aggie o să fie o este bună< sunt sigur că la noi n failie ae un dar /entru căsătoriile fericite! A=a! A să erific 9ine la uniersitate, dar nu cred c ă e o c=estie genetică! >i tu, tu eti fericit, 'ic=elJ ntrebă 4a6 cu o oce bl9ndă! (a, aa cred +unt acu, /entru că 'aggie o să se ărite ărite i /entru /entru că tiu tiu că o să fie o căsător căsătorie ie fericită, fericită, din oent ce la noi n failie ae darul acesta, i totui i#e un /ic teaă să#l nt9lnesc /e bărbatu#său! b ărbatu#său! (e ce anue i#e teaăJ Ei bine, s/er că o să ne nelege de inune! inune! Hl cunoti de?a! red, un ditaai găliganul, este foarte si/atic i a fost de ai ulte ori să luă cina n barul lui! Hn sf9rit, /resu/un că o să se ărite cu el, dei c9nd e orba de soră#ta, nu se tie niciodată! Păcat că aa nu /oate să ină n seara seara c9nd fata ei ne anună că o să se ărite! *are dintre eleJ A două fete, i răs/unse 4a6 z9bindu#i! 'ic=el răase o cli/ă /e g9nduri i z9bi i el!
2
# 'A4* %EV5 #
May !"tom#rie &/0%, )altimore 'otocicleta urca druul care er/uia /e arginea dealului! (e fiecare dată c9nd +all6#Anne accelera, roata din s/ate st9rnea un nor de /raf! (oar c9tea curbe i casa aea să se adă! Hn cur9nd, 'a6 g=ici n de/ărtare elegantele garduri care /rote?au /ro/rietatea failiei +tanfield, negre i cu 9rfuri eteugit lucrate! *u c9t se a/ro/iau, cu at9t 'a6 o str9ngea ai tare /e +all6#Anne de i?loc, iar str9nsoarea ei deeni at9t de /uternică, nc9t aceasta a?unse ntr#un t9rziu să z9bească, strig9ndu#i n bătaia 9ntului: >i ie i#e frică de nu ai /ot, dar s/une#i s/une#i i tu că de# aia e aentura asta aa de e.citantă! 'oto 'otoru rull Triu Triu/ /=# =#ul ului ui =u =uru ruia ia u ult lt /rea /rea tare tare /ent /entru ru ca fraza să a?ungă ntreagă la 'a6, ea auzise -frică3 că3 i -e.citantă3 i era e.act ceea ce siea! Probabil că aa era o relaie /erfectă, să fii la dia/azon cu celălalt! +all6#Anne reduse iteza, nclină ainăria c9nd intră n ultia buclă ce ira la o sută o/tzeci de grade, a/oi acceleră i o redresă c9nd iei din curbă! +tă/9nea Triu/=#ul cu o agilitate care l#ar fi făcut să /ălească de inidie /e orice biker! $ltia linie drea/tă, acu casa se zărea clar sus /e deal! (oina toată alea, cu /eristilul ei /retenios! (oar noii na naui uii i i /ar /aren eni iii ii a/re a/reci ciau au un lu lu. . at9t at9t de oste ostent ntat ati i i totu totui i clan clanul ul +tan +tanfi fiel eld d se nu nuă ăra ra /rin /rintr tree cele cele ai ai ec= ec=ii fa failii lii de notab otabiilită lităi i din ora ora,, /artic rticii/as /aseră eră c=i c=iar la nfiinarea lui! $nii /oesteau că nce/useră să#i str9ngă aerea cu sudoarea sclailor care le lucrau /ă9nturile, alii, di/otriă, că erau /rintre /riii care i dezrobiseră i că anuii +tanfield ar fi /lătit cu /ro/riul lor s9nge eliberarea acestora! Poestea aria du/ă cartierul n care era s/usă! 2I
# $%T&'A (&) *%A)$% +TA)&E%( #
+all6#Anne lăsă lăsă otocicleta n /arcarea rezerată anga?ailor! G/ri otorul, i scoase casca i se ntoarse s/re 'a6 care se dădea ?os de /e a! &ntrarea furnizorilor este n faa ta, te /rezini acolo i s/ui că ai nt9lnire cu -donioara Verdier3! >i dacă donioara e acasăJ Ar fi nzestrată cu un neai/oenit neai/oenit dar de ubicuitate, /entru că feeia care erge s/re ordul acela negru /e care l ezi ezi acol acolo o este este toc tocai ai don donio ioar ara a Verd Verdie ier! r! Ni#a Ni#a zis, zis, n fiecare zi face /auză la ora uns/rezece, se urcă n fruoasa ei aină i trage o fugă /9nă#n ora /entru un asa? n sf9rit, orba ine, nu are /arte nuai de un asa?! >i de unde tii tu ce i cuJ A urărit#o destul n ultiele să/tă9ni i, c9nd i s/un că a urărit#o, era de foarte a/roa/e, aa că /oi să ă crezi /e cu9nt! )#ai fost at9t de li/sită de scru/ule, nc9t nc9t )#ae ree de discuii, 'a6, Verdier se udă greu, dar o să# să#ii aibă aibă icu icull orga orgas s ati atina nall n /atr /atruz uzec ecii i cinc cincii de inute i du/ă ce o să ng=ită un sandici %T i o *oca# *ola la cafeneaua cafeneaua de#alături de#alături ca să#i ai ină n fire, o să se ntoa ntoarcă rcă iedia iediat! t! (u (u#te #te acu, acu, tii tii /lanul /lanul /e dinafa dinafară, ră, l#a l#a re/etat de sute de ori! 'a6 răase răase /roă/i /roă/ită tă n faa /riete /rietene neii sale< sale< +all6# +all6#Ann Annee sii că n#aea ncredere n ea, aa că o str9nse n brae, i s/use că era ferecătoare i că totul o să fie bine! Aea s#o ate/te n /arcare! 'a6 traersă strada i se duse la ua de sericiu! Aceea /e unde un de erau erau lirat liratee ziarel ziarele, e, 9ncar 9ncarea, ea, băuturil băuturilee i floril florile, e, ca toate lucrurile /e care doana +tanfield sau fiul ei le cu u/ă /ăra rau u n ora ora!! *a o t9năr 9nără ă foar foarte te bin bine cre crescut scută, ă, l anună /e a?ordo că aea nt9lnire cu donioara Verdier /entru un interiu! Aa cu /reăzuse +all6#Anne, i/res i/resion ionat at de autori autoritat tatea ea natur naturală ală confer conferită ită de accen accentul tul britanic /e care 'a6 l iitase, anga?atul nu#i /use nicio altă ntre ntrebar baree i o /ofti /ofti să intre intre!! Hnele Hnelese se că a?uns a?unsese ese cea ai 2;
# 'A4* %EV5 #
deree i, /entru că n#ar fi fost cuiincios să lase o /ersoană de rangul ei să ate/te ntr#un estibul, o conduse, aa cu de aseenea /reăzuse +all6#Anne, ntr#un salona de la eta?ul nt9i! *u un aer s/ăsit, o inită să ia loc /e un fotoliu! (on (oni ioa oara ra Verd Verdie ierr /lec /lecas asee doar doar /ent /entru ru c9te c9tea a inut inute, e, adăugă el, nainte de a /reciza că, fără ndoială, n#aea să ai nt9rzie ult! Hi /ro/use cea de băut! 'a6 i ului, nu#i era sete! 'a?ordoul se retrase, lăs9nd#o singură n confor confortab tabila ila ncă/e ncă/ere re de l9ngă l9ngă biroul biroul secret secretare areii donul donului ui +tanfield! +alonul era obilat cu un g=eridon care des/ărea două fotolii fotolii dintr#o dintr#o catifea catifea asortată asortată cu dra/eriil dra/eriilee care /odobeau /odobeau fere ferest stre rele le!! Parc Parc=e =etu tull dint dintr# r#un un ste? ste?ar ar nc= nc=is is la culo culoar aree era era aco/erit cu un coor Aubusson, /ereii, cu labriuri, iar de taan at9rna o lustră ică din cristal! Trecuseră zece inute de c9nd se /rezentase la uă, urca ur case se scar scara a cea cea are are /9nă /9nă la eta? eta?ul ul nt9 nt9ii i stră străbă bătu tuse se culoarul culoarul lung de deasu/ra deasu/ra =olului =olului de la intrare ca să s ă a?ungă /9nă /9nă aici! aici! Trebui Trebuia a nea/ăr nea/ărat at să /lece /lece nain naintea tea ntoar ntoarcer cerii ii secretarei cu a/ucături nifoane! F9ndul la lucrurile /e care care toc tocai ai le făcea făcea ntr ntr#u #un n salo salon n ndo ndoie ieln lnic ic din din cent centru rull oraului ar fi trebuit s#o auze, ea i +all6#Anne r9deau /e seaa acestora n ti/ ce#i re/etau /lanul! (ar acu, c9nd era neoită să /ătrundă n biroul ei, să coită o efracie care, de fa"to, o scotea n afara legii, nu /rea ai era n largul ei! (acă o sur/rindeau, aeau să c=ee /oliia, iar /oliia ura să facă ra/id toate legăturile! >i atunci n#aeau s#o acuze de o si/lă intruziune! +ă nu se g9ndească la toate acestea, nu acu! & se uscase gura, ar fi trebuit să acce/te /a=arul de a/ă /e care i#l /ro/usese a?ordoul, dar ar fi /ierdut /rea ult ti/! +ă se ridice i să se ndre/te s/re ua aceea! +ă răsucească 9nerul i să intre! *eea ce i făcu ntocai, cu o =otăr9re care o ului! Aciona ca un autoat /rograat să e.ecute o sarcină foarte /recisă! 27
# $%T&'A (&) *%A)$% +TA)&E%( #
*9nd a?unse năuntru, nc=ise uor ua! Erau anse ari ca stă/9nul casei să se afle n caera alăturată, iar el tia că asistenta i era absentă la ora aceea! +e uită de ?ur#/re?ur, irată de decoraiunile oderne care care cont contra rast stau au cu cele celela lalt ltee ncă/ ncă/er erii ale ale case caseii /e care care o cunotea! G re/roducere du/ă un tablou de 'irQ /odobea /eretele din faa unui birou dintr#un len desc=is la culoare! Poate că, de altfel, nici nu era o re/roducere! )#aea ree să se a/r a/ro/i o/ie ca să se lă lăur ureească ască!! H/i H/in nse foto fotoli liul ul,, ngenunc=e n faa aa fietului i#i scoase din buzunar /eraclul ascuns n ereelul de =9rtie! +e antrenase de nenuărate ori /e un fiet de acelai ti/ ca să nee să#i dea de ca/ăt ncuietoarei fără s#o strice! $n cilindru cu /ini odel 5ale, /entru care o cunotină a lui +all6#Anne i recoandase i 9nduse un c9rlig -?uătate de diaant3! $ng=i a/lu la e.treitate i redus la bază, uor de intr introd odus us i uor uor de scos scos!! 4eca 4eca/i /itu tulă lă lec lecia ia:: să eit eitee să răzuiască interiorul ca să nu lase nicio /ilitură de fier care ar fi /utut să bloc=eze ecanisul i să dea la ieală s/argerea, să ină ca/ătul dre/t n sus n faa cilindrului, să intr introd oducă ucă uor uor c9rl c9rlig igul ul,, să /i/ă /i/ăie ie /ini /iniii a/li a/lic9 c9nd nd asu/ asu/ra ra fiecă fiecăru ruia ia o /res /resiu iune ne /otr /otri iită ită /ent /entru ru a# a#ii ridi ridica ca fără fără să#i să#i deterioreze! Hl sii /e /riul ced9nd, naintă ncet ca/ul c9rligului /9nă se nălă i al doilea, a/oi eni r9ndul celui de#a de#all trei treile lea! a! 'a6 'a6 i i inu inu res/ res/ir irai aia a i răsu răsuci ci uor uor roto rotoru rull ncuietoarei, eliber9nd n sf9rit sertarul fietului! G /arte la fel de delicată ai ră9nea de nde/linit, c9nd aea să fie neoită să nc=idă broasca i să scoată scula! 'a6 au gri?ă să nu o ite c9nd desc=ise sertarul! G /erec=e de oc=elari, o /udrieră, o /erie de /ăr, un ru?, o cuti cutiee cu cre creă ă /ent /entru ru 9in 9ini i un unde de era era neno nenoro roci citu tull de dosarJ A/ucă un teanc de docuente /e care le /use /e birou i nce/u să le studieze unul du/ă altul! %ista initailor i făcu n sf9rit a/ariia, iar 'a6 i sii inia lu9n lu 9nd# d#o o la goan goană ă c9nd c9nd se g9ndi 9ndi la risc riscur uril ilee /e care care i le asua nuai ca să adauge două nue! 28
# 'A4* %EV5 #
)u te /ierde cu firea, 'a6, o/ti ea, a/roa/e ai terinat! Aruncă o /riire la ceasul de /erete, ai aea n faa ei ncă cinc incis/r is/reezece zece in inute ca să ră ră9nă 9nă n zon zona de sigurană! >i dacă donioara Verdier ausese astăzi orgas ai dereeJ )u te ai g9ndi la asta, nu bate ea at9ta aar de dru ca să se li/sească de /reludiu, dacă ar fi aa de grăbită, s#ar satisface de una singură! 'a6 se uită la aina de scris care trona /e birou, o $nde $nder roo ood d c9t c9t se /oat /oatee de clas clasică ică!! Pozi Pozii ion onă ă =9rt =9rtia ia /e su/ort, nălă cursorul i răsuci discul de interlinie! oaia se nfă nfăur ură ă n ?u ?uru rull cili cilind ndru rulu luii nai nain nte de a#i face face din din nou nou a/ariia! 'a6 se /regăti să scrie nuele false /e care dorea să le adauge, unul /entru ea, unul /entru +all6#Anne, iar du/ă cele două, adresa cutiei /otale /e care o desc=iseseră cu o să/tă9nă n ură la oficiul /otei centrale! )u ncă/ea nicio ndoială că, ntr#o bună zi, /oliia aea să cerceteze lista acea aceast sta a cu de#a de#aă ăn nun untu tull, căut căut9n 9nd du# u#ii /e in inoa oai! i! (ar nuel nu elee aceste acestea a false false fără doici doiciliu liu real real n#ae n#aeau au să ofere ofere niciun indiciu! Hl dactilografie /e /riul, a9nd gri?ă să a/ese uor /e taste ca să năbue /ăcănitul braelor cu litere care loeau /anglica! A/oi 9nui cu infinită gri?ă ti?a dis/ dis/oz ozit iti iul ului ui,, nce ncerc rc9n 9nd d să eit eitee clin clinc= c=et etul ul care care nso nsoea ea ntoarcerea la ca/ătul de r9nd! 'aina 'a ina totui clincăni! (onioară VerdierJ V#ai V#ai ntors de?aJ Vocea ocea eni enise din ncă/ că/ere erea ală alătura turată tă!! 'a6 'a6 n ne/en e/eni, i, /arali /aralizată zată!! +e lăsă lăsă uor uor /e genunc genunc=i =i i se c=irc c=ircii n /oziie /oziie feta fetallă sub sub biro birou! u! $n zgo zgoo ot de /ai se a/r a/ro/i o/ie, ua ua se ntredesc=ise, donul +tanfield, cu 9na /e clană, băgă ca/ul! (onioară VerdierJ iro iroul ul era era n ordi ordine ne,, ca nto ntotd tdea eaun una, a, secr secret etar ara a lu luii era era ordinea ntruc=i/ată i nu dădu cine tie ce atenie ainii de scris! (in fericire, fericire, căci donioar donioara a Verdier Verdier nu ar fi /lecat /lecat 2"
# $%T&'A (&) *%A)$% +TA)&E%( #
nici niciod odată ată lăs9 lăs9nd nd o foai foaiee de =9rt =9rtie ie n aină aină!! 4idi 4idică că din din uer u erii i nc nc=ise ise la loc loc ua ua bobă obăn nind ind că /roba robab bil i se năzărise! 'a6 au neoie de c9tea inute /9nă ce 9inile i se o/riră din treurat! Hn realitate, i treura tot cor/ul, de c9nd se tia ea nu#i fusese niciodată at9t de frică! Tic#tacul ceasului de /erete o făcu să#i ină n fire! 'ai aea ncă cel ult zece inute! Kece inue uele ca să dactilografieze cel de#al doilea nue, adresa care o nsoea, să /ună =9rtia la loc, să ncuie fietul, să scoată c9rligul i să iasă din casă /9nă să se ntoarcă secretara! 'a6 era n nt9rziere, ar fi trebuit de?a să fie na/oi la +all6#Anne care /robabil că era teribil de ngri?orată! *oncentrează#te, la naiba, nu ai ai nicio secundă de /ierdutM G tastă, a doua, a treia dacă bătr9nul carag=ios auzea ăcănitul ainii, de data aceasta n#aea să se ai uluească să arunce doar un oc=i! Fata, să răsucească cilindrul, să scoată =9rtia! +ă o /ună e.act unde o găsise, să aran?eze docuentele ntr#un teanc din care să nu de/ăească reunul, /e coor ca să nu facă reun zgoot! +ă le bage n sertar i să#l /ingă la loc, să#i ină ină res/ir res/irai aia a c9nd c9nd aea aea să răsuce răsucească ască scula, scula, să audă audă /ăcănitul /inilor, lucru deloc uor cu o iniă care#i bate n t9/ t9/le le,, cu sudo sudoar area ea care care i i aco/ aco/er eră ă frun frunte tea a ncă ncă un ilietru! Păstrează#i calul, 'a6, totul e /ierdut dacă bloc=ezi c9rligul! &ar n ti/ul re/etiiilor se blocase adesea! Hl inea n sf9rit n căuul 9inii sale ?ilae, l băgă na/oi n buzun buzunar, ar, a/ucă a/ucă n treacăt treacăt ereelu ereelull de =9rtie =9rtie,, i terse terse /al /ala, a, a/oi a/oi frun frunte tea! a! (acă (acă a?or a?ordo dou ull o ede edea a /lec /lec9n 9nd d trans/irată toată, aea să ntre la bănuieli! +e ntoarse n salona, i aran?ă /ardesiul i iei! Parcurse n sens iners culoarul lung, rug9ndu#se să nu dea /este cinea! +cara cea are i a/ăru n faă, o cobor fără să se B0
# 'A4* %EV5 #
grăbească! 'ai trebuia să#i s/ună a?ordoului cu o oce cală că nu ai /utea să ate/te i că aea să se ntoarcă altă dată! )orocul i z9bi, =olul era /ustiu! Puse 9na /e ua de seri erici ciu u i o desc desc= =ise! ise! +all all6# 6#A Anne o /ri /riea ea din /ar /arcare care,, aezată /e otocicletă! 'a6 aea i/resia că n#o ai ineau /icioarele, dar se ndre/tă s/re ea! +all6#Anne i ntinse casca i, cu un sen din ca/, i dăd dădu de nel eles să ncalece Triu/=#ul! $n z9cnet al călc9iului i otorul urlă! urlă! Hn curba urătoare trecură /e l9ngă ordul negru care urca ur ca s/re s/re casă casă!! +all6 all6#A #Ann nnee ntr ntreză ezări ri c=i/ c=i/ul ul don doni ioa oare reii Verdier, /ărea /e de/lin satisfăcută, cu un z9bet aliios /e buze! +all6#Anne aea acelai z9bet, dar nu din aceleai otie!
B1
# $%T&'A (&) *%A)$% +TA)&E%( #
! Eleanor-Rigby !"tom#rie $%&', )e"4enham Era la asă de o ?uătate de oră, iar 'aggie tot nu#i anu anunas nasee căsă căsăto tori ria a cu red red, flăc flăcău ăull acel acela a nalt alt i foar foarte te si/at si/atic ic care care inea inea un gastro gastro#/u #/ub b2 n Prirose Oill! 'ic=el aea două otie de bucurie! 'ai nt9i /entru că tatăl nostru l distra groza negăsindu#i locul, se tot f99ia /e scaun i a/ro a/roa/ a/ee că nu se ati atinsese sese de /izz izza lu luii! *a tata tata să nu ăn9nce nsena că intea i stătea la cu totul alte lucruri, iar 'ic=el tia cu /recizie la ce! (ar ceea ce i /rooca ncă i ai ultă fericire, dacă era să se g9ndească bine, i nici că făcuse altcea de c9nd cu discuia lor din aină, era că red nu i se /ărea c=iar aa de si/atic! elul n care acesta se /urta cu el, bunăoina lui /lină de i/ocrizie l st9n?eneau! (e /arcă i s#ar fi crezut su/erior! '9ncarea de la bodega lui era bună, dar nu#l desfăta nici /e de/arte ca toate cările /e care le deora la bibliotecă! 'ic=el cunotea a/roa/e toate titlur titlurile ile i seciu seciunil nilee din care făceau făceau /arte! /arte! *eea *eea ce nu era defel e.traordinar, din oent ce le /unea la loc /e rafturi! %ui %ui 'ic= 'ic=el el i /lăc /lăcea ea ser seric iciu iull lu lui! i! Hn bibl biblio iote tecă că don donea ea tăce tăcere rea a i /u /ui ine ne ese eseri riii /u /ute teau au ofer oferii o ase aseen enea ea ti=n ti=nă! ă! *ititorii erau, cei ai uli dintre ei, destul de aabili, iar să să le găsească, n cel ai scurt ti/ cu /utină, ceea ce căutau i dădea senzaia că e util! +ingurul lucru care l agasa era să adă oluele abandonate /e ese la sf9ritul zilei! Pe de altă /arte, dacă cititorii ar fi fost ordonai, ar fi aut ai /uin de uncă! %ogic! P9nă P9nă să i se ncre ncredin dinez ezee seric sericiul iul acesta acesta,, 'ic=e 'ic=ell lu lucra cra ntr#un laborator! &ntrase acolo uluită notelor /e care le obinuse la e.aenul de di/loă! Aea =arul c=iiei, tabelul /eri eriodi odic al ele eleen ente telo lorr era era /en /entru tru el sur sursa unui li liba? ba? 2
istrou gastronoic n Anglia! C)!a!D B2
# 'A4* %EV5 #
eident! (ar zelul lui de a testa toate /osibilităile a /us ca/ă ca/ăt, t, n nu nue ele le secu securi rită tăi ii, i, un unei ei scur scurte te cari carier eree care care se doede doedea a totui totui /roi /roiăto ătoare are!! Tata Tata afira afira sus i tare tare că era nedr nedre/ e/tt i crit critic icas asee li/s li/sa a de desc desc= =ider ideree a ini inilo lorr care care l anga?aseră, dar degeaba! (u/ă o /erioadă n care nu ieise din casă, 'ic=el i#a recă/ătat /ofta de iaă c9nd a nt9lnit# o /e VRra 'orton, directoarea bibliotecii unici/ale! Ea i dădu o ansă, să, iar el i i făg ăgă ădui să nu o dezaă zaăggească reodată! $urina cu care oaenii /uteau să efectueze la ora ora actu actual ală ă căut căutăr ării /e &ntern terneet afec afecta tase se fre frecen centa tare rea a bibliotecii, se nt9/la să treacă i c9te o zi ntreagă fără să ină niciun cititor, 'ic=el /rofita ca să citească, ai ales trat tratat atee de c=ii iie sau, sau, ncă un una a dintr intree /asi asiun uniile sal sale, biografii! Hl obsera n tăcere /e tata de c9nd ne aezaseră la asă! asă! (i/o (i/otri triă, ă, 'aggie 'aggie orbea orbea ntru ntruna, na, nes/un nes/un9nd 9nd,, de altfel, niic, n sf9rit niic care să ?ustifice ono/olizarea discuiei! &ar olubilitatea ei l s9c9ia ult /e 'ic=el! a/tul că era at9t de stresată anuna, /oate, o este /e care el n# aea aea c=ef c=ef s#o audă! *9nd 'aggie 'aggie se aeză n faa faa tatei tatei i#i a/ucă 9na, lui 'ic=el i se /ăru că aciona astfel ca să#l buneze! 'aggie nu era tandră din fire! (e fiecare dată c9nd o str9ngea n brae, c9nd i s/unea -bună3 sau -la reedere3, ea se ăicărea, susin9nd că o năbuă! >i totui, 'ic= 'ic=el el era era aten atentt să n#o n#o br bră ăi iez ezee nici niciod odată ată /rea /rea tare tare!! A?unsese astfel la concluzia că era orba des/re o stratageă ca să le scurteze brăiările, iar dacă ei nu#i /lăcea să#i ină n brae /ro/riul frate, fa/tul acesta doedea teeinicia /ro/riei sale teorii! %a fel de sur/rins de accesul acesta de tandree, tata i inu răsuflarea, s/er9nd că area este n#aea să se ai lase ate/tată! Era noral ca 'aggie să se ărite, dar ce oia el să tie era c9nd! ine, draga ea, gata acua cu /ălărăgeala, ă oori cu zile! *9nd o să fieJ &deal ar fi /este trei luni< unul /e lună BB
# $%T&'A (&) *%A)$% +TA)&E%( #
e ai ai ul ultt dec9 dec9tt rezo rezon nabil abil<< ă ne nele legi gi,, la 9rs 9rsta ta ea, ea, nieni nu le ai dă ?os cu uurină! &artă#ă, răs/unse 'aggie, 'aggie, dar des/re ce orbetiJ (es/re kilograele /e care trebuie să le dau ?os ca să intru n sokingM 'ă uita la sora ea, era a9ndouă /er/le.e! 'ic=el oftă i eni n a?utorul tuturor! Pentru nuntă! +okingul +okingul e /entru nuntă, nuntă, e./lică el! (oar de#aia ne#ai i str9ns laolaltă, continuă tata! >i, de altfel, unde e elJ *ineJ +i/aticul red, răs/unse răs/unse laconic 'ic=el! G să ate/tă un /ic i, dacă nu ă siii ai bine ntr#o ?uătate de oră, ă duc /e a9ndoi la s/ital, răs/unse 'aggie! Oaide, 'aggie, te rog fruos, /e tine o să te duce la urge ur gen nee dacă dacă o ii ii tot tot aa! aa! *e#i *e#i cu faso fasoan anel elee aste asteaJ aJ 'are 'are scofală, o să#i /un costuul! 'ereu i#a fost niel ca are, aa că, dacă res/ir c9t ai /uin cu /utină, ar trebui s#a?ung să#i nc=id nasturii! ine, e aro, nu se face să /ori aro n aseenea /re?urări, dar n situaii e.ce/ionale, ăsuri e.ce/ionale %a ura urelor, sunte n Anglia, nu la %as Vegas, aa că dacă nu dis/une de un răgaz rezonabil ca să ne /regăti /entru un aseenea eenient, ei bine, nu dis/une i gata! Eu i soră#ea ne#a uitat iarăi una la alta! Pe ine #a /ufnit /ria r9sul care a containat fără nt9rziere /e toată luea! *u e.ce/i /ia tat tatei, dar nuai /entru tru o ree: nici niciod odată ată n#a fost fost n star staree să rezi rezist stee la un =o=ot =o=ot de r9s r9s i /9nă la ură s#a alăturat i el restului failiei! *9nd 'aggie a reuit ntr#un sf9rit să#i ină n fire, s#a ters la oc=i i a oftat din rărunc=i! Efectul neate/tatei sosiri a lui red a fost că toată luea se inea cu 9inile de burtă, iar red nu a /rice/ut niciodată otiul acestui =o=ot de r9s general! B
# 'A4* %EV5 #
Atunci, dacă nu ă căsătorii, de ce această cinăJ s/use ntr#un sf9rit tata! )u#i face gri?i, e.claă de ndată 'aggie adres9ndu#se /rietenului ei care#i dădea =aina ?os! Pentru /lăcerea de a ne regăsi n failie, a răs/uns eu! E un oti, a interenit 'ic=el, ai coun, deci ntru totul logic! (in /unct de edere statistic, reau să s/un! A fi /utut să face totul acasă, a re/licat tata! (a, dar n#a fi r9s at9t, arguentă 'aggie! Pot să#i /un o ntrebareJ *9nd #ai nt9lnit, aa era bogatăJ *9nd aea a/tes/rezece aniJ )u, ai t9rziu, c9nd ai dat iarăi unul unul /este celălalt! )ici la a/tes/rezece, nici la treizeci, niciodată, de altfel! )#aea nici ăcar cu ce să ia autobuzul de la gara unde # a dus s#o ate/t c9nd a dat iarăi unul /este celălalt, adăugă el g9nditor! Poate că nici nu #ar fi sunat n seara aceea, dacă ar fi aut n buzunar ai ult dec9t cele c9tea onede care#i răăseseră c9nd a cobor9t din tren la căderea no/ii! un, cred că a enit reea să ă ărturisesc cea, co/iii ei, iar /e tine, red, din oent ce nu faci ncă /arte din failie, a să te rog să /ăstrezi toate acestea /entru tine! *e ărturisireJ a ntrebat ntrebat eu! (acă ai taci i tu, a /utea să#i s/un! A nfruuseat un /ic circustanele n care /oestea noastră a lu luat at#o #o de la ca/ăt ca/ăt!! 'aa 'aa oas oastră tră nu i#a i#a făcut făcut din din nou nou a/ari a/ariia, ia, ca /rin /rin inune inune,, to/ită to/ită de iubire iubire du/ă ce i#a i#a dat dat seaa că era singurul bărbat bine /e care l#a nt9lnit n iaa ei, aa cu #a /oestit noi de c9tea ori! (e fie"are dată dată i luă orba din gură 'ic=el! (e acord, de fiecare dată! (e fa/t, c9nd aa oastră s#a ntors n ară, n#aea niciun loc unde să doară! Era singura /ersoană /e care o cunotea n ora! 'i#a căutat nue nu ele le n anua anuaru rull dint dintr# r#o o cabi cabină nă tele telefo foni nică! că! %a re reea ea aceea, internetul nu e.ista, aa aa că dăd dădea de ura BI
# $%T&'A (&) *%A)$% +TA)&E%( #
oa oaenil enilor or n fel felul ace acesta sta si si/lu lu!! %uea nu e /li /lină de (onoani, la *ro6don nu era dec9t doi! *elălalt, să tot fi aut reo a/tezeci de ani, era =oltei i fără co/ii! Vă nc=i/uii ii sur/riza ea c9nd i#a auzit ocea! Era la sf9ri ritul toanei i se lăs lăsase de?a un ger de#i #i ng=ea s9ngele n ene! 'i#a zis, i aintesc de /arcă ar fi fost ieri: -4a6, ai toate otiele să#i nc=izi telefonul n nas! (ar nu te ai ai a dec9 dec9tt /e tin tine i nu tiu tiu un unde de să ă du ducc3! *e răs/uns /oi să#i dai unei feei care#i zice: -)u te ai a dec9 dec9tt /e tine tineJ3 J3 A tiu tiutt /e loc loc că dest destin inul ul făcu făcuse se să ne rent9lni /entru totdeauna! A sărit n Austin#ul eu, da, nu ă uitai aa la ine, ainua aia care e /arcată n faa uii i care erge i#acu, idiotul de ecin, i #a dus s#o iau de la gară! E de crezut că iaa i#a dat dre/tate din oent ce, treizeci i cinci de ani ai t9rziu, a norocul să /a /art rt n sear seara a acea aceast sta a o /izz /izza a infe infectă ctă cu cei cei trei trei co/i co/iii inunai ai ei i cu un ne#ginerică! Toi l /riea intă ntr#o tăcere care friza reculegerea! Tata i drese ocea i adăugă: Poate că a enit reea să#l duc /e 'ic=el 'ic=el na/oi! (e ce să fi aut toate otiele să#i nc=izi telefonul n nasJ a ntrebat eu! Altă dată, draga ea, dacă nu te su/eri! 4ăscolirea aces acesto torr ain ainti tiri ri i#a i#a ceru cerutt cea cea efor efortt i, i, n sear seara a acea aceast sta, a, /refer să /ăstrez n inte un =o=ot de r9s zdraăn dec9t să ă duc la culcare negru de su/ărare! Atunci, n /ria /arte a /oetii oastre, c9nd aeai ntre a/tes/rezece i douăzeci de ani, ea te#a /ărăsitJ A zis altă dată, intereni 'aggie nainte să răs/undă tata! E.act, continuă 'ic=el! (ar totul e ult ai co/le. dec9t /are, adăugă el ridic9nd degetul! 'ic=el are obiceiul acesta de a ridica arătătorul, ca /entru a#i a# i stă stăil ilii g9 g9nd ndur uril ilee c9nd c9nd i se bu bulu luce cesc sc n inte inte!! (u (u/ă /ă c9tea secunde n care toi i inură res/iraia, el continuă! B;
# 'A4* %EV5 #
Hn realitate, tata i e./ria dorina de a nu ne s/une ai ulte n seara aceasta! 'ă g9ndesc că -altă dată3 ne lasă să crede că ar /utea să#i sc=ibe /ărerea tocai o altă dată! Price/useră i noi ideea, 'ic=el, 'ic=el, zise 'aggie! *u lucrurile i /ăreau clare, 'ic=el i /inse scaunul, i /use trenciul, ă sărută /e obraz, dădu fără lagă 9na cu red i o luă /e 'aggie n brae str9ng9nd#o foarte tare! Hn situ situa aii ii e.ce e.ce/i /ion onal ale, e, ăsu ăsuri ri e.ce e.ce/i /ion onal ale e i, i, de fa/t fa/t,, /rofită /rofită de această această bră brăia iare re ca să#i să#i o/tea o/tească scă la urec=e urec=e c9tea felicitări! Pentru ce ă feliciiJ urură urură sora ea! Pentru că nu te ării cu red, i răs/unse răs/unse 'ic=el! S Tatăl i fiul nu scoaseră o orbă /e druul de ntoarcere, cel /u /uin nu nai nain nte ca ain aina a să se o/re o/reas ască că n faa faa blocului lui 'ic=el! A/lec9ndu#se ca să#i desc=idă /ortiera, 4a6 l /rii intă i l ntrebă cu ultă duioie: )#o să le s/ui niic, nu#i aaJ nelegi, e de datoria ea să le /oestesc ntr#o bună zi! %a r9ndul lui, 'ic=el se uită la taică#său i răs/unse: Poi să dori linitit, tată, i ai ales fără să fii negru de su/ărare dei nu cred că ai cu să a?ungi la o aseenea culoare, o să erific totui 9ine la bibliotecă! (u/ă care l sărută /e obraz i cobor din Austin! Tata ate/tă să#l adă intrat n iobil i de#abia a/oi /orni aina!
B7
# $%T&'A (&) *%A)$% +TA)&E%( #
" Eleanor-Rigby !"tom#rie $%&', )e"4enham '#a ridicat de la asă, =otăr9tă fiind să#i las /e cei doi n intiitatea lor! red i 'aggie se izolaseră n bucătărie de reo zece inute! '#a dus să le s/un la reedere! red, cu un eret n 9nă, tergea nite /a=are! 'aggie, aezată /e bar, /icior /este /icior, fua o igară, d9nd fuul afară /e fereastra ntredesc=isă! Hi /ro/use să#i c=ee un ta.i! (ar de la ecken=a /9nă la ine acasă #ar fi costat o ică aere! &#a uluit i a /referat să ă ntorc cu trenul! 'ă g9ndea că ai /lecat cu tata, zise ea cu o flagrantă li/să de bună#credină! )u dori la elJ *red că aea c=ef să fie singur n seara asta i a/oi, trebuie să ă străduiesc să ă reobinuiesc cu iaa ea la %ondra! >i are dre/tate ai ai, intereni red /ocnind din ănui! ecken=a, *ro6don, cartierele ăstea de la /eriferie sunt ult /rea de/arte! +au ai degrabă Prirose Oill e ult /rea de/arte de /eriferia ea i /rea snob, i#o ntoarse 'aggie arunc9ndu#i ucul n a/a de s/ălat asele! Vă las să ă drăgălii, a oftat eu /un9ndu#i /un9ndu#i =aina! Pentru red a fi o /lăcere să te conducă /9nă la gară cu fruoasa lui aină! Ar /utea c=iar să te ducă /9nă la %ondra i să doară n fruosul lui Prirose Oill! '#a uitat ur9t la soră#ea! *u de reuea să aibă /e cinea fiind at9t de /uin aabilă, n ti/ ce eu, aabilitatea ntruc=i/ată, trăia un interinabil celibatJ G altă enigă Vrei să te duc cu aina, Elb6J /ro/use red /e c9nd /ăturea eretul! B8
# 'A4* %EV5 #
'aggie i#l sulse din 9ini i#l aruncă n coul co ul de rufe! $n ic sfat de soră, nuai 'ic=el i /oate acorda dre/tul tul de a#i st9lci /renuele, nu#i /lace defel c9nd altcinea o face! >i a/oi, sit neoia să ies la aer curat, o să ă /lib /uin cu ea! 'aggie 'aggie se duse duse la intrare, intrare, a/ucă un /uloer /uloer i ă trase s/re stradă n=ă9ndu#ă de bra! Trotuarele care luceau n luina /ortocalie a felinarelor erau ărginite de odeste case ictoriene, a?oritatea cu un sing singur ur eta? eta? i nici niciod odată ată cu ai ai u ult lt de două, două, de locu locuin ine e sociale din cărăidă cu faadele decre/ite sau, din loc n loc, de aidane! %a intersecie, cartierul /rindea din nou iaă! 'aggie l salută /e băc băcanul sirian care in inea desc=is non#st #sto/! Prăă răăllia lui arca frontiera străz răzii cu agazine, ai luinată! G s/ălătorie autoată era li/ită de dug=eana unui 9nzător de kebab, ura un restaurant indian la ale cărui ese nu ai stăteau dec9t doi clieni! Peste itrina unui fost ideoclub erau bătute nite sc9nduri aco/erite de afie, cele ai ulte dintre ele ru/te! )oa/tea i intra n dre/turi n ti/ ce noi ergea /e l9ngă grila?ele unui /arc! Hn cur9nd, aerul se i/regnă de irosul etalic al inelor i al /ietriului /lin de /ete! Pe c9nd ne a/ro/ia de gară, a oftat din nou! Vreo /robleăJ ă ntrebă 'aggie! 'aggie! (e ce ră9i cu el, nu faci niic altcea dec9t să te iei n gură cu el c9t e ziua de lungă! *e rost areJ +unt oente n care ă ntreb de unde#i scoi e./resiile *e rost ar aea să su/ort un ti/ dacă n#a /utea să ă iau n gură cu elM Hn cazul ăsta, /refer să ră9n singură! singură! A i/resia că nici nu faci faci altcea! Punct oc=it, /unct loitM (ar are ticăloasă ai eti să# i s/ui aa cea! %asă ăgulelile, te rog! P9nă una#alta, a dat c=i. cu tata n seara asta! B"
# $%T&'A (&) *%A)$% +TA)&E%( #
)u ne#a străduit cine tie ce cu gătitul i a r9s /e săturate! *e l#a a/ucat cu ăritiulJ Poate că are c=ef să aibă ne/oiJ i#a s/us eu! 'aggie se o/ri brusc i ă /unse cu arătătorul n /ie/t nainte de a nce/e să fredoneze:
;n6dan6de=, Di=i6mani6fre=, Di=i6mani6-om-are=, ;n6dan6de=. >i#i nc=eie c9ntecelul strig9nd: Hi /are rău, drăguă, /e tine a /icat ăgăreaa! Eu n# a niciun c=ef să fac co/ii! *u red sau n generalJ generalJ Ae ăcar răs/unsul la ntrebarea serii, aa era falită c9nd l#a nt9lnit din nou /e tata! Poate, dar seara a adus alte nelăuriri, a continuat eu! (a, n sf9rit, are scofală nu#i! 'aa i dăduse /a/ucii tatei c9nd erau tineri i s#a ntors la el cu coada ntre /icioare zece ani ai t9rziu! A i/resia că adeărul e ai co/le. co/le. de#at9t! Ar trebui să renuni la călătorii ca să te consacri ?urnalisului ?urnalisului de inestigaie sentientală! 'ă lasă rece că ă iei n zefleea! Eu i orbesc des/re tata tata i aa, aa, des/re des/re scrisoar scrisoarea ea aceea aceea ciudată ciudată /e care care a /ri riit#o, t#o, des/r es/ree zon zonele de ubră bră din ia iaa a lor, lor, des des/re /re inciunile /e care ni le#au /oestit! Tu n#ai c=ef să afli ai ulte des/re /ro/riii tăi /ăriniJ Te g9ndeti nuai la tineM Punct oc=it, /unct loit, dar are ticăloasă ai eti i tu să#i s/ui aa cea! P9nă una#alta, s/re deosebire de ceea ce crezi tu, fa/tul că aa aa n#a n#aea ea un sfan sfan coro corobo bore reaz ază ă acuz acuza aii iile le din din scrisoare! Pentru că toi calicii au renunat renunat nea/ărat la o aereJ 0
# 'A4* %EV5 #
Tu n#ai fost niciodată calică, /entru că /ărinii au aut ereu gri?ă de tine! )u rei tu, 4igb6, să lălăi /reună c9ntecelul ăsta care nu#i iese din inteJ 'aggie, ezina deasu/ra leagăn leagănul ului ui căreia căreia faili failia a /lină /lină de bunăo bunăoin ină ă s#a a/leca a/lecatt ntr ntrun una! a! (ar (ar /9nă /9nă un una# a#al alta ta,, care care dint dintre re noi noi două două are are o garsonieră la %ondra i care stă st ă ntr#un cartier de /eriferie, la o oră cu trenulJ *are bate luea c9t e anul de lung i care ră9ne aici să aibă gri?ă de 'ic=el i de tataJ )#a c=ef să ne certă, 'aggie! A rea nuai să ă a?ui a?ui să nele nelegg lucrur lucrurile ile!! +cris +crisoar oarea ea aceast aceasta a nu ne#a ne#a fost fost triisă fără rost! *=iar dacă tot ce se /oestete n ea sunt scorneli, e.istă fără nicio ndoială un oti n s/atele ei! *ine ne#a scris i de ceJ *ine i6a scrisM scrisM Hi aintesc că n#ar fi trebuit nici ăcar să#i /oeneti des/re r9ndurile acestea! >i dacă autorul ă cunotea destul ca să tie că totui a s#o facJ >i dacă a ncercat c=iar să ă incite să i le arătJ Ai dre/tate, nici că ar fi /utut să se descurce ai bine! ine, sit n ocea ta un fel de ic strigăt de a?utor, aa că, de acord, n#ai dec9t să#l inii /e tata ntr#una din zilele urătoare să 9ncai /e undea /e l9ngă *=elsea! G să bobăne, dar o să fie fericit să aibă un /rete.t ca să#i scoată aina! Hncearcă să alegi un loc nu de/arte de o /arcare, refuză s#o lase /e 9inile oricui! )u ai s/une niic, ă /ufnete r9sul nuai c9nd ă g9ndesc la c=estia asta asta!! A o dub ubllur ură ă de la c=e c=eile ile lui ui,, o să ă duc să# să#i scotocesc /rin casă de ndată ce calea o să fie liberă! )u#i /lăcea ideea de a#i ani/ula tatăl, dar, n li/sa unui alt /lan, a acce/tat /ro/unerea surorii ele! Fara era /ustie! %a ora aceea, n afară de noi, nieni nu ai ate ate/t /ta a tren trenul ul!! Pan Panoul ind indica ica sosi osirea rea iine inentă a +out=eastern n direcia Gr/ington! Trebuia să sc=ib linia la role6 ca s#o iau /e cea ns/re Victoria +tation, a/oi să sar ntr#un autobuz care aea să ă lase la zece inute de ers /e ?os de garsoniera ea! 1
# $%T&'A (&) *%A)$% +TA)&E%( #
>tii la ce isez eu c=iar n cli/a de#acuJ #a ntrebat 'aggie! +ă ă urc n trenul acesta cu soră#ea, să ă duc să dor acasă la ea la %ondra! '#a băga n cearafurile tale i a /ălărăgi c9t e noa/tea de lungă! >i ie i#ar /lăcea ult, dar ar trebui să n#ai /e nieni Trenul de /eriferie i făcu a/ariia la ca/ătul /eronului, roile roile i sc9r9i sc9r9iră ră c9nd c9nd fr9nă! fr9nă! $ile $ile se desc= desc=ise iseră ră fără fără ca niciun /asager să coboare! $n uierat uierat lung anună /lecarea! (u#te, 4igb6, o să#l /ierzi, continuă continuă 'aggie! A sc=ibat o /riire co/lice i #a urcat n agon! S red o ate/ta /e 'aggie n /at! %a teleizor se dădea un e/is e/isod od ec= ec=ii din din 2alty Toers. $orul lui o=n *leese le ninse tăcerea i /e a9ndoi i /ufni ntr#un sf9rit r9sul la guguăniile guguăniile unui lord absurd! (acă nu rei să te ării cu ine, te#ar bate totui g9ndul să te ui la Prirose OillJ ntrebă red! Te rog eu fruos, nu face /e i/ocritul, dacă ai fi ăzut ce faă ai făcut c9nd tata a /oenit de căsătorieM c ăsătorieM %#ai linitit foarte re/ede n /riina /riina aceasta! Tata i 'ic=el sunt aici, la %ondra a fi /rea de/arte ca să a gri?ă de ei! rate#tău e adult, taică#tău i#a trăit iaa, c9nd ai să te =otărăti s#o trăieti i tu /e#a ta /e de/linJ 'aggie 'aggie a/ucă a/ucă teleco telecoan anda da i o/ri o/ri telei teleizor zorul! ul! Hi scoase scoase tricoul, se urcă /este red i l /rii lung! (e ce te uii aa la ineJ o ntrebă ntrebă el! Pentru că sunte /reună de doi ani i i se nt9 nt9/ /lă lă să ă g9 g9nd ndes escc că nu tiu tiu nii niicc des/ des/re re iaa iaa,, des/re failia ta, des/re care nu orbeti orbe ti niciodată i cu care nu i#ai i#ai făcu făcutt nici niciod odat ată ă cuno cunot tin ină ă!! Tu tii tii a/ro a/roa/ a/ee tot tot des/ des/re re ine ine i i cun cunoti oti /e#a /e#aii ei! ei! Oabar abar n#a n#a un unde de ai crescut, unde ai făcut facultatea, dacă ai făcut facultate 2
# 'A4* %EV5 #
)u tii niic /entru că nu#i /ui niciodată nicio ntrebare! )u#i adeărat, eti ntotdeauna eazi c9nd te ntreb des/re trecutul tău! Price/i i tu, zise el sărut9nd#o /e s9ni, că un bărbat /oate să aibă alte g9nduri n ca/ dec9t să#i /oestească iaa lui, dar /entru că insiti, #a născut la %ondra n ură cu treizeci i nouă de ani Fura i cobor s/re /9ntecele ei +ă nu cua să ai scoi o orbă, i o/ti ea!
B
# $%T&'A (&) *%A)$% +TA)&E%( #
# $ei%& !"tom#rie &/0%, )altimore %una i reărsa strălucirea argintie /este lucarne, luina ei /ieziă dezăluia fulgii de /raf care /luteau /rin aer! 'a6 dorea ad9nc, cutele cearafurilor răăite i se li/eau de curb curbel elee tru/ tru/ul ului ui!! Aeza Aezată tă /e ?os ?os l9ngă l9ngă /at, /at, +all +all6# 6#An Anne ne o obsera, scrut9ndu#i res/iraia! Hn cli/a aceea, s#o /riească /e 'a6 dorind era singurul lucru care conta /entru ea! *a i cu niic altcea nu ai e.ista /e lue, uniersul ntreg era reinut n loftul acesta! G oră ai deree, edenii ale trec trecut utul ului ui o scos scoses eseră eră din din ise isele le sale sale!! *=i/ *=i/ur urii fai faili liar are, e, /ietrite i golite de orice e./resie, o ?udecau! +tătea /e un scaun /us n i?locul unei estrade, fulgerată de /riirile lor! elul ei de#a fi era rodul unei adolescene n care năase totul fără să#i fi fost reodată /redat cea! E oare cu /utină ca două cor/uri distruse să se indece atunci c9nd se nt9lnesc, iar durerea a două fiine se scade ori se adunăJ se ntreba ea! *9t e ceasulJ bobăni 'a6! Patru diineaa, /oate că /uin ai ai ult! %a ce te g9ndetiJ %a noi! >i sunt g9nduri bune bune sau g9nduri releJ *ulcă#te la loc! )u c9tă ree o să stai să te =olbezi la ine! ine! +all6#Anne se duse să#i /ună cizele i#i luă geaca de /e s/ătarul unui scaun! )u#i /lace c9nd /leci /leci noa/tea cu otocicleta! )#ai de ce să#i faci gri?i, a să fiu /rudentă! /rudentă! *=iar c#ar fi o noutate! 'ai stai, a să s ă fac c9te#un ceai, insistă 'a6!
# 'A4* %EV5 #
+e ridică, trăg9nd de cearaf ca să se aco/ere, i străbătu ncă/ ncă/ere erea! a! Pe o ăsuă ăsuă i/ro i/roiza izată tă aezat aezată ă l9ngă l9ngă un lig ig= =ean ean, un reo reou u /e ga gaz, z, c9te 9tea farf farfur urii ii,, nite ite /a=a a=are dis/ar dis/arate ate i două două ceti ceti din /orelan /orelan erau erau toată toată bucătă bucătăria ria!! 'a6 /use fierbătorul n c=iuetă, i scoase ca/acul i răsuci robinetul! A/oi căută cutia cu ceai ntr#un fost dulă/ior de edicaente, se ridică /e 9rful /icioarelor ca să ia două /liculee %i/ton, două cuburi de za=ăr dintr#o oală de lut, a/rinse un c=ibrit i reglă flacăra albăstruie a reoului! +ă nu cua să ă a?uiM Ate/t să ăd dacă ai să reueti nuai c#o 9nă, răs/unse +all6#Anne +all6#Anne cu un z9bet zefleitor /e buze! 'a6 ridică din ueri i lăsă cearaful să cadă! Ai fi drăguă dacă l#ai /une la loc /e /at, nu#i /lace să să dor n /raf! Turnă ceaiul, i ntinse o ceacă lui +all6#Anne, +all6#Anne, o luă /e#a ei i se ntoarse să se aeze cu /icioarele ncruciate ?os /e saltea! Au enit initaiile, i ărturisi ntr#un sf9rit +all6# Anne! *9ndJ &eri du/ă#asă, a trecut /e la /otă ca să iau cores/ondena! >i n#ai crezut că#i necesar să#i s/ui i ie ai deree! +eara a fost eselă, i#a fost teaă că n#ai să te ai g9ndeti la niic altcea! )u#i /lac ti/ii ătia cu care ne nt9lni, discuiile lor /olitice ieftine ă /lictisesc, felul n care /retind că or să sc=ibe luea, dei i /etrec cea ai are /arte a ti/ului fu9nd ?oint#uri! Aa că#i /are rău să te dezaăgesc, dar asa asa de#as de#asea eară ră nu i s#a s#a /ărut /ărut cine cine tie tie ce ese eselă! lă! 'i le arăi i ieJ +all6#Anne scoase din buzunar două /licuri i le aruncă /e /at cu ne/ăsare! 'a6 l desc=ise /e acela care#i era destinat! Hi trecu degetul /este bristol, adiră relieful caracterelor I
# $%T&'A (&) *%A)$% +TA)&E%( #
tanate i se o/ri la dată! Petrecerea aea să aibă loc /este două să/tă9ni! H/odobite cu cele ai fruoase bi?uterii, feeile urau să /oarte inute e.traagante, bărbaii aeau să fie brăcai la fel de grotesc, iar c9ia oi arăgoi, refuz9nd să intre#n ?oc, aeau să se uluească doar cu un soking i o si/lă ăscuă care să le aco/ere faa! Hn iaa ea n#a fost aa de nc9ntată la ideea de a erge la un bal ascat, r9n?i 'a6! 'ă uit la tine i ă tot inunez! 'ă g9ndea că, ăz9nd initaiile, o să te a/uce frica! Ei bine, nu, gata de#acu! )u du/ă ce #a ntors n casa lor! *9nd a /lecat, i#a dat seaa c9t de greu i#a fost fost să fiu fiu din din nou nou acol acolo! o! >i i#a i#a ?u ?ura ratt să nu nu# #ii ai ai fie fie niciodată frică de ei! 'a6 (u#te de te /libă /rin noa/te sau bagă#te din nou n /at l9ngă ine, dar =otărăte#te! +all6#Anne luă cearaful de /e ?os i#l /use /este 'a6! +e dezbrăcă n grabă i se ntinse l9ngă ea, z9bind din nou! Acua ce ai eJ ntrebă 'a6! )iic! Hi /lace c9nd eti aa de /ornită! /ornită! Vreau să tii un lucru care nu ă /riete dec9t /e ine, dar insist ca tu să fii la curent! )#o să ă las niciodată ie n 9inile lor! *e s/ui tu acoloJ Ai neles foarte bine! Viaa e ult /rea scurtă ca s#o /oără cu tristei su/erflue! 'a6, uită#te n oc=ii ei! *red că te neli aarnic! +ă nu te g9ndeti dec9t la răzbunare ar nsena să le acorzi /rea ultă i/ortană! Trebuie doar să luă na/oi ce nu erită! +all6#Anne tia la ce se referea! Vorbea des/re /ro/riul ei ediu, des/re oaenii aceia cărora iaa le dăduse totul! Aceia care, datorită rangului lor, se seresc acolo unde alii cer, se desfată acolo unde alii s/eră! Aceste clanuri, ai căror ebri, siguri de su/erioritatea lor, nutresc nuai dis/re ;
# 'A4* %EV5 #
ca să suscite ncă i ai ultă inidie i adiraie! *e /oate fi ai aliios dec9t să res/ingi ca să seduci i să st9rneti dorinaJ *a să nu le ai seene i sc=ibase ea iaa, cartierul, look#ul, a?ung9nd să#i sacrifice /9nă i fruosul /ăr c9nd ado/tă o tunsoare băieească! Vreurile aeau un iz de libertate, +all6#Anne se lăsase de brăiat băieii ca să brăieze c9tea cauze nobile! Patria ei care se lăuda că era era cea cea a libe libertă rtăi ilo lorr /rac /racti tica case se scla sclai ia, a, cărei căreia a i ur ura ase se segregarea, i, dei trecuseră ais/rezece ani de la /roul /roulgar garea ea legilo legilorr din 1";, 1";, ental entalită ităile ile nu eolua eoluaseră seră defel! (u/ă negri, enise r9ndul feeilor să se bată /entru dre/turile lor, iar lu/ta lor aea să fie de lungă durată! +all6# Anne An ne i 'a6, 'a6, anga anga?a ?ate te ale ale un unui ui are are coti cotidi dian an,, erau erau nite nite soldai odel! (ocuentariste, a?unseseră /e cea ai naltă trea/tă ierar=ică /entru nite feei care lucrau n ediul acela! (ar dacă nu erau dec9t nite docuentariste, /lătite ca atare, de ce scriau oare cele ai ulte dintre articolele /e care care nite nite bărb bărbai ai arog arogan ani i se u ulu lue eau au să le cite citeas ască că nainte de a le senaJ 'a6 era cea ai nzestrată dintre ele două! Aea darul de a irosi subiectele care deran?au! (intre acelea care răsturnau /riilegiile, denunau ncetineala de care dădea doadă /uterea n a/licarea reforelor /roise! *u două luni ai deree, se ocu/ase de lobb6#urile care itu ituia iau u c9i c9ia a sena senato tori ri /ent /entru ru a le doo dooli li a9n a9ntu turi rile le n /roulgarea unor legi /otria coru/iei sau a to.icităii de care, /entru a#i ări c9tigurile, industriilor nici că le /ăsa, /otria coerului cu are ai /rofitabil dec9t col colar ariz izar area ea co/i co/iil ilor or din din fai faili liil ilee defa defao ori riza zate te,, /o /otr tri ia a refo refor rei ei un uneei ?u ?usstii tiiii care are nu ai era ?usti ustiie dec9 dec9tt cu nuele! Hn ti/ul ei liber, făcuse o rearcabilă anc=etă, duc9ndu#se ntr#un ora n care o co/anie inieră /olua cu ne/ăs ne/ăsar aree reze rezer ror orul ul de a/ă, a/ă, dee deers rs9n 9nd d cu neru neruin inar aree /lub /lub i nitra nitratt n izoru izorull care care l alie alienta nta!! (irect (irectori oriii tiau, tiau, consil consiliul iul de adin adinist istrai raiee tia, tia, /ria /riarul rul tia, tia, guern guernato atorul rul tia i el, dar toi erau acionari sau beneficiau de faorurile ntre/rinderii cu /ricina! 'a6 adunase o grăadă de doezi 7
# $%T&'A (&) *%A)$% +TA)&E%( #
des/re des/re fa/tel fa/telee res/ec res/ecti tie, e, cauzel cauzelee lor, lor, consec consecinel inelee asu/ra asu/ra sănătăii /o/ulaiei, des/re abaterile de la cele ai eidente reguli de sigurană, des/re coru/ia generală care cangrena /erson /ersonali alităi tăile le oraul oraului ui i ale statul statului! ui! (ar, (ar, du/ă ce citise citise articolul, redactorul#ef o rugase ca, /e iitor, să se liiteze la ceea ce i cerea ziarul să cerceteze! Hi aruncase dosarul la gunoi i o rugase să#i aducă o cafea, fără să s ă uite za=ărul! 'a6 i ng=iise lacriile, refuz9nd să se su/ună! +/re deosebire de ce s/une /roerbul, răzbunarea se saurează la cald! 4ece nu ai /rezintă niciun interes, i s/usese +all6# Anne An ne /e c9nd c9nd o cons consol ola a ntr ntr#o #o seară seară!! Hntr Hntr#o #o sear seară ă de la sf9ritul /riăerii, c9nd, ntr#un restaurant italian ieftin, se născuse /roiectul care aea să le sc=ibe cursul ieii! Vo nfiina un ziar de inestigaie inestiga ie care nu a cunoate nicio cenzură, n care toate adeărurile or fi bune de scris, zisese +all6#Anne ca să audă toată luea! >i cu /rietenii care cinau n co/ania lor nu dăduseră cine tie ce atenie orbelor sale, 'a6, /ilită bine, nu ezitase să se suie /e asă ca să obină tăcerea scontată! 4edactoarele or fi e.clusi feei, adăugase ea ridic9ndu#i /a=arul! +tir/ea asculină nu a /utea accede la alte funcii n afara acelora de secretar, rece/ionist sau, n cel ai bun caz, docuentarist! *eea ce ar nsena să ntreine răul /e care re să#l cobate, i se /otriise +all6#Anne! Va trebui să anga?ă oaenii oaenii du/ă co/etenele co/etenele lor i fără /re?udecă /re?udecăii legate legate de se., culoarea /ielii sau religie! Ai dre/tate, a /utea c=iar să#i /ro/une lui +a6 (ais r! să /artici/e la consiliul de adinistraie! >i n restaurantul acela, ncon?urate de o gacă de aici la fel de /ilii, au nce/ut ele să sc=ieze /lanurile /roiectului lor! Hn /riă instană, /e faa de asă din =9rtie, /e cele ale sălii de redacie! 4=onda, cea ai are din gacă, des/re care are se zon zonea ea că u ubl blas asee cu cei de la lac lack k Pan Pant=er t=erss nainte de a se cuini, lucra ca a?utor de contabil la Procter U Fab Fable le!! Hi Hi /u /use se e./e e./eri rien ena a n folo folosu sull /roi /roiec ectu tulu luii i se 8
# 'A4* %EV5 #
a/uc a/ucă ă să stab tabilea ileasc scă ă baze bazele le unui con cont de rezul ezulta tatt /atri trionial! Hntoci o listă cu /osturile ce trebuiau asig asigur urate ate,, o gr grilă ilă de sala salari rii, i, esti estiă ă bu buge gete tele le nece necesa sare re n aterie de c=irie, consuabile i c=eltuielile de inestigaii! ăgădui că aea să afle c9t ai re/ede cu /utină c9t costau =9rtia, ti/ografia, trans/ortul i ar?a /e care trebuia să le#o acorde distribuitorilor i 9nzătorilor! Pentru sericiile aduse, era clar că ura să ca/ete /ostul de director financiar! Hn i/oteza că o să reuii să str9ngei ca/italul necesar, lucru ucru de care are ă nd ndoie oiesc, sc, nien ienii n#o să rea rea să ă ti/ărească ti/ărească fiuica, fiuica, le aruncă aruncă eit=, eit=, i cu at9t ai /uin s#o 9ndă! G gazetă de scandal, redactată de feei, i se /are că suntei tare o/tiiste! eit= era flăcău nalt, zdraăn c9t un urs, cu o utră /ătrăoasă, o falcă /roeinentă i nite oc=i de un albastru ard ardent! ent! +all all6# 6#A Anne l gă găssise ise bărb bărba at bine ine i flir flirta tasse cu el c9tea să/tă9ni! *a să i se strecoare n /at, eit= i#ar fi adus i luna de /e cer! Hn s/atele acestei cara/ace robuste se ascundea un aant docil cu 9ini bl9nde, aa aa cu i /lăceau ei! (ar oric9t de buni aani or fi fost ei, +all6# Anne nu se lega sufletet tetee de băr bărbai, astfel că as ase să/tă9ni i fuseseră de a?uns ca să i se ia de zbenguielile lor! %ui 'a6 i se scurgeau oc=ii du/ă eit=, lucru care nu#i scă/ase lui +all6#Anne! 4ialitatea aceasta ar fi /utut să le aenine /rietenia, dar i se nt9/la să se ntrebe dacă nu cua l /ărăsise tocai ca să i#l lase lui 'a6! -Ni#l fac cadou3, /roclaase ea c9nd se ntorsese acasă n diineaa c9nd i s/usese adio! 'a6 nu oia să#l aibă du/ă +all6#Anne, dar ace aceast asta o cert certas ase! e! -&a /lăc lăcerea erea de#ac e#acol olo o de un und de se găsete i ai ales c9nd se iete! G să te g9ndeti tu du/ă aceea! *rede#ă, cei care fac e.act /e dos sunt la fel de /licticoi /e c9t de ult se /lictisesc3, conc=ise ea /e c9nd se ducea să facă un du! %a r9ndul ei, 'a6 trăsese concluzia că nieni nu se dezbară de /ro/ria#i arogană, c=iar i atunci c9nd se auto/roclaă rebel! "
# $%T&'A (&) *%A)$% +TA)&E%( #
(in (in oe oent ntul ul acel acela, a, de fiec fiecar aree dată dată c9nd c9nd /ri /riir irea ea i#o i#o nt9lnea /e aceea a lui eit=, se o/unea tulburării /e care o siea la g9ndul zbenguielilor des/re care i /oestise uneori +all6#Anne! Totui, n seara aceea, l re/ezise cu o rearcă usturătoare! G să găsi noi ca/italul i c9nd ai să ne citeti ziarul, cu curul n fotoliul tău, ai să faci ai /uin /e dete/tul! raza i făcuse /e toi cei de faă să r9n?ească! )ieni nu se aenturase ncă să uilească aa 9ndree de bărbat n /ubl /u blic ic!! *el *el ai ai tare tare se iră iră +all +all6# 6#An Anne ne!! +/re +/re sur/ sur/ri riza za generală, eit= se ridicase, dăduse ocol esei ca să se a/lece /este uărul lui 'a6 i#i ceru iertare! Poi să contezi /e ine i să ă nueri /rintre /riii abonai! T9/lar de eserie, eit= aea un salariu odest care#i /eritea să#i satisfacă neoile, dar niic ai ult dec9t stri strict ctul ul nece necesa sar! r! Hi Hi 9r 9r 9na 9na n bu buzu zuna naru rull de la blug blugi, i, scoase o =9rtie de zece dolari, ceea ce n 1"80 re/rezenta o suă fruuică, /e care i#o /use n faă! -*a să cu/ăr nit nitee aci aciun unii la ziar ziarul ul ost ostru ru3, 3, adăug adăugas asee el! el! >i iei ieise se din din restaurant sub /riirile uluite ale gătii de /rieteni! Priiri de care nici că#i /ăsase lui 'a6 c9nd alergă du/ă el, cu cei zece dolari n 9nă! Hi strigase nuele /e stradă! strad ă! Pentru că tu ai i/resia că /oi deeni acionar cu ătiaJ (e#abia dacă i /oi oferi /riele nuere! Atunci, consideră#i un aans aans la abonaent! abonaent! eit eit= = i i ăzu ăzuse se de dru ru ul lui ui!! 'a6 l /ri /riis isee cu cu se nde/ărtea nde/ărtează ză i a/oi se ntorsese ntorsese la restaurant, restaurant, ai =otăr9tă ca niciodată! Aea să le doedească tuturor de ce era ea n stare! %ucru ncă i ai i/ortant, aea să#i doedească ei nsei! +all6#Anne era nsufleită de aceleai intenii i, c=iar dacă dacă oti otie ele le i erau erau dife diferi rite te,, dest destin inele ele lor lor erau erau de#a de#acu cu legat egate! e! %e ră ră9nea 9nea de str9 str9n ns un ca/i a/ital tal sufi sufici cien entt ca să scoată un ziar a cărui a/ariie n#o dorea niciun bogăta din stat! Hn seara aceea, nici una, nici cealaltă nu i#ar fi /utut I0
# 'A4* %EV5 #
n niciun c=i/ iagina că soarta aea să le ngăduie să#i concretizeze /roiectul doar cu /reul unei fărădelegi! 'a6 i alungă din inte aintirea acelei no/i de beie c9nd c9nd nce nce/u /use se totu totul! l! Hi Hi tras trasee cear ceara afu full /est /estee u uer erii i se ntoarse cu s/atele! +all6#Anne i /use braul n ?urul ei i nc=ise oc=ii!
I1
# $%T&'A (&) *%A)$% +TA)&E%( #
' Eleanor-Rigby !"tom#rie $%&', Croydon 'aggie răsuci c=eia i constată că broasca era descuiată! Priul =o /us /e ter/eleală ar fi intrat ai re/ede dec9t ea! (e c9te ori nu#l rugase ea /e tatăl tăl nostru să# să#i ncuie teeinic ua c9nd /lecaJ (ar, inariabil, el i răs/undea că locuia acolo dintotdeauna i că nieni nu#i furase niciodată niic! Hi agăă /ardesiul n cuier i /ătrunse /e =ol! )#aea rost să caute /rin bucătărie, aa n#ar fi ascuns n eci de eci cea, orice, n ncă/erea care#i /lăcea cel ai ult tatălui ei! %enea i s/unea că /artida n#aea să fie uoară i că ar face ai bine să se lase /ăgubaă: la ce bun să#i /iardă reea cu nite inestigaii care n#aeau niciun sensJ *u intea rătăcindu#i de la una la alta, se g9ndi la doritor, la baie, la dressing dressing @ aea să#ncea/ă să#ncea/ă cu dressing dressingul, ul, /oate că ura să desc desco/ o/er eree reo reo tra/ tra/ă ă sau sau un fund fund du dubl blu, u, se g9ndi 9ndi i că, că, atunci c9nd a /leca, ar trebui să lase ncuietoarea aa cu o găsise dacă nu oia ca el să tie că i se furiase n casă! Gricu, aea s#o bată uor /e uăr n felul lui bineoitor s/un9ndu#i: -'aggie, tu ezi răul /este tot3! t ot3! >i c9nd, tocai, o 9nă i se /use /e uăr, ea scoase un urlet i se răsuci! Tata o /riea, cu oc=ii =olbai! *e faci aici, de ce nu ai sunatJ o ntrebă ntrebă el, irat! Eu se b9lb9i ea! TuJ *redea că iei asa cu Elb6! Elb6! Aa credea i eu i, de altfel, aa ar fi trebuit, dar Ausstin# Au tin#ul ul a făcu făcutt fie fie i a refu refuza zatt să /orn /ornea easc scă! ă! G să fie fie neoie să ă duc să ăd ce nu#i n regulă sub ca/ota lui! Ar fi /utut totui să ă aertizeze i /e ine, bobăni 'aggie! I2
# 'A4* %EV5 #
*ine, Austin#ul euJ Elb6M Ai fi rut să te aertizeze că a aina n /anăJ r9se el din toată inia! &a nu#i ai căuta tot ti/ul nod n /a/ură soră#tii, nu#i /lace deloc c9nd ă dondănii! (e reo treizeci de ani tot ate/t oentul c9nd o să ă =otăr9i n sf9rit să deenii feei n toată firea! >i să fii sigură că la fel i s/un i ei de fiecare dată c9nd ea *9nd ea ceJ )iic oftă tata! >i acua, i zici i ie ce faci tu aiciJ Eu eu căuta nite =9rtii! Vino, =ai să discută n bucătărie, oia să#i fac un sandici i ezi tu că, /9nă la ură, ziua asta care o luase razna nce/e s#o ia /e druul cel bun din oent ce tot o să ăn9 ăn9nc nc cu un una a dint dintre re fiic fiicel elee ele ele!! (e altf altfel el,, fă#i fă#i i ie ie /lăcerea de a nu#i s/une niic soră#tii, e n stare să#i nc=i/uie că a init#o n legătură cu aina ca să te ăd n locul ei i atunci atunci re/etă tata ridic9nd braele n sus de /arcă taanul aea să i se /răbuească n ca/, o să ae draa să/tă9nii! (esc=ise ua frigiderului, scoase cele de trebuină ca să /regătească cea care să seene a /r9nz i o rugă /e 'aggie să /ună asa! Aa, ce#ai /ăit, draga eaJ (acă ai neoie de nite bani, trebuie să#i s/ui! Hi bate 9ntul /rin buzunareJ )iic, n#a /ăit niic, aea neoie doar să găsesc o co/ie du/ă un certificat de natere! +e ntrebă cu de#i enise n inte o aseenea inciună! A, aM e.claă tata, cu faa strălucindu#i de de bucurie! A, a, ceJ ntrebă 'aggie cu un ton cal! cal! Păi să ne g9ndi, ii să caui un act de natere fără ca trebuoara să sufere a9nare! Probabil că ai calculat că a să /lec de la restaurantul unde trebuia să iau /r9nzul cu Elb6 /e la două i ?uătate, că ai estiat ti/ul /e care ura să#l /etrec /e dru cu /ăcătoasele astea de IB
# $%T&'A (&) *%A)$% +TA)&E%( #
abuteia?e! *u toate iliardele /e care /oliticienii notri le aruncă n 9nt de zeci de ani ncoace, să nu găsească ei i?locul de a le da de ca/ăt /robleelor de circulaie n seco secolu lull al WW WW&# &#le leaM aM &#a &#a băga băga /e toi toi neis/ eis/ră răi ii iii ăti ătia a n oa?! Tată, tii că totui ca bai c9/ii! a nu, nu bat c9/ii c9/ii deloc, i re/et /unctul de edere! Pe scurt, nu sc=iba subiectul! Prin urare, ai a?uns la concluzia că n#a să a?ung acasă nainte de ora /atru i că o să fie /rea t9rziu i de#aia ai i enit! 'aggie, care nu nelegea o iotă din raionaentul tatălui nostru, =otăr să nu zică niic! A, aM nu se lăsa el! *u coatele /e asă, ea i luă ca/ul n 9ini! $neori, c9nd discut cu tine, a i/resia că #a tele/ortat ntr#un e/isod din 'ont=6 P6t=on, s/use ea! *e să#i /oestesc, draga ea, dacă s/erai să#i zici una s#o in inte, n#ai nierit#o, o iau ca /e un co/lient! >i dacă tu crezi că n#a /rice/ut ce caui, i#e ilă de tine! Pri Priăr ăria ia se#n se#nc= c=id idee la ora ora /atr /atru, u, nu# u#ii aaJ aaJ adău adăugă gă tata tata făc9ndu#i cu oc=iul! Tot ce se /oate, dar ce#ai rea tu să ă duc să fac la /riărieJ +ă fie cu s/ui tu, să zice că i redecorezi a/ar a/arta tae ent ntul ul i că eti eti aa aa de feri ferici cită tă cu ia iaa a ta, ta, at9t at9t de recunoscătoare că ai ăzut luina zilei, nc9t rei să#i agăi cert certif ific icat atul ul de nate natere re n sufr sufrag ager erie ie!! %ogi %ogicM cM ine ine,, ga gata ta cu glua, ai dre/tate, a fost nende9natic c9nd a /oenit de nuntă de faă cu frate#tău i soră#ta, iartă#ă, dar acu că sunte singuri, /oi să i#o s/ui! Pentru că n /riul r9nd la ine ai enit ereu să s/ui ce ai /e suflet, nu#i aaJ (ar n#a niciun c=ef să ă ărit, nici nu i#a trecut /rin inte aa cea, i ?ur, tată, scoate#i ideea asta din ca/! Tata o obseră cu circus/ecie /e fiică#sa i#i /use n faă farfuria cu sandiciuri /e care o /regătise! 'ăn9ncă, te#ai gălbe?it gălbe?it rău n ultia ree! ree! I
# 'A4* %EV5 #
'aggie 'aggie nici nu ncercă ncercă să zică zică cea cea i ucă ucă din /9ine! /9ine! Tata n#o scă/a din oc=i, dar tăcerea i era era de nendurat! (e ce e aa de urgent să /ui 9na /e actul actul de natereJ anca i cere să#i /un dosarul la /unct, născoci ea! Ai cerut un /ruutJ Vezi Vezi că nu #a nelat, tot ai a fler c9nd e orba de fetele ele! (acă ai neoie de bani, de ce n#ai enit să#i ceriJ ăncile iau i /ielea de /e tine cu dob9nzile lor, dar c9nd se /une /roblea să ne /lătească ce le /ruută noi, ca /rin inune, banii nu ai au nicio aloareM Pentru că tu#i /ruui bani băncii taleJ ntrebă 'aggie, s/er9nd că dăduse de ura a ceea ce /utea să subziste din /resu/usa aere a aei noastre! Entuziasul i se dezuflă c9nd tata /reciză că orbea des/re contul lui de econoii /entru la /ensie! *9tea ii de lire sterline i care nu#i aduceau niciun beneficiu, clarifică el cu un oftat! >i de ce rei să faci un /ruutJ /ruutJ Ai datoriiJ Tată, las#o#ncolo, a rut doar să negociez un ic oerdraft, doar at9t! (ar tii cu e sisteul, /entru o niica toată i se cer tone de =9roage! (e altfel, ai reo idee /e unde i le /unea aa /e ale eiJ 'ai ult dec9t o idee, n casa asta nuai eu #a ocu/at ereu de =9rogăraie! 'aică#ta ura s#o facă! 'ă duc să caut ce#i trebuie! )u te deran?a, s/une#i nuai unde sunt sunt i N9r9itul soneriei /use ca/ăt discuiei! Tata se ntrebă cine /utea să fie, nu ate/ta /e nieni, iar /otaul enea ereu diineaa! +e duse să desc=idă i ă găsi /e /alier! Ai enit /9nă aiciJ zise el ?enat! ?enat! (u/ă cu /oi edea! A trecut /e la ziar i a făcut rost de o aină de /ruut! 4ău se ai circulăM >tiu, tocai asta i s/unea s/unea i eu soră#tii! 'aggie e aiciJ
II
# $%T&'A (&) *%A)$% +TA)&E%( #
(a, dar să nu cua să crezi că a născocit /ana ainiiM &aginează#i, o/ti el, că a enit /e furi, s/er9nd că n#a să fiu aici, ca să *a să ceJ a ntrebat eu, ncordată! ncordată! (acă nu #ai fi ntreru/t, tocai i#a fi s/us! *a să caute nite docuente, rea să facă un /ruut la bancă! +oră#ta e o 9nă s/artă! 'ag aggi giee a/ă a/ăru /e =ol i# i#ii aru run ncă o /ri /riire ire /lin /lină ă de re/rouri! Hnainte să scoi reo orbă /e care o s#a?ungi s#o regrei, ai face bine să#i erifici obilul, i#a lăsat zece esa?e! 'aggie se ntoarse n bucătărie i#i băgă 9na n geantă! iP=one#u #ull era /us /e sileni nios i /utu să constate că ncercase de nenuărate ori s#o aertizez că c ă druul nu era liber! Tuna i fulgera /otria Austin#ului, dar a trebui să#l binecu9ntez /entru această dublă sur/riză! )#ar ai li/si dec9t să ină i 'ic=el! G să ă uit să ăd ce i#a ai ră răas /rin /rin fri frigi gid der, er, dac# ac#a fi tiu tiut, t, #a fi dus i eu la cu/ cu/ăr ărăt ătur uri, i, zise zise tata tata,, uura uuratt că nu nu#l #l bănu bănuie iesc sc de reo reo loitură /e la s/ate! '#a aezat la asă i a ncercat s#o iau la ntrebări /e 'agg 'aggie ie care care,, dint dintr# r#o o /ri /riir ire, e, i i dădu dădu de ne nele less că tată tatăll nostru nu bănuia niic! *9nd el dis/ăru, 'aggie i luă din nou obilul i, r9n?ind, se uită intă la ecran! )#a isat, 4igb6, c=iar i#ai dat esa? cu ;#ort 1ission 3 de trei ori! (e fa/t, tu nu te uii la teleizor, tu#l ăn9nci /e /9ineM Tata i făcu din nou a/ariia, cu un docuent docuent n 9nă! %a dre/t orbind, nu e c=iar certificatul t ău de natere, ci un e.tras al arborelui nostru genealogic, alidat de un notar oronM anc=erul tău ar trebui să fie uluit! A n=ăat docuentul naintea lui 'aggie! &a te uită, ciudată c=estie, a zis eu! Tata a/ăsa ntruna /e ntreru/ătorul fierbătorului electric i n?ura n oa/tă! I;
# 'A4* %EV5 #
Tu i aa #ai căsătorit du/ă ce ne#a ne#a născut noiJ Tot ce se /oate, orăi tatăl eu! *u adică, -tot ce se /oate3, aa stă scris negru /e alb! )u#i ai ainteti de ziua /ro/riei tale căsătoriiJ Hnainte sau du/ă, ce i/ortană areMJ (u/ă c9te tiu, ne#a iubit /9nă c9nd a urit i, atenie, ncă o ai iubesc! (ar ne#ai /oestit ereu că #ai =otăr9t să ă unii destinele iediat ce #ai regăsit! Poestea noastră era /uin ai co/licată dec9t aceea /e care oia să le#o s/une odraslelor noastre la ora de culcare! 'ai co/licată n ce felJ >i iată că iar nce/e interogatoriul, i#a zis eu, Elb6, ar fi trebuit să faci carieră n /oliie, nu n ?urnalis, bobăni el! Tata trase de cablul electric i#l nfăură n ?urul fierbătorului! Hncă unul care i#a dat du=ul! Ootăr9t lucru, aina azi de dii diine neaă aă,, acu acu bles bleste tea atu tull ăsta ăsta de fier fierbăt bător or,, a o zi /roastă! %uă o oală din bufet, o u/lu cu a/ă i i o /use /e aragaz! >tii cua de c9t ti/ e neoie neoie ca să fiarbă a/a receJ Eu i soră#ea a dat din ca/ n sen că nu! )ici eu n#a =abar, dar o să află n cur9nd, zise el intuindu#i /riirea asu/ra secundarului ceasului de /erete! 'ai co/licată n ce felJ a re/etat eu, nu fără f ără să#l fac să ofteze /e taică#eu! Priele să/tă9ni du/ă ce s#a ntors n#au fost c=iar aa de si/le! &#a luat cea ti/ /9nă să se ada/teze unei noi iei ntr#un cartier de /eriferie care, la reea aceea, nu era cel ai esel loc de /e /ă9nt! / ă9nt! Poi să scoi -la reea aceea3, uieră 'aggie! )u cred că ecken=a#ul tău e cu cea ai /resus dec9t oraul eu, draga ea! 'aa oastră se ca /lictisea n a/artaentul ăsta, ncă nu#i găsise de lucru, eu aea /rograul eu la birou de la care nu /utea să li/sesc, ea I7
# $%T&'A (&) *%A)$% +TA)&E%( #
se si siea ea foar foarte te sing singur ură! ă! (ar cu cu era era o lu/ u/tăt tătoa oare re,, s#a s#a nsc nscri riss la nit nitee curs cursur urii /rin /rin core cores/ s/on onde den nă! ă! >i#a >i#a obi obin nut di/loa, a/oi un /ost de stagiară i, n sf9rit, de cadru didactic! Adăugai la toate acestea sarcina, naterea oastră care ne#a co/leit de fericire, dar =abar n#aei oi c9t costă să creti un co/il, s/er că o să aflai ntr#o bună zi! Pe scurt, nu /rea aea cu ce să cu/ără o roc=ie de ireasă, o erig=etă i toate fleacurile fără de care nu se face nuntă! Aa că, ntr#adeăr, a ate/tat un /ic ai ult dec9t ne# a fi dori doritt ca să trec trece e /e la /ri /riăr ărie ie!! Ni#a Ni#a sati satisf sfăc ăcut ut curiozitateaJ %a c9t ti/ du/ă renaterea /oetii oastre de dragoste dragoste a răas aa nsărcinatăJ ruos s/us! 'aei oastre nu#i /lăcea să orbesc des/ es/re /riu riull nostr ostru u fli flirt! rt! Tre Trecus cuseră eră zece zece ani, ani, trăis răise, e, deeni deenise se altcin altcinea ea i nu nu nutre trea a nici nici cea ai ai ică ică si/at si/atie ie /entru feticana care fusese c9nda! (e altfel, era a/roa/e geloasă din /ricina ideii că /utuse să o iubesc /e fata aceea! )u nelegea cu de un bărbat fusese ca/abil să se ndrăgostească de două firi at9t de diferite! (e /arcă eu n#a fi aut dre/tul să ă sc=ibM Atenie, nu greea, nu ă sc=ibase cine tie ce! Pe aa oastră n#o interesa dec9t /rezentul, rar se /roiecta n iitor, iar trecutul ei nu ai e.ista! *ele două /erioade ale iubirii noastre erau /entru ea ca un Vec=i i un )ou Testaent! (ouă /oestiri care nu s# au /us niciodată de acord n /riina enirii lui 'esia! Pentru că, n iaa ei, 'esia erai tu, desigur, /ufni 'aggie n r9s! $n inut i douăs/rezece secunde, răs/unse tata, i/asibil, uit9ndu#se cu fierbe a/a! 4ăsuci butonul oc=iului de la aragaz i seri ceaiul! (ar tiu că ai fost ra/izi, un inut i douăs/rezece secu secun nde /ent /entru ru ca aa aa să ră9 ră9nă nă nsă nsărc rcin inat ată, ă, e un record, a reluat eu! *u delicatee, tata i turnă /uin la/te n cană i se uită r9nd /e r9nd la fetele sale! I8
# 'A4* %EV5 #
Vă iubesc, lucru /e care l tii /rea bine! Vă iubesc ai ult dec9t orice /e lue, /reună cu fratele ostru, firete! (ar ce ă ai enerai uneoriM V#a aut foarte re/ede! %a c9tea c9tea luni du/ă ce ne#a ne#a regăsit! Vrei să tii c9t c9ntăreai tu i frate#tău la natereJ Ei bine, tu erai ai dolofană dec9t el, naM 'aggie r9n?i cu neruinare, ufl9ndu#i obra?ii /e c9nd se uita la ine! &ar tu, 'aggie, erai ai grea dec9t a9ndoi la un loc! Acua, #ai ntristat cu /oetile oastre cu tot! G să ă duc să ă /lib la ciitir, rei să enii cu ineJ 'aggie nu ai fusese la locul unde se odi=nea aa noastră de c9nd o ngro/aseră acolo! )u su/orta să#i adă nuele graat /e o /iatră de or9nt! (e fa/t, nu, se răzg9ndi tata, să nu ă su/ărai /e ine, dar /refer să ă duc singur! $n tată tie el ai bine! Hi bău ceaca, o /use n c=iuetă, se ntoarse să ne sărute /e frunte nainte de a ne lăsa! Hl auziră strig9nd de la intrare: +ă nu uii să nc=izi bine bine ua c9nd ai să /leci, 'aggie! >i tata iei, cu un z9bet /e buze!
I"
# $%T&'A (&) *%A)$% +TA)&E%( #
1( Eleanor-Rigby !"tom#rie $%&', Croydon Hnainte să ne a/ucă de căutat, a ate/tat să fi sigure că tata n#o să se ntoarcă! Eliinase ncă de la bun nce/ut baia, consider9nd#o o ascunzătoare /rea i/robabilă! 'aggie scotoci /rin dressing i nu găsi nici tra/ă, nici fund dublu! Hn ti/ ce eu ă ocu/a de doritor, ea se duse n bucătărie să studieze arborele genealogic al failiei! +ă nu cua să ii să#i dai o 9nă de a?utor, a strigat eu! (in c9te tiu, nici tu n#ai enit să ă a?ui, i#a răs/uns ea, ncă n#ai terinatJ '#a a/ro/iat de ea, descura?ată! )iic, a bătut c=iar i#n /erei să ăd dacă nu sună a gol, dar nada. )#ai găsit niic /entru că nu era niic de găsit! +crisoarea asta e o nc9lceală de ine/ii< a r9s ce#a r9s, dar acu i sugerez să ne o/ri aici! Oai să ncercă să g9ndi ca aa! (acă ai rea să ascunzi o cooară, unde ai /une#o bineJ (ar de ce s#o /ui bine i să nu i#o dai failiei s#o foloseascăJ >i dacă nu e orba de bani, ci de cea cu care nu /utea să facă niicJ )#ai de unde să tii, /oate că, n tineree, se ocu/a cu traficul de droguri n anii L70#L80, toată luea le consua! E.act ce#i s/unea, Elb6, c=iar că te uii /rea ult la teleizor i, cu riscul de a#i /rooca o are deziluzie, cred că destul de ultă lue ai consuă i acu! &ar dacă ai stai ult la %ondra, /oate că a să #a/uc i eu! (intre noi trei, cea ai bună relaie o aea cu 'ic=el! ;0
# 'A4* %EV5 #
Presu/un că afiraia asta gratuită gratuită n#are niciun alt rost rost dec9t să ă facă geloasă! Eti ?alnică! )u e ?alnic deloc, e o realitate i s/un ce s/un /entru că, dacă aa ar fi aut un secret /e care nu oia să#l /ărtăească cu tata, lui 'ic=el i s#ar fi destăinuit! +ă nu te#a/uci să#l tulburi cu ncă/ă9narea ta rocabolescă! )u /riesc ordine de la tine i, de altfel, o să ă duc să#l ăd c=iar acu! %a naiba, e fratele eu geaăn, nu al tăuM als geaănM A ieit din bucătărie! 'aggie tr9nti ua i ă /rinse din ură n casa scărilor! Trotuarele erau /ur/urii de la coorul de frunze roietice! 4aagii ale unui octobrie n care 9ntul suflase ai ult dec9t de obicei! Hi /lace /ocnetul uor al nerurilor uscate sub /aii ei, ireasa de toană /e care o răscolete /loaia! '#a aezat la olanul break#ului /ruutat de la un coleg de la ziar, a ate/tat ca 'aggie să#i nc=idă /ortiera i a dearat! A condus fără să sc=ibă o orbă, cu e.ce/ia unei ici /aranteze, c9nd i#a atras atenia lui 'aggie că, dacă n#ar n#ar fi crez crezut ut cu ade adeăr ărat at nici niciun un cui cuin nel el din din scri scriso soar area ea anoniă, nu s#ar fi urcat n aină, dar ea a /retins că nu se afla aici dec9t ca să#i a/ere fratele de sinteala care /usese stă/9nire /e soră#sa! A lăsat aina n /arcare i #a ndre/tat cu un ers =otăr9t s/re rece/ie! Hn s/atele biroului din ălin lăcuit, răă răăi iă ă a un unor or re reur urii a/us a/use, e, nu era era nici niciun un anga anga?a ?at! t! Person Personalu alull biblio bibliotec tecii ii unici unici/al /alee se rezu rezua a la doi oaen oaenii care care lu lucr crau au acol acolo o cu nor noră ă ntr ntrea eagă gă,, dire direct ctoa oare rea, a, VRra VRra 'ort 'orton on,, i 'ic= 'ic=el el,, /lus /lus o fee feeie ie de ser seric iciu iu care care ene enea a să teargă rafturile de /raf de două ori /e să/tă9nă! VRra 'orton o recunoscu /e 'aggie n =ol i c=i/ul i se lui lu ină nă n ti/ ti/ ce#i ce#i ene enea a n nt9 nt9/ /in inar are! e! Pers Person ona? a? ai ai co/le. dec9t /ărea la /ria edere, VRra ar fi /utut să fie o ;1
# $%T&'A (&) *%A)$% +TA)&E%( #
feeie atrăgătoare dacă nu s#ar fi c=inuit at9t de ult să dei deină nă ini inizi zibi bilă lă!! Gc= Gc=ii ei de culo culoar area ea lazu lazuri ritu tulu luii erau erau nco ncon? n?ur urai ai de nite nite oc=e oc=ela lari ri rotu rotunz nzi, i, 9n? 9n?ii ii cu ur ure e de degete, /ărul i era /rins cu un elastic, iar inuta estientară i era teribil de sobră! Puloerul /e g9t, cu două nuere ai are, ocasinii i osetele alcătuiau un soi de uniforă de un aro s/ălăcit! Totul e n regulăJ se interesă ea! *9t de n regulă se /oate, a răs/uns răs/uns eu! Hn cazul acesta, sunt de#a dre/tul nc9ntată, o cli/ă i# a fost teaă că suntei esagerul unei eti /roaste! At9t de rar se#nt9/lă să ne onorai cu /rezena duneaoastrăM *ine se ai e./ria astfel n zilele noastreJ #a ntrebat eu /ăstr9nd ideile acestea /entru ine! >i, n ti/ ce 'aggie e./l e./lic ica a fa/t fa/tul ul că, că, /e c9nd c9nd se /li /liba bau u /rin /rin cart cartie ier, r, două două surori se g9ndiseră să ină să#i salute fratele, a rearcat că obra?ii Verei se colorau ntr#o uoară nuană trandafirie de fiecare dată c9nd /ronuna /renuele lui 'ic=el! A bănuit /e dată o confuzie de sentiente sub /uloerul /e g9t al Verei 'orton! )u#i ina ei, căci dacă bagi doi /eti n acelai borcan o/t ceasuri /e zi, singura lor distracie fiind izita unei clase de colari n fiecare iercuri, atunci i /robabilităile sunt foarte ari să a?ungă să adă unul n celălalt ceea ce oenirea ntreagă /oate să le ofere ai bun! %ăs9n ăs9nd d consi onside dera rai iil ilee aces aceste tea a deo/ eo/arte arte,, idee ideea a că VRra Rra nutrete anuite sentiente faă de frate#eu i se /ărea /osibilă! (ar adeărata ntrebare era dacă i VRra i /icase cu tronc lui 'ic=el! T9năra directoare a instituiei dără/ănate se bucură să ne nsoească /9nă la sala de lectură unde 'ic=el era cufundat ntr#o carte, singur la o asă! Totui, ea orbi n oa/tă de /arcă sala ar fi fost /lină oc=i! A dedus de#aici că bibl biblio iote teci cile le sunt sunt ca bise biseri rici cile le!! *red *redin inci cios os sau sau nu nu,, nu /oi dec9t să te#a/uci să ururi!
