Lidia Vianu - English With a Key

înac în acee eeaşi aşi serîe serîe au mai aparut Limba engleză engleză în liste şi tabele -  Andrei Baataţ Bancnota de  1  milion de lire sterline -  Mark Twain H Limba engleză engleză în 60 de zile - Andrei Bantas  Andrei Bantaţ, Mihai  Mihai Radutescu Capcanele limbii engleze -  Andrei Bantaţ, 333 întreb ri ş i râspuns râspunsuri uri de gramatic gramaticăă englez englezăă -  LeonLevifchi Ce mult conteaz conteazăă să fii constant - Oscar Wide Manualul traducă torului de limba engleză engleză -  LeonLevifchi Insula comorii -  R. L Stevenson  A. Bantaţ, R  R Qonfea, P. Manual de literatur literaturăă englezâ ezâ şi americană americană -  A. Bantaţ,  Qonfea, P. Brinzeu Lecfii de limba englezâ pentr u nivel mediu ş i avansat -  E. larovici, L Mareţ Sinonime Sinonime în gramatica limbii engleze  -LeonLevifchi Don't Worry, English Is Friendly -  Andrei Bantaţ Gramatica limbii engleze engleze -  Leon Levifchi Englez Englezaa americană -  Edith larovici Exercijii cu verbe complexe -  Stela Şlapac Spoken English -  Florin Şlapac Test Test Your Vocabulary - Mariusz Misztal TOEFL - Pamela J. Sharpe, Ph. D. Test Your Phrasal Verbs -  Daniel Blackman Engleza pentru admitere (yol. 1) -  Andrei Bantaţ Engleza pentru admitere (vol. 2) -  AndreiBantas Engleza Engleza pentru admitere (vol. 3) -  Andrei Bantas English With a Key -  Lidia Vianu Manualul profesorului de lim ba engleza - A.Sikarzynska,M.Joidziallo-Odrobinska Exercijii de gramatica engleza - 0.  Chiforan, I. Panovf,  I Poenaru Engleza pentru  toji. Spelling and Pronunciation -  CDigby, J.Myers Engleza pentru  tbji. Idioms - Jake Allsop, Louise Woods Gramatica englez englezăă fârâ profesor-  R.  F. Hanson Teste de limba engleza -  B. Pavdowska,Z. Kompinski  Pavdowska,Z. Kompinski Verbele limbii engleze -  Claude Gosset Engleza Engleza p entru  toji. English Grammar -  Jake Allsop Engleza pentru  toji. English Gramma r Exercis Exercises es -  Jake Allsop Dificultâji ş i capcane ale limbii engleze engleze - Olivia Farrington Gramatica li mbii engleze cu exercijii jii -  Claude Vollaire Test Your English Grammar -  Mariusz Misztal.  Elizabeth Davy, Karen  Karen Davy Exercijii pentru testul TOEFL, Reading & Vocabulary -  Elizabeth Davy,  Welner,  A. Delahunty  Delahunty Oxford Guide to Correct English sh - E. Welner, A. Limba englezâ în teste i exercijii  -. TimarEszter Gramatica englezâ. Teorie Teorie şi exercijii jii -  LaszloBudai Gramatica engleza pentru elevi -  Jean Aqatstein  N. Sullivan, Grace Y. 0. Thong Objinerea rezultatelor optime la testul TOEFL -  Patricia N. Sullivan, Engleza pentru informaticâ -  M. Brookes,   Brookes, F.Lagoutte Engleza pentru admitere (primele trei volume) -  Andrei Bantas Curs de englezâ generalâ - English for All Walks of Life - 0.  Ciuciuc,E. TanSsescu  Ciuciuc,E. TanSsescu Teste Teste de limb a engleza pentr u nivel mediu ş i avansat   •P.Magyarics,P. Medgyes English for Business Purposes -  Olea Cuciuc,  Olea Cuciuc, Eugenia  Eugenia Tanasescu Expresii colo cviale  Tn  Tn engleza americanâ  « Richard A.  A. Spears Limba engleza - gramatica de baza cu exercijii- A.Mora  A.Moravec vec-Oc -Ocam ampo po,A. ,A.Farrug Farrugia ia Gramatica engleza pas cu pas  -Andy Jackson, Audrey Jackson Didactica ca traducerii  * Andrei Bantas, Elena Croitoru Everyday English - vol 1. Everyday Everyday English - v ol  2. • BarbaraZaffran,  DavidKrulik Englez Englezaa pentru juriş ti -  M. Brookes, D. Holden, W. Hutchinson Gramatica alfabetică a limbii engleze engleze -  Jean Brossard,Sylvie Chevalier Vorapărea Engleza în mass-media Engleza în afaceri

Lidia Vianu

ENGLISH WITH A KEY

 Exercitii de traducere si

Teora

retroversiune

Iată Iată o cart cartee special concepută pentru un tip de exercitii a carp carprr rezolvare presupune situarea la un n ive l  tnediu sau  avansat de stăpân stăpânire ire a limbii engleze:  Exercitiile de traducere si

retroversiune.

Vă intimidează termenul "avan "avansa sat" t"?? Nu este cazul. Fie şi numai pentru urmatoarele   motive: Exercitiile propuse sunt împărţite  în  seturi grupate pe probleme gramaticale. Scurte prezentări teoretice şi o serie de   exemple  însoţe  îns oţesc sc majoritatea acestor ac estor seturi set uri de exercitii. exerc itii. Deoarece va trebui să folositi frecvent   dictionarul, veţi veţ i avea (în sfârşit) ârşit) ocazia să vă îmbogăţiţi îmbog ăţiţi substantial cunostintele de   vocabular. si "last but not least" posibil itatea nu doar Cheia exerciţiilor va va oferi posibilitatea de a va autoverifica, ci şi de a vă completa eventualele lacune în cunoaşter cunoaşterea ea limbii engleze.

key Titlul: English Titlul:  English with a key Copyright © 1999,1996 Teora Retipărită: mai 1999

 A. RETR RETROV OVER ERSI SIUN UNE E

Toate drepturile asupra acestei că rţi apartin Editurii Editurii Teora. Reproducerea Reproducerea integrală sau parţială a textului dm aceasta carte este posibilă numai cu acordul prealabil prealabil scris al Editurii Editurii  Teora. Distribute Bucuresti:  B-dul Al. I. Cuza nr. 39; tel./fax: 222.45.33 Sibiu:  Sbs. Alba lulia nr. 40; tel.: 069/21.04.72; fax: 069/23.51.27 Teora - Cartea prin poştă CP 79-30, cod 72450 Bucuresti, Romania Tel./Fax: 252.14.31 e-mail: [email protected]

Teora CP 79-30, cod 72450 Bucuresti, Romania Fax: 210.38.28 e-mail: [email protected]  Valentin Tă nase Copertă:  Valentin Director Departament Teora Educational:  Diana Rotaru  Teodor RĂ DUCA DUCANU NU Director General:  Teodor NOT 3213 LST ENGLISH WITH A KEY ISBN 973-601-232-8 Printed in Romania

I. TENSES 1.   PRESENT

 Acţiune prezent . Present: Acţiune - generală generală , repetată repetată (aspectul (aspectul comun) - în desf urare urare (aspectul continuu) continuu) (I ask, I am asking,  am asking,  I am asked,  am asked, I am being asked)  A A. PRESENT PRESENT TENSE SIMPLE câte o carte ş i o las apoi sângereaz sângereazăă deloc, atunci se vede că e o neterml netermlnată nată , fiindcă trebuie să să lucrez lucrez mult la extratere extraterestră stră i mai bine ai cerceta chestiunea chestiunea engtez engtezăă i seara, seara, când când mă apuc să să citesc un un  înainte nte sâ fie prea prea târziu. roman ori o carte de nuvele ori ce altceva mai 7. Cunosc un cerş etor care se preface gă sesc, sesc, sum obosit. obosit. când ş i când că e orb orb ş i nu vede vede absolut ut un film,  Vecinul meu pariază pariază rareori rareori pe cai, a a nimic, iar a doua zi îl vezi urmă rind un film, 2. Vecinul cerând bani, fiindcă fiindcă e vetera veterann de ră zboi zboi ş i că nu cred cred să cheltuiască tuiască vreoda vreodatătă mulţiţi bani, bani, cerând chlo chlopă pă teaz teazăă ră u. cu toat toatee că munceş munceş te mult mult ş i câştigă bine. bine. 8. Ori de câte ori arzi p  pee foc mâncarea pen3. Ciobanul obanul pe care-l cunosc îş i leagă leagă din necâji, pur pur ş i simplu întreabă întreabă -l când în când calul de copacul acela ş i vine tru soj, nu te necâji, dacă are are bani bani să te ducă ducă să mâncaţi mâncaţi în în oraş, oraş, să -mi bat batăă la uşă , fiindcâ fiindcâ mai întot întotdea deauna una îl dacă dacă refuzâ refuzâ,, du-te du-te singură singură i lasă -l sâ flâflâpoftesc poftesc sâ Intre ş i-i ofer un pahar cu iar dacă mânzească mânzească . Asta dă întotdeauna întotdeauna rezultate. tate. îi limona limonadă dă . Data urmă toare.când toare.când îi arzi mânmânjeauaa bă canului canului nu muş muş că mai mai ni- dă o lecţie. Data 4.  Că jeau carea, poţi poţi fi sigură gură că o să mâncaţii  să te ducă să mâncaţ ciodată ciodată pe cei care se apropie de magazin, n, carea, rugat. • fiindcă bă cânul are are întotdeaun întotdeaunaa nevoie de  în oraş fă ră să fie rugat. 9. Oricine aduce ghete noi la reparat  e pre clienţi clienţi ş i îş i leagă leagă că ţeaua cu un lanţ lanţ în fiecare fiecare cis tră znit; dar cizmarul cizmarul are slmţul umorului, zi dis-de-dimineaţâ. izbucneş te în râs râs ş i-i cere in5. Piticul sparge în fiecare zi un  pahar doar ca pur ş i simplu izbucneş preţ pe care care o să -l ţină minte minte cât să se asig asigure ure că e încă încă destui destui de fioros fioros să -i dividului un preţ tră iască iască .  înspă  înspă imânt imântee pe cei ce intră  intră vreod vreodat atăă în  odaia lui, o sâ tră 10. 10. Pe oriunde oriunde trece, trece, o omidâ mă nâncă nâncă tot iar paharele pe care le sparge sunt eel mai face gă uri uriaşe, pe care care le adesea adesea mai mai scumpe decât îş i pot permite permite să felul de frunze ş i face poţi recunoşte vârându-ţi inelarul ş i asiguasigucumpere  m  mai ai toţi ceilalţi oameni. mare decât atât. 6. De obicei sângerezi când te tai la deget, rându-ta că gaura nu e mai mare iar dacă sora vitregâ tregâ a prietenului etenului tă u nu • 2. B. PRESENT PRESENT TENSE CONTINUOUS T~ iarna construieş construieş te case, case, dar stră ină tate i habar  habar  n-are dureze pân pân  n-are cât o să dureze 1.  De obicei iarna anul anul acesta acesta Tn ianuarie ianuarie face face o că lă torie în se întoarce şi pânâ construieş construieş te coliba pe 5 1. Deseorl încep

care a tepţi tu s-o construiască ască . gând să te întrebe întrebe dacă mânânci mânânci 2. Are de gând ntenţionezz să -i spun că un ceva,  ceva,  iar eu intenţione adevâr adevârat at vână vână tor nu mă nâncă nâncă niciodată niciodată altceva decât decât vânat, ceea ce sunt sigur că nu are ş i nici nu va putea face rost, chiar dac -i spui că că mori mori defoame. 3. Nu vorbi aş â de tare, tocmai prind cel mai mar maree peş te din râu ş i nu vreau vreau să -l pui pe pe fug , aşa că înce încear arcă că să citeş citeş ti ori ori să  să te uiţi la cer pân pân -s gata, gata, iar iar după aceea aceea poţi poţi să i cred că ş tii cânţi tii  să cânţi cânţi,  deş i eu unul nu prea cred aş a grozav. grozav. onul pentru pentru 4.  îţi tot spun că pierzi avlonul Australia, Australia, aş a că rupe-o la fugă dacâ nu vrei să ră mâi mâi să aştepţi aştepţi aici încă încă trei trei săptă mâni mâni,, până până pleacă pleacă avionul avionul urm tor. 5. Dacă Dacă copilaş laş ul se agaţă agaţă de picior piciorul ul tă u, e pur i simplu simplu neastâmpă neastâmpă rat; fiindcă fiindcă sunt prea mulţi musafiri musafiri în casă , iar  el  el vrea vrea să -i d m atenţie atenţie ş i să  n suntem  ne e jucă m cu toţii cu el cât suntem aici. 6. De De obicei la această această oră din noapţe noapţe doarme doarme adânc adânc ş i viseazâ viseazâ frumos, dar, dar, dacă tu zici că dans danseaz eazăă nebune nebune te, nu vreau vreau să să te

contrazic, contrazic, deş i pot să jur pe tot ce am mai scump că nu face face nici un zgomot ş i nu deranjează deranjează pe nimeni. nimeni. 7. Ai grijă că uiţi de excursi excursia la munte, munte, ceea ce înseam înseamnă nă câ nici mă car nu te te duci  într-acolo, o, ci mergi mergi de fapt cu maş ina la mare, mare, unde unde ş tii că priete prietenii nii tâi nu  te pot însoţi fiindc  fiindc nu au au voie voie să facă plajă plajă . 8. Directorul Directorul stă stă de vorbă vorbă chiar chiar în această această clipă cu elevul elevul acela acela neobr neobr zat ş i sper câ-l pedepseş pedepseş te aspru pentru că a spart spart toate ferestrele din ciasa lui. 9. Cumnatata vine mereu dis-de-dimineaţâ la mine mine acasă i-mi cere să -i repar repar frigiderul, cu toate toate că că tie cât cât se  poate de bine bine că nu m  se poate pricep deloc deloc la aş a ceva  ceva ş i tot ce pot face este să pun pe cineva cineva într-ad într-adevă evă r priceput să -l repare. nostru deseneaz deseneazăă mereu mereu 10.  Stră bunicul nostru portrete de-âle prietenilor lui morji, ne spune po\festea po\festea vieţii lor, iar apoi se se aşteaptă să fim fericiţi i recunoscă recunoscă tori, ceea ceea ce mă tern tern că nu putem putem fi, mai ales ales că face acest acest lucru atunci când ne întoarcem întoarcem acasă acasă după opt ore de muncă muncă , nu glum glum .

3 C. PASSIVE PASSIVE VOICE (SIMPLE & CONTINUOUS) T ţi se se arată arată o carte riouă riouă de că tre 5. Se Se sapă anţuri pe pe toată toată întinderea întinderea viitorul tă u socru. trebuie sâ par! intelec intelectual tual ş i acestu acestuii câmp, cu scopul scopul de a gă si ră mă iţele iţele să -ţi închipu închipuii că tj se oferă oferă o ma ină ină nouă nouă i unui oraş oraş vechi ş i, dacă se va va gă si ceva, ceva, ţi se se că  \i   se ce're'să ce're'să mergi cu ea până -n Delta Delta vor arâta toate descoperirile. Dun rii, unde poţi fi singur singur ş i unde nu e ti silit 6. Chiar Chiar în aceas aceastătă clipă se alege ege o actriţă actriţă să faci nim nui pe pe plac. pentru pentru rolul Ofeliei iei ş i urmeaz urmeazăă să i se ofere ofere o de bani ca să joace  rolul,  dar 2.  Dacă -ţi este promis un Inel de câtre sumă mare de logodnicul  tău, arat -i inela inelarul rul ş i asigur gur -te c trebul trebule să -ş i facă singur singurăă costumul costumul. are are mă rimea rimea exactă exactă , spune-i spune-i că -i pâcat pâcat dacă dacă 7. Se aduc azi creioane noi în  acest  acest praş praş ş i inelul ul e dat înapoi înapoi după ce a fost cumpă rat. sunt toate cumpă cumpă rate de ş colarii care sunt sunt 3. Unei soacre soacre i se refuză de obicei afec- trimi i de învă învă ţă torii lor să cumper cumperee orice pot pot ţiunea ţiunea soţiei fiului ei, dacâ dacâ nu-i în stare'să gâsi la papetă papetă rie. se-mpace se-mpace bine ne cu ea, a a că nu-ţi nu-ţi sili fiul fiul să 8. Pacientul e în curs de a fi operat de un se însoare, însoare, decât decât dacă simte el că   n-are chirurg chirurg vestit, al că rui nume nume poate fi gâsit în  încotro. cartea cartea de telefon, telefon, fiindcă numă rul lui este este 4.  în acest birou sunt în curs de a fi trecut acolo. desenate castele în folosul celor pe care-i 9. Maimuţa Maimuţa este este privită de că tre toţi interes intereseaz eazăă să cumpere cumpere unul ş i să locuiascâ ascâ arhitecţii arhitecţii care care vizitează zitează gră dina zoologică zoologică ,  în el cu copiii, pă rinţii, socrii, nepoţii,i,  încercând  încercând să se relaxez relaxezee după o să ptă mână nepoatele ş i toate ceielalte rude. de muncă pe brânci la şantierul unui castel 1. Când

6

pentru vrâjitbrul din di n Oz, pe care-l înalţă ei. . 10. Doctorul este chemat chemat în fiecare searâ, searâ, dar azi azi e hotă rât să apuce să doarmă doarmă înainte nte de a merge, merge, ca de obicei, să flecă rească cu

bă trâna trâna doamnă doamnă , care care e plictisită plictisită de singusingură tatea tatea ei când se întuneeâ întuneeâ ş i trimite după el de îndată ce apune apune soarele. soarele.

D. PRESENT TENSE SIMPLE & CONTI NUOUS * se ridicâ la foarte foarte puţin, ori e cu adevă adevă rat un sticleie la umplut? tică los ş i recur recurge ge la la orice, orice, dacă dacă e să să scoată scoată 2 Ce faci cu calul pe care că lă resc eu de bani? obicei până până la târg? târg? 8. Mă inte interes resea ează ză foarte foarte tare tare să tiu când când circ, câţi ani ai, cum te cheamă cheamă , 3. De ce crezi că desenez câinele acesta, acesta,  îndoi bare la circ, cât eşti plă tit, care-ţi care-ţi şunt prietenii ş i ce crede crede dacă nu ca s-o s-o sperii? 4. Nu ş tiu cat de des despică  el copacii din directorul despre tine. 9. Când mă  due să vorbesc despre afaceri afaceri pă dure, dure, dar presupun presupun că o face mai. d  des es decât nâncă tot timpul, timpul, aşa că azi azi stau stau  îţi spune spune ţie; aş a că mai bine ne fii cu ochii ochii pe el, cu el, mă nâncă acasă ; poate sâ se târască la picioarele picioarele mele până până nu-i prea prea târziu.  înainte  înainte să mă mai due eu eu să -l vă d la ea ea acasă acasă , 5. Ce arde arde acolo, că miroase miroase aş a urât? urât? ori nu mă crezi? crez i? 6. De ce ce sunt mereu trlmis tocmai eu să se taie feliile de pâine, aşa că , 10. Tocmai se caut râme râme în gră dină când mergem mergem la pescuit dacă -l întrebi de de ce tot aruncă aruncă pâinea pâinea veche i nu e nimeni nimeni altcineva altcineva dispus să o fac ? gunoi, spunespune-ii naş ului ului tă u câ ş i gă inile le 7. Cât naiba îţi închipui că poate cere cere pen la gunoi, noastre mor de foame foame dacă nu le hră nim. tru un bilet et în plus, când ş tii doar că preţul preţul lui noastre 4

obicei pă rinţii tă i vitregi  Când d îş i aduc de obicei 1. Cân

2.   PRESENT PERFECT

nuată Present Perfect: Present Perfect:  Acţiune începutâ în trecut ş i continuată

sau având având

consecinţe în prezent. (I have asked,  have asked, I have been asking, I have been asked)

5

A. PRESENT PERFECT SIMPLE T rar, rar, poate niciodată niciodată , după câte tin eu minte, ce mi-ai dat aici, ş i cred pur  pur   şş i simplu câ precis aş a că , întrucât întrucât tocmai m-ai m-ai întrebat ce-mi ai să otrâve ti pe cineva cu marfa asta asta într-o place i ce nu-mi nu-mi place, pot pot să -ţi spun că nu zi. tiu dacă -mi plac plac nucile de cocos, fiindcâ le-am gustat. gustat. n-am condus un  încă nu le-am 2. Niciodată -n viaţa mea n-am autobuz autobuz atât atât de iute, aş a că nu trebuie trebuie să te • 6. N-am N-am hră nit câprioarele, oarele, fiindcă am fost mire mire dacă nu respect respect semnele semnele de circulate. prea ocupat azi. 7. N-am N-am avut avut niciodată nici un regret regret că am 3. Sora Sora ei vitregâ tocmai a că zut de pe o renunţat la chimie. Am studiat fizica ş i am stâncă stâncă is- a lovit la cot, cot, dar a i sosit sosit un renunţat doctor doctor s-o îngrijească îngrijească . ajuns un fizician fizician priceput, priceput, ori eel puţin aş a n-am locuit într-un aparta- sper. 4. Mai niciodată n-am 8. Cei care au dus multe lupte la viaţa lor ment atât atât de iuxos, cu apă curentă  ş i încă  încă lzire deja ce vreau să spun când zic că centraiâ, centraiâ, ş i care a fost deja pl tit de cineva pe pe au înţeles deja am avut avut noroc noroc că am tră tră it ia ad post, lipsi psit ş i care nu nu l-am l-am cunoscut niciodată niciodată . mândrie. 5. N-am N-am mâncat nuci d  de e cocos decât foarte de invidie ş i de mândrie.

 Rareori am bă ut ceva mai cumplit decât 1. Rareori

7

9, încă încă n-am n-am gă sit linia linia ş i compasul compasul i, mele, care au sporit în ultima vreme.  întrucât  întrucât până acum nu le-am pierdut niciodată ciodată jitoareatocmaiafugit afugit ace griji, vră jitoareatocmai 10. Nu-tJ f ace pe toate, toate, mi-e teamă să -i spun vârului m'eu'câ  m'eu'câ  într-o altâ pă dure, i, întrucât întrucât n-a lă sat pe aş vrea sâ le iau cu împrumut împrumut pe ale lui până până nimeni aici care să ne ameninţe, ameninţe, putem vâna o sâ pot eu cumpă ra altele altele,, din economii economiile le lupi în linîşte, nîşte, fă ră teama teama că o s-o întâln întâlnim. im. fc

B. PRESENT PERFECT CONTINUOUS cu scrumi scrumiere ere în în spă r6. De câteva ore încoace îi vând bibliotegâtorul de bancâ bancâ de două ore încoace, încoace, dar carului că rţi pe care le-a le-a înghesuit înghesuit fn geanta spârgă torul de bancă bancă a stat stat liniş tit în tot tot acest lui ş i mă întreb doar doar cine l-a l-a trimis la mine mine ş i tlmp, privindu-l tlmp, privindu-l drept în  ochi. dacâ o să înceteze înceteze vreodată vreodată sâ nfta nftaii ceară ceară  Rândunica zboară zboară de două zile încoace altele. 2. Rândunica i încă încă nu a ajuns ajuns la cuibul cuibul ei, deş i ş tie c 7. Fulgarinul farmacistului atârnă  în  în spatele perechea perechea ei a aş teptat-o în tot acest timp. uş ii de două zile încoace, încoace, dar el n-a n-a venit sâ-l 3. De la p vreme încoace, încoace, brutarul brutarul uită cam ia, ceea ce înseamn  înseamnăă că  nu  nu l-a folosit în aceste multe multe ş i a început sâ umble cu un creiori ş l un douâ zile, zile, deş i a plouat plouat cu gă leata. leata. carnet, carnet, ca sâ noteze noteze tot ce trebuie trebuie să -i 8. Gospodina a ascuns o mulţfme de taine amintesc amintesc eu să facâ. de soţul ei, care e gunoier gunoier ş i care a nu ş i-a dat seama seama cală a plans din nou fiindcă  fiindcă de dezamă git-o crunt, de i el nu 4. Sora medicală acest lucru niciodată niciodată . câteva câteva să ptă mâni încoace e prea prea obosită obosită , iar de acest doctorul pur ş i simplu a refuzat refuzat să -i dea un 9. Copilul îine în mână pachetul pachetul de ciococoncedi concediuu medical medical de o s ptă mân . lată  de de orâ încoace, nu-i de mirare  de jumă tate de 5. Portarul îngheaţă îngheaţă de atâta vreme încât că s-a topit ş i acum plâng plângee că  nu  mai are  nu mai  are ceea tocmai ş i-a cumpă cumpă rat. rat. s-a hotă hotă rât să -ş i schimbe schimbe slujba ş i sâ lucrez lucrezee ce tocmai ca mecanic mecanic la încă lzirea centralâ centralâ,, aş a că 10. Prietenul tău, lingvistul, ţi-a pă strat taiT tocmai a fâcut o cerere cerere să I se dea dea slujba na prea prea multă multă vreme, vreme, nu ş tiu de ce ce a fă cut-o, aceea, dar i s-a refuzat mă rirea salariului, pe sunt sigur câ l-a venit foarte foarte greu s-o facă , care, de care, de asemeni, o solicitase nu de mult. tiindu-l ce fire vorbarea vorbareata.ar ta.arnn

aruncă 1. Cocoş atul aruncă

C. PASSIVE VOICE ( SIMPLE & CONTINUOUS)  cârciumă  cârciumă se beau bâuturi  alco 5. Budinca bucă tarului tarului a fost deja mâncalor, tă , a fost incredibil de gustoasâ şi  toţi musafirii olice ce ş i nealcoolice din anul grevei  mă tur torilor, musafirii cam de când o ocole ti tu, ti tu, zicând că ai renunţat au afirmat că de ani de zile n-au n-au mai mâncat să mai mai ieşi seara seara în  în ora . o budlncă aş a de buna, buna, poate poate chiar chiar de când tiu. 2.  Mesajul omului de afacefi a fost primit se ş tiu. azi,  iar directorul acordâ acum : o audienţâ 6. Tocmai a fost gă sit acul cusă cusă toresei aapartenerului omului de afaceri, care e de mai colo unde este din ziua inundaţiei ei ş i, întrucât multă vreme în în oraş , de la cea mai fierbinte fierbinte zi s-a putut muta înapoi acasâ, acasâ, ea a spus că e din lulie. nespus nespus de fericită câ-l poate poate iar folosi. 3. Maşina modisfei n-a n-a mai fost condusă 7. Croitorului Croitorului i-a fost ghicit vjitorul de că tre de un timp nec'rezut de  de  lung,  lung,  fiindcă i-a fost ghicitor ş i a aflat aflat că nevasta nevasta mă celarului celarului a frică sâ intre în ea din seara aceea, când a gă sit o comoară pe care care are are de gând s-o s-o gă sit un leu dormind pe scaunul din spate. spate.  împartă cu el, fiindcă ea cons conside ideră ră că el e de multă vreme prea prea să rac. 4. Casa zarzavagiului n-a fost locuită de la prea multă cutremur, de atât de multă vreme încât 8. Cizmarul Cizmarul acesta n-a n-a fost niclodată uitat majoritatea oamenilor au uitat deja că e un de client» client» lui, fiindcă a fă cut întotdeauna întotdeauna castel ş i se due acolo când ies la iarbă iarbă verde. verde. papuci minunaţi ş i niciodată niciodată n-a cerut mult 7

1. La această

8

pe ei, cu toate că rnulţi l-au l-au considerat prea femeia cu ziua ziua şi s-a să turat turat cu totul de costisitor.  însură toare. 9. Femeia care munceş te cu ziua tocmai a  Fetei noastreîn casă i s-au dat migdale 10. Fetei fost pă râsitătă de al cincilea ea bă rbat al ei,  ei, care a mai vă zut aş a ceva, tocmai tocmai a i, cum ea n-a mai  jurat  jurat că   n-are  de gând să se mai însoare, însoare, venit la bunicul să afle ce sunt. sunt. fiindcă fiindcă a avut avut o experienţ experienţăă foarte tristă cu 8

D. PRESENT PERFECT SIMPLE & CONTINUOUS contabilul ş i de ce nu ceva de la el,  el, mai bine te-ai ascunde în vniţ  în pivniţ i s-a dat dat încă haina haina pe care i-a i-a cumpă rat-o i ai zâv zâvorî orî uşa, până până nu vine vine să te loveas lovească că i pe tine. tine. nora luij? j? 7. De ce este avocatul  Jinut în  această  celuHabar n-am de ce a mă cinat morarul 2.  Habar atâta atâta fâinâ, presupun că i s-a dat mai mult lă de atâta vreme i de ce a fost nepotul lui silit îngenuncheze eze în faţa temnicerului sâ cearâ grâu grâu decât de obicei ş i poate că a auzit că  vrei să îngenunch libertate libertate pentru pentru ei doi, când ş tim cu toţii că să i-l i-l iei ca să -l semeni. semeni. n-au fă cut nimic ră u i că nimeni n-a n-a merit meritat at 3. L-am L-am întrebat adesea pe dirijor de ce au n-au crescut fiii lui atât de înalţi, dar el a evitat mai mult ca cei doi să fie liberi? 8. Acest Acest pulover pulover gros ş i aceste mânuş mânuş i cu mereu mereu sâ-mi sâ-mi râspundă râspundă la întrebar întrebare, e, aş a că am dedus dedus că nu-i prea mândru mândru de înă lţimea lţimea lor un deget au fost tricotate pentru soldaţii care de două două să ptă mâni mâni luptă luptă cu lă custel custele care care anormal anormal . ampa ta cea cea nouă rie-au invadat toate recoitele. 4. Nu mă întreba de ce iampa 9. N-am N-am nici cea mai vagă idee de de ce a atârnat atârnat în tot acest timp de tavan, fiindcă eu cerut locotenentului să puna nici n-am n-am pus mâna pe ea, ş i sunt sigur câ a tocmai i s-a cerut  toată lumea lumea că că masa masa a fost stat acolo până până acum doar doar fiindcă fiindcă masa, fiindcă  vede toată pusă i soldaţii lui ui au fost chiar aduş i în propriet propriet reasa reasa n-a observat-o observat-o încă încă , fiindcă deja pusă acolo să -ş i ia cina. oricum oricum e prea hidoasă hidoasă ca să fie ţinutâ într-o formaţie acolo casă casă de oamen oameni,i, ca să zic a a. ce a fost lă sat singur singur judecă torul, 10. De ce să hot rască rască dacâ e ori nu vino vinovat vat 5. Unde Unde ş i-a ascuns dirijorul dirijorul peruca i de dacă nu să sergentul, sergentul, ş i sâ-l întrebe pe acesta acesta dacă a când face publicul să -l aş tepte? tepte? 6. îmi pot închipui de ce l-a lovit azi giuva- minţit tot timpul ori chiar a spus adevă rul? ergiulpebor ergiulpeborfaş faş i, dacă aifurat aifurat ltuvreoda ltuvreodată tă

când îngheaţă îngheaţă 1. De când

3. PAST TENSE

terminată  în trecut. Past Tense: Acţiune începută i terminată (I asked, I was asking,  was asking,  I  was asked,  was asked, I was being asked)

9 A. PAST TENSE SIMPLE exemplar din revista de să poferul oferul de autobuz, autobuz, ş oferul de taxi ş i lui propriul lui exemplar tâmâna trecută trecută , zicând zicând că speră speră că vizitat vizitatoru orull oferul de camion au împrumutat bani de la tâmâna înapoieze când când n-o să mai aibă nevoie nevoie un c mâtar mâtar ş i nu i-au i-au înapoiat înapoiat niciodată niciodată , dar o să i-l înapoieze  redactorul ş ef a aş teptat teptat aceast aceastaa a fost demult ş i de atunci atunci că mă tarul de el, dar până  acum redactorul i-a i-a lă sat în în pace, cu toate că ei se teme temeau au de zadarnic, întrucât acel vizitator anume a plecat ş i nu s-a s-a mai întors.  închisoa  închisoarea rea datornicilor. or. 3. Vârstnica dactilografă aprinse o lumânalumâna Redactorul ş ef i-a împrumutat împrumutat vizitatoru2. Redactorul 1.

9

re ş i începu maş ină nuvela nuvela prietenei prietenei începu să bată la maş ei despre despre un spârgă tor de bancă ; acesta acesta st tea în fiecare dimineaţ în pat până  la zece, apoi se scula ş i telefona telefona la polifie, ca să fie sigur sigur că se ştie că el e acasă acasă . 4. Lă ptarul pierdea pierdea de obicei jumă umă tate din sticlele sticlele pe care le lua de la fermă fermă , aşa că fermierul fermierul se hot rî să -l concedieze concedieze,, fiindcă fiindcă se temea că  î înn ritmul acesta va  da falirnent. 5. Chirurgul intenţiona să  spună  spună că pacien pacien-tul nu are nevoie nevoie să fie operat, fiindcâ fiindcâ e perfect • să nă tos, dar rudele pacientului pacientului erau atât atât de hotă râte sâ-l sâ-l pună pună să -l opereze opereze pe pe s rmanul rmanul om, încât  încât chirurgul renunîă renunîă să mai zică zică ceva ceva i pur ş i simplu ieş i din odaie. odaie. 6. Zise Zise că e doctor, doctor, de medicină nă generală generală de fapt, ş i nu poate vindeca vindeca o persoană persoană în vârstă de reumatism, că maximum maximum ce poate face e să -i prescrie un medica medicamen mentt să -i uş ureze ureze durerea. durerea. 4o

7. Poliţistul stul îş i ră tâci revolv revolverul erul ş i începu începu să -l caute caute în maşină dar, dar, întrucât întrucât nu-l putu gă si, si,  recunoscu câ e vinovat; vinovat; nu ş tia unde este este ş i rherita rherita să fie pedepsit. pedepsit. 8. Chelnerul a fost indus Tn eroare de  i-aîngă duit hainele scumpe scumpe ale clientului lui ş i i-aîngă să piece piece şi să  se  întoarcă cu banii pentru pentru notă  se întoarcă mai târziu, întrucât eel din urmâ i-a explicat că portofelul portofelul lui se află în camera camera la hotel, a a  încât  încât clientul a plecat plecat ş i până -n ziua de azi chelnerul nerul nici că l-a mai vă zut. zut. < 9. Directorul colii l-a cbnfundat pe portar cu gunoierul, i-a dat coşul de hârtii ş i i-a cerut  portaru! a foş t atât de jignit să -l goleasc goleasc , dar  dar  portaru! de gre eală , încât încât ş i-a  înaintat demisia pe loc. i-a înaintat 10. 10. Când directoarea ş colii -a înţeles greşit colii l-a pe elevul elevul pe care care l-a gă sit în grâdină i a fost sigură sigură câ vrea vrea să să chiuleasc easc , gră dinarul a asiguratasigurat-oo că nu e adev adev rat, că elevul elevul e nepotul nepotul lui ş l vrea să -l înveţ înveţee gră dinâritul.

B. PAST TENSE CONTINUOUS puteau. au venit venit ş i i-au spus că exagere exagerează ază de-a 6. Directorul Directorul fabricii fabricii suna suna la uş , dar nu  seară , aşa  câ deschidea nimeni, fiindcă nu era nimeni dreptul muncind muncind din zori până -n seară  învă ţă torul s-a aş ezat ezat să se odihneas odihnească că în acasă acasă i, în în vreme ce ce el continua nua să sune, a timp ce elevii au cosit în locul luf. venit un vecin ş i i-a i-a spus că nu-i  nimenl acasă . nu-i nimenl 2. Propriet reasa auzi fără  să vrea vrea ce-i spu7. Pe când funcţjo funcţjonarul narul alerga alerga să prindă nea chiriaş ul ei soacrel lui , care deja deja împa- autobuzul, îi tă ie drumul un bâiat cu bicicleta, cheta, hotârâtă  hotârâtă să piece piece din casâ casâ şi să nu se se se ciocniră ciocniră i că zură zură amândo amândoi,i, fură duş i la mai întoârcâ niclodată odată , ceea ce a i fă cut în în spital ş i azi tocmai II s-a îngă îngă duit sâ piece cele din urmă , spre marea uimlre uimlre a ginerelui ginerelui acasă acasă . el. 8. Vânzâtorul ambulant vindea unei fetiţe 3. Mecanicul cul de locomotivă vă îi plă ti unui unui scoici,  când un câi câine ne dădu nă valâ, â, lătră la adolescent s'â-i s'â-i spele locomotiva ş i s-o facâ amândo amândoii ş i-i speri speriee pânâ pânâ o luară luară lafugă , după să stră lucească lucească , în timp mp ce el bea bea o bere bere i care'se se apucă să mânânc mânâncee salamul din sacul vorbea despre cai la cârciumă , dar adolesadoles- vânză torului ambulant. centul porni locomotiva în lipsa lui, n-o mai 9. Doctorul a trimis dupâ sbră în vreme ce putu putu opri ş i ieşi din gar . tu cumpă rai medicamen medicamentul, tul, fiindcă a zis câ între că rţj nimeni 4.  Bibliotecarul f cea ordine între nimeni nu ş tie să facă o injecţie injecţie la fel de bine când intră cineva cineva ş i ceru via{a via{a lui Napoleon, eon, ca sora, pe care care bibliotecarul nu i-o putu da, fiindcă 10. 10. Zidarul  Zidarul cumpă ra că ră mizi când când l-am întocmai o citea primarul oraş ului. tâlnit ş i mi-a spus spus câ are nevoie nevoie de ele ele ca să -ş i 5. Dramaturgul repeta mereu glume vechi, construiasca  ţară ; unde speră  s  se construiasca o că suţă  la ţară  se ceea ce-i plictisea de moarte pe toţi prietenii mute cu familia pe timpul  verii. lui şi-i fă cea să -l ocolească ească ori de cât câtee ori 1. învâjă torul cosea pe câmp câmp când  elevii lui

10

M C. PASSIVE VOICE (SIMPLE FORM) LHaina instalatorului instalatorului a fost cusută cusută de mulţi pacienţi decât poate trata. 6. Când i s-a vorbit regizorului, actorii au bucă tar pe când eel dintâi repara chiuveta, iar amuţjt ş i publicul nu înţelegea înţelegea ce se întâmplă întâmplă , după după aceea aceea a pus-op e el ş i a îmbucat îmbucat ceva, ceva, amuţjt cine se adresează adresează regizorului în mijlocul  vreme ce bucâtarul bucâtarul se plângea plângea că mă nânc in vreme spectacolului spectacolului ş i de ce. prea mult. 7. Regizorul de film  a fost confundat cu un 2. Pescarul  Pescarul a v zut că barca barca îi e scutur scuturată ată s-a dat dat un costum roşu să se de vânt, vânt, aşa că a intrat intrat în în colibă colibă i a ră mas mas actor ş i i s-a costumeze ca mă scă rici, ceea ceea ce el a refuzat refuzat acolo, o, aş teptând teptând să se domoleas domolească că furtuna, costumeze deoarece ce ş tia că că nu e rolul lui. ui. numai numai că barca lui a fost împinsâ împinsâ că tre mare mare să facă , deoare 8. S-a S-a râs de criticul literar când a fă cut o de vânt vânt ş i s-a scufundat. gramaticalălă în eseul eseul lui, iar el s-a s-a 3. Avionul pilotului s-a defectat când încer- greş eală gramatica  înfuriat, fiindcă greşeala era de fapt o greş greş eal ca s  decolez  decoleze, e, aşa că atrebuit atrebuit să mearg meargăă pe  înfuriat, tipar ş i redactorul redactorul nu vroia vroia să recunoască recunoască .  jos două zile, până a ajuns la satul eel mai de tipar 9. Romancierul Romancierul a fost pă lmuit de omul cu apropiat apropiat ş i de acolo a telefona telefonatt familiei lui să barbă barbă roşie, a că rui viaţă aţă a povestit povestit-o -o în dea dea de tire tire că e teafă teafă r. fiindcă eel de-al doilea era un  Seminţele ciobanului au fost semă nate romanul lui, fiindcă 4. Seminţele  în gră dina lui toamnatrecută toamnatrecută i de atunci atunci el tot gangster vestit care detesta publicitatea. 10. 10. Savantului  Savantului i s-a permis să mature posperă speră să vadă plante plante crescând, dar dar seminţele nţele deaua bibliotecii, fiindcă a zls că are nevoie nevoie ginerele lui le-asemânat le-asemânat deaua nu erau bune, a a că ginerele de miş care ş i nu poate lucra într-o într-o odaie degeaba. 5. Dentistul stul a fost aş teptat teptat la gară gară deună zi, murdară , iar bibliotecarul era prea ocupat ca când  a venit u  unn chirurg în locul lui  lui ş i a comunicat s-o facâ el. că dentistul dentistul e reţinut la clinic , unde are are mai te D. PASSIVE VOICE (CONTINUOUS FORM) 6. Când a sosit casierui casierui la bancă , se  se frecau 1. Se spă lau ferestr ferestrele ele ş i se ş tergea tergea tabia podelele le cu să pun şi  ap , se descuiau u ile şi filndcă filndcă directorul colii era aş teptat teptat s  inspec- podele teze teze clasa clasa ş i învă ţă torul vroia vroia să i se acorde acorde o se deschideau ferestrele, 7. Suflerul îş i sufla nasul chiar când se ridimă rire rire de salariu. cortina ş i publicul a început să râdă râdă când 2. Se construiau noi teatre ş i erau chemaţi ca cortina mulţi mulţi actori să joace acolo, întrucât întrucât oraş ul a auzit zgomotul ş i n-a vâzut pe nimeni pe scenă . urma să devinâ un centru cultural important, scenă 8. Gravorul era condus în formaţje laînchi eel mai bun loc unde să locuiască ască un soare soare împreună împreună cu ucenicul lui, care striga cat dramaturg. nea gura că sunt duş i la închisoare închisoare tocmai 3. Se Se deschideau deschideau toate uş ile ş i oamenii  îl ţinea termină ifonierul ifonierul împă împă ratului. nă vă leau leau în stradă stradă să vadă elefantul elefantul care care era când termină 9. Pânzele pictorului erau privite cu interes dusînapoi la.circ. la.circ. erau conduş i prin muzeu muzeu de 4. Se încuiau încuiau portjle parcului ş i erau izgo- de vizitatori, care erau savant mai mai în în vârstă vârstă , cu ochi alba tri ş i niţi toţi vizitatorii, vizitatorii, fiindcă era noaptea noaptea târziu târziu ş i un savant spunea că acelea ea sunt cele mai mai portarul era îngheţat, flă mând, pica de somn că rora li se spunea bune picturi din lume. i vroia vroia să să piece piece acasă acasă . 10. Crainicul  Crainicul spuse că că se cur ţă toate toate co5. Se Se tră geau toate perdelele la o parte, urile ş l coş arii contemplau contemplau ideea unei unei greve greve fiindc fiindcăă toată toată iumea iumea vroia vroia să vadă vadă dulgheri dulgheriii generale, fiindcă fiindcă pretindeau pretindeau că e prea mult mult de traversând strada în ş ir indian, fiecare ţinând generale, muncă . un scaun în mâini ş i apoi aruncându-l într-o muncă grămadă de gunoi. gunoi.

11

« E. PAST TENSE SIMPLE & CONTINUOUS ce vă rsa lacrimi secretara când i-a i-a dormit deloc azl-noapte cu toate că le-ai luat? spus ş eful eful ei că trebuie trebuie să bată bată din nou tot 6. A cui ma ină mergea mergea cu viteză viteză spre sat textul la maş ină , cu toate toate că stră lucea soarele soarele acum o sâptă sâptă mânâ, mânâ, până ce a lovit o vacâ ş i i ea ştia că el se duce duce la pescuit? pescuit? a început început să se învâr învârtătă ca un titirez? rez? 2. De ce a intrat maioul atât de mult la apă  c mare, când 7. mer eu casă cas ă cu  Oe  Oe ce scrlai mereu când l-am spă lat ş i. de unde l-ai l-ai cumpă rat, am studiat engleza împreună ? flindcă am de gând s -l due înapol acolo şi 8. De ce-ş i vă rsa laptel laptele la două două zile şi de să -mi recuperez recuperez banii, aş a cum am fâcut ce-ş i arunca arunca brânza brânza din douâ-n două două să p întotdeauna.  întotdeauna. tâmâni când era fermier? fermier? 3. In ce trâgeai trâgeai deună zi, când când mă plimbam plimbam 9. Ce carte carte te aş tepţi sâ aduc de vineri prln pâdure ş l era cât cât pe ce să să mă omori cu  într-o să ptă mână i de ce nu mi-ai spus mai puşca? devreme câ vrei sâ vin vin la şcoală într-o zi când când 4. Când a fost ucis deţjnutul evadat ş i de . mă aş teptam teptam sâ flu liber? ce n-a trimis poliţja câ ini sâ-i mlroasă urmele 10. 10. Ale cui etichete le lipeai când a trebuit acum mai multe multe să ptă mâni, când când a început  început s  jefuiască locuinţele locuinţele de la ţară i să înspâi- sâ te înţep ca  s te fac sâ  înţelegi că  sunt acolo i am de gând gând să -ţi pun câtev câtevaa întrebă întrebă ri mânte copiil? personate, la care mă temeam că s-ar putea 5. Ce pastlle de dormit af luat uat ş i de ce n-al sâ nu-mi ră spunzi? 1.  De

4. PAST PERFECT Past Perfect Acţiune trecută , care are loc înaintea înaintea unei.alte unei.alte

acţlunf trecute.

(I had asked,  I had been asking,  been asking,  I had been  asked) 4*t A. PAST PERFECT SIMPLE ş i reglna erau erau că să toriţl de de mult 6. Omului de afaceri i se predase chineza când bă iatul pe pe care-l vezi acolo s-a n scut scut ş i  în copilă rie, dar uitase uitase limba ş i o învâţa învâţa din a fost botezat. nou. 2.  Abia lovise minfstrul câinele, când s-a 7. Antropologul suferise o operaţie, care-l ivit proprietarul lui ş i ministrul s-a simţit obligat fâcea sâ arate arate ca o maimuţă muţă i se apucâ pe să -ş i ceară ceară scuze scuze şi s-o rupă la fugâ. fugâ. datâ să se studieze. studieze. 3. Oe abia jurase preşedinfele că a spus spus 8. Omul Omul de ş tilnţă nţă purta purtase se cămaş ă cenuş cenuş ie adevă rul ş i numai adevârul, adevârul, când când un cerş cerş etor cu mult înaint înaintee să ajungâ ajungâ la modâ ş i fu amă rât a intrat ţanţoş ţanţoş în sala de întruniriri ş l l-a acuzat acuzat când toţi începurâ începurâ să poarte poarte ş i el trebul s-o că a minţit minţit tot timpul. schimbe ca să arate altfel decât decât ei. ceasornicarul balonul urn4. De abia vă zu ceasornicarul 9. Fizicianul câştigase deja premiul Nobel flat că i începu sâ desenez desenezee un ceas pe el, că nd se retrase retr ase dln grupul gr upul vostru, filndcă până când împunse împunse cauclucul ş i balonul se lucraji la ceva ce dura de prea multâ vreme. sparse. 10. 10.  Matematicianul Matematicianul tocmai îş i întorsese 5. De abia ş i-a terminat nat milionarul zahă zahă rul ceasul sâ plece-n plece-n oraş când gâsi că îş i ş i scoase scoase hainele hainele ş i'trecu înot înot râul ca ca sâ sâ ceasul ş i era gata sâ un jucâtor de fotbal fotbal alergân alergândd prin gră diniţă i mai comande,. câlcându-i în picioare straturile de flori. 12 1. Regele

45 B. PAST PERFECT CONTINUOUS îngrijitorul dormea. Dormea de câteva temniţă . ore când când veni directorul directorul ş i afirmă afirmă câ e hotă hotă rât 7. Borfaşul ne spunea spunea de mult că fosta fosta lu să -l concediez concediezee fiindcă nu face face niciodatâ niciodatâ sotje e mân -n mână mână cu bă canul, care-ş care-ş  înş ela clrenţii clrenţii când cumpă rau trabuce, ş i de nimic ş i e un pierde-vară pierde-vară . aceea fură de la ei de când l-a pă ră sit nevast nevasta. a. 2. Paznicul de noapte cutreiera curtea cu aceea repeziciune de când auzise zgomote în 8. Piratul cutreiera oceanele de u  an, cânc  unn an, s-a întâlnit cu preotul, câruia i-a mârturisit ce mansar mansardă dă .  întotdeauna a tras mâţa mâţa de coadă coadă i a spera 3. Marinaru Marinarull lipsea de doi ani de acasă i  întotdeauna îmbogă ţeasc ţeasc . cutreie cutreierase rase toate toate mă rile ş i oceanele oceanele pă mân- să se îmbogă tului. 9. Episcopul afirmâ că vizita de o lune lune 4. Poş taş ul ducea ducea scrisori scrisori de o zi întreagă  întreagă , ţinutul, când prietenul lui i-a dat de ş tire că E jat îndatoririle rile ş i avea avea SE când veni veni un domn bâtrân să -l întrebe întrebe de ce intrat la ap , ş i-a neglijat primit încă  ziarul, iar poştaş ul obosit se fie pedepsit pentru aceasta. nu ş i-a primit 10. 10. Iluzionistul nu ş tia de ce a tot spus CE  CE  înfurie  înfurie de-a de-a binelea binelea.. întrucât era convins câ nu poat€ poat€ 5. Cură Cură ţa coş uri de la vârsta vârsta de şapte ani e ca ş i fă cut, întrucât coate la ivealâ porumbei din joben , fiindce indce i mereu mereu îş i spunea că a fost tras tras pe sfoarâ sfoarâ,, nu fuseserâ fuseserâ puş i acolo dirfâinte, iar el nt fiindcă fiindcă el vrusese vrusese sâ se facă facă poliţist. poliţist. fusese niciodată niciodată magician. an. 6. Hoţul fura ceasuri de mai bine de un an fusese când a fost prins si condamnat la doi ani de 1.

 A& C. PASSIVE VOICE fusese vă zut Tn râu cu mult erau ai ei.  înaint  înaintee să sosim noi. 7. Vulpoiul fusese trimis la gră dina zoolO' zoolO' fusese prins încercând încercând să fur« 2. Ursoaica fusese fusese vânată pentru blana ei gică după ce fusese pui din coteţele să tenilor. or. minunat minunat . 8. Vulpoaica fusese fusese adusă din vizuina ei ce 3. Ursul fusese reperat zece kilometri la vazus user ere" e" sud de sat, sat, dar nimeni nu îndră îndră znise znise să se să fie ară tată copiiior care nu vaz niciodată niciodată -n viaja lor o vulpoaica. ducâ sâ-l vâneze. 9. Râsul nu nu se temuse niciodată de nici ur 4.  Ursul polar fusese fusese acoperit de ză padâ animal animal până ce v zu o pumă doar la micE cE pe când când dormea de o zi ş i o noapte. 5. Lupul fusese fusese împuş cat în cap pe când depă rtare de el. 10. 10. Leopardul nu mai mai fusese niciodatâ fă  încerca  încerca să ucidă o că prioară pe care o cut să sarâ sarâ peste peste o colibă , dar în timpul timpul unu prinsese. de bă tina i ş i sâri sâri pest pesttt  unn sat de 6. Lupoaicei Lupoaicei i se dă duseră duseră zece zece pui de safari traversă  u drum. animal male să lbatice lbatice ş i avea grijă  de toţi de parcă tot ce-i ieş i în drum. 1.  Aligatorul

5. PRESENT. PRESE P RESENT NT PERFECT. -17

PAS P AST T  TENSE.  TENSE. PAST PERFECT.

 întreabă -l ce s-a întâmpl întâmplat, at, fiindcâ era foar foarte te Dacă a pierdut pierdut pă lă ria directorul directorului, ui, nu  întreabă 1.  Dacă înainte s-o vadă pe sora te vreau vreau sâfiu în pielea pielea lui, ui, fiindcă pă lă ria ză cea bine dispus înainte care-l aş tepta tepta de două ore înain înainte te SE de ani de de z.il z.ile pe scaun până s-o gă sească sească el, vitreg , care-l se întâlnească întâlnească . iar directo directorui rui încă încă n-a descope descoperit rit că lipseşte. 3. N-am N-am fost până acum la curent curent c i 2. Dacă crezi că că nu-i sunt sunt to{i boii acas , 1E

necazurjle tale dar, când socri i tă i mi-au spus că zaci zaci de să ptă mâni mâni de zile zile în pat pat şi că pleci pleci  în Australia Australia ca să fii operat, m-am m-am hotă rat pe pe data data că că treb trebui uiee să vin să să te v d, a a c lată lată -m . oalele sparte,  dee 4. întotdeauna plă tesc eu oalele  sparte, d aceea refuz refuz să te ajut, în ciudafaptului ciudafa ptului  că  m-ai rugat rugat de mult s-o fac, fac, ş i ş tiu că promisesem, sesem, dar m-am ră zgândit. 5. A râmas râmas tablou când a aflat că socrul lui cumpă cumpă ră oi ş i a strig strigat at că n-a n-a îngrijl îngrijlt niciodată odată nici un animal, animal, ceea ceea ce e adevă adevă rat ş i a ră mâs adev rat până până -n ziua ua d  azi, de i familia lui  de e azi, de ui are acum acum o turm turmăă uriaş uriaş . • 6. A spus că -i ajunge, muncea muncea din fragedă fragedă copil copil rie, rie, că vrea vrea să vadă lume lumea, a, aşa aşa că a plecat plecat într-un tur al lumii ş i acum vizitează zitează Franţa. 7. Eram Eram sigur câ e pus pe rele, aşa că am

 încercat  încercat să să mă -nţeleg -nţeleg cu cu  el, dar  el  el a plecat ieri trântind trântind uş a ş i zicând că  n-afost niciodată odată aşa de să tul de toate. toate. 8. l-a tă lat craca craca de de sub picioare când a mă rturisit sit că furâ stllouri louri de luni de zile ş i că a fosf prins de poliţie ţie cam din două în două  luni, dar acum acum nevasta nevasta lui lui l-a iertat iertat ş i l-a fă cut să promită promită câ nu mai mai fură fură i se poartă poartă ca lumea. umea. otta, arâta 9. Când i-am descoperit ş otta,  arâta ca pă câliciul câliciul pă că lit, fiindcâ o pregă |ea de zile  întregi i chiar ar ş i acum acum nu-i vine sâ sâ creadă creadă că l-am l-am împiedicat împiedicat să dea foc acelel el gră mezi de hârtil, de care el nu  avea, dar noi aveam mare mare nevpie. 10. 10. A fost fost ultima pică că tură : când a spus ca se plimbă de cinci ore în în vreme vreme ce noi îi fă ceam temel temele, e, tată tată l lui l-a -a luat la b taie şi acum e sigur  câ  i-am fost niciodată prieteni prieteni  câ nu  i-am credincioş i.

6. FUTURE SIMPLE & CONTINUOUS, ACTIVE & PASSIVE VOICE Future: Acţiune vlitoare. (I shall ask, I  shall be asking, be asking, I shall be asked) 1.  Pantera Pantera de la gră dina zoologică zoologică e în libertate acum ş i sunt sigur  că  că va fi foarte greu s-o prinderh iar. 2.  Am să să cumpă r o zebră pentru pentru fiica fiica fratelui tă u vitreg, care a cerut cerut una acum câteva câteva zile ş i i-am promis pâ o să -l aduc. aduc. 3. O să dea voie cuiva tigrul ş i ţigroalca ţigroalca sâ se apropie de puli lor? ca n-au n-au să stea la gră dina 4. Leul ş i leoaica zoologicâ, e p cat s -i duci acolo, o, fiindcă indcă au nevoie de libertate înainte de toate. 5. Maine pe vremea asta acest elefant se va plimba pe strâzile Londrei, admirat atât de copii cât side oamenii mari. 6. Nu vâ supâraţi, ră mâneţi mâneţi multă multă vreme vreme la noi? 7. Am sâ plec  în curând dacă dihorul acela acela e bine z vorât pe undeva. undeva. 8. N-am să te mai deranjez, dar trebuie trebuie

14

să -ml gă sesc sesc mai întâi întâi nevâstu nevâstuica, ica, fiindcă ndcă e a vă rului meu, care care va fi foarte foarte amă rât dacâ-l spun câ am pierdut-o. 9. O sâ  m hârciog când o.să o.să mă  mââ joc cu un hârciog due s -mi vă d bunicii. bunicii. 10. 10. Popândă  Popândă ul o să să sară sară peste peste tot pe aici aici dacă dacă nu-l iei iei odată odată . 11.  lepurele de câmp va fi vândut la  târg, fiindcă vânâtorul vânâtorul are nevoi nevoie de bani să cumpere cumpere o pu că i gloanţe gloanţe noi. 12. 12.  0 să ţi se dea.un dea.un iepure iepure de casă casă ca ră splată splată pentru purta purtarea rea frumoas frumoas . 13. 13. obolanul are are să să fie omorât omorât într-o zi de o pisică că . 14. 14. Chiar va fi trimis ş oricarul acesta în Japonia? 15. 15. Al cui că ţeluş va fi adus înâuntru înâuntru pentru a fi examinat mai întât? 16. 16. Unde vâ vâ fi gă sită pisicuţa pisicuţa care a fugit?

17. 17. Când va va fi cumpârat pentru fermă fermă un câine ciobă nesc? 18. 18. Că rui fel fel de buldog îi va fi îng duit sâ intre în curte cat sunt eu acolo, fiindcă de obicei obicei mă tern de câini câini ş i cred că am s-o s-o iau la goană goană de îndată îndată ce se iveşte.

19. 19. Când va fi câinele de pază lâsat în li bertate? 20. Ai să cumperi cumperi vreodată vreodată câini de vână toare să mă înveţi să vânez? vânez?

7. FUTURE PERFECT  Acţiune viitoare, care  care are loc înaintea  unui alt moment viitor. Future Perfect: Future Perfect:  Acţiune viitoare, (I shall have asked,  have asked,  I shall have been asking, I shall  have been asked)

43

A. FUTURE PERFECT SIMPLE

1. Până

când ai sâ-i spui că  a  aii vrea ca el să spunâ iucruriior pe nume, el îtj va fi spus deja tot ce a fă cut ş i-ţi vei da seam seamaa că mai bine bine nu-ţi spunea nimic. 2. înainte sâ zici că  e gata pentru azi, fostul tă u soţ soţ va fi bă tut la ma inâ toate toate scrisoril scrisorile ş i va fi stenografiat discursul pe care al refuzat să -l asculţi. asculţi. 3. Până Până la urm toarea toarea voastră întâlnire re elîţj va fi dezv luit taina tuturor celor care te cunosc cunosc ş i vor râde cu toţii de tine, iar   iar   tu tu nu vei mai putea putea să te ţii tare. temele  dee fă cut temele 4. Presupun că  o fi terminat d i preci preciss că s-a dus dus în în oraş fiindcă fiindcă vroia să vadă vadă un film şi chiar ar întrebase întrebasedacă dacă tiu ce ce ruleaz eaz . 5. Nu vinde castraveţi gră dinarului: v'a fi aflat aflat tot ce e de ş tiut înainte să ai tu cea mai mai

20

mică mică ansă ansă să încerci încerci să -i ascunzi ascunzi adevă adevă rul, rul, aş a că mai bine bine ai fi cinstit ş i i-ai spune spune adevă rul chiar acum. acum. 6. înai înainte nte să ajungi ajungi să mă cunoşti, el îţi îţi va fi spus că una gândesc gândesc ş i alta vorbesc, vorbesc,  aş a câ te avertizez avertizez ca să să nu apară vreo v reo neînţelegere. 7. Până Până să -mi spună spună el câ prea întind coarda, îlîl voi fi rugat rugat să -mi împrumute împrumute o sumă mare de bani ş i, dacă  a -o dea  am m noroc, o să rhi-o pe loc. 8. înainte înainte să -ţi spunâ că că poţi folosi expresia expresia „nu strica orzul orzul pe gâş te", eu o voi fi folosit deja în eseul meu. 9. Nu-i spune să nu-i facă ochi dulci, fiindcă îţi va fi uitat tat sfatul sfatul până ce o va vedea. vedea. 10. A plecat, aş.a că presupun presupun că o fiînţeles fiînţeles că ea nu vrea vrea ca el să să se tragă tragă de ş iretur ireturii cu ea.

B. FUTURE PERFECT CONTINUOUS

un sfert si, cum sunt sunt gră bit , aş vrea vrea să să vii si, deranjează ază , să termini treaba treaba în fi aflat în sprtal sprtal de o lună de când a încasat-o, dacă nu te deranje fiindcă n-a ascultat ascultat de ordinele directorului directorului de a locul meu. 4. La anul pe vremea asta voi fi studiat de nu juca fotbal  î înn timpul orelor. trei limbi limbi stră stră ine deodată , dar trebuie 2. L-am  L-am luat pe nepusă nepusă masă masă fiindcă toc- doi ani trei rturisesc esc că nu voi ş ti nici una una la mai i-am explicat că luna viitoare voi fi lucrat să mă rturis de dou zeci de ani Tn acest birou, aş a că că mai mai perîecţie. 5. Voi Voi fi umbla umblatt să ptă mâni de zile zile după bine nu m-ar m-ar învă ţa el pe mine cum se fac potcoave potcoave de cai morţi, înainte înainte să -mi spună spună el lucrurile.. drumul eel bun. 3. Voi fi spă spă lat vaselede o oră la zece zece fă râ că nu-s pe drumul viitoare pe vremea vremea asta se se va 1. Să ptă mâna viitoare

15

necazurjle tale dar, când socrii tă i mi-au spus că zacl zacl de să ptă mânl de zile zile în în pat l că pleci pleci  în Australia Australia ca  s  fii operat, m-am hot rât pe vin să să te vă d, a a că data că   trebuie să vin iată iată -m . sparte, de 4. întotdeauna plă tesc eu oalele sparte, aceea aceea refuz refuz să te ajut, în cludafaptulul că m-ai m-ai rugat de  mult s-o fac, t ş tiu tiu că  promisesem, dar m-am ră zgândit. 5. A ră mas tablou câhd a aflat aflat că că socrul lui cumpâr cumpârăă oi i â strigat câ n-aîngrijit niciodat ciodat nici un animal,  animal, ceea ce e adevă rat ş l a râmas adevârat adevârat până -n ziua de  azi, de de azi,  de i familia lui ui are acum o turm  turmăă uriaşă a şă . • 6. A spus că -i ajunge, muncea muncea din fragedă fragedă copilă copilă rie, că   vrea vrea sâvadă lumea, lumea, a a că a plecat într-un tur al  lumii i acum viziteaz teaz Franţa.  că e pus pe rele, aşa că  am 7. Eram sigur  că

 încercat  încercat să mâ-nţel mâ-nţeleg eg cu el, dar el a plecat ieri trântind  u a i  zicând  zicând că n-a n-a fost niciodatâ niciodatâ aş a de să tul de toate. toate. 8. i-a tă iat craca craca de sub picioare când a mă rturisit sit că fură stllourl de iuni de zile le i că  a fost prlns de poliţie poliţie cam din două în două  luni, dar acum nevasta lui l-a  iertat i l-a fâcut să prom'r prom'rtătă că nu mai mai fură i se poartă poartă ca lumea. lumea. otia, arăta ca pă 9. Când i-am descoperit ş otia, câliciul pă că lit, fiindcă o  pregâjea de  zile  întregi i chiar ar ş i acum nu-i nu-i vine să creadă  câ l-am împiedicat să  dea foc foc acelei ei gră mezi de hârtii, de care el nu  avea, dar noi aveam mare mare nevoie. 10. A fost  fost ultima ultima pică tură : când a spus ca se plimbă de cinci ore în  vreme ce noi îi fă ceam ceam temele, e, tat l lui l-a  luat la bă taie i acum e sigur  câ  I-am fost niclodată prieteni  câ nu I-am credincioş i.

6. FUTURE SIMPLE & CONTINUOUS, ACTIVE &  PASSIVE VOICE Future: Acţiune viitoare. (I shall ask, I shall be asking,  be asking, I shall be asked) 1.  Pantera  de la  gră dina zoologlcă zoologlcă e în să -mi gă sesc sesc maiîntâi nevă nevă tuica, tuica, fiindcâ e a libertate acum ş l sunt slgur  slgur  că foarte greu vă rului meu, care  că  vafi foarte care va fi  foart foartee amă rât dac -i s-o prinderh iar. spun câ am pierdut-o. 2.  Am să   cumpă cumpă r  o  zebră pentru pentru fiica 9. O sâ  m  joc cu un hârciog când  o să  să m fratelui tă u  vitreg, care a  cerut una acum due să -mi v d bunicii. bunicii. câteva zile i i-am promis pâ o să -i aduc. aduc. . 10.  Popândă Popândă ul o să  sară  sară peste peste tot pe aici 3. O să să dea voie cuiva tigrul ş i ţigroaica ţigroaica s dacă dacă nu-l iei iei odată odată . se apropie de puii lor? 11.  lepurele de câmp va fi vândut la  târg, 4.  Leul i leoaica n-au sâ stea la gră dina dina fiiridcă vânâtorul vânâtorul are  neyoie de  bani să zoologicâ, e  pă cat s -i duci acolo, acolo, fiindcâ indcâ au cumpere o puşcă i gloanţ gloanţee noi. noi. nevoie de libertate înainte de toate. 12. O să ţi se dea.un iepure de  casă  ca  se ră splatâ 5. Maine pe  vremea asta acest elefant  se splatâ pentru purtarea purtarea frumoasă frumoasă . va pllmba pe strâzile Londrei, admlrat atât  de 13. obolanul are sâ fie omorât omorât într-o zi de copii  cât i de oamenii mari. o pisică pisică . 6. Nu vă supă raţi, ră mâneţi mâneţi multâ tâ vreme vreme la 14. Chiar va fi trimis trimis ş oricarul acesta în Janoi? ponia? 7. Am Am ş ă plec plec în curând dacă dihorul acela acela 15. Al cui că ţeluş uş va fi adus înâuntru  pentru e bine z vorât vorât pe undeva. a fi examinat mai întâi? 8. N-am să te mai deranjez, dar  trebuie  trebuie 16. Unde vă  fi gâsită pisicuţa care a fugit?

14

19. 19. Când va fi câinele de  pază  pază lă sat sat în li  un 17. 17. Când va fi cumpă rat pentru fermă fermă  un bertate? câine ne ciobă nesc? 20. Ai să  cumperi  cumperi vreodată vreodată câini de vânâ18. 18. Că rui rui fel de buldog îi va fi  îngă duit duit sâ înveţii să vânez? vânez? intre în  curte cat sunt eu  acolo, fiindcă  de toare să mâ înveţ obicei obicei mă tern de câini i cred că am s-o iau la goanâ goanâ de îndată îndată ce se iveşte.

7. FUTURE PERFECT Future Perfect: Future Perfect:  Acţiune viitoare, care are loc oc înaintea unui alt moment viitor.

(I shall have asked,  have asked,  I  shall have been asking, I shall have been asked)

43

A. FUTURE PERFECT SIMPLE mică mică ansă ansă  sâ încerci să-i ascunzi  ascunzi adevă rul, mai  bine  ai fi  cinstit i i-ai  spune aş a  că mai

. 1. Până  Până când ai s -i spui c  a  aii vrea ca el să spună lucrurilor pe nume, el îţi va fi spus deja tot ce a f cut cut ş i-ţi i-ţi  vei da seama că mai mai bine nu-ţi spunea nimic. 2. înainte nte să zici că  e gata pentru azi, fostul tă u soţ soţ va fifi bă tut la ma ină toate scrisorile scrisorile i va fi stenografiat discursul  pe care ai refuzat să -l asculţi. ţi. 3. Până Până la urmă toarea toarea voastră  întâlnire el  îţi va fi  dezvă dezvă luit taina tuturor celor care te cunosc şi ş i vor râde cu toţii de tine, iar   iar  tu  tu nu  vei rnai rnai putea putea să te ţli tare. 4. Presupun câ o f I terminat de fă cut temele temele s-a dus în oraş i precis precis că s-a  oraş fiindcă fiindcă vroia vroia să vadă  un  film i chiar ar întrebasedac întrebasedacăă tiu ce ruleaz eaz . 5. Nu  vinde castraveîi grâdinarului: va fi aflat tot ce e de tiut înainte să  ai tu cea  mai 20

adevârul chiar acum. 6. înainte nte să ajungi să  mă  mă cunoş cunoş ti, el îţi va fi spus că una gândesc gândesc ş i alta vorbesc, aşa  că te avertizez ca să nu apară vreo neînţelegere. 7. Până Până să -mi spună   el că   prea întind Coarda Coarda,, îl voi fi rugat să -mi împrumute împrumute o sum mare de bani ş i, dacă am noroc, noroc, o să mi-o mi-o dea pe loc. 8. înainte să -ţi  spună câ poţi folos i expresia expresia -ţi spună „nu strica orzul pe gâş te", te", eu o vo i fi folosh deja în eseul meu. nu-i  facă 9.  Nu-i  spune  să nu-i facă ochi dulci, dulci, fiindcă îţi va fi uitat uitat sfatul pânâ ce o va vedea. 10. A plecat, ecat, aş a că presupun că  o fi înţeles că  ea nu vrea ca el să  se tragă  de ş ireturi ireturi c i ea.

B. FUTURE FUTURE PERFECT PERFECT CONTINUOUS

un sfert ş i, cum sunt sunt gră bită , as vrea  vrea să vii i ează , să  termini treaba îr fi aflat în spital  de o lună  de când a încasat-o, dacă nu te deranjează fiindcă fiindcă n-a ascultat ascultat de ordinele directorului ui de  a locul meu. 4. La anul pe vremea asta voi  fi'  studiat d< orelor. nu juca fotbal în  timpul orelor. trei limbi stră ine deodată , dartrebui dartrebui< 2. L-am luat pe  nepus  nepusăă masă masă fiindcă fiindcă toc- doi ani trei rturises escc   că nu voi ti  nici una I; mai i-am explicat  că  luna viitoare voi fi lucrat să mă rturis de două zeci de ani în acest acest birou, aşa că mai mai perfecţie. 5. Voi fi  umblat  umblat să ptă mâni mâni de zile dup; bine nu m-ar  învâţa  învâţa el pe mine cum se fac potcoave de cai morţi, înainte să -mi spună  € lucrurlle. drumul eel bun. bun. 3. Voi fi spă lat vasele de o oră  oră la zece zece fă ră că nu-s pe drumul viitoare pe vremea vremea asta se se va 1. Să ptă mâna viitoare

24 C. PASSIVE VOICE 1.  Va fi prins asupra faptului înainte înainte să -l 4. Până ce ai sâ cumperi cumperi cursa cursa de soared, potj preveni că nu trebule trebule să se al ture acelui acelui oarecele oarecele va fi mâncat mâncat de pisică sică , aş a că mal grup, fiindcă  fiindcă au de gând să jefuiascâ jefuiascâ o banc . bine nu te te gră bi. 2. Motanul va fi vândut la negru înainte sâ 5. Broasca Broasca va fi fost până până mâine ne înlocuitătă ai vrem vremee să -l gă seşti, dacă dacă -l laş laş i să să ias cu o broască broască râioasă râioasă dacă  n  nuu aduci o broască noaptea singur-slngurel.' ţestoasă ţestoasă să i-o dai pazniculul culul de noapte noapte de la 3. Că ţeaua va va fi lovftâ cu piciorul de polijlst gră dina zoologică zoologică , ale că rui animale male favorite te până ai să traversez traversezii tu strada s-o s-o iei, fiindc au fost întotdeauna broaş tele Jestoase, Jest oase, pe mereu zgârie cizmele cizmele polijiş tilor. care le-a pierdut în decursul vremii.

8. FUTURE-IN-THE-PAST Future-in-the-Past actjune  actjune viltoare fajă de un moment trecut. Folosit numai

m subordonate care au un timp trecut în principalâ (I should ask, I should be asking. I should be asked).

22 A. FUTURE-IN-THE-PAST SIMPLE o sâ mă mă pripesc pripesc dacă o  înainte  înainte să anunţe anunţe pe toată lumea lumea că a fost să cump r mă tura acee aceeaa costisitoare, sitoare, dar numit director. n-am vrut sâ-l ascult ş i tocmai am cumpârat-o. 6. Era sigur sigur că fata lui are are să facâ carieră carieră , 2. A ameninjat ameninjat că o să dea taina taina în în vileag eag muncitoare ş i ambiţj ambiţjoasă oasă . dacă dacă n-am n-am să -i plă tesc tesc o sumă sumă mare mare de de  bani, fiindcă era muncitoare 7. Nu ţi-am ţi-am spus eu că eful o s-o s-o lase mai care se ridică la mai mult decât îmi puteam puteam moale când al sâ-l spul că a f cut câteva câteva permite. raport? 3. Mi s-a spus că va fi ieftin ca braga, dar greş eli în raport? 8. Eram sigur că mai devreme devreme sau mal se înşelau cu  toţli, un ceas de aur   ee îhgrozitor foarfeca are sâ prindă prindă bine, fiindcă fiindcă era de scump, a a că în locul iui am cumpă cumpă rat o târziu foarfeca br ţară ţară . croitor ş i nu se se putea să  n-aibâ nevoie de ea. 9. A mă rturis rturisitit că o să -i ajung ajungăă cuţitu cuţitull la os 4. N-am crezut câ ai sâ ai îndră zneala sâ-i dacă o să -i tot tot gă sesc nod în papu papurâ. râ. spui că că scumpul scumpul mai mult pă gubeşte, fiindc toată toată viaţa lui a cump rat lucruri ieftin ieftinee ş i 10. Mama Mama lui vitregă a promis promis că va trece trece la niciodată niciodată nu ş i-a dat seama seama că în feful feful acesta acesta subiect de îndată  ce va sosi toată  lumea, dar nu a cheltuit mal mult.  înainte,  înainte, fiindcâ fiindcâ nu vroia sâ trebuias trebuiască că să spunâ spunâ aceleaş i lucruri lucruri de două ori. 5. Mi-am Mi-am închipult închipult că o să -ş i dreagâ dreagâ glasul aceleaş  M-a prevenit că 1. M-a

a

3

B. FUTURE-IN-THE-PAST FUTURE-IN-THE-PAST CONTINU OUS va locui în Franţ Franţaa 4. Mă celarul celarul a declarat că va vinde vinde salasala în urm toarele toarele cinci sâptă mânl. muri a doua zî toată ziua, aşa câ va fi prea prea o2. Arheologul a afirmat afirmat că va lucra ca propro- cupat ca să vină la petrecere. petrecere. fesor universitar tot restul vieţii lui. Zarzavagiul Zarzavagiul spera că o să sape în 3. Marinarul a jurat că va naviga spre SpaSpa- gră 5. dlnă dumini duminică că toată ziua ziua.. nla în timpul taifunulul. 1. Doctorul a hotă rât că

16

Zh

C. PASSIVE VOICE

1.  Cameleonul Cameleonul credeam că va fi trimis la bine nimă nui. grâdina grâdina zoologică zoologică aş a cum promises promiseseră eră , dar închipuisem sem că arpele cu clopoţei clopoţei 4. îmi închipui l-au dus dus la munte ş i de atunci e libe'r. are să fie înregist înregistrat rat de cercetă torii aceia, dar dar 2. M  temeam elam, nu vroiau  temeam câ ş arpele boa o să  fie fă cut  îmi dau acum acum seama seama că  m  înş elam, buc ţele de dinţii crocodilului ş i încă  d  dee atunci decât să se uite la el. tot încer încercc să -i tjn departe unul de cel lalt. lalt. 5. Mă Mă aş teptam teptam să să fie ucisă ucisă cobra înaint înaintee 3. Stră Stră bunicii bunicii lui au prezis odatâ că arpele să intru în odaie ş i pot spune că am fost  îngrozit s-o gă sesc sesc vie, aş teptându-mă teptându-mă . nici un  îngrozit va fi surghlunit din rai fiindcă  nu fă cuse nici 9. PRESENT. PRESENT PR ESENT PERFECT. 25

PAST TENSE. TENSE. PAST PERFECT. PERFECT.

 Cred câ citeş citeş te, fiindcă indcă 1. Cred

tiu că citeş citeş te în în fiecar fiecaree seară seară la ora asta şi nu vreau vreau să -l deranj deranjez ez până până nu termină termină pagina i nu m cheam cheam . 2. Am  ieri, pee când  Am terminat de citit romanul  ieri, p tu înotai, înotai, fiindcă afară era foarte cald ş i am aş teptat teptat până te-ai întors de la bazin ca sâ ţi-l  înapoie  înapoiez. z. 3. Ce fă ceai când te-am te-am sunat ş i n-ai vrut să vorbeş vorbeş ti cu mine? mine?  Ascult concertul concert ul acesta de când  a înce4. Ascult put put să ningă ningă , de 1a 1a apte, apte, ş l sunt sunt sigur sigur că emisiunea muzicalâ a început de mult, dar n-am avut timp să deschid radioul pânâ pânâ acum, fiindcă fiindcă trebuie să exersez exersez zilnic lnic la  plan. 5. Dacâ n-ai v zut încă piesa piesa aceea, du-te cât mai curând. curând. George George a vă zut-o alaltă alaltă ieri ş i zice lcă erau acolo o mulţime mulţime de oameni n-a mai oameni ş i  că n-a yazut yazut o piesă esă aşa de bună bună . 6. Când Când te-ai întors de la gară ? Aş tept aici de mai bine de o orâ ş i nu venind. nu te-am vă zut venind. Vii deseori deseori acasă acasă aş a de târziu când te duci acolo? 7. Ce Ce ş tii despre dramaturgul care a sosit tiu, a asear asearăă de la Londra Londra ş i care, după câte câte ş tiu, scris mai multe piese decât toţi dramaturgii tlin lume? 8. Ai Ai auzit auzit buletinul meteorologic? Dacă o să plouă plouă azi, trebuie să -mi iau umbrela umbrela,, dar mereu mereu o uit,t, aş a că , te rog, adu-mi tu aminte. '''' 9. L-ai cunoscut pe actorul cu care vorbeam beam ş i care l-a -a jucat ieri pe Hamlet împreună împreună cu actrija care o interpreta azi pe Ofelia?

10. 10.  Mereu ceri cu împrumut bani de la oameni!  N-ai  N-ai muncit niciodată niciodată până acum acum ori ai cheltuit averea averea tuturor rudelor ş i acum cauţi altă altă sursă sursă ? 11.  Am ş i uitat uitat ce m-ai m-ai rugat să .ţin minte, minte, aş a că te rog aminteş aminteş te-mi ce mi-ai mi-ai spus ieri, când m-ai m-ai rugat să nu uit ş i uu nu tin minte minte despre ce era vorba. 12. 12.  Ce-ai f cut ieri nu trebuie trebuie să se mai mai  întâmple. e. Sora ta n-a n-a fă cut niciodată asemeasemenea lucruri ucruri ş i doar doar a fost fost crescută de aceiaş aceiaş i pă rinţi rinţi ca ş i tine. tine. 13. 13. Degeaba cauţi, hoţul a furat ieri toate hârtil hârtille le când ai l sat sat uş a descuiat descuiat , aş a că nu poţi gă si decât decât ce-a uitat tat el să ia. 14. 14.  Fă ceam ceam scufundă scufundă ri de douâ ore i  jumă tate, când a venit ş i ne-a interzis interzis să mai plonjă plonjă m, fiindcă era prea prea târziu ş i vroia să să ne ducem acasâ. 15. 15. Mă nânc nânc de când ai plecat plecat ş i mâncam mâncam de câtâva câtâva vrem vremee ş i înainte înainte să să pleci, aş a c presupun presupun că doctorul are are dreptate dreptate să spună spună că n-am n-am să pot slă bi nicioda niciodatătă dacă nu pleci pleci mai des des ş i nu eş ti cu ochii pe mine. mine. 16. 16. Desenează  Desenează case de când era copi l, de fapt tot timpul desen desenează ează , chiar ş i când vorbe 'ti cu e despree arhitectur arhitectur încă  ell ş i ş tiatot despr  înainte  înainte să ia exam examenu enull de admitere. tere. 17. 17. Nepoata ei târguia când s-au întâlnit ş i eaîns i a mă rturis rturisitit că i-a cheltu cheltuitit toţi banii banii, dar acum mâ tem că că s-au apucat apucat să fure din magazin, fiindcă nici una din ele nu.mai are are bani bani ş i totuşi tot mai târguiesc, ;' ' 17

oprească până la l sarea sarea întunericului. întunericului. 18. I 18. III cunoş ti pe instalatorul care ne-a repa- oprească rat cada? cada? A plecat asearâ la Londra, Londra, fiindcă soarele, când 20. Patina de când ră să rise soarele, fusese de mult mult chemat acolo ş i încă nu s-a s-a gheaţa gheaţa s-a topit ş i el a c zut în apa îngheţatâ.  întors. A venit -direct -direct acasă , dar de atunci are 19. Copiii se jucau. Se jucau de când  ieşi- pneumonie pneumonie ş i nu pot decât decât să sper că acum seră seră din din casă casă i  n-aveau  de gând gând să se se simte puţin mai bine. SL
10 .  PAST TENSE. PAST PERFECT. FUTURE-IN -THE-PAST

sosit să ptă mâna mâna trecută trecută , când el el 1.  Am sosit  înota, iar tu tocma i îţi pierduse i geanta ş i o că utai, fiindcă portarul îţl spusese spusese câ ai s-o gă se ti. ti. întorci, fiindc fiindc 2.  Nu ştiam că ai să te întorci, crezusem crezusem că al plecat plecat de tot. 3. Cânta Cânta la pian. Cânta Cânta de două două ore ş i nu se mai mai oprea, oprea, de i spusese spusese că e obosit obosităă i o să se culce culce dacă dacă ră mân eu eu sâ te aştept. es că ai cumpă cumpă rat castelul i ai 4. Am înţeles să te lupţi cu fantoma care-l construise construise cu un secol înainte înainte ş i care-l bântuia bântuia în fiecare fiecare iarnă iarnă de atunci. 5. Am vândut acum do i ani maş ina pe care o vroiai i'persoana care a cumpă rat-o nu tie că ţi-o promi promisesem sesem ş i amînţele amînţeless că n-o n-o să ţi-o dea nlciodată . 6. De  De când am  am venit, aud la radio câ ningea de o lună în ziua când a început greva greva ş i gunoierilor lor li s-a spus că vor fi daţi afarâ. afarâ. 7. De ce zâmbeai când ţi-am explicat cat că mi s-a terminat terminat zahă rul ş i am venit să te  rog s -mi dai puţinul pe care l-ai l-ai cumpă rat? 8. Fusese Fusese întrebat întrebat cine este ş i ră spunsese spunsese că nu-ş i aduce aduce aminte, a uitat uitat de când e în spital spital ş i că că va pleca pleca după ce se vaînsâ vaînsână nă toş i. 9. Am fost trimis la brutârie ş i mi s-a spus câ o să mi se arate arate cea mai mare mare pâine din promit s-o mă nânc. nânc. lume, dacă lume, dacă promit 10.1 se promisese premiul eel mare, darîl refuzase refuzase fiindcă era bogat ş i pleca mereu mereu în stră inâtate inâtate,, aşa că nu avea avea timp să vlnă vlnă să -l ridice. icat că plă teş ti de mult mult la casa 11. Mi-ai explicat Tn care te vei muta, dar nu te-am crezut când

18

ai zis că tj-ai cheltuit cheltuit toate economiile economiile ş i vei merge merge la cerş it. Se uita la televizor. edea aoolo de 12.  Se două zile, nici la birou nu se dusese, dusese, fiindcă era sigur sigur că o să vadă vadă meciul, ul, dar dar se înş înş ela. ela. rmat că munce munce te de o lună lună i s-a 13. A afirmat să turat, vrea vrea să piece i chiar o sâ sâ piece din oraş oraş fâră să întreb întrebee pe nimeni, nimeni, ceea ceea ce a şi fă cut. cut. credeam am că o să faci ce-ai ce-ai zis că 14. Nu crede vrei să   faci,  dar n-am n-am vă zut niciodată niciodată pe cineva aş a de hotă rât sâ dea dea degeaba degeaba tot ce-i al lui. ' plimbam, când ai sunat sunat la uşă . Nu 15. 15. Mă plimbam, tiam că ai să vii atât atât de curând, curând, de aceea aceea nu te-am întâmpinat la gară gară cum îţi promisesem. 16.  Când ai trimis după mine tocmai bă team un cui ş i îlîl bă team degea degeaba ba de două două ore, nu reuş reuş eam să termin termin treab treabaa fiindcă fiindcă tot ş una telefonul. imba 17. Unde ai vă zut-o ş i cu cine se plimba aseară aseară ? De ce nu i-ai -ai spus spus că o aş tept de o oră i că am plec plecat at supă supă rat fiindcă fiindcă n-a n-a venit? venit?  N-am ş tiut că i-a i-a ajuns ajuns cuţitul la os când 18. N-am mi-a cerut ajutorul, ajutorul, aşa că i-am i-am spus că n-am n-am să -i împrumut  împrumut  bani,  fiindcă sunt sunt sigur sigur că bani,  fiindcă niciodată n-o sâ mi-i dea dea înapoi. nimerit cu oiş tea-n gard gard când ş i-a 19.  A nimerit dezvă luit tainele nele poliţistului, iţistului, întrucât întrucât nu ş tia c poliţistul acela  Tl cautâ de doi ani i că -l va  Tl cautâ trimite la închisoare cât ai cllpi din ochi. din  ochi. I-am spus chelnerului câ a încă rcat 20.  I-am nota ş i a zis câ n-a n-a fă cut în viaţa viaţa lui aş a ceva i nici n-o sâ facâ, fiindcâ se se teme teme că au s -l bată bată clienţii. clienţii.

1 1 . 

CONDITIONAL PRESENT

Conditional Present (I should ask, I should be asking, I should be asked)

27

A. CONDITI ONAL PRESENT (SIMPLE FORM) , dacă 6. Cumnatul Cumnatul lui nu te-ar te-ar ocoli, dacă nu te n-ar n-ar purta ochelari. cerţai cu toatâ familia. 7. Cine ar ar ajuta-o ajuta-o pe sora ta vitregă , dacă 2. Soacra ta te-ar ajuta mai mult,t, dacă ai invita-o mai des pe la tine. n-^a' f i eu? 3. Mama Mama ei vitregă s-ar purta mai bland, bland, 8. Caracatiţa n-ar pârea aşa aş a de rea ca hrahramânânci. dacâ n-ar n-ar munci atât. nâ, dacă nâ, dacă ai fi obiş nuit s-o mânânci. 9. Racul n-ar n-ar merge înapoi, dacă ar putea 4.  Strâbunicul nostru ar pleca în Africa, dacă l-ai l-ai ruga sâ-ţi aducă banane. banane. merge înainte. 5. Socrul lor ar ar fi mai puţjn singur, dacă ei mânca homar, homar, dacă aş comanda comanda o 10. Ai mânca i-ar tine mai des companie.  • porţie?

 Strâbunica ca lor ar ă ră ta mai mai tânâr tânâr 1. Strâbuni

2a

B. CONDITIONAL PRESENT (CONTINUOUS FORM) nu i-ai da cine ş tie multe îmbâtrâneş îmbâtrâneş te repede. absolut tot ce vrea. 6. Te-aş Te-aş minţi minţi dacă dacă ţi-aş ţi-aş spune spune că iretlic iretlicul ul n-a prins. ns. i-ar fura fura singur că ciula, dacă ar  recu  recu- tă u n-a 2. i-ar noa te câ e vina lui. 7. N-ar  face  dacă nu se  face sluj în  faţa ei, dacă  se însura 3. Acum te-ai plimba prin Paris dacă dacă plecai cu ea, în cluda sfaturilor tuturor. ieri cu avionul. 8. Ar dansa acum acum cu el până n-ar n-ar mai  Te-ai că ina degeaba, degeaba, dacâ ai începe începe să putea, dacă venea cu ea la petrecere. putea, dacă venea 4. Te-ai te plâng plângii ş efului ui că ai fă cut greş greş eli de 9. Acum ar ar citi eseul, eseul, dacă -l scriai ieri, cum dactilografiere. ai promis câ ai să  faci. 5. Dacâ Dacâ i-ai pune prea multe întrebă ri perar mă tura acum strâzile dacă dacă toţi 10. Cine ar sonale, sonale, sunt sigur că ţî-ar spune curând că mă tur torii se lâsau lâsau de slujbă ujbă ?

 N-ar cere luna de pe cer, dacă 1. N-ar

*3 C. PASSIVE VOICE ar ar fi fotografiat. dacă ar fi necenece6. Melcul ar ră mâne mâne la urmâ, dacă iepurele iepurele s-ar lua la întrecere cu el până la copacul sar.  Steaua-de-mare arf i desenată  pe 2. Steaua-de-mare  pe ofoaie acela. 7. Melcul cul f ră casă ar fi strivit, dacâ ar ar da de hârtie, hârtie, dacă profesorul le-ar cere elevilor de el copiii aceia. s-o facă facă . 8. Scoicile ar ar fi vândute vândute la piaţă , dacă le-ai le-ai 3. Balena ena arfi prinsâ, dacă dacă ar ordona ordona câpi câpiduce acolo. • tanul echipajului pajului s-o prindă . 9. Medu Meduza za arfi scoasă scoasă din apa m rii, rii, dacă dacă . 4. Rechinul ar  fi harpoane,, dacă ar  fi ucis cu harpoane ar fi vâzută vâzută . ameninţa viaţa cuiva. 10. S-ar mânca stridii în acest restaurant, 5. opârla ar ar fi pierdută erdută din vedere, vedere, dacă dacă ar fi vreun vreun client. ar lua-o la fugâ. 1. Crabul

19

12.  

CONDITIONAL PAST

33» 33» A. PAST TENSE - PAST TENSE coafează i nu poate 11. Recunoscu că se coafează întotdeaunaa ceai 1. A recunoscut că face întotdeaun Conditional Past: I should  have asked,  have asked, I should  have been asking, deschid deschidee uş a, a a că am face bine bine să sau cafea când n-are altceva de fâcut. I should have been asked. aş teptă tep tă m afară afa ră până pâ nă ce o sâ termine term ine ş i o să Zise t râg nat că vră jitoar jitoarea ea nu face face 2. Zise poată primi. 30 A. CONDITIONAL CONDITIONAL PAST (SIMPLE FORM) FORM) bine bine niciodată odată , dar nici ră u nu face, a a că nu ne poată colarul mă rturisi că face socoteli 12. 6. Ai fi folosit osit iipitori, dacă nu puteai puteai gă si vede 1. Delfinul ar fi înotat o distan{ă mai lungâ, vede de ce să fie izgonît . fiindcă a luat luat o notă notă rea rea ş i se teme că mama mama dacă nu era era împiedicat împiedicat de bă rclle pescârilor pescârilor.. un doctor destul de repede? 3. A protesta protestatt că habar  habar   n-are că n-a n-a fă cut cut fiindcă 2. Pinguinul ar fi îngheţat, dacă iarna era 7. Ce fă cea crocodil crocodilul, ul, dacă încercau încercau să -l bine i, dacă dacă nu-l credem, credem, a zis că n-o n-o să mai lui va afla de ea. Raportă că regele regele face legi legi pentru su13. Raportă prea grea. vândă unui circ? circ?  încerce  încerce niciodată odată să facă ce trebuie. trebuie. deranjat at până nu va 3. Unde se ducea ducea foca, dacă era izgonită izgonită 8. Unde s-ar s-ar fi dus cobaiul, dâcă era liber? ber? Adolescentul obiectă câ-ş i face întot- puş ii lui ş i nu trebuie deranj 4.  Adolescentul de pe plajă ajă ? 9. Vipera Vipera te muş ca dacă dacă o atingeai. atingeai. deauna deauna datoria dar. întrucât nu-i de datoria lui termina. Cineva a afirmat afirmat că publicul îş i bate joc 14. Cineva mers morsa atâta drum, dacă facă paturi paturile, le, pur pur ş i simplu n-o s-o s-o fac , 4. De ce ar fi mers traversa câmila câmila de ertul, dacă să facă 10. Cum traversa de actori, iar ar regizorul zorul nu ia nici o mă sură . nu ca să gă seas sească că hran hran ? orice ar spune profesorul. mâne? n-avea cine s-o mâne? 15. 0 prietenă de-a mea mea pretinse pretinse că lucrealucrea5. Ce-ar Ce-ar fi fă cut nurca, dacă nu era era pesca5. Elevul Elevul îl contrazise contrazise că nu-ş i face niciocion-o să rhear rheargă gă acasâ acasâ până până nu apar aparee rul care a hră nit-o? nit-o? dată temele dimineata, dar bunicul nu vroia ză i n-o care face face minuni,  să arate arate dacă dacă poa poa  minuni, să să -l.las -l.lasee să -ş i bea laptele aptele dacă dacă nu le face mai vră jitorul care $1 B. CONDITIONAL PAST (CONTINUOUS FORM) te face mai mult ca ea.  întâi. Cangurul ar fi mâncat ieri toată ziua, 1. Cangurul 16. Burlacul dezvă lui că  face afaceri cu fata 4.  Veverija ar fi mâncat nuci pe când o 6. Sold Soldatu atull replică replică cum că nu se a teaptă teaptă dacă dacă avea avea dest destulă ulă hrană hrană . s-ar fi temut temut că s-ar s-ar putea s-o de la nimeni bătrână bătrână i sper sperăă să scoa scoată tă o groa groază ză de bani, că utai utai,, dacă nu s-ar meni să -i facă vreo favoare. favoare. toată noaptea, noaptea, dacă auzi. 2. Antilopa ar  fi  fi alergat toată permite să se însoare mai 7. Cân Cândd i s-a spus spus fetei în casă casă să facă ceea ce-i va permite leul nu obosea obosea s-o urm reasc . 5. Că prioara prioara dormea dormea toată noaptea, noaptea, dacă dacă curat curat în camera, camera, ea a protesjat, protesjat, că e ş i aş a devreme ori mai târziu. 3. Bursucul Bursucul s-ar fi ascuns toată toată ziua, ziua, dacă n-o trezea lupul. na dezvă lui că un instalator nstalator repar repar 17. Regina prea ocupat . ' nu promitea promitea bufniţa bufniţa că are grijă de el. regală i ea nu nu va putea putea asista asista la paradă paradă Declar arăă că -i place place să să facă focul i de de baia regal 8.  Decl până nu pleac pleacăă el. obicei  nu face nicl un zgomot când face focul,  face focul, până 32 C. PASSIVE VOICE Martorul a atestat atestat că acuzatul face un un 18. Martorul aş a că putem putem dormi liniş tiţj, iar el se va ocupa ocupa anda, dacă dacă vână torul ar fi avut avut puş că . 1.- Renul ar fi fost trimis în Finlanda, drum la Lohdra în zlua aceea, ceea ce nu de toate. era pnns. fost înt întov ov ră it la târg de iapă iapă , 4. Calul ar  fi  fi fost  înseamnă deloc că este vinovat. vinovat. 9. Mi se adresă , zicând câ vrea să  ne împri-  înseamnă Cerbul ar fi fost pictat, dacă ar fi stat dacă fermierul 2. Cerbul fermierul se hotâra hotâra să -i.vândă -i.vândă .  Vorbitorul recun recunoscu oscu fă ţiş că greş greş eş te 19. Vorbitorul  întrucât rucât s-a s-a f cut pace pace ş i vrea vrea să etenim, înt etenim,  să fie în nemi cat. 5. Armă sarul ar fi fost mâncat de balaur, relatii vorbind acelei mulţimi, mulţimi, darfuseseîncolţi t i nu relatii bune cu toată lumea. lumea. 3. Porcul mistrej ar fi fost vânat ieri, dacă  dacă dacă dacă nu-l nu-l scă pa Fă t-Fru t-Frumo mos. s. Pretinse se că nu i-afă cut nicioda niciodatătă duş- putuse refuza. 10. Pretin Frizerul a exclamat amat că nu ţine nici un un 20. Frizerul cer mani,  mani,  fiindcă e bun cu toţi cei care-i cer II .  SEQUENCE OF TENSES spus doar clientului lui că ar ajutorul ajutorul ş i împrumută întotdeauna întotdeauna oamenilor or discurs, că i-a spus face face bine să -ş i lase lase mustaţ mustaţ . orice-i cer. 13. PAST TENSE IN THE MAIN CLA USE Past Past Tense

2.  Past Perfect 3. Future-in-the-Past Future-in-the-Past

/ said

1.1 knew

I

was  reading

.

2.1 had just finished I had been reading for two hours 3.1  should leave soon

I should be going with her

20

B. PAST TENSE PAST PERFECT strâmbat la el ş i că  n-are de gând să  mai  joace aceea, până nu-i va cere cineva bună bună bucată bucată de vreme vreme îş i câş tigă traiul traiul câncân-  în echipa aceea, scuze mai întâi. tând tând ş i n-are deloc chef chef să renunţe. renunţe. 5. Homeopatul aţipat strident că  a fă cut tot tot Chelnerul ul a ţjpat ţjpat că a fă cut deja câteva câteva 2. Chelner ar dacă dacă n-a n-a reuş it să -ş i vindece vindece  încercârl  încercârl sâ fie pe placul acelul domn, dar n-a ce-a putut, iar pacientul de amigdalită , aceasta este doar doar reu it ş i e dispu dispuss să iasă iasă la pensi pensie. e. fiindcă omul a ref refuz uzat at să facă operaţia. operaţia. 3. Portar Portarul ul ră cni că n-a amenajatî amenajatîncă ncă nlmic fiindcă 6. Agentul Agentul de la pompe funebre îş i încheie încheie astfel astfel încât încât copiii să se joace în pare i, când că decedatul decedatul a fă cut cinste  întrucât  întrucât primise instrucţiuni să menţină menţină aleile aleile discursul zicând parte adevă adevă rat, fiind fiindcă că era î n parte curate, curate, nu va permite permite nimă nui să să aducă nici familiei, ceea ce  era bă trânul trânul fusese oaia neagră a familiei, dar dar câini, nici biciclete. mare premiu pentru neruş inare. de fotbal urlă urlă că arbitrul arbitrul s-a s-a câş tigase un mare 4.  Jucă torul de

^

1. Past Past Tense

operă a striga strigatt că de o I.Cântă reaţa  de operă

21

7. Povestitorul conchise  că nste co că a fă cut cinste legilor lui scriitori scriitori când ş i-a publicat autobioografia,  unde a descris viaţa literară a anilor 1930 i a repovestit repovestit vieţile tuturor prietenilor lui. 8. Cosmonautul Cosmonautul hotă rî că  a fâcut începutul i acum acum va va aş tepta tepta să -i calce alţi alţi cosmonaut pe urme. 9. Sopra Soprana na confirmă că a ales, ales, pleacă eacă la Cairo i ş i-a ş i împache împachetat tat lucrurile, lucrurile, aş a că ar fi fost inutil dacâ cineva ar fi încercat s-o  împledice  împledice să piece. 10. 10. Vră jitoru jitorull a confirmat confirmat că a fă cut o gafă gafă când a prefă prefă cut funinginea funinginea în zah r ş i era domic să -ş i îndrepte greş eala, dar bă canului ui i se terminase terminase deja zahârul vră jit ş i nu i-l putea putea  înapoia prietenului prietenului lui. 11.  Magician Magicianul ul medită medită că oareci oarecill ş i-au i-au bă tut joc de el când au început început sâ iasă unul câte câte unul din gă urile lor  ş ş i, uitându-se la ceas,  îş i dâdu seama seama că -i mâncau mâncau brânza brânza de o oră , ceea ceea ce-l.f ce-l.f cu să se team teamăă că n-au n-au să -i mai mai lase lase nimic să mă nânce nânce în seara aceea aceea ori a doua zi de dimineaţ . 12. 12. Clientul avocatului meditâ câ de  trei ore se face de râs, de când a intrat în biroul avocatului avocatului i' a început început să -i spună spună câ s-a hotă rât, a fă cut deja prea multe multe greş eli, e hotă rât să divorţeze, divorţeze, chiar dacă dacă nevasta nevasta lui e casnic casnicăă i nu se face face să pâr seasc seascăă o femei femeie care n-are servici. 13. 13. Minerul deduse că se plimbâ cam de de două ore i jumă jumă tate dar, dar, deş i tare tare arfi luat un autobuz, autobuz, hot rî că încă n-a mers mers destul destul pe jos i a f cut pe jos tot drumul până până acasâ. acasâ. 14. 14. Surugiul ul medită că stră bate cu pas mi.c .c peronul de când a plecat trenul. 15. 15. Colegul  Colegul meu reflectă reflectă că bat de de atâta atâta vreme stră stră zile cu pas mare mare ş i înfipt,  înfipt, fiindcă fiindcă nu vreau vreau să vin la lucru ş i strigâ de departe departe când mă vâzu că că o să -mi facă el toată toată  treaba, dacă  dacă am să să intru intru cel puţin în în ciă dire. 16. 16. Filatelistul se tângui că de trei minute minute iesîn ş ir indian indian de la poştă surorile le lui vitrege vitrege i că sunt sunt duse în formaţie la închisoare, soare, fiindcă toate toate ş ase au încercat încercat să fure mă rci preţioas preţioasee pentru colecţia lui vestită vestită i bineînţeles bineînţeles că au fost prinse asupra faptului. 22

30. Sergentul  Sergentul mă rturisi că  i s-au oferit oferit dou 29. Caporalul ul pretinse pretinse că timp de două zile 17. 17. Comandantul se plânse câ un individ  îngheţate, dacă promite promite să nu spună nimic a fost ţlnut sub arest, fii ndcâ a fost confundat  îngheţate, suspect se plimbă nervos pe pe trotuar prin fata despre ceea ce ce tocmai a vă zut. cu un vagabond. postului de politje politje cam de mult, mult, aş a că se duseră duseră câţiva câţiva poliţiş poliţiş ti înarmaţi. să vadă vadă ce se 3 5 C PAST TENSE - FUTURE-IN-THE-PAST  întâmplă  întâmplă . 13. Australians a observat că vor merge în  accentuat ci ci în 1. Corespondentul de presă  a accentuat 18.  Compatriotul Compatriotul lui lui se bâlbâi că pă ea nimeni nu va face cale-întoarsâ dupâ ce vor rrt arş a rş forţat urmă toarele toa rele două ore. uş or pe covorul curat curat d  dee când a intrat î înn odaie, ajunge ajunge în ţara f gă duinţei. 14. 14. Austriacul  Austriacul susţinu că sportivii vor merge fiindcă se teme teme că ar putea putea lă sa urme. urme.  în pas p as ate atergâ rgâto torr urm toarel toarele câtev câtevaa zile. zile. 2.  Mesager  Mes agerul ul promise promis e că o să se ducă d ucă pe 19. 19. Concurentul  Concurentul morm i că cineva cineva a umvârfuri până până la fotoliul bă trânului trânului i o s -i 15. 15.  Belgianul a susţinut câ duş manul va blat greoi ală turi toată toată noaptea noaptea ş^ nu s-a s-a putut , vârfuri optească optească la ureche mesajul mesajul. traversa traversa în curând curând lacul, împroş împroş când cu apă . odihni,   deci s-a hotă hotă rât să să nu participe cipe la ; 3. Curier C urierul ul jură că va coborî coborî apă sat scă scă rile 16. 16. Brazilians ră spunse spunse că va merge merge cu un  întrecere  întrecereaa care urma urma să să aibă loc a doua zi. i va v a  pe toată lumea de îndatâ ce va v a auzi  trezi autobuz a doua zi dimineaţâ. 20. Reclama  Reclamantul ntul bolborosi borosi câ cocoş ul um- | că a cânta cântatt cocoş ul. 17. 17. Bulgarii pretinserâ pretinserâ că rivalii lor î i vor blâ ţanţoş prin curte de de când s-a întors el î 4. Curtenii  Curtenii afirmară afirmară că vor merge merge cu  cu toţii cu conduce singuri maş ina. acasă acasă l zgomotul zgomotul pe care-l face cocoş ul îl I repezi ş i uş ori pânâ la odaia regel regelui ui ş i-l 18.  Canadianul Canadianul a repllcat că va conduce  împiedică că să scrie scrisoarea scrisoarea pe care a I paş i repezi aizecea aniversare. aniversare. locomotiva locomotiva în în urmă toarele toarele două să ptâmâni. ptâmâni.  început-o  început-o cu două zile mai mai înainte. înainte. 1 vor felicita la cea de-a ş aizecea  5. Creditorul o ameninţă  că se vaîmpiedica . 5. 19. 19. Chinezul  Chinezul a replicat cum că va naviga 21.  Compozitorul  Compozitorul murmură murmură că a fost între- | de prag prag ş i-ş i va frânge gâtul, gâtul, dacă dacă n-o n-o să -i spre China, de îndată ce va avea un vas vas bat câtă câtă vreme a cântat cântat la pian an în toată toată viaţa j  înapoiez  înapoiezee banii, ceea ce s-ar fi i întâmplat întâmplat,, pregă tit. lul, fiindcă dirijorul a spus spus că muzica muzica pe care  precaută . o compune nu-i bună de nimic. nimic. ] dacâ ea n-arfifost precaută 20. Chinezii  Chinezii ră spunseră spunseră că vor zbura spre spre 6. Arcaşul Arcaşul ameninţâ ameninţâ că o să calce-n calce-n pi- capita capitalălă , dacâ dacâ au să să poată poată gă si bilete bilete.. 22. Conservatory repeta repeta că nepoatele nepoatele lui cioare cioare toate toate jucă rlile copiilor, dacă copi'ii 'ii se se 21.   Danezul Danezul ră spunse spunse că va fi primit de au fost fost trimise în absenţ absenţaa lui la ş coală , aş a mai strâmbă  la .el. cum a zis nora lui. J prirnul ministru. 7. Pârâtul Pârâtul avertiză avertiză că fiica lui, pe care care a 22. Egipteanul a declarat  declarat că prietenul prietenul lui  lui va 23.  Cuceritorul Cuceritorul repetă repetă papagalice te că a | lă sat-o sat-o singură singură acas , o să se îndre îndrepte pte cu fi întâmpinat fost forţat să să atace atace satul satul ş l nu l-ar l-ar fl cucerit § întâmpinat la gară gară . mers mers legă legă nat spre bucă bucă tă rie, o să să aprindâ aprindâ un niciodat , dacâ sâteni sâtenii nu semă semă nau cu tofil r 23. Englezul  Englezul ş i englezoaica englezoaica afirmară afirmară că au chibrit ş i o să dea foc întregii întregii clă clă diri. grâu pe câmp. j chibrit să fie iertaţ iertaţii dacă dacă au sâ sâ se că să toreasc toreasc . 8. Clientul Clientul a discutat că copilul vânz toarei toarei 24. Contrabandists mârâi mârâi că că ceasurile ceasurile de ş 24. Finlandezul  Finlandezul pretinse pretinse că va fi dat afară , o să se apropie apropie cu paş i mici ş i iutj de tejghea tejghea dacă o să facă ceva nechib aur pe care care încearcă încearcă să le introducă pe furiş I nechibzuit. zuit. i o să strice strice porţelanurile le pe care care tocmai tocmai le-a  în ţară de să ptâmâni ptâmâni de zile au fost desco- j 25.  Francezu Francezull dezvă lui că i se va preda preda cump cump rat, rat, aş a că vânză vânză toarea toarea promi promise se că -ş i perite perite la vamă . i englezâ. va trimi te t e copilul la gră diniţă . 25. Convalesc  Convalescentul entul garan garantătă că a fost ope- f 26. Neamţu  Neamţull dezv lui că o să i se ofer oferee o 9. Uciga ul a afirmat afirmat că atuncl atuncl când va mare rat i câ s-a însă nă toş it aproape aproape de de tot'  â a că j mare sumă de bani, dacâ o să piece în ziua ajunge aju nge la râu o să se bă lă cească cea scă în el în foarte curând poate pleca acasă . | picioarele goale, amintindu-ş i de copilârie, copilârie, aceea. 26. Puş că ria ul recuno recunoscu scu că  a fost întem- j 27. Grecul se întrebă întrebă cui o să i se decerdeceraşa  tovară  tov ară ii lui n-a n -au u să aibă aib ă de ce c e  c  se  se teme niţat niţat fiindcă a fost fost prins jefuind o bancâ bancâ ş i a ! neze în acel an premiul Nobel. dacă da că îl vor v or înto în tovă vă ră i. fost mai întâi judecat cinstit. j 28/oiandezul conchise că că olandezii nu vor 10. 10. Ciclistul a declarat arat că va trebui s-o ia 27. Victima recunoscu că  ii  fost fost bă tutâ de f pâră si oraş ul, dacă dacă vor fi amenintati. amenintati. pe jos până la stadion, întrucât întru cât ş i-a uitat uita t doi hoţi hoţi i a fost fost lă sată sată fă râ nici un ban. ban. ! 29.  Ungurul hotă hotă rî câ compatrioţii lui vor bicicleta bicicleta acasă acasă i în nici un caz caz n-o să se 28. Poliţistul  Poliţistul fu de acord acord că a fost fost în elat I  întoarcâ avea voie să cumpere câte câte stafide vor.  întoarcâ s-o ia. ia. de brutar, care i-a i-a vândut pâine veche în loc î 30.   Italians deduse câ i se va promite o 11. Cinicul prezise prezise că o să facem facem o lungă lungă de pâine pâine proaspă proaspă tă , iar iar el tie că că brutarul J slujbă slujbă , dacă se va purtâ cum se cuvine. drumeţie. vinde de mai multe multe ore pâine veche, dar n-a I 12. 12. Albanezul a remarcat remarcat că va locui un an putut putut lua nici o mă sură . § la Paris.

23

14. TEMPORAL

Futur e:.

CLAUSES

1. Present Present

Present Perfect Perfect (dup ce ...) ...) 2.  2.  Present / may go see her  may go when 1. / see her ' 3£

t

 meal  have finished my  my meal 2.1 have finished i

 A. FUTURE- PRESENT

1.  Indlanul îş i va cutreiera cutreiera ţara când o sâ 6. Portughezul are sâ meargă meargă în pelerinaj câş tige destui destui bani. când va fi destul de b trân. trân. 2. Japonezul va merge sâ viziteze  m  mai ai mul7. Spaniolul Spaniolul are să se stabilea stabilească scă în satul te locuri când are are să ajungă la Londra. Londra. lui natal natal când o sâ iasă la pensie. pensie. 3. Mexicanul canul o să pornească pornească la drum când când 8. Suedezul Suedezul o să facă autostopul autostopul pânâ la are are ş -şi găseasc găseascăă co ul. ul. Stockholm când se va gră bî. 4. Norveglanul  Norveglanul are să meargâ meargâ într-o într-o că lă 9. Elveţianca are să  traverseze  traverseze strada câţid câţ id torie când îş i va putea lă sa fiul singur. singur. o să vadă vadă că stopul stopul e verde verde.. 5. Polonezul Polonezul are să meargă meargă într-un într-un safari safari 10. 10. Turcul va da ocol casei când o să stea stea când va învă ţa drumul spre Africa. Africa. ploaia.

"37 B. FUTURE-PRESENT PERFECT să plec în recunoaştere recunoaştere după ce-ai ce-ai Oxford Oxford după ce o să termine termine de scris la să te întorci.. întorci.. maşină scrisorile scrisorile acelea. acelea. 2. Are  Are să de deaa târcoale casei  după  după ce o să-şi 7. Copiii au sâse ră zleţească zleţească în urmă dupâ cumpere binoclul. ce li se va da voie să piece piece acasâ. acasâ. 3. Va poposi dupâ ce ai să vezi tu tot. tot. 8. Am Am să mă îndep îndepârt ârtez ez după după ce am s 4. Am sâ sâ mă opresc după ce vei cumpă cumpă ra  învă j să mă descurc descurc prin oraş. ce al spus câ ai ai că utat ş i n-ai n-ai gă slt. 9. Va ră mâne mâne la urmă  urmă dupâ dupâ ce-şi  va termina 5. Au să se plimbe agale agale braţ la braţ braţ dup de fă cut cursele. cursele. ce n-are să mai mai ningă. ningă. 10. 10. Are  Are să să zâbov zâboveas ească că după după ce are are să -ş i 6. Are să hoină rească rească agale pe strada strada facă temele. e. 1. Am

3. Cimpanze Cimpanzeul ul se plânse că o să trebulască lască sâ se târască târască atunci când îngrljitor îngrljitorul ul o sâ-i încă tuş eze picioarele. e. 4. Hiena  Hiena era era sigură sigură că o să se poat poatăă strestrecuraîn spă lă torie când când o sâ sâ i se murdă murdă rească rească prea tare blana. 5. Hipopotamu Hipopotamull simţi că va fi ruş ruş inos să piece piece pe furiş din junglâ când o sâ sece sece râul. 6. Maimuţa muţa pretinse pretinse că o să furi eze la pândâ î înn întuneric când o sâ apunâ soarele. soarele.

. 7. Maimuţa Maimuţa hotă rî  câ înghesuie tn  câ are să se înghesuie frigider când o să vină vara. 8. Boul Boul ş tia sigu sigurr că vaca ş i viţelul ul au să dea târcoale târcoale gră dinli până până ce au să afle cum să intre. intre. atingă uş or 9. Taurul Taurul se temea temea că o sâ atingă că ruţa când va va trece trece pe lângă ea, atunci când o să meargă meargă la câmp. câmp. 10. 10. Bivolul ul spera spera că o să se furiş furiş eze din mlaştină când se vor ivi zorile. e.

D. TILL "39| Till  = până   ce] 6. Capra Capra neagră neagră spera câ n-o n-o să înceapă înceapă 1. Dromaderui a afirmat câ n-o să  se  se îndeopă teze teze până până ce vână vână toru! n-o n-o sâ pârtez pârtezee până n-o să fure coroana de aur aur care care să chiopă piece piece din pă dure. ză cea cea în nisip. 7. ledul înţeles înţelesee că girafa nu se va câţ ra 2. acalul acalul a replicat replicat că n-o sâ piece piece pefuriş pânâ ce nu va ajunge la dealui dealui  junglă pân ce câprioarel  câprioarele n-au n-au să fugă cu  în patru labe pânâ din junglă abrupt. toatele. 8. Cârtiţa Cârtiţa medit medităă că n-o să se caţere caţere cu 3. Ariciul Ariciul dezvă lui câ n-o n-o să se târască târască vârful dealului ui până ce ariciul n-o până  ia vizuină  vizuină până ce porcul ş i scroafa scroafa n-au n-au greu până -n vârful sâ piece de acolo. sâ pă ră seas seascâ câ locul. 9. Renul se se temea temea că elanui n-o n-o să se potic4.  Lillacul Lillacul spera că n-o sâ trebuiască ască să neascăă de bu tean tean până până n-o n-o să bea o sticlă sticlă de  înainte  înainteze ze cu greu până la copac copac până ce nu neasc whisky. se va lă sa noaptea. noaptea. 10. 10. Puma  Puma era era absolut absolut slgurâ că că n-o să ias 5. Ţ apul apul era sigur sigur că n-o n-o să mear meargă gă capra capra castprul din casă casă clă tinându-se tinându-se până ce n  nuu va târşâit până la hambar, hambar, până ce cumnat cumnataa castprul bea toată toată limonada. limonada. fermierulul n-o să încuie poarta.

4o

E. E. WHEN

Uneori conjuncţia „when" introduce alte tipuri de subordonate (completive directe etc): He asks when you will come

c.

36

După un timp trecut se produc produc urmă urmă toarele toarele schimbă ri: He said he wouid come when

1. he found the book book =

când

va g si ' 2. he had finished his paper -   după după ce va termina 1. Spuse că regina o să intre intre majestuoa majestuoasâ sâ are să fie gata. gata. Tn odaie când are

24

2. Catârul se gândi că are sâ se se furiş eze în grajd când o să piece piece fermierul erul de la fermă fermă ,

5. Salam Salamandr andraa încerca încerca să afle când o să 1. Oile se întrebau întrebau cand o să se apuce apuce plou plou , fiindcă vremea vremea era era de douâ luni uscat ciobanul ciobanul de fă cut brânză brânză . i nu putea putea gă si nimic nimic de mâncare. mâncare. 2. Berbecul nu ş tia când îl va vinde nde pro 6. Rinocerul era curios când vor înceta sâ prietary iui la târg, cum spusese spusese că va face face ele mai mici, întrucât  întrucât îş i gras ş i când se teamă de el animalele de îndatâ ce  ce berbecul e destul de gras  închipuia  închipuia despre despre sine sine că e o fiinţă foarte o să gă seascâ seascâ un client. client. întotdeauna auna bună cu toţi. 3. Mielul habar   n-avea când o să -l mu te blândă , care a fost întotde 7. Foca se întreba când  au să  se lzeas se înc lzeascâinele câinele pe stră stră lnul care d dea de de două ore că apel ap ele e mă rii, rii , fiind f iindcă că râcise râc ise ş l nu vroia vroi as târcoale casei când nu era nimeni acasă acasă . facă pneumonia. pneumonia. 4. Mopsul ar ar vrea să să tie când când au să vin 8. Ursul cenuşiu cenuş iu nu înţelegea când se va priete prietenii nii lui lui să -i facă facă o vizită vizită . 25

topi ză topi ză pada mult era vară  dar vârful ţară cei pada,, fiindcă de mult 14. 14. Când se vor întoarce la ei în ţară muntelui muntelui încâ era acoperit acoperit cu ză padâ ş i  învinş i? gheaţă gheaţă . 15. 15. Când va fi sclavul eliberat din sclavie? 9. Vidra Vidra vroia să întrebe când au sâ facâ bogaţii cu să 16. 16.  Când vorîncheia pace bogaţii pace animalele animalele pă durii, fiindcâ mereu se racii? temea că vreun animal mai mare o s-o atace. ajutaţi să -ş i facă temele cei 17. 17. Când vor fi ajutaţi 10. 10. Gazela Gazela vroia să tie câtâ vreme vreme va tre-  înapoiaţi la minte? nte? bui să alerge. alerge. să întoarcă întoarcă delegatul delegatul de la e18. 18. Când o să negustorul toatâ marmar- dinţa la care i s-a 11. Când îş i va vinde negustorul s-a spus să se ducă ? fa ş i se va retrage retrage?? 19. 19. Când se va purta mai bifle delincven Când o să -i pedepsească pedepsească decanul decanul pe tul? 12. 12. Când studenţii care au chiulit azi de la ore? 20. Când 20. Când va elibera salvatorul prinţesa din 13 13.. Când o să aranjeze decoratorul vitrin vitrin.a? .a? ghearele balaurului?

să fac ceea ceea ce n-am n-am fă cut niclodatâ până până m să vorbesc vorbesc cu ea, ea, dacă dacă n-o n-o să acum: n-a acum:  n-am cear cearăă să fie ierta iertatătă mai mai întâi. întâi. ia se se plânse plânse că că va sl bi dacă dacă o să 11. Amelia alerge alerge aş a de iute.  Amy afirmă că o sâ numere numere până până la un un 12. 12. Amy milion, milion, dacă mama o să -i dea un pache pachett de ciocol ciocolată ată .  n-o să se întoarcă 13. 13. Andrei af  i irmă rmă că  n-o întoarcă  niciodacă nu va va fi silitit s-o facă . dată dată într-un într-un  loc, dacă Angela meditâ că nu-ş i'va trece exaexa14. 14.  Angela menul, dacă nu va lucra foarte serios, ceea ce nu era era pregă titâ sâ facâ. 15. 15. Ana Ana se temea temea că -i vor scă pa gă leţile, dacă dacă o va lua lua la fugă în josul josul dealulu dealului,i, aş a că merse merse cat putu de încet, ca să evite ce i se

DNAL CLAUSES CLAUSES 15. CONDITIONAL -> Present Present Prese nt Future Conditional Present Present -» Past Tense Conditional Past ■*  Past Perfect / can do it if you do not shout at me tomorrow I should come if you  were there, too I should never  have he was  have told him if I had known who he

M

ilZ.

