LEXIC I.VOCABULARUL LIMBII ROMANE
1.Vocabularul fundamental (fondul principal lexical) - cuprinde aproximativ 1500 de cuvinte cunoscute si utilizate de toti vorbitorii de limba romana - este format din : a.cuvinte foarte vechi (mostenite sau imprumutate din alte limbi) b.cuvinte folosite frecvent in vorbire c.cuvinte cu mai multe sensuri (polisemantice) d.cuvinte care intra in componenta unor locutiuni sau expresii specifice limbii romane - cuvintele care definesc vocabularul limbii romane denumesc :
parti ale corpului omenesc : cap,ochi,gura etc
alimente : apa,lapte,paine etc
obiecte de stricta necesitate si actiuni frecvrente : casa,masa,a manca,a merge etc
grade de rudenie : mama,tata,bunic mama,tata,bunic etc
pasari si animale (in special domestice) : pui,gaina,caine etc
arbori si fructe : castan,plop,mar castan,plop,mar etc
zilele saptamanii : luni,joi,duminica etc
momente ale zilei,anotimpuri,luni : dimineata,iarna,iunie etc
culori folosite des : alb,negru,rosu etc conjunctii,prepozitii,numerale conjunctii,prepozitii,nu merale : dar,si,peste,trei,mii etc
2.Masa vocabularului - cuprinde restul cuvintelor (aproximativ 90% din totalul cuvintelor) - este compusa din :
arhaisme (1)
regionalisme (2)
elemente de jargon si argou (3)/(4)
neologisme (5)
termeni tehnici si stiintifici (6)/(7)
1
1.ARHAISMELE - sunt cuvinte,expresii,fonetisme,forme gramaticale si constructii sintactice care au disparut din limba comuna si sunt de mai multe feluri :
arhaisme lexicale - cuvinte vechi,iesite din uz fie din cauza ca obiectul sau profesia nu mai exista,fie au fost inlocuite de alte cuvinte : ienicer,caimacam,paharnic,logofat, bejanie,opait,coliba etc arhaisme fonetice – cuvinte cu forme vechi de pronuntare iesite din uzul actual : mezul, pre,a imbla etc arhaisme gramaticale – forme gramaticale vechi si structuri sintactice invechite :
*morfologice : aripe,inime,iernei,palaturi etc *sintactice : Gazeta de Transilvania etc 2.REGIONALISMELE - sunt cuvintele si formele de limba specifice vorbirii dintr-o anumita regiune : barabula (cartof),curechi (varza),dada (sora mai mare),samadau (porcar),sabau (croitor),cucuruz (porumb) etc - regionalismele pot fi si regionalisme fonectice,acestea au forme cu circulatie restransa a unor cuvinte de uz ganaral : barbat (barbat),deste (degete),gios (jos),frace (frate) etc 3.ELEMENTELE DE JARGON - sunt cuvinte sau expresii din alte limbi,intrebuintate de anumite persoane cu intentia de a impresiona si a-si evidentia o pretinsa superioritate culturala : bonjour,madam`,ok,weekend,look etc 4.ELEMENTELE DE ARGOU - sunt cuvinte sau expresii,folosite de vorbitorii unor grupuri sociale restranse cu scopul de a nu fi intelesi : bistari (bani),curcan (politist),a ciordi ( a fura),naspa (urat) etc 5.NEOLOGISMELE - sunt cuvinte imprumutate recent din alte limbi :
din limba latina savanta : colocviu,biblic,litera,fabula etc
din limba franceza : monument,poezie,recamier etc
din limba italiana : capodopera,spaghete,pizza etc
din limba germana : sortiment,stacheta,tact etc
din limba engleza : star,derbi,penalti etc
- imprumuturile neologice au prilejuit formarea unor dublete sinonimice: cutremur-seism, amanunt-detaliu,ceresc-celest,a banui-a suspecta,moarte-deces etc 2
6.LIMBAJUL TEHNIC - cuprinde cuvinte si expresii specifice unui domeniu al tehnicii : biela,bara de directie,cheie franceza etc 7.LIMBAJUL STIINTIFIC - cuprinde cuvinte si expresii folosite in diferite domenii ale stiintei : bisturiu,catgut,adjectiv, fotosinteza,electron etc.
