John Fowles Copacul
Traducere din limba englezaă şi note de Veronica Focş ocş eneanu eneanu
POLIROM 2007
o!n Fo"leş ş#a naăşcut $%n &'2() la Leig!#on#*ea) o micaă localitate din comitatul +şşe,- .u/aă ce a urmat curşurile ni1erşitaă tii din +dinburg!) $%n &'0 a obt inut o di/lomaă $%n literaturile 3rancezaă şi germanaă la O,3ord) unde i#a deşco/erit /e e,iştentialiştii 3rancezi şi /e /romotorii 4oului Roman- 5 doba%ndit recunoaşterea internationalaă odataă cu a/aritia /rimului şaău roman) Colecţionarul 6&'(8) care a a1ut un mare şucceş la /ublic ş i a /rimit de $%ndataă şi elogiile criticii) Fo"leş 9iind conşiderat un şcriitor cu o 3ortaă imaginati1aă ş i ino1atoare e,ce/tionalaă ) re/utatie /e care i#au con9irmat#o urmaătoarele şale romane: Magicianul 6&'(; editie re1izuitaă $%n &'778) Iubita locotenentului francez 6&'('8) Daniel Martin 6&'778) Mantisa 6&'<28) Omida 6&'<8) Găuri de vierme 6&''<8- +cranizarea romanului Iubita locotenentului francez ) cu un şcenariu realizat de =arold Pinter 6dramaturg ş i laureat al /remiului 4obel8) a 3oşt nominalizataă la /remiile 5cademiei 5mericane de Film) a/oi la /remiile Oşcar şi a obtinut trei /remii >5FT5 şi un ?lob de 5urLa +ditura Polirom au a/aărut /a%naă $% n /rezent Colecţionarul 620028) Iubita locotenentului francez 620028) Magicianul 620028) Mantisa 62008) Turnul de abanos 62008) Daniel Martin 6200@8) Omida 62008 ş i 1olumul de 3ataă) Copacul 620078) care inaugureazaă şeria de autor o!n Fo"leşCopacul 6&'7'8 eşte un te,t cu tentaă accentuat eşeişticaă ş i memorialişticaă) $%n care o!n Fo"leş dez1aăluie im/actul /e care l# a a1ut natura aşu/ra 1ietii şale ş i a1ertizeazaă aşu/ra /ericolelor im/licite ale im/ulşului noştru traditional de a categorişi) de a $%mbla%nzi şi de a lua $% n /oşeşie lumea $%nconAuraătoare- .o1edind o /erce/tie acutaă a alienaă r ii de care e cu/rinşaă lumea contem/oranaă) autorul britanic /olemizeazaă cu aceeaş i uş urintaă şi acelaşi talent şcriitoriceşc care l#au conşacrat $% n lucraările de 9ictiune-
P
rimii co/aci /e care i#am cunoşcut bine au 3oşt merii şi /erii din graădina caşei unde mi#am /etrecut co/ilaăria- Poate caă a9irmatia o şaă 1aă /oarte cu ga%ndul la o imagine ruşticaă şau
bucolicaă) $%nşaă nici 1orbaă de aşa ce1a- Başa) li/itaă /rintr#un zid de o alta) era şituataă $% ntr#o şuburbie a anilor C20 de la gura Tamişei) cam la şaizeci de Dilometri de/aărtare de Londra- ?raădina din ş/ate era miniaturalaă E mai /utin de /atru ari de teren E) $% nşaă tata $%m/o1aăraşe un ca/aăt ş i o laturaă a gardului cu /omi ş i arbuş ti tunşi) ş/riAiniti /e /laşe de metal- Pa%naă şi /aAiştea /iticaă a1ea cinci meri roditori) /e care numai curaătatul şi retezatul conştant al crengilor $%i tineau $%n 3ra%u- ?raădina re/rezenta o anomalie /rintre /arcelele 1erzi şi mai con1entionale ale 1ecinilor) iar 3elul $% n care $%şi daădea şilinta şaă arate ca o /arte din li1ada cine ştie caărui conac de 1azaă o 3aăcea) /oate) şaă /araă uşor abşurdaă - Inşaă ade1aărul era caă nimeni n#o lua $%n ra%ş tocmai din cauza roadelor aceştor co/aci.enumirile merelor ş i /erelor şeamaănaă $% ntr#un 3el cu cele ale 1inurilor E nu te laămureşc /rea mult $%n /ri1inta calitaătii- *e /rea /oate ca douaă nume şaă aibaă aceeaş i rezonantaă) $% nşaă cei doi /omi care le /oartaă /ot da roade la 3el de di3erite $% ntre ele ca şi ştrugurii /roduşi de o 1ie $% ntinşaă ş i una de maărime /otri1itaă) ama%ndouaă /e aceeaş i coştiş aă- Pa%naă ş i acelaş i /om /oate 3ace roade di3erite de la un an la altul- Ba şi la 1ie) lucrurile eşentiale şunt şolul) am/laşamentul) clima anului ş i) du/aă toti aceş ti 3actori aleatori) griAa omului- Pomii tataălui meu) multumiti deAa de /aăma%ntul alu1ionar din regiune) erau /robabil /rintre cei curaătati cu migala cea mai mare) cei mai alintati şi mai $% ngriAiti din $%ntreaga 5nglie) şi#i aduceau $% n mod conştant /remii la e,/ozitiile locale- Oricum) /erşonal n#am $% nta%lnit 3ructe din şoiul lor care şaă 9ie mai /ar3umate E ca şaă nu mai 1orbim caă aştaăzi ata% t de multe aşemenea şoiuri au de1enit) $% n /eişaAul şu/ermarDeturilor) nişte raritaăti din cauza deza1antaAelor lor comerciale) cum ar 9i /ul/a 3ragedaă şau cerinta mişterioaşaă de a 9i Gma% ncate din /omH- Incaă maă mai obşedeazaă amintiri legate de ele) de numele şi aroma lor E B!arleş Roşş) Lad *udele) PeaşgoodCş 4onşuc! şi Jing o3 t!e Pi//inş- Pa%naă şi şoiurile mai /o/ulare /e care le creştea tata) cum ar 9i Bomice şau Mozartul şi >eet!o1enul /omologiei engleze E ameş ?rie1e şi Bo,Cş Orange um/leau /omii) tranş3ormati cu işcuşintaă $%n co/aci /itici) cu o abundentaă ş i un ra9inament /e care
rareori mi#a 3oşt dat şaă le mai $%nta% lneşc du/aă aceea- *e /rea /oate ca) /artial) aşta şaă şe 9i datorat 3a/tului caă tata ş tia cu /recizie ca%nd anume trebuiau ma%ncate 3ructele- O /araă din şoiul Bomice are ne1oie de multe şaă/taăma%ni /a%naă şaă şe coacaă /e ş/aliere) $% nşaă odataă aAunşaă la a/ogeu) nu tine mai mult de o zi- La şoiul ?rie1e deşaă1a%rşirea eşte a/roa/e la 3el de e3emeraăPomii aceştia au a1ut o in9luentaă mult mai mare aşu/ra 1ietilor noaştre deca%t $% mi daăduşem eu şeama $% n tinerete - Ii /ri1eam aşa cum $%i /rezenta tata lumii) /ur şi şim/lu ca /e o /aşiune E la 3el de obiş nuitaă şau ine1itabilaă ca ş i neli/şitele griAi 9inanciare) diş/aritiile lui zilnice la Londra) ulcerul duodenal de care şu3erea şau lucrurile ce1a mai 1eşele) cum erau gol3ul de la ş3a%rşitul şaă/taăma%nii) tenişul şi bucuria de a urmaări /artidele de cric!et din comitat- *i totuşi ei de/aăşeau şim/la notiune de /lante- 4umele) com/ortamentul şi caracterul lor şe a9lau /e /icior de egalitate cu ale celor din 3amilieIntre mine ş i tata e,işta deAa o di3erentaă netaă- +ram $%nşaă /rea co/il ca ş#o obşer1 şau am luat#o) /oate) dre/t o c!eştiune de guşt) de 1a%rştaă şau dre/t o altaă şi banalaă deoşebire de /aşiuni.i3erenta era oricum $% ncuraAataă ş i E $% n oc!ii mei E conş9intitaă de di1erşe rude- 51eam un unc!i care era entomolog $% m/aătimit şi care m#a luat cu el $%n ca%te1a e,/editii /rin taraă- 5şa am de/rinş meşteş ugul /rinderii cu /laşa) al conşer1aării inşectelor) al 1a%natului omizilor şi toate celelalte; $% n /luş) m#a $%n1aătat şi arta 9i,aării $%n inşectar- Pe urmaă mai a1eam doi 1eriş ori mult mai mari ca mine- Primul a1ea o /lantatie de ceai $% n Jena şi era un ne$%ntrecut /eşcar la muşcaă şi 1a%naător de 1a%nat mare) iar $% n oc!ii mei) atunci ca%nd a/aă rea acaşaă la noi $% n 1izitele şale ocazionale) era) indişcutabil) cel mai norocoş om din lume- Belaălalt era un membru indiş/enşabil oricaărei 3amilii engleze decente a/artina%nd claşei miAlocii E un e,centric con1inş) care şe /otri1ea şuburbiei şi 1alorilor ei aşa cum şe /otri1eşte ariciul /e o cana/ea- Reuşişe şaă adune o gamaă ametitoare de intereşe /erşonale: recoltele de 1a%r3 ale 1inului de >ordeau,) curşele de alergaă ri de 3ond 6unde era com/etiti1 la ştandarde
internationale8) to/ogra9ia şiK 3urnicile E domeniu $% n care era o autoritate- L#am in1idiat la culme /entru libertatea de a /utea şaă colinde /e unde i şe naăzaărea) /entru 3otogra9iatul la neş3a%rşit al locurilor e,otice) /entru cunoş tintele şale generale temeinice deş/re naturaă) obtinute /rin contact direct- Maă nedumerea $% nşaă 3a/tul caă /entru tata aceaştaă 9iintaă 3aşcinantaă trecea dre/t /e Aumaătate nebunaă5şt3el de rude au şta%rnit 3oarte cura%nd $% n mine /aşiunea /entru iştoria naturalaă ş i /eişaAul de taraă) adicaă dorinta de a şcaă/a de /omii e,trem de ne9ireşti din graădina din ş/atele caşei) ca şi de tot ceea ce re/rezentau ei- Iar aşta $%nşemna) 3aăraă şaă#mi dau şeama) caă $%nce/uşem deAa şaă calc $%n /icioare şu9letul tataălui meu- Ta%nAeam din ce $% n ce mai mult) $%n tainaă) du/aă ceea ce nu gaă şeam la noi: ş/atiu) şaă lbaăticie) dealuri) /aăduriK Bred caă ta%nAeam mai cu şeamaă du/aă cra%nguri) du/aă co/acii Gade1aăratiH- Bu una şau douaă e,ce/tii E ş i anume terenurile mlaă ştinoaşe din +şşe, ş i tundra arcticaă E) am ura%t $% ntotdeauna tinuturile /late şi li/şite de arbori- 5colo tim/ul /are caă ş#a $% nşcaăunat ca ştaă/a%n şi ticaă ie 3aăraă remuşcaări) aşemeni unui ceaş- Bo/acii $% nşaă urzeşc tim/ul şau mai degrabaă /laămaădeşc o 1arietate de tim/uri: ca%nd denşe şi abru/te) ca%nd calme şi $%ntortoc!eate) dar niciodataă greoaie) mecanice) monotone 3aăraă de şcaă/are- $%n caă maă mai cu/rinde aceşt şentiment $%n cli/a $%n care intru $%n 1reuna din nenumaăratele /aădurici tainice de la granita dintre .e1on ş i .orşet) unde locuieşc acum- + ca atunci ca%nd laşi $% n urmaă malul /entru a intra $%n a/aă) $%ntr#un alt mediu) $% ntr#o altaă dimenşiuneBa%nd eram mai ta%naăr) şenzatia era acutaă- Furişatul $% n /aădure $%nşemna 3uriş atul $% n rai4u#mi dau şeama ca%t de şerioaşaă ar 9i de1enit ru/tura dintre mine ş i tata dacaă /e şcena lumii nu ş i#ar 9i 3aăcut a/aritia =itler- .ar aşa cum ş#au /etrecut lucrurile) /rimeAdiile aduşe de cel de#al .oilea Raăzboi Mondial au 3aăcut#o ine1itabilaă- 5m 3oşt ne1oiti şaă /lecaăm din şuburbia noaştraă din +şşe, şi şaă ne re3ugiem $%ntr#un şat din comitatul .e1on) unde toate dorintele tainice a1eau şaă#mi 9ie $%nde/linite cu mult mai mult deca%t $% n
1işele mele cele mai neşaăbuite - In noul meu uni1erş am dat uitaării) $%nca%ntat) colectia maă runtaă de /omi 3ructi3eri zba%rciti ş i $%ngraămaăditi a tataălui meu $% n şc!imbul 5mericii de co/aci naturali /e care o deşco/erişem $%n .e1on- Voi re1eni la ceea ce a $% nşemnat E şi $%ncaă mai $%nşeamnaă E ea /entru mine) dar mai $%nta%i maă 1oi ştraădui şaă redau ceea ce baănuieşc caă 1a 9i $% nşemnat /entru el cea dinta%i ş i de ce anume- Pe maă şuraă ce $% naintez $%n 1a%rştaă) obşer1 caă di3erenta 1aăditaă ş i /ro3undaă dintre atitudinile noaştre 3ataă de naturaă E mai cu şeamaă $%n /ri1inta 3ormei co/acului E a1ea o identitate ştranie $%n şco/) un 3el de şiştem de raă d aă c ini $%ngemaănate) un ti/ar /arado,al) /lin de $% ntretaăieriTataă l meu 3aăcea /arte dintr#o generatie de oameni ale caăror 1ieti 3uşeşeraă marcate 3aăraă dre/t de a/el de raă zboiul din &'&@E &'&<- +ra con1entional şi) $% n toate şituatiile) e,trem de atent şaă nu Aigneaşcaă mora1urile celor douaă lumi $% n care traăia: şuburbia şi lumea londonezaă a a3acerilor- $%nainte de raăzboi 3aăcuşe ştudii de a1ocaturaă) $%nşaă moartea unui 3rate la /reş ş i /e urmaă cea a tataălui şaău E un 1ictorian ti/ic de la ş3a%rşitul şecolului) care 3uşeşe caăşaătorit de douaă ori ş i laă şaşe nenumaărati co/ii $% n urmaă E $%l obligaşeraă şaă intre $%n negotul cu tutun- Firma 3amiliei nu era 3oarte mare- +ra ş/ecializataă $% n trabucuri) /i/e de maăceş cio/lite de ma%naă ş i un şortiment /ro/riu de tigaă ri Virginia 6o altaă aromaă care ş#a /ierdut8- Firma detinea douaă şau trei /raă 1aălii) incluşi1 cea din Piccadill 5rcade) cu o clientelaă diştinşaă ) deş i nu 3oarte ştabilaă- .in di1erşe moti1e E 3aăraă $% ndoialaă nu /entru caă tata nu ş# ar 9i zbaătut E) cam /rin anii C0 9irmei a $% nce/ut şaă#i meargaă din ce $%n ce mai /roşt) iar cel de#al .oilea Raăzboi Mondial a terminat#o de9initi1) $%nşaă /e 1remea ca%nd eram co/il) tata) ca maAoritatea 1ecinilor) /leca zilnic la Londra $%n coştum ş i cu melon: o oraă cu trenul /a%naă acolo) o oraă $%na/oi- 4u mi#a trebuit mult ca şaă intuieşc caă Londra era şinonimaă cu e/uizarea 9izicaă şi tulburarea ner1oaşaă ş i caă n#a1eam de ga%nd şaă de1in niciodataă na1etişt E o decizie /e care baănuieşc caă ş i tata o luaşe /entru mine) deş i din cu totul alte moti1eImi dau şeama acum caă GRaă zboiul cel MareH $% l 1aămuişe de
douaă ori cu cruzime E nu numai $%n anii cum/liti /etrecuti $% n tranşee) ci şi ca e3ect şocial- Il obişnuişe cu guştul 1ietii de o9iter şi gentleman) mai cu şeamaă $%n /erioada de du/aă raăzboi) ca%nd şe a9la cu armata de ocu/atie $% n ?ermania- .e atunci 3uşeşe condamnat la etoşul şi aş/iratiile unei anumite claşe) unui anume mod de trai) /e care a3acerea şa din ce $%n ce mai neşiguraă nu i le /ermiteau) iar originea realaă a 3amiliei noaştre le 3aăcea abşurde*traăbunicul meu 3uşeşe conto/işt la un a1ocat din *omerşet şi cred caă tataăl lui 3uşeşe 9ierar- Mie nu#mi diş/lace şaă am aşemenea ştraămoşi de ra%nd) $% nşaă tataă lui meu) a9lat doar la o generatie diştantaă de cei care şe ridicaşeraă din obşcuritatea imemorialaă a regiunii 1eştice /a% naă la Londra mercantilaă a $%nştaăritilor) nu#i con1enea deloc- 4u era şnob) ci /ur şi şim/lu ta%nAea du/aă un şoi de trai mai raăşaărit deca% t $% i /ermitea 1iata- 6.in /aăcate) nu /oşeda nici maăcar şu/a/a şnobului) aceea de a $% ncerca şaă 3acaă ce1a ca şaă#l obtinaă ) $%ntruca%t era e,trem de ştra%nş cu banii) cum) de 3a/t) c!iar şi trebuia şaă 9ie E o traăşaăturaă /e care n#o moştenişe de la tataăl şaău ş i nici mie nu mi#a tranşmiş#o-8 Poate caă nu era 1orba caă şe $%ncredea $%ntr#ata%t $%n ceea ce numim aştaăzi mobilitate şocialaă /e 1erticalaă ) ca%t caă şimtea /ermanent li/şa de comunicati1itate Ao1ialaă) li/şa ş/iritului de Gtrei $% ntr#o barcaăH al unei goş/odaării ed"ardiene de /ro/ortii de /e la &<'0) /recum şi a ştilului şi animatiei /o/otei com/aniei de artilerie a nobilimii- 4imic din toate aceştea nu 3ace din el o /erşoanaă ieşitaă din comun- $% nşaă) /e la%ngaă li1ada lui miniaturalaă ş i şacraă ) a1ea şi alte ciudaătenii /erşonaleBea mai ştranie era 3aşcinatia lui /entru 9iloşo9ie- +a ocu/a cam trei ş3erturi din lecturile şale) maAoritatea aleşe din marii 9iloşo9i germani şi din /ragmatiştii americani- Belaălalt ş3ert era /oezie) $%nşaă din nou a/roa/e e,cluşi1 1erşuri romantice nemteşti şau 3rantuzeş ti) 3oarte rar englezeş ti- Probabil caă ş tia /e de roşt o şumedenie de /oezii de#ale lui Mo riDe) .roşte#=u lş!o33 şau /oeziile de tinerete ale lui ?oet!e- Bu toate caă a1ea unul şau doi autori /re3erati) cum ar 9i Voltaire şi .audet) citea $%n 3rancezaă mai aleş de dragul meu) du/aă ce mi#o aleşeşem ca materie /rinci/alaă
de ştudiu la şcoalaă şi la O,3ord>eletrişticaă nu citea a/roa/e niciodataă ) $%nşaă ş i aşta aşcundea o tainaă- 5bia ca%nd am de1enit eu $% nşumi romancier) am deşco/erit#o- Prima mea carte a 3oşt /rimitaă bine) ş#au 1a%ndut şi dre/turile /entru ecranizare şi deodataă m#a anuntat $% ntr#o zi caă şi el şcrişeşe demult un roman deş/re e,/erientele lui din tim/ul raăzboiului ş i credea caă ş#ar /utea Gşcoate un 9ilm bunH din el) du/aă care m#a rugat şaă#l citeşc- Romanul şuna $% ngrozitor de 3ortat ş i de demodat- *tiam caă nici un editor nu l#ar 9i luat $% n şeamaă- O /arte din detaliile legate de e,/erienta Gieşirii la atacH $% n Flandra şunau deştul de autentic) iar tema centralaă E /o1eştea unui englez şi a /rietenului şaău neamt) $% ndraăgoştiti $%nainte de raăzboi de aceeaşi 3ataă) cu $% nta%lnirea lor 3ataă $%n 3ataă $%n no man’s land &) $%m/aăcarea şi moartea lor acolo E era) ca toate temele de roman /roşt rezumate) nici bunaă) nici /roaştaă $%n şine- Parcaă era şcriş de cine1a care nu citişe nici un ra%nd din marea /rozaă şi /oezie englezaă /roduşaă de Primul Raăzboi Mondial 6ceea ce era /urul ade1aăr8: nici 1orbaă de O"en) de Roşenberg) de *aşşoon) de ?ra1eş) de ManningK .in /unct de 1edere te!nic şi emotional) era ata% t de de/arte de com/le,itatea lor) $%nca%t a/roa/e caă /rezenta 1aloarea unei curiozitaăti) ca o /ieşaă de e/ocaă - L#am $%ntrebat dacaă ar 1rea şaă maă ocu/ şaă 9ie /ublicat /e cont /ro/riu) $%nşaă el $%şi dorea genul de şanşaă) acce/tare şi şucceş de /ublic de care a1uşeşe /arte 9iul şaău) aş a caă a trebuit şaă #i $% n3aătişez crudul ade1aăr*unt con1inş caă atunci ca%nd i#am ş/uş /rima oaraă caă urma şaă mi şe /ublice un roman) cel mai mare şoc /entru el a 3oşt latura 9inanciaraă) caăci re1erşul anormal al aceştei iubiri anormale /entru 9iloşo9ie ş i /oezie romanticaă era obşeşia lui cu /ri1ire la rentabilitate- 5ş a cum $% şi $%ngriAea la neş3a%rş it /omii roditori) la 3el de griAuliu $%şi urmaărea actiunile şi di1idendele $% n Financial Times E ş i) baă nuieşc) cu aceeaş i /rice/ere) deş i niciodataă n#a a1ut /rea mult de in1eştit- Intr#ade1aăr) cele douaă lucruri ş#au $% ntre/aătrunş cum1a) 9iindcaă o /arte din ritualul recoltaării 3ructelor din 9iecare 1 Terenul neutru dintre tranşeele inamice.
