Scoala……………..
Limbajul vestimentar în afaceri
Nume professor…………….
Nume elev…………………………….
Coordonator………………..
Clasa…………………………………..
ARGUMEN
Ca vorbitori ai unei limbi suntem în acelaşi timp “producători” şi “consumatori”ai acesteia. Într-un sens, acesta este şi cazul codului vestimentar, “limbajul” vestimentaiei! ne îmbrăcăm într-un anumit "el şi ast"el trimitem mesaje către alii# percepem cum alii sunt îmbrăcai şi ast"el primim mesaje de la ei. $ar nu e%istă nici o di"erenă! nu suntem noi cei care producem semnele.
Comunicarea a "ost de"inită de-a lun&ul timpului în nenumărate "eluri# de "apt, în cercetările de comunicare de astăzi, un subiect de"ineşte ceea ce este comunicarea. ' vedere de ansamblu arată comunicarea ivindu-se atunci c(nd un or&anism răspunde unui stimul care este la un anumit nivel, simbolic. )imbajul poate "i determinat ca "iind un sistem de comunicare prin semnale, în cadrul unei limbi sau în a"ara ei. În privina naturii limbajului, doctrinele cele mai rezistente au "ost cele care, după modelul lui *ristotel, au văzut în limbaj un instrument de comunicare menit să in"ormeze asupra stărilor lumii. Îmbrăcămintea, în măsura în care este rezultatul unei ale&eri personale, o&indeşte personalitatea individului, este un "el de e%tensie a eului şi, în acest conte%t, comunică in"ormaii despre acesta. +a poate a"ecta ciar comportamentul nostru &eneral sau al celor din jur. Îmbrăcămintea se poate "olosi pentru a crea un rol. *ceasta poate marca statutul social real sau pretins. Ca re&ulă &enerală, inuta conservatoare şi protocolară în stil occidental nu ridică probleme nicăieri în lume. inuta de a"aceri standard, este practic obli&atorie şi în mediile de a"aceri din +uropa 'ccidentală şi S..*. În cultura asiatică, în particular, în Cina şi /aponia, costumul şi cravata sunt austere şi de culoare încisă. În unele ări islamice, bărbailor le este interzis să poarte pantaloni scuri. 0e plajele )ibanului, destule "emei din lumea arabă intră şi în mare "ără să se dezbrace. Comunicarea prin ceea ce se numeste moda este la "el de vasta si comple%a ca insasi de"initia si conceptul de moda. 1rebuie intelesi toti parametrii in "unctie de cultura sau de desciderea la care ne raportam. *lt"el riscam sa ne "ormam idei si pareri preconcepute despre ceea ce s-a dorit sa ni se comunice. În ce proporie poate vestimentaia in"luena rezultatul unei înt(lniri, atin&erea sau nu a rezultatului propus2 + &reu de spus, dar în mod cert in"luenează "elul în care aceasta demarează, scriu specialiştii citai de mone3.ro. 4ai ales în mediul de a"aceri, îmbrăcămintea are rolul de a identi"ica rapid 5jucătorii“ a"lai în "aa unei tranzacii de business, pentru ca apoi să se dizolve în "undal! su&erează sau stabileşte nivelul de succes şi autoritate al "iecăruia, vorbeşte despre e%periena pro"esională, despre statutul "inanciar.
6estimentaia este unul dintre cele mai in"luente mijloace de comunicare nonverbale pe care le avem la dispoziie. 7nteresant este că studiile le&ate de acest tip de comunicare şi, implicit, despre prima impresie pe care o "acem celor din jur, au putut cuanti"ica rolul aspectului e%terior 8vestimentaia şi limbajul corporal9 : ;;<. *sta în comparaie cu cele => de procente ale vocii şi cele ? ale coninutului propriu-zis al mesajului. 0e de altă parte îmbrăcămintea, oric(t de "rumoasă sau adecvată, nu compensează pentru lipsa de talent, ambiie, pro"esionalism sau cunoştine. @elul în care arătăm ne poate descide o uşă # ceea ce ştim ne ajută să răm(nem în încăpere. 0entru vestimentaia pro"esională unitatea de măsură este adecvarea la ocazie şi partenerii de discuie. @actorii care dau măsura acestei adecvări sunt stilul, codul vestimentar, culorile şi accesoriile. Stilul vestimentar este un element "oarte personal şi internalizat, o semnătură personală. $e pildă, o "emeie care se re&ăseşte în stilul casual va purta un minimum de accesorii şi se va îmbrăca mai cur(nd într-un costum cu pantalon şi probabil va "i tunsă scurt sau va avea părul aranjat cu naturalee# în scimb, o "emeie care pre"eră un stil clasic, va opta pentru un set asortat de cercei şi colier, purtai la un taior sobru, cu părul str(ns într-un coc, spune 4arAovits. @iind o re"le%ie a personalităii şi &usturilor stilul vestimentar dă partenerilor de discuii indicii despre temperamentul sau stilul de viaă al persoanei respective prin "actori at(t de măruni precum te%turile, culorile sau imprimeurile alese, tipul de accesorii şi "elul în care acestea sunt purtate. 6estimentaia tinde să "ie un criteriu important de evaluare a an&ajailor în cadrul or&anizaiilor. +%istă or&anizaii în care vestimentaia este impusă prin anumite re&ulamente interne pe care "iecare an&ajat trebuie să le respecte. $e asemenea, sunt şi or&anizaii în care nu e%istă cerine "ormale în ceea ce priveşte vestimentaia an&ajailor. 6estimentaia tinde să "ie un criteriu important de evaluare a an&ajailor în cadrul or&anizaiilor. +%istă or&anizaii în care vestimentatia este impusa prin anumite re&ulamente interne pe care "iecare an&ajat trebuie sa le respecte. $e asemenea, sunt si or&anizatii in care nu e%ista cerinte "ormale in ceea ce priveste vestimentatia an&ajatilor. 7ndi"erent de tipul de or&anizatie in care oamenii activeaza, un lucru insa este cert! modul în care oamenii se îmbracă, tipul de vestimentaie pe care îl adoptă la serviciu comunică in"ormaii despre ceea ce sunt oamenii şi despre ceea ce vor să pară că sunt.