II.CUVANTUL
1.Cuvantul - este unitatea de baza a vocabularului unei li mbi - forma cuvantului este constituita dintr-o insusire de sunete (uneori si dintr -un singur sunet),care pot fi reprezentate grafic cu ajutorul literelor - continutul cuvantului este ceea ce in mod obijnuit se numeste inteles sau sens - de exemplu,cuvantul casa este alcatuit din insusirea de sunete /c/,/a/,/s/,/a/,care in limba romana se asociaza cu sensul “cladire destinata pantru a servi de locuinta omului” - este capabil sa indeplineasca o anumita functie in comunicare - el este utilizat in conformitate cu normele gramaticale ale limbii,servind la alcatuirea enunturilor cu ajutorul carora se comunica idei,se exprima sentimente,emotii,acte de vointa 2.Sensul lexical al cuvantului - este intelesul pe care vorbitorii il atribuie unui cuvant - exista urmatoarele modalitati de explicare a sensului unui cuvant : a.prin definirea sensului cuvantului
sat – asezare rurala a carei populatie se ocupa in cea mai mare parte cu agricultura emotie – reactie afectiva puternica si uneori neasteptata,adesea insotita de modificari in starea si functionarea organismului
b.prin prezentarea sinonimelor
arsita – sinonime : caldura,zapuseala,naduf,canicula
siretlic – sinonime : siretenie,truc,smecherie,subterfugiu
a contamina – sinonime : a molipsi,a infecta,a contagia a vorbi – sinonime : a articula,a grai,a rosti,a zice
3
c.prin prezentarea antonimelor
harnicie – antonime : lene,lenevie,indolenta,trandaveala
frumos – antonime : urat,nearatos,oribil,ridicol,slut,had
a munci – antonime : a se odihni,a trandavi,a trantori
d.prin comparatie cu celelalte cuvinte din cadrul familiei lexicale
gheata – ghetar,ghetarie,ghetos,inghet,a ingheta parfum – a parfuma,parfumare,parfumerie,parfumier frumos – frumusete,a imfrumuseta,imfrumusetare
e.prin includerea cuvantului in contexte specifice
radacina – radacina unei plante,radacina unui copac,a da radacini,a prinde radacini, radacina parului,a extrage radacina,radacina unui cuvant dulce – fruct dulce,ceai dulce,a avea gust dulce,parfum dulce,lumina dulce,sunet dulce a desena – a desena un portret,a desena cu creionul,a desena din memorie,a desena o harta
3.Cuvinte monosematice si polisemantice - dupa numarul de sensuri pe care la are un cuvant deosebim : a.cuvinte monosemantice – sunt cuvinte care au un singur sens b.cuvinte polisemantice – sunt cuvinte care au mai multe sensuri aflate in anumite relatii – sensurile unui cuvant polisemantic sunt mai mult sau mai putin
apropiate
- drept exemplu de cuvant monosemantic ar putea sevi cuvantul molecula,care se defineste prin sensul “cea mai mica parte dintr-o substanta” - tot monosemantic este si cuvantul ipotenuza,care are sensul “latura opusa unghiului drept unui triunghi dreptunghic” - ca exemplu de cuvant polisemantic ar putea fi adus cuvantul foaie,cu urmatoarele sensuri : frunza,bucata dintr-un material,bucata dreptunghiulara de hartie,adeverinta,ziar/revista,bucata de panza,strat de aluat - cuvintele polisemantice sunt,de regula,cuvinte foarte uzuale care denumesc notiuni importante in viata si activitatea oamenilor - dintre cuvintele cu o structura semantica complexa pot fi mentionate urmatoarele :
4