toamnaă era calcularea a ca%t ar 9i aduş aceşte 3ructe dacă ar 9i 3oşt 1a%ndute unui neguştor local- .e 3a/t şur/luşul) deloc negliAabil) era $%ntotdeauna o3erit rudelor şi 1ecinilor- *unt $% nşaă con1inş caă aceşte Gdi1idendeH i/otetice $%nşemnau mult /entru el- Bea mai mare laudaă /e care o acorda /roduşelor şale era şaă anunte ca%t 1aloraşeraă /e /iataă cu o şaă/taăma%naă $% n urmaă) ca şi cum aşta le#ar 9i con3erit un /reştigiu im/oşibil de obtinut doar /rin aroma şi aş/ectul lor minunat- Il neliniştea nu continutul a/roa/e şcandaloş E $%n termeni şuburbani E al Colecţionarului ca%t ga%ndul caă ar 9i /utut şaă 9ie un eşec- Pe urmaă ) ca%nd 3aza aceaşta a 3oşt de/aăşitaă) neliniştea i ş#a concentrat aşu/ra 3a/tului caă aş /utea şaă renunt la /ro3eşorat E cuibuş or caă ldut şi şigur din /unct de 1edere economic) c!iar dacaă modeşt E /entru a maă a/uca de meşeria de şcriitor - In oc!ii lui /uneam la baătaie o mizaă şerioaşaă $%ntr#un Aoc de noroc rişcantTot ce am /utut 3ace /a%naă la urmaă cu romanul lui a 3oşt şaă 3oloşeşc 3ragmente din deşcrierea ca%m/ului de baătaălie $%ntr#un /aşaA din Magicianul! Inşaă c!iar $%nainte şaă moaraă ) $%ntr#o du/aă# amiazaă) ştaăteam la%ngaă el la caăminul de baătra%ni- *u3erea) i şe adminiştraşeraă nişte şedati1e şi /aărea toro/it de şomn- .eodataă a $%nce/ut şaă 1orbeaşcaă E o ra3alaă ciudataă de /ro/ozitii şacadate) urmataă de taă cere) a/oi iaraăş i alte /ro/ozitii ş i din nou taă cere*/unea ce1a deş/re un /rieten care a 3oşt uciş la%ngaă el $% n tim/ul unui atac şi totul era redat $% n termenii unui dialog $% ntre tata şi o a treia /erşoanaă) care 3uşeşe şi ea de 3ataă- 4u mi#era adreşat ca%tuşi de /utin ş i 1enea din ştarea de şemicomaă $% n care şe a9la- 4u 3aăcea re3erire la un tim/ anume- +ra din nou GacumH şi iar GacumH) /entru 1eşnicie E in9init mai 1iu $% n acele 3ra%nturi de /ro/ozitii diş/arate deca%t $%n orice şcrişeşe şau $% mi /o1eştişe 1reodataă $%n momentele de luciditate deş/re e,/erientele lui de /e 3rontFuşeşeraă $%ntotdeauna tabu- 5mintiri de la /reş şi din alte oraşe diştruşe) $%ncartiruiri $%n caştele din a3ara liniilor 3rontului) 1iata $% n Jolnul ocu/at E aşta da; $%nşaă niciodataă miezul lor) /entru cei care nu cunoşcuşeraă raă zboiul: alergatul) merşul) $% naintarea greoaie /rintre şa% rmele g!im/ate şi craterele de obuze) cu moartea
/a%ndindu#te la 9iecare /aşI n ziua aceea) la%ngaă /atul lui) m#am ga%ndit la toate raăşcrucile din 1ietile noaştre unde eu mi#am uciş tataăl E şau cel /utin am uciş lucrurile $% n care el credea E şi mai cu şeamaă la una dintre deciziile lui maAore) /e care nu i#am iertat#o niciodataă) cu toate caă nu mai şu3aăr de mult din cauza ei- *#a $%nta%m/lat la ş3a%rşitul celui de#al .oilea Raăzboi MondialPlecaşeraăm din Londra de bunaă 1oie şi /etrecuşeraăm /erioada aceea $%ntr#o caăşutaă dintr#un şat din comitatul .e1on) /e care l#am romantat $%n Daniel Martin! In ciuda ororilor e,terne şi a /ri1atiunilor din acea 1reme) /entru mine au 3oşt ani rodnici şi de /a%rguire- +ra /entru /rima oaraă ca%nd deşco/eream natura $%ntr#un şat autentic) cu 3ermieri autentici) şi) $%nce/a%nd cu acea /erioadaă) am abandonat com/let ideea de oraăşean- .e atunci $% ncoace am 3oşt ne1oit şaă /etrec multi ani $%n di1erşe oraşe) $% nşaă niciodataă de bunaă1oie) ci 1eşnic $% ntr#un e,il reşimtit zilnic- B!iar am /re3erat $%n1ec!itul şiştem de claşe al 1ietii de la şat) cu nobilimea de taraă) GtaăraniiH şi nenumaăratele grade $%ntre aceşte douaă categorii) uni3ormitaă tii ştraă zii şuburbiei) care daă $%n altaă ştradaă cu aceleaş i caşe) aceleaş i temeri) aceleaş i /retentii) $%nşaă $%n cli/a $%n care ş#a terminat raăzboiul) tata a !otaăra%t caă trebuie şaă abandonaăm /aradişul $% n1erzit şi şaă ne $% ntoarcem $%n iadul cenuşiu- 4ici unul dintre moti1ele in1ocate de el E a3acerile şi ne1oia de a 9i a/roa/e de Londra E nu mi şe /aărea corect- Firma 3amiliei era a/roa/e $%nc!işaă) iar el) /erşonal) nu a1ea intereşe culturale 6doar dacaă nu includem aici cric!etul /ro3eşionişt8 /e care diştanta dintre .e1on şi Londra şaă le şta%nAeneaşcaă.uca%ndu#maă cu ga%ndul $%na/oi) baănuieşc caă $%l deranAaşe e,/erienta diştinctiilor şociale din lumea şatului) 9lerul acela ştraă1ec!i /entru di3erenta dintre ştatutul ca%ştigat cu bani şau educatie ş i ştatutul atinş /rin deşcendentaă şau Gcreş tereH) acea educatie tranşmişaă /rin generatii- Bred $%nşaă caă ) mai /reşuş de toate) nu a1ea la inimaă mult /rea 1ariata arie de /oşibilitaă ti $% n materie de cum şi unde locuieşti la taraă- *e /rea /oate ca unele dintre caşele ş i graădinile mai mari din şatul noştru şaă 9i 3oşt /e
maăşura 1işelor lui) $% nşaă ele nu con3ereau nea/aărat ş i un ştatut?entlemanul cel mai autentic de /rin /artea locului 6un alt GomorH la raăşcruce de drumuri) caăci el m#a luat şub ari/a lui ş i m# a $%n1aătat şaă /eşcuieşc şi şaă 1a%nez8 locuia $% ntr#una din caşele cele mai mici de acolo5m şentimentul caă /entru tata amintirea şuburbiei trebuie şaă 9i re/rezentat 6$%n ra/ort cu noutatea de/linaă /e care i#o o3erea aceaştaă e,/erientaă8 ce1a $%n genul bine#cunoşcutei camaraderii din tranş ee) şentimentul conşolator caă şunt cu totii $% n aceeaşi barcaă) şu3erind toti cu decentaă de aceeaş i Aenaă 9inanciaraă) a1a%nd aceleaşi ş/erante 1agi şi şu/una%ndu#şe aceloraşi coduri) acce/tate cu multaă dişcretie - In .e 1on lucrurile erau mult /rea clare) mult /rea a/ro/iate de şişteme de 1alori inAuşte care) la ra%ndul lor) erau /rea a/ro/iate de naturaă- Iar /entru naturaă tata nu numai caă nu araăta nici un 3el de intereş) ci mani3eşta c!iar o oştilitate 3aătiş aă 6care) $% n 3ata /ro/riei mele /aşiuni) era de obicei reduşaă la o ne$%ncredere /linaă de şce/ticişm8- Obiş nuia şaă şuştinaă caă $%n cei trei ani $%n Flandra 1aăzuşe deştule ca%m/uri şi reş/iraşe $%ndeaAunş aer curat ca%t şaă#i aAungaă o 1iataă $% ntreagaă) iar /limbaările cele mai şcurte şau /icnicurile cele mai şim/le) de/arte de caşaă ş i ş oşea) le conşidera /ericuloaşe din ca/ul locului) ca tot ata%tia /aş i ş/re anar!ia totalaă- *ingura e,ce/tie era gol3ul) dar cred caă ş i acolo şocotea terenul accidentat ş i /aădurea din /reaAmaă E /e traşeul /e care Auca E dre/t ce1a mai mult deca%t un obştacol din Aoc- ltima /limbare $%n naturaă /e care $%mi aminteşc caă am $%ncercat ş#o 3acem $%m/reunaă a 3oşt $% n tinutul mlaă ştinoş din +şşe,5 merş 1reo douaă#trei şute de metri de la locul unde /arcaşem) la%ngaă un dig) /e urmaă a re3uzat /ur ş i şim/lu şaă meargaă mai de/arte) da%nd aşcultare inştinctelor şale de o 1iataă- La 1remea aceea era baătra%n) $%nşaă ca%nd era 1orba şaă ştraăbataă un Dilometru şau doi /e trotuar) nu şe daădea $%n laături.e 3a/t a1ea un numaăr din traăşaăturile E şi bune) şi rele E a ceea ce /e 1remuri şe c!ema mentalitate de g!etou: /e de o /arte o admiratie /ro3undaă /entru realizaă rile intelectuale ş i agerimea 9inanciaraă 6$%ndema%nare combinataă cu e9icientaă8) o şlaă biciune
/entru emotional) /entru mendelşşo!nian) $%n lucruri /recum /oezia şi muzica claşicaă) /entru ş/ectacolele de o 1irtuozitate debordantaă 6nu a1ea raăbdare cu /lantele de graădinaă care nu erau GaraătoaşeH8 şi /entru artele eşential urbane) /recum muşic#!allul 6cu toate caă una dintre şurorile lui) care a1uşeşe $% ndraăzneala şaă intre $%n aceaştaă lume ş i o dublaşe odataă /e ?ertie Miliar) 3uşeşe şcoaşaă din ra% ndul lumii /entru totdeauna8; /e de altaă /arte o o/acitate a/roa/e totalaă la naturaă- ?enul aă şta de Ge1reizareH nu era cu totul inconştient la el- Vecinii de ma!ala care daădeau do1adaă de un antişemitişm neoştoit erau de obicei /uş i la /unct imediat- Li şe 1a%ra /e ga%t cu 3orta */inoza) /oate =eine şau +inştein) iar a/oi urma o /relegere generalaă deş/re ce anume datoreazaă iştoria intelectualaă şi artişticaă a +uro/ei geniului e1reieşc - In Joln 3uşeşe /rocuror militar) iar $%nainte de raăzboi $%i 1aă zuşe $%n actiune /e maAoritatea marilor a1ocati ai e/ocii ed"ardiene şi ştia cum şaă intimideze un martor neşigur5rgumentele 9iloşo9ice /uteau şaă ia la el am/loarea c!inuitoare a unui interogatoriu $%ncrucişat) mai mult Audiciar deca%t şocratic) aşt3el caă de atunci am e1itat logicul*e ştie caă toti co/iii şunt orbi ca%nd e 1orba de /aărintii lor şi mai $%nclinati ca niciodataă şaă nu 1adaă latura co/ilaăreaşcaă din ei E conditionarea ine1itabilaă a trecutului- La $%nce/ut $%ncercaăm cu totii şaă le atribuim /aă rintilor ceea ce şe obiş nuia şaă #i 9ie atribuit lui .umnezeu: /uterea nelimitataă de a inter1eni ş i $% ntele/ciunea inconteştabilaă- +1ident) conce/tul teologic nu a 3oşt altce1a deca%t o idealizare a aceştui lucru- .e3ectul şaău eşte con3uzia ine1itabilaă dintre autoritate şi liberul arbitru E amaăgirea comunaă caă /oşeşia uneia atrage du/aă şine ş i /oşeşia celuilalt- Pri1ind $% n urmaă) şunt con1inş caă !otaă ra%rea tataălui meu de a şe re$% ntoarce $%n şuburbii de/aăş ea cu mult liberul lui arbitru- 4u /utea şaă nu o 3acaă) aşa cum) /e /atul de moarte) n#a /utut $% m/iedica acea amintire $%ngrozitoare din GMarele Raă zboiH şaă şe ridice la şu/ra3ataă- La 1remea aceea $%nşaă am g!icit ce anume $%i dictaşe cu ade1aărat retragerea din .e1on4u era 1orba de /recautie 9inanciaraă şau de dragoştea
/entru şuburbie- 4u era 1orba deca%t de /omii lui şi de adaă/oştul /e care i#l o3ereauK Faăraă nici o logicaă) aşta $%nşemna acea graădinaă miniaturalaă) ca%tuşi de /utin un şanctuar 9izic) ci unul cum1a /oetic) orica%t de banale ar 9i 3oşt $% m/reAurimile: un loc aşu/ra caăruia detinea controlul şi care şe deoşebea de tot ceea ce era $% n Aur) nu $%n ultimul ra%nd /rin uriaş a recoltaă anualaă de 3ructe- *e a9la de 3a/t la anti/odul unui ca%m/ de baătaălie) incluşi1 cel meta3oric) al naturii şaălbatice) şi) bine$% nteleş) nu /utea 9i re/roduş nicaăieri altunde1a) a1a%nd $%n 1edere caă el) /erşonal) $%l creaşe şi#l $%ngriAişe5m traăit $%n .e1on $%nconAurati de li1ezi de taraă) $% nşaă tata a1ea ne1oie de 3ructele culti1ate de el) de cunoaşterea /e care o doba%ndişe cu /ri1ire la 9iecare /articularitate) 9iecare ca/riciu) 9iecare ştimulent al rodirii 6toate mlaăditele neroditoare erau e,tir/ate 3aăraă milaă 8 la 9iecare dintre cei douaăzeci de /omi ai şaăi+l $%nşuşi 3uşeşe GaltoitH şe1er de iştorie şi de conditiile 3amiliale) iar aceşta era raăş/unşul şaău) $% m/aăcarea şa cu şoarta) idealul şaău /latonic de şigurantaă ş i control de/lin) /ro/ria şa ?raădinaă a Paradişului- Toataă ura reşimtitaă de mine $% n adoleşcentaă ş i mai ta%rziu 3ataă de mediul şocial şi 9izic al aceştui +den E cu mama de /artea mea E nu 1a 9i 3aăcut deca%t şaă#i ş/oreaşcaă ataşamentulPomii aceia re/rezentau de 3a/t 9iloşo9ia lui $% n ştare /uraă) iar dragoştea /entru 9iloşo9ia realaă ) /entru lumea ideilor abştracte) era $%n eşentaă 6la 3el ca ş i dragoştea lui /entru a1ocatii incişi1i) cu 3oar3ece de graădinaă $% n loc de limbaă8 doar o altaă 3atetaă a urii şale 3ataă de dezordinea naturii- Filoşo9ii buni curaătaă !aoşul realitaătii şi $%i dau anumite 3orme) obliga%nd#o aşt3el şaă /roducaă 3ructe delicioaşe şi 1aloroaşe E cel /utin $% n teorie- nul dintre eroii tataălui meu era >ertrand Ruşşell) /entru ale caărui abilitaăti intelectuale incişi1e şi o/ere 9iloşo9ice mai /o/ulare nutrea cea mai mare admiratie- Totuş i 3ataă de atitudinile /olitice ulterioare ale lui Ruşşell a1ea şentimente total o/uşe- +ra ca şi cum şi#ar 9i laăşat unul dintre /omii de ş/alier şaă creaşcaă $%n 1oia lui) o $%ncaălcare blaş3emiatoare a celei de#a unş/rezecea /orunci: *aă cureti toti /omiiPentru mine aceaşta a 3oşt $% ntotdeauna deoşebirea eşentialaă
dintre noi ştranie ş i) totodataă ) mişterioaşaă din /unct de 1edere genetic- 5doram ceea ce lui $% i /ro1oca re/ulşie- Pro/riile mele Gli1eziH au 3oşt) din cli/a $% n care le#am 1aăzut /entru /rima dataă) dumbraă1ile şi cra%ngurile uitate şi din ce $%n ce mai /uştii din 1eştul 5ngliei) iar mai ta%rziu al Frantei- $% ncaă mai am $%n graădinaă meri din şoiurile /re3erate ale tataă lui meu) cum ar 9i ameş ?rie1e) /recum ş i unele şoiuri ale mele /erşonale E de /ildaă aromatul .C5rc */ice E) $%nşaă nu#i ştro/eşc şi nici nu#i curaăt cum ş#ar cu1eni şi n# am nici o şcuzaă) /entru caă el m#a $% n1aătat notiunile elementare ale aceştei arte- $%nteleg $%nşaă acum caă atitudinile noaştre 3oarte di3erite 3ataă de aceşte lucruri re/rezentau $%n eşentaă acelaş i 3enomen) acelaşi co/ac- Re3uzul şaău de a şe laăşa im/reşionat de ceea ce maă im/reşiona /e mine $% n naturaă era) /robabil) $% n mare maăşuraă /roduşul /ro/riei conditionaări; 3unctia lui $% nşaă 63aăraă ca eu şaă#mi dau şeama) bine$%nteleş8 era 3oarte aşemaănaătoare cu ceea ce 3ace curaătitul /entru /omii 3ructi3eri tineri E le directioneazaă creşterea şi le !otaăraăşte 1iitorulPaărintii care au cariere $%ncununate de şucceş /e /lan artiştic /ar şaă dea 3oarte rar naştere la 9ii şi 9iice la 3el de $%nzeştrati $%n domeniul lor ş i baănuieşc caă aşta 1ine din 3a/tul caă imboldul de a crea E care) $% n /arte) trebuie şaă 9ie $% ntotdeauna acelaş i cu ne1oia de a e1ada din realitatea cotidianaă E eşte mai bine $%ntretinut) $%n ciuda teoriei educationale modeme) nu de un mediu /ro/ice) /lin de $% ntelegere ş i Gcreati1H) o3erit $%ncaă din co/ilaărie) ci de o/uşul lui) obtinut /rin GcuraătireH şi $% ngraădirea inştinctului natural- 64ouaă zecimi din orice creatie artişticaă $%şi abşorb energia de bazaă din mecanişmul re3ulaă rii ş i al şublimaării) dincolo de de9initia ştrict 3reudianaă a termenilor-8 5cum) /ri1ind $%n urmaă ) 3a/tul caă maă deoşebeam ata% t de mult de tata $% n aceaştaă /ri1intaă nu mi şe /are un moti1 /entru a 9i co/leş it oedi/ian de 1inaă) ci un /roceş 9ireşc) şaănaătoş) aşa cum ramurile unui co/ac zdra1aăn nu $%ncearcaă şaă ocu/e teritorii ce nu le re1in- .e 3a/t co/acul are şişteme bioc!imice şi 3otoşenşibile care $%m/iedicaă o aşt3el de in1azie şecundaraă ) inutilaă şi rişi/itoare a ş/atiului ocu/at de o ramuraă de caătre o altaă ramuraă- B!iar dacaă douaă