«

A. FUTURE -» PRESENT

Future -» Present / shall come if I  have  time (= dacă voi avea timp) He said he would come if he had time (- dacă va avea avea ti np)

 Adam te va ajuta, ajuta, dacă ai să -l rogi ş i 1. Adam dacă n-o n-o să fie mâine ocupat. ocupat. Adrian an n-o n-o să mai mint mint , dacă ai s -i 2.  Adri explici ci că pârinţii lui nu minţeau nţeau niciodată niciodată când erau de vârsta lui. 3. Agat Agataa o să să mă nânce nânce că pş uni, dacă dacă ai să -i adu aduci ci şi dacă o să -i placă a că , o să mai mai ceară ceară .  Agness o să bată bată iar iar scrisorile scrisorile la maş maş ină , 4. Agne dacă n-o n-o m'ai m'ai pisezi. 5. Dacă Dacă Allan o să piece în str ină tate la sfârş sfârş itul itul să ptă mânii, mânii, cine cine o să mai mai aibă aibă grij de pisică pisică ? 6. CeCe-oo să facă Albert dacă au sâ-i sâ-i la perper26

misul de conducere conducere ş i n-o n-o să mai poată poată  merge „ cu maş ina la mare, mare, cum spera că că va merge merge?? ' 7. Unde o sâ-ş i ascundă ascundă Aldous bijuteriile bijuteriile l dacă dacă au să afle afle hoţii hoţii de ele ş i au să se % hot rascâ rascâ să -l jefuia jefuiască scă ? | 8. Mă va însoji însoji Alexandr exandruu până la po tă 1 dacă dacă am s -i spun spun că că nu tiu drumul drumul i nu | vreau vreau să mă ră tă cesc? cesc? >; 9. Dacă Alfred o să -ţi dea haine hainele le lui cele cele f bune, bune, ia numai haina haina i dă -i o pereche pereche de I pantaloni în locul ei. * Alice o să se întoa întoarcă rcă târziu târziu de la $ 10. 10. Dacă Alice petrecere, petrecere, am am să -i arât arât că sunt sup rat ş i am am m

 întâmplase ase fratelui fratelui ei, care care că zuse de zeci zeci d« d« ori. 16. Pă rerea Anabelei era că nu va pute putecc  învă ţa japoneza, japoneza, dacă nu va avea că rţi profesor. , 17. Antoniu spera că va fi promovat, promovat, daci va munci cat trebuie. trebuie. 18. Archibald 18. Archibald îş i închipui câ se va vorbi ci purta bine. bine. el, dacă se va purta  afirmat că o să se facă facă doctot doctot 19. Arnold 19. Arnold a afirmat daca daca-- o să reu ească ească să -ş i treacă treacă celelalti elalti examene la fel de bine cum ÎI trecuse p* primul. 20. Artur Artur vroia să spunâ că va deveni deveni cam pion mondial, dacă se va antrena regulat. regulat.

B. CONDITIONAL PRESENT - PAST TENSE

Conditional Present  -» Past Tense / should come if I wanted to. (= aş veni dacă aş vrea) vrea) / should have come if I had wanted to. (= aş fi vehit vehit dacă dacă aş fi vrut) vrut) (veneam (veneam dacă vroiam) vroiam) 1. Audrey s-ar întoarce pe bâjbâite înapoi  în curte, dacă nu s-ar s-ar teme că ar putea putea să cadă cadă . Barbara s-ar s-ar duce la uş ă pe bâjbâite, bâite, 2.  Barbara dacă dacă ar crede crede că o poate deschide deschide cu cheia ei. 3. Vasile ar trece râul prin vad, dacă s-ar gră bi. bi. ce ar urea scara, scara, dacă s-ar s-ar aş tepta 4. Beatrice să gă sească sească ceva interesant nteresant acolo sus. 5. Benjamin ar escalada muntele acela, da ca regizorul i-ar -ar oferi o sumă mare de de bani. 6. Bernard s-ar lua la întrecere  întrecere cu tine până până

ia papet rie, dac  ai vrea să să cumperi cumperi un stilo i hârtie hârtie să scrii scrii scrisori scrisori unchiului unchiului tă u. 7. Bertram Bertram ar trece în grabă grabă pe lângă lângă cog for, dacă dacă n-ar n-ar ş ti că -l aşteaptă nevas nevasta ta li acolo. 8. Elisabeta Elisabeta ar lua-o lua-o la goană , dacă ar afl câ chelnerul chelnerul are are de gând să -i aducă viţel în lo de porc. 9. Dacă Dacă Brian Brian ş i-ar da seama seama ce face  mam lui vitregă , ar certa-o i arîncuia -oîn odaia e ar ş ti Carolina cu cine vorbe tt 10. 10. Dacâ ar ar gră gră bi pasul pasul l te-ar te-ar lă sa în în urm .

2

C. CONDITIONAL PAST - PAST PERFECT PERFECT

«

Conditional Past -* Past Perfect / should have come if I had wanted to (= aş fi venit venit dacă dacă aş fi vrut) vrut) (= veneam veneam dacă vroiam) vroiam) 1. Ecaterin  Ecaterinaa ar fi stră stră bă tut în grabă grabă

tot oraul să caut cautee ş apte apte trandafiri trandafiri albi, dâcă  dâcă tia c e ziua ziua ta ş i TJî  plac  plac atât de tare trandafirii albi. 2. Dacă Cecil nu s-ar s-ar fi gră bit când i-am i-am spus că -i vremea vremea să piece, pierdea pierdea avionul onul spre China China şi ar fi trebuit să ră mân  aici. 3. Carol ar fi luat-o mai iute pe drum, dac ar fi început început să plouă i n-ar n-ar fi avut umbre umbrelălă . 4. Dacă  Dacă Cristofor Cristofor n-ar n-ar fi nă vă iit pe pe fundă tura aceea aceea urm rind o pisică de pripas, pripas, nu-l prindea poliţia ş i nu-l întemniţa. întemniţa. 5. Clara nu s-ar  fi pustit afa afară ră din pod pod fă  fi nă pustit ră să spună spună o vorb , dacă dacă n-ar n-ar fi auzit auzit zgomoţe ciudate Tn s-ar fi temut temut  Tn pivniţă i nu s-ar că vreun borfaş borfaş va fura veveriţa veveriţa pe care care a ascuns-o acolo. 6. Dacă Dacă Clarence n pustitîn salon  nu u s-ar  fi  fi nă pustitîn cu puş caîn mân , oaspeţii oaspeţii nu s-arfi speriat  speriat ş i

44 Main clause / should come I should have come

i

n-o n-o lua nimeni la fugă . 7. Clive traversa traversa rapid camera camera ca să înhaţe pantalonul pantalonul care ză cea pe pat, pat, dacă era sigur că e m sura sura potrivită vită i-l poate poate purta. purta. 8. Dacă Dacă Conrad Conrad ieşea gonind din clasă clasă mâncând mâncând pă mântul, mântul, cu o bucată de cretă în mână mână , aş fi zis zis că că înce încear arcă că să gă seas sească că altă altă tablă tablă . 9. Constant Constantaa n-b ş tergea tergea aş a pe nepus masă masă , dacă -ş i dă dea dea cinev cinevaa mai multătă osteosteneală s-o lini tească tească i sâ-i sâ-i explice explice că nasul ei nu are nimic, nimic, îi trebuie trebuie doar doar o operate ca să fle scurtat. I 10. 10.  Dacă Dacă Daniel el nu pleca eca aşa în grabă , prietenii prietenii lui nu s-ar s-ar fi gândit niciodată niciodată că ar putea fi vinovat că  a furat diamantul uriaş care fusese cu câteva zile înainte expus la muzeu i care care dispă dispă ruse ruse fă ră să tie tie nimeni nimeni nici nici cum, cum, nici unde.

D. SHOULD + INVERSIUNE Conjunction if/unless = dacă nu

Subjunctive Form Used / were free = aş fi liber liber / had known - aş fi ştiut ( tiam tiam)) omiterea conjuncţiei if 1. Se obţine un text poetic 2. Conditional trece pe primul loc 3. Se face inversiunea subiect-predicat (unde nu se poate, se introduce should)

E. HAD +  INVERSIUNE

1.  Să

fi să rit Emilia ia peste anţ, ar ar fi fost felicitatâ de toţi sportivii care au încercat, dar n-au n-au reu it s-o fac . 2. Să fi să rit Ema în picioare când când a intrat intrat el în camera, el ar fi fost foarte mâhnit ş i ar fi dispreţuit-o. 3. Sâ Sâ fi ţopă it Eric tot drumul spre spre casă , pă rinţii rinţii lui arfi fostîngrijoraţi ş i arfi trimis mis după după doctor. 4. Să se fi îndrepta îndreptatt Ernest Ernest că tre garaj, arfi fosţ Tmpiedi Tmpiedicat cat să intre de nevasta lui, care-l cur ţa ş i lucra acolo de câteva ore bune. bune. 5. De-ar De-ar fi înaintat Ester Ester ş erpuitor pe câmp  în ma ina ei ei cea nouâ, nouâ, ar fi fost observa observatătă de departe departe ş i toţi copiii a  f i alergat s-o întâmpine.  ar  r  f  6. Dacă Dacă -ş i fă cea Ethel Ethel drum tă ind gardul gardul

viu, proprietă etă reasa reasa arfi fost foarte iritată iritată ş i i-ar fi spus că trebuie să se mute. mute. 7. De s-ar s-ar fi muncit muncit Eugen să iasă iasă din mulţime, ajungea ajungea la muzeu, unde-l aş tepta pictorul de două două ore. 8. Dac -ş i fă cea Eva drum prin marginea marginea gră dkiii, dkiii,  fotograful nu putea s-o fotografieze i n-ar n-ar fi acum pe prima prima pagină a tuturor tuturor ziarelor. 9. Să se fi strecurat strecurat Evelina printre oamenii adunaţi adunaţi în fata b că niei, i-ar fi vă zut câinele câinele mâncând carnea carnea mă celarului. 10. 10. S  fi intrat Fanny cu forţa  î înn odaia surorii ei, o gă sea goală , fiindcă fiindcă sora ei fugis fugisee cu un marinar.

Situalia din propozijia propozijia principală principală nu determi determină nă timpul dln conc'ijicnală jicnală . Indiferent ferent ce mod / timp am avea în principală principală , în condiţională onală se fac cele două două modifică modifică ri: - Conditional Present ■* Past Tense He would not have run  away if you did not  always beat  him

(= de-aş de-aş ti) ti)

• - Conditional Past -» Past Perfect Perfect / should be reading now if  you  you had brought me the book yesterday

de-as de-as fi stiut). vedeâ pe David trecând în zbor  în celă lalt capă t al odă ii, aş crede crede că e o fantom fantomăă i aş ieşi în grabă grabă din casâ casâ.. 2. Dacă Richard Richard n-ar n-ar fi de acord să i se se 28

4iF

lui act act al operei, operei, aş ş ti precis că merge merge la cârciumă  ş i, dacă  dacă te-al duce după  el acolo, l-ai gă si discutând discutând despre cursele de cai. 8. De-ar De-ar dispă dispă rea Edit de-ndată de-ndată ce-l vede pe dirijor, dirijor, aş fi sigur că nu-i plac concertel concertele si, dac-aş dac-aş fi în locul tă u, nu nu i-aş i-aş mai cump ra bilete bilete niciodat . 9. De s-ar învârti Eduard ca un titirez în mijlocul să lii de concert, concert, ar fi dat afară afară din clă dire ş i sfă sfă tuit să mearg meargăă la un doctor doctor.. 10. 10. De-ar sari Ella peste gardul acela, ar câş tiga premiul eel mare, mare, care a fost oferit odatâ,  dar n-a mai fost câş tigat de atunci, fiindcă fiindcă nimeni nimeni n-a n-a putu pututt niciodată niciodată să sară sară aş a de sus.

Should I know, I could go with her

Had I known, I should have helped you (= 1. De l-aş

fi uş or de înţele înţeless că nu-i place place prelegerea prelegerea ş i că se aşteapta să să vorbeş ti despre despre altceva. altceva. Dacă Doris ş i-ar lua tâlpă iţa dupâ dupâ ce 4.  Dacă s-ar termina baletul,  logodnicul. ei ar  fi  fi foarte mâhnit mâhnit că că e lă sat singur ş i n-ar n-ar mai  le i în ora cu ea în viaja lui. 5. Dacă Dorotea Dorotea ş i-ar vedea câinele nele zbughind-o ghind-o cu paş j mârunţi, ar ş ti că e vina na ei,  întrucât  întrucât să rmanul rmanul animal nu suportă suportă să vadă cotoiul care tot dâ târcoale casei când îş i fac ei plimbarea de searâ. 6. De-ar De-ar trece Douglas drumul în goană c.a nebunul,   toate maş inile ar trebui sa se opreascâ ş i poliţistul l-ar l-ar amenda că nu e atent la stop. 7. De-ar De-ar şterge-o ş terge-o Edgar  la  la începutul primu-

^^

spună Dick, Dick, prietenii lui nu i-ar da seama seama c motivul motivul este că stră bunicului bunicului lui i se spusese spusese la fel fel ş i acela tră ise până până la o sută cinci ani. ani. 3. Dacă Dacă Donald Donald s-ar s-ar suci când vorbeş ti, ar

1. Ferdinand n-ar  ieş  ieş i din ş coalâîmbr coalâîmbrânâncindu-se, dacă profesorul nu se strâmba strâmba la el.

2.  Florenţa Florenţa ş i-ar fi f cut loc cu arma arma în bibliotecă iotecă , dac -i aduc aduceai eai ieri ieri o puş că , aşa

29

cum te rugase când v-aţi întâlnit întâlnit deună zi. 3. Geoffrey Geoffrey nu ş i-ar face drum cu coatele coatele să iasă iasă din curtea curtea şcolii, dacă nu-l nu-l certai certai când când se aş tepta eel mal mal puţjn. dormitor, 4. George ar orbecă i acum prin dormitor, dacă i-ai i-ai fi stins lumina. 5. Ar Ar colinda mă rile, dacă n-ar n-ar fi cumpă cumpă rat ferma aceasta. 6. Gerald Gerald s-ar s-ar da cu sania sania pe pe ză padă , dacă nu-i interz interzice iceau au pă rinţii rinţii lui să jasă jasă din casă casă . 7. Gertrude Gertrude ar înainta înainta cu greu prin ză padă , dacă ar fi plecat plecat la coală . 8. Gilbert Gilbert ar lua-o pe jos, dacă ar fi pierdut pierdut trenul. 9. Godfrey ar urea apâsat scă rile, dacâ l-ai fi chemat.  Grace ar tropă i în sus ş i în jos toată toată ziua 10. Grace sâ te caute, dacă  nu-i spuneai c  o să pleci o zi. -ar  fi 11. In cele din urmă , Grigore n.-ar   fi dat din  întâmplare are peste drumul eel bun, dacă dacă  n-arfi de obicei obicei bă iat norocos. 12. Harold s-ar fi luat la întrecere pe  bici-

cletă cu o maşină dacă fratele lui n-a n-arr avea mai multă minte minte decât el i nu-l împiedica împiedica s-o facâ. 13. 13. Harieta ar fi ţîpat câ nu-i place  s  fie zorită , dacâ nu s-ar teme câ profesorul s-ar putea supă ra. 14. Henric ar fi omorât cotoiul care a zbughit-o din baie, baie, dacă dacă n-ar n-ar ş ti că îţi aparţine. ne.  spunea tot, tot, dacă gândul că l-ai 15. 15. Harry î î{i{i spunea putea acuza pe pe el de furt nu i-ar stră fulgera prin minte. ' 16. Elena ar fi câl rit până până la birou, birou, dacă tu n-ai preferâ să mergi pe Jos. Jos.  Herbert ar fi învă învă ţat să umble de când 17. 17. Herbert era mic, dacă pă rinţii n-ar n-ar avea întotdeauna întotdeauna prea mare grijă grijă de copiii lor ş i hu i-ar i-ar  împiedica sâ facă tot. 18. 18. Hugh sosea de mult la gară , dacâ nu I-ai I-ai ruga să vină încoace încoace de câte ori îl vezi. vezi.  Humphrey punea piciorul piciorul în barcă , da 19. 19. Humphrey ca ar fi destul de viteaz s-o facâ. vecină nă , dac 20. Id 20. Idaa s-arfi repezit pânâ la o veci copiii ar putea fi lă saţi singuri. singuri.

Unele propoziţji subordonate dln vecinâtatea conditionalei folosesc ş i ele ele timpul Past Tense: Tense: = ce vrei He would understand if you told him what you wanted = când vli when you came = unde este where she was He would have come if  he  he had known what you wanted  =cevrei = cine cine eş ti who you were  trace peste ş anţ cu un pas mare, mare, 1. Irene a  ar  r  trace dacă i-ai i-ai explica tu că  în felul  acesta va câş tiga premiul pe care-l vrea. ar mârş lui treizeci zeci de mile, le, dacă dacă ar 2. Jack ar ti cine-i ne-i ordonă ordonă s-o facă . 3. lacob ş i armata lui lui ar intra intra mârş luind luind în oraş, dacă ar ti unde unde e oraşul. 4. James ar fi condus în formaţie la închisoare, dacă dacă n-ar n-ar spune cino e, ce a fâcut ş i cine i-a -a spus spus să facă aş a. 5. Jeană Jeană ar umbla nervos pe peron sperând câ el va veni, va veni, dacă  dacă n-ar n-ar ş ti că el nu nu mai mai vrea s-o s-o vadă . 30

6. Jennifer  ar  ar face o plimbare că lare lare înainte de masa de prânz, prânz, dacă i s-ar spune spune când o aş teaptă teaptă să se înapoi înapoieze. eze. 7. leremia ar merge cocoţat cocoţat pe umerii tată lui lui, dacâ nu i s-ar tot spune că  e prea mare pentru asta. 8. Jerome n-ar merge cu autobuzul acede unde poate lua la,  dacă i-ai explica de metroul. 9. Jessie ar conduce conduce precaut, precaut, dacă ar ş ti câte accidente se petrec zilnic  aici. chiar  pânâ 10. 10. loana ar intra cu  maş ina chiar   pânâ la  uşa n-ar   şş ti că nu-ţi nu-ţi place place s  facă  facă aşa.  faţă , dacă n-ar  din faţă

arf i fă cutjnconjurul lumii anul trecut, 11. Ion arfi dacă -i spunea spunea ş efu vrea sâ-şi ia liber ber un efului lui lui că vrea an.  Jonathan ar fi ş tiut că lumina lumina are 12. 12. Jonathan  are vitezâ mai mai mare decât sunetul, dacă profesorul lui de englez englezăă nu-i spunea spunea că nu-i adevă adevă rat.  Corabia lui losif ar fi intrat în port, port, dacă 13. 13. Corabia nu cre credea dea c pitanui pitanui că afost avari avariată ată după ce s-a ciocnit ciocnit de o stâncă stâncă .  Corabia lui losif arf i plecatîn ziua când 14. 14. Corabia a urcat el la bord, la bord,   dacă echipajul echipajul lui nu se ho hotă tă ra că o să fa facă că  grevă  d  dee îndată  ce  ce corabia se dep rtează rtează de ţă rm. 15. 15. Jude s-ar fi îmbarcat spre New York, dacă  nu-i înspâimânta un marinar  că  că va  f i jef uit unde se duce.

ar fi condus condus singură iahtul, dacă 16. 16. ludit ar nu i se spunea spunea tată lui ei că ea îl poate strica. 17. Laura Laura ar fi vă zut luna trecând majestuos pe cer, cer, dacă dacă ar fi fost fost avertiza avertizatătă că o să tie lună plină plină în noaptea noaptea când se duce duce la petrecere. ; 18. Laurenţiu Laurenţiu o vedea pe ducesă intrând majestuos majestuos în camera, camera, dacă tia că ea va veni veni i dacă aş tepta tepta sosire sosireaa ei. 19. Leonard ar fi fost dus cu avionul la Paris, dacă nu-i spunea spunea pilotul exact ce vrea. 20.  Lewis ar fi hoinârit agale pe strada Oxford, Oxford, privind privind vitrinele, vitrinele, dacă nu i se spunea ale cui sunt ş i când se vor deschide magazinele.

Uneori conjuncţia if   poate introduce introduce o completivă directâ (se poate  înlocui cu  whether   = dacâ da sau nu) ş i atunci nu cere înlocuirea condiţionalului: He

asks asked

if whether

you would go today you would have come yesterday

1. Liliana se întreba dacâ marinarul s-ar fi stabilit ori nu în oraş ul -ei -ei dupâ ani de cutreieră cutreieră ri, dacă -l ruga s-o ia î înn că să tori torie. e. sigur dacă fratele lui ar 2.  Lionel nu era sigur hoină ri ori nu prin codru pânâ la vremea cinei, dacă eel din urmă urmă n-ar n-ar fi mâncat de prânz. prânz. 3. Luiza Luiza ar ar fi vrut să tie dacă câinele câinele ei ar fi cutrelerat cutrelerat stră zile Londrei sau sau nu, lasâ  nu, dacă -l lasâ să iasă iasă singur singur..  Lucia vrea vrea să tie dacă dacă ne-a ne-am m fi r tă cit 4. Lucia ori nu unul de altul unde era codrul mai des, dacâ am fi mers ţinându-ne de mână .. 5. Mab Mabel el nu tie dacă dacă aş fi stră bă tut tot oraşul la repezeală repezeală degeaba degeaba după după alţi trandafiri galbeni, dacă  m-arfi rugat, fiindcâ nu i-am i-am spus niciodatâ cât îmi e de de dragă .

6. Margareta Margareta doreş te să ştie  dacă o ba barc rcăă ar ştie dacă mai iuneca sau sau nu pe lac dacă ar exploda exploda o rachetă rachetă . 7. Marta Marta aîntreb aîntrebat at dacă aş plonjaîn bazin sau nu, dacă dacă ar luneca peş ti de argint argint prin adâncuri. 8. Martin Martin seîntreabă dacă arîncercaori nu copflul sâ zboare,  zboare, dacă dacă ar vedea vedea pescă pescă ruş i ca zâpada planând în albastrul cerului. 9. Maria habar  n-are  n-are dacă s-ar trezi ori nu lunecând lunecând de colo-colo cu o tavâ plină cu pahare. dacă ar ave'a ave'a musafiri într-o zi când vrea să se odihnească odihnească . 10. Matei se  se întreba dacă -i va urmâri ori nu pe schiori lunecând lunecând la iuţeală iuţeală i în liniş liniş te pe pantă , dacâ el nu putea schia. schia.

31

LţQ

I

Main Clause

Past Tense Past Perfect

16. Revis ion Subord inate Clause

' 1. Past Past Tense 2. Past Perfect 3. Future-in -th e -past

Present -» Past Tense Past Tense, Present Perfect -» Past Perfect Future -» Future-in-the-Past II

Temporal Clause

III

Condit ional Clause

III.  DIRECT QUESTIONS 17.

Future

i

1 Pres ent

' 2.  Present Perfect (dupâce...) Future -» Present Conditional Present-» Past Tense Past-» Past Perfect

1. Maud ieş ea plutind din odaie la fel de 12. Oacă Pamela Pamela chiar chiar vroia să fie actriţă actriţă , tâcută cum a intrat, dacâ nu era împiedic împiedicatâ atâ sâ ar fi studiat mai serios. ias . ck chiar chiar s-a furiş at afară dtn 13. Dacâ Patrick zidului 2.  Mauriciu se furiş a de-a lungul zidului odaie când te-a v zut, înseamnă că era până nu mai putea putea fi vâzut, vâzut, dacă nu dă dea grozav de stânjenit. peste un sac plln cu monede de aur. venit pe furiş furiş lângă tine la 14. Dacă Paul a venit 3. Miha Mihaii lă sazilele sazilele să treacă -n linişte, linişte, dacă clnă cum   zici,  există există o singurâ singurâ explicate, ş i nu era sâcâit de nevasta lul. anume că -i era foame. 4. Miranda era moartâ de fric , dacă vedea 15. Dacă Penelopa a fost într-adevâr pr lvitâ umbre furiş ându-se de-a lungul meselor lungi pe furiş cum se uita la vulpi câ nd se târau în de lemn. vizuină vizuină , va trebui să recunoască faptul că a 5. Muriel se distra bine, dacâ-ş i dă dea.toa- fost iar în codru. tă ziua drumu-n drumu-n jos pe topogan. 16. Dacă i-ai vă zut pe Percy târându-se ca melcul, melcul, nedorind să meargâ meargâ la ş coală , trebuie 6. Nancy îl compă compă timea pe vă rul el, el, sâ-i spui spui câ e un pierde-vară pierde-vară . întotdeauna el î i începe să -l pă lmuie ti ş i sâ-i soldatul,  dacă tia că întotdeauna  înainta rea t ârân du-s e pe burtâ. 17. Dacă Petre chiar a afirmat că simte cum peste el,   n-avea  rost rost să -l 7. Nancy Nancy o ş tergea din oraş oraş , dacă cânta se adună anii peste contrazici, oricum nu te-ar fi crezut. două seri fa fa bă ncile goale. goale. s-a întors în genunchi 18. Dacă Filip chiar s-a 8. Nelly îi explica curri curri să împin gă înainte s-au terminat n at banii, trebuia să -l  ajuţi, schiul stâng, apoi pe cel drept, dacă el vroia după ce I s-au sâ înveţe. fiindcă eş ti prietenul prietenul lui. lui. 19. Dacâ Ralf nu se înş ela, atunci ş arpele 9. Dacă Nicolae îi ară ta norii cum tree pe chiar se târa pe pe lângă copac ş i ar fi putut putut să -l cer, cer, ea considera considera că 'e o remarcă remarcă de îndră îndră - chiar gostit. muş te pe oricare dintre noi, dacâ nu pe  toţi. 20.  Dacâ Rebeca n-ar n-ar fi vă zut pe nlmeni 10. Dacă Norman n-o tră gea înapoi, înapoi, ea incând a tras cu ochlul afarâ, precis s-a crezut tra în odaie majestuoasâ ş i plinâ de gratis. 11.  Dacă Oliver Oliver chiar ştia adev rul, nu  tre  în sig uranţ ă i a ieş it pe fu riş în dru m. buia să -l ascundă de rudele lui.

32

1. Abundă ţinutul în care care locuieşti în vânat 18. Mai citeşte, or i a ajuns la un capitol pe devreunfel?. care nu-l înţelege? 2.  S-a abţinut de la bă utură cât ai fost în termină ? 19. Ceri vreodată zahă r când  \\ se termină odaie? 20.   Tot te mal gândeş ti la ce mi-a spus, ş i 3. Ai dat deja cuiva socotealâ de purtarea anume că aspirâ la titlul de conte? ta? 21 . Consimţi la câsă câsă torie, sau vrei vrei să se rere4.  Chiar fusese acuzat de jaf înainte să nunţe ia ea? piece din ţarâ? 22.  Tot se mai plânge că fiii lui se 5. O s -mi spui vreodatâ vreodatâ dacă tli poezia poezia  înhă iteazâ cu hoţl? lui Byron? 23.   încerci să spui că mâ poţi asigura asigura de 6. Va fl plă tit el mobila înainte sâ-Ji adaugi bunele tale intenţil dupâ c e ai intrat cu forţa în banii la suma aceea? casa mea ş i mi-ai furat seiful? 7. Ai fi de acor d cu mine dacă ţi-aş spune cineva vreodată o crimâ ca ca 24.  Ispâşeş te cineva că greşeş ti? asta? 8. Ar fi fost de acord cu ideea mea dacă 25. Se ocupă ocupă de tine tine ori se ocupă de proproblemele altcuiva? prppuneam să mergem la vână vână toare? 9. inteş ti în cuiburile acelea fiindcâ n-ai 26.   Atribuie cineva piesa aceasta vreunui nimic mai bun de fă cut, ori chiar vrei vrei să omori  încep tor? biata pasă re care stă pe ouă ? 27.  Latrâ câine câinele le la cineva, cineva, ori mă înş el? 10. Ascultai când a fâcut aluzie la pârinţil 28.  îţi face deseori semn sâ pleci de acolo? mei de parcă ar fi fost jefuitori de bancă la la soare ori prinde un 29.   Se lă fă ie pisica la tinereje? obolan? obolan? 11.   Te uiţi de mult la televlzor? Dansul 30. începi de obicei prin a spune cine eş ti? alterneazâ alterneazâ de obicei cu concerte, aş a că , 31 . A aparţlnut vreodată cartea aceasta dacă eş ti aici de destul de multâ vreme, poate vreuneia din rudele tale? câ ai observat. fost vreodată lipsit de banii tă i? 32.  Ai fost 12. îţi spunea de multă vreme că suma se  Chiar i-a l sat milionarul averea acelui 33. ridică la foarte mult când am venit eu să -l cerş etor de la colţul stră zii? contrazic? 34.   Ţ i-ai învinuit învinuit vreodată vreodată nevasta că nu-i sâ mâ urm reşti când am să să mă due 13. Ai sâ plac petrecerile? să -i cer cer scuze că am spart vaza? vaza? 35. Te-ai gândit să da i vina pentr u eş ec pe multă i 14.  Vei citi oare cartea mea de mai multă propria ta neglijenţă neglijenţă ? vreme când duş manul .meu va veni să -ţjj 36. Ai clipit ipit des c tre mine în tot acestt imp, spună câ nu-l surâde ideea de a b citi i vei ori am vedenii? reuşl tu să -l convingi s-o citeascâ? citeascâ? 37.  A ascultat la radio piesa aceea în care 15.  Ai mai iucra   aici,  dacă -i cereai cereai direcdirecnţele ei, iar ea nu se simte torului tă u să -ţi mă rească salariul salariul i el te el roş eş te la cuvinţele câtuş i de puţin pu ţin ruş r uş inată? refuza? 38. S-au lă udat în ultima vreme cu stră mo16. L-ai mai fi ajutat toată ziua când a jefuit ii lor? lor? banca, banca, dacă te întreba întreba dinainte dinainte dacâ'eş ti de 39.   A învă ţat în ultima vreme cu ce ţă ri se acord cu planul? 17. Te tocmeş ti deseori cu negustorii la  învecin ează Anglia? 40. Discuţi de două minute minute încoace că o sâ preţ?  împr umuţ i ba ni de l a el?

33

41.  Meditase el la plecarea ei bruscă  şi  reuise oare oare să gă seascâ seascâ un motiv cat de cat? cat? 42. Ţ inuse inuse el la prietenii etenii lui, deş i îl.pă îl.pă râsiseră cu toţii când avea mai mare nevoie nevoie de ei? 43.  Fusese el preschimbat în pitic în fragedă fragedă copilârie copilârie ş i nu mai crescuse crescuse mai mai mare  încă de atunci atunci? 44. Fuseseră  Fuseseră ei acuzaţi acuzaţi de crimă crimă când au declarat declarat că nu sunt vinovaţi ş i judecă judecă toruf nu era sigur sigur dacă să -i trimită la înch închi's i'soar oare? e? 45. Pă lâvră gise ea ea cu fata în casâ cât fusesem eu eu plecat plecat din oraş i o împiedi împiedicase case s -ş i facă treaba? treaba? 46. Mă încuraja de mâi mult de câteva ore când a venit venit poş taşul ş i a zis zis că am o telegram telegram ? 47. Râsese  Râsese bă canul de tine ori de vestea vestea câ ziua lui de naş tere coincide cu a mea? 48. Colabora cu tine de multă vreme vreme când v a fost promovat? ' 49. Chiar ar bă usetoată ziua i pierduse pierduse âvioonul care s-a ciocnit cu un alt avion? 50. Corrienta de multă vreme vestea vestea când ai ajuhs acblo? 51.  Să te compar cu un trandafir? trandafir? ' 52. Vrei  Vrei să te iei \a întrecere cu mine? - 53. N-ai  N-ai să te plângi de elevj profesorului lor? 54. S-o ascund de ea? 55. Ai sâ te cbncentrezi âsupra temelor? 56.  Ai să să închei, dacă dacă nu te superi, superi, cu câteva vorbe Japoneze? 57. Ai să -i aperi aperi să ptă mâna viitdare, viitdare, fiindcă , după cum ş tii, i-a condamnat la zece ani de pu că rie? rie? 58. Am sâ vorbesc curând cu  ea,  ea, dă că spui spui că mă pot încrede încrede Tn  Tn ea? 59. O să pă râsim devreme devreme mâine ne dimineadiminea îă ţînutul ţînutul care care se limitează mitează la spaţiul spaţiul acest acesta? a? 60. Va  Va conf isca poliţia ceasuri de  la contra bandist! Tn  Tn tot cursui dimirieţiî de mâine? 61.  Se  Se va conforms cineva regulilor acestei case case înâinte înâinte să i se spună spună ? 62. ÎI veifi confundat cu altcineva înainte sa ai'tlrn'p sâ-l vezi?

34

63. ÎI vei fi confundat pe hot cu poliţistul  înainte  înainte să aibă timp să să ajungă ajungă la o înţel înţelegere? egere? 64. Vei locui aici de două zeci de ani când când te voi felicita felicita că faci dou zeci zeci ş i unu de ani? 65. Vei fi consimţit la câsă câsă toria lor înainte să vină vină să te roag roage? e? 66. Va fi citit cartea cartea de multă vreme când am să să vin eu s -i spun în ce ce const ? 67. Va numă ra paginile de mai mult de o oră înainte înainte să -i spun din câte câte capitole capitole const cartea? 68. Vor conspira împotriva reginei de mai puţin de un an luna viitoare pe vremea asta? asta? 69.  Te va consulta în diverse probleme  înainte  înainte să afle că nu eşti expert expert în nirflic? nirflic? 70. Vor studia culorile le multă 'vreme 'vreme până până să -ş i dea seama seama că ele contraste contrastează ază cu pereţii? 71.   Un pă gân ar fl cdnvertit la catolicism dacă ar tră i în Angl Anglfâ? fâ? 72. Ai contribui contribui la stimă stimă dacâte-aş ruga? ruga? 73. Ar fi închis dacă ţi-ar fura pendula? a? 74. Ai fifi convin convinşş de vinovă vinovă jia lui dac ţi-aş aduce dovezi? 75.  Ai colabora cu mine să scriem un un manual dacă  \i-  aş plă ti o sumă sumă serioa serioasă să de bani? 

-■■,■..

 M-aş repeta repeta dacă dacă ţi-aş spune câ nu mă 76. M-aş

descurc cu toate pe cap? 77.. Ai râde de mine dacă dacă ţi-aş spune spune câ petrecerea a culminat cu o ceart ? 78; Tot ai mai  stud  studia ia să te faci doctor, dacâ ţi-aş ţi-aş spune spune că nu ştii nici m car car să vindeci vindeci de pojar un copil?. ,79. Ai mai mai ş edea edea f ră să faci nimic mic dacă dacă ţi-aş spune spune despre despre câin câinee câ a ţâş ţâş nit pe uşă i s-a pierdut? 80. Te-ai  Te-ai uita la mine, mine, dacă âş începe începe să -ţi spun despre ce tratează tratează cartea? 81.  Ţ i-ar fi dat prin minte nte că a mai fost pe aici? 82. Te hotă hotă ră i să să alegi alegi o pedeap pedeapsă să , dac era vinovat? 83. Ar fi fost acest roman dedicat amintirii fratelui tău, dacă -l scriai? scriai? 84. îl apă rai de du mani dacă dacă era singur? singur?

85. ÎI predai poliţiei dacâ-l prindeai asupra faptului? 86. Mai citeai citeai în tihnă tihnă toată noaptea, noaptea, dacâ dacâ tiai tiai că prinţesa prinţesa trebuie scâpată scâpată din ghearele ghearele vră jitorului? jitorului? 87. Ţ i-ai i-ai mai.fi irosit vremea în ora , dacă dacă ţi se spunea spunea că se bizuiau pe sosirea ta devreme devreme acasă acasă ? 88. Ar   mai  dacă mai f i dormit e  ell când a  auu venit ei, dacă bă nuiau nuiau că -l vor deposeda de.toate de.toate uneltele? e? 89. Mai jucai fotbal în loc sâ-i  ajutj,  dacâ ţi-ar ţi-ar fi spus spus că se aş teaptă teaptă să fii devotat devotat prietenilor prietenilor tă i? 90. L-al fi jelit multă  vreme, dacă murea murea de pneumonie? 91.  Cine spune că rezultat rezultatul ul acesta acesta difer de al tâu? 92. Cine  Cine bagă copilul în apă apă ? 93. Cine n-a fost de acord cu tine? 94. Cine zicea cea câ va disp rea el din ora ? 95. Cine a dezaprobat ideea ta? 96. Cine se lipsise de frigider  când  când ai ajuns acolo? 97. Cine ne o să împartă pâinea pâinea în în ş apte pă rţi egale? 98. Cine-I  Cine-I va fi lîpsit de toată gloria  până  va  va teş i la pens pensle? le? 99. Cine ar sorti închisorii un om cinstit? 100. Cine ne s-ar s-ar fi pră pă dit cu firea după după o fiică aşa ca ea? ea? 10t. Când visezi visezi că te duci la mare, mare, noap noap tea sau ziua? 102. De ce se spune că e înzestrat înzestrat cu ureche muzicală muzicală ? 103.  Cum dezvoltă de obicei un astfel de subiect? 104.  Unde se duce omul când scapă scapă din puşcă rie? rie? 105. La ce exceleaz ? 106. Cu ce schimbi schimb i cartea aceea? 107. Cu ce se se hră neşte calul? 108. în cine tragi? 109. în capul cui arunci piatra apeea? 110. Pe ce pluteş te barca aceea? 111. Pentru hârtia cuite-ai agitat?

112. La ce ai privit meditativ câtâ vreme am fost în oraş oraş ? 113. La ce ţi-ai aruncat ochii? 114. Pentru cine e mâhnit de când  a venit? . 115. La cine cine rânjeş ti de când am intrat în odaie? 116.  Cu ce subiect te pisează de la ora apte? apte? 117.  De cine ai ascuns cântarul? 118. De la ce a fost recent Tmpiedicat? 119. La  La ce  început s  ce fac aluzie de când  a  auu început discute? 120. Ce ai sperat până acum? 121. De ce tânj tânjea ea s-o s-o ză reasc reasc , dacă tia că nu vrea vrea să -l vadâ? vadâ? 122. î'n ce a fost implicat eful ei? 123. Câte reguli ţi s-au impus? 124. De ce l-au -au stârnit să acţioneze? 125. Cu ce era ocupat? 126. De ce ai dedus dedus din vorbele lui că nu vrea vrea să vină vină ? 127. Cu ce era infestat aerul? 128. De ce ce i-ai rânit pe bă ieţii aceia? 129. Cât de des l-ai Informat despre ce se petrece? 130. De câte ori s-a intereaat de treburile ei? 131.  De ce insistaseşi nsistaseşi să mă due acas acas  înainte  înainte să spună spună că vrea să să plec? 132. Ce-i inşpirase cartea? 133. Când îl instigaseră gaseră la acţiune? 134. Cui îi fusese fusese menită ? 135. Ce te te interesase interesase înainte să te apuci de engleză eză ? 136. Cât de des se amestecase el în ce fă ceau ei de un an? an? 137. Cu cine cine i se fă cuse cunoştinţă ? .138. Când nu vrusese vrusese el să te deranjeze? deranjeze? 139. Câtă  vreme fusese izolat de compatrioţiilui? 140. De ce se amestecase în discuţie, dacă -i detesta detesta pe acei doi tinerei? 141. Când o să să sară  câine \c la omul care a dat în el cu piciorul?

35

142. 142. De De ce au să să bată ei la uş ă când pot suna la sonerie? 143. 143. Cat o să să mai râzi de mine? mine? încetează ! să mă sprijin de braţul tă u când 144.  144.  Am să am să v in mâine de la doctor cu piciorul în ghips? 145. De ce au să se sprijine elevii, dacă li se interzice nterzice să atingă pereţii? 146. In ce ţară va pleca, dacă nu te superi? 147.  147.  De ce va lega ţeava aceea de   chiuvetă , dacă dacă tot curge? 148. Ce 148. Ce concert vei asculta când o să sune telefonul? ceal cu pâine pâine timp 149.  149.  0 să tră iască din ceal de doi ani? N-o să tânjească ea după veş ti de la 150.  150.  N-o el dupâ ce el va pleca? ai vreâ vreâ să mă uit? uit? 151. La ce ai 152. Mă î ntreb ce priveliş te l-ar mira. 153. Cu a cui rochie s-ar asorta geanta aceasta? 154. .Cu cine l-ai confunda, dacă n-ai ş ti cine e? 155. De De care dintre bă ieji ţi-ai bate joe, dacă nu ţi-ar ţi-ar fifi teamă teamă că o să te bată? 156. 156. Dacă ai înmulţi înmulţi ş apte ori ş apte, mi-ai spune rezultatul? 157. 157. L-ai L-ai mai sâcâi sâcâi acum dacă te pă ră sea când a vrut, iar eu l-am convins să mai stea?

158. Unde ai negocia cu ea, dacă nu s-ar descurca în Londra Londra i n-ar n-ar reuş reuş i să să gă sească locul de întâlnire? 159. Ale Ale cui cuvinte le-ai mai nota, dacă ar fi surdo-mut ş i prin urmare n-ar n-ar zice o vorbă ? 160. La ce ai obiecta, dacă ei nu ţi-ar mai cere pă rerea ş i ar ar face exact ce vor? 161.  De ce mi-ar mi-ar fi trecut prin cap că eş ti ocupat? 162. De ce ar fi fost opefat, dacă era să nă tos? tos? 163. De la care din erorile mele ar fi pornit discursul tă u, dacă dacă nu fă ceam nici una? una? 164. De cine te despă rţeai   ieri, dacă ea se se hotăra să mai ră mână mână o lun lun.ă? .ă? 165. La ce spectacol particlpai, dacă închi deau teatrul? 166. Pe care din jucă rjile acelea le-ai fi plă tit, dacă te ruga să le cumperi pe toate? toate? 167.  167.  Ce ai mai fi scrutat   ieri,  dacă strada era în întuneric? 168. 168. Pe ce ar fifi fost căţă rat corbul, dacâ scena era goalâ? 169. în ce eroare ai fi zis că perseverează , dacă nu zicea nimic nimic ieri ieri toată ziua? 170. Pe cine cine ai fi încercat anul trecut să convingi de sincerita sinceritatea tea ta, dacă judecă torul te declara vinovat?

IV. INDIRECT QUESTIONS 18. In întrebă ri indirecte: 1.  nu se face inversiunea 2. se respectă Sequence of Tenses. 1.  Pe cine a zis ca o să întrebe Rebeca unde ş i-a pierdut fratele ei ghiozdanul? 2. Cine vroia să ş tie unde o să mă due când o să se termine ş coala? 3. Richard m-a întrebat la ce m-am referit  în scriso are ş i dacă mă car în cele din ur mă am să -i spun adevă rul.

36

4. Robert m-aîntrebat de cine îmi aminteş te faţa lui ş i am zis că nu tin minte pe nimeni care să semene cu el. 5. Roger se întreba în ce e bogat ţinutul, fiindcâ el vede doar pietre. 6. Ronald a vrut să tie ce tot tot spune acolo. 7. Se Tntreb Tntrebaa la ce se holbează bă trânul de

aptezeci aptezeci de de ani cu barbă albă . 8. Rosemary Rosemary vroia să tie de ce ce suferâ unchiul meu i i-am râspuns câ habar n-am. 9. Rupert m-a întrebat pentru care din faptele lui îi mulţ umesc. at în cele din urmă în ce limbi 10. Ruth a aflat a fost tradusâ Biblia. 11.  Cu ce ziceai câ s-a obiş nuit Samuel? 12.  Sebastian a afirmat că habar   n-are p e cine aş teptam când l-am întâlnit.  n-avea la ce mă gândesc. 13. Shirley 13. Shirley habar  n-avea 14. Silvia descoper ise ce caut de două zile ijumă ijumă tate. tate. 15. 15. Spune-i lui Simon cu cine stai de vorbâ i n-o n-o să te mai întrebe. întrebe. 16. Sofia m-a întrebat ce filme am mai vă zut. 17.  Toma a încercat să afle ce locuri am mai vizitat. 18. Titmothy m-a întrebat câte trabuce am fumat. 19. Veronica m-aî ntrebat câţi bani am cheltuit şi cine o să plă tească bicicleta bicicleta care care a fost fost furată furată pe când când eu fă ceam cumpâră turi. 20. Victor habar  n-avea   n-avea cum a fost vremea. 21 .  Victoria nu-ş i putea aduce aminte aminte câte vacanţe a petrecut în stră stră ină tate în ultimii şase ani. 22. Vincenţiu se Tntreba de când loeuiese  în actuala mea casă . n-aveam cum să ajung acolo. 23.  23.  Habar n-aveam 24. Violeta nu tia pe care s-o cumpere. 25. Nu 25. Nu vă d cum îl pot  opri. 26. Virginia nu ş tia dacă să meargă sau nu mai departe ori să să se întoarcă . 27. N-o sâ mă creadâ nimeni ce grea a fost munca asta. 28. Mă 28. Mă întreb de ce n-a venit. 29. Te rog spune-mi unde vrei să mergi. e. 30. Nu ş tie nimeni a cui e. 31 .  Nu-nţeleg Nu-nţeleg de ce a plecat plecat fă ră să -ş i ia ia ră mas bun. 32. Mă -ntreb ce este. este. tribunalul cui îi aparapar33. Trebui 33. Trebuiee să decidă tribunalul ţine moş tenirea.

34. Ne întrebam întrebam dacă să ne ducem. să pun asta? 35.  35.  Poţi sugera unde să 36. Puţini 36. Puţini tiu ce mult munceş te. 37.  Nu ş tiu câ{i sunt. 38. Am 38. Am să întreb când pleacâ trenul. 39. Poţi sâ-mi spui ce-i lucrul acesta caraghios? 40. întreabă -l unde a pus-o. 41 . Vincenţiu l-a întrebat pe fratele lui când are să se întoarcă întoarcă . 42.  ŢŢ ii minte ce înalt e? 43. Violeta 43. Violeta m-a întrebat cine sunt i de un de am atâţia bani. se Tnt Tntreb rebaa dacă o să vine poş 44. Virginia se taş ul şi dacă o s -i aducâ aducâ vreo scrisoare. scrisoare. Walter a vrut vrut să tie unde e hotelul hotelul ş i 45.  45.  Walter de unde vorbesc. întrebă când am sâ mă întorc ş i 46. Wilfred 46. Wilfred întrebă cum îl cheamă pe fratele meu mai mare. 47.   Wiliam Tntreba de ce n-am cerut trei pantaloni ş i cine cine o să poarte rochia pe care care am cumpârat-o. 48. Dembcratul 48. Dembcratul Tntreba ce mai face regina i dacă ar dori un un ceai fierbinte. 49.  49.  Pictorul se Tntreba cat va petrece pe drum ş i cine cine o să vină să -l întâmpine la gară . întrebă unde locuiesc, locuiesc, 50.  Dermatologul întrebă câţi ani am, ce studiez, ce sunt pă rinţii mei, ce slujbă voi avea i cât cât voi câş tiga. 51 .  Proiectantul m-a întrebat de ce va trebui să piece în Anglia dacâ dacâ nu ş tie englezeş englezeş te. 52.  Detectivul Detectivul mă întrebă unde e foarfeca foarfeca i ce ş tiu despre croitorul croitorul care a furat-o. 53. Să pâtorul se Tntreba Tntreba pe cine am invitat invitat la el acasă i când o să Tncete Tncetezz să invit invit oaspeţi, dacâ asta se se va întâmpla vreodată . 54.  Diplomatul Tntreba cum se simte sora i daca va fi dusă la spital. 55.  55.  Directorul întrebă cân d am să plec i dacă n-aş vrea să -l ajut. u t. Tntreba unde locuiesc, 56. Discipolu 56. Discipolu l lui se Tntreba câţi ani am, cine sunt, ce studiez ş i ce prieteni am. 57. Descoperitorul întrebă întrebă dacâ i-aş fi citit citit sau nu cartea, dacă o aducea.

37

rul întrebă întrebă ce ai vă zut la grâgrâ58. Scafand 58. Scafandrul dina zoologică ogică i cu cine erai erai când te-ai  întâlnit  întâlnit cu mine. 59. Donatorul Donatorul de sânge întrebă întrebă unde e carâmată i dacă dacă o voi resa,  sa,  când ya fi dă râmată construi. te-ai dus 60. La 60. La ce ziceai că se uitâ când te-ai să -i înapoiezi înapoiezi banii? două ore cu ea ea când 61.  Cine ai zis că e de două v-aţi întâlnit asearâ?  Despre cine crezuseş i că  vorbesc când 62. Despre te-am întrebat întrebat când o să -i revezi? revezi? i-ai spus că locuiesc locuiesc când te-a 63. Unde 63. Unde i-ai  întrebat  întrebat unde sâ-mi aducă aducă maimuţa? muţa? gară , 64.  64.  Cu ce ziceai €ă o sâ te duci la gară dacă n-o n-o să  vină nici un auto autobuz buz până până o să  se facă vremea vremea să piece trehul? trehul? cine credeai credeai că vorbeş te când i-ai i-ai 65. Cu 65. Cu cine telefonat telefonat ş l suna ocupat? ocupat? 66.  66.  De clne-ţi închipui că ai să -ţi baţi joc când piticu piticull o să se facă facă marin marinar ar ş i o să piece piece pe mare? 67. La La ce-ţi închipui că se gândeş gândeş te când te-a întrebat întrebat dacâ al sâ te întorci fiindcă vroia să te reva revadă dă ? 68.  68.  L-am întrebat la cât s-ar ridica suma dacă aş plă ti-b ti-b pe loc. interesează ză ? 69. Ce 69. Ce a spus că -l interesea 70. De De ce zicea zicea că insistâ să accepţi banii pe care tj-i oferea? Unde credea credea că insistă insistă m să se ducă ducă 71.   Unde după ce va termina termina liceul? insistat at să i se spun spunăă când o să 72.  A insist cumpă r foarfeca foarfeca şi  de ce nu am cumpârat încâ pantalonul. se gândeş gândeş te când 73. Aş fi vrut să aflu la ce se lucreazâ la piesa pe care tocmai a început-o. este cântarul cântarul 74. Eş 74. Eş ti bun să -mi spui unde este pe care l-am -am câutat câutat toată ziua şi pe câre câre încâ nu l-am gâsit?

38

cheamăă pe ucigaş ucigaş ul 75. l-a 75. l-aşş fi spus cum îl cheam de care se teme, teme, dacă dacă tiam. tiam. credeaii dacă -ţi spune spuneam am că habar habar 76. Mă 76. Mă credea n-am n-am cine cine o să vină să te întâmpine.la aeroport? să mai vorbe ti cu el el după după ce o să te 77. Ai 77. Ai să  întrebe  întrebe câţi ani ai şi câţi bani câş tigi?  întreabăă la ce mă mă uit. uit. 78. Mă  întreab când am să vin. 79. Vrea 79. Vrea sâ ş tie când 80. Mă Mă întrebă întrebă unde unde mă due. ţ ce am cump cump rat. 81.  Vru să tie ce 82. Mă 82. Mă Tntreb Tntreb  de ce nu scriu tot. întrebă ce ş tiu despre despre asta. asta. 83. Mâ 83. Mâ întrebă întrebat când o sâ revină . 84. Am 84. Am întrebat 85. Vru Vru să tie când am am terminat. terminat. unde vrea vreauu să mă due. due. 86. Nu 86. Nu ş tia unde 87. Se întreba de ce n-am înţeles lecţia.  cine sunt, câţi ani am am ş i 88. Habar  88. Habar   n-avea cine unde locuiesc. întrebâ ce ce vreau vreau să cumpă cumpă r. 89. Mă 89. Mă întrebâ unde a pus cartea. 90. Nu-ş 90. Nu-ş i amintea unde elegeam m ce caută . 91. Nu Tntelegea  92. Se întreba când va fi operat. . 92. 93. Ce ai de gând sâ faci când o sâ se  întoarcâ ş i o sâ te întrebe întrebe cui ai dat banii? banii? 94. Cine a zis.că s-a dus la mare? mare? cine crede credeai ai că ai să să gă seşti aici? 95. Pe 95. Pe cine 96. Nu ş tiam unde unde al să  te duci după după ce el te va sfă tui să renunţi renunţi la excursia excursia pe care o plânuieş eş ti de un an. 97.  97.  Nu se gândise cum va. reacţiona el când va afla cu cine ş i-a petrecut petrecut ea vacanţa. spuneam ce m-ai m-ai întrebat, dacă 98.  98.  Nu-i spuneam  îmi spuneai spuneai că  nu  nu vrei să tie de ce pui tuturor aceea i întrebare. 99. Câţi ani ziceai că are? are? 100.  Pe  Pe cine a zis directorul că  va promova după alegeri? alegeri?

V. PASSIVE VOICE 19.  A. PRES ENT TEN SE SIMP LE munca lui devreme sau mai târziu 1.  Un elev bun e lă udat pentru munca susţinutâ. 7. Se recurge recurge la forţă când un copil nu cat sâ pă ră sească sească spitalui spitalui fi- poate poate fi convins convins să -ş i facă temele. temele. 2.  E împiedicat indcă indcă încă încă nu s-a s-a însă însă nă toşit. 8. Un om curajos curajos ca tine e de obicei ră s3. E apă rat  de jitoare de de că tre un  de vră jitoare  un robot. plă tit pentru vitejia lui. toate, nu e nevoie să -ţi faci griji. 4. Are de toate, 9. Dacă va fi despârţit de prietenli lui, va 5. Magazinul acesta e bine aprovizionat cu studia mai mult. urielte în vreuna. 10. 10. în astfel de cazuri se trimite după  în caz câ vrei sâ cumperi vreuna. 6. Un borfaş e îhtotdeauna pedepsit mai ddctor.B. PRESENT TENSE CONTINUOUS

i. Ferestre Ferestrele le se spală când elevii sunt aca-

sâ. cură ţă camera camera-fi -fiind indcă că se aşteaptă aşteaptă 2. Se cură musafiri. 3. Se Se mă tură strâzile fiindcă n-a plouat ouat de o bunâ bucată bucată de vreme. vreme. deschid uş ile ca să intre vizitatorii.i. 4. Se deschid 5. Toţi copiii mai mari de zece ani sunt sunt tri-

mlş l la mare. mare. 6. Ţ i se oferă oferă o îngheţată îngheţată , de ce n-o n-o iei? interesantătă . i. Mi se aratâ o taplserie foarte interesan 8. Se \es covoare pentru palatul care toc mai a fost construit. 9. Se Se scriu scrisori tuturor participanţilor'la participanţilo r'la congres. 10. 10. Se trimit bani tuturor orfanilor din lume.

C. PAST TENSE SIMPLE 6. Nu tu erai privit vit fix, a fost o greşeală . i-am spus câ mi s-a zâmbit zâmbit ş i asta asta nu 2. Ţ i-am 7. De ce era bă nuit? t? mi-a plâcut. 8\ Pentru ce i s-a multumit? 3. A fost adulmecat de câine. n-a £>.  Pe scândura aceea s-a umblat ieri i n-a 4. Nu 4. Nu ţi-am putut face semne cu mâna f  iind- pâţit nimeni nimic. câ mi se vorbea. teptat două două ore asea aseară ră . 10. 10. A fost a teptat 5. I-ai I-ai spus că e urm rit? 1. Când s-a tras în tine?

D. PAST TENSE CONTINUOUS  fure tre elevl, când s-a deschis uşa ş i a intrat ţanţoş hoţii ceva în timpul nopţji. un strut. 2.1 se fă cea ursului ursului  o injecţie care  avea să -l 7. Mi se ară ta casa, casa, când s-a stins lumina. adoarmâ. 8. Se fă cea foculîn timp ce ea stă tea acolo acolo 3. Pivniţa Pivniţa era decorată cu tablouri pentru  în plcioare plcioare ş i tremura tremura.. expoziţje. 9. Nu ş tia Ce Ce trebui trebuiee fă cut în legă tură tură cu 4. Se distrugea vechiul gard. oarecil. râmau case ponosite te i âe 5. Se dă râmau âe cons'trugâsca ş i mirosui umplea ca ca 10. 10. Se gă tea gâsca iau pe pe acelaş i loc altele noi. sa. 6.1 se se puneau puneau profesorului întrebă ri de câ-

toriaa se Tncuia  ca nu cumva s 1. Spă lă tori

39

| I 11.  Albatrosul e vâzut zburând de trei zile | | i trei trei nopji. 12.  Barza a fost trimisă de aici de propri - I etâreasă , care nu vrea vrea ca ea sâ se întoarcă ia I cuibul ei din vârful casei. I 13. Bufniţa 13. Bufniţa a fost prinsâ dând târcoale ste- S J  jaru lui la miezu l no pţii. 14."Cintezoiului 14."Cintezoiului I s-a promis p ră splată , da- I câ o să cânte la petrecere petrecere toata noaptea. I 15. Cioara afostgo nită , dar precis se va |   înto arce . nitoarea a fost fost prevenită să nu I 16. Ciocă nitoarea | deranjeze oamenii noaptea.  j 17. Ciocârlia a fost fotografiatâ pe când se I  înâlţa spre soare . i spus de de că tre cocoş să nu 18. Cloştii 18. Cloştii i s-a spus | zică hop pânâ n-a n-a să rit. | 19.  19.  Cocorul a fost primit în odaie, fiind că | stâpânul casei iubeş te pâsârile, 20. Codobatura Codobatura a fost fost ameninţată ameninţată că se va trage în ea, dacă v a mai veni aici.

E. PRESENT PERFECT SIMPLE & CONTINUOUS 1. Nu pot să înţeleg de ce a fost acuzat. 2.  îmi poţi spune la banii cui a fost adă ugată ugată această această sumă ? 3. Nu-mi pot închipui de când îi cunoş ti pe aceş ti scriitori. 4. S-a ţintlt în pasă re, dar ursul a fost deja  împu cat. 5. Tocmai s-a fâcut aluzie la scrisoarea mea de că tre sora ta, care care nu trebuia trebuia să tie de ea. 6. Nu i s-a s-a cerut niciodată o bucată de zahă r, de aceea a trântit uş a. 7. Acea problemă neînsemnat neînsemnat .a fost deja luată în considerare. 8. Romanul lul afost atribuit unui alt romancier. 9. I s-a s-a fă cut adesea semn să piece de când lucrează aid, fiindcâ apare întotdeauna întotdeauna când nu trebuie. 10.  10.  Nici un negustor nu a fost niciodată lipsit de marfa lui, dacă n-a încercat s-o vândă la negru.

F. PAST PERFECT SIMPLE crezut că a fost de mult hrânit hrânit corbul, 6. Cartea pe care o citeai fusese Tmprumudar îngrijitorul uitase ş i mi-a spus că va trebui tatâ de la d bibliotecâ vestită , care nu dâdea s-o fac eu, dacâ vreau. că rţi cu împrumut mai mult de zece zile. 2.  Coţofana era sigură că a fost înş elată , 7. Pacientul fusese bine îngrijit, dar se dar nu vroia să dezvă luie faptul înainte n te să se plângea câ nu-i place place salonul ş i vrea să piece  întun ece de- a b inele a. din spital cât mai curând, chlar înainte să se facă bine de tot. tot. 3. tiam că cucul a fost invitat la bal mascat, dar credeam câ se va costuma In stafie, 8. Nu-mi puteam aduce aminte  Tn  Tn ce a fost nu în zânâ. preschimbată preschimbată veveriţa. veveriţa. 4. Curca nul fusese ales spre a fi vândut, iar 9. Ţ i-a spus de ce a fost învinuit înainte să curca era atât de tristă încât fermierul a hotârât te cunoascâ? să -i păstreze pe amândoi. 10. Nuvela fusese pe larg comentatâ de 5. L-am L-am întrebat pe jucă torul de bridge de mulţi critici literari literari care o citiseră i o gâsiserâ ce a fost fost învlnult învlnult ş i mi-a ră spuns că i-a i-a fost pus a fi cea mai slabâ pe care o scrisese vr eodată  în c ârc ă ceva ce n-a fă cut nicioda tâ. autorul ei. 1. Am

G.   FUTURE TENSE SIMPLE pârinţii lui 2. Oe cine va mai fi ascuns adevă rul după 1.   Cu cine va fi comparat când pârinţii vor afla că a spart cu mingea de fotb al ce ea se va Tntoarce Tntoarce de la birou şi când îţi va fereastra unui ve cin ş i a furat batistele unei spune că I s-a spus totul de că tre prietenii tâi? vecine?

40

3. Nimeni nu tia de fapt la câji ani de temniţă niţă a fost condamnat, condamnat, aşa că i s-a s-a spus că îş i va petrece petrece acolo tot restul vieţii, vieţii, dacă n-o să -ş i aminteasc aminteascăă de ce crimă a fost acuzat. acuzat. 4. Tţi vor fi confiscate puş tile, dacă ai să încerci sâ le vinzi politjei. 5. Cu cine vei mai fi confundat după ce frizerul zerul o să -ţi radă barba i o să să te tundă ? 6. Nu tiu cu cine va fi confruntată , dar eel puţin o pot sfă tui să nu sufle o vorbâ înainte să -ş i cohsulte cohsulte avocatul.

7. Mă întreb de ce vei fi felicitat, întrucât toată lumea ştie câ n-ai n-ai primit premiul pe care te aş teptai teptai să -l prlmeş prlmeş ti. 8. Va fi consultat consultat doctorul în această chestiune ş i sper că va ş ti ce este. este. 9. Dacă nu încetezi încetezi să furi vei fi în în curând  înte mniţa t pentr u fur t. 10. O sâ se vindece copil ul în scurt timp de oreion, ori va trebui trebui să stea multe să ptă mâni  în casă ?

H.FUTURE 1. Poemul va fj discutat în această revistă literar literarăă înainte să trebuiască să -l analizezi analizezi pentru exame n. 2. Pedeapsa va'fi hotă râtă până vin martorii să depună depună mă rturie. rturie. 3. Va fi fost dedica tă o carte amintirii lui înainte să se scur gă zece ani de la moartea lui. 4. Va fi fost apârat de toţi duş manii înainte sâ ceară ajutor. 5. Va fi fost predat poliţiei cu mult înainte să reuşeâscă să -ţj fure inelul cu diamant. diamant.

PERFECT 6. Zâna va fi salvatâ din ghearele vrâjitorului până până când ajunge ajunge acolo Fă t-Frumos. 7. Zarzavagiul va fi lipsit de toate până când se hotă hotă râş te să meargâ la poliţie. poliţie. 8. Pă puş a va va fi fost muiată în apă înainte înainte să aibe fetiţa fetiţa timp să -ş i cheme mama. 9. Prada va fi fost împă rţită în şase pă rţi  înain te să apară al ş apte lea b orf aş să -ş i cear partea. lipsit de toatâ gloria până 10. împă 10. împă ratul va fi lipsit sâ iasă la pensie.

I.  FUTURE-I I-THE-PAST 6. Fermierul se temea că -i va fi hră nit calul ta a spus câ ideea ta va fi dezacu pâine de secară secară . probatâ, aş a că mai bine te-ai te-ai ră zgândi. 7. Vânâtorul prezise că se va trage în vulpe 2.  Judecâtorul a prezis că asasinul va fi i nu va fi nimerită nimerită . sortit temniţei dacă nu se.îndreaptâ. 8. Hamalul se temea că se va arunca cu 3. Eram Eram sigur că se va visa la un succeş pietre pietre în el, dacă dacă nu va că ra bagajele tuturor pânâ ai apucat apucat să spui tuturor tuturor de eş ecul tă u. 4. Speram că subiectul va fi tratat pe larg copiilor. 9. L-a L-a asigurat pe vă duv că nevasta lui va -când va veni lectorul strain, după ce-l vei fi jelită jelită cum se cuvine. schiţa mai întâi. mai întâi. 10. M-au avertizat câ lumea va rânji la mine 5. Era Era sigur profes orul că manualul elevului dacă voi intra intra  în odaia  odaia aceea aceea fă ră să bat la uş . va fl schimbat pe un pachet de ciocolafă , dar nu-l putea împiedica pe copil sâ facă ce-i place. 1. Familia

| !

J .  PRESENT C O N D I T I O N A L 3. Nu s-ar s-ar face aluzie la la vorbele tale, da că am avea multe pră jituri, ar fi toate le-ai spune prietenilor prietenilor că nu vrei să ţi se ascunse din faţa ei, fiindcă trebuie sâ menţioneze numele. slă bească bească i tot tot timpul mă nâncă nâncă prâjitu prâjituri. ri. 4. S-ar spera la un succes în cazul tă u, dafaci temele. temele. 2.  Dacă ai fifi împiedicat să -ţi faci că nu cumva ai face tot ce poţi să nu reuşeş ti. copiii care o fac ar fi pedepsiţi.

1.  Dacă

41

5. Le-ar Le-ar fi impusă impusă regula regula aceea, aceea, dacă dacă n-o dacă gunoierii n-ar  n-ar  veni să -l ridice ridice din două două -n inventau de mult. două zile. zile. 6. N-ar N-ar fi împins să acţioneze, dacă dacă n-ar 9. Arf i râniţi râniţi mulţi oameni oameni nevinovaţi, nevinovaţi, dacă amâna amâna mereu mereu sâ-ş i înf ptuiască ptuiască hotă rârile. rârile. li s-ar permite te copiilor sâ se joace joace cu puş ti rcate... 7. S-ar S-ar deduce o mânie întemeiată din vor-  încă rcate... bele lui, dacă l-ai l-ai auzi vorbind după ce-i vei vei 10. 10. Ar fi el informat despre ce se petrece, spune spune că nu a câştigat meciul. dacă directorul n-ar n-ar vrea vrea ca el el să nu ştie 8. Aerul ar fl Infestat de mlrosul de gunoi, nimic? K. PAST CONDITIONAL era con- declara că înveţi engleza engleza de mâ*i mâ*i mult de o zi. siderat siderat capabil să se ridice ş i să lupte pentru pentru 7. Ar f i fost sâcâit  zi i noapte dacă se însu' drepturile lui. '' ' ( ra cu femeia de care care s-a îndră îndră gostit înainte nte să cut buno tinjă tinjă cu tine, dacă  dacă te cunoască pe tine. 2. Nu i s-ar fi  fă cut tiam tiam că ai să să te cerţi cerţi cu ea. 8. Ar fi fost fost el operat operat dacă nu-l cuno tea 3. Ai fi fost luat în râs de toţi copiii care chirurgul? locuiesc esc la periferia periferia oraş ului, dacă dacă ziceai ziceai că 9. Casa era era de mult plă tită , dacâ omului oraş ul se limitea limitează ză la str zile lui centra centrale. le. care a cumpă  cumpă rat-o îi trecea prin cap că vrei vrei toţi 4.  Profesorul ar fi fost ascultat, dacă pe banii jos. elevi îiîi interesa despre ce vorbeş te. 10. 10. Ar fi fost convinsă de sinceritatea mea, 5. Fratele tâu vltreg ar fi fost confundat cu da n-am putut  să -mi dacă că îi explicam că n-am -mi amintesc un laş, dacă n-am n-am ş ti ce curajos a fost când a data, fiindcă eram eram somnoros somnoros când am discutrebuit salvat salvat un copil din pră pastle. e. tat-o. 6. Ai f i batjocorit de toţi care re aud dacă ai

 Ar  fi acţiune dacă 1. Ar   fi fost Instigat la acţiune

VI. CONTINUOUS ASPECT 20.  A. PRESENT TENS E pâră si tufiş tufiş ul acesta fiindcă indcă urm - nu-l mai poji ad posti. 1. Nu  Nu pot pâră resc resc o vulpe cum se strecoară în vizuină vizuină . .7. Oaspeţii pe care-i aş tepţi vin mâine dis2. Dacâ chiar  vrei ce  face, pă i tocmai de^dimineaţâ,  vrei sâ ş tii ce de^dimineaţâ, dar acum presupun că înainînai nalunecă alunecă pe sc ri, fiindcă s-a lovit lovit la cot cot ş i i-a tează tează cu greu prin deşert. scâpat bastonul. 8. De cinci minute încoace încoace încerc să -l o clipă , trage haina pe e 3. A teaptă teaptă o clipă  ell ş i vine presc, presc, dar el merge înc pă jânat înairite, înairite, face cu tine. o treabă ce i s-a încredinţa încredinţat.t. 4. Exploratorul pe care l-ai întâlnit 9. Maş ina râsturnată râsturnată s-a târâţ târâţ pe stradâ cât acum mai mai multe sâptă mâni înaintează ntează cu greu s-a târât, îar acum se se opreş te în faţa unui prin z pada pada adâncâ i nebă tutâ. tutâ. poliţist uluit. 5. E în vacanţ vacanţăă i colindă colindă toată toată ţara ţara pe jos. 10. 10. îl urmă resc de câteva câteva vreme încoace: 6. Stră inul pe care l-af l-af invitat î înn casă  casă asea aseară ră precis e orb, fiindcă terge terge peretele cu mâna urcă urcă ap sat sat sc rile, rile, aşa că mai bine te-ai  duce i nu poate gâsi mânerul mânerul uşii. după după el şi i-ai i-ai spune spune că ţj se înto întorc rc pă rinţii rinţii şi

B. PASSIVE VOICE de la coală fiindcâ i se înmâînmâ- . 2. Dactilogr Dactilografei afei îi este este neces necesară ară cartea, cartea, fineaz neazăă premiul ul la patinaj. indcă o rebate rebate la maşină . 1. E absent absent

42

6. Ce se face face pentru cei slabi ş i să raci? 3. în general general sunt obişnuit să citesc citesc pân 7. Se  Se trimit că rţi rţi tuturor celor  care  care sunt dorinoapte noapteaa târzlu, dar astă seară seară sunt sunt trimis citească că . devrem devremee la culcare filndcă mâine ne mă due la tori să citeas 8. Se cură cură ţă covoarele covoarele cu aspiratorul. aspiratorul. pescui pescuit cu stră bunicul meu, care se scoală scoală cu noaptea-n noaptea-n cap. cap . 9. Se reparâ reparâ televizorul evizorul fiindcă e un film di4. Dacâ mijloacele nu-i sunt potrivite sco- seară seară . pului,  motivul este câ abia acum aînvă ţat cum 10. Banii lui sunt cheltuiţi de prieteni, care să le folos foloseas ească că . cu toţii se opun dorinţei de a economisi cat 5. Se Se spală spală cearşafurile ş i se şterge mobila poate de mult. de praf. C. PAST TENSE sforă sforă ia tare, dormind deja dus. 1. M-a speriat intenţia ta de a vinde casa, 7. Se luau la întrecere întrecere pentru cupă apte fiindcă fiindcă locuiam locuiam în ea ş i nu vroiam vroiam să mi se se câi,  deş i prietenul prietenul meu îmi îmi spusese spusese că va ridice chiria. 2. Zicea mereu că le-a luat-o înainte nte cole- paria pe al optulea. 8. O fetiţă fetiţă se lua la întrecere întrecere cu un bă ieîel ieîel gilor ş i în curând va fi eel mai bun dintre toţi. copac mare, în vreme ce pă rinţîi rinţîi ior 3. Individul Individul care era rudă cu ea Tşi Tşi târa până la un copac aş teptau teptau să să vadă vadă cine cine va câş tiga. nervos nervos ptcloarele în vreme ce aş tepta. 9. Mergea Mergea cu cu maş lna în în viteză viteză prin ora 4. îş i târşâia papucii pe podea ş i nu vrola vrola amendât. sâ înceteze cu zgomotul acela, deş i i se sperând câ o să fie amendât. 10.  Comand Comandas asee o maşină i se gră t spuses spusesee că toji dorm. sat ca ca să -l gă sească sească pe chelner.,;' ner.,;' 5. Peştii să ltau neputincioş neputincioş i pe mai, ultaţi ultaţi drept că tre sat înapoieze ze revistele. e. acolo de pescarul pescarul care-i prinsese cu nă vodul. sâ-l facă să -i înapoie 6. Se Se trânti trântise se în hamac hamac fă ră o vorbă l. D. PASSIVE VOICE 7. Se transmitea un eseu care era strain 1. Se deschideau deschideau pră vă lioare lioare în tot lungul modului lui de a gândi, aş a că închise radiou radioull strâzii înguste. l adormi. adormi. 2.  Se scriâu, se publicau ş i se vindeau vindeau 8. Se trimiteau f lori doamnelor  mai  vârst  mai în vârst mult multee că rţi nol pentru copii. întrucât cât tră iau izolâte de toţi ş i se 3. Se lustrulau cizmele cizmele stă pânului întrucât din sat, întru bucurau de orice semn de prietenie. avea avea să să meargâ meargâ la vână toare a doua zi. 9. Copilul era certat certat pentru ce a fă cut, iar iar 4. Se vindeau ziare în tot  oraşul, publicând cut aşa articole scrise de că tre oameni atenţi atenţi la tâtâl îi  spunea că  e supă rat pe el câ a fă cut ceva. schimbă schimbă rile dln viaţa comunită comunită ţii lor. 10. Se retipă retipă reau cârţi care erau anterioare 5. Erau Erau aduse că rţi de istorie ş i geografie geografie cârţii cârţii ei, a a că aş tepta tepta cu ră bdare bdare ş â-i vin de câtre câtre ş colari. rândul. 6. Se construia  un teatru nou pqntru ca actorii s -ş i interprete interpreteze ze rolurile pe o scenă scenă modernă modernă . E. PRESENT PERFECT cu viteză teză de cât va vreme, vreme, recu- luat-o luat-o chiriaş aş ul tâu la fugă  î înn sus pe scă ri câte câte nose, dar am să încetinesc încetinesc de îndată îndată ce am am două trepte deodată deodată când te-a vă zut. să vă d o maş inâ a poliţiei. 3. Mă tot poticnesc poticnesc prin holul acesta acesta întu2. De  De două două zile încoace încoace mă întreb de ce ce a necos de jumâtate de oră  încoace ş i credeam credeam 1. Merg

42

clă tinându-se tinându-se de o or , în vreme ce portarul a adormit, aşa că acum încuie uşa. acum n-are cine să încuie 7. Mingea se se rostogoleş te pe podea de când ţi-a scă scă pat. 8. Câinele nele se tă vă leşte în noroi de când ai dat în el cu piciorul. 9. Beţivul Beţivul se clatină clatină din zori pe stradă stradă . 10. 10. Vasul  Vasul se leagă leagă nă de când s-a pornit pornit furtuna. < F.PAST PERFECT 6. Fazânul  zbura de zile întregi peste  vârfuri 1. Când sosi sosi î i dă du seam seamaa că dă deau deau nâvală nâvală înă untru de de ore întregi întregi ş l îngră îngră mă deau de munţi când a reperat gaiţa într-un copac. 7. Gâştele îl urmaser urmaserăă toată ziua pe gân> mâncare mâncare pe masă masă . oprit brusc ş i a hot rât 2.  De când  deschiseseră deschiseseră poarta indienii sac, când o gâscă s-a oprit că mai mai depart departee nici că o să meargă meargă . nă vă leau leau înă înă untru. untru. 8. Leb da înota înota din zori ş i nu gă sise ce 3. Uraganul vâjâia deasupra insulei de ore că uta. uta.  întregi.  întregi. 9. Canarul ciripea de de o bună bucatâ de 4. Câinele zburda de când plecaseră de vreme, când a să rit pisica la colivie ş i l-a scos scos acasă acasă . \. ■ 5. Ploua. Ploua de ore întregi cu gâleata din minţi de frică . 10. 10. Mierla  Mierla recunosc recunoscuu că ds o să ptâmână ptâmână când a venit brutarui acasâ, unde-l  aş tepta tepta  întreagă  întreagă zboarâ zboarâ ş i se simte simte puţin obositâ. nevasta nevasta lui de dis-de-dimlneajă .

că n-am n-am sâ mai pot pot gă si drumulsă ies, dacâ n-o n-o să -mi vină cineva cineva în ajutor. ajutor. cură ţat pivniţa pivniţa ş i sunt aşa de murdar murdar 4. Am cură fiindcă m-am m-am împiedicat, edicat, am zâcut o clipă  înţins  înţins în praf praf de cârbune cârbune iar ar apoi m-am m-am ridicat ridicat i am venit direct aici. ti5. Automobilistul aceia beat tot iese  clă tinându-se din maşină de zece zece minute minute încoace, iar poliţistul stul îl tot aş teaptă teaptă . 6. Ultimii Ultimii dansatori istoviţi se se îndepă îndepă rtează

= TENSE G. FUTUR   FUTU RETENSE 7. Pitulicea va mânca firimituri de pâine de se se va roti deasupra casei câtă secară secară când ai să treci pe aici mâine mâine ne vreme vrem vremee aisă ai s -ţi ţii ascuns asc ascunsă unsăă puş puşca. ca. dimineaţă . 2. în curând papagalul papagalul o să te imite, imite, dacă dimineaţă 8. Piţigoiul Piţjgoiul va pleca  î înn curând de la tine din o să te audă audă atât atât de des. des. dacă te apuci apuci să să dobori copaci copacii.i. 3. Pă unul unul are să se împâune împâuneze ze toată ziua, gră dină , dacă 9. Porumbelul va duce diseară diseară diseară  mesajul tâu, mesajul tâu,  mesajul dacâ ai azl oaspeţi. ac asă până pânâ nu se sâ-l poţi poţt poţt vedea vedea vedea acasă acasă se 4. Pă uni uniţ uniţa ţa ţa o să sâ clocea clo cloceas clocească cească scă că ouă  luna viitoare aş a câ n-o sâ-l va întoarce. la vremea asta. 10. 10.  Porumbiţa va mânca seminţe mâine 5. Pelicanul va pleca în curând spre Polul toată ziua, fiindcâ fiindcâ e aici cumnat cumnataa ta ş i  ea îi  dă Nord. 6. Pescâruş Pescâruş ul va zbura în larg de îndată îndată ce seminţe întotdeauna. se va face face vremea bună . 1.  Pajura

H. FUTURE viitoare pe vremea asta prepeliţa va fi trait pe acest câmp de peste doi ani. 2. Privighetoarea va cânta de cihci ani la tine tine în gr dină dină până până să te muţi muţi tu în altătă cas . 3. Pupâz Pupâzaa va cloci ouă de două să ptâmâni ptâmâni până până să -i gâseş gâseş ti cuibui. cuibui. 4. Rânduni  Rândunica ca vă fi că lă torit torit timp timp de o lun 1. Luna

44

PERFECT când va ajunge aici la primă mă varâ. 5. Vrabia Vrabia se va lă fă i la soare soare de mai multe multe ore când va veni pisica. 6. Raţa va fugi prin curte curte multă multă vreme vreme până sâ înceteze înceteze câinele s-o alerge. 7. Ră ţoiul va mână înch închee va că uta raţa raţa o să pt mână iată Tnain Tnainte te să afle ce s-a întâmplat. întâmplat.

8. Sitarul tarul va va dormi de două ore pânâ pânâ să te treze ti. 9. Struţul Struţul se va juca juca de o jumă tate de oră oră cu copiii pânâ să să vină îngrijitorul îngrijitorul să -i

izgoneascâ pe copii. 10. 10. oimul îş i va aştepta de de opt zile stă pânul mâine pe vremea asta.

I. PRESENT CONDITIONAL

ar zbura în jurul crestei, dacă dacă ninjai cu pu ca. 7. Turtur Turtureaua eaua ar face face ouă , dacă ar fi destul destul acolo n-ar n-ar fi un vână vână tor.  cald. de 2. Bibilica s-ar s-ar gră bi spre spre casă , dacă dacă n-ar n-ar 8. Soţul surorii.tale nu s-ar plânge la toatâ ploua ploua a a de ră u. lumea lumea că ea nunu-11 dă niciodată nimic de 3. Cioara Cioara ar vorbi englezeşte, dacă ar avea avea mâncare, dacă  ea învă  învă ţa să să gă teas tească că . creier creier de om. om . 9. i-ar drege vocea acum, dacă -l rugai 4.  Potârnichea ar fugl din.locul acesta, • să -ţi cânte. cânte. dacă dacă ar ş ti ce ai de gând gând să  faci. 10. Balaurul ar plânge, dacă vrâjitorul l-ar 5. Sturzul ar locui acum   aici,  dacă dacă nu-i preschimba în oarece. distrugeai anUI trecut cuibul. 6. Nu zbura ş oimul de aici, dacă nu-l ameameJ .  PAST CONDITIONAL nu-i legau legau cu înţelepciu înţelepciune ne mâiLDramaturgul ar fi scris ieri toată ziua, că tovară ii lui nu-i dacâ dacâ nu i se spunea să să vlnă să -l întâm întâmplne plne la nile dinainte. 7. Ducele Duceleîşîş i că lă reacalul reacalul din zori şi până -n aeroport pe regizor. seară , dacă nu refuz refuzaa catul sâ-l sâ-l ducă . 2.  Negustorul de stofe stofe îş i numă ra banii seară 8. Expertul tinea o prelegere despre pânâ noaptea târziu, dacă nu-l întreru întrerupeai. peai. Shakespeare când ai sosit, dacă nu era rugat rugat 3. Croitoreasa Croitoreasa cosea toată toată noaptea, noaptea, dacă dacă Shakespeare să -ş i aleagă alea gă al t sublect. subl ect. nu s-ar s-ar teme câ s-ar s-ar putea putea să orbească orbească . 9. Dacă nu-l prindea poliţia la vreme, delabâut până -ş i cheltuia cheltuia \o\\ 4.  Beţivul ar fi bâut pidatorul ne cheltula toţi banii, în vreme ce banii,  dacă nevasta nevasta lui nu l-ar l-ar fi târât acasă acasă . teptai să ni-i înapoiez înapoieze. e. 5. oferul de autobuz aş teptaîn garaj garaj pânâ aş teptai 10.  Emisarul Emisarul ar fi transmis mesajul tă u noaptea târziu, dacă mecanicul nu-i repara repara când l-ai l-ai că utat, utat, dacă pleca de de aseară , cum Ti  Ti mai curând autobuzul. spuseseş i. 6. Toboş arul ar fi bâtut toba tot drumul, da- spuseseş 1. Vulturul

Unele verbe nu au aspect contlnuu decât dacă   îşi schimbă sensul: -tobe -* pentru o stare stare temporară temporară He is usually nice, usually nice, but  but now  he is being nasty . to see -* a acorda acorda o audienţ audienţ The manager  is  is seeing him now - acţiune repetată repetată -* capâtă nuanţa de iritare iritare We is always interrupting us

fata. 1.  De obicei e un copil bun, daracum mă rite fata. 3 Gravorul e un om ocupat, iar dacă acum e zgomotos, zgomotos, fiindcâ se uită uită toţi la el. trândav, înseamn înseamnăă că i-a terminal treaba treaba 2. Se ş tie tie că împă împă ratul ratul e generos, dar acum e trândav, e meschin, fiindcâ încă nu vrea să I se pentru azi. 45

4.  Se ş tie că că trlmisul trlmisul e  sârguincios, dar acum e supă  supă rat ş i nu vrea vrea să facă nlmlc. nlmlc. 5. Cavale Cavalerul rul ră tă citor citor nu stă nicioda niciodatâ tâ fă râ ocupaţie, darîn clipa aceasta aceasta e obosit obosit ş i vrea vrea să doarmă doarmă un plc. plc. 6. Nu poţi vorbl cu directorul, fiindcă acordă o audienţă audienţă cuiva importan important.t. 7. Strâinul se gândea la o modalitate de a ajunge la gară mai curând, întrucât nu vroia  sâ  sâ piardă trenul care care avea să -l ducă la Londra. Londra.

8. Exarrifnatorul Exarrifnatorul pune mereu întrebă ri la care nu pot studenţl studenţli lui să ră spund , Indiferent cat de mult ar fi lucrat pentru examen. . 9. C lă ul se'spa se'spalălă pe main! main! tot timpul timpul i cere oamenilor să -i împrumute împrumute bani. 10. 10. Bă iatul iatul bă canulu canuluii mă nâncă nâncă tot timpul timpul dulciuri dis-de-dimineaţă , motiv pentru care s-a s-a ş i îngr îngr at. at.

VII. THE SUBJUNCTIVE 21. 1.

2..

II.

Slmultaneitate: / suggest that he go /= Infinitive) now ; He is I was speaking as if  he did.not did.not know (- Past Tense)  Anter iori tate: He fs/ was speaking as if  he  he  had already found out (= Past Perfect)

Modal Verb +  Infinitive

1.  Slmultaneitate: Indefinite te Infinitive 2. Anterioritate:  Perfect Infinitive

Shall, Should

Will,  would can; could

may, might It is strange that he should

1.

come today

be reading now

2. have come yesterday have been reading at five

Main clause

Conjunction

It is... (natural advisable...)

Subjunctive Form used

that

he should

go now = să piece piece be reading - să citea citească scă have finished yesterday have been reading at seven = să fi

terminat / citit to = sâ se ducă 46

18. 18. Am recunosc recunoscut ut că mi se p rea neaş1. E ciudat  ciudat că cheltuieş cheltuieş te aşa de  puţini bani teptat să se joace joace în prezenţa prezenţa mea, după după ce când când ş tie câ scumpul scumpul mai mult pă gubeşte. i-am spus clar clar sâ se se ducă să -ş i facă temele. 2. E ciudat ciudat că -ş i drege glasul tocmai când i-am 19. 19. Mi s-a pârut că  e cam ciudat că s-a dus sora sora lui trebuie trebuie să vorbească vorbească publicului. ui. 3. E ndrmal că  a fă cut carierâ, carierâ, întrucâ întrucâtt ş tim câlare la petrecerea de la castel. 20. Habar   n-aveam dacă i se pare sau sau nu cu toţii că e foarte foarte ambiţios. neltniş titor câfă ceam un comision când m-am m-am 4. E de de necrezut că citea când trebuia sâ neltniş  întâlnit nit cu ea. lucreze lucreze la teza de doctorat. 21.  Ţ i-ai i-ai înch închipu ipuitit că o sâ pară pară ciud ciudat at că 5. E normal normal că a lă sat-o sat-o mai moale, moale, fiindcă antfenorul antfenorul are emoţii în legă tură cu meciul? meciul? altfel altfel nu i-ar fi dat nimeni o slujbâ. 22. Nu ţi-ai dat dat seama seama că -i normal să -i slâ6. Par Paree puţin probabil ca ea să ceară ceară lunâ de pe pe cer, cer, când ş tie că nu i-ar i-ar putea-o nimeni beâscă vederea la optzeci de ani? 23. De ce ai crezut crezut câ e neaş teptat ca banda. refuzat să stea separat de farhilia farhilia 7. Era Era normal că i-a ajuns cuţitul la os după după cherui să fi refuzat ce a muncit luni de zile două sprezece ore pe lui? 24. Lă sând la o pane ce am auzit, mi mi se zi şi a avut câte câte o zi liberă doar din două în pare puţin probabil ca el sa se fi luat la două două să ptă mâni. mâni. într&cere ere până până la poartă poartă cu un bă iat tână r, 8. E de necrezut necrezut câ bea vin când i-ai fă cut :;. într&c când ş tiu că a împlini împlinit de' mult mult ş aptezeci aptezeci de o vizită vizită la cinci dimineaţa. dimineaţa. 9. E recomandabil sâ treci la subiect acum anl. 25. Nu ţi se pare greu greu de crezut crezut că aceast aceast  aşteaptă să aud  ce că toţ toţii  aşteaptă  ce crezi despre ce s-a carte carte stă pe raftul raftul de sus, sus, când eu am gă sit-o sit-o  întâmp  întâmplat lat aici ci deună deună zi. 10. 10.  E de de necrezut că plânge în zadar zadar  în buc tă rie? 26. Trebuie  Trebuie să să spun că .mi se pare ciuda ciudatt fiindcă fiindcă tie că nu se poate poate schimba schimba nimic, circulă mult, mult, când când ş tim cutoţii că  â fost aş a  întruc  întrucât ât greşeala pe care a fă cut-o a ajuns câ circulă de slab ş i bolnav. bolnav. cunoscu cunoscutătă tuturpr. , 27. Presupun Pres upun că  ţi s-a pârut destul de peq Pare puţin probabil să -ş i fi furat furat singur 11. Pare orbit deodată , exact când când te-a te-a că ciula, a, e mult prea de ţept să să facă aşa ceva biş huit că a orbit vă zut traversând traversând drumul spre ei, să -i ceri.sa-t ceri.sa-tii dacă dacă nu e încolţit.t. eze banii pe care care i-a împrumutat împrumutat de la 12. 12. E interesant că se plimbau când te-ai  înapoieze înainte.  întâln  întâlnitit cu ei, fiindcă a zis zis că niciodată niciodată n-o să tine cu trei să ptă mâni înainte. 28.' E cam neaş neaş teptat teptat că cheinerul dormea dormea meargă meargă la plimbare pe vreme ploioasâ. scaun în vreme vreme ce aş teptai să -ţi aducă aducă 13..E de dorit sâ nu întinzi  coarda prea tare, pe un scaun supa. persoană nervoasă nervoasă  ş i s-ar putea să  bată e o persoană  să te bată 29. Mi ş e pare pare o neruşinare neruşinare să -mi spui spui c dacă dacă -l iriţi. banca poate poate da oricând când faliment, faliment, când ş tii că 14. 14. Nu \\   se pare pare anormal că patineaz neaz sunt depuş i acolo  ' i dac -i pierd pierd când e vreme  vreme f rumoasă rumoasă i patinoarul patinoarul e închis? toţl banii mei sunt aceasta 15. 15. Nu era era ciudat că vasul a ieşit din port trebuie sâ mă mut din casa aceasta costisitoare sitoare ş i să ţi-o las ţie. când când nu trecuserâ trecuserâ nici două zile de când a 30. Nu e înspâirhâ  înspâirhârită rită tor că se joacă cu un ancbrat? schelet pe care car e l-a la gă sit în curtea din spate spate ş i 16. 16. E remarcab remarcabilil că ei lucrau de de două ore care se vede vede că a fost fost îngropat acum o sută i termina terminaseră seră treaba când ai sosit. de ani acolo? 17. 17. Zise câ i se pare cât se poate de normal 31. E o povest povestee încurcată încurcată câ era însă rsă  meargă  cu trenul, cu avionul, cu autobuzul, cinată  î înn luna a ş asea când te-ai întâlnit ieri cu cu tramvaiul, cu taxiul ori cu orice se poate ea, ea, fiindcă m-am m-am întâlni întâlnit ş i eu cu ea nu de mu!t gă si. i tocmai tocmai nă scus scusee un bă iat. iat. 47

32. E foarte trist că ea a ţipat ţipat toată toată vremea vremea cât ai aşteptat aş teptat acolo, dar trebuie s-o  ierţi, fiindcă se vede vede că -ş l avea avea motive motivele le el să se poarte poarte aş a. 33. Nu \i se pare de necrezut să se strice untul aş a de curând? curând? 34. l-am spus că e normal sâ sâ doarmă doarmă când o să vin eu, fiindcă fiindcă am de gând gând să să mă întorc întorc foarte târziu ş i nu-i cazul să  m aş tepteînain tepteînainte te să se culce. culce. 35. l-am expllcat expllcat că e neobiş neobiş nuit să -l ia cu frig după ce o să vadâ vră jitoar jitoarea, ea, fiind fiindcă că vră jitoarea jitoarea nu are covor fermeca fermecat,t, aş a că nu poate poate să -i facă facă nici un un ră u. 36. Nu e ciudat că vasul mal pând vasul tră gea la mal

Conjunction that

Main Clause 1 suggest,

l-ai vă zut, întrucât întrucât ş tiai  câ e în Oceanul Pacific tiai câ i n decât după după  o iună  iună ?  nuu trebuias seîntoarcă decât 37. Presupun  Presupun că pare pare imposibil să nu mâ tin de cuvânt, dar am s-o s-o fac fiindcă nu-i pot da toate jucâriile pe care i le promisesem. 38. Nu ţi se pare ciudat udat că îngenunc îngenuncheaz heaz  în fa^a ei când oricum oricum precis că o să -l refuze? refuze? 39. Pot sâ-ţi sâ-ţi spun că e puţin probabil să fi umblat zvonul că  a fugit cu un marinar, filndcâ s-a mă ritat luna luna trecută cu un fupcţjonar de la bancă bancă . 40. Oricui în afară afară de tine i se pare ciudat că profesorui profesorui vorbeşte vorbeşte bă nciior nciior goale despre despre gramat gramatică ică de o oră i jumă jumă tate. tate.

Subjunctive Form used he should  go = să se ducâ ducâ

insist, demand, urge, order...

he go = să se ducâ 1. Propun Propun să studieze studieze aritmetic aritmeticaa ş i atunci o sâ ş tie câ ş aptezeci aptezeci împ rţit la zece zece face apte. apte. 2.  Insist sâ treci deopârte, fiindcă stai în drum. 3. Detectivul a cerut ca cel cu numele de Jackson Jackson sâ fie că utat, fiindcă indcă era urmă urmă rit de de poliţie. 4. Zarzava  Zarzavagiu giull neîndemnă să mâncă m mai multe legume, fiindcâ eş te clar pentru toatâ lumea lumea că sunt foarte foarte sână toase. toase. 5. Brutarul ceru ca toţi copiii apţi pentru sport să mă nânce nânce o chiflă înainte înainte de cursă .

Main Clause

Conjunction

(1 shall come

 that in order  that so that

1 came yesterday ...)

lest

(ca să să nu) nu)

6. C pitanul pitanul ordonă ordonă ca soldaţii soldaţii lui să -ş i poarte poarte uniforme uniformele le ş i să nu le fie niciodată niciodată ruşihe să fie vă zuţi zuţi cu puş puş ca. 7. Directoru Directorull ş colii ceru ceru ca bă ieţii să să danseze cu cu fetele până până le epuizează epuizează . 8. întrucât întrucât fata era plecatâ de acasă , ea ceru să i se trimit bani din care care să să tră iască . 9. Avarul îndemnă îndemnă ca toţi cei care sunt înclinaţi clinaţi să cheltuie tuie bani, sâ i-i dea lui. 10. 10. Generalul ul insistă ca toţi cei care se fac că nu-i vă d defecte defectele, le, să să vină la o petrece petrecere re pe care care o dâ, unde au să aibă toţi mâncare mâncare ş i bă utură utură din belşug. belşug.

Subjunctive Form used he may, might see me = ca să să mă vadă vadă

can, could shall, should will, would

he should forget = ca să nu uite uite N

,

m

1. Corabia care pleacă  Tn India va porni azi

ca să să se întoarcâ întoarcâ până la sfârşitul lui iunie. 2. Croitorul e ocupat cu munca  lui. dar vine  zis că vrei ca sâ-i dai materialui, fiindcă  ai zis vrei să -ţi taci un costum. 3. Adolescentul Adolescentul e incapabil incapabil de o crimă i vor fi adu i martorii ca să depunâ depunâ mârturie mârturie pentru pentru nevinovâţia lui. 4. Dansatoru  Dansatorull e sigur de reuş ită i are de gând gând să danseze ca să vadă toţi ce bun e el. 5. Copilul acestae bun la toate  jocurile,  jocurile, aş a câ va juca orice îi  ceri. 6. Era  fermecată de el ş i l-a chemat chemat s  vină  vină  Era fermecată la ea ea acasă acasă ca sâ stea stea de vorbă . 7. Casa Casa era aproape de pare ş i s-au dus la plimbare ca sâ-i vadâ portarul admirând florile i copaciicopacii8. Psiholog Psihologul ul zise se că acea anumită anumită tră să tură e comună tuturor soldaţilor soldaţilor care care luptă pentru ca ţara lor sâ fie liberă . 9. Zise că  e competent î înn meseria lui, ca s avem avem încredere în el. 10. 10.  l-am l-am spus că munca mea o completează tează pe a lui pentru ca el sâ sâ fie de acord acord să stea de vorbă cu mine despre ea. 11. l-am explicat câ ideile lui nu sunt compatibile bile cu ale ale mele, ca să nu-ş i închipule închipule că sunt sunt dispus să fac ce a propus el. 12. 12. Am să -l avertiz avertizez ez că sunt con tient tient de

He Is I was

Conjunction las if

walking

as though

Main Clause

toate implicaţiile hotă rârii lui, ca nu cumva cumva sa sa se aş tepte sâ-l urmez în încercarea pe care a pus-o la cale. 13. 13. Profesorui a ţinut o prelegere ieş itâ din comun prin originalitatea ei, ca nu cumva studenţii studenţii lui să creadă creadă că nu ştie mare lucru lucru despre despre materia materia pe care care o predă de o viaţă . 14. 14. Trebuie să fii consecvent în hotârârea ta, ca n încredereaa  nuu cumva ceilalţi lalţi să -ş i  piardă încredere  în tine. 15. 15. Recunoscu  Recunoscu că a fost contemporan contemporan cu Chaplin, ca să  sa să nu ne închipuim că încearcă încearcă  sa ne facâ să -l credem credem mai tână tână r. 16. 16. A replicat replicat că e mulţumit mulţumit cu soarta soarta lui, ca să nu înce încerce rce frat fratele ele lui lui să -l facă facă să -ş i schimbe casa. 17. Nu i-am i-am ascuns că hotă rârea ei con mele, ca sâ travine travine a tept rilor  mele, sâ nu se ducă ducă să spună că a avut avut încuviinţar încuviinţarea ea mea. 18. 18. L-am  L-am prevenit prevenit că n-o n-o să fie convenabil pentru pentru el să stea stea peste peste o lună , ca să nu se se aş tepte tepte să -l g zduiesc esc eu. 19. Studentul mă rturisi câ nu e familiarizat arizat cu acea anume anume perioâdă a literaturii engleze, ca nu.cumvasă nu.cumvasă descopere descopere profesorui ş i să  se supere. 20. Ţ i-am spus că că e înnebunit înnebunit dupâ muzimuzică , tocmai ca nu cumva să -i aduci de ziua lui ui că rţi în loc de discuri. discuri.

Subjunctive Form used he did not know 1. Simultaneitate: he had already forgotten 2. Anterioritate:

{ca ş i cum) cum) 1. Filca vitregă tregă îi e la fel de dragă mamei, mamei, defavoarea planurilor noastre. 6. E neînc neîncreză reză tor în'stră ini, de parcă parcă n-ar n-ar be parcă parcă ar fi propriul el copil. cunoască nici unul. 2. Te uiţi la mine mine ş i zâmbeş ti, de de parcă n-ai n-ai vrea să cunoască 7. Atitudinea Atitudinea lui este în discrepanţă discrepanţă cu loti câ eş ti slab slab la matematic matematic . zinci le l e lui ş l se poartă poar tă de parcă ar vrea vrea să să ne 3. E încântat de ideea de a merge la mare, determine determine să -i credem vorbele. de parcă parcă n-ar n-ar ş ti că -i prea frig acum acolo. acolo. 8. Partea Partea aceasta aceasta e distinctă de celelalte, 4. Nu aveâ aveâ pic de înţelegere, înţelegere, de parcă parcă tia de parcă n-ar n-a r aparţine aceleiaş aceleiaş i opere. că borfa ul condamnat condamnat a fă cut ră u multora. multora. 9. îmi spunea că satul e departe de mare, 5. Vorbea, Vorbea, de parcă toate ideile lui erau în

49 48

de parcă parcă credea credea că am de gând gând să plec acest exerciţiu, n-ai plânge plânge de parcă ai fi dis-de-dimi dis-de-dimineaţă neaţă .  încercat  încercat ş i n-ai n-ai fi reuş it,. 10. 10. Se întrist întrist , de parcă îi era neplă neplă cut 16. 16. Dacă  n-arfi  implicatîn c'eva încurcat, perspectiva. n-.ar.fi--speriat de parcă n-.ar.fi  parcă ar fifi încercat  încercat cineya cineya -l antajeze. eze. 11.   Se scuzâ scuzâ de parcă eroarea lui s-a s-a datorat grabei. 17. Era absorbit absorbit în muncă , de parcă ar fi 12. 12. Era dornic de prieteni noî   şş i se purta de promis să termine termine eseul eseul pânâ la sfârşitul să ptă mânii. mânii. parcă parcă nu l-ar l-ar fi deza'mă mă git nlmeni nlmeni niciodată niciodată . 13. 13.  Ă 'venit devreme devreme la ceai, de parcă parcă nu 18. 18. Când s-a s-a logodit logodit cu elera aş a defericită , deparcâ numaifuseselogqdiţă i-aş i-aş fi spus că nu-ml plac cei care care vin prea prea cită numaifuseselogqdiţă , ceeace ceeace . . curând i mă deranjeaz deranjeazăă din somnul somnul de nu eracazul. dupâ-aitiiază dupâ-aitiiază . , 19. A recunoseut recunoseut că  a fost entuziasmat de s-ar fi spus 14. 14. Munţii  Munţii se află lâ nord de oraş ul meu; iar idee, dar s-a purtat de parcă nu i s-ar el se uita ta la sud ş i se prefă cea că -i ved' ved'a* a* de nimic. parcă nu i-am i-am fi spus că nu-i poate poate vedea vedea 20. Eş ti invidios pe pe norocul ei, de parcă ar.  într-acolo.  într-acolo. fi câ tigat Q mulţime  mulţime de bani bani ş i arfi refuzat refuzat să -ţi 15. 15. Dacă  Dacă ar fi uş or pentru tine ne să rezblvi rezblvi dea i ţie. Main Clause / wish = aş vrea vrea J/ wished = aş fi vrut

Subjunctive Form used l.you came came = să vii \would come now = (ce n-aş n-aş da) să să vii 2. you had come yesterday = să fi venit '

1. Aş -vrea ca rezulţatele rezulţatele tale la examen examen să corespundă corespundă speranţelor. speranţelor. 2. Ar vrea vrea să -i plă teşti o sumă echiva echivalen lentătă cu aceea pe care acheltuit-o acheltuit -o pe dictionarul pe care a spus că -l va cumpă cumpă ra. 3. A  fi vrut să -i pot spune spune că că niciodată niciodată n-o să fie chit cu mine. mine. 4. Elevul ar fi vrut să fie scutit de frecvenţâ,  întrucât  întrucât fuses fusesee bolnav. 5. Aş vrea să gâsesc gâsesc pe cineva expert expert în chimie chimie care care să -mi poată ajuta ajuta fiul. 6. As vrea ca el să tie dacă ea i-a i-a fost sau nu necredincioasă necredincioasă . 7. Aş Aş fi vrut vrut să nu afli afli că a fost fost nesinc nesinceră eră cu prietenli ei. .' 8. Aş Aş fi vrut să nu încerce încerce să mâ întrebe întrebe dacâ mi-e -e cunoscutâ cunoscutâ ideea de a tră i o lună cu banane. . 9. N-ai N-ai vrea să ri-ai de a face cu fratele fratele lui, care e vestit pentru ş otiile lui? 10. 10. N-ai  N-ai vrea să nu fie casa aşa de departe de brut rie?

50

11. Ar da brlce  să ocol ocoleşti eşti  pră pastia aceea, i! fiindcă a fost fost fatală fatală multora. multora. 12. 12.  Am fi vrut vrut foarte mult ca primarul să privească privească fâ vorabilinitja tiva lor de a tă ia copacii ş i de a construi un aeroport. aeroport. 13. 13. Ce n-aş n-aş da să nu mai spui spui tuturor câ nu-s bun de nimic.. 14. 14.  Ce n-aş n-aş da sâ nu mai mai bea cacao, fiindcă e prea grasă grasă i preâ-i preâ-i p ace mâncare mâncarea. a. 15. 15. Ar da orice ce ca fiul bă canului canului să studieze mai mult; fiindcâ nu-i deloc bun la fizlcâ. 16. 16.  Ce n-aş n-aş da să fii mai recunoscâtor recunoscâtor pompierilor or că te-au ajutat utat când erai la ananghie. 17. 17.  Ce n-ar n-ar da să n-o cerţi pe sora lui, fiindcă de obicei eş ti prea sever sever,, cu ea. 18. 18. Ce n-aş da sâ înţele înţelegi gi că ideea ideea ta e în detrimentui tuturor. 19. 19. Ce n-ar fi dat ca   pă rinţii.i. lui sâ-i sâ-i spună spună adevă rul,,fiindc rul,,fiindcââ fusesa învâţa învâţatt să fie cinstitîn toate. 20. Ce n-aş n-aş da să -l laş laş i în pace, pace, fiindcă fiindcă e

ostil nouâ tuturor. 21.  N-ai vrea vrea ca pâpuş a ta s  f i f ost identicâ cuaei? 22. 22. N-ar  N-ar vrea ca pă rinţii lui sâ fi ignorat împrejură prejură rlle? 23. 23. Arfi vrut sâ se.fi dus acolo mai devre me, me, întrucât  întrucât era absolut absol ut necesar ca cineva sâ se ducâ sâ-l ajute ajute pe bă trân. 24. Aş vrea ca el să nu fi bă nuit ce impresionat sionat am fost de cunoş tinîele lui. 25. Ar fifi vrut ca tu  s  nu fi încercat să vizitezi tezi castelul castelul acela, întrucât ş tia că e inaccesibil că lă toril torilor. or. 26.  Am vrea ca tu să te fr simţit mai

 îndatorat  îndatorat îngrijit îngrijitoruiui oruiui de la gră dina zoologică zoologică când te-a salvat de leul care era în libertate. 27. El ar vrea ca tu sâ nu fi fost atât de indignat de ş tirea câ s-a însurat însurat cu logodnica logod nica ta tocmai când te a teptai mai puţin. 28.  Aş vrea ca ca tu să nu-l fi chemat chemat pe instalatorul acela, fiindcă e mai mai puţin bun decât eel pe care-l chem de obicei când am nevoie de instalator   în  casă .  • în casă 29. Aş fi vrut să fi venit venit pe  rând,  dar. erau inseparabili unul de altul. 30. N-ai vrea ca el să fi fost mai concentrat asupra studiului când l-ai gâsit lucrând acasă acasă ?

Subjunctive Form used Main Clause piece !/ would rather / sooner  =   = aş prefera prefera 1. he left now  = să piece 2. he had arrived long ago - să fi sosit sosit lifonly = mă carda cardacă că suppose = dacâ cumva! lit is ( high) time = e vrerh vrerhea ea s 1. Aş prefera prefera sâ-i spui de.prelegere, de.prelegere, îlinteresează resează foarte tare astronomia. 2. Aş prefera prefera să nu fii amestec amestecat at Tn  Tn vreun  jaf.  jaf. 3. Ar Ar prefera prefera să cumperi mă nuşile acelea acelea grozaye grozaye cu un deget, indiferent de preţ. 4. Ai prefera sâ nu maifiu gelos  petine, nu-i aşa? 5. Ar Ar vrea mai degrabă degrabă ca ea sâ fie fie bună cu animalele animalele decât cu oamenii, nu-i aş a? 6. Aş prefera prefera să nu fi câş tigat tu atâţia atâţia bani bani i să nu te fi însurat însurat cu fata de care care eram eram  îndră gostit. gostit. 7. Ar prefera ca tu sa nu fi avut atâta noroc la c rţi ieri, când i-ai lâsat lâsat pe toţi fă ră o para. para. 8. Ar prefera ca eu să  nu flspus nimânui nimânui că e nebun nebun după ea. 9. As As prefera prefera ca ei să fi avut milă de pri'zonieri. 10. 10. Ar prefera prefera ca eu să fi vorbit cu un bâştinaş tinaş din ţinut ţinut ş i să fi aranjat aranjat o excursie excursie la lacuri. 11. Mâcar de-ar  fi  fi casa mai aproape d  dee staţia de autobuz!

\2. Mă car car dacă ochelarii mei nu le-ar  le-ar  fi  ne fi necesari rioţilor ş i mi i-ar înapoia! 13. 13. Mă car dacă dacă n-ai n-ai sta lângă lângă un borfaş borfaş ! 14. 14. Mă car dacă dacă ar asculta asculta de reguli! J5. M car dacă dacă n-ar n-ar fi aş a de 'desprins 'desprins de cese petrece! petrece! 16. 16. Mă car dacă ' era evident evident pentru el că trebuie să cumpere cumpere casa! 17. 17.  Mă car dacă dacă nu se se opunea orică orică rei schimbă schimbă ri! 18. 18. Mă car dacă dacă nu st tea faţa-n faţa-n faţ  cu  cu tine  în tren! 19. 19. Mă car dacă dacă nu era copleş it de bucurie când a auzit toate minciunile tale! 20. Mâcar  Mâcar dacă dacă aveai aveai mai mai multă multă ră bdarecu ea pe când trâia! 21.  Dacă cumva cumva nu vino f.casă f.casă , când azis că o să să vină? n ă? 22. Dacă cumva cumva uită uită cu totul de subjonctiv subjonctiv  înainte nte s -ş i ia examen examenul? ul? 23. Dacă cumva cumva am lâsa-o lâsa-o cu toţii singură singură când are mai mare nevoie de noi? 24. Dacă cumva cumva n  i-ai spune că rochia ca  nuu i-ai re nu-i place place e specific specificăă ţă rii tale? e?

51

1 25. Dacă  Dacă cumva e neglijent jent şi lasă lasă uş a descuiată ată ? 26. Dacă cumva i-ar i-ar fi plă cut costumul costumul ei de bal mascat? 27. Dacă  Dacă cumva nu era politicos cu cei mai vârstnici? 28. Dacă  Dacă cumva se aştepta să descopere descopere că e mai iubit ubit de copii? 29. Dacă curriva curriva era sigur sigur de victorie ş i nu câş tiga nimic? c? . 30. Dacă cumva testul era anterior exameexamenului ş i nu-l puteai rezolva? rezolva? 31.   E vremea să termini de citit cartea, fiindcă e anterioa anterioară ră eseului. ui. 32. E 32. E vremea să să începi să înţelegi egi de ce au au oamenii prejudecâţi Impotriva jefuitorilor de bancă bancă .33. E vremea să se hot rascâ rascâ să fa facă că  ceva,

dar   ee pradă unor felurite te stâri stâri de spirit ş i nu se 1 poate decide. . j 34. E vremea vremea să angajezi pe cineva cineva cali- | ficat pentru pentru slujb . 35. Era vremea vremea să fii gata pentru excursie. 36. E vremea să ţi-a spus să  faci, |  să fi fă cut ce ţi-a indiferent de consecinţe. j 37. E vremea sâ se  fi mutat mutat într-o casă casă care e mai puţin îndepă îndepă rtată rtată de pare. pare. 38. Era vremea vremea sâfi sâ fi fost tras la(râspundere pentru toate greşelile greş elile tale. 39.  Ar cam fi vremea vremea să i se fi spus c ţinutul e bogat bogat în în vânat, vânat, dar dar nu are vote să -ş i | folosească folosească puş ca. j 40.  E vremea vremea să -ţi fifi spus cineva cineva că eş ti I nepoliticos cos cu profesorui profesorui care care încearcă încearcă să -ţi 1 explice de ce n-ai dreptate. 1

8. Oricând ar fi  ţipat la tine, trebuia să -i spui spui 4. Orice ar face acum. sunt sigur câ obieccâ gre eş te în legă turâ cu o mulţime me de tul ne va fi folositor. 5. Oriunde Oriunde ar aş tepta, tepta, nu uita că nu-i obis- lucruri. 9. Orice ar fi gâtit când ai sosit tu, trebuia nuit să stea prea multă vreme vreme în picioare. picioare. porţie. 6. Orice Ji-ar fi spus, pentru noi e vital sâ să -ţi dea o porţie. 10. 10.  Oriunde Oriunde ar fi colindat, trebuia să se ne ducem.  întoarcă acasă acasă la sfârş itul lui august i să 7. Oricine te-ar  fi  fi înjurat, trebuie să  să mă  crezi  întoarcă  înceapâ  înceapâ lucrul. lucrul. că eş ti bineveni binevenit în oraş ul nostru. nostru.

VIII. MODAL VERBS 22.  A. SHA LL (tr ebu ie) 1.

2.

Main Clause Exclamative

Subjunctive Form used Long live England! = trâiască Anglia! May you be happy I = să fii fericit fericit!! Come what may! = fie ce-o fi

1. Tră iască iască cei ce nu sunt sunt niciodat niciodatăă triş ti de nici o pierdere! 2. Să tră ieşti mult mult ş i să fii fericit! fericit! 3. Fie ce-o fi, am să să am grijă grijă ca el să fie la adă post post de urmâritorii urmâritorii lui.  Atunci, aşa să fie! 4. Atunci, 5. Ajun Ajunge ge să spun că va fi mo tenitătă casa de familia mea. 6. S  tră ieşti pân  la vârsta stră bunicii bunicii tale.

7. Fie ce-o fi,  e sensibil la purtarea blândă i n-o sâ te dezamă dezamă gească gească . 8. Departe. de mine gândul să -ţi stric plă cerea, cerea, dar n-ar n-ar trebui să -ţi baţi joc de el. 9. Tră iască iască cei ce ce sunt sunt să tui de dulciuri şi le lasă lasă copiilor! 10. 10. Fie ce-o fi,  casa ta seamână seamână cu a mea i va trebui s-o dârâmi. dârâmi.

Whoever he may be, I shall  receive him = oricine ar f i Whatever he may be doing, he must  stop at once = orice ar face Wherever he may have gone, he must come back = oriunde s-ar fi dus Whatever  he  he may have been doing, he should  have answered the phone = 1. Oricine ar fi cu el, spune-le spune-le că -mi pare ră u că am întâcz întâcziat iat ş i că , dacâ mâ primes primesc, c, promit că n-o sâ se mai întâmple. 2. Orice ai spune, în lucrarea lucrarea ta e loc ş i de

52

1. E un tică los desîrăbă desîrăbă lat şi va trebu trebuii s meargă meargă la închisoa închisoare, re, fie că -ş i recunoaşte recunoaşte vinovâţia sau nu. 2. N-al  N-al să ai voie să  te duci în oraş ul acela acela sl. nenorocit, oricâte motive să te duci ai gă sl. 3. Să scriu eu rezumatul sau îl scrii tu? tu? 4. Să dau atenţje atenţje insultei insultei lui ori vrei să mâ prefac că n-am auzit? t? 5. Când s-o trimit la pensionul de fete?

6. Să -I cazez cazez eu ori îl cazezi tu? 7. Să -i spun motivul vul real al hotă rârii mele, e, ori îi spui tu? 8. Să -ţi ascult ascult tot discursul, ori pot pleca atunci când începi? 9. Să -I pedepsesc, pedepsesc, ori cr.ezi cr.ezi câ-ş i va recunoaşte greş eala l-ş i va cere cere scuze? scuze? 10. 10.  Să -ţi mai mai pun întrebă întrebă ri ori te exaspereaz pereaz ?

B. SHOULD SHOULD (ar tr ebui) 1.

... ever + may / might

 English ■ Persoana II,  III: Modal Future; older  English = va trebui  să vină gara garant ntez ez că va veni veni = e interzis interzis sâ te duci You shall not go persoana I, Interogativ = vrei să mă due? Shall 1 go? = ce mâ fac? What shall 1 do?

