Liceul Teologic Penticostal Betel - ORADEA
REFERAT Absorbț ia medicamentelor
Realizat de: Teu Teușdea AdelinaAdelina-Ta Tania nia AMG IB
Absorbţia este
primul proces al farmacocineticii, reprezentând pătrunderea medicamentului de la locul de administrare în circulaţia sangvină. Căile de administrare a medicamentelor sunt de 2 tipuri: naturale i artificiale. a! Căile naturale: calea digestivă" calea pulmonară" mucoasele" tegumentele. tegumentele. #! Căile artificiale: e$travasculare" intravasculare" intracardiacă" seroasele" articulaţiile" măduva osoasă" măduva spinării %calea ra&idiană!. a. Căile de administrare naturale
'. Calea digestivă (enterală) sau per os este cea mai frecvent întâlnită în practica medicală, fiind comodă i având avanta(ul autoadministrării. )edicamentele administrate prin îng&iţire sunt supuse tuturor proceselor secreto-motorii din tu#ul digestiv. A#sor#ţia pe cale orală este influenţată de factori fiziologici %p*-ul local, circulaţia sangvină, motilitatea gastrointestinală, vîrstă!, de factori patologici %&ipo- sau anaclor&idria, &iperaciditatea, tul#urările de motilitate gastrointestinală!, precum i de interacţiunile medicamentoase care au loc în urma asocierilor de medicamente. +n stomac a#sor#ţia este influenţată de p*-ul sucului gastric i de prezenţa alimentelor. n p* acid al sucului gastric este esenţial pentru a#sor#ţia sărurilor de fier %e2! folosite în tratamentul anemiilor feriprive. )edicamentele cu caracter acid %aspirina, feno#ar#italul! se pot a#sor#i încă de la acest nivel. /azele sla#e, intens ionizate %alcaloizii! nu se a#sor#. Alimentele, prin diluare, pot întârzia a#sor#ţia medicamentelor, astfel că optim ar fi ca acestea să se administreze pe nemâncate %a (eun!. +nsă, din cauza efectelor iritante ale ma(orităţii su#stanţelor medicamentoase, ele se administrează în general postprandial, sau se folosesc forme enterosolu#ile, care se a#sor# în intestin. A#sor#ţia unor medicamente poate fi redusă sau c&iar împiedicată de unele alimente: de e$emplu, administrarea concomitentă de tetraciclină cu preparate lactate determină formarea de c&elaţi insolu#ili, cu scăderea marcată a a#sor#ţiei anti#ioticului i reducerea eficacităţii terapeutice. 0rganul specializat pentru a#sor#ţia medicamentelor este intestinul su#ţire, datorită circulaţiei a#undente, suprafeţei mari %cca '11 m2 !, prezenţei vilozităţilor intestinale i a proceselor de transport activ. *ul este varia#il de-a lungul intestinului %sla# acid în duoden i sla# alcalin în (e(un!. 3e a#sor# atât su#stanţele cu caracter #azic, cât i cele cu 4 A5)AC060789 caracter sla# acid. e la nivelul intestinului su#ţire medicamentele a(ung prin vena portă în ficat, unde pot suferi un proces de meta#olizare parţială, numit ;efectul primului pasa( &epatic< sau meta#olizare presistemică. +n intestinul gros a#sor#ţia medicamentelor este foarte redusă. 2. Calea pl!onară reprezintă administrarea medicamentelor prin in&alaţie. Aceasta se realizează #ine datorită suprafeţei mari i vascularizaţiei #ogate a plămânilor. 6a nivelul alveolelor pulmonare se a#sor# gaze, lic&ide volatile i aerosoli. 3u#stanţele au molecule mici %optim diametrul este de '-= microni! i sunt liposolu#ile. >. M"oasele se pot folosi atât pentru o#ţinerea unor efecte sistemice, dar i locale. )ucoasa #ucală este foarte #ine vascularizată i permite a#sor#ţia su#stanţelor liposolu#ile la nivel su#lingual i perlingual, care a(ung direct în vena cavă superioară cu ocolirea ficatului, cu o viteză de a#sor#ţie destul de mare, care permite o#ţinerea unui efect rapid. e e$emplu, nitroglicerina folosită în tratamentul crizelor de angină pectorală, se a#soar#e în cca > minute. Administrarea la nivelul mucoasei rectale %su# formă de supozitoare i clisme! poate determina efecte locale sau sistemice. 