;2
# 'A4* %EV5 #
'ic= 'ic=el el năl nălă ă ca/u ca/ul, l, ira iratt să#i să#i adă adă suro surori rile le,, nc= nc=is isee carte artea a i se du dusse s#o s#o /u /ună nă la locul ocul ei nain ainte de a ni se alătura! Trecea /rin /rea?ă i ne#a g9ndit să eni să te /u/ă, declară 'aggie! A, ciudat, tu nu ă /u/i niciodată! Hn sf9rit, nu reau să te su/ăr, s/use el ntinz9nd obrazul! A zis i eu aa, /reciză 'aggie! )#ai rea să erge să be un ceai undeaJ (acă /oi să li/seti, bineneles! VRra răs/unse n locul lui! ineneles că da, astăzi nu#i cine tie ce lue! )u ă facei gri?i, 'ic=el Co uoară roeaă n obra?iD! Voi nc=ide eu biblioteca! A=M (ar ai a c9tea c9tea lucrări de /us la loc! +unt sigură că or /etrece o noa/te foarte /lăcută /e esele /e care se află, afiră VRra Ctrandafiriul se intensifica n od eidentD! 'ic=el ntinse braul i i str9nse 9na de /arcă ar fi fost o ec=e /o/ă de bicicletă! Păi, uluesc ult, zise el! G să lucrez 9ine /9nă cea ai t9rziu! )u a fi neoie! Vă doresc o seară /lăcută, 'ic=el Cstaco?ie de data aceastaD! >i, din oent ce ururatul era la ordinea zilei n locul acesta, #a a/lecat la urec=ea soră#ii ca să#i ărturisesc cea! 'aggie dădu oc=ii /este ca/ i#l trase /e 'ic=el s/re aină! )e#a o/rit ntr#un salon de ceai! Hn s/atele unui /erete de stic sticlă lă aco/ aco/er erit it de /ost /oster eree /u /ubl blic icit itar are, e, loca localu lull ocu/ ocu/a a /arterul unui ic bloc din cărăidă galbenă de /rin anii 1"70, estigiu al acestei /eriferii industriale care se odernizase cu nt9rziere! +erirea era inialistă, 'aggie se duse să coande trei Earl Fre6 la bar, tot at9tea s"ones E i nu se dădu la o /arte dec9t ca să ă lase să ac=it nota de B
P9inioară de origine ecoseză, foarte a/reciată n Anglia i +tatele $nite! C.r !D !D ;B
# $%T&'A (&) *%A)$% +TA)&E%( #
/lată! )e#a aezat /e nite scaune de /lastic n ?urul unei ese din len stratificat aco/erit cu răină! r ăină! & s#a nt9/lat cea lui tataJ ntrebă 'ic=el cu o oce cală! %#a linitit iediat! 'ic=el luă o gură de ceai i se uită fi. la 'aggie! Ai să te ării cu redJ (ar de unde /9nă unde fa/tul că a enit să te ede ar /resu/une că s#a /etrecut o draăJ răs/unse ea! 'ic=el se g9ndi i i se /ăru că răs/unsul e auzant! +e strădui să z9bească /entru a i#o arăta! 4ă9n i eu o dată /uin la %ondra, aa că aea c=ef să te ăd ăd i a /rof /rofit itat at ca s#o s#o ini initt i /e 'agg 'aggie ie să ni se alăture, a adăugat eu! Ni#a ncredinat aa reun secretJ a ntrebat 'aggie /e leau! E o ntrebare ciudată! )#a ai ăzut#o /e aa de ult ti/ i nici tu! Voia să zic nainte! nainte! (acă i#ar fi ncredinat un secret, n#a /utea să i#l dezălui! %ogic, nu#i aaJ )u#i cer să#i s/ui des/re ce e orba, ci nuai dacă dac ă i# a ncredinat unul! )u! Vezi, i#a zis eu, se stro/i 'aggie! $nul, nu, dar ai ulte, da, continuă 'ic=el! Pot să ai iau o s"one J 'aggie /inse farfuria s/re el! (e ce ie i nu nouăJ ntrebă ea! Pentru că tia că n#a să s/un niic! niic! )ici c=iar surorilor taleJ taleJ 'ai ales surorilor ele! *9nd ă ă certai, suntei n stare să s/unei de toate, inclusi lucruri care nu e.istă! Aei ulte calităi, dar nu /e aceea de a ti să ă inei gura c9nd suntei furioase! %ogic! ;
# 'A4* %EV5 #
'i#a /us 9na /e antebraul lui 'ic=el i l#a /riit cu oc=ii /lini de tandree! (ar tii că ne e la fel de dor de ea cu i#e i ie! )u cred că e.istă reun instruent ca/abil să ăsoare dorul, aa că deduc de aici că iar orbeti i tu aa! )u, 'ic=el, orbesc serios, a continuat eu! Era aa noastră aa cu era i a ta! Eident, e logic! (acă tii lucruri de care noi =abar n#ae, n#ar fi dre/t să le /ăstrezi nuai /entru tine, nelegiJ l rugă 'aggie! 'ic= 'ic=el el ă inte intero rogă gă din din /ri /riir irii nai naint ntee de a lu lua a ul ulti tia a s"one. G nuie n ceai i o dădu gata din două ng=iituri! *e i#a zisJ a insistat insistat eu! )iic! >i secretulJ )u i#a ncredinat ncredinat cuinte! Atunci ceJ )u cred că a dre/tul să ă s/un! 'ic=el, nici eu nu cred că aa i iaginase că o să /lece aa de re/ede, at9t de brutal! +unt sigură că i#ar fi dorit ca, du/ă oartea ei, să /ări tot ce ne#a lăsat! Tot ce se /oate, ar trebui să /ot s#o ntreb! (ar e i/osibil, aa că trebuie să te ncrezi n /ro/ria ta ?udecată i nuai n ea! 'ic=el i bău ceaca /e nerăsuflate i o /use /e farf farfur urio ioar ară! ă! '9na '9na i tre treur ura, a, dădea dădea din din ca/, ca/, cu /ri /riir irea ea /ierdută! %#a 9ng9iat /e ceafă i a ntreru/t criza cu o singură frază! )u trebuie să ne s/ui niic acu! +unt sigură că aa ar fi rut să#i acorzi ti/ul de a te g9ndi! >i tiu că acesta e otiul /entru care a aut ncredere n tine! 'ai rei o s"one J )u cred că ar fi foarte rezonabil, dar de ce nu, doar o dată sunte toi trei /reună!
;I
# $%T&'A (&) *%A)$% +TA)&E%( #
Era =otăr9tă să nu ă ridic, 'aggie i asuă un dus# ntors /9nă la bar i /lăti /atiseria! Puse farfurioara n faa lui 'ic=el i se aeză la loc! Oai să nu ai orbi des/re asta, zise 'aggie cu o oce linititoare! *e#ar fi să ne /oesteti un /ic cu i sunt zilele la uncăJ Toate seaănă ntre ele! Atunci alege una anue! anue! Te nelegi bine cu directoareaJ a interenit eu! 'ic=el ridică oc=ii! &arăi orbeti nuai aa, /resu/unJ /resu/unJ )u, era doar o ntrebare, a reluat reluat eu! (a, ne nelege foarte bine, ceea ce e noral, căci nu sunte surzi! (in fericire, căc căci orbitul n oa/tă e obligatoriu la bibliotecă! %ucru /e care l#a /utut constata! constata! Atunci, tii că ne nelege bine! bine! *red că te a/reciază ult! >i, 'aggie, nu te ai uita aa la ine, /ot să stau de orbă cu fratele eu fără ca tu să#i su/raeg=ezi fiecare frază! G să ă certaiJ ntrebă 'ic=el! 'ic=el! )u, nu astăzi, l liniti 'aggie! 'aggie! *eea ce ă fascinează la oi, continuă 'ic=el a/uc9nd un ereel de =9rtie ca să se teargă la colul gurii, e că de cele ele ai ul ulte te ori ori ceea ceea ce s/un s/unei ei n#a #arre niciu iciun n sens! ens! >i totu totui i,, c9nd c9nd nu ă cert certa ai, i, ă ne nele lege gei i ai bine bine dec9 dec9tt a?oritatea oaenilor /e care#i obser! (e unde deduc că nici nici oi oi nu sunt sunte eii surd surde! e! +/er +/er că a răs/ răs/un unss astf astfel el la adeărata ntrebare /e care i#ai /us#o, Elb6! Aa cred i eu! (acă ntr#o bună zi o să ai neoie să ceri sfatul reunei fete, tii că sunt aici! )u, de foarte ulte ori nu ai eti aici, Elb6, dar, s/re deosebire de aa, tu te ntorci totui din c9nd n c9nd, ceea ce e linititor! (e data aceasta, cred că a să ră9n ai ult ti/! ;;
# 'A4* %EV5 #
P9nă c9nd ziarul o să te triită să studiezi girafele din reo ară nde/ărtată! (e ce oaenii /e care nu#i cunoti te interesează ai ult dec9t /ro/ria ta failieJ $nui $nui alt alt bărb bărbat at dec9 dec9tt frat frate# e#e eu u /oat /oatee că i#a i#a fi s/us s/us adeă adeăru rul! l! Vois Voise e să /lec /lec să desc desco/ă o/ărr lu lue ea a ca să aflu aflu s/erana care i li/sea c9nd aea douăzeci de ani, ca să fug de teaa de a#i edea iaa de?a scrisă de la un ca/ăt la altul, o iaă care ar fi seănat cu aceea a aică#ii, cu acee aceea a care care i cone onen nea soră soră# #iii! Aus Auses ese e neoie oie să# să#i /ărăsesc /e#ai ei /entru a#i iubi n continuare! Pentru că, n ciuda dragostei /riite, ă sufoca n /eriferia aceasta din %ondra! Era fascinată de diersitatea oenirii, a răs/uns eu! A /lecat n căutarea tuturor diferenelor sale! HnelegiJ )u, nu#i foarte logic! (in oent ce eu nu#s ca ceilali, de ce n#a fost de#a?uns să#i ofer ce căutaiJ Tu nu eti e ti diferit, 'ic=el, noi doi sunte geeni i eti oul de care ă sit cea ai a/ro/iată! +ă#i s/unei dacă ă deran?ez, deran?ez, intereni 'aggie! 'ic=el ne /rii r9nd /e r9nd! Trase ad9nc aer n /ie/t i#i /use 9inile /e asă, /regătit să se elibereze de un secret care#l /oăra! *red că ă neleg cu nu se /oate ai bine cu VRra, zise el cu res/iraia tăiată!
;7
# $%T&'A (&) *%A)$% +TA)&E%( #
11 Independentul (unie6se-tem#rie &/0%, )altimore (e c9nd cu anunul făcut ntr#o seară de beie, la sf9ritul /riăerii, 'a6 i +all6#Anne se consacraseră tru/ i suflet nfi nfiin ină ări riii ziar ziarul ului ui lor! lor! Hi dedi dedica case seră ră toat toată ă ara ara i nu nu# #ii oferiseră dec9t o duinică la /la?ă! (ar, nainte de toate, trebuia să#i găsească un nue! 'a6 ncercă /ria! &deea i eni /e c9nd se uita la 4obert +tack care#l ncarna /e Eliot )ess ntr#un e/isod din The dădea a la tel telei eizor! zor! +erial rialul ul,, care are se Fntou"ha#les ce se dăde deodase oarecu, era cu regularitate redifuzat n /rograul de noa/te al A*! %a nce/ut, +all6 crezu că#i o gluă! +ugestia lui 'a6 era ridi ridico coll de /ret /reten eni ioa oasă să,, c=ia c=iarr i fără fără ndo ndoie ieln lnic icul ul ?oc ?oc de cuinte cu care aea să se delecteze taga asculină! $n ziar condus de feei nu /utea să se nuească De neatins. Hntr#o du/ă#asă de iulie c9nd era e.tre de cald, +all6# Anne i adira uc=ii lui eit= care enise să le dea o 9nă de a?utor: ntr#un de/ozit abandonat din zona docurilor, ea desco/erise un loft ntr#o stare ?alnică, loft care, du/ă s/usele ei, nu aea neoie dec9t de o ăruială ca să#i regăsească ntreaga s/lendoare! (u/ă o e.ainare a/rofundată a locului, eit= o asigurase că situai situaia a era era e.ac e.actt /e dos dos i se iras irasee de c9t de /uine /uine i?loace dis/uneau /entru a duce la bun sf9ri rit un aseenea /roiect! ailia lui +all6#Anne aea totui bani! El nu tia că, n s/atele fasoanelor ei de are seducătoare, +all +all6# 6#An Anne ne aea aea un inco incont ntes esta tabi bill si si al dre/ dre/tă tăi ii! i! )u ate/t ate/tase ase adoles adolescen cena a ca să nele neleagă agă că era diferi diferită! tă! %e /oesti lui eit= i 'a6 o aintire din co/ilărie! $nuia dintre /rofesorii ei i declarase că, /robabil, se născuse n failia
Fntou"hH#les nseană -incoru/tibili3! C.a !D !D ;8
# 'A4* %EV5 #
ne/otriită, căci nu#i găsea niic n coun cu taică#său i cu at9t at9t ai ai /u /ui in n cu aic aică# ă#sa sa!! Prof Profes esor orul ul o do?e do?eni nise se /e t9năra neruinată care i ngăduia să ?udece nite /ărini at9t de des /oenii ca odele de reuită! +ingura reuită /e care ea le#o recunotea era aceea că tiuseră să /ăstreze aerea otenită, dar cu /reul ultor inciuni i co/roisuri! Prooc9nd rea/ariia acestei aintiri, eit= le făcuse /e cele două fete să a?ungă la un acord! )#aeau să datoreze niic niănui, ziarul lor ura să se c=ee (nde-endentul. Toate bune i fruoase, dar fără bani, unca a fi uria ur iaă ăMM e.cl e.claă aă eit eit=! =! Fea Feaur uril ilee sunt sunt roas roasee de sare sare,, iar iar /arc=etul e aa de găurit, că a /utea băga 9na n el! 4e/araia centralei e o uncă =erculeană, iar blocul nu ai are curent de eacuri! )u cunosc dec9t două soiuri de oaeni, i#a re/licat +all6#Anne, +all6#Anne, cei care au /roblee i cei care le rezolă! +all +all6# 6#An Anne ne nă năas asee să# să#ii lase lase core corect ctit itud udin inea ea deo/ deo/ar arte te c9nd era necesar, iar bărbaii nu erau /entru ea dec9t cea necesar! eit= căzuse ntr#o ca/cană at9t de grosolană, nc9t 'a6 i dori să#i ină n a?utor! )u făcu niic, iar el se n=ăă la restaurarea loftului cu o adirabilă feroare! eit= nu ausese o co/ilărie uoară, dar aa năase să se descurce cu ce aea la nde9nă! Hn /ria duinică n care eni să lucreze, se străd rădui să tragă un cablu de la ntrer treru/ u/ăt ăto oru rull /rin rinci/a ci/all i, i, t9rz t9rziiu n noa/t oa/tee, reu reuii să# să#l racordeze, cu /reul unei /ericuloase escalade, la bornele transforatorului cocoat /e st9l/ul electric care se năla n faa unei ferestre! G/eraiunea i luase o zi, dar aeau din nou curent! Hn zilele urătoare, c9nd ieea de la sericiu, alerga la loft i tot tot acol acolo o i i /etr /etreecu i ee eekend kendul ul!! Hnt Hntr#o r#o să/ să/tă tă9nă 9nă, antierul acesta se transforase /entru el ntr#o /roocare! Hnce/u să re/are /arc=etul /entru ca, ntr#o bună zi, să fie instalate birourile, să re/are /erazul ferestrelor cu resturi de len en /e care care le rec recu/ u/eera de la atel atelie ierr i le aduc aducea ea n ;"
# $%T&'A (&) *%A)$% +TA)&E%( #
caioneta sa! Tactica lui nu trecu neobserată i, dacă n#ar fi fost un t9/lar at9t de bun, /robabil că /atronul lui l#ar fi dat afară! %a sf9ritul /riei să/tă9ni, i eniră inile n ca/ i, n faa a/lorii lucrării, acce/tă /9nă la ură că n# aea să#i dea niciodată de ca/ăt de unul singur! Hn sc=ibul c9tora c=iol=anuri n ora /lătite de cele două fete, izbuti să obi obili lize zeze ze ai ul uli i /rie /riete teni ni care care lu lucr crau au n cons constr truc ucii ii!! $ceni $cenici ci insta instala lator tori, i, zidar zidari, i, zugra zugraii i lăcătu lăcătui i eniră eniră să se ocu/ ocu/ee de cent centra rală lă,, de ei ei,, de calo calori rife fere rele le din din font fontă ă care care treb trebui uiau au cură curăat ate, e, de /ere /ereii ii scor scoro? o?ii ii i de ru rugi gina na care care se nstă/9nise /este tot ce era din etal! 'a6 i +all6#Anne nu stăteau cu braele ncruciate! Polizau, nurubau, dădeau i ele cu /en /ensul sula, c9n c9nd nu /ă /ăre reau 9nca 9ncare re i bău băutură tură ec=i/ei alcătuite de eit=! Abiana era eferescentă, dar ntre ei trei se ?uca un subtil ?oc de seducie! $na era e./ertă, cealaltă era sinceră, iar ultiul nu ai nelegea niic din toată /oestea! eit eit= = i se /ăre /ărea a lu luii 'a6 'a6 si/a i/ati tic! c! Hi /9n /9ndea dea fa/ fa/tele tele i gesturile, ate/t9nd să aibă neoie de a?utor i făc9nd n aa fel nc9t să#i fie n /rea?ă la oentul /otriit! Atunci c9nd sc=ibau c9tea orbe, el d9nd cu ciocanul n /arc=et, ea lefuind lefuind /e#alături, /e#alături, 'a6 desco/erea că intea intea i era la fel de inte intere resa santă ntă ca i cor/ cor/ul ul!! (ar (ar oc=i oc=iii lu luii eit eit= = se nto ntorc rcea eau u ereu la +all6#Anne care, n od oit, se inea la distană! 'a6 a?unse ntr#un sf9rit să sus/ecteze că nu le a?uta dec9t ca s#o recucerească i#i /ăstră sentientele doar /entru ea! Pe la ?uătatea lunii, ?ocul luă o altă turnură! eit= l desluise /e cel al lui +all6#Anne i o inită /e 'a6 să ia cina ntr#un restaurant indian de /e *old +/ring %ane! Ea a fost sur/rinsă să#i desco/ere gusturi at9t de e.otice! %a sf9ritul esei, el i e./riă dorina de a se ntoarce la loft, ca să ai dea un strat de lac /e ua de la intrare! G să se usuce la noa/te i 9ine o să /ot trece la altcea, zise el! 'a6 i ului ncă o dată /entru toate eforturile /e care le făcea, iar eit= se ntrebă, /e c9nd i lua c=eile de /e 70
# 'A4* %EV5 #
asă asă nai nain nte de a se ridi ridica ca,, dacă dacă i ul ulu ue ea a doar doar din din /artea ei sau din /artea a9ndurora! +e ntoarseră cu /ick# u/#ul lui! Vrei să asculi un /ic de uzicăJ uzicăJ ntrebă eit=! *9nd răsuci butonul radioului, 'a6 /rofită ca să#i ridice /e ascuns fusta /9nă sus /e coa/să! (e fiecare dată c9nd /arbrizul trecea /e sub un felinar i se dezăluia /ielea ca la/t la/tel elee /ăta /ătată tă de /ist /istru rui! i! eit eit= = o /ri /riii de ai ai ul ulte te ori ori nainte de a#i lăsa 9na s#o atingă, iar 'a6 sii o undă de căldură străbăt9ndu#i carnea! Hn faa scării, o inită să urce /ria! G sută douăzeci de tre/te dintr#o scară abru/tă, /e care eit= le urcă siind cu crete n el dorina care#l co/leea de a face dragoste cu 'a6! Ea /inse ua de la loft i o strigă /e +all6#Anne, s/er9nd să fie, aa cu se nt9/la adesea, la reun c=ef nde/ărtat, ncon ncon?ur ?urată ată de tineri tineri care o 9nca 9ncau u din /riiri /riiri i de tinere tinere care o adirau sau o urau! eit= nici nu ai ncercă să se /refacă i se ndre/tă s/re 'a6! Ea se dădu na/oi /9nă la fereastră, z9bind! El se a/ro/ie, i trecu 9na /rin /ărul ei i o luă n brae! +ărutul acesta /e care ea l ate/tase ai ulte să/tă9ni era ai tandru dec9t i#l nc=i/uise! *eafa lui eit= irosea a len i a tere terebe ben ntină tină,, ea i uca uca uor uor dege degete tele le agi gille care are i 9ng9iau faa, siindu#se străbătută de frisoane! eit= i dădu ?os căaa, o /rinse de i?loc i#i sărută s9nii n ti/ ce ea i desc=eia nasturii de la blugi! Era tot al ei, iar bărbăia lui i#o doedea! 'a6 se nela! (in stradă, dă, +all6#Anne, ae aezată /e otocicletă, i obsera s/atele gol li/it de gea, i /9ndea z9cnirile, cabrura alelor care i se ad9ncea la fiecare asalt al lui eit eit=! =! >i ea l /riis /riisee /e eit eit= = năun năuntr trul ul ei, ei, i ea se nfru/tase din gustul sărat al /ielii lui! Hnală#te la cer, fruoasa ea, l erii! Ni#l ofer, dar o să i#l ai iau cu /ruut de fiecare dată c9nd o să a c=ef de el! 71
# $%T&'A (&) *%A)$% +TA)&E%( #
)u# )u#ii /u /use se casc casca a i /lec /lecă ă cu /ăru /ărull flut flutur ur9n 9nd d n 9nt 9ntul ul no/ii să caute alinare n căldura c ăldura altuia! S %a ?uătatea lui august, lucrarea era a/roa/e terinată, +all6#Anne -c9tigase /ariul3, iar loftul i regăsise dacă nu c=iar s/lendoarea, ăcar o -nfăiare de zile ari3! Aa se e./riase eit=, c9nd fetele l str9nseră n brae, /u/9ndu#l cu foc ca să#i uluească! Profitaseră de restaurare ca să#i aena?eze un colior ca o caeră! Grice era /otriit ca să econoisească /uinii bani care le ră9neau ră9neau!! (ei eit= i /rieteni /rieteniii săi se descurcase descurcaseră ră du/ă /uteri /uteri ca să folose folosească ască ater aterial ialee recu/e recu/erat rate, e, ele fusese fuseseră ră neoite să inestească o are /arte din econoiile lor n antier! %a sf9ritul lunii, bătură licitaiile ca să cu/ere nite obilă i alte lucruri de ocazie! 'a6 dădu /este un lot de ase aini de scris scoase la rebut de o firă de asigurări care nuai ce se ec=i/ase cu nite &' +electric! +all6#Anne se /u /use se ca nici niciod odată ată /e ră? ră?ea eală lă i cu/ cu/ăr ără ă /e a/ro a/roa/ a/ee niic, de la un anticar, un lot care cu/rindea o 4oneo ec=e, o /ere /erec= c=ee de agn agnet etof ofoa oan ne, o asă lu uin inoa oasă să /ent /entru ru studio studioul ul foto, foto, ase ase scaun scaunee i o cana/e cana/ea a din elur! elur! A/roa/ A/roa/ee niic era i ceea ce le ră9nea n buzunare la nce/utul lui se/tebrie! S Era una dintre duinicile acelea c9nd 'a6 /lecase ncă din zori ca să se ducă la slu?bă! +e eliberase de tot, dar nu i de credina ei! *u toate acestea, atunci c9nd /ătrundea n biserică o co/leea inoăia! 'a6 nu enea aici nici du/ă (unezeu, nici du/ă iertarea lui, ci nuai du/ă dre/tul de a se sii, ree de o oră, ferită de lue! +e abinea de la 72
# 'A4* %EV5 #
rugăciune, /entru că rugăciunea ar fi fost o ?ignire la adresa acelora care se aflau acolo! Hi /riea /e credincioi, ncerc9nd să# să#ii iag iagin inez ezee iei ieile le aces acesto torr fai faili liii un unit ite, e, i obse obser ra a /e co/iii care căscau /e c9nd i ndrugau litaniile, deosebea /erec=ile care se iubeau de acelea care nu ai făceau niic altcea dec9t să locuiască /reună! 'a6 era fericită să fie liberă, dar libertatea i era nsoită de teeri, singurătatea fiind cea ai rea dintre toate! +all6#Anne se ntorsese t9rziu de la o serată de caritate unde se /lictisise de oarte! )u se dusese acolo dec9t ca să#l con conin ingă gă /e un t9nă t9nărr antr antre/ e/re reno norr să ine inest stea easc scă ă n (nde-endentul. )u era destul de seducător /entru ca terenul /rofesional s/re care ea l atrăsese să alunece s/re ăi ai ad9nci! G ascultase /oliticos! *u să /oi să c9tigi bani cu un ziar care n#aea să fie de anergură naionalăJ (e c9nd teleiziunea aca/ara bugetele de /ublicitate, arile titluri de# abia abia dacă dacă erau erau rent rentab abil ile! e! Acea Această stă tend tendin ină ă aea aea să se a/lifice, iar el se ntreba dacă nu cua zilele /resei scrise nu erau nuărate! (egeaba se folosi +all6#Anne de toată inteligena ei, nu izbuti să#l coningă, interlocutorul său nu edea suficiente surse de /rofit ca să#i inestească banii! +all +all6# 6#An Anne ne i orb orbii des/ des/re re un alt alt soi soi de /rof /rofit it,, ara ara aea aea neoie de ziare inde/endente de orice /utere i ai ales de aceea a banilor! (in /olitee, el o asigurase că, dacă /este nuai un an, (nde-endentul se se doedea iabil, el ura să fie gata să ia /arte la runda a doua! +all6#Anne se ntorsese furi furioa oasă să n iez iezul ul no/i no/iii i, i, cu cu dădu dădu /est /estee 'a6 'a6 i eit eit= = adorii n /atul ei, tot n toane /roaste răase! A/roa/e că# i eni enise se să se bage bage l9ng l9ngă ă ei, ei, dar dar ales aleses esee /9nă /9nă la ur ură ă cana/eaua! 'a6 o trezise c9nd /lecă n zori! eit= dorea nentors! (in ua caerei, ea i obsera răsuflarea regulată, cor/ul cufu cufund ndat at n son son /e salt saltea ea!! %ini %init tit it cu cu era era i tot tot ean eana a foră! Pielea lui era o o/eră de artă, /ărul de /e /ie/t bia la /lăcere! +all6#Anne se a/lecă să#i ia căaa aruncată /e ?os i#i adulecă irosul i/regnat n bubac! 'a6 n#aea să 7B
# $%T&'A (&) *%A)$% +TA)&E%( #
se ntoarcă dec9t /este reo două ore, iar ea nici nu cerea at9t! Hi scoase tricoul, i dădu c=iloii ?os i se ntinse l9ngă el! )atura are tainele ei, iar băr bărbatul, o stare de s/irit atinală /e care n#o /oate controla! eit= nu rezistă ult ti/ dezierdătoarelor buze care i se /libau /e /9ntece! (u/ă ce#i oferiră unul altuia /lăcere, +all6#Anne se ridică lu9ndu#i len?eria de cor/! eit= i se alătură sub du! Pe c9nd se brăcau, brăcau, se /useră de acord n /riina fa/tului fa/tului că oentul /e care tocai l /etrecuseră nu e.istase niciodată! S G să/tă9nă ai t9rziu, se nt9/lă un iracol, 4=onda, a?utoa toarea de contab tabil care isa la un /ost de director tor financ financiar iar @ c=est c=estie ie care, care, c9nd c9nd erai erai o feeie feeie anga? anga?ată ată ntr# ntr#o o ultinaională la nce/utul anilor 1";0, ec=iala cu s/erana de a escalada Gli/ul n /a/uci de /la?ă @, nfiinase un cont de rezu rezult ltat at /atr /atri ion onia iall rigu riguro ros, s, nto ntoc cis isee nite nite bu buge gete te detaliate /9nă la cea ai ică agrafă de birou, calculase enitu enituril rilee din /ublic /ublicita itate te i trezor trezoreri eria a necesa necesare re /riil /riilor or doi ani de funcionare a ziarului, du/ă care legase totul ntr#o co/ertă /lastifiată de ai are fruuseea! +oul ei, care cond conduc ucea ea o sucu sucurs rsal ală ă a *or/ *or/or orat atee ank ank of alt alti ior ore, e, le ate/ta! S (onul *lark era un bărbat ic de nălie, cu o /riire ageră i un z9bet aabil! $n bărbat căruia bonoia i confe onfere rea a un anu anuiit far farec ec,, dei dei nu aea aea nici ură ră de fruusee n el! Era nsurat cu 4=onda de cincis/rezece ani! *inea rău de gură ar fi insinuat că donul *lark nu /utea /une sub senul ndoielii seriozitatea situaiilor financiare 7
# 'A4* %EV5 #
/e care i le /rezenta +all6#Anne fără riscul de a dori singur o ree! Hngăduii#i o ntrebare, zise el sco9ndu#i oc=elarii care#i alunecaseră /e 9rful nasului! (acă instituia noastră #ar acorda un /ruut, ai scrie reodată un articol care să#i afecteze intereseleJ 'a6 se /regătea să ia cu9ntul i i ăzu a9ntul tăiat de un ut /e care i#l trase n gleznă asociata ei! Hnainte de a ă răs/unde, ngăduii#i o altă ntrebare, declară ea! G bancă anue care ne#ar a?uta să ne finană ziarul este n od necesar o instituie a cărei /robitate nu /oate fi /usă sub senul ndoielii, nu#i aaJ +e#nelege de la sine, răs/unse donul *lark! >i, din oent ce ne /erite să fi oneti, să tii că ă adir cura?ul ncă de c9nd o anuită /ersoană /e care n#o /ot /oeni /oeni aici aici i orbete orbete des/re des/re /roiec /roiectul tul dunea duneaoa oastră stră,, lucru /e care#l face n fiecare seară! *onstat că nu a e.agerat cu niic! Hi desc=ise sertarul, scoase un forular i l /inse uor /e birou! ine, zise el, nu ă ndoiesc că această cerere de /ruut a fi co/letată n cel ai scurt ti/! (e ndată ce se a face, enii să ă edei iarăi! Voi /rezenta dosarul dunea duneaoa oastră stră la edin edina a coite coitetul tului ui de credit credit!! G si/lă si/lă foralitate, ă ocu/ eu de tot! Vă o desc=ide o linie de credit de douăzeci i cinci de ii de dolari, rabursabili n doi ani! >i atunci, c9nd ziarul duneaoastră a fi aut /arte de succesul /refigurat n /reiziuni, s/er n sc=ib că ă ei /lasa banii la noi! (onul *lark le conduse /9nă la ua biroului i le ntinse 9na ca să le salute, +all6#Anne i 'a6 erau at9t de fericite, că l sărutară fiecare /e un obraz n c=i/ de uluire! *9nd ieiră din bancă, e.ultau! G să nfiină ziarul /e buneM e.claă +all6#Anne +all6#Anne căreia nu#i enea ncă a crede! 7I
# $%T&'A (&) *%A)$% +TA)&E%( #
(a, de data aceasta cred că o să reui! (ouăzeci i cinci de ii de dolari, i dai tu seaa, e o aereM G să /ute anga?a două secretare, /e cinea la tele., /oate c=iar un rece rece/ /io ioni nist st i, i, bine binen ne ele les, s, un ac= ac=et etato ator, r, o ont onteu euză, ză, o fotografă, o ?urnalistă /e /roblee /olitice, o ?urnalistă /e cultură i unul sau doi re/orteri *redea că n#o să face discriinări discriinări >tiu, dar ascultă i tu cuintele astea euforizante: -rank dragă, grăbete#te să#i aduci dosarul /e care i l#a cerut @ iă gestul ridicării unui rece/tor! o=n, fii drăgu i adu#i o cafea @ ea nc=ise, /refăc9ndu#se că se uită gale la asiste asistentu ntull ei! Hi /lace /lace u ult lt /antal /antalonu onull ăsta, ăsta, 4obert 4obert,, i face un fund de ilioane3 Hndea?uns de e.citant, ărturisesc! ărturisesc! G gură rea ar fi /utut să s/ună că, dacă donul *lark n# ar fi fost soul 4=ondei, nu le#ar fi acordat n eci de eci aces acestt /r /ru uut ut,, dar dar s#ar s#ar fi ne nela lat! t! 4es/ 4es/on onsa sabi bilu lull de la *or/orate ank of altiore tia /rea bine cu cine are de#a face! Părinii lui +all6#Anne n#aeau să fie reodată datornici la o instituie ai cărei că rei acionari erau! G gură rea ar fi /utut să#i susure aceluiai don *lark că greise să se i/lice astfel, fără nici cea ai ică rezeră, iar celor două fete, că se bucuraseră at9t de re/ede! *9tea zile ai t9rziu, un adinistrator al băncii o sună /e Oanna +tanfield, aa lui +all6#Anne, ca s#o inforeze des/re un dosar care aea să fie n cur9nd /rezentat n faa coitetului de credit!
7;
# 'A4* %EV5 #
12 )eorge-*arri+on !"tom#rie $%&', Cantoanele de +st , Iué#e" )uele eu este Feorge#Oarrison *ollins! *elor care se distrează /e seaa /renuelui eu le răs/und că a fost nde ndea? a?un unss băta bătaia ia de ?oc ?oc a col colii ii ca să nu tiu tiu oon ooni iia ia!! *=estia stranie e că nici ăcar nu asculta eatles acasă, aa aa era era ai degr degrab abă ă fan fană 4olli ollin ng +ton tones! es! )#a ru rut niciodată să#i s/ună de ce a făcut această alegere! )u este singurul dintre secretele sale /e care n#a reuit niciodată să le /ătrund! '#a născut la 'agog i, de treizeci i cinci de ani ncoace, iaa ea se desfăoară n *antoanele de Est n XuRbec! Peisa?ele sunt agnifice, iernile, lungi i as/re, dar luina de la ca/ătul acestui tunel cade /este nite /riăeri n care care totul otul ren renate ate,, a/oi a/oi in eri erile cu ari ariă ă care are fac fac /ădurile să ca/ete o culoare roiatică i să ne sc9nteieze lacurile! =alil Fibran scria că eoria este o frunză de toană care o/tete n 9nt nainte de a dis/ărea! 'aa i#a dat cele ele ai ai fru fruoase oase ainti intiri ri,, ale ale ei se ris risi/es i/escc n cău căuul toanei sale! *9nd aea douăzeci de ani, ă tot ndena să /lec! -Pro -Proi in ncia cia acea aceast sta a e /rea /rea ică ică /ent /entru ru tine tine,, du du#t #tee i ezi ezi luea3, i ordona ea! )#a ascultat#o! )#a fi /utut trăi n altă /arte dec9t aici! Pădurile canadiene sunt /ă9ntul eu, sunt /line de arari! Eu sunt scul/tor n len! *9nd *9nd in intea tea ncă ncă i ai ai era era ndr ndrăz ăzne nea aă, ă, iar iar u uor orul ul,, fic=iuitor, i zicea că#s un bătr9nel n floarea tinereii, de fiecare dată c9nd ă edea urc9ndu#ă n /ick#u/#ul eu! Hi /etrec cea ai are /arte a ti/ului n atelier! +ă lucrezi lenul este un act i/regnat de agie /entru acela căruia i /lace să transfore ateria! A rut să ă fac 77
# $%T&'A (&) *%A)$% +TA)&E%( #
t9/lar c9nd a citit aenturile lui Pinocc=io! Fe//etto #a /us /e g9nduri! (acă a fost el n stare, cu 9inile lui, să#i făurească un fiu, /oate că eu, cu ale ele, a /utea să#i inentez tatăl /e care nu l#a cunoscut! A ncetat să ai cred n /oeti la sf9ritul co/ilăriei, dar niciodată n agia ese eseri riei ei ele ele!! ac ac obie obiect ctee care care intră intră n iaa iaa oae oaeni nilo lor, r, esele n ?urul cărora failii or lua cina i i or crea i ele /ro/riile aintiri, /aturile n care se iubesc /ărinii, cele n care isează co/iii, biblioteci care le adă/ostesc cările! )u #a /utea iagina făc9nd altcea! Era Er a o dii diine nea aă ă de octo octob bri rie, e, lu lucr cra a la /lat /latou oull un unei ei coode care i dădea cea de furcă! *o/acul din care i tăiase sc9ndurile nu era destul de uscat, se cră/au dintr#o niica toată! (e douăzeci de ori o luase de la ca/ăt, furios că obiectul i se răzrătete sub daltă! Potaul enise i ă ntreru/s ntreru/sese ese i l#a /riit /riit cu răceală! răceală! )u#i )u#i aducea aducea dec9t facturi sau =9rtii de la sericiile adinistratie care#i fac iaa un c=in! (ar n ziua aceea, i#a ntins un /lic scris de 9nă! Era un scris fruos! Era i/osibil să#i dai seaa dacă literele erau trasate de 9na unui bărbat sau a unei feei! A desfăcut scrisoarea i #a aezat să o citesc!
Drag5 George, (ertat (ertat56m 56mii fie "iunti "iuntirea rea a"east a"easta, a, -r -renu enumel melee "om-u "om-use se sunt -rea lungi -entru gustul meu, al dumitale e, de altfel, unul elegant, dar nu des-re a"esta este vor#a 7n s"risoarea de fa5. )5nuies" "8t de greu este s56i -ier=i mama, =i du-5 =i, dei 7i e 7n"5 al5turi. ;a e viaa, nu tim des-re -5rinii notri de"8t "e vor ei s5 ne s-un5 s-un5,, de"8 de"8tt "e vrem vrem noi s5 vede vedem m din din ei i uit5m, "um e i fires", "5 au tr5it 7naintea noastr5. 3reau s5 s-un "5 au avut o eJisten5 numai a lor, au tre"ut -rin r5t5"irile tinereii, min"iunile ei. ntre#area este: "um? 78
# 'A4* %EV5 #
1ama 1ama dumita dumitale, le, de -ild5, -ild5, i6a i6a s-us s-us ea oare oare adev5rul adev5rul des-re a"est tat5 -e "are nu l6ai "unos"ut ni"iodat5? Cine era? >n "e "ondiii l6a 7nt8lnit? i re"omand din toat5 inima s5 nu vor#eti "u nimeni des-re s"risoarea a"easta i s5 o distrugi imediat du-5 "e o vei fi "itit. u i6ar folosi la nimi" s6o -5stre=i. Crede6m5 "5 vor#ele 7mi sunt sin"ere@ 7i dores" numai #ine i 7i trimit "ele mai frumoase g8nduri. A oto ototo toli litt =9rti 9rtia a n cău căuul ul /al /alei ei i a arun arunca cat# t#o o de/arte n atelier! *ine a /utut să#i scrie aa ceaJ Hn ce sco/J *ine cunotea starea de sănătate a aeiJ Tot at9tea ntrebări la care ă tot g9ndea fără să aflu reun răs/uns! )u ai reu reueea să ă con concentr entreez! *9nd 9nd 9nui 9nuie etti fier fierăs ăstr trău ăul, l, rin rindeau deaua a i dalt dalta, a, este este o li/s li/să ă cu ur ură ări ri de teut! teut! 'i#a lăsat ?os uneltele uneltele,, i#a i#a /us geaca i #a #a urcat n /ick#u/! (ouă ore ai t9rziu, a a?uns la /oarta sanatoriului unde stă aa de ai bine ine de doi doi ani ani! E o clă clădire dire ele elega gan ntă cocoată /e un deal oarecare n i?locul unui are /arc! *u faada i este aco/erită /arial de nite iederă, frunzele ei late o fac să /ară ie atunci c9nd bate 9ntul, de /arcă s# ar foi! 7"
# $%T&'A (&) *%A)$% +TA)&E%( #
Personalul este aabil! Gaenii care trăiesc aici suferă de aceleai boli, dar fiecare le e./riă n felul său! (onul Faut=ier, ecinul de caeră al aei, citete ntruna de cinci ani ncoace /agina 201 a unei cări de care nu se des/arte niciodată! Hn fiecare zi, r9de c9nd /arcurge acelai /asa? i, de fiecare dată, reia /agina de la nce/ut e.cla e.cla9nd 9nd:: -E e.trao e.traordi rdinar nar,, neai/ neai/oe oeni nitt de carag= carag=ios ios3! 3! (oana %a/iYue face o /asienă care n#o să#i iasă niciodată, i aază cările n faă i le /riete lung! (in c9nd n c9nd, atin atinge ge un una a uor uor cu un dege degett tre treură urăto tor, r, u ur rură ură nit nitee cui cuint ntee inau inaudi dibi bile le,, z9b z9bet etee i renu renun nă ă s#o s#o ai ai nto ntoar arcă! că! A/oi, atinge o alta cu un deget treurător, urură din nou nite cuinte inaudibile, z9bete ete i renună s#o ai ntoar toarcă că!! *aer aerel elee 4ezi 4ezid dene eneii noii oii ere ere sun sunt ocu ocu/ate /ate de aizeci i a/te de /ensionari! Este un batalion de fantoe brăcate n =aine oeneti /e care iaa le#a /ărăsit fără ca ele să#i dea seaa! 'aa era o ncă/ă9nată i o enic ndrăgostită! (rogul ei era iubirea i#l consuase fără ăsură! (e c9te ori nu s#a nt9 nt9/ /la lat, t, c9nd c9nd ă nto ntorc rcea ea de la coa coală lă,, să dau dau /est /estee bărb bărba aii care care,, f9st f9st9c 9cin indu du#s #se, e, ă băte băteau au cu aab aabil ilit itat atee /e uăr i ă ntrebau care ai era iaa ea! Viaa ea era cea a unui băiat ndrăgostit de /ro/ria lui aă i care i dis/reuia! Ei urau să /lece c=iar n seara aceea, n cel ai rău caz a doua zi, /e ine n#aea să ă /ărăsească niciodată! )u tiu ce #a a/ucat n ziua aceea! +crisoarea anoniă scosese la ieală o furie de ult ti/ refulată, at9t de ult, nc9t a/roa/e că uitase de ea! E oare cu /utină să nu#i asculi /ro/ria#i raiune, de /arcă iaa de zi cu zi n#ar ai e.ista, de /arcă boala aea să dis/ară fruuel doar ca să#i facă ie /lăcere, de /arcă donul Faut=ier ura n sf9rit să ne cite citeas ască că /agi /agina na 202 202 i să i se /ară /ară sini sinist stră ră,, de /arcă /arcă doana %a/iYue izbutea să ntoarcă un rege de iniă, de /arcă /arcă aa aa ar ai ai fi /u /utu tutt să răs/ răs/un undă dă la reu reuna na din din ntrebările ele! 80
# 'A4* %EV5 #
A z9bit ăz9ndu#ă, e singurul lucru linititor /e care ai tie să i#l ofere! +ubiectul /e care oia să#l abordez era tabu! Hn ziua c9nd a /linit zece ani, i#a refuzat cadoul i i#a făcut o scenă ngrozitoare ca să#i s/ună i ie n sf9rit cine e taică#eu, dacă ntr#adeăr /lecase ca un =o c=iar nainte să ă nasc i de ce nu ă dorise< aa a făcut o scenă i ai ngrozitoare, ?ur9ndu#i că, dacă i ai ai /u /une nea a ncă ncă o dată dată ntr ntreb ebar area ea,, n#a n#aea ea să# să#ii ai ai orbească ultă ree! *riza durase o să/tă9nă ntreagă, ti/ n care n#a sc=i sc=ib bat at o orb orbă, ă, i a/oi a/oi,, du dui ini nică că dii diine nea aă, ă, /e c9nd c9nd ieea dintr#o băcănie, #a luat n brae i #a sărutat de /arcă a fi fost bun ca /9inea caldă! Te iert, i#a declarat ea oft9nd! (oar ea /utea să dea doadă de un aa a/lob, de un tu/eu cu nu s#a ai /oenit iluindu#ă cu iertarea ei, c9nd inoată era doar ea! Vinoată că /ăstra /rin tăcerea ei un ister al cărui /re eu l /lătea! P9nă la o/ts/rezece ani ani, a ai au aut c9te c9tea ten tentati tatie e,, toa toate s#a #au u sol soldat dat cu acelai rezultat! *9nd nu se nfuria, ieea din caeră cu lacriile scurg9ndu#i#se /e obra?i, /l9ng9ndu#se că, n ciuda tuturor sacrificiilor /e care le făcea /entru ine, tot ai oia să#i doedesc că doar ea nu#i era de#a?uns! P9nă la ură, la o/ts/rezece ani, #a lăsat /ăguba! a/tele orbeau de la sine i i erau răs/uns! (acă taică# eu ar fi rut să ă cunoască, ne#ar fi bătut la uă! )u tiu ce #a a/ucat n ziua aceea, dar a /riit#o dre/t n oc=i i i#a dat druul la gură: (e ce a /lecatJ %#a nt9lnit ăcar o dată /rintre bărbaii care eneau să i#o /ună c9nd eu era la coalăJ Aa de ciudă i#a fost /e ine că i#a orbit n felul acestaM '#a certat de ulte ori cu aică# că#ea, dar nici niciod odată ată nu fuse fusese se necu necui iin inci cios os cu ea! ea! (acă (acă i#a i#a fi ngăduit să ă /ort astfel atunci c9nd ncă ai era n toate inile, a fi ncasat#o /e cinste! Gricu, nici nu i#ar fi dat /rin ca/ s#o fac! 81
# $%T&'A (&) *%A)$% +TA)&E%( #
G să ningă n cur9nd, a răs/uns ea cu oc=ii la infir firier iera a care care /un unea ea la loc căr căril ilee de ?oc ?oc ale ale doa doan nei %a/iYue %a/iYue nainte de a#i /inge /inge scaunul scaunul cu rotile rotile /e alee! alee! )e# au scurtat /libările, aa că, ezi tu, nu ai e ult i#o să ină ninsoarea! $nde te duci de *răciunJ +unte n octobrie, aă, ai sunt două luni /9nă la *răciun, /e care a să#l /etrec cu tine! )uM a /rotestat ea! $răsc curcanul, o să sărbători /riăara, o să ă duci n restaurantul acela care#i /lace ult de tot, nu#i ai aintesc cu i zice, acela de /e alul r9ului! 49ul la care se referă e un lac, restaurantul, un c=ioc cu croassante i sandiciuri cu /ăstraă! A ncuiinat d9nd din din ca/! ca/! *=i *=iar dacă dacă era era furi furios os,, n#a n#aea ea nici niciun un rost rost s#o s#o enerez! +#a uitat la /ansaentul /e care#l aea la 9nă! 'ă tăiase la degetul are n ură cu două zile, niic gra! Te#ai rănitJ )u#i gra deloc, i#a răs/uns! răs/uns! )u lucrezi aziJ 'aa trăiete la /eriferia g9ndirii! +unt oente n care e ca/abilă să /ară că discută, cu condiia să nu orbeti dec9t bana banali lită tăi i!! >i a/oi a/oi,, fără fără nici niciun un aer aerti tis sen ent, t, int intea ea i#o i#o ia razna, iar ea s/une nuai /rostii! 'Rlanie nu#i cu tineJ tineJ Eu i 'Rlanie sunte des/ării de doi ani ncoace! Viaa ea, de/arte de tot, o atrăsese la nce/ut /entru ca, /9nă la ură, s#o /lictisească! (u/ă cinci ani /etrecui /reună, du/ă du/ă ai ulte des/ăriri des/ăriri i tot at9tea /ăcări, /ăcări, i lu luase ase lucr lu crur uril ilee i dis/ dis/ăr ărus usee lăs9 lăs9nd ndu# u#i i un bile bilee ell /e asa asa din din bucătărie! oarte scurt, bileelul cu /ricina! +crisese doar: -Eti un urs din ad9ncul /ădurilor!3 eeile sunt n stare să s/ună ntr#o frază ceea ce un bărbat n#ar /utea să e./rie ntr#un lung discurs! Ar trebui să#i faci i ie cadou o ubrelă, a continuat aa ridic9nd oc=ii s/re cer! 82
# 'A4* %EV5 #
Pe o bancă nu de/arte de noi, donul Faut=ier /ufnea ntr#un are =o=ot de r9s! *e ă ai enerează ăstaM &#a furat cartea i nu#i niic niic esel n ea! (e altfel altfel,, i#a i#a i dat#o dat#o na/oi na/oi!! &nfir &nfirier iera a i#a i#a /ro /rois is că o să oar oară ă nai naint ntee să se nc= nc=ei eiee anul anul!! Pagubă#n ciu/erciM )u cred că infiriera i#a /rois /rois aa cea! (acă#i s/unM )#ai dec9t s#o ntrebi /e 'Rlanie! (e altfel, unde eJ Hn cur9nd aea să se lase ntunericul! 'ă siea ridicol fiindcă enise să o tulbur /entru un oti /e care#l tia zadarnic! *a să ă ntorc acasă, aea de condus două ore i#i i#i ai ai ră9ne ră9nea a i#o i#o coodă coodă /e care care trebui trebuia a să o lirez lirez nainte de sf9ritul să/tă9nii! A luat#o /e aa de bra, a dus#o na/oi năuntru n rezidenă s/re sala de ese! Pe culoar, a nt9lnit o infirieră care #a /riit cu un aer /lin de co/ co/as asiu iune ne!! *e căut căuta a o fată fată aa aa de drăg drăgu uă ă ntr ntr#u #un n aseenea azilJ +9nii i se ieau 9ndri /rin uniforă i nu #a /utut /iedica să ă ntreb ce /utea să# să#i /oestească din zilele /etrecute la sericiu celui care o iubea seara! 'i#a nc=i/uit /re de o cli/ă că sunt bărbatul acela care se culca l9ngă ea! A ce i iroseau brăiărileJ (acă te#ar edea 'RlanieM >i a/oi i /ierzi reea de /oană, a o/tit aică#ea, feticana se udă greu! )u ă ntreba de unde tiu, tiu i cu asta, bastaM 'aa 'aa nu ai ai e n toat toatee inil inile, e, dar dar i#a i#a /ăst /ăstra ratt ani ania a aceasta de a aea ereu dre/tate, i "u asta, #astaK E./resia ei faorită! +#a aezat la asă, s#a uitat cu dis/re n farfurie i, cu un gest al 9inii, i#a dat de neles că /utea /leca! '#a a/lecat s#o sărut! 'i#a ntins obrazul! Pistruii i#au dis/ărut, aco/erii de /etele de bătr9nee! Era Er a o seară eară de octo octo brie brie,, ziua nce/u e/use ciu iud dat i se terină cu o dezăluire ocantă! 'aa ă reinu li/it de ea, cu o foră neobinuită! Hi a/ro/ie buzele de urec=ea ea i o/ti: 8B
# $%T&'A (&) *%A)$% +TA)&E%( #
)#a /lecat, nu a tiut niciodată! A siit cu inia i#o ia la goană, ai re/ede c=iar dec9t n ziua c9nd 9na i#a alunecat /e asa de lucru nainte de a se o/ri la c9ia ilietri de fierăstrăul circular! A rut să cred că o a/ucase din nou sinteala ei, dar nu era aa! *e n#a tiut niciodatăJ (e e.istena ta! '#a #a uitat lung n oc=ii ei, in9ndu#i res/irai aia i ate/t9nd să continue! (u#te acu, o să ningă n cur9nd! cur9nd! Pe donul Faut=ier l#a /ufnit r9sul! 'aa i#a dat oc=ii /este ca/ i nu #a ai /riit! +e uita la taan cu aceeai uluire ca atunci c9nd cinea obseră stelele ntr#o seară de ară! Ootăr9rea ea era luată, =abar n#aea cu, dar ura să#i regăsesc tatăl!
8
# 'A4* %EV5 #
13 Eleanor-Rigby !"tom#rie $%&', )altimore (acă 'aggie se =otăr9se să nu#i ai /ese de scrisoarea anoniă, eu era ai =otăr9tă ca niciodată să#i desluesc sens sensul ul!! Hnti Hntins nsă ă /e /at, /at, o cite citea a iară iarăii i iară iarăii n oa/t oa/tă, ă, adres9ndu#ă din c9nd n c9nd autorului ei de /arcă s#ar fi aflat la ine n caeră! +ra o femeie deose#it5 i de o mare inteligen5, "a-a#il5 de "e6i mai #un i de "e6i mai r5u, dar dumneata n6ai "unos"ut de"8t "e era mai #un… *e subnelegi tu /rin "a-a#il5 de "ele mai rele lu"ruri J 'i#a notat n carneel: "e era mai r5u s6a -etre"ut 7nainte s5 m5 nas" eu. >i n ti/ ti/ ce# ce#ii rod rodea ea uor uor crei reionul onul,, un sen senti tient ent ciud ciudat at a /u /uss stă/ stă/9n 9nir iree /e ine ine!! )u tia tia abso absolu lutt niic iic des/re iaa aei nainte să ne deină aă! Auzise de la unul sau celălalt /ărinte al nostru fr9nturi de nt9/lări legate de /riul lor flirt, ersiuni diergente referitoare la circ ircu usstan tanel elee care care i des/ des/ă ăris riser eră, ă, ti tia că aa se ntorsese să bată la ua tatei c9ia ani ai t9rziu, dar =abar n#aea ce făcuse ea n interalul acesta de ti/! *ăz9nd /e g9nduri, a /us scrisoarea la loc /e /at! E /reatur să#i /ierzi aa la treizeci i /atru de ani, dar, dacă a fi rut să#i dau osteneala, ar fi fost ndea?uns ca s#o cunosc ai bine! *e scuză aea eu /entru fa/tul că n#a aflat niic des/re adolescenta sau t9năra feeie care fusese, că a /us at9t de /uine ntrebăriJ +iise noi oare aceleai acelea i lucruri la aceleai 9rsteJ *e aea noi n coun dincolo de tot ce e banalJ *9nd oaenii i s/un că ai oc=ii aei tale, iica, te/ te/er era aen entu tull ei nu nse nsea ană nă că, că, doar doar /ent /entru ru at9t at9t de /uin, i i seeni! P9nă să /riesc scrisoarea aceasta, era sigu sigură ră de co/ co/li lici cita tate tea a noas noastră tră!! &ndi &ndife fere rent nt un unde de era era n 8I
# $%T&'A (&) *%A)$% +TA)&E%( #
luea largă, ă descurca i o suna i, de la *răciunul acela c9nd i#a oferit un la/to/, nu trecea o să/tă9nă fără să ne ede ede /e ecra ecran ne! (ar des des/re /re ce orb orbea ea J *e# *e#ii ră9nea din discuiile noastreJ 'aa i /unea ntrebări des/re des/re iaa iaa i călăto călătorii riile le ele, ele, iar ntre ntrebări bările le ei, u ult lt /rea /rea ades adeseea i/re /reggnate ate de ngr ngri? i?or orar aree, ă ene enerau rau!! Aa Aa că răs/unsurile ele erau eazie, de ulte ori futile, at9t de englezeti atunci c9nd /ierdea un ti/ /reios st9nd la taclale des/re ree! '#a #a g9 g9n ndit din nou la 'ic=e c=el, c9nd 9nd ă ntreb trebas ase, e, 9nc9nd s"ones n n salonul de ceai li/sit de orice farec, de ce ă ocu/ ocu/a a at9t t9t de iaa iaa un unor or oae aeni /e care are nu# u#ii cun uno ote tea a i aa aa de /uin uin de ai eiJ eiJ >i #a #a sii iitt de /arcă cinea i#ar fi tras un /un n burtă! %a naiba, Elb6, cu ai /utut să nu#i cunoti /ro/ria aăJ (in /udoare, din laitate sau ne/ăsareJ Pentru că n# ai realizat nici ăcar o secundă că ti/ul se /utea o/ri bruscJ Pentru că i /ăstrai confidenele /entru ai t9rziuJ (ar /entru tine, ai t9rziu era ieri! A siit cu oc=ii i se u/lu de lacrii i totui ?ur că nu sunt o sensibilă! Hn sf9rit, sf9r it, nu ntr#un aseenea =al! )#a cunoscut dec9t cele ai bune lucruri i a fost neoie ca un ticălos anoni să#i a9e curiozitatea aintindu#le /e cele ai rele /entru ca, n sf9rit, să reau să aflu ai ulteJ Acesta e otiul /entru care ai dorit să#i /ăstrezi secreteleJ (in /ricina egoisului fiicei taleJ 'ă lăuda n faa aicelor ele că tu#i erai cea ai bună /rietenă, le făcea să turbeze de inidie c9nd le /oestea că ie /utea să#i s/un tot, să#i ncredinez toate secretele ele, dar tu, tu n#ai n#ai tiu tiutt să# să#ii s/ui s/ui nii niic, c, /ent /entru ru că nici niciod odată ată n#a n#a bătut la ua ta ca să i te destăinuieti, /entru că oia ca fiec fiecar aree dint dintre re oe oent ntel elee /etr /etrec ecut utee /r /reu eună nă să# să#ii fie fie rezer rezerat! at! At9tea At9tea diine diinei i c9nd c9nd ă duceai duceai la coală, coală, at9tea at9tea seri c9nd eneai să ă iei, at9tea du/ă#aiezi c9nd, de la ine din caeră, te auzea /rin casă, ngri?indu#te ngri?indu#te de ieile noastre, tot at9tea /rile?uri c9nd a fi /utut să aflu ai 8;
# 'A4* %EV5 #
ulte des/re tine! At9t de 9ndră era de felul n care ă cufu cufund nda a n lect lectur uril ilee ele ele,, nc9 nc9tt n#a n#a răsfo răsfoit it nici niciod odată ată /aginile cării aei ele, iar aceasta s#a ters! $a s#a ntredesc=is! A ridicat ca/ul, tata se uita atent la ine! Aici eraiJ Te credea n studioul studioul tău de la %ondra! )u, a aut c=ef să nu tiu de ce anue a aut c=ef! Tata a enit să se aeze la ca/ătul /atului! +ă te aline cineaJ *e#i cu tineJ )iic, sunt bine, te asigur! asigur! >i oc=ii ătia nroii *ine te face să suferi, un bărbatJ $n ceJ a reluat eu z9bind z9bind cu tiiditate! >tii, i eu a fost ultă ree =oltei! Hi aintesc de burlăcie ca de cea ai oribilă /erioadă din iaa ea! 'ie ereu i#a fost frică de singurătate! Păi, i#acu cu te descurciJ descurciJ +unt ădu, nu singur! )u e deloc acelai lucru! >i a/oi, eu a co/ii! 'aggie i 'ic=el in să te adă des c9nd eu nu sunt aiciJ )u eti /rea des /e#aici! Hn fiecare ?oi, iau cina cu frate# tău, 'aggie ă izitează de două, trei ori /e să/tă9nă, niciodată nu stă ult, e ereu aa de ocu/ată< =abar n#a cu ce, dar, ca să#i răs/und la ntrebare, c=iar i atunci c9nd eti de/arte, eti cu ine! E de a?uns să ă g9ndesc la aică#ta sau la reunul dintre oi /entru ca singurătatea să /iară fără ură, ca o =ooaică! )u te cred! Ai dre/tate, inea! un, un, acua i s/ui ce#i cu tineJ tineJ *e făcea aa nainte să se ntoarcă n AngliaJ $nde eraJ A= i eu care credea că eti aici /entru că i#era ngrozitor de dor de taică#tău, zise tata /e un ton zefleitor! )u tiu are lucru, draga ea! )u#i /rea /lăc lăcea să 87
# $%T&'A (&) *%A)$% +TA)&E%( #
orbească des/re /erioada aceea! >tii /roerbul acela t9/it, ca de altfel toate /roerbele, care /retinde că ac=ia nu sare de/arte de trunc=iJ Ei bine, n ceea ce ă /riete, nu#i c=iar aa de idiot! *a i fata ei, a făc făcut un /ic de carieră n ziaristică! A făcu făcutt oc=i oc=iii ari! ari! 'aa 'aa /red /reda a c=i c=iia ia,, nu ede edea a legă legătu tura ra cu ?u ?urn rnal alis isu ul, l, lucru ucru asu/ asu/ra ra cărui căruia a i#a i#a atra atrass atenia! Hn studenie, aică#ta era foarte bună la c=iie! A/oi, a dat# dat#o o nco ncolo lo de ate ateri rie, e, aa cu, cu, de altf altfel el,, a făcut făcut#o #o i cu ine, ca să deină ?urnalistă! )u ă ntreba nici de ce, nici cu, eu n#a /rice/ut niciodată niic din toată /oestea! *9nd s#a ntors la ine i a răas nsărcinată cu frate#tău i tine, era contieni că salariul n#aea cu să ne a?ungă! A căutat ree de c9tea să/tă9ni o slu?bă n doeniul ei, dar cu c9t i cretea burta, cu at9t i se nc=ideau ai ulte ui! Hn cel ai bun caz i se /ro/unea un /ost de secretară ntr#o redacie, /e un salariu de izerie! *=estia a nfuriat#o la cule! G feeie, nsărcinată /e deasu/ra, nu /utea să s/ere să găsească un sericiu i/ortant! uria nu era un lucru foarte bun /entru cei doi bebelui! Atunci c9nd, n sf9ri sf9rit, t, a nele neless i ea că enise enise reea reea să se calez caleze, e, s#a ntors la iubirile ei din tineree, /rintre care ă nuăra i eu, adăugă el făc9nd cu oc=iul! Hn ti/ ce se /regătea să ă aducă /e lue, a urat nite cursuri /rin cores/ondenă, fa/t /e care l tiai de?a, i a reuit /rin nu tiu ce inune să#i ia e.aenele! (e cu #a nărcat, a deenit asistentă de cadru didactic, a/oi a a?uns stagiară i ntr#un sf9rit a fost titularizată! 'aică#ta aea o /asiune /entru co/ii, nu erau niciodată destui n /rea?a ei! 'i#ar fi /lăcut să a zece ani toată iaa, #ar fi răsfăat c9t e ziua de lungă! Tata a tăcut i #a 9ng9iat /e /ăr! E un tic de#ale lui, care reine de fiecare dată c9nd acordă o oarecare graitate discuiei noastre! Elb6, i#a s/us#o de o sută de ori, nu fi tristă c9nd te g9ndeti g9ndeti la eaM F9ndete#te F9ndete#te la cli/ele inunate inunate /e care le#ai 88
# 'A4* %EV5 #
/etrecut /reună, nă, la dragostea /e care i#o /urta, la co/ co/li lici citat tatea ea oas oastră tră /e care care i i ărt ărtur uris ises escc că a fost fost adesea gelos! 'oartea ei n#o să#i ia niciodată toate acestea >i, >i, nai naint ntee să#i să#i /oată /oată nc= nc=ei eia a fraz fraza, a, # #a a cuib cuibăr ărit it n braele lui i a /l9ns n =o=ote! Pentru că, bineneles, nu sunt deloc sensibilă! un, a reuit cu brio să te consolez, dar acordă#i acord ă#i o a doua ansă! >tiu eu un leac la soiul ăsta de su/ărare! Oaide, ino, i zise el lu9ndu#ă de 9nă! A re/arat Austin#ul, =ai să face o orgie cu ng=eate n ora! &aginează#i că au desc=is un en err6Ls la *ro6don, dacă nici asta nu#i o este bunăM >i a/oi, acu că soră#ta nu se ai ărită, nici că#i ai /asăM S *are ziarJ l#a ntrebat eu ling9nd dosul lingurii de /e care se scurgea ciocolata! &ată un subiect des/re care n#a c=ef s ă orbesc, i#a răs/uns tata cu oc=ii intă la cu/a lui de ng=eată! (e ceJ Pentru că nu reau să#i dau idei! idei! (acă tu crezi că ai reo ansă să sca/i doar cu at9t, atunci c=iar că nu o cunoti /e fiică#ta! Elb6, te /rein, dacă te#a/uci să orbeti cu frate#tău sau cu soră#ta des/re toate acestea, noi doi o să s ă ne certă! (acă#i s/ui Elb6 nseană nseană că#i treabă serioasă! A (nde-endentul. )eenindu#i a crede, #a uitat la taică# că#eu, ntreb9ndu#ă dacă nu cua i bătea ?oc de ine, din /lăcerea de a edea /9nă unde /utea /inge lucrurile! A The (nde-endent J *otidianul care a anga?at cele ai ari talente ale /resei scriseJ %a ce de/artaentJ *ultură, econoie, nu, stai rubrica tiinificăM a zis eu /e un ton uor zefleitor! +ocietate! 8"
# $%T&'A (&) *%A)$% +TA)&E%( #
Vorbi cua des/re aică#eaJ aică#eaJ Era /asionată de /olitică i o rearcabilă editorialistă! )u te uita aa bat?ocoritor la ine, acesta#i adeărul gol# golu! ruoasă lecie de serenie /entru ine care nu scriu dec9t relatări de călătorie sau, n cel ai bun caz, recoandări turistice! A, ia să nu nce/iM )u e.istă un doeniu ai i/ortant dec9t altul! Hi faci cititorii să călătorească n ări unde nu se or /utea duce niciodată, le ngădui să iseze i fiecare dintre articolele tale este un a/el la tolerană, lucru rar n reurile n care trăi! 'unca ta e i/ortantă, iar dacă nu ă crezi, aruncă i tu un oc=i la fiuica aia /lină de ulgaritate care e Daily 1ail. Aa că te rog eu, nu te ai dealoriza! )u te#ai a/ucat cua să#i s/ui că eti 9ndru de ineJ Pentru că /oate ai reo ndoială că suntJ )u#i orbeti niciodată des/re unca unca ea! )u#i orbesc niciodată /entru că /entru /entru că /ăcătoasa ta de uncă te nde/ărtează de ine! 'ai rei o ng=eatăJ %a o ie de calorii ng=iitura, antide/resiul tău t ău e de o redutabilă eficacitate! (ar nu cred că ar fi foarte nele/t să ai iau una, i#a s/us eu terg9nd buza cu/ei cu degetul ca să nu las niic din ciocolata care ai ră9nea! (ar cine#i orbete de nele/ciuneJ Eti gata să#i asui cea riscuriJ Pentru că #anan anana a fudg fudge e este e.ce/ionalăM Tata s#a ntors cu două azagranuri iense, /rin care se /ute /u teau au ede edea a feli feliu uee de bana banane ne /rin /rinse se ntr ntr#o #o creă creă de ng=eată aco/erită cu un carael fondant! Ai /riit un esa?J #a ntrebat el c9nd #a ăzut buton9nd frenetic /e sart/=one#ul eu! )u, caut articole ale aei, dar nu găsesc g ăsesc niciunul! )u /rice/ /rice/,, toate toate arile arile ziare ziare i#au i#au nueri nuerizat zat ar=ie ar=iele, le, iar din n#a ai răas dec9t o ediie digitală! (nde-endentul n#a Tata i drese ocea! "0
# 'A4* %EV5 #
)#ai să găseti niciun te.t te.t de#ale aică#tii /e site#ul lor! )u le sena cu nuele nuele eiJ a da, dar nu n (nde-endentul ăsta! *el des/re care orbea eu e.ista nainte i Pentru că a ai fost un alt (nde-endentul J Era un să/tă9nal s ă/tă9nal i nu a a/ărut ultă ree! 'aică# ta l#a nfiinat cu o gacă de /rieteni la fel de ăcănii ăcănii ca ea! 'aa i#a nfiinat /ro/riul ziarJ a re/etat eu ener9ndu#ă! &ar ouă nu #a trecut niciodată /rin inte să ne s/u /un nei ei i nouă ouă, nici ăca ăcarr ie car care a deen eenit it ?urnalistăJ )u, răs/unse taică#eu, c=iar nu ne#a g9ndit! (ar ce i/ortană areJ )u#i foarte gra! )u#i foarte graJ (ar oricu, niciodată niic n#ar fi fost foarte gra la noi, nici c=iar atunci c9nd i#a ru/t /iciorul nu a fost foarte gra! A fi /utut să or c9nd a căzut de /e aco/eri, dar ă aud i#acu s/un9ndu#i -)u# i face gri?i, Elb6, nu#i foarte graM3 Aeai ase ani, ai fi /referat să te /riesc n albul oc=ilor oc=ilor i să#i s/un că urau să#i taie /iciorulJ >i uite#aa, faci tu ce faci i iei totul n r9s! (e ce i#ai ascuns lucrul ăstaJ Pentru că i#era teaă că o să#i ină cine tie ce idei! (in cau auzza t9/ t9/it itul ului ui de /ro /roerb erb /e care care l#a l#a /oen oeniit adineauri i /entru că te străduiai aa de tare s#o uluieti /e aică#ta! (acă i#a fi /oestit că a nfiinat un să/tă9nal, ce n#ai fi făcut ca s#o e/ateziJ Ai fi /lecat n zone de războiJ +au ai fi rut să faci i ai bine dec9t ea nfiin9nd i tu un ziarJ Păi i ce, nu#i o criă a daM 'izeria aia de fiuică a nenorocit#o, financiar i oral! Poi să /ui un /re /e isul ieii taleJ Acua, gata cu discuia asta sau ai iau o ng=eată, a treia, i o să fii silită să ă duci la urgene! *u iei i tu o dată totul n tragic, ngăduie#i să saurez oentul! "1
# $%T&'A (&) *%A)$% +TA)&E%( #
)u iau niic n tragic, tragic, a un /ic de diabet! (e c9nd ai tu diabetJ A zis un /ic! Tata se /refăcu că nuără /e degete nainte de a#i răs/unde /e un ton zefleitor! (ouăzeci de ani! urioasă la cule, #a luat cu 9inile de ca/! %a naiba, acasă la noi e casa secretelor! secretelor! Oaide, Elb6, totui nu e.agera! Ai fi rut să#i agă analizele n bucătărieJ (e ce crezi tu că aică#ta ă lua la refec de cu ă a/ro/ia de o cutie de biscuiiJ &#a confiscat cu/a de ng=eată i i#a cerut să ă lase la ga gară ră,, /ret /rete. e.t9 t9nd nd că treb trebui uia a nea/ă nea/ăra ratt să ă nto ntorc rc să lucrez la %ondra! )u#i /lace să int, ai ales nu /e taică# eu! (e cu #a urcat n tren, a sunat o docuentaristă de la reistă, aea neoie să#i facă un enor sericiu!
"2
# 'A4* %EV5 #
14 Eleanor-Rigby !"tom#rie $%&', Londra A?unse A?un sese se acas acasă ă n ga gars rson onie ieră ră!! Aez Aezat ată ă turc turce ete te la /ici /icioa oare rele le /atu /atulu lui, i, ă ui uita ta la un e/is e/isod od din din ;#solutely desfăc9ndu#i un al treilea /ac=et de c=i/suri! 2a#ulous desfăc9ndu#i )u nuai că această serie este una deenită cult, dar este de utilitate /ublică! Pentru o feeie care i /l9nge de ilă singură acasă ntr# o ineri seară cul/abiliz9ndu#se /entru că a desc=is o sticlă cu un in ndoielnic /e care o să#l bea singură, sticlă /e care nit nitee /rie /riete teni ni i#o i#o adus aduses eseră eră ntr ntr#o #o re reee c9nd c9nd ncă ncă ai ai organiza cine cu /rietenii! Pentru o feeie căreia n faa oglinzii din baie i se /are anoral să fie necăsătorită i care i sc=ibă /ărerea du/ă ce a răas /rea ult ti/ n faa ticăloasei de oglinzi! Pentru această feeie i /entru altele, Pats6 i Edina sunt două eroine eseniale! Pe dată, /entru că ele a?ung ntr#o stare ult ai rea dec9t a ta, i a doua zi, /entru că a=ureala i aduce ainte că iaa ta nu e un e/isod dintr#un serial de teleiziune! +afran se certa cu aică#sa, fa/t care #a făcut f ăcut iediat să ă g9ndesc la dis/utele /e care le aea cu a ea! unică# sa /ătrunse n ncă/ere ca să linitească s/iritele! )u i#a cunoscut bunicii i nu a să#i cunosc niciodată, căci aa a crescut ntr#un orfelinat! G altă ceaă care, dintr#odată, i a/ărea ca fiind i ai densă! '#a nă/ustit la geantă i a reluat scrisoarea! u tim des-re -5rinii notri de"8t "e #inevoies" ei s5 ne s-un5… 'aa nu a rut să s ă ne s/ună niic! Priirea i#a ră răas intuită la tibru! A fi fost o /ră/ă ră/ădi dită tă de detec etecti tiă ă<< cu cu de nu ă g9ndi 9ndise se ai "B
# $%T&'A (&) *%A)$% +TA)&E%( #
dereeJ (ei era cu efigia reginei Elisabeta a &&#a, n#aea aceeai culoare ca tibrele englezeti! >i totui, era de#a?uns să#l să#l obse obser rii de#a de#a/ /roa/ roa/e, e, ca să /erc /erce/ e/ii c=ia c=iarr sub sub c=i/ c=i/ul ul z9bitor al 'aiestăii )oastre cu9ntul -*anada3, ti/ărit cu litere litere inuscul inuscule, e, desigur, desigur, dar cu de i scă/aseJ >ta/ila fusese /usă la 'ontrRal! *ine /utea să fie anoniul care i scria din AericaJ )u era la ca/ătul ntrebărilor ele! A doua zi, /e c9nd răsfoia o reistă uit9ndu#ă la rufele ele care dansau n cua unei aini de s/ălat, #a sunat /rie /riete tena na ea ea docu docue ent ntar aris istă! tă! )u găsis găsisee nici nicio o info infor rai aiee des/re un să/tă9nal intitulat (nde-endentul n Anglia! &#a cerut iediat să#i e.tindă cercetările dincolo de Atlantic! $n ceas ai t9rziu, n =olul de la intrarea n blocul eu, i#a desc=is cutia de scrisori! Printre aterialele /ublicitare, a recunoscut /e dată fruosul scris de 9nă! $n ecin care#i lua i el scrisorile s#a irat să ă adă at9t de /alidă! Hntr Hntr#o #o star staree febr febril ilă, ă, a ur urca catt n ga gars rson onie ieră ră un unde de a desfăcut n grabă /licul! Pe o foaie de bloc#notes era scris:
$$ o"tom#rie, ora &/, Sailors Café, )altimore Era n 1"! Probabil că aea intea raite, căci ai nt9i t9i i#a i#a ng= ng=es esu uit trus trusa a de toale oaletă tă i c9te c9tea =ain aine ifonate n rucsac nainte de a căuta /e internet un bilet de aion la /re redus! Tranzacie refuzată, contul eu n bancă nu aea aea fond fondur urii sufi sufici cien ente te!! *u ini inia a c9t c9t un /u /uri rice ce,, a sunat#o /e 'aggie ca să#i cer at9t c9t să#i nce/ călătoria! )u inea sută la sută c9nd i#a s/us lui tata c ă ncerc să negociez o e.tindere a oerdraft#ului cu banca, i#a zis ea! *unosc /e dinafară toate cusururile soră#ii, dar zg9rcită nu e, s/unea adeărul! "
# 'A4* %EV5 #
(e ce ai neoie de două ii de lireJ #a ntrebat! Aa de rău o duciJ &#a orbit des/re noua scrisoare /e care o desco/erise n ură cu c9tea ore! '#a luat la refec, zic9ndu#i că sunt nebună de legat! >i dacă, /ur i si/lu, aea de#a face cu un sintit, care, odată a?unsă acolo, o să ă ioleze i o să# i arunce cadarul n areJ +igur că de#aia i i dăduse nt9l nt9lni nire re seara, seara, ntr# ntr#un un loc nuit nuit *afene *afeneaua aua arina arinaril rilor! or! 'aggie nu duce li/să de iaginaie c9nd e orba să născocească /oeti, dar, din nefericire, nu sunt niciodată cele ai esele! &#a răs/uns că, dacă un aniac ar ncerca să atragă o ictiă n /lasele sale, /robabil că ar /utea să găsească una ai a/roa/e de el, era ai si/lu aa dec9t să o /ună să treacă oceanul! %ogic, ar fi ncuiinat 'ic=el! (i/otriă, se eneră 'aggie, cine i#ar da seaa că c ă ai dis/ărut acoloJ Hnt9lnirea nu are loc la ca/ătul unui ba6ou din %ouisiana, i#a atras eu atenia! Vorbi des/re altiore aiciM 'aggie nu zise niic o secundă! 'ă cunotea /rea bine ca să aibă reo ndoială n /riina =otăr9rii ele! Te#ai g9ndit să suni la ziar ca să le ceri un aansJ *ălătoriile fac ncă /arte din eseria ta sau #a t9/it eu de totJ T9/ită era eu, nici /rin ca/ nu#i trecuse s#o fac! A nc=is telefonul ca să#l sun /e redactorul eu ef! P9nă să# i /reia el a/elul, a născocit un subiect! 4eista nu ai /ublicase de uli ani niic des/re altiore, oraul era n /lină renatere urbană, adă/ostea unul dintre cele ai ari /orturi ale coastei de est aericane, /restigioasa uniersitate o=ns Oo/kins Ci#a debitat lecia n ti/ real, de /e ecranul 'ac#ului eu, uluesc, ZikiD i 4eginald ! %eis 'useu, a adăugat eu, sanctuar al istoriei afro#aericane! O, urură redactorul#ef, de/arte de a se lăsa conins! altiore nu#i totui foarte se.6! "I
# $%T&'A (&) *%A)$% +TA)&E%( #
a da, e un ora se.6 i ignorat /e nedre/t! )ieni nu orbete des/re el! ie cu s/ui tu! A /utea i eu să tiu de ce ai rea taan tu s#o faci aa, dintr#odatăJ *a să re/ar această nedre/tate! Hn /artea de ?os a ecranului, a desco/erit o inforaie /ro /roid iden eni ial ală, ă, un ul ulti ti atu! atu! >efu >efull eu eu l ene enera ra /e Ed Edga garr Allan Poe! %#a binecu9ntat /e ilustrul /oet /entru fa/tul că a bine bineo oit it să oar oară ă la alt alti ior ore, e, aea aea să fie fie firu firull călăuzitor al articolului eu, căruia i#a scornit i un titlu /o/os: -altiore sau ultiele zile din iaa ia a lui Edgar Allan Poe3! Pe redactorul eu ef l /ufni r9sul! )u /utea să#i /ort /ică! Gcu/ă#te ai degrabă de renaterea econoică a oraului, nu i#a fost deloc uor! Vorbete des/re atracia /e care o /oate re/rezenta /entru studeni! Profită ca să iei /ulsul /o/ulaiei, sunte la c9tea să/tă9ni de la alegeri i nu sunt aa de sigur că Tru/ o să#i ia aa de bătaie /e care are ne#o /re /rezic zic son sonda?e a?ele! le! Hi Hi dau o să/t să/tă ă9n 9nă acol acolo! o! *ont *ontab abil ilit itat atea ea o să#i să#i facă facă 9in 9inee un ira irae ent nt!! >i adu# adu#i i totui o fotografie fruoasă cu /iatra de or9nt a lui Poe, nu se tie niciodată! (e obicei, c9nd reuea să coning redacia să ă triită s/re o destinaie aleasă de ine, sărea literalente n sus de bucurie! (ar nu i n seara aceea! +ă /ornesc s/re necunoscut era nsăi esena eseriei ele, dar siea că această călătorie aea să ă ducă s/re nite desco/eriri de un alt soi! >i, era /ria oară că i se nt9/la, i li/sea cura?ul! )u /utea să /lec din Anglia fără să#i iau la reedere de la ai ei! >tia >tia că 'agg 'aggie ie o să#i să#i s/un s/ună ă iară iarăi i că sunt sunt nebună i o să facă totul ca să renun la această călătorie! ănuia că tata o să se ntristeze, căci i făgăduise să ră9n ai ult la %ondra! (ar cel care ă ngri?ora cel ai ";
# 'A4* %EV5 #
tare era 'ic=el! %#a sunat /riul i l#a ntrebat dacă, n ciuda orei t9rzii, /utea să in să#l ăd! Vrei să ii la ine acasăJ >i, cu eu nu zicea niic, el a neles! *9nd /leciJ '9ine, aionul eu decolează decolează iediat du/ă /r9nz! Ai să li/seti ultJ )u, i /roit, o să/tă9nă, zece zile zile /oate! Ni#e foaeJ Pot să ă duc la băcănie să cu/ăr cea /entru cină! E o idee bună, a trecut ult ti/ de c9nd nu ne#a ai ăzut doar noi doi! *9nd a nc=is, 'ic=el s#a ntors s/re VRra i i#a s/us că ura să in n izită! )u i#a ărturisit lucrul acesta dec9t ult ai t9rziu! Te#ai su/ăra /e ine dacă a 9nca cu soră#ea cina /e care ai /regătit#o /entru noiJ )u, di/otriă, nuai că eu nu #a /regătit ca ea să să afle (acă s/ontaneitatea cuintelor lui frate#eu nu#i dă de gol g9ndurile, atunci o fac oc=ii lui! VRra nelese! Hi luă =ain aina, aru aruncă o /ri /riire ire la asa asa /e car care o aran ran?ase ase, se ntoarse ca să ia /a=arele de in /e care le /use la loc n bufet, lui 'ic=el nu i#ar fi trecut niciodată /rin inte să le scoată, i /lecă! S >i nu ică i#a fost sur/riza c9nd a a?uns la el acasă! 'ic=el i#a desc=is ua, /urta un or de bucătărie! ără să scoa scoată tă o orbă orbă,, # #a a du duss n salo salon! n! )ici )iciod odată ată nu i#a i#a fi iag aginat inat că e n star staree de ase aseeenea efort fortu uri ca să ă /riească! (is/ăru n bucătărie i se ntoarse cu o oală /e care o aeză /e un fund de len! A ridicat ca/acul i a adulecat aroa! (e c9nd ai năat tu să gătetiJ "7
# $%T&'A (&) *%A)$% +TA)&E%( #
(acă nu ă nel, e /ria oară c9nd ii să ă ezi nainte nainte de a /leca! /leca! Hn sf9rit, reau să zic n aa are grabă! Astfel că #a g9ndit ult de tot du/ă ce ai sunat i cred că cea nu e n regulă, că nu rei să#i s/ui ce i cu la telefon i că de aia ii! %ogic! (ar un raionaent ra ionaent logic /oate să fie fals! 'ai ales cu o soră at9t de co/licată ca a ta! (a, e /osibil! >i totui Totui, a reluat eu, sunt bine, aea doar neoie să fiu cu tine! 'ic=el se uită fi. la lustra de deasu/ra ca/etelor noastre i trase ad9nc aer n /ie/t! Atunci, nu rei ca tata i 'aggie să audă ce#o să#i s/ui! %ogic! Hi /ro/un să uită n seara aceasta ce e logic, căci niic nu ai este aa! (ar nu reau ca lucrul acesta să te /erturbe! A enit să# să#i /ărtă tăesc un secret! Aeai dre/tate ntr#o anuită ăsură, nu /lec tocai /entru ziar, dei #a folosit de el ca să#i /lătesc călătoria, ceea ce, sunt de acord, nu#i foarte cinstit din /artea ea! (ar o să scriu un articol, n fine, a să ncerc! *e s/ui tu acolo n#are niciun sens! $nde nu te duci /entru ziarul tăuJ %a altiore! *ecilius *alert, lord de altiore, a fost /riul gue gu ern rnat ator or al /ro /roin inci ciei ei 'ar6 'ar6la land nd!! >tia >tiaii că un ora ora de /e coasta sud#estului &rlandei i /oartă i el nueleJ Ai fi /utut să te duci acolo, e ai a/roa/e! )u tia, dar cu faci tu de tii aseenea aseenea lucruriJ *itesc! Atunci, ar fi trebuit să te ntreb cu faci de ii inte aseenea c=estii! *u să le uit dacă le#a cititJ cititJ 'a?oritatea oaenilor uită, dar tu nu eti ca a?oritatea! >i e de bineJ "8
# 'A4* %EV5 #
(a, i#o i re/et de fiecare dată c9nd ă ntrebi acest lucru! 'ic=el i /use n farfurie o ari/ă de /ui care se răcea n oală, alese o /ul/ă i se uită lung n oc=ii ei! Plec n căutarea aei, i#a i#a ărturisit eu! Fenial, dar i#e teaă că#i /ierzi reea de /oană! )u cred că e la altiore! )ieni nu tie unde sunt orii! *u sigurană nu n ceruri, c=estia nu se susine! Eu ă g9ndesc ai degrabă la o lue /aralelă! Ai auzit reodată de teoria luilor /araleleJ Hnainte ca 'ic=el să se lanseze ntr#o e./licai aie inte inter rin inab abil ilă, ă, i#a i#a /u /uss 9n 9na /e bra braul ul său său ca să ă asculte! A zis i eu aa! Plec n căutarea trecutului trecutului ei! (e ce, l#a /ierdutJ %#a rătăcit! >ti at9t de /uine lucruri des/re t9năra feeie care a fostM Probabil /entru că aa oia ea să fie! )u cred că e o idee bună să nu#i dai ascultare! >i ie i li/sete la fel de ult ca i ie, dar eu sunt fee feeie ie i a neo neoie ie să tiu tiu cine cine era era aa aa,, ca să /ot /ot n sf9rit crete sau ăcar nelege cine sunt! Eti sora ea geaănă! >i care#i legătura legătura cu altioreJ *inea i#a dat nt9lnire nt9lnire acolo! *inea care o cunoteaJ Aa /resu/un! >i tu, tu o cunoti /e /ersoana aceastaJ )u, =abar n#a cine cine e! &#a orbit des/re scrisoare, fără să#i dezălui coninutul e.act, nu oia să#l s/erii! Ec=ilibrul lui 'ic=el e at9t de fragilM Atunci a scornit nuai lucruri fruoase, nfruusearea decorului e o artă /e care a năat s#o stă/9nesc n eseria ea! Aadar, i zise el ridic9nd degetul arătător, ar ătător, dacă te# neleg eu bine, te ei duce ntr#un ora nde/ărtat, ca să te nt9lneti cu cinea /e care nu#l cunoti, dar care, din ceea ""
# $%T&'A (&) *%A)$% +TA)&E%( #
ce#i s/ui, ar trebui să#i dezăluie nite lucruri de care tu =abar n#ai des/re aa noastră i n felul acesta ei ti cine eti Psi=ologa ea i#a zis de ulte ori că ar fi foarte fericită să te nt9lnească ntr#o bună zi! $orul /lin de seriozitate al fratel telui eu o să ă sur ur/r /rin indă dă ereu ereu!! A ră răas o cli/ cli/ă ă tăcu tăcutt i l#a #a ăzu ăzutt ridic9ndu#se cu graitate! 'aa a lucrat la altiore, a zis el duc9nd farfuriile n bucătărie! '#a ridicat de la asă i #a luat du/ă el! +e a/ucase de?a de s/ălat asele! (e unde tii tuJ Pentru că ea i#a s/us cu gura ei că i#a /etrecut acolo cei ai faini ani din iaă! ruos /entru noiM &#a atras i eu atenia asu/ra acestui lucru, dar ea s#a grăbit să /recizeze că era nainte să ne nate noi! 'ic=el, te i/lor, /oestete#i tot ce i#a zis aa! aa! &ubea /e cinea acolo, răs/unse el /e un ton laconic /e c9nd c9nd i i nti ntind ndea ea un er eret et!! Ea nu i#a i#a s/us s/us aa, aa, dar dar de /ui uinele ele dăi dăi c9n c9nd i#a i#a orb orbit it des/r es/ree alti alti ore ore /ărea /ărea nefericită! >i cu acolo i#a /etrecut cei ai fruoi ani din iaa ei, nainte să ne nate noi, nu era logic! (e unde a dedus că o ncerca nostalgia i, n toate cările /e care le#a citit, o aseenea contradicie se bazează ntotdeauna /e o /oeste de dragoste! %ogic! )u a rostit niciodată niciun nueJ )u i#a orbit niciodată des/re aa cea, dacă #ai fi ascultat cu atenie, n#ai fi aut neoie să#i /ui o aseenea ntrebare! 'ic=el /use asele la locul lor i#i scoase orul! Trebuie să ă duc la culcare, altfel 9ine a să fiu obos obosit it i n#o n#o să lu lucr crez ez bine bine!! )u#i )u#i s/un s/unee nii niicc tate tatei! i! Ni#a Ni#a ncre ncredin dinat at un secret secret /entru /entru că i#ai i#ai ncre ncredin dinat at i tu ie unul! Aa era dre/t să fac! >i a/oi, ce ră9ne sunt doar nite su/oziii, c=iar dacă n#a nicio ndoială, dar oricu, l#ar 100
# 'A4* %EV5 #
9=ni 9=ni!! ărba ărbaii ii suferă suferă ntot ntotdea deaun una a c9nd c9nd tiu tiu că feeia feeia a iubit /e altcinea nainte, cu at9t ai ult c9nd tăinuiesc această /riă dragoste! Hn orice caz, aa se nt9/lă de cele ai ulte ori n căr cări i nu cred că scriitorii au, n a?oritatea lor, at9ta iaginaie! *a/ul i se clătina cu nerozitate, a renunat să aflu ai ulte! A căscat ca să ă facă să neleg că aea ntr#adeăr c=ef să ă adă /lec9nd! )u a insistat! 'ic=el s#a dus să# i aducă /ardesiul, a nt9rziat un /ic nainte să ină na/oi, olcoit i s#a /ărut ie, i i l#a /us /e ueri uit9ndu#se la ine ca să#i dea seaa dacă /utea să ă sărute! %#a luat n brae i l#a str9ns cu duioie! &#a /rois să#l sun din altiore< aea să#i descriu oraul i să#i dezălui ce oi fi /utut afla des/re aa! Era o inciună sfruntată, căci =abar n#aea cu o să /rocedez! Toate s/eranele ele se bazau /e o nt9lnire dată de un cores/ondent anoni! *u alte cuinte, erau slabe de tot! A doua zi de diineaă, l#a sunat /e tata ca să#i cer o faoare: s#o anune /e 'aggie că ura să /lec n călătorie! (aL tiu că ai tu/euM G ărturisesc, uneori lai aitatea ă duce n /ragul geniului! &#a bănuit z9betul trist c9nd rostea cuintele acestea! A rut i el să afle s/re ce destinaie i lua zborul i dacă aea să li/sesc ult ti/! Tot at9tea ntrebări la care ă obinuise să răs/und la fiecare dintre călătoriile ele! &#a s/us că#l /u/, i#a cerut scuze că nu /ot să in s#o fac n /ersoană, aionul eu /leca n cur9nd i trebuia să ai trec /e la ziar să#i recu/erez biletul! Altă inciună! (e ul ultă tă re reee nco ncoac ace, e, bile bilete tele le de aio aion n erau erau la fel fel de irtuale ca i cores/ondena! (ar nu a găsit cura?ul de a#l /rii n oc=i, de a fi neoită să scornesc o altă /oeste c9nd ura să#i ceară lăuriri n legătură cu otiele acestei /lecări /reci/itate! Hn dru s/re Oeat=ro, a sunat#o totui /e 'aggie, aenin9nd#o că o să /un ca/ăt discuiei dacă se a/uca să# 101
# $%T&'A (&) *%A)$% +TA)&E%( #
i facă /9nă i cel ai ic re/ro, dar i#a /rois s#o in la curent cu desco/eririle ele! *a ntotdeauna, se circula greu! %a c9ia kiloetri de aero/ort, traficul a deenit aa de co/act, nc9t a a?uns să ă ntre ntreb b dacă n#aea n#aea să /ierd /ierd aionul! aionul! >i nu ult ult a li/sit să se nt9/le c=iar aa! A sărit din ta.i, a traersat n fugă =olul terinalului, a urcat tre/tele scării rulante, #a rugat de /asagerii din faa faa ea ea i # #a a /rez /rezen entat tat la /u /unc ncte tele le de cont contro roll atun atunci ci c9nd -$ltiul a/el3 cli/ea n rou /e ecrane l9ngă nuărul zborului eu! +cotoc +cotocind ind /rin /rin /ardes /ardesiu iu ca să#i să#i /un c=eil c=eilee i iP=one iP=one#ul #ul /e banda rulantă de la controlul de securitate, a desco/erit o /oet etă ec=e din /iele scoro?ită! tă! )u o ai ăz ăzuse niciodată i =abar n#aea cu de a?unsese acolo! Alergase ult /rea re/ede /entru ca un /asager răuoitor să i#o fi strecurat n buzunar! (ar n#aea ti/ să ă g9ndesc! 'i#a scos /antofii i a luat#o naintea tuturor ca să trec de /oartă! (e cu i#a recu/erat lucrurile, i#a reluat goana, g9f9ind, url9nd la steardesa care se /regătea să nc=idă zborul să ă ate/te! Pe c9nd i ntindea cartea de barcare, i#a z9bit ca să# să#i cer scuze i #a nă/ustit ca o furie /e /asarelă! A ai aut ti/ să#i turtesc geanta n nensenatul s/aiu răas n co/artientul de baga?e i #a /răbuit /e scaunul eu! Pasarela s#a nde/ărtat de =ublou, i#a /rins centura i i#a i#a /u /uss /e gen genun unc= c=ii ist ister erio ioas asa a /oet /oetă! ă! *on *onin inea ea o scrisoare /e o =9rtie ngălbenită i un bileel /e care 'ic=el i#l adresase n grabă!
