UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA
FACULTATEA DE ECONOMIE ȘI ADMINISTRAREA AFACERILOR SPECIALIZAREA: SPECIALIZAREA: MARKETING
LUCRARE DE LICENŢĂ
Conducător știinţific: Conf. univ. dr. CIORA LIVIU ION
Craiova - 20161
Absolvent: NICOLIȚA GIGI
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA
FACULTATEA DE ECONOMIE ȘI ADMINISTRAREA AFACERILOR SPECIALIZAREA: SPECIALIZAREA: MARKETING
INFORMATIZAREA ACTIVITĂȚII DE APROVIZIONARE LA S.C. TATA ȘI FII COMEXIM S .R.L.
Conducător știinţific: Conf. univ. dr. CIORA LIVIU ION
Craiova - 20162
Absolvent: NICOLIȚA GIGI
CUPRINS CUPRINS.......................................................................................................................................3 INTRODUCERE ..........................................................................................................................4
CAPITOLUL 1 PREZENTARE GENERALĂ A S.C TATA SI FII COMEXIM S .R.L.. .....6 1.1.2 Scurt istoric SC TATA SI FII COMEXIM S.R.L. ................................................................6 1.1.3. Analiza principalilor indicatori..............................................................................................8 1.1.4. Analiza structurii organizatorice .........................................................................................10 1.1.5. Descrierea critică a structurii organizatorice ......................................................................11 1.2. Analiza structurii funcţionale .................................................................................................11 1.2.1. Diagrama relaţiilor funcţionale............................................................................................11 1.2.2 Descrierea relaţiilor funcţionale ...........................................................................................12 1.3 Fluxul documentelor ...............................................................................................................12 1.3.1 Analiza documentelor...........................................................................................................13 1.3.2 Analiza fluxurilor informaţionale.........................................................................................13 1.4 Contabilitatea și evidența furnizorilor.....................................................................................14
CAPITOLUL 2 ANALIZA SISTEMULUI INFORMATIC DE EVIDENȚĂ A FURNIZORILOR AL S.C TATA ȘI FII COMEXIM S .R.L..................................................17 2.1. Sistem informațional versus Sistem informatic .....................................................................17 2.2.Prezentarea programului de gestiune.............................../.......................................................21
2.3.Sisemul informatic de evidența a furniszorilor al S.C.TATA ȘI Ș I FII COMEXIM R.R.L........17 2.3.1.Interfța sistemului informatic................................................................................................24 2.3.2Meniul sistemului...................................................................................................................25 2.3.3Descrierea în amănunt a meniului cel mai utilizat de către companie...................................27
Notă de recepție și constatare de diferențe, Pașii care trebuie urmați..................................29 2.2.6. Notă Concluzii.......................................................................................................................................35 Bibliografie ..................................................................................................................................37 Anexe.............................................................................................................................................39
3
INTRODUCERE Tema aleasă este reprezentată de o soluţie informatică pentru gestiunea activităţii dezvo ltarea şi implementarea aplicaţiei. zilnice a unei societăți care își propune sa prezinte dezvoltarea Ştiinţa şi tehnica au devenit tot mai prezente în viaţa de zi cu zi, ele aducând schimbări majore începând cu modul în care se realizau cele mai banale lucruri până la asistare în luarea deciziilor, venind în ajutorul oamenilor. Integrarea aplicaţiilor informatice în cadrul companiilor este un subiect de actualitate atât în cadrul micilor agenţi economici cât şi în cel al multinaţionalelor, pentru o mai bună gestiune sau pentru un avantaj competitiv. În contextul actual a crescut tot mai mult necesitatea utilizării sistemelor informatice pentru a se folosii pe deplin informaţia şi a se putea utiliza în comun în cadrul firmei. Schimbările tot mai rapide în mediul de afaceri, volumul tot mai mare de informaţii, creşterea complexităţii activităţilor în cadrul companiei depăşesc capacităţile umane, pentru asta au apărut sistemele ERP. Punctul de plecare a fost începând cu anii ’60 cu aplicaţiile dezvoltate in-house ce aveau ca şi caracteristici controlul stocului, dezoltările hardware și software au condus la sistemele ERP din zilele noastre. no astre. Aplicaţia realizată are ca menire sprijinul persoanelor din cadrul societații pentru un mai bun control al activităţilor, o mai bună gestiune și o fluiditate crescută a operaţiilor. Poate fi şi în sprijinul clienților instituţiei pentru că timpul de aşteptare este diminuat deoarece operaţiile se realizează mai rapid. Pe lângă personalul societății, cei care vor beneficia de informatizarea activităţii de aprovizionare sunt clienții datorită facilităţilor oferite de soluţia informatică de găsire a unui produs, de aflare a datei la care este disponibil, cantitații care se afla pe stoc, etc. În ultimii ani asistăm la o dezvoltare în ritm susţinut a utilizării calculatoarelor electronice, spectrul aplicaţiilor creşte continuu, numărul utilizatorilor se măreşte simţitor. Evoluţia de ansamblu a economiei naţionale, scoate în evidenţă că, peste tot în lume, informatizarea activităţilor, în general, şi organizarea bazelor de date, în special, a devenit în mod progresiv, un sector foarte dinamic, aparatul economico-comercial cunoscând profunde schimbări pe toate planurile: toate planurile: metode de vânzare, forme de distribuţie, activităţi de aprovizionarerepartiţie. De asemenea, se constată că desfacerea- este o veriga foarte importantă în desfăşurarea d esfăşurarea activităţii unei întreprinderi. Fară un departament de mark eting eting foarte bine pus la punct societatea nu-şi poate valorifica produsele sau serviciile de care dispune.Fiecare perioadă solicită conducerii unei firme să adopte o concepţie nouă în stabilirea obiectivelor, strategiilor şi tacticilor sale de dezvoltare. În condiţiile formării unei pieţe globale, firmele autohtone vor putea conta pe o cerere mult mai mare pentru produsele şi serviciile lor. Partea negativă este că ele vor avea de infruntat mult mai mulţi concurenţi. Pentru a putea face faţă acestei concurențe firma trebuie să fie, în primul rând, la nivelul standardelor cerute de piaţă şi nu în cele din urmă să dispună de un sistem informatic foarte bine bin e pus la punct care să-i poată da informaţiile dorite în orice moment. Acest lucru presupune existența în cadrul departamentului de aprovizionare a unui personal calificat cu studii de specialitate. Am ales această temă deoarece îmi dă posibilitatea de a analiza activitatea de aprovizionare-desfacere din firma unde lucrez pentru că mi se pare un p unct slab în momentul de faţă. Faptul că oamenii au anumite nevoi şi dorinţe şi că pot aprecia valoarea unui produs nu înseamnă că avem deja o imagine com pletă asupra conceptului de marketing. 4
Acesta susţine că, în cazul în care sunt lăsaţi să decidă singu ri, consumatorii nu vor cumpără niciodată de la o organizaţie o cantitate suficientă de produse. De aceea ea trebuie să ducă o politică agresivă de vânzare şi de promovare a produselor.O evidenţă clară şi în orice moment a valorii mărfurilor afla te în stoc, suma totală de plată şi restul de plată pentru fiecare furnizor în parte, suma totală de încasat, restul de încasat de la fiecare client în parte, valoarea materialelor vândute precum şi profitul obţinut pentru fiecare activitate în parte sunt obiectivele acestei aplicaţii. Potrivit lucrării realizate pot spune că societatea S.C. TATA ȘI FII COMEXIM S.R.L., este o societate de dimensiuni medii pe piața care acționează, fiind cea mai semnificativă companie din acest segment de piață pe zona de Sud a judetului Dolj, înregistrând cel mai mare val de clienți. Societatea S.C. TATA ȘI FII COMEXIM S.R.L., are misiunea de a îmbunătăți puterea de cumpărare și calitatea vieții pentru cel mai mare număr de clienți, cu angajați responsabili, profesionali, dedicați și respectați. Aceasta se bazează pe 3 valori și anume, încredere, schimbul de informații și progres. Într-un mediu în care clienții sunt tot mai exigenți și capricioși, societatea se străduiește să-i înțeleagă mai bine, în scopul de a-i servi mai bine. Strategia informațională a firmei este aceea că S.C. TATA ȘI FII COMEXIM S .R.L. privește informația ca fiind cel mai important lucru din organizație, asigurând integritatea și bunăstarea firmei. Sistemul informațional se pliază pe structura organizatorică organizat orică cu puncte nodale din care se diversifică sau în care se concentrează informația potrivit cerințelor exprimate de centrii decizionali ai organizației. Din această cauză parametrii organizării funcționale se află în restrânsă legătură cu structura organizatorică. Ca în oricare altă organizație informația circulă și este căutata prin acele mijloace de bază, și anume internetul, telefonul, emailul, în corespondența sosită și expediată, în scurta ședință matinală a șefului, din verificarea matinală a agendei de termene etc. Așadar, am ales tema Informatizarea activității de aprovizionare, pe p e exemplul S.C. TATA SI FII COMEXIM S.R.L. deoarece cred că este esențial să fie prezentată importanța sistemului imformațional în cadrul unei societăți, mai ales una așa de semnificativă ca S.C. TATA ȘI FII COMEXIM S.R.L.. În primul capitol am realizat o prezentare generală a societății S.C. TATA ȘI FII COMEXIM S.R.L. structurată în mai multe părți și anume: scurt istoric, o prezentare a structurii structurii funcționale, fluxul documentelor și câteva noțiuni contabile organizatorice, o analiză a structurii despre furnizori. În cel de al doilea capitol al lucrării am prezentat în primul rând o analiza comparativă între sistemul informațional și cel informatic, apoi ocupându-mă de descriere a interfeței sistemului informatic de evidență a furnizorilor al S .C. TATA ȘI FII COMEXIM S.R.L. în această parte a doua regăsim subetape precum: proiectarea intrărilor/ieșirilor sistemului, proiectarea interfeţei cu utilizatorii sistemului, meniul sistemului, proiectarea bazei de date, securitatea sistemului. În finalul capitolului al doilea am vorbit și etapele necesare implementării sistemului informatic.