ramuri creşc $%n directii şi moduri di3erite) aşta nu $% nşeamnaă caă ele nu $%m/aărtaăşeşc acelaşi mecanişm al ne1oii) acelaşi şet de reguli 3undamentaleFa/tul caă nu culti1 /omi $% n nici unul din şenşurile /e care tata le#ar recunoaşte şau le#ar acce/ta nu $% nşeamnaă nimic- Bred caă l#am $%ngrozit cu ade1aărat doar o şinguraă dataă $%n 1iata mea) ca%nd) la şcurtaă 1reme du/aă ce intraşem $% n /oşeşia graădinii mele) l#am duş /entru /rima oaraă şaă i#o araăt aş a cum era) creşcutaă $% n 1oia .omnului) cum/lit de ne$% ngriAitaă ş i) /ractic) de ne$%ngriAit- Il şocaşem şi mai $%nainte) ca%nd cum/aăraşem o 3ermaă /aăraăginitaă) $%nşaă cele douaăş/rezece !ectare de laăştaăriş şi /aăşune te/oaşaă erau o do1adaă de şaă naătate mentalaă 6cel /ut in $%i arendaşem şi obtinuşem o şumaă şimbolicaă8 3ataă de aceaştaă nouaă re1elatie a şmintelii- I şe /aă rea o nebunie şaă te a/uci şaă cureti o aşemenea GAunglaăH şi nu m#a crezut ca%nd i#am ş/uş caă nu a1eam de ga%nd şaă maă $%ngriAeşc de ea $%n nici un 3el) ci şaă#i dau 1oie $% n bunaă maăşuraă şaă#ş i 3acaă de ca/) laă şa%nd#o /e şeama c!iriaş ilor mei) a /aă şaă rilor ş i animalelor şaălbatice) a /lantelor şi inşectelor- 4#ar 9i admiş nici $% n ru/tul ca/ului caă ea re/rezenta ec!i1alentul merilor ş i /erilor lui ata% t de 3rumoş ora%nduiti ş i caă era culti1ataă la 3el de zdra1aăn) cu toate caă nu $%n şenş literal- 4#ar 9i /utut $% ntelege caă tot ceea ce eu am 1aăzut acolo acum o oraă ş i notez $% n cli/a de 3ataă E doi /ui de bu3nitaă roş cati) abia ieş iti din gaăoace ş i aş ezati /e o creangaă de şicomor ca o /erec!e de ciora/i /roşt $% m/letiti) din cei care şe ata% rnaă $%n aAunul Braăciunului) arunca%nd ama%ndoi oc!eade dulci intruşului din graădina lor " $%nşeamnaă /entru mine ce obiş nuiau şaă re/rezinte /entru el cu/ele /rimite de la *ocietatea de =orticulturaă şi $% nş iruite /e /olitaă: un şemn al ordinii $% ntr#un !aoş nedre/t) raăş/lata /erşe1erentei $% ntr#o directie de ga%ndire corectaăFa/tul caă !aoşul lui eşte) $% nta%m/laător) ordinea mea nu mi şe /aărea im/ortantLa şcurtaă 1reme du/aă acea /rimaă 1izitaă mi#a trimiş doi /eri de ş/alier /e care şaă # i /lantez- Bred caă acum au 1reo cinciş/rezece ani şi $%n 9iecare an E /entru caă terenul meu nu eşte maănoş şi e /rea uşcat /entru ei E dau ca%te1a 3ructe /i/ernicite)
iar de cele mai multe ori nu rodeşc deloc - Inşaă nici nu maă ga%ndeşc şaă #i tai- Maă mişcaă 9idelitatea cu care aceş ti /eri $% i tin /artea şi#mi aduc aminte caă) /ractic) toate /erşoanele /e care le# am cunoşcut E c!iar ş i /rietenii care şe declaraă naturaliş ti E i#au tinut şi ei $% ntotdeauna /artea; caă) mai /reşuş de toate) lumea $% n general continuaă şaă#i tinaă /artea- Bei care nu curaătaă /omii nu au /arte de rod; cei care /un la $% ndoialaă cunoaşterea nu au /arte de rod; cei care şe aşcund $% n arbori neatinşi de ma%na omului nu au /arte de rod; traădaătorii cauzei omenirii nu au /arte de rod-
5
cum ca%ti1a ani maă a9lam $% ntr#un loc iştoric- 4u era un ca%m/ de baătaălie neş3a%rşit) o caşaă) o /iataă) un loc unde ş#a /etrecut un e1eniment a/arte) ci doar un /etic de /aăma%nt) un loc de deş3aăşurare /entru nenumaărate e1enimente maărunte E o graădinitaă $%ngriAitaă din şecolul al o/tş/rezecelea) $%m/aărtitaă /rin caăraărui /ietruite $%n /arcele cu 9lori) şi) $% ntr#un colt) o caăşutaă de lemn) unde locuişe /e 1remuri /ro/rietarul ei - In toataă iştoria omenirii nu şe a9laă deca%t o şinguraă altaă graădinaă cu care şaă /oataă 9i com/arataă ) iar ea şe gaă şeş te $% n Bartea Facerii ş i nu e,iştaă deca% t $% n cu1inte- Bea $%n care m#am a9lat eu eşte 3oarte realaă şi şe gaăşeşte $% n 1ec!iul oraş uni1erşitar şuedez //şala- Pro/rietarul ei a 3oşt marele magazioner şi ta,onomişt al naturii) Bari Linnaeuş) care $%ntre &70 şi &7(0 a etic!etat E şau a $%ncercat şaă etic!eteze E mai toate creaturile $%nşu9letite- Poate caă nimic nu eşte mai im/reşionant $%n //şala deca% t şim/litatea ordonataă ş i dimenşiunile reduşe ale acelei graădini 6tataăl meu ar 9i adorat#o8) ca şi imenşele conşecinte care au decurş din ea $% n ce /ri1eşte modul noştru de a 1edea şi ga%ndi lumea ce ne $% nconAoaraă- +şte ce1a mai mult deca%t un alt altar 3aimoş al iubitorilor de naturaă) cum ar 9i *elborne) Boate Farm şau Nalden Pond- .e 3a/t) cu tot aerul şaău ti!nit ş i delicat) şe aşeamaă naă mai mult ca o e,/lozie nuclearaă ale caărei radiatii şi mutatii $% n interiorul creierului uman au 3oşt incalculabile ş i continuaă şaă raăma%naă aşt3el) locul unde a /o/oşit o şaăma%ntaă intelectualaă care acum) aAunşaă co/ac)
umbreşte $%ntregul glob /aăma%nteşc*unt un eretic $%n ce#l /ri1eşte /e Linnaeuş şi nu mi şe /are nimic mai /utin ştraniu E şau mai corect /oetic E deca%t ca el şaă 9i $%nnebunit ş/re ş3a%rşitul 1ietii- 4u conteşt 1aloarea inştrumentului /e care l#a /uş la diş/ozitia ş tiintelor naturii E care de 3a/t nu era altce1a deca%t o e,tenşie abilaă a şiştemului ariştotelic ş i /e care) dacaă n#ar 9i 3oşt el) oricum l#ar 9i elaborat altcine1a nu /eşte mult tim/ E) $%nşaă am retineri 3ataă de şc!imbarea de durataă /e care a /roduş#o $%n conştiinta omului de ra%nd4u caă nu aş $%m/aărtaăşi ce1a din ataşamentul 3ertil al tataălui meu /entru co/acul indi1idual) co/acul $% n şine) şi arta culti1aării lui E la /ro/riu şau $% n şenş artiştic- $% nşaă trebuie şaă maărturişeşc caă dragoştea mea şe $%ndrea/taă ş/re mai multi co/aci) mai e,act ş/re /eişaAele interne com/le,e /e care le alcaătuieşc ca%nd şunt laăşati $%n 1oia lor - In organişmul coloniei) coralul 1erde al /aădurii şau al cra%ngului) e,/erienta) a1entura) /laăcerea eşteticaă E ş i cred caă aş /utea include aici ş i ade1aărul E) toate şe a9laă dincolo de coronament) de zidul e,terior al 3runzelor) şi dincolo de indi1id+1olut ia a tranş3ormat omul $%n tr#o creaturaă a caărei /erce/tie eşte izolatoare) caăci ea /ri1eş te lumea nu numai antro/ocentric) ci ş i indi1idualizat) oglindaă a 3elului $%n care ne /lace şaă ne imaginaăm /ro/riile noaştre euri- 5/roa/e $% ntreaga noaştraă artaă de dinaintea im/reşioniştilor E şau a celui care a 3oşt /entru ei un 3el de *3a%nt Ioan >otezaătorul) Nilliam Turner E /roclamaă dragoştea noaştraă /entru contururi clare ş i identitaă ti unice) /entru lucrul indi1idual deş/rinş din neclaritatea 3undalului- 5ceaştaă /utere de a detaş a un obiect de ceea ce#l $%nconAoaraă şi de a ne concentra aşu/ra lui eşte un criteriu im/licit al tuturor Audecaătilor noaştre aşu/ra laturii mai realişte a artei 1izuale ş i e 3oarte aşemaănaătoare) dacaă nu c!iar identicaă) cu ceea ce aşte/taăm de la inştrumente o/tice /recum microşco/ul şau teleşco/ul E şaă maă reaşcaă) şaă 3ocalizeze) şaă clari9ice imaginea) şaă indi1idualizeze din multime- *tiinta eşte $% n mare /arte dedicataă aceştui şco/: de a o3eri etic!ete ş/eci9ice şi e,/licatii /entru anumite mecanişme şi ecologii E /e şcurt) de a şorta şi ordona
ceea ce /are adunat de#a 1alma $% ntr#o maşaă amor3a- Pa%naă ş i şim/la cunoaştere a numelor şi com/ortamentului 9lorilor şau co/acilor declanş e azaă aceşt /roceş de di3erent iere şau indi1idualizare) $%nde/aărta%ndu#ne cu un /aş de realitatea totalaă ş i a/ro/iindu#ne de antro/ocentrişm- Bu alte cu1inte) actioneazaă mental ca un ec!i1alent al obiecti1ului a/aratului de 9ilmat- +a diştruge şau limiteazaă deAa anumite /oşibilitaăti de a 1edea) de a $%ntelege) de a e,/erimenta- 5ceşta eşte 3ructul amar al /omului cunoaşterii din //şala+l /une) de aşemenea) im/erioş nişte /robleme gra1e cu /ri1ire la realitatea granitelor /e care le im/unem lucrurilor 1aă zute- Intr#o /aă dure G3rontieraH 1izualaă realaă a 9iecaă rui co/ac eşte de obicei im/oşibil de deoşebit) cel /utin $% n tim/ul 1erii- 4e şimtim E şau credem caă ne şimtim E mai a/ro/iati de GeşentaH co/acului 6şau a ş/eciei lui8 ca%nd şe $% nta%m/laă şaă şe a9le) aşemeni nouaă) $%n izolare - Inşaă e1olutia n#a /laănuit ca arborii şaă creaşcaă şe/arat+i şunt nişte creaturi cu mult mai şociale deca%t noi şi nu şunt mai naturali ca ş/ecimene izolate deca% t eşte omul ca marinar nau3ragiat şau ca /uştnic- *ocietatea lor creeazaă şau ş/riAinaă la ra%ndul ei alte şocietaăti de /lante) inşecte) /aă şaă ri) mami3ere) microorganişme- Pe toate le /utem izola ş i dişeca) $% nşaă ele raăma%n aceeaş i entitate idealaă E şau e,/erientaă integralaă E a /aădurii şi 3aăraă $% ndoialaă caă triburile /rimiti1e ale umanitaătii $% ncaă le conşideraă ca atare*a1antii reştra%ng cu1a%ntul GşimbioticH la acele relatii dintre ş/ecii care aduc un 3oloş reci/roc şi e1ident) $%nşaă /aădurea ade1aărataă) locul ade1aărat) de orice 3el ar 9i el) eşte şuma tuturor 3enomenelor luiIntr#un anumit şenş) toate şunt şimbiotice) 9iind a/ro/iate $%ntr#o a/ro/iere de 9iinte- Tocmai /entru caă o aşemenea şumaă imenşaă de interactiuni ş i coincidente $% n tim/ şi ş/atiu nu /oate 9i calculataă de ş tiintaă 6un şa1ant ar /utea ş/une caă ea n#ar a1ea nici o utilitate c!iar dacaă ar 9i calculabilaă8) cel mai adeşea o ignoraăm şi trataăm zborul /aăşaării ş i ramura de /e care ea a zburat şau 3runza
$%n baătaia 1a%ntului şi umbra ei /e /aăma%nt ca e1enimente şe/arate şau ca /e nişte g!icitori E care /aşaăre care ramuraă care 3runzaă care umbraă 5ceşte granite /roblematice 6unde claşez eu aşta8 ne a/artin nouaă) nu realitaătii- *untem conduşi ş/re ele) /rinşi $% n ca/cana lor nu numai din /unct de 1edere cultural şi intelectual) ci şi ca%t şe /oate de 9izic) /rin neaşta% m/aărul /ri1irii) /rin limitarea ca%m/ului ş i acuitaătii noaştre 1izuale- Bu mult $% nainte de a şe in1enta lentilele ş i a/aratul de 9ilmat) ele au e,iştat $% n oc!ii ş i mintile noaştre) ata%t $%n modul noştru de /erce/tie) ca%t şi $%n modul de a analiza cele /erce/ute: neş3a%rşite şec1ente şcurte şi şto/# cadre) neş3a%rşita ne1oie de a edita şi claşi9ica aceşt material brutMi#am /etrecut toataă tineretea ca naturalişt amator mai mult şau mai /utin traditionalişt) ca /şeudoşa1ant aborda%nd natura ca /e un 3el de enigmaă şau Aoc intelectual) unde 3a/tul caă eram $%n ştare şaă a/lic denumiri ş i şaă e,/lic com/ortamente E /rin urmare) şaă identi9ic ş i şaă $%nteleg mecanişme E conştituia tot ce#mi /uteam dori /entru a maă şimti $%nca%ntat şi raăş/laătit- Tre/tat) mi# am dat şeama ca% t de ne/otri1itaă era aceaştaă abordare) 3a/tul caă) $%n mod inşidioş) natura era tranş3ormataă $% ntr#un 3el de o/onent) o ec!i/aă ad1erşaă ce urma şaă 9ie $%ntrecutaă ş i $%n1inşaă) caă) $%ntr#un numaăr 3oarte im/ortant de modalitaăti) ea maă diştraăgea de la e,/erienta totalaă ş i de la $% nteleşul integral al naturii) nu numai de la ceea ce) /erşonal) aş te/tam de la naturaă) nu numai de la ceea ce $%nce/uşem de mult şaă şimt) 9ie ş i inconş tient 6lucru care nu era nici ş tiinti9ic) nici şentimental) ci /ur ş i şim/lu ce1a a/arte) /entru care n#am a1ut şi nici nu am cu1inte8- 5m aAunş şaă cred caă aceaştaă abordare re/rezintaă o $% nştraăinare umanaă maAoraă) care ne a3ecteazaă /e toti) ata% t /erşonal) ca%t ş i şocial; mai mult) caă o aşemenea $%nştraăinare are nişte raădaăcini cu mult mai 1ec!i deca%t accidentul iştoric al 3ormei şale ştiinti9ic şau /şeudoştiinti9ice actuale4umirea lucrurilor eşte $% ntotdeauna im/licit o 3ormaă de categorizare şi) /rin urmare) de adunare a lor $% ntr#o colectie) o $%ncercare de a le lua $%n /oşeşie) şi) /entru caă omul eşte o creaturaă e,trem de aca/aratoare) /roştitaă de cele mai moderne şocietaăti
/a% /a% naă naă $%ntr#ata% ntr#ata% t $% nca% nca%t aAunge şaă creadaă caă actul acumulaării eşte mai /laă /laă cut cut deca% deca% t cel de a 9i acumulat) acumulat) caă caă a obt obtine eşte şu/erior şu/erior lui a a1ea) şim/lele denumiri şi obiectele de care şunt ele legate şe /erimeazaă /erimeazaă 3oarte 3oarte re/ede- +,iştaă +,iştaă o ne1oie şau un im/ulş conştant de a caăuta noi obiecte şi denumiri E iar $%n $% n conte,tul naturii) noi ş/ecii şi e,/eriente- Bele cotidiene) ata%t de 3amiliare) nu ne mai ş/un nimic) aşa caă) din cunoşcute) de1in necunoşcute- *i aşta şe $%nta% nta%m/laă nu numai $% n natura nonumanaă- 4umai /roştii /ot crede caă caă atitudinea atitudinea noaştra noaştraă 3at 3ataă de şemeni şemeni eşte eşte di3erita di3eritaăă de atitudinea atitudinea noaştraă 3ataă de 1iata Gin3erioaraăH de /e /lanetaăToate aceşte lucruri conştituie moş moş tenirea tenirea ne3ericitaă ne3ericitaă la laăă şataă şataă de ştiinta 1ictorianaă) care a 3oşt ata%t de ti/ic obşedataă de maşini şi de ta,onomiile riguroaşe- B!iar zilele trecute) caăuta%nd $% ntr#un şertar uitat dintr#un mic muzeu al caărui cuştode şunt) am dat /eşte o şcrişoare- Venea din /artea unui bine#cunoşcut e,/ert $% n 3erigi din e/oca 1ictorianaă şi /ri1ea cele a/ro,imati1 douaăzeci de ş/ecimene /e care le /rimişe din .orşet E toate) /entru un bota botani nişt şt mode modem m) /uta /uta%% nd 9i reduş eduşee la trei trei ş/ec ş/ecii ii-- $%nşa nşaă aceş aceşt t onorabil onorabil domn ş#a şimt şimtit obligat obligat şaă şaă $%nzeştreze nzeştreze 9iecare ş/ecimen) $%ntr#un ntr#un 1aălmaăşag de cu1inte latineşti /olişilabice) cu ca%te o nouaă şubd şubdii1izi 1iziun unee şau şau 1arie arieta tatte) ca şi cum cum ar 9i 3oşt oşt niş nişte co/ii o/ii necreş necreş tinat tinati care) dacaă dacaă n#ar 9i /rimit nume indi1iduale) ar 9i /utut şaă arda ardaăă $%n 9la 9laă caă rile rile iadu iadulu lui-i- 5r 9i abşu abşurrd şaă şaă neg neg rea eali liza zaăă rile rile e,tr e,trao aorrdina dinarre al alee 1ict 1ictor orie ieni nilo lorr $%n dome domeni niil ilee ştiint iinti9ice 9ice mai mai rationale şi nu maă a1a%nt aici $% n nici un 3el de 3antezie ludditaă 2) caă caă ci nu#mi nu#mi dore doreşc şc ca maş maş inaă inaă ria in1 in1entata entataăă de ei şaă şaă 9i 3oşt 3oşt alt3e alt3ell şau c!iar şaă nu 9i 3oşt delocInşaă ne /rice rice/ /em mult mult mai mai bine bine şaă şaă 1edem edem a1anta antaAe Aele le imed imedia iatte al alee unor nor aşem aşemen enea ea /rog /rogrreşe eşe $%n cuno cunoaş aş ter terea lumi lumiii e,ter ,terio ioar aree deca deca%% t şaă şaă e1al alua uaăă m coş coştul tul lo lorr- Boşt Boştul ul ş/ec ş/eci9 i9ic ic al $%nt ntele lege geri riii meca mecani nişm şmu ului lui natu naturi rii)i) du/a du/aăă ce l#am l#am deta detali liat at şi Termenul este legat de mişcarea luddiţilor (sec. al XlX-lea), 2 Opusă schimbării. Termenul grupuri de muncitori industriali care au ncercat să distrugă noile maşini, a căror introducere reducea necesarul de !orţă de muncă, ca e"presie a protestului lor mpotri#a şoma$ului şi a salariilor reduse.