substantive polisemantice : bucata,cadru,cap,casa,grai,mana,ochi,picior,putere etc
verbe polisemantice : a arata,a da,a pune,a prinde,a duce,a face,a lua,a merge etc
adjective polisemantice : bun,frumos,greu,mare,mic,rau,slab,tare,puternic etc
- sensurile cuvintelor polisemantice sunt actualizate in cadrul unor contexte diferite - de exemplu,fiecarui dintre cele sase sensuri ale cuvantului cap ii corespund anumite contexte : 1.parte a corpului la om si animale A cazut si s-a lovit la cap 2.individ,ins Cate capete,atatea pareri 3.minte,judecata Unde nu e cap,vai de picioare 4.viata Imparatul i-a amenintat pe voinici ca vor plati cu capul pentru greselile lor 5.extremitate proeminenta a unui dispozitiv Filetul era ras pana la capul surubului 6.partea de dinainte,inceput,frunte L-au pus in capul coloanei - polisemia este rezultatul unor procese semantice,sursele polisemiei fiind modificarile de sens, exprimarea figurata si influentele straine 4.Sensuri proprii si sensuri figurate - sensurile din structura semantica a unui cuvant polisemantic sunt de mai multe feluri - dupa relatia cuvantului cu obiectul denumit,se disting : a.sensuri proprii – reprezinta rezultatul denumirii directe a obiectelor,caracteristicilor, fenomenelor b.sensuri figurate – se datoreaza transferului denumirii unui obiect asupra altui obiect – denumesc obiectele,fenomenele indirecte
- de exemplu,cuvantul vulpe are urmatoarele doua sensuri :
5
1.mamifer (propriu) Vulpea,moarta-n cale de o vezi,si tot parca nu o crezi 2.persoana vicleana,sireata (figurat) Ce vulpe esti tu ! - sensurile figurate,spre deosebire de cele directe,sunt mai dependente de context - astfel,sensul figurat al cuvantului se pune in evidenta numai in cadrul unui context - de exemplu cuvantul cap are in limba romana,pe langa sensul direct “sediu al inteligentei” si sensul figurat “origine a unor activitati”,care poate fi actualizat doar in contexte de tipul : El este capul tuturor retelelor. - sensurile proprii pot fi de doua feluri : a.propriu de baza – este intelesul obijnuit al unui cuvant : El si-a rupt un picior. Irina a bagat o bomboana in gura. b.propriu secundar – rezulta dintr-o asemanare si depinde strict de context : Masina s-a lovit de piciorul podului. El a cazut intr-o gura de canal. 5.Cuvantul de baza - este cuvantul care serveste ca element de plecare in formarea altor cuvinte prin derivare - de exemplu,cuvintele-baza pentru derivatele copilas,prietenie,frumusel,iepureste,a imbratisa sunt copil,prieten,frumos,iepure,brat 6.Cuvantul derivat - este cuvantul format cu sufixe si prefixe de la un cuvant de baza - de exemplu,cuvantul padurar este format de cuvantul-baza padure cu ajutorul sufixului –ar - verbul a desface este constituit din radicalul face la care se adauga prefixul derivativ des- se delimiteaza substantive derivate (amet-eala,fotbal-ist,copil-arie,secera-toare,tiner-et,invatatura,voi-nta,cojoc-el),adjective derivate (barbat-esc,fric-os,del-uros,frumus-el,ardel-ean,olandez,ne-drept),verbe derivate (a brazd-a,a atent-iona,a sfat-ui,a pre-vedea) si adverbe derivate (prieten-este,tar-as)
6