5
CAPITOLUL 1 PREZENTAREA GENERALĂ A SOCIETAȚII S.C. TATA ȘI FII COMEXIM S.R.L. 1.1.
Scurt istoric S.C. TATA ȘI FII COMEXIM S.R.L.
Societatea S.C. TATA ȘI FII COMEXIM S.R.L. este o societate cu raspundere limitată, înființată în anul 1994, având ca obiect principal de activitate în conformitate cu: COD CAEN 4711 Comerț cu amănuntul în magazine nespecializate, cu vânzare predominantă de produse alimentare, băuturi și tutun. Firma S.C. TATA ȘI FII COMEXIM S.R.L. este o societate cu capital integral privat, constituită în baza Legii, nr. 31/1990 republicată Legii nr. 26/1990 și a prevederilor Codului Comercial. Firma a fost înregistrată la Registrul Comerțului din Craiova. Numarul de Înregistrare J16/2370/1994 Cod Identificare Fiscală 6257837 Atribut fiscal RO Capital Social de 200 lei Nr. Asociați: 2 În anul 1994, societate a luat ființă sub forma unui bar, fiind dotată cu dozator de suc și bere, TV color, video, radio-casetofon mese de tenis. Societatea a fost înființata de catre bunicul meu Nicolița Simion, apoi afacerea a fost preluată de catre fii dânsului Nicolița Gabi respectiv Nicolița Marin. De aceea societatea a primit numele de S.C. TATA ȘI FII COMEXIM S.R.L. Datorită evoluției pieței dar ți faptului că zona în care activează societatea este o zonă în care agricultura este foarte bine dezvoltată și oamenii au veniturii considerabile s-a mers foarte mult pe infrastructură, respectiv s-a construit foarte mult. Astefel în urma unei analize a pieței s-a constatat evoluția construcțiilor dar și lipsa unor d e construcții, la aceea vreme fiind doar două mini depozite care nu erau de pozite de materiale de foarte bine aprovizionate și care nu mergeau pe satisfacerea nevoii clienților. În urma unor sfătuirii, actualii proprietarii ai societății Nicolița Gabi și Nicolița Marin au decis să facă ceea ce mulți d in zilele noastre nu ar face, să investească o sumă uriașă de bani la aceea vreme și să deschidă un depozit de materiale de construcții. Tatăl me u Nicolița Marin deoarece deținea un teren intravilan cu deschidere la strada principală, respectiv drumul DN54A, pentru a reduce costurile a decis să construiască pe acest teren hala în care să se desfașoare activitatea de comerț. Dupa ce s-a facut planul și ambii frați au căzut de acord s-a început amenajarea terenului și respectiv construcția halei. Datorită reducerii costurilor construcția a fost realizată din schelet lemnos si acoperită cu tablă, pereții la randul lor fiind tot din tablă . La început societatea a avut un angajat iar dupa primele 4 luni a mai angajat încă o persoană aceasta având atribuția de manipulant. Afacerea a prosperat dar nu la capacitate maximă deoarece gestionarul depozitului nu era foarte abil si receptiv la nevoile clienților. După un an și câteva luni, gestionarul și-a dat demisia iar noul și actualul gestionar este tatal meu Nicolița Marin care a ridicat foarte mult ș tacheta întreprinderii. După un timp scurt noul ges tionar a angajat trei manipulanți și a hotarât să se construiască o nouă hală lângă cea actuală și să se extindă gama de produse pe care o 6
comercializăm. S-a achziționat un motostivuitor second hand pentru a facilita încărcarea și descărcarea mărfurilor. În vremea aceea societatea punea la dispoziția clientului și transport, societatea detinând un ARO CAMIONETA 320 și o DACIA PAPUC. În anul 2005 s-a achiziționat o autoutilitară marca CITROEN JUMPER astefel îmbunatățindu-se flota. Societatea achiziționează un teren în vecinătate unde se construiește o nouă hală în care societatea pune la dispoziția clientului mobilă și electrocasnice dar și produse sanitare. Tot în anul 2005 închiriem o cladire în lacalitatea învecinată unde deschidem un nou depozit de materiale de construcții, clădire care v-a fi cumparată, modificată și transformată în HOSTEL în momentul de față. În anul 2006 societatea achiziționează un camion marca IVECO STRALIS cu remorcă oviziona la costuri reduse dar și pentru a facilita distribuția. În 2007 achiziționează o pentru a apr oviziona camionetă marca CITROEN JUMPER cu masa de 3.5T deoarece piața luase avânt. În anul 2008 se înmulțește parcul auto cu înca o autoutilitară marca IVECO DAILY de 3.5T deoarece concurența începuse să își facă prezența, de aceea societatea merge pe dezvoltare astfel că se construiește o nouă hală și o pltformă betonată pentru a largi gama de produse dar și pentru a achiziționa cantități mari de produse. În 2009 parcul auto ia amploare cu încă două auotvehicule, un camion cu remorcă basculabilă și o autoutilitară de 3.5T. Tot în acest an s-a cumpărat clădirea din localitatea învecinată și s-a început construcția a u mers doar pe actualului hostel. Deoarece actualii proprietari ai societații nu au împarțit banii și au dezvoltare, construcția s-a ridicat într-un termen relativ scurt. Astefel compania a adaugat la activitatea sa și domeniul hotelier și restaurant, care a început să mearga bine în ultima perioadă, deoarece în primii 3 ani de activitate acest domeniu al societații a mers extrem de slab. Văzând evoluția construcțiilor în zona în care activează societatea s-a mers foarte mult pe evoluția și adaptarea întreprinderii la nevoile și cerințele cliențtilor, astfel ca in anul 2014 am achiziționat un teren și am deschis un nou depozit în orașul Bechet. Până în anul 2011 societatea făcea recepția facturilor cu carnet de recepție, dar evoluând foarte mult activitatea de comerț pe care o desfașoară întreprinderea s -a mers pe informatizarea acestei activități, ușurând activitățile de aprovizionare-desfacere. ormatic a redus timpul recpționării facturilor dar și emiterii de Implementarea acestui program inf ormatic facturi. Asfel s-a scurtat și perioada de numărare a produselor aflate pe stoc, de efectuare a comenzilor și de emitere de bonuri fiscale. Deoarece avem o gamă extrem de diversificată de produse pentru a reduce timpii de căutare societatea a achiziționat calculatoare I7 cu imprimante multifuncționale pentru a ajuta la printarea facturilor dar și a notelor de recepție și constatare. Programul pe care il dețin e societatea a fost achiziționat sub licență, având posibiliatea p osibiliatea de abgreit gratis. FURNIZORI:De la furnizori societatea se aprovizionează cu material, combustibili, energie, echipamente necesare pentru desfășurarea activității, mărfuri care mai ap oi sunt revândute sau folosite în ciclul producerii altor mărfuri. BENEFICIARI: 1) Pentru beneficiari societatea proiectează și realizează diferite activități dintre care: vânzarea de mărfuri, prestarea de servicii de transport, prestarea serviciilor hoteliere și d e restaurant, lucrări de excavare și terasamente. 7
2) Toată activitatea financiară se desfășoară în relații directe cu mai mlte bănci dintre care BRD, PRO CREDIT BANK. 3) Taxele către stat sunt plătite din conturile deschise la băncile enumerate mai sus.
1.2. Analiza principalilor indicatori economico-financiari Evoluția profitului la S.C. TATA SI FII COMEXIM S.R.L. este ascendentă reușind să crească de la 262,152 lei în 2012 la 672,853 lei în 2015. Din analiza Contului de Profit și Pierdere rezultă că veniturile din producția vândută au crescut fața de aceeași perioadă a anului precedent, fapt ce se datorează numărului de clienți, iar veniturile din vânzarea mărfurilor au crescut deoarece societatea a mai deschis încă un punct de lucru în orașul Bechet. Numărul mediu de anga jați a crescut față de anul 2012 de la 35 la 47 de salariați. Menționăm că societatea nu a realizat lucrări cu alte societăți comerciale, deoarece se dorește evitarea neînțelegerilor sau problemelor care pot apărea. Societatea menține înregistrările contabile în lei și întocmește situațiile lunare și situațiile financiare în conformitate cu directivele europene și Legea 82/1991. Situațiile contabile sunt bazate pe înregistrările contabile ale societății, întocmite pe baza principiului continuității activității și a costului istoric și modificate la forma actuală care este î n conformitate cu Ordinul 1752/2004. Situațiile financiare asigură comparabilitatea cu situațiile financiare pentru perioada precedentă. Ținerea contabilității societății se efectuează în conformitate cu urmatoarele principii: 4) Principiul continuității activității 5) Principiul permanenței metodelor 6) Principiul prudenței 7) Principiul independenței exercițiului 8) Principiul intangibilității 9) Principiul neconpensării pa siv 10)Principiul evaluării a elementelor de activ și pasiv
F ig. ig . 1.1 E volu ția grafică grafică a profitabilității profitabilității societății societății 8
1.3. Analiza structurii organizatorice 1.3.1. Pr ezenta zentarr ea organig org anigrr ame amei DIRECTOR GENERAL
DIRECTOR FINANCIAR
DIRECTOR COMERCIAL
APROVIZIONARE
V NZ RI
MARKETING
PREȚURI
FINANCIAR
CONTABILITATE
DIRECTOR RESURSE
PERSONAL
REL DE MUNCA
Fig. 1.2 Organigrama S.C. TATA ȘI FII COMEXIM S.R.L.