catalogat cu şucceş) conştaă conştaă $%n /rimul ra%nd $%n /erce/tia /e care o are deş/re el omul de ra%nd) $% n ca/acitatea lui şau a ei de a#l şu/o şu/ort rtaa şau şau $%ndr ndraă gi) gi) nici nicide decu cum m de a#l a#l şoco şocoti ti o /ro1 /ro1oc ocar are) e) o ş9idare ş9idare)) un /otri1 /otri1nicnic- *elect *electia din realitat realitatea ea totala totalaăă eşte eşte la 3el de neceşar neceşaraaă $%n ş tiint tiintaă ca şi $%n artaă) $%nşaă nşaă $%n a3ara aceştor domenii 6/entru care teştul 9inal de şelectie eşte utilitatea şau bene9iciul /ro/riei /ro/riei noaştre ş/ecii8) ea diştorşioneaza diştorşioneazaăă ş i limiteazaă limiteazaă gra1 gra1 orice relatie /ro9itabilaăMi#am nedumerit $%ntru ntru ca%t1a gazdele din //şala) unde maă duşeşem şaă şaă con3erent con3erentiez deş/re roman) cera% cera% ndu#le 6du/aă 6du/aă ce mi# am $%nc!eiat nc!eiat $%ndeletnicirea ndeletnicirea literara literaraăă 8 şaă şaă 1aă 1aă d graă graă dina lui Linnaeuş şş i nu comorile uneia dintre cele mai 1eştite biblioteci din +uro/aMaă $%ncerca ncerca din nou şentimentul caă nu maă com/ort /recum ş#ar 9i cu1e cu1enit nit ş#o 3aca 3acaăă un şcriit şcriitor or la locul locul lui - In ultim ultimii ii ani le#am tot re/etat re/etat uni1er uni1erşitar şitarilor ilor care maă maă 1iziteaz 1iziteazaaă caă caă /entru /entru a a9la c!eia şcrierilor mele E bune şau rele) cum or 9i ele E) ar trebui şaă $%nt nteleagaă relatia mea cu naturaK era ca%t /e ce şaă ş/un) din moti1e /e care le 1oi e,/lica ulterior) relatia mea cu co/acii- 5m obşer1at de nenuma nenumaăă rate rate ori cum aceaştaă aceaştaă a9irmat a9irmatie eşte /rimita /rimitaă E cu mai multa multaăă şau mai /ut /utinaă inaă /olit /olitet ete E ca un 3el 3el de terti terti/ / irele irele11ant) o e,centr e,centricit icitate) ate) o eşc!i1 eşc!i1are are şş ireata ireataăă de la ceea ce ar trebui trebui şaă şaă 9ie ade1aărul 9ireşc: in9luente literare şi teorii ale 9ictiunii) /recum şi toata toataăă gra graă mada aceea de gunoi gunoi /ur intelectual intelectual $% n care gaăinilor şi cocoşilor din /oiata 3acultaătii le /lace ata%t de mult şaă şcurme- 4u $%nca/e nca/e dişcutie caă caă aşemenea /robleme 3ac /arte din ade1a ade1aă r) $%nşaă nşaă ele nu re/r re/rezi ezinta ntaăă $%ntregul ntregul ade1a ade1aă r) du/a du/aă cum co/acul co/acul /e care#l care#l 1edem deaşu/ra deaşu/ra şolului nu re/rezinta re/rezintaăă $%ntregul ntregul co/ac- B!iar dacaă dişc dişcut utaaă m deş/ deş/rre natu naturraă ) am imed imedia iatt şent şentim imen entu tull caă caă 1orbi orbim m deş/re douaă lucruri di3erite: din /unctul lor de 1edere un conce/t intele intelectu ctual al abştr abştract act)) dintr dintr#al #al meu o e,/er e,/erien ienttaă a caă caă rei rei 1aloar aloaree /ro3un /ro3unda daăă ştaă ştaă $%n 3a/tu a/tull caă caă nu /oat /oatee 9i deşc deşcri rişa şaăă dire direct ct de mei mei o artaăK incluşi1 cea a cu1a%ntuluin /reo/inent m#a acuzat c!iar de rea#credint rea#credintaă : dacaă dacaă $%ntr# ntr# ade1aăr am traăiri ata%t de /ro3unde $% n ra/ort cu natura) ar trebui şaă maă a/uc şaă şcriu mai mult deş/re ele- $% nşaă nşaă ca%ştigul cel mai mare
/e care# are#ll obt in din din natu naturraă nu şe /oate ate deşcr eşcrie ie $% n cu1i cu1int ntee$%ncer ncerca carrea de a#l a#l ca/t ca/taa 1erba erball maă maă aş aşazaă zaă imed imedia iatt al alaaă turi turi de ta, ta,onom onomiş iş ti ti şi de aş aşa#ziş #zişii /ro/ /ro/ri riet etar arii ai natu naturi rii)i) adic adicaaă maă maă izol olea eazzaă de ceea ceea ce am cel cel mai mult ne1 ne1oie oie şaă deşco eşco/ /aă rFenomenul şeamaă şeamaă naă naă $%ntru ntru ca%t1a cu ceea ce şe $% nta% nta% m/laă m/laă $%n 9izica atomicaă ) unde $%nşu nşuşi actu actull obş obşer1 er1at atiei modi9 odi9ic icaaă /roc /roceş eşul ul obşe obşer1 r1at) at) cu toat toatee caă caă aici aici clen clenci ciul ul conş conşta taăă $%n $%ncercarea ncercarea de a deşcrie obşer1atia- 5 te a/uca de o aşt3el de deşcriere şeamaănaă cu a $%ncerca ncerca şaă ca/tezi ceea ce nu /oate 9i ca/tat- *ingurul şco/ clar /oate 9i acela de a ga%dila 1anitatea celui care deşcrie E o 3unctie dureroş dureroş de e1identaă e1identaă la multi dintre autorii mai şentimentali din iştoria ştiintelor naturiiBred $%nşaă nşaă caă caă şc!imbar şc!imbarea ea cea mai 1aă 1aă taă taă maă maă toare toare /roduşa /roduşaăă de ş tiint tiinta 1ictorianaă 1ictorianaă $%n atitudinea atitudinea noaştra noaştraă 3at 3ataă de natura naturaăă conşta conştaăă $%n /ret /reten enttia ca rel elat atia noaş noaştr traaă cu ea şaă şaă aiba aibaăă o 9ina 9inali lita tate te)) şaă şaă 9ie 9ie /rodu /roduct cti1 i1aaă ) mereu mereu $%n caă caă utar utaree de ca% ca% t mai mult multee cuno cunoşştint inte5ceaştaă 5ceaştaă abordare abordare $%ngrozitor ngrozitor de şerioaşaă şerioaşaă ş i de /uritanaă /uritanaă 6nicaă 6nicaă ieri mai bine etalataă $%n şecolu colull al nou nouaă ş/r ş /rezec ezeceele leaa deca deca%% t $%n nenumaăratele ziare de un /enn care şe adreşau tinerilor8 a a1ut douaă e3ecte e,trem de daăunaătoare- nul eşte acela caă a $% nde/aărtat 1aşta maAoritate a omenirii contem/orane a/uşene dinş/re ceea ce de1enişe a/roa/e o $% ndatorire ndatorire şau o lectie dintr#un manual- Bel de#al de#al doilea doilea eşte caă caă ş#a dat aşt3el aşt3el uita uitaă rii atitudinea atitudinea cu mult mult mai şaă şaă naă naă toaşaă toaşaă a şecolului al o/tş/rezecelea) care /ri1ea natura ca /e o oglindaă oglindaă /entru 9iloşo9i) ca e1ocatoare e1ocatoare de emotii) ca deş3aă deş3aă tare) ca /oezi /oeziee- +,işta +,iştaăă aici aici ş i e,/li e,/licat catii intele intelectu ctuale ale-- .ar"in .ar"in a con3 con3eri erit t inoc inocen enttei şent şentim imen enta tale le)) natu naturi riii ca e,/e e,/eri rien enttaă /erş /erşon onal alaaă şau şau eşt eştetic eticaaă ) o uş uşoara araă tenta entaăă imor imoral alaaă - 4u numa numaii caă a /ro/ /ro/u uş un mecanişm a/arent la 3el de imbatabil ca şi motorul cu aburi) dar c!iar metoda şa de deşco/erire şi şucceşul ei $%n $% n rezol1area unei enigme im/ortante au /uş la diş/ozitia naturaliştului amator un model la 3el de imbatabil şi unilateral) 3aăca%nd ca abordarea mai 1ec!e şş i mai umaniştaă umaniştaă şaă şaă /araă /araă co/ilaă co/ilaă reaşcaă reaşcaă - $% n zilele noaştre un naturalişt amator GbunH eşte doar cel a caărui muncaă eşte /retuitaă de şa1antii /ro3eşionişti din domeniul reş/ecti1-
n element şu/limentar al $%nştraăinaă rii a şoşit odataă cu cinematogra9ia şi tele1iziunea) care şunt şelecti1e $% n alt 3el- +le /rezintaă realitatea naturii nu numai /rin alti oc!i) ci ca /e o 1erşiune a ei) $%n care noutatea ş i raritatea şubiectului Aoacaă un rol /re/onderent $%n şelectie şi tratare- >ine$% nteleş caă /rogramul ori documentarul deş/re naturaă are 1aloare de di1ertişment) bine$%nteleş caă e,iştaă unele a1antaAe şociale $%n actuala acceşibilitate generalaă a unor co/ii ale imaginilor ş i o/iniilor altor oameni deş/re lucruri şi e1enimente reale) $% nşaă) ca şi $%n cazul şiştemului lui Linnaeuş) toate au un /ret- .e/laşarea noaştraă cu aAutorul a/aratului de 9ilmat $% n cea mai ada%ncaă Aunglaă a3ricanaă) /eşte $%ntinderile arctice şau la zece metri ada%ncime $% n mare /oate /aărea Gun miracol al te!nologiei moderneH) $% nşaă ea nu 1a aduce /ri1itorul mai a/roa/e de realitatea naturii şau de o relatie umanaă 1eritabilaă cu natura realaă din Aurul lui) du/aă cum lectura romanelor nu te $%n1ataă şaă le ş i şcrii- Bel mult /utem şaă ş/unem caă ş#ar /utea şaă ne 9ie de 3oloş) iar un rezultat mult mai 3rec1ent eşte şaă ne laăşaăm con1inşi de inutilitatea $% ncercaăriiTraăim din ce $%n ce mai mult 6şi nu numai $% n materie de naturaă ş i roman8 du/aă 1ec!ea zicalaă #ut Caesar aut nullus! .acaă nu /ot 9i Bezar) mai bine nu şunt nimeni- .acaă nu /ot a1ea cunoştintele unui şa1ant) nu ştiu nimic- .acaă nu /ot a1ea /arte de acele minunate /rim#/lanuri şi creaturi rare $% n natura din Aurul meu) la naiba cu ea Poate caă /entru cei ce ştau de/arte de naturaă $%n 1iata de zi cu zi e mai bine şaă e,işte o oarecare re/rezentare a ei deca%t nimic- * i totuş i o mare /arte din aceaştaă re/rezentare mi şe /are caă deşcinde direct din conce/tul de menaAerie) o altaă şelectie din realitate E triştaă $%n $%nştraăinarea ei E şau reductie a realitaătii- Va%ra%tul umbrelelor /rintre gratiile de 9ier nu $% nceteazaă odataă cu trecerea de la graădina zoologicaă la ecranO mare /arte din ş tiinta ş i eruditia şecolelor al ş a/teş/rezecelea ş i al o/tş/rezecelea re/rezintaă ) $%n termeni ş tiinti9ici moderni) o abşurditate demodataă /rin inter/olaările /erşonale) /rin Audecaă tile 1agi) /rin inter/retaă rile greş ite ale datelor ştiinti9ice) /rin ameştecul 3rec1ent de eruditie umaniştaă şi
rigurozitate ştiinti9icaă E aş a cum şunt citatele din =oratiu ş i Virgiliu $%n miAlocul unui tratat de şil1iculturaă - Inşaă /reşu/ozitia generalaă E 9ie ş i inconş tientaă E care şe a9la $%ndaăraătul a/roa/e $%ntregii ştiinte /re1ictoriene E şi anume caă ea eşte /rezentataă de o 9iintaă umanaă integralaă ) cu toate com/le,itaătile ei) unui /ublic 3ormat din alte 9iinte umane integrale E a 3oşt /rea re/ede reş/inşaă ca şim/lu 3enomen iştoric) 1aădind $% n cel mai bun caz un amatorişm şeducaător) iar $% n cel mai raău /roştie craşaă) dar $% n nici unul dintre cazuri ne9iind $%n ştare şaă ne $%n1ete ce1a- .eşigur) nu e 1ina şa1ant ilor moderni caă aştaă zi cea mai mare /arte a dişcurşului lor /ublic eşte ata%t de $% nca%lcitaă) $%nca%t numai colegii lor ş/ecialişti /ot ş/era şaă#l /ricea/aă) caă dişcurşul $% nşuşi eşte din ce $%n ce mai mecanic şi caă $% nşeşi cu1intele au 3oşt reduşe la conditia de rotite şau de biete şurogate ale unor 3ormule /ur ştiinti9ice; nici nu eşte 1ina lor directaă caă 1iziunea aceştora aşu/ra cunoaş terii em/irice) 1aloarea indiş/enşabilaă /e care o ataş eazaă 3a/tului do1edit şau demonştrabil) ş#a in9iltrat tre/tat $% n noi /a%naă a aAunş şaă domine conce/tia /ublicaă ş i educatia deş/re naturaă+roarea noaştraă de logicaă conştaă $%n /reşu/unerea caă natura limitati1aă a metodei ş tiinti9ice coreş/unde naturii e,/erientei comune+,/erienta comunaă) de la o cli/aă la alta) eşte de 3a/t e,trem de şinteticaă 6$%n şenşul de Gcombinati1aăH şau Gconştructi1aăH8 şi eşte alcaătuitaă dintr#un ameştec com/le, de traă şaă turi) amintiri de odinioaraă ş i /erce/tii de moment) tim/uri şi locuri) iştorie /erşonalaă ş i /ublicaă ) toate a9late dincolo de /uterea de analizaă a ştiintei- +şte eşentialmente GşaălbaticaăH) $% n şenşul /e care tataă l meu $%l deteşta ata%t de mult: ne9iloşo9icaă) irationalaă) de necontrolat) de necalculat- .e 3a/t ea coreş/unde 3oarte $% ndea/roa/e naturii şaălbatice) $%n ciuda e3orturilor noaştre neş3a%rşite de a GgraădinaăriH) de a in1enta şişteme de dişci/linare şocialaă şi intelectualaă 5/roa/e toataă bogaă tia e,iştentei noaştre /erşonale deri1aă din aceaştaă conştiintaă şinteticaă E 1eş nic /rezentaă ş i GtulbureH E a realitaătii interne şi e,terne şi) nu $% n ultimul ra%nd) din 3a/tul caă ne daăm şeama de im/oşibilitatea ştiintei de a o analiza şau diştruge-
In ziua de azi ş tiinta dicteazaă ş i 3ormeazaă $%n mare maăşuraă /erce/tia noaştraă comunaă E şau /ublicaă E) /recum ş i atitudinile noaştre 3ataă de realitatea e,ternaă ) $%n /arte /rin /rinci/iile) $%n /arte /rin in1entiile ei- Putem ş/une deş/re o atitudine caă eşte una general acce/tataă de şocietate) dar şocietatea $%nşaăşi eşte o abştractiune) o etic!etaă aşemaănaătoare cu cele ale lui Linnaeuş) una /e care o a/licaăm unui gru/ de indi1izi a9lati $% ntr#un anumit conte,t şi $%ntr#un anumit şco/) iar $% nainte ca atitudinea şaă 9ie general acce/tataă ) ea trebuie şaă treacaă /rin 9iltrul conş tiintei indi1iduale) unde şe a9laă acea com/onentaă Gşaălbaticaă H ireductibilaă) care /oate caădea la /ace cu ştiinta şi şocietatea) dar nu /oate 9i niciodataă e1aluataă) /re1aă zutaă şau 3aăcutaă şaă şe şu/unaă ordinelor lor E nu /e de#a#ntregulna dintre cele mai 1ec!i ş i mai raăş/a%ndite /roductii mitologice şi 3olclorice a creşcut $% n Aurul conce/tului de om $% n co/ac - In toate mani3eştaările şale) ca !amadriadaă) ca =eme cu ca/ de cerb ori ca !aiduc) ea /oşedaă ca notaă ş/eci9icaă e1azi1ul) abilitatea de a şe Gto/iH $% n arbori) ş i şunt con1inş caă 3armecul mitului eşte ata% t de /ro3und ş i uni1erşal tocmai /entru caă el şe Gderuleazaă H $%n mod conştant $%n interiorul conş tiintei 9iecaărui indi1id5ceaştaă notiune de om 1erde 6şau 3emeie 1erde) cum a imaginat#o N-=- =udşon8) 1aăzutaă ca emblemaă a ştra%nşei legaături dintre actualitatea conştiintei /rezente 6nu $% n ultimul ra%nd /rin obişnuinta ei de a şe retrage $% ntr#un codru mental8 şi ceea ce ştiinta a cenzurat $% n atitudinea omului 3ataă de naturaă E adicaă latura Gşaă lbaticaă H) şentimentul interior o/uş c!i/ului e,terior) $%ntorş ş/re 3a/te) modelat ş i im/uş de modaă E) m#a aAutat şaă#mi /un la $%ndoialaă 1ec!iul meu eu /şeudoş tiinti9ic) dar $%n acelaşi tim/ m#a şi $%ndrumat greşit o 1reme- Prin anii C0 $% nce/uşem şaă 9iu atraş de teoriile zen deş/re eşteticaă şi ce $% nşeamnaă a G1edeaH: cum şaă /ri1eşti dincolo de nume) la Glucrurile $% n şineH- 4u#mi mai baăteam ca/ul şaă identi9ic ş/ecii care mi şe /aăreau noi) ci maă concentram din ce $%n ce mai mult aşu/ra naturii 3amiliare) cotidiene) din Aurul meu) de unde locuiam atunci- Pentru un
şcriitor $%nşaă a traăi 3aăraă denumiri e im/oşibil) ba c!iar o mare ta%m/enie) iar cel /utin /entru un 1eştic eşte a/roa/e ca ş i cum ar traăi 3aăraă e,/licatii şau ş/eculatii cu /ri1ire la cauzalitate- 5m a9lat atunci şi caă de 3a/t con9lictul $% ntre natura 1aăzutaă ca un anşamblu de nume ş i 3a/te ş i natura conce/utaă ca şentiment interior e mult mai reduş deca%t $%mi $%nc!i/uişem) caă ambele moduri de /erce/tie şau cunoaş tere /uteau 3oarte bine şaă 9ie unite ş i şaă şe /etreacaă a/roa/e şimultan) $%mbogaătindu#şe reci/roc5 ştabili o relatie cu natura eşte ata%t o artaă) ca%t şi o ştiintaă) şe /laşeazaă dincolo de şim/la cunoaş tere şau şim/la şimtire ş i) cred eu acum) dincolo de mişticişmul oriental) de tranşcendentalişm) de Gte!nicile de meditatieH şi toate celelalte E cel /utin $%n 3orma $%n care noi) 1eşticii) le#am con1ertit ş/re /ro/ria#ne 3oloşintaă $%ntr#o manieraă care şe arataă tot mai narcişiştaă) /entru a ne 3ace şaă ne şimtim mai bine) mai bogati $% n inter/retaări) mai dinamici- Bred caă la naturaă nu şe /oate aAunge aşt3el) tranş3orma%nd#o $%ntr#o tera/ie) $%ntr#o clinicaă gratuitaă /entru admiratorii /ro/riilor şenşibilitaăti- Bea mai şubtilaă dintre $%nştraăinaările noaştre 3ataă de ea E dar ş i cel mai greu de $% nteleş E eşte ne1oia de a o 3oloşi $% ntr#un anume 3el) de a obtine un ca%ştig /erşonal- 4u 1om $% ntelege niciodataă /e de/lin natura 6şau /e noi $%nşine8 şi) 3aăraă $% ndoialaă) n#o 1om reş/ecta niciodataă /a%naă ca%nd nu 1om dişocia caracterul ei şaălbatic de notiunea de utilitate E orica% t de ne1ino1ataă şau ino3enşi1aă ar 9i utilitatea- Baă c i tocmai inutilitatea generalaă a unei /aărti ata%t de mari din naturaă şe a9laă ş i la raădaăcina 1ec!ii noaştre oştilitaăti şi indi3erente 3ataă de ea+,iştaă un 3el de raăcealaă E aş ş/une mai degrabaă o amortealaă) un ş/atiu gol $%n miezul coe,iştentei noaştre 3ortate cu toate celelalte ş/ecii ale /lanetei- Ric!ard e33erieş a 3orAat un cu1a%nt care ş#o de9ineaşcaă: ultra#umanitatea a tot ceea ce nu eşte omK nu alaături de noi şau $% m/otri1a noaştraă) ci $%n a3ara noaştraă ş i dincolo de noi) deci cu ade1aărat ştraăin- 5r /utea şuna /arado,al) $%nşaă nu 1om $%nceta şaă 9im $%n ştraăinat i de naturaă E /rin cunoş tintele) laăcomia ş i 1anitatea omului E /a%naă ca%nd nu#i 1om recunoaşte /ro/ria ei $%nştraăinare inconştientaă 3ataă de noi-
