UNIVERSITATEA SPIRU HARET FACULTATEA DE MANAGEMENT FINANCIAR CONTABIL BUCURESTI specializarea CONTABILITATE ŞI INFORMATICĂ DE GESTIUNE
TAXA PE VALOAREA ADĂUGATĂ, IMPORTANTĂ SURSĂ DE VENIT LA BUGETUL DE STAT ŞI SARCINĂ FISCALĂ A AGENTULUI ECONOMIC
Zazuleac Constantin Viorel Centrul ID Ploiesti
Profesor coordonator: Lect. univ. drd. Gabriel Mihai
1
CUPRINS CAPITOLUL I CONSIDERAŢII GENERALE CU PRIVIRE LA TAXA PE VALOAREA ADĂUGATĂ 1.1. Definiţia şi caracteristicile taxei pe valoarea adăugată.................................................pag. 3 1.2 .Clasificarea operatiunilor impozabile...........................................................................pag. 4 CAPITOLUL II A. PREZENTAREA GENERALĂ A SOCIETĂŢII COMERCIALE 2.1. Scurt istoric istoric a S.C. ROLUX ROLUX G S.R.L............................................. S.R.L.........................................................................pag. ............................pag. 5 B. IMPLICAŢIILE TAXEI PE VALOAREA ADĂUGATĂ ASUPRA RENTABILITĂŢII ÎNTREPRINDERII 2.2.1. Impactul T.V.A. asupra fluxurilor de trezorerie........................................................pag. 7 2.2.2. Influenţa T.V.A. asupra lichidităţii şi solvabilităţii societăţii....................................pag. 7 2.2.3..Influenţa T.V.A. asupra ratelor ratelor de echilibru financiar şi de randament...................pag. 10 2.2.4. Analiza structurii patrimoniale a intreprinderii…………………………… intreprinderii……………………………...……..pag. ...……..pag. 13
C. REFLECTAREA ÎN CONTABILITATE A TAXEI PE VALOAREA ADĂUGATĂ 2.3. Monografie contabilă privind taxa taxa pe valoarea adăugată la S.C. ROLUX G S.R.L.....pag. 15 CAPITOLUL III SISTEMUL INFORMATIC PRIVIND TAXA PE VALOAREA ADĂUGATĂ 3.1.Sistemul Informatic – componentă majoră a Sistemului Informaţional.......................pag. 26 3.2 Prezentarea programului „Decontul privind taxa pe valoarea adăugată”.....................pag. 27 CAPITOLUL IV CONCLUZII ŞI PROPUNERI........................................................................................pag. 31 CAPITOLUL V BIBLIOGRAFIE...............................................................................................................pag. 34
2
CAPITOLUL I CONSIDERAŢII GENERALE CU PRIVIRE LA TAXA PE VALOAREA ADĂUGATĂ
1.1
DEFINIŢIA ŞI CARACTERISTICILE TAXEI PE VALOAREA ADĂUGATĂ
Taxa pe valoarea adăugată se aplică în România începând cu data de 1 iulie 1993, fiind regleme reglementat ntatăă prin prin O.G.nr. O.G.nr.3/1 3/1992. 992. Aceast Aceastaa a înlocui înlocuitt vechiu vechiull impozi impozitt pe circul circulaţi aţiaa mărfur mărfurilo ilorr cu impozit ce se aplică asupra tranzacţiilor fiecărui stadiu al circuitului economic. Din punct de vedere al bugetului de stat taxa pe valoarea adăugată este un impozit indirect1 care se stabileşte asupra operaţiilor privind transferul proprietăţii bunurilor şi asupra prestărilor de servicii. Taxa Taxa pe valo valoare areaa adăug adăugat atăă se datore datorează ază buge bugetu tulu luii de stat stat şi acţi acţione oneaz azăă pe princi principi piul ul deductibilitaţii. Din punct de vedere contabil, valoarea adăugată este un indicator care permite evaluarea valorii nou create de întreprindere prin activitatea sa şi, implicit, a puterii economice a întreprinderii. Astfel, Astfel, valoarea adăugată adăugată poate fi definită definită ca diferenţa diferenţa între valoarea valoarea bunurilor bunurilor şi serviciilor serviciilor realizate realizate de întreprindere şi a bunurilor şi serviciilor utilizate pentru obţinerea lor. Taxa pe valoarea adăugată este un impozit general2, întrucât se aplică pentru toate bunurile consumate într-o ţară, precum şi pentru toate prestările de servicii efectuate în folosul consumatorului final dintr-o ţară. Impozitarea bunurilor se face în ţara în care se consumă, de aceea bunurile importate se impozitează la fel ca şi bunurile produse în ţară, iar bunurile exportate se detaxează prin aplicarea scutirii de taxa pe valoarea adăugată cu drept de deducere. Taxa pe valoarea adăugată este un impozit neutru pentru că afectează preţul final al unui bun sau al unui serviciu în momentul în care acesta ajunge la consumatorul final, indiferent de numărul operaţiunilor care preced livrarea sau prestarea la consumatorul final. Neutralitatea impozitului este asigurată de aplicarea acestuia asupra valorii adăugate în fiecare stadiu al circuitului economic al unui bun sau serviciu, care este echivalentă cu diferenţa dintre vânzările şi cumpărările în cadrul aceluiaşi stadiu al circuitului economic. 11 2
Codul Fiscal al României 2007, Titlul VI, Cap. I, Art. 125 Elena-Doina Dascalu, Dan Radu Rusanu - Finante publice Editura Fundatiei Romania de Maine 2006
3
1.2 CLASIFICAREA OPERATIUNILOR IMPOZABILE Din punct de vedere al substanţei economice, operaţiunile impozabile se clasifică în două categorii: -
livrări de bunuri;
-
prestări de servicii. Livrările de bunuri reprezintă orice transfer al dreptului de proprietate asupra bunurilor de la
proprietar către o altă persoană, direct sau prin persoane care acţionează în numele acestora. Fac obiectul livrării: bunurile mobile corporale, bunurile imobile, bunurile de natură mobilă care nu pot fi detaşate fără a fi deteriorate, energia electrică şi termică, gazele, agentul frigorific, vânzarea cu plata în rate, transferul dreptului de proprietate în urma executării silite, preluarea de către persoane impozabile a bunurilor achiziţionate sau fabricate de acestea pentru a fi utilizate în scopuri personale sau la dispoziţia altor persoane în mod gratuit. Schimbul de bunuri are ca efect două livrări separate. In România, taxa pe valoarea adăugată se aplică asupra livrărilor de bunuri şi prestărilor de servicii, precum şi asupra importului de bunuri provenite dintr-un alt stat. Pentru a fi cuprinsă în sfera de aplicare a taxei pe valoarea adăugată, o livrare de bunuri sau o prestare de servicii trebuie să îndeplinească cumulativ următoarele condiţii: a) să fie efectuată cu plată; b) locul de livrare a bunurilor sau de prestare a serviciilor să fie considerat a fi în România; c) livrarea bunurilor sau prestarea serviciilor să fie realizată de o persoana care desfăşoară, de o manieră independentă şi indiferent de loc, activităţi economice; d) livrarea bunurilor sau prestarea serviciilor să rezulte dintr-una dintre activităţile economice, cum sunt activităţile producatorilor, comercianţilor sau prestatorilor de servicii, inclusiv activităţile extractive, agricole şi activităţile profesiilor libere sau asimilate acestora, activităţile de exploatarea bunurilor corporale sau necorporale în scopul obţinerii de venituri cu caracter de continuitate.
4
CAPITOLUL II A.PREZENTAREA GENERALĂ A SOCIETĂŢII COMERCIALE 2.1. SCURT ISTORIC A S.C. ROLUX G S.R.L. Societatea comercială ROLUX G S.R.L. a fost înfiinţată în ianuarie 1992, conform Legii 31/90 la Registrul Comerţului Ploieşti sub nr. J29/89**/1992. De la înfiinţare până în prezent, S.C. ROLUX G S.R.L. a desfăşurat mai multe activităţi, parcurgând următoarele etape:
În perioada 15.01.1992 – 18.01.1996 firma a avut ca principal obiect de activitate prestarea de servicii în domeniul alimentaţiei publice.
Începând cu 18.01.1996 firma s-a reprofilat pe comerţul cu mobilă şi produse electrocasnice.