Ciar dacă tindem să "im de acord cu e%presia 5important este cum &(ndim şi nu cum ne îmbrăcămB, în viaa de zi cu zi vestimentaia joacă un rol important în percepia persoanelor. n renumit consultant în domeniul mana&ementului şi dezvoltării resurselor personale, icard $enn3, susinea într-o lucrare a sa că, deşi oamenii au dreptul sa adopte orice "orma de imbracaminte doresc, ei trebuie totusi sa "aca distinctia intre munca si distractie si sa-si adapteze vestimentatia 5atmos"erei de a"aceri create de patronul lorB. Dainele sunt semne ale statutului social, simboluri ale puterii sociale, in"luentănd stima de sine a celor care le poarta si, de asemenea, modul in care ceilalti se comporta "ata de noi. 0entru orice mana&er &estionarea impresiei pe care subordonatii si-o "ormeaza despre el este o conditie importanta pentru succes, vestimentatia reprezentănd un important mijloc de mana&ement al impresiei. 7n interactiunile cotidiene, oamenii se in"ormeaza unii despre ceilalti utilizand o serie de mijloace care le sunt accesibile despre persoanele cu care intra in contact, deducănd din acestea anumite caracteristici ale persoanei, care nu sunt direct observabile. *lt"el spus, pe baza a ceea ce se vede tra&em concluzii despre ceea ce nu se vede. 6estimentatia "ace parte din cate&oria in"ormatiilor accesibile despre o persoana. 0e baza in"ormatiei o"erite de imbracaminte, oamenii tra& concluzii in le&atura cu statusul social al persoanelor, caracterul sau ciar competenta acestora. 4odul în care o persoană se îmbracă contribuie la ceea ce în psiosociolo&ie se numeşte 5e"ectul primei in"ormaiiB 8primac3 e""ect9. *cesta constă în in"luena e%ercitată preponderent de primele in"ormaii primite, comparativ cu cele ulterioare, datorită procesării mesajului în "uncie de acestea. 7nterviurile de an&ajare, primele contacte cu cole&ii şi se"ii la un nou serviciu constituie situaii sociale în care e"ectul primei in"ormaii poate avea o mare importană asupra modului în care un an&ajat va "i apreciat. Vestimentaţia organizaţională este
privită ca un indicator al in"luenelor at(t din
interiorul or&anizaiei, c(t şi din e%teriorul acesteia, din mediul socio-cultural. $e asemenea, în interiorul unei or&anizaii e%istă at(t presiuni "ormale - care îşi au e%presia în codurile şi re&ulamentele interne -, c(t şi presiuni in"ormale - care îşi au e%presia în
anumite modele care se pot impune la un moment dat într-o or&anizaie, în vederea adoptării unui anumit tip de vestimentaie. +%istă trei dimensiuni ale vestimentaiei or&anizaionale! E. Atributele vestimentaţiei - constau în culorile, materialele şi stilul vestimentaiei# F. Omogenitatea vestimenţională - se re"eră la &radul de variaie în ceea ce priveşte vestimentaia, printre membrii aceleiaşi or&anizaii# =. Diferenţierea - se re"eră la &radul de di"ereniere a vestimentaiei an&ajailor dintr-o or&anizaie în raport cu vestimentaia persoanelor din a"ara or&anizaiei. $aca intr-o or&anizatie strate&ia or&anizationala promovata de top mana&ement mer&e pe ideea di"erentierii interne intre departamentele reprezentative ale or&anizatiei, criteriul 5omo&enitatea vestimentatieiB 8in sensul de omo&enitate strati"icata9 devine "oarte important. *cesta se traduce prin vestimentatii di"erite pentru an&ajatii unor departamente di"erite. $e asemenea, in cazul in care strate&ia vizeaza di"erentierea or&anizatiei "ata de alte or&anizatii concurente, criteriul 5evidentiere prin vestimentatieB primeaza. *ceste dimensiuni ale vestimentatiei in or&anizatii pot "i observate si in viata de zi cu zi. Gancile, companiile multinationale etc. opteaza, atăt in interior, căt si in e%terior, pentru vestimentatii speci"ice, care sa permita pe de o parte o mai buna de"inire a rolurilor in interior, iar pe de alta parte - o mai buna di"erentiere a or&anizatiei lor in e%terior. $e aceea, re&ulamentele de ordine interioara din cadrul acestor tipuri de or&anizatii includ si norme clare in ceea ce priveste vestimentatia an&ajatilor din cadrul di"eritelor departamente.