9
1.3.2 . Descrierea critică critică a structurii structurii organizatorice organizatorice Societatea S.C. TATA ȘI FII COMEXIM S.R.L. are o structură organizatorică solidă şi stabilă de tip ierarhic liniar. În cadrul organigramei se respectă cu strictețe principiul unității de conducere, în sensul că fiecare persoană este subordonată unui un ui singur șef. Se observă însă examinând organigrama că există unele dezavantaje, şi anume: concentrarea tuturor problemelor ce privesc diverse activități în mâna unei singure persoane. -lipsesc legăturile între executanți, majoritatea legăturilor fiind între șefi și subordonați. De aceea este necesară revizuirea și îmbunătățirea structurii organizatorice, pentru a deveni mai flexibilă, permițând posibilitatea creării unor legături importante și necesare între executanții tuturor departamentelor.
1.4. Analiza structurii funcţionale
SALARIZARE
1.3.2 . Descrierea critică critică a structurii structurii organizatorice organizatorice Societatea S.C. TATA ȘI FII COMEXIM S.R.L. are o structură organizatorică solidă şi stabilă de tip ierarhic liniar. În cadrul organigramei se respectă cu strictețe principiul unității de conducere, în sensul că fiecare persoană este subordonată unui un ui singur șef. Se observă însă examinând organigrama că există unele dezavantaje, şi anume: concentrarea tuturor problemelor ce privesc diverse activități în mâna unei singure persoane. -lipsesc legăturile între executanți, majoritatea legăturilor fiind între șefi și subordonați. De aceea este necesară revizuirea și îmbunătățirea structurii organizatorice, pentru a deveni mai flexibilă, permițând posibilitatea creării unor legături importante și necesare între executanții tuturor departamentelor.
1.4. Analiza structurii funcţionale 1.4.1. Diagrama relaţiilor funcţionale
RECEPȚIE RECEPȚIE
DEP.
MAGAZIE
APROVIZIONARE
FURNIZOR
DISPONIBILITĂȚI
DEPARTAMENT DEPARTAMENT ȘEF RAION CONTABILITATE relațiilor funcț funcț ionale F ig. 1.3 Diagrama relațiilor ionale
10
f uncţionale 1.4.2 Descrierea relaţiilor funcţionale Diagrama cuprinde principalele departamente implicate, şi anume: aprovizionare, magazie, contabilitate, furnizor, departament reprezentant raion, departament dispo şi bayer. Aprovizionare - departament reprezentant raion La nivelul fiecărui raion există un reprezentant care monitorizează activitatea. De exemplu în cadrul Departamentului FIEROASE este desemnat un reprezentant care la randul său are doi subalterni pe partea de fieroase construcții respectiv fieroase forjate. Reprezentantul de raion are atribuția de a urmări evidenţa stocurilor la produsele pe care le are în subordinea sa, pentru a constata necesarul de aprovizionare, pe p e care îl transmite la departamentul dispo pentru efectuarea comenzii propriu-zise. Aprovizionare - departament dispo În cadrul acestui departament, necesarul de aprovizionare realizat de reprezentantul de raion, este verificat şi aprobat, pe baza căruia se întocmeşte nota de comandă (Fig 1.3). Aprovizionare – furnizor furnizor. Pe baza necesarului de aprovizionare întocmit de către gestionar, departamentul dispo întocmeşte nota de comandă care după validare de către seful de departament, este trimisă către furnizor. Pentru a putea fi înregistrată în registru recepț ie marfă, furnizorul trebuie să aibă asupra lui următoarele documente: avizul de însoţire, şi documente suplimentare de însoţire a mărfii care confirmă calitatea, siguranţa şi provenienţa mărfii. (ex: certificate de conformitate, certificate de calitate, certificate de garanţie). – recepţie Aprovizionare – recepţie Aprovizionarea se face pentru fiecare departament în parte şi anume: DEP. FIEROASE, DEP. SANITARE, DEP. MOBILA SI ELECTROCASNICE, DEP. PRAFURI ȘI MOZAICURI, DEP. LEMNOASE, DEP.ELECTRICE. Se identifică şi verifică cantitativ şi calitativ mărfurile, materiile prime şi materialele ce se primesc în cadrul acestui departament de recepţie marfă. Marfa prevăzută în nota de comandă ajunge în firmă însoţită de: factura de achiziţie, avizul de însoţire a mărfii, certificatul de garanţie, declaraţia de comformitate. După ce marfa este verificată faptic, scriptic, calitativ şi cantitativ se întocmeşte Nota de Recepţie şi constatare de diferenţe. (Anexa 4 ) Aprovizionare – contabilitate contabilitate În contabilitate după verificarea calitativă şi cantitativă a produselor primite de la furnizor, este primită primită factura care este trecută în registrul de scadenţă. Dacă se constată diferenţe de mărfuri, se trimite spre contabilitate nota de intare recepţie şi constatare de diferenţe, pentru înregistrarea în contabilitatea sintetică şi analitică.Aceasta se arhivează la compartimentul financiar-contabil.Pe baza acestui centralizator se întocmeste nota contabilă 1.pentru intrări mărfuri în gestiune. Aprovizionare – magazine magazine După recepție, marfa este trimisă la gestiune împreună cu documentele amintite mai sus. La gestiune, după verificare, documentele vor fi trimise la contabilitate. Dacă marfa intră în gestiune pe baza facturii de achiziţie şi NIRC (sau pe baza notei de transfer), sau dacă iese din gestiune pe baza facturii de vânzare, gestionarul va completa aceste acţiuni în raportul de gestiune.
11
1.5. Fluxul documentelor documentelor Documentele justificative folosite pentru evidența relațiilor cu furnizorii sunt: 1) Comanda de cumpărare și contractul de vânzare cumpărare - sunt formulare care au un format și conținut diferit în funcție de necesitățile unităților care le întocmesc. Realizarea obiectivelor prevăzute în programul programul de aprovizionare, unitățile unitățile patrimoniale emit către furnizori comenzi, pe baza cărora se întocmesc contractele economice. 2) Factura fiscală - este un formular cu regim special de tipărire, înseriere şi de numerotare. Ea este tipărită cu ajutorul programului prin imprimanta din dotare. Servește ca: − documente pe baza căruia se întocmește instrumentul de decontare a produselor şi mărfurilor livrate, a lucrărilor executate sau a serviciilor prestate; − document de însoțire pe timpul transportului a mărfii; − document de încărcare în gestiunea primitorului; − document justificativ de înregistrare în contabilitatea furnizorului şi a cumpărătorului1. (Anexa 2) 3) Avizul de însoțire a mărfii: este un formular cu regim special de tipărire, înscriere şi numerotare. Este tipărit de catre imprimanta din dotare cu ajutorul programului. Servește ca: − document de însoțire a mărfii pe timpul transportului; − document ce stă la baza întocmirii facturii; − dispoziție de transfer al valorilor materiale de la o gestiune la alta, dispersate teritorial, ale aceleiași unități; − document de primire în gestiunea cumpărătorului sau în gestiunea primitoare din cadrul aceleiaşi unităţi, în cazul tr ansferului ansferului2. 4) Nota de recepţie şi constatare de diferenţe - este un formular comun privind activitatea financiară şi contabilă, tipărit de catre imprimanta din dotare cu ajutorul programului. Serveşte ca: − document pentru recepţia bunurilor aprovizionate; − document justificativ pentru încărcare în gestiune; − act de probă în litigiile cu cărăuşii şi furnizorii, pentru diferenţele constatate la recepție;(Anexa 4) În cadrul departamentului dispo, pe baza necesarului de aprovizionare se întocmeşte comanda de aprovizionare care este transmisă furnizorilor ( Anexa 1). Pe baza comenzii de urnizorul efectuează livrarea mărfurilor, şi transmite depozitului mărfurile aprovizionare, f urnizorul împreuna cu factura de achiziţie (de vânzare a furnizorului) şi împreună cu avizul de însoţire al mărfii, ambele fiind într-un exemplar. La depozit, se realizează recepţia mărfurilor, iar pe baza facturii şi avizului de însoțire se întocmeşte nota de recepţie şi constatare de diferenţe în două exemplare. Un exemplar din nota de recepţie şi constatare de diferenţe, împreuna cu factura de achiziţie, se trimit către contabilitate (unde se operează intrarea mărfurilor în fişa contului 371) şi unde se arhivează. Cel de-al doilea exemplar din nota de recepţie şi constatare de diferenţe, operează în fişa de magazie după care împreuna cu avizul de însoţire se arhivează la depozit. În cazul transferului de mărfuri de la o magazie la alta, se foloşeste bonul de pradare transfer şi transfer şi restituire, care se întocmeș te în două exemplare. Primul exemplar se completează şi apoi se arhivează la compartimentul financiar contabil, iar cel de-al doilea exemplar, după completare se arhivează la magazie.