În anul 1999, datorită cererii şi puterii de cumpărare extrem de scăzută a populaţiei, societatea a decis încetarea acestei activităţi şi reprofilarea pe alte domenii de activitate. În urma unor studii de piaţă s-a considerat oportună fabricarea şi comercializarea dalelor şi
pavelelor din beton utilizate pentru pavarea trotuarelor, a pieţelor, parcărilor, benzinăriilor, aleelor pietonale şi carosabilelor. În consecinţă, firma a decis achiziţionarea, din surse proprii, de utilaje şi tehnologia necesară pentru fabricarea dalelor şi pavelelor. În prezent, firma este înregistrată la Registrul Comerţului cu următorul cod C.A.E.N 2361 după noul C.A.E.N.valabil in 2008 Principalele produse pe care societatea ROLUX G S.R.L. le produce sunt dalele din beton folosite pentru traficul pietonal şi carosabilul uşor şi pavele din beton utilizate pentru carosabilul uşor. Aceste produse sunt agrementate tehnic de MLPAT cu AR 006 – 01/063 -2000. Firma are în dotare 3 corpuri de hală, modern amenajate, care îi conferă o mare productivitate şi eficienţă în activitatea desfăţurată. În ceea ce priveşte calitarea produselor, aceasta se află în continuă creştere datorită utilizării de către firmă a unor materii prime şi aditivi de o calitate superioară.Unul dintre obiectivele urmărite pe termen lung de către S.C. ROLUX G S.R.L. îl reprezintă îmbunătăţirea permenentă a produselor şi serviciilor oferite clienţilor. În acest sens, firma a achiziţionat utilaje şi echipamente moderne pentru a creşte considerabil cantitatea, dar mai ales calitatea dalelor şi pavelelor pe care le produce. Organigrama societăţii comerciale ROLUX G S.R.L. este următoarea:
5
Administrator
Director economic
Compartiment financiar - contabil
Compartiment resurse umane
Director comercial
Compartiment aprovizionare
Compartiment desfacere
Director tehnic
Inginer Şef Secţie
Contabil şef
Atelier
Contabil
Muncitori
Sursa: Conform datelor furnizate de S.C. ROLUX G SRL şi prelucrare autor
6
B. IMPLICAŢIILE TAXEI PE VALOAREA ADĂUGATĂ ASUPRA RENTABILITĂŢII ÎNTREPRINDERII 2.2.1. IMPACTUL T.V.A. ASUPRA FLUXURILOR DE TREZORERIE Analiza impactului T.V.A. asupra fluxurilor de trezorerie se referă la influenţa acesteia asupra indicatorilor echilibrului financiar. În situaţia în care S.C. ROLUX G S.R.L. are de plată la bugetul de stat T.V.A., sumă ce trebuie achitată în data de 25 a lunii următoare, rezultă că societatea beneficiază de un surplus de trezorerie pentru 25 zile, cu condiţia ca suma pentru vânzările efectuate să fie încasată de la terţi până la data de întâi a lunii următoare. În caz contrar se reduce proporţional cu numărul de zile aferente neîncasării contravalorii facturilor emise.2
2.2.2. INFLUENŢA T.V.A. ASUPRA LICHIDITĂŢII ŞI SOLVABILITĂŢII SOCIETĂŢII Raportul integral al taxei pe valoarea adăugată nu generează micşorarea valorii ratelor de solvabilitate şi de lichiditate. Influenţa T.V.A. asupra ratelor de lichiditate şi de solvabilitate în sensul creşterii acestora apare în situaţia în care agentul economic are de plată la bugetul de stat T.V.A., beneficiind de un surplus de trezorerie.3 În situaţia în care vânzările rămân constante şi termenul de scadenţă nu se modifică, societatea beneficiază din partea statului de un credit constant, caz în care societatea realizează un profit suplimentar, determinat de rata dobânzii, practicată de băncile comerciale, prin folosirea de disponibilităţi. Dacă societatea are de recuperat T.V.A., atunci se va confrunta cu necesitatea de disponibilităţi, aflându-se în situaţia de a contracta un împrumut bancar, şi diminuarea stocurilor prin accelerarea vitezei de rotaţie a acestora, sau să diminueze volumul creditului acordat clienţilor, prin accelerarea procedurilor de încasare a creanţelor de la partenerii de afaceri. Aceste măsuri vor conduce la scăderea ratelor de lichiditate şi solvabilitate. Analiza lichidităţii4 se realizează pe baza datelor: Disponibilităţi x 100 Total activ Trebuie să fie cuprins între 1,5 şi 2%.
Gradul general de lichiditate =
2
Ana Morariu, Gabriel Radu, Mirela Păunescu – Contabilitate şi fiscalitate în dezvoltarea firmei, Eitura ExPonto, Constanţa, 2006, Elena-Doina Dascalu,Dan Radu Rusanu – Finantele Publice ,Ed.Fundatiei Romania de Maine 2006 4 Neculai Tabără, Emil Horomnea – Analiza contabil-financiară: Teorii, concepte, metode şi tehnici de valorificare a informaţiei contabilfinanciare în procesul decizional, Eitura Tipo Moldova, Iaşi, 3
7
Gradul general de lichiditate 2006 Gradul general de lichiditate 2007 Gradul general de lichiditate 2008
17.915 x 100 = 3,36% 532.989 3.685 = x 100 = 0,40% 919.031 2.900 = x 100 = 0,26% 1.114.811 =
Din analiza gradului general de lichiditate pe cei trei ani putem trage concluzia că în anul 2006 societatea dispunea de lichidităţi ce puteau fi plasate în investiţii. În anii 2006 şi 2008, societatea nu dispune de lichidităţi datorită investiţiilor mari făcute în echipamente şi instalaţii de producţie. Disponibilităţi x 100 Total active circulante 17.915 Gradul net de lichiditate 2006 = x 100 = 25,93% 68.980 3.685 Gradul net de lichiditate 2007 = x 100 = 1,09% 338.357 2.900 Gradul net de lichiditate 2008 = x 100 = 0,71% 406.845 Gradul net de lichiditate trebuie să fie cuprins între 3 şi 5%. Ca şi la indicatorul precedent, Gradul net de lichiditate
=
societatea are multe disponibilităţi neinvestite în anul 2006, pe când în anii 2007 şi 2008 disponibilităţile reprezintă 1,09% şi respectiv 0,71% din acivele circulante. Deşi nu se încadrează în valorile normale, acest lucru poate fi înţeles ca un fapt pozitiv, firma gestionând bine banii şi investind pentru a avea profit ulterior. Scăderea gradului de lichiditate în ambele formule arată faptul că societatea are de recuperat T.V.A. de la stat şi se confruntă cu necesitate de disponibilităţi.
Grafic nr. 2.1. Evoluţia gradelor de lichiditate îm perioada 2006 - 2008 Gradele de lichiditate 30.00%
25.93%
25.00% 20.00% 15.00% 10.00% 5.00%
3.36% 0.40%1.09%
0.26%0.71%
0.00% 2006
2007
2008
Gradul general de lichiditate Gradul net de lichiditate
Sursa: Datele furnizate de S.C. ROLUX G SRL şi prelucrare autor
8
Analiza solvabilităţii5 se face pe baza ratelor: Total activ Datorii totale 532.989 Solvabilitatea globală 2006 = 145.224 919.031 Solvabilitatea globală 2007 = 419.250 1.114.811 Solvabilitatea globală 2008 = 567.929 Valorile normale ale solvabilităţii Solvabilitate globală
=
= 3,67 = 2,19 = 1,96 generale sunt cele mai mari de 1 6. În toţi cei trei ani
societatea prezintă o solvabilitate generală foarte bună. Deşi scade în fiecare an, datorită creşterii datoriilor, nivelul acesteia rămâne aproape dublu faţă de limita minimă, demonstrând faptul că societatea poate face faţă datoriilor. Active circulante Datorii curente 68.980 Solvabilitatea generală 2006 = = 0,86 79.993 338.35 7 Solvabilitatea generală 2007 = = 1,08 312.54 2 406.84 5 Solvabilitatea generală 2008 = = 0,99 407.95 3 Solvabilitatea generală trebuie să fie cuprinsă între 1,6 şi 1,8. În fiecare an solvabilitatea Solvabilitate generală
=
generală a firmei este mai mică decât 1,6. Acest lucru se datorează datoriilor curente care au valori mai mari. Se observă o scădere a acestora în anul 2006 faţă de 2007, ca apoi să înregistreze iar o uşoară creştere în anul 2008. Active circulante - Stocuri Datorii curente 68.980 – 15.312 Solvabilitatea imediată 2006 = = 0,67 79.993 338.357 – 134.934 Solvabilitatea imediată 2007 = = 0,65 312.542 406.845 – 182.866 Solvabilitatea imediată 2008 = = 0,55 407.953 Solvabilitatea imediată trebuie să fie cuprinsă între 0,6 şi 1. Solvabilitate imediată
5 6
=
Iosefina Morosan – Analiză economico – financiară, Editura Fundaţiei România de Mâine , 2006, Iosefina Morosan – Analiza economico – financiara, Editura Fundatiri România de Mâine,2006
9
În anii 2006 şi 2007 solvabilitatea imediată a firmei se află la limita inferioară a intervalului optim, scăzând în anul 2008 sub acesta. De aici rezultă că firma se confruntă cu necesităţi de disponibilităţi, având datorii tot mai mari, ceea ce înseamnă că are de recuperat T.V.A. de la stat.