•
Atributele vestimentatiei! Culorile
*le&erea unei culori pentru vestimentatia or&anizationala are la baza in"ormatia simbolica pe care o trasmit culorile. Se poate adau&a ca semni"icatiile transmise de culori sunt de"inite socio-cultural. nii autori sustin ca, spre e%emplu, albastru su&ereaza demnitate sau rosu su&ereaza a"ectiune, or&anizatiile optand pentru anumite culori ale vestimentatiei an&ajatilor, in "unctie de semni"icatia sociala a acestora! culoarea maro
"olosita la uni"ormele 0S su&ereaza incredere. 7n mod similar, spitalele "olosesc culoarea alb pentru a su&era puritate si curatenie, iar or&anizatiile politiste utilizeaza culori incise pentru a su&era putere. Culorile in"luenteaza si ele comunicarea. +le evidentieaza atitudinea omului "ata de viata si "ata de cei din jur. Corelatia culoare – personalitate
Culoarea vestimentatiei "olosita de catre mana&er ne comunica o serie de lucruri despre acesta. Culoarea Informaţie
Rosu - om plin de sentimente Ro" - imi place sa iubesc, sa "iu iubita si sa am &rija de altii #ortocaliu - sunt or&anizat si otarat sa-mi realizez planul Galben - doresc sa discutam $erde - imi place scimbarea %leu - sunt inventiv %leumarin - imi place sa "iu se" si sa dau ordine Ne&ru - stiu "oarte bine ce am de "acut •
Ce comunica culoarea vestimentatiei'
Semni"icatia culorilor poate "i di"erita in alte culturi. $e e%emplu! in timp ce in +uropa ne&rul este culoarea tristetii, in Cina si /aponia albul inseamna tristete. Culorile calde 8rosu, portocaliu, &alben9 "avorizeaza comunicarea iar cele reci 8&ri, verde, albastru9 o iniba. Comunicarea se des"asoara &reoi si in cazul monotoniei sau varietatii e%cesive de culori.
•
L(M%A)UL $E*(MENA(E(
+%ista numeroase materiale de specialitate privind "elul in care trebuie sa se imbrace an&ajatul, mana&erul, omul de a"aceri. 0arerile celor in cauza asupra e"icientei acestor recomandari variaza. 7mbracamintea trebuie sa "ie adecvata muncii pe care o e"ectuam. +ste indicat sa purtam aine de calitate, intr-un stil care nu se va demoda usor si cateva accesorii ele&ante. 7n "unctie de se% putem scimba "recvent cravata, camasa, esar"a, bluza etc. 1otul trebuie sa "ie curat si calcat. Ciar daca detinem "unctii de conducere, in situatii neo"iciale, de lucru, putem practica un stil in"ormal, la care renuntam 8apelam la costum9 in situatii "ormale.
•
Codul vestimentar al activitatilor pro"esionale propune + variante de tinute! E. Tinuta business, formala si conservatoare : speci"ica corporatiilor,
bancilor, avocatilor, asi&urarilor, vanzarilor, consultantei. *ici se accepta doar costumul din materiale cu “tinuta”, atat pentru "emei cat si pentru barbati. F. Tinuta business-casual, sau business-smart : menita “sa comunice”, este speci"ica marAetin&ului, educatiei, medicinei, resurselor umane, imobiliarelor. *ccepta costume si rocii practice, rela%ante, semi-traditionale din tricot si tesaturi mai moi si imprimeuri odinitoare. +ste ideala si pentru momentele in care te intalnesti intamplator cu un client sau partener de a"aceri si vrei sa pari imbracat business dar nu protocolar. =. Tinuta business inovatoare, artistica : speci"ica publicitatii, relatiilor publice, industriei de moda, soHbiz-ului, proprietarilor de ma&azine de lu%. +ste asemanatoare cu tinuta business in ceea ce priveste materialele si "ormele, permitand insa inovatii, in materie de cromatica si de taieturi. I. Tinuta casual : speci"ica or&anizatiilor cu o conducere "le%ibila 8care nusi controleaza an&ajatii9 si joburilor in care an&ajatii nu au contact direct cu clientii sau sunt vazuti mai rar 8e%prima con"ortul si amprenta personala9. 0entru casual sunt emblematice jeans-ul si tricoul, dar poate cuprinde o vestimentatie "oarte variata, acceptand ciar bijuteriile la barbati si pantalonul scurt la "emei. 1ot la ea se apeleaza, pentru a e%prima cel mai usor, nonverbal, interesul se%ual si disponibilitatea.