+l#y, Poeta a"easta 7i a-arinea mamei, la origine "oninea un "olier. L6am s"os "a s56i -un 7n5untru s"risoarea a"easta ve"he. Se afla 7ntr6un "uf5ra de lemn, tot al ei. >ne >nele leg gi "5 era era -rea volum olumin inoos "a s5 i6l i6l str stre"or "or 7n -ardesiu. 1ama mi6a 7n"redinat "uf5raul -entru "a tata 102
# 'A4* %EV5 #
s5 nu dea -este el "8nd i6au =ugr5vit a-artamentul. >n "uf5ra sunt multe alte s"risori, a"easta este -rima din tean". u le6am "itit ni"iodat5, aa i6am -romis. Tu n6ai -romis nimi", aa "5 fa"i "um vrei. C8nd te vei 7ntoar"e, da"5 nu vei fi g5sit "eea "e "aui, i le voi 7nm8na i -e "elelalte. 2ii -rudent5, 7mi va fi dor de tine, lu"ru -e "are i6l s"riu -entru "5, dintr6un motiv "are 7mi s"a-5, nu reues" ni"iodat5 s5 i6l s-un "8nd eti l8ng5 mine, dar mereu mi6e dor de tine. 2ratele t5u A /us la loc bileelul lui 'ic=el i a e.ainat /licul! >i el fusese /ostat tot la 'ontrRal!
10B
# $%T&'A (&) *%A)$% +TA)&E%( #
1 May Se-tem#rie &/0%, Se-tem#rie &/0%, )altimore 'a6 'a6 i i /etr /etrec ecus usee sear seara a citi citin nd *V#u *V#uri rile le i scri scriso sori rile le de oti otia ai iee afer aferen ente te!! *a să nu atra atragă gă aten ateni ia a asu/ asu/ra ra un unui ui /roi /roiec ectt /e care care oia oia să#l să#l ină ină secr secret et c9t c9t ai ai u ult lt ti/ ti/ cu /uti /u tin nă, ă, anun anunu uri rile le care care aea aeau u să trez trezea easc scă ă inte intere resu sull ?urnalitilor, secretarilor de redacie, docuentaritilor sau ac=etatorilor fuseseră difuzate /e ai ulte canale! a/tul că, dei era trecut de iezul no/ii, +all6#Anne nu se ntorsese acasă o enerase, dar să#l s ă#l adă de la fereastră /e eit= lăs9nd#o n faa blocului la ora trei noa/tea o scosese din ini! Hn ree ce ea uncea, ei i făcuseră de ca/! +all6#Anne enise n caeră ca să se bage n /at l9ngă ea! 'a6 se /refăcuse că doare, ntorc9ndu#i s/atele fără să scoată o orbă atunci c9nd +all6#Anne +all6#Anne o ntrebase ce are! (ii (iine neaă aă,, acee aceeai ai tăce tăcere re!! 'a6 'a6 cont contin inua ua să /arc /arcur urgă gă cores/ cores/ond onden ena, a, neacor neacord9n d9ndu# du#ii nicio nicio atenie atenie lui +all6# +all6#Ann Annee care i serise totui icul de?un! Te rog, 'a6, eu sunt ti/a din nalta societate, iar tu te /ori ca o ic#burg=eză! Te iubesc ai ult dec9t orice /e lue lu e,, dar dar iu iube besc sc i bărb bărba aii ii!! +ă fie fie aces acesta ta oare oare un oti oti /entr entru u care care să ă con conda daniJ eit= eit= este este o inun inuna ată grăad grăadă ă de uc=i uc=i i, ciuda ciudat, t, un ocean de duioie duioie la care care nici tu, nici eu nu ti să renună! >i ce dacă e al a9nduroraJ 'ăcar o dată să fie i desfr9ul o c=estie ti/ic uierească! +au /oate crezi că el n#o face la r9ndul luiJ >i a/oi cine, la 9rsta noastră, ai e onoga n reurile /e care le trăiJ Eu suntM Pe buneJ 'a6 lăsă oc=ii n ?os, co/leită de /ro/riile#i contradicii! 10
# 'A4* %EV5 #
>i să nu te#a/uci să#i /oesteti că te#ai ndrăgostit de el, nu te#a crede, a continuat +all6#Anne! +/une#i ai degrabă că e bun la /at 'ai taci, +all6, n#a c=ef să#i ascult leciile li/site de orice orală! )u sunt o sf9ntă, ă descurc i eu cu /ot cu oraurile e/ocii noastre, ceea ce nsă nu nseană că sunt i ade/ta lor, iar dintre noi două cea ai /rogresistă eu sunt, /entru că tot reau să ai cred n area dragoste! (ar nu#i aa că nu cu eit=J E un aant bun, atent la /lăcerea /artenerei sale i, sunt de acord cu tine, aa cea nu se găsete /e toate druurile! &ată ce anue te seduce la el, i cu asta, basta, ca să folosesc i eu e./resia ta faorită! Acua, ce#ar fi dacă a /une ca/ăt acestei cioroăieli care nu erită i ne#a duce să 9ncă /reunăJ Te init la +ailorLs *afR! Este un bar unde au stridii care tocai s#a desc desc=i =iss n /ort /ort,, le aduc aduc n fiec fiecar aree dii diine neaă aă din din 'ain 'ainee i sunt delicioase! Acolo #ai dus să luai cina ieri searăJ searăJ +all6#Anne se ncruntă str9b9ndu#se! %a naiba, a uitat că a nt9lnire cu frate#eu! (acă ă ai iubeti, =aide să ă a?ui i ine#i toărăie! )iic nu ă /lictisete ai ult dec9t /rezena lui! Păi i#atunci, de ce ăn9nci cu elJ A rut să ne ede! Vreau să ă duci n ora cu otocicleta, dar te las de una singură la nt9lnirea oastră! S Trecuse de ora unu, cele două fete se urcară /e Triu/=! 'a6 se ac=iase uor, lucru care bineneles că o auză /e +all6#Anne! )u se o/rise n ora i gonise nebunete /9nă la clubul din golful altiore! ăiatul din /arcare adiră i otocicleta onneille, i /e cele două /asagere! Portarul o salută /e +all6#Anne cu o deferenă care nu#i scă/ă lui 'a6! $n ef de sală le escorta, 10I
# $%T&'A (&) *%A)$% +TA)&E%( #
iar 'a6 era fascinată de o/ulena localului, n rae ari din aur lainat, /ortrete ale unor bărbai din nalta societate /odobeau /ereii culoarului care ducea la ese! ai aili lia a +tan +tanfi fiel eld d aea aea aici aici o asă asă reze rezer rată ată tot anul anul!! [douard i ate/ta sora citind ziarul! Aadar, nu ei fi niciodată /unctuală, /unctuală, zise el! Oai să nce/e cu -bună ziua3, ziua3, i răs/unse ea! [douard ridică /riirea i o obseră /e 'a6 care se inea n s/atele ei! )u ă /rezini /rietenei /rietenei taleJ +e /oate /rezenta i singură, are libă i tie foarte bine s#o folosească, răs/unse +all6#Anne! [douard i /inse scaunul, se ridică n faa lui 'a6 i i sărută 9na! 'a6 se ntrebă dacă trebuia să r9dă de un aseenea gest i se ului să z9bească! G delicatee de ti/u ti/ull aces acesta ta cont contra rast sta a cu gr gros osolă olăni nia a cu care care bărb bărbat atul ul i i nt9/inase sora, dar adeăr ărul e că galanteria lui o eoiona! A să ă las singuri, zise ea, ?enată! ?enată! Hn niciun caz, o rugă [douard, ră9i! *u un dra de noroc, uluită duitale de?unul acesta nu se a terina cu o ncăierare, răs/unse el ntorc9ndu#i z9betul! Aa de rău ă nelegeiJ ntrebă 'a6 aez9ndu#se /e fotoliul /e care [douard l inea /entru ea! *a oarecele cu /isica, uieră +all6#Anne! +all6#Anne! +untei doi răsfăai! Preuii norocul /e care l aei, aa de ult i#ar fi /lăcut să a un frateM )u /e ăsta, crede#ăM Poi s#o ii una i bună cu /orcăriile tale, dar o să#i faci /rietena să se sită /rost! Aadar, continuă [douard cu oioie, ce /unei oi două la caleJ Hncă n#a auzit niic des/re duneata! (ar ce#ai auzit tu care să aibă legătură cu ineJ ntrebă +all6#Anne! +ă nu#i s/ui că i se ai nt9/lă să ă /oenii i /e ine /e#acasăJ 10;
# 'A4* %EV5 #
Te neli, draga ea soră, i dacă ai bineoi din c9nd n c9nd să ii să#i ezi /ărinii, ai constata#o c=iar tu! *=estia nu#i dă g=es g=es i nu cred o iotă din ce#i s/ui! 'a6 tui uor n /ală! +unte asociate, zise ea! >i, nainte să /oată continua, +all6#Anne i trase un ut /e sub asă! AsociateJ re/etă [douard! Kice i ea aa, lucră n acelai de/artaent, reluă +all6#Anne! Tot la Sun lucreziJ lucreziJ se iră [douard! (ar unde ai rea să lucrezJ )icăieri, tocai! 'i#a zis ie cinea că i#ai dat deisia la nce/utul erii! Ei bine, i#a zis nuai /rostii, intereni 'a6! +ora duitale e foarte a/reciată n redacie! >i nu e i/osibil să a?ungă n cur9nd ?urnalistă! +ă ezi i să nu creziM &ertat să#i fie că a dat ascultare gurilor rele! +unt i/resionat! (ar duneata, ce faci duneata la Sun J (e?unul a fost un lung sc=ib de ntrebări i răs/unsuri ntre 'a6 i [douard care făceau cunotină! +all6#Anne nu se su/ă su/ără ră!! (iscu scuiia ace aceast asta aea aea ăca ăcarr eri eritu tull de a# a#ii aca/ara fratele, scutind#o astfel de inciună! )u era naiă! +ingurul sco/ al /r9nzurilor triestriale /e care i le i/unea era de a aduna inforaii /entru ai lor! [douard era un /ră/ădit de s/ion n sericiul aei lor, ult /rea orgolioasă ca să ină n /ersoană s#o ia la ntrebări /e fiică# sa n legătură cu iaa, decadentă din /unctul ei de edere, /e care aceasta o ducea! *a doadă i ca un făcut, Oanna, care aea tabieturile ei la club, nu se afla niciodată /rin /rea?ă c9nd +all6#Anne era neoită să ină să ia /r9nzul! Pe c9nd un c=elner i turna cafea n ceacă, [douard o ntrebă /e 'a6 dacă i /lace teatrul! Tru/a care se bucurase de un succes fenoenal la )e 5ork cu re/rezentaia /iesei 107
# $%T&'A (&) *%A)$% +TA)&E%( #
lui Oarold Pinter urca /e scenă 9ine la altiore! Tr5dare era o /ură ca/odo/eră, /e care nu trebuia s#o /iardă sub niciun /rete.t, afiră el! $n /rieten i oferise două locuri neai/oenit neai/oenit de bune i aea neoie de o /arteneră! )u ai iei cu blonda aceea nc9ntătoareJ ntrebă cu candoa candoare re +all6# +all6#An Anne ne!! *u o c=eaăJ c=eaăJ >tii >tii de cine cine orbes orbesc, c, fata Kierilor! Eu i ennifer a =otăr9t să stă un /ic de/arte unul de celă celăla lalt lt,, /9nă /9nă ne dă sea seaa a un unde de sunt sunte e,, răs/u răs/uns nsee Edouard n cel ai serios od cu /utină! Totul ergea ca /rea re/ede! Enerantă situaie, care /robabil că n#a fost /e /lacul aei noastre! Aa o /artidă fruoasăM A?unge, +all6#Anne, +all6#Anne, deii grosolană! [douard ceru nota de /lată, o senă /entru a fi adăugată n contul failiei i se ridică de la asă! '9ine, la orele nouăs/rezece, n =olul de la intrarea n teatrul cel are, te oi ate/ta l9ngă /lasatori! *ontez /e duneata, zise el sărut9ndu#i din nou 9na lui 'a6! G sărută /e obraz /e soră#sa i /lecă! +all6#An +all6#Anne ne i făcu un sen c=elnerulu c=elneruluii i coandă coandă două lic=ioruri! )u te duceM o sfătui ea /e 'a6 rotindu#i coniacul n /a=ar! (u/ă /ărerea ta, de c9i ani o să s ă a eu neoie ca să#i ofer aa un loc la o /iesă a lui Oarold PinterJ Oabar n#a, dar nu degeaba titlul s/ectacolului e Tr5dare. )u ai e.agera i tu, e doar o seară! )u#l subestia, o să te seducă! E s/ortul lui faorit, n care e.celează! A cunoscut ti/e ai bine narate dec9t tine care au căzut /e c9/ul de onoare! (ar cine#i orbete ie de onoareJ răs/unse 'a6 trăg9ndu#i uor una cu cotul! S 108
# 'A4* %EV5 #
A doua zi, /e c9nd 'a6 se /regătea, +all6#Anne intră n baie cu o igară n gură! +e aeză /e arginea căzii i o /rii lung! Ai o faăM Hi /roit, o să ă ntorc acasă de cu se terină s/ectacolul! 'ă ndoiesc, dar te#a /reenit! Hn sc=ib, să nu#i s/ui niic lui [douard des/re /roiectul nostru! A /rice/ut c=estia ncă de ieri, ersi /entru utul de sub sub asă! asă! *e s#a s#a nt9 nt9/ /la latt ntr ntree tine tine i frat fratel elee tăuJ tăuJ )u orbeti niciodată des/re el! A/roa/e că uitase că e.istă, de ce Pentru că ebrii failiei ele sunt nite ni te i/ostori< la alde alde +tan +tanfi fiel eld, d, totu totull nu este este dec9 dec9tt a/ar a/arenă enă i inc inciu iuni ni!! 'aa donete /este clan, tata e un /ră/ădit! E.agerezi /uin, taică#tău e un erou erou de război! )u cred să#i fi s/us eu aa ceaJ Tu, nu, dar cinea a făcut#o! *ineJ )u#i ai aintesc ie, oftă 'a6, c9nd ne#a /rietenit, #a a/ucat să str9ng c9tea inforaii /e ici, /e colo! colo! )u#i )u#i /urta /urta /ică, /ică, defor deforaie aie /rofes /rofesion ională< ală< i a/oi, a/oi, era un se sen că ă intere teresa sai! i! Hn oric oricee caz, caz, n#a au auzi zitt nicio niciodată dată /e nien nienii orbin orbindu# du#ii de rău /e /ărin /ărinii ii tăi i cu at9t ai /ui uin /e tatăl tăl tău tău a căr cărui reuită st9rnete te adiraia! )u e oul care crezi, iar reuita aceasta e a aică#ii, nu a lui! (ar cu ce /reM %a ce te referiJ )u i#eti ncă /rietenă destul de bună ca să#i dezălui lucrul acesta, răs/unse +all6#Anne /e acelai ton! 'a6 se ridică n cadă, i luă 9na lui +all6#Anne, o /use /e s9nii ei goi i o sărută! >i aa sunte /rietene /rietene ndea?unsJ +all6#Anne o res/inse cu delicatee! 10"
# $%T&'A (&) *%A)$% +TA)&E%( #
>i fratele, i sora n aceeai seară ar fi de un eident /rost#gust! &ei din baie, i luă geaca i /lecă din loft! S +all6#Anne nu se nelase! +eara a fost e.tre de /lăcută i ferecătoare! +/ectacolul fusese /e ăsura tuturor ate/tărilor, /iesa era tulb tulbur urăt ătoa oare re,, acto actori rii, i, rea rearc rcab abil ili! i! (e/a (e/art rtee de ode odei ilu lull des/ des/re re nebu nebuni niil ilee un unei ei aen aentu turi ri e.tr e.trac acon on?u ?uga gale le,, te.t te.tul ul l cufu cufund nda a /e s/ec s/ecta tato torr ntr ntr#o #o edi edita taie ie /rof /rofun undă dă asu/ asu/ra ra /oerii secretelor! 'a6 resii totul din /lin, ne/ut9ndu#se /iedica să afle un ecou al ieii desfr9nate /e care o ducea de c9tea luni! (ar, n acest trio infernal, dacă aantul era eit=, care dintre ele, +all6#Anne sau ea, era feeia nelatăJ F9ndul acesta i dăd dădu brusc g=es de o a/arenă nă de nor noral alit itat ate, e, să /etr /etrea eacă că o sear seară ă cu un bărb bărbat at a căru căruii conersaie i /lăcea, /entru că orbea fără să n?ure, /entru că /urta un costu care stătea ărturie /entru o elegană li/sită de orice eleent coun cu ulgaritatea acelora /e care#i frecenta ea de obicei! Pentru că, n loc să#i ceară o igară aa cu o făceau /rietenii din gacă, i oferise el una dintr#ale lui! Pentru că, oric9t de stu/id /utea să /ară, aea o bric=etă fruoasă! Pentru că i /lăcuse gestul /e care l făcuse c9nd a/ro/iase flacăra de ea, /entru că, n loc să deci decidă dă /ent /entru ru ea, ea, o ntr ntreb ebas asee un unde de ar rea rea să ia cina cina!! >i, >i, ciudat, ea alesese +ailorLs *afR, /entru că, n ciuda tuturor acestor lucruri, tot /e +all6#Anne o iubea! *u /odeau /odeaua, a, esele esele i scaune scaunele le sale sale din len asi, asi, cu c=elnerii cu oruri /escăreti, +ailorLs *afR nu seăna defel cu restaurantele /e unde obinuia [douard să eargă! +/re area /lăcere a initatei sale, el nu zise nu! Era un /ic /rea anierat ca să ăn9nce stridiile altfel dec9t ne/9ndu#le cu furculia! 'a6 luă o scoică /lină i o duse la buzele lui [douard! 110
# 'A4* %EV5 #
+oarbe, zise ea z9bind! Ai să ezi ce bune sunt c9nd le deguti n a/a lor de are! +unt neoit să ărturisesc, recunoscu [douard, că aa e ult ai bine! >i acu, bea inul ăsta alb, cobinaia cobinaia e diină! *u ai desco/erit locul acestaJ acestaJ ntrebă [douard! %ocuiesc nu foarte de/arte de#aici! Prin urare, aa i /etreci duneata serile, c9t de ult te inidiezM *e oti /oate să aibă un bărbat ca duneata să inidieze o fată ca ineJ Pentru fa/tul că trăieti aa, zise el uit9ndu#se de ?ur# /re?ur /rin sală! Pentru libertatea aceasta, aici totul este at9t de si/lu i de /lin de eselieM (uneata i /etreci serile n n aziluriJ se interesă 'a6! Poi să ă iei c9t rei n r9s, nu eti c=iar aa de de/arte de adeăr! 4estaurantele unde cinez eu sunt sinistre, oaenii care le frecentează i dau at9tea aereM Aa ca duneataJ [douard o /rii lung! (a, aa ca ine, răs/unse el cal! Pot să te ntreb ceaJ (ă#i druul, o să ede noi ai ai a/oi! Vrei să ă a?ui să ă sc=ibJ sc=ibJ (e data aceasta, 'a6 a fost aceea care l#a /riit lung i cu atenie, la nce/ut nduioată i a/oi cu ndoială /entru ca du/ă aceea să izbucnească n r9s! Hi bai ?oc de ineM Ni s#a /ărut că#s ridicolJ +all6#Anne +all6#Anne #a /reenit, dar eti c=iar ai redutabil dec9t i#a dat ea de neles! *9nd sora ea i face o /ărere, nu i#o ai sc=ibă! A să#i ărturisesc cea, dar nuai dacă#i /roii că n# ai să#i s/ui niic! A scui/a eu i /e ?os, dar i#e teaă tea ă să nu te fac să te sii /rost! 111
# $%T&'A (&) *%A)$% +TA)&E%( #
)u ne nelege deloc bine nuai din cauza ea, o inidiez la fel de ult /e c9t o adir! E ult ai cura?oasă dec9t ine, a tiut să se elibereze! +all6#Anne +all6#Anne nu are nuai calităi! &ar eu a ulte defecte! Ai s/us eu, mea sau sau mine de de /atru ori n două fraze! &ată unul dintre ele! Hnelegi c9tă neoie a de duneataJ >i ce#a ce#a /utea face eu ca să s ă a?ut un bărbat ce /are at9t de nefericitJ )u a cu să fiu nefericit, =abar n#a ce#i aceea fericire! )ici cel ai /erfid dintre seducători n#ar fi fost n stare să născocească o aseenea ărturisire! &nfiriera de sericiu care oăia n 'a6 i ninse ultiele rezistene! Hl duse /e [dou [d ouar ard d la o /li /liba bare re /e c=ei c=ei i se săru săruta tară ră la ca/ă ca/ătu tull digului! )u, +all6#Anne nu se nelase c9nd i s/usese lui 'a6: -'ebrii failiei ele sunt nite i/ostori< la alde +tanfield, totul nu este dec9t a/arenă i inciuni3!
112
# 'A4* %EV5 #
1! Rober% S%an,iel 1artie &/, aerodromul Ma4inge 7n Nent +telele străluceau! )oa/tea oferea e.act at9ta li/ezie c9t să zboare la liber, iar luina /alidă /alid ă a unui /ătrar de lună n#aea să trădeze carlinga neagră a %6sander#ului c9nd ura să /ătrun /ătrundă dă deasu/ deasu/ra ra liniil liniilor or duane duane!! Aezat Aezat n s/atel s/atelee bilocu bilocului lui,, 4obert 4obert +tanf +tanfiel ield d erifi erifică că legătu legăturil rilee costu costuul ului! ui! 'otorul n foră de stea tui uor, iar elicea se n9rti ntr# un =u =urui ruitt care care se nor norali aliză! ză! $n ecan ecanic ic nlătu nlătură ră calele calele i a/aratul se =urducă /9nă la /ista de /ă9nt bătătorit! aza 4o6al Air orce situată la o/t ile la est de (oer trec trecus usee /rin /rin nen nence ceta tate te rota rotaii ii n ti/ ti/ul ul /odu /odulu luii aeri aerian an instaurat /entru eacuarea soldailor /rini n debandada de la (unkerYue din 1"0! (e c9nd escadrila "1 o abandonase /refer9nd Zest=a/nett, nu ai era folosită dec9t ca /unct de alientare cu carburant /entru a/aratele care /lecau să efectueze trasee lungi deasu/ra ranei! Agentul s/ecial +tanfield debarcase n Anglia cu două luni ai dere ere e, du/ u/ă ă o tra traer ersa sare re /li /lină de /ri rie?di e?diii a Atlanticului! +ubarinele gerane dădeau t9rcoale ca nite rec=ini de oel gata să tor/ileze /răzile ce le treceau /rin faa /erisco/ului! (e c9nd a?unsese /e solul fruosului Albion, 4obert i /erf /erfec ecio iona nase se fran france ceza za!! Hi /etr /etrec ecus usee ul ulti tie ele le două două lu luni ni /un un9n 9nd du# u#i i la /u /un nct isi isiun unea ea,, eor or9nd 9nd to/og o/ogra rafi fia a i geografia zonei unde aea să fie /arautat, nă9nd nuele satelor, frazele#c=eie care urau să#i desc=idă toate uile, identitatea acelora n care /utea să aibă ncredere, a acelora de care care treb trebui uia a să se fere fereas ască! că! Tot Tot at9t at9tea ea să/t să/tă ă9n 9nii n cursul cărora su/eriorii i testaseră a/titudinile!
11B
# $%T&'A (&) *%A)$% +TA)&E%( #
%a lăsarea serii, un ofier enise să#l ia din caeră! 4obert i str9nsese /ac=eta?ul, actele false, un reoler i o =artă a regiunii 'ontauban! *ălătoria aea să /ingă %6sander#ul la liita razei sale de aciune! Hn trei ore de zbor, ura să /arcurgă cei nouă sute ute de kilo iloeetri tri /re /reăzu ăzui i,, cu e.ce e.ce/ /ia ia caz cazul ului ui n care care condiiile eteo se sc=ibau /e dru! 4obert nu fusese recrutat ca să se ducă la război, ci ca să#l /regătească! orele aliate organizau n cea ai are taină debarcarea! G condiie a ictoriei se baza /e a/roizionarea cu are are i u uni nii iii a acel acelor ora a care care ur ura au u să intr intree n lu lu/tă /tă atun atunci ci c9nd c9nd tru/ tru/el elee alia aliate te aea aeau u să nai nain nteze teze ad9n ad9ncc n teritoriu! (e luni ntregi, englezii le /arautau n od regulat n lăzi /e care 4ezistena le recu/era i le /unea ai a/oi la adă/ost! +tanfield era agent de legătură! 'isiunea lui consta n contactarea unui ef al 4ezistenei i obinerea de inforaii referitoare la localizarea acestor de/ozite n sco/ul cartografierii lor! %a o lună du/ă infiltrare, un %6sander aea să ină să#l ducă na/oi n Anglia! (estinul i se ?ucase ntr#o seară din iarna lui 1"B, n ti/ul unui dineu de gală la Zas=ington, unde rudele lui se str9nseseră n ?urul unor failii aericane bogate, solicitate să contribuie financiar la efortul de război! r ăzboi! Hn i?locul acestei adunări, clanul +tanfield ncerca să facă o i/resie bună! Aerea le fusese risi/ită de deonii ?ocurilor de noroc care /use /u sese seră ră de u ultă ltă re reee stă/ stă/9n 9nir iree /e int intea ea tatăl tatălui ui lu luii 4obert! (ar ei continuau să trăiască /e /icior are, cu din ce n ce ai ulte datorii! %a douăzeci i doi de ani, 4obert nu#i făcea iluzii nici n /riina adeăratei stări a finanelor failiei, nici a rătăcirilor tatălui său, de care nu era a/ro/iat! T9nărul isa să fie acela care, ntr#o bună zi, aea să#i redea failiei /uterea i aerea! %a asa lor, /rintre ali conii, era aezat un bărbat disc discre rett cu o faă faă desc descăr ărna nată tă i un ca/ ca/ /leu /leu! ! G silu siluet etă ă frag fragil ilă! ă! Ed Eda ard rd Zood Zood,, cont contee de Oali Oalifa fa., ., era era aba abasa sado doru rull 11
# 'A4* %EV5 #
4egatului $nit i, cu lui *=urc=ill i 4ooseelt le /lăcea să counice direct, nu#i ai ră9neau la fel de ulte de făcut! (e la nce/utul esei, nu#i luase oc=ii de la 4obert, nici ăcar n ti/ul discursului care inaugurase acest dineu de gală ga lă!! Totu Totull era era so/ so/tu tuos os,, sala sala,, ese esela la,, inu inute tele le fee feeil ilor or,, =rana serită din belug, c=iar i discursul fusese agnific, dar Zood nu ai aea oc=i dec9t /entru t9nărul +tanfield! ascinaia /e care 4obert o e.ercita asu/ra abasadorului aea otiul ei! *u un an n ură, i /ierduse n război fiul de aceeai 9rstă! Eu nu ă refer la o contribuie financiară, eu reau să ă i/lic tru/ i suflet, i o/tise 4obert ecinului său! E de a?uns să te nrolezi, dacă dac ă nu ă nel e ceea ce fac tinerii de 9rsta duitale, a răs/uns r ăs/uns Zood!! )u i atunci c9nd au nite /ărini at9t de influeni! A fost reforat din obscure otie edicale! >tiu foarte bine că n s/atele ntregii /oeti se ascunde tatăl eu! Presu/un9nd că a aut /uterea aceasta, să nu#l blaezi, sunt sigur că nu a făcut#o dec9t din teaa de a te /ierde! *u să su/ori să#i ezi co/iii /lec9nd la lu/tăJ (ar să#i condani la laitate nu nseană oare să le =ărăzeti o soartă i ai greaJ (uneata ai nflăcărarea anilor duitale, un lucru den en de toat toată ă lau auda da,, dar dar c=iar tii tii ce este este cu ade adeăr ărat războiulJ '#a /otriit c9t i#a stat n /uteri, a nutrit at9t at9tea ea năde năde?d ?di, i, nc9 nc9tt a a?un a?unss să#l să#l nt9 nt9ln lnes escc /9nă /9nă i /e Oitler! Hn /ersoanăJ (acă#l /ute nui /e acest indiid o /ersoană, atunci da! Puin a li/sit să nu /rooc un incident di/loatic a?or atunci c9nd, /e tre/tele casei unde i enise n nt9/inare, i#a ntins antaua crez9nd că e a?ordoul, r9n?i contele de Oalifa.! Zood era un o co/le. i abiguu! Vedea n rasis i nai naion onal alis is două două for foree ale ale natur aturii ii care care nu erau erau n od od nece necesa sarr aor aoral ale! e! *9nd *9nda a gu gue ern rnat ator or al 'aie 'aiestă stăi iii +ale +ale n 11I
# $%T&'A (&) *%A)$% +TA)&E%( #
&ndia, ordonase arestarea tuturor ebrilor *ongresului i#l aruncase n nc=isoare /e Fand=i! igot, ultraconserator, ncr9ncenat susinător al lui *=aberlain, se o/usese /9nă la ură oricărui co/rois cu 4eic=ul i refuzase /ostul de /ri#inistru, consider9ndu#l /e *=urc=ill ai co/etent ca să conducă ara n ti/ de război! (acă rei să continuă conersaia aceasta ntre /atru oc=i, treci /e la ine /e la birou, oi edea ce /ot face /entru duneata, i s/use el t9năr nărului +tanfield la sf9ri ritul dineului! *9tea zile ai t9rziu, 4obert se ducea la Zas=ington! Abasadorul l /rii i#l lăsă n gri?a unuia dintre /rietenii săi care lucra /entru sericiile secrete! Hn a?un a?unul ul *răc *răciu iun nul ului ui,, 4obe 4obert rt,, la bord bordul ul un unui ui carg cargo ou, /riea cu se nde/ărtează luinile /ortului din altiore! S Hn ti/ ce surola regiunea %iousin, %6sander#ul a trecut /rintr /rintr#o #o adeăra adeărată tă i?eli i?elie! e! Pilotu Pilotull se c=inui c=inuia a să#i enin enină ă traiectoria! Ari/ile a/aratului n#aeau să ai reziste ult la furtuna care se forase n stratul de nori, dar cobor9rea ec=i ec=ia ala la cu e./u e./une nere rea a la alte alte /ri /rie? e?di dii! i! +tan tanfiel field d nu se sie iea a delo delocc n largu argull lui ui,, 9in 9inile i se albi albise seră ră de c9t str9nseseră c=ingile costuului, la fiecare gol de aer i enea să oite oite!! ordur ordurile ile de atac atac ale ari/ilor ari/ilor aeau aeau de suferi suferitt i /ăreau /e /unctul de a fi sulse n orice cli/ă! +ingura o/iune a /ilotului era să caute o scă/are la altitudine ?oasă! %6sander#ul cobor la o ie de /icioare! Ploua cu găleata! Acul Acul de la indi indica cato toru rull nie nielu lulu luii de carb carbur uran antt a?un a?unse sese se la liită! (intr#odată, otorul tui uor i cală! %a trei sute de etri de sol, aterizarea /rin /lanare i cerea /ilotului ca n c9tea secunde să =otărască unde anue să se aeze! Acesta zări un drueag la arginea unei /ăduri, iră /e ari/ă i /i /ins nsee /alo /aloni nier erul ul ca să eit eitee /ier /ierde dere rea a /ort /ortan anei ei!! 4oil 4oilee atinseră /ă9ntul reaăn i a/oi se nfundară! Elicea se ai 11;
# 'A4* %EV5 #
n9rtea, la contactul cu solul făcu e./lozie, coada se ridică brusc! +tanfield se sii aruncat nainte i striit /e scaun n ti/ ce aionul cădea /e s/ate! *u/ola carlingii e./lodă n oentul i/actului! Pilotul uri /e loc! *u o rană la obraz i cu ec=ioze /e cor/ acolo unde era /rins n c=ingile costuului, +tanfield scă/ă ca /rin inune! (ar restul de benzină /e care l ai coninea rezerorul situat sub scaunul lui se scurgea /e el! +ub o /loaie diluiană, izbuti să iasă din carcasă i se t9r /9nă la arginea /ădurii, du/ă care i /ierdu cunotina! A doua zi, c9ia ărani desco/eriră desco/eriră răăiele răăiele %6sander %6sander## ului! ul ui! Hngro/ Hngro/ară ară leul leul /ilotu /ilotulu lui, i, dădură dădură foc a/ara a/aratul tului ui i se a/ucară să#l caute /e /asager! Hl găsiră /e 4obert +tanfield n nesiire la /oalele unui co/ac i#l aduseră ntr#o feră unde i eni n fire! $n edic de ară i /ansă rănile! )oa/tea urătoare l conduseră la loc sigur ntr#o cabană de 9nătoare din ad9ncurile unei /ăduri unde 4ezistena adă/ostise un de/ozit de are! +tanfield făcu cunotină cu failia Foldstein n subterana să/ată sub acea acea caba cabană nă de 9nă 9năto toar are! e! +a +a i fata fata lu luii se ascu ascund ndea eau u acolo de ase luni! Oanna aea ais/rezece ani, era rocată, aea /ielea albă, nite oc=i albatri /ătrunzători, o /riire de lu/tătoare i era fruoasă de#i tăia răsuflarea!
117
# $%T&'A (&) *%A)$% +TA)&E%( #
1" )eorge-*arri+on !"tom#rie $%&', Cantoanele de +st, Iué#e" *ooda era /ac=etată n c9tea /ături! G ncărcase n /ick#u/ i i /rinsese /icioarele ca să nu aibă de suferit n ti/ ti/ul ul tran trans/ s/or ortu tulu lui! i! 'ago 'agogg este este un oră orăel el /ito /itore resc sc din din nordul lacului 'e/=rRagog! Aici toată luea tie /e toată lue lu ea! a! Viaa Viaa e doo dooală ală,, rit ritată ată de anot anoti i/u /uri ri!! Vara Vara i aduce alurile de turiti de /e ura cărora trăiesc coercianii tot restul anului! %acul se /relungete ntr#o f9ie de a/ă care, la sud, traersează frontiera aericană! *9nd /ro=ibiia era n toi, c9te bărci b ărci naigau aici noa/teaM Pierre Trebla6 este cel ai fidel client /e care#l a! E /ro/rietarul unui anticariat! +/ecialitatea lui este obilierul rustic! *a lenul să /ară ec=i, nu de te=nici duce noi li/să i, cu c9tea loituri de daltă bine date, cu a?utorul unui arzător, cu nite acizi i lacuri /otriite, o coodă /oată să a?ungă la o sută de ani ntr#o singură zi! *9nd uteriii l ntreabă dacă o obilă sau alta e ec=e, Pierre răs/unde inariabil -de la nce/ut de secol3, fără să /recizeze reodată care anue! +e ui uită tă cu aten ateni iee la coo cooda da ea ea i ă bătu bătu /e u uăr ăr iluin iluindu# du#ă ă cu obinui obinuitul tul său -Feorg -Feorge#O e#Oarr arriso ison, n, eti cel ai bun3, fără să adauge, totui, -falsificator3, /entru care i# a fost recunoscător! 'i s#a nt9/lat să nu ă sit n largul eu c9nd, lu9nd cina n restaurantul tuei (enise, o auze au zea a lăud lăud9n 9ndu du#s #see cu au aute tent ntic icit itat atea ea cola colaru rullui care care i /odo /odobea bea sala de ese! ese! (e la Pierre Pierre l cu/ăras cu/ărasee i eu l eterise! Pierre e un /etrecăre, o să se ?ure, cu sinceritate, /e ce are ai sf9nt că icile lui atra/azl9curi sunt n folosul tuturor, al lui bineneles, dar ai ales al clienilor lui! -V9nd isuri, iar isurile nu au 9rstă3, re/etă el de cu ă codesc 118
# 'A4* %EV5 #
să#i să#i real realiz izez ez coe coenz nzil ile! e! 'ă cuno cunoat atee dint dintot otde deau auna na!! N9nc N9nc fiind, trecea /rin faa dug=enei lui c9nd ă ntorcea de la coală! *red că i se a/rinseseră călc9iele du/ă aică#ea, nu scă/a niciun /rile? ca să#i laude inutele sau coafura, iar neastă#sa se uita ur9t la noi c9nd o nt9lnea /rin ora! *9nd #a făc făcut t9/lar, a fost /riul care a aut ncr ncred eder eree n ine ine,, el i#a i#a nete netezi zitt cale calea a i i /ort /ort o en enic ică ă recunotină! *e#i cu utra asta /osoor9tăJ #a ntrebat el uit9ndu#se la ine! E ina coodei tale, #a inut treaz ai ulte no/i la r9nd! 'incinosuleM &ar te#ai te#ai cioroăit cu blonda taJ A rea eu, dar de c9nd a /lecat 'Rlanie sunt singur cuc! +ă nu cua să#i /ară rău du/ă ea, nu era cea ai tare din /arcare! Atunci, baiul e de la afaceri! )#ai niciun c=iorJ Anul ăsta, sezonul n#a fost bun! (acă ai neoie, /ot să#i coand o asă i c9tea scaune, o să le 9nd eu /9nă la ură nainte de sf9ritul iernii! +taiM >i dacă i#ai eteri una sau două sănii ec=i, dar ec=i de totJ A dat /este nite desene din secolul trecut! Ar face furori de *răciunM '#a a/lecat /este cartea /e care Pierre se grăbise s#o caute la el n birou! +ăniile /e care i le arăta erau din eacul al W&W#lea! 4e/roducerea lor n#aea să fie o c=estie c=iar at9t de si/lă /e c9t credea Pierre! A luat cartea cu ine i i#a /rois să le studiez! >tii că te#a cunoscut c9nd erai de#o c=ioa/ă! Aa că lasă /rostiile i s/une#i care#i necazul! '#a ntors n /ragul uii! )u sunt n stare să#l int! A /riit o scrisoare ciudată, ciudată, Pierre dragă! (u/ă utra /e care o faci, /robabil c ă nu era c=iar aa de =aioasă! Oaide, să erge să 9ncă, stă i noi la o /alară!
11"
# $%T&'A (&) *%A)$% +TA)&E%( #
Aezai la o asă la tua (enise, a desfăcut scrisoarea i l#a /us /e Pierre s#o citească! *ine#i băgăciosul ăstaJ Oabar n#a, du/ă cu /oi constata i tu, scrisoarea nu#i senată! (ar i#a u/lut ca/ul de de /rostii! 'i s#a luat de#at9tea secrete, reau să tiu cine era taică#eu! (e#at9ta aar de ree, dacă ar fi rut să s ă te cunoască, nu crezi că ar fi enitJ Poate că nu#i c=iar aa de si/lu! '#a dus s#o ăd /e aa! )u te ntreb ce ai face! %e face i desface n luea ei, nu#i uor! (ar i#a ărturisit cea la care ă tot g9ndesc! &#a /ărtăit lui Pierre ce#i s/usese aa! >i era cu intea ntreagă ntreagă c9nd i#a zis toată treabaJ *red că da! Pierre se uită la ine i trase ad9nc aer n /ie/t! G să i#o iau /este oc=i dacă neastă#ea află că i#a s/us, dar trebuie să#i ărturisesc cea care ă a/asă de ultă ree! *9nd aică#ta a enit la 'agog, era cu burta la gură! &ar n burtă, /e tine te aea! )u i#a fost uor să#i facă un loc sub soare! )u era de#aici i a/oi, /e reea aceea, să s/une că nu edeai n fiecare zi o feeie care să aibă un /lod fără tată! Era fruoasă i oaenii o bănuiau că se ine de /rostii cu dieri bărbai! Hn sf9rit, o /izuiau ai ales feeile! (ar ea era cura?oasă, ntotdeauna aabilă i, de la o lună la alta, a tiut să c9tige /reuirea tuturor! Tu ai contat ult! Gaenii edeau /rea bine că te cretea du/ă cuiină! Erai Er ai ere ereu u /oli /oliti tico cos, s, ceea ceea ce nu se nt9 nt9/l /la a cu toi 9nc 9ncii ii care se alergau /e străzi! +ă fi aut reun an c9nd un ti/ nalt a debarcat n ora! A ntrebat n st9nga i#n drea/ta de aică#ta! )u /ărea un ticălos, cu urec=ile lui ca nite /ori de ură! *inea i#a s/us /9nă la ură ce#aea neoie să tie, iar el a enit la oi acasă! *9nd a aflat eu aa treabă, #a 120
# 'A4* %EV5 #
nă/ustit ca să ă asigur că nu ă oia răul! )eastă#ea i#a zis să nu ă bag unde nu#i fierbe oala, dar n#a ascultat#o! *9nd a a?uns, a iscodit un /ic /e la fereastră! El i aică#ta erau n toiul unei discuii! Totul era cal, aa că a ai stat niel i a/oi #a ntors acasă! A doua zi a /leca lecatt i el! A /orn /ornit it la dru ru i nien eni nu l#a l#a ai ăzu ăzutt reodată! $n bărbat nu face at9ia kiloetri ca să ină doar /entru o seară i să se care c9t ai zice /ete! )#are nicio noiă! +igur aea un oti serios ca să bată el aa cale lungă! Hn casă la tine, n afară de c9tea obile /e care i le 9nduse aică#tii, de nite eselă ieftină i i de#o 9zgăleală de tab tablou lou /e#un e#un /ere /erete te,, nu era era niic ic de al aloare oare!! )u#i u#i trebuie ultă inte ca să dibuieti ce anue /utea să fie! Tu i ea! Aa că#i /oestesc eu toată tărăenia /entru că, ezi tu, ereu #a ntrebat dacă nu cua enise să te găsească! (e unde tii că enea de de/arteJ (in cauza /lăcuei de /e aină! )u#i ai aintesc nuărul, i#l notase n catastif, /oate că a reui să dau de el, dar era natriculată n 'ar6land, de asta i aduc ainte! 'i#ar /lăcea să#i /ot s/une ai ulte, dar e tot ce tiu! *u era bărbatulJ $n zdra=on nalt cu o utră si/atică! )u l#a zărit dec9t /e gea! Era to/it du/ă aică#ta, de asta sunt sigur! (e#abia se ai inea de obosit ce era! %a un oent dat, a rut să urce la eta?, iar ea i s#a /us de#a cureziul /e scară! Era ra ga gata ta să int intru la neoie oie dar dar era era binec inecre resc scut ut i a cobor9t la loc de s#a aezat n fotoliu! (in cli/a aceea, nu i# a ai ăzut dec9t uerii i /antofii! *rezi că ai /utea să dai de nuărul de natriculareJ natriculareJ G să fac ce#i stă n /uteri, dar au trecut treizeci i /atru de ani de atunci oricu, nu cred că i#ar folosi la are lucru! Hn sf9rit, nu se tie niciodată! %#a initat /e Pierre la cină! Pe tre/tele restaurantului, i#a cerut iertare că nu i#a s/us toate acestea ai deult! 121
# $%T&'A (&) *%A)$% +TA)&E%( #
Ar fi trebuit să#i /oestească totul c9nd aa ai aea inile ntregi! &#a /rois să#i na/oiez cartea du/ă ce oi fi făcut croc=iurile săniilor! Era o odalitate ca oricare alta de a#i da de neles că ne des/ărea n /ace! *9n *9nd a a?u ?un ns acas acasă ă, sub sub uă uă a gă găsi sitt o scr scrisoa isoarre! *aligrafia nu#i ai era străină! Pe o foaie de bloc#notes, stătea stăt ea scris:
$$ o"tom#rie, ora &/, Sailors Café, )altimore. $n ceas ne ai des/ărea de ziua de 21!
122
# 'A4* %EV5 #
1# Rober% S%an,iel ;-rilie &/, 7n a-ro-iere de 1ontau#an 4obert 4obert tot ai ate/ta ate/ta să fie /rezenta /rezentatt efulu efuluii reele reelei! i! Hn fiec fiecar aree zi, zi, /art /artiz izan anii ii ino inoca cau u o nouă nouă scuz scuză: ă: /reg /regăt ătea eau u o isiune i brigada i liita de/lasările, icări ale inai inaicul cului ui inter interzic ziceau eau asuar asuarea ea un unor or riscu riscuri ri inutil inutile, e, eful eful era ocu/at, ali ageni de legătură aeau neoie de atenia lui %a %ondra, fusese artor al li/sei de coordonare dintre sericiile franceze i sericiile engleze! (irectiele unora erau ades adesea ea cont contra razi zise se de ordi ordine nele le celo celorl rlal ali! i! +ă reue reueas ască că să ne nele leagă agă cine cine,, /e tere teren, n, răs/u răs/und ndea ea de cine cine /est /estee cana canalu lull '9necii ec=iala cu desc9lcirea unei ine.tricabile confuzii! &ar &ar isi isiun unea ea lu luii se doe doede dea a foar foarte te co/ co/li lica cată tă ncă ncă de la sosire! Hntr#o seară, l#au condus /rin /ăduri ca să#i arate o ladă de /uti#itraliere +ten, ntr#o altă seară l#au /rezentat unor aYuisarzi, trei ferieri cu două /istoale! Era de/arte de recensă9ntul /e care contau su/eriorii lui, iar 4obert a?unsese să se ntrebe ce căuta el acolo! Trecuseră două să/ să/tă tă9ni 9ni i de#ab e#abiia dacă dacă izb izbutise tise să /ozi oziio ion neze trei rei nenorocite de cruciulie /e =arta lui! $na singură cores/undea unui de/ozit adeărat, /e care dorea ncă din /ria seară, din oent ce arele erau ngro/ate ntr#un tunel să/at n fundul /iniei cabanei de 9nătoare! )u#i uita de ur9t dec9t n co/ania celor doi Foldstein! +a +a era era un bărb bărbat at cult culti iat at i /asi /asion onan ant, t, dar dar fiic fiica a lu luii se ncă ncă/ă /ă9 9n na să nu nu#i #i orb orbea easc scă! ă! (u/ u/ă ă o re reee n care care se obse obser ras aseră eră un unul ul /e celă celăla lalt lt,, 4obe 4obert rt i +a +a dee deeni niră ră de nedes nedes/ăr /ărit, it, ocu/9n ocu/9ndu# du#i i du/ă#a du/ă#aie iezil zilee cu discui discuiii des/re des/re trecut trecut i des/re des/re ce le rezer rezera a iitor iitorul! ul! Tatăl Oanne Oanneii se oia oia o/tiist, nu din coningere, ci /entru oralul fetei sale! Hn fiec fiecar aree sear seară, ă, 4adi adio %ond ondra difu ifuza esa? esa?ee cod codate ate care are 12B
# $%T&'A (&) *%A)$% +TA)&E%( #
/reeneau /o/ulaia că debarcarea era iinentă! Hn cur9nd aea să fie din nou /ace, asigura el! 4obert a fost /riul care s#a destăinuit! &#a orbit lui +a des/re failia lui, des/re felul n care se nrolase n ciuda /otriirii lor! (es/re /lecarea lui fără să#i ia nici ăcar la reedere! Hntr#o zi, 4obert ncercă să ncea/ă o discuie cu Oanna, ea citea, aezată /e un scaun, i nu răs/unse! +a i făcu un sen discret init9ndu#l să fueze o igară afară! 4obert l ură! +e instalară /e un butean unde se obinuiseră să stea i, la r9ndul lui, +a i /oesti! Oanna n#are niic /otria duitale, s#a nc=is n tăcerea ei! Trebuie să#i e./lic de ce, nu /entru că i#a fi dator s#o fac, ci /entru că sit neoia să orbesc cu cinea, altinteri a să nnebunesc! Aea acte false! 'ă costaseră o aere! Hn sat, nieni nu tia că sunte erei! Era doar nite l6onezi care /lecaseră din ora! Aea un trai discret, cu niic diferit de cel al ecinilor notri! Hi s/unea ereu Oannei că cel ai bun i?loc de a trece neobserat este să te arăi tuturor! (ar, du/ă aceea, nite /artizani au deastat un biro birou u /ot /otal al,, n ti/ ti/ ce ali aliii au deo deont ntat at nit nitee ine ine!! $n conoi inaic escortat de două otociclete cu ata a trecut /e dru nu de/arte de locul sabota?ului! 'aYuisarzii /itii /rin rin talu aluzu zuri ri au arun arunca catt gr greenade ade i i#a #au u oor oor9 9t /e toi toi sold oldaii aii!! *ele ele două ouă ac aciu iun ni nu erau rau coor coordo don nate ate, dar dar se /rod /rodus uses eseră eră n acee aceeai ai zi, zi, iar iar coa coand nda aen entu tull ger geran an a =otă =otăr9 r9tt ied iedia iatt nite nite re/r re/res esal alii ii s9ng s9nger eroa oase se!! Aces Aceste tea a s#au s#au /etrecut c=iar a doua zi! G coloană de ++ căr căreia i se alăturaseră nite iliieni a intrat n sat! &#au arestat /e trecători, /e unii i#au dobor9t /e loc, /e alii i#au /ucat n cur urte tea a col colii ii!! +oi oia ea se duse usese du du/ă /ă ouă ouă la o fer feră ă ecină! Au s/9nzurat#o cu ali zece săteni de un st9l/ de telegraf! Eu i Oanna era ncuiai n casă! *9nd neii au /leca lecat, t, ili iliiia ne#a e#a au auto tori rizzat să recu ecu/eră /eră cor cor/u /uri rile le!! Ticăloii s#au a/ucat c=iar să ne a?ute să le dă ?osM A ngro/at#o /e aa Oannei! Partizanii se teeau de alte 12
# 'A4* %EV5 #
re/resalii! *9nd s#a lăsat ntunericul, au enit să ne ia i de atunci trăi ascuni aici! +a treura din tot tru/ul! Vorbete#i des/re altiore, continuă el /e c9nd i a/ri a/rin ndea dea o iga igară ră,, e un ora ora /e care care nu# u#ll cuno cunosc sc!! Hn anii anii 1"B0 ne ducea des la )e 5ork! Oanna era fascinată de E/ire +tate uilding, aea trei ani c9nd a fost initai la inaugurarea lui! &ncredibilM strigă 4obert! Hn ziua inaugurării era cu /ărinii ei acolo, nuai ce /linise zece ani, a fi /utut să ne nt9ln 9lni! i! *e ă aduc aduceea la )e 5orkJ orkJ %ucre ucrezi zi n doeniul iobiliarelorJ )u, sunt negustor de artă, n sf9rit, era! >i aea /rin /rintr tree clie clien nii ari ari cole colec cio iona nari ri aer aeric ican ani, i, a?o a?ori rita tate tea a ne6orkezi, răs/unse cu 9ndrie +a! *riza din L2" i afectase afacerile, dar aea norocul să a/roizionez galeria indla6, e.act ca alde Zildenstein ori Perl! Hn ti/ul ultiei ele călătorii, n ara lui LB7, i#a 9ndut o /9nză de 'onet donului 4ot=sc=ild! Zildenstein ?ucase rolul de inte inter red edia iarr i a reu reuit it să#i să#i cu/ cu/ăr ăr un Oo// Oo//er er care care ă costa ostase se o aer aeree! (e cu cu l#a #a ăzu ăzut, t, # #a a ndr ndră ăgos gostit tit nebunete de tabloul acesta! 4e/rezintă o t9nără care stă /e un scaun i se uită /e fereastră! +eaănă at9t de ult cu OannaM *9nd a intrat intrat n /osesia lui, i#a făgăduit f ăgăduit să nu#l 9nd niciodată! %a oentul /otriit, l oi oferi fiicei ele care, ntr#o bună zi, l a transite co/iilor ei! Va ră9ne ere ereu u n fai faili lia a noas noastră tră!! Oo// Oo//er er#u #ull aces acesta ta este este eni enici cia a ea! ea! >i c9nd ă g9ndes g9ndescc că era era aa de ferici fericitt c9nd c9nd l#a l#a adus n ranaM *e ibecil, dacă i#a fi iaginat ce ne ate/ta, a fi răas cu toii la )e 5ork! Aadar, erai un negustor bogat! bogat! Era, ntr#adeăr! *e s#a nt9/lat cu tablourileJ %e ai aeai c9nd a nce/ut războiulJ G să orbi ntr#o altă zi, Oannei nu#i /lace să s ă ră9nă ult ti/ singură! 12I
# $%T&'A (&) *%A)$% +TA)&E%( #
S +ă/tă9nile au trecut! P9nă la ură, 4obert i#a făcut un loc n brigadă! & se nt9/la să se urce /e#o bicicletă i să străbată toată regiunea ca să ducă un esa?! Hntr#o noa/te c9nd un aYuisard li/sea de la a/el, s#a urcat la olanul unui un ui ca caion i a asi asigur urat at tran rans/or s/orta tare rea a a două ouă lăzi lăzi de gren gr enad ade! e! Hntr Hntr#o #o altă altă noa/ noa/te te,, s#a s#a alăt alătur urat at un unui ui gr gru/ u/ care care trebuia să luineze o /istă de aterizare i/roizată! (ouă aioane au adus un englez i un aerican! *9nd a dat 9na cu co/atriotul, l#a a/ucat dorul de casă, cu at9t ai ult cu c9t de#abia de#au /utut să sc=ibe c9tea orbe! )ite bărbai /e care 4obert nu#i ai nt9lnise l#au luat re/ede de# acol acolo o /e aer aeric ican an i el n#a n#a ti tiut nici niciod odat ată ă nii niicc des/ des/re re isiunea ce i fusese ncredinată! (ar, c9nd nu aea nicio aciune, i /etrecea cea ai are /arte a ti/ului /lib9ndu#se n ?urul cabanei de 9nătoare! +eară de seară se aeza /e butuc, iar +a i se alătura! )egu )egust stor orul ul de artă artă i ofer oferea ea o iga igară ră i i /u /une nea a ntr ntrebă ebări ri des/re o/eraiunile la care luase /arte! +a se siea dator faă de acest aerican t9năr i/licat, at9t de de/arte de casă, ntr#o lu/tă care i era străină! +e /rieteniră! 4obert afla n +a atenia /e care tatăl său nu i#o acordase niciodată! Te#atea/tă cinea n altioreJ l#a ntrebat +a ntr#o zi! 4obert /rice/use sensul nerostit! Oaide, feeile te /lac cu siguranăM )u sunt un bărbat cu succes la feei, +a! )#a fost niciodată un are seducător i nici nu a cunoscut at9t de ulte! +ă orbi des/re feeia de#acu, de#acu, ai reo fotografieJ 4ob 4obert ert i i scoas coasee /orto ortofe felu lull din din buzu zun nar! G car carte de identitate i căzu la /icioare! +a o ridică! 12;
# 'A4* %EV5 #
*=iar aa, 4obert 'arc=andM Ei bine, cu accentul duita duitale, le, i recoa recoand nd să nu cua cua să /rezin /rezini i reoda reodată tă actele acestea la reun control, ai bine te /refaci că eti surdout! Aa de ngrozitor se#audeJ Hngrozitor de tot! Hi arăi i ie /oza aiaJ 4obe 4obert rt i i lu luă ă na/ na/oi oi cart cartea ea de iden identi tita tate te i i nti ntins nsee o fotografie! E fruuică foc, cu o c=eaăJ Oabar n#a! A găsit#o /e ?os ntr#un culoar de /e a/or n ti/ul traersării i a băgat#o n /ortofel! )u tiu de ce a făcut#o! Hi /lăcea să#i iaginez că acasă ă atea/tă i /e ine o feeie! Teribil de banal, nu#i aaJ +a se uită lung la c=i/ul sur9zător din fotografie! *e#ai zice de %uc6 Tollier, douăzeci i doi de ani, infir infirie ieră ră olunt oluntară ară n arată, arată, tată tată electr electrici ician, an, aă aă casnică, singură la /ărini! *red că, n aterie de banalităi, eti ai tare dec9t ine! )u te lega de c=i/ul acesta, nu#i unul li/sit de i/o i/ort rtan ană ă!! )ici )icio o ne nelă lăto tori riee nu nu#i #i anod anodină ină i cu at9t at9t ai ai /uin inciunile /e care ni le s/une c=iar nouă! *9nd era era la coa coală lă,, ca să ă răzb răzbun un /e /ări /ărin nii ii ei ei căro cărora ra le re/roa că erau seeri, i născocise un cel ai bun /rie /riete ten! n! ine inen ne ele les, s, la el acasă acasă totu totull i era era /er /eris is!! Aea Aea dre/tul să orbească la asă, la culcare /utea să citească /9nă /9nă t9rziu t9rziu i c=iar să#i facă teele teele atunci atunci c9nd c9nd aea aea el c=ef! Hl scornise catolic ca s#o fac /e aa să turbeze un /ic ai ult i, desigur, el nu era neoit să ndure restriciile sabatului! Pe scurt, 'a. aea dre/tul la tot ce ie i#era interzis! interzis! >i, uluită uluită tuturor acestor libertăi, libertăi, era cel ai bun la toate! Eu nu#i /unea eecurile dec9t /e seaa autoritarisului autoritarisului failial! Pe aa n#a /ăcălit#o ult ti/, dar #a lăsat să ă /rind n /ro/ria#i inciună! >i, un an ntreg treg de coa coală lă,, /rie /riete ten nul eu eu a /ri /rins ia iaă ă! 'aa aa ă ntreba n od regulat ce ai face! Hntr#o zi c9nd l 127
# $%T&'A (&) *%A)$% +TA)&E%( #
/roco/sise cu o răceală /e cinste, i#a /us nite boboane cu iere n g=iozdan! & se nt9/la să#i dea un /ac=eel de două ori ai are ca să#l /art cu 'a.! Hntr#o altă zi, nu# i ai aintesc de ce ă ăicărea, dar i e./lica iarăi c9t de inunat era totul la /ărinii lui 'a., aa #a silit să#l init la cină! (e c9nd i tot /uia urec=ile cu el, era firesc să rea să#l nt9lnească /e cel ai bun /rieten al fiului său, /e at9t de genialul 'a.! *e#ai făcutJ 'a. a căzut sub roile unui traai! traai! 'ai radical de#at9t nici nici că se /oate, fluieră 4obert! (e acord cu tine, dar nu tia ce să ai născocesc ca să ă scot din ncurcătură! *=estia cea ai ridicolă din toată /oestea e că n ziua aceea c=iar a /ierdut un /rieten i că l#a /l9ns luni ntregi! >i luni ntregi a siit un gol enor! 'i se ai nt9/lă i acu să ă g9ndesc la el! )u ne descotorosi niciodată cu adeărat de o inciună c9nd a?ung a?unge e să crede crede c=iar c=iar noi n ea! (ar s#a făcut t9rziu t9rziu i ai orbi noi 9ine! +a, 9ine n#a să s ă fiu aici, /lec n isiune i, de data aceasta, i se /are că e n sf9rit o c=estie serioasă! (es/re ce e orbaJ )#a dre/tul să s/un niic, niic, dar dacă nu ă ntorc, i# ar /lăcea să#i cer un sericiu! )u, n#ai să#i ceri niic niic i ai să te ntorci! Te rog, +a, dacă i se nt9/lă cea, reau nea/ărat să fiu ngro/at n ara ea! >i cu o să fac eu ca să nde/linesc o aseenea dorinăJ se eneră negustorul de artă! *9nd o să fie din nou /ace, sunt sigur că ai să găseti duneata un i?loc! >i dacă eu nu ai a/uc /acea /acea astaJ Atunci n#ai nicio nicio /roisiune de inut! )#a făcut nicio /roisiune! /roisiune! a da, ăd eu bine n oc=ii duitale! duitale! 128
# 'A4* %EV5 #
&a stai /uin, crezi că n#a să ca/ăt niic n sc=ibJ )u te#ai t9rguit niciodată cu +a Foldstein, băieteM Oai să ne /une de acord, dacă i se nt9/lă ie o nenorocire, ai s# o iei /e Oanna cu duneata la altiore! >i să nu ii să#i s/ui că#s dur n afaceri, /entru că aceasta i este teribil de faorabilă! +ă te urci /e#un a/or cu fata ea e ult ai esel dec9t n cociugul duitaleM *ei doi bărbai i dădură cu franc=ee 9na! 4obert 4obert se ntoar ntoarse se teafăr teafăr din isiune isiune!! Trecu Trecu i luna luna ai ai 1", niciun %6sander nu enise să#l ia! Hn /riele zile ale lui iunie, aciunile ac iunile se intensificară! %ăsat de ca/ul lui, 4obert se i/lică i ai ult alăt lături de /artizani! Gdată debarcarea anunată, aYuisarzii ieiră din ubră! (e /retutindeni se ieau bărbai narai gata să se ia la =ar ară cu inaic aicul ul!! (ar sudu sudull era de/ar e/arte te de coast oastel elee norande, iar aansarea aliailor nu aducea nici /e de/arte /acea acea n care care +a s/er /erase ase at9t at9t!! )e )eiii erau erau dis/ dis/eera rai, re/resiunea era din ce n ce ai seeră! *ei ai fanatici dintre iliieni credeau ncă n ordinea stabilită i făceau i ai ulte eforturi ca să#i 9neze /e /artizani! Hntr Hntr##o noa/ oa/te, te, una dintr intree /atr /atrul ulel elee lor lor a/ro a/roa/ a/ee că le desco/eri /ailionul de 9nătoare! +a i Oanna se ascunseră n /iniă, n ti/ ce aYuisarzii se /ostau la geauri, cu arele n 9nă! +a l i/loră /e 4obert să#i dea o 9nă de a?utor i l duse la subsol! subsol! Puse unele unele /este altele l9ngă un /erete, /erete, reo douăzeci de lădie din len ascau intrarea n subterana unde erau ascunse are i uniii! 4obert l a?ută /e +a să le ute! *9nd au destul loc ca să treacă, negustorul de artă o a/ucă /e fiică#sa de 9nă i#i ceru să se strecoare năuntru! Tunelul aea reo zece etri, suficient /entru ca Oanna să se /oată /une la adă/ost! )u fără tine, n#o să ă ngro/ aici năuntru fără tine, i/loră ea! 12"
# $%T&'A (&) *%A)$% +TA)&E%( #
ă ce#i s/un, Oanna, i nu coenta, tii ce res/onsabilitate ai! +a o sărută /e fiică#sa i se grăbi să /ună lădiele la loc! Era Er a /ri /ria a oară oară c9n c9nd 4obe 4obert rt au auze zea a oce ocea a Oanne anneii i nu# u#ii enea să creadă! Ei bine, ai să ră9i ne/enit ne/enit acolo sau ă a?uiJ &ntră n tunel cu fata duitale, duitale, o să nc=id eu /asa?ul! )ici orbă, nu de data aceasta, a trecut /rea ult ti/ de c9nd trăiesc ca un anial =ăituit! (acă cei care ne#au salat iaa se lu/tă, o să ă lu/t /reună cu ei! (e ndată ce lădiele se aflară din nou la locul lor, +a i 4obert se ntoarseră la /arter! iecare se /ostă la o fereastră, cu o +ten n 9nă! >tii cu s#o folosetiJ l ntrebă 4obert! )u sunt c=iar aa de cretin, /resu/un că trebuie să a/ăs /e trăgaci! (acă o ii de ncărcător, ai să#i forezi eaa i ai să itr itral alie iezi zi ta taanul anul,, răs/ răs/un unse se un /ar /artiza tizan n de la fere fereas astr tra a eci ecină nă!! Nine Nine#o #o str9 str9ns ns,, un nii niicc e de#a de#a?u ?uns ns să /ro /rooa oace ce o rafală! 'iliienii stăteau la /9ndă! Puteau fi auzii cu naintează /rin rin /ădu /ădure re!! 'aY aYui uissarzii rzii a/r a/roa/e a/e că nu ai res/ res/iirau, rau, =otăr9i să desc=idă focul, dar inaicul bătu cale ntoarsă nainte de a a?unge n /artea de sus a /otecii! (u/ă ce alerta trecu, doi bărbai se duseră să o elibereze /e Oanna din ascunzătoarea ei! (e ndată ce iei, ea se ntoarse n caera ei! +a i ceru /rietenului său aerican să ră9nă cu el n /iniă! Hl trase n ntunericul din tunel, scoase din buzunar o bric=etă i o a/rinse! &deea i#a enit c9nd i#a ăzut /e aYuisarzi să/9nd, o/ti +a! Hn ca/ăt i#au ascuns lăzile cu are, dar aici, n s/atele acestei b9rne, zise el trec9ndu#i 9na /este una dintre grinzile care susineau taanul, se află ascunzătoarea ea! 1B0
# 'A4* %EV5 #
H/inse b9rna, doar at9t c9t să scoată la ieală o gaură care /ătrundea ad9nc n /erete! Hnăuntru, un tub din etal lucea la luina flăcării bric=etei! %e#a /us la adă/ost, făcute sul năuntrul acestui cilindru! Grice ni s#ar nt9/la, e e.clus ca neii să /ună 9na /e ele! &ntrigat, 4obert se uita cu +a /unea b9rna la loc! 'anet, *Rzanne, (elacroi., ragonard, 4enoir, &ngres, (ega (egas, s, *oro *orot, t, 4eb 4ebra rand ndtt i ai ai ales ales Oo// Oo//er er#u #ull eu, eu, cele cele ai fruoase zece tablouri din colecia ea, rodul unei iei de un uncă că,, nite ite ca/o ca/odo do/e /ere re ines inesti tia abi bile le i care care i i or or ngădui, s/er eu, să#i asigur iitorul Oannei! 'aYuisarzii sunt la curentJ curentJ )u, dar de#acu nainte, duneata eti! )u uita de icul nostru /actM
1B1
# $%T&'A (&) *%A)$% +TA)&E%( #
1' Eleanor-Rigby !"tom#rie $%&', 7n drum s-re )altimore Ai Aionul onul sur uro ola la +coi coia! a! Prin rin =ublou blou,, ede edea a coas coasta ta ăci ăcina nată tă de ocea ocean n i a/oi a/oi cu cu dis/ă dis/ăre rea a sub sub ari/ă ari/ă!! (e la decolare ncoace, /ăstrase /e genunc=i /oeta din /iele, str9ng9nd#o n 9ini de /arcă ar fi fost orba de o /reioasă relică! Pielea era scoro?ită, cataraa, descusută! At9t de ult ă uitase la ea, nc9t a acce/tat /9nă la ură adeărul: i#era teaă să citesc scrisoarea dinăuntru! 'ă g9ndea iar la 'ic=el, la c9t de greu i fusese /robabil să adauge bileelul, să#i strecoare /oeta n =aină fără să#i s/u /ună nă o orbă orbă!! &ar idee ideea a că /utuse tuse să se aba abată de la i/ecabila lui corectitudine i dădu s/erane că era ai bine! *e nebunie e să te g9ndeti că fratele tău se a/ro/ie de noralitate, /entru că e de#acu ca/abil de un secret sau de#o inciună! Plicul era i/regnat de /arfuul aei ele, c9tă ree l /ăst /ăstra rase se oare oare cu eaJ eaJ Hnc= Hnc=iz iz9n 9nd d oc=i oc=ii, i, i#o i#o nc= nc=i/ i/ui uia a desc=iz9n desc=iz9ndu#l du#l i desco/erind desco/erind,, aa ca ine, ine, cuintel cuintelee /e care le coninea!
Draga mea, >nainte de ori"e alt"eva, s5 tii "5 a"easta va fi ultima mea s"risoare. S5 nu "re=i "5 mi6am -ierdut gustul sau dorina de a6i s"rie, a"east5 7nt8lnire anual5 va fi fost -entru mine un moment de eva=iune dintr6o singur5tate asemenea doar "u a"eea -e "are ai tr5it6o tu. + oare "u -utin5 "a dou5 viei s56i afle astfel irosirea din -ri"ina unei "li-e de r5t5"ire, ori"8t de dramati"5 va fi fost ea? Cre=i tu "5 " 5 o asemenea soart5 se transmite de la o generaie la alta, "a un #lestem? 1B2
# 'A4* %EV5 #
>i s-ui, -ro#a#il, "5 #at "8m-ii i am s56i r5s-und "5 eti -ers-i"a"e. >mi -ierd minile, draga mea. 3erdi"tul a -i"at ieri 7n "a#inetul do"torului "are "er"eta s"annerul "reierului meu, -5r8nd -lin de "om-asiune, dar evit8ndu6 mi -rivirea. Fn mare ti"5los "are nu tie s56mi s-un5 "8t5 vreme o s56mi mai amintes" "ine este. Chestia "ea mai grotes"5 din toat5 -ovestea e "5 ni"i m5"ar n6am s5 mor de a"east5 #oal5, o s5 uit doar i nu reues" s56mi dau seama da"5 e "eva r5u sau o #ine"uv8ntare. 15 in "a 7ntotdeauna m8ndr5, dar mi6e 7ngro=itor de fri"5. !ri"e mi s6ar 7nt8m-la, vreau s5 m5 -5stre=i 7n amintire aa "um m6ai m6ai "unos" "unos"ut, ut, i nu "a -e6 -e6oo #a#5 #a#5 smint smintit5 it5 "are o s56i s56i s"rie t8m-enii. (at5 de "e ii 7n m8ini ultimele "uvinte -e "are i le trimit. Dar Dar 7na 7nainte inte "a memor moria s5 mi se tea tearrg5, g5, at8t t8tea amintiri 7mi vin 7n minte. Plim#5rile Plim#5 rile noastre -e moto"i"leta ta, =ilele i serile ne#uneti, =iarul nostru i loftul a"ela unde am tr5it "ele mai frumoase "li-e ale tinereii mele. Dumne=eu tie "8t te6am iu#it. ;i fost singura -e "are am -reuit6o 7n toat5 viaa mea. Poate "5 da"5 am fi r5mas 7m-reun5, a fi a9uns s5 te ur5s", aa a a "um se 7nt8m-l5 7n at8tea "u-luri -e "are tim-ul nu le6a "ruat. Tre#uie s56i a"ord5m meritul a"esta destinului nostru. ;i ales ales s5 uii uii tre" tre"ut utul ul,, 7nto 7ntotd tdea eaun una a i6a i6am m resres-e" e"ta tat t alegerea alegerea.. Dar i tu ai s5 -le"i 7ntr6o 7ntr6o =i.
# $%T&'A (&) *%A)$% +TA)&E%( #
"5 sunt mai ne#un5 de"8t "8t sunt de fa-t. + un mi" sa"rifi"iu 7n "om-araie "u a"ela -e "are i l6am im-us. ;m -rovo -rovo"at "at at8tea at8tea suferi suferine. ne. i"iod i"iodat5 at5 nu mi6a mi6a fi 7n"hi-uit "5 iu#irea -oate fi at8t de -lin5 de "ru=ime.
# 'A4* %EV5 #
S Gfi fierul erul de la ii iigrăr rări #a ntr ntreebat bat car care era oti otiu ul se?u se?uru rulu luii eu! eu! 'i#a 'i#a scos scos legi legiti ti aia aia de /res /resă ă i i#a i#a e./l ./licat icat că a en enit cu inte inten niia de a#i ono onora ora raul n /res /resti tigi gioa oasa sa rei reist stă ă a căre căreii ang anga?at a?ată ă era era!! )ăsc )ăscut ut la *=arleston, ofierului aflat n /ost de doi ani ncoace nu i se /ărea că altiore ar fi fost n reun fel sau altul senz senzai aion onal al!! 'i#a 'i#a ta ta/i /ila latt totui totui /aa /aa/o /ort rtul ul i i#a i#a ur urat at noroc! $n ceas ai t9rziu, #a cazat ntr#un =otel ic i ieftin aflat la două străzi de +ailorLs *afR! Era /rea t9rziu ca să#l sun /e fratele eu la *ro6don, dar trebuia să /un urgent 9na i /e celelalte scrisori des/re care i orbise, /oate că aea să aflu n ele c9tea dintre răs/unsurile la ultele ntrebări care ă /iedicaseră să nc=id oc=ii tot druul cu aionul! P9nă atunci, #a =otăr9t să ă duc să ă /lib /rin /ort! Trec9nd /e l9ngă +ailorLs *afR i li/indu#i faa de itrina lui, #a uitat cu atenie /rin sală! )#aea nt9lnire dec9t a doua zi, dar ă siea ca o iscoadă enită n recunoatere nainte de a trece la aciune! %ocalu %ocalull /ărea /ărea oarecu oarecu desuet desuet!! 'esele 'esele i duue duueaua aua din len, c9tea fotografii ec=i, nrăate i /rinse /e un /erete, o /lacă /lacă are are de arde ardezi ziee agăa agăată tă deas deasu/ u/ra ra un unui ui bar bar care care des/ des/ăr ăre ea a sala sala de bu bucă cătă tări rie, e, /lac /lacă ă /e care care se /u /ute tea a citi citi eniul: stridii i crustacee gătite n sosul zilei! *lie *lient ntel ela a era era ai ai ode odernă rnă,, for forată ată n are are /art /artee din din tineri orăeni /lini de nsufleire aezai n ?urul unor ese ari! '#a =otăr9t să intru, de la %ondra nu ai 9ncase a/roa/e niic, iar stoacul eu i arăta neuluirea! >efa de sală #a aezat l9ngă un /erete! Hn toate ările /e care le#a izitat a constatat că restaurantelor nu le /lac indiizii care ăn9ncă singuri! (e unde i /eretele A ridicat ca/ul ca să ă uit la fotografii, artore ale unor alte reuri! Erau acolo oaeni de 9rsta 1BI
# $%T&'A (&) *%A)$% +TA)&E%( #
ea, ea, d9nd d9nd noroc noroc ntr# ntr#o o seară seară de sărbăt sărbătoar oare, e, toi aeii aeii i bucu bu cur9 r9nd ndu# u#se se de o libe libert rtat atee /e care care le#o le#o ini inidi dia a!! >i, >i, din din /ură gelozie, #a =otăr9t să#i /ară ridicoli cu =ainele lor deoda deodate! te! Pantal Pantaloni oniii eazai eazai le confer confereau eau bărba bărbailo ilorr nite nite silu siluet etee gr grot ote eti ti,, iar iar coaf coafur uril ilee fete fetelo lorr nu erau erau nici nici ele ele ai ai breze! Hn orice caz, la reea lor, oderaia nu era la ordinea zilei, toi ineau un /a=ar ntr#o 9nă, o igară ntr#alta i, du/ă cu se =lizeau, nu /rea cred că fuau nuai tutun! Priirea Priirea i rătăcea de la o raă la alta i i s#a o/rit brusc asu/ra unei /oze! '#a ridicat să o cercetez ai ndea/roa/e! (ouă feei se sărutau! (acă faa uneia i era străină, c=i/ul celeilalte i era failiar! &nia a nce/ut să#i bată nebunete, nu ai ăzuse niciodată trăsăturile aei ele la treizeci de ani!
1B;
# 'A4* %EV5 #
2( Sally-Anne Se-tem#rie &/0%, )altimore Petrecerea era n toi! +all6#Anne se /liba cu /ai ari /rin +ailorLs *afR, cu un agnu n 9nă, u/l9nd cu/ele din ers! (e la bar, 'a6 i făcu cu oc=iul, i triise un sărut sufl9ndu#i#l din /ală i străbătu sala ca să i se alăture! Ar trebui s#o iei ai uor cu a/ania, seara o să ne coste o aere, o sfătui 'a6! anca ne#a acordat /ruutul, ae cu ce s ă ne distră n seara asta! Hnregistraseră statutele să/tă9nalului, obinuseră de la /ro/rietarul lor să /ună contractul de nc=iriere a loftului /e nuele societăii de /resă! Anga?aseră o ec=i/ă /e cinste i se str9nseseră seră toi ca să sărbătorească botezul să/tă9nalului lor, (nde-endentul. oan oan,, ac=e ac=eti tist sta, a, desenase nite fonturi care i entuziasaseră! *aslon italic aea să dea o conotaie internaională titlului! Priul nuăr ura să iasă ntr#o lună, 'a6 aea tot ti/ul să actualizeze anc=eta /e care fostul ei /atron nu catadicsise s#o /ublice! +all6#Anne aea n inte un alt scandal, /oestea unei nelătorii n ura căreia o failie de notabili i restabilise aer aerea ea du du/ă /ă ce răzb război oiul ul se sf9r sf9ris ise! e! (u (uc9 c9nd ndu# u#ii cu/a cu/a la buze, +all6#Anne saura o răzbunare /usă la cale de c9nd aea dois/rezece ani! Hn zori, erau ult /rea bete ca să se ntoarcă /e otocicletă! eit= le conduse la loft! S (ouă zile ai t9rziu, toi anga?aii dădură buzna n loft ncă ncă de la ora ora o/t o/t dii diine neaa aa!! Pri Pria a edi edin nă ă de reda redac cie ie!! 1B7
# $%T&'A (&) *%A)$% +TA)&E%( #
iec iecar aree se inst instal ală ă la biro biroul ul său, său, iar iar eit eit= = adi adiră ră rodu rodull uncii lui nainte să /lece la atelier! iecare /ro/unea idei /e care 'a6 le transcria /e o tablă are, /e care o /uteau edea toi! $n zon ubla /rin ora! +e /ărea că nite funcionari ar fi lu luat at ită ită ca să atri atribu buie ie un con contrac tractt un unei ei soci societă etăi i de lucră ucrări ri /ub ubllice ice din dintr# tr#un stat stat eci ecin! +all6 all6##An Ann ne nu oi oia zon zonur uri! i! Hnai Hnain nte de /u /ubl blic icar are, e, treb trebui uia a să obi obină nă doe doezi zi!! n#aea să fie o fiuică de scandaluri, ci un ziar (nde-endentul n#aea cu o etică ire/roabilă! $n alt colaborator a /ro/us să scrie un articol des/re inec=itatea bugetelor alocate educaiei! &nstituiile situate n cartierele defaorizate i le edeau reduse de la an la an, n ti/ ce acelea din cartierele locuite de albi cret eteau /ro/orional! )u e c=iar o tire de /riă /agină, zise +all6#Anne! +all6#Anne! E un lucru tiut de toată luea, iar acelora care /ot să oteze nici că le /asă! (a, dar le /asă celor care su/ortă consecinele, re/lică 'a6! Priarul o să# să#i ?oace urătoa toarea ca/anie /e sigurana cetăenilor, /roite că o să /ună ca/ăt iolenei care cangrenează oraul, dar e /riul care creează adeărate g=etto#uri! Păi atunci, =ai să atacă subiectul ai degrabă sub ung= un g=iu iull aces acesta ta,, să denu denun nă ă inco incoer eren ena a /oli /oliti tici ciii sale sale i consecinele ei! +ubiectul a fost trecut n suarul /riului nuăr ăr! >edina se terină c=iar nainte de /r9nz i ai ră9neau ulte de făcut ca să u/le /aginile ziarului! +all6#Anne se urccă /e oto ur otocic cicletă letă i se du dusse la ban bancă! că! %a sf9r f9riitul tul să/tă9nii trebuia să /lătească salariile! %ucrătorul de la g=ieu scotoci /rin dulă/iorul cu cecuri, dar nu găsi niciunul cu nuele să/tă9nalului +all6# 6#An Anne ne ceru ceru să#l să#l adă adă /e dire direct ctor or,, dar dar (nde-endentul. +all anga?atul i răs/unse că aea o nt9lnire! ără să#i /ese de 1B8
# 'A4* %EV5 #
/rotes /rotestel telee sale, sale, ea se aentu aentură ră n ageni ageniee i intră intră n biroul biroul donului *lark fără să bată la uă! ărbatul 4=ondei i /ierduse bonoia< f9st9cindu#se, o anună că aea o /robleă! *e fel de /robleăJ ntrebă +all6#Anne! +all6#Anne! Hi /are rău, donioară! *redei#ă că a făcut ce i#a stat n /uteri, dar coitetul a refuzat să ă acorde creditul! (ar e orba des/re banii /e care i i#ai i#ai /roisM )u sunt singurul care decide! Ae adinistratorii adinistratorii notri i $itai#ă n oc=ii ei i s/unei#i că failia ea n#a inest estit it n ban banca du du neaoa aoasstră tră, căci căci,, dacă dacă aa stau tau lucrurile, ă /roit că ei /ierde clieni i/ortani! (onul *lark i făcu sen lui +all6#Anne să nc=idă ua i o /ofti să se aeze a eze /e scaunul din faa lui! *ontez /e discreia duneaoastră, căci i risc slu?ba! &ar dacă soi oia ea nu s#ar fi i/licat at9t de ult n /roiec /roiectul tul dune duneao aoast astră, ră, n#a n#a fi /utut /utut face face niic niic altce altcea a dec9t să#i in gura! (ar soi oia o să afle oricu că /ru /ruutu utull nu #a fost fost acorda acordatt i, dacă reau reau să ă /ot ntoarce acasă la cină, a trebui să#i s/un de ce! G să ă orbească des/re toate acestea, aa că ai bine o fac c=iar eu! 'ebrii coitetului nostru nu or face niic care s#o su/ere /e aa duneaoastră! +all6#Anne se ndre/tă /e scaun, făc9nd oc=ii ari! )u cua sugerai că a interenit ca eu să nu obin fondurile de care a neoie ca să#i lansez ziarulJ *ine să#i fi s/usJ )u eu, ă asigur, dar s#ar /utea să fie acelai adinistrator care i#a e.ercitat influena n ti/ul edinei coitetului /entru ca dosarul duneaoastră să fie refuzat! >i secretul bancarJ )u#i nici ură de oralitate n nenorocita asta de bancăM )u ridicai ocea, ă rog fruos! Hi /are sincer rău! Hn sf9rit, donioară, o cunoatei /e aa duneaoastră 1B"
# $%T&'A (&) *%A)$% +TA)&E%( #
ai bine dec9t ine! )ici duneaoastră, nici eu nu sunte n stare s#o nfruntă! (uneaoastră /oate că nu, dar eu ă ?ur că nu i#a s/us ultiul cu9nt! +all6#Anne se ridică i iei din birou fără să#l salute /e donul *lark! *9nd a?unse /e stradă, alergă /9nă la otocicletă! Hi enea să oite, ate/tă să i se caleze s/asele, se urcă /e a i deară n trobă! $n sfert de oră ai t9rziu, lăsa otocicleta n /arcarea de la countr countr66 club, club, străbă străbătea tea culoarul culoarul cu /ai ari i intra intra n sala de ese! Oanna +tanfield lua /r9nzul /reună cu două /rietene! +all6#Anne se ndre/tă s/re asa ei i i fulgeră aa din /riiri! Poi să le s/ui caelor tale să se ducă să elieze n altă /arte, trebuie să orbi i c=estia nu suferă a9nare! Oanna +tanfield oftă, cu /rofundă 9=nire! Vă rog să#i iertai fiica! Hncă n#a terinat cu criza adolescenei, iar grosolănia face /arte din arele răzrătirii sale! *ele *ele două două fee feeii se ridi ridica cară ră i o sal salutar utară ă /e Oan Oanna, na, indolente i co/lice! &ronia era /referabilă unui scandal! >efu >efull de sală sală care care eni enise se n goană goană du du/ă /ă +all +all6# 6#An Anne ne le conduse la o asă alăturată, ?enat de această situaie care atrăsese toate /riirile! Ei bine, ia un loc, /orunci Oanna! (ar te /oftesc s ă sc=ibi tonul, altfel a /lecat! *u ai /utut să#i faci aa ceaM E.ilul eu nu i#a fost de#a?unsJ (e#abia ai enit i gata efazaM Ni#a oferit o educaie i ce#ai făcut cu eaJ Acu că tu ai adus orba, i s#a /ărut că, atunc atuncii c9nd c9nd te#ai te#ai ntor ntors, s, ne#a ne#a neles neles să trăi trăi un una a i cealaltă n /ace, fără scandaluri! Era condiia ca eu i tatăl tău să te a?ută! (acă o ncalci, nu te /l9nge că su/ori consecinele! 10
# 'A4* %EV5 #
*u ce #ai a?utatJ Nin9ndu#ă cu talent de/arte de failieJ Pentru că ai i/resia că ai că/ătat /ostul acela de la /entru oc=ii tăi fruoiJ Te#ai ntors de la %ondra fără Sun /entru să ai nici ici ăca ăcarr o di/lo i/loă ă n buz uzun unar ar!! (on onioa ioarra a /etre etreccut o/t o/t ani de zile zile făc9 făc9n ndu# u#i i de ca/ ca/ /e c=e c=eltui ltuial ala a /ări /ărin nil ilor or!! >i ce#a ce#aii real realiz izat at de#a de#atu tunc ncii nco ncoac ace, e, n afară afară de fa/tul că /ierzi reea de la un c=ef la altul sau dai ture /rin ora /e fruoasa ta otocicletă n nite =aine ulgareJ *a să nu ai /oenesc de ce#i aud urec=ile des/re /rietenii tăi! 'ăcar de#ai fi i tu ai discretăM ratele tău i#a s/us că ai aut tu/eul să o aduci aici, la clubM (acă te referi la ultia lui cucerire, nuele ei e 'a6M A lui sau a taJ >i, ca să nu zici că n#ai tiut, află că a fost fost nc9n nc9ntată tată că i#a i#a lu luat# at#o! o! 4ecuno 4ecunoate ate că, dacă dacă i#a i#a fi cerut să /ui ca/ăt acestei relaii indecente, ca de obicei n#ai fi făcut niic! )u te cred, nu#i s/une că [douard era n isiune, nu /oate să fie n aseenea =al 4es/onsabil, s/re deosebire de soră#saJ 4e/utaia noastră ar trebui să sufere la nesf9rit din /ricina /rostiilor taleJ >i iată că acu ai rea să ne aesteci cu o fiuică de scandal i#ai /ierdut inileM >i tu, tu crezi că oaenii sunt nite arionete ale căror sfori le /oi trage du/ă bunul tău /lac! Gaenii fac ce or! 'ai ră9ne n tine reo ură din feeia care ai fost la 9rsta ea sau totul nu ai e dec9t aăr ărăciune i ranc=iunăJ %a 9rsta ta era o su/raieuitoare, restaurase gloria tată tatăllui eu eu i /atr /atriioniu oniull lui ui!! (ar tu, tu, tu ce#a e#ai făc făcut cu tinereea taJ *e#ai izb9ndit, ca să#i acorzi dre/tul de a ă ?udecaJ Ai făcut ăcar o dată bine n ?urul tăuJ )#ai seănat dec9t necaz i suferină! Te neli, iubesc i sunt iubită /entru ceea ce sunt i nu /entru ceea ce re/rezint! 11
# $%T&'A (&) *%A)$% +TA)&E%( #
Pe cine iubetiJ $n soJ )ite co/ii /e care i#ai crescutJ G failie /e care ai nteeiat#oJ Pe cine iubeti care să nu se n9rtească n ?urul /ro/riei tale /ersoaneJ Ootăr9t lucru, n# ai niciun si oral! Te rog eu fruos, să s ă nu ii să#i s ă#i orbeti tu ie des/re orală, c9nd toată iaa ta se bazează /e#o inciună! *u de ndrăzneti să#l /oeneti /e buniculJ +unt singura de# acelai s9nge cu el care nu i#a trădat eoria! Pe Oanna o /ufni r9sul! Tare de/arte ai eti de adeăr! )u eti ca noi, +all6# Anne, An ne, n#ai n#ai rut rut nicio niciodată dată să fii i nicio niciodată dată n#ai fost! fost! )u#i )u#i sunt duancă, cel /uin at9ta ree c9t tu n#ai să#i fii ie! (ar să nu cua să s/eri că a să te las să distrugi ce i#a luat o iaă de o ca să construiesc! Oanna i desc=ise geanta, luă un /i. i#i scoase carnetul de cecuri! (at fiind fa/tul că rei bani, n#are niciun rost să te /ruui de la o bancă, zise ea co/let9nd cecul! Hl ru/se din carnet i#l i#l ntinse fetei sale! )ici să nu te g9ndeti să#i c=eltuieti /entru odiosul acela de ziar, i#ai /ierde reea de /oană, n#o să a/ară! >tiu ce#aeai n inte, dar ăcar o dată nu ai fi i tu aa de egoistă! Hncă/ă9n9ndu#te, nu le#ai face rău oaenilor de ază ază din ora, ci clien clienilo ilorr notri notri!! Voiai Voiai douăze douăzeci ci i cinci cinci de ii de dolari dolari,, uite uite ?u ?uăta ătate, te, e ai ai ult ult dec9t dec9t sufici suficien ent! t! >i acu, lasă#ne n /ace! Ar trebui să /leci din ară, ar fi o idee e.cel .celen entă tă!! (u# u#te te i ezi ezi lu uea ea,, o călă călăto tori riee lun ungă gă o să# să#ii desc=i desc=idă dă oc=ii oc=ii i o să#i să#i facă nuai nuai bine! bine! (acă doreti, doreti, te /oi ntoarce c=iar i la %ondra, dar nu te băga n afacerile noastre! Eu i tatăl tău /regăti o 9nzare i/ortantă care a aea loc /este două luni, benefici iciile i or finana na ca/ania! Hn cazul n care nu eti la curent, din oent ce# i /asă at9t de /uin de iaa noastră, /rietenii tatălui tău l /ing să candideze la /ostul de guernator al statului! P9nă c9nd o să dea el tirea, contez /e discreia ta i nu reau ca de acu ncolo să ne ai faci necazuri, s/er că a fost clară! 12
# 'A4* %EV5 #
+all6#Anne n=ăă cecul i#l băgă n buzunarul de la geacă! >i, /entru nuele lui (unezeu, nce/e /rin a#i cu/ăra nite =aine decente! +all6#Anne i /inse scaunul i se ridică! *e#ar zice bunicul dacă te#ar edea astăziJ Hi ai /un o dată ntrebarea, ce ră9ne n tine din t9năra feeie care erai la 9rsta eaJ +/une#i că ntr#o bună zi o să se trezească, că nieni nu /oate trăi o iaă ntreagă n inciună!