Grafic nr. 2.2. Evoluţia ratelor de solvabilitate în perioada 2006 - 2008 Ratele de solvabilitate 4
3.67
3 2.19
1.96 1.99
2 0.86
1
1.08 0.67
0.65
0.55
0 2006
2007
2008
Solvabilitatea globală Solvabilitatea generală Solvabilitatea imediată Sursa: Conform datelor furnizate de S.C. ROLUX G SRL. şi prelucrare autor
2.2.3. INFLUENŢA TAXEI PE VALOAREA ADĂUGATĂ ASUPRA RATELOR DE ECHILIBRU FINANCIAR ŞI DE RANDAMENT Un rol important în analiza unei societăţi îl au ratele de echilibru financiar. Acestea exprimă capacitatea firmei de a-şi finanţa stocurile şi activele din surse proprii, adătând totodată şi nivelul de autonomie financiară a societăţii. Dacă societatea are de plată T.V.A., înseamnă că societatea va putea folosi disponibilităţile create şi să renunţe la credite. Aceasta va conduce la creşterea ratei autonomiei financiare, ratei de finanţare a stocurilor şi scăderea ratei datoriilor. În caz contrar are loc o scădere a acestor rate. Ratele de echilibru financiar sunt: Rata autonomiei financiare7 Rata autonomiei financiare 2006 Rata autonomiei financiare 2007 Rata autonomiei financiare 2008 7
=
Capital propriu Capital propriu + Capital împrumutat 387.747 = = 0,86 387.747 + 65.249 499.763 = = 0,83 499.763 + 106.708 = 546.882 = 0,77
Georgeta Vintilă – Gestiunea financiară a întreprinderii, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti,
10
546.882 + 159.976 Valorile optime a ratei autonomiei financiare sunt cele mai mari de 0,5. Deşi scade în perioada 2006 – 2008, rata autonomiei financiare a societăţii rămâne mult peste valoarea minimă. Fond de rulment Stocuri 27.387 Rata de finanţare a stocurilor 2006 = = 1,79 15.312 53.576 Rata de finanţare a stocurilor 2007 = = 0,40 134.934 33.619 Rata de finanţare a stocurilor 2008 = = 0,18 182.866 Scăderea foarte mare a ratei de finanţare a stocurilor de la 1,79 în anul 2006 la 0,18 în 2008 Rata de finanţare a stocurilor 8
=
este o consecinţă a faptului că societatea are de recuperat T.V.A. de la bugetul de stat. Rata autofinanţării activelor
=
Rata autofinanţării activelor 2006 Rata autofinanţării activelor 2007 Rata autofinanţării activelor 2008
Capital propriu Active fixe + Active circulante 387.747 = = 0,78 425.609 + 68.980 499.763 = = 0,56 552.895 + 338.357 706.858 = = 0,64 673.239 + 406.845
Considerând ca principal factor de înfluenţă a ratei implicaţiile taxei pe valoarea adăuagtă, descreşterea ratei autofinanţării activelor între anii 2006 şi 2007 arată că societatea a avut de recuperat T.V.A., în timp ce în anul 2008 a avut de plătit T.V.A. la bugetul de stat. Rata datoriilor = 1 – Rata autofinanţării activelor Rata datoriilor 2006 = 1 – 0,78 = 0,22 Rata datoriilor 2007 = 1 – 0,56 = 0,44 Rata datoriilor 2008 = 1 – 0,64 = 0,36 Aflată în strânsă corelaţie cu rata autofinanţării activelor, rata datoriilor confirmă acelaşi lucru, în condiţiile în care taxa pe valoarea adăugată este considerată principalul factor de influenţă, şi anume faptul că societatea a avut de recuperat T.V.A. de la buget în anul 2007 iar în 2008 a avut de plătit la buget. Capacitatea de autofinanţare exprimă, deci, un surplus financiar degajat de activitatea rentabilă a întreprinderii. Ea nu are decât un caracter potenţial dacă nu este susţinută de mijloace financiare efective. Ori, surplusul monetar degajat prin creşterea trezoreriei nete, adică cash-flow-ul (de 262,5), 8 10
Nicolae Georgescu – Analiza bilanţului contabil, Eitura Economică, Bucureşti, Marin Dumitru- Finantele Intreprinderii, Editura Fundaţiei România de Mâine , 2006
11
dovedeşte că cea mai mare parte a acestei capacităţi de autofinanţare este susţinută de o trezorerie efectiv disponibilă. 9
Grafic nr.2.3. Evoluţia ratelor de echilibru financiar în perioada 2006 – 2008 Ratele de echilibru financiar 2 1.5 1 0.5 0 2006
2007
2008
Rata autonomiei financiare
Rata de finanţare a stocurilor
Rata autofinanţării activelor
Rata datoriilor
Sursa: Conform datelor furnizate de S.C. ROLUX G SRL şi prelucrare autor
În ceea ce priveşte ratele de rentabilitate se cunoaşte că raportul neutral în care se află taxa pe valoarea adăugată în cazul în care agentul economic este plătitor de T.V.A. şi efectuează operaţiuni cu prorata 100% nu va modifica ratele de rentabilitate.10Pentru cazul în care taxa pe valoarea adăugată nu este deductibilă în totalitate, pentru că agentul economic efectuează operaţiuni care nu sunt scutite, sau nu are prorată de 100%, costurile pe care la antrenează vor conduce la micşorarea ratei rentebilităţii economice şi a ratei rentabilităţii financiare. Rezultatul ec. x 100 Activ total 75.270 Rata rentabilităţii economice 2006 = x 100 = 14,12% 532.989 150.233 Rata rentabilităţii economice 2007 = x 100 = 16,35% 919.031 56.680 Rata rentabilităţii economice 2008 = x 100 = 5,08% 1.114.811 Rata rentabilităţii economice înregistrează o uşoară creştere în anul 2007 ca apoi în anul 2008 Rata rentabilităţii economice
=
să scadă foarte mult, de la 16,35% la 5,08%. Rata rentabilităţii financiare11 Rata rentabilităţii financiare 2006 Rata rentabilităţii financiare 2007
=
Rezultat x 100 Capital propriu 51.044 = x 100 = 7,75% 658.932 = 112.017 x 100 = 7,60%
9
10 11
Ana Morariu, Gabriel Radu, Mirela Păunescu – Contabilitate şi fiscalitate în dezvoltarea firmei, Editura ExPonto, Constanţa, 2006, Lucian Popescu,Aurelian-Virgil Baluta- Metode si procedee de calculatia costurilor Editura Fundaţiei România de Mâine , 2006
12
1.473.943 47.118 Rata rentabilităţii financiare 2008 = x 100 = 3,57% 1.318.150 Luând în considerare influenţa T.V.A. asupra ratei rentabilităţii financiare, putem trage concluzia că firma a efectuat operaţiuni pentru care este scutită de plata taxei pe valoare adăugată. Acest lucru rezultă din scăderea pe care o înregistrează în fiecare ani.
Grafic nr. 2.4. Evoluţia ratelor de rentabilitate în perioada 2006 – 2008 Ratele de rentabilitate
2008
2007
2006 0.00%
5.00%
10.00%
Rata rentabilităţii economice
15.00%
20.00%
Rata rentabilităţii financiare
Sursa: Conform datelor furnizate de S.C. ROLUX G SRL. şi prelucrare autor
2.2.4. ANALIZA STRUCTURII PATRIMONIALE A ÎNTREPRINDERII •
STRUCTURA ACTIVULUI
1. Pondera activelor imobilizate Ponderea activelor imobilizate = Ponderea activelor imobilizate 2006 Ponderea activelor imobilizate 2007 Ponderea activelor imobilizate 2008
Active imobilizate x 100 Activ total 425.609 = x 100 = 79,85% 532.989 552.895 = x 100 = 60,16% 919.031 673.239 = x 100 = 60,39% 1.114.811
13
Această rată măsoară importanţa relativă a activelor pe termen lung în totalul activelor societăţii12.