1
Disponibil la adresa: http://lege5.ro/en/Gratuit/geytknrv/nomenclatorul-formularelor-tipizate-comunepeeconomie-cu-regim-special-de-tiparire-inseriere- și-numerotare-din-02121997 peeconomie-cu-regim-special-de-tiparire-inseriere-și -numerotare-din-02121997 2 Disponibil la adresa: http://lege5.ro/en/Gratuit/geytknrv/nomenclatorul-formularelor-tipizate-comunepeeconomie-cu-regim-special-de-tiparire-inseriere-și peeconomie-cu-regim-special-de-tiparire-inseriereși-numerotare-din-02121997 -numerotare-din-02121997
12
1.6. Contabilitatea și evidența furnizorilor Furnizorul reprezintă persoana fizică sau juridică ce livrează unui client o marfă, un produs sau prestează un anumit servici. Acesta are o organizare eficientă şi procese interne eficace necesare acordării unor servicii sociale de calitate. Furnizorii sunt organizațiile și indivizii care oferă firmei inputurile (materii și materiale, utilaje, echipament tehnologic, energie, ambalaje, etichete, servicii, forță de munca, resurse financiare, informații etc) necesare fabricării produselor proprii. În relațiile cu furnizorii, firma trebuie să aibă în vedere și un anumit risc cu fiecare în parte, care poate să apară dacă: • furnizorul deţine patentul asupra produsului care constituie inputul esenţial pentru societate; produsul ce constituie inputul esential nu este substituibil; • în cazul societăților de comercializare (magazin, supermarket etc) clienţii solicită în mod expres produse realizate numai de o anumită firmă; schimbarea furnizorului este prea costisitoare; furnizorul este mai puternic decât cumpărătorul; o firmă mică, care se aprovizionează de la un mare furnizor este în dezavantaj (firmele mari oferă, de regulă produse de mai slabă calitate la preturi dezavantajoase firmelor care au comenzi mici) etc. În contabilitate furnizorii sunt evidenţiaţi distinct, clasificându -se astfel: • Contul 401 „Furnizori“ •Contul 404 „Furnizori de active fixe“ • Conturile 403 „Efecte de plătit“ p lătit“ şi 405 „Efecte de plătit pentru active fixe“ fixe “ • Contul 408 „Furnizori – facturi – facturi nesosite“ • Contul 409 „Furnizori debitori“ • Contul 401 ,,Furnizori” este un cont de pasiv cu ajutorul căruia se ține evidența decontărilor cu furnizorii pentru aprovizionarea de bunuri, bu nuri, lucrări efectuate sau servicii prestate. În debitul contului se înregistrează: • plățile efectuate către furnizori • valoarea BO sau cecurilor acceptate de d e furnizor etc. În creditul contului se înregistrează: • valoarea la preț de cumpărare cump ărare a materiilor prime, materialelor, mărfurilor, • obiectelor de inventar sau a ambalajelor intrate in patrimoniu; • valoarea serviciilor prestate si a lucrarilor executate de furnizori; • taxa pe valoarea adăugată adăug ată deductibila, înscrisa facturile furnizorilor; •Contul 404 „Furnizori de active fixe“ oferă posibilitatea cunoaşterii obligaţiilor de plată faţă de furnizorii de active fixe corporale sau necorporale, pentru care s-au primit facturi. Este cont de pasiv. În creditul acestui cont se trece: • corporale achiziţionate de instituţie și valoarea activelor fixe necorporale cât şi valoarea cheltuielilor efectuate cu activele fixe neamortizabile (203, 205, 208, 211, 212, 213, 214, 231, 233, 682); • TVA-ul aferentă cumpărărilor cu plata în rate sau cuprinsă în facturi (44206, 44208); • diferenţele nefavorabile de curs valutar rezultate din reevaluarea furnizorilor în valută la sfârşitul anului sau în urma lichidării datoriilor în valută (665); Se înregistrează în înregistrează în debitul contului 404 „Furnizori de active fixe“: • sumele achitate furnizorilor de active fixe corespunzător corespunz ător modalităţii de decontare; 13
• valoarea efectelor comerciale subscrise, acceptate de către furnizorii de active fixe; Soldul creditor al contului reprezintă sumele datorate furnizorilor de active fixe. Conturile 403 „Efecte de plătit“ şi 405 „Efecte de plătit pentru active fixe“ evidențiază obligațiile de plată fată de furnizori, stabilite pe bază de efecte comerciale (cambia, trata, biletul la ordin, etc.). Creditul acestor conturi înregistrează valoarea acceptată a efectelor comerciale subscrise (401, 404). Tot în credit se evidenţiază diferenţele nefavorabile de curs valutar rezultate în urma lichidării datoriilor în valută cât şi al reevaluării acestor datorii la sfârşitul perioadei (665); În debitul conturilor 403 „Efecte de plătit“ şi 405 „Efecte de plătit pentru active fixe“ se înregistrează plățile efectuate la scadență pe bază de efecte comerciale (512, 513, 514, 515); Reprezintă valoarea efectelor comerciale de plătit soldul acestor conturi care nu poate fi decât creditor 3. Contul 408 „Furnizori – facturi nesosite“ ține evidenta decontărilor cu furnizorii pentru aprovizionările de bunuri, lucrările executate şi serviciile prestate, pentru care nu s-au primit facturi. Este cont de pasiv. Creditul acestui cont menționează: • valoarea la preţ de înregistrare a bunurilor achiziționate de la furnizori, (debitul conturilor 301, 302, 303); • valoarea timbrelor fiscale şi poştale, a biletelor de tratament şi odihnă, a tichetelor şi biletelor de călătorie, a bonurilor cantităţi fixe, pentru care nu s-au primit facturi (532); – facturi nesosite“ înregistrează: Debitul contului 408 „Furnizori – facturi • valoarea facturilor primite (401); • diferenţele favorabile de curs valutar rezultate din reevaluarea furnizorilor – facturi facturi nesosite în valută la sfârşitul perioadei (765). Soldul creditor al contului reflectă sumele datorate furnizorilor pentru care nu sau primit facturi. Tot în această grupă reţinem contul 409 „Furnizori debitori“ care ţine evidenţa avansurilor acordate furnizorilor pentru livrări de bunuri, executări de lucrări şi prestări de servicii. Este un cont de creanţe cu funcţie contabilă de activ4. În debitul acestui cont se înregistrează: • valoarea avansurilor achitate în contul unor livrări de bunuri, prestări de servicii sau executări de lucrări (162, , 551, 553, 558, 560, 561, 562, 770); • diferenţele favorabile de curs valutar înregistrate la finele perioadei rezultate din reevaluarea furnizorilor-debitori în valută (765). În creditul contului 409 „Furnizori – debitori“ – debitori“ se înregistrează: • valoarea avansurilor regularizate cu furnizorii la primirea bunurilor, lucrărilor sau serviciilor (debit cont 401); • valoarea ambalajelor care circulă în sistem de restituire predate furnizorilor, precum şi înregistrarea degradărilor de ambalaje nerestituite furnizorilor (401, 608); Soldul debitor al contului reprezintă avansuri acordate furnizorilor, nedecontate. Exemple de operații contabile cu furnizorii: • recepție de materii prime: •înregistrarea facturii de achiziționare de materii prime: % = 401 3
Disponibil la adresa: http://www.finanteharghita.ro/files/docs/asist/contab/utilizareconturi.doc Disponibil la adresa: http://www.finanteharghita.ro/files/docs/asist/contab/utilizareconturi.doc
4
14
301 4426 vo înregistrare achitare datoriei față de firmă: 401 = 5121 • Achitarea în numerar a furnizorului: 401 = 5311 833 • sosire mărfuri de la furnizori pe baza avizului de expediție (nu a sosit factura): % = 408 371 4428 •se primește factura de la f urnizor: urnizor: 408 = 401 •decontările taxei pe valoare adăugată: 4426 = 4428 • Se achita prin virament bancar (ordin de plata) furnizorii de imobilizări și de servicii de transport: % = 5121 404 401 627 • Se restituie avansul neutilizat. 5311 = 542
15
CAPITOLUL 2
ANALIZA SISTEMULUI INFORMATIC DE EVIDENȚĂ A S.C. TATA ȘI FII COMEXIM S.R.L.
2.1. Sistem informațional versus Sistem informatic Sistemul informaţional poate fi definit ca o unealtă indispensabilă, constituită din mijloace, metode şi oameni prin care se asigură desfăşurarea activităţilor specifice procesului informaţional: înregistrarea, transmiterea, prelucrarea, selecţionarea şi păstrarea informaţiilor despre resursele existente, despre eventualele perturbaţii şi abateri de la traiectoria fixată5. Într-o formă mai detaliată, putem spune că sistemul informaţional reprezintă un ansamblu de fluxuri şi circuite informaţionale aranjate într -o concepţie unitară, care utilizează modele, proceduri, resurse umane şi materiale pentru culegerea, înregistrarea şi/sau transmiterea datelor şi a informaţiilor prin intermediul cărora se asigură interconectările dintre sistemul de conducere şi sistemul condus, dintre mecanismul social-economic pe care îl deserveşte şi mediul social economic extern, având drept scop final realizarea obiectivelor proprii unităţii economice în condiţii de maximă eficienţă. Sistemul automatizat de prelucrare a datelor, ca o subliniere a perfecţionării şi îmbunătăţirilor radicale care au fost aduse procesului de prelucrare şi furnizare a informaţiilor pentru a cărui desfăşurare se utilizează tot mai multe elemente de automatizare, poartă denumirea de sistem informatic6 . Acesta este componentă a sistemului informaţional prin care se asigură cu ajutorul calculatoarelor electronice, culegerea, transmiterea, prelucrarea şi stocarea datelor în vederea exercitării cu eficienţă superioară a principalelor atribute ale conducerii: previziune, planificare, urmărirecontrol, organizare şi comandă (decizie). Începând cu anii 1980, revoluţia tehnică în domeniul informaticii se realizează într -un -un ritm accelerat, apar tehnologii electronice de tratare a informaţiei care bulversează metodele de muncă, rolurile individuale şi chiar maniera de punere a problemelor. Această revoluţie, începută de aproape un sfert de secol, are un impact considerabil: nu mai este realist să vorbim de sisteme informaţionale fără să ne referim la sistemele informatice. Din punct de vedere funcţional, sistemul informatic are mai multe definiţii, în funcţie de scop, elementele din structură şi relaţiile dintre elemente. Cea mai generală definiţie îl prezintă ca pe un sistem de colectare, memorare, prelucrare şi distribuire a informaţiilor care utilizează calculatorul electronic. Scopul principal al sistemului informatic constă în aceea că serveşte cerinţele 5
Şoavă G., Mehedinţu A, Buligiu I., Buşe R. – Sisteme informatice economice, Ed. Universitaria, Craiova, 2008, pag. 1. 6 Idem, pag. 16.