*dapteaza-te sectorului in care lucrezi si codului vestimentar impus de or&anizatia pe care o reprezintiJ ' re&ula de baza in lumea a"acerilor spune ca aici totul se conduce dupa principii cazone unde tot ceea ce conteaza este ieraria. 7mplicit si vestimentatia pro"esionistilor din acest mediu se supune acestei re&uli. *sadar, imbraca-te con"orm nivelului ieraric al pozitiei pe care o ocupi si &radului de e%punere al acesteiaJ $aca te pozitionezi in var"ul piramidei ierarice, iti este permisa o mai mare libertate in a-ti e%prima personalitatea la nivelul tinutei vestimentare. $ar daca te a"li inca in plina ascensiune, cand iti ale&i tinuta, caracterul pro"esional trebuie sa primeze in "ata celui personal. 7ar cu cat &radul de e%punere al jobului tau este mai mare, cu atat mai mult tinuta ta trebuie sa "ie mai in&rijita, mai placuta si mai serioasa.
•
Accesoriile costumului de afaceri
0alaria a jucat acelasi rol ca si cravata. 4ijloc de a atra&e atentia, de a sublinia di"erenta, &enerator al unor &esturi care demonstrau buna cunoastere si usurinta de a "olosi eticeta dar si o modalitate de a intrerupe sau termina o intalnire de a"aceri 8“miam pus palaria intr-o parte si am plecat” puncta un om de a"aceri din Cit3-ul londonez9. 0arte inte&ranta a costumului de a"aceri pana in anii KLM, palaria a disparut treptat din vestimentatia de a"aceri. +vitarea palariei tine atat de atentia acordata sanatatii podoabei capilare dar si de acceptarea lipsei ei. $ezvoltarea industriei de "rumusete de la mijlocul secolului al NN-lea, scimbarea re&ulilor”clasice” de i&iena prin cercetari serioase dar si acceptarea unor coa"uri elaborate la barbati au trans"ormat palaria intr-un accesoriu inutil. n alt "actor important care a dus, printre altele, la disparitia palariei il reprezinta scimbarea obiceiurilor de a munci. *"acerile se "ac in birouri, iar e-maiul si tele"onul te scutesc de drumuri lun&i, necesare in trecut pentru a te intalni partenerii de a"aceri. $e aceea, ca si redin&ota sau vesta 8doua elemente obli&atorii ale tinutei de a"aceri de la inceputul secolului9, palaria si-a pierdut "unctia utilitara "iind purtata doar in anumite ocazii strict pentru a acentua caracterul special sau o"icial al evenimentului. $oar panamaua 8ori&inara din +cuador si
purtata pentru prima oara de catre Oapoleon al 777-lea9, considerata initial “de lu%”, continua sa reziste si astazi dar sub "orma unei palarii de vacanta. Cuvintele ceie care caracterizeaza costumul de a"aceri ideal sunt aceleasi ca si cele care descriu o a"acere reusita! seriozitate, simplitate, impact ma%im. Costumul de a"aceri re"lecta per"ect decorul in care evolueaza omul de a"aceri! cladiri veci care inspira respect si denota traditia neintrerupta de-a lun&ul mai multor &eneratii, cladiri inalte si zvelte, de o simplitatea per"ecta si studiata, impresionante prin per"ormanta si comple%itatea constructiei si in ale caror &emuri imense, opace, se re"lecta &riul clar, speci"ic Cit3-ului, nealterat de reclame luminoase sau alte pete de culoare.