1B
# $%T&'A (&) *%A)$% +TA)&E%( #
21 )eorge-*arri+on !"tom#rie $%&', )altimore Hi /etrecuse noa/tea conduc9nd /rintr#o /loaie deasă i a?unsese la altiore sleit de /uteri! 'ă cazase ntr# un =otel nu de/arte de /ort! (e la fereastra caerei ele ă uita n ?os la stradă, ngri?orat de ceea ce aea să aflu la nt9lnirea din seara aceea! A /rofitat de diineaă ca să dor c9tea ceasuri! (u/ă /r9nz, a bătut străzile oraului! A fi rut să a /e cinea căruia să#i iau un suenir! 'i se ai nt9/la ca 'Rlanie să#i li/sească, aa ca astăzi, c9nd ă g9ndise ult /rea ult la ea /9nă c9nd #a ntors la =otel! G t9nără t9nără i cerea cerea c=eia c=eia rece/i rece/ioni oniste steii i ocea ocea ei răgui răguită tă i#a atras atenia! Accentul ei de englezoaică nu era li/sit de farec! Pe c9nd i ate/ta r9ndul, #a a/ucat să#i dau cu /resu/usul, un ic ?oc care#i /lace la nebunie! Era străină, ce o aducea la altioreJ Graul nu e o destinaie turistică, cu at9t ai /uin n octobrie! Probabil că se afla aici aici din din oti otie e /rof /rofes esio iona nale le!! Part Partic ici/ i/a a la reu reun n cong congre resJ sJ *entrul coneniilor nu era de/arte, dar, dacă aa ar fi stat lucrurile, ar fi tras la unul dintre =otelurile acelea /entru oaeni de afaceri! Venise să adă /e cinea din failieJ E noral să sune ocu/at, i e./lică rece/ionista! Trebuie să forai " /entru e.terior nainte de 011 /entru o conorbire internaională! *ălătorea singură i /robabil că dorea să#i sune soul sau ai degrabă /rietenul, căci nu /urta erig=etă! Hntrebă c9t ar cost costa# a#o o o cursă cursă cu ta.i ta.iul ul ca să se du ducă că la un uni ier ersi sita tate tea a o=ns Oo/kins! ingoM Era sigur cadru didactic, a /ariat /e /rofesoară de literatură engleză i stătea aici /9nă c9nd i se elibera locuina de sericiu! (intr#odată, s#a ntors i #a intuit cu /riirea! 1
# 'A4* %EV5 #
Hi cer scuze, nu ai durează ult! ult! (ar ă rog, nu ă grăbesc, i#a răs/uns răs/uns eu! >i de#aia ă uitai aa la ineJ Hn cazul n care nu a i obse obser rat at,, n s/ate /atelle rec rece/i e/iei ei e o ogli oglin ndă i nu sun suntei tei inizibil! Atunci, e r9ndul eu să#i cer scuze! )u i#o luai n nue de rău, e o anie ec=e, ă distrez g=icind cu ce se ocu/ă oaenii! >i cu ce ă ocu/ euJ +untei /rofesoară de literatură engleză i nuai ce ai obinut un /ost la uniersitatea din altiore! Freit /e toată linia! Eleanor#4igb6, re/orter la reista aional Geogra-hi", anună ea ntinz9ndu#i 9na! Feorge#Oarrison! Feorge#Oarrison! oarte carag=iosM Hn sf9rit, ăcar tii să dai o re/lică bună! )u neleg! Eleanor#4igb6 Feorge#Oarrison Feorge#Oarrison tot nu edeiJ edeiJ )u, n fine, niic carag=ios! carag=ios! Eu sunt titlul unuia dintre c9ntecele lor, iar duneaoastră, c=itaristul eatleilorM )u tiu c9ntecul cu /ricina, n#a fost niciodată cine tie ce fan, de altfel nici aa, se dădea n 9nt du/ă 4olling +tones! Ai aut noroc! un, i#a făcut /lăcere să nt9lnesc un Feorge#Oarrison, /e aică#ea ar fi a/ucat#o clar leinul, dar ă c=eaă datoria! >i, cu aceste cuinte, /lecă! 'i#a luat c=eia, sub /riirea auzată a rece/ionistei care care nu /ier /ierdu duse se o iotă iotă din din disc discui uia a noas noastră tră,, i # #a a du duss sus n caeră, n toane bune, ceea ce nu i se ai nt9/lase de cea ree! S Eleanor-Rigby 1I
# $%T&'A (&) *%A)$% +TA)&E%( #
>i eu /utea tea să ă ?oc ?oc i să# să#ii dau dau cu /res resu/ u/us usul ul,, aea de /ierdut un sfert de oră n ta.i! *e l aducea n oraJ *u blugii lui, cu cizele ec=i de /iele i /uloerul ca larg, nu arăta ca un o de afaceri, iar =otelul nostru nu /ărea să atragă soiul acesta de clieni! $n uzician /oate! Feorge#Oarrison, =aida#de i#ar fi sc=ib sc=ibat at /renu /renuele ele!! Hi iagi iagine nezi zi un /ictor /ictor conte conte/or /oran an care care să se c=ee c=ee 4ebra 4ebrand ndt t sau c=iar c=iar i#a i#a bătut bătut ?oc de ine! 'ăcar a dat doadă de uor! PictorJ *e /ictor ar eni să#i e./ună tablourile la altioreJ >i a/oi, n#aea nici cea ai ai ică ică ur ură ă de o/s o/sea ea /e =aine aine!! )u /ărea /ărea dest destul ul de c=inuit ca să fie cineast! (ar de ce oia nea/ărat să fie artistJ (acă ar fi fost ?urnalist, ar fi sărit n sus c9nd #a /rezentat! 4e/orter, ărturisesc că #a ca lăudat! (a, dar aea c=ef să i/resionez! (e altfel, de ce oareJ +au /ur i si/lu a enit să#i adă aa, că tot a /oenit#o! (ar tot n#a aflat cu ce se ocu/ă! *e rost are să rei să /ătrunzi isterulJ *#aa a eu c=ef să#i nc=id gura dacă dau din nou /este el n =olul =otelului! G, dar de ce să reau să#i nc=id guraJ >i de ce nuJ A trecut /e la secretariatul general al facultăii ca să iau nite ite docu ocuen ente te,, a făcu făcutt c9te c9tea foto fotoggrafii afii care care să# să#ii ilustreze ilustreze articolul articolul i, cu luina luina era ncă fruoasă, fruoasă, #a ntors n centrul oraului ca să ai fac i altele! 'ăcar să a un aans n unca /e care trebuia s#o de/un ca să#i ?ustific călătoria! *9nd #a ntors la =otel, era neroasă! *u ura să#l recunosc /e acela sau aceea cu care aea nt9lnireJ Presu/un9nd că era o nt9lnire /e bune i nu o nouă eta/ă ntr#un ?oc de#a #ai ascunselea n care bineoise să ă bag! *ine tie dacă autorul scrisorii anonie nu ă făcuse să in /9nă aici doar ca să desco/ăr fotografia aică#ii i să# i doedească astfel că orbele lui erau nteeiate! (ar, n 1;
# 'A4* %EV5 #
cazul acesta, de ce să#i i/ună o oră at9t de /recisă @ i de ce să fie at9t de /erers, nc9t să rezere o asă c=iar sub fotografieJ *a să fie sigur că nu#i sca/ăJ Ar fi /utut să se uluească să#i triită o co/ie c=iar dacă, că, ărt ărtur uris ises esc, c, s#o s#o desc desco/ă o/ărr la faa faa locu loculu luii i inte intens nsif ific icas asee efectul draatic! 'i se luase să ă tot g9ndesc la ntrebările acestea i ncă i ai tare să tot aud o ică oce n forul eu interior care i sugera că i#era frică! '#a #a =otă otăr9t r9t să ă duc la +ailo ailorrLs *afR afR un /ic /ic ai ai deree! Astfel, ura să#l /ot sur/rinde /e acela sau aceea care aea să /ingă ua la ora nt9lnirii! S *9nd a intrat, a anunat#o cu denitate /e fata care ne#a nt9/inat că ura să fi doi la cină! Ai rezeratJ 'ă abi abin n să nu z9 z9besc esc de fiec fiecar aree dată ată c9nd 9nd sun sunt ntrebată dacă a rezerat atunci c9nd sala e /e ?uătate goală! )u, nu din c9te tiu, a răs/uns răs/uns eu cu /rudenă! )uele duneaoastrăJ duneaoastrăJ Eleanor#4igb6! 'asa duneaoastră ă atea/tă, i s/use s/use ea! *eea ce i#a ng=eat s9ngele n ene! >i#a consultat /lanul sălii i #a condus la asa ea! A /referat o alta, /e linia uii! 'ăcar contracarase /lanurile aceluia care i orc=estra un /ic ca ult iaa de cea ti/ ti/ nco ncoac ace! e! )u# )u#ii ai ai ră9n ră9nea ea dec9 dec9tt să /9nd /9ndes escc cine cine aea să ină n cur9nd la asa care i fusese atribuită! $ra să =otărăsc atunci ce era de făcut! '#a aezat i a coandat un PiLs! &ndiferent unde ă aflu n luea aceasta, ră9n r ă9n englezoaică! $n cu/lu a intrat la ora 18:II! Probabil că era /ria lor nt9lnire, căci /ăreau a9ndoi la fel de st9n?enii! %a 18:I7, 17
# $%T&'A (&) *%A)$% +TA)&E%( #
două tinere care n#aeau deloc nfă făiarea unor cons/iratoare s#au instalat la bar! (ar la ora 1", nieni %a 1":10, băr bărbatul nt9lnit n =olul =otelului a a?uns cu răsuflarea tăiată n faa fetei de la intrare! 'ai elegant de data data acea aceast sta! a! >i#a >i#a băga băgatt căa căaa a la loc loc n /an /antalo taloni ni,, i#a i#a aran?at sacoul i i#a trecut 9na /rin /ărul ciufulit! )u ă rearcase! Hn od od ciu ciudat, dat, /re /rezen zena a lu luii i s#a s#a /ăru /ărutt lin liniti itito toar are! e! Probabil /entru că aea i/resia că ăd un c=i/ failiar n locu locull aces acesta ta necu necuno nosc scut ut!! %#a %#a ur urăr ărit it din din /ri /riir irii i i#a i#a /ărut rău că nu#i luase un ziar, l#a fi desfăcut ca să#l s/ionez ai bine ceea ce ar fi fost ridicol i 'aggie i#ar fi re/roat iarăi că ă uit /rea ult la teleizor! *u toate acestea, c=elneria l#a condus la asa care i#era rezerată! &ar ica ea oce lăuntrică i#a /oruncit să ă g9ndesc bine nainte de a aciona! )u edea dec9t două soluii! *ea ai /robabilă: lă: anoniul era c=iar el! a/tul acesta e./lica i că alesese să stea n =otelul eu i#l transfora ntr#un rearcabil actor, căci n =olul acela nu /ăruse deloc să ă cunoască! A fi /utut să ă g9ndesc la arianta aceasta /e c9nd ă ?uca de#a g=icitul n ta.i! +au continuă ica oce: alesese să ia cina cina n sing singur urul ul rest restau aurrant ant den den de aces acestt nu nue e din din tot tot cart cartie ieru rull i i se dădu dăduse se asa asa acee aceea a /ent /entru ru că răă răăse sese se liberă! &ar c9nd anoniul eu aea să#i facă a/ariia, fata o să#l conducă /9nă la ine! Era inca/abilă să s/un care dintre cele două o/iuni ă ngri?ora cel ai tare! %#a obserat reo zece inute, ti/ n care i#a erificat ntruna ceasul, oft9nd i fără să consulte nici ăcar o dată eniul! Prin urare, ate/ta /e cinea, iar acel cinea era euM (intr#odată, s#a ridicat i a enit s/re ine! (e data aceasta, nu#i neoie de oglindă! 'ă s/ionai de c9nd a sosit, i#a zis el! (re/t răs/uns, a orăit un ag -=, =3! Ate/tai /e cineaJ #a ntrebat ntrebat el! 18
# 'A4* %EV5 #
)#a scos o orbă! )u era o ntrebare#ca/cană a reluat reluat el, auzat! Totul de/inde de circustane, #a aenturat eu să#i răs/und, fără să las garda ?os! A=M continuă el i z9betul z9betul i dis/ăru, neleg! *e nelegeiJ *inea #a tras cla/a! (ar duneaoastră /e cine ate/taiJ Oabar n#a i teaă i#e că /e ine nu #a ate/tat nieni, a zis el uit9ndu#se din nou la ceas! >i#a frecat fruntea! Aa fac de ulte ori bărbaii c9nd i su/ă su/ără ră cea cea!! Eu i i răsu răsuce cesc sc /ăru /ărull /e dege degetul tul arăt arătăt ător or,, fiecare cu c=estia lui, nu ?udec! A condus toată noa/tea ca să in la nt9lnirea aceasta! )uai că a ai/it /e /at i a nt9rziat, oftă el! +unai#o i cerei#ă scuze! A face#o dacă a ti /e cine să sun! Hneleg! *e nelegeiJ +ă nt9rzii la o blind date nu e o c=estie foarte detea/tă! (ar linitii#ă, ai fost /riul, ate/t aici de o ?uătate de oră i n#a ăzut intr9nd nicio feeie singură, cu e.ce/ia cazului n care le agăai c9te două, i atunci s# au aezat la bar! &ertai#ă, ă tac=inez i nu e foarte drăgu din /artea ea! *ea căreia i#ai dat nt9lnire de aor nu#i aici, ea e cea care a nt9rziat foarte tare sau care #a tras cla/a! (in oent ce nu sunt singurul abandonat, /ot s ă iau loc i să ai ate/t ncă un /ic n co/ania duneaoastrăJ '#a uitat la ceas, era a/te i ?uătate! (a, /resu/un că /utei să luai loc! Părea la fel de st9n?enit ca i ine! +#a ntors ca s#o c=ee /e c=elneriă i a rut să afle ce ausese n /a=ar! $n PiLs! >i e bunJ Aar! 1"
# $%T&'A (&) *%A)$% +TA)&E%( #
Atunci a să aleg o bere, iar duneaoastrăJ duneaoastrăJ %a fel! G bere! )u, un PiLs! *e anue ă aduce la altioreJ altioreJ Punei#i o ntrebare ai originală i al cărei răs/uns nu#l cunoatei de?a! 'i#ai lăudat /ro/titudinea /ro/titudinea re/licilor, dar de data aceasta ai c9tigat! A c9tigat /entru că nuele duneaoastră adeărat nu#i Feorge#OarrisonJ Feorge#OarrisonJ +/unei#i ăcar că suntei actorM Aea un r9s fruos, un /unct /entru el! ActorJ )u, /e bune că nu! )u cua i#ai ter/elit ?ocul faoritJ Poate! >i ce altcea #ai iaginat iaginat n /riina eaJ *ă suntei /ictor, uzician i cineastM cineastM E ca ult /entru un singur o! (ar #ai #a i nelat /e toată toată linia, linia, sunt sunt t9/la t9/lar! r! >i nuele nuele eu eu adeăra adeăratt e c=iar c=iar Feorge#Oarrison! Pare#i#se că e un lucru care ă dezaăgete! )u, n fine, dacă c=iar ă c=eaă Feorge#Oarrison, Feorge#Oarrison, nu aei uorul la care nădă?duia! 'uluesc /entru co/lient! co/lient! )u#i răstălăcii orbele! orbele! Hi ai dai o ansăJ Ai /ră/ădit#o de?a! Aeai o nt9lnire de aor i #ai a/ucat să#i facei curte! Aa arăt eu, a un /lan J *ine #a s/us că era o nt9lnire nt9lnire de aorJ 4ecu/erai un /unct! Vă /ro/un să /une ca/ăt ?ocului acestuia de ndată ce#o să fi la egalitate! >i, ca să nu zicei că nu #a s/us, nu ă făcea curte! (ar /entru că /renuele /ar să aibă are nsenătate, cu l c=eaă /e cel care #a tras cla/aJ (e la /lan la /lan , ne /ute destăinui soiul acesta de lucruri! 1I0
# 'A4* %EV5 #
'eci nul! Oaidei s#o luă de la ca/ăt, ce anue ă aduce la altioreJ $n articol /entru reista ea! ea! >i /e duneaoastrăJ Tatăl eu! *u el aeai nt9lnireJ Aa s/era! $r9tă treabă! $n tată n#ar trebui să#i tragă cla/a fiului său! Al eu n#ar face#o niciodată! tă! (ar /oate că al duneaoastră doar a nt9rziat foarte tareJ Vreo treizeci i cinci de ani cred că nieni nu ai /oate nui o aseenea /erioadă nt9rziere! A= atunci c=iar i i /are rău! (e ce să ă /arăJ )u aei nicio legătură cu situaia! situaia! )u, dar a totui o legătură cu o alta! 'i#a /ierdut aa anul trecut i cunosc golul /e care l /rooacă absena unui /ărinte! Oaidei să sc=ibă subiectul! Viaa e /rea scurtă ca să o /oără cu tristei inutile! ruos s/us! E o e./resie a aică#ii, dar a orbit destul des/re ine! E r9ndul duneaoastră acu! *e o să scriei des/re altioreJ + momentul adev5rului, +l#y, ai sau nu 7n"redere 7n el? uzele i s#au icat, dar eu nu #a auzit răs/unsul! Ai s/us că ai condus toată noa/tea, de unde eniiJ eniiJ (e la 'agog, e un orăel situat la o sută de kiloetri de 'ontrRal, n *antoanele de Est! >tiu unde e 'agog, a răs/uns eu cu răceală! răceală! Eident, reista duneaoastră /robabil că ai făcut turul luii, continuă el fără să obsere c9t de tare i se cris/ase faa! E o regiune agnifică, nu#i aaJ )u tiu n ce anoti/ ai enit, dar fiecare scoate la ieală un /eisa? at9t de diferit, nc9t ai i/resia că trăieti n ai ulte locuri deodată! (ar toate n *anadaM *anadaM 1I1
# $%T&'A (&) *%A)$% +TA)&E%( #
'#a /riit de /arcă era idioată de#a dre/tul! (a, s#a b9lb9it el! ără ndoială! >i /ota canadiană erge bineJ bineJ \ăă /resu/un, n sf9rit, eu nu /riesc /riesc dec9t facturi! >i scrisorile /e care le triiteiJ triiteiJ +ă#i fie cu iertare, dar nu nu neleg Eu ncerc să neleg care ă e ?ocul! >i ar fi ti/ul să i#l e./licai i ie! A zis eu cea care #a rănitJ )u reau să s ă ă deran?ez, o să ă ntorc la asa ea! ie era cel ai bun actor din lue, fie ă afla n faa lui 'ac=iaelli! oarte bună idee, =aidei să erge a9ndoi să ne aeză la asa aceea, a rea să ă arăt cea! '#a ridicat fără să#i las ti/ul să se g9ndească i #a dus să ă aez la locul /e care l ocu/a cea ai deree! +# a uitat ciudat la ine i i s#a alăturat! Poestioara duneaoastră des/re trădarea /aternă # a nduioat nes/us, a reluat eu! Ar trebui să ai o iniă de /iat /iatră ră ca să nu fii i/r i/res esio iona natt i cu at9t at9t ai ai u ult lt ca s#o s#o născoceti! Acua, ridicai oc=ii, uitai#ă bine la fotografia aceea i s/unei#i că nt9lnirea noastră de la =otel i a/oi aici nu este dec9t /ură nt9/lare! Persoana /e care o edei acolo este aa eaM El se ui uită tă n sus i c=i/ c=i/ul ul i dee deeni ni lii liid! d! +e a/ro a/ro/i /iee de fotografie fără să /oată rosti nici ăcar un cu9nt! AaM a insistat eu ridic9nd ridic9nd tonul! %9ngă ea o/ti el, e a ea aa aa ea! +e ntoarse ca să ă /riească fi., nelinitit, bănuitor! *ine sunteiJ *e rei de la ineJ ineJ 'ă /regătea să ă /un aceeai ntrebare! ntrebare! Hi 9r 9na n buzunarul interior de la =aină i scoase un /lic /e care i#l /use n faă! A recunoscut iediat scrisul! )u tiu de ce anue ă acuzai, dar citii, a /riit#o ieri! *itii i ei afla de ce a condus toată toat ă noa/tea! 1I2
# 'A4* %EV5 #
A desfăcu desfăcutt scriso scrisoare area, a, in9nd in9ndu# u#ii res/ir res/iraia aia!! *9nd *9nd a terinat de citit, a scos#o /e#a ea din geantă i i#a ntin ntins#o s#o!! *9nd *9nd a ăzut#o ăzut#o,, a făcut făcut aceeai aceeai faă ca i ine ine i ai rău du/ă ce#a citit#o! )e#a uitat unul la celălalt, n tăcere, /9nă ce c=elneria a eni enit să ne ntr ntreb ebee dacă acă 9nca 9nca /r /reeun ună ă i dacă dacă aleseseră n sf9rit o asă! *9nd ai /riit#o /e#a duneaoastrăJ duneaoastrăJ #a ntrebat ntrebat el! Aceasta a sosit n ură cu reo zece zile, o alta i dădea nt9lnire aici o să/tă9nă ai t9rziu! *u o diferenă de c9tea zile, aa i s#a nt9/lat i ie! Tot nu tiu cine eti, Feorge#Oarrison! Feorge#Oarrison! (ar eu tiu acu cine eti, Eleanor#4igb6, Eleanor#4igb6, nuai că aa nu#i s/unea aa c9nd i orbea des/re tine! 'aa ta i orbea des/re ineJ )u de tine anue, nu, ci de failia ta! (e fiecare dată dat ă c9nd 9nd i i re/ re/roa roa c9te c9te cea, ea, i s/un s/uneea: -Pri Prieten etena a ea englezoaică are nite co/ii care nu i#ar fi răs/uns niciodată aa aei lor3 sau care se /oartă fruos la asă sau care i fac curat n caeră sau care nu coentează c9nd aa lor le cere un lucru sau care sunt silitori la coală /e scurt, toată co/ilăria ea, tot ce eu făcea rău, oi făceai f ăceai bine! *eea ce nseană că aa ta ta nu ne cunotea deloc! *ine ne#a ?ucat reng=iul reng=iul ăsta ur9t i n ce sco/J *ine i doedete că nu tuJ A /utea să#i s/un acelai lucru! (e/inde de /unctul de edere, a răs/uns eu! (ar nu ai cu să tii ce#i trece ie /rin ca/ i reci/roc, a9ndoi ae otiele noastre să nu ne ncrede unul n celălalt! *red că a fost adui aici ca să face tocai contrariul! E./lică#te! 'aele noastre se cunoteau, lucru /e care i l#a s/us de?a, a auzit orbindu#se des/re a ta de nenuărate ori 1IB
# $%T&'A (&) *%A)$% +TA)&E%( #
)u i eu! Păcat, dar nu des/re asta e orba! otografia aceasta arată că se nelegeau foarte bine, /riirea lor co/lice nu /ăcă /ăcăle lete te /e nie nieni ni i sigu sigurr e că anon anoni iul ul nost nostru ru oia oia să desco/eri lucrul acesta /reună! *a să ae ncredere unul n celălaltJ Te ca grăbeti, dar fie, n ce sco/J *a să c9tigă ti/, /resu/un! /resu/un! a/tul că eti ca/abil de un raionaent aa de ncurcat nu /ledează n faoarea inocenei tale! Poate că /ledează n faoarea inteligenei ele, a răs/uns el! >i a odestiei tale! *inea ne ani/ulează< =abar n#a n ce sco/! (ar unindu#ne eforturile, o aea ai ulte anse să#l dească! *=estie /e care el nu a fi /reăzut#oJ a da, cu sigurană, i e un risc /e care el a =otăr9t să i#l asue! (e ce el i i nu ea? E.act, e o ntrebare /e care /ot să i#o /un! 'i s#a /ărut că trebuie să ae ncredere unul n celălalt! >i eu a /us#o *eea ce /ledează n faoarea sincerităii tale, cu e.ce/ia cazului n care ai fi ai icleană (ec9t tineJ )e#a cercetat unul /e celălalt o ree, un c=elner a enit să ne ntrebe dacă era n sf9rit /regătii să coandă! Feorge#Oarrison a ales un %obster 4oll i, cu nu reuea să#i iau oc=ii de la ai lui, a dat doadă de o teribilă li/să de /ersonalitate lu9nd acelai lucru ca i el!
1I
# 'A4* %EV5 #
22 May !"tom#rie &/0%, )altimore Hncercase de trei ori să dea de [douard! Petrecuseră o altă inunată seară /reună! *=iar dacă ce se nt9/la nu era /e /lacul lui +all6#Anne, 'a6 era /e cale să se ndr ndrăg ăgos oste teas ască că,, iar iar deli delica cate teea ea cu care care se /u /urrta el era era o doadă că sentientele le erau reci/roce! Ea l atrăgea n uniersul ei, iar lui nce/ea să#i /lacă! %uea se ntorsese /e dos, dos, el, el, at9t at9t de boga bogat, t, iar iar ea, ea, fără fără are are lu lucr cru, u, dee deen nită /igalionul lui! )u conta că +all6#Anne i /urta /ică! Gricu, de ai ulte zile ncoace, aea /ică /e toată luea! %a edina de reda redac cie ie,, i re/e re/ezi zise se /e cola colabo bora rato tori ri,, fiin fiind d cont contra ra tutu tuturo rorr subiectelor /e care le /ro/uneau i căut9nd să se ia la =ară cu fiecare! Astfel că i /useseră ca/ăt ai deree! *e nu nu#i #i con conen eneaJ eaJ Hl dori dorise se /e eit eit=, =, l aea aea de#a de#accu nuai /entru ea! 'a6 nu era naiă, +all6 nu su/orta fa/tul că i /icase cu tronc lui frate#său i, colac /este /u/ăză, că era foarte atent cu ea n ti/ ce de soră#sa nici că#i /ăsa! >i nu edea niciun oti /entru care să se sită inoată! )u ea ncercase să#l seducă, ci el i făcuse curte! &ar +all6 se nelase aarnic c9nd /rezisese că aea s#o arunce e.act ca /e#o /erec=e /erec=e de osete osete ec=i du/ă ce a fi că/ătat ce oia! Hn seara /riului lor săr sărut, se /urtase ca un adeăr ărat gentlean, conduc9nd#o /9nă acasă i uluindu#se cu at9t at9t!! (ouă ouă zile zile ai t9r t9rziu, ziu, o ini inita tasse la un rest restau aurrant ant elegant! iecare la r9ndul lui, zisese el /e c9nd ea lua loc n faa fa a tac9urilor din argint! A doua zi, se duseseră /rin anticariate! [douard i oferise o nc9ntătoare earfă, iar ea, un /ortofel din /iele! 1II
# $%T&'A (&) *%A)$% +TA)&E%( #
Hl oi /urta n dre/tul iniii, s/usese el băg9ndu#l n buzunarul interior de la sacou! Zeekendul urător, o dusese /e insula ent, nc=iriaseră un a/artaent ntr#un conac cocoat /e o dună cu edere la are, unde i /etrecuseră reea făc9nd dragoste! )iciun bărbat nu se /urtase aa de fruos cu ea, n#o răsfăase at9t< i i /ărea rău că nu /oate să /ărtăească cu /rietena sa bucur ucuriia /e care are o si siea ea!! Ar fi /utut tut să# să#i re/r re/ro oeeze un egois /e care l considera /ueril, dar 'a6 era sufletistă i /ric /rice/ e/ea ea ce i cu! cu! +all +all6# 6#An Anne ne era era /u /urr i si/ si/lu lu gelo geloasă asă!! +ituaia nu era nsă enită să dureze, căci iubirea ce se nfiri/a n#aea să fie nici egoistă, nici zadarnică! Ea ura să# i /ace! $n frate i o soră erau făcui să se neleagă! Ea, care i#ar fi dorit at9t de ult să aibă un frate, nu /utea să concea/ă că lucrurile ar sta altfel! Pentru ca [douard să aibă ncredere n ea, trebuia ca 'a6 să facă /riul /as! %a conacul din ent, i orbi des/re ziar! 'ergeau /e /la?ă, bra la bra! )u e dec9t un /roiect, dar la Sun carierele carierele noastre n#au niciun iitor! +unte conduse de nite falocrai care cred că o feeie e bună la făcut doar docuentarea i cafeaua! [douard [douard /ăru să se ire i i /use c9tea ntrebări des/re des/re linia editorială a să/tă9nalului (nde-endentul. Ea i e./lică n are! El o felicită i#i lăudă cura?ul de a se anga?a n această căutare a adeărului! (ar o i/loră să fie atentă! (enunarea coru/iei, a abuzurilor de /utere sau a /oliticilor /artizane nu era li/sită de riscuri! *ei care se aenturau s#o facă facă a?un a?unge geau au ai der dere eee sau sau ai t9rz t9rziu iu să#i să#i atr atrag agă ă fulgerele /uternicilor zilei! A crescut n /rea?a lor, tiu de ce sunt n stare, o /usese el n gardă! [douard cunotea ultă lue bună i 'a6 se g9ndi că, dacă /roceda cu iscusină, el ar fi /utut să#i fie util! Aea inco incont ntes esta tabi bile le cali calită tăi, i, dar dar o slăbi slăbici ciun unee cou coună nă u ult ltor or bărbai: i /lăcea să se dea are! Era de#a?uns să#i /ună ntrebările /otriite la oentul /otriit! 1I;
# 'A4* %EV5 #
+/er /ur i si/lu că nu te lai ani/ulată de soră# ea! )u ă iră că rea să se i/lice ntr#un aseenea /roiect! *e s#a nt9/lat ntre ntre oi doiJ ntrebă 'a6! Hi re/roează că nu#i in /artea! (in adolescenă ncoace, nutrete o ostilitate fără liite la adresa /ărinilor ei, iar /urtarea ei i /are /e c9t de nedrea/tă, /e at9t de insu/ortabilă! 4ecunosc că nu#i ntotdeauna uor să tii cu s#o iei /e aa! $neori e c=iar dură, dar a suferit at9t de ult c9nd era t9nără! *u riscul de a#i /ărea de odă ec=e, a u ultă ltă adir adiraie aie /entru /entru /ărin /ărinii ii ei! ei! >i nu doar doar /entru /entru fa/tul că au reuit n iaă ntr#un od rearcabil! Au trecut a9ndoi /rin ncercări cu/lite! 'aa n#a crescut n /uf! *9nd a a?uns n Aerica, era orfană i nu ai aea niic! )u i#a i#a cun cunoscu oscutt bun unic icii ii din dins/re s/re aă, aă, neii ii i#au i#au oor oor9t 9t!! Er Erau au ere ereii i se ascu ascund ndea eau u de nazi aziti ti!! 'aa 'aa i i dato datore reaz ază ă su/r su/ra aie ieu uir irea ea nu nu ai cura cura?u ?ullui i eroi erois sul ului ui tatălui eu! Aa că nu /ot acce/ta ca +all6 să i ?udece aa cu o face! (e c9nd ă tiu, a ncercat să ă /un ntre ei, să o a/ăr, de cele ai ulte ori de ea nsăi, de e.cesele, de furi furiil ilee ei, ei, dar dar a făcu făcutt ere ereu u nu uai ai cu cu a du dus# s#o o ca/u ca/ull i /9nă la ură a renunat! (ar te iubete foarte tare, născoci 'a6! (ă#i oie să ă ndoiesc! ndoiesc! Vorbete ereu des/re fratele ei cu ultă adiraie n glas! Eti un suflet generos, dar nu te cred! +all6 e o egoistă căreia nu#i /asă dec9t de ea nsăi! $ra /e care o nutrete faă de /ro/ria ei failie a năc năcrit#o i a u/lut#o t#o de aărăciune! )u /oi să s/ui aa cea sau nu o cunoti cu adeărat! (acă eti de /ărere că sunt generoasă, sora ta e de o sută de ori ai ult! )u se g9ndete dec9t la ceilali< s/re deosebire de aică#sa, s#a născut bogată, ar fi /utut să se co/lacă n iaa aceasta li/sită de gri?i! )#a făcut#o! (a, +all6#Anne e o 1I7
# $%T&'A (&) *%A)$% +TA)&E%( #
reo reolltată tată,, dar dar /entr entru u nite ite cau cauze nobil bile, /entr entru u că nu su/ortă nedre/tatea! Vorbeti des/re ea de /arcă ai iubi#o! Te rog, [douard, nu face /e inocentul! inocentul! ine, a /rice/ut esa?ul, să nu #a/uc s#o critic /e soră#ea n faa ta dacă nu reau să fiu ucat! 'a6 l luă de bra /e [douard i#l duse s/re conac! Oai na/oi, zise ea, i#e sete i a c=ef să ă băt! )u#i /lac duinicile, a rea ca eekendul acesta să nu se terine niciodată! G să ai ae i altele! Poate, dar să nu ne grăbi, a auzit /rea bine ce i#ai s/us n legătură cu cu o c=eaăJ A, da, donioara Kier! )u o cunosc, dar nu#i doresc ca /oestea noastră să se terine aa! (e altfel, te ai g9ndeti la ea din c9nd n c9ndJ *rezi că a să cad ntr#o ca/cană at9t de uiereascăJ (acă#i răs/und că nu, ai să#i zici că sunt itocan, iar dacă#i răs/und că da, c=iar a fi itocan! (ar ai dre/tate, să /rofită de ce ne oferă iaa fără să ne /une ntrebări! 'ai 'ai ales ales des/ des/re re trec trecut utul ul nost nostru ru sent senti ien enta tal! l! (ei nu tiu tiu niic des/re al tău! Pentru că nu e niic de tiut! +e nto ntoar arse seră ră la cona conacc i se du duse seră ră la fuo fuoar ar!! $n foc foc tros trosne nea a n ei eine neu! u! 'a6 'a6 coa coand ndă ă o cu/ă cu/ă de a/ a/an anie ie!! [douard /referă un burbon! %a a/u a/usul sul soar soarel elu ui, urcar rcară ă n ca caeră eră ca să# să#i facă facă baga?ele! Hn ti/ ce#i str9ngea lucrurile, 'a6 se uită de ?ur# /re?ur /rin caeră! Patul cel are cu baldac=in n care i /etrecuse noa/tea, ta/etul ătăsos /e care l adirase n zori n ti/ ce [douard ncă dorea, dra/eriile grele care aco/ereau ferestrele i /e care le trăsese c9nd li se adusese icul de?un, coorul /ersan /e care călcase n /icioarele goale, tot lu.ul acesta cu care nu era obinuită i care o fascina! +e răsuci i l /rii /e [douard care i /ăturea cu gri?ă =ainele! 1I8
# 'A4* %EV5 #
)#a /utea să ai stă /9nă 9ineJ )#a niciun c=ef să ă ntorc la loft n seara asta! '9ine trebuie să lucrez deree, dar, din oent ce o să a?unge t9rziu, de ce să nu erge să dori la ine acasăJ +ub aco/eriul /ărinilor tăiJ E o casă are, a un loc nuai al eu! %initete#te, nu o să dă /este ei! >i 9ineJ G să iei /e ua de sericiu, n#ai de ce să#i faci gri?i! gri?i! Aston 'artin#ul ergea re/ede! Hnăuntru irosea a /iele, 'a6 asculta cu urlă otorul! Proite#i un lucruM lucruM +/une#i ai nt9i des/re ce e orba, sunt un o de onoare i nu /roit niic doar de dragul de#a /roite! Vreau să ă /ăcai! Eu i soră#eaJ )u /rea ne nelege, dar nu sunte certai! Tu i soră#ta, clanul +tanfield! )uai tu /oi /o i să aduci /acea, nici ea, nici aică#ta n#o să facă /riul /as! [douard ncetini i se uită z9bind la 'a6! )u#i /ot /roite că c ă o să s ă reuesc, dar că o să fac tot ce# i stă n /utină, /ot! 'a6 se a/lecă a/lecă să#l sărute sărute i#i i#i /orun /orunci ci să nu se ai uite dec9t la dru! *obor geaul ca să se bete cu aer! *u /ărul n 9nt, era fericită!
1I"
# $%T&'A (&) *%A)$% +TA)&E%( #
23 Eleanor-Rigby !"tom#rie $%&', )altimore )e uraseră noa/te bună /e culoar, fiecare n faa uii caerei sale! Hntinsă /e /at, i#era de#a?uns să nc=id oc=ii ca să#i a/ară cei ai lui 'aggie, ntrebători: P5i #ine, draga mea, "e fa"i tu a"uma? >i /entru că era inca/abilă să#i răs/und, ai bine să i#o iau nainte! " i a/oi 011 i indicase rece/ionista, de /arcă n#a fi călătorit niciodată! Tu tii c9t e ceasul aiciM bobăni soră#ea cu ocea ei răguită! )u ai /utea să ate/t! &artă#ă că #a #a trezit! red a răas la Prirose, răs/unse ea cu un căscat lung, a aut ultă lue ieri seară, /robabil că a nc=is /rea t9rziu ca să ai ină să ă adă! *u at9t ai bine /entru el, e inunat că restaurantul are succes! (a, e e.traordinar, dor singură c9nd /rietenul eu nu ai /oate de bucurie /entru că nu ai are ese libere i e nu uai ai al eu eu c9nd c9nd afac afacer eril ilee nu nu#i #i erg erg i are are o faă faă de nor9ntare! Gare cu ce#a greitJ (ar nu ă suni tu la cinci diineaa ca să#i orbesc des/re red! )#aea să /retind contrariul, o scotea din /at ca să#i orbesc des/re failia noastră, des/re scrisoarea /e care i# o ncredinase 'ic=el, des/re fotografia de /e /eretele de la +ailorLs *afR, des/re feeia care#i inea co/anie aei n ură cu treizeci i cinci de ani i ai ales, ai ales, des/re nt9 nt9ln lnir irea ea de care care aus auses ese e /art /artee i des/ des/re re ce afla aflase se n cursul serii! >i, de data aceasta, 'aggie ă ascultă fără să ă ntreru/ă! *u e ti/ulJ 1;0
# 'A4* %EV5 #
+ă nu#i s/ui că e /ria ntrebare care#i ine n inte! )u, dar c=estia nu te#/iedică te#/iedică să#i răs/unzi! & l#a descris ag /e bărbatul cu care /etrecuse seara! (eci, i /are ai degrabă un ti/ bine, dar c=iar l c=eaă Feorge#OarrisonJ Feorge#OarrisonJ )u i#a cerut să#i arate /erisul de conducere, dar l cred /e cu9nt! (acă aele noastre se cunoteau aa de bine, crezi că că /renuele lui e o coincidenăJ +unte ca de#o 9rstă, aa că /oate e o legătură! Hntr#adeăr, i se /are /robabil! Hn cazul n care nu ai rearcat, i s/unea aei -iubirea ea3! Hn acelai ti/, ărturisete că#i /ierde inile, ceea ce constituie /oate o e./licaie e./licaie Tare greu i e să s ă i#o iaginez iaginez /e aa d9nd ture cu otocicleta, i ai ainteti cu i /unea centura n AustinJ Pe bune, o ezi tu ca bikeriăJ Pe bune, /e ine altcea #a intrigat cel ai ult aseară! 'i#e i ai greu să i#o iaginez d9nd s/argeri i a rea rea ai ales ales să tiu tiu ce au fura furatt i des/ des/re re ce een eeni ien entt draatic este orba! Toate acestea confiră acuzaiile din scrisoarea anoniă! Hntregul ei coninut ca/ătă sens! Konele de ubră din trec trecut utul ul ae aei, i, rela relai ia a ei cel cel /u /ui in n stra strani niee cu aa aa lu luii Feorge#Oarrison, aerea /e care nu a otenit#o i (nde-endentul. *ine e inde/endentulJ inde/endentulJ E nuele unui ziar /e care aa l#a nfiinat cu 'a6! Tata o să#i e./lice totul ai n aănunt! *=iar orbi des/re aa aa noastrăJ A aut aceeai reacie ca i tine c9nd a aflat! *ooara asta ne/reuită, Feorge#Oarrison al tău tie des/re ce este orbaJ
1;1
# $%T&'A (&) *%A)$% +TA)&E%( #
)u, i#a desco/erit e.istena c9nd i#a dat scrisoarea scri crisă de ai aică# că#sa! sa! >i ai sun sunt i alte altele le,, ea i aa aa au cores/ondat! >i dacă te ani/ulează ncă de la nce/utJ Hnt9lnirea oastră se datorează unei teribile serii de coincidene! >i dacă anoniul e c=iar elJ (ar de ce să se străduiască at9tJ *a să /ună laolaltă toate /iesele acestui /uzzleM Vorbeti des/re o cores/ondenă, /robabil că deine scrisorile /e care aa le#a scris i are neoie de noi ca să le obină /e ale aică#sii! )u ne inita anoniul să căută doezile afiraiilor saleJ $ite atra/azl9culM Hi ?ur că a răas cu gura căscată c9nd a desco/erit foto fotogr graf afia ia la +ail +ailor orLs Ls *afR *afR i a/oi a/oi,, i el a /ri /riit it o scri scriso soar aree anoniă! Pe care ar fi /utut foarte bine s#o scrie c=iar el! >i de ce era uiit n faa /ozei, din oent ce tia de e.istena unei cores/ondene ntre aele noastreJ Oabar n#aea, eu de la 'ic=el a aflat! )u#i s/une niic, 'aggie! &#a /rois să /ăstrez secretul! %#a sunat de zece ori de c9nd a a?uns la altiore ca să i triită i celelalte scrisori! 'ai sunt i alte secrete de care sunt inută la distană n failia astaJ Tata i dezăluie că aa a nfiinat un ziar n altiore, 'ic=el i ncredinează o scrisoare des/re care nu i#a orbit niciodată eu sunt ciuată sau ceJ Tata n#aea niciun c=ef să#i /oestească niic, a 9ncat /reună o ng=eată i, dintr#o orbă ntr#alta, s#a dat singur de gol! +/une#i că te#a dus la en err6Ls i#i nc=id telefonul n nas! *9t des/re 'ic=el, a dat buzna la el acasă cu o zi nainte să /lec i nu tiu de ce i#a strecurat scrisoarea n buzunarul de la =aină! Te#ai dus să#l ezi /e 'ic=el cu o zi nainte nainte să /leci, dei de la ine ine i#a i#aii lu luat at la ree reede dere re /rin /rin inte inter red ediu iull tate tatei i 1;2
# 'A4* %EV5 #
foridabil! (acă at9t de /uin contez, nu ăd cu ce anue /ot să te a?ut! Ai făcut#o de?a c9nd #ai sfătuit să a gri?ă cu Feorge# Oarrison! >i ncă are gri?ă! (acă aele noastre au /us ntr# adeăr la /ăstrare o cooară /e undea, contez /e tine că ai s#o găseti naintea lui! anc=erul a refuzat să#i ărească oerdraftul! Ai /utea să unceti i tu, e un i?loc ca oricare altul de a face bani! 'ă ntorc /e băncile colii, nu /ot să fac totul! %a treizeci i cinci de aniJ A treizeci i /atru i te dau dracului! Ai să#l ai eziJ )e#a dat nt9lnire nt9lnire 9ine diineaă diineaă la icul de?un! Elb6, să nu te ndrăgosteti de ti/ul ăstaM $nu, nu#i deloc genul eu de ti/, i doi, ncă n#a ncredere n el! $nu, nu te cred, i doi, tu ai ncredere n toată luea, aa că i re/et, să nu cua să i se a/rindă călc9iele du/ă el, n orice caz nu nainte de a lăuri toată /oestea! 'agg 'aggie ie i#a ordon ordonat at să o sun sun n fiec fiecar aree zi ca s#o s#o in in la curent, i#a /rois să nu ă dea de gol n faa lui 'ic=el i a nc=is! P9nă la ură a adorit, dar ult ai t9rziu! S %#a reăzut /e Feorge#Oarrison diineaa n =olul de la intrarea n =otel! +ala de ese era sinistră i #a dus cu /ick#u/#ul lui să luă icul de?un n ora! *e fel de t9/lar etiJ l#a ntrebat eu ca să s/arg g=eaa! )u cred că e.istă ulte ti/uri! a da, cei care construiesc case, cei care eteresc obile i cei care Priii sunt dulg=eri Poate că /ur i si/lu nu a tată! 1;B
# $%T&'A (&) *%A)$% +TA)&E%( #
*are#i legăturaJ *u ntrebarea ta, niciuna, dar c9t a fost noa/tea de lungă #a tot g9ndit la scrisoarea aei! (acă i s/unea aei tale -iubirea ea3, /oate că a făcut a/el la un donator anoni, iar faioasa draă sunt c=iar eu! 'ă ndoiesc că ai fi c=iar draa, dar că eti /atetic de draatic sunt sigură! >i a/oi, dei nu#i c=iar o ne/lăcere să te /riească oul, de aici /9nă la a orbi des/re o cooară care trebuie scoasă la luină )#ar fi trebuit să izbucnesc n r9s du/ă aceste cuinte, l ?ignise! 'aina se o/ri la seafor, Feorge#Oarrison se ntoarse s/re ine, cu o figură graă! F9ndul că aele noastre s#au iubit c=iar nu te tulburăJ )u sentientele sentientele /e care /oate că le nutreau te ?enează, lucr lu cru u /e care care l tii tii foar foarte te bine bine,, ci cu9 cu9nt ntul ul care care le desc descri riee relaia i /e care nu reueti să#l forulezi! >i, din oent ce fa/tul acesta te tulbură at9t de ult, nu uita că aa ta, n cli/a c9nd scria )u ai aea inile ntregiJ ntregiJ (ar tiu că ai o anie de a#i terina frazele! Aea de?a o 9rstă i ocabularul aferent! &ubire sau /rietenie, ce i/o i/ort rtan ană ă areJ areJ Acu Acua, a, să erg erge e /9nă /9nă la ca/ă ca/ătu tull raionaentului tău, a să#i arăt că e ubred! +ă adite că aele noastre s#au iubit, ele se =otărăsc să crească un co/il, fac a/el la un donator, anoni sau, de altfel, nu, i n oentul n care a ta ră9ne nsărcinată, a ea a /ărăsit# oJ >i /rin ce anue raionaentul raionaentul acesta e ubredJ (ă#i druul odatăM )u auzi cla.oaneleJ >tiu că bărbailor le e greu să facă ai ulte lucruri n acelai ti/, dar dar ar trebui trebui să fii fii n stare stare să ă ascul asculii i toto totoda dată tă să conduci, /9nă i tata reuete s#o facă i o /ersoană ai distrată dec9t el nu e.istă! Pick#u/#ul aansă c9ia etri i el l /arcă /e argine! *9i ani aiJ l#a ntrebat ntrebat eu! 1;
# 'A4* %EV5 #
Treizeci i cinci! (ata de natereJ iulie 1"81! un, atunci raionaentul tău e ubred, /entru că aa s#a ntors n Anglia nainte ca aa ta să ră9nă nsărcinată! &nca/abil să fac două lucruri n acelai ti/J Pe buneJ Ai i alte /re?udecăi legate de bărbaiJ 'i se /are că ai fost neoit să s ă /arc=ezi, ba c=iar ai o/rit otorul! Pentru că a /arcat n faa localului unde te duc să luă icul de?un i o cafea o să#i /rindă tare bine! S ără ără să arun arunce ce nici nici ăcar ăcar un oc=i oc=i la eni eniu, u, Feor Feorge ge## Oarrison Oarrison a coandat coandat ouă enedict, enedict, uncă, /9ine /ră?ită /ră?ită i un /a=ar are de suc de /ortocale! >i n#a /utea să s/un de ce fa/tul acesta i#a /lăcut ult! '#a uluit cu o cană de ceai, ceai, era i/osib i/osibil il să ng=it ng=ită ă totul, totul, a să#i ter/ele ter/elesc sc o felie! (in oent ce nu sunt draa des/re care orbea aa, reluă el cu un z9bet n colul gurii, la ce anue se referea oareJ A ta n#a /oenit niciodată 'aa nu orbea des/re această /erioadă din iaa ei, iar iar noi noi nu nu#i #i /u /une nea a nici nicio o ntr ntreb ebar are! e! (in (in /u /udo doar are e era era orfană orfană i tia tia că suferi suferise se u ult lt n trecut! trecut! (e fa/t, fa/t, nu din /udoare, ci ai degrabă de frică! rică de ce anueJ +ă nu dă la o /arte cortina de /e o scenă scen ă /e care oia s#o ocu/ă n ntregie! *are scenăJ +cena /e care crete! >i tu, ce tii tu des/re trecutul aei taleJ +#a născut n Gkla=oa, taică#său era ecanic, aică# sa, casnică! unicul era un o as/ru, zg9rcit c9nd trebuia 1;I
# $%T&'A (&) *%A)$% +TA)&E%( #
să#i arate dragostea! 'aa i /oestea că niciodată nu oia s#o ia n brae ori s#o sărute, sub /rete.tul că aea /ăcură /e 9ini i nu oia s#o urdăr dărească! Viaa n Gkla=oa era ncă i ai dură dec9t el i a/oi, cred că erau nite reuri c9nd /ărinii nu tiau să#i arate sentientele! A fugit de#acasă c9nd era foarte t9nără! A a?uns la )e 5ork, cu ca/ul /lin de cările care#i ocu/aseră co/ilăria! A găsit o slu?bă de secretară ntr#o editură! +eara ura nite cursuri de ?urnalis la )5$! >i#a de/us candidatura la toate ziarele de /e coas coasta ta de est est i a găsit găsit un ?ob ?ob de docu docue ent ntar aris istă! tă! A /ărăsi /ărăsitt +tatel +tatelee $nite $nite i a enit enit să se insta instalez lezee la 'ontrR 'ontrRal al c9nd #a aut /e ine! >tiai că a locuit la altiore altiore la sf9ritul anilor 1"70J )u, =abar n#aea! )u i#a orbit niciodată dec9t de )e 5ork! ork! (ar de nd ndată ce o lua la ntreb trebăr ării des/ es/re /erioada c9nd ă ate/ta, se nc=idea ca o scoică i ne certa! *e ai enit să caui aiciJ )u tiu, i#a enit dintr#odată dintr#odată să /lec! Te interesează cooaraJ Era de?a n aion c9nd a aflat de e.istena ei! >tiu că e greu de crezut, dar a desco/erit scrisoarea aei tale n buzunarul =ainei de#abia c9nd trecea de controlul de securitate! Păi, atunci du#te na/oi, căci anoniul, anoniul, cu i s/ui, e sigur n Anglia de /oate să se a/ro/ie aa de ult! >i tu, tu ce cauiJ Pe tata, i#a s/us de?a! $nde se află cores/ondena aei eleJ eleJ )u tiu i =abar n#a dacă ai e.istă! G să bineoieti să i#o restitui /e a aică#iiJ )u tiu unde e, dacă ai e.istă, i nu tiu nici ăcar ce /ute să face noi acu! +e aternu o tăcere lungă! iecare se uita n farfuria lui! Feorge#Oarrison #a rugat să a bunăoina să#l ate/t i a dis/ărut! Prin itrină, l#a ăzut desc=iz9nd /ortiera de la /ick#u/! (acă nu i#ar fi lăsat geaca, a fi /utut să cred că o 1;;
# 'A4* %EV5 #
terg tergea ea,, dar dar s#a s#a nto ntors rs să se aeze aeze n faa ea i a /u /uss /e asă fotografia /e care o desco/erise la +ailorLs *afR! Pro/rietarul restaurantului nu cunoate /oestea fotografiilor care i decorează /ereii! Erau de?a acolo c9nd a /reluat afacerea! )uai bucătăriile nu sunt de e/ocă, n afară de zugrăeala refăcută, sala a răas cu era! >i ne#a ntors de unde unde a /lecat! Feorge#Oarrison i /use n faă alte două fotografii! Au fost făcute n aceeai seară i /e acestea se zăresc li/ede c=i/urile altor două /ersoane! *u ai făcut de le#ai furatJ Eu Eu n#a ăzut niic! *=iar că ai o inte /erersă! &eri seară #a dus na/o na/oi! i! )u tiu tiu tu, dar eu nu reuea să ador! ador! Patronu Patronull nc=idea restaurantul, i#a e./licat că n fotografie e aa! &ar el a dat#o ?os i i#a oferit#o uite#aa, baca altele două, doar că ai tu oc=i fruoiJ 'uluesc /entru co/lient! &#a /ro/us douăzeci de dolari, n#aea nicio /robleă să le dea! %a iarnă o să refacă sala! *are era nuele ziaruluiJ #a ntrebat el! A (nde-endentul. Atunci, /oate că ae un nce/ut de /istă! (acă fiuica a fost /ublicată la altiore, ar trebui să#i dă de ură undea! A făcut de?a nite căutări /e internet internet i niic! ără ndoială că e.istă un loc unde se ar=iau ziarele /ublicate n reea aceea, tu care eti re/orter ar trebui să tii lucrul acesta! F9ndul i#a fugit iediat la 'ic=el! iblioteca unici/alăM (acă ai ră9ne reun e.e/lar, acolo o să#l găsi! *aseta o să fie o ină de inforaii! *are casetăJ E /agina unde sunt re/ertoriate nuele /rinci/alilor colaboratori ai unui ziar! )e#a urcat iarăi n /ick#u/, Feorge#Oarrison ate/ta să# i indic o direcie! 1;7
# $%T&'A (&) *%A)$% +TA)&E%( #
*at=edral +treet, 00, i#a s/us eu du/ă ce #a uitat n iP=one! Pot să tiu i eu ce anue te neselete aa, dintr# odatăJ iblioteca unde erge /osedă o colecie de ediii /rince/s oferite de failia lui Edgar Poe! >i e o este bunăJ )u /entru tine, dar /entru /entru ine, da! OaideM &#a s/us rece/ionistei cine sunte! )#aea nici cea ai ică idee de felul n care ne /utea ndrua n labirintul acela de cări i docuente! '#a uitat la ceas, la *ro6don era ora trei du/ă#asă i tia /e cinea care ar fi /utut să ă a?ute! idelă /ostului, VRra i#a răs/uns iediat! +#a interesat ce ai fac i s#a oferit să se ducă du/ă 'ic=el! (ar eu cu ea oia să orbesc! +#a siit ăgulită c9nd a ntrebat#o cu cu func funci ion onea ează ză ar=i ar=ie ele le un unei ei inst instit itui uiii ase aseăn ănăt ătoa oare re aceleia n care lucra, /oate un /ic ai are, i#a ărturisit eu! >i unde să dau de ura unui e.e/lar dintr#un să/tă9nal /ublicat /e la sf9ritul anilor 1"70! %a de/artaentul de icrofile, i#a răs/uns ea! Aa se /ăstrau ziarele /e reea aceea! (acă ar fi fost l9ngă ine, a fi str9ns#o n brae! +untei sigură că nu rei să#l c=e /e 'ic=el, ar fi fericit să ă orbească! Hl ăd cu trece c=iar /rin faa ea, ră9nei la telefon! A auzit nite oa/te fratele eu n=ăă a/aratul! )u i#ai dat nicio este des/re tine, dar tia că ai a?uns cu bine! '#a uitat la inforaii i, de c9nd ai /lecat tu, nu s#a /răbuit niciun aion! E un i?loc ca oricare altul de a erifica dacă dac ă ai sunt n iaă, i#a i#a zis eu! A ncercat ncercat de ai ulte ori să s ă dau de tine, dar nu răs/unzi niciodată! %ogic, telefoanele obile sunt interzise aici! >i c9nd sunt acasă, l nc=id /e#al eu! 1;8
# 'A4* %EV5 #
Voia Voia să /ot /ot disc discut uta a doar doar eu cu frat fratel elee eu eu i # #a a nde nde/ăr /ărta tatt nde ndea? a?un unss de Feor Feorge ge#O #Oar arri riso son n ca el să nu nu# #ii audă conersaia! 'ic=el, a citit scrisoarea scrisoarea adresată aei! )u reau să#i orbeti des/re ea, aa ne#a neles! neles! >i c=iar a de g9nd să res/ect nelegerea noastră, dar ai /oenit des/re un cufăr n care ar ai fi i altele! Treizeci cu totul! (acă nu rei să i le citeti, n#ai /utea să i le triii aiciJ )u, aa i#a cerut cerut să le /ăstrez ereu cu ine! %a naiba, 'ic=el, aa a urit, iar eu a neoie de scrisorile acestea! (e ceJ 'i#ai re/roat că ă ocu/ de ceilali, dar nu de ai ei, sunt /e cale să ndre/t situaia! &#a auzit răsuflarea sacadată! (in ina ea, fratele eu era cu/rins de o are tulburare! 'intea lui are neoie de logică, aceasta i este indis/ensabilă ca să ia o decizie! )iic nu /oate fi iraional n funcionarea g9ndirii sale, iar ceea ce i cerea l confrunta cu o contradicie a?oră, s#o trădeze /e aic aică# ă#sa sa ori ori să#i să#i /er /erit ită ă soră soră#s #sii ii să re/a re/are re ceea ceea ce el considera a fi o nedre/tate! Era terorizată, dat fiind fa/tul că era de/arte de el, de ideea că i#a /roocat una dintre acele crize n care l a/uca tre treur urat atul ul,, gee geea a i se ine inea a cu 9in 9inil ilee de ca/! ca/! )#a )#aea ea dre/tul să fac aa cea, ai ult, la locul lui de uncă i, ai ult c=iar, n faa singurei feei cu care se nelegea bine, ca să#i reiau e./resia! A fi rut să dau na/oi, să#i cer iertare /entru că ersese at9t de de/arte, dar era /rea t9rziu< VRra luase rece/torul! +/er să nu ă su/ărai că ă ntreru/ conersaia, dar a neoie ca 'ic=el să se ducă du/ă nite lucrări n sala cea are! (ădea doadă de ai ultă bunăoină i ?udecată dec9t ine i i s#a făcut ruine! &#a uluit i #a scuzat! 1;"
# $%T&'A (&) *%A)$% +TA)&E%( #
+tai linitită, totul o să fie bine, a o/tit ea! A fi nc9ntată dacă a /utea să ă a?ut n reun fel sau altul, să nu cua să ă sfiii! )u#i /utea cere să#l roage /e frate#eu să#i triită scrisorile i cu at9t ai /uin să i le citească! 'ă g9ndea să#i ncredinez coroada aceasta lui 'aggie, dar cu să fac fără ca 'ic=el să afle că l trădaseJ A nc= nc=is is i # #a a nto ntors rs l9n l9ngă Feor Feorge ge#O #Oar arri riso son! n! 'ă ate/ta n =olul de la intrare! Pute să ae acces n sala icrofilelorJ a ntrebat#o eu /e rece/ionistă! Trebuie să facei doada unei /rofesii care ă dă acest dre/t! dre/t! +untei +untei cadru didactic, didactic, /rofesoară /rofesoară uniersi uniersitară tară sau cercetătoareJ &#a /rezentat legitiaia de /resă, s/er9nd că aea să fie de#a de#a?u ?uns ns!! 4ece/ 4ece/i ion onis ista ta a stud studia iat# t#o, o, bănui bănuito toar are! e! Feor Feorge ge## Oarrison i#a lăudat inuta i a ntrebat#o cu un tu/eu neai/oenit dacă ar acce/ta să iasă /reună cu el la un /a=ar la sf9ritul orelor de uncă! )u suntei /reunăJ s#a s#a interesat ea roind toată! G, nu, a răs/uns Feorge#Oarrison! Feorge#Oarrison! A/roa/e ?enată /entru ine, ea a luat un registru, a ru/t două /erise de liberă trecere i ni le#a ntins! Hncă/erea /e care o căutai se află afl ă la subsol, cobor9i cobor9 i /e scara din fundul sălii i nu facei zgoot! Hi ei da biletele acestea /ersoanei care se ocu/ă de acest de/artaent! A traersat biblioteca! +/re deosebire de cea din *ro6don, era iensă, iar odernitatea instalaiilor sale ar fi făcut#o să se ngălbenească de inidie /e VRra i /robabil ar fi făc făcut din frate rate##eu eu un o oer! er! *ele *ele ai ul ulte te din dintre tre scaune erau ocu/ate de si/li cititori, studeni i cercetători care e.ainau ecranele terinalelor /use /e ese! Tastaturile zdrăngăneau ca o arată de ici rozătoare! A fost aezai n faa unui a/arat dintr#o altă ree! Ecranul lui negru se afla deasu/ra unei /lăc lăcue trans/arente! 'ai ăzuse izioneze de ti/ul acesta n nite 170
# 'A4* %EV5 #
fil filee ec= ec=i, i, dar dar nici niciod odată ată n real realit itat ate! e! unc uncio iona naru rull de la ar=ie scotoci ntr#un dulă/ior, a/oi ntr#un altul i ntr#un al treilea i se ntoarse cu un /lic din celofan n care a/ăreau o/t iagini, at9t de ici, nc9t ar fi /utut să nca/ă n căuul /alei! Probabil că nu s#a bucurat de un are succes, a fost /ublicat un singur nuăr, i#a declarat funcionarul! A strecurat /licul n /lăcua ainăriei /e care o a/rinse! Hn faa oc=ilor i#au a/ărut fruoasele caractere ti/ărite ale să/tă9nalului (nde-endentul. (ata din 1I octobrie 1"80 i i#a inut res/iraia c9nd i#a izionat cele o/t file! +ă/tă9nalul i nce/ea coloanele cu ca/ania electorală care era n toi! (e ai ulte să/tă9ni, /reedintele n e.erciiu i o/onentul său se nfruntau n nite nt9lniri de o neobi neobinui nuită tă iolen iolenă ă erbal erbală! ă! 4eagan 4eagan ridicu ridiculiz liza a iziun iziunea ea /acifistă a lui *arter, iar *arter l acuza /e 4eagan că este un e.tr e.treeist ist de drea/ rea/ta ta /eri ericul culos ale ale căru căruii disc discur ursu suri ri ncura?au ura i rasisul! +loganul guernatorului *aliforniei -Aerica s#a ntors3, /roisiunile făc făcute consoriilor ilitare, intenia de a le restitui statelor o /utere aca/arată n od abuzi de Zas=ington aeau să le ofere re/ublicanilor *asa Albă i *ongresul, ceea ce nu se ai nt9/lase n ultiii treizeci de ani! (acă aceleai terti/uri funcionează i acu, ne ndre/tă s/re o ictorie a lui Tru/, a bobănit eu! )#are nicio ansă, ti/ul nu#i credibil, #a corectat Feorge#Oarrison! A continuat să /arcurg /aginile! Articolele /oleice se succ succed edau au!! $nul $nul des/ des/re re cons consec ecin inel elee redu reduce ceri riii a?ut a?utoa oare relo lorr soci social ale, e, care care aea aea să dete deter rin inee o cret creter eree dra draat atic ică ă a izeriei n ara n care treizeci la sută din /o/ulaie trăia sub /ragul de sărăcie! $n altul denuna co/ortaentul $+ Air orce du/ă ce un sat fusese containat de e./lozia unei rac rac=ete ete bal balisti istice ce n silo silozzul său! său! $n al trei treile lea a en enion iona arestarea unei ?urnaliste care refuzase să#i dezăluie sursele ntr# ntr#o o afacer afaceree contro controer ersată sată de tutelă tutelă!! $lti $ltia a /agină /agină era 171
# $%T&'A (&) *%A)$% +TA)&E%( #
consac consacrată rată cult culturi urii, i, +vita era coedia coedia u uzic zicală ală a anulu anului, i, *o//ola /rezenta un fil de Fodard la )e 5ork, en ollett era nuărul unu /e lista de bestselleruri, Elizabet= Ta6lor aea să urce /entru /ria oară, la /atruzeci i a/te de ani, /e o scenă la roada6! (ar, dei citise tot, nu găsise caseta redacională! A derulat fiele na/oi, uit9ndu#ă la nuerotarea filelor, ca să eri erifi ficc că nu li/se i/sea a niciu iciun na! )u e.i e.ista sta nicio icio case casetă tă redacională! *ei care scriseseră acest ziar nu doriseră să#i deză ezălluie nu ueele! le! Artic rticol oleele nu erau erau sen enate ate dec9t ec9t cu iniiale! *are e nuele tău de failieJ *ollins, i#a răs/uns răs/uns Feorge#Oarrison! Atunci, i#a s/us eu arăt9nd cu degetul s/re ecran, arti artico collul aces acesta ta des/ es/re o uz uzin ină ă car care a otră otrăi itt un r9u i rezeroarele de a/ă aferente a fost scris, /robabil, de aa ta! Feorge s#a a/ro/iat de ecran i a citit iniialele -'! *!3! )u ăd niciun articol scris de aa! *u e.ce/ia e.ce/ ia cazului n care a aut uorul, n calitate de redactor#ef, să seneze -Altea +a +erenisiă3 r9ndurile des/re dezaăgirile unei failii de notabili Poate că nu era ziaristăJ Poi să fii directorul unei unei clinici fără să fii edic! Poate, a răs/uns eu, /er/le.ă! A fotografiat fiecare /agină cu iP=one#ul! Voia să /ot citi citi,, n lin linite itea a cae caere reii ele ele,, ziar ziarul ul /e care care l nfi nfiin inas asee aa! Era ciudat, i siea /rezena, de /arcă enise să# i dea consiă9ntul /entru continuarea inestigaiilor! >i acu ce faceJ a ntrebat ntrebat Feorge#Oarrison! Feorge#Oarrison! (eocadată, =abar n#a, dar ae doada că tat! Trebuie să nu ne grăb răbi i să (nde-endentul a e.istat căut căută ă cea cea ai ică ică info infor ra aie ie care care ne#a ne#arr du duce ce s/re s/re o /ersoană ce i#a cunoscut, ca, de /ildă, un colaborator la ziar! (ar dacă niciun articol nu e senat, cu a /utea s ă identifică cea, oriceJ 172
# 'A4* %EV5 #
G idee trăsnită i#a trecut /rin inte i i#e ca/ul /lin de idei trăsnite, aa că una n /lus n#o să ă /ună n cine tie ce /ri /rie? e?di die! e! *9nd *9nd /arc /arcur urge geai ai /agi /agini nile le (nde-endentului, i nelegeai re/ede linia editorială! Era un ziar de inestigaii! '#a ntors s/re funcionar, rearc9nd n treacăt fa/tul că unca la subsol l făcuse să ca/ete aceeai nuană liidă ca i icrofil icrofilele ele sale, i l#a rug rugat at să#i aducă ediiile din a/ărute la 12 i 1" octobrie 1"80! )altimore Sun a/ărute *e faciJ #a ntrebat Feorge#Oarrison! Feorge#Oarrison! *unoti dictonul -%a 4oa 4oa fă ca roanii3J )u /u /ute tea a să născ născoc oces escc un arti artico coll fără fără să a?un a?ungg n locurile /e care trebuia să le descriu! '#a /us n /ielea ziaritilor de la (nde-endentul. $nde se duseseră să#i caute inforaiile, dacă nu la notabilii zilei: /oliticieni, ebri ai naltei societăi, /rofesori! >i du/ă ce se dădeau n 9nt toate aces aceste te ein inente ente /ers /erson ona? a?eJ eJ (u/ u/ă ă cere cere onii onii ofic oficia ialle i eeni eenien ente te onden ondene! e! Artico Articolel lelee i fotogr fotografi afiile ile din agend agendele ele ondene a/ărute n )alti aceea aii /eri /erioa oadă dă )altimo more re Sun Sun n acee aea aeau, u, /oate oate,, să# să#ii deză ezălu luiie nite ite c=i/ur i/urii i, cu /uin uin noro noroc, c, iden identi tita tate tea a acel acelor ora a care care se infi infilt ltra rase seră ră la aces aceste te eeniente ca să#i scrie articolele! Hn locul lor, nici că a fi făcut altfel!
17B
# $%T&'A (&) *%A)$% +TA)&E%( #
24 Mi.&el /i V0ra !"tom#rie $%&', Croydon VRra desc=ise ua frigiderului! iecare lucru era la locul său! %eguele n cutia lor, /rodusele lactate /e eta?era de sus, us, iar carn carnea ea /entr entru u fri fri/tur /tură ă /e cea cea din i?lo i?loc! c! Gftă ftă /ri /riin indu du#s #see n stic sticla la cu/t cu/tor orul ului ui cu icr icrou ound nde, e, i scoa scoase se oc=e oc=ela lari rii, i, i desfă desfăcu cu coad coada a de cal cal i iei iei din din bu bucăt cătăr ărie ie!! Hn salon, 'ic=el /unea tac9urile /e ăsua din faa teleizorului! +#a nt9/lat ceaJ ceaJ ntrebă el! VRra se aeză /e braul fotoliului i oftă ncă o dată! dat ă! *e rost a aut scrisoarea, dacă le /ăstrezi /e celelalteJ celelalteJ +#o a?ute, fără să trădez! Hn cazul acesta, de ce acuJ >tiu /rea bine că aeai tu cea n inte c9nd ai acionat aa! )u lai niciodată niic n oia =azardului! Pentru că nu a găsit niciodată reo doadă că =azardul e.istă! )u oia ca ea să renune la anc=etă!+unt sigu sigurr că 'ag 'aggi giee a nce ncerc rcat at să o desc descur ura? a?ez eze! e! (ei (ei Elb6 Elb6 /retinde contrariul, ezina noastră o influenează! )u era ai si/lu să#i s/ui totulJ totulJ )#ar fi fost logic! +ă adite că găsesc un i?loc de a nu#i res/ecta /roisiunea, ceea ce ră9ne o /resu/unere at9t at9t de de =aza =azard rdat ată ă că a /u /ute tea a nici nici să nu erg erg ai de/arte cu raionaentul eu, dar să adite Tot ce i#a /oesti eu ar i/lica o ar?ă de eroare! )u ăd de ce, /rotestă VRra! *9nd citesc o bibliografie i anuite fa/te ă intrigă, caut caut i alte alte surs sursee ca să le eri erifi fic! c! Hn felu felull aces acesta ta /ot /ot să#i să#i a/ro/r a/ro/riez iez /oeste /oestea! a! (ar dacă dacă cinea cinea i i relate relatează ază aceea aceeaii nt9/lare, cu cuintele, intonaiile, sentientele sale, el o inter/retează n locul eu i oric9t de ?ustă i#ar fi relatarea, 17
# 'A4* %EV5 #
/oestea a ră9ne a sa! Elb6 trebuie să#i afle /ro/riul ade adeăr ăr i nu /e al eu! eu! Vre Vreau să# să#i las toate oate anse ansele le să# să#l desc desco/ o/er eree de un una a sing singură ură!! >i a/oi a/oi,, e neo neoie ie de ti/ ti/ ca să acce acce/ /ii genu genull aces acesta ta de lu lucr crur uri! i! A9n A9nd d i/r i/res esia ia că ine ine fr9iele, a aea ai ulte anse să le tolereze! *=iar creziJ )u e uor să desco/eri că ai fost init toată iaa! (ar tu ai iertat! )u, a acce/tat, nu e acelai lucru!
17I
# $%T&'A (&) *%A)$% +TA)&E%( #
2 Eleanor-Rigby !"tom#rie $%&', )altimore )e#a /etrecut ziua la bibliotecă, /rofitase ca să cu/ăr o lucra ucrare re ce reun reunea ea facs facsi iil ilel elee docu docue ent ntel elor or ofer oferit itee de failia lui Edgar Poe! 4edactorul#ef de la reistă aea să fie co/leit! Feor Feorge ge#O #Oar arri riso son n ă a?ut a?utas asee să /arc /arcur urgg colo coloan anel elee din din )altimore Sun. A9ndoi urărea cel ai ic indiciu care să ne /erită să aansă n anc=eta noastră! $n articol lău lăuda /olitica /riarului, lui i se datora /roiectul renaterii docurilor /e care oia să le transfore n loc loc de ile ilegi giat atur ură ă /ent /entru ru atra atrage gere rea a ai u ulltor tor turi turiti ti,, construirea unui nou /alat al congreselor care i desc=isese uile cu c9tea luni ai deree ca să atragă o clientelă for forat ată ă din din oae oaeni ni de afac afacer eri, i, o dezb dezbat ater eree ntr ntree cei cei doi doi candid candidai ai la alege alegeril rilee /rezid /rezideni eniale ale aea aea să se ină ină acolo acolo /e 21! Sun rel relata con confrun frunta tare rea a care are l o/un o/uneea /e /ri /riar /ro/ /ro/ri riet etar arul ului ui ec=i ec=i/e /eii *olt *olts, s, furi furios os din din cauz cauza a /uin /uinel elor or subeni nii acordate stad tadionului, a căr cărui etustate era flagrantă! Acesta din ură aeninase că#i transferă ec=i/a n alt ora! Pe 17, un incendiu se declarase n centrul istoric, distrug9nd un colegiu i o /arte din biserica /resbiteriană! *ite *itea a /agi /agini nile le cult cultur ural ale, e, dist distr9 r9nd ndu# u#ă ă /e soco socote teal ala a foto fotogr graf afii iilo lorr de la un conc concer ertt dat dat de Z=o Z=o @ tata tata i nu nue ea a -sub#eatles3! altiore se transfora ntr#o scenă a?oră a uzicii /unk, =ard rock i etal! 'i#ar fi /lăcut să trăiesc n e/oca aceea, totul i /ărea / ărea i/regnat de libertate! +tai o cli/ă, cli/ ă, i#a s/us eu brusc lui Feorge#Oarrison, Feorge#Oarrison, dă dă na/oi! Feorge#Oarrison a răsucit rotia lectorului de icrofie, l# a o/rit la o /agină unde o fotografie ocu/a ?uătate din 17;
# 'A4* %EV5 #
s/aiu! Hnfăia nite oaeni costuai cu /rile?ul unui bal ascat! %egenda i atrăsese atenia! -G sera serată tă agn agnif ifică ică /ent /entru ru sărbă sărbăto tori rire rea a logo logodn dnei ei lu luii [douard +tanfield!3 +tanfield a zis eu arăt9nd s/re ecran, a ăzut nuele acesta a/ăr9nd n (nde-endentul. (a, i aduc ainte, dar nu ai tiu care era /oestea, a răs/uns el căsc9nd! unc unci ion onar arul ul ne aban abando dona nase se,, fără fără să ne s/un s/ună ă un unde de /usese ar=iele să/tă9nalului Hi (nde-endentul. fotografiase /aginile, aea să le recitesc seara n caera ea! Feorge#Oarrison se freca la oc=i, la fel de obosit ca i ine du/ă ce stătuse at9t de ultă ree cu oc=ii intă la ecran! Hn ti/ul cinei /e care a luat#o ntr#un bistrou din /ort, i#a răs/uns la ntrebările /e care i le#a /us des/re iaa lui! 'i#a orbit des/re atelierul său, i#a dezăluit c9t de iscusit era la nec=it obilele, ceea ce, orice ar fi s/us el, l transfora ntr#un falsificator, dar a răas foarte discret n /riina aei sale! '#a ntrebat de ai ulte ori dacă nu flirta totui cu ine! )u nuai că#i sorbea cuintele, z9bea la cea ai ică dintre gluiele ele, dar i#a ărturisit că failia ea i se /ărea at9t de eselă, că i#ar fi /lăcut foarte tare să a?ungă c9nda s#o cunoască +oiul acesta de discurs nu#i niciodată neinoat Hi /ierdea reea! $nu, nu era genul eu de bărbat, i doi, era =otăr9tă să urez sfaturile lui 'aggie! *ele nt9/late la sf9ritul serii i#au dat dre/tate! S )eorge-*arri+on
Aea Aea ora oralu lull la /ă9 /ă9nt nt i nu ai ai su/o su/ort rta a s#o s#o au aud d orbind des/re failia ei! 'ă /insese /ăcatul să#i /un 177
# $%T&'A (&) *%A)$% +TA)&E%( #
c9tea ntrebări, din /olitee, ea nsăi i /usese c9tea i, cu /re?udecăile ei referitoare la stir/ea asculină, dacă n#a fi făcut la fel, #ar fi acuzat că sunt doada ie a egocentrisului nostru! 'ai bine nu i#ar fi /ăsat i i#a fi inut gura, căci nu se ai o/rea! A aut dre/tul la o relatare aănunită a ieii tatălui ei, diabetul lui, /asiunea sa /ent /entru ru eatl eatles es,, ain aina a cea cea ec= ec=e< e< a iei ieiii soră soră#s #sii ii i a /rieten tenului acesteia care aea un restaurant, cei doi cert9ndu#se ntruna< i a ieii fratelui ei bibliotecar, /e care l bănuia că are o aentură secretă cu o colegă de sericiu! Hi /ierduse de?a ziua uit9ndu#ă la ea cu citea nite ec=ituri de ziare i cu ce rezultatJ )u te /lictisesc cu /oetile eleJ i#a făcut ea ntr#un sf9rit gri?i /entru soarta ea! (ar deloc, di/otriă, i#a răs/uns eu cu aabilitate! 'i#ar fi /lăcut tare ult să cunosc o failie at9t de /lină de iaă! )u#i lauzi niciodatăJ >tiu, sunt guraliă, dar i#e i#e dor de ei! Atunci, continuă c9t rei! (acă o să ii reodată n Anglia, a să#i s ă#i fac cunotină cu ei! )u cua se a/ucase să flirteze cu ineJ Pentru că soiul acesta de /ro/unere nu e niciodată ntru totul neinoată! (e ce nu, a răs/uns eu! *ine tie unde ne a duce anc=eta aceastaJ Poate că n *anada, /9nă la ură acolo au fost /use la /otă scrisorile anonie! Priele da, dar a doua /e care a /riit#o eu a fost triisă din altiore! (e ce să#i fi dat autorul lor o aseenea ostenealăJ Ar fi /utut foarte bine să le /osteze /e toate din acelai acela i loc! *a să ncurce iele! +au /ur i si/lu /entru că i el călătorete! *rezi că n cli/a de faă e la altioreJ E cea ns/ăi9ntător n lucrul acesta, nu i se /areJ 178
# 'A4* %EV5 #
At9ta ree c9t nu#i o cunoate inteniile, nu ăd de ce ne#ar fi frică i, de altfel, frică fric ă de ce anueJ (e fa/tul că nu#i cunoate inteniile! inteniile! Ea arca un /unct! Voia să ne nt9lni i ec=eria i#a reuit, a continuat eu! Voia să află că aele noastre se cunoteau i ec=eria i#a reuit, oia i să /leci n căutarea tatălui tău i ec=eria i#a reuit iarăi, i#a răs/uns ea cu /ro/titudine! )u, a rut ereu s#o fac! Hi /are rău că te contrazic, scrisoarea scrisoarea lui te#a silit să te a/uci de treabă! (ar ne sca/ă esenialul! %a ce#i folosesc lui toate acesteaJ *=iar i /ui ntrebarea ntrebarea sau tii de?a răs/unsulJ +#a a/lecat /este asă i i s#a uitat lung n oc=ii ei! )ici )icio o nd ndoial oială, ă, fli flirta! ta! Era ra celib elibat atar ar de c9n c9nd /lec /lecas asee 'Rlani 'Rlanie, e, n#a n#a aut aut nicio niciodată dată tu/eul tu/eul unu unuii seducăto seducător, r, dar fa/tul că o feeie i#o lua nainte, ărturisesc, ă deruta! anii, i s/use ea cu o oce tăioasă! Vrea să găsi banii /e care i#au furat! *ine i#a s/us că erau baniJ *=iar i /ui ntrebarea ntrebarea sau tii de?a răs/unsulJ >i de ce a ti eu răs/unsulJ Asta te ntreb i euM Tot n#ai ncredere n ineJ ineJ ii cinstit, nu i#a trecut nici ăcar o dată /rin inte g9ndul că eu a fi autorul scrisorii anonieJ )u i#a trecut niciodată /rin inte un aseenea g9nd, /entru că intea ea nu#i at9t de sucită! 'ă duc la culcare i, dacă 9ine diineaă tot ă ai bănuieti că sunt un ticălos, nu ne ră9ne dec9t să ne des/ări! iecare i a face singur /ro/riile inestigaii! oarte bună idee, i#a răs/uns răs/uns ea ridic9ndu#se /ria! A/arent, nu flirta deloc! A /lătit nota i a lăsat#o baltă! 17"
# $%T&'A (&) *%A)$% +TA)&E%( #
*9nd a a?uns n caeră, #a culcat, aăr9t, obosit i furios! G noa/te de son aea cu sigurană să#i ngăduie să ăd lucrurile ai clar! 'ă ' ă nela i n /riina aceasta! S Eleanor-Rigby
'ito 'itoca can n i fără fără nici niciun un stro stro/ / de si si al u uor orul ului ui!! 'ă lăsase acolo ca /e#o osetă ec=e! (e acord, /lătise nota, un gest elegant din /artea lui i l c=inuise un /ic! (ar tot s/uega de furie! 'aggie i#ar fi s/us că, dacă n#ar fi aut niic să#i re/roeze, n#ar fi /lecat ca un =o! (e altfel, icul lui atra/azl9c cu obile doedea că nu era cinstea ntruc=i/ată! *u e.ce/ia cazului n care lucrurile stăteau e.ac e.actt /e dos: dos: /lec /lecas asee /en /entru tru că l ?ign ?ignis ise e,, iar dacă dacă l ?ignise nsena că nu făcuse niic din tot ceea ce l bănuise! '#a ntors la =otel, s/er9nd că o noa/te de son aea să#i li/ezească ideile! Aezată turcete /e /at, a dat druul la/to/ului du/ă ce i#a triis /e eail fotografiile făcute la bibliotecă! 'ă /regătea să recitesc (nde-endentul c9nd i#a adus ainte că notase un nue /e o bucată de =9rtie! A regăsit#o n buzunarul de la =aină i #a cufundat n lectura articolului care i era consacrat!
Clanul Stanfield, "ondus de Manna, soia lui *o#ert Stanfield, este unul dintre "ele mai influente din )altimore. *o#ert Stanfield, erou din al Doilea *5=#oi 1ondial, 7i datorea=5 soiei sale fa-tul "5 este ast5=i unul dintre "ei mai "5utai negustori de art5 din ar5. Peste "8teva =ile va avea lo" su# egida lor o -restigioas5 li"itaie 7n "adrul "5reia vor fi -re=entate "um-5r5torilor venii din lumea 7ntreag5 un 2ragonard Oestimat la E%%.%%% %%% dolari, un La Tour Oestimat la 180
# 'A4* %EV5 #
'%%.%%% dolari, un Degas Oestimat la Q%.%%% dolari, un 3ermeer Oestimat la &.%%%.%%% dolari. *o#ert Stanfield a 7nt8lnit6o -e Manna 7n 2rana, 7n &/. >ntors 7n ar5 la #ordul unui va-or "u a"eea "u "are se va "5s5tori doi ani mai t8r=iu, dei tat5l s5u l6a renegat, Stanfield se instalea=5 mai 7nt8i la e Ror4 "u soia sa. >n &/0, galeria Manna Goldstein 7i des"hide -orile -e 1adison ;venue. Cum, la vremea a"eea, familia Stanfield avea numeroi "reditori -e urmele ei, "eea "e i6a -ermis t8n5rului "u-lu s5 -5trund5 -e -iaa de art5 su# numele de fat5 a Mannei a fost v8n=area unei "ole"ii de ta#l ta#lou ouri ri a "5re "5reii mot moten enit itoa oare re era. era. Tat5 Tat5ll ei, ei, vi"t vi"tim im5 5 a na=i na=ism smul ului ui,, a fost fost 7n -e -eri rioa oada da inte inter# r#el eli"5 i"5 un #o #oga gatt i ilus ilustr tru u negu negust stor or,, -r -rin intr tree ai "5rui "5rui "lie "lien nii se num5 num5ra rau u familiile *o"4efeller i ildenstein. Galeria Manna Goldstein a -ros-erat ra-id. id. >n &/Q%, du-5 "e au regulari=at datoriile l5sate de -5rinii lui *o#ert Stanfield, "are i6a i6au aflat lat tragi"u i"ul sf8rit rit 7ntr6un a""ide ident de main5, *o#ert i soia lui se 7ntor" la )altimore. Manna va r5s"um-5ra de la #5n"i i-ote"ile -ro-riet5ii familiale ale "5rei fr8ie le va -relua. >n &/Q&, galeria des"hide o su"ursal5 la ashington, a-oi la )oston 7n &/Q$. 38n= 38n=5r 5ril ilee se su"" su""ed ed,, iar iar aver averea ea fami famili liei ei Stan Stanfi fieeld devine "onsidera#il5. egustori de art5, "ei din "lanul Stanfield s6au transformat i 7n magnai ai -ieei imo#iliare. ;u "ontri#uit din -lin la "onstruirea golfului nostru@ o ari-5 a s-italului muni"i-al -oart5 numele lui Sam Goldstein 7n "hi- de mulumire -entru donaia f5"ut5 de fii"a a"estuia 7n tim-ul moderni=5rii sale. Clanul -arti"i-5 7n mod a"tiv la un am-lu -rogram de renovare a do"urilor, dorit de -rim5rie. Se tie "5 s6au im-li"at 7n "onstruirea noului -alat al "ongreselor "ongreselor "are "onstituie "onstituie m8ndria a"estui a"estui ora. 181
# $%T&'A (&) *%A)$% +TA)&E%( #
Dar s5 ne 7ntoar"em la -ovestea lor, "5"i, da"5 viaa -rivat5 sau moravurile oamenilor nu6i interesea=5 -e "itit ititoorii =iaru iarulu luii nostr ostru u, sunt suntem em 7ndr 7ndree-t5 t5i ii i s5 ne 7ntr 7ntre# e#5m 5m -e "8t "8t adev adev5r 5r s6 s6a a "l5d "l5dit it re-u re-uta tai ia a a"es a"esto tora ra atun"i "8nd r8vnes" s5 "andide=e la -ostul de guvernator al statului. De -ild5, eroismul lui *o#ert Stanfield ale "5rui fa-te vite9eti nu au fost totui ni"iodat5 atestate de de-artamentul afa"erilor militare sau "ondiiile 7n "are Manna a motenit ta#lourile de la tat5l s5u. Cum de nite o-ere o-ere de art5 at8t de -reioase -reioase au a9uns 7n Statele Fnite? Fnde au fost ele de-o=itate 7n orele tul#uri ale r5=#oiului? Cum de a reuit "ole"ia lui Sam Goldstein s5 le s"a-e na=itilor "are, fa-t #ine "unos"ut, furau 7n mod sistemati" #unurile "e le a-arineau familiilor evreieti? Cine i6a as"uns ta#lourile? Cine a 9u"at rolul de intermediar? Cum a intrat Manna Stanfield din nou 7n -osesia lor? Tot at8tea se"rete #ine -5strate de o familie "are r8vnete s56i eJtind5 influena i nfluena de la un ora la statul 7ntreg. S.;.S. Oabar n#aea n#aea cine /arafase /arafase articolul, articolul, dar tia destulă eserie ca să nu ă ndoiesc că autorul său l scrisese cu intenia de a face rău! (acă n zilele noastre sus/iciunile /e care le forula nu i#ar fi făcut /e uli să se ncrunte, i nc=i/uia că, la nce/utul anilor 1"80, lucrurile stăteau /robabil altfel! G căutare /e internet i#a ngăduit să /un 9na /e o tire scurtă reluată de un site de ar=ie! 4obert +tanfield i retrăsese candidatura la alegerile guernatorilor aer aeric ican anii a doua doua zi du du/ă /ă teri teribi bilu lull acci accide dent nt care care i loi loise se fa failia! lia! Artico ticollul nu s/un s/unea ea ai ul ulte te!! 'i#a i#a notat otat i cercetez natura acestei drae!