16
informaţionale ale managerilor de pe diferite niveluri decizionale şi de a reduce la minimum intervenţia şi efortul uman în desfăşurarea proceselor informaţionale. Fiecărui sistem informatic i se asociază un sistem de prelucrare a datelor, în care ca re datele se prezintă pe diferiţi suporţi de memorare, iar procesele de prelucrare sunt concretizate în proceduri (automate şi manuale) executate de diferite echipamente de tehnică de calcul şi teletransmisie şi de către personal specializat7. Punând în evidenţă faptul că utilizarea tehnicii de calcul a produs modificări majore în modul de realizare a activităţilor informaţionale, Gh. Sabău şi I. Lungu definesc sistemul informatic ca fiind un ansamblu de elemente interconectate funcţional în scopul automatizării obţinerii informaţiei şi fundamentării deciziilor 8. Aceiaşi autori identifică în structura sistemului informatic următoarele elemente: baza tehnică; sistemul de programe; baza ştiinţifico-metodologică; baza informaţională; resursele umane şi cadrul organizatoric. 1. Baza tehnică (hardware-ul sistemului informatic), cuprinde totalitatea mijloacelor tehnice de culegere, transmitere, prelucrare şi stocare a datelor (calculatoare electronice, echipamente de culegere date, echipamente de verificare a datelor, componente de teleprelucrare şi suporţii tehnici de date). 2. Sistemul de programe (software-ul), se referă la totalitatea programelor necesare funcţionării sistemului informatic în conformitate cu funcţiile şi ob iectele ce i-au fost stabilite, respectiv programele de bază şi programele aplicative. aplica tive. 3. Baza ştiinţifico-metodologică este constituită din sistemul indicatorilor economici, procese şi fenomene economice, precum şi din metodologiile de realizat. 4. Baza informaţională cuprinde datele supuse prelucrării fluxurilor informaţionale, sistemele şi nomenclatoarele de coduri. 5. În resursele umane se include personalul implicat cu funcţionarea sistemului informatic, iar cadrul organizatoric este cel specificat în regulamentul de organizare şi funcţionare al organismului economic în care funcţionează funcţioneaz ă sistemul informatic. Sistemul informatic al unei întreprinderi este definit de Robert Reix ca fiind elementul care înglobează toate componentele automatizate ale căror interacţiuni sunt la nivel informaţional. Obiectivul său constă în furnizarea la diferite niveluri de organizare a informaţiilor ce pot însoţi şi controla funcţionarea întreprinderi9i.
Există alte opinii potrivit cărora sistemul informatic poate fi avut în vedere atât ca model extern, cât şi sub aspectul unui model intern10. Modelul extern al sistemului informatic se referă la arhitectura funcţională orientată către utilizator, pe care îl interesează informaţiile şi procesele lor de prelucrare. Modelul intern al sistemului informatic se referă la structura fizică orientată către 7
Disponibil la adresa: http://biblioteca.regielive.ro/seminarii/calculatoare/sisteme-informatice313900.html Sabău, Gh., Lungu, I. - Sisteme informatice şi baze de date, ASE, Bucureşti, 1993, p. 229 9 Reix, R. - Systemes d'information et management des organisation, Vuibert, Paris, 1995, p.46; 10 Turbuţ, Gh. (coordonator) (coord onator) - Inginerie de sistem, automatizări şi informatică în transporturi, vol. 2, Editura Tehnică, Bucureşti, 1989 8
17
echipamente, unde interesează datele, procedurile de prelucrare, echipamentele, mediile de programar e şi sistemele de operare 11.
2.2. Sistemele MRP şi ERP MRP (“Material Requirements Planning”) reprezintă un sistem de control al producţiei şi al inventarului utilizat pentru gestionarea proceselor de d e aprovizionare și fabricaţie. Majoritatea sistemelor MRP sunt bazate pe aplicații software, deşi este posibilă şi o implementare pe hârtie. Menirea lui este să îndeplinească îndep linească simultan urmatoarele trei cerinţe: asigurarea disponibilităţii materialelor prime pentru comercializare, producţie şi respectiv a produselor pentru expedierea către client; asigurarea menţinerii unui nivel minim al inventarului; schimbările tot mai rapide din mediul de afaceri şi creşterea în complexitate a activităţilor din cadrul unei companii necesită o adaptare permanentă, într -un -un ritm alert, care adeseori pune la încercare capacităţile de efort şi analiză ale factorului uman. ERP (“Enterprise Resource Planning”) este un sistem software complex multimodular care integrează procesele economice ale întreprinderii cu scopul optimizării şi creşterii eficienţei acestora. Din punctul de vedere al funcţionalitătilor, un software ERP acoperă următoarele domenii de interes ale unei afaceri: planificarea producţiei; gestiunea achiziţiilor; Lanţ de aprovizionare Achiziţie Producţie Distribuţie Furnizori Clienţi gestiunea stocurilor; interacţiunea cu furnizorii gestiunea relaţiilor cu clienţii; urmărirea comenzilor; gestiunea fianciară; gestiunea resurselor umane. Pornind de la premisa că întregul este mai mult decât suma părţilor, un ERP realizează integrarea şi sincronizarea funcţiunilor întreprinderii. Reprezintă un mijloc eficace de integrare si ordonare a informaţiei, fluidizând schimbul de date între departamente. Software-ul pentru managementul departamentului de producție și aprovizionare este probabil ce-a mai divizată componenta a unei soluții ERP complete. Unii producători de software ERP au înglobat multe din aceste componente într -un -un singur pachet, dar nimeni nu a reusit să ofere o solutie potrivită pentru orice companie. De exemplu, multe companii au nevoie să poată urmării progresul cererii, aprovizionării, producției si distribuției. Au de asemenea nevoie să poată împartașii informație cu partenerii din lanțul de aprovizionare din ce în ce mai mult. Chiar daca marii producători de software ERP pot îndeplinii multe din aceste cerințe, multe companii decid să caute ce-a mai buna soluție potrivită specificului lor, chiar dacă un anumit nivel de integrare este inevitabil.
11
Disponibil la adresa: http://biblioteca.regielive.ro/seminarii/calculatoare/sisteme-informatice313900.html
18
Pentru prezicerea vânzărilor, sistemul ERP înregistrează vânzările și le stochează în scopuri statistice, se poate efectua statistici de vânzare la nivel global asupra companiei sau individual asupra fiecărei filiale sau regiune în care compania activează. O tehnică simpla de prezicere a vânzărilor este utilizând informațiile stocate despre vânzările din trecut și ajustând cifrele pentru condițiile curente ale pieței. De exemplu, estimările pot fi influențate de initiative de marketing, promovarea unui produs ducând la creșteri ale vânzărilor, iar aceste acțiuni sunt luate în calcul de sistemul ERP atunci atunc i când se fac estimări. Planificarea vânzărilor și al operațiilor este următorul pas; p as; primește ca intrare informațiile despre vânzările estimate și inventarul curent. Scopul planificării vânzărilor și al operațiil or este de a realiza un plan de aprovizionare care să facă față cererii fără a depășii capacitatea de vânzare și în același timp, de a menține o cantitate rezonabilă în stoc. Acest proces necesită experiență și judecată. Planificatorul de producție în cadrul sistemului ERP poate fi configurat să mențină un nivel minim în stoc, acest stoc este ca o zonă tampon, astfel încât dacă într -o anumită perioadă cererea crește, să se poată satisface această cerere fără a depășii capacitatea de producție. De asemenea, se pot configura perioade în care vânzarea să fie mărită chiar dacă cererea e scazută, ca scop fiind realizarea unu stoc crescut pentru întampinarea unei perioade cunoscute în care cererea crește considerabil. co nsiderabil. De asemenea sistemul permite vizualizarea capacității totale pentru fiecare lună în funcție de zilele lucrătoare din acea lună și forța de muncă disponibilă, și de asemenea indică procentul de utilizare al capacității pe fiecare lună. Se pot seta obiective de profit, iar sistemul va genera cantitățile necesare a fi vândute pentru a realiza acel obiectiv. Totuși, cu toate complexitațile unui sistem ERP, acesta nu poate să conducă o companie automat, și este nevoie ca departamentele de Marketing și de Aprovizionare să fie implicate în utilizarea acestor instrumente. În caz contrar, compania se poate gasi în situații în care să nu mai aibă materiale necesare pe stoc, să aibă surplus de un anume produs, să trebuiască să cheltuiască din cauza depașirii capacității de vânzare și al livrărilor express. Lanțul de aprovizionare este format din câteva elemente care sunt legate de mișcarea bunurilor și a resurselor financiare de-a lungul acestuia
F ig. 2.1 Structura unui lanț de de aprovizionare aprovizionare 19
2.3. Prezentarea programului de gestiune În societatea S.C. TATA ȘI FII COMEXIM S.R.L. , compartimentul de gestiune, aprovizionare și monitorizare este dotat cu următoarele resurse informatice: 1) 5 calculatoare dintre care, două i7, unu i5, iar celelalte două sunt i3, 2) 1 imprimanta Lexmark, 1 imprimanta HP Laserjet, 1 imprimanta SAMSUNG Laserjet și două multifuncționale Canon 3) 1 XEROX 5655 4) Programul pentru tinerea gestiunii și activitatea de aprovizionare este NEOSYS 5) Calculatoarele sunt legate în rețea și la internet Societatea S.C. TATA SI FII COMEXIM S.R.L. folosește programul NEOSYS, deoarece este un program ușor de folosit, fiind pe întelesul ș i persoanelor necalificate in domeniu. NeoSys este un program de contabilitate, gestiune, salarii, productie si mijloace fixedestinat tuturor agentilor economici din Romania. Informatia este astazi prezenta in orice domeniu, fiind un element indispensabil. Valorificarea deplina a informatiei se poate realiza numai in cadrul unui sistem informational bine pus la punct, capabil sa ofere informatia necesara oricand si intr-un timp cat mai scurt. Programul de contabilitate si gestiune neoSys vine in sprijinul acestui lucru culegand si prelucrand datele financiar-contabile, oferind o viziune cat mai clara a activitatii economice. Programul neoSys rulează pe platforma Windows, utilizând baze de date relaționale, functiile fiind realizate printr-un limbaj de interogare structurata (SQL), asigurand siguranta datelor in exploatare si consistenta informatiilor. pe rsoane neinițiate Acest program este astfel conceput încât să poată fi folosit și de către persoane în domeniul contabil. În momentul introducerii datelor din documentele primare, programul de contabilitate neoSys generează automat înregistrările contabile aferente, acestea putând fi vizualizate imediat prin diferite registre contabile.