Grafic nr. 2.5. Evoluţia ponderii activelor imobilizate în perioada 2006 – 2008 Ponderea activelor imobilizate 100 80 60 40 20 0 2006
2007
2008
Ponderea activelor imobilizate
Sursa: Conform datelor furnizate de S.C. ROLUX G SRL şi prelucrare autor
Grafic nr. 2.6. Evoluţia structurii activului în perioada 2006 – 2008 Structura activului
1200000 1000000 800000 600000 400000 200000 0 2006
2007
Active imobilizate
2008
Active circulante
Sursa: Conform datelor furnizate de S.C. ROLUX G SRL şi prelucrare autor
Din analiza indicatorilor şi a graficului evoluţiei structurii activului se poate observa că în anul 2006 activele imobilizate au o pondere însemnată, în timp ce activele circulante reprezintă doar 12,94% din totalul activului. Cu trecerea timpului situaţia se schimbă activul circulant începând să crească în totalul activului, ducând la scărerea ponderii activelor imobilizate. Acest lucru se explică prin faptul că societatea a investit la început în imobilizări cu scopul de a-şi înmunătăţi activitatea de 12
Gheorghe Vâlceanu, Vasile Robu, Nicolae Georgescu – Analiză economico – financiară, Editura Economică, Bucureşti, 2004,
14
producţie iar în prezent beneficiază de echipamente tehnologice şi utilaje care îi permit să realizeze într-un timp mai scurt poduse finite de calitate.
STRUCTURA PASIVULUI Luând în considerare doar capitalurile proprii şi datoriile totale, ca şi elemente ale pasivului, pe •
baza graficului evoluţiei structurii pasivului, putem trage următoarele concluzii: în anul 2006 capitalurile proprii sunt mult mai mari decât datoriile totale. Pe parcursul celor trei ani se observă o creştere progresivă a datoriilor totale de la 27,25% în anul 2006, la 45,62% în 2007 şi 50,94% în anul 2008. Acest lucru duce la diminuarea ponderii capitalurilor proprii ale firmei de la 72,75% în anul 2006, la 54,38% în 2007 şi la 49,06% în 2008. Această creştere a datoriilor totale se justifică prin achiziţiile în leasing realizate de firmă.
Grafic nr. 2.6. Evoluţia structurii pasivului în perioada 2006– 2008 Structura pasivului
1200000 1000000 800000 600000 400000 200000 0 2006
Datorii totale
2007
2008
Capitaluri proprii
Sursa: Conform datelor furnizate de S.C. ROLUX G SRL. şi prelucrare autor
C. REFLECTAREA ÎN CONTABILITATE A TAXEI PE VALOAREA ADĂUGATĂ 2.3. MONOGRAFIE CONTABILĂ PRIVIND TAXA PE VALOAREA ADĂUGATĂ LA S.C. ROLUX G S.R.L. S.C. ROLUX G S.R.L. utilizează pentru gestiunea mărfurilor şi a produselor finite inventarul permanent, iar ca metodă de evaluare, evaluarea la cost de producţie. În cursul lunii februarie se înregistrează următoarele operaţiuni:
15
01.0 2.2008 :
Se cumpără de la S.C. VEPEX S.A. conform facturii nr. 8043681, 40 m3 nisip 0-3
la preţ de achiziţie 25 lei/m3, T.V.A. 19%. În momentul cumpărării, sunt acordate următoarele reduceri: rabat 5% şi scont 2%. - valoare la cost de achiziţie: 1.000 lei - rabat 5%: 50 lei Valoare netă contabilă: 950 lei - scont de decontare 2%: 19 lei Valoare netă financiară: 931 lei - T.V.A. deductibilă 19%: 176,89 lei % = 401. VEP 1.126,89 301 Furnizori 950,00 Materii prime Analitic S.C. VEPEX S.A. 4426 176,89 T.V.A. deductibilă Se achită datoria către furnizor cu ordinul de plată nr. 17. 401. VEP = % 1.126,89 Furnizori 5121 1.107,89 Analitic S.C. VEPEX S.A. Conturi la bănci în lei 767 19,00 Venituri din sconturi obţinute 02.02.2008 : Se primeşte factura nr. 2189327 la telefon de la S.C. ROMTELECOM S.A. în valoare de 120 lei, T.V.A. 19%. % = 401. ROM 142,8 626 Furnizori 120,0 Cheltuieli poştale şi taxe de telecom. Analitic S.C. ROMTELECOM S.A. 4426 22,8 T.V.A. deductibilă Se plăteşte datoria faţă de furnizor cu chitanţa nr. 1452365: 401. ROM = 5311 142,8 Furnizori Casa în lei Analitic S.C. ROMTELECOM S.A. 03.02.2008: Se cumpără de la S.C. NUBIOLA S.R.L. conform facturii nr. 2576430, 80 bidoane colorant la preţ de achiziţie 35 lei/buc., T.V.A. 19%. % = 401. NUB 301 Furnizori Materii prime Analitic S.C. NUBIOLA S.R.L. 4426 T.V.A. deductibilă Se achită datoria către furnizor cu chitanţa nr. 2486719. (Anexa 9) 401. NUB = 5311 Furnizori Casa în lei Analitic S.C. NUBIOLA S.R.L.
16
3.332 2.800 532 3.332
Se vând conform facturii nr. 3267164 către S.C. TRITON S.A. 225 m2 pavele la preţ de vânzare 40 lei/m2, T.V.A. 19%. 4111. TRI = % 10.710 Clienţi 701 9.000 Analitic S.C. TRITON S.A. Venituri din vânzarea prod. finite 4427 1.710 T.V.A. colectată Costul de producţie efectiv al pavelelor este de 35 lei/m2. Descărcăm gestiunea de produsele vândute: 711 = 345 7.875 Variaţia stocurilor Produse finite Se încasează conform extrasului de cont nr. 13 creanţa de la client: 04 .02.2008 :
5121 Conturi la bănci în lei
=
4111. TRI 10.710 Clienţi Analitic S.C. TRITON S.A. 05.02.2008: Se cumpără fără factură folie pentru paletat la preţ de achiziţie de 2.800 lei, T.V.A. 19%, de la S.C. ROMAVA S.A. Ulterior se primeşte facura nr. 1500021 şi se achtă datoria către furnizor din cont cu ordinul de plată nr.16. % = 408. ROM 3023 Furnizori facturi nesosite Materiale pentru ambalat Analitic S.C. ROMAVA S.A. 4428 T.V.A. neexigibilă Se înregistrează primirea facturii nr. 1500021 din 08.02.2008. 408. ROM = 401. ROM Furnizori facturi nesosite Furnizori Analitic S.C. ROMAVA S.A. Analitic S.C. ROMAVA S.A. 4426 = 4428 T.V.A. deductibilă T.V.A. neexigigilă Se achită datoria faţă de furnizor cu ordinul de plată nr. 16. 401. ROM = 5121 Furnizori Conturi la bănci în lei Analitic S.C. ROMAVA S.A. 06 .02.2008 : Se vând cu plata în rate conform facturii nr. 3267152, 250
3.332 2.800 532 3.332 532 3.332 m2 dale către S.C.
ISTRATRANS S.R.L la preţ de vânzare 32 lei/m2, T.V.A. 19%. În momentul vînzării se încasează 2.000 lei plus T.V.A. aferentă, iar diferenţa se încasează în 3 rate egale în următoarele luni. 4111. IST Clienţi Analitic S.C. ISTRATRANS S.R.L.
=
% 701 Venituri din vânzarea prod. finite 4427 T.V.A. colectată 4428
17
9.520 8.000 380 1.140
T.V.A. neexigibilă Costul de producţie efectiv al dalelor este de 28 lei/m2. Descărcăm gestiunea de produsele vândute: 711 = 345 7.000 Variaţia stocurilor Produse finite Se încasează conform extrasului de cont nr. 10 creanţa de la client: 5121 = 4111. IST 2.380 Conturi la bănci în lei Clienţi Analitic S.C. ISTRATRANS S.R.L. 07 .02.2008 : Se cumpără cu factura nr. 047329 un birou în valoare de 250 lei. De la S.C. METRO S.A., T.V.A. 19%. % = 401. MET 297,5 303 Furnizori 250,0 Materiale de natura obiectelor de Analitic S.C. METRO S.A. inventar 4426 47,5 T.V.A. deductibilă Se achită datoria către furnizor cu ordinul de plată nr.20. 401. MET = 5121 297,5 Furnizori Conturi la bănci în lei Analitic S.C. METRO S.A 08.0 2.2008 : Se vând conform facturii nr. 3267212, 200 m2 dale la preţ de vânzare 25 lei/ m2 către S.C. ZORILEX S.A., asigurând şi transportul în valoare de 300 lei, T.V.A. 19%. 4111. ZOR Clienţi Analitic S.C. ZORILEX S.A.