- unui cuvant derivt i se pot adauga alte sufixe sau prefixe pentru a forma cuvinte noi (lapte, laptar,laptic etc) 7.Radacina - este alcatuita din suntele comune cuvantului de baza si tuturor cuvintelor obtinute de la acesta - uneori,sunetele din radacina sunt diferite in raport cu cele din cuvantul de baza,de exemplu : tanar-tinerete 8.Sufixele - se pot obtine noi cuvinte prin adaugarea de noi sunete la sfarsitul unei radacini - aceste sunete sau grupuri de sunete adaugate la sfarsitul radacinii pentru a forma un cuvant nou se numesc sufixe - ca si exemple de sufixe pot fi luate : -oi,-araie,-isoara,-uleana,-arim,-uca,-ica,-ita,-uta,-atura etc - de la un cuvant de baza se pot forma si substantive proprii - ca si exemple de substantive proprii putem lua :Frunzescu,Frunzeanu,Frunzoiu etc 9.Prefixele - se pot obtine noi cuvinte prin adaugarea de sunete inainte de radacina - aceste sunete sau grupuri de sunete adaugate inaintea unei radacini pentru a forma un cuvant nou se numesc prefixe - ca exemplu de prefix putem lua a desfrunzi - se pot adauga in acelasi timp sunete inainte si dupa radacina Exercitiu – cuvantul desradacinare : des(1)-radacin(2)-a(3)-re(4)/1.des-,2.radacin,3.radacina,4.-re 1.prefix,2.radacina,3.cuvant de baza,4.sufix 10.Familia lexicala (familia de cuvinte) - cuprinde toate cuvintele obtinute prin derivare sau prin alte procedee de la un cuvant de baza - acestea sunt inrudite ca sens - ca si exemplu putem lua cuvantul frunza : frunza,frunzos,infrunzit,desfrunzit,nedesfrunzit - familia lexicala se formeaza din cuvintele cu acelasi radical si inrudite ca sens
7
11.Campul lexical - cuprinde toate cuvintele care apartin aceluiasi domeniu si care au trasaturi de sens comune - ca si exemplu de camp lexical putem lua : tata,mama,sora,frate,bunic - in campul lexical intra pe langa cuvintele care apartin aceluiasi domeniu si au trasaturi de sens comune si :
sinonimele lor
derivatele lor
expresii care le cuprind
- campul lexical este alcatuit din aceleasi parti de vorbire (substantive,adjective,verbe) 12.Tema lexicala - este partea unui cuvant alcatuita din radacina plus prefixul si sufixul cu care este format - este comuna tuturor formelor flexionare ale cuvantului - ea se stabilieste prin inlaturarea desinentei,deci tema este forma cuvantului fara desinenta - de exemplu,tema pentru formele flexionare ale cuvantului a aduce (aduc,aduc-i,aduc-e,aducem,aduc-eti,aduc) este aduc- la care s-au adaugat desinentele de numar si persoana
III.MIJLOACE DE IMBOGATIRE A VOCABULARULUI
- mijloacele de imbogatire a vocabularului sunt de doua feluri : a.interne b.externe 1.Mijloacele interne de imbogatire a vocabularului - cuvintele noi se formeaza prin combinarea unor elemente conform unor modele existente in limba - procedeele interne de formare a cuvintelor in limba romana sunt :
derivarea (1) compunerea (2) conversiunea (schimbarea valorii gramaticale) (3)
1.Derivarea - este un procedeu de formare a cuvintelor cu ajutorul prefixelor si al sufixelor
8