Programul de contabilitate si gestiune neoSys oferă urmatoarele facilități:
Varianta monopost sau retea (client-server) Actualizari incluse pe toata perioada contractuala Evidenta contabila a unui numar nelimitat de societati Posibilitatea protejarii fiecarei baze de date, accesul la functiile programului fiind realizat prin parole si drepturi de acces Modul contabilitate Modul gestiune Modul salarii Modul productie Modul mijloace fixe
Mo M odulul ulul de gest gestii une une oferă urmatoarele facilități:
Evidența cantitativă / valorică a stocurilor urmărirea produselor după coduri unice sau coduri de bare 20
generarea automată a codurilor de bare si listarea lor pe etichete speciale crearea documentelor primare (Note intrare-receptie (NIR), Facturi clienti, Avize de insotire a marfii, Bon consum, Inventariere, etc.) creare Comandă client cu posibilitatea de rezervare de stoc si transformarea ei in Factură sau Bon de casă creare Ofertă, Factură proformă și posibilitatea de transformare a lor în Factură sau Bon de casă creare Comandă furnizor și posibilitatea de transformare a ei în NIR posibilitatea de a lucra cu gestiuni tip magazin sau depozit evidența unui numar foarte mare de ar ticole ticole organizate pe categorii și subcategorii posibilitatea de atribuire a unei imagini la fiecare articol precum si crearea de caracteristici suplimentare atribuirea automată a discount-urilor după anumite criterii situație clara a restanțelor comerciale, comerciale, scadențar pentru fiecare client/furnizor diferite rapoarte privind miscarile stocului, vanzarile pe perioade specificate, pe anumite gestiuni, etc. Situație rapidă si corectă a stocului actual precum si a stocului existent la o anumită dată istoricul vanzărilor pe articole și pe clienți posibilitatea de lucru cu agenți / vanzători și filtrarea rapoartelor de vanzare pe aceștia funcție de export în Excel disponibilă în toate tabelele afișate funcție de import din Excel disponibilă la NIR , Articole, Parteneri, Comandă client, Comandă furnizor, Oferta, Factură proformă posibilitatea de lucru cu terminale mobile (cu sistem de operare Windows CE sau Windows Mobile); pentru terminalele mobile trebuie achizitionată o licentă a programului neoSys Terminal special concepută pentru aceste dispozitive. Funcțiile disponibile sunt: Verificare stoc, Inventariere, Achiziții, Livrări, Transfer între gestiuni. posibilitatea de trimitere a rapoartelor direct pe e-mail; e-mailul de pe care se trimite se poate configura pe fiecare utilizator în parte posibilitatea de a încarca logo propriu, imagine de fundal sau ștampila pe rapoarte. accesul la funcțiile programului și gestiuni în funcție de utilizator și drepturile acestuia generarea automată a notelor contabile în modulul de contabilitate listarea bonurilor de casă direct la casa de marcat; in prezent există suport de conectare cu urmatoarele modele de case de marcat: ACLAS, ACTIVA, CHD, DATECS, ELKA, ELTRADE, EURO, EUROCASH, NEI, OPTIMA, OPTIMUS, PARTNER, ROMPOS, SAMSUNG, SAPEL, TOTAL, VTK, ZEKA Programul NEOSYS are doua module:
1) Modulul Local care nu necesită conexiune la internet Modul de lucru sistem 21
F i g. 2.2. Mo M odulul Loca Local
Modulul Rețea care necesită conexiune la internet
Rețea F ig. 2.3 Modulul Rețea Modulul Rețea este folosit de către societatea S.C. TATA ȘI FII COMEXIM S.R.L., deoarece calculatoarele din societate sunt conectatea la internet respectiv interconectate în ceea ce privește modul în care se face schimbul de date. Modulul Local, nu necesita conexiune la internet și se folosește de societățile mici, care dețin un singur calculator.
2.4. Sistemul informatic de evidență a furnizorilor
al S.C TATA ȘI FII COMEXIM COMEXIM S.R.L. 2.4.1 2.4.1 I nte nter fa ț a siste si stem mului i nfo nfor matic tic Prin intermediul interfeţei se realizează comunicarea cu operatorul uman. Se înfățișează sub forma unui set de obiecte grafice grafice prin intermediul cărora operatorul poate comunica cu sistemul de operare, lansând aplicații, setând diferite opțiuni contextuale etc. Dispozitivul 22
periferic cel mai folosit în acest caz este mouse-ul, de aceea acest tip de interfața este utilă în primul rând utilizatorilor neexperimentați şi neprofesioniștilor. neprofesioniștilor. Interfața oferă următoarele avantaje: • Este intuitivă și ușor de utilizat • Poate fi folosită şi de către neprofesioniști • Creează un mediu de lucru ordonat • Oferă utilizatorului informațiile necesare operării asupra sistemului de gestiune astfel încât acesta să-și îndeplinească rolul pentru care a fost proiectat • Ghidează utilizatorul în operarea asu pra sistemului Interfața constă într-un sistem de ferestre, meniuri, butoane, precum şi alte elemente care permit utilizatorului un contact cu calculatorul mult mai intuitiv şi mai apropiat de modul în care se folosesc diferite obiecte în viaţa reală. Exemplu de interfața interfața din program program
Înregistrează în baza de date Firma nouă F i g.2.4 g. 2.4 Configur Confi gura ar e societ societa atete- Înregistrează
În figura 2.4. avem proiectată interfața programului când se înregistrează noua firmă, respectiv numele firmei, CUI-UL firmei, Nr. Reg. Com., banca, numărul de telefon, localitatea, numele și prenumele administratorului, adresa punctului de lucru dar si codul CAEN, care ne arată domeniu de activitate al companiei. Aceste date sunt actualizate și pot fi folosite de anumite anu mite entități economice cu care colaboreaza societatea.
23
2.4.2. Meniul sistemului
Fig. 2.5 Meniul Fișier - Permite creare Firmă nouă, Deschidere firmă , Închidere firmă dar și alte
opțiuni
Figura 2.5 ne proiecteaza meniul sistemului și componentele acestuia. Prin accesarea opțiunii „Firmă nouă”, putem adăuga o nouă firmă pe care să o utilizăm pe server în rețea. Submeniul „Deschide firmă” ne dă posibilitatea de a deschide una dintre firmele deja existente și a opera în aceasta, respectiv să desfășurăm activitatea dorită. La accesarea acestui submeniu se v-a deschide o fereastră în care vom găsi firma sau firmele existente, accesându-o pe cea care ne intereseză și adăugând parola pentru a se deschide.
recepția, ștergearea, ștergearea, modificarea modificarea dar și afișarea facturilor F i g. 2.6 Me M eniul G esti sti uneune- Permite recepția, și avizelor de însoțire a marfii. De asemenea generează situații de aprovizionare sau raporturi de g estiune. sti une. 24
Meniul Gestiune este cel mai utilizat în domeniul commercial, deoarece cuprinde submeniurile care ajută la desfășurarea activității de aprovizionare-vânzare.
2.4.3. 2.4.3. Descrierea în amănunt a meniului cel mai utilizat de că tre tr e compa compani nie e Meniul Gestiune este cel mai utilizat de către companie deoarece în acest meniu avem date cu privire la tot ceea ce înseamnă activitate de aprovizionare dar și de vânzare.
Gestiune cu submeniul submeniul Notă de de intrare recepție - Permite Permite recpția recpția bunurilor bunurilor Fig.2.7 Meniul Gestiune achiziționate. Prin accesarea meniului Gestiune, se deschide o fereastră care la rîndul ei are alte submeniuri. Submeniul intrări are două opțiuni și anume „Nota de intrare recepție” și „Notă recepție import”. Prin accesarea „Notă de intrare recepție” se deschide o fereastră în care putem selecta furnizorul deja existent sau putem adauga furnizor nou, în funcție de situație. După ce am ales furnizorul, să presupunem că exista în baza de date, alegem tipul Nir -ului -ului dacă este factură, aviz, borderou sau bon fiscal. Dupa ce s-a selectat tipul Nir.-ului, completam seria si numarul facturii sau a avizului, bonului, borderoului, selectăm gestiunea în care dorim să facem recepția și accesăm butonul „Adauga articol” pentru a începe introducerea produselor sau serviciilor în gestiune.
25
II.1 Reprezentare Notă de intrare recepție
F ig. 2.8 N otă otă de intrare -recepție
Este reprezentată de: Selectare furnizor-fie avem furnizor nou, fie furnizorul este deja in baza de date. Tipul NIR-ului dacă avem Factura, Aviz de însoțire a marfurilor sau sau Bon fiscal. De asemenea exista opțiunea Adauga articol sau Șterge articol, Discount pe factură care poate fi exprimat fie în procente fie în suma de bani.