3u#stanţele liposolu#ile trec în sânge la nivelul venelor &emoroidale i apoi în vena cavă inferioară, cu ocolirea ficatului. 3e preferă această cale în cazul intoleranţei gastrice, la #olnavii &epatici, la comatoi i copii mici. ozele de medicament sunt însă mai mari ca pentru calea orală %cu cca 2=>1?!. )ucoasa nazală este #ine vascularizată i permite a#sor#ţia sistemică a unor compui liposolu#ili %de e$. preparate &ormonale ca pul#erea de retro&ipofiză, administrată prin procedeul de prizare!. )ucoasa con(unctivală se folosete pentru administrarea unor medicamente su# formă de soluţii, unguente, în general pentru efecte locale. )ucoasa genitourinară este folosită limitat pentru
aplicarea de antiseptice, anestezice locale, fără apariţia unor efecte sistemice. @. Teg!entele nu constituie o cale uzuală de administrare a medicamentelor datorită stratului cornos, care face a#sor#ţia dificilă în special pentru su#stanţele &idrosolu#ile. )edicamentele liposolu#ile se pot a#sor#i lent, mai ales dacă pielea este fricţionată sau masată. +n general, această cale este preferată pentru efecte locale, dar se pot o#ţine i efecte sistemice prin aplicarea de plasturi sau sisteme terapeutice transdermice - TT3 %de e$. cu &ormoni sau nitroglicerină!. entru su#stanţele &idrosolu#ile o modalitate de a#sor#ţie cutanată este prin intermediul utilizării curentului electric, procedeul fiind denumit iontoforeză, folosit în afecţiunile reumatice. b. Căile de administrare artificiale (injectabile)
Căile artificiale sau parenterale se realizează prin străpungerea ţesuturilor. Asigură o a#sor#ţie mai rapidă i completă, prezentând avanta(e pentru medicamentele care nu se pot a#sor#i pe cale digestivă sau în caz de urgenţe. ezavanta(ele ar fi că necesită personal calificat, iar preparatele tre#uie să îndeplinească o serie de condiţii %să fie sterile, apirogene, să ai#ă o anumită presiune osmotică!. #$ Căile e%travas"lare
a! Calea intradermică - reprezintă in(ectarea unui volum redus de soluţie %1,12-1,' ml! pe faţa anterioară a ante#raţului, în scop de testare a sensi#ilităţii organismului sau pentru desensi#ilizare. #! Calea subcutanată - permite in(ectarea în volum de '-2 ml a unor soluţii sterile, neiritante, izotone, cu p* apropiat de neutralitate în ţesutul con(unctiv su#cutanat, de unde su#stanţa medicamentoasă se a#soar#e prin capilarele sangvine i limfatice. 8n(ecţiile pot fi dureroase datorită inervaţiei sensitive #ogate. acă se adaugă &ialuronidază, enzimă ce permea#ilizează su#stanţa fundamentală a ţesutului con(unctiv, este gră#ită a#sor#ţia su#stanţei. c! Calea intramusculară - prezintă unele particularităţi deoarece în masele musculare vascularizaţia este #ogată ceea ce asigură o a#sor#ţie rapidă, iar inervaţia senzitivă este redusă i in(ectarea este mai puţin dureroasă. e această cale se pot administra soluţii apoase, uleioase, su#stanţe iritante cu p* diferit de al plasmei, în cantitate de '-'1 ml. e asemenea, este o cale de administrare a medicamentelor de depozit %retard!. 3e va urmări ca soluţiile uleioase să nu fie in(ectate într-un vas de sânge. 6a sugari i copii mici se recomandă reţinere de la folosirea acestei căi, datorită riscului de fi#roză musculară i atrofie. 2. Căile intravas"lare a! Calea intravenoasă permite a#sor#ţia rapidă i completă a medicamentelor, cu apariţia promptă a efectului terapeutic, fiind principala cale utilizată în urgenţele medico-c&irurgicale. 3e pot administra soluţii apoase izotone, &ipertone, cu p* diferit de al plasmei. u se pot administra soluţii uleioase, &ipotone, emulsii, suspensii, su#stanţe &emolitice i &emaglutinante. 3e poate folosi, de asemenea, pentru administrarea unor cantităţi mari pe o perioadă lungă de timp în ritm lent, prin intermediul trusei de perfuzie. reparatele tre#uie să fie sterile i apirogene %lipsite de impurităţi lipopoliza&aridice care provoacă fe#ră!.
