JHON PERKINS CONFESIUNILE UNUI ASASIN ECONOMIC Mamei mele, Ruth Moody, şi tatălui meu, Jason Perkins, care m-au învăţat ce înseamnă dragostea şi viaţa, insuflîndu-mi curajul atît de necesar entru a scrie această carte !otă asura ediţiei electronice electronice " carte oate cîteodată să conţină o #ucată din sufletul celui care a scris-o$ %acă o scrie cu inima$ &i această carte e scrisă cu inima şi din suflet$ ' scrisă de un om care are ("!&)**!+$ (onştiinţa de "M, care, mai devreme sau mai tîriu a ţîşnit la surafaţă, e care societatea a reuşit o #ună #ucată de vreme vrem e să i-o ţină su# caac$ " anumită arte a societăţii, acea arte care nu trăieşte decît entru utere nemăsurată, care ne dovedeşte încă o dată că uterea oate fi ca un drog şi care nu se dă în lături de la nimic entru a o#ţine$ .umina conştiinţei înă la urmă a ieşit la surafaţă/ (ei care sînt într-o oarecare măsură cu evenimentele mondiale dar şi naţionale, cartea o vor citi cu scrîşnete de măsele$ *ar cei care au 0 dormit 1 înă acum/se vor trei #rusc, su# un duş rece$ 2n acelaşi tim, maniulatorii angajaţi de cororaţii, care ar vrea să ună şi e această confesiune ştamila de 0 teoria consiraţiei 1 vor rimi o cruntă lovitură$ (hiar dacă se vede un uşor talent literar, cartea este 0 #întuită 1 de riguroitatea unui economist de talie$ 'venimentele sînt relatate sec, rece, a unui om educat să fie rece si care nu se sfieşte să-şi arate defectele de care s-a a#uat în formarea lui, de asasin economic$ " să nedumerească sintagma 0 3trămoşi întemeietori 1 , ceea ce denotă o necunoaştere a istoriei americane, entru că este rea mult şi rea emfatic să sui vis a vis de vechimea actualului oor americ american, an, de strămo strămoşi şi înteme întemeiet ietori ori$$ Perkin Perkinss nu suflă suflă nici nici un cuvinţ cuvinţel el desre desre #ăştin #ăştinaşi aşiii nordnordamericani, care sînt ţinuţi ca animalele la grădina oo, în reervaţii 4 %oar #ăştinaşii ot fi numiţi strămoşi cînd e vor#a de 5merica 4 Mai ales că la un moment dat recunoaşte ca rin vene îi circulă şi sînge de 5#nakis si ar fi fost frumos ( fiind vor#a de o confesiune 4 ) să scrie ca ărinţii ărinţilor lui au cotroit !e6 7amshire şi au ucis oulaţia 5#nakis, nu doar că s-au sta#ilit acolo/Mai scrie că se trage dintr-o familie de yankei, veche de trei secole/%acă şi istoria americană se calculeaă folosind metoda Markov, atunci nu ne va mira de unde a aărut un secol în lus 4 %ar, istoria nu este secialit secialitatea atea lui Perkins Perkins şi entru entru că a avut curajul şi conştiinţa conştiinţa de a scrie aceste confesiuni, confesiuni, merită iertat$ (artea este editată în grafia veche, ante/89: entru că nu sînt de acord cu 0 onora#ila 1 academie rom;nă care, în lisă de ocuaţii demne de o 5cademie, se ocuă de gematrie 4 5u mai încercat şi alţii să calce în icioare lim#a strămoşească a rom;nilor, aruncîndu-l e Măria-sa 1
'M*!'3(< la gunoi/" altă ro#lemă este că aceşti 0 academicieni 1 sînt lătiţi de noi, de contri#ua#ili 4 PR'=5+
Mercenarii sau asasinii economici ( AE ) sînt sînt prof profes esio ioni nişt ştii extr extrem em de bine bine plăt plătiţ iţii care care escroche escrochează ază ţări din întreaga întreaga lume pentru sume ajungînd la trilioan trilioanee de dolari. Ei direcţion direcţionează ează bani de la Banca Mondială de la Agenţia !"A pentru #ez$oltare %nternaţională ( "!A%# "!A%# ) precum şi de la alte organizaţii de & ajutorare ' străine către seifurile corporaţiilor corporaţiilor gigant şi buzunarele acelor cîtor$a familii de bogătaşi care controlează resursele resursele naturale ale planetei. Mijloace de care uzează în acest scop $ariază de la rapoarte financiare frauduloase alegeri trucate mită şantaj sex ajungînd pînă la crimă. (ocul lor datează de cînd şi imperiul căpătînd însă noi şi terifiante dimensiuni în actuala perioadă a globalizării. globalizării. E cît se poate de firesc să fiu la curent cu această realitate căci şi eu personal am fost nici mai mult nici mai puţin decît un astfel de AE.
///////////////////////////////////////$ 5m scris aceste rînduri în >:9?, la înceutul unei cărţi avînd titlul rovioriu )onştiinţ )onştiinţa a unui asasin economic$ (artea era dedicată reşedinţilor a două ţări, foşti clienţi de-ai mei e care i-am resectat şi e care i-am considerat sirite înrudite @ Jaime Roldos, reşedintele 'cuadorului, şi "mar )orrijos, reşedintele Reu#licii Panama$ 5mîndoi muriseră, în >:9>, în accidente tragice de avion$ Morţile lor nu au fost însă accidentale$ 'i au fost asasinaţi deoarece se ouneau fraterniării dintre caii cororaţiilor, ai guvernului şi ai #ăncilor al căror sco nu era şi nu e altul decît clădirea imeriului glo#al$ !oi, 5', am ratat ocaia de a le schim#a oiniile, dret care a intrat în scenă cealaltă categorie de asasini economici, mai recis şacalii vînaţi de (*5, aflaţi mereu în urma noastră, gata să intervină$ 5m fost convins să renunţ la a mai scrie acestă carte$ 5m mai înceut-o de vreo atru ori în decursul următorilor douăeci de ani$ %e fiecare dată, deciia mea de a o reîncee a fost influenţată de evenimentele mondiale curente : invaia invaia americană în Panama din >:9:, rimul ră#oi din Aolf, 3omalia, ascensiunea lui "sama #in .aden$ &i totuşi, ameninţările sau mita m-au determinat de fiecare dată să mă oresc$ 2n ?BBC, reşedintele unei edituri de renume, deţinută de o cororaţie internaţională foarte influentă, a citit o coie a ceea ce devenise, de acestă dată, )onfesiunile unui asasin economic$ 5 descris-o ca fiind Do oveste fascinantă ce tre#uie neaărat relatatăE$ %uă care a îm#it trist, a dat din ca şi mi-a sus că, ţinînd cont de fatul că cei din conducerea suerioară ar utea avea de o#iectat, nu îşi ermite riscul de a o u#lica$ )o el mi-a sugerat să o transform într-o ficţiune$ D)eam utea lansa e iaţă într-o formulă de romancier ti John .e (arrF sau Araham AreeneE$ %oar că nimic din cele scrise în această carte nu este ficţiune$ 'ste ovestea adevărată a vieţii mele$ 2n cele din urmă, un editor mai curajos, unul din cei nesuuşi vreunei cororaţii internaţionale, a consimţit să mă ajute să trec la relatarea ei$ 5ceastă oveste trebuie relatată$ )răim într-o erioadă de criă cumlită @ dar şi de uimitoare oortunităţi$ *storia ersonală a acestui asasin economic secial este cea a felului în care am ajuns în 2
'M*!'3(< la gunoi/" altă ro#lemă este că aceşti 0 academicieni 1 sînt lătiţi de noi, de contri#ua#ili 4 PR'=5+
Mercenarii sau asasinii economici ( AE ) sînt sînt prof profes esio ioni nişt ştii extr extrem em de bine bine plăt plătiţ iţii care care escroche escrochează ază ţări din întreaga întreaga lume pentru sume ajungînd la trilioan trilioanee de dolari. Ei direcţion direcţionează ează bani de la Banca Mondială de la Agenţia !"A pentru #ez$oltare %nternaţională ( "!A%# "!A%# ) precum şi de la alte organizaţii de & ajutorare ' străine către seifurile corporaţiilor corporaţiilor gigant şi buzunarele acelor cîtor$a familii de bogătaşi care controlează resursele resursele naturale ale planetei. Mijloace de care uzează în acest scop $ariază de la rapoarte financiare frauduloase alegeri trucate mită şantaj sex ajungînd pînă la crimă. (ocul lor datează de cînd şi imperiul căpătînd însă noi şi terifiante dimensiuni în actuala perioadă a globalizării. globalizării. E cît se poate de firesc să fiu la curent cu această realitate căci şi eu personal am fost nici mai mult nici mai puţin decît un astfel de AE.
///////////////////////////////////////$ 5m scris aceste rînduri în >:9?, la înceutul unei cărţi avînd titlul rovioriu )onştiinţ )onştiinţa a unui asasin economic$ (artea era dedicată reşedinţilor a două ţări, foşti clienţi de-ai mei e care i-am resectat şi e care i-am considerat sirite înrudite @ Jaime Roldos, reşedintele 'cuadorului, şi "mar )orrijos, reşedintele Reu#licii Panama$ 5mîndoi muriseră, în >:9>, în accidente tragice de avion$ Morţile lor nu au fost însă accidentale$ 'i au fost asasinaţi deoarece se ouneau fraterniării dintre caii cororaţiilor, ai guvernului şi ai #ăncilor al căror sco nu era şi nu e altul decît clădirea imeriului glo#al$ !oi, 5', am ratat ocaia de a le schim#a oiniile, dret care a intrat în scenă cealaltă categorie de asasini economici, mai recis şacalii vînaţi de (*5, aflaţi mereu în urma noastră, gata să intervină$ 5m fost convins să renunţ la a mai scrie acestă carte$ 5m mai înceut-o de vreo atru ori în decursul următorilor douăeci de ani$ %e fiecare dată, deciia mea de a o reîncee a fost influenţată de evenimentele mondiale curente : invaia invaia americană în Panama din >:9:, rimul ră#oi din Aolf, 3omalia, ascensiunea lui "sama #in .aden$ &i totuşi, ameninţările sau mita m-au determinat de fiecare dată să mă oresc$ 2n ?BBC, reşedintele unei edituri de renume, deţinută de o cororaţie internaţională foarte influentă, a citit o coie a ceea ce devenise, de acestă dată, )onfesiunile unui asasin economic$ 5 descris-o ca fiind Do oveste fascinantă ce tre#uie neaărat relatatăE$ %uă care a îm#it trist, a dat din ca şi mi-a sus că, ţinînd cont de fatul că cei din conducerea suerioară ar utea avea de o#iectat, nu îşi ermite riscul de a o u#lica$ )o el mi-a sugerat să o transform într-o ficţiune$ D)eam utea lansa e iaţă într-o formulă de romancier ti John .e (arrF sau Araham AreeneE$ %oar că nimic din cele scrise în această carte nu este ficţiune$ 'ste ovestea adevărată a vieţii mele$ 2n cele din urmă, un editor mai curajos, unul din cei nesuuşi vreunei cororaţii internaţionale, a consimţit să mă ajute să trec la relatarea ei$ 5ceastă oveste trebuie relatată$ )răim într-o erioadă de criă cumlită @ dar şi de uimitoare oortunităţi$ *storia ersonală a acestui asasin economic secial este cea a felului în care am ajuns în 2
situaţia în care sîntem şi a cauei entru care, în mod curent, avem de înfruntat crie aarent insurmota#ile$ Reet : acestă oveste tre#uie relatată, deoarece, numai înţelegînd greşelile trecute, vom fi în stare să eGloatăm aşa cum tre#uie oortunităţile viitoare ; deoarece au avut loc acel >> setem#rie, recum şi ră#oiul din *rak ; deoarece, în afară de cei trei mii de oameni care au murit la >> setem#rie ?BB> din ricina teroriştilor, încă douăeci şi atru de mii au murit de foame sau din caue asemănătoare$ %e fat, douăeci şi atru de mii mor în fiecare i, neutîndu-şi rocura hrana necesară suravieţuirii >$ %ar, ceea ce mi se are cel mai imortant, această oveste tre#uie susă, deoarece astăi, entru rima dată în istorie, o ţară are caacitatea, #anii şi uterea de a schim#a actuala stare de lucruri$ 5ceastă ţară este ţara în care m-am născut şi e care am slujit-o ca 5' : 3tatele > setem#rie de a nu mai rămîne cu mîinile în sîn, e margine, în vreme ce asasinii economici ( 5') transformă această reu#lică într-un imeriu glo#al$ 5cesta este cadrul versiunii răsunsului meu lung, la care se adaugă reenţa mea m ea în carne şi oase la evenimentele din caitolele ce urmeaă$ Povestea ce urmeaă este o oveste adevărată$ 5m trăit fiecare cliă a ei$ .ocurile, oamenii, dialogurile, simţirile descrise, toate au însemnat o arte din viaţa mea$ 'ste ovestea mea ersonală, etrecută totuşi în conteGtul mai larg al evenimentelor mondiale care ne-au modelat istoria, care neau adus în stadiul în care ne aflăm în reent, clădind #aele viitorului coiilor noştri$ !u am recueţit nici un efort entru a reenta cît mai fidel aceste eGerienţe, oamenii şi conversaţiile urtate cu fiecare$ f iecare$ %e fiecare dată cînd discut desre evenimente istorice sau recree dialogurile cu alte ersoane, îmi vin în ajutor numeroasele documente u#licate, notele şi înregistrările ersonale, amintirile @ ale mele, dar şi ale celorlaţi articianţi, cele cinci manuscrise înceute de mine anterior şi mărturiile istorice ale altor autori, în secial cele u#licate recent de cei mai restigioşi dintre ei, devăluind lucruri care, înă de curînd, constituiseră informaţii strict secrete sau indisoni#ile din cu totul alte motive$ Referinţele sînt furniate în notele de final, ermiţînd cititorilor interesaţi să arofundee resectivele su#iecte$ 'ditorul m-a între#at dacă mă consider efectiv un asasin economic$ .-am asigurat că am avut această calitate, deşi de cele mai multe ori referirea r eferirea se făcea numai rin iniţiale$ %e fat, din >:>, în iua cînd am înceut să lucre cu (laudine, instructoarea mea, aceasta m-a informat : - 3arcina mea este să te transform într-un asasin economic$ !imeni nu tre#uie să ştie desre imlicarea ta, nici măcar soţia$ 5cestea fiind suse, luă un aer eGtrem de serios$ - %acă te-ai imlicat o dată, înseamnă că te-ai imlicat e viaţă$ 3
2n rare îmrejurări, duă acest eisod, ne-am mai folosit tot numele ; eram ur şi simlu nişte 5'$ Rolul (aludinei este un eGemlu fascinant al maniulării stînd la #aa afacerii în care intrasem$ 2n afară de fatul că era frumoasă şi inteligentă, ea mai era, e deasura, şi eGtrem de eficientă ; îmi descoerise slă#iciunile e care le eGloata la maGimum în favoarea ei$ Meseria ei şi felul în care o eGercita ilustreaă erfect ingenioitatea, di#ăcia oamenilor aflaţi în culisele acestui sistem$ (laudine sunea totul e şleau cînd descria atri#uţiile e care eram chemat să le înelinesc$ %atoria mea, sunea ea, era Ide a încuraja liderii mondiali să devină o arte din vasta reţea care romoveaă interesele comerciale ale 3<5$ 2ntr-un final, liderii resectivi sînt rinşi în cacana unei reţele de datorii care ne asigură loialitatea lor$ .e utem imune orice dorim @ entru a ne satisface nevoile olitice, economice sau militare$ 2n schim#, ei îşi srijină oiţiile olitice e oferta e care o fac ooarelor lor : arcuri industriale, centrale energetice şi aeroorturi$ %eţinătorii comaniilor de inginerie tehnologicăKconstrucţii din 3tatele , în >:LB, la la >, în >::N C$ 3tatele
oulaţie le considerăm ca fiind inferioare unei elite minoritare, atunci chiar că o căutăm cu lumînarea$ &i o găsim$ 2n strădania lor de a duce e culmi imeriul glo#al, cororaţiile, #ăncile şi guvernele ( reunite su# denumirea colectivă de corporatocraţie) îşi folosesc uterea financiară şi olitică entru a avea garanţia că şcolile, afacerile şi mass-media noastră susţin atît concetul fals, cît şi resortul acestuia$ 'le ne-au adus în situaţia în care civiliaţia noastră mondială a ajuns un fel de maşină monstruoasă care necesită cantităţi de com#usti#il şi de întreţinere în creştere eGonenţială, într-atît de uriaşe încît, în cele din urmă, aceasta va consuma totul, nemairămînîndu-i altă soluţie decît să se devoree e sine$ (ororatocraţia nu este o consiraţie, deşi mem#rii ei îmărtăşesc valori şi ţeluri comune$
2n lus, mulţumesc şi celor care m-au încurajat să ies la liman şi să-mi sun ovesteaQ 3tehan Rechtschaffen, ill şi .ynne )6ist, 5nn Sem, 5rt Roffey, şi celorlalţi, foarte mulţi, care au articiat la eGcursiile şi seminariile #ream )hange în mod secial lui 've ruce, .yn Ro#erts7errick şi Mary )andall, recum şi incredi#ilei mele soţii şi artenere de mai #ine de douăeci şi cinci de ani, inifred, şi fiicei noastre, Jessica$ .e sînt recunoscător şi acelor numeroşi #ăr#aţi şi femei care mi-au furniat uncte de vedere ersonale şi informaţii desre #ăncile multinaţionale, cororaţiile internaţionale şi intenţiile olitice ale unor ţări, cu mulţumiri seciale lui Michael en-'li, 3a#rina ologni, Juan Aa#riel (arrasco, Jamie Arant, Paul 3ha6 şi altor cîtorva care au dorit să rămînă în anonimat, dar care se ştiu$ %in momentul în care manuscrisul a fost gata, fondatorul editurii errett-Soehler, 3teven Piersanti, nu numai că a avut curajul să mă accete, dar, mai mult, şi-a dedicat ore-n şir în calitate de strălucit editor, ajutîndu-mă să ela#ore şi să reela#ore cartea$ 2i adrese cele mai adînci mulţumiri lui 3teven, aoi celui care mi-a făcut cunoştinţă cu el, lui Richard Perl, ca şi lui !ova ro6n, Randi =iat, 5llen Jones, (hris .ee, Jennifer .iss, .aurie Pellouchoud şi Jenny illiams care au citit şi au venit cu critici e marginea manuscrisuluiT lui %avid Sorten care nu numai că a citit şi a criticat manuscrisul, dar m-a trecut rin ciur şi dîrmon entru a face faţă standardelor sale înalte, la nivel de eGcelenţăT agentului meu, Paul =edorkoT lui Halerie re6ster entru realiarea designului cărţiiT şi redactorului meu de carte, )odd Mana, adevărat meşter al cuvîntului, de o înţeleciune ieşită din comun$
"raşul 3hell - onă de frontieră şi #aă militară, înfiinţată la marginea junglei amaoniene a 'cuadorului entru a deservi comania etrolieră al cărei nume îl oartă - este situat la aroae două mii de metri mai jos decît Uuito$ "raş-furnicar, el este locuit în mare arte de soldaţi, muncitori etrolişti, recum şi de indigeni aarţinînd tri#urilor 3huar şi Sich6a, care lucreaă entru aceştia ca rostituate, femeile, iar #ăr#aţii, ca muncitori necalificaţi$ Pentru a călători de la un oraş la altul, tre#uie să arcurgi o şosea e cît de sinuoasă, e atît de cativantă$ .ocalnicii te vor avertia că în timul călătoriei vei simţi e roria-ţi iele toate cele atru anotimuri e arcursul aceleiaşi ile$ %eşi am condus e această şosea de nenumărate ori, nicicînd nu m-am săturat de riveliştea a#solut sectaculoasă oferită rivirilor$ %e o arte se înalţă stînci a#rute, resărate cu căderi de aă în cascade şi #romeliade strălucitoare$ %e cealaltă arte, ămîntul co#oară #rusc într-o genune e unde rîul Pastaa, unul dintre cei mai mari afluenţi ai 5maonului, şeruieşte de-a lungul 5nilor$ Pastaa îşi oartă aa de la gheţarii din (otoaGi - unul dintre cei mai înalţi vulcani activi din lume, considerat o eitate e vremea incaşilor - către "ceanul 5tlantic, aflat la este CBBB de mile deărtare$ 2n ?BBC, am ărăsit Uuito într-un 3u#aru "ut#ack, îndretîndu-mă sre 3hell într-o misiune care nu se comara cu nici una dintre misiunile e care le accetasem înă atunci$ 3eram să ot une caăt unui ră#oi la a cărui i#ucnire contri#uisem şi eu$ (a şi în caul situaţiilor atît de multe entru care noi, asasinii economici, tre#uie să ne asumăm resonsa#ilitatea, este vor#a desre un ră#oi ractic necunoscut în afara ţării unde se desfăşoară$ Plecasem sre a mă întîlni cu rereentanţii tri#urilor 3huar, Sich6a şi ai tri#urilor vecine lor, 5chuar, Vaaro şi 3hi6iar - tri#uri hotărîte, chiar cu reţul vieţii lor, să îmiedice comaniile etroliere americane să le distrugă căminele, familiile şi ămînturile$ Pentru ei, acesta este un ră#oi legat de suravieţuirea coiilor şi a civiliaţiilor lor, în tim ce entru noi el este legat de utere, #ani şi resurse naturale, rereentînd o arte a lutei entru suremaţie mondială şi visul unui umn de oameni nesăţioşiQ crearea imeriului glo#al>$ %e fat, ceea ce noi, asasinii economici, facem cel mai #ine este să clădim tocmai acest imeriu glo#al$ 3întem un gru de elită alcătuit din femei şi #ăr#aţi care utilieaă organiaţiile financiare internaţionale entru a crea condiţiile în măsură să determine aservirea celorlalte naţiuni cororatocraţiei aflate în fruntea celor mai mari cororaţii, guverne şi #ănci$ 5semenea echivalenţilor noştri din Mafie, şi noi, asasinii economici, facem tot felul de favoruri$ 5cestea iau forma îmrumuturilor entru devoltarea infrastructurilor - centrale electrice, autostrăi, orturi, aeroorturi sau arcuri industriale$ " condiţie a acordării acestor îmrumuturi este ca numai comaniile de construcţii şi inginerie tehnologică din ţara noastră să se ocue de resectivele roiecte$ *n esenţă, cea mai mare arte din #ani nu ărăseşte niciodată 3tatele
Mergînd cu maşina din Uuito către 3hell, în acea i însorită din ?BBC, m-am întors cu gîndul în urmă cu treieci şi cinci de ani, cînd sosisem entru întîia oară în această arte a lumii$ (itisem deja că, deşi 'cuadorul este numai de mărimea statului !evada, el are mai mult de CB de vulcani activi, este >N[ din seciile de ăsări din întreaga lume şi mii de tiuri de lante neclasificate încă, şi că este o ţară cu diverse civiliaţii în care aroae tot atîţia oameni cîţi vor#esc lim#ile străvechi ale #ăştinaşilor vor#esc şi saniola$ Mi s-a ărut o ţară fascinantă şi, fără îndoială, eGoticăT totuşi, cuvintele care îmi veneau mereu în minte e atunci erau pură neatinsă şi neprihănită. Multe aveau să se schim#e în treieci şi cinci de ani$ .a vremea rimei mele viite, în >:L9, )eGaco de-a#ia descoerise etrolul din regiunea amaoniană a 'cuadorului$ 5stăi, etrolul rereintă aroae jumătate din eGortul ţării$ " conductă ce traverseaă 5nii, construită la scurt tim duă viita mea, a avut de atunci scurgeri de este o jumătate de milion de #arili în fragila ădure troicală - de este două ori cantitatea scursă în caul 'GGon-Halde ?$ 5i, o nouă conductă, de C miliarde de dolari, cu o lungime de trei sute de mile, construită de un consorţiu organiat de ti 5', romite să ducă 'cuadorul rintre rimii ece furniori de etrol ai 3tatelor miliard de dolari, îmotriva (hevron)eGaco (or$ Plîngerea consta în fatul că, între >:> şi >::?, gigantul etrolier aruncase înă la atru milioane de galoane e i de ae toGice, contaminate cu etrol, metale grele, cancerigene, în groi deschise şi rîuri, şi că aceeaşi comanie a lăsat neacoerite aroae CNB de asemenea uţuri care continuă să omoare atît oameni, cît şi animale $ %incolo de fereastra maşinii mele, nori fantastici de ceaţă se rotesc deasura ădurilor şi a canioanelor rîului Pastaa$ 3udoarea mi-a înmuiat cămaşa, iar stomacul a înceut să-mi clocotească, dar nu din caua infernalei călduri troicale şi nici a serentinelor$ =atul că ştiam care fusese rolul meu în distrugerea acestei minunate ţări mă răvăşea din nou$ %in caua semenilor mei de la M5*! şi a mea, 'cuadorul este ai într-o stare mult mai rea decît era înainte de a cunoaşte miracolele economiei, finanţelor şi tehnologiei moderne, înceînd din >:B, în timul erioadei denumite eufemistic oom-ul etrolier, nivelul oficial de sărăcie a crescut de la NB la B[, iar datoria u#lică a ajuns de la ?B milioane de dolari la >L miliarde$ 2ntre tim, artea din resursele naţionale alocată celor mai sărace segmente ale oulaţiei s-a redus de la ?B la L[ N$ %in nefericire, 'cuadorul nu este o eGceţie$ 5roae fiecare ţară e care noi, ca 5', am adus-o su# um#rela imeriului glo#al a suferit o soartă similară L$ %atoria lumii a treia a crescut la este ?,N trilioane de dolari, iar costul administrării sale - este CN miliarde e an în ?BB - este mai mult decît lăteşte toată lumea a treia e educaţie şi sănătate, şi de douăeci de ori mai mare decît suma rimită anual ca ajutor internaţional de către ţările în curs de devoltare$ Peste jumătate din oulaţia lumii suravieţuieşte din mai uţin de doi dolari e i, ceea ce înseamnă, în mare, aceeaşi sumă e care o rimeau la înceutul anilor \B$ 2ntre tim, rocentul de la vîrf, de > la sută din familiile lumii a treia, deţine între B şi :B[ din toate resursele financiare rivate şi rorietăţile din ţările lorT rocentul efectiv este în funcţie de ţara resectivă $ 3u#arul a încetinit e măsură ce şeruia e străile frumoasei staţiuni a]os, faimoasă entru #ăile fier#inţi create de rîurile vulcanice su#terane care curg din eGtrem de activul munte 8
)ungurahgua$ (oiii alergau e lîngă noi, făcîndu-ne cu mîna şi încercînd să ne vîndă gumă de mestecat şi răjituri$ 5m lăsat a]os în urmă$ Priveliştea sectaculoasă s-a întrerut #rusc în momentul în care 3u#aru a ieşit fulger din aradis, cufundîndu-se într-o viiune modernă a %nfernului lui %ante$ NL de mega6aţi$ 'l alimenteaă industriile care îm#ogăţesc o mînă de familii ecuadoriene, dar tot el a fost sursa unor suferinţe inimagina#ile entru fermieri şi entru oulaţiile indigene care locuiesc de-a lungul rîului$ <ina hidroelectrică nu este decît unul dintre numeroasele roiecte desfăşurate datorită eforturilor mele şi ale celorlalţi asasini economici$ 5stfel de roiecte sînt motivul entru care 'cuadorul este acum un mem#ru al imeriului glo#al, dar şi motivul entru care shuarii, kich6aii şi vecinii lor ne ameninţă comaniile etroliere cu ră#oiul$ %in caua roiectelor asasinilor economici, 'cuadorul este coleşit de datoria eGternă, tre#uind să aloce o arte eGor#itantă din #ugetul naţional entru a o achita, în loc să-şi utiliee caitalul entru a-i ajuta e milioanele de cetăţeni ai săi, înregistraţi oficial ca trăind su# ragul sever al sărăciei$ 3ingura modalitate rin care 'cuadorul oate să-şi achite o#ligaţiile eGterne este de a-şi vinde ădurile troicale către comaniile etroliere$ 2ntr-adevăr, unul dintre motivele entru care asasinii economici şi-au îndretat de la înceut rivirile asura 'cuadorului s-a datorat convingerii că marea de etrol de su# regiunea 5maonului rivalieaă cu cîmurile etrolifere din "rientul Mijlociu9$ *meriul glo#al îşi revendică artea sa su# forma concesiunilor etroliere$ 5ceastă cerere a devenit deose#it de urgentă duă >> setem#rie ?BB>, cînd ashingtonul se temea că s-ar utea ori furniarea de etrol din "rientul Mijlociu$ Pe deasura, Heneuela, cel de-al treilea furnior al nostru de etrol, alesese de curînd un reşedinte oulist, e 7ugo (have, care a adotat o oiţie foarte fermă îmotriva a ceea ce noi numeam imerialismul 3<5T el a ameninţat să întreruă vînările către 3tatele BB de dolari de etrol #rut eGtras din ădurea troicală ecuadoriană, comaniile rimesc N de dolari$ %in suma rămasă de ?N de dolari, trei sferturi tre#uie să meargă în contul datoriei eGterne$ Mare arte din ceea ce rămîne acoeră cheltuielile militare şi guvernamentale Z ceea ce înseamnă că rămîn în jur de ?,N dolari entru sănătate, educaţie şi rograme menite a-i ajuta e săraci:$ 5stfel, la fiecare sută de dolari luată entru etrolul eGtras din 5maon, mai uţin de C dolari ajunge la oamenii cu cea mai mare nevoie de #ani, aceia ale căror vieţi au fost atît de crunt afectate de #araje, foraje şi de conducte şi care mor din lisa mîncării comesti#ile şi a aei ota#ile$ )oţi aceşti oameni Z milioane în 'cuador, miliarde e întreaga lanetă @ sînt otenţiali terorişti$ !u din cauă că ar crede în comunism sau în anarhism sau entru că ar fi răi în esenţă, ci, ur şi simlu, din ricina diserării$ B sau cei din 5merica .atină îmotriva saniolilor, la înceutul anilor >99B^ 9
*ngenioitatea construcţiei acestui imeriu modern îi ecliseaă e centurionii romani, e conchistadorii sanioli şi e coloniştii euroeni din secolele al otsreecelea şi al nouăsreecelea$ !oi, 5', sîntem deose#it de a#iliT am învăţat din istorie$ 5stăi, nu mai urtăm să#ii$ !u mai urtăm armuri sau haine care să ne scoată în evidenţă, în ţări recum 'cuadorul, !igeria, *ndoneia ne îm#răcăm asemenea rofesorilor sau rorietarilor de magaine de acolo$ 2n ashington şi Paris, arătăm ca nişte #irocraţi din guvern sau ca nişte #ancheri$ Părem modeşti, normali$ Hiităm şantiere în roiectare şi cutreierăm rin satele sărace$ Proclamăm altruismul, discutăm cu iarele locale desre minunatele acţiuni umanitare întrerinse de noi$ 5coerim mesele de conferinţă ale comisiilor guvernamentale cu hîrtiile noastre şi cu roiectele noastre financiare, şi ţinem cursuri la 7arvard usiness 3chool desre miracolele macroeconomiei$ 3întem în legalitate, lucrăm e faţă$ 3au aşa ne autougrăvim şi aşa sîntem accetaţi$ 5cesta este felul în care funcţioneaă sistemul$ Rareori recurgem la ceva ilegal, deoarece sistemul însuşi este construit e su#terfugii, fiind rin definiţie unul legitim$ 2n orice ca - şi acesta este un avertisment foarte serios - dacă noi dăm greş, o rasă cu mult mai ticăloasă intră în scenă, aceia cărora 5' le sun şacalii, #ăr#aţi care descind direct din acele imerii timurii$ &acalii se află întotdeauna undeva, îndind din um#ră$ (înd aar ei, şefi de state sînt îndeărtaţi sau mor în IaccidenteO >B violente$ &i dacă se întîmlă ca vreun şacal să dea greş, aşa cum au făcut-o în 5fganistan şi în *rak, atunci reaar vechile modele$ (înd şacalii eşueaă, tineri americani sînt trimişi să ucidă şi să moară$ 2n tim ce treceam e lîngă monstru, acel id-mamut, acea matahală din #eton care se înălţa din rîu, eram conştient de transiraţia care îmi îm#i#ase hainele şi de clocotul intestinelor mele$ M-am îndretat sre junglă entru a mă întîlni cu oulaţia indigenă, hotărîtă să lute înă la ultimul om entru a une caăt acestui imeriu la a cărui creare contri#uisem, şi eram coleşit de sentimente de vinovăţie$ M-am între#at în sinea meaQ cum oare a reuşit coilandrul acela simatic din !e6 7amshire să se vîre într-o afacere atît de murdară^ P5R)'5 * >:LC - >:>
CAPITOLUL I Se naşte un asasin economic )otul a înceut cît se oate de firesc$ 'ram singurul coil la ărinţi, născut în >:N într-o familie aarţinînd clasei de mijloc$ Părinţii mei se trăgeau dintr-o stire de yankei din !e6 'ngland veche de trei secoleT atitudinile lor de reu#licani loiali, severi, moralişti reflectau generaţii de redecesori uritani$ 'i fuseseră rimii din familie care frecventaseră o şcoală suerioară @ o#ţinînd şi #urse$ Mama s-a angajat e ost de rofesoară de latină la liceu$ )ata a fost recrutat în de 5l %oilea Ră#oi Mondial ca locotenent de marină, făcînd arte, ca artilerist, din garda militară însărcinată cu aa unui etrolier al marinei comerciale, etrolier gata oricînd să sară în aer$ .a venirea mea e lume, în 7anover, !e6 7amshire, el se afla într-un sital din )eGas, internat entru recuerare în urma unei fracturi de şold$ !u l-am văut decît duă ce am îmlinit un an$ 10
&i-a luat aoi o sluj#ă, redînd lim#i străine la )ilton 3chool, o şcoală-internat de #ăieţi aflată în ona rurală din !e6 7amshire$ (amusul se înălţa semeţ - unii ar sune IsfidătorO - e un deal, dominînd oraşul cu acelaşi nume$ 5ceastă instituţie suerioară îşi limita înscrierile la un număr de aroGimativ cincieci de elevi anual, entru fiecare nivel de clasă, de la a noua înă la a douăsreecea$ 2n cea mai mare arte, elevii erau vlăstare ale unor familii înstărite din uenos 5ires, (aracas, oston şi !e6 Work$ (e-i dret, familia mea ducea lisa #anilor şi totuşi nici vor#ă ca noi să ne fi considerat nişte săraci$ %eşi rofesorii şcolii rimeau salarii foarte mici, toate necesităţile le erau asigurate gratuitQ mîncare, locuinţă, căldură, aă, chiar şi lucrători care să le tundă iar#a sau să le cureţe ăada din curte$ %uă ce am îmlinit atru ani, am înceut să mănînc la cantina şcolii, să car mingile entru echiele de fot#al e care le antrena tatăl meu şi să le dau rosoaele #ăieţilor în vestiar$ 'ste de la sine înţeles că rofesorii şi soţiile acestora se simţeau sueriori faţă de localnici$ 2mi aueam adeseori ărinţii făcînd ha desre statutul lor de stăîni ai domeniului, domnind asura ţăranilor umili @ tîrgoveţii$ &tiam însă că este mai mult decît o glumă$ Prietenii mei din şcoala rimară şi gimnaială aarţineau tocmai acelei clase de ţărani, săraci liiţi ămîntului$ Părinţii lor aveau o #ucată de ămînt e care o lucrau, fiind fie tăietori de lemne, fie lucrători la moară$ 5ceştia îi urau e Idomnişorii de e dealO, iar, la rîndul lor, ărinţii mei nu încurajau deloc rietenia mea cu fetele tîrgoveţilor, e care le numeau ItîrfeO şi IîmuţiteO$ 2mărţisem aceleaşi manuale şi creioane cu fetele acelea din clasa *, iar, de-a lungul anilor, m-am şi îndrăgostit de vreo trei dintre eleQ 5nn, Priscilla şi Judy$ Mi-a fost foarte greu să înţeleg unctul de vedere al ărinţilor meiT oricum, m-am suus dorinţelor lor$ 5n duă an, ne etreceam cele trei luni din vacanţa de vară a tatălui meu în ca#ana de lîngă lac e care o construise #unicul meu în >:?>$ 'ra înconjurată de ăduri, iar noatea uteam aui #ufniţele şi leii din munţi$ !u aveam e nimeni în aroiereT eram singurul coil e care-i uteai întîlni rin acea onă, dacă ai fi cutreierat-o e jos$ 2n rimii ani, îmi etreceam ilele imaginîndu-mi că cei trei coaci erau cavalerii Mesei Rotunde, iar e domniţele aflate la ananghie le chemau 5nn, Priscilla şi Judy Xîn funcţie de erioada anuluiY$ Pasiunea mea era - nu aveam nici o îndoială - la fel de uternică recum cea a lui .ancelot entru Auinevere, #a chiar cu mult mai tăinuită$ .a aisreece ani, am fost admis gratuit la )ilton 3chool$ .a îndemnurile ărinţilor mei am renunţat la tot ceea ce avea legătură cu oraşul şi nu mi-am mai revăut niciodată vechii rieteni$ (înd, în vacanţă, noii mei colegi de clasă se duceau acasă, la conacele şi aartamentele lor de luG, eu rămîneam singurel e deal$ Prietenele lor erau domnişoare care-şi făceau intrarea în înalta societateT eu nu aveam nici o rietenă$ )oate fetele e care le cunoscusem erau IcurveOT aşa că le-am îndeărtat de mine, iar ele m-au dat reede uitării$ 'ram singur - şi îngroitor de frustrat$ Părinţii mei erau maeştri în ale maniulăriiT m-au asigurat că eram un rivilegiat entru că #eneficiam de o asemenea ocaie şi că într-o i aveam să le fiu recunoscător$ (ă îmi voi găsi soţia erfectă, una care să coresundă standardelor de moralitate ridicate ale noastre$ 2n lăuntru-mi însă, clocoteam$ )înjeam duă comania feminină, duă seG, iar ideea unei rostituate era de-a dretul isititoare$ "ricum, în loc să mă revolt, mi-am rerimat furia şi mi-am manifestat frustrarea, am#iţionîndu-mă să eGcele în tot ceea ce făceam$ 5m fost un student model, căitan a două echie sortive universitare, redactor-şef al iarului şcolii$ 'ram hotărît să-i fac să se simtă rost e colegii mei de clasă #ogătani şi să ărăsesc )ilton entru totdeauna$ 2n ultimul an acolo, am fost recomensat cu o #ursă sortivă integrală la ro6n şi cu o #ursă de studii la Middle#ury$ 5m ales ro6n, entru că, înainte de orice, referam să fiu sortiv şi, aoi, entru că facultatea era situată în 11
oraş$ Mama mea a#solvise Middle#ury, iar tatăl meu îşi luase acolo masteratul, aşa că, în ciuda fatului că ro6n se afla în *vy .eague, ei au referat Middle#ury$ - %ac-o să-ţi rui un icior^ m-a între#at tata$ Mai #ine să acceţi #ursa de studii$ &i uite-aşa am cedat$ 2n mintea mea, Middle#ury nu era decît o versiune a lui )ilton la scară mărită - chiar dacă în Hermontul rural, în loc de ruralul !e6 7amshire$ (e-i dret, era o şcoală miGtă, dar eu eram sărac, în tim ce aroae toţi ceilalţi erau #ogaţi, iar eu, în ultimii atru ani, nu mai fusesem la o şcoală unde se aflau şi fete$ 2mi lisea încrederea în mine, mă simţeam inferior, eram ur şi simlu nefericit$ 5m încercat să-i conving e tata să mă lase să mă retrag de la şcoală sau să-mi iau un an de vacanţă$ Hoiam să mă mut la oston şi să învăţ ce înseamnă femeile, ce înseamnă adevărata viaţă$ !ici nu a vrut să audă$ - (um mai vine şi asta, eu să-i regătesc e coiii altora entru facultate, iar al meu să nu vrea să frecventee nici una^ mi-a is el$ 5m ajuns să cred că viaţa este ticluită dintr-o serie de coincidenţe$ =elul în care reacţionăm la ele - cum ne eGercităm acel ceva e care-i numim liberul arbitru * rereintă totulT alegerile e care le facem, în nişte limite imuse de întorsăturile destinului, sînt cele care hotărăsc cine sîntem în fond şi la urma urmei$ %ouă coincidenţe majore care mi-au modelat viaţa le-am trăit la Middle#ury$
(eva mai tîriu, în acelaşi an, >:LN, cîţiva dintre rietenii mei de la iar au fost încororaţi în armată$ Pentru a evita să îmărtăşesc soarta acestora, am intrat la usiness 5dministration (ollege de la
de des de la Middle#ury să mă viitee$ 5tenţia ei nu a utut decît să mă #ucure$ 'a a#solvise în >:L, în tim ce eu mai aveam încă un an înă să termin <$ 5 refuat cu îndîrjire să se mute cu mine înainte de a ne căsători$ %eşi glumeam e seama fatului că eram şantajat - şi chiar îmi reugna efectiv ceea ce consideram că este o continuare a setului ărintesc de rinciii morale arhaice şi uritane, - mă simţeam foarte #ine cînd eram îmreună, doar că voiam mai mult decît atît$ &i, uite-aşa, ne-am căsătorit$ )atăl lui 5nn, eminent inginer, conceuse un sistem de navigare entru o imortantă categorie de rachete, fiind răslătit cu o oiţie la nivel suerior în %eartamentul Marinei$ Prietenul lui cel mai #un, un #ăr#at e care 5nn îl oreclise
calităţile urmărite de ei$ :L9, ne-am îndretat sre 'cuador$ 2n 5maon, am trăit alături de tri#ul 3huar al cărui 14
stil de viaţă semăna cu cel al oulaţiilor de indieni re-colonialişti din 5merica de !ordT de asemenea, în 5ni, am lucrat şi cu urmaşi ai incaşilor$ 'ra o arte a unei lumi desre care nici nu visam că ar mai utea eGista$ Pînă atunci, singurii latino-americani e care îi întîlnisem erau elevii #ogaţi de la şcoala unde reda tatăl meu$ M-am treit că simatiam cu aceşti indigeni care îşi cîştigau traiul vînînd şi cultivînd ămîntul$ 5m simţit o stranie legătură de înrudire cu ei$ 2ntr-un anume fel, ei îmi aminteau de tîrgoveţii e care îi lăsasem în urmă$ 2ntr-o i, un #ăr#at în costum elegant, 'inar Areve, a ateriat e fîşia de ămînt folosită dret istă în comunitatea noastră$ 'ra vicereşedinte la (has$ )$ Main *nc$ XM5*!Y, o firmă internaţională de consultanţă care îşi menţinea anonimatul şi care era însărcinată cu studii rin care să determine dacă anca Mondială ar tre#ui sau nu să îmrumute miliarde de dolari 'cuadorului şi ţărilor vecine, entru a construi #araje entru hidrocentrale şi entru alte roiecte de infrastructură$ 'inar era şi colonel în reervă în 5rmata 3<5$ 5 înceut să-mi vor#ească desre avantajele e care le ai dacă lucrei entru o comanie ca M5*!$ (înd i-am sus că am fost accetat de !35 înainte de a mă înscrie în Peace (ors şi că mă #ătea gîndul să mă întorc la ei, m-a informat că, uneori, el avea statut de cola#orator al !35T mi-a aruncat o rivire care m-a făcut să #ănuiesc fatul că una dintre misiunile lui era să-mi evaluee caacităţile$ 5cum cred că el îmi reactualia rofilul sihologic, analiîndu-mi în secial, a#ilitatea de a suravieţui în medii e care mulţi dintre nord-americani le-ar considera ostile$ 5m etrecut cîteva noţi îmreună în 'cuador, iar, duă aceea, am ţinut legătura rin oştă$ M-a rugat să-i trimit raoarte în care să analie ersectivele economice ale 'cuadorului$ 5vem o maşinuţă de scris orta#ilă, îmi lăcea să scriu şi eram de-a dretul fericit să-i îndelinesc rugămintea$ )im de aroae un an de ile, i-am trimis lui 'inar cel uţin cincisreece scrisori lungi$ 2n aceste scrisori erau seculaţiile mele rivind viitorul economic şi olitic al 'cuadorului şi frustrarea în creştere e care o deistasem rintre comunităţile autohtone care se străduiau să îmiedice comaniile etroliere, agenţiile internaţionale de devoltare în încercările lor de a fi atrase în lumea moderna$ 2n momentul în care misiunea mea de la Peace (ors a luat sfîrşit, 'inar m-a invitat la un interviu entru o sluj#ă la sediul central din oston al comaniei M5*!$ 2n timul întîlnirii noastre articulare, el a accentuat fatul că activitatea de #aă de la M5*! este ingineria, dar că cel mai mare client al său, anca Mondială, a înceut de curînd să insiste ca ei să ăstree în colectiv şi economişti entru a întocmi raoarte critice care să oată fi folosite entru a determina fea#ilitatea şi amloarea roiectelor inginereşti$ Mi-a mărturisit că angajase înainte trei economişti eGtrem de calificaţi, cu recomandări imeca#ile - doi cu titlu de Master, iar unul cu gradul de doctor$ )oţi eşuaseră lamenta#il$ - !ici unul dintre ei, mi-a sus 'inar, nu oate suorta ideea de a concee raoarte economice în ţări unde lisesc statisticile de încredere$ 5 continuat să-mi sună că, în lus, toţi au considerat imosi#il să-şi îndelinească condiţiile contractuale, care le imuneau să călătorească în locuri îndeărtate, din ţări ca 'cuador, *ndoneia, *ran sau 'git, să stea de vor#ă cu liderii locali şi să facă arecieri ersonale desre ersectivele devoltării economice în acele regiuni$
Mi-a sus că îl concediase deja e unul dintre economişti, fiind regătit să facă acelaşi lucru cu ceilalţi doi, dacă eu accetam sluj#a$ (eea ce s-a şi întîmlat în ianuarie >:>, cînd mi s-a oferit o oiţie de economist la M5*!$ )ocmai îmlinisem ?L de ani @ vîrsta magică la care comisia de înrolare nu mă mai voia$ M-am sfătuit şi cu cei din familia lui 5nnT ei m-au încurajat să accet sluj#a şi cred că asta era ărerea
CAPITOLUL 2 «Im!icat e "ia#$% 2n lim#aj juridic, M5*! s-ar caracteria dret o cororaţie strict controlatăT cel mult N[ din cei ?BBB de angajaţi deţineau comania$ 5ceştia erau desemnaţi dret arteneri sau asociaţi, oiţia lor fiind una deose#it de rîvnită$ Partenerii nu numai că aveau utere asura tuturor celorlalţi, dar şi #anii mergeau în mare arte tot la ei$ %iscreţia era însuşirea lor caracteristicăT aveau de-a face cu şefi de stat şi alţi oficiali şefi de guverne care imuneau consultanţilor lor, ca şi avocaţilor sau sihoteraeuţilor, resectarea unui cod de confidenţialitate a#solută$ (omunicarea cu resa constituia un ta#u$ !u era a#solut deloc tolerată$ 2n consecinţă, este foarte uţin ro#a#il să se fi auit de noi în afara comaniei M5*!, deşi lumea era destul de familiariată cu concurenţii noştri, cum ar fi 5rthur %$ .ittle, 3tone_e#ster, ro6n_Root, 7alli#urton şi echtel$ =olosesc termenul concurenţi în sens larg, deoarece, în realitate, M5*! era unica dintr-o categorie aarte$ Majoritatea ersonalului nostru era formată din ingineri, şi totuşi nu deţineam nici un fel de echiament şi nu construiserăm niciodată nici măcar un deoit de materiale$ Mulţi dintre secialiştii de la M5*! erau foşti militari şi totuşi nu aveamcontracte cu Ministerul 5ărării sau cu alte servicii militare$ "#iectul nostru de activitate era unul atît de diferit faţă de normal, încît în rimele luni etrecute acolo nici nu mi-am utut da seama ce făceam de fat$ &tiam numai că rima mea misiune concretă va fi în *ndoneia şi că voi face arte dintr-o echiă de unsreece oameni trimişi entru a crea o strategie rivind alimentarea cu energie a insulei Java$ &i mai ştiam că 'inar şi alţii, care îmi dăduseră detalii desre misiune, erau dornici să mă convingă că economia Javei avea să facă un 16
sectaculos salt înainte şi că, dacă voiam să mă disting ersonal ca un #un analist Xşi, rin urmare, să mi se ofere o romovareY, tre#uia să cree documentaţia care să demonstree acest lucru$ - (are să sargă toate tourile, îi lăcea lui 'inar să sună$ 3trăungea aerul cu degetele înă deasura caului său$ - " economie care se va înălţa ca asărea în #or4 'inar făcea călătorii frecvente care, de regulă, nu durau mai mult de două-trei ile$ !imeni nu discuta desre ele sau se ărea că nici nu rea se ştia unde se duce acesta$ %eseori, cînd se afla la #irou, mă invita să #em o cafeluţă îmreună$ Mă între#a desre 5nn, desre noul nostru aartament şi desre isica e care o aduseserăm cu noi din 'cuador$ Pe măsură ce îl cunoşteam mai #ine, am înceut să fiu mai îndrăneţ, încercînd să aflu mai multe desre el şi desre ceea ce imlica sluj#a mea$ !iciodată însă nu am rimit vreun răsuns care să mă satisfacăT era un adevărat maestru la schim#at vor#a$ 2ntr-una din aceste situaţii mi-a aruncat o rivire ciudată$ - !u-i caul să-ţi faci griji, mi-a sus el$ 5vem lanuri mari în ceea ce te riveşte$ Recent, am fost la ashington$$$ Hocea lui a devenit mai sla#ă şi el a îm#it enigmatic$ - 2n orice ca, ştii că avem un roiect mare în Su6eit$ Mai ai ceva tim înă să leci sre *ndoneia$ (red că ar tre#ui să-ţi foloseşti o arte din el entru a citi desre Su6eit$ i#lioteca Pu#lică din oston XPY este o sursă eGcelentă, iar noi îţi utem o#ţine ermis la #i#liotecile de la M*) şi 7arvard$ %uă acest eisod, mi-am etrecut destul tim în acele #i#lioteci, mai ales în P care se afla la o distanţă de numai cîteva străi de #irou şi aroae de aartamentul meu din ack ay$ M-am familiariat cu Su6eitul, recum şi cu alte ro#leme de statistică economică din lucrările u#licate de "!<, =ondul Monetar *nternaţional X=M*Y şi anca Mondială$ &tiam că mi se va cere să conce modele econometrice entru *ndoneia şi Java şi am hotărît că aş utea foarte #ine să înce să conce unul şi entru Su6eit$ "ricum, licenţa mea în administrarea afacerilor nu mă regătise ca econometrist, aşa că am etrecut mult tim încercînd să găsesc o modalitate de a#ordare a ro#lematicii$ 5m mers înă acolo încît m-am înscris la o serie de cursuri e această temă$ Pe arcurs am înţeles că statisticile ot fi maniulate entru a roduce o gamă variată de concluii, inclusiv e acelea care să oglindească redilecţiile analistului$ M5*! era o suercororaţie$ 2n >:>, eGistau aici numai atru femei care deţineau oiţii rofesionale$ 2n orice ca, mai erau oate vreo două sute de femei rintre angajaţii secretariatului fiecare vicereşedinte şi director de deartament avea o secretară - şi ai serviciului de stenografie care deserveau restul angajaţilor$ Mă o#işnuisem cu acest gen de discriminare #aată e seG şi, rin urmare, am fost eGtrem de uimit de ceea ce s-a întîmlat într-una din ile la P, în sala cataloagelor$ " #runetă atrăgătoare a venit sre mine şi s-a aşeat e un scaun chiar în faţa mea, de artea cealaltă a mesei$ Părea foarte rafinată în costumul ei de femeie de afaceri, un costum de culoare verdeînchis$ Mi-am is că tre#uie să fie cu cîţiva ani mai mare decît mine, dar am încercat să mă controle, să ar indiferent, ca şi cum n-aş fi o#servat-o$ %uă cîteva minute, fără nici un cuvînt, ea a îmins sre mine o carte deschisă$ (onţinea un ta#el cu informaţiile e care eu le căutam desre Su6eit şi o carte de viită cu numele, (laudine Martin, şi cu titlul ei, (onsultant de 3ecialitate la (has$ )$ M5*!, *nc$ M-am uitat în ochii ei de un verde atît de lăcut, iar ea şi-a întins mîna$ - 5m fost rugată să te ajut la instruire, mi-a sus$ 17