26
2.4.4. Notă de recepție și constatare de diferențe . Pentru a întocmi o Notă de recepție și constatare de diferențe avem nevoie în primul rând fie de o Factur ă fiscală, Aviz de însoțire a mărfii, Bon fiscal. După ce acest criteriu este îndeplinit urmează introducerea datelor de pe unul u nul din documentele amintite mai sus respectiv: -Denumire furnizor- în cazul în care avem furnizor nou, accesăm optiunea Furnizor nou, iar la deschiderea ferestrei vom introduce datele furnizorului de pe facura sau aviz. După ce s-au introdus datele despre furnizor urmeaza introducerea datelor despre documentul de însoțire a marfurilor, respectiv Factura sau Aviz, numarul facuturii sau avizului, gestiunea în care dorim să facem recepția, data înregistrării și scadența documentului. Urmează apoi introducerea articolelor de pe unul din documentele amintite anterior, fiind reprezentate de: -Nume articol; -Cod articol (în cazul in care avem evidența cu coduri de bare); -Unitatea de masură (Mc, Mp, Kg, Ml, Buc, etc.); -Prețul de intrare; -Adaosul pe care dorim să îl punem produsului; -Cota de TVA -Celelalte date fiind calculate automat După ce s-au completat toate datele se dă finalizare, iar apoi listare în două exemplare unul este pus într-un dosar pe care scrie „Note de recepție și constatare de la 1-100”, iar celălalt exemplar se atașează la facutură sau aviz.. Dacă este factură fiscală se scrie pe exemplarele listate fie „Achitat numera”, sau „Plata la termen”în funcție de situație, iar iar dacă este aviz de însoțire a mărfii se scrie „Plata la emiterea facturii”, iar pe factura sau aviz se scrie „Nir. Nr.12/ 27.06.2016. Nota de recepție este folosită de către gestionar pentru a trece prețurile pe produsele sosite.
recepție și constatare constatare finală finală - Nr. Recpției Recpției se v-a scrie pe factura atasată F ig. 2.9 Notă de recepție spe specifica cifi cand nduu-se Plată la termen (30, 60, 90 zile) sau Achitat numerar în cazul în care este atașată chitanța.
27
Ieșiri - E ste r epre F i g. 2.10 Gest Gesti uneune- Ieșiri prezentat zentat de B onul de ca casă, Aviz de expediție, Factură de vânzare, Factură de export, documentele care atesta vanzarea marfurilor sau a
servicii servicii lor lor .(A nexa nexa )
Figura 2.10 ne arată submeniul „Ieșiri” , care la randul său este divizat în alte submeniuri, pe care le voi descrie în parte după cum urmează: -„Bon de casă„ este cel mai utilizat de către companie deoarece compania este specializată pe vanzarea cu amanuntul, avand marea majoritate a clienților persoane fizice. -„Aviz de expediție”, este utilizat în momentul când compania S.C. TATA ȘI FII COMEXIM S.R.L., livrează marfă catre o persoană juridică iar factura se v-a face dupa o anumită perioadă de timp sau dupa înțelegerea dintre cele două părți. -„Factura de vânzare” se emite atât la p ersoane fizice cât și juridice, plata efectuandu-se cash la persoane fizice, iar la persoanele juridice plate se poate face și la termen în funcție de ințelegerea dintre cele două parți.
F i g. 2.11 Gest Gestii une-I une-I nte nter ne 28
În condițiile în care avem două sau mai multe gestiuni putem efectua transferul de mărfuri. De asemenea putem efectua reglaje de stoc în cazul în care avem produse care au expirat sau care s-au deteriorate în urma unor situații neprevazute. De asemenea avem modulul Inventariere care ne ușurează munca dar în același timp facând și economie de timp. Modul Încasări sau Plați ne arată sumele care urmează a fi încasate sau sumele care urmează a fi plătite. Bonul de consum, atunci când folosim din gestiunea proprie produse pentru uzul propriu se scoate bon de consum pe cantitatea respective.
F i g . 2.12 G esti sti une-C une-Co omer cial
Este modulul în care efectuăm o comandă către un anumit furnizor, după ce s-au efectuat o perațiile de rigoare, respectiv o Situație a stocurilor, făcându-se astfel o notă cu ceea ce avem nevoie în funcție de furnizor. Factura proformă se face atunci când dorim să ni se faca plata în avans pentru a avea mai multă certitudine că, clientul v-a lua marfa. Acest submeniu este cel care ne interesează în momentul cînd dorim să efectuam o comandă sau primim o comandă de la un client.
F ig. 2.13 .13 Comandă furnizor
29
Este ales furnizorul căruia dorim să-I facem comanda, dacă nu este în baza de date, îl adăugăm din meniul furnizor nou, se alege punctul de lucru unde dorim să ajungă comanda și se adaugă produsul sau produsele care dorim să le comandăm. Dupa aceea se Finalizează operația și se listează în două exemplare. Comanda către furnizor se face în urma unor verificări ale stocurilor din submeniul „Situații” .
Situații F i g. 2.14 Gest Gesti uneune- Situații Permite verificarea Situațiilor stocurilor, vizualizarea Raporturilor de vânzări respectiv cumpărări, Restanțele comerciale, Scadențarul (Fig.2.15), dar și Balanța stocurilor. Pentru a putea prelua o comandă de la un client sau pentru putea efectua o comanda către un furnizor, trebuie să cunoaștem situația stocurilor, dar în același timp putem efectua un raport al vanzărilor pentru a observa care produse au fost vandute mai mult. Prin acest raport de vânzări putem sa deduce ce cantitate v-a trebui comandată, facând o previziune.
Fig. 2.15 Scadențarul Prezintă societatea la care urmează să efectuăm o plată, arătându-ne în același timp Data scadentă, Nr. Facturii, Suma de plată. 30
Putem solicita un raport în care observăm zilele scandente pe anumiți furnizori dar și pe gestiuni.
F i g. 2.16 G esti sti une-R une-R apoar te di ver ver se
Rapoartele legate de stocurile limită, cand se ating valorile minime sau maxime ale stocului. Putem solicita programului ca în momentul cand se ajunge la o valoare minimă stabilită de noi pe un anumit produs, programul să ne genereze o averizare fie că am ajuns la stoc minim sau inexistent, fie am depășit nivelul maxim al stocului. Lucrând și cu produse cu termen de valabilitate, programul ne pune la dispoziție siopțiunea de a verifica perioada de valabilitate a produselor fara a mai fi nevoie să mergem in depozit. Raport stocuri Prezintă raportul de stocuri minime sau maxime în funcție de furnizor și gestiune cu opțiunea Comandă fur nizor, nizor, cand avem stocul minim
F i g.2.17 g. 2.17 G esti sti uneune-Configurări 31
Prezintă oportunitățile legate de configurarea programului fie cu partenerii fie cu delegații, respective detaliil detaliil pe pe care dorim sa le implementăm. Din acest submeniu „Configurări” putem să setăm fie unitațile de măsură fie numarul la bon sau factură, numele angajatului care să apara pe bonul fiscal, numele delagatului. Prin accesarea acestui submeniu putem modifica gestiunea și punctele de lucru, dar și cursul valutar, facând actualizare.
F i g. 2.18 Di D i scount scount pe factura factura
Prin alegerea butonului „Discount pe factură” se v -a deschide o fereastră în care putem introduce discount-ul fie procentual fie suma de bani redusă, în momentul cand se face repția facturii.