He shall come

He asked what he should do = ce să să facă facă

2. You should come today

orice fă cea...

mai bine. 3. Oricând ai veni, sunt sigurâ sigurâ de faptul c nu va avea avea nimic împotrivă împotrivă să stea de de vorbă cu tine.

ar trebui be reading now have come yesterday ar fi  trebuit,   trebuia have been reading at five / think he should be there == presupun eu? (iritare, surpriză ) Why should I do it?  = de ce tocmai eu? If I should find him, find him, I I should beat him = dacă s-ar întâmpla să  {Should folosit în

3. 4. 5. conditional)  he knew), he 6. Should he know (if  he  knew), he would come = de-ar de-ar ş ti el...  (poetic, omiterea conjunc{iei  if)

S3

1.' M-a întrebat ce  s  f acă  s -i curme chinul. 2. Nu ştia dacă să -l bată bată sau să -l ucidâ ucidâ pe vestltor. 3. Vră jitorul se întreba întreba dacâ să uş ureze ureze soarta prinţesei. • 4. Lectorul meditâ tâ unde sâ-ş i ţină nă urmă toarea prelegere. 5. Mecanicul de locomotlvă habar  n-avea  n-avea unde sâ oprească . 6. Pianistulul Pianistulul l-ar l-ar fi plă cut să i se spună spună ce să cânte. cânte. 7. Cântă Cântă reaţa reaţa de operă operă nu ştia a cui cui ofertă ofertă s-o accepts. 8. Fotograful Fotograful vru sâ tie dacă sâ facă una sau douâ fotografli. 9. Cercetâtorul Cercetâtorul se întrebă întrebă dacâ s -ş i ia o vacânţ vacânţ . 10. 10. Proprietarul  Proprietarul pră vă liei întrebă întrebă când s-o deschidă deschidă . strezi abariosul abariosul acela, acela, 11. Ar trebui să pă strezi fiindcâ nu-i alt pom mai frumos la tine-n gr dină dină . 12. 12. Acaju era lemnul lemnul lui preferat preferat ş i zise zise că ar trebui să -l folosească folosească ori de câte câte ori au au prilejul. 13. 13. Că uta un afin ş i i-am i-am spus că ar trebui să piece piece acasă filndcâ se întunecâ întunecâ şi în orice caz nu va gă si nici unul în zonâ aceea aceea.. 14. 14. Ar trebui trebui să f ie un agriş agriş -pe aici, dar nu-l prea g sesc. sesc. 15. 15. Se gândi că âr trebui trebui să se urce urce în alun alun dacă vine vreun vreun urs. 16. 16. îmi explică explică cum că n-ar n-ar trebui â caut caut un arbore de pâine în Franţa. 17. Arinul ar trebui lă sat în pace pace fiindcă fiindcă e bă trân trân ş i face bine bine umbră vara. vara. 18. 18. înţelese câ n distrugă arţari,  nu u trebuie sâ distrugă dar nu se se putea împiedlca să să dorească dorească să -i taie. 19. 19. Le-am  Le-am spus că ar trebui trebui sâ ş tie cum cum arată arată bambuş ul ş i mi-au mi-au râspuns râspuns că niciodatâ-n viaţa lor n-au vă zut un astfel de copac. 20. Ar trebui s -i spui bă ieţelului ului ă cela dacâ dai de vreun bananier, filndcă îi plac grozav grozav bananele bananele ş i dacă s-ar urca urca în ei n-âr n-âr mai l sa nici mă car b sîngură sîngură bananâ. bananâ. 54

21. Veveriţ Veveriţaa n-ar trebui să sară dintr-un brad în altul, fiindcă e primejdios. primejdios. 22. Dacâ stai în  cais toată toată dimineaţa, dimineaţa, bunica ta ta o să să te g seas sească că i o să -ţi spun spunăă că n-ar n-ar trebui să mânâncl atâtea atâtea eaise eaise înainte de prânz. . 23. N-ar N-ar trebui să să te holbezi la castanul acela de parcă ar fi eel eel mai mare pom din lume. 24. Ar trebui sâ cauţj un casţan comestibil dacă vfei sâ-i mânânci mânânci fructele. 25. N-ar  N-ar trebui să taie rarriuri din castanul acela să lbatic, lbatic, fiindcă fiindcă la primă mă vară oamenii oamenii vor vedea ce a fâcut ş i va fi pedepsit. pedepsit. 26. Ar trebui s -i spună spună fiicei ei o poveste despre un gorun, dacâ vrea ca ea să adoarmă adoarmă . 27.  N-ar N-ar trebui să se uite te la că pş un de parcă ar vrea sâ sâ ia chiar acum toate că pş unele, fiindcă nu-i aparţ aparţine ine ş i fermierul fermierul s-ar s-ar putea supă supă ra. 28. Ar  trebui desenezi un crâng de cedri  trebui sâ desenezi decât decât să mâzgă mâzgă leş ti pe foaia aceea de hârtie. hârtie. 29. Ar trebui sâ-ţi sâ-ţi laude chiparoş ii lui, sunt  într-ade  într-adevâr vâr minunaţi. nunaţi. 30. N-ar  N-ar trebui sâ mă nânci atâtea atâtea clreşe  într-o zl ca  ca asta, chlar  dacă  încă rcat  dacă  cireşul tâu e încă cufructe. .  -■■■ 31.  Trebuia sâ-Ji faci temele când ai spus

că  a profesorului ca să -ţi  aii sâ le faci ş i să să le ară ţi profesorului dea o notă notă bun . 32.  Modista trebuia sâ renunţe la pâlă rii, \ dacă hoţul a ameni ameninţat-o nţat-o că o să -i dea foe j pră vâliei,  dacă nu-i dă dă tot ce a câş tigat în ultimii.ş aseani. 33. Nu  Nu trebuia sâ-i spui sâ nu se lege la cap dacâ nu-l doare doare ş l dacâ vroiai sâ facă tot ce poate sâ te  ajut  ajutee să leşi  d  îhcurcă tura în car  din in îhcurcă ai intrat. 34. Nu trebuia trebuia să -l minji de la obraz obraz dacş chiar ş tiai câ ţi-a fost totdeâuna prieten bun l nu te-ar fi înş elat niciodată odată . j 35. Trebuia  Trebuia să -i sufii slujba când ţi-ai dat \ seama seama că nu se se pricepe pricepe deloc, după ce ţl-a ţl-a spus câ  n-are atâta nevoie, ca tine, de banlj aceia.

36. 36. Trebuia sâ  sâ ş tii mai mai curând că  m  mai ai devreme sau sau mai târziu târziu o să te facă facă să pricepi pricepi că nu- i pierdea pierdea averea averea dacă dacă erai acord acord să fii cu ochii pe el. . . 37. Trebuia  Trebuia să scape scape de tine în doi timpi timpi ş i  mişcă ri, ri, dacă bânuia că ai minţit tot  timpul, trei mişcă  în vrem vremee ce toţi fuseseră fuseseră convinşi că ai spus adevă adevă rul despre despre sora ta că s-a mă ritat ritat cu un cavaler. 38. Trebuiau  Trebuiau să -l lase lase ş ă se lupte lupte singur ngur cu uria ui,  fiindcă atunci când când fuseser fuseserăă ei la ananghie ananghie el zisese „Scapă cine poate" ş i nu mişcase miş case un un deget să apere pe nimeni. 39. 39. Trebuia sâ începi să lucrezi dis-de-dimineaj mineaj , dacă ai fi vrut vrut sâ termini termini până la amiaz az , fiindc , dupâ cum ş tii, cine se se scoal devreme departe ajunge.. 40. Nu trebuia să înţeleagâ înţeleagâ până acum c nu poate poate să să împace împace ş i capra ş i varza varza?? 41.  Zarzavagiul trebuia să  vândă legume legume în loc să să se tocmeasc tocmeascăă la preţ, preţ, cum l-am l-am gă sit aseară aseară , când o mulţime de oameni oameni stă teau la coadă coadă să cumpere cumpere conopid conopid . 42. Frizerul  Frizerul trebuia sâ-şi bă rbiereas rbierească că clientul când a bă tut ceasul ora opt. 43. Mecanicul cul trebuia să -mi repare repare maş ina aseară aseară când am plecat, dar dar eram sigur că o sâ-şi sâ-şi pună costumul costumul ş i o sâ se ducă ducă la cârcium cârcium . 44. 44. Care dintre voi zicea că gunoierul erul tre buie să să munceasc munceascăă duminică că toată ziua? 45. De  De ce a spus tuturor  că  că   coaforultrebuia sâ bea cafea când a intrat ea în odaie, când tie câ eful lui îl concedia concedia dacă -l gă sea fă când când aş a ceva? ceva? 46. Ce crezi crezi că trebuia trebuia să facă facă croitorul torul când ai sunat sunat la uşă ? 47. Croitoreasa roitoreasa trebuia să coasă  când a in trat cllenta ei dacâ ar fi vrut ca cea din urmă să cread creadăă că nu are are nici o clipă clipă liberă liberă . 48. Cus toreas toreasaa ş tie că trebuia trebuia să doarmă doarmă la miezul ezul nopţii, când am gă sit-o muncind de zor, deşi deş i îşi îş i pierduse cu o zi înainte ochelarii i f ră ei abi abiaa dacă dacă pute puteaa să vadă vadă . 49. Mă cefarul trebuia sâ-ş i cureţe cureţe podelele pră vă liel liel la opt seara, seara, dacă nu închi închidea dea de la cinci.

50. Gizmarul  Gizmarul trebuia să repare pantofi când ai intrat, intrat, dar era obosit ş i se întinsese nsese o oră , sperând sperând câ o să se simtă mtă mai blne blne după ce a tras un pui de somn. 51.  Fata aştepta cu neră bdare vizita mamei mamei ei, întrucât credea că va veni cândva la sfâritUl itUl s ptă mânii. mânii. • 52. Cred c  n-ar  trebui  trebui sâ existe nici  u  unn motiv de îngrijorare, dacă nu faci în absenja mea nimic nechibzuit. 53. Scuzele lui ar trebui  să te mulţum mulţumeas ească că , deşi n-ai să să mai mai gă seşti niciodată niciodată o vază vază ca cea pe care a spart-o. 54. Fata în în casă ar trebui să fie unde a zis că e duce, dacă nu cumva cumva s-a s-a râzgândit râzgândit şi ,s-a ,s-a dus mai degrabă degrabă la teatru. 55. Nă luca luca ar trebui să fie rezultatul rezultatul imaimaginaţiei ei lui bogate, fiindcă sunt convins, cum e toată lumea, că că astfel de lu.cruri lu.cruri nici ci nu există stă . 56. Cererea  Cererea ar trebul să fie unde ai zis că ai pus-o, pus-o, doardacă n-ai n-ai râtă cit-o şi în cazul acesta acesta persoana persoana care care aş teaptă teaptă la uşâ va trebui s-o s-o bată din nou la maşinâ. 57. Arestarea  Arestarea borfaş ului ar trebui sâfie cunoscută noscută tuturor  tuturor   în în oraş. 58. Cearta  Cearta lor e probabil produsă pr odusă mai mult de încâpă încâpă ţânare'. 59. iretenia iretenia lui cred cred că e vestită întrucâî întrucâî a reu it s înş ele petoţi escrocii escrocii din ţar . 60. Cred că ingeniozitatea lui ar trebui sâ-l ajute grozav. sâ mă fac pictor, dacă n-am n-am chef chef 61. De ce sâ i n-am putut picta nimic de când sunt? 62. De ce l-ai -ai ajuta, dacâ nu te roagă ? 1  63. De De ce să locuim tocmai tocmai la mansardă mansardă când parterul e mult mai comod? 64. De ce s -ş i ţjnă prelegerea prelegerea în sala sala cea cea mare, dacă nu-i nlmeni meni acolo ş i.el însuş însuş i a zis că mai mai bine, s-ar s-ar duce acasă ? 65. De ce ce să predic cumpă cumpă tarea tocmai tocmai unei persoane persoane care cheltuie banii tuturor ş i nu i-a câştigat traiul niciodată niciodată de când este este?? 66. De ce mi-a'r place tocmai romanţele? l-am l-am întrebat întrebat ş tiind că lui îi plac grozav. grozav. 67. De ce ce sâ folosim doar o fâş ie din acest

55

material când ne trebuie mult mai mult? 68. De ce să mâ spă l tocmai eu In lighean lighean  în loc să să folosesc folosesc cada? 69. De ce ce s-ar s-ar purta ca niş'te niş'te tic loş i, dacă dacă nu le face nimeni nici un ră u? 70. De tocmai e  De ce să schimb tocmai  eu u becul, când  în aceas aceastătă casă sunt cincispreze ncisprezece ce chiria i? 71.  Dacă  s-ar întâmpla  s -l gă sesc sesc locuind  într-o colibă colibă , l-aş l-aş lua cu mine. 72. Dacă s-ar s-ar întâmpla să dea peste peste teletelegrama grama pecare i-ai trimis-o mis-o să ptă mâna mâna trecut , rât, aş a că am ascuns-o de ar  fi de amă rât,  fi grozav de amă el ş i sper sper că n-o să afle niciodată odată ce s-a s-a  întâmpl  întâmplat at cu adevâra adevârat.t. 73.  Dacă s-ar întâmpla să se întâlneascâ  într-o cafenea, cafenea, i-ar i-ar vedea vedea toţî împreunâ împreunâ i oamenii oamenii ar începe începe să bârfeasc bârfeasc . 74. Dacă  Dacă s-arîntâmpla s-arîntâmpla să -mipierd aparatul aparatul de fotografiat, ar trebui să -l iau cu împrumut C. WILL

pe al tâu. 75. Dacă  Dacă s-arîntâmpla să se strice bidonul, sergentul ar ţjpa la toţi soldafii lui. 76. Dacă s-ar întâmpla întâmpla ca numele ei să fie scris cu litere mari, ai ai ş ti câ ihterpretea ihterpretează ză un rol principal. 77. Dacâ s-ar s-ar întâmpla întâmpla să cumpere o rulotă lotă ,  ar putea putea să mearg meargăă la mun munte te ş i s doarmă doarmă în pă dure. dure. 78. Dacă  Dacă s-ar întâmpla întâmpla catfnaintarea catfnaintarea lui s fie oprită , l-ar l-ar bate bate pe cel care-l împiedi împiedică că sâ ajungă în sat la vreme. 79. Dacă  Dacă s-ar  s-ar  întâmpla aducă ga întâmpla ca ea să aducă roafe  roşii,  el s-ar s-ar simţi teribil de ruş inat câ primeş te, în loc sâ-i ofere ofere el fldri. 80. Dacă s-ar întâmpla întâmpla sâ mă uit la desene animate când vine, ar ar închide televizorul ş i m-ar m-ar trlmite la treabă treabă . (vrea)

 English Persoana I, Modal Future, Future, older  English

I will not  forget you = promit câ nu te voi uita Will you help me? = te rog ... Help me, will  you? = fii bun ş i ... ...••

Go away, will you! = fă bine bine i plea pleacă că  he will go!  = dacă vrea (ţine) Let him go if  he (ţine) să piece piece (folosit  în condiţional  condiţional ) He won't come = nu vrea vrea să să vină The door won't open = uş a nu se deschide deschide That boy over there will be his son = o fi,  cred că este. este. 1. Pot să -ţi promit promit că n-am n-am să uit niciodat niciodat un vechi prjeten! 2. Eş ti bun te rog să descrii personajele personajele principale ale romanului? 3. Fii bun şi ş i cere-i mai puţin decât celorlalţi clienţi. 4. Fă bine ş i du-te chiar chiar acum acum la farmacist! 5. Uşa cabinetului cabinetului nu vrea vrea ş ă se deschid . 6. Dacă Dacă ţjne să -ş i spargă spargă toate toate porţelaporţelanuriie, de ce ce să nu-l laş aş i? 7. Dacâ Dacâ ţii să fumezi fumezi trabuc, nu vă d de ce m-aş m-aş opune tocmai eu.

56

8. Dacă Dacă vor sâ ră spândeas spândească că vestea vestea logodnei tale, nimeni nu-i poate împiedica s-o fac . 9. Fâ bine bine ş i fii politicos cu cei mai în vârstă vârstă ! 10. 10. Dacă  Dacă vrea să să meargă meargă la universit universitate, ate, cred câ ar trebui ajutatâ. 11.  Presupun câ fata de acolo o fi sora lui vitregă vitregă . 12. 12. Dacă  Dacă fine să facă naveta, naveta, habar habar n-am cum poate poate fi convinsă convinsă sâ n-o n-o facă . 13. 13. Dacă  Dacă tji să cumperi cumperi o busol , cel puţin puţin

17. 17. Motorul  Motorul nu vrea vrea să funcţioneze, fiindc  trebui să alegi una una bun . ar  trebui tat să -l repare. 14. 14. Dacă  Dacă vrei să te duci la lucru în starea starea mecanicul a uitat 18. Eş ti singura ngura ei mângâi mângâiere ere,, aş a că fă aceast aceasta te priveş te. bine şi nu mai spune că că ai s-o s-o laş i singură ngură ! 15. 15. îmi  îmi închipui pui că dirijorul o fi v rul ei ori 19. Copiii ră mân tot copii. n-arfi discutat ea astfel de chestiuni intime cu 20. Când pisica nu-i nu-i acasă acasă joacă oarecii el. masă . 16. 16. Zarva tot nu încetează  încetează , deş l le-am le-am spus pe masă tuturo tuturorr că mâ aştept să petrec petrec o dupâ-ami dupâ-amiazâ azâ lini tită tită în casa casa lor. D. WOULD (vroia) 1.

Frequentative Mood

He will do that = mereu, în general (=aş a face el) He would (used to) come here of old  = venea, venea, obiş nuia să He would not even see us = n-a vrut

/. would not know = n-am de unde să tiu Vou Vou would not do  that! = nu faci tu una ca asta! You could if  you  you would = dacă ai vrea 1. Da, aşa face  el, cump ră toate toate mă rfuril rfurile care care i se oferă . 2. Avea  Avea mare grijă de tenul el când era tânâră tânâră . 3. Venea Venea să ne viziteze viziteze numai când simţea că est pânit. pânit. 4. Mânca o mulţjme de dulciuri când era copil. 5. îi ocolea pe burlacii burlacii înră iţi când locula la oraş . noi în oraş 6. Oriunde-lîntâlnea întâlnea pe vră jitor invoca toa te spiritele ritele bune ale pă mântului. 7. îş i uluia toţi profesorii când era mai mic. 8; Petrecea Petrecea zile întregi în seră când era liberă beră . 9. Când era primar chibzuia totul cu mare seriozitate seriozitate înainte sâ ia vreo hotă râre. 10. 10. Aş a face el, e mereu grljuliu cu doamnele mai în vârstă . 11. Nici n-a vrut să se gândeascâ la ideea de a fi consecvent consecvent cu sine însuşi. 12. 12. Nici n-a n-a vrut vrut să audă să ia lecţii lecţii de la un pictor desâvârş it. 13. 13. l-am oferit un exemplar vechi, dar n-a

vrut să -l ia. a. 14. 14.  L-am L-am întrebat dacă se pricepe la literatură universal versală i n-a vrut să recuno recunoasc asc faptul că n-a n-a studiat-o niciodatâ. niciodatâ. 15. 15. Caporalul  Caporalul nu vroia să asculte de supe supe riors riors deş l ş tia că că va fi concediat. concediat. 16. 16. Povaţa  Povaţa ei era buna, dar el nu vroia să asculte ce zice ea. 17. 17. I s-a spus spus să cumpere cumpere smântân . dar n-a vrut vrut sâ se ducă la piaţă piaţă i a cumpă cumpă rat în cele din urmă urmă friş că de la o cafenea. cafenea. 18. 18. l-am spus câ prietenul lui e necioplit, dar n-a n-a vrut să mă creadă pe.cuvânt. pe.cuvânt. 19. Nu vroia să foloseasc foloseascăă valuta, valuta, fiindc fiindc se temea că i se va cere prea mult pe ce vrea să cumpere. cumpere. 20. l-am ară ară tat programa analiticâ, dar n-a vrut nici mă car să să se uite uite la ea. 21.  N-am de unde să tiu tiu de ce e perdeaua rupt rupt , poate e tare veche. 22. Nu faci tu asta unui vechi prieten! 23. Doar  Doar n-o să te duci la gară în miez ez de noapte! 24. Nu mâ mintj tu pe mine, sunt sigur. 57

dacă ai vrea. vrea. 25. Ai 25. Ai putea dacă 26. 26. A zis că ar fi fericit dacă aş vrea să -l ajut. 27. N-a N-am m de unde să tiu ce poate poate aduce aduce aceast aceastăă înş elă torle. torle.

refuzi oferta! 28. Doar 28. Doar n-o să -i refuzi 29. Doar n-o n-o să refuzi refuzi un elev silitor! ne nu 30.  Dacă ai vrea să te bizui pe mine te-aş te-aş dezamă dezamă gi.

cat că -ş i închipuie închipuie că probabil 24.  A explicat eu discut numai un aspect ai problemei.

F. MUST (trebuie) 1.

E. OUGHT TO (ar trebui)

^

2. 3.

be reading now have been reading at five

2. I think he ought to be there = presupun

exact ce me1. Ar trebui să -i spun câ era exact rita. trebuii să mă due într-un într-un loc loc pă ră ginit ginit 2. Ar trebu l să -mi fac casă casă acolo. acolo. 3. Ar trebui să ajufi un om nevoiaş nevoiaş care te roag roag . ul pâră ginit ar trebui să fie restaresta4. Castelul ur'at si deschis pentru vizitatori. 5. Că rţile de telefon n-ar trebui vândute vândute co lor care care nu plă tesc banl gheaţă gheaţă . 6. Ar trebui sâ te dcupi de chestiuni economice în în loc sâ rezolvi exerciţiile exerciţiile fiuiui tă u. 7. Dacă  ai persoanăă chîbzu chîbzuită ită , ar trebui trebui  ai fi b persoan mai degrab degrabăă să -ţi economiseş seş ti banii pentru o excursie excursie în stră inâtate, decât decât să -i cheltui cheltui pe fleacuri. 8. Redactor Redactorul ul n-ar n-ar trebui să facă corectură corectură când are atâtea atâtea alte lucruri lucruri defă cut. 9. Un raport minuţios asupra problemei ar trebui să se ocupe'de iricidentele iricidentele care care s-au petrecut petrecut aseară aseară după ce s-au închis închis porţile fabricii. trebui să vândă vândă mă rfuri rfuri traini trainice ce în 10. Ar trebui acest acest magazln, magazln, dacâ ar vrea vrea să mai vină vină oameni oamenil ş i să devină devină clienţi clienţi obiş obiş nuiţi. trebuit să se logodească logodească de mult, mult, 11. Ar fi trebuit dar dar pă rinţii rinţii ei s-au s-au opus opus că să toriei. ei.  Aceastătă tân ră fermec fermec toare toare ar fi tre   tre 12." Aceas buit să iasâ iasâ Miss Univers Univers anul trecut, trecut, dacă nu avea atâtea rivale. 58

:

I

= se vede vede ca, trebuie că

have come yesterday

have been reading at seven

;

= neapârat =precis

You must pay me a visit

He must be there

have finished yesterday = ar fi trebuit, trebuia

:

-  trebuie

You must go now

He said you must go

1 I/you ought to come today  = ar trebui . be reading now.

■— :

l-am spus câ cred că că ar trebui să fie 25.  25.  l-am vreo să rbâtoare rbâtoare naţională naţională .

-

.,

trebuit sugrumată cu luni 13. 13. Molima ar fi trebuit de zile în urmă , dacă ar fi fost fost destui doctori disponibili. trebuit să -i mă rturiseş rturiseş ti în cele cele din 14. Ar fi trebuit urmă urmă că i-ai i-ai furat furat ceasul, ceasul, fiindcă fiindcă nu vroiai vroiai s piece atât de iute. trebuia să se ducă la un profesor profesor 15. Nu 15. Nu trebuia exigent gent să fie examin examinat atâ, â, fiindcă fiindcă tia că nu e bună bună la matema matematic tic . 16. 16. Trebuia sâ te uiţi la televizor când am Intrat, Intrat, dacă ţi se pare aşa de interesant. interesant. m-am întâlnit 17. 17.  Trebuia să alerge când m-am aseară aseară cu ea, fiindcă doctorul îi spusese spusese câ are nevoie nevoie de miş care. 18. 18. Nu trebuia sâ-i ş opteş ti la ureche când erau oameni oameni de faţ , fiindcă întotdeauna întotdeauna i-a dat în vileag vileag pe cei pare i-au -au fă cut aş a. 19. 19. Studenţii ar fi trebuit sâ asculte expunerea nerea aseară aseară .  vorbească despre despre origi20. Nu trebuia să-i vorbească nea lui când era acolo mama lui ş i asculta fiecare fiecare vorbă pe care o rostea. rostea. să aibă -un bilet let 21.  Presupun că ar trebui să  în plus dacă nevasta nevasta lui lui nu poaţe poaţe veni. veni. crede că probabil sunt sunt foarte 22. Zise că el crede risipitor dacă -mi cheltuiesc cheltuiesc toţi banii pe daruri pentru prieteni. 23. Mi-a 23. Mi-a explicatcâ presupune că  ţesă tura e chiar ieftina, dar dar că nu vrea vrea s-o cumpere câtă câtă vreme vreme nu are banjpeş banjpeş in.

= nu ai voie. e interzis

4. You must not come in - înlocuitor modal:  To have to you will have to go soon? 1 have got  to go They do not have to stay

i. Li se spuse celor or doi prinţi că trebuie sâ sâ pună pună cap t vrajbei. vrajbei. explicat de ce trebuie trebuie să -l inte2.  l-am explicat reseze în primul rând genul epic. 3. A replicat replicat că trebuie să aibă grijâ de de

1.

2.

siluetaei. râspunss că nu trebu trebuie ie să ia o hot 4. Am râspun râre râre definitivă definitivă înainte înainte să vrea el s-o la.. 5. Nu ştiam că trebuie trebuie să plă tesc amend amendââ dacă -mi parche parchezz maş ina aici.

să fii în Anglial Anglial se poaţe să nu stai stai la masă masă ! 2. Nu se 3. Neap Neap rat rat să -mi ar ţi rochia't rochia'taa cea nduă nduă !

e, sunt 4. Trebuie să te ajute să -ţi faci temele, mult prea grele. 5. Neapă Neapă rat să -mi spui de de unde ai cumpă rat haina aceasţa!

 Precis că nota aceea aceea e falsificată cată , dacă 1.. Precis o folose te poliţia ca dovadă împotriva va lui.... 2. E 2. E precis la birou, completând formulare, cum face zilnic. că nu li s-a  s-a fă cut 3. Trebuie să  fie din cauzâ că cunoştinţă în mod oficial. salvat o 4. E precis foarte curajos, dacă â salvat tână ră din ghearele ghearele balaurului. aurului. 5. Ce Ce vezi vezi acolo trebuie trebuie că e un spiriduş spiriduş i n-o n-o să -ţi facă facă nici un râu râu dacă -l laşi în pace. pace. 6. Trebuie că vorbeş te despre despre ş coala pe care tocmai a absolvit-o. 7. Precis Precis caută caută argumente argumente gră itoareîn spriitoareîn spri-

 jinul teoriei teoriei lui sunt singur singur că le va va gâ gâsi si dacă dacă  lui ş i sunt nu va fi deranjat. 8. Trebuie Trebuie că -ş i freacă freacă gingia cu peria peria de ecat deasupra chiuvetei chiuvetei din^i, dacă îl vezi aplecat de atâta vreme. 9. Precis Precis cântă cântă la muzicuţă cuţă , dacă copiii au  început deja să danseze danseze în în jurul lui. bas10. Nu-I vă d pe aici, trebuie că joacâ baschet pe undeva. refuzat at sâ vorbească cu tine 11.   Dacă a refuz precis caută pe cineva cineva mai omenos, care va fi diş pus să -i adă adă postea postească scă cei nou spreze sprezece ce câini câini ş i o pisic pisic .

neap 1. Vino neap

rat să -mi faci faci o vizită vizită când ai

59

12. 12. Oacă  Oacă l-a auzit auzit pe judecă judecă tor zicând zicând că dovezile lui sunt neimportante, neimportante, precis că turbează de mânie. mânie. 13. 13. Precis câ se gândeş te la un argument argument mai important, important, dacă i-ai i-ai spus spus că vorbele lui 1. Se vede vede că

i s-a spus spus că e o petrec petrecere ere

necerempn necerempnioas ioas . 2. Se vede vede că a fost lă udat udat pentru ingeingeniozitatea lui, altfel n-ar n-ar fi aş a de mândru de descoperirea lui. 3. Se câ i-a fost fost vă tă mat piciorul orul ş i nu  Se vede câ va putea merge merge pe jos acasă , va trebui sâ fie duspesus. 4. S 4. Se cicatricea a fost o ranâ grav  grav e vede că cicatricea mai de mult. 5. Se vede că bolnavul a fost fost dus la spital cu salvarea.  judecă toru! l-a declarat vino6. Se  Se vede că  judecă vat, iar el a f ugit din tribunal, sperând s  scape nepedepsit. 7. Se Se vede vede că a fost fost o procedură complicatâ, aşa că nu cred că ar fi dispus dispus s-o ia de laînceput. 8. Felinarul Felinarul trebule trebule că a fost furat, furat, fiindcă nu-l vă d unde era de obicei. 9. Se vede că a mâncat mâncat linte ş i acum încearc cearcăă să ne facă facă să facem facem ş i noi la la fel. 10. 10. Se.vede  Se.vede că leprosul a fost fost izgonit din sat. când am 11. Se vede câ-şi num ra banii când intrat ş i i-am spus că ar fi foarte generos generos din partea iui să să mi-i împrumute mie. 12. Se vede că studia la bibliotecă iotecă atunci când îl c utai. 13. 13. Când ne-amîntâlnit, se vede  vede că încerca să -ş i gă sească sească permisul permisul de conduc conducere, ere, pe

sunt nesemnificative. nesemnificative. 14. 14. Nu e acasă, acasă, precis colindă colindă str zile ş i târguieş eş te cu hă rnicie. rnicie. 15. 15. Precis minte, chiar chiar dacă ţi-a spus că ce are e contagios. care l-a l-a pierdut acum mai multe multe să ptă mâni. 14. 14. Dacă ea s-a s-a ridicat ridicat ş i a plecat brusc, brusc, pariez că precis ei îi recita versţirile. 15. Trebuie  Trebuie că ai vorbit cu vreun nebuh, nebuh, dacă ţi-a spus spus că luna stră luceşte ziua-n amiaza mare. 16. 16. Se vede că ducea ducea un trai îmbelşugat când v-aţj împrietenit, împrietenit, altfel n-ar n-ar fi putut să -ţi dea în dar un inel de aur. 17. 17. Mânca, se vede. o pricpmigd pricpmigdală ală fiindcă fiindcă pră jitura jitura era fâcut gustoasă asă . fâcutăă din nuci nuci ş i  pă rea gusto 18. 18. Se vede că mecanismul mecanismul era stricat, iar el fă cea tot ce putea să repare repare ce se stricase. stricase. 19. Se vede vede că directorul directorul citea citea o revistă când a bă tut ceasul ceasul ora două  două sprezece, sprezece, fiindcă a uitat uitat să -ş i comande comande prânzul. prânzul. 20. Se vede vede că le scria scria pă rinjilor lui despre bacalaureat bacalaureat când ai intrat în  în odaie ş i el nu te-a auzit. 21.  Copiii nu trebuie trebuie să să vorbească vorbească cu primarul când e ocupat. 22. Nu trebuie să iei nici un medicament fă ră sfatul doctorului. 23. Nu trebuie trebuie să vorbaş ti despre propriile amintiri când oamenii-s plictisiţi. 24. Nu trebuie sâ înmulţe înmulţe ti ş ase cu ş apte dacă nu te a tepţi ca rezultatu rezultatull să fie patruzeciş patruzeciş idoi. 25. O povestire re bună nu trebuie trebuie să trateze trateze doar despre opinii estetice.

popjii, cu toate toate că de fapt lui mult mult îi pasă . 2. M-am  M-am gândit că o să -l îndato îndatorez rez dacă -i dau dau de ş tlre că nu va trebui sâ predea predea statuia statuia mai mai devreme devreme decât se aş tepta. 3. Dacă Dacă mi-ai impune reguiile tale, presupun presupun câ ar trebui să le respect.

4. A trebuit trebuit să ascult ascult de două ore vorbele vorbele lui supă ră toare, toare, dar n-am n-am de gând sâ mai mai tolerez acest lucru. 5. Funcjiona Funcjionarul rul declară ară că a trebuit să vorbească cu nevasta nevasta lui despre schimbarea slujbei,  fiindcă întârzia întârziase se de prea multe ori.

H. TO BE TO (i(urmează să) 1.

2.

3. 4.

'He is to come today = urmeaz urmeazăă sâ vina He was to come today - urma urma să vin have come yesterday — să fi venit venit You are not to go in there = e interzis  he were to come, I should tell him  = de-ar If  he de-ar fi să să vin

1.  Demnitarul Demnitarul urmează sa se întoarcă în curând în ţara lui. 2. Broş  Broş ura urme urmeaz azăă să iasă iasă de sub  sub tipar cât de curând posibil. 3. M scâriciul ciul urmeaz urmeazăă să apară apară într-o clipă pă în faţa publicului. 4. Acest rol urmează  s  f ie jucat  de un  actor vestit, pe care-l cunoaş te toată lumea. 5. E interzis nterzis sâ fii pă rtinitor cu vreunul dintre bâieţji care au spart fereastra aceea. 6. Urma Urma să plâtească plâtească trecerea trecerea spre spre India pentru el ş i nevasta lui. 7. Spectacolu Spectacolull urma să să aibă loc în ziua ua când s-a deschis teatrul. 8. Urma Urma să cumpere cumpere benzină nă înainte nte să piece la munte. 9. Expresia Expresia urma să fie explicatâ în clasă , dar profesorul pare să fi uitat de ea cu totul. 10. 10. Doctorul urma urma să vinâ la ş apte, apte, dar se vede vede că a uitat. uitat.

11.  Profesorul de istorie urma sâ fi vorbit despre despre ciumă , dacă dacă nu se ră zgândea. zgândea. 12. Urmau să să se fi întâlnit întâlnit pe peron, pe ron, dacâ nu era aşa aş a de aglomerat. 13. Politica  Politica acelei acelei ţă ri urma să se fi schimschimbat înainte înainte dd sfârş itul lui mai. 14. Sunt convins convins că urma să să te f i culcat culcat de vreme, dacă nu te te împiedicam. împiedicam. 15. Stâlpul acela acela urma urma să fi fost scos acum acum trei zile. 16. De-ar  De-ar fi ca un doctor să fure clientela clientela altuia, ar fi necinstit din partea lui. 17. De-ar  fi le îns rcinate să umble umble  fi ca femeile pe jos toată ziua, n-ar n-ar mai putea lucra. 18. De-ar  De-ar fi să fie schimbat schimbat localul ş colii, majoritatea profesorilof ş i-ar da demisia. demisia. 19. De-ar  fi aducă un dar, dar, cu siguranţ siguranţ  fi să -i aducă . că ea l-ar l-ar arunca. arunca. 20. De:arfisa-tifurehamalulbagajele,  poliţistul l-ar l-ar gă si îndat .

G.  TO HAVE TO (trebule)

/7?ave (got) to go I do not have to go Have you got I  Do you have to go? 1. Va trebui

60

să acţioneze împotriva împotriva firii lui

i sâ-şi certe fiul ul că  a venit acasă acasă după miezul miezul

61

I. CAN (poate, e în stare) Can you

read

2.

tii, poţi să ... ? =  ş tii, Iifta chair  ' = eşti în stare = n-ai dreptul You can't go in

3.

He can't

be your brother 

■-

Can he...?

be reading now

. =

1.

,

= have been reading at five five = have finished yesterday

nu e cu  putinţă  putinţă

nu se poate sâ eimposibilsâ

%

{

nu-mi vine să cred ca, cum'sâ cred că ...?

4./

Familiar, în locui lui  may Can 1 go now? =  am voie?

Can 1 help you? =  îmi dai voie (aş vrea) sâ te ajut - Inlocuitor modal: Tobeable.to. ■< You will be able to read next year

1. Ziarul poate merge la tipar  aş a cum e acum. 2.  Poţi îndră îndră zni să -l deranjezi deranjezi când când doarme? 3. Nimeni nu se poate preface că e o doamnă doamnă la fel fel de bine ca ea. " 4. Direct Directori orial al de ş coală pur ş i simplu nu nu poate înţelege de ce nu-l mai vrea riimeni. 5. Pot s  sondez tereiiul să vă d ce ce se se  poate gă si. si. 6. Aceasta Aceasta e o rriasă veche, pe care n-o poate poate nimeni ridiea .' 7. Poţi spune cum se scriu numele tuturor elevilor? 8. Nu pot pot să fac un avion dintr-o nârtie mototolltă mototolltă . 9. Nu tia s  înoate, aş a că atunci când când s-a s-a scufundat vasul, s-a înecat. 10. 10. Dacă  Dacă ai ti să aduni aduni dol şi cu dou zeci, zeci, n-ai mai fi fost înş elat de chelner. 11. Nu ai dreptul să  înaintezi. acest teren e proprietate etate privat . 12. 12. Stră inii nu au dreptul sâ intre în  această  în această zonă zonă fă ră permi permiss special. special. 13. 13. Cei care nu-s membri ai clubului n-au

62

dreptul să intre. intre. 14. 14. Nu aj dreptul să vinzi ce nu-ţi aparţine aparţine.. 15. 15. Nu are dreptul. s -i spună  spună ce au hotârât hotârât pârinţii lui, că el nu trebuie trebuie să tie. 16. 16. Nu-i cu putinţă putinţă sâ fie o persoană persoană progresistâ dacă are asemene asemeneaa vederi. 17. 17. Perspectiva nu pqate fjfj frumoasă , fiindcă odaia aceea aceea dă spre spre o mlaştină . 18. 18. Reclama nu poate fi bună pentru un ho care nu vrea să să fie prfns de poliţje. 19. 19. Nu-i cu putinţă putinţă să se termine ne cursa cu victoria lui, filndcă e pe departe departe eel mai slab dihtre concurenţi. 20. Nu-i cu putinţâ ca ca acest acest disc să fie nou, pareplin de zgârieturi. eturi. 21.  E cu putinţă  să se joace când i-am spus să -ş i facă facă mai întâi temele? temele? 22. E cu putinţă să vorbeasc vorbeascââ la telefon în în vreme vreme ce eu sun sun la uşă de jum tate tate de oră  încoace?  încoace? 23. Nu-i cu putinţâ sâ cumpere televizoriil chiar acum când se închide magazinul. 24. Nu se poate ca fratele fratele el sâ vorbească chiar acum cu ea. 25. Nu-i cu putinţă nţă ca chirurgul chirurgul să -l ope-

 în vreme vreme ce tu-l aş teptai teptai sâ te însoţească însoţească la reze reze pe pacient chiar acum. 26. Nu-i cu putinţă putinţă ca gunoiul gunoiul acela să fi dentist. 34. Idila lui cu ea nu poate poate să fi durat mai fost lă sat aici fâră un motiv înteme întemeiat. iat. 27. 27. Nu se se poate să fi uitat cu totul rudele lui mult de o lună . 35. Nu-i cu putin putinţăţă să fi fost fost dă râmată râmată cârcârdeel. 28. Nu se poate poate să fi fost o uş urare urare pentru ciuma aceea, fiindcâ Jim zice câ se duce • > zilnic acplo. . tine să afli că ea şi-a rupt un picior. picior. coasâ 36. Nu se putea ca croitoreasa  să coasâ 29. Nu se se poate să te fi hot rât să -i refuzi refuzi orice ajutor tocmai când are mai mare nevoie când a fost arestatâ pentru falsificare. 37. Cizmarul nu putea dormi în patul lui, de el. toată lumea lumea îl că uta pe fundul lacului. 30. Nu se poate să se fi refugiat într-o sta- când toată 38.  Croitorul nu putea să cânte la miezul miezul ţiune aşa aş a de aglomeratâ. nopţii, când ş tia că că toţi ceilalţi ceilalţi dorm. 31.  Nu se poate să fi fost considerat vino39. Nu pot să cred că zarzavagiul zarzavagiul mânca mânca vat în  în toate privinţele. ntrat în pră vă lie. 32. Nu putea putea să să spună că are nevoi nevoie de rldichi când ai intrat ' 40. Nu pot sâ. cred  cred că mă celarul celarul se lupta lupta odihnă odihnă când i-ai -ai spus că vrei sâ vină cu tine tine cu taurul taurul când îl aşteptau clienjii să le vândă vândă la plimbare. 33. Nu putea putea să se apuce apuce iar să citească citească , ce le trebuia. TO BE  ABLE TO poţi face face pe plac, plac, ş tiind că e a a 4. Ai să -i poţi ai s-o întrebi de sensibil? ,. • >, pe nevasta nevasta lui ce haine ş i-a luat cu el. 5. Niciodată Niciodată n-am n-am fost în stare stare să tin minte minte 2. Savantul a spus că  ş tie de de  mult să  humere. 3. Omul Omul spuse că va putea putea să se împace împace propoziţfi întregi. cu duş manul lui dacă  eel  eel din urmă  se  se face mai rezonabil. 1. îi vei putea afla planul dacă

J .  COULD

(putea)

1•. Past Tense He said he could read = poate, poate, ştie

2. Conditional Present You could go if you would  =.ai putea 3. Conditional Past (could +  Perfect Infinitive) .. You could have gone if you had been free -

ai fi putut, putut, puteai puteai să .

4. It could be true = probabil, s-ar putea sâ

5. Speram Speram că că pot merge merge pe jos până până la 1. Zise câ e o fiinţă ciudatâ, dar poate îngarâ, dar m-am oprit la 0 statje de autobuz. cerca să să vorbească vorbească cu ea. ea. 6. L-ai putea putea aş tepta în vrea.  în birou dacă ai vrea. 2. Zise mi-e sete.  Zise că -mi poate da sifon  dacă mi-e 7. Ai putea citi citi ziarul acum dacă ai avea avea 3. Crede Credeam am că poţi cumpă cumpă ra bă uturi uturi spirabonament. toase oriunde în acest oraş . 8. Ar putea lucra ca profesor suplinitor azi 4! îş i închipuia puia  că -i. -i. poate  poate schimba starea dacâ terrriina facultatea. spunându-l glume. 63

9. Nu i-aş -aş putea tolera purtarea nepoliticoasă coasă dacă dacă n-ai n-ai fi tu. putea să scrii un rezumat dacâ nu ai 10. Ai putea vreme vreme să rescrii textul textul de la început. început.  N-aş putea putea sprijini un om care care a fă cut 11. N-aş o crimă , i nici ea n-ar n-ar putea. putea. > înţelegâtor dacă ţi-ai 12. Ai putea sâ fii mai înţelegâtor da osteneal osteneala să ne cunoş ti mai bine. ne. 13. Ceea ce l-a indispus ar putea fi un in cident neînsemnat. neînsemnat. te-ai 14. Ai putea să te d uci cu metrc.jI dacă te-ai gr bi, bi, dar dar dacă dacă aş fi în locul tă u aş lua un  taxi.  un taxi. L-ar putea ajuta un meditator dacă e 15. 15.  L-ar aş a de slab ab la matematic matematic . Această chestiune chestiune fundament al ar fi 16.  Această putut putut sâ fie trecută cu vederea vederea dacă n-o mentionai. '  Ar  fi 17. Ar   fi putut să se aşeze pe un scaun gol, dar a preferat preferat să stea în picioare. picioare. vestit pentru vitejia lui ş i ar fi putut 18. Era vestit

s-o elibereze pe prinţesă din castelul  castelul  vr jitoarei dacă era implorat. orat. mai 19. Traducerea ta ar fi putut să fie mult mai corectă dacă -ţi dă deai deai ostenea osteneala la sâ cauţi cuvintele necunoscute. lua ochii de de la ea ea ş i pleca, pleca, 20. i-ar fi putut lua dar a râmas râmas acolo ş i i-a i-a ascultât discurs ul până până la sfârşit. sfârşit. 21.  Când i s-au umplut ochii de lacrimi ar fi putut s-o consoleze.'dar n-a ţpcut-o. putut să râdă râdă în vreme vreme ce ei îi 22. Ar fi putut iroiau lacrimile lacrimile pe obraji, fiindcă o prevenise prevenise că o să sfâr sfâr easc eascăă râu. râu. 23. Puteau sâ se holbeze oricât, tot n-ar fi putut să observe observe ce se petrece petrece înă untrul untrul casei. să facă cu ochiul ochiul în loc sâ cli24. Putea să peasc peascăă des, des, ş i ea îl  urma oriunde. gaura cheii, dacă dacă 25. Puteai 25. Puteai să te uiţi pe gaura erai a a de curios.

K. MAY (am voie; poate, habar n-am) May I come in? He may come today,

= am voie să ...?

vine = poate poate că cite te = have come yesterday a venit citea ' have been reading at seven = nat pân have finished by then = poate că va fi terminat atunci habarr n-am He may as well be a  thief, for all I know = o fi ş i hot, haba tomorow be reading now

să te între întrebe be dacă dacă are are voie să in1. Când o să te mai departe departe ţintă -n ochii lui ş i nu tre, uitâtre, uitâ-te spunenimic. sprâncene când pun pun 2. Am 2. Am voie să ridic din sprâncene oîntrebare? 3. Vre Vreaa să tie dacă dacă are are voie voie să te lege lege la ochi cât aş tepţi. 4. Pot sa te ajut cu ceva? 5. îmi permititi să te ajut? 6. Poat Poatee că o să pună pună ochela ochelariri cailor lor când 64

= 

o să  se mâine latârg, atârg, dar mă -ndoiesc esc că  se ducâ mâine ova face. 7. 0 fi ş i hoţ, eu habar habar n-am. n-am. 8. Main Mainee când când o să te vadă vadă poate poate că o să în ochi, dar  dar nu trebuie trebuie să te \\ se uite drept în ochi, sperii. 9. Poate tu te miri de privirea privirea lui goală , eu  însă cunosc motivul tristeţii tristeţii lui.  adevâra rat,t, poat poatee c -ş i dă faţă 10. Poate că e adevâ de oricine ochii peste cap, dar ce pot sâfac?

poate să facă ochii mari, mari, dar. nu 11. Se poate  nu te sinchisi, Tntotd Tntotdeaun eaunaa se preface că nu ş tie nimic.  Poatee că se plimbă plimbă prin prin gră din , habar habar 12. 12. Poat n-am unde e.  Poate că spune adevă rul, mai bine bine ai 13. 13. Poate asculta ce are de spus. Poate că vorbeş te cu un client, n-o 14. 14.  Poate deranja deranja înainte sâ termihe. 15. 15. Poate Poate că aleă rgă  în  jurul cl dirii,i, a a c  în jurul dacă dacă aş tepţi aici poţi poţi să -l vezi clip în clipă clipă . vezi din clip  Ppatee că sapă sapă ca să să gă sească sească comoacomoa16. Ppat raîntrucât raîntrucât nu tiu că nu e nimic nimic de gă sit. Poate că copilul îş i face temele, temele, mai mai 17. 17.  Poate bine ne ai aştepta ş i i-ai da jucă riile riile după ce le le va termina.  Poate că oferul de autobuz autobuz merge merge la 18. Poate garaj, mai garaj,  mai bine ani coborî ş i am merge pe jos până până la Podul Londrei.  Poate că că contabilul socoteş socoteş te, n-artre19. 19. Poate pui Tntrerupt, Poate câ giuvaergiulse tocmeş te la 20.  Poate pre- ţul per-lelor elor ş i în cazul acesta o să -i ia mult multăă vreme vreme să -ş i vândă vândă colîerul colîerul. ochii-n -n jos când te-ai 21.  Poate că  ş i-a l sat ochii holba holbatt la ea, dar asta nu înseam înseamnă nă că îi e câtuşi câtuşi de pujin ruş ine de ce a fă cut.  Poate că te-a ph'vit drept în ochi, mai 22. Poate ales es dacă dacă se aş tepta tepta să laşi ochii-n ochii-n pâmâ pâmânt nt ş i să -ţi ceri iertare. iertare. cercetat cu coada ochiu23. Poate că te-a cercetat fiindcă e prea prea timid timid să se uite te ţintă ţintă la lui,  fiindcă cineva. Poate că i-a i-a fă cut cu ochiul, e foarte 24.  Poate dră guţâ guţâ ş i poate că a vrut vrut s-o invite te la o petrecer petreceree diseară . 25. Poat Poatee câ ş i-a ş ters ochii când i-ai promis că n-o n-o s-o mai  baţi,  dar se vâ teme  întotde  întotdeaun aunaa de tine de acum acum înainte. nte. . 26. Poat Poatee că ochii ei au aruncat fulgere fulgere când când a auzit auzit ce ai de gând să -i aduci.  Poate că i-a aţintit ochii asupra gule27. Poate rului ui tă u dacă era murdar. murdar.  Poate că -ş i umbrea ochii cu palma ma pe pe 28. Poate

când te aş tepta tepta ş i bă tea soare soarele. le. 29. Poate câ i-a acoperit ochii cu palmele ca să nu vadă vadă cum dai cu piciorul piciorul în pisicâ. câ. că au că scat toţi când s-a ter ter 30.  Poate că minat minat discursul, fiindcă fusese foarte lung i îi istovise. câ-ş i tră gea sufletul sufletul când v-aţi v-aţi 31.   Poate câ-ş  întâlnit,t, fiindcă alerga alerga de o oră după pisica ei. râsuflarea ea pe când 32.  Poate c -ş i ţinea râsuflar asculta discutia discutia voastră voastră din odaia ală turatâ, turatâ, ca nu cumva cumva sâ desco descoperi peri că e acolo ş i să -l dai afară afară . Poate că -i zvâcnea nervos gura pe 33. Poate când era certat. 34.  Poate câ-i fremă tau buzele de emotie când a auzit auzit câ va avea avea voie să meargă meargă cu tată l lui la pescuit.t. • te că -ş i muş ca buza buza când i se se spu35. Poa 35. Poate nea nea că a f cut o gre gre eală eală .  fiindcă s-a 36. Poate că era bosumflatâi ieri, fiindcă dus fratele ei la cinema cinema ş i a refuzat s-o ia.  Poate că mă celarul celarul rânjea ea pe cândo37. Poate mul îş i tă ia porcul fiindcă se gândea gândea la preţul preţul bun pe care-l va obţine de la clienţii lui. 38.  Poate câ fetiţa plângea cu sughiţuri când ai gă sit-o singură singură în casă , fiirvdcâ irvdcâ nu mai mai fusese niciodatâ niciodatâ lâsată lâsată singură i setemea de de  întuneric.  întuneric. el, 39. Poate că sughiţa când vorbeai cu el, dar nu trebuia să te superi aş a de de tare,  fiindc indc  tare, fi nu era vina lui.  Poate că bă trâna trâna sufla greu după ce a 40. Poate urcat urcat scă rile-acel rile-acelea, ea, fiindcă liftul era defect. defect. 41.  Poate eă -mi voi fi terminat lucrarea până vii tu să mă  ajuji. înainte te 42. Poate că 'voi fi cump rat cartea înain să te hotără hotără ti să să mi-o mi-o dai dai pe a ta. câ voi fi ajuns uns la gară pân va 43. Poate câ plecatrenul.  Poate că ea va fi absolvit până vei lua ua 44. Poate tu examenul de intrare. chemat poliîia până -i vor 45. Poâte 45. Poâte că  va fi chemat pleca hoţii din casă .

65

L. MIGHT (s-ar putea)

3. Mi-a spus că nu-i nevoie sâ mâ due la mare dacâ nu vreau. nevoie sâ vină aş a de curând, 4. Nu era nevoie

Past Tense

1.

He said 1 might go away = amvoie it might  rain Conditional Present

2.

N. DEGREES OF PROBABILITY

= se poate poate să plouă plouă

= s-ar putea You might send me a letter  = ai putea, îţi sugerez (aş vrea)

It might be true

3.

j

Conditional Past (Past Tense  + Perfect  Infinitive) You might have helped him =

1. A zis că

pot sâ merg cu el, el, dacă tot mai

vreau.  M-am gândit gândit că s-ar s-ar putea putea să plouă plouă , aşa 2. M-am că mi-am mi-am luat umbreia. a. 3. l-am explicat câ se  se poate duce la râu, dar h-are voie sâ înoate în el.  închipuit că poate poate ninge ninge ş i au venit 4.  i-au închipuit cu o sanie. 5. l-am spus că  n-are nimeni voie sâ intre-ri camera mea când dorm. 6. S-a S-arr putea să tuş eascâ eascâ dacă dacă a ră cit. 7. i-ar putea ară ta limba dacâ-l roagă  roagă doctorul s-o s-o facă . 8. S-ar S-ar putea să -ţi scoatâ limba dacâ-l mai cerţi. 9. S-ar S-ar putea putea să -ş l muş te limba limba dacă dacă vorvorbeşte când când m nâncă nâncă . 10. S-ar putea să  facă  ce l-ai rugat, dar sunt sigur că mai întâi ar ră suflâ adânc. adânc. pentru o lună lună , 11.   Dacă te duci la mare pentru mi-ai putea trimite o scrisoare.

ai fi putut, putea! putea! (reproş (reproş ) putea ajuta s -ş i ducâ geanta, geanta, da12. L-ai putea câ-l vezi gâfâind. pace, dacă vezi câ câ 13. Ai putea s-o laş i în pace, vorbeş te-n ş oaptâ cu altcineva. neva. dacă -l 14. Ai putea s -i da! un os câinelui, dacă vezi că se iinge pe pe bot când mă nânci. încetezi cu fluieratul, dacâ 15. Ai putea să încetezi  îţi dai seama seama câ o irită . ,să -i împrumuţi împrumuţi ni te bani, dacâ 16. Puteal,să tiai câ are are greută greută ţi.  Puteai să cumperi cumperi o pâine pentru pentru bă trâ17. Puteai na aceea care nu se poate poate duce la brută rie. s sâ-i spui adey rul când ai v zuţ 18. Puteai sâ-i că e cat pe ce să pedepsea pedepsească scă un copil care care nu-ivinovat.  Puteai să alegi alegi un stilou mai bun, aces19. Puteai ta e de-a dreptul prost. sâ-l însoţeasc însoţeascăă pe strain până până la 20. Putea sâ-l stajia de autobuz autobuz ca nu cumva să se rătă ceas cească că .

M. NEED (e nevoie -* impersonal; spre deoseblre de to need =  a avea nevoie, verb regulat)

= e nevoie  / 2.  do not think he need come 3. He said you needn 't go. 4. You need not have come so soon = nu era nevoie. 1. Need 1. Need you go?

nevoie să vină azi la bibliote bibliotecă că , ori 1.  E nevoie  poate aş tepta până până mâine? ne? . poate

66

puteam puteam aş tepta. tepta. 5. Nu era nevoie nevoie sâ cumpere cumpere ea pă lă ria, avea el de gând să i-o cumpere.

nevoie să cumpere cumpere dico 2. Nu cred că e nevoie ţionarul acela, are deja unul de acelaş i fel.

1.

He must be reading

-  precis

2.

He should be reading

=  cred,  probabil

ought to

3. 4. 5. 6.

= e posibil

He could be reading He will be reading He may come

= poate, nu tiu = s-ar putea (puţin probabil)

He might come

3. E posibil posibil să citeasc citeasc . n-am. 4. Poate să citeşte, habar n-am. 5. S-ar S-ar putea să citeasc , cine ş tie?

 Precis că citeş te. 1. Precis 2. Probabil câ citeş te, ori eel puţin aş a cred.

IX. TREBUIA ... 23. 1.

you need not have come. = nu era nevoie, nu trebuia 1. Nu trebuia s-o faci sâ seîmbujoreze spunându-i nându-i câ ş tii adevârul, fiindcă oricum oricum avea avea de gând gând să să ji-l mă rturise rturiseasc asc . trebuia să vii atâta drum numai ca  sâ-i 2. Nu trebuia aduci o revistă pe care a citit-o deja. deja. 3. Nu trebuia să -ţi dal atâta ostene osteneala ala,, gă sea poliţia hoţul mai devreme ori mai târziu. munceascâ atât, atât, nu'i-a ce4. Nu trebuia să munceascâ rut nimeni nimeni sâ aducă lucrarea mai  mai curând decât i se spusese la început. 5. Nu trebuiau să alerge alerge până  aici, puteam să aş tept oricât de mult.

6. Nu trebuia să facem atâtea atâtea prâjituri, bâieţii aceş tla prefe preferă ră ţigă rile dulciurilor. 7. Nu trebuiau trebuiau să cumpere cumpere  flori,  gră dina dina noastră noastră are p mulţime me de trandaflrl care puteau puteau fi tă iaţi pentru acest acest prilej. 8. Nu trebuia trebuia sâ-i ascuridâ ascuridâ adevă rul, îl ştia deja i nu-i pă sa ce s-a s-a întâmplat. at. 9. Nu trebuia sâ cureţe cureţe singură apartaapartamentul, puteam puteam s-o ajut ajut când mă întorc. întorc . 10. Nu trebuia sâ-i dai în vileag taina, toţl o tiau de mult. mult.

2. you should have come = ar fi trebult (trebuia), era cazul

3. Trebuia Trebuia să -mi spui că s-a uitat fârâ nici nici orată f  iind1. Trebuia să înţelegi înţelegi câ e îmbujorată o expresie la tine când când ai vorbit cu el să se că te vede. vede.  însoare cu ea. ea. fusta mama-  însoare 2. Trebuia sâ-ş i ascundă fata în fusta  Trebuia să se înroş eascâ până -n vârful vârful 4. Trebuia mei ş i-l ierta. ierta. 67

urechllor când au auzit câ au fost ultimii în curs . 5. Trebuia Trebuia să se înroşeas'că înroşeas'că până -n vârful vârful urechilor când i-a spus că eseul ei a fost eel mai slab dintre toate. 6. Trebuia să -l ş teargâ pe copil la nasînainte să intre în odaie.

7. Trebuia Trebuia să te prefaci că nu l-ai l-ai vă zut cum  îş i sufla nasul. 8. Trebuia sâ-l auzi ţipândl 9. Nu trebuia sâ se scarpine la nas în faţa  judec âtor ulul. 10. Nu trebuia trebuia să se scobească în dinţi la orâ.

 I-am spus că nu trebuie s -ş i piece caca10. I-am pul.fiindcâ n-a fâcut nimic ră u.

cespune. 9. I-am spus câ nu trebuie sâ se scarpine  în cap în fata clas el.

24.  24.   MAI BINE ... 1.

3. treb uia (rep roş )

venit? you might have come = trebu ia sâ vil, de ce n-ai venit? 1. Trebuia s-o ierţi când ai vă zut ce ră u îi pare. 2.  Trebuia să -mi arate drumul când i-am spus că nu mă descurc. 3. Trebuia să -i dea mai mulţi bani când i-a spus câ  n-are haine ş i mâncare. 4.  Milionarul trebuia să -l ajute pe cerş etor, dar n-a n-a fă cut-o. 5. Trebuia Trebuia să ş tii că n-o sâ.facă sâ.facă ce vrei vrei tu.

( 6. Trebuiau Trebuiau să se gră beascâ la cât cât era de târziu. 7. Trebuia Trebuia eel puţin să dea totul uită rii. 8. Trebuia să -mi spui cine eş ti înainte sâ  încep să mă laud cu s tră moş ii   rnel. 9. Trebuia sâ-i sâ-i spună cât de târziu va veni, dacă chiar chiar vrola ca ea sâ nu se nec jească . 10.  Trebuia să -mi explici mai curând ce vrei, în loc să să mă faci să -mi pierd vremea. vremea.

4. era mai bine you had better have come = trebuia să vii 1.  Nu trebuia să -l indispui, indispui, indispui, fiindcă i s-a urcat sângele la cap şii aa început să injure. injure. muiască atun ci când a s-o pă lmuiască atunci 2.  Trebuia s-o a. aflat despre ce e vorba.  dinţi, dac 3. Trebuiau sâ se spele Delezilnic zilnic pe pe  dinţi. detestă să meargâ la dentis ddentist. entist. t. scoţi dintele dintele acela. acela. 4. Nu trebuia sâ-ţi scoţi 5. Trebuia să termine ne la vrerrie vrerrie de scfis la maş inâ raportul.

6. Trebuia Trebuia să cumpă cump r casa înaintea înaintea lui. u Jrebuia s-o las 7. NNujrebuia laş laş i singurâîn câsă noaptea. 8. Trebuia Trebuia să traven traverseze traverseze râul râul înot ş i să facă plajă plajă . 9. Nu trebuia trebuia să cumpere cur atâtea dulciuri ş i sâ le mânânce. mă nânce. 10. Trebuia sâaleag sâ aleagă inelul cu diamant, era  ■, mult mai frumos.

5. a trebuit să să

He said I had to ao zis câ câ trebuia trebuia sâ sâ mâ mă due. go  == aa zis 1.  Zise că trebuie sâ-l due într-o odaie caldâ,  fiindcă  fiindcă îl cl nţă ne dinjil. dinjil. 2.  îmi spuse că nu trebuie sâ mâ încrunt la nimeni. 3. Zise Zise că trebuie să am grijâ grijâ de urs, fiindcă  îi cu rge sânge din nas. zise că nu trebute trebute să mă strâmb'când strâmb'când 4. îmi zise vâd un mă gar.

68

5. Zise câ trebuie sâ vorbească pe nas, dacâ nu vrea să fie înţeleas înţeleas . 6. Zlse câ nu trebuie să -l mângâi su b bârbie, dacâ nu vreau sâ-l enervez. 7. I-am I-am spus că trebuie să dea din cap ori de câte ori nu e de acord cu ceva; 8. Mi-a explicat că trebuie să dau din cap că da de fiecare datâ când sunt de'acor d cu

u had better go tomorow be reading now have finished yesterday have been reading at five 1. Mai bine ţi-ai ţine capul sus ş i ai fi mandru de ce ai fâcut. 2.  Mai bine ai linişti-o câi id vezi că se apucă c u mâinile de cap. 3. Mai bine l-ai trage de urechi când mai face aşa data viitoare. 4. Mai bine Ji-ai ciuli urechile ş i ai asculta cu atenţie. 5. Mai bine ar ar lua copiiul de-o ureche ş i l-ar izgoni din odaie. 6. Mai bine nu i-ar ş opti la ureche când nu sunt slnguri. 7. Mai bine bine nu s-ar pă rui când se.ceartă se.ceartă . 8. Mai bine l-ai trage de pă r dacă nu se tunde azi. 9. Mai bine i-ai spune să nu-ş i mai treacâ degetele degetele prin pă r când e nervos. 10.  Mai bine nu ş i-ar întinde gâtul înainte când vrea să audă mai bine. bine. 11 . Mai bine ai înota decât sâ citeş ti pe aş a o zi caldă .

I would rather you

left now had left yesterday

1. Mai bine nu te-ai arunca de gâtul meu. blne nu mi-aş mi-aş drege 2. El considerâ că mal blne vocea înainte înainte să vorbesc cu cineva. cineva.

= mai bine

ai pleca ai citi terminai citeai

12.  Mai bine ne ar alerga dacă vor să le fie cald. ne s-ar s-ar uita la televizor dacă i-a 13. Mai bine terminat terminat de fă cut temele. temele. 14.  Mai bine ai pleca, dacâ vrei sâ ajungi acolo. la vreme. 15. Maibinearscrieacumeseul, dacă vrea sâ ia examenul. 16.  Mai bine ar muncl, dacă sperâ sâ ter mine la vreme. fiindcă a 17.  Mai bine am exersa la   plan,  fiindcă mai ră mas puţină puţină vreme. 18.  Mai bine ar dormi, e mult prea obosit sâfacâ.altceva. 19.  Mai bine ai studia chineza, decât să pescuieş ti în lac. 20.  Mai bine ar pleca, altfel o să întârzie la spectacol. 21 .  Mai bine-l apucau de ceafă când l-au gă sit. sit. bine juca fotbal cân d l-am gă sit. 22.  Mai bine

= mai bine (aş (aş prefer preferaa să )

ai pleca plecai

3. Ea Ea consideră consideră că mai bine bine nu l-aş l-aş apuca de beregatâ, fiindcă e mai putern ic decât mine.

69

4. Cred că mai bine nu ţi-ai ţi-ai ş terge mâinile nile pe sort. 5. Cred că mai bine n-ai mai aplauda. 6. Ea ne n-ai mai mai sta cu  Ea consideră că mai bine bă rbia sprijinită sprijinită în palme. 7. Cred că mai bine n-ai vorbi ţinându-mi o mânâ pe brat. 8. El crede crede că mai bine bine nu i-âş pune mâna mâna pe umă umă r. 9.1 se pare că mai bine îi (ua (ua de braţ când s-au plimbat plimbat împreună . 10. 10. Cred  Cred că mai bine ne nu-i fă ceai semn semn să piece. • semn 11.1 se pare câ mai bine  nu  nu i se  se fă cea semn

să se dea deoparte. deoparte. 12. 12.  Mi se pare pare că mai bine bine nu te gă sea plimbându-te cu mâinile la spate. 13. 13. Li se pare câ mai bine nu era gă sit cu mâinile împreunate împreunate în rugă ciune. 14.  Mi se pare pare că mai bine ne nu-ţi fă ceai mâinile pâlnie la gurâ ş i urlai. 15. 15.  Mi se pare pare că mai bine nu se apuca apuca j să -ş i pocneascâ pocneascâ degetel degetele. e. 16.1 se se pare că mai bine bine nu-i fă ceai semn semn să se dea la o parte. parte. 17. 17. Cred câ mai bine copilul copilul nu ară ta piticul cu degetul.

3. You should

go today, tomorow be reading now have come yesterday have been reading

 Crede că mai bine ne nu-l ar tam noi noi cu de 1. Crede getul când am fost întrebaji cine  a furat inelul. 2. Mai bine ai strange pumnul si l-ai ameninţa. 3. Mai Mai bine ai pocni din degete ş i i-ai da ordine.

mai bine, ar trebui trebuia

pisica, meriti să fii 4. Mai bine te zgâria pisica, zgariat. 5. Mai bine te plimbai la ora cinci, cum ai zis câ o să  faci. 6. Mai bine bine nu ti-ai face face griji în legă tură cu temele lui. 4.

You needn't

go be reading have finished have been reading

1.  Mai bine n-ai cură ţa camera, o fac eu mâine. 2. Mai bine nu te-ntorceai aş aşaa devreme. devreme.

70

=mai bine.nu = nu este este nevoie = era

3. Mai bine nu studiai când am venlt, era mult prea târziu.

X. ROMANIAN TENSES IN ENGLISH 25. REVISION 1. Mă bate adesea adesea pe umă umă r. 2. C'rte te ş i nu poate poate să vină chiar ar acum. acum. 3. Mă Mă cunoş ti de mult? mult? 4. Mă aş tepti de mult? mult? 5. A zis zis că o să vinâ după după ce o să termine. ne. 6. A zis că citeşte de mult. 7. A zis că că tie. 8. A zis că citeşte. 9. Vine mâine. 10. 10. A zis că vine când vrea.. vrea.. 11. Te duel duel ş i teculci. 12. 12. Aşa fac copiil. 13. 13. E ciudat ciudat că pleci azi. azi. 14. 14. Se aştepta că  ş tii. 15. 15. Simţea  Simţea că nu-i adevă adevă rat. 16. 16. îmi strângea strângea ră u mâna. mâna. 17. 17. Venea  Venea adesea să ne vadă vadă mai mai demult. demult. 18. 18. Se ducea acolo destul de des. 19. 19. Tu erai tata ş i eu eram mama. mama. 20. Nu ş tia ce am de de gând să fac. multe ore. 21.  Zise că citea de mai multe 22. Ploua. Ploua de zile întregi. 23. Dacă erai s rac nu aveai aveai bani. 24. Dacâ vroiai, îi întindeai mâna. 25. Mă car dacă te ţineai ţineai strâhs strâhs de rochia mea! 26. Mai bine stâtea stâtea acas . 27. Trebuia sâ faci cum a zis. 28. Urma sâ vină vină azi. 29. Vroiam sâ-ti cer o favoare. 30. Ai venit ieri? 31.  Aziscă auitat. auitat. 32. l-ai citit ultima carte? 33. Am auzit că tii engleze engleze te. 34. Ei, m-am dus! 35. Nu l-a observat ani de zile. 36. E ciudat câ a plecat aş a de curând. 37. Se zice câ ar fi hot. 38. Se zice că ar sta cu mâinile-n le-n poalâ. 39. Ai veni dacă ai fi rugat. rugat.

40. Aş  veni, dar nu pot. 41.  Se zice câ ar pleca mâine.

42. Vorbeş  Vorbeş te de parcă ar şti tot. 43. N-ar  N-ar trebui sâ i-o iei pe furiş . 44. Sezicecă  Sezicecă n-ar ti. 45. Se zice că că ar fi înşfă cat tot ce era era pe pe masă masă . . 46. tia, dar dar nu mi-ar fi spus dacâ n-aş n-aş fi insistat. 47. Dacâ ar fi ş tiut, ţi-ar fi mângâiat obrazul cu ară ară tă torul. torul. 48. Ar fi venit dacă i-ai fi spus curri curri să -ş i frece mâinile. 49. Mă car dacă dacă ai fi venit de ieri! 50. Ar fi trebuit trebuit să nu-ţi mai frângi mâinile. 51.  Se zice zice că ar fi luat-o luat-o de mân . 52. Vine adese adeseaa să ne vad . dar azi citeş citeş te i nu cred cred că că va veni. 53. Vine mâine? A zis câ vine, dar când l-am auzit am fost sigur că o sâ se ră zgânde zgândeasc asc . 54. A zis că habar habar n-are, n-are, citeş te ş i nu pleacă nică nică ieri. ieri. 55. E normal câ a refuzat refuzat să munceasc munceasc dacă nu-i plâtit plâtit ca lumea. lumea. 56. Citeşte de la ora patru patru ş i tocmai a terminat o carte carte pe care eu n-am n-am vă zut-o până acum. 57. A zis că că citeşte de foarte mulţi ani. 58. E ciudat că nu vrea vrea să piece în Afric Africa. a. 59. Credeam  Credeam că tie de mult engleza. eza. 60. A zis că scrie ş i nu vrea să să fie deranja deranjat.t. 61.  „Plec zilnic de acasâ la ora ş apte." „De ce pleci âş a târziu târziu azi?" „Azi nu lucrez." 62. Nu ştiam c -l aşteapt aşteapte. e. e' e'e o oră i că el n-are de gând gând să vihă . 63. E neaşteptat  neaşteptat că -l cauji cauji după ce \\-a furat maşina de scris. scris. 64. tiai că are permis de conducere de o lună lună i îşi conduc conducee singur singur maş ina de de o săptămân ? 65. Nu mă mă aş teptam teptam să te necă jeascâ jeascâ vor71

bele mele, mele, deş i ş tlam că nu trebui trebuie sâ-ţi spun spun asta, fiindcâ nu am dreptate. necrezut zut câ mă rogi să să te ajut, ajut, 66.  E de necre când ş tii câ sunt sunt supă rat pe tine. ne. tepta să să tii de de că să torie torie.. 67. Se a tepta propus să plecă plecă m fiindcă fiindcă suntem suntem 68. A propus prea mulţi.  Dacă tiam cine cine eş ti te d deam deam afarâ. afarâ. 69. Dacă Mereu vine ş i-mi pune întrebă ri 70.  Mereu dis-de-di dis-de-diminea mineaţăţă . Da, aş a face face el, cumpă cumpă ră toate toate că rţile rţile 71. Da, pe care care le gă seş te. fac bă rbaţii. rbaţii. 72. Aş a fac 73. De obicei e un copil bun, dar acum e ră ută cios cios fiindcă fiindcă e prea prea multă multă lume lume în în jur. jur. apucăă de mân mânăă i du i 74. Cum o vă zu o apuc au fost. pierzi trenul? trenul? 75. N-auzi că pierzi 76. Citea când l-am sunat.  Venea dimineaţa ş i pleca seara. seara. 77. Venea deseori până -n zori ş i nu nu se putea 78. Citea deseori duce duce la coal .  Veneaii dacă tiai? 79. Venea chemat. 80. Citea de două ore când l-am chemat. vreme când 81.  Se juca. Se juca de multă vreme s-a pomit ploaia. -am fi aş a de sâraci, dacă n-ai cheltui 82. Nl-am tot ce câş tigi. tigi.  Veneam m cu tine dacă dacă tiam ce ce aş tepţi 83. Venea acolo când m-am întâlnit cu tine. 84. De când lucra la garaj când l-ai chemat lafabrică lafabrică ? l-ai întrebat? întrebat? 85. A ş tlut ce l-ai 86. Vedea că  a greş it, dar  nu vroia sâ recunoască noască . egea ce am de gând să fac. 87. Nu înţelegea dacă te acuzau acuzau de furt? furt? 88. Ce fă ceai dacă  Zicea că o să  vină minciună nă .  vină , dar era o minciu 89. Zicea 90.  Simţea câ.ceva nu e în ordine, dar n-avea idee ce. 91. întreba pe cine întâlnea i nimeni nu-i putea ră spunde. spunde. 92. Mergeam zilnic la pescuit vara. dar cred credeam eam că 93. Ce ş tia el tiam ş i eu, dar nu-i de ajuns. 72

engleza za de  de e parcă tia engle 94. Bâiatul vorbea d când era copil, deş i uitase uitase mult de când fusese în Anglia. 95. Mâcar dacâ venea mai devreme! petfecea o noapnoap96. Dacâ pierdea trenul  ş i petfecea te în gară gară ? veneai cu noi, nu-i aş a? 97. Mai bine veneai nevoie sâ te gră beş ti, puteam puteam 98. Nu era nevoie aş tepta. tepta.  Trebuia să să te gră beşti dfecă dfecă vroiai vroiai să -l 99. Trebuia prinzi asupra faptului. 100. Se 100. Se împlineau In curând cinci ani de la sosirea lui. 101.  Am auzit câ tocmai a terminat facultatea. tat. 102.  Zicea că a uitat. muş cat unghiile? 103. Când 103. Când ţi-ai muş 104. Citesc de ieri romanul, dar încă nu l-am terminat. 105. N-ai N-ai vâzut niciodată un urs viu? 106. Ai veni dacâ ai gă si bilete? vâzut vreo siren , moş ule?" ule?" „Or 107. „Ai 107. „Ai vâzut fi fiind ele multe, multe, dar eu eu nu le vă d". 108. Dacă am pleca cu toţii? 109. 109. Mai bine ai veni ş i tu. 110. 110. De-ar De-ar fi să fie adev rat, m-aş m-aş duce.  De-ar ş ti el, pariez  pariez că n-ar  n-ar  veni. 111. De-ar  veni. eu 112. Se 112. Se zice că ar.fi scriind o piesă , dar eu  îl tot vă d plimbându plimbându-se -se prin pare. pare. 113. 113. Vorbeş Vorbeş te de parcâ ar ş ti tot. iar ea îl ascultă de parcă parcă n-ar n-ar crede crede nici nici o vorbâ. vorbâ. • 114. Mâcar 114. Mâcar dacâ ai pleca mai curând! n-aş da să să reu ească ească ! 115. Ce 115. Ce n-aş 116. N-a 116. N-arr trebui să -l contrazici. 117. 117. Se zice că pleacă pleacă mâine mâine la Londra. 118. 118. Mai Mai bineţi-aicură ţa unghiile. ile. 119. 119. Se zice zice că a terminat nat de construit coliba. 120. Măcar 120.  Măcar dacă nu-i ghiceai în palmăl parcă -l muş case un câine. câine. 121. Urla de parcă ascuns în gr dina dina ta 122. Se 122. Se lă uda că a ascuns comoara. 123. 123. O fi ş tiind el ceva, astfel nu-ţi spunea.. 124. 124. Ziceai Ziceai că a scris o nuvelă anul trecut,

nu-i

aşa? 125. 125. Trebuia Trebuia să -l înţelegi înţelegi ş i să -l ajuţi. 126. 126. Sâ mâ creadă prost.sau mi se pare? pare? 127. 127. Sâ râd sau să plâng? Habar n-am. 128. 128. Să plec ori pot ră mâne? mâne? 12 129. 9. M-a M-a întrebat ce să -mi dea.

facă el una una ca.asta! ca.asta! 130. Să 130. Să facă 131. Sâ-I fi auzit cum ţipa!

132. Orice-ai zice, nu vreau să  cred. 133. 133. Trebuia să -l înveţi minte. 134. 134. Să f i fost acum şapte ani, aş zice. 135. 135. Se Se vedecă a uitat. uitat.

XI. ACCUSATIVE WITH THE INFINITIVE NOMINATIVE WITH THE INFINITIVE 26  Ac c u s at i v e w i t h t h e In fi ni t iv e Accusative Verb  want, 1 should like 11 / want, 1 him 2 1 allow,  order 3 /  think,  suppose,  know, suspect, imagine, believe... 4 /  wait for him 111/  see, hear 2 / make, let, (help) 1 shall have (= have cauzativ - îl pun s j 1 know him

=ş tiu câ

to be clever 

to be reading now to have finished yesterday

to  have been been reading at seven

tat unghiile. unghiile. 1. Aş vrea să -ţi tat 2. l-am ordonat sâ dea mâna cu ea. 3. tiu câ e indulgent. închipui că studiazâ. studiazâ. 4. îmi închipui 5. tiu că a dat dat cu pumnul pumnul în masă . 6. Presupun că -i trimitea bezele când a plecat trenul.

Infinitive 1  long to go

II  short come

e deştept cite te a terminat citea

7. Aş teaptâ teaptâ ca el s-o ceară de nevastă nevastă . 8. l-am vâzut mâinile tremurând ş i l-am l-am au zit dând cu pumnul îh tablâ. 9. Am s-o pun pun să -ţi facă semn cu cotul când intră intră el. âsa să să te facâ su-l ajuţi ajuţi să fure 10. Nu-I lâsa că rţile acelea acelea..

73

bele mele, mele, deş deş i ş tiam că nu trebule trebule sâ-ţi sâ-ţi spun asta, fiindcă indcă nu am dreptate. dreptate. 66. E de necrezut necrezut câ mâ rogi să te ajut, când ştii că sunt sunt supă rat pe tine. tine. 67. Se Se aştepta sâ ş tii de c să torie. e. suntem 68. A propus să plecă m fiindcâ suntem prea mulţi. dâdeam m afar . 69. Dac 69. Dacââ ş tiam cine eş ti te dâdea Mereu vine ş i-mi pune întrebâri 70.  70.  Mereu dis-de-dimineaţâ. face el, cump cump ră toate toate că rţile 71.  Da, a a face pe care care le g seş te. rbaţii. 72. Aş a fac bă rbaţii. 73. De obicei e un copil bun, dar acum e ră ută cios fiindcă fiindcă e prea multâ lume în jur. ur. m o vâzu vâzu o apucă apucă de mână mână i duş i 74. Cu 74. Cum au fost. trenul? 75. N-auzi că pierzi trenul? 76. Citea 76. Citea când l-am sunat. 77. Venea 77. Venea dimineaţa ş i pleca seara. 78. Citea tea deseori pân -n zori şi nu  se putea duce la coal . 79. Veneai Veneai dacâ ş tiai? 80. Citea 80. Citea de două ore când i-am chemat. multă vreme când când 81.  Se juca. Se juca de multă s-a pornit ploaia.  N-am fi aş a de sâraci. dacă dacă n-ai n-ai cheltui 82. N-am tot ce câş tigi. neam m cu tine dacă tiam ce aş tepţi 83. Ve 83. Venea acolo când m-am întâlnit cu tine. 84. De 84. De când lucra la garaj când l-ai chemat lafabrică că ? întrebat? 85. A 85. A ş tiut ce l-ai întrebat? 86. Vedea Vedea câ a greş it, dar   nu nu vroia sâ recunoască noască . 87. Nu 87. Nu înţelegea ce am de gând sâ fac. 88. Ce Ce fă ceai dacă te acuzau acuzau de furt? furt? vinâ, dar era era o minciun minciun . 89. Zice 89. Ziceaa că o să vinâ, 90. Simţea câ.ceva nu e în ordine, dar n-avea idee ce. 91.  întreba pe cine întâlnea ş i nimeni nu-i putea ră spunde. spunde. 92. Mergeam zilnic la pescuit vara. dar crede credeam am că 93. Ce 93. Ce ş tia el tiam ş i eu, dar nu-i de ajuns. 72

 parcă tia engle engleza za d 94. Bă 94. Bă iatul vorbea d  dee parcă  dee facă el una ca asta! i aşa? 130. Sâ 130. Sâ facă când era copil, deş i uitase uitase mult de când fu125. 125. Trebuia să -l înţelegi egi ş i să -l ajuţi. ajuţi. auzit cum ţipa! 131. Să -I fi auzit sese în Anglia. 126. 126. Să mă creadâ prostsau mi se pare? pare? 132. 132. Orice-ai zice, nu vreau să cred. dacă venea venea mai devreme! devreme! 95. Mă 95. Mă car dacă n-am. 127. Sâ 127. Sâ râd sau să plâng? Habar n-am. minte. 133. Trebuia 133. Trebuia să -l înveţi minte. pierdea trenul 96. Dacă 96. Dacă pierdea  trenul ş i  petrecea o noap- 1 128. 12 8. Să S ă plec ori pot ră mâne? mân e? 134. 13 4. Să fi fost acum şapte ani, aş zice. te în gar ? § 129. M-aîntrebat ce să -mi dea. dea. 135. 135. Se vede vede că a uitat. I 97. Mai bine veneai cu noi, nu-l aş a? 98. Nu era era nevoi nevoie să te grâbeşti, puteam I aş tepta. tepta. § XI. ACCUSATIVE WITH THE INFINITIVE 99. Trebui Trebuia să te gră beşti dSacă  vroiai să -l NOMINATIVE WITH THE INFINITIVE prinzi asupra faptului. 26 100.  Se  Se împlineau în curând cinci ani de la sosirea lui. nat fa- >; 101.  Am auzit că tocmai a terminat  Ac cu sat iv e w it h th e Inf in it iv e  >; cultatea. . . Verb Accusative Infinitive uitat. 102. Zicea 102. Zicea că a uitat. 11 /  want, 1  want,  1  should like 1 /ong him 103. 103. Când ţi-ai muş cat unghiile? 2 / allow, order to go Citesc de ieri romanul. romanul. dar încă nu } j 104. Citesc 3 / think, suppose, know, suspect, imagine, believe... l-am terminat. 4 / wait for 105. N-a 105.  N-aii vâzut niciodată un urs viu? II short him I11 / see,   see,  hear 106. 106. Ai veni veni dacă ai gă si bilete? bilete? come 2 / make, let, (help) 107. 107. „Ai vă zut vreo siren siren , moş ule?" „Or „Or | 1 shall have (=  have cauzativ = îl pun  să) fi fiind ele multe, dar eu nu le  vă d". f d". 108. Dacâ am pleca cu toţii? | =ş tiu câ e deştept to be clever 1 know him 109. Mai 109. Mai bine ai veni si tu. citeşte to be reading now 110. 110. De-ar De-ar fi să fie adevă adevă rat, m-aş m-aş duce. I a terminat to have finished yesterday  de-ar ş ti el, pariez  pariez că n-ar  n-ar  veni. 1 111. de-ar  veni. citea to have been reading at  seven 112. 112. Se zice că ar fi scriind o pies , dar eu 1  îl tot vă d plimbându-s plimbându-see prin pare. 1 beş te de parcă parcă ar ti tot. iar iar ea îl 1 113. Vor 113. Vorbeş unghiile. 1. Aş vrea să -ţi tai unghiile. 7. Aş teaptâ ca el s-o ceara de nevasta. ascultâ de parcâ parcâ n-ar n-ar crede crede nici o vorbă . . 1 2. l-am ordonat sâ dea mâna cu ea. 8. l-am vă zut mâinile mâinile tremurând tremurând ş i l-am l-am au dacă ai pleca eca mai curând! 114. Mă 114. Mă car dacă zit dând cu pumnul pumnul în tablă tablă . 3. tiu câ e indulgent. 115. 115. Ce n-a n-aşş da sâ reuş ească ! 9. Am s-o pun pun să -ţi facă semn cu cotu! cotu! închipui ui că studiaz studiaz . 4. îmi închip 116. 116. N-ar N-ar trebui să -l contrazici. când intrâ el. 5. tiu că a dat cu pumnul în mas . 10. 10. Nu-I lâsa sâ te facâ su-l ajuţi să fure 117. 117. Se zice că pleacâ mâine mâine la Londra. 6. Presupun Presupun că -i trimitea bezele bezele când că rţile acele acelea. a. 118. 118. Mai Mai bineţi-aicură ţa unghiile. plecat plecat trenul. 119. Se 119. Se zice câ a terminat de construit coliba. car dacă nu-i nu-i ghjceai ghjceai în palmă palmă ! 120. Mă 120. Mă car parcă -l muş case un câine. câine. 121. Urla de parcă 122. 122. Se l uda că că a ascun ascunss în gră dina ta ta 1 comoara. 1 123. O fi ş tiind el ceva, astfel nu-ţi spunea.. | eai câ a scris o nuvelă nuvelă anul trecut, 1 124. Zic 124. Ziceai 73

ill Pasive & Active

Nominative with the Infinitive

Nominative He

1 is allowed, ordered = i se permite... 2 is known, is supposed = se ş tie 3 is seen, heard 4 is made, let 5 is said, reported = se spune II Active seems = pare happens = din întâmplare appears = se pare dovedeş te  s= se dovedeş proves, turns out s= is likely = e posibil Is unlikely - e pujin probabil He

is known is said seems

oaselor 1. Se zice că s-a ridicat în capul oaselor  L-am auzi auzit că alearg aleargăă i l-am -am v zut c -ş i 19. L-am arunc aruncăă apca. apca. când când a auzit auzit că o să intre un urs urs în odaia lui. fost vă zut cum fură fură batista batista unei unei bă  Ajută -mă să ridic masa. masa. 2. A fost 20. Ajută trâne. Credeam că citeş te de mult, dar dar 21. Credeam 3. Se Se ş tie că că a îmblâ îmblânzi nzitt o că prioar prioar . abia începuse. tept să pleci. pleci. 22. Aş tept 4.  Se zicea câ un fugar a dat foe hambarulul. că s-a întors din stră ină tate. 23. Se zice că 5. Se pare pare că i s-a terminat terminat zah rul. că a cum cumpă pă rat rat o maşină . 24. Se tie că 6. Din întâmpla întâmplare re judecă torul a fost insculege ghiocei. 25. A fost vă zut cum culege talator   în în tinereţe. auzit că sparge pahare. 26. Fusese auzit 7. S-a S-a dovedit că hoţul a spus spus adevă rul. fost fă cut să piece piece pe dată . 27. A fost 8. tim cu toţii că a fost campion campion mondial. mondial. 28.1 s-a ordonat ordonat să uite tot ce a vă zut. 9. Ne a teptam teptam să fi sosit asea aseară ră . credea că a cumpă cumpă rat papagalul. papagalul. 29. Se credea închipuiam că ai cumpă cumpă rat de mult mult 10. îmi închipuiam îhtâmplare încă n-a n-a sosit. 30. Din îhtâmplare casa aceea. împrumuţi? 31.  Ai cumva vreo carte să -mi împrumuţi?  N-aş vrea să fi plecat singur singur de acasă . 11. N-aş probabil ca el să fi citit în timp 32. E puţin probabil  N-am să permit permit nim nui să să mâ bat . 12. 12. N-am ce îi vorbeai. ' ar acum. acum. 13. 13. \\\ ordon să pleci chiar  de e ani. 33. Pare să  nu fi împlinitîncâ patruzeci  d s-a mă ritat ritat de mult. 14. 14. Cred câ s-a cine se zice zice că seamă seamă nă ? 34. Cu cine 15..îmfîn 15..îmfînchip chipuiam uiam că tii engleze te mai bine. crede că s-a întors? 35. Când se crede tiam că încâ n-a plecat. plecat. 16. 16. tiam zice că e hoţ? hoţ? 36. De ce se zice  N-am sâ tolerez tolerez să ţipi la noi. 17. N-am ordpnat să cumpere cumpere ceasul? 37. Cui ai ordpnat  Nu-I l sa să te facâ facâ să să mă vezi vezi că că ci18. 18. Nu-I mai des des vă zut că cite te? 38. Cine e mai tesc.

Long Infinitive

Verb 1 Passive

to go i

to be a thief

to come today,  tomorrow to be reading now to have finished yesterday to have been reading at five

I Passive

te să stea cu braţele încruîncru1. I se permite cişate? întoarce azi, ori cel pUţin pUţin 2. Se ş tie că se întoarce mâine. 3. Se zice zice că patinează patinează dar mâ tem că de faptînoată faptînoată . pare că a coliodat coliodat stră zile cu mâi4. Se pare nile-n nile-n ş olduri.

5. Din întâmplare se plimba braţ la braj cu ea când ne-am întâinit. 6. A fost vâzut că  oîmbră  oîmbră ţiş eaz  ş i ea ea  afost auzit auzităă că plânge plânge.. 7. A fost fă cut să -ş i suflece suflece mânecile. mânecile. 8. Se raporte raportează ază că a dus dicţionarul dicţionarul sub braţ. 9. Se pare pare că i-a dat braţul.

XII THE NOUN 27. P| u r a |

a|.e

(saiopet ), glasses, spectacles, compasses (comshorts (sort), overalls  (saiopet clothes, trousers, shorts pas), scales  (cântar), binoculars  (binoclu), tongs (cleşte), scissors, shears (foarfecă mare), mare), (pensetă ), tweezers  (penset (penset ), pliers  (cleşte), flannels (lenjerie deflanela), pyjamas, pincers  (pensetă vă ), ashes (cenu  (cenu ), tights (pantalon strâns), braces (bretele), annals  (letopiseţ), archives (arhivă (vamă ), drys (zaţ), outskirts (periferie), wages (salariu),  savings (economii), be//ows customs  (vamă (foale).

II Active E puţin probabil ca ea să -i fi întins ns 5. Din întâmplare se sprijinea în coate pe braţele. masă masă când a nă vă lit lit ea în odai odaie. e. din 2.  Se pare că l-a luat de braţ în cele din 6. E posibil s-o fi gâdilat pânâ a zis da. urma. 7. S-a S-a dovedit că stă tea culcat cat pe spate spate 3. Din întâmplare se sprijinea de braţul lui când a sunat telefonul. când a apârut mama ei. 8. Se pare că a lovit-o tare în spate, ceea S-a dovedit dovedit că -ş i fă cea loc loc cu cqate cqatele le ce a înfuriat-o. 4.  S-a afară afară din odaie odaie când când l-a în fă cat un poliţist. iţist. 1.

1, 2, 3 ... + pair(s) of   (adjectivele substantivizate)  family, crew  (echipaj),  team the Police, the  clergy,  the poor  (adjectivele

(echip (echip ) rbune -» nume de materie la plural) coals (sorturl de că rbune Singular  =  It is ii

74

_ Ţhey

luggage (bagaje), furniture, money, advice, fruit,  homework news, information, knowledge, luggage 1, 2, 3 ... + piece(s) of

75

politics, mumps  (oreion), measles  (pojar),  rickets  .(rahitism),  billiards, draughts (joe de dame), cards, skittles (popice), ninepins (popice), physics, mathematics.

singular = plural - series, species, means, works - fish, deer  (că  (că prioar prioar ), carp (crap), trout (pă strâv), strâv), sheep (oaie) 1. Pantalonul lui e pe pat  ş i e foarte murdar. 2. Salopeta  Salopeta lui ză ceape pat ş i era veche. veche. 3. Compas Compasul ul lui e roş roş u ş i e fă cut din din tier, pe  pe când busola ta e verde. 4. Unde e cleş tele ş i de' ce nu l-ai adus? adus? 5. Adu-mi trei foarfece si pune-le acolo. 6. Informape lui erau interesante. 7. L-am L-am întrebat dacă banii mei sunt buni. 8. L-am L-am întrebat dacă mobilele lui sunt scumpe. 9. M-aîntrebat ce cunoştinţe  de greacă  am. , 1 0 . Dă -mi un sfat! sfat! 11. Am trei yeş ti pentru tine. tine. 12. Câte  Câte sorturi de că rbune cunoş cunoş ti? 13. 13. Oreionul  Oreionul e o boalâ, ş i pojarul e o boalâ, dar popicele sunt un joe. 14. 14. Echipajul lucrează de la ora patru. 15. 15. Din câţi membri constă echipa echipa ta? 16. 16. îl cautâ poliţia de un an. 17. 17.  Bogaţii nu sunt aş a de muncitori ca sâracii. 18. 18. Câţl peşti ai? 19. 19. Câte  Câte feluri de peş te ai gă tit? 20. Am trei crapi, crapi, un p stră stră v, două două că prioare oare ş i o oaie oaie cu pă duchi. duchi. cumpă rat două specii de plante, plante, 21.   Am cumpă fiindcă o specie n-ar n-ar fi fost suficient. 22. Familia lia lui locuieş te aici de două zeci de ani. 23. Pojarul e o boală primejdioasâ, dar oreionu reionull e ş i mai r u. 24. Pantalonul lui e mult mai vechi decât al tă u. 25. Cumpă ram cinci compase, compase, dacâ ştiam că le vrei. 26.0 busolă busolă nu e la fel  de bună  ca  ca un compas, dar e mai bunâ decât nimic. 27. A zis zis că ortul lui nu e destul destul de de lung şi

76

n-o să -l poarte. poarte. 28. Dupâ ce va termina d  dee examinat specia aceea aceea de insecte, insecte, am să -l mai aduc aduc două specii de la muzeu. 29.  Dacă vedeam seria aceea aceea de filme, n-aş n-aş fi uitat-o. 30. Cunoş tinţele tinţele lui de japoneză japoneză sunt des des tul de bune, dar ale tale sunt cam slabe. 31. M-a întrebat întrebat unde sunt bagajele mele. 32.  Dacă arunca arunca zarurile zarurile câştiga o foarfec . 33. Dacă  Dacă ai să să te târă târă ti pe pe podea podea că utând utând doi cleş ti, ai sâ gâseş gâseş ti doar doar soared. 34. M-a întrebat când mi-am vândut  boii. 35. Dacă cunoştinţele lui de englez englezăă sunt destul de bune, le va putea folosi când se va duce acolo. 36. tiam că ai sâ-l sâ-l legi legi când ai sâ descoperi că ţi-a împuş împuş cat că prioarele prioarele ş i oile. 37. Nu cumpă cumpă ra compasul compasul dacă dacă nu-i spuneai că e mai bun decât decât o busolâ. 38. Gate specii de animale sunt pe lume? 39. Ţ i-am i-am spus câ n-a n-aii să poţi folosi folosi cle tele fiindcâ e stricat. 40.2ise câ i s-a arătat u  unn mijloc de a scoate bani. 41.  Ar fi vrut să cumperi cumperi un pantalon dacâ aveal bani. 42. A fost v zut folosind folosind cinci foarfece foarfece ş i apoi ascunzându-le în geantâ. 43. Dacă  e posibil ca informajiile informajiile tale să fie corecte, le va folosi. 44. Bagajele lor  erau  erau atât de grele, încât nu le putu duce nici un hamal. 45. Apele Tamisei erau foarte murdare după furtuna aceea. aceea. 46. Oreionul  Oreionul e o boală gravă gravă i mai frecventă decât rahitismul. smul. 47. Fă milia ia mea e de de un an în oraş.

48. Zise  Zise că o să picteze picteze cinci oi sau sau cinci că prioare, dar dar sunt numai crapi pe pânza lui. 49. 49. Nici o veste veste înseamnă înseamnă veş ti bune. 50. Dacă -ţi ascundeai foarfeca foarfeca sub covor, n-ar n-ar mai fi trebuit s-o împrumuţi nimă nui. 51.Cle tele pe care-l cumpă cumpă rase cuo z!  înaint  înaintee era unde l-a -a lâsat. lâsat. 52. M-a M-a întrebat dacă turca e limba mea maternă maternă . 53. Ţ inea foarte foarte mult sâ afle unde e familia mea în acel moment. 54. tiam câ poliţja caută  u tor, dar  unn spă rgă tor, nu mi-a mi-aşş fi închipuit câ tu eş ti acela. acela. 55. 55. Un sfat e întotdeauna binevenit. binevenit. 56. Familia m  cumpă râ de zece ani  pâine  mea ea cumpă de la brută brută rie. 57. A spus că salopeta salopeta lui e prea murdar murdar i n-o n-o poate purta. 58. Am  Am auzit că bagajele lui sunt la vamă , aşa că informaţiile informaţiile tale sunt sunt corecte. 59. 59. Urîde e cleş tele? L-am L-am câutat prin toată casa i tot nu-l gâsesc. 60.  Sfaturile lui erau de mult uitate, deş i tiam tiam cu toţii că ne sunt sunt folositoare. folositoare. 61.   A afirmat afirmat că cunoş tinţele lui de germană mană sunt excelente ş i le va folosi cat de curâiid. 62. A insistat să -i aduc câteva feluri de unt ca să -ş i aleagâ. aleagâ. 63. De când lucrează echipajul pe punte? 64. 64. Ţ i-am spus spus că temele temele lui sunt sunt greşite, dar n-a| n-a| vrut să mâ crezi. 65. Ai vâzut vâzut vreodată vreodată pă strâvi? strâvi? Am vă zut un pă strâv anul trecut. 66. Cincizeci de ani e un timp  lung. 67. 67. Doi ori doisprezece doisprezece fac două zeci ş i patru. 68.. Personalul  Personalul era dispus să munceasc munceasc . 69. 69. Clerul nu e întotdeauna îmbră cat în negru. 70. Ale cui haine le purtai când ne-am întâlnit i ai zis zis că o să te schimbi mbi de îndată îndată ce ai să  ajungi  acasă  acasă ? franîuzeş ti 71.  Ochelarii lui de soare erau franîuzeş i-i purta doar când era la mare.

72.  Bă tea câmpii câmpii de ore întregi, vorbind des- pre pă duchi, ş bareci i tot felul de lucruri ucruri dezgustă dezgustă toare. toare. 73. Croitorul se întreba ce s-a întâmpiat cu pantalonul pe care care l-a l-a cusut ş i m-a rugat dacă vreau să  m  due să -l aduc de pe unde o fi,  dar i-am spus că n^am n^am v zut decât un sort în camera camera de ală turi. 74. Instalatorul a dat peste salopeta ta, a scos-o din cutia cutia aceea aceea ş i aîmbră cat-o ,dar nu era mârimea lui. 75. Pe debaraua a  Pe când cură ţam debaraua  am m dat pes te douâ compasuri, eel mai mic era verde verde ş i mi-am adus aminte aminte că l-am cumpă cumpă rat când am fost prima prima oară oară la şcoală . 76. Frizerului  Frizerului i s-au luat toate uneltele uneltele în afară afară de cleş eş te, cântar cântar ş i o foarfecă . 77. Poliţia îl asculta pe manor, dar nimeni nu-ş i putea da seama seama unde vrea să ajungă ajungă . 78.Ţ inutulerab inutulerabântui ântuitdese tdesecetă cetă i ară tade tade parcă se f cuse cuse scrum. scrum. 79.  Fierarul. era aş a de distrat că a uitat uitat să -ş i încuie atelier atelierul ul ş i i-au fost furate foalel foalele de cerşetorul satului, satului, care ş tia că le-a le-a cumpă rat nu de mult mult de la târg împreun împreunăă cu un cântar. 80. Celor or vârstnici vârstnici li s-a dat dat fiecă ruia câte douâ binocluri. 81.  în clipa când ş i-a gă sit penseta penseta unde unde a lă sat-o, i-a uitatpe dată dată mâhnirea mâhnirea şi afost iar bine dispus. 82. Am avut avut o exper experienţ ienţââ neplă cută deun zi,  când am încer încercat cat să cumpă r un cântar; cântar; cântarul cântarul meu e stricat stricat ş i aş fi vrut vrut ca vânză torul să -mi dea altul, dar el mi-a spus spus că e foarte bun.cântarul bun.cântarul m n-am nici u  meu eu ş i n-am  unn drept să vreau mai mult. mult. 83. Bretelele  Bretelele lui erau colorate roş u cu ver ver de ş i i-am i-am spus să le vopsească vopsească , fiindcă  nu se face ca un gunoier sâ poarte bretele la fel ca superiorii lui. 84. Dansatorul a gâsit un pantalon  de tricot ză când în fata fata unei unei pisici care, vă zând omul, a zbughit-o zbughit-o pe o fund tură . 85. S-au dus la arhivâ, care nu era prea departe, departe, ziua în amiaza amiaza mare, ş i au gă sit-o  într-o aseme asemenea nea dezordin dezordinee ca s-au râtă cit ş i 77

au ieşit ieş it la miezul nopţii plini de praf. 86. Cuprinsul romanului lui e variat: de la sentimente la punctele cardinale. i-am spus spus câ 87. Era 87. Era un individ laş, aş a că i-am vama e un loc fioros, unde o să -l dezbrace dezbrace Tn pielea ea goală goală i o să -i tale degetele degetele de de la picloare picloare dacâ o sâ mintă mintă , aş a că mai bine ne-a ne-arr da nouă nouă comoara comoara lui şi o să i-o i-o pă str m. Burlacul înră it se uitâ la zaţul cafelei, 88. Burlacul suspină suspină adânc, adânc, mi-l-l ar tă i se plâns plânsee că -i

prezic prezicee o că să torie torie pripită pripită . 89. Periferia oraş ului era atent atent supravegheată gheată . dar melcul melcul a scă pat ca prin urechil urechile acului. murit prematu prematur, r, alunecând alunecând pe scă ri, 90. A murit după ce.menaje ce.menajera ra le frecase frecase cu s pun ş i ceară ; nevasta nevasta lui repetă repetă mereu mereu de atunci atunci că o scară e o ameninţare directâ a tuturor vietilor omeneşti, de de aceea aceea ea locuie te la parter. parter.

XIII. THE A DJECT IVE 28. Intensified Comparative (C) 1. much, far + C  = mult mai

§ 1 1 I I I 1 1 1

Irregular Comparison good, well

better

the best

bad, ill

worse

the worst

much, many more less

the least

far

farther

the farthest

further   = suplimentar

the furthest

near

nearer

the nearest

old

older

the oldest

elder, (numai atributiv pentru fraţi)

the eldest

urmă torul the next  = urmă

{our elders = ce i mai în vârstâ) late

later

much better, much better, far  far more interesting 2. C 2. C and C = din ce în  ce mai ever + C better and better, and  better, more  more and more interesting ever  better, ever  better, ever more interesting

3. the Ci, the Cz  a cu cat.... cu atât... the more, the better The more we are, we are, th  th e better  better  it will  it  will be

mai 4. even + C = ş i mai even better even more beautiful

5. C by far  =   = cu mult better by far more beautiful by beautiful  by Tar

78

the most

little  (puţin)

the latest  = eel mai recent the latter   = eel de-al doilea din doi (the former  = primul din doi) the last =  ultimul

1.  Fratele meu mai mare e mai mare câ mine. acum. 2. E mult mai simplu să plecl acum. 3. E mult mai mai complicat să citeş ti tot. greu să scrii or! or! să cite ti. 4. E 4. E la fel de greu 5. E mai putjn interesan interesantt să vii cu mine. 6. Romanul Romanul tă u nu e la fel de scump ca al meu. 7. Eş ti din ce în ce mai gras. gras. 8. E din ce în ce mai înalt. 9. Cu cât citeş ti mai mult, mult, cu atât vei vei ş ti lecţiamai bine. 10. Drumul acesta e mult mai lung decât cel lalt.t. 11. Cei mai lung roman este eel de pe raft.  Romanul meu e mai slab slab decât al tă u, 12. 12. Romanul dar al lui e eel mai slab dintre toate. 13. 13. Am nevoie de informaţii suplimentare  înaint  înaintee să plec mai departs. 14. Cine e mai mare dintre cei doi fraţi? dintâi 15. 15. Am doi prieteni, Jack ş i Jim: eel dintâi e pilot, eel de-al de-al doilea e ş ofer.

16. 16. Tocmai mi-a dat ultima lui carte. 17. Ultimul lui cuvânt nu s-a auzit. torul, vă vă rog. 18. 18. Urm torul, înveţi mai mult, cu atât ş tii mai 19. 19. Cu cât înveţi mult. Cu cât ş tii mai mult,t, cu atât uiţi mai mult.t. Cu cât uiţi mai mult, mult, cu atât ş tii mai puţin. Cu cât ş tii mai puţin, cu atât atât uiţi mai puţin. puţin. Cu cât uiţi mai puţin, cu atât ş tii mai mult. La ce bun sâ înveţi? vârstă ca tine ş tiu mai bine. bine. 20. Cei mai în vârstă tu eş ti 21.  Fratele meu mai mare e înalt, dar tu i mai înalt decât noi. 22., Nu merg mai departe. 23. Cu cât veţi fi mai mulţi, cu atât vafi mai interesant. 24. E din ce în ce mai frig  aici. 25. Âr  fi mai râu dacă dacă te-ar lă sa singur singur  fi mult mai acasă acasă . 26. Casa mea e la fel de mare ca a lui. 27.  27.  Ce-I face să ceară informaţii supli mentare? 79

28. Cel dintâi e englez, dar eel de-al doilea »a e american. 29. Data viitoare vino mai devreme. 30. Cei vârstnici au de obicei dreptate.  j . 31. Cel mai mai lung pod nu este şi eel ma  maii frumos din lume. 32. Romanul nu e la fel de Interesant cumm era filmul. 33.  Are mai mult orez ş i mai puţin lapte te decât el. . 34. Ultima lul carte nu-i interesantă , dar  îr  sunt sigur că va scrle una mai buna. buna. 35. Era din ce  Tn ce mai speriat speriat că că eful lui Ji va observa că n-a terminat scrisoarea. 36. Cu cat vom avea mai mulţi oaspeţi du- j .  pâ ce o sâ te întorci din Australia, cu atât vei  îl « avea mai mult de povestit. 37. Portarul era ş l mai somnoros decât cresdeam deam că o să fie. 38. Sora lui mai mare a declarat câ cei maii\  în vârstă vârstă trebuiesc trebuiesc respectaţi. respectaţi. 39. Fratele meu mai mare e cu un an mai ii mare ca noi. 40. Vru să tie care e cea mai mai veche veche bibliotecă tecă din oraş oraş ş i l-am l-am ră spuns spuns că că nu tiu i n-o n-o 3 să afle asta asta de la mine. 41.  A venit târziu acasâ ş i a spus câ  a cumpă rat ultima carte de John Fowles. 42. Aş paria pe calul calul eel dintâi, deş i al doilea pare mai s nâtos. 43. L-al vâzut în ultima vreme? 44. M-a întrebat cât de târziu poate sta la» petrecere. 45. Dacă aş avea avea mai puţin lapte, ţi-aş dai i ţie un pic, dar am prea prea mult şl m-am hotă hotă rât

să -l vând pe tot. 46. Că suţa din pâdure avea avea puţină  apâ, dar i mai puţină puţină mâncare. mâncare. 47.  A cerut explicaţii suplimentare fiindcă nu a înţeles. 48. Nu vroia să meargă meargă mai departe, departe, fiindcă se temea temea câ va fi jefuit. jefuit. 49. Câţi bani a zis că o să dea să racilo racilorr da că o să câ tige tige o ma in ? 50. Câţi ani zicea că are? are? ' 51.  Dacă erai ultimul, primeai primeai o maşină de scris. 52. M-a M-a întrebat pânâ unde merg i i-am râspuns că merg mai departe decât decât se aşaş -

teaptă teaptă .

53. Vru să tie titlul ultimului ultimului meu roman despre animâle. 54. Cea de-a doua e mal  scumpă  me'ri scumpă , dar  me'ritâ cump cump rat . 55. Cu cât se face mal curând, cu atât mai bine. 56. Cucâtîncerc amaisârguinc ios, cuatât

pă rea să progresez progresezee mai puţin. 57. Calul alerga mereu mai repede. 58. Pacientul era din ce în ce mai bine. 59.  Copilul lui eel mare e eel mai vechi prieten al meu. 60. în eel mai ră u caz tot putem merge la Sinaia. 61.  Urmâtoarea lui grijă fu sa afle afle drumul eel mai scurt scurt până la gara urmă urmă toare. toare. 62. A doua jumă tate a lui iulie, a fost caldă caldă . 63. Cu cat sunt mai lungi zilele, cu atât se fac mal calde.

XIV. IT, THERE 29. pore mistre mistreţţ la uş , a teaptă teaptă sâ 1.  E un pore iasâ clneva. 2.  Au fost aici mai mulţi care au vrut să vândă catârl azi. 3. Pârea Pârea să fie o greşeală la mljloci jloci dar nui dâdea nimeni seama de unde unde vine. 80

4. Tră la odatâ un cimpanzeu cimpanzeu care care ş tia sâ se îmbrace îmbrace ca o fiinţă omeneasc omeneasc . 5. Vine Vine o vreme vreme când e bine să lupţj ş i să obţii ce vrei. 6. U a se des deschl chlse se ş i intră intră o hienă hienă , după care care toji musafirii musafirii care crezus crezuseră eră că petre-

cere cereaa va fi reuş itâ, o luară luară la goană goană i trântirâ trântirâ poarta î înn urma lor. 7. S-a lucrat puţin în ziua când clownul a dus dus la birou maimuţa, maimuţa, sperând sperând că o să -l amuz amuzee pe ş ef, care c are . era prost dispus de să ptă mâni mâni de zile. e. 8. Nu era vânt când  au fost schimbate gastele cu dinţi uriaş i pe boii vânduţi de copiii aceia. 9. Dacă Dacă vrei sâ ş tii totul despre despre  vlţei, mai e j cartea cartea aceea de Johnson despre acest subiect. 10. 10. S-a  S-a auzit un ciocă nit înainte ca taurul coarnele ş i să  intre în  odaia să împ împingă ingă  uş a cu coarnel piticului, aş teptând sâ i se dea de mâncare. mâncare. decât dro11.  Sunt i lucruri mai rele decât rhaderii,  aş a câ nu era nevoie nevoie să te plângi surorii surorii tale tale că am cumpă cumpă rat unul doar doar ca să te enervez. 12. 12. Era un loc îngrozitor, plin de  arici. Chiar câera. . 13. 13. Ningea  Ningea de oreîntregi când a reuş itfermieru'l eru'l în cele din urmă sâ-ş i vândâ porcul ş i scroafa la târg'. 14. 14. Era cam pe la miezul nopţii când aînceput put liliacul să zboare zboare pe acolo în că utarea utarea hranei. 15. 15. E puţl.n .n probabil să fie toate caprele caprele tă iate anul acesta. ,
28. Sunt trei mile mile până până la locul unde ş i-a fâcut casa salamandra. salamandra. 29. E drum lung pânâ la îngră îngră ditura cu rinoceri, 30. Sunt trei sâptă sâptă mâhi de când am gă sit foca foca ză când când bolnav bolnavăă pe plaj plaj . 31.  Se pare că că ursul ursul cenuş cenuş iu vrea vrea să ucidă dă un animal, a a că mai bine ne ai evita să -ţi trimiti trimiti câinele înainte. 32. S-a întâmpla întâmplatt că vidra s-a râtă cit ş i a ajuns pe strada principală  a celui mai apropiat ora . 33. Gazela a plecat  plecat de la gră dina zoologică zoologică  n-are important, i nu ş tie nimeni unde unde e, dar  dar  n-are nu poate poate face ră u nimă mă nui. . 34. Albatrosul a zburat zburat foarte mult ş i i-a venit tare greu. 35. Dacă nu-i prea prea greu, ai putea îngă îngă dui berzei berzei să -ş i facă facă cuibul pe pe acoperiş ul acestor acestor patru case? 36. I-a trebuit bufniţei b noapte întreagâ să gă sească sească râmure râmurele le ş i pene pene pentru cuib. 37. Când va fi cu putinţă putinţă ca cintezoiul cintezoiul s piece din colivie? 38. Cioarei i se se pă rea greu să -ş i vopseas vopseascâ câ penele în alb. 39. A fost îngheţ îngheţ îri noaptea când ciocă nitoarea nitoarea a plecat plecat din pă dure în că utarea unei unei case mai calde. 40. Omul cu corbul s-a urcat în trenul eel mai iute spre Londra care era. 41.Cân 41. Cândd l-am -am întrebat despre ciocârlii, mi-a dat' cea cea maf bună carte despre despr e acest subiect care exista. 42. Gă ina i cocoş cocoş ul erau erau în cotej ş i nu mai mai era nimic mic de fă cut. 43. Cocorul zbura foarte jos ş i, deş i eram eram cinciîn pă dure, nici nici unul unul n-aţintitîn el, era  era mult prea frumos. 44. Din cauza cauza codabaturilorera marezgomot afară . 45. Am sâ vând coţofana, dacă e târg în sâpt mâna care vine. vine. 46. Zice aici că că cucul n-are grijă de ou le lui. 47. E uşor să vorbeş vorbeş ti despr despree cum gă teşti

81

canul. un curcan; curcan; aş vrea să te vă d cum o.faci. o.faci. 48. Nu tu ai să primeş ti curca, fiindcâ fiindcâ nu 63. N-are nici o raţiune raţiune să împuş ti un pescăruş. tii s-o s-o îngrijeş ti. 49. Când fazanui fazanui s-a s-a apropiat se se pă rea că 64. Pitullcea n-are nimic mic decât decât că -i e frică , ne-am înş elat cu toţii, nu era aş a de mare cum cum într-un piţigoî. 65. Nu se face să ţinte ti într-un ne-am ne-am închipuit închipuit ş i în mod sigur sigur era pă cat s 66. E de la sine înţeles că porumbelul se tragi în el. va întoarce aici după ce va duce mesajul. gaiţe.. 50. N-are nici un rost să vânezi gaiţe.. 67. Oacă  Oacă vrei să să cumperi cumperi o porumbiţă porumbiţă am 51.  E  un fapt fapt real că gânsacul merge întot- una de vânzare, vânzare, aşa că e ca ş i fâcut. fâcut. deauna înaintea gâştelor? gâş telor? aceasta 68. Locul unde am gă sit prepeliţa aceasta 52. Sunt şapte ani  ani de când  am m vâzut o leba- e foarte departe, e la mile întregi depă rtâre.  când a dă ultima ultima oară . 69. Când vine vorba de ucis privighetori e 1 Uite cum pleacă ultimul ultimul autobuz autobuz ş i mai uşor să spui decât 53. Uite decât s-o faci. I he-am uitat uitat canarii în el! e l! 70. Nu te priveş veş te dacă dacă e o pupă pupă zâ în dor- I 54. Nu-i nici o îndoială îndoială că a furat furat mierla. erla. mitorul ei. ' 55. Nu vreau să existe existe eerturi între între stă pânii 71.  Nu merită tă sâ numer numerii vr biile din livadă .; celor două două pajuri. 72. Cine se scoală de dimineaţă să fie lupte între papagali. 56. Nu vreau să depart departee ajunge ajunge.. ''...,! 57. N-aş  N-aş mai mai vreă vreă să fie r zboi. zboi. 73. A fost fost ultima ultima pic tură .  poate fi oprit oprit pă unul unul să -ş i arate coa58. Nu poate 74. E vremea  vremea să aduci raţele înapoi. 1 da multicolorâ. 75. E destulă destulă vreme vreme să cumperi un ră ţoi, J 59. Pă reâ reâ că nu-i nu-i nimeni nimeni sâ sâ aibă aibă grijă grijă de nu te necă ji. 1 pâuniţe. 76. Mai e încă încă mult de mers mers până la locul i 60. Nu iese fum fum fâră foc. unde poţi vedea un sitar. 61.  Nu se prea iubesc. 77.  N-avem ce-i face, a cumpă cumpă rat un strut, strut, | 62. Nu se ş tie de ce a zburat de aici peli-

30.

 Accusative

1 Past Participle

my hair

cut

4. 1.

= îl pun pun să ...

do that

3 - ihg him

smoking

1. Dacă m-aş m-aş tunde în fiecare fiecare zi, ar trebui să plâtesc o groazâ de bani coafezei. 2.  Aş fi chemat chemat ieri să acordez acordezee pianul, dacă puteam puteam gă si pe cineva neva în  în stare s-o s-o facă .

82

1.

timp de din momentul (de la) de mult în urmă urmă de multâ vreme de mult timp

= for  fwo ofays = since 1947 = ago

dinainte de  înainte nte de nu se traduce  two days / have known for  two

= long before

= long for  a  a long time

2 Short Infinitive \l shan't have

31.

= pun pe cineva cineva să ...

1 have had \l must have...

him

13.  Trebuie Trebuie să o pun pe dactilografă lografă sâ stea mai mai târziu târziu azi, fiindcă trebuie să bată bată din nou raportul raportul la maş maş ină . 14. Nu-I puneam puneam sâ-ţi scoată dinţii din faţâ dacă nu te plângeai plângeai de durere durere de dinţi. 15. 15. Dacă -I puneam puneam pe instalator instalator să repare repare chiuveta, chiuveta, cerea cerea să fie plă tit ?n  ?n bani de aur. îngrijitorul să mature mature aleile aleile 16. 16. Am să pun îngrijitorul de îndată îndată ce a stat ploaia. a. să înveţe toată zi17. 17. Dacă mai pui copilul să ua, am să mă supă supă r ră u pe tine. tine. 18. 18. E normal câ directorul ne-a pus să muncim muncim zdrav zdrav n, e treab treabaa iui să ne pună pună să ne facem datoria cum trebuie. pomea eas. s.că că 19. Pune-osă vină înaintesă se pom ploaia,  dacâ nu o să să te punâ să vii s-o iei cu umbrela.  N-am să -ţi permi permit să -mi vorbeş ti a a. 20. N-am 21.   N-are sâ tolerez tolerezee să tips fiica ei la ea. vârstaa ta. 22. N-am să îngă dui să fumezi la vârst

XVI.  DE ...

2. 3.

XV. CAUSATIVE HAVE Causative Have / shall have

5. E neaşteptat că i-a reparat reparat maşina în loc s-o vândă vândă după un accident accident aş a de grav. grav. 6. Trebuia să -ţi repari de mult cântarul, fiindcă  e stricat de un  an încoace  încoace ş i toţi clienţii clienţii tâi se se plâng plâng de luni de zile că înş eli. 7. Nu Nu se se poate să -ş i fi spoit camera înainte înainte ca nevasta lui sâ termine de scos mobilele din ea. 8. Se Se vede vede că i-a dat la reparat reparat deună deună zi pantofii,   fiindcâ atunci când ne-am ne-am despă rţit pierdu pierduse se un toc, iar acum vă d că are amândouă  tocurile, ca de obicei. 9. Puţeai Puţeai pune să fie antrenat calul acela, dacă dacă ai fi vrut să câş tige cursa. cursa. 10. 10. Poat  Poatee ş i-audat deşteptă torul torul ia reparat, fiindcă fiindcă toţi trebuie să se scoale devreme devreme dimineaja dimineaja ş i mereu întârziau întârziau la coalâ. care sus 11. Am s -l pun pe hamal să -ţi care bagajele. 12. 12. L-a  L-am m pus pe pe lă ptarsă -mi beatotlaptele fiindcă  mereu îi e îi  e sete când ajunge  la u a mea.

2. 3.

= nu-i permit

3. Dacă Dacă nu faci ce ce vreau, am sâ sâ plă tesc tesc să mi se trimită rochiile de la Paris şi  o să  să te coste mult mai mult mult decât dacă dacă fă ceai ce te-am rugat. 4. E ciudat că nu ţi-ai vopsit vopsit încâ poarta. poarta.

4.