- prefixele si sufixele se mai numesc si afixe lexicale - derivarea consta in adaugarea (uneori suprimarea sau substitutia) prefixelor sau a sufixelor la cuvantul de baza - derivarea cunoaste urmatoarele tipuri : a.derivarea cu sufixe sau sufixarea (formarea de cuvinte noi prin adaugarea sufixelor la cuvantul-baza) b.derivarea cu prefixe sau prefixarea (formarea de cuvinte noi prin adaugarea prefixelor la cuvantul-baza) c.derivarea cu prefixe si sufixe,asa numita derivare parasintetica d.derivarea regresiva (formarea de cuvinte noi prin suprimarea –eliminarea- afixelor) A.Derivarea cu sufixe (sufixarea) - este un procedeu de formare a cuvintelor care consta in atasarea la cuvantul-baza a unui sufix lexical - de exemplu cuvantul derivat iepureste este alcatuit din tema iepu -,la care se adauga sufixul –este;cuvantul-baza pentru acest derivat este iepure - sufixarea este cel mai productiv procedeu de formare a cuvintelor - cu ajutorul sufixelor se pot forma :
substantive derivate (cant-aret,carut-as,pietr-oi,invat-ator,calar-et,pasar-ica,arip-ioara)
adjective derivate (buget-ar,varg-at,stramos-esc,argint-iu,copilar-os,triumf-ator)
verbe derivate (atenti-ona,sfat-ui) adverbe derivate (copilar-este,chior-as)
B.Derivarea cu prefixe (prefixarea) - este un procedeu de formare a cuvintelor care consta in atasarea la cuvantul-baza a unui prefix - de exemplu,cuvantul derivat pentru rascumpara este alcatuit din tema –cumpar la care se adauga prefixul ras-;cuvantul-baza pentru acest derivat este verbul a cumpara - derivarea cu prefixe este un procedeu mai putin productiv in romana - cu ajutorul prefixelor se pot forma :
substantive derivate (confrate,desfrau,neatentie,preziua,rascruce,strabunic) adjective derivate (neatent,prelatin,razbucuros,stravechi) verbe derivate (consfatui.dezrobi,inalbi,preface,rasfoi,reciti,straluci) 9
- prefixele se scriu,de regula,neseparate de cuvintele-baza,fac exceptie : a.derivatele cu prefixul ex- (fost) : ex-ministru,ex-director b.derivatele cu prefixul –re,-ne;de la cuvintele-baza cu initiala cazuta : *ne-mpacat,ne-ntors,re-nnoire (in tempo rapid) *neimpacat,neintors,reinnoire (in tempo mai lent) C.Derivarea cu prefixe si sufixe (parasintetica) - este un procedeu de formare a cuvintelor care consta in atasarea simultana la acelasi cuvantbaza a unui prefix si a unui sufix - ca exemple pot fi luate cuvintele :im-barbat-a,im-belsug-a,im-bun-a,im-padur-i,in-durer-a,increnga-tura,des-creier-at,in-chip-ui D.Derivarea regresiva - este un procedeu de formare a cuvintelor care consta in obtinerea unor cuvinte noi prin inlaturarea unor sunete - drept exemple de derivare regresiva,putem lua urmatoatoarele cuvinte : moasa-mos,a credecrez,a vedea-vaz,a dansa-dans,a canta-cant,para-par 2.Compunerea - este un procedeu de formare a unui cuvant nou care consta in simpla alipire a doua sau mai multor cuvinte care exista independent in limba - este un procedeu de formare a cuvintelor noi mai putin productiv decat in alte limbi - prin compunere se pot forma :
substantive : inginer-sef,otel-beton,zi-lumina,coada-calului,ochiul-boului,guraleului,bou-de-balta adjective : albastru-deschis,verde-deschis,sud-american,macedoroman, atotcuprinzator, cumsecade
verbe : a binecuvanta
adverbe : azi-dimineata,ieri-noapte,maine-seara,orisicand
pronume : dumneavoastra,oricare,oricine
numerale : doisprezece,douazeci,cincizeci,tustrei
prepozitii : desupra,dedesubt,despre,dincolo
conjunctii : caci,deoarece,desi,fiindca
- uneori se face disctinctie intre : 10