32
CONCLUZII După părerea mea, pentru a rezista şi a fi în conformitate cu noile cerinţe toate activităţile desfăşurate pană acum într -un anumit mod trebuie să se adapteze, în acest caz se află şi societățile comerciale. totală de Accesul la informaţii, în orice moment a valorii mărfurilor aflate în stoc, suma totală plată şi restul de plată pentru fiecare furnizor în parte, suma totală de încasat, restul de încasat de la fiecare client în parte, valoarea materialelor vândute precum şi profitul obţinut pentru fiecare activitate în parte este unul din drepturile fundamentale ale omului, iar programul informatic răspunde exigenţelor acestor drepturi. În lucrarea de fața în capitolul 1 am tratat: Prezentarea generală a societății Istoricul sicietății Analiza principalilor indicatori Analiza structurii organizatorice Prezentarea organigramei Fluxul documentelor În capitolul 2 am tratat: Analiza sistemului informatic de eviden’a a furnizorilor Prezentarea programului de gestiune Interfața sistemului informatic Eu consider ca toate activităţile instituţiilor pentru o calitate mai bună şi un control sporit trebuie informatizate, chiar dacă nu integral. Implementarea soluţiilor informatice pentru instituţii indiferent de mărime este costisitoare şi de durată, dezavantajelor li se alătură şi perioada de acomodare a utilizatorilor cu noul sistem. Câteva din avantajele pe care la aduce informatizarea activităţii de aprovizionare sunt: - Rapiditate în procesarea datelor. - Volum mai mare de date realizate datorită timpul mai scurt necesar pentru realizarea rezultatului şi datorită facilităţilor oferite precum găsirea unui produs sau a datei la care devine disponibil. - Control crescut al activităţii de aprovizionare existând posibilitatea obţinerii informaţiilor despre aprovizionarile actuale sau precedente. - Gestiunea crescută a produselor din societate precum şi a celor vândute - Realizarea de statistici privind cele mai vândute produse pentru suplimentarea numărului lor sau sau perioadele în care este nevoie de personal suplimentar însocietate. Un alt beneficiar al informatizării este clientul pentru că, la rândul său, obţine mai repede informaţiile de care are nevoie, iar timpul său de aşteptare scade, asta însemnând un număr mai mare de clienți satisfăcuţi adică accesul la informaţie pentru mai multe persoane. Dar informatizarea activităţii nu este de ajuns pentru ca o societate să fie disponibilă pentru cât mai multe persoane, fiind necesare campanii de promovare pentru a stârnii interesul clienților pentru anumite produse, îndrumarea de către prieteni şi cunoștințe pentru a le trezii interesul pentru a cumpăra. Pentru următoarele versiuni ale aplicaţiei am decis realizare unui portal web unde se poate consult serverul cu privire la disponibilitatea produselor, data la care trebuie să ajungă un produs în societate, posibilitatea de a rezerva acel produs. Un alt instrument propus pentru
33
realizare este un ajutor pentru aşezarea produselor în rafturi după categorie şi numărul solicitărilor, pentru o găsire mai rapidă. Societatea are misiunea de a îmbunătăți puterea de cumpărare și calitatea vieții pentru cel mai mare număr de clienți, cu angajați responsabili, profesioniști, dedicați și respectați. Aceasta se bazează pe 3 valori și anume, încredere, schimbul de informații și progres. Într-un mediu în care clienții sunt tot mai exigenți și capricioși, societatea se străduiește să-i înțeleagă mai bine, în scopul de a-i servi mai bine. Strategia informațională a firmei este aceea că S.C. TATA ȚI FII COMEXIM S.R.L. privește informația ca fiind cel mai important lucru din organizație, asigurând integritatea și bunăstarea firmei. Sistemul informațional se pliază pe structura organizatorică cu puncte nodale din care se diversifică sau în care se concentrează informația potrivit cerințelor exprimate de centrii decizionali ai organizației. Din această cauză parametrii organizării funcționale se află în restrânsă legătură cu structura organizatorică. În această tema am prezentat următoarele secțiuni: o descriere detaliată a societății S.C TATA ȘI FII COMEXIM S.R.L., contabilitatea furnizorilor și o reprezentare a sistemului informatic de gestiune a furnizorilor la S.C. TATA ȘI Ș I FII COMEXIM S.R.L.. Furnizorul reprezintă persoana fizică sau juridică ce livrează unui client o marfă, un produs sau prestează un anumit servici.Acesta are o organizare eficientă şi procese interne eficace necesare acordării unor servicii sociale de calitate. Furnizorii sunt organizaţiile și indivizii care oferă firmei inputurile (materii ș i materiale, utilaje, echipament tehnologic, energie, ambalaje, etichete, servicii, forţa de munca, resurse financiare, informaţii etc) necesare fabricarii produselor proprii. Sistemul informaţional reprezintă un ansamblu de fluxuri şi circuite informaţionale aranjate într-o concepţie unitară, care utilizează modele, proceduri, resurse umane şi materiale pentru culegerea, înregistrarea şi/sau transmiterea datelor şi a informaţiilor prin intermediul cărora se asigură interconectările dintre sistemul de conducere şi sistemul condus, dintre mecanismul social-economic pe care îl deserveşte şi mediul social economic extern, având drept scop final realizarea obiectivelor proprii unităţii economice în condiţii de maximă eficienţă. Sistemul automatizat de prelucrare a datelor, ca o subliniere a perfecţionării şi îmbunătăţirilor radicale care au fost aduse procesului de prelucrare şi furnizare a informaţiilor pentru a cărui desfăşurare se utilizează tot mai multe elemente de automatizare, poartă denumirea de sistem informatic. Sistemul informatic este o componentă a sistemului informaţional al unei entități , mai exact acea care foloseşte pentru culegerea, prelucrarea, memorarea şi transmiterea informațiilor mașinilor de calcul. Încât, în prezent, se utilizează pe scară largă calculatoarele şi echipamentele electronice cuplate la acesta, acesta, majoritatea majoritatea sistemelor informaţionale cuprind şi sisteme informatice . Sistemul informatic are o funcție foarte importantă datorită faptului că managerii, în condiţiile concurenţei acerbe care există la ora actuală pe piaţă şi a globalizării mondi ale, au nevoie de informaţii cât mai corecte şi în timp util. Sistemul informatic este mai puţin predispus spre greşeli în transmiterea informaţiilor, spre deosebire de sistemul informaţional care nu foloseşte calculatorul electronic, eliminând astfel o parte din riscul de a furniza informaţii eronate. Sistemele informatice au la bază "principiul introducerii unice a datelor şi a prelucrării multiple a acestora, în concordanţă cu specificul subsistemelor şi aplicaţiilor componente, ceea ce conduce la conceptul de sistem informatic integrat sau total''. 34
Obiectivul aplicaţiei „Evidenţa furnizorilor” furnizorilor” este de a procura în mod operativ managerilor de pe diferite niveluri decizionale, informaţiile necesare, prelucrate în mod automat, intervenţia şi efortul uman fiind cât mai redus. Obiectivele unui sistem informatic din punctul de vedere al activităţii asupra căreia se răsfrânge, pot fi grupate în obiective intermediare şi finale. Principalul obiectiv al acestei aplicaţii este realizarea corectă şi coerentă a evidenţei furnizorilor la costuri cât mai reduse, într-un timp cât mai scurt.
35
Bibliografie 1. Bădică Amelia, Ingineria programării, editura Universitaria, Craiova, Craiova, 2006 2. Liţoiu Valentin, Buligiu Ion, Buşe Răzvan, Etegan C ristian, Bădică Amelia, Ionaşcu Costel, Birotică, Editura Universitaria, Craiova, 2005, ISBN: 973-742-052-7 3. Liţoiu Valentin, Tarbujaru Valentin, Popa Sorin, Bădică Amelia, Buşe Răzvan, Buligiu Ion, Introducere în informatică, Editura Reprograph, Craiova, 2004 4. Macovei E., Roşca I., Davidescu N., Răileanu V. - Bucureşti, Proiectarea sistemelor sistemelor informatice financiar - contabile, Editura Didactică şi Pedagogică, 1993, pag 7 5. Mircea G. – G. – Introducere în informatica economică, Editura Mirton, Timişoara, 2004; 6. Muntean M. – M. – Baze de date în sisteme informatice, Editura Mirton, Timişoara, 2002; 2 002; 7. Munteanu V. - Contabilitatea financiară a întreprinderilor, volumul 2, Editura Lucman Serv, Bucureşti, 1998 8. Reix, R. - Systemes d'information et management des organisation, Vuibert, Paris, 1995, p.46; 9. Roşca I., Macovei E., Davidescu N., Răileanu V. - Proiectarea sistemelor informatice financiar- contabile, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucuresti, 1993 10. Sabău, Gh., Lungu, I. - Sisteme informatice şi baze de date, ASE, Bucureşti, 1993, p. 229 11. Şoavă Georgeta, Mehedinţu Anca, Buligiu Ion, Buşe Răzvan, Sisteme informatice economice : teorie şi aplicaţii, Ed. Universitaria, Craiova, 2008, ISBN 978-606-510284-2 978 -606-510284-2 12. Turbuţ, Gh. (coordonator) - Inginerie de sistem, automatizări şi informatică în transporturi, vol. 2, Editura Tehnică, Bucureşti, 1989 13. Ion Lungu, Gheorghe Sabau- Sisteme informatice informatice pentru conducere, conducere, 13. 13.http://biblioteca.regielive.ro/seminarii/calculatoare/sisteme-informatice-313900.html 15. 15.http://www.scritub.com/stiinta/informatica/INTREPRINDEREA-MODERNA-
INCONT73948.php 16. http://www.sector5.ro/userfiles/file/ANUNT/DITL/informatica%20aplicata.pdf 17. https://ro.wikipedia.org/wiki/Hipermarke 18. http://www.scritub.com/economie/contabilitate/Contabilitatea-relatiilor-cuf21484.php 19. http://biblioteca.regielive.ro/proiecte/management/proiectarea-sistemuluiinformational-al-
departamentului-de-achizitii-auchan-316630.html 36
. http://www.lege-online.ro/lr-ORDIN-30%20-2003-(41420)-(2).html 20. http://en.wikipedia.org/wiki/Push%E2%80%93pu http://en.wikipedia.org/wiki/Push%E2%80%93pull_strategy ll_strategy Production” 3) Open ERP Documentation: http://doc.openerp.com/ 21.http://www.supplychainmetric.com/ 22. http://www.learndatamodeling.com/tm_erp_case_study.htm 23. http://firme.efin.ro/tata-si-fii-comexim-srl-cui-6257837 24. V.Chichernea – V.Chichernea – Sisteme Sisteme Informatice in Economie. Strategii de Informatizare - , Ed.Sylvi, Bucuresti, 2001 25. http://www.aut.upt.ro/staff/diercan/data/PIPPS/curs-03.pdf
37
ANEXE S.C. TATA ŞI FII COMEXIM S.R.L. DOLJ CĂLĂRAŞI – DOLJ COMANDA 17-02-2016 NR. DENUMIRE PRODUS CRT. 1. WEBER P39
CANTITATE 10 paleti
2.
WEBER P37
5 paleti
3.
WEBER EX25
4 paleti
4.
WEBER BM15 W-tinci alb
2 paleti
5.
WEBER MILK 2KG
5 cutii
6. 7. 8. 9. 10. 11.
WEBER CEMENT 2KG WEBER MOCCA 2KG WEBER CHILI 2KG WEBER ALMOND 2KG WEBER CARAMEL 2KG WEBER TERRACOTA 2KG Total TIR
2 cutii 2 cutii 2 cutii 2 cutii 2 cutii 2 cutii 21 paleti
SOFER: MINUTA ION MASINA DJ-16-TSF ADMINISTRATOR, Nicoliţa Gabi Anexa.1. Comandă furnizor
38
Anexa 2. Factură fiscală furnizor
39
Anexa 3. Contract comandă furnizor
Anexa 4. Nota de receptive și constatare de diferențe
40
Anexa 5. Factura proformă
Anexa 6. Ofertă furnizor
41