182
# 'A4* %EV5 #
2! Rober% (unie &/ (unie &/ +oarele nu răsărise ncă, dar ntunericul no/ii se esto/a ncetul cu ncetul! *ei doi aYuisarzi care stăteau de /ază se c=in c=inui uiau au să nu adoa adoar ră! ă! Pădu Pădure rea a era era lini linit tit ită, ă, n ?u ?urrul /ailionului de 9nătoare nu era nici i/enie de o! *abana nu era foarte are, dar ndea?uns de confortabilă! %a /arter se afla o caeră de zi cu, l9ngă eineul de /iatră, o asă de lucru folosită /e /ost de bucătărie i o tra/ă n /odea care ducea n /iniă! %a drea/ta, o uă se desc=idea n caera lui +a i a fiicei sale, la st9nga n cea /e care o ocu/a 4obert! %a eta?, cinci /artizani sforăiau n doritorul aen aena? a?at at sub sub /od! /od! Er Era a ceas ceasul ul cinc cincii dii diine neaa, aa, 4obe 4obert rt se dădu ?os din /at, se rase ra/id n faa aa oglin?oarei din bucătărie i#i str9nse efectele! )u#i lua reolerul, i zise Titon, italianul! (acă ne controlează, o să ne /erc=eziioneze, trebuie să dă i/resia că sunte nite ărani de /e#aici! *u accentul lui, o să dai i/resia că suntei nite ciudăenii de ărani de /e#aici, r9n?i 'aurice, dacă ă iau la control, să le dea actele i să#i ină gura! Frăbii#ă, continuă un al treilea caarad, /orile uzinei se desc=id la ora ase, o să le trecei n acelai ti/ cu uncitorii, e singurul i?loc să nu ne dă de gol! Titon i 4obert trebuiau să se infiltreze n cartuerie! Prezentai#ă la atelier, s/unei#i efului că turturelele au trecut sus /e cer azi de diineaă, o să ă dea o traistă cu tot ce trebuie năuntru! >i a/oiJ ntrebă Titon! A/oi, o să ă băgai /rintre ceilali i o să furiai dis/ozitiele sub liniile de asablare! 18B
# $%T&'A (&) *%A)$% +TA)&E%( #
(is/ozitiele erau nite bucăi de streaină furate n /ri/ă! $n do/ /rins cu buloane de#o /arte i de alta, o gaură /rin care să treacă un fitil din iască introdus n nite batoane de e./lozi de fabricaie franuzească recu/erate de nite ineri si/atizani care lucrau la uzina de la cariere! %a /r9nz, uncitorii o să iasă n curte /entru /auză! G să a/rindei fitilurile, nuărai c9te un inut /e centietru care care arde arde ocnit ocnit,, două inute inute cu totul totul ca s#o terge tergei i de# acolo! *9nd o să sară n aer, o să /rofitai de debandadă ca să ă cărai! $n ceaun ceaun era agăat agăat n atra atra ein eineul eului, ui, deasu/ deasu/ra ra unu unuii ?ar ncă fierbinte, 4obert i Titon i seriră un bol de su/ă! Trebuiau să ăn9nce un /ic, căci n#aeau să se ntoarcă la cabană dec9t la căderea serii! *ei *ei doi doi Fold Foldst stei ein n iei ieiră ră din din cae caera ra lor! lor! +a +a eni eni să#i să#i str9ngă 9na lui 4obert! >i, ntr#un sf9rit, l brăiă i i o/ti la urec=e: +ă fii /rudent, n#a niciun niciun c=ef să#i in /roisiunea! /roisiunea! *u s/atele s/ri?init de uă, Oanna i obsera, nc=istată n tăcerea ei! 4obert i făcu un ic sen cu 9na, i luă efectele i iei cu Titon! *obor9 *obor9ră ră /e druul druul care străbăt străbătea ea /ădure /ădurea a i se urcară urcară /e o bicicletă tande care i ate/ta răsturnată la /oalele unui co/ac de /e argine! Titon se instalase n faă, iar 4obert, n s/ate! Hl ntrebă dacă era cea ntre el i icua ereică! elul n care l /riea nu /ăcălea /e nieni! E totui ca t9nără, răs/unse 4obert! 4obert! A (l "uore -ien di di#olesses, oftă Titon! )u neleg! E n dialectul de /e la noi, nseană că c ă e are /ăcat că feticana are sufletul /lin de tristee! (ar tu, aericanule, de ce#ai enit să te lu/i aa de de/arte de casa taJ ntrebă Titon! Oabar n#a, de răzrătit ce era /otria lui taică# eu, cred! Aea inia /lină de idealuri roantice! 18
# 'A4* %EV5 #
Eti un are nătărău! 4ăzboiul n#are niic roantic! roantic! >i tu ai enit să te lu/i de/arte de casă! Eu #a născut aici, /ărinii ei au enit n 2I! (ar /ent /entru ru fran france cezi zi a să fiu fiu ere ereu u un străi străin! n! )u /rea /rea ne a/reciază! 'i s#au /ărut ntotdeauna ciudai, /ărinii notri ne /u/au ereu cu are drag, dar francezii nu#i sărută niciod ciodat ată ă /e ai lor! or! *9nd 9nd era era 9nc 9nc, cred credeea că nu ne iubesc, dar, de fa/t, nu tiu să#i arate sentientele! sentientele! (acă au at9tea defecte, de ce te bai /entru eiJ Eu ă lu/t cu fascitii, oriunde ar fi ei, i dacă reun aic te ia la ntrebări n legătură cu otiele /entru care te# ai nrolat, răs/unde#i acelai lucru, e ai bine /entru tine! Kece Kece kilo kiloe etr trii ai ai t9rz t9rziu iu,, nite nite ?anda andar rii /ost /osta aii la o intersecie i o/riră! Titon i 4obert i /rezentară actele! (u/ă cu se neleseseră, orbi doar Titon! Erau uncitori i se duceau la cartuerie! Hl i/loră /e coandant să#i lase să treacă, dacă nt9rziau eterul aea să#i ia la refec! $nul $nul dint dintre re ?and ?andar ari i se a/ro a/ro/i /iee de 4obe 4obert rt i l ntr ntrebă ebă dacă i ng=iise liba! E surdout, răs/unse Titon n locul locul lui! *oa *oand ndan antu tull le ordo ordonă nă să cobo coboar aree de /e tand tande e!! Hl bruscă /e 4obert, iar n?urătura care#i scă/ă acestuia din ură i trădă originile! %a doi contra /atru, lu/ta era inegală, dar nu nea/ărat /ierdută! Titon se nă/usti asu/ra coandantului i#i triise un croeu care#l făcu să se /răbuească la /ă9nt, 4obert l atacă /e celălalt ?andar i reui să#l iobilizeze /e ?os! Al treilea i arse un ut n coaste, ceea ce i tăie răsuflarea, a/oi un altul n faă i o loitură cu călc9iul n bărbie care l ae aei! i! &tal &talia ianu null se arun aruncă că asu/ asu/ra ra lu luii i l bu bui iăc ăcii cu un u/er u/ ercu cutt n /lin /lină ă faă faă,, dar dar cel cel de#a de#all /atr /atrul ulea ea ?and ?andar ar i scoase ara i trase trei focuri! Titon uri /e loc! andarii i t9r9ră cadarul /e arginea druului, lăs9nd n ură o d9ră lungă de s9nge 18I
# $%T&'A (&) *%A)$% +TA)&E%( #
rou! %ui 4obert i /useră cătuele i l aruncară n s/atele dubiei lor! A?uns la coisariat, l dezbrăcară i l legară de un scaun, gol /ucă! Hn ncă/ere se aflau trei iliieni! G feeie care fuse fusese se tortu tortura rată tă se z9r z9rco cole lea a de du dure rere re,, c=ir c=irci cită tă /e ?os! ?os! 4obe 4obert rt nu ai ai ăzus ăzusee nici niciod odată ată c9tă c9tă sufe suferi rin nă ă /oat /oatee să /rooace iolena, nu ausese niciodată de#a face cu izeria ei, irosul de s9nge aestecat cu cel de urină! $n iliian i arse o /erec=e de /ale care l dăr9ară de /e scaun! *ei doi acolii l ridicară i iliianul o luă de la ca/ăt! 'icul lor ?oc inu un ceas, fără să#i /ună nici ăcar o ntrebare! 4obert leină de două ori i de două ori l readuseră n fire arunc9ndu#i o găleată de a/ă rece ca g=eaa /e cor/! A/oi l /inseră s/re o celulă! Pe culoar, un o stătea c=ircit /e un /re, cu /ie/tul i /icioarele aco/erite de răni! 4obert se uită lung la el! 'iliianul urlă: Vă cunoateiJ *u o /riire aruncată /e furi, /artizanul i dădu de neles lui 4obert să se /oarte de /arcă nu l#ar fi recunoscut! %a /r9nz, l duseră na/oi n sala de tortură i l cotonogiră! %oiturile cădeau una du/ă alta! $n /oliist intră, le ordo ordonă nă ili ilii ien enil ilor or să nce ncete teze ze ied iedia iatt i să iasă iasă din din ncă/ere! &ns/ector Vallier, i /are rău /entru felul n care ai fost tratat, zise el! A crezut că suntei englez, dar suntei aer aeric ican an,, nu nu#i #i aaJ aaJ )#a )#a nii niicc /o /otr tri ia a co/ co/at atri rioi oilo lorr duneaoastră, din contră! Far6 *oo/er, o=n Za6ne sunt toi nite ti/i bine! )eastă#ea se dă n 9nt du/ă red Astaire! 'ie i se /are niel ca efeinat, dar trebuie să ărturisesc că tie să#i ite /icioarele! &ar Vallier se dedă unui ic nuăr de ste/ ca să destindă atosfera! +unt curios din fire, deforaie /rofesională! Aa că ă ntreb ce /utea să /ună la cale un aerican cocoat /e un tande n co/ania unui terorist! >i nainte să#i răs/ răs/un unde dei i,, lăsa lăsai i# #ă ă să ă /ă /ărt rtă ăes escc cele cele două două 18;
# 'A4* %EV5 #
/resu/uneri care i in n inte! $na e că #a luat de /e strad tradă ă i că =abar abar n#aea aeai din ce tag tagă făcea ăcea /art /artee trădătorul! *ealaltă e că l nsoeai! Eident, a9ndouă nu au aceleai consecine! %ăsai#ă să ă ai g9ndesc nainte de a ă /ronuna (acă #a luat la autosto/, de ce /edala el de unul singur /e un tandeJ Vedei duneaoastră, /oestea nu ine i e /ăcat! Pentru că dacă su/eriorii ei ar a?unge să#i /ună aceeai ntrebare, n#a ti cu să fac ca să ă scot din g=earele lor! Aa că, /9nă se ntorc ei de la /r9nz, o să ă ncredinez o ică taină! +unt două ui care duc afară din coisariat! $na dă s/re o curticică interioară, acolo o să ă /ute! Tribunalele noastre sunt de?a /rea ocu/ate cu ?udecarea teroritilor francezi i a/oi, oricu, un aerican care a enit să li se alăture /e /ă9ntul nostru n# ar aea dre/tul la un /roces! Agenii străini a?ung n faa /utilor anu ilitari! Acua, e r9ndul duneaoastră să ă g9ndii bine la ce o să#i s/unei! +untei t9năr, aei iaa n faă, ar fi ntr#adeăr /ăcat să se sf9rească ntr#un ceas! A da, ce /rost sunt, ai să uit să ă orbesc des/re a doua uă! +ă ne iagină că i#ai da c9tea nue i locul unde ă ascundei cu fraii de suferină, ar fi /lăcerea ea să ă scot cătuele i să ă duc na/oi /e stradă! A considera că actele ă sunt autentice, iar t9nărul 4obert 'arc=and a /ute /u tea a să se nto ntoar arcă că acas acasă ă la el! el! F9nd F9ndii ii# #ă ă la bu bucu curi ria a /ări /ărin nil ilor or c9nd c9nd o să ă adă adă din din nou, nou, /oat /oatee că ae aeii i o logodnică drăguăJ &ns/ectorul Vallier se ntoarse s/re ceasul de /erete! Ascultai tic#tacul acesta, urură el ating9ndu#i urec=ea! +u/eriorii ei n#o să ai nt9rzie ult! andarii #au ntins o cursă, să, aeau /atrule /ostate la toate inte inters rsec ecii iile le de /e dru druul ul acel acela! a! >ti >ti că sunt sunte eii ascu ascun nii undea /rin /ădure! (e să/tă9ni ntregi iliienii o bat n lun ungg i# i#n lat ca să ă dea de ur ură ă,, aa că, că, cu sau sau fără fără a?utorul duneaoastră, nu ai durează dec9t reo c9tea zile /9nă să ă scoată din b9rlog! +ă ori ca să nt9rzii at9t de /uin ineitabilul, ce /rostie, ce /ăcatM >i a/oi, d9ndu#i /e 187
# $%T&'A (&) *%A)$% +TA)&E%( #
9na ea, o le să cruai iaa /rietenilor duneaoastră! (acă (acă ti ti un unde de le e ascu ascunz nzăt ătoa oare rea, a, o să#i să#i ares arestă tă fără fără iolenă! *9nd o să se adă ncercuii, o să se /redea! (ar dacă iliienii i sur/rind n ti/ul unei /atrule, o să se tragă focuri i o să curgă s9nge, rezultatul fiind acelai! (ai doadă de inteligenă, salai#ă /ielea i /e cea a toarăilor duneaoastră! *=eai#ne c9nd ă ei fi =otăr9t! 'ai aei cel ult un sfert de oră!
188
# 'A4* %EV5 #
2" Eleanor-Rigby !"tom#rie $%&', )altimore *9nd Feorge#Oarrison i făcu a/ariia diineaa n sala de ese, i#a orbit des/re failia +tanfield! Hi /etrecuse o /arte din noa/te căut9nd o ură a /rezenei lor n ora fără să fi găsit niic, nici ăcar adresa estitei lor case! Aintindu#i de felul n care aa l regăsise /e tata la *ro6d ro6don on,, ă du duse sesse la rec rece/ e/ie ca să cer cer un anua anuar! r! Porta ortarrul s#a ui uita tatt lun ungg la in ine de /ar /arcă era era un obi obiect ect nelalocul lui! &ediat du/ă ce i#a băut cafeaua, l#a ntrebat dacă ar acce/ta să ă nsoească la /riărie! )uai du/ă ce /ui un genunc=i /e ?os i i ceri cu se cuine 9na, i#a răs/uns el, esel! '#a str9bat, asigur9ndu#l că, dacă făcea un ic efort, aea să ncerc să r9d la urătoarea lui gluă! A?uni la /riărie, /riărie, trebuia trebuia să ne /ări unca! unca! Eu la starea starea ciilă, ciilă, unde ura să ncerc să aflu dacă Oanna i 4obert ai trăiau i acu, el la sericiul cadastral, ca să le localizeze casa! Pe de altă /arte, dacă au urit, sigur o să#i găsi la ciitir! (acă o să fii n continuare la fel de /us /e glue, i#e teaă că ziua o să fie tare lungă S %a nr! 100 de /e )ort= Oolida6 +treet e o clădire n stil +econd cond E/ire /ire,, ade adeăra ărată tă ren renate atere re a arte rtei baroc arocee cu aco/ aco/eeriu riull ei 'ansa ansarrd cu un do do i/oz /ozan ant! t! Hn ti/ i/ul călătoriilor ele n +tatele $nite, izitase ai ulte edificii oficiale cu o ar=itectură siilară! *u toate acestea, năuntru ne#a ne#a /ier /ierdu dutt ntr ntr#u #un n adeă adeăra ratt labi labiri rint nt!! iec iecar aree /e cont cont 18"
# $%T&'A (&) *%A)$% +TA)&E%( #
/ro/riu, a bătut din uă n uă, dar fără s#o găsi /e cea bună! (u/ă ce#a dat de trei ori unul /este celălalt sub roto roton ndă, dă, loc de nt9 nt9llnire ire de un und de /le /lecau cau cul culoare oarelle care care duceau s/re ari/i, a =otăr9t să foră o singură ec=i/ă! +trăbăt bătea =olul de la eta?ul al doilea c9nd o feeie, ăz9ndu#ne băt9nd cale ntoarsă i feele aăr9te, a aut bunătatea să ne orienteze! Părea să cunoască bine locul! +#a a/ro/iat de balustradă i a arătat s/re un culoar de la eta?ul inferior! G luai s/re sud, a e.claat ea indic9ndu#ne direcia! %a ca/ăt, cotii la drea/ta, a/oi la st9nga i ai a?uns! $nde o să a?unge ai e.actJ ntrebă Feorge#Oarrison! Feorge#Oarrison! Ei bine, la starea ciilă, dar grăbii#ă, la /r9nz se nc=ide! >i cu dă de scarăJ Pentru scară o luai s/re nord, zise ea ntorc9ndu#se! *obor9 *obor9i i scăril scărilee i, c9nd ai a?uns la /riul /riul eta?, /lecai /lecai n direcia o/usă, ocolii rotonda i continuai dre/t nainte! >i /entru cadastruJ a ntrebat ntrebat eu! )u cua ai auzit orbindu#se des/re o ec=e failie din alti altiore ore care care /oartă /oartă nu nuel elee de +tanfi +tanfield eldJJ inter interen enii Feorge#Oarrison! eeia ridică o s/r9nceană i ne /ofti să o ură! A luat#o /e scară i a aterizat la /arter, n i?locul rotondei, locul locul de un unde de /lecas /lecase! e! >ase >ase firide firide erau erau să/ate să/ate n /erete /eretele le circ circul ular ar i adă/ adă/os oste teau au ase ase stat statui ui!! ee eeia ia o dese desen nă ă /e aceea a unui bărbat n redingotă i ?oben de alabastru, cu o inută /lină de 9ndrie, cu 9na /usă /e ăciulia unui baston! rederick +tanfield, 182@1"2, anună ea, auzată! (acă /e el l căutai, /lăcua aceasta o să ă scutească de o izită la starea ciilă! A fost unul dintre fondatorii oraului i, n calitatea sa de ar=itect, a contribuit la nălarea acestui fruos edificiu! Priele /lanuri au fost alidate c=iar nainte de răzb război oiul ul cii ciil, l, con constru struc cia ia sa a nce nce/u /utt n 18;7 18;7 i s#a s#a terinat o/t ai t9rziu! >i toate acestea /entru un fleac de 1"0
# 'A4* %EV5 #
o/t ilioane de dolari, dolarii de#atunci! G adeărată aere! *a să ă facei o idee des/re c9t ar re/rezenta banii acetia astăzi, ar trebui să nulii sua cu o sută! $n sfert ar fi de#a?uns să#i ec=ilibreze bugetul! &ertai#i curiozitatea, curiozitatea, a s/us eu, dar cine sunteiJ +te/=anie 4alings#lake, 4alings#lake, răs/unse /riăria din altiore, nc9ntată să ă fiu gazdă! >i ai ales, să nu ă cred crede eii ai saa saan ntă dec9 dec9tt sunt sunt,, trec trec /rin /rin faa faa stat statui uilo lorr acestora c9t e ziua de lungă! &#a uluit călduros i, nainte de a ne des/ări, nu # a /utut /iedica să o ntreb dacă failia +tanfield ai trăia i acu la altiore! Oabar n#a, răs/unse ea, dar tiu /e cinea care ar /utea să ă s/ună! >i#a >i#a lu luat at obi obilu lull i s#a s#a asig asigur urat at că aea aea cea cea de scri scriss nainte de a#i counica un nuăr de telefon! Profesorul +=6lock este eoria noastră ie, cunoate ca nieni eni altul tul isto istori ria a ora oraul ului ui alti ltior oree i o /redă redă la uniersitatea o=ns Oo/kins! E un o foarte ocu/at, dar sunai#l din /artea ea, sunt sigură că o să ă a?ute! Este foarte seriabil, el scrie toate /lictisitoarele discursuri /e care le rostesc la fel de fel de inaugurări! (ar să nu cua să#i re/etai ce #a s/us! Acua eu ă las, ă atea/tă un consilier unici/al! Plecă la fel de discret /e c9t a/ăruse! >i ai ales, să nu cua să#i ulueti, bobăni Feorge#Oarrison! Pentru ce să#i uluescJ Pentru că a aut /rezena de s/irit ca s#o iau la ntrebări /e /riăriă i /entru că ne#a cruat de /ierderea ncă a unei zile! Pentru că tiai, /oate, că e /riăriaJ 'ă doare intea de ce#i ce#i au aud d urec=i urec=ileM leM >i, /entru /entru tiin tiina a ta, rearcă rearcă fa/tul fa/tul că, dacă nu ne#a fi dus la bibliotecă, n#a fi aflat niciodată de e.istena clanului +tanfield! 1"1
# $%T&'A (&) *%A)$% +TA)&E%( #
$nu, eti de o incredibilă rea#credină, doi, /entru tiina ta, rearcă fa/tul că /e nieni nu l doare gura de la un uluesc, i trei, ce treabă ae noi cu alde +tanfieldJ +tanfieldJ (acă #ai fi ascultat de diineaă, nu i#ai /une aa o ntrebare! Oanna i 4obert +tanfield erau nit ite ari cole colec cio iona nari ri de artă artă,, i/l i/lic ica aii n afac afacer eril ilee iob iobil ilia iare re ale ale oraului, /entru care au fost i nite generoi donatori! Gr, nieni nu orbete des/re ei! +ingurele articole a/ărute care i enionează se găseau unul n (nde-endentul i celălalt n Sun. G notiă care anuna că 4obert +tanfield renuna să se ai /rezinte /entru /ostul de guernator! (onul +tanfield se /riează de o carieră de guernator din /ricina unei drae care se /are că s#a abătut asu/ra failiei sale, dar nici ăcar un r9nd n /lus care să /recizeze des/re ce anue era orba! Hn /olitică, tăcerea este lucrul care se obine cu cea ai are greutate! Ai astfel o idee des/re /uterea de care se bucurau! (e acord, alde +tanfield erau nite oaeni /uternici, ce ne interesează /e noiJ Hn scrisoarea sa, aa ta eoca o draă atunci, fă i tu legăturile i s/une#i că nu i se /are sus/ectJ (ar dacă ai o /istă ai bună, te ascult! Feorge#Oarrison i agită n faă c=eile de la /ick#u/! Prin urare, să /orni s/re uniersitatea o=ns Oo/kins! G să#l suni /e /rofesorul +=olek de /e dru! +=6lockM >i n#o să te doară gura dacă o să adii că sunt o bună ?urnalistăM S Profesorul ne#a /riit du/ă# /ă#asă! 4ecoandarea /riăriei ne#a desc=is ua biroului său, dar cu greutate! +ecretara a/roa/e că#i nc=isese telefonul n nas, dar, du/ă ce#i ce#i confis confiscas casee telefo telefonul nul,, Feorge Feorge#Oa #Oarri rrison son ne#a ne#a obinut obinut o nt9lnire! 1"2
# 'A4* %EV5 #
%a sf9ritul cursului, +=6lock i str9nse notiele< /uinii elei /rezeni n afiteatru se ridicară fără zgoot! Hi drese glas gl asul ul i cobo cobor r de la cate catedră dră str9 str9b b9n 9ndu du#s #se! e! Păru Părull alb alb i aco/er aco/erea ea /arte /artea a din s/ate s/ate a estei estei,, barba# barba#ii ncăr ncărun unită ită era stufoasă, costuul /ărea dintr#o altă e/ocă, dar ră9nea totu totui i un bătr9 bătr9ne nell eleg elegan ant! t! *9nd *9nd ne#a ne#a /rez /rezen enta tat, t, a dat dat i/resia că se enerează i i#a agitat oc=elarii /rin aer ca să ne indice să#l ură! iroul lui irosea a ceară i a /raf, ne#a făcut un sen s/re cele două fotolii libere i s#a aezat ntr#al său! A/oi a desc desc=i =iss un sertar sertar,, a lu luat at un tub tub de anta antalg lgic icee i a ng= ng=ii iitt două! +c9rboenia de sciatică, a bobănit el! (acă ă aflai aici /entru un sfat orientati n legătură cu iitorul ostru, iată unul: urii nainte de a bătr9niM E foarte drăgu din /artea duneaoastră, dar, din /ăcate, nu ai sunte c=iar la 9rsta studeniei, răs/unse Feorge#Oarrison! Vorbete n nuele tăuM a răs/uns răs/uns eu! +=6l +=6loc ock k i#a i#a /u /uss oc= oc=elar elarii ii /e nas nas i ne#a ne#a cerc cercet etat at un unul ul du/ă celălalt! 'da, are dre/tate, a concluzionat el frec9ndu#i bărbia! (acă n#ai enit să#l s9c9ii /e /rofesorul din ine, cu ce ă /ot fi de folosJ +ă ne dai nite inforaii des/re clanul +tanfield! +tanfield! Hneleg, a zis el ndre/t9ndu#se de s/ate i str9b9ndu# se ngr ngroz oziitor! tor! *el *el ai ai ic ic frag frage ent nt de isto istori riee i i/u i/une ne isto istori ricu culu luii să#i să#i acor acorde de cea cea ai ai u ultă ltă u unc ncă! ă! &ar &ar acea această stă unc u ncă ă nce nce/e /e n căr cări! i! E un lu lucr cru u /e care care li#l li#l tot tot re/e re/ett eleilor ei! (acă ă interesează iaa lui rederick +tanfield, ducei#ă ai nt9i la bibliotecă nainte de a ă face să#i /ierd ti/ul! Oanna i 4obert, ultia generaie! Ei ne interesează i n#a desco/erit niic n /riina lor! >i nu /entru că n#a făcut căutări /e internet, aa i#a /etrecut o /arte din noa/te! 1"B
# $%T&'A (&) *%A)$% +TA)&E%( #
'agnific, a n faă o iitoare are s/ecialistă n isto istori rie! e! >i#a >i#a con consacr sacrat at o /art /artee din din noa/t oa/tee scor scoro on nind ind n enciclo/edia gogoăniilor! Toantă ai etiM Gricine /oate să scrie orice n acest tale#bale atosferic! Priul dobitoc i rearsă aici /roza, /ublică ce#i trece /rin inte fără nici cea ai ică /robitate i nieni nici ăcar nu se iră de nc9l nc9lcea ceala la de inciu inciuni ni i de false false adeăru adeăruri ri care care se găsesc găsesc din din bel belug ug /e eb# eb#ul ul du dui ita tale le!! Oaide aide,, afir afiră ă 9in 9inee că Feorge Feorge Zas=ington Zas=ington dansa tango ca nieni nieni altul i o sută de cretini or /relua inforaia! Hn cur9nd, oaenii se or duce să#l ntrebe /e Foogle la ce oră trebuie să se ducă să se /ie ca să /reină cancerul de /rostată! tă! Hn sf9rit it, aei ei recoandarea unei /ersoane căreia i sunt dator, ceea ce ă obligă faă de oi, atunci ăcar să /ierde c9t ai /uin ti/ /osibil! *e dorii să aflai des/re clanul +tanfieldJ *e s#a nt9/lat cu ei! ei! Ei bine, ca toată luea de la o 9rstă ncolo, au urit, aa o să /ăii i oi! *u ult ti/ n urăJ urăJ a interenit Feorge#Oarrison! Feorge#Oarrison! 4obert +tanfield a ncetat din iaă /rin anii 1"80, nu ai tiu anul e.act, iar soia lui, un /ic ai t9rziu! &#au găsit aina n a/ele /ortului! Hi /ierduse orice s/erană de at9ta durere, fără ndoială că s#a sinucis! E o c=estie /e care ai citit#o /e internet sau aei o doadă irefutabilăJ a ntrebat Feorge#Oarrison! Pentru ndrăzneala lui n faa bătr9nului sanc=iu li/sit de aniere, Feorge#Oarrison Feorge#Oarrison c9tiga zece /uncte n stia ea! +=6lock a ridicat ca/ul i i#a aruncat o /riire de /rocuror! &a te uită, daL tiu că#i dai cea aere de i orbeti /e un aa ton! >i totui, aerul e ca rar de c9nd a intrat n biroul duneaoastră, nu se lăsă toarăul eu >i ncă zece /uncte! (esigur, nu #a /urtat cu are curtenie n ceea ce ă ă /riete! Hn ziua c9nd oldul o să ă facă să suferii la fel de ult ca al eu, o să ede noi n ce toane o să fii! )u, nu 1"
# 'A4* %EV5 #
a o doadă irefutabilă i nieni n#a filat congresul de la P=il P=ilad adel el/= /=ia ia din din 177 177 i totu totui i ti ti ce au nfă nfă/t /tui uitt acol acolo o /ări /ărin nii ii fond fondat ator ori! i! &stor &storia ia se scri scriee /orn /ornin ind d de la dedu deducii cii,, su/ra/uneri de fa/te i situaii! >i ca să ă ntorc la feeia care ă /reocu/ă, tiu că i#a conocat ntr#o bună diineaă tot /ersonalul, le#a /lătit salariile, a ieit din casă i nu s#a ai ai nto ntors rs nici niciod odată ată!! *red *rede eii că cine cinea a de ran rangu gull ei s#a s#a a/ucat să traerseze ara făc9nd autosto/ulJ *e draă a loit failia +tanfieldJ +tanfieldJ a ntrebat eu! Pune draă la /lural! Hn /riul r9nd războiul, cu trauatisele sale, dis/ariia fiicei lor ai ari, a/oi cea a lui [douard cu care s#a sf9rit dinastia clanului +tanfield! Oanna, ca ulte ae, i iubea fiul cu /atiă! Era totul /entru ea! +/lendoarea failiei +tanfield s#a stins n c9tea luni! Acuzaii circulau rostite n taină: n legătură cu furtul ale cărui ictie fuseseră, s#a orbit des/re o tentatiă de escrocare a asigurărilor! (es/re circustanele accidentului lui [d [dou ouar ard d care are s#a s#a /rod rodus la c9te c9tea să/t să/tă ă9ni 9ni du du/ă /ă căsă căsăto tori ria a lu lui, i, s#a s#a o/ti o/titt că nu era era un acci accide dent nt!! Hn sf9ri sf9rit, t, des/re acea licitaie anulată n ultia cli/ă s#a /retins că ult u ltee o/er o/eree din din cata catalo logg nu e.is e.ista tau! u! *a *a ul ulte te zon zonur urii /entru un ora de /roincie! ailia +tanfield trăia /e /icior are i, dintr#odată, oaenii de rangul lor nu ai oiau să aibă aibă de#a de#a face face cu ei! Aerea Aerea li s#a risi/it risi/it i sunt conins conins că Oanna +tanfield a /referat oartea singurăt rătăii i dezonoarei! Hntr#un ti/ foarte scurt, /ierduse totul: failia i aerea! 4obert, /riul, ort de un atac, dei, iarăi, gurile rele /oesteau că ea l otrăise! G adeărată ?osnicie c9nd adeărul e că s#a /răbuit n braele aantei sale! (e ce /resa nu a /ublicat niciodată niic n legătură cu eiJ Vă re/et, altiore este un ora de /roincie! (oana +tanfield i aea aici detractorii ei, dar i /rieteni /uternici! Presu/un că redactorii#efi ai /resei noastre locale au aut denitatea de a nu o uili i ai ult! Ea i răsfăase ult n reurile s/lendorii sale! 1"I
# $%T&'A (&) *%A)$% +TA)&E%( #
*e#ar fi /utut să scrieJ a ntrebat ntrebat eu! Au trecut ai bine de treizeci de ani de la fa/tele /e care i le#a relatat! (e ce ă interesează failia +tanfieldJ E o /oeste lungă, a oftat eu! Ai s/us că istoria se scrie /ornind de la deducii, de la su/ra/uneri de fa/te i de ărturii, aa că ncerc să su/ra/un eleente! +=6lock se duse la fereastră! *u /riirea ntoarsă s/re stradă, /ărea că se află aiurea, cufundat ntr#un trecut nu at9t de nde/ărtat! &#a nt9lnit de c9tea ori la c9tea seri ondene, un /rofesor uniersitar care rea să aibă o carieră trebuie să tie să se arate din c9nd n c9nd! (ar n /riat nu i#a ăzut dec9 dec9tt o sing singur ură ă dată dată!! Hi Hi /u /use sese se n in inte să /u /ubl blic ic o lucrare lucrare care să reunească reunească biografiile biografiile fondatori fondatorilor lor oraului! oraului! )u a terinat#o niciodată! 4obert era unicul descendent al lui rederick +tanfield! Hl contactase, iar el #a /riit la el acasă! Era un bărbat discret, dar generos din fire! 'i#a făcut o foarte bună /riire, desc=iz9ndu#i biblioteca i serindu# i un =isk6 incredibil! $n 'acallan ine din 1"2;! *=iar i la reea aceea, ă ndoiesc că ai ră9neau zece sticle n toată luea! Aa că fa/tul de a aea norocul să#l guti c=iar i o dată n iaă i /rooacă o senzaie de neuitat! A orbit ult, iar curiozitatea #a /ins să#i /un c9tea ntrebări des/re /ro/riul lui trecut! A rut să aflu ai ulte des/re nrolarea lui n ti/ul celui de#al (oilea 4ăzboi 'ondial! 4obert /lecase să lu/te n rana c=iar nainte de debarcare, ceea ce era ndea?uns de rar ca să fie rearcabil! *ei ai uli dintre co/atrioii notri triii n Euro/a la nce/utul lui L erau staionai n Anglia! >tia că#i nt9lnise soia n oentele acelea i isul eu tainic era să le relatez /oestea n cartea ea, stabilind astfel un soi de continuitate te/orală ntre gloriosul trecut al străoului său i al său! 4obert s#a cufundat iediat n tăc tăcere i a /us ca/ăt ntreederii noastre! Hn cadrul eseriei ele a str9ns nu /uine ărturii, a =ăruit i eu cu ntrebările ele oaeni aa cu oi facei acu cu ine, dar n#a /utea să ă s/un 1";
# 'A4* %EV5 #
de ce ebrii clanului +tanfield se oiau at9t de discrei! %ucrul asu/ra căruia nu a nicio ndoială este influena /e care o e.ercita Oanna asu/ra failiei sale! *9tea cli/e n acel birou n co/ania celor doi i or fi fost de#a?uns ca să#i dau seaa de autoritatea ei! Ea era regenta i =otăra totul! Ea #a i condus la uă! Hntr#un od /lin de aabilitate, dar destul de fer ca să sit că nu ai era bine#enit! *e#a /utea să ă ai s/unJ 4estul sunt b9rfe i b9rfele nu#s doeniul eu! (in oent ce ai fost acolo, ne /utei s/une unde se află casa aceastaJ )u doar o casă, era o adeărată clădire! +unt ebru al nal nalte teii soci societ etă ăii de /rez /rezer era are re a situ situri rilo lorr isto istori rice ce,, eu i colegii ei a /rotestat cu feritate atunci c9nd unul dintre /ro /root otor orii ii ace aceti tia a neru nerui in nai ai a obi obinu nutt /er /eris isul ul de a o distruge /entru a construi n locul ei un lu.os condoiniu! Toate atra/azl9curile acestea ne niicesc /atrioniul istoric i doar n folosul c9tora /riilegiai! *oru/ia i setea de c9tig sunt nite urgii n oraul acesta! (in /ricina lor s#a ars /riarul de dinainte, dar /riăria care i#a luat locul e o /ersoană integră! ără această onestitate, recoandarea ei nu #ar fi ngăduit să ă edei n afara cursurilor! (e altfel, ti/ul fuge i trebuie să ă ntorc la ale ele! *u era clădirea aceastaJ a insistat insistat eu! astuoasă, cu belug de obile, /lină de tablouri de aetri, o s/lendoare care, din /ăcate, nu ai e! *e s#a nt9/lat cu colecia colecia de o/ere de artăJ (oana +tanfield a 9ndut#o, /resu/un că din neoie! )u fără fără gr greu euta tate te,, din din oti otie ele le /e care care le ain ainte tea a ai deree! Hi /are rău că ă dezaăgesc, dar nu ai ră9ne niic din e.istena lor, s#a risi/it n ti/! +=6lock ne#a condus la ua biroului său i ne#a urat dru bun i cale bătută! Hn /ick#u/, Feorge#Oarrison n#a scos o orbă nainte de a /orni otorul! Kece inute ai t9rziu a fost r9ndul eu să#l ntreb unde ergea! 1"7
# $%T&'A (&) *%A)$% +TA)&E%( #
4ecunosc că, n aterie de draă, failia +tanfield i#a aut /artea, nsă nu sunt singurii n cazul acesta, dar să tragi de aici concluzia că Fata, ai c9tigat, aa ă g9ndea i eu! '#a nelat, iar cel ai rău lucru e că nu ai tiu ncotro s#o a/uc! >i totui, reluă Feorge#Oarrison /arc9ndu#se n faa coisariatului, n cuintele lui +=olek al tău, o frază i#a atras atenia! Ooia des/re care a orbitJ >i eu #a g9ndit la aceeai c=es c=esti tie! e! (ar, (ar, ca i n cazu cazull dra drael elor or,, ntr ntr#u #un n ora ora aa aa de are furturi furturi i escroc=erii escroc=erii cu asigurări asigurările le se nt9/lă de ai ulte ori /e zi! E.act! Este =isk6#ul /e care l#a /oenit, un 'acallan ine din 1"2;! Eti aatorJ )u, i nici aa i totui aea o sticlă! Toată co/ilăria ea a ăzut#o /usă /e eta?era bufetului! Hn fiecare an, n luna octobrie, i turna /uin /e fundul unui /a=ar! Acu că i cunosc aloarea, neleg ai bine de ce! Hntr#un sf9rit a ntrebat#o care era rostul tărăeniei, n#a rut niciodată să#i răs/undă! A să ă transfor n aocatul diaolului, dar /robabil că e.istă tot at9tea sticle din =isk6#ul acesta c9te drae i furturi sunt! )u din 1"2;! Hn toată luea nu ai erau dec9t cel ult reo reo zece, zece, ne#a ne#a ncre ncredin dinat at /rofes /rofesoru orull i dădea dădea i/res i/resia ia că tie ce s/une! )u cred ntr#o coincidenă! 'acallan#ul /e care l aea aa /roenea din /inia /ini a lui 4obert +tanfield! *rezi că e aerea des/re care se /oenete n scrisoareJ scrisoareJ A /utea să ne interesă ca c9t costă un aseenea an, dar ă ndoiesc! Hn treacăt fie s/us, ar fi destul de rizibil, căci /ot să te asigur că l#a băut /9nă la ultia /icătură! A i/resia că sunte /e un dru ?alonat de la un ca/ăt la altul i i#ar /lăcea să tiu cine ne /libă aa, /as cu /as! +ugerezi că nt9lnirea de la /riărie n#a fost nt9/lătoareJ 1"8
# 'A4* %EV5 #
)#a erge aa de de/arte, #a o/ri la cea cu +=6lek! +=6lock! (u/ă s/usele doanei /riar, eoria ie a acestui ora! )ite scrisori anonie ne aduc n faa unei fotografii a ae aelo lorr noast oastre re!! oto otogr graf afia ia acea aceast sta a ne du duce ce la ar=i ar=ie ele le ndrea/tă /tă s/re s/re faili failia a (nde-ende (nde-endentulu ntului. i. (nde-end (nde-endentul entul ne ndrea +tanfield! 'ai deree sau ai t9rziu, a fi a?uns să desco esco/e /eri ri e.i e.isten stena a stat statui uii! i! Tot at9te t9tea a indici icii car care ne ndruau s/re /rofesorul tău! Hl bănuietiJ (e ce nu! *ine ar /utea să tie ai bine dec9t el ce s#a nt9/lat cu adeărat n casa failiei +tanfieldJ a/tul că se de/lasează cu greutate ar e./lica de ce a ales să ne aducă la el acasă! (ar cu de a stabilit legătura cu noi, de ne#a obinut adreseleJ (e unde a tiut că i caui cu dis/erare tatăl, at9tea lucruri des/re iaa noastră, /9nă i /renuele surorii eleJ +ă /resu/une că tie un /ic ai ulte des/re furtul acesta dec9t /retinde! +ă ai /resu/une i că le sus/ectează /e aele noastre că l#au cois! a/tul acesta ar /u /ute tea a să se /otr /otri iea ească scă cu cu/r cu/rin insu sull scri scriso sori rii, i, iată iată i legătura de care aeai neoie! Hn rest, /oate că nu e c=iar aa de refractar la internet /e c9t /retinde i a/oi, s#a lăudat că, n interes de sericiu, a =ăruit destul de ultă lue cu ntrebările sale! +ă rea să /ună 9na /e cooarăJ )u i#a dat i/resia că ar fi atras de bani, costuul i /ărea la fel de /ră/ădit ca i intea! Pentru cinea nsufleit de o adeărată /asiune, banii /ot să ră9nă ntr#un /lan secund! Profesorul s#a lăudat i că este un ebru einent al naltei societăi de conserare a /atrioniului! +au cea aseănător! Este, /oate, un obiect de o are aloare istorică ce a fost furat i i a fi dat ca isiune să l regăsească! 1""
# $%T&'A (&) *%A)$% +TA)&E%( #
rao, ai fi /utut fi un rearcabil ?urnalist de inestigaie! (in nt9/lare, nt9/lare, nu cua i#ai făcut un co/lientJ co/lientJ Era teribil de seducător cu ironia aceea din /riire! *a să fiu cinstită, nu era /entru /ria oară! A aut c=ef să#l sărut, nu a făcut#o! $bra lui 'aggie dădea totui t9rcoale, nu de Feorge# Oarrison ă teea eu, ci de ine nsăi! Oabar n#aea unde aea să ne ducă aentura aceasta, dacă ura să ducă s/re cea! &ar zilele ele la altiore erau nuăr ărate! 4edacia n#aea să ă lase să ră9n aici /e enicie! lirtul cu Feorge#Oarrison n#ar fi făcut dec9t să co/lice lucrurile, c=iar i /entru o iubire trecătoare! trec ătoare! %a ce te g9ndetiJ se interesă el! %a niic, ă ntreba de ce ai /arcat n faa coisariatului! G să te foloseti de legitiaia de /resă i o să#l ră?eti /e /oliistul care o să ne /riească, doar ca să ne desc=idă ar=iele /oliiei! *u un /ic de noroc, o să regăsi /rocesul# erbal al declarării acestui furt i ai ales natura a ceea ce a fost furat! >i dacă /oliistul e feeieJ Atunci o să fac tot ce#i stă#n /uteri! Te#a ăzut la treabă, /entru cinea care /retinde că nu e un seducător, te descurci foarte bine!
200
# 'A4* %EV5 #
2# Sally-Anne !"tom#rie &/0%, )altimore *9nd a intrat n loft, +all6#Anne a fost uluită! Vreo douăzeci de fotofore, nite lu9nări si/le /use /e fundul unui /a=ar, conturau un itinerar /9nă la caeră! Ea#i dădu oc=i oc=iii /est /estee ca/ ca/ i oftă oftă!! 'a6 'a6 se doe doede dea a de un ro roanti antis s nduioător, dar +all6#Anne edea n soiul acesta de atenii o foră de obligaie la fericire care i se /ărea su/ărătoare, un e.ces de sentiente care o /unea ntr#o /oziie delicată! )u#i stătea ei intea la aa cea! +e iră să adă nite cioburi de eselă lăsate /e ?os! Atentă /e unde calcă, ciocăni la uă! 'a6 aea d9re de 4iel /e obra?i, era aezată turcete /e /at, cu un ziar /e genunc=i! A aut at9ta ncredere n tine, cu ai /utut să#i s ă#i faci aa aa cea ceaJJ ntr ntreb ebă ă ea cu un aes aeste tecc de nen encred creder eree i de tristee! +all6#Anne g=ici că 'a6 desco/erise ntr#un sf9rit brusca sc=i sc=ib bar aree a bănci bănciii i ?osn ?osnic ica a /u /ute tere re a ae aeii sale sale!! Ninu Ninuse se retractarea secretă, nu din 9ndrie sau de dragul inciunii, ci /entru că oia ca din răzbunare să /ublice ăcar /riul nuăr nu ăr al să/tă să/tă9na 9nalul lului ui (nde-enden (nde-endentul. tul. Aea să fie atunci ti/ ti/ul ul să#i să#i info infor rez ezee ec=i ec=i/a /a că era era i ul ulti tiu ull i că toată toată luea era oeră! )u era fair#/la6 să#i ia colaboratorii /e ne/re /regă găti tite te,, dar c9n c9nd eti eti n cul ul ea turb turbă ării rii nu te ai g9ndeti la aseenea fineuri! >i ca să#i dooleti furia ai s/art s/art toate aseleJ +/era că o să ă calez, dar nu nu e cazul! Presu/un că de la [douard ai aflatJ rate#tău e /rea la, e un ticălos! )u#i s/ui niic niic nou, răs/unse +all6#Anne +all6#Anne a/ro/iindu# se de /at! 201
# $%T&'A (&) *%A)$% +TA)&E%( #
+e aeză /e argine i, /e c9nd se uita la tricoul lui 'a6 care i scotea n eidenă fora s9nilor, sii dorină, /oate din cauza tensiunii care /lutea n aer! (e ce nu i#ai s/us niicJ niicJ continuă 'a6! *a să te /rote?ez! (e o aseenea uilire sau ca să#i doedeti că aeai dre/tate c9nd #ai aertizatJ Vanitatea te face să fii at9t at9t de necru ecruă ăto toar areJ eJ Hl ur ură ăti ti,, atun atunci ci de ce ai ales ales să#l să#l /rote?ezi sacrific9ndu#ă /e ineJ *u/ *u/rin rinsă de ndoial oială ă, +all6 all6##An Ann ne i i /u /usse 9na 9na /e genunc=ii lui 'a6 du/ă ce i luă nuărul din )altimore Sun. (es/re ce orbetiJ G, te rog, ncetează cu inciunaM Ai /roocat destule necazuri i#aa, nu te /urta cu ine de /arc#a fi o idioată, oftă 'a6! Vrei adeărulJ )u ne ai ră9ne dec9t e.act cu ce să /lăti =9rtia i ti/ografia, n#o să /ute ac=ita c=iria i cu at9t ai /uin salariile, iată de ce nu a s/us niic! %a c9t de cinstită eti, nu #ai fi lăsat niciodată să fac lucrurile du/ă oia ea i ai fi concediat ec=i/a! >i a/oi, erai at9t de ferici fericită tă să te drăgos drăgostet tetii cu neern neernicu icull de frate# frate#eu, eu, nu oia să#i stric fericirea, c=iar dacă totul ă e.as/era! A greit, i cer iertare, dar te i/lor, să ră9ne /rietene /9nă /9nă la ca/ătul ca/ătul aceste acesteii aentu aenturi! ri! Trebui Trebuiee să#l /ublic /ublică ă i dacă tu nu reueti să ă ieri, o să ne des/ări du/ă aceea! 'a6 se ridică n ca/ul oaselor /e /at, cu oc=ii s/eriai! Acua, e r9ndul eu să reau să tiu des/re ce orbeti! *ele două feei sc=ibară sc=ibară o /riire /riire de nencredere nencredere i de nenelegere! +all6#Anne atacă /ria! (es/re ultia loitură /e la s/ate a aică#ii care a făcut /e dracu#n /atru ca să ne fie refuzat creditul, des/re ce crezi că orbescJ +unte /line de datorii i nu cecul /e care i l#a aruncat n faă o să ne /erită să le /lăti! )#ar fi 202
# 'A4* %EV5 #
trebuit să s/argi farfuriile, nu ai ae nici ăcar cu ce să ne luă altele! )u a niciun alt secret faă de tine! 'a6 se a/lecă să ia )altimore Sun de de la /iciorul /atului! &#l ntinse lui +all6#Anne +all6#Anne arăt9ndu#i tirea /e care o ncercuise!
La #alul mas"at "are va avea lo" la sf8ritul a"estei luni luni 7n "asa "asa domn domnul ului ui *o#e *o#ert rt Stan Stanfie field ld i a soi soiei ei sale sale Manna se va "ele#ra logodna fiului lor douard "u domnioara ennifer Uimmer, fii"a lui 2it=gerald i Carol Uimmer, motenitoare a #5n"ii "are le -oart5 numele. )#a fost initată, =o=oti +all6#Anne, +all6#Anne, #au inut la distană de logodna /ro/riului eu frate! >i tu ai aflat#o din ziarJ oftă ea, răăită! +e a/ro/ie de 'a6 i o str9nse n brae! Hi ?ur că nu tia niic! niic! 'a6 se lăsă legănată, cu obrazul li/it de al ei! )u tiu care dintre noi două se site ai uilită! '#au re/udiat de /arcă a fi o cură! 'a6 se ridică i o rugă /e +all6#Anne să o ureze! (in ua cae caere reii lor, lor, ede edeau au lu lui ina na foto fotofo fore relo lorr refl reflec ect9 t9nd ndu# u#se se n cioburile de /orelan! Pregătise o cină /entru frate#tău! (e trei ori l#a sun unat at i de trei rei ori ori a?or a?ordo do ul os ostru tru i# i#a răs/u răs/un ns că donul [douard e la o nt9lnire, /roi9ndu#i că aea să#i transită esa?ul eu! *itea ziarul /e c9nd l ate/ta i aa a neles că n#o să ină! Poi să#i iaginezi cea ai barb barbar arJJ *red *red că lai laita tate tea a lu luii ă nfu nfuri riee ai ai tare tare dec9 dec9tt inciunile sale! *9nd ă g9ndesc că #a dus /e insula lui ?ur9ndu#i că ă iubete! *e t9/ită i, te rog, nu#i s/une că #ai aertizat! E ai rău dec9t i nc=i/ui! )u e laitate, la itate, e un co/lot /e care aa i fratele eu l#au /us /reună la cale! Hn ti/ ce el te nde/ărta de ine, ea ne dădea loitura de graie! iică#sii /e la s/ate, ie n iniă! 20B
# $%T&'A (&) *%A)$% +TA)&E%( #
%a eocarea /uterii alefice a Oannei +tanfield, n loft se aternu tăcerea! Oai să ne aeză, zise /9nă la ură 'a6! A /regătit o cină bună i a /us asa /e biroul eu! %uară două scaune i se instalară faă n faă! )#o să ne dă bătute, uieră +all6#Anne, +all6#Anne, furioasă! +unte trădate, ruinate, ruinate, ce rei să faceJ 'a6 se g9ndea din nou la eekendul /etrecut /e insula ent! *u c9tea zile n ură era fericită, dar [douard i confiscase toată fericirea! +all6#Anne se uita la /artea din loft /e care eit= o aena?ase ca sală de redacie! *u c9tea zile n ură, aici se nătea (nde-endentul, dar aa ei i#l furase! G să recu/eră ce ne a/arine, lăsă ea să#i sca/e! sca/e! Poi să#l /ăstrezi /e ticălosul de frate#tău! )u la el ă g9ndea, ci la la ziar! ără o lecaie n buzunare, ce ai de g9nd s ă faciJ ntrebă 'a6 ndre/t9ndu#se s/re aragaz! A/rinse oc=iul ca să ncălzească su/a de creson! Tata /ăstrează n seif o ică aere n bonuri de trezorerie! E o odalitate de /lată du/ă care se dau n 9nt aatorii de o/ere de artă c9nd nu or să aibă niic de /ărit cu fiscul! Gficial, inzi un tablou la /reul care te#a costat, iar /rofitul i/ozabil este /lătit n felul acesta! *urat ca lacriaM onurile sunt anonie i /ot fi sc=ibate n bani cas= la orice bancă, fără ca nieni să#i ceară să le ?ustifici originea! (ar sunt n seiful tatălui tău, iar noi nu sunte nite =oae! Gft9nd, 'a6 /use su/iera /e asă! )u era c=iar nt9lnirea la care isase /e c9nd trebăluia /rin bucătărie! (ar cine orbete de furtJ ailia +tanfield i#a restab restabili ilitt aerea aerea ulu uluită ită oten oteniri iriii lăsate lăsate de bunicu bunicul: l: tablouri i re/utaia lui! *u toate acestea, sunt singura care#i ote otene nete te ora orali lita tate tea! a! (acă (acă ar ede edea a cu cu se co/ co/or ortă tă 20
# 'A4* %EV5 #
astă astăzi zi fiic fiica a lu lui, i, ar fi indi indign gnat at i /ri /riul ul care care ar rea rea să ă a?ute! oarte bine, zise 'a6 u/l9nd farfuriile, dacă ai obine /artea de otenire la care ai dre/tul, n#ar fi nicio =oie, dar tare #a ira dacă /ărinii i#ar da#o! &ată de ce o să ne seri singure! +all6, dacă /ărinii tăi n#au catadicsit să te inite la logodna lui frate#tău, ă ndoiesc că o să#i desc=idă seiful! *=eia e ntr#o cutie cu trabucuri /e care tata o /ăstrează la rece n inibarul din biroul lui! >i ai de g9nd să te urci /e aco/eriuri c9nd ine noa/ noa/te tea, a, să intr intrii /rin /rintr tr#o #o lu luca carnă rnă ca să furi furi bonu bonuri rile le de trez trezor orer erie ie n ti/ ti/ ce /ări /ărin nii ii tăi tăi i /ers /erson onal alul ul dor dorJJ )u sunte ntr#un fil! )oa/tea da, dar o să intră i o să iei /e ua cea are, cu tu/eu, n ăzul tuturor! 'a6 n=ăă sticla de in din faa ei! $n *=9teau#'alartic# %agrai]re! 1"70, nu i#ai bătut ?oc de el, fluieră +all6#Anne! +all6#Anne! +labă satisfacie, dar ăcar a să#l beau n locul lui! Eti de?a destul de /ilită, ă ntreb dacă e rezonabil să ai bei! +all +all6# 6#An Anne ne turn turnă ă inu inull i# i#ii ridi ridică că /a=a /a=aru rull ca să dea dea noroc! 'a6 se ulu lui să# ă#ll golească /e#a #all ei dintr#o ng=iitură! un, gata cu delirul, c9nd ai de g9nd s ă inforezi ec=i/a că nu ai /ute să#i s ă#i /lătiJ )#o să ai fiu neoită s#o fac, o să le dă salariile /entru /riul nuăr, dar i /entru cele care or ura! Terină, eti ridicolă, n#ai să iei din casa aceea cu bonurile de trezorerie ale lui taică#tău< ar trebui ai nt9i să te lase să intri! Oabar n#o să aibă cine sunte, nu#i acesta /rinci/iul unui bal ascatJ &artă#ă că insist, dar i se /are că n#ai n#ai fost initatăM 20I
# $%T&'A (&) *%A)$% +TA)&E%( #
)u, dar tiu cu să fac să ndre/t acest lucru i o să erge /reună! +all6#Anne i e./lică /lanul! $n /lan care nu era li/sit de riscuri /entru 'a6: rolul ei era să /ătrundă n casa failiei +tanfield ca să falsifice lista initailor! 'a6 refuză categoric să ai /ună /icioarele n b9rlogul lui [douard! >i ea fusese tratată ca o cură, c9nd o scosese n zori /e ua de sericiu du/ă o noa/te n care i se dăruise! +all6#Anne se arătă teribil de coningătoare, /ersuasiunea ei egal9nd#o /e aceea de care abuza aa ei! %a sf9ritul cinei, 'a6 turnă n /a=are /uinul in de ordeau. care ai răăsese i dădu noroc!
20;
# 'A4* %EV5 #
2' Eleanor-Rigby !"tom#rie $%&', )altimore Prezentarea legitiaiei ele de /resă nu a aut efectul scontat! Poliistul care ne /riise nu nelegea /rin ce anue o infraciune din 1"80 /utea să intereseze o reistă tiinifică! &ar el n#aea nicio ină, i#era greu să ?ustific un aseenea interes! Plictisit de e./licaiile ele alabicate, # a lăurit că n#aea dec9t să de/un o cerere co/letată core corect ct /e l9ng l9ngă ă ser seric icii iile le co/ co/et eten ente te!! (ar c9t c9t ti/ ti/ o să treacă /9nă să i se dea un răs/unsJ *ea ree, i răs/unse el! (uce (uce li/să de oaeni! >i se cufundă iarăi n roanul /e care l citea c9nd ne /rez /rezen enta tase seră ră! ! Văz9 Văz9nd ndu# u#ă ă /e /u /unc nctu tull de a e./l e./lod oda, a, Feorge#Oarrison i /use braul /e uărul eu! )u ai fi aa de tristă, o găsi g ăsi un alt i?loc, i /roit euM i s/use el! Tristeea, orăi /oliistul, e atunci c9nd nu ne grăbi să a?unge diineaa la uncă i c9nd ne grăbi ncă i ai ai /u /ui in n să ne nto ntoar arce ce sear seara a acasă acasă,, tiu tiu eu des/ des/re re ce orbesc! Adeărat, răs/unse Feorge#Oarrison, Feorge#Oarrison, a trecut i eu /rin aa cea! (ar duneaoastră nu tii ce nseană să fii blocat atunci c9nd scrii o carte! Poliistul ridică oc=ii! )u sunte aici n calitatea noastră de ?urnaliti, continuă el, ci n cea de roancieri, iar infraciunea aceasta se află n centrul intrigii noastre! Ae neoie să ră9ne c9t ai a/roa/e de realitate, nelegei, aadar, că un /roces# erbal din reea res/ectiă ne#ar aduce nota de autenticitate necesară roanului! *e fel de roanJ $nul /oliist! 207
# $%T&'A (&) *%A)$% +TA)&E%( #
+ingurul lucru care ă distrează sunt roanele /oliiste, /oliiste, neastă#ea neastă#ea nu citete dec9t /oeti de dragoste dragoste i culea e că, n ciuda tuturor lecturilor ei, nu e n stare să ă iubească i /e ine! Per/ Per/lle., e., /ol /olii iistul stul ne făc făcu sen sen să ne a/ro a/ro/ /ie ie i se a/lecă /este biroul lui nainte de a ne o/ti: (acă#i dai unuia dintre /ersona?e nuele eu, reau să ă a?ut! )u nea/ărat eroul cării, dar cinea care să ?oace un rol adeărat i un ti/ bineM Hi iaginez ce utră o să facă neastă#ea c9nd o să#i citesc /asa?ele n care o să a/ar! G bărbăt bărbătea ească scă str9ng str9ngere ere de 9nă 9nă /ecetl /ecetlui ui nele neleger gerea ea dintre Feorge#Oarrison i ofie ier, iar el ne /use c9te tea ntrebări referitoare la natura /recisă a ceea ce căuta! G ?uătate de oră ai t9rziu se ntoarse cu un dosar de culoare be?, cu co/erta /lină de /raf! Hl citi sub oc=ii notri, de /arcă ar fi fost de?a autorul roanului /e care ura să#l scrie! urtul ostru a aut loc la 21 octobrie 1"80, /e la orele nouăs/rezece, ne s/use el scăr/in9ndu#se /e bărbie! Este un caz răas nerezolat, autorul infraciunii nu a fost niciodată găsit! +#a nt9/lat n ti/ul unei serate date de un oarecare 4obert +tanfield i soia lui! +e /are că =oul s#a intro introdus dus /rintr /rintree inita initaii i a furat furat bonuri bonuri de trezor trezoreri eriee din seif! G sută cincizeci de ii de dolari totui, o suă care, la ora ora actu actual ală, ă, /rob /robab abil il că re/r re/rez ezin intă tă cel cel /u /ui in n un ili ilion on i ?uătate! Trebuia să fii incontient ca să /ăstrezi n casă o aseenea suă! Hn acelai ti/, cările de credit nu erau ncă la odă, i totuiM A, citesc că broasca nu a fost forată! (u/ă /ărerea ea, i a cea e./erienă n eserie, cel care a dat loitura sigur era bine inforat! Probabil de reun co/lice din casă! (e altfel, ăd că tot /ersonalul a fost inte intero roga gat, t, incl inclus usi i oae oaeni niii de la fir fira a care care a orga organ nizat izat rece rece/ /ia ia i a adus adus c=el c=elne neri rii! i! Hn dosa dosarr sunt sunt reo reo trei treize zeci ci de decl declar ara aii ii!! >i, >i, ca de obic obicei ei,, nie nieni ni n#a ăzut ăzut i n#a n#a au auzi zitt niic! $n adeărat nuăr de agie! 208
# 'A4* %EV5 #
Poliistul i continuă lectura, d9nd din c9nd n c9nd din ca/ de /arcă era acu co/oiul care trebuia să rezole cazul! urtul a fost desco/erit /e la iezul no/ii c9nd /ro/rietara casei s#a dus să#i /ună bi?uteriile la loc n seif! Au suna sunatt la /oli /oliie ie la douăs douăs/r /rez ezece ece i /atr /atruz uzec ecii i cinc cincii de inute inute!! Probab Probabil, il, ti/ul ti/ul c9t să# s ă#ii reină reină din oc i să facă inentarul a ceea ce li se furase! Probabil că nu /urta toate bi?uteriile, a rearcat eu! Ooul nu a luat niciunaJ )u, răs/unse /oliistul, d9nd ai ultă greutate răs/unsului său cu o icare a ca/ului! Hn declaraie nu figurează nicio bi?uterie, nuai sua de bani! >i i se /are noralJ ntrebă ntrebă Feorge#Oarrison! Hn cariera ea, n#a /rea nt9lnit noralitatea, dar ae de#a face cu un /rofesionist, lucru asu/ra căruia nu a nicio ndoială! )u s#a ncurcat cu c=estii /e care n#ar fi /utut /utut să le 9ndă! 9ndă! G să ă ncred ncredin inez ez o c=ic= c=ic=iă iă de#ale de#ale ese eseri riei ei care care o să dea dea i/r i/res esia ia că /oe /oest stir irea ea oas oastră tră e scoasă din realitate i #a fi recunoscător dacă ai /une#o n gurra /ers gu /erson ona? a?ul ului ui eu! eu! $n /oli oliis istt bun lucre crează ază /rin /rin dedu deduc cii ii!! Hn /roc /roces esel ele# e#e erb rbal alee de la inte intero roga gato tori rii, i, /ot /ot să nuăr cincis/rezece seritori care lucrau cu noră ntreagă la oaenii acetia! eei de sericiu, bucătărese, ef de sală, a?ordo, o secretară /articulară i c=iar o călcătoreasă! &ncredibil, nici ăcar nu tia că aa cea /utea să e.iste! Pute trage concluzia că alde care i c=eaă aa, alde +tan +tanfi fiel eld! d! >i un unde de răă răăse sese seJ J A, da da să afir afiri i că alde alde +tanfield aeau din ce trăi e un eufeis! 'ă ai urăriiJ Atunci să erg ai de/arte! %a nite oaeni aa de bogai, doana nu /rea /osedă bi?uterii de doi bani! >i, /entru un =o, c=estia asta co/lică totul! $n 4ole., un colier de /erle, c=iar i un solitar rezonabil de are se ărită cu uurină! (ar c9nd e orba des/re bi?uterii a căror aloare a?unge la cinci sau ase cifre, e i/osibil! *u e.ce/ia cazului n care le ncr ncred edin ine ezi zi un unui ui tăinu tăinuit itor or care care dis/ dis/un unee de /ro/ /ro/ri ria a lu luii reea s/ecializată! Pietrele sunt deontate, de cele ai ulte 20"
# $%T&'A (&) *%A)$% +TA)&E%( #
ori lefuite din nou ca să nu fie recunoscute i a/oi scoase iarăi /e /iaă! (ar dacă n#ai relaiile tale n ediul acesta, nu /oi să faci niic! Ai anc=etat de?a n cazuri cazuri siilareJ a ntrebat ntrebat eu! )u, dar cu ă s/unea, citesc enor de ulte roane roane /oliiste! V#a inut toată /olilog=ia /olilog=ia ca să ă s/un că =oul nu a luat dec9t banii, /entru că nu ar fi tiut ce să facă cu restul! *e altcea /utea să conină un seif de genul acestaJ ntrebă Feorge#Oarrison! Feorge#Oarrison! G ară de foc, dar c9nd /ro/rietarii nu au declarat#o, se feresc s#o enioneze, ceasuri de aloare, ai uor de ăritat, dar nu ăd niciunul n declaraia de furt! %ingouri de aur, se ai nt9/lă, dar un lingou e oluinos i a/oi c9ntărete ca zece kile, aa că e destul de co/licat să#i u/l u /lii bu buzu zuna nare rele le cu ele ele i să /lec /lecii disc discre rett de la o sera serată! tă! (acă alde +tanfield ar fi fost ai tineri sau dacă ar fi făcut /arte din s=obiz, a fi adăugat drogurile, dar nu cred că erau genul care trag cea /e nas! Hn afară de ara de foc i de droguri, ce altcea se ai codesc oaenii să enioneze ntr#o declaraie de furtJ )iic, lucrurile stau ai degrabă /e dos! Profit9nd de o s/argere, unii reclaani /un c9tea bunuri ntr#un loc ferit de /riiri indiscrete i ncasează des/ăgubirea de la fira de asig asigur urăr ări! i! (ar (ar asta asta nu ine ine de noi, noi, co/ co/an anii iile le anga anga?e ?ează ază detec etecti tii i /ri riai ai ca să scoat coată ă la lu uin ină ă ase aseene enea atra/azl9curi! 'ai deree sau ai t9rziu, cei care au rut să facă /e dete/ii greesc ntr#un fel sau altul! (oana iese să ia cina n ora /urt9nd un colier care, c=i/urile, i#a fos fost fur furat sau sau o foto fotogr graf afiie, real realiizată zată cu tel teleob eobiec iectiu tiul, l, dezăluie un tablou agăat /e /eretele unui salon, dei se /resu/unea că a dis/ărut! (ar nu acesta a fost i cazul lorJ E i/osibil să s ă ă răs/und! *9nd sunt /rini cu 9a#n sac, de obicei negociază la buna nelegere cu asigurătorul, /e care l rabursează /lătind nite daune /e ăsură ca să 210
# 'A4* %EV5 #
eite nc=isoarea! iecare i are socotelile lui, c9tigătorul dei deine ne /erd /erdan ant, t, iar iar /erd /erdan antu tull dei deine ne c9tig c9tigăto ător! r! >i se ai ai nt9/lă i ca unii reclaani să se abină să declare bunuri /e care nu le asiguraseră! (e ceJ #a irat eu! Pentru oaenii de ază, o s/argere e o uilire! Gric9t de /rostete /oate să /ară, unii o ăd ca /e o doadă de slăbiciune! Atunci, /entru că#i reduc /ria de asigurare i /lătesc i consecinele, au i/resia că sunt cretini la /ătrat i /referă să reducă /agubele! (eci, nu#i i/osibil să se ai fi furat i altcea n seara aceeaJ ntrebă Feorge#Oarrison! Feorge#Oarrison! (acă c=estia ă conine /entru roanul duneaoastră, e credibil, dar indiferent ce o să scornii, aintii#ă că nu trebuie să fie greu de trans/ortat! Pe de altă /arte, orbesc i eu ca să nu tac, dar dacă =oul aea un co/lice la faa locului, ar fi /utut să dis/ară cu /rada ieind /e la bucătării sau /e ua de sericiu, oi =otăr9i! &#a &#a u ulu lui itt ins/ ins/ec ecto toru rulu lui! i! )e /regă /regăte tea a să /lecă /lecă c9nd ne#a c=eat na/oi! G secundă, scriitorilor, cu o să ă inei oi /roisiunea dacă nu ă s/un cu ă c=eaăJ '#a grăbit să#i cer cea de scris! ranck Falagg=er, cu doi g i un un h. *are a fi titlul roanuluiJ &#a /utea zice Ca=ul /ro/us us Feor Feorge ge## Ca=ul Galag Galagghe gher, r, a /ro/ Oarrison! +eriosJ ntrebă /oliistul, n culea culea fericirii! *u nu se /oate ai serios, răs/unse f9rtatul eu cu un a/lob care #a făcut să ă b9lb9i n oentul n care i#a luat la reedere de la ofier! S +tăte +tătea a /e banc banc=e =eta ta ain ainii ii i l obse obser ra a /e Feor Feorge ge## Oarrison cu conduce! Aea acelai tic ca i taică#eu: ca i 211
# $%T&'A (&) *%A)$% +TA)&E%( #
el, erge ergea a cu gea geaul desc desc= =is, is, cu o 9nă /e olan olan,, cu cealaltă /usă /e cadrul /ortierei! (e ce te uii aa la ineJ *u de#ai /utea să tii că ă uit la tine, nu i#ai luat oc=ii de la dru Pentru niic! Te =olbezi doar aaJ *u de i#a enit o aseenea aseenea ideeJ (in /ricina roanuluiJ roanuluiJ )u, a erioarei ert=eM Pe biroul lui erau două cărulii ale lui Ellro6, Perfidia i L;PD QE, i#a ncercat i eu norocul! *=iar ai o erioară /e nue ert=eJ Kăreti i tu două roane /oliiste /e un birou i ai i i/r i/ro oiz izat at un ic ic scen scenar ariu iu,, c=ia c=iarr că nu du duci ci li/s li/să ă de iaginaie! E un defectJ )u, di/otriă! Atunci e un co/lientJ co/lientJ &a#o aa! )#a niic /otriă, ar fi /riul de c9nd ne cunoate! )u cred că ne cunoate cu adeărat! >tiu că eti englezoaică, ?urnalistă, că ai un frate geaăn i o soră ai ică, taică#tău i iubete foarte tare ec=e ec=ea a ai aină, tu eti eti aez aezat ată ă n a ea i /oat /oatee ai i o erioară /e nue ert=e, nu#i rău! (a, nu#i rău! Eu nu tiu at9tea des/re tine! *u de ai g=icit că /oliistul o să ute din oealăJ G intuiie un, adeărul e că nu iaginase niciun scenariu, doar o scorneală ca să iei cu fruntea sus din coisariatul acela! A aut norocul să dă /este un ti/ care se /lictisete de oarte! )e#ai transforat n doi incinoi incinoi /e cinste, iar ie nu# i /lace deloc să int! ietul o a s/era că o să a/ară ntr# un roan care n#o să e.iste niciodată, sunt sigură că n#o să 212
# 'A4* %EV5 #
/oată /oată să#i să#i ină gura gura i o să se laude laude ncă ncă de cu seară seară la neastă#sa< din cauza noastră, o să s ă /ară un ibecil! +au, di/otriă, /oate că l#a boldit să#i scrie /ro/ /ro/ri riul ul roa roan n /oli /oliis ist! t! >i a/oi a/oi,, c9nd c9nd ai /ret /retin inss că eti eti n isiune /entru reista ta, nu era o inciunăJ a da, dar una ică! A, da, /entru că e.istă inciuni inciuni ici i inciuni ari ari E.act! eeia cu care a /ărit bune i rele ree de cinci ani a /lecat ntr#o diineaă lăs9ndu#i un bileel de niciun r9nd! Hn a?un, nu i#a dat niciun sen, s#a /urtat de /arcă totul era noral! *rezi ntr#adeăr că s#a =otăr9t n ti/ul no/iiJ Aa că, inciună ică sau areJ *e scria n bileelJ *ă sunt un urs din ad9ncurile ad9ncurile /ădurii! >i era o inciunăJ +/er că nu sunt aa! Ai /utea nce/e /rin a#i rade barba! *e anue i re/roaJ Tot ce#i /lăcuse la nce/utul relaiei noastre! *aera noas oastră tră era era /rea rea ică, ică, iar ateli telier erul ul eu, eu, /re /rea are are! G deran?a c9nd intra n bucătărie, dei nainte i se /ărea că sunt sunt se.6 se.6 c9nd c9nd i i /u /une nea a un or or!! *a/ *a/ul eu eu era era /rea /rea greu /e uărul ei, c9nd adorea n faa teleizorului, dei nainte i /lăcea să#i /libe degetele /rin /ărul eu! *red că ura tăcerea care se aternuse ntre oi, n faa teleizorului! >i onotonia! Poate că se ura /e sine nsăi n iaa aceea i n acest caz nu /uteai face niic! Hi re/roa că /etrec /rea ult ti/ n n atelier! Probabil că /entru ea era un oti oti de suferină! $a era ereu desc=isă, n#aea dec9t să intre ca să fie cu ine! +unt /asionat de eseria ea, cu fac oaenii de trăiesc cu cinea care nu#i interesat de unca lorJ )#ai neles că oia să sii /asiune /asiune /entru eaJ a da, a neles, dar /rea t9rziu! t9rziu! Hi /are rău du/ă eaJ 21B
# $%T&'A (&) *%A)$% +TA)&E%( #
Ai /e cineaJ ă ntrebă Feorge#Oarrison! Feorge#Oarrison! A a/ucat#o /e#o cale greită cu failia +tanfield! )u /ot să#i iaginez că aa era o =oaă! )#o ăd deloc, dar deloc duc9ndu#se să s/argă un seif! +unte de acord că nu i#ai i#ai răs/uns la ntrebare! (acă ai fi fost feeie, i#ai fi neles răs/unsul! răs/unsul! +unt un urs neras, neras, oftă Feorge#Oarrison! )u, n#a /e nieni, din oent ce trebuie s ă#i /un /unctele /e i. Ni#ai fi iaginat reo secundă că aele noastre au fost /reunăJ )ici! Atunci, tare ă te că nu sunte /e calea cea bună bun ă i că ntr#adeăr au să9rit acest furt! (ar /oate că nu a ta a fost cea care a s/art seiful! (e ce s/ui aa ceaJ 'aa n#a lucrat niciodată cu adeărat, reluă Feorge# Oarrison! Hn orice caz, nu destul de regulat ca să crească un co/il! )u era bogai, dar nu i#a li/sit niic! Poate că a /us cea bani deo/arte nainte nainte să te nască! &#ar fi trebuit destul de uli ca să reziste tot ti/ul acesta! >i a/oi, /oliistul a s/us cea care i s/ulberă toate iluziile! )#a orbit de bani, ci de bonuri de trezorerie! &ar aa aea un ditaai /ac=etul! %a fiecare nce/ut de ară indea c9tea i, c=iar nainte de *răciun, alte c9tea! )#a adăugat niic, fa/tele erau grăitoare, aa nu era cea /e care o credea i tot nu reuea să acce/t situaia! *e altă inciună ai aea să desco/ărJ Feorge#Oarrison ă /rii, cufundată n tăcerea ea, ate/t9nd să s/un cea! )#ai ntrebat#o niciodată de unde eneau acele bonuri de trezorerieJ *9nd era /uti, c=estia nu ă /asiona i i aintesc că i#a zis ntr#o bună zi că le#a /riit otenire! )oi aea doar strictul necesar, a reluat eu! Aa că dacă aa ar fi /osedat nite bonuri de trezorerie, c=estia ar fi /asionat ntreaga failie! 21
# 'A4* %EV5 #
Prin urare, e inocentă, iar a ea e inoată! Ni s#a luat o /iatră de /e iniăJ (e fa/t, nu! &deea că aa, /rofesoară de c=iie, at9t de intransigentă c9nd enea orba de /rinci/iile i educaia co/iilor ei, a /utut să fie o rebelă at9t de icnită, nc9t să dea o s/argere nu#i dis/lace /9nă la ură! Eti totui /lină de contradicii! Gaenii care nu le au sunt aa de /lictisitoriM 'aa ta ai are i acu din bonurile acelea de trezorerieJ *9nd a intrat n casa aceea de bătr9ni, le#a dat /e ultiele! Hi /are rău, dacă a fi tiut, #a fi descurcat eu altfel i a fi /ărit cu tine ce ai ră9nea! (e ce, din oent ce aa ea n#are niic de#a face cu furtul acestaJ *ea care i#a asuat riscurile e a ta! )u te ai grăbi aa! a/tul că /ărinii tăi n#o duceau bine cu banii /oate să dea de neles n eles că aa ta nu s#a atins de /artea ei de /radă, dar nu rea să nsene că nu a luat /arte la furt! )u uita cuintele anoniului! anoniului! A scris că a renunat la o aere considerabilă! Poate /entr entru u că a ta a /ăst /ăstra ratt totu totull! +e ai nt9 nt9 /lă ca un co/lice să#l fraierească /e celălalt! E foarte delicat din /artea ta să g9ndeti aa cea, dar te o/re o/resc sc ied iedia iat, t, a aa a fost fost nto ntotd tdea eaun una a de o cins cinste te ire/roabilă! +/er că nu eti serios! A ter/elit un ilion i ?uătate de dolari dintr#un seif Ai /utea să#i s/ui cu se scrie "inste? G sută cincizeci de ii de dolariM dolariM Pe reea aceeaM A i/resia că isez, aa ta dă o s/argere, /ăstrează /artea care i reenea aei ele i tot ea ar fi o sf9ntă! F9ndete#te bine nainte nainte de a deeni dezagreabilă! *=iar crezi că i#ar s/une -(raga ea3 dacă s#ar fi nt9/lat o c=estie aa de sc9rboasăJ A ta i zicea aei aa, n#a /utut să /un 9na /e scrisorile aei! 21I
# $%T&'A (&) *%A)$% +TA)&E%( #
(e acord, /oate că a folosit un teren /rost ales, dar i ?ur că ereu a fost de o netirbită corectitudine! >i nu#i cunoti nici ăcar ăcar tatălM Feorge#Oarrison i aruncă o /riire ca de g=eaă, răsuci butonul de la radio i se uită fi. la /arbriz! A ate/tat sf9ritul c9ntecului nainte de a o/ri sunetul! &artă#ă, n#ar fi trebuit să s/un aa cea, nici ăcar n# a orbit serios! (acă băcanul i dădea rest cu un dolar ai ult, aa i#l dădea na/oi, se eneră el! *9nd feeia care ne făcea curat curat i#a i#a ru/t ru/t /icior /iciorul, ul, a contin continuat uat să#i /lătea /lătească scă salari salariul ul /9nă c9nd s#a ntors la uncă! Hntr#o zi c9nd #a bătut la coală, #a ntrebat ai nt9i de ce i s#a dus să#l adă /e dire irector ctor zic zic9ndu 9ndu##i că le dăde dădea a două ouăzeci zeci i /atr /atru u de ore ore /ărinilor colegului eu ca să#i ceară iertare nainte de a#i lua la /uni! A /utea să#i aduc o sută de alte e.e/le, aa că dacă#i s/un că nu ar fi fost n stare să ter/elească /artea co/licei sale, te rog să ă crezi! (e ce te#ai bătutJ Pentru că la zece ani, c9nd cinea i zice că nu ai tată /entru /entru că aică#ta aică#ta e o /utoare, /utoare, nu ai destul destul ocabular ca să să răs/unzi altfel dec9t cu /unii! Hneleg! )u, nu nelegi niicM niicM (e acord, sunt t9/ită! Acua, ascultă#ă cu atenie, Feor Feorge ge#O #Oar arri riso son n: nu nu# #ii /asă /asă de bani baniii /e care care ae aele le noastre i#au furat, c=iar dacă isez să#i /ot oferi lui taică# eu o acană fruoasă, dar i /roit că n#a să ă ntorc la %ondra /9nă c9nd nu desco/eri identitatea tatălui tău! t ău! Hncetini i se ntoarse s/re ine! *=i/ul i se sc=ibase i aea dintr#odată i/resia că ă aflu l9ngă băieelul acela care, ntr#o zi, l cotonogise /e un altul la coală! (e ce#ai face aa cea /entru ine, credea că c ă de#abia ne cunoateJ 'i#au enit n inte tandreea tatălui eu, cuintele sale 9ng9ietoare de fiecare dată c9nd nu i#era bine, bl9ndeea 21;
# 'A4* %EV5 #
i inteligena lui c9nd ă a?uta să ies dintr#o situaie dificilă, a/ro a/ro/i /ier ereea sufle uflete teas ască că cu care i i u/lus /lusee co/ co/ilăr ilăriia, răbdarea i bunăoina sa, tot ti/ul /e care i#l consacrase i nu /u /ute tea a să# să#ii iag iagin inez ez li/s li/sa a i sufe suferi rin nel elee /e care care Feorge#Oarrison fusese neoit să le ndure! (ar nu a găsit cuintele /entru a#i s/une toate acestea! E adeărat că nu ne cunoate bine! >i tot nu i#ai răs/uns la ntrebare: i li/seteJ *ine să#i li/seascăJ )iic, uită ce#a zis i concentrează#te concentrează#te la dru! F9ndurile i se nălăeau n inte i bănuia că la fel i se nt9/la i lui! (intr#odată, tă, ca iluinat, Feorge# Oarrison strigă: -E eidentM3 A/ăsă /e /edala de fr9nă i se /arcă /e arginea druului! >i#au /ărit /rada, aa a luat bonurile de trezorerie, iar aa ta, altcea! (e ce ii nea/ărat să fi furat i altcea n afara afara banilorJ 4ugăintea aei, -)u lăsa această /reioasă cooară să se /iardă n uitare3, e de#a?uns ca să ă coningă! Acelai g9nd i#a trecut i ie /rin ca/ adineauri, c9nd #ai rugat să nu dein dezagreabilă< n această /riină, să# i aduci ainte să te ntreb cu ce /rile? a fost eu dezagreabilă! +ă adite că au /ărit cea! Aa cu o tiu eu /e ea, aa a ales să renune la /artea ei, /entru că erau nite bani urdari! (a, a neles, aa ta e irtutea ntruc=i/ată, ntruc=i/ată, dar dacă dacă ai aea aea dre/ dre/ta tate te,, anon anoni iul ul ar fi de o cons conste tern rnan antă tă naiitate s/er9nd să scoată la ieală o /radă care are toate otiele să fi fost c=eltuită de treizeci i cinci de ani ncoace! )uai dacă, aa cu ne#a indicat /oliistul, o /arte a acestei /răzi nu era n baniM
217
# $%T&'A (&) *%A)$% +TA)&E%( #
3( Rober% (unie &/, 7n a-ro-iere de 1ontau#an Kiua era /e terinate! 4obert /edala de ore ntregi, iar durerea era de nesu/ortat! *u zece kiloetri n ură fusese neoit să se o/rească din nou /e arginea druului ca să oi oite te!! Aez Aezat at /e un /o9 /o9rn rni, i, i i desc desc=e =eia iase se căa căaa a i ăzuse ec=iozele care i brăzdau torsul i braele! uzele i se uflaseră, fiind de două ori ai groase dec9t de obicei, /leoa/ele i erau tuefiate, nasul i s9ngera din c9nd n c9nd, buza de sus era s/artă, iar n gură aea un gust eta etali lic! c! )ua )uaii 9in 9inil ilee i /ăst /ăstra rase seră ră a/ar a/aren ena a nor noral ală! ă! %egat egatee la s/ate /ate,, fus fusese eseră feri ferite te de lo loitur ituriile /e car care le ncasase ceasuri ntregi! (in e/isodu odul de tortură nu /ăs /ăstra dec9t aintirile oentelor c9nd i recă/ătase cunotina! )u conta, 4obert n#aea nici ti/ i nici /uterea să#i /l9ngă de ilă, n#aea dec9t un g9nd n ca/, să a?ungă la /ailionul de 9nătoare! *9nd *9nd dădu dădu de /otecă, /otecă, az9rli az9rli tande tandeul ul n an an i alergă alergă /rin /ădure, folosindu#i ultiele /uteri ca să urce dealul! Picioarele i alunecau /e /ă9ntul af9nat, un fuior de fu iee ieea a de sub sub aco/ aco/er eriu iull =oge =ogeac acul ului ui,, totu totull era era cal cal,, /rea /rea cal! Auzi un /9r9it i se /use n genunc=i ca să nainteze cu băgare de seaă! Văz9nd cadarul lui Antoine la c9ia etri de tre/te, 4obert nelese că a?unsese /rea t9rziu! Feaurile se s/ărseseră la i/actul gloanelor, faada era ciuruită! (in uă nu ai ră9nea dec9t o sc9ndură de len at9rnată de o balaa! Hnăuntru era ăcel! 'obilele fuseseră cio/9rite de rafale, trei trei /art /artiz izan anii zăce zăceau au ntr ntr#o #o star staree de nede nedesc scri ris! s! $nui $nuia a i ieiseră aele, altuia i li/seau /icioarele, făcute bucăi de e./lozia unei grenade, al treilea nu ai /utea fi recunoscut 218
# 'A4* %EV5 #
dec9t du/ă s/atele lui larg! aa i dis/ăruse sub /ă9nt i s9nge! Pe 4obert l a/ucă greaa, iar dacă stoacul nu i s#ar fi golit /e dru, ar ai fi oitat o dată! *u inia băt9ndu#i nebunete, se uită de ?ur#/re?ur i strigă: +aM OannaM OannaM (ar (ar stri strigă găte tele le sale sale nu că/ă că/ăta tară ră un alt alt răs/ răs/un unss dec9 dec9tt tăcerea! +e nă/usti s/re caeră i#l găsi /e bătr9n /răbuit la /icioarele /atului, cu /riirea fi.ă, cu un bra răstignit i un /istol n 9nă! (e la t9/lă i se scurgea un fir lung de s9nge! 4obert se lăsă n genunc=i n faa lui i nce/u să /l9ngă c9nd i nc=ise oc=ii! 4ecu/eră ara i i# i#o băg băgă sub centură! +e nto ntoar arsse /e tre tre/te /te ca să cerc cercet etez ezee / /re? re?ur uri iiile, le, rugg9ndu ru 9ndu#s #see ceru cerulu luii ca Oanna anna să se fi /u /utu tutt ascu ascund ndee n /ădure, c=iar dacă erau slabe s/erane! OannaM $n ciri/it de rabie a fost singurul răs/uns /e care l#a /riit! Era ngrozit de ideea că iliienii o luaseră /e sus, nen nendr drăz ăzni nind nd să# să#ii iag iagin inez ezee ce#a ce#ae ea a să i se nt9 nt9/ /le le!! 4ăase o cli/ă, neicat, =o=otind la ederea buturugii /e care se aezase at9t de des ca să /artă o igară cu +a! )egustorul de artă i orbea des/re iaa lui, des/re cu o nt9lnise /e neastă#sa, des/re iubirea /e care i#o /urta fiicei lor, des/re /asiunea /entru eseria sa, des/re 9ndria de a deine un Oo//er! Veni i seara, năl ăluind /ailionul de 9năt nătoare n ntunericul ei! 4obert era singur de#acu i se ntrebă c9te no/i i ai ră9neau de trăit! Hn c9tea ceasuri, soarele aea să răsară la altiore! +e g9ndi la /ărinii lui, i ainti de confortul caerei sale n casa lor cea are, de fabuloasele dineuri /e care care le dăde dădeau au,, de salo salonu null de lect lectur ură ă un unde de taic taică# ă#să său u i i irosea aerea n /artide de /oc=er la care /ierdea ntruna! Hi aduse ainte cu l găsise ntr#o diineaă la el n birou, 21"
# $%T&'A (&) *%A)$% +TA)&E%( #
beat beat i /l9ng /l9ng9nd 9nd de furie! furie! )#aea )#aea să uite uite reoda reodată tă felul felul n care se /riiseră, unul cu ruine, celălalt cu dis/erare! >i i trecu /rin inte că aea să cra/e la ii de kiloetri de casă din cauza unei /artide de /oc=er! '9nia i dădu /uteri! +a se oor9se cu 9na lui ca să nu le ngăduie duanilor s#o facă, iar actul acesta de cura? i readuse n eorie ce /roisese! (acă ai era o ansă, fie ea infiă, ca Oanna să fie n iaă, el ura s#o regăsească! *u a?utorul toarăilor săi, aea s#o scoată din nc=isoare, c=iar i cu /reul ieii lui! *are toarăiJ o/ti el! *ei /e care i cunoteai sunt ori, ceilali o să rea să#i facă felul! (ar cu nflăcărarea 9rstei sale, i ?ură să ră9nă n iaă, să res/ecte /actul acesta care l legase de bătr9nul negustor de artă! G să se ntoarcă n ară ca un erou, o să#i restabilească re/utaia, a deeni cinea i/ortant, ca toi bărbaii din neaul lui, cu e.ce/ia tatălui său! +e g9ndi din nou la tablourile ascunse ntr#o groa/ă din fundul /iniei! (acă izbutea să a?ungă na/oi la altiore, cu sau fără fata lui +a, aceste o/ere inestiabile nu trebuia să s ă ră9nă aici! %una se nălase /e cer! %uina ei tre trecea de 9rful co/acilor! 4obert nu găsise ncă /uterea de a se ntoarce, năuntrul cabanei, tru/ul lui +a zăcea n caera lui, cele ale /rietenilor, n ncă/erea /rinci/ală! Trase ad9nc aer n /ie/t i se =otăr să intre! Kări /e ?os o la/ă cu /etrol ntr#o stare ?alnică i a/rinse fitilul ferindu#se să se uite n altă /arte dec9t la tra/a de la /iniă! G ridică i cobor! Agăă la/a de scară i nce/u să ute lăzile care ascau intrarea n tunel! (e ndată ce /asa?ul fu destul de are ca să se strecoare, luă din nou la/a i intră! Hn ti/ ce nainta s/re b9rna /e care i#o arătase +a, un fonet i atrase atenia! Era o res/iraie sacadată la ca/ătul tunelului, acolo unde erau stocate lăzile cu are! 4obert /use /u se o 9nă 9nă /e cros crosa a reo reol ler erul ului ui i cu ceal cealal altă tă ridi ridică că 220
# 'A4* %EV5 #
la/a! G foră se ii n luina gălbuie a flăcării! $n tru/ c=ircit de feeie! Oanna nălă ca/ul i l /rii, buiacă! +e a/ucă să urle i se zbătu ca o furie c9nd oi s#o ia n brae! *u faa lui tuefiată era de nerecunoscut, dar c9nd o i/loră să se caleze, nelese că nu era iliianul enit na/oi a/oi s#o iol iolez eze! e! +e cui uibă bărri l9ngă 9ngă el, el, tre treur ur9n 9nd d, i i /oesti, ca ntr#un is, ce se /etrecuse Pe nserat, un caion de iliieni narai se o/rise la ca/ătul /otecii! 4aoul, cel care stătea de /ază, g=ici că de data aceasta nu se de/lasaseră /entru o recunoatere /rin /ădure! Alergă /9nă la cabană ca să#i aertizeze /e ceilali, n=ăă o +ten i cobor na/oi s/un9ndu#le că aea să facă tot ce#i stătea n /uteri să nt9rzie atacul, să le dea ti/ tuturor să fugă! +a refuză să /lece, /icioarele nu#i erau ndea?uns de zdraene! Hi i/loră /e /artizani s#o ia cu ei /e Oann anna, dar An Anto toin inee toc tocai ai se /răbu răbuii sub sub gloan oane, e, iar iar /ailionul era de?a ncercuit! *aarazii nce/ură să tragă! Alberto, cel care aea statura unui urs, i ordonă lui +a să se ducă să se refugieze n /iniă! 'iliienii erau /e ura TPI#itilor, cu /uin noroc, aeau să#i crue /e un bătr9n i fiica lui! +a o /use /e Oanna să intre /ria n culoarul ngust i, /ing9nd o ladă i a/oi o alta, i astu/ă iediat intrarea! Oanna ntinsese 9na rug9ndu#l să nu o lase singură, dar tatăl ei i răs/unsese: Tu trebuie să trăieti, /entru ine, /entru aică#ta, /entru toi aceia care, ca noi, sunt /ersecutai! Transforă#i iaa ntr#un răsunător succes, să nu uii niciodată că eti fiic fiica a lu luii +a +a Fold Foldst stei ein! n! A Ain intet tete# e#i i de disc discui uiil ilee n care care sc=iba luea /reună, de călătoriile noastre, de tot ce te#a te#a nă năa at! t! Ai să du duci ci ai ai de/a de/art rtee flacă flacăra ra /e care care i#o i#o transite tatăl tău i ai s#o nuleti n ii de făclii cu care să luinezi cerul! *9nd ei aea co/ii, le ei orbi des/re /ări /ărin nii ii tăi tăi i le ei ei s/u s/une că eu i aică aică#t #ta a te iubea bea!! I
2ran"tirori i -arti=ani, icare de rezistenă franceză n cel de#al (oilea 4ăzboi 'ondial! C)!t!D 221
# $%T&'A (&) *%A)$% +TA)&E%( #
&ndiferent unde oi fi, oi eg=ea asu/ra lor aa cu a eg=eat asu/ra ta! >i, >i, n ti/ ti/ ce astu astu/a /a intra trarea, rea, i re/ re/eta eta ntr ntru una că o iubete! Hn cur9nd, ocea i#a fost aco/erită de sale! Aeză ultia ladă i Oanna se trezi cufundată n ntuneric! ocu ocull lu/ u/te teii se stin stinse se!! Voci Voci răcni răcniră ră la eta? eta?!! $n bărb bărbat at desc desc=i =ise se tra/ tra/a a i cobo cobor r!! Oann Oanna a se du duse se să se ascu ascundă ndă la ca/ătul tunelului i auzi strigăte: Fata, băiei, nu ai e nieni, e o =arababură aici! 'i# ar /lăcea să ă ntorc acasă nainte să se ntunece! *e face cu leurileJ ntrebă un altul din caera din faă! %e luă actele de identitate, răs/unse un al treilea! G să ntiină failiile, o să ină du/ă ei! (oar n#o să le face noi curat! +e auziră nite r9sete, bărbatul urcă na/oi scara, nc=ise tra/a i se aternu tăcerea! Poestirea Oannei se terină ntr#un lung aiet care i u/l u /lu u ascu ascunz nzăt ătoa oare rea, a, ca/u ca/ull i se legăn legăna a dina dinain inte te na/ na/oi oi,, /rintre geete, ca un anial n agonie, i tot c=ea tatăl! 4obert g=ici că era /e /unctul de a#i /ierde inile! G luă de 9nă i o trase du/ă el, dar, nainte de a urca scara, stinse la/a! )u se tie niciodată, zise el, /oate reun iliian ai /ierde reea /rin /ădure! G inciună /lină de ilă, 4obert nu oia ca Oanna să adă adă tru/ tru/ur uril ilee u uti tila late te ale ale celo celorr care care se sacr sacrif ific icas aseră eră n s/erana de#a o sala! +trăbătură ncă/erea! Oanna se ntoarse /e tre/tele de la intrare, i/lor9ndu#l /e 4obert s#o ducă l9ngă tatăl ei! El refuză! Te rog, zise el, ce#ai să s ă ezi n#o să i se teargă niciodată din inte!