4u 3ac /arte dintre o/timiş tii radicali care cred caă toate relele lumii E ş i mai cu şeamaă /raă/aştia creşca% ndaă dintre om ş i naturaă E /ot 9i rezol1ate /rintr#o $%ntoarcere la o şocietate c1aşiagricolaă ) GgriAulieH din /unct de 1edere ecologic- Teoretic) nu maă $%ndoieşc caă ar /utea 9i o rezol1are) $%nşaă /oşibilitatea re$%ntoarcerii de/aăş eş te /uterea imaginatiei mele- MaAoritatea 1eşticilor şunt acum oraă şeni ş i nu 1a trece mult /a%naă ca%nd $%ntreaga omenire 1a urma aceeaşi cale- */re ş3a%rşitul deceniului ce 1ine şe aş tea/taă o $% nclinare 3oarte şemni9icati1aă a balantei $%n iştoria omenirii E mai mult de Aumaătate din $% ntreaga lume 1a aAunge şaă traăiaşcaă $%n oraş e ş i metro/ole- Orice ş/erantaă de a in1erşa aceşt curent) cu e,ce/tia unei cataştro3e uni1erşale) eşte la 3el de 3ragilaă şi in9imaă ca şi 9luturii monar! /e care i#am urmaărit acum ca%te1a toamne migra%nd /rintre zga%rie#norii de /e Fi3t! 51enue) $%n centrul Man!attanului- Orice /oşibilitate a unei relat ii mai a/ro/iate cu natura E 9ie ea /rin intermediul intelectului şi al educatiei) 9ie /e calea cea mai şim/laă) şi anume a1a%nd#o a/roa/e E diş/are /entru cei mai multi oameni) care traăieşc deAa de#ade1aăratelea $%n ş/atiul e,terior) $% ntr#un şiştem arti9icial) o creatie a ştiintei) li/şiti de /oşibilitatea de a e1ada cultural şau economicInşaă /roblema nu eşte E şau eşte doar $% ntr#o micaă maă şuraă E aceea caă natura $%nşaă şi şe a9laă $%ntr#un /ericol iminent ori caă 1om /ierde legaătura cu ea doar /entru caă a1em mai /utin acceş la ean anumit numaă r de ş/ecii) !abitate ori ecologii neobiş nuite şunt $%n /ericol) e,iştaă şi /robleme maAore legate de /oluare) dar /a%naă şi $%n taările cele mai denş /o/ulate şaă lbaăticia cea mai banalaă e de/arte de a 9i /e cale de diş/aritie- *#ar /utea şaă nu e,ageraăm /rimeAdiile şi amenintaările 1iitorului) dar 3aăraă $%ndoialaă caă e,ageraăm ştarea actualaă şi realaă a aceştei natiuni globale) şube1aluaăm gradul $%n care ea $%ncaă mai şu/ra1ietuieşte şi raăma%ne acceşibilaă tuturor celor care doreşc şaă intre $%n contact cu ea4atura eşte $%n tr#o /rimeAdie mult mai /ut in realaă deca% t atitudinea noaştraă 3ataă de ea- 4e com/ortaăm deAa ca ş i cum am traăi $%ntr#o lume care mai contine doar o raămaă şitaă din ceea ce
e,iştaă $%ncaă $%n realitate) $%ntr#o lume /oşibilaă $%n 1iitor) dar care deocamdataă raăma%ne doar o i/otezaă şumbraă ş i nu o realitate /rezentaă5m con1ingerea caă /rinci/ala cauzaă a aceştei dezbinaări mai mult mentale deca%t 9izice conştaă mai /utin $%n nebunia şau unilateralitatea şocietaătilor ş i şiştemelor noaştre educationale şau $%n e1olutia iştoricaă a omului ş/re o creaturaă /redominant urbanaă ş i induştrialaă ) o termitaă ga%nditoare) ca% t $% n 3elul $%n care) /e /arcurşul aceştor ultimi o şutaă cincizeci de ani) am de/reciat genul de e,/erientaă şau cunoaştere /e care $%l de9inim cu termenul la, de artaă şi) mai cu şeamaă) $% n 3elul $%n care n#am reuşit şaă /erce/em ca%t de /ro3und şe deoşebeşte ea de ştiintaăIn eşentaă) nici o artaă nu /oate 9i /redataă cu ade1aărat- Toate cunoştintele din domeniul te!nicilor artei nu /ot o3eri deca%t imitatii şau co/ii ale artei anterioare- La o ultimaă analizaă) de ne$%nlocuit $%n orice obiect de artaă nu eşte niciodataă te!nica şau maăieştria) ci /erşonalitatea artiştului) e,/reşia şentimentului lui indi1idual şi unic- Toate /rogreşele maAore $% n te!nicaă au 3oşt 3aăcute /entru a şer1i aceştei ne1oi- Te!nicile şunt $% ntotdeauna reductibile la ş tiinte) adicaă la ceea ce şe /oate $% n1aăta- Odataă ce oce şi#a şcriş o/era) Picaşşo şi#a /ictat /a%nzele) Nebem şi#a com/uş muzica) nu mai eşte ne1oie deca%t de un talent minim) combinat cu raăbdare şi e,ercitiu) /entru a le co/ia cu e,actitate te!nicile; şi totuş i ş tim cu totii de ce aceşt gen de te!nicaă a co/ierii) c!iar ş i atunci ca%nd eşte e,ecutataă cu o aşemenea migalaă) $%nca%t $%i /aăcaă leş te /a%naă ş i /e muzeogra9i şau /e e,/ertii caşelor de licitatie E ca $% n /icturaă eşte conşiderataă 3aăraă 1aloare /e la%ngaă lucrarea originalaă a artiştului- 4u eşte de el şau de ea; nu eşte artaă) ci imitatie5şa cum şe $% nta% m/laă cu ade1aăratele arte G/roducaătoareH) la 3el ştau lucrurile şi $% n celelalte aş/ecte ale 1ietii omeneşti deş/re care ş/unem caă) /entru a 9i cunoşcute şau traăite cu ade1aărat) cer o anumitaă artaă E un anume 3actor /ur /erşonal şau creator) a9lat $%n interiorul noştru) dincolo de /uterea de a#l inşu9la /rin educatie şi retete şau de a#l /rezice /rin ştiintaă- $% ncercaările de a
o3eri retete şau de a ştabili 3ormule cu /ri1ire la /racticaă şau deş3aătare şunt $%ntotdeauna cu douaă taăiş uri) deoarece $% ntrebarea şe /une nu ata%t aşu/ra ca/acitaătii lor de a $%mbogaăti e,/erienta normalaă a acelui lucru abştract E baărbatul şau 3emeia de ra%nd E) ca%t aşu/ra con1ingerii caă ele trebuie şaă 1ataăme cum1a cealaltaă com/onentaă eşentialaă a /roceşului) contributia artiştului $% n aceaştaă directie) contributia e,/erimentatorului indi1idual) Gomul 1erdeH aşcunş /rintre 3runzele 9iintei şale unice) care nu traăieşte deca%t o dataă5 le ş/une oamenilor de ce) cum şi ca%nd ar trebui şaă şimtaă cutare şau cutare lucru E 9ie caă ne re3erim la deş3aătarea $% n 3ata naturii) a ma%ncaării) a şe,ului şau a oricaărui alt lucru E /oate) 3aăraă $%ndoialaă) şaă $%nde/lineaşcaă uneori o 3unctie utilaă) rişi/ind di1erşe 3eluri de ignorantaă) noci1e din /unct de 1edere şocial - Inşaă ceea ce nu /oate o3eri aceşt inştructaA eşte a1antaAul cel mai /ro3und o3erit de orice artaă E 9ie ea a G3abricaăriiH) a cunoaşterii şau a traăirii E ş i anume e,/rimarea şinelui ş i deşco/erirea şinelui- n manual de şe, nu 1a /utea 9i niciodataă o ars amoris! O ştiintaă a co/ulaării) /oate) $%nşaă niciodataă o artaă a iubirii- 5celaş i lucru eşte /er3ect 1alabil /entru 3oarte multe manuale deş/re naturaă- +le te /ot $%n1aăta cum şi ce şaă cauti) ce şaă /ui şub şemnul $% ntrebaării $%n natura e,terioaraă) $%nşaă niciodataă $%n /ro/ria ta naturaăIn ştiintaă e,tinderea cunoştintelor re/rezintaă $% ntotdeauna şi 3aăraă taă gadaă un lucru bun) $%nşaă $%n e,iştenta umanaă lucrurile ştau di3erit- *tim aceşt lucru din arta /ro/riu#zişaă) unde reuşita şi bagaAul mare de cunoş tinte concrete E ca ş i guştul şau inteligenta E nu şunt ca% tuş i de /utin to1araăş i eşentiali- .acaă ar 9i) cei mai buni artişti ai noştri ar 9i şi cei mai eruditi uni1erşitari- Putem a9la aceşt lucru reduca%nd /o1eştea la abşurd şi $% nc!i/uindu#ne caă .umnezeu şau 1reun 1izitator /roteic din ş/atiul coşmic ar /utea şaă ne o3ere dintr#odataă $%ntreaga cunoaştere- Pentru ş/ecia umanaă $%n anşamblul ei o aşemenea omnişcientaă ar 9i mai teribilaă deca% t cea mai cum/litaă cataştro3a naturalaă- 5m 9i 1aădu1iti de şu9let) am /ierde orice /laăcere şi moti1atie de a traăi*i nu eşte şingurul domeniu $% n care) aşa cum şe $%nta%m/laă şi
cu inşidioşul com/uter $%ndraăgit de admiratorii literaturii ş tiinti9ico#3antaştice) o anumitaă o3ertaă conşacrataă şocial şau cultural E care /oate 9i 1alabilaă şau /oziti1aă $%n conte,tul ei şocial şau cultural E şe e,tinde /a%naă la indi1id- $% nşaă eşte unul dintre cele mai de1italizante- MaAoritatea artiş tilor maturi ştiu caă un 1olum mare de cunoş tinte generale conştituie mai degrabaă un balaşt deca%t un aAutor- 4umai romancierii de duzinaă) şablonarzi /a%naă $% n ştraă3undurile lor) /un ata%ta /ret /e cercetare - In nouaă cazuri din zece ceea ce cunoştintele 9ireşti şi imaginatia nu /ot 3urniza conştituie $%n mod /reciş e,act ceea ce trebuie laăşat deo/arteOmul 1erde) care şaălaăşluieşte $% n 9iecare dintre noi) eşte abşolut conş tient de aceşt lucruIn realitate /etrecem mult mai mult tim/ reş/inga%nd cunoştintele deca%t $%ncerca%nd şaă le acumulaăm E şi bine 3acem- .ar ştaă $%n natura oricaărei şocietaăti E şi cu ata%t mai mult a uneia şaturate de etoşul ş tiinti9ic ş i te!nologic E şaă ne bombardeze cu tot mai multe cunoş tinte ş i şaă catalog!eze orice $% ndoialaă aşu/ra lor şau orice reş/ingere a lor dre/t ne/atrioticaă şi imoralaă5rta şi natura şunt $% nrudite) ca ramuri ale aceluiaşi co/ac) $%n rudire care a/are $%n /rimul ra%nd $%n conştantul caracter ine,/licabil al multora dintre /roceşele lor şi) mai /reşuş de toate) al celor legate de creatie şi de e3ectul ei aşu/ra /ublicului 1izat - In ultimul şecol abordarea artei) ca şi a naturii) a de1enit tot mai şcientizataă şi teribil de şerioaşaă- neori ai im/reşia caă ea şe a9laă acolo $%n /rimul ra%nd nu /entru ea $% nşaăşi) ci /entru a 3urniza materialul neceşar etic!etaării) claşi9icaării ş i analizaării) adicaă ş/ecimene gata şaă 9ie G9i,ate $% n inşectarH) aşa cum 3aăceam şi eu odinioaraă cu muşculitele şi 9luturii- Lucrul aceşta eşte) bine$%n t eleş) 1alabil E ş i noci1 E mai cu şeamaă $% n şcolile şi uni1erşitaătile noaştreBred caă /rimul şemn caă $%ntr#o bunaă zi aş 9i /utut de1eni romancier 6deşi la 1remea aceea nu#mi daădeam şeama8 a 3oşt re/ulşia cum/litaă /e care o reşimteam tot mai mult 3ataă de acele editii ale caărtilor cerute la e,amene care $% nce/eau cu o lungaă introducere) un 3el de lectie de anatomie care) /a%naă şaă aAungaă la
te,tul original) $%l reducea $%ntotdeauna la un cada1ru) o demonştratie inertaă a unei teze /reştabilite- Mi#au trebuit ani $%ntregi ca şaă #mi dau şeama caă /a%naă ş i geniile ca *!aDeş/eare) Racine şau 5uşten au de3ecte omeneştiObşcuritatea) ş a nşa /e care o/era de artaă o o3eraă Genigmiş tilorH /ro3eşioniş ti de a#ş i etala abilitaătile) a de1enit a/roa/e o 1irtute eşteticaă - La cealaltaă e,tremaă notiunea de artaă ca 1ocatie 6adicaă ce1a /entru care eş ti /otri1it genetic8 eşte reş/inşaă ca neş tiinti9icaă ş i ne#egalitariştaă- 4u mai 1orbim deş/re un !ar) care nu tine de o/tiunea indi1idualaă) ci deş/re ce1a care /oate 9i de/rinş) ca şi cunoştintele din ştiinte) /rin $%n1aăta re mecanicaă) /rin retete şi /rin muncaă aşiduaă - In alte cazuri de1enim ata%t de şablonarzi şi ne laăşaăm ata%t de uşor con1inşi de tonul cronicilor de artaă mai şerioaşe din re1iştele şi ziarele noaştre) $%nca%t nu mai remarcaăm tonul co/leşitor de ştiinti9ic şau /arado,ul a/licaării aceştei te!nici de cunoaştere /rin etic!etare la un obiect neştiinti9ic) a caărui /roducere nici maăcar artiştul $%n şuş i n#o /oate e,/lica /e de/lin ş i al caă rui e3ect marea maAoritate a /ublicului neş/ecialişt $% n cronici nici nu $% ncearcaă şaă#l e,/lice4u maă $%n doieşc caă /entru criticul ş i uni1erşitarul /ro3eşionişt lucrul aceşta şunaă a /uraă ignorantaă- +i 1or şuştine caă şi artiştii) şi /ublicul trebuie $% n1aătati şaă şe $%nteleagaă /e ei $%nşişi şi şaă $%nteleagaă obiectul care#i leagaă ) şaă 3acaă din aceaştaă legaă turaă un 3a/t clar şi /e de/lin conştient- *mulgeti#i 3runzele omului 1erde şi raăutaăcioş) izgoniti#l dintre co/acii lui 4u conteşt caă e,iştaă loc şi /entru analiza ş tiinti9icaă şau c1aşi#ştiinti9icaă a artei) aşa cum e,iştaă unul 6c!iar cu mult mai cu/rinzaător8 /entru cea a naturiiPericolul $%nşaă E şi $%n artaă) şi $% n naturaă E eşte caă accentul şe /une integral /e ceea ce eşte creat şi nu /e creatieToate arte3actele şi toate 3ra%nturile de cunoaştere ştiinti9icaă au $%n comun un lucru: ele 1in la noi din trecut) şunt relic1e a ce1a deAa obşer1at) deduş) 3ormulat) creat) şi aşt3el şunt a/te şaă treacaă /rin moara lui Linnaeuş şau /rin oricare altaă moaraă ştiinti9icaă- *i totuş i nu /utem ş/une caă /roceşul G1erdeH şau de creatie nu şe
/etrece şau nu are im/ortantaă ş i aşta numai /entru caă el eşte $%n mare maăşuraă /erşonal şi nu şe $% nşcrie $%n limitele deşcrierii lucide ş i analizei rationale- La 3el de bine am /utea şaă argumentaă m caă 9irul 1erde de gra%u nu /rezintaă rele1antaă) /entru caă nu o3eraă nimic morarului ş i /ietrelor şale de maă cinat- * tim $% nşaă caă $%n orice realitate rationalaă 9irul 1erde eşte totuna cu bobul co/t) aşa cum co/ilul eşte /aă rintele omului - Bom/aratia nu şe a/licaă ) bine$%nteleş) numai artei) de 1reme ce cu totii ne creaăm $% ntr#un 3el /ro/riul noştru 1iitor din /ro/riul noştru /rezent) com/ortamentul noştru e,terior) G/ublicatH) din /ro/ria noaştraă 9iintaă interioaraă 1erde- n moti1 eşential /entru care rareori şimtim caă aş a ce1a are loc eşte acela caă şocietatea nu o doreş te- O aşt3el de creati1itate /erşonalaă aleatorie Aigneş t e toate maşinaăriileMi#am $%nce/ut /rezenta cutreierare /rintre co/aci 61om aAunge şi la ei E la /ro/riu E ş/re ş3a%rşit8 $% n caăutarea unei $%ntrebuintaări mult mai 9le,ibile a cu1a%ntului GartaăH) una care şaă deşcrie un 3el de a cunoaş t e) a traă i ş i a te deş3aă t a $%n a3ara modalitaătilor maAore ale ştiintei şi artei /ro/riu#zişeK o cale ce nu are $%n 1edere deşco/eririle ştiinti9ice şi arte3actele) o cale creatoare mai degrabaă $%n interior deca%t $%n e,terior) care laşaă /rea /utine urme $%n /ublic ş i care) tocmai din aceşt moti1) şe concentreazaă totuşi a/roa/e $%n totalitate aşu/ra /ro/riului /roceş creator- 4umai şa1antul şau artiştul ş/ecializat /oate şcaă/a cu ade1aărat din interioritate şi din actualul continuu) din !aoşul 1erde al aceştei e,/eriente) e,terioriza%nd un aş/ect al ei şi 9i,a%ndu#l aşt3el $%n tr#un moment din trecut şau $%n şetul de cunoş tinte acce/tate- 5şt3el) el creeazaă ordine ş i categorii de 3enomene noi) eşentialmente /arazite) care) la ra%ndul lor) neceşitaă ata%t o ştiintaă) ca%t şi o artaă a traăirii4atura nu şe aşeamaănaă $%nşaă cu arta $%n termenii /roduşului şaău E /rin care o cunoaştem $% n general- .i3erenta eşte caă nu 1orbim numai deş/re ce1a creat) deş/re un obiect e,tern) cu o % &lu'ie la bine-cunoscutul #ers al poetului romantic illiam ordsorth, Child is Father to the Man *
+opilul este părintele Omului.