1 have been here since 1947 He was here long ago Have you been here for  a  a long time? You should have done it long ago before that day He said you should have come long before last night A venit de aseară aseară  -»  -»• He came long ago de mult

83

 Stâtea de jum tate de oră întins pe spa 1. Stâtea s-a plictisit ş i a ieş it din cabinet. net. te, când s-a de o jumă jumă tate de 2. Iş i face loc cu umerii de oră să iasâ iasâ din sala aglomera aglomeratătă . 3. Se plimba plimba pe drum adusă din umeri de de o bucată bună de vreme, vreme, când s-au întâlnlt.t. drept scaunul acela acela?? 4. D 4. De e când stă aş a de drept 5. Plânge Plânge de oreîntr egi, de când copilul acela l-a lovit în spinare. 6. edea edea de o oră pe margin marginea ea patului patului bă lă bă nindu-şi nindu-şi picioare picioarele, le, când se deschi deschise se uş a i intră intră fata în casâ. casâ. 7. Stă tea de zece minute minute în faţa uş ii lui, mutându-se de pe un picior pe altul. pe altul. 8. Piticul Piticul stă tea de zile întregi în vârful vârful picioarelor, când doctorul i-a explicat câ nu e deloc deloc să nă tos. -' . 9. Bebeluş Bebeluş ul se târă te de-a buş ilea de ze ce minute încoace.  Dacă nu ş edeai picior peste peste picior picior de 10. Dacă  jumă tate de orâ încoace, directorul nu zicea că eşti len leneş. eş. op t, de când* ,.• 11. îş i târa picioarel e de la ora opt, plecase plecase de acasă . începuse să 12. 12. O că lca pe picior de când începuse

vorbească despre despre planurile le ei. 13. 13. Ţ ine copilul pe genunchi de când al al ieş it din odaie. odaie. dansează pe poante de când s-a s-a 14. Fata dansează ridicat cortina. pat de când îş i scrântise se 15. 15. Ză cea în pat glezna. 16. Beţivul se chinuia chinuia să se ridice-n picioare de când că zuse în fata fata tejghelei. aş ezasee 17. îi amortise piciorul de cânfcl  se aşezas copilul pe el. nea un 18. 18. îş i ţinea  un picior adunat sub  el  el de când se aş ezase ezase în fotoliu. 19. 19. Copilul se întinde de când s-a trezit. de când ai început început sâ vor20. Dă din umeri de beş ti cu el. el. pat până nu de mult. 21.  S-a zvârcolit în pat 22. Dansa din buric pentru public de mult, de când a plecat ecat el el din sală . . 23.  23.  Trebuia să te dai de mult de-a berbeleacul. aseară . 24. A venit de aseară 25. Mi-a 25. Mi-a dat de veste de ieri.

MAI ... 32. 1.

2.

the most interesting

= mai lung = eel mai

most people

= mai toji

longer than

almost everyone nearly all the girls

= mai toate

3.  else Nobody else is coming

= cine mai e = nu mai vine nimeni

/ want

= mai vreau

Who else is there ?

4.

another book other books

1

84

5.  more 1 want

some more more milk two more

= mai vreau

6.  still Is he still here?

= mai e

7. again Come again

= mai vino

8.  longer Stay a little longer

= mai stai

9.   before Have you seen him before ? = l-ai mai vă zut?

10.   ever,  never Have you ever seen hefi 1 have never been there 11 .  especially 12.   other What other boys do you know?

1. E actorul eel mai vestit. recentă . 2. E 2. E cartea lui cea mai recentă 3. Cine mai vine? vrea ceva. 4. Aş mai vrea 5. As vrea vrea să mai merg undeva. undeva. 6. Mai vine cineva? 7. Mai vrei ceva? 8. Mai mergi undeva? 9. Nu mai mai ş tie nimeni de asta.  N-am să mai spun nimic. 10. N-am 11. Nu mai pot citi nimic altceva.  Cine ar mai fi ş tiut? 12. 12. Cine 13. 13. Mai toţi plecaseră . 14. Când mai pot veni? aduc? 15. 15. Cesă -ţi mai aduc? 16. 16. Cine mai e acolo?  Unde mă mai pot duce? 17. Unde vrea o carte. 18. 18. Aş mai vrea c inci pain». pain». 19. 19. Mai vreau cinci 20. Mai e aici? 21. Nu mai e aici. 22. Mai stai pujin. 23. Mai 23. Mai vino.

= ai mai vă zut-o = n-am mai fost = mai ales

zut-o? 24. Ai mai vă zut-o? 25. Ai mai citit-o t-o vreodată ? 26. Ce 26. Ce mai om! 27. Mai apoi a plecat.. 28. Mai târziu s-a întors. 29. Mai Mai bine ai citi In In loc să cânţi. 30. Mai bine ai veni acum. 31.  Mai bine plecai de  ieri. 32. Mai bine citeai când a venit el. singur. 33. Mai 33. Mai deună zi era singur. temele luj mai Jntâi. Jntâi. 34. Uită -te la temele 35. E 35. E mai mult sau mai pujin interesant. 36. Fii cat cat mai tă cut. 37. Cu atât ma  maii bine. 38. Cu 38. Cu atât mai mult. 39. Ce 39. Ce mai e nou? 40. Mai citeş te lecjia o data. era o vră jitoare. 41.  Mai de mult era vară . 42. Mai e mult până la vară las-o baltătă . 43. Mai 43. Mai las-o te-m . 44. Mai sl be te-m 45. 45. Mai că era era să -l omori! 85

- Nu, nu s-a întors. N-a plecat deloc . E la devreme. mijloc o confuzie. Acum sunt cam obosit, dar - Nu înţeleg. Ce fel de servietă ? mâine dimineaţă dimineaţă am să -i dau eu de rost... - Dacă s-a aş ezat la masă , n-o n-o deranjaţi, 8. - Hildegard! exclamă , lă sând sa-i sa-i cadă la Dionis continuă prip.it Gavrilesc u. tiu unde am pă lă ria din mână mână . deschizând deschizând uş a şi împingându-l înă untru. lă sat-o. E lângă   pian. - De câhd te-aş tept. spuse fata aproEra o încă pere ale că rei margini nu le putea i dă du să intre, darfemeia nu se clinti clinti din piindu- se. Te-am că utat pesve pesve tot. vedea, că ci perdelele erau trase [...]. începu prag. să înainteze, înainteze, că lcând pe covoare din ce în ce - Am fost la beră rie, opti Gavrilescu. Gavrilescu. DaDa- Pe cine că utaţi dumneavoastră dumneavoastră , dommai groase şi mai moi, ca şi cum ar fi c lcat că n-aş fi fost fost cu ea la beră rie, nu s-ar s-ar fi nule? pe saltele, ş i cu fiecare pas bă ^taia ^taia inimii i se  întâm plat nimi c. Sau d acă aş fi av ut c eva b ani - Pe doam na Voitinovi ci. Eu sunt accelera, până ce îi fu frică să mai înainteze înainteze şi la mine... Dar Dar aş a a plă tit ea, Elsa, ş i înţelege, înţelege,  profesorul de pian al Otiliei. N-am Gavrilescu, se opri. se opri. în  în acea clipă se simji deodată fericit, fericit, m-am simjit obligat... ş i acum e târziu, nu e avut avut plă cerea să vă întâlnesc, adă ugă   polide parcă ar fi fost fost din nou tână r, ş i toată toată lumea lumea aş a? E foarte târziu... ticos. ar fi fost a lui, ş i Hildegard ar fi fost de - Ce important^ poate să aibă , spuse fata. - Aţi greş it adresa, spuse femeia. Aici e asemenea a lui. Hai să mergem... numă rul 18. - Hildegard! exclamă exclamă el adresându-se adresându-se - Dar nu mai am nici casă , nu mai am - Daţj-mi voie, începu din nou Gavrilescu m-am mai gândit la ea de două zeci | fetei.  fetei.  Nu m-am nimic. A fost o zi teribilă ... zâmbind. Cunpsc apartamentul acesta de de ani. A fost marea mea dragoste. A fost 9. - Uiţe, bună oară , când mă plimbam azicinci ani. Pot spune că fac parte din familie. femeia viejii mele! dimineajă , m-a.impresionat m-a.impresionat la capă tul plajei plajei Vi n aici ai ci de trei ori pe să ptă mână ... Dar, întorcând capul, îş i dă du seama câ figura unei femei tinere. Era singura care Tână rul ascultase conversaţia rezemat de fata plecase. [...] [...] Odaia începu să se lumineze tă cea într-un grup vesel vesel i vorbă reţ, tă cea cu  într- un chip miste rios, ca i c um perde lele ar $ perete. ochii peste mare, mare, şi la ră stimpuri întorcea - Cum spuneţi că o cheamă ? îl întrebă . fi fost trase încet, foarte Tncet. capul ş i privea pe furiş furiş o familie familie vecină , privea 7. - Ah,  ce-a mai fost ş i cu dânsa, îl între5. - C ând eram in dragoste cu Hildegard | spre copii. M-am învârtitpe-acolo mai bine de rupse cârcium arul, nici până în ziua de azi azi nu [...] [...] nu visam decât la asta: să facem un ceas, ceas, până până ce-am ce-am vă zut-o zut-o că se ridic ridicăă i se tie ce s-a întâmplat. L-a că utat poliţia  împr eună o că lă torie I n G recia . pleacă singură , i atunci m-am apropiat de câteva i uni u ni ş i n-a putut să dea de el, nici viu, - Ai fost un prost, îl întrerupse fata. Nu | locul ei i  l-arri  cercetat. cercetat. Simţeam că ceilalţi ceilalţi nici nici mort... Parcă arfi intratîn pă mânt... Biata Biata trebuia să visezi, trebuia s-o iubeş ti... din grup 'mă m ă privesc privesc curioş i, că unii din ei ei râd madame Elsa, Elsa, l-a -a aş teptat ce l-â aş teptat, ş i -Av eam două zeci de ani şi ea nu împlinise împlinise >' [...] [...] i-ş i fac semne, dar la vârsta mea m-am pe urmă a plecat la familia ei în Germania. i-a  încă opts pre zece. Era frum oasă . Era m amâ n învă ţat cu multe . i deo dat ă am î njel es, parcă vândut lucrurile ucrurile ş i a plecat. N-aveau cine ş tie doi frumoşi, frumoşi, adă ugă. aş fi citit într-o carte. Femeia Femeia aceealâ nă ră era ce, ce, erau erau să raci. Mă bă tea gândul gândul să să cumpăr că să torită torită de câjiv câjivaa  ani, nu avea copii. Voia să  în acea clip ă îş i dă du seam a că era eu pianul. aibă , dar nu-i avea. i de curând, cineva, cineva,  îmbr cat într-u n cost um ciud at. [...] Se priv i - Va să zică a plecat în Germania, Germania, spuse poate vreun doctor, fi spusese că s-ar putea mirat în oglindă , parcă i-ar i-ar fi fost greu să se Gavrilescu Gavrilescu visă tor. A plecat de mult? recunoasc recunoasc . să nu aibă aibă niciodat niciodatăă copii. Nu Nu   unul,  unul,  nici doi. - De mult, de mult. La câteva luni după ce Patru Patru ... Aş a că , vedeţi, vedeţi, mai aflu câteodată câteodată i 6. Câteva clipe în urmă îl ajunse tână rul din a dispă dispă rut Gavrilescu. La toamnă se împlinesc împlinesc veş ti bune. tramvai. 12 ani. A scris ş i în ziare... -  N-aţi  alergat alergat după ea să -i spuneţi? îl - Ce coin cid ent exclamă exclamă Gavrilescu Gavrilescu,, - Curios, opti Gavrilescu Gavrilescu [...]. i eu dacă  între bă Emanu el. vă zându-l zându-l că se opre te lângă lângă el. ţi-aş ţi-aş spune dumitale, dacă Ji-a Ji-aşş spune că Beldiman clă tină din cap, zâmbind. Uş a se deschise deschise brusc brusc ş i în prag prag apă ru o azi-dimin azi-dimineaţă eaţă , ş i-ţi dau cuvântul meu de - Nu. Asta nu se cade. Nu sunt ghicitor de femeie încă tână ră , dar dar cu obrazul obrazul palid [...]. onoare onoare că nu exagerez, azi-dimine azi-diminea{ă a{ă am stat meserie. Nu am dreptul să mă -amestec în Dând cu ochii de Gavrilescu, se încruntă . cu ea de vorbă ... Ceva mai mult. La prânz am viaja altuia, altuia, necunoscut; şi să -i dau o veste pe - Ce poftiţi? întrebă . mâncat mâncat împreună , Pot să -ţi spun şi ce-am care nu mi-a cerut-o. De altfel, s-ar putea să - Mi-am uitat servieta, începu Gavrilescu mâncat... mă înş el. tiu bine bine că m-am m-am înşelat odată odată . E intimidat. M-âm luat cu vorba ş i am uitat-o. Am -S -o fi întors, vorbi cârciumarul, privindu-l drept, era pe munte [...]. Stânci care nu s-au avut treburi [...] ş i n-am n-am putut veni 'mai nedumerit. miş cat din loc de sute de ani. Dar i aoolo

XVII.  TEXTE LITERARE ADAPTATE 33. MIRCEA ELIADE In curte din adolescenţă adolescenţă mi-a plă cut să scriu nuvele, nuvele, povestiri povestiri ş i chiar„roma ne u  fantastice. [...] M-am apucat să scri u într-o duminică ; aveam toată ziua ş i noaptea libere în fa|a mea.  îmi amintes c încă încep utul i sfârş itul povestirii: mă aflam în laborator (în acel an eram pasionat de chimie ş i îmi alcă tuisem un mic laborator laborator în în pod) ş i nu tiu datorită datorită că rei  împre jură ri a m a do rm it -d ar , evident , ci titor ul nu ş tia asta; nu i-o i-o spus esem. 2.  Pă cat. Nici eu nu prea şt iu mare lucru. Dacă s-ar fi urcat urcat în tramvaiul tramvaiul ă sta, l-aş - aş fi  întreb at. îm i pla ce să intru în vor bă cu oamen i culţi. Tinerii aceş tia, domnul meu, erau, desigur, studenţi. Studenţi eminenţi. Aş teptam cu ei în staţie ş i i-am i-am ascultat. Vorbeau despre un anume colonel Lawrance i de aventurile lui în Arabia. i ce memorie! Recitau pe dinafară pagini întregi din cartea colonelului. 3. -Su nt nuci bă trâni, continuă Gavrilescu, de aceea e atâta umbră i ră coare. Am auzit că nucul nucul începe începe să să dea umbră umbră abia abia după treizeci-patruzeci de ani. O fi adevă rat? Dar bă trânul se prefă cu că nu aude. Gavrilescu se întoarse că tre unul din vecini care privise îngândurât pe fereastră . [...] - Aş a am auzit auzit i eu, continuă Gavrilescu. Gavrilescu. Umblu cu tramvaiul ă sta de trei ori pe să ptă mână . i, vă dau cuvân cuvântul tul meu de onoare, nu s-a întâmplat întâmplat o singură singură dată să nu aud vorbindu-se de ele, de ţigă nci. Le cunoaşte cineva? cineva? Mă întreb: de unde unde au venit? - Au venit demult, spuse vecinul. - Sunt aici aici de două zeci ş i unu de ani, îl  întrer upse cine va. Gând am venit eu întâi i  întâi în Bucu reş ti, Jigă ncile a stea er au tot aici. Dar gră dina era mult mai mare. Nu se clă dise  încă liceul ... 4. - Sunt emoţionat , spuse, nu-mi dau seama dece... - Să nu bei bei prea multă cafea, opti fata fata 1. încă

86

87

crede credeam am că după după felul felul cum se aşează omul, omul, cu faţa sau cu spatele la cutare sau cutare stâncă , credeam credeam ca ş i acolo aş putea putea vedea vedea multe lucnjri, dar ceva. Am vă zut, e drept, mai multe pe cel mai însemnat însemnat n-am n-am ş tiut cum să -l citesc, pot spune,  deci,  că nu l-a l-am m vă zut. zut. Eram Eram cu un grup întreg. Nu erau prietenii mei. l-am întâlnit pe drum... Dacă Dacă l-ar l-ar fi privit, ş i-ar fi dat dat seama seama că Emanuel nu-l mai asculta. dUpă ce10. 10. -S  vedeţi, începu Emanuel dUpă i aprinseo aprinseo nouă ţigară . Acu Acum m vreodouă vreodouă .trei am ceasuri,   după ce-am venit la plajă i am  început  început să citesc romanul romanul acesta, acesta, m-a m-am m trezit deodată deodată că nu mai urmă urmă ream ce citeam. team. Nu tiu dacă mi-era mi-era somn, dar m-am m-am întins întins pe nisip i am închiş ochii. i deodată deodată m-am m-am vă zut zut pe o stradă stradă pe care care o ş tiu eu la plină iarn iarn ', i am vaz vazut ut o fat Bucure ti, în ti, în plină ton că zând. zând.  Era o femeie târiă ră , cu un paiton aibastru-î aibastru-închis nchis ş i un beret, beret, ş i când a c zut, i s-a desprins beretul ş i a alunecat alunecat pe trotuar. Am traversâţ strada s-o ajut, dar dintr-o curte ieş ise, tocmai tocmai atunci, o fată i o ajută ajută ea să să se gândeam m să -i spun, aş a, în glumâ: glumâ: ridice.  Ma gândea „lată 'o femeie femeie că zută ", când aud aud pe pe fată spunându-i spunându-i exact exact aceleă eă i cuvlnte. Am Am ră mas o clipă dezorienta dezorientat,t, apoî am începu începutt să râd în neş tire... tire... i cu râsul râsul acesta acesta a luat uat sfârş sfârş it vedenia. - O fi fo.st fo.st vedenie, spuse Beldiman, dar o sa tră iţi i o s-o s-o vedeţi vedeţi aiev aievea. ea. i e pă cat, cat, că ci fete fetel.l.ee astea astea nu vă poartă noroc. * Emanuel îl priyi   lung,  dar cu o expresie ciudat , ca ş i cum nu l-ar l-ar fi înţeles. înţeles. - Este, Este, extraordin extraordinar, ar, spuse. AJi AJi jzbut its vedeţi vedeţi ce mi-am imaginat imaginat eu cu două , trei ceasuri înainţe. Prin ce minune aţi putut vedea toate astea, astea, nu înţeleg. înţeleg. Dar Dar nu pot să cred că le-aţi le-aţi vă zut în nisip sip ş i pietricele... e... Beldima Beldimann tă cu câtva timp, că utând parcă cu ochii alteserhne. , - Să  dea Dumnezeu să  m  fi înş elat, spuse spuse el târziu. în orice orice caz, dacă veţi întâlni, curând de tot, do,ua fete, una ajutând ajutând-o -o pe cealaltă altă să se ridiee, ee, să vă depă rtaţi cât cât veţi putea putea mai mai repede. repede. Nu Nu vă poartă noroc. 88

Se ridică ridică încet încet ş i se duse duse să -ş i ia haina haina.. -C um spunea spuneaţiţi că va chea cheamă mă ? îl între întrebă bă . cum arată arată cineva cineva,, s 11.  Dacă vrei să tii cum  întrebi  întrebi întotdeauna întotdeauna ş i un bă rbat. Eu, bun oară, oară,  dacă te-a  fi întrebat pe dumneata, în loc s-o ascult pe Adina, pe Adina, Iraş  fi recunoscut imediat. Alessandrin Alessandrinii apucă braţul lui Emanuel Emanuel ş i-i opti, ară tând spre Botgros: - Dacă am înţeles înţeles bine, Adina na e logodnica lui. ( Botgros zâmbind zâmbind amar.  tiu -Oh, nul fă cu Botgros câ se spune asta, dar   dar  nu adevă rat. Poate Poate că  nu e adevă dacă n-ar fi intervenit un anume eveniment eveniment în viaţa noastră noastră ... Par, în sfârş sfârş it, ce-afost, af ost. Să nu mai vorbim vorbim de trecut... A plecat plecat să te caute, caute, adă adă ugă el după după o scurtă scurtă pauz pauz ,  întorcându întorcându-se se spre Emanuel. Emanuel. Spunea Spunea că nu  vă z,utt de mult. Se dacă ai s-o mai mai  Se întreba dacă v-aţi  văz,u recuno ti, după după atâţia ani... Emanuel Emanuel asculta atent, silîndu-se s  înţeleagă eagă . îş i trecu mâna mâna pe obraz, obraz, parcă ar ft sească că , apoi! Tncercat Tncercat s  se pip ie şi să se r egă seas izbucni din nou îh râs. i -  Cred că e o cbnfuzie cbnfuzie la mijloc, rosti el în cele din urmă , încercând încercând să para indiferent." indiferent." Dacă ar fi fost fost ş i Adina na de faţă 12. - Dacă  faţă , împarateasa rateasa n-ar n-ar fi îndră znit, Adina Adina pretinse că dumnealui înoată foarte bine. Pentru un bun bun  înot tpr, tpr, un kilometru, kilometru, doi, e o nimica toată toată .' Dacă Dacă era şi Adina na de faţ , împă ră teasa teasa n-ar n-ar fi putut spune spune că , numai.după un kilometru, a obosit ş i a strigat strigat după  ajutor. - î mi daţi voie, îl întrerup întrerupse se Alessandrin Alessandrini,i, Adriana ana ne-a expli explicat cat că era foarte foarte obosit, ş i avea dreptate. Uitaţi-vă la el arată acum,  el cum arată i nu e încă încă ase. Dar Dar în câteva câteva ceasuri?, ?, Aduceţi-vă aminte cum cum ni l-a descris Adriana, \ plimbându-se [...] în ploaie, i apoi aici,  [.„] \ fumâhd îigară de la Jigară Jigară . Era extrem extrem de obosit. Emanuel Emanuel îi ascultase ascultase încercând încercând să pară j absent, dar se îmbujorase de-a binelea. f - Despre Despre cine vorbiţi? vorbiţi? întrebă întrebă el cu o vocş usca uscată tă , tă ioasă ioasă . J - Ei, parcă parcă n-ai n-ai fi înţeles! înţeles! exclamă amă Ale ssandrini. De De cine altul am putea vorbi? ... j - Ne-a Ne-a povestit povestit azi noapte noapte împ ră teasa ce |

va întâmpla, îi  îi explică explică Botgros. Cum Cum ai ai să s e va întâmpla, te întorci aici, ai să ne gă seşti ş i în cele din din urmâ urmâ ai ai să te laş i convins convins să vii cu noi [...]. - Imposibil! îl întrerupse Emanuel. Ale ssandrin ssandrinii vă poate asiguracă în nici un  un caz nu m-aş m-aş fi lă sat convins... convins... -• Se vede câ n-o n-o cunoş til exclam Alessandrini. - Evident, Evident, n-o cunoaş cunoaş te, întă ri loniţă . 13. Ar fi putut prinde autobuzul de 8  dimineaţa, neaţa, dar apropiindu-se de staţie, ză ri o feme femeie ie tân ră i i se pă ru că -l a teaptă teaptă pe el, prefă cânducându-se se că cite te. aşezată aşeza tă pe o banc , prefă 0 vă zu cum ridică că mereu mereu ochii din din revist revistăă i cercet cerceteaz eazăă curios în jurul  ei, întorcând uneori capul spre mesele de pe trotuar. Emanuel apuc apucăă pe prima prima stră stră duţă care-iieş care-iieş i în cale, cale, ş i pentru pentru că foarte curând curând dă du cu ochii de o frizerie frizerie,, intră înă untru.untru.Când Când reverii, pe la 8 jumă tate, femeia era era tot acolo acolo pe bancă bancă , ră sfoind plictisită plictisită revista. revista. Eman Emanue uell ş ovă îcât evâ clipe, apoi se  reîntoarse toarse i că ută o cafenea. cafenea. Ceru Ceru un un ceai ceai ş i-l bă u pe îndelete, gânditor. Cerul începea să  se limpez limpezeas ească că i se vestea vestea o dimineaţă neaţă caldă . După  vreo jumă tate de ceas, se ridică  şi  porni agale spre staţia de autobuz. Fata se plimba enervată enervată pe trotuar. Emanuel simtj cum inima  începe  începe să i se zbată , dar îş i continuă continuă drumul înaintea lui, se îndreptă îndreptă spre i,  privind fix înaintea autobuz. G si un loc chiar  în ui  în spatele ş oferului i se se a eză eză ră suflând ând uş urat. urat. Cucoaneş neş îl cunoscusem cunoscusem încă din 14. Pe Cucoa primele clase de   liceu,  dar nu ne împrietenisem etenisem niciodată . în universitate universitate îi  pierdusem urma. [...]  [...] Nu l-am mai mai vă zut de atunci. Care nu mi-a fost deci mirarea când, într-un amurg amurg peste peste mă sură detrist din iulie ie 1933, mă trezesc trezesc cu el intrând în î n camera mea de lucru. Fireşte, Fireş te, l-am l-am recunoscut îndată , dar mi s-a pă rut schimbat; schimbat; chiar  acei ase ani, care  acei cinci, ş ase trecuseră trecuseră de la ultima noastră noastră întâlnire, nire, nu dă deau deau cu totul seama seama de neaş teptata teptata schim schimba bare re a înfă ţiş rii lui. lui. - tii că am început început să să cresc! cresc! îmi îmi m rturis rturisii el brusc, înainte de a fi avut timpul de a-i pune vreo întrebare. întâi nu mi-a venit să  cred, dar

m-am m-am mă surat surat ş i m-am m-am convins convins că aş a e: de vreo s ptă mână , am crescut enorm. enorm. Poate Poate ase-ş apte centimetri... Eram Eram cu Lenora Lenora pe stradă ş i am am obser observat vat deodată deodată amândoi. i azi-dimine azi-dimineaţă aţă , diferenţa diferenţa era ş i mai mare... Str bă teaîn teaîn glasul glasul lui o uş oară oară nelini ini te. i nu-ş i gă sea locul; când când aş ezându-se ezându-se  [...], când pornind de la un biroului,  un capă t la altul al biroului, plimbându-se nervos, cu mâinile la spate. Am observ observat at că nu tia cum cum să -ş i mai ascu ascund nd mâinile mâinile ş i am înţeles: înţeles: manş etele îi ieşeau exager exagerat at în afar , oricât se trudea trudea el să -ş i tragă necontenît mâneca mâneca hainei. - Trebuie Trebuie să le trimit trimit pe toate toate la croitor, să le dea drumul, vorbi el surprinzându-mi privirile.  încercai să -l liniş tesc, amintindu-i că în li ceu se tot plângea plângea că va ră mâne mâne scund. M  întrerupse  întrerupse din nou. - Dacă aş fi crescut crescut ş i eu ca oamenii,i, întrun an, doi... Dar aş a, în câteva zile!... Ce Ce să ţi spun, a început început să -mi tie frică . Tare mi-e mi-e teamă teamă să nu fie o boală boală a oaselor... or... tiu ce să-i spun, vedea că nu 'ş tiu i, pentru că vedea schimbă mbă vorba: vorba: - Am trecut  trecut pe la tine aş a, într-o într-o doară , să vă d dacă n-ai n-ai plecat plecat cumva în vacanţă  vacanţă ...  De-abia după ce am ajuns acasă mi-am mi-am 15. De-abi dat seama seama că mă gândisem sem la toate, afară afară de lucrul eel mai important: locul unde se va adă posti prietenul prietenul meu. îmi vorbise de o cabană cabană în munji,i, dar dar trebuia trebuia gă sită acea aceast st cabană cabană i trebuia trebuia să ajungem ajungem la ea înaite înaite de de a se lumina bine bine de ziuă ziuă , ca să nu atrage atragem m atenţia. a. Plan Planul ul nostru nostru pă reacopilă resc: [...] să  începem  începem a ureaîri munte munte cu o duzină  de pă turi turi  în spinare, spinare, cu merind merinde, e, f ră să tim încotro încotro ne ne  îndrept m, riscând riscând ca prietenul prietenul meu să se oprească oprească după câteva sute de metri, pentru pentru că era nem nemân ânca catt de o să ptă mân  ş i, mai ales, pentru că va trebui trebui sa urce, aproape sigur, în  în nd dacă dacă îi voi putea gă si o ciorapi,  neş tiind pereche pereche de ghete ghete pe mă sura lui în cele ş ase ore cât aveam aveam timp să caut... i cu toate acestea fuga nu mai putea fi amânată amânată . Trebuia Trebuia,, cu orice rise, să plecă plecă m a doua zi seara. seara. Numai Numai că , ş tiind că nu pute puteam am 89

spera în gă sirea imediată imediată a unei cabane cabane îri munte, munte, goale, care goale, care ne-ar fi aş teptat acolo, îri ferită de oameni, parcă înadins pregă pregă tittă pentru noi, trebuia să ne muljumim muljumim c u'ma i puţin. Bună Bună oară cu un cort pe care Cucoaneş Cucoaneş l-ar  fi' putut aş eza [...] [...] d eparte de orice că rare. Acolo îşi va putea adă posti pă turile ş i alimentele, până când va avea uneltele uneltele cu care să -ş i ridice ridice singur o cabană pe mă sura lui şi unde va voi el. [...] [...] O noapte, două , prietenul meu va fi silit să doarmă pe o saltea saltea improvizată improvizată , ş i acoperit doar cu pă turi, sub ' cort. Uneltele ş i tot ce va mai fi nevoie, le voi aduce eu după câteva zile. zile.  • Lucrurile s-au întâmplat întocmai. Când m-am dus să -l iau, la ora fixată x ată , Cucoaneş Cucoaneş era atât de agitat, încât nici.n-am avut timp să -i explic de ce am fost silit să modifică m planul alcă tuit cu o seară Tnainte. Tnainte. Mă aş tepta cu creş tetul aproape de tavan, frângându-şi frângându-şi mâinile [...]. In.util In.util să -l mai fi întrebat „cum se mai simte". Ară ta, poate, de trei metri. 16. Eş ti fantastic! exclamă Agripina. [...] Credeam că singura ta aventură aventură , de care îţj îţj vei aduce aminte toată viaja, va fi întâlnirea întâlnirea cu fac surpriza asta: să mine. De mine. De mult voiam să -Ji fac te smulgi din din masa indivizilor indivizilor de duzin , să evadezi din cotidian ş i banalitate întâlnindu-te cu Agripina. De două să ptă mâni te urmă urmă ream ream de departe, te adulmeca m ş i te reconstituiam, descosându -l în fiecare seară pe Valentin, "rt "rtj dam târcoale târcoale fă ră să mă yezi, ca să te înţeleg, să înţeleg de ce nu vrei să te aperi la box, de ce te laş laş i bă tut în în fiecare seară de Valenti Valentinn ş i apoi plă tit de că pitan. Aveai Aveai un secret, secret, şi nu-l tiam, nu-l înjelegeam. Ascundeai o taină taină , aş a cum ascund ş i eu. De aceea mă interesai: interesai: erai erai un personaj. Meritai s-o întâlneş ti pe Agripina, să ai i tu o aventură aventură fantastică . [...] [...] i deodată , aseară , i-ai spus lui Valentin. i asta mă exasperează exasperează , că nu pot înjelege înjelege cum ai ghicit tu că am ră mas repetentă repetentă . Spune drept, drept, ţj-a scris cirieva din Buză u? 17. Nu 17. Nu înţeleg ce vrei să  spui, continuă  spui, continuă fata. Noi nu ţinem seama de cortină . Asta e de altfel marea noutate noutate a piesei: că jucă m ca ş i când n-ar n-ar exista o cortină . Autorul a pă strat

90

 împă rţjrea pe sc enă i în act e, da r a sup rimat cortina. i e limpede de ce-a recurs la acest procedeu. E mai aproape de realitate, de viajă . Viaţa Viaţa cunoaş te scene, scene, ş i se poate poate spune că e împă rţjtă în acte, acte, dar dar cortinâ se lasă lasă o singură dată . Dacă Dacă nu înţelegeji înţelegeji nici nici mă car atâta... , Ridică din umeri i nu nu mai adă ugă nimic. - i totuş i, reîncepu reîncepu tână rul, prinzând din nou curaj, totuş i cineva cineva a lă sat cortina. Adineauri. Cortina pe care o aveţj în spatele dumneavoastră . i nu puteas-o puteas-o lase decât cel cel care o ridicase, camaradul camaradul dumneavoastră ! ea, 18. E 18. E foarte greu să vă explic, începu ea,  înce rcân d să zâmb ească , s ă vă spu n cum îl pronunţ. Pentru că ar trebui să cunoaş teţi în sufletească . Dar ca ş prealabil,  prealabil,   starea mea sufletească  înţel egeji star ea me a sufle tească , ar t rebu i să cunoaş teţi trecutul meu, originea measocială , problemel problemelee care mă fră mântă mântă din fragedă fragedă copilă rie. Că ci din din copilă copilă rie m-am m-am simţit simţit atras de tot ce-mi era necunoscut. Până ce înţr-o bună zi, da, îmi aduc foarte foarte bineamint e, nu e mult de atun ci, o zi de vară , de fapt, în vara aceasta. Treeearn earn pe stradă stradă , ş i am vă zut c ase anunţă o piesă , Adio! Am fost profund emoţiona tă . Am înţeles. Cineva, pe care nu-l cunoş team, dar pe care-l care-l aş teptam, pe care-l iubeam deja deja poate fă ră să -mi dau seama, cineva care ar fi putut juca un rol hotă râtor în via|a mea, care m-ar fi putut face fericită ... Ahl mă exprim prost, nu era vorba de fericire, de ceea ce numim noi fericire, era ceva mai nobil i mult mai profund... în sfârş sfârş it, acel cineva pe care încă încă nu apucasem apucasem să -l cunosc, deş i îl aş teptam, i poate poate chiar  îl  îl că utam, omul acela Tmi Tmi spunea mie, o necunoscută care se oprise In faja afiş ului, cu ochii în lacrimi lacrimi (că ci titlul era tipă rit cu litere litere enorme, care-ţj fă ceau ră u, care te sugrumau), îmi spunea: Adio! ... Am  înţeles i am înce put să plân g, chi ar aco lo, în faţa afiş ului. Am înţeles înţeles că nu mai e nici o speranjă , că nu-l voi mai întâlni întâlni niciodată , că ci i-a liiat ră mas bun de la noi. A avut avut doar timpul timpul să ne spună spună , să -mi spună , în primul primul rând mie, s -mi spună : Adiol Plângeam Plângeam în faja faja afiş ului, când s-a apropiat de mine. L-am recunoscut imediat: era directorul. M-a între-

accidentul?" îşi apă sa batista batista pe buza de sus, bat dacă nu vreau să joc rolul Melaniei, Melaniei, i mi l-a l-a ară tat pe afiş ; îl juca, într-adevă într-adevă r, Melania,  însân gera tă i m ă prive a c u c and oar e, dar i cu o imperceptibilă imperceptibilă ironie. ovă iam. îmi venea că ci aş ao chema, Melania. Melania. ovă iam. [...] [...] „De greu s -i spun spun adevă adevă rul, să -i spun că e felul meu sunt dansatoa re, i-am spus. Mă amnezic. In cele cele din urmă a trebuit să mă exprim prin dans" . M-a privit cu surprindere ş i, hotă ră sc. Dacă ar fi leş inat din nou, aş fi fost mi s-a s-a pă rut, decepţionat. decepţionat. „Atunci va fi greu, a obligat să -l due la spital ş i s-ar fi ivit ivit atâtea adă ugat. Va fi greu din cauza profesoru lui..." complicate, atâtea complicate. „E o eroare la Dar, evident, eu nu tiam nimic. i acum, că mijloc", i-am spus cu blândeje. „Te afli aici stau i mă mă gândesc, mă întreb întreb cine tia. printr-o eroare. Mă Mă confunzi cu altcineva. Dumneavoas Dumneavoastră tră tiaji? Spuneţi Spuneţi cinstit, ş tiaţi? Dumneata aparţii altei  altei   lumi,  lumi,  altei societă ţi.  în sală se fă cu deo dă tă tă cere . Dâr era 6 Poate eş ti scriitor, poate aventurier, în orice tă cere [...] [...] stingherită , aproape aproape vinovată vinovată . caz eş ti cineva plin de. taine, cu întâmpl ri - Ce trebuia trebuia să tim? se auzi, auzi, târziu, o voce fabuloâ se în trecutul ş i înaintea dumitale. Eu timidă timidă . mă miş c într-o într-o lume lume modestă , cuminte, cuminte, - Că va fi greu greu din cauza profesorului. profesorului. neinteresantă neinteresantă . Nu aveai aveai cum să mă cunoş ti. Tj Tjî - Nu tiam, au recunoscut foarte foarte mulţi mulţi (dar repet, cabana asta nu e a mea; e a unui aproape aproape nimeni nu îndră znea s -ş i ridice prieten. Vin Vin aici pentru pentru întâiaoară ..." Continua privirile). să mă priveasc priveasc , tamponându-şi tamponându-şi buza buza cu - Evident! în afară de director, nu ştia batista. L-am L-am lă sat să piece, deş i ş tiam bine nimeni... că se va pierde. Era Era amnezic. amnezic. Ce ş anse ar fi - Dar el, directorul, de de unde ş tia? întrebă întrebă avut să -i regă sească pe cei care-l aşteptau, domnul din rândul I. care-l aşteptaseră i anul trecut? Era amnezic, amnezic, i regula jocului - cred că aş a înţeleses înţelesesem em de 19. Se întâmplă tot felul de lucru ri. îmi ala el-^cereasă nufie recunoscut de laînceput. mintesc de un motociclist. Stam în faţa Ar fi trebuit, deci, trebuit, deci, să  să revină , a doua sau chiar chiar cabanei cabanei ş i-l urmă ream cu privirea. privirea. Voiam Voiam să a treia oară , dar cum să tie la cine f usese usese deja vă d când se va plictisi. Urea pentru a patra i la cine nu fusese, dacă era amnezic? A oară coasta abruptă i, îndată ce ajungea ajungea în plecat, ş i ş tiam bine bine că se va pierde. Incepuse vârful vârful dealului, întorcea motocicleta ş i cob ora pară ră u că -l lă sasem să piece. vale. A cincea oară , era parcă să -mi pară lin,  fă ră zgomo t, în vale. Era un om interesant. Ră bdarea pe care o inevitabil, s-a întâmplat; accidentul , vreau să avusese să urce de atâtea ori dealul cu spun.  spun.  L-am adus pe braje în cabana, plin de sânge, inconş tient. L-am stropit cu apă . S-a motocicleta şi să coboare până jos in vale in dreptul podului... deşteptat ş i, spre mirarea mea, mă recunoşte. op'ri ri brusc brusc ş i mă privi fă ră să mă 20.  20.   Se op' „Credeam „Credeam că n-ai să mai vii", îmi spune. Cat a durat asta? Cat Cat a „Te-am aş teptat ş i anul trecut, tot cam pe vadă , cu ochii sticloş i. Cat durat? durat? Dar Dar l-am l-am văzut că se ridică i î i caută caută timpul sta". Nu înţelegeam. înţelegeam. „Cred că mă servieta. confunzi cu altcineva", ti spun. „Cabana asta - Aş vrea să mai pot adă uga ceva, spuse. spuse. nu e a mea. Mi-a cedat-o, pentru pentru o să ptă mână , un prieten". Zâmbea. „ tiu că aş a e Dar, aş a cum mă aş teptam, nu se mai poate adă uga nimic. nimic. Că ci, iertaji-m iertaji-măă dacă îmi permit permit regula regula jocului: să te prefaci prefaci că nu mă cunoş ti. să fiu sincer, ce-aţi putea înţelege mai mult Dar sunt eu, Emanuel." i începu să -mi povestească povestească . Totfelul deîntâmplă ri stranii, stranii, cu acum decât aţi înjeles acum o jumă tate de ceas, când vă spuneam că , pentru mine, mine, totul neverosimile. L-am întrerupt de mai este incognoscibil? Probabil că unii multe ori. „Dar toate astea nu sunt adevă rate. misterul este dumneavoastră ră aţi privit pe fereastră i tii foarte bine că nu pot fi adevă rate. Le-ai dintre dumneavoast aţi vă zut-o. Dună Dună rea vreau vreau să sp un. Aţi vă zut inventat inventat dumneata." dumneata." „Si accidentul?" mă timp ce o trec'eam, aţi vă zut Podul,  întrebă zâm bin d. „To t eu am inventat i Dună rea în timp 91

i o să vedeji via de la Gorgani. într-un anumit sens, vă invidiez, dar dar pe de altă parte... Ce-aş mai putea putea adă uga altceva? altceva? Acum că am  începu t să vă cun osc , nu v ă pot spun e decât atât, atât, că ni se întâmplă , fiecă ruia dintre dintre noi, fel de fel de întâmpl ri, dar din nefericire, le uită m. lar lar când nu le uită m, nu nu ştim să le recunoaş tem. Cu puţină imaginaţie, imaginaţie, aş fi putut să vă recunosc, şj atunci mi-aş mi-aş fi amintit amintit şi eu tot ce-ar fi trebuit să -mi amintesc ...  îş i luă servi eta, ne strân se mâna c u că ldur i ie i [... [...]] Nu îndr zneam zneam să mai adă ugă m ceva. Dar îl priveam   \o\\ depă rtându-se. i ca din Tritâmplare-[... tâmplare-[...]] trenul ş -a oprit i acbbo rât . Nu bă nuisem că mai există există o gară atât de aproape de Pod. Niciodată n-am reuş it să -mi amintesc numele ei. 21 .  Tot nu-Ji aduci aminţe? Strada Mântuleasa? tuleasa? Când îţi fă ceai şcoala primară pe strada Mântuleasa Mântuleasa ş i în recreaţii recreaţii te că ţă rai în viş ini, şi odată Ji-ai - ai spart capul că zând, şi te-a luat în în braţe directorul ş colii ş i te-a dus în cancelarie ş i te-a pansat? i a doua zi era serbareâ de Zece Mai, i erai foarte mândr u că venise i cu capul bandajat? bandajat? i te-aîntrebat te-aîntrebat directorul:  directorul:  „Cum îţi mai merge capul, mă Borza?" i dumneata ai ai ră spuns: „Mi-e teamă de poezii, domnule director", că nu-ţi plă cea de'loc memoriza memorizarea, rea, ad ugă bă trânul trânul zâmzâmbihd. „Mi-e „Mi-e teamă că n-o să le mai pot învă ţa pe dinafară ..." Ei bine, directorul eu sunt.  învă ţâtor ul Fă râmă , Zaha ria Fă râmă , cin cisprezece ani director ul colii Mântuleasâ, i apoi inspector colar [...] [...] până am ie it la la pensie... Toţ nu-ţi aduci aminte?! Maiorul ÎJ ascultase atent, încruntându-se. - Dumneatâ rţi baţi joe de mine, începu el [...]. Dacă n-ai fi om bă trân, te-aş te-aş aresta pe loc. Te-ai introdus în casa mea spunând că eş ti inspector... inspector... - N-am spus asta. - Nu mă întrerupe când îţi vorbesc eu! fă c'u maiorul înaintând ameninţă tor spre el. Te-ai introdus în casa mea prin fraudă . Dar trebuie să fi avut avut dumneata vreun scop. Acum spune repede, până până nu mă supar, spune: de ce ai venit? Cu ce scop?

92

22.   Darvari Petru, âsta pot spune că eraî n miezui lucrurilor. lucrurilor. Bă iatul iatul ă sta avea avea un spirit foarte inventiv. inventiv. L-am L-am urmă rjţ până târziu în în viaţă, viaţă,   până a dispă rut cu avionul lui, între Insula erpilor i Odessa, a dispă rut fă ră urmă . Darvari Darvari ă sta, de care care vă vorbesc, a descope rit că un prieten de-al lui, Aldea, de la altă ş coală , de pe Calea Calea Mo ilor, cunoscuse cu un an mai înainte, la Tekirghiol un bă iat de tă tarcare-şicâş tigaviajaintrând tigaviajaintrând din din vilă în vil i exterminând exterminând muş muş tele. Da, pot spune că sta e cuvântul potrivit: le extermina. extermina. Dacă nu l-aş fi v zut, n-aş n-aş fi crezut. Pentr Pentruu că trebuie să vă spun că în anul urmă tor am fost ş i eu la Tekirghiol şi l-am cunoscut. Puiul Puiul ă sta de tă tar era extraordi extraordinar. nar. Parc -I vă d ş i acum: un bă iat frumos, ras în cap [...], cu ochii ca două mă rgele rgele de  oţel.  Parcă-I aud: „Aveţi muşte multe în în casă ?" Vorbea perfect româneş româneş te, că fă cuse ş coala la Constanţa, dar vorbea cu accent accent tă tă ră sc. „Aveţi „Aveţi muşte în casă casă ?"  într eba. B teaî ntâi la uş , cas ă atragă atenţi a, i apoi întreb întreba, a, de pe corido coridor, r, fă ră să intre: intre: „Aveţi muş te multe?" Aşa întreba, cu un ton puţintel ironic, parcă ar fi vrut să le cumpere, dar aş a, pe nimica toată , chilipi chilipir. r. Să vă spun ce mi s-a întâmplat mie. Auzisem   de.el,  de.el,  dar nu-l vă zusem încă . îl aşteptam. Vila în care gă sisem eu camera în vara aceea, era ţocmai pe deal^ pe  deal^ era  era ultima vită d in sat. Vila „Corneli a", aş a-i spunea. De aceea aceea tă tarul a ajuns ajuns mai târziu la noi. Dar tot a ajuns, că astâ îi era meseria, aşa îş i câş tiga el viaţa, exterminând. exterminând. muş tele. tele. Era după -masă -masă pe la două . Dormeam. Dormeam. i deodat deodatăă ce-l ce-l aud aud bă tând în uş : „Aveţi muşte?" întrebă . Am sărit din pat că eram dornic dornic să -l cunosc. Aveam Aveam ş i eu muşte ca toată lumea în în Tekirghiol, Tekirghiol, dar mai mult mult mă interesa interesa să -l cunosc cunosc pe  el.  „Am destule", i-am ră spuns, „ce vrei să faci cu ele?" ele?" „Le gonesc, i una nu mai vine timp timp de o să ptă mânâ. Dacă mai vine una, nu-mi daţi nici un ban". „Câte parale?" l-am întrebat.

oprit să te odihneş odihneş ti chiar   aici, la 23.  Te-ai oprit câjiva metri în locul unde... - Cât să fie ceasul? îl întrerupse Zalomit,  înto rcân d brusc capu l că tre el. Mi-am lă sat ceasornicul pe mă suţa de noapte...

- Nu poate fi mai mult de trei. într-un ceas  înt orc ând din nou capu l c tre el. - Bine, nu l-am cunoscut dec ât în ultimii ultimii ră sare soarele. - D eci, n-au trecut decât vreo două - trei, patru ani. Evident, îl întâlnisem de câteva înainte. Cum, însă , nu aveam aceea i ori, mai înainte. sprezece, treisprezece ore... Mi-e peste specialitate, sa u, mai precis, el nu o mai avea, putinţă n ţă să înţeleg înţeleg cum s-a întâmplat, întâmplat, reluă nu am avut nici prilejul atunci, prin anii 1960 după câteva clipe. [...] întâlnim m mai des des ş i să ne cunoaş tem. - Nici eu nu înjeleg. [..:] [..:] Când v-am auzit 65, să ne întâlni - De ce spiineai că nu mai avea aceeaş i strigând strigând ş i am sosit sosit în goană , doar doar două , trei trei minute mai târziu, nu-mi venea să cred • specialitate? întrebă Z alomit. Nicoleanu preîncurcat tă cerea [...]. ochilor. Numai un co pil de la oraş , care, care, ar fi lungea încurcat - De când nu v-aţi v-aţi mai mai vă zut? întrebă întrebă urcat pentru prima oară muntele, sau cineva care care ş i-arfi pierdut brusc brusc cunoş tinţa, arfi putut  într- un t ârziu . 1 aluneca aluneca ş i. ar *fi că zut, rostogolindu-se,   - în ultima vreme ne întâlneam destul de dou zeci, zeci, două două zeci şi cinci de metri metri,, f ră să rar, lâ câţiva câţiva ani ani o dată . Dâr Dâr pă stră m legă tura,  încerce să se ap uce de vr eo ră dă cină , [...] sau prjln prieteni comuni, prin colegi; ne scriam chiar de pietre!.. mki rar, că ci eram eram amândoi foarte prinşi -Ppa te ş i-a pierdut pierdut cunoş cunoş tinţa... Sau poate fie,care fie,care cu treburile i ră spunderile noastre. i, o fi avut o criză cardiâcă , sau altceva... Cred totuşi, când totuşi,  când a aflat de la Hagi Pâvel că vo i veni că asta şe.va putea afla... afla...  în a dou a jumă tate a lui iuni e la Poia na-D ornei , mi-a scris, propunându-mi să petrecem petrecem - S-ar putea afla, îl întrerupse Nicoleanu, câtevazileîmpreună eună , toţitrei, aici, lacaban ... dacă autopsia va fi fă cută la timp timp ş i de cine câtevazileîmpr Dar de ce întrebi? trebuie... Nicoleanu îş i freca încurcat mâinile. - îl cunoş teai de mult?. întrebă Zalomit 34. CAM IL PETRE SCU Ultima noapt e de dragos te,. întâia noap te de războ i ră sturnare sturnare socială . de doi ani ş i jumă tate cu o Când zic„tă inuită " e un fel de a vorbi.că ci colegă colegă de unive universi rsitate tate i bă nuiam nuiam că mă eram major şi din familia noastră nimeni nimeni nu  înş ală . m-ar fi putut   bpri. Mama tră ia destul de de  greu, Din cauza asta, nici nu puteam să -mi dau din pensia pensia ră masă de pe urma tată lui meu, examenele la vreme. îmi petreceam timpul surorile mele, mele, dar cred că că nu spionându-i spionându-i prieteniile, prieteniile, urmă rind-o, fă când dimpreună cu surorile împiedicat niciodată niciodată să mă însor după probleme insolubile din interpretarea unui m-ar fi împiedicat s-au gest, din nuanţa unei rochii ş i din informarea voia inimii, deş i, în gener al, cei care s-au copiii lor lă untrică untrică despre cine ş tie ce vizita vizita la vreuna vreuna că să torit din dragoste împiedică pe copiii apropiaţe nu nu diri'mă tuş ile ei. Era Era o suferinjă suferinjă de neînchipuit neînchipuit sa fa că acela i lucru. Rude apropiaţe care se hră nea din propria ei şubstanţă . Ne aveam decât doi unchi, fraţi ai  tatei. aceea, tă inuită însemna că amâna2.   De aceea, luasem luasem din dragoste, dragoste, să raci amândoi, după torijii   civil, să întemeiem o gossem,  deşi că să torij rendez-vous-uri din ce în ce mai dese pe să lile sem, deşi univers universită ită {ii ş i dup'ă lungi ptimbă ri pe jps, prin podă rie, până ce ş i eu i ea ne vom fi luat licenţa, c ci cei o sută sută cincizeci de lei, pe tpate cartierele pavate cu asfalt ale Capitalei, care-i primeam ca funcţionar la Senat, unde care erau i cele mai singuratice, pe atunci. După nunta noastră , care a fost într-un anumit mă numise un fost prieten al tatei, nii ne-ar fi fel t inuită , mt-a murit murit un unchi considerabil considerabil ajuns să tră im. Până atunci nu av'eamdecât situajia m rturişită rturişită de logodnă . Situaţieprea Situaţieprea bogat, a că rui ayere împă rţită îh cinci cinci  p.ă rţi [...] situajia rţi  [...] delicată într-adevă r, dar la care ajunşesem a putut putut să însemne pentru fiecare fiecare o adevă adevă rată 1. Eram însurat

93

datorită felului pasionat al nevestei mele. Ea locuia încă încă la mă tuş a ei, unde unde mai locuia locuia de asemeni, în pensiune, o colegă de universitate, prin care o cunoscusem ş i care-mi plă cuse mult mai mult, mult, c ci era era oacheş , iar iar mie nu-mi plă ceau deloc blondele. blondele. i totuş totuş i ajunş esem aici, solujie care de altfel pe prietenă prietenă o lă sa destul de indiferentă indiferentă . [...] [...] Lungile Lungile convprbiri, acasă , în salonaşul salonaşul cu divane acoperit cu [...] morm ane de perne, deveniseră i pentru mine - e drept, mult mai târziu - o nevoie sufletească . De altminteri era această această fată un continuu prilej de uimire. uimire. Mai întâi întâi prin neistovita bună tate pe care o risipea în jurul ei. [...] [...] Pră pă dea puţinii bani în cadouri pentru prietene, iar pe colega ei bolnavă a îngrijit-o îngrijit-o luni de zile zile ca o soră de caritaţe, caritaţe, cu o abnegaţie fă ră margini, de de adolescentă adolescentă . Pe când eu că utam ,să ,să ascund oarecum dragoş tea noastră , ea tinea s-o s-o afişeze cu ostentaţie, cu mândrie; încât, încât, deş i nu-mi pl cea, începusem să fiu totuş i mă guiit de admiraţia pe care o avea mai toată lumea pentru mjne, fiindcă eram atât atât de p timaş iubit de una dintre cele mai frumoase studente ş i cred ca acest acest orgoliu aconstituitbazâviitdârei mele iubiri. 3. După Valea Că lugă rească , una dintre maş ini a avut o pană i ne-am oprit oprit cu toţii pentru ca stă pânii i conducă conducă torii să să repare ră ul în grabă . Am întârziat întârziat totuş totuş i aproape un să aibă ramuri ceas.  ceas.  Nevastă -mea a vrut să dintr-un mă r înflorit, pufin mâi devale de unde eram noi, iar iar el ş -a oferit să i le rupă . S-au S-au dus amândoi ş i ea ş i-a umplut brajele brajele cu ramuri, de pă rea, rea, blondă blondă i cu ochii ochii albaştri, albaştri, o icoană icoană  împ odob ită . Plă cerea lor trece a nepă să toare peste faptul crud de a sluţi un pom . S-a S-a lă sat fotografiată fotografiată apoi, că ci el era era „asortat" „asortat" cu tot soiul de nimicuri, ca un snob la curse, curse, ş i fireşte „aparatul" nu lipsea. N-am N-am putut să nu bag de seamă , de sus de unde eram, plă cerea cu care ea se lă sa sprijinita toată de el, când au urcat râpa iar, până la osea, după după ce ma ina a fost fost repârată repârată . După Buzau, am înjeles înjeles că nu mai putem fi la ora mesei mesei la Odobeş ti ş i ne-am hotă rât să prânzim la la Râmnicu Râmnicu S rat. i   aici, aici,

94

după ce ne-am ne-am aşezat cu toţii, cu toţii, nevast  nevast -mea a gă sit că că ar fi mult mult mai bună altă masă , aşezată mai în fundul gră dinii. i ne-am sculat toată lumea, ca să să ne mută m lângă ea, că ci din pricină că întârzîa întârzîase se puţin puţin să se spele pe mâini i să se pudreze, pudreze, locul lângă lângă G i-l i-l luase alta. alta. Fireşte că eu îiîi rezervas rezervasem em locul lângă mine, dar a trebuit să fac la fel cu ceilalji. Acum erau amândo i ală turi, iar eu, cam la colt, între un domn bă trân trân ş i o doamnă doamnă urât . Fiecare Fiecare credem că femeia care care ne* ne* iubeş te are, pă strate pentru noi, anumite anumite gesturi de mângâiere ş i frumuseţe, ge.sturi ge.sturi că rora noi le dă m un anume înţel înţeles es şi ne e o suferin{ă suferin{ă crâncenă să vedem că le are şi pentru altul. E stupid , dar faptul că ea a gustat din felul lui de mâncare cu poftă poftă - i ea tia ce vie placere placere  îmi face mie a cest gest, că ci î mi dă dea poft de mâncare chiar dacă eram bolnav - m-a abă tut cu totul. Am Am surâs în în dreapta ş i în stânga stânga însă , fă câhd durer dureroase oase sforjă sforjă ri, ca să nu se bage de seamă ca dau importanţă importanţă unor asemenea nimicuri, nimicuri, - că ci ar fi atras atras atenjia atenjia ş i corrientariile tuturor. De altfel, cred că iumea le dă importanţă importanţă numai atunci când observă că i bă rbatul rbatul le le dă , fiindc fiindcăă pe ea numai numai „drama" o interesează interesează . La sfârş sfârş it au cerut cerut singuri clă clă tite ş i acest gest, fă cut în comu n, era la ei [...] tend inţa de a se distinge distinge ca adevă adevă rată pereche [...]. 4.  După ce ea şi-a tot sucit gâtul, uitându-se înapoi, a venit venit ş i el, într-adevă într-adevă r, cu femeiuş ca vie vie i neast neastâmpărată âmpărată , i li s-afă cut numaidecât, prin înghesuirea celorlal{i, un loc de favoare oarecum, că ci alţi întârziaţi trebuiau să se muljumească muljumească să stea tocmai la coada rnesei. El a continuat continuat să -ş i învă luie vecina în griji mângâietoare şi „tan dre" , iar spectacolul acesta p rea insuportabil neves tei mele. Nu putea mânca nimic ş i avea o figură de animal animal ră nit. Mă întrebam: ea ea nu-ş i dă seama că i eu sufă r tot atât de mult? mult? Cum e cu putinţă atâta atâta insensibi insensibilitat litate? e? Vecina fă ră lucru de vizavi a întrebat-o ironic, ş i evident destul de tare, dacă „suferă ", şi mi se pă rea că în viaţa viaţa mea nu mi s-a adus adus o insultă mai mare, decât sâ fie întreba întrebată tă nevasta-mea, nevasta-mea, fajă de mine, dacă suferă din cauza altuia. altuia. M-am M-am

gândit gândit să las furculiţa în farfurie farfurie ş i să mă scol neîntârziat, neîntârziat, de la masă , plecând apoi de-a dreptul dreptul la gară . 5. - Ascultă , dragă dragă fată , sper sper că niciodată niciodată  în viaja mea nu voi mai tre ce p rin clipe le prin care am trecut ieri ş i azi. - Nu înţeleg, înţeleg, ce vrei să spui? Eram Eram uluit, am ră mas cu hainaîn mână , am râs ca un cadavru. -Sin cer? Nu înţelegi înţelegi ce vreau vreau să spun? i ea, afectat: -Absolut sincer... Tremuram, aprins ş i indignat de atâta crasă crasă prefă că torie. torie. - Ei bine, bine, atunci poate ai să să înţelegi înţelegi altă frază frază ceva mai simplă . Să ne despă rţim. La Bucureş ti înqepem numaidecât , cum  cum  ajungem,  gem,  divorţul. Dacă vrei să ră mâi cu amantul dumitale, n-am nimic de spus . Cu to ate că nu-mi pot face iluzii, după cele ce am vâzut de ieri ieri până până azi, te te rog totuş i un lucru. Acum, când ai ai certitudinea certitudinea că vei ră mâne toată viaţa cu el, să evită m spectacolul ş i să nu ne oferim comentariil comentariilor or adună rii publice de aici. N-am N-am vă zut niciodată o privire de înger înger atât de obosit ş i de mirat. - Dar despre ce e vorba , pentru Dumnezeu? - După cele ce ai fă cut azi, mi se pare uluitor să mai întrebi despr e ce e vorba . Si, ca un bolnav car e nu ş tie ce s-a petrecut cu el In timpul delirului: '-. Dar te rog... te rog, spune-mi ce-am fă cut? cut? Indignat Indignat ş i revoltat de atâta îndrâzneală îndrâzneală , am întors întors capul cu dinjii încleş taji. - Nimic. Sim{indu-se Sim{indu-se tare, stă ruia ea acum. - T e rog, spune-mi ce-am fă cut? Te rog. Mi-era Mi-era silă atâta, că simţeam că că orice vorbă aş fi spus, ar ar fi c zut ală turi. -Nimic... Vreau Vreau să ne despă despă rţim. Ne-am dezbră cat, dar în pat, cum eu evitam chiar chiar să o privesc, a început din nou. - tefane, tefane, te vă d a a supă rat... i-ţi jur că nu înţeleg de ce.

Am început să fierb de mânie: -'îmijuri? - \\i jur pe ce vrei. ce vrei. bar o clipă m-am oprit mirat, întrebându-mă dacă nu cumva greş esc, şi m-am hotă rât să -i expli explicc ceea ce se prefă cea că nu pricepe. Dar când să caut, cu uimire, vă d că nici eu nu am nimic de spus . Ce să -i reproş ez? Că pe drum a stat lipită lipită de mine i de el? Că s-au coborât coborât să culeag ă flori? Că s-a sprijinit de braţul lui? lui? Că au fă cut un mic grup aparte? - Ai fost tot tot timpul împreună cu acel domn, ai dansat aproape numai cu el. A râs indulgentă indulgentă (ea). - Ei bine,- dragul me u, dar asta e firesc atunci când vii cu cineva pe drum, într-o excursie ca asta... Toate femeile au fă cut creează inevitabil inevitabil izolă ri. Nu poţi fi grupuri. Se grupuri. Se creează familiară familiară cu toată toată lumea i atunci se pare pare că eş ti numai cu  cu  unii.  unii.  Pe urmă , el e un bun dansator... toate femeile din lume dansează , cred. - Da... însă nu numai cu un singur part en er. - Dar bine, bine, aici aici nu.ebal. Am venit împreună pe drum. - Nu... nu... a fost un adevă rat scandal. Toată lumea v-a v-a privit. - Ce scandal? scandal? i s-a s-a pă rut tie. Nu ai v zut că - Ji-am Ji-am spus - t oate femeile fac la fel? Aş a sunt petrecerile astea. O data acasă , nici una nu se mai mai gândeş gândeş te apoi la cunoş tinţele ş i  întâm plă rile de aici. de  aici. Ai  Ai să vezi ca nici tu nu ai să te recunoş recunoş ti cu toată lumea de  aci... Eş ti de o sensibilitate sensibilitate imposibilă . 6. - Cu ce ce plă cere te-aş te-aş fi înşelat pentru această această continuă continuă nelini te şi bă nuială nuială a dumitale. [...] - Deci... nu m-ai m-ai fi pă ră sit? - Poate că atunci da, dar aş fi regretat-o regretat-o toată viaja. Suntem Suntem atât de toante când suntem tinere. Surâdea îndepă rtat ş i frumos, cu p rul ei argintiu. .. i eu o admiram atât de pasionat, că toată lumea pă rea intrigată intrigată ca de o scen

95

de dragoste. Va fi nevasta mea, peste un sfert de veac, ca femeia aceasta de lângă mine? i ce înţeles es adânc ar fi avut lucrurile... Va fi fost aceâstă femeie la fel ca nevasta nevasta mea? mea? ş i - imposibilă  în tr eb ar e- vo r m ai fi altele acu m? i -încă mai fă ră sens întrebare - de ce mi se se pare posibil numai în trecut, de ce regret că am pierdut, venind cu două zeci de ani mai târziu, trupul cald, cu cald, cu zâmbetul bun ş i melancolic al acestei femei? Dar nu, toate sufletele acestea de came ş i mă tase devin pir pirea ea târziu,  târziu, ş ş i de prisos, bune. 7. Primele trei-patru zile, dospind de mânie,  nie,  nu mi-a fost greu să îndur absenţa nevesti-mi. nevesti-mi. Pe urmă însă , am început o serie de ipoteze, în toate sdnsurile, ca sa vă d ce gândeş te ş i ce simte acum. Cum ştiam că iubeş te pe  pe  altul,  închipuiam că îndură altul,  nu-mi închipuiam prea greu purtarea mea şi-mi recunoşteam dreptul, ş i ma felicitam chiar, pentru ideea bună de a-mi cere ultimul cuvântul. Mă  între bam vag dac ă ne vom mai vedea , dacă ne vom revedea, vreau să spun, în continuarea liniei trecute, aş a cum, când te deş tepţi după un vis atroce, reiei reiei viaţa viaţa ta  între ruptă sear a. i sir riţeam că nu, adică nu mai aveam reprezentarea unei viitoare împă că ri, cum nu-m i pot înfchipui azi în ce fel aş putea deveni preş preş edinte de republică în America centrală . După o să ptă mână am simţjt simţjt neapărât neapărât nevoiâ s-o vă d, daf mi-am refuzat refuzat cu  încă pă ţânar e oric e p rile j. Âm c utat însă pe o prietenă a ei, ca să   aflu,  prin ocol, ce gândeş te, ce face, dacâ întâmpl rile acestea acestea de ră sturnare sturnare ş i evenimentul evenimentul egal cu miş carea planetelor pentru mine aveau pentru ea vreo importanţă . Nu mi-a fost cu putinţă putinţă să aflu ceva. Fiindcă Fiindcă pe stradă n : o întâlneam ca să -i cunosc noul surâs, am început început să colind restaurantele restaurantele,, cu bă tă i de inimă încă din stradă , cu examină examină ri uş oare a tuturor femeilor femeilor la început, cu reveniri insistente apoi, de teamă teamă să nu mă fi înşelat înşelat din cauza cauza pă lă riilor riilor mari ş i cu o tristeje tristeje de mo3rte, cu impresia că totul e gol, când trebuia să constat că ea nu e acolo. Aş fi vrut să vă d capul acela acela mic mic de

statuie greacă , blond. cu ochii albaştri, cum e acum în formă nouă , să vă d dacă mă priveşte priveşte i cu ură , cu indiferenţă . Printr-o fatalitate de J neînţeles, n-am întâlnit-o nică ieri. Am reluat reluat  { legă turile cu tbate tbate prietenele prietenele ei,:mi-am f cut | dintr-una amantă ca să -mi dea de ş tire despre despre ea, dar ea, dar cum venea vorba despre ea, totuş i, de j teamă că „nu se'ş tie cum se se întorc întorc lucrurile", lucrurile", } nu-mi spuneau o vorbă , evitau evitau orice discuţie, j iar detaliile pe care eu le ceream, de altfel cu 1 un ton vag indiferent, că ci altfdl n-aş n-aş fi avut I nici o ş ansă să le am, mi-erau mi-erau totuş totuş U firesc firesc | parcă , refuzate. refuzate. Am c utat să tie că petrec, j că mă simt foarte foarte bine, dar aceste aceste gesturi gesturi | ostentative erau ca niş te scrisori încredinfate j unei poş te lamentabile. lamentabile. Nu tiam nici dacă dacă f le-a prim it ş i mai puţin puteam ş ti ceea ce | gândeş te aceea care le-a primit. || Să mă due acasă acasă la m tuşa ei, nu putea putea fifi J vorba. Nu mi-aş mi-aş fi iertat iertat niciodată niciodată slă biciunea j asta ş i nici n-ar' fi fost posibil, atât eram de j definitiv în gândul meu. Am început să catit | invitaţii invitaţii în în casele casele în care care ş tiam că ar putea să să | meargă , dar am himerit-o t -o mereu prost. f 8. Era acum o realîtate realîtate care nu-mi încă pea |  în si mju ri; casa e ra go ală ca un rhor mânt gol , | fă ră nevastă -mea. S-a fă cut în mine un pustiu | imens [...).  Servitoarea n-a n-a fost îh stare să -mi J explice unde mi-e femeia: la  teatru... la  teatru... la mă tuşa Ij eL . lucruri vagi şi imposibile pentru unu i 1  jumă tate cât era cân d sosis em eu. Nu tiam i c.e c.e se va ,mai întâmpla cu mine până j, dimineaţa. îmi repetam necpntenit, ca idjo- | tizat: N-aş fi crezut-o niciodată în stare  st facă 3 bună bucată de timp, trânlit trânlit i asta... Am asta...  Am stat o bună  într -un foto liu [... ]. tiam că acu m tot ul e ii sfârş it pentru pentru totdeauna, că e sfârş it înt^un i mod cum nu merita loialitatea mea. Niciodată | n-aş fi crezut o femeie atât atât de crudă , în stare i sâ-mi facă , f ră folos, atât atâtââ ră u. Până Până a doua doua | zi,   care mi se pă rea la capă capă tul unui lung, i interminabil tunel, simţeam că vot înnebuni. tiam că iubirile iubirile sunt trecă trecă toare, dar îmi spuneam că sfâFşrturi sfâFşrturile le trebuie trebuie să fie cinstite, cinstite, ! ca între oameni care, după ce au fă cut o că lă torie torie plă cută împreun împreun , se se despart despart ele ele gant, se salută cu cordialitate cordialitate ş i, la nevoie, nevoie, cu pă rere de rău că totul a durat atât de pujin, iar I

96

peste gropile gropile şi neprevă zutul câmp. Dacă Dacă sfârşitul acesta mi se pă rea o nemeritată tată adunam toată suferinţa suferinţa din trecut, nu  nu  izbu jnfamie. Mi-e cu neput inţă să notez toat e team să egalez egalez pe cea de azi, care-mi pă rea  încercă rile prin care am trecu t, haosu l de i deo natură natură diferită diferită [...]. [...]. Cum apututsă facă gânduri gânduri .pe care le-am confruntat, întreagă aceas această tă noapte cumplită , cum nu mai  mai   întâl- asta? meritam trivialitatea acestui procedeu prisos... când fusesem fusesem riisem sem alta până atunc i, ş i poate nici n-am care mă murdă rea de prisos... atât de loial? ...  întâlnit de atun ci înc oac e. Ars tot tr ecut ul, arsă casa, casa, murdă murdă rit ş i dizolvat dizolvat ca personalitate, personalitate, iată A venit a doua zi abia, pe la opt dimineaţa. sisem după patru ore de drum cu N-aş N-aş putea spune cum îi ară ta obrazul, cum i C e g sisem automobilul. s-au împletit intenţiile de gesturi ş i explicajii, sfârş it. atât atât de departe Aş fi vrut să fie vis, ca să fie deş teptarea pentru că eram aş a de sfârş posibil , dar nu era decât încrustată realitate. de lufne, că , întocmai ca un bolnav isto vit de . După După ce am fost fost în stare stare să mă ridic din fotoliu, procedeele unei" prea lungi operaţii fă ră anestezie, anestezie, nu aşteptam decât să vie ea, ca să am alergat aş a, în necunos cut ş i probabil, pe la casele rudelor e i. La „tanti Lucia" nu' era, la pot adormi. Depindeam de venirea ei ca de o idee fixă fixă , ca de de un semnal că că s-a sfârşit, surorile mele nu era, i n-aş n-aş fi dorit nici celui thai cumplit cumplit duş man al meu să caute în în zorii pentru ca să închid ochii numai. sufeream eu, întrebând întrebând lilei, ş i să sufere cum sufeream l-âm l-âm ş optit, fă când [... [...]] o sforţare: dacă dacă nevast -sa, plecată plecată de acas : „... e la - N-aş N-aş mai vrea să te vă d niciodată ... 'âbmnia-v 'âbmnia-voastr oastrăă cumva?" • M j a privit cu cu o ură ş tearsă , de  de  rând. Misterul imens al fiecă rei case, cu feres- Atunci mă goneş ti? trele trele în întuneric, speranţa stupid ă că e acolo - Nu   ş tiu... tiu...  nu mai pot vorbi.. Nu mai pu- • 'şi că totul, dacă n-a fost vis, a trecut trecut ca un vis, team cere nimic voinţei mele... nedumeri nedumerirea r ea celorîntrebaţi celorîntrebaţi ş i impresia impresia că , faţă - Aş adar mă gone ti? de cei cei cu viaţă sigură în casa lor, lor, eşti un lepros - Nu pot s -mi dau seama de nimic, nimic, ş i nu nu 'bare 'bare merge, ferit de lume, numai noapte a, mă potjajege din mine nimic^. înţelege ce   vrei... hă ucea. în orice caz, un accident, o întâmSpUnJ3 J3-m -mii dacă ai ceva de lă murit... [...] plare plare neprevă neprevă zută nu mi se p reau de SpUn •f N-am nimic de lâmurit... presupus. ~ tSlu tSlu,, n-ai n-ai să poţi lă muri nimic. P oji să mai Pe urmă , am înţele înţeless că totul e pierdut, pierdut, că tii, ră mâi puţin puţin dacă dacă doreşti, dar dacă vrei să  ş tii, trebui trebuie s-o pă ră sesc cu totul nopţii i aventurii aventurii sinde'r, sinde'r, sentimentele mele, atunci pleacă  întorcându-măă âcasă . Aş Aş fi vrut să alerg, să ei, întorcându-m neîritârziat neîritârziat ş i-ţi voi trimite eu absolut tot ce e strâng strâng sticlă spartă în pumni, să încerc oricej de trirnis. numai numai să pot fă râmiţa din noaptea noaptea care care mă despă rţea de zorii  zorii  zilei.  zilei.  Când eram mic, în lar m-a privit cu al{i  ochi, ră  ochi, ră i, apă ruţi de din ajunul ajunul unei că lă torii, nu puteam puteam dormi ş i dosul ochilor ei ş tiuji. mi-er mi-eraa teamă teamă , singurîn noapte, că n adouazi", - Aş adar, adar, mă goneşti?  în mod excep tion al, nu v a mai  veni. lată  veni. lată , la fel, Peste vreo vreo câteva zile, i-am i-am scris neted ş i âveam âveam impresia că întunericul se va dilata la convenabil, întrebând-o întrebând-o dacă nu preferă preferă să infinit, dar nu o plecare în necunoscut frumos divorjă m [...] [...] fă ră explicaţii explicaţii multe, i a acera acum, după noapte , ci plecarea pe alt ceptat. decât cele de până până acum. drum, pur drum, pur ş i simplu, decât Am suferit din nou mistuitor . Ziua şi Credeam Credeam că niciodat ă nu voi mai fi Tn fata noaptea [...], nu puteam gândi decât la ea. acelei ei femei, ca s-o pot zdrob i. Mi-era teamă Toate explicaţjile, pe care i le refuzasem că voi înnebuni înnebuni până în zori. în  zori. Aveam  Aveam impresia oarecum, mi le fumizam acum singur, că nu mai sunt stă pân pe destinele mele, mele, ca construind o infinitate de ipoteze, ca un i când aş aş fi fost fost într-o într-o tră sură ai că rei cai  jude că tor [...] maniac , b olna v [... ]. sperioş o ş i [...] [...] aleargă , neînduplecabil, neînduplecabil, camine,

97 \

Tot trecutul îmi apă rea cu alt înţeles înţeles decât eel cu care eram obiş nuit, iar una dintre cele mai dureroase operaţii erâu aceste concluzii pe care trebuia să le trag pentru ceea ce fusese. fusese. Niciodată femeia aceasta aceasta nu mă iubise. Reluam tot ce a fost la Odobeş ti, la ţară , ş i acum simţeam simţeam că acolo am avut avut dreptate, dreptate, că atunci v zusem limpede [...] Nu mai exista acum pentru mine nici o   plă cere. cere. Era ca un doliu adânc adânc ş i dureros. Dac vedeam o pereche să rutându-se, eram ca acele acele mame care au pierdut pierdut un copil ş i vă d,  jucâ ndu- se în dr um, fru moş i copi i tră ini. Patul lui 9. E de de prisos să -ţi mai spun că D. era mai mai toată ziua la noi. tiam, tiam, de la o soră a lui lui -er au două - câ t rnă rnă iube te, i poate poate că iubirea iubirea lor pentru mine venea venea din faptul că era alimentată alimentată de pasiunea importantă importantă afrateliii pentru mine. Ceea ce am tiut mai târziu, - după ce m-am mă ritat ritat am aflat aflat de la un coleg al al lui, - e că D. era invidiat de tot liceul , că avea un fel de nev zută zută i emoţională emoţională aureola aureola,, pentru pentru că tofi colegii lui ÎI vedeau pe stra dă , la tenis, [...] [...] în apropierea apropierea ş i tovă ră ia mea i a lor. Ele erau  însă urâte. E adevă rat că plă tea dest ul de scump această distincţie. îl puneam puneam să -mi scrie lecţiile, lecţiile, să -mi reţină bilete la la teatru, teatru, să duc'ă duc'ă scrisorile scrisorile direct la gară i să ia ră punderea tuturor tuturor lucrurilor sparte sparte prin casă , că ci mama era era cu mine foarte severă severă . Mai târziu a venit în oră elul nostru, întors din Germania, Germania, un tână tână r inginer cu care după câteva luni m-am mă ritat. Aveam optsprezece ani şi D. nouă sprezece. Când a auzit auzit că s-a hotă rât logodna mea, a venit şi mi-a spus  întâia oară ceea ce ş tiam de la so ra lu i, că mă iubeşte ş i că are să se omoare. Am fost fost mirat aflat câtă câtă poezie fă cusem până când" am aflat atunci atunci f ră să  ş tiu,  m-a miş cat durerea lui, am am tiu, m-a plans amândoi, dar m-am mă ritat cu celă lalt care, după cum îmi explica mama, avea o frumoasă frumoasă carieră carieră . D. însă nu s-a s-a omorâtş i deş i mi-a trimis în ajunul zilei zilei de nuntă o poezie tradusă din nemjeşte de losif - ah, nu mai stau acum să -mi âmintesc âmintesc autorul, Heine, nu?- n- a venit la nuntă în giulgiu de strigo i, ci într-un

singur singur pahar de vin, ş tiind că mai multe nu ai ai putea suporta... Dar servitorul mi-a remis un bilet când am sunat. Un plic odios, de un albastru albastru pal, aproap e alb. Parcă un gând otrăvit mi s-aîmpraş tiatîn sânge ş i mi-a mi-a uscat pielea pielea.. Nu ştiam ce să ră spund, nici n-am n-am citit biletul, biletul, pentru că acum conţ inutul lui mi-era indifer indiferent. ent. Altă dată mă adânceam în cercetarea tarea motivelor, cum ai că utâ izvorul apei (...] subterane, într-o grotă . Mi-era acum o -milâ imensă de bucuria mea ş i de florile pe care le aveam aveam în braţe. Am regretat pe urmă brusc că am dat drumul drumul tră surii - din superstiţie superstiţie - că ci eram eram atât atât de obosită că nu mai puteam merge pe jos, şi parcă din senin am început să sufă r Procust  în tot co rpu l, cu m revin dure rile dac ă a tr ecut smoking nou, din garderoba pe care ai lui dă duseră i cadou, i pentru pentru că îi erjgj prea repede anestezicul. Mă str ângeau pantofii [...]. [...]. Nu tiu de ce mi-a fost ruş ine să mă necesară la terminare terminareaa liceului. N-aş N-aş fi vruţş jg tofii vadâ servitoarea câ aduc flori neprimite acasă se omoare, o, de loc, dar m-am gândit uneqr| i asta asta era fă ră temei, pentru că de obicei îmi ce impresie ar ar fi fă cut în în oră elul nostrjf care le aduc aduc ş i le sinucidere a lui din cauza mea. | cumpăr singură flori pe care risipesc risipesc în vase smă lţuite. Dar gândirea mi-era Eu am piecat cu sojul meu  Tn  Tn Germania. .0 âtât âtât de dezorientată dezorientată , ş i mă put earn earn folosi de o s-a dus să -ş i facă dreptul la Bucureş ti.   bij| logică logică jignită tot atât de puţin cât te poţi sprijini când în când mama îmi trimitea î| pe un picior bandajat. Incruntasem sprânpostscriptumuri de scrisori, ecouri d'ij cenele ca să nu-mi dea lacrimile ş i regretam necazurile familiei D. D. Fetele s-au mă ritat pr o^ stupid pe un singur ton, cum, îţi aduci aminte i vechiul vechiul meu tovară tovară ş [... [...]] nu-şi dă dej când ai fost la noi la vie, cânta neîntrerupt din examenele la Universitate, Universitate, îş i petrecea tim pi| | flui u ieY e Y aceeaşi mă sură nebunul care se prin cafenele cafenele ş i lucra noaptea la o g aze ţ|  întorcea cu va cile . De c e a f cut asta? Singu r Acasă , în timpul acesta acesta bă trânul D. îşî m-a chemat ş i eu am venit să fac un lucr u pă ră sise sise nevasta nevasta i avea avea o amantă amantă tână ră , c j dră guţ, nerefuzând nerefuzând să retră im o oră dintr-un care îş i cheltuia în escapade amor oase la trecut atât de plin de bucurii [...]. Bucureş ti, tot ce câştiga, ba chiar rupea i d j| Acasă l-am gă sit pe D. D. stand stand pe divan divan ş i mica avere pe care o agonisise până atunqfj citind. Socot însă însă că a luat luat cartea în mână din care însă apucase să dea zestre zestre fetelor. fetelor. j numai când mi-a auzit paş ii în vestibul. M-a urmat o afacere nelă murită , bă trânul a murit dar să trecem peste asta. ', scos din să rite ş i cred că în privire privire îmi apă ruse, ca un câine la poarta ogră zii, toată toată d-tale sunt fă ră utilitate, utilitate, ca 10.  10.  Mustră rile d-tale indignarea de care eram capabilă . Mi-a fost mânia cuiva care care bate la uş a vecină închisş,  în loc de aceea pe care o cau tă , dar, i îf  însă milă de el. .. Era pal id, mai urât ca de ochii tulburi tulburi şi gurainformă , uscată obicei, cu obicei,  cu ochii scrisoarea trecută trecută , ca ş i acum aproape, mi-a mi-a ca o smochină . Aş fi vrut să -i pun din nou în slă bit voinţa de a face efortul unei explicaţii, vedere vedere că nu trebuie trebuie să intre intre şi să ră mână mână la gândul că i l muririle l e sunt de obicei mine când nu sunt acasă , dar mi s-a pă rut că zadarnice. mania mea i-ar -ar sfă râma nervii, că l-ar depr ima Veneam în ziua aceea cu braţul plin cu ca o insultă t ă nemeritată . De aceea am zâmbit zâmbit flori... flori... Nu Nu mă aş teptase.. teptase.... Nu dorisemdecâtsă [...] [...] ş i i-am -am dat mâna... Mi-a să rutat-o intimidat retră iesc o clipă ... ceva din trecut şi m i a că utat să -mi definească definească parfumul. întâia întâia supuneam acestui demers cum primeş ti un Piesele de teatru ş i filmele cu dragoste, care  îndur ă ori ce i până la capă t tot biru ie, îmj îmj dă deau o înlă crimată crimată ş i stupidă melarţcoli melarţcolie. e. Că utam din n ou, în toate localurile, ca s-o s-o vă d, dardacă o gă seam, plecam numaide numaidecât, cât, cu un cuţit înfipt i ră mas în pie pt De zeci de ori pe zi deveneam alb ca varul, din cauzal unui amă nunt, care care arfi putut fi în legă tură cu ea, în cea mai banală banală dintre convorbiri. De l altminteri, toată suferinţa asta monstruoasă monstruoasă  îmi ve nea d in nimic.

oară mă parfumasem din din nou - tot din din superstiţie superstiţie - cu parfumul care fă cea parte din vechea mea dragoste, ca mirosul dintr-o gră din .. Pe urmă aîntrebat stângaci [...]: „Tesuper i că te-am aş teptat?" întrebarea întrebarea lui, care nu avea decât un ră spuns, [...] [...] m-a enervat mai mult decât aş teptarea însă i i n-am ră spuns. Fireş te că oricare altul ar fi plecat imediat,  jign it, el însă a ră mas umilit i cu suflet ul ghemuit. într-o clipă mi-a pă rut ră u de de brutaliţatea brutaliţatea mea mea şi am că utat acum, după ce mi se se pă rea că pusesem lucrurile lucrurile la punct punct ş i stabilisem stabilisem o înjelegere înjelegere tă cută între noi, că nu trebuie trebuie să mai vie altă dată -să repar repar puţin puţin din din ră ul pe care-l fă cusem acestui trup cu nervii nervii roş i de suferinţă [...] [...] - i am chemat servi servi toarea, spunând să prepare de ceai. Din tot corpu l i s-a ridicat în privire o stră lucire, ca untdelemnul care se înalţă înalţă din fundul   apei. i-am fost mulţumită mulţumită de mine. mi-e de 1 1 . - Nu, dacă mi-o povesteş ti, nu mi-e nici un folos. Subiecte Subiecte mi se oferă toată ziua. Nu e scriitor că ruia să nu i se ofere aproape cotidlan subiecte. „Extraordinar. Am să -ţi povestesc cazul meu! ... să   vezi!  vezi!  ... Ai putea să scoji un romanl ... „Dacă vrei să -mi fii cu adevă rat de folos, povesteşte-mi totul în scris. Mai mult decât decât întâmplarea întâmplarea însă i, care nu poate fi mai extraordinară , orice ai spune, decât un ră zboi, m-ar interesa interesa amă nuntele, mai ales cadrul, atmosfera ş i materialul  întâ mplă rii. .. Fireş te că nu-ţ i cer decâ t o redare, însă însă e. nevoie să fie cât mai amă nunţită ... Pe urmă eu voi preface totul totul  într- un r oma n. ( i spunâ nd as ta mi nţe am, c ci nu mă gândeam chiar, să scriu un roman.) Era mereu fră mântat de vederea lui dină untru. - Ai şă fii foarte surprins... - Nu ş Nu ş tiu, Vrei să -m| faci acest acest tiu, să vedem... Vrei mare serviciu? Povesteş te [...] [...] la întâmplare, totul [...]. (Că ci, cu adev rat, bă nuiam mai interesante interesante decât întâmplarea întâmplarea însă i, digresiile). Asurâspegân duri, descurajat, descurajat, dareraatât de prins de împrejura împrejurare re că , pe urmă m-a luat luat

99 98

pe care a pierdut-o la că rţi, toată . Chinuit (...) (...) de bra|. de acest viţiu, după ce a stors de unde a putut putut - Ascultă Ascultă , am să fac şi asta... asta... Deşi mă i cat a putut, putut, fă când datorii ruş inoase, a  întreb dacă nu al să arun ci ce scri u eu la ră mas muritor de foame, prin cafenele, la gunoi. Acum vreo zece ani tata, fă cân- îmi vei fi de folos numai dacă îmi vei da bă trâneţe. Acum du-i-se milă de el, i-a -a spus să vie la una din material, cat mai mult, chiar când ţi-ar pare noastre ş i să ră mâie acolo. Are Are eel eel  încă rcat, ori de pri sos [.. .]. Folos eş te când . moş iile noastre puţin puţin casă ş i mas , f ră grij . Caîntotdea Caîntotdeauna, una, vrei să te explici, comparaţia. încolo nimic. i acum simte nevoia nevoia să joace, dar [...] [...]   n-are - Bine, Bine, într-o într-o s ptă mână am să -ţi aduc un parale. Cum face însă rost de bani, de la mine caiet întreg. sau de la prieteni, întâmplă tot, aleargă să -ş i Nu mi mi l-a - a adus peste peste o să ptă mâhă , nici caute parteneri. Aceştia ş tiindu-i patima, se se peste două , ci abia peste o lună ... Ceea Ceea ce lasă greu, spunându-i spunându-i acum că ei nu au nă dă jduiam, s-a realizat. realizat. Fred Fred Vasilescu Vasilescu s-a parale. Până în cele din urmă tot el le „ambalat" ş i întâmplarea a luat luat proporţii.  împ rum ută banii de joe , numa i i numa i să Mă rturisesc rturisesc că n-am avut nevoie nevoie de de prea poată juca. Oar Oar la sfâr sfâr it ră mâne mâne fă ră nimic,' nimic,' multe modifică ri, abia ici, colo de am simţit că ci ei dacă pierd îi împrumută din noir ; obligaţia unor desluş iri, a câtorva câtorva înt riri de Tntrun Tntruna, a, dacă dimpotrivă câş tigă , nu-i dau imagini, de corijat unele lipsuri (că ci multe altele or mai fi ră mas) ş i mai ales am schimbat  înap oi decât dator ia, dar lui nu-i împrum ută niciodată nimic. Multă Multă vreme am crezut că câteva nume nume ş i date, complicând puţin experienţa asta, mă car în zilele zilele când o lucrurile lucrurile nude, pe care bă nuiesc că el însuş însuş i le mai compl icase de asemenea, ca să evit  înce arcă , treb uie să -l dezg uste defi niliv de asemenea tovară tovară i de joc. Totuş i nu... Mi-g, indiscreţiile. spus-o singur. E mulţumit mulţumit că a jucat jucat chiar şi Abia când l-am cunoscut mai de aproape, a a " ir am înţeles de ce doamna T. l-a iubit atât, de 13; Am înţeles înţeles aseară , dintr-un ge st al Va-i ce a suferit aş a de mult din cauza lui. Nu leriei, că o duceţi puţin mai greu, că b oala asta asta,, numai datorită frumuseţii lui lui bă rbă teş ti, cade prost. Sunt Sunt s rac, Emy, i suf r' sportive, cat mai ales pentru un soi de loiatitate şi delicate ţe, un mod de sinceritate a  îngr ozit or, că la vâ rsta mea, nu sunt în stare să fiu de nici un folos, femeii iubite care vieţii, care nu seducea numai femeile, ci suferi... leri, după ce a plecat plecat câş tiga şi prietenia bă rbaţilor lor, lor, c ci puteau suferă , atât cât suferi... doctorul,   a că rui privire am pândit-o, ca un să sufere sufere din pricina lui, ca şi ele, dar nu-l doctorul,  ghicesc N u jignea niciodată , nici mă car pe eel câine ochii stă pânului, încercând să ghicesc urau.  urau.  'Nu că ruia îi lua nevasta. Cam prea echilibrat,  în ei, am ră mas multă vrem e, sfâr it de sufragerie..."^ ..."^ vorbind rar, rar, dar nu fă ră o privire privire stă până pe oboseal , ş i pustiu sufleteş te, în sufragerie Mi-era silă de mine, Emy... Emy... Să Să vă d cât de greit sine i ades ades ironică . izbuteşte Valeria 'să facă faţă pentru 12. Mi-e  Mi-e cu neputintă să cred că scrisoarea scrisoarea medicamente, pentru pentru hrana hrana zilnică zilnică i să nu lui Ladima Ladima e sinceră sinceră , că toate acele acele însuşiri ales că am ş i eu necazuri. ,. Am Am erau cu adev rat descoperite. E prea mare pot nimic! Mai ales fost recunoscă tor ieri proprietar ului care n-a n-a deosebirea dintre dintre ele ş i ceea ce arată arată Emilia, Emilia, mai insistat... Ce să fac? ca să fie posibil ca un îndră gostit, fie fie el i avea inima inima bună ş i noi 14.  14.  - Ză u, să racu avea Ladima, să le i creadă , scriindu-le. Socot că râdeam ca proastele. Tot Valeria a avut el se amă gea, cu oarecare luciditate. Seadreptate. într-o seară , mai de mult, când avea mă nă , într-un într-un anume fel cu bă trânul care st i el el bani,   bani,  Gina ar fi vrut să mergem undeva de vreo cajiva ani la noi în ţară . E fiul unui fost să supă m, i aştepta ca el să ne invite, invite, c ministru ministru de prin preajma ră zboiului zboiului pentru fusesem împreună împreună la cinematograf cinematograf.. El însă însă nu Independenţă Independenţă . A moş tenit o avere frumoasă ne-a invitat invitat i atunci Gina ne-a ne-a spus nouă că

100

zgârcit zgârcit trebuie să mai fie. Dar Valeria ne-a cert certat at ră u: „la mai tă ceţi din gură cu asta. Fiecar Fiecaree îşi ş tie mai bine socotelile lui decât i ceilalţi... ... Nu e bine să judeci pe nimeni." le ş tiu ceilalţi i ai ai să să vezi vezi că să racu tot a g sit  sit   bani. 15. După divorf [...] D-na T. a trecut prin clipefoarte grele. Când mai târziu i sespune'a,  în glumă fireş te, că este o excelen tă negu storiţă, toriţă, ră spundea ades pe gânduri: „De câte câte  josnicii mă scute te asta ". Mie mi-a mi-a povestit cât de silă i-a fost de ea  însă i, când la vreu n an dup ă divo rj, locu ia la o priete prietenă nă , şi nu se hră nea decât decât cu câte câte două ouâ ouâ pe pe zi: „(...] Nu puteam să mă spă l în fjecare fjecare zi ca lumea, ca să nu deranjez prea mult mult pe pe prietena care mă gă zduise. DeveDevenisem nisem acră acră [...] [...] de umilinţe înghiţite ş i nea junsuri." Pe vre mea aceea a înce rcat să intre dactilog dactilografă rafă labirourile din Capitală alefabricii noastre, noastre, (am aflat mai târziu) dar după trei luni Qheorghi Qheorghidiu diu adat-o afară ... probabilînş elatîn aş tept ri. Mi-a spus cineva că era urâtă pe vremea vremea aceea i prost îmbră cată . După ce a  încercat, vreo dou ă bă nci , ca da ctilo graf , i-a venit venit ideea care a salvat- o. Pe Calea Victor iei, o doamnă bă trână , dar de familie familie bună tinea un magazin de mobilier ş i obiecte naţionale... 16. De 16. De obicet nu era nici o femeie care să nu-mi dea senzajia că pierd timpu l cu ea; în sensul sensul că mi se p rea că puteam să  fiu,  când eram eram cu ea, mai bine cu alta mai interesantă ,  într-un loc, acasă la ea, sau aiurea ... Mă plictiseam seam în mod stu pid, râvnind mereu, f 'ră sens, ca să zic aş a, la vrabia de pe gard... [...] Era Era ca ca un fel fel de grabă grabă plictis plictisită ită , fă ră jenă, să plec plec numaidecât de acasă ... Acum, dimpoţrivă ţrivă , nu vedeam ce ar fi putut să fie întrîntr- altă parte mai interesant decât ceea ce aveam; mi se pă rea că că la ora asta aci aci trebuie să fiu. că nică ieri nu ar putea fi mai bine... dar mi-am explicat cat atunci că e din pricina locuinţei. bietul 17.  17.  Mă gândeam. .. Mă gândeam la bietul Ladima Ladima acesta... Ceea ce calculasem cu grijă să nu mă rturisesc, rturisesc, mi se pare Tngăduit Tngăduit să să afirm mereu acum când p entru întâia dată ,  încurajată , Emilia are o vor bă afectu oasă pentru el. - Era bă iat bun să racu ... ... Mă mai necă jea

el câteodată câteodată ... Dar îi pă rea grozav de  ră u... u... Venea pe urmă urmă să -ş i ceară ceară iertare... iertare... Ce puteam să fac? ... Mi-era milă de el... Dar... Dar...  înjel egea i el că nu s e p oate altfe l. O privesc uimit: -Crezică înţelegea? - Daa... mai ales ales la urmă ... sigur că înţelegea.. legea.... Uite. Uite... .. a a, cam o s ptă mână după ce m-am fă cut bine... bine... a fost, aici la la noi, o scenă grozavă . larîl apucaseră apucaseră aiurelile. aiurelile. Âscultă , nu ş tiu dacă tu îţi adUci adUci amînte.. amînte.... Ai venit tu odată la mine [...] [...]   Nu....  nu te-ai urcât sus. A venit venit singură Gina să -mi spuie să mă  îmbrac i să viu jos la maş ină , ca să ( mergem la masâ... E adevă rat... dar nu pricep absolut deloc...  în <|e mod sunt amest ecat eu în această  întârn plare. .. - Să vezi... vezi... El El era era la  noi... Abia mă mă fă cusem cusem bine i să racul erafoarte bucuros... Adusese Adusese pră jituri jituri şi hot râse râse să stă m, împreu împreună nă cu Valeria, Valeria, toată seara, toţi  trei.  Vorbea vesel, râdea, povestea... Când a venit Gina, a vă zut situaţia  înc urc ată .ş i nu tia ce să fac . Mi-a fă cut semn^ semn^ ş i mi se pare pare că el a vă zut, că are s -mi spuie ceva... Am trecut amândouă în dormitor i mi-a spus ca tu eşti cu maş ina jos, ca mei*g mei*ge{i e{i la masă ş i că ea a venit să mă ia i pe mine, că tot n-am n-am mai ieş it de atâta vreme... Drept s -Ji spun, mi-a f cut mare plă cere astâ... De o lună i mai bine nu mâncasem în oraş... ş i am am şi început început să mă îmbrac îmbrac numaidecât... Ea a coborât jos, zice a că ai zis că ţi-e urât să aş tepţi singur în maş ină . l-am l-am spus că vin numaidecât. numaidecât. dar să mă aş teptaţi teptaţi după colţ, că ci mi-era mi-era frică să nu vie Ladima. Ladima... .. Când m-a m-a vă zutîmbră cată ... el, care amujise, amujise, m-a privit galben. -Undeted -Undete duci? uci? Vorba aia, deş i mă plictisea... i-am i-am spus. - Fac doi paş i cu Gina Gina pe jos ş i mă întorc. - Ce mai e i asta? asta? ... Ziceai că ră rnâi rnâi acasă ? ... Spune-i Spune-i Ginei Ginei să ră mâie ş i ea. ea. - Dacă -îi spun că că facem doi paş i pe jos ş i ne întoarcem ...? Era foarte abă tut ş.i-şi frângea mâinile... n ile... Nu ştia ce să spuie... Parc

101

nu mai putea respira. - Ascultă Emilia, Emilia, te rog nu pleca... pleca... Ră mâi astă seară . aici... ră aici... ră mâi cu noi astă Avea i el hazul hazul lui, ce să -i faci? faci? 18. Că Că scrisorile acestea acestea nu trebuie să mai ră mâie în mâna Emiliei, pentru., mine e o poruncă [...] [...] ... Dacă m-aş gă si într-o într-o expedi te periculoasă i un camarad al meu arcă dea [...], aş că uta cel puţin să -l îngrop'[,..] Mi se pare.de prisos orice negociere cu ea. ea. Cred Cred că ar deveni cu atât mai calculată , cu atât mai prudentă , cu cât aş aş oferi mai mult. Aş vrea să -i cer scrisorile subt pretextul câ doresc să le copiez şi eu. i pe urmă să nu i le mai mai  înapo iez. Dar chia r fap tul că aş manif esta intenjia de a le avea în copie, i-ar sugera ei bă nuiala că e cine ştie ce valoare valoare la mijloc... mijloc... Mai mult, mult, aş face-o foarte foarte circumspectă circumspectă i n-aş n-aş izbuti să le fur. Că ci astă astă seară , le voi fura. . 19. Am că utat a doua zi toate ziarele ziarele ş i revistel revistelee din să ptă mâna morjii lui Ladima. Ladima. Nu mi-era greu, că ci faptul intra chiar în colecţiile din anul acesta... Gândul acesta singur ş i îmi da o tristeţe grea ca un doliu. Peste Peste sinucidere sinucidere însă i se trecea trecea cu oarecare discre te. Ziarele [...] [...] nu aminteau decât „moartea" unui poet. Eraca un soi deciudată pudoare, sau ca o întâmplare nenorocită în familie, care nu trebuie comentată . Alt fel aceste articolaşe-necroloage erau surprinză tor de elogioase, contrastâ nd cu ostentaţia cu care era trecut sub tă cere în viajă . Dar era un fel de laudă g rat  rat uita, ca ita, ca ş i când cuvintele ar fi fost tocite de sens ş i trebuiau umflate: „G. D. Ladima un stră lucit talent" sau „a fost unul dintre cei mai lă udaji (?) poeţi de azi." Una vorbea chiar de „o mare pierdere pentru literatura românească ." Era în toate acestea un soi de publicitate indiferentă In ceea ce priveşte însuş i obiectul, dar binevoitoa binevoitoare re ş i 'amabilă fiind vorb a despre un confrate. 20. Ceea 20. Ceea ce unora li s-ar putea pă rea de o grotească absurditate, anume că un om ca Ladima să se sinucidă din pricina pricina unei femei femei atât de vulgare ca Emilia, mie mi se pă rea destul de explicabil. N-aş N-aş putea spune cum... Din 102

capete de experienţă prop rie, din cercetarea cu oarecare atenţie a reportagiilor de gazeta, din ceea ce ş tiu din jurul meu, am ajuns la convingerea că numai femeile femeile vulgare proprovoacă „drame din amor", sinucideri sau sau crime. Neîndoios Neîndoios că din pricina femeilorsuperibare se suferă mult mai mult, mult mai adânc i subt forme care tin de un desfiinjă desfiinjă tor sadism psihologic. Dare and auzi despre vreo sinucider e sau crimă , aproapţe aproapţe întotdeauna constaţi uimirea celor ce au cunoscut pe eroină : Cum, pentru asta? Dar nu e nici mă car frumoasă , e vulgară vulgară , are o inteligenţă inteligenţă de vânză toare. 21 .  L-am rugat rugat să -mi povestească amă nunte ş i mai ales ce crede despre cauza acestei sinucideri. -ÎJi spun drept... Am Am ră mas tră snit când mi mi s-a telefonat ş tirea... Eu îl socoteam drept unul dintre cei mai de seamă poeţi ai noş tri de la Eminescu încoace, deş i era aproâpe necuno scut marelui public. Asta a fost însă totdeauna soarta geniilor. Pe la prânz, servitoarea, - locuia într-o într-o curte lungâ de pe 13 Septembrie Septembrie - vă zând că e uş a închi închisa' sa',  împ otr iva obic eiulu i, că ci spun ea ea, riu  înch idea nicio dată , a bă tut în gea m, a strigât i cum asta era a doua zi, a chemat pe proprietă reasă ... în sfârşit, când m-am dus eu, eu, ză cea într-un într-un pat îngust îngust de tablă , cu capul că zut de pe pe perină perină pe um r. îşi tră sese sese un glonte în inimă , lipind Jeava Jeava de piept ş i  înă buş ind cu pă tura zgom otu l.. . N u s-a putut afla de unde i-a procurat revolverul.. . [...] ^ -Credeţi câ s-a sinucis din cauza mizeriei? - Fie că se sinucid sau nu, mizeria e mai totdeauna cauza adevă adevă rată a morjii poeţilor poeţilor români, domnule Vasilescu. Cam toţi evolu* ează între spital spital ş i ospiciu. 22.   Domnule Vasilescu, prietenul nostru,

din pricina acelei iubiri înjositoare era un om

pierdut. i-a dat seama seama de asta singur. Mai ales în în ultimele ultimele să ptă mâni de viaţă , ţi-era ţi-era milâ sâ-l priveş ti. Parcă Parcă se rupseseră rupseseră în el resorturi, resorturi, parcă organele nu-i mai funcţionau. funcţionau. Era cu mult mai ră u decât decât bolnav. bolnav. Se Se jurase, că după o ultimă întâmplare umilitoare, pentru nimic în lume nu se va mai duce la ea. Era et însuş i

uimit m it că a putut să iubească o asemenea femeie femeie,, îmi îmi spune chiar că i-ar i-ar fi ruş ine dacă afla ş i altcineva, altcineva, afară de noi, prieten». prieten». Iş i a r afla dă dea seama ş i de aceea i-a şi cerut scrisorile Nicolae,  înapoi...   înapoi...  „Mi-e silă de mine însumi, Nicolae, mi-e mi-e silă , de parcă am pă duchi în suflet suflet." ." [...] [...]

„Dacă nu-mi fac fac seama seama singur singur e că m-a ră suci de dezgust dezgust Tn sicriu,  sicriu, dacă aş bă nui că lumea crede că m-am sinucis din pricina acelei femei... femei... sau sau poate că din cauza foamei... O asemenea asemenea moarte singură ar întreîntreceî n ruş ine, urâciuneasuferinţelor mele..."

35.   MARIN PREDA Cei mai mai iubit dintre pă mânteni 1.  Deci i ea era o cetate care trebuia cucerită , am gândit, dar una mai grea. că ci îmi sugera sugera legă tura ei strânsă strânsă cu moartea. Atât, alte alte ziduri nu avea, d ar  ă ă sta,  singurul, cum să -l sta, singurul, escala escaladezi dezi? Am început să ieş im, să ne plimbă plimbă m împreună prin oraş . Nineta Nineta era era bine  îmbră cată , chiar e lega ntă i strad a o schi mba , deve devene neaa gravă gravă , aproape aproape str ină , t cută i veselia ia îi pierea de pe chi p. Avea chiar un oc hi cercetă tor, imobil când se uita lacev a. Se uita cu o lă comie pe care n-o n-o descifram , oricum strada o schimba, aveam chiar impresia că nu mai era cu mine ş i nu ş tiam încotro îi zburau gânduril gândurilee ş i ce fel de gânduri. Apoi acasă la ea devenea devenea altă fiinţă ... Aceste plimbă plimbă ri au adus adus ruptura, neaşteptată pentru mine, increincredibilăl ă . leş irea în lume e plină de surprize, surprize, da, e bine între între hoi doi , dar împreună cu aljii privirea ei nu-Ji mai aparţine, surâsul ei nu-i mai înfloreş te pe chip când o priveş ti, râde pe neaş teptate de ceea ce spune altul i eş ti stupefi stupefiat at să descoperi că deş i e aceeaşi aceeaşi nu-ţi mai aparţine, aici e drama, e   aceeaşi...  Dar asta avea să m ă chinuie mult mai târziu. Ruptura mea cu Nineta a fost mai simplă , dar nu inexplicab inexplicabilă ilă , fiindcă fusesem avertizat. avertizat. S-a oprit într-o zi în dreptul unei stră zi, s-a uitat de-a lungul ei cu o expresie preocupată , impenetrab impenetrabilă ilă i mi-a mi-a ş optit: „O lu m pe aici!" pe aici!" Era Era o stadă stadă latera lateralălă , rău pavată , f ră trotuar trotuar şi n-am n-am înţeles de ce trebuia s-o luă m pe acolo. Am r spuns: „Nu! " „Daca nu vrei, nu vrei, am  am auzit-o spunând, atunci n-ai ce mai că uta pe la mine." Chiar aşa? Ce putea fi atât de importan t? „Nu!" am repetat. Atunci ea s-a ră sucit pe că lcâîe, s-a uitat în jos liniş tită , s-a s-a uitat chiar la mine, mine, dar fă ră să mă vadă i mi-a mi-a spus: "Singur ţi-ai dat foe la valiză !" i s-a s-a

 înde pă rtat . Dar nu s-a dus pe stra d a aceea. Am ră mas pe loc clipe lungi nedumer it: de ce nu vroise m să merg pe-acolo pe unde dorise ea? Nu-mi era indiferent pe unde ne-am fi dus? Pe de altă p'arte, simţeam în mod o bscur că dacă ea, fă ră s-o spună , ar ar fi luat-o luat-o bur bur şi simplu pe strada strada aceea aş fi urmat-o urmat-o fă ră să observ ciudă ţenia de a ne fi plimbat pe o anumită anumită strad . Dar Dar chiar chiar ş i aşa, ce-mi pă sa mie că e  anumitsP.  Eram Eram totuş i senin. Cu aceâstă senină tate am ră ma? apoi totdeauna Tn fata rupturilor, dar numai atunci, Tn clipele când primeam lovitura, dezastrul Tncepea mult mai târziu. Câteva zile la rând am intrat apoi In curtea ei, dar n-am gă sit-o decât pe bunica, bunica, iarodâiaeraîncuia iarodâiaeraîncuiată tă . Am revenitdupă revenitdupă o să ptă mână , crezâ crezând nd că că era plecată plecată din oraş. Zadarnic. 2.   Dacă am ră mâne la această senin tate care ne atinge ca o aripă dulce su fletul! E cel dintâi adevă adevă r, cel adânc, adânc, care nu doare. Dacă am t r ă i , ne-am ghida viaţa după el! Dar nu facem aş a, fiindcă fiindcă apare curiozitatea, curiozitatea, aş a-zisa a-zisa luciditate luciditate care ne ne îndeamnă îndeamnă să află m de ce... „Câtă luciditate, luciditate, atâta atâta suferinjă !" Da, aş a e! Dar cine dracu te pune? De ce nu ne mai iubeş te. Ce stupid, când to tul ar fi atât atât de simplu dacă dacă am pă stra Tn noi revelajia acelor clipe sublime, acea acea senină senină tate izbă vitoare. vitoare. Trebuie sâ spun că iubeam frumuseţea acestei fete, atât, capul ei frumos, nu sufletul ei amort ş i nici corpul i cu atât mai puţin mintea, mintea, i mi-ar fi fost de-ajuns de-ajuns pentru toată viaţa, viaţa, cu condijia, ei da, da, ca ea ea să accept e să fie iubită iubită . Nimic mai mult. mult. Refuzul Refuzul ei, după ce mă lă sase sase să cred că ar accepta, începu după câteva câteva zile zile să mă chinuie. chinuie. Ispita Ispita lucidită lucidită ţii care care te  înd eamn ă să afli de ce nu te mai iubeş te 103

cineva constă în faptul că ai sentimentul sentimentul acut, irezistibi irezistibil că , după ce vei afla, afla, vei vei îriceta îriceta să î{i spui,   ai f cut vreo vreo gre eală suferi.  suferi.  Poate, î{i spui, care se poate repara. Poate la mijloc e o neînţelegere. e gere. Poate că iubeş te pe altcineva. Ei Ei da, e un pahar care trebuie bă ut... 3. „ i unde stai dumneata, domnule Petrini?" trini?" mă întrebă ea la plecare, plecare, în în timp ce îşi ţinea, cu tandreţ e, soţul de braţ, care soţ mă privea parcă de sus, nu ş tiu de ce, ca ş i când ar fi obţinut asupra mea o victorie. „în orice caz, doamnă , i-am - am ră spuns, nu într-o într-o casă aş a de frumoasă frumoasă ca a dumneavoastră ." „ i puteţi puteţi fi vizitat?" N-am N-am înţeles ş au n-am auzit bine  întreb area, sau eram brus c plict isit . ş i dispreţuitor dispreţuitor faţă de acest cuplu bizarca să mai fiu atent la ceea ce rni se spunea, dacâ era vorba de o vizită a lor împreună , banalitate, banalitate, sau numai a ei, ceea be mi s-a pă rut din capu i locului absurd... Am uitat uitat s -i ră spund. absurd  avu*  4. i totuş i acest lucru absurd  avu*  loc:  într-o după -am iază , c am la o lună dup ă vizita mea la ei, mă pomenii cu cu ea în în uş . „Bună Petrini, mi-a spus spus soful că te-a ziua, domnule ziua, domnule Petrini, invitat la noi de câteva ori ş i ne-ai refuzat,  încep u ea chiar din pra g. E adevă rat? !" mă interogă în timp ce îi ţineam blana, cu care care mă lă să în mână i intră intră în biroul biroul meu cu paş i fermi, ca ş i când ar mai fi fost pe la mine i era familiariz familiarizată ată c u casa. e aş eză chiar pe scaunul meu şi îş i ridică ridică fruntea s -i vă d chipul fascinant, cu întrebarea în frumoş ii ei ochi verzi neclintiţi [...] Uitai Uitai să -i ră spund, prins de o ţulburare ţulburare care mă indigna şi din care nu-mi reveneam; reveneam; deschisei deschisei gura să vorbesc, dar glasul îmi pierise. i totuş i în acelaş i timp, [...] [...] eram stă pân pe mine, deş i îmi îmi d deam seama seama că sunt paralizat. Simţeam în clipele acelea,  într- un mod apr oap e fizic, difer enfa de vârst dintre  noi... 5. Numai că n-o dă dearn afară afară prin tă cerea mea mohorâtă mohorâtă , f ră să -mi pese însă însă că purtarea purtarea mea putea fi jignitoare. jignitoare. Ei ş i? „Să nu spui că te-am deranjat, deranjat, cu toate că că ai aerul", reluă ea i izbucni într-un hohot de râs de o sinceritate sinceritate cuceritoare. Părea să spună că tie că sunt turburat şi că de aceea aceea nu pot vorbi şi

104

se uită deodată la mine mine cu o intensă intensă afecţiune afecţiune,, care mă eliberă brusc din paralizia mea. Da, Da, iat ,  afecţiunea, sentimentele pot să ri u or barierefe barierefe dacă oamenii nu-şi poartă sufletul e tul  într- o cara pace . tiam c ă i eu o av eam pe a mea ş i desigur tulburarea venea de-acolo c| această femeie vroia s-o ridice. Sinceritatea Sinceritatea râsului ei ş i afecţiunea cu care mă privi mâ mâ  îmbl ânzi ră : nu, nici vor bă , nu veni se cu această intenţie, intenţie, ci din pură simpatie. Nu, Nu, doam nă , îi ră spunsei, n-am fefuzat; fefuzat; invîtafia invîtafia.. Am aş teptât doar ca Petric Petricăă să precizeze precizeze ziua. ziua. Vino pe la noi, mi-a spus, dar cum să viu dacâ nu spui când ş i la ce oră ?" „Dar ce rost are are formal ismul ă sta? zise ea. Vino când vreî, vreî, sunteţi doar prieteni. Dai un telefon să vea dacă sunfem acasă acasă i poţi veni veni imediat imediat.: .: Petrică era nedumerit, |ine mult la dumneata i mi-a spus: du-te tu pe la el ş i   lnvltâ-1." „Da, doamnă , o să vin cu plă cere... Nu ştiam... Doriji o cafea?..." i mă ridicai ridicai ş i intrai intrai în bucă bucă tă rie. Ceva nu era în regulă regulă în toată chestia asta. asta. După douâ să ptă mâni de înstr inare, inare, Petrică c ă rhă abor, abor,-dase din nou ş i plimb rile noastre împreuna, împreuna, după terminarea terminarea orelor, orelor, reîncepură . Nici vor-', bă de, armonie între între el ş i Matilda, cum îmi sugera ea acum. Permanente jigniri, âtitudine de dispreţ sub masca acelei generozltă ţi care numai el şt ia ce ascunde. Era, poyestindu-m) scenele care aveau loc între ei doi (ş i pe care le ascultam ca ş i când aş fi citit un romart pasjonant) de la o zi la altă tot mai îndârjit  împo triv a e i. Sensib ilitatea lui er a zilr iic ră nit l i n-ar fi fost nimic, ar suporta totul dac ă ar putea scrie. scrie. Dacă arfi un om obişnuit arcuceri [...] [...] nepă sarea, ar l sa să apară în sufletul lui cinismul ş i dispreful dispreful ş i ar ar tră i ca oricare altul. altul. Dar el e poet, vrea vrea să să scrie şi cum poţi să scrii cu nepă sare, cinism cinism ş i dispreţ? dispreţ? Foaia de hârtie ră mâne veş nic albă în fafa ta, seară seară de i  când te retragi i, împins de dorin ja de seară, seară, când a scrie, vrei să   scrii.  scrii.  Volumul de versuri pe care le-a publicat fusese scris înainte de că să torie. torie. De când tră ieşte cu ea, adică adică detrei un   rând...  i-am spus, ani,  n-a scris un  rând...  „Petrică , i-am asta e grav", în timp ce îmi era din ce în ce mai limpede că nu femeia femeia era cauza, ci el însuş i.

7. Reveni în în hol cu un pachet de {igă ri în Femeia era aş a cum er a, dar el de ce era aş a mână , se reaşeză i îş i aprinse aprinse una. „Asta e, cum era i nu altul [...]. De ce nu se despă rţea foarte liniş liniş tită , nu corespund visului tă u de ea? ea? „Bineînţeles „Bineînţeles că o să mă despart, zise foarte fericire. Ce Ce să să fac? Să mă prefac că n-am ră spunse spunse el, dar dar iată cum s-au dus dracului de fericire. cinci ani mai mult decât tine? Aş fi ridicolă ! trei ani din viaţa mea, in care timp n-am putut Sunt bă trână , dragă , am trecut trecut de treizec treizecii de nici să citesc c a lumea. Ar fi fost o Matilda, cochetă ria cu un b rbat compensate." „Bine, i-am ră spuns, dar dar n-o ani,  ş i adio. Matilda, încă puţin şi mi-ai fi spus-o în în faţă : mai lungi şi încetează să mai vorbe ti în mai tân r... încă oaptă în propria tâ casă , cum ai fă cut atunci sângele meu bate altfel decât al tă u, ce te miri ipâ ipâ m-am îndră gostit de alta? Ce-aş fi pu tut când ai uitat imediat tot ceea ce î{i î{i fă cuse, ceeac e îmi povestise i ş i altele pe care nu mi fape auzind asta? Aş fi înghiţit sau ar fi trebuit le-ai le-ai povestit, povestit, dar care probabil că durează de sâ tac, să nu te întreb unde te duc i de îţi pui cel mai frumos frumos costum ş i cea mai frumoasă mult, i asta numai la simpla ei apariîie." pfavată la cea mai frumoasă frumoasă câmaşă , sp lată 6. într-o seară , de bine de ră u, am am scris o pfavată i apretată de mine ş i unde întârzii întârzii sau îti îti poezie i m-am dus la ea să i-o citesc. A ascultat, dar pe urmă a pufnit-o râsul. Râdea petreci nopţile, în timp ce eu te-aş aş tepta  în ho hote fă ră nici o j enă i nici o ruş ine. De  îrtce rcând zadami c să dor m? ..." Ai fi zis, auzind-o, auzind-o, că îş i desvă luie în sfârş sfârş it acord, poezia era proastă , dar nu asta era important, important, ci faptul că o scrisesem scrisesem totuş i. Am secretul comportă rii ei, dar nu mă lă sai aruncat-o furios la coş i am ie it de la ea  înş elat: „At unci , îi spus ei, de ce te-ai mai mă ritat cu mine mine şi mai ales de ce ai ai pă strat  înjurâ nd. „Bi ne, zic, dar de ce trebu ia să i-o cite ti ei?" ei?" „De unde să bă nuiesc cum va copilul?" „De ce? Asta e alt secret, pe care reacţiona? Orice om de bun-simţ mi-ar fi spus  însă nu ţi-l spun i n-o să -l afli nicio dată . i că poezia poezia e bună i că trebuie trebuie să continui, pe pe  încă un lucr u: nu te înş ela pe tine însu ji ideea ideea că pe urmă , scriind altele altele mai mai bune, crezând că m-ai iubit foarte tare. Nu m-ai iubit nici mă car atât atât cat po|i tu să iubeş ti, adică adică aş a, singur mi-aş f i dat seama că aceea pe care i-o qy toată fiinţa fiinţa  ta, cum s-a întâmplat pe vremea citisem citisem era tâmpită ." „Bine, Petrică , nu e o c|tnd îţi dă deam telefoane la facultate... muz , dar..." dar..." „Dar bun-simţ bun-simţ poate să aibă ? mă proba bil că o s-o s-o faci de-aici înainte, dar eu  întrerupse el. Citesc o cart e care mă nti voi fi aia care se va bucu ra de aceast entuziasm entuziasmează ează , o ia s-o citească citească i ea, ea, cască i se se miră miră ce mi-o fi plă cut mie, ceva ceva aşa d e lubire. Atunci, da, în anul acela m-ai iubit, când ţi-era frică să nu mă pier zi, nu tiai sigur sigur idiot n-a n-a mai citit de mult... Adică mă face pe dâcă într-o zi zi n-o n-o să -ţi spun că renunţ la divorţ mine idiot?! Bunul-simţ ar trebui s-o îndemne i mă întorc întorc la Petric , după ce te-ai convins să spună că n-a înţeles înţeles sau nu e pe gustul ei. că nu [...], adio, iubire!" De ce trebuie să treci la insulte?" insulte?" „Rupe, ca să zic aşa, relajiile culturale ş i tr iţf mai mai simplu , Vorbea ca ca să nu spună nimic sau sau să -mi ca bă rbat ş i femeie: femeie: un profesor, profesor, o arhitectă arhitectă , tUrbure tUrbure sufletul sufletul cu false false desvă luiri. „ i încă un fiecare cu profesia lui." uita că tu ai fost primul lucru,  lucru,  continuă , nu uita îndră znit să loveşti femeia pe care zici El tă cu în ziua aceea, aceea, dar a doua zi reluă : care ai îndră atât de tare. Pe loc, atunci, am „... simplu, ca bă rbat ş i femeie... femeie... asta în- că o iubeai atât că eram vinovată vinovată , pe seamnă seamnă să fac eu totul ş i ea nimic... nimic... Am fă cut crezut ş i eu, ca şi tine, că i asta, nu mi-e ruş ine, dar mi-a spus cu ironie urmă mi-am revenit: ia uite, mi-am spus, el nu t fel cum s-ar fifi putut să uite că că ea a luat luat un bă rbat, nu p fată fată în casă ." mă iubeş te, altfel eram eu , Matilda, da, care sta în fata lui i care „Divorful, Petrică Petrică , rezolvă rezolvă totul. l-ai l-ai pus problema?" blema?" „Un divorţ e un eş ec!" murmură el şi venisem să -i spun că îmi pare râu câ i-am spart biroul... N-am N-am mai avut timp să -i spun,  îş i ridică privi rea s pre nori i tă cu vre me înd epomenit pe jos, nă ucitâ. Te miri miri că că am lungată . Aha! Aş adar el spera în îndreptarea m-am pomenit  îndr znit i eu? In orice caz, n- ai d rept ul s -mi ei, nu suporta gândul unui eş ec?