=
% 6.307 701 5.000 Venituri din vânzarea prod. finite 704 300 Venituri din ucrări executate şi servicii prestate 4427 1.007 T.V.A. colectată Costul de producţie efectiv al dalelor este de 22 lei/m2. Descărcăm gestiunea de produsele vândute: 711 = 345 4.400 Variaţia stocurilor Produse finite Se încasează conform extrasului de cont nr. 15 creanţa de la client: 5121 = 4111. ZOR 6.307 Conturi la bănci în lei Clienţi Analitic S.C. ZORILEX S.A. 09.02.2008: Se cumpără de la ALDERI din Turcia, conform facturii nr. 4921311, 200 sticle
colorant pentru pardoseli la preţ extern 5€/sticlă, taxă vamală 5%, comision vamal 0,5%, curs în vamă 3,34 lei/€. Datoria externă se achită prin cont la 3,36 lei/€. Valoare externă = 200 sticle x 5€/sticlă = 1.000€ 1.000€ x 3,34 lei/€ = 3.340 lei 18
Taxă vamală = 5% x 3.340 lei = 167 lei Comision vamal = 0,5% x 3.340 lei = 16,7 lei Cost achiziţie în vamă = 3.523,7 lei T.V.A. deductibilă = 19% x 3.523,7 lei = 669,5 lei 371 Mărfuri
=
% 3.523,7 401.ALD 3.340,0 Furnizori Analitic ALDERI 446 167,0 Alte imp., taxe şi vărsăminte asimilate – taxă vamală 447 16,7 Fonduri speciale – taxe şi vărsăminte asimilate – comision vamal 4426 T.V.A deductibilă = 4427 T.V.A. colectată 669,5 Se achită datoria faţă de furnizor prin cont cu ordinul de plată nr. 22: % = 5124 3.360 401.ALD Conturi la bănci în valută 3.340 Furnizori Analitic ALDERI 665 20 Cheltuieli din dif. de curs valutar 10.0 2.2008 : Se cumpără de la S.C. VEGA S.A conform facturii nr. 8034562, 2.500 cărămizi la preţ de achiziţie 1,6 lei/buc., împreună cu lăzi restituibile în valoare de 600 lei. % = 401. VEG 302 Furnizori Materiale consumabile Analitic S.C. VEGA S.A. 4426 T.V.A. deductibilă 409. VEG Furnizori – debitori Analitic S.C. VEGA S.A. Se achită datoria faţă de furnizor prin cont cu ordinul de plată nr. 28:
5.360 4.000 760 600
401. VEG = 5121 4.760 Furnizori Conturi la bănci în lei Analitic S.C. VEGA S.A. Ambalajele nu se restituie ca urmare a degradării lor: 608 = 409. VEG 600 Cheltuieli privind ambalajele Furnizori – debitori Analitic S.C. VEGA S.A. Se primeşte factura nr. 8034583 din 14.02.2008 cu T.V.A. deductibilă aferentă ambalajelor: 4426 = 401. VEG 114 T.V.A. deductibilă Furnizori Analitic S.C. VEGA S.A.. 19
Se achită ambalajele şi T.V.A. deductibil aferent acestora din casă cu chitanţa nr. 2486794 din 14.02.2008. 401. VEG = 5311 714 Furnizori Casa în lei Analitic S.C. VEGA S.A.. 12.0 2.2008 : Se cumpără conform facturii nr. 2810647, 32 saci de ciment la preţ de achiziţie 25 lei/sac, T.V.A. 19%, de la S.C. LAFARGE S.A., împreună cu 6 paleţi restituibili în valoare de 150 lei. % = 401. LAF 1.102 301 Furnizori 800 Materii prime Analitic S.C. LAFARGE S.A. 4426 152 T.V.A. deductibilă 409. LAF 150 Furnizori – debitori Analitic S.C. LAFARGE S.A. Se achită contravaloarea materiilor prime cu ordinul de plată nr. 34: 401. LAF = 5121 952 Furnizori Conturi la bănci în lei Analitic S.C. LAFARGE S.A. Se restituie paleţii furnizorului furnizorului: 401. LAF = 409. LAF 150 Furnizori Furnizori – debitori Analitic S.C. LAFARGE S.A. Analitic S.C. LAFARGE S.A. 13.02.2008: Se vând cu avizul nr. 563217 către S.C. TAGORE S.R.L. 195 m2 pavele la preţ de vânzare de 40 lei/m2, T.V.A 19%. 418. TAG Clienţi - facturi de întocmit Analitic S.C. TAGORE S.R.L.
=
% 701 Venituri din vânzarea prod. finite 4428 T.V.A. neexigibilă Ulterior se întocmeşte şi se trimite factura nr. 3267234 din 16.03.2008: 4111. TAG = 418. TAG Clienţi Clienţi - facturi de întocmit Analitic S.C. TAGORE S.R.L. Analitic S.C. TAGORE S.R.L. 4428 = 4427 T.V.A. neexigibilă T.V.A. colectată Costul de producţie efectiv al pavelelor este de 35 lei/m2.
9.282 7.800 1.482 9.282 1.482
Descărcăm gestiunea de produsele vândute: 711 = 345 Variaţia stocurilor Produse finite Se încasează conform extrasului de cont nr. 17 creanţa de la client: 5121 = 4111. TAG Conturi la bănci în lei Clienţi
20
6.825 9.282
Analitic S.C. TAGORE S.R.L. 14.02.2008: Se vând cu factura nr. 3267299, 500 m2 dale la preţ extern 9,5€/m2, către GALAS din Republica Moldova, curs la facturare 3,4 lei/€.Valoare externă = 500 m2 x 9,5€/m2 = 4.750€ (4.750€ x 3,4 lei/€ = 16.150 lei) 4111. GAL = 701 16.150 Clienţi Venituri din vânzarea produselor Analitic GALAS finite Costul de producţie efectiv al dalelor este de 29 lei/m2. Descărcăm gestiunea de produsele vândute: 711 = 345 14.150 Variaţia stocurilor Produse finite Se încasează conform extrasului de cont nr. 21 creanţa de la client: 5124 = % 16.245 Conturi la bănci în valută 4111. GAL 16.150 Clienţi Analitic GALAS 765 95 Venituri din dif. de curs valutar 15 .02.2008 : Se cumpără cu bonul fiscal nr. 341 de la S.C. PETROM S.A. benzină premium plus în valoare de 100 lei, tva 19%. % = 401. PET 119 3022 Furnizori 100 Combustibili Analitic S.C. PETROM S.A. 4426 19 T.V.A. deductibilă Se achită datoria către furnizor cu numerar. 401. PET = 5311 119 Furnizori Casa în lei Analitic S.C. PETROM S.A. 16.02.2008: Se vând conform facturii nr. 3267301, 25 m2 dale, către S.C. PROMOLAND S.R.L. la preţ de vânzare 24 lei/m2, T.V.A. 19%, împreună cu paleţi restituibili în valoare de 100 lei. 4111. PRO Clienţi Analitic S.C. PROMOLAND S.R.L.
=
% 701 Venituri din vânzarea prod. finite 4427 T.V.A. colectată 419. PRO Clienţi – creditori Analitic S.C. PROMOLAND S.R.L. Costul de producţie efectiv al dalelor este de 21 lei/m2. Descărcăm gestiunea de produsele vândute: 711 = 345 Variaţia stocurilor Produse finite 21
814 600 114 100
525
Se încasează cu chitaţa nr. 2006326 creanţa de la client: (Anexa 10) 5311 = 4111. PRO 814 Casa în lei Clienţi Analitic S.C. PROMOLAND S.R.L. Se primesc paleţii de la client: 419. PRO = 4111. PRO 814 Clienţi – creditori Clienţi Analitic S.C. PROMOLAND S.R.L. Analitic S.C. PROMOLAND S.R.L. 17 .02.2008 : Se cumpără de la IDEAL WORK din Italia, cu factura nr. 2794107, 100 saci mixturi pentru pardoseli industriale la preţ extern 10€/sac, curs la facturare 3,4 lei/€, suportând şi cheltuieli cu transportul de 200 lei plus T.V.A. 19%. Se achită datoria la acelaşi curs. 301 Materii prime
=
401.IDE Furnizori Analitic IDEAL WORK 4427 T.V.A. colectată
3.400
4426 = 646 T.V.A deductibilă Separat se evidenţiază transportul: % = 401.IDE 238 301 Furnizori 200 Materii prime Analitic IDEAL WORK 4426 38 T.V.A deductibilă 19.02.2008 : Se vând conform facturii nr. 3267305 către S.C. PABYS TOUR S.R.L., 35 m2 pavele la preţ de vânzare 38 lei/m2, T.V.A. 19%. La primirea produselor, clientul reclamă suma de 158,27 lei reprezentând 10% din valoarea produselor, necorespunzătoare din punct de vedere calitativ. 4111. PAB Clienţi Analitic S.C. PABYS TOUR S.R.L.