!u-mi venea să cred că mie mi se întîmla ceea ce mi se întîmla$ 2nceînd de a doua i, ne-am întîlnit în aartamentul (laudinei din eacon 3treet, la cîteva străi de sediul Prudential (entre deţinut de M5*!$ 2n timul rimei noastre ore îmreună, ea mi-a eGlicat că oiţia mea era una destul de neo#işnuită şi că era necesar să ăstrăm totul strict confidenţial$ Mia sus că nimeni nu-mi dăduse lămuriri eGacte desre sluj#a mea, deoarece nimeni, cu eGceţia ei, nu fusese autoriat să o facă$ 5oi m-a informat că o#ligaţia ei era de a mă transforma într-un asasin economic$ !umai denumirea a fost suficientă entru a-mi trei vise de clandestinitate$ 'ram stînjenit de rîsul nervos e care l-am auit ornind din mine$ 'a mi-a îm#it şi m-a asigurat că umorul era unul dintre motivele entru care utiliau acest termen$ - (ine l-ar lua în serios^ a între#at ea$ Mi-am mărturisit ignoranţa rivind rolul unui asasin economic$ - !u eşti singur, a rîs ea$ !oi sîntem o secie rară, într-o afacere murdară$ !imeni nu tre#uie să ştie desre imlicarea ta, nici măcar soţia$ 5oi a devenit serioasă$ - Hoi fi cinstită cu tine, te voi învăţa tot ce voi utea în sătămînile următoare$ 5oi va tre#ui să alegi$ %eciia ta va fi finală$ %oar că odată imlicat, eşti imlicat e viaţă$ %uă acest eisod, rareori ne-am mai sus e numeT eram ur şi simlu nişte 5'$ 5cum ştiu ceea ce nu ştiam atunci - (laudine a rofitat din lin de avantajele e care i le-a furniat rofilul trasat de !35 rivind slă#iciunile mele$ !u ştiu cine îi dăduse informaţiile - 'inar, !35, cei de la deartamentul de resurse umane de la M5*! sau altcineva - ştiu doar că le folosise cu o mare măiestrie$ 5#ordarea ei, o com#inaţie de seducţie fiică şi maniulare ver#ală, era croită secial entru mine şi, totuşi, ea se încadra în standardele de roceduri oerative e care le-am văut folosite de atunci într-o varietate de afaceri în situaţii cînd mia era mare, iar resiunea de a o#ţine afaceri rofita#ile, uriaşă$ 'a a ştiut de la înceut că nu-mi voi une în ericol căsnicia, devăluind activităţile noastre clandestine$ &i era #rutal de sinceră cînd era vor#a să descrie artea întunecată a lucrurilor care mi se cereau$ !u am ha#ar cine îi lătea salariul, deşi nu am nici un motiv să mă îndoiesc că ar fi fost, aşa cum era scris e cartea de viită, de la M5*!$ .a acea vreme, eram rea naiv, intimidat şi vrăjit ca să mai un între#ările care ai mi se ar atît de fireşti$ (laudine mi-a sus că meseria mea avea două o#iective rinciale$ Primul era să justific îmrumuturi internaţionale uriaşe care erau direcţionate înaoi către M5*! sau alte comanii din 3<5 Xcum ar fi echtel, 7alli#urton, 3tone_e#ster şi ro6n_RootY rin roiecte gigantice de inginerie tehnologică şi construcţii$ 2n al doilea rînd, tre#uia să lucre entru a falimenta ţările care o#ţineau îmrumuturile X#ineînţeles, duă ce ar fi achitat sumele entru M5*! şi alţi contractori din 3<5Y, astfel încît să fie o#ligate entru totdeauna la creditorii lor şi să devină ţinte uşoare, în caul în care era nevoie de anumite favoruri, rintre care #ae militare, voturi în "!< sau accesul la ţiţei sau alte resurse naturale$ 3luj#a mea era, sunea ea, să analie efectele investiţiilor de miliarde de dolari într-o ţară$ &i, la modul mai secific, eu tre#uia să conce studii care să roiectee o creştere economică în viitorii douăeci-douăeci şi cinci de ani şi care să evaluee imactul e care l-ar utea avea diferitele roiecte$ %e eGemlu, dacă se lua deciia de a îmrumuta unei ţări un miliard de dolari entru a-i convinge e liderii acesteia să nu susţină
sistem de telecomunicaţii$ 3au mi se sunea că acelei ţări i se oferea ocaia de a i se furnia un serviciu u#lic modern de electricitate, iar mie îmi revenea sarcina de a demonstra că acel sistem va avea dret reultat o creştere economică suficientă entru a justifica îmrumutul$ =actorul rimordial, în fiecare ca, era rodusul intern #rut$ Proiectul care avea dret reultat cea mai mare medie anuală a P*, era cîştigător$ %acă nu eGista decît un singur roiect, tre#uia să demonstre că devoltarea acestuia va aduce #eneficii imortante P*-ului$ 5sectul ţinut su# tăcere al fiecăruia dintre aceste roiecte era acela că, rin ele, se intenţiona crearea unor rofituri uriaşe entru contractori, recum şi entru o mînă de familii #ogate şi influente din ţara care rimea îmrumutul, în tim ce se asigura deendenţa financiară e termen lung şi, rin urmare, loialitatea olitică a guvernelor de retutindeni$ (u cît îmrumutul era mai mare, cu atît era mai #ine$ =atul că ovara datoriei aăsînd e sinarea unei ţări îi riva e cetăţenii acesteia de servicii de sănătate, de educaţie şi de alte servicii sociale tim de decenii, nu era luat în consideraţie$ (laudine şi cu mine discutam deschis desre esenţa înşelătoare a P*-ului$ %e eGemlu, creşterea P*-ului oate avea ca reultat rofitul entru o singură ersoană, cum ar fi individul care deţine o comanie de utilităţi u#lice, în ciuda fatului că majoritatea suortă ovara datoriei$ (ei #ogaţi devin şi mai #ogaţi, iar cei săraci, şi mai săraci$ &i totuşi, din unct de vedere statistic, acest fat este înregistrat ca rogres economic$ (a şi cetăţenii 3<5, în general, majoritatea angajaţilor de la M5*! au imresia că le facem favoruri acestor ţări cînd le construim centrale electrice, autostrăi şi orturi$ &colile noastre şi resa ne-au învăţat să erceem aceste acţiuni ca e nişte fate altruiste$ %e-a lungul anilor, am auit de multe ori argumente de genulQ - %acă au de gînd să ardă draelul 3<5 şi să facă demonstraţii îmotriva 5m#asadei noastre, de ce nai#a nu ne retragem din ţara lor şi să-i lăsăm să se afunde şi mai mult în roria sărăcie^ (ei care sun astfel de lucruri sînt de foarte multe ori titraţi, au dilome care dovedesc cît sînt de educaţi$ "ricum, acestor oameni nici nu le trece rin ca că motivul entru care ne instalăm am #asade este tot în lume este acela de a ne servi roriile interese, care, e arcursul ultimei jumătăţi a secolului al ``-lea, au însemnat transformarea Reu#licii americane într-un imeriu glo#al$ 2n ciuda atestatelor de tot felul, astfel de oameni sînt la fel de ignoranţi ca şi coloniştii din secolul al `H***-lea care credeau că indienii care lutau entru a-şi aăra ămînturile erau unelte ale diavolului$ 2n cîteva luni urma să lec sre insula Java, în *ndoneia, care, în acea erioadă, era caracteriată dret cea mai oulată rorietate de e lanetă$ 3e mai întîmla ca *ndoneia să fie şi o naţiune musulmană #ogată în ţiţei, dar şi un focar de activitate comunistă$ - 'ste următoarea iesă de domino duă Hietnam, sunea (laudine$ )re#uie să-i cîştigăm e indoneieni de artea noastră$ %acă se vor alătura #locului comunist, ei #ine$$$ &i-a us un deget în dretul #eregatei, duă care a îm#it dulce$ - 3ă icem că e nevoie să vii cu o analiă foarte otimistă asura economiei, cum va înflori ea duă ce vor fi construite noile centrale electrice şi liniile de distri#uţie$ 5cest lucru le va ermite celor de la <35*% şi #ăncilor internaţionale să justifice îmrumuturile$ %e sigur, vei fi răslătit şi te vei utea muta în ţări mai eGotice, cu alte roiecte$ .umea este harta ta de cumărături$ &i a continuat, avertiîndu-mă că rolul meu va fi unul foarte dur$ - 'Gerţii de la #ănci te vor urmări$ 'ste meseria lor să îţi atace analiele - doar entru aşa ceva sînt lătiţi$ Punîndu-te e tine într-o lumină roastă, ei aar într-una mai #ună$ 19
2ntr-una din ile, i-am amintit lui (laudine că echia de la M5*! care urma să fie trimisă în Java era alcătuită din încă alţi ece #ăr#aţi$ 5m între#at dacă toţi rimeau acelaşi gen de instruire$ M-a asigurat că nu$ - 'i sînt ingineri, mi-a sus$ Proiecteaă centrale electrice, linii de distri#uţie şi transort, orturi şi drumuri e care să oată fi adus com#usti#ilul$ )u eşti cel care reice viitorul$ 5naliele tale vor determina amlitudinea sistemului e care ei îl roiecteaă - şi cuantumul îmrumutului$ înţelegi^ )u rereinţi cheia$ %e fiecare dată cînd lecam din aartamentul (laudinei mă între#am dacă ceea ce făceam era corect$ :N>, cînd *ranul s-a revoltat îmotriva unei comanii etroliere #ritanice care-i eGloata resursele naturale şi locuitorii$ (omania era redecesoarea lui ritish Petroleum, P-ul de astăi$ %ret răsuns, rimul ministru iranian, #ucurîndu-se de o mare oularitate şi ales în mod cît se oate de democratic Xdesemnat de revista /ime în >:N>, dret "mul anuluiY, Mohammad Mossadegh, a naţionaliat toate rorietăţile etrolifere iraniene$ " 5nglie grav jignită a căutat ajutor la aliatul din cel de 5l %oilea Ră#oi Mondial, adică la 3<5$ "ricum, am#ele ţări se temeau că o desfăşurare de forţe militare ar utea rovoca din artea
ameninţări$ 5oi i-a îmins să organiee o serie de revolte de stradă şi demonstraţii violente care au creat imresia că Mossadegh nu numai că nu se #ucura de oularitate, dar, e deasura, mai era şi inet$ 2n cele din urmă, Mossadegh a fost învins, etrecîndu-şi tot restul vieţii în arest la domiciliu$ Pro-americanul Mohammad Rea 3hah a devenit un dictator fără contracandidat$ Sermit Roosevelt a regătit decorul entru o nouă rofesie, una în rîndurile căreia aveam să mă înscriu şi eu >$ Mişcarea lui Roosevelt a remodelat istoria "rientului Mijlociu şi a demonstrat că vechile strategii de consolidare a unui imeriu erau deăşite$ 2n lus, ea a mai coincis şi cu înceutul eGerimentelor în Iacţiuni militare nenucleare limitateO, care, în cele din urmă, au avut dret reultat umilirea 3<5 în (oreea şi Hietnam$ %eja în >:L9, anul în care am dat interviul la !35, devenise clar că, dacă 3<5 voia să-şi realiee visul întemeierii unui imeriu glo#al Xduă cum revăuseră cei ca reşedinţii Johnson şi !iGonY, ea tre#uia să adote strategii modelate duă eGemlul iranian furniat de Roosevelt$ 5ceasta era singura cale de a-i învinge e sovietici fără ameninţarea unui ră#oi nuclear$ Mai eGista însă o ro#lemă$ Sermit Roosevelt era angajat al (*5$ %acă ar fi fost rins, consecinţele ar fi fost deastruoase$ 'l orchestrase rima oeraţie a 3<5 de demitere a unui guvern străin, fiind de aştetat să urmee multe alte oeraţiuni de acest ti$ *mortant era însă să se găsească o modalitate ca ashingtonul să nu fie imlicat direct$ %in fericire entru strategi, în anii >:LB s-a asistat şi la un alt ti de revoluţieQ întărirea cororaţiilor internaţionale şi a organiaţiilor multinaţionale, cum ar fi anca Mondială şi =M*$ 5cesta din urmă era finanţat în rimul rînd de 3<5 şi de suratele noastre în întemeierea imeriului din 'uroa$ " relaţie sim#iotică s-a devoltat între guverne, cororaţii şi organiaţiile multinaţionale$ .a vremea cînd mă înscrisesem eu la şcoala de afaceri de la <, se găsise deja soluţia la ro#lema Sermit-ca-agent-(*5$ 5genţiile de sionaj din 3<5 - inclusiv !35 - aveau sarcina să identifice otenţiali 5', care uteau fi aoi angajaţi de către cororaţii internaţionale$ 5ceşti 5' nu tre#uiau niciodată lătiţi de guvern, ci urmau să-şi ia salariile din sectorul rivat$ 5şadar, dacă ar fi fost dată în vileag, trea#a lor murdară ar fi fost atri#uită lăcomiei cororaţiilor, nicidecum oliticii guvernamentale$ 2n lus, cororaţiile care îi angajau, deşi lătite de agenţiile guvernamentale şi de artenerii lor - #ăncile multinaţionale Xcu #anii contri#ua#ililorY, erau ferite de controlul (ongresului şi de oinia u#lică, rotejate de un ansam#lu de iniţiative legislative în lină devoltare, incluînd marca înregistrată, comerţul internaţional şi legile rivind li#ertatea informaţiei ?$ - Prin urmare, înţelegi tu, a conchis (laudine, noi sîntem eGact următoarea generaţie care continuă mîndra tradiţie înceută e cînd tu erai de-a#ia în clasa întîi$
CAPITOLUL & *ndoneiaQ lecţii entru un 5' 2n afara lucrurilor învăţate desre noua mea carieră, mi-am etrecut ceva tim citind şi desre *ndoneia$ - (u cît ştii mai multe desre o ţară înainte să ajungi acolo, cu atît mai uşoară îţi va fi sarcina, mă sfătuise (laudine$ Hor#ele ei mi s-au întiărit #ine în minte$ (înd (olum# şi-a înălţat înele, ornind în >:? în faimoasa-i călătorie, el urmărea să ajungă în *ndoneia, cunoscută la acea vreme su# numele de *nsulele Mirodeniilor$ 2n toată erioada colonială, ea era considerată o comoară cu mult mai reţioasă decît 5mericile$ Java, cu ţesăturile ei 21
#ogate, cu mirodeniile ei legendare şi regatele-i oulente constituia o reţioasă osesiune, dar şi scena unor ciocniri violente între aventurierii sanioli, olandei, ortughei şi #ritanici$ Regatul "landei a ieşit triumfător în >NB, dar, chiar dacă olandeii controlau Java, le-au fost necesari mai #ine de >NB de ani să suună şi celelalte insule$ .a invadarea *ndoneiei de către jaonei, în timul celui de 5l %oilea Ră#oi Mondial, forţele olandee au ous o minimă reistenţă$ Reultatul a fost că indoneienii, în secial javaneii, au suferit teri#il, în urma armistiţiului jaone, un lider carismatic, e nume 3ukarno, a reuşit să roclame indeendenţa$ 2n cele din urmă, lutele s-au încheiat duă atru ani, la ? decem#rie >::, cînd "landa şi-a co#orît steagul, redînd suveranitatea unui oor care, tim de mai #ine de trei secole, nu cunoscuse nimic altceva în afară de lute şi dominaţie$ 3ukarno a devenit rimul reşedinte al noii reu#lici$ (îrmuirea *ndoneiei s-a dovedit însă a fi o rovocare mult mai serioasă decît înfrîngerea olandeilor$ %earte de a fi omogen, arhielagul alcătuit din aroGimativ >NBB de insule era asemenea unui #utoi cu ul#ere în care clocoteau rimitivismul tri#al, culturi divergente, eci de lim#i şi dialecte, gruuri etnice nutrind animoităţi vechi de secole$ (onflictele erau frecvente şi violente, dar 3ukarno reuşea să le ţină su# control$ 2n >:LB, a susendat Parlamentul, iar în >:LC a fost numit reşedinte e viaţă$ 'l a constituit alianţe strînse cu guvernele comuniste din toată lumea, în schim#ul echiamentului şi instrucţiei militare$ )ot el a trimis true indoneiene înarmate cu echiament rusesc în Malaeia, aflată în aroiere, în încercarea de a răsîndi comunismul în toată 5sia de 3ud-'st şi de a cîştiga astfel accetarea de către liderii socialişti mondiali$ "oiţia s-a consolidat, iar în >:LN s-a declanşat o lovitură de stat$ 3ukarno a reuşit să suravieţuiască asasinatului numai datorită reenţei de sirit a amantei sale$ Mulţi dintre ofiţerii sueriori ai armatei sale, recum şi cei mai aroiaţi dintre asociaţii săi au fost însă mai uţin norocoşi$ 'venimentele le aminteau e cele etrecute în *ran în >:NC$ 2n final, Partidul comunist a fost făcut resonsa#il - în secial acele facţiuni srijinite de (hina$ 2n masacrele iniţiate ulterior de armată, au fost ucişi aroGimativ trei înă la cinci sute de mii de oameni$ (omandantul armatei, generalul 3uharto, a reluat reşedinţia în >:L9 >$ Pînă în >:>, hotărîrea 3<5 de a ademeni *ndoneia, îndeărtînd-o de comunism, se intensifica tot mai mult din caua reultatului ră #oiului din Hietnam care ărea foarte nesigur$ 2n vara anului >:L:, Preşedintele !iGon înceuse o serie de retrageri de true, iar strategia 3<5 căăta o ersectivă mult mai glo#ală$ 'a se concentra asura revenirii aariţiei efectului de domino - intrarea ţărilor din onă, una duă alta, su# dominaţia comunismului - şi se focalia asura cîtorva ţăriT cheia o rereenta *ndoneia$ Proiectul de electrificare al celor de la M5*! constituia o arte dintr-un lan mult mai curinător care să asigure dominaţia americană în 5sia de 3ud-'st$ Premisa oliticii eGterne a 3<5 era că 3uharto va servi ashingtonul în aceeaşi manieră în care a făcut-o şahul *ranului$ 3<5 mai sera ca această naţiune să servească dret model şi altor ţări din regiune$ ashingtonul şi-a #aat o mare arte din strategia sa e fatul că reultatele #une o#ţinute în *ndoneia ar utea avea reercusiuni oitive asura întregii lumi islamice, îndeose#i în eGloivul "rient Mijlociu$ *ar, dacă toate acestea nu rereentau o motivaţie suficientă, *ndoneia disunea de ţiţei$ !imeni nu cunoştea cu certitudine calitatea şi mărimea reervelor sale, dar seismologii comaniilor etroliere erau foarte otimişti în rivinţa osi#ilităţilor$ Pe măsură ce mă cufundam mai adînc în cărţile de la P, entuiasmul meu creştea$ 2mi şi imaginam deja aventurile care mă aştetau$ 3ă lucre entru M5*! însemna să-mi schim# stilul de viaţă sărăcăcios de la Peace (ors cu unul mult mai luGos şi mai fascinant$ Perioada etrecută cu 22
(laudine rereenta deja îmlinirea uneia dintre fanteiile meleT ărea mult rea frumos ca să fie adevărat$ Mă simţeam, cel uţin în arte, ră#unat entru rivaţiunile de la şcoala aceea de #ăieţi$ &i se mai întîmla ceva în viaţa meaQ 5nn şi cu mine nu ne mai înţelegeam cîtuşi de uţin$ (red că simţise fatul că duceam două vieţi$ 'u am considerat că acesta era reultatul resentimentului e care l-am simţit cînd m-a forţat să mă căsătoresc cu ea, de la #un înceut$ !u conta fatul că m-a susţinut şi m-a ajutat în toate momentele grele din timul misiunii mele în 'cuador, cînd eram în Peace (orsT încă o mai consideram ca e o continuare a modelului meu comortamental de a mă suune cariciilor ărinţilor mei$ %esigur, acum, rivind înaoi, sînt convins că relaţia mea cu (laudine a constituit un factor major$ !u aveam cum să-i sun lui 5nn desre aceasta, dar ea a simţit #ine desre ce-i vor#a$ 2n orice ca, ne-am decis să ne mutăm în aartamente searate$ 2ntr-una din ile, în >:>, cu o sătămînă înainte de lecarea mea în *ndoneia, am ajuns acasă la (laudine unde, e măsuţa din sufragerie, mă aştetau tot felul de #rîneturi şi tiuri de îine, recum şi o sticlă de eaujolais$ 5 ţinut un toast în cinstea mea$ -5i reuşit$ 5 îm#it, dar arcă ărea ceva mai uţin sinceră$ - 2n sfîrşit, acum eşti unul de-ai noştri$ 5m sorovăit de toate cele cam vreo jumătate de orăT aoi, în tim ce ne terminam vinul, mi-a aruncat o rivire e care nu o mai ărisem niciodată înă atunci$ - 3ă nu recunoşti în faţa nimănui nimic desre întîlnirile noastre, mi-a sus ea cu o voce asră$ %acă o vei face, nu te voi ierta nicicînd şi voi nega fatul că te-am întîlnit vreodată în viaţa mea$ 3-a uitat duşmănos la mine - oate entru rima dată m-am simţit ameninţat de ea -, duă care a scos un hohot de rîs ostil$ - %acă ai de gînd să vor#eşti desre noi, viaţa îţi va fi serios ericlitată$ 'ram ur şi simlu năucit$ Mă simţeam cumlit$ Mai tîriu însă, e cînd mă întorceam e jos la Prudential (entre, am fost nevoit să recunosc ingenioitatea schemei$ 5devărul este că tot timul etrecut îmreună am fost numai în aartamentul ei$ !u eGista nici un fel de dovadă a relaţiei noastre, iar nimeni de la M5*! nu fusese imlicat în vreun fel$ Mai eGista aoi o arte din mine care îi arecia francheţeaT nu mă înşelase, aşa cum o făcuseră ărinţii mei în legătură cu )ilton şi Middle#ury$
CAPITOLUL ' 3alvarea unei ţări de la comunism 5veam o viiune romanţioasă asura *ndoneiei, ţara în care aveam să locuiesc în următoarele trei luni$
7ristos, au circulat rin munţii 5siei, rin deserturile ersane şi este Mediterana entru a se întiări în cele mai rofunde unghere ale siritului nostru colectiv$ (hiar şi numai numele insulelor ei fa#uloase - Java, 3umatra, orneo, 3ula6esi - mi-au sedus mintea$ 'ra un tărîm de misticism, de mituri şi de frumuseţe eroticăT o înşelătoare comoară căutată, dar nicicînd găsită de (olum#T o rinţesă mult rîvnită, dar niciodată osedată de 3ania, "landa, Portugalia, JaoniaT o închiuire şi un vis$ 5ştetările mele erau măreţe şi resuun că ele le reflectau e cele ale marilor eGloratori$ (a şi (olum# însă ar fi tre#uit să-mi ot une frîu fanteiilor$ Poate ar fi tre#uit să-mi dau seama că lumina călăuitoare străluceşte deasura unui destin care nu este întotdeauna acela e care ni-> dorim noi$ *ndoneia oferea comori, dar nu era cufărul cu anacee e care îl aştetasem$ %e fat, rimele mele ile în caitala clocotitoare a *ndoneiei, %jakarta, în vara anului >:>, au fost şocante$ (u)iman din l#$ engleă s-ar utea traduce rin Iomul negruO Xn$ tr$Y =rumuseţea eGista, cu siguranţă, este tot$ =emei suer#e urtînd saronguri multicolore$ Arădini luGuriante care străluceau graţie florilor troicale$ %ansatoare eGotice din ali$ Ricşe cu scene în culorile curcu#eului ictate e ărţile laterale ale locurilor entru asageri, aşeate în faţa şoferilor care dădeau la edale$ (onace ale colonialismului olande şi moschee crenelate$ Mai eGista însă şi o latură urîtă, tragică, a oraşului$ .eroşi cu cioturi însîngerate în loc de mîini$ )inere oferindu-şi truul entru cîţiva gologani$ 3lendidele canale olandee de odinioară transformate în hanale$ (ocioa#e din carton în care locuiau familii întregi, de-a lungul malurilor line de gunoaie ale rîurilor negre$ (laGoane gomotoase şi fum înecăcios$ =rumosul şi urîtul, elegantul şi vulgarul, siritualul şi rofanul$ 5ceasta era %jakarta, unde mireasma isititoare de cuişoare şi de muguri de orhidee se lută entru dominaţie cu miasma canalelor de colectare$ Mai văusem sărăcie şi înainte$
2nvăluit în fumu-i de tra#uc, (harlie şi-a aruncat rivirea de jur îmrejurul camerei$ - Hom fi de-a dretul răsfăţaţi aici, a sus el, dînd din ca areciativ$ *ndoneienii vor avea mare grijă de noi, la fel şi cei de la 5m#asada 3<5$ 3ă nu uităm însă că avem o misiune de îndelinit$ &i-a îndretat rivirile în jos sre teancul de notiţe e care le ţinea în mînă$ - %a, sîntem aici sre a une la unct o strategie entru electrificarea insulei Java - cel mai oulat ţinut din lume$ %ar aceasta este numai artea vii#ilă a ais#ergului$ Mina lui a devenit serioasăT mi l-a evocat e Aeorge ($ 3cott în rolul generalului Patton, unul dintre eroii lui (harlie$ - !e aflăm aici entru a aduce nici mai mult, nici mai uţin decît salvarea acestei ţări din ghearele comunismului$ %uă cum #ine ştiţi, *ndoneia are o istorie îndelungată şi tragică$ 5cum, în acest moment cînd este regătită şi ea să se lansee în secolul al ``-lea, este usă din nou la încercare$ Resonsa#ilitatea noastră este de a ne asigura că *ndoneia nu o ia e urmele vecinilor ei de la nord, Hietnam, (am#odgia şi .aos$
Ro#ert Mc!amara, constituia un eGemlu erfect în acest sens$ 'l trecuse de e oiţia de reşedinte al (omaniei =ord Motors la cea de secretar al aărării naţionale su# reşedinţii Sennedy şi Johnson, iar acum ocua ostul de vîrf în cea mai uternică instituţie financiară din lume$ 5m mai înţeles şi că rofesorii mei de la universitate nu înţeleseseră adevărata esenţă a macroeconomiei, şi anume că, în multe cauri, a ajuta o economie să crească îi îm#ogăţeşte numai e cei cîţiva din vîrful iramidei, în tim ce e aceia de jos nu-i ajută în nici un fel, #a oate chiar îi co#oară şi mai mult$ 2ntr-adevăr, de cele mai multe ori, romovarea caitalismului are dret reultat un sistem care seamănă cu societăţile feudale din evul mediu$ %acă vreunul dintre rofesorii mei ar fi ştiut acest lucru, nu l-ar fi recunoscut în nici un ca Z ro#a#il din cauă că marile cororaţii şi indiviii care le conduc finanţeaă facultăţile$ 5 sune adevărul ar însemna ca aceşti rofesori să-şi iardă sluj#a - întocmai cum astfel de devăluiri m-ar utea costa şi e mine acelaşi lucru$ 5ceste gînduri au continuat să mă ţină trea în fiece noate e care am etrecut-o la 7otelul *ntercontinental *ndoneia$ 2n final, cea mai #ună metodă de aărare a fost una eGtrem de ersonalăQ mă lutasem din greu entru a scăa din !e6 7amshire, din şcoala de acolo şi de înrolare$ Printr-o com#inaţie de coincidenţe şi rin trudă grea, mi-am cîştigat un loc în acea viaţă de luG$ &i m-am mai liniştit sunîndu-mi că, de fat, făceam ceea ce era corect rin risma culturii în care mă încadram$ 'ram e cale să devin un economist resectat şi de succes$ =ăceam lucrurile entru care mă regătise şcoala de afaceri$ 5jutam la imlementarea unui model de devoltare care era aro#at de cele mai strălucitoare minţi ale gruurilor de eGerţi din lume$ (u toate acestea, în toiul noţii, tre#uia să mă console, cel mai adesea, cu romisiunea că, într-o #ună i, aveam să devălui adevărul$ %uă care, uteam dormi liniştit, citind romanele lui .ouis .\5mour desre istolarii din ătrînul Hest 3ăl#atic$ (5P*)".<. N
*+n,+n-u.mi su/!etu! 'chia noastră alcătuită din unsreece oameni a etrecut şase ile în %jakarta, comletînd formalităţile la 5m#asada 3<5, în întîlniri cu diverşi oficiali, organiîndu-ne sau relaGîndu-ne în jurul iscinei$ !umărul americanilor care locuiau la *ntercontinental m-a uimit$ Mi-a făcut o imensă lăcere să rivesc tinerele femei frumoase - soţii ale reşedinţilor comaniilor de etrol sau de construcţii americane Z care îşi etreceau ilele la iscină, iar serile în restaurantele luGoase, nu mai uţine de şase la număr, din interiorul sau din jurul hotelului$ 5oi (harlie ne-a mutat trua în munţi, în oraşul andung$ (lima era mai #lîndă, sărăcia mai uţin evidentă, iar tentaţiile ceva mai uţine$ !i s-a us la disoiţie o casă de oaseţi a guvernului, cunoscută dret isma, dotată cu un administrator, un #ucătar, un grădinar şi cîţiva servitori$ (onstruită în timul erioadei coloniale olandee, isma era un adevărat rai e ămînt$ Heranda ei saţioasă dădea sre o lantaţie de ceai care se întindea de-a lungul dealurilor vălurite, înă sus, e antele munţilor vulcanici ai Javei$ 2n afară de găduire, ni se dăduseră şi unsreece jeeuri )oyota, fiecare dintre noi #eneficiind de şoferul şi de translatorul său$ 2n sfîrşit, eram mem#ri în (lu#ul de golf şi de tenis din andung, foarte eGclusivist, fiind găduiţi şi într-un comleG de #irouri la sediul central al Perusahaan
Pentru mine, rimele ile la andung au însemnat o serie de întîlniri cu (harlie şi 7o6ard Parker$ 7o6ard avea vreo şateeci de ani, iar înainte de ensionare fusese analist rincial e ro#leme rivind caacitatea de încărcare la !e6 'ngland 'lectric 3ystem$ 5cum era resonsa#il cu analiarea cantităţii de energie şi a caacităţii de încărcare de care va avea nevoie insula Java în viitorii douăeci şi cinci de ani, făcînd, în acelaşi tim, şi o îmărţire a acesteia în analie ur#ane şi regionale$ %at fiind că cererea de electricitate este strîns legată de creşterea economică, analiele lui deindeau de roiecţiile mele economice$ Restul echiei noastre tre#uia să devolte strategia cores unătoare în funcţie de revederile noastre, localiînd şi roiectînd uine electrice, linii de transmisie şi distri#uţie, recum şi sisteme de transortare a com#usti#ilului într-o manieră care să satisfacă roiecţiile noastre cît mai eficient cu utinţă$ 2n decursul întîlnirilor noastre, (harlie a evidenţiat ermanent imortanţa activităţii mele, #ătîndu-mă la ca că revederile mele tre#uiau să fie foarte otimiste$ (laudine avusese dretateQ eu eram cheia întregii strategii$ - Primele sătămîni etrecute aici, mi-a eGlicat (harlie, sînt dedicate culegerii datelor$ 'l, 7o6ard şi cu mine eram aşeaţi e fotoliile uriaşe din ratan din #iroul ersonal al lui (harlie$ Pereţii erau decoraţi cu taiserii imrimate, înfăţişînd naraţiuni din teGtele antice hinduse din +ama-ana. (harlie a ufăit dintr-un tra#uc straşnic$ -*nginerii vor une ca la ca o reentare detaliată asura actualului sistem electric, a caacităţilor ortuare, străilor, căilor ferate, asura tuturor chestiilor de acest ti$ 5 îndretat tra#ucul sre mine$ -)u tre#uie să te mişti reede$ .a sfîrşitul rimei luni, 7o6ard tre#uie să ai#ă deja o idee destul de clară desre întreaga desfăşurare a miracolelor economice care urmeaă să se roducă din clia cînd ne vom une în alicare noua schemă$ Pînă la sfîrşitul celei de-a doua luni, va avea nevoie de mai multe detalii - reartiate e regiuni$
viaţa lui termenul de asasin economic, dar ştia că intenţia lor era de a-i folosi entru a romova o formă de imerialism e care el nu o utea acceta$ %uă una din întîlnirile noastre cu (harlie, m-a luat deoarte$ Purta aarat auditiv şi avea su# cămaşă o cutiuţă de unde utea regla volumul$ -5sta rămîne între noi, mi-a sus 7o6ard şotit$ 3tăteam la fereastra #iroului e care îl ocuam îmreună, uitîndu-ne la canalul şeruind dincolo de clădirea P.!$ " tînără femeie se scălda în aele murdare ale acestuia, încercînd să ară, cel uţin, decentă, cu un sarong draat e truul ei, de altfel, gol$ -Hor încerca să te convingă cum că această economie va creşte vertiginos, a sus el$ (harlie nu are ic de milă$ !u-i lăsa să te ai#ă la mînă$ Hor#ele lui mi-au rodus o strîngere de inimă, dar şi dorinţa de a-i convinge că (harlie avea dretateT la urma urmei, cariera mea deindea de mulţumirea şefilor mei de la M5*!$ - ineînţeles că economia va eGloda, am sus, cu ochii la femeia din canal$ ?9, aşa-numită Miracolul din Massachusetts$ &i ot sune cu mîna e inimă că nici o cantitate de energie nu a crescut vreodată cu mai mult de înă la :[ e an, chiar în cea mai încărcată erioadă$ &i asta în vremurile #une$ &ase rocente ar fi mult mai corect$ M-am hol#at la el$ " arte din mine înceuse să creadă că el avea dretate, dar mă simţisem atacat$ &tiam că tre#uia să-i conving, deoarece roria mea conştiinţă avea mare nevoie de justificări$ -7o6ard, nu sîntem în oston$ 5ceasta este o ţară unde, înă acum, nimeni nu a utut o#ţine nici măcar electricitate$ 5ici lucrurile stau diferit$ 3-a întors e călcîie şi şi-a vînturat alma în aer ca şi cum ar fi vrut să mă facă să disar$ - I%ă-i înainteO, a mormăit el$ Hinde-te$ !u-mi asă nici cît negru su# unghie de argumentele tale$ &i-a tras scaunul de la #irou, ră#uşindu-se în el$ - 2mi voi ela#ora analia, #aîndu-mă e ceea ce cred eu, nu e cine ştie ce studiu economic elucu#rant$ 5 luat un creion şi a înceut să mîgălească o foaie de hîrtie$ 'ra o rovocare e care nu o uteam ignora$ M-am îndretat sre #iroul lui şi m-am aşeat în faţa lui$
28
- 5i să te faci de rîs dacă eu voi veni cu ceea ce toată lumea aşteată - un #oom comara#il cu goana duă aur din (alifornia - iar analia ta rivind creşterea cantităţii de electricitate va fi aceeaşi cu cea din ostonul anilor \LB$ 5 aruncat creionul din mînă şi s-a hol#at la mine$ - *nconştienţă4 5sta este$ &i la tine şi la ceilalţi, şi-a fluturat el #raţele către #irourile de dincolo de ereţii #iroului nostru$ H-aţi vîndut sufletele diavolului$ 3înteţi imlicaţi entru #ani$ 5cum, simula el un îm#et, căutîndu-se su# cămaşă, îmi oresc aaratul auditiv şi mă întorc la lucru$ M-am cutremurat înă în măduva oaselor$ M-am năustit afară din #irou, îndretîndu-mă către #iroul lui (harlie$ .a jumătatea drumului, m-am orit, nesigur de ceea ce aveam de gînd să fac$ 5şadar, m-am întors şi am co#orît scările, ieşind e uşă, în soarele duă-amieii$ )înăra ieşea din canal cu sarongul strîns înfăşurat în jurul truului$ ătrînul disăruse$ (îţiva #ăieţi se jucau în canal, îmroşcîndu-se cu aă şi ţiînd unul la altul$ " femeie mai în vîrstă stătea în aă înă la genunchi şi se săla e dinţiT o alta freca nişte haine$ Mi s-a us în gît un nod uriaş$ M-am aşeat e o movilă din #ucăţi de #eton, încercînd să ignor miasma înţeătoare ce venea dinsre canal$ M-am lutat din greu să-mi stăînesc lacrimileT tre#uia să-mi dau seama ce anume mă făcuse să mă simt atît de jalnic$ Eşti implicat şi tu pentru bani. (uvintele lui 7o6ard îmi răsunau neîncetat în urechi$ 2mi atinsese un nerv sensi#il$ ăieţii au continuat să se îmroaşte cu aă, vocile lor line de veselie umlînd văduhul$ Mă între#am ce uteam face$ (e mi-ar fi tre#uit entru a deveni la fel de lisit de griji ca şi ei^ 2ntre#area mă chinuia în tim ce şedeam acolo, rivindu-i cum se #enguiau în #inecuvîntata lor inocenţă, aarent inconştienţi de riscurile la care se eGuneau, jucîndu-se în aa aceea fetidă$ [ e an$ (e fel de analie aveam să conce^ %eodată, mi-a venit un gînd care mi-a alinat sufletul$ (um de nu-mi dăduse rin ca mai devreme^ %eciia nu-mi aarţinea a#solut deloc$ 7o6ard susese că el va face ceea ce va considera otrivit, indiferent de concluiile mele$ Puteam să-mi mulţumesc şefii cu analiele mele economice, iar el să facă ceea ce credeaT munca mea nu va avea nici un imact asura strategiei$ (ei din jur tot 29
uneau accentul e rolul meu determinant, dar se înşelau$ " mare ovară mi se luase de e suflet$ 5m căut într-un somn adînc$ (îteva ile mai tîriu, 7o6ard s-a îm#olnăvit de un serios atac #acterian$ .-am dus în cea mai mare gra#ă la sitalul misionar catolic$ %octorii i-au rescris un tratament şi i-au recomandat să se întoarcă în cea mai mare gra#ă în 3<5$ 7o6ard ne-a asigurat că avea deja toate datele necesare şi că ar utea comleta cu uşurinţă roiectul din oston$ (uvintele e care mi le-a adresat la desărţire au fost o reluare a avertismentului său anterior$ - !u-i nevoie să falsifici cifrele, mi-a sus el$ !u voi lua arte la această mîrşăvie, indiferent de ceea ce îndrugi tu desre miracolele creşterii economice$ P5R)'5 ** %in >:> înă în >:N (5P*)".<. L Rolul meu ca inchiitor (ontractele noastre cu guvernul indoneian, cu anca 5siatică entru %evoltare şi <35*% imuneau ca cineva din echia noastră să viitee toate centrele cu oulaţie numeroasă din ona inclusă în lanul nostru strategic$ 'u am fost desemnat să duc la #un sfîrşit această sarcină$ %uă cum sunea (harlie, I5i suravieţuit 5maonuluiT ştii cum să faci faţă insectelor, şerilor şi aei de roastă calitate$O 2mreună cu un şofer şi cu un translator am viitat o mulţime de locuri frumoase şi am stat în destule locuinţe de-a dretul jalnice$ M-am întîlnit cu oameni de afaceri şi lideri olitici locali şi leam ascultat oiniile rivind ersectivele legate de creşterea economică, în orice ca, mi-am dat seama că mulţi dintre aceştia erau reticenţi în a-mi îmărtăşi informaţiile de care disuneau$ Păreau intimidaţi de reenţa mea$ 2n mod frecvent, ei îmi suneau că tre#uie să iau legătura cu şefii lor, cu agenţii guvernamentale sau cu sediile centrale ale cororaţiilor din %jakarta$ , iar 3ukarno a înţeles că ţara sa avea nevoie de un voca#ular comun entru a unifica oamenii de diverse culturi care oulau mulţimea de insule$ 'l a recrutat o echiă internaţională de lingvişti, reultatul cu cel mai mare succes fiind crearea acestei indoneiana #ahasa$ Pornind de la dialectul Malay, ea evită foarte multe dintre schim#ările timurilor ver#ale, ver#ele neregulate şi alte comlicaţii caracteristice entru majoritatea lim#ilor$ Pe la înceutul anilor >:B, majoritatea indoneienilor vor#ea această lim#ă, deşi ei continuau să folosească în comunicare dialectul javane sau alte dialecte locale din cadrul comunităţilor lor$ Rasy era un rofesor eGcelent, 30
cu un minunat simţ al umorului, iar, comarativ cu învăţarea dialectului 3huar sau chiar a lim#ii saniole, #ahasa mi se ărea simlă$ Rasy avea un motoscuter şi luase asura sa sarcina de a-mi reenta oraşul şi locuitorii săi$ - 2ţi voi arăta o faţă a *ndoneiei e care nu ai văut-o niciodată, mi-a romis el într-o seară şi ma îndemnat să încalec e şa, în satele lui$ 5m trecut e lîngă sectacole de ăuşi în joc de um#re, muicieni care cîntau la instrumente tradiţionale, e lîngă fachiri înghiţitori de flăcări, jongleri şi vînători am#ulanţi care vindeau mărfuri inimagina#ile, de la casetele de contra#andă americane înă la o#iecte autohtone rare$ 2n cele din urmă, am ajuns la o cafenea micuţă înţesată de tineri şi tinere ale căror haine, ălării şi coafuri ar fi fost otrivite entru un concert al formaţiei eatles de la sfîrşitul anilor >:LB$ 2n orice ca, toţi erau clar indoneieni$ Rasy m-a reentat unui gru aşeat în jurul unei mese şi ne-am alăturat acestuia$ )oţi vor#eau englea, mai mult sau mai uţin fluent, dar au areciat şi mi-au încurajat strădaniile de a învăţa #ahasa$ Hor#eau deschis desre acest su#iect şi m-au între#at de ce americanii nu le învăţau niciodată lim#a$ !u le-am utut da vreun răsuns$ !ici nu uteam să le eGlic de ce eram eu singurul american sau euroean în această arte a oraşului, chiar dacă uteai vedea o mulţime dealde noi la (lu#ul de tenis şi golf, la restaurantele de luG, la teatre sau la suer-magainele scume$ 5 fost o noate de care-mi voi aminti mereu$ Rasy şi rietenii lui m-au tratat ca e unul de-ai lor$ 5m simţit un sentiment de euforie datorat fatului că eram acolo, glumind şi rîînd cu ei, şi că ei imărţeau cu mine oraşul, mîncarea şi muica lor, că mă #ucuram de mirosul ţigărilor de cuişoare şi al altor arome, de ceea ce făcea arte din vieţile lor$ 'ra ca şi cum aş fi fost din nou în Peace (ors şi m-am surrins între#îndu-mă de ce mi-am imaginat că vreau să călătoresc la clasa întîi şi să mă sear de oameni ca aceştia$ Pe măsură ce noatea se scurgea lent, deveneau din ce în ce mai interesaţi să-mi afle ărerile rivind ţara lor şi ră#oiul e care ţara mea îl ducea în Hietnam$ )oţi erau oriilaţi de ceea ce ei numeau Iinvaia ilegalăO şi s-au simţit uşuraţi să afle că le îmărtăşeam sentimentele$ (înd eu şi cu Rasy ne-am întors la casa de oaseţi era tîriu şi totul era cufundat în #enă$ *-am mulţumit din tot sufletul entru că mă invitase în lumea saT la rîndu-i, mi-a mulţumit entru că fusesem deschis cu rietenii lui$ !e-am romis s-o mai facem şi altă dată, ne-am îm#răţişat şi ne-am îndretat sre camerele noastre$ 'Gerienţa trăită îmreună cu Rasy mi-a stîrnit ofta de a etrece mai mult tim dearte de echia de la M5*!$ 2n dimineaţa următoare, m-am întîlnit cu (harlie şi i-am sus că înceusem să mă simt frustrat din ricina încercării de a o#ţine informaţii de la oamenii locului$ 2n lus, toate statisticile de care aveam nevoie entru a devolta o analiă economică nu uteau fi găsite decît la oficiile guvernului din %jakarta$ (harlie şi cu mine am fost de acord că era nevoie să etrec una sau două sătămîni în %jakarta$ 'l şi-a eGrimat comasiunea entru mine, care eram o#ligat să ărăsesc andungul entru a mă duce în metroola clocotitoare, iar eu m-am refăcut că detest această idee$ 2n secret, de fat, eram incitat de osi#ilitatea de a disune de uţin tim numai entru mine, de a eGlora %jakarta şi de a fi găduit la elegantul 7otel *ntercontinental *ndoneia$ 5juns în %jakarta însă, am descoerit că, de această dată, riveam viaţa dintr-o altă ersectivă$ !oatea etrecută cu Rasy şi cu tinerii indoneieni, ca şi călătoriile mele de-a lungul şi de-a latul ţării, mă schim#aseră$ 5m constatat că îi riveam e comatrioţii mei americani într-o lumină diferită$ )inerele lor soţii nu-mi mai ăreau atît de frumoase$ Aardul din lanţuri din jurul iscinei şi #arele din oţel de la geamurile de la etajele 31
inferioare, e care nici nu le o#servasem înainte, căătaseră acum o înfăţişare ameninţătoare$ Mîncarea din restaurantele elegante ale hotelului ărea insiidă$ &i am mai o#servat încă ceva$ 2n timul întîlnirilor mele cu lideri olitici şi oameni de afaceri imortanţi, am devenit conştient de su#tilităţile din modul lor de a mă trata$ !u o simţisem mai înainte, dar acum îmi dădeam seama că reenţa mea le dislăcea multora dintre ei$ %e eGemlu, cînd mă reentau unul altuia, foloseau de multe ori termeni din #ahasa care s-ar traduce, conform dicţionarului meu, cu sensurile de inchizitor şi anchetator. 5m neglijat intenţionat să le sun desre cunoştinţele mele de indoneiana #ahasa - nici chiar translatorul meu nu ştia decît că ot reroduce cîteva frae ti - şi mi-am cumărat un dicţionar #un #ahasabengleă, e care îl consultam foarte des duă ce mă desărţeam de ei$ 5ceste aelative erau doar coincidenţe de voca#ular^ *nterretări greşite din dicţionarul meu^ 5m încercat să mă autoconving de acest lucru$ &i totuşi, cu cît etreceam mai mult tim cu aceşti #ăr#aţi, cu atît mă convingeam mai adînc că eram un intrus, că rimiseră ordin de la cineva să cooeree cu mine şi că nu rea aveau altceva de ales decît să se suună$ !u aveam nici o idee dacă vreun oficial al guvernului, un #ancher, un general sau 5m#asada 3<5 trimisese ordinul$ )ot ceea ce ştiam era că, deşi mă invitau în #irourile lor, îmi ofereau ceai, răsunînd oliticos între#ărilor mele şi, într-o manieră foarte deschisă, ăreau să salute reenţa mea, su# aceste aarenţe eGista o um#ră de resemnare şi de ură$ 5cest lucru m-a făcut să mă îndoiesc, de asemenea, şi de răsunsurile lor la între#ările mele şi de validitatea datelor rovenite de la ei$ %e eGemlu, nu uteam niciodată să intru ur şi simlu întrun #irou cu translatorul meu şi să mă întîlnesc cu cinevaT tre#uia mai întîi să sta#ilim o întîlnire$ 2n sine, acest lucru nu ar fi tre#uit să ară atît de straniu, doar că rocedeul însemna o uriaşă ierdere de tim$ %in moment ce telefoanele funcţionau foarte rar, tre#uia să mergem cu maşina e străile ultraaglomerate, care erau roiectate într-o manieră atît de contorsionată, încît utea să duree şi o oră entru a ajunge la o clădire aflată la o distanţă de numai cîteva coruri de case$ "dată ajunşi, eram rugaţi să comletăm o serie de formulare$ 2n cele din urmă, aărea un secretar$ Politicos @ ar#orînd întotdeauna acel îm#et curtenitor entru care cei din Java sînt renumiţi - acesta îmi unea între#ări desre tiul de informaţii e care îl doresc, duă care fiGa detaliile entru o întîlnire$ =ără eGceţie, întîlnirea lanificată era este cel uţin cîteva ile, iar cînd, în sfîrşit, avea loc, mi se înmîna un dosar de materiale dinainte regătite$ Prorietarii de întrerinderi îmi dădeau lanuri e N->B ani, #ancherii aveau diagrame şi grafice, iar guvernanţii îmi furniau liste de roiecte care erau în curs de a ărăsi lanşele de desen entru a deveni motoare ale creşterii economice$ )ot ceea ce îmi furniau aceşti lideri ai comerţului şi guvernului şi tot ceea ce îmi suneau ei în timul discuţiilor indica fatul că Java era e drumul către - oate - cel mai mare #oom al tuturor economiilor din lume$ !imeni nici măcar o singură ersoană - nu a us la îndoială vreodată această remisă şi nici nu mi-a dat vreo informaţie negativă$ Pe cînd mă întorceam sre andung însă, m-am treit analiînd toate aceste eGerienţe trăiteT ceva era eGtrem de nelăcut$ Mi-a venit în minte că tot ceea ce făceam eu în *ndoneia era mai mult un joc decît o realitate$ 'ra ca şi cum am fi jucat ocher$ !e ţineam cărţile ascunse$ !u uteam avea încredere unii în alţii şi nici nu uteam conta e veridicitatea informaţiilor e care ni le comunicam$ &i totuşi, acest joc era al nai#ii de serios, iar reultatul lui, tim de decenii de acum încolo, avea să ai#ă un imact asura a milioane de vieţi$
32
(5P*)".<.