222
# 'A4* %EV5 #
+e afundară n /ădure, in9nd#o /e l9ngă cărare! 4obert se ntrebă dacă Oanna era n stare să urce /e tande i =abar n#aea unde să se ducă! Hi ain ainti ti că Al Albe bert rto o /oe /oeni nise se de nite nite călă călăuz uzee care care#i #i a?utau /e refugiai să treacă Pirineii! Pe bicicletă, /uteau să a?ungă la graniă n trei zile, /oate c=iar n două! %a cinci sute de etri de cabană, 4obert o /use /e Oanna să se aeze la /oalele unui co/ac! Trebuie să ă ntorc acolo sus să iau nite =aine! Ale ele sunt /ătate de s9nge, dacă ă ede cinea n =alul acesta acesta o să ne aresteze aresteze la /riul /riul /unct /unct de control control i a/oi, a/oi, ae ae neoi eoiee de cea cea 9nca 9ncare re i ai ales ales să# să#ii recu recu/e /ere rezz actele! )u#i /asă ie de =ainele tale i de actele false, urlă Oanna, i interzic să ă /ărăseti! 4obert i /use 9na /e gură ca s#o facă să tacă! (ruul nu ai era foarte de/arte, o /atrulă neească /utea să fie /rin /rea?ă! )#a de ales, a o isiune de nde/linit nde/linit i trebuie să recu/erez =arta cu de/ozitele de are! &#a /rois tatălui tău tău că o să a gri gri?ă de tin tine dacă dacă lui i se nt9/ t9/lă lă o nenorocire i c=iar a de g9nd să ă in de cu9nt! Oanna, i ?ur că nu te oi abandona, trebuie să ai ncredere n ine! G să ă ntorc n cel ult o ?uătate de oră! P9nă atunci, ncearcă să#i reca/ei /uterile, ne atea/tă un dru lung! >i, ai ales, nu face niciun zgoot! Oanna nu au de ales dec9t să#l lase să /lece! 4obert urcă din nou /e dru! A?uns la cabană, se duse n caera lui ca să se sc=ib sc=ibee i a/oi a/oi erse erse să ins/e ins/ecte cteze ze bucătă bucătări ria! a! Toate Toate borcanele de consere erau s/arte, cu e.ce/ia unuia care se rost rostog ogol olis isee sub sub asă! asă! 4obe 4obert rt l recu recu/e /eră ră i#l i#l băgă băgă ntr ntr#o #o desagă are ce at9rna de un cui l9ngă eineu! A/oi cobor iarăi /e scara care ducea la /iniă i /ătrunse n tunel! S 22B
# $%T&'A (&) *%A)$% +TA)&E%( #
Pedalaseră /9nă n zori, dar Oanna era /rea istoită ca să ear eargă gă ai ai de/a de/art rte! e! >i 4obe 4obert rt lu lu/t /ta a /o /otr tri ia a obos obosel elii ii!! +oarele iriza brua aternută /este c9/ie! Hn de/ărtare, se zăreau o ură i o casă ărănească! %a g=idonul tandeului, 4obert iei de /e dru ca să o a/uce /e scurtătura care ducea acolo! Aeau să se odi=nească i ei c9tea ceasuri i, cu /uin noroc, să găsească cea de băut i i de 9ncat! S Trecuse de iezul zilei c9nd Oanna desc=ise oc=ii! erierul, cu /uca /e uăr, l aea /e 4obert n cătare! *ine sunteiJ ntrebă ntrebă el! 4obert sări n /icioare! )u sunte nici =oi, nici oaeni care să ă rea răul, răs/unse Oanna! Vă i/lor, lăsai ara n ?os! *e naiba facei la ine n urăJ urăJ )e odi=nea doar un /ic, a călătorit toată noa/tea, continuă Oanna! >i el, el n#are libăJ (e ce nu nu scoate o orbăJ *e i/ortană are, din oent oent ce eu ă răs/undJ (acă ublai noa/tea /e druuri nseană că suntei fugari! E străin, nu#i aaJ )u, dădu Oanna asigurări, asigurări, e ut! &a atea/tă tu să#i să #i trag o ciză n cur i o să ede noi dacă e utM (ar du/ă felul n care i#au /ocit de?a utra, nu# i neoie să fii are ec=er ca să#i dai seaa că suntei i fugari fugari,, i străin străini! i! Eu nu reau reau necaz necazuri uri,, nici nici cu ?andar ?andarii ii,, nici cu 4ezistena! 4ezistena! Aa că luai#ă luai#ă lucrurile lucrurile i cărai#ă cărai#ă de# aici! (u/ă cu i#au /ocit utra, ar fi ult /rea /ericulos at9ta ree c9t e zi, intereni 4obert! %ăsai#ne să ră9ne /9nă la noa/te, a/oi o să /lecă! Aerican sau englezJ englezJ ntrebă ferierul!
22
# 'A4* %EV5 #
+trăin, aa cu s/uneai i, din oent ce nu rei să aei /roblee cu 4ezistena, ă sfătuiesc să nu ne facei nouă /roblee! (aL tiu că are tu/eu /rietenul duitale, răs/unse ferierul adres9ndu#i#se Oannei! Vă cere doar să ne lăsai n /ace c9tea ceasuri, zise ea, nu ă costă niic! Eu in /uca n 9ini, aa că eu =otărăsc! >i, ca de nce/ut, nieni nu ă aenină /e ine /e /ă9nturile ele! ele! (acă (acă rei rei să 9nc 9ncai ai i să bei, bei, n#ae n#aeii dec9t dec9t să#i să#i cerei fruos! erierul i cobor ara i se uită /re de o cli/ă de sus la ei! 'ie nu#i /ărei cine tie ce /ericuloi! Venii du/ă ine, neastă#ea a /regătit /r9nzul, dar ai nt9i ducei#ă i s/ălai#ă la /u, arătai ca ai de lue! A/a de la /o/ă era at9t de rece, nc9t 4obert i sii rănile arz9nd! Tăietura de la bărbie nce/u iar să s9ngereze, Oanna luă o batistă din buzunar i o a/ăsă deasu/ra! )u ai fi aa ginga, i zise ea ăz9ndu#l cu se str9bă! *u/lul de ărani le oferi nite =aine curate! Oanna i /use un /ant /antal alon on i o căa căaă ă,, arăta arăta ca un adeă adeăra ratt băie băieo oi! i! %a asă, ferierii se doediră oaeni de treabă! 4obert ng=ii tot ce#aea n farfurie fără să se lase rugat, Oanna de#abia se atinse de tocănia ce i se dăduse! *=iar dacă nu i#e foae, ăn9ncă, insistă ferierul! $nde ergeiJ +/re +/ania, răs/unse răs/unse 4obert! Ei bine, ai aei cea de ers cu carag=ioasa aia de bicicletă! *u sunt druurile druurile /e aiciJ Hn ultia ree, agloerate rău! *u cei care o terg s/re est, cei care se duc s/re nord#es nord#estt ca să se răfuiască răfuiască cu forele aliate i oi care rei să ergei s/re sud, du/ă cu edei, /line de lue! 22I
# $%T&'A (&) *%A)$% +TA)&E%( #
*e fore aliateJ ntrebă 4obert uluit! (ar, /e cinstea ea, de unde ieiiJ (ebarcarea s#a /etrecut n ură cu /atru zile /e /la?ele din )orandia, la radio nu se ai orbete des/re niic altcea! )eii nu se dau bătui, dar se /are că englezii sunt de?a la a6eu., iar canadienii naintează s/re *aen< zic unii că nenorocitul ăsta de război ai are /uin i se terină! %a au auzu zull aces cestei tei et eti, i, 4obe obert sări sări n /ici /icioa oare re ca să# să#l str9ngă n brae /e ăran, dar Oanna răase /e scaun, iar oc=ii i se u/lură de lacrii< el se /use n genunc=i n faa ei i#i luă 9na! Au urit c9nd ai era at9t de /uin /9nă la ca/ăt, se laentă ea! &ar tata n#o să s ă adă niciodată eliberarea! Eu sunt aici, Oanna! G să te ntorci acasă cu ine, i răs/unse 4obert! Năranca i făcu sen lui bărbatu#său să aducă o sticlă de tărie! ărbatul se duse /9nă la bufet i se ntoarse să u/le /a=arele! ei, e din aia de /ere care te /une /e /icioare! Hi /are rău, donia ea! Oann Oanna a o a?ută a?ută să str9 str9ng ngă ă asa asa!! er erie ieru rull i ceru ceru lu luii 4obert să#i dea o 9nă de a?utor, f9nul se uscase i trebuia str9ns n că/ie! 4obert i /etrecu du/ă#asa la c9/! *a ne/rice/ut la nce/ nce/ut, ut, /rinse /rinse re/ede re/ede gestur gesturile ile /otri /otriite ite i se trezi trezi lăudat lăudat:: -Te descurci destul de bine /entru un aerican!3 &ar la c9/, 4obert /oesti eenientele /etrecute n a?un, orbi des/re situaia Oannei i des/re /roisiunea /e care i# o făcuse lui +a! *9nd terină ce#aea de s/us, ferierul oftă i, cu/rins de ilă, se oferi să#l s ă#l a?ute! A un caion /e gazogen! %a noa/te, o să ă băgă bici bicicl clet eta a sub sub nite nite /aie /aie i o să ă du ducc c9t c9t ai ai a/ro a/roa/ a/ee de destinaie! *9t i ia să ă duc i să ă ntorc, să zice că o să /ute a?unge /9nă la Aurignac, o să fii la nuai a/t a/tez ezec ecii de kilo kiloe etr trii de gr gran aniă iă!! (ar (ar ă /re /rein in,, să trec trecii 22;
# 'A4* %EV5 #
Pirineii nu#i o /libărică, c=iar i n anoti/ul de#acu! Hn sf9rit, eu i fac datoria, restul e /roblea oastră! 'ai nt9i estea debarcării, a/oi /ro/unerea aceasta, două licăriri de s/erană ntr#o singură zi, iar 4obert aea are neoie de ele! +e ntoarse la feră, se duse la /u să se s/ele /e faă i se nă/usti să#i s/ună i Oannei! G găsi singură n bucătărie! Năranca nu#i cu tineJ tineJ G c=eaă Feraine, iar /e el, Ferain, e ca ridicol, nu#i aaJ 4obert ncercă să găsească un ec=ialent n aericană, dar intea i stătea la ulte alte lucruri i se dădu bătut! *a o /erec=e /e care să#i c=ee ess i essie, se eseli ea! (e ce nu, se iubesc! )u a i/resia că n casa aceasta aceasta e ultă iubire! *red că te neli! Poate, dar sunt sigură că o să fie nc9ntai c9nd o să ne luă c9t ai re/ede tăl/ăia! Feraine /ărea ?enată de /rezena ea! A /lecat fără nici ăcar să ncerce să discute cu ine! Probabil /entru că e ageră la inte, trebuie să recunoate că nu eti /rea orbăreaă! A alte calităi, dei nu cred că a fi orbăre e o calitate! %a ce oră /lecăJ %ocul ăsta ă bagă n s/eriei! (e cu se ntunecă! Ferain s#a oferit să ne ia n caionul lui i să ne ducă /9nă la Aurignac, ne scutete de o noa/te de /edalat! S Plecarea se făcu n li/sa lui Feraine! G durea ngrozitor ca/ul i se dusese sus la ea n caeră! +oul ei o scuză, de fa/t se su/ărase rău /e el /entru că#i asua at9tea riscuri /entru nite necunoscui! 227
# $%T&'A (&) *%A)$% +TA)&E%( #
Hncărcară tandeul n s/atele caionului i se cocoară n cabină! arurile ec=i/ate cu ca/ace nu luinau /rea tare, dar dar aea aeau u eri eritu tull de a lii liita ta izi izibi bili lita tate tea a e=i e=icu culu lulu luii n ntu ntune neri ric! c! erl erlie iet# t#ul ul se /u /use se n icar icare, e, se =u =urd rduc ucă ă /e drueag i intră /e stradă! *u a9n a9ndo două uă 9in 9inil ilee /e ola olan, n, fer ferie ieru rull se a/ucă a/ucă să fluiere uor! )easta duitale are dre/tate să ne /oarte /ică! Probabil că e /ericulos să circuli n reurile de#acu! )u tiu cu să#i uluesc, zise Oanna! Hn /rinci/iu, e c=iar strict interzis, dar neii i iliienii sunt /ofticioi, or să li se aducă la/te i ouă, ba c=iar i cer i nite /ui! Aa că, dacă eti un ferier bun, i se dă un Auseis! +tai linitii, actele ele sunt n regulă! (acă ne ia cinea la control, /refăcei#ă că dorii i totul o să fie n regulă! +ă#i ulueti neestei duitale din /artea noastră, insistă 4obert! )#a să uit s#o fac! 'otorul scotea un zgoot ngrozitor! *9nd a?unseră /e l9ngă %L&sle#ourdain, Oanna adori ntr#un sf9rit! Trecură de +aint#% +aint#%6s, 6s, +ainte#o +ainte#o6#de 6#de#Pe6r #Pe6rolier olieres es i 4ieues 4ieues fără nici cel ai ic incident! 4obert ai/ise i el, legănat de icările cabinei! %9ngă +aeres, scr9netul cutiei de iteze l scoase din toro/eala lui! *aionul ncetini! *e eJ se ngri?oră el! 'i se /are că la urătoarea intersecie e o /atrulă, sunte ncă de/arte, dar a zărit nite luini i, la ora asta, obloanele ferelor sunt nc=ise! acei cu a s/us, totul o să fie bine! Prietena duitale trage un /ui de son i e ai bine aa! 4obert o /rii, aea ca/ul s/ri?init de gea i oc=ii nc=ii! >i totui, sii 9na Oannei strecur9ndu#i#se /e la s/ate i lu9ndu#i reolerul de la centură! Ferain trecu n iteza a doua, c9nd Oanna se ndre/tă i#l aenină cu ara! 228
# 'A4* %EV5 #
+tinge farurile i trage /e argine, ordonă ea cu o oce care nu lăsa să /laneze nicio ndoială n /riina =otăr9rii sale! (ar ce#ai de g9nd, donia donia eaJ >i duneata, care#i /reul /entru ce ai duneata n g9nd, c9t alorăJ (ouăzeci de franciJ *incizeciJ Poate o sută, ca să inzi un aericanJ se eneră Oanna li/indu#i eaa reolerului de obraz! A luat#o razna de tot, /rotestă Ferain a/ăs9nd /edala de fr9nă! Trase /e argine i ridică braele, ns/ăi9ntat! ns/ăi9ntat! Aea dre/tate Feraine a ea, n#ar fi trebuit s ă a?ut nit nitee en enetic etici, i, iată iată care care i#e i#e răs/ răs/la lata ta!! )#a )#ae eii dec9 dec9tt să cobor9i! Oaide, luai#ă desaga i cărai#ăM Ai să /oi conduce c=estia astaJ l ntrebă Oanna /e 4obert care asista la scenă ca un s/ectator uluit! (a n sf9rit, aa cred, a năat să anerez caioane n ti/ul antrenaentului eu n Anglia! Atunci, ăla care coboară eti tu, i ordonă Oanna ferierului! Hi a/ăsă degetul /e trăgaci! Tatăl eu a urit ieri din cauza unui ticălos de soiul tău care ne#a turnat, niic nu i#ar face ai ultă /lăcere dec9t să#i zbor creierii! Hi dau zece secunde ca să#i iei /icioarele la s/inare! Ferain bolborosi o n?urătură i desc=ise /ortiera! 4obert i luă locul i /orni otorul fără să ai ate/te! Hn ti/ ce se nde nde/ăr /ărta ta erl erlie iet# t#ul ul,, l au auzi ziră ră /e Fer Ferai ain n ur url9 l9nd nd:: -Ooi -Ooi nenorociiM *aionul eu, dai#i na/oi caionulM3 &a#o /e acolo, zise Oanna arăt9nd /e un dru de ară care se /ierdea n st9nga lor, i lasă farurile stinse! *e te#a a/ucatJ Ti/ul s#a oferit oferit să ne a?ute i Ti/ul nu e ce /retinde el, este un colaboraionist! colabora ionist! &ar tu, /entru un agent n isiune, nu /rea obseri lucrurile! %a fera fera lui nu erau erau nici nici găini, găini, nici nici aci, aci, nu nuai ai gr9u i nite nite /orci orci,, atun atunci ci cu cu cre crezi că i#a i#a cu cu/ăr /ărat caio aion nul i a 22"
# $%T&'A (&) *%A)$% +TA)&E%( #
că/ă că/ăta tatt Au Aus sei eis# s#ul ulJJ Pe /iaa /iaa neag neagră ră,, bine binen ne ele les, s, i du du/ă /ă /ărerea ta, cine#i sunt uteriiiJ *u de ai g=icit toate acesteaJ acesteaJ 'ă ascund de ult ai ult ti/ dec9t tine! +u/raieuirea e o c=estiune de obseraie, o să nelegi i tu foarte re/ede! G să ră9ne /e dru /9nă n zori! )oa/tea e uor uor să iden identi tifi fici ci con conoa oaie iele le nee neet ti, i, ziua ziua e i/o i/osi sibi bill nainte să fie /rea t9rziu! *u ce iteză /oi să ergiJ )u ai ult de cincizeci cincizeci de kiloetri la oră! Oanna l a/ucă de nc=eietura 9inii ca să se uite c9t era ceasul! Ae destulă ree ca să /arcurge cel /uin o sută cincizeci! Frania n#o să ai fie de/arte! Ni#au lăsat ceasulJ *ineJ *ei care te#au bătut ăr, a trebui să#i /oesteti i ie ntr#o bună zi cu ai făcut de le#ai scă/at! Vrei să cobor i euJ (e ce anue ă bănuietiJ bănuietiJ )u#i răstălăci orbele, ntrebarea ea era sinceră, ă interesează ce i s#a nt9/lat! )e#au interce/tat nite iliieni, ne#au dus ntr#o casă! )e#au se/arat /e ine i /e Titon! )e#au bătut ca /e nite c9ini ca să ne facă să orbi, n#a zis niic, altfel #a fi scutit de toate astea! Hi suflecă suflecă 9neca 9neca i i desco/ desco/eri eri antebr antebraul aul arca arcatt cu ure de igară! *u sunt aerican, au =otăr9t să ă /redea neilor! '#au aruncat n s/atele unei aini! A leinat, aa că # au ncredinat unui singur o! 'i#a enit n fire /e un dru dru de ară ară,, ti/u ti/ull aea aea 9ini 9inile le /e ola olan, n, era era c=ia c=iarr n s/atele lui, l#a str9ns de g9t i i#a ?urat că, tot neaia aia9n 9nd d niic iic de /ierd ierdu ut, o să# să#l oor oor dacă dacă nu se o/rete! A făcut cu i#a s/us! >i a/oiJ %#a oor9t! $n ticălos ai /uinM )#ar fi trebuit să#l las n iaă /e ferier! Hn cur9nd o să a?ungă la /ostul de control i o să ne 2B0
# 'A4* %EV5 #
dea dea sen senal ale ent ntel ele! e! Acu Acua, a, ga gata ta cu /ălă /ălără răge geal ala, a, să ne concentră, ordonă Oanna! Tăcui, erseră ai de/arte n noa/te! Oanna se ntrebă cu de /utuse 4obert să recu/ereze tandeul, era sigură că#i auzise /e /artiz tizani orbind des/re bicicletă! tă! (ar tandeuri sunt ulte /e lue, iar ea nu oia să rite să#l ?ignească /e singurul bărbat care /utea să#i saleze iaa duc9nd#o n Aerica! S +e rătăciră de ai ulte ori /e dru i tre trecură de Aurignac fără să#i dea seaa! Oanna găsise o =artă cu actele ainii i un /eris de liberă trecere de la iliie care i conf confir iră ă toat toatee bănu bănuie ieli lile le!! (in (in c9nd c9nd n c9nd c9nd,, a/ri a/rind ndea ea /entru scurt ti ti/ /lafoniera ca s#o studieze! )uele sătucurilor /este care dădeau le erau necunoscute, dar at9ta ree c9t se ndre/tau s/re sud i nu nt9lneau /e nieni, totul era bine! %a ceas ceasul ul tre trei noa/ oa/tea, tea, tra traer ersa sară ră +ain aint#F t#Firon rons! G otocicletă cu ata era /arcată /e arginea druului la intrarea n sat, dar neii care stăteau de /ază de#abia aură ti/ să se dezeticească nainte de#a zări farurile din s/ate dis/ăr9nd n de/ărtare! )u#i făcură cine tie ce gri?i, nuai un conoi autorizat /utea să circule la o aseenea oră t9rzie! *ai *aion onul ul se inu inu de dru druul ul care care ur urca ca /e coas coasta ta un unui ui unte, abreia?ul aea de suferit la fiecare ser/entină, iar otorul i dădu n cele din ură obtescul sf9rit c9nd se a/ro/i a/ro/iau au de +ei.! +ei.! 4obert 4obert i recu/e recu/eră ră desaga desaga i renun renună ă să ai ia tandeul! Pe coasta aceea, ai bine ergeau dec9t să /edaleze! H/inseră erliet#ul lui Ferain i se uitară cu se /răbuea n c=eile 4ibaute! A?un A? unse seră ră la +ei. +ei. la /ri /riel elee ore ore ale ale dii diine neii ii,, du du/ă /ă ce erseseră ult! Oanna ăzu o /ensiune failială! Ai baniJ ntrebă ea! )u! 2B1
# $%T&'A (&) *%A)$% +TA)&E%( #
Ea#i sufle Ea# uflecă că un crac rac de la /an /antal talon, on, iin ind o ben bentiă tiă nfăurată n ?urul /ul/ei! Eti rănităJ Tata era un o /reăzător! 4idică bentia i i ntinse lui 4obert două bancnote de o sută de franci! &a#le i du#te de#i ntreabă dacă au o caeră! caeră! *u accentul eu, nu crezi crezi că e ca riscantJ 'ă te că riscul e i ai are c9nd o feeie orbete n nuele lui bărbatu#său, dar /oate că ai dre/tate! Aa că nu ne ai ră9ne dec9t să ne aruncă /reună n gura lu/ului s/er9nd că, de data aceasta, o să dă /este nite oaeni cinstii! (oana rouR era ai ult dec9t o =angiă cusecade! (e la nce/utul războiului, ascunsese o groază de eadai care ate/tau o călăuză! Hi găzduia /e toi cei care eneau la ea! Aa cu era obligată /rin lege, inea un registru, dar uita să#i nregistreze /e uteriii clandestini! *ura?ul i era cu at9t ai are cu c9t ?andarii i făcuseră un obicei să trea treacă că /ent /entru ru un /ă=ăr /ă=ărel el nai naint ntee de cină cină ca să cons consul ulte te registrul cu /ricina! *9nd Oanna i 4obert intrară n =an, cu feele lor istoite i dre/t baga? o singură desagă, o /riire i#a fost de#a?uns ca să le g=icească situaia! )u le /use nicio ntrebare, luă o c=eie i i conduse la eta?! %e desc=ise ua de la o caeră n care se aflau un /at are i o c=iuetă! Toaleta i duul sunt la ca/ătul /alierului! Ar trebui să ă ducei acu, a9ndoi aei are neoie! Kilele urătoare eitai să ă /libai /e =oluri nainte de ora nouă i nu cobor9i niciodată nainte de cină! (acă ă auzii tuind n s/atele barului, urcai na/oi n caere! 'asa e serită la /r9nz i la a/te i ?uătate seara! A să ă /lătesc acu /entru c9tea zile, /ro/use Oanna! (ei#/ensiune, (ei#/ensiune, o să s ă ne abine de la cină!
2B2
# 'A4* %EV5 #
G să luai i /r9nzul, i cina! *9nd o să trecei unii, n#o n#o să ae aeii de ales ales i o să /ost /osti ii, i, aa aa că, că, /9nă /9nă atun atunci ci,, =rănii#ă bine! *9t des/re bani, o să s ă ede noi ai t9rziu! Hnc=ise ua c9nd /lecă! Oanna se a/ro/ie de /at, 9ng9ie /ătura i, oft9nd, se ntinse /e saltea! )u ai tiu c9nd a fost ultia oară c9nd a dorit n cearafuri din bubac, /une 9na i tu să ezi ce oi sunt! Hi băgă ca/ul n /ernă i trase ad9nc aer n /ie/t! >i irosul acesta de curat, uitase c9t de dunezeiesc /oate fi! G să ă instalez /e ?os, /ro/use 4obert ca un adeărat ade ărat gentlean! Ai tot at9ta neoie ca i ine de odi=nă, /ute dori unul l9ngă celălalt, nu ă deran?ează! >i dacă /e ine ă deran?eazăJ răs/unse el /e un ton aliios! Oanna se distră să#i arunce /erna n ca/! Era /ria oară că 4obert o edea z9bind! (ar ai nt9i o să#i dă ascultare =angiei i o să erge să ne s/ălă, nici nu se /une /roblea să urdări cearafurile, zise ea /e un ton autoritar! Oanna se duse /ria la baie, a/a era ca de g=eaă, dar sub du o ncer ncercă că o neai neai/o /oeni enită tă uurar uurare! e! Hn ultie ultiele le douăzeci i /atru de ore, i tru/ul ei ausese de suferit! Hi conte/lă /icioarele c=inuite de at9ta ers i se s/erie c9nd le ăzu c9t de slabe erau! Era ncă de/arte de intă, /ierdută ntr#o rană ostilă i totui =anul acesta i se /ărea / ărea o oază de lini linit te, e, un refu refugi giu u trec trecăt ător or n care care se si siea ea a/ro a/roa/ a/ee n sigurană! F9ndul la /atul adeărat care o ate/ta o /ăcă de tot cu iaa, nce/ea să s/ere! Trecerea unilor nu o ai s/eria, libertatea se afla la ca/ătul acestui /eri/lu i, odată cu ea, ea, o /lec lecare are s/re s/re Aeri ericca! Acol Acolo o i lăs lăsase ase cele cele ai fruoase aintiri: călătoriile /e care le făcuse cu /ărinii ei! '9=nirea o cu/rinse din nou, iar Oanna i ng=ii lacriile! *inea bătu la uă! Eti bineJ 2BB
# $%T&'A (&) *%A)$% +TA)&E%( #
(a, foarte bine! 'ă ngri?orase, o/ti 4obert de cealaltă /arte a uii, a crezut că i s#a făcut rău, a trecut o groază de ti/ de c9nd eti năuntru! A trecut o groază de ti/ de c9nd nu a ai f ăcut un du adeărat, aa că a /rofitat, i cedez locul! &ei din baie, cu tru/ul nfăurat ntr#un /roso/ care#i scotea forele n eidenă! +9nii rotunzi i se conturau sub esătură, iar 4obert nu se /utu /iedica să#i /riească! Ea i sur/rinse sur/rinse /riirea /riirea i se sii tulburată! tulburată! +ingura +ingura oară c9nd /roocase dorină era la sf9ritul liceului, era un băiat de 9rsta ei a cărui curte /ătiaă o lăsase de arură @ dar 4obert era un bărbat! *e eJ ntrebă el! )iic, =olul e ngust ngust i i bloc=ezi trecerea! El se dădu la o /arte ca s#o lase să treacă, iar tru/urile li se atinseră uor! *9nd 4obert se ntoarse n caeră, Oanna dorea ad9nc, el o /rii ult ti/ nainte de a se ntinde l9ngă ea! Ea oftă lung, se răsuci i#i /use 9na /e /ie/tul lui, cu /leoa/ele nc=ise! Ai făcut de?a dragosteJ o/ti el! )u, răs/unse ea tot n oa/tă! >i tuJ '#ai lăsa să te sărutJ Oanna desc=ise oc=ii i#i /rii sărutul! +e teuse că o să fie /ătia, dar se /urtă cu delicatee! *ăldura /ielii sale i dorina de a fi feeie i ninseră teaa, l brăiă din toate /uterile ei! Viaa nu#i li/sită de uor, căci Oanna făcu dragoste /entru /ria oară la +ei.! S +ala de ese a =anului era rustică! G/t ese din len i ate/tau ate/tau uteriii, uteriii, /erdele /erdele din dantelă at9rnau la ferestre ferestre i o /endulă tulbura linitea cu tic#tacul ei regulat! (oana rouR se străduia din răs/uteri ca să#i =rănească usafirii! 2B
# 'A4* %EV5 #
G feticană din sat făcea /e c=elneria! %a /r9nz sereau nit nitee ole oletă tă cu arde ardeii i roi roii, i, sear seara, a, o tort tortil illa la cu cart cartof ofii i fursecuri! Patru zile i /atru no/i i ntreară /e Oanna i 4obert, fa/tul de a face dragoste, la fel! Oanna desco/erise /lăc /lăcer erea ea i o cere cerea a ntr ntrun una! a! >i dei dei l ai du dure reau au i acu acu buzele, 4obert era generos cu săruturile! (e fiecare dată c9nd l brăia, Oanna siea cu o /ătrunde suflul ieii i /atia ei enind să alunge oartea! Trecuse o să/tă9nă, c9nd doana rouR eni să s ă le bată la ua caerei ca să#i roage să coboare! $n bărbat i ate/ta n sala de ese! Era o călăuză! $n conoi aea să /lece c=iar n seara aceea! $rau să fie zece cu totul! Hn area lor /arte studeni /arizieni care oiau să a?un a?ungă gă la Al Alge gerr ca să se alătu alăture re ara arate teii *oi *oite tetu tulu luii francez de eliberare naională! *ălăuza se iră că 4obert nu fusese luat n /riire de reeaua *oeta care se ocu/a de aiatorii străini! 4obert l lăuri că /ierduse orice contact cu coandaentul ncă de la sosire! *ondiiile sunt ai ai degrabă faorabile, le s/use călăuza! Vreea e bună, iar la unte /oate să se doedească ai /eri /ericu culo loasă asă dec9 dec9tt ne neot otei eii! i! (e c9nd c9nd au deba debarc rcat at alia aliaii ii,, /atrulele neeti nce/ să se reducă! %e e frică de o altă debarcare n sud i să nu se trezească /rini la i?loc, aa că dau dau bir bir cu fugi fugii ii! i! An Anul ul trec trecut ut erau erau /est /estee trei trei ii ii care care#i #i urăreau /e cei care or să eadeze /rin uni, acu sunt ult ai /uini, dar a trebui totui să fi /rudeni! Aei toi a/roa/e aceeai 9rstă, ceea ce ne a ngă găd dui să en enine ine un rit it reg regul ula at! Pleca lecare rea a se a face face la ore orele uns/rezece noa/tea, să fii /regătii! (oana rouR le dădu nite =aine groase! *9nd Oanna oi s#o /lătească, i refuză banii! Păstrai#ă gologanii ca să ă ac=itai trecerea< n od noral e două ii de franci de /ersoană, /ersoană , dar i#a conins să nu /lătii dec9t ?uătate /entru fiecare! osR e o călăuză bună, /utei să aei ncredere n el, o să ă ducă /9nă la Alos dL&sil! *9nd o să edei bisericua roană cu statuia 2BI
# $%T&'A (&) *%A)$% +TA)&E%( #
Eei, o să fii liberi! Hn sf9rit, a/roa/e, aei gri?ă de oi n +/ania, francezii care sunt arestai acolo a?ung n lagărul de la 'iranda! Hn seara aceea, cina s#a /etrecut ntr#o atosferă de#o stranie solenitate! %a ese, de#abia se orbea i atunci n oa/tă, iar c9nd doana rouR a adus /ră?itura, oaenii au intonat un c9ntec basc din /ricina căruia oc=ii acelora care se /regăteau să /lece se u/lură de lacrii! S Trecerea Pirineilor a fost ai dificilă dec9t le dăduse de neles călăuza! +vadaii ergeau ergeau /9nă la e/uizare i ec=i/a se o/rea /entru ca oaenii să ai /rindă /uteri nuai c9nd reunul dintre ei se /răbuea! (ei era ară, n trecători se confruntau tau cu te/eratur turi glaciale /e care 9ntul le a/lifica! Pe 9rful Aneto, au fost neoii să eargă /rin năe năei iii de ză/ad ză/adă, ă, Oann Oanna a aea aea /ici /icioa oare rele le ng= ng=ea eate te,, dar dar dădu doadă de un cura? adirabil! +tudeni nii care i nsoeau erau de?a istoii de o lungă traersare a ranei, /rost =rănii n ti/ul călătoriei! +e a?utară unii /e ceilali ntr ntr#u #un n od od e.e e.e/l /lar ar,, iar iar călău călăuza za i sile silea a să nai naint ntez eze! e! *oastele erau abru/te, dar de se#nt9/la să cadă reunul, un altu altull l a?uta iedi ediat at să se rid ridice! ice! Hn zori zori,, răsă răsări rittul soare oarellui deas deasu/ u/rra un unilor lor a fos fost un s/ect /ectac acol ol a căru căruii s/len /lend doare oare i/re /resion sionă ă tot gr gru/ u/ul ul!! Era un o oent ent de eorabilă /ace care aea să le ră9nă /entru totdeauna n suflete! Hn sf9rit, ntrezăriră bisericua n stil roan! *ălăuza le arătă o /otecă ce cobora s/re ale! +unte n +/ania, ă doresc la toi dru bun i o iaă lungă! A/oi i scoase bereta i o trecu /e la toi ca să#i /riească /lata! uzunarele se goliră, iar el adună ult ai /uin dec9t suele cerute, dar se ului cu at9t i /lecă na/oi n rana! 2B;
# 'A4* %EV5 #
*9tea ore de ers ai t9rziu, o /erec=e de ciobani ăzu sosind ec=i/a aceasta ciudată! *u toate acestea, nu /ărură să se ire! Hi /oftiră la ei n casă, le dădură să ăn9nce o ăăligă cu la/te de oaie i nu /useră nicio ntrebare! Hntreat de această asă i de o noa/te de odi=nă, gru/ul se des/ări n diineaa aa urătoare! Oanna i 4obert ers erseră eră de#a de#a lu lung ngul ul un unui ui dru dru asfa asfalt ltat at!! )ite )ite u unc ncit itor orii s/anioli i luară n caionul lor i i lăsară la un =an inut de nite oaeni de ncredere! %a =an aeau un telefon, 4obert reui ui să sune la consulatul aerican! (oriră tot restul zilei, o aină eni să#i ia c9nd se ntunecă! *onduseră o bună /arte din noa/te i a?unseră la 'adrid! Petrecură o să/tă9nă la consulatul aerican! 4obert a fost interogat de un agent de legătură! (u/ă ce i erificară identitatea, se oferiră să#l ducă la Fibraltar! (e acolo, un a/or aea să#l lase la Tanger de unde /utea să urce /e un cargou i să se ntoarcă acasă! *onsulul i ainti că, nefiind cetăean aerican, Oanna n#aea să /oată călători cu el! 4obe obert se nfur furie ng ngrozi rozito torr i ref refuz uză ă să /lec /lecee fără fără ea! ea! *onsulul era dezolat, nu /utea face niic! A doua zi i căsători i Oanna deeni cetăean al +tatelor $nite ale Aericii! Kece zile ai t9rziu, cu coatele s/ri?inite /e balustrada unui as, /riea /ă9ntul de care se nde/ărtau! *uibărită l9ngă soul ei, i ului /entru că#i salase iaa! Nie i datorez că sunt ncă n iaă, răs/unse 4obert, eoionat! A de/ăit /reună acest coar, fără tine a fi renunat de ultă ree! $nul $nul se nto ntorc rcea ea n ara ara lu lui, i, celă celăla lalt lt o /ără /ărăse sea a /e a sa, sa, a9ndoi doar cu o desagă de care 4obert nu se des/ărise niciodată!
2B7
# $%T&'A (&) *%A)$% +TA)&E%( #
31 Eleanor-Rigby !"tom#rie $%&', )altimore *lientela bistroului era destul de =eteroclită: un o de afac afacer erii cu oc= oc=ii doar oar la tel telefo efonul obil obil,, nite ite stud tudeni eni cufun ufund dai ai n ean eandre drele un unui ui ?oc ?oc /e intern terneet cu faa faa n ecranele calculatoarelor, trei graide care stăteau la taclale des/re =aine de bebelui i ărci de căruuri, o /erec=e de tineri care n#aeau are lucru să#i s/ună, o alta de bătr9ni care 9ncau o /ră?itură cu o /oftă /lină de neast9/ăr! Feorge#Oarrison ne alesese două locuri la bar! Hi luase o salată asortată i un /a=ar de *oca zero! Te tot suceti /e taburet, ce e aa de /asionant n salăJ Gaeni, a răs/uns răs/uns eu! *9nd a?ungi ntr#un ora necunoscut, unde te duci n /ri riul i /ri /riul r9n r9nd ca să gă găsseti eti o /ers /ers/ /ecti ectiă ăJJ #a ntrebat el! G /ers/ectiă ce /ers/ectiăJ 'ă referea la scrierea articolelor! articolelor! Pieele n aer liber sunt a/roa/e singurul loc unde toate clasele unei societăi se nt9lnesc, i nici nu#i /oi iagina c9te afli /riind tarabele 9nzătorilor, ce /un ei n aloare, ce anue cu/ără clienii! a da, i /ot iagina destul de bine, a zis el lăs9ndu# i /a=arul ?os! Hi Hi dădu dăduse se a/r a/roa/e oa/e toat toată ă bere erea /e g9t i#i i#i 9nca 9ncase se sand sandi ici ciul ul din din trei trei ng= ng=ii iitu turi ri!! %a a?o a?ori rita tate tea a bărba bărbai ilo lor, r, graba aceasta i s#ar fi /ăr /ărut ulgară, /oate c=iar res/ingătoare, dar nu la el! Feorge#Oarrison eana o elegană n stare brută, defel calculată, o seninătate olcoitoare i, /oate lucrul cel ai tulburător, o sinceritate care descu/ănea! *=iar i c9nd se enerase cea ai deree, ocea i ră răăsese cală! 2B8
# 'A4* %EV5 #
urnalistul eu de la ashingto aea cali calită tăil ilee ashington n Post nu aea acestea, nu#i /usese niciodată reo ntrebare des/re felul n care scria, consider9nd că unca lui e ai i/ortantă dec9 dec9tt a ea, ea, i# i#ii dăde dădea a sea seaa a că fuse fusese se oarbă oarbă i că /ier /ierdu duse se u ult lt ti/ ti/!! (ar (ar /oate /oate că /9nă /9nă la ur ura a asta asta i cău căuta ta, să /ier /ierd d ti/ ntr ntr##o rela elaiie en enită ită ee eecul cului ui!! %ibertatea ea #a nde/ărtat ntotdeauna de realităi! G fată n blugi i /uloer str9ns /e cor/ intră n bar i cei trei studeni i uitară /entru o cli/ă balaurii i ikingii, ca s# o /riească! Era ferecătoare i o tia, era cu zece ani ai t9nără dec9t ine i i#a inidiat dezinoltura i sigurana de sine! Era o /rostie, căci /entru niic n lue n#a fi rut să ă ntorc cu zece ani n ură! +ă creti nu e o bagatelă, c=iar dacă i /ărea rău du/ă reurile c9nd, la trezire, /ute /u tea a să /u /un n oric oricee /e ine ine i să ies ies din din casă casă arăt arăt9n 9nd d i/ecabil! +e duse să se aeze la o asă i nu #a /utut /iedica să erific dacă Feorge#Oarrison aea să se uite la ea! )#a făcut#o făcut#o i #a #a irat irat că lu lucru crull acesta acesta i#a /lăcut /lăcut at9t de ult! >i tu cu te#a/uci să etereti o obilăJ obilăJ Feorge#Oarrison z9bi cu aliiozitate! *u sculele ele! (ar nu erai obligată să#i /ui această ntrebare, nuai aa, din /olitee! E ceea ce nuesc eu să fii /rins cu 9a 9a#n sac, iar e./resia de inoăie de /e faa ea nu#i scă/ă! Te tac=inez, nce/ /rin a o desena! desena! (esenează#i o oaie, te rog! )u /rea eteresc oi! (ar, dacă rei, /ot să#i desenez lada ei, o să fac n aa fel nc9t să nu uit găurile, ca să aibă /e unde res/ira! E /ria carte care #a arcat, arcat, i#a ărturisit eu! *red că nu eti singura! >tiu, n#a niciun niciun stro/ de originalitate! >i tuJ A Char Charli liee i fa#r fa#ri" i"a a de "io" "io"ola olat5 t5 i, /entru că o să ă ntrebi de ce, ai bine i s/un eu iediat, i /lăcea teribil 2B"
# $%T&'A (&) *%A)$% +TA)&E%( #
de Zill6 Zonka! (ar cred că adolescena i#a fost arcată de (f a a lui i/ling! ineneles că acest /oe i arcase adolescena! Gricine ar fi isat la un tată care să#i citească aseenea cuinte! Hi /roisese lui Feorge#Oarrison să#l a?ut n căutarea lui, dar n inte aea alte /riorităi! Hi /are rău, zise el! Erai n sf9rit =otăr9tă să face i noi cunotină, iar eu nu te#a a?utat defel! Alta era intenia ea, a init init eu! Păcat, a oftat el! (e c9nd ne#a nt9lnit, nu orbi dec9t des/re nt9/lări ce a/arin trecutului, dar te g9ndeti la altele i a grei dacă a insista! )#ai c=ef să erge să ne /li /libă bă un /icJ icJ +and andici iciu ul ăst ăsta i#a i#a căzu căzutt gr greeu la stoac! %#a fi sfătuit eu să se ndoa/e ai /uin data iitoare, dar #a abinut, c=estie care nu#i stă n fire! )u ai era eu nsăi c9nd ă afla n /rea?a lui, aa că i#a luat geanta i #a ridicat! A bătut străzile n tăcere! A intrat ntr#un butic de sueniruri, căuta un cadou /entru 'ic=el, dar n#a găsit niic care să#i fi /lăcut! A fost /e /unctul să calc /ragul unui agazin care indea tricouri, doar ca să ăd dacă#i ai ră9nea cea de /e reea c9nd aea douăzeci de ani! Feorge#Oarrison i#a g=icit dorina i #a tras năuntru! A trecut trecut n reistă reistă uerael ueraele, e, a scotoc scotocit it /rin /rin raftur rafturii i a ales ales două tricouri /e care i le#a ntins! )#a rut să#l contrariez i le#a ncercat unul du/ă celălalt /este aioul /e care#l /urta! A dat a nu din ca/ i s#a dus să caute altele două! Arăta ca un cu/lu care face cu/ărături, nuai că nu era un cu/lu! $n /ic ai t9rziu, /e stradă, i s#a /ărut că o să ă ia de 9nă! )u cred că nu i#ar fi /lăcut! )u ai ersese in9ndu#ă de 9nă cu un bărbat de foarte ultă re ree! e! Hn sine sine,, c=es c=esti tia a nu are are cine cine tie tie ce i/o i/orta rtan nă, ă, dar dar c9nd faci soiul acesta de constatare, a?ungi /9nă la ură să# i s/ui /rostete că cea nu#i n regulă cu iaa ta! >i a/oi, la o intersecie, i#a zis: 20
# 'A4* %EV5 #
'ă sit foarte bine, /oate că e o t9/enie, dar aea c=ef să i#o s/un! )u, ar fi o t9/enie să n#o s/ui, i eu ă sit foarte bine! Aea o ansă din zece să se ntoarcă, să ă /riească fi. n oc=i i să ncerce să ă sărute! (ar nu era ziua ea norocoasă i c=iar că era ti/ul să ncetez cu ?ocul acesta! *u/ărase totui unul dintre tricourile /e care i le alesese! Aea să#l /ort du/ă ntoarcerea la %ondra, n faa teleizorului, cu un /a=ar de in n 9nă, b9nd n sănătatea nenorocitei ele de libertăi! F9nduri la %ondra i iediat i la taică# că#eu! Venise reea să#l iau la ntrebări! +igur tia ai ulte dec9t ceea ce bineoise să ne s/ună! '#a retras /e o bancă, la el nu era dec9t ora o/t, nu risca să#l trezesc! (u/ă ce telefonul sună de cinci ori, a nce/ut să ă ngri?orez! *9nd a răs/uns, a auzit fr9nturi de oci n ?urul lui! 4a6 (onoan la a/arat, cu cine a /lăcereaJ a ntrebat el dreg9ndu#i glasul! Te uii la teleizorJ E un zgoot teribil teribil acolo la tine! A usafiri, draga ea, i#a răs/uns tata! 'aggie i red au enit să ă adă cu o /erec=e de /rieteni, recunosc că e cea ea gă gălă lăgi gie, e, au adus adus un in in e.ce .celen lent i nu doar oar o singură sticlă, dacă nelegi ce reau să s/un! *e /rieteniJ oarte si/atici, el e tot n doeniul restaurantelor, iar ea lucrează /entru /entru o agenie de /ublicita /ublicitate! te! )u cred că#i tii! Vrei să#i s/ui o orbă soră#tiiJ (e c9nd a?unsese la altiore, 'aggie nu ncercase să afle afle ce ai ai fac fac i /ăre /ărea a că nici nici nu nu#i #i /asă /asă de ine inest stig igai aiil ilee ele, de /arcă nu i# i#ar fi /eris să dea un telefon n străinătate! Aa că nu, nu aea niciun c=ef să stau la taclale cu ea, cu at9t ai ult cu c9t, brusc, #a siit inută la distană de iaa ei! )u auzise niciodată orbindu# 21
# $%T&'A (&) *%A)$% +TA)&E%( #
se des/re /erec=ea aceasta! +ă fi fost nite /rieteni de#ai lui redJ Adeărul e că era geloasă, geloasă că sora ea aea o iaă socială, iar eu, nu! Feloasă i fiindu#i ruine de gelozia ea, căci ea nu aea nicio ină /entru alegerile ele i /entru care nuai eu trebuia să#i asu consecinele! Hntr Hntr#o #o bu bună nă zi, zi, aea aea să#i să#i cer cer iert iertar aree /ent /entru ru că un uneo eori ri fusese esc=ină i nedrea/tă cu ea! )u#i /ăsa că tata o a?ut a?uta a din din /un unct ct de eder ederee fin financi anciar ar!! ani anii n#a #au u con contat tat niciodată /entru ine i ?ur n faa sfintei Edina i a sfintei Pats6 Pats6 că nu nu#i #i /e lue lue /ersoa /ersoană nă ai ai dezin dezinter teresa esată tă dec9t dec9t ine! Elb6J 'ai eti acoloJ Vreau să orbesc cu tine i nuai cu tine, a reluat eu! )#ai /utea să te retragi undeaJ 4ă9i la telefon, o să ă duc la ine ine n caeră! Tata bobăni c9nd se aeză /e /at! Fenunc=ii l făceau să sufere de fiecare dată c9nd i ndoia! Fata, a a?uns! Ai reo /robleăJ /robleăJ )u, sunt bine! *u e reea acoloJ Te sun de de/arte, aa că =ai să uită de /rognoza eteo! Tată, a rea să#i s/ui adeărul! *e făcea aa la altioreJ +e lăsă un oent de tăcere, a auzit răsuflarea tatălui eu! )u /entru ziar ai /lecat /lecat tu aa de re/ede, nu#i aaJ *=ia *=iarr i la tele telefo fon n, nu tiu tiu să int int,, aa aa că i#a i#a orb orbit it des/ des/re re scri scriso soar area ea anon anoni iă, ă, des/ des/re re acuz acuza aii iile le /e care care le coninea, dar n#a scos o orbă des/re fotografia n care aa o săruta /e aa lui Feorge#Oarrison! Tata a ai tăcu tăcutt c9tea tea cli cli/e, /e, a ofta oftatt din răr rărun unc= c=ii i s#a =otă otăr9t r9t n sf9rit să orbească! *9nd i#a zis că aică#ta s#a ntors n ară, a deforat un /ic realitatea! 'aică#ta s#a născut la altiore, a cont contin inua uatt taic taică# ă#e eu! u! Acol Acolo o a i cres crescu cutt /9nă /9nă c9nd c9nd au triis#o la /ension n Anglia! Aici a suferit ult de 22
# 'A4* %EV5 #
singurătate! P9nă n ziua c9nd ne#a nt9lnit ntr#un /ub! $rarea o cunoti, a flirtat c9ia ani i a/oi, ea a rut să#i regăsească /e ai ei, s#a dus acasă i s#a ntors aici zece ani ai t9rziu! 'aa nu aea /ărini, ereu ne#ai s/us că a crescut ntr#un orfelinat! *9nd eti triis la /ension la 9rsta de /ais/rezece ani, at9t at9t de de/a de/art rtee de casa casa ta i /o /otr tri ia a oin oinei ei tale tale,, e ca ca acelai lucru ca un orfelinat! (e ce toate secretele acesteaJ Ei ar fi trebuit să#i /ui ntrebarea, din /ăcate, e /rea t9rziu! Elb6, te rog, nu te a/uca să răscoleti trecutul aei tale, nu /oi să te ndoieti nici ăcar o secundă de iubirea /e care i#o /urta, te iubea ai ult dec9t /e fratele i sora ta! %as#o n /ace cu tinereea ei cu tot, /ăstrează n tine aa care a fost! )#ai cr9cnit c9nd i#a s/us că a să9rit un furt, deduc de aici că i l#a ărturisit! Hi interzic să crezi că era o =oaă! E cu nu se /oate ai falsM s#a reoltat taică#eu! Tată, a doada! 'i#a /etrecut diineaa ntr#un coisariat, a aut acces la dosarul de atunci! Hn ură cu treizeci i cinci de ani, aa a cois o incredibilă s/argere /e /ro/rietatea unei failii bogate! Te rog, nu ai ini! Hn iaa ea nu ai e ură de o *răciun sau ăt#ruos, eti singurul n care /ot să cred! )u era nuai casa unei failii de ază, draga ea, era ai ales casa ei! (in oent ce ai reuit să /ui 9na /e ar=iele /oliiei, /resu/un că n#o să#i ai ia ult /9nă o să nelegi nelegi i urarea! urarea! )uele )uele ei de fată, cel /e care l tii i tu, era al lui bu bun nicu icu#să #său, un oare oareca care re +a Folds oldste tein in!! %#a /referat n oentul n care ne#a căsătorit! (e ce i#a sc=ibat identitateaJ identitateaJ Pentru că#i terinase socotelile cu o ntreagă /arte a ieii sale i refuza cu ncă/ă9nare ca, ntr#o bună zi, oi să aflai adeărul! 2B
# $%T&'A (&) *%A)$% +TA)&E%( #
(e ceJ *a să /ună ca/ăt blesteului! Voia ca /ro/riii ei co/ii să fie nite (onoan, i nu +tanfield! Era uluită @ de data aceasta, eu a fost aceea răasă fără glas! Atunci, aa era fata lui 4obert i a Oannei +tanfieldJ a oftat eu! Garecu, da! %a ce bleste te referiJ %a trădările, inciunile, inciunile, li/sa de iubire i draele care i#au loit /e ai săi! *e s#a nt9/lat cu bunicii acetia /e care eu nu i#a cunoscut niciodatăJ )u sunt bunicii tăi, i renegaseră fata, a urlat tatăl eu! Au urit i te rog, Elb6, nu te#a/uca să le caui ui or9ntul, aică#ta s#ar răsuci ntr#al ei! '#ai nelesJM )u#l auzise niciodată /e tata să se nfurie, iar tonul ocii sale ă ului! *u toi cei treizeci i cinci de ani ai ei, #a siit dintr#odată /uin9ndu#ă n cor/ul unei /utoaice! &ar oc=ii i s#au u/lut de lacrii c9nd i#a nc=is telefonul n nas! Feorge#Oarrison s#a a/ro/iat de ine, #a ăzut ăzut /l9ng9nd n =o=ote i #a luat n brae! *e s#a nt9/lat de eti ntr#o ntr#o aseenea stareJ >i#a /us o 9nă du/ă ca/ul eu, iar eu #a cuibărit la el n brae! Era inca/abilă să ă o/resc din /l9ns! >i c9nd, ntr#un sf9rit, a reuit s#o fac, #a destăinuit lui /rintre ultiele =o=ote! G lue se /răbuise ntr#o discuie la telefon! Toată iaa ei, aa i s/usese nuai inciuni des/re trecutul său, dar i des/re al eu! Ausese nite bunici din /unctul ei de edere deni de ură, dar /e care a fi /utut să#i cunosc dacă ea n#ar fi =otăr9t altfel n locul eu! )u ai era doar englezoaică, ci /e ?uătate aericană! (ar, ai ales, tocai desco/erise n 9nia tatălui eu că nu era doar cea ai are dintre fraii (onoan, ci i ultia din clanul +tanfield! +tanfield! 2
# 'A4* %EV5 #
Feorge#Oarrison i#a ters lacriile cu dosul /alei i s#a uitat intă n oc=ii ei! 4ecunosc că sunt ca ulte inforaii de /rocesat, dar a i/resia că ceea ce te tulbură cel ai tare este că tatăl tău i#a nc=is telefonul n nas! Ar trebui să#l suni na/oi! )iciodatăM E la fel de nefericit ca i tine, dar nu el trebuie să facă /riul /as! Probabil că i#a fost foarte greu să#i /oestească toate acestea! A dat din ca/ că nu, iar el #a certat! Eti o norocoasă că#l ai, nu te ai /urta ca un /lod răsf răsfă ăat, at, c=ia c=iarr dacă acă utri trioa oarra ace aceast asta de /uto utoai aică că răzg răzg9i 9iat ată ă te /rin /rinde de de in inun une! e! )u i#a i#arr fi /lăcu /lăcutt să te cunosc /e băncile colii! *e rea să nsene această ică rearcăJ rearcăJ )iic, n sf9rit, ba da, ă g9ndesc că băieii cărora le /lăceai au aut ulte de tras! *e aiurealăM Telefonul eu obil nce/u să ibreze! Feorge#Oarrison i z9bi i au bunul#gust de a se nde/ărta s/re /ick#u/# ul său! '#a =otăr9t să răs/und! *e i#ai /oestit tatei de l#ai adus ntr#o aseenea stareJ strigă 'aggie! 'i#a făcut gri?i c9nd a ăzut că nu se ntoarce, a intrat la el n caeră i l#a găsit de#a dre/tul năucit năucit /e /at! *=iar *=iar i de la celălalt ca/ăt al luii, faci tu ce faci i distrugi o seară fruoasăM )u aea niciun c=ef să ă cert cu ea! >i a/oi, acu ori niciodată era oentul să#i /un la ncercare =otăr9rile, aa că a răas cală i i#a dezăluit totul! (e fiecare dată dată c9nd c9nd terin terina a o frază, frază, răsufl răsufla a n rece/t rece/tor or i s/une s/unea a -'ăi să fie3! A auzit cel /uin reo zece de -'ăi să fie3! *9nd a a?uns la fa/tul că era, eu, ea i 'ic=el, urai ai ilustrului rederick +tanfield i ai unei ari failii aericane, a auzit#o e.cla9nd -'ăi să fie#al dracului3! (e#ale lui 'aggie! 2I
# $%T&'A (&) *%A)$% +TA)&E%( #
un, uite ce#o să face, a reluat ea n culea agitaiei! agita iei! Eu ă ocu/ de tata, ceea ce n#o să#i sc=ibe cine tie ce iaa de zi cu zi, dar o să ă /ac! %asă#i i tu o noa/te ca să se caleze i sună#l 9ine diineaă ca să#i ceri iertare! (ar /entru ce ar trebui să#i s ă#i cer iertareJ Ei ne#au init in it /e noi de la un ca/ăt /ăt la altul! ăr ără nenorocita aia de scrisoare i dacă n#a fi enit /9nă aici, toată iaa noastră n#a fi aut =abar de niic! P9nă una, alta, ne#au iubit ca nieni altcinea! G s ă#i ceri iertare /entru că e cel ai genial tată de /e lue, cel /entru care ne inidiau toate /rietenele noastre, /entru că e oul cel ai generos care e.istă i /entru că nu tiu să aibă un alt cusur dec9t că e 9ncăcios i că ine ridicol de ult la ec= ec=ea ea i /ră/ /ră/ăd ădit ita a lu luii de ain aină! ă! Aa Aa că atun atunci ci c9nd c9nd cinea e at9t de băftos nc9t să aibă un aseenea tată, acel cinea l ai dă ncolo de orgoliuM Eu ar fi trebuit să a rolul de soră ai are, dar nu era /ria regresie a zilei, aa că a tăcut! >i n ti/ ce eu ă străduiesc să#l doolesc /e tata, tu, drăgua ea, o să te duci să dai de ura coorii, oricare ar fi ea! )u /ot să cred că aa a fost at9t de /roastă, nc9t să renune la /artea ei! >i eu isez să ă ut la %ondra i nu nea/ărat la red acasă, nelegi tu ce reau să s/un! Aa că ă bazez /e tine, la treabă i nu uita să ă ii la curent! A Te rog, nu uita să ă suni ca să ă ii la curent, te rog, Elb6M a /recizat eu! *u ai stă st ă treaba cu eatles#ul tăuJ t ăuJ se ărgini ea să răs/undă! Hn niciun fel, a zis eu cu cu o oce laconică! Ei bine, aa să i ră9nă, n niciun fel, /oate că c ă e acolo doar ca să#i fure cooara! >i niic nu ne doedete că nu el a calculat totul ca să /ună 9na /e ea! 'aggie, nu tii des/re ce orbeti! (acă e.istă reun doeniu n care să tiu des/re ce orbesc, a/oi ăla sunt bărbaii! Pe 9ine! >i a nc=is! 2;
# 'A4* %EV5 #
>tia de#acu că fac /arte dintr#o failie des/re care ignora ignora a/roa/ a/roa/ee totul totul i /e care care n#o n#o s#o cunosc cunosc nicio niciodată! dată! (in res/ect /entru aa, nici n#a să ncerc să le găsesc or9ntul! )#aea niciun sens să erg să ă reculeg acolo, /oate /oate doar doar ca o trădare trădare!! (acă (acă aa aa i#a i#a sc=ib sc=ibat at nu nuel elee de fată ca să#l ia /e cel al lui +a Foldstein nseană că era un o bun i a siit /rofunda dorină de a afla ai ulte des/re el! (ar, ca să fiu cinstită, i des/re /oestea failiei +tanfield! Feorge#Oarrison ă ate/ta n /ick#u/! '#a dus du/ă el! 4idică degetul are, cu o e./resie ntrebătoare /e faă, oind să tie dacă eu i tata ne /ăcaseră! Gricare ar fi fost /ărerea lui 'aggie, nu#i iagina nici ăcar o cli/ă că ar /utea să fie anoniul! *u stă treabaJ #a ntrebat el a/lec9ndu#se ca s ă#i desc=idă /ortiera! +ă zice că 9ine o să stea ai bine! bine! Perfect, i acu unde ne duceJ 'ă si siea ea ino inoa ată tă,, căci căci dacă dacă n ceea ceea ce ă /ri /riea ea,, inestigaia nainta cu /ai ari, n /riina lui bătea /asul /e loc! %ucru /entru care i#a cerut iertare! )u#i face gri?i! Ate/t de at9t de ultă ree, că o să/tă9nă n /lus sau n inus nu ai contează sau o lună, sau un an, sau /oate niciodată! )u orbi aa, i /roit eu că o să#l găsi! G să ede noi, /9nă atunci, nu tiu dec9t o /ersoană care /oate să ne s/ună ai ulte, aa că 9ine diineaă o să ne ntoarce să#l luă la ntrebări /e /rofesorul +=6lock! $n ec=i /ick#u/ /arcat /e o stradă din altiore este /rob /robab abil il un unul ul dint dintre re cele cele ai ai /uin /uin roa roant ntic icee locu locuri ri din din lue i totu tui, cu sigurană din cauza unui /rea/lin eoional, este locul unde a ales să#l sărut /e Feorge# Oarrison! A fost fost un sărut sărut lu lung ng i /ătia /ătia, , de a i uitat uitat unde unde ne afla< un sărut de o eorabilă tandree care, ciudat, n# aea aea nii niicc dint dintr# r#o o /riă /riă săru sărutar tare! e! At9t At9t de co/ co/li lice ce i de 27
# $%T&'A (&) *%A)$% +TA)&E%( #
s/ontan, că i#a dat i/resia că ne cunotea dintotdeauna! )u tiu ce #a a/ucat, #a b9lb9it eu, roie de ză/ăceală! Feorge Feorge#Oa #Oarri rrison son a /ornit /ornit otor otorul ul i a ers ers ult ult ti/, ti/, 9nă n 9nă i n tăcere!
28
# 'A4* %EV5 #
32 Eleanor-Rigby !"tom#rie $%&', )altimore $ltiele ceasuri ale du/ă#aiezii au fost ciudate! Feorge# Oarrison se /urta de /arcă ntre noi nu s#ar fi nt9/lat niic! %a asă era at9t de tăcută, nc9t s#a siit obligat să orbească el /entru a9ndoi! Hn /ană de subiecte, a a?uns /9nă la ură să#i orbească des/re aică#sa! )utrea faă de ea o neărurită adiraie! usese o feeie liberă, care nu#i renegase niciodată alorile! Talentul ei era să se dedice tuturor cauzelor, ai ales celor ai dis/erate, i s/use el, auzat! 'ărturisesc că uneori ducea lucrurile /rea de/arte! *9nd i#a desc=is atelierul, #a silit să /un bani deo/arte /entru re/lantarea co/acilor /e care aea să#i sacrific! *eea ce e o acuzaie neruinată, curăarea /ădurilor este esenială /rezerării lor, dar de fiecare dată c9nd i e./lica lucrul acesta, i scotea un /lian liantt cu raa raaggiil iile făc făcute de ?oag ?oagăr ărel elee aazo azon niene! ene! A/ăr A/ ărar area ea /lan /lanet etei ei,, /rot /rotec eci ia a co/ co/ilul ilului ui,, lu/ u/ta ta / /otri otria inegalităilor sociale, autoritarisul i bigoteria, lu/ta /entru libertate i tolerană cred că de toate s#a ocu/at, dar calul ei de băta bătaie ie era era coru coru/ /ia ia!! %e /u /urt rta a o ur ură ă fero feroce ce tutu tuturo rorr acel acelor ora a care care,, din din sete sete de /u /ute tere re i de bani bani,, i#a i#au u sacr sacrif ific icat at oenia! (e c9te ori n#a ăzut#o nfuriindu#se n ti/ ce#i citea ziarul! Hi aintesc de ultia ei indignare nainte să /iardă de tot irul -+unt co/ii care or zi de zi sub bobe sau de foae sau de e/uizare /entru că lucrează n nite cond condii iiii atro atroce ce i sunt sunt oae oaeni ni care care se du ducc să ani anife fest stez ezee /otria celor care se iubesc /entru că a/arin aceluiai se.M se.M *e i/oc i/ocri rii iM3 M3 Hn sf9r sf9ri it, t, ca ca aa aa orb orbea ea!! $nul $nul dint dintre re subiec subiectel telee ei /refer /referate ate era i ?u ?usti stiia ia /ărtin /ărtinito itoare are!! -&a -&a să te# a/uc a/ucii să nu /lăt /lăte eti ti o aen aendă dă i o să ină ină să# să#ii ridi ridice ce aina, dar ei bagă 9inile /9nă la cot n banii statului, i 2"
# $%T&'A (&) *%A)$% +TA)&E%( #
/lătesc salarii /entru niicul /e care#l fac, falsifică licitaiile ca să#i u/le buzu zun narele i, c9nd sunt /rini ni asu/ra fa/tului, li se dă uor /este 9nue i niănui nu#i /asă!3 'ă ntre ntreb b un uneor eorii dacă nu i#a i#a /ierdu /ierdutt inil inilee /entru /entru că a /ăstrat n suflet at9t de ulte furii! )u ă /lictisea să#l aud orbind, dar niciodată o seară nu i#a /ărut să dureze aa o enicie! +/era că n#o să ia i un desert, g=inion, aea o /oftă de că/căun! 'ă uitase la c=elneria care se /liba de la asă la asă, oind să fiu n /ielea ei! A /rete.tat că trebuie să ă duc la toaletă ca să sca/ de el! *9nd #a ntors, ac=itase nota de /lată i ă ate/ta, gata să /lece! A ers /9nă la =otel i, c9nd a ieit din lift, i#a s/us: A /etrecut o seară foarte fruoasă, tu, nu! Hi /are rău, cred că a orbit /rea ult! Pe 9ineM >i #a lăs lăsat baltă /e culoar! Era ca un ulcan n fuziune, a fi /utut să trec /rin /odea i să ă trezesc cu un eta? ai ?os! '#a a/ucat c=eful să ă nă/ustesc /9nă la caera lui ca să#i bat la uă i să#l ntreb dacă i dăduse cua seaa că liba i se aenturase n gura ea! (ar ăcar esa?ul era clar! Hncă de a doua zi, aea să ado/t acelai co/ortaent i să ă /ort de /arcă niic nu s#ar fi nt9/lat! A dorit /uin, ne/ut9nd să#i scot din inte discuia cu taică#eu! Hn zori, un coar ă aruncă n casa failiei +tanfield! Era so/tuoasă, cu /ereii ei labrisai cu len, /ui n aloare cu foiă de aur, cu dalele sale de arură i lust lu stre rele le din din cris crista tal! l! Trec Trec9n 9nd d /rin /rin faa un unei ei ogli oglinz nzi, i, # #a a ăzut brăcată ca o slu?nică! Purta o bluză cu dungulie, str9nsă /e talie, un gulera din dantelă i str9ngea /ărul rocat, inea n 9ini un /latou ult /rea greu i intra cu st9n st9ngă găci ciee n sala sala de ese ese!! Oanna anna i 4obe 4obert rt +tan +tanfi fiel eld d stăteau la ca/etele unei enore ese din a=on /e care erau /use candelabre i tac9uri de argint! 'aa arăta ca un co/il i nu ica /e scaun! Hn faa ei, un bătr9n i z9bea 2I0
# 'A4* %EV5 #
/lin de bunăoină! Hn ti/ ce o serea /e stă/9na casei, ea i#a atras atenia că /latoul eu era nclinat i că dacă i /ăta coorul /ersan, aea să#i ia din leafă banii /entru curăătorie! *u un gest autoritar, #a triis să#i seresc i /e ceilali! unicul i făcu n treacăt cu oc=iul i, c9nd # a a/ro/iat de aa, ea i#a /us /iedică! A căzut c9t era de lungă i esenii au izbucnit n r9s! '#a trezit scăldată n sudoare! A desc=is fereastra de la caera ea de =otel i a conte/lat răsăritul soarelui /este fostele docuri ale oraului altiore! S Ai dorit bineJ #a ntrebat Feorge#Oarrison Feorge#Oarrison la icul de?un! *a o arotă, i#a răs/uns eu i i#a băgat ca/ul n eniu! $n /ic ai t9rziu, ne#a ndre/tat cu /ick#u/#ul său s/re uniersitate! +=6lock ne lăsă să ate/tă ai ult de#o oră! +ecretara ne inforă că se a/ucase de corectat nite lucrări i că o să ne /riească du/ă ce o să terine! A intrat la el n birou, /ărea bine dis/us! *u ce ă /ot a?utaJ #a ntrebat ntrebat el! A =otăr9t că, de data aceasta, ntrebările aea să le /un eu! *ine era +a FoldsteinJ FoldsteinJ $n are negustor de artă i tatăl Oannei +tanfield! (ar cea i s/une că tiai de?a lucrul acesta! Atunci, s/unei#ne ce nu ti! ti! E a doua oară că ă /riesc i, n cazul n care nu ai băga băgatt de seaă seaă,, a i alte alte obli obliga gaii ii dec9 dec9tt să ă ?oc ?oc de#a de#a g=ici g=icitoarea ea cu nite străini! *e#ar fi dacă ai nce/e /rin /rin a# a#i i s/une s/une ce ă aduc aducee cu ade adeăr ărat at aici aici i de ce ă interesează aa de ult failia aceastaJ 2I1
# $%T&'A (&) *%A)$% +TA)&E%( #
Feorge#Oarrison i /use 9na /e genunc=iul eu! A nele neless că ă nde ndena na să ă g9 g9nde ndesc sc bine bine nain nainte te de a răs/ răs/un unde de!! (acă (acă /rof /rofes esor orul ul era era anon anoni iul ul,, risc risca a să ne aruncă n gura lu/ului! Vă ascultM a insistat el! +unt ne/oata Oannei +tanfield, +all6#Anne a fost aa ea! +=6lo +=6lock ck ă /rii /rii cu ulu uluire ire,, făcu oc=ii oc=ii ari ari i#i i#i /in /inse se fotoliul na/oi! +e ridică fără nici cea ai ică str9bătură, de /arcă sciatica lui nu ai era dec9t o nde/ărtată aintire! A/oi se duse /9nă la fereastră, se uită lung la ca/us i i frecă barba! (acă ceea ce#i s/unei este adeărat, situaia s#ar /utea sc=iba cu totul, bobăni el! *are situaieJ intereni intereni Feorge#Oarrison! Feorge#Oarrison! Pentru nce/ut, absena totală de interes /e care i#o st9rneai /9nă acu! (acă eti o +tanfield, altfel stă treaba, a /utea să găsi un teren coun! *e ă interesează, baniiJ a ntrebat ntrebat eu! Eti fie /roastă, fie ulgară! A /refera să fii ulgară, altfel urarea riscă să fie o considerabilă /ierdere de ti/! )u#i )u#i /ărei /ărei cine tie tie ce bogai bogai,, nici nici un unul, ul, nici celălal celălalt, t, iar dacă s/erai să /unei 9na /e o otenire de failie, o să fii dezaăgii, căci n#a ai răas niic! Eti fie /rost, fie ulgar, a răs/uns eu, dar sunt inca/abilă să#i s/un ce a /refera! (ar tiu că ai cea tu/eu de#i orbeti /e tonul ăstaM (uneata ai nce/ut, nce/ut, i#a atras eu atenia! un, =ai să ncercă s#o luă de la ca/ăt n ali tereni! A să ă /ro/un o ică nelegere! +=6lock adise că ne inise c9nd ne s/usese că, du/ă ce Oanna l dăduse afară, nu#l ai ăzuse niciodată /e 4obert! G inciună /rin oisiune, /reciză el, căci /9nă n oentul acela nu aea niciun oti să ne dezăluie ai ulte! (acă Oanna i iubea cu /atiă fiul, bărbatul ei nu aea oc=i dec9t /entru fiică#sa! (e fa/t, atunci c9nd +all6# 2I2
# 'A4* %EV5 #
Anne a nce/ut să# să#l urască, că, /entru el a fost o teribilă nce ncerc rcar are! e! E.il E.ilul ul ei ntr ntr#u #un n /ens /ensio ion n engl englez ezes escc nu a făcut făcut dec9t să nrăutăească lucrurile i l#a aruncat /e 4obert ntr# o singurătate ngrozitoare de care se siea răs/unzător! Ar fi sacri acrifi ficcat totu totull ca să#i să#i c9t 9tige iară arăii ncr ncreeder derea i să restabilească legăturile care i uneau /9nă atunci! +unt sigur că ar fi ers /9nă la ca/ăt /ăt dacă soia ia lui nu l#ar fi /iedicat! (ar ea era efa i conducea totul cu o 9nă de fier! (e ce s#a a/ucat aa să#l urască /e buniculJ G bătuseJ 4obertJ +ă aibă reun gest de/lasat faă de fiică#saJ )ici n ru/tul ca/uluiM +all6#Anne sur/rinsese o conersaie /e care n#ar fi trebuit s#o audă, cel /uin nu la dois/rezece ani! Hi s/ui /e nuele ic, de /arcă erai /rieteni /rieteni intii! Aa a i deenit! %a c9tea luni du/ă nt9lnirea de la el din birou, a enit să ă adă! +#a aezat c=iar /e scaunul unde stai duneata acu! (in oent ce era aa de inte intere resa satt de dina dinast stia ia +tan +tanfi fiel eld, d, s#a s#a ofer oferit it să#i să#i desc desc=i =idă dă ar=ie ar=iele, le, cu condii condiia a să scriu scriu un ca/ito ca/itoll i des/re des/re /oest /oestea ea lui! 4obert aea neoie să se destăinuie cuia care nu era i/licat i a cărui credibilitate n#aea să fie /usă la ndoială! +ă se destăinuie n legătură cu ce ce i n ce sco/J 4estabilirea adeărului! Pentru ca fiica lui să afle ntr#o bună bună zi acest acest adeăr, adeăr, să#l ierte i să se ntoarcă! ntoarcă! A ăzut ăzut totu totull ca /e#u /e#un n /ril /rile? e? de a# a#i i du duce ce la ca/ăt ca/ăt /roi /roiec ectu tull i a acce/tat! Hi i/usese i eu condiiile ele! Totul aea să fie reci/roc aanta?os, n#aea de g9nd să# să#i fac nicio concesie i ura să /oestesc fa/tele aa cu se nt9/laseră! 4obert s#a su/us acestor reguli! )e#a nt9lnit n fiecare iercuri, n biroul acesta! Hi aducea docuente /re /reio ioas asee /ent /entru ru un unca ca ea, ea, c9te c9te /uin /uin de fiec fiecar aree dată dată /entru ca soia lui să nu bage de seaă! Hnt9lnirile noastre au dur urat at lun unii de zile ile i da, da, ne#a e#a /rie /riete ten nit! it! Hn ciud ciuda a fa/tului că a insistat să#i terin c9t ai re/ede treaba, 2IB
# $%T&'A (&) *%A)$% +TA)&E%( #
ntre ndatoririle ele la uniersitate i cercetările /e care un istoric de talia ea trebuie să le realizeze, a tot nt9rziat să ă a/uc a/uc de scri scris: s: >i totu totui i,, a/ro a/roa/ a/ee că i i fina finali liza zase se anusc anuscris risul, ul, c9nd c9nd Oann Oanna a a /us ca/ăt /roiec /roiectul tului! ui! )u tiu tiu cu ce l#a aeninat, dar 4obert #a i/lorat să o/resc totul! Prietenia dintre noi ă silea să#i res/ect dorina! (e ce nu ai continuat du/ă du/ă oartea luiJ (ate fiind circustanele n care ne#a /ărăsit, trebuie să recunosc că e o oarte fruoasă /entru un bărbat! (ar, n afara aărăciunii /e care i#o /rooca dis/ariia lui, nu /utea să /ublic niic! G clauză din /actul nostru i acorda dre/tul la relectură! )u /utea să ă li/sesc de girul său, nu /entru că aloarea bibliografiei ele referitoare la clanul +tanfield ar fi aut astfel de suferit, dar eu sunt un o care# i res/ectă cu9ntul dat! *e discuie n#ar fi trebuit să sur/rindă aa niciodatăJ a ntrebat eu iarăi! +=6lock ă /rii intă, /ăru să ezite o cli/ă nainte de a continua! E r9ndul nostru acu să s ă stabili un /act, zise el /e un ton /lin de graitate! Vă a?ut să aflai totul, cu condiia să a asentientul duitale /entru /ublicare! (in oent ce ai e.is e.istă tă o +tan +tanfi fiel eld, d, a/ro a/roba bare rea a du dui ita tale le ă a elib eliber era a de /roisiunea /e care a făcut#o! +=6lock scoase din buzunarul de la estă un lănior de care, n locul unui ceas de buzunar, at9rna o c=eie! +e duse s/re un fiet i l desc=ise ca să scoată un dosar gros /e care ni#l /use n faă! Totul este aici, n /aginile acestea! Partea care ă inter interese esează ază e conse consenat nată ă n ca/ito ca/itolel lelee intit intitula ulate te -1"3 -1"3 i -1" -1"73 73,, cons consul ulta tai# i#le le i eni enii i iară iarăi i să ă ede edei! i! Vă oi oi /oesti atunci urarea! )e#a condus /9nă la uă i ne#a urat dru bun! S 2I
# 'A4* %EV5 #
'i#a /etrecut restul diineii n biblioteca uniersităii citind cu s9rguină ca/itolul intitulat -1"3! (e fiecare dată c9nd terina o /agină, i#o dădea lui Feorge#Oarrison care o citea la r9ndul lui! >i astfel a desco/erit nt9/lările care l conduseseră /e 4obe obert +tan tanfie field de la alti ltior oree /9nă /9nă la o caban abană ă de 9nătoare /ierdută n ad9ncul /ădurilor din rana! Prietenia /e care a legat#o cu +a Foldstein, lu/ta dusă n clandestinitate, tortura /e care a ndurat#o, eadarea, cura?ul cu care a a/ărat#o /e cea /e care ura să o ia de soie, du/ă o trecere /lină de /rie?dii a Pirineilor! %a sf9ritul du/ă#aiezii, tot nu nelegea de ce aa se su/ărase /e un o at9t de călit de soartă, un bărbat care se căsătorise ntr#o abasadă din 'adrid ca s#o saleze /e fiica lui +a Foldstein! $n bărbat care se inuse de cu9nt i o luase cu el n Aerica! Hi ai ră ră9nea un ca/itol de citit ca să aflu ce se nt9/lase cu bunicii ei c9nd cobor9seră cobor9seră de /e a/or!