a.compunerea propriu-zisa,sau din cuvinte intregi (tren-fulger,iarba-fiarelor,laptelecucului,mana-sparta) b.compunerea cu elemente de compunere,sau din teme ori cuvinte care nu pot avea autonomie (aerogara,autostrada,hidroavion,macromolecula,microanaliza) - procedeele de compunere sunt : a.alaturarea,juxtapunerea sau parataxa (caine lup,apa tare,buna-credinta) b.subordonarea (gura-leului,ochiul-bourului) c.abrevierea sau prescurtarea (C.E.C,B.C.R) 3.Conversiunea (schimbarea valorii gramaticale) - este unul din procedeele interne de formare a cuvintelor,alaturi de derivare si compunere - acesta consta in formarea unui cuvant nou prin trecerea de la o clasa lexicala-gramaticala la alta fara atasarea unor elemente derivative - in acest caz,cuvantul este utilizat intr-un context nou,ceea ce implica schimbarea functiei sintactice si admiterea unor determinanti nespecifici bazei : 1.Lucreaza bine. 2.Binele nu se uita. - in primul enunt,cuvantul bine este adverb (determina un verb),in cel de-al doilea,el devine substantiv (indeplineste functia de subiect) - conversiunea cuprinde mai multe tipuri care difera in functie de clasele de cuvinte legate prin acest procedeu,adica de orientarea procesului de formare a cuvantului nou - de exemplu,de la adjectiv spre substantiv (un om batran-batranul),de la adjectiv spre adverb (baiat frumos,scrie frumos) etc - dupa clasa morfologica in care intra noul cuvant,se delimiteaza urmatoarele feluri de conversiune :
substantivizarea (trecerea altor cuvinte in clasa substantivului) (1)
adjectivizarea (trecerea altor cuvinte in clasa adjectivului) (2)
adverbializarea (trecerea altor cuvinte in clasa adverbului) (3)
1.Substantivizarea - in limba romana se pot substantiviza :
adjectivele : bogatul,zgarcitul
pronumele : eul,sinele,nimicuri 11
numerale : doiul,zecele
verbele la formele nepredicative : intrare,aratul,semanatul
adverbele : binele,aproapele
interjectiile : ofuri
2.Adjectivizarea - trecerea altor parti de vorbire (substantive,participii,gerunzii,adverbe) in clasa adjectivului se realizeaza prin utilizarea lor cu functiile sintactice specifice adjectivului : zi pierduta,paine aburinda 3.Adverbializarea - in clasa adverbelor pot trece :
adjectivele calificative,care devin adverbe de mod : merge elegant,sprinten,frumos unele substantive,care devin adverbe de timp sau de mod : Lucreaza seara. S-a suparat foc. unele verbe : Poate ca e ocupat
2.Mijloacele externe de imbogatire a vocabularului - mijloacele (procedeele) externe de imbogatire a vocabularului se refera la neologisme - neologismele sunt cuvinte noi imprumutate din alte limbi sau create in interiorul limbii prin derivare sau compunere - imprumuturile pot fi : a.vechi,provenite din :
limba slava (izvor,plug,cocos,voinic,baba,boier,ieftin)
limba maghiara (hotar,vames,viclean,oras,gazda,gand)
imba turca (baclava,iaurt,zarzavaturi,chirie,halva) limba greaca (dusman,frica,tacticos,proaspat)
b.noi,provenite din :
limba franceza (elev,cafe-bar,bleu,bleumarin,a solutiona)
limba engleza (stand-by,talk-show,hobby)
germana (crenvusti,foem,iceberg,manager)
italiana (pian,spaghete) latina (gratie,colocviu,insula)
12
IV.RELATIA DINTRE CUVINTE SI CATEGORIILE SEMANTICE
- intre cuvintele din limba se pot stabili urmatoarele tipuri de raporturi semantice :
sinonimia (1)
antonimia (2)
omonimia (3)
paronimia (4)