Ci"i!i,a#ia us$ !a +nce0ca0e - )e duc la un dalang mi-a sus Rasy, îm#ind$ &tii, e vor#a desre faimoşii maeştri ăuşari indoneieni$ 'ra efectiv încîntat că revenisem în andung$ - 2n astă seară, în oraş e un astfel de dalang foarte vestit$ M-a dus cu scuterul lui rin ărţi ale oraşului desre care nici nu ştiam că eGistă, rin cartiere oulate de case tradiţionale, 0ampong care uteau fi asemuite cu o versiune sărăcăcioasă a micilor temle ca acoeriş de ţiglă$ 'rau dearte imresionantele conace tiice colonialismului olande şi clădirile de #irouri cu care mă o#işnuisem$ 3e vedea clar că oamenii erau săraci, dar, cu toate acestea, comortamentul lor era lin de mîndrie$ Purtau saronguri imrimate, uate înă la ureală, dar curate, #lue viu colorate şi ălării din aie cu #orurile foarte mari$ "riunde mergeam eram întîminaţi cu îm#ete şi rîsete$ (înd ne oream, coiii se reeeau să mă atingă şi să-mi iăie ţesătura #lugilor$ " fetiţă mi-a înfit în ăr un #o#oc înmiresmat de frangiani$ 5m arcat scuterul lîngă un teatru am#ulant unde erau adunate cîteva sute de oameni, unii în icioare, alţii aşeaţi e scaune liante$ 'ra o noate senină şi frumoasă$ %eşi ne aflam în centrul celui mai vechi cartier din andung, nu eGistau stîli de iluminat, aşa că stelele străluceau deasura caetelor noastre$ 5rome de lemn ars, arahide şi cuişoare înmiresmau aerul$ Rasy a disărut în mulţime, revenind în curînd însoţit de mulţi dintre tinerii e care-i întîlnisem la cafenea$ Mi-au oferit un ceai fier#inte, nişte răjiturele şi sate mici #ucăţele de carne răjite în ulei de arahide$ Pro#a#il că am eitat înainte de a gusta din ultimele, deoarece una dintre femei a arătat sre un foc de-a#ia îlîind$ - (arne foarte roasătă, a rîs ea$ %e curînd răjită$ 5oi a înceut muica - sunetele magice şi o#sesive ale unui gamalong un instrument evocînd imaginea clootelor temlelor$ -5cest dalang interreteaă singur toată muica, mi-a şotit Rasy$ )ot el manevreaă şi toate ăuşile şi le interreteaă vocile, vor#ind în cîteva lim#i$ " să-ţi traducem noi$ 5 fost un sectacol remarca#il, îm#inînd legendele tradiţionale cu evenimentele curente$ Mai tîriu aveam să aflu că dalangul este un &aman care face totul în transă$ 5vea este o sută de ăuşi şi entru fiecare glăsuia cu o voce diferită$ 'ra o noate e care nu aveam să o uit niciodată şi care mi-a influenţat tot restul vieţii$ %uă ce a încheiat o selecţie clasică de teGte din +ama-ana dalang a scos o ăuşă Richard !iGon, comletată cu nasul lung şi cu fălcile lăsate$ Preşedintele 3<5 era îm#răcat ca
aarţineau toate "rientului Mijlociu - Palestina, Su6eit, 5ra#ia 3audită, *rak, 3iria şi *ran$ 3-a întors aoi către Pakistan şi 5fganistan$ "ri de cîte ori avîrlea o ţară în găleata-i, ăuşa !iGon scotea urlînd cîte un eitet, iar toate vitueraţiile sale erau remarci anti-islamiceQ Icîini musulmaniO, Imonştrii lui MohammedO, Idiavoli islamiştiO$ Mulţimea devenise foarte irasci#ilă, tensiunea crescînd cu fiecare ţară nou aruncată în găleată$ 3ectatorii ăreau sfîşiaţi între hohote de rîs, şoc şi furie$ %in cînd în cînd, mi se ărea că se simţeau jigniţi de lim#ajul ăuşarului$ 'ram şi eu intimidatT ieşeam în evidenţă din această mulţime, fiind mai înalt decît ceilalţi, şi eram îngrijorat că şi-ar utea delănţui furia asura mea$ !iGon a sus aoi ceva care mi-a făcut ărul măciucă, duă cele traduse de Rasy$ - Pe asta dă-o ăncii Mondiale$ Hei ce se oate face ca să luăm ceva #ani e *ndoneia$ 5 ridicat *ndoneia de e hartă, făcînd gestul de a o avîrli la gunoi, dar, chiar în acel moment, din um#ră s-a năustit o altă ăuşă$ 5ceasta rereenta un #ăr#at indoneian, îm#răcat într-o cămaşă imrimată şi o ereche de antaloni kaki, urtînd o insignă cu numele său clar tiărit$ - ' vor#a de un olitician foarte oular din andung, mi-a eGlicat Rasy$ Păuşa aceasta a #urat literalmente între "mul cu găleata şi !iGon, e care l-a rins de mînă$ - 3tai4 strigă #ăr#atul$ *ndoneia e suverană$ Mulţimea a i#ucnit în alaue$ 5oi "mul cu găleata a ridicat steagul şi l-a înfit ca e o săgeată în indoneian, care s-a clătinat şi a murit într-o manieră foarte teatrală$ 3ectatorii au înceut să fluiere, să ţie, să strige Ihuo4O şi să-şi agite umnii în aer$ !iGon şi "mul cu găleata stăteau acolo rivindu-ne$ 5u făcut o lecăciune şi au ărăsit scena$ - (red că ar tre#ui să lec, i-am sus lui Rasy$ 'l m-a luat rotector e duă umeri$ - ' în regulă, mi-a is$ !u au nimic îmotriva ta, ersonal$ !u rea eram sigur de asta$ (eva mai tîriu, ne-am retras la cafenea$ Rasy şi ceilalţi m-au asigurat că nu fuseseră informaţi dinainte asura scenetei cu !iGon şi anca Mondială$ -!u oţi să ştii niciodată la ce să te aşteţi din artea ăuşarului, a comletat un tînăr$ M-am între#at cu voce tare dacă totul a fost regiat în onoarea mea$ (ineva a rîs şi mi-a sus că 'ul meu e unul uriaş$ - )iic entru americani, a adăugat el, #ătîndu-mă cu înţelegere e sate$ *ndoneienii sînt foarte conştienţi în materie de olitică, a sus tiul de lîngă mine$ 5mericanii nu merg la sectacole de acest fel^ " femeie suer#ă, licenţiată în lim#a engleă, s-a aşeat viavi de mine la masă$ - %ar tu nu lucrei entru anca Mondială^ m-a între#at ea$ *-am sus că sarcina mea venea de la anca 5siatică entru %evoltare X5sian %eveloment ankY şi de la 5genţia 3tatelor
5m încercat să mă aăr, dar nu eram deloc regătit entru aşa ceva$ Hoiam să mă dau mare cu fatul că venisem în această arte a oraşului şi că am rămas să asist la întregul sectacol anti-3<5 e care l-aş fi utut considera ca e un afront ersonal$ Hoiam ca ei să vadă curajul meu de a face ceea ce făcusem, să-şi dea seama că eu eram singurul mem#ru al echiei mele care se străduise să înveţe #ahasa sau care avusese dorinţa de a le cunoaşte cultura$ Hoiam să le arăt că fusesem singurul străin care articiase la sectacol$ 2n loc de toate acestea, am încercat să reoriente conversaţia$ *am între#at de ce credeau că dalangul a singulariat numai ţări musulmane, cu eGceţia Hietnamului$ 5uind asta, tînăra a#solventă de lim#ă engleă a i#ucnit în rîs$ - Pentru că ăsta este lanul$ Hietnamul este numai o acţiune de acoerire, a intervenit unul dintre #ăr#aţi, aşa cum a fost "landa entru naişti$ " treată$ - 5devărata ţintă, a continuat femeia, este lumea islamică$ !u uteam să las această chestiune fără nici o relică$ - (u siguranţă, am rotestat eu, nu aveţi cum să credeţi cu adevărat că 3<5 este antimusulmană$ - &i nu e^ a între#at ea$ %e cînd^ 5r fi #ine să-i citeşti e unul dintre istoricii voştri - un #ritanic e nume )oyn#ee$ Prin anii cincieci, el a reis că adevăratul ră#oi al secolului următor nu se va urta între comunişti şi caitalişti, ci între creştini şi musulmani$ - 5rnold )oyn#ee a afirmat aşa ceva^ 'ram uimit$ %a$ (iteşte 1rocesul intentat ci$ilizaţiei si 2umea si 3ccidentul. - %ar de ce să eGiste o animoitate între musulmani şi creştini^ am între#at$ 5u schim#at cîteva riviri e deasura mesei$ .e era greu să creadă că uteam une o între#are atît de tîmită$ - %eoarece, a sus ea rar, ca şi cum s-ar fi adresat unei ersoane mai încete la minte sau tare de urechi, "ccidentul - în secial liderul său, 3<5 - este hotărît să reia controlul asura lumii, să devină cel mai mare imeriu din istorie$ 5 ajuns deja foarte aroae de reuşită$ 5ctualmente,
(îteva ile mai tîriu, oularul olitician din andung, rereentat de ăuşa care s-a ous lui !iGon şi "mului cu găleata, a fost lovit şi omorît de o maşină, iar şoferul a fugit de la locul accidentului$
CAPITOLUL 1 Isus a!t/e! +nc3iuit 5mintirea acelui dalang mi-a rămas adînc întiărită în minte$ .a fel şi cuvintele frumoasei licenţiate în lim#a engleă$ 5cea noate din an-dung m-a cataultat la un nou nivel de gîndire şi simţire$ (hiar dacă nu ignorasem în totalitate imlicaţiile misiunii noastre din *ndoneia, reacţiile mele fuseseră stăînite de emoţii şi, în general, fusesem în stare să-mi controle sentimentele, aelînd la raţiune, la eGemlele din istorie sau la necesităţile #iologice$ Justificasem reenţa noastră acolo ca e o arte a condiţiei umane, autoconvingîndu-mă că 'inar, (harlie şi noi ceilalţi nu făceam decît să acţionăm aşa cum acţionaseră toţi oamenii dintotdeaunaQ avînd grijă de noi şi de familiile noastre, în orice ca însă, discuţia mea cu acei tineri indoneieni m-a determinat să văd şi un alt asect al acestei ro#leme$ Prin ochii lor, am erceut că o a#ordare egoistă a oliticii eGterne nu serveşte şi nici nu rotejeaă generaţiile viitoare din nici o arte a lumii$ 'ste vor#a desre un fel de mioie, aşa cum o vădesc şi raoartele anuale ale cororaţiilor sau strategiile entru camaniile electorale ale oliticienilor care ela#oreaă olitica eGternă$ %uă cum s-a dovedit, informaţiile de care aveam nevoie entru revederile mele economice necesitau viite mai frecvente la %jakarta$ 5m rofitat de timul etrecut singur acolo entru a cugeta mai adînc asura acestor chestiuni şi entru a scrie desre ele într-un jurnal al meu$ 5m rătăcit e străile acestui oraş, am dat #ani cerşetorilor şi am încercat să leg conversaţii cu leroşi, rostituate şi coii ai străii, între tim, am analiat natura ajutorului internaţional şi am luat în considerare rolul legitim e care statele devoltate X3%-urile, în jargonul ăncii MondialeY l-ar utea juca în încercarea de a eradica sărăcia şi mieria din statele mai uţin devoltate X3MP%-uriY$ 5m înceut să mă între# cînd este ajutorul eGtern unul cu adevărat sincer şi cînd este numai lăcomie şi egoism$ 5m înceut efectiv să-mi un între#area dacă acest ajutor eGtern este vreodată altruist, iar, dacă nu e, cum se utea schim#a acest lucru$ 'ram sigur că ţări ca a mea ar tre#ui să acţionee decisiv entru a-i ajuta e #olnavii şi muritorii de foame ai lumii, dar tot atît de sigur eram că se întîmla foarte rar - dacă se întîmla vreodată - ca aceasta să constituie motivaţia fundamentală a intervenţiei noastre$ 2mi tot revenea în minte o între#are esenţialăQ dacă o#iectivul ajutorului eGtern este imerialismul, atunci să fie acesta chiar aşa de incorect^ M-am surrins adesea invidiindu-i e oameni ca (harlie care credeau cu atîta neclintire în sistemul nostru, încît voiau să-i imună şi restului lumii$ Mă îndoiam că resursele limitate ar ermite întregii lumi să ducă viaţa oulentă a 3<5, cînd chiar 3tatele
Poate (laudine mă avertiase desre toate acestea$ !u mai eram deloc sigur de ceea ce încercase ea să-mi sună$ 2n orice ca, acum, lăsînd argumentele intelectuale deoarte, devenise dureros de evident fatul că ilele inocenţei mele luaseră sfîrşit$ *ată ce am scris în jurnalQ 'ste oare cineva din 3<5 inocent^ %eşi aceia din chiar vîrful iramidei economice cîştigă cel mai mult, milioane dintre noi deindem - fie direct, fie indirect - de eGloatarea 3MP%-urilor entru a ne asigura traiul$ Resursele şi mîna de lucru ieftină, care ne alimenteaă aroae toate afacerile, vin din locuri recum *ndoneia şi foarte uţine fac cale întoarsă la ei$ 2mrumuturile eGterne ne asigură că atît coiii din iua de ai, cît şi neoţii lor de mîine vor fi cheăşia noastră$ 'i vor tre#ui să ermită cororaţiilor noastre să le devastee resursele naturale şi nu vor utea rimi educaţie, îngrijiri medicale şi alte servicii numai şi numai ca să ne lătească nouă înaoi$ =atul că roriile noastre comanii au rimit deja #ani entru construirea uinelor electrice, aeroorturilor şi arcurilor industriale nu este luat în calcul în această formulă$ 3ă fie o dovadă de inocenţă fatul că majoritatea americanilor nu este conştientă de acest lucru^ !einformaţi şi intenţionat deinformaţi, da$ %ar inocenţi^ M-am întîlnit cu 5nn la Paris, în drum sre casă, entru a încerca o reconciliere$ (hiar şi în timul acestei vacanţe francee, am continuat să ne ciondănim$ 2n ciuda numeroaselor momente frumoase şi seciale trăite de noi, cred că amîndoi înţeleseserăm că îndelungata noastră istorie de furie şi resentimente constituia o iedică mult rea mare$ &i, în lus, erau atîtea lucruri e care nu i le uteam sune$ 3ingura ersoană căreia i le-aş fi utut îmărtăşi era (laudine, iar la ea mă gîndeam ermanent$ 5nn şi cu mine am ateriat la 5eroortul .ogan din oston şi am luat un taGi sre a ajunge fiecare la casa sa din ack ay$
CAPITOLUL 4 O oca,ie unic$ +n "ia#$ 5devăratul test al *ndoneiei mă aşteta la M5*!$ %imineaţa, la rima oră, m-am reentat la sediul central de la Prudential (enter şi, în tim ce aştetam liftul îmreună cu alţi angajaţi, am aflat că Mac 7ali, enigmaticul reşedinte octogenar, şi eGecutivul de la M5*! îl romovaseră e 'inar reşedinte al rereentanţei din Portland, "regon$ Reultatul era că acum eu tre#uia să-i raorte direct lui runo Vam#otti$ 3uranumit Ivulea argintieO datorită culorii ărului său şi a straniei sale a#ilităţi de a dejuca lanurile oricui ar încerca să-i rovoace, runo avea ceva din înfăţişarea fermecătoare a lui (ary Arant$ 'ra meşter la vor#ă şi avea atît o dilomă de inginer, cît şi un M5$ 2nţelegea econometria şi era vicereşedintele resonsa#il cu deartamentul de energie electrică de la M5*!, recum şi cu majoritatea roiectelor noastre internaţionale$ 'vident, el urma să fie alesul firesc în funcţia de reşedinte al cororaţiei, în momentul în care mentorul său, care îm#ătrînea vii#il, Jake %au#er, avea să se ensionee$ (a majoritatea angajaţilor de la M5*!, eram şi eu înfricoşat şi îngroit de runo Vam#otti$ 'Gact înainte de rîn am fost chemat în #iroul lui runo$ %uă o discuţie cordială desre *ndoneia, el a sus ceva care m-a făcut să sar de e fotoliu$ 37
- 2l concedie e 7o6ard Parker$ !u e nevoie să intrăm în amănunte, e de-ajuns să sunem că a cam ierdut contactul cu realitatea$ Vîm#etul lui era satisfăcut, deconcertant, în tim ce #ătea cu degetul este un teanc de hîrtii de e #irou$ - "t rocente e an$ 5sta e analia încărcăturii făcută de el$ 2ţi vine să crei^ 2ntr-o ţară cu otenţialul *ndoneiei4 5 încetat să mai îm#ească şi m-a rivit dret în ochi$ - (harlie *llings6orth mi-a sus că reviiunile tale economice merg direct la ţintă şi că vor justifica creşterea încărcăturii cu >Z?B de rocente$ 5şa e^ .-am asigurat că aşa era$ 3-a ridicat în icioare şi mi-a întins mîna$ - =elicitări$ )ocmai ai fost romovat$ Poate că ar fi tre#uit să fi ieşit în oraş să săr#ătoresc la un restaurant elegant cu alţi angajaţi de la M5*! - sau chiar singur$ "ricum, mintea mea era la (laudine$ 5rdeam de neră#dare să-i sun desre romovare şi desre eGerienţele mele din *ndoneia$ 2mi interisese să o sun din străinătate şi o ascultasem$ 5cum eram uimit să aflu că telefonul ei fusese deconectat, fără să eGiste un număr de contact$ M-am dus să o caut$
străi, de-a lungul rîului (harles, cu sticla de #ere duă mine$ (um stăteam acolo, rivind am#arcaţiunile şi tratîndu-mi o#oseala rovocată de schim#area fusului orar com#inată cu mahmureala nesănătoasă, m-am convins singur că (laudine îşi făcuse meseria şi aoi se îndretase către următoarea sa misiune$ 2ntotdeauna evidenţiase fatul că totul tre#uia să rămînă secret$ " să mă sune ea e mine$ Mormino avusese dretateQ o#oseala datorată decalajului de fus orar şi anGietatea mea se risiiră$ 2n timul următoarelor sătămîni am încercat să las deoarte gîndurile care-mi #urau sre (laudine$ M-am concentrat asura redactării raortului rivind economia *ndoneiei şi a reviuirii analiei lui 7o6ard$ 5m ajuns la i cu tiul de studiu e care şefii meu voiau să-i vadăQ o creştere în cererea de electricitate în medie de >: rocente e an în rimii doisreece ani duă ce noul sistem va fi terminat, scăînd la > rocente tim de încă ot ani şi sta#iliîn-du-se la circa >N rocente entru restul anilor rămaşi înă la ?N din cei revăuţi de roiect$ Mi-am reentat concluiile la o întîlnire oficială cu agenţii internaţionale de îmrumut$ 'chiele lor de eGerţi m-au chestionat e larg, fără ic de îndurare$ 5tunci, emoţiile mi se transformaseră deja într-un soi de hotărîre sinistră, nu foarte diferită de cea care mă îminsese în timul şcolii elementare să eGcele în loc să mă revolt$ &i totuşi, amintirea (laudinei mă urmărea îndearoae$ (înd un economist tueist, hotărît să-şi facă o reutaţie la anca 5siatică de %evoltare, m-a verificat în decursul întregii duă-amiei, mi-am amintit sfatul dat de (laudine întruna din ilele acelea etrecute în aartamentul din eacon 3treet, cu cîteva luni #une în urmă$ - (ine oate revedea viitorul cu ?N de ani înainte^ mă între#ase ea$ Ahicitul tău este la fel de #un ca şi al lor$ 2ncrederea înseamnă totul$ M-am convins ersonal că sînt un eGert, reamintindu-mi că eu avusesem mai multă eGerienţă cu ţările în curs de devoltare decît mulţi indivii Z unii avînd de două ori vîrsta mea Z care tre#uiau să-mi judece mie activitatea$ )răisem în 5maon şi călătorisem în locuri din Java e care nimeni altcineva nu voise să le viitee$ =recventasem cîteva cursuri intensive care aveau dret sco să-i înveţe e directori cele mai su#tile lucruri desre econometrie şi mi-am sus că făceam arte dintr-o rasă nouă, că sînt un fel de coil minune orientat către statistică, diviniînd econometria, care l-a încîntat e Ro#ert Mc!amara, reşedintele în funcţie al ăncii Mondiale, fostul reşedinte al (omaniei =ord Motors şi secretarul cu aărarea e vremea lui Sennedy$ 'ra vor#a desre un #ăr#at care-şi construise reutaţia e numere, e teoria ro#a#ilităţii, e modelele matematice şi - #ănuiam eu - e #ravada unui ego eGtrem de lin de sine$ 5m încercat să-i imit şi e Mc!amara, dar şi e şeful meu, runo$ 5m adotat maniera de a vor#i a rimului şi m-am aucat să merg ţanţoş ca cel din urmă, legănîndu-mi servieta într-o mînă$ %acă rivesc înaoi, am de ce să mă minune de tueul meu$ 5devărul este că eGerienţa mea era eGtrem de limitată, dar ceea ce-mi lisea la caitolul regătire şi cunoştinţe, era sulinit la caitolul îndrăneală$ &i uite că a mers$ 2n cele din urmă, echia de eGerţi mi-a aro#at raoartele$ 2n lunile care au urmat, am avut întîlniri în )eheran, (aracas, Auatemala (ity, .ondra, Hiena şi ashington %($ 5m întîlnit ersonalităţi notorii, rintre care şahul *ranului, foşti reşedinţi ai cîtorva ţări şi chiar e Ro#ert Mc!amara în ersoană$ (a şi în şcoala elementară, aceasta era o lume a #ăr#aţilor$ 5m fost uimit de felul în care noul meu titlu şi #ilanţurile recentelor mele i#îni în faţa agenţiilor internaţionale de îmrumut au influenţat atitudinea celorlalţi faţă de mine$ .a înceut, toată această atenţie mi s-a urcat la ca$ 5m înceut să mă cred un fel de Merlin care utea să-şi fluture mîna deasura unei ţări făcînd-o deodată să se luminee, iar întrerinderile să răsară recum florile$ 5oi am fost deceţionat$ Mi-am analiat roriile motive, dar şi e ale 39
tuturor celor cu care am lucrat îmreună$ 3e ărea că un titlu onorific sau un doctorat nu însemna mare lucru cînd era vor#a de a ajuta e cineva să înţeleagă situaţia diserată a unui leros trăind lîngă o hana în Jakarta şi mă îndoiam că talentul de a maniula nişte statistici ar utea ermite cuiva să vadă în viitor$ (u cît ajungeam să-i cunosc mai #ine e cei care luau deciii ce schim#au soarta lumii, cu atît mai scetic deveneam în rivinţa osi#ilităţilor şi a scourilor acestora$ Privind feţele celor din jurul meselor din sălile de şedinţă, m-am surrins făcînd mari eforturi entru a-mi stăîni furia$ 2n cele din urmă însă, această ersectivă s-a schim#at şi ea$ 5m ajuns să înţeleg că majoritatea acelor indivii credeau că rocedeaă aşa cum se cuvine$ (a şi (harlie, ei erau convinşi că atît comunismul, cît şi terorismul rereentau forţe ale răului - mai degra#ă decît reacţii revii#ile la deciiile e care ei şi redecesorii lor le luaseră - şi că era datoria lor faţă de atrie şi faţă de urmaşii lor, ca şi faţă de %umneeu, să convertească lumea la caitalism$ )ot ei se agăţau şi de rinciiul suravieţuirii celui mai uternicT dacă s-a nimerit să ai#ă norocul de a se fi născut într-o clasă rivilegiată, nu într-una din cele care vieţuiesc în #ordeie din mucava, ei considerau că este o o#ligaţie să transmită această moştenire şi urmaşilor lor$ 5m oscilat între a-i considera e astfel de indivii ca e nişte articianţi la o consiraţie sau ca e o simlă frăţie #ine închegată care-şi rounea să domine lumea$ (u toate acestea, în tim, am înceut să-i asemăn cu rorietarii de lantaţii din sudul 5mericii, de dinaintea Ră#oiului (ivil$ 'rau nişte oameni strînşi laolaltă într-o asociaţie li#eră, e #aa unor credinţe comune şi a unor interese rorii îmărtăşite, mai degra#ă decît un gru eGclusivist care se reunea clandestin cu intenţii ticăloase #ine definite$ 3tăînii lantaţiilor crescuseră cu servitori şi cu sclavi, fuseseră educaţi să creadă că era dretul lor, #a, mai mult chiar, că era datoria lor să ai#ă grijă de IăgîniO şi să-i convertească la religia rorietarilor şi la felul lor de viaţă$ (hiar dacă sclavia le reugna din unct de vedere filoofic, ei erau în stare, asemenea lui )homas Jefferson, să o justifice ca fiind o necesitate, ră#uşirea ei avînd dret reultat haosul economic şi social$ (onducătorii oligarhiilor moderne Z ceea ce eu numesc acum cororatocraţie Z ar să se încadree în acelaşi tiar$ 5m înceut să mă între# de asemenea şi cine trage foloase de e urma ră#oiului şi a roducţiei de arme în masă, de e urma îndiguirii rîurilor şi a distrugerii mediului şi culturilor indigene$ 5m înceut să urmăresc cine #eneficiaă cînd sute de mii de oameni mor din caua hranei insuficiente, a aei oluate sau a #olilor entru care eGistă totuşi un leac$ 2ncetul cu încetul, am ajuns să înţeleg că, în cele din urmă, nimeni nu are nici un avantaj, dar că, e termen scurt, se dovedeşte că, cel uţin din unct de vedere material, #eneficiaă doar aceia din vîrful iramidei - cei ca mine şi ca şefii mei$ 5ceste constatări au generat o serie de numeroase alte între#ăriQ de ce ersistă oare această situaţie^ %e ce ţine ea de atîta vreme^ Răsunsul se găseşte oare, ur şi simlu, în acea icală străvecheQ Iunde-i uterea, e şi dretateaO, adică cei care au uterea eretueaă acest sistem$ Părea insuficient să susţin că numai uterea ar ermite acestei situaţii să se eretuee$ %eşi afirmaţia Iunde-i uterea, e şi dretateaO eGlica o mare arte din dilemă, simţeam eu că mai tre#uia sa fie o forţă mult mai ireisti#ilă care acţiona aici$ Mi-am amintit de un rofesor de economie de la şcoala de afaceri, un ti din nordul *ndiei, care ţinea un curs desre resursele limitate, desre nevoia omului de a rogresa continuu şi desre rinciiul muncii cu sclavi$ (onform suselor acestui rofesor, toate sistemele caitaliste de succes imlică ierarhii cu lanţuri de comandă rigide, adică o mînă de oameni la vîrf, care controleaă ordinele date către su#ordonaţi, şi o masivă armată de muncitori la #aă, care, în termeni relativ economici, ot fi clasificaţi efectiv dret sclavi$ 2n cele din urmă, m-am convins că noi încurajăm acest sistem, entru că ne-a încredinţat (ororatocraţia că 40
%umneeu ne-a dat dretul să-i lasăm e cîţiva dintre ai noştri în chiar vîrful iramidei caitaliste şi să ne eGortăm sistemul în toată lumea$ %esigur, nu sîntem rimii care rocedeaă astfel$ .ista celor care au racticat acest sistem încee cu mult în urmă, de la imeriile antice din 5frica de !ord, din "rientul Mijlociu şi din 5sia, croindu-şi drum rin Persia, Arecia, Roma, (ruciadele creştine, şi înă la toţi întemeietorii de imerii din 'uroa ost-(olum#iană$ 5cest imuls imerialist a fost şi continuă să fie caua majorităţii ră#oaielor, a oluării, foametei, disariţiei seciilor şi a genocidurilor$ &i a avut întotdeauna un imact serios asura conştiinţelor şi #unăstării cetăţenilor resectivelor imerii, contri#uind la stagnarea socială şi avînd dret reultat o situaţie în care cele mai #ogate civiliaţii din istoria omenirii sînt lovite de cele mai înalte rate de sinucidere, consum de droguri şi violenţă$ M-am gîndit îndelung la aceste ro#leme, evitînd însă să iau în consideraţie esenţa rolului meu în toate acestea$ 5m încercat să nu mă gîndesc la mine ca la un 5', ci ca la un economist de vîrf$ 3una astfel foarte îndretăţit, iar dacă aveam nevoie de confirmări, mă uteam uita e statele mele de latăQ toate erau de la M5*!, o cororaţie rivată$ !u cîştigam nici un #ănuţ de la !35 sau de la altă agenţie guvernamentală$ 5şa că am reuşit să mă conving$ (ît de cît$ 2ntr-o dua-amiaă, m-a chemat runo în #iroul lui$ 3-a aşeat în satele scaunului meu şi m-a #ătut e umărQ - 5i făcut o trea#ă eGcelentă, mi-a is satisfăcut$ (a semn al arecierii noastre, îţi oferim o ocaie unică în viaţă, ceva ce uţini oameni rimesc vreodată, chiar dacă uneori au de două ori vîrsta ta$
CAPITOLUL 56 P0eşe-inte!e şi e0ou! 5m ateriat e aeroortul internaţional )ocumen din Panama într-o noate tîrie de arilie în >:?, în tim ce afară era un adevărat oto troical$ (um era o#iceiul e atunci, am luat un taGi îmreună cu alţi cîţiva directori, iar eu, dat fiind că vor#eam saniola, am ajuns să stau e locul de lîngă şofer$ Mă uitam în gol rin ar#riul taGiului$ Prin loaie, farurile luminau un anou cu ortretul unui #ăr#at arătos, cu srîncene roeminente şi cu ochi strălucitori$ " arte a ălăriei sale cu #oruri largi era ridicată şi înclinată şmechereşte, e o ureche$ .-am recunoscut ca fiind eroul statului Panama de ai, "mar )orrijos$ Mă regătisem entru această eGcursie în maniera mea ersonală, viitînd secţiunea de referinţă a i#liotecii Pu#lice din oston$ &tiam că unul dintre motivele oularităţii lui )orrijos în rîndul cetăţenilor era rolul său de aărător al dretului statului Panama de a se autoguverna şi al retenţiilor la suveranitatea asura (analului Panama$ 'ra hotărît ca în timul conducerii sale ţara să nu mai cadă în cacanele istoriei ei umilitoare$ Panama făcea arte din (olum#ia, cînd inginerul france =erdinand de .esses, care condusese lucrările de construcţie a (analului 3ue, a hotărît să construiască un canal rin istmul 5mericii (entrale, care să lege "ceanul 5tlantic de "ceanul Pacific$ 2nceînd din >99>, franceul a deus un efort colosal, soldat însă cu un lanţ de catastrofe venite una duă alta$ 2n cele din urmă, în >99:, roiectul s-a sfîrşit cu un deastru financiar Z insirîndu-i însă un vis lui )heodore Roosevelt$ 2n timul rimilor ani ai secolului ``, 3tatele :BC, reşedintele Roosevelt a 41
trimis acolo nava americană de ră#oi 4ash$ille. 3oldaţii americani au de#arcat, l-au caturat şi ucis e comandantul miliţiei locale şi au roclamat indeendenţa statului Panama$ 5 fost instalat un guvern-marionetă şi a fost semnat rimul )ratat rivind (analul PanamaT el sta#ilea o onă americană e am#ele maluri ale viitorului curs de aă, legalia intervenţia militară a 3<5 şi dădea ashingtonului un control efectiv asura acestei nou-născute naţiuni IindeendenteO$ *nteresant este fatul că )ratatul a fost semnat de secretarul american de stat 7ay şi de un inginer france, Philie unau-Harilla, care făcuse arte din echia iniţială, nefiind însă semnat de nici un cetăţean din Panama$ 2n esenţă, Panama a fost o#ligată să ărăsească statul (olum#ia entru a servi 3tatelor $ Mai #ine de o jumătate de secol, Panama a fost condusă de o oligarhie de familii înstărite cu legături uternice la ashington$ 5ceşti conducători erau dictatori de dreata care luau toate măsurile e care le considerau necesare entru a fi siguri că ţara lor romova interesele 3tatelor :L9$ "ricum, în acel an, în tim ce eram încă voluntar al Peace (ors în 'cuador, cursul istoriei anamee s-a schim#at #rusc$ " lovitură de stat l-a înlăturat e 5rnulfo 5rias, ultimul din arada dictatorilor, iar "mar )orrijos s-a imus ca şef al statului, deşi nu articiase activ la lovitură ?$ )orrijos era rivit cu admiraţie de clasa de mijloc şi de cea de jos din Panama$ 'l însuşi crescuse într-un oraş de rovincie, 3antiago, unde ărinţii săi redau la o şcoală de acolo$ 3e ridicase raid, trecînd rin gradele Aării !aţionale, cea mai imortantă organiaţie militară din Panama şi o instituţie care, în anii >:LB, cîştigase un srijin tot mai larg în rîndurile săracilor$ )orrijos îşi do#îndise reutaţia de a-i asculta e cei defavoriaţi$ 3e lim#a e străile mahalalelor line de cocioa#e, ţinea întruniri în locuri în care alţi oliticieni nici nu îndrăneau să intre, îi ajuta e cei fără sluj#ă să-şi găsească de lucru şi deseori dona din resursele sale financiare limitate familiilor lovite de #oli sau de nenorociriC$ %ragostea lui de viaţă şi comasiunea sa entru oameni s-a întins chiar şi dincolo de graniţa statului Panama$ )orrijos era hotărît să-şi transforme naţiunea într-un ail entru cei rigoniţi, un loc care să le ofere rotecţie refugiaţilor din am#ele ărţi ale IgarduluiO olitic, de la cei care se ouneau lui Pinochet în (hile înă la lutătorii de dreata anti-(astro$ Mulţi au văut în el un agent al ăcii, erceţie care l-a făcut să do#îndească admiraţia întregii emisfere$ &i-a căătat de asemenea o reutaţie de lider dedicat reolvării divergenţelor dintre variatele facţiuni ce sfîşiau atît de multe ţări din 5merica .atinăQ 7onduras, Auatemala, 'l 3alvador, !icaragua, (u#a, (olum#ia, Peru, 5rgentina, (hile şi Paraguay$ Micuţa sa naţiune de două milioane de oameni servea ca model de reformă socială, fiind o sursă de insiraţie entru lideri mondiali, entru sindicatele care lănuiau demem#rarea
2n rima mea noate în Panama, orit fiind la un semafor şi uitîndu-mă cu atenţie rintre ştergătoarele gomotoase ale ar#riului, am fost emoţionat de acest om care-mi îm#ea de e anou Z arătos, lin de farmec, curajos$ 5flasem, duă ore de studiu la P, că era un om care-şi aăra convingerile$ Pentru rima dată în istorie, Panama nu mai era o marionetă a ashingtonului sau a altcuiva$ )orrijos nu a cedat niciodată tentaţiilor oferite de Moscova sau de eijingT el credea în reforma socială şi în ajutorarea celor născuţi în sărăcie, dar nu leda în favoarea comunismului$ 3re deose#ire de (astro, )orrijos era hotărît să cîştige indeendenţa faţă de 3<5 fără să creee alianţe cu inamicii acestora$ 5m dat este un articol dintr-un iar o#scur de e rafturile de la P, articol în care )orrijos era lăudat entru că era un om care avea să modifice istoria 5mericilor, ounîndu-se unei tendinţe e termen lung de dominaţie a 3<5$ 5utorul cita ca unct de lecare Manifest #estin- - Manifestul #estinului - doctrină oulară rintre americani în anii >9B, conform căreia cucerirea 5mericii de !ord a fost redestinată divin şi %umneeu, nu oamenii, ordonase distrugerea indienilor, a ădurilor şi a #ivolilor, asanarea mlaştinilor şi îndiguirea rîurilor, recum şi devoltarea unei economii care deinde de eGloatarea neîncetată a muncii şi a resurselor naturale$ 5rticolul mi-a dat de gîndit asura atitudinii e care o adota ţara mea în raort cu lumea$ %octrina Monroe, enunţată în >9?C, de reşedintele James Monroe, a fost folosită entru a duce cu un as mai dearte Manifestul %estinului, cînd, în anii >9NB şi >9LB, se afirma că 3<5 avea dreturi seciale asura întregii emisfere, inclusiv dretul de a invada oricare dintre naţiunile din 5merica (entrală sau de 3ud care refua să srijine oliticile 3<5$ )eddy Roosevelt a invocat %octrina Monroe entru a justifica intervenţia 3<5 în Reu#lica %ominicană, în Heneuela şi în timul Ieli#erăriiO Reu#licii Panama de dominaţia (olum#iei$ " serie întreagă de reşedinţi ai 3<5-rintre cei mai de seamă, )aft, ilson şi =ranklin Roosevelt - s-au #aat e ea entru a eGtinde activităţile an-americane ale ashingtonului înă la sfîrşitul celui de 5l %oilea Ră#oi Mondial$ 2n cele din urmă, în ultima jumătate a secolului ``, 3tatele
Haîndu-l e chieşul general e anou şi citind sloganul de su# faţa sa Z I*dealul lui "mar este li#ertateaT nu s-a inventat încă glonţul care să oată ucide un ideal4O, - am simţit fiori e şira sinării$ 5m avut o resimţire că ovestea statului Panama din secolul `` nu era deloc e sfîrşite şi că )orrijos se utea aşteta la momente dificile, dacă nu chiar tragice$ =urtuna troicală lovea în ar#ri, semaforul arăta verde, iar şoferul claGona maşina din faţa noastră$ 5m înceut să mă gîndesc la oiţia e care o ocuam eu ersonal$ =usesem trimis în Panama să închei afacerea care avea să devină cu adevărat cel mai imresionant şi curinător lan strategic al M5*!$ 5cest lan avea să creee justificarea entru investiţia de miliarde de dolari făcută de anca Mondială, anca de %evoltare *nteramericană şi <35*% în sectoarele energiei, transortului şi agriculturii din această ţară micuţă, e dret, dar de o imortanţă crucială$ 'ra, #ineînţeles, un su#terfugiu, o modalitate de a îndatora e vecie Reu#lica Panama şi, rin urmare, de a o face să revină la statutul de marionetă, în tim ce taGiul o orni în noate, un sentiment aroGistic de vină mă străfulgera, e care am reuşit însă să mi-i rerim imediat$ (e-mi ăsa mie^ =ăcusem asul în Java, îmi vîndusem sufletul, iar acum îmi uteam clădi ocaia vieţii$ Puteam deveni #ogat, cele#ru şi uternic cît ai #ate din alme$
CAPITOLUL 55 Pi0a#i +n 7ona Cana!u!ui 2n iua următoare, guvernul aname a trimis e cineva care să mă călăuească$ 3e numea =idel şi am fost imediat atras de el$ 'ra înalt, su#ţire şi era foarte mîndru de ţara sa$ 3tră-stră#unicul său lutase alături de olivar entru cîştigarea indeendenţei faţă de 3ania$ *-am sus că eu eram înrudit cu )om Paine şi am fost rofund imresionat să aflu că =idel citise Bunul simţ tradus în saniolă$ Hor#ea engleă, dar, cînd a descoerit că vor#eam fluent lim#a ţării sale, a fost coleşit de emoţie$ - Mulţi dintre comatrioţii tăi trăiesc aici de ani de ile şi nici nu se sinchisesc să o înveţe, a sus el$ =idel m-a dus într-o lim#are cu maşina rintr-un sector uluitor de roser al oraşului său, căruia el îi sunea !e6 Panama X!oua PanamaY$ Pe cînd treceam e lîngă gîrie-norii moderni din sticlă şi #eton, mi-a eGlicat că Panama avea mai multe #ănci internaţionale decît oricare dintre ţările de la sud de Rio Arande$ - !i se mai sune adesea 'lveţia 5mericilor, mi-a sus el$ .e unem foarte uţine între#ări clienţilor noştri$ )îriu, la amiaă, e cînd soarele se furişa în Pacific, am luat-o e un #ulevard care urma conturul golfului$
îmotriva tîlharilor de iraţi englei$ " familie se aşease la un icnic e înseratQ tată, mamă, cu un fiu şi o fiică, şi un #ătrîn care am resuus că era #unicul coiilor$ 5m tînjit #rusc duă liniştea care ărea să-i învăluie e aceşti cinci oameni$ Pe cînd treceam e lîngă ei, culul a îm#it, ne-a făcut cu mîna şi ne-a salutat în engleeşte$ *-am între#at dacă erau turişti şi au înceut să rîdă$ ăr#atul a venit către noi$ -'u sînt a treia generaţie în Vona (analului, mi-a eGlicat el cu mîndrie$ unicu-meu a venit la trei ani duă construirea acestuia$ 'l a condus unul dintre tractoarele care ridică navele din eclue$ 5 arătat sre #ătrîn, care era reocuat să-i ajute e coii să aranjee masa$ - )atăl meu a fost inginer, iar eu i-am călcat e urme$ =emeia se întorsese să-şi ajute socrul şi coiii$ %incolo de ei, soarele se scufundase în aa aurie$ 'ra o scenă de o frumuseţe idilică, amintind de icturile lui Monet$ .-am între#at e #ăr#at dacă erau cetăţeni americani$ 3-a uitat la mine, nevenindu-i arcă să creadă$ - ineînţeles$ Vona (analului este teritoriu al 3<5$ ăiatul a alergat către tatăl său entru a-i anunţa că masa era gata$ - =iul tău va fi a atra generaţie^ ăr#atul şi-a îmreunat mîinile ca entru rugăciune şi le-a înălţat sre cer$ - 2n fiecare i mă rog la unul %umneeu să ai#ă această şansă$ 'ste minunat să trăieşti în Vonă$ 5oi, şi-a co#orît mîinile şi s-a uitat direct la =idel$ - 3er să o mai utem ăstra entru încă măcar vreo NB de ani$ %esotul acesta de )orrijos face cam multe valuri$ Periculos om$ M-a aucat furia instantaneu şi i-am sus în saniolăQ - 5dios$ 3er ca tu şi familia ta să vă distraţi e-aici şi să învăţaţi cît mai multe desre cultura anameă$ Mi-a aruncat o rivire scîr#ită$ - !u vor#esc lim#a lor, mi-a sus el$ %uă care, s-a întors #rusc şi s-a îndretat sre familia lui şi sre masă$ =idel s-a aroiat de mine, mi-a us un #raţ în jurul umerilor, strîngîndu-mă uşor$ -Mulţumesc, mi-a is$ 2ntorşi în oraş, =idel a condus rintr-o onă e care o caracteriase dret mahala$ - !u cea mai rea, m-a informat$ %ar tot o să-i rini gustul$ (oli#e din lemn şi şanţuri line cu aă clocită se aliniau de-a lungul drumului, casele fragile sugerînd #ărci demem#rate, scufundate într-o hana$ Mirosul de utreiciune şi de lături ne umluse maşina, în tim ce coii cu #urţile diforme fugeau e lîngă noi$ (înd am încetinit, ei s-au adunat e artea mea, strigîndu-mă unchiule şi cerşind #ani$ 3cena aceasta mi-a reamintit de Jakarta$ =oarte mulţi ereţi erau acoeriţi de graffiti$ 'rau cîteva inimi o#işnuite, cu numele culurilor scrijelite în interior, dar majoritatea desenelor erau sloganuri eGrimînd ura faţă de 3tatele
3u# un cer ururiu, m-a condus în Vona (analului$ "ricît de regătit credeam că aş fi fost, nu a fost suficient$ !u-mi venea să cred cîtă oulenţă era aici - clădiri al#e, gigantice, elue #ine îngrijite, case luGoase, terenuri de golf, magaine şi săli de sectacol$ - %e fat, mi-a sus el, tot ce este aici este rorietatea 3<5$ !ici una dintre afaceri suermagainele, frieriile, saloanele de cosmetică, restaurantele - nu se suune fiscalităţii sau legilor din Panama$ 3înt >9 terenuri de golf, oficii oştale răsîndite convena#il în onă, tri#unale şi şcoli americane$ 'ste efectiv o ţară în interiorul altei ţări$ - (e afront4 =idel s-a uitat la mine cu atenţie ca şi cum ar fi făcut o evaluare raidă$ - %a, a fost el de acord$ 'ste un termen destul de nimerit entru situaţia asta$ 5colo, a arătat înaoi, către oraş, venitul e ca de locuitor este mai mic de >BBB de dolari anual, iar rata de şomaj este de CB[$ 'vident, în mahalaua de cocioa#e e care tocmai am viitat-o, nimeni nu cîştigă nici e aroae o mie de dolari, de-a#ia, de-a#ia de are vreunul de lucru$ - &i ce se face entru asta^ 3-a întors sre mine şi mi-a aruncat o rivire care ărea să se transforme din furie în tristeţe$ - (e putem face^ &i-a scuturat caul$ - !u ştiu, dar am să-ţi sun cevaQ )orrijos încearcă$ (red că asta i-ar utea aduce moartea, dar să fii sigur că o să facă tot ce-i va sta în utinţă$ 'ste omul care o să moară lutînd entru oorul său$ 2n tim ce ne îndeărtam de Vona (analului, =idel a înceut să îm#ească$ - *ţi lace să dansei^ =ără să mai aştete vreun răsuns, mi-a susQ 7ai să mîncăm ceva şi aoi am să-ţi arăt o altă faţetă a ţării mele$
CAPITOLUL 52 So!-a#i şi 0ostituate %uă o fritură suculentă şi o #ere rece, am ieşit din restaurant şi am luat-o în jos e o străduţă întunecată$ =idel m-a sfătuit să nu merg niciodată e jos în ona aceasta$ - %acă-ţi trece vreodată rin gînd să vii e-aici, ia un taGi înă la intrare$ 5 arătat cu mîna în are$ (hiar acolo, în satele gardului, este Vona (analului$ 5 condus mai dearte înă cînd am ajuns e un teren viran înţesat cu maşini$ 5 găsit un loc li#er şi a arcat$
- '-n regulă, a chicotit =idel cu #lîndeţe$ !u m-a lovit$ .-am între#at doar în ce trăgeaţi$ (red că jucam şi eu acest joc în coilărie$ (ei doi fraţi s-au uitat unul la altul$ (el mai mare a îm#it$ - 'l este generalul iankeu din Vona (analului$ 5 încercat să ne violee mama şi-i trimit achet înaoi, acolo unde-i e locul$ =idel mi-a aruncat o rivire scurtă$ - &i unde îi este locul^ - 5casă la el, în 3tatele
=emeile forfoteau rintre mese$ 'le se mutau în ermanenţă, stînd în oala cîte unui client, strigîndu-le e chelneriţe, dansînd, răsucindu-se, cîntînd, făcînd cu rîndul e scenă$ Purtau fuste, tricouri, #lugi strîmţi, rochii mulate, tocuri înalte$
ereţi, au format un semicerc rotector în jurul lutătorului cel înalt$ 'l l-a strivit e soldat de #ar şi i-a sus ceva ce nu am utut aui$ 5oi şi-a ridicat glasul şi a vor#it rar în engleă, suficient de tare entru ca toată lumea amuţită din încăere să oată aui, în ciuda muicii$ - )iilor, entru voi accesul la chelneriţe este interis, iar e celelalte nu le atingeţi înă nu le lătiţi$ 2n sfîrşit, cei doi soldaţi din PM au intrat şi ei în acţiune$ 3-au aroiat de grămada de anamei$ - 2l luăm noi de aici, 'nriue, i-au sus ei$ .utătorul l-a lăsat e soldat jos, strîngîndu-> încă o dată de gît, îmingîndu-i caul e sate şi făcîndu-i să scoată un scîncet de durere$ - M-ai înţeles^ 3-a auit un mormăit sla#$ - ine$ .-a îmins către cei doi soldaţi din PM$ - %uceţi-l de aici$
CAPITOLUL 5& Con"o08i0i cu 9ene0a!u! *nvitaţia a venit cu totul e neaştetate$ 2ntr-o dimineaţă, din erioada aceleiaşi viite din >:?, stăteam într-un #irou e care mi-i dăduseră la *nstituto de Recursos 7idraulicos y 'lectrificacion, comania de stat de distri#uţie a energiei electrice din Panama$ 'ram concentrat asura unei agini cu statistici, cînd un #ăr#at a #ătut uşor în tocul uşii deschise$ .-am invitat înăuntru, mulţumit de orice reteGt care mi-ar fi utut distrage atenţia de la cifrele acelea$ 'l s-a reentat ca fiind şoferul Aeneralului şi mi-a sus că venise să mă ia şi să mă ducă într-unul din #ungalourile acestuia$ " oră mai tîriu, stăteam de cealaltă arte a unei mese la care se afla Aeneralul "mar )orrijos$ 'ra îm#răcat lejer, în stil tiic anameQ antaloni kaki şi o cămaşă cu mîneci scurte cu nasturi în faţă, de culoare al#astru-deschis, cu un fin model verde$ 'ra înalt, voinic şi chieş$ Părea uluitor de relaGat entru un om încărcat de resonsa#ilităţi cum era el$ " chică de ăr închis la culoare îi cădea e fruntea roeminentă$ M-a între#at desre călătoriile mele recent efectuate în *ndoneia, Auatemala şi *ran$ (ele trei ţări îl fascinau, dar ărea, în mod secial, intrigat de regele *ranului, şahul Mohammad Rea Pahlavi$ &ahul venise la utere în >:>, duă ce #ritanicii şi sovieticii îl înlăturaseră e tatăl său, e care îl acuaseră de a fi cola#orat cu 7itler >$ -2ţi oţi imagina, m-a între#at )orrijos, să faci arte dintr-un comlot care să-i detronee e roriul tău tată^ &eful statului Panama ştia destul de multe desre istoria acestei ţări îndeărtate$ 5m vor#it desre felul în care sorţii s-au întors îmotriva şahului în >:N>, şi cum roriul său rim-ministru, Mohammad Mossadegh, l-a forţat să lece în eGil$ )orrijos ştia, ca şi foarte mulţi alţii, de altfel, că (*5 fusese cea care îl etichetase e remier dret comunist şi care intrase în scenă entru a-i reda şahului uterea$ 2n orice ca, )orrijos nu ştia - sau, cel uţin, nu a omenit - amănuntele desre care îmi vor#ise (laudine, desre manevrele geniale ale lui Sermit Roosevelt şi desre semnificaţia lorQ rereentaseră înceutul unei noi ere a imerialismului, #ăţul de chi#rit care arinsese conflagraţia entru imeriul glo#al$ 49
- %uă ce şahul a redo#îndit uterea, a continuat )orrijos, el a lansat o serie de rograme revoluţionare care aveau dret sco devoltarea sectorului industrial şi aducerea *ranului în eoca modernă$ .-am între#at cum se făcea că ştia atît de multe desre *ran$ - 'ste eGemlul meu referat, mi-a sus el$ !u am o rea mare consideraţie faţă de olitica şahului - dorinţa lui de a-şi detrona roriul tată şi de a deveni o marionetă a (*5 Z, dar se are că face lucruri #une entru ţara lui$ (red că aş utea învăţa cîte ceva de la el$ %acă va suravieţui$ - &i credeţi că nu va reuşi^ - 5re inamici uternici$ - %ar şi una din cele mai #une gări ersonale din lume$ )orrijos mi-a aruncat o rivire lină de sarcasm$ - Poliţia lui secretă, 35H5S, are reutaţia de a fi formată din indivii fără scruule$ 5sta nu-ţi aduce mulţi rieteni$ !u va mai reista rea mult$ 5 făcut o auă şi şi-a rotit rivirea de jur îmrejurul camerei$ - odyguari^ 5m şi eu cîţiva$ 5 fluturat mîna sre uşă$ - (rei că-mi vor salva viaţa dacă ţara ta ia hotărîrea de a scăa de mine^ 5m între#at dacă vedea cu adevărat acest lucru ca e o osi#ilitate$ &i-a ridicat srîncenele într-un mod care m-a făcut să mă simt ca un rost că usesem o asemenea între#are$ - !oi avem (analul$ (are este mult mai mare decît 5r#en şi :NB, candidatul reformator Jaco#o 5r#en a fost ales reşedinte al Auatemalei rintr-un roces electoral lăudat în toată emisfera ca fiind un model de alegeri democratice$ .a acea vreme, mai uţin de C[ din guatemalei deţineau B[ din ămînturi$ 5r#en a romis că-i va ajuta e săraci să scae de foamete, duă alegerea sa unînd în alicare un rogram multilateral de reformă agrară$ - 3ăracii şi clasa de mijloc din toată 5merica .atină l-au alaudat e 5r#en, a sus )orrijos$ Pentru mine, ersonal, el a fost un model$ %ar, e de altă arte, ne ţineam resiraţia$ &tiam că :N, (*5 a orchestrat o lovitură$ Piloţii americani au #om#ardat caitala Auatemalei X(iudad de AuatemalaY, iar 5r#en, cel ales e cale democratică, a fost înlăturat, înlocuit fiind de colonelul (arlos (astillo 5rmas, un nemilos dictator de dreata$ !oul guvern datora totul celor de la
violenţei şi terorismului care a lovit Auatemala înă la sfîrşitul secolului în alianţa, nu foarte secretă, dintre
&i-a us icior este icior$ - 2n acest sco, tre#uie să construim o #aă economică fără egal în această emisferă$ 'lectricitate, da, dar electricitate care să ajungă înă şi la cel mai sărac dintre săraci şi care să fie su#venţionată$ 5celaşi lucru este vala#il şi entru transort şi entru comunicaţii$ %ar, în secial, entru agricultură$ Pentru a realia toate acestea este nevoie de #ani - de #anii voştri, ai ăncii Mondiale şi ai ăncii de %evoltare *nteramericană$ 3-a alecat din nou sre mine$ - 2nţeleg că M5*! vrea mai mult de lucru şi că, de regulă, o#ţine asta rin umflarea dimensiunilor roiectelor - autostrăi mai largi, uine de electricitate mai mari, orturi cu aă mai adîncă$ %e data aceasta însă, lucrurile stau niţeluş altfel$ %aţi-mi ce este mai #un entru oorul meu şi vă voi oferi contractele e care le vreţi$ (eea ce îmi rounea el era a#solut neaştetat şi mi se ărea în egală măsură şocant şi incitant$ (u siguranţă, sfida tot ceea ce învăţasem eu la M5*!$ =ără îndoială, ştia că jocul ajutorului internaţional nu era decît o escrocherie - tre#uia să ştie$ (ă acest joc eGista numai entru a-l îm#ogăţi e el şi entru a-i îmovăra ţara cu datorii$ (ă acest joc eGista numai entru ca Panama să fie îndatorată e vecie 3tatelor
CAPITOLUL 5' :nceutu! unei noi şi sinist0e e0ioa-e -in isto0ia economic$
52
2n calitate de economist-şef, nu răsundeam numai de un deartament din cadrul M5*! şi de studiile e care le făceam e tot glo#ul, ci mi se cerea să fiu #ine la curent cu ultimele tendinţe şi teorii economice$ 2nceutul anilor >:B a fost o erioadă de mari transformări în ştiinţele economice mondiale$ 2n timul anilor \LB, un gru de cîteva ţări înfiinţase "P'(-ul, cartelul naţiunilor roducătoare de etrol, în mare măsură o relică la uterea marilor comanii de relucrare a ţiţeiului$ *ranul constituia, de asemenea, un factor imortant$ (hiar dacă şahul îşi datora oiţia şi, esemne, viaţa intervenţiei clandestine a 3tatelor :C, rereentat sim#olic rin imensele coi de la #eninăriile din 3<5, au ameninţat să rovoace o catastrofa economică ce utea rivalia cu Marea %eresiune$ 'ra un şoc sistemic entru economia ţarilor devoltate, de o amloare e care numai uţini oameni aveau cum s-o înţeleagă$ (ria etrolului nici că utea veni într-un moment mai rost entru 3tatele
încercat adesea în acele momente$ &tiam lucruri desre care nu uteam să vor#esc, rietenii mei făceau, uneori, aradă de relaţiile lor Z legături la eacon 7ill sau la ashington, rofesori universitari şi doctori în filoofie, Z iar eu relicam cu rolul meu de economist-şef la o firmă imortantă de consultanţă, care mă o#liga să călătoresc la clasa întîi e tot glo#ul$ &i, totuşi, nu uteam să vor#esc desre întîlnirile secrete cu oameni ca )orrijos sau desre lucrurile e care le ştiam, desre felul în care maniulam ţări de e toate continentele$ 5cestea rereentau şi un motiv de aroganţă, dar şi de frustrare$ (înd vor#eam desre uterea celor mici, eram nevoit să-mi imun un dificil eGerciţiu de voinţă$ &tiam că nici unul dintre ei nu avea cum să ştie un lucruQ (ororatocraţia, #anda ei de asasini economici şi şacalii care aştetau în fundal nu le vor ermite niciodată ImicuţilorO să reia controlul$ !u tre#uia decît să dau eGemlul lui 5r#en şi Mossadegh - şi e cel mai recent, datînd de rin >:C, cînd (*5 l-a eliminat e reşedintele statului (hile, 3alvador 5llende, ales democratic$ %e fat, eu înţelesesem că laţul imeriului glo#al se strîngea din ce în ce mai mult, în ciuda "P'(-ului sau, duă cum #ănuiam la vremea aceea, dar avea să se confirme mai tîriu, chiar cu ajutorul "P'(ului$ %iscuţiile noastre se concentrau de multe ori asura similitudinilor dintre anii \B şi \CB, cei din urmă rereentînd un moment crucial în economia internaţională şi în felul în care a fost studiată, analiată şi erceută$ 5cest deceniu a deschis calea economiei keynesiene şi ideii că guvernul ar tre#ui să joace un rol imortant în managementul ieţelor şi în asigurarea unor servicii, ca cele legate de sănătate, ajutor de şomaj şi alte forme de asigurare socială$ !e îndeărtam de vechile remise care susţineau că ieţele se regleaă singure şi că intervenţia statului tre#uie să fie minimă$ %eresiunea a avut dret reultat acordul !e6 %eal şi olitici care romovau reglementarea economică, maniularea financiară guvernamentală şi alicarea eGtensivă a oliticii fiscale$ 2n lus, atît %eresiunea, cît şi cel de 5l %oilea Ră#oi Mondial au dus la crearea unor organiaţii ca anca Mondială, =ondul Monetar *nternaţional şi 5cordul Aeneral entru )arife şi (omerţ XA5))Y$ 5nii \LB au rereentat un deceniu de răscruce al acestei erioade şi al trecerii de la economia neoclasică la cea keynesiană$ 'l s-a desfăşurat su# administraţiile lui Sennedy şi Johnson, iar oate singura şi cea mai imortantă influenţă a fost eGercitată în această erioadă de un singur om, Ro#ert Mc!amara$ Mc!amara era un viitator frecvent al gruurilor noastre de discuţii - in absentia desigur$ )oţi cunoşteam ascensiunea sa raidă sre glorie, de la manager al analiei şi lanificării financiare la =ord Motor (omany în >:: înă la reşedinte al comaniei =ord, în >:LB, rimul conducător al acesteia ales din afara familiei =ord$ .a scurt tim duă aceea, Sennedy l-a numit secretar de stat al %eartamentului 5ărării$ Mc!amara a devenit un uternic aărător al a#ordării keynesiene a guvernării, folosind modele matematice şi date statistice entru a determina nivelul truelor, alocarea de fonduri şi alte strategii în Hietnam$ Pledoaria în favoarea unei Iconduceri agresiveO a devenit em#lematică nu numai entru resonsa#ilii din guvern, ci şi entru directorii cororaţiilor$ 'a a us #aele unei noi ersective filoofice asura redării managementului la cele mai #une şcoli de afaceri din 3<5 şi, în cele din urmă, a dus la aariţia unei noi secii de reşedinţi eGecutivi care aveau să roulsee goana către imeriul glo#al>$ 2n tim ce stăteam în jurul mesei discutînd desre evenimentele mondiale, eram fascinaţi cu deose#ire de rolul lui Mc!amara în calitate de reşedinte al ăncii Mondiale, o sluj#ă e care a accetat-o duă ce a ărăsit ostul de secretar al 5ărării$ Majoritatea rietenilor mei au scos în evidenţă fatul că el sim#olia ceea ce, oular, urta denumirea de comleGul militaro-industrial$ 54