105

spui că ţi-am deschis perspectiv a unei vieţi tică loase. Perspectiva Perspectiva asta ai ai deschis- olu! în ce priveşte prima perspectivă pe care JiJi-aş aş fi oferit-o, a unei vieţi vieţi moarte, adică adică fă ră iubire, pardon, ş i eu am avut aceeaşi revelajie: aceeaş i perspectivă perspectivă mi-o ofereai ofereai ş i tu." „Mai demult, zisei, sau începând din a doUa doUa zi după ce m-am mutat la tine?" „Ehe, fă cu ea, din clipa când te-am cunoscut!" „Da, ş i mai {ii {ii minte clipa aceea?" „Cum să nu, asta nu se uită !" „Oare coincid clipele?! zisei zisei eu cu falsă nostalgia, nostalgia, la să vedem, ş i eu pă strez în amintire r e clipa fatală fatală ." „Pe stradă , domnule, zis'e zis'e ea cu un glas ca ş i când ar fi mă rturisit o infamie. Ningea, ş i tu erai cu Petrică , care pesemne îţi povestea ceva despre mine, mă ponegre a, ş i tu ascultai rânjind, drama lui era pentru tine un spectacoi vesei, pe care el {i-l dă dea că utând, ca un naiv, înţele înţelegerea gerea unui om pe care nu-l ghicea cât e de brutal ş i insensibil. De departe v-am vă zut"... 8. Se l să o tă cere. cere. Fetiţ Fetiţaa deschis deschisee u aş i fă ră ezitare ezitare o luă încet spre maică maică -sa. Matild Matildaa se ridică ridică ş i dispă dispă ru în bucă tă rie. Copilul veni atunci la mine mine ş i se aş eză , cuminte, în în fotoliu. Prezicerile lui Ben Alexandru nu se adeveriseră , cu to ate că Matilda se predase cu totul fetijei. Silvia îşi vedea cumint e de mica ei viaţă ş i era aproape în mod egal egal ataş ataş ată de maică -sa ş i de mine, deşi Matilda nu nu se bucura câtuşi de puţin când o vedea că mi se urcă veselă veselă în braţe: braţe: se predase, predase, darş i pusese stă pânire pe ea i nu-ş i ascundea iritarea iritarea că Silvia descoperise o a doua fiinţă în viaţa ei, că reia îiîi spunea „tata" ş i care o lua aproape aproape zilnic la plimbare în oraş . încerca s-o s-o opreassă te culci", „afară e frig ş i că , „acum trebuie să n-am n-am chef chef să te vă d că începi începi să să tuşeş ti." O lă sam să să meargă meargă pe jos, jos, până o auzeam auzeam că -mi spune foarte foarte curând că o dor picioarele picioarele ş i atunci o luam în braje. Era o şmech erie, nu vedea nimic de jos, n-o dureau picioarele, vroia în braţe, braţe, sus, i atunci ghiceam că era stă pânită pânită de o curioz curiozitat itatee avidă avidă i tăcută . 9. O luam luam atunci înapoi spre spre casă i, ducând în braţe minunata povară , aveam sentimentul că în realitate sunt un om fericit ş i că suferinja mea e o iluzie, o himeră pe care

106

ar trebui s-o alung; puteam tră i âstfel o mie de ani i muri liniştit. Altceva, o bucurie mai mare nu există există pe pă mânt, restul restul e nerozie. nerozie. Acasă ,  însă , ne întâm pina mama ei, care mi-o smulgea literamente din braje. i punea stă pânire pe ea: că n-am vă zut că fetiţa a obosit? Ce, am de gând s-o omor, aş a cum i-am i-am spus când am auzit auzit că e îns rcinată cu ea? Cred Cred eu că a uitat uitat sau sau că o să uite vreodată aceste cuvinte? cuvinte? O să i le spună fetiţei fetiţei când s-o face mare, mare, să tie şi ea ce fel fel de tată a avut ş i cat de mult a dorit el să vie ea pe lume, Aveam atunci sentimentul net că ea ghicea că sunt fericit fericit i vroia vroia să nu fiu fiu ş i avea i puterea s-o facă . De ce? mă întrebano. întrebano. Ce ră u îi fă cusem? Totul se se întuneca, întuneca, nimic nu mai avea înţeles ş i valul valul de singură tate urea iară i în mine cu o putere putere parcă mai mare. 10. „Ţ i-a trimis lucrurile la noi, zise mama, hainele hainele şi că rţile. Taică -tă u s-a bucurat că ai scă pat de muierea asta pe care nimeni n-o  înţel ege. Ce-o fi vrut de s-a mă ritat cu tine , dacă n-a vrut să să faceji casă împreună ." Dar eu eu tiam fîi spusei spusei mamei: mamei: „E bă trân ... Aîmbă trânit foarte repede! H „Nu e ea ea a a bătrână , zise mama, ţiţi se pare tie, care eş ti mai tână r, dar la treizeci ş i ceva de ani nici o femeie nu e bă trân ..." Aş Aş fi vrut vrut să -i r spund spund că Matild Matildaa e bă trână în sufletul ei i că foarte curând va  îmbă trân i i la tr up i n-a putu t sufer i gân dul că tocmai atunci eu voi fi mult prea tân r pentru ea, dar nu aveam glas să -i pot spune atât de multe cuvinte. „A fost Tasia pe la noi, continuă mama (să ş tii că femeia asta ţine la tine), ş i ne- a spus spus un secret. Vrea Vrea să nu-|i pară ră u după ea, cică în ăi trei ani cât cât ai lipsit tu,   o vizita unul Mircea, un şef mare care acuma e i mai mare i că după divorj se duce după el la la Bucureşti Bucureşti ş i se mă rită rită cu el. Că Că ar trebui să -ţi iei iei un un avocat avocat ş i să încerci să obţii fetiţa, fetiţa, dar tot ea ea spune că nu poji să te lupji cu Mircea asta, tot tot n-ai n-ai să reuşeş ti... Lasă Lasă , mama, adă ugă ea ca i când ştirea m-ar m-ar fi lovit, o s -Ji -Ji faci tu copiii tă i, nu te necă ji..." Mama se apropie apropie ş i mă mângâie ca pe vremuri. „Te-ai fă cut galben, Tmi Tmi spuse, nu te mai gândi... gândeşte-te gândeşte-te mai bine să te faci să nă tos mai repede... repede... Pe Pe Silvi Silvia o să poţi s-o

sinuci deam. Eu mă plâng de ea, [...] [...] dar e un vezi când vrei, când  vrei,   i-a spus Tasiei că oricând poţi copil extraordinarde bu n, o minune. Numai la să te duci la Bucureş ti, s-o s-o iei cu tine şi s-o ţii zic să accepji numirea, o săptă mână... N-a fost să să fie, mamă, mută-ţi asta mă gândesc când zic să fii aproape ap roape de ea, e a, ş i, de ce să nu-ţi i tu gândul în altă parte!" Surâsei Surâsei ş i îi să rutai rturisesc, ş i ea de tine!" „Mai vedeml mâna. „Mi Iram mutat demult , îmi pare ră u mă rturisesc, pentru că aveam vreo îndoială îndoială , ci numai numai de fetiţ , care începuse începuse să se lege de spusei, nu pentru ca să n-o contrazic, să se poată repeta mine", mine", îi spusei, uimit că vocea parcă îmi venirea Silviei la mine, aceste trei zile... Mai revenise revenise.. „Nici o grijă , zise mama, mama, o să vedem, repetai de astă data cu mai multă ră mână mână legată legată . Nici Nici un copil copil nu-şi uită pă rinţii, rinţii, hotă râre, mai mai am ceva de scris, să termin ş i orice-ar  fi..."   fi..." i abia acum î i aduse aminte că atunci o să iau o hotă râre." venise s e la mine mine cu sacoş a plină , o puse pe pat recitit acest |ung manuscris ş i, 12.  Mi-am recitit i scoase din ea o mulţime de pachete... Pui dincolo de ceea ce el conţine, m-a uimit fripji, ouă fripji, ouă , plă cinte, pră jituri mici fă cute de ea, barbaria concretului, pe larg etalat etalat ş i cu plă pâine pâine de casă tot din cuptorul ei ei ş i o sticlă sticlă de vizibilă , ş i pe care nu l-am l-am putut ocoli vin roş u. în în mod curios mi se fă cu foame ş i cere vizibilă încredinjat că altfel m-aş m-aş fi chinuit  începui să mă nânc fiă mân d, trezit parc ă la fiind încredinjat ar fi  înd elu ng, fă ră să obţ in, spir itua lmen te, elib eviajă viajă i.şi,  i.şi,  ca ş i când ş tirile aduse de ea ar rarea totală a conştiinjei mele de ceea ce arn arn trebuit trebuit să rbă torite, desfă cui ş i sticla sticla de vin pe ispitit, o clipă , să -l arunc pe foc. care o bă ui toată simjind câ aş mal fi bă ut una tră it. Am fost ispitit, i totuşii mi-am spus, trebuie să -i dau drumul dacă aş mai fi avut... să meargă . Mulji Mulji dintre semenii mei au gândit gândit 11.   Clipe de fericire! i simji o sfâş iere la poate la fel, au jubilat ca ş i mine, au suferit şi gândul că s-ar fi putut ca aceste aceste clipe clipe să se repete pentru mine zilnic, dâcă am fi ră mas toţi au fost fericiţi în acelaş i fel. Mitul acesta al trei împreună ... Desigur, Matilda era astfel fericirii prin iubire, al acestei iubiri descrise aici [...], n-aîncetat ş i nu va înceta să existe ferici fericită tă , fiindcă fiindcă un copil, până la o anumită anumită mântul nostru, nostru, să moară adică adică i să vârstâ, vârstâ, e o veş nică surpriză . lar soarta fă cea pe pă mântul renască perpetuu . i atâta timp cât aceste ca surprizele Silviei să fie apro ape to ate miraculoase, ş i doar puţine rele. Matilda intui trepte urcate ş i coborâte de mine, vor mai fi coborâte de nenumă raţi al}ii, al}ii, această această starea starea mea de spirit. „Dacă te-ai hot rât, îmi urcate ş i coborâte rturisi oricând: ... dacă dragoste spuse în în franţuzeş franţuzeş te, ai fi la Bucureşti Bucureşti ş i n-ar carte va mă rturisi nu e, nimic nu e! ... fi o problemă s-o iei pe Silvia oricând ai vrea. Dacă n-aş fi avut-o, îţi spun sincer, sincer, că mă

36 .  JOHN GALSWORTHY The Meeting Walking one day in Kensington Gardens, I strolled into the enclosure of the tea kiosque and sat down on the side sheltered from the east, where fashionable people never go. The new-fledged leaves were swinging in a breeze that kept stealing up in puffs under the half-bare branches; sparrows and pi geons hunted on the grass for crumbs; and all the biscuit-coloured chairs and little round-topped marble tripods, with thick inverted cups and solitary bowls of sugar, were sending out-their somewhat bleak

invitation. A few of these tables were occupied; at one sat a pale, thin child in an enormous white hat, in the company of a cheery little red-cross nurse and a lady in grey, whose pathetic, half-thankful eyes betokened a struggling convalescence; at another, two ladies - Ame ricans , perhaps with pleasant, keen, brown faces, were munching rolls; at a  third, an  third, an old square man, bald and grey, sat smoking. At short intervals, like the very heart's cry of that Spring day, came the scream of the peacocks from across

107

the water. Presently there strolled along the gravel space from right to left a young man in a fashionable cutaway coat, shining top-hat, and patent boots, swinging a cane. His face was fresh and high-coloured, with little twisted dark moustaches, and bold, bright eyes. He walked like an athlete, whose legs and loins are hard with muscle; and he looked about him with exaggerated nonchalance. But under his swagger I detected expectation, anxiety, defiance. He repassed, evidently looking for someone, and I lost sight of him. But presently he came back, and this time he had her   with him. Oh! She was a pretty soul,  soul,  with her   veil,  and her flower-like face behind it, and her quick glances to left and right; and her little fbut-on air of perfect ease, of perfect - how shall we call It? It? - just ification. And yet behind all this, too, was a subtle mixture of feelings - of dainty displeasure at her own position, of unholy satisfaction, of desire not to be caught. And he? How changed! His eyes, no longer bold and uneasy, .were full of humble delight, of deferential worship; his look of animal nonchalance was gone! Choosing a table not far from mine, which had,  had,  as It were, a certain strategic value, he drew her chair back for her, and down they sat. I could not hear their talk, but I could watch them, and knew as well as if they had told me in so many words that this was their first stolen meeting. That first meeting,   which must not be seen, or rather the first meeting that both  felt  must not be seen - a very different thing. They had stepped in their own minds over the unmarked boundary of convention, it was a moment that had perphaps been months in coming, the preliminary moment that in each love affair comes only once, and makes all the after poignancy so easy. Their eyes told the whole story - hers restlessly watchful of all around, with sudden clingings to his; and his. with their attempt at composure, and obvious devotion. And it was psychologically amusing to see the difference 108

between the woman and theman. In the midst of the stolen joy she had her eye on the world, instinctively deferring to its opinion, owning, so to speak, that she was in the wrong; while he was only concerned with striving not to lower himself in his own estimation by looking ridiculous. His deference to the world's opinion had gone by the board, now that he was looking into her eyes. "D- n the wor ld!" he said to fjimself; while she, still watching the world as a cat Watches some bullying dog, knew she need not trouble about looking ridiculous - she would never look that. And when their eyes met, and could not for a moment tear themselves apart, it gave one an ache in the heart, the ache that the cry of the peacock brings, or trie first Spring scent of the sycamores. And I began wondering. The inevitable life of their love, just flowering like the trees, the inevitable life with its budding, and blossom, and decay, started up before me. Were they exceptional people that falsify all expectation and prove the rule? Not they! They were just the pair of lovers, the man and woman, clean, and vigorous and young, with the Spring in their blood - fresh-run, as they say of the salmon, and salmon, and as certain to drift back to the sea at the appointed time. On that couple bending their heads together, morals and prophecies were as little likely to take effect as a sleet shower on the inevitable march of Spring. I thought of what was in store - for hlf ti, the hours of waiting with his heart in his mouth, tortured by not knowing whether she would come, or why she did not come. And for her tţie hours of doubt: "Does he really love me? He cannot really love mel" The stolen meetings, whose rapture has gone almost as come, in thought of the parting; the partings themselves - the tearing asunder of eyes, the terrible blank emptiness in the heart; and the beginning of. waiting again. And then for her, the excuses for going out, for secrecy, for solitude. And for him, the journeys past the house after dark to see the lights in the windows, to judge from them what was going on;   and the cold perspirations, and furies of

 jealousy a nd t erro r; t he h ours of ha rd w alkin g to drive away theiit; the hours of sleepless desire. And then the hour, the inevitable hour of some stolen day on the river, or under the sheltering cover of a wood; and that face of hers on the journey home, and his offer to commit suicide, to relieve her of of his presence; and the hard-wrung promise to meet once more. And the next meeting, the countless procession of meetings. The fierce delights, the utter lassitudes. And then - the slow gradual gradual process of cooling cooling -t he beginning of excuses, the perpetual weaving of self-jus tification; the finding of flaws in each other, humiliating oaths and protestations; and final

ly the day when she did not come, or he did not come. And then -the letters; the sudden rapprochement, and the still more sudden end. It all came before the m ind, like the scenes of a cinematograph; but beneath the table l saw their hands steal together, and solemn prophetic visions vanished. Wisdom, and knowledge, and the rest, what were they all to that caress! So, getting up, I left them'the re, and walked away under the chestnut-trees, with the cry of the peacock following. 1904.

 A Parting When one is walking languidly underthose trees where a few gold leaves are still hanging, and the scent of brown drying leaves underfoot and the sweet, pungent scent of leaf bonfires is in the air, and the pursuing rustle of one's dog padding amongst leaf-mo rtality steals along close behind; then the beauty, and the pale, lingering sunshine, and the sadness are almost more that one can bear. It is all a wistful incarnation of the ghost that will sometimes visit even the sanest soul, with the words: Death! And then? On such a day there is no refuge. It does not seem worth while to take interest in a world touched with mortality, it is even impossible to differentiate between the prosperous and the unfortunate; for the pleasures and pain s of the body, riches and destitution, seem like twin sisters in the presence of that rustling of dead leaves. The pale candles of life are flickering, waiting to resign, and join darkness. On such a day the sky is the greatest comfort a man can have; for though he feels terribly that it will never part, and let his eyes peer on and on till they see the top of etern ity, still it is  is   high,  high,  free, has a semblance of immortality, and perhaps is made up of all the spirit breath that has abandoned dead leaves and the corpses of men. On such a day, when love, like a dis-

cduraged  cduraged  bird,  bird,  moves her wings faintly, it is wellto stand  still, at look long at the sky. The haunting scents, the pursuing rustle, may then for a brief while become deserters; for up there it seems as though the wings of Har mony were still moving. ; | It was on such a day that in Kensingt on Gardens I saw the parting of two poor souls. they had been sitting side by side in the dim alley of chestnut-trees which leads down past the Speke monument to the Serpentine - a tall,  burly, bearded man, and a white wisp of â birL There was nothing in any way remark able about them; the man just an ordinary business type, the  girl, probably.a governess. And they sat so motionless, talking in such low voices, that I had quite forgotten them; for oh that day, the tide of interest in one's fellow creatures was at low ebb. But suddenly I be came conscious that they had risen. Half-hid den by the trunck of the chestnut-tree, whose few broad leaves were so like hands stretched out to the pale sunlight, they stood close together, indifferent to my presence; and there was that in the way they were looking at each other which made, one 's heart ache . Deep down in the eyes of both, life was surely dying -dying quietly as ever were leaves just about to  fall.  And I knew, as certainly as though all their little history had been made 109

plain, that plain, that this was a last meeting. Some fatal force was severing them, and though neither confessed, both knew that is was for ever. "And you'll write to me?" . "And when I come back?" But the words were spoken as though all words had the same lack of meaning to two desperate hearts each trying to comfort the other. From their talk it was clear that they were not man and wife, but it was certain too, by the way they touched and looked at one another, that this was the parting of those who had been lovers; the least of their looks and touches was full of passion, quivering, alive. The girl had a little gold crucifix bound on her breast, and while the man talked, his thick fingers kept playing with it, turning it over and over, evidently without knowing what they were handling. She wore, too, a narrow band of rubycoloured velvet at her neck; and when he stroked it, her eyes, of that pale blue the colour of flax flowers, darkened as if with de light. Her face, which was rather foreign-look ing, with its cheek-bones and ashen hair, had something of the wilted whiteness of a flower, turned up to him, and her hands, stroking and twisting at his sleeves, could no more keep still than her rapid, whispering voice with its little un-English accent. And he - that burly fellow - it was queer to see the twitching and quivering of his face, as though all the memories common to these two were trying to break through the thick mask of his flesh. It must have been something very fateful to drag them apart in the full tide of their pas sion;  sion;  or was this perhaps only one more of those most pitiful of all episodes, when the twin grim facts of money and reputation have tramped in on love? It was hard to tell which was the stronger emotion on those faces so close to one another, pity for self, or pity for the other heart, about to be left lonely, to be bereft of its little share of immortality. And then, without even a glance round to see if anyone were looking, they clung together. There could -t he y felt - be no doing that in the street or at the railway-station; but here, in shadow, under trees that knew well

110

enough what partings were like, with no one see them except one indifferent stranger and a spaniel dog stirring the dead leaves with its long black nose - here they could try once again to forget. Whatever their poor story - common place and little noble in the world's eye - they, thus clinging together, in their love and in the presence of its death, were symbolic of that  ■ autumn day, touched with mortality, when all j things see med to love, and yet lofee lofee love, and j pass out into nothingness. There was no \ statue in all those Gardens like this dar k, pitiful \ group of two blotted into each other's arms, f trying fo r a last .moment to cru sh sorrow to j death within the prison of their joined lips. . I But when that kiss was over - wha t then? J Would they have courage to turn and walk 1 different ways, leaving their hearts hanging j here'in the air, framed by the sparse, wân | leaves, and taking away, instead, within each   ijj of them a little hollow of rustling sound? I They had not that courage. They went together, their arms listless the man trying to bear himself indifferently, the girl crying ever so quietly. And as they came nearer and nearer to the. to the. Gate, they Gate, they walked always slower, till they had passed through it, and stood still on the edge of the pavement And as thou gh, indeed, they had left their hearts clinging in the air of the Gardens, evermore to haunt under those trees, they hardly even touched one another, but with one long, pitiful look, parted. The sky had changed. It was still  high, bu  high, bu t as grey as a dove's wing; sunless, compounded of unshed tears. And a little cold, talking wind had risen, so that when a leaf   fell, it fled away, turned over, fluttered, and dropped. In this wind people hurried as though it were telling them things they wished hot to hear; and the numbers of little birds balancing on the bared boughs seemed very silent; one could not tell whether they were happy. In the alley of chestnut-trees I tried to find the place where those two hearts had been left. The wind had blown over, it was lost in the

:| I | I  j: 1 * J !

\ \

wilderness of grey air. But tough I could not knew it was there, that kiss for ever s e e  it I knew imprinted on the pale sunlight. And I hunted f o r  it desiring its warmth oh this day that was like the death of love. I could not find it, and slowly walked home, the chill scents dying the

round me, the pursuing rustle of my dog, padding in leaf-mortality, creeping along behind. 1909.

Consummation

About 1889 there lived, in London a man named Harrison, of an amiable and perverse disposition. One morning, at Charing Cross Station, Station, a lady in whom he was interested said to him: "But Mr. Harrison, why don't you   write'? You are just the person!" Harrison saw that he was, and at the end of two years had produced eleven short stories, with two of which he was not particularly pleased, but as he naturally did not like to waste them, he put them with the others and sent them all to a publisher. In the course of time he received from the publisher a letter saying that for a certain consideration or commission he would be prepared to undertake the risk of publishing these stories upon Harrison's incurring all the expenses. This pleased Harrison who, feeling that no time should be wasted in making his "work" public, wrote desiring the publisher to put the matter in hand. The publisher replied to this with an estimate and an agreement, to which Harrison responded with a cheque. The publisher answered at once with a polite letter, suggesting that for Harrison's advantage a certain additional sum should be spent on advertisements. Harrison saw the point of this directly, and replied with another cheque knowing that between gentlemen there could be no question of money. In due time the book appeared. It was called "In the Track of the Stars" by Cuthbert Harrison; and within a fortnight Harrison began to receive reviews. He read them with an extraordinary pleasu re, for they were full of discriminating flattery. One asked if he were a "Lancelot in disguise". Two Liberal papers described the stories as masterpieces; one compared them to the best things in Poe and

Maupassant; and another called him a second Rudyard Kipling. He was greatly encouraged, but, being by nature modest, he merely wrote to the publisher enquiring what he thought of a second edition. His publisher replied with an estimate, mentioning casually that he had already sold about four hundred copies. Harrison referred to his cheque book and saw that the first edition had been a thousand copies. He replied, therefore, that he would wait. He waited, and at the end of six months wrote again. The publisher replied that he had now sold four hundred and three copies, but that, as Mr. Harrison had at present an unknown name, he did not advise a second edition: there was no market for short stories. These had, however, been so well received that be recommended Mr. Harrison to write a long story. The book was without doubt a success, so far as a book of short stories could ever be a success... He sent Harrison a small cheque, and a large number of reviews which Harrison had already received. Harrison decided not to have a second edition, but to rest upon his succes d'estime. All his relations were extremely pleased, and almost immediately he started writing his long story. Now it happened that among Harrison's friends was a ma n. of genius , who sent Harrison a letter. "I had no idea," he  he  said,  said,  "that you could write like this; of course, my dear fellow, the stories are not 'done'; there is riot doubt about it, they it, they are not  'done.' But you have plenty of time; you are young, and I see that you can do things. Come down here and let us have a talk about what you are at now". On receiving this Harrison wasted no time, but went down. The man of genius, on a

111

summer's afternoon, pointed out how the stories were were not "don e". "They show a feeling for outside drama," said he, "but there is none of the real drama of psychology." Harrison showed him his reviews. He left the man of genius on the following day with a certain sensation of soreness. In the course of a few weeks, however, the soreness wore off, and the words of the man of genius began to bear fruit, and at the end of two months Harrison wrote:

At the end of three weeks Harrison began to receive reviews. They were mixed. One complained that there was not enought plot; another, fortunately by the same post, that there was too much plot. The general tendency was to regret that the author of "In the Track of the Stars" had not fulfilled the hopes raised by his first book, in which he had shown such promise of completely hitting the public taste. This might have depressed Harrison had he not received a letter from the man of genius couched in these terms:

"You are quite right-the stories were not 'done.' I think, however, that I am now on the right path." At the end of another year, after submitting it once or twice to the man of genius, he finished his second book, and called it "John Endacott."

"My dear fellow, I am more pleased than I can say. I am now more than ever convinced that you can do things." Harrison at once began a third book. Owing to the unfortunate postponement of his royalty he did not receive anything from his second book. The publisher sold three hundred copies. During the period (eighteen months) that he was writing his third book the man of genius introduced Harrison to a critic, with the words: "You may rely on his  jud gme nt" .

He sent it to the publisher with the request that he would consider its publication on a royalty. In rather more than the ordinary course of time the publisher r eplied, that in his opinion (a lay one) "John Endacott" didn't quite fulfil the remarkable promise of Mr. Harrison's first book; and, to show Harrison his perfect honesty, he enclosed an extract from the "reader's" opinion, which stated that Mr. Harrison had" fallen between the stools of art and the British public." Much against the publisher's personal feelings, therefore, the publisher considered that he could only undertake the risk in the then bad condition of trade - if Mr. Harrison would guar antee the expenses. Harrison hardened his heart, and replied that he was not prepared to guarantee the expenses. Upon which the publisher returned his manuscript, saying that in his opinion (a lay one) Mr. Harrison was taking the wrong turning,  turning,  which he (the publisher) greatly regretted, for he had much appreciated the pleasant relations which had always existed between them. Harrison sent the book to a younger publisher who accepted it on a postponed royalty. It appeared. 112

While to the critic he said: "I tell you, this fellow can do things." The critic was good to Harrison, who, as before said, was of an amiable disposition. When he had finished his third book, he dedicated it to the man of genius and called it "Summer." "My dear fellow," wrote the man of genius, when he received his copy, "it is  goodl"  There is no more to be said about it; it  is goodl I read it with indescribable pleasure." On the same day Harrison received a letter from the critic which contained the following: "Yes,  "Yes,  it's undoubtedly an advance. It's not quite Art, but it's a great advance!" Harrison was considerably encouraged. The same publisher brought out the book, and sold quite two hundred copies; but he wrote rather dolefully to Harrison, saying that the public demand seemed "almost exhausted". Recognising the fact that comparisons are odious, Harrison refrained from comparing the sale of the book with that of "In the Track

of the Stars," in which he had shown such promise of "completely hitting the public taste". Indeed, about this time he began to pave dreams of abandoning the sources of his private income and living the true literary life. He had not many reviews, and began his fourth book. . He was two years writing this "work" , whic h he called "A Lost Man" and dedicated to the critic. He sent a presentation copy to the man of genius, from whom he received an almost Immediate Immediate r eply: "My dear fellow, it is amazing, really amazing how you progress! Who would ever imagine you were t he same man that wrote ' In the Track of the Stars'; yet I pique myself on the fact that even in your first book I spotted . that you co uld do things . Ah! - 1 wish I could write like" like" yo u! 'A Lost Man' is wonderfully good." The man of genius was quite sincere in • these remarks, which he wrote after perusing the first, six chapte rs. He never, indeed, actually actually finished re ading the book - he felt so tired, as if Harrison had exhausted him - but he always alluded to it as "wonderfully good",  just as if he really had f inis hed it. Harrison sent another copy to the critic, who wrote a genuinely w arm letter, saying that he, Harrison, he, Harrison, had "achieved" it at last. "This," he  he  said, "is   art.  I doubt If you will ever do anything better than this...". Harrison at once commenced his fifth book. He was more than three years upon this new "work," and called it "A Pilgrimage." There was a good deal of difficulty in getting it published. Two days after it appeared, however, the critic wrote to Harrison: "I cannot tell you," he said, "how very good I think your new book. It is perhaps stronger than 'A Lost Man,'  Man,'  perhaps more original. If anything it is too - 1 have not finishe d it yet, but I've ve written off at once to let you know." As a matter of fact, he never finished the book. He could not - it was too - ... - ! "It 's

wonderfully good," he  he   said,  said,  however, to his wife, and he made her read it. Meanwhile, the man of genius wired saying:  saying:  "Am going to write to you about your book. Positively am, but have lumbago and cannot hold pen." Harrison never received any letter, but the critic received one saying: "Can you read it? I can't. Altogether over 'done.'" Harrison was elated. His new publisher was not. He wrote in a peevish strain, saying there was absolutely no sale.  Mr. Harrison must take care what he was doing or he would exhaust his public, and enclosing a solitary review, which said amongst other things: "This book may be very fine art, too fine altogether. We found it  it   dull." Harrison went abroad, and began his sixth book. He named it "The Consummation", and worked at it in hermit-like hermit-like solit ude; in It, for for the first time, he satisfied himself. He wrote it, as it were, with his heart's blood, with an almost bitter delight. And he ofter smiled to himself as he thought how with his first book he had so nearly hit the public taste; and how of his fourth the critic had said: "This is  art.  I doubt if you  will ever do anything better than this." How far away they they seemed ! Ah!  this  book was Indeed the "consummation" devoutly to be wished. In the course of time he returned to England and he finished the book. The day after it was finished he took the manuscript and, going to a secluded spot, lay down on the grass to read it quietly through. He read three chapters, and, putting the remainder ddwn, sat with his head buried in his hands. "Yes," he "Yes," he thought, "I have done it at last. It is good, wonderfully goo d!" and for two hours he sat like that, with his head in his hands. He had indeed exhausted his public. It was   too good - he 0017/0" not read it  himself! Returning, he placed the manuscript in a drawer. He never wrote another word. 1904.

113

37.  JAMES JOYCE Eveline

She sat at the window watching the evening invade the avenue. Her head was leaned against the win dow curtains, an d in her her nostrils was the odour of dusty cretonne. She was  was   tired. Few people passed. The man out of the last house passed on his way home; she heard his footsteps clacking along the concrete pavement and afterwards crunching on the cinder path before the new red houses. O ne time there used to be a field there in which they u sed, to play every evening with other people's children. Then a man from Belfast bought the field and built houses in it- not.like their little brown houses, but bright brick houses with shining roofs. The children of the avenue used to play together in that field - the bevines, the Waters, the Dunns, little Keogh the cripple, she and her brothers and sisters. Ernest, however, never played: he was too grown .up. Her father used ofter to hunt them in out of the field with his blackthorn stick; but usually little K eogh used to keep nix  and call out when he saw her father coming. Still they seemed to have been rather happy then. Her father was not so bad then; bad  then; and  and besides, her mother was alive. That was a long time ago; she and her brothers and sisters were all grown up; her mother was dead. Tizzie Dunn was dead, too, and.the Waters had gone back to England. Everything changes: Now she was going to go away like the others, to leave her home. Home! 'She looked round the room, reviewing all its familiar objects which she had dusted once a week for so many years, wondering where on earth all the dust came from.  from.  Perhaps she would never see again those familiar objects from which she had never dreamed of being divided. And yet during all those years she had never found but the name of the priest whose yellowing photograph hung on the wall above the broken harmonium beside the coloured print of the promises made to Blessed Margaret Mary Alacoque. He had been a school friend of her father. Whenever he showed the 114

photograph to a visitor herfather used to pass it with a casual word: 'He is in Melbourne now.' She had consented to go away, to leave her.home. Was that wise? She tried to. tried  to. weigh  weigh each side of the question. In her home anyway she had shelter and food; she had those whom she had known all her life about her. Of course she had to work  work   hard,  hard,  both in the house and at business. What would they say of her in the Stores when they found out that she had run away with a fellow? Say she was a fool, perhaps; and her place would be filled up by advertisement. Miss Gavan would be glad.  glad.  She had always had an edge on her; especially whenever there were people listening. . • 'Miss   Hill,  don't you see these ladies are waiting?' 'Look lively, Miss   Hill,  please.' She would not cry many tears at leaving the Stores. But in her new home, in a distant unkn own country, it would not be like that. Then she would be married - she, Eveline. People would treat  her., with,  with, respect then. She woul d not be treated as her mother had been. Even now, though she was over nineteen, she sometimes felt herself in danger of her fathe r's violence. She knew it was that that had given her the palpitations. When they were growing up he had never gone for her, like he used to go for Harry and Ernest, because she was a girl; but latterly he had begun to threaten her and say what he would do to her only for her dead mother's sake. And ribw she had nobody to protect her, Ernest was dead and Harry, who was in the church decor ating busi ating  busi ness,'was nearly always down some-where In the country. Besides, the Invariable squabble for money on Saturday nights had begun to weary her unspeakably. She always gave her entire wages - seven shillings - and Harry always sent up what he could, but the trouble was to get any money from her father. He said she used to squander the money, that she had

n0  head,

that he wasn't going to give her his money to throw about the streets, and much more, for he was usually fairly bad on Saturday night. In the end he would give her the money and ask her had she any intention of buying Sunday's dinner. Then she had to rush out as quickly as she could and do her marketing, holding her black leather purse tightly in her hand as she el bowed her way through the crowds and returning home late under her load of provisions. She had hard work to keep the house house together and to see that the two youn g children who had been left to her charge went to school regularly, and got their meals regularly. ItIt was ha rd wor k - a hard life - but now now that she was about to leave it she did not find find it a wholly u ndesirabl e life. , She was about to explore another life with . (frank. Frank was very  very  kind,  kind,  manly, openhearted. She was to go away with him by the nightboat nightboat to be his wife and to live with him in Buenoş Buenoş Ayres, where he had a home waiting for her. How well she remembered the first time she had seen him; he was lodging in a house on the main road where she used to visit. It seemed a few weeks ago. He.was standing at the gate, his peaked cap pushed back back on his head and his hair tumbled forwa rd over over a face of bronze.,Then they had come to know know each other. He used to meet her outside the Stores every evening and see her home. He took her to see   The Bohemian Girl and she felt elated elated as she sat in an unaccu stomed part 6f the theatre with h im. He was awfully fon d of music and sang a little. People knew that t hey were courting, and, when he sang about the lass that loves a sailor, she always felt pleas antly confused. He used to call her Poppens but of  fun.  fun. First of all it had been an excitement for her to have a fellow and then she had begun to like him. He had tales of distant Countries. He had started as a deck boy at a pound a month on a ship of the Allan Line going out to Canada. He told'her the names of the ships he had been on. He had sailed through the Straits of Magellan and he told her stories of the terrible Patagonians. He had na rd-earned

fallen on his feet in Buenos Ayres, he said, and had come over to the old country just for a holiday. Of course,, her father had found out the affair and had forbidden her to have any thing to say to him. M  know these sailor chaps,' he said. One day he had quarrelled with Frank, and after that she had to meet her lover secretly. The evening deepened in the avenue. The white of two letters in her lap grew indistinct. One was to Harry; the other was to her father. Ernest had been her favourite, but she liked Harry too. Herfather was becoming old lately, she noticed; he would miss her. Sometimes he could be very nice. Not long before, when she had been laid up for a day, he had read her out a ghost story and made toast for her at the fire. Another day, when their mother was alive, they had all gone for a picnic to the Hill of Howth. She remembered her father putting on her mother's bonnet to make the children laugh. Her time was running out, but she   con tinued to sit by the window leaning her head against the window curtain, inhaling the odour of dusty cretonne. Down far in the avenue she could hear a street organ playing. She knew the air. Strange that it should come that very night to remind her of the promise to her mother, her promise to keep the home together as long as she could. She remem bered the last night of her mother's illness; she was again in the close, dark room at the other side of the hall and outside she heard a melancholy air of Italy. The organ-player had been ordered to go away and given sixpence. She remembered her father strutting back into the sick-room saying: 'Damned Italians! Coming over here!' As she mused the pitiful vision of her mother's life laid its spell on the very quick of her being - that life of commonplace sacrifices closing in final craziness. She trembled as she heard again h ^ mot her's voice saying constantly constantly with , ^ ® s h i n s isis " 'Derevaun Seraun! Derevaun^Seraun!' 115

She stood up in a sudden impulse of terror. Escape! She must escape! Frank would save her. He would give her life, perhaps love, too. But she wanted to live. Why should she be

unhapp y? She had a right to hap piness. Frank Frank would take her in his arms, fold her in his arms. He would save her.

* She stood among the swaying crowd in the station at the North Wall. North Wall. He  He held her hand and she knew that he was speaking to her, saying something about the passage over and over again.  again.  The station was full of soldiers with brown baggages. Through the wide doors of the sheds she caught a glimpse of the black mass of the boat, lying in beside the quay  wall, with illumined portholes. She answered  answered   noth ing. She felt her cheek pale and cold a nd, out of a maze of distress, she prayed to God to direct her, to show her what was her duty. The boat blew a long mournful whistle into the mist. If she went, tomorrow she would be on the sea with Frank, steaming towards Buenos Ayres. Their passage had been book ed. Could she still draw back after all he had done for her? Her distress awoke a nausea in her body and she kept moving her lips in'silent fervent prayer.  A Li tt le Eight years before he had seen his friend off at the North Wall and wished him   God speed. Gallaher had got  on . You could tell that at once by his travelled air, his well-cut tweed suit, and fearless accent. Few fellows had talents like his, and fewer still could remain unspoiled by such success. Gallaher's heart was in the right place and he had deserved to win. It was somethi ng to have a friend like that. Little Chandler's thoughts ever since lunch-time had been of. his meeting with Gallaher, of Gallaher's invitation, and of the great city London where Gallaher lived. He was called Little Chandler because, though he was but slightly under the average stature, he gave one the idea of being a little man. His hands were white and small, his frame was fragile, his voice was quiet and his manners were refined. He took the greatest care of his fair silken hair and moustache, and used perfume discreetly on his handkerchief. The

116

A bell clanged upon her hear t. She felt him seize her hand: 'Come!' All the seas of the world tumble d ab out her her heart. He was drawing her int o'them: he would drown her. She gripped with bot h hands at the the iron railing. 'Cornel* hands No! No! No! It was impossible. Her hands clutch ed the ir on in frenzy. Amid t he seas she' she'! sent a cry of anguish. ?| 'Eveline! Evvy!' i He rushed beyond  t he  barrier and c alled to he r  t  t o  follow. He  was shouted  a t to go  o n , but he still called  to her. Sh e set her  white  white face  to him, passive, like  a  helpless animal.  H er  eyes  eyes gave   him no   sign of   love or   farewell or recognition. Cloud half-moons of his nails were perfect, and when he smiled you caugh t a glimpse of a row of childish white teeth. h

As he sat at his desk in the King's Inns he thought what changes those eight years had brought. The friend whom he had knowţt under a shabby and necessitous guise had becom e a brilliant figure on the London Press. He turned often from his tiresome Writing to gaze out of the office window. The glow of a late autumn sunset covered the grass plots and walks. It cast a shower of kindly dust on the untidy nurses and decrepit old men who, drowsed on the benches; it flickered upon al| the moving figures - on the children who ran screaming along the gravel paths and on, everyone who passed through the gardens, He watched the scen e and thought of life; anc (as always always happened when he thought ofl ife| he became sad. A gentle melancholy took possession of him. He felt how useless it was

to struggle against fortune, this being the burden of wisdom which the ages had bequeathed to him. He remembered the books of poetry upon his shelves at home. He had bought them in his bachelor days and many an evening, as he sat in the little room off the   hall,  he had been tempted to take one down from the bookshelf and read out something to his wife. But shyness had always held him back; and so the books had remained on their shelves. At times he repeated lines to himself and this consoled him. When his hour had struck he stood up and took leave of his desk and of his fellow-clerks punctiliously. He emerged from under the feudal arch of the King's Inns, a neat modest figure, and walked swiftly down Henrietta Street. Street. The golden sunset was waning and the âir  had  had grown sharp. A horde of grimy children populated the street. They stood or ran in the roadway, or crawled up the steps before the gaping doors, or squatted like mice upon the thresholds. Little Chandler gave them no thought. He picked his was deftly through all that minute vermin-like life and under the shadow of the gaunt spectral mansions in which the old nobility of Dublin had roistered. No memory of the past touched him, for his mind was full of a present joy. He had never been in Corless's but he knew the value of the name..He knew that people went there after the theatre to eat oysters and drink liqueurs; and he had heard that the waiters there spoke French and Ger man. Walking swiftly by at night he had seen cabs drawn up before the door and richlydressed ladies, escorted by cavaliers, alight and enter quickly. They wore noisy dresses and many wraps. Their faces were powdered and they caught up their dresses, when they touched earth. He had always passed without turning his head to look. It was his habit to walk swiftly in the street even by day, and whenever he found himself in the city late at night he hurried on his way apprehensively and excitedly. Sometimes, however, he courted the causes of his fear. He chose the

darkest and narrowest streets and, as he walked boldly forward, the silence that was spread about his footsteps troubled him; the wandering, silent figures troubled him; and at times a sound of low fugitive laughter made him tremble like a leaf. He turned to the right towards C apel Street. Ignatius Gallaher on the London Press! Who would have thought it possible eight years before? Still, now that he reviewed the past, Little Chandler could remember many signs of future greatness in his friend. People used to say that Ignatius Gallaher was wild. Of co urse, he did mix with a rakish set of fellows at that time; drank time; drank freely and borrowed money on all sides. In the end he had got mixed up in some shady affair, some money transaction: at least, that was one version of his flight. But nobody denied him talent. There was always a certain... something in Ignatius Gallaher that impressed you in spite of yourself. Even when he was out at.elbows and at his wits' endfor money he kept up a bold face. Little Chandler remembered (and the remembrance brought a slight flush of pride to his cheek) one of Ignatius Gallaher's sayings when he was in a tight corner: 'Half-time now, boys,' he used to say lightheartedly. 'Where's my considering cap?' That was Ignatius Gallaher all out; and, damn it, you couldn't but admire him for it. Little Chandler quickened his pace. For the first time in his life he felt himself superior to the people he passed. For the first time his soul revolted against the dull inelegance of Capel Street. There was no doubt about it: if you wanted to succeed you had to go away. You could do nothing in Dublin. As he crossed Grattan Bridge he looked down the river towards the lower quays and pitied the poor stunted houses. They seemed to him a band of tramps, huddled together along the riverbanks, their old coats covered with dust and soot, stupefied by the panorama of sunset and waiting for the first chill of night to bid them arise, shake themselves and. begone. He wondered whether he could write a poem to express his idea. Perhaps/Gallaher might

"H

1 17 .

be able to get into some London paper for him.  him.  Could he write something original? He was not sure what idea he wished to express, but the thought that a poetic moment had touched him took life within him like an infant hope.  hope.  He stepped onward bravely. Every step brought him nearer to London, farther from his own s ober inartistic life. A light began to tremble on the horizon of his mind. He was not so old - thirt y-two. His tempera ment might be said to be just at the point of maturity. There were so many different moods and impressions that he wished to express in verse. He felt them within him. He tried to Weigh his soul to see if it was a poet's   soul. Melancholy was the dominant note of his temperament, he thought, but it was a melancholy tempered by recurrences of faith and resignation and simple joy. If he could give expression to it in a book of poems per haps men would listen. He would never be popular: he saw that. He could not sway the crowd, but crowd, but he might appeal to a little circle of kindred minds. The Enghish critics, perhaps, would recognize him as one of the Celtic school by reason of the melancholy tone of his poems; besides that, he would put in al lusions. He began to invent sentences and phrases from the notice which his book Would get.  'Mr. Chandler has the gift of easy and graceful verse'... 'A wistful sadness pervades these poems...' 'The Celtic note'. It was a pity his name was not more Irish-looking. Perhaps it would be better to insert his mother's name before the surname: Thomas Malone Chandler; or better   still:  still:   T. Malone Chandler. He would, speak to Gallaher about it. He pursued his reverie so ardently that he passed his street and had to turn back. As he came near Corless's his former agitation began to overmaster him and he halted before the door in indecision. Finally he opened the door and entered. The light and noise of the bar held him at the doorway for a few moments. He looked about him, but his sight was confused by the shining of many red and green wine-glasses. The bar seemed to him to be full of people and

he felt that the people were observing him curiously. He glanced quickly to right and left (frowning slightly to make his errand appear serious ), but when his sight cleared a little he saw that nobody had turned to look at him: and ther e, sure enough , was Ignatius Gallaher Gallaher leaning with his back against the counter and his feet planted far apart. 'Hallo,  'Hallo,  Tommy, old hero, here you are! What is it to be? What will you tyave? I'm taking whisky: better stuff than we get across the water. Soda? Lithia? No mineral? I'm the same. Spoils the flavour... Here,  gargon,  bring us two halves of malt whisky, like a good fellow...  fellow...   Well, and Well, and how have you been pulling along since I saw you last? Dear Dear God , how old we're getting! Do you see any signs of ageing in me - eh, what? A little grey a nd thin o n the top-what?' Ignatius Gallaher took off his hat and displayed a large closely- cropped head. His face was heavy, pale, and clean-haven. Hte eyes, which were of bluish slate-colour, relieved his unhealthy pallor and shone oul plainly above the vivid orange tie he wore: Between these rival features the lips appeared very long and shapeless and colourless. He bejit his head and felt with two sympathetic fingers the thin hair at the crown. Little Chandler sh ook his head as a denial. Ignatius Gallaher put on his hat again. 'It pulls you down,' he said. 'Press life: Always hurry and scurry, looking f or copy and/ sometimes not finding it; and  then, always  then, always to have something new in your stuff. Damn proofs and printers, I say, for a few days. I'm deuced  deuced  glad, I glad, I can tell you, to get back to the old country. Does a fellow good, a bit of a holiday. I  feel a ton better since I landed again in dear, dirty Dublin... Here you are, Tommy; Water? Say when.' Little Chandler allowed his whisky to be very much diluted. 'You don't know what's good' for you, my boy,' said Ignatius Gallaher. 'I drink mine neat.' 'I drink very little as a rule,' said Little

Chandler modestly. 'An odd half-one or so when I meet any of the old crowd; that's all.' 'Ah well,' 'Ah  well,' said  said Ignatius Gallaher cheerfully, 'here's to us and to old times and old acquaintance.' They clinked glasses and drank the toast. 'I met some of the old gang today,' said Ignatius Gallaher. 'O'Hara seems to be in a bad way. What's he doing?' 'Nothing,' said Little Chandler. 'He's gone to the dogs.' 'I met him one night in London and he seemed to be very flush... Poor O'Hara! Booze, I suppose?' 'Other things, too' said Little Chandler shortly. Ignatius Gallaher laughed. Tommy,' he  he  said,  said,  'I see you haven't changed an atom. You're the very same serious person that used to lecture me on Sunday mornings w hen I had a sore head and a fur on my tongue. You' d want to knock about a bit in the world. Have you never been anywhere even for a trip?' 'I've been to the Isle of Man,' said Little Chandler. Ignatius Gallaher laughed. 'The Isle of Man!' he  he   said.  said.  'Go'to London or Paris: Paris, for choice. That'd do you good.' 'Have you a seen.Paris?' 'I should think I have! I've knocked about there a little.' 'And is it really so beautiful as they say?' asked Little Chandler.  * He sipped a little of his drink wh ile Ignatius Gallaher finished his boldly. 'Beautiful?' said Ignatius Gallaher, pausing on the word and on the flavour of his drink. 'It's not so beautiful, you know. Of course,- it is beautiful... But it's the life of Paris; that's the thing. Ah, thing.  Ah, there's no city like Paris for gaiety, movement, excitement...' Little Chandler finished his whisky and, after some troub le, succeede d in catching the barman's eye . He ordered the same again.

'I've been to the Moulin Rouge,' Ignatius Gallaher continued when the barman had removed their glasses, 'and I've be en to all the Bohemian cafes. Hot stuff! Not for a pious chap like you, Tommy.' Little Chandler said nothing until the barman returned with two glasses; then he touched his friend's glass lightly and reciprocated the former toast. He was beginning to feel somewhat disillusioned. Gallaher's accent and way of expressing himself did not please him. There was some thing vulgar in his friend which he had not observed before. But perphaps it was only the result of living in London amid the bustle and competition of the Press. The old personal charm was still there under this new gaudy manner. And, after all, Gallaher had lived, he had seen the world. Little Chandler looked at his friend enviously. 'Everything in Paris is gay, 'said Ignatius Gallaher. 'They believe in enjoying life - and don't you think they're right? If you want to enjoy yourself properly you must go to Paris. And,  And,  mind you, they've a great feeling for the Irish there: When they heard  I  was from Ireland they were ready to eat me, man.' Little Chandler took four or five sips from his glass. Tell me,'he said, me,'he said, 'is  'is it true that Paris is so.. . immoral as they say?' Ignatius Gallaher made a catholic gesture with his right arm. 'Every place is immoral,' he   said.  said.  'Of course you do find spicy bits in Paris. Go to one of the student's balls, for instance. That's lively, if you like, when the   cocottes begin to let themselves loose. You know what they are, I suppose?' 'I've heard of them,' said Little Chandler. Ignatius Gallaher drank of his whisky and shook his head. he said,   'you may say what you like. 'Ah', he said, There's no woman like like the Parisienne Parisienne - f o r style, for go.' 'Then it is an immoral city,' said Little Chandler, with timid insiste nce - 'I mean, 119

118

compared with London or Dublin?' 'London!' said Ignatius Gallaher. You ask Hogan, my boy. I showed him a bit about London when he was over there. He'd open your eye... I say, Tommy, don't make punch of that whisky: liquor up.* 'No, really...' 'O,  come on, another one won't do you any harm. What is it? The same again, I suppose? ' •Well... •Well... all rig ht.' Will you 'Frangois, the same again... Will smoke, Tommy?' Ignatius Gallaher produced his cigar-case. The two friends lit their cigars and puffed at them in silence until their drinks were served. 'I'll tell you my opinion,' said Ignatius Gallaher, emerging after some time from the clouds of smoke in which he had taken refuge, 'it's a rum world. Talk of immorality! I've heard of cases - what am I saying? - I've known them; cases of... immorality...' Ignatius Gallaher puffed thoughtf ully at his cigar and then, in a calm historian's tone, he proceeded to sketch for his friend some pictures of the corruption which was rife abroad. He summarized the vices of many capitals and seemed inclined to award the palm to Berlin. Some things he could not vouch for (his friends had told him), but of others he had personal experience. He spared neither rank nor caste. He revealed many of the secrets of religious houses on the Continent and described some of the practices which were fashionable in high society, and ended by telling, with details, a story about an English duchess - a story which he knew to be true. Little Chandler was astonished. 'Ah,  well,'  well,'  said Ignatius Gallaher, 'here we are in old jog along Dublin where nothing is known of such things.'

' 'How dull you must find it,' said Little Chandler, 'after all the other places you've seen!' 'Well,' said Ignatius Gallaher, 'it's a relaxation to come over here, you know. And, after all, it's the old country, as the say, isn't 120

it? You can't help having a certain feeling for it. That's human nature... But tell me something about yourself. Hogan told me you had... tasted, the joys of connubial bliss. Two years ago, wasn't it? 1 Little Chandler blushed and smiled. 'Yes,' he said. 'I was married last May twelve months.' 'I hope it's not too late in the day to offer my best wishes,' said Ignatius* Gallaher. 'I didn't know your address or I'd have done so at the time.' He extended his hand, which Little Chandler took. 'Weel, Tommy,' ha  ha  said,  said,  'I wish you and yours every joy in life, old chap, and tons of money, and may you never die till I shoot you. And that's.the wish of a sincere friend, an old friend. You know that?' 'I know that,' said Little Chandler. 'Any youngsters?' said Ignatius Gallaher. Little Chandler blushed again. 'We have one child,' he said. 'Son or daughter?' 'A little boy.' Ignatius Gallaher slapped his friend sonorously on the back. 'Bravo,' he  he  said,  said,  'I wouldn't doubt you, Tommy.' Little Chandler smiled, looked confusedly at his glass and bit his lower lip with three childishly white front teeth. 'I hope you'll spend an evening with us,' he said,  said,  'before you go back. My Wife will be delighted to meet you. We can have â little music and ...' 'Thanks awfully, old chap,' said Ignatius Gallaher, 'I'm sorry we didn't meet earlier. But I must leave tomorrow night.' 'Tonight, perhaps... ?' 'I'm awfully sorry, old man. You see I'm over here with another fellow, clever young chap he is too, and we arranged to go to a little card-party. Only for that...' 'O,  in that case...' 'But who knows?' said Ignatius Gallaher

considerately. 'Next year  I  I may take a little skip over over here now that I've broken the i ce. It's only a pleasure deferred.' 'Very  'Very  well,'  well,'  said Little Chandler, 'the next time you come we must have an evening together. That's agreed now, isn't it?' 'Yes, that's 'Yes, that's agreed,' said Ignatius Gallaher. 'Next year if I come  parole  d'honneur.' 'And to clinch the bargain,' said Little Chandler, 'we'll just have one more now.' Ignatius Gallaher took out a targe gold watch and looked at it. 'Is it to be the last?' he said. he  said. 'Because,  'Because, you know, I have an a. p.* 'O.  yes, positively,' said Little Chandler. 'Very well, 'Very well, then,' said then,' said Ignatius Gallaher, 'let us have another one as a   deoc an deirus that's good vernacular for a small whisky, I believe.' Little Chandler ordered the drinks. The blush which had risen to his face, a few moments before was establishing itself. A trifle made him blush at any time; and now he felt warm and excited. Three small whiskies had gone to his head and Gallaher's strong cigar had confused his mind, for he was a delicate and abstinent person. The adventure cf meeting Gallaher after eight years, of finding with Gallaher in Corless's surrounded by lights and noise, of listening to Gallaher's stories and of sharing for a brief space Gallaher's vagrant and triumphant life, upset the equipoise of his sensitive nature. He felt acutely the contrast between his own life and his friend's, and it seemed to him unjust. Gallaher was his inferior in birth and education.. He was sure that he could do something better than his friend had ever done, orcoul d everd o, something higherthan mere tawdry journalism if he only got the chance. What was it that stood in his way? His unfortunate timidity! He wished to vindicate himself in some way, to assert his manhood. He saw behind Gallaher's refusal of his invitation. Gallaher was only patronizing him by his friendliness just as he was patronizing Ireland by his visit.

The barman brought their drinks. Little Chandler pushed one glass towards his friend and took up the other boldly. 'Who knows?' he said, as they lifted their glasses. 'When you come next year I may have the pleasure of wishing long life and happiness to Mr. and Mrs Ignatius Gallaher.' Ignatius Gallaher in the act of drinking closed one eye expressively over the rim of his glass. When he had drunk he smacked his lips decisively, set down his glass and said: 'No blooming fear of that, my boy. I'm going to have my fling first and see a bit of life and the world before I put my head in the sack - if I ever do.' 'Some day you   will.'  said Little Chandler calmly. Ignatius Gallaher turned his orange tie and slate-blue eyes full upon his friend. 'You think so?' he said. 'You'll put your head in the sack,' repeated Little Chandler stoutly like everyone else if you can find the   girl.' He had slightly emphasized his tone, and he was aware that he had betrayed himself; but, though the colour had heightened in his cheek, he did not flinch from his friend's gaze. Ignatius Gallaher watched him for a few moments and then  then   said: 'If ever it occurs, you may bet your bottom dollar there'll be no mooning and spooning about it. I mean to marry money. She'll have a good fat account at the bank or she won't do for me.' Little Chandler shook his head. 'Why, man alive,' said Ignatius Gallaher, vehemently, 'do you know what it is? I've only to say the word and tomorrow I can have the woman and the cash. You don't believe it? Well, I know it... You wait a while, my boy. See if I don't play my cards properly. When I go about a thing I mean business, I tell you. You  just wait .' He tossed his glass to his mouth, finished his drink and laughed loudly. Then he looked thoughtfully before him and said in a calmer tone: 121

1 'But I'm1 in no hurry. They can wait. I don't fancy tying myself up to one woman, you know.'

He imitated with his mouth the,act of tasting and made a wry face. 'Must get a bit stale,  I should think,' he said. he  said. *

Little Chandler sat in the room of the hall, holding a child in his arms. To save money they kept no servant, but Annie's young sister Monica came for an hour or so in the morning and an hour or so in the evening to help. But Monica had gone home long ago. It was a quarter to nine. Little Chandler had come home late for tea and, moreover, he had forgotten to bring Annie home the parcel of coffee from Bewley's. Of course she was in a bad humour and gave him short answers. She said she would do without any tea, but when it came near the time at which the shop at the corner closed she decided to go out herself for tea and sugar. She put the sleeping child deftly in his arms and said: 'Here. Don't waken him.' A little lamp with a white china shade s tood upon t he. table and its light fell over a photograph which was enclosed in a frame of horn. It was Annie's photograph. Little Chandler looked at it, pausing at the thin tight lips. She wore the pale blue summer blouse which he had brought her home as a present one Saturday. But what an agony of nervousness it had cost him! How he had suffered that day, waiting at the shop door until the shop was empty, standing at the counter and trying to appear at his ease while the girl piled ladies' blouses before him, paying at the desk and forgetting to take up the odd penny of his change, being called back by the cashier, and finally, striving to hide his blushes as he left the shop by .examining the parcel to see if it was securely tied. When he brought the blouse home Annie kissed him and said it was very pretty and stylish;  stylish;   but when she heard the price she threw the blouse on the table and said it was a regular swindle . At first she wanted to take it back, but when she tried it on she was delighted with it, especially with the make of 122

the sleeves, and kissed him and said he was very good to think of her. Hml... He looked coldly into the eyes of the photograph and they answered coldly. Certainly they were pretty and the face itself was pretty. But he found something mean in it. The composure of the eyes irritated him. They repelled him and defied him: there was no passion in them, no rapture. He thought of what Gallaher had said. Those dark Oriental eyes; he thought, how full they are of passion, of voluptuous longing ...I Why had he married the eyes in the photograph? He caught himself up at the question and glanced nervously round the room. He found something mean in the pretty furniture which he had bought for his house on the hire system. Annie had chosen it herself and it reminded him of her. It too was prim and pretty. A dull resentment against his life awoke within him. Could he not escape from his litlle house? Was it too late for him to try to live bravely like Gallaher? Could he go to London? There was the furniture still to be paid for. If he could only write a book and get it published, that might open the way for himl A volume of Byron's poems lay before him on the table. He opened it cautiously with his left hand lest he should waken the child and bega n to read the first poem in the book. [...] He paused. He felt the rhythm of the verse about him in the room. How melancholy it was! Could he, too, write like that, express the melancholy of his soul in verse? There were so many things he wanted to describe: his sensation of a few hours before on Grattan Bridge, for example. If he could get back again into that mood... The child awoke and began to cry. He turned from the page and tried to hush it: but it would not be hushed. He began to rock it to

and fro in his arms, but its wailing cry grew keener. He rocked it faster while his eyes began to read the second stanza: Within this narrow cell reclines her   clay, That clay where once... It was useless. He couldn't  couldn't   read. He couldn't do anything. The wailing of the child pierced the drum of his ear. It was useless, useless! He was a prisoner for life. His arms trembled with anger and suddenly bending to the child's face he shouted: 'Stop!' The child stopped for an instant, had a spasm of fright and began to scream. He  jumpe d up fro m his chai r and walke d hastil y up and down the room with the child in his arms. It began to sob piteously, losing its breath for four or five seconds, and then bursting out anew. The thin walls of the room echoed the sound. He tried to soothe it, but it sobbed mo re convulsiv ely. He looked at .the contracted and quivering face of the child and began to be alarmed. He counted seven sobs without a break between them and caught the child to his breast in fright. If it  died!   died!  ... The door was burst open and a young woman ran in, panting. 'What is it? What is it?' she cried.

The child, The  child, hearing  hearing its mother's voice, broke out into a paroxysm of sobbing. 'It's nothing, Annie... it's nothing... He began to cry...' She flung her parcels on the floor and snatched the child from him. 'What have you done to him?' she cried, glaring into his face. Little Chandler sustained for one moment the gaze of her eyes and his heart closed together as he met the hatred in them. He began to stammer: 'It's nothing... He M. he... began to cry... I couldn't... I didn't didn't do anything... What?' Giving no heed to him she began to walk up and down the room, clasping the child tightly in her arms and murmuring: 'My little man! My little tnannie! Was 'ou frightened, love? ... There now, love! There now! ... Lambabaun! Mamma's little lamb of the world! ...There now!' . Little Chandler felt his cheeks suffu sed with shame and he stood back out of the lamplight. He listened while the paroxysm of the child's sobbing grew less and less; and tears of remorse started to his eyes.

 A Pa in f u l Ca s e

Mr. James Duffy lived in Chapelizod be cause he wished to live as far as possible fr om the city of which he was a citizen and be cause he found all the other suburbs of Dublin mean, modern, and pretentious. He lived in an old sombre house, and from his windows he could look into the disused distillery or up wards along the shallow river on which Dublin is built. The lofty walls of his uncarpeted room were free from pictures. He had himself bought every article of furniture in the room: a black iron bedstead, an iron wash-stand, four cane chairs, a clothesrack, a coal-scuttle, a fender and irons, and a square table on which lay a double desk. A bookcase had been made in an alcove by means of shelves of white wood. The bed was clothed with white

bedclothes and a black and scarlet rug covered the foot. A little hand-mirror hung above the wash-stand and during the day a white-shaded lamp stood as the sole orna ment of the mantelpiece. The books on the white wooden shelves were arranged from below upwards according to bulk. A complete Wordsworth stood at one end of the lowest shelf and a copy of the Maynooth Catechism, sewn into the cloth cover of a notebook, stood at one end of the top shelf. Writing materials were always on the desk. In the desk lay a manuscript translation of Hauptmann's Michael  Kramer, the stage directions of which were written in purple ink, and a little sheaf of papers held toghether by a brass pin. In these sheets a sentence was inscribed from time to 123

time and, in an ironical moment, the headline of an advertisement  for Bile Beans   had been pasted on to the first sheet. On lifting the lid of the desk a faint fragrance esca ped - th e fra/grance of new cedar-wood pencils or a bottle of gum or of an over-ripe apple which might have been left there and forgotten. Mr. Duffy abhor red anythin g which betokened physical or mental disorder. His face, which face,  which carried the entire tale of his years, was of the brown tint of Dublin streets. On his long and rather large head grew dr y black hair, and a tawny moustache did not quite cover an unamiable mouth. His cheekbones also gave his face a harsh character; but there was no harshness in the eyes which, looking at the world from under their tawny eyebrows, gave the impression of a man ever alert to greet a redeeming instinct in others but often disappointed. He lived at a little distance from his body, regarding his own acts with doubtful sideglances. He had an odd autobiographical habit which led him to compose in his mind from time to time a short sentence about himself containing a subject in the thirt person and a predicate in the past tense. He never gave alms to beggars, and walked firmly, earring, a stout hazel. He had been for many years cashier" of a private bank in Baggot Street. Every morning he came in from Chapelizod by tram. At mid day he went to Dan Burke's and took his lunch - a bottle of lager beer and a small trayful of arrow-root biscuits. At four o'clock he was set free. He dined in an eatirig-house in George's Street where he felt himself safe from the society of Dublin's gilded youth and where there was a certain plain honesty in the bill of fare. His evening were spent either before his landlady's piano or roaming about the out skirts of the city. His liking for Mozart's music brought him sometimes to an opera or a con a  con cert: these were the only dissipations of his life. He had neither companions nor friends, church nor creed. He lived his spiritual life without any communion with others, visiting his relatives at Christmas and escorting them 124

to the cemetery when they died. He performed these two social duties for old dignity's sake, but conceded nothing further to the conven tions, which regulate the civic life. He allowed himself to think that in certain circumstances he would rob his bank but, as these cir cumstances never arose, his life rolled out evenly - an adventureless tale. One evening he found himself sitting beside two ladies in the Rotunda.(The house, thinly peopled and silent, gave distressing proph ecy of failure. The lady who sat next him looked round at the deserted house once or twice and then  then  said: 'What a pity there is such a poor house tonight! It's so hard on people to have to sing to empty benches.' He took the remark as an invitation to talk. He was surprised that she seemed so little awkward. While they talked he tried to fix her permanently in his memory. When he learned that the young girl beside her was her daughter he judged her to be a year or so younger than himself. Her face, whith must have been handsome, had remained   intel ligent. It was an oval face with strongly marked features. The eyes were very dark blue and steady. Their gaze began with a defiant note, but was confused by what seemed a deliberate swoon of the pupil into the iris, revealing for an instant a temperament of great sensibility. The pupil reasserted itself quickly, this half-disclosed nature fell again under the reign of prudence, and her astra khan jacket, moulding a bosom of a certain fullness, struck the note of defiance more definitely. He met her again a few weeks afterw ards at a concert in Earlsfort Terraoe and seized the moments when her daughter's attention was. diverted to become intimate. She alluded once or twice to her husband, but her tone was not such as to make the allusion a warning. Her name was Mrs. Sinico. Her husband's great-great- grandfather had come from Leghorn. Her husband was captain of a mercantile boat plying between Dublin and Holland; and they had one child.

Meeting her a third time by accident, he found courage to make an appointment. She came. This was the first of many meetings; they met always in the evening and chose the most quiet quarters for their walks together. Mr. Duffy, however, had a distaste for underhand ways and, finding that they were compelled to meet stealthily, he forced her to ask him to her house. Captain Sinico encouraged his visits, thinking that his daughter's hand was in question. He had dismissed his wife so sincerely from his gallery of pleasures that he did not suspect that anyone else would take an interest in her. As the husband was often away and the daughter out giving music lessons, Mr.Duffy had many opportunities of enjoying the lady's society. Neither he nor she had had any such adventure before and neither was conscious of any incongruity. Little by little he entangled his thoughts with hers. He lent her books, provided her with ideas , shared his intellectual life with her. She listened to all . Sometimes in return for his theories she gave out some fact of her own life. With almost maternal solicitude she urged him to let his nature open to the  full:  she became his confessor. He told her that for some time he had assisted at the meetings of an Irish Socialist Party, where he had felt himself a unique figure amidst a score of sober workmen in a garret lit by an inefficient oil-lamp. When the party had divided into three sections, each under its own leader and in its own garret, he had discontinued his attendances. The workmen's discussions, he said, were too timorous; the interest they took in the question of wages was inordinate. She asked him why did he not write out his thoughts. For what? he asked her, with careful scorn. To compete with phrasemongers, incapable of thinking consecutively for sixty seconds? To submit himself to the criticisms of an obtuse middle class which entrusted its morality to policemen and its fine arts to impresarios? He went often to her little cottage outside Dublin; often they spent their evenings alone.

Little by little, as their thought s entan gled, they spoke of subjec ts. less remote . Her com panionship was like a warm soil about an exotic. Many times she allowe d the dark to fall upon them, refraining from lighting the lamp. The dark discreet room, their isolation, the music that still vibrated in their ears united them.  them.  This union exalted him, wore away the rough edges of his character, emotionalized his mental life. Sometimes he caught himsell listening to the sound of his own voice. He thought that in her eyes he would ascend to an angelical stature; and, as he attached the fervent nature of his companion more and more closely to him, he heard the strange impersonal voice which he recognized as his own,  own,  insisting on the soul's incurable loneli ness. We cannot give ourselves, it said: we are our own. The end of these disco urses was that one night, during which she had showr every sign of unusual excitement, Mrs.Sinicc caught up his hand passionately and pressec it to her cheek. Mr Duffy was very much surprised. He interpretation of his words disillusioned him He did not visit her for a week; then he wrote to her asking her to meet him. As he did no wish their last interview to be troubled by th< influence of their ruined confessional they me in a little cakeshop near the Parkgate. It waj cold autumn weather, but in s'pite of the cole they wandered up and down the roads of th< Park for nearly three hours. They agreed t< break off their intercourse: every bond, hi said, is a bond to sorrow. Whe n they came ou of the Park they walked in silence towards thi tram; but here she began to tremble si violently that, fearing another collapse on he part, he bade her good-bye quiekly and leher. A few days later he received a parce containing his books and music. Four years passed. Mr Duffy returned to h i even way of life. His room still bore witness c the orderliness of his mind. Some new piece of music encumbered the music-stand in th lower room and on his shelves stood tw volumes by Nietzsche:   Thus Spoke Zan thustra  and The  Gay Science. He wrote se 12

dom in the sheaf of papers which lay in his desk. One of his sentences, written two months after his last interview with Mrs. Sinico, read: Love between man and man is impossible because there must not be sexual intercourse, and friendship between man and woman is impossible because there must be sexual intercourse. He kept away from con certs lest he should meet her. His father   died; the junior partner of the bank retired. And still every morning he went into the city by tram and every evening walked home from the city after having dined moderately in George's Street and read the evening paper for dessert. One evening as he was about to put a morsel of corned beef and cabbage into his mouth his hand stopped. His eyes fixed themselves on a paragraph in the evening paper which he had propped against the water-carafe. He replaced the morsel of food on his plate and read the paragraph attentively. Then he drank a glass of water, pushed his plate to one side, doubled the paper down before him between his elbows

read the paragraph over and over again. The cabbage began to deposit a cold white grease on his plate. The girl came over to him to ask was his dinner not properly cooked. He said it was very good and ate a few mouthfuls of it with difficulty. Then he paid his bill and went out. • He walked walked along quickly through the November twilight, his stout hazel stick striking the ground regularly, the fringe of the buff   Mail peeping out of a side-pd*cket of his tight reefer overcoat. On the lonely road which leads from the Parkgate to Chapeiizod he slackened his pace. His stick struck the ground less emphatically, and his breath, issuing irregularly, almost with a sighing sound, condensed in the wintry air. When he reached his house he went up at once to his bedroom and, taking the paper from his pocket, read the paragraph again by the failing light of the window. He read it not aloud,  aloud,   but moving his lips as a priest does when he reads the prayers  Secreto.  This was the paragraph:

DEATH OF A LADY LADY AT SYDNEY PARADE  A PAINFUL CASE

Today at the City of Dublin Hospital the Deputy Coroner (in the absence of Mr. Leverett) he.jd.an inquest on the body of Mrs Emily Sinico, aged forty-three years, who was killed at Sydney Parade Station yesterday evening.  evening.   The evidence showed that the deceased lady, while attempting to cross the line, was knocked down by the engine of the ten o'clock slow train from Kingstown, thereby sustaining injuries of the head and right side which led to her death. James Le/inon, driver of the engine, stated that, he had been in the employment of the railway company for fifteen yea rs. On hearing the guard's whistle he set the train in motion and a second or two afterwards brought it to •rest in response to loud cries. The train was going slowly. P. Dunne, railway porter, stated that as the train was about'to start he.observed a woman attempting to cross the lines. He ran towards

126

her and shouted, but, before he could reach her, she was caught by the buffer of the engine and fell to the ground.  A juror: 'You saw the lady fall?' Witness:  'Yes.' Police-Sergeant Croly deposed that when he arrived he found the deceased lying on the platform apparently dead. He had the body taken to the waiting-room pending the arrival of the ambulance. Constable 57 corroborated. Dr Hâlpin, assistant house-surgeon of the City of Dublin Hospi tal,' stated that t he decesed had two lower ribs fractured and had sustained severe contusions of the right shoulder. The right side of the head had been injured in the   fall.  The injuries were not sufficient to have caused death in a normal person.  person.   Death, in his opinion, had been probably due to shock and sudden failure of the heart's action.

Mr H. B. Patterson Finlay, on behalf of the railway company, expressed his deep regret at the accident. The company had always taken every precaution to prevent people crossing the lines except by the bridges, both by placing notices in every station and by the use of patent spring gates at level crossings. The deceased had been in the habit of crossing the lines late at night from platform to platform and, in view of certain other circumstances of the case, he did not think the railway way officials were to blame. Captain Sinico, of Leoville, Sydney Parade, husband of the deceased, also gave evidence. He He stated that the deceased wa s his wife. He was not in Dublin al the time of the accident as he had arrived only that morning from Rotterdam. They had been married for twenty-two years and had lived happily until about two years ago, when his wife began to be rather intemperate in her habits. Miss Mary Sinico said that of late her mother had been in the habit of going out at night to buy spirits: She, witness, had often tried to reason with her mother and had induced iher to join a League. She was not at home untilah hour after the accident. The jury returned a verdict in accordance with the medical evidence and exonerated Lennon from all blame. The Deputy-Coroner said it was   ă most

painful case, and expressed great sympathy with Captain Sinico and his daughter. He urged on the railway company to take strong measures to prevent the possibility of similar accidents in the future. No blame attached to anyone. Mr Duffy raised his eyes from the paper and gazed out of his window on the cheerless evening landscape. The river lay quiet beside the empty distillery and from time to time a light appeared in some house on the Lucan road. What road. What an end! The whol e narrative of her death revolted him and it revolted him to think that he had ever spoken to her of what he held sacred. The threadbare phrases, the inane expressions of sympathy, the cautious words of a reporter won over to conceal the details

of a commonplace vulgar death attacked his stomach. Not merely had she degraded herself; she had degraded him. He saw the squalid tract of her vice, miserable and malodorous. His soul's companion! He thought of the hobbling wretches whom he had seen carrying cans and bottles to be filled by the barman. Just God, what an end! Evidently she had been unfit to live, without any strenght of purpose, an easy prey to habits, one of the wrecks on which civilization has been reared. But that she could have sunk so low! Was it possible he had deceived himself so utterly "about her? He remembered her outburst of that night and interpreted it in a harsher sense than he had ever done. He had no difficulty now in approving of the course he had taken. As the light failed and his memory began to wander he thought her hand touched his. The shock which had first attacked his stomach was now attacking his nerves. He put on his overcoat and hat quickly and went out. The cold air met him on the threshold; it crept into the sleeves of his coat. When he came to the public-house at Chapeiizod Bridge he went in and ordered a hot punch. The proprietor served him obsequiously but did not venture to talk. There were five or six working-men in the shop. They drank at intervals from their huge pint tumblers and smoked,  smoked,   spitting often on the floor and sometimes dragging the sawdust over their spits with their heavy boots. Mr. Duffy sat on his stool and gazed at them without seeing or hearing them. After a while they went out and he called for another punch . He sat a long time over it. The shop was very quiet. The porprietor sprawled on the counter reading the   Herald  and yawning. Now and again a tram was heard swishing along the lonely road outside. As he sat there, living over-his life with her and evoking alternately the two images in which he now conceived her, he realized that she was dead, that she had ceased to exist, that she had become a memory. He began to feel ill at case. He asked himself what else 127

could he have done. He could not have carried on a comedy of deception with her; he could not have lived with her openly. He had done what seemed to him best. How was he to blame? Now that she was gone, he understood how lonely her life must have been, sitting night after night, alone in that room. His life would be lonely too until he, too, died,  died,  ceased to exist, became a memory - if anyone remembered him. It was after nine o'clock when he left the shop. The night was cbld and gloomy. He entered the Park by the first gate and walked along under the gaunt trees. He walked through the bleak alleys where they had walked four years before. She seemed to be near him in the darkness. At moments he seemed to feel her voice touch his ear, her hand touch his. He stood still to listen. Why had he withheld life from her? Why had he sentenced her to death? He felt his moral nature falling to pieces. When he gained the crest of the Maga2ine Hill he halted and looked along the river towards Dublin, the lights of which burned redly and hospitably in the cold night. He looked down the slope and, at the base, in the shadow of the wall of the Park, he saw some human figures lying. Those venal and furtive

loves filled him with despair. He gnawed the rectitude of his life; he felt that he had been outcast from life's feast. One human being had seemed to love him and he had denied denied her life and happines: he had sentenced her to ignominy, a death of shame. He knew that the prostrate creatures down by the wall were watching him and wished him gone. No one wanted him; he was outcast from life's feast. He turned his eyes to the grey g leaming river, river, winding along towards Dublinf Beyond the river he saw a goods train winding out of Kingsbridge Station, like a worm with a fiery head winding through the darkness, obstinately and laboriously. It passed slowly out of sight; but still he heard in his ears the laborious drone of the engine reiterating the syllables of her name. He turned back the way he had come, the rhythm of the engine po unding in his ears. He He began do doubt the reality of what memory told him. He halted under a tree and allowed the rhythm ţo die away. He could not feel her near him in the darkness nor her voice touch his ear. He waited for some minutes listening. He could hear nothing: the night was perfectly silent. He listened again: perfectly silent. He felt that he was alone.

The Sisters There was no hope for him this time: it was maleficent and sinful being. It filled me with the third stroke. Night after night I had passed fear, and yet I longed to be nearer to it and to the house (it was vacation time) and studied look upon its deadly work. the lighted square of window: and night after Old Cotter was sitting at the fire, smoking, night I had found it lighted in the same way, when I came downstairs to supper. While my faintly and evenly. If he was dead, I thought, I aunt was ladling out my stirabout he  said, as  said, as would see the reflection of candles on the if returning to some former remark of his: darkened blind, for I knew that two candles 'No,  'No,  I wouldn't say he was exactly... but must be set at the head of a corpse. He had there was something queer... there was often said to me: 'I am not long for this world,' something uncanny about him. I'll tell you my. and I had thought his words idle. Now I knew opinion...' they were true. Every night as I gazed up at He began to puff at his pipe, no doubt the window I said softly to myself the word arranging his opinion in his mind. Tiresome paralysis. It had always sounded strangely in old  old   fool! When fool! When we knew him first he used to my ears, like the word gnomon in the Euclid be rather interesting, talking of faints and and the word simony in the Catechism. But worms; but I soon grew tired of him and his now it sounded to me like the name of some endless stories about the distillery.

128

'I have my own theory about it.' he  said. M think it was one of those... peculiar cases..; gut it's hard to say...' He began to puff again at his pipe without giving ng us his theory. My uncle saw me staring and said to me: -'' "Well,l, so your old friend is gone, you'll be sorry to hear.' 'Who?'said. I. father Flynn.' 'Is he dead?' 'Mr. Cotter here has just told us. He was passing by the house.' I knew that I was under observation, so I continued eating as if the news had not interested me. My uncle explained to old Cotter: 'The youngster and he were great friends. The old chap taught him a great  great   deal,  deal,  mind you; and they say he had a great wish for him .' < 'God have mercy on his soul,' his soul,' said  said my aunt piously. * Old Cotter looked at me for a while. I felt fhat fhat his little beady black eyes wer e examining me, but I would not satisfy him by looking up from my plate. He returned to his pipe and finally spat rudely into the grate. 'I wouldn't like children of mine,' he said, 'to have too much to say to a man like that' 'What do you mean, Mr. Cotter?' asked my aunt. 'What I mean is,' said old Cotter, 'it's bad for children. My idea is: let a young lad run about and and play with youn g lads of his own age and not be... Am I right, Jack?' 'That's my principle, too,' said my uncle. let him learn to box his corner. That's what I'm always saying to that Rosicrucian there: take exercise. Why, wh en  I was a nipper, every morning of my life I had a cold bath, winter and summer. And that's what stands to me now. Education is all all very fine and large... Mr Cotter might take a pick of that leg of mutton,' he added to my aunt.

'No, no, 'No, no, not for me," said old Cotter. My aunt brought the dish fr om the safe and put it on the table. 'But why do you think it's not good for children, Mr. Cotter? she asked. 'It's bad for children,' said old Cotter, 'because their minds are so impressionable. When children see things like that, you know, it has an effect...' I crammed my mouth with stirabout for fear I might give utterance to my anger. Tiresome old red-nosed imbecile! It was late when I fell asleep. Though I was angry with old Cotter for alluding to me as a child,  child,  I puzzled my head to extract meaning from his unfinished sentences. In the dark of my room I imagined that I  saw again the heavy grey face of the paralytic. I drew the blankets over my head and tried to think of Christmas. But the g,rey face still followed me. It murmured; and I understood that it desired to confess something. I felt my soul receding into some pleasant and vicious region; and there again I found it waiting for me. It began to confess to me in a murmuring voice and I wondered why it smiled continually and why the lips were so moist with spittle. But then I remembered that it had died of paralysis and I felt that I too was smiling feebly, as if to absolve the simoniac of his sin. The next morning after breakfast I went down to look at the little house in Great Britain Street. It was an unassuming sh op, registered under the vague name of   Drapery.  The drapery consisted mainly of children's bootees and umbrellas; and on ordinary days a notice used to hang in the window, saying: Umbrellas.Re-covered. No notice was visible now, for the shutters were up. A crape bouquet was tied to the door-knocker with ribbon. Two poor women and a telegram boy were reading the card pinned on the crape. I also approached and  and   read:

129

1st July,  1895 Th e  Rev. James Flynn (formerly   of St  Catherine's Chur ch, Meath Street), aged sixty-five years. R.I.P.

The reading of  the  the card persuaded  me  that he was   dead  and I was   disturbed to  find myself  at  check.   Had he not   been dead I would have gone into the   little dark room behind the   shop to   find him   sitting   in his arm-chair  by   by the fire, nearly smothered in his greât-coat. Perhaps my  aunt would have given me a  packet of  High Toast for  him, and this present would have roused him from his stupefied doze.  It was always  I who emptied the packet into his   black snuffbox,   for his hands trembled too  much t o  allow him to do this without spilling half  the   snuff about  the floor. Even,  as he  raised his  large trembling hand to his nose little clouds  of  snuff   snuff dribbled through his  fingers over  th  th e front of his coat. It ma y have  have been these constanfshower s of snuff which gave his ancient priestly garments their green faded look,   for the red handkerchief, blackened,   as it  always  was, with the.snuff-stains of a week, with which  he tried to brush away the fallen grains, was quite inefficacious. I wished to go in and look at  him, but I had not the   courage to  knock. I  walked away slowly along the   sunny side   of the  street, reading all the theatrical advertisements  in the shop-windows as  I went. I found it strange that neither!  nor the day seemed in a  mourning mood and I felt even annoyed  at   discovering in myself  a  sensation of   freedom as if I had been freed from something   by his  death. I wondered at  this for,  as my uncle had said  the night before, he had taught me a  great   great  deal. He had  studied  in the  Irish college in  Rome and   he had  taught  me to  pronounce Latin properly.   He had told me   stories about   the catacombs and   about Napoleon Bonaparte, and  he had explained  to me the meaning of the different ceremonies   of the Mass and of the different vestments worn   by the  priest. Sometimes he  had amused himself  by  by  putting difficult questions  to  me, asking me what  one should  do  in certain circumstances orwhether such and   such sins were mortal or  venial   venial o r 130

only imperfections.  His  questions showed me how complex and   mysterious were certain institutions  of the Church which  I had always regarded  as the simplest acts.  The  duties of the priest towards the Eucharist  a nd towards the secrecy  of the  confessional seemed  so grave to me that  I wondered how an ybody had ever found in  himself  the   courage to undertake them; and I  was not  surprised when he told me  that the fathers of the Church had written books as  thick  as the  Post Office Directory and as  closely printed as the law notices in the newspaper, elucidating all these these intricate questions. Often when I thought of this I  could make no  answer  or   only a very foolish and  halting  one, upon which  h e used to smile   and nod his  head twice or  thrice;   thrice; Sometimes he   used  to put me  through the responses   of the  Mass.which   he had made me learn by  heart; and,  as I pattered, he used to smile pensively and  nod his head, now and then pushing huge pinches  o f  snuff    snuff  up  each, nostril alternately. When  he  smiled  he  used to uncover  his big  discoloured teeth  and let h[s tongue lie upon his lower   lip - a habit which had made me  feel Uneasy  in the beginning of our acquaintance before  I  knew h im  well. As I  walked along  in the  sun  I  remembered old Cotter's words and   tried to   remember what h ad  happened afterwards in the dream. I remembered that  I had  noticed long velvet curtains   and a  swinging lamp of   antique fashion. I  felt that  I had been very far  away, in some.land where the customs were strange in Persia, I  thought...  But I  could npjt remember the end of  the   the dream. ., In the evening my  aunţ took m e with her  to,  to, visit the   house of   mourning.  It was  aftej sunset; but  the window-panes of  the  the houses that looked   to the  west reflected the   tawn| gold of a  great bank of   clouds. Nannie' received  us in the hall;  and, as it would have been unseemly to  have shouted   at her,   nif aunt shook hands with   her for all. The old woman pointed upwards interrogatively  and,

my aunt's nodding, proceeded to  toil u p the narrow stair case before   us, her  bowed   bowed head being scarcely above the  level  of the banister-rail.  At the first landing she  stopped and beckoned us .forwar d encouragingly encouragingly towards the  open door  of  of the dead-room. My aunt went in and the old woman, seeing that  I hesitated to  enter, began to  beckon  to me again repeatedly w ith  he r  hand.  hand. I went  in on tiptoe. Th e  room through the lace end  of  the  the blind  was  suffused with dusky golden light amid which the   candles looked like pale thin flames.   He had  been coffined. Nannie gave the lead  and  we three knelt down at the foot of the bed. I  pretended to  pray but  j could not  gather  my  thoughts because  the old woman's mutterings distracted   me. I noticed  ho w clumsily her  skirt  skirt wa s hooked at the back back and h ow the heels  of  her   her cloth boots were trodden down all to one side. The fancy came to me that the old priest was smiling  as he lay there in his coffin. But no. When  we  rose an d went up to the head of  the  the bed I  saw thaţ.he was  not  smiling. There he  lay, solemn  a nd  copious, vested as tor the altar, h is large hands loosely retaining â chalice. His  face was   very truculent, grey and massive, with black cavernous nostrils and. circled  by a  scanty white fur. There was a   in the room - t h e flowers. heavy odour  in We crossed ourselves and  came away.  In the little room downstairs we   found Eliza seated in his arm-chair  in  state. I groped my way towards my  usual chair in the corner wh ile Nannie went to the sideboard and brought  out a decanter  of   sherry a nd  some wine-glasses.  of  sherry She se t these on the table and  invited us to take a  little glass  of  wine, Then, at her sister's bidding, sh e  filled   out the  sherry into   the glasses  an d passed them  to us. She pressed me to   take some cream crackers also,  but I declined because I thought I would make  too much,, much,, noise e ating them.  S he seemed  to be somewhat disappointed   at my   refusal  and went over quietly  to the  sofa, where s he sat down behind her  sister.  sister. No one spoke: we all gazed  at the empty fireplace. My aunt waited until Eliza sighed  a nd then said: 'Ah, well, he's gone to a  better world.' on

Eliza sighed again  a nd bowed her  head  head in assent. My  aunt fingered the   stem of her wine-glass before sipping  a  little. 'Did he... peacefully?'  sh e asked. 'Oh,  quite peacefully, ma'am.' said Eliza. 'You couldn't tell when  the  breath went out of him.   He had a  beautiful death,   God be praised.' 'And everything.;;  ?' 'F.ather O'Rourke  was in  with  him on Tuesday and  anointed him and prepared him and all.' 'He knew then?'

'He  wa s quite resigned.' 'He looks quite resigned,' said my  aunt. 'That's what the woman  we had in to  wash him  said. She  said he  just looked  as if  he  he was asleep,  he  looked that peaceful  an d resigned. No one   would think   he'd  make such a beautiful corpse.' 'Yes, indeed,' said my aunt. She sipped a  little more from  he r  glass  glass  and said: 'Well, Miss Flynn,  at any rate it must be a great comfort f or  you  you  to  know that you did all you could fo r  him.   him. You were both very kind  to him, I must say." Eliza smoothed  h er  dress   dress over  h  knees.  h er  knees. 'Ah, poor James!' she  said.  'Good knows   as we are - we we done all we could, as  poor  as wouldn't see him want anything while  he was in it.' Nannie had  leaned her   head against  the sofa-pillow and seemed about  t o fall asleep. 'There's poor Nannie,' said Eliza, looking at  her,  'she's wore out. All the  work  we had, she and me, getting in the woman  to  wash him and then laying   him out and the   coffin  and then arranging about  t he  Mass in the chapel. Only for  Father O'Rourke I  don't know what we'd.done at all. It was him brou ght  us  all them flowers and  them tw o candlesticks out of the chapel, and   wrote  out the  notice for the Freeman's General and took charge  of all the papers  for the  cemetery and   poor James's insurance.' 'Wasn't that good of  him?'   him?' said my  aunt. Eliza closed  h er  eyes  eyes a nd shook her  head  head

slowly. 131

'Ah, there's no friends like the old friends,' she said, 'when all is said and done, no friends that a body can trust.' 'Indeed, that's true,' said my aunt. 'And I'm sure now that he's gone to his eternal reward he won't forget you and all your kindness to him.' 'Ah,  poor James!' said Eliza. 'He was no great trouble to us. You wouldn't hear him in the house any more than now. Still, I know he's gone and all to that...' 'It's when it's all over that you'll miss him,' said my aunt. 'I know that,' said Eliza. 'I won't be bringing him in his cup of beef tea any more, nor you, ma'am, send him his snuff. Ah, poor James!' She stopped, as if she were communing with the past, and then said shrewdly: 'Mind yo u, I noticed, there was someth ing queer coming over him latterly. Whenever I'd bring in his soup to him there, I'd find him with his breviary fallen to the floor, lying ba ck in the chair and his mouth open.' She laid a finger against her,nose and frowned; then frowned; then she continued: 'But still and all he kept on saying that before the summer was over he'd go out for a drive one fine day just to see old house again where we were all born down in Irishtown, and take me and Nannie with him. If we could only get one of them new-fangled carriages that makes no noise that Father O'Rourke told him about, them with the rheumatic wheels, for the day cheap - he said, at Johnn y Rush's over the way there and drive out the three of us together of a Sunday evening. He had his mind set on that... Poor James!' The Lord have mercy on his soul!' said my aunt. Eliza took out her handkerchief arid wiped her eyes with it. Then she put it back again in her pocket and gazed into the empty grate for some time without speaking. 'He was too scrupulous always,' she   said. 'The duties of the priesthood was too much for him. And then his life was, you might say

132

crossed.' 'Yes', said my aunt. 'He was a disappointed man. You could see, could  see, that.'  that.' A silence took possession of the little room and, under and, under cover of it, I approached the table and tasted my sherry, and then returned quietly to my chair in the corner. Eliza seemed to have fallen into a deep reverie. We waited respectfully for her to break the silence: and after a long pause she said slowly: 'It was that chalice he broke...Thatwas the beginning of it. Of course, they say it was all right, that it contained nothing, I mean. But still... They still... They say it was the boy's fault. But poor James was so nervous, God be merciful to him!' 'And was that it?' said my aunt. 'I heard something...' Eliza nodded. 'That affected his mind,' she said. 'After that be began to mope by himself, talking to no one and wandering about by himself. So one night he was wanted for to go on a call and they couldn't find him anywhere. They looked high up and low down; and still they couldn't see a sight of him anywhere. So thenSo  thenthe clerksuggested to try the chapel. So therr they got the keys and opened the chapel, antf the clerk and Father O'Rourke and another priest that was there brought in a light for  \o  \o look for him... And what do you think but there he was, sitting up by himself in the dar k in his1 cohfessiori-box, wide-awake and laugh^ ing-like softly tb himself.' She stopped suddenly as if to listen. I too housed listened; but listened;  but there was no sound in the housed and I knew that the old priest was lying still in his coffin as we had seen him, solemn and truculent in death, an idle chalice on his breast. Eliza resumed: 'Wide-awake and laughing-like to himself.» So then, of course, when they saw that, that made them think that there was something gone wrong with  with  him...'

 A. RETROVERSIUNE I. TENSES 1.  PRESENT  A. PR ES EN T TE NS E SI MP L E 1.  I often begin a book and then leave it

unfinished, because I have to work a lot in English and I am very tired in the evening, When I start reading a nove l, or a book of sho rt stories, or whatever else I may lay hands on. 2. My neighbour seldom bets on horses, so I do not think he ever wastes much money, although he works hard and earns a lot. 3. The shepherd I know binds his horse to that tree once in a while and he comes to knock at my door, because as a rule I invite him in and offer him a glass of lemonade. 4.  The grocer's bitch hardly ever bites those who draw near the shop because the grocer always needs customers and binds the bitch to a chain early in the morning every day. 5. The dwarf breaks a glass every day, just to make sure he is still fierce enough to scare those who ever enter his room, and the glasses he breaks are more often than not more expensive than most other people can afford buying. 6. One usually bleeds when one cuts one's finger, finger, and if your fri end's step-sister does not bleed at all, then she must be an alien, and

you had better look into the matter before it is too late. 7. I know a beggar who every now and again pretends he is blind and cannot see a thing, and the next day you see him watching a film, asking money because he is a veteran of war and limps badly. 8. Whenever you burn your husband's meal* do not be upset, just ask him if he has got enough money to take you out, and if he refuses, go alone and let him starve. It always works. It teaches him a lesson. Next time you burn his meal ypu can be sure he will take you out without being asked. 9. Whoever brings new boots to be repaired must be crazy, but the shoemaker has a sense of humour, he merely bursts out laughing an d charges the fellow a price he will remember for as long as he is alive. 10. Wherever a caterpillar goes, it eats all kinds ojf leaves and makes huge holes, which you can recognize by inserting your ring finger and making sure the hole is no bigger than that.

B. PRESENT TENSE CONTINUOUS 1.  He usually builds houses in winter, but this January he is travelling abroad and he has no idea how long it will take him to come back and build the cottage you expect him to build. 2. He means to ask you whether you are eating anything and I am going to tell him that a true hunter never eats anything but game, which I am am sure he has not go t and will not be

able to produce, even if you tell him you are starving. 3. Don't talk so  so   loud. I loud. I am just catching the biggest fish in the river and I do not want you to scare it away, so try reading or wa tching the sky until I am through, and then you can even sing, althou gh I for one do not thin k you can sing so well. 133

4.  I am telling you you are missing your plane to Australia, so tear away unless you want to be left waiting here for another three weeks, before the next plane leaves. 5. If the baby is clinging to your leg, he is merely being naughty because there are too many visitors in the ho use and he wants all of us to pay attention to him and play with him while we are here. 6. At this time of night, he usually sleeps sound and has sweet dreams but, if you say he is dancing wildly, I do not want to contradict you, although I can swear by everything I hold dear that he is not making any noise and does not disturb anyone. 7. Take care, you are forgetting about the trip to the mountains whi ch means you are not going there at all, but driving to the seaside instead, where you know your friends cannot

accompa ny you becau se they are not allowed allowed to bask in the sun. 8. The headmaster is seeing that impudent pupil right now, and  I  hope he is punishing him severely for breaking all the windows of his classroom. 9. Your sister-in-law is always coming to my place early in the morning and asking me to repair her refrigerator, although she knows perfectly well I am no expert on such things and all I can do is have it repaired by someone who is really good at it. 10. Our great-grandfather is always draw ing portraits of his dead friends, telling us the stories of their lives, after which he expects us to look happy and grateful, which I am afraid we do no t, especially that he does so when we come home after eight hours of hard work.

future father-in-law, you must look intellectual and imagine yo u are offered a' new car and required to.drive it to the Danube Delta, where you can be alone and do not have to please anybody. 2. If 2. If you are promised a ring by yourfiance, show him your ring finger and make sure he gets the right size , tell him it is a pity if the r ing is returned after it has been bought. 3. A mother-in-law is usually denied the love of her son's wife if she is unable to get on well with her, so do not force your son to get married unless he feels he has to. 4. In this office castles are being drawn for the benefit of those who are interested in buying one and living in it with their children, parents, parents-in-law, grandsons, grand daughters and all their other relatives. 5. Ditches are being dug all over this field in order to find the remains of an old city and you are going to be shown every discovery if anything is found. 6. At this very moment an actress is being

chosen for the part of Ophelia, and she is to be offered a large sum of money to play the part/but she must make her own costume. 7. New pencils are being brought to this town today, and they are all bought by schoolchildren who are sent by their schoolmasters to buy whatever they can find at the stationery. 8. The patient is being operated on by a famous surgeon, whose name can be found in the directory because his telephone number is listed there. 9. The monkey is being lo oked at by all the architects who are visiting the Zoo, trying to relax after after a week of hard work on the building site of a castle for the Wizard of Oz, which they are erecting. 10.  10.  The doctor is sent for every night but today he is determined to get some sleep before he goes to have his usual chat with the old lady who is bored by her loneliness when it gets dark and sends for him as soon as the sun goes down.

D. SIMPLE & CONTINUOUS 1.  W When hen do your step parents usually bring

bad? -6.  Why am I always being sent to dig for worms in the garden when we are going fishing and nobody is willing to do that? 7. What on earth do you imagine he can charge for an extra ticket, when you know its price amounts in fact to very little, or is he a 2. PRESEN T

scoundrel, really, and will resort to anything in order to make money? 8. I am highly interested in knowing when you bend bars at the circus, how old you are, what your name is, how much you are   paid, who your friends are and what the manager thinks of you. 9. He is always eating when I go to talk business to him, so I am staying at home today; he can creep at my feet before I go to see him in her house again, or don't you believe me? 10.  10.  The slices of bread are just being cut, so if you ask him why he is always throwing the stale bread away, also tell your godfather that our hens starve unless we feed them. PERF ECT

 A. PR ES EN T PE RF EC T S IM PL E

C. PASSIVE VOICE (SIMPLE & CONTINUOUS) 1.  When you are shown a new book by your

2, What 2, What are you doin g with the horse w hich I usually ride to the fair? 3. Why do you think I am drawing this dog  jf not to sca re her? 4.1 do not know how often he cleaves the trees in the forest, but I expect he does so more often often than he tells you, so you had better keep an eye on him before it is too late. 5. What is burning there that smells so

their bottles to be refilled? refilled?

1.1 have rarely drunk anything worse than what you have just given me, and I simply think you are sure to poison someone with that stuff some day. 2.  2.  Never in my life have I driven a bus so fast, so you must not wonder if I fail to obey the traffic traffic sig ns. 3. Her step sister has just fallen off a cliff and has hurt her elbow, but a doctor has already already arrived to take care of her. 4.  Hardly ever have I dwelt in such a luxurious flat, with running water and central heating, and which has already been paid for by somebody I have never met. 5. I have seldom, if ever, eaten coconuts, as far as I can remember s o, as you have just asked me about my likes and dislikes, I can  I, like coconuts since I tell you I do not k now if  I, have not tried them yet. 6.1 have not fed the deer because I have

been too busy today. 7.1 have never felt any regret for giving up chemistry. I have studied physics and I have become a good physicist, or at least I hope so. 8. Those who have fought many battles in their lives have already, understood what I mean when I say that I have been lucky in leading a sheltered life, devoid of both envy and pride. 9. I have not yet found the ruler and the compasses and, as I have never lost all of them before. I am afraid to tell my cousin that I should like to borrow his till I can buy others out of my savings, which have increased of late. 10. Do 10. Do not worry, the witch has just fled to another fore st, and as she has left no one here to menace us, we can safely hunt wolves, without the fear of meeting her.

B. PRESENT PERFECT PERFECT CONTINUOUS

1. The

hunchb ack has been flinging ashtrays at the bank-robber for two hours now, but the bank-robber has stood still, stood  still, star  star ing him in the eye all this while. 2. The 2. The swallow has been flying for the last

two days and has not arrived at its nest yet, although it knows that its mate has been waiting for it all this while. 3. The baker has been forgetting a lot of late and he has begun walking about with a 135

134

pencil and a notebook, to write down everything that I must remind him to do. 4.  The nurse has been crying again be cause she has been too tired for a few weeks now, and the doctor has just refused to give her a week's medical leave. 5. The doorman has been freezing for such a long time that he has decided to change his  job and work as a mech anic for the centr al heating, so he has just applied for that job but he has been denied the rise he has also asked for of late. 6. For several hours now I have been selling the librarian books which he has crammed in his bag, and I merely wonder who has sent him to me and if he is ever going to stop asking for more. 7.

The

chemist's

raincoat

has

hanging behind the door for two days now, but he has not come to take it, which means he has not used it these two days, although it has been raining cats and dogs. , 8. The housewife has been hiding many secrets from her husband, who is a dustman, and who has badly disappointed her t  though he has never realized the fact. 9. The child has been holding the bar of chocol ate in his hand for the last half an hour, no wonder it has melted and now he is crying he no longer has what he has just bought. 10.  10.  Your friend the linguist has been keeping your secret for too long; I do not know why he has done it,  I am sure it has been very hard for him to do so, knowing what a talkative nature he is.

been

C. PASSIVE VOICE (SIM PLE & CON TINUOU S) 1.   Soft and strong drinks have been drunk found where it has been since the day of ihe

in this pub since the year of the dustmen' s strike, for about as long as you have avoided it, saying that you have given up going out in the evenings. 2.  2.  The businessman's message has been received today, and the manager is now seeing the businessman's partener, who has been in town for a while, since the hottest day in July. 3. The milliner's car has not been driven f or an unbelievably long time, as she had been afraid to get into it since that night when she found a lion sleeping on the back seat. 4.  The greengrocer's house has not been dwelt in since the earthquake, for such a long time that most people have already forgotten it is a castle and go picnicking there. 5. The cook's pudding has already been eaten; it has been incredibily tasty, and all the guests have stated that they have not eaten such a good pudding in years, maybe for as long as they can remember. 6. The seamstress' needle has just been

flood, and flood,  and as she had been able to move back to her house, she has said she is immensely happy she can use it again. 7. The tailor's fortune has been,foretold by the fortune teller, and he has learnt that the butcher' s wife has found a treasure, which she is going to share with him, because she thinks he has been too poor for too long a time. 8. The shoemaker has never been forgot ten by his customers, because he has always made wonderful slippers and has never charged much for them, although many people have thought him too expensive. 9. Their charwoman has just been for saken by her fifth husband, who has sworn he is never going to marry again, as he has had â very sad experience with the charwoman and has had enough of marriage altogether. 10. Our Our maid has been given almond s, and as she has never seen such a thing before, she has just come to grandfather to find out what they are.

D. PRESENT PERFECT SIMPLE & CONTINUOUS 1.  How long has the book-keep er been

freezing and why hasn't he yet been given the 136

coat which his daughter-in-law has bough t for him?

2.1 have have no idea why th e miller has groun d so much flour, I suppose he has been given more wheat than usual and maybe he has heard that you want to take it away from him, in order to sow it. 3.1 have often asked the condu ctor why his sons have grown so   tall,  but he has always avoided answering my question, so  I inferred he is not very proud of their unnatural height. 4.  Don't ask me why your new lamp has been hanging from the ceiling all this time, since I have never touched it. and I am sure it has been there so far only because the landlady has not noticed it yet, because, anyway, itit is too ugly to be kept in any decent house, if I may say so. 5. Where Where has the conducto r hidden his wig and how long J has he been keeping the audience waiting? 6.1 can imagine why the goldsmith has hit the burglar today, and if you have ever stolen anything from him yourself, you had better

hide in the cellar and bolt the door, before he comes to hit you, too. 7. Why has the lawyer been kept in this cell for such a long time and why has his grand son been made to kneel down to the gaoler to ask fdr their freedom, when we all know they have done nothing wrong, and no one has ever deserved to be free more than these two? .8. This thick pullover and the mittens have been knit for the soldiers who have been fight ing for two weeks against the grasshoppers that have invaded all our crops. 9. I have not the faintest idea why the lieutenant has just been asked to lay the table, because everyone can see that the table has already been laid and his soldiers have even been marched there, to have supper. 10.  10.  Why has the judge been left alone, if not to decide whether the sergeant is guilty o  r not, and to ask the man whether he has lied all along or he has really been telling the truth?

3. PAST TENSE  A. PA ST T EN SE SI MP L E 1.   The bus driver, the taxi driver and the truck driver borrowed money from a usurer and they never returned it, but that was long ago, and since then the usurer has lei them alone, although they were afraid of the debtors' prison. 2.  2.  The editor-in-chiet lent the visitor his own copy of last week's magazine, saying he expected the visitor to return it when he no longer needed it, but the editor-in-chief has so far waited in vain, since that particular visitor left and has never come back. 3. The elderly typist lit a candle and started typing her friend's short story about a bank-robber; he lay in bed till ten every morning,  morning,   then got up and phoned the police, in order to make sure they knew he was at home. 4. The milkman usually lost half the bottles he took from the farm, so the farmer made up his mind to fire him, because he was afraid

that, at this rate, he would go bankrupt. 5. The surgeon meant to say that the patient did not need to be operated on because he was perfectly healthy, but the patient's relatives were so determined to have him operated on the poor man, that the surgeon gave up saying anything and merely left the room. 6. He said he was a physician, a G. P. (General Practitioner) as a matter of fact, and he could not cure an aged person from rheumatism, that the most he could do was to prescribe him some medicine to alleviate the pain. 7. The policeman mislaid his gun and started looking for it in his car, but, as he was unable to find it, he admitted he was guilty, he did not know where it was, and he deserved being punished. 8. The waiter was misled by his cu stomer' s rich clothes, and allowed him to leave and 137

return with the money for the bill later, as the latter explained to him that his wallet was in his hotel room, so the customer left and to this day the waiter has never seen him again. 9. The headmaster mistook the doorman for the dustman, gave him the wastepaper basket and asked him to empty it, but the doorman was so hurt by the mistake, that he

at once handed in his resignation. 10. When the headmistress misunder stood the pupil she found in the garden and felt sure he wanted to play truant, the gardener assured her it was not true, the pupil was his nephew, and he wanted to teach him garden ing.

B. PAST TENSE CONTINUOUS schoolmaster was mowing in the 6. The manager of the factory was ringing field when his pupils came and said he was the bell, but nobody opened the doo r, as there really overdoing it, working from dawn till was nobody at home, and while he kept on dark, so the schoolmaster sat down to rest, ringing, a neighbour came and told him there while his pupils mowed for him. was nobody in. 2.  The landlady overheard what her tenant 7. As the clerk was running to catch the was telling his mother-in-law, who was already bus,  bus,   a boy on a bicycle cut his way, they packing, determined to leave the house never collided and fell down both of them, were to come back, wh ich she eventually  did, to her taken to hospital and have just been allowed son-in-law's great amazement. ţo go home today. 3. The engine-driver paid a teenager to 8. The pedlar was selling shells to a little wash his engine and make it shine, while he girl, when a dog rushed by, barked at both of was drinking a beer and talking about horses them and scared them till they ran away, upori at the pub, but the teenager sta rted the engine which the dog started eating the sausage in in his absence, was unable to stop it, ana*"left the pedlar's bag. the station. > 9. The doctor sent for the nurse while you 4.  The librarian was putting some order were buying the medicine, because he said among his books when someone came in and that nobody could give a shot as well as his asked for Napoleon's life, which the librarian nurse. could not give him because the mayor of the 10.«The mason was buying bricks when I town was just reading it. met him, and he told me he needed them in order to build a little country house, where he t 5. The playwright was always retelling old  joke s, whi ch b ore d to death all his fr iends a nd hoped to mo ve with his family family for the summe r. made them avoid him whenever they could. 1.   The

C. PASSIVE VOICE (SIMPLE FORM) plumber's coat was sewn by the till he reached the nearest village and from cook, while the former was repairing the sink, there he phoned his family to say he was all and afterwards he put it on and had something right. to eat, while the cook was complainin g that he 4.  The shepherd's seeds were sown in his was eating too much. garden last autumn and ever since he has hoped to see plants grow, but the seeds were 2. The fisherman saw his boat was shaken by the wind, the wind, so  so he went into his hut and stayed not good, so his son-in-law sowed them in there, waiting for the storm to abate, only his vain. boat was pushed by the wind into the sea and 5. The dentist was waited for at the station was sunk. the other day, when a surgeon came in his 3. The pilot's plane was damaged when he place and communicated the dentist was tried to take off, so he had to walk for two days detained at the clin ic, where he. had mor e 1.  The

138

patients patients than .he could handle. 6. When the stage manager was spoken to, the actors fell silent and the audience did not realize what was happening, who was addressing the stage manager in the middle of the performance and why. 7. The producer was mistaken for an actor, and he was given a red costume to dress up as a fool,   fool,  which he refused to do since he knew that was not his part. 8. The literary critic was laughed at when he made a grammar mistake in his essay, and

he was very angry because the mistake was in fact a misprint, and the editor did not want to admit it. 9. The novelist was slapped by the redbearded man whose life he retold in his novel, because the latter was a famous gangster who hated publicity. 10. The scholar was allowed to sweep the library floor, because he said he needed exercise and he could not work in a dirty room, and the librarian was too busy to clean it.

D. PASSIVE VOICE (CONTINUOUS FORM) 6. When the cashier arrived at the bank, the windows were being washed and floor was being scrubbed with soap and the blackboard was being wiped, because the water, the doors were being unlocked and the headmaster was expected to inspect the windows were being opened. classroom and the schoolmaster wanted to 7. The prompter was blowing his nose just get a rise. as the curtain was being raised, and the 2.  New theatres were being built and audience started laughing at hearing the many actors were being called to act there, noise and seeing nobody on stage. as the town was to become an important 8. The engraver was being marched off to cultural centre, the best place for a prison together with his apprentice, who was playwright to live in. shouting for all he was worth that they were 3. All the doors were being opened and being taken to prison just as they were people flooded into the street to watch the finishing the emperor's emperor's ward robe. elephant which was being led back to the 9. The painter's canvases were being circus. carefully looked at by the visitors, who were 4. The gates of the park were being locked guided about the museum by a blue-eyed and all the visitors were being driven away, elderly scholar and who were being told that because it was late at night, and the gatekeeper was frozen, hungry, sleepy and those were the best paintings in the whole world. wanted to go home. 10.  10.  The announcer said that all the chim 5. All the curtains were being drawn aside, neys were being swept and the chimney since everyone wanted to see the sweepers were contemplating the idea of a carpenters filing across the street, each general strike because they claimed there was holding a chair in his hands, then dumping too much work to be done. it into a heap of junk. 1.  The

E. PAST TENSE SIMPLE & CONTINUOUS 3. What What were you sho oting at the other day, was the secretary shedding tears when I was walking in the forest and you when the boss told her she must type the nearly killed me with your gun? whole text again, although the sun was 4.  When was the escaped prisoner slain, shining and she knew he was going fishing? and why didn't the police send dogs to smell 2. Why did the T-shirt shrink so much when I washed it, and where did you buy it, beca use his traces weeks ago, when he started plundering country houses and scaring the I am going to take it back there and have my children? money back, as I have always done. 1.  Why

139

5. What sleeping pills did you take and why did you not sleep at all last night in spite of taking them? 6. Whose car was speeding towards the village last week, until it hit a cow and it started spinning like a top? 7. Why were you always spelling house with a capital h  when we studied English together? 8. Why did he spill his milk every other day, and why did he throw away the cheese every

two weeks when he was a farmş r? 9. What book do you expect me to bring on Friday week and why didn't you tell me earlier that you wanted me to come to school on a day when I expected to be free? 10. Whose labels were you sticking when I had to sting you to make you realize I was there and meant to ask you a few private questions which I was afraid you might not answer?

4. PAST PERFECT  A. PAST PERF PERFECT ECT SIMPLE SIMPLE 1. 

The king and the queen,had been married for a long time, when the boy whom you see there was born and baptized. 2.  The minister had hardly struck the dog, when its owner turned up and the minister felt obliged to apologize and tear away. 3. No sooner had the president sworn he had been telling the truth and nothing but the truth  truth  than,  than,  a beggar strode into the meeting hall and accused him of having lied all along. 4. The watchmaker had no sooner seen the swollen balloon than he started drawing a clock on it, until he stung the rubber and the balloon burst. 5. Hardly had the millionaire run out of sugar when he took off his clothes and swam across the river to order more. - 6. The businessman had been taught

Chinese in his childhood, but he had forgotten the language and was learning it again. 7. The anthropologist had undergone an operation which made him look like an ape, and he at once proceeded studying himself. 8. The scientist had worn a gray shirt long before it had become fashionable, and he was upset when everybody began wearing one and he had to change it, in order to look different. . 9. The physicist had already won the Nob el Prize when he withdrew from your group because you were working on something that took too long a time. 10VThe mathematician had just wound his watch and was ready to go out when he found a football player running about his garden and trampling down the beds of flowers.

B. PAST PERFECT CONTINUOUS 1.  

The caretaker was sleeping. He had been sleeping for several hours when the manager came and stated he was determined to fire him because he never did anything and was a lazy bones. 2. The night watchman had been scouring the yard since he had heard strange noises in the attic. 3. The sailor had been away from hom e for two years and he had been sailing all the seas and oceans of the earth.

140

4. The postman had been delivering letters for a whole day when an old gentleman came to ask him why he had not received his paper yet, and the tired postman flew into a rage. 5. He had been sweeping chimneys since the age of seven and he always told himself that he had been had, because he had wan ted to become a policeman. 6. The thief ef had been stealing gold watches for over a year when he was caught and sentenced to two years in   jail.

7. The burglar had long been telling us that his ex-wife was hand in glove with the grocer who was cheating his customers when they bought cigars, and that is why he had been stealing from them since his wife had left him. 8. The pirate had been sailing the oceans for a year when he met the priest, to whom be confessed he had always been hard up and he had hoped to become   rich. 9. The bishop stated he had been visiting

the country for a month whe n his friend let him know, that he was in hot water, he had neglectted his duties and was going to be punished for it. 10. The conjurer did not know why he had been saying that it was in the bag, since he was certain he could not produce pigeons out of his top hat, because they had not been introduced there beforehand, and he had never been a magician.

C. PASSIVE VOICE The alligator had been seen seen in the river river its own. 7. The fox had been sent to th e Zoo after it long before we arrived. had been caught trying to steal chickens from 2.  The she-bear had been hunted for its the villagers' coops. splendid fur. 8. The vixen had been brought from its den 3. The bear had been spotted ten kilo in order to be shown to the children, who had meters south of the village but nobody had never seen one in their life. dared go and hunt it. 9. The lynx had never been afraid of any 4.  The polar bear had been covered by animal until it saw saw a puma just a short dista nce snow and had been sleeping for a day and a away from it. night. 10.  The leopard had never been made to 5. The The wolf ha d been shot in the head while it was was trying to kill a deer which it had caught.  jum p over a hut b efor e, b ut, dur ing a safar i, it crossed a village of natives and jumped over 6. The bitch wolf had been given the cubs everything that came its way. and it took care of all of them as if they were 1.

5. PRESENT. PRESE P RESENT NT PERFECT. PAST TENSE. TENSE. PAST PERFECT 1. If he has lost the manager's hat, I do not want to be in his boots, because the hat had been lying on the chair for years before he found it, and the manager has not discovered that it is missing yet. 2.  If you think he has the blues, ask him what has happene d, as he was in a very go od mood before he saw your step-sister, who had been waiting for him for two hours before they met. 3. I have been in the dark about your troubles so far, so when your parents-in-law told me you had been lying in bed for weeks and you were leaving for Australia to be operated on there, I decided at once I must come to see you, so here I am.

4.1 am always left to hold the sack, that is why I am refusing to help you, in spite of the fact thatyou asked me to do it a long time ago, and I know I had promis ed to do s o, but  I  have changed my mind. 5. He was taken aback when he found his father-in-law was buying sheep, and he shouted he had never taken care of any animals, which is true and has remained true to this day, although his family have now a huge flock. 6. He said he was through with it, he had been working since early childhood, he wanted to see the world, so he has gone on a trip rou nd the wo rid and is visiting France right now.

T41

7. I was sure he was up to no good, so I have tried to reason with him, but he left yesterday slamming the door and saying he had never been so fed up with everything. 9. He bit off his nose when he confessed he had been stealing pens for months and he had been caught by the police every two months or so, but now his wife has forgiven him and has made him promise to stop stealing and behave himself. 9. When we discovered his prank, he

looked like the biter bit, because he had been preparing it for days and even now he can hardly believe we have prevented him from setting fire to that heap of papers which he did not need but we needed badly. 10. It was the last straw that broke the camel's back: when he said he had been walking for five hours, while we had been doing his homework, his father started beating him, and now he is determined we have never been faithful friends to him.

6. FUTURE SIMPLE & CONTINUOUS, ACT IVE & PASSIVE VOICE 1.  The panther from the Zoo is now at large, and I am sure it will be very difficult to catch it again. 2.1 shall buy a zebra for your step-b rother's daughter, who asked for one a few days ago, and I have promised to bring her one. 3. Will the tiger and the tigress allow anyone to come near their cubs? 4. The lion and the lioness will not stay at the Zoo, it is a pity to take them there, they need freedom first of all. 5. Tomorrow by this time the elephant will be walking along the streets of London, admired by both children and grownrups. 6. Will you be staying with us,for a long time? 7.1 shall be leaving soon, if that polecat is safely locked somewhere. 8. I shall not be disturbin g you again, but I must first find my weasel, because it b elongs to my cous in, who will be very unhap py if I tell him I have lost it. 9. I shall be playing with a hamster when I go to see-jny grand-parents. 10. The 10. The ground squirrel will be jumping all

over the place if you do not take it away from here. 11.  The hare will be sold at the fair because the hunter needs money to buy a new gun and bullets. 12. You will be given a rabbit as a reward fpr good behaviour. 13. The 13. The rât will one day be killed by a cat 14. Will this ratter actually be sent to Japan? 15. Whose puppy will be brought in to be examined first? 16.  16.  Where will the kitten which has run away be found? 17. When will a sheep-dog be bought for the farm? 18. What 18. What kind of mastiff will be allowed into the yard while  I am there, because i am usually afraid of dogs and I think I shall run away as soon as it turns up. 19. When will the watchdog be let loose? , 20. Will 20.  Will you ever buy setters and teach me to hunt?

will have typed all the letters and will have taken down in shorthand the speech which you refused to listen to. 3. By your next appointment he will have revealed revealed your secret to every one who knows you and they will all be laughing at you, and you will no longer b e able to carry a stiff stiff u pper lip. 4.  He will have finished doing his home work, I suppose, and he must have gone out, as he wanted to see a film and had even asked me if I knew what was on. 5. Don't carry coal to Newcastle: he will have learnt earnt everything there is to know before you have any chance of tr ying to hide the truth from him, so you had better be honest and tell him the truth straight away 6. Before you get to know me, he will have

told yo u that I carry fire in one hand and water in the other, so I'm warning you in order to avoid any misunderstanding. 7. Until he tells me I am carrying it too far, I shall have asked him to lend me a large sum of money, and, if I am lucky, he will give it to me on the spot. 8. Before he tells you that you can use the phrase "don't cast pearls before the swine " / M  caviare to the general", I shall already have used it in my essay. 9. Don't tell him not to cast shee p's eyes at her, because he will have forgotten your advice by the time he sees her. 10. He has left, so I suppose he will have understood that she does not want him to catch fleas for her.