•
#rincipii de ba",
+%istă c(teva principii de bază privind inuta în &eneral şi cea vestimentară, în special ! E. ' inută sobră, "ormală, conservatoare# la locul de muncă, at(t pentru bărbai c(t şi pentru "emei, stilul clasic şi convenional răm(ne întotdeauna cel mai potrivit, "iind recomandat şi în domeniul a"acerilor, în special în activitatea "inanciar-bancară! *. pentru bărbat, inuta sobră, un stil clasic şi convenional presupune! - cămaşă albă, cu cravată simplă 8culori sobre, neipătoare, în dun&i şi modele simple9 sau cămaşă cu dun&i "ine şi o cravată cu imprimeu simplu# - aină la un r(nd 8care dă o inută zveltă şi care poate să stea şi desceiată9 sau aină la două r(nduri, care este adecvată pentru persoane înalte şi nu prea solide, care trebuie să stea totdeauna înceiată# - inuta o"icială, respectiv costum cu vestă, din materiale încise la culoare, care creează impresia de suplee, sau în imprimeuri mărunte# la costum este indicată cămaşa cu m(necă lun&ă# cămaşa cu m(necă scurtă se poartă "ără aină, c(nd este "oarte cald, în a"ara orelor de serviciu# - încălămintea, de pre"erină clasică, cu şireturi, trebuie să "ie bine întreinută# ciorapii vor "i de culoare încisă 8ne&ri, bleumarin sau &ri încis9, atunci c(nd costumul este de culoare sobră# la costum maro sau AaAi se poartă ciorapi maro#
- cravata se va asorta cu costumul şi cămaşa# un bărbat înalt va purta cravate “lun&i”, în timp ce unul scund va purta cravate “scurte” potrivit taliei# atunci c(nd este purtat în permanenă, papionul devine o caracteristică a individului# - bijuteriile bărbăteşti vor "i întotdeauna sobre, discrete, lipsite de e%trava&ană, de bună calitate. G. pentru "emei la locul de muncă, inuta sobră şi de bun &ust înseamnă! - taioare, "uste clasice sau rocii cu croială clasică, simplă# o "emeie este atră&ătoare la birou atunci c(nd este îmbrăcată în rocie potrivită, în bluze moi, "eminine, "uste şi pulovere de diverse combinaii şi atunci c(nd îşi “suprave&ează” atent, discret, aspectul e%terior# - încălămintea va "i aleasă cu multă &rijă! panto"i de bună calitate, asortai cu &eanta, întotdeauna curai, bine lustruii cu tocuri nu prea înalte şi în "oarte bună stare# la locul de muncă, la şcoală nu este deloc recomandat să se "olosească încălăminte e%centrică# ciorapii vor "i de culoarea pielii, "ără modele, nedantelai, nebrodai cu "lori sau cu alte "i&uri, deoarece vor ieşi în evidenă şi vor atra&e, în permanenă atenia# dresul va "i bine întins pe picior, av(nd &rijă să nu "acă cute# - accesoriile purtate vor "i întotdeauna discrete, ele neav(nd rolul de a atra&e vădit atenia asupra "izicului# poşeta întotdeauna în stare bună, trebuie bine or&anizată, pentru a evita scotocitul prin interiorul ei, aspect ce dă o ima&ine cu totul nepro"esională# poşeta nu va "i inută la vedere, nu va "i e%pusă şi mai ales nu va "i lăsată pe masă pe birou pe scaun, atunci c(nd se părăseşte încăperea# - bijuteriile purtate vor "i în &eneral simple, silenioase# bijuteriile z&omotoase sunt nu numai iritante, dar distra& atenia# în nici un caz nu se “amestecă” bijuteriile de aur cu cele de ar&int# este recomandabil să se poarte un sin&ur inel, mai deosebit, sau două piese mici! un colier de perle şi o perece de cercei vor crea o inută adecvată unui cadru sobru, de a"aceri# - maciajul va "i cu totul discret, spr(ncenele vor "i permanent aranjate, în&rijite# - inuta "emeii a"lată la tribună nu va "i în nici un caz stridentă, ipătoare, dimpotrivă, va "i una simplă, care nu necesită mişcarea permanentă a &(tului pentru a-şi aranja accesoriile pe care le poartă# într-o asemenea situaie, se recomandă o "ustă bine
croită, o bluză de culoare pastelată, eventual cu un papion, purtată la un taior ce va crea un e"ect "avorabil persoanei în cauză. F. ' inută sobră, adecvată presupune un aspect în&rijit, plăcut# o privire succintă atentă “de la cap la picioare”, înainte de a pleca la birou, trebuie să urmărească, în principal! - tunsoarea, linia părului poate "i la modă, "ără e%a&erări însă# aceasta presupune un păr bine aranjat, curat, pieptănat, în permanenă periat# barba şi mustăile trebuie bine în&rijite şi în permanenă tunse# "ardul de pleoape şi rimelul nu se "olosesc la birou, ca şi &enele "alse, pudra aurie# - vestimentaia va "i adecvată şi bine întreinută# - m(inile vor "i permanent curate, iar crema de m(ini bine aplicată# un&iile curate şi maniciurate sunt tot at(t de importante pentru inuta unui bărbat ca şi pentru a unei "emei, lacul "olosit pentru un&ii trebuie să aibă o culoare plăcută# - atunci c(nd panto"ii au o culoare neobişnuită, culoarea rociei va "i obişnuită, neipătoare sau se va purta un costum uni# o "emeie care poartă panto"i moderni, de calitate superioară, cu tocuri potrivite sau joase demonstrează că are &(ndul de a "ace treabă, că poate mer&e oriunde este nevoie de ea# =. Întotdeauna prima impresie ine de detalii mărunte# unul dintre cele mai importante detalii este aspectul "izic în &eneral şi inuta vestimentară în particular, de aceea, înainte de a vă cumpăra o anumită piesă de îmbrăcăminte sau de încălăminte trebuie să vă punei o serie de întrebări de &enul! Se pretează ea pro"esiei şi locului meu de muncă2 Îmi vine, într-adevăr bine2 4i se potriveşte un asemenea stil2 Croiala este cea mai potrivită v(rstei şi aspectului meu "izic2 +ste o aină cu adevărat la modă sau este doar un capriciu2 +ste potrivită acestui anotimp2 Ca re&ulă &enerală, trebuie evitat, pe c(t posibil, să se poarte ainele str(mte# la birou nu trebuie purtate veşminte care se potrivesc numai pentru ocazii şi din materiale pretenioase! satin, brocard, cati"ea, lamP etc. *cum cativa ani, , companiile de asi&urari tratau cu mare seriozitate codul vestimentar, culorile admise de acestea "iind numai ne&ru, bleumarin si &ri incis. 7n plus, manseta camasii trebuia sa iasa din maneca ainei de la costum nu mai mult de doi