The
iştorie /ro/rie E ş i deci a/artina%nd unui trecut- +a creeazaă totodataă şi $%n /rezent) /e maă şuraă ce trecem /rin aceaştaă e,/erientaă- Ba%nd o /ri1im) e ca şi cum ea ş#ar reşcrie) re3ormula) re/icta) re3otogra9ia- Re3uzaă şaă raăma%naă 9i,ataă ş i 3oşilizataă $% n trecut) aşa cum şimt caă ar trebui şaă şe $% nta%m/le şa1antul şi artiştul şi) $%n general) ama%ndoi 1or $% ncerca şaă #i im/unaă aceaştaă 3oşilizare5tunci tim/urile 1erbale ne /ot $%ncurca 3oarte uş or: $%n 1orbire reş/ectaăm cu ş9intenie /rotocolul ştrict al tim/ului /rezent- .eş/re /rezent 1orbim la /rezent) deş/re trecut la trecut - Inşaă tim/urile noaştre /şi!ologice /ot 9i 3oarte di3eritePoate tocmai 9iindcaă şunt şcriitor 6şi nimic nu eşte mai imaginar deca%t tim/ul trecut $% n care eşte /uşaă /e !a% rtie /rima 3ormaă a romanului) e,trem de 1ie şi de /rezentaă8) am obşer1at de ce1a 1reme $%n eul meu naturalişt urmaătorul lucru: un recul diş/ro/ortionat $%n orice e,/erient aă /rezentaă a naturii) o retragere şau o re1enire la cunoştinte şau traăiri din trecut) 9ie el trecutul /redeterminat al memoriei /erşonale) 9ie cel nedeterminat) im/er3ect) al cunoş tintelor 3ormale acumulate ş i al com/ortamentului ştiinti9ic adec1at- .eşeori am a1ut im/reşia caă aşta aruncaă un 1aăl mişterioş de ne9iintare) de lucru deAa /etrecut) /eşte e1enimentul şau 3enomenul real şi /rezent5m 1aăzut un e,em/lu 1iu doar cu ca%ti1a ani $% n urmaă) $%n Franta) la mult tim/ du/aă ce $% mi imaginaşem caă am aAunş deştul de $%ntele/t $%n /ri1inta aceştei ş/aălaări de creier autoim/uşe- 5m dat /eşte /rima mea or!idee Qeu,ine) o ş/ecie /e care $% mi doream de mult ş#o $%nta%lneşc) dar /e care n#o 1aăzuşem deca%t $% n /aginile caărtilor- 5m $% ngenunc!eat $%n 3ata ei $%n 3elul /e care#l cunoşc toti botaniştiiPentru şigurantaă) am identi9icat#o cu aAutorul /ro3eşorilor /e care#i a1eam la $%ndema%naă E Bla/!am) Tutin ş i Narburg $Flora lucrarea britanicaă ştandard8 am maăşurat#o) am 3otogra9iat#o ş i am $%n şemnat /e !artaă locul unde şe a9la) /entru re3eriri ulterioare- +ram emotionat ş i 3oarte 3ericit) caăci ne amintim $%ntotdeauna de G/rimeleH noaştre ş/ecii rare- *i totuşi) la cinci
minute du/aă ce şotia mea m#a şmulş de acolo 6nu numai alte 3emei conştituie o 3ormaă de adulter8) am a1ut un şentiment ciudat- Mi#am dat şeama caă de 3a/t nu văzusem cele trei /lante $%n micut a colonie /e care o deşco/erişem - I n ciuda tuturor maăşuraătorilor) identi9icaărilor ş i 3otogra9iilor) reuş işem şaă $% mi /laşez e,/erienta $%ntr#un /rezent trecut) un 3el de Gam 1aăzutH) c!iar $%n momentul $%n care) tem/oral şi 9izic) $% ncaă le mai /ri1eam.acaă aş 9i a1ut curaA) iar şotia mea raăbdare) aş 9i rugat#o şaă $%ntoarcaă maş ina ş i şaă ne $%na/oiem la locul reş/ecti1) /entru caă ştiam caă tocmai caăzuşem) $% n cel mai /roşteşc mod) $% ntr#o ca/canaă 1ec!e- La baza ignorantei nu ştau nea/aărat cunoştintele /utine; /rea multe cunoştinte şau dorinta de a acumula /rea multe /ot duce şi ele la acelaşi rezultat+,iştaă $%n natura naturii) $%n caracterul ei /rezent) $% n a/arenta ei e3emeritate) $%n 3ermentul ei creator şi $% n /otentialul ei aşcunş ce1a care coreş/unde $%ndea/roa/e omului /rimiti1 E şau 1erde E din 1iata noaştraă interioaraă ) ce1a care diş/are de $%ndataă ce eşte alungat caă tre un trecut automat) un ştatut oarecare de lucru claşi9icabil) o imagine obtinutaă atunci! GLucruH ş i GatunciH şe atrag reci/roc- .acaă eşte lucru) a 3oşt atunci- .acaă a 3oşt atunci) eşte lucru- 4e li/şeşte $% ncrederea $%n /rezent) $%n momentul de 3ataă) $% n ceea ce 1edem cu ade1aărat) caăci cultura noaştraă ne ş/une şaă nu ne $%ncredem deca%t $%n ceea ce ni şe aduce la cunoştintaă) $% n ceea ce eşte $%ncadrat $%n ti/are acce/tate /ublic) $%n ceea ce eşte editat) $%n obiectul /laşat $%ntr#o /erş/ecti1aă e1ident artişticaă şau e1ident ştiinti9icaă- na dintre lectiile cele mai /ro3unde /e care trebuie şaă le $%n1aătaăm eşte caă natura) /rin natura ei) şe o/une tuturor aceştor lucruri- +a aş t ea/taă şaă 9ie /ri1itaă alt3el) $%n imediatetea ei indi1idualaă şi din imediatetea noaştraă indi1idualaăMaă a/ro/ii acum de miezul a ceea ce $% mi /are a 9i şingura şi cu ade1aărat mare /rimeAdie din bogata moş tenire laă şataă de Linnaeuş şi de alti /aă rinti 3ondatori ai tuturor ştiintelor) de/rinderilor şi metodelor noaştre ştiinti9ice E şau) mai corect ş/uş) cea laă şataă nouaă de ingeniozitatea noaştraă e1oluti1aă şaăltaăreataă de care am dat do1adaă $%n in1entarea uneltelor- Toate
uneltele) de la şim/lul cu1a%nt la cea mai a1anşataă şondaă ş/atialaă) şunt 3actori /erturbatori şi de rearanAare a naturii şi realitaătii /rimordiale- *unt) con3orm de9initiei din dictionar) Ginştrumente mecanice de lucru aşu/ra a ce1aH- Beea ce au 3aăcut ele E şi baănuieşc caă direct /ro/ortional cu tot mai marea noaştraă de/endentaă 3ataă de ele E a 3oşt şaă ne tranş3orme $% n nişte robi ai şco/ului: şaă caăutaăm un şco/ $% n tot ce e,iştaă ata%t $%n a3ara noaştraă) ca%t şi $%n interiorul noştru) ba c!iar $% n tot ce 3acem) şaă caăutaăm o e,/licatie /entru lumea e,terioaraă /rin şco/) şaă ne Auşti9icaăm caăutarea /rintr#un şco/- 5ceaştaă de/endentaă de gaă şirea unui moti1) a unei 3unctii şau a unui bene9iciu cuanti9icabil ş#a in9iltrat acum $%n toate aş/ectele 1ietii noaştre ş i a de1enit şinonimaă cu /laăcerea- Verşiunea modernaă a iadului eşte li/şa de şco/4aturii $%i li/şeşte mai aleş aceşt lucru) iar indi3erenta şi oştilitatea noaştraă şe leagaă ştra%nş de 3a/tul caă şingurul ei şco/ /are şaă 9ie e,iştenta şi şu/ra1ietuirea- Putem /reşu/une caă 3a/tul reş/ecti1 şe e,tinde aşu/ra $% ntregii e,iştente $%nşu9letite E incluşi1 a noaştraă E şi) $%n ultimaă inştantaă) c!iar aş a ş i trebuie) $% nşaă am $%ncetat de mult şaă ne mai multumim cu un moti1 ata% t de abştractn om de ş tiintaă ar ş/une) /e bunaă dre/tate) caă toate 3ormele ş i com/ortamentele din naturaă au o anumitaă 3unctie şau şer1eşc ştrict şco/ului şu/ra1ietuirii E ş/eci9ic şau genetic) $% n 3unctie de teorie - Inşaă o mare /arte din aceşt şco/ 3unctional $%i raăma%ne aşcunşaă) indeşci3rabilaă ) celui care nu eşte om de ş tiintaă) iar uriaş a 1arietate a naturii /are şaă nu aşcundaă nimic altce1a deca%t un !aoş 1erde unde1a $%n miezul ei) un !aoş /e care noi) maimute $% n caăutarea 3reneticaă a unor şco/uri) $% l /utem 3oloşi şi e,/loata du/aă cum /o3tim) cu conştiinta $% m/aăcataăn !aoş 1erde- *au o /aădurentr#un 3el deştul de mişterioş) /aă durile nu mi ş#au /aărut niciodataă lucruri ştatice- In termeni 9izici) le cutreier ş i totuş i) $%n termeni meta9izici) şe /are caă ele maă cutreieraă /e mine) ca atunci ca%nd urmaăreşc un 9ilm) şta%nd /ractic /e loc) $% n 1reme ce imaginile şoşite /rin 3ereştruica a/aratului de /roiectie şunt cele care şe şc!imbaă; la 3el cum 3ac şi cu1intele /e /aginaă) dar şi
I
şcenele e1ocate de ele atunci ca%nd şunt citite- Raăşturnarea aceaşta interioaraă şau mentalaă a miş caării reale) comunaă oricaărei caălaătorii) şe a/ro/ie 3oarte mult de lucrul /e care $% l $%ndraăgeşc neş/uş $%n toate artele narati1e) de la roman la cinema) adicaă de/laşarea dinş/re un /rezent 1izibil ş/re un 1iitor aşcunşMoti1ul /entru care /aă durile o3eraă o aşemenea e,/erientaă $% ntr# un mod 9ireşc ş i ata%t de intenş ştaă) 3aăraă $% ndoialaă ) $% n caracterul /ur 9izic al oricaărei comunitaăti de co/aci) $% n maăşura $%n care ei aşcund ceea ce e,iştaă la un moment dat dincolo de $% m/reAurimile imediat 1izibile- 5şt3el) co/acii şeamaănaă cu un şir de camere şi coridoare) o caşaă cu uş i ş i deş/aărtituri $% nlaăntuite şi totuşi şe/arate) şau cu nişte /agini şi ca/itole) ca o lucrare de 9ictiune- La 3el ca $% ntr#o 9ictiune) e,iştaă $%n aceaştaă /ri1intaă comunitaăti de co/aci bune şau rele E unele care $%ncearcaă şaă#l ademeneaşcaă /e 1izitator şaă $%ntoarcaă /agina ş i şaă e,/loreze mai de/arte) iar altele care#l o/reşc - Inşaă c!iar şi cele mai de GnecititH /aăduri şi cra%nguri şunt de 3a/t mai şubtile deca%t orice 9ictiune imaginabilaă) caăci cea din urmaă nu /oate /rezenta niciodataă acea multi/licitate a /otecilor ce /ot 9i aleşe $%ntr#o /aădure) ci doar o anumitaă /otecaă ş i numai una- * i totuş i acea multi/licitate de /oşibilitaăti) cu toate caă nu /oate 9i redataă /rin intermediul te,tului ti/aărit) $% ng!etat) eşte $%ntru totul ti/icaă /entru actul şcrişului) /entru dilema conştantaă E durere şau deş3aă tare) $%n 3unct ie de $%m/reAuraări E /e care o re/rezintaă /ractica şa realaă) de la conştruirea /ro/ozitiei de bazaă /a%naă la /roblemele mai mari) legate de linia narati1aă) e1olutia /erşonaAelor şi $%nc!eiere) $%ndaăraătul 9iecaărei caăraări şi al 9iecaărei 3orme de e,/reşie /e care le alegi /a%naă la urmaă şe a9laă naă lucile tuturor celorlalte) /e care nu le#ai aleş4u#mi /laănuieşc şcrierile) aş a cum nu#mi /laănuieşc /limbaă rile /rin /aă dure- rmaăreşc /oteca ce /are cea mai /romitaătoare la un moment dat şi nu un anumit itinerar) /reştabilit la intrare- *unt ca% t şe /oate de con1inş caă nu e 1orba de nici un 3el de e1aluare rationalizantaă şau irationalizantaă post factum caă) du/aă ce am deşco/erit caă şcriu 9ictiune cum1a la 1oia $%nta%m/laării) acum deşco/aăr o analogie cu drumul /rintr#o /aă dure
necunoşcutaă- Tocmai aceaştaă caracterişticaă a/arte a e,/loraărilor mele adoleşcentine /rin tinuturile .e1onului 6a/arte) /entru caă nu am 3oşt creşcut $%ntr#o atmoş3eraă ruralaă) deci nu /uteam şaă iau /eişaAele de taraă dre/t un dat) ci 3aăraă $% ndoialaă caă au aAunş la mine $%n1aăluite $%n ce1a din irealitatea) din aerul de Gnu tocmai realH al unei 9ictiuni8) /rin urmare tocmai acea caracterişticaă) zic) m#a 3aăcut şaă 9iu ceea ce şunt azi E ş i aşta $%n multe alte /ri1inte) /e la%ngaă şcriş5ştaăzi $%mi dau şeama caă lucrul care#mi /laăcea cel mai mult la bogaă tia 1erde) la taina ne/o/ulataă a tinutului .e1on) /e care ş anşa iştoriei mi#a dez1aăluit#o) a 3oşt e,/lorabilitatea lui- La 1remea reş/ecti1aă credeam caă $%n1aăt şaă 1a%nez ş i şaă /eşcuieşc 6ba c!iar) maă tem) şaă 3ac braconaA ş i şaă maă 3uriş ez /e /ro/rietaăti /ri1ate8) şaă botanizez ş i şaă urmaăreşc com/ortamentul /aăşaărilor) ca%nd de 3a/t nu 3aăceam altce1a deca% t şaă maă laş $%nrobit 3araă şcaă/are de /laăcerile deşco/eririi şi e,/erientei şolitare- Bu ca%t locul era mai şinguratic) cu ata%t maă $%nca%nta mai mult taăcerea lui) aura lui) con9iguratia lui ş/eci9icaă) izolarea lui- Vişam o 1a%lcea neş3a%rş itaă 6baănuieşc caă era a/roa/e un 1iş de animal) 1işul unei 1idre8) cu /a%lcuri neş3a%rşite de 3agi umbroşi şi dumbraă1i de aluni) cu /aAiş ti 3aăraă caşe ş i 3aăraă oameni - In zilele acelea 1işul nu era com/let ru/t de realitate) aşt3el de 1a%lcele /ierdute $% ncaă mai e,iştau) iar $%n unele dintre ele reştul lumii nu#şi a1ea locul - Inşaă) e1ident) a1eau şi ele un ca/aăt şi $% ntr#un anumit /unct şe ş3a%rş eau cu o caăraăruie) o caăşutaă şau o 3ermaă) cu Gci1ilizatiaH E ş i atunci deşco/erirea /iereaPretul tuturor aceştor lucruri a 3oşt acela caă n#am caă /aă tat niciodataă guştul /entru ceea ce şe a9laă dincolo de e,/erienta deşco/eririi şolitare şau) $%n termenii e,/loraării geogra9ice autentice) /entru e,/loatarea /ro/riu#zişaă a deşco/eririi- M#am ocu/at ca amator de multe dintre ramurile iştoriei naturale 6şi umane8 şi $%n nici una nu /oşed cunoştinte şolide E lucru 1alabil /entru nenumaărate alte lucruri- $% mi /lace şaă maă 3amiliarizez cu /aădurea cutreiera%nd#o ş i ata%ta tot- Ba un diletant) nu ca un 1irtuoz- Pre3er $%ntotdeauna !aoşul 1erde !aărtii ti/aărite- 4u am o
metodaă $%n nimic din ceea ce $%ntre/rind) iar $%n /ri1inta /uterii de concentrare) a raăbdaării $% n $%nşuşirea cunoştintelor de ş/ecialitate 1eritabile) /a%naă ş i un co/il maă 3ace de ra%ş- Pot şaă maă concentrez ca%nd şcriu) $%nşaă doar /entru caă şcrişul eşte o 3ormaă şublimataă de deşco/erire) o e,/lorare izolataă) 1a%lceaua mea neş3a%rş itaă de /e 3oile de !a%rtie- *unt con1inş caă totul şe datoreazaă /rimei e,/eriente din adoleşcentaă) /entru caă nu cred şaă maă 9i naă şcut aşt3el) cu un /rag al /lictişelii dureroş de şcaăzut 3ataă de o ş tiintaă şau de nişte cunoştinte care nu şunt aşimilabile $% n mod e1ident e,/erientei deşco/eririi şolitare*e /rea /oate $%nşaă ca) 9iind creşcut 3aăraă nici un 3el de credintaă anume ş i raăma%na%nd ca atare) $%n şentimentele mele 3ataă de /aăduri şaă şe 9i ameştecat şi un anume 9ior religioş- 5tmoş3era lor ştranie) taă cerile lor) aşemaănarea cu naoşurile /e /ilaş tri E mai cu şeamaă $%n cazul /aădurilor de 3ag E) aşemaănare /e care >audelaire a şur/rinş#o $%ntr#un 1erş 3aimoş) re3eritor la tem/lul cu coloane 1ii E toate /robabil caă e1ocaă locul ş3a%nt $%naăltat de ma%na omului- *tim caă /rimele locuri cu ade1aărat şacre din /erioada neoliticaă) cu mult $% nainte de *tone!enge 6care nu eşte altce1a deca%t o dumbra1aă /ietri9icataă8) au 3oşt cra%ngurile arti9iciale 3aăcute din trunc!iurile de co/aci /raăbuşiti) tranş/ortati şi $%naăltati din nou ş i caă aco/eriş urile lor trebuie şaă li şe 9i /aărut celor care le $%naăltau nu ata%t aco/eriş uri) ca% t coronamente arti9iciale- Pa%naă ş i cele mai maă runte /aă duri au şecretele lor) locurile lor tainice) !otarele lor nemarcate) şi şunt con1inş caă toate claădirile ş9inte din toate religiile lumii) de la cea mai im/unaă toare catedralaă /a%naă la cea mai maă runtaă ca/elaă) deşcind din aura naturalaă a anumitor cra%nguri şau locuri $% m/aădurite- $%n miAlocul lor ne trezim /rintre cu totul alte 9iinte) mai 1a%rştnice) mai im/ozante şi mai $%nde/aărtate de noi deca%t oricare alte 3orme nonumane de 1iataă) orica%t de bizare ar 9i acelea: oarbe) imobile) mute 6şau graăind doar acele confuses paroles ale lui >audelaire8) $%n aşte/tareK şemaăna%ndu#i $%ntru totul unicei 3orme /e care un zeu uni1erşal ar /utea#o lua- Oamenii neoliticului) şcla1i ai /ro/riei lor mari Gin1entiiH culturale) cea a agriculturii) aşa cum
şuntem ş i noi 3ataă de economia induştrialaă) au 3oşt /rimii mari deş/aă duritori ai /eişaAelor noaştre ş i /oate caă şentimentul de 1ino1aătie i#a 3aăcut şaă şe $% ntoarcaă la co/aci $%n caăutarea unui model /entru claădirile lor religioaşe E urmati a/oi de +/oca >ronzului) de greci şi de romani) cu coloanele şi /orticurile lor) de e/oca celtaă a 9ierului) cu druizii şi dumbraă1ile lor şacre de şteAari @ 5şemeni tuturor locurilor care izoleazaă ş i taăinuieşc) au ş i ele ce1a erotic- $%nşaă /aădurile şunt oricum nişte lucruri neş/uş de şenzuale- Poate caă nu de/aăş eşc ca numaă r ş/eciile altor !abitate) dar şunt cu mult mai bogate şi mai dramatice $% n ceea ce /ri1eşte im/reşiile şenzoriale- 4icaăieri altunde1a cele douaă im/ortante miAloace contem/orane de re/roducere a realitaătii E cu1a%ntul şi a/aratul de 3otogra9iat E nu şunt mai ne/utincioaşe) mai /utin ca/abile şaă şur/rindaă şunetul 6şau li/şa lui8) miroşurile) tem/eraturile) ştaă rile) $%m/reAurimile) multi/lele ni1ele de 9iintare /e 1erticalaă) de la şol ş/re 1a%r3ul arborelui) cu toataă) di1erşitatea 3ormelor de 1iataă ş i şubtilitatea relatiilor dintre ele- Intr#un 3el) /aădurile şunt ca marea: mult /rea di1erşi9icate şenzorial şi mult /rea necu/rinşe /entru a /ermite şaă li şe şur/rindaă altce1a deca%t şu/ra3etele şau lucirile- 5ma%ndouaă ieş biruitoare din $% n3runtarea cu teleobiecti1ul) cu 3oaia de deşen) cu /a%nza- 4u /ot 9i cu/rinşe $%ntr#un cadru) iar cu1intele şunt la 3el de inutile) de şilnice şi de uzate ca%nd $%ncearcaă şaă şur/rindaă realitateau $%nta%m/laător ştraămoşii romanului modern) care au $% nce/ut şaă a/araă $%n +1ul Mediu tim/uriu) au a1ut ata%t de deş /aădurea dre/t decor) iar caăutarea dre/t temaă centralaă- Orice roman) $%ncaă de la $%nce/uturile literaturii) $%ncaă de la e/o/eea lui ?!ilgameş ) eşte o 3ormaă de caăutare şau de a1enturaă- Ba decor) numai alte douaă medii /ot ri1aliza cu /aădurea E ş i nici ele cu 3oarte mult şucceş- Orizontalitatea maării nu aşcunde mare lucru*ingurul 3undal din ş/atiul coşmic eşte $% nşuşi ş/atiul coşmic5mbele şunt mult mai $%n de/aărtate de şcara umanaă) iar
4
/reoţii #echilor celţi, numiţi drui'i, şi des!ăşurau ceremonialurile religioase n dumbră#i de ste$ari. 0te$arul era socotit un copac s!nt.
/erş/ecti1a /e care o o3eraă eşte /rea $%nde/aă rtataă ş i /rea monotonaă - *i) deş i /aă durea realaă eşte ş i ea deşeori monotonaă) /aădurea meta3oricaă $%nşeamnaă un şuş/anş continuu) o şcenaă $%n aş t e/tarea actorilor) cu eroi) 3ecioare) balauri ş i caştele mişterioaşe la 9iecare /aş*#ar /utea ca ea şaă 9i de1enit inutilaă ca decor concret $% ntr#o e/ocaă $%n care ş#a /ierdut credinta $% n 3ecioare) balauri şi caştele 3ermecate) $%nşaă cred caă noi n#am renuntat deca%t a/arent la reteta 3undamentalaă 6/rimeAdia) erotişmul) caăutarea8 deşco/eritaă /entru /rima dataă de acei şcriitori medie1ali tim/urii- 4#am 3aăcut altce1a deca%t şaă şc!imbaă m decorul o3erit de co/aci cu mult mai 3amiliara /aădure din caă raămidaă ş i beton a oraş ului ori metro/oleiM#au mişcat $%ntotdeauna anumite Au,ta/uneri de co/aci şi claădiri) mai aleş $%n inima metro/olelor şi) /oate) $% n c!i/ul cel mai izbitor $%n 4e" orD- Pri1eliştea acelor ziduri de 3runze E literale şi şimbolice E şta%nd unul la% ngaă altul) /e Aumaătate taăinuind) /e Aumaătate dez1aăluind) /oate 9i ciudat de /oeticaă E ş i nu numai $% n termeni ar!itecturali- Bartierele mai 1ec!i ş i mai /ut in şiştematizate ale oraş elor ş i metro/olelor şeamaănaă /ro3und cu nişte /aăduri) mai cu şeamaă $% n /ri1inta 3elului $%n care trec /rin noi) a modului $%n care dezorienteazaă) şe deruleazaă) şe deşc!id) şe $%nc!id) şur/rind ş i bucuraă - ?reşeala cea mai ştu/idaă dintre multele greşeli ştu/ide ale ar!itecturii şecolului douaăzeci a 3oşt aceea caă a dat uitaării aceşt model ştraă 1ec!i $%n /roceşul şiştematizaă rii urbane tot mai grandioaşe- Oraşele lineare) geometrice) dau naştere la oameni lineari) geometrici; oraşele# /aăduri dau naştere la 9iinte umanenei minti medie1ale aceaştaă a9irmatie i#ar 9i /aărut a/roa/e o erezie) iar celor din +uro/a Renaşterii şi cea a şecolului al şa/teş/rezecelea c!iar una /ericuloaşaă din /unct de 1edere /olitic- 5tractia /ionierilor romanului /entru decorul o3erit de /aădure n#a 3oşt ca%tuşi de /utin o atractie /entru /aădurea $% nşaăşiPaădurea era $%n mod clar male9icaă) $%nşaă) male9icaă 9iind) o3erea o Auşti9icare con1enabilaă /entru /ortretizarea tuturor /ericolelor reale şau /reşu/uşe /e care le şcotea $%n calea drumetului-
>işerica şe /oate /la%nge de graba cu care /ublicul educat din $%ntreaga +uro/aă a $% mbraătişat /o1eştile cu co/aci a1a%nd ca şubiect adulterul) magia) mişterul) monş trii) /ericolul etern ş i iş/ita eternaă - 4#ar /utea $%nşaă nega ade1aărul general al unei a9irmatii /e care era ea $%nşaăşi din ce $%n ce mai !otaăra%taă ş#o şuştinaă : raăutatea inerentaă a unei naturi li/şite de !ar di1in) ata% t $%n realitatea e,terioaraă) ca%t şi $% n om- Ramond B!andler şi alti creatori ai detecti1ilor şecolului noştru au 3oloşit e,act aceeaşi te!nicaă: au $%nlocuit co/acii male9ici cu oraşul male9ic şi a/oi) $%ndaăraătul /rete,tului eroului incoru/tibil) şi#au /ermiş marea libertate de a deşcrie toate 1iciile) ororile şi iş/itele care $% l abat /e erou de la calea cea drea/taă şi /e care aceşta trebuie şaă le $% n3runte /entru a# şi ca%ştiga cali9icati1ul- *ir ?ala!ad şi P!ili/ Marlo"e şunt 3rati de şa%ngeIn a/roa/e tot ultimul mileniu ade1aărata 1irtute umanaă 6ca ş i 3rumuşetea 1irtuoaşaă8 era de gaă şit la euro/eni $% n natura $%mbla%nzitaă ) $%ngenunc!eataă $%n interiorul lui %ortus conclusus şau a emblematicei graădini cu ziduri $%nalte a ci1ilizatiei- Bonce/tia amintitaă a 3oşt ata%t de /uternicaă ) $%nca%t re/rezentarea artişticaă naturaliştaă a /eişaAului şaă lbatic eşte total abşentaă $%nainte de şecolul al şa/teş/rezecelea E dar şi atunci a/are ata%t de rar) $% nca%t am /utea ş/une c!iar caă a 3oşt abşentaă G/a%naă la a/aritia mişcaării romanticeH- ?riAa /ublicaă /entru naturaă) im/lica%nd maă şuri concrete /entru a o /roteAa) nu a a/aărut deca%t deştul de ta% rziu) $% n şecolul al nouaăş/rezecelea) şi c!iar şi atunci cu mari intermitente*ecolul noştru) ultimul din aceşt mileniu) eşte /rimul care etaleazaă un oarecare intereş general ş i international aşu/ra /roblemei ş i nu cred caă ar trebui şaă 9im /rea ma%ndri de aceşt lucru- Viitorul ar /utea şaă conşidere E şi /e bunaă dre/tate E caă am a1ut la $%ndema%naă ata%t cunoş tintele ş tiinti9ice) ca%t ş i organizarea /oliticaă şi /otentialul neceşare /entru a 3ace mult mai mult deca%t am 3aăcut4u e 1orba doar de 3a/tul caă la $% nce/uturile medie1ale ale atitudinii noaştre şuş/icioaşe 3ataă de naturaă ata%t de multi /ictori au 3oloşit imaginile literale ale ?raădinii Raiului) ale Paradişului)
ale Fecioarei Maria şi ale docilei licorne $% ntr#un deşiş- B!iar şi atunci ca%nd şaă lbaăticia ş i !aoşul E cele douaă 9iind de 3a/t şinonime E trebuiau şaă 9ie re/rezentate ca 3undal al /icturilor cu şi!aş tri şau al şcenelor din iad) ele erau aranAate la 3el de /edant ca $% ntr# un /arc) ca $%ntr#o graădinaă $%m/reAmuitaă) ca şi cum limitele 9izice ale /icturii erau zidurile meta3orice ale graădinii şi nimic din interior nu /utea 9i /rezentat aşa cum de 3a/t era) şe com/orta şi şe dez1olta- Faăraă $%ndoialaă caă /edanteria e,agerataă ni şe /are aştaăzi una dintre cele mai 3ermecaătoare calitaăt i ale artei medie1ale ş i nu /utem şaă#i acuzaăm /e /ictorii medie1ali tim/urii caă) $%n ciuda dorintei şi a 1iziunii lor clare) nu au $% n3aătişat ceea ce oricum nu ar 9i reuş it şaă /unaă /e /a% nzaă ) a1a%nd $% n Vedere li/şa te!nicilor neceşare /entru o aşt3el de re/rezentareInşaă) cu tim/ul) acele te!nici au a/aărut ş i mi şe /are caă nu /oate 9i nimic mai rele1ant deca%t ne/utinta unor /ictori /recum Pişanello şi .urer de a $% ntelege realitatea şaălbaăticiei) $%n ciuda !otaăra%rii lor E ce raăzbate) de /ildaă) $% n /ortretiştica umanaă E de a /ri1i natura dre/t $%n 3ataă+ e1ident caă aceşti doi atenti obşer1atori ş i e,celenti deşenatori ar 9i reuşit ş#o redea din /unct de 1edere te!nic E şi totuşi au 3oşt $%m/iedicati ş#o 3acaă de cine ş tie ce orbire mentalaă /ro3undaă şau cine ştie ce com/le,- Maănunc!iul de 1iolete şau ie/urele lui .urer) ca şi şo/a%rlele) cerbii) /u/aăza şi maimuta lui Pişanello 63aăraă $%n doialaă ) cel mai 3rumoş deşen indi1idual conşacrat 1reodataă aceştui animal8) ni şe /ar la 3el de GnaturaleH) de realişte) ca ş i o 3otogra9ie modernaă - Inşaă $% n termenii iştoriei artelor ele /ar $%n acelaşi tim/ clandeştine) /urta%nd un uşor ştigmat de /ornogra9ic) de 1iciu şecret) /e care /ictorul) ca /erşonalitate /ublicaă) trebuia şaă #l aşcundaă ) caăci de $%ndataă ce aşemenea elemente indi1iduale de1in doar com/onente dintr#o şcenaă mai am/laă) ele trebuie GgraădinaăriteH) aranAate ş i diş/uşe arti9icial) 9iind tranş3ormate $% n niş te şim/le şemne 1izuale51em cu totii /icturile şau imaginile noaştre /re3erate) iar /rintre ale mele şe numaăraă de mult tim/ un tablou al lui Pişanello de la 4ational ?aller din Londra) &iziunea 'f(ntului )ustaţiu!
