Alexandra Tu Tuncă ncă Clasa a IX –a B LEGENDELE OLIMPULUI
Cartea este structurată în două părţi: Mitru prezintă miturile despre zeii olimpici olimpici - în prima parte, Alexandru Mitru p e care imaginaţia greacă le-a - în a doua parte , autorul expune mituri şi legende pe ţesut în jurul unor oameni numiţi, num iţi, în greceşte, “eroi” ZEII
! "eiţ "eiţaa #$eea $eea %in $aos s-a desprins păm&ntul iar acesta era însăşi zeiţa #$eea %ragostea a unit-o cu primul 'ar'at, zeul (ranus )mpreună )mpreună au a*ut mulţi copii, mai înt&i au a*ut şase +ete şi şase 'ăieţi numiţi titani, primul născut +iind ceanul iar ultimul Cronos %upă aceea s-au născut ciclopii: trei +raţi cu c&te un singur oc$i în mijlocul +runţii, apoi alţi trei 'ăieţi: $ecanto$irii sau centimanii, numiţi aşa pentru că a*eau c&te o sută de 'raţe lungi #$eea a mai născut şi alţi copii enormi, $idoşi şi necruţători (ranus a*ea darul de a citi *iitorul *iitorul şi a *ăzut că într-o zi a*ea să +ie răsturnat de la putere de către unul dintre 'ăieţi Atunci s-a $otăr&t să înc$idă toţi copiii şi cei care s-au născut ulterior în întunecosul artar artar "eiţa #$eea a îndurat cat a putut după care s-a $otăr&t să se răz'une pe (ranus %in s&nul ei a scos un diamant din care a +ăcut o armă în +ormă de seceră .-a dus în artar şi şi-a între'at copiii care se încumeta să-l în+runte pe (ranus .ingurul care a a*ut curaj a +ost Cronos Acesta a ieşit din artar, artar, l-a p&ndit pe (ranus, l-a rănit şi ş i şi-a eli'erat toţi +raţii şi surorile prelu&nd puterea peste păm&nt şi cer, dup ce l-a numit s+etnic pe +ratele său cel mare, cean .i-a luat de soţie o prea+rumoasa titanidă, /eea dar zeiţa 0ix 1 noaptea cea întunecată, apărută din $aos a $otăr&t să-l răz'une pe (ranus 2a a început să nască odrasle monstruoase: 3ipnos - somnul plin de *ise, 2ris 1 discordia, 0emesis 1 răz'unarea, Apate 1 amăgirea, 4er 1 nimicirea şi antos 1 zeul nopţii Ast+el şi-a început domnia Cronos, alături de /eea şi su' 'lestemul lui (ranus şi răz'unarea zeiţei 0ix 5 "e us Cronos şi-a pregătit o domnie lungă +ără să uite însă 'lestemul lui (ranus, acela de a +i înlocuit de la putere de către un +iu al său .i întocmai ca şi tatăl său, Cronos şi-a înlăturat copiii nu înc$iz&ndu-i în artar ci îng$iţindu-i Aşa i-a îng$iţit pe 3estia, %emetra, 3era, 3ades şi 6oseidon /eea +iind însărcinată cu al şaselea copil, a cerut ajutor #$eei care a ajutat-o să se ascundă şi să nască într-o peşteră în insula Creta A *enit pe lume lume un 'ăiat pe care l-a numit "eus Acesta Acesta a +ost crescut pe insulă de un popor de semizei numiţi cureţi şi alaptat de o capră +ermecată, Amalteea Copilul a crescut repede şi puternic şi într-o zi juc&ndu-se cu capra, i-a rupt un corn Almateea care îl iu'ea mult pe 'ăiat a $otăr&t ca acest corn să +ie *esnic plin de +ructe 1
Aşa a crescut "eus +iind pregătit să împlinească 'lestemul lui (ranus EROII