centimetri, par"umul trebuia sa "ie putin sau neutru, maciajul discret, "ara decolteu sau "usta scurta, "ara incaltari decupate in vreun "el, nici macar vara. Ciorapii de matase erau insa obli&atorii inclusiv vara, iar barbatii nu aveau voie cu barba sau mustata, cu parul lun& sau "emeile cu parul prea scurt. Coa"ura trebuia sa "ie aranjata, "ara &el, "ara culori stridente de par. $e atunci, lumea s-a mai scimbat, iar mediile corporatiste au devenit mai putin ri&ide si mai colorate. Cu toate acestea, s-au pastrat cateva re&uli. Cercetarile asupra perceptiilor umane arata cum anumite re&uli vestimentare transmit mesaje care sunt decodate drept pro"esionale. 0utem "i perceputi ca pro"esionisti prin simpla prezenta si ale&ere vestimentara. 7n mod evident, este nevoie sa completam aceasta impresie printr-un comportament potrivit situatiei in care ne a"lam. *desea este nevoie de numai jumatate de minut pentru "ormarea unei prime impresii despre un om. Si totul depinde de ima&inea sa. 7n viata pro"esionala aceste =M de secunde capata o importanta capitala atunci cand de ele atarna semnarea unui contract. 'ricat de super"iciala ar parea, aceasta le&e nescrisa din lumea businessului poate "ie sa te ridice pe culmile &loriei, "ie sa aduca B"alimentul pro"esionalB. Ca orice curent, vestimentatia business se adapteaza cu "iecare sezon, iar oamenii de a"acerii si mana&erii de pretutindeni incearca si ei sa tina pasul. 7ma&inea are o importanta din ce in ce mai mare. 4ai ales in lumea business. *sa s-au nascut, mai nou, Brezolutiile de stilB. 7ar pentru FMM> oamenii de a"aceri si-au propus, printre altele, sa-si scimbe &arderoba. Sau nu. B6reau sa stiu ceea ce port, sa cumpar aine cat mai ecolo&ice, sa nu ma pierd in tendinte, sa imbrac aine cat mai colorateB. Sau! B*s vrea sa adopt o ima&ine mai sobra, sa port costume create special pentru mine si sa scimb par"umulB. Sau! B6oi acizitiona mai multe accesorii pentru ca ele imi de"inesc cu adevarat stilulB. *cestea sunt doar cateva dintre promisiunile de ima&ine pe care oamenii de a"aceri din strainatate si le-au "acut pentru anul FMM>. +ste naiv sa mai crezi ca modul in care te prezinti in mediul de business, stilul vestimentar, intrea&a aparitie, nu conteaza. Dainele re"lecta personalitatea, bunul-&ust sau absenta lui, statutul social, respectul pe care il ai pentru interlocutorul tau. +vident ca ima&inea, modul in care ti-ai construit aparitia, "ie ea studiata sau naturala, sunt
de"initorii pentru "elul in care relationezi pe viitor cu partenerii tai si pentru modul in care esti perceput. Ciar daca in majoritatea timpului aceste lucruri raman nespuse, indi"erent de varsta sau se%ul interlocutorului, ainele, bijuteriile, maniciura si alte ast"el de detalii sunt remarcate, cantarite si judecate. 6estimentatia este considerata indicatorul "idel al succesului "inanciar. @ie al companiei proprii, "ie al celei pentru care lucrezi. Se cunosc cazuri, mai cu seama in a"ara tarii, unde an&ajatii care reprezinta inter"ata companiei bene"iciaza de un bu&et suplimentar, destinat e%clusiv ainelor de birou, aine care trebuie scimbate obli&atoriu la "iecare sezon. @ie ca vorbim de uni"orme sau de costume de birou, vestimentatia nepotrivita a an&ajatilor poate anula e"ectul tinutei in&rijite si construite a unui mana&er, mai ales daca acesta este si actionarul majoritar. Qarderoba de birou a oricarui barbat trebuie sa cuprinda minim doua costume clasice. in cazul in care slujba dv. presupune contacte sociale dese si iesiri in societate in interes de serviciu - dineuri, cocAtail-uri, pranzuri si cine de a"aceri - necesarul vestimentar minim creste la trei-patru costume si trebuie sa "ie adaptat in "unctie de sezon
•
Codul vestimentar business casual
' persoana intr-o pozitie de conducere : barbat sau "emeie - trebuie sa aiba intotdeauna la indemana un sacou 8ciar daca nu este imbracatRa in costum in ziua respectiva9. Ou e%ista nici un alt articol de imbracaminte care sa transmita mai multa autoritate si credibilitate. 1inutele asortate sunt obli&atorii. *cest lucru poate parea di"icil si o pierdere de timp cand trebuie sa combini articole de vestimentatie separate 8care nu "ac parte din costum9, dar este un pas esential pentru a proiecta competenta si credibilitate. Costumele din F piese, cu pantalon , sunt "oarte potrivite pentru "emeile “e%ecutive”. $aca ai in &arderoba = ast"el de costume, poti realiza combinatii pentru toate zilele saptamanii.