%eţinuse oiţii suerioare într-o cororaţie imortantă, într-un deartament al guvernului, iar acum, în cea mai mare #ancă din lume$ " asemenea aarent încălcare a searării uterilor în stat îi îngroea e mulţiT oate că eu eram singurul dintre ei care nu eram cîtuşi de uţin surrins$ 5cum înţeleg că cea mai mare şi mai sinistră contri#uţie a lui Mc!amara la istorie a fost să manevree anca Mondială înă la a o transforma într-un agent al imeriului glo#al la o scară ineGistentă înă acum în istoria lumii$ )ot el a fost şi cel care a sta#ilit un recedent$ (aacitatea lui de a umle golurile eGistente între comonentele esenţiale ale cororatocraţiei avea să fie reluată de succesorii săi$ %e eGemlu, Aeorge 3chult a fost secretar al )reoreriei şi reşedinte al (onsiliului Politicii 'conomice în timul lui !iGon, a deţinut funcţia de reşedinte la echtel, devenind su# Reagan secretar de stat$ (asar ein#erger a fost vicereşedinte la echtel şi consilier general, iar, mai tîriu, secretar al aărării su# Reagan$ Richard 7elms a fost director al (*5 su# Johnson şi aoi a devenit am#asador în *ran, su# !iGon$ Richard (heney a fost secretar al 5ărării în timul lui Aeorge 7$$ ush, reşedinte la 7alli#urton şi Hicereşedinte al 3<5 su# reşedinţia lui Aeorge $ ush$ Pînă şi un reşedinte al 3tatelor cu un rege desotic$ !oi, asasinii economici, ne îndelineam multe dintre misiuni în locuri recum *ndoneia şi 'cuador şi, totuşi, Hietnamul era un eGemlu uimitor desre cît de uşor uteam recurge, din nou, la vechile o#iceiuri$ Ha fi nevoie de un mem#ru de seamă al "P'(-ului - mai recis 5ra#ia 3audită - care să schim#e acest lucru$
CAPITOLUL 5; A/ace0ea -e s$!a0e a 8ani!o0 A0a8iei Sau-ite 2n >:, un dilomat din 5ra#ia 3audită mi-a arătat nişte fotografii cu caitala ţării sale, Riad$ Printre acestea era şi una cu o turmă de care care scotoceau rintr-o grămadă de gunoi din faţa unei clădiri guvernamentale$ (înd l-am între#at e dilomat desre ele, răsunsul lui m-a şocat$ 'l mi-a sus că acesta era sistemul rincial de salu#riare al oraşului$ - !ici un saudit care se resectă nu ar acceta vreodată să adune gunoiul, mi-a sus el$ 2l lăsăm în seama animalelor$ (are4 2n caitala celui mai mare regat al etrolului din lume$ Părea incredi#il$ .a acea vreme, făceam arte dintr-un gru de consultanţi care tocmai înceuse să ună ca la ca o soluţie entru cria etrolului$ 5cele care m-au făcut să realie cum ar utea evolua acea soluţie, mai ales dacă aveam în vedere şi modelul de devoltare al ţării de-a lungul ultimelor trei secole$ *storia 5ra#iei 3audite a#undă în violenţă şi fanatism religios$ 2n secolul `H***, Mohammed i#n 3aud, un desot ră#oinic local, şi-a unit forţele cu cele ale fundamentaliştilor din secta ultraconservatoare ahha#i$ 'ra vor#a de o uniune uternică, familia 3aud şi aliaţii lor, ahha#i, 55
ajungînd ca, e arcursul următoarelor două sute de ani, să cucerească o mare arte din Peninsula 5ra#ică, inclusiv locurile sfinte ale musulmanilor, Mecca şi Medina$ 3ocietatea saudită reflecta idealismul uritan al fondatorilor săi care i-au imus o interretare strictă a recetelor (oranului$ Poliţia religioasă asigura resectarea disoiţiei de a se face rugăciuni de cinci ori e i$ =emeilor li se cerea să se acoere din ca înă în icioare$ Pedeasa entru infracţiuni era drasticăT eGecuţiile u#lice şi laidările erau la ordinea ilei$ 2n timul rimei mele viite în Riad, am fost uimit cînd şoferul mi-a sus că-mi uteam lăsa aaratul de fotografiat, servieta şi chiar ortofelul la vedere în maşină, arcată lîngă o iaţă în aer li#er, fără să o încui$ - !imănui, mi-a sus el, nu i-ar trece nici măcar rin minte să le fure$ 7oţilor li se taie mîinile$ Mai tîriu, în aceeaşi i, m-a între#at dacă n-aş vrea să viite aşa-numită (ho (ho 3uare şi să asist la o decaitare$ 5deiunea 6ahha#ismului la ceea ce noi am considera un uritanism eGtrem a făcut ca străile să fie în siguranţă şi ferite de hoţi - şi a imus cele mai dure forme de edeasă cororală entru aceia care încălcau legea$ 5m refuat invitaţia$ Persectiva saudiţilor asura religiei ca element imortant al oliticii şi economiei a contri#uit la acel em#argo asura etrolului care a guduit lumea occidentală$ .a L octom#rie >:C XWom Si ur, cea mai sacră săr#ătoare a evreilorY, 'gitul şi 3iria au lansat simultan atacuri asura *sraelului$ 'ra înceutul Ră#oiului din "ctom#rie - al atrulea şi cel mai distructiv dintre ră#oaiele ara-#oisraeliene, care avea să ai#ă şi cel mai mare imact asura lumii$ Preşedintele egitean, 3adat, l-a resat e regele 5ra#iei 3audite, =aisal, să se ră#une e 3tatele L octom#rie, *ranul şi alte cinci state ara#e din Aolf, inclusiv 5ra#ia 3audită, au anunţat o creştere cu B[ a reţului imus al etrolului$ 2ntîlnindu-se în Su6eit (ity, miniştrii ara#i resonsa#ili cu etrolul au reentat mai multe alternative$ Rereentantul irakian era vehement în favoarea luării 3tatelor :?:$ 5lţi miniştri ara#i nu au fost de acord cu un lan atît de radical, dar e > octom#rie ei au decis să ună în alicare un em#argo limitat, care să înceaă cu o scădere de N la sută a roducţiei şi aoi cu imunerea unei scăderi lunare de N rocente înă la realiarea o#iectivelor lor olitice$ 5u fost de acord cu fatul că 3tatele B[$ Pe >: octom#rie, reşedintele !iGon a cerut (ongresului un ajutor de ?,? miliarde de dolari entru *srael$ 2n iua următoare, roducătorii din 5ra#ia 3audită au imus em#argo total asura transorturilor de etrol către 3tatele $ 'm#argoul asura etrolului a luat sfîrşit e >9 martie >:$ %urata sa a fost scurtă, dar imactul a fost imens$ Preţul de vînare al etrolului saudit a sărit de la >,C: dolari #arilul, la > ianuarie >:B, la 9,C? dolari #arilul la > ianuarie >: ?$ Politicienii şi administraţiile viitoare nu vor uita niciodată lecţiile învăţate în erioada rimelor decenii ale anilor >:B$ 2ntr-un final, trauma acelor cîteva luni a servit la întărirea cororatocraţieiT cei trei iloni ai acesteia - cororaţiile mari, #ăncile internaţionale şi guvernul - s-au consolidat mai #ine ca niciodată$ *ar legătura dintre ele avea să duree$ 'm#argoul a avut ca reultat şi schim#ări semnificative de atitudine şi de olitică$ all 3treet-ul şi 56
ashingtonul s-au convins astfel că un asemenea em#argo nu va mai tre#ui nicicînd tolerat$ Protejarea reervelor noastre de etrol fusese întotdeauna o rioritateT duă >:C însă, ea a devenit o o#sesie$ 'm#argoul a ridicat 5ra#ia 3audită la statutul de jucător e scena oliticii mondiale, forţînd ashingtonul să recunoască imortanţa strategică a acestui regat entru roria noastră economie$ Mai mult chiar, el a încurajat liderii cororatocraţiei americane să caute cu diserare metode de a aduce înaoi în ţară etrodolarii şi să analiee cu atenţie fatul că guvernului 5ra#iei 3audite îi liseau cadrele administrative şi instituţionale entru a-şi administra coresunător #ogăţia înfloritoare$ Pentru 5ra#ia 3audită, venitul adiţional reultat din fluctuaţiile reţului etrolului a fost o #inecuvîntare cu două tăişuri$ 5 umlut cuferele naţionale cu miliarde de dolari şi, e de altă arte, a servit la su#minarea unora dintre credinţele religioase sartane ale ahha#i-lor$ 3audiţii #ogaţi călătoreau în toată lumea$ 'i frecventau şcoli şi universităţi din 'uroa şi 5merica$ (umărau maşini scume şi-şi mo#ilau locuinţele cu mo#ilier în stil occidental$ (redinţele religioase conservatoare au fost înlocuite de o nouă formă de materialism - acela care a dat o soluţie temerilor legate de viitoarele crie ale etrolului$ 5roae imediat duă sfîrşitul em#argoului, ashingtonul a înceut să negociee cu ara#ii saudiţi, oferindu-le srijin tehnic, echiament şi instrucţie militară, recum şi ocaia de a-şi emancia naţiunea şi de a o aduce în secolul ``, în schim#ul etrodolarilor şi, cel mai imortant unct, al asigurărilor că nu va mai eGista niciodată un em#argo asura etrolului$ !egocierile au avut dret reultat crearea celei mai eGtraordinare organiaţii, (omisia 'conomică Reunită a 3<5 şi a 5ra#iei 3audite$ (unoscută su# numele de J'("R, ea a întruchiat un concet inovator, antagonic rogramelor străine tradiţionale de ajutorareQ avea la #aă #anii saudiţi cu ajutorul cărora tre#uiau angajate firme americane în scoul construirii 5ra#iei 3audite$ %eşi tot ceea ce ţinea de management şi resonsa#ilitate fiscală revenea %eartamentului )reoreriei 3<5, această comisie era comlet indeendentă$ 2n cele din urmă, ea va cheltui miliarde de dolari e o erioadă de mai #ine de ?N de ani, fără vreun control din artea (ongresului$ %at fiind că nu era imlicat nici un fond american, (ongresul nu avea nici o autoritate în această chestiune, în ciuda rolului )reoreriei$ %uă studiul in extenso asura J'("R, %avid 7olden şi Richard Johns au ajuns la următoarea concluieQ I5 fost înţelegerea cu cele mai am#iţioase scouri dintre cele de acest ti, e care 3<5 a angajat-o cu o ţară în curs de devoltare$ 5 avut otenţialul de a consolida rofund oiţia 3<5 în Regat, susţinînd concetul de interdeendenţă recirocă CO$ 2ntr-un stadiu inciient, )reoreria a atras în afacere şi e M5*!, în calitate de consultant$ 5m fost convocat şi mi s-a sus că misiunea mea era crucială şi că tot ceea ce făceam şi aueam tre#uia considerat strict confidenţial$ %in unctul meu de vedere, ărea o oeraţiune clandestină$ .a vremea aceea, eram maniulat astfel încît să cred că M5*! era consultantul rincial în acel rocesT e arcurs am ajuns să-mi dau seama că noi eram unul dintre numeroşii consultanţi a căror eGertiă era solicitată$ %in moment ce totul se făcea în cel mai mare secret, nu deţineam informaţii secrete desre discuţiile rereentanţilor )reoreriei cu ceilalţi consultanţi, aşa că nu ot fi sigur de imortanţa rolului meu in încheierea acestei afaceri$ (eea ce ştiu este că aranjamentul sta#ilea noi standarde entru un 5' şi că a lansat alternative inovatoare la a#ordările tradiţionale de romovare a intereselor imeriului$ &i mai ştiu şi că majoritatea scenariilor care au evoluat din studiile mele au fost, în cele din urmă, alicate, că M5*! a rimit dret răslată unul dintre cele mai imortante - şi eGtrem de rofita#ile - contacte în 5ra#ia 3audită şi că, în acel an, eu am rimit o rimă cît se oate de generoasă$ 57
3arcina mea era să devolt reviiuni asura a ceea ce avea să se întîmle cu 5ra#ia 3audită, dacă o cantitate uriaşă de #ani se investea în infrastructură, şi să realie scenarii entru modalităţile de a cheltui acei #ani$ Pe scurt, mi se cerea să-mi folosesc întreaga creativitate entru a justifica infuia sutelor de milioane de dolari în economia 5ra#iei 3audite, în condiţiile în care tehnologia şi construcţiile erau realiate de comanii din 3<5$ Mi s-a sus să fac acest lucru de unul singur, să nu mă #ae e ersonalul meu şi am fost iolat într-o săliţă de conferinţe, cu cîteva etaje mai sus faţă de locul unde se afla deartamentul meu$ 5m fost avertiat că sarcina mea era o chestiune de securitate naţională, dar şi cu un foarte mare otenţial lucrativ entru M5*!$ 5m înţeles, desigur, că o#iectivul rincial de această dată nu era unul o#işnuit - să îmovărăm ţara cu datorii e care nu le va utea lăti niciodată - ci, mai degra#ă, să găsim modalităţi de a asigura circulaţia celei mai mari ărţi din etrodolari înaoi către 3<5$ Pe arcurs, 5ra#ia 3audită avea să fie înghiţită, economia ei devenind din ce în ce mai mult deendentă de noi şi, ro#a#il, din ce în ce mai occidentaliată şi, rin urmare, din ce în ce mai ermisivă faţă de sistemul nostru şi mai integrată în el$ "dată lansat e această istă, am înţeles că acele care rătăcind e străile Riadului erau cheia sim#olicăQ ele erau unctul sla# al tuturor saudiţilor #ogaţi care călătoreau în întreaga lume$ 5cele care imlorau să fie înlocuite cu ceva mai otrivit entru acest regat al deşertului care rîvnea să intre în lumea modernă$ Mai ştiam şi că economiştii "P'( uneau mare accent e necesitatea ca ţările #ogate în etrol să o#ţină mai multe roduse cu valoare adăugată din etrolul e care îl aveau$ 2n loc să eGorte etrol #rut, economiştii le imuneau acestor ţări să-şi devolte industrii rorii care să-i relucree în vederea o#ţinerii unor roduse etroliere e care le-ar utea vinde lumii întregi la reţuri mai mari decît reţul etrolului #rut$ 5ceastă du#lă revelaţie mi-a deschis orţile sre o strategie e care am simţit-o ca fiind rofita#ilă entru toată lumea$ (arele, #ineînţeles, rereentau numai un unct de lecare$ Heniturile din etrol ar utea fi investite entru a angaja comanii din 3<5 să înlocuiască acele care cu cel mai modern sistem din lume de strîngere şi deoitare a gunoiului, iar saudiţii ar utea fi foarte mîndri de această caodoeră a tehnologiei$ 2nceusem să consider carele ca e o arte a ecuaţiei care utea fi alicată la aroae toate sectoarele economiei, o formulă de succes în ochii familiei regale, ai )reoreriei 3<5 şi ai şefilor mei de la M5*!$ Prin această formulă, #anii vor fi folosiţi entru a crea un sector industrial orientat sre relucrarea etrolului #rut în roduse finite entru eGort$ (omleGe etrochimice uriaşe ar utea lua naştere din deşert, iar, e lîngă ele, imense arcuri industriale$ 2n mod natural, un asemenea lan ar fi cerut o caacitate energetică de roducere a mii de mega6aţi, linii de transmisie şi distri#uţie, autostrăi, conducte, reţele de comunicaţii şi sisteme de transort, inclusiv aeroorturi, orturi îm#unătăţite, o vastă gamă de servicii şi infrastructura necesară entru a menţine toate aceste rotiţe în mişcare$ )oţi aveam mari seranţe că acest lan avea să se transforme într-un model al felului în care ar tre#ui făcute lucrurile şi în restul lumii$ Alo#e-trotterii saudiţi aveau să ne ridice osanaleT ei aveau să invite lideri din numeroase ţări să vină în 5ra#ia 3audită şi să fie martori la miracolul ce avusese locT acei lideri ne vor chema, la rîndul lor, entru a-i ajuta să facem lanuri asemănătoare şi entru ţările lor şi - în cele mai multe cauri, entru ţările din afara cercului "P'( - vom aranja cu anca Mondială sau vom folosi alte metode #aate e îmrumut entru a-i finanţa$ *meriul glo#al va fi slujit aşa cum se cuvine$ Pe măsură ce trudeam la aceste idei, mă gîndeam la care, cuvintele şoferului meu răsunîndu-mi adesea în minteQ 58
- !ici un saudit care se resectă nu va strînge gunoiul vreodată$ 5uisem acest refren de atîtea ori, în diferite conteGte$ 'ra clar că saudiţii nu aveau nici o intenţie săşi ună roriii oameni să lucree ca gunoieri sau ca muncitori în uinele industriale sau în construcţii$ 2n rimul rînd, erau rea uţini$ 2n lus, (asa Regală 3aud vor#ise desre o#ligaţia sa de a le asigura cetăţenilor săi un anumit nivel de educaţie şi un standard de viaţă care erau incomati#ile cu statutul de muncitori cu cîrca$ 3audiţii îi uteau organia e alţii, dar nu aveau nici dorinţa, nici motivaţia de a deveni muncitori în fa#rici sau în construcţii$ Prin urmare, ar fi fost necesar să imortăm forţă de muncă din alte ţări - ţări unde mîna de lucru era ieftină şi unde oamenii aveau nevoie de locuri de muncă$ Pe cît osi#il, această mînă de lucru ar fi tre#uit să rovină din alte ţări islamice, din "rientul Mijlociu, cum era 'gitul, Palestina, Pakistan şi Wemen$ 5ceastă ersectivă a creat o nouă stratagemă şi mai curinătoare încă, raortată la oortunităţile de devoltare$ Ha fi necesară construirea unor comleGe de locuinţe mamut entru aceşti lucrători, recum şi a unor comleGe uriaşe de magaine, sitale, sedii entru deartamente de oliţie şi de omieri, uine de filtrare şi tratare a aei ota#ile şi de evacuare a aei reiduale, reţele electrice, de transort şi de comunicaţii - de fat, reultatul final fiind crearea unor oraşe moderne, acolo unde nu eGistase cîndva decît deşertul$ &i în acest ca, eGista osi#ilitatea de a eGloata tehnologia, de eGemlu, în uine de desaliniare, în sisteme de microunde, comleGe medicale şi tehnologie *)$ 5ra#ia 3audită rereenta visul îndelinit al oricărui strateg, dar şi o fanteie devenită realitate entru oricine ar fi fost angajat într-o afacere în domeniul ingineriei şi construcţiilor$ 'a rereenta o oortunitate economică unică în istorieQ o ţară su#devoltată cu resurse financiare, în rinciiu, nelimitate şi cu dorinţa de a ăşi în era modernă în stil mare şi raid$ )re#uie să recunoscQ îmi lăcea la ne#unie sluj#a asta$ !ici în i#lioteca !aţională din oston şi nici în altă arte nu erau disoni#ile date sigure desre 5ra#ia 3audită, date care să justifice folosirea în acest conteGt a modelelor econometrice$ %e fat, roorţiile uriaşe ale acestui demers transformarea imediată şi totală a întregii naţiuni la o scară nemaiomenită înă atunci - făceau ca, oricum, datele istorice eGistente să fie irelevante$ &i nici nu se aşteta nimeni la acest ti de analiă cantitativă, cel uţin nu în acest stadiu al jocului$ Mi-am us, ur şi simlu, imaginaţia la lucru şi am scris raortul care revedea un viitor glorios entru regat$ (unoşteam ceva cifre din eGerienţa mea, cifre e care le uteam folosi entru a estima chestiuni de genul costurilor aroGimative entru a roduce un mega6att de electricitate, un kilometru de şosea sau servicii de reciclare a aei reiduale, de o#ţinere a aei ota#ile, de caare şi hrană entru un muncitor$ !u mi se cerea să ciele aceste estimări şi nici să trag concluii finale$ 3arcina mea era ur şi simlu să descriu o serie de lanuri Xsau oate că ar fi mai corect să sun IviiuniOY asura a ceea ce era osi#il şi să ajung la cîteva estimări, în linii mari, ale costurilor e care ele le resuuneau$ 5veam mereu în minte adevăratele o#iectiveQ lăţile către firmele din 3<5 tre#uiau umflate, iar 5ra#ia 3audită tre#uia să devină din ce în ce mai deendentă de 3tatele
multe alte firme de inginerie şi construcţii din 3<5 aveau să scoată rofituri frumoase în următoarele decenii$ %incolo de ersectiva ur economică, mai eGista şi o altă situaţie care ar fi utut face 5ra#ia 3audită deendentă de noi, deşi într-un mod diferit$ Moderniarea acestui regat #ogat în etrol va declanşa tot felul de reacţii adverse$ %e eGemlu, cea a musulmanilor conservatori va fi una de furieT *sraelul şi alte ţări din vecinătate s-ar utea simţi ameninţate$ %evoltarea economică a acestei naţiuni urma să imulsionee devoltarea unei alte industriiQ rotejarea Peninsulei 5ra#ice$ (omanii rivate, secialiate în aceste activităţi, ca şi industria militară şi de aărare a 3<5 urmeaă să se aştete la contracte generoase - şi, reet, la acorduri de management şi întreţinere e termen lung$ Preenţa acestora va imune o altă faă de roiecte de inginerie tehnică şi construcţii, incluînd aeroorturi, deoite de rachete, #ae militare şi toată infrastructura indisensa#ilă acestor disoitive$ Mi-am trimis raortul într-un lic sigilat rin curieratul intern, adresîndu-l IManagerului de Proiect de la )reorerieO$ Mă întîlneam ocaional şi cu mem#ri ai echiei noastre - vicereşedinţi de la M5*! şi sueriori ai mei$ %in moment ce nu aveam un nume oficial entru acest roiect, aflat deocamdată în faa de cercetare şi ela#orare, şi cum el nu era arte din J'("R, îl omeneam - e şotite - numai cu numele de 35M5$ 5arent, acest nume venea de la 3audi 5ra#ian Moneylaundering 5ffair X5facerea de sălare a #anilor 5ra#iei 3auditeY, dar el era, în acelaşi tim, şi un joc de cuvinte, din moment ce #anca centrală a regatului se numea 3audi 5ra#ian Monetary 5gency, adică 35M5$
2n timul întîlnirilor noastre, discutam deschis şi desre osi#ilitatea ca 35M5 şi întreaga oeraţiune J'("R să creee noi recedente$ 'a rereenta o ersectivă inovatoare asura muncii rofita#ile în ţări care nu aveau nevoie să-şi facă datorii la #ănci internaţionale$ *ranul şi *rakul ne veneau imediat în minte ca două alte eGemle de astfel de ţări$ Mai mult, dată fiind natura umană, simţeam că liderii acestor ţări vor fi foarte motivaţi să încerce să imite modelul 5ra#iei 3audite$ Părea a#solut sigur că em#argoul din >:C - care iniţial ăruse un lucru atît de negativ Z va sfîrşi rin a oferi multe daruri neaştetate oamenilor de afaceri din domeniul ingineriei tehnice şi construcţiilor, contri#uind în acelaşi tim la neteirea căii către imeriul glo#al$ 5m lucrat la această faă viionară vreo ot luni - deşi niciodată mai mult de cîteva ile la rînd de muncă intensivă, - iolat în roria mea sală de conferinţă sau în aartamentul meu cu vedere sre îmrejurimile ostonului$ "amenii mei aveau alte însărcinări şi îşi cam urtau singuri de grijă, chiar dacă eu îi verificam eriodic$ 2n tim, secretul asura misiunii noastre s-a mai diluat$ Mai mulţi oameni îşi dădeau seama că se întîmla ceva de roorţii care avea legătură cu 5ra#ia 3audită$ *ncitarea devenea mai mare, vonurile circulau cu mare viteă$ Hicereşedinţii şi rereentanţii )reoreriei deveneau mai deschişi - în arte, cred eu, datorită fatului că ei înşişi înceeau sa ne mai informaţi asura detaliilor ingenioasei scheme conceute$ 5vînd acest lan, ashingtonul a vrut ca saudiţii să garantee menţinerea furniării de etrol şi a reţurilor la niveluri ce uteau fluctua, tre#uind însă să rămînă mereu la un nivel acceta#il entru 3<5 şi entru aliaţii noştri$ %acă alte ţări, recum *ran, *rak *ndoneia sau Heneuela, ne ameninţau cu em#argoul, 5ra#ia 3audită, cu reervele ei uriaşe de etrol, urma să vină şi să umle golulT dar înă şi simla cunoaştere a acestei chestiuni ar utea, în cele din urmă, să descurajee celelalte ţări să ia în consideraţie chiar şi varianta em#argoului$ 2n schim#ul acestei garanţii, ashingtonul avea să-i ofere (asei de 3aud o afacere eGtrem de atrăgătoareQ o#ligaţia 3<5 de a asigura, în totalitate şi fără echivoc, srijin olitic şi - la nevoie - militar, asigurînd, astfel, continuitatea lor la conducerea ţării$ 'ra o înţelegere e care (asa de 3aud nu o utea refua, dată fiind localiarea lor geografică, lisa uterii militare şi vulnera#ilitatea lor aroae totală în faţa unor vecini ca *ran, 3iria, *rak şi *srael$ 2n consecinţă, era şi firesc ca ashingtonul să-şi folosească atuurile şi să le imună o condiţie de o imortanţă crucială, o condiţie care redefinea rolul unui 5' în lume, servind, de asemenea, dret model e care ulterior aveam să-i alicăm în alte ţări, rintre care, cel mai vii#il, în *rak$ Retrosectiv, uneori îmi este greu să înţeleg cum a utut 5ra#ia 3audită să accete o asemenea condiţie$ %esigur, o mare arte din lumea ara#ă, "P'( şi alte ţări islamice au fost degustate în momentul cînd au aflat termenii înţelegerii şi felul în care casa regală a caitulat în faţa cererilor ashingtonului$ (ondiţia era ca 5ra#ia 3audită să folosească etrodolarii cîştigaţi entru a cumăra o#ligaţiuni de stat emise de 3<5T în schim#, do#înda cîştigată de e urma acestor o#ligaţiuni va fi cheltuită de %eartamentul )reoreriei 3<5, astfel încît să ajute 5ra#ia 3audită să iasă din evul mediu şi să ăşească în lumea modernă, industrialiată$ (u alte cuvinte, do#înda reultată din miliarde de dolari o#ţinuţi de e urma venitului din etrolul regatului urma să fie folosită entru a lăti comaniile 3<5 în scoul înfătuirii viiunii e care eu Xşi, ro#a#il, alţi cometitori de-ai meiY aveam să o un la unct entru a transforma 5ra#ia 3audită într-o utere industrială modernă$ Proria noastră )reorerie urma să ne angajee, e cheltuiala saudiţilor, entru a construi roiecte de infrastructură şi chiar oraşe întregi de-a lungul întregii Peninsule 5ra#e$ %eşi casa regală îşi reervase dretul de a verifica natura generală a acestor roiecte, realitatea era că un cor de elită format din străini Xîn majoritate necredincioşi, în ochii musulmanilorY aveau 61
să sta#ilească viitorul asect şi imaginea economică a Peninsulei 5ra#e$ &i asta se întîmla într-un regat fondat e rinciiile conservatoare ale ahha#i-lor, condus duă aceste rinciii tim de cîteva secole la rînd$ 'ra un act de curaj din artea lor, date fiind circumstanţele, dar şi resiunile olitice şi militare e care le eGercita, fără îndoială, ashingtonul, iar eu #ănuiam că familia 3aud simţea că nu rea are de unde alege$ %in ersectiva noastră, osi#ilităţile unor rofituri imense ăreau nelimitate$ 'ra o afacere de mai mare dragul, cu otenţialul de a crea un uimitor recedent$ &i entru ca afacerea să fie şi mai #ună, nimeni nu avea nevoie de aro#area (ongresului - un demers urît de cororaţii, mai ales de cele rivate, ca echtel şi M5*!, care referă să nu-şi deschidă registrele şi să nu-şi îmărtăşească secretele cu nimeni$ )homas$ 3$ .iman, cercetător adjunct la Middle 'ast *nstitute şi fost iarist, reumă elocvent unctele semnificative ale acestei înţelegeriQ 3audiţii, care se scaldă în #ani eşin, vor aduce sute de milioane de dolari în treorerie, care va reţine fondurile înă cînd va fi nevoită să lătească furniorii şi angajaţii$ 5cest sistem garanta fatul că #anii saudiţi aveau să fie reintroduşi în economia americană$$$ &i mai garanta că managerii comisiilor uteau alica orice roiect e care saudiţii îl considerau folositor, fără să fie nevoie să o#ţină aro#area lui de către (ongres $ 3ta#ilirea arametrilor entru această întrerindere istorică a luat mai uţin tim decît şi-ar fi utut cineva imagina$ %uă aceea, în orice ca, a tre#uit să găsim o cale de alicare a lor$ Pentru a une în mişcare întregul angrenaj, a fost trimis în 5ra#ia 3audită cineva de la cel mai înalt nivel guvernamental - cu o misiune ultraconfidenţială$ !u am ştiut niciodată sigur, dar cred că cel trimis a fost 7enry Sissinger$ "ricine ar fi fost, rima sa misiune a fost de a aminti familiei regale ce s-a întîmlat în ţara învecinată, *ran, cînd Mossadegh a încercat să ericlitee interesele celor de la ritish Petroleum$ 5oi, el tre#uie să reinte un lan care să fie atît de atractiv entru ei, încît să nu-l oată refua, dar care, în realitate, să le arate rereentanţilor (asei de 3aud că aveau uţine alternative$ !u aveam nici o îndoială că le fusese dată imresia foarte clară că uteau fie să accete oferta noastră şi astfel să rimească asigurări că-i vom srijini şi roteja în calitatea lor de conducători, fie să refue - şi să auce calea lui Mossadegh$ (înd omul ashingtonului s-a întors în 3<5, acesta a adus cu el mesajul că familia 3aud se va suune$ Mai eGista doar un mic o#stacol$ )re#uia să-i convingem e jucătorii rinciali din guvern, ceea ce, duă cum am fost noi informaţi, era o chestiune de familie$ 5ra#ia 3audită nu era o democraţie, şi totuşi, se ărea că în interiorul (asei de 3aud se simţea nevoia unui consens, în >:N, mi s-a reartiat unul dintre acei jucători-cheie$ 2n mintea mea, el a fost întotdeauna Prinţul $, deşi nu am reuşit să aflu dacă era cu adevărat moştenitor al coroanei$ Misiunea mea era să-i conving că afacerea de sălare a #anilor 5ra#iei 3audite ar fi un #eneficiu entru ţara sa, dar şi entru el, ersonal$ !u a fost deloc uşor cum mi s-a ărut la înceut$ Prinţul $ se considera un #un ahha#i şi insista asura fatului că nu voia să-şi vadă ţara călcînd e urmele mercantilismului occidental$ 'l mai susţinea că înţelegea natura insidioasă a ceea ce rouseserăm noi$ !oi, sunea el, aveam aceleaşi o#iective ca şi cruciaţii de acum un mileniuQ creştinarea lumii ara#e$ %e fat, el avea arţial dretate în această rivinţă$ 2n oinia mea, diferenţa dintre cruciaţi şi noi era o chestiune de grad$ (atolicii din 'uroa medievală susţineau că scoul lor era salvarea musulmanilor de PurgatoriuT noi susţineam că voiam să-i ajutăm e saudiţi să se moderniee$ 5devărul era că, duă ărerea mea, cruciaţii, ca şi cororatocraţia, căutau, în rimul rînd, să-şi eGtindă imeriul$ 62
(u eGceţia credinţei religioase, singura slă#iciune a Prinţului $ erau #londele frumoase$ Pare de-a dretul ridicol să menţione ceea ce acum este recunoscut ca un stereoti nedret şi ar tre#ui să amintesc fatul că, dintre numeroşii #ăr#aţi saudiţi e care i-am cunoscut, Prinţul $ era singurul care avea această înclinaţie sau cel uţin singurul care mi-a îmărtăşit acest lucru$ 'a a jucat însă un rol în structurarea acestei înţelegeri istorice, demonstrînd în acelaşi tim cît de dearte aş fi mers eu entru a-mi îndelini misiunea$ misiunea$
CAPITOLUL 5< P0o=ene#ii şi /inan#ato0ii !ui Osama 8in La-en %e la înceut, Prinţul $ mi-a dat de înţeles că se aşteta ca, de fiecare dată cînd venea la oston, să ai#ă la disoiţie o femeie e lacul său şi că se aşteta ca aceasta să îndelinească mai multe atri#uţii decît o simlă damă de comanie$ 'ra a#solut evident însă că nu voia o rofesionistă, una e care vreun mem#ru al familiei sale sau vreun rieten să o întîlnească din întîmlare e la vreo etrecere sau e stradă$ 2ntîlnirile mele cu Prinţul $ se etreceau în secret, ceea ce-mi ce-m i uşura sarcina de a-i îndelini dorinţele$ I3allyO era o #londă suer#ă, cu ochi al#aştri, care locuia e lîngă oston$ 3oţul ei, ilot la :B, cînd etrodolarii au intrat e iaţă, li#aneii întrerinători au înceut să facă f acă contra#andă cu rostituate entru rinţii din regate$$$ %in moment ce nici o familie regală nu cunoştea moderaţia în rivinţa carnetului de 63
cecuri, li#aneii au devenit fa#ulos de #ogaţiO >$ 5ceast 5ceastăă situaţ situaţie ie îmi era cunosc cunoscută ută şi chiar chiar ştiam ştiam oameni care îmi uteau aranja astfel de contracte$ "ricum, din unctul meu de vedere, eGistau două o#stacole majoreQ 3ally şi lata$ 'ram sigur că 3ally nu avea de gînd să ărăsească ostonul şi să se mute într-un alat, în deşert, în "rientul Mijlociu$ &i era destul de evident şi fatul că nici o colecţie de chitanţe în al# de la restaurante r estaurante nu ar fi utut acoeri asemenea sume$ Prinţul Prinţul $ a avut grijă de ultimul ultimul asect, asigurîndu-mă asigurîndu-mă că îşi rousese să-şi lătească lătească singur noua amantăT mie mi se cerea să fac numai aranjamentul$ M-am simţit eGtrem de uşurat cînd mi-a mărturisit că nu se aşteta aşteta ca 3ally din 5ra#ia 5ra#ia 3audită 3audită să fie eGact aceeaşi aceeaşi ersoană cu cea care îi ţinuse comanie în 3tatele
economiei saudite a fost moderniat, de la agricultură şi energie înă la educaţie şi comunicaţii$ 5şa cum o#servase )homas .iman, în ?BBCQ %uă roria lor conceţie, americanii au schim#at asectul unei întinderi vaste, mohorîte, oulate de corturi nomade şi de #ordeie ţărăneşti din chirici, reroducînd reroducînd înă şi cafenelele cafenelele din reţeaua 3tar#ucks şi ramele de acces entru scaunele cu rotile de la cele mai noi clădiri u#lice$ 5ra#ia 3audită de astăi este o ţară a autostrăilor, comuterelor, a comleGelor Mall cu aer condiţionat, line cu aceleaşi magaine strălucitoare e care le găsim şi în su#ur#iile rosere ale 5mericii, hoteluri elegante, restaurante fast-food, televiiune rin satelit, sitale cu tehnologie de ultima oră, clădiri uriaşe de #irouri şi arcuri de distracţii cu carusele ameţitoare C$Planurile e care le-am conceut în >: au sta#ilit un standard entru negocierile viitoare cu toate ţările #ogate în etrol$ 2ntr-un fel, 35M5bJ'("R a rereentat următorul as duă cel făcut de Sermit Roosevelt Roosevelt în *ran, reentînd un alt nivel, mai inovator, de sofisticare a arsenalului de arme olitico-economice folosite de o nouă rasă a soldaţilor imeriului glo#al$ 5facerea de 3ălare a #anilor 5ra#iei 3audite şi (omisia (omună au sta#ilit, de asemenea, noi recedente recedente în jurisrudenţa jurisrudenţa internaţională, internaţională, lucru deose#it de evident în caul lui *di 5min$ (înd faimosul dictator din ::, i s-a acordat ail în 5ra#ia 3audită$ %eşi considerat un desot sîngeros, vinovat de moartea unui număr de vreo trei sute de mii de oameni, el s-a retras, ducînd o viaţă de luG, garnisită cu maşini şi servitori uşi la disoiţ disoiţia ia sa de (asa de 3aud$ 3aud$ 3tatele 3tatele :9B, iar Riadul şi ashingtonul au contri#uit îmreună, cu aroGimativ C,N miliarde de dolari, la mişcarea mujahedinilor N$ 2n orice ca, articiarea 3<5 şi a saudiţilor a mers mult mai dearte$ 3re 3re sfîrşi sfîrşitul tul anului anului ?BBC, ".!. 4e6s78or 4e6s78orld ld +eport a făcut un studiu eGhaustiv intitulat I)he 3audi (onnectionO XI.egătura 3audităOY$ Pu#licaţia a trecut în revistă mii de agini de înregistrări de rocese, rocese, ra raoar oarte te ale sion sionaju ajului lui 3<5 şi din din stră străină inătat tatee şi şi alte alte docume documente nte,, intervi intervievî evînd, nd, de asem asemene enea, a, eci eci de oficiali din guvern şi eGerţi în terorism şi în "rientul Mijlociu$ (ercetările au dus la următoarele concluiiQ %ovada era incontesta#ilăQ 5ra#ia 3audită, aliatul e termen lung al 5mericii şi cel mai mare roducător de etrol, devenise, cumva, duă susele unui oficial de la %eartamentul de )reorerie, IeicentrulO finanţării teroriste$$$ 2nceînd cu sfîrşitul anilor >:9B - duă du#lul şoc al revoluţ revoluţiei iei iraniene iraniene şi al ră#oiulu ră#oiuluii sovietic sovietic în 5fganistan 5fganistan - acţiunile acţiunile carita#ile cvasi-oficiale cvasi-oficiale ale 5ra#iei 3audite au devenit sursa rioritară de finanţare a mişcării jihad ce căătase o ascensiune fulm fulmin inan antă tă$$ 2n vreo vreo ?B de ţări ţări,, #a #ani niii erau erau folo folosi siţi ţi e ent ntru ru #a #ae e de an antr tren enam amen entt a ara rami mili lita tare, re, achiiţionarea de arme şi recrutarea de noi mem#ri$$$ .argheţea saudiţilor i-a imulsionat e unii dintre oficialii 3<5 să rivească în artea cealaltă, sun unii ofiţeri în reervă ai serviciilor de sionaj$ Miliarde de dolari în contracte, su#venţii şi salarii mergeau sre oficiali americani din diverse domenii, dintre cei care cola#oraseră cu saudiţiiQ am#asadori, directori regionali din (*5, chiar secretari de ca#inet$$$ *ntercetarea electronică a convor#irilor îi imlica e mem#rii familiei regale în srijinirea nu numai a organiaţiei 5l-Uaeda, ci şi a altor gruări teroriste L$ 65
%uă atacurile din ?BB> de la orld )rade (enter şi Pentagon, au aărut şi mai multe dovei desre relaţiile secrete dintre ashington şi Riad$ 2n octom#rie ?BBC, revista 9anit9anit- :air a u#licat informaţii care nu mai fuseseră niciodată făcute u#lice, într-un articol de anchetă intitulat I3aving the 3audisO XI3alvîndu-i e saudiţiOY$ Pe mine ersonal, ovestea desre relaţia dintre familia ush, (asa de 3aud şi familia in .aden nu m-a surrins cîtuşi de uţin$ &tiam că acele relaţii relaţii datau oricum oricum de e vremea 5facerii de 3ălare a #anilor 5ra#iei 3audite, înceute în anul >:, şi de e vremea cînd Aeorge 7$ ush era am#asador al 3<5 la "!< Xdin >:> înă în >:CY şi aoi şeful (*5 Xdin >:L înă în >:Y$ (eea ce m-a surrins surrins însă a fost fatul fatul că adevărul ajunsese ajunsese în cele din urmă la nivelul resei$ 9anit- :air trăgea următoarele concluiiQ =amilia ush şi (asa de 3aud, cele mai uterni uternice ce două dinas dinastii tii din lume, lume, avuseseră relaţii ersonale, de afaceri af aceri şi olitice foarte strînse, care durau de este ?B de ani$$$ 2n sectorul rivat, saudiţii susţineau comania 7arken 'nergy, o comanie de etrol #ătăioasă în care investise Aeorge $ ush$ Recent, fostul reşedinte Aeorge 7$ $ ush şi aliatul său e termen lung, fostul secretar de stat, James 5$ aker ***, au aărut în faţa saudiţilor la acţiunea de caritate entru (arlyle Arou, discuta#il că e cel mai mare fond rivat r ivat de investiţii din lume$ 5stăi, fostul f ostul reşedinte ush continuă să fie consilier senior al comaniei, rintre ai cărei investitori se are că se numără şi un saudit acuat de legături cu gruurile de srijin terorist$$$ .a nu numai mai cîteva cîteva ile ile du duă ă atenta atentatul tul de la >> setem setem#ri #rie, e, saudiţ saudiţii #o #ogaţ gaţi,i, incl inclus usiv iv me mem#r m#rii ai familiei familiei #in .aden, au fost scoşi raid din 3<5 în avioane articulare$ !imeni nu resecta ordinul de anulare a #orurilor, iar asagerii nu au fost interogaţi$ 3ă fi contri#uit oare la aceasta lunga relaţie dintre familia ush şi cei din (asa de 3aud^ PARTEA III
%in >:N înă în >:9>
CAPITOLUL 5> 90a3am 90eene şi ne)ocie0i!e ent0u Cana!u! Panama 5ra#ia 3audită a roulsat multe cariere$ 5 mea era deja #ine conturată, dar, cu siguranţă, succesele mele în regatul deşertului mi-au deschis noi orţi$ Pînă în >:, îmi construisem un mic imeriu alcătuit dintr-o echiă de vreo douăeci de rofesionişti, cu cartierul general în #iroul nostru din oston, şi o truă de consultanţi de la celelalte deartamente şi oficii ale M5*! răsîndiţi e întreg glo#ul$ %evenisem cel mai tînăr artener din istoria centenară a firmei$ Pe lîngă funcţia de economist-şef, am fost numit şi director al %eartamentului de 'conomie şi Planificare Regională$ +ineam cursuri la 7arvard şi la alte facultăţi, iar iarele îmi solicitau articole desre evenimentele recente>$ 5v 5vea eam m ro rori riul ul me meuu iaht iaht,, an anco cora ratt în Ao Aolf lful ul ost oston on,, lîng lîngăă isto istoric ricaa frega fregată tă de lut lutăă )onstitution I"ld *ronsidesO, renumită entru a-i fi suus e iraţii #ar#ari nu la multă vreme duă Ră#oiul de *ndeendenţă$ Mi se lătea un salariu eGcelent şi aveam acţiuni cu dividende care, cu mult înainte de a îmlini atrueci de ani, îmi romiteau ascensiunea către înălţimile reervate elitei milionarilor$ (e-i dret, căsnicia mea se destrămase, dar îmi etreceam timul în comania celor mai frumoase şi mai inteligente femei de e mai multe continente$ runo a venit cu o idee de a#ordare 66
inovatoare a reviiunilorQ un model econometrie #aat e scrierile unui matematician rus de la înceutul secolului$ Modelul resuunea atri#uirea de ro#a#ilităţi su#iective estimărilor rivind creşterile dintr-un anumit sector economic$ Părea instrumentul ideal entru a justifica ratele umflate ale creşterii e care doream să o reentăm în vederea o#ţinerii unor îmrumuturi imense, iar runo m-a rugat să văd ce uteam face referitor la acest lan$ 5m adus în deartamentul meu un tînăr matematician de la M*), %r$ !adiuram Prasad, şi i-am us la disoiţie un #uget$ 2n şase luni, el a devoltat metoda Markov de modelare econometrică$ 2mreună, am întocmit o serie de reentări tehnice care înfăţişau această metodă ca e o metodă revoluţionară de analiă a imactului avut de investiţiile în infrastructură asura devoltării economice$ 'ra eGact ceea ce ne doreamQ un instrument care să IdemonstreeO ştiinţific fatul că noi le făceam ţărilor o favoare, ajutîndu-le să contractee datorii e care nu aveau cum să le achite nicicînd în totalitate$ 2n lus, numai un econometrist foarte iscusit, cu o grămadă de tim şi de #ani, ar fi fost caa#il să riceaă chichiţele şi încîlciturile metodei Markov sau să ună su# semnul între#ării concluiile sale$ 7îrtiile au fost u#licate de cîteva organiaţii restigioase, iar noi le reentam în mod oficial la conferinţe şi universităţi din numeroase ţări$ %ocumentele - şi noi îmreună cu ele au devenit faimoase în industrie$ ? 5tît "mar )orrijos, cît şi eu ne-am onorat înţelegerea secretă$ M-am asigurat că studiile noastre erau cinstite şi că recomandările noastre îi luau în calcul şi e cei săraci$ %eşi am auit #om#ăninduse cum că analiele mele din Panama nu erau umflate cum erau de o#icei, #a chiar şi că miroseau a socialism, un fat era certQ M5*! o#ţinea în ermanenţă contracte de la guvernul lui )orrijos$ 5ceste contracte includeau şi unul în remieră - realiarea unor strategii inovatoare care să ai#ă în vedere agricultura îmreună cu sectoarele tradiţionale de infrastructură$ 5m rivit şi eu de e margine cum )orrijos şi Jimmy (arter se regăteau să renegociee )ratatul rivind (analul Panama$ !egocierile asura (analului au treit un interes imens, generînd un adevărat entuiasm în întreaga lume$ )oţi aştetau să vadă dacă 3tatele
- =ord este un reşedinte sla# care nu va mai fi reales, a reis "mar )orrijos în >:N$ 3e adresa unui gru de anamei influenţi$ 'u eram unul dintre uţinii străini care fuseseră invitaţi la clu#ul vechi, elegant, cu ventilatoarele lui #îrnîind de sus, de e tavan$ - 5cesta este motivul entru care m-am hotărît să accelere ro#lema (analului$ 'ste un moment roice entru a lansa o lută olitică decisivă în vederea recîştigării sale$ %iscursul lui m-a insirat$ M-am întors în camera de hotel şi am schiţat o scrisoare e care, în cele din urmă, am us-o, la oştă e adresa Boston :NO =)olonialismul nu îşi are locul în 1anama în >?@ a ocuat aroae o jumătate de agină în comaraţie cu articolele de fond ale numărului din >: setem#rie >:N$ 5rticolul enunţa trei motive rinciale entru transferul (analului în osesia statului Panama$ 2n rimul rînd, Isituaţia reentă este nedreată - un motiv eGcelent entru orice deciie$O 2n al doilea rînd, Itratatul eGistent genereaă riscuri mult mai grave de securitate decît dacă Panama ar deţine controlulO$ M-am referit la un studiu făcut de *nteroceanic (anal (ommission, care concluiona că Itraficul ar utea fi orit tim de doi ani din ricina unei #om#e lasate - osi#il chiar de un singur om - într-o laterală a arajului AatunO, asect e care însuşi generalul )orrijos l-a accentuat în mod u#lic$ &i în al treilea rînd, Isituaţia reentă creeaă ro#leme serioase entru relaţiile îngrijorătoare deja dintre 3tatele :BBY, aşa cum fusese şi în >N$ Poate că ratificarea unui asemenea tratat oate fi înţeleasă în conteGtul acelor vremuri$ 5stăi însă, ea nu are nici o justificare$ (olonialismul nu-şi are locul în >:N$ (ele#rînd #icentenarul indeendenţei noastre, ar tre#ui ca noi să ne dăm seama de acest lucru şi să acţionăm în consecinţă C$ 3crierea acelui articol a însemnat o mişcare îndrăneaţă entru mine, mai ales că recent fusesem făcut artener la M5*!$ Partenerilor li se recomanda să evite resa şi, în orice ca, să se a#ţină de la u#licarea de diatri#e olitice în aginile dedicate editorialelor din cel mai restigios iar din !e6 'ngland$ 5m rimit rin curieratul intern o grămadă de note răutăcioase, majoritatea anonime, ataşate la coii ale articolului$ 5m fost sigur că, e unul dintre ele, am recunoscut scrisul lui (harlie *lling6orth$ Primul meu manager de roiect se afla la M5*! de mai #ine de >B ani Xîn comaraţie cu mine, care aveam o vechime de numai vreo cinci aniY şi nu era încă artener$ :$ Preşedinte la (asa 5l#ă era (arter şi negocieri serioase asura (analului erau în curs de derulare$ Mulţi dintre rivalii comaniei M5*! aleseseră ta#ăra greşită şi fuseseră alungaţi din Panama, dar noi aveam de muncă înecit$ *ar 68
eu stăteam în holul 7otelului Panama, tocmai terminînd de citit un articol de Araham Areene din 4e6 ;or0 +e$ie6 of Boo0s.
5rticolul I)he (ountry 6ith =ive =rontiersO =Cara cu cinci frontiere era un articol îndrăneţ, a#ordînd coruţia la nivelul ofiţerilor sueriori din Aarda naţională a Reu#licii Panama$ 5utorul accentua fatul că Aeneralul însuşi accetase să le ofere multora dintre angajaţii săi rivilegii, cum ar fi locuinţe de luG, deoarece I%acă eu nu-i lătesc, o va face (*5$O *mlicaţia era evidentăQ agenţia de sionaj a 3<5 era hotărîtă să su#minee dorinţele reşedintelui (arter şi, dacă era necesar, să-i mituiască e şefii armatei să sa#otee negocierile entru tratat$ !u mă uteam a#ţine să nu mă între# dacă nu cumva şacalii îi dădeau deja tîrcoale lui )orrijos$ 2n secţiunea IPeoleO a revistei )*M' sau în !e6s6eek văusem o fotografie a lui )orrijos îmreună cu AreeneT legenda oei indica fatul că scriitorul era un oasete secial care devenise în tim un #un rieten$ Mă între#am ce ărere avea Aeneralul desre acest romancier - în care aarent avea încredere - care scrisese această critică$ 5rticolul lui Araham Areene a ridicat o altă între#are, legată de acea i din >:? cînd stătusem viavi de )orrijos, la masa entru cafea$ .a acea vreme, resuuneam că )orrijos ştia desre jocul ajutorului eGtern al cărui sco era să-i facă e el #ogat, îmovărînd ţara cu datorii$ =usesem sigur că el ştia că acest rocedeu se #aa e remisa că oamenii care au uterea sînt coruti#ili şi că deciia sa de a nu urmări #eneficiul ersonal - ci, mai curînd, de a folosi îmrumutul eGtern entru a-şi ajuta oorul - ar utea fi văută ca o ameninţare ducînd, în cele din urmă, la ră#uşirea întregului sistem$ .umea întreagă îşi îndreta rivirile sre acest omQ acţiunile sale aveau ramificaţii care se întindeau mult dincolo de Panama şi care, rin urmare, tre#uiau luate în serios$ Mă între#asem cum ar fi reacţionat cororatocraţia dacă îmrumuturile făcute de Panama i-ar fi ajutat e săraci fără să contri#uie la datoriile imosi#ile$ 5cum mă între#am dacă )orrijos regreta înţelegerea e care o făcuse în acea i - şi nu eram foarte sigur nici de ceea ce simţeam eu ersonal referitor la astfel de tranacţii$ Mă îndeărtasem de rolul meu de 5'$ Jucasem jocul lui în locul jocului meu, accetînd să-i ofer onestitatea mea în schim#ul unor contracte mai numeroase$ 2n termeni ur economici, fusese o deciie înţeleată de afaceri entru M5*!, în contradicţie însă cu ceea ce mă instruise (laudine, căci nu roulsa imeriul glo#al$ 3ă fi fost aceasta cea care acum slo#oise şacalii din lesă^ Mi-am amintit cum, în acea i, e cînd ărăseam #ungaloul lui )orrijos, mă gîndeam că istoria 5mericii .atine este resărată cu eroi morţi$
şi al articolului din revista e care tocmai o usesem e măsuţa de lîngă mine$ Araham Areene a eitat un moment, s-a uitat cu atenţie în jur şi s-a îndretat sre cafenea$ 5m fost tentat să strig sau să alerg duă el, dar m-am orit singur$ " voce lăuntrică îmi sunea că nu tre#uie să-i tul#ur intimitateaT o alta mă avertia că avea să mă evite$ 5m luat 4e6 ;or0 +e$ie6 of Boo0s şi am fost surrins este o cliă să descoăr că mă aflam în ragul cafenelei$
69
)ocmai luasem micul dejun mai devreme, iar şeful de sală mi-a aruncat o rivire #iară$ M-am uitat de jur îmrejur$ Araham Areene stătea singur la o masă de lîngă erete$ 5m arătat către masa de lîngă el$ - 5colo, i-am sus şefului de sală$ Pot sta acolo să mai iau micul dejun o dată^ 'ram un ti care dădea mereu #acşişuri #uneT şeful de sală a îm#it cu înţelegere şi m-a condus la masă$ Romancierul era cufundat în lectura iarului său$ 5m comandat cafea şi un corn cu miere$ Hoiam să aflu ărerile lui Areene desre Panama, desre )orrijos şi desre afacerea (analului, dar nu aveam nici o ideea desre cum aş fi utut a#orda o astfel de conversaţie$ 5tunci, el şi-a ridicat rivirea entru a sor#i din ahar$ - 3cuaţi-mă, i-am sus$ 3-a uitat la mine - sau aşa mi s-a ărut mie$ - %a^ - 2mi are rău că vă deranje$ %ar sînteţi Araham Areene, nu-i aşa^ - 'i #ine, da, aşa-i$ 5 îm#it cu căldură$ - Majoritatea oamenilor din Panama nu mă recunosc$ 5m eGagerat sunîndu-i că era autorul meu referat şi aoi i-am făcut o scurtă descriere a vieţii mele, inclusiv a muncii mele de la M5*! şi a întîlnirilor e care le avusesem cu )orrijos$ M-a între#at dacă eu eram consultantul care scrisese un articol desre lecarea 3tatelor
- Mă tem entru siguranţa lui$ 5 sosit momentul să lece$ - )re#uie să rind avionul de =ranţa, mi-a sus, ridicîndu-se încet şi strîngîndu-mi mîna$ M-a rivit adînc în ochi$ - %umneata de ce nu scrii o carte ? 5 înclinat caul cu un gest de încurajare$ - " ai deja în dumneata$ %ar, ţine minte, fă-o desre lucruri care conteaă$ 3-a întors şi s-a îndeărtat$ 5oi s-a orit şi a mai făcut cîţiva aşi înaoi în restaurant$ - !u te teme, a reciat el$ Aeneralul va reuşi$ " să ia înaoi (analul$ &i, într-adevăr, )orrijos a reuşit această erformanţă$ 2n acelaşi an, >:, el a negociat cu succes noi tratate cu reşedintele (arter care a transferat (analul şi Vona (analului su# control aname$ 5oi (asa 5l#ă a tre#uit să convingă (ongresul 3<5 să-l ratifice$ 5 urmat o lută arigă îndelungată$ Mărturia finală arată că )ratatul rivind (analul Panama a fost ratificat la un vot diferenţă$ (onservatorii au jurat ră#unare$ (înd, cu mulţi ani mai tîriu, a aărut e iaţă noua carte a lui Araham Areene,
CAPITOLUL 51 Re)e!e Re)i!o0 I0anu!ui 2ntre anii >:N şi >:9, am viitat frecvent *ranul$ :L?, el ordonase ca întinse domenii rivate să fie arcelate şi returnate ţăranilor care le deţinuseră$ 2n anul următor, el a inaugurat roria sa Revoluţie 5l#ă, care rounea o agendă eGtrem de curinătoare de reforme socio-economice$ 2n anii >:B, uterea "P'( a crescut, iar şahul a devenit un lider mondial din ce în ce mai influent$ 2n acelaşi tim, *ranul şi-a devoltat una dintre cele mai uternice structuri militare din "rientul Mijlociu musulman >$ 71
M5*! era imlicată în roiecte care acoereau mare arte din ţară, de la onele turistice de-a lungul Mării (asice, în nord, înă la #aele militare secrete ce dominau 3trîmtoarea 7ormu, în sud$ 2ncă o dată, o#iectivul nostru era să analiăm otenţialul de devoltare regională şi aoi să roiectăm sistemele de roducere, distri#uţie şi transort al energiei electrice care să furniee energia atît de imortantă, necesară stimulării creşterii industriale şi comerciale e care o rognoau analiele noastre$ 5m viitat aroae toate regiunile imortante din *ran, în diverse momente$ 5m mers e urmele #ătrînei caravane rin munţii deşertului, de la Sirman înă la andar 5##as, şi am cutreierat ruinele de la Perseolis, alatul legendar al vechilor regi şi una dintre minunile lumii antice$ 5m făcut un tur al celor mai faimoase şi sectaculoase o#iective turistice ale ţăriiQ 3hira, *sfahan, recum şi magnificul oraş de corturi de lîngă Perseolis, unde fusese încoronat şi şahul$ 2n acest răstim, am înceut să nutresc o sinceră afecţiune entru acest ămînt şi entru oorul lui atît de eterogen$ 5arent, *ranul ărea să fie un model al cooerării dintre creştini &i musulmani$ 5m aflat însă, în curînd, că aarenţele liniştite ot masca resentimente adînci$ )îriu, într-o seară de rin >:, m-am întors la hotel unde am găsit un #ilet care-mi fusese vîrît e su# uşă$ 5m fost şocat să descoăr că era semnat de un #ăr#at e nume Wamin$ !u-i întîlnisem niciodată, dar îmi fusese descris în timul unei şedinţe guvernamentale ca fiind un radical foarte cunoscut şi su#versiv$ (u o scriere foarte frumos meşteşugită în lim#a engleă, #iletul mă invita să mă întîlnesc cu acest #ăr#at la un anumit restaurant$ 'l conţinea însă şi un avertismentQ tre#uia să vin numai dacă eram interesat să descoăr o arte a *ranului e care majoritatea oamenilor Iîn oiţia meaO nu au văut-o niciodată$ Mă între#am dacă Wamin ştia care era cu adevărat oiţia mea$ Mi-am dat seama că îmi asumam un risc enorm, dar, cu toate acestea, nu uteam reista tentaţiei de a întîlni acest ersonaj enigmatic$ )aGiul m-a lăsat în faţa unei ortiţe dintr-un id nesus de înalt @atît de înalt încît nu uteam vedea clădirea din satele lui$ " suer#ă iraniană, înveşmîntată într-o rochie lungă neagră, m-a condus înăuntru şi m-a însoţit de-a lungul unui coridor iluminat de lămi cu ulei fiGate de tavanul jos$ .a caătul coridorului, am intrat într-o cameră care radia ca interiorul unui diamant, or#indu-mă cu strălucirea sa$ %uă ce ochii mi s-au acomodat, în cele din urmă, am văut că ereţii erau încrustaţi cu ietre semireţioase şi cu erle$ Restaurantul era luminat de lumînări al#e, înalte, aşeate în candela#re din #ron cu modele comlicate$