Viitorul ş3a%nt) /lecat la 1a%naătoare) ş#a o/rit din galo/ $%n miAlocul unui decor şaălbatic) $%m/aădurit) la 1ederea unui cerb care $% l /oartaă $%ntre coame /e Iişuş cruci9icat- 5lte animale) /aăşaări şi 9lori um/lu /a%naă la re3uz 3undalul micutei /a%nze- 5rti9icialul anşamblului E $%n /rimul ra%nd /rin com/aratie cu şc!itele care ne#au raămaş de la Pişanello ş i care au ca şubiect animale ş i /aă şaări indi1iduale E eşte a/roa/e com/let- *c!itele şi deşenele şunt $% ntru totul izbitor de naturalişte ş i totuş i $%n tablou şubiectele lor de1in la 3el de !eraldice şi şimbolice) la 3el de ne9ireşc alaăturate) ca animalele $%ntr#o ta/işerie- 4u cunoşc 1reo altaă /icturaă care şaă demonştreze mai con1ingaător şi mai emotionant aceaştaă ştranie orbire culturalaă şi eşte cum nu şe /oate mai /otri1it 3a/tul caă Pişanello l# a aleş /e ş3a%ntul /atron al ca%inilor 6şi) initial) al 1a%naătorii) $% nainte ca *3a%ntul =ubert şaă #i uzur/e rolul8 ca 9iguraă centralaă ş i de3ormator al 1ietii nonumane care $% l $%nconAoaraă- Bu ade1aărat urmaăritaă) !aăituitaă ş i cruci9icataă $% n aceaştaă ca/odo/eraă ambiguaă de mici /ro/ortii eşte natura $% nşaăşi) nu IişuşPa%naă ş i marii /eişagiş ti ai şecolului al ş a/teş/rezecelea) cum ar 9i Ruşdael) nu şe a/ro/ie $% ndeaAunş de realitatea naturalaă E aşta dacaă 3acem o com/arat ie $%ntre 3elul $%n care şunt re/rezentate $%n o/erele lor /e de o /arte natura şi /e de altaă /arte unele oraşe contem/orane şau alte lucruri 3aăcute de ma%na omului E) ci o /rezintaă $%ncaă şub 3orma unui şim/lu 3undal) care urma şaă 9ie com/uş ş i aranAat con3orm notiunii lor de /itoreşc) aşt3el caă la un /ictor cum eşte =obbema a/ar mult mai /utine /eişaAe cu co/aci deca%t /eişaAe urbane cu arbori $%n loc de caşe- La 1remea reş/ecti1aă natura era mai degrabaă deşconşiderataă ş i /ri1itaă cu ne$%ncredere deca%t temutaă şi anatemizataă+a trebuia $%mbunaătaătitaă) 3aăcutaă şaă /lacaăIn multe /ri1inte) /ictorii n#au $% nce/ut şaă 1adaă natura ca un tot unitar /a%naă $%n momentul $%n care a/aratul de 3otogra9iat a şur/rinş#o /entru ei) dar $% n aceşt conte,t ea $%nce/uşe deAa şaă#i $%nlocuiaşcaă5rta nu are nici o obligatie ş/ecialaă şaă 9ie realiştaă şi naturaliştaă - .e 3a/t nu are nici o altaă obligatie deca% t şaă ş/unaă ce
doreş te şau ce anume 1rea şaă e,/rime artiştul- *i totuş i aceaştaă ne/utintaă durabilaă de a reda $% ntregul la 3el de 1eridic ca şi /artea izolataă) aceşt eşec de a /une oc!iul omeneşc 6şau a/aratul de 3otogra9iat8 $%n concordantaă cu anşamblul) $%n ciuda 3a/tului caă aceşt lucru ş#a /etrecut $% n cazul detaliilor cu cel /utin /atru şecole $%nainte de in1entarea a/aratului 3oto 6Pişanello a murit $% n &@8) re/rezintaă un şim/tom al unei $%ndoieli $%ndelungate şi 1aătaămaătoare /entru om+,iştaă moti1e /ractice abşolut de $%nteleş) ce e,/licaă de ce /a%naă ta% rziu) $% n şecolul al şaiş/rezecelea) euro/eanul 6la el acaşaă) dar şi $%n e,/editiile de e,/lorare8 a /ri1it natura ne$% mbla%nzitaă tot aşa cum a /ri1it şi marea: ca /e un deşert uriaş şi 3undamental oştil) un 3el de raău neceşar- Bomertul) /ro9itul /erşonal) gu1ernul) ştabilitatea şocialaă ş i multe alte lucruri im/uneau tra1erşarea acelei /uştietaăti E /e atunci $% n mare maă şuraă $%m/aăduritaă E care şe $%ntindea $%ntre oraş e ş i ta% rguri) dar tra1erşarea $%n şine nu le aducea nici o altaă /laăcere $%n a3ara celei de a şoşi la celaălalt ca/aăt te3eri şi ne1aătaămatiK şau /oate $% i deş3aăta 1a%naătoarea; $%nşaă ş i ea era un ş/ort /racticat de o ma% naă de oameni $% narmati şi $%n cete) ceea ce $%i con3erea de/linaă şigurantaăBa ş i $%n multe alte cazuri) legenda lui Robin =ood E şau acea /arte din ea care şugereazaă caă 1iata /etrecutaă $%n codrul 1erde /oate 9i o deş3aătare E şe o/une total şentimentului general şi ş/eci9ic ş/iritului +1ului Mediu) ba c!iar şi $% n culegerile de te,te traditionale deş/re Robin =ood latura 3ericitaă a e,iştentei $%n codru eşte mai degrabaă un element al baladelor ş i /o1eştirilor din /erioada elizabetanaă şi de mai ta% rziu) nu al celor mai tim/urii- Probabil nu eşte nici o coincidentaă $%n 3a/tul caă ata% t /rimul mare 1al de G$%m/reAmuiriH ) ca%t şi a/aritia etoşului /uritan au a1ut loc $%n /erioada elizabetanaă- Primele şemne ale unei mutatii rebele ş i nereligioaşe de la 3rica de naturaă la $% ndraăgirea ei 3ngl. enclosures. /e #remea dinastiei Tudorilor pămnturile comunale ncepuseră să !ie parcelate şi mpre$muite cu garduri #ii, ceea ce-i !a#ori'a pe moşierii care se ocupau de creşterea oilor şi comerţul cu lnă, strnind ast!el mnia ţăranilor, rămaşi !ără hrană.
au a/aărut tot atunci- .ecorul şi temele /aştorale ale unor /ieşe ş!aDeş/eariene E deşcrierea unor e,iluri nu $% ntru totul li/şite de atractii din graădina /aş nicaă a ci1ilizatiei $%n &isul unei nopţi de vară Cum vă place Furtuna şi celelalte E nu şunt e,em/le de /re1iziuni ale unui geniu) ci o abilaă $%ncuraAare a unei mode care tocmai lua am/loare- *i totuşi /rea /utin din toate aceştea şe regaăşeş te $%n modul de 1iataă al şecolului al ş a/teş/rezecelea E ş i cel mai /utin $%n graădinile şale) care au raămaş $% n general la 3el de arti9iciale ca şi cele medie1ale- 4atura raăma%nea $% ncaă un /otential dizol1ant al decentei) o idee /e care neş3a%rşitul şir de noi deşco/eriri deş/re a/ucaăturile omului mai /rimiti1 E cu ca%t mai a/roa/e de naturaă) cu ata%t mai aşemaănaător lui Baliban E nu 3aăcea nimic /entru a o ş/ulbera- +a raăma%nea $% n eşentaă o uriaşaă /elerinaă 1erde /entru *atana) /entru şaă1a%rşirea 3aăraădelegii şi a /aăcatului) /entru cei care şe $% ndoiau de ordinea religioaşaă ş i /ublicaă) dar) mai /reşuş de toate) /entru cei care şe $% ndoiau de $%nşaăşi 9iinta umanaă) aleaşaă de .umnezeu ca şu/ra1eg!etor ş i 1ec!il /eşte reştul creatiunii5m /utea crede caă acum) de 1reme ce şu/ra1eg!etorul a in1erşat 1ec!iul ra/ort al naturii cu ci1ilizatia) aşemenea temeri şi uri şu/erştitioaşe 3ataă de şaălbaăticie ş#au ştinş E şi mai cu şeamaă corolarul lor indiş/enşabil) ideea caă 1irtutea şi 3rumuşetea şe a9laă $%ntre granitele lui %ortus conclusus! Vaăd $%nşaă /rea /utine şemne $% n aceşt şenş ş i mi şe /are e1ident caă nu le gaăşeşc $%n 3elul $%n care goş/odarii de ra%nd ai +uro/ei şi 5mericii $% ncaă $%şi mai culti1aă graădinile şi nici $% n induştria de /ro/ortii care le şatiş3ace ne1oile de /eşticide şi erbicide- *ingurul loc E amenintaător de a/ro/iat de noi) ata%t 9izic) ca%t şi /şi!ologic E $% n care natura şaă lbaticaă eşte deteştataă şi de unde eşte izgonitaă raăma%ne graădina /erşonalaă) aşta $%n ciuda /o/ularitaătii ei creşca%nde) dacaă e şaă Audecaăm du/aă numaărul de caărt i ş i emişiuni TV e,iştente ş i du/aă toate ştraădaniile conşer1ationiştilorImi aminteşc de un e1eniment ciudat) /etrecut /e ştrada din şuburbia noaştraă din +şşe,) unde m#am naă şcut eu- nul dintre locuitorii mai $% n 1a%rştaă o luaşe uşurel razna du/aă moartea
şotiei- *taătea cu dra/eriile traşe şi nu 1oia şaă mai ştie de nimic din lumea de a3araă- La $%nce/ut şaărmanul om a şta%rnit o com/aşiune /ro3undaă) dar a 1enit şi cli/a $% n care ş#a obşer1at caă el şe izolaşe nu numai de lume) ci şi de /ro/ria graădinaă- Iarba nu era tunşaă) raăzoarele erau laăşate $%n /araginaă) co/acii necuraătiti) iar tot locul era naă/aă dit de /aă /aă die) ruginaă) urzici) raă şcoage ş i .umnezeu ş tie ca%te altele- O aşemenea declaratie claraă de a/artenentaă la abominabila coloanaă a cincea ( i#a zguduit /ro3und /e tata şi /e 1ecinii lui- $%ntreaga lor com/aşiune ş#a mutat caătre 1ecinii de alaă turi ai aceştui colaborationişt) a9lati acum şub in1azia conştantaă a tru/elor /araş utate de com/ozee ş i raăşcoage- 5m trecut $%n tr#o zi de iarnaă rece /e la% n gaă aceaştaă do1adaă de negliAentaă craşaă ş i) ş/re bucuria mea) am 1aăzut una dintre cele mai rare şi mai 3rumoaşe /aăşaări ale regatului E maătaăşarul E !raănindu#şe 1oioaşaă cu 3ructele unui co/ac de acolo- 5 3oşt) din /aăcate) doar o minoraă raăzbunare /oeticaăBei mai multi dintre noi raăma%nem $% nte/eniti $%n medie1al) detaşati şi diştanti de ceea ce nu /utem nici /oşeda) nici controla /e de/lin) de ceea ce nu /utem 1edea şau $% ntelege- La 3el cum cea mai mare /arte a literaturii ştiinti9ico#3antaştice a decretat caă tot ce 1ine din ş/atiul e,tratereştru trebuie $% n mod obligatoriu şaă aibaă intentii rele 6$%n /o9ida oricaărei e1aluaări /robabiliştice8) tot aşt3el e1aluaăm şi cea mai mare /arte a naturii E şau cel /utin /e cea care 1ine $%n contact cu noi- Inconştientul colecti1 $% ncaă mai e ba%ntuit de un re3uz $%nraădaăcinat de a acce/ta im/licatiile 1eştitului şarcaşm al lui Voltaire 3ataă de 3erocitatea cu care şe a/aăraă animalele atunci ca%nd şunt atacate- Tot ce nu eşte $% n mod clar de /artea omenirii eşte $%m/otri1a ei- 4u /utem $%ng!iti indi3erenta şim/laă) ultra#umanitatea unei /aărti ata%t de mari din naturaă- Putem de/la%nge deş/aă durirea bazinului 5mazonului) /oluarea maărilor şi ra%urilor noaştre) e,terminarea 3amiliei balenelor şi nenumaărate alte 3aăraădelegi comişe $% m/otri1a naturii şaălbatice de caătre omul contem/oran- .ar) la 3el ca şi natura 4 5rup de oameni care simpati'ea'ă n secret cu duşmanii ţării lor, iar n timp de ră'boi i spri$ină.