=
% 1.582,70 701 1.330,00 Venituri din vânzarea prod. finite 4427 252,70 T.V.A. colectată Se diminuează creanţa de la clienţi cu valoarea produselor necorespunzătoare: 4111. PAB = % 158,27 Clienţi 701 133,00 Analitic S.C. PABYS TOUR S.R.L. Venituri din vânzarea prod. finite 4427 25,27 T.V.A. colectată Costul de producţie efectiv al pavelelor este de 34 lei/m2. Descărcăm gestiunea de produsele vândute: 711 = 345 1.190 Variaţia stocurilor Produse finite Se încasează conform extrasului de cont nr. 24 creanţa de la client: 5121 = 4111. PAB 1.424,4 Conturi la bănci în lei Clienţi 3
22
Analitic S.C. PABYS TOUR S.R.L. 20 .02.2008 : Se cumpără de la S.C. VEPEX S.A. conform facturii nr. 8049720, 560 m3 pietriş categoria 3-7, la preţ de achiziţie 25 lei/m2, T.V.A. 19%. Plata se face în rate astfel: 5.000 lei plus T.V.A. în momentul cumpărarii, diferenţa în 3 rate egale. % = 401. VEP 16.660 301 Furnizori 14.000 Materii prime Analitic S.C. VEPEX S.A. 4426 950 T.V.A. deductibilă 4428 1.710 T.V.A. neexigibilă Se achită datoria cu ordinul de plată nr. 38: 401. VEP = 5121 5.950 Furnizori Conturi la bănci în lei Analitic S.C. VEPEX S.A. 21.0 2.2008 : Se cumpără comform facturii nr. 1496722 de la S.C. ATIC S.A. din Timişoara, anvelope Pirelli 295/40 R20 Scorpion la preţ de achiziţie de 1.400 lei, T.V.A. 19%, fiind asigutare şi cheltuielile cu transportul de 200 lei. % = 401. ATI 1.666 3024 Furnizori 1.400 Materii prime Analitic S.C. ATIC S.A. 4426 266 T.V.A. deductibilă Se achită datoria faţă de furnizor cu chitanţa nr. 1563281 din 22.02.2008: 401. ATI = 5121 1.666 Furnizori Conturi la bănci în lei Analitic S.C. ATIC S.A. 23.0 2.2008 : Se vând conform facturii nr. 3267322 către S.C. VALMAR S.A. 60 m 2 dale la preţ de vânzare 25 lei/m2, T.V.A. 19%. În momentul vânzării se acordă clientului ca reducere: remiză 6%. - valoare la preţ de vânzare: - remiză 5%: Valoare netă contabilă: - T.V.A. colectată 19%:
1.500 lei 90 lei 1.410 lei 267,9 lei
4111. VAL Clienţi Analitic S.C. VALMAR S.A
=
% 701 Venituri din vânzarea prod. finite 4427 T.V.A. colectată Costul de producţie efectiv al dalelor este de 21 lei/m2. Descărcăm gestiunea de produsele vândute: 711 = 345
23
1.677,9 1.410,0 267,9
1.260
Variaţia stocurilor Produse finite Se încasează conform extrasului de cont nr. 27 creanţa de la client: 5121 = 4111. VAL 1.677,9 Conturi la bănci în lei Clienţi 0 Analitic S.C. VALMAR S.A 25.0 2.2008 : Se plăteşte abonamentul la ziarul „Viaţa Liberă” conform facturii nr. 1329754, în valoare de 15 lei prin casă, cu chitanţa nr. 1452365 emisă de S.C. RODIPET S.A. % = 401. ROD 15,00 628 Furnizori 13,65 Alte cheltuieli cu serviciile executate Analitic S.C. RODIPE S.A. de terţi 4426 1,35 T.V.A. deductibilă Se plăteşte datoria faţă de furnizor cu chitanţa nr. 1452365: 401. ROD = 5311 2.800 Furnizori Casa în lei Analitic S.C. RODIPET S.A. 26.02.2008 : Se primeşte factura nr. 8365794 la energie electrică de la S.C. MUNTENIA SUD S.A. în valoare de 280 lei, T.V.A. 19%. % = 401. MUN 333,20 605 Furnizori 280,00 Cheltuieli privind energia şi apa Analitic S.C. MUNTENIA SUD S.A. 4426 53,20 T.V.A. deductibilă Se plăteşte datoria faţă de furnizor cu chitanţa nr. 2897014: 401. MUN = 5311 333,20 Furnizori Casa în lei Analitic S.C. MUNTENIA SUD S.A. 27.02.2008: Se vând către BESCO din Bulgaria, conform facturii nr. 1732493, 800 m2 dale la preţ extern 9€/m2, curs la facturare 3,39lei/€. Se achită la acelaşi curs. 4111. BES = 701 24.408 Clienţi Venituri din vânzarea prod. finite Analitic BESCO Costul de producţie efectiv al dalelor este de 28 lei/m2. Descărcăm gestiunea de produsele vândute: 711 = 345 22.400 Variaţia stocurilor Produse finite Se încasează conform extrasului de cont nr. 28 creanţa de la client: 5124 = 4111. BES 24.408 Conturi la bănci în valută Clienţi Analitic BESCO La sfârşitul lunii februarie se procedează la regularizarea conturilor de T.V.A. şi se întocmeşte Decontul de T.V.A. pe luna februarie 2008 :
24
4427 T.V.A. colectată
=
% 6.503,83 4426 4.980,24 T.V.A. deductibilă 4426 4423 1.523,59 T.V.A. deductibilă T.V.A. de plată Se compensează parţial T.V.A.-ul de plată rezultat cu T.V.A. de recuperat de la sfârşitul lunii ianuarie 2008, pe baza cererii de compensare aprobate. 4423 = 4424 480 T.V.A. de plată T.V.A. de recuperat Se achită din cont cu ordinul de plată nr. 42 din 24.03.2008 diferenţa de TVA de plată rămasă după compensare. 4423 = 5121 1.043,59 T.V.A. de plată Conturi curente în lei D R D TSD
4423 T.V.A. de plată C 480,00 1.523,59 1.043,59 1.523,59 RC 1.523,59 1.523,59 TSC 1.523,59
D Sid RD TSD
4424 T.V.A. de recuperat C 480,00 480,00 0 480,00
∅
D
480,00 480,00
∅
D
R D TSD Sfd
R C TSC
4428 T.V.A. neexigibilă 532,00 1.140,00 1.482,00 532,00 1.710,00 1,482,00 3.724,00 RC 3.154,00 3.724,00 TSC 3.154,00 570,00
4426 T.V.A. deductibilă C 176,89 4.980,24 22,80 532,00 532,00 47,50 669,50 760,00 114,00 152,00 950,00 19,00 646,00 38,00 266,00 1,35 53,20
D
25
C
4427 T.V.A. colectată C 6.503,83 380,00 1.710,00 1.007,00 669,50 1.482,00 114,00 252,70 25,27 646,00 267,90
R D TSD
4.980,24 4.980,24
RC TSC
4.980,24 4.980,24
RD TSD
6.503,83 6.503,83
∅
RC TSC
6.503,83 6.503,83
∅
Sursa: Conform datelor furnizate de S.C. ROLUX G SRL şi prelucrare autor
CAPITOLUL III SISTEMUL INFORMATIC PRIVIND TAXA PE VALOAREA ADĂUGATĂ 3.1. SISTEMUL INFORMATIC – COMPONENTĂ MAJORĂ A SISTEMULUI INFORMAŢIONAL Conducerea unei activităţi nu poate fi asigurată în condiţii satisfăcătoare fără cunoaşterea sistematică a modului în care aceasta se desfăşoară, pentru a se putea aprecia la perioade cât mai scurte felul în care sunt respectate condiţiile prestabilite şi pentru a se putea interveni cu cea mai mare promptitudine în eliminarea abaterilor negative sau, când este cazul, în corectarea prevederilor iniţiale. Acest proces de cunoaştere operativă devine din ce în ce mai anevoios pe măsură ce gradul de complexitate a sistemului creşte. O firmă poate fi considerată ca o colectivitate ierarhizată de oameni şi obiective, de mijloace de producţie şi mijloace de informare, o împletire a intereselor generale cu interesele individuale. Această colectivitate funcţionează cu ajutorul mesajelor. Rolul mesajelor este de a transmite o anumită cantitate de informaţii necesare desfăşurării activităţii. Sistemele de informatii pentru managementul financiar-contabil au menirea de a asigura o mai buna gestionare a resurselor.De asemenea, aceste sisteme pot contribui la evaluarea performantei programelor, la planificarea atributiilor si la monitorizarea progresului înregistrat, conform obiectivelor propuse. Sistemele de informatie manageriala formeaza un element-cheie al controlului managerial. 13
Sistemul informatic este partea automatizată a sistemului informaţional din cadrul unui organism economic. Sistemul informatic are funcţia de prelucrare automată a datelor pentru obţinerea informaţiilor necesare fundamentării deciziilor şi pentru informare. Principalele avantaje oferite de utilizarea sistemelor informatice de către organismele economice sunt: − îmbunătăţirea preciziei rezultatelor prelucrărilor, − creşterea vitezei de procesare , 13
Lacramioara-Rodica Haiduc - Management financiar - contabil, Editura Fundaţiei România de Mâine, 2006
26
− eliminarea forţei de muncă implicate în prelucrarea manuală a datelor, − sporirea volumului de informaţii oferite utilizatorilor într-un interval dat de timp, − sporirea diversităţii şi complexităţii informaţiilor oferite utilizatorilor , 14 Rolul sistemului informatic în cadrul unei organizaţii este acela de a diminua timpii necesari operării datelor şi de a diminua semnificariv operaţiile manuale slab productive. De asemenea trebuie să ofere un nivel de prelucrare a datelor performant care să ducă la reducera costurilor implicate de gestionarea datelor şi la o mai bună valorificare a datelor, în sprijinul activităţii întregii organizaţii. În cadrul organizaţiei, sistemul informatic este cel ce înlătură barierele generate de distanţele fizice.