5cest lucru, ca şi decorul, asectul său şi reenţa atîtor alţi oameni în restaurant m-au făcut să mă simt cît de cît în largul meu$ Mă o#işnuisem ca oamenii să fie rietenoşi cu mine, cum fusese Rasy în Java, sau =idel în Panama, şi accetam acest lucru ca e o mare favoare şi ca e o oortunitate$ &tiam că mă evidenţiam faţă de ceilalţi americani datorită fatului că eram îndrăgostit la ne#unie de locurile e care le viitam$ 2mi dădusem seama că oamenii se ataşeaă foarte reede de tine dacă îţi deschii ochii, urechile şi inima către cultura lor$ Wamin m-a între#at dacă aveam vreo idee desre roiectul înflorirea #eşertului. - &ahul crede că deşerturile noastre au fost cîndva cîmii fertile şi ăduri luGuriante$ (el uţin aşa susţine el$ (onform teoriei sale, în timul domniei lui 5leGandru cel Mare, armate uriaşe au traversat aceste ămînturi, îmreună cu milioane de care şi de oi$ 5nimalele au consumat toată iar#a şi vegetaţia$ %isariţia lantelor a dus la secetă, aşa că, în cele din urmă, întreaga regiune a devenit un deşert$ 5cum, tot ceea ce ar tre#ui noi să facem ar fi - cel uţin aşa sune şahul - să lantăm milioane şi milioane de coaci$ 5#ia duă aceea - instantaneu - loile se vor orni iarăşi, iar deşertul va înflori din nou$ %esigur, această acţiune va costa sute de milioane de dolari$ 5 îm#it cu îngăduinţă$ - (omanii ca a voastră vor culege rofituri uriaşe$ - 2nţeleg că nu credeţi în această teorie$ - %eşertul este un sim#ol$ 5-l înveri este mai mult decît o chestiune de agricultură$ (îţiva chelneri ne-au asaltat cu tăvi de mîncare iraniană foarte frumos ornată$ (erîndu-mi mai întîi ermisiunea, Wamin a înceut să aleagă diverse feluri de e tăvi, duă care s-a întors sre mine$ - " între#are entru dumneavoastră, domnule Perkins, dacă îmi ermiteţi să fiu atît de îndrăneţ$ (e a distrus culturile #ăştinaşilor din ţara dumneavoastră, adică ale indienilor^ 5m răsuns că senaţia mea era că, la acest lucru, au contri#uit mai mulţi factori, rintre care lăcomia şi armele suerioare$ - %a$ 'vident că au contri#uit şi toate acestea$ Mai mult decît orice însă, nu se reduce oare totul, în esenţă, la o distrugere a mediului lor^ 5 înceut să-mi eGlice cum, din momentul în care ădurile şi anumite animale, cum ar fi #ivolii, sînt distruse, iar oamenii, mutaţi în reervaţii, adevăratul fundament al culturilor lor se năruie$ - Hei, acelaşi lucru se întîmlă şi aici, a sus el$ %eşertul este mediul nostru natural$ Proiectul înflorirea #eşertului une în ericol nici mai mult, nici mai uţin decît întreaga noastră structură$ &iatunci, cum să utem noi ermite să se întîmle aşa ceva^ *-am sus că, duă cum înţelesesem eu, ideea care susţinuse roiectul venise de la oorul său$ Mi-a răsuns cu un rînjet sarcastic, sunînd că ideea fusese sădită în mintea şahului de către chiar guvernul 3<5 şi că şahul nu era decît o marionetă de care acesta se folosea$ -
)aGiul mă aşteta în stradă, chiar în faţă$ Wamin mi-a strîns mîna şi şi-a eGrimat recunoştinţa entru timul e care l-am etrecut îmreună cu el$ 5 mai omenit încă o dată de vîrsta mea tînără tînără şi de francheţea mea, iar fatul că eu ocuam oiţia e care o ocuam îi dădea seranţe entru viitor$ - !ici nu ştii cît de încîntat sînt că am etrecut acest tim cu un om ca tine$ (ontinua să-mi ţină mîna într-a lui$ - !u am să-ţi cer decît o singură favoare$ !u-mi e deloc uşor să ţi-o cer$ " fac însă numai entru că, duă timul etrecut îmreună în această seară, ştiu că va însemna ceva entru tine$ Hei avea mult de cîştigat de e urma ei$ - (e ot face entru dumneata^ - Mi-ar face mare lăcere să te reint unui rieten foarte drag mie, un om care-ţi oate sune o mulţime de lucruri desre al nostru Rege al Regilor$ 5cest om te-ar utea şoca, dar te asigur că merită să-l cunoşti$
CAPITOLUL 54 Con/esiuni!e unui om to0tu0at .a cîteva ile duă aceea, Wamin m-a condus cu maşina în afara )eheranului, rin su#ur#ii sărăcite, năădite de raf, de-a lungul unui vechi drum stră#ătut de cămile, înă aroae de marginea deşertului$ Pe cînd asfinţitul se lăsa deasura oraşului, a orit maşina lîngă un îlc de #ordeie din chirici, înconjurate de almieri$ - " oaă veche, veche, mi-a eGlicat el, datînd cu cîteva secole înaintea sosirii lui Marco Polo aici$ M-a condus înă la unul dintre #ordeie$ - "mul dinăuntru are un doctorat în filoofie o#ţinut la una din cele mai restigioase dintre universităţile voastre$ %in motive care vor deveni în curînd lesne de înţeles, el tre#uie să rămînă anonim, îi oţi sune %oc$ 5 #ătut la uşa din lemn dinaoia căreia s-a auit un răsuns sla#$ Wamin a îmins uşa şi m-a lăsat să intru$ (ămăruţa nu avea ferestre, fiind luminată doar de o lamă cu ulei aflată e o măsuţă joasă dintr-un colţ$ Pe măsură ce ochii mi se o#işnuiau cu întunericul, am văut că odeaua murdară era acoerită cu covoare ersane$ 5oi, a înceut să se conturee din um#ră silueta unui #ăr#at$ 3tătea aşeat în faţa lămii într-un mod care-i masca trăsăturile feţei$ !u-mi uteam da seama decît că era înfăşurat în cîteva ături şi că urta ceva în jurul caului$ 3tătea într-un scaun cu rotile, de altfel singura mo#ilă din încăere, în afară de măsuţă$ Wamin m-a invitat să iau loc e covor$ 'l s-a dus şi l-a îm#răţişat tandru e #ăr#at, sunîndu-i cîteva cuvinte la ureche, duă care s-a întors şi s-a aşeat lîngă mine$ - H-am ovestit desre domnul Perkins, a sus el$ 3întem amîndoi onoraţi că ne-aţi oferit ocaia de a vă viita, domnule$ - %omnule Perkins$ 3înteţi #inevenit$ Hocea, cu un accent aroae imerceti#il, era gravă şi răguşită$ M-am alecat sre el, în saţiul destul de mic ce ne desărţea, cînd l-am auit sunîndQ - 5veţi în faţa ochilor un om frînt$ !u am fost întotdeauna aşa$ (îndva am fost şi eu uternic, ca dumneata$ 5m fost un sfetnic aroiat şi de încredere al şahului$ 5 urmat o auă lungă$ 74
- &ahul &ahilor, Regele Regilor$ )onul lui suna, mi se ărea mie, mai mult trist decît furios$ - 5m cunoscut ersonal mulţi dintre conducătorii lumii$ 'isenho6er, !iGon, %e Aaulle$ 5ceştia se #aau e mine să-i ajut să conducă această ţară în lagărul caitalist$ &ahul avea încredere în mine$$$ 5 scos un sunet care ar fi utut fi o tuse, dar e care am interretat-o ca fiind un hohot de rîs$ - *ar eu aveam încredere în şah$ (redeam în roaganda lui$ 'ram convins că *ranul avea să conducă lumea musulmană sre o eocă nouă, că Persia îşi va îndelini romisiunea$ Părea că acesta era destinul nostru Z al şahului, al meu, al nostru, cei care încercam să ne ducem la #un sfîrşit misiunea entru care credeam că am venit e lume$ Arămada de ături s-a mişcatT scaunul cu rotile a scos un scîrţîit şi s-a întors uţin$ Puteam vedea conturul feţei acestui #ăr#at din rofil, #ar#a-i stufoasă şi - aoi mi-a sărit în ochi - alatiarea feţei sale$ !u avea nas4 M-am cutremurat şi mi-am înă#uşit un icnet$ - !u-i o rivelişte rea lăcută, nu-i aşa, domnule Perkins^ Păcat că nu-l uteţi vedea într-o lumină mai uternică$ 'ste cu adevărat grotesc$ &i, din nou, s-a auit un rîs r îs înă#uşit$ - %ar, cum sînt sigur că uteţi să înţelegeţi, tre#uie să rămîn anonim$ ineînţeles că mi-aţi utea afla identitatea dacă aţi încerca, deşi aţi utea afla că sînt mort$ "ficial, eu nu mai eGist$ &i totuşi, am încredere că nici nu veţi încerca să o faceţi$ %umitale şi familiei dumitale vă va fi mai #ine să nu ştiţi cine sînt$ raţul şahului şi al 35H5S-ului ajunge dearte$ 3caunul a scîrţîit, revenind în oiţia iniţială$ 5m simţit un sentiment de uşurare, ca şi cum, dacă n-aş mai fi văut rofilul acela, s-ar fi şters urmele violenţei actului resectiv$ Pe vremea aceea, nu ştiam de acest o#icei comun civiliaţiilo civiliaţiilorr islamice$ islamice$ Persoanele Persoanele #ănuite #ănuite de a fi adus deonoarea deonoarea sau ruşinea asura societăţii sau a liderilor acesteia erau edesite rin tăierea nasului$ 2n felul acesta ei erau însemnaţi e viaţă - duă cum mi-a demonstrat-o clar faţa acestui #ăr#at$ - 3înt sigur, domnule Perkins, că vă între#aţi de ce v-am invitat aici$ =ără să mai aştete răsunsul meu, m eu, #ăr#atul din scaun a continuatQ - Hei dumneata, acest individ care-şi sune Regele Regilor este în realitate un demon$ )atăl său a fost mailit de către (*5 voastră cu - detest să sun asta - ajutorul meu, deoarece se sunea că fusese cola#orator al naiştilor$ &i aoi s-a întîmlat calamitatea declanşată de Mossadegh$ 5stăi, şahul nostru este e cale de a-i surclasa e 7itler e tărîmul răului$ *ar acest lucru îl face cu #una ştiinţă a guvernului dumitale care îi acordă întreg srijinul$ - %ar de ce^ am între#at$ - (ît se oate de simlu$ 'l vă este singurul aliat efectiv din "rientul Mijlociu, iar industria mondială se roteşte în jurul aGei etrolului care este "rientul Mijlociu$ 5h, da4 Mai aveţi şi *sraelul, desigur, dar acesta este mai curînd o ovară entru voi, decît un #un de reţ$ *ar acolo nu se află etrol$ Politicienii voştri tre#uie să îmace votul evreiesc, sre a le lua #anii entru finanţări de camanii$ 5şadar, tare mă tem că v-aţi cam ricosit cu *sraelul$ 2n orice ca, *ranul rereintă cheia$ (omaniile voastre etroliere - care deţin mai multă utere chiar decît evreii - au nevoie de noi$ Hoi aveţi nevoie de şahul nostru - sau credeţi că aveţi nevoie, cum aţi creut că aveaţi nevoie şi de liderii coruţi ai Hietnamului de 3ud$ - 3ugeraţi că lucrurile ar sta altfel^ *ranul este echivalentul Hietnamului^ - Posi#il, chiar mult mai rău$ Hedeţi, acest şah nu va mai reista multă vreme$ .umea musulmană îl urăşte$ !u numai ara#ii, dar şi musulmanii de retutindeni - *ndoneia, 3tatele
3-a auit o lovitură şi mi-am dat seama că dăduse cu umnul în scaun$ - 'ste dia#olic4 !oi, ersanii, îl urîm$ 5oi tăcere$ 2i uteam aui numai resiraţia greoaie, ca şi cum acest efort l-ar fi euiat$ - %oc este foarte aroiat de mullahi, mi-a sus Wamin, încet şi calm$ 'Gistă un curent su#teran foarte uternic rintre facţiunile religioase de aici, răsîndit în cea mai mare arte a ţării noastre, eGceţie făcînd numai o mînă de oameni din clasa comercianţilor care #eneficiaă de caitalismul şahului$ - !u mă îndoiesc de tine, i-am is$ %ar tre#uie să-ţi sun că în timul celor atru viite aici, nu am o#servat nimic din toate acestea$ )oţi cei cu care am vor#it ar să-i iu#ească e şah şi să se #ucure de ascensiunea economică$ economică$ - )u nu vor#eşti dialectul farsi, a insistat Wamin$ 5ui numai ceea ce ţi se sune de către cei care #eneficiaă cel mai mult$ 5ceia care au fost educaţi în 3tatele
5m ajuns astfel să mă între# cam cît de multe ştia omul acesta desre mine$
CAPITOLUL 26 C$-e0ea unui 0e)e 2ntr-o seară, în cursul anului >:9, e cînd stăteam singur în selectul #ar din holul 7otelului *ntercontinental din )eheran, am simţit o atingere e umăr$ M-am întors şi am văut un iranian îndesat, îm#răcat într-un costum elegant$ - John Perkins4 !u-ţi mai aminteşti de mine^ =ostul jucător de fot#al luase mult în greutate, dar vocea îi era inconfunda#ilă$ 'ra vechiul meu rieten de la Middle#ury, =arhad, e care nu-i mai văusem de mai #ine de ece ani$ !e-am îm#răţişat şi s-a aşeat lîngă mine$ 2ntr-o cliită, mi-am dat seama că ştia totul desre mine şi desre sluj#a mea$ )ot atît de evident era însă şi fatul că nu avea de gînd să-mi îmărtăşească rea multe desre sluj#a lui$ - 7ai să trecem direct la su#iect, mi-a sus el în tim ce comandam al doilea rînd de #eri$ - Mîine lec la Roma cu avionul$ Părinţii mei locuiesc acolo$ 5m un #ilet entru tine la aceeaşi cursă cu mine$ 5ici lucrurile înce să se destrame$ )re#uie să leci$ Mi-a întins un #ilet de avion$ !u am us nici o cliă la îndoială cele suse de el$ .a Roma, am cinat la ărinţii lui =arhad$ )atăl său, generalul iranian în reervă care, odinioară, entru a-i salva viaţa şahului, se aşease e traiectoria glonţului tras de un retins asasin, şi-a eGrimat deiluia cu rivire la fostul lui şef$ 'l ne-a sus că în ultimii ani, şahul îşi dăduse arama e faţă, o dată cu aroganţa şi lăcomia$ Aeneralul dădea vina e olitica 3<5 - în secial e srijinul acordat de acestea *sraelului, liderilor coruţi şi guvernelor desotice Z entru vraj#a care afecta "rientul Mijlociu şi a reis că şahul va disărea în cîteva luni$ - &tii, mi-a sus, voi aţi sădit seminţele răvrătirii la înceutul anilor cincieci, cînd l-aţi îndeărtat e Mossadegh$ .a acea vreme, aveaţi imresia - ca şi mine, de altfel - că era o chestie foarte inteligentă$ 5cum însă, ea ajunge să vă torturee - să ne torturee$ > 'ram uimit de redicţiile lui$ Mai auisem ceva asemănător de la Wamin şi de la %oc, dar, venind de la acest om, ele căătau o altă semnificaţie$ Pînă atunci, toată lumea ştiuse de eGistenţa unui curent islamic fundamentalist, dar ne convinseserăm singuri că şahul era eGtrem de iu#it de majoritatea oorului său şi, rin urmare, era invinci#il din unct de vedere olitic$ în orice ca, generalul era de neclintit$ - +ine minte vor#ele mele, mi-a sus el solemn, căderea şahului va însemna doar înceutul$ 'a va fi o reetiţie a ceea ce se refigureaă în lumea musulmană$ =uria noastră a mocnit su# nisiuri mult rea mult$ 2n curînd ea va i#ucni$ .a cină, am aflat o mulţime de lucruri desre 5yatollah Rouhollah Shomeini$ =arhad şi tatăl său au sus clar că nu sînt susţinători ai şiismului fanatic al acestuia, dar erau în mod vii#il imresionaţi de atacurile e care acesta le lansase la adresa şahului$ Mi-au sus că acest cleric, al cărui nume de #ote s-ar traduce rin Icel insirat de %umneeuO, s-a născut într-o familie de intelectuali, şiiţi convinşi, într-un sat de lîngă )eheran, în anul >:B?$ 77
Shomeini îşi făcuse clară oiţia de a nu se amesteca în lutele dintre Mossadegh şi şah de la înceutul anilor >:NB, dar el a înceut să se oună în mod deschis şahului în anii >:LB, criticîndu-l e conducător atît de dur, încît a fost surghiunit, mai întîi în )urcia, aoi în oraşul sfînt al şiiţilor, 5n !ajaf din *rak, unde a fost recunoscut dret lider al ooiţiei$ 5 trimis scrisori, articole şi mesaje înregistrate e casete în care îi îndemna e iranieni să se revolte, să-i îndeărtee e şah şi să creee un stat religios$ .a două ile duă cina luată îmreună cu =arhad şi cu ărinţii lui, am rimit vestea că *ranul era radă #om#ardamentelor şi rămeriţelor$ 5yatollah Shomeini şi mullahii lui au înceut ofensiva în urma căreia aveau să deţină în curînd controlul$ 'venimentele s-au derulat aoi cu raiditate$ =uria de care vor#ea tatăl lui =arhad a eGlodat într-o revoltă islamică violentă$ &ahul a fugit din ţară în 'git, în ianuarie >::, şi, mai aoi, diagnosticat cu cancer, s-a îndretat sre un sital din !e6 Work$ "amenii lui 5yatollah Shomeini au cerut ca el să se întoarcă$ 2n noiem#rie >::, o gloată de militanţi islamişti a luat cu asalt 5m#asada 3tatelor :9B, care însă a fost un deastru, dovedindu-se a fi ciocanul ce avea să #ată şi ultimul cui în coşciugul reidenţial al lui (arter$ " resiune infernală, eGercitată de gruurile americane comerciale şi olitice, l-a forţat e şahul suferind de cancer să ărăsească 3tatele :?, cînd l-am întîlnit, dar că agenţiile noastre de sionaj ne-au încurajat intenţionat, e noi toţi, să trecem acest lucru cu vederea$
CAPITOLUL 25 78
Co!um8ia? c3eia -e 8o!t$ a Ame0icii Latine %eşi 5ra#ia 3audită, *ranul şi Panama constituiau o#iecte de studiu fascinante, dar şi îngrijorătoare, ele rereentau totuşi nişte eGceţii de la regulă$ %atorită vastelor deoite de etrol ale rimelor două şi a (analului din cea de-a treia, ele nu se otriveau şa#lonului$ 3ituaţia (olum#iei era mai aroiată de tiic, iar M5*! era firma de roiectare şi inginerie care se ocua acolo de un uriaş roiect hidroelectric$ 9>:$ 2n vremurile moderne, (olum#ia şi-a cîştigat o nouă reutaţie graţie unora din cei mai străluciţi scriitori, artişti, filoofi ai 5mericii .atine, dar şi a altor intelectuali de valoare, recum şi datorită guvernelor sale relativ democratice şi resonsa#ile din unct de vedere fiscal$ 5 devenit un model al rogramelor de întemeiere a naţiunilor derulate de reşedintele Sennedy în întreaga 5merică .atină$ 3re deose#ire de Auatemala, guvernul colum#ian nu a fost comromis de reutaţia de a fi o creaţie a (*5, iar, sre deose#ire de !icaragua, guvernul a fost unul ales, rereentînd o alternativă atît la dictaturile de dreata, cît şi la comunism$ 2n fine, sre deose#ire de multe alte ţări, rintre care uternicele railia şi 5rgentina, (olum#ia nu a înşelat încrederea acordată de 3<5$ *maginea (olum#iei ca aliat de nădejde s-a eretuat, în ciuda flagelului cartelurilor drogurilor din această ţară>$ Momentele de glorie din istoria (olum#iei sînt însă contra#alansate de ură şi violenţă$ Reşedinţa viceregelui 3aniei a fost, de asemenea, cămin al *nchiiţiei$ =orturi magnifice, ferme =haciendas şi oraşe au fost construite este oasele sclavilor indieni şi africani$ (omorile transortate e galioane, o#iectele de cult şi caodoerele de artă care au fost toite entru a fi transortate mai uşor, toate au 79
fost smulse din inimile ooarelor antice$ 2nseşi mîndrele culturi au fost nimicite de să#iile conchistadorilor şi de molime$ Mai recent, alegerile reidenţiale controversate din >:N au avut dret reultat o rofundă scindare între artidele olitice, ducînd în cele din urmă la lute arige între conservatori şi li#erali, în erioada cunoscută su# denumirea de 2a 9iolencia X>:9->:NY, în timul căreia au murit este două sute de mii de oameni$ 2n ciuda conflictelor şi a ironiilor, atît ashingtonul, cît şi all 3treet au rivit, dintotdeauna, (olum#ia ca e un factor esenţial în romovarea intereselor olitice şi comerciale anamericane$ *ar acest lucru se datoreaă Z e lîngă oiţia geografică crucială a (olum#iei @ cîtorva factori, incluînd erceţia că liderii din întreaga emisferă rivesc sre ogota, căutînd insiraţie şi călăuire, recum şi fatului că această ţară este atît sursa multor roduse cumărate de 3<5 - cafea, #anane, teGtile, smaralde, flori, etrol şi cocaină @ cît şi o iaţă de desfacere entru mărfurile şi serviciile noastre$ :B, şi înceusem chiar să lătim ratele entru o micuţă cafenea situată în munţi, de-a lungul coastei (arai#iene$ (red că erioada de tim etrecută îmreună atunci a fost cea mai aroiată osi#il de vindecarea rănilor e care ni le rovocasem unul altuia în anii anteriori$ 2n cele din urmă însă, rănile s-au adîncit rea mult, aşa că, de-a#ia duă destrămarea căsătoriei, am înceut să cunosc cu adevărat această ţară$ 2n erioada anilor >:B, M5*! fusese răslătită cu un număr de contracte entru devoltarea unei game variate de roiecte de infrastructură, rintre care o reţea de amenajări hidroelectrice şi de sisteme de distri#uţie care să transorte electricitatea din inima junglei în oraşele cocoţate în vîrf de munte$ Mi s-a oferit un #irou în oraşul de coastă arranuilla, iar acolo, în >:, am întîlnit o colum#iancă suer#ă care avea să devină un uternic agent de schim#are în viaţa mea$ Paula avea ăr lung, #lond şi ochi de un verde i#itor - nu era ceea ce majoritatea străinilor se aşteată să vadă la o #ăştinaşă$ Mama şi tatăl ei emigraseră din nordul *taliei, iar ea, entru a-şi ăstra moştenirea culturală, devenise designer vestimentar$ 5 făcut însă un as mai dearte şi şi-a deschis o mică fa#rică, unde creaţiile ei erau transformate în haine, e care aoi la vindea la #uticuri de luG în întreaga ţară, dar şi în Panama şi Heneuela$ 'ra o ersoană lină de comasiune care m-a ajutat să trec este unele dintre traumele ersonale cauate de distrugerea căsniciei şi care îşi avuseseră 80
originea în atitudinea mea faţă de femei, afectîndu-mă într-un mod atît de deastruos$ )ot ea m-a învăţat o mulţime de lucruri desre consecinţele acţiunilor e care le resuunea meseria mea$ %uă cum am mai sus înainte, viaţa este ţesută dintr-o serie de coincidenţe asura cărora nu avem nici un control$ Pentru mine, acestea înseamnă a fi fost fiul unui rofesor la o şcoală de #ăieţi din rovincialul !e6 7amshire, întîlnirea cu 5nn şi cu
CAPITOLUL 22 Reu8!ica ame0ican$ cont0a ime0iu!ui )!o8a! - " să fiu sinceră cu tine, mi-a sus Paula intr-o i, e cînd ne aflam într-o cafenea$ *ndienii şi toţi fermierii care trăiesc de-a lungul rîului e care îl îndiguiţi, vă urăsc$ (hiar şi oamenii de la oraşe, care nu sînt direct afectaţi, simatieaă cu truele de gherilă care vă atacă şantierele de construcţii$ Auvernul vostru îi numeşte e aceştia comunişti, terorişti şi traficanţi de droguri, dar adevărul este că ei sînt ur şi simlu oameni care au familii şi care trăiesc e acele ămînturi e care comania voastră le distruge$ )ocmai îi ovestisem desre Manuel )orres, un inginer angajat de M5*! şi unul dintre oamenii care fusese atacat, de curînd, de gherilă e şantierul nostru de construcţii al #arajului entru hidrocentrală$ Manuel era cetăţean colum#ian şi căătase sluj#a datorită unei reglementări a %eartamentului de 3tat al 3<5 care ne interisese să trimitem cetăţeni americani e acest şantier$ !oi îi suneam doctrina I(olum#ienii sînt neglija#iliO şi ea sim#olia o atitudine e care înceusem să o urăsc$ 3entimentele mele faţă de asemenea olitici mă făceau să-mi vină din ce în ce mai greu să mă mai suort$ %uă susele lui Manuel, au tras cu mitraliere 5S- în aer şi aoi au tras sre icioare, i-am sus Paulei$ Părea calm cînd mi-a ovestit întîmlarea, dar ştiu că era aroae isteriat$ !u au îmuşcat e nimeni$ .e-au dat numai acea scrisoare şi i-au trimis e rîu în jos în #ărcile lor$ - %umneeule4 a eGclamat Paula$ 3ărmanul om a fost îngroit$ - !ormal că a fost$ 81
*-am sus că l-am între#at e Manuel ce credea, adică dacă erau din =5R( X=orţele 5rmate Revoluţionare (olum#ieneY sau din M->:, referindu-mă la cele două cele#re gruări de gherilă colum#iene$ - &i? - 5 sus că din nici una$ Mi-a is însă că el credea ceea ce suneau în scrisoare$ Paula a luat un iar e care îl adusesem şi a citit scrisoarea cu glas tare$ - !oi, cei care trudim i de i doar entru a suravieţui, jurăm e sîngele strămoşilor noştri că nu vom ermite niciodată #araje e rîurile noastre$ 3întem simli indieni şi metişi, dar mai #ine murim decît să stăm cu mîinile-n sîn în tim ce ămîntul nostru este inundat$ 2i revenim e fraţii noştri colum#ieniQ încetaţi să mai munciţi entru comaniile de construcţii$ 5 lăsat iarul din mînă$ - (e i-ai sus^ 5m eitat, dar numai entru o cliă$ - !u am avut de ales$ )re#uia să urme linia comaniei$ .-am între#at dacă credea că scrisoarea suna ca şi cum ar fi fost scrisă de un fermier$ 'a mă rivea, ră#dătoare$ - 5 dat din umeri$ Privirile noastre s-au întîlnit$ - %oamne, Paula, mă detest entru rolul e care tre#uie să-i joc$ - &i ce ai făcut duă aceea^ a insistat ea$ - 5m dat cu umnul în #irou$ .-am intimidat$ .-am între#at dacă fermierii înarmaţi cu 5S- aveau vreo semnificaţie logică din unctul lui de vedere$ %uă care l-am între#at dacă ştie cine a inventat 5S-$ - &i a ştiut^ - %a, dar de-a#ia i-am utut aui răsunsul$ I
Mi-a strîns mîna şi a dat uşor din ca$ 5m simţit imediat un sentiment de uşurare, la simlul fat că accetam acest lucru$ - (e ai de gînd să faci, John^ !u-mi venea nici un răsuns$ 3enaţia de uşurare de mai înainte s-a transformat în atitudine defensivă$ 5m înceut să turui justificările o#işnuiteQ că încercam să fac #ine, că eGloram noi căi de a schim#a sistemul din interior şi Z vechea reervă Z că, dacă aş renunţa, cineva mult mai rău miar lua locul$ 2mi uteam da seama însă, din felul în care mă rivea, că nu credea o iotă din ce-i iceam$ a, chiar mai rău, ştiam că nici măcar eu nu credeam$ 'a mă o#ligase să înţeleg un adevăr esenţialQ nu sluj#a mea, ci eu eram de vină$ - %ar tu^ am între#at-o eu duă un tim$ )u ce crei^ 5 scos un oftat uşor, mi-a dat drumul la mînă şi a între#atQ - 2ncerci să schim#i su#iectul^ 5m dat din ca afirmativ$ - ine, a fost ea de acord$ (u o singură condiţie$ (ă vom reveni asura lui într-o #ună i$ 5 luat o linguriţă şi a înceut să o eGaminee$ - &tiu că unele true de gherilă s-au antrenat în Rusia şi în (hina$ &i-a #ăgat linguriţa în ceaşca de cafe con leche a amestecat şi aoi a înceut s-o lingă tacticos$ - (e altceva ar utea face^ 5u nevoie să înveţe desre armele moderne şi să se lute cu soldaţii care au fost antrenaţi în şcolile voastre$
- %emonstrînd în faţa unei comanii etroliere - occidentale, resuun$ Protesta îmotriva forării e ămînt indigen, în ădurile unui tri# ameninţat cu disariţia - el, îmreună cu vreo duină de rieteni$ 5u fost atacaţi de armată, #ătuţi şi aruncaţi în închisoare Z nefăcînd nimic ilegal, ia aminte$ 3tăteau doar în faţa clădirii, flutureînd ancarte şi cîntînd$ 'a s-a uitat e o fereastră din aroiere$ - .-au ţinut în închisoare aroae şase luni$ !u ne-a ovestit niciodată ce s-a întîmlat acolo, dar duă ce a ieşit era cu totul alt om$ 'ra rima din numeroasele conversaţii de acest fel cu Paula şi nu ştiam e atunci că acestea regăteau terenul entru ceea ce avea să urmee$ 3ufletul îmi era sfîşiat şi, totuşi, mă lăsam în continuare condus de ortofelul meu şi de acele slă#iciuni e care le identificaseră cei de la !35 cînd îmi făcuseră rofilul sihologic, cu un deceniu în urmă, în >:L9$ =orţîndu-mă să văd aceste lucruri şi să îmi conştientie sentimentul mai rofund care se ascundea în satele fascinaţiei mele entru iraţi şi alte tiuri de re#eli, Paula m-a ajutat e tot arcursul drumului sre salvare$ %incolo de dilemele mele ersonale, timul etrecut de mine în (olum#ia m-a ajutat şi el să înţeleg distincţia dintre vechea reu#lică americană şi noul imeriu glo#al$ Reu#lica oferea seranţa lumii$ =undamentele ei erau mai mult morale şi filoofice decît materialiste$ 'a se #aa e concetele de egalitate şi justiţie entru toţi$ Putea fi însă şi ragmatică, nu numai un vis utoic, ci şi o entitate mărinimoasă, care resira, era vie$ 'a îşi utea deschide #raţele entru a-i adăosti e năăstuiţi$ 'ra o sursă de insiraţie şi în acelaşi tim o forţă de care tre#uia să se ţină contT la nevoie, ea era gata să se avînte în acţiune, cum a făcut-o în timul celui de 5l %oilea Ră#oi Mondial, entru a aăra rinciiile în care credea$ (hiar instituţiile - mari cororaţii, #ănci, #irocraţia guvernamentală - care ameninţau reu#lica ar fi utut fi folosite mai #ine entru a declanşa schim#ări fundamentale în întreaga lume$ 5ceste instituţii osedă reţele de comunicaţii şi sisteme de transort care ar utea folosi la stîrirea #olilor, a foametei şi chiar a ră#oaielor - cu condiţia ca ele să fie convinse să auce această cale$ *meriul glo#al, e de altă arte, rereintă inamicul reu#licii$ 'l este egocentric, servindu-şi doar roriile interese, lacom, materialist, un sistem #aat e mercantilism$ (a şi în caul imeriilor de mai înainte, #raţele sale se deschid numai entru a acumula resurse, entru a une mîna e tot cei stă în cale sre a-şi satisface ofta insaţia#ilă$ 'l va folosi orice mijloace i se vor ărea necesare entru a-i ajuta e conducătorii săi să do#îndească şi mai multă utere şi #ogăţie$ %esigur, e măsură ce înceeam să înţeleg această distincţie, mi-am devoltat şi o a#ordare mai clară asura roriului meu rol$ (laudine mă avertiaseT ea scosese cu sinceritate în evidenţă ceea ce urma să mi se ceară, dacă accetam sluj#a la M5*!$ )otuşi, a fost nevoie de întreaga eGerienţă de lucru din ţări ca *ndoneia, Panama, *ran şi (olum#ia entru a ajunge să înţeleg imlicaţiile ei mai adînci$ &i a mai fost nevoie de ră#dare, de dragoste şi de oveştile de viaţă ale unor femei ca Paula$ 5m fost loial reu#licii americane, dar ceea ce romovam noi rin această nouă, eGtrem de su#tilă formă de imerialism, era echivalentul financiar a ceea ce încercasem să cîştigăm e cale militară în Hietnam$ %acă 5sia de 3ud-'st ne-a învăţat că armatele au limitele lor, economiştii au reacţionat rin crearea unui lan mai #un, iar agenţiile de ajutor eGtern şi antrerenorii rivaţi care le serveau Xsau, mai corect, care erau serviţi de acesteaY au devenit maeştri în eGecutarea acestui lan$ 2n ţări de e toate continentele, am văut femei şi #ăr#aţi care munceau entru cororaţiile din 3<5 - deşi nu făceau în mod oficial arte din reţeaua de asasini economici - şi care articiau la ceva cu mult mai ameninţător decît scenariile imaginate de teoriile consiraţiei$ 5semenea multor 84
ingineri de la M5*!, aceşti angajaţi erau or#i la consecinţele acţiunilor lor, convinşi că atelierele miere şi fa#ricile care roduc antofi şi iese auto de schim# entru comaniile lor îi ajutau e cei săraci să-şi învingă sărăcia, cînd, de fat, îi îngroau într-o sclavie şi mai adîncă, reminiscenţă a conacelor medievale şi a lantaţiilor sudiste$ (a şi acele manifestări timurii de eGloatare, şer#ii şi sclavii moderni erau instruiţi să creadă că le era mai #ine decît sufletelor nefericite care trăiau la margine, în groile întunecate ale 'uroei, în junglele 5fricii sau în săl#ăticia de la frontierele americane$ (onfruntarea dintre cele două tendinţe, să continui la M5*! sau să lec, devenise un cîm de #ătălie deschis$ !u aveam nici un du#iuQ conştiinţa mea voia să renunţ, dar artea cealaltă, e care îmi lăcea să o consider ersoana conceută la şcoala de afaceri, nu era aşa de convinsă$ Proriul meu imeriu nu înceta să se lărgeascăT tot adăugam noi angajaţi, ţări şi acţiuni la diferitele ortofolii şi la 'ul meu$ 2n lus faţă de seducţia eGercitată de #ani şi de stilul de viaţă, dar şi de #eţia e care ţio dă uterea, mi-o aminteam deseori e (laudine avertiîndu-mă că o dată ce am intrat în acest joc, nu mai uteam ieşi niciodată$ ineînţeles, Paula îm#ea #atjocoritor$ (e ştia ea^ *-am eGlicat că avusese dretate în rivinţa foarte multor lucruri$ - 5sta s-a întîmlat cu mult tim în urmă$ Hieţile oamenilor se schim#ă$ "ricum, ce mai conteaă^ )u nu eşti deloc mulţumit de tine$ (e oate face (laudine sau oricine altcineva entru a înrăutăţi lucrurile mai mult de atît^ 'ra un refren e care Paula îl reeta adesea şi cu care, în cele din urmă, am fost de acord$ *-am dat dretate şi am recunoscut şi faţă de mine că toţi #anii, toată aventura şi strălucirea nu mai justificau #uciumul, vinovăţia şi stresul$ (a artener la M5*!, devenisem #ogat şi ştiam că, dacă aş sta mai mult, aş fi în ermanenţă rins în cursă$ 2ntr-o i, în tim ce ne lim#am e lajă, e lîngă vechiul fort saniol din (artagena, un loc ce făcuse faţă nenumăratelor atacuri ale iraţilor, Paula a adus în discuţie o a#ordare la care nu mă gîndisem niciodată$ - %ar dacă nu ai sune nimic desre lucrurile e care le ştii^ a între#at ea$ - Hrei să sui$$$ să ăstre tăcerea^ - 'Gact$ !u le da un motiv să te ia la ochi$ Mai #ine dă-le un motiv să te lase în ace şi să nu mai agite aele$ Mi se ărea eGtrem de logic Z mă între#am de ce nu-mi venise mie în minte înă acum$ !u voi scrie cărţi şi nu voi face ceva ca să devălui adevărul aşa cum ajunsesem să-i văd eu$ !u voi fi un cruciatT dimotrivă, voi fi ur şi simlu un om, concentrîndu-mă asura #ucuriei de a trăi, a călătoriilor de lăcere, oate chiar îmi voi întemeia o familie cu cineva ca Paula$ Mă săturasemT ur şi simlu voiam să sca$ - )ot ce te-a învăţat (laudine este o înşelăciune, a adăugat Paula$ Hiaţa ta este o minciună$ 5 îm#it condescendent$ )e-ai uitat de curînd e vreun (H de-al tău^ 5m recunoscut că nu$ - 5tunci, fă-o, m-a sfătuit ea$ 5m citit versiunea saniolă alaltăieri$ %acă seamănă cît de cît cu cea engleească, am senaţia că vei găsi lucruri foarte interesante în el$
85
CAPITOLUL 2& C*.u! +nşe!$to0 'ram în (olum#ia cînd a sosit vestea că reşedintele de la M5*!, Jake %au#er, se ensionase$ %uă cum era de aştetat, reşedintele şi directorul eGecutiv, Mac 7ali, l-a numit e runo în locul lui %au#er$ .iniile telefonice dintre oston şi arranuilla au luat-o rana$ )oţi revedeau că şi eu aveam să fiu, în curînd, romovatT la urma urmelor, eram unul dintre cei mai de încredere rotejaţi ai lui runo$ 5ceste schim#ări şi vonuri rereentau entru mine un stimulent şi mai uternic de a-mi reviui oiţia$ 2n tim ce mă aflam încă în (olum#ia, am urmat sfatul Paulei şi am citit versiunea saniolă a (H-ului meu$ M-a şocat$ 5juns din nou în oston, am luat originalul în lim#a engleă şi un număr din noiem#rie >:9 al revistei cororaţiei, MA%42%4E!I acea ediţie curindea un articol în care se vor#ea şi desre mine, I3ecialists "ffer M5*!\s (lients !e6 3ervicesO$ XI3ecialiştii oferă clienţilor de la M5*! noi serviciiOY XHei agina >L?$Y Pe vremuri eram foarte mîndru de acest (H şi de articol, totuşi, acum, văîndu-le rin risma Paulei, am înceut să simt cum creşte în mine un sentiment de furie şi derimare$ Materialul din aceste documente era o înşelăciune intenţionată, ca să nu sun o minciună$ *ar aceste documente aveau o semnificaţie şi mai adîncă, o realitate care era reflectarea vremurilor noastre şi care '`P'R*'!+ John M$ Perkins este Manager al %eartamentului economic din cadrul "ficiului de sisteme electrice şi de mediu$ %e cînd s-a angajat la M5*!, dl Perkins este resonsa#ilul unor roiecte de anvergură în 3tatele
86
Planificarea devoltării economice Programe de instruire Management de roiect Planificarea alocaţiei (onsultanţă în management (.*'!+* (omania Petrolieră 5ra#o-5mericană, 5ra#ia 3audită anca 5siatică de %evoltare (ororaţia oise (ascade (ororaţia (ity 3ervice (omania %ayton Po6er _ .ight (omania Aeneral 'lectric Auvernul Su6eitului *nstituto de Recursos 7idraulicos y 'lectrificacion, Panama anca de %evoltare *nteramericană anca *nternaţională entru Reconstrucţie şi %evoltare Ministerul 'nergiei, *ran !e6 Work )imes 5utoritatea 'nergiei 'lectrice a statului !e6 Work Perusahaan
SPECIALI@TII OFER CLIENBILOR E LA MAIN NOI SER*ICII
de Pauline "uellette Privind la feţele din satele #irourilor, este uşor să-ţi dai seama că 'conomia şi Planificarea Regională rereintă una dintre discilinele cele mai recent constituite şi cu cea mai raidă devoltare de ia M5*!$ Pînă la această dată din acest gru fac arte circa ?B de secialişti, angajaţi de-a lungul unei erioade de şate ani$ 5ceşti secialişti includ nu numai economişti, ci şi ur#anişti, demografi, eGerţi în marketing şi rimul sociolog de la M5*!$ %eşi au eGistat diverse ersoane care au avut o influenţă asura demarării activităţii gruului de economişti, aceasta s-a concretiat efectiv, graţie eforturilor unui singur om, John Perkins, care, în reent, este şi şeful gruului$ 5ngajat în ianuarie >:> ca asistent al şefului de analiă rivind necesarul de electricitate, John a fost unul dintre uţinii economişti care lucrau entru M5*! la acea vreme$ Prima sa însărcinare a fost ca, îmreună cu o echiă de >> oameni, să facă un studiu asura necesarului de energie electrică în *ndoneia$ IHoiau să vadă dacă uteam suravieţui acolo tim de trei luni, a sus el rîînd melancolic$O %ar, cu un trecut ca al său, John nu avea nici o ro#lemă cu IsuravieţuireaO$ )ocmai îşi etrecuse trei ani în 'cuador, la o (ooerativă de materiale de construcţii, ajutîndu-i e indienii Uuechua, descendenţi direcţi ai incaşilor$ Munca indienilor, de cărămidari, îşi aminteşte John, era eGloatată fără scruule, aşa că el a fost rugat de o agenţie ecuadoriană să înfiinţee o cooerativă$ 5 închiriat aoi un camion entru a-i ajuta să vîndă cărămida direct către consumatori$ (a o consecinţă, rofiturile le-au crescut raid cu LB[, Profiturile se distri#uiau între mem#rii cooerativei, care duă ? ani şi jumătate ajunseseră la ?BB de familii$ 2n acea erioadă, John Perkins *-a întîlnit e 'inar Areve Xun fost angajatY, care lucra în oraşul Paute, 'cuador, la un roiect hidroelectric entru M5*!$ (ei doi s-au îmrietenit şi, ca urmare a unei coresondenţe neîntrerute, lui John i s-a oferit un ost la M5*!$ (irca un an mai tîriu, John devenea şeful deartamentului de analiă rivind încărcarea electrică şi, entru că cererile clienţilor şi instituţiilor, cum ar fi anca Mondială, erau în creştere, el şi-a dat seama că la M5*! era nevoie de mai mulţi economişti$ I%eşi M5*! era o firmă de inginerie, a afirmat el, clienţii ne suneau că tre#uie să fim mai mult dec;t atîtO$ Pentru a satisface cererile clienţilor, în >:C, el a angajat mai mulţi economişti, reultatul fiind sta#ilirea #aelor unei disciline care i-a adus titlul de economist-şef$ (el mai recent roiect al lui John se raorteaă la devoltarea agricolă în Panama, de unde s-a întors de curînd duă o şedere de o lună$ în Panama a fost realiat rimul studiu sociologic al celor de la M5*!, condus de Martha 7ayes, rimul sociolog al comaniei$ Marti a etrecut o jumătate de lună în Panama entru a determina care este imactul roiectului asura vieţii şi culturii oamenilor$ Pentru a articia la acest studiu, au fost angajaţi secialişti în agricultură şi alte domenii înrudite$ 'Gtinderea %eartamentului de 'conomie şi Planificare Regională s-a rodus raid şi, totuşi, John crede că a fost norocos entru că fiecare dintre oamenii e care i-a angajat s-a dovedit a fi un rofesionist eGtrem de muncitor$ 2n tim ce îmi vor#ea e deasura #iroului său, era evident şi demn de admiraţie fatul că angajaţii lui se #ucurau de tot srijinul şi interesul său$ M5*!.*!'3 !oiem#rie >:9
ajungea înă în inima marşului nostru către imeriul glo#alQ ele erau eGemlul de strategie calculată entru modificarea aarenţelor, entru a ascunde realitatea dosită în satele lor$ 2ntr-un anume fel, ciudat, ele sim#oliau istoria vieţii mele, un furnir strălucitor acoerind surafeţe din material sintetic$ %esigur, nu m-a consolat în nici un fel să ştiu că tre#uia să-mi asum resonsa#ilitatea entru ceea ce aărea în (H-ul meu$ (onform rocedurilor de oerare standard, mi se cerea să actualie eriodic atît un (H cu informaţiile elementare, cît şi un dosar cu informaţii sulimentare ertinente desre clienţii deserviţi şi cu detalii desre tiul de muncă restată$ %acă un secialist în marketing sau un manager de roiect dorea să mă includă într-o rounere sau să-mi folosească referinţele într-un alt fel, el utea aranja aceste date elementare într-o manieră care să ună accentul e ceea ce îi era lui necesar$ %e eGemlu, ar fi utut alege să-mi reliefee eGerienţa do#îndită în "rientul Mijlociu sau în susţinerea reentărilor în faţa ăncii Mondiale sau a altor foruri multinaţionale$ %e fiecare dată 87
cînd se roceda astfel, resectiva ersoană tre#uia să o#ţină aro#area mea înainte de a u#lica efectiv (H-ul reviuit$ %oar că, din moment ce, ca şi ceilalţi angajaţi de la M5*!, călătoream foarte mult, de foarte multe ori se făcea eGceţie de la această regulă$ 5stfel, (H-ul e care îmi sugerase Paula să-i citesc, ca şi versiunea sa în engleă, erau comlet noi entru mine, deşi informaţiile făceau, neîndoielnic, arte din dosarul meu$ .a rima vedere, (H-ul ărea destul de inocent$ .a unctul Experienţă se scria că fusesem resonsa#il cu roiectele majore din 3<5, 5sia, 5merica .atină şi "rientul Mijlociu şi se înşira un omelnic cu tiurile de roiecteQ lanificarea devoltării, analie economice, reviiuni asura încărcării de energie şi aşa mai dearte$ 5ceastă secţiune se încheia cu descrierea activităţii e care am desfaşurat-o în cadrul organiaţiei Peace (ors, în 'cuadorT fuseseră însă omise orice referiri la organiaţie în sine, lăsînd imresia că fusesem un director la o comanie de materiale de construcţii, în loc de voluntar care ajuta o mică întrerindere formată din ţărani analfa#eţi din 5ni deveniţi cărămidari$ :> ca asistent al şefului de analiă rivind necesarul de electricitate, John a fost unul dintre uţinii economişti care lucrau entru M5*! la acea vreme$ Prima sa însărcinare a fost ca, îmreună cu o echiă de >> oameni, să facă un studiu asura necesarului de energie electrică în *ndoneia$ 5rticolul reuma întregul istoric al muncii mele anterioare, descria cum Ietrecusem trei ani în 'cuadorO şi aoi continua cu următoareleQ 2n acea erioadă, John Perkins l-a întîlnit e 'inar Areve Xun fost angajatY de atunci a ărăsit M5*! entru a deveni reşedinte al (omaniei )ucson Aas_'lectric, care lucra în oraşul Paute, 'cuador, la un roiect hidroelectric entru M5*!$ (ei doi s-au îmrietenit şi, ca urmare a unei coresondenţe neîntrerute, lui John i s-a oferit un ost la M5*!$ (irca un an mai tîriu, John devenea şeful deartamentului de analiă rivind încărcarea electrică şi, entru că cererile clienţilor şi instituţii lor, cum ar fi anca Mondială, erau în creştere, el şi-a dat seama că M5*! era nevoie de mai mulţi economişti$$$ 88
!ici una dintre afirmaţiile din documentele acestea nu era o minciună e faţă - suortul entru amîndouă se afla în dosarul meu, eGista în evidenţeT ei au roagat însă o erceţie e care acum o descoăr răstălmăcită şi eurată$ *ar într-o cultură care venereaă documentele oficiale, ei săvîrşeau ceva cu mult mai ticălos$ Minciunile e faţă ot fi com#ătute$ %ocumente ca acestea două erau imosi#il de negat, deoarece ele se #aau e cio#uri de adevăr, nu erau de-a dretul nişte înşelăciuni, şi deoarece erau roduse de o cororaţie care do#îndise încrederea altor cororaţii, a #ăncilor internaţionale şi a guvernelor$ 5cest lucru era, în mod secial, vala#il entru (H, deoarece era un document oficial, sre deose#ire de articol, care nu era decît un interviu u#licat într-o revistă$ .ogoul M5*!, care aărea în josul (H-ului meu şi e coertele tuturor rounerilor şi raoartelor, e care (H-ul ărea că le amintea, avea o ondere însemnată în lumea afacerilor internaţionaleT era un sigiliu de autenticitate care imlica un anumit nivel de încredere, similar celui de e dilomele şi certificatele care atîrnă e ereţii din #irourile doctorilor şi avocaţilor$ 5ceste documente mă înfăţişau dret un economist foarte cometent, şeful de deartament al unei firme restigioase de consultanţă, care călătorea în jurul glo#ului, conducînd o gamă variată de studii care aveau să facă lumea mai civiliată şi mai roseră$ Minciuna nu consta în ceea ce se sunea, ci în ceea ce se omitea$ %acă m-aş une în ielea altcuiva - şi aş avea o ersectivă o#iectivă - ar tre#ui să recunosc că acele omisiuni ridicau multe între#ări$ %e eGemlu, nu se făcea deloc referire la recrutarea mea de către !35 sau la legătura lui 'inar Areve cu 5rmata şi la rolul său de om de contact entru !35$ !u se discuta, evident, nici desre fatul că se eGercitase o mare resiune asura mea de a roduce reviiuni economice umflate, sau desre fatul că munca mea evolua în jurul aranjamentelor în vederea unor îmrumuturi uriaşe e care ţări ca *ndoneia sau Panama nu aveau cum să le returnee vreodată$ !u aărea nici o laudă rivind integritatea redecesorului meu, 7o6ard Parker, nici vreo informaţie desre fatul că devenisem şeful deartamentului de analiă a încărcării electrice, deoarece fusesem disus să furnie studiile ărtinitoare e care le doreau şefii mei, în loc să sun - recum 7o6ard - ceea ce credeam că este adevărat şi să fiu concediat entru asta$ (ea mai surrinătoare a fost însă acea ultimă oiţie de e lista cu clienţi ai meiQ %eartamentul )reoreriei 3<5, Regatul 5ra#iei 3audite$ Mă tot întorceam la rîndul acela şi mă între#am cum ar fi utut fi interretat de cei care l-ar fi citit$ 5ceştia ar fi utut foarte #ine să între#e care este legătura dintre %eartamentul )reoreriei 3<5 şi Regatul 5ra#iei 3audite$ Poate că unii ar crede că este o greşeală de tiar, o comrimare întrun singur rînd a două rînduri consecutive$ Majoritatea cititorilor nu ar ghici însă niciodată adevărul, fatul că totul fusese făcut cu un motiv foarte #ine definit$ 5cea ultimă oiţie era acolo entru ca aceia din cercul închis al lumii unde activam eu să înţeleagă că făcusem arte din echia care erfectase afacerea secolului, afacerea care schim#ase cursul istoriei lumii, dar care nu ajunsese niciodată în iare$ 5jutasem la crearea unei înţelegeri care garanta fluG continuu de etrol entru 3<5, aăra domnia (asei de 3aud şi articia la finanţarea lui "sama #in .aden şi la rotecţia criminalilor internaţionali, ca *di 5min al
rofesionist eGtrem de muncitor$ 2n tim ce îmi vor#ea e deasura #iroului său, era evident şi demn de admiraţie fatul că angajaţii lui se #ucurau de tot srijinul şi interesul său$ 5devărul este că nu m-am considerat niciodată un economist get-#eget$ 5m a#solvit cu o licenţă în administraţie de la
M-am gîndit îndelung şi la ideea integrităţii în afaceri, la aarenţe faţă de realitate$ 'vident, miam sus, oamenii s-au înşelat unii e alţii de la înceutul istoriei$ .egendele şi folclorul sînt line de oveşti desre adevăruri distorsionate şi desre afaceri necinstiteQ înşelarea negustorilor ungaşi, cămătari şi croitori dornici să-i convingă e îmărat că hainele lui sînt invii#ile numai entru el$ 2nsă, oricît de mult aş fi vrut să trag concluia că lucrurile erau şi acum la fel cum fuseseră întotdeauna, că faţada (H-ului meu de la M5*! şi realitatea din satele ei erau numai reflectări ale naturii umane, în sufletul meu ştiam că nu era deloc aşa$ .ucrurile se schim#aseră$ 5cum înţeleg că am atins un nou nivel de înşelătorie, acela care ne va duce la distrugere - nu numai morală, dar şi fiică, a culturii noastre - în caul în care nu trecem cît mai curînd la schim#ări esenţiale$ 'Gemlul crimei organiate ne oate oferi o metaforă$ (aii Mafiei înce de cele mai multe ori ca ungaşi de cartier$ %ar, în tim, cei care ajung în vîrf, îşi modifică asectul$ 2nce să oarte costume imeca#il croite, osedă afaceri legale şi se înfăşoară în mantia înaltei societăţi$ (ontri#uie la oerele de #inefacere locale şi sînt resectaţi de comunitatea lor$ 2mrumută #ani cu largheţe celor aflaţi la diserare$ (a şi John Perkins din (H-ul de la M5*!, aceştia ar nişte cetăţeni model$ 3u# această atină, se află însă o dîră de sînge$ 5tunci cînd datornicii nu ot lăti, asasini lătiţi intră în scenă entru a-şi lua tri#utul$ %acă acesta nu este garantat, atunci aar şacalii cu #îte de #ase#all$ 2n cele din urmă, ca ultimă soluţie, sînt scoase armele$ 5m înţeles că strălucirea mea ca economist-şef, şeful %eartamentului de 'conomie şi Planificare Regională, nu era o simlă înşelăciune făcută de un afacerist şarlatan, nu era ceva de care un cumărător să se oată ăi$ 'a era arte dintr-un sistem sinistru care avea dret sco nu să ducă de nas un client naiv, ci să romovee cea mai su#tilă şi eficientă formă de imerialism e care a cunoscut-o vreodată lumea$ =iecare dintre oamenii ersonalului meu deţinea şi un titlu - analist financiar, sociolog, economist, economist rincial, econometrist, eGert în sta#ilirea reţurilor şi aşa mai dearte - şi, totuşi, nici unul dintre aceste titluri nu indica ceea ce era fiecare în arte, în felul ei sau al lui, adică un 5', nu indica fatul că fiecare dintre aceştia servea interesele imeriului glo#al$ %uă cum aceste titluri ale ersonalului meu nu sugerau nici fatul că noi rereentam doar artea vii#ilă a ais#ergului$ =iecare comanie internaţională imortantă Z de la cele care vînd antofi şi echiament sortiv înă la cele care roduc utilaje grele - are rorii ei echivalenţi ai 5'$ Marşul a înceut şi curinde cu reeiciune laneta$ ăieţii de cartier şi-au leădat gecile din iele, s-au îm#răcat în costume elegante şi şi-au luat un aer de resecta#ilitate$ ăr#aţi şi femei au descins din sediile centrale ale cororaţiilor din !e6 Work, (hicago, 3an =rancisco, .ondra şi )okyo, îmrăştiindu-se e toate continentele entru a-i convinge e oliticienii coruţi să ermită ca ţările lor să fie încătuşate de cororatocraţie şi entru a-i aduce e cei diseraţi să-şi vîndă truurile atelierelor cu condiţii miere sau liniilor de asam#lare$ 'ra răscolitor să îmi dau seama că detaliile nerostite din satele cuvintelor scrise din (H-ul meu şi acelea ale articolului defineau o lume de fum şi oglini al căror rost era să ne înlănţuie e toţi întrun sistem care este de disreţuit din unct de vedere moral şi, în ultima instanţă, autodistructiv$ 2ndemnîndu-mă să citesc rintre rînduri, Paula m-a stimulat să mai fac un as e drumul care, în cele din urmă, avea să îmi schim#e viaţa$
CAPITOLUL 2' P0eşe-inte!e Ecua-o0u!ui +n !ut$ cu (i) Oi! 91
Munca mea în (olum#ia şi Panama mi-a oferit numeroase ocaii de a rămîne în legătură şi de a viita cea dintîi ţară care devenise casa mea cînd nu eram acasă$ 'cuadorul suferise su# un şir lung de dictatori şi de oligarhii de dreata, maniulate de interesele olitice şi economice ale 3<5$ 2ntrun fel, ţara era o reu#lică #ananieră în adevăratul sens al cuvîntului, iar cororatocraţia îi adusese rejudicii majore$ 'Gloatarea serioasă a etrolului în #ainul amaonian ecuadorian a înceut la sfîrşitul anilor >:LB, iar reultatul a fost cumărarea masivă e care clu#ul restrîns al familiilor care conduceau 'cuadorul a jucat-o e mîna #ăncilor internaţionale$ 5ceşti indivii şi-au îmovărat ţara cu uriaşe datorii, #aîndu-se e romisiunea o#ţinerii veniturilor din etrol$ %rumuri şi arcuri industriale, #araje hidroelectrice, sisteme de distri#uţie şi transort şi alte roiecte s-au ivit instantaneu în toată ţara$ (omaniile internaţionale de construcţii şi inginerie tehnică au dat lovitura, îm#ogăţindu-se este noate - încă o dată$ :9, şi-a înceut camania entru reşedinţie, el a catat atenţia conaţionalilor săi şi a cetăţenilor din celelalte ţări în care etrolul era eGloatat entru interese străine - sau în care oamenii doreau indeendenţa faţă de uternicele forţe din eGterior$ Roldos era unul din rarii oliticieni moderni care nu se temea să se oună status uo-ului$ Hîna comaniile etroliere şi sistemul, deloc su#til, care le srijinea$ %e eGemlu, a acuat 3ummer *nstitute of .inguistics X3*.Y - un gru cu o misiune evanghelică din 3<5 - de o cola#orare ticăloasă cu comaniile etroliere$ 2i ştiam destul de #ine e misionarii de la 3*., din vremea cînd eram în Peace (ors$ "rganiaţia intrase în 'cuador, ca şi în multe alte ţări, su# reteGtul de a studia, înregistra şi traduce lim#ile indigene$ 3*. lucrase mult tim cu tri#ul 7uaorani din regiunea #ainului amaonian, în rimii ani de eGloatare etrolieră, cînd s-a înregistrat aariţia unui eveniment reetat cu o frecvenţă du#ioasă$ %e fiecare dată cînd seismologii raortau la sediul unei cororaţii că o anumită regiune are caracteristici care indicau o ro#a#ilitate ridicată de a conţine etrol în su#sol, 3*. intervenea şi îi încuraja e indigeni să se mute de e acel teritoriu în reervaţiile misionareT acolo ei aveau să rimească mîncare, adăost, haine, medicamente şi educaţie în stil misionar, gratuit$ (ondiţia era ca aceştia săşi donee ămînturile comaniilor etroliere$ (irculau o mulţime de vonuri că misionarii de la 3*. foloseau o gamă întreagă de tehnici necinstite entru a convinge tri#urile să-şi a#andonee căminele şi să se mute în reervaţii$ " istorie reetată frecvent era aceea că ei donau mîncare îmănată din greu cu laGative - aoi ofereau doctoriile care să tratee eidemia de diaree$ Pe întreg teritoriul tri#ului 7uaorani, 3*. a araşutat coşuri de mîncare cu fund du#lu, conţinînd mici emiţătoare radioT recetoarele din staţiile de 92