B. FUTURE PERFECT CONTINUOUS 1.  Next

week by this time he will have been lying in hospital for a month, since he got it in the neck for disobeying .the headmaster's orders not to play football during classes. 2.1 have caught him off his guard as I have  just explaine d to him that I sh all have bee n . working in this office for twenty years next month, so month, so he had better not teach me how to do things. 3.1 shall have been washing the dishes for

an hour at a quarter to ten, and as I am in a hurry, I should like you to come and finish the  job for me, if you do not min d. 4. Next year by this time I shall have been studying three foreign languages at once for two years, but I must confess I shall not have mastered any. 5.1 shall have been chasing the wild goose forweeks before he tells me I am on the wrong track.

C. PASSIVE VOICE He will have been caught redrhanded policem en's boots 4.  By the time you buy the mouse trap, the before you can warn him that he must not join mouse will have been eaten by the cat, so you that group because they are going to rob a had better wait and see. bank. . .5. The frog will have been replaced by a 2.   The tomcat will have been sold on ,the black market befor e you have time to find it, if toad by tomorrow, unless you bring a turtle to give the Zoo night watchman, whose pets you let it go out at night all alone. have all been always turtles, which he has lost 3. The bitch will have been kicked by the in the course of time. policeman by the time you cross the street 1.

and take it, because it always scratches the

7. FUTURE PERFECT  A. FU TU RE PE RF EC T SI MP L E 1.   By the time you tell him that you would will realize he had better not have told you like him to to call a spade a spade, he will already anythin g. have told you everything he has done and you 2. Before you call it a day, your ex-husban d

142

8.

FUTURE-IN-ŢHE-PAST

 A. FU TU RE -I N- TH E- PA ST SI MP L E broom , but  I would not listen to him , and I have before the bound if  1 bough t that expensive just bought it. 143 1.  He warned me that  I should catch the ball

2. He menaced he would let the cat out of the bag unless I paid him a large sum of money, which amounted to more than I could afford. 3. I was told it would be cheap as dirt but they were all wrong, a golden watch is awfully expensive, so I have bought a bracelet instead. 4.  I did not think you would dare tell him that cheapest was the dearest, because he has bought cheap things all his life, and he has never realized that he has spent more money in this way.. 5. I imagined he would clear his throat before he announced everyone that he had been appointed manager.

6. He was sure his daughter would climb up the ladder, because she was hardworking and ambitious. 7. Didn't I tell you the boss would come down a peg or two when you told him he had made several mistakes in his report? 8. I was sure the scissors would come in handy soon er or later, because he was a tailor and was bound to need them. 9. He confessed he would c or f e to the end of his tether if I kept finding fault with him. 10.  His step-mother promised she would come to the point as soon as everybody had arrived, but not before, because she did not want to have to say the same things twice.

B. FUTURE-IN-THE-PAST CONTINUOUS 1.  

The physician decided he would be living in France for the next five weeks. 2.  The archaeologist stated he would be working as a professor for the rest of his life. 3. The sailor swore he would be sailing for Spain during the typhoon.

4.  The butcher declared he would be selling sausages all next day. so he would be' too busy to come to the party. 5. The greengrocer hoped he would be digging in his garden on Sunday all day.

C. PASSIVE VOICE 1.  I

thought the chameleon would be sent to the Zoo as they had prom ised, but they took it to the mountains, and it has been free ever since. 2.1 feared the boa woul d be cut into pieces by the teeth of the crocodile, and ever since I have been trying to keep them apart. 3. His great-grandparents once foretold that the snake would be banished from

Paradise because it had done nobody any good. 4.1 had imagined the rattle snake would be recorded by those researchers, but now I see I was wrong, they only wanted to have a look at it. 5. I expected the cobra would be killed before I came into the room and I can say I was scared to find it alive and waiting for me.

9. PRESENT. PRESENT. PRESENT PERFECT. PAST TENSE. TENSE. PAST PERFECT P ERFECT 1.  I think he is reading because I know he reads every night at this time, and I do not want to disturb him till he finishes the page and calls me. 2.  I finished reading the novel yesterday, while you were swimming because it was very hot outside, and I waited till you came back from the swimming poo l to give it back to you.

144

3. What were you doing when I called you up and you did not want to talk to me? 4.1 have been listening to to this conce rt ever since it started snowing, since seven o'clock, and I am sure that the musical broadcast started long ago, but I have not had time to turn on the radio till now because I must practise the piano daily.

5. IfIf you have no t seen that play yet, go as soon as possible, George saw it the day before before yesterday, and he says there were a lot of people there, and he has never seen such a good play. 6. When did you come back from the station? I have been waiting here for more than an hour and I have not seen you comin g. Do you often come home so late when you go there? 7. What do you know about the playwright who arrived from London last night, and who, as far as I know, has written more plays than all the playwrights in th e world? B. Have you heard the weather forecast? If it is going to rain today, I must take my umbrella, but I am always forgetting it, so, please, remind me. 9. Have you met the actor I was talking to i and who acted Hamlet yesterday together with the actress who acts Ophelia today? 10. You are always borrowing money from people! Have you never worked so far, or have you spent all your relatives' fortune and you are looking for another source now? 11.1 have already forgotten what you asked me to remember, so please remind me what you told me yesterday, when you asked me not to forget and I do not remember what it was. 12.  What you did yesterday must never happen again. Your sister has never done such things and she has been brought up by the same same parents as yo u. 13.  You are looking in vain, j the burglar stole all the papers yesterday, when you left

the door unlocked, so you can only find what he has forgotten to take. 14. I had been diving for two hours and a half when he came and forbade us to plunge again, because again,  because it was too late and he wanted us to go home. 15.1 have been eating since you left, and I had been eating for quite a while even before you left,"so I suppose the doctor is right in saying I shall never be able to lose weight unless you leave less often and keep an eye on me. 16. He has been drawing houses since he was a boy , he is always drawing, in fact, even when you speak to him, and he had known all about architecture before he even passed the entrance examination. .17.  Her niece was shopping when they met, and she herself confessed sh e had spent all her money, but now I am afraid they have started shop lifting, because neither has any money left and yet they go on shopping. 18.  Do you know the plumber who has mended our bathtub? He left for London last night, because he had been called there a long time before and he has not come back yet. 19.  The children were playing. They had been playing since they had come out of the house and were not going to stop until dark. 20.  He had been skating since the sun had risen, when the ice melted and he fell into the icy water. He came straight home, but he has had pneumonia ever since, and all I can hope is that now he feels a little bit better.

10.  PAST TENSE. PAST PERFECT. FUTURE-IN-THE-PAST 1.1 arrived last week, when he was swim ming and you had ju st lost your ba g and were looking for it, because the gatekeeper had told you that you would find it. 2.  I did not know you would come back because I had thought you had left for good and all.

3. She was playing the piano. She had been playing for two hours and did not stop, althou gh he had said he was t ired and would go to bed if I sat up to wait for you. 4.1 understood you had bought the castle and you would fight the ghost which had built it a century before and which had haunted it every winter ever since.

145

5. I sold the car which you wanted two years ago, and the pers on who bought it does not know I had promised it to you, and j understood he would never give it to you. 6. Since I came I have heard on the radio that it had been snowing for a month on the day when the strike began, and the dustmen were told that they would be   fired. 7. Why were you smiling when I explained to you that I had run out of sugar and I had come to ask you to give me the little you had bought? ' 8. He had been asked who he was, and he had answered he did not remember, he had forgotten how long he had been in hospital and he would leave when he had recovered. 9.1 was sent to the b aker's and I was told I should be shown the biggest loaf of bread in the world if I promised to eat it. 10.  He had been promised the big prize, but hâ had r efused If because he was rich and went abroad all the time, so he had no time to come and collect it. 11 . You explained to me that you had been paying for a long time for the house you wou ld move in, but I did not believe you when you said you had spent all your savings and you would go begging. 12.  He was watching T. V. He had been sitting there for two days, he had not even gone to his office, because he was positive he would see the match, but he was wrong. 13.  He stated he had been working for a

. month a nd he had enough, he wanted to leave and would even leave town without asking anyone, which he did. 14. I did not think you would do what you said you wanted to do, but I have never seen anyone so determined to give away every thing he owned. 15.1 was walking when you rang the  bell. | did not know you would come so soon, that is why I did not meet you at the station as I had promised. 16. When you sent for me I was just driving a nail, and I had been driving It in vain for two hours, I did not manage to finish the job because the telephone kept ringing. 17. Where did you see her and whom was she walking with last night? Why didn't y ou tell her I had been waiting for her for an hour and I had left angry because she had not come? 18.1 did not know he had com e to the end of. his tether when he asked for my help ; so I said I should not lend him money because I was sure he would never never return it. 19. He cracked the bell when he revealed his secrets to the policeman, as he did not know that policeman had been after him for two years and he would send him to jail in no time at all. 20.   I told the waiter he had doctored the account, and he said he had never never done such a thing in his life, and would never do it, either, because he was afraid the customers would beat him.

1 1 .   .  C O N D I T I O N A L

PRESENT

 A . CO ND IT IO NA L PR ES EN T (S IM PL E FO RM ) 1.   Their great-grandmother would look younger if she did not wear spectacles. 2. Your mother-in-law wou ld help you more if you invited her to your house more often. 3. Her step-mother would behave more kindly if she did not work so   hard. 4.  Our great-grandfather would leave for Africa if you asked him to bring you bananas. 5. their father-in-law would be less lonely if they kept him company more often.

146

6. His brother-in-law would not avoid you if you had riot quarrelled with the whole family. 7. Who would help your step-sister if it were not for me? 8. Octopus would not seen so bad as a food if you were accustomed to eating it. 9. The crawfish would not go backwar ds if It could go forward. 10.  Would you eat lobster if I ordered a helping?

B. CONDIT IONA L PRESENT (CONT INUOUS FORM) 1. She would not be crying for the moon if

you did not always give her whatever she wanted. 2.  He would be cooking his own goose if he admitted that it was his fault. , 3. You would be walking in Paris now if you had had left by plane y esterday. 4. You would be c rying over spilt milk if you began complaining to the boss that you had made typing mistakes. 5. If you asked him too many private questions, questions, I am sure he would so on be telling you that curiosity killed the cat.

6. I should be lying to you if I told you that your trick had cut no ice. 7. He would not be dancing attendance on her.if he had not married her in spite of everybody's advice. 8. She would be dancing him off his legs if he had come to the party with her. 9. He would be reading the essay now if you had written it yesterday, as you promised you would. 10.  Who would be sweeping the streets now if all the dustmen had given up their jobs?

C. PASSIVE VOICE 1.  The crab would be photographed if it

were necessary. ^ 2. The starfish woul d be drawn on a sheet of paper if the teacher asked the pupils to do so. i ' 3. The whale would be caught if the captain ordered his crew to catch it. 4.  The shark would be killed with spearguns if it menaced anybody's life. 5. The lizard would be lost sight of if it ran away.

6. The snail would be left behind if the rabbit raced it to that tree over there. 7. The slug would be crushed if those children came across it. 8. The shells would be sold at the market if you took them there. 9. The medusa would be taken out of the seawater if it were seen. 10.  Oysters would be eaten in this res taurant if there were any customers.

12. CONDI TIONA L

PAST

 A. C ON DI TI ON A L PA ST (S IM PL E FO RM )

., 1. The dolphin woul d have swum a longer distance if it had not been prevented by the fishermen's fishermen's boa ts. 2.  The penguin Would have frozen if the winter had been too   hard. 3. Where Where would the seal have gone if it had been been driven away from the beach? 4.  Why would the walrus have travelled such a long way if not to find food? 5. What What would t he mink have d one if it had not been been for the fisherman who fed it?

6. Would you have used leeches if you had not been albe to find a'doctor soon enough? 7. What would the crocodile have done if they had tried to sell it to a circus? 8. Where would the guinea-pig have gone if it had been free? 9. The adder would have bitten you if you had touched it. 10. How would the camel have crossed the desert if it had not been for its driver?

B. CONDITI ONAL PAST (CONT INUOU S FOR M) 1.  The kangaroo would have been eating

all day yesterday if it had had enough   food. 2.  The antelope would have been running

all night if the lion had not got tired of chasing it3. The badger would have been hiding all 147

day long unless the owl had prom ised to take care of it. 4.  The squir rel wo uld have been eating nuts while you were lookin g for it, unless it had

been afraid you might hear it. 5. The deer would have been sleeping all night if the wolf had not woken it up.

C. PASSIVE VOICE

"I.The "I.The reindeer woul d have been sent to Finland if it had been caught. 2.  The stag would have been painted if it had stayed still. 3. The wild boar would have.been hunted yesterday if the hunter had had a gun.

4. The horse would have been accomaccompanied by the mare to the fair if the farmer had had made up his mind to sell them. 5. The stallion would have.been eaten by the dragon unless Prince Charming had rescued it.

II .  SEQUENCE OF TENSES 13. PAST TENSE IN THE MAIN CLAUSE EN S E  A. PA ST T EN SE - P A S T T EN 1.  He admitted he always made tea or

coffee when he had nothing else to do. 2.  He drawled that the witch never did good, but'she good, but'she never did harm either, so he did not see why she should be driven away. 3. He protested that he had no idea he had done wrong and, if we did not believe him, he said he would never try again to do right. 4. The teenager objected he always did his duty, b ut, as it was n ot his duty to. make the beds, he simply would not do that, whatever his teacher might say. < ;l 5. The pupil argued that he never did his homework in the morning, but his grandfather would not let him drink his milk if the did not do it first. 6. The soldier argued he expected no one to do him any favour. 7. When the maid was told to do the room, she remonstrated that she was far too busy as it was. 8. He declared he enjoyed making the fire and he usually made no noise while doing that, so we could sleep peacefully and he would take care of everything. 9. He addressed me saying he wanted to make friends, since peace had been made and he wanted to be on good terms with everyone.

148

t

10. He professed he never made enemies because he was kind to all those who asked him for help, and he always lent people whatever they requested of him. 11 .  She admitted she was doing her hair and cou ld not open the door, so we better waif out till she had finished and could receive us. 12.   The schoolboy confessed he was doing sums because he had got a bad mark and was afraid his rnother would learn about it. 13. He reported the king was making laws for his subjects and must not be disturbed till he had finished. 14. Someone stated that the audience were making fun of the actors, and the stage manager was not doing anything about it. ' 15.  15.  A friend of mine claimed she was working and would not go home until the wizard who did wonders turned up to show if he could do more than she. J 16.  16.  The bachelor disclosed that he was doing business with the spinster, and he hoped to make much money, which would enable him to get married sooner or later, on 17. The queen revealed that a plu mber was doing repairs in the royal bathroom and she would not be able to attend the parade until he had left. 18. The witness testified that the accused

was making a trip to London on that day, which did not mean that he was guilty at all. 19. The 19. The speaker avowed that he was mak ing a mistake in speaking to that crowd, but he had been cornered and had not been able

to refuse. 20. The barber exclaimed that he was mak ing no speech whatever, he had merely told his customer he had better grow a mous tache.

Bj   PAST TENSE- PAST PERFECT made a blunder when he had turned the soot made a living for quite a while by singing and into sugar, and was eager to make amends, she did not feel like giving it up. but the grocer had already run out of the magic sugar and could not return it to his 2.  The waiter screamed he had already friend. made several attempts at pleasing that gentleman, but he had not managed to do so 11;Themag icien mused that the mice had and and he was willing to retire. been making fun of him when they had started filing out of their holes and, looking at his 3. The gatekeeper yelled he had not yet watch, he realized they had been eating his made made arrangements for children to play in the cheese for an hour, which made him fear they park, and, as he had been instructed to keep would leave nothing for him to eat that the alleys clean, he would h ot allow anyone to evening or the next morning. . bring dogs or bicycles either. 12.  The lawyer's client pondered that he 4.  The football player thundered that the had been making a fool of himself for three referee had made faces at him and he was not hours, since he had entered the lawyer's going to play in that team again unless office and had started telling him that he had someone apologized first. made his choice, he had already made too \ 5. The homeopath shrieked that he had many mistakes, he was determined to get a done his best, and if he had not managed to divorce, even if his wife was a housewife and cure his patient from tonsillitis that was it did not do to forsake a woman who did not because the man had refused to undergo the have a job. operation. 13.  13.  The miner inferred that he had been 6. The undertaker ended his speech by walking for about two hours and a half, but, saying the deceased had done honour to his although he felt like taking a bus, he decided family, which was partly true, because the old he had not walked enough yet and walked all man had been the black sheep of the family, the way home. but had won a big prize for insolence. 14. The 14. The coachman meditated he had been 7. The story teller concluded that he had stepping about the platform since the train done credit to his fellow writers when he had had left. published his autobiography, where he had 15. My colleague reflected that I had been described the literary life of the 1930s, and striding along the streets for such a long time had retold all his friends' lives. because I did not want to come to work and 8. The spaceman decided he had made a heshbuted from afar when he saw me that he start, and he would now wait for other would do all my work for me if. I entered the spacemen to follow him. building at least. 9. The soprano confirmed that she had 16.  16.  The stamp-collector wailed that his made her choice, she was go ing to Cairo, a nd step-sisters had been filing out of the had already packed her things, so it would post-office for three minutes and were being have been useless if anyone had tried to marched off to prison because all six of them prevent her from leaving. had tried to steal precious stamps for his 10.  10.  The sorcerer corroborated that he had famous collection, and had df course been 1.  The opera-singer shouted that she had

149

 jt, rememb ering his   childhood,   so his com been forced to   attack the   village, and h he e caught red handed. panions would have nothing to  fear  if   they 17. The   commander complained that a would never have conquered it  unless  the the accompanied him  there. suspicious fellow had  been, pacing   up and villagers   had all  been sowing wheat in the 10. The cyclist declared that he would have down the   pavement in   front  of the  police fields: station for   quite a  while, so  several armed to foot it to the stadium, since he had forgot ten 24.  Th e smuggler snarled that  t he  golden policemen went  out see what th e matter was. watches  he had  been trying to   smuggle for  | his bicycle at  home  and he  would  by no means go  back to  take it. 18. His  compatriot stammered that  he had weeks h ad  been found ou t at the customs. been treading lightly on the clean carpet since 11. The  cynic foretold that we  should be  he 25. T he   convalescent guaranteed that  he he had  entered the  room, because he was had bee n operated o n, and he had almo st fully ly hiking  for a long time. afraid he  might leave traces. recovered, so he  could g o home very soon. 12. The  Albanian remarked that he would 19. Th e  competitor mumbled someone be living  i n Paris for a year. 26.  The convict admitted that  he  had been been had been treading heavily next door all night, imprisoned because   he had  been caught 13. The   Australian observed that they and  he had not  been been able to  rest, so he had robbing a  bank, and he had been given  a  fair would be   quick marching   for the   next  two decided n ot to take part in the competition that trial first. hours. was to  take place  the  next day. 27.  The victim acknowledged that  sh e had  had | 14. The   Austrian maintained that   the 20..The plaintiff ntiff mut tered that the cock  had been beaten by two thieves and have been left sportsmen would  b e  double double marching  for the been strutting in the yard since  he had come . without a ny money.aţ all. next few days. back home,   and the  noise the   cock made 15. The 15. The Belgian held that the enemy would 28.   The cop  agreed that   he had  been \ prevented him   from writing the  letter  he had cheated by  the baker, who had sold  hi m stale soon be  splashing across  th e lake. begun two  days before. instead of  fresh bread, and he  knew the baker 16. The  Brazilian argued that  he  would b e 21 . The composer murmured  he  had been had been selling stale bread  for  two hour s but riding a bus the  next morning. asked how long he had played the piano  in his he had not been able to do  anything about  if 17. The Bulgarians claimed that their rivals life,  life,  because the   conductor  had   said  the 29. The  corporal professed  he had been j would  be  driving their own  car. music he  composed wa s no good a t all. kept under arrest for two days becaus e he had had 18. The Canadian replied that he would  be 22. The   conservative echoed that   his been mistaken  for a  tramp. driving an  engine fo r  the   the next tw o weeks. grand-daughters had  been sent to school in 30. The  sergeant confessed  he had been 19. The   Chinese rejoined that  h e would b e his absence, just  as his daughter-in-law  had offered t wo  icecreams if he promised to  keep sailing to China as soon as he had a ship ready. said. silent about what  he  had just seen. 23. The  conqueror parroted that   he had

14. TEMPORAL TEMPORAL CLAUSES  A. FUTURE-PR ESENT

C. PAST TENSE  -  FUTURE-IN-THE-PAST 1. The   newspaper correspondent em phasized that  no one would retrace  his  steps after  he  he  had reached t he  promised  land.  messenger promised he would   would  tip 2. The  messenger toe  to the old man's armchair and whisper the message into  his ear. 3. The   courier swore he   would tramp downstairs and  wake everybody up, as soon as he  had heard th e cock crow. 4. The courtiers asserted they would all trip to the   king's room and  congratulate t he  king on  hi s sixtieth anniversary. 5. Her   creditor menaced she   would trip over  t  neck if she  t he  t hreshold and  break her  neck did not  return his   money, which would have

150

happened unless  sh e had.been careful. , 6. Th e archer threatened he would stamp all the   children's toys   if the  children kept making faces  at  him. *s 7. The   culprit warned that his   daughter, whom he had left alone alone  at home, would toddle to the  kitchen, strike a match and set fire to the whole building. 8. The   customer argued that the   shop assistant's child would patter  to the counter  1  1 and spoil the china  he  had just bought,  so  the | shop assistant promised she would send  her child to the kindergarten. 9. The   murderer stated that, when he, | reached the river, he would paddle bare foot in

20. The   Chinese returned that they would be flying   to the  capital if   they could find tickets.. 21 . The  Dane answered that he  would b e received by the Prime Minister. 22. The   Egyptian declared that his  friend would  b e welcomed at the station. 23. The   Englishman  and the  English woman stated that they would be   forgiven if they got  married. 24.  The Finn claimed that he would be sent away  if he did anything foolish. 25. The   Frenchman disclosed that he would be  taught. English. 26.  The German revealed that  he  would be offered a large sum of  money if he went away on that day. 27. The   Greek wondered wh o  would be awarded t he  Nobel Prize that year. 28. The   Dutchman concluded that   the Dutch would not  leave the  town if  they   they were menaced. 29. The   Hungarian decided that   his countrymen would  be  allowed to bu y as many currants as they wanted. 30. The   Italian inferred that he  would be promised a job  if he  behaved himself.

1.  The Indian will tour his country when  he earns enough money. 2. The Japanese will  g o  sightseeing when he reaches London. 3. The  Mexican will  set out when he finds his basket. 4. The Norwegian will  go on a journey when he can leave  his son alone. 5. T he   Pole will   go on a  safari when he learns  the way to  Africa.

6. Th e Portuguese will  go on a   pilgrimage when he is old enough. 7. The   Spaniard will settle down   in his native village when  h e retires. 8. Th e Swede will hitch-hike to   Stockholm when h e is in a hurry. • 9.  The Swiss will cross  th e street when she sees th e traffic lights turn green. 10. The Turk will  go  round t he  house when the rain stops.

B.  FUTURE - PRESENT PERFECT

1. I shall go   scouting

when you  have re

turned. • 2. He will prowl around  th e house when  he has bought the binoculars.

3. He   will halt when yo u  have seen everything. • 4. I  shall pause when yo u  have bought what yo u said you had  been looking for and 151

had not found. 5. They will stroll arm in arm when it has stopped snowing. 6. She will saunter down Oxford Street when she has finished typing those letters. 7. The children will straggle behind when they have been allowed to go home.

8.1 shall wander away whe n I have learned how to find my way about the city. 9. She will lay behind when she had finished doing her errands. 10.  10.  He will tarry when he has done his homework.

1.   He said the queen would sail into the room when she was ready. 2.   The mule thought it would steal into the stable when the farmer left the farm. 3. The chimpanzee complained it would have to crawl when the caretaker manacled its feet, .

6. The monkey claimed it would lurk in the dark when the sun set. 7. The ape decided it would squeeze into the refrigerator when summer came. 8. The ox knew for certain that the cow and the calf would snoop around the garden till they found a way to get in. 9. The bull was afraid it would brush the cart as it passed by it, when it was going to the field. 10.  10.  The buffalo hoped it would worm its way out of the swamp when the day broke.

4.  The hyena was sure it would be able to slip into the laundry when its fur got too dirty. 5. The hippopotamus felt it would be shameful to skulk out of the jungle when the river went dry.

D. JILL 1. The dromedary stated it would not edge 6. The chamois hoped it would not start away till it had stolen the golden crown which limping till the hunter had left the forest. was lying in the sand. 7. The kid understood the giraffe would 2. The jackal replied, itit would not sneak out scramble on all fours till it had reached the of the jungle till the deer had all run away. abrupt hillside. 3. The hedgehog revealed it would never 8. The mole mused it would not clamber to drag to the den till the pig and sow had left the the top of the hill till the hedgehog had left it. place. 9. The reindeer was afraid the elk would not 4. The bat hoped it Would not have to plod stumble over the log till it had drunk â bottle along to the tree till the night had fallen. of whiskey. 5. The goat was sure that the she-goat 10.  10.  The puma was positive the beaver would not shuffle to the barn till the farmer's would not stagger out of the house till it had sister-in-law had locked the gate.U drunk all the lemonade. 1. The sheep wondered when the shepherd would start making cheese. 2.  The ram did not know when its owner would sell it at the fair, as he had said he would do, as soon as the ram was fat enough and when he found a customer. 3. The lamb had no idea when the dog would bite the stranger who had been prowling about the farm for two hours when

152

nobody was at home. 4. The pug dog would like to know when its friends will come to visit it. 5. The salamander was trying to find out when it would rain, because the weather had been dry for two months and it could find nothing to eat. 6. The rhinoceros was curious when the smaller animals would stop being afraid of it,

as itit thought itself to b e a very gentle creature, which had always been kind to everyone. 7. The seal wondered when the waters of the sea sea would get war mer, since it had caug ht a cold and it did not want to develop pneumonia. 8. The grizzly did not understand when the snow would melt, because it had been summer for a long time, but the top of the mountain was still covered by snow and ice. 9. The otter wanted to ask when the animals of the forest would make peace, as it was always afraid some bigger animal would attack it. 10.  10.  The gazelle wanted to know how long it would have to run. 11.  When will the dealer sell all his goods and retire? 12. When will the dean punish the students

who have skipped classes today? 13. When will the decorator arrange the window display? 14. When will the defeated go back to their country? 15. When will the slave be freed from slavery? 16. When will the rich and the poor make peace? 17.  17.  When will the mentally deficient be helped to do their homework? 18. When 18. When will the delegate return from the meeting he was told to attend? 19.  19.  When will the delinquent behave better? 20. When 20.  When will the deliverer free the pr incess from the dragon?

15. CONDITIONAL CLAUSES  A. FUTUR FUTURE E - PRESEN PRESENT T 1.  Adam Adam will help you if you ask him and ifif

he is not busy tomorrow. 2. Adrian will stop lying if you explain to him that his parents never lied when they were his age. 3. Agatha will eat strawberries if you bring her any and, if she likes them, she will ask for more. 4. Agnes will type the letters all over again if you stop nagging her. 5. if Allan goes abroad for the weekend, who will take care of the cat? 6. What will Albert do if they take away his driving licence and he can no longer drive to the seaside, as he had hoped he would? . 7. Where will Aldous hide his jewels if the thieves learn about them and decide to rob him? 8. Will Alexander accompany me to the post office if I tell him that I do not know the way and I do not want to get lost? 9. If Alfred gives y ou his Sunday best, take the coat only and give him a pair of trousers

instead . Alice comes ho me late from the party, 10. If 10. If Alice I shall show her I am angry and I shall do what sb far I have never done: I shall not speak to her unless she asks to be forgiven first. 11 . Amelia complained that she would lose weight if she ran so fast. 12.   Amy asserted that she would count to a hillion if her mother gave her a bar of chbcolate. 13.  13.  Andrew stated that he would never go back to a place unless he was forced to. 14.  14.  Angela meditated that she would not pass the exam if she did not work very hard, which she was not prepared to do. 15. Ann was afraid she would dr op the pails if she started running downhill, so she walked as slowly as she could, in order to avoid what had happened to her brother, who had fallen dozens of times. 16. An na be ls opinion was that she she would not be able to learn Japanese if she did not have books and a teacher. 153

17. Anthony hoped he would be promoted if he worked hard enough. 18. Archibald 18. Archibald imagined he would be talked to if he behaved himself. 19. Arnold stated he would become a doc

tor if he managed to pass the other exams as well as. he had passed the first. . 20.  20.  Arthur wanted to say that he would become world champion if he trained regularly.

B. CONDITIONAL PRESENT - PAST TENSE 1.  Audrey would grope her way back to the

yard if she were not afraid she might   fall. 2. Barbara would feel her way to the door if she thought she could open it with her key. 3. Basil would ford across the river if he were in a hurry. 4.  Beatrice would mount the ladder if she expected to find anything interesting up there. 5. Benjamin would climb that mountain if the producer offered him a large sum of money. 6. Bernard would race you to the stationery if you wanted to buy pen and paper to write

letters to your uncle. 7. Bertram would speed by the hair dresser's if he did not know that tiis wife was waiting for him there. 8. Elizabeth would tear away if she found but the waiter was going to bring her veal instead of pork. 9. If Brian were aware of what his step mother was doing, he would scold her and lock her in her room. 10. If 10. If Caroline had any idea whom she was talking to, she would quicken her step and leave you behind.

C. CONDITIONA L PAST - PAST PERFECT 1. Catherine would have scoured the town in search of white roses if she had known it was your birthday and you liked white roses so much. 2.  2.  If Cecil had not hurried when I told him it was time to go, he would have missed the plane to China, and he would have had to stay here. 3. Charles would have hastened down the road if it had started raining and he had had no umbrella. 4.  If Cristopher had not rushed down that blind alley in pursuit of a stray cat, the Police would not have caught and imprisoned him. 5. Clare would not have dashed out of the • attic without uttering a word if she had not heard strange noises in the cellar and had not been afraid some burglar would steal the squirrel she had hidden there.

6. If Clarence had not shot into the draw ing-room with a gun in his hand, the guests

would not have been scared and no one would have run away. 7. Clive would have swept across theroom to grab the trousers lying on the bed if he had been sure they were the right size and he could Wear them. 8. if Conrad had bolted out of the class room with a piece of chalk in his Hand, I should have thought he was trying to find another blackboard. 9. Constance would not have packed away so unexpectedly if anyone had tried hard enough to calm her down and explain to her there was nothing wrong with her nose, it merely needed an operation to be shortened. 10. If Daniel had not bundled off like that, his friends would never have though t he might be guilty of having stolen the huge diamond which had been exhibited at the museum a few days before, and which had disappeared nobody knew how or when.

D. SHOULD + INVERSIUNE 1.   Should I see David flitting at the other

end of the room, I should think it was a ghost and hurry out of that house.

154

2. Should Richard object to being called Dick, his friends would not realize the reason was his great grandfather had been called the

same and had lived to be a hundred and five. 3. Should Donald shift about while you were speaking, it would be easy to under stand he did not like the lecture and expected you to speak about something else. 4. Should Doris cut and run after the ballet had finished, her fiance would be quite upset at being left alone and wo uld never go out with her in his life again. 5. Should Dorothy see her dog scurry away, she would know it was her fault, as the poor animal could, not stand the sight of the tomcat which always prowled about the house when they went for their evening walk. 6. Should Douglas run like mad across the road, all the cars would have to stop and the policeman would fine him for not minding the traffic-lights.

7. Should Edgar make off at the beginning of the first act of the opera, I should know for certain that he was going to the pub, and if you followed him there, you would find him talking about horse races. 8. Should Edith vanish as soo n as she saw the conductor, I should be sure she did not like concerts, and if I were you I should never again buy tickets for her. 9. Should Edward spin like a top in the middle of the concert hall, he would be thrown out of the building and advised to go see a doctor. 10. Should Ella jump over that fence, she would win the big prize, which was once offered but has never been won ever since, because nobody has ever been able to jump that high.

E. HA D  + II 1.  Had Emily leapt over the ditch, she

would have been congratulated by all the sportsmen who had tried but had not managed to do it. 2. Had Emma sprung to her feet when he entered the room, he would have been very upset and would have despised her. 3. Had Eric hopped all the way home, his parents would have been worried and would have sent for the doctor. 4.  Had Ernest headed for the garage, he would have been prevented from going in by his wife, who was cleaning it, and had been working there for a few hours. 5. Had Esther wound her way through the field in her new car, she would have been noticed from afar and all the children would have run to meet her. 6. Had Ethel cut her way across the hedg e, 1.  Ferdinand would not be pushing his way out of the school now if the teacher had not made faces at him. 2. Florence 2. Florence would be shooting her way into the library if you had brought her a gun yesterday, as she had asked you when you

the landlady would have been very upset and would have told her she must move. 7. Had Eugene worked his way through the crowd,  crowd,  he would have reached the museum, where the painter had been waiting for him for two hours. 8. Had Eve edged her way along the gar den  den   wall,  wall,  the photographer would not have been able to take a photo of her,, and she would not now be on the first page of all the newspapers. 9. Had Evelyn threaded her away among the people gathered in front of the grocer's, she would have seen her dog eating the butcher's meat. 10. Had Fanny forced her way into her sister's room, she would have found it empty, because her sister had eloped with a sailor.

met the other day. 3. Geoffrey would not be elbowing his way out of the school yard now if you had not scolded him when he least expected it. 4.   George would be fumbling about his bedroom if you had switched off the light. 155

5. He would be roaming the seas if he had not bought this farm. 6. Gerald would be sliding in a sledge over the snow if his parents had not forbidden him to go out. 7. Gertrude would be plodding through the snow if she had gone to school. 8. Gilbert would be tramping it if he had missed the train. 9. Godfrey would be tramping upstairs if you had called him. 10. Grace 10. Grace would be tramping up and down all day looking for you if you had not told her you would leave for a day. 11 .  Gregory would not have stumbled on the right way at last if he were not usually a lucky boy. 12. Harold would have raced his bicycle against a car if his brother did not have more sense than he and had not prevented him from doing it. 13. Harriet 13. Harriet would have shoute d that she did

not like to be rushed if she were not afraid the teacher might get angry. 14. Henry 14. Henry would have killed the tomcat that had shot out of the bathroom if he did not know that it belonged to you: 15. Harry 15. Harry would have told you everything if the thought that you might accuse him of the theft did not shoot across his mind. 16.  16.  Helen would have ridden to her office if you did not prefer walking. / 17. Herbert would have learnt to walk when he was a baby if parents did not always take too much care of their children and prevent them from doing anything at all. 18. Hugh 18. Hugh would have arrived at the station long ago if you did not ask him to step this way every time you saw him. 19. Humphrey 19. Humphrey would have stepped into the boat if he were brave enough to do it. 20. Ida would have stepped across to a neighbour's if the children could be left alone.

T. Irene would stride over the ditch if you explained to her that in this way she wou ld win the prize she wanted. 2. Jack 2. Jack would march thirty miles if he knew who ordered him to do that. 3. Jacob and his army would march into town if he knew knew where theto wn was. 4. James would be marbhed off to prison if he did not say who he was, what he had done and who had told him to do so. 5. Jane would be pacing the platform, hoping he would come, if  âhe  âhe did not know he no longer wanted to see her. 6. Jennifer woul d go fo r a ride before lunch if she were told when they expected her to be back.

she knew how many accidents took place in this place daily. 10.  10.  Joan would drive right up to the front door if she did not know that you did not like her to do that. 11.   John would have travelled round the world last year if he had told his boss he wanted Jo take a year off. 12. Jonathan 12. Jonathan would have known that light' travelled faster than sound unless his English teacher had told him it was not true. 13.  13.  Joseph's ship would have sailed into harbour if the captain had not thought it had been damaged after in had collided with a rock.

7. Jeremy would be riding on his father's shoulders if they did not always tell him he was too big for that. 8. Jerome would not ride that bus if you explained to him where he could take the subway. 9. Jessie would be driving with caution if 156

14. Joseph's 14. Joseph's ship would have sailed on the day he went on board if the crew had not decided that they would go on strike as soon as the ship left the coast behind. 15. Jude w ould have sailed for New York if a sailor had not frightened him that he would be robbed where he was was going. 16. Judith wo uld have sailed her own yach t

if her father had not been told that she might spoil it. 17.  17.  Laura would have seen the moon sail across the sky if she had been warned that there would be a full moon on the night she was going to the party. 18.  18.  Lawrence would have seen the duchess sail Into the room if he had known she was going to come, and if he vhad waited

for her arrival. 19. Leonard would have been flown to Paris if he had not told the pilot exactly what he wanted. 20.  20.   Lewis would have sauntered along Oxford Street, looking at she shop windows, if he had not been told who owned them and when the shops would open.

1. Lilian wondered whether the sailor would have settled down in her town after years of roaming, if she had asked him to marry her. 2. Lionel 2. Lionel was not sure whether his brother would have rambled the woods till supper time if the latter had not had lunch. 3. Louise would have liked to know whether her dog would have rambled the streets of Londo n if she had let it go out alone. 4.  Lucy wants to know whether we would have strayed apart where the woods were deepest if we had walked hand in hand. 5. Mabel does not know whether I should have scoured the town in vain for more yellow roses If she had asked me, because I have never told her how fond of her I am.

6. Margaret wishes to know wheth er a boat would still be gliding over the lake if a rocket exploded. 7. Martha asked whether I should dive into the pool if silver fish were gliding about in the depths. 8. Martin wonders whether the child would try to fly if he saw snowy gulls gliding through the blue of the sky. 9. Mary has no Idea whether sh e would fin d herself gliding about wit h a tray full of glasses If she had any guests on a day when she wanted to rest. 10. Matthew wondered whether he would watch the skiers glide swiftly and silently down the slope if he could not ski himself.

1 6 . R< 'islon

1. Maud would have glided out of the room

as silently as she had entered if she had not been prevented from going out. 2. Maurice would have glided along the wall until he was out of sight if he had not come across a bag full of gold coins., 3. Michael would have allowed the days to glide tranquilly by if he had not been nagged by his wife. 4.  Miranda would have been scared to death if she had seen shadows slide along the huge wooden tables. 5. Muriel would have enjoyed herself if she had slid all day downhill on a toboggan. 6. Nancy would have sympathized with her cousin the soldier if she had known he always began his advance by sliding forward on his stomach. 7. Nancy wou ld have slid out of town if she

had played to empty benches for two nights. 8. Nelly would have explained to him how t6 $lide the left ski forwar d, then the right, if he had wanted to learn. 9. If Nicholas had shown her the clouds sailing across the sky, she would have thought it to be a lover's remark. 10. If Norman had not dragged her back, she would have sailed gracefully into the room. 11 . If Oliver.really Oliver.really knew the truth he should not have hidden if from his relatives. 12.  12.  If Pamela actually wanted to be an actress, she would have studied harder. 13.  13.  If Patrick really stole out of the room when he saw you. saw you. that  that means that he was truly embarrassed. 14. If Paul stole stole upon you at supper as you say he did. there is only one explanation for it, 157

riage before they come to ask you? 66.  Will he have been reading the book for a long time when I come to tell him what it consists in? 67.   Will he have been counting the pages for more than an hour before I tell him how many chapters the book consists of? 68.  Will they have been conspiring against the queen for less than a year next month by this time? 69.   Will he have been consulting you on various matters before he learns you are not an expert on anything? 70.   Will they have been studying the colours for a long time b efore they realize they contrast with the walls? 71 .  Would a pagan be converted to Catholicism if he lived in England? 72.   Would you contribute to the sum if I asked you to? 73.  Would he be convicted if he stole your clock? 74.   Would you be convinced of his guilt if I brought you evidence? 75.  Would yo u cooperat e with me in writing a handbook if I paid you a large sum of money? 76.   Should I be repeating myself if I told you I could not cope with everything? 77.   Would you be laughing at me if I told you the party culminated in a quarrel? 78.   Would you still be studying to become a doctor if I told you you could not even cure a child of measles? 79.  Would you be sitting and doing nothing if I told you the dog dashed at the door and was lost? 80.  Would you be looking at me if I started telling you what the book dealt with? 81 .  Would it have dawned on you that he had been here before? 82.   Would you have decided on a punish ment if he had been guilty? 83.   Would this novel have been dedicated to the memory of your brother if you had written it?

160

84.  Would you have defended him from his enemies if he had been alone? 85.   Would you have deferred him to the police if you had caught him red handed? 86.   Would you have been reading peace fully all night if you had known the princess must be delivered from the wizard? 87.   Would you have been wasting your time out ' if you had been t old that they depended on your coming horns early? 88.   Would he have been sleeping when they came if he had suspected they would deprive him of all his tools? 89.   Would you have been playing foot ball instead of helping them if he had told you he expected you to be devoted to your friends? 90.  Would you have been morning for him for a long time if he had died of pneumonia? 91 .  Who says this result differes from yours? 92.   Who is dipping the child into water? 93.   Who disagreed with you? 94.   Who was saying he would disappear from town? .95.  Who has disapproved of your idea? 96.   Who had dispensed with the refri gerator when you arrived there? 97.   Who will divide the loaf of bread into seven equal shares? 98.   Who will have divested him of all his glory before he retires? 99.   Who would doom an honest man to prison? 100. Who would have doted on a daughter like that? 101.   When do you dream of going to the seaside, by night or by day? 102.  Why do they say he is endowed with a musical ear? 103. How does he usually enlarge on such a subject? 104.  Where does a man go when he es capes from jail? 105.  What does he excel in?

106.   What are you exchanging that book

for? 107.   What is the horse feeding on? 108.   Whom are you firing at? 109. Whose he ad are you fli nging that

stone at? 110.   What is that boat floating on? 111. Whose paper have you fussed about? 112.  What have you been gazing at all the while I was out? 113.   What have you just glanced at? 114.   Whom has he been grieving for since he came? 115.   Whom have you been grinning at since I entered the room? 116. What subject has she been harping on since seven o'clock? 117.  Whom have you hidden the scales from? 118.   What has he been hindered from lately? 119.   What have they been hinting at since they started talking? 120.   What have you hoped for so far? 121.  Why did he hunger for her sight when he knew she would not see him? 122.   What was her boss implicated in? 123.   How many rules were imposed on you? 124.   Why did they incite him to action? 125.   What did he indulge in? 126.  Why did you infer from his words that he did not want to come? 127.  What was the air infested with? 128.  Why did you inflict injuries on those boys? 129.  How often did you inform him of what was going on? 130.  How many times did he inquire into her affairs? 131.   Why had you insisted on my going home before he had said he wanted me to leave? 132.  What had the book inspired him with? 133.   When had they instigated him to

action? 134.  Whom.had she been intended for? 135.  What had you been interested in before you took up English? 136. How often had he interfered with what they had been doing for a year? 137.  Whom had she been introduced to? 138.   When hadn't he wanted to intrude on you? 139.  How long had he been isolated from his countrymen? 140.  Why had he joined in the talk if he hated those two youngsters? 141.   When will the dog jump at the man who kicked it? 142. Why will they knock at the door when they can ring the bell? 143. How long will you be laughing at me? Stop it! 144.   Shall I be leaning on your arm tomor row when I come from the doctor with my leg in plaster? 145. What will the pupils lean again st if they are forbidden to touch the walls? 146.  What country will he be leaving for? 147. Why will he link that pipe to the sink if it leaks? 148.   What concert will you be listening to when the phone rings? 149.   Will he be living on tea and bread for two years? 150.   Wont's she long for news from him when he has left? 151.  What would you like me to look at? 152.  What sight would he marvel at, I wonder? 153.  Whose dress would this bag match With? 154.   Whom would you mistake him for if you did not know who he was? 155.  Which of the boys would you be mocking at if you were not afraid he would beat you? 156.  If you multiplied seven by seven, would you tell me the result? 161

157. Would you be nagging at him now if he had left you when he wanted to, and I persuaded him to stay for a while longer? 158. Where 158. Where would you negotiate with her if she did not know her way about London and she did not manage to find the place of the appointment? 159.  159.  Whose words would you be noting down now if he were deaf and dumb and consequently would not say a word? 160.  160.  What would you object to if they stopped asking about your opinion, and would do exactly as they pleased? .161. Why would it have occurred to rnethat you were busy? 162. Why would he have been operated on if he had been healthy? 163. Which of my errors would your speech have originated in if  I I had made none? none?

164. Whom would you have parted from yesterday if she had decided to stay for another month? 165.  165.  What show would you have par- ticipated. in if they had closed the theatre down? 166. 166. Which of those toys would y ou have paid for if he had asked you to buy all of them? 167. Wh t would you have befen befen peering at yesterday if the street had been dark? 168.  168.  What would the raven have been perched on if the stage had been empty? 169. What error would you have said he was persisting in if  he  he had said nothing all day yesterday? 170. Whom would you have been trying to persuade of your sincerity.last year if the judge had pronounced you guilty?

IV. INDIRECT QUESTIONS 18. 1. Whom

did Rebecca say she would ask where her brother had lost his schoolbag? 2\ Who wanted to know where I should go when school ended? ended? 3. Richard asked  me what I had referred to in my letter and If I was going to tell him the truth in the end at least. 4:  Robert asked me whom his face re minded me of and I said I did not remember anyone who resembled him. 5. Roger was wondering what the country was rich in, as he could'only see rocks.' 6. Ronald wanted to know what he was talking about. 7.  He wondered what the white-bearded seventy-year-old man was staring at. 8. Rosemary wanted to know what my uncle suffered* from, and lanswered her  I I had no idea. 9. Rupert asked me which of his deeds I was thanking him for. 10< Ruth found out at last what languages the Bible had been translated into. 162

11.  What did you say Samuel had got used

to? 12. Sebastian stated he had no idea whom I had been waiting for when I had met him. 13. Shirley 13. Shirley had ho idea what  I was thinking of. 14. Sylvia 14. Sylvia had found out what I had been looking for for two days and a half. 15. Tell 15. Tell Simon whom you are talking to and he will not ask you again. 16. Sophia 16. Sophia asked me what other films I had seen. 17.  17.  Thomas tried to find out what other places I had visited. 18. Timothy 18. Timothy asked me how many cigars I had smoked. 19. Veronica 19. Veronica asked me how much money I had spent, and who would pay for   the the bicycle that had been stolen while I had been buying things. 20.  20.  Victor had no idea what the weather had been like. c ould not remember how many 21.  Victoria could

holidays she had spent abroad in the last six years. i 22. Vincent was wondering how long  I had lived in my present house. f 23.1 was at a loss how to reajch there. 24.  24.  Violet did not know wr^ich one she should buy. / 25.1  do not see how I can sjop him. 26.  26.  Virginia did not know whether she should go any farther or go back. 27. Nobody 27. Nobody will believe me how hard this work was. 28.1 wonder why he has not come. 29. Please 29. Please tell me where you want to go. 30. Nobody knows whose it is. 31.1  do not understand why he left without saying good-bye. 32.1 wonder what it is. 33. The court must decide whom the in heritance belongs to. 34. We  We were wondering whether  we  we should go. 35. Can you suggest where I should put this? 36. Few 36. Few know how hard he works. 37.1 do not know how many they are. 38.1 shall ask when the train leaves. 39. Can you tell me what this funny thing is? 40. Ask him where he has put if. 41.   Vincent asked his brother when he would come back. . 42. Can Can you remember how tall he he is? 43. Violet asked me who I was and where I had so much money from. 44. Virginia was wondering when the post man would come and if he would bring any letters. 45. Walte 45. Walterr wanted to know where the hotel was and where I was talking from. 46.  46.  Wilfred asked when I should come back and what my elder brother's name was. 47. William 47. William asked why I had not asked for three pairs of trousers and who would wear the dress I had bought.

48.  48.  The democrat asked how the queen was and if she would like a hot tea. 49. The 49. The painter was wondering how long he would spend travelling and who would come to meet him at the station. 50. The dermatologist asked where I lived, how old I was, what what I was stud ying, what my parents were, what job  I  would have and how much I should earn. 51.  The designer asked me why he would have to go to England if he did not know English. 52. The detective asked me where  the  the scis sors were and what I knew about the tailor who had stolen them. won dered whom w hom I had 53. The digger wondered called to his house and when I should stop inviting guests, if that ever happened. 54. The diplomat asked how the nurse was and if she would be taken to hospital. 55. The director  asked  asked when I should leave and if I should like to help him. 56. His disciple wondered where I lived, how old I was,.who I was, what I was studying and what friends I had. 57. The 57. The discoverer asked whether  I I  should have read his book if he had bought it. 58. The 58. The diver asked what you had seen at the too and whom whom you had been with when when you had met me. 59. The blood-donor blood- donor asked where the house was, house was, when  when it would be pulled down and if I should build it up again. 60.  60.  What did you say he was looking at when you went to return his money? 61.  Who did you say had been with her for two hours when you met last night? Whom had you thought I was talking talking \ 62.  Whom about when I asked you when you would see him again? 63. Where 63. Where did you tell her  I was living when she asked you where where she shoulder ing  me the monkey? 64. What 64. What did you say you would go to the station by if no bus came till it was time for the train to leave? 163

65.  Whom did you think she was talking to when you called her up and the line was engaged? 66.   Whom do you imagine you will be mocking at when the dwarf becomes a sailor and goes to sea? 67.  What did you imagine he was thinking of when he asked you if you would come back because he wanted to see you again? again? 68. I asked him what the sum w ould amount to if I paid it on the spot. 69.   What did he say he was interested in? 70.  Why was he saying that he insisted that you should accept the money he was offering? 71 . Where did he think that we insisted that he should go after he had graduated from high-school? 72.  He insisted to be told when  I  should buy the scissors and why I had not bought the trousers yet. 73.1 should have liked to find out what he was thinking of when he was working on the play he had just begun. 74.   Would you please tell me where the scales which I have been looking for all day and which I have not found yet are? 75.  I should have told him what the name of the murderer he was afraid of was if I had known it. 76.   Would you have believed me if I had told you that I had no idea who would come to meet you at the airport? 77.  Will you talk to him again when he has asked you how old you are and how much money you earn? 78.  He asks me what I am looking at. 79.  He wants to know when I shall come. 80. He asked me where I was going.

164

81 . He wanted to know what I had bought. 82.   He asked me why I was not writing everything. 83.  He asked me what I knew about that. 84.1 inquired when he would come back. 85.  He wanted to know whe n I had finished. 86.  He did not know where I wanted to go. 87.  He wondered why  I  had not understood the lesson. 88.   He had no idea who I was, how old I was and where I lived. 89.  He asked me what I wanted to buy. 90.  He did not remember whe re he had put the book. 91.1 did not understand what he was look ing for. 92.   He wondered when he would be operated on. 93.   What are you going to do when he comes back and asks you whom you have given the money to? 94.  Who said he had gone to the seaside? 95.   Whom did you think you would find there? 96.   I did not know where you would go when he had advised you to give up the trip you had been planning for a year. . 97. She She had not thought how he would react when he found out whom she had spent her holiday  with. 98.1 should not have told him what you had asked me if you had told me that you did not want him to know why you asked everyone the same question. 99.  How old did you say he was? 100. Whom did the manager say he would promote after the elections?

V. PASSIVE VOICE 19.

 A. PRESEN PRESENT T TENSE TENSE SIMPLE SIMPLE 1.  A good pupil is praised for his hard work. 2. He is prevented from leaving the hospital because he has not recovered yet. 3. She is protected from the witch by a robot. 4.  She is well provided for, you need not worry about that. 5. This shop is well provided with tools, in case you want to buy any.

6. A burglar is always punished, sooner or later. 7. Force is resorted to when a child cannot be persuaded to do his homework. 8. A brave man like you is usually rewarded for his courage. 9. If he is separated fro m his friend s, he will study more. 10. in such cases, a doctor is sent for.

B. PRESENT TENSE CONTINUOUS 1.   The windows are being washed when

the pupils are at home. 2.  The room is being cleaned because guests are expected. 3. The streets are being swept because it has not rained for some time. 4.  The doors are being opened for the visitors to come in. 5. All children above the age of ten are being sent to the seaside.

6. You are being offered an ice-cream , why don't you take it? 7. I am being shown a very inter esting tapestry. 8. Carpets are being woven for the palace which has just been built. 9. Letters are being written to all the par ticipants to the congress. 10. Money is being sent to all the orphans in the world.

C. PAST TENSE SIMPLE 1. When were you shot at?

2.  I told you I was smiled at and I did not like that. 3. He was sniffed at by the dog. 4.  I could not wave to you because I was being spoken to. 5. Did you tell him he was spied on? 6. It was not you who was stared at, it was

a mistake. 7; What was he suspected of? . 8. Whatwas he thanked for? 9. That plank was trodden on yesterday and nobody got hurt. 10.  He was waited for for two hours last night.

D. PAST TENSE C O N T I N U O U S 1.  The laundry was being locked lest the

thieves should steal anything during the night. 2.  The bear was being given an Injection which would put it to sleep. 3. The cellar was being decorated with paintings for the exhibition. 4. The old fence was being destroyed. 5. Shabby houses were being pulled down and new ones were being built on the same

spot. 6. The teacher was being asked questions by his pupils when the door opened and an ostrich strode in. 7. I was being shown around the house when the light went out. 8. The fire fire was being made while she stood there and shivered. 9. He did not know what to be done about

165

the mice. 10.  10.  The goose was being cooked and the

smell flooded the house.

E. PRESEN T PERF ECT S I M P L E & C O N T I N U O U S 1.   I can't understand what he has been accused of. 2.  Can you tell me whose money this sum has been added to? 3.1 can't imagine how long you have been acquainted with these writers. 4. The bird has been aimed at, but the bear has already been shot. 5. My letter has just been alluded to by your sister, who should not have known about it. 6. He has never been asked for a lump of sugar, that is why he slammed the door. 7. That minor problem has already been attended to. 8. His novel has been attributed to another novelist. 9. He has often been beckoned to go away since he has worked here,, worked  here,, because  because he always turns up at the wrong time. 10. No merchant has ever been bereft of his goods unless he tried to sell them on the black market. 11.   The albatross has been seen flying for

three days and three nights. 12.  The stork has been sent away by the landlady, who does not want it to come back to its nest on top of her house. 13.  13.  The owl has been caught prowling about the oak tree at midnight. 14.  14.  The chaffinch has been promised a reward if it sings at the party all night. 15. The 15. The crow has been chased away but it is sure to come back. . 16. The 16. The woodpecker has been warned not to disturb people at night. 17.  17.  The skylark has been photographed while soaring to the sun. 18. The hatching hen has been told by the cock not to count its chickens before they are hatched. 19.  19.  The crane has been received into the room because the master of the house is a lover of birds. 20. The 20. The wagtail has been menaced it will be shot at if it ever comes here again.

F. PAST PERFECT SIMPLE 1.  I thought the raven had been fed long

before, but the caretaker had forgotten and told me I should have to dp that myself if I wanted it done. 2.  The magpie was positive it had been cheated,  cheated,  but it dit not want to reveal the fact before it was dark enough. 3. I knew the cuckoo had been invited to the fancy dress   ball,  but I thought it would dress up as a ghost, not as a fairy. be sold, 4. The turkey had been chosen to be sold, and the turkey hen was so sad that the farmer. decided he would keep them both after all. 5. I asked the bridge player what he had been blamed for and he replied that something he ha d. never done had be en blamed on him.

166

6. The book you were reading had been borrowed from a famous library which did not lend books for more than ten days. • 7. The patient had been taken good care of, but he complained that he disliked the ward and wanted to leave the hospital as soon as possible, even before he had recovered completely. 8. I could not remember wnat the squirrel had been changed into. 9. Did he tell you w hat he ha d b een charged with before he met you? 10.  10.  The short story had amply been com mented on by many literary critics who had read it and found it the worst its author had ever written.

G.  G.   FUTURE TENSE SIMPLE 1.  Whom will he be compared to when his parents find out he has broken a neighbour's window with the football and has stolen an o ld woman's handkerchiefs? 2.  Whom will the truth b,e concealed from when she has returned from the office and tells tells you she has been told ever ything by yo ur friends? 3. Nobody really knew how many years in  jail he had been con dem ned to, so he was t old he would spend there the rest of his life if he did not remember what crime he had been accused of. 4. The guns will be confiscated from you if you try to sell them to the police. 5. Whom will you be confound ed with when the barber has shaved your beard and cut

, your hair? 6. I do not know whom she will be   con fronted  fronted  with, but with, but I can at least advise her not to utter a word before she has consulted her lawyer. 7.1 wonder what you will be congratulated on,   since everyone knows you have not received the prize you expected to get. 8. The doctor will be consulted on this matter and I hope he will know what it is. 9. If you do not stop stealing, you will soon be convicted of theft. 10. Will the child be cured of mumps in a short time, or will he have to stay indoors for many weeks?

H, FUTURE PERFECT 1.   The poem will have been dealt with in

this literary literary review befo re you have to analyse it for your exam. . . • 2. The punishment will have been decided on by the time the witnesses come to testify. 3. A book will have been dedicated to his memory before ten years have elapsed from his death. 4. He will have been defended from all his enemies before he asks for help. 5. He Will Will have been defer red to the police long before he manages to steal your diamond  diamond  ring.

6. The fairy will have been delivered from the wizard by the time Prince Charming reaches the place. 7. The greengrocer will have been de prived of everything by the time he makes up His1 mind to go to the Police. 8. The doll will have been dipp ed into water before the little girl has time to call her mother. 9. The loot will have been divided into six shares before the seventh burglar turns up to Claim his share. 10. The emperor  will  will have been divested of all his glory by the time he retires.

I. FUTURE-IN-THE-PAST 1.  Your family said that your idea would be disapproved of, so you had better change your mind. 2.  The judge foretold the murderer would be doomed to prison if he did not mend his ways. 3. I was sure succes would be dreamt of until you had told everyone about your failure. 4.  I hoped the subject would be enlarged on when the foreign lecturer came, after you had outlined it first.

5. The teacher was sure.the pupil's hand book would be exchanged for a bar of choco late but he could not prevent the child from doing as he pleased. 6. The farmer was afraid his horse would be fed on rye bread. 7. The hunter predicted the fox would be fired at and missed. 8. The porter was afraid he would be flung stones at if he did not carry all the children's luggage.

167

* 9. He assured the wid ower that his wife would be properly grieved for. 10. They warned me I should be grinned at

if I entered that room without knocking at the door.

20.

J .  PRESENT C O N D I T I O N A L 1. If we had many cakes, they would all be

hidden from her, because she must lose weight and she is always eating cakes. 2.  2.  If you were hindered from doing your homework, the children who did that would be punished. 3. Your word s would not be hinted at if you told your friends that you did not want your name mentioned. 4.  Success would be hoped for in your case, unless you did your best to   fail. 5. That rule would be imposed on them if they had not invented it long ago. 6. He would not be incited to action if he

did not always postpone to carry out his decisions. , 7. Rightful anger would be inferred from his words if you heard him speak after you had told him he had not won the match. 8. The air would be infested with the smell of garbage if the dustmen did not come every other day to take it away. 9. Injuries would be inflicted on many in nocent people if children were allowed to play with loaded guns. 10. Would he be informed of what was going on if the manager did not want him to know anything?

K. PAST CONDITIONAL 1. He would have been instigated to action

if he had been considered able to stand up and fight for his own rights. 2.  2.  She'would not have been introduced to you if we had known that you would argue with her. 3. You would have been laughed at by all the children who lived at the outskirts of the town if you had said the town was confined to its central streets. 4. The teacher would have been listened to if the pupils had been interested in what he was talking about. 5. Your step brother would have been mis taken for a coward if we did not know how brave he was when a child had to be rescued from a precipice.

168

VI.   CONTINUOUS ASPECT

6. You would be mocked at by everybody who heard you if you declared that you had been studying English for more than a day. 7. He would have been nagged at day and night if he had married the woman he had fallen in love with before he met you. 8. Would he have been operated on if the surgeon had not known him? 9. The house would have been paid for long ago if the man who boug ht it had had any idea that you wanted all the money on the spot. 10. She 10. She would have been persuaded of my sincerity if I had explained to her I had not been able to rememberthe date because I had been sleepy when we had talked about it.

 A. PR ES EN T T EN SE 1.  I can't leave this bush because I am watching a fox creeping into its den. 2. If you really want to know what he is doing, well, he is slipping downstairs because he hurt his elbow and dropped his stick. 3. Wait a moment, he is slipping into his coat and coming with you. 4. The explorer you met weeks ago is now trudging through deep, untrodden snow. 5. He is on holiday and he is tramping all over the country. 6. The stranger you invited last night into the house is tramping upstairs, so you had better go after him and tell him your parents are coming back and you cannot shelter him

any longer. 7. The guests you are waiting- for are coming early next morning, but I suppose right now they are plodding across the desert. 8. I have been trying to stop him for five minutes now, but he is plodding straight ahead, doing some appointed task. 9. The overturned car has dragged along the street for some distance, and it is now stopping in front of a bewildered policeman.  $ 10.1 have been watching him fo r some t ime now: he must be blind because his hand is brushing the wall and cannot find the doorknob.

B. PASSIVE VOICE 1.  He is absent from school because he is being handed a prize for skating. 2. The book is necessary to the typist because it is being retyped. 3.1 am usually accustomed to reading till late at at night, but tonig ht I am being sent to be d early since tomorrow I am going fishing with my greatgrandfather, who is an early riser. 4. If his means are not ade quate to his aim, the reason is that he is only now being taught how to use them. 5. The sheets are being washed and the furniture is being dusted.

6. What is being done for the weak and the poor? 7. Books are being sent to all those who are willing to read. 8. The carpets are being cleaned with the vacuum cleaner. 9. The TV set is being repaired because there is a film tonight. 10. His money is being spent by his friends, who are all adverse to his desire to save as much as he can.

C. PAST TENSE

1.1 was afraid of your intention to sell the house because I was living in it and did not want my rent to be raised. 2. He was always saying that he was ahead of his fellows and would soon be the best of all. 3. The fellow who was akin to her was shuffling his feet nervously as he waited. 4.  He was shuffling his slippers over the floor and would not stop making that noise,

although he had been told everyone was asleep. 5. The fish were flopping helplessly on the bank, forgotten there by the fisherman who had caught them in the net. 6. He had flopped into the hammock   with out another word and was snoring loudly, already fast asleep. 7. Seven horses were racing for the cup, although my friend had told me he would bet 169

on the eighth. 8. A little girl was racing a little boy to a big tree,  tree,  while their parents were waiting to see who would win.

hoping he would be fined. 10. He 10. He had ordered a car and was speed ing directly to the village in order to find the waiter and make him return his magazines.

9. He was racing his car across the town, D. PASSIVE VOICE 1. Small shops we re being o pened all

along the narrow street. 2. Many new books for children were being written, published and sold. 3. The master's boots were being polished, as he would go hunting the next day. $ 4. Papers were being sold all over the town, publishing articles by people alert to changes in the life of their community. 5. History and geography books were being bought by school-children. 6. A new theatre was being built so that the actors might act their parts on a modern

stage. 7. An essay which was alien to his way of thinking w as being broadca st, so rfe turned off the radio and went to sleep. 8. The elderly ladies in the village were being sent flowers, as they lived aloof from everyone and enjoyed any sign of friendship. 9. The child was being scolded for what he had done, and his father was telling him he was angry with him for doing that. 10.  10.  Books that were anterior to hers were being re printed , so she waited patiently for her turn to come.

E. PRESENT PERFECT

1.1 have have been spee ding f or a while, I admit, but I shall slow down as soo n as I see a police car. 2.  2.  I have been wondering for the last two days why your tenant tore upstairs two steps at a time when he saw you. 3.1 have been stumbling through this dark hall for half an hour now, and  I  thought I  would never be able to find the way out if no one came to my rescue. 4,1 have been cleaning the cellar and I am so dirty because I stumbled, lay in the coal for a moment and then got up and have come straight here. 5. That intoxicated motorist has been stag gering from his car "for ten minutes now, and

the policeman has been waiting for him all along. 6. The last weary dancers have been stag been  stag gering off for an hour, while the doorman has fallen asleep, so there is no one to lock the door now. 7. The ball has been rolling along the floor since you dropped it. 8. The dog has been rolling in the mud since you kicked it. 9. That drunkard has been reeling down the street since dawn. 10.  10.  The ship has been reeling since the storm started.

F. PAST PERFECT 1.  When she arrived she realized the ser vants had been rushing in for hours and piling up food on the table.

2. The Indians had been rushing in since they had opened the gate. 3. The hurricane had been sweeping over

170

the island for hours. 4.  The dog had been frisking about since they had left the house.

5. It was raining. It had been raining cats and dogs for hours when the baker came home, where his wife had been waiting for him

since early morning. 6. The pheasant had been flying over the mountain peaks for days when it spotted the  jay up a tree. 7. The geese ha d been following the gander all day when a goose stopped short and decided it would not go any farther. 8. The swan had been swimming sinie the

break of day and had not found what it had been looking for. 9. The canary had been chirping for quite a while when the cat jumped at the cage and scared it do death. 10.  10.  The blackbird admitted it had been flying for a whole week and if felt a little tired.

G. FUTURE TENSE 1.   The royal eagle will be hovering above the house as long as you keep your gun out of sight. 2. The 2. The parrot will soon be imitating you if it hears you so very often. 3. The peacock will be showing off all day if you have guests today. 4.  The peahen will be hatching eggs next month by this time. 5. The pelican will be travelling to the North Pole soon. 6. The sea-gull will be flying out at sea as

soon as the weather is fine. 7. The wren will be eating rye bread crumbs when you pass by tomorrow morning. 8. The titmouse will soon be leaving your garden if you start felling the trees. 9. The pigeon will be carrying your mes sage tonight, so you will not be able to see it here until it returns. 10. The dove will be eating seeds all day tomorrow, because your sister-in-law is at home and she always feeds it seeds.

H. FUTURE PERFECT 1.  The quail will have been living in this field for more than two years next month by this time. 2. The nightingale will have been singing in your garden for five years by the time you move to another house. 3. The hoopoo will have been hatching eggs for two weeks when you find its nest. 4. The swallow will have been travelling for a month when it arrives here in spring. 5. The sparrow will have been basking in the sun for hours when the cat comes along. 6. The duck will have been running across

the yard for a long time before the dog stops chasing it. 7. The drake will have been looking for the duck for a week before it finds out what has happened. 8. The woodcock will have been sleeping for two hours by the time you wake up. 9. The ostrich will have been playing with the children for half an hour by the time the caretaker comes to drive the children away. 10. The 10. The falcon will have been wa iting fo r its master for eight days tomorrow by this time.

I. PRESENT CON DITI ONA L 1.   The eagle would be flying round the peak if there were not a hunter there. 2. The guinea hen would be hurrying hom e if it did not rain so heavily. 3. The crow wou ld be speakin g English if it had human brains.

4.  The partridge would be running away from this place if it knew what you were going to do. 5. The thrush would be living here now if you had not destroyed its nest last year. 6. The hawk would not be flying away if you

171

had not menaced it with your gun. 7. The turtle dove would be laying eggs if it were warm enough. 8. Your sister's husband would not be complaining to everybody that she never fed

him anything if she had learned how to cook. 9. He would be clearing his throat now if you had asked him to sing for you. 10. 10. The dragon would be weeping now if the wizard had turned him into a mouse.

Of> J .  PAST CONDITIONAL 1. The dramatist would have been writing all day yesterday if he had not been told to come and meet the stage manager at the airport. 2. The draper would have been counting his money till late at night if you had not interrupted him. . 3. The dressmaker would have been sewing all night if she were not afraid she might go blind. 4. The drunkard would have been drinking till he had spent all his money if his wife had not dragged him home. 5. The bus bus driver would have been waiting in the garage till late at night if the mechanic had not repaired his bus sooner. 6. The drummer would have been playing

 his companions had not his drum all the way if  his wisely tied his hands beforehand. 7. The duke would have bee*n riding his horse from morning till nighttf the horse had not refused to carry him. 8. The expert would have been delivering a lecture on Shakespeare when when you arrived, if he had not been asked to choose another subject. 9. The embezzler embezzler would have been spen d ing all our money while you were waiting for him to return it, if the Police had not caught him in time. 10. 10. The emissary would have been deliver ing your message when you looked for him if he had left last night, as you had told him.

1. He is usually a good child but now he is being noisy because everybody is looking at him. 2. The emperor is known to be generous, but now he is being mean because he does not want his daughter to get married yet. 3. The engraver is a busy man and if he is being lazy right now, that means he has finished his work for today. 4. The envoy is known to be hard-working but now he is being angry and does not want to do anything. 5. The The knight-errant is never idle but at this moment he is being tired and wants to get some sleep.

6. You can't talk to the manager because he is seeing someone important. 7. The stranger was thinking of a way to reach the station, sooner, as he did not want to miss the train which would take him to London. 8. The examiner is always asking ques tions which his students cannot answer, no matter how hard they  may have worked for the exam. 9. The executioner is always washing his hands and asking people to lend him money. 10. 10.  The grocer's boy is always eating sweets early in the morning, which is the reason why he has grown so fat.

172

VII. THE SUBJUNCTIVE 1. It is strange that he should spend so little when he knows that cheapest is the dearest. 2.  It is unexpected that he should be clearing his throat precisely when his sister has to speak to the audience. 3. It is natural that he should have climbed up the ladder, as we all know him to be very ambitious. 4.  It is unbelivable that he should have been reading when he should have been working on his dissertation. 5. It is natural that he should come down a peg or two, because nobody would have given him a job otherwise. 6. It seems unlikely that she should be crying for the moon when she knows nobody could give it to her. 7. It was natural that he should have come to the end of his tether after he had worked twelve hours a day for months, and had only had a day off every two weeks. 8. It Is unbelievable that he should have been drinking wine when you called on him at five in the morning. 9. It is advisable that you should come to the point now, that everybody is waiting to hear what you think of what happened here the other day. 10. 10. It is incredible that he should be crying over spilt milk, since he knows nothing can be changed, as the mistake he has made has become known to everyone. 11. It seems unlikely that he should have cooked his own goose; he is far too clever to do such a thing, unless he is cornered. 12. 12. It is interesting that they should have been walking when you met them, as  as they said they would never go for a walk in rainy weather. 13. It is desirable that you should not go too far, he Is a nervous person and might beat beat you if you annoy him. 14. Doesn't it. it. seem unnatural to you that he should be sk ating when the weathe weather  r  Is  Is fine

and the skating rink is closed? 15. Wasn't it strange that the ship should have gone under sail when not even two days elapsed since it had laid anchor? 16. 16. It is remarkable that they should have been working for two hours and had finished the job when you arrived. arrived. 17. 17. She said it seemed seemed perfectly natural to her that they should go by train, by plane, by bus,  bus,  by tram, by taxi or whatever could be found. 18.1 admitted I found it unexpected that he should be playing in my presence, when I had told him plainly to go and do his homework. 19.1 thought it was rather peculiar that she should have gone on horseback to the party at the castle. 20.  I had no Idea whether she found It alarming that I should have been going on an errand when we met. 21.  Did you Imagine it would seem strange . that the coach should be anxious about the match? 22. Didn't you realize it was natural that his sight should be going at the age of eighty? 23. Why did you think It was unexpected that the banker should have refused to live separated from his family? 24. Apart from what I have heard, I find it unlikely that he should have been racing a young boy to the gate, gate, when I know he turned seventy long ago. 25. Doesn't it seem hard to believe that this book"should go on the top shelf, when I found it in the kitchen? 26.  I must say I find it strange that he should be going about a lot when we all know him to have been so weak and ill. 27.1 assume it looked pretty unusual to you that he should have gone blind all of a sudden, just when he had seen you crossing the road towards him, to ask hi m to return the money he had borrowed fro m you three weeks before. 173

28. It is rather une xpected that, the waiter should have been sleeping on a chair while you expected him to bring you your soup. 29. I consider it impudent that you should tell me the bank may go any day, when you know all my money is deposited there and if I lose it, I have to move out of this expensive house and leave it to you. 30.  30.  Isn't it horrifying that he should be playing with a skeleton which he found in the back yard, and which must have been buried there a thousand years ago? 31 .  It is confusing that she should have been six months gone with child when you met her yesterday, because I also met her not long ago and she had just given birth to a boy. 32. It 32. It is very sad that she should have been shouting all the time you waited there, but you must forgive her because she must have had her reasons to behave like that. 33. Don't you think it unbelievable that the butter should go bad so soon? 34.1 told her it was natural that she should be sleeping when I came, because I was going to come back very late and she should study   arith 1.  I suggest that he should study  metics, and then he will know that seventy divided by seven goes ten times. 2.1 insist that you should go aside because you are in the way. 3. The detective demanded that the man who went by the name of Jackson should be looked for, as he was wanted by the police. 4.  The greengrocer urged that we should eat more vegetable because it was apparent to everyone that they were very healthyf 5. The baker demande d that all children apt for sports should eat a bun before the race. 6. The captain ordered that his soldiers 1.  The ship which is bound for India will sail today, so that it may be back by the end of June.

2. The tailor is busy with his wor k, but he is coming so that you may give him the cloth, as you said you wanted to have a suit made. 174

not wait for me before going to bed. 35.  35.  I explained to him that it was unusual that he should have gone hot and cold when he had seen the witch, as the witch had no magic car pet, so she was unable to har m him. him. 36. Isn't it strange that the ship shoul d have have been going ashore when you saw it, as you know it was in the Pacific Ocean and should not have returned until a month later? 37. I guess it seems impossible that I should go back on my word, but I shall do it because I can't give her all the toys I had promised. 38. Doesn't it look strange to you that he should be going down on his knees to her when she is sure to refuse him anyway? 39.1 can tell you it is unlikely that rumours should have gone about her eloping with a sailor, because she was married to a bank clerk last month. 40. It 40.  It seems strange to anyone but yo u that the teacher should have been talking about grammar to empty benches for an hour and a half. •

should wear their uniforms and never be ashamed of being seen with a gun. 7. The headmaster requested that the boys should dance the girls off their legs, 8. As the girl was away from home she demanded that she should be sent money to live on. 9. The miser urged that all those who were bent on spending money should give it to him. 10. The 10. The general insisted that all those who were blind to his defects should come to a party he was giving , where they would all have plenty of food and drink.

3. That teenager is not capable of murder and the witnesses will be brought in so that they may testify to his innocence. 4. The dancer is certain of success and he is going to dance so that everyone may see how good he is.

5. The child is clever at all games, so he  jvill p lay a nythi ng you ask h im to. i 6. She was charmed with him and asked him to come to her house so that they might have a talk. 7. The house was close to the park and they went for a walk so that the gatekeeper might see them admiring his flowers and trees. 8. The psychologist said that particular fea ture was common to all the soldiers who fought so that their country might be free. 9. He said he was competent at his job so that we might trust him. < 10. I told him that my work was com plementary to his so that he might agree to ' talking to me about it. » 11.1 have explained to him that his ideas ' were not compati ble with mine, lest he should [  imagine. I was willing to do what he had suggested. 12.  12.  I shall warn him I am conscious of all the implications of his decisio n, lest he should , expect me to follow him in the attempt he has planned. 13.  13.  The professor had delivered a lecture conspicuous for its originality, lest his

students should think he did not know much about the subject he had been teaching for a lifetime. 14. You must be consistent with your deci sion lest the others should lose confidence in you. 15. He admitted he had been contem porary with Chaplin lest we should imagine he was trying to make us think him younger. 16. He replied he was content with his fate lest his brother should'try to make him change his house. 17.1 did not hide from her that her decision was contrary to my expectations lest she should go about saying that she had had my approval. 18.1 warned him it would not be convenient for him to stay longer than a month, lest he should expect me to put him up. 19.  19.  The student confessed he was not conversant with that particular period of English literature, lest the professor should find out and get angry. 20.1 told you he was crazy about music lest you should bring him books instead of records on his birthday.

1.   The step daughter is as dear to her mother as if she were her own  own   child. 2. You are looking at me and smiling as if you did not know you were deficient in mathematics. 3. He is delighted with the idea of going to the seaside as though he did not know it was too cold there now. 4.  He was destitute of sympathy, as if he knew the convicted burglar had done harm to many people. 5. He was speaking as if all his ideas were detrimental to our plans. 6. He is diffident about strangers as if he did not want to know any. 7. His attitude is discrep ant with his slogans, and he behaves as though he wanted to persuade us to believe his words.

8. This part is distinct from the other, as if it did not belong to the same work. 9. He was telling me the village was distant from the sea as thoug h he thought I was going to leave first thing in the morning. 10. He pulled a long face as if the prospe ct were distasteful to him. 11 . He apologized as if his error had been due to hurry. 12. He was eager for new friends and behaved as if no one had ever disappointed him. 13. He has come early for tea, as though I had not told him I did not like people who came too soon, and disturbed me from my afternoon sleep. 14.  14.  The mountains lie north of my town, and he was looking south and pretended to 175

see them as if we had not told him he could not see them in that direction. 15. If itit were easy for you to solve this exercise, you would not be crying as if you had tried and failed. 16.  If he were not entangled in something complicated, he would not be frightened as if someone had tried to blackmail him. 17. He was engaged in work as though he had promised to finish the essay by the end

of the week. 18. When she became engaged to him she was so happy as if she had never been engaged before, which was not the case. 19.  He admitted he had been enthusiastic about the idea, but had behaved as if he had not been told anything. 20. You are envious of her luc k as if she had won a lot of money and had refused to give you any. (

1.  I wish your results at the exam were equal to your hopes. 2.  He wishes you paid him a sum equivalent to the one he spent on the diction ary he said he would buy. 3.1 whished I could tell him he would never be even with me. 4.  The pupil wished he were exempt from attendance as he had been ill. 5. I wish I found someone expert in chemistry who could help my son. 6. I wish he knew whether she has been faithful to him. 7. I wished you did not find out she had been false to her friends. 8. I wished they did not try to ask me whether I am familiar with the idea of living on bananas for a month. 9. Don't you wish you did not have any thing to do with his brother, who is famous lor his pranks? 10.  Don't you wish the house were not so far from the baker's? 11.  He wishes you would avoid that abyss because if has been fatal to many people. . 12. We wished the m ayor wo uld be favourable to their initiative of cutting down the trees and building an airport.

16.1 wish you would be more grateful to the firemen for helping you when you were in trouble. 17. He wishes you would not scol d his sister, beause you are usually too hard o n her. 18.1 wish you would understand that your idea is harmful to everyone. 19. He wished his parents would tell him the truth because he had been taught to be honest abourt everything. 20.1 wish you would leave him alone, as he is hostile to all of us. 21 .  Don't you wish your doll had been identical with hers? 22. Doesn't he wish his parents had been ignorant of the circumstances? earlier, 23. He wished he had gone there earlier, as it was imperative for someone to go and help the old man. 24. I wish he had not suspected how im pressed I was with his knowledge. visit 26. She wished you had not tried to visit that castle since she knew it was inaccessible to travellers. 26. We wish you had felt more indebted to the Zoo caretaker when he saved you from the lion that was at large. 27. He wishes you had not been so indig nant at the news of his marrying your fiancee when you least expected it. 28.1 wish you had not called that plumber because he is inferior to the one I usually call when I need one in the house. 29.1 wish they had come in turns, but they were inseparable from each other.

13.1 wish he would stop telling everyone I was fit for nothing. 14.  I wish she woul d never drink coco a again because she is too fat and too fond of food. 15. They wish the grocer's son would study more because he is not at all good at physics.

176

21 .  Suppose he did not come back home when he said he would! 22. Suppose she forgot all about the sub  jun ctiv e b efore she took her exa m! 23. Suppos e we all left her alone when she most needed us! 24. Suppose you never told her that the dress she disliked was peculiar to your country! left the 25. Suppose he were careless and left door unlocked! 26.  Suposse he had been pleased with her fancy dress ball costume! 27.   Suppose he had not been polite to his elders! 28. Suppos e he had expected to find out he was more popular with kids! 29. Suppose he had been positive of suc cess and had won nothing! 30. Suppos e the test had been preliminary to the exam and you had not been able to solve it! 31 . It is time you finished reading the book, since it is previous.to the essay. . 32. It is, time you started un derstandi ng why people are prejudiced against bank rob bers. 33. It is time he decide d on doing som e thing,  thing,  but he is prone to various moods and can't make up his mind. 34. It is time you hired someon e qualified me! for the job. 13. If only you did not sit next to a burglar! 35. It was time you were rea dy for the trip. 14. If only he were obedient to the rules! 36. It is high time you had do ne what he told you to do, regardless of consequences. 15. If only he were not so unaware of what is about time she had moved to a 37. It is is going on! house which is less remote from the park. 16.  If only it had been obvious to him that 38. It was high time you had been held he must buy the house! responsible for all your mistakes. 17. If only he had not been opposed to any 39. It is about time he had been told the change! country was rich in game, but he was not to 18:  If only he had not sat opposite to you use his gun. in the train! 40. It is high time someon e had told you 19.  If only he had not been overcome with you were being rude to the teacher who was  joy w hen he h eard all yo ur lies! 20. If only you had been mo re patient with • trying to explain why you were wrong. her when she was alive!

30. Don't you wish he had been more intent on his study when you found him working at home? 1.  I would rather you told him about the lecture, he is very much interested in astronomy. 2.  I would rather you did not get involved in a robbery. 3. He would rather you bought those mittens, irrespective of the price. 4.  You would sooner I stopped being  jealous of y ou, wou ldn 't you? 5. He would sooner she were kind to animals than to people, wouldn't he? 6. I would rather you had not made so much money and married the girl  I  was in love with. , 7. She would sooner you had not been so lucky at cards yesterday, when you left everyone penniless. 8. He would rather I had not told anyone he is mad about her. 9. I would sooner they had been merciful to the prisoners. 10. He would rather I had talked to a native to the country and arranged for a trip to the lakes. 11.  If only the house were nearer to the bu s , stop! 12.  If only my spectacles were not neces sary to the thieves and they returned them to

.177

1.  Long live those who are never sad about any losses! 2.  2.  May you live long and be happy! 3. Come what may, I will see to it that he may be safe from his pursuers. it,   then! 4. So be it,  5. Suffice it to say that my house is to be inherited by my family. 6. May you live to be the same age as yo ur

great grandmother. 7. Come what may* he is sensitive to kind treatment and he will not let you down. 8. Far be it from me to spoil your fun but you should not mock, at him. 9. Long live those who are sick of sweets and leave them for the children! 10. Come what may. your house is similar to mine and you will have to pull it down.

1.  Whoever may be with him , tell them I am sorry for being late and, if they receive me, I promise it will never happen again. 2.  2.   Whatever you may say, your paper is subject to improvement. 3. Whenever you may come, I am sure of the fact that he will not object to talking to you. 4. Whatever he may be doing, I am sure it will be useful to us. 5. Wherever he may be waiting, don't for get he is not used to standing for too long a time. 6. Whatever he may have told y ou, it is vital

for us to go. 7. Whoever may have sworn at you, you must believe me that you are welcome to our town. 8. Whenever he may have shouted at you, you should have told him he was wrong about a great deal of things. 9. Whatever he may have been cooking when you arrived, he ought to have given you a helping. 10. Wherever he may have been roaming, he should have come back home at the end of August and started working.

VIII. MODAL VERBS 22.  A. SH A L L (t r eb u i e) 1.   He is an abandoned rogue and he shall

go to prison, whether he pleads guilty or not. 2.  2.  You shall not go to that abject city, no matter how many reasons for going you may find. 3. Shall I write the abstract or will you? 4. Shall I pay attention ho his abuse or do you want me to pretend I have not heard? 5. When shall  I  send her to the academy for girls?

6. Shall I accomodate him or will you? 7. Shall I tell him the actual reason of my decision or will you? 8. Shall I listen to your address o r may I go when you start? 9. Shall I punish him or do you think he will admit his error and apologize? 10. Shall I ask you more que stions o r does it aggravate you?

B. SHOULD (ar trebui) ' 1. He

asked me what he should do to stop her agony. 2. He did not know if he should beat or kill the ambassador. .3. The wizard wondered whether he should amend the fate of the princess. 178

4. The lecturer meditated where he should deliver his next lecture. 5. The engine driver had no idea where he should stop. 6. The pianist would have liked to be told what he should play.

7. The opera singer did not know whose offer she should accept. 8. The cameraman wanted to know if he should take one or two photographs. 9. The researcher wondered if he should take a holiday. 10. The owner of the shop asked when he should open his shop. 11.   You should keep that ebony tree because there is no other more beautiful tree in your garden. 12. Mahogany 12. Mahogany was his favourite wood and he said they should use it whenever they had the opportunity. 13.  13.  He was looking for a bilberry tree and we told him he should go home because it was getting dark and anyway he would not find any in that area. 14. There should he a gooseberry tree around here, but I do not seem to find it. 15. He 15. He thought he should climb in thehazel tree if a bear came along. 16. He explained to me that I should not be looking for a bread fruit tree in France. 17. The alder tree should be left alone because it is old and gives good shade in summer. 18.  18.  He understood he should not destroy maple trees but he could not help wanting to cut them. 19.  19.  I told them they should know what bamboo looked like and they replied they had never seen such a tree in their lives. 20.  20.  You should tell that little boy if you come across a banana tree, because he is very fond of bananas and, if he climbed it, he would not leave a single banana there. 21 .  The squirrel should not be jumping from one fir tree to another, because it is dangerous. 22.  22.  If you stay all morning up the apricot tree, your grandmother will find you and tell you you should not be eating so many apricots before lunch. 23. You should not be staring at that chestnut tree as if it were the largest tree in the world.

24.  24.   You should be looking for a sweet chestnut tree if you want to eat its fruit. 25. He should not be cutting branches off that horse chestnut tree, because in spring people will see what he has done and he will be punished. 26. She should be telling her daughter a story about an evergreen if she wants her to fall asleep. 27. He should not be looking at the strawberry plant as if he wanted to take all the strawberries right now, as it does not belong to him, and the farmer might get angry. 28. You should be drawing a cedar grove instead of scribbling on that sheet of paper. 29. He 29.  He should be praising his cypr ess trees ' to you. they are indeed wonderful. 30.  30.   You should not be eating so many sweet cherries on a day like this, even if your sweet cherry tree is laden with fruit. 31 .  You should have done your homework when you said you would, and shown it to the teacher so that he might give you a good mark. 32.  32.   The milliner should have given up her hats if the thief menaced he would set fire to her shop unless she gave him everything she had earned in the last six years. 33.  33.   You should not have told him not to trouble if you wanted him to do his be st to help you out of the mess you have got into. 34. You 34.  You should never have done him in the eye if you really knew he had always been a good friend to you and would never have cheated you. 35.  35.   You should have done her out of her  job whe n you realized she was no goo d at it, after she had told you she did not need the money as badly as you did. 36. You should have known earlier that sooner or later he would drive it home to you that he would not have lost his fortune if you had agreed to keeping an eye on him while he still had it. 37. He 37.  He should have dropped you like a hot potato if he suspected you had been lying all along, while everyone had been positive you 179

had been telling the truth about your sister having married a knight. 38.  They should have let him fight the giant alone, because alone, because when they had been in trouble he had said "Each for himself and the devil take the hindmost", and had not lifted a finger to defend anyone. 39.  You should have started working early in the morning if you had wanted to finish by noon, since, as you know, the early bird catches the worm. 40.   Shouldn't he have understood by now that he can't eat his cake and have it? . 4 1. The greengrocer sh ould have been selling vegetables instead of arguing about the prices, as I found him last night, when a lot of people were standing in line to buy cauliflower. 42.   The barber should have been shaving his customer when the clock struck eight. 43.   The , mechanic should have been repairing my car last night wh en I left, but but  I  was sure he would change into his suit and go to the pub, 44.   Which of you was saying that the dustman shou ld have been wor king all day on. on. Sunday? 45.   Why did she tell everyone that her hairdresser should have been drinking coffee when she entered the room, when she knows his boss, would have fired him if he had found him doing that? 46.  What do you think the tailor should have been doing when you rang the bell? 47.   The dressmaker should have been sewing when her customer came in if she had wanted the latter to believe that she did not have a free moment. 48.   The seamstress knows she should have been sleeping at midnight, when I found her working hard although she had lost her spectacles the day before and without them she could hardly see a thing. 49. The butcher sh ould have been cleaning the floor of his shop at eight o'clock in the evening, if evening, if he had not closed at five. 50.   The shoemaker should have been

180

mending s hoes when you came i n, but he was was tired and had lain down for an hour, hoping to feel better after he had taken a nap. 51 .  The girl anticipated her mother's visit, as she thought the latter should come some time at the end of the week. 52.  There should be no reason for anxiety if you do not do anything foolish in my absence, I think. 53.   His apologies should satisfy you, although you will never find another vase like the one he has broken. 54. The maid shou ld be where she said she was going, unless she has changed her mind and has gone to the theatre instead. 55. The apparition sho uld be a result of his rich imagination, since I am positive, and so is everyone, that such things do not even exist. 56.   The application should be where you said you had put it, unless you have misplaced it and in that case the person who is waiting at the door will have to type it again. 57.   The burglar's apprehension should be known to everyone in town. 58.   Their argument should be caused by their stubbornness most of all. 59.   His art should be famous, as he has managed to cheat every swindler in the country. 60.  His artifice should help him a lot,  I think. 61 .  Why should I become an artist if I do not feel like it and have never been able to paint anything in my life? 62.   Why should you assist him if he does not ask you? 63.  Why should we live in the attic when the ground floor is much more comfortable? 64. Why should he deliver his lecture in the auditorium if there is no one there and he himself said he had better go home? 65.   Why should I preach austerity to a person who spends everybody's money ancj has never made a living in his life? like ballads? I asked him, 66. Why shou ld I like knowing he was very fond of them.

67. Why should we use unly a band of this cloth when we need much more? 68. Why should I wash in the basin instead of using the bathtub? 69. Why should they behave like bastards if no one does them any harm? 70.   Why should I change the bulb, when there are fifteen tenants in this house? 71 .  If I should find him living in a cabin, I should take him with me. 72.  If he should come across the cable you sent last week, he would be terribly upset, so I have hidden it from him and I hope he will never find out what has actually happened. 73.  If they should meet in a cafe, everyone would see them together and people would start gossiping. 74.   If I should lose my camera, I should

have to borrow yours. 75.  If the canteen should be damaged, the sergeant would shout at all his soldiers. 76.   If her name should be written in capitals, you would know that she was acting a leading part. 77.  If he should buy a caravan, he cou ld go to the mountains and sleep in a forest. 78.   If his career should be stopped, he would beat the person who prevented him from reaching the village in time. 79.   If she should bring carnations, he would feel awfully ashamed at receiving instead of offering her flowers. 80.   If I should be watching cartoons when he came, he would turn off the T. V. and send me to work.

C. WILL (vrea)

1.1 can promise you I will never never forget an old friend! 2.  Will you please describe the main characters of the novel? 3. Charge him less that the other customers, will you? 4. Go to the chemist right now, will you! 5. The door of the closet won't open. 6. If he will break all his china, why not let him? 7. If you will smoke cigars, I don't see why I should object to it. 8. If they will circulate the news of your engagement, no one can prevent them from doing it. 9. Be civil to your elders, will you! 10.  If she will go to college, I think she should be helped. 11.   That girl over there will be,his step

sister, I suppos e. 12. If she will commu te, I have no idea how she could be persuaded no to. 13. If you will buy a compass, at least you should choose a good one. 14.  If you will go to work in this condition, it is your own business. 15.  The conductor will be her cousin, I imagine, or she would not have talked such private matters over with him. 16. The commotion won't st op, although I have told everyone I expected to spend a quiet afternoon in their house. 17.  The engine won't work because the mechanic has forgotten to repair it. 18.  You are her only comfort, so stop saying you will leave her alone, will you! 19.  Children will be children. 20.  When the cat is away, the m ice will play.

D, WOUL D (vro ia)

Yes, he will do that, he will buy all the 1.  Yes, commodities he is offered. 2.  She would take great care of her complexion when she was youn g. 3. He would com e to visit us only when he

felt he was compose d. 4. He would eat a lot of confe ctions when he was a child. 5. He would avoid the confi rmed bachelors when he lived in our town.

181

cream from a cafe in the end. 6. Whenever he met the wizard, he would conjure all the good spirits of the earth. 18.   I told him his friend was crude but he • 7. He would confound all his teachers would not take my word for it. when he was a boy. 19.  He would not use currency because he 8. She would spend whole days in the was afraid he would be charged too much for conservatory when she was free. what he wanted to buy. 9. He would consider everything very 20.   I showed him the curriculum but he seriously before taking any decisions when he would not even look at it. was a mayor. 21 .  I would not know why that curtain is 10.  He will do that, he will be considerate torn, unless it is very old. i to elderly ladies. 22.  You would not do that to an old friend! 11.  He would not even consider the idea of 23.   You would not go to the station at being consistent with himself. midnight! 12.  She would not even hear of taking 24.  You would not lie to me, I am sure. lessons from a consummate painter. 25.  25.  You could, if you would. 13.1 offered him an old copy but he would 26.   He said he would be happy if I would not take it. help him. 14.  I asked him if he was conversant with 27.   I would not know what this deception world literature and he would not admit he had - can bring. never studied it. 28.  You would not decline his offer! 15. The corpora l would no t obey his betters 29.   You would not turn down a dedicated although he knew he would be  be   fired. pupil! 16. Her counsel was good but he would not 30.   If you would depend on me, I should listen to what she was saying. not let you down. 17. He was told to buy cream but he would not go to the market and he bought whipped

B. OUGHT TO (artrebui) 1.1 ought to tell him it was exactly what he deserved. 2.  I ought to go to some desolate palace and make it my home. 3. You ought to help a destitute man who asks you to. 4. This desolate castle ought to be restored and opened for visitors. 5. Directories ought not to be sold to people who do not pay cash. 6. You ought to be dealing with economic matters instead of solving your son's exercises. 7. If you were an economical person, you ought to be saving money for a trip abroad instead of spending it on trifles. 8. The editor ought not to be proof reading when he has so many other things to do. 182

9. An elaborate report on the matter ought to be dealing with the incidents that took place last night, after the gates of the factory had closed. 10.  They ought to be selling enduring wares in this shop if they wanted people to come again and become regular customers. 11 . They ought to have been engaged lo ng ago, but her parents objected to their marriage. 12. This engaging young girl ought to have becom e Miss Universe last year if she had not had so many rivals. 13.  The epidemic ought to have been stifled months ago if there had been enough doctors around. 14.  You ought to have confessed to him eventually that you had stolen his watch

 m

1

because you did not want him to leave so soon. 15. She ought not to have gone to an exacting exacting teacher to be exam ined, as she knew she was not good at mathematics. 16. You ought to have been watching T. V. when I came in if you find it so exciting. 17. She ought to have been running when I met her last night because the doctor had told her she needed exercise. 18. You ought not to have been whispering into his ear when there were people around because he has always exposed those who have done that to him. 19.  The students ought to have been listening to the exposition last night.

20.  She ought not to have been talking to him of his extraction when his mother was there, listening to every word she uttered. 21 .  I suppose he ought to have an extra ticket if his wife cannot come. 22.   He said he thought I ought to be very extravagant if I spent all my money on gifts for friends. 23.   He explained he supposed the fabric ought to be a good bargain but he would not buy it himself as long as he had no cash. 24.  He explained he imagined I ought to be talking about only one facet of the matter. 25.1 told him I thought it ought to be some national festival.

F. MUST (t rebu ie) 1.

figure. 4.1 replied he must not take a final decision before he wanted to. 5,1 did not know I must pay a fine if  I  I  parked my car here.

1. The two princes were told they must end

their feud. 2.  I explained to him why fiction must be his main interest. 3. She retorted she must take care of her 2. 1.   You must come and visit me when you

are in England! 2. But you must stay for dinner! 3. You must show me your new dress!

1.  That bill must be forged if the police are using it as evidence against him. 2. He must be at his office, filling in forms, as he does daily. 3. It must be because they have not been formally introduced. 4.   He must be very gallant if he saved a young girl from the claws of the dragon. 5. What you see there must be a goblin, and it will not hurt you if you let it alone. 6. She must be talking about the school she has just graduated from. 7. He must be looking for graphic arguments in favour of his theory, and I am

4.;She must help you with yoiir homework, it is much too difficult. 5. You must tell me where you bought this coat!

sure he will find them unless he is disturbed. 8. He must be rubbing his gums with the toothbrush if you see him bent over the sink for so long. 9. He must be playing his harmonica if the children, have children, have already started dancing around him. 10.  I do not see him around, he must be playing basketball somewhere. 11.  If he has refused to talk to yo u, he must be looking for some more humane person, who will be willing to shelter his nineteen dogs and a cat. 12. If he has heard the judge s ayin g that his evidence is immaterial, he must be raging.

183

13.  He must be thinking of some more important argument if you have told him that his words are inconsequent. 14. He is not at home, he must be roaming

the streets and shopping with industry. 15. He must be lying if he has actually told you that what he has is infectious.

1.  He must have been told it would be an informal party. 2.  He must have been praised for his Ingenuity, or he would not be so proud about his discovery. 3. His leg must have been injured, and he will not be able to walk home, he will have to be carried. 4. That scar must have been a bad injury a while ago. 5. The invalid must have been taken to hospital in an ambulance. 6. The justice must have pronounced him guilty, and he has run away from court, hoping to get away with it. 7. It must have been a laborious procedure, so I do not think he would be willing to start it all over   over   again. " 8. The lantern must have been stolen because I can't see it where it used to be. 9. He must have eaten lentil and is now trying to make us do the same. 10. The leper must have been driven out of the village. 11.  He must have been counting his mone y when I came in and told him that it would be very liberal of him to lend it to me. 12.  He must have been studying at the library when you were looking for him. 13. When we met he must have been trying to find his driving licence , which he lost weeks

ago. 14. If she stood up and left all of a sudden, I bet he must have been reciting lines to her. 15.  15.  You must have been talkjng to some lunatic if he told you that the moon shines in broad daylight. 16.  He must have been living in luxury when you made friends, or he would not have been able ţo present you with a golden   ring. 17. He must have been eating a macaroon, as the cake was made of nuts and looked tasty. 18.  The machine must have been out of order and he was doing his best to fix what had been broken. 19. The manager must have been reading a magazine when the clock struck twelve, because he forgot to order his lunch. 20.   He must have been writing to his parents about his matriculation when you entered the room and he failed to hear you. 21 .  Children must not talk to the mayor when he is busy. 22.   You must not take any medicine without your doctor's advice. 23.   One must not talk about one's memories when people are bored. 24.  You must never multiply six by seven unless you expect the result to be forty-two. 25. A good narrative must not deal only with aesthetic opinions.

G. TO HAVE TO (trebuie) suspect I would, have to obey the m. scold his son for coming home past midnight, 4. I 4. I have had to listen to his offensive words although in fact he could not care less. for two hours, but  I am not going to put up with 2.   I thought I would oblige him by letting it any. longer. him know he would not have to deliver the 5. The officer stated that he had had to talk, statue earlier than he had expected. to his wife about changing his job because he 3. If you imposed your rules on me, I had been late too many times. 1.  He will have to act against his nature and

184

H. TO BE TO ( u r m e a z ă  s ă ) about the plague if he had not changed his official is to return to his country mind. before long. 12. They were to have met on the platform 2. The pamphlet is to come out as soon as if it had not been so crowded. possible. 13. The policy of that country was to have 3. The pantaloon is to appear in front of the changed before the end of May. audience in a moment. 14.  I am positive that you were to have 4.  This part is to be played by a famous gone to bed early if I had not prevented you. actor whom everyone knows. 15. That post was to have been removed 5. You are not to be partial to any of the three days ago. boys who broke that window. 16.  If a doctor were to steal another 6. He was to buy the passage to India for doctor's practice, that would be dishonest of him and his wife. him. 7. The performance was to take place on 17. If pregnant women were to walk all day the day the theatre opened. long,  long,  they would not be able to work any 8. He was to buy petrol before leaving for more. the mountains. 9. The The phrase was to be explained in class , . 18. If the premises of the school were to be changed, most of the teachers would resign. but the teacher seems to have forgotten all 19.  If he were to bring her a present, she about it. would most certainly throw it away. 10.  The physician was to come at seven 20.  If the porter were to steal your luggage , o'clock but he must have forgotten. the policeman would find him presently. 11.  The history teacher was to have spoken 1.   The

I. CAN (poate ,  e m stare) 1.  The paper can go to press as it is now.

2.  Can you presume to disturb him when he is asleep? 3. No one can pret end she is a lady as well as she does. 4.  The principal simply cannot understand why no one wants him any longer. 5.1 can probe the ground and see what can be found. 6. This This is an old table which no one can lift. 7. Can you spell all the pupils' names? 8. I cannot make an airplane out of crumpled paper. 9. He could not swim, so when the ship sank he drowned. 10.  If you could add two and twenty, you would not have been cheated by the waiter. 11.   You can't proceed, this land is private property. 12. Foreigners can't enter this area without a special permit.

13. Those who are not member s of the club can't go in. 14. You can't sell what does not belong to you. . 15. She can't tell him what his par ents have decided he must not know. 16. He can't be a progressive person if he holds such views. 17.  The prospect can't be beautiful be cause that room overlooks a marsh. 18.  Publicity can't be good for a thief who does not want to be caught by the police. 19.  The race can't finish with his victory because he is by far the worst of the participants. 20.   This record can't be new, it looks scratched all over. 21 .  Can he be playing when I told him to do his homework first? 22.  Can he be talking on the phone while I have been ringing the bell for half an hour

185

now? 23.  23.  He can't be buying the T. V. set right now, when the shop is closing. 24. Her 24.  Her brother can't be talking to her right now. 25. The surgeon can't be operating on the patient at this very moment. 26. That refuse can't have been left here without good cause. 27.  27.  His relations can't have forgotten all about him. 28. It 28.  It can't have been a relief to you to find out that she had broken a leg. 29. You can't have resolved to deny him all help when he most needs it. 30. He can't have taken refuge in such a crowded resort. 31 .  He can't have been considered guilty. in every respect. 32.   He can't have said he needed a rest when you told him you wanted him to come for a walk with you.

33.  33.   He can't have resumed reading while you were waiting for him to accompany you to the dentist. 34. His 34.  His romance with her can't have lasted more than a month. 35. That saloon can't have been pulled down because Jim says he goes there every day. 36. The dressmaker can't have been sewing when she was arrested far forgery. 37. The shoemaker can't have been sleeping in his bed when everyone was looking for him at the bottom of the lake. 38. The tailor can't have been singing at midnight, when he knew everyone else was asleep. 39. The greengrocer can't have been eating radishes when you entered his shop. 40.  40.   The butcher can't have been fighting the bull when his customers were waiting for him to sell them what they needed.

TO BE ABLE TO 1. You will be able to find out his scheme if up with his enemy if the latter became more

you ask his wife what clothes he has taken with him. 2.  The scholar said he had been able to count for a very long time. 3. The man said he would be able to make

sensible. 4.  Will you be able to please him, knowing he is so sensitive? 5.1 have never been able to remember long sentences.

J .  C O U L D ( p u t e a ) 1.  He said she was a singular person, but 8. He could be working as a substitute

he could try to talk to her. 2.  He said he could give me soda if I was thirsty. 3.1 thought you could buy spirits anywhere in this town. 4.  He imagined he could change her state by telling her jokes. 5.1 hoped I could walk to the station but I stopped at a bus stop. 6. You could wait for him in the study if you would. 7. You could be reading the paper now if you had a subscription. 186

teacher today if he had graduated. 9.1 could not suffer his impolite behaviour if it were not for you. 10. You 10. You could write a summary if you have no time to rewrite the whole text  all over again. 11 .  I could not support a man who has committed murder, and neither could she. 12.  You could be more sympathetic if you took the trouble to know us better. 13. ItIt could be som e trivial incident that has upset him. 14.  14.  You could go by tube if you were in a hurry, but if I were you I should take a taxi.

15. A tutor could help him if is so bad at mathematics. 16. This ultimate matter could have been overlooked if you had not mentioned it. 17. He 17. He could have taken a vacant seat, but he preferred standing. 18.  18.  He was famous for his valour, and he could have freed the princess from the witch's castle if he had been entreated. 19.  19.  Your version could have been much more correct if you had taken the trouble to look up the unknown words. 20. He 20. He could have turned his eyes from her and walked away, but he stood there and listened to her speech to the end.

21 . When her eyes filled witn tears he cou ld have comforted her, but he did not. 22.   He could have been laughing while tears ran down her cheeks, because he had warned her she would end badly. 23. They could have been staring their eyes out and still they would not have been able to notice what was going on inside the house. 24. He could have winked instead of blinking, and she would have followed him anywhere. 25. You could have peeped through the keyhole if you were so curious.

K. MAY (am voie, poat e, habar n-am) 1.  When he asks you if he may come in,

 just cont inue to meet his eyes and say nothing. 2.  May I raise my eyebrows when I ask a question? 3. She wants to know if she may hoodwink you while you are waiting. 4. Can I help you? 5. May I help you? 6. He may blindfold his horses when he goes to the fair tomorrow, but I doubt he will doit. 7. He may as well be a thief for all I know. 8. Tomorrow when he sees you, he may look you straight in the eye, but you must not be frightened. 9. You may wonder at his vacant stare, but I know the reason of his sadness. 10. It 10. It may be true, she may roll her eyes at anyone, but what can I do about it? 11 . She may be opening her eyes wide, but do not mind her, she always pretends she does not know anything. 12.  She may be walking in the garden, I have no idea where she is. 13. She may be telling the truth, you had better listen to what she has to say. 14.  14.  She may be talking to a customer, do not disturb her before she has finished.

15. He 15. He may be running around the building, so if you wait here you may see him any moment now. 16.  16.  They may be digging to find the treasure, as they do not know there is nothing to find. 17. The 17. The child may be doing his homework, you had better wait and give him the toys when he has finished it. 18.  18.  The bus driver may be going to the garage, we had better get off and walk to London Bridge. 19.  19.  The book-keeper may be doing sums, he should not be interrupted. 20.  20.   The goldsmit h ma y" be bargaining about the price of pearls, and in that case it will take him a long time to sell his necklace. 21 .  She may have cast down her eyes when you stared at her, but that does not mean that she is in the least ashamed of what she has done. 22.  He may have stared you f ull in the face, especially if he expected you to look down and say you were sorry. 23. He may have examined you out of the corner of his eye, because he is too shy to stare at anyone. 24. He may have cocked his eye at her, she is very pretty and he may have wanted to invite her to a party tonight.

187

25. She may have dried her eyes when you promised you would not beat her again, but she will always be afraid of you from now on. 26. Her eyes may have flashed fire when she heard what you were going to bring her. 27. He may have fastened his eyes on your collar if it was dirty. 28. She may have shielded her eyes with her hand while she was waiting for you and the sun was shining. 29. He may have bridged his hands over his eyes, in order not to see how you were kicking the cat. 30. They may all have yawned when the speech ended, because it had been very long and had tired them out. 31 . She may have been catchin g her breath when you met, because she had been running after the cat for an hour. 32.   He may have been holding his breath while he listened to your conversation from the adjoining room, lest you should find put he was there and throw him out. 33. His mouth may have been twitching while he was being scolded. 34.  34.  His lips may have been quivering with excitement when he heard he would be allowed to go fishing with his father. 35. He may have been biting his lip while

he was being told he had made a mistake. 36. She 36. She may have been sulking yesterday, because her brother had gone to the cinema and had refused to take her. 37.  37.   The butcher may have been grinning while the man was killing his pig, as he thought of the good price he would get from his customers. 38. The little girl may have been sobbing when y ou fou nd her alone in the (pouse, (pouse, as she she had never been left alone and she was afraid of the dark. 39.  39.  He may have been hiccoughing while you were talking to him, but you should not have got so a ngry because it was not his fault. 40. The old lady may have been breathing hard after she had climbed all those stairs, because the elevator was out of order. 41 .  I may have finished my paper by the time you come to help me. 42.1 may have bought the book before you decide to give me yours. 43. I 43.  I may have reached the station before the train leaves. 44.  44.  She may have graduated by the time you pass your entrance examination. 45.  45.  He may have called the police by the time the thieves leave his house.

L. MIGHT (s-ar putea) 1.   He said I might go with him if I still

wanted to. might   rain,  2.  I thought it might  rain,  so I have taken my umbrella. 3.1 explained to him that he might go to the river but must not swim in it. 4.  They imagined it might be snowing and came with a sledge. 5. I told him no one might enter my room when I was asleep. 6. He might cough if he has caught cold. 7. He might show his tongue if the doctor asks him to do so. 8. He might stick out his tongue at you if you keep scolding him. 188

94.  94.  He might bite his tongue if he talks while eating. 10. He 10. He might do what you asked him, but I am sure he would draw a deep breath first. 11 .  If you go to the seaside for a month, you might send me a letter. 12. You might help him carry his bag if you see him gasping for breath. 13. You might leave her alone if you see she is speaking below her breath to somebody else. 14. You might give a bone to the dog if it licks its lips while you are eating. 15. You might stop whistling if you realize if annoys her.

was not guilty. 19. You might have chosen a better pen, this one is no good. 20. She might have accompanied the foreigner to the bus stop, lest he should lose his way.

16. You might have lent him some money if you knew he was in need. 17. You 17. You might have bought a loaf of bread for that old lady who cannot go to the baker's. 18. You 18. You might have told her the truth when you saw she was about to punish a child who

M. NEED (e nevoie - imp erso nal) 1.   Need he come to the library today or can

I did not want to. 4.   They needn't have come so soon, I could have waited. 5. She needn't have bough t the hat, he was going to buy if for her.

he wait until tomorrow? 2.  ! do not think he need buy that dictionary, he already has one of the same kind. 3. He told me I needn't go to the seaside if

N. DEGREES OF PROBABILITY 1. He must be reading .

3. He could be reading. 4. He may be reading, for all I know. 5. He might be reading , who knows?

2. He should be reading, or at least I think

so.

IX. TREBUIA... 23. 1 1.   You needn't have made her blush by

telling her you knew the truth, because she was going to confess it to you anyway. 2. You needn't have come all this way only to bring her a magazine she has already  already   read. 3. You needn't have taken all that trouble. the police would have found the thief sooner or later. 4.  She needn't have worked so hard, no one asked her to bring the paper sooner than she had been told at first. 5. They needn't have run all the way here, I could have waited no matter how   long. 6. We needn't have made so many cakes, 1.   You should have understood she was flushed because she saw you. 2.  He should have buried his face in his mother's skirt, and she would have forgiven him. 3. You should have told me he had looked blank when you had talked to him about

these boys prefers cigarettes instead of sweets. 7. They needn't have bought flowers, our garden has lots of roses which could have been cut off for the occasion. 8. He needn't have hidden the truth from her, she already knew it and did not care what had happened. 9. She needn't have cleaned the flat herself, I could have helped her when I came back. 10.  10.  You needn't have betrayed his secret, everybody had known it for a long time.

marrying her. 4.  They should have reddened to the roots of their hair when they heard they had been the last in the race. 5. She should have blushed up to her ears when she was told her essay had been the worst of all.

189

6. He should have wiped the child's nose before he entered the room. 7. You should have pretended you had not seen him blowing his nose. 8. You should have heard him shouting!

9. He should not have rubbed his nose in front of the judge. 10. She should never have been picking her teeth in class.

3. trebuia might have forgiven her when you was. saw how sorry she was. 7. She might at least have forgotten all 2.  He might have shown me the right way about it.. ţ when I  told him I did not know my way around. 8. You might have let me know who you 3. She might have given him more money were before I started boasting about my when he told her he had no clothes and no ancestors. food. 9. He might ha ve told her how late he would 4.  The millionaire might have helped the be if he really did not want her to worry. beggar, but he did not. 10. You 10. You might have explained to me sooner 5. You might have known he would never what you wanted, instead of making me waste do what you wanted him to. my time. 6. They might have hurried up, late as it 1.   You

4.  4.   era m a i b i n e You had better not have upset him 6. I had better have bought the house because his blood rose to his face and he before he did. started swearing. 7. You had better not have left her alone in 2.  He had better have slapped her in the the house at night. face when he learnt what it was all about. 8. They had better have swum across the 3. They had better have brushed their teeth river and lain in the sun. daily if they hate going to the dentist. 9. He had better not have bought so many 4.   You had better not have had that tooth sweets and eaten them. out. 10. She had better have chosen the 5. She had better have finished typing the diamond ring, it was far more beautiful. report in time. 1.  

5. a trebuit să take him into a warm room 6. He said I must not chuck him under the because his teeth were chattering. chin if I did not want to irritate him. 2.  He told me I must not frown upon any 7.1 told him he must shake his head when body. ever he disagreed to anything. 3. He said I must take care of the bear be 8. She explained to me I must nod every cause its nose was bleeding. time I agreed to what she was saying. 4.  He told me I must not turn up my nose 9. I told him he must not scratch his head when I saw a donkey. in front of the class. 5. He said she must speak through her 10. I 10. I told her she must not hang her head nose if she wanted not to be understood. because she had done nothing wrong . 1.  He said  I  must

190

MAI BINE ... 24. 1.

1.  You

had better keep your head up and be proud of what you have done. 2. You had better calm her down when y ou see her clutching at her head. 3. You You had better box his ears next time he does that again. 4.  You had better prick up your ears and listen carefully. .5. He had better take the child by his ear 4 and throw him out of the room. 6. She had better not whisper in his ear ear |( I  when they are not alone. 7. They had better not seize each other by the hair when they have an argument. i 8. You had better pull his hair if he does not t have his hair cut today. 9. You had better tell him to stop running II his fingers ngers thr ough his hair when he is nervous. 10.  10.  He had better stop craning his neck i. forward whenever he wants to hear better. 11.   You had better be swimming than reading on such a hot day.

12. They had better be running if they want to keep warm. 13. She 13. She had better be watching T. V. if she has finished doing her homework. 14. You had better be leaving if you mean to reach there in time. 15. He 15. He had better be writing that essay now if he wants to pass the exam. 16. They 16. They had better be working if they hope to finish in time. 17. We had better be practising the piano because there is little time left. .* 18. He had better be sleeping, he is much too tired to do anything else. 19. You had better be studying Chinese than fishing in that lake. 20. She 20. She had better be going or she will be late for the show. 21 . They had better have seized him by the heck when they found him. 22.   He had better have been playing football when I found him. 2.

1.   I

would rather you did not throw your arms around my neck. 2. He would rather  I I  did not always clear my throat before speaking to anyone. 3. She would rather I did not take him by the throat because he is stronger than me. 4.  i would rather you did not wipe your hands on your apron. 5.1 would rather you stopped clapping. 6. She would rather you did not lie with your chin in your hands. 7.1 would rather you did not speak with a hand on my arm. 8. He would rather I did not lay my hand on his shoulder. 9. He would rather she had passed her hand into his arm when they had walked together.

10.  10.  I.I. would rather you had not beckone d him away. 11 .  She would rather he had not been beckoned aside. 12.  I would rather he had not found you walking about hands clasped behind your back. 13. They would rather he had not been found hands clasped in prayer. 14.1 would ratheryou had not cupped your hands to your mouth and yelled. 15. I would rather he had never started cracking his fingers. 16. She would rather you had not waved her aside. 17.1 would rather the child had not pointed at the dwarf.

191

.. 3; 4. The cat should have scratched you, you 1.  He would rather we had not pointed our deserve being scratched. fingers at him when we were asked who had 5. You should have been walking at five stolen the ring. o'clock, as you said you would. 2.  You should close your fist and menace 6. You needn't worry about his homework. him. 3. You should be snapping your fingers and ordering him about. 4. 1.  You needn't be cleaning the room,  I  shall

do it tomorrow. 2. You needn't have returned so early.

3. You needn't have been studying when came, it came, it was much too late.

X. ROMANIAN TENSES IN ENGLISH 25.  REVISION 1.   He often pats my shoulder. 2. He is reading and can't come right now.

3. Have you known me for a long time? 4. Have you been waiting long for me? 5. He said be would come after he had finished. 6. He said he had been reading for a long time. 7. He said he knew. 8. He said he was reading. 9. He will come tomorrow. 10.   He said he would come when he wanted. 11 .  Go to bed. 12.  Children will do that. 13.   It is strange that you should leave today. 14.   He expected you to know about that. 15. He felt it was not true. 16.  He was squeezing my hand. 17.  He would often come to see us a while ago. 18. He used to go there fairly often. 19. You will be Father, and I will be Mother. 20.   He did not know what I was going to do. 21 . He said he had been read ing for hours.

22. It was raining. It had been raining for

192

days. 23. If you had been poor, you wo uld not have had money. 24.   If you had wanted to, you would have stretched out your hand to him. 25.  If only you had held tight to my dress' 26. He had better have stayed at home. he   said. 27.   You should have done as he  28! He was to arrive today. 29.1 want to ask you a favour. 30.   Did you come yesterday? 31 .  He said he had forgotten. 32.  Have you read his latest book? 33. I hear you know English.. 34.  Well, I am going! 35. For years she would not notice him. so 36. It is strange that he should h ave left so soon. 37.  They say he is a thief. 38.   They say she is sitting with her hands in her lap. 39.   You would come if you were asked. 40.1 should come but I cannot. 41 . They say he will leave tomorrow. as if he he knew everything. 42. He talks as 43.   You should not snatch if from him. 44. He is said to know. 45.   The say he grabbed everything on the

table. 46.   He knew, but he would not have told

me if I had not insisted. 47. If he had known, he would have stro ked your cheek with his forefinger. 48.   He would have come if you had told him how to rub his hands. 49.   If only you had come yesterday! 50.   You should have stopped wringing your hands. 51 .  He is said to have taken her by the „hand. 52. He often comes to see us, but today he is reading and I do not think he will come. 53.   Is he coming tomorrow? He said he would come, but when I heard him I was sure he would change his mind.  \ 54. He said he had no idea, he was reading and he would not go anywhere. 55.   It is natural that he should refuse to work if he is not properly paid. 56.  He has been reading since four o'clock and he has just.finished a book which I have not seen so far. vl 57. He said he had been read ing for a great many years. 58.  It is strange that he should not want to go to Africa. 59. I thought h e had known English for a long time. 60.   He said he was writing and he did not want to be disturbed. 61 .  "I leave home daily at seven o'clock." "Why are you leaving so late today?" "Today I am not working." 62.1 did not know she had been waiting for him for an hour and he was not going to come. » 63. ItIt is unexpected that you should be looking for him after he has stolen your typewriter. 64.   Did you know he had had a driving licence for a month and he had been driving II I* his own car for a week? II 65.1  did not expect my words to upset you, I' although I knew I ought not to say that to you because I was wrong.