3.2. PREZENTAREA PROGRAMULUI „DECONTUL PRIVIND TAXA PE VALOAREA ADĂUGATĂ” Documentul reprezentativ în materie de T.V.A., completat şi depus de toate persoanele impozabile înregistrate ca plătitori de taxă pe valoarea adăugată, este „Decontul privind taxa pe valoarea adăugată”. Acesta se obţine prin folosirea programului de asistenţă elaborat de Ministerul Finanţelor Publice şi se transmite organului competent pe suport electronic. Programul informatic de asistenţă este pus la dispoziţia persoanelor impozabile, gratuit, de unităţile fiscale sau poate fi descărcat de pe serverul de web al Ministerului Finanţelor Publice, la adresa www.mfinante.ro. Pentru completarea şi editarea formularului se utilizează echipament informatic. De asemenea, formularul poate fi depus direct pe site doar de contribuabilii care dispun de un certificat digital eliberat de Ministerului Finanţelor Publice. Programul informatic elaborat este folosit pentru toate declaraţiile ficale. După lansarea programului în execuţie şi apăsarea butonului
se deschide o fereastră unde trebuie definit
plătitorul de T.V.A. pentru aceasta se introduce codul de identificare fiscală în căsuţa corespunzătoare. Spaţiul din faţa acestuia este rezervat prefixului „RO”, conform ISO Standard 3166, şi se completează automat la un simplu clic pe căsuţă. Se continuă cu definirea denumirii, a domiciliului, numărul de telefon, banca şi contul contribuabilului. De asemenea se înscrie şi codul CAEN a activităţii pe care firma o desfăşoară. 14
Maria Andronie – Auditarea sistemelor informatice de gestiune , Editura Fundaţiei România de Mâine , 2006 27
Perioada de raportare o constituie luna şi anul pentru care se întocmeşte decontul. Programul nu va rula dacă nu se completează toate câmpurile. Din lista cu toate declaraţiile fiscale se alege formulatul 300 „Decontul privind taxa pe
valoiarea adăugată”. Pentru a vizializa şi încărca formularul se apasă butonul „Decontul privind taxa pe valoarea adăugată” este împărţit în mai multe secţiuni: Secţiunea „Date de identificare a persoanei impozabile”: la afişarea paginii această secţiune apare completată automat cu informaţiile introduse în prima fereastră de dialog. În rubrica „pro rata de deducere” se înscrie coeficientul corespunzător, care la S.C. ROLUX G S.R.L. este de 100%, deoarece nu desfăşoară activităţi scutite de T.V.A. Secţiunea „Taxa pe valoarea adăugată colectată” se împarte la rândul ei în două subsecţiuni: „Comerţ intracomunitar şi în afara U.E.” şi „Livrări de bunuri în interiorul ţării şi exporturi”. Livrările intracomunitare se înscriu în unul din primele două rânduri în funcţie de categoria unde se încadrează. Ele sunt scutite, de aceea rubricile T.V.A. aferente sunt haşurate. În cazul achiziţiilor intracomunitare pentru care se prevede taxarea inversă se vor scrie la poziţia corespunzătoare. Prin apăsarea tastei ENTER nu se va calcula valoarea T.V.A. deoarece firma nu este obligată la plata acesteia. La sfârşitul primei subsecţiuni programul calculează automat un sub-total al sumelor.
28
Livrările de bunuri şi prestările de servicii obişnuite, taxabile cu, cota 19%, care caracterizează activitatea de bază a S.C. ROLUX G S.R.L. se înscriu în rândul 6, valoarea T.V.A.-ului fiind calculată automat la apăsarea tastei ENTER . Următorul rând se referă la operaţiile taxabile cu 9%. Cum pro rata în cazul firmei este de 100%, această rubrică este goală. Sumele pentru completarea acestei secţiuni sunt luate din Jurnalul de vânzări. De asemenea se calculează un sub-total al acestei subsecţiuni şi un total al secţiunii Taxa pe valoarea adăugată colectată, atât pentru valoare cât şi pentru T.V.A. Secţiunea „Taxa pe valoarea adăugată colectată” se împarte în subsecţiunile: „Achiziţii intracomunitare de bunuri şi alte achiziţii impozabile în România” şi „Achiziţii de bunuri în interiorul ţării şi importuri, achiziţii intracomunitare scutite sau neimpozabile”. S.C. ROLUX G
S.R.L. nu achiziţionează bunuri în vederea revânzării acestora. Astfel
rubricile ce se refetă la revânzare vor rămâne necompletate. Suma de la rubrica achiziţii intracomunitare pentru nevoile firmei reprezintă de fapt toate achiziţiile intracomunitare ale firmei.
29
Toate sumele necesare pentru completarea acestei secţiuni sunt luate din Jurnalul de cumpărări. Aciziţiile normale, pe care firma le face pentru a-şi desfăşura normal activitarea , taxabile cu 19% se trec în rândul 22 iar cele taxabile cu 9% în rândul următor. Prin apăsarea tastei ENTER se realizează un total al taxei deduse. Ultima secţiune este „Regularizarea”
30
Prin diferenţa dintre totalurile celor două secţiuni programul calculează şi înscrie automat sume corespunzătare la poziţia corectă, respectiv T.V.A. de plată (rând 31) sau T.V.A. de recuperat (rând 32). Dacă societatea are de plătit sau de recuperat T.V.A. din luna precedentă, atunci sumele vor fi completate automat din decontul precedent şi prin apăsatrea tastei ENTER se calculează automat suma de plătit pentru perioada raportoare. Ultima parte a formularului cuprinde prevederi juridice cu privire la completarea şi depunerea decontului. De asemenea apar numele şi funcţia persoanei care l-a întocmit. Codul de bare este un element de siguranţă privind autenticitatea formularului. După completarea decontului acesta poate fi listat şi salvat pe dischetă pentru unitatea fiscală, cu ajutorul butoanelor din fereastra de prezentare a programului.