comunicare eGtrem de sofisticate, folosite de ersonalul militar american de la #aa armatei din 3hell, erau reglate e frecvenţa emiţătoarelor$ %e fiecare dată cînd un mem#ru al tri#ului era muşcat de un şare veninos sau se îm#olnăvea grav, un rereentant de la 3*. sosea imediat cu vaccinul antiveninos sau cu medicamentele otrivite - de cele mai multe ori folosind chiar elicoterele com aniilor etroliere$ 2n acele ile de la înceuturile eGloatării etroliere, cinci misionari 3*. au fost găsiţi morţi, cu săgeţi ti 7uaorani înfite în truuri$ Mai tîriu, 7uaoranii au susţinut că au făcut acest lucru entru a-i avertia e cei de la 3*. să îi lase în ace$ Mesajul nu a fost luat în seamă$ Mai mult, el a avut efectul contrar$ Rachel 3aint, sora unuia dintre #ăr#aţii ucişi, a făcut un turneu în 3tatele $ Roldos m-a imresionat ca fiind un om care mergea e calea deschisă de )orrijos$ 5m#ii au înfruntat cele mai imortante sueruteri ale lumii$ )orrijos voia să ia înaoi (analul, în tim ce oiţia uternic naţionalistă a lui Roldos cu rivire la ţiţei ameninţa cele mai influente comanii$ (a şi )orrijos, Roldos nu era un comunist, ci aăra mai degra#ă dreturile ţării sale de a-şi hotărî singură destinul$ &i aşa cum o făcuseră în caul lui )orrijos, eGerţii reiseseră că marii afacerişti şi ashingtonul nu-i vor acceta e Roldos ca reşedinte şi că, odată ales, el va avea aceeaşi soartă cu a lui 5r#en din Auatemala sau cu a lui 5llende din (hile$ Mie mi se ărea că cei doi îmreună ar utea rereenta avangarda unei noi mişcări în olitica 5mericii .atine şi că acea mişcare ar utea constitui fundamentul unor schim#ări ce vor afecta fiecare naţiune de e lanetă$ 5ceşti oameni nu erau nici (astro, nici Aadhafi$ 'i nu uteau fi asociaţi nici cu Rusia, nici cu (hina sau, ca în caul lui 5llende, cu mişcarea socialistă$ 'rau lideri oulari, inteligenţi, carismatici care erau ragmatici, nicidecum dogmatici$ 'rau naţionalişti, dar nu antiamericani$ 2n conteGtul în care cororatocraţia se srijinea e trei iloni - marile cororaţii, #ăncile internaţionale şi guvernele cola#oraţioniste - Roldos şi )orrijos aveau osi#ilitatea de a dărîma ilonul cola#orării guvernamentale$ " arte imortantă din latforma lui Roldos constituia ceea ce s-a numit ulterior Politica 7idrocar#urilor$ 5ceastă olitică se #aa e remisa că cea mai imortantă resursă otenţială a 'cuadorului era ţiţeiul şi că toată eGloatarea viitoare ar tre#ui făcută în aşa fel încît să aducă cel mai mare #eneficiu entru un rocent cît mai ridicat al oulaţiei$ Roldos credea cu tărie în o#ligaţia statului de a-i ajuta e cei săraci şi defavoriaţi şi îşi eGrimase nădejdea că Politica 7idrocar#urilor ar utea fi folosită, de fat, ca vehicul al imlementării reformei sociale$ 2n acest sco, el ar fi tre#uit să meargă ur şi simlu e sîrmă, căci ştia că în 'cuador, ca şi în alte atîtea ţări, nu utea fi ales fără ajutorul cel uţin al unora dintre cele mai influente familii şi, chiar dacă ar fi reuşit să cîştige fără ei, fără srijinul lor nu şi-ar fi văut însă niciodată rogramul imlementat$ 'u ersonal am simţit o mare uşurare cînd, în această erioadă crucială, la (asa 5l#ă reşedinte a fost (arter$ 2n ciuda resiunilor din artea )eGaco şi a altor interese rivind ţiţeiul, ashingtonul a rămas destul de mult tim afară din joc$ &tiu că nu aşa ar fi stat lucrurile su# alte administraţii reu#licane sau democrate$ 93
Mai mult decît orice însă, cred că Politica 7idrocar#urilor este cea care i-a convins e ecuadorieni să-i trimită e Jaime Roldos la Palatul Preidenţial din Uuito - rimul lor reşedinte ales democratic duă un lung şir de dictatori$ 'l a su#liniat #aele acestei olitici, în discursul său inaugural din >B august >::Q )re#uie să luăm măsuri concrete entru a ne aăra resursele energetice ale ţării$ 3tatul Xtre#uieY să menţină diversitatea eGorturilor sale şi să nu-şi iardă indeendenţa economică$$$ %eciiile noastre vor fi dictate numai de interesele naţionale şi aărarea nerestricţionată a dreturilor noastre suverane?$ 5juns reşedinte, Roldos a tre#uit să se concentree asura comaniei )eGaco, deoarece la vremea aceea aceasta devenise rotagonistul rincial din jocul etrolului$ 'ra o relaţie eGtrem de anevoioasă$ :9B, am luat o deciie$ 'ra înceutul unui deceniu nou$ Peste douăeci şi ot de ile, aveam să îmlinesc treieci şi cinci de ani$ M-am hotărît ca, în acest nou an, să fac o schim#are majoră în viaţa mea, iar, e viitor, să încerc să mă transform, duă modelul eroilor moderni, ca Jaime Roldos şi "mar )orrijos$ 2n lus, s-a întîmlat ceva şocant$ %in unctul de vedere al rofita#ilităţii, runo fusese cel mai de succes reşedinte din istoria M5*!$ %ar, cu toate acestea, #rusc şi fără nici un avertisment, Mac 7ali l-a concediat$
CAPITOLUL 2; emisione, (oncedierea lui runo de către Mac 7ali a sosit la M5*! ca un trăsnet$ 5 rodus agitaţie şi disensiuni în toată comania$ runo îşi avusese orţia lui de duşmani, dar chiar şi unii dintre aceştia erau anicaţi$ Pentru mulţi dintre angajaţi era evident că motivul fusese invidia$ 2n timul discuţiilor la masa de rîn sau la o cafea, mulţi mărturiseau că erau convinşi că Mac 7ali s-a simţit ameninţat de acest #ăr#at care era cu este cincisreece ani mai tînăr şi care condusese firma către noi culmi de renta#ilitate$ - 7ali nu l-ar fi lăsat e runo să-şi consolidee o imagine atît de #ună, a sus cineva$ 7ali tre#uie să fi ştiut că nu mai era decît o chestiune de tim înă cînd runo ar fi reluat conducerea şi #ătrînul ar fi fost alungat de e ăşune$ 94
(a şi cum ar fi vrut să confirme aceste teorii, 7ali l-a numit e Paul Priddy noul reşedinte$ Paul fusese ani de ile vicereşedinte la M5*!, un individ ama#il, inginer de formaţie$ %uă ărerea mea, era un om şters, fără iniţiativă, care avea să se lece în faţa cariciilor reşedintelui şi care nu avea niciodată să îl ună în ericol cu rofituri cosmice$ Pentru mine, lecarea lui runo era devastatoare$ =usese mentorul meu ersonal şi un factor esenţial în activitatea noastră internaţională$ Priddy, e de altă arte, se concentrase e sarcini în ţară şi nu ştia mare lucru desre adevărata natură a rolului nostru de este hotare$ )re#uia să între# încotro avea să se îndrete comania de acum încolo$ .-am sunat e runo acasă şi l-am găsit filoofînd$ - 'i #ine, John, el ştia că era o cauă ierdută, mi-a sus runo desre 7ali, aşa că i-am cerut un achet de acţiuni foarte #un şi l-am o#ţinut$ Mac controleaă o arte uriaşă de acţiuni care îi dau dret de vot, iar odată ce luase hotărîrea, nu am mai utut face nimic$ runo mi-a îmărtăşit fatul că avea în vedere cîteva oferte de osturi de conducere la nişte #ănci multinaţionale, care ne fuseseră clienţi$ .-am între#at ce credea că tre#uie să fac eu$ - =ii cu ochii în atru, m-a sfătuit$ Mac 7ali şi-a ierdut contactul cu realitatea, dar nimeni nu iar sune asta - mai ales acum, duă ceea ce mi-a făcut mie$ 3re sfîrşitul lunii martie >:9B, încă afectat de concedierea lui runo, mi-am luat o vacanţă cu gînd să navighe către *nsulele Hirgine$ 'ram însoţit de IMaryO, o tînără care lucra şi ea entru M5*!$ %eşi nu m-am gîndit la asta atunci cînd am ales această destinaţie, acum mi-am dat seama că istoria acelui loc a rereentat un factor care m-a ajutat în a mă hotărî să înce să-mi un în alicare romisiunea e care mi-o făcusem de 5nul !ou$ Prima mea #ănuială a aărut înainte de rîn, e cînd înconjuram *nsula 3t$ John şi ne îndretam sre (analul 3ir =rancis %rake, care seară *nsulele Hirgine 5mericane de cele ritanice$ (analul fusese numit, #ineînţeles, duă flagelul engleesc ce s-a a#ătut asura galioanelor saniole$ 5cel fat mi-a amintit de multele momente din ultimii ece ani cînd mă gîndeam la iraţi şi la alte figuri istorice, la #ăr#aţi ca %rake şi 3ir 7enry Morgan, care jefuiau, rădau şi eGloatau şi care erau totuşi lăudaţi - mai mult chiar, ridicaţi la rangul de cavaleri - entru acţiunile lor$ %e multe ori mă între#asem - dat fiind că fusesem crescut în resect faţă de aceşti oameni - dacă ar tre#ui să am scruule în rivinţa eGloatării unor ţări ca *ndoneia, Panama, (olum#ia şi 'cuador$ 5tîţia dintre eroii mei - 'than 5llen, )homas Jefferson, Aeorge ashington, %aniel oone, %avy (rockett, .e6is şi (lark, ca să numesc numai cîţiva dintre ei - eGloataseră indieni, sclavi şi ămînturi care nu le aarţinuseră, iar eu mă întorsesem sre eGemlul lor entru a-mi domoli sentimentul de vinovăţie$ 5cum, luînd-o e canalul 3ir =rancis %rake, mi-am dat seama de a#surditatea raţionamentelor mele anterioare$ Mi-am amintit cîteva lucruri e care îmi convenise să le ignor de-a lungul anilor$ 'than 5llen a etrecut cîteva luni e nave-închisoare #ritanice fetide şi înghesuite, mare arte din tim în cătuşe grele de fier, şi, aoi, un tim mai îndelungat, într-o temniţă engleească$ 'l a fost rionier de ră#oi, caturat în >N în ătălia de la Montreal, lutînd entru acelaşi ti de li#ertate e care o urmăreau acum entru oorul lor Jaime Roldos şi "mar )orrijos$ )homas Jefferson, Aeorge ashington şi toţi ceilalţi 3trămoşi întemeietori şi-au riscat vieţile entru idealuri asemănătoare$ Hictoria revoluţiei nu era un reultat anticiatT ei îşi dăduseră seama că, dacă ierdeau, aveau să fie sînuraţi ca trădători$ %aniel oone, %avy (rockett şi .e6is şi (lark au îndurat multe greutăţi şi au făcut mari sacrificii$ 95
%ar %rake şi Morgan^ 'ram uşor nesigur în rivinţa acestei erioade din istorie, dar îmi aminteam că 5nglia rotestantă se simţise foarte ameninţată de 3ania catolică$ )re#uia să accet osi#ilitatea că %rake şi Morgan au devenit iraţi entru a lovi chiar în inima *meriului saniol, în acele nave care transortau aur, entru a aăra sanctitatea 5ngliei, mai degra#ă decît din dorinţa lor de îm#ogăţire ersonală$ 2n tim ce navigam e canal în sus, lim#îndu-ne înainte şi înaoi în #ătaia vîntului, aroiindune mai mult de munţii care se înălţau din mare - *nsula Areat )hatch la nord şi 3t$ John la sud, - numi uteam alunga din minte aceste gînduri$ Mary mi-a întins o #ere şi a dat mai tare volumul entru a asculta un cîntec de-al lui Jimmy uffett$ )otuşi, în ciuda frumuseţii care mă înconjura şi a senaţiei de li#ertate e care navigatul ţi-o insiră, de regulă, acum mă simţeam înfuriat$ 5m încercat să ignor starea aceasta$ 5m dat e gît #erea$ 'moţia nu voia să mă ărăsească$ 5m fost înfuriat de acele voci din istorie şi de felul în care mă folosisem de ele entru a-mi justifica roria lăcomie$ 'ram furios şi e ărinţii mei, şi e )ilton şcoala aceea făţarnică de e deal - entru că-mi #ăgaseră e gît toată istoria asta$ 5m deschis o altă sticlă de #ere$ 5ş fi fost în stare să-l omor e Mac 7ali entru ceea ce-i făcuse lui runo$ " #arcă din lemn, cu un steag de culorile curcu#eului, a trecut e lîngă noi, cu înele flutureîndu-i în vînt de o arte şi de alta, trecînd rin canal cu vîntul din ua$ Hreo şase tineri şi tinere ţiau şi ne făceau cu mîna, hiioţi în saronguri multicolore, un culu gol uşcă e untea din faţă$ 'ra evident, dacă te uitai la #arcă şi la felul în care arătau ei, că locuiau la #ord, o societate comunală, iraţi moderni, li#eri, deinhi#aţi$ 5m încercat să le fac şi eu cu mîna, doar că mîna mea nu s-a suus$ M-am simţit coleşit de invidie$ Mary stătea e unte, rivindu-i cum se ierdeau în deărtarea din faţa uei noastre$ - +i-ar lăcea să ai o astfel de viaţă^ m-a între#at ea$ &i atunci am înţeles$ !u avea legătură cu ărinţii mei, cu )ilton sau cu Mac 7ali$ (eea ce uram eu era viaţa mea$ 5 mea$ Persoana resonsa#ilă, cea e care o disreţuiam, eram eu$ Mary a strigat ceva$ 5răta este arcul dinsre tri#ord$ 5 venit mai aroae de mine$ - Aolful .einster, a sus$ 5ici vom ancora diseară$ 5colo, adăostit de *nsula 3t$ John, se afla un golfuleţ unde vasele de iraţi se ascundeau entru a aşteta flota cu aur, care trecea rin acest curs de aă$ 5m navigat mai aroae, aoi i-am dat cîrma lui Mary şi m-am îndretat sre untea din faţă$ 2n tim ce ea manevra #arca în jurul recifului coralier atermelon şi al frumosului golf, m-am alecat, am înfăşurat arîma şi am scos ancora din lăcaşul ei$ 'a a lăsat să cadă îna cea mare$ 5m aruncat ancora este #ordT lanţul a ornăit în aa de cristal, iar #arca a înceut să lutească în derivă înă s-a orit$ %uă ce ne-am instalat, Mary s-a dus să înoate şi aoi a tras un ui de somn$ *-am lăsat un #ilet şi m-am dus să iau #arca de la ţărm, vîslind şi acostînd chiar su# ruinele unei vechi lantaţii de ahăr$ 5m stat aici, lîngă aă, mult tim, încercînd să nu mă gîndesc la nimic, concentrîndu-mă entru a mă goli de orice emoţie$ %ar nu a mers$ %ua-amiaă tîriu, m-am cănit să urc dealul a#rut şi am ajuns să stau e idurile ărăginite de e această veche lantaţie, rivind în jos la vasul nostru ancorat$ 5m rivit cum soarele co#ora însre (arai#e$ )otul ărea foarte idilic, şi totuşi ştiam că lantaţia care mă înconjura fusese scena unei nenorociri inimagina#ileT sute de sclavi africani muriseră aici - forţaţi cu ţeava uştii să construiască conacul imunător, să lantee şi să recoltee trestia-de-ahăr şi să maniulee maşinile care transformau ahărul #rut în ingredientul de #aă al 96
romului$ )ihna locului masca istoria sa lină de săl#ăticie, cam tot aşa cum masca şi furia care năvălea în mine$ 3oarele a disărut în satele unei insule înconjurate de munţi$ B ani, fusesem moştenitorul acelor stăîni de sclavi care mărşăluiseră în jungla africană şi tîrîseră femei şi #ăr#aţi e navele care aştetau la mal$ 5#ordarea mea fusese mai modernă, mai su#tilă - nu tre#uise niciodată să văd truuri e moarte, să miros carnea utreită sau să aud gemetele agoniei$ %ar ceea ce făcusem era a#solut la fel de sinistru şi, dat fiind că eu mă uteam retrage, mă uteam desrinde de asectele ersonale, de truuri, de carne şi de gemete, oate că la o analiă finală ăcătosul mai mare eram eu$ M-am uitat din nou la vas, care se mişca în jurul ancorei, îmotrivindu-se mareei care se relingea$ Mary era e unte, relaGîndu-se, #înd ro#a#il o mărgarita şi aştetîndu-mă entru a-mi oferi şi mie una$ 2n acel moment, văînd-o în acea ultimă geană de lumină a ilei, atît de relaGată, de încreătoare, am fost i#it de ceea ce îi făceam ei şi tuturor celorlalţi care lucrau cu mine, de felul în care îi transformam în asasini economici$ 'u le făceam ceea ce-mi făcuse mie (laudine, dar fără a fi cinstit ca ei$ 2i seduceam, rin rime şi romovări, să devină eGloatatori, şi totuşi, ca şi mine, şi ei erau rinşi în cacana sistemului$ &i ei erau înro#iţi$ M-am întors cu satele la mare, la golf şi la cerul ururiu$ Mi-am închis ochii în faţa idului construit de sclavii smulşi din căminele lor din 5frica$ 5m încercat să alung totul din minte$ (înd am deschis ochii, mă uitam la un #ăţ mare, strîm#, gros ca o #îtă de #ase#all şi de două ori mai lung$ 5m sărit în icioare, am aucat #ăţul şi am înceut să lovesc ereţii din iatră$ 5m dat în ei înă cînd m-am ră#uşit de euiare$ %uă aceea, m-am întins în iar#ă, rivind la norii care luteau deasura mea$ 2n cele din urmă, m-am întors la #arcă$ 5m stat în icioare e lajă, uitîndu-mă la nava ancorată în aele aurii şi am ştiut ce tre#uia să fac$ &tiam că dacă mă întorceam înaoi la viaţa mea de dinainte, la M5*! şi la tot ceea ce rereenta ea, eram ierdut entru totdeauna$ Măririle de salariu, ensia, asigurările şi #eneficiile, acţiunile$$$ (u cît stăteam mai mult, cu atît mai dificil îmi era să ies$ %evenisem un sclav$ Puteam continua să mă flagele, aşa cum i#isem în ereţii aceia de iatră, sau uteam scăa$ %ouă ile mai tîriu, m-am întors la oston$ Pe > arilie >:9B, am intrat în #iroul lui Paul Priddy şi mi-am dat demisia$
PARTEA I* IN 5415 P:N :N PRE7ENT 97
CAPITOLUL 2< Moa0tea 0e,i-en#ia!$ -in Ecua-o0 !u era cîtuşi de uţin uşor să leci de la M5*!T Paul Priddy a refuat să mă creadă$ Mi-a făcut cu ochiulQ - 2ntîi arilie4 .-am asigurat că eram foarte serios$ 5mintindu-mi sfatul Paulei - să am grijă să nu mă contraic cu cineva sau să nu cree susiciuni cum că aş utea divulga activitatea mea de 5', - am scos în evidenţă fatul că areciam tot ceea ce M5*! făcuse entru mine, dar că era timul să merg mai dearte$ (ă voisem întotdeauna să scriu desre oamenii din întreaga lume e care M5*! mă ajutase să-i cunosc, dar nu din ersectivă olitică$ *-am sus că voiam să devin li#er-rofesionist entru 4ational
Peace (ors, în 'cuador - o ţară care ajunsese deodată în centrul scenei oliticilor etroliere internaţionale$ Jaime Roldos avansa$ 'l îşi luase în serios romisiunile din camanie, fiind e cale să lansee un atac comleG asura comaniilor de etrol$ Părea să înţeleagă clar nişte lucruri e care mulţi dintre cei aflaţi e am#ele maluri ale (analului Panama le ignoraseră fie din greşeală, fie intenţionat$ 'l înţelegea curentele su#terane care ameninţau să transforme lumea într-un imeriu glo#al şi să-i retrogradee e cetăţenii ţării sale, oferindu-le un rol minor, aroiat de servitute$ Pe măsură ce citeam articole de resă desre el, eram imresionat nu numai de hotărîrea sa, dar şi de a#ilitatea lui de a ercee chestiuni foarte rofunde$ *ar cele mai rofunde chestiuni conduceau sre fatul că ătrundeam într-o nouă eocă a oliticii mondiale$ 2n noiem#rie >:9B, (arter a ierdut alegerile reidenţiale în faţa lui Ronald Reagan$ )ratatul rivind (analul Panama, e care îl re-negociaseră el cu )orrijos, situaţia din *ran şi, în secial, ostaticii ţinuţi în 5m#asada 3tatelor
chestiunea (analului Panama$ 'ram sigur că Roldos nu va eita$ Puteam numai să ser că determinarea sa va rereenta un îndemn şi entru liderii celorlalte ţări, care aveau nevoie de tiul de insiraţie e care îl ofereau el şi )orrijos$ .a înceutul anului >:9>, administraţia Roldos şi-a reentat în faţa (ongresului ecuadorian noua lege rivind hidrocar#urile$ %acă aceasta ajungea să fie imlementată, atunci ea avea să reformee relaţiile ţării cu comaniile de etrol$ (onform multor standarde, aceasta utea fi considerată revoluţionară şi chiar radicală$ 'a via, desigur, schim#area felului în care se făceau afacerile$ *nfluenţa ei avea să se răsîndească dincolo de graniţele 'cuadorului, în mare arte din 5merica .atină şi în întreaga lume >$ (omaniile etroliere au reacţionat revii#il - au tras toate frînele$ "amenii lor de la relaţii u#lice s-au aucat de trea#ă entru a-i discredita e Jaime Roldos, iar cei care făceau lo##y entru ei au aărut în Uuito şi la ashington cu serviete line de ameninţări şi mite$ 5u încercat să-i ugrăvească e rimul reşedinte al 'cuadorului ales în mod democratic, în vremurile moderne, ca e un al doilea (astro$ %ar Roldos nu avea să cedee în faţa intimidărilor, răsunînd rin denunţarea consiraţiei dintre olitică şi etrol şi religie$ 'l a acuat în mod deschis 3ummer *nstitute of .inguistics de a fi cola#orat în secret cu comaniile etroliere şi aoi, făcînd o mişcare eGtrem de curajoasă - sau oate necugetată, - el a ordonat celor de la 3*. să ărăsească ţara ?$ .a numai cîteva sătămîni duă ce a trimis achetul de legi la (ongres şi la cîteva ile duă ce ia eGulat e misionarii de la 3*., Roidos i-a avertiat e străinii care aveau interese în 'cuador, inclusiv comaniile de etrol, dar fără a se limita la acestea, că dacă nu aveau să imlementee roiecte care să-i ajute e cetăţenii ţării, vor fi forţaţi, la rîndul lor, să ărăsească teritoriul acesteia$ 'l a ţinut un discurs imortant e 3tadionul "limic 5tahuala din Uuito, duă care a lecat sre o restrînsă comunitate din sudul 'cuadorului$ 5 murit acolo, într-un îngroitor accident de elicoter, e ? mai >:9> C$ .umea a fost şocată$ .ocuitorii 5mericii .atine erau revoltaţi$ Viarele din întreaga emisferă titrauQ $5sasinat (*54O .a fatul că ashingtonul şi comaniile de etrol îl urau se adăugau şi destule circumstanţe care ăreau să srijine aceste acuaţii, iar aceste susiciuni căătau o şi mai mare greutate e măsură ce înceeau să fie cunoscute şi alte lucruri$ !u s-a dovedit niciodată nimic, dar martori oculari au afirmat că Roidos i-a avertiat dinainte desre încercări de asasinat şi că îşi luase recauţii, inclusiv călătoria cu două elicotere, în ultimul moment unul dintre ofiţerii săi de securitate îl convinsese să urce la #ordul elicoterului-momeală$ (el care sărise în aer$ 2n ciuda reacţiei internaţionale, ştirile ajungeau cu greu în resa din 3<5$ "svaldo 7urtado a devenit reşedintele 'cuadorului$ 'l a rea#ilitat 3ummer *nstitute of .inguistics şi comaniile etroliere care îl sonsoriau$ Pînă la sfîrşitul anului, a lansat un rogram am#iţios de mărire a forărilor etroliere eGecutate de )eGaco şi de alte comanii străine în Aolful Auayauil şi în ainul 5maonului $ "mar )orrijos, elogiindu-> e Roidos, l-a numit IfrateleO său$ 'l a mai mărturisit şi că avea coşmaruri desre roria sa asasinareT se vedea caînd din cer într-o uriaşă minge de foc$ =usese o adevărată rofeţie$
100
CAPITOLUL 2> Panama? o a!t$ moa0te 0e,i-en#ia!$ 5m fost de-a dretul înmărmurit de moartea lui Roidos, deşi oate că n-ar fi tre#uit să fiu$ 'ram orice, dar nu naiv$ &tiam desre 5r#en, Mossadegh, 5llende Z şi desre mulţi alţi oameni ale căror nume nu ajunseseră niciodată în iare sau în cărţile de istorie, dar ale căror vieţi fuseseră distruse şi uneori întrerute cu violenţă entru că se ouseseră cororatocraţiei$ 2n orice ca, eram şocat$ 'ra atît de surrinător$ %uă succesul nostru fenomenal în 5ra#ia 3audită, ajunsesem la concluia că asemenea acţiuni e faţă, nejustificate, a#surde, aarţineau trecutului$ (redeam că şacalii fuseseră trimişi la grădina oologică$ 5cum constatam însă că mă înşelasem$ !u aveam nici o îndoială că moartea lui Roidos nu fusese un accident$ 5vea toate semnele unui asasinat orchestrat de (*5$ 5m înţeles că totul fusese făcut atît de evident entru a transmite un mesaj$ !oua administraţie a lui Reagan, la care se adăuga imaginea de co6#oy de 7olly6ood imroviat, era vehiculul ideal entru a transmite un asemenea mesaj$ &acalii se întorseseră şi voiau ca acest lucru să fie ştiut de "mar )orrijos sau de oricine altcineva ar mai fi avut fie doar şi ideea de a se alătura unei cruciade îmotriva cororatocraţiei$ )orrijos nu utea fi însă îngenuncheat$ (a şi Roidos, el refua să se lase intimidat$ .a rîndul lui, eliminase 3ummer *nstitute of .inguistics şi refuase cu încăăţînare să cedee la insistenţele administraţiei Reagan de a renegocia tratatul rivind (analul$ .a două luni duă moartea lui Roidos, coşmarul lui "mar )orrijos a devenit realitateT a murit într-un accident de avion la C> iulie >:9>$ 5merica .atină şi întreaga lume s-a cutremurat$ )orrijos era cunoscut e întreg glo#ulT el era resectat ca fiind #ăr#atul care forţase 3tatele :9>, aveam geanta #urduşită entru cea de-a cincea viită în Panama, cînd am rimit telefonic vestea că murise Aeneralul "mar )orrijos 7errera, rietenul şi gada mea$ 5vionul micuţ în care #ura către casa e care o deţinea în (oclesito, în munţii din Panama, se ră#uşise şi nu eGistau suravieţuitori$ .a cîteva ile duă aceea, garda sa ersonală, sergentul (huchu, alias Jose Jesus Martine, fost rofesor de filoofie marGistă la $ "amenii de retutindeni au delîns moartea acestui om, care-şi cîştigase reutaţia de aărător al celor săraci şi defavoriaţi, şi au cerut cu insistenţă ashingtonului să deschidă o anchetă asura activităţilor (*5$ 2n orice ca, aşa ceva nu avea să se întîmle$ 'rau mulţi cei care îl urau e )orrijos, iar lista includea ersoane cu o utere incredi#ilă$ 2nainte de moartea sa, se ştia că era detestat de 101
reşedintele Reagan, de vicereşedintele ush, de 3ecretarul aărării, ein#erger, şi de (onsiliul &efilor de Personal, ca şi de eGecutivii unor comanii uternice$ &efii militari erau în mod secial înfuriaţi de revederile din )ratatul (arter-)orrijos care îi o#ligau să închidă &coala 5mericilor şi centrul de ră#oi troical de la 3outhern (ommand 3<5$ 2n consecinţă, aceşti şefi se confruntau cu o ro#lemă serioasă$ =ie tre#uiau sa ună la cale o modalitate de a se sustrage noului tratat, fie tre#uiau să găsească o altă ţară disusă să le adăostească #aele - o ersectivă rea uţin ro#a#ilă entru sfîrşitul secolului ``$ %esigur, mai aveau şi o altă oţiuneQ să se descotorosească de )orrijos şi să renegociee tratatul cu succesorul acestuia$ Printre inamicii cororatişti ai lui )orrijos se numărau multinaţionalele gigantice$ Majoritatea aveau legături strînse cu oliticieni americani imlicaţi în eGloatarea forţei de muncă şi a resurselor naturale ale 5mericii .atine - ţiţei, lemn, fier, curu, #auGită şi ămînturi entru agricultură$ 5cestea deţineau firme de roducţie, comanii de comunicaţii şi inginerie şi alte cororaţii avînd ca o#iect de activitate tehnologia$ Aruul echtel, *nc$ era un eGemlu imortant de relaţie amia#ilă între o comanie rivată şi guvernul 3<5$ (unoşteam rea #ine echtelT deseori, noi, cei de la M5*!, lucram foarte aroae de ei, iar arhitectul-şef de acolo mi-a devenit rieten aroiat$ echtel era comania de inginerie şi construcţii cea mai influentă din 3tatele
traficanţilor, dar e care )orrijos le-ar fi văut ca e nişte acţiuni întrerinse de oameni diseraţi entru a-şi roteja familiile şi căminele$ &i ceea ce este cel mai imortant, sînt convins că el ar fi servit dret model entru o nouă generaţie de lideri ai 5mericilor, 5fricii şi 5siei - lucru e care (*5, !35 sau asasinii economici nu l-ar fi ermis$
CAPITOLUL 21 Comania mea -e ene0)ie .En0on . şi 9eo0)e (us3 2n momentul morţii lui )orrijos, trecuseră cîteva luni de cînd n-o mai văusem e Paula$ 5veam relaţii cu cîteva femei, rintre care se număra şi inifred Arant, o tînără secialistă în ro#leme de mediu, e care o întîlnisem la M5*! şi al cărei tată se întîmlase să fie arhitectul-şef de la echtel$ Paula se întîlnea cu un iarist colum#ian$ 5m rămas rieteni, dar am căut de acord să renunţăm la asectul romanţios al legăturii noastre$ Mă lutam cu sluj#a mea de martor eGert, mai ales în caul justificării uinei nucleare 3ea#rook$ %e multe ori aveam senaţia că mă vîndusem din nou, revenind la un vechi rol ur şi simlu de dragul #anilor$ inifred mi-a fost de un imens ajutor în această erioadă$ 'ra o ecologistă declarată, înţelegînd totuşi necesitatea ractică a roducerii unor cantităţi şi mai mari de energie electrică$ (rescuse în ona erkeley din Aolful de 'st al oraşului 3an =rancisco şi a#solvise <( erkeley$ 'ra o tiă fără rejudecăţi, ale cărei rinciii de viaţă contrastau cu cele ale ărinţilor mei uritani şi ale lui 5nn$ Relaţia noastră a evoluat$ inifred şi-a luat o erioadă de concediu de la M5*! şi am navigat îmreună e coasta "ceanului 5tlantic, sre =lorida$ !u ne gră#eam, a#andonam vasul în diferite orturi, astfel încît eu să ot deune mărturii în diverse rocese$ 2n cele din urmă, am ridicat înele sre est Palm each, =lorida, unde am închiriat un aartament$ !e-am căsătorit şi fiica noastră, Jessica, s-a născut e > mai >:9?$ 5veam CL de ani, fiind cu mult mai în vîrstă decît toţi ceilalţi tătici care-şi ierdeau vremea e la cursurile .amae$ " arte din rolul meu în caul 3ea#rook era să conving (omisia de 3ervicii Pu#lice din !e6 7amshire că energia nucleară era cea mai #ună şi cea mai economică alternativă rin care se utea genera electricitate în stat$ %in nefericire, cu cît mai temeinic studiam chestiunea, cu atît mai mult înceeam să un la îndoială validitatea roriilor mele argumente$ .iteratura de secialitate se schim#a în ermanenţă în acele vremuri, reflectînd un rogres constant al cercetării, iar reultatele indicau, cu tot mai multă convingere, că multe alte forme de energie alternative erau suerioare din unct de vedere tehnic şi mult mai economice decît energia nucleară$ alanţa înceea să se clatine în defavoarea vechii teorii conform căreia energia nucleară era sigură$ 3e ridicaseră ro#leme serioase referitor la integritatea sistemelor de reervă, la regătirea oeratorilor, la tendinţa umană de a face greşeli, la uura echiamentului, recum şi la deoitarea necoresunătoare a deşeurilor nucleare$ 'u ersonal nu mă simţeam sigur e oiţia e care tre#uia să o adot - e care eram lătit să o adot - su# jurămînt în ceea ce era similar cu o curte de judecată$ 2n acelaşi tim, mă convinsesem că unele dintre tehnologiile nou aărute ofereau metode de generare a energiei electrice care chiar uteau influenţa #enefic mediul înconjurător$ 5cest lucru era vala#il, în secial, în ona de generare a electricităţii din su#stanţe care, în urmă cu ceva tim, erau considerate dret roduse reiduale$ 103
2ntr-o #ună i, l-am informat e şeful meu de la comania de utilităţi din !e6 7amshire că nu mai uteam deune mărturie în numele lor$ 5m renunţat la această carieră rofita#ilă şi m-am hotărît să întemeie o comanie care să romovee unele dintre noile tehnologii de e lanşa de roiectare, unînd astfel teoria în ractică$ inifred m-a srijinit sută la sută, în ciuda incertitudinilor legate de această aventură şi a fatului că entru ea era rima dată în viaţă cînd înceea să ună #aele unei familii$ .a cîteva luni duă naşterea fiicei noastre, Jessica, în >:9?, am înfiinţat *ndeendent Po6er 3ystems X*P3Y, o comanie a cărei misiune via, rintre altele, să devolte uine de energie #enefice entru mediu şi să rereinte un model care să-i insire e ceilalţi să rocedee şi ei la fel$ 'ra o afacere cu riscuri foarte mari şi, în cele din urmă, toţi concurenţii noştri au eşuat$ 2n orice ca, nouă ne-au venit în ajutor IcoincidenţeleO$ 2n realitate, eram conştient că, de fiecare dată cînd cineva ne dădea o mînă de ajutor, era vor#a, de fat, desre o recomensă entru serviciile mele anterioare şi entru că ăstrasem tăcerea$ runo Vam#otti accetase un ost de vîrf la anca de %evoltare *nteramericană$ 'l a fost de acord să facă arte din consiliul *P3 şi să ajute la finanţarea tinerei societăţi$ 5m rimit srijin de la ankers )rustT '3* 'nergyT Prudential *nsurance (omanyT (had#ourne and Parke Xo mare firmă de avocatură de e all 3treet, unde fusese asociat şi 'd Muskie, senator, candidat la reşedinţie şi secretar de statYT şi Riley 3toker (ororation Xo firmă de inginerie deţinută de 5shland "il (omany, care roiecta şi construia #oilere eGtrem de sofisticate şi de inovatoare entru uine electriceY$ 'ram srijiniţi chiar şi de (ongresul 3<5, care a nominaliat *P3 entru a fi scutită de la lata unei taGe secifice şi care, e arcurs, ne-a dat un avantaj clar în faţa concurenţei$ 2n >:9L, *P3 şi echtel, simultan - dar indeendent una de cealaltă, Z au înceut construcţia de uine electrice care foloseau tehnologii inovatoare, de ultimă generaţie, entru arderea căr#unelui reidual fără a roduce loaie acidă$ Pînă la sfîrşitul deceniului, aceste două uine au revoluţionat industria de utilităţi, contri#uind în mod direct la o nouă legislaţie antioluare, dovedind o dată entru totdeauna că numeroase aşa-ise roduse reiduale uteau fi convertite în electricitate şi că înă şi căr#unele utea fi ars fără a roduce loaie acidă, contraicînd, aşadar, argumentele contrare e care le susţinea comania de utilităţi de atîta vreme$ <ina noastră mai sta#ilea şi că asemenea tehnologii nero#ate, de ultimă generaţie, uteau fi finanţate de o comanie mică, indeendentă, rin all 3treet şi rin alte mijloace convenţionale >$ &i ca #eneficiu adiţional, uina electrică a *P3 direcţiona căldura sre o seră hidroonică de trei acri şi jumătate, în loc să se folosească de lacuri sau de turnuri de răcire$ Rolul meu de reşedinte la *P3 îmi asigura un contact nemijlocit şi amănunţit cu industria energetică$ 5veam de-a face cu unii dintre cei mai influenţi oameni din #ranşăQ avocaţi, secialişti în lo##y, #ancheri de investiţii şi directori de cel mai înalt nivel de la firme imortante$ &i mai aveam şi avantajul unui socru care etrecuse este treieci de ani la echtel, care se ridicase înă la oiţia de arhitect-şef şi care era, la acel moment, resonsa#il cu construcţia unui oraş în 5ra#ia 3audită - un reultat direct al misiunii e care o îndelinisem la înceutul anilor >:B, în timul 5facerii de 3ălare a #anilor 5ra#iei 3audite$ inifred crescuse în aroiere de sediul central al firmei echtel din 3an =rancisco şi era şi ea un mem#ru al familiei cororatisteT rima sa sluj#ă, duă a#solvirea
regulile se schim#au este noate$ 'Gistau oortunităţi din #elşug entru indiviii am#iţioşi care să rofite de situaţii descumănitoare entru justiţie şi (ongres$ Perioada aceasta a fost denumită de eGerţii în industrie dret eoca IHestului 3ăl#atic al 'nergieiO$ :9B, asociaţii rămaşi au reuşit să vîndă la mai uţin de jumătate din suma aceasta, circa atru ani mai tîriu$ 5stfel s-au sfîrşit în umilinţă o sută de ani de serviciu îndeliniţi cu fruntea sus$ Mă întrista să văd comania închisă, dar mă simţeam îmăcat entru fatul că mă retrăsesem atunci cînd am făcut-o$ " erioadă, numele M5*! s-a ăstrat şi su# noua conducere, entru ca ulterior să se renunţe la el$ .ogoul care avusese o ondere atît de mare în ţări din întreaga lume căuse în uitare$ M5*! era un eGemlu de comanie care nu se adatase #ine la atmosfera în schim#are din industria energetică$ .a cealaltă eGtremă a sectrului se afla o comanie e care noi, cei din interior, o consideram fascinantăQ 'nron$ :9$ 5oi, 3ectrum a fost şi ea la un as de faliment şi a fost cumărată, în >:9L, de 7arken 'nergy (ororationT A$ $ ush a rămas ca mem#ru în consiliul de administraţie şi consultant cu un salariu anual de >?BBBB dolari ?$ !oi toţi resuuneam că fatul de a avea un tată vicereşedinte al 3<5 avusese o mare influenţă în luarea acestei deciii, din moment ce ortofoliul de realiări ca manager în afacerea cu etrol deţinut de tînărul ush nu era, în mod cert, o garanţie$ &i ărea că nu e deloc o coincidenţă fatul că 7arken a rofitat de această ocaie entru a se eGtinde la nivel internaţional entru rima dată de la înfiinţarea sa, înceînd să caute, în mod activ, oortunităţi de investiţii în etrol in "rientul Mijlociu$ Revista 9anit- :air scria I%in momentul în care ush şi-a luat locul în consiliu, lucruri minunate au înceut să n se întîmle celor de la 7arken - noi investiţii, surse de finanţare neaştetate, dreturi de forare aărute din senin$O C 105
2n >:9:, 5moco era în negocieri cu guvernul statului ahrain entru dreturi de forare e latforma marină$ 5tunci, vicereşedintele ush a fost ales reşedinte$ .a scurt tim duă aceea, Michael 5meen Z un consultant de la %eartamentul de 3tat desemnat să-i ţină la curent cu informaţii e noul am#asador al 3<5 în ahrain, (harles 7ostler - a aranjat cîteva întîlniri între guvernul din ahrain şi 7arken 'nergy$ rusc, 5moco a fost înlocuită de 7arken$ %eşi 7arken nu mai forase înă atunci în afara sud-estului 3tatelor
CAPITOLUL 24 Iau mit$ 2n această erioadă a vieţii mele, am ajuns să înţeleg că intraserăm cu adevărat într-o nouă eră a economiei mondiale$ 'venimentele care înceuseră să se etreacă în tim ce Ro#ert Mc!amara omul care mi-a servit dret model - domnea în funcţia de secretar al aărării şi reşedinte al ăncii Mondiale îmi întrecuseră cele mai cumlite temeri$ 5#ordarea economică a lui Mc!amara, insirată din teoria keynesiană, recum şi susţinerea de către el a conducerii agresive deveniseră omnireente$ (oncetul de asasin economic se lărgise atît de mult încît includea toate genurile de directori din cele mai variate domenii$ Poate că nu mai erau recrutaţi sau analiaţi sihologic de !35, dar funcţiile îndelinite de ei erau aceleaşi$ 3ingura diferenţă era acum fatul că unii directorii eGecutivi cororatişti, e ost de asasini economici, nu mai tre#uia să se imlice ersonal în folosirea fondurilor de la comunitatea #ancară internaţională, în tim ce vechea mea #ranşă continua să rosere, noua versiune a acesteia căăta asecte cu mult mai sinistre chiar$ 2n timul anilor >:9B, tineri şi tinere se ridicau din rîndurile managementului mediu, imaginîndu-şi că scoul scuă mijloaceleQ un #ilanţ final sorit$ *meriul glo#al era ur şi simlu o cale sre cîştiguri din ce în ce mai mari$ !oile tendinţe erau întruchiate de industria energetică, în cadrul căreia lucram şi eu$ %ocumentul rivind Politica de Reglementare a :9, suferind ulterior o serie de modificări 106
legale şi devenind, în cele din urmă, lege, în >:9?$ *niţial, (ongresul conceuse această lege ca e o modalitate de a încuraja comaniile mici, indeendente, ca cea e care o deţineam eu, să devolte surse alternative de com#usti#ili şi alte a#ordări inovatoare în domeniul roducerii energiei electrice$ (onform acestei legi, comaniilor imortante de utilităţi li se cerea să cumere energie generată de la comanii mai mici, la reţuri corecte şi reona#ile$ Politica aceasta era reultatul dorinţei (artelului de a reduce deendenţa de etrol a 3<5 şi de etrol, în general, nu numai de cel imortat$ 3coul legii era clarQ să stimulee atît sursele alternative de energie, cît şi devoltarea comaniilor indeendente care reflectau siritul antrerenorial al 5mericii$ 2n orice ca, realitatea s-a dovedit una total diferită$ 2n timul anilor >:9B şi înă la înceutul anilor >::B, accentul s-a delasat de e siritul de iniţiativă e descentraliare$ 5m văut cum majoritatea micilor indeendenţi era înghiţită de firmele mari de inginerie şi construcţii, şi chiar de către comaniile de utilităţi u#lice$ (ele din urmă au găsit ortiţe legale care le dădeau osi#ilitatea să creee comanii e acţiuni, de ti holding, care uteau deţine atît comaniile de utilităţi, cît şi cororaţii indeendente roducătoare de energie$ Multe dintre acestea au lansat rograme agresive entru a-i duce la faliment e indeendenţi şi a-i cumăra, în cele din urmă$ (eilalţi au luat-o, ur şi simlu, de la ero şi şi-au devoltat roriile lor alternative la comaniile indeendente$ *deea de a micşora deendenţa faţă de etrol nu a avut nici un efect$ Reagan le era rofund îndatorat comaniilor de etrolT ush îşi făcuse roria avere tot graţie etrolului$ &i aroae toţi actorii rinciali şi mem#rii ca#inetului su# aceste două administraţii fie făceau arte din industria ţiţeiului, fie erau imlicaţi în comanii de inginerie şi construcţii aflate în strînsă legătură cu aceasta$ Mai mult, la o analiă finală, etrolul şi construcţiile nu erau artianeT mulţi democraţi o#ţinuseră rofituri din ele, fiind şi ei strîns legaţi de cele două domenii$ *P3 continua să-şi menţină o viiune asura energiei ca factor #enefic asura mediului înconjurător$ 'ram dedicaţi scourilor iniţiale ale P
osi#ilitatea ca o ţară să-şi folosească sectorul rivat entru a scăa de datorii$ (onstruiau şcoli şi autostrăi, donau servicii de telefonie, televiiune şi medicale$ 2n cele din urmă însă, dacă găseau mînă de lucru mai ieftină sau resurse mai accesi#ile în altă arte, lecau$ 2n situaţia în care a#andonau o comunitate ale cărei seranţe le alimentaseră, consecinţele erau de cele mai multe ori devastatoare, dar aveai senaţia că ei fac acest lucru fără nici un moment de eitare sau vreo tresărire a roriilor conştiinţe$ )re#uia să mă între#, totuşi, care era efectul tuturor acestor fate asura sufletelor lor, dacă aveau şi ei momentele lor de îndoială, aşa cum eu le avusesem e ale mele$ "are stăteau ei vreodată lîngă vreun canal lin ochi rivind cum o tînără femeie încerca să se sele în aă, în tim ce un #ătrîn îşi făcea nevoile în amonte^ !u mai eGista oare nici un 7o6ard Parker care să le ună între#ările cele dure^ %eşi mă #ucuram de succesele de la *P3 şi de viaţa de familie, nu uteam luta îmotriva momentelor de deresie uternică ce mă invada$ 'ram acum tatăl unei fetiţe şi mă temeam de viitorul e care ea avea să-i moştenească$ 'ram coleşit de vinovăţie entru rolul e care eu însumi îl jucasem$ Mai uteam să mă uit şi înaoi şi să o#serv o tendinţă istorică foarte neliniştitoare$ 3istemul modern de finanţare internaţională fusese ela#orat sre sfîrşitul celui de 5l %oilea Ră#oi Mondial, la o întîlnire a şefilor mai multor ţări, ţinută în retton oods, !e6 7amshire - statul unde mă născusem eu$ anca Mondială şi =ondul Monetar *nternaţional fuseseră formate entru a reconstrui o 'uroă devastată, ele do#îndind un remarca#il succes$ 3istemul s-a răsîndit raid şi a fost îm#unătăţit de toţi marii aliaţi al 3tatelor :9B, odată cu ră#uşirea $ Pe măsură ce rumegam aceste chestiuni, am luat hotărîrea de a scrie o carte de devăluiri, )onştiinţa unui asasin economic dar nu am făcut nici un efort de a ăstra tăcerea asura acestui roiect$ !ici ai nu sînt genul de scriitor care să scrie în condiţii de iolare$ Mie mi se are necesar să ort discuţii desre munca e care o fac$ *nsiraţia îmi vine şi de la ceilalţi, mă #ae e ei să mă ajute să-mi amintesc ca să am o ersectivă corectă asura lucrurilor din trecut$ 2mi lace să citesc rietenilor mei #ucăţi din materialele la care lucre, în felul acesta utînd să le aud reacţiile$ 2mi dau seama că oate fi riscant, dar ştiu că entru mine nu eGistă altă cale de a scrie$ 5şadar, nu făcusem a#solut deloc un secret din fatul că scriam o carte desre erioada etrecută la M5*!$ 108
2ntr-o duă-amiaă din >:9, un alt fost artener de la M5*! m-a contactat şi mi-a oferit un contract de consultanţă eGtrem de rofita#il cu 3tone _ e#ster 'ngineering (ororation X3'(Y$ .a acea vreme, 3'( era una dintre rimele comanii de inginerie şi construcţii din lume şi încerca să-şi găsească şi ea un loc în eisajul schim#ător al industriei energetice$ Persoana de legătură mi-a eGlicat că tre#uia să aarţin de o filială nouă, o sucursală indeendentă de devoltare energetică, structurată duă modelul comaniilor ca cea deţinută de mine, *P3$ 5m fost uşurat să aflu că nu mi se cerea să mă imlic în roiecte internaţionale de ti asasinat economic$ %e fat, mi-a sus el, nu mi se cereau rea multe de făcut$ 'ram unul dintre uţinii oameni care fondaseră şi conduseseră cu succes o comanie energetică indeendentă şi aveam o reutaţie eGcelentă în acest domeniu$ 2nainte de toate, cei de la 3'( voiau să se folosească de (H-ul meu şi să mă includă e lista lor de consilieri, ceea ce era legal şi conform racticilor standard din această industrie$ "ferta era deose#it de atrăgătoare entru mine, deoarece, datorită cîtorva îmrejurări, mă gîndeam să vînd *P3-ul$ *deea de a mă alătura celor de la 3'( şi de a rimi un avans sectaculos era #inevenită$ 2n iua în care m-au angajat, reşedintele eGecutiv de la 3'( m-a invitat la un rîn în doi$ 5m discutat li#er un tim şi, e măsură ce discutam, mi-am dat seama că o arte din mine era neră#dătoare să se întoarcă la consultanţă, să lase în urmă resonsa#ilităţile inerente cînd ai de condus o comanie energetică comleGă, resonsa#ilitatea e care o ai faţă de este o sută de oameni cînd construieşti o centrală sau cînd te confrunţi cu toate ierderile e care le resuune construirea şi administrarea unei centrale electrice$ %eja îmi făcusem o viiune asura modului în care voi cheltui avansul su#stanţial e care ştiam că era e unctul de a mi-i oferi$ Mă hotărîsem să îl folosesc, rintre altele, la crearea unei organiaţii nonrofit$ 5junşi la desert, gada mea a deschis discuţia desre su#iectul uneia dintre cărţile e care deja o u#licasem, /he !tress:ree Dabit =3bi ceiul eliberat de stres. Mi-a sus că auise lucruri minunate desre aceasta$ 5oi m-a rivit direct în ochi$ - Mai aveţi de gînd să scrieţi şi alte cărţi^ m-a între#at el$ Mi s-a strîns stomacul$ rusc, mi-am dat seama desre ce era vor#a$ !u am eitat$ - !u, am sus$ !u am de gînd să u#lic nici o carte în momentul acesta$ - Mă #ucur să aud asta, mi-a răsuns$ (omania noastră une mare reţ e discreţie$ (a şi cei de la M5*!$ - 2nţeleg$ 3-a lăsat e sate şi a îm#it relaGat$ - %esigur, cărţi de genul ultimei aariţii, care se ocuă de stres şi de alte lucruri asemănătoare, sînt erfect acceta#ile$ Mai mult chiar, uneori ele ot constitui un stimulent în cariera unei ersoane$ 2n calitate de consilier la 3'( aveţi toată li#ertatea să u#licaţi lucruri de felul acesta$ M-a rivit ca şi cum aşteta un răsuns$ - ' #ine de ştiut$ - %a, erfect acceta#il$ în orice ca, se înţelege de la sine că nu veţi menţiona niciodată numele comaniei noastre în cărţile dumneavoastră şi că nu veţi scrie desre nimic din ceea ce ar utea afecta natura afacerii noastre aici sau desre activitatea e care aţi desfăşurat-o la M5*!$ !u veţi menţiona su#iecte de olitică sau e teme rivind #ănci internaţionale şi roiecte de devoltare$ 3-a uitat insistent la mine$ - 'ste ur şi simlu o chestiune de confidenţialitate$ 109
- 3e înţelege de la sine, l-am asigurat eu$ " cliă, am avut senaţia că mi-a stat inima-n loc$ 2ncercam din nou un sentiment vechi, asemănător cu cele trăite în reajma lui 7o6ard Parker în *ndoneia, în tim ce conduceam maşina rin Panama (ity, avîndu-l în dreata e =idel, sau în momentele în care stăteam cu Paula într-o cafenea din (olum#ia$ Mă vindeam - din nou$ !u era vor#a desre o mită în sensul legal - era cît se oate de cinstit şi legitim ca această comanie să mă lătească entru a-i ermite să-mi includă numele în diagrama lor, să mă convoace atunci cînd aveau nevoie de sfaturi sau entru ca să artici la cîte o întîlnire din cînd în cînd, - dar am înţeles adevăratul motiv entru care eram angajat$ Mi-a oferit o sumă anuală care era echivalentă cu un salariu de director eGecutiv$ Mai tîriu, în aceeaşi dua-amiaă, stăteam năuc în aeroort, aştetînd avionul cu care aveam să mă întorc în =lorida$ Mă simţeam ca o rostituată$ a mai rău, simţeam că mi-am trădat fiica, familia, ţara$ &i, totuşi, mi-am sus, nu rea aveam de ales$ &tiam că, dacă nu accetam această mită a lor, ar fi urmat ameninţările$
CAPITOLUL &6 State!e Unite in"a-ea,$ Panama )orrijos era mort, dar Panama continua să ocue un loc secial în inima mea$ )răind în =lorida de 3ud, aveam acces la multe surse de informaţii referitoare la evenimentele actuale din 5merica (entrală$ Moştenirea lui )orrijos dăinuia, chiar dacă era filtrată rin oameni care nu fuseseră dăruiţi cu ersonalitatea şi cu tăria de caracter cu care fusese înestrat acesta$ 2ncercări de a încheia acorduri în emisferă au continuat şi duă moartea lui, la fel ca şi hotărîrea statului Panama de a forţa 3tatele 110
!oriega nu era însă )orrijos$ 'l nu avea harul şi nici integritatea fostului său şef$ (u timul, şi-a do#îndit degustătoarea reutaţie legată de coruţie şi trafic de droguri, fiind susectat chiar de a fi us la cale asasinarea rivalului său olitic, 7ugo 3adafora$ !oriega şi-a clădit reutaţia în calitate de colonel aflat la conducerea unităţii A-? a =orţelor de 5ărare din Panama, o unitate de sionaj militar care rereenta unctul naţional de legătură cu (*5$ 2n această calitate, el sta#ilise relaţii strînse cu directorul (*5, illiam J$ (asey$ (*5 a folosit această legătură entru a-şi une în alicare lanul referitor la (arai#e, recum şi la 5merica de 3ud şi (entrală$ %e eGemlu, cînd administraţia Reagan a vrut să-i dea un avans lui (astro, avertiîndu-l desre invadarea Aranadei de către 3<5, în >:9C, (asey a aelat la !oriega, rugîndu-l să fie el mesagerul$ %e asemenea, colonelul a mai ajutat (*5 să se infiltree în cartelul colum#ian, dar şi în alte carteluri ale drogurilor$ Prin >:9, !oriega fusese romovat la gradul de general şi comandant surem al =orţelor de 5ărare din Panama$ 3e ovesteşte că, în acel an, cînd a sosit în Panama (ity, fiind întîminat la aeroort de şeful local al (*5, (asey a între#atQ I? iunie >:9L, cînd 4e6 ;or0 /imes titra e rima agină un articol cu titlul I(el mai uternic #ăr#at din Panama #ănuit de trafic de droguri şi #ani negri$O Reortajul scris de un cîştigător al remiului Puliter susţinea că generalul era asociat ilegal şi secret în mai multe afaceri din 5merica .atinăT că fusese sion atît entru 3tatele N ani$ Memoriile generalului ne furnieaă o ersectivă interesantăQ "ricît de hotărîţi şi de mîndri am fi fost de a continua moştenirea lăsată de )orrijos, 3tatele :9:, 3tatele
ameninţare entru 3tatele :9L, culminînd cu invaia statului Panama din >:9:, a fost reultatul resingerii de către 3<5 a oricărui scenariu în care viitorul control asura (analului ar utea fi în mîinile unui stat Panama indeendent, suveran srijinit de Jaonia$$$ între tim, 3hult şi ein#erger, deghiaţi în oficiali care acţioneaă în interesul u#lic şi rofitînd de ignoranţa oulaţiei în rivinţa uternicelor interese economice e care le rereintă ei, au us la unct o camanie de roagandă rin care să mă anihilee $ Justificarea susţinută de ashington entru atacuri s-a #aat e un singur om$ 3ingura motivaţie entru care 3tatele , !hooting the Moon =2una în bătaia puştii el suneQ %intre miile de conducători, otentaţi, oameni influenţi, mem#ri ai clicilor şi dictatori cu care au avut americanii de-a face în toate colţurile lumii, generalul Manuel 5ntonio !oriega este singurul e care americanii l-au vînat în acest mod$ !umai o singură dată în ??N de ani de eGistenţă naţională oficială, 3tatele
2n urma #om#ardamentului, 3tatele B$ 2ntreaga lume era scandaliată de această încălcare a dretului internaţional şi de distrugerea inutilă a unui oor lisit de aărare, aflat în mîinile celei mai uternice forţe militare, dar uţini erau cei din 3tatele ::, 'isner scrieQ Moartea, nimicirea şi nedretatea care au făcut ravagii în numele lutei îmotriva lui !oriega şi minciunile care au însoţit acel eveniment erau ameninţări la adresa celor mai elementare rinciii ale democraţiei americane$$$ 3oldaţilor li s-a ordonat să ucidă în Panama, ordin e care l-au eGecutat întocmai, duă ce li s-a sus că tre#uiau să salvee o ţară din ghearele unui dictator crud şi corutT imediat duă intrarea lor în acţiune, concetăţenii acestora 3<5 s-au aliniat în satele lor în as de defilareO$ %uă cercetări îndelungate, inclusiv interviuri cu !oriega în celula acestuia din Miami, 'isner afirmăQ 2n unctele cheie, nu cred că doveile arată că !oriega a fost vinovat de acuaţiile care i s-au adus$ !u cred că acţiunile sale ca lider al unei armate străine sau ca şef al unui stat suveran justifică o intervenţie în Panama sau că el constituia o ameninţare la securitatea naţională a 3<5 >?$ 'isner concluioneaăQ 5nalia mea asura situaţiei olitice şi reortajele mele din Panama dinaintea, din timul şi duă invaie, m-au condus la concluia că invaia 3tatelor C$ 113