#! Calea intraarterială este folosită e$trem de rar pentru diri(area efectului într-o zonă limitată a organismului %de e$. pentru diagnostic radiologic în cazul arteriografiilor sau pentru administrarea de citostatice!. 5iscuri: &emoragie, spasmul arterial i isc&emia acută a ţesuturilor irigate de acea arteră. >. Calea intra"ardia"ă se folosete pentru resuscitare. @. &eroasele %pleura, pericardul i peritoneul! - permit a#sor#ţia rapidă a soluţiilor apoase. 3e folosesc limitat, de e$emplu pentru administrarea de citostatice sau izotopi radioactivi %calea intraperitoneală în caz de tumori a#dominale sau ascită carcinomatoasă!. =. Calea intraarti"lară - se folosete pentru tratamente locale. B. Mădva osoasă - se utilizează în pediatrie pentru o#ţinerea unor efecte sistemice. . Calea ra'idiană - constă în administrarea medicamentelor la nivelul măduvei spinării. Aceasta se poate realiza intrara&idian, în spaţiul su#ara&noidian la nivelul verte#relor 62-6> %e$. ra&ianestezia! sau peridural, în (urul rădăcinilor nervilor spinali %e$. anestezia epidurală!. +ncetinirea a#sor#ţiei - scop i mi(loace +ncetinirea a#sor#ţiei se indică pentru 2 scopuri: prelungirea acţiunii locale i atenuarea sau ani&ilarea efectelor generale, respectiv pentru realizarea unei acţiuni generale prelungite. '. prelungirea efectului local i atenuarea sau ani&ilarea celor generale se poate realiza prin administrarea concomitentă a unei su#stanţe vasoconstrictoare. 9ste cazul anestezicelor locale %$ilină, articaină!, care în general au un efect vasodilatator i difuzează de la locul in(ectării, în asociere cu adrenalina produce prelungirea efectului lor local i împiedică efectele generale. 2. pentru realizarea unei acţiuni generale prelungite i o#ţinerea preparatelor retard %de depozit!. Aceasta se poate realiza în următoarele moduri: pe cale in(ecta#ilă prin folosirea unor solvenţi macromoleculari, a esterilor sau administrarea su# formă de soluţii uleioase, emulsii sau suspensii, care se a#sor# lent sau cedează lent su#stanţele active %e$.)oldamin, o penicilină retard folosită în profila$ia reumatismului articular acut!" pe cale orală prin folosirea de dra(euri cu înveliuri multiple %duple$, triple$!, de spansule, comprimate tip sandDic& sau cu matriţă inertă" pe cale su#cutanată prin aplicarea su# piele de pelete sau comprimate sterile %de e$. cu disulfiram!" pe cale cutanată prin folosirea de plasturi cu a#sor#ţie transdermică %de e$. cu nitroglicerină, scopolamină!.