! 6erseu )n oraşul Argos trăia regele Acrisiu 2l a*ea o +ată deose'it de +rumoasă, %anae 2a era curtată de mulţi peţitori dar regele nu se putea $otărî să o lase să se mărite .e mai g&ndea că el este 'ătr&n şi +ata *a pleca după soţ iar oraşul tre'uia condus de un om puternic %e aceea s-a g&ndit că ar +i 'ine să ai'ă un +iu .-a dus la un oracol care i-a spus că un +iu nu *a a*ea dar +ata lui, %anae *a a*ea unul .-a 'ucurat regele numai că oracolul i-a mai spus că el *a pieri de m&na nepotului Acrisiu s-a $otăr&t să-şi înc$idă +ata pentru ca aceasta să nu se mai mărite şi să nu mai ai'ă copii dar a uitat de zeii cei puternici Ast+el zeul 3ermes i-a spus lui "eus ca +ata regelui Acrisiu este înc$isă "eus care putea *edea prin piatră, a *ăzut-o pe %anae şi a $otăr&t să o ia de soţie ceea ce s-a şi înt&mplat %anae a născut în înc$isoare un +iu, 6erseu, pe care nu a reuşit să îl ascundă de oc$ii tatălui său %eşi aceasta i-a spus că este 'ăiatul lui "eus, Acrisiu nu a crezut-o %egea'a a cerut ajutor lui "eus, acesta nu a putut-o ajuta pentru că sotţa lui, 3era îl supra*eg$ea tot timpul /egele a înc$is-o pe %anae şi pe +iul ei într-o ladă împreună cu c&te*a merinde şi i-a aruncat în *aluri A plutit lada un timp p&nă c&nd a ajuns între Ciclade şi a +ost găsită de un pescar pe nume %ictis 2l i-a luat acasă, le-a dat adăpost, i-a $rănit şi cu timpul a luat-o de soţie pe %anae 7ratele lui %ictis, 6olidecte, era rege al insulei şi îl izgonise pe acesta de +rică să nu r&*nească la tron 8ăz&nd-o într-o zi pe %anae, 6olidecte s-a g&ndit că +rumoasa +emeie ar +i mai potri*ită ca soţie a lui dar aceasta nu a acceptat deoarece %ictis era un om 'l&nd, $arnic şi îl iu'ea pe 6erseu Atunci regele s-a $otăr&t să scape de 'ăiat şi auzind că acesta po*estea tuturor că este +iul lui "eus, l-a c$emat la el şi-a i-a spus că ar tre'ui să plece în lume să o omoare pe una dintre cele trei gorgone şi anume pe Meduza, cea mai rea dintre toate trei şi care era muritoare 6erseu a plecat să caute şi să omoare pe Meduza dar înainte a cerut ajutor lui "eus Acesta l-a trimis pe 3ermes, +rate după tată cu 6erseu, să-i aducă o sa'ie lucrată de zeul 3e+aistos şi un scut strălucitor din partea Atenei care să-i protejeze oc$ii, alt+el *a împietri c&nd *a pri*i gorgonele 9-a mai spus să se îndrepte spre ţara zeului antos şi a zeiţei 0ix iar pe drum să se a'ată pe la cele trei 'ătrane graie care îi *or spune care este drumul cel mai scurt Cele trei graie a*eau un singur oc$i pe care îl +oloseau pe r&nd timp de trei zile 6erseu a p&ndit trei zile şi în a treia noapte c&nd o 'ătr&nă a *rut să-9 dea alteia, acesta i l-a smuls din g$eare, l-a aruncat într-o groapă pe care o +ăcuse mai înainte după care le-a spus 'ătr&nelor că le dă oc$iul înapoi numai dacă îl ajută să ajungă la cele trei gorgone #raiele s-au în*oit să-l ajute şi c$iar l-au în*ăţat să meargă la nişte nim+e care a*eau casca zeului 3ades care îl putea +ace ne*ăzut, sandalele înaripate şi sacul de piele +ermecat 6erseu a înduplecat nim+ele să-i dea cele trei lucruri şi a plecat cu sandalele înaripate să le găsească pe cele trei gorgone Cand a ajuns pe insula unde trăiau acestea, ele dormeau Atunci 6erseu +olosindu-se de scutul Atenei şi de sa'ia de la 3ermes a tăiat capul Meduzei, l-a aruncat în sacul +ermecat, s-a +ăcut ne*azut cu casca lui 3ades şi cu sandalele înaripate a plecat spre alte zări 2