4anecile lun&i 8sau cele trei-s"erturi9 sunt esentiale daca doresti sa ti se acorde respect. Cu cat lun&imea manecilor este mai scurta, cu atat acestea sunt mai aproape de tinutele “casual”. Ciorapii 8dresurile sau sosetele9 sunt o alta componenta a tinutelor "eminine pro"esionale. $aca ai picioarele &oale 8"ara ciorapi, cu var"ul siRsau calcaiul descoperit9, risti sa pari ca te-ai imbracat pentru o ocazie sociala, nu pentru una pro"esionala. 0anto"ii transmit un mesaj important despre tine si despre scopurile tale. 0anto"ii incisi, cu botul si calcaiul acoperit, sunt cei mai potriviti pentru mediul pro"esional. *sta nu inseamna ca trebuie sa "ie demodati, urati sau &rosolani# dimpotriva, pot "i ele&anti, moderni si plini de stil. 0anto"ii cu bareta la spate 8slin&-bacAs9 sunt, de asemenea, acceptabili. Sandalele si panto"ii sport 8tip adidas9 nu sunt recomandati, se potrivesc tinutelor pentru timpul liber. *le&e accesorii interesante, asemanatoare cu cele potrivite unor tinute traditionale de a"aceri! bijuterii clasice, din metale nobile 8nu din plastic9, nu voluminoase# brose, cercei, esar"e colorate, un ceas ele&ant, o &eanta de calitate e%ceptionala etc. *i &rija ca parul sa iti "ie vopsit cu &rija si coa"at clasic, iar maciajul sa "ie discret . Studiile "acute de sociolo&i si economisti 8nu de catre "irme producatoare de cosmeticeJ9 arata ca "emeile care se maciaza discret la locul de munca pot casti&a salarii cu FM-=M< mai mari decat cole&ele lor nemaciate.
•
Cum se poarta cravata- acul- pantofii si butonii in vestimentatia business
Cravata, acul, panto"ii sau butonii sunt elemente vestimentare care pot imbunatati considerabil ima&inea unui barbat de business, sau dimpotriva, o pot a"ecta serios atunci cand nu sunt bine alese. 1otul se rezuma la "elul in care se poarta, la ale&erea materialului si bineinteles la asortare, spun specialistii cestionati de catre $ail3Gusiness.ro. B0rima si cea mai importanta re&ula in vestimentatie este ca aina il "ace pe om. Cel putin in mediul de business si cel politic. *tunci cand ne intalnim cu cineva, M< din in"ormatie este transmisa de vestimentatie si doar restul de discursul persoanei in cauzaB, spune 'ana 1atu, brand mana&er al ma&azinului de articole vestimentare $inast3.
Cravata
7n mediul "ormal, in aria de business, cravata este un accesoriu care trebuie re&asit obli&atoriu in vestimentatie. 7nsa, si mai importanta decat prezenta sa, este purtarea corecta. n om de business "ara cravata poate "i comparat cu un Bdoctor care nu poarta alat albB, spune *le%andru Ciucu, care detine atelierul de creatie vestimentara cu acelasi nume. @oarte importanta e purtarea corecta a unei cravateB, spune si 'ana 1atu. B*r "i
ciudat sa vedem un mana&er bancar, intr-o intalnire importanta de a"aceri, purtand o cravata prea scurta, la o palma- doua de curea. 6ar"ul cravatei trebuie sa acopere catarama curelei de la pantaloniB. $e-a lun&ul timpului, marimea si aspectul nodului de cravata au oscilat.În prezent, nodul se "ace dupa modelul de &uler al camasii, spune Ciucu. BCu cat &ulerul camasii este mai descis, cu atat nodul va "i mai mareB. BSunt in vo&a cravatele in&uste si semin&uste. Oodul simplu, usor alun&itB, completeaza 'ana 1atu, brand mana&er $inast3. 7n "unctie de sezon, culorile unei cravate sunt mai mult sau mai putin potrivite intr-o vestimentatie de business. *poi in "unctie de culoarea sa, starea de spirit a celui care o poarta poate "i usor divul&ata. Ouantele vii se potrivesc vara si cele incise - bleumarin, maron, verde incis, &rena - iarna, desi culorile enumerate mai sus mer& "oarte bine la birou tot timpul anului. Acul de cravata- doar pentru ocaziile speciale . *cul de cravata clasic, care tine
cravata lipita de camasa in dreptul celui de-al patrulea nasture, este demodat. 7nsa acest accesoriu poate "i BreinventatB, cu respectarea unor conditii. B* "ost o perioada in care nu se mai purta acul de cravata. $e ceva timp, marile branduri internationale au readus pe scena acul de cravata, insa acestea sunt numai de o "inete si ele&anta e%emplara, de pre"erat din metale pretioase si asociat la o tinuta "oarte ele&anta. Ou orice costum si orice cravata necesita acul de cravata. $eci e imperios necesara o atentie deosebita in ale&erea acului de cravata si a momentului in care se poartaB, mai spune 1atu.