66.   It is incredible that you should ask me to help you when you know I am angry with you. 67.   He expected you to know about the wedding. 68.  He suggested that we should leave be cause we were too many. 69.   If I had known who you were, I should have thrown you out. 70.   He is always coming and asking me questions early in the morning. 71 .  Yes, he will to that, he will buy all the books he can  find. 72. Men will do that. 73. He is usually a nice child , but now he is.being naughty because there are many people around. 74.  When he saw her, he grabbed her hand and off they went. 75.   Can't you hear you are missing the train? 76. He was reading when I rang him up. 77.   He would come in the morning and leave in the evening. 78. He would often read till daw n and could not go to school. 79.   Would you have come if you had known? 80.   He had been reading for two hours when I called him. 81 .  He was playing. He had been playing for a long time when it started raining. 82.  We would not be so poor if you did not spend everything you earned. 83. I should have com e with you if I had known what you were waiting for there when I met you. 84.   How long had be been working at the garage when you called him at the factory? 85.   Did he know what you had asked him? 86. He could see he was wr ong , but he would not admit it. 87. He did not understand v/hat I was going to do. 88.   What would you have done if they had

193

accused you of theft? 89.  89.  He was saying he would come but it was a lie. 90. He felt something was not as it should be, but be, but he had ho idea what it was. 91 . He would ask everyone he met and no one could answer him. 92.   I would go fi shing daily in summer. 93. What he knew I knew as well, but I thought it was too little. 94.  94.   The boy was speaking as if he had known English since he had been a child, although he had forgotten much since he had been to England. 95. If only he had come earlier! 96.  96.  Suppose he had missed the train and spent a night in the station! 97. You had better have come with us, hadn't you? 98.  98.   You needn't have hurried, we could have waited. 99.  99.  You should have hurried up if you had wanted to catch him red handed. 100. It would soon be five years since his arrival. 101.1 hear he has just graduated. 102.  102.  He was saying he had forgotten. 103. When did you bite your nails? 104. I have been reading the novel since yesterday but I have not finished it yet. 105. Have you never seen a living bear?. 106. Would 106. Would you come if you found tickets? 107. "Have you seen any mermaids, old man?" "There may be many, but I do not see them." 108. Suppose we all left! 109.  109.  You had better come, too. 110. If it were to be true, I should go. 111.  Should he know, I bet he would not

194

come. 112.  112.  He is said to be writing a play, but I always see him walking in the park. 113. He is speaking as if he knew everything, and she listens to him as if she did not believe a word. 114. If only you went away sooner! 115.1 wish he would succeed! 116. You should not contradict him. 117.  117.  He is said to be leaving (for London tomorrow. 118. You had better clean your nails. 119. He 119. He is said to have finished building the hut. 120. If only you had not read his hand! 121.  He was yelling as if a dog had bitten him. 122.  122.  He was boasting he had hidden the treasure in your garden. 123. He will know something, or he would not have told you. 124. You were saying he had written a short story last year, weren't you? 125.  125.  You should have understood and helped him. 126. Can he believe me a fool or am I imagining things? 127. Shall I laugh or shall I cry? I have no idea. 128. Shall I go away or may I stay? 129. He asked me what he should giv e me, 130. That 130. That he should do such a thing! 131. You should have heard him shouting! 132.  132.  Whatever you may say, I will not believe it. 133. You should have taught him a lesson. 134. It must have been seven years ago. 135. He must have forgotten.

XI.  ACCUSATIVE WITH THE INFINITIVE NOMINATIVE WITH THE INFINITIVE 26. 1.!  would like you to cut your nails. 2.1 ordered him to shake hands with her. 3.1 know him to be lenient. 4.1 imagine him to be studying.

5. I know him to have banged his fist against against the table. 6. I suspect hirn to have been kissing his hand to her when the train left.

7. She is waiting for him to propose. 8. I saw his hands shake and I heard him bang his fist against the blackboard. 9. I shall have her nudge you when he comes in. 10. Donf let him make you help him steal those books.

I.  Passive in arm with her when we met. 2. He is known to return today, or at least 6. He was seen to hug her and she was tomorrow. heard to cry. 3. He is said to be skating, but I am afraid 7. He was made to roll up his sleeves. he is in fact swiming. 8. He is reported to have carried the 4.  He seems to have roamed the streets dictionary under his arm. arms akimbo. 9. He seems to have given her his arm. 5. He happens to have been strolling arm 1. Is he allowed to sit with arms folded?

II .  Active

1. She is unlikely to have stretched out her

arms to him. 2. She 2. She appears to have taken his arm after fall. 3. She happens to have been leaning on his arm when her mother turned up. 4. He turned out to have been elbowing his way out of the room when a policeman grabbed him.

5. He happens to have been resting his elbows on the table when she burst into the room. 6. He is likely to have tickled her until she said yes. 7. He proved to have been lying on his back when the phone rang. 8. He seems to have pounded her in the back, which infuriated her.

III.  Passive &  A c t i v e

1. He is said to have sat up when he heard

a bear would enter his room. 2.  2.  He was seen to steal an old lady's handkerchief. i 3. She She is known to have tamed a deer. 4. A runaway was said to have set the barn pn fire! 5. He seems to have run out of sugar. 6. The judge happens to have been a plumber in his youth. 7. The thief thief turned ou t to have told the truth.

8. We all know'him to have been a world champion. 9. We expected you to have arrived last night. 10.  10.  I imagined you to have bought that house long before. 11.1 should not like him to have left alone. 12. I shall not have anyone beat me. 13. I order you to leave right now. 14.1 think herto have got married long ago. 15.1 imagined you to know English better. 195

16.  16.  I knew him not to have left yet. 17.1 shall not have you shout at us. 18. Don't let him make you see me read. 19.1 heard him r un and I saw him throw his cap. 20. Help 20. Help me lift the table. 21.1 thought him to have been reading for a long time, but he had just started. 22.1 am waiting for you to leave. 23.  23.   He is said to have returned from abroad. . 24. He is known to have bought a car. 25. He was seen to pick snowdrops. 26. He 26. He had been heard to break glasses. 27. He was made to leave at once. 28. He 28. He was ordered to forget everything he

had seen. 29.  29.  He was thought to have bought the parrot. 30. He happens not to have arrived yet. 31 .  Do you happen to have a book to lend me? 32.   He is unlikely to have been reading while you were talking to him. yet.. 33. He 33. He seem s not to ha ve turned for ty yet 34. Whom is she said to loofylike? 35. When is he thought to have come back? 36.  36.  Why is he said to be a thief? 37. Whom d id you order to buy t he watch? watch? 38. Who 38. Who is more often seen to read?

XII.  THE NOUN 27. 1.  His trousers are on the bed and they are very dirty. 2.   His overalls were lying on the bed and they were-old. 3. His compasses are red and made of iron,  iron,  while your compass is green. 4.  Where are the tongs and why haven't you brought them? 5. Bring me three pairs of scissors and put them over there. 6. His information was interesting. 7.1 asked him if my money was good. 8. I asked him whether his furniture was expensive. 9. He asked me what my knowledge of Greek was. 10. Give me a piece of advice! 11.1 have three items of news for you. 12.  How many coals do you know? 13. Mumps is a disease, measles is a disease too, but skittles is a game. 14. The 14. The crew have been working since four o'clock. 15.  15.  How many members does your team consist of?

196

16.  16.  The police have been looking for him for a year. 17. The 17. The rich are not so hardworking as the poor. 18. How 18. How many fish have you got? 19. How many fishes have you cooked? 20.1 have three carp, a trou t, two deer and and a sheep with lice. 21 .  I have bought two species of plants, because one species would not have been enough. 22.   His family have been living here for twenty years. 23.  23.  Measles is a dangerous disease, but mumps is even worse? 24. His 24. His trousers are much olde r than yours. 25. I should have bought five pairs of compasses if I had known you wanted them. 26. A compass is not so good as a pair of compasses, but it is better than nothing. 27. He said his shorts were not long enough and he would not wear them. 28. When he has finished examining that species of insects, I shall bring him two more species from the museum.

 I had seen that series of films,  I should 29. If  29. If  I have forgotten it. 30.  30.  His knowledge of Japanese is fairly good, but yours is rather bad. 31 . He asked me where my luggage was. 32.  If he had thrown the dice, he would have have won a pair of sc issors. 33. IfIf you creep across the floor looking for two pairs of tongs, you will only find mice. 34. He asked asked me when I had sold my oxen. 35.  35.  If his knowledge of English is good enough, enough, he will be able to use it when he goes there. 36.1 knew you would bind him if you found out he had shot your deer and sheep. * 37. He would not have bought the compasses if you had not told him they were better than a compass. 38. How many species of animals are there in the world? 39.1 told you you would not be able to use the tongs because they were out of order. 40. He said he had been shown a means of making money. 41 .  He would have liked you to buy a pair of trousers if you had had money. , 42. He was seen using five pairs of scissors and then hiding them in his bag. 43.  43.  If your information is likely to be correct, he will use it. 44.  44.  Their luggage was so heavy that no porter was able to carry it. 45.  45.  The waters of the Thames were very dirty dirty after that sto rm. 46.  46.  Mumps is a serious disease and more frequent frequent than r ickets. 47. My 47. My family have been in town for a year. 48. He said he would paint five sheep or five deer, but there are only carp on his Canvas. 49.  49.  No news is good news. 50. If you hidden your scissors under the carpet, you would not have had to lend them to anyone. 51 . The tongs he had bought a day before not

were where he had left them. 52.   He asked me if Turkish was my native tongue. 53. He was very keen on finding out where my family were at that moment. 54. I knew the police were looking for a bankrobber, but I should not have imagined it was you. 55.  55.  A piece of advice is always welcome. 56. My family have bought bread from the baker's for ten years. 57. He said his overalls were too dirty and he could not wear them. 58.1 hear his luggage is at the customs, so your information is correct. 59.  59.  Where are the tongs? I have been looking for them all over the house and I still can't find them. 60. His advice had long been forgotten, although we all knew it was useful to us. 61 .  He stated his knowledge of German was excellent and he would use it as soon as possible. 62.  He insisted that I should bring him several butters, so that he might choose. 63. How long have the crew been working on deck? 64.1 told you his homework was wro ng, but you would not believe me. 65. Have you ever seen trout? I saw a trout last year. 66. Fifty years is a long time. 67.  67.  Twice twelve is twenty-four. 68. The staff were willing to work. 69.  69.  The clergy are not always dressed in black. 70. Whose 70. Whose clothes were you wearing when we met and you said you would change as soon as you arrived at home? 71..  His sunglasses were French and he would only wear them when he was at the seaside. 72.   He had been beating about the bush for hours, talking about lice, mice and all sorts of disgusting things. 197

my scales were very good and I had no right to want more. 83. His braces were red and green and | told him to dye them because it did not do fo r a dustman to wear the same braces as his betters. 84. The 84. The dancer found a pair of tights lying in front of a cat, which, seeing the man, ran away up a blind alley. 85. They went to the ar chived, which were were not very far away, in bro ad daylight , and found them in such a mess that they lost their way and came out at midnight, full of dust. 86. The contents of his novel are varied: from feelings to the points of the compass. 87. He 87. He was a chicken-hearted fellow, so we told him the customs were a fierce place, where they would strip him naked and cut off his toes if he  lied, so he had better give us his treasure, and we would keep it for him. 88. The confirmed bachelor looked at the coffee dregs, sighed deeply, showed them to me and complained they foretold a hasty marriage. 89.  89.  The outskirts of the town were very closely watched, and the snail had a narrow escape. 90. He found an untimely end slipping down the stairs, after the housekeeper had rubbed them with soap and wax; his wife has repeated ever since that a flight of stairs is a direct menace to every human life, that is why why she lives on the ground floor.

73. The tailor wondered what had become of the trousers he had sewn, and asked me if I would go and fetch them from wherever they were, but I told him I had only seen one pair of shorts in the adjoining room. 74. The plumber came upon your overalls, took them out of that box and put them on, but they were not his size. 75.  75.  While cleaning the storeroom, I came across two pairs of compasses; the smaller compasses were green, and I remembered having bought them when I first went to school. 76. The 76. The barber was depri ved of all his tools, except his tongs, scales and a pair of scissors. 77. The police wer e listening to the witne ss, but no one could see what he was driving at. 78. That land was afflicted with droug ht and looked as if it had been burnt to ashes. 79. The blacksmith was so absent-minded that he forgot to lock his workshop and his bellows were stolen by the village beggar, who knew they had recently been bought at the fair, together with a pair of scales. 80. The elderly peop le were given two pairs of binoculars each. 81 .  The moment he had found his pincers where he had left them, he suddenly forgot his grief and was in high spirits again. 82.   I had an unpleasant experience the other day, trying to buy a pair of scales: my scales are out of order and I wished the shop assistant gave me another pair, but he told me

XIII. THE ADJECTIVE 28. 1. My elder brother is older than me.

2. It is much simpler for you to leave now. 3. It is much more complicated to. read everything. 4. It is as difficult to read or write. 5. It is less interesting for you to com e with me. 6. Your novel is not as expensive as mine.

198

7. You are fatter and fatter. 8. He is ever taller. • 9. The more you read, the better you will know the lesson. other 10. This 10. This road is much longer than the other one. 11 .  The longest novel is the one on the shelf.

12. My novel is worse that yours, but his is the worst of all. 13. I need further information before I go any farther. 14. Who is the older of the two brothers? 15.  15.  I have two friends, Jack and Jim: the former is a pilot, the latter.is a driver. 16. He 16. He has just given me his latest book. 17. His last word was not heard. 18. Next, 18. Next, please. 19. The more you study, the more you know. The more you know, the more .you forget. The more you forget, the less you know. The less you know, the less you forget. The less you forget, the more you know. Why study? 20.  20.  Your elders know better. 21 . My elder brother is  tall, but you are even taller than we. 22.1 will not go any farther. 23.  23.  The more you will be, the more interesting it will be. 24. It 24. It is colder and colder here. 25. It would be much worse if they left you alone at home. 26. My house is as large as his. 27.  27.  What makes him ask for further information? 28.  28.  The former is an Englishman, but the latter is an American. 29. Come 29. Come earlier next time. 30. Our elders are usually right. 31 .  The longest bridge is not the most beautiful in the world. 32.  The novel is not as interesting as the film was. 33.  33.  She has more rice and less milk than he. 34.  34.  His latest book is uninteresting, but I feel sure he will write a better one. 35. He 35. He was more and more frightened that his boss would notice he had not finished the letter. 36. The more guests we shall have when you have come back from Australia, the more

you will have to talk. 37. The 37. The doorman was even sleepier than I thought he would be. 38.  38.  His elder sister stated that our elders must be respected. 39. My 39. My elder brother is one year older than we. 40.  40.  He wanted to know which the oldest library in town was, and I answered I did not know and he would not find that out from me. 41 .  He came home late and said he had bought John Fowles' latest book. 42.   I should bet on the former horse, although the latter looks healthier. 43. Have 43. Have you seen him lately? 44. He 44. He asked me how late he could stay at the party. 45.  45.  If I had less milk, I should give you a little, but I have too much and I have made up my mind to sell it all. 46.  46.  The little house in the forest had very littlewaterand even less food. 47. He 47. He asked for further explanations as he had not understood. 48. He 48. He would not go any farther, as he was afraid he would be robbed. 49. How 49. How much money did he say he would give the poor if he won a car? 50. How 50. How old did he say he was? 51 .  If you had been the last, you would have received a typewriter. 52.  He asked me how far I was going, and I answered I was going farther than she expected. 53. He wanted to know the title of my latest novel about animals. 54. The latter is more expensive but it is worth buying. 55. The sooner it is done, the better. 56.  56.  The harder he was trying, the less progress he seemed to make. 57. The 57. The horse ran faster and faster. 58. The patient was getting better and better. 59. His eldest child is my oldest friend. 199

62.  The latter half of July was hot. . 63. The longer the days are, the warmer they become.

60. If the worst comes to the worst, we can still go to Sinaia. 61 .  His next care was to find the nearest way to the next station.

XIV. IT, THERE 29. 1.  There

is a wild boar at the door, waiting for someone to come out. 2. There have been many people here who have wanted to sell mules today. 3. There seemed to be a mistake but nobody realized where it came from. 4.  Once upon a time there lived a chimpanzee which could dress like a human being. 5. There comes a time when it is good for you to fight and get what you want. 6. The door opened and there entered a hyena, upon which all the guests who had thought the party would be a success ran away and slammed the gate behind them. 7. There was was little work done on the day the clown brought the monkey to the office, hoping it would divert their boss, who had been in a very bad mood for weeks. 8. There was no wind when the geese with huge teeth were exchanged for the oxen sold by those children. 9. If you want to know everything about calves, there is that book by Johnson on this topic, too. 10.  There was a knock before the bull pushed the door with its horns and came into the dwarf's room, waiting to be fed. 11 .  There are worse things than drom edaries, so you need not have complained to your sister that I had bought o ne just to annoy you. 12.  It was an awful place, full of hedge hogs. That it was. had been snowing for hours when the 13. It had farmer at last managed to sell his pig and sow at the fair. 14.  It was about midnight when the bat

200

started flying about, in search of   food. 15. It is impossible that the goatsfe hould all be killed this year. 16. It is nice when you see a chamois. 17. It would be a pity if the kid got lost. 18. If you wanted to know who brought the giraffe, I should tell you that it was your own brother. 19. The mole asked the little girl who was there, and the little girl answered promptly, "It is me." 20.  It is the reindeer that that broke th e window . 21 . It is there that the elks go in summer. 22. It is today that the beaver has run away. 23.  There is no sheep there I can dispose of, is there? 24.  There he comes, with seven rams behind him! 25.   There is no doubt that the lamb has been stolen by your bosom friend. 26.  There is hay for the cattle in the cart over there. 27.  What time was it when the pug dog bit the two teachers and ran into the school? 28.  It is three miles to the place where the newt has made its house. 29. It is a long way to the enclousure with the rhinoceros. 30.   It is three weeks since we found the seal lying ill on the beach. 31 . It seems the grizzly wants to kill some animal, so you had better avoid sending the dog ahead of you. 32. it so happened that the otter lost its way and arrived on the main street of the nearest town. 33.   The gazelle has left the Zoo and nobody knows where it is, but it does not

matter, it can harm no one. 34.  The albatross flew a very long time and had a very bad time of it. 35. If it is not asking too much, could you allow the stork stork to make its,nest on the roof s of these four houses? 36.  It took the owl a whole night to find twigs and feathers for its nest. 37.  When will it be possible for the chaffinch to leave its cage? 38.  The crow found it hard to dye its feathers white. 39.   There was a frost the night the woodpecker left the forest in search of a warmer house. 40.   The man with the raven got on the fastest train that there was to London. 41 .  When I asked him about skylarks, he gave me the best book that there was on the subject. 42. The hen and the cock were in the coop and there was nothing more to do. 43.   The crane was flying very low and, although there were five of us in the forest, none aimed at it, it was much too beautiful. 44. Because of the wagtails there was a lot of noise outside. 45.  I shall sell the magpie if there is a fair next week. 46.   It says here that the cuckoo does not take care of its own eggs. 47. It is easy easy to talk about cook ing a turkey; I should like to see you do it. 48.  It will not be you who will get the turkey hen,  because you do not know how to take care of it. 49.  When the pheasant came closer it seemed that we had all been wron g, it was not so big as we had imagined, and it certainly was a pity to shoot at it. 50. It is no use your hunting jays. 51 . Is it a fact that the gander always walks ahead of the geese? 52. It is seven years since I last saw a swan. 53.  There goes the last bus and we have forgotten our canaries in it! 54.  There There iş no doub t about his having

stolen the blackbird. 55.   I don't want there to be any argument between the owners of the two royal eagles. 56.1 don't want there to be any fight among the parrots. 57.   I should not like there to be another war. 58.  There is no stopping the peacock from showing its many- coloured   tail. 59.  There seemed to be no o ne to take care of the peahens. 60. There is no fire without smoke. 61 . There is no love lost between them. 62.   There is no knowing why the pelican flew away. 63.  There is no sense in shooting down a sea-gull. 64.   There is nothing the matter with the wren, except that it is afraid. 65. It does not do to aim at a titmouse. 66.   It goes without saying that the pigeon will return here when it has carried the message. 67.   If you want to buy a dove, I have one for sale, so it is as good as done. 68.   The place where I found this quail is very far, it is miles from anywhere. 69.  When it comes to killing nightingales, it is more easily said than done. 70.  It is none of your business if there is a hoopoo in her bedroom. 71 .  It is not worthwhile counting the sparrows in the orchard. 72.  It is the early bird that catches the worm. 73.   It was the last straw that broke the camel's back. 74.   It is time for you to bring back the ducks. 75.   There is time enough to buy a drake, do riot worry. 76.   There is a long way to go still to the place where you can see a woodcock. 77. There is nothing do be done about his having bought an ostrich.

201

XV. CAUSATIVE HAVE 30. 1.  If I had my hair cut every day, I should have to pay a lot of money to the hairdresser. 2.  2.  I should have had the piano tuned yesterday if I had been able to find someone to do it. 3. If you do not do as I please I shall have my dresses sent from Paris, and it will cost you much more than if you had done what I had asked you to do. is strange that you shou ld not have had 4. It is your gate painted yet. 5. It is unexpected that she should have had her car repaired instead of selling it after such a bad crash. 6. You should have had your scales mended long ago, because they have been out of order for a year now and all your customers have been complaining for months that you are cheating. 7. He can't have had his room whitewashed before his wife had finished taking the furniture out of it. 8. She must have had her shoes mended the other day, because when we parted she had lost one heel, and now I see she has both heels, as heels, as usual.

9. You could have had that horse trained if you had wanted it to win the race. 10.  10.  They may have had the alarm clock repaired, as they must all get up early in the morning and they were always late for school.

11 .  I shall have the porter carry your luggage upstairs. 12.  12.  I have had the milkman drink all my milk, because he is always thirsty when he reaches my door* 13. I 13. I must have the typist stay later today, because she must type the report all over again. 14.1 should not have had him pull out your front teeth if you had not complained of toothache. 15. If 15. If I had had the plumber repair the sink, he would have asked to be paid in gold coins. . 16. I shall have the caretaker sweep the alleys as soon as it has stopped raining. 17. If you have the child learn all day again, I shall be very angry with you. 18.  18.  It is natural that the manager should have had us work hard, it is his job to make us do our duty properly. 19.  19.  Have her come in before it starts raining, or she will have you come and pick her with an umbrella. 20.  20.   I shall not have you speak to me like that. 21 . She will not have her daughter shouting at her. 22.  22.   I shall not have you smoking at your age.

XVI.  DE ... 31 1.   He had been lying on his back for half an hour when he got bored and walked out of the surgery. 2. He 2. He has been shouldering his way out of the crowded hall for half an hour. 3. He had been walking do wn the road with drooping shoulders for quite a long time when they met.

4. How long has he been sitting bolt upright

202

in that chair? 5. He has been crying for hours, since that child pounded him it the back. 6. He had been sitting on the edge of the bed dangling his legs for an hour, when the door opened and the maid came in. 7. She had been standing in front of his door for ten minutes, shifting her weight from one foot to the other.

8. The dwarf had been standing on tiptoe for days, when the doctor explained to him that it was not healthy at all. 9. The baby has been crawling on all fours for the last ten minutes. 10. If you had not been sitting cross-leg ged for the last half an hour, the manager would never have said you were lazy. 11.   He had been dragging his legs since eight o'clock, since he had left home. 12. He 12. He had been treading on her foot since she had started speaking about her plans. 13. She 13. She has been holding the child on her knees since you left the room. 14. The girl has been toe-dancing since the curtain went up. 15. She had been lying in bed since she had sprained her ankle. 16.  16.  The drunkard had been struggling to his feet since he had fallen in front of the

counter. 17.  17.  Her foot had gone to sleep since the child had sat down on it. 18.  18.  He had been holding one knee tucked under him since he had sat down in the armchair. 19.  19.  The child has been stretching himself since he woke up. 20. He has been shrugging his shoulders since you started talking to him. 21 .  He tossed and turned in his bed until not long ago. 22. She 22. She had belly-danced for the audience for a long time since he had left the   hall. 23. You should have tumbled head over heels long ago. 24. He came last night. 25. She let me know yesterday.

MAI 32 1.  He is the most famous actor. 2. This 2. This is his latest book. 3. Who else is coming? 4.1 should like something else. 5.1 should like to go somewhere else. 6. Is anyone else coming? 7. Do you want anything else? 8. Are you going anywhere else? 9. Nobody else knows about it. 10.1 shall say nothing else. 11.1 can read nothing else. 12. Who 12. Who else would have known? 13. Everybody else had left. 14. When 14. When else can I come? 15. What else shall I bring you? 16.  16.  Who else is there? 17. Where 17. Where else can I go? 18.1 should like another book. 19.1 want five more loaves of bread.

20. Is he still here? 21 . He is no longer here.

22. Stay 22. Stay a little longer. 23. Come again. 24. Have 24. Have you ever seen her before? 25. Have you ever read it before? 26. What 26. What a man! 27. Then he left. 28. Later he returned. 29.  29.  You had better be reading instead of singing. 30.  30.  You had better come now. 31 . You had better have left yesterday. 32. You had better have been reading when he came. 33. The other day he was alone. 34.  34.   Look at his homework first. 35. It 35.  It is more or less interesting. 36. Be as quiet as possible. 37. So 37. So much the better. 38. All the more. 39.  39.  What is new? 40.  40.   Read the lesson once again. 203

41 . Once upon a time, there was a witch.

42. It 42. It is a long time till summer. 43. Forget it.

44. Leave me alone. 45. You 45. You had almost killed him!

XVII. TEXTE LITERARE ADAPTATE 33. MIRCEA ELIADE 1.   Ever since I was an adolescent I have enjoyed writing short stories, and even fantastic "novels" [...]. I started writing on a Sunday; I had a whole free day and a whole free night ahead of me. I still remember the beginning and end of the story; I was in a laboratory (during that year I was engrossed in chemistry and I had mad e a small lab of my own in the attic), and I don't know how I happened to fall asleep - but, of course, the reader, was unaware of the fact; I had not imparted it to him.

2.  2.  What a pity. I don't know much myself. If he had got on this tram, I should have asked him. I like to start a conversation with educated people. These young people, my dear sir, must have been students. Eminent students. I was waiting with them in the tram stop and I listened to them. They were talking about a certain colonel Lawrance and his adventures in Araby. What a memory, too! They recited whole pages from the colonel's book by heart! 3. "They are old nut trees," Gavrilescu went on,  "that is why it is so shady and  cool. I  cool. I hear a nut tree only starts giving shade after thirty or forty years. Can it be true?" But the old man pretended not to hear. Gavrilescu turned to one of his neighbours, who had been looking pensively out of the window [...]. "That's what I hear," Gavrilescu went on. "I go by this tram three times a week. And, you have my word of honour, not even once have I failed to hear people talk about them, about the gipsy women. Does anyone know them? I wonder: where have they come from?" "They came a long time ago," his neighbour   said. "They have been here for twenty-one 204

years," someone interrupted him. "When  I  first came to Bucharest, these gipsy women were here already. Only the garden was much larger. The high school had not been built yet..." 4.  "I am excited." he said, "I can't realize why..." "Don't drink too much, coffee," the girl whispered, opening the door and pushing him inside. It was a room whose end he could not see, as the curtains were drawn [...]. He began advancing, treading ever thicker and ever softer carpets, as if he were treading mattresses, and his heart beat faster with every step, until he felt scared to go any farther and stopped short. At that moment, he suddenly felt happy, as if he were young again, and the whole world were his, and Hildegard were his, too. "Hildegard!" he ejaculated, ejaculated, addressing the girl. "I haven't thought of her for twenty years. She was my true love. She was the woman of my life! ..." But, turning his head, he realized the girl had left. [...] The room became more and more luminous, in a mysterious way, as if the curtains had been drawn very, very slowly. 5. "When I was in love with Hildegard [...], this was the only thing we dreamt of, to go together on a trip to Greece." "You were a fool," the girl interrupted him. "You shouldn't have been dreaming, you should have made love to her..." "I was twenty and she had not yet turned eighteen. She was beautiful. We were both beautiful," he added. At that moment he realized he was wearing strange clothe s. [...] [...] He was amazed when he looked in the mirror, as if he found it difficult

to recognize himself. 6. A few moments later the young man from the tramway caught up with him. "What a coincidence," Gavrilescu exclaimed, seeing the latter stop by his side. The door opened all of a sudden, and a woman who was still young but had a pale face turned up in the thresho ld [...] She frowned when she lay eyes on Gavrilescu. "What is it you want?" she asked. "I have forgotten my attache case," Gavrilescu began, intimidated. "I started talking and I have forgotten it. I have been busy [...] [...] and have been unable to come earlier." "I don't understand. What attache case?" "If she is is having dinner, do not disturb her," Gavrilescu went on in a hurry. "I know where I left it. It is by the piano ." And he made as if to go in. but the woman did not move from where she was standing. "Whom are you looking for, sir?" "Mrs. Voitinovici. I am Gavrilescu, Otilia's piano teacher. I have not had the pleasure of meeting you," he added politely. "You have got a wrong address," the woman said. "This is number 18." "Allow me," Gavrilescu began again, smiling. "I have known this flat for five years. I can say I am part of the family. I come here three times a week..." The young man had listened to the conversation leaning against the wall. "What did you say her name was?" she asked him. 7. "Ah, what happened to her was strange, indeed," the innkeeper interrupted him, "we don't know to this day what actually happened. The police looked for him for a few months and could not find him, either alive or dead!.. It was as if he had been sucked in by the earth... Poor Madame Elsa waited for him for a while, and then left to join her family in Germany. She sold her things and left. They didn't have much, they were poor. I had a good mind to buy the piano myself."

"I see. She left eft for Germany," Gavrilescu said, as if in a dream. "Did she leave a long time ago?" "Long, long ago. A few months after Gavrilescu had vanished. It will be 12 years in autumn. The newspapers wrote about that, too..." "How very strange," Gavrilescu whis pered. [...] "Suppose I told you, suppose  I  told you and I gave you my word that I was not exaggerating, that this morning I had talked to her... Even more than that. We did have lunch together. I can even tell you what we had for lunch..." "She must have come back," the   inn keeper said, looking at him in astonishment. "No,  "No,  she has not come back. She did not even leave. There must be some confusion. I am a little tired now, but tomorrow morning I shall find out everything. 8. "Hildegard!" he exclaimed, dropping his hat. "I have been waiting for you for such a long girl   said,  time,"  time,"  the girl  said,  coming closer. "I have been looking for you everywhere..." "I was at the alehouse," Gavrilescu whispered. "If I hadn't been with her to the alehouse, nothing would have happened. Or if I had had some money on me... But, as it was, Elsa paid and, you see, I felt obliged... and it's late now, isn't it? It's very late..." "So what," said the  girl. "Let's go..." "But I have no more home, I have nothing left. It has been a terrible day..." 9. "You see, for instance, when I was walking this morning, at the other end of the beach a young woman's face impressed me . She was the only one who kept silent among a group of cheerful, talkative people, she kept silent gazing out over the sea. and from time to time she turned her head and looked stealthily at a family close by, she was looking at the children. I walked about for more than •  an hour, till I saw her stand up and leave all alone. And then I drew near her place and examined it. I felt the others in the group were staring at me curiously, that some of them 205

were laughing [...] [...] a nd nudging one another, but at my age I have got used to a lot of things. And all of a sudden I understood, as if I had read it all in a book. That young woman had been married for a few years, she had no children. She wanted to have children, but she didn't have any. And not long before, someone, some doctor maybe, had told her she might never have children. Not one, not two. Four... two. Four... So, you see sometimes I find out good news, too." "Didn't you run after her to tell her?" Emanuel asked him. Beldiman shook his head, smiling. head, smiling. "No. It doesn't do. I am not a professional fortune teller. I have no right to interfere with the lives of people I don't know; to announce news that hasn't been asked for. As a matter of fact, I might be wrong. I know for sure  l-was wrong once. It's true, it was in the mountains [...]. Rbcks which have not changed their place for hundreds of years. But even there I thought I  could guess something from the way a man chose to sit, facing or turning his back on a certain rock. In fact I did see several things, but I couldn't read the most important, I can therefore say I missed it. We were in a group. They were not my friends. I had met them on the way..." If he had glanced at Emanuel, he would have realized the latter was no longer listening. 10.  "Well, Emanuel began, after he had lit another cigarette. Two or three hours ago, after I had come to the beach and had started reading this novel, I suddenly realized  I  wasn't paying attention to what I was reading any longer. I dorj't know if I felt sleepy, but I lay down in the sand and I closed my eyes. And all of a sudden I saw myself in a street that I know in Bucharest, in winter, and  i saw a girl falling. It was a young woman with a dark blue overcoat and a beret, and, when she  fell,  her beret slipped and rolled down the pavement. I crossed the street to help her, but a girl had  just c ome out of a yard and she helpe d h er to get up. I was thinking of telling her jokingly: "Here is a fallen woman, when I heard the girl 206

uttering precisely the same words. I felt at a loss for a moment, then I started and could not stop laughing... And this laughter ended my fancy." "It may have been fancy", Beldiman said, "but you will live it and see it come true. And it's pity, because these girls do not bring you any luck." Emanuel cast him a long glance, his countenance very strange, as if he had not understood. "It is fantastic," he said "You have managed to see what I imagired two or three hours ago. I simply can't understand how on earth you cou ld see all this. Bur Bur you can't have seen that in sand and pebble..." Beldiman kept silent for a while, his eyes seemd to be in search for more traces. "I wish to God  I  had been wrong," he began later. "Anyway, if very soon you meet two girls,, one of them helping the other get up, go away from them as quickly as you can. They do not bring you luck." He stood up slowly and went to fetch his coat. "What did you say your name was?" he asked him. 11 .  "If you want to know what somebody looks like, always ask a man as well. If, for instance, I had asked you instead of listening to Adina, I should have recognized him at once." Alessandrini clasped EmanuePs arm and whispered into his ear, pointing to Botgros: "From what I have heard, Adina is his fiancee." Botgros  said,  "Oh,  no!" Botgros  said,  smiling bitterly. "I know she is said to be, but it isn't true. Maybe if a certain incident had not occurred in our lives... But never mind, what has been has been. Let us not talk about the past any longer... She has gone [...] [...] to look for you ," he added after a short pause, turning to Emanuel.  Emanuel.  "She was saying you had not met for a very long time. She was wondering whether you would recognize her, after all those years..."

Emanuel was listening carefully, trying hard to understand. He brushed his cheek with his hand, as if he were trying to touc h and find himself again, then once more burst out laughing. "I think there must be some confusion," he uttered at last, trying to look indifferent. 12. "If Adina had been there, the Empress would not have dared. Adina claims he is a very good swimmer. For a good swimmer it is not hard to swim a kilometre or two. If Adina had been there, the Empress could not have said that after only a kilometre he had felt tired and had cried for help." "Allow me," Alessandrini broke  in,  "Adriana explained to us that he was very tired, very  tired, and  and she was right. See how he looks now, and it is not six yet. Imagine how he will look a few hours later: Remember how Adriana described him to us, walki ng [...] in the rain, then here, [...] chain smoking. He was extremely   tired." Emanuel had listened to them trying to.look inattentive, but he had blushed. "Whom are you talking about?" he asked in a dry, sharp voice. "You must have understood!" Alessandrini ejaculated. "Whom else could we be talking about?" "The Empress told us last night what was going to happen," Botgros explained to him. "How you would come back here, find us and at last allow low yourself to be persuade d to com e with us [...]." "That's not possible!" Emanuel interrupted him.  him.  "Alessandrini can confirm that I should not have allowed myself to be persuaded under any circumstances..." "You wouldn't be saying that if you knew her!" Alessandrini exclaimed. "Of course course he doesn't" lonijă confirmed. 13. He would have caught the eight o'clock bus in the morning, but, as he was drawing near to the stop, he caught sight of a young woman, and it seemed to him that she was waiting for  him, seated  him, seated on a bench, pretending to be reading. He saw her constantly look up from her magazine and glace around with

curiosity, sometimes turning her head towards the tables on the pavement. Emanuel walked down the first little street he came across, and, as he very soon saw a barber's, went in there. When he came back, at about half past eight, the woman was still there on the bench, bored, leafing through her magazine. Emanuel hesitated for a few mome nts, then he went back again and looked for a cafe. He asked for a tea and drank it at ease, though tfully. The sky was becoming clearer, and it seemed it would be a warm mdrning. Half an hour later, he stood up and walked at leisure to the bus stop. The girl was pacing nervously up and down the side walk. Emanuel felt his heart beat faster, but he went on, and, staring straight ahead of him, he walked to the bus. He found a seat right behind the dri ver and sat dtiVvn, feeling relieved. 14.1 had met met Cucoaneş when I was in the first high-school years but we had never mad friends. In College I had lost sight of him. [.. I had not seen him ever since. Imaging my astonishment, therefore when, one exceed ingly sad dusk in July 1933, I saw him cc e into my study. I certainly recognized him   £'. once,  once,  but he looked changed" to me; even those five or six years which had elapsed since bur last meeting could not explain the unexpected change in his appearance. "You know, I have started growing!" he confessed to me all of a sudden, before I had had any time to ask him a question. At first I could hardly believe that, but I measured myself and I realized realized it was true: I have grown enormously for a week now. Six or seven centimetres, I think... I was with Lenora in the street and we both noticed it at the same time. This morning, the difference was even bigger..." His voice was slightly anxious. He could not stay in one place; he sat down [...], then .he paced my study from one end to the other, nervously, his hands c lasped , behind his back. I noticed he did not know how to hide his hands and I understood; his cuffs were a lot longer, however hard he might have been 207

is

constantly trying to pull down his coat sleeves. "I must send them all to the tailor, to have them let down," he spoke, noticing what I was looking at. I tried to calm him down, remindig him that in college he would complain he would be short. He interrupted me again. "If only  I  had grown like everybody else, in a year or two... But in a few days! I can tell you I am beginning to feel afraid. I am scared it might be a bone illness..." And, as he saw I hardly knew what to tell him, he changed the subject: "I have called on yo u just like that, to see if you have not yet gone away on holiday..." 15.  15.  Only after I had reached home did I realize that I had taken care of everything except the most important of all: the place where my friend would take shelter. He had talked to me about a chalet in the mountain, but this chalet had to b e found , and we had to reach it before daybreak, lest we should be noticed. Our plan appeared childis h: [...] [...] w e should start climbing the mountain carrying a dozen blankets and food on our backs, without knowing which way we were heading, running the risk that my friend should stop a few hundred metres farther away, because he had not eaten for a week, and specially because he would almost certainly have to climb in his socks only, as I did not know whether  I I  should be able to find a pair of boots his size during the six hours that had been left to me to look for them... Despite that, his flight could no longer be postponed.  postponed.  At all costs, we had to leave the next evening. Only, as we knew we could hardly hope to fi nd all at once an empty chalet which would be waiting for us there, up the mountain, away mountain, away from people, as if it had been made for us on purpose, we had to be content with less than that. For instance with a tent which Cuconeş could place [...] far from any path.  path.  He could shelter his blankets and victuals there, till he had the necessary tools to build a chalet that could shelter him, 208

wherever he wanted. [...] One or two nights my friend would have to sleep on an improvised mattress, covering himself only with blanke ts, under the tent. A few days later, I was to bring him tools and whatever else would be necessary. This is what actually happened. When I went to take him at the appointed hour, Cucoaneş was so excited that I did not even have the time to explain to him why I had had to change the plan we had macfe an evening before that. He was waiting for me, his head almost touching the ceiling, and he was wringing his hands [...]. It was no use asking him "how he was". He looked about three metres  tall. 16. "You 16. "You are fantastic!". Agripina exclamed [...]. I thought your meeting me would be your only adventure, which you would remember all your life. I had wanted to give you this surprise for a long time: to help you become different from common people, to escape from what was worn out and trite by meeting Agripina. I had bean watching you from afar for two weeks, I sniffed at you and tried to make you up bit by bit, by questioning Valentin every night,  I  prowled about you without your seeing me, in order to understand you, to understand why you did not want to defend yourself while boxing, why boxing,  why you allowed yourself to be beaten by Valentin every night and afterwards be paid by the captain . You had a secret which I didn't know and I  didn't understand. You were hiding a secret, just like me. That's why I was interested in you: you were a character. You deserved meeting Agripina and having a fantasti c.adventur e. [...] [...] And last night, all of a sudden, you told Valentin. This is what drives me mad,  I simply can't understand how you guessed I had remained for the second year in the same class. TelF me honestly, has anyone in Buză u written written you?" 17. "I 17. "I don't see what you mean to say." the girl went on. "We take no heed of the curtain. This is in fact the great novelty of the play: we act as if there were no curtain. The author has preserved the division in scenes and acts, but

I i |

he has abolished the curtain. And it is obvious why he has made use of this device. It is \ closer to reality, to life. Life is made up of l scenes, and it can be said to be divided into 1 acts, but the curtain only falls once. If you fail  j to under stand this at least.. ." She shrugged her shoulders and spoke no \  more. I "Any yet," the young man resumed, with I renewed renewed courag e, "yet someone has let the I curtain  fall.  Just now-. The curtain that is | behind you. And the only one who could have ij let it fall was the one who ha s raised it, your \  fellow!" I 18. "It is very difficult for me to explain to I you", she started, trying to smile, "to tell you I f how I pronounce it. Because beforehand you | a  ought to know my mood. But in order to unI I derstand my mood , you ought to know my 11 past, my social origin, what has been on my I f "mind nd since early chil dhoo d. For ever since  j | chi ldhoo d I have felt that whatev er was unI k known appealed to me. Then came a day, oh I \  yes, I remember it very well, it was not long J l ago, it was a summer day, this summer, as a I i  matter of fact. I was walking down the street | and I saw the posters for a new play,   Farewell! I I was deeply moved. I understood. Someone,  j whom I did not know , but who m I had been | waiting for, whom I may already have been in love with without being aware of it, someone  j who coul d have play ed a d ecisi ve part in my { life, who could have made me happy... Ah! I I can't say what I mean, I did not mean happii pess, not what we usually call happiness, it i was something nobler and much deeper... Well,  Well,  that person whom I had not met yet,  j alth ough I had been waiti ng for him , I may i even have been looking for him , that that man was  j telling me, a str ange w oma n who had s top ped of the poste r, her eyes full of tears \ ^in front of | (since the title had been printed in enormous \  letters which made you feel ill at ease, ! strangled you) , he was telling me: Farewell!... I I .understood and I started weeping, right  j there, in front of the p oste r. I unders tood there i was no hope left, I should never meet him  j again, as he ha d p arte d with us. He ha d only

had the time to tell us, first of all to tell me: Farewell! I was weeping in front of the poster when he came close to me. I recognized him at once: he was the manager. He asked me if I was willing to act Melania's part, and he showed it to me on the poster: M elania actual ly played it, her name was Melania indeed, i was hesitating. [...] 'I am a dancer', I told him. 'I express myself by dancing.' He looked at me in surprise and he seemed to me to be disappointed. 'Then it will be difficult,' he added. 'It will be difficult because of the teacher...' But, of course,  I didn't know athing. Even now, when I come to think of it, I wonder who knew. Did you know? Tell me honestly, did you know?" There was suddenly silence in the  hall. But  hall. But it was an [...] [...] awkwar d, almost guilty silence. "What were we supposed to know?" a shy voice was heard, late. "That it would be difficult because of the teacher." "We did not know", very many admitted (but almost no one dared look up). "Of course! Nobody knew except the manager..." "But what about the manager, how did he know?" the man in the first row asked. 19.  19.  "Lots of things keep happening. I remember a motor-cyclist. I was standing in front of the chalet, watching him. I wanted to see when he would get bored. He was climb ing up the steep hillside for the fourth time, and, as and, as soon as he had reached the hilltop, he would turn his motor-cycle and go down smooth ly, noiselessly, into the valley . The fifth fifth time, it was inevitable, it happened; the  acci dent, I mean. I carried him to the chalet, full of blood, unconscious. I sprinkled him with water. He awakened and, to my astonishment, he recognized me. 'I thought you weren't coming any more,' he told me. 'I waited for you last year, as well, at about the same time as now.' I could hardly understand. 'I think you must mistake me for somebody else', I told him. 'This chalet isn't mine. A friend has lent it to me for a week.' He was smiling. 'I

209

know this is the rule of the game: you must pretend you don't know me. But it's me, Emanuel.' And he began speaking. He told me all kinds of strange incidents, absolutely un believable. I interrupted him several times. 'But all this isn't true. You know very well iţ can't be true. You have made up everything.' 'What about the accident?' he asked me,  smil ing.  'Have I invented the accident, too?' He pressed his handkerchief to his bleeding upper lip and was gazing at me candidly, but also with imperceptible irony.  I  was hesitating. I found it hard to tell him, the truth, to tell him he had lost his memory. At last I had to make up my mind. If he had fainted again, I should have had to take him to hospital and it would have ended in a long line of complications. 'There must be some error,' I told him gently. 'It is an error that has brought you here. You are mistaking me for somebody else. You belong to another world, another society. You may be a writer, or an adventurer, anyway you are someone mysterious, with fabulous   inci dents in your past and future life. I live in a modest, . commo nsens ical, uninter-esting world.  world.  You can't possibly have met me. I am telling you again, this chalet is not mine; it belongs to a friend. I am coming here for the first time...' He went on t looking at me, press ing his handkerchief against his lip. I let him go, although I was certain he would lose his way. He had lost his memory! What were the chances of his finding again those who were waiting for him, who had waited for him the previous year? He had lost him memory, and the rule of the game - this is what 1 had understood from him - required that he should not be "recognized from at first. He would have had, then, had,  then, to  to return twice or even three times, but how was he to know whom he had seen already and whom he had not, if he had lost his memory? He left, and I was certain he would lose his way. I seemed to feel sorry for having let him go. He was an interesting person. He had had such patience to climb the hill with his motor-cycle so many times, and to go back down into the valley, in front of the bridge..." 210

20.   He stopped short and looked at me without seeing me, with glassy eyes. How long did it last? But I saw him stand up and look for his attache case. \  "I wish I could add something," he   said.  j "But, as I expected, nothing more can be added. For. forgive me if I take the liberty of \ being honest, what could you understand  j now besides what you understood half an hour ago, when I was telling you that, to me, mystery is impossible to probe? Some of you may have looked out of the window and may  j have notic ed it. The Danube, I mean. You saw I the Danube while you were crossing it, and f you saw the Bridge, and you'll see the I  Gorgani vineyard. In a way I envy you, but on ] the other hand... what more, what else could I I add? Now that I have come to know you a little, I can only tell you that all kinds of incidents keep happening to each of us, but, unfortunately, we. forget them. And, when we do not forget them, we don't know how to  j recognize them. With a little imagination, I \ could have recognized you, and then I, too, should have remembered everything I ought to have remembered..." He took his attache case, shook ou r hands warmly and left [...]. We did not dare add anything. But we watched him going away. As As if by chance [...] the train stopp ed and he got off. We had not suspected there was a station I so clo se to the Bridg e; I have never been able | to remember its name. 21 . "You still don't remember? Mântuleasa \ street? When you were attending primary scholl in Mântuleasa street, and you climbed up the cherry trees during the breaks, and once you fell down and broke your head, and the hreadmaster took you in his arms and | carried you to the staff room and dressed your  j wound? And the next day it was the celebration of the Tenth of May, and you were very proud you had come with your head bandaged up? And the headmaster asked you:  'How is your head. Borza?* And you answered: 'I'm afraid of poems, sir,' because you did not like to commit anything to memory, the old man added smiling. 'I'm |

I

I

afraid I shall no longer be able to learn them by heart'... Well, it's me, the headmaster. Schoolteache Schoolteacherr Fă râmă , Zahari Zaharia Fă râmă , for for fifteen years headmaster of Mântuleasa Scho ol, and then sch ool inspe ctor [...] until I retired..: You still don't remember?!" The major had listened to him carefully, frow ning . "You are making fun of me," he began [...] . "If you weren't an old man, I should arrest you on the spot. You have found yo ur way into my house saying you are an inspec tor.. ." "I haven't said that." "Don't interrupt meme- when I am talking!" the major snapped, advancing towards him menacingly. You have found your way into nto my house by fraud. But you must have had some aim.  Tell me quickly now, before I get too angry, tell me: why have you come? to what purpose?" 22.1 ca n say that this Darvari Pă tru was in the heart of the matter. He was full of inventivity. I followed him till late in life, till he disappeared with his plane between the Isle of Serpents and Odessa, he disappeared without leaving any trace at all. This Darvari, whom I am talking to you about, found o utthat one of his friends, Aldea, from another schoo l, in Câlea Moşilor,' had known at Tekirghiol a year before, in May, a Tartar boy who earned his living by entering villa after villa villa and exterminating flies. Yes, I can say this is the right word: he exterminated them. If I had not seen him, I should never have believed it. Because I. must tell you that during th e following year I went to Tekirghiol, too. and I met him. This Tartar child was extraordinary. I can still see him: a handsome boy, his head shaven [...], his eyes like ike two steel beads. I can still hear him: "Have you got many flies inside?" He spoke perfect Romanian, he had gone to school in Constanta, but he spoke it with a Tartar accent. "Have you got flies inside?" he would ask. He would first knock at the door, to draw your attention, and then he would ask, from the hallway, without coming in:  "Have you got many flies?" He would ask just like this, in a slightly ironical voice, as if

he wanted to buy them, but only if they came as a bargain. Let me tell you what happened to myself. I had heard about him but I had not seen him yet. I was waiting for him. The villa where I had found a room that summer was high up the hill, the last villa i"n the village. Villa "Cornelia" it was was called. That is why the Tartar reached us somewhat later. But he did reach us, because us,  because that was his job, that was the way he earned his living, exterminating flies. It was one afternoon, at about two o'clock. I was asleep. All of a sudden I heard hirh knocking at the door: "Have you got flies?" he asked. I  jump ed out of bed , I was eager to know him. I had flies, too, like everyone in Tekirghiol, but above all I was interested in meeting him. "I have enough", I answered, "what are you going to do about them?" "I am chasing them away and there will be none for a week. If you see any, you don't pay me anything." "How much?" I asked him. 23.  "You have stopped for a rest right here, a few metres away from the place where..." "What time do you think it is?" Zalomit broke in, suddenly turning his head towards him. "I have left my watch on my night t able..." "It must be around three. The sun will be up in an hour." "Tjhen only twelve or thirteen hours have elapsed... I simply can't understand how it happened," he resumed a few moments later. "I can't understand, either [...]. When I heelrd you shouting and I came running only two or three minutes later, I could hardly believe my eyes. Only a silly townsboy, who would have climbed a mountain for the first time, or someone who had suddenly lost consciousness could have slipped and fallen, rolling down twenty, twenty-five metres, without trying to clutch at some root, [...] or even at stones..." "He may have lost consciousness... Or he may have had a heart attack or something... I think this can be found out... "It could." Nicoleanu interrupted him, "if the autopsy is made in time, by someone who 211

1 knows his business:.." "Had you known him for a long time?" Zalomit asked, turning his head towards him again. "I didn't know him well until the last three or four years. Of'course, I had met him a few. times beforehand. But, as we didn't have the same specialty, or, rather, he no longer did, we did not have the opportunity  opportunity   then,  then,  in the early 1960's, to meet more often and get to know each other better." "Why did you say you no longer had the same specialty?" Zalomit asked. Nicoleanu felt awkward and prolonged the silence [...].

"How long has it been since you last met?" met?" he asked at last. "We seld om met of late, once in a few years years or so. But we kept in touch, using common friends and mates; we seldom wrote to each other, because we were both busy with our cares and responsibilities. And yet, when he learned from Hagi Pavel that I shoul d come to Poiana-Dornei in the latter half of June, he wrote to me, suggesting that we should spend a few days together, the three 6f us, here, at the chalet... But why are you asking?" Nicoleanu was embarrassed and rubbed his hands.

34. CAMIL PETRESCU 1.  For two years and a half I had been married to a fellow student and I suspected she was betraying me. Because of that. I could not even take my exams in time. I spent my spare time spying on her friends, following her, endlessly questioning the interpretation of her least gesture, the tinge of a dress or indirect information about some visit to one of her aunts. My suffering was unbelievable, and it fed on its own substanc e. We had made a love match as both of us had been poor and it had happened after we had met increasingly more often On the corridors of the university, and after we had taken long walks in all the districts of the Capital, wich were paved with asphalt and were the most lonely at the time. After our wedding, which, in a way, was kept secret, an immensely rich uncle of mine died. and his fortune, divided into five shares shares [...] brought to each of us a total change in social status.

Now, I do not exactly mean "secret", as I was of age and in my family no one could have prevented me . My mother led a hard life, living together with my sisters on the pension left to her after my father's death, but I think she would never have prevented me from marrying anyone I was in love with, although those who have made a love match themselves usually prevent their children from

212

I

 j ! | I 1

1

fellow for months, just like a

nurse, with endless abnegation, similar to a teenager's. While I was in a way trying to hide our love, she was very keen on showing it off, proud of it; in the end, although I disliked that, I had started b eing flatte red by t he fact that almo st everyone admired m e because I was so passionately loved by one of the most beautiful students , and I think this pride was the basis of my ensuing love. 3. Beyond Valea  Că lugă rească rească , one of the the

cars had a breakdown and we all stopped so that the owners and the drivers might hastily fix the damage. We stayed there for about an hour, though. My wife wanted branches from ! a blooming apple tree, which she saw i | downhill, not far from where we were, and he \  f offered to bring them to her.. They both went 1 | there, and she loaded her arms with branches , i J which made her look, fair-haired and l  | blue-eyed as she was, like an adorned icon. i{ \ Their delight took no heed of the cruel fact | ) they had maimed a tree. Then she allowed him \ f to take pictures of her, as he was "provided'' \ f with all kinds of trifles, like a snob at the races, and of course a "camera" could not be  j absent. I could not help noticing, from up there \ where I was, the pleasure she experienced in leaning heavily against him, when they climbed out of the valley again, to the highway, after the car had been repaired. When we had passed B uză u, we realized realized we  j could no long er reach Odob eş ti in time for i lunch, so we decided to have lunch at Rîmnicu ; Să rat. Here again, after we had all sat down,

doing the same. I had no close relatives, except two uncles, my father's brothers. 2.   So, when I say secret I mean that, al though the civil marriage had taken place, we had postponed the beginning of our life in the same house until we had both graduated, since the one hundred and fifty lei which I got as a Senate clerk, where I had been appointed by an ancient friend of my father's, would not have been enough for uş to live on. Till then, we only confessed to being engaged. It was a delicate situation, indeed, but we had been placed in it because of my wife's passionate nature. She still lived with her aunt, where another  girl,  girl, a fellow student also boarde d, the girl who had introduced us to each other, and whom I had liked much more, because she was swarthy and I did not like fair-haired women at all. And, yet, we had arrived at that point, a solution which, frankly speaking, my wife decided that another table, at the hardly affected my wife's friend, if at all [...].  j other end of the gar den , wo uld be far better . The long talks at home, in the little drawing room with divans [...] piled with cushions had I So everybody stoo d up to move where she was, since, having lost some time in washing become for me, too - much later, it is true i her hands and powde ring her face, she had an emotional necessity. As a matter of fact, : been deprived by another woman of her place this girl was a constant source of astonish | by Q.'s Q.'s side. I had of course kept for her the ment. \ seat by my side, but I had to follow the others. There was. first of all. the untarried Now the two of them were side by side, while kindness she lavished on everyone.  ['...]  She I was near the corner, between an elderly would spend her little money on presents for gentleman and an ugly lad y. Each of us thinks girl friends, and she looked after her sick  j that the w oma n w ho is in love with him s aves

I

for him gestures of comfort and beauty to which he attributes a particular meaning, and he suffers horribly to see that she uses the same gestures for somebody else. It was foolish, but I was deeply upset by the fact that she tasted his food greedily - and she knew how much I enjoyed it when she did that to me,  me,   that it gave me an appetite even when I was ill. I smiled to everyone, trying painfully to avoid letting anyone notice that I took such trifles to heart, as it wouM have drawn upon me everybody's attention and gossip. In fact I think people attach importance to such things only when they notice the man doing the same, because people are moreover interested in the "drama". In the end, they alone asked for pancakes, and this gesture which they shared was with them [...] the tendency to act as a true couple 4.   After she had turned her head to look back a lot of times, he arrived at last, and he was indeed with the lively, wild little woman; the other pressed against one another to make room for them at once, which was a favour in a way, since others who came late had usually to be satisfied if they coul d sit at , the end of the table. He continued to envelop his neighbour in comforting, "tender" care, and the sight seemed to bs unbearable to my wife.  wife.  She could not eat a thing, and she looked like a wounded animal. I was wondering: doesn't she realize I suffer just as much? How can she be so insensitive? The woman in front of her could not find anything better to do than ask her ironically, and fairly loudly, of course, if she was "in pain", and I felt it to be the gravest insult in my life , to hear someone ask my wife, in my presence, if she was in pain because of another man.  I thought of dropping my fork on the plate and leave the table angrily, all at once, to go straight to the station. 5. "Look, my dear, I hope I shall never in my life, experience what I experienced yesterday and what I have experienced today." "I don't see what you mean."

213

]

I was amazed, still holding my coat, and I laughed like a dead face. "Honestly? You do not see what I mean?" She replied, with affectation: "Yes, honestly..." I was trembling, furious and indignant at such obvious pretence. "All right, then maybe you will un derstand a simpler sentence. Let us separate. As soon as we arrive in Bucharest, we get a divorce. If you want to stay with your lover, I do not object. After what I have seen since yesterday till today, I can hardly have any hope left, yet I shall ask you one thing.  thing.  Now that you know you will spend all your life with him, let us avoid being gossiped about and commented upon by this group." I had never seen such eyes, like those of a very tired and astonished angel. "But, for God's sake, what is it all about?" "After what you have done today, I find it amazing of you to ask what it is all about." And,  like a sick man who does not know what happened to him during his delirium: "Please... please, tell me, what have I done?" Indignant and revolted by such impudence, I turned my head the other side, with my teeth clenched. "Nothing." Feeling strong, it was her turn to insist. "Please, tell me what I have done. Please." I was so sick of it all that I felt any word I should have uttered would have missed its target. "Nothing... I just want to part with you." We got undressed, but in bed, as I avoided even looking at her, she started again. "Stephen, I see you so angry.. . and I swear I can't understand why." My anger was at its utmost: "You swear you can't?" "I swear you by anything you want me to." For a moment I stopped in astonishment,

wondering whether I might be wrong, and I decide d to explain to her her what she pretended she did not understand. Only, when I  tried, I  tried, I was amazed to see I did not have anything to say, either. What could I reproach her with? with? That on the way she had sat touching closely both me and him? That they had gone down to get the flower s? That she had leant against his arm? That they had made their own, separate little group? ( "You were all the time together with that gentlem an, you danced almost exclusively exclusively with him." She laughed leniently leniently (she was lenient, not me). "Well, my dear, but this is natural whe n you travel with someone, on atri p like this... All the women had their own grou ps. You .are .are inevitably isolated one way or another. You can't be familiar with with everyone and then you seem to be so only with some. Besides, he is a good dancer... al the women in the world dance, if I am not mistaken."

j \ I ] ij ! \ j I I I j J

I ! ! j \ \ ■i

"They do.. . but not only with a single partener." "Look, this is no fancy-dress party. We cam e all the»way toget her." "No... no... "No... no... it was a real scanda l. Everyone stared at you."

I

"What scandal? You are seeing things, I have told you, haven't you seen yourself, all women do the same? That's how these parties are.  are.  Once back home, none thinks of the people they met or the incidents they experien ced. You'll see that you yourself will will not recognize all those who have been here... You are much too sensitive." 6. "It would have been such a pleasure for me to betray you if you had rewarded me with your constant anxiety and suspicions [...]" "But... you wouldn't have left me?" "Maybe I should have done it at the time, but I should have regretted it all my life. We are so stupid when we are young ." She smiled in a remote and beautiful way, with her silver hair... and I admired her so passionately that people watched us indig-

\ !

\ | j i

; I j j ) \ j \ \ | ! ] j

nantly, as if they were witnessing a love scene. A quarter of a century later, would my wife resemble this woman by my side? What a . deep meaning everything must have   had... could this woman ha ve been like my wife? wife? and -impossible question -could there be others, now? And - and an even more senseless question - why did all that seem possible to me only in the past, why did I regret having lost, as I had arrived twenty years later, this woman's warm body, and   kind,  melancholy smile? Only, all these souls in flesh and silk turn good too late and in vain. in vain. 7. Angered as I was, I did not find it hard to stand my wife's absence during the first three or four days. Later, homewever, I started imagining in ev^ry possible way, trying to guess what she thought and felt. As I knew she was in love with another man, I did not expect her to be so deeply affected by my behaviour, and I felt I had had the right, I even congratulated myself for my splendid idea of having the last word. I wondered vaguely whether we should meet again, meet, I mean, as a continuation of our past life, as ifif we were waking up after a terrible dream and resumed the life we had had to gether unt il the previous evening. And I felt it was impossible, I mean I did not see the possibility of our making up in the future, just as I can't imagine today how I" could become president of a Central American republic. After only a week I felt the urgent need to see her, but I stubbornly denied myself all opportunities. I looked, however, for a friend of hers in order to find out jndirectly what she was thinking, what she was doing, whether this upheaval, the incident whi ch was to me as important as the movement of the planets, mattered to her in any way. I could not possibly find out a thing. Because I could not meet her in the street to see her new smile, I started going from restaurant to restaurant, and my heart beat faster while I was still in the street, at first I gazed at all the- women superficially, later I went back insistently, for fear I might have been wrong because of the

large hats, and I experienced a deadly sadness, I had the feeling everything was empty all around, when I was forced to admit she was not there. I should have liked to see that small fairhaired, blue-eyed head resembling a Greek statue, to see its new look, to find out whether she would stare at me" with hatred or in difference. I could not understand that fate which prevented me from meeting her anywhere. I renewed my friendship with all her friends, I made one of them my mistress so that she might bring me news of her, but, as soon as we started talking about her, for fear that "things might take an unexpected  turn",  they would not tell me a word,  word,  they avoided any talk on this subject, and the details which I was asking for, in a vaguely indifferent voice, or else  I  should have stood no chance of being told anything were, nevertheless, denied to me as if that were the natural thing for them to do. I tried to let'her know I was enjoying myself, I felt fine, but these ostentatious gestures were like letters carried by a pitiful post. I did not know whether they reached her, and I knew even less what the woman who had heard about them was thinking. It was out of question to go to her aunt's house. I  should never have forgiven myself for this weakness, and it would simply have been impossible, I  was strongly determined to carry out my decision. I started asking for invitations to the houses where I knew she could go, but I failed time and again. 8. It was a reality which my senses rejected; the house without my wife was empty like an empty grave. I felt an immense desert inside myself [...]. The maid was unable to explain to me where my wife was: wife  was: at  at the-theatre... at her her aunt's... vag ue, impossible things for half past one, when I had arrived. I had no idea what would happen to me till morning. I constantly repeated to myself, as if I had turned stupid: I should never have believed she could do that... For a long while I sat inertly in an armchair [...]. I knew everything had finished for good and alii that it had finished in a way which my loyalty did

215 214

not deserve. I should never have believed a woman could be so cruel and do me so much undeserved harm.  I felt I should go mad till the next day, which seemed to me to be at the end of a long, a  long,   endless tunnel. I knew love was transitory but was telling myself that its end must be honest, consum mated between people who had made a pleasant trip together and were part-ing elegantly, greeted one another cordially, and. in some cases, with the regret that everything had lasted so Jittle, so this end appeared to me to be an undeserved infamy. It is beyond me to put down all the moods I experienced, the chaos of thoughts I enter-tained during that whole abominable night, the like of which I had never lived before, and maybe never since then have I lived another like it. A past which had been burnt to ashes, a ruined home, my personality soiled and abolished; this is what I had found after a four hours' drive. I wished it were a dream, so that I might wake up, but it was just carved reality. As soon as I was able to leave the armchair, I started running about, I did not know precisely where, moreover to her relatives' houses. She was not with "auntie Lucy", she was not with my sisters, and I should not have wanted to see my worst enemy looking for her at dawn, and suffering as I did, while asking if his wife, who had gone out: "happened to be there, by any chance?" The intense mystery of each house, its dark windows, the foolish hope she might be there, and in that case everything had only been a dream, had passed like a dream, the astonishment of those whom I asked, and the impression that, confronted with those who led a safe life inside their home, I was like a leper who avoided people and walked only at night, all these bewildered me. Anyway, an accident or some unforeseen incident seemed to me to be unlikely. Later  I I understood that everything was lost, I must leave her to the night and her adventure for good, and go back home. I should have liked to run, to clasp broken glass in my fists,

216

to try anything in order to shorten the night which separated me from the break of day. When I was a boy, on the eve of a trip I would not be able to fall asleep, and I was afraid, alone, at night, that "tomorrow", as an exception to the rule, would not come this time. I had now the same impression that darkness would last endlessly, only now  I  was not going to leave for a beautiful, unknown destinatio n, at the end of this this night  I was going to change my way and merely choose another. I thought I would never again find myself in the presence of that woman, so that I might crush her. I was scared I would go out of my mind till dawn. I had the feeling I no longer was master of my destiny, as if I were in a carriage whose frightened horses [...] [...] were indomitably running, just like myself, across the hollows of an unpredictable field. If I tried to put together all my past suffe ring, I still could not manage to feef what  I  felt at that moment, which also seemed to me to be of a different nature [...]. How could she do that? did I deserve the vulgarity of her behaviour, which soil ed me in an unjust way... when I had been so loyal? She only arrived the next day, at about eight in the morning. I could hardly describe what her face looked like, how she thought of trying to show or explain, because I was so exhausted, so far from the wor ld, that, just like a patient exhausted by the procedures of too long an operation undergone without an anaesthetic, I was only waiting for her to come, so that I might fall asleep. I clung to her arrival as to a fixed idea, the signal tha t it had finished, after finished, after which I was eager to close my eyes. I made the effort to whisper to her: "I wish I would never set eyes on you again..." She stared at me with common, vulgar hatred. "Does that mean that you are driving me away?" "I don't know... I can no longer talk..." My power of will had given way...

"Then you are driving me away." "I can't understand anything, and I can't detect my own reactions... Take it as you wish...  wish...  Tell me if you have anything to explain..." [...] "I have nothing to explain..." "No. you "No. you won't be able to explain anything away. You can stay a little if you wish... but if you honestly want to know what I feel, feel, then go away at once and I will send you everything you need." She stared at me again with a stranger's wicked eyes, which had replaced her eyes as I used to know them. "So, you are driving me away." A few days later, I wrote to her, clearly and .conveniently, asking her if she would rather get a divorce [...] wit hout much explainat ion, and she accepted. I experienced again moments of devouring suffering. Day and night [...] [...] I could only thin k of her. I provided myself with the explanations to which I had denied her the right, I imagined extensively, like a sick, maniacal judge [...].

My whole past life acquired a different meaning, one I had not been used to, and it was one of the most painful things to draw new conclusions to what had taken place. The woman had never been in love with me. I saw again what had happened at Odobeş ti, in the country, and now I felt I had been right there, I had seen clearly [...]. I could find no more pleasure in life. It was like a deep, painful, mourning. If I saw a couple kissing I was like those mothers who have lost a child and see other people's beautiful children playing in the street. The theatre plays and films about love enduring anything and coming out victorious in the end made me experience a tearful, foolish melancholy. I was trying again, in all the restaurants, to see her, but if I found her I left at once, with a knife stabbed and left in my chest. Dozens of times a day I would turn death pale because of some detail which might have something to do with her, during some commonplace conversation. As a matter of fact, all this unbearable suffering came out of nothing.

Patul Patul lui P r o c u s t 9. it would be useless to tell you that D. was in our house most of the time . I knew knew from one of his sisters - he had two - how deeply he was in love with me, and their own love for me may have sprung from the fact that if fed on their brother's important passion for me .. I learned only later  —   —   after I had got married I learned from one of his schoo l fellows - that D. was envied by everyone in the high school, that he had a kind of unseen emotional halo, because all his fellows saw him in my and their company and vicinity, either in the street, or when we. played tennis [...]. Only they were ugly. In fact he paid dearly for this privilege. I had him do my homework, book tickets at the theatre for me, take my letters straight to the station and take upon himself the blame for everything that got bro ken in the house, as my mother was very hard on me. Later, a young engineer who had returned from Germany came to our little town, and in

a few months I married him. I was eighteen and D. was nineteen. When he heard the news of my engagement, he came and told me for the first time what I had known from his sister all along, that he was in love with me and would kill himself. I was amazed to find out how much poetry I had experienced without realizing it, his pain moved me, we both wept, but I married the former, who, as my mother explained to me, had a beautiful career. D. did not kill himself, and although on the eve of my wedding day he sent me a poem translated by losif from German -well, German  -well,   I can't be bothered to remember the author, it may have been Heine - he did not com e to the weddin g in a ghost's shroud, but in a new dinner jacket, out of the wardrobe his parents had presented him with, partly because he needed, it at the end of school. I should not hpejiked him to kill himself, no,  I should not, irjde'ed, butj have often thought of the impression his.sui cide 217

because of me would have made upon our small town. I left with my husband for Germany. D. took up law in Bucharest. From time to time my mother wrote to me as a postscript to her letters echoes of the troubles of the D. family.. The girls were badly married, and my former friend [...] did not take his exams at the University, he would spend his spare time in cafes and worked for a newspaper at night. During this time, at home, the old Mr. D. had left his wife and had a young mistress, with whom he would spend everything he earned on love escapades to Bucharest, he even stole from the small fortune he had managed to save, out of which, however, he had at least already given the girls dowries. Something strage followed, the old man died, but let us leave that aside. 10.  10.  Your scolding me is useless, it looks like someone knocking at a closed neighbour ing door, instead of the door he is looking for, but both in my last letter and now I have lost the power of will to make the effort of offering explanation, as I feel that explanation is usual ly useless, too. I was coming that day with my arms full of flowers.. . He had not waited fo r me... I had just wished to experience one moment again... something of my past, and I was obeying this impulse as you accept just one glass of wine, knowing you could not take more... But the servant gave me a note when I rang the bell. A hateful, light blue, almost white envelope. A poisoned thought seemed to run all over my body and make my skin dry. I did not know what to answer, I did not even read the note. because its content wa s indifferent to me now. There were times when I looked deeply into motives, just like one who is looking for the spring of a subterranea n river [...] in a grotto. Now I only felt an immen se pity for my joy and the flowers I was carrying. Later I suddenly regretted I had let the carriage go - it had been a superstition - as I was so tired I could hardly walk, and I unexpectedl y started feeling pains all over my boby, just like pains which come back when the effect of the anaesthetic has

218

not lasted long enough. My shoes pinched me [...]. I do n ot know why I was ashamed lest the the maid should see I was coming back home with flowers I had not received, which was silly, as I usually buy flowers for myself, I bring them home and place them in various enamelled vases. My thoughts were at a loss, though, and I could hardly use my hurt logic more that one can lean on a bandaged leg. | was frowning lest tears should stream forth, and I regretted foolishly arid monotonously,  just like t he madma n who was brin ging back the cattle was constantly playing the flute, if you remember seeing him when you came to our vineyard. Why did he do that? He had called me himself and I had come to make a nice gesture, I wanted to experince again with him an hour of a past life so full of joy [...]. At home I found D. sitting on my divan, reading. But I think he took hold of the book only when he heard my footsteps in the vestibule. He made me lose my temper, and I think my eyes resembled tho se of a dog at the gate of the  the  yard,  yard,  full of all the indignation I could feel. could feel. But  But I felt sorry for  him... He  him... He looked pale, uglier than usual, with dim eyes and shapeless mouth, dried up like a fig. I should have liked to warn him again that he must not come in and stay in my house when I was not at home, but it seemed to me my anger would break his nerves, it would depress him as an undeserved insult. That is is why I smiled [...] [...] and I held out my hand... He kissed it with shyness and tried to guess what perfume I had used. For the first time I had used again - another superstition - the perfume which was part of my old love, just like the scent of a garden. Then he asked awkwardly [...]: "Do you mind my having waited for you?" His question, to which there could be one answer alone,  alone,  [...] irritated me even more than his waiting for me and I did not reply. Of course anybody else would have left at once, hurt by that, but he stayed on, humiliated, his soul crouched.  crouched.  A moment later I felt sorry for my brutality, and, as it seemed to me I had made it clear and had reached a silent

understanding with him that he must not come for came true. Fred Vasilescu got "involved" again - I tr ied to make amends as far as I could in it and the incident grew longer and longer. for the harm I had done to this body whose I confess I did not have to alter much, here nerves were worn out with suffering [...] [...] - a nd and there I felt I must explain, make some I called the maid, telling her to bring in the tea. image stronger, improve some deficiencies His whole body concentrated into his bright (many may have been left), and, moreover, I eyes,  eyes,  a brightness which was like oil floating changed a few names and dates, complicat out above water. And I was satisfied with ing the naked reality a little, which I guess he myself. had done himself, because I meant to avoid indiscretions. 11.   "No, it is of no use to me if you tell me I am constantly offered subjects. Almost all Only when I came to know him better did I writers are daily offered subjects. 'Fantastic. I understand why M rs. T. had loved him so, why must tell you about myself!... just wait and she had suffered so becaus e of him . It was not seel... You seel...  You could make it into a novel!. ..' If you only because of his handsome, manly, really want to be of use to me, write down sportsman-like appearance, it must have everything. More than the incident itself. been especially because of his peculiar which, whatever you may say, can hardly be loyalty and delicacy, a kind of sincerity in him more extraordinary th an a war, I should like to which seduced women and won their husband's friendship, as they could suffer know the details, the background, the atmo because of him, just like the women, but they sphere and the substance of the incident... I did not hate him. He would never hurt anyone, am of course asking you only to retell things, not even the man whose wife he would take. but as minutely as possible. .. I shall then t.urn t.urn A little overbalanced, he spoke slowly, his everything into a novel," (And I was lying in often ironical eyes showing how he kept saying this, as I was not really thinking of himself in hand. writing a novel.) He was constantly obssessed with his 12.  12.  I simply can't believe that Ladima's inner view. letter is honest, that he had indeed found out all those qualities.. The differ ence between "You'll be very surprised..." them and what Emilia really looks like is too "I don't know; let's see... Will you do this great, so whoever the lover may be, even great favour to me? Write down [...] [...] at Ladima at that, he could hardly have believed random, everything [...]." (As, indeed, I what he was writing. I rather consider he lied suspected that his digressions [...] would be to himself, with a certain degree of lucidity. In more interesting than the incident itself.) a way, he very much resembles old Nd., who He smiled thoughtfully, discouraged, but has been living in our country for a few years. he was so interested in the whole thing that he He is the son of an ancient ministe r, from the . afterwards took my arm. time of the Independence War. He inherited a "Listen, I'll do it after   all...  Only I wonder large fortune, but lost it all gambling. Tortured whether you'll throw away everything I write." [...] [...] by this vice of of playing car ds, after he had "You'll be of use to me only if you provide borrowed from wherever he could and as me with material, the more the better, even much as he could get, after he had run into though it may look too much or useless [...]. shameful debts, he found himself as poor as When you want to explain anything, use the a churchmouse, and started going from one comparison. Nothing else." cafe to another in his old age. S ome ten years "All right, I'll bring you a whole copybook ago,  ago,  my father took pity on him and told him in a week." to come to one of our estates and stay there. • He at least no longer worries about his food He did not bring it in a week, or two, he and lodging. He still feels the old need to brought it a month later... What I had hoped

219

gamble, but (...) he has no money. The moment he happens to lay hands on a sum, from me or from his friends, he can't wait to find partners. The others know his vice and postpone him, saying they have no money now. At last he lends them the money, merely to be able to gamble. In the end, he is left penniless because, when they lose, they borrow from him again, and, if they win they only return their debt, but they never lend him any money. For a long time I had thought that this experience, at least on the days when he gambled, ought to make him sick of such parteners for ever. But it was not the case... He has told me so himself. He is happy to have gambled, no matter how. 13. Last 13. Last night I understood from a gesture Valeria made that you are hard up, that your illness occurred at a very bad time. I am poor, Emy, and I suffer terribly that, at my age,  I can't be of any help to you. the woman I love and who is in such  pain... Yesterday  pain... Yesterday I watched the doctor's eyes as a dog must watch his master's eyes trying to guess what was in them, when he had left,  I stayed for a long time in the diningroom, exhausted and with an empty  empty  soul...  soul...  I'm sick of myself, Emy... I see how hard Valeria manages to buy medicines and your daily food, and I cannot cannot do a thing! Especially that  I have got troubles of my own... my  own... I was grateful yesterday to my landlord because he did not insist... what shall I do? 14. "Really, 14. "Really, poor  man, he   man, he had a kind heart. and we were stupid to laugh as we  did. Valeria was right, after all. One evening, some time ago, when he had money, Gina hoped we should go somewhere to have supper, and she was waiting for him to invite us, after we had been to the cinema together. But he did not invite us, and then Gina told us that he must be stingy. -Valeria scolded us angrily: "Keep yo ur mouth shut about about that. One One knows one's busines s better than the the rest... rest... Itdoesn't do to judge anyone'. And you'll see that in fact he-did find money. 15.  15.  Afthe r th e divorce [...] Mrs. T. had a very bad time. When, later, she was told, 220

 joki ngly , of c our se, that she w as an excellent merchant, she would often answer thoughtful ly: "This saves me so many abasing things." She told me how sick she had been of herself when, about a year after the divorce, she was living with a friend, and she lived on only two eggs [...] [...] a day: 'I couldn't wash properly every day, lest I should disturb the friend who had put me up. I had become morose [...] because of humiliation and hardships.' At that time, she tried to work as a typist in one of the offices of our factor y in the Capital (as I found out later), but, three months later, Gheorghidiu fired her... most likely betrayed in his expectations. Someone told me she was ugly then, and badly dres sed. After she had tried to work for one or two banks as a typist, she had the idea that saved her. An old lady of noble extraction had a shop of furniture and national objects in Calea Victoriei... 16.  16.  With all women I used to have the feeling I was wasting my time; I mean it seemed to me that, instead of being with her, I could be with a more interesting one, at some other place [...], at her house or elsewhere. I was foolishly bored, constantly and sense lessly longing for the bird in the bush, so to say... [...] [...] I was bored and in a hurry, shame lessly, I wanted to go home at once. .. Now, on the contrary, I could not see what could be elsewhere more interesting than what I al ready had; it seemed to me that this was where I ought to be at this very time, that I could not feel better anywhere else... but I explained to myself that it must be becau se of the house. 17.  17.  "I was thinking... I was thinking of this poor Ladima..." What I had carefully reckon ed not to confess seemed to be possible to state now, when, for the first time, encouraged, v Emilia talked affectionately about him. "He was a good boy, poor man, ... He irritated me sometimes... But he was awfully sorry... Afterwards he would come to ask for forgiveness... What could I do?... I felt sorry for him... But... He understood it could not be any other way."

his hands... He didn't know what to say. He seemed unable to breathe any more. 'Look, Emilia, don't go, please... Stay here... stay with us tonight.' He was funny in his way, wasn't he? 18. It 18. It is an order for me not to leave these letters in Emilia's hands [...]... If I were on a dangerous expedition and one of my Well,  Well,  I don't know if you remember... You companions fell [...], I should at least try to came to my place once. [...] No... you did not bury him [...] [...] ... Any negocia tion with her come upstairs, Gina came all alone to tell me seems useless to me.  I think the more I  should to get dressed and come downstairs, to the offer, the more careful and cautious she would car, so that we might have supper..." become. I should like to ask her for the letters It is true... but I could hardly understand... using the pretext that  I  want to copy them, too. what I had to do with the whole thing... And then I should not return them. But even if "You'll see... He was with us... I had hardly I. show ed the intention of having their cop y, recovered and, poor man, he was so  so   g l a d that would make her suspect they were who He had brought cakes and we had decided to knows how valuable... All the more, I should stay with Valeria, the three of us. all evening. cause her to be on her guard and I should He was talking happily, he was laughing, never manage to steal them. Yes, tonight I telling us things... shall steal them. When Gina came, she saw it was rather 19. The next day I read all the newspaper s complicated and did not know what to do. She and magazines issued during the week beckoned to me, and he seemed to have Ladima  Ladima  died.  died.  It was not difficult, because the noticed that she had something to tell me... fact was included in this year's collections... We both went into the bedro om, she and I, and This thought alone made me experience a she told me you were downstairs, in your car, sadness as heavy as mourning. The suicide that you were going to have supper and she in itself was discreetly dealt   with.  with.  The had come to take me al ong, as I had not been newspapers [...] only mentioned the "death" out in such a long time... Frankly speaking, I of a poet. It was like a kind of strange was greatly-pleased... For more than a month bashfulness. or like a wretched incident in a I had not had a meal out... and I started started gett ing family, which must not be talked about. As for dressed at once... She went down, she was the rest, these small obituaries and articles saying you had said you got bored waiting all were surprisingly laudatory, in strong contrast alone in the car. I told her I would not be a with his ostentatiously being ignored while he minute, but you should wait for me round the was alive. But the praise was wanton, as if the corner, as I was afraid Ladima might come... words all had blunt meanings and had to be When he saw me dressed... he fell silent, enlarg ed: "G. D. Ladima, a remarkably gif ted turned pale and watched me. poet" or "he was one of the most praised (?) 'Where are you going?' poets of today." An article even talked about To hell with it, although he got on my "a great loss for Romanian literature." There nerves... I told him: was in all this a kind of indifferent publicity as far as the man was concerned, but kind and 'I'm taking a short walk wit h Gina and I'm well-meaning as far as it dealt with a coming back.' fellow-writer. 'What's that now?... You said you would 20.  20.   What to other people might appear stay at home... Tell Gina to stay, too.' grotesquely absurd, namely that Ladima 'I told you we'd take a short walk and com e should commit suicide because of a woman back... 'He was very upset and was wringing 221

I looked at her in amazement... "Do you think he understood?" "Sure... especially in the'end... of course he understood... You know... about a week after   I.had  recovered... he made a horrible scene here, in our house... He had funny ideas again.

as vulgar as Emilia was, appeared to me understandable enough. I could hardly say why... After my own experiences, after care fully reading reports in the newspapers, after learning lots of things about the people I know, I have reached the conviction that only vulgar women give rise to "dramatic love", suicides or crimes. It is beyond any doubt that superior women make one suffer much more, much more deeply, in ways which suggest an unbearable psychological sadism. But when you hear of a suicide or a crime, you almost always notice the astonishment of those who have met the heroine : Was it really because of her? But she is not even beautiful, she is vulgar, she has the mind of a'shop assistant... 21 .  I asked him to tell me details, and especially what he thought about the cause of this suicide. "I'll tell you honestly... I was dumbfounded when they phoned to tell me the news... I thought him to be one of our most important poets, after Eminescu, although the public at large hardly knew him. But,this has always been the fate of geniuses. At about lunch, the maid -h e lived in a long yard in 13 September street —saw the door closed, which was un usual for him, as he never closed his door, and she knocked on the window, she shouted, after which, this being the second day, she called the landlady...   Well,  when I went there, he was lying in a narrow iron bed, his head having fallen from the pillow onto his shoulder. He had aimed at his heart and shot,

pressing the gun against his chest and muf fling the noise with the blanket... No one has been able to find out where he got the gun from...  [...]" "Do you think he committed, suicide because of his poverty?" "Whether they commit suicide or not, poverty is most often the true cause of the death of Romanian poets, Mr. Vasilescu. They all revolve round hospitals and madhouses." 22. "Mr. Vasilescu, because of that debas ing love, our fr iend was a lost man. He realized it himself. Especially during the last weeks of his life, he made you feel sorry for hi m. Some thing seemed to have been broken insid e him, his organs seemed all to have stopped work ing. He was far worse than merely ill. He had sworn to himself, after a last humiliating   inci dent, he would never in his life-go to see her again, whatever may have happened. He  him self was astonished he had been able to love such a woman, he even told me he would be ashamed if anybody else found out, except us,  his frien ds. He realized that and this is why he asked her to return his letters... "I am sick of myself, Nicolae, sick, as if I had lice in my soul.  [...] I do not kill myself only because I should turn in my coffin with disgust if I suspected people believed I had committed suicide because of that woman... or maybe because of hunger... A death like this, but only death,  could be more shameful and uglier than my suffering..."

35. MARI N PREDA Cel mai iubit dintre pământeni scrutinizing eyes, she stared at things fixedly. 1.  Then she, too, was a city that had to be She stared with a greediness I was unable to conquered, I thought, but a more difficult one, understand, the street changed her anyway, I because she suggested to me a close even had the feeling she was not with m e any association with death. That was all, she had longer, and I did not know what she was no other walls, but how could one climb up thinking of and what kind of thoughts she this one wall? We started going out, walking entertained. Then, at home, she changed together about town. Ninetawas well dressed, elegant even, and the street changed her, she completely... These walks brought about our separation, which was to me sudden and became serious, almost a stranger, she kept incredible. You encounter all kinds of silent and joy left her face. She had

222

] !  j

\

 j !

]

\  ; \ )

] j | j I i 1!

surprises when you go out,  well, you feel fine when you are alone with her, but, when others are present, her e yes no lo ng er be lo ng to yo u, she no longer smiles when you look at her, she unexpectedly laughs at what someone else has  said, and you are bewildered to  findout that she does not belong to you any more, although she is practically the same, this is the tragedy, she  is the same... But that was to tortur e me much later. My separat ion from Nineta was simpler, though not inexplicable, as I had been warned. One day she stopped in front of a street, she looked along it with ' a pr eoccupie d, impenetrable air and whispered to me: "We'll go this way." It was a side street, badly paved, without a sidewalk, and I did not understand why we had to go that way. I replied: "No!" "If you don't", I heard her say, "nevercome to my house again." Really? What could be so important? "No!" I repeated. Then she turned on her heels, looked down calmly, she even looked at at me, though without seeing me, and told me: "You've done it to yourself!" And she walked away. But she did not walk along that street. I stood there for a while, unable to understand: why hadn't  I  wanted to turn where she had had wanted me to? Wasn't it all the same to me which way we were going? On the other hand, I felt vaguely that if, if, without telling me, she woul d merely have step ped down that

I j II I * II  j I , street, 1 should have followed her without ] I 1  | I • | >

noticing the oddity of of walking down a certain street. Yes, really, what did I care it was a certain  street? I was calm, however. I have always preserved this calm mood when all my other separations followed, but only   then, during the moments the blow was dealt, the 4 disaster set in much later. Fo r a few days I | ' entered her courtyard daily, but I only found I- her grand-mother, and the door to her room I was locked. I came back a week later, later, I imaginin g she was away. It was all in   vain. I* 2. If only we could stay at the stage of that 1 serenity which brushes our soul like like a sweet I ,s wing! It is the first, the deep, the harmless !'* truth. If we lived, we would guide our life after L it! But we do not do that because curiosity

turns up, the so-called lucidity which prompts us,   to find out why... "Your suffering is equal to your lucidity!" So it is! But who the hell forces you? Why isn't she in love with me any more. How stupid, when everything would be so simple if we preserved inside ourselves the revelation of those sublime moments, that liberating serenity. I must say I was only in love with the beauty of this   girl,  her beautiful head,  not her amorphous   soul,  or her body, and even less with her  mind,  mind, and it would have been enough for me all my life, yes, provided she accepted to be loved. Nothing more. A few days later, her refusal, after she had allowed me to think she had accepted, began torturing me. The temptation of lucidity, which prompts you to find out why someone no longer loves you, comes from, the sharp, irresistible feeling you have that, when you have-found out, your suffering will cease. You tell yourself you may have made some mistake that can be repaired. Ther e may be a misunderstanding. She may be in love with somebody else.  Well, it is a glass which must be drunk... 3. "And where do you live, Mr. Petrini?" she asked me when I was leaving, while she was tenderly holding her husband by the arm, and the husband was looking at me as if he were above me, I don't know why, as if he had won a victory against me. "Anyway, madam," I answered, "not in such a beautiful house as yours." "And can one visit you?" I did not understand or I did not hear the question  well, or I may suddenly have been bored and despising in the presence of this old couple, and I no longer paid attention to what I was being told, whether she meant a joint visit, he and she together, which was a banality, or her visit alone, which would have seemed absurd to me from at first... I forgot to answer her. 4.  And yet this absurdity took'place: one afternoon, about a month*after I had visited them,  them,  I found her on my doorstep. "Good afternoon,  afternoon,   Mr. Petrini, my husband told me that he had invited you to our place several times and you had refused," she started saying right from there. "Is that so?" she

223

interrogated me, while I was holding her fur coat, which she abandoned in my hands, while she was entering my study with steady steps,, as if she had been there before and were familiar with the house. She sat down on my chair and looked up to let me see her fascinating face, the question, still lurking in her beautiful, riveted green eyes [...]. I forgot to answer her. confused, and indignant that I could not come out of my confusion; I opened my mouth to speak, but I had lost my. voice. A nd, yet, at the same time, [...] [...] I was self-posse ssed, althoug h I realized realized I was paralysed. During those moments I felt, almost physically, the difference of age between us... 5. It looked very much as if I were throwing her out, by my gloomy silence, without caring that my behaviour could very well hurt her. So what? "Don't tell me I have disturbed you, although you look like it," she resumed and broke into a sincere laughter which won me over. She seemed to say she knew I was confused and that was why I could not speak, and ' suddenly she cast me an intensely affectionate glance, which freed me from my paralysis right there and then. Yes, this is the truth, affection, truth, affection, feelings can easily jump over barriers if people do not keep their souls in a shell. I was aware I had mine, too, and my confusion was caused by the fact that this woman meant to remove.it remove.it..  The sincerity of her laughter and her affectionate glance tamed me: no, of course she had not come with this intention, but because she merely liked me. "No, madam," I answered, "I did not refuse his invitation, I merely waited for Petrică to state the day. Come to see us, he told me, but how could I come if he didn't say when or at what time?" "Why should we be so formal?" she said. "Come whenever you fell like it, you are friends, aren't you? Just call up to see if we are in and you can com e at once. Petrică was amazed, he is very fond of you and he told me: go to see him and invite him." "Of course, madam. I shall be pleased to come... I didn't know... Would you like a coffee?..." And I stood up and went into the kitchen. 224

There was something funny in this whole business. After two weeks of estrangement, Petrică had come to talk to me again, and pur walks together, when we had finished our classes, were resumed. What was between them was far from harmony, as she was now suggesting. They constantly hurt each other and despised each other under the mask of that generosity which was hiding he alone knew what. As he was telling me about the scenes that took place between'them (and which I listened to as if I were reading a captivating novel), he felt each day bitterer against her. His sensibility was daily hurt, and it would not, have mattered, he would stand everything if he could write. If he'were a common man, he would reach a state of carelessness, he would allow cynicism and disdain to overwhelm his soul, and would live like anybody else. But he. was a po et, he wanted to write and how can one write when one is mastered by carelessness, cynicism and disdain? The sheet of paper stays white in front of you, evening after evening, when you withdraw and, prompted by the need to write, you want to write. The, write.  The, volume  volume of poems which he published had been written before the marriage. Since he has been living with her, that is for.three years, he has not written a line... "Petrică "Petrică ," I told him, "that's serious," while it was becoming more and more obvious to me that the cause was not the woman, but himself. The woman was what she was, but why was he what he was, why wasn't he.different [...]. Why didn't he part with her? "I shall part with her, of course," he answered, "but, answered, "but, yo u see, three years of my life have been lost, and during this time I haven't even been able to read properly. It would have been a compensation." "All right," I answered, "but don't wait much longer, and stop whispering in your own house, as you did when you instantly forgot what she had done to you, what you had told me, and other things which you had not told me, but which I suppose have lasted for a long time, and all this happened precisely when she turned up." 6. One evening, at last, I managed to write

a poem and I went to read it to her. She listened but afterwards she broke out laughing. She roared with laughter, absolutely shamelessly. All right, the poem was bad, but this was unimportant, what mattered was that I had written it, all the same. I threw it angrily into the waste paper basket, and I left her swearing." "All right," I said, "but why did you have to to read it to her?" "H ow should l.suspect her reaction? Any commonsensical person would have told me that the poem was good and I must go on, meaning that later, after I had written some better poems, I myself should have realized that the poem I had read to her had been bad ." "My dear Petrică , she is no muse, but..." "But can't she have a little common-sense?" he broke in. "I am reading a book and I am enthusiastic about it, she takes it to read it, too, yawns and wonders what \  liked in it, she hasn't read such an idiotic book in a long time... She is calling me an idiot, isn't she?! Her common-sense ought to teach her to say she has not understood, or it is not to her taste. Why must she hurt me?" "Give up the cultural ties, so to say, and live together simpler, as man and wife: a professor, an architect, each with his profession." He fell silent on that day, but the second day he resumed:"... It is easy to say, as man and wife... this means that I must do everything and she nothing...  I have done that, too, I was not ashamed, but she told me ironically that she had married a man, not a maid." "Petrică , a divorce will solve everything. Have you told her about it?" "A divorce is a failure!" he murmured, looked up at the clouds, and kept silent for a long while. I see! He hoped, then, she would improve, he could not stand the thought of a failure. 7. She came back to the hall holding a package of cigarettes in her hand* she sat down again and lit a cigarette, "That's it," she said calmly, "I do not fit in your dream of happiness. What can I do? Pretend I am not five years older than you? I should be ridiculous! I am old, my dear, I am past thirty, so the flirt with a younger man is out of the

question ... A little little later you would have told me that to my face: my blood throbs differently from yours, why should you be amazed I have fallen in love with another woman? What could I have done if I had heard such a thing? I should have accepted it, or   II  should have kept silent, never asking you where you were going, why you were putting on your best suit, your most beautiful tie and your most beautiful shirt, which I had washed and starched, why you were late or where you spent your nights, while I was waiting for you, trying in vain to fall asleep?..." Hearing her, you would have said she at last disclosed the secret of her behaviour, but I did not allow myself to be fooled: "But then," I told her, "why have you married me and why have you made the child? " "Why? This is another secret, which I am not going to tell you and which you will never understand. And one more thing: don't fool yourself thinking you have been deeply in love with me. You haven't loved me at least as much as you can love, that is with your whole being, as it happened at the time I phoned you at the faculty... you may do that from now on, but it will not be me who will enjoy this love. It is true, during that year you did love me, when you were scared you might lose me, you did not know for certain whether one day I should not tell you I was giving up the divorce and going back to Petrică , but when you had made sure I should not [...], it was good-bye, love!" She was talking without saying anything,  just to make my s oul feel con fu sed after her false revelations: "And there is another thing," she went on, "do not forget you were the first who dared strike the woman whom you say you loved so much. Then, on the spot, I thought like you that I was guilty, but then I came back to my way of thinking: I see, I told myself, he doesn't love me, or else how could he have forgotten it was me, Matilda, who was standing in front of him, I had come to tell him I was sorry I had broken his desk... I had no time to tell him, I found myself dizzy, lying on the floor. Why should you wonder I dared, too? Anyway, you have no right to tell me I

225

J I who is now even bigger, and after the divorce wanted to be carried high up, and then I have opened for you the vista of a filthy life. she'll go after him to Bucharest and marry guessed she was mastered by an avid and You opened that yourself! As far as the first quiet curiosity. 1 him. She says you ought to take a lawyer and prospect I seemed to have offered you is 9. I would go back hom e, and, as I was j try to get the   girl,  but then she also says you concern ed, that of a dead life, loveless I mean, carrying that wonderful bur den, I had the the f can't fight this Mircea, you'll never succeed... I'm sorry, I had the same revelation myself; you were offering me exactly the same feeling that I was in fact a happy man and my jj Never mind, dear" she added as if the news had hurt me, "you'll have your own children, prospect." "Long ago," I said, I  said, "or  "or as soon as suffering was an illusion, a chimera which I years ] do not worry..." I moved to your house?"   "Well, well,"  well,"   she must drive away; I could live a thousa nd years Mother came closer a'nd stroked me as of in this way and die in in peace. There was no j answered, "from the very moment I met you!" other g reater joy o n earth, the rest was a heap heap | old.  "You have turned pale," she told me, "I see, and can you remember the moment?" "Sure I can, such things are never forgotten!" . of foolish trifles. But at home her mother was l "don't think of it any more... think of getting "Do the moments co incide, I wonder?!" I said, waiting for us and she actually tore her from : well faster... you will be able to se e Silvia when with false nostalgia. "Let's see, I also keep in my arms, taking possession over her: didn't I \ you wish, she told Tasia you could go to mind the fatal moment." "It was in the street, notice the girl had got tired? Was I going to kill | . Bucharest any time, take her with you and my dear," she said in a voice which seemed her, as I said when I had heard she was \ keep her for a week... It wasn't to be , dear, just to confess an infamy. "It was snowing, and pregnant? Did I  think she had forgott en or she [ try to think of something else!" I smiled and I you were with Petrică , who must have been would ever forget those words? She would tell ; kissed her hand. "I have been doing so for a telling you something about me, he slandered the girl when she grew up, so that she might ! long time, but I am sorry for the  girl, who had me, and you were listening and grinning, his know what kind of a father she had had, and ] < begun to be fond of me," I told her, amazed tragedy was to you a cheerful show, which he how much he had wanted her to be born.  I had i that my voice seemed to have come back to me.  "Don't worry," my mother   said,  said,  "she will was offering you in his naive search for the ; then th e una mbiguous feeling that she i me.  always be fond of you. No child ever forgets understanding of a man whose brutality and guessed  I'was happy and wanted me to stop ] insensitivity he. did no t suspec t. I saw you being so, and had the power to do it. Why so? \ his parents, come what may..." And she only from afar..." I wondered. What harm had I done her? j ' now remembered she had come to see me Everything turned dark, nothing had a \ \ with her bag  full, placed it on the bed and took 8. There was silence. The little girl opened meaning any mo re, and the wave of solitude J out of it a lot of packages... Roast chickens, the door and went to her mother without the surged in me again with even stronger force, j eggs, pies, small cakes she had made, warm least hesitation. Matilda stood up and 10. "She has sent all your things to us", my j ' bread from her oven and a bottle of red wine. vanished into the kitchen. The child came to mother said, "the clothes and the book s. Your Your I ' Strangely enough, I felt hungry, and I started me, then, and sat down quietly in the father was glad you had got rid of this woman i eating greedily, as if I had come back to life, armchair. What Ben Alexandfu had foretold nobod y could understand. What can she have have ] - and, as if her news were cause f or celebrat ion, had not come true, although Matilda had wanted by marrying yo u, if she did not mean mean ; I opened the bottle of wine, which I gulped totally surrendered to the child. Silvia went to stay with you." But I knew, and I told my \ down feeling I could have drunk another if I about her own little life quietly and was almost very j f had had one more... equally attached to her mother and to me, mother: "She is  old!... She has grow n old very 11 .  Moments of happiness! I felt a sharp fast!" "She is not that old," my mot her said, "it *!*! although Matilda was not in the least happy only seems to you , because you are younger, | , j pain at the thought that these moments could when she saw her coming cheerfully into my but no woman is old in her thirties... "I should ,~ be repeated for me daily if the three of us had arms: she had surrendered, but she had also stayed together... Of course, Matilda was have liked to answer her that Matilda was old oj mastered her, and did not hide her irritation at in her sou! and she would very soon have  an j , happy in this way, becaus e up to a certain age the fact that Silvia had found o ut there was one old body, too, and she had not been able to y . a child is a" constant surprise. And it so more being in her life, whom she called "daddy", and who took her out foraw alk daily. stand the thought that then I should be too J L happened that Silvia's surprises were almost young fo r her, but I lacked the voice to tell her her 1 She would try to stop the  girl, "you most go to so many words. "Tasia was at our place," my Jf bed now," or "it is cold outside and I don't mother went on, " (this woman is really fond o( J p want you to start coughing." I would allow her you, you know), and she told us a secret. She J || to walk, until, very soon, I heard her say that her feet hurt, and then  I*would take her in my doesn't want you to feel sorry you've lost her, m? because, during the three years you weren't Jl arms. It was a trick, she could see nothing there, a man, Mircea, visited her, a big boss ; | from where she was, her feet did not hurt, she 226

all miraculous, and only few of them bad. Matilda guessed my mood. "If you have made up your mind," she told me in French, "you would be in Bucharest, and it would be easy to see Silvia whenever you wanted. If I hadn't had her, frankly speaking,  I think I  should have committed suicide. I complain of her [...], but she is an extremely good  child, a  child, a wonder. This is what I am thinking of when I am telling you to accept the appointment, to have you near her, and, why not confess it, her near you!" "We'll see!" I said not because I had any doubts, but I merely avoided contradicting her, so that Silvia's coming to see me like that, for three days, might occur again... "We'll see," I see," I repeated, more firmly this time, "I have sorrjething' to write, I shall finish and make a decision afterwards." 12.1 have reread this long manus cript, and beyond what it contains, I have been amazed how barbarous concreteness is, displayed at ease and with an obvious pleasure, a fact which I have not been able to avoid, as I was positive that otherwise I should have tried hard and for a long time to obtain the total spiritual freedom of my consciousness from what I have  have  lived.  lived.  For a moment, I was tempted to throw it into the fire. And yet, I have told myself, I must let it go. Many of my fellow beings may have thought in the same way, may have been enthusiastic like me, may have suffered and have been happy just the same. This myth of happiness through love, of this love described here [.;.], has not ceaâed.and will not cease to exist on our eartn, that is to die and be reborn forever. And as long as these steps, which I have climbed up and down, will be climbed up and down by numberless other people, this book will always testify:... there is nothing if there is no love! ...

227

B.TRADUCERE 36. JOHN 36. JOHN GALSWORTHY  în t âl n ir ea Pe când mă plimbam într-o zi prin   Ken Dar curând reveni i de data aceasta era i sington Gardens, am intrat la întâmplare într-o ea cu el. O! Era frumuşică , cu valul ei i faţa faţa ceaină rie în aer liber i m-am aş ezat pe partea ca o floare în spatele  lui, cu privirile iuţi pe care adă postită de lumina de ră să rit, acoio unde unde le arunca în dreapta ş i-n stânga; ş i cu aerul ei persoanele bine nu se due niciodată . timid prefă cut de parcă parcă era în largul largul ei, -cu m îndrept ţită . Frunzele Frunzele proaspă t desfă cute se se legă nau să -i spun? - de parcă era cu totul îndrept i totuş i ş i în spatele tuturor acestor lucruri era  într-o adiere , care se tot furi a cu mici izun amestec subtil de sentimente - de nebucniri pe sub crengile pe jumă tate goale; vră fa{a situaţiei situaţiei ei, de de bii ş i porumbei cercetau iarba în că utare de plă cere plă pândă în fa{a mulţumire nelegiuită , de dorinţa de a nu fi firimituri; ş i toate scaunele de culoarea biscuiţilor ş i mesele rotunde de marmură cu trei surprinsă . i el? Cât era de schimbat! Ochii nici îndră zneji nici neliniş tiţi, ci picioare, cu ceş ti groase ră sturnate sturnate i za- nu-i mai erau nici plini de o încântare umilă , de admiraţie resharnije singuratice emanau o invitaţie oareaer de cum mohorâtă . Câteva dintre aceste aceste mese pectuoas ; nu mai avea acel aer nonş alanţă , de animal animal tână tână r. erau ocupate; la una din ele edea un copil palid palid ş i sl buj cu o uriaşă uriaşă pă lă rie alb , în în Alegându-ş i o masă nu departe de a mea, mea, tovă ră ia unei unei mici surori de la crucea roş roş ie ş i care avea, se pare, o anume valoare straa unei doamne în în cenuş iu, ai că rei ochi tegică , îi trase scaunul i se aşezară . Nu le patetici, patetici, în parte parte recunoscă tori, fă ceau puteam auzi conversaţia conversaţia,, darn puteam urmă ri dovada unei convalescenje în curs; la alta, i ş tiam de parcă mi-ar mi-ar fi spus-o spus-o chiar ei pe două doamne-americance doamne-americance.poate-cu .poate-cuchipuri chipuri leau că era prima lor întâlnire întâlnire pe furiş. Acea plă cute, agere, bronzate , mestecau chifle; la primă întâlnire, întâlnire,  care nu trebuie să fie văzută, o a treia, un b trân  solid, chel, că runt, runt, ş edea oh mai degrabă prima întâlnire întâlnire care amândoi i fuma. în ră stimpuri scurte, scurte, asemeni asemeni unui simţeau că nu trebuie trebuie vă zută - ceea ce era era cu strigă t din chiar inima inima acelei acelei zile de de primă vară , totul altceva. In mintea lor trecuseră hotarul se auzea auzea {ipă {ipă tul pă unilor de peste peste apă . nevă zut al convenjiilor. Era un moment care durase poate luni de zile, până s-a produs, Curând intră agale pe intervalul de pietriş momentul preliminar, care vine doar o data in care ducea de la dreapta la stânga un tână r  într-o redin gotă la mod , jobe n luc ios ş i ghet e orice poveste de dragoste ş i face tot chinul de de lac, legă nându-ş i bastonul. Chipul îiîi era după aceea atât de uş or. proaspă t şi îmbujorat, îmbujorat, cu o mică mică mustajă Ochii lor le dezvă dezvă luiau povestea - ai ei se brunetă brunetă ră sucită sucită ş i ochi vioi vioi şi îndr zneji. zneji. roteau neliniş neliniş tiţi de jur împrejur, împrejur, agă jându-se Umbla ca un atlet atlet ale ale că rui picioare ş i coapse brusc de ai lui; tar tar ai lui se stră duiau să fie au muşchii   tari;  ş i privea în jur cu nepă sare stă pâniţi, dar era clar ataş amentul în ei. Era exagerată . Dar sub mersul lui fudul simţeam chiar amuzant psihologic să vezi diferenja aş teptare, teptare, nelinişte, sfidare. Trecu din nou, dintre femeie femeie ş i bă rbat. In mijlocul bucuriei evident evident că utând pe cineva, şi-l pierdui din fur.ate fur.ate ea tră gea cu un ochi la lume , instinctiv vedere. afectată afectată de pă rerea celorlalţi, celorlalţi, recunoscând, recunoscând,

228

cum s-ar zice, că nu face bine; în vremea izgonită de gândul despă despă rţirii; despă despă rţirile aceasta pe el ÎI interesa doar să nu coboare  Tn  Tn  însele - să -ş i smulg ă ochii din och ii celuilalt , ochii lui, fâcându-se ridicol. Respectul lui golul alb, îngrozitor din suflet; i iar începutul pentru pă rerea celorlalţi nu mai conta, acum aşteptă rii. rii. i apoi, pentru ea, scuzele pentru a că o privea în  ochi. ie i,  pretextele în spatele că rora se ascunde i vrea să să fie singură n gură . lar pentru el drumurile drumurile "Naiba s-o ia de lume!" îş i zise el; pe când pe lângă lângă casa ei dupâ lă sareaîntunericului, sareaîntunericului, ca ea încă se uita la cei din jur cum se uită o pisică pisică la un un câine agresiv, agresiv, deşi ş tia că că nu-i sâ vadă luminile la ferestre, să afle astfel ce se tranpiraţiile ile reci ş i furia nevole să se îngrijore ze câ ar putea pârea petrece în untru; tranpiraţi ridicplă - asta nu era cu putinţă . lar lar când ochii geloziei ş i groazei; orele de îndelu ngâ plimtreacă această stare; orele orele de li se întâlneau ş i pentru o clipă nu se mai bare, până sâ-i treacă puteau despârţi, parcă te durea sufletul, ca nesomn i dorinţă . lar apoi ora, inevitabila oră a unei zile durerea pe care o aduce strigă tul pă unului, ori furate, petrecute pe râu, sau la adă postul unei prima aromă de primă vară a sicomorilor. sicomorilor. pe drumul de laîntoarcere, i am că zut pe gândur i. începea în faţa pă duri; ş i chipul ei pe i ideea lui de a se se sinucide ca s-o elibereze ochilor mei viaţa inevitabila a iubirii lor, tocmai de prezenţa prezenţa lui; i promisiunea greu smulsă  înflor ind ca pom ii, inevit abila viaţă cu de a se mai întâlni o datâ. i întâinirea de după  înmug urire a, înf lorl rea ş i scur gere a ei. Erau ei aceea, lungul ir al nenumă ratelor întâlniri. acei oameni ieşiţi din comun care în eală toate aş teptă rile şi confirmă regula? a ? Nici  încân tare a fă ră mar gini , mare a obos ealâ i apoi - procesul încet şi treptat al îndepă rtă rii gând!  gând!  Erau doar o pereche de îndră gostiţi, bă rbat ş i femeie, femeie, curaţl, în în putere ş i tineri, tineri, cu - începutul scuzelor, permanenta întreţesere a explicaţiilor; gă sirea neajunsurilor celuilalt, primă vara în vine - proaspă t urcaţi la izvor, zvor, cum se zice despre somon i ş i neîndoielnic,  jură minte i p roteste umili toar e; i în cele din aveau să alunece înapol în mare când le va urmă ziua când ea nu mai vine, ori nu mai vine el. Apoi - scrisorile; brusca  rapprochement i veni sorocul. Asupra acelul cuplu cu capetele i mai. neaşteptatul sfârşit. laolaltă , morala ş i profeţiile n-ar n-ar fi avut mai  îmi alunec au toate prin minte ca sce nele |a mult efect decât o ploaie cu lapoviţă asupra un cinematograf cinematograf;; dar sub masă le-am ză rlt  înaintă ril Inevita bile a pri mâver ii. M-am gândit.la ce-i aşteaptă - pe el, orele mâinile împreunându-se pe furiş i viziunile de aşteptare cu sufletul la gură , chinuit nuit de grave, profetice s-au spulberat. înţelepciune i înţelegere înţelegere ş i tot restul, ce însem nâu ele pe nesiguranţa dacă ea va veni ori de întrebarea lângă mângâierea aceea! de ce n-a venit. venit. lar pentru ea orele de îndoială : Aş a că ridicându-mă ridicându-mă , i-am i-am lâsat acolo şi „Oare mă iubeş te cu adevârat? adevârat? Nu-i cu putinţă să mă iubească cu adev rat!" întâlnirlle întâlnirlle furiş e, m-am îndepârtat pe sub castani, urmat de a că ror încântare dispa re din primele clipe, strigă tul pâunului. pâunului. 1904.

rţire Desp rţire sunt toate mai mult decât poţi îndura. Totul Când te plimbi domol pe sub copacii de care mai atârnă câteva frunze aurii i mi- este o întrupare melancolică a duhului care câteodată atinge i sufletul eel mai putemic: reasma frunzelor uscate câfenii sub tă lpi ş i aroma dulce dulce ustură toare afocurilor de frunze frunze Moartea! i atunci? plutescîn aer, aer, ş ite urmează din spate spate foşnetul  într -o astfel de zi nu ai nici un refugi u. câinelui care lipă ie pe aproape prin cimitirul Parcă nu merită merită să te laş i atras atras într-o lume lume de frunze, frunze, atunci frumuseţea ş i lumina palid  împr esur atâ de moarte , e chiar imp oslb il să a soarelui soarelui care care încă ză boveş te, ş i tristeţe tristeţeaa faci diferenţa între între cei în floare ş i cei amă râţi; 229

că ci pl cerile i durerile durerile trupului, bogâţia şi să ră cia par surori gemene în prezenţ prezenţaa foşnetului frunzelor moarte. Lumână rile pale ale vieţii vieţii pâlpâie, pâlpâie, aş teptând să se stingă ş i să se piardă în întuneric. Pe o astfel de zi cerul e cea mai mare mângâiere de care te poţi bucura;   c ă c i ,  deşi simţi că că nu se va desface-ca desface-ca să -ţi lase lase ochii să pă trundă mai departe şi mai departe până ză resc capă capă tul eternită eternită ţii, el el este este totuş i sus, liber, are are aerul aerul că e nemuritor ş i poate poate că e alcă tuit din duhul ră suflă rii ce a p râsit to to ate frunzele frunzele ş i trupurile moarte. Pe o astfel de zi, când iubirea, ca o pasă re descurajată descurajată , îşi miş că slab aripile, aripile, e bineveniţ bineveniţ să stai locului locului ş i să te uiţi îndelung la cer. cer. Parfumurile care bântuie, foş netul obsedant, se.pot atunci pierde pentru un scurt scurt ră stimp, * că ci sus acolo, parcă aripile aripile Armoniei Armoniei încă încă se mi că.  într-o astfel de zi, am vă zut în Kensi ngton Gardens, cum se despă rţeau doi nefericiţi. Stă teau unul lângă altul pe aleea întunecat întunecat de castani care duce în jos pe lângă monumentul Speke Speke spre Serpentină - un bă rbat  înalt, voini c, cu bar bă i un firic el alb de fa tă . Nu aveau absolut nimic remarca bil; bă rbatul era un om de afaceri obiş nuit, fata probab il guvernantă . edeau atât de nemiş caţi, vorbeau cu voci atât de încete că aproape-i uitasem; că ci în ziua aceea interesul pentru semeni era era foarte scă zut. DintrDintr- odată mi-am dat seama seama că s-au ridicat. ridicat. Pe jum tate ascunş i de trunchiul castanului, ale că rui puţine frunze late semânau atât de tare cu niş te mâini întinse întinse spre soarele palid, stă stă teau acolo; şi era lipiţi,  nepă să tori.că sunt ş i eu acolo; cevaîn felul cum se priveau care-ţi înfingea un ghimpe în suflet. Undeva, adânc în ochii celor doi,  viaţa precis mure a - murea pe tă cute, cum stau mereu frunzele frunzele să cadă . i am inţeles, am fost sigur ca ş i cum mica lor istorie  îm if use see xpl ica tă .că era ult ima lor în tâlnire . O putere fatală fatală îi despă rţea, ş i deşi nici unul nu o m rturisea, amândoi ş tiau că -i pentru totdeauna. "îmi scrii?" „Când mă întorc?..." 230

Dar vorbele erau rostite de parcă toate vorbele erau la fel de lipsite de înţeles pentru două suflete disperate, care încercau fiecare să -l liniştească pe celălalt. Din discuţia discuţia lor era era clar că nu sunt soţ ş i soţie, dar dar era de asemeni sigur, din felul cum se atingeau ş i se priveau, că se despart doi îndră gostiţi; cea mai mică mică dintre privirile ş i atingerile lor era plină de patimă . fremă tă toare, vie. vie. Fata aveâ un mic mic crucifix de aur legat la piept ş i, pe când bă rbatul vorbea. degetele lui groase îl tot ră suceau, iar a r şi iar, evident evident fâră să -ş i dea bine bine seama ce ating. Mai purta purta ş i o fâş ie îngustă îngustă de catifea rubinie la gât; când el.o mângâi e, ochii ei,  albastru deschis, de culoarea florilor de in, se întunecară întunecară parcă de încântare. încântare. Faţa Faţa ei, care pă rea a unei stră ine, cu pomeţii înalţi înalţi i pă rul cenuşiu,  cenuşiu,   avea ceva din albeaţa ofilită a unei flori, întoarsă că tre el şi mâinile ei care-i care-i mânmângâiau şi-i ră suceau suceau mânecile mânecile nu-ş i gă seau locul, aş a cum nu-i tă cea nici nici vocea repezit repezit , optită , cu uş orul ei accent accent neenglezesc. Cât Cât despre el - ind ividul voinic - eraciu dat să vezi cum îi tresare i-i freamă tă faţa, de parcă toate amintirile pe care cei doi le aveau în comun  înce rcau să ră zbată prin masc a gro asă de came. Numai ceva foarte important trebuie că îi rupea unul de altul în aceste momente când patima era intensă ; ori era poate unul din acele episoade, dintre cele mai jalnice, când  îng emă nar eaî ntu nec atâ amo tiv elo rbă neş tiş i de reputajie calcă iubirea în picioare? Era greu de spus ce emoţie e mai puternică pe feţele acelea atât de apropiate una de alta, autocompă timirea ori mila pentru sufletul celă lalt, care urma să ră mână singur, lipsit p sit de de mica lui parte de imoralitate, Apoi, f ră să -ş i arunc aruncee mă car ochii ochii-n -n jur jur s vadă dacă se uită uită cineva, cineva, s-au lipit p it unul de altul.  Simţeau că n-ar fi putut face asta pe stradă ori la la gar : dar  dar   aici,  la umbra, sub copacii care cunoş teau despă rţirile atât atât de bine, aici unde nu- i vedea nimeni în afară de un strain indiferent ş i un câine prepelicar prepelicar care-ş i vâra nasul lung i negru printre printre frunzele moarte - aici puteau încă o data să  încer ce să uite.

i

Oricare ar fi fost biata lor poveste comună i lipsită lipsită de nobleţe în ochii ochii lumii lumii aş a lipiţi lipiţi unul de   altul,  în iubirea lor ş i confruntaţi cu pieirea ei, parcă simbolizau ziua aceea aceea de toamnă molipsită de ceea ce e muritor, muritor, când toate par par să iubească , dar s -ş i piardă iubirea, trecând întru nimicnicie. Nu era  în toată gră dina o statu ie ca acest grup  întunecat i jalni c, unit în aceast ă îmbră ţiş are,  încer când pentr u ultima oară să ucid mâhnirea r ea prin încol cirea să rutului lor. lor. Dar la la capă tul acestui sărut - ce mai putea urma? Vor Vor avea oare curajul să se întoarcă întoarcă i s-o ia fiecare pe drumul lui, lă sându-şi sufletele să atârne acolo în aer, încadrate de frunzele frunzele rare i ş terse ş i să ia, în locul locul lor, fiecare înă untrul lui, un mic gol de foş nete? N-au avut acest curaj. Au plecat împreună , cu braţele braţele inerte, inerte, bă rbatui încercând încercând să -ş i ia un aer aer nepă să tor, fata plângând încet încet de tot. i pe mă sură ce se apropiau mai tare de poartă , mergeau mergeau tot mai mai încet, încet, până până ce ieşiră pe ea, i ră maseră nemiş caji în marginea marginea trotuarului. trotuarului. De De parcă parcă chiar îş i lă saser sufletele e tele să plutească în aerul gră dinii, să bântuie pentru totdeauna pe sub copaci, abia

dacă s-au mai atins atins ş i s-au despă despă rţit cu o privire lungă lungă i plină plină de jale. Cerul se preschimbase. Tot înalt era, dar cenuş iu ca o aripă de porumbiţă ; lipsit lipsit de soare, alcă tuit din lacrimi ce nu au fost vă rsate. Se stârnise un vântuleţ flecar, aş a  încât atun ci când că zu o fru nză , o luă la goană , se ră suci, flutură i pica jos. Pe vântul vântul acesta oamenii oamenii se se gră beau de parcă le spunea lucruri pe pe care nu doreau să le audă audă ; iar multele multele pă să rele oprite-n echilibru pe crengile dezgolite dezgolite pă reau mute; nu-ţi puteai da seama dacă sunt fericite. Pe aleea aleea cu castani castani am încercat să gă sesc locul unde unde ră mă seseră seseră cele două suflete. suflete. Trecuse vântul pe acolo; se pierduse in pudtiul cenuş iu de aer. Dar, Dar, de$i nu-l vedeam, tiam că e acolo acolo să rutul acela acela întipă întipă rit pentru totdeau na în în lumina slabă a soare lui. i l-am -am că utat cu îndârj îndârjire, ire, dorindu-i că ldura pe acea zi bare semă na cu moartea iubirii. Nu l-am putut gă si şi m-am îndreptat încet că tre casă casă , aromele ră coroase piereau în juru l meu, iar câinele câinele mă urm rea foş nind, lip ind prin prin moartea de frunze, târându-se în urma mea. 1909.