1.Sinonimele - sunt cuvintele cu forma diferita si inteles identic sau foarte asemanatoare - ca si exemplu,putem lua : a vorbi-a cuvanta,amic-prieten,orasesc-citadin - mai multe sinonime ale aceluiasi cuvant formeaza o serie sinonimica (mincinos-perfid,fatarnic,ipocrit,prefacut,siret,viclean etc) - relatia de sinonimie se poate stabili intre :
doua cuvinte : a divide-a segmenta un cuvant si o expresie : a rostogoli-a se da de-a dura doua expresii : a-i inchide gura –a-i pieri sonorul
- dupa sensul pe care il exprima,doua sau mai multe sinonime pot fi :
totale (corespund in toata sfera sensurilor lor) : natriu-sodiu,smalt-email,kaliu-potasiu, vocabular-lexic partiale (corespund numai intr-unul sau in cateva dintre sensurile lor) : scrisoare-carte,casa-cladire,a se veseli-a rade aproximative (cand un sinonim sau o expresie sinonimica reprezinta sensul metaforic al unui cuvant uzual) : stropi mari de apa-bulgari fluizi,iubire-arsita
2.Antonimele - sunt cuvintele care au forma diferita si inteles opus (bun-rau,mic-mare,drept-stang,a pleca-a veni) - antonimia poate fi realizata :
printr-un cuvant : gros-subtire,aici-acolo,batran-tanar,a merge-a sta etc
printr-o expresie : a ascunde-a da pe fata,a opri-a da drumul,a dormi-a fi treaz etc
cu ajutorul prefixelor :
*i-,in- (im-) : moral-imoral,material-imaterial,matur-imatur,just-injust,ofensiv-inofensiv etc
13
*des- (dez-) : a freca-a desfreca,a indoi-a dezdoi,a goli-a dezgoli,gust-dezgust etc 3.Omonimele - sunt cuvintele care au aceeasi forma,dar difera intre ele prin inteles - ca exemple,putem lua cuvintele : anticar (1) – antitanc,anticar (2) – persoana care vinde carti vechi bar (1) – unitate de masura,bar (2) – loc unde se vand bauturi lac (1) – intindere de apa,lac (2) – solutie aplicata pe o suprafata pali (1) – a se izbi,pali (2) – a deveni palid (a se stinge) - exista mai multe tipuri de omonime :
totale (omonimia se pastreaza si in flexiune;au origini diferite) :
ban (1) – a suta parte dintr-un leu,ban (2) – dregator in evul mediu leu (1) – moneda nationala,leu (2) – animal banca (1) – intreprindere financiara,banca (2) – scaun lung liliac (1) – arbust,liliac (2) – animal
partiale (omonimia nu se pastreaza in flexiune) :
lin (1) – specie de peste,lin (2) – vas de stors struguri, lin (3) – domol (linistit) somn (1) – specie de peste,somn (2) – stare fiziologica de repaus
morfologice (forme flexionare identice ale aceluiasi cuvant) :
(niste) case – nominativ/acuzativ,plural (unei) case – genitiv/dativ,singular (unor) case – genitiv/dativ,plural
lexico-gramaticale (parti de vorbire diferite) :
mare (1) – substantiv,mare (2) – adjectiv noua (1) – pronume,noua (2) – adjectiv,noua (3) – numeral - omonimele nu trebuie confundate cu : a.omofonele (cuvinte care se scriu la fel,dar se pronunta diferit) : Nu a invatat defel. 14
Ovidiu este de fel din Almaj. b.omografele (cuvinte care se scriu la fel,dar se pronunta diferit) : Si-a cheltuit toate paralele. Evolueaza la paralele. - in concluzie putem spune ca omonimele trebuie sa fie omofone (sa se pronunte la fel) si omografe (sa se scrie la fel)
omonimele sunt cuvinte cu forma identica si acelasi corp fonetic,dar cu inteles total diferit :
Barca pluteste pe lac.
Eu am o rochie noua.
Am dat cu lac pe unghii.