CAPITOLUL IV CONCLUZII ŞI PROPUNERI
31
Taxa pe valoarea adăugată este un impozit indirect care se stabileşte asupra operaţiilor privind transferul proprietăţii bunurilor şi asupra prestărilor de servicii. Ea vizează toate fazele circuitului economic, respectiv producţia, serviciile şi distribuţia până la vânzările către consumatorii finali. Taxa pe valoarea adăugată este un important instrument de politică fiscală. Impactul acesteia asupra bugetului de stat se referă , în principal, la asigurarea veniturilor bugetare, care să permită finanţarea cheltuielilor bugetare angajate de guvern. De asemenea la nivelul economiei de piaţă se observă impactul T.V.A. şi asupra preţului, a cererii şi a ofertei. Pe lângă impactul asupra bugetului de stat şi asupra economiei, taxa pe valoarea adăugată influenţează şi activitatea societăţilor comericale. Fiecare impozit pe care firma este obligată să-l plătească pentru profiturile/veniturile obţinute sau pentru activităţile desfăşurate are o scadenţă de plată expres specificată în legislaţia fiscală aferentă. În cazul T.V.A.-ului, se plăteşte lunar, până la data de 25 inclusiv a lunii următoare efectuării operaţiunilor. Ceea ce poate interesa managementul unei firme este modalitatea în care aceste plăţi se articulează într-un plan general de plăţi periodice, cu alte cuvinte, cum va fi afectată trezoreria firmei ca urmare a îndeplinirii obligaţiilor fiscale conform legii. Fiecare impozit exercită un dublu impact asupra firmei: pe de o parte este vorba de un cost administrativ legat de acţiunea impozitelor şi taxelor pe care firma îl suportă în calitate de colectoare de impozite, iar pe de altă parte se poate vorbi de un cost de trezorerie. Acest cost este determinat de mai mulţi factori, cum ar fi, decalajul existent între momentul în care ia naştere obligaţia de plată a impozitelor şi exigibilitatea acestora, diferenţele care intervin între momentul contabilizării impozitului şi cel al plăţii efective, termenele de depunere a deconturilor şi de achitare a impozitelor sau termenul de 30 de zile la dispoziţia organului fiscal pentru regularizarea sumelor datorate de către stat. Taxa pe valoarea adăugată, prin mecanismul său de funcţionare, exercită un impact asupra bilanţului firmei, dar şi un impact fiscal, implicat de diferitele operaţiuni efectuate de agentul economic. Impactul asupra bilanţului rezultă din compararea conturilor în care se înregistrează taxa pe valoarea adăugată: T.V.A. deductibilă şi, respectiv T.V.A. de recuperat în activul bilanţului, postul „Alte creanţe”, şi T.V.A. colectată, respectiv T.V.A. de plată, în pasivul bilanţului, postul „Datorii ce trebuie plătite într-o perioadă mai mică de un an”. În funcţie de raportul existent între T.V.A. deductibilă şi T.V.A. colectată, firma va fi sau nu va fi într-o poziţie favorabilă din punct de vedere
32
financiar. Astfel, dacă T.V.A. colectată > T.V.A. deductibilă, firma are un disponibil de resurse atrase, cu impact favorabil asupra trezoreriei întreprinderii, majorându-se postul de disponibilităţi sau diminuându-se postul de datorii, în acest fel acopernidu-se necesarul de fond de rulment. În materie de T.V.A. se poate vorbi şi despre o incidenţă fiscală dată de operaţiunile de vânzare şi, respectiv, de cumpărare. Dacă firma realizează o vânzare la date de 1 a lunii, iar termenul de plată a T.V.A. este data de 25 a lunii următoare, atunci se va beneficia de un credit pe timp de 54 de zile. Dacă vânzarea se efectuează la sfârşitul lunii, rezultă că firma va beneficia de un credit pe timp de numai 24 de zile. Incidenţa fiscală a taxei pe valoarea adăugată colectate depinde de durata creditelor acordate de firmă clienţilor săi. Dacă acestea au o durată mai mare de 54 de zile, respectiv 24 de zile, atunci firma va plăti către bugetul statului o sumă pe care încă nu a încasat-o şi se va confrunta cu un deficit de trezorerie temporar, până la încasarea datoriilor de la clienţi. Dacă, dimpotrivă, firma stabileşte în aşa fel contractele cu clienţii încât durata creditelor – clienţi să fie mai mică decât termenul de achitare a taxei pe valoarea adăugată, atunci firma va dispune de o resursă financiară. Incidenţa financiară determinată de o operaţiune de cumpărare este dată de durata creditului – furnizori. Dacă durata creditului acordat de furnizori este mai mică decât termenul de plată a taxei pe valoarea adăugată către bugetul statului, atunci firma va înregistra un deficit de resurse financiare. Dacă durata creditului acordat de furnizori este mai mare decât termenul de achitare a T.V.A., atunci se degajă un plus de resurse financiare. Din analiza efectuată la S.C. ROLUX G S.R.L. s-a constatat că firma acordă credite prea mari clienţilor. Acestea au fost de 17 zile, 44 zile iar în anul 2008 de 55 zile, ceea ce înseamnă că firma rămâne cu deficit de trezorerie dar nu pentru multe zile. În ceea ce priveşte creditele obţinute de la furnizori, firma are un plus de resurse financiare, în anul 2008 beneficiind de credite de 65 de zile. În situaţia în care societatea are de recuperat T.V.A., atunci se va confrunta cu necesitatea de disponibilităţi, aflându-se în situaţia de a contracta un împrumut bancar, şi diminuarea stocurilor prin accelerarea vitezei de rotaţie a acestora, sau să diminueze volumul creditului acordat clienţilor, prin accelerarea procedurilor de încasare a creanţelor de la partenerii de afaceri. Aceste măsuri vor conduce la scăderea ratelor de lichiditate şi solvabilitate. Influenţa T.V.A. asupra ratelor de lichiditate şi de solvabilitate în sensul creşterii acestora apare în situaţia în care agentul economic are de plată la bugetul de stat T.V.A., beneficiind de un surplus de trezorerie.
33
Integrarea României în Uniunea Europeană a adus modificări semnificative în privinţa taxei pe valoarea adăugată, ca urmare a desfiinţării barierelor vamale între statele membre, în principal, precum şi datorită necesităţii de a aplica aceleaşi reguli ca şi celelalte state în acest domeniu. Modificările apărute în domeniul T.V.A. sunt majore. Noţiunile de export şi import în relaţia dintre Statele Membre a dispărut, fiind înlocuită de noţiuni noi, precum livrarea intracomunitară şi achiziţia intracomunitară. Orice expediere de bunuri din România în alt Stat Membru, chiar şi lipsa unei tranzacţii comerciale, este tratată drept transfer de bunuri sau non-transfer, care sunt noţiuni cu totul noi în legislaţia noastră şi sunt specifice numai relaţiilor dintre Statele Membre. Datorită desfiinţării barierelor vamale, controlul mişcării bunurilor între Statele Membre se realizează prin intermediul sistemului electronic VIES (VAT International Exchange Systhem). De asemenea au fost introduse Declaraţiile recapitulative privind achiziţiile şi livrările intracomunitare. Există obligativitatea întocmirii declaraţiei Intrastat pentru fluxul „introduceri” în cazul achiziţiilor intracomunitare mai mari de 300.000 lei şi Intrastat pentru fluxul „expedieri” în cazul livrărilor intracomunitare mai mari de 900.000 lei. Taxa pe valoarea adăugată este un impozit important la bugetul statului, reprezentând la ora actuală principala sursă de venit a statului. Numeroasele modificări aduse odată cu integrarea în Uniunea Europeană, face din T.V.A. cel mai spectaculos impozit.
CAPITOLUL V BIBLIOGRAFIE 34
Andronie Maria – Auditarea sistemelor informatice de gestiune , Editura Fundaţiei România de Mâine, 2007,sinteze anul III 2007 Dascalu Elena-Doina, Rusanu Dan Radu - Finanţe publice,Editura Fundatiei Romania de Maine 2006
Dumitru Marin - Finantele Intreprinderii, Editura Fundaţiei România de Mâine, 2006 Georgescu Nicolae – Analiza bilanţului contabil, Editura Economică, Bucureşti Haiduc Lacramioara-Rodica - Management financiar - contabil, Editura Fundaţiei România de Mâine, 2006 Morariu Ana, Radu Gabriel, Păunescu Mirela – Contabilitate şi fiscalitate în dezvoltarea firmei, Ed. ExPonto, Constanţa, 2005 Morosan Iosefina – Analiza economico-financiara, Editura Fundaţiei România de Mâine, 2007 Popescu Lucian, Baluta Aurelian-Virgil - Metode si procedee de calculatia costurilor, Editura Fundaţiei România de Mâine, 2006 Tabără Neculai, Horomnea Emil – Analiza contabil-financiară: Teorii, concepte, metode şi tehnici de valorificare a informaţiei contabil-financiare în procesul decizional, EdituraTipo Moldova, Iaşi, 2001
Valceanu Gheorghe, Robu Vasile, Georgescu Nicolae - Analiză economico – financiară, Editura Economică, Bucureşti, 2004, Vintilă Georgeta – Gestiunea financiară a întreprinderii, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti,2002
ALTE SURSE
35