Perfecţiunea Prin 1889 1889 tră ia la Londra un om pe nume scrise cerând cerând editorului editorului să se pună pe treab . blajinăă i înd ră tnică tnică . într-o într-o Editorul replica la aceasta comunicând o Harrison, cu Harrison, cu o fire blajin dimineajă dimineajă , la gara Charing Cross, o doamnă surhă estimativă estimativă ş i un contract, la care care care îl interesa îi spuse: Harrison ră spunse trimiţând un cec. Editorul „Dardomnu le Harrison; de ce nu nu  scrieţi?E ră spunse pe data, cu o scrisoare politicoasă , sugerând că ar fi în în avantajul avantajul lui Harrison să exact ceea ce vi se potriveş te!" sumă oarecare în în plus pentru Harrison Harrison î i dă du seama că aş a este este i la cheltuiască o sumă publicitate. Harriso Harrisonn îş i dă du imediat seama capă tul "a "a doi ani scrisese deja unsprezece nuvele, nuvele, dintre dintre care două nu prea-i pl ceau, ce rost are acest lucru.ş i mai trimise un cec tiind că între între oameni oameni de o anumită condiţie darcum, evident, nu vroia să le piardă , le puse puse lângă celelalte şi le trimise unui editor. In nu se pune problema banilor. decursul timpului primi de la editor o Cartea apă apă ru la vremea cuvenită . Se scrisoare, care zicea că pentru o oarecare intitula „în calea stelelor", de Cuthbert ră splată splată sau comision ar fi gata să -ş i asume Harrison; la la două să ptă mâni de la aparijie aparijie riscul de a publica nuvelele, dacă Harrison îş i Harrison începu să primeâs.că recenzii. Le citi asumă toa te cheltuielile. Aceasta îl bucură pe cu o plă cere de nedescris , întrucât erau pline Harrison, Harrison, care, care, considerând că nu trebuie trebuie să de laude judicioase. O recenzie îş i punea  întârzie să -ş i f acă „op er a" publ ic cuno scut ,  între barea dacă nu e un „ Lan cel ot deghi zat."

231

Două ziare liberate berate numeau nuvelele capodopere; unul le compara cu cele mai bune lucruri de Poe ş i de Maupassant; iar altui îlîl numea un al doilea Rudyard Kipling. Se simţi teribil de îocurajat, dar fiind modest din fire, pur ş i simplu i-a scris editorului întrebându-l ce crede despre o a doua ediţie. Editorul replică replică trimiţând trimiţând o sumă estimativă estimativă , mentjomentjonând în trecere că .a vândut deja vreo patru sute de exemplare. Harrison fă cu apel la c'arnetul c'arnetul de cecuri ş i vă zu că prima edijie avea avea o mie de exemplare. Rrin urmare ră spunse că va aştepta. aştepta. Aşteptă , ş i la capă capă tul a şase luni scrise iar. Editorul a ră spuns că acum a vândut patru sute trei exemplare, dar că ,  întrucât dl. Harr ison âre în preze nt un nume necunoscut, necunoscut, n-ar n-ar fi de pă rere să scbată o a doua ediţie: nuvelele nu se prea vindeau. Acestea fuseseră , însă , atât de bine primite  încât îi reco mand a dom nul ui Ha rrison să scrie o povestire povestire lungă lungă . Cartea Cartea era fă ră doar ş i poate un succes, atât cât puteau fi de bine primite că rţile de nuvele... îi trirhise trirhise lui Harrison un mic mic cec ş i o mulţime de recenzii pe care Harrison le primise deja. Harrison Harrison hotă hotă rî să nu scoată o a doua ediţie ediţie şi să se mulţumească mulţumească cu acest   succes erau grozav de d'estime. Toate rudele lui erau  încântate i chia r pe dat a se a pucă să scrie o povestire lungă . Ei bine, din întâmplare printre prietenii lui Harrison se afla un om de geniu, care îi scrise lui Harrison o scrisoare. „Habar n-aveam, n-aveam, zise, zise, că tii să să scrii aş a; desigur. dragul meu, nuvelele nu sunt 'cizelate'; nu-i nici o îndoială ,   nu sunt 'cizelate'.Dar ai timp destul; eş ti tână r ş i vă d că poţi face lucruri lucruri mari. Vino pe aici i hai să discută m la ce lucrezi acum." Primind aceste rânduri, Harrison nu pierdu nici o clipă i se duse. Omul de geniu, într-o după -amiază -amiază de var , [...] [...] îi ar tă în ce fel fel nu erau nuvelele „cizelate". "Denotă "Denotă gustul pentru drama exterioar exterioar , zise el, dar nu au nimic din adevă rata dramă a psihologiei." Harrison Harrison îi ară tă recenziile. recenziile. îl pă ră si pe omul de geniu a doua zi cu un sentiment de amără ciune. ciune. însă însă în decursu decursull câtorva câtorva să ptă 232

mâni, amă ră ciunea se terse i vorbele vorbele omuomului de geniu geniu începură începură să prindă prindă ră dă cini, cini, iar la capă tul a două luni Harriso Harrisonn scrise: „AvetJ „AvetJ perfectă dreptate - nuvelele nu erau 'cizeîate'. Sper, însă , că acurri sunt pe calea cea bună bună ." La sfârşitul încă unui an, după ce b supuse o dată sau de două ori judecă ţii omului de de geniu, îşi termină a doua carte i o intitulă intitulă „Joh n Endacott". ^ O trimise editorUlui cu cererea cererea ca acesta să iaîn considerare ideea publică rii ei cu drepturi de autor. După un interval de timp mai lung decât eel obiş nuit, editorui editorui ră spunse că după pă rerea lui (de profan) „John Endacott" nu prea îndreptă jeş te prorriisiunile prorriisiunile remarcabile ale primei c rţi a domnului domnului Harrison; ş i pentru a-i demonstra lui Harrison cat e el de cinstit, trimise ş i un fragment extras din pă rerea „lectorului", care afirmacă domnul Harrison a „alunecat între cerinţele artei ş i cele ale publicului britanic". Prin urmare, în ciuda pă rerilor lui lui personale, personale, editorul editorul consideră că nu-ş i poate asuma riscul In condiţiile de atunci, proaste, ale comertului, decât dacă domnul Harrison acoperă cheltuielile. Harrison Harrison se fă cu mai dur i ră spunse că nu e pregă tit să acop ere cheltuielile. La care editorul îi înapoie manuscrisul, zicând că după pă rerea lui lui (profană (profană ) dl. Harrison Harrison o ia pe o cale greşită , ceea ce ce el (editorul) (editorul) regretă regretă profun d, că ci apreciase foarte tare bunele relajii care au existat întotdeauna între ei. Harrison trimise cartea unui tână r editor care care o acceptă acceptă propunân propunândd să -i plă tească tească drepturile de autor mai târziu. Apă ru. La cap tul a trei s ptă mâni Harrison Harrison începu să primeasca recenzii. Erau Erau amestecate. Una se plângea că nu e destulă acţiune; alta, din fericire fericire ajunsă ajunsă odată cu cealaltă cealaltă , că e prea multă acţiune. Tendinţa Tendinţa generală generală era să se regrete că autorul că rţii „în calea stelelor" n-a  îndre ptă ţit spera njele prilejuit e de prim a lui carte, în care care promisese să satisfacă atât de total gustul public. Aceasta ar fi putut să -l indispună pe Harrison, Harrison, dacă dacă nu primea de la omul de geniu o scrisoare formulată în

acelaş i om care a scris scris „In calea stelelor"; ş i urmă torli termeni: termeni: totuşi mă mândres mândrescc cu faptul faptul că până până i în în „Dragul meu prleten, sunt mai mulţumit decât ţl-aş putea spune. Acum, mai mult ca prima dumitale carte am observat că poţi face lucruri mari. Ah! - aş vrea să pot scrie ca niciodat'ă niciodat'ă , sunt convins că poţi face lucruri dumneata! „Un om pierdut"este extraordinar extraordinar mari." de buna." Harrison începu pe data o a treia carte. Omul de geniu era chiar sincer în aceste Datoritâ nefericitei amână ri a drepturilor lui de autor, nu luă nimic pe a doua  carte. Editorul  carte. Editorul remarci pe care le scrise după ce parcurse primele ş ase capitole. De fapt n-a terminat vându trei sute de exemplare. Pe când îş i scria adevârat de citit cartea - se simţi a treia' a' carte (optspr ezece luni) om ul de ge niu niciodată cu adevârat atât de obosit de parcă Harrison ÎI seGas seGasee  îi f cu cuno tinţ ă lui Harri son cu un c ritic, cu dar se referea întotdeauna la ea ca „extra cuvintele: „Te poţi bizui'pe judecata lui." ordinar ordinar de bună ", ca i cum cu adevă adevă rat o Pe de de altă parte criticul criticul îi zise: „Ascultă „Ascultă - mă terminase. pe mine, tipul va face lucruri mari." Harrison îi mai trimise un exemplar Criticul fu bland cu Harrison, care, cum am scrisoare criticului,  criticului,   care şcrise o autentică scrisoare mai zis, avea o fire blajină . caldă , spunând că Harrison „izbutlse" în Când îş i termină termină a treia treia carte o dedică sfâş it. „Aceasta, zise  el,  e  artă. Mă îndoies îndoiescc că omului de geniu i o intitul intitulăă „Vară ". vei face face vreodată ceva mai  bun..." „Dragul meu, scrise omul de geniu când Harrison î i începu fă ră întârziere întârziere a cincea primi exemplarul trimis lui, e   bunăl  Nu se carte. poate spune mai mult decât atât;   este  bună!  îi luă mai bine de trei ani acea stă nouă Am citit-o cu o bucurie de nedescris." „operâ" ş i o intitul intitulă „Un pelerinaj". Avu Avu o  în acee aş i zi,  Harrison primi oscrisoare de mulţime mulţime de greută greută ţi până reuş i s-o publics. Cu la critic, care conţinea urmatoarele: „Da, este toate acestea, acestea, la două zile după ce apă ru, fă ră îndoială un progres. Nu e încă Artâ, dar e criticul îi scrise lui Harrison: „Nu-ţi pot spune, un mare progres!" zise, cat de bună mi se pare noua dumitale Harrison prinse destul de mult curaj. carte. Este poate mai puternicâ decât „Un om Cartea o scoase acelaş i editor ş i vându cam pierdut", poate mai originală . Dacă se poate două sute de exemplare;. dar îi scrise pe un spune ceva este este că -i prea... N-am ter minat-o ton cam jal'nic jal'nic lui Harrison, zicând că cererea  încâ, da r ţi-am sc ris ime diat să -ţi d au de ş tire." publicului pă rea câ „aproape a secat". De fapt nu termină cartea niciodată niciodată . Nu Recunoscând faptul că orice comparaţie este putu - era prea...! „E extraordinar de buna," îi odioasă , Harrison se abţinu abţinu să să compare zise totuş i soţiei i o puse pe ea s-o citeascâ. vânzarea că rţii cu cea a volumului „în cale a  între tim p omul de geniu telegrafia^ ur ma stelelor", în care promisese atât de clar să toarele: „îţi scriu curând despre carte. în mod „corespundă gustului public". Ba chlar, chlar, cam sigur, dar am lumbago ş i nu pot tine stiloul." pe atunci, începu sâ viseze să -ş i abandoneze abandoneze Harrison nu nu primi niciodată nici o sursele sursele de venit venit personal şi sâ ducă adevă rata scrisoare. dar criticul primi una care suna aş a: viaţâ llterară llterară . Nu avu multe recenzii i îşi „Poţi s-o citeş ti? Eu nu. Mult Mult prea cizelatâ!"  înce pu a patra cart e. Harrison era entuziasmat. Noul lui editor  îi luă doi ani sâ scrie aceast â „ope ră ", pe nu era. Scrise cam arţâgos, zicând că  nu s-a care o intitulă intitulă „Un om pierdut" şi i-o dedică trebuie să vândut absolut nimic. Dl. Harrison trebuie criticului. Trimise un exemplar oferit de autor omului de geniu, de la care primi un ră spuns aibâ grijă ce face, fiindcă îi eacă publicul, şi a ală turat o unicâ recenzie, recenzie, care zicea printre aproape instantaneu: altele:  altele:   „Se poate sâ fle multâ artă în această ^.Dragul meu, e uluitor, de-a dreptul uluitor, carte, poate chiar prea multâ.  Nouâ ni se pare cum progresezi! Cine ş i-ar închipui câ e ti 233

plicticoasă ." Harrison Harrison plecă plecă în stră stră ină tate şi îş i începu începu a asea carte. O intitulă „Perfecjiune" ş i lucră la ea în singură singură tate de pustnic; cu aceasţă carte, pentru prima oară , simţj simţj că e mulţumit de sine. sine. O scrise cu sânge, cum s-ar zice, cu o  încânt are apr oap e amar . i îş i zâmb i adeseori sieş sieş i când îş i aminti cum promisese atât de tare că va satisface gust ul publicului în prima iui carte; ş i cum spusese criticul despre a patra carte a lui: „E arra. Mă îndoiesc că vei face vreodată vreodată ceva mai bun." Cât de departe într-adevă r pă reau! reau! Da!   această carte era într-adevă „perfectiunea" dorită cu ardoare.

In decursul timpu lui se întoarse în Anglia ş i termină cartea. A doua zi după ce o termină termină , luă manuscrisul ş i, ducându-se într-un într-un loc retras, retras, seculcă în iarbă iarbă s-o citeas citească că pe toat  în lini te. C iti tr ei capit ole, ş i lă sând j os restu l, ră mase cu capul în în palme. „Ei da, se gândi. Am reuş reuş it în sfârş sfârş it. £ bună,  bună,  e extraordinar de bun !"  ş i stătu aşa două ore, cu capul în mâini. îş i secase  într- adevă r pub licu l. Era prea  bună bun ă -  hici el n-o putea  citi!

l

 înto rcâ ndu- se , puse manu scri ul într- un sertar. sertar. După aceea nu nu mai scrise scrise niciodată nimic.

37. JAMES  J AMES JOYCE Evelina edea la fereastră , privind cum seara se  în revist ă toat e obiect ele famili are pe care le tergea de praf o data pe să ptă mână de atât atât revarsă revarsă asupra stră zii. Avea capul lipit de perdelele perdelele de la geam ş i simţea în nă ri mirosul amar de ani, întrebându-se de unde dumnezeu vine atâta atâta praf. Poate Poate că n-o să mai de creton pră fuit. Era Era obosită . vadă niciodată acele obiecte familia familiare re de câre Trecea puţină puţină lume. Din ultima ultima clă clă dire ieşi visase niciodată niciodată că se va  desp rţi. i totuşi un om, trecând în drum spre casă ; îi auzi paş ii nu visase bocânind pe trotuarul de beton ş i apoi . în toji acei ani nu reuş ise să afle numele fotografie îngă îngă lbenită atârna scrâş nind pe aleea aleea de zgură din faţa noilor noilor preotului a c rui fotografie pe perete deaşupra armoniului stricat, stricat, lângă case roş ii. Cândva acolo era un maidan unde litografia în culori cu îngerul înaintea se jucau în fiecare seara cu copiii altora. Apoi un om din Belfast Belfast a cumpă rat câmpul ş i a Binecuvântatei Margaret Mary Alacoque. Fusese coleg de ş coală cu tat l ei. Ori de câte construit case pe el - nu cum erau că sujele ori ară ta fotografia vreunui vreunui musafir, musafir, tată l ei lor cafenii, ci case luminoase de că ră midă cu trecea pe lângă ea adă ugând doar. acoperişuri stră lucitoare. Copiii de pe stradă stradă se jucau împreună pe maidanul ace la- cop iii - Acum e la Melbourne. familiei Devine, Water, Dunn, micul Keogh Consimtj Consimtjse se să piece de aacas cas , s -ş i p ră schilodu l, ea cu fraţii ş i surorile ei. Ernest, Ernest, sească că minul. Era Era oare oare înţelept? înţelept? încercă să mare. Tată Tată l cumpă nească fiecare  însă , nu se juca niciodată : era prea mare. fiecare aspect al chestiunii. în ei îiîi gonea adesea adesea în casă de pe câmp cu bă ţul casa ei avea cel pu]in un acoperiş i de lui de corn; dar de obicei micuţul Keogh tinea mâncare; îi avea în jurul ei pe cei pe care-i ş tia de şase  ş i striga când îl vedea pe fatal ei de-o viaţă . Sigur că trebuia să muncească fost cat de cat cat venind.  venind.  Totuş i pă reau să fi fost mult, şi acasă i la lucru. lucru. Ce vor spune de ea fericiţj pe atunci. Tată l ei nu ajunsese încă atât la magazin când vor afla că a fugit cu un de înră înră it; ş i, în în afară afară de asta, tră ia i mama ei. bă rbat? Poate Poate vorspuh e că e o proastă proastă ; iarîn Asta era demult; ea cu fraţji ş i surorile ei se locul ei se va da un anunf ş i va veni altcineVa. altcineVa. fă cuseră mari; mama murise. Murise Murise i Tizzie Tizzie Domniş oara Gavan se va bucura. Avusese Dunn, iar familia Water se întorsese în Anglia.  înto tdea una ceva cu ea, mai ales de fafă cu Toate se schimbă . Acum urma să piece ş i ea alţii. ca ceilalţi, ceilalţi, să -ş i lase casa. - Domniş oară   Hill,  nu vezi că doamriele, Casa! Privi în odaie de jurîmpr ejur, trec.ând trec.ând acestea acestea aş teaptă ?

234

- Fii mai vioaie, vioaie, te rog. domniş domniş oară   Hill. N-o N-o să aibă pă reri reri de r u că că pă ră se te magazinul. Darîn noua ei casă , într-o ţară îndepă rtată i necunoscută necunoscută , nu va fifi uş or. Atunci Atunci va fi că să torită - ea. Evelin. Evelin. Atunci lumea lumea va fi respectuoasă cu ea. Nu va fi tratată cum a fost mama ei. Chiar Chiar ş i acum, deş i împlinise nouă sprezece ani, câteodată tot se mai mai simţea ameninţată ameninţată de violenţa violenţa tată lui ei. tia că din această această cauză avusese palpitaţi palpitaţii.i. Când erau mici nu se repezise niciodată la ea cum fă cea cu cu Harry i Ernest, Ernest, fiindcă fiindcă era fată ; dar  în ult ima vr eme î ncep use s-o amenin ţe ş i să -i spună ce i-ar i-ar face dacă nu s-ar s-ar gândi la mama ei care a murit. i acum   n-avea pe nimeni s-o apere, Ernest murise, iar Harry, care era decorator de biserici, era mai tot timpul undeva undeva prin ţară . Pe lângă asta, invariabila invariabila ciorâv ială pentru bani bani sâmbâtaîncepuse s-o istovească istovească nespus de tare. Ea Ea dă dea  întot deaun a tot salari ul - apte ilingi - iar Harry trimitea întotdeauna cat putea, dar greutatea greutatea era să scoată banii de la la tată tată l ei. Acesta zicea zicea că ea risipeş risipeş te banii, că  n-are pic de minte, că   n-are  de gând să -i dea banii lui câş tigatj din  din  greu,  nimic, i mai greu,  să -i dea pe nimic, zicea i altele, altele, fiindcă de obicei era bă ut sâmbă tă seara. în cele cele din urmă urmă îi d dea banii i o întreba întreba dacă are de gând să cumpere de mâncare mâncare pentru duminică . Atunci trebuia să dea fuga fuga cât cât putea de repede repede s -ş i facă târguielile, ţinându-ş i strâns punga de piele neagră în mâna pe când îş i Groia Groia drum cu coatele prin mulţime, şi întorcându-se târziu acas , că rându-ş i proviziile. proviziile. Muncea mult ca să ţină casa casa ş i să aibă grijă grijă ca cei cei doi copii mâi mâi mici mici care care-i -i ră mă seseră seseră în grijă grijă să se ducă regulat a t la la coală ş i să mă nânce când trebuie. trebuie. Era muncă multă - viaţă grea - dar acum, că era pe punctul punctul de a o pă ră si, nu i se p rea cu totul totul nepl cută . Avea să exploreze un alt fel de viajă cu Frank. Frank era foarte bun, îndră zneţ ş i deschis. Urma să pi ece din.ţară cu el cu vasul de seară seară , să să se mă rite cu el i să stea cu el la Buenos Aires, unde el avea casă care o aş tepta. Cat de bine tinea minte cum îl vă zuse

prima oară ; locuia pe strada strada principală , într-o într-o casă unde mergea ea ea în în vizită . Parcă fusese fusese abia acum câteva câteva să ptă mâni. Stă Stă tea la la poartă poartă , cu ş apca cu cozoroc cozoroc pe ceafă ceafă i pă rul îi aluneca pe faţa faţa ară'mie. Apoi ajunseseră să se cundască . O aş tepta în tiecare tiecare seară în faţa faţa magazinului magazinului ş i o conducea acasă . A dus-o să vadă   Fata de pgan  ş i ea a fost entuziasmată entuziasmată cum ş edea cu el într-o parte parte mai neobişnuită pentru ea a teatrului. Lui îi plă cea grozav muzica ş i chiar chiar cânta puţin. Lumea ş tia că el  îi fac e cu rte i când cânt a el d esp re fetiş cana care iubeş te un marinar, ea se simjea  înto tdea una i ruş inată i î ncân tată . î l a muza să -i spună Poppens. La început fusese fusese o emojie nouă pentru ea să -i facă cineva curte, curte, iar apoi începuse începuse să -i placă bă iatul. tia poveş ti despre ţă ri îndepă rtate; începuse ca bă iat pe punte cu o lira pe lună pe un vapor al liniei Allan care mergea în Canada. îi spunea numele vaselor pe care a fost. Navigase prin strâmtoarea Magella Magellann ş i îi spunea poveş ti despre cumplitji cumplitji patagonezi. îşi fă cuse uh rost la Buenos Aires, spunea, ş i venise la el în ţară doar în vacanţă . Sigur că tată l ei Ti Ti descoperise ş i-i interz interzises isesee să mai stea de vorbă cu el. - î i ş tiu eu pe marinarii marinarii âş tia, zicea.  într -o zi se cert ase cu Frank i d upă aceea ea trebuise trebuise să se întâlnească întâlnească pe ascuns cu iubitul ei. Se înseră înseră i mai tare tare pe drum. Albul celor două scrisori din poala poala ei nu se se mai z rea. Una era pentru Harry; cealaltă pentru tată l ei. Preferatul ei fusese fusese Ernest, dar ţjnea ş i la Harry. în ultima vreme  vreme   tat l'  l'  ei îmbă trânea, după cum observa ea; el el o să -i simtă simtă lipsa, Câteodată putea fi foarte dră guţ. Nu de mult,. când ea trebuise să stea o zi în pat, îi citise o poveste cu stafi stafiii ş i îiîi fă cuse pâine pră jită la într-altă zi, pe pe când tră ia mama, foe.  foe.  într-altă merseseră cu toţj la iarbă verde la Hill of Howth. îşi amintea cum tat l ei îşi pusese boneta mamei mamei s -i facă pe copii să râdă . . Se apropia vremea, dar ea tot mai ş edea lângă fereastră fereastră , sprijinindu-ş sprijinindu-ş i capul de perdea, inspirând mirosul de creton pră fuit. Departe, jos, pe drum auzea cântând o 235

simtj obrazul palid palid ş i rece ş i, în flaş netă . tia melodia. Era Era ciudat că b auzea auzea nimic. îş i simtj nefericire ş i derutare, se rugă la chiar în seara aceea, ca s -ş i amintească amintească de marea ei nefericire Dumnezeu să -i îndrepte îndrepte paş ii, s -i arate arate ce promisiuneafă promisiuneafă cută mamei, promisiuneacă promisiuneacă va Dumnezeu trebuie să să facă . Vasul Vasul scoase un un lung ş uierat  îngri ji de casă cât va pute a. îş i aminti ultima seară a bolii mamei; era din nou în odaia  jalni c în cea jă . Dacă pleac , mâine va fi pe strâmtă ş i întuneca întunecată tă de la celă lalt capă t al mare cu Frank, navigând spre Buenos Aires. holului ş i auzea auzea de afară o melodie Biletele de vapor erau cumpă rate. Mai putea înapoi după câte fă cuse pentru pentru ea? ea? îşi melancolică italienească italienească . Flaşnetarului i se să dea înapoi simţea nefericire nefericireaa ca pe o greaţă greaţă i îşi tot ordonase să piece de acolo ş ii se dă duse o cât putea de monedă de ase penny. i-I aminti pe tată l ei ei muş ca buzele rugându-se cât fierbinte. revenind ţanfoş în odaia bolnavei, zicând: - Ai naibii italieni! Să vină tocmai aici!  îi b tu un c lop ot în sufle t. Simţi c-o apu că mână : Cum stă stă tea pe pe gânduri o stră fulgeră ima- de mână ginea jalnică a viejii mamei ei - viaţa aceea de -Vino! sacrificii de rând, încheiată cu nebunia de la Toate mă rile din din lume se se revă rsară peste sfârşit. Tremură când îi sună iar în ureche ureche sufletul ei. El o târa într-acolo: avea s-o înece. vocea mamei ei, care tot rbstea cu încă Se apucă de gardul de fier cu amândouă pă ţânare prostească : mâinile, - Derevaun Seraun! Derevaun Seraun! -Vino! Să ri în picioare stră punsă brusc de teamă . Nu!  N u! Nu! Nu era cu putinţă . Mâinile ei Să scape! Trebuie Trebuie să scape! Frank are are s-o strângeau strângeau fierul cu cu să lbă ticie. Print Printre re mă ri salveze. salveze. El o să -i dea viaţă viaţă , poate ş i dragoste. scoase un strigă t de disperare. Dar vroia să tră iască . De ce să fie nefericit nefericit ? - Evelina! Evvy! Avea dreptul la fericire. Frank o s-o ia ş i o s-o Frank se nă pusti dincolo dincolo de barieră barieră i îi strângă în brâţe. El are s-o s-o scape. strigă strigă să vină ş i ea. ea. I se strig strigaa ş i lui s Ră mase în multjmea multjmea fremă tă toare din gara  înaint eze, dar el tot o mai chem a. înto arse North Wall. North Wall. O  O tinea tinea de mână i ea tia că ei îi că tre el o faţă faţă fă ră expres expresie, ie, nemişcată nemişcată , ca un vorbeş te, îi repeta mereu ceva despre animal neputincios. Ochii ei nu dă deau nici un că lă torie. Gara Gara era era plină de soldaţi soldaţi cu bagaje bagaje semn de iubire, ori ră mas bun, ori de cafenii. Prin porţile largi ale doculu i ză ri recunoaştere. marele vapor întunecat, ancorat lângă zidui cheiului, cu hublour i luminate. Nu ră spundea Un norişor Cu opt ani în urmă îş i condusese prietenul prietenul statura mijfocie, lă sa impresia că e mic. Avea la North Wall Wall i-i urase drum bun. Gallahe rse mâinile mâinile albe ş i   mici, alcă tuirea tuirea Ti era fragilă , ajunsese. ajunsese. îţi puteai puteai da seama pe dată dată după vocea înceată înceată i apucă turile civiliz civilizate. ate. Avea aerul lui de om umblat, cost umul lui de stofă mare grijă cu pă rul i mustaja mustaja lui lui blondă bine croit, şi vocea îndră zneaţă . Puţini aveau aveau mă tă soas , ş i îşi parfuma batista batista discret. discret. talent talentul ul lui lui şi încă ş i mai mai puţini puţini scă scă pau f ră să Semiluna Semiluna unghiilor lui era perfectă perfectă i când li se urce succesul la cap. Gallaher avea o zâmbea ză reai un şir de dinţi albi ca de copil. inimă de aur i meritase meritase să câş tige. Era Era ceva Cum ş edea la biroul lui din din King's Inns, se să ai un astfel astfel de prieten . gândea la schimbă schimbă rile aduse de de aceş ti opt  încă de la prân z Micu l Chand ler nu se ani.  Prietenul pe care-l cunoscuse sub o gândise decât la întâlnirea cu Gallaher, la  înfă ţiş are pon osit ă i nevoia ă deven ise o invitaţia lui Gallaher ş i la marele oraş Londra figură figură stră lucită lucită în presa presa londonez londonez . îşi luă unde locuia Gallaher. I se spunea Micul ochii de la lucrurile plicticoase pe care le scria Chandler Chandler fiindcă , deş i era doar cu pujin sub sub pentru a privi visă visă tor pe fereastra biroului.

236

Stră lucirea lucirea amurgului amurgului de toamnă învă luia pajiş tile ş i aleile. Azvârlea o ploaie de praf blând auriu peste doicile neîngrijite i bă trânii că zuţi care moţă moţă iau pe bă nci; pâlpâia pâlpâia peste toate siluet siluetele ele în miş miş care -co pii i care alergau ţipând pe aleile cu pietriş i peste toţi care treceau prin pare. Privea peisajul ş i se gândea la viaţă viaţă ; ş i (cum se întâmpla întotdeauna întotdeauna când se gândea la viaţă viaţă ) se întristă . îl cuprinse cuprinse o blândă melancolie. melancolie. Simţi ce fă ră rost e să te lupţj cu soarta, aceasta fiind povara unei  înţel epciu ni pe care veacu rile i-o lă saseră moş tenire.  îş i aminti că rţile de po ezie d e pe raft urile lu i de acasă . Le cumpă rase pe când era burlac burlac i nu o data seara, pe când ş edea în că mă ruţa de dincolo de hol, fusese tentat să ia una din raft raft ş i să -i citească ceva cu voce tare soţjei. soţjei. Dartimiditateaîl reţinuseîntotdeauna; ş i astfel că rţile ră mă seseră pe rafturile rafturile lor. lor. Din când în când îş i repeta pentru el versuri i asta îl mângâia. Când sosi ora, se ridică i se despă despă rţi meticulos de pupitru ş i de colegii funcţionari. leş i de sub bolta feudală de la King's Inns, o siluetă siluetă îngrijită ş i modestă , şi o porni iute pe pe strada Henrietta. Apusul auriu se stingea ş i aerul se ră corise. O gloată gloată de copii soioşi umpleau strada. Stă teau sau alergau pe drum, ori se târau pe treptele din faja uş ilorcă scate, ori stă teau ca ş oarecii pe vine în prag. Micul Micul Chandler nici nu se gândea la  ei.  îşi fă cu drum agil prin toată acea viaţă viaţă mă runtă viermuitoare i pe sub umbra conacelor spectrale de irate  în care chef uise vech ea no bili me a Du blinu lui. Nu-I impresiona nici o amintire din trecut că ci mintea mintea lui era plină de o bucurie prezentă . Nu mai fusese la localul Corless, dar cunoş tea valoarea numelui. tia că lumea merge acolo după teatru să mă nânce stridii i să bea lichior; lichior; ş i auzise auzise că chelnerii chelnerii de acolo acolo vorbesc franceza ş i germana. Trecând seara cu repeziciune pe acolo vă zuse cupeuri trase  în fata uş ii i doa mne boga t îmbră cate, escortate de cavaleri , cobor ând ş i intrând repede. Purtau rochii foş nitoare ş i multe aluri. Aveau faţa pud rat i îş i ridicau ridicau rochiile când puneau piciorul jos [...]. Trecuse

 înto tdea unâ fă ră să -ş i înto arcă capu l să se uite.. Era în obiceiul lui să umble repede pe stradă chiar ş i ziua i, ori de câte ori se afla afla în în oraş searatârziu, se gră bea cu frică i emojie. . Câteodată Câteodată , îns , îşi că uta prilej prilejuri uri de teamă teamă . Alegea stră zile cele mai întunecoase ş i mai  în gu st e. i, pe mă sură ce înaint a cu  îndr zneal , tă cerea din juru l paş ilor lui Tl tulbura; îl- tulburau siluetele siluetele tă cute ş i ră tă citoare; i din când în când când un râs fugar, fugar,  încet îl fă cea să trem ure ca frun za. O luă la dreapta pe strada Capel. Ignatius Gallaher în presa londoneză ! Cine ar fi crezut aceasta cu putinţă putinţă cu opt ani înainte? i totu i acum, că trecea în în revistă trecutul, Micul Chandler îş i aducea aminte multe semne care prevesteau important,a viitoare a prietenului să u. Lumea spunea spunea că Ignatius Gallah Gallaher er e uş uratec. Sigur Sigur că se înhă ita cu tot soiul soiul de indivizi desfrânaţi pe vremea aceea; bea mult i împrumuta de pe unde apu ca. In cele cele din urmă se amestecase într-o afacere -necurat , ceva legat de bani: cel puţin aceasta era una din versiunile fugii lui. Dar nimeni nu nega că are talent. Fusese întotdeauna ceva anume la Ignatius Gallaher, care te impresiona chiar în ciuda ta. Chiar când era cu coatele roase ş i nu mai tia de uunde nde să facă rost de  de  bani,  bani,  tot pă stra aparenţele. aparenţele. Micul Chandler îş i amintea (şi amintire amintireaa îlîl f cuse să roş ească uş or, cu mândrie) una dintre vorbele lui Ignatius Gallaher când se afla la ananghie: „Pauză , bă ieţi, ieţi, zicea zicea calm. Să ne aş eză m ş i să chibzuim." Aş a era Ignatiu Ignatiuss Gallaher; Gallaher; ş i, fir-ar fir-ar să fie, nu puteai puteai să nu-l âdmiri că -i aş a. Micul Chandlef Chandlef gră bi pasul. Pentru prima oară în viaţa lui ui se simţea mai presus de cei pe lângă care trecea. trecea. Pentru Pentru prima oară sufletul lui se revolta impotriva mohorâtei lipse de eleganţă eleganţă a stră zii Capel. Fă ră nici o  îndo ială : dacă vrei să reu eş ti, trebuie să pleci.  pleci.  Nu poţi face nimic în Dublin. In vreme ce trecea podul Grattan privi în lungul râului spre cheiurile cheiurile mai mai de jos ş i simţi milă pentru să rmanele case case pipemicite. Parcă erau erau o ceată de vagabonzi, de-a valma pe malurile râului, cu hainele lor vechi îmbâcsite cu praf 237

Lumina ş i zgomotul barului îl opriră câteva câteva i funingine, funingine, uluiţi de priveli tea amurgului şi clipeîn prag. Priviîn jur, daroc hiiîi amejiră de aş teptând primul fior al nopţii să le la stră lucirea prea multor pahare cu vin roş ii poruncească poruncească să se ridice, ridice, să să se scuture scuture şi să i verzi. I se se pă rea că barul e plin de lume lume şi se ducă . Se întrebă dacă poate scrie o poezie simţea că toţi îl cercetează cercetează curioş i. îş i arunc să -ş i exprimeideea. exprimeideea. PoateGallaherarreuşisă i-o i-o strecoareîntr-un ziarlondon ez. Poateoare iute ochii în dreapta ş i-n stânga (încruntându-se tându-se uşor ca să pară că urmăreş te ceva ceva să scrie ceva original? Nu era sigur ce idee începu să vadă mai limpede doreş te să exprime, dar dar gândul că -l serios), dar când începu nimenî să se uite la cuprinsese un moment de poezie se nă scu în observă că nu s-a întors nimenî el ca o speranţă speranţă înmugurit . Pă i plin plin de curaj curaj el;   ş i bineînţeles că Ignatius Gallaher era acolo, sprijinit cu spatele de tfejghea tfejghea şi  înaint e. picioarele ră chirate. chirate. Fiecare pas îl apropia de Londra, îl îndepă rta de viaţa lui sobră i lipsită lipsită de bucuriile bucuriile „Bună Tommy, viteazule, viteazule, ai ai venitl venitl Ce să artei. artei. începu să -i pâlpâie o lumină în zarea zarea fie? Ce bei? Eu beau un whisky: e mai bun era prea bă trân -treiz eci ş i doi. Se decât tot ce gă seş ti în minţii.  minţii.  Nu era în Anglia. Anglia. Sifon? Sifon? Apă putea spune că temperamentul lui e chiar chiar în mineral ? Fă ră apă minerală minerală ? i eu la fel. îi momentul de maturitate. Erau atâtea felurite strică gustul... Hei,  gargon,  adu-ne două stă ri de spirit şi impresii pe care dorea să le  jumă tă ţi de whisk y mâlţ, aş a bă iete ... Ei, i exprime în versuri. Le simţea înă untrul lui. cum ai dus-o de când nu ne-am vă zut?  încer că să -ş i cerc etez e su flet ul, să vad ă dacă Dumnezeule, ce mai îmbă trânim! Se vede e un suflet de poet. Melancolia era nota ceva pe mine - ce zici? Pujin Pujin albit, puţină dominantă a temperamentului temperamentului lui, îş i zise, zise, dar chelie-n creş creş tet - ce să -i faci?" faci?" era o melancolie temperată de reveniri ale Ignatius Ignatius Gallaher l aher îş i scoase pă lă ria şi credinţei, resemnă rii şi bucuriei simple. Dacă scoase la vedere un cap mare tuns scurt. Fata ar putea-o exprima într-o carte de poezie,  îi era dur duli e, pali dă i pr oasp t rasă . Ochii poate oamehii l-ar asculta. Popular nu avea să albă strii ca ardezia ardezia mai ascundeau puţ in fie niciodată niciodată ; de asta îş i dă dea seama. Nu ştia paloarea paloarea nesă nesă nă toasă toasă i stră stră luceau luceau vioi vioi să agite mulţimea, dar ar putea interesa un deasup ra cravatei de un portocaliu viu pe care cere restrâns de min{i înrudite. Poate că criti cii o purta. între aceste aceste tră să turi opuse, buzele englezi englezi l-ar l-ar identifica cu ş coala celtă datorită apă reau foart foartee lungi, lungi, f ră formă , fără culoare. culoare. tonului melancolic al poemelor lui; pe lâng  îş i plec ă cap ul i-ş i pipă i cu milă cu dou aceasta, aceasta, ar strecura ş i aluzii. începu să degete pă rul rar din din creştet. Micul Chandler inventeze propoz iţii ş i fraze din ceea ce se va scutură din cap în în semn că nu. Ignatius Ignatius scrie despre cartea lui   „Dl. Chandler are darul Gallaher Gallaher îşi puse pă lă ria la la loc. de a scrie o poezie fluentăşi graţioasă." „O „Te distruge, zise. Viaja de gazetar. Tot mefancolie gânditoare străbate aceste timpul pe fugă , cauţi material, material, uneori nu-l lui nu poeme..."„Nota celtă". Pă cat că numele lui gă seş ti: ş i mereu ţrebuie să dai ceva nou. Uite. suna mai irlandez. Poate ar fi mai bine să palturile ş i tipografii pentru ce,   la naiba cu ş palturile introducă numele mamei înaintea înaintea numelui de ce,  câteva zile. zile. Pot să -ţi spun că -s al naibii naibii de familie: Thomas Malone Chandler; ori mai bucuros că m-am întors întors în pă rjile noastre. noastre. Cui bine, T. Malone Chandler. O să stea de vorbă nu-i face bine bine un pic de vacanţă ? Mă simt cu Gallaher despre asta. infinit mai bine de când am aterizat iarîn iubit ul  îş i u rmă atât de inten s v isar ea, încât tre cu i murdarul Dublin... Dublin... Poftim, Poftim, Tommy. Apă ? de strada pe pe unde trebuia s-o s-o ia ş i trebui trebui să se Spune cat."  înto arcă . Pe mă sur ă ce se apr opi a de C orless , Micul Chandler îl lă sa să -i dilueze dilueze mult agitaţia agitaţia dinainte puse iar st pânire pe el şi se bă utura. utura. opri nehotă rât în fata fata   uşii.  cele din urmă uşii.  în cele „Nu ş tii ce-i bun, bă iete, zise Ignatius Ignatius deschise deschise u a ş i intră intră . Gallaher. Eu îl beau sec." 238

„De obicei beau foarte puţin, zise modest Micul Chandler. Ocazional, câte o jumă tate când întâlnesc câte un prieten vechi: atât." „A, da, zise vesel Ignatius Gallaher, pentru noi,  pentru ce-a fost ş i vremurile de când ne cunoaş tem." Ciocnir Ciocnirăă paharele paharele i bă ură . „Am vă zut pe câţiva câţiva din banda noastră noastră de odinioară , azi, zise Ignatius Gallaher. O'Hara n-o duce bine deloc. Ce face?" „Nimic, zise Micul Chandler. S-a dus de râp ." „L-am întâlnit întâlnit într-o într-o seară la Londra Londra ş i pă rea că are buzunarul  buzunarul  plin... Să O'Hara! plin... Să racul O'Hara! Bă utura, utura, se vede?" „ i altele," altele," zise scurt Micul Chandler. Ignatius Gallaher râse. „Tommy, zise el, nu te-ai schimbat nici atâtica. atâtica. Eşti aceeaşi fiinţă serioasă serioasă care-mi ţinea prelegeri prelegeri duminica dimineaţa când mă durea capul ş i mi-era gura amară . Nu Ji-ar Ji-ar strica să să hoină reş ti pujin prin lume. N-a N-aii fost nică ieri, nici mă carîn excursie?" „Am vă zut Isle of Man," zise zise Micul Chandler. Ignatius Gallaher râse. „Isle of Man! zise. Du-te ia Londra sau la Paris: s : Parisul, Parisul, de preferinjă . Ţ i-ar face bine." „Ai vă zut Parisul?" Parisul?" „Ba bine că nu! Mi-am fă cut puţin de cap pe- acolo." „ i e chiar aş a de frumos cum se spune?"  întrebă Micul Chan dler . Sorbi un pic de bă utură pe când Ignatius Ignatius Gallaher o dă du pe gât pe a lui. „Frumos? zise Ignatius Gallaher, oprindu-se asupra cuvântului şi savurându- i bă utura. Vezi tu, nu-i chiar aş a de frumos. Sigur că e frumos. .. Dar viaja din Paris; asta conteaz . Nu există oraş ca Parisul, atâta atâta veselie, miş care, senzajii   tan..." Micul Chandler îş i termină termină bă utura i, cu oarecare oarecare greutate, greutate, reuş i să prindă privirea privirea barmanului. Comandă încă un rând. „Am fost la Moulin Rouge, continuă Ignatius Gallaher după ce barmanul le le luă

paharele, ş i am fost la toate cafenelele boeme. Deochiate foe! Nu-s pentru cineva pios ca tine, Tommy." Micul Chandler nu zise nimic până când barmanul nu se întoarse întoarse cu două pahare: atunci atinse uşor paharul prietenului lui ş i reluâ toastul dinainte. dinainte. începea să se simtă oarecum decept ionat. Tonul lui Gallaher i felul cum se exprima nu-i plă ceau. Prietenul lui avea ceva vulgar, ceva ce nu remarcase până atunci. bar îi venea poate doar din faptul 'că tră ia la Londra, Londra, în agitajia agitajia ş i spiritul spiritul de competijie al presei. Vechiul farmec personal era încă dedesubtul acestei noi maniere bombastice. i, la urmaurmei, Gallaher Gallaher tră tră ise, vă zuse lumea. Micul Micul Chandler îşi privi prietenul cu invidie. „Totul e vesel la Paris, zise Ignatius Gallaher. Gallaher. Ei vor să se bucure de viaţă - i au dreptate, nu ţi se pare? Dacă vrei să te distrezi ca lumea neap rat să să te duci la Paris. i să ş tii că sunt foarte la prej irlandezii acolo . Când au auzit auzit că sunt din Irlanda Irlanda erau erau cat cat pe ce să mă  îngh ită , ză u da că nu. " Micul Chandler sorbi de patru-cinci ori din pahar. „la spune, zise el, e adevă rat că Parisul s ul e aş a de... imoral imoral cum se spune?" Ignatius Gallaher Gallaher fă cu un gest catolic cu braţul drept. „Toate locurile sunt imorale, zise. Sigur că gă seş ti chestii chestii pipă rate la Paris. Paris. Du-te Du-te de exemplu la unul din barurile studentilor. Sunt cam aprinse.'când încep încep să -ş i dea drumul acele cocottes, Sper că tii ce sunt?" sunt?" „Am auzit de ele," zise Micul Chandler. Ignatius Ignatius Gallaher Gallaher î i bă u tot paharul ş i clă tină din cap. cap. ce   vrei. Ca „Ei,  zise, poji să spui ce  pariziencele nu-s alte femei ca ş ic, ca tratameht." „De ci este un oraş i moral , zise Micul Chandler cu stă stă ruintă sfioasă - vreau să să sp un,  în co mpar atie cu Lond ra s au Dub lin? " „Lon dra! zise Ignatius Gallaher. întreabă -l pe hiogan, bă iete. L-am L-am mai dus ici colo prin Londra cat a fost fost acolo. Ţ i-ar deschide el 239

ochii...  ochii...   Hei, Tommy, nu face punch din whisky: bea, ce naiba." „Nu, te  rog..." nimic dacă mai „Ei, asta-i acum. nu pă ţeş ti nimic bei unul. Ce iei? încă un rând, da?!" „Pă i...  i...  bine." un  rând... Fumezi, Tommy?" „Frangois, încă un rând... Ignatius Gallaher îş i scoase port-ţjgaretul. Cei doi prieteni prieteni îşi aprinseră trabucele trabucele ş i traseră traseră din ele în tă cere până li se se aduse bă utura. utura. . „Am să -ţi spun pă rerea mea, zise Ignatius us Gallaher, ieşin d după o vreme din norii de fum  în care se refu giase . e o lume ciuda tă . Imoralitatea! Am auzit de cazuri - dar ce spun? - am vă zut chiar eu: cazuri de... imoralitate..." Ignatius Gallaher trase gânditor din trabuc i apoi,   apoi,  pe un ton calm de istoric începu să -i povestească pe scurt prietenuiui lui câteva imagini imagini ale corupţiei ră spândite spândite în straină tate. Rezumă Rezumă viciile viciile multor capitale capitale ş i pă ru înclinat înclinat să acorde întâietate Ber linului. Pentru ,unele lucruri nu putea bă ga mâna-n foc (i le spuseseră prieteniilui),dârpe'alte prieteniilui),dârpe'altelelevă lelevă zuse cu ochii lui. Nu crufă nici rang, nici nici castă . Dezv lui multe taine taine ale să laş urilbr religroase religroase din Europa, descrise unele dîntre practicile la modă în înalta înalta societate, societate, ş i încheie încheie prin a poyesti cu amă nunte o istorie despre o ducesă englezoaică englezoaică - o istorie istorie de care ştia chiar el că -i adevă rată . Micul Chandler Chandler era era uluit.

„Da,  „Da,  zise, în mai anul trecut s-au împlinit două sprezece luni de când m-am m-am însurat." „Spe rcă nu-i prea prea târziu târziu s -mi exprim exprim cele mai bune ură ri, zise Ignatius Ignatius Gallaher. Nu {i-am {i-am ş tiut adresa, adresa, că o fă ceam la la vreme."  îş i întinse mâna i Micul Chand ler i-o luă  într-a l ui. „Ei bine, Tommy, zise, îji doresc ţie ş i alor tă i toate bucuriile bucuriile din lume, bă trâne, bani cu duiumul - i să nu mori decât c^nd te-oi  împu ca eu. ÎJi ÎJi dor esc asta ca priet en since r i vechi ce-Ji ce-Ji sunt.   tii, nu?" „Sigur că da," zise Micul Chandler. „Odras le ai?" înţrebă Ignatius Gallaher. Micul Chandler Chandler se îmbujoră îmbujoră din nou. „Avem un copil," zise. „Bă iatsaufată iatsaufată ?" „Bă ieţel." ieţel." Ignatius Gallaher îş i lovi cu zgo mot prietenul pe spate. „Bravo, zise. Eram sigur de tine, Tommy." Micul Chandler Chandler iam bi, se uită încurcat la pahar şi-ş i muş că buza de jos cu trei trei dinţi din faţ , copilă copilă ros de albi. de albi. „Sper că petreci o seară seară cu noi, zise, zise,  înainte să plec i înap oi. Soţia mea va fi  încânta tă să te cuno ască . Ascult m puţi nă muzică ..." „Mulţumes c din suflet, et, bă trâne, zise Ignatius Gallaher, îmi pare ră u că nu te-am vă zut mai înainte. Trebuie să plec mâine seară seară ." „Ehei, zise Ignatius Gallaher, iată -ne însa „Atunci, astă astă seară ...?"  în bă trânu l Dublin unde totu l merge agale , „îmi pare tare ră u, bă trâne.  tii, sunt aici cu unde nu se se ş tie nimic despre aşa ceva."  încă cine va, un tip , un tână r groz av de „Ce plicticos trebuie să să ţi se pară , zise zise simpatic simpatic ş i am aranjat aranjat să să ne ducem ducem la o mică Micul Chandler, după toate celelalte locuri pe partidă de că rţj. Dacă nu era era asta..." asta..." care le-ai le-ai vă zut!" „Ei, atunci..." „A, zise Ignatius Gallaher, pâi e o relaxare „Dar cine ş tie? zise Ignatius Ignatius Gallaher să vii aici. vii  aici. i, la urma urmei, aici  e ţara noastră noastră , politicos. Mai fac poate la anul un salt aici, cum se zice, nu-i aş a? Nu se poate să n-o acum că s-a spart gheaţa. gheaţa. Va Va fi o plă cere  îndr geş ti. Aş a-i fire a omu lui. .. Dar spune -mi amânată ." ceva şi de tine. Hogan mi-a spus spus că ai... „Sigur, zise Micul Chandler, data viitoare descoperit bucuriile fericirii conjugale. Acum când vii o să să petrecem neapă rat.o seară doi ani mi se pare?"  împr eună . De acor d?" Micul Chandler Chandler se îmbujoră i zâmbi. Gallaher. Dacă vin „Deacord, zise „Deacord, zise Ignatius Gallaher. 240

la anul, parole  d'honneur." „ i ca sâ batem palma, zise Micul Chandler, Chandler, să mai luă m un  un  rând." Ignatius Gallaher scoase un ceas mare de aur i-l cercetă . „Unul ş i gata, da? zise. zise. Fiindcă , ţi-am zis, zis, am oîntâlnire." „Sigur că da," zise Micul Chandler. „Pă i foarte bine, zise Ignatius Gallaher, Gallaher, să mai bem un   deoc an deirus - cred că că aş a se zice în diaiectul local pentru un whisky mic." Micul Chandler Chandler comandă bă uturile. uturile. Faţa i se îmbujorase cu câteva clipe înainte ş l ră mase aşa. Roş ea uş or, din te miri ce: acum era încă lzit ş i agitat. agitat. Trei pă hă rele de whisk whiskyy i se urcaseră la cap, iar trabucu l tare al al lui Gallaher Gallaher îl zâpă cise, fiindcă era delicat delicat ş i abstinent. Aventura de a-l întâlni pe Gallaher după opt ani, de a se afla afla cu Gallaher aher la Corless, încercuit de luminâ ş i zgomot, de a asculta istoriile istoriile lui Gallah Gallaher er ş i de a împă rtă i pentru scurtâ scurtâ vreme viaţa că lă toare şi triumfă toare a lui Gallaher, ră sturna echilibrul flrli lui sensibile. Simţea ascuţit contrastul dintre propri a viaţâ şi cea a prietenuiui lui i I se pă rea câe nedrept. Gallaherîi era inferi inferior or ca orlgine ş i educaţie. Era sigur sigur că poate face face mai bine decât fâcuse prietenul lui vreodatâ, mai bine decât pute a celâlalt să f acâ, ceva mai  înalt decât ziar istică de pr ost gust , da că i s-ar oferi prilejul. Ce anume îi stă tea oare în cale? cale? Nenorocita lui de timiditate! Vru să să se reabilite reabiliteze ze într-un fel, s -ş i aflrme tă ria.  înţel egea fo arte bine de ce- i refuzas e Gallaher invitaţia. Gallaher se purta de sus cu el, cu toată prietenia prietenia lui, lui, aşa cum vizita lui lui tratatoată Irlanda de sus. Barmanul le aduse paharele. Micul Chandler împinse unul că tre prietenul prietenul lui i îl

apuca pe al doilea cu îndrâzneală . „Cine ş tie? zise, pe când ridlcau paharele. Când vil la la anul poate c-o sâ am pl cerea să urez toate cele bune doamnei ş i domnului Ignatius Gallaher." Ignatius Gallaher, care tocmai bea, închise expresiv un ochi peste marginea paharului. După ce bă u, plescă plescă i cu hotă râre din buze, buze,

puse paharul jos şi zise: „Nici' o teamă teamă , bă iete. Am de gând să -mi fac întâi întâi bine de cap, să cunosc viaţa ş i lumea  înainte să mă vâr la jug - dac ă asta o să se-ntâmple se-ntâmple vreodată ." „Odată „Odată i-odată i-odată o să vină ş i asta", asta", zise zise calm Micul Chandler. Ignatius Gallaher Gallaher îş i întoarse din plin cravata cravata portocalie şi ochii de ardezie albastră drept spre prietenul lui. „Crezi?" întrebă întrebă . „O să Intri Intri la jug, repetă energic Micul Chandler, e r, cum intră intră toată lumea, dacă dai de de fata potrivită ." •Spusese acestea acestea oarecum emfatic şi îş i dă dea seama câ s-a trâdat; trâdat; dar, deş i obrajii i se îmbujoraseră îmbujoraseră , nu dă du înapoi sub privirea prietenuiui lui. Ignatius Gallaher îl privi câteva clipe ş i apoi zise: se: „Dacă o să se întâmple întâmple vreodatâ, poţi fi sigur câ o să să fie fă râ amor ş i visare visare sub clar de lună . Am de gând gând să mă îrîsor cu o femeie femeie cu bani. cu  bani. Ori  Ori are un cont zdravă n la bancâ, ori n-are de a face cu mine." Micul Chandle Chandlerr clă tină din cap. „Pal bine, omul lui dumnezeu, zise Ignatius Gallaher Gallaher vehement, vehement, ce ş tii tu? O vorbă dacă zic, am mâine mâine ş i femeia femeia ş i banii. Nu mă crezi? crezi? teaptă i-ai să  vezi,  \\\ spun eu ... Aş teaptă  vezi,  bă iete. Ai să vezi dacâ nu joe pe cinste. cinste. Când mă apuc de o treabă treabă nici nici că că mă las, las, ascultă ascultă -mă pe i-ai s  vezi." mine. Aşteaptă mine. Aşteaptă i-ai Dă du paharul paharul pe gât, terminâ de bă ut şi râse tare. Apoi privi gândit or în gol ş i zise pe un ton mai calm: „Dar nu mă gră besc. Las' sâ mai aştepte. Nu-mi surâde să mă leg de o singură femeie, femeie, de fapt." Imită Imită din gură gestul de a gusta şi strâmbă din nas. „Cred că te cam saturi," zise. zise.

*

Micul Chandler edea în odaia de dinco lo de hoi, ţinând un copilaş în braţe. Ca sâ economisea scă bani nu avea servitoa re, dar Monica, sora mai mică a lui Annie venea

241

dimineaţa dimineaţa ş i seara în jur de o oră să -i ajute. ajute. arunca neliniş tit ochii prin odaie. I se pă oi meschină mobila agreabilă agreabilă pe care o cum îns ă Moni ca pl eca se d e mu lt ac asă . Era nou pă rase în rate pentru casă . O alesese chiar ar fă ră uri sfert. sfert. Micul Chandler întârziase la ceai Annie ş i îi amintea de ea. Era prea impecabilâ, i pe deasupra i uitase uitase să -i aducă aducă acasă lui prea plă cută . Se trezi în el un' resentiment Annie pachetul de cafea de la Bewley. Sigur mocnit împotrivâ propriei   vieţi. Nu putea oare că era prost dispusă ş i-i ră spundea scurt. A evada din casa asta mă runtă ? Era prea târziu zis că n ici nu mai vrea să ia ceaiul, dar când să încerce să tră iască aş a ca Gallah Gallaher, er, se apropie ora când magazinul de la colţ se curajos? Se putea duce la Londra? Mobila mai  închi dea se h otă rî să iasă ea să cump ere ceai trebuia plă tită . Mă car dacă ar putea scrie i i zahă r. îiîi puse cu dibă cie copilul copilul adormit în publica o carte, poate asta i-aV deschide braţe ş i zise: drumul. „Poftim. Nu-I trezi." Nu-I trezi." Era un volum de poeme de Byron chiar în O lă mpiţă cu abajur de porţelan porţelan alb se afla pe masă ş i lumina ei ei că dea pe o fotografie fotografie cu faţa lui pe masă . îl deschise grijuliu cu mâna stângă stângă ca să nu trez trezeas ească că copilul copilul ş i începu începu s ramâ de baga. Era poza lui Annie. Micul citească primul poem din carte. [...] Chandler o  o  privi,  privi,  cercetând buzele subţiri şi strânse. Purta bluza aceea de vară bleu pal pe Se opri. Simţea cadenţa versurilor îri jurul care i-o - o adusese adusese acasă cadou într-o într-o sâmbă tă lui în odaie. Ce melancolic era! Putea ş i el să Dar ce chin ş i ehervare îl costase ! Cum mai scrie aş a, oare, s -ş i exprime exprime melancolia melancolia suferise în ziua aceea, aş teptând la uş a sufletului în versuri? Erau atâtea lucruri pe magazinului magazinului până s-a golit, stand la tejghea ş i care vroia să le descrie: senzajia pe care o  înce rcând să par ă în lar gul l ui în vreme ce fa ta avusese cu câteva ore înainte pe podul  îngr mă dea bluze de dam ă dinai ntea lui, Grattan, de exemplu. Dacă ar putea recaptura plă tind la casă i uitând uitând să -ş i ia restul restul de un acea stare de spirit... penny, chemat înapoi de casieră casieră , ş i în cele din Copilul se trezi i începu începu să plângă . îşi lu urmă stră duindu-se duindu-se să nu se vadă că roşeş te, ochii de la la pagină pagină i încerc încercăă să -l linişteasc linişteasc : prefă cându-se când pleca din magazin magazin că dar nu se potolea . începu să -l legene dintr-6 cercete cercetează ază pachetul pachetul să vadă dacă e bine bine parte-n alta Tn braţe, dar Jipetele lui se legat. legat. Când aduse aduse bluza acasă , Annieîl să rută  înteţ eau. îl tare, pe când începea începea eau.  îl legă nă mai tare, i îi spuse spuse că e frumoasă frumoasă i la modă modă ; dar când când să citească citească a doua doua stofă stofă : auzi preţul preţul aruncă aruncă bluza pe masă masă i zise zise că e „în acest îngust iatac îi zace  lutul,  jecmă neală cur ată . La încep ut vru s-o duc Lutul ce cândva..."  înap oi, dar când o î ncer că ră mase încânt ată , N-avea  nici un rost. Nu putea  cîti. Nu putea mai ales ales de modelul mânecilor, mânecilor, îl să rută i-i spuse că a fost fost foarte dră guţ că s-a gândit gândit la face nimic. Plânsul copilului îi stră pungea timpanele. Era inutil, inutil! Era prizonier pe ea. viaţă . Braţele îiîi tremurau de mânie ş i pleeHm!   ... cându-se brusc peste faţa copilulu i, urlă : Se uită cu ră ceâlă în ochii fotografiei, fotografiei, i „Terminal" ace tia îi ră spunseră spunseră cu ră ceaiă ceaiă . Sigu Sigurr că erau erau Copilul se opri o clipă , se strânse de reuşiţi, ş i toată faţa era era dră guţă . Dâr i se se pă rea spaimă i începu începu să ţipe. S ri din din scaun i se se că e ceva meschin în ea. Stă pânirea de sine a plimbă cu paşi gră biţi biţi dintr-u dintr-unn cap t lacelălalt ochilor îl enerva. îl respingeau ş i îl sfidau: al odă ii cu copilul copilul  Tn braţe.  braţe. Copilul începu să n-aveau nici patimă , nici extaz. Se gândi la ce plângă în hohote, pierzându-şi pierzându-şi ră sUflar sUflarea ea a spus Gallaher. Ochii aceia orientali, se patru sau cinci secunde i apoi izbucnind din pasiune sunt, de dorinjă gândi, cât gândi, cât de plini de pasiune nou.  Pereţii subţiri ai odă ii ră sunau. încercă voluptoasă ...! De ce se însurase cu ochii din să -l aline, dar dar copilul suspină suspină i mai tare. Priv Privii fotografie? chipul încordat ş i tremurând tremurând al copilului şi Se întrerupse întrerupse la această întrebare întrebare ş i-ş i 242

 începu să intre în pan ică . Numă ră apte sughiţuri sughiţuri f ră nici o pauză între ele ele ş i strânse strânse Să nu moară moară !... copilu! la copilu!  la piept înspă imântat. Să Uşa se dă du în l turi i intră intră în goană o femeie femeie tână râ. gâfâind.'. „Ce-i? Ce-i?" ? " ţipă ea. Copilul, auzind vocea mamei, izbucnind ş i mai tare în plâns. „Nu-i nimic, Annie... nu-i nimic... A început să plângă plângă ..."  îş i azvâ rli pach etele pe pod ea i-i smuls e copilul. „Cei-aifă cut?" ţipă , privi privindu-l ndu-l mânioasă mânioasă în faţ . Micul Chandler o privi o clipă în ochi ş i

inima i se strânse strânse când vă zu ura din ei. Incepu să se bâlbâie: bâlbâie: „Nu-i nimic... A... A... a... a... început să plângă ... N-am putut... Ce era să fac... Ce?" Fă ră să -i mai acorde vreo atenţie, atenţie, ea  înce pu să se plimb e încoa ce i înco lo prin odaie, ţinând copilul strâns la piept în braje ş i murmurând: „Mititelul meu! Bă ieţelul u l meu!Te-a i speriat, dragul mamei?... Ei, gata, gata! Gata!... Lambabaum! Mieluşelul mamei!... Gata!" Micul Chandler îş i simţi obrajii aprinş i de ruş ine şi se dă du înapoi înapoi din lumina lă mpii. Ascultă cum hohotele de plans ale copilului se domolesc; domolesc; ş i-i dă dură lacrimi de remuşcare.

O  î n t â m p l a n Domnul James Duffy locuia în Chapelizod fiindcă fiindcă dorea să locuiască cât mai departe departe cu putinţ putinţăă de ora ul al că rui ceteţean'era ceteţean'era ş i fiindcă to ate celelalte suburbii ale Dublinului i se pă reau meschine, meschine, moderne ş i pretenpretenLocuia într-o într-o casă veche şi sumbră i ţioase.  ţioase.  Locuia de la geamurile lui putea vedea fabrica de spirt pă ră sită ori partea partea mai de sus sus a râului râului nu prea adânc pe malurile că ruiâ e construit Dublinul. Zidurile Zidurile înalte înalte ale ale odă ii lui f ră covor nu aveau nici un tablou. Cump rase el însuş însuş i fiecare obiect din odaie: un schelet de pat din metal negru, un spă lă tor de tier, tier, patru scaune scaune de trestie, un cuier de haine cu picior, o gă leată pentru pentru că rbuni, un gră târş i unelte unelte pentru pentru sobă i o masă pă tratâ pe care se se afla un ecritoire ecritoire.. Fusese Fusese fă cută o bibliotecă bibliotecă într-o ni , cu rafturi din lemn alb. Patul avea aşternut alb ş i  jos un pled vă rgat negr u cu viş iniu era la picioare. picioare. Deasupra spă lă torului atârna atârna o oglinjoară oglinjoară de mână i pe timpul zilei zilei o lampă lampă cu abajur alb era singura podoa bă de pe polijacă minului. Că rţile de pe pe rafturile rafturile albe albe de lemn erau aranjate de jos în sus sus după mă rime. Un Wordsworth ediţie completă se afla la un capă t al raftului eel mai de jos ş i'un exemplar din   Maynooth Catechism, cusut în coperta de pânză a unui caiet, caiet, se afla la capă capă tul opus al raftului de sus. Pe pupitru se aflau tot timpul cele trebuincioase scrisului. înă untrul pupi-

regretabilă trului se afla o. o. traducere In manuscris din Michael Kramer   de Hauptmann, ale c rei indicajii de regie erau scrise cu cerneală purpurie ş i un teanc mic de hârtie prinse cu o agrafă de alamă. Pe aceste aceste foi era scrisă scrisă din când în când câte o propo ziţie i la un moment dat, cu ironie, fusese lipită pe prima foaie o reclamă pentru   Bile Beans.   Când ridicai capacul pupitrului se ră spândea o aromă slabă -aroma creioanel creioanelor or noi din lemn lemn de cedru ori a unei sticle cu lipici ori a vreunui mă r prea copt, care fusese poate lă sat acolo i uitat. uitat. Domnul Duffy detesta tot ce denota dezordine fizică fizică sau mintală . Chipul lui, pe pe care se afla înscrisă toată povest ea vârstei lui, era mă sliniu cum sunt stră zile Dublinului. Pe Pe capul lung şi cam mare îi creş creş tea pă r brunet i uscat uscat ş i o mustaţă mustaţă castanie acoperea, dar dar nu ddee tot, o gură gură lipsită lipsită de blândeţe. i pomeţii pomeţii dă deau chipului chipului lui lui o înfă ţiş are aspră ; dar dar nu exista asprime în ochii care, pe când priveau lumea pe sub sprâncenele cast anii, lă sau impresia unui om veş nic treaz când putea  încur aja instinct ul altora de a se îndr epta, dar adesea dezamă dezamă git. Tră ia la o oarecare oarecare dis tant^ de propriul trup, privindu-ş i faptele faptele cu ochi îndoielnici, mai din margine. Avea o deprindere autobiografică autobiografică ciudată care-l care-l fă cea să -ş i alcă alcă tuiască tuiască din când în când în

243

minte câte o propoziţi e scurtă despre el  însuş i,  i,   al că rei subiect se afla la persoana a treia şi predicatul la timpul trecut. Nu dă dea niciodată niciodată de pomană cerş etorilor i umbla cu pas hotă rât, cu un baston de alun. Era de mulţi ani casierul unei bă nci particulare din strada Baggot. Sosea  în fiecare dimineată din Chapelizod cu tramvaiul. La amiază mergea la localul lui Dan Burke i mânca de pprânz rânz - o sticlă de bbere ere blondă blondă i o tavă rnică cu pesmeţi. La patru era liber. Lua masa la un birt din strada George's unde se simţea la adă post de societatea tineretului poleit al Dublinului ş i unde meniul era cinstit cinstit ş i simplu. îş i petrecea serile în faţa pianului proprietă resei sau colind ând la periferia oraului. Faptul Faptul că -i plă cea muzica lui lui Mozart Mozart îl aducea uneori la o operă sau la câte un concert : acestea erau singurele plă ceri pe care i le îngă duia. N-avea  nici tovarâş i, nici prieteni, nici nici biserică , nici nici credinţă credinţă . îşi tră ia viaţa spirituală spirituală fă ră nici o comuniune au   alţii,  vizitându-ş vizitându-ş i rudele rudele la Cră ciun ş i însoţindu-le însoţindu-le până la cimitir cimitir când se se pră pră pă deau. îş i făcea acest acestee două  îndat oriri sbci ale în virtu tea unui vechi   sen timent de demnitate, dar nu fă cea alte concesii convenţiilor care rânduiesc viaţa civicâ. îş i îngă duia să să creadă că în anumit anumitee  împrej ură ri i-ar jefui ban ca, dar cum aceste  împre jură ri nu se ivea u, viaţ a lui se desfă ura egal - o poveste lipsită de peripeţii.  într-o seară se afla la sala Rotun da, ş ezând  în vecin tatea a dou ă dba mne . Slab popu lată i tă cută , sala sala prevestea prevestea cu întrista întristare re un eşec. Doamna care care ş edea lângă el privi privi de jur  împre jur sala goal ă o data sau de două ori i apoi zise: - Ce pă cat că că e a a de puţină puţină lume lume astă astă seară ! E aş a de de greu să trebuiască trebuiască să cânţi pentru scaunele goale! Luă remarca drept o invitajie la discuţie. Fu surprins că ea nu pare aproape deloc stânjenită stânjenită . Pe când stă teau de vorbă încerc să i-o întipă întipă rească definitiv definitiv în amintire. amintire. Când află că tân ra de lângă lângă ea e fiica fiica ei, îşi fă cu socoteala că că e cam cu un an an mai tână ră decât el. Chipul ei, care trebuie că fusese frumos, 244

ră mă sese intelig inteligent. ent. Era Era o faţă faţă ovală , cu tră să turile bine marcate. Ochii erau fermi de un albastrufoarteînchis. Privirealorîncepu cu un aer sfidă tor, dar se pierdu în ceva ce pă rea o topire voită a pupilei înspre iris, dezvă luind pentru o clipă o fire de o mare sensibilitate. Pupila îş i recâştigă sângele sângele rece, şi firea pe  jumă tate dezvă luită redeven i prec aută , iar  jache ta de astrah an, lă sând să se ghice ască un piept destul de  piin,  întă ri şi mai mult nota de sfidare. ( O întâlni iar iar peste câteva să ptă mâni la un un concert în Earlsford Terrace ş i se folosi de momentele când fiica ei nu era atentă pentru a se apropia. Fă cu aluzie uzie o data ori de două ori la soţul ei, dar nu pe un ton care să sune ca un avertisment. Se numea doamna Sinico. Stră -stră bunicul soţului ei venise din Livorno. Soţul ei era că pitanul unui vas comercia l care circula între Dublin şi Olanda; ş i aveau un copil.  întâl nmd-o a treia oară din întâm plare,  îndră zni să -i prop ună o întâlni re. Ea veni. Aceasta fu prima dintr-un ş ir de întâlniri; se  întâln eau întot deauna seara i alegeau cele mai liniş tite cartiere cartiere pentru plimbă rile lor  împr eună . Cu toat e acestea , dom nulu i Duffy îi displă cea tot ce era era clandes clandestin tin ş i, vă zând că sunt siliji să se întâlne întâlnească ască pe furiş, o sili să -l invite la ea acasă . Că pitanul Sinico îiîi încurajă viziteie, crezând că e vorba de mâna fiicei lui. 0 scosese atât de total pe nevasta lui din rândul plă cerilor, cerilor, încât încât nu bă nuia că ea ar putea interesa pe altcineva. Cum soţul era adesea plecat plecat din oraş oraş i fiica plecată plecată de acasă să dea lecţii lecţii de de muzică , domnul Duffy avu multe prilejuri prilejuri de a se bucura bucura de tovă ră ia doamnei. Nici el nici nici ea nu mai mai avuseseră o asemenea asemenea aventură aventură i nici unul unul nu gă sea aici ceva nepotrivit. Pu}in câte câte puţin îş i împleti gândurile cu ale ei. îi împrumuta că r{i, îi oferi viaţa lui lui intelectu intelectuală ală . Ea idei,  îi împă rtă i viaţa asculta tot. Câteodată , în schimbul teoriilor lui, ea dă dea în vileag eag câte ce\/a din viaja ei. Cu solicitudine solicitudine aproape matern , îl îndemna să i se deschidă deschidă cu totul: cu  totul: deveni  deveni duhovnicul lui. îi spuse că o vreme a asistat asistat la edinţele unui

pierdut de spovedanie, se se întâlniră n iră într-o într-o mică Partid Socialist Irlandez, unde s-a simţit un personaj singular printre vreo două zeci de cofetă rie lângă Parkgate. Era o vreme rece de colo muncitori muncitori sobri, într-o într-o mansardă luminată luminată de toamnă , dar cu tot frigul, ei ră tă ciră de colo o lampă c u petrol ineficace. Când partidul se colo pe aleile parcului timp de aproape trei înţeleseră eră să rupă relaţiile: relaţiile: el el zise s e că ore.  ore.  Se înţeles scindase în trei secţjuni, fiecare cu orice legă tură aduce cu sine sine durere. Când Când ieşi conducă torul ş i mansarda ei, încetase încetase să se din pare merseră merseră că tre tramvai tramvai în tă cere; dar mai ducă . Discuţiile muncitoril or, zise el, erau aici ea începu să tremure atât de puternic prea temă toare; îi interesa nteresa excesiv de mult  încât, temâ ndu- se c ă se va pier de cu firea, îş i chestiunea salariilor. iute ră mas bun de la ea i o pă ră si. După După Ea îl întrebă de ce nu-ş i aş terne gândurile luă iute pe hârtie. La ce bun? o întrebă , cu dispreţ câteva zile primi un pachet ce conţi nea că rţile i discurile discurile lui. vizibil.  vizibil.   Ca să se ia la întrecere cu cei ce se Se scurseră patru ani. Domnul Duffy se  îmbat ă cu vor be goa le, inca pabi li să gân dească ş aizeci aizeci de secunde în în ş ir? Ca să se  întoa rse la viaţa lu i dom oal . Od aia lui tot mai stă tea mă rturie ordinei ordinei ce domnea în mintea mintea supună criticilor unei clase de mijloc obtuze adă ugaseră câteva noi bucă ţi muzicale muzicale lui. Se adă care î i încredinţează încredinţează moralitatea moralitatea poliţiş poliţiş tilor ş i pe etajera cu note din odaia de jos ş i pe rafturi artele frumoase impresarilor? aflau acum ş i două volumuri de Nietzsche: Nietzsche: Se ducea adesea la. că suţa ei din afara se aflau i  Ştiinţa veselă. Dublinului; îşi petreceau adesea serile singuri.  Aşa grăit-a Zarathustra Rareori scria în teancul de hârtie ce se afla în  încet ul cu înce tul, pe mă sură ce li se pupitru. Una din frazel frazelee lui, scrisă la două luni  împlete au gând uril e, trec ură la subie cte rriai întrevedere cu doamna Sinico Sinico puţin îndepă rtate. Tovă ră ia ei era ca un după ultima întrevedere Dragostea dintre doi bă rbaţi este o pă mânt cald în jurul jurul uhei ră dă cini exotice. exotice. De suna aş a: Dragostea intervină multe ori ea ea l să să -i cuprindă înserarea, neputinţă pentru că nu trebuie să intervină raporturi sexuale, sexuale, iar iar prietenia prietenia dintre bă rbat ş i amânân amânândd să aprindă lumina. Odaiadiscretă i femeie este cu neputinţă neputinţă fiindcă trebuie trebuie să  întune cată , izolar ea, muzi ca ce încă le mai suna în urechi, toate îi uneau. Această unire îi existe raporturi sexuale. Evita concertele ca să nu dea de ea. Muri tată tată l lui; partenerulmai exalta,  exalta,  netezea laturile aspre ale firii iui, îi tână r al bă ncii se retrase. retrase. Ca Ca ş i mai-nainte, mai-nainte, se  învă luia gândi rea în emo jii . Se surp rins e în ducea in fiecare fiecare dimineaţă dimineaţă în centrul oraş ului câteva rânduri rânduri ascultându- i propria voce. îi cu tramvaiul tramvaiul ş i venea venea seara pe jos acasă după trecu prin minte că v a ajunge în ochii ei să o masă cumpă tată în strada strada George's George's şi după semene cu un arhanghel; ş i pe când lega din ziarull de seară drept desert. ce în ce mai tare de el firea arză toare a ce-ş j citise ziaru tovar ei lui, auzea vocea ciudată ,  într- o se ară , pe câ nd to cma'i d uc ea la gură impersonală impersonală pe care o recunoş recunoş tea că e a lui, o bucată de carne carne afumată afumată cu varză , mâna mâna i insistând insistând asupra asupra singură singură tă ţii de neînlă neînlă turat a se opri locului. I se aţintiră aţintiră ochii asupra unei sufletului. Nu ne putem dă rui, zicea ea: ne coloane din ziarul de seară , pe care-l propt ise aparjinem doar nouă înş ine. Rezultatul Rezultatul de cana cu apă . Puse îmbuc tura la loc în în acestor acestor cuvânt ri fu ca într-o într-o seară , după ce farfurie farfurie ş i citi coloana coloana cu atenţie. Bă u apoi un dă duse semne de agitaţie agitaţie neobişnuită , pahar cu apă , dă du la o parte farfuria, farfuria, îndoi îndoi doamna Sinico îiîi prinse mâna cu patimă i ziarul pe masă masă proptind u-se cu coatele pe el i-o lipi de obraz. i citi de mai multe ori coloan a. Varza începu să lase un un sos alb alb ş i sleit sleit de gră sime în Domnul Duffy fu foarte surprins. Interpretarea Interpretarea pe care o dă duse ea vorbelor lui farfurie. Fata care-l servea se apropi e să -l  îl dezamă gea. Nu-i fă cu n ici o vizită timp de o  între be dac ă nu-i bine gă tită mâncar ea. Ră spunse că -i foarte bună i înghiji înghiji cu săptămână; săptămână;   apoi,  cerându-i să se apoi,  îi scrise, cerându-i greutate greutate câteva îmbucă turi. îşi plă ti apoi nota  întâlnească cu ea. Cum nu vroi a ca ultima i ieşi.  întrevedere să le fie tulb urat ă de locul acela 245

 înain ta repe de în amur gul de noie mbri e, bă tând monoton caldarâmul cu bastonul bastonul lui solid de  de   alun,  alun,  iar marginea zimţată a ziarului gă lbui lbui  Mail  îi ieş ea din buzunarul lateral al pardesiului din din pânză groasă ajustat ajustat pe corp. Pe drumul singuratec ce ducea de la Parkgate la Chapelizod îş i încetini pasul. Bastonul lovea mai puţin hotă rât caldarâmul, iar iar

ră suflarea suflarea lui întretă întretă iată , aducând aproape cu un suspi n, era ca un abur în aerul de iarnă . Când ajunse acas , urcă imediat imediat în dormitor i,  scoţând ziarul din buzunar, citiiar coloana la lumina slabă de la geam. N-o citi cu voce tare, ci miş când buzele ca un preot care  îngâ nă rugă ciunile   Secreto.  Coloana cuprindea urmâtoarele:

MOARTEA UNEI DOAMNE LA SYDNEY PARADE O întâm plare reg retab îlă l Partea Partea dreaptă a capului capului se ră nise şi ea în în Astă zi la spitalul municip al din Dublin, Leziunile nu erau suficiente, suficiente, de natură procurorul delegat (în lipsa domnului că dere. Leziunile a provoca moartea unei persoane normale. Leverett) a anchetat decesul doamnei Emily După pă rerea lui, lui, moartea moartea se datorase datorase Sinico, în vârstă de patruzeci ş i trei de ani, ani, care a tost tost ucisă ieri seară seară în gara Sydney Sydney probabil ş ocului ş i unui stop cardiac. Parade. Dovezile Dovezile au ară ară tat că decedata, ' Domnul H. B. Patterson Finlay, din partea  înce rcân d să trea că pest e linia ferat , a fost companiei de că i ferate, ferate, ş i-a exprimat exprimat adâncul doborâtă de locomotiva personalului de de ora regret cu privire la accident. Compania a luat zece dinspre dinspre Kingstown, fapt în urmacă ruia a  înto tdea una t oate mă surile p entr u a împ ied ica suferit leziuni la la cap ş i în partea dreaptă , care lumea să treacă liniile liniile ferate ferate prin prin altă parte parte i-au provocat moartea. decât peste poduri , atât atât prin afi area de James Lennon, mecanicul de locomotivă , anunjur i în fiecare gară , cât î prin folosirea a declarat că e de cincisprezece ani în porţjlor patent cu arcuri la pasajele de nivel. serviclul compani ei de că i ferate. Când a auzit Decedata avea avea obiceiul obiceiul să treacă inele seara seara semnalul impiegatului, a pus trenul în târziu de la un peron la altul ş i având în vedere mişcare, şi după o secundă secundă ori două l-aoprit, l-aoprit, i alte circumstanţe speciale în acest caz, la auzul unorţipete puternice. Trenul mergea dumnealui consideră că reprezentan reprezentanţii ţii că ilor  încet . ferate nu au nici o vină . P. Dunne, hamal la că ile ferate, a declarat Că pitanul Sinico din Leoville, Sydney să pomească , că , pe când trenul se pregă tea să Parade, soţul decedatei, a depus ş i el o a observat observat o femeie care încerca încerca să treac mă rturie. El a declarat că de cedata este soţia peste   linii.  A alergat că tre ea strigând, dar lui.  Nu se afla în Dublin în momentul  înaint e să o po ată aju nge, ea a fost a gă ţată de accident ului, întrucât chiar în acea dimineafă tamponul locomotivei şi a că zut la pă mânt. sosise de la Rotterdam. Rotterdam. Erau Erau că să toriji de două zeci ş i doi de aani ni i tră tră iseră în armonie Un jurat „Ai vă zut-o pe femeie că zând?" până cu vreo dpi ani în urmă , când soţia lui lui Martorul:  „Da". Sergentul de poliţie Croly a declarat că la  înce pu a avea unele depri nderi nelal ocul lor. Domniş oara Mary Sinico Sinico spuse că în sosirea lui lui a gă sit-o pe decedată ză când pe peron, după toate aparenţele aparenţele moartă . El a ultima vreme mama ei avea obiceiul să iasă seara să cumpere bă uturi alcoolice. alcoolice. Martora dispus să fie dus corpu l în sala de asteptare  încer case de mul te ori să discu te cu mama e i, până la sosirea sosirea ambulanţei. Agentul de poliţie 57 confirmă confirmă cele  înde mnân d-o să se înscrie într-o ligă de temperanţă . A sosit acasă abia la o oră după declarate. accident. Dr. Halpin, intern la serviciul d e chirurgîe al Juriul ş i-a dat verdictul ţinând seama de spitalului municipa l din Dublin, a afirmat că medicale ş i l-a l-a disculpat pe decedata are două coaste de jos fracturat fracturatee ş i constată rile medicale Lennon. că a suferit suferit leziuni grave la umă rul drept.

246

Procurorul delegat a spus că e o  întâmplar e într- adevă r regr etabilă i i-a exprimat exprimat profunda compă timire pentru că pitanul Sinico Sinico ş i fiica sa. sa. Domjiia sa a  îndemna t stă ruito r com pan ia de c i fer ate să ia mă suri severe pentru a împiedica pe viitor poş ibilitatea ibilitatea unor unor accidente asemă asemă nă toare. Faptul nu este imputabi l nimă nui. Domnul Duffy ridică ochii de pe ziar ziar ş i privi afară pe geam peisajul mohorât al serii. al serii.   Râul se întindea ndea calm pe lângă fabrica de spirt goalâ ş i din când în când se mai aprindea câte o lumină în câte o casă de pe strada strada Lucan. Ce sfârş sfârş it! Toată povestea morţii ei îl revolta revolta ş i se revolta revolta la gândul că i-a vorbit vorbit vreodată despre ce avea el mai sfânt. Frazele banale. expresii expresiile le conv ent ion al de compă compă timire, cuvintele prudente ale unui reporter  îndupl ecat să nu dea în vileag amă nuntel e unei morţi de rând ş i vulgare îl îngreţoş au. Nu numai pe ea se degradase; î) degradase ş i pe el.   Vedea tot cursul jalnic al viciului ei, nenorocit nenorocit ş i urât mirositor! mirositor! Tovar a sufletului ui lui! Se gândi lanenor ocitele pe care le vă zuse chiopâtând cu că ni ş i sticle sticle pe care le umplea barmanul. Sfinte Dumnezeule, ce sfârş sfârş it! Era Era clar clar că nu fuses fusesee fă cută cută să tră iască iască , lipsi lipsită tă de tă ria unui scop, pradă pradă uş oară deprinderilor, deprinderilor, una dintre epavele epavele pe care s-a zidit civilizaţia. Dar să cadă atât de  jos! Cum e ra cu put inj ă să se fi înş elat el atât de ră u în privinţa ei? ei? îş i aminti de izbucnirea ei din seara aceea ş i o privi cu mai puţină  îngă duinj ă ca or icâ nd. îi v enea cât se poat e de uşor acum să încuviinţeze i nţeze încă o dată hotă rârea pe care o luase. Pe mă sură sură ce se întun întuneca eca şi îl nă pă deau deau amintiril amintirile, e, i se pă ru că mâna ei s-a aş ezat peste mâna lui. ocul pe care-l încercase mai  întâi în stoma c îi pune a acum la încer care nervii nervii.. îşi puse în grabă grabă pardesiul pardesiul şi pă lă ria ş i ieşi.  Aerul rece îl întâmpină în prag; i se strecură prin mânecile hainei. Când ajunse la cârciuma cârciuma de lângă lângă podul Chapelizod, intră ş i ceru un punch fierbinte. Patronul i-l-l aduse servil, dar nu îndră zni să -i vorbească vorbească . în pră vă lie mai erau cinci, ase lucră lucră tori. Beau Beau la ră stimpuri stimpuri din

enormele stacane de bere i fumau, scuipând des pe jos şi uneori tră gând rumeguş ul peste scuipă turi cu încă încă lţă rile grele. grele. Domnul Duffy Duffy edea pe pe scaunul scaunul lui lui şi-i prive priveaa fă ră să -i vadă vadă i fă ră să -i aud . După După câtă va vreme vreme plecară plecară i el mai ceru ceru un punch. Stă tu mult până până să -l termine. Era liniş te înă untru. Proprietarul se tolă nise pe tejghea, tejghea, citea citea „The Herald" ş i că sca. Când ş i când se mai auzea câte câte un tramvai hârşâind afară afară , pestradasinguratecă . Cum ş edea acolo, retră retră ind timpul petrecut petrecut aproape de ea, i evocând alternativ cele două înf jişă ri sub sub care o vedea vedea acum, îşi dă du seama că ea a murit, a încetat să mai existe, că a devenit o amintire. începu să nu se mai simtă în largul lui. Se întrebă ce ar fi putut face altceva. N-ar fi puait să intre într-o într-o comedie de înşelă ciune cu ea; ea; n-ar n-ar fi putut putut să tră iască iască cu ea pe fa|ă fa|ă . Fă cuse cuse ce i s-a s-a pă rut că e mai bine. bine. Qe Qe vină avea el? el? Acum, că ea nu mai era, înţelese ce singură trebuie să se fi simţjt, simţjt, seară de seară seară singură în odaia aceea. aceea. Va fifi ş i el la fel fel de singur singur până când va muri'ş i. el,  va înceta să existe, va deveni o amintire dâcă -l va ţine minte cineva. Era trecut trecut de nouă când plecă din cârciumă . Seara Seara era rece i mohorâtă . Intră Intră în pare pe prima prima poartă poartă i înaintă înaintă printre copacii deşiraji.  deşiraji.  Umblă pe aleile 'pustii unde se plimbaseră amândoi cu patru patru ani în urmă . Parcă era lângă lângă el în în întuneric. întuneric. La ră stimpuri stimpuri parcă simţea că glasul ei îi atingea atingea urechea urechea ş i mâna ei o ia pe a lui. Se Se opri să asculte. De ce  îi refuz ase el viaţa? be ce o osând ise la moarte? Simji Simji cum i se n ruie fiinja morală morală . Când ajunse sus pe Magazine Hill se opri i se uită de-a lungul râului cat re Dublin, ale că rui lumini ardeau roşii ş i primitoare primitoare în noaptea rece. Privi Privi apoi că tre poalele dealului i ză ri jos, în umbra zidului zidului parcului, siluete omeneş ti culcate. culcate. Acele iubiri vinovate vinovate ş i hoţiş e îl umplură de disperare. Mă cina  în gând rectitudinea vieţii lui; simţea că a fost izgonit de la ospă ţul vieţii. vieţii. O singură fiinţă omenească pă ruse că -l iubeşte, iar iar el refuzase viaja i fericirea: o osândise la infamie, la o moarte moarte ruş inoasă . tia că fă pturile întin întinse se lângă zid  H urmă resc din ochi 247

i abia abia aşteaptă aşteaptă ca el să piece. piece.  N-avea nimeni nevoie de el; era izgonit de la ospă ţul vieţii. îş i  întoar se och ii spre râul cenu iu care sclip ea erpuind c tre Dublin. Dincolo Dincolo de râu râu v zu un marfar marfar ce ieş ea ş erpuind din gara Kingsbridge, ca un vierme cu cap de foe foe ş erpuind prin întuneric, întuneric, cu trudă ş i înd ră tnicie. tnicie. Se f cu treptat treptat nevă zut; dar el tot tot mai pă stra  în urech i zumze ţul trudi t al loco moti vei, repetând silabele numelui ei.

O luă înapoi pe unde unde venise, ş r ritmul ritmul locomotivei îi zvâcne zvâcneaa în urechi. începu începu să se  îndo iască de adevă rul a ceea ce-i spune a amintire»: amintire»: Se opri sub un copac copac ş i aş teptâ s se stingă ritmul. N-o N-o mai simţea ală turi în  întuneric i nici glasu l ei nu-i mai atingea urechea. Aşteptă câteva minute, minute, cu auzul  încor dat. Nu auzea nimic : noap tea era cufundată  Tn tă cere. Ascultă Ascultă iar: tă cere totală . Simji că e singur.

Surorile

Nu mai era nici o nă dejde sâ mai scape de data asta: era altr eile a atac. Searâ de seară trecusem trecusem pe lângă casă (eram în vacanţă vacanţă ) ş i cercetasem pă tratul de geam luminat la fel de slab slab ş i egal. Mă murit,  egal. Mă gândeam că , dacă ar fi murit, aş vedea lumână rile reflectate reflectate pe storul  întune cat, fiin dcă tiam că se pun două lumână ri la că pă tâiul unui mort. Deseo Deseori ri îmi spusese: „Nu mai am mult", iar eu crezusem că vorbea într-o doară . Acum tiam că era adevă rat. în fiecare fiecare seară seară când ridicam ochii spre geam îmi murmuram încet cuvântul paralizie. întotdeauna îrrţi sunase ciudat în urechi,  urechi,   ca ş i cuvântul  gnomon  în Euclid sau cuvântul simonie din catehism. Dar acum îmi suna suna ca numele. numele. unei f pturi ră ufăcă toare toare ş i pă că tose. tose. Mă Mă umplea umplea de groază groază i totoda totodată tă  jindu iam să mă apr opii să -i ce rcetez acţjunea ucigă toare.

t

speciale... Dar e greu de spus...  înc epu iar să tragă din pipă fă ră să ne spună o.vorbă despre teoria lui. Unchiul meu vă zu că mă uit fix la la el i-mi zise: zise: - Ei, s-a pră pă dit b trânul tă u prieten, tiu că te doare să auzi asta. - Cine? întrebai. - Pă rintele Flynn. - A murit? - Tocmai ne-a vestit domnul Cotter. A trecut pe acolo. tiam că sunt. observat, observat, aş a că mi-am continuat ma sa, ca i cum vestea nu m-ar m-ar fi interesat. Unchiul meu îi explica bă trânului Cotter: - Bă iatul i pă rintele rintele au fost prieteni prieteni buni. i să tiţi că bă trânul l-a învă jat multe; toţi ziceau că -i e drag de el. Când am coborât coborât la cină , bă trânul Cotter Cotter - Dumnezeu Dumnezeu să -l odihneasc odihneasc -n pace, zise edea la la foc ş i fuma. în timp timp ce mă tuş a mea. mă tuş a mea cu evlavie. evlavie.  îmi turn a cu li ngur a în farfu rie fie rtura de ovă z, Bă trânul Cotter Cotter mă privi o vreme. Simţeam Simţeam acesta zise de parca s-ar fi întors la o remarcă că mă cercetează cercetează cu ochii lui mici mici ş i negri ca de mai-nainte: mă rgelele, rgelele, dar nu nu vroiam vroiam să -i fac fac pe plac ş i - Nu, n-aş n-aş spune că era chiar... chiar... dar avea avea să -mi ridic privirea din farfurie. Se-ntoarse la ceva ciudat... ciudat... ceva straniu. straniu. Să vă spun ce cred pipa lui i-n cele din urmă scuipă grosolan pe eu... gră tarul tarul că mjnului. mjnului.  înce pu să pufă ie din lulea , înto cmind u-ş i - Dac-aş avea copii , zise, nu mi-ar place fă ră îndoială între timp pă rerea în în minte. minte. Nerod să stea prea prea mult mult de vorbă cu un om ca ă sta. bă trân ş i plicticos! Când l-am l-am cunoscut la - Ce yreji să spuneţi, domnule Cotter?  început era int eresan t, vo rbe a de spre leş inuri  întreb ă mă tuş a m ea. i viermi; dar m-am să turat curând de el el ş i - Vreau să zic, ră spunse bă trânul Cotter, Cotter, poveş tile lui nesfârşite despre raîină rie. că nu-i bine pentru pentru copii. P rerea rerea mea este este că - Am eu teoria mea în privinţa asta, zise. un fl că u trebuie trebuie să să alerge alerge şi să se joace joace cu Cred că a fost unul dintre.... cazurile acelea alţi flă că i de vârsta vârsta lui lui şi nu să ... N-am 248

dreptate, Jack? - Asta-i Asta-i ş i pă rerea mea, zise zise unchiul unchiul meu. Să înveţe să -ş i folosească pumnii. Asta-i Asta-i tot spun evlavios evlaviosului ului ă sta: fă miş care. P i, eu când eram eram puş ti, fă ceam câte o baie rece în în fiecare fiecare dimineaţă dimineaţă , fie iarnă , fie fie vară vară . Asta Asta mă ţine acum. învă ţă tura e ceva foarte foarte frumos, lucru mare, da... Poate domnul Cotter ar dori să guste din berbecul ă sta, se adresă adresă el mă tuşii mele. - Eu nu, zise zise bă trânul Cotter. Mă tuşa mea aduse f riptura riptura din din că mară i o aşeză pe masă. - Dar de ce credeţi că nu e bine pentru întrebă ea. copii, domnule copii, domnule Cotter? întrebă - E r u pentru copii, zise bă trânul Cotter, Cotter, fiindcă ei au minţile minţile impresionabile. impresionabile. Când vă d copiii asemenea lucruri, ş lucruri,  ş ţiţi, ţiţi, are un efect... Mi-am îndopat gura cu terci de frică să nu dau drumul vreunei vorbe mânioase. Imbecil enervant, enervant, bă trân ş i cu nasul  nasul  roşu! Am adormit târziu. Deş i eram furios pe bă trânul Cotter Cotter că mă luase drept drept un copii, Tm Tmi fră mântam mântam mintea să scot un înjeles înjeles din frazele lui neterminate. ,în ,în întunericul o dă ii mele îmi închipuiam că vă d iar faţa faţa greoaie greoaie ş i

cenuş ie a paraliticului. paraliticului. Mi-am Mi-am tras pă turile peste cap şi am încercat încercat să mă gândesc la Cră ciun. ciun.   Dar faţa cenuş ie tot mă urmă rea. Murmura; ş i am am înţeles înţeles că dorea să mă rturisească rturisească ceva. Mi-am Mi-am simţit sufletul retră gându-se pe un tă râm de plă cere i pă cat; dar dar ş i acolo acolo mă aş tepta. tepta. începu începu să mi se spovedească murmurând ş i mă întrebam de ce tot zâmbeş zâmbeş te tot timpiil ş i de ce sunt sunt buzele aş a de umede de salivă . Dar atunci atunci mi-am amintit că a murit de paralizie ş i am simţit că i eu eu zâmbesc zâmbesc uş or, ca ş i cum l-aş - aş fi iertat iertat pe pe pă că tos de pă cate. cate. A doua zi dimineaţa, dimineaţa, după micul dejun, m-am dus să mă uit la la că suţa din strada Great Great Britain. Britain. Era o pră vă lie modestă , care purta purta firma vagă vagă de Magazin de manufactură. Manufacture consta mai mai cu seamă din ghetuţe de copii ş i umbrele; iar iar în zilele zilele obiş nuite atârna în geam un anunţ cum că :   Se îmbracă umbrele. Acum nu se vedea nici un anunţ că ci erau trase obloanele. Un nod de crep negru era legat cu panglică de clopot ul de la intrare. ntrare. Două femei amă râte i un bă iat care ducea telegrame citeau anunjul prins de crep. M-am apropiat ş i eu i am citit: citit:

1 iulie, 1895 Revere ndul James Flynn (care a slujit odin ioar ă la biseri ca Sf. Sf. Cat her ine d in strada Meath), în vârstă de ş aizeci ş i cinci cinci de ani. R. I. P. revă rsă ri repetate de tabac tabac Citind Citind cartonul m-am m-am convins că a murit murit ş i tocmai aceste revă dă deau vechilo vechilorr sale veş minte preojeş ti m-a tulburat tulburat faptul că nu ştiam ce să fac. Dacă n-ar n-ar fi murit, murit, aş fi intrat în c mă ruţa întunecată întunecată  înfă ţiş area- lor verd e veş teji tă , că ci batist a înnegrită tă cum era mai întotdeauna întotdeauna de din spat spatele ele pră vă liei liei ş i   l-a 'fi  gă sit şezând în roş ie, înnegri petele de tabac tabac ale să ptă mânii, cu care se fotoliul lui de lângă foc, înfofolit strâns în firicelele că zute, era prea manta. manta. Poate că mă tuş a mea mi-ar mi-ar fi dat un stră duia să înlă ture firicelele pachet de High Toast pentru el ş i asta l-ar -ar fi puţin eficace. Doream să intru să -l privesc, dar n-aveam n-aveam trezit din moţă iala lui amejită . Eu eram eel M-am îndepă rtat agale de-a care-i deş ertam întotdeauna pachetul în curajul să bat. M-am însoritee a stră zii, citind din mers tabachera tabachera neagră , că ci lui îi tremurau mâinile lungul pă rţii însorit prea tare tare ca să facă aş a ceva ceva fă ră să verse verse anun{urile teatrale din vitrine. Mi se pă rea ciudat că nici eu, nici ziua aceea nu pă reau  jumă tate din tut unu l de prizat pe jos. Doar ce-ş i ridica ridica mâna mâna mare i tremură tremură toare până  într-o dispoz iţie cer nită , ba eram chiar sentiment de la nas, nas, că i se ş i scurgeau printre degete degete contrariat să descopă r că am un sentiment noriş ori de tutun peste pieptul hainei. Poate eliberare, de parcă moartea lui m-ar fi eliberat 249

de ceva. Asta m-a mirat fiindcă fiindcă , aş a cum spusese unchiul meu cu o seară înainte, bă trânul mă învă ţase o mulîime mulîime de de lucruri. îş i fă cuse studiile la Colegiul Irlandez din Roma i mă invă ţase să pronunţ latineş latineş te ca lumea. lumea.  îmi pove stise des pre cat aco mbe i desp re Napoleon Bonapar te ş i îmi explicase înţelesul feluritelor ceremonii ale liturghiei i feluritelor veş minte de preot. Uneori se distrase punându-mi întrebă întrebă ri grele, întrebându-mă ce se cade să faci in anumite împrejură împrejură ri sau dacă cutare i cutare pă cate sunt sunt pă cate de moarte, pă cate ce se pot ierta ori numai neajunsuri. neajunsuri. întrebă rile lui îmi ar tau cat de complexe ş i misterioase erau anumite orânduiri ale Bisericii, pe care eu le privjsem  înto tdea una ca pe cele mai simp le fapt e.  îndat oriri le pre otul ui cu privi re la sfân ta  împă rtă anie i-la taina conf esio nalu fui mi se pâreau atât de mari încât mă minunam cum de cutezaseră cutezaseră vreodată unii oameni oameni să ş f le asume; şi nu m-a mirat când mi-a spus că pă rin{ii Biserici Bisericiii au scris că rtj cat   Anuarul Poştelorde groase cu litere la fel de mă runte ca anunţurile anunţurile judiciare judiciare din ziar, ca să lă murească toate aceste chestiuni complicate. Deseori când mă gândea m la asta nu mai tiam tiam să ră spund, sau ră spundeam spundeam prosteş prosteş te i şovă itor, itor, după care el zâmbea zâmbea i clă clă tina tina de câteva bri din din cap. Câteodată Câteodată mă punea să recit toate ră spunsurile dih liturghie, pe care mă pusese să le înv ţ pe de rost; i pe când eu le mormă iam repede, el surâdea gânditor i cl tina din din cap, îndesându-ş îndesându-ş i din când în când prize mari de tabac când într-o nară , când într-alta. Când zâmbea îş i dezvelea ea dinjii mari decoloraţi, decoloraţi, ş i-ş i aş.eza limba pe buza de  jos - un obic ei c are mă împ iedi ca s ă mă simt  în la rgul meu cân d l-am cun oscu t la î ncep ut, până să -l tiu bine. bine. Cum mergeam mai departe prin soare, mi-am amintit amintit vorbele bă trânului Cotter Cotter ş i am  încer cat să -mi aduc amint e ce s-a mai  întâm plat dup ă acee a în vis. Mi-am amintit că am observat perdele lungi de catifea şi o lampă de modă veche, ag {ată în lanţuri. Simţeam că am fost foarte departe, pe un tă râm unde erau obiceiuri ciudate - po ate 250

Persia mă gândii.. . Dar nu-mi putui aminti sfârşitul visului. Seara mă luă mă tuş a mea cu ea în vizită vizită la casa îndoliată îndoliată . Era după apusul soarelui; dar dar geamurile caselor cu vederea spre apus oglindeau aurul rose at al unei mari mase de nori. Nannie ne primi pe hoi; ş i, cum  n-arfi fost cuviincios să strige la ea, mă tuş a mea îi strânse mâna pentru toţi ceilalţi. Cu un aer  între bă tor bă trâna ară tă cu dege tul în sus i cum mă tuş a mea încuviin încuviinţă ţă din cfep, cfep, porni porni  înainte a noast ră să urce cu greu scar a  îngu stă , iar capu l ei aplecat abia dacă depă ea balustrada. balustrada. Se Se opri la primul palierş i ne îmbie printr-un printr-un semn spre uş a deschisă a camerei mortuare. mortuare. Mă tuşa mea intră intră ş i bă trâna, trâna, v zând zând că ezit ezit să să intru intru şi eu, repetă repetă gestul îmbietor cu mâna. Intrai în vârful picioarelor. Prin marginea de dantelă a storului, storului, odaia odaia era era scă ldată într-o lumină aurie care care amurgea, în mijlocul că reia lumână rile pă reau mici mici flă că ri palide. Fusese Fusese pus în sicriu. Nannie Nannie dă du exemplul i toji trei  înge nunch iară m la picioar ele pat ului . Mă prefă cui că mă rbg, dar nu-mi nu-mi puteam puteam aduna gândurile fiindcă mă distrâgea mormă mormă iala bă trânei. Am pbservat ce neîndemânatic era prinsă -n copci fusta ei la spate ş i cum îi erau scâlciate într-o parte că lcâiele ghetelor groase de postav. îmi trecu prin minte că bă trânul preot zâmbeş te aşa cum stă tea acolo  în c oş ciu g. Dar nu. Când ne-am ridicat ridicat în picioare ş i ne-am dus la caplil patului patului vă zui că nu zâmbeş te. Ză cea acolo, acolo, solemn şi ară tos,  înveş mânta t c a p entru altar, ţ inând fă ră vlag un potir în mâinile lui mari. Chipul îi era foarte semeţ, cenuş iu ş i masiv, masiv, cu nă ri negre cavemoase ş i încadrat încadrat de un strat rar rar de pă r alb. Plutea un miros greu în odaie -d e la flori. Ne-am Ne-am fă cut cruce cruce şi am ie it. în că mă ruja de jos am gă sit-o pe Eliza z a şezând demnă în fotoliul lui. M-am furişat spre scaunul meu obiş nuit din colţ, pe când Nannie s-aîndreptat că tre bufet bufet ş i a scos o carafă carafă cu sherry ş i câteva pahare. Le-a pus pe masă ş i ne-a poftit să bem un pă hă ruţ de vin. vin. Apoi, Apoi, la la îndemnul surorii e i, a turnat sherry în pahare ş i ni le-a

 întins. A stă ruit ca eu s ă iau i niş te u scă ţele, dar am refuz refuzat at fiindcă m-am gândit că o să fac prea mult mult zgomot când o le mă nânc. Pă ru dezamă gită de refuzul meu ş i se se duse  înceti or spr e can ape a, unde se aş eză  îndă ră tul suro rii ei. Nici unul dintr e noi nu scotea o vorbă : ne uitam cu toţii spre spre soba fă ră foc. Mă tuşa mea aş teptă până ce oftă oftă Eliz Elizaa şi zise apoi: zise apoi: - Ei,  s-a dus într-o lume mai bună . Eliza z a oftă oftă iar, i : i aplecă aplecă capul a   încuviinţare. viinţare. M tuş a mea îş i plimbă degetele degetele pe tija pahariilui pahariilui înainte înainte să soarbă niţel. niţel. întrebă . -S-a... uş -S-a... uş or? întrebă poate mai uş or, doamnă , - O , da, nici că se poate zise Eliza. Eliza. Nici nu ne-am dat seama când ş i-a dat sufletul. sufletul. A avut avut o moarte frumoasă , slavă domnului. -S-afă cut...? -AstatO'Rourkemarţicuel, i-aî i-aîmp mp rt it, it, l-a pregă pregă tit cu tot ce trebuia. - El tia deci? . -Era împă cat. - Chiar i arată arată împă cat, zise mă tuş a mea. - Aş a a spus ş i femeia pe care care am chemat-o chemat-o să -l spele. spele. A zis că arată arată de parcă ar dormi, dormi, aşa arată de liniş liniş tit şi împă cat. Cine ar fifi zis că o să fie un mort aş a de frumos? - Da, este, zise m tuş a mea. Mai sorbi din pahar ş i zise: - Ei bine, domniş oară Flynn, Flynn, trebuie trebuie oricum să fie o mare mângâiere pentru dumneav dumneavoast oastră ră să vă gândiţi gândiţi că că a|i a|i fă cut pentru el tot ce v-a stat în putere. Aţi fost amândouă foarte bune cu el, nimeni nimeni n-ar putea spune altfel. Eliza îş i netezi rochia peste genunchi. - Of, Of, să racul James! James! zise. zise. Domnul Domnul ştie că am fă cut tot ce ne-a stat in putere, să raci cum suntem - nu ne-ar fi ră bdat inirna să -i lipsească ceva cat a trait. trait. Nannie îş i rezemase capul d e , perna canapelei canapelei i pă rea gata gata să adoarmă . - Uite, biata Nannie , zise zise Eliza cu ochi i la am avut de de muncă , ,eaş î cu ea, e ea, e istovită . Cat am

mine, să să aducem femeia să -l spele i apoi apoi să -l pregă tim, şi coş ciugul, şi aranjamentul aranjamentul slujbei slujbei la capelă capelă . Dacă nu era pă rintele O'Rourke, O'Rourke, nu tiu ce ne fă ceam. El ne-a adus toate floril florile ş i cele două sfeş nice de de la capelă , ş i a scris anunţul pentru  Freeman's General i a umblat după toate actele actele pentru cimitirş i după poliţa de asigurare a bietului James. - Ce dră guj din din partea partea lui, zise mă tuş a mea. Eliza Eliza îş i închise închise ochii i clă tină uş or din cap. - O , da, tot prietenii vechi sunt cei mai  buni, zise, in cele din urmă ei sunt cei mai de nă dejde. dejde. - Da, aş a e, zise mă tuş a mea. i sunt sigură că acum, când s-a s-a dus că tre ră splata splata ve nică, nică,   n-are  să să vă -uite nici pe voi, voi, nici bună tatea pe care care i-aţi ară tat-o. , - Of, să rmanul James, zise zise Eliza. Nu Nu ne-a fost deloc o povară . Nu-I auzeai în casă nici cat acum. Dar Dar acum când ş tiu că s-a dus dus ş i... - Abia când când s-or termina termina tdate are are să vă lirJse lirJseasc asc , zise zise mă tuş a mea. tki, zise Eliza. N-am - Da, ş tki, N-am să -i mai due în odaie cana cu cu supă ş i nici dumneavoastră dumneavoastră , doamnă , n-o să -i mai trimiteji tutun. Of, Of, bietul James! Se opri de parcă  a'rfi avut  avut o legă tură tainică tainică cu trecutul ş i apoi rosti cu istejime: - Ca să vă spun drept, drept, eu am am observat observat că se-ntâmplă ceva ciudat cu el în ultima vreme. Ori de câte ori îi aduceam acolo supaîn odaie,  îl gă seam cu b reviar ul că zut pe j os, ră sturnat  în fot oliu i cu gura desc hisă . Duse un deget deget la nas i-ş i încreţi fruntea; apoi continuă : - Cu toate toate astea astea tot spunea că , înaint înaintee să se termine termine vara, vara, într-o într-o bună zi o să facă o plimbare cu tră sura, numai numai ca să vadă iar iar casa veche unde ne-am nă scut, în Irishtown, i o să ne ia pe mine mine ş i pe Nannie cu el. Dacă puteam gă si o tră sură din cele noi care care nu fac zgomot despre care îi vorbise .p rintele O'Rourke, din acelea cu ro{i reumatice, s-o  închiri em ieftin pentr u o zi - zicea, de la Johnny Rush de peste peste drum ş i să plec m toţi

251

trei în plimbare plimbare într-o duminică seară . Grozav Eliza încuviin{ă din cap.  îş i do rea asta. .. B ietul Jam es! -As ta l-a ră vă it, zise. zise. După După asta asta aînceput - Dumnezeu Dumnezeu să -l odihnească odihnească -n pace! zise să aibă numai gânduri negre, să nu mai mă tuşa mea. vorbească cu nimeni i să umble de unul unul l-au chemat la Eliza Eliza îşi scoase batista ş i se ş terse la ochi singur. Să vedeţi, într-o noapte l-au o casă i nu era era de gă sit. L-a L-auu că utat din pod cu ea. Apoi ş i-o puse la loc în în buzunarş i privi până -n pivniţă ş i nică nică ieri n-au n-au dat de  el.   Atunci tă cută cută spre gr taru! taru! gol al al că minului. minului. - A fost întotdeauna pr ea grijuliu, zise.  îngr ijitor ul bise rici i a zis că să caut e i-n uat atunci cheile le i au deschis  îndat oriri le preo ţiei erau prea grele pentr u e l. capelă . i au luat capela, iarîngrijitorul, pă rintele rintele O'Roprke ş i alt i apoi, ca lui a fost frânt .  apoi, ca să zic aş a, viaţa lui - Da, zise m tuş a mea. Era un om dezadeza- preot care era pe acolo au adus o lumânare să -l caute... i ce să să vedeji că acolo i era, mă git. Asta Asta se vedea. edea singur în întuneric în confesio nal, cu Se lă să tă cerea cerea în în od iţă , şi, la la adă postul postul ochii larg deschişi ş i râzând râzând încetiş încetiş or de unul gustaţ din din ei,   m-am apropiat de masă i am gustaţ singur. sherry, iar apoi m-am întors mut la scaunul Se opri deodată deodată , de parcă parcă vroia să audă rheu rheu din colj. Eliza Eliza pă rea să fi fost fost cuprin să de ceva. Am ascultat ş i eu; dar nu se auzea nici o visare adâncă . Am aşteptat respectuos respectuos să zgomdt în toată toată casa: casa: ş i ştiam că bă trânul trânul rupă rupă ea tă cerea: cerea: şi după un răstimp lung, răstimp lung, zise  zise un zgomdt preot zace nemiş cat în sicriu. cum îl vă zusem,  încet: solemn ş i seme| în moarte, cu un potir gol pe - Potirul acela pe care l-a spart... Aşa a piept.  încep ut. Fireş te, s e zice că nu-i nimic, că nu Eliza reîncepu: avea nimic nimic în el, el, adică . Dar oricum... Cic bă iatul a fost fost de vin ... Aş a s-a s-a necă jit bietul - Cu ochii larg larg deschiş i ş i râzând râzând de unul James, dumnezeu să -1 ierte! singur... singur... i atunci, fireş te, când au vă zut asta, dat de gândit că ceva nu-i a bună cu el... - Asta a fbst? întrebă întrebă mă tuş a mea. Am le-a dat auzit eu ceva...

CUPRINS  A. RETROVERSIUNE I .  TENSES

• 1.  PRESENT  P RESENT PERFECT 2.  PRESEN 3. PAST TENSE ^. . J 4.  PAST PERFECT  5.  PRESENT.  PRESENT PERFECT.  PAST TENSE.  PAST PERFECT 6.  FUTURE

'.I

!.t

5

7 9

10

13 14

15

 F UTURE PERFECT 7.  FUTU

:. '. ,' ' 8. FUTURE-IN-T HE-PAST ^ 9. PRESENT. PRESENT PERFECT PAST,TENSE PAST PERFECT . 10. PAST TENSE. PAST PERFECT FUTURE-IN- THE PAST 11. CONDITIONAL PRESENT r r r  ' , \ h g ' X i t ţr  .

16 17 10

1 q

 €S€H €HT TUB UB.. ehG ehGUSHr

KEY  A. RETROVERSIUNE I. TEN SE S

1. 2. 3. 4. 5. 6.

PRESENT : PRESENT PERFECT ! ." .'  PAST  PAST TENSE PAST PERFECT PRESENT. PRESENT PERFECT.  PAST TENSE.  PAST PERFECT FUTURE *

7. FUTURE PERFECT 8. FUTURE-IN-THE-PAST FUTURE-IN-THE-PAST PERFECT. PAST TENSE. PAST PERFECT PERFECT 9. PRESENT. PRESENT PERFECT. PERFECT. FUTURE-IN-THE-PAST FUTURE-IN-THE-PAST 10. 10. PAST TENSE. PAST PERFECT. PRESENT t.... '.  '.   11. CONDITIONAL PRESENT CONDITIONAL AL PAST 12. 12. CONDITION II.  SEQUENCE OF TENSES 13. PAST TENSE IN THE MAIN CLAUSE 14. TEMPORAL CLAUSES 15. 15. CONDITIONAL CLAUSES 16. REVISION III. DIRECT QUESTIONS, 17 IV. INDIRECT QUESTIONS, 18 V. PASSIVE VOICE, 19 VI. CONTINUOUS ASPECT, 20 VII. THE SUBJUNCTIVE, 21 VIII. MODAL VERBS, 22 IX. TREBUIA, 23 MAI BINE..., 24 X. ROMANIAN TENSES IN ENGLISH 25. REVISION REVISION XI. ACCUSATIVE WITH THE INFINITIVE NOMINATIVE WITH THE INFINITIVE, INFINITIVE, 26 XII. THE NOUN, 27 XIII. THE ADJECTIVE, 28 XIV. IT, THERE, 29 XV. CAUZATIVE HAVE, 30 XVI. DE.... 31 MAI..., 32 XVII. TEXTE XVII. TEXTE LITERARE ADAPTATE MIRCEA ELIADE ELIADE 33. MIRCEA 34. CAMIL PETRESCU PETRESCU PREDA 35. MARIN PREDA

133 135 137 140 141 142

142 14 2 143 144 145 146 147 148 151 153 157 158 162 165 169 173 178 189 191

228 234

Teorie si exercitii CEAMAI CUPRINZÂTOARE LUCRAftglNDOMENIUPUBUCATÂlN ftOMÂWA

prezint prezintăă verbele, expres expresiile iile verbale verbale ş i funcţiile funcţiile sintactice pe care acestea din urmă le pot îndeplini analizeaz analizeazăă grupul grupul pă rţilor rţilor de vorbire: substantivul, adjectivul, articolul, pronumele i numeraiul tratează tratează sintaxa sintaxa propoziţiei propoziţiei ş i a frazei

195 196 198 200 202 202 203 20 4 ■ 21 2 .2 22

LâszloBudai

tratează tratează morfologia verbului, prezentând clasificarea verbelor în limba ehgleză

192

B. TRADUCERE , 36. JOHN GALSWOR GALSWORTHY THY 37. JAMES JOYCE

Lucrarea un manual complet pentru studiul gramaticii limbii engleze depâşeşte prin complexitate toate cărfile cv subiect similar apărute pânâ acum  în f ara no ast ră.

Propunând o abordare originală, lucrarea se adresează, în primul  rând, final-  cifpnnde&cneiâ? ,  final-  celor care doresc doresc sa-si sistematizeze cunoştinţele  *eXprcitiiIorş i  u ffjnaeXaes ffjnaeXaes degramatică engleză, darpoate fi uîilizaîă cusucces f  *eXprcitiiIorş L  VMS**"*'.*??''• de top cei care studiază limba engleză, trJsatmni&i indiferent de nivelul lor de cunoştinţe în domeniu. 5y*/

ISBN 973-601-723-0 512pagini

Oferte de serviciu Inegalabila lume a cărtilor vă Teora - un serviciu deosebit. Inegalabila dumne avoastră tră pe adresa: adresa : aşteaptă! Trimiteţi-ne oferta dumneavoas Editura Editura Teora Teora - Departamentui Re|urse Umane, Uma ne, Calea Mosilor nr. 211, sector  2,  2, Bucureşti,  faxf&mpjfi*

TeoraPeste 115.000 cititag acesţ servi Puteţi primi primirea coletului

ramburs la

Tot ce aveti d6MjScut~^stli,sarsolicjtatWMte-d simplă scrisoare, buIetini^inTormativ aJ?edituni no1as|jre>ţare vă va fi *%*, expedi^tgraţjfit^^^zr^'J^-^'"?^  nţimiileşi xidr xidreesa du mneav pas fr ă^ Precizajf  nţimiile-şi ^ ^ * ^. £_  Be* prilejul prilejul şjf şjf flfh^forma flfh^format^as t^asupjr upjrââ titla titlaMl Mlor or I f e ^ ^îsp joni bil^ i asuprac^lorîncursdeaparJtie/pecă •Si*;.

■

;Sfe v-'Car-

w-

*

* %*

ezitati!  ContaGtati-he acum

^ EditCţra EditCţra Te Teora - Cartea Cartea prin poşt poşta, a, CP 79-30/iîa  79-30/iîa
fltiW V &>«?