$e asemenea, si materialul din care este "abricat acul de cravata este important, spun specialistii. eprezentantii $inast3 recomanda ar&intul. Gutonii Gutonii se poarta la manseta dubla si completeaza tinute de tot "elul, inclusiv de business sau de &ala. ' tinuta de business cere butoni mai simpli, care pot avea si piatra semipretioasa, insa de pre"erat pe nuante &ri, ne&ru, alb, ivoire. Sunt si butoni cu piatra colorata care pot "i asortati si tinutei business, dar piatra este de pre"erat sa "ie mata si nu de mari dimensiuni. Spre e%emplu, la un costum ne&ru asortat cu o cravata mov, sunt potriviti o perece de butoni cu o piatra mata in culoarea cravatei. $aca tinuta business impune o oarecare sobrietate, la cea de &ala re&ulile sunt mai putin stricte! se pot "olosi butoni cu cristale, cu monturi speciale de pietre semipretioase. 0anto"ul este un element de vestimentatie care trebuie sa "ie ales cu mare atentie, doarece poate strica complet ima&inea pe care o persoana o transmite. 0anto"ul trebuie sa "ie simplu si realizat dintr-o piele moale. 0antalonul are lun&imea ideala daca in "ata cade lejer, iar la spate acopera pe jumatate tocul panto"ului. 7n &eneral, toate accesoriile unui costum sunt permise, insa e%ista cate un BcodB pentru "iecare. 7n orice caz, specialistii spun ca pentru ca looA-ul "inal sa "ie BoAB, trebuie evitat e%cesul, indi"erent de accesoriu.
•
Modele /inute femei
@ustă nea&ră şi cămaşă albă, plus accesorii din piele nea&ră. Oimic nou p(nă aiciJ Scimbarea constă în modelul "ustei - cu talie înaltă şi destul de str(mtă, cămaşa cu
volănaşe - pentru un aer preios, o &eantă cic şi o perece de panto"i cu tocul înalt, decorate cu detalii care atra& toate privirile.
$in &arderoba unei adevărate lad3 nu trebuie să lipsească sacoul. *m ales un sacou &ri cu cordon care îi va accentua per"ect talia. 0entru un plus de prospeime adau&ă accesorii şi bijuterii în nuane de alb sau crem.
0entru un looA mai BpreiosB ale&e o "ustă în culori descise. Completează inuta cu o brăară cu pietre şi nu uita de panto"ii stiletto "oarte înali.
0entru a avea o inută o""ice completă, adau&ă un ceas subire cu cadran pătrat sau rotund, o curea subire din piele sau lac. Qeanta şi panto"ii sunt deasemenea "oarte importani, aciziionează-i modele în nuane de alb, ne&ru, crem şi maro.
•
Modele /inute b,rba/i
$aca mer&i zilnic la serviciu imbracat in costum, atunci trebuie ca in "iecare anotimp sa-ti cumperi cel putin unul nou. Culorile care vor "i mereu la moda in ceea ce priveste aceste piese vestimentare sunt albastrul marin si ne&rul. Si pentru sezonul FMEM costumele cu dun&ulite verticale discrete sunt in tendinte.
1e-ai saturat sa te tot imbraci la sedinte in costum2 *tunci nu o mai "ace. *sorteaza-ti o perece de pantaloni din lana sau bumbac cu o jaceta sport-ele&anta, un pulover sau o camasa. Ou uita, pentru o absolut obli&atoriu sa nu
ast"el
de
tinuta
este
poti cravata.
7n &eneral, companiile mari au adoptat pentru ziua de vineri o tinuta casual. 7n cazul in care vrei sa "ii casual, dar si ele&ant in acelasi timp, atunci apeleaza cu incredere la o perece de jeans clasici intr-o culoare incisa. 7i poti asorta cu o jaceta sport si o camasa sau un pulover de lana intr-o culoare descisa.
0entru intalnirile de a"aceri "oarte importante aceasta combinatie vestimentara este ideala.
*cest costum din doua piese este "oarte masculin, culoarea &ri sobolan "iind si ea in tiparele modei actuale. *sorteaza-l cu o camasa bleu si o cravata intr-o culoare incisa contrastanta si panto"i maro incis sau ne&ri
%(%L(0GRA1(E
222.as3men.ro
222.financiarul.ro
222.businessma&a"in.ro