2II
# $%T&'A (&) *%A)$% +TA)&E%( #
33 Rober% /i *anna (ulie &/ -8n5 7n martie &/', martie &/', e Ror4 4ăzboi 4ăzb oiul ul nu era nici /e de/a de/art rtee ter terin ina at c9n c9nd, de /e /untea unui a/or, Oanna i 4obert zăriră braul ridicat al stat statui uiii %ibe %ibertă rtăi iii iin iindu du#s #see din din bru brua a zori zorilo lor! r! )ici )ici /ent /entru ru unul un ul,, nici /entr entru u celăl elălal altt nu era era o /ri /riă ă oară oară,, dar, n reurile /e care le trăiau, ceea ce ea siboliza le /roocă o eoie /uternică i le /ecetlui legătura ult ai ult dec9t ziua c9nd se căsătoriseră! (u/ă ce au trecut de iigrări, s#au urcat ntr#un ta.i! 4obert i s/use oferului să#i ducă la *arl6le, un res/ectabil =otel de lu. ale cărui ferestre de la ultiele eta?e aeau o neai/oenită neai/oenită edere s/re *entral Park! Hn ti/ ce ate/tau să li se /regătească a/artaentul, s# au du duss la bar barul =otel otelul ului ui!! 4ober obertt coa coan ndă două ouă ic ic de?u de?unu nuri ri i# i#ii lăsă lăsă soi soia a sing singur ură, ă, iar iar el se du duse se să#i să#i sune sune /ărinii! %a 'adrid nu reuise să le orbească i le triisese o telegraă ca să le dea de este că era n iaă! (e aici /9nă a le anuna că aeau de#acu o noră era un /as /e care ncă nu#l făcuse! Trebuia totui să#i aertizeze că nu se ntorsese sing singur ur i că aea aea neoi eoiee să#i să#i tri triit ită ă cu ce să /lăt /lătea easc scă ă =otelul i cele necesare ieii de zi cu zi /9nă ce a?ungeau la altiore! Afl9nd des/re iinenta ntoarcere a lui 4obert, a?ordoul nu au de ales dec9t să# să#i ărtu ărturrisească adeărul! (onul, tatăl său, risi/ise n ?ocuri tot ce ai ră9nea din aerea failiei +tanfield, du/ă care fugise la 'iai! *asa failială fusese i/otecată de creanieri! (in tot /ersonalul nu ai răăseseră dec9t el i o feeie de sericiu care să ntreină locurile! 4obert se sii teribil de uilit! Oanna ai aea cea bani, /rea /uini ca să#i acorde i cel ai ic lu.! 2I;
# 'A4* %EV5 #
4enunară 4enunară la *arl6le i i găsiră o căăruă căăruă la intersecia intersecia dintre +trada B7 i *alea 8 n cartierul irlandez de la OellLs itc=en! &obilul arăta ca o ag=erniă, era i/osibil să#l /ărăseti du/ă ce se lăsa ntunericul, at9t de /rie?dioase erau erau străzi străzile! le! Oanna Oanna refuză refuză să ră9nă ră9nă acolo! acolo! Hi /etrec /etrecu u /ria să/tă9nă la )e 5ork citind ica /ublicitate ca să găse gă seas ască că o locu locuin ină ă ntr ntr#u #un n loc loc fără fără /ret /reten eni ii, i, dar dar ai ai conenabil! G counitate de erei euro/eni care fugiseră din Ferania n anii 1"B0 ocu/au cartierul din $//er Zest +ide! Pro/r ro/rie ieta taru rull un unei ei case ase ari ari con conert ertiite n a/ar a/arta tae en nte acce/tă să le nc=irieze garsoniera de la /arter la un /re rezo rezona nabi bill i fără fără cau cauiu iune ne!! 'uta 'utare rea a acea aceast sta a a re/r re/rez ezen enta tatt /entru Oanna o trecătoare uurare! Aici /utea ăcar să se /libe fără să#i fie frică de orice, iar c9nd reea o /eritea, ergea /9nă la /arc! Trec9nd /rin faa /ortarilor n uniforă de la clădirile o/ulente din *entral Park Zest, i aducea ain ainte te de călă călăto tori riiile de altă altăda dată tă!! (akot akota a uil uildi din ng era /referatul ei! & se nt9/la să#i ridice oc=ii s/re una dintre ferestrele sale, iagin9ndu#i e.istena li/sită de gri?i a celor care locuiau acolo! %ăsat la atră, 4obert făcea tot felul de unci /rost /lătite, uit9 ui t9n ndu du# #ii de 9nd 9ndri rie! e! Plec Pleca a n zori zori i se /li /liba ba de la o agenie de recrutare la alta! Gfertele /e care le acce/ta erau ntotdeauna /recare! 49nd /e r9nd, a fost =aal, 9nzător ntr#un agazin de căăi, a/oi i găsi un /ost stabil de ofer ntr#o firă de distribuie de băuturi! Patronul era un bărbat bineoitor, e.igent n /riina /rograului, dar care i i res/ res/ec ecta ta anga anga?a ?ai ii! i! %a sf9r sf9ri itu tull toa toan nei, ei, un cole colegg de uncă l t9r ntr#un trafic de lirări nu tocai legale! *9nd i terina tura, 4obert /ăstra c=eile caionului! Trebuia să treacă Oudson 4ier, să se ducă la )e erse6 i să ncarce /e docuri lăzi de alcool i de igări de contrabandă! )u era cine tie ce, dar risca ult să fie /rins! Plata era /e ăsu ăsură ră!! (ouă (ouă sute sute de dola dolari ri /ent /entru ru fiec fiecar aree ncărc ncărcăt ătur ură! ă! 4obert făcea /atru trans/orturi la fiecare sf9ri rit de 2I7
# $%T&'A (&) *%A)$% +TA)&E%( #
să/tă9nă, iar banii acetia le ngăduiau să#i aelioreze nielul de trai! (e#acu, o scotea /e Oanna iercurea seara la restaurant, iar s9băta se duceau să danseze ntr#un club de ?azz din Zest Village! Hntr#o seară, c9nd se ntoarse acasă, o găsi /l9ng9nd n faa faa arag aragaz azul ului ui!! Er Era a tăcu tăcută tă,, cu faa faa a/le a/leca cată tă deas deasu/ u/ra ra aburilor unei su/e de legue /e care o /regătise! 4obert nu s/use niic i se aeză la asă! Oanna /use su/iera, l seri i se duse la culcare! 4obert o ură n caeră i se ntinse l9ngă ea! >tiu că faci ulte eforturi, nu#i re/roez niic, di/otriă, i sunt datoare /entru toate strădaniile tale! (ar nu este iaa /e care i#a iaginat#o, zise ea! G s#o scoate noi la ca/ăt, trebuie doar să ae răbdare! (acă ne /urtă singuri de gri?ă, o să ne descurcă! +inguriJ oftă ea, nici că /uteai să s ă găseti un cu9nt ai /otr /otri iit it!! +u +unt nt tot tot ti/ ti/ul ul sing singură ură!! Toat Toatee zile zilele le să/tă să/tă9n 9nii ii,, inclusi eekendul! >i n eekend, tiu /rea bine că te duci să faci lucruri necinstite! 'i#a fost de#a?uns să#l ăd de la fereastră /e indiidul cu care /leci n toiul no/ii, nu sunt t9/ită! )u /ute să ne /erite dintr#un salariu de ofer ieirile la restaurant, lada frigorifică /e care ai cu/ărat#o luna trecută, roc=ia aceea /e care i#ai oferit#o! Ni#a cu/ărat#o /entru că niic nu e /rea fruos /entru tine! )u reau s#o /ort, nu reau bani urdari i nu ai reau să trăiesc n felul acesta! Oanna /etrecea /rea ult ti ti/ /lib9ndu#se #se /rin cartierele ic! )u trebuia dec9t să se uite n ?ur ca să adă oae oaen ni fer ferec ecăt ător ori, i, br brăc ăca aii fru fruos os sau sau circ circul ul9n 9nd d n ai aini fru fruoa oase se!! Gaeni eni /e care are i obs obser era n s/at s/atel elee itri itrin nelor elor res restau tauran rantel telor sau sau ag aga azin zinelor elor care care i erau erau interzise, oaeni aseănători acelora cu care ausese de#a 2I8
# 'A4* %EV5 #
fac face toat toată ă co/ co/ilăr ilăriia ei! 4ă 4ăzb zboi oiul ul i oar oartea tea tată tatăllui ei o alungaseră din ediul său i#i trecea zilele aseenea unei Alice n Nara 'inunilor căut9nd o uiă ascunsă /entru a se ntoarce acolo! )u nelegi că n#o s#o scoate niciodată la ca/ăt doar cu unca ta i nu reau să a?ungi la nc=isoare sau, dacă e să se nt9/le, să fie ăcar /entru cea care să erite! Vorbeti seriosJ se iră 4obert! )u, dacă te#ai aesteca cu /leaa societăii, te#a /ărăsi! *e bine#ar fi dacă ne#a /utea ntoarce n ranaM *e s#ar sc=ibaJ *9nda a să#i e./lic! e./lic! Oanna nu aea de unde să tie că cele s/use n ti/ul acestei discuii urau să fie decisie /entru iitorul lor i să# l /iardă /e 4obert n inciună! *el ai absurd lucru a fost că tot ce a făcut el ai a/oi a fost făcut din iubire! %a sf9ritul lunii decebrie 1", sosirea iernii a aco/erit oraul cu o antie de ză/adă! Era n seara de B1, 4obert i /roisese Oannei că o să se ntoarcă nainte de cină! Ea luase din econoiile lor ca să /regătească un os/ă! +e dusese la +c=artz, o faioasă băcă băcăn nie din $//e $//err Zest, est, i cu cu/ăr /ărase ase nite ite =i =ite fis= fis= afuat, /ăstraă, ouă de soon i o brioă cu za=ăr! A/oi se ntorsese acasă, /usese asa i se brăcase cu roc=ia /e care i#o oferise soul ei i /e care n#o ai /urtase niciodată! +e lăsa noa/tea, 4obert făcea ultia lui ncărcătură /e anul anul acel acela! a! (ocu (ocuri rile le erau erau cufu cufund ndat atee n ntu ntune neri ric! c! )u era era niciun risc ca reo /atrulă de /oliie să dea t9rcoale /e#acolo ntr#o seară de reelion! Transbordarea cutiilor cu igări i a lăzilor de alcool s#a făcut fără /roblee! *ei doi =aali care i dăduseră o 9nă de a?utor i#au urat un an nou fericit i au /leca lecat! t! 4ob 4obert ert a legat egat /re /relata lata,, s#a s#a ur urca catt n cab cabină i a dearat! Pe c9nd trecea /rintre două acarale, a ăzut o luină roie scli/indu#i n retroizoare! G aină de /oliai, cu girofarul a/rins i sirena url9nd, i#o luase /e ure! Ar fi /utut alege să se o/rească, să /retindă că =abar n#aea ce 2I"
# $%T&'A (&) *%A)$% +TA)&E%( #
trans trans/or /ortă, tă, că nu era dec9t dec9t un si/lu si/lu ofer ofer care care făcea făcea ore su/lientare! Probabil că ar fi dorit la /ostul de /oliie, ar fi fost triis n faa unui ?udecător, dar cu trecutul lui n arată i un cazier ne/ătat F9ndurile i#o luaseră razna, c9nd i reeni n eorie aintirea singurei dai c9nd se aflase aflase ntr#u ntr#un n coisa coisaria riat! t! 'ai aea aea i acu acu cicatr cicatrice icele! le! Aa că 4obert a accelerat, a tras de olan i s#a aruncat n fluiu! ără doadă nu e.istă nici fărădelege! (e#abia a aut ree să sară din cabină nainte de a#i #i edea caionul cufund9ndu#se n a/ele tulburi ale Oudson 4ier! Puin a li/sit ca urăritorul să aibă aceeai soartă, iar c9nd 9nd /ol /olii iistul stul a reu reuiit n sf9r sf9ri itt să o/re o/reas ască că,, bar bara de /rotecie din /artea din faă a ainii trecuse de /ara/et! 4obert n#a ate/tat ca /oliaiul să#i reină din s/aiă! A ters ters#o #o c9t c9t a /u /utu tutt el de re/e re/ede de i a dis/ă dis/ăru rutt n labi labiri rint ntul ul stielor de containere! S
&/Q )e 5orkul trecuse de?a n 1"I c9nd 4obert a a?uns acasă, cu s/atele ru/t, cu coatele i genunc=ii /lini de s9nge! Oanna Oanna l ngri? ngri?ii fără să#i să#i /ună /ună nicio nicio ntre ntrebar bare, e, fără să scoată, de altfel, nicio orbă! El i /9ndea re/rourile, se /regătise n cele două ore de ers /rin noa/tea geroasă /ent /entru ru o cear ceartă tă seri serioa oasă, să, dar dar Oann Oanna a ră9 ră9ne nea a ciud ciudat at de cală! (u/ă ce i curăă i /ansă rănile, se aeză n faa lui, i luă 9na i l /rii cu o sur/rinzătoare tandree! Ar trebui să fiu furioasă la cule /e tine! Aa era la ora nouă, aa era i la zece, dar furia i#a dis/ărut la ora uns/ un s/re reze zece ce!! Aa Aa de ngr ngri? i?or orat ată ă a fost fost,, că a intr intrat at n /anică! &ar la iezul no/ii, c9nd a trecut n noul an, i#a făgă făgădu duit it ceru cerulu luii că n#a n#a să#i să#i fac fac nici niciun un re/r re/ro o dacă dacă te ntorci la ine! %a ora două noa/tea, a crezut că ai urit, dar eti aici! Aa că niic din ceea ce o să#i /oesteti nu 2;0
# 'A4* %EV5 #
ar /utea să fie ai rău dec9t ce i#a iaginat eu! Ascultă# ă bine, 4obert, căci ne atea/tă două /osibilităi ale zilei de 9ine! $na n care a să#i fac baga?ele i a să /lec! )#ai să ă ai ezi niciodată! *ealaltă n care, fără să oii niic, ai să#i ărturiseti ce i s#a nt9/lat, n care ai să# i ?uri că n#ai oor9t /e nieni i, orice ei fi făcut, că a fost ultia oară! 4obert i s/use tot adeărul soiei sale i ?ură să renune la orice slu?bă n afara legii! Oanna l iertă! iert ă! Peste două zile, se duse la de/ozit, s/er9nd să#i coningă anga?atorul să nu#l denune n faa autorităilor, făgăduindu# i că aea să#l des/ăgubească! Patronul aea faa lui de zile /roaste i nu#i lăsă răgazul să orbească! )ite t9l=ari ne#au furat caionul tău ca să trans/orte nite arfă de contrabandă! %ucrurile au luat o ntorsătură /roastă i, oind să sca/e de /oliai, l#au /răălit n r9u! A fost scos de#acolo ieri, #a dus să#l ăd, e distrus! )u#i /er erit să cu cu/ăr /ăr un altu altul, l, n#a #a ru rut să bag bag 9na 9na n buzunar /entru asigurări! )u ai e niic de uncă /entru tine, băiete, i nu /ot să te /lătesc ca să stai degeaba! Hi /are sincer rău! Patronul i /lăti totui ziua i l dădu afară! (ei 4obert scă/ase cu faa curată din toată /oestea, i ai ră9nea de rabursat aloarea ăr ărfii /e care o arun arunca case se n Oud udso son n! &ar &ar coan oandi dita tarrii săi n#a #aeau eau nici ici candoarea, nici ăreia sufletească de care dăduse doadă /atronul! )u ai aea nici slu?bă i nici aină ca să#i ac=i ac=ite te dato datori riil ilee i oia oia să# să#ii ină ină /ro /rois isiu iun nea /e care care i#o i#o făcuse soiei sale! *redincios acestui anga?aent, de cu a?unse acasă o /use la curent cu toată situaia! Oanna =otăr să /reia c9ra destinului cu/lului! (in oent ce 4obert era ires/o ires/onsa nsabil bil,, ea trebui trebuia a să le asigur asiguree iitor iitorul! ul! >i c=iar c=iar dacă dacă el ur ura a să gă găse seas ască că o u unc ncă ă cins cinsti tită, tă, un sing singur ur salariu n#aea să le a?ungă ca să#i scoată din situaia lor! 4obert refuză ca ea să uncească, dar ea l dădu dracului, cu anitatea i coneniile lui cu tot! Hnainte de război, tatăl 2;1
# $%T&'A (&) *%A)$% +TA)&E%( #
ei aea la )e 5ork clieni bogai, i cunoscuse /e toi c9nd l nsoea n călătoriile lui i uli dintre ei căzuseră /e s/ate de adiraie n faa tiinei sale, dei nu era dec9t o co/ilă! Era fata lui +a Foldstein, crescuse n ediul acela, aea să#i facă un loc acolo! Hn să/tă să/tă9 9na na care care ur ură ă,, trec trecu u /rin /rin toat toatee ga gale leri riil ilee din din ora! otii clieni ai tatălui său care acce/tau să o /riească ?eleau n faa aa unei cet eti de ceai i a unei farfurioare cu biscuii soarta tragică de care ausese /arte +a un om at8t de minunat, era 7ngro=itor, dar "e uurare "5 Manna su-ravieuise 7n "ondiiile 7n "are at8ia nevinovai muriser5… i a/oi i ?eleau /ro/ria soartă, c9t de co/licate erau afacerile de c9nd nce/use războiul, doar ca să ?ustifice fa/tul că n#o /uteau a?uta! o=n Floer era un /ro/rietar de galerie englez care l cunoscuse bine /e +a! Hn 1"BI ausese norocul să desc desc=i =idă dă o sucu sucurs rsală ală la )e )e 5ork 5ork un unde de se i inst instal alas asee n 1"B" 1"B"!! +/er +/era a să se nto ntoar arcă că la %ond %ondra ra du du/ă /ă sen senar area ea aristiiului! )azitii n derută /ierdeau bătălie du/ă bătălie, se retrăgeau /e toate fronturile, era doar o c=estiune de ti/, c9tea luni, /9nă la ca/itularea lui Oitler! P9nă atunci, Oanna /utea să se bazeze /e el i, dacă se doedea ca/abilă, ura să aibă /osibilitatea de a se ocu/a de afacerile lui din +tatele $nite c9nd el aea să se ntoarcă n Anglia! +alariul /e care i#l oferi nu era irobolant, dar alături de el aea să nee ăcar eseria! Oann Oanna a n#a n#aea ea să ui uite te nici niciod odată ată ce făcu făcuse se o=n o=n Flo Floer er /ent /entru ru ea! ea! Hntr Hntr#o #o ia iaă ă nu nt9 nt9ln lni i dec9 dec9tt /uin /uinii oae oaeni ni dre/i, oaeni de e.ce/ie al căror suflet nu#i are egalul dec9t n serenia lor! Floer era un bărbat de soiul acesta! 'ic de nălie, cu nite oc=elari rotunzi, un barbion i o ustaă, dar cu o iniă enoră! *9nd, de două ori /e lună, enea să ia cina n garsoniera /e care ea i 4obert o ocu/au la /arterul unei ronstone de 2;2
# 'A4* %EV5 #
/e stra strada da ;7, ;7, Oann Oanna a nu s#a s#a sii siitt nici niciod odată ată ru rui ina nată tă de salonul ei! 4obert se /rieteni cu /ro/rietarul de galerie englez care, ca să a?ute cu/lul, i ncredina din c9nd n c9nd lirarea unui tablou, a unei aze sau a unei scul/turi n cele /atru coluri ale ării! Ferania nazistă i senă ca/itularea la 8 ai 1"I i, c=iar dacă luea a fost neoită să ate/te a doua zi din se/te se/tebri briee /entru /entru ca a/oni a/onia a să ca/itu ca/itulez lezee la r9ndul r9ndul ei i /entru ca al (oilea 4ăzboi 'ondial să se terine n sf9rit, Euro/a regăsea /acea! (e c9nd Oanna lucra la galerie, duceau un trai cea ai bun! bu n! 'ulu 'ului ită tă ei, ei, 4obe 4obert rt /u /utu tuse se să#i să#i ac=i ac=ite te dator datorii iile le!! Oann anna u un ncea cea cu nd9 nd9r? r?ir iree i căl călăto ătorea rea ade adesea sea ca să# să#ii nt9lnească clienii cărora le indea sau de la care cu/ăra o/ere de o aloare relatiă, sub oc=iul atent, dar /lin de ncredere al /atronului său! )#aea un /rogra, se i/lica ntruna i /9nă la ură /rii un bonus, nu foarte are, /e baza rezultatelor ei! (ar n fiecare zi, c9nd se ntorcea de la sericiu, Oanna ergea /e strada I" s/re *olobus *ircle i năzuia la o altă iaă adir9nd faadele clădirilor ale căror ferestre dădeau s/re /arc! 4obert era contient de starea de confuzie n care se afla soi soia a lu luii i, i, c=ia c=iarr dacă dacă nu s/un s/unea ea niic iic,, isa isa ades adesea ea la s/lendorile unui trecut /e care taică#său le risi/ise n ?ocuri de noroc, suferind din /ricina fa/tului că nu era acel ca/ de failie care nădă?duise el să deină! Hi eni atunci ideea de a face n od legal ceea ce i /erisese o ree să ntreină financiar cu/lul! Pentru că i a/roizionase luni de zile, i cunotea /e clieni i /e furnizorii firei /entru care lucrase! +f9ritul războiului trezise din nou la iaă c=eful oaenilor de a /etr /etrec ece! e! Hn ora, ora, alco alcool olul ul curg curgea ea din din belu belugg i nu era era niciodată de a?uns! +e =otăr să desc=idă un agazin de lic= lic=io ioru ruri ri i să#l să#l facă facă să /ros /ros/e /ere! re! *a să c9t c9tig igee bani bani /e ăsura abiiilor sale, aea să se s/ecializeze n cele ai scu scu/e /e s/ir s/irtoa toase se!! our ourbo bon, n, =is =isk6 k6,, bran brand6 d6,, a/ a/an anie ie i inuri rare! (ar, ca să#i nfiineze afacerea, trebuia ai nt9i 2;B
# $%T&'A (&) *%A)$% +TA)&E%( #
să se /ruute /ruute!! Trecu /e la toate bănc b ăncile ile i nu /rii dec9t dec9t refuzuri! 4e/utaia failiei +tanfield nu trecuse niciodată de graniele 'ar6landului! %a )e 5ork, 4obert nu era dec9t un t9năr fără baga?e i care nu cunote otea a dec9t o singură /ersoa /ersoană nă care care /utea /utea să aibă aibă ncred ncredere ere n el i să#i ină n a?utor! S 4obert 4obert se i/lică i/lică tru/ i suflet suflet n /roiec /roiectul tul său! Făsi Făsi /e strada "1 un local care i conenea /erfect, cu un agazin la stradă, o curte interioară n care să /arc=eze o furgonetă i un fost gara? unde să#i de/oziteze stocurile! Hn ceea ce#o /riea, Oanna nu ai făcea niic altcea n afara galeriei! T9năra feeie tiidă care cobor9se de /e un a/or cu c9tea bancnote ascunse n oseta răsucită /e gleznă nu ai e.ista! Hn locul ei se născuse o feeie =otăr9tă, nc9ntată la cule de u unc nca a ei i de lu lue ea a /e care care o frec frecen enta! ta! Plec Pleca a dint dintr# r#o o de/lasare ntr#alta, de la oston la Zas=ington, de la (allas la %os Angele Angeless i +an ranc rancisc isco, o, i de fiecar fiecaree dată c9nd se ntorcea n icul ei a/artaent i lua din el furia necesară lu/tei /entru a#l /ărăsi c9t ai re/ede cu /utină! %a sf9r sf9ri itu tull toa toan nei anul anului ui 1"I 1"I,, afac afacer eril ilee lu luii 4obe 4obert rt nce/ură să deină /rofitabile! Adeărul e că nici nu se crua delo deloc! c! El i Oann Oanna a nu se ai ai ede edeau au dec9 dec9tt du dui ini nica ca i# i#ii /etreceau ziua dorind i făc9nd dragoste! S
&/' Pe 2 artie, 4obert /rii un telefon de la fostul a?ordo al /ărinilor săi care i dădu o este ngrozitoare! Acetia din ură ur ă /ier /ieris iseră eră ntr ntr#u #un n acci accide dent nt de ain aină ă la /eri /erife feri ria a oraului 'iai i nu ai era nicio lecaie ca să le ofere un loc de eci n lorida! 2;
# 'A4* %EV5 #
Oann Oanna a insi insistă stă să se ocu/ ocu/ee ei de no nor r9n 9nta tare re!! Gric Gricee otie otie de neuluire neuluire a fi aut 4obert /otria /otria /ărinilor /ărinilor săi, aea datoria să fie /rezent la cobor9rea lor n groa/ă! )u#i orbiseră niciodată de c9nd se ntorseseră, uriseră fără să tie că fiul lor aea o soie, iar ea se sii inoată că nu#i silise soul să facă /riii /ai s/re /ăcare! usese at9t de ocu/ată să su/raieuiască n ultiii a/roa/e doi ani, că uitase care erau obligaiile eseniale, iar acu era /rea t9rz t9rziu iu!! ăcu ăcu cele cele nece necesa sare re /ent /entru ru ca tru/ tru/ur uril ilee să le fie fie readuse la altiore! (in toată s/lendoarea failiei +tanfield nu ai ră9nea dec9t un caou failial! G /orniră la dru /este două zile! Hn ca/ela nu foarte are are din din eci ecinăt nătat atea ea cii ciiti tiru rulu luii nu era era cine cine tie tie ce lu lue e!! 'a?ordoul, aezat n /riul r9nd, /ărea de de/arte cel ai afec afecta tat! t! Fu Fue ern rnan anta ta,, Oann Oanna a i 4obe 4obert rt ocu/ ocu/au au bănci băncile le din din r9ndul al doilea, iar n s/ate stătea un bărbat cu burta reă reărs rsat ată ă ntr ntr##un costu ostu din din trei trei /ies /iesee i o redi redin ngotă gotă!! *ere ereon onia a fost fost scu scurtă rtă, /reo reotul tul care care ofi oficia cia i i nc=e c=eie /red /redic ica a /rez /rezen ent9n t9ndu du#i #i cond condole olean ane ele le tutu tuturo rorr celo celorr care care,, /rezeni acolo, /ierduseră fiine dragi! (ate fiind cele cinci /ersoane care se aflau n ca/elă, fraza lui rezonă ca o gluă acabră! *ere *ereo oni nia a se sf9r sf9ri i c9nd c9nd coc cociu iuge gele le au fost fost băg băgate ate n caou! *u g9ndul la tatăl ei, Oanna nu se /utu /iedica să /l9ngă i sii ai ult ca niciodată neoia de a se duce ntr#o bună zi să se reculeagă la or9ntul lui! Hn ti/ul fugii lor s/re +/ania, 4obert o asigurase de nenuărate ori că failiile /artizanilor aeau să#l ngroa/e n ciitirul dintr# un sat ecin! Pe c9nd se ndre/tau s/re aină, bărbatul cu burtă se a/ro/i a/ro/iee de ei, le /rezen /rezentă tă condol condolean eanel elee sale sale i le anună anună o altă este /roastă care /ăru să#l afecteze /e 4obert c=iar ai ult u lt dec9 dec9tt oar oarte tea a /ărin /ărini ilo lorr lu lui! i! *asa *asa fai faili liei ei +tan +tanfi fiel eld d ura să fie 9ndută la licitaie n sco/ul ac=itării datoriilor /e care /ărinii lui le lăsaseră! 4obert aea un răgaz de trei luni ca să renune la dre/turile sale asu/ra unei oteniri 2;I
# $%T&'A (&) *%A)$% +TA)&E%( #
care care nu era era con constit stitui uită tă dec9 dec9tt din din u ult ltee dato datori rii! i! Oann Oanna a ntrebă la ce suă se ridicau aceste datorii, iar banc=erul n =aine de cioclu i răs/unse că ar trebui să adune cinci sute de ii de dolari ca să le ac=ite! Hn /ria ?uătate a călătoriei care i ducea na/oi la )e 5ork, Oanna răase /ierdută n g9ndurile sale! *9nd trecură trecur ă de P=il P=ilad adel el/= /=ia ia,, i luă 9na 9na lu luii 4obe 4obert rt i i ărt ărtur uris isii că /oate aea o soluie ca să reintre n /osesia casei co/ilăriei sale! (e unde rei tu să str9nge o aseenea suă n at9t de /uin ti/J o ntrebă el! +ă ac=ită nite datorii cre9nd altele de care o să fi răs/unzătoriJ 'unceti ca o nebună, iar eu, la fel! *=iar dacă i se ru/e sufletul c9nd i iaginez casa aceasta n 9ini străine, trebuie să acce/t realitatea i să renun la isurile ele! )u renuna aa de re/ede, nu ă g9ndea să /ruut bani! (ar a trebui să ă ntorc n rana i ca norocul să fie de /artea noastră! %ui 4obert i se /ăru că tie ce aea Oanna n inte, dar se feri să o ntrebe ce i cu! A?unseră n ora odată cu lăsarea ntunericului! (u/ă o cină ra/idă, Oanna se cuibări sub cearafuri l9ngă soul ei! 4obert se tot g9ndise la /ro/unerea sa, dar, te9ndu#se că un lucru ar fi /utut să ducă la un altul, nu se /utea =otăr să acce/te! )u trebuie să faci aa cea, zise el /e c9nd stingea luina! G să reui noi /9nă la ură i co/iii notri or fi 9ndri că /ărinii lor le#au clădit un iitor /rin uncă! Oanna se ridică n ca/ul oaselor /e /at i i ncredină un secret care i /oăra contiina de c9tea luni de?a! )u cred că#i /ot dărui co/ii! (e#at9ta ree de c9nd sunte /reună n acelai /at, nu i s#a nt9/lat niic din ceea ce o feeie atea/tă sau de care se tee! S 2;;
# 'A4* %EV5 #
(ouă să/tă9ni ai t9rziu, estea sosirii la )e 5ork a unui un ui i/o i/ort rtan antt clie client nt cali califo forn rnia ian n i#a i#a /er /eris is Oann Oannei ei să#i să#i /ună n a/licare /lanul, ai deree dec9t s/erase! Floer trebuia să se ducă duc ă fără nt9rziere la %ondra /entru nc=eierea unei alte afaceri i/ortante! Oanna /ro/use să eargă n locul lui! *lientul californian era de o rară susce/tibilitate, iar /ro/rietarul de galerie =otăr să#l onoreze cu /rezena sa! Oanna trecu oceanul cu aionul! Era /entru /ria oară că 9nc 9nca deas easu/ u/ra ra noril orilor or i, i, dei ei i#a i#a fost fost un /ic fric frică ă n oe oent ntul ul deco decolă lări rii, i, călă călăto tori ria a acea aceast sta a a fost fost /ent /entru ru ea o adeărată uluire! Hn trei zile la %ondra, nde/lini tot ce aea de făcut i#i ceru /atronului să#i acorde c9tea zile de concediu! Hi ărturisi că oia să /rofite de oentele /etrecute n Euro/a ca să se ducă du că n ran rana a să regă regăse seas ască că or or9n 9ntu tull tată tatălu luii ei! ei! 'uluită ei, Floer tocai realizase două su/erbe 9nzări n aceeai lună, aa că să#i fi cerut i luna de /e cer, i tot nu i#ar fi refuzat#o! Hi oferi călătoria i cu ce să#i /lătească =otelurile i 9ncarea! Hi sc=ibă c=iar i biletul /entru ca ea să se /oată ntoarce direct de la Paris! Oanna luă trenul, traersă canalul '9necii la bordul unui feribot, a/oi luă un alt tren /9nă la Paris unde nc=irie o cae caeră ră de =ote =otell a/ro a/roa/ a/ee de ga gara ra %6on %6on i, i, n sf9r sf9rit it,, un al treilea tren ca să a?ungă la 'ontauban! (u/ă un dru cu aina, se duse să bată la uile /riăriilor celor două sate din a/ro/ierea cabanei de 9nătoare! Trecuseră nuai doi ani, iar aintirile erau ncă ii! Gbinu adresa unui /otcoar al cărui frate i /ierduse iaa n /ădurea de l9ngă cabana de 9nătoare! Hn oentul n care intră la el n fierărie, l recunoscu iediat! *9nd o ăzu, /otcoarului i se u/lură oc=ii de lacrii! lacrii! Hi lăsă ciocanul ciocanul i se nă/usti s/re ea ca s#o str9ngă str9ngă n brae! (oane, (unezeule, (unezeule, ai su/raieuit, =o=oti el! Te#a căutat /este tot! 2;7
# $%T&'A (&) *%A)$% +TA)&E%( #
(a, a su/raieuit, răs/unse ea cu o oce cală, /otriindu#se aărăciunii aărăciunii care o nă/ădea i /e ea! Hi /are rău /entru tatăl duitale! duitale! >i ie /entru fratele duitale! %ui i datorez i celorlali fa/tul că sunt n iaă! Pentru a doua oară, Oanna /oesti ce se nt9/lase nu de/arte de acolo ntr#o du/ă#aiază du/ă #aiază din iunie 1"! *9nd terină ce aea de s/us, orge o rugă să se urce /e otocicleta lui i /orniră la dru! Vorbi i el la r9ndul lui, dar nuai la ciitir, du/ă ce ea se reculese la or9ntul tatălui ei! )e#au ntiinat a doua zi! Era a/roa/e aiază c9nd un ?andar a enit să ne s/ună să erge să le luă tru/urile! 4aoul, aier, icul 'arcel i fratele eu Alberto, sunt toi acolo, zise /otcoarul arăt9ndu#le orintele! >i tata, adăugă Oanna! Oanna! '#au bănuit, să tii! Pentru că era singurul care ai era ncă n iaă! Furile grele #au /oărat cu acuzaii grae! (acă fratele eu n#ar fi urit acolo, n#a ai fi aut eu reea să#i susin neinoăia! >i cu aericanul ce s#a nt9/latJ )e#a căsătorit c9nd a a?uns n +/ania, răs/unse Oanna! %#ai ai ăzut /e cel căruia c ăruia i se s/unea TitonJ )u, niciodată! Poate că el i#a turnat turnat /e ceilali! +au /oate nieni, continuă Oanna! )u era /ria oară că iliienii căutau /rin /ădure! Posibil, răs/unse /otcoarul! *e s#a nt9/lat cu cabanaJ cabanaJ E lăsată de izbelite! (e c9nd au luat arele de#acolo, nieni nu i#a ai călcat /ragul! )ici ăcar eu n#a aut cura cura?u ?ull să ă nto ntorc rc!! >i totui totui,, trec trec ades adesea ea /e la ca/ăt ca/ătul ul /otecii! (ar acolo sus, /ă9ntul este ncă negru de s9ngele lor, locul acesta e ca un al doilea ciitir! Oanna i ceru lui orge un ulti sericiu care, n od eident, aea să#i /rooace suferină! Voia să readă cabana 2;8
# 'A4* %EV5 #
de 9nătoare, să se ducă n ncă/erea n care urise tatăl ei, ca să#l /oată n sf9rit ?eli! Poate că c ă o să#i facă i ie bine, răs/unse el! *ine tie dacă n doi n#o să fie ai /uin greuJ %uară iar otocicleta i erseră /9nă la nce/utul /otecii! H/r H/reu eună nă ur urca cară ră dru druea eagu gull /e care care Oanna anna i 4obe 4obert rt l cobor9seră n goană n toiul no/ii cu c9ia ani n ură! Era neoită să se o/rească de ai ulte ori! Pentru că o lăsau /icioarele, /entru că tru/ul i treura iarăi, /entru că i se tăia tăia răsu răsufl flar area ea!! (ar (ar du du/ă /ă ce trăg trăgea ea aer aer ad9n ad9ncc n /ie/ /ie/t, t, ergea ai de/arte! Pailionul de 9nătoare a/ăru n sf9rit n 9rful costiei! )iciun fu nu ieea /e =orn, totul era cal, at9t de calM orge intră /riul! +e duse la locul unde i căzuse fratele i ngenunc=e făc9ndu#i senul crucii! Oanna /ătrunse n cae aera /e care are o ocu/ ocu/as asee! (ul ula/ a/ul ul nu ai era era dec9t ec9t o grăadă de sc9nduri /utrezite, iar din /at nu ai ră9nea dec9t o soieră cu arcurile ruginite! *iudat nsă, scaunul /e care se aezase de at9tea ori su/raieuise, ca i ea! +e aeză acol acolo, o, cu 9in 9inil ilee /u /use se /e genu genunc nc=i =i,, i# i#ii lăsă lăsă /ri /riir irea ea să rătăcească /e fereastră s/re /ădure! Eti bine, nu#i /rea dur /entru duneataJ se ngri?oră orge, băg9nd ca/ul /e uă! A rea să ă duc /9nă n /iniă, /iniă, o/ti Oanna! Eti sigurăJ (ădu din ca/ că da, iar orge ridică tra/a! Hi a/rinse bric=eta i cobor /riul scara! Voia să se asigure că tre/tele n#a n#aea eau u să se ru ru/ă /ă sub sub gr greu euta tate tea a lor! lor! Pin Pinia ia să/a să/ată tă n st9ncă răăsese uscată, iar scara nu ausese de suferit! Oanna se luă du/ă el! Aa că aici erai n ti/ ce (a, l ntreru/se ea, era ascunsă ascuns ă la ca/ătul tunelului! $rează#ă, adăugă ea lu9ndu#i bric=eta! (e dat data ace aceast asta, ea /ătr /ătrun unsse /ri ria i se o/r o/ri n faa faa b9rnei! 2;"
# $%T&'A (&) *%A)$% +TA)&E%( #
H/inge#o ai ncolo, te rog, c9ia centietri or fi de# a?uns! orge se iră, dar Oanna era at9t de fruoasă n luina flăcării, că nu i#ar fi refuzat niic! >tii, c9nd enea să ă aduc 9ncare sau rufărie curată, nu rata niciun /rile? ca să te adir! +/erana că o să te ăd i dădea /uterea de a urca nenorocita aia de /otecă! >tia, răs/unse Oanna, i eu te /riea, dar acu sunt căsătorită! orge ridică din ueri i /inse b9rna, desco/erind gaura să/ată n st9ncă! Oanna l rugă să se dea la o /arte i i dădu na/oi bric=eta! ă#i luină, te rog! ăgă 9na i sii sub degete rotun?iea cilindrului din etal! Hl scoase din ascunzătoare i#i făcu sen lui orge că /uteau să urce na/oi! orge era un ursuz, dar, n ti/ ce coborau /e /otecă, /otec ă, nu se /utu /iedica să o ia la ntrebări! (e#aia ai rut să te ntorci aiciJ aiciJ *a să#i /ot ?eli tatăl, e un lucru de care aea neoie, răs/unse ea uit9ndu#se la tubul /e care l inea str9ns! 4egăsiră otocicleta i se urcară n a! $nde te lasJ %a gară, dacă rei! 'erge ergeau au re/ re/ede! ede! Oann anna in inea tub ubul ul cu o 9nă 9nă i cu cealaltă se agăa de i?locul lui orge! V9ntul i zg9ria faa i se sii n sf9rit liberă, ai liberă ca niciodată! orge o nsoi /9nă /e /eron i ate/tă trenul /reună cu ea! *9nd urcă /e scara agonului, o reinu a/uc9nd#o de 9nă! *e e n tubJ )ite lucruri de#ale lui taică#eu! taică#eu! Atunci, sunt uluit că au răas ascunse aici n gaură tot ti/ul ăsta i că le#ai regăsit! 'uluesc, orge, uluesc uluesc /entru tot! 270
# 'A4* %EV5 #
)#ai să te ai ntorci, nu#i nu#i aaJ )u, niciodată! ănuia eu, ăzuse că nu aeai niciun baga?, nici ăcar o geantă! Păi, dru bun, Oanna! orge /rii cu trenul se /unea n icare! i care! Oanna scoase ca/ul /e geaul co/artientului său său i i triise o sărutare! S Hntoarsă la Paris, n caera ei de =otel, desc=ise cilindrul i desfăură /e /at toate tablourile! +a fusese /reăzător, etaneitatea tubului le /rote?ase, nu suferiseră nici cea ai ică stricăciune! %e e.aină unul c9te unul i nu nuără dec9t nouă! %i/sea un tablou! 2ata de la fereastr5 /ictată de Oo//er dis/ăruse! S A doua zi, Oanna ac=ită nota de /lată i zbură s/re )e 5ork la bordul unui *onstellation de la Air rance
271
# $%T&'A (&) *%A)$% +TA)&E%( #
34 Eleanor-Rigby !"tom#rie $%&', )altimore *a/itolul se terina n felul acesta! Feorge#Oarrison i citi ultia /agină i i /ro/use să erge să be o cafea! )# aea aea nici niciun un c=ef c=ef,, tot tot ce oia oia era era să cuno cunosc sc ur ur area area /oet etii i să neleg de ce +=6lock nu o scrisese! se! Era a/roa/e ase seara, ai aea o ansă să#l /rind la birou! Vino du/ă ine, i#a ordonat eu lui Feorge#Oarrison! Feorge#Oarrison! '#a /riit ridic9nd din s/r9ncene! )u degeaba eti ne/oata lui, zise el /e un ton ucalit! A ieit n fugă din bibliotecă i a luat#o la goană /e alei! (acă n#a fi fost brăcai de ora, a fi /utut /ărea doi ?oggeri care#i dis/utau linia de sosire, ceea ce, de altfel, a i făcut! A identificat o scurtătură i a cotit fără să#l aer aerti tize zez! z! %#a %#a au auzi zitt stri strig9 g9nd nd de de/a de/art rtee că tri tria a!! A a?uns cu răsuflările tăiate n faa uii lui +=6lock, uit9nd /9nă /9nă i să ciocăn ciocăni! i! Profesor Profesorul ul tresări tresări i se ui uită tă de sus la noi, era leoarcă de sudoare! +/er că nu anuscrisul eu #a adus ntr#un aseenea =alJ ntrebă el nencrezător! )u, ai degrabă ce nu e scris acolo! *u de ai /utut să ă ntreru/ei la i?locul ca/itoluluiJ a /rotestat eu! Hntrebarea nu e cu, ci de ce! >i #a e./licat de?a de ce! Oanna i#a interzis lui 4obert să ne duce ai de/arte /roiectul! (ar ăcar /rietenia noastră nu s#a stins! +=6lock se uită la ceas i oftă! 'i#e foae i e foarte rău c9nd ai arsuri la stoac să cinezi t9rziu! Alegei un restaurant i suntei initatul nostru, sugeră Feorge#Oarrison!
272
# 'A4* %EV5 #
Pe cinstea ea, răs/unse +=6lock, *=arleston e unul e.celent< din oent ce curiozitatea oastră nu /oate să ate/te /9nă 9ine, acce/t! S *9nd a desco/erit /reurile din eniu, a crezut că i se face rău! 4edactorul eu ef n#aea niciodată să acce/te să treacă treacă aceast această ă cină cină n c=elt c=eltuie uielil lilee de de/las de/lasare are,, /oate /oate nuai dacă i aducea feurul lui Edgar Poe! (ar era acolo /entru ca +=6lock să se aeze la asă @ i nu doar n faa =oarului /e care l coandase! *e s#a nt9/lat cu tabloul care li/sea i ce a făcut Oanna c9nd s#a ntors la )e 5orkJ a ntrebat eu din cli/a n care c=elnerul s#a retras! *9te#o ntrebare /e r9nd, ă rog, răs/unse /rofesorul leg9ndu#i ereelul n ?urul g9tului! +=6l 6loc ock k nful fulecă ecă ?u uă ătate tate din =oar oar!! +ă#l +ă#l ăd ăd cu desfăcea carcasa i#i sugea degetele i#a tăiat orice /oftă de 9ncare! Hn od izibil, nu aa stăteau lucrurile cu Feorge# Oarrison care se desfăta cu un biftec, 9nuind cu seriozitate furculia! *9nd s#a ntors la )e 5ork, reluă /rofesorul, Oanna nu a orbit cu nieni des/re tablouri! )ici cu soul căruia a ois ois c=ia c=iarr i să#i să#i /oe /oene neasc ască ă des/ des/re re scur scurta ta călă călăto tori riee n rana rana,, nici nici cu /atron /atronul! ul! Aea Aea otie otie nte nteeia eiate te să#i ină ină gura! (ar, ca să /ună n a/licare ideea /e care o aea n inte, trebuia să acce/te să se des/artă de una dintre cele nouă /9nze care#i ai ră9neau! A ales 2eri"itele 7nt8m-l5ri de la s"r8 "r8n"io n"io# #, o o/eră de ragonard, de o/tzeci de centietri nălie /e aizeci de centietri lăie, /e care a rebo rebote teza zat# t#o o ai si/ si/lu lu Leag5nul. (int (intre re toate toate tabl tablou ouri rile le tatălui ei era cel care#i /lăcea cel ai /uin! & se /ărea că dega?ă o i/resie de friolitate care friza cu rococoul! )u#i s/use o orbă lui Floer, de teaă să nu se sită obligată să i#l /ro/ună ai nt9i lui! Floer ar fi rut să i#l cedeze la 27B
# $%T&'A (&) *%A)$% +TA)&E%( #
/re /reul ul /e care care i#l i#l acor acorda dau u negu negust stor orii ii de artă artă ntr ntree ei! ei! Gr, Gr, 9nz9ndu#l unui colecionar, ar fi /utut să obină dublu, iar ea aea neoie să str9ngă ai ult de cinci sute de ii de dolari! (in otie de etică, i interzise să se ducă la unul sau altul dintre clienii galeriei, i s#ar fi /ărut că nu e cinstit i se siea ult /rea ndatorată faă de negustorul englez ca să#i să#i ?oace ?oace i cel cel ai ai ic ic reng reng=i =i!! (ar (ar +a +a aus auses esee i el cu/ărătorii lui bogai la )e 5ork, /e care nu#i cunoscuse dec9t datorită tatălui ei! +tabili o nt9lnire cu failia Perl i /rofită /rofită de fa/tul fa/tul că 4obert 4obert ura ura să#i să#i /etrea /etreacă că duin duinica ica făc9nd inentarul ca să se ducă să le /rezinte tabloul de rag ragon onar ard! d! Acce Acce/t /tă ă să li#l li#l lase lase c9te c9tea a zile zile,, iar iar /est /estee o să/tă9nă desc=ise un cont n bancă, iit9nd senătura soului ei, căci /e reurile acelea o feeie căsătorită nu /utea să aibă unul fără acordul soului! (e/use cecul de ase sute aizeci de ii de dolari /e care i negociase crunt /entru ragonard i /use la adă/ost ntr#un seif tubul care coninea celelalte o/t /9nze! *e#a făcut du/ă aceeaJ a ntrebat ntrebat eu! %a /uin ti/ du/ă, a anga?at un ofer i s#a dus la alt alti ior ore! e! A răscu răscu/ /ăr ărat at casa casa fai faili liei ei +tan +tanfi fiel eld d /lăti /lătind nd creanele băncii care o /usese sub sec=estru! Aea să i#o ofere lui 4obert ntr#o bună zi, dar nu iediat, căci el sigur ar fi rut să se ute acolo fără nt9rziere! Oanna isa la un a/artaent cu edere la *entral Park i nu să eargă să se ngroa/e ntr#un ora de /roincie, n condiiile n care o ate/ta o iaă nouă! %a nce nce/u /utu tull lu luii 1"8 1"8,, Flo Floer er dori dori să se nto ntoar arcă că să locuiască n Anglia! +e a/ucă să caute un asociat care să rea rea să#i să#i răsc răscu u/e /ere re sucu sucurs rsal ala a aer aeric ican ană! ă! iin iind d un o cins cinsti tit, t, i dădu dădu de tir tiree Oanne annei! i! Ea i /ro/ /ro/us usee ied iedia iatt să ac=iziioneze o cotă#/arte! Floer nici că /utea să iseze la cea ai bun, căci aea toată ncrederea n ea, dar ar fi fost neoit să#i /ruute sua i să se raburseze de#a lungul anilor din 9nzările iitoare! *u toate acestea, i /roise că o să se g9nde 9ndeas ască că!! Te9 Te9nd ndu# u#se se că afac afacer erea ea o să#i să#i sca/ sca/e, e, 27
# 'A4* %EV5 #
Oanna i /ro/use să#i dea o sută cincizeci de ii de dolari n bani g=eaă, iar restul, n urătorii doi ani! Floer se iră că dis/unea de o aseenea suă, dar se feri să coenteze n reun fel sau altul! Hn ziua senării actelor de cesiune, o inită la cină ca să sărbătorească asocierea! Hn ti/ul esei, o ntrebă dacă ea era aceea care 9nduse un ragonard iit de nicăieri failiei Perl! Perl! >i fără fără să#i să#i ai ate/te ate/te răs/un răs/unsul sul,, i ain ainti, ti, nu fără uor, o regulă esenială n eseria ei: /iaa de artă este o lue ică n care totul se tie! Flo Floer er i i făcu făcu baga baga?e ?ele le /ent /entru ru %ond %ondra ra!! Trec Trecură ură c9te c9tea a luni! Hntr#o zi i nu ntr#una oarecare, Oanna l conduse /e 4obert la galerie! *9nd a?unseră acolo, desco/eri că o /relată aco/er aco/erea ea itrin itrina! a! -)u -)u tia tia că sunte sunteii n renoăr renoări, i, c=iar c=iar că nu#i s/ui niic3, i re/roă el! (ar Oanna /ărea aa de feri ferici cită tă i de ese eselă lă,, că nu ers ersee ai de/a de/art rte! e! Oann Oanna a i ntinse funia care at9rna la ca/ătul /relatei i#i rugă soul să bineoiască a trage din toate /uterile lui! P9nza căzu la /ă9nt, dezăluind identitatea noilor /ro/rietari ai locurilor! Faleria fusese rebotezată -+tanfield U Floer3! *u a reacionat 4obertJ a ntrebat ntrebat Feorge#Oarrison! Feorge#Oarrison! (ei nu tia niic des/re eseria neestei sale, l tulbură să adă nuele +tanfield nscris n litere de aur /e acea itr itrin ină ă i să# să#ii iag iagin inez ezee tot tot ce fuse fusese se Oann Oanna a neo neoită ită să nde/linească /entru a#l onora astfel, iar duinica aceea a fost una dintre cele ai fruoase cli/e ale ieii sale E.act /atru ani trecuseră de c9nd debarcaseră a9ndoi de /e un cargou care enea de la Tanger! Ar fi /utut să#i /ro/ună ca galeria să /oarte nuele de fată al soiei sale, a /rotestat eu! Putuse să#i cu/ere /artea uluită otenirii de la +a! (a, dar 4obert =abar n#aea de lucrul acesta! >i a/oi, gene genero rozi zita tate tea a cons constă tă i n a ti ti să a/re a/reci ciez ezii ce i se oferă oferă!! Gricu, i#a /ro/us s#o facă, iar Oanna i#a re/licat că oia să e.iste /rin ea nsăi i să#i erite /ro/ria reuită! Foldstein a/arinea trecutului, +tanfield aea să#i fie iitorul! 27I
# $%T&'A (&) *%A)$% +TA)&E%( #
*e s#a nt9/lat du/ă aceeaJ G să ă uit ai nt9i să ăd ce deserturi au, a auzit nuai ai de bine ine des/r es/ree sufl sufleu eull cu cioc ciocol olată ată i, i, ca să se /otriească /reună, un in dulce de calitate ar fi /erfect! (acă nu cer /rea ult, desigur! (ar de at9ta orbit, i s#a uscat gura! Feorge#Oarrison l c=eă /e s/ecialistul n inuri, iar eu, /e c=elner! (u/ă ce i se ndestulară /oftele, +=6lock acce/tă să#i continue /oestirea! Faleria +tanfield Floer a /ros/erat la )e 5ork ai ult dec9t a făcut#o la %ondra! Econoia englezească i ree reene nea a cu gr greu eu du du/ă /ă răzb război oi!! %a sf9r sf9ri itu tull anul anului ui 1"8 1"8,, Oanna i 4obert s#au utat la ultiul eta? dintr#o clădire de la inte inters rsec eci ia a stră străzi ziii 77 cu *ale *alea a I! Oann Oanna a oia oia să aibă aibă edere la *entral Park, nu nuai că o obinuse, o aea c=iar /e /artea cea ai la odă a /arcului! $//er East +ide e ai bine bine cota cotată tă dec9 dec9tt $//e $//err Zest Zest,, snob snobis isu ull oae oaen nilor ilor se infiltrează te iri unde! Oanna ar fi trebuit să fie cea ai feri fericcită ită dintr intree fe feei, ei, dar dar nce/u ce/u să se sufoc ufocee n ora! ra! Afac Afacer eril ilee lu luii 4obe 4obert rt /ros /ros/e /era rau u i ele ele ra/i ra/id! d! (esc (esc=i =ise sese se un biro birou u la Zas= Zas=in ingt gton on,, un altu altull la ost oston on i se /regă /regăte tea a să inaugureze un al treilea la %os Angeles! Oanna a/roa/e că nu#i ai edea bărbatul i#i /etrecea cele ai ulte dintre serile sale singură n a/artaentul acela are! Vederea la care isase at9t se doedea a fi un ocean de ntuneric de ndată ce se nsera! *u/lul i era n /ericol, iar ea l iubea cu adeărat /e 4obert! Hi dădu seaa că nuai o sc=ibare n stilul stilul de iaă iaă i /utea /utea sala sala căsnici căsnicia a i enire enirea a un unui ui co/il co/il făcea /arte din această sc=ibare! *redea că nu /utea să aibă co/iiJ co/iiJ Aa credea i ea, dar c9nd ai bani, e.istă anuite i?l i?loa oace ce /ent /entru ru a trat trata a infe infert rtil ilit itat atea ea!! Hn iu iuli liee 1"" 1"",, c9nd c9nd sărb sărbăt ător orea eau u cinc cincii ani ani de c9nd c9nd a?un a?unse sese seră ră la )e )e 5ork 5ork,, Oanna i dădu lui 4obert actul de /ro/rietate al casei din altiore i i /ro/use să se ute acolo! El ar fi /utut să se su/ere /entru că ea o răscu/ărase /e ascuns, dar Oanna 27;
# 'A4* %EV5 #
tocai i oferise c=eile de la casa failiei +tanfield, un is la care care el renu renuna nase se,, zdro zdrobi bit, t, i nu ăzu ăzu n gest gestul ul ei dec9 dec9tt o iensă doadă de dragoste! Hn ti/ ce lucrările de renoare aan aansa sau, u, a9n a9ndo doii se a/uc a/ucară ară să#i să#i orga organi nize zeze ze afac afacer eril ilee /entru ca să le /oată conduce de la altiore! )e 5ork era la doar doar două două ore ore i ?u uăt ătat atee de dru dru cu ai aina na,, Oann Oanna a anga?ase destui oaeni la galerie ca să /oată ră9ne la distană, asigur9nd totodată /rinci/alele tranzacii care, de cea ree, se senau n afara oraului sau n cadrul unor ari ari lici licita taii ii!! Hn 1"I0 1"I0,, c9nd c9nd aa aa du dui ita tale le,, +all +all6# 6#An Anne ne,, intra tra n casa asa acee aceea, a, Flo loer se b bolnă olnăi! $n can cancer la /ancreas care i lăsa /rea /uin ti/! G sună /e Oanna i o rugă să ină să#l adă c9t ai re/ede cu /utină, fără să#i deză dezălu luie ie nii niicc des/ des/re re situ situai aia a lu lui! i! (e nda ndată tă ce Oann Oanna a a?unse la %ondra, o inforă că se =otăr9se să iasă la /ensie i i /ro/use ca ea să#i răscu/ere toate aciunile! Preul /e care i#l cerea era at9t de ic, nc9t, la nce/ut, Oanna refuză! (oar colecia de artă a lui Floer alora dublu! (ar negustorul i ainti o a doua regulă esenială a eseriei: o o/eră n#are o altă aloare de /iaă dec9t aceea /e care un cu/ărător este gata să o /lătească! Hnelegea că o sucursală de cealaltă /arte a oceanului era /entru Oanna o sursă de inutile necazuri, cu at9t ai ult cu c9t aea acu un co/il i locuia la altiore! Perei eii galeriei n#aeau are i/o i/ort rtan ană ă,, de altf altfel el era era un s/ai s/aiu u /e care care#l #l nc= nc=ir iria iase se!! Atun Atunci ci,, i /ro/ /ro/us usee să cobo coboar aree la seif seif i să#i să#i facă facă o ofer ofertă tă /entru fiecare dintre tablourile care se aflau acolo! >i, cu erau erau asoc asocia iai, i, i atra atrase se aten atenia ia că era era de?a de?a /ro/ /ro/ri riet etară ară a ?uătate dintre ele! +=6lock tocai ng=iise ultia bucăică din sufleul lui cu ciocolată i ă teea că seara aea să se terine nainte să fi abordat /artea aceea a /oestirii /e care o ate/ta ncă de la nce/utul esei! Toate acestea sunt /asionante, l#a ntreru/t ntreru/t eu, dar ce s#a nt9/lat ntre aa i /ărinii săi de s#au certat /entru totdeaunaJ 277
# $%T&'A (&) *%A)$% +TA)&E%( #
4ăbdare, o să nelegei n cur9nd! Floer a lăsat#o /e Oanna să facă inentarul coleciei sale! Ea ar fi /utut să se cru crue, e, căci căci eto etodi dică că de felu felull ei, ei, i tia tia de?a de?a fiec fiecar aree /ies /iesă! ă! Toate erau re/ertoriate n registrele /e care le inea! *u asocierea lor nu cunoscuse niciodată nici cea ai ică zonă de ubră, de ndată ce Floer cu/ăra sau indea cea, i i dădea de tire i iners! )icio zonă de ubră aadar, /9nă ce oc=ii Oannei s#au o/rit asu/ra unei /icturi care a zguduit#o! Tabloul lui Oo//erJ strigă Feorge#Oarrison lu9ndu#ă /rin sur/rindere! e.actM Vă iagin iaginai ai tulbur tulburare area a A 2ata 2ata de la fere fereas astr tr5 5 , e.actM Oann Oannei ei c9nd c9nd a desc desco/ o/er erit it n seif seiful ul asoc asocia iatu tulu luii ei tabl tablou oull /referat al tatălui său! (acă Floer l cu/ărase fără să ncalce legea, de ce l ascunsese de eaJ )u /utea fi o coincidenă sau rodul nt9/lării că singurul secret care a fi e.ist .ista at ntre tre ei aea aea ca obie obiect ct acea aceasstă o/e o/eră at9t t9t de s/ecială! Ea urcă n fugă /9nă la biroul lui i intră ca o furie! Flo Floer er o ai ai ăzu ăzuse se /ros /rostt dis/ dis/us usă, ă, dar dar nici niciod odat ată ă ntr ntr#o #o aseenea stare! *u nici el nu se siea /rea bine, i eni foarte greu să neleagă ce se nt9/lase i ncă i ai greu că ea i ordonă să se ?ustifice iediat! ignit că#l bănuiete de reo nelătorie oarecare, era ult /rea sc9rbit ca s#o dea afară! +e folosi de arogana lui britanică /un9ndu#i la r9ndul său său o ntreb trebar are! e! *u /utea tea ea să se ire ire de /reze rezen na a /oenitului tablou la el n galerie, c9nd tocai bărbatul ei i#l ncredin ncredinaseJ aseJ $n sc=ib sc=ib de /riiri /riiri a fost de#a?uns de#a?uns /entru /entru ca Floer să#i dea seaa că răs/unsul la ntrebarea lui era ult ai co/le. dec9t /resu/usese el! +iindu#se dintr# odată inoat /e nedre/t, i e./lică fără nt9rziere! *u c9ia ani ani n ur ură ă,, 4obe 4obert rt eni enise se să#i să#i cear ceară ă un ser seric iciu iu!! Aea Aea neoie de bani ca să#i /ună /e roate coerul de s/irtoase! Floer se grăbise să#i sară n a?utor, dar 4obert inuse ori să#i lase ca ga? un bun de aloare! &ar acest bun nu era dec9t 2ata de la fereastr5. *9nd 4obert i dăduse banii na/oi, /ro/rietarul galeriei oise să i#o restituie, dar /entru nite otie nuai ale lui @ i Floer /rofită ca să enune cea de#a 278
# 'A4* %EV5 #
treia treia regulă regulă eseni esenială ală a eseri eseriei ei sale: sale: discrei discreia a @, 4obert 4obert l rugă să bineoiască să /ăstreze Oo//er#ul n sigurană la el n seif! Floer l ntrebă dacă dorea să#l 9ndă, căci ar fi găsit iediat un client, dacă nu c=iar ai uli, dar 4obert l asigură că, indiferent de /reul ce li s#ar /ro/une, lui i soiei sale sale,, ei n#a n#aea eau u să#l să#l 9nd 9ndă ă nici niciod odat ată! ă! %ui i soi soiei ei sale saleMM insistă Floer ca s#o facă /e Oanna să /ricea/ă că nu se ndoise niciodată nici ăcar o cli/ă că Oanna n#ar fi fost la curent! Oanna nu ai tiu cu să se scuze, eoia reederii tabloului o făcuse să#i /iardă inile! >i subiectul fu nc=is! Floer nu au /uterea de a su/orta un alt secret i#i ărturisi că era bolna! )#aea niciun rost ca Oanna să#i cu/ere colecia, i#o lăsase otenire, banii /e care ar fi /utut să i#i dea i#ar fi reenit tot ei iediat du/ă oartea lui care se a/ro/ia cu /ai ari! &ar bani aea el destui cu care să#i /oarte de gri?ă n ate/tarea sf9ritului! Vestea aceasta o afec afectă tă at9t at9t de u ullt /e Oanna anna,, nc9 nc9tt lăsă lăsă ntr ntr#u #un n /lan /lan secund ntrebăr bările /roocate de rea/arii iia 2etei de la fereastr5. Hn lunile urătoare, se ntoarse de ai ulte ori să#l adă /e Floer i răase la că/ăt9iul său du/ă ce fusese internat la s/ital! Acolo a i urit ase zile ai t9rziu! Oanna Oanna se ocu/ă de nor9ntare! Pierduse un al doilea tată i i enea foarte greu să#i acce/te oartea! (u/ă ce colecia lui Floer a fost re/atriată n +tatele $nite, fira galeriei din )e 5ork ork a fost fost refă refăccută ută, căci căci aces aceste tea a era erau ulti tiele ele lui dorine /e care i le counicase ntr#o scrisoare:
Singurele "are "ontea=5 sunt o-erele de art5, "5"i ele sunt veni"e, "ei "are le dein n6au mare im-ortan5, 7ntr6 o =i se vor du"e. u a"easta este smerenia -lin5 de desf5 esf5ta tare re -e "are "are o 7nv5 7nv55m 5m de la ele? ele? Te6 e6am am iu# iu#it i admirat at8t de mult -entru "5 7n dumneata n6am v5=ut ni"iod ni"iodat5 at5 ni"i "el mai mi" orgoli orgoliu u de a le -oseda. -oseda. Ca i mine mine,, nu ai -entr entru u oo-er erel elee de art5 art5 de"8 de"8tt drag dragos oste te i res-e"t, astfel "5 a venit vremea "a mun"a -e "are o 7nf5 7nf5-t -tui uie eti ti s5 7i revi revin5 n5 7n 7ntr 7ntreg egim ime. e. S5 nu te simi simi 27"
# $%T&'A (&) *%A)$% +TA)&E%( #
datoa atoarre 7n ni"i ni"iu un fel, el, ai fos fost un i=vo i=vorr de lum lumin5, in5, de #u"uri #u"uriee i de mult5 mult5 veseli veselie, e, "5"i toanel toanelee dumita dumitale le m6au m6au #u"urat adesea. n "urs "ursul ul unei unei viei "are m6a r5sf5at adesea, am 7nt8lnit muli li negustori, dar ni"iunul "u o for5 "um ai dumneata. A vrea "a de6a"um 7n"olo galeria noastr5 s5 -oarte numai numele dumitale, "5"i m8ndria -e "are o am -entru eleva mea este "hiar mai mare de"8t "ea de a6i fi fost das"5l. >i dores", -rea draga mea Manna, viaa frumoas5 -e "are o merii. ;l dumitale devotat, ohn Glover *redei#ă, nuai un englez /oate să scrie un te.t at9t de den i de odest! >i să nu ă lăsai i/resionai ai de eoria ea, sunt istoric, e eseria ea să rein te.tele! (ar (ar s#a s#a făcu făcutt t9rz t9rziu iu i eu ncă ncă nu #a #a răs/ răs/un unss la toat toatee ntrebările! (u/ă ce Oanna l#a ngro/at /e Floer i i#a /us afacerile n ordine, ă dai seaa că rea/ariia tabloului lui Oo//er nu a răas fără urări! Oanna nu se ndoia de cins instea tea sou oulu luii ei, ei, 4ober obertt ar fi au aut de nenuă enuăra rate te ori ori /osibilitatea de a#l inde i fa/tul că i interzisese n od clar luii Flo lu Floer er să se des/ des/ar artă tă de tabl tablou ou era era o doa doadă dă că nu ausese niciodată de g9nd s#o facă! %ucrul care o /reocu/a /e Oanna era ult ai gra! Hi aduse ainte de seara c9nd fug fugiser iseră ă, de neoi oia /e care care 4obe 4oberrt o e./ e./ri riase ase de a se ntoa ntoarce rce du/ă nite nite =aine =aine,, dar dar i de acea acea /retin /retinsă să =artă =artă a a/lasaentelor unor de/ozite de are! Gr, se dusese să recu/e recu/erez rezee Oo//er Oo//er#ul #ul i#i i#i ai ainti ainti i de acea acea desagă desagă de care nici că se des/ărise n ti/ul e.odului lor /rin +/ania ori /e a/or! *eea ce, ineitabil, o făcu să neleagă că +a i dezăl dezăluis uisee ascunz ascunzăto ătoare area a i că 4obert 4obert o ini inise se de la bun nce/ut! >i asta nu era tot! Atunci c9nd, la ciitir, orge i orbise des/re bănuielile ndre/tate /otria lui cu că#i denu denun nas asee /e /ar /artiza tizani ni ili iliie ieni nilo lor, r, ea l ntr ntreb ebas asee ce se nt9/lase cu Titon, toarăul de nenorocire care /lecase /e 280
# 'A4* %EV5 #
tand tande e cu 4obe 4obert rt n isi isiun une, e, toc tocai ai /ent /entru ru că fuse fusese se co/leită de o cu/lită ndoială! Aintii#ă /riele cli/e ale fugii lor, un aănunt o ocase la ieirea din /ădure! *u de recu recu/e /era rase se 4obe 4obert rt fai faios osul ul tand tande e,, el care care,, du du/ă /ă c=ia c=iarr s/us s/usel elee lu lui, i, l sugr sugru uas asee /e bărb bărbat atul ul care care l du duce cea a să#l să#l /redea neilor nainte de a#i scă/a din aină undea /e un dru de arăJ &ată un lucru la care nu nu #a g9ndit, a ărturisit ărturisit eu! )ici eu, zise Feorge#Oarrison! Feorge#Oarrison! Ea a făcut#o, continuă +=6lock! +=6lock! &ar răs/unsul la această ntrebare a fost /entru Oanna sursa unei teribile dilee, căci deen eenea ea eid eiden entt că bărb bărba atu#s tu#său ău o in inis isee i n acea aceasstă /riină! &ar dacă inise, otiul nu /utea fi dec9t unul singur! Eadarea nu se desfăurase aa cu o /oestise el, ba /oate c=iar nici ăcar nu eadase! Oanna nu l#a /us n faa acestei incoerene ntreb9ndu# l ce se nt9/lase cu adeăratJ )u atunci, i aea ea otiele sale! (ar iaa i s#a sc=ibat ntr#un od ireersibil i, nce/9nd din ziua aceea, Oanna nu a ai fost aceeai! (ar de ce nu a s/us niicJ Pentru că legăturile care unesc doi oaeni sunt uneori de o aseenea natură, nc9t ei /referă secretele i inciunile anuitor adeăruri! *9nd s#a dus la că/ăt9iul lui Floer, Oanna a aut ai ulte e/isoade de greuri! (ăduse ina /e aărăciunea care o co/leea, dar nelese destul de re/ede că natur atura a i ofer oferis isee n sf9r sf9rit it sing singur urul ul is is /e care care nu i#l i#l /utuse /lini /9nă atunci! Oanna o aea de?a /e aa, aa, ne#ai s/us#o adineauri! )u, #a s/us că le intrase n casă, +all6#Anne +all6#Anne a fost ado/tată! Oanna era coninsă că nu /oate face co/ii! (ar iată că era nsărcinată! nsărcinată! (in /ăcate, /ăcate, fericirea fericirea i nenoroci nenorocirea rea eneau n acelai ti/, căci fiul /e care l /urta n /9ntece l aea dre/t tată /e bărbatul inoat de oartea /ro/riului ei /ări /ărin nte! te! Oann anna nu# u#i i făc făcea niciu ciun fel de ilu luzi ziii, 4ober obertt dezăluise unde se afla cabana de 9nătoare n sc=ibul 281
# $%T&'A (&) *%A)$% +TA)&E%( #
eliberării sale, +a i /artizanii /lătiseră /reul! Vă iaginai situaia corneliană n care s#a trezit! Totui, Oanna nu uită regulile /e care le năase de la Floer: /iaa de artă este un ediu ediu n care care se tie tie tot, tot, iar discreia discreia este este eseni esenială ală!! (acă (acă adeărul a?ungea la urec=ile tuturor, nu nuai că /erec=ea n#aea să su/raieuiască, dar re/utaiile urau să le fie /entru totdeauna ntinate! Adio /ros/eritatea galeriei sale *ine ar rea să ai facă afaceri cu ea du/ă un aseenea scandalJ Oanna /use Oo//er#ul ntr#o cutie de desen /e care o sigilă cu ceară, du/ă care o lăsă n seiful soului ei! Hl lău ăuri că aea năuntru o o/eră la care inea n od deoseb deosebit it i l sili sili să /roit /roită ă /e iaa co/iilo co/iilorr lor că n#o n#o s#o desc desc=i =idă dă nici niciod odată ată!! Er Era a o răzb răzbun unar aree /lin /lină ă de cruz cruzi iee i rafinaent! (e fiecare dată c9nd 4obert aea să desc=idă seif seiful ul,, ur ura a să adă adă cuti cutia a de dese desen n i să se ntr ntreb ebee dacă dacă Oanna desco/erise sau nu doada inoăiei sale! (ei n a/arenă intenabil, acest status Yuo a durat totui ui uns/rezece ani n care Oanna nu a ai fost nicic9nd soia drăgăstoasă /e care o cunoscuse 4obert! Hi ndre/tă toată dragostea s/re fiul ei! 4obert n#o ai au dec9t /e fiica lui /e care care s#o s#o răsf răsfe ee, e, iar iar +all +all6# 6#An Anne ne,, care care nu se nel neleg egea ea cu aa ei, l iubea i ea din toată inia! P9nă n ziua n care a /linit (ois/rezece aniJ Hntr#adeăr, at9ia ani aea c9nd a sur/rins o ceartă ngrozitoare n biroul tatălui ei! Oanna aflase că soul ei aea o aen aentu tură ră!! Era /ri ria lui aantă antă,, dar nu i ul ulti ti a! Hn a/ăra ărarea lui, 4obert era un băr bărbat bine, iar soi oia lui, inca inca/a /abi bilă lă să#l să#l iert ierte, e, l negl negli? i?a a de cea cea ani! ani! Aea Aea,, cu cu e i oenesc, neoie să iubească i să se sită iubit! 4e/rourile izbucniră de abele /ări, cearta degeneră! Oanna a?unse ntr#un sf9rit să#i dezăluie soului ei că fata aezată la o fereastră /e care o ră/ise dintr#o cabană de 9nătoare n rana stătea de uns/rezece ani nc=isă n seiful său, subtilă analogie, nainte de a /oesti n aănunt tot adeărul /e care care l tia tia!! Hn sear seara a acee aceea, a, +all +all6# 6#An Anne ne au auzi zi că tată tatăll ei era era 282
# 'A4* %EV5 #
infi infide dell i că nu era erou eroull /e care i#l i#l iag iagin inas ase, e, ci un o care, /entru a#i sala /ielea, coisese ire/arabilul! 4eacia ei a fost aceea a unei feticane care nu aea neoie de un ase aseen enea ea scan scanda dall /ent /entru ru ca ardo ardoar area ea adol adoles esce cenei nei să se a/rindă! A fost o e./lozie de ură! H/otria aică#sii care ntr ntrei einu nuse se acea aceast stă ă inc inciu iună nă lăs9 lăs9nd nd răul răul să c9t c9tig ige, e, /ot /otri ria lui taică aică##său său deen eeniit brus bruscc un tică ticăllos, os, dar dar i /otria fratelui ei, fiul iubit al failiei, /e c9nd ea nu era dec9t un co/il ado/tat! Oanna se teu că fiica ei, din sete de răzbunare, aea să răbufnească n faa oricui a fi rut s#o audă i să trădeze trădeze secretul care i /oăra /oăra /e#ai săi! *a s#o /i /ied edic ice, e, o tri triis isee la coa coală lă ntr ntr#u #un n /ens /ensio ion n n An Angl glia ia!! +all6#Anne +all6#Anne a răas r ăas acolo /9nă la a?orat! Hi Hi bău bău /e neră nerăsu sufl flat atee /a= /a=arul arul i#l i#l /u /use se cu gi gin ngă găi iee /e asă! Ei bine, cred că a fost la năliea acestei e.celente ese! Vă las să /lătii nota! )e ai nt9lni c9nd o să rei oi, căci a ăzut eu n eniu un fileu de biban cu trufe /e care cu /lăcere l#a gusta! a/tul că a aut iar de#a face cu /oestea aceasta i#a redete/tat dorina de a terina de scris cartea! +/er că o să ă inei de cu9nt i o să#i dai acor acordu dull n o oentul tul /ub ubllicăr icării ii!! A fos fost nc9n c9ntat tat să o nt9lnesc /e otenitoarea failiei +tanfield! Profesorul se ridică, ne str9nse 9na i /lecă! S Hntoarsă n caera ea de =otel, ntinsă /e /at, ă tot g9ndea la tot ce ne dezăluise /rofesorul la cină! Hn od ciudat, ă siea ai a/ro/iată de aa cu /oate nu fusese niciodată n ti/ul ieii ei! Hnelegea acu ce ndurase n acel e.il forat! +entientul de a fi fost /ărăsită de două ori, ai nt9i de adeăraii ei /ărini, a/oi de aceia care o ado/taseră! Hn /riina aceasta, a/roa/e că ne s/usese adeărul, dar n această noa/te, c9nd i#era aa de greu să ador, a?ungea să ntreăd otiele tăcerii sale 28B
# $%T&'A (&) *%A)$% +TA)&E%( #
i ale tatălui eu, toate lucrurile de care ar fi rut să ne /rote?eze! >i totui, i /ărea rău că nu ne s/usese niic! A fi rut să#i fi oferit ncă i ai ultă iubire, ei căreia i li/sise at9t! at9t! Trebui Trebuia a să le /oest /oestesc esc lui 'aggie 'aggie i 'ic=e 'ic=ell trecut trecutul ul aei i /utea eu oare s#o fac fără s#o trădezJ Alte Al te nt ntrebă rebări ri ă /ied /iedic icau au să# să#i gă găse sessc son onul ul!! Profesorul +=6lock /usese totul la cale ca să obină cauiunea orală de care aea neoieJ >tia el oare cine era nain ainte să ne nt9ln 9lniJ *ăc *ăci, dacă dacă nu era era el, el, cine ine era anoniul i care era sco/ul la care oia să a?ungăJ '9ine, ar trebui să# să#i in o /roisiune: să# să#l a?ut /e Feorge#Oarrison să dea de ura tatălui său!
28
# 'A4* %EV5 #
3 Eleanor-Rigby !"tom#rie $%&', )altimore Era o dii Era diine neaă aă rece rece,, at9t at9t de li/s li/sită ită de lu lui ină nă,, nc9 nc9tt oraul /ărea cenuiu! $răsc zilele de sf9rit de toană c9nd străzile bătute de 9nt /ar să fi bătr9nit! ăli urdare de a/ă a/ă de /loa /loaie ie aco/ aco/er erea eau u trot trotua uare rele le!! Feor Feorge ge#O #Oar arri riso son n ă ate/ta n faa /ick#u/#ului, /urta o ec=e căaă de blugi, o geacă geacă de /iel /ielee i o a/c a/că ă cu care arăta arăta ca un ?ucăto ?ucătorr de baseball a?uns la /ensie! >i ai ales, /ărea n toane /roaste! +#a uitat lung la ine, a oftat i s#a urcat la olan! '#a #a aez aeza at l9ngă 9ngă el i n#a #a ate ate/ /tat tat să /orn ornească ască otorul ca să#l ntreb unde ergea! Tu te duci unde rei, eu ă ă ntorc acasă! anii nu cresc n co/aci i, că tot eni orba de co/aci, a treburi care ă atea/tă! Vrei să renuni acu, c9nd c9nd ne a/ro/ie de ca/ătJ *are ca/ăt i să renun la ceJ 'i#a /ărăsit atelierul n s/erana că a să aflu cine e taică#eu i de c9nd sunt aici, de c9nd ne#a nt9lnit, n#a auzit orbindu#se dec9t des/re necazurile /rin care a trecut aa ta i des/re /oetile tale de failie! E /asionant, ai ales /entru tine, dar n#a nici /aralele i nici c=eful să ai ră9n n oraul acesta n care e clar că n#a niic de făcut i niic ai ult de aflat! )u /oi să g9ndeti aa! E adeărat, a făcut ai ulte /rogrese n ceea ce ă /riete /e ine, dar i ?ur că a adori adoritt aseară aseară g9ndin g9ndindu# du#ă ă că trebui trebuiee să ndre ndre/tă /tă această situaie i să ne orientă inestigaia n acest sens! >i rei să o orientezi ai e.act n ce sensJ #a ntrebat el ener9ndu#se! >i cu n#aea nici cea ai ică idee i cu nu tiu să int, #a b9lb9it n od laentabil! 28I
# $%T&'A (&) *%A)$% +TA)&E%( #
*=iar că sunte de acord, a continuat continuat Feorge#Oarrison, Feorge#Oarrison, scutindu#ă astfel de o /relungire a c=inului! Oabar n#ai de niic i nici eu! Aa că să lăsă lucrurile aa cu sunt! A fost cu adeărat fericit să te nt9lnesc! +ă nu crezi că sunt co/let idiot sau băd bădăran, nu uit ce s#a nt9/lat n aină aină,, c=iar c=iar dacă a fost fost scurt, scurt, i nu s/un că nu i#ar i#ar fi /lăcut să te sărut la r9ndul eu, n sf9rit, reau să zic să iau eu iniiatia, dar tu stai la %ondra, iar eu, ntr#un sătuc la ii de kiloetri de fruoasa i area ta ca/itală! Atunci, ia să#i s/ui tu la ce ar fi /utut să ducă un alt sărutJ )u, nu s/une, /entru că nici tu =abar nu ai! G să ă ntorc la iaa i unca ea! Hn ceea ce#l /riete /e taică#eu, #a resenat de ult! Aa că s#o ia dracuL de scrisoare anoniă i să#l ia dracuL i ai ult /e cel care i#a scris#o! >i ca să# i s/un totul, nici nu ă ai interesează să tiu cine e anoniul, ar nsena să#i acord /rea ultă i/ortană! >i c=iar dacă ar fi orba des/re /rofesorul ăsta, care ăn9ncă e.act ca un /orc n ciuda fruoasei sale erudiii, dacă a făcut toate acestea doar ca să#i scrie cartea, să#l ia dracuL i /e el! >i /ot să#i dau un sfat nainte să ne des/ări, scrie#i articolul i ntoarce#te acasă la tine! E cel ai bun lucru /e care#l ae a9ndoi de făcut! A aut un oent de /anică absolută, din acelea care te străfulgeră, care i ntorc stoacul /e dos i i lasă i/resia că ai să dis/ari cu totul! >i a desco/erit n acelai oent că era n sf9rit n stare să int! Pentru că #a /refăcut că sunt ntru totul de acord cu el, de /arcă fa/tul de a cobor din /ick#u/#ul lui n#aea să ă coste niic, de /arcă nici n# ar fi contat că n#aea să#l ai ăd! A dat din ca/, i#a luat o faă /otriită situaiei, n#a zis o orbă, /entru că n# aea totui să a9 deonii inciunii ca să ăd /9nă unde a /utea /utea să ?oc teatru teatru i a cobor9t cobor9t din nenoro nenorocit cita a lu luii de cai caion onetă etă,, 9nd 9ndră ră i =otăr =otăr9t 9tă! ă! At9t At9t de 9nd 9ndră, ră, că nici nici ăcar n#a tr9ntit /ortiera! Edina i Pats6 #ar fi a/laudat sau i#ar fi bătut ?oc de ine i de anitatea ea fără rost! 28;
# 'A4* %EV5 #
Pick#u/#ul s#a nde/ărtat i, c9nd l#a ăzut d9nd colul la intersecie, oc=ii i s#au u/lut de lacrii! )u /entru că ibecilul ă abandonase ca /e#o osetă ec=e, ci /entru că #a siit brusc ai singură dec9t fusese reodată n cursul călătoriilor ele! Hntr#o aseenea singurătate, că i uitase că aea un tată genial, o soră i un frate la fel de foridabili, /9nă i VRra nce/use să#i li/sească n i?locul oraului acestuia nenorocit care nu era bun dec9t să /rooace nefericire! '#a ntors ca să ă duc la =otel, unde altundea să ergJ A auzit două cla.oane undea n s/ate! *9nd #a răsucit, Feorge#Oarrison, n toane la fel de /roaste, se a/leca doar ca să coboare geaul! (u#te i ia#i lucrurile, lucrurile, te ate/t! Te rogM (u#te i ia#i lucrurile, lucrurile, te rogK l#a l#a corectat eu! Frăbete#te, te rogM '#a grăbit aa de tare, că a aruncat totul claie /este gră gr ăad adă ă n gean geanta ta de călă călăto tori rie, e, /u /ulo loe ere rele le,, /an /antalo taloni nii, i, len?er len?eria ia de cor/, cor/, a doua doua /erec= /erec=ee de /antof /antofi, i, 'acoo 'acook#u k#ull i ncărcătorul, trusa de toaletă i inusculul neseser /entru ac=ia? /e care l iau cu ine c9nd călătoresc! A /lătit la fel fel de re/e re/ede de i nota! nota! Feor Feorge ge#O #Oar arri riso son n ă ate ate/t /ta a n faa faa =otelului, i#a n=ă =ăat boccelua ua i a /us#o n s/atele caionetei! $nde ergeJ a ntrebat ntrebat eu! Acolo unde a nce/ut totul /entru ine, acolo unde ar fi trebuit să dau doadă de ai ultă /erseerenă! AdicăJ %a casa de bătr9ni unde e aică#ea! aic ă#ea! & se ai nt9/lă să aibă aibă oen oente te de lucidi luciditate tate!! +unt +unt scurte scurte i rare, rare, dar nu ăd ăd de ce noro orocul cul nu i#ar i#ar sur9 sur9de de dec9 dec9tt ie ie! )u te obl oblig igă ă nieni să ă nsoeti, c=estie /e care a nelege#o foarte bine, ai ales du/ă ce i#a s/us adineauri! (acă i#ai făcut tot circul ăsta doar ca să ă /rezini aică#tii, a oftat eu, era de#a #a??uns să# să#i s/ui! +unt 287
# $%T&'A (&) *%A)$% +TA)&E%( #
nc9 nc9nt ntat ată ă s#o s#o nt9 nt9ln lnes escc n sf9r sf9ri itt /e fee feeia ia de care care era era ndrăgostită aaM Feor Feorge ge#O #Oar arri riso son n s#a s#a ui uita tatt lu lung ng la ine ine,, ntr ntreb eb9n 9ndu du#s #see dacă nu cua i bătea ?oc de el c=iar /e faă i i#a răs/uns din /riiri că nu era /rea de/arte de adeăr! ă#te coodă, bobăni el, /entru că ne atea/tă zece ore de dru! Hn fine, fă i tu cu /oi ai bine, /ick#u/#ul ăsta nu#i foarte confortabil! S A trecut trecut /rin /rin 'ar6l 'ar6land and,, )e )e erse6 erse6 i, c9nd a ocolit ocolit )e 5orkul, zărind turnurile din 'an=attan contur9ndu#se n de/ărtare, n#a /utut să ă /iedic să ă g9ndesc la un a/artaent din $//er East +ide ale cărui ferestre dădeau s/re *entral Park, la bunicii ei /e care nu#i cunoscuse i /e care n#aea să#i cunosc reodată! Hnălăelii din ora i urară /ădurile din *onnecticut! +te?arii albi erau de?a golai, dar /eisa?ul nu era ai /uin agni agnific fic!! Feorge Feorge#O #Oarr arriso ison n o coti coti n dre/tu dre/tull Zest/o Zest/ort#u rt#ului lui!! A /r9nzit ntr#un ic restau taurant de /e alul r9ului +augatuck! Gceanul se rearsă i l inundă la fiecare aree! )ite )ite g9te g9te cu g9 g9tt rou se odi=n odi=neau eau /e argi argine ne,, i#au i#au luat luat zborul c9nd noi a terinat de 9ncat! *9rdul lor a forat /e cer un are V care se ndre/ta s/re sud! Vin de la ine, i s/use Feorge#Oarrison! Feorge#Oarrison! +unt g9 g9te te canadiene! *9nd era /utan, aa ă făcea să cred că, atunci c9nd /lecau, desenau cu /enele lor /erdele de ză/adă, z ă/adă, a/oi că se duceau să ia nite albastru din a/ele calde ale eisferei sudice, ng=ieau litri ntregi i se ntorceau ca să /icteze culorile /riăerii! )u era c=iar o inciună, an de an /lecarea lor estete sosirea iernii, iar ntoarcerea lor, /e cea a anoti/ului fruos! %e#a %e#a /ri /riit it ico icor9 r9nd ndu# u#se se,, tran transf sfor or9 9nd ndu# u#se se n nite nite /uncte inuscule, /9nă ce au dis/ărut co/let! Aea c=ef 288
# 'A4* %EV5 #
să zbor cu ele, să ă ntind /e nisi/ul fierbinte de /e o /la?ă din sud i să nu ă ai g9ndesc la niic! Hn ti/ul unei o/riri ntr#o benzinărie din 'assac=usetts, du/ă ce a făcut /linul, Feorge#Oarrison i#a /ro/us să trec la olan! >tii să conduciJ (a, n fine, la noi se conduce conduce /e st9nga! Pe autostradă n#ar trebui să ai /rea ulte /roblee! Trebuie să ă odi=nesc, e ai /rudent dacă alternă din c9nd n c9nd! 'ai ae dru ult n faă, nu sunte dec9t la ?uătate! >i a ai/it c9nd trecea graniele Verontului! *u un oc=i la dru, l /riea uneori cu doare! Părea aa de linitit! '#a ntrebat cu făcea ca să fie at9t de cal cal!! *al *alul ul este este o cali calita tate te care care i#a i#a li/s li/sit it ades adesea ea,, a ereu neoie să fiu n icare i a aut /arte de at9t de ultă tăcere, că i se ai nt9/lă să orbesc doar ca să ă aud! >i totui, nu aa stăteau lucrurile n /rezena sa, de /arcă tot calul lui ă i/regna, de /arcă i făcea bine făr fără să# să#i facă niic< ca i cu i#ar fi dat g=es să bl9nzesc tăcerea! A trecut de oraul Floer, ceea ce #a ntristat oarecu! $n /ro/rietar de galerie englez oia, din uilină, ca nuele să i dis/ară odată cu el, ar fi fost foarte irat trec9nd /e aici! Hi /lăcea să fiu la olanul acestui /ick#u/, direcia era ca ea/ăn ea/ănă, ă, dar =uruit =uruitul ul /utern /uternic ic al otoru otorului lui i dădea i/r i/res esia ia că real reale ent ntee cond conduc! uc! >i a/oi a/oi,, s/re s/re deos deoseb ebir iree de Austin#ul tatei al cărei scaun este foarte ?os, aici era la nălie! '#a /riit n retroizoare i i#a z9bit /rostete, ăcar o dată nu i se /ărea că sunt c=iar aa de ur9tă! Poate că iaa n 'arele )ord nu era aa de rea! %acurile, /ădurile, arile s/aii, anialele, ntr#un anuit fel fel o e.is e.iste ten nă ă sănă sănăto toas asă! ă! (a, tiu tiu,, ă ui uitt /rea /rea u ult lt la teleizor, i#ar fi s/us 'aggie! 28"
# $%T&'A (&) *%A)$% +TA)&E%( #
$ltiele oente ale zilei se iroseau ntr#un cer /lin de nori! Hntun tunericul aea să se lase n cur9nd, 9rfurile co/acilor se nnegriseră /e ăsură ce ne a/ro/ia de nord! A ntredesc=is geaul i a adulecat aerul, bătătoarea b ătătoarea luii /u lu /uri rita tate te!! '#a '#a ui uita tatt cu cu să a/ri a/rind nd faru faruri rile le!! Feor Feorge ge## Oarrison răsuci o rotiă de /e bord! )u eti /rea obosităJ a ntrebat el c9nd c9nd a desc=is oc=ii! )u, a /utea să conduc toată noa/tea, i /lace la nebunie! (in fericire, n#o să ae de ers at9t de ult ti/! rontiera nu ai e foarte de/arte, o s#o trece la +tanstead! %a ora asta, n#ar trebui să fie coadă la /ostul de control i a/oi ne ai ră9n de /arcurs reo /atruzeci de kiloetri! Vaeii ne erificară actele, n#aea niic de declarat i nici geanta ea din s/atele /ick#u/#ului, nici ali?oara lui Feorg Feorge#O e#Oarr arriso ison n nu nu#i #i inter interesă! esă! (ouă (ouă ta/i ta/ile le i o barieră barieră trecută, ne afla de#acu n XuRbec! Feorge#Oarrison i arătă /e ce dru s#o iau! Oai să trece /e la de/anator, i zise el uit9ndu#se la ceasul de /e bord! G /robleă cu /ick#u/#ulJ /ick#u/#ulJ a ntrebat eu! )u, r9n?i el! %a noi, de/anatorul e o b ăcănie care stă desc=isă /9nă seara t9rziu! Acasă nu a niic de 9ncare! *redea că erge la aa aa taJ G să erge 9ine, a făcut un ic ocol! )#a fi /utut s#o ede aa de t9rziu i i s#a luat de =oteluri, la ine acasă a loc o groază! 'i s#a /ărut că te#a auzit zic9nd că ai o caeră inusculă! >i un atelier /rea are tiu să ascult re/rourile re/ro urile care i se aduc aduc!! (u/ u/ă ă /leca lecare rea a lui 'Rlan Rlanie ie,, a făcu făcutt cea ea aena?ări! )u te tee de niic, c=iar dacă sunt un urs, nu te duc ntr#o /eteră din ad9ncul /ădurii! )u i#era frică, a /rotestat eu! $n /ic totui, a reluat Feorge#Oarrison, Feorge#Oarrison, auzat! 2"0
# 'A4* %EV5 #
)e#a )e#a o/ri o/ritt la de/a de/an nator ator!! G ag ag=ern erniă din cie cien nt luinată de un felinar de /e arginea druului! *u sigura sigurană nă că nu era /ria /ria oară c9nd c9nd Feorge Feorge#O #Oarr arriso ison n se ducea acolo, căci băcanul ne /rii cu o stranică str9ngere de 9nă i ne a?ută să ncărcă cutia cu /roizii n /ick#u/! 'i#e 'i#era ra o foa foaee de lu/ i făcu făcuse se cu/ cu/ăr ărăt ătur uril ilee cu are are seriozitate! te! Hn ti/ ce ă /liba /rintre rafturile agazinului său, se uitase ntruna la ine, cu un z9bet uor n colul gurii, care s/unea ulte des/re ce g9ndea! Era ntuneric beznă c9nd a ieit de /e stradă i a luat# o /e un dru din /ă9nt bătătorit! )u tia dacă ura să# i /etrec noa/tea ntr#o /eteră, dar, n orice caz, era n /ădure! %a ca/ătul druului a a?uns ntr#o /oiană! 4azele lunii luinau atelierul lui Feorge#Oarrison, foarte diferit de ceea ce#i iaginase eu! Era neoită să#i dau dre/tate fostei lui, nu era -/rea are3, era, de fa/t, iens! $n =angar uria, stră/uns de ferestre ari n cadre etalice i cu un aco/eri nalt, foarte nclinat! Feorge#Oarrison a/ucă o telecoandă din bord i a/ăsă /e un buton! *lădirea se iluină brusc i o uă de gara? se ridică! 'odernă, nu#i aaJ i zise el /oftindu#ă să /arc=ez /ick#u/#ul năuntru! 'ă g9 g9nd ndea ea că ter terin inas ase e cu sur/ sur/ri rize zele le,, ă ai ate/tau ulte< n interiorul =angarului se năla casa lui Feorge#Oarrison! G cabană destul de drăguă cocoată /e nite st9l/i i cu o faadă din len o/sită n albastru! Era ncon?urată de o terasă /e care, n s/atele unei balustrade, ntrezărea o asă i două scaune! *aera ea era la ezanin, zise el! (u/ă ce a /lecat ea, a deontat ezaninul i a construit casa! *9nd s/ui -cea aena?ări3, aena?ări3, ăcar nu e.agerezi! (a, a făcut ca ulte, dar n fiecare ară ar ă care trecea, ăz9nd că 'Rlanie nu se ntoarce, o tot ărea! *a să te răzbuniJ 2"1
# $%T&'A (&) *%A)$% +TA)&E%( #
*a aa cea! *eea ce e o /rostie, căci ea n#o s#o adă niciodată! (acă ai fi construit#o afară, ar fi aut ai ulte anse s#o zărească! Ar fi trebuit să#i triii o fotografie, n sf9rit, să fi fost eu n locul tău, eu aa a fi făcut! Vorbeti seriosJ Pot c=iar să fac un selfie /e tre/te, dacă rei! Feorge#Oarrison izbucni n r9s! E ciudat totui! *e e ciudatJ (e obicei, oaenii i construiesc casele ai degrabă afară dec9t năuntrul unui =angar! (ar tiu că, atunci c9nd ies din casă iarna, ăcar nu trebuie să dau ză/ada la o /arte! >i ca să#i /libi c9inele, c9inele, cu faciJ )#a c9ine! G, dar eti icnit rău de tot! Hi /laceJ *ă eti sărit de /e fi.J *asa eaM )u#i dis/lac nici nici una, nici alta! 'i#a luat geanta de călătorie i a intrat n cabană! A/oi s#a ntors tors să /u /un nă asa asa i ne#a ser seriit cina ina /e ter terasă! asă! Er Era a i/osibil să ede stelele, dar ăcar nu era frig! Atelierul irosea a len, iar eu ă siea ca la ca/ătul luii, dar ai degrabă bine! (ruul ne e/uizase i ne#a dus la culcare făr fără nt9rziere! Feorge#Oarrison i /regătise caera de oas/ei! Era decorată cu sobrietate, dar era ferecătoare, ult ai fru fruoas oasă ă dec9t ec9t cae aera ea de la %on %ondra! dra! Prob Probab abil il că 'Rlanie era o are /roastă, tă, un băr bărbat ca/abil de un aseenea rafinaent nu /utea să fie un urs! S
2"2
# 'A4* %EV5 #
A doua zi, c9nd ne /regătea să /orni iar la dru, # a urcat la olan, fără să#i dau de ales lui Feorge#Oarrison! &#a atras atenia că la altiore condusese tot ti/ul, iar el i#a adus ainte că era n aina lui, dar cred că /rostiile ele co/ilăreti l distrau! (ouă ceasuri ai t9rziu, i#a arătat un grila? din fier for?at i a a/ucat#o /e un dru din /ietri care urca s/re o clădire elegantă, cocoată /e un deal! Parcul de la /oalele ei era /ustiu, era ult /rea frig afară /entru ca /ensionarii să se aentureze la reo /libare! +unte de/arte de O6de O6de Park, nu#i aaJ zise el! Ai fost de?a la %ondraJ )u, nu o tiu dec9t din file, dar n ti/ ce era la altiore, #a dus să ă uit la nite fotografii /e net! A, daJ >i de ceJ (in curiozitate! A /arc /arcat at sub sub arc arc=i =iza za din din fier fier for? for?at at i a intr intrat at n clădire! S A recunoscut#o /e feeia aezată n cabinetul de lectură care se uita cu o /riire enerată la ecina ei ce făcea o /asienă, de /arcă ar fi ate/tat din totdeauna să#i /ro/ună să ?oace o /artidă! Pielea i era nsenată de ree, dar /ri /riir irea ea ei ag ageră eră era era iden identi tică că cu cea cea din din foto fotogr graf afia ia de la +ailorLs *afR! a/tul de a o nt9lni /e 'a6 i#a /roocat o eoie /entru care nu ă /regătise! G iubise /e aa i aa o iubise! >tia at9tea lucruri des/re ea, lucruri de care eu =abar n#aea! $n bătr9n care oare e ca o bibliotecă n flăcări, a zis un /oet african, oia să desco/ăr toate cările din ea, c=iar dacă ea le uitase! Ai enit cu /rietena taM +unt tare uluită că #ai /ăcat, /ăcat, strigă ea ridic9nd ridic9ndu#se! u#se! >tia eu că cearta cearta oastră oastră n#o să dureze! (e altfel, nu#i aintesc de ce #ai certat, adică n#a fost cine tie ce gra! 2"B
# $%T&'A (&) *%A)$% +TA)&E%( #
Feorge#Oarrison i#a dat i/resia că ura să se dizole i a ate/tat un /ic /9nă să#i in n a?utor! (ar n ti/ ce eu i ntindea 9na, aa lui #a luat n brae i i#a li/it obrazul de al eu! &a te uită, uit ă, nainte ă /u/ai, nu e ina ea că fiu#eu e insu/ortabil cu tine! 'ă str9ngea tare, iar /ielea i era catifelată! 'irosea a abr abră ă cen cenuie uie i a recu recun noscu oscutt ied iedia iatt acea aceasstă notă otă orientală cu care aa se /arfua duinica! Parfuul e i"4y, nu#i aaJ a ntrebat#o eu! Ea i i cufu cufund ndă ă /ri /riir irea ea n oc=i oc=iii ei ei i ă obse obser ră ă cu uiire! (in oent ce tii, de ce#i ai ai /ui ntrebareaJ +e răsu răsucci i nu ai au au oc= oc=i dec9 dec9tt /en /entru tru fiu iull ei! A =otăr9t să#i las singuri i le#a s/us că ă ducea să fac o /libare /rin grădină! (ac#o să fuezi /e ascuns, să nu te /rindă cinea, ticăloii ătia o să#i confite igările! )u /entru că le#ar /ăsa de sănătatea ta, nici orbă, ci ca să le fueze n locul tău! Aa, ce ai e /e la coală, l ntrebă ea /e fiul ei, i#ai făcut toate teeleJ A ieit să#i ic /icioarele, dar gerul era insu/ortabil, iar de fuat, nu fuez! Aa că /uin du/ă aceea #a ntors i #a aezat la o asă l9ngă un bărbat care citea! %ectura /ărea să#l auze teribil, căci r9dea adesea! >i a/oi a rearcat că nu dădea niciodată /agina< #a luat cu frig /e la s/ate, ai frig dec9t i fusese c9nd ă /liba /rin /arc! /arc! (e de/arte, de/arte, i cercet cerceta a /e ascuns ascuns /e 'a6 i Feorge# Feorge# Oarrison! Păreau să fie n toiul unei discuii! G conersaie care nu cred că aea reun sens! (e fa/t, nu l obsera, l adira! Era at9ta iubire i răbdare n gesturile acestui fiu, asculta cu at9ta atenie, că a fi /utut să ndur să#i /ierd eoria nuai ca să fiu i eu la fel de iubită! Pe bărbatul care citea l9ngă ine l a/ucă un enor =o=ot de r9s i, dintr# dintr#oda odată, tă, r9sul r9sul i se transf transforă oră ntr# ntr#o o teribi teribilă lă 2"
# 'A4* %EV5 #
tuse! +#a nroit ca un fruct co/t, a sărit n sus, a scos un =orcăit groza i s#a /răbuit! &nfirierul care se afla n ncă/ere se nă/usti s/re el, dar /ărea total de/ăit! Pensionarii /rieau scena de /arcă fa/tul că se nt9/la cea care i scotea din rutina lor era ult ai i/ortant dec9t că unul dintre ei se sufoca! Feorge#Oarrison l#a l#a /i /ins ns /e infi infir rie ierr i s#a s#a a/le a/leca catt asu/ asu/ra ra biet bietul ului ui o a/ucat de conulsii! >i#a băgat două degete n gura lui i i#a scos liba! ărbatul a rence/ut să res/ire a/roa/e noral, din roii, obra?ii i#au redeenit trandafirii, dar aea oc=ii tot nc=ii i nu răs/undea c9nd Feorge#Oarrison l striga: (onule Faut=ier, ă auziiJ +tr9ngei#ă de 9nă dacă ă auzii! &ar &ar 9na 9na don onul ului ui Fau aut= t=ie ierr a str9n tr9ns# s#o o /e cea a lui Feorge#Oarrison! *=e o abulană, a zis infirierul! infirierul! )u e ti/, a răs/uns Feorge#Oarrison, Feorge#Oarrison, o să le ia o ?uătate de oră /9nă să ină i tot at9ta ca să a?ungă la un s/ital! Hl duc eu! %uai nite /ături, o să#l instală n /ick# u/#ul eu! G t9nără care serea nite biscuii n oentul n care donul Faut=ier făcuse criza se oferi să dea o 9nă de a?utor! Aea un break n care /uteau să#l ntindă la căldură! (oi ali ebri ai /ersonalului săriră i ei! (u/ă ce donul Faut=ier fu ntins n /artea din s/ate a break#ului, Feorge# Oarrison anună că aea să#l nsoească! A fi rut să /lec cu ei, să ră9n la că/ăt9iul donului Faut=ier, siea că e răs/underea ea, /entru că făcuse criza sub oc=ii ei, dar n nenorocitul de break nu erau dec9t două locuri, aa că Feorge#Oarrison i#a cerut să#l ate/t! rec9n rec9ndu# du#i i u ueri eriii ca să ă ncăl ncălzes zescc sub arc= arc=iză, iză, /riea farurile din s/ate ale break#ului dis/ăr9nd dis/ ăr9nd n s/atele grila?ului rezidenei! S 2"I
# $%T&'A (&) *%A)$% +TA)&E%( #
*9nd #a ntors n sala de lectură, iaa reenise la nor noral al<< /ens /ensio iona nari riii i i ede edeau au de treb trebur uril ilee lor, lor, de /arc /arcă ă niic nu se nt9/lase sau de /arcă uitaseră de?a totul! eeia de la asa ecină cu cea a lui 'a6 i continua /asiena, alii erau cu oc=ii intă la teleizor sau se ulueau să /riească n gol! 'a6 ă obsera ntr#un fel ciudat, c9nd, cu arătătorul, i#a făcut sen să ă a/ro/ii i să ă aez n faa ei! 'ă nduioează fa/tul că c ă a a?uns să te cunosc, să s ă tii! Pentru că seeni cu ea, ult! E ca i cu o fantoă s#ar fi iit din nou din trecut! A urit, nu#i aaJ (a, a urit! *e /ăcat, ar fi trebuit să /lec naintea ei, dar să /lec fruos, n stilul ei! (e data aceasta nu cred că ea a =otăr9t i a/oi n#a fost cine tie ce fruos, a re/licat eu lu9nd a/ărarea aei! )u, ai dre/tate, nu de data aceasta, ci de cealaltă i e ceea ce ne#a distrus abele iei! A fi /utut să scă/ă a9n a9ndo două uă,, dar dar ea nici nici n#a n#a rut rut s#au s#audă dă,, din din cauz cauza a asta asta,, bobăni ea i se frecă /e burtă! +/er că n#ai de g9nd să i#l furiJ Pentru că n#a să te las s#o faci! +ă i#l furJ )u face /e /roasta cu ine, orbesc de fiu#eu, n#a dec9t unul! (in ce anue ai fi /utut să scă/aiJ (in ascarada n care ne#a băgat aică#ta! (e#aia ai i enit aici, rei să tii unde a /us#o! Oabar n#a des/re des/re ce orbiiM 'incinoasoM (ar seeni aa de ult cu ea, că te iert, /entru că, dei e oartă, tot o ai iubesc! G să#i /oestesc două, trei c=estii, cu condiia să ră9nă ntre noi! Hi interzic să#i s/ui cea, orice! )u tia c9t ti/ aea să dureze acel oent de luciditate! Feorge#Oarrison i zisese că erau /e c9t de rare, /e at9t de scurte! +/erase că o să aibă noroc, dar norocul ne z9bise n li/sa lui! Aa că a făcut o /roisiune /e care n# 2";
# 'A4* %EV5 #
a s#o in! 'a6 i#a luat 9inile n căuul /alelor, a tras ad9nc aer n /ie/t i a nce/ut să z9bească! &#a ăzut c=i/ul luin9ndu#se, de /arcă ar fi ntinerit, de /arcă fotografia de la +ailorLs *afR /rindea iaă n faa ea! Hi asuase nite riscuri nebuneti ca să obin initaiile, zise ea! (ar nu era niic n co/araie cu ceea ce s#a s#a nt9 nt9/ /la latt n ti/ ti/ul ul balu balulu lui! i! Totu Totull s#a s#a ?u ?uca catt n sear seara a aceea! $n bal, ca un /unct culinant n treizeci i ase de ani de inciună dar nu /entru foarte ultă ree ncă!