=amilia 5rias şi oligarhia re-)orrijos - care au servit dret marionete ale 3<5 în erioada cînd Panama a fost smulsă (olum#iei, înă la reluarea uterii de către )orrijos - şi-au reintrat în dreturi$ !oul )ratat rivind (analul Panama a devenit o chestiune controversată, în esenţă, ashingtonul controla din nou canalul naviga#il, în ciuda celor reentate de documentele oficiale$ Pe măsură ce reflectam asura acelor incidente şi asura celor e care le trăisem în erioada cînd lucrasem entru M5*!, m-am treit între#îndu-mă mereu acelaşi lucruQ (îte deciii - inclusiv acelea cu un imact istoric asura a milioane de oameni @ sînt luate de femei şi #ăr#aţi care sînt mînaţi mai curînd de motivaţii ersonale decît de dorinţa de a face #ine^ (îţi dintre guvernanţii din fruntea ţării noastre nu sînt mînaţi mai degra#ă de lăcomie decît de loialitate naţională^ (îte ră#oaie sînt duse entru că un reşedinte nu vrea ca cei care l-au votat să-i considere un laş^ 2n ciuda romisiunilor mele făcute reşedintelui de la 3'(, frustrarea şi senaţia de neutinţă e care le simţeam în legătură cu invaia din Panama m-au îm#oldit să înce lucrul la cartea mea, numai că de data aceasta hotărîsem să mă concentre asura lui )orrijos$ Hedeam ovestea sa ca e o modalitate de a devălui multe dintre nedretăţile care ne infecteaă lumea şi ca e o cale de a mă de#arasa de roriul sentiment de vinovăţie$ %e data aceasta însă, eram hotărît să ăstre tăcerea asura a ceea ce făceam, fără să cer sfaturi de la rieteni şi colegi de generaţie$ Pe măsură ce avansam cu lucrul la carte, eram uimit de amloarea a ceea ce realiasem în calitate de 5', în atît de multe locuri$ 5m încercat să mă concentre asura cîtorva ţări care ieşeau în evidenţă, dar lista cu locurile unde lucrasem şi a căror situaţie se înrăutăţise duă aceea era coleşitoare$ Mai eram oriilat şi de dimensiunea roriei mele coruţii$ =ăcusem foarte multe introsecţii în roriul meu suflet, realiînd totuşi că, în tim ce mă aflam în mijlocul evenimentelor, nu avusesem o ersectivă mai largă asura lucrurilor$ 5stfel, e cînd eram în *ndoneia, îmi făceam griji asura lucrurilor desre care discutasem cu 7o6ard Parker sau asura ro#lemelor e care le ridicaseră Raisy şi tinerii lui rieteni indoneieni$ 2n erioada cît am lucrat în Panama, am fost rofund afectat de imlicaţiile a ceea ce văusem în timul viitei făcute îmreună cu =idel rin mahalale, Vona (analului şi discotecă$ 2n *ran, conversaţiile avute cu Wamin şi %oc m-au tul#urat îngroitor$ 5cum, scrierea acestei cărţi mi-a oferit o rivire de ansam#lu$ 5m înţeles cît de simlu fusese să nu văd ta#loul mai larg şi, rin urmare, să-mi scae din vedere adevărata semnificaţie a acţiunilor mele$ (ît de simlu sună acest lucru şi cît de evident este elT şi totuşi, cît de insidioasă este natura acestor eGerienţe$ Pentru mine ea evocă imaginea unui soldat$ .a înceut, el este inocent$ Poate une la îndoială moralitatea misiunii sale de a ucide alţi oameni, dar, în mare arte, el are de-a face cu roria frică, tre#uind să se concentree asura suravieţuirii$ %uă ce îşi omoară rimul inamic, el este coleşit de emoţii$ ' osi#il să-şi ună între#ări desre familia celui ucis şi să ai#ă un sentiment de remuşcare$ %ar, e măsura trecerii timului şi a articiării sale la mai multe lute, el ajunge să ucidă mai mulţi oameni, oţelindu-se, devenind nesimţitor$ 3e transformă într-un soldat rofesionist$ 'u devenisem un soldat rofesionist$ 5ccetarea acestui fat însemna deschiderea unei orţi sre înţelegerea rocesului rin care se comiteau crimele şi se construiau imeriile$ Puteam înţelege acum de ce atîţia oameni erau devotaţi acestor acte atroce - cum, de eGemlu, iranieni #uni, familişti, uteau lucra entru oliţia secretă a şahului, cum germani cu suflet #un uteau să îndelinească ordinele lui 7itler, cum #uni americani, femei şi #ăr#aţi, uteau #om#arda Panama (ity$ 2n calitatea mea de 5', nu am luat niciodată #ani direct de la !35 sau de la vreo altă agenţie guvernamentalăT M5*! mi-a lătit salariul$ 'ram un cetăţean rivat, angajat la o cororaţie rivată$ 114
2nţelegerea acestui lucru m-a ajutat să disting mai clar rolul imortant al directorului eGecutiv-caasasin economic din cadrul unei cororaţii$ " categorie de soldaţi cu totul nouă a aărut e scena lumii, iar aceşti oameni au devenit insensi#ili la roriile lor acţiuni$ *ată cele scrise de mine în acest sens: 5i, femei şi #ăr#aţi merg în )hailanda, =iliine, ots6ana, olivia şi în oricare altă ţară unde seră să găsească oameni care caută de lucru cu diserare$ 'i merg în aceste locuri cu scoul recis de a-i eGloata e oamenii nenorociţi - oameni ai căror coii sînt mai mult decît su#nutriţi, care mor de foame, oameni care locuiesc în cartiere de dărăănături la marginea oraşelor, oameni care şi-au ierdut seranţa într-o viaţă mai #ună, oameni care au încetat înă şi să mai visee la iua de mîine$ 5ceste femei şi aceşti #ăr#aţi îşi ărăsesc #irourile lor elegante din Manhattan, 3an =rancisco sau (hicago, traverseaă continente şi oceane în nave luGoase, se caeaă la hoteluri de cinci stele şi iau masa în cele mai #une restaurante e care le găsesc în ţara resectivă$ 5oi leacă în căutarea oamenilor diseraţi$ Mai avem încă şi astăi negustori de sclavi$ 'i nu mai consideră necesar să se afunde în ădurile din 5frica entru a căuta secimene rare care să le aducă o grămadă de #ani la licitaţiile din (harleston, (artagena şi 7avana$ 'i recruteaă ur şi simlu oameni diseraţi şi construiesc o întrerindere care să roducă jachete, #lugi, antofi de sort, iese de automo#ile şi mii de alte o#iecte e care ei le ot vinde e ieţe duă #unul lac$ 3au ot alege nici măcar să nu fie ei rorietarii unei întrerinderiT în locul lor, ei angajeaă un om de afaceri autohton care să le facă toată trea#a murdară$ 5ceste femei şi aceşti #ăr#aţi se consideră cinstiţi$ 'i se întorc la casele lor cu fotografii înfăţişînd rivelişti itoreşti şi ruine antice, e care le arată coiilor lor$ =recventeaă seminarii unde se #at reciroc e umăr şi schim#ă sfaturi între ei desre cum să se acomodee la eGcentricitatea o#iceiurilor din ţări atît de îndeărtate$ &efii lor angajeaă avocaţi care îi asigură că ceea ce fac ei este erfect legal$ 5u la disoiţie deartamente întregi de sihoteraeuţi şi alţi eGerţi în resurse umane care să-i ajute să se autoconvingă de fatul că ei, în realitate, îi ajută e oamenii aceia diseraţi$ !egustorul tradiţional de sclavi îşi sunea că are de-a face cu secii care nu erau e de-a-ntregul umaniate, oferindu-le osi#ilitatea de a fi creştinaţi$ 'l mai înţelegea şi că sclavii erau fundamentali entru suravieţuirea societăţii căreia el îi aarţinea, că ei rereentau temelia economiei sale$ !egustorul modern de sclavi se autoconvinge că oamenilor săraci le este mai #ine să cîştige un dolar e i decît să nu cîştige nimic şi că li se oferă ocaia de a se integra într-o comunitate internaţională mult mai largă$ 'l mai înţelege şi că aceşti oameni sînt fundamentali entru suravieţuirea roriei comanii, că ei rereintă temelia stilului său de viaţă$ !u îşi face niciodată tim să se gîndească la influenţele mai largi e care el, cu stilul lui de viaţă, şi sistemul economic din satele lui le au asura lumii - sau la imactul e care acestea îl vor avea, în cele din urmă, asura viitorului roriilor lui coii$
CAPITOLUL &5 Eşecu! unui AE +n I0aD
115
Rolul meu de reşedinte la *P3, în anii >:9B, şi de consultant la 3'(, de la sfîrşitul anilor >:9B şi o #ună arte din anii >::B, mi-a oferit acces la informaţii desre *rak la care nu rea ajungeau mulţi oameni$ 2ntr-adevăr, în anii >:9B, majoritatea americanilor ştiau uţine lucruri desre această ţară$ Pur şi simlu nu se afla e agenda lor de reocuări$ 2n orice ca, eu unul eram fascinat de ceea ce se etrecea acolo$ +ineam legătura cu rieteni vechi ce lucraseră entru anca Mondială, <35*%, =M* sau alte organiaţii financiare internaţionale, şi cu oameni de la echtel, 7alli#urton şi celelalte comanii de inginerie şi construcţii, inclusiv de la cea a socrului meu$ Mulţi dintre inginerii angajaţi de cola#oratorii firmei mele, *P3, şi alte comanii energetice indeendente, erau imlicaţi, la rîndul lor, în roiecte din "rientul Mijlociu$ 'ram conştient că asasinii economici aveau mult de lucru în *rak$ 5dministraţiile Reagan şi ush erau hotărîte să transforme *rakul intr-o a doua 5ra#ie 3audită$ 'rau multe motive care îl o#ligau e 3addam 7ussein să urmee eGemlul (asei de 3aud$ 'l nu tre#uia decît să o#serve #eneficiile e care aceştia le trăseseră de e urma 5facerii de 3ălare a #anilor 5ra#iei 3audite$ %e cînd fusese făcută înţelegerea, se ridicaseră oraşe moderne în deşertul saudit, carele strîngătoare de gunoi din Riad se transformaseră în maşini de salu#riare, iar, acum, saudiţii se #ucurau de roadele unora dintre cele mai avansate tehnologii din lumeQ uine de desaliniare de ultimul ti, sisteme de rocesare a reiduurilor menajere, reţele de comunicaţii şi instalaţii de roducere a energiei electrice$ =ără îndoială, 3addam 7ussein era conştient de fatul că saudiţii se #ucurau de un tratament secial cînd era vor#a de chestiuni de dret internaţional$ unii lor rieteni din 3tatele :9B$ 'i credeau că, în cele din urmă, 3addam va alege calea cea #ună, iar eu a tre#uit să fiu de acord cu această resuunere$ .a urma urmelor, dacă *rakul ajungea la un acord cu 3tatele
aflate, efectiv, în criă acută$ 2n anii >:9B, imortanţa aei @ atît din unct de vedere olitic, cît şi economic - devenea din ce în ce mai evidentă entru cei din domeniile energiei şi construcţiilor$ 2n goana duă rivatiare, multe dintre comaniile imortante, care viaseră reluarea unor mici comanii de energie indeendente, ţinteau acum rivatiarea sistemului de alimentare cu aă din 5frica, 5merica .atină şi "rientul Mijlociu$ 2n lus faţă de etrol şi aă, *rakul are şi o oiţie strategică secială$ 3e învecineaă cu *ranul, Su6eitul, 5ra#ia 3audită, *ordania, 3iria şi )urcia şi are ieşire la Aolful Persic$ 'ste la o raă de acţiune a unei rachete atît faţă de *srael, cît şi faţă de fosta :9B, era evident fatul că 3addam nu se lăsa convins de scenariile asasinilor economici, ceea ce însemna o uriaşă frustrare şi o mare ruşine entru administraţia ush$ (a şi Panama, *rakul contri#uia la crearea imaginii de ămălău a lui Aeorge 7$ $ ush$ &i, în tim ce ush căuta o cale de reolvare, 3addam făcea jocurile$ 2n august >::B, el a invadat regatul #ogat în etrol al Su6eitului$ ush a riostat cu o denunţare a încălcării legilor dretului internaţional de către 3addam, chiar dacă trecuse mai uţin de un an de cînd chiar el, ush, orchestrase invadarea unilaterală şi ilegală a statului Panama$ !u a fost deloc o surriă cînd reşedintele a ordonat, în cele din urmă, un atac militar total$ (inci sute de mii de true americane au fost trimise ca arte a unei forţe internaţionale$ 2n rimele luni ale anului >::>, un atac aerian a fost lansat îmotriva ţintelor irakiene militare şi civile$ 5cesta a fost urmat de un atac terestru de o sută de ore, soldat cu o victorie ruşinoasă asura armatei irakiene, net inferioară şi disunînd de o dotare deăşită cu mult$ Su6eitul era în siguranţă$
taticii iranieni au fost eli#eraţi, iar Reagan şi-a anunţat intenţia de a renegocia )ratatul rivind (analul Panama$ *nvaia statului Panama de către ush a aţîţat flăcările care mocneau deja$ 3u# retorica atriotică şi chemările la acţiune, eu cred că se etrecea totuşi o transformare mult mai su#tilă în felul în care interesele 3<5 - şi, rin urmare, aroae toţi cei care lucrau entru cor oraţii americane Z riveau lumea$ Marşul către imeriul glo#al devenise o realitate la care articia cea mai mare arte a cetăţenilor tării$ *deile duale desre glo#aliare şi rivatiare făceau ravagii în sihicul nostru$ .a o analiă finală, acest lucru nu era vala#il numai entru 3tatele ::B$ 'ra o afacere rofita#ilă entru mine şi artenerii mei, dar am vîndut, în rincial, din ricină că 5shland "il (omany crease o resiune insuorta#ilă asura noastră$ &tiam din rorie eGerienţă că a ne luta cu ei imlica un reţ uriaş su# multe asecte, în tim ce vînarea ne-ar fi îm#ogăţit$ 2n orice ca, mi s-a ărut de-a dretul ironic fatul că o comanie etrolieră avea să devină noul rorietar al comaniei mele de energie alternativăT o arte din mine se simţea ca un trădător$ 3'( îmi solicita foarte uţin tim$ %in cînd în cînd, mi se cerea să #or la oston entru întîlniri sau entru a ajuta la regătirea unei rouneri$ (îteodată eram trimis în locuri ca Rio de Janeiro entru a mă îmrieteni la cataramă cu cei care trăgeau sforile acolo$ "dată, am #urat în Auatemala cu un avion articular$ 2i sunam frecvent e directorii de roiect să le aduc aminte că figuram e statul lor de lată şi că eram disoni#il$ =atul că rimeam atîţia #ani entru o muncă atît de uţină îmi aăsa conştiinţa$ (unoşteam #ine afacerea şi voiam să contri#ui cu ceva util$ %oar că aşa ceva nu figura în agenda lor$ *maginea de om agăţat la mijloc mă #întuia$ Hoiam să acţione astfel încît să-mi justific eGistenţa, ceva care să transforme lucrurile negative din trecutul meu în ceva oitiv$ 5m continuat să lucre e ascuns - şi foarte soradic Z la )onştiinţa unui asasin economic fără să-mi fac însă iluii că această carte va fi vreodată u#licată$ 2n >::>, am înceut să fiu ghid în 5maon entru mici gruuri de oameni care voiau să stea cu 3huarii şi să înveţe de la aceştia, care, la rîndul lor, erau neră#dători să le îmărtăşească învăţăturile desre gestionarea mediului înconjurător şi desre tehnicile indigene de vindecare$ 2n anii care au urmat, cererea entru astfel de eGcursii a crescut raid, avînd dret reultat formarea unei organiaţii nonrofit, %ream (hange (oalition$ %edicată schim#ării mentalităţii oamenilor din ţările industrialiate faţă de ămînt şi relaţia noastră cu el, %ream (hange (oalition s-a eGtins în jurul întregii lumi şi a delegat oameni care să formee organiaţii cu misiuni asemănătoare în multe ţări$ Revista )*M' a ales-o rintre cele treisreece organiaţii ale căror agini de internet reflectau idealurile şi scourile Vilei Pămîntului X'arth %ayY >$ %e-a lungul anilor >::B, m-am imlicat din ce în ce mai mult în lumea nonrofitului, ajutînd la crearea cîtorva organiaţii şi făcînd arte din consiliul de administraţie al altora$ Multe dintre ele au aărut datorită muncii eGtrem de susţinute a celor de la %ream (hange, care însemna să lucree cu 118
#ăştinaşi din 5merica .atină - shuarii şi achuarii din 5maon, uechua din 5ni, maiaşii din Auatemala -sau să-i înveţe e americani şi euroeni desre aceste culturi$ 3'( aro#a această activitate filantroicăT era în concordanţă cu roria sa credinţă în (alea ::, am fost însărcinat să ţin un seminar de o sătămînă la *nstitutul "mega din (arai#e, într-o staţiune de e *nsula 3t$ John$ 5m ajuns acolo noatea tîriu$ (înd m-am treit, a doua i dimineaţă, am ieşit e #alconul micuţ şi m-am surrins rivind chiar golfuleţul unde, cu şatesreece ani mai înainte, luasem deciia de a ărăsi M5*!$ M-am ră#uşit e un scaun, coleşit de emoţie$ 2ntreaga sătămînă mi-am etrecut mare arte din timul li#er e #alconaşul acela, rivind în jos sre golful .einster, încercînd să îmi înţeleg sentimentele$ Mi-am dat seama că, deşi îmi dădusem demisia, nu făcusem asul următor şi că deciia mea de a rămîne la mijloc rereenta un reţ devastator$ Pînă la sfîrşitul sătămînii, am ajuns la concluia că lumea în care trăiam nu era cea e care voiam să o vise şi că era necesar să fac eGact ceea ce le suneam studenţilor mei să facăQ să-mi schim# visurile, astfel încît ele să reflecte ceea ce îmi doream cu adevărat în viaţă$ 2ntors acasă, am renunţat la activitatea mea de consultanţă cororatistă$ Preşedintele 3'(, cel care mă angajase, era acum ensionat$ (ineva nou îi luase locul, cineva mai tînăr decît mine şi care nu era, aarent, deloc reocuat de fatul că aş utea să-mi sun ovestea$ *niţiase un rogram de reducere a cheltuielilor şi era fericit că nu mai era nevoit să-mi lătească acea retri#uţie eGor#itantă$ M-am hotărît să termin cartea la care lucrasem atît de mult şi însăşi luarea acestei deciii mi-a dat o minunată senaţie de eli#erare$ 5m îmărtăşit ideea aceasta rietenilor aroiaţi, majoritatea oameni din lumea nonrofitului, imlicaţi în conservarea civiliaţiilor şi culturilor indigene şi a ădurii troicale$ 3re surrinderea mea, aceştia au fost îngroiţi de idee$ 3e temeau că dacă voi devălui aceste lucruri, îmi voi su#mina activitatea de instruire şi că voi une în ericol organiaţiile nonrofit e care le-am srijinit$ Mulţi dintre noi ajutam tri#urile amaoniene să-şi rotejee ămînturile de com aniile etroliereT o devăluire totală, mi s-a sus, ar fi utut duce la ierderea credi#ilităţii mele şi la ericlitarea întregii acţiuni$
119
5şadar, încă o dată, m-am orit din scris$ 2n schim#, m-am concentrat e călăuirea oamenilor sre inima 5maonului, arătîndu-le un loc şi un tri# rămase aroae neatinse de lumea modernă$ %e fat, acolo mă şi aflam e >> setem#rie ?BB>$
CAPITOLUL &2 55 setem80ie şi consecin#e!e sa!e ent0u mine e0sona! Pe >B setem#rie ?BB>, călătoream în josul unui rîu afluent al 5maonului ecuadorian, îmreună cu 3hakaim (humi, coautorul cărţii mele !pirit of the !huar =!piritul !huarilor. (onduceam un gru de şaisreece nord-americani sre comunitatea sa aflată în inima ădurii troicale$ Hiitatorii veniseră să afle informaţii desre tri#ul 3huarilor e care să-i ajute să-şi conserve reţioasele ăduri troicale$ 3hakaim lutase ca soldat în recentul conflict armat dintre Peru şi 'cuador$ (ei mai mulţi cetăţeni din naţiunile consumatoare de etrol nu au auit niciodată de acest ră#oi, şi totuşi acesta s-a urtat în rimul rînd entru a le utea furnia acestora ţiţei$ %eşi graniţa dintre cele două ţări a fost disutată tim de mai mulţi ani, numai recent această reolvare a devenit urgentă$ Motivul urgenţei a fost acela că era necesar entru comaniile etroliere să ştie cu care dintre cele două ţări tre#uia să se negociee entru a o#ţine concesionarea ămînturilor #ogate în etrol$ Araniţele tre#uiau delimitate$ 3huarii formau rima linie de aărare a 'cuadorului$ 'i se dovediseră a fi lutători feroce, dominînd de foarte multe ori forţele mult mai #ine echiate şi în suerioritate numerică$ 3huarii nu ştiau nimic desre olitica din culisele ră#oiului sau că acea reolvare avea să deschidă orţile comaniilor etroliere$ 'i lutau deoarece aveau o lungă tradiţie ră#oinică şi entru că nu aveau de gînd să ermită soldaţilor străini să le calce ămînturile$ 2n tim ce vîsleam în josul rîului, rivind un stol de aagali guralivi care #urau e deasura noastră, l-am între#at e 3hakaim dacă armistiţiul încă mai reista$ -%a, mi-a răsuns el, dar mă tem că tre#uie să te revin că acum ne regătim de ră#oi îmotriva voastră$ 5 înceut să-mi eGlice că, #ineînţeles, nu se referea la mine ersonal sau la cei care făceau arte din gruul nostru$ -Hoi sînteţi rietenii noştri, m-a asigurat el$ 'l susţinea că se referea la comaniile noastre etroliere şi la forţele noastre militare care aveau să vină în junglă entru a-i învinge$ -5m văut ce le-au făcut celor din tri#ul 7uaorani$ .e-au distrus ădurile, le-au oluat rîurile şi au ucis o mulţime de oameni, inclusiv coii$ 5stăi, 7uaorani a#ia dacă mai eGistă ca oulaţie$ !u vom ermite să ni se întîmle acelaşi lucru şi nouă$ !u vom lăsa comaniile etroliere să vină e ămîntul nostru, duă cum nu le vom ermite acest lucru nici eruanilor$ 5m jurat cu toţii să lutăm înă la ultimul om>$ 2n acea noate, gruul nostru a stat în jurul focului în centrul unei suer#e case construite din stinghii desicate de #am#us, înfite în ămînt şi acoerite cu un acoeriş din stuf$ .e-am sus desre conversaţia cu 3hakaim$ 5m fost cu toţii surrinşi să constatăm cît de mulţi oameni din toată lumea simţeau la fel cînd era vor#a desre comaniile noastre etroliere şi desre ţara noastră$ "are 120
cîţi dintre ei, asemenea 3huarilor, erau îngroiţi de fatul că vom ătrunde în eGistenţele lor, că le vom distruge cultura şi ămînturile^ "are cîţi ne urau^ 2n dimineaţa următoare, m-am dus la #iroul micuţ unde ţineam staţia de emisie receţie$ )re#uia să aranje cu iloţii să vină şi să ne ia este cîteva ile$ 2n tim ce vor#eam cu ei, am auit un strigăt$ - %umneeule4 a eGclamat #ăr#atul de la celălalt caăt al staţiei$ !e6 Work-ul este atacat$ 5 închis radioul care emitea muică în fundal$ 2n următoarea jumătate de oră, am fost informaţi minut cu minut asura evenimentelor care se desfăşurau în 3tatele
5m rivit oamenii$ 'i se reciitau în susul &i în josul străii, lecînd de la #irouri, gră#indu-se sre casă sau îndretîndu-se sre un restaurant sau un #ar entru a discuta afaceri$ (îţiva dintre ei se lim#au erechi, erechi şi vor#eau unul cu celălalt$ )otuşi, cei mai mulţi erau singuri şi tăcuţi$ 5m încercat să îi rivesc în ochiT nu am reuşit defel$ +ignalul unei alarme de maşină mi-a atras atenţia în josul străii$
5 ridicat mîinile, ţinîndu-le ca şi cum ar fi avut o uşcă$ - *-au rins în cacană$ &i-a lăsat mîinile în jos$ - )oţi omii şi şanţurile mele au fost distruse$ - (e ai făcut duă asta^ 5 arătat cu caul sre lista e care o aveam în mînă$ - 3une şi desre cerşetori^ !u, dar aveam imresia că ştiam$ - (am oteci de milioane în întreaga lume, cred$ - 'u am fost unul dintre aceştia$ 5 dat din ca, ărînd ierdut în gînduri$ 5m stat în tăcere tim de cîteva minute, înă cînd a rins din nou a vor#i$ - !u-mi lace cerşetoria$ (oilul meu moare$ 5şa că, eu cultiv mac$ - "iu^ 5 dat din umeri$ - !ici omi, nici aă$ 3ingurul mod de a ne hrăni familiile$ 5m simţit un nod în gît, o senaţie derimantă de tristeţe com#inată cu vinovăţie$ - !oi considerăm un lucru rău cultivarea macului entru oiu, dar, mulţi dintre cei mai #ogaţi oameni ai voştri îşi datoreaă averile traficului de droguri$ M-a rivit în ochi şi am avut senaţia că îmi ătrunde în suflet$ - 5i fost soldat, a decretat el, dînd din ca entru a confirma acest simlu fat$ 5oi s-a ridicat încetişor şi a luat-o şchioătînd e trete în jos$ Hoiam să mai stea, dar m-am simţit fără uterea de a mai sune ceva$ 5m reuşit să mă ridic în icioare şi am ornit-o duă el$ .a caătul scărilor, m-am orit din ricina unui indicator$ Pe el era desenată o imagine a clădirii unde stătusem$ 2n caătul acestuia, trecătorii erau anunţaţi că acel indicator fusese us acolo de 7eritage )rails din !e6 Work$ Pe el scria aşaQ Mausoleul din 7alicarnas ridicat în vîrful turnului clootniţei #isericii 3an Marco din Heneţia, la colţul străii all cu road -acesta este concetul arhitectural al clădirii din all 3treet nr$ >$ 2n vremurile sale #une, cea mai înaltă clădire de #ancă, acel gîrie-nori de NC: de icioare, adăostise iniţial sediul central al ankers )rust, una dintre instituţiile financiare cele mai #ogate din ţară$ 5m rămas acolo, înfiorat de uimire, şi m-am uitat în sus la această clădire$ .a uţin tim duă sfîrşitul secolului trecut, numărul > de e all 3treet jucase rolul e care avea să şi-i asume mai tîriu orld )rade (enterT fusese chiar sim#olul uterii şi dominaţiei economice$ &i mai fusese şi sediul ankers )rust, una dintre firmele e care eu o angajasem să-mi finanţee comania de energie$ 'ra o arte esenţială a moştenirii mele - moştenirea unui soldat, duă cum #ine mă nimerise #ătrînul afgan$ =atul că ajunsesem atunci acolo, stînd de vor#ă cu el, ărea o stranie coincidenţă$ (oincidenţă$ (uvîntul m-a încremenit$ M-am gîndit la felul în care reacţiile noastre la coincidenţe ne modeleaă vieţile$ (um ar tre#ui oare să reacţione eu la aceasta^ 2n tim ce mergeam, scrutam atent caetele din mulţime, dar nu mai vedeam nici urmă de el$ .a clădirea următoare, se afla o statuie imensă învelită în lastic al#astru$ " inscriţie de e o veche clădire cu faţada din iatră arăta că aici era (lădirea =ederală, all 3treet nr$ ?L, unde, e CB arilie >9:, Aeorge ashington deusese jurămîntul în calitate de rim reşedinte al 3tatelor
dretul la viaţă, la li#ertate şi la căutarea fericirii entru toţi oamenii$ 5tît de aroae de Around VeroT atît de aroae de all 3treet$ 5m luat-o e lîngă #loc, e Pine 3treet$ 5colo am ajuns faţă în faţă cu sediul mondial al firmei (hase, #anca e care a construit-o %avid Rockefeller, o #ancă alimentată cu #ani din etrol şi îm#ogăţită de oameni ca mine$ 5ceastă #ancă, o instituţie care servise asasinilor economici şi care era un lider în romovarea imeriului glo#al, rereenta, în multe sensuri, însuşi sim#olul cororatocraţiei$ Mi-am adus aminte că citisem desre orld )rade (enter că era un roiect iniţiat de %avid Rockefeller, în >:LB, şi că în ultimii ani comleGul fusese considerat o acoste$ 5vea reutaţia de a fi un eşec din unct de vedere financiar, neotrivit entru fi#rele otice moderne şi tehnologiile entru *nternet şi îmovărat cu un sistem de lifturi ineficient şi eGtrem de costisitor$ 5cele două turnuri fuseseră oreclite e vremuri %avid şi !elson$ 5cum, acostea disăruse$ 5m mers mai dearte, încet, aroae fără nici o tragere de inimă, în ciuda duă-amieei calde, simţeam un fior şi mi-am dat seama că usese stăînire e mine o teamă ciudată, o resimţire$ !u-i uteam identifica originea şi am încercat să sca de ea, gră#ind asul$ 2n cele din urmă am ajuns din nou să rivesc acea gaură care mocnea, metalul contorsionat, acea gigantică cicatrice în ămînt$ M-am srijinit de o arte a clădirii care scăase de distrugere şi m-am uitat cu atenţie în străfundurile ei$ 2ncercam să-mi imagine oamenii care se năusteau afară din turnul care sta să se ră#uşească şi omierii care dădeau năvală entru a-i salva$ 5m încercat să mă gîndesc la oamenii care săriseră, la diserarea e care o simţiseră$ %ar nimic din toate acestea nu mi-a trecut rin minte$ 2n schim#, l-am văut e "sama #in .aden luînd #ani şi arme de milioane de dolari de la un #ăr#at angajat de o comanie de consultanţă care avea contract cu guvernul 3tatelor
*-am cumărat iarul şi am rămas acolo un tim, eGaminînd atent articolul de fond$ 'ra desre 7ugo (have, reşedintele antiamerican al Heneuelei ales democratic, şi desre curentul su#teran de ură generat în 5merica .atină de oliticile 3<5$ (e era oare cu Heneuela^
CAPITOLUL && *ene,ue!a? sa!"at$ -e Sa--am 5m urmărit Heneuela ani la rînd$ 'ra un eGemlu clasic de ţară care se ridicase de la sărăcie la #ogăţie graţie etrolului$ )ot ea mai rereenta şi un model de instigare la agitaţie a #ogaţilor în căutare de etrol, de deechili#ru între #ogaţi şi săraci, de ţară eGloatată fără ruşine de cororatocraţie$ %evenise eGemlul tiic al locului în care asasinii economici de modă veche, ca mine, convieţuiau cu versiunea cororatistă, de stil nou$ 'venimentele desre care am citit în iua aceea la Around Vero erau reultatul direct al alegerilor din >::9, cînd săracii şi defavoriaţii Heneuelei l-au ales reşedinte e 7ugo (have, cu o majoritate dro#itoare>$ 5cesta a instituit imediat măsuri drastice, reluînd controlul asura curţilor de judecată şi asura altor instituţii, diolvînd (ongresul veneuelean$ 'l a denunţat 3tatele decem#rie >:??, o uriaşă eGloie de etrol a ţîşnit din ămînt lîngă Maracai#o$ " sută de #arili de materie #rută s-au răsîndit în aer tim de trei ile la rînd, acest unic eveniment geologic schim#înd Heneuela entru totdeauna$ Pînă în >:CB, Heneuela era cel mai mare eGortator de etrol$ Heneuelenii considerau etrolul soluţia la toate ro#lemele lor$ Heniturile din etrol e următorii atrueci de ani au ermis Heneuelei să evoluee de la una dintre cele mai sărace naţiuni din lume la una dintre cele mai #ogate din 5merica .atină$ )oate statisticile la nivelurile vitale ale ţării s-au îm#unătăţitQ sănătatea, educaţia, situaţia forţei de muncă, longevitatea, datele referitoare la natalitate şi suravieţuirea nou-născuţilor$ 5facerile au roserat$ 2n timul em#argoului imus de "P'( în >:C, reţul etrolului a sărit în aer, iar #ugetul naţional al Heneuelei a crescut de atru ori$ 5sasinii economici s-au us e trea#ă$ ăncile internaţionale au invadat ţara cu îmrumuturi care aveau să fie folosite entru vaste roiecte de 125
infrastructură şi devoltare industrială, recum şi entru cei mai înalţi gîrie-nori de e continent$ 5oi, în anii >:9B, au sosit asasinii economici de ti cororatist$ Pentru aceştia era ocaia ideală de a tăia răul de la rădăcină$ (lasa de mijloc din Heneuela căătase consistenţă şi rereenta o iaţă #ogată entru o largă varietate de roduse şi totuşi încă mai eGista un sector de săraci foarte numeros, care era disoni#il entru munca în ateliere şi fa#rici$ 5oi, reţul etrolului s-a ră#uşit, iar Heneuela nu şi-a mai utut lăti datoriile$ 2n >:9:, =M* a imus măsuri dure de austeritate şi a făcut resiuni asura (aracasului de a srijini cororatocraţia în diverse alte feluri$ Heneuelenii au reacţionat violentT revoltele au ucis este două sute de oameni$ *luia că etrolul era o sursă ineuia#ilă de srijin a fost sul#erată$ 2ntre >:9 şi ?BBC, venitul e ca de locuitor din Heneuela a scăut cu este B[ N$ Pe măsură ce creştea sărăcia, resentimentele se amlificau$ 5 reultat olariareaQ clasa de mijloc înfruntîndu-se cu clasa săracă$ (um se întîmlă de cele mai multe ori în ţări a căror economie deinde de roducţia de etrol, situaţia demografică s-a schim#at raid$ 'conomia în ră#uşire a făcut ravagii e seama clasei de mijloc, şi foarte mulţi au căut în rîndul sărăcimii$ !oua situaţie demografică a regătit scena entru (have, dar şi entru conflictul cu ashingtonul$ 2ndată ce a reluat uterea, noul reşedinte a întrerins acţiuni care nu au făcut decît să rovoace administraţia ush$ (hiar înainte de atacurile din >> setem#rie, ashingtonul îşi reviuia oţiunile$ 5sasinii economici eşuaseră$ 'ra oare timul să trimită şacalii^ 5oi, >> setem#rie a schim#at toate riorităţile$ Preşedintele ush şi consilierii săi s-au concentrat asura mo#iliării comunităţii internaţionale de a srijini activităţile 3<5 din 5fganistan şi invaia din *rak$ Pe deasura, economia 3<5 se afla în mijlocul unei recesiuni$ Heneuela a retrogradat e locul al doilea$ 2n orice ca, era evident că, la un anumit unct, ush şi (have aveau să se răgîndească$ (u *rakul şi alţi furniori de etrol din "rientul Mijlociu în rimejdie, ashingtonul nu-şi utea ermite să ignore Heneuela entru mult tim$ Rătăcind rin ona Around Vero şi all 3treet, întîlnindu-l e #ătrînul afgan şi citind desre Heneuela lui (have, toate acestea m-au făcut să mă întorc la un unct e care îl evitasem mulţi ani, forţîndu-mă să rivesc atent la consecinţele lucrurilor e care le făcusem în ultimele trei decenii$ 'ra cu neutinţă să neg rolul e care îl jucasem sau fatul că munca mea ca 5' afecta acum generaţia fiicei mele la modul foarte negativ$ &tiam că nu mai ot amîna acţiunea entru răscumărarea a ceea ce făcusem$ )re#uia să sun totul desre viaţa mea, într-un fel care să-i oată ajuta e oameni să devină conştienţi de eGistenţa cororatocraţiei şi să înţeleagă de ce atît de mulţi oameni din întreaga lume ne urăsc$ 5m înceut încă o dată să scriu, dar, e măsură ce o scriam, mi se ărea că ovestea era rea veche$ 'ra necesar să o actualie cumva$ M-am gîndit să călătoresc în 5fganistan, în *rak şi Heneuela şi să scriu comentarii contemorane desre cele trei ţări$ 'le ăreau să întruchiee o ironie la adresa afacerilor lumii noastreQ fiecare trecea rintr-un tumult olitic traumatiant şi se ricosise cu lideri care lăsau foarte mult de dorit Xun tali#an crud şi desotic, un 3addam sihoat şi un (have inet din unct de vedere economicY, în nici un ca însă cororatocraţia nu răsundea încercînd să reolve ro#lemele mult mai rofunde ale ţărilor resective$ %imotrivă, reacţia era de a su#mina liderii care stăteau în calea oliticii noastre rivind etrolul$ 3u# multe asecte, Heneuela era caul care intriga cel mai mult deoarece, în tim ce în 5fganistan avusese deja loc intervenţia militară, care ărea inevita#ilă şi în *rak, reacţia administraţiei americane faţă de (have rămînea un mister$ 2n ceea ce mă rivea, chestiunea nu era dacă (have era sau nu un #un 126
conducător, ci era legată de reacţia ashingtonului faţă de un lider care stătuse în calea marşului cororatocraţiei către imeriul glo#al$ 2nainte aveam tim să organie asemenea eGcursii, însă, încă o dată, au intervenit circumstanţele$ Munca mea nonrofit m-a dus de cîteva ori în 5merica de 3ud, în ?BB?$ " familie din Heneuela, ale cărei afaceri erau e unctul de a da faliment su# regimul lui (have, m-a însoţit într-una dintre eGcursiile mele în 5maon$ 5m devenit rieteni aroiaţi şi am ascultat şi unctul lor de vedere$ 5m mai întîlnit şi oameni din 5merica .atină, de la caătul celălalt al sectrului economic, care îl considerau e (have un salvator$ 'venimentele desfăşurate în (aracas erau simtomatice entru lumea e care noi, asasinii economici, o creaserăm$ Pînă în decem#rie ?BB?, atît situaţia din Heneuela, cît şi cea din *rak au atins aogeul criei$ (ele două ţări evoluau în direcţii erfect ouse una faţă de cealaltă$ 2n *rak, toate eforturile su#tile @ atît din artea asasinilor economici, cît şi a şacalilor - eşuaseră în încercarea de a-i forţa e 3addam să cedee, iar acum ne regăteam entru soluţia ultimă - invaia$ 2n Heneuela, administraţia ush unea în ractică modelul iranian al lui Sermit Roosevelt$ 5şa cum se scria şi în 4e6 ;or0 /imesJ 3ute de mii de veneueleni au umlut străile astăi, entru a-şi afirma devotamentul faţă de greva naţională, acum în cea de-a ?9-a i, entru a forţa înlăturarea reşedintelui 7ugo (have$ Areva, la care s-a adăugat un număr de aroGimativ CBBBB de muncitori etrolieri, ameninţă să facă, în lunile care vor veni, ravagii în sînul acestei naţiuni, al cincilea roducător de etrol din lume$$$ Vilele acestea, greva a ajuns într-un imas, dl (have foloseşte sărgători de grevă, încercînd să normaliee oeraţiunile din comaniile de etrol deţinute de stat (ei care i se oun, o coaliţie formată din oameni de afaceri şi lideri sindicali, afirmă că greva lor va duce comania, şi îmreună cu ea şi guvernul (have, la ră#uşire L$ 5cesta era eGact felul în care (*5 îl eliminase e Mossadegh şi îl înlocuise cu şahul$ 5nalogia era erfectă$ Părea că istoria se reeta fără nici un fel de a#atere, cincieci de ani mai tîriu$ (inci decenii, dar tot etrolul continua să fie forţa care unea lucrurile în mişcare$ Pe ianuarie ?BBC, susţinătorii lui (have au intrat în conflict cu oonenţii acestuia$ %oi oameni au murit îmuşcaţi şi alte eci au fost răniţi$ 2n iua următoare, am vor#it cu un vechi rieten care făcuse arte dintre şacali multă vreme$ (a şi mine, nici el nu lucrase niciodată entru nici un guvern, dar condusese oeraţiuni clandestine în multe ţări$ Mi-a sus că un angajator articular l-a a#ordat entru a instiga greva din (aracas şi entru a mitui ofiţerii din armată - dintre care mulţi fuseseră antrenaţi la &coala 5mericilor - entru a se întoarce îmotriva reşedintelui lor ales$ 'l refuase oferta, dar mi-a mărturisit că Iomul care a accetat misiunea ştie ce faceO $ 2n aceeaşi lună, ianuarie ?BBC, reţul etrolului nerelucrat a crescut foarte mult, iar reervele americane s-au aroiat de cel mai de jos nivel din ultimii ?L de ani$ %ată fiind situaţia din "rientul Mijlociu, ştiam că administraţia ush făcea tot ce-i stătea în utinţă să-l învingă e (have$ 5oi, a sosit vestea că au reuşitT (have fusese înlăturat$ 4e6 ;or0 /imes a folosit această întorsătură de evenimente entru a face o retrosectivă istorică - şi, de asemenea, entru a identifica e cel care ărea să fi jucat rolul lui Sermit Roosevelt în Heneuela contemoranăQ 3tatele :N şi a susţinut guverne de dreata îmotriva gruărilor re#ele de stînga tim de atru decenii, în general, au murit este ?BBBBB de civili$ 127
2n (hile, lovitura de stat srijinită de (*5 a dus la reluarea uterii de către generalul 5ugusto Pinochet, între >:C->::B$ 2n Peru, un guvern încă fragil din unct de vedere democratic încearcă să lămurească rolul agenţiei în srijinirea, tim de un deceniu, a reşedintelui acum destituit şi căut în digraţie, 5l#erto =ujimori, şi a rău famatului şef al sionajului, Hladimiro . Montesinos$ 3tatele :9: entru a-i rinde e narco-dictatorul Manuel 5$ !oriega, care, tim de aroae ?B de ani, a fost un informator de valoare entru serviciile de sionaj americane$ *ar luta entru a ridica o ooiţie neînarmată din !icaragua îmotriva radicalilor, în anii >:9B, rin orice mijloace, inclusiv rin vînarea de arme către iranieni entru a o#ţine #ani eşin, a dus la incriminarea unor mem#ri marcanţi ai administraţiei Reagan$ Printre cei care au fost investigaţi atunci se afla şi "tto J$ Reich, un veteran al lutelor din 5merica .atină$ 2motriva lui Reich nici măcar nu s-a deus vreo lîngere$ 'l a devenit ulterior am#asador al 3tatelor B$ 'ra evident fatul că nu numai asasinii economici eşuaseră, dar şi şacalii$ Heneuela din ?BBC s-a dovedit a fi foarte diferită de *ranul din >:NC$ M-am între#at dacă acest lucru era un semn sau, ur şi simlu, o anomalie - şi ce va face ashingtonul în continuare$ (el uţin deocamdată, cred că în Heneuela o criă serioasă a fost revenită - iar (have era salvat - de 3addam 7ussein$ 5dministraţia ush nu utea face faţă în acelaşi tim 5fganistanului, *rakului şi Heneuelei$ Momentan, nu avea nici uterea militară, nici srijinul olitic entru a face asta$ 2n orice ca, ştiam că aceste îmrejurări se uteau schim#a raid, eGistînd osi#ilitatea ca reşedintele (have să ai#ă de înfruntat o arigă ooiţie în viitorul aroiat$ =ără îndoială, Heneuela era o unere în gardă că în cincieci de ani nu se schim#aseră rea multe, cu eGceţia reultatului$
CAPITOLUL &' 128
in nou +n Ecua-o0 Heneuela rereenta un ca clasic$ )otuşi, în tim ce urmăream evenimentele de acolo, eram surrins de fatul că liniile de front cu adevărat imortante erau trasate de alte ţări$ 5cest lucru era semnificativ nu entru că acestea ar fi rereentat mai mulţi dolari sau mai multe vieţi omeneşti, ci entru că imlicau şi alte chestiuni care deăşeau cu mult scourile materiale ce definesc, de regulă, imeriile$ 5ceste fronturi se întindeau dincolo de armatele de #ancheri, directori şi oliticieni, în adîncurile sufletului civiliaţiei moderne$ *ar ele erau sta#ilite într-o ţară e care ajunsesem să o cunosc şi să o iu#esc, cea în care lucrasem entru rima dată ca voluntar în Peace (orsQ 'cuador$ 2n anii remergători rimei mele viite acolo, în >:L9, această ţărişoară devenise o victimă de redilecţie a cororatocraţiei$ (ontemoranii mei şi chiar eu, recum şi echivalenţii noştri cororatişti, reuşiserăm să o aducem la un faliment efectiv$ *-am îmrumutat miliarde de dolari, astfel încît să oată angaja firmele noastre de inginerie şi construcţii care să conceaă roiecte ce aveau să vină în ajutorul familiilor celor mai #ogate$ %ret reultat, în acele trei decenii, nivelul oficial de sărăcie a crescut cu valori între >N-B[, datoria u#lică a crescut de la ?B milioane la >L miliarde de dolari, iar artea din resursele naţionale alocată celor mai săraci cetăţeni a scăut de la ?B la L[$ 5stăi, 'cuadorul tre#uie să aloce aroae NB[ din #ugetul naţional numai entru achitarea datoriei - în loc să ajute milioane de cetăţeni clasificaţi oficial su# limita sărăciei >$ 3ituaţia din 'cuador demonstreaă în mod clar că aceasta nu a fost reultatul unei consiraţii, ci un roces aărut în timul guvernării atît a democraţilor, cît şi a reu#licanilor, un roces care a imlicat toate #ăncile multinaţionale, multe cororaţii şi misiuni de ajutor internaţional dintr-o mulţime de ţări$ 3tatele
viitoare invaie$ Reervele de etrol erau la cel mai scăut nivel din ultimele trei decenii, iar ersectivele de a o#ţine mai mult din sursele noastre rimare ăreau sum#re - şi, rin urmare, cam la fel arăta şi sănătatea #ilanţurilor cororatocraţiei$ 5veam nevoie de un as în mînecă$ 'ra vremea să ne luăm tri#utul de la 'cuador$ 2n tim ce conduceam rin uriaşul #araj de e Rîul Pastaa, mi-am dat seama că aici, în 'cuador, luta nu era o simlă înfruntare între #ogaţii lumii şi săraci, între cei care eGloateaă şi cei eGloataţi$ 5ceste fronturi ne definesc, în esenţă, e noi ca civiliaţie$ 'ram gata să o#ligăm această ţărişoară să-şi ună la disoiţia comaniilor noastre etroliere ădurea troicală$ %evastarea care avea să urmee era incomensura#ilă$ %acă insistam e colectarea datoriei, reercusiunile aveau să deăşească mult caacitatea noastră de a le socoti$ !u era vor#a numai desre distrugerea culturilor indigene, desre vieţi omeneşti şi desre mii de secii de animale, retile, eşti, insecte şi lante, dintre care unele ar fi utut conţine tratamente nedescoerite încă entru o serie întreagă de #oli$ !u era vor#a numai desre fatul că ădurea troicală a#soar#e gaele - emanate de industriile noastre, contri#uind la efectul de seră - şi roduce oGigenul esenţial entru vieţile noastre, adunînd norii care, în cele din urmă, creeaă un rocent imortant din aa ota#ilă a lumii$ 5ceastă chestiune deăşea toate argumentele standard folosite de către ecologişti cînd vor să salvee locuri asemănătoare şi ătrundea în adîncurile sufletului nostru$ %acă aveam să continuăm cu această strategie, însemna să continuăm un model imerialist care fusese us la unct cu mult înainte de *meriul Roman$ (riticăm făţiş sclavia, dar imeriul nostru glo#al une lanţuri mult mai multor oameni decît au făcut-o romanii şi toate celelalte uteri coloniale, înaintea noastră$ M-am între#at cum utem alica o olitică cu o ersectivă atît de limitată în 'cuador şi să trăim cu conştiinţa încărcată$ :LB, căci aici îmi ierdusem inocenţa$ 2n orice ca, era o chestiune ersonală, o atitudine su#iectivă$ %eşi ădurile troicale din 'cuador sînt reţioase, ca şi oulaţiile indigene şi toate celelalte forme de viaţă care le ouleaă, ele nu sînt mai reţioase decît deserturile din *ran şi decît #eduinii din moştenirea lui Wamin$ !u sînt mai reţioase decît munţii insulei Java, decît mările de e coastele =iliinelor, decît steele 5siei, decît săl#ăticia 5fricii sau ădurile 5mericii de !ord, decît cocile de gheaţă ale 5rcticii, sau decît sutele de alte locuri ameninţate$ =iecare dintre ele ne o#ligă să scotocim în adîncurile sufletelor noastre individuale sau colective$ Mi-am adus aminte de o statistică ce reuma toate aceste lucruriQ raortul venitului unei cincimi din oulaţia lumii din ţările cele mai #ogate faţă de cel al unei cincimi din ţările cele mai sărace a evoluat de la CB la > în >:LB la la > în >::N ?$ *ar anca Mondială, 5genţia 3tatelor
data aceasta, venisem cu scoul de a îmiedica un ră#oi la rovocarea căruia ajutasem şi eu tim de trei decenii$ Putea să ară că evenimentele din 5fganistan, *rak şi Heneuela erau de ajuns entru a ne îmiedica să ornim un alt conflictT totuşi, în 'cuador situaţia era foarte diferită$ 5cest ră#oi nu ar fi avut nevoie de armata 3<5, entru că el ar fi fost urtat de cîteva mii de ră#oinici indigeni echiaţi numai cu suliţe, securi şi uşti cu un singur glonţ, încărcat rin gura ţevii$ 'i ar fi înfruntat o armată ecuadoriană modernă, o mînă de consultanţi din =orţele 3eciale ale 3<5 şi mercenari antrenaţi ca şacali angajaţi de comaniile etroliere$ 5cesta ar fi fost un ră#oi asemănător cu conflictul din >::N dintre 'cuador şi Peru, desre care marea majoritate din 3tatele ::B cînd, duă ce vîndusem *P3, mă întorsesem să-i ajut să-şi salvee ădurile$ I.umea este aşa cum o viseiO, îmi suseseră ei şi aoi au scos în evidenţă fatul că noi, cei din !ord, visaserăm industrii uriaşe, o mulţime de maşini şi gîrie-nori gigantici$ 5cum descoeriserăm că viiunea noastră era, de fat, un coşmar care, în cele din urmă, ne va distruge$ I3chim#aţi-vă visulO, m-au sfătuit 3huarii$ &i totuşi, iată-l din nou, duă mai #ine de un deceniu, iar, în ciuda muncii multor oameni şi a numeroaselor organiaţii nonrofit, inclusiv a celor cu care lucrasem eu, coşmarul atinsese roorţii noi şi îngroitoare$ (înd, în cele din urmă, maşina mea a intrat în oraşul 3hell din junglă, am fost dus e sus la o întîlnire$ =emeile şi #ăr#aţii care articiau la ea rereentau mai multe tri#uriQ Sich6a, 3huar, 5chuar, 3hi6iar şi Vaaro$
vulnera#ile în tim ce #oară, în stol, sre fructe$ )ri#urile au imus o olitică strictă, intericînd vînarea acestor ăsări în timul seonului în care chonta rodeşte$ - Perioada în care au sosit soldaţii nu ar fi utut fi aleasă mai rău, ne-a eGlicat o femeie$ *-am simţit durerea, dar şi e cea a însoţitorilor ei, cînd ne-au deănat tragice relatări desre felul în care soldaţii au încălcat interdicţiile$ 5ceştia au îmuşcat ăsările atît entru distracţie, cît şi entru mîncare$ 2n lus, ei au rădat grădinile familiilor, lantaţiile de #ananieri şi cîmurile de manioc, de foarte multe ori distrugînd ireara#il, e alocuri, solul suerficial$ 'i au folosit eGloi#ili în rîuri ca să escuiască şi au mîncat animalele de casă ale unor familii$ 5u confiscat uştile de vînătoare ale localnicilor, au săat latrine insalu#re, au oluat rîurile cu #enină şi solvenţi, au molestat seGual femeile şi nu au ţinut cont de deoitarea coresunătoare a gunoiului, ceea ce a atras insectele şi viermii$ -5veam două oţiuni, a sus un #ăr#at$ Puteam luta sau ne uteam înfrînge mîndria, făcînd tot ce ne stătea în utinţă entru a reara stricăciunile$ 5m hotărît că nu era încă momentul să lutăm$ 'l a descris în amănunt cum au încercat să comensee a#uurile militarilor, îndemnîndu-şi oamenii să reiste fără mîncare$ 'l i-a is ost, dar mie mi se ărea mai degra#ă mai aroae de înfometare voluntară$ ătrînii şi coiii au înceut să sufere de malnutriţie şi să se îm#olnăvească$ Hor#eau desre ameninţări şi mite$ - =iul meu, a sus o femeie, vor#eşte englea la fel de #ine ca saniola şi cîteva dialecte indigene$ 5 lucrat ca ghid şi translator la o comanie de ecoturism$ 2i lăteau un salariu decent$ (omania etrolieră i-a oferit de ece ori mai mult$ (e utea el să facă^ 5cum scrie scrisori rin care îşi acuă fosta comanie şi e toate celelalte care vin să ne ajute, iar în scrisorile sale el numeşte comaniile etroliere rietenii noştri$ 'a şi-a scuturat truul, aşa cum un cîine îşi scutură #lana de aă$ - !u mai este unul de-ai noştri$ =iul meu$$$
discuta e rimele agini ale iarelor ecuadoriene care ajungeau înă în acest oraş din junglă, iar articolele erau foarte diferite de cele din 3tate$ 'le includeau referinţe la rorietatea familiei ush asura unei comanii etroliere şi asura concernului ::B aveam să intrăm într-o erioadă de uternică traniţie$ 2n mănăstirile din 7imalaya, în lăcaşurile de cult din *ndoneia şi în reervaţiile indigene din 5merica de !ord, din adîncurile 5maonului înă la iscurile 5nilor şi înă în oraşele antice maiaşe din 5merica (entrală am auit că momentul nostru este unic în istoria umanităţii şi că fiecare dintre noi s-a născut în această erioadă entru că are o misiune de îndelinit$ )itlurile şi cuvintele rofeţiilor diferă uşor$ 'le vor#esc uţin diferit desre un !ou 'v, 5l )reilea Mileniu, 'oca Hărsătorului, înceutul celui de-5l (incilea 3oare sau sfîrşitul vechilor calendare şi înceutul altora noi$ 2n ciuda variatelor terminologii însă, ele au foarte multe în comun, iar IProfeţia (ondorului şi a HulturuluiO este tiică$ 'a afirmă cum, cu multă vreme în urmă, în negurile istoriei, societăţile umane s-au îmărţit şi au urmat două căi diferiteQ aceea a condorului Xrereentînd inima, intuitivă şi misticăY şi aceea a vulturului Xrereentînd creierul, raţional şi materialY$ 2n anii >:B, sunea rofeţia, cele două căi vor converge, iar vulturul va îminge condorul înă aroae de disariţie$ 5oi, este cinci sute de ani, în anii >::B, va încee o nouă eocă, una în care condorul şi vulturul vor avea ocaia să se îmace şi să #oare îmreună e acelaşi cer, de-a lungul aceleiaşi căi$ %acă vulturul şi condorul rofită de această ocaie favora#ilă, ei vor crea cel mai remarca#il rodus, ceva ce nu s-a mai văut înă acum$ IProfeţia (ondorului şi a HulturuluiO oate fi interretată la mai multe niveluri - interretarea ti este că ea revede îm#inarea cunoştinţelor indigene cu tehnologiile ştiinţei, echili#rarea yin - yang şi crearea de unţi între culturile nordului şi cele ale sudului$ "ricum, cel mai uternic este mesajul e care această rofeţie ni-l transmite desre conştiinţăQ el sune că am intrat într-o erioadă cînd utem #eneficia de multe şi felurite căi de a ne vedea e noi înşine şi lumea noastră şi că le utem folosi e acestea entru a ne înălţa la niveluri suerioare ale înţelegerii şi conştiinţei$ (a fiinţe umane, noi ne utem trei cu adevărat şi ne utem transforma într-o secie mult mai conştientă$ "amenii condorului din 5maon au rocedat astfel, încît să mi se ară evident fatul că, dacă e să unem între#ări desre natura a ceea ce înseamnă a fi uman în acest mileniu nou şi desre determinarea noastră de a ne evalua roriile intenţii în următoarele cîteva decenii, atunci este nevoie să ne deschidem #ine ochii şi să vedem consecinţele acţiunilor noastre - acţiuni ale vulturului - în locuri recum *rak şi 'cuador$ )re#uie să ne gîlţîim singuri înă cînd ne treim$ !oi, cei care facem 133
arte din naţiunea cea mai uternică e care a cunoscut-o vreodată istoria, tre#uie să încetăm să ne mai reocuăm atît de denodămîntul telenovelelor, de reultatul meciurilor sau al #ilanţurilor conta#ile trimestriale şi să reevaluăm, mai degra#ă, cine sîntem şi unde vrem să ajungă coiii noştri$ 5lternativa e care o avem dacă încetăm să ne mai unem aceste între#ări esenţiale este ur şi simlu una mult rea ericuloasă$
CAPITOLUL &; inco!o -e aa0en#e .a scurt tim duă întoarcerea mea din 'cuador, în ?BBC, 3tatele :B, înţelegere care a înceut cu 5facerea de 3ălare a #anilor din 5ra#ia 3audită$ 3fîrşitul lui 3addam - ca şi acela al lui !oriega din Panama - avea să modifice ecuaţia$ 2n caul statului Panama, o dată ce ne-am reinstalat marionetele la conducere, am avut controlul asura (analului, indiferent de termenii tratatului e care )orrijos şi (arter i-au negociat$ %in moment ce controlam *rakul, uteam desfiinţa atunci "P'(-ul^ 'ra osi#il oare ca familia 3aud să ajungă lisită de imortanţă e arena olitică a etrolului mondial^ (îţiva eGerţi între#au deja de ce ush ataca *rakul, în loc să concentree toate resursele în 5fganistan în scoul rinderii reţelei 5l-Uaeda$ 'ra oare osi#il ca, din unctul de vedere al administraţiei sale Z al acestei familii de etrolişti - să fie mai imortante o#ţinerea necesarului de etrol şi justificarea contractelor în domeniul construcţiilor decît luta îmotriva teroriştilor^ Mai eGista însă şi o altă turnură osi#ilăQ "P'( utea încerca să se imună din nou$ %acă 3tatele