Am luat nota noua la istorie.
cuvintele polisemantice sunt cuvinte care au mai multe sensuri :
carnet :
carte :
glob :
1.de note
1.manual
1.pamantesc
2.de sofer
2.de joc
2.ornament pentru bradul de
3.de notite personale
3.de alegator
Craciun
4.Paronimele - sunt cuvintele cu forma apropiata si cu inteles diferit (oral-prin viu grai,orar-program pe ore) - paronimele se pot distinge :
in functie de numarul fonemelor divergente :
*un fonem : a evolua-a evalua,anual-anuar,aliniat-alineat,a emigra-a imigra *mai multe foneme : concesie-concesiune,fortuit-fortat,voiala-invoire
in functie de sufixe : familiar-familial,aventurist-aventuros,statie-statiune
- cele mai multe paronime sunt neologice si de aceea unii vorbitori le confunda,punand termenul mai cunoscut in locul celui mai putin cunoscut - acest fenomen,poarta numele de atractie paronimica - pentru a elimina acest inconvenient se recomanda folosirea dictionarelor
15
V.UNITITATI FRAZEOLOGICE
1.Locutiuni (expresii) - grupul de cuvinte mai mult sau mai putin sudat care are inteles unitar si se comporta din punct de vedere gramatical ca o singura parte de vorbire se numeste locutiune (expresie) - o buna parte din locutiunile substantivale si adjectivale,provin din cele verbale prin fenomenul denumit derivare frazeologica - in ceea ce ne priveste nu avem nici o indoiala ca : a spala putina,a taia frunze la caini,a-i lipsi o doaga,a-si lua inima in dinti,a face zile fripte (cuiva),a se face luntre si punte,a face (pe cineva) cu ou si cu otet;sau alte asemenea grupuri frazeologice sunt,in realitate,cele mai autentice expresii romanesti - exemple de expresii si traducerea lor : la Pastele cailor – niciodata a bate toba – a divulga un secret a nu avea nici un Dumnezeu – a nu crede in nimic a castiga la belciuge – a dobandi ceva cu usurinta a drege busuiocul – a indrepta urmarile unei greseli a trage butucul – a insela a-i sta cuiva in coaste – a deranja pe cineva a se strange funia la par – a se apropia un moment critic,morte a umbla cu jalba in protap – a cere insistent un drept sau o favoare a trage obloanele – a lichida o afacere,a da faliment a pescui in apa tulbure – a profita de o situatie incordata pentru a trage foloase a trage sforile – a unelti 2.Pleonasmul - este exprimarea unei idei folosind mai multe cuvinte decat este necesar,astfel incat sensurile cuvintelor folosite se suprapun partial sau total - in functie de context si de intentie,pleonasmul poate reprezenta fie o greseala de exprimare (pentru ca aduce o redundanta in transmiterea informatiei) fie o figura de stil,indeplinind acelasi rol ca repetitia retorica
16
- cele mai numeroase constructii pleonastice constituie greseli de exprimare,intrucat un cuvant repeta in mod suparator ideea transmisa de altul - ca exemple,putem lua : M-am intors inapoi.
Coboara jos !
Va rugam sa avansati inainte.
Mos batran !
- aceste pleonasme sunt greseli,deoarece cuvintele inapoi,inainte,jos nu aduc nici un plus de informatie si nici nu ajuta in transmiterea ideii exprimate de celelalte cuvinte - in mod similar,sintagme precum cele de mai jos trebuie evitate atat in vorbire,cat mai ales in scris : a dainui permanent
contrabanda ilegala
acelasi numitor comun
atac agresiv
decat numai
dar insa
averse de ploaie
cel mai celebru
a convietui impreuna
hemoragie de sange
incident neasteptat
a ingheta de frig
poate fi posibil
a protesta impotriva
perioada de timp
pubela de gunoi
acord comun
a relua din nou
procent la suta
mijloace mass-media
- asemenea constructii dovedesc fie necunoastere a sensului cuvintelor,fie neglijenta in exprimare.
17