2"7
# $%T&'A (&) *%A)$% +TA)&E%( #
3! Eleanor-Rigby !"tom#rie $%&', Cantoanele de +st, Iué#e" 'a6 se e./ria ntr#un od ciudat, o oce lăuntrică /ărea să#i dicteze cuintele, iar /oestirea ei ă duse la altiore ntr#o seară de la sf9ritul sf9r itul lui octobrie 1"80! >oferul nostru o/rise ra/id la intrare ca să ne lase să cobor9! +#a auzit un zgoot de /ortieră tr9ntită i defilarea autoobilelor a continuat! *ei care aeau onoarea de a fi initai la bal se ngrăădeau n faa uii casei! (ouă feei brăc brăcate ate n lirel lirelee /riea /rieau u initai initaiile ile i erifi erificau cau lista lista cu nuele usafirilor! Purta o fustă lungă str9nsă /e talie, o căaă cu /lastron, o redingotă i un ?oben! Hn costu de (oino, +all6#Anne era brăcată cu o roc=ie a/lă, iar ca/ul i era aco/erit de o /elerină neagră! Alesese aceste cost costu uee ca să ne ic ică ă uor uor i să ascu ascund nde e sub sub ca/e ca/e ceea ce ne /regătea să fură! 'aică#ta a arătat initaiile! Hi asuase nite riscuri teribile ca să le obin, nu ai tiu /rea bine c9nd, de cea ree ncoace ca /ierd noiunea datelor! A intrat n =ol! Era iens i luinat de nite candelabre ari! Hn faa noastră se năla o scară i/ozantă, al cărei acces era interzis cu un cordon rou! *9nd ridicai ca/ul, /uteai să adiri itraliul i să ezi /alierul cu balustrada lui din din fier fier for? for?at at care care se nti ntind ndea ea /e tot tot eta? eta?ul ul!! $ra $rase seră ră /u=oiul de initai /9nă n salonul cel are de la /arter! +o/tuoase bufete erau serite n faa ferestrelor! Totul era agnific agnific!! G orc=estră orc=estră alcătuită din ase uzicani uzicani cocoai /e o estr estrad adă, ă, a/ro a/roa/ a/ee de ei eine neul ul din din /iat /iatră ră scul scul/t /tat ată, ă, alte altern rna a enue enuete te,, ron rondour dourii i ser serenad enade! e! Hn ia iaa ea ea nu asistase la un s/ectacol at9t de fastuos! Hi adira /e cei /rezeni! $n Arlec=in săruta 9na unei contese, un soldat confederat ciocnea cu un ag =indus, n ti/ ce duanul 2"8
# 'A4* %EV5 #
lui nordist discuta cu *leo/atra! Feorge Zas=ington, de?a /ili /ilitt bine bine,, n#a n#aea ea de g9 g9nd nd să se o/re o/reas ască că din din băut băut!! $n =ug=e =u g=eno nott i u/lea u/lea cu/a de a/an a/anie ie /9nă /9nă ce se reărs reărsa! a! 'ai era i un /rin din G mie i una de no-i care care /i/ăia s9nii unei &sabelle al cărei %eandru era /lecat aiurea! $n fac=ir se ndo/a cu foie gras, un ră?itor cu un nas coroiat se c=inuia ngrozitor să ute dintr#o tartină cu caiar, era ridicol! G *olobină i un Poliinel forau un cu/lu destul de drăgu, un *ezar aea fruntea iritată de la coroana de lauri /e care i#o tot /otriea /e ca/! Abra=a %incoln săruta o curtezană orie orient ntal ală! ă! +u +ub b ăt ătii totul totul era era /osi /osibi bil, l, c=ia c=iarr i ceea ceea ce era era interzis! G t9nă t9nără ră i fru fruoa oasă să c9nt c9ntăr ărea eaă ă de o/er o/eră ă a ur urca catt /e estradă! Vocea ei /uternică a ca/tiat adunarea! +all6#Anne a /rofitat de acest oent ca să /ingă o uă ascunsă n eta?erele unei biblioteci! Hn s/ate se aflau c9tea tre/te n s/irală! *9nd a a?uns la eta?, #a tras du/ă ea /e tot /ali /alier erul ul!! *u *u era era deas deasu/ u/ra ra =olu =olulu lui, i, erg ergea ea /e l9ngă l9ngă /erei ca să ră9ne neăzute! A trecut /rin faa ncă/erii n care ă /oftiseră să ate/t c9nd enise, c=i/urile, ca s#o ăd /e (onioara cu Grgasul *=inuit! *e nue carag=ios, nu#i aaJ E o altă /oeste, a să i#o s/un eu dacă ai ii /e#aici! $n /ic ai ncolo, +all6#Anne a intrat n biroul tatălui ei! 'i#a cerut să stau de /ază n faa uii! G aud i acu zic9ndu#i: -4ă9i n s/ate, dacă reun initat se#a/ucă să ridice ca/ul ca să adire lustra cea are, ar /utea să te zărească de ?os! &ar dacă urcă cinea, ino du/ă ine n birou! )u#i face gri?i, ă ocu/ eu de tot, n#o să dureze ult3! (ar eu tot i făcea gri?i i a rut să o/resc totul! A i/lorat#o! &#a s/us că ncă ai era ti/ să renună, că n#aea noi neoie de banii aceia, că /utea să ne desc descur urcă că i altf altfel el!! (ar (ar ea oia oia să ear eargă gă /9nă /9nă la ca/ăt, din cauza nenorocitului ei de ziar /e care l#a iubit ai ult u lt dec9 dec9tt /e ine ine!! >i a/oi a/oi,, /ent /entru ru că era era nsu nsufl flei eită tă de dorina de răzbunare! Ascultă bine sfatul eu, să nu lai niciodată furia să#i i/ună co/ortaentul, căci ai t9rziu 2""
# $%T&'A (&) *%A)$% +TA)&E%( #
sau ai deree tot tu ai să /lăteti consecinele! Era o fată drăguă i ascultătoare, aa că a răas n faa acelei ui ntredesc=ise! Hn ti/ ce stătea de /ază, aa ta s#a ndre/tat s/re inibar, a luat cutia n care taică#său i inea trabucurile, a /us# /u s#o o /e un g=er g=erid idon on i a n=ă n=ăa att c=ei c=eia a de la seif seif!! *li/ *li/el elee care care au urat urat au fost fost decisi decisie e /entru /entru ieile noastre noastre i, de altfel, /entru ulte altele! '#a tot g9ndit la ele, /entru că, cu c9tea inute ai deree sau ai t9rziu, totul ar fi fost diferit, iar tu n#ai fi astăzi aici! >tiu /rea bine că i ca /ierd inile, dar balul acesta n# a să#l uit niciodată! $nd $nde ră răăsese sese J A, da! da! A au auzi zitt nite ite /ai ai i # #a a a/lecat /este balustradă! $n bărbat trecuse /este cordonul rou i urca scara cea are! Aea s#a?ungă fără nt9rziere la eta?! A r9c9it la ua biroului ca s#o /rein /e +all6#Anne! Ea s#a nă/ustit asu/ra ntreru/ătorului, a stins luina i # a a/ucat de 9nă ca să ă tragă s/re ea! +tătea /e /ragul uii ntredesc=ise, ne/enită! Ar fi trebuit să acionez altfel, dar a rut, ă nelegi tu, s#o /rote?ez, aa că, n loc să ă duc să ă ascund cu ea, i#a dat druul la 9nă, a nc=is uor ua i a /lecat n nt9/inarea necunoscutului asc ascat ntr# tr#un cos costu tu de en enei eian! an! +/er /era să fie un usafir indiscret, /oate un bărbat care căuta de unde să orbească linitit la telefon! '#a g9ndit că a fi /utut să /retind acelai lucru! (ar, /9nă să a/uc eu să#i orbesc, #a ntrebat cu o oce autoritară ce făcea acolo! Voce Vocea a acee aceea a o cuno cunote tea a u ult lt /rea /rea bine bine!! >i totu totui, i, a răas incredibil de cală i #a lăsat, i eu, cu/rinsă de o sete de răzbunare! alul acela, /e c9t de fastuos, /e at9t de grotesc, era organizat n cinstea lui! >i, ca să#l sărbătoresc n felul eu, aea să#i fac un dar care să#l otrăească /9nă la sf9ritul ieii lui! &#a /us un deget /e buze i i#a z9bit! Ardea să afle cine cine era această această feeie feeie seducăt seducătoar oare, e, ascată ascată i ea! 'i#a 'i#a adus ainte că /etrecerea aea loc la /arter, că usafirii nu B00
# 'A4* %EV5 #
aeau acces la eta?, dar a adăugat iediat că, dacă oia să# l izitez, aea să ă nsoească cu /lăcere! Era i/osibil să#i răs/und fără să ă trădez i era ncă /rea deree! Aa că, du/ă ce a o/tit un -tM3, l#a luat de 9nă i l#a dus n salo salona nau ull de l9ng l9ngă ă biro biroul ul Grga Grgas sul ului ui *=in *=inui uit! t! Pot Pot să te asigur că eu n#aea aseenea /roblee! %#a /ins /e un fotoliu, fa/t care l#a distrat distrat teribil i s#a ferit să se o/ună n reun fel! )u era nai, nu e.ista nicio ansă ca iitoarea lui neastă să /oarte aceeai deg=izare ca i ine! &#a #a des desfăcu făcutt li liul ul,, i#a i#a strec trecur urat at 9na 9na n /antalonul lui i a siit cu i crete dorina! >tia ce#i /lăc lăcea i i#a oferit acea /lăc lăcere, dar n#aea să ă uluesc cu at9t! Voia să#l a cu totul, să ai fie al eu /entru o ultiă oară! Prin iaa ea au trecut c9ia bărbai, unii /e care i#a /ărăsit eu, alii care #au abandonat ei /e ine, ine, dar dar el era diferit! diferit! 'i#a 'i#a ridica ridicatt fusta fusta i #a #a aezat aezat /este el! )u ă ?udeca, i#ai /ierde ti/ul degeaba, căci nu# i /asă defel! )u e.istă niic ai bun /e lue dec9t să faci dragoste cu bărbatul /e care l iubeti sau urăti! A deenit languroasă, trebuia să#i nfr9nez /lăcerea ca să#i las ti/ lui +all6# +all6#Ann Annee să o/erez o/erezee n ncă/e ncă/erea rea de#ală de#alătur turi! i! >tia >tia că aude totul i, ca să fiu sigură că nu#i sca/ă niic, nu i#a cruat ardorile! 'ă nelase cu eit=, era aici /entru că ea oise astfel, aa că #a răzbunat i /e ea, i /e /ărinii ei /entru că /referaseră o t9nără de rangul lor unei fete fără aere! '#a răzbunat i /e el i /e luea ntreagă fut9ndu#l de ziua logodnei lui! (u/ă ce a e?aculat, a rut să#i desco/ere faa, dar nu l# a lăsat s#o facă! 'i se /ărea ai subtil ca el să neleagă n alt fel! Aa că l#a ntrebat dacă i /lăcuse cadoul de la ine! (acă i#ai fi ăzut oc=ii c9nd i#a recunoscut oceaM Priirea nu#i e./ria dec9t stu/oare! (ar i s/aiă, că a să cobor i a să ă duc /e estradă n locul c9ntăreei de o/eră ca să#i c9nt aentura n faa fruoasei adunări! %#a sărutat, cu tandree, l#a 9ng9iat /e obraz i l#a asigurat că nu aea de ce să se teaă! Poate că neesti#sii ura să#i B01
# $%T&'A (&) *%A)$% +TA)&E%( #
ia cea ree /9nă să desco/ere ce soi de bărbat era, dar el n#aea să#i /oată s/une că o iubete fără să#i aducă ainte că a nelat#o c=iar n ziua logodnei lor! %#a /oftit să se ntoarcă la iitoarea lui soie, era de /referat să nu fi ăzui cobor9nd scara /reună! &#a /rois că a să /lec ntr#un od discret i că n#aea să ă ai readă toată seara i, de altfel, niciodată! +#a nc=eiat la /ant /antal alon onii cu un aer aer s/ăsi s/ăsitt i a /lec /lecat at,, furi furios os!! A ate/ ate/ta tatt c9tea cli/e i #a dus n birou du/ă +all6#Anne! Ea n#a zis o orbă! >i#a legat curelua de la ca/a sub care ascuns ascunsese ese ce furase furase,, a nc= nc=is is uia uia seiful seifului, ui, a /us c=eia c=eia i cutia de trabucuri la locul lor! A ntr ntreb ebat at#o #o dacă dacă obi obinu nuse se ce dore dorea! a! 'i#a 'i#a răs/ răs/un unss /un9ndu#i aceeai ntrebare! >tia a9ndouă ce fusese n ?oc n acele două ncă/eri alăturate n care i distruseseră /e cei din clanul +tanfield, fiecare n felul ei! *=iar nainte să /lecă, a n=ăat o sticlă de alcool i i#a strecurat#o sub ca/ă, un =isk6 e.ce/ional cu care trebuia să ne sărb sărbăt ător ori i ai ai t9rz t9rziu iu ict ictor oria ia!! Er Era a de?a de?a ca beată beată /ent /entru ru că# că#ii /l /lin inis isee isu isul! l! (nde-endentul era salat! *u ceea ce furaseră din seif aea să fi n stare să lansă /ubl /u blic icar area ea ziar ziarul ului ui i să#l să#l en enin ine e,, c=ia c=iarr i cu /ier /ierde deri ri,, c9ia ani buni! +ărbă +ărbăto toar area ea era era n toi, toi, a ieit ieit din din casă casă neob neobse ser rat ate! e! >oferul ne ate/ta, ne#a condus na/oi la loft! 'a6 a tăcut, /riirea i s#a /ierdut n gol i iediat anii s# au ntors să#i /oăreze trăsăturile! )#aea să aflu ai ulte i /resu/unea că de?a nici nu ai tia cine era! *u toate acestea, a oftat i i#a re/etat că era incredibil c9t de ult seănă cu aa! +#a ridicat ca să#i confite cările de ?oc ecinei i s#a aezat la loc n faa ea, ntreb9ndu#ă dacă tia să ?oc /oc=er! '#a ?uulit de o sută de dolari! *9nd Feorge#Oarrison a a?uns n salon, i#a strecurat /e furi bancnotele n buzunar i i#a z9bit fiului său său de /arcă nu#l ai ăz ăzuse de B02
# 'A4* %EV5 #
să/tă9ni ntregi! &#a s/us că era drăgu din /artea lui că enise s#o adă! Feorge#Oarrison ne#a anunat că donul Faut=ier urise c9nd a?unseseră la s/ital! Ni#a zis eu că n#o să treacă anul, nu rei niciodată să ă creziM a e.claat 'a6, a/roa/e cu eselie! A răas toată du/ă#asa l9ngă ea, dar intea ei era aiurea! Pe la orele trei, cerul s#a li/ezit, iar fiul ei a scos#o la o /li libare bare /ri /rin /ar /arc! A /rof /rofit ita at de fa/ fa/tul că era ra singură ca să#i aintesc tot ce aflase, din nou lucruri des/re aa, dar niic des/re tatăl tat ăl lui Feorge#Oarrison! )u tia cu să#i ărturisesc că nu /rofitase de oentul acela de luciditate ca să#i s ă#i in /roisiunea! *9nd s#au ntors, un sc=ib de /riiri cu el i#a fost de# a?uns ca să neleg că ansa la care s/erase at9t de ult nu oise să#i z9bească! $n /ic ai t9rziu, a băut un ceai, iar el i#a dat de este aică#sii că era neoii să /lecă! 'a6 l#a str9ns n brae i a/oi i#a enit i ie r9ndul! +unt at9t de uluită că #ai /ăcat, suntei o /erec=e fruoasă, i#a zis ea s/un9ndu#i 'Rlanie! Era n faa /ick#u/#ului c9nd #a /refăcut că i#a uitat telefonul obil n sala de lectură! %#a rugat să ă ate/te i #a ntors n fugă la rezidenă! 'a6 era tot n fotoliul ei, cu oc=ii intă la cel /e care l ai ocu/a de diineaă donul Faut=ier! '#a a/ro/iat de ea i a /us totul la bătaie! )u tiu dacă ai suntei aici, dar dacă ă auzii, #a enit r9ndul să#i ascultai sfatul! )u ă luai secretul n or9nt< e terinat că nu tie cine este taică#său i eu sunt la fel c9nd l ăd aa! )u ă dai seaa de suferina /e care i#o i#o i/u i/une nei i,, de aăr aărăc ăciu iun nea /e care care i#o i#o /ro /rooc ocai aiJJ )u cred crede eii că lu lucr crur uril ilee care care n#au n#au fost fost s/us s/usee au cauz cauzat at de?a de?a destule nenorociriJ B0B
# $%T&'A (&) *%A)$% +TA)&E%( #
'a6 s#a ntors s/re ine cu un aer aliios! Hi uluesc că eti aa de aabilă, dar, cu riscul de a te dezaăgi, ncă n#a a?uns acolo, n or9nt adică, draga ea! Pentru că tu crezi că o să fie ai fericit c9nd o să afle că taică#său a urit din /ricina eaJ Vezi tu, nu toate adeărurile sunt /otriite /entru a fi s/use, aa că dacă ai o altă ntrebare, grăbete#te să i#o /ui, te atea/tă afară i nu#i /lace că#i lai fiul să te ate/te! $nde sunt scrisorile aei aei eleJ %e#ai /ăstratJ Ea #a bătut uor /e 9nă, aa cu l ceri /e un co/il obraznic! Era singura care scria scrisori, scrisori, aică#ta nu oia să#i răs/undă, răs/undă, n#a făcut#o dec9t o dată, ca să#i să#i dea o nt9lnir nt9lnire! e! +ă aibă o cores/ondenă ec=iala /entru ea cu o trădare la adre adresa sa sou soulu luii său! său! Al Ales eses esee să# să#ii sc=i sc=ib bee ia iaa! a! (ar s#a s#a nt9/lat /ozna aceea! (in ina ea! Aeai /ais/rezece ani c9nd /ărinii tăi #au dus n +/ania Hi aintesc foarte bine de acana aceea! Părinii ei nu ne#au dus dec9t de trei ori n străinătate: la +tock=ol, unde 'aggie se /l9nsese ntruna că#i e frig, la Paris, unde 'ic=el le c=eltuise toi banii /e /ră?ituri, i la 'adrid, unde, uluită de fruuseea oraului, i /roisese că, atunci c9nd oi fi are, are, oi face face ncon ncon?ur ?urul ul lu luii ii!! 'a6 i#a i#a băut băut ceaca ceaca de ceai i a continuat: *u ase luni ai deree, i scrisese că c ă sunt bolnaă! Tocai ă o/erase de un c=ist la s9n, dar ar fi /utut să s ă fie gra! '#a g9ndit că, dacă i se nt9/la reo nenorocire, n#aea /e nieni care să aibă gri?ă de fiul eu! )#aea nicio nicio ansă ansă s#o coning coning altfel, altfel, aa că a s/erat s/erat că, dacă#l dacă#l nt9lnea n sf9rit, ca să fiu cinstită, cred că era un /rete.t ca s#o ai ăd ncă o dată i să#i cunosc failia! A acce/tat, dar a refuzat să ne orbi! (uinică, oi #ai dus să ă /libai n /arcul 4etiro! 'aa ta, tatăl tău, fratele tău, sora ta i cu tine erai aezai la drea/ta /e tre/tele /alatului de *ristal n faa arelui bazin, alcăt cătuiai o failie fruoasă! Eu i Feorge#Oarrison stătea la st9nga! B0
# 'A4* %EV5 #
Hnt9lnirea i#a făcut ai ult rău dec9t bine, dar nu a regretat că enise de at9t de de/arte /entru cele c9tea cli/e iite din trecut! >i a/oi, călătoria aceasta ră9ne una dintre cele ai fruoase aintiri din co/ilărie ale fiului eu! Eu i aa ta a sc=ibat un z9bet co/lice care s/un s/unea ea u ult lte! e! Voi Voi ai /lec /lecat at la /u /ui in n ti/ ti/ du du/ă /ă acee aceea a i, i, c9nd s#a ridicat, aa ta a lăsat /e tre/te un caiet! Era ?urnalul ei inti, l nce/use la /ension! A regăsit reg ăsit n el toată /oestea noastră, cea a anilor /etrecui /reună la altiore, felul n care ne#a nt9lnit /e reea c9nd nu era era dec9 dec9tt nit nitee ?ur urna nali list stee debu debuta tant nte, e, utar utarea ea n loft loft,, /rietenii notri, ai ales eit=! *9nd l#a citit, a retrăit zilele nebuneti de dinaintea nfiinării ziarului (nde-endentul, teribilele no/i de la +ailorLs *afR, s/eranele i dezaăgirile noastre! Poestise acolo /9nă i faiosul bal i ceea ce s#a /etrecut du/ă aceea! (ar ?urnalul ei se o/rea n ziua c9nd a /lecat! (u/ă, n#a ai scris niciodată niic des/re iaa ei! (e ce s#a ntors la %ondra, de ce a /us ca/ăt ca/ăt la totJ )u ai a nici ti/ i nici c=ef să orbesc! Toate aceste aintiri a/arin unor reuri din care nu ai ră9ne r ă9ne niic! >i atunci, la ce bunJ Ar trebui să lai i tu trecutul n /ace, te c=inuieti zadarnic! Ai aut nite /ărini foridabili, /ăstrează n tine aintirea aei tale< +all6#Anne era o altă feeie /e care tu n#ai cunoscut#o! $nde e ?urnalul eiJ Hntrebarea ea a?ungea /rea t9rziu! 'a6 aea din nou /riirea aceea distantă, i/regnată de nebunie! &#a dat cu tifla ecinei care ne /9ndea i s#a ntors s/re ine r9n?ind! Trebuie să#i s/un de ce s#a făcut fiu#eu t9/lar! 'i se /usese /ata /e anticar, iar treaba era reci/rocă! Era sing singură ură,, el aea aea o căsni căsnici ciee nefe neferi rici cită, tă, un biet biet nco ncorn rnor orat at!! (ouă fiine distruse /ot să se re/are oferindu#i ce le li/sete fiecăreia n /arte! *o/il, Feorge#Oarrison i /etrecea cele ai ulte dintre du/ă#aieze la el n agazin! *u nu /utea să contez /e nieni, Pierre a deenit un fel de na, el B0I
# $%T&'A (&) *%A)$% +TA)&E%( #
l#a năat totul! *=estia nu#i dis/lăcea defel, i se /ărea c=iar oarecu ironică! Vezi tu, ai cunoscuse un t9/lar, un bărbat cusecade, /robabil cel ai bun dintre toi cei /e care i#a nt9lnit! (e altfel, a enit să ă adă, la /uin ti/ du/ă naterea fiului eu! Voia să las totul i să /lec cu el! '#a /urtat ca o idioată, regret i#acu! (ar /ăcat, oricu, era /rea rea t9rz t9rziiu! )u# u#ii s/un s/unee niic, ic, Feorge orge#O #Oar arrrison ison i i iaginează că i#a ales de unul singur fruoasa lui eserie i i e gr groa oază ză să cons constat tatee că aic aică# ă#sa sa l infl influe uene neaz ază! ă! E bărb bărbat at,, ce rei rei!! Oaide aide,, du du#t #tee acu acu,, i#a i#a s/us s/us dest destul ulee i dacă nu ai neles, nseană că eti c=iar ai /roastă dec9t /ari! (uneaoastră ne#ai scrisJ *ară#teM Trebuie să ă duc să fac o baie i, din c9te tiu, nu eti infirieră! (oar nu i#au sc=ibat infiriera fără să ă /reinăM *asa asta este o adeărată bulibăeală, a să ă /l9ng dacă o s#o ină tot aa! (e data aceasta, 'a6 /lecase realente! 'i#era ciudă /e ea, dar a sărutat#o totui /e obraz, ca să#i sit din nou /arfuul! A tras ad9nc aer n /ie/t nainte de a ă duce du/ă Feorge#Oarrison n /ick#u/#ul lui! *u să#i dau de este este că n#ae aea să# să#ii cun unoa oasc scă ă nici iciodat odată ă tată tatăll i să# să#i ărturisesc secretul /e care i#l ncredinase 'a6J %#ai găsitJ *eJ Ei bine, telefonul obilM (e zece inute de c9nd te ate/t a ne/enit, nce/ea să ă ngri?orez! Pornete, trebuie să orbi!
B0;
# 'A4* %EV5 #
3" Eleanor-Rigby !"tom#rie $%&', 1agog +e lăsa ntunericul c9nd a /lecat de la casa de bătr9ni i se făcuse i ai frig dec9t la sosire! A fi /utut alege să#i in gura, dar, ncă de la nce/utul acestei căl călăto ătorii, a?unsese să urăsc secretele de failie! )u era o discuie uor de /urtat i a =otăr9t să o nce/ cu are băgare de sea seaă! ă! )u era era dec9 dec9tt la nce nce/u /utu tull c=in c=inur uril ilor or ele ele!! 'ai 'ai deree sau ai t9rziu, aea să fiu neoită să le dezălui alte adeăruri lui 'aggie i 'ic=el! *u să le /oestesc ce desco/erise des/re aa fără să o trădezJ (eocadată nsă, /roblea ea era n aina aceasta i la olan! *9nd a aflat că tatăl i urise, reacia lui Feorge#Oarrison #a sur/rins! Hn sf9rit, zic i eu aa, căci a răas ne/ă ne/ăsă săto tor! r! '#a '#a gr grăb ăbit it să#i să#i s/un s/un c9t c9t de rău rău i i /ăre /ărea, a, aea i/resia că sunt inoată /entru că i dezăluise acest secret! >i#a ucat buzele i a dat doadă de o sur/rinzătoare tărie de caracter! Ar trebui să fiu trist< e ciudat, dar ă sit uurat! *el ai durero reross era era să# să#i iag agiinez că alese lesese se să nu ă cunoască niciodată, să#i ignore e.istena, de /arcă fiul său ar fi fost o cantitate negli?abilă! lă! 'ăcar are o scuză i/arabilă, e greu de#acu să#i fac acest re/ro! 'a6 nu# u# i s/u /ussese ese c9n c9nd dis/ă is/ărruse use tată atăl lui Feorge orge## Oarr Oarris ison on,, dar dar /ref /refer era a să /ăst /ăstre rezz g9 g9nd ndul ul aces acesta ta /ent /entru ru ine! *9nd i#a s/us că l#a oor9t, i s#a /ărut că e cu inile ntregiJ #a ntrebat el ntr#un sf9rit! )u a /ronunat cuintele cuintele acestea, nu n felul acesta! +#a acuz acuzat at că a fost fost răs/ răs/un unzăt zătoa oare re /ent /entru ru oar oarte tea a lu lui, i, nu nu#i #i acelai lucru! B07
# $%T&'A (&) *%A)$% +TA)&E%( #
G să#i e./lici tu ie diferena lăsă el să#i sca/e cu nerunare! Este foarte diferitM )u ti niic des/re circustanele orii sale! Putea să fie un accident i ea să se ninoăească, /entru că nu era l9ngă el! Hi /ari foarte o/tiistă de#i iei at9t a/ărarea! a/ărarea! )u, e orba des/re altcea! A neles că l#a iubit! iubit! >i ce se sc=ibăJ G criă /asională i află ai uor iertareaJ a/tul că ai fost un co/il dorit nu sc=ibă cu niic lucrurileJ A/reciez strădaniile tale! 'ă nduioează enor, dar te ca grăbeti! &#a iubit i /e un ean, un To, un Oenr6 i Pierre, a o/tit eu, ncurcată! *e#i cu PierreJ %#a iubit i /e un oarecare Pierre, Pierre, un anticar 'uluesc, tiu cine eM >i tiai i că EidentM >i ai scutete#ă de ila ta! G tiu de ultă ree! &#a sur/rins de /rea ulte ori ating9ndu#se! *9nd ea ă lăsa la agazin sau c9nd enea să ă ia de#acolo, c9nd el enea să ne adă acasă! (e fiecare dată c9nd trecea /e l9ngă ea, o lua re/ede de 9nă i, n cli/a c9nd să#i s/ună la reedere, o săruta ereu foarte a/roa/e de buze! Fenu Fenull ăsta ăsta de detal detalii ii nu nu#i #i sca/ă sca/ă un unui ui băie băiee el! l! (ar (ar nu nu# #ii /ăsa, /entru că dintre toi bărbaii cu care a aut de#a face e singurul căruia nu i#a fost niciodată ilă de ine! a c=iar di/o i/otr triiă! ă! *9nd 9nd i orb orbea ea des des/re /re ea, ai aintea tea c9t c9t de noroc orocos os era era s#o s#o a nu uai ai /en /entru tru ine! ine! )u se sie iea a ino inoa att /ent /entru ru nii niic, c, c=es c=esti tiee care care i i /lăce /lăcea! a! >i a/oi a/oi,, s#a s#a ocu/at de ine a9nd elegana de a nu se ?uca niciodată de# a nlocuitorul de tată! Prezena lui era linititoare! (e ce#i orbeti des/re elJ Pentru că sunt sigură că tie ulte lucruri /e care nu i le#a s/us! B08
# 'A4* %EV5 #
Feorge#Oarrison a răsucit butonul radioului, d9ndu#i de ne neles les că au auzi zise se destu estulle /en /entru tru seara eara acea aceassta! ta! )e#a e#a continuat druul ncă o ?uătate de oră i, c9nd a a?uns la 'agog, a o/rit radioul ca să#i /ună ntrebarea aceasta: *ea ă deran?ează n toată /oestea! Anoniul tia cu sigurană că tata a urit, el care /are să tie totul des/re noi! Atunci, de ce să#i fi scrisJ 4ăs/unsul care i#a enit n inte #a nărurit, căci, dacă te g9ndeti bine, dacă cinea nu se /oate =otăr să#i dezăluie adeărul, ce altă soluie ai are dec9t să facă n aa fel nc9t să#l desco/eri de unul singurM (ar a reuit să /ăstrez ideea aceasta nuai /entru ine, /entru că nu a fi ndrăznit să i#o ărturisesc, orbise destul /entru seara aceasta! >i#a /arcat /ick#u/#ul n atelier! a/tul de a reedea casa dinăuntrul =angarului i#a suls /riul z9bet /e ziua aceea! Feorge#Oarrison a a/rins un reo eou /e gaz, frigul se strecura /9nă n atelier! Hn ti/ul esei /e care a luat#o /e terasă, a ncercat să ă /ăcălească, dar siea /rea bine că era era tris trist! t! >i, >i, ndu nduio ioa ată tă de sing singur urăt ătat atea ea acee aceea a care care l năbuea, n ti/ ce eu aea o failie care ă ate/ta la %ondra, a contientizat ceea ce a fi rut să ignor /9nă atunci din toate /uterile ele! )u ă teuse să ră9n singură n faa =otelului unde ă lăsase el la altiore, ci să ă des/art de el! Ausese /arte de destule secrete i i/ocrizie ca să ne scuti de altele noi! A ate/tat să adoară ca să#i intru n caeră, #a strecurat n cearafurile lui i #a cuibărit l9ngă el! +#a +#a nto ntors rs i # #a a lu luat at n brae brae!! )#a )#a făcut făcut drag dragos oste te,, nu /utea n seara c9nd el aflase că tatăl i urise i că n#aea să#l să#l cuno cunoas ască că nici niciod odată ată!! )e#a )e#a /ier /ierdu dutt ntr ntr#u #un n ocea ocean n de tandree i era ult ai coerent dec9t dacă ne#a fi /reunat tru/urile! B0"
# $%T&'A (&) *%A)$% +TA)&E%( #
S )e#a /etrecut ziua urătoare la el n atelier! 4ăăsese n ură cu unca i i făcea /lăcere să#l /riesc eterind /ici /icioa oare rele le un unei ei coo coode de!! +tru +trung ngul ul e o un unea ealtă ltă fasc fascin inan antă, tă, ase aseen enea ea un unui ui inst instru rue ent nt uz uzic ical al care care face face len lenul ul să uie uiere re atun atunci ci c9nd c9nd tala talau ull se des/ des/ri rind ndee n nc9 nc9nt ntăt ătoa oare re s/irale! E fruos să ezi lucr9nd o /ersoană care i iubete cu /ati /atiă ă eseri seria! a! 'ai t9rz t9rziiu, a asa asablat lat /ici /icioa oare relle, e./lic9ndu#i că arta consta n fasonarea ce/urilor /entru ca acestea să se /otriească /erfect cu scobiturile! *red că o ca făcea /e grozaul cu ocabularul lui te=nic, dar a intrat n ?oc i #a /refăcut că soiul acesta de aănunte ă fascina n cel ai nalt grad! >i#a e.ainat cooda din toate ung=iurile! +atisfăcut, i#a cerut să#l a?ut s#o ncarce i s#o descarce c9nd a a?uns n faa anticariatului! Pier Pierre re Tre Trebl bla6 a6 cite citea a ziar ziarul ul!! Hn oe oent ntul ul n care care a /ins ua de la agazin, a sărit n /icioare i, du/ă ce #a zări zărit, t, ne#a e#a /ri /riit cu o efuzi fuziu une de niic iic ngră ngrăd dită! ită! Er Era a nebu nebun n de bu bucu curi rie, e, iar iar /ri /riir iril ilee lu luii arun arunca cate te /e furi furi i i dădeau de neles că era are lucru că Feorge#Oarrison ne făcuse cunotină! Entuziasul i#a dis/ărut c9nd a ăzut coo cooda da!! +#a +#a /refă /refăcu cutt ira iratt i ne#a e#a ru ruga gatt să o băgă băgă n de/ozit! )u rei tu ai bine să i#o instalez n itrinăJ a ntrebat Feorge#Oarrison! (ar donul Trebla6 a răs/uns că n#aea dec9t s#o /une ntr#un col, o să =otărască el a doua zi! Feorge# Oarrison l#a initat să ia cina la tua (enise i a /utut să desc desco/ o/ăr ăr fai faios osul ul col colar ar de eac eac al WV&& WV&&&# &#le lea! a! )u sunt sunt o s/ec s/ecia iali list stă, ă, dar dar treb trebui uiee să ărt ărtur uris ises escc că fals falsul ul a fost fost e.ecutat cu o 9nă de aestru, lucru /entru care a siit o oarecare 9ndrie, ceea ce era absurd! Pierre Trebla6 i#a recoandat o ciorbă de /ete din insulele 'adeleine i, ca s#o nsoească, a cerut un in alb de B10
# 'A4* %EV5 #
/e doeniile %es roe, o /roducie din XuRbec, a /recizat el cu 9ndrie /e c9nd ne u/lea /a=arele! (u/ă ce a dat noroc, s#a a/lecat s/re Feorge#Oarrison, dorind să discute cu el ceea ce /ărea / ărea să fie o nenelegere! )u reau să te necă?esc, a zis el, dar eu te ntrebase dacă /oi să#i faci o sanie n stil ec=i, nu o coodă! Hntr#adeăr, i#a răs/uns Feorge#Oarrison iediat! (ar eu te#a ntrebat de ii de ori dacă aeai inforaii des/re tata i, cu n#ai tiut niciodată sau n#ai rut niciodată să#i s/u /uii, #a ăzu ăzutt sili silitt să #a #a/ /uc c=iar iar eu de cerc cerceetat, tat, c=estie care i#a luat enor de ult ti/! >tii /roerbul, nu /oi să fii i n car, i n căruă, i n teleguă, ei bine, nu /oi nici să fii i /e dru, i n atelier! Aa că săniile tale o să ai ate ate/t /te! e! *ons *onsid ideră eră#t #tee feri ferici cit, t, ete eteri rise se coo cooda da de cea cea re reee i i#a i#a /etr /etrec ecut ut du du/ă# /ă#a asa sa ter terin in9n 9nd# d#o o ca să#i să#i lirez totui cea! Hneleg, a bobănit Pierre! &nitaia &nitaia aceasta nu era ca să ă /rezini /rietenei tale, ci ai degrabă o ca/cană! *e ca/cană, din oent ce =abar =abar n#ai de niicJ niicJ Fata, se eneră Pierre, nu#i neoie să ă faci să ă sit sit /ros /rostt n /u /ubl blic ic!! )u i#a i#a s/us s/us nii niicc /ent /entru ru că nu aea aea dre/tu dre/tul! l! A /rois /rois,, neleg nelegii tu, i o /rois /roisiun iunee e o /roisiune! *e ai /roisJ *ă at9ta ree c9t ea o să fie aici, o să#i in gura! (ar ea nu ai e aici, dragul eu Pierre, feeia /e care tu ai cunoscut#o a uitat ea nsăi că e.istă! Hi interzic să orbeti aa des/re aică#ta! (in /ăcate, ăsta#i strictul adeăr i l tii i tu /rea bine, căci te duci s#o ezi! *rezi că nu a recunoscut obila /e care o are n caeră, no/tiera, g=eridonul de l9ngă uă, foto fotoli liul ul de l9ngă 9ngă fere fereas astr tră, ă, c9te c9te dru druur urii ai făcut făcut ca să#i să#i nfruuseezi cotidianulJ Ar fi trebuit să le faci tu n locul eu! +unt sigur că era ai fericită că ateniile acestea eneau de la tine! Acua, te rog, trebuie să ne răs/unzi la B11
# $%T&'A (&) *%A)$% +TA)&E%( #
ntreb trebă ări, ri, ar fi treb rebui uitt s#o s#o fac faci c9n c9nd i# i#a orbi orbitt des/ des/rre scrisoarea anoniă! +ă ă ă răs/und la ntrebăriJ (ar de ce e treaba /rietenei taleJ Eleanor#4igb6 este fata lui +all6#Anne, +all6#Anne, răs/unse Feorge#Oarrison! Era de#a?uns să ezi e./resia de /e faa anticarului ca să nelegi că tia cine era aa! Feorge#Oarrison i /rezentă /e scurt ce aflaseră, du/ă discuia lor nainte ca el să /lece din 'agog! >i c9nd terină ce aea de /oestit, Trebla6 se sii obligat să ne ncredineze continuarea! (u/ă s/argere, aele oastre s#au ntors la loft! >i#au ascuns acolo /rada i s#au dus du/ă gaca de /rieteni ntr# un bistrou de /e docurile din altiore! >i, din c9te tiu, a fost un c=ef de /oină! *ei care erau de faă credeau că sărb sărbăt ător ores escc /ri /riul ul nu nuă ărr din din (nde-endentul, dar aele oas oastr tree i sărb sărbăt ător orea eau u i nele nelegi giui uire rea, a, are are iron ironie ie c9nd c9nd te g9ndeti la ce aea să le loească a doua zi du/ă /ublicarea ziarului! Poliia inestigase cu cel ai are zel, dar singurele a/rente găsite /e seif le a/arineau Oannei i lui 4obert i, cu nu fusese forat, au tras două concluzii /osibile! *ă =ou =oull făce făcea a /art /artee din din /ers /erson onal al sau sau că furt furtul ul nu aus auses esee niciodată loc! ailia +tanfield nu ducea li/să de bani, iar o ncercare de escrocare a firei de asigurări nu a fost /ista /e care ins/ectorii au /riilegiat#o! Oanna +tanfield se teea ai ult dec9t orice de scandaluri! 4e/utaia i era esenială n afacerile /e care le aea! 'ari colecionari i ncredinau inestiabile o/ere de artă, iaginai#ă ce ar fi g9ndit dacă ar fi aflat că un tablou i fusese furat c=iar din casă, aa că se fer feri să /o /oeneas ească de el n fa faa /oli olii iti tillor or Ae Aeii a9ndoi nite utre aa de ciudate, dar ce#a s/usJ Eu i Feorge#Oa Feorge#Oarriso rrison n răăseseră răăseseră fără glas, glas, ai uluii unul un ul dec9 dec9tt celă celăla lallt! +cri +criso soar area ea anon anoni iul ului ui i că/ă că/ăta ta n sf9rit tot sensul! Ezita să#l ntreru/ /e Trebla6, c9nd Feorge#Oarrison l luă la ntrebări des/re tabloul acela! B12
# 'A4* %EV5 #
Tot ce tiu e că a fost la originea unei ngrozitoare certe ntre aele oastre! )u din cauza alorii sale, c=iar dacă era iensă, ci /entru că aea o deosebită i/ortană n oc=ii Oann annei +tan tanfiel field d! (in c9te c9te a ne nele less eu, i a/ar a/arinu inuse /ro/r ro/riu iullui ei tată tată i in inea la el ai ul ultt dec9 dec9tt la toat toată ă colecia sa de o/ere de artă! 'a6 se g9ndi că acesta era oti otiu ull /ent /entru ru care care +all +all6# 6#An Anne ne i#l i#l fura furase se!! (e un unde de tras trasee concluzia că nu coisese s/argerea ca să saleze (nde-endentul, ci ca să se răzbune! +all6#Anne se ?ură că =abar nu ausese că se afla acolo, /retinse că l desco/erise c9nd c9nd desc= desc=ise isese se seiful seiful i că l luase fără să se g9ndea g9ndească! scă! 'a6 nu o crezu nici ăcar o cli/ă! Era furioasă la g9ndul că fusese ani/ulată! Problea era că nu a fost singura care a g9ndit astfel! >i aici se dezăl ăluie ironia n ntreaga ei diensiune, căci dacă +all6#Anne s#ar fi abinut să seneze cu ini iniia iale lele le sale sale arti artico colu lull /e care care l scri scrise sese se n /ri /riul ul i unicul nuăr al să/tă9nalului să/tă9nalului lor, (nde-endentul, articol n care i ataca /e faă failia, /oate că [douard nu ar fi făcut legă egătura tura!! (ar răul răul era era făcu făcut! t! [d [dou ouar ard d ne nele lesse cin cine era auto au toru rull i /res /resu/ u/us usee că fuse fusese se /ăcăl /ăcălit it!! (acă (acă ois oisee /9nă /9nă atunci să creadă că /urtarea lui 'a6 care fusese cel /uin cu să zic *el /uin cuJ insistă insistă Feorge#Oarrison! )u#i treaba oastră! +ă zice ai degrabă că articolul l# a făcut să creadă că /rezena lui 'a6 n seara balului aea alte otie dec9t să#i strice lui logodna! *ăci nu o nt9lnise n salonul cel are, ci la eta?, nu de/arte de locul unde se /rodusese furtul! Aa că, că, atunci c9nd a desco/e o/erit n nenorocirea de fiuică de ce anue era n stare soră#sa ca să se răzbune /e ai ei, a făcut toate legăturile, n ree ce 'a6 i el discutau +all6#Anne fura de la aa lor tabloul la care care ea inea ai ult dec9t orice /e lu lue! e! E li/e li/ede de sau rei s#o iau de la ca/ătJ *u nu se /oate ai li/ede, li/ede, a interenit interenit eu!
B1B
# $%T&'A (&) *%A)$% +TA)&E%( #
Hl cruase /e Feorge#Oarrison de anuite aănunte din sear seara a acee aceea a i ă si siea ea uur uurată ată că Tre Trebl bla6 a6 dădus dădusee doadă de aceeai discreie! *e s#a nt9/lat cu tabloulJ tabloulJ a ntrebat eu! Poestea nu ne s/une! 'a6 nu tia i ă asigur că nu l# a aut niciodată n /osesia ei! *u de /utea să nu tie c9nd locuia n acelai loft cu aaJ a continuat eu! )#aeau să ai locuiască /entru ultă ree! *onins de ino inoă ăi ia a soră soră#s #sii ii,, [d [dou ouar ard d +tan +tanfi fiel eld d era era =otăr =otăr9t 9t s#o s#o dea eate te i să#i să#i ia na/ na/oi oi ce fur uras asee! [douar ouard d o iub ubea ea cu /asiune /e aică#sa! Gr, dacă Oanna acce/tase ideea că i se furase o ică aere n bonuri de trezorerie, era de neconsolat n /riina /ierderii tabloului! [douard s#a a/ucat să le ină /e aele oastre sub obseraie! Vree de c9tea zile, le#a /9ndit enirile i /lecările! *u ele erau ocu/ate cu redactarea iitorului nuăr al ziarului, [douard i /etrecea ti/ul su/raeg=indu#le ferestrele, ascuns n aina /e care o luase de la aică#sa! A urărit#o /e 'a6 c9nd s#a dus la banc bancă ă să 9nd 9ndă ă un bon bon de trez trezor orer erie ie,, ca să /lăte /lăteas ască că fur furnizor izoriii! A intr intrat at la /uin /uin ti ti/ du/ u/ă ă ea i a asi asista stat la tran tranza zac cie ie trec trec9n 9nd d neob eobser serat at!! Aea Aea de#a de#acu cu o doa doadă dă incon contest testab abiilă! lă! &ar &ar c9n c9nd 'a6 a ie ieit din ag agen eni ie, e, a fos fost artorul artorul unei alte reelaii! 'a6 se a/ucase, ru/tă de s/ate, să oite /e trotuar! Ar fi /utut să /ună greaa ei /e seaa fricii, dar ea ărsă din nou c9nd cobor din ta.iul care o ducea na/oi la loft! )#are niciun rost să ă e./lic de ce! 'a6 se ntoarse acasă! [douard /arcase /e stradă! +#a dat ?os din aină i s#a dus să bată la ua loftului! A urat o teribilă confruntare! [douard a aeninat că o să le denune dacă nu#i na/oiau /e loc ce furaseră! Ti/ul de la g=ieu aea să de/ună ărturie că tranzacia ausese loc, s#o recunoască /e 'a6 fără nicio /robleă i a9ndouă aeau să a?ungă la /9rnaie! 'a6 nu#i lăsă lui +all6#Anne ti/ul să se ?ustifice i se grăbi să ia bonurile de trezorerie de la ea din caeră! 'a6 a afla aflatt de tabl tablou ou c9nd c9nd [d [dou ouar ard d a ceru cerutt să i se rest restit itui uiee i B1
# 'A4* %EV5 #
ceal cealal altă tă /arte /arte a /răzi /răzii! i! *ear *earta ta a dege degene nera rat! t! +all +all6# 6#An Anne ne l insu insult lta a /e [d [dou ouar ard, d, 'a6 'a6 era era furi furioa oasă să /e +all +all6# 6#An Anne ne,, /e scurt, o adeărată /ăruială! >i, cu +all6#Anne refuza să dea na/ na/oi oi tabl tablou oul, l, [d [dou ouar ard d a ntr ntreb ebat at ce se a nt9 nt9/ /la la cu co/i co/ilu lul, l, c9nd c9nd aică aică#s #sa a aea aea să intr intree n nc= nc=is isoa oare re!! +all +all6# 6# Anne nu tia că 'a6 era nsărcinată! >i fa/tul că a aflat n felul acesta a fost o ncercare /e care #o /utei nc=i/ui! *alul se instaură din nou /entru o cli/ă! iecare /ărea năucit! [douard, /entru că 'a6 nu#i negase sarcina, 'a6, /entru că fusese dată de gol n faa co/licei sale, iar +all6# Anne, /entru că g=icise cine era tatăl co/ilului! +e conforă i restitui tubul n care ascunsese tabloul! [douard era ocat /entru că el era tatăl co/iluluiJ ntrebă Feorge#Oarrison ale cărui buze treurau! Aa /resu/unea, ntr#adeăr, i /e dre/t cu9nt, oftă anticarul! (e ce nu i#ai s/us niciodatăJ niciodat ăJ (e ce ai ate/tat at9t de ult ti/J (in cauza lucrurilor care s#au nt9/lat du/ă aceea, răs/unse Trebla6 lăs9nd oc=ii n ?os! (ar g9ndete#te bine nainte să continui! A/oi o să fie /rea t9rziu, c=iar dacă i ei ierta tăcerea i ei nelege n sf9rit de ce aică#ta a rut să te ferească toată iaa ta de aflarea adeărului! (ă#i druul, Pierre, Pierre, tiu că ea l#a oor9t! )u tii niic, băiete, aa că i ai /un o dată ntrebarea i te sfătuiesc să te g9ndeti bine! A a/ucat 9na lui Feorge#Oarrison str9ng9nd#o aa de tare, că degetele i s#au albit! ănuia cu toată fiina ea că trebuia ca Pierre să tacă! (ar, n locul lui, cine n#ar fi rut să cunoască urareaJ Feor Feorge ge#O #Oar arri riso son n a dat dat din din ca/ ca/ i Pier Pierre re i#a i#a cont contin inua uatt relatarea! [douard a /lecat din loft, ar fi /utut să#i ină gura i, iertai#ă că orbesc ur9t, dar era realente un neernic, căci, dei obinuse ce oia, nu era uluit i a /roferat o altă aeninare, ult ai teribilă, de /e /alier! (acă 'a6 nu B1I
# $%T&'A (&) *%A)$% +TA)&E%( #
aorta, aea să le toarne /e a9ndouă autorităilor! +oră#sa, i s/us s/uses esee aces aceste tea a cu dezg dezgus ust, t, co/i co/ill ado/ ado/ta tat, t, era era o falsă falsă +tanfield, iar du/ă tot ce făcuse, n#aea să ai fie c=iar nii niic, c, aa aa că n#a n#aea ea să lase lase un alt alt bast bastar ard d să#i să#i /ăte /ăteze ze nuele i să# să#i strice căs căsnicia! +e lău lăudă că era foarte indulgent! )u era oare de /referat ca 9ncul să nu se nască dec9t să fie ncredinat reunui orfelinat atunci c9nd aică# sa o să fie la nc=isoareJ +all6#Anne aea cusururile ei, dar nu era o feeie su/usă! A scos un urlet turbat i s#a aruncat asu/ra lui [douard, lu9ndu#l la /uni! [douard s#a zbătut, i#a i#a /ier /ierdu dutt ec=i ec=ili libr brul ul i s#a s#a /răb /răbu uit it o sută sută două douăze zeci ci de tre tre/te /te n /antă antă abr abru/ u/tă tă!! +cara cara ace aceea era era ca un ?oc cu oartea, iar du/ă ce i#a fr9nt g9tul, oartea l ate/ta la /arter! Trebla6 ridicase oc=ii i l su/raeg=ea /e Feorge# Oarrison, ngri?orat de cu aea să reacioneze! *=i/ul lui co/leit de tristee nu e./ria dec9t bunăoină! Feorge# Oarr Oarris ison on ră9n ră9nea ea tăcu tăcut! t! Atun Atunci ci,, Tre Trebl bla6 a6 i /u /use se 9na 9na /este a lui i i ceru iertare! Eti su/ărat /e ineJ se neliniti neliniti el! %a r9ndul lui, Feorge#Oarrison l /rii lung! )u a tată i e ai bine aa, dar a aut o aă incredibilă i a/oi te a /e tine, dragul eu Pierre! Aa că e de?a ult! 'ult /rea ult /entru ca să ă su/ăr /e iaă fără să fiu ingrat! Trebla6 a /lătit nota! A urcat strada /e ?os /9nă la agazinul unde lăsaseră /ick#u/#ul! Voia să ne luă la reedere, c9nd Trebla6 ne#a cerut să#l ură, n biroul lui, a desc=is un sertar i a scos un ec=i caiet cu s/irală, ca un caiet de colar! )u l#a citit niciodată, ă ?ur! 'i l#a ncredinat aa ta, a zis el uit9ndu#se la Feorge#Oarrison, dar i a/arinea aei duitale, a adăugat el ntorc9ndu#se s/re ine! )u ai reau niciun secret n iaa ea, aa că i#l dau! B1;
# 'A4* %EV5 #
S Era ntuneric beznă, Feorge#Oarrison era la olan, farurile lui lu ina nau u dru druul ul,, ne ndr ndre/ e/ta ta s/re s/re atel atelie ieru rull lu lui, i, iar iar /e genunc=ii ei era /us ?urnalul inti al aică#ii /e care l inea li/it de ine, fără să s ă fi ndrăznit ncă să#l desc=id!
B17
# $%T&'A (&) *%A)$% +TA)&E%( #
3# Eleanor-Rigby !"tom#rie $%&', 1agog 'i#a 'i#a /etr /etrec ecut ut noa/ noa/te tea a cuib cuibăr ărit ită ă l9ng l9ngă ă el! el! Feor Feorge ge## Oarrison dorea! *red că se /refăcea! Hnc=isese oc=ii ca să ă lase n intiitatea acestui oent, ră9n9nd totodată alături de ine! 'i#a /etrecut noa/tea citind ?urnalul aei ele i a desco/erit /rin scrisul ei duritatea anilor /e care i trăise n /ensionul din Anglia, insoniile sale ntr#un doritor unde singurătatea i abandonul eneau să i se aeze /e /at! A citit /agini fericite des/re felul n care l nt9lnise /e taică# eu ntr#o bodegă unde eatleii c9ntau -All 5ou )eed &s %oe3, cei trei ani ai /riului lor flirt n care aflase o fantoă de fericire! A neles otiele /entru care se ntorsese la alti altiore ore,, bold boldită ită de dorin dorina a i s/eran s/erana a de a se /ăca /ăca cu ai săi! A aflat des/re iaa ei de ?urnalistă nce/ătoare, aenturile, acea /oftă de libertate /e care o transforase n ra raiu iun nea ei de#a e#a fi! fi! *9t *9t de ult ne seăn eăna a la ace aceeai eai 9rs 9rstă tă,, eu care care stră străbă bătu tuse se lu uea ea ca să caut caut n /ri /riir irii străine ceea ce nu ndrăznea să ăd n oc=ii /ărinilor ei, de teaă că i cunotea /rea bine! '#a g9ndit la tot ce aflase de la nce/utul acestei călătorii, la felul n care se aruncase cu /atiă n /roiectul ei ?urnalistic, lu/tele /e care le dăduse i nebunia n care se lăsase t9r9tă! A citit toată noa/tea i, n zori, c9nd a a?uns la ultiele /agini ale ?urnalului, l#a trezit /e bărbatul /e care l iubea de?a ca să le citi /reună, /entru că l /rieau! 'aa nu le scrisese nuai /entru ea, i erau adresate i lui 'a6!
$V o"tom#rie &/0% B18
# 'A4* %EV5 #
Sunt ultimele "uvinte -e "are i le s"riu, drag5 urnalule. C8nd am g5sit -uterea de a merge du-5 fratele meu 7n 9osul a"elei s"5ri, am "re=ut am8ndou5 "5 murise. 1ay i6a i6a dat dat seam seama a "5 mai resres-ir ira. a. ;m "re=u re=utt atu atun"i n"i "5 ire-ara#ilul nu se 7nf5-tuise. L6am dus -e sus 7n maina lui i am -le"at la s-ital. (ar "8nd l6au luat #ran"ardierii, am fugit "a nite hoae, "eea "e eram de fa-t. >n toiul no-ii, am sunat "a s5 aflu "um se simte, iar medi"ii nu ne6au l5sat ni"io s-eran5. ;vea g8tul ru-t, era o minune "5 7n"5 7n"5 resres-ir ira, a, dar, dar, din din mome moment ntul ul 7n "are "are a-ar a-arat atel ele e aveau s5 fie de#ranate, viaa urma s5 i se o-reas"5 odat5 "u ele. Din nite hoae idealiste ne tran transf sfor orma mase ser5 r5m m 7n "rim "rimin inal ale, e, "hia "hiarr da"5 da"5 era era vor# vor#a a des-re un a""ident. >nai >naint ntee de ivir ivirea ea =ori =orilo lor, r, 1ay 1ay s6 s6a a ur"a ur"att la vola volan n i a -r5#uit maina -e "are o "ondu"ea fratele meu 7n a-ele 7ntune"ate ale do"urilor. ;m -rivit6o "um se afund5 i disdis-ar are. e. ime imeni ni nu tia tia "5 veni venise se s5 ne vad5 vad5 i f5r5 f5r5 a"east5 dovad5 nimeni n6avea s5 tie "e f5"user5m. +ra amia=5 "8nd m6a sunat mama. 1i6a ordonat s5 vin f5r5 7nt8r=iere. 1i6am luat ve"hea Trium-h -entru ultima oar5. 1ama m5 ate-ta 7n holul de la intrarea 7n s-ital, 7l veghease -e fratele meu. ;m vrut s56i v5d tru-ul, ea mi6a inter=is. 15 -reg5team s56i m5rturises" totul, hot5r8t5 s5 a""e a""e-t -t "ons "onse" e"in ine ele le,, s56i s56i 7na7na-oi oie= e= ta#l ta#lou oull la "are "are ine inea a at8t, "hiar da"5 era un am5r8t de regret. u mi6a l5sat tim-ul, mi6a -orun"it s5 ta". ; vor#it ea. Plea"5, iei din ar5 7nainte s5 fie -rea t8r=iu i nu te mai mai 7nto 7ntoar ar"e "e ni"i ni"iod odat5 at5.. 1i6a 1i6am m -ier -ierdu dutt fiul fiul noanoa-te tea a tre"u tre"ut5, t5, nu vreau vreau s5 am o fii"5 fii"5 7n 7n"his 7n"hisoar oare. e.
# $%T&'A (&) *%A)$% +TA)&E%( #
s5 vii "8nd te6am sunat i totui eti ai"i. Da"5 7n"5 n6ai f5"ut6o, des"otorosete6te de maina mea i dis-ari odat5 "u ea. ; -le"at, demn5 7n durerea ei, l5s8ndu6m5 singur5. C8nd am ieit din s-ital, am tre"ut -e la loft. 1ay li-sea. ;tun"i, m6am dus la #an"5 unde am 7n"asat "e"ul -e "are mama mi6l d5duse 7ntr6o =i 7n "lu#ul ei "a s5 m5 re-udie=e a doua oar5. L6am 7nt8lnit -e soul *hondei i i6am 7n"redinat 2ata de la fereastr5W "a s6o de-un5 7ntr6 un seif -e "are l6am 7n"hiriat. 1i6a "erut s5 "om-lete= nit nitee do"u do"ume ment ntee f5r5 f5r5 s56m s56mii -un5 -un5 ni"i ni"ioo 7ntr 7ntre# e#ar are. e. u vreau s6o iau "u mine, nu voi -utea ni"iodat5 s6o -rives" -e fata a"easta, ori"8t de frumoas5 ar fi ea, f5r5 s5 m5 g8ndes" la destinul ei i la a"ela al fratelui meu. C8nd am ieit din agenie, m6am dus s5 "um-5r un #ilet de avion i am stre"urat #anii "are6mi mai r5m8neau 7ntr6un -li". >l voi l5sa -e no-tier5 -entru "a 1ay s5 ai#5 "u "e s5 trea"5 grania i s5 tr5ias"5 7n -rimele =ile 7n Canada. X Sunt ultimele "uvinte -e "are i le s"riu, iu#irea mea. 16am 7ntors la loft unde, de data a"easta, m5 ate-tai. Bi6am 7m-5rt5it hot5r8rea mea. ;m vor#it mult, a-oi am -l8ns 7n t5"ere. Bi6ai f5"ut vali=a i am -reg5tit6o i -e a mea. ;m -le"at 7n tim- "e tu dormeai. ;r fi fost o min"iun5 s56i s-un la revedere, era -rea dur s56i s-un adio. Pe no-tier5, i6am l5sat toate #onurile de tre=orerie -entru "a tu s5 -oi re"onstrui viaa -e "are i6am distrus6o. Pori 7n -8nte"e un "o-il, iu#irea mea, i "hiar da"5 nu suntem de6a"elai s8nge, el "ontinu5 o -oveste -e "are eu o las 7n urm5. umai tu de"i=i da"5 ai s5 i6o s-ui 7ntr6o #un5 =i. S5 nu6i fa"i gri9i -entru mine. La Londra am -e "ineva "are m5 atea-t5 i -e "are -ot "onta. >n sf8rit, aa B20
# 'A4* %EV5 #
s-er. Din "au=a lui te6am 7nne#unit aa de des la "a- -un8ndu6te s6as"uli 7ntruna dis"urile )eatleilor, -e tine "are nu voiai de"8t *olling Stones. Sunt Sunt ulti ultime mele le "uvi "uvint ntee -e "are "are i le s"ri s"riu, u, "5"i "5"i nu mai mai vreau s5 -5"5les" -e nimeni. ;a "5 da"5 vrea s5 m5 ierte, 7l voi iu#i din toate -uterile mele i 7mi voi "onsa"ra viaa 7n"er"5rii de a6l fa"e feri"it.
B21
# $%T&'A (&) *%A)$% +TA)&E%( #
3' Eleanor-Rigby !"tom#rie $%&', 1agog %#a sunat /e 'ic=el ca să aflu ce ai face! Hi li/sea ai ult ca niciodată! A /rofitat de discuia noastră ca să#l ntreb dacă aa i orbise de reo bancă unde ascunsese un tablou! 'i#a răs/uns că nu era logic! (e ce să /ui un tablou ntr#un seif, c9nd oaenii le /ictau ca să le agae /e /ereiJ )#a găsit nicio e./licaie care să#l satisfacă! A rut să tie dacă ura să ă ntorc cur9nd i i#a /rois că o s# o fac fac de nda ndată tă ce#a ce#a să /ot! /ot! >i a/oi a/oi,, # #a a ntr ntreb ebat at dacă dacă găsise găsise ce căuta căuta i i#a i#a răs/un răs/unss ui uit9n t9ndu# du#ă ă la Feorge Feorge## Oarrison că găsise ai ales ce nu căuta! 'i#a confirat că soiul acesta de lucruri se nt9/lă, citise n cările lui că ulte ulte dintre dintre desco/ desco/eri eriril rilee tiin tiinifi ifice ce erau erau rodul rodul =azar =azardul dului! ui! (ei =azardul n sine nu are niic tiinific! Aea doi cititori la bibliotecă i cu o aseenea afluenă, nu /utea să ai ră9 ră9nă nă u ult ltă ă re reee la tele telefo fon! n! A /ro /rois is să#i să#i săru sărute te /e 'aggie 'aggie i tata tata /entru /entru ine, ine, a/oi a/oi #a /us să ?u ?urr la r9ndul r9ndul eu că a să#i sun ca să#i /u/ c=iar eu! Feor Feorge ge#O #Oar arri riso son n ă ate ate/t /ta a n faa faa /ick /ick#u/ #u/#u #ulu lui! i! A nc=is atelierul i a /ornit iar la dru! A a?uns noa/tea la altiore! A doua zi, ne#a dus să#l ede /e /rofesorul +=6lock i ne#a inut astfel /roisiunea! &#a /oestit tot ce afla aflase seră ră,, n sf9r sf9rit it,, a/ro a/roa/ a/ee totu totul, l, anu anuit itee lu lucr crur urii nu nu#l #l /ri /riea eau! u! +/er +/era a să#l să#l /ăcă /ăcăli li i l#a l#a ntr ntreb ebat at dacă dacă tia tia cua nuele băn băncii unde /utea tea să se afle tabloul! Hntreb Hntrebare area a noast noastră ră n#a n#a /ărut /ărut să#l să#l tulbur tulburee cine cine tie tie ce, i#a i#a luat lu at iar iar anu anusc scri risu sull i l#a l#a frun frunzăr zărit it s/un s/un9n 9ndu du#n #nee că nu era buni de niic! B22
# 'A4* %EV5 #
&ată, i totui scrie aici, era de#a?uns să fii ateniM Alde +tanfield erau acionari la *or/orate ank of altiore, ea e.istă i acu, n#aei dec9t să#i căutai adresa n anuar! *=iar i dai autorizaia să /ublic toată /oesteaJ *u condiia să#i răs/unzi răs/unzi la o ntrebare, i#a s/us s/us eu! Te ascult, a zis el uor enerat! (uneata eti autorul scrisorilor scrisorilor anonieJ +=6lock a arătat cu degetul s/re ua de la birou! &eii de#aici, suntei ridicoliM ridicoliM S )e#a dus la bancă unde ti/ul de la g=ieu ne#a /riit cu răceală! Hnainte ca el să ne s/ună i cel ai nensenat lucru des/re e.istena reunui seif, era de datoria noastră să aduce doada că era /osesorii lui! (egeaba i#a e./licat eu că fusese fusese nc=i nc=iria riatt de aa i că ea urise, urise, niic niic n#a n#a contat! (acă era otenitoarea de dre/t, n#aea dec9t să#i /rezint nite docuente care să ateste fa/tul acesta! &# a arătat /aa/ortul eu, iar conersai aia a deenit kafkiană! )uele eu era (onoan, iar aa crease acest de/ozit sub nuele ei de fată, nue /e care l sc=ibase c9nd se utase /entru totdeauna n Anglia! *=iar dacă tata i triitea o co/ie du/ă actul lor de căsătorie, tot n#aea să#l coningă /e funcionarul acesta zelos! >i, ca să se descotorosească de noi, ne#a dat de neles că singura /ersoană abilitată să se abată de la regulile băncii era /reedintele director general! )u enea dec9t de două ori /e să/tă9nă, aea să#i facă iar a/ariia /este două zile! (u/ă care adăugă că n#aea niciun rost să#l deran?ă i /e el, donul *lark era oron, iar oronii nu se abăteau niciodată de la reguli! Ai s/us donul *larkJ *larkJ +untei surdăJ oftă casierul! %#a rugat să#i dea de tire /reedintelui că fiica lui +all6# Anne +tanfield era n ora, că doana *lark, dacă ai era B2B
# $%T&'A (&) *%A)$% +TA)&E%( #
i#a i#acu cu căsă căsăto tori rit, t, o cuno cunosc scus usee bine bine /ent /entru ru că lu luas asee i ea /arte la nfiinarea unui ziar, să#i aducă ainte că aa i ncredinase c9nda un tablou care re/rezenta o fată la o fereastră! Era sigură că aea să ne acorde o nt9lnire! &#a notat nuărul eu de obil /e o foaie de =9rtie, adresa =ote otelu lullui i i#a #a /ro/ /ro/us us c=iar să#i să#i las /aa/ aa/or ortu tull eu! eu! uncionarul n=ăă foaia de =9rtie /e care i#o flutura n faă faă,, i#a refu refuzzat actu actull de iden dentita titate te i i#a i#a /ro rois să transită cererea ea cu condiia să ă car iediat! )u ăd cu o să /ute reui, a zis Feorge#Oarrison c9nd a ieit din nenorocita de bancă! >i dacă /atronul e /e deasu/ra i oron 4e/etă ce#ai s/usM A zis i eu aa, n#a niic niic /otria oronilor! oronilor! %#a sărutat /e Feorge#Oarrison, iar el n#a neles deloc de ce era aa de eselă! Tocai i aintise de o discuie dintre dintre tata i 'aggie 'aggie,, c9nd c9nd scorni scornise se o inc inciună iună du/ă ce i scotocise /rin a/artaent! $n oron nu /oate să /ună sub senul ndoielii unca altor oroni, a ururat eu! )u cua ai băutJ 'oronii consacră o bună /arte a actiităilor lor gene geneal alog ogie iei, i, la sf9r sf9ri itu tull seco secolu lulu luii al W&W# W&W#le lea a au fond fondat at o societate genealogică n $ta=! Au nce/ut cu +tatele $nite, a/oi au străbătut Euro/a, au nc=eiat acorduri cu a/roa/e toate ările care le#au counicat ar=iele lor de stare ciilă! )u s#au o/rit niciodată i /ăstrează ilioane i ilioane de icrofile n nite ncă/eri blindate să/ate n unii lor! >i de unde tii tu toate acesteaJ 'eseria ea! >i /entru că tata a făcut a/el la ei, iar dacă e.trasul /e care ni l#a arătat se o/rea n od oit la el i la aa, arborele eu co/let i a fi counicat dacă fac o cerere! )u i#a luat ult ti/ ti/ ca să ob obin ceea eea ce cău căuta ta! 'oronii s#au odernizat i e de#a?uns să# să#i declini B2
# 'A4* %EV5 #
iden dentita titate tea a i /e cea cea a /ări /ărin nil ilor tăi tăi /e site site##ul lor lor de /e internet ca să obii fără nt9rziere o co/ie a arborelui tău genealogi genealogicc i să desco/eri desco/eri astfel identitatea identitatea străoilor străoilor tăi! Era =otăr9tă să#l nfrunt /e casierul care ă dăduse afară c9nd a fost sunată de secretara donului *lark! Voia să ă adă /este două zile la el n birou, la douăs/rezece fi.! S )#a fi /utut să s/un care dintre /reedinte, secretara lui sau obilierul din birou era cel ai etust! )e#a )e#a ae aezat /e cel cele două ouă foto fotollii din /iele iele cră/a ră/ată tă!! (onul *lark /urta un costu cu estă i un /a/ion, aea easta /leuă, dar oc=elarii /ătrai care i alunecau /e nas i ustaa albă l făceau să seene cu Fe//etto i să /ară destul de si/atic! '#a ascultat fără să cr9cnească i s#a a/le a/leca catt /este este docu ocueentele tele /e car care i le /reze rezen nta ta! 'i#a stud studia iatt arbo arbore rele le gene geneal alog ogic ic cu cea cea ai ai are are aten atenie ie i a re/etat -neleg3 de trei ori, n ti/ ce eu i inea res/iraia! E co/licat, a zis el! *e anue e co/licatJ a ntrebat ntrebat Feorge#Oarrison! Feorge#Oarrison! %a dre/t orbind, un arbore genealogic nu este un docuent docuent oficial i totui, acesta ă atestă calitatea! calitatea! +eiful des/re care orbii a fost desc=is n ură cu treizeci i ase de ani ani i nici niciod odat ată ă de atun atunci ci nco ncoac ace! e! Pest Pestee c9te c9tea a lu luni ni,, coni coninu nutu tull lu luii ar fi fost fost decl declar arat at aban abando dona natt i conf confis isca catt de bancă! Aa că ă iaginai sur/riza ea c9nd ăd că ine cinea care i reendică /ro/rietatea! (ar aei n faa oc=ilor doada că sunt realente fiica lui +all6#Anne +tanfield! E un lucru indiscutabil, indiscutabil, aa e! (e altfel, i i seănai! Vă ai aintii de aa aa du/ă toi anii acetiaJ >tii c9i ani i#a re/roat neastă#ea că nu i#a acordat /ruutulJ +au de c9te ori i#a dat de neles că, B2I
# $%T&'A (&) *%A)$% +TA)&E%( #
dacă #a fi o/us consiliului de adinistraie, nu s#ar fi nt9 nt9/ /la latt nii niicJ cJ >ti >tiii care care c9i c9i ani ani aa aa du dun nea eao oas astră tră i#a stricat n od indirect iaaJ *red că e de /referat să nu ă s/un! Hnseană că suntei la curent curent cu ce s#a nt9/latJ nt9/latJ *ă, du/ă accidentul a cărui ictiă a fost fratele său, ea a ales să#i /ărăsească aa i să se ute n străinătate, a aflat i eu, consternat, ca toi cei care frecentau failia +tanfield! Ai cunoscut#o /e OannaJ OannaJ (onul *lark a ncuiinat d9nd din ca/! G feeie adirabilă, a reluat el! 'edicii nu au /utut /utut s#o coningă niciodată! G adeărată sf9ntă! (e ce anue s#o coningăJ coningăJ +ă deconecteze ainile care#i enineau fiul n iaă! >i i#a c=eltuit toată aerea /entru ca el să aibă /arte de cele ai ai bu bune ne trat trata aen ente te!! >i#a >i#a 9nd 9ndut ut un unul ul du du/ă /ă altu altull toat toatee tablourile i a/oi, ntr#o zi, a enit i r9ndul casei! +#a utat sing singură ură ntr ntr#u #un n ic ic a/ar a/arta tae ent nt,, /etr /etrec ec9n 9ndu du#i #i zile zilele le n clinica unde l instalase /e fiul ei! +/era ntr#o inune care nu s#a /rodus! *ele ai oderne a/araturi /e care le tot sc=iba nu /uteau să#l aducă na/oi la iaă! &#a sacrificat totul, iar atunci c9nd a urit, s#a retras la r9ndul ei! *9t ti/ a su/raieuit [douardJ [douardJ Kece ani, /oate un /ic ai ult! ult! (on (onul ul *lar *lark k i ridi ridică că oc=e oc=ela lari rii, i, i ter terse se frun frunte tea a cu batista i tui uor! ine, să ne ntoarce la lucrurile care ă /riesc! >tii că fratele i sora duneaoastră, din oent ce figurează n acest docuent, sunt n egală ăsură legatarii donioarei +tanfield, n sf9rit, ai aei duneaoastrăJ E de la sine neles! *ontractul de nc=iriere sti/ula n od e./res că c ă nuai ea sau unul dintre co/iii ei /uteau să desc=idă seiful! (on (onul ul *lar *lark k i luă arbo arbore rele le gene geneal alog ogic ic i fai faios osul ul cont contra ract ct!! %e n n9nă 9nă secr secret etar arei ei a căre căreii uă uă de la biro biroul ul B2;
# 'A4* %EV5 #
necinat răăsese desc=isă ncă de la nce/utul ntreederii noastre< de /arcă ar fi aut neoie de un artor care să /oată atesta că nu se abătuse de la niciun regulaent i se ărginise să res/ecte anga?aentele luate de banca /e care o conducea! +ecretara se ntoarse un /ic ai t9rziu, d9nd din ca/ ca să#i confire că totul era n ordine! +ă erge atunci, a oftat oftat donul *lark! A intrat ntr#un lift cu nu se ai ede dec9t n filele n alb i negru! *abina din arc=etăr tărie cu grila?ul i aniela din len l i/resionă /uternic /e Feorge#Oarrison i a g=icit, n ti/ ce cobora s/re subsol cu iteza unui elc, că se g9ndea cu să realizeze o co/ie /e ăsură! +ala +ala seif seifur uril ilor or era era ur uria iaă! ă! (on (onul ul *lar *lark k ne ru rugă gă să#l să#l ate/tă ntr#o anticaeră! )e#a lăsat cu secretara /e a cărei faă nflori un z9bet, /riul /e care ni#l acorda! (on (onul ul *lar *lark k se nto ntoar arse se cea cea ai ai t9rz t9rziu iu,, /u /urt rt9n 9nd d n brae o a/ă /entru desene, nelită ntr#o /ătură! Vă las s#o desc=idei, nu#i sunt sunt dec9t de/ozitar! )e#a a/ro/iat de /ătura aceea de /arcă ar fi fost o relică i, ntr#un anuit fel, c=iar era! Feorge#Oarrison a desfăcut cordoanele a/ei, iar eu a desc=is#o!
2ata de la fereastr5 ne#a a/ărut n toată s/lendoarea ei! %uina care i cădea /e c=i/ era at9t de ăiestrit /ictată, nc9t aeai i/resia că soarele /ătrunsese / ătrunsese n tablou! 'ă g9 g9nd ndea ea iară iarăii la o altă altă fată fată care care,, i ea, se ui uita ta /e fereastră la tatăl ei care fua o igară n toărăia unui t9năr agent de legătură aerican! %e retrăia nebuneasca fugă /rin uni, i se /erindau /rin inte cei care i a?utaseră i salaseră, un inunat negustor de artă englez, geaurile de la o coelie de /e strada B7, cele de la un a/artaent din $//er East +ide, aa ea /e care ei o nfiaseră, fratele său itreg, toate aceste iei ale căror destine destine fuseseră fuseseră legate /rintr#un tablou de Oo//er, /referatul lui +a Foldstein! B27
# $%T&'A (&) *%A)$% +TA)&E%( #
*lark i secretara lui s#au a/ro/iat discret ca să o adire la r9ndul r9ndul lor! >i ei i#au i#au dat i/res i/resia ia că se recule reculegea geau u n faa tinerei! Aei de g9nd să#l luai astăziJ se interesă donul *lark! )u, i#a răs/uns eu! E ai n n sigurană aici! Atunci, ca să si/lifică lucrurile, oi /une nuele duneaoastră /e contractul acesta, i oi actualiza data i ă oi da o co/ie! (acă ei bineoi să ate/tai c9tea cli/e n =olul de la /arter, secretara ea a eni să #o aducă! A urcat cu acelai lift, ne#a des/ărit de donul *lark la /arter care, du/ă ce ne#a luat la reedere, s#a urnit n cabina lui din arc=etărie s/re ultiul eta?! A ate/tat reo zece inute! +ecretara a enit să ne dea un /lic /e care erau scrise nuele i /renuele eu! *9nd i l#a n9nat, i#a recoandat cu căldură să nu cua să /ierd reodată docuentul acesta! Hn toată cariera ei, era /ria oară că donul *lark se abătea de la regulaent i se ndoia că lucrul acesta aea să se ai /etreacă reodată! )e# a iluit cu un al doilea z9bet i s#a ntors la treburile ei! S )e#a dus să luă /r9nzul la +ailorLs *afR, nu era un /elerina?, doar o dorină de a edea ncă o dată locul unde ne nt9 nt9ln lnis iseră eră! ! %a asă, asă, Feor Feorge ge#O #Oar arri riso son n # #a a ntr ntreb ebat at ce aea de g9nd să fac cu tabloul! +ă i#l dau, ie i reine de dre/t! )uai /rin enele enele tale curge s9ngele Oannei i al lui +a Foldstein! 'aa nu era dec9t un co/il ado/tat! %ucru /entru care sunt ai ai ult dec9t nc9ntatM nc9ntatM Aa de tare ii să recu/erezi tabloulJ
B28
# 'A4* %EV5 #
Tabloul e agnific, dar nici că#i /asă de el! Ado/tată sau nu, ce conteazăJ $n co/il e un co/il, iar aa ta era singura otenitoare legitiă a acestui tablou! >i atunci, de ce eti nc9ntatJ Pentru că nu ae nici cea ai ică legătură de s9nge, /entru că nu a de g9nd să te las să /leci na/oi n Anglia, n orice caz, nu fără ine! )ici eu nu aea de g9nd s#o fac, dar a fi /utut să ă duc /9nă la aion doar /entru ca el să ă /iedice să urc la bordul lui! >tiu, i#a răs/uns eu, făc9nd un /ic /e grozaa! )u, nu tiai! >i ai e un lucru /e care n#o să#l ti niciodată: cine este anoniul! S *9nd ne#a urcat n /ick#u/, a scos din buzunar /licul /e care i#l ncredinase secretara donului *lark! Gc=ii i#a i#au u căzu căzutt /e scri scriss i, i, ăz9 ăz9nd nd felu felull n care care i i fuse fusese seră ră cali caligr graf afia iate te nu nue ele le i /ren /renu uel ele, e, c=i/ c=i/ul ul i s#a s#a lu lui ina nat! t! %ite %itere rele le erau erau fru fruoa oase se,, rea rearc rcab abil il de fru fruoa oase se,, aa cu cu erau ele năate la coală! >i atun atunci ci a ne nele les, s, a ne nele less n sf9r sf9ri itt totu totul, l, i a nce/ut să r9d i să /l9ng n acelai ti/! '#a ntors s/re Feorge#Oarrison i i#a dat /licul c9nd ne#a o/rit la un seafor! Oanna nu s#a sinucis aa cu ne#a s/us +=6lock! 'aele noastre au fost acelea care i#au /răbuit aina n a/ele /ortului! )u /rice/! +ecretara lui *lark era ea, ea, OannaM
B2"
# $%T&'A (&) *%A)$% +TA)&E%( #
4( )iroul domnului Clar4, o or5 mai devreme +untei uluităJ a ntrebat donul *lark nsoind#o /e Oanna /9nă la ua de la intrarea n bancă! (a, sunt! Tabloul tatălui eu se a ntoarce la luina zilei, i#a inut /roisiunea /e care i#a făcut#o, cea de a nu#l da niciodată i de a#l /ăstra ereu n failie! >i a/oi, cu acelai /rile?, a /utut să asociez un c=i/ cu /renuele a doi doi dint dintre re ne/o ne/oii ii ei! ei! 4ecu 4ecuno noat ate eii i du dun nea eao oas astră tră că erita efortul de a /une la /otă c9tea scrisori, c=iar i din *anada! Vă oi fi enic recunoscătoare /entru tot ceea ce ai a i făcut /entru ine! (e ce nu ai s/us cine sunteiJ (u/ă tot druul /e care tocai l#au f ăcut, dacă or să ă nt9lnească, sunt sigură că or ti să ă găsească! Oanna l salută /e donul *lark i se duse să ia autobuzul, el o /rii cu se nde/ărtează /e trotuar, la fel de denă /e cu trăise!
BB0
# 'A4* %EV5 #
Eilog %a 1 ianuarie 2017, 4a6 (onoan s#a a/ucat să ină un regi ca să /oată intra n soc=ing! %a 2 a/rilie a/rilie 2017, 2017, Eleanor#4i Eleanor#4igb6 gb6 i Feorge#O Feorge#Oarris arrison on s#au căsătorit la *ro6don! A fost o cereonie foarte fruoasă! 'aggie l /ărăsise /e red i studia iarăi dre/tul, =otăr9tă de data ata ace aceasta asta să dei deină nă aoc aoca ată! tă! Anul ur ură ăto torr o să sc=ibe facultatea ca să deină edic eterinar! Hn seara nunii, VRra i 'ic=el au anunat că se utau la rig=ton, ate/tau un co/il, iar aerul de are li se /ărea ai logic dec9t cel de ora! Aezată /e ultiul r9nd, Oanna a asistat incognito sau a/roa/e la cereonie! A /rofitat de călătorie ca să se ducă la or or9n 9ntu tull fiic fiicei ei sale sale!! Hi ăzu ăzuse se toi toi ur ura ai iii i a /lec /lecat at fericită! %a 20 a/rilie 2017, /rofesorul +=6lock a /ublicat o carte intitulată Flti ucrare rea a lui s#a ltima din "la "lanul nul Sta Stanfie nfielld. %ucra bucu bu cura ratt de are are succ succes es /rin /rintr tree cole colegi giii săi săi căro cărora ra le#o le#o oferise! Eleanor#4igb6 i Feorge#Oarrison locuiesc la 'agog! *asa lor se află de#acu n afara atelierului! 'a6 l#a nt9lnit /e ne/otul ei, +a! E /robabil singurul co/il din lue care are un tablou de Oo//er agăat /e un /erete la el n caeră! +eara, nainte de culcare, i se nt9/lă să#i s/ună noa/te bună unei fete care se uită /e fereastră!
BB1
# $%T&'A (&) *%A)$% +TA)&E%( #
Mle+. Pauline, %ouis, Feorges i *lRa! 4a6ond, (ani]le i %orraine! +usanna %ea! Eanuelle Oardouin! *Rcile o6er#4unge, Antoine *aro! *aroline abulle, [lisabet= Villeneue, AriR +berro, +6lie ardeau, %6die %ero6, o^l 4enaudat, *Rline *=iflet, toate ec=i ec=i/e /ele le de la [d [dit itio ions ns 4obe 4obert rt %aff %affon ont! t! Paul Paulin inee )or )oran and, d, 'ari arie#_ e#_ee Pro Proos ost, t, ean ean ou ouc=ar c=ard d! %Ron %Ronar ard d Ant=on t=on6, 6, +Rbas +Rbastie tien n *anot *anot,, (aniel (anielle le 'elcon 'elconian ian,, 'ark 'ark essle essler, r, 'arie 'arie Vir6, ulien +altet de +ablet dLEsti]res! %aura 'aelok, *ece 4ase6, err6 Flencorse! rigitte orissier, +ara= Altenlo=! %orenzo! i eatleilor 'ccartne6D
/entru
-Eleanor#4igb63!
BB2
C`%ennon#