întreaga lume o are în economia noastră şi în caacitatea noastră de a stăîni forţele şi resursele imeriului e care l-am creat entru a ne susţine$ (aacitatea de a tiări moneda de schim# ne dă o utere imensă$ 5ceasta înseamnă că, rintre altele, noi utem continua să acordăm îmrumuturi care nu vor fi lătite niciodată Z dar şi că noi înşine utem acumula datorii uriaşe$ .a înceutul anului ?BBC, datoria naţională a 3tatelor $ 5tîta tim cît lumea accetă dolarul ca e moneda ei de referinţă, această datorie eGcesivă nu rereintă un o#stacol serios în calea cororatocraţiei$ 2n orice ca, dacă o altă monedă de referinţă va aărea în locul dolarului şi dacă unii dintre creditorii 3tatelor ianuarie ?BB? şi caătă un restigiu din ce în ce mai mare, devenind mai uternic din lună-n lună$ 'uro oferă o ocaie unică entru "P'(, dacă acesta alege să-şi ia revanşa entru invaia din *rak sau dacă, dintr-un alt motiv, decide să-şi îndrete forţele îmotriva 3tatelor 9 arilie ?BBC, în tim ce arcurgeam e jos scurta distanţă de acasă înă la garajul tainic ce îmi servea dret #irou$ M-am aşeat la masa de lucru, am deschis comuterul şi, ca de o#icei, am accesat agina de internet a iarului 4e6 ;or0 /imes. )itlul rincial mi-a sărit în ochiT m-a smuls imediat din reocuările mele referitoare la noile realităţi din finanţele internaţionale, la datoria naţională şi la euro, transortîndu-mă înaoi la vechea mea rofesieQ I3<5 încredinţeaă firmei echtel un contract imortant în Reconstrucţia *rakuluiO$ 5rticolul susţinea că I5dministraţia ush a recomensat Aruul echtel din 3an =rancisco cu rimul contract imortant legat de un lan gigantic de reconstrucţie a *rakului$O (eva mai în josul aginii, autorii îi informau e cititori că Iirakienii vor lucra, rin urmare, entru a-şi reface ţara cu anca Mondială şi cu =ondul Monetar *nternaţional, instituţii în care 3tatele
5ceste articole conţineau, in nuce ovestea istoriei moderne, a dorinţei de realiare a imeriului glo#al$ (eea ce se etrecea în *rak şi era descris în resă era reultatul muncii e care (laudine mă instruise să o fac cu aroae treieci de ani în urmă şi al muncii altor femei şi #ăr#aţi care îmărtăşeau o dorinţă de arvenire nu foarte diferită de cea e care şi eu o simţisem$ 5cesta era unctul forte al rogresului cororatocraţiei e calea atragerii fiecărui om din lume în sfera sa de influentă$ 5rticolele omenite erau desre invadarea din ?BBC a *rakului şi desre contractele care se semnau în acel moment, atît entru reconstrucţia ţării din ruinele create de soldaţii noştri, cît şi entru reclădirea ei din temelii duă modelul modern, occidentaliat$ )otuşi, fără să o sună deschis, ştirile din >9 arilie ?BBC se refereau şi la înceutul anilor >:B, la 5facerea de 3ălare a #anilor 5ra#iei 3audite$ 5353 b 35M5 şi contractele care au reultat în urma ei creaseră noi şi irevoca#ile recedente care le ermiseseră - şi chiar mandataseră Z comaniilor de inginerie şi construcţii din 3<5 şi industriei etroliere să se imlice în devoltarea unui regat al deşertului$ %intr-o singură lovitură uternică, 5353 a sta#ilit noi reguli entru managementul glo#al al etrolului, a redefinit geooliticile şi a fondat o alianţă cu familia regală 3audită care avea să-i asigure acesteia hegemonia, recum şi angajamentul lor de a juca duă regulile noastre$ Pe măsură ce citeam acele articole, nu mă uteam a#ţine să nu mă între# cîţi oameni ştiau, aşa cum ştiam eu, că 3addam ar fi utut fi încă la utere, dacă ar fi jucat aşa cum au făcut-o cei din 5ra#ia 3audită$ 5r fi avut roriile lui rachete şi uine chimiceT noi i le-am fi construit şi oamenii noştri ar fi fost resonsa#ili cu actualiarea şi administrarea lor$ 5r fi fost o afacere foarte rofita#ilă - aşa cum fusese şi 5ra#ia 3audită$ Pînă acum, curentul rincial din mass-media fusese foarte recaut să nu facă u#lică această oveste$ %ar, iată, ai ea ieşise la iveală$ 'ste adevărat, nu era decît o aluie măruntăT articolele nu erau decît o sfioasă um#ră a unui reumat şi totuşi ovestea ărea să iasă la lumină$ 2ntre#îndu-mă dacă 4e6 ;or0 /imes nu adota o oiţie nonconformistă, am accesat agina de internet a (!!-ului şi am cititQ Iechtel cîştigă contractul în *rakO$ Povestea de la (!! era foarte asemănătoare cu cele din /imes doar că ea adăugaQ 5lte cîteva comanii au fost reentate, în diverse momente, dret osi#ile candidate entru această sarcină, fie în calitate de articiante individuale la licitaţie, fie ca arte dintr-o echiă, iar rintre acestea s-au numărat secţia Sellogg ro6n _ Root XSRY de la comania 7alli#urton - al cărei vicereşedinte, %ick (heney, a fost cîndva reşedinte eGecutiv$$$ X%ejaY 7alli#urton a cîştigat un contract, care ar utea valora miliarde de dolari şi ar utea dura înă la doi ani, rin care se o#ligă să facă rearaţii de urgenţă la infrastructura etrolieră a *rakului$ 3e ărea că ovestea cu marşul sre imeriul glo#al înceea, într-adevăr, să iasă la iveală$ !u cu detalii, nici cu fatul că era o oveste tragică desre datorii, înşelăciune, sclavagism, eGloatare şi cea mai flagrantă acaarare, e care a cunoscut-o istoria, de inimi, minţi, suflete şi resurse umane din întreaga lume$ !imic din aceste articole nu făcea aluie la fatul că ovestea din *rakul anului ?BBC era o continuare a unei istorii ruşinoase$ !ici nu se arăta cum această istorie, datînd de cînd dateaă şi imeriul, căătase acum noi şi terifiante dimensiuni, atît din caua amlorii sale din timul actualei glo#aliări, cît şi datorită su#tilităţii cu care se înfătuiesc lucrurile, în ciuda lacunelor ei însă, ovestea ărea să iasă cu adevărat la lumină, aroae îmotriva roriei voinţe$ *deea unei oveşti şovăielnice care se îmotrivea devăluirii, dar care avea unele scurgeri de informaţii, îmi era foarte familiară$ 2mi amintea de roria mea istorie şi de numeroşii ani în care iam amînat relatarea$ " foarte lungă erioadă de tim ştiusem că aveam de făcut o confesiune şi 136
totuşi am tot amînat să o fac$ Aîndindu-mă retrosectiv, înţeleg că du#iile mele, şoatele vinovăţiei, toate acestea au eGistat încă de la înceut$ 'le se declanşaseră în aartamentul (laudinei, chiar înainte de a mă angaja să merg în *ndoneia, în acea rimă călătorie, şi m-au hărţuit aroae fără încetare în toţi aceşti ani$ &i mai ştiam şi că, dacă du#iile, durerea şi vinovăţia nu m-ar fi chinuit cu o#stinaţie, nu aş fi renunţat niciodată$ (a atît de mulţi alţii, aş fi fost rins în cacană$ !u aş fi stat e o lajă din *nsulele Hirgine luînd hotărîrea de a-mi da demisia de la M5*!$ )otuşi, continuam să amîn momentul, întocmai cum noi, ca o adevărată civiliaţie, continuăm să amînăm$ 5ceste titluri de iar ăreau să facă aluie la alianţa dintre marile cororaţii, #ăncile internaţionale şi guverne, dar, asemenea (H-ului meu de la M5*!, oveştile de-a#ia atingeau surafaţa realităţii$ 'rau asemenea unui strat de lac strălucitor$ 5devărata oveste avea uţin de-a face cu fatul că firmele mari de inginerie şi construcţii rimeau încă o dată miliarde de dolari entru a transforma o ţară duă roria noastră imagine - în sînul unui oor care nu avea nici cea mai vagă dorinţă de a reflecta această imagine - sau cu fatul că o elită de #ăr#aţi reetau un ritual vechi de cînd lumea, acela de a a#ua de rivilegiile e care le ofereau înaltele lor oiţii în guvern$ 5ceastă imagine este mult rea simlă$ 'a sugereaă că tot ceea ce ar tre#ui noi să facem, dacă ne-am hotărî să îndretăm greşelile sistemului, ar fi să-i alungăm e aceşti oameni$ 'a se hrăneşte din teoriile consiraţiei şi, rin urmare, ne furnieaă o scuă convena#ilă de a arinde televiorul şi de a uita de toate cele, conforta#il instalaţi în această ersectivă la mîna a treia asura istoriei, de genulQ I'iO vor avea grijă de astaT vasul statului este călit e mare şi se va aşea din nou e cursul cel normal$ ' osi#il să fim nevoiţi să aştetăm următoarele alegeri, dar, în cele din urmă, toate se vor sfîrşi cu #ine$ 5devărata oveste a imeriului modern - a cororatocraţiei care eGloateaă oameni diseraţi şi care une în alicare cea mai #rutală, cea mai egoistă şi, în fond, cea mai imortantă deosedare de resurse din istorie - nu are rea mult de-a face cu ceea ce se arăta în iarele din dimineaţa aceea, dar are foarte mult de-a face cu noi$ &i asta, desigur, eGlică de ce ne este atît de greu să ascultăm adevărata istorie$ Preferăm să credem mitul conform căruia mii de ani de evoluţie socială umană au erfectat un sistem economic ideal, decît să accetăm fatul că ne lăsăm ăcăliţi de un concet fals şi îl accetăm ca literă de lege$ !e-am autoconvins că umanitatea #eneficiaă de creşterea economică şi, cu cît această creştere este mai mare, cu atît sînt mai răsîndite #eneficiile$ 2n cele din urmă, ne-am convins unii e alţii că un corolar al acestui concet este valid şi justificat din unct de vedere moral, şi anume că oamenii care eGceleaă în alimentarea focului creşterii economice ar tre#ui veneraţi şi recomensaţi, în tim ce aceia care s-au născut la eriferie sînt destinaţi eGloatării$ 5cest concet şi corolarul său sînt folosite entru a justifica toate tiurile de iraterie @ sînt acordate licenţe entru a răda, jefui şi ucide oameni nevinovaţi în *ran, Panama, (olum#ia, *rak şi în alte ărţi$ 5sasinii economici, şacalii şi armatele sînt înfloritoare atîta tim cît activităţile lor ot fi înfăţişate dret stimuli entru creşterea economică - şi aroae întotdeauna ele demonstreaă acest lucru$ Araţie IştiinţelorO ărtinitoare de reviionare, graţie econometriei şi statisticii, dacă #om#ardei un oraş şi aoi îl reconstruieşti, datele reintă un uriaş salt economic$ 5devărata oveste este că trăim într-o minciună$ (a şi în caul (H-ului de la M5*!, am creat un strat rotector su# care se ascund, de fat, cancerele fatale$ 5ceste cancere sînt radiografiate de statisticile noastre, care devăluie fatul cumlit că cel mai uternic şi mai #ogat imeriu din istorie are rate însăimîntătoare de sinucideri, consum de droguri, divorţuri, molestare a coiilor, violuri şi crime, şi 137
că, asemenea unui cancer, aceste nenorociri îşi întind tentaculele e o raă din ce în ce mai mare, de la an la an$ 2n inimile noastre, fiecare simte o durere$ 3trigăm duă o schim#are$ (u toate acestea, ne vîrîm umnul în gură, înă#uşind aceste strigăte, şi uite aşa mergem mai dearte neauiţi$ 5r fi minunat dacă am utea arunca toată vina e o consiraţie, dar nu utem$ *meriul deinde de eficienţa marilor #ănci, cororaţii şi guverne - (ororatocraţia -, dar nu este vor#a desre o consiraţie$ 5ceastă cororatocraţie este totuna cu noi - noi o concretiăm - iar acesta este, desigur, motivul entru care multora dintre noi li se are greu să ia atitudine şi să i se oună$ Mai reede aruncăm o rivire la consiratorii care forfotesc în enum#ră, deoarece majoritatea dintre noi lucrăm într-una dintre acele #ănci, cororaţii sau guverne, sau deindem de ele în schim#ul mărfurilor şi serviciilor e care ei le roduc şi le vînd$ !u avem cum să ajungem să muşcăm mîna stăînului care ne hrăneşte$ 5ceasta era situaţia la care meditam în tim ce stăteam şi mă uitam la titlurile de e ecranul monitorului$ *ar ele ridicau un număr de între#ări$ (um te oţi îmotrivi unui sistem care arată că-ţi oferă casă, maşină, mîncare, haine, electricitate şi asistenţă medicală - chiar dacă ştii că acel sistem creeaă o lume în care ?BBB de oameni mor de foame în fiecare i şi milioane de alţi oameni te urăsc sau, oricum, urăsc oliticile e care le alică rereentanţii aleşi de tine^ (um să găseşti curajul de a te a#ate de la linie şi de la concetele rovocatoare e care tu şi vecinii tăi le-aţi rivit întotdeauna ca e literă de lege, chiar atunci cînd susectaţi că sistemul este e cale de autodistrugere^ 2ncetişor, m-am ridicat şi m-am întors în casă sre a-mi mai turna cafea în ceaşcă$ 5m făcut un scurt ocol, ducîndu-mă să-mi ridic şi eGemlarul din 1alm Beach 1ost care se afla lîngă căsuţa oştală de lîngă aleea noastră$ (onţinea acelaşi articol desre echtel-*rak, rerodus din 4e6 ;or0 /imes. 5cum am o#servat însă data de e frontisiciuQ >9 arilie$ 'ste o dată cele#ră, cel uţin în !e6 'ngland, care mi-a fost inoculată de ărinţii mei susţinători înfocaţi ai Ră#oiului de *ndeendenţă şi de un oem al lui .ongfello6Q 5scultaţi, coiii mei, şi-aşa veţi aui %e Paul Revere cum el călători, 2n mie de noate, Pe >9 aril, în şateş\cinciT 2n viaţă-acum nici unul nu veţi mai găsi (e an şi i de-atunci să-şi oată aminti$ 5nul acesta, Hinerea Mare a coincis cu aniversarea călătoriei lui Paul Revere$ Hederea acelei date e frontisiciul iarului 1ost m-a făcut să mă gîndesc la argintarul colonialist care călărea e întunecatele străi ale oraşelor din !e6 'ngland, flutureîndu-şi ălăria şi strigînd IHin engleii4O Revere îşi riscase viaţa entru a da de veste, iar americanii loiali reacţionaseră$ .a acea vreme, ei au orit un imeriu$ M-am între#at ce anume îi motivase, de ce erau atît de dornici acei americani colonişti să iasă din rînd$ Mulţi dintre fruntaşii revoluţiei fuseseră roseri$ (e îi însufleţise într-atît încît să-şi rişte afacerile, să muşte mîna care-i hrănise, să-şi ericlitee vieţile^ =iecare dintre ei avea, fără îndoială, motive ersonale şi totuşi tre#uie să fi eGistat o forţă unificatoare, o energie sau un cataliator, o scînteie care să arindă toate acele focuri individuale în acel unic moment din istorie$ &i aoi mi-am dat seamaQ cuvintele$ Relatarea adevăratei istorii desre *meriul ritanic şi desre sistemul lui egoist şi, în final, autodistructiv fusese cea care arinsese acea scînteie$ 'Gunerea unor adevăruri evidente, rin susele 138
unor oameni ca )om Paine şi )homas Jefferson, a arins imaginaţia conaţionalilor lor, le-a deschis inimile şi minţile$ (oloniştii au înceut să ună între#ări, iar, cînd au făcut-o, au descoerit o nouă realitate care devăluia înşelăciunile$ 'i au ajuns să discearnă adevărul de aarenţe, au înţeles felul în care *meriul ritanic îi maniulase, îi înşelase şi-i transformase în sclavi$ 'i au văut că stăînii lor englei conceuseră un sistem şi aoi reuşiseră să convingă majoritatea oamenilor de o minciună - aceea că era cel mai #un sistem e care omenirea îl utea oferi, că ersectivele de a trăi într-o lume mai #ună deindeau de direcţionarea resurselor către regele 5ngliei, că o a#ordare imerială a comerţului şi oliticii era cel mai eficace şi uman mijloc de a ajuta marea majoritate a oulaţiei @ cînd, de fat adevărul era că sistemul îi îm#ogăţea numai e cîţiva e seele celor mulţi$ 5ceastă minciună şi eGloatarea ce decurgea din ea au durat şi s-au eGtins tim de decenii, înă cînd o mînă de filoofi, afacerişti, fermieri, escari, colonişti, scriitori şi oratori au înceut să rostească adevărul$ (uvinte$ Mă gîndeam la uterea lor în tim ce îmi umleam din nou cana cu cafea, îndretîndumă sre #irou şi aşeîndu-mă în faţa comuterului$ 5m ieşit de e site-ul (!! şi am deschis un fişier la care lucrasem cu o noate înainte$ 5m citit rimul aragraf e care îl scrisesemQ 5ceastă oveste tre#uie susă$ )răim o vreme de criă cumlită - şi de uimitoare oortunităţi$ *storia ersonală a unui anumit asasin economic este cea a felului în care am ajuns în situaţia de acum şi a cauei entru care, în mod curent, avem de înfruntat crie aroae insurmonta#ile$ 5ceastă oveste tre#uie relatată, deoarece, numai înţelegînd greşelile noastre trecute, vom fi în stare să eGloatăm aşa cum tre#uie oortunităţile viitoare$$$ %ar, ceea ce mi se are cel mai imortant, este că această oveste tre#uie susă, deoarece astăi, entru rima dată în istorie, o ţară are caacitatea, #anii şi uterea de a schim#a actuala stare de lucruri$ 'ste vor#a desre ţara în care m-am născut şi e care am slujit-o ca 5'Q 3tatele
EPILO9 5m ajuns la finalul acestei cărţi şi, în acelaşi tim, la un înceut$ Pro#a#il că vă uneţi între#area care este asul următor, ce uteţi face entru a vă oune cororatocraţiei şi a ori acest marş ne#unesc şi autodistructiv către imeriul glo#al$ 3înteţi regătiţi să lăsaţi cartea din mînă şi să vă năustiţi asura lumii$ Hreţi idei, iar eu v-aş utea oferi cîteva$ 139
5ş utea su#linia un lucruQ caitolul final, e care tocmai l-aţi citit, desre echtel şi 7alli#urton în *rak este deja de domeniul istoriei$ 2n momentul în care îl citiţi, ar utea ărea redundant$ 2n orice ca, semnificaţia acelor articole de iar merge mult mai dearte de momentul la care se referă$ 5cel caitol, ser, va schim#a felul în care veţi ercee ştirile, vă va ajuta să citiţi rintre rîndurile tuturor articolelor e care veţi une mîna şi să uneţi între#ări desre imlicaţiile mai rofunde ale fiecărui reortaj de radio sau televiiune$ .ucrurile nu sînt aşa cum ar$ Reţeaua !( X!ational roadcasting (omanyY este deţinută de Aeneral 'lectric, 5( X5merican roadcasting (omanyY este deţinută de %isney, (3 X(olum#ia roadcasting 3ystemY, de Hiacom, iar (!! X(a#le !e6s !et6orkY rereintă o arte din uriaşul concern 5". X5merica "nlineY )ime arner$ Majoritatea iarelor, revistelor şi editurilor noastre sînt deţinute - şi maniulate - de uriaşe cororaţii internaţionale$ Presa noastră este o arte a cororatocraţiei$ Preşedinţii şi directorii care controleaă aroae toate canalele de informaţii ştiu care le este loculT ei sînt învăţaţi de-a lungul vieţii că una dintre cele mai imortante sarcini a lor este de a eretua, consolida şi eGtinde sistemul e care l-au moştenit$ 'i sînt eGtrem de eficienţi în îndelinirea acesteia, iar dacă se întîmlă să întîmine vreun o#stacol, atunci ot fi lisiţi de scruule$ 5şa că dumneavoastră vă revine misiunea de a vedea şi de a da în vileag adevărul ascuns în satele aarenţelor$ %evăluiţi-l familiei şi rietenilor dumneavoastrăT daţi lumii de ştire$ H-aş utea da o listă cu ceea ce uteţi face ractic$ %e eGemlu, vă uteţi reduce consumul de #enină$ 2n >::B, înainte de a invada *rakul, am imortat 9 milioane de #arili de uleiT înă în ?BBC, la a doua invaie, această cantitate a crescut cu mai mult de NB[, la este >? milioane de #arili >$ %ata viitoare cînd aveţi de gînd să mergeţi la cumărături, mai #ine citiţi o carte, faceţi sort sau meditaţi$ 5duceţi-vă la o scară mai redusă casa, gardero#a, maşina, #iroul şi, e cît osi#il, toate celelalte lucruri din viaţa dumneavoastră$ Protestaţi îmotriva acordurilor comerciale Ili#ereO şi îmotriva comaniilor care eGloateaă oameni diseraţi în atelierele insalu#re sau care distrug mediul înconjurător$ H-aş utea sune că, în interiorul actualului sistem, eGistă încă seranţe mari, că nu este nimic a#solut rău în #ănci, cororaţii sau guverne - sau în oamenii care le conduc - şi că aceştia nu fac neaărat arte din cororatocraţie$ 5ş utea intra în mai multe detalii, desre felul în care ro#lemele cu care ne confruntăm ai nu sînt reultatul răului inerent al instituţiilorT ele sînt, mai degra#ă, reultatul unor idei eronate rivind devoltarea economică$ Areşeala reidă nu în instituţiile ca atare, ci în erceţia noastră asura modului lor de funcţionare şi a felului în care interacţioneaă una cu cealaltă, recum şi asura rolului e care managerii lor îl joacă în acest roces$ %e fat, acele reţele de comunicare şi de distri#uţie eGtrem de eficiente din întreaga lume ar utea fi folosite entru a înfătui transformări oitive şi umanitare$ *maginaţi-vă că logoul !ike, arcele Mc %onald\s şi sigla (oca-(ola ar deveni sim#oluri ale unor comanii care ar avea ca sco rincial îm#răcarea şi hrănirea săracilor lumii, într-un mod care să nu afectee negativ mediul înconjurător$ 5cest lucru nu este mai uţin realist decît trimiterea unui ămîntean să trăiască e .ună, ruinarea
şi organisme de conducere cu vederi largi$ 5tunci cînd tre#uie să faceţi cumărături, faceţi-le cu resonsa#ilitateT imlicaţi-vă ersonal$ H-aş utea aminti de ceea ce mi-au sus shuarii în >::B, că lumea este aşa cum o visei şi că utem schim#a vechiul coşmar al industriilor oluante, al autostrăilor înecăcioase şi al oraşelor suraaglomerate cu un nou vis, #aat e rinciii ce resectă Pămîntul, de resonsa#ilitate socială, de egalitate şi echitate$ !e stă în utere să ne transformăm e noi înşine, să schim#ăm aradigma$ H-aş utea enumera surrinătoarele oortunităţi e care le avem la disoiţie entru a crea o lume mai #ună, chiar acumQ suficientă mîncare şi aă entru toată lumea, medicamente care să vindece #oli şi să revină eidemii care lovesc, necruţător, milioane de oameniT sisteme de transort care ot asigura minimul necesar entru a întreţine viaţa în cele mai îndeărtate colţuri ale laneteiT caacitatea de a creşte nivelul de educaţie şi de a asigura servicii de *nternet care ar utea da osi#ilitatea tuturor de e lanetă să comunice unii cu alţiiT mijloace entru reolvarea conflictelor care ar utea face ră#oaiele inutileT tehnologii care să eGloree atît nemărginirea saţiului, cît şi cea mai mică energie, cea su#atomică, utînd fi alicate aoi entru devoltarea unor case mai ecologice şi mai eficiente entru toată lumeaT suficiente resurse entru a realia toate cele de mai susT şi cîte şi mai cîte$$$ H-aş utea sugera cîţiva aşi e care-i uteţi face imediat, entru a-i ajuta e ceilalţi să înţeleagă criele, dar şi ocaiile de a face schim#ări$ +ineţi relegeri desre )onfesiunile unui asasin economic la li#răria sau la #i#lioteca din aroiere Xun model în acest sens uteţi accesa de e site-ul 666$JohnPerkins$orgY$ Puneţi la unct o reentare entru o şcoală generală din vecinătate, reentare aGată e unul dintre su#iectele dumneavoastră referate Xsort, #ucătărie, chiar şi furnici, de fat desre aroae oriceY şi folosiţi-o entru a-i ajuta e elevi să devină conştienţi de adevărata natură a societăţii e care o au în moştenire$ )rimiteţi e-mailuri la toate adresele din agenda dumneavoastră, eGrimîndu-vă sentimentele e care vi le-a treit această carte sau altele e care le-aţi citit$ 3enaţia mea este însă că v-aţi gîndit deja la multe dintre aceste lucruri$ !u este nevoie decît să alegeţi cîteva dintre ele şi să le realiaţi, dar şi să vă daţi seama că toate acestea sînt o arte dintr-un demers mult mai amlu e care eu şi cu dumneavoastră se cuvine să-i întrerindem$ )re#uie să ne dedicăm a#solut şi fără echivoc treirii la realitate, a noastră, dar şi a celorlalţi$ )re#uie să erceem înţeleciunea rofeţiilor, să ne deschidem inimile şi minţile sre osi#ilităţile eGistente, să devenim conştienţi şi aoi să acţionăm$ 2n orice ca, această carte nu este o reţetăT ea este, ur şi simlu, o confesiune$ 'ste o mărturisire a unui om care şi-a ermis, cu de la sine utere, să devină un ion, o unealtă, un asasin economicT un om care a investit într-un sistem corut, deoarece acesta îi oferea atît de multe cîştiguri şi entru că o astfel de investiţie era mai uşor de justificatT un om care utea mai mult, dar care era mereu în stare să găsească scue entru roria lăcomie, entru eGloatarea oamenilor diseraţi şi entru devastarea laneteiT un om care a avut un avantaj enorm de a fi fost născut într-una din cele mai #ogate naţiuni din istoria lumii şi care îşi ermitea să-şi lîngă de milă entru că ărinţii lui nu se aflau în vîrful iramideiT un om care şi-a ascultat rofesorii, a citit cărţi desre devoltarea economică şi aoi a urmat eGemlul altor #ăr#aţi şi femei care legitimau fiecare acţiune ce romova imeriul glo#al, chiar dacă acea acţiune avea dret reultat crima, genocidul şi distrugerea mediuluiT un om care i-a instruit e alţii să-i calce e urme$ 5ceasta este confesiunea mea$ 141
=atul că aţi ajuns cu lectura înă aici arată că vă regăsiţi înă la un anumit nivel în confesiunea mea, că dumneavoastră şi cu mine avem multe în comun$ Poate că am călătorit e drumuri diferite, dar am condus acelaşi ti de maşină, am folosit acelaşi ti de com#usti#il şi am orit să luăm masa la aceleaşi restaurante deţinute de aceleaşi cororaţii$ Pentru mine, confesiunea a însemnat o arte esenţială din nevoia mea de treire$ (a toate confesiunile, ea este rimul as către mîntuire$ 5cum este rîndul dumneavoastră$ )re#uie să vă faceţi roria confesiune$ 5tunci cînd vă veţi fi lămurit cine sînteţi, de ce vă aflaţi aici în această erioadă a istoriei, de ce aţi făcut lucrurile e care le-aţi făcut - cele de care sînteţi mîndru, dar şi cele cu care nu vă lăudaţi - şi unde aveţi de gînd să ajungeţi în viitor, veţi simţi imediat un sentiment de eli#erare$ Poate fi chiar o euforie$ (redeţi-mă cînd vă sun că scrierea acestei cărţi a fost o eGerienţă eGtrem de emoţionantă, dar şi dureroasă şi umilitoare$ 5 reuşit să mă serie într-un mod în care nimic nu m-a mai seriat vreodată$ %ar m-a ajutat să ajung la o senaţie de uşurare e care nu am mai simţit-o înă acum, un sentiment e care nu îl ot descrie altfel decît ca fiind unul eGtatic$ Puneţi-vă ersonal următoarele între#ări$ (e tre#uie să mărturisesc^ (um i-am înşelat e cei din jur, dar şi e mine^ (înd am amînat confesiunea^ %e ce am ermis să fiu a#sor#it de un sistem desre care ştiu că este nedret^ (e voi face entru a mă asigura că urmaşii noştri şi toţi coiii de retutindeni vor fi caa#ili să îmlinească visul 3trămoşilor noştri întemeietori, visul la viaţă, li#ertate şi căutarea fericirii^ (e acţiune voi întrerinde entru a une caăt foametei inutile şi entru a avea siguranţa că nu se va mai reeta nicicînd un >> setem#rie ca cel din ?BB> ^ (um aş utea săi fac e coiii noştri să înţeleagă că oamenii care trăiesc în luG, dar vor din ce în ce mai mult, au vieţi deechili#rate, tre#uind să fie comătimiţi şi, în nici un ca, a#solut niciodată, luaţi dret model, chiar dacă ei ni se reintă, rin intermediul mass-media e care o controleaă, dret sim#oluri culturale şi încearcă să ne convingă de fatul că aartamentele de luG şi iahturile aduc fericirea^ (e schim#ări voi face entru a încerca să-mi schim# atitudinea şi erceţia^ (e instituţii voi alege entru a-i învăţa e alţii, dar şi e mine ersonal, tot mai multe desre aceste lucruri^ 5cestea sînt între#ările esenţiale entru vremurile în care trăim$ =iecare dintre noi ar tre#ui să răsundă la ele în felul său şi să eGrime aceste răsunsuri cît mai clar şi mai lisit de echivoc cu utinţă$ Paine, Jefferson şi toţi ceilalţi atrioţi ne rivesc$ (uvintele lor continuă să ne insire şi astăi$ 3e aud încă înă la noi siritele acelor #ăr#aţi şi femei care şi-au a#andonat fermele şi #ărcile de escuit şi s-au îmotrivit uternicului *meriu ritanic, ale acelora care au lutat entru emanciarea sclavilor, în timul Ră#oiului (ivil, şi ale celor care şi-au dat viaţa entru a aăra lumea de fascism$ &i tot aşa şi siritele celor care au rămas acasă, roducînd mîncarea şi hainele şi oferindu-le srijin moral, şi ale tuturor femeilor şi #ăr#aţilor care au aărat ceea ce s-a cîştigat în acele #ătăliiQ rofesori, oeţi, artişti, antrerenori, medici, muncitori$$$ dumneavoastră şi cu mine$ 5 sosit vremea noastră$ 5cum este momentul ca fiecare dintre noi să-şi ocue locul în rima linie şi săşi ună acele între#ări imortante, să caute în lăuntru-i roriile răsunsuri şi să treacă la acţiune$ (oincidenţele din viaţa dumneavoastră şi alegerile e care le-aţi făcut dret relică la ele v-au adus înă în acest unct$$$
Jo3n Pe0Dins @ istoria ersonală 142
54<& 5#solvă şcoala elementară, este admis la Middleburr Middleburr- )ollege. 54<' 3e îmrieteneşte cu =arhad, fiul unui general iranian$ 5#andoneaă colegiul Middlebur-. 54<; .ucreaă la iarul Dearst din oston$ 54<< 5dmis la Boston "ni$ersit- )ollege of Business Business Administration Administration X(olegiul 3e căsătoreşte cu o fostă colegă de la Middlesbur- Middlesbur- al cărei I6 2n 'cuador, se întîlneşte cu vicereşedintele unei firme de consultanţă internaţională, M5*!, care este şi un agent de legătură al !35$ 54>5 3e angajeaă la MA%4 trece rintr-o instrucţie strict secretă, în oston, în vederea calificării ca asasin asasin economic, economic, şi este trimis, într-un gru de unsreece unsreece oameni, în Java, Java, *ndoneia$ *ndoneia$ 3e lută cu roria-i conştiinţă care se oune oune falsificării unor studii economice$ economice$ 54>2 %atorită disoni#ilităţii sale de a IcooeraO, este romovat economist-şef şi este rivit ca un adevărat Icoil minuneO$ *ntîlneşte lideri imortanţi, inclusiv e reşedintele ăncii Mondiale, Ro#ert Mc!amara$ 'ste trimis într-o misiune secială în Panama$ 3e îmrieteneşte cu reşedintele, carismaticul lider al statului Panama, "mar )orrijosT află desre istoria imerialismului american şi desre hotărîrea lui )orrijos de a transfera rorietatea asura (analului de la 3<5 către Panama$ 54>& 5scensiune fulminantă$ (onstruieşte un imeriu în M5*!T continuă activitatea în PanamaT călătoreşte foarte mult şi realieaă studii în 5sia, în 5merica .atină şi în "rientul Mijlociu$ 54>' Rol esenţial în succesul imens e care asasinatul economic l-a avut în 5ra#ia 3audită$ =amilia regală este de acord să investească miliarde de dolari din venitul asigurat de titlurile de stat americane şi să ermită #epartamentului #epartamentului /rezoreriei !"A să folosească do#înda din aceste investiţii entru a angaja firme americane care să construiască sisteme electrice şi de alimentare cu aă, autostrăi, orturi şi oraşe în întreg regatul$ 2n schim#, 3tatele ; %in nou romovat - cel mai tînăr artener de la M5*! în toată istoria de >BB de ani a firmei şi nu numi mitt ma mana nage gerr al 1lanificării +egionale şi Economice. Pu#lică o serie de lucrări cu imact imortantT ţine cursuri la 7arvard şi la alte instituţii$ 54>< (oordoneaă roiecte imortante în toată lumea, în 5frica, 5sia, 5merica .atină, 5merica de !ord şi în "rientul Mijlociu, învaţă din a#ordarea revoluţionară a şahului *ranului rivind construirea unui imeriu rin asasinat economic$ 54>> 4>> %atorită relaţiilor ersonale din (olum#ia, devine sensi#il la răscoala fermierilor care sînt etichetaţi dret comunişti şi traficanţi de droguri, dar care, de fat, nu sînt decît nişte ţărani care-şi aără familiile şi căminele$ 54>1 3cos din *ran de =arhad$ 2mreună, #oară la Roma, la casa tatălui lui =arhad, un general iranian care reicea eliminarea iminentă a şahului şi care dădea vina e olitica 3<5, e liderii 143
coruţi şi e guvernele desotice entru de#inarea lină de ură din "rientul Mijlociu$ 'l a avertiat că dacă 3tatele 4 3e lută cu roria-i conştiinţă în momentul cînd şahul fug din ţară şi iranienii atacă 5m#asada americană, luînd cincieci şi doi de ostatici$ 2nţelege că 3tatele :$ 5412 (reeaă *ndeendent Po6er 3ystems *nc X*P3Y, o comanie care avea dret o#iect de activitate roducerea electricităţii nedăunătoare nedăunătoare mediului înconjurător$ înconjurător$ 5re un coilQ Jessica$ Jessica$ 541&.5414 541&.5414 Reuşeşte în mod sectaculos ca reşedinte eGecutiv ai *P3, cu mult ajutor din artea IcoincidenţelorO - oameni #ine lasaţi, scutiri de taGe etc$ (a tată, se îngroeşte de criele mondiale şi de fostul său rol ca asasin economic$ 2ncee să scrie o carte de devăluiri, dar i se oferă un ost de consultant, foarte rofita#il, cu condiţia de a nu scrie cartea$ >446.>44> 2n urma invaiei statului Panama de către truele 3<5 şi a întemniţării lui !oriega, vinde *P3 şi se ensioneaă, la vîrsta de N de ani$ (ocheteaă cu cartea desre viaţa unui asasin economic, dar este convins să îşi canaliee energiile către crearea unei organiaţii nonrofit, un efort asura căruia, i se sune, o astfel de carte ar avea un imact negativ$ 5442.2666 > setem#rie ?BB> aflîndu-se acolo, la unul dintre tri#urile #ăştinaşe$ 3tă o i la Around Vero XSilometrul VeroY şi se hotărăşte să scrie cartea care îi utea vindeca durerea, devăluind adevărul ascuns în satele asasinilor economici$ 266&.266' 3e întoarce în 5maonul ecuadorian entru a întîlni tri#urile #ăştinaşe care ameninţaseră cu ră#oiul comaniile etroliereT scrie )onfesiunile unui asasin economic.
NOTE P0e/a#$ >$ BB >BBCY$ CY$ Mai mult, mult, !ation !ational al 5ssoci 5ssociati ation on for Preven Preventio tionn of 3tarva 3tarvatio tionn X5soci X5sociaţi aţiaa 144
!aţională entru Prevenirea =oameteiY estimeaă că I2n fiecare i, CBBB de coii mor de foame sau de #oli cura#ile generate de foameO XhttQbb666$nasoc$org X httQbb666$nasoc$org,, accesată e ? decem#rie ?BBCY$ 3tarvati 3tar vation$n on$net et estimeaă că Idacă am adăuga şi celelalte două caue rinciale Xduă foameteY care rovoacă moartea celor mai săraci dintre săraci, #olile infecţioase declanşate de aa neota#ilă şi 3*%5 3*%5,, ne ne-a -am m a aro roi iaa de NB NBBB BBBB de mo morţ rţii iln ilnic icOO X httQbb666 httQbb666$$ starvation$net starvation$net,, acces ccesat atăă e ? decem#rie ?BBCY$ ?$ (ercetările %eartamentului entru 5gricultură al 3tatelor :::Y $ I2n >::9, Programul de %evoltare al !aţiunilor ? miliarde de dolari în lus, sun ei, entru a acoeri cheltuielile de asistenţă medicală reroductivă entru toate femeile din întreaga lume$ 5lte >C miliarde de dolari ar fi suficiente nu numai entru a da de mîncare fiecărui om de e lanetă, dar şi entru a furnia asistenţa medicală minimă$ *ar alte L miliarde de dolari ar utea asigura educaţia elementară entru toţi$$$ 5dunate, dau o sumă totală de B miliarde de dolariO -John Ro##ins, autorul lucrări lucrărilor lor #ieta pentru o nouă Americă şi +e$oluţia alimentaţiei httQbb666$foodrevolution$org Xaccesată e ? decem#rie ?BBCY$ P0o!o) >$ Aina (have et al$, /arimiat :irmes en 4uestro /erritorioJ :%1!E $s. A+)3 eds$ Mario Melo şi Juana 3otomayor XUuito, 'cuadorQ (%'3 şi ("!5*', ?BB?Y ?$ 3andy )olan, I'cuadorQ .ost PromisesO, !ational Pu#lic Radio, Morning Edition : *ulie ?BBC, httQbb666$nr$org$brogramsbmorningbfeaturesb?BBCbjulblati-noil httQbb666$nr$org$brogramsbmorningbfeaturesb?BBCbjulblatinoil Xaccesată e : iulie ?BBCY$ C$ Juan =orero, I3eeking alanceQ Aro6th vs$ (ulture in the 5maonO, 4e6 ;or0 /imes /imes 9 mai ?BBC$ $ 5##y 'llin, I3uit I3uit 3ays (hevron )eGaco %umed Poisonns Poisonns in 'cuadorO, 'cuadorO, 4e6 ;or0 /imes 9 mai ?BBC$ N$ (hris ris Jochnick, IPeril rilous Pros roserit rityO, 4e6 %nternaţio httQbb666$$ %nternaţionalis nalist t iunie ?BB>, httQbb666 ne6int$orgbissueCCNberilous$htm$$ Pentru ne6int$orgbissueCCNberilous$htm Pentru inform informaţi aţiii detali detaliate ate,, a se vedea, vedea, de asemen asemenea ea,, Pame Pamela la Marti Martin, n, /he ::>YT .eslie irsa, irsa, trad$, "phea$el in the Bac0 ;ardJ %llegitimate #ebts and Duman +ights +ights /he /he )ase of Ecuador Ecuador 4or6a4or6a- XUuito, 'cuadorQ (entro de %erechos 'conomicos y 3ociales, ?BB?Y şi Aregory Palast, I*nside (ororate 5mericaO, YT %aniel Wergin, Wergin, /he 1rize 1rizeJJ /he Epic Luestfo Luestforr 3il 3il MoneMone- 7 1o6er 1o6er X!e6 WorkQ Wo rkQ =ree Press, Press, >::CY >::CY şi %aniel %aniel Wergin Wergin şi Joseh Joseh 3tanisl 3tanisla6, a6, /he )ommanding DeightsJ /he Battlefor the 8orldEconom- X!e6 WorkQ 3imon _ 3chuster, ?BB>Y$ $ James 3$ 7enry, Ihere the Money Money entO, entO, 5cross 5cross the oard, martiebarilie martiebarilie ?BB, ?-N$ Pentr Pentruu infor informaţ maţii ii detal detaliat iate, e, vei vei cartea cartea lui 7enry 7enry /he /he Bloo Blood d Ban0 Ban0er ersJ sJ /ale /aless from from the the
'dition Hictor .oe 5, (entro de %erechos 'conomicos y 3ociales, "P*P, *5(W)-5 Xsu# ausiciile "G-fam 5mericaY XUuito, 'cuadorQ 3eragrafic, ?BB?Y$ :$ 3andy )olan, I'cuadorQ .ost PromisesO, !ational Pu#lic Radio, Morning Edition: iulie, ?BBC, htt:bb666$nr$orgbrogramsbmorningbfeaturesb?BBCbjulblatinoil ( accesată : iulie ?BBC ) >B$ Pentru mai multe desre şacali şi alte tiuri de asasini lătiţi, a se vedea R $ 3inger, )orporate 8arriorsJ /he +ise of the 1ri$atized Militar- %ndustr- X*thaca, !W şi .ondraQ (orneli "n0no6n Battles X!e6 WorkQ 3imon and 3chuster, >:9:Y$ Caito!u! 2 >$ Pentru o rivire mai detaliată asura acestei oeraţiuni hotărîtoare, a se vedea 3tehen Siner, A" !hahGs MenJ An American )oup and the +oots of Middle East /error X7o#oken, !JQ John iley_ 3ons *nc$, ?BBCY$ ?$ Jane Mayer, I(ontract 3ortQ hat %id the Hice-President %o for 7alli#urton^O, 4e6 ;or0er >L şi ?C fe#ruarie ?BB, $ 9C$ Caito!u! & >$ Pentru mai multe informaţii rivind istoria *ndoneiei, a se vedea Jean Aelman )aylor, %ndonesiaJ 1eoples and Distories X!e6 7aven şi .ondraQ Wale $ )heodore =riend, %ndonesian #estinies X(am#ridge M5 and .ondonQ )he elkna Press of 7arvard $ 5 se vedea %avid Mc(ullough, /he 1ath Bet6een the !easJ /he )reation of the 1anama )anal >N@>?>O X!e6 WorkQ 3imon and 3chuster, >:::YT illiam =riar, 1otrait of the 1anama )anal :rom )onstruction to the /6ent- :irst )entur- X!e6 WorkQ Arahic 5rts Pu#lishing (omany, >:::YT Araham Areene, )on$ersation 6ith the :9Y$ ?$ 5 se vedea IVaata Petroleum (or$O, :ortune arilie >:N9, $ ?9T %ar6in Payne, %niţiati$e in Energ-J #resser %ndustries %nc. >NN*>?@N X!e6 Work, 3imon and 3chuster, >::YT 3teve Pio et al$, %nside (obJ /he 2ooting of AmericaGs !a$ings and 2oans X!e6 WorkQ McAra6 7ill, >:9:YT Aary e##, #ar0 AllianceJ /he )%A /he )ontras and the )rac0 )ocaine Explosion X!e6 WorkQ 3even 3tories Press, >:::YT Aerard (ol#y şi (harlotte %ennet, /h- 8ill Be #one /he )on5uest of the AmazonJ 4elson +oc0efeller and E$angelism in the Age of 3ii X!e6 WorkQ 7arer-(ollins, >::NY$ C$ Manuel !oriega cu Peter 'isner, /he Memoirs of Manuel 4oriega AmericaGs 1risoner X!e6 WorkQ Random 7ouse, >::YT "mar )orrijos 7errera, *deario X'ditorial :9CYT Araham Areene, )on$ersations 6ith the :9Y$ $ Araham Areene, )on$ersations 6ith the :9YT Manuel !oriega cu Peter 'isner, /he Memoirs of Manuel 4oriega AmericaGs 1risoner X!e6 WorkQ Random 7ouse, >::Y$ N$ %errick Jensen, A 2anguage 3lder than 8ords X!e6 WorkQ (onteGt ooks, ?BBBY, $ 9L-99$ Amazonia )entro !ur
146
L$ Araham Areene, )on$ersations 6ith the :9YT Manuel !oriega cu Peter 'isner, /he Memoirs of Manuel 4oriega AmericaGs 1risoner X!e6 WorkQ Random 7ouse, >::Y$ Caito!u! 5& >$ illiam 3ha6crossQ /he !hahGs 2ast +ideJ /he :ate of an All- X!e6 WorkQ 3imon and 3chuster, >:99YT 3tehen Siner, A" !hahGs enJ An American )oup and the +oots ofMiddle East /error X7o#oken, !JQ John iley _ 3ons *nc$, ?BBCY, $ N?$ 3-a scris foarte mult desre 5r#en, :9BYT %iane S$ 3tanley, :or the +ecordJ /he "nited :ruit )ompan-Gs !ixt-!ix ;ears in ::Y$ Pentru o informare raidă, a se vedea I)he anana Reu#licQ )he :NO, httQbb666$english$uenn$edub-afilreisb NBsbguatemala$html$ Pentru mai multe informaţii desre imlicarea familiei ushQ IVaata Petroleum (or$O, :ortune arilie >:N9, $ ?9$ Caito!u! 5' >$ IRo#ert 3$ Mc!amaraQ 9th 3ecretary of %efenseO, httQb 666$defenselink$mil$ Xaccesat e ?C decem#rie, ?BBCY$ Caito!u! 5; >$ Pentru mai multe amănunte rivind evenimentele care au dus la em#argoul asura etrolului din >:C şi imactul acestuia, a se vedeaQ )homas $ .iman, %nside the MirageJ AmericaGs :ragile 1artnership 6ith !audi Arabia Xoulder ("Q estvie6 Press, ?BBY, $ >NN->N:T %aniel Wergin, /he 1rizeJ /he Epic Luest for 3" Mone- and 1o6er X!e6 WorkQ =ree Press, >::CYT 3teven 3chneider, /he 3" 1rice +e$olution XaltimoreQ John 7okins :9CYT *an 3eymour, 31E)J %nstrument of)hange X.ondonQ McMillan, >:9BY$ ?$ )homas .iman, %nside the MirageJ AmericaGs :ragile 1artnership 6ith !audi Arabia Xoulder ("Q estvie6 Press, ?BBY, $ >LB$ C$ %avid 7olden şi Richard Johns, /he Douse of !audJ /he +ise and the +ule of the Most 1o6erfu-l #-nast- in the Arab 8orld X!e6 WorkQ 7oit Rinehart and inston, >:9>Y, $ CN:$ $ )homas $ .iman, %nside the MirageJ AmericaGs :ragile 1artnership 6ith !audi Arabia Xoulder ("Q estvie6 Press, ?BBY, $ >L$ Caito!u! 5< >$ Ro#ert aer, !leeping 6ith the #e$ilJ Do6 8ashington !old 3ut 3ur !oul for !audi 3" X!e6 WorkQ (ro6n Pu#lishers, ?BBCY, ?L$ ?$ )homas $ .iman, %nside the MirrageJ AmericaGs :ragile 1artnership 6ith !audi Arabia Xoulder ("Q estvie6 Press, ?BBY, $ >L?$ C$ )homas .iman, %nside the MirrageJ AmericaGs :ragile 1artnership 6ith !audi Arabia Xoulder ("Q estvie6 Press, ?BBY, $ ?$ $ 7enry ass6a, I*di 5min, Murderous august ?BBC$ N$ I)he 3audi (onnectionO, ".!. 4e6s78orld+eport >N decem#rie ?BBC, $ ?>$ L$ I)he 3audi (onnectionO, ".!. 4e6s78orld +eport >N decem#rie ?BBC, $ >:, ?B, ?L$ $ (raig :N9, $ 147
?9T %ar6in Payne, %niţiati$e in Energ-J #resser %ndustries %nc. >NN>?@N X!e6 WorkQ 3imon and 3chuster, >::YT !athan Hardi, I%essert 3tormQ echtel Arou is .eading the (hargeO and I(ontacts for (ontractsO, #oth in :orbes ?C iunie ?BBC, $ LC-LLT Araydon (arter, I'ditor\s .etterQ =ly the =riendly 3kies$$$O, 9anit- :air octom#rie ?BBCT Richard 5$ "el şi %iana $ 7enriues, ,5 !ation at arQ )he (ontractor$ (omany has ties in ashington, and to *raO, 4e6 ;or0 /imes >9 arilie ?BBC$ Caito!u! 5> >$ 5 se vedea sre eGemluQ John M$Perkins, I(olonialism in Panama 7as !o Place in >:NO, Boston E$ening : setem#rie, >:N, John M$Perkins, I<$3$ - rail Pact <sets 'cuadorO, /he Boston B mai, >:L$ ?$ Pentru eGemle de articole u#licate de John Perkins în reviste tehnice, a se vedeaQ John Perkins et al$, I5 Markov Process 5lied to =orecasting, Part > - 'conomic %evelomentO şi I5 Markov Process 5lied to =orecasting, Part ** - )he %emand for 'lectricityO, )he *nstitute of 'lectrical and 'lectronics 'ngineers, (onferance Paers ( C N - > Xiulie >:CY şi, resectiv, ( >L- Xianuarie >:YT John M$ Perkins şi !adiuram R$ Prasad, I5 Model for %escri#ing %irect and *ndirect *nterrelationshis et6een the 'conomy and the 'nvironmentO, )onsulting Engineer arilie >:CT 'd6in Hennard, John M$Perkins şi Ro#ert ($'nder, I'lectric %emand from *nterconnected 3ystemsO, )5PP* Journal X)echnical 5ssociation of the Pul and Paer *ndustryY, a ?9-a ediţie a (onferinţei, >:T John M$Perkins et al, I*ranian 3teelQ *mlications for the 'conomy and the %emand for 'lectricityO şi IMarkov Method 5lied to PlanningO, reentată la a atra (onferinţă iraniană e tema ingineriei tehnice, ?->L mai, >:T şi 'conomic )heories and 5licationsQ 5 (ollection of )echnical Paers cu un (uvînt înainte de John M$Perkins XostonQ (has$)Main, *nc$, >:NY$ C$ John M$Perkins, I(olonialism in Panama 7as !o Place in >:NO, Boston E$ening : setem#rie >:N$ $ Araham Areene, :9Y, $ 9: - :B$ N$ Araham Areene, :9Y$ Caito!u! 51 >$ illiam 3ha6cross, /he !hahGs 2ast +ideJ /he :ate of an All- X!e6 WorkQ 3imon and 3chuster, >:99Y$ Pentru informaţii detaliate desre ascensiunea &ahului, a se vedea 7$ %$ 3$ Areen6ay, I)he *ran (onsiracyO, 4e6 ;or0 +e$ie6 of Boo0s ?C setem#rie, ?BBCT 3tehen Siner, A%% the !hahGs MenJ An American )oup and the +oots ofMiddle East /error X7o#oken, !JQ John iley _ 3ons, *nc$, ?BBCY$ ?$ Pentru mai multe informaţii desre Wamin, roiectul înflorirea %eşertului şi desre *ran, a se vedea John Perkins, !hapeshifiing XRochester, H)Q %estiny ooks, >::Y$ Caito!u! 26 >$ Pentru mai multe informaţii desre reluarea uterii de către &ah, a se vedea 7$%$3$ Areen6ay, I)he *ran (onsiracyO, 4e6 4e6 ;or0 +e$ie6 of Boo0s ?C setem#rie ?BBCT 3tehen Siner, A%% the !hahGs MenJ An American )oup and the +oots of Midie East /error X7o#oken, !JQ John iley _ 3ons, *nc$, ?BBCY$ ?$ 5 se vedea reortajele din revista /%ME desre 5yatollah Rouhollah Shomeini, din >? fe#ruarie >::, ianuarie >:9B şi > august >:9$ Caito!u! 25 148
>$ Aerard (ol#y şi (harlotte %ennet, /h- 8illBe #one the )on5uest of the AmazonJ 4elson +oc0efeller andE$angelism in the Age of G3" X!e6WorkQ 7arer(ollins, >::NY, $ C9>$ (aitolul ? ?$ Pentru mai multe detalii asura 3*., istoricul şi activităţile acestuia, şi asocierea cu comaniile etroliere şi cu familia Rockefeller, a se vedea Aerard (ol#y şi (harlotte %ennet, /h- 8illBe #one the )on5uest of AmazonJ 4elson +oc0efeller and E$angelism in theAge of 3" =4e6 ;or0J 7arer(olllins, >::NYT Joe Sane, !a$ages X!e6 WorkQ 5lfred 5$ Snotf, >::NY Xentru informaţii
desre Rachel 3aint, $9N, >NL, ??Y$ C$ John %, Mart, 1olitics and 1etroleum in Ecuador X!e6 runs6ick and "GfordQ )ransaction #ooks, >:9Y, $ ??$ $ Jose (arvajal (andall, I"#jetivos y Politicas de ('P'O XUuito, 'cuadorQ Prim-er3minario, >::Y, $ 99$ Caito!u! 2< >$ John %$ Mart, 1olitics and 1etroleum in Ecuador X!e6 runs6ick and "GfordQ )ransaction ooks, >:9Y, ??$ ?$ Aerard (ol#y şi (harlotte %enettQ /h- 8illBe #one /he )on5uest of the AmazonJ 4elson +oc0efeller and E$angelism in the Age of3" X!e6Work, 7arer(ollins, >::NY, $9>C$ C$ John %$ Mart, 1olitics and 1etroleum in Ecuador X!e6 runs6ick and "GfordQ )ransaction ooks, >:9Y, CBC$ $ John %$ Mart, 1olitics and 1etroleum in Ecuador X!e6 runs6ick and "GfordQ )ransaction ooks, >:9Y, $ C9>, BB$ Caito!u! 2> >$ Araham Areene, :9Y, $ll$ ?$ Aeorge 3chult era secretar al treoreriei şi reşedintele (onsiliului Politicii 'conomice e vremea lui !iGon-=ord, >:?->:, reşedinte al Aruului echtel, >:->:9?, 3ecretar de 3tat su# Reagan-ush, >:9?->:9:T (asar ein#erger a fost director al "ficiului de Management şi uget şi secretar al 3ănătăţii, 'ducaţiei şi 5sistenţei sociale su# !iGon-=ord, >:C-N, vicereşedinte şi consilier general la echtel Arou, >:N-9B, secretarul aărării su# Reagan-ush, >:9B-9$ C$ 2n timul audierilor în caul atergate din >:C, în mărturia sa din faţa 3enatului 3<5, John %ean a fost rimul care a devăluit comlotul 3<5 viînd asasinarea lui )orrijosT în >:N, în cadrul investigaţiilor 3enatului asura (*5, conduse de senatorul =rank (hurch, au fost reentate mărturii sulimentare şi documentaţia lanului de asasinare atît a lui )orrijos, cît şi a lui !oriega$ 5 se vedea, entru eGemlificare, Manuel !oriega cu Peter 'isner, /he Memories of Manuel 4oriega AmericaGs 1risoner X!e6 WorkQ Random 7ouse, >::Y, $>B$ Caito!u! 21 >$ Pentru informaţii sulimentare desre *P3, desre comania 5rch#ald Po6er (ororation deţinută în totalitate şi desre fostul reşedinte eGecutiv, John Perkins, a se vedea Jack M$ %aly şi )homas J$ %uffy, Iurning (oal\s aste at 5rch#aldO, )i$il Engeneering iulie >:99T Hince (oveleskie, I(oAeneration Plant 5ttri#utes (itedO, /he !cranton /imes > octom#rie >:9T Ro#ert (urran, $5rch#ald =acility %edicatedO, !cranton /ribune > octom#rie >:9T ,5rch#ald Plant ill )urn (oal aste into Po6erO, )itizenGs 9oice ilkes-arre, P5, L iunie >:99T I.ia#ilities to 5ssetsQ (ulm to .ight, =oodO, editorial, ilkes-arre, P5, )itizenGs 9oice iunie >:99$ 149
?$ Joe (onason, I)he Aeorge ush 3uccess 3toryO, Darpes Magazine fe#ruarie ?BBBT (raig LN$ C$ (raig 9$ $ Hei Aeorge .ardner Jr$ şi .ois Romano, I)he turning Point 5fter (orning < %ryO, 8ashington 1ost CB July >:::T Joe (onason, I)he Aeorge ush 3uccess 3toryO, Darpers Magazine fe#ruarie ?BBBT şi sam Parry, I)he ush =amily "iligarchy- Part)6oQ )he )hird AenerationO, httQb666$ne6netien$combresiden-tialb#ushoiligarchy$htm Xaccesată e >: arilie ?BB?Y$ N$ 5ceastă teorie a căătat noi semnificaţii şi ărea gata să cadă su# reflectorul oiniei u#lice cînd, cîţiva ani mai tîriu, ărea clar că cea mai resectată firmă de conta#ilitate, aceea a lui 5rthur 5ndersen, consirase îmreună cu directorii de la 'nron să-i înşele cu miliarde dolari e consumatorii de energie, angajaţii de la 'nron şi u#licul 5merican$ *minenţa ră#oiului din *rak, din ?BBC, a distras atenţia u#licului în altă direcţie$ 2n timul ră#oiului, ahrain a jucat un rol critic în strategia reşedintelui Aeorge ush$ Caito!u! 24 >$ Jim Aarrison, American EmpireJ $ Manuel !oriega cu Peter 'isner, /he Memoirs of Manuel 4oriega AmericaGs 1risoner X!e6 WorkQ Random 7ouse, >::Y, $NL$ ?$ %avid 7arris, !hooting the MoonJ /he /rue !tor- of an American Manhunt "nli0eAn- 3ther E$er XostonQ .ittle, ro6n and (omany, ?BB>Y, $C>-C$ C$ %avid 7arris, !hooting the MoonJ /he /rue !tor- of an American Manhunt "nli0e An- 3ther E$er XostonQ .ittle, ro6n and (omany, ?BB>Y, $C $ Manuel !oriega cu Peter 'isner, /he Memoirs of Manuel 4oriega AmericaGs 1risoner X!e6 WorkQ Random 7ouse, >::Y, $?>?T a se vedea şi (raig LN$ N$ Manuel !oriega cu Peter 'isner, /he Memoirs of Manuel 4oriega AmericaGs 1risoner X!e6 WorkQ Random 7ouse, >::Y, $l >$ L$ vei 666$famousteGans$combgeorge#ush$htm, $?$ $ Manuel !oriega cu Peter 'isner, /he Memoirs of Manuel 4oriega AmericaGs 1risoner X!e6 WorkQ Random 7ouse, >::Y, $NL-N$ 9$ %avid 7arris, !hooting the MoonJ /he /rue !tor- of an American Manhunt "nli0e An- 3ther E$er XostonQ .ittle, ro6n and (omany, ?BB>Y, $L$ :$ vei 666$famousteGans$combgeorge#ush$htm, $C$ >B$ %avid 7arris, !hooting the MoonJ /he /rue !tor- of an American Manhunt "nli0e An- 3ther E$er XostonQ .ittle, ro6n and (omany, ?BB>Y, $$ >>$ Manuel !oriega cu Peter 'isner, /he Memoirs of Manuel 4oriega AmericaGs 1risoner X!e6 WorkQ Random 7ouse, >::Y, $?9$ >?$ Manuel !oriega cu Peter 'isner, /he Memoirs of Manuel 4oriega AmericaGs 1risoner X!e6 WorkQ Random 7ouse, >::Y, $?>>$ >C$ Manuel !oriega cu Peter 'isner, /he Memoirs of Manuel 4oriega AmericaGs 1risoner X!e6 WorkQ Random 7ouse, >::Y, $GGi$ Caito!u! &5 >$ Morris arret, I)he e#\s ild orldO, )*M', ?L arilie >:::, $L?$ 150
Caito!u! &2 >$ Pentru mai multe informaţii desre tri#ul 7uaorani, a se vedea Joe Sane, 3avages X!e6 WorkQ 5lfred 5$ Snof, >::NY$ Caito!u! && >$ IHeneuela on the rinkO, editorial, 4e6 ;or0 /imes >9 decem#rie ?BB?$ ?$/he +e$olution 8ill4ot Be /ele$ised regia Sim artley şi %onnacha "\rian Xîn asociaţie cu *rish =ilm oard, ?BBCY$ Hei 666$chavethefilm$com$ C$ IHeneuelan President =orced to ResignO, 5ssociated Press, >? arilie ?BB?$ $ 3imon Romero, I)enunous )ruce in Heneuela for the 3tate and its "il (omanyO, 4e6 ;or0 /imes ? arilie, ?BB?$ N$ o# 'd6ards, Ihat ent rong 6ith the "il %ream in HeneuelaO, !ational Pu#lic Radio, Morning Edition 9 iulie ?BBC$ L$ Ainger )homson, IHeneuela 3trikers See Pressure on (have and "ii 'GortsO, 4e6 ;or0 /imes CB decem#rie ?BB?$ $ Pentru mai multe detalii desre şacali şi alte tiuri de asasini, a se vedeaQ P$ 3inger, )orporate 8arriorsJ /he +ise of the 1ri$atized Militar- %ndustr- X*thaca !W şi .ondraQ (orneli "n0no6n Battles X!e6 WorkQ 3imon _ 3chuster, >:9:Y$ 9$ )im einer, ,5 (ou #y 5ny "ther !ameO, 4e6 ;or0 /imes > arilie ?BB?$ :$IHeneuela .eader B$ Paul Richter, I<$3$ 7ad )alks on (have "usterO, 2os Angeles /imes > arilie, ?BB?$ Caito!u! &' >$ (hris Jochnick, IPerilous ProserityO, 4e6 %nternationalilst iunie, ?BB>, httQbb 666$ne6int$orgbissueCCNberilous$htm$ ?$ !aţiunile :::Y$ C$ Pentru informaţii sulimentare asura situaţiei ostaticilor, a se vedea 5lan Vi#el, I!atives 3eek Redress for PollutionO, 3a0land /ribune >B decem#rie ?BB?T Do- XUuito, 'cuador iar cotidianY articolele din >B-?9 decem#rie ?BBCT I5chuar =ree 'ight "il 7ostagesO, El )ommercio XUuito, iar cotidianY, >L decem#rie ?BB? Xtransmis şi de ReutersYT I'cuadorQ "il =irm 3tos ork ecause 3taff 3eied, %emands Aovernment 5ctionO, şi I3arayacu - *ndigenuous Arous to %iscuss Release of Sidnaed "il MenO, El "ni$erso XAuayauil, 'cuador, iar cotidianY, httQbb666$eluniverso$com, ? decem#rie ?BB? şi Juan =orero, I3eeking alanceQ Aro6th vs$ (ulture in the 5maonO, 4e6 ;or0 /imes >B decem#rie ?BBC$ *nformaţii curente, actualiate, desre oulaţiile amaoniene din 'cuador sînt disoni#ile e agina de *nternet Pachamama 5lliance e#Q htt$b666$ achamama$org$ Caito!u! &; >$ 3tatisticile rivind datoria naţională de la iroul %atoriei Pu#lice, u#licate e 666$u#licde#t$treas$govbodbodenny$htmT statisticile rivind venitul naţional de la anca Mondială, u#licate e 666$6orld#ank$orgbdatabdata#y-toicbA!*P($df$
151