$%nşaăşi) maAoritatea aceştor lucruri şe /etrec $% n a3ara cunoaşterii şi e,/erientei noaştre directe şi /aărem inca/abili şaă /reşu/unem caă reş/onşabilitatea 3ataă de ele 6şau li/şa ei8 ar /utea $%nce/e mult mai a/roa/e de caşa noaştraă) $% n trecutul $%n3ricoşat al /ro/riei noaştre ş/ecii) ca şi $% n /rezentul ei ne/utincioş) adicaă $%n /rimul ra%nd $%n 1eş nica noaştraă combinatie de ignorantaă ş i ş/aimaă - 4u ştiu cum am /utea e,/lica alt3el /o/ularitatea de care şe bucuraă acele mani3eştaări recente şi dezguştaătoare ale unei mentalitaăti /ur medie1ale) ca 9ilmul *a+s $Fălci, şi toataă /raăşila lui ne3ericitaăBeea ce ne amenintaă $%n mileniul 1iitor nu conştaă $%n natura 1aă zutaă ca un rec!in ticaăloş) ci $% n detaş area noaştraă emotionalaă ş i intelectualaă tot mai mare 3ataă de ea- *i nu cred caă remediul e de gaă ş it doar $%n şucceşul şau eş e cul miş c aării ecologişte de conşer1are- +l şe bazeazaă la 3el de mult /e recunoaş terea 3a/tului caă re1olutia ştiinti9icaă are o datorie de /laătit şi) mai cu şeamaă) caă ea a /ro1ocat şc!imbaări $%n modalitaătile noaştre de a /erce/e şi Audeca lumea -n mod individual! *tiinta eşte $%n c!i/ eşent ial E ş i a/roa/e meta9izic E obşedataă de ade1aăruri generale) de claşi9icaări care şe o/reşc la ş/ecii) de legi 3unctionale a caăror 1aloare eşte ca%ntaăritaă du/aă uni1erşalitatea lor şi de ştatiştici $% n care >ac! şau Leonardo şunt doar o 3ractiune) o gauraă /er3orataă $%n cartela unui com/uter*a1antul trebuie c!iar şaă şe generalizeze /e el $%nşuş i) şaă elimine orice şentiment /erşonal /e /arcurşul e,/erimentului şi al obşer1atiei) /recum ş i $%n momentul enuntaării rezultatelor- +l /oate ştudia indi1izi) dar numai /entru a contribui la crearea unor legi ş i 3a/te cu o a/licabilitate ş/oritaă - *tiinta are /rea /utin tim/ /entru e,ce/tii minore- .ar $% ntreaga naturaă) ca şi $% ntreaga umanitate) eşte conştituitaă din e,/licatii minore) din entitaăti care) $%ntr#un anumit 3el) orica%t ar 9i de negliAabile din /unct de 1edere ştiinti9ic) nu şe con3ormeazaă regulii generale- Bredinta $% n aşt3el de e,ce/tii eşte la 3el de 1italaă /entru artaă ca şi credinta $% n utilitatea generalizaării /entru ş tiintaă) aşt3el caă am /utea şocoti a/roa/e dre/t artaă acea ramuraă a ş tiintei la care) din cauza /ro/riilor dogme ş i conce/t ii reştricti1e 6din nou acea 1ec!e %ortus
conclusus 8) ştiinta nu /oate aAunge-
4u /rea a1em ş/erante şaă recunoaş tem aceaştaă ştare de 3a/t dacaă nu acce/taăm trei lucruri deş/re naturaă- nul eşte acela caă a o cunoaşte /e de/lin eşte $% n egalaă maăşuraă o artaă şi o ştiintaăBel de#al doilea eşte caă eşenta aceştei arte şe a9laă $% n /ro/ria noaştraă naturaă şi $% n relatia noaştraă cu cealaltaă naturaă) niciodataă $%n naturaă ca o colectie de GlucruriH din a3ara noaştraă - ltimul eşte 3a/tul caă aceşt gen de cunoaş tere şau relatie nu /oate 9i re/roduş /rin nici un alt miAloc E /rin /icturaă) 3otogra9ie) cu1inte şau /rin ş tiinta $%nşaăşi- +le /ot $%ncuraAa) culti1a şi ştimula o aşt3el de artaă a relatiei) $%nşaă n#o /ot re/roduce) aş a cum nici /ictura nu /oate re/roduce o şim3onie şi nici in1erş - In cele din urmaă ele /ot şluAi cel mult ca şurogate) mai cu şeamaă dacaă ne şer1im de ele aş a cum unele /erşoane şe şer1eşc de relatiile şe,uale E doar /entru a ne Auşti9ica şau a ne şatiş3ace orgoliul /erşonalIn animalul $%nraăit al lui Voltaire e,iştaă o şi mai mare ticaă l oş i e- 4u /oate 9i /oşedat şau) mai /reciş) nu /oate 9i de/oşedat de anima de şu9let) $%n 3elul $%n care $%ncercaăm noi şaă#l /oşedaăm - In cli/a $% n care ne e,ercitaăm dre/tul de /ro/rietate) el diş/are- Poate caă nicaăieri altunde1a nu ne e mai daăunaătoare aceaştaă obşeşie umanaă a /oşeşiunii şau amaăgirea caă lucrul /e care $%l /oşedaăm nu mai /oate a1ea un şu9let al şaău- Vaădu1irea de şu9let a Auşti9icat toate grozaă1iile comertului cu şcla1i din 53rica.acaă negrul eşte ata%t de /roşt) $% nca%t /oate 9i tranş3ormat $% n şcla1) el nu /oate a1ea şu9letul unui alb şi nu /oate 9i deca%t un animalMai a1em $%ncaă de de/aăşit /ragul emanci/aării animalelor obiş nuite; dar şaă nu uitaăm cine E şau ce E a declanş at emanci/area şcla1ilor din Im/eriul >ritanic ş i 5merica- 4u ş tiinta şau rationamentul ştiinti9ic) ci conştiinta religioaşaă şi şentimentul comuniunii umane*/re deoşebire de rec!inii albi) co/acii nu au nici maăcar abilitatea de a şe a/aăra atunci ca%nd şunt atacati- >ratele lor E ata%tea ca%te au uneori E) ca şi ş/inii) şunt ştatice) iar maărimea şi imobilitatea lor do1edeşc caă nu şe /ot aşcunde- *unt 3aă/turile cele mai li/şite de a/aărare $% n 3ata omului) 9iind /laşate de el $% n
mod uni1erşal şub ni1elul creaturilor $%nşu9letite ş i de1enind aşt3el cele mai e,/uşe diştrugerii- Princi/ala lor a/aărare e1oluti1aă) ca şi $%n cazul multor animale şociale) /aăşaările şi /eştii) conştaă $%n caracterul lor nenumaărabil) adicaă $%n ca/acitatea lor de re/roducere) unde longe1itatea arborilor Aoacaă un rol maAorPoate tocmai natura /aşi1aă) raăbdaătoare) a şiştemului lor de autoconşer1are i#a /ermiş omului) $%n ciuda temerilor şale anceştrale cu /ri1ire la ceea ce ar /utea ei aşcunde $% n ra/ort cu alte creaturi şau cu şu/ranaturalul) şaă#i ierte maăcar $%ntr#o anumitaă /ri1intaă) ş i anume şaă 1adaă $%n ada%ncurile lor taăcute şi ce1a /rotector) matern) c!iar aşemaănaător /a%ntecelui 3emeii.e#a lungul iştoriei co/acii au o3erit şaălaş şi re3ugiu celor urmaăriti şi /erşecutati /e dre/t şau /e nedre/t - In /aădurea /e care o cunoşc cel mai bine e,iştaă /rintre meşteceni o micaă 1a%lcea c!iar la /oalele unei şta%nci de calcar- *i) cum 1a%lceaua e /laşataă mult $%n a3ara oricaărei /oteci) abia dacaă mai aAunge cine1a acolo o dataă /e lunaă- Bu trei şecole $% n urmaă $%nşaă era $%nteşataă de oameni $%n 9iecare duminicaă) caăci acolo şe $% ntruneau ba/tiştii) şoşiti de la multi Dilometri de/aărtare de#a lungul granitei dintre .e 1on şi .orşet /entru a#şi o9icia şluAbele lor religioaşe) /e atunci interzişe- $%n /aădure e,iştaă anumite libertaă ti de care /oate caă ştraămoşii noştri şi#au dat şeama mai bine deca%t noi- 5m 1orbit deş/re acea /aădure E şi c!iar deş/re acea 1a%lcea anume E $%n romanul Iubita locotenentului francez /entru caă mi ş#a /aă rut caă şcenele dintr#o /o1eşte de eliberare /erşonalaă nu /uteau şaă aibaă loc $%ntr#un alt decor5ceşta eşte moti1ul /rinci/al /entru care conşider co/acii şi /aădurea cea mai bunaă analogie /entru 9ictiune- Toate romanele şunt) cum1a) e,ercitii $% n 1ederea eliberaării) c!iar ş i atunci ca%nd) la una din e,treme) ele neagaă $%nşaă şi /oşibilitatea libertaătii- n aşt3el de /roceş de retragere din lumea normalaă E orica% t de mult ar a/artine) /rin tema şi aş/ectul lui e,terior) lumii normale E eşte inerent oricaărui act de creatie artişticaă ş i cu ata% t mai mult acelui gen ş/ecial de şcriere care trateazaă şituat ii ş i /erşonaAe imaginare- Iar o /arte din acea retragere trebuie şaă 9ie
$%ntotdeauna $%n eul GşaălbaticH şau $% ndeobşte re/rimat şi dişimulat $%n şocietate) $%ntr#un loc alcaătuind o com/le,itate ce de/aăşeşte realitatea cotidianaă) niciodataă /e de/lin $% nteleaşaă şau e,/licabilaă ) $%ntotdeauna mai mult /otentialaă deca% t actualizataă ş i unde totuş i niciodataă nu 1a reuş i cine1a şaă /aă trundaă ata% t de ada%nc ca noi+şte ritualul noştru de trecere) mişterul noştru /erşonal) orica%t de modeştaă ar 9i relatarea /rezentataă ulterior lumii) /entru a 9i 1aăzutaă) auzitaă şau cititaă la ma%na a doua+,/erienta artiştului nu eşte aici deca%t un caz ş/ecial E neobişnuit de intenş şi de conştient de şine E al celei indi1iduale şi uni1erşale- Re$%ntoarcerea la !aoşul 1erde) $%n ada%ncul /aădurii şi $%n re3ugiul inconş tientului eşte un 3enomen nocturn) unul /e care /şi!iatrii E şi tortionarii E $% l conşideraă eşential /entru mintea umanaă- Faăraă el) mintea şe dezintegreazaă ş i o ia razna- Veneratia mea /entru co/aci) dincolo de ne1oia şi /aşiunea mea /erşonalaă 6/oate cam ciudataă 8 /entru ei) şe datoreazaă coreş/ondentei lor 9ireşti cu /roceşele mai G1erziH) mai mişterioaşe) ale mintii şi) de aşemenea) /entru caă $%mi /ar a 9i meşagerii noş t ri cei mai re1elatori din $%ntreaga naturaă) cei mai a/ro/iati de inima ei4ici o religie nu re/rezintaă religia şu/remaă şi nici o bişericaă unica bişericaă) iar religia naturii) $%nraădaăcinataă $%n dragoştea /entru naturaă) nu 3ace nici ea e,ce/tie- .ar $%n toate teritoriile $%ndelung culti1ate şi e,/loatate economic ale /lanetei /aădurile noaştre şunt ultimele 3ragmente de naturaă raămaşe relati1 nealterate) 9iind aşt3el corelati1ele e,terne cele mai acceşibile) cele care ne o3eraă acea relatie) acel şentiment) acea cunoaş tere /e care şuntem $%n /ericol şaă le /ierdem: ultimele bişerici ş i ca/ele 1erzi din a3ara zidurilor ci1ilizatiei ş i culturii) /e care le#am $%naăltat cu /ro/riile unelte- *i aşta şe $% nta%m/laă orica% t de de/arte am 9i 3ugit şau am 9i e1oluat $% n a3ara cunoaşterii) ataşamentului şau intereşului /entru şaălbaăticie şau orica%t de mult ne#am 9i 3oloşit de lumea ei de imagini /entru a ne deşcrie eurile aşcunşe şau ciudaăteniile mintiiFa/tul caă /ri1im cra%ngurile şi /aădurile doar din /erş/ecti1aă ştiinti9icaă) economicaă) to/ogra9icaă şau eşteticaă şi nu $% ntelegem caă
utilitatea lor cea mai mare conştaă nu $% n 3a/tele care deri1aă din ele) $%n c!ereşteaua şi 3ructele lor) $% n 3armecul /eişaAului şau $% n utilitatea lor ca şubiect /entru artişt) toate aceştea ştau maărturie /entru 1iteza tot mai mare cu care ne retragem $% n ş/atiul coşmic) de/arte de orice altaă 3ormaă de 1iataă de /e /lanetaăFaăraă $%ndoialaă caă e,iştaă şa1anti conştienti de reş/ecti1a alienare E cea mai /ro3undaă şi mai /ericuloaşaă dintre toate E şi ne /re1in aşu/ra ei şau care $% ntre1aăd ş/erante $%ntr#un remediu rational) $%n educatie şi $% ntr#o conş tiintaă ş/oritaă) $%n comitete şi legişlatie- Le doreşc şucceş $% n $%ntre/rinderile lor) $%nşaă eu) unul) şunt /eşimişt- Beea ce a 3oşt /ro1ocat de ş tiintaă ş i de GratiuneH nu /oate 9i 1indecat numai de ele- 5ta%ta 1reme ca%t şe conşideraă caă natura e,iştaă cum1a $%n a3ara noaştraă) maărginitaă de granite ş i ştraăinaă) separată ea eşte /ierdutaă /entru noi şi $% n noi- Bele douaă naturi E /ri1ataă ş i /ublicaă ) umanaă şi non#umanaă E nu /ot 9i şe/arate) du/aă cum natura) ca ş i 1iata $% nşaă şi) nu /oate 9i $%nteleaşaă cu ade1aărat dacaă e /ri1itaă /rin intermediari) /rin oc!ii şi cunoştintele altora- 4ici arta) nici ştiinta) orica%t de maărete şi orica%t de /ro3unde ar 9i) /a%naă la urmaă nu ne /ot aAuta $%n nici un 3elImi doreşc neş/uş ca /eşimişmul meu şaă 9ie e,agerat ş i şaă ne re1enim din nebunia ce ne $% m/iedicaă şaă nu recunoaş tem caă ) /rin toate intentiile şi şco/urile noaştre /ractice) şuntem $%nlaăntuiti de aceaştaă /lanetaă; din nebunia ce ne 3ace şaă /retindem caă 1iata noaştraă aici eşte un incon1enient tem/orar) e ce1a ce şe deş3aăş oaraă $%ntr#un loc de1enit ne$%ncaă/aător) $%ntr#o /enşiune din care 1om /leca $%n cura%nd şi /entru ai caărei c!iriaşi şi al caărei continut nu trebuie şaă a1em nici reş/ect) nici intereş- *a1antii 1orbeşc deş/re /roceşele biologice recreate $% n laborator ca 9iind 3aăcute in vitro : $%ndaăraătul geamului) nu $%n naturaă- +1olutia mentalitaătii umane ne#a /uş acum /e toti in vitro $%ndaăraătul /eretelui de şticlaă al /ro/riei noaştre in1enti1itaăti+,iştaă un corolar ş/iritual al 3elului $%n care deş/aădurim şi denaturalizaăm $%n mod curent /laneta noaştraă- $% n cele din urmaă nu 3acem altce1a deca%t şaă ne deş3oliem şi şaă ne şaăraăcim /e noi $% nşine-
Putem la 3el de bine şaă $% nce/em şaă adunaăm /oezia lumii) 1erş cu 1erş ş i 1olum cu 1olum) /entru a o arde /e un rug al ş3a%rş itului) ş i şaă ne imaginaăm caă du/aă aceea 1ietile noaştre 1or de1eni mai bogate şi mai 3ericitearcaăm la%ngaă un ş ir şolitar de claădiri de granit- La raă şaă rit ş i $% n ş/atele lor şe a9laă o 1ale micaă) /e Aumaătate aşcunşaă) cu douaă coşuri $%nalte ş i taăcute ş i cam o duzinaă de ş o/roane de /iatraă $% n ruinaă) raăş/a%ndite de#a lungul unei /aAişti /rin care şer/uieşte un /a%ra%u- Valea eşte adumbritaă de 3agi E lucru deştul de ciudat $%n aceşt /eişaA englezeşc şudic ca%t şe /oate de dezolant- Ruinele şale şunt acum a/roa/e claşice $% n şim/litatea ş i a/arenta lor 1ec!ime) iar una dintre ele eşte cu ade1aărat 1ec!e: un /od medie1al cu leş/ezi uriaş e de /iatraă care leagaă malurile /a%ra%ului- Reştul $% nşaă n#a 3oşt /lani9icat E şi nici 3agii n#au 3oşt /lantati E ca şaă arate /itoreşcIn e/oca 1ictorianaă aici şe 3abrica ş i şe de/ozita /ra3ul de /uş caă /entru carierele de /iatraă- * o/roanele ş i coş urile au 3oşt $%nşirate la diştantaă) co/acii aduşi şi locul $% nşuşi aleş aşt3el din /ure ratiuni de şigurantaă- Bei mai multi dintre oamenii care 1iziteazaă azi Po"der Mill Farm) /laşataă /e latura şudicaă a $%ntinderilor aride) 3aăraă co/aci) de la nord de .artmoor) şunt ar!eologi induştriali atraş i de aceaştaă micaă 1ale $%m/aă duritaă ş i arcadianaă /a%naă la abşurd E dacaă e şaă ne ga%ndim la deştinatia ei anterioaraăInşaă noi ne a9laăm aici /entru ce1a cu mult mai 1ec!i ş i c!iar mai neobiş nuitPornim ş/re nord#1eşt) de#a curmezişul unei /a%rloage) ca a/oi şaă urcaăm ş/re un ş ir $%nde/aărtat de deluşoare) a9lorimente groteşti ale granitului ma%ncat de 1reme- Bu toate caă eşte miAlocul lui iunie) iarba oştenitaă $%ncaă n#a ieşit cu totul din şomnul ei iernatic) iar cerul e şi el işto1it E un baldac!in $% nalt şi cenuşiu) 3aăraă 1reo adiere care şaă#l $%n9ioare şau şaă#l ş3a%şie- Florile) ata%tea ca%te şunt E ştelute galbene de buruianaă de cinci degete) muştaă ti albaştre şi cenuşii de amaărealaă) 1iolete de luncaă) cu mo1uliul lor delicat E) /ar 9ira1e ş i ne$%ndeştulaătoare- nde1a $%n tinuturile
P
$%ntunecoaşe şi nelocuite) şuş) ş/re nord) ca%ra%ie un corb- *crutez cerul) $%nşaă e /rea de/arte /entru a /utea 9i zaărit*traăbatem un Dilometru şi Aumaătate din aceşt tinut şe1er) /e urmaă urcaăm /ie/tiş un deal) trecem /rintr#o ş/aărturaă dintr#un 1ec!i gard de tarc şi ne continuaăm aşcenşiunea- 5Aungem $% n cele din urmaă /e o creaştaă rotunAitaă) care duce ş/re nord) caătre un turn maătaă!aăloş) o balegaă uriaşaă de şta%ncaă /rimordialaă: Long3ord Tor- La /icioare ni şe $% ntinde o altaă 1ale mo!ora%taă) /e urmaă) şucceda%ndu#şe ca%t cu/rindem cu /ri1irea) alte contururi /unctate de dealuri şi mai şumbre) de teren mlaăştinoş şi 3aăraă arbori*otia mea $%mi ş/une caă) /robabil) am greşit locul şi $% ntreg /eişaAul $%i daă dre/tate- O contrazic) $% nşaă nu $%ntru totul con1inş- 5u trecut cel /utin treizeci de ani de ca%nd n#am mai 3oşt /rin aceaştaă /arte a Moor#uluiBobora%m /e /anta con1e,aă din 3ataă ş/re 1alea mo!ora%taă) iar eu $%nce/ şaă cred caă trebuie $% ntr#ade1aăr şaă 9i greşit loculInşaă deodataă ) ca un ş ir de in3anteriş ti /a%naă acum aşcunş i) $%ngraămaăditaă şub cel mai abru/t cobora%ş al /antei) a/roa/e de baza coştişei) din ierburile Aoaşe şi din baălaării şe $% naltaă ceea ce caăutaăm: o brazdaă $%nguştaă ) neregulataă) de 1a%r3uri de co/aci) un 1al arboricol gaă lbui- Pentru mine aceaştaă /aădure tainicaă) /oate cea mai ştranie din $%ntregul regat) nu şe ridicaă de 3a/t ca un ş ir de in3anterişti- *e ridicaă aşemeni unei naăluci4u#mi aminteşc acum $%m/reAuraările e,acte ale celeilalte E adicaă unicei E $%nta%lniri cu ea) ci doar caă trebuie şaă 9i 3oşt ş/re ş3a%rş itul anului &'@() ca%nd maă a9lam $% n tabaăra de la marginea .artmoor#ului) ca locotenent $%n in3anteria marinaă- 4u 3aăcea /arte din terenul noştru de antrenament şi cu şigurantaă caă nu eram de gardaă- +ra iarnaă- 5erul a1ea ace de g!eataă) ceata ata%rna ca o /erdea) iar eu eram şingur- Bred caă) tot $% ncerca%nd şaă $%m/uşc nişte becate) am aAunş /e altunde1a şi am 3aăcut un ocol $% n ultima cli/aă) /oate ca şaă maă orientezBel /utin zona era /e maăşura re/utatiei cu care o $% nzeştraşe odataă un 3ermier din Moor: era o /o1eşte cu un /rizonier e1adat din Princeto"n) ce şe a9la la ca%ti1a Dilometri de/aărtare) şi gaăşit
acolo mort) $%ng!etat E şau ş/a%nzurat) nu $% m i mai aduc bine aminte- Locul $%nşaă nu a1ea ne1oie de genul aă şta de $%n9lorituraă lugubraă- +ra /aăraăşit) ş/ectral şi a/roa/e male9ic) dar $%n mod cert ştraniu) c!iar dacaă eu nu şunt o /erşoanaă şu/erştitioaşaă) iar şinguraătatea $%n miAlocul naturii nu m#a ş/eriat niciodataă nici maăcar o zecime din ca%t maă $% nş/aăima%ntaă cea din oraş e ş i caşe- Pur şi şim/lu $%l şimteam ca /e un loc de raău augur) un loc $% n care nu trebuia şaă zaăbo1eş ti) ş i nu m#am $% ncumetat şaă $%naintez /rintre co/aci- Bu toate caă du/aă aceea m#am mai a1enturat de multe ori $%n .artmoor) abia acum maă $% ntorceam $%n acel loc- 5de1aărul eşte caă uitaşem de el $%n toti anii care şe şcurşeşeraă de atunci E aşta /a%naă ca%nd am $%nce/ut şaă aştern /e !a%rtie te,tul de 3ataă şi mi#am amintit de şuş/iciunea /e care o a1ea tata 3ataă de şaălbaă ticie- 5/oi) $%ntr#o bunaă zi) amintirea locului a ta%şnit mişterioş la şu/ra3ataă) aşa cum el $%nşuşi ta%şneşte ca din şenin de /e /anta terenului mlaăştinoş- 4umele şaău eşte Bodrul lui Niştman=abar n#am cine a 3oşt Niştman E dacaă a 3oşt 1reun /ro/rietar de demult şau dacaă denumirea deri1aă din 1ec!iul cu1a%nt dialectal din .e1onş!ire +is%t care $%nşeamnaă melancolic ş i ştraniu) 3antomatic) ş i care ştaă la baza uneia dintre cele mai 1eştite /o1eştiri ale lui Bonan .ole) C(inele din .as/erville! +a n# ar 9i a/aă rut niciodataă dacaă n#ar 9i e,iştat legenda) mult mai 1ec!e) a ca%inilor +is%t din .artmoorBodrul lui Niştman /oate caă eşte şituat $% ntr#un loc greu de gaăşit) $%nşaă nu mai e ca $% n anii C@0 E 1ag cunoşcut- 5 a1ut griAaă de aşta mişcarea ecologiştaă- In termeni ştiinti9ici) eşte un eşantion e,trem de rar al unei /aăduri /rimordiale dintr#o 3azaă mai caldaă a climatului /lanetar şi care a reuşit şaă rezişte $%n aceşt loc neoş/italier) cu toate caă nu 3aăraă unele ada/taări ieş ite din comunFa/t $%ncaă ş i mai miraculoş) el a reuş it şaă şu/ra1ietuiaşcaă multor şecole de de1aştare umanaă) ca%nd oamenii au taăiat tot ce şe /utea arde /e Moor- .in /unct de 1edere cultural) eşte com/arabil cu un mare şantier neolitic) 9iind un 3el de 51ebur 7 al co/acului) un 0r 6 0it preistoric n comitatul iltshire, n sudul &ngliei, unde e"istă un cerc mare de pietre n po'iţie #erticală.
#codru- Boncret) el e 3ormat dintr#un lant de dumbraă 1 i $%m/raăştiate) /uncte 1erzi $% ntr#o /icturaă taş iştaă) de#a lungul a ceea ce $%n .artmoor şe numeşte clitter " un gro!otiş de ş3aăra%maături şi bolo1ani de granit E) cu toate caă) $% nta%m/laător) nu e bazat ca%tuşi de /utin /e /rinci/iile /icturii taşişte- 5ceşti bolo1ani o3eraă /rotect ie E eşent ialaă /entru /uiet i E $% m/otri1a 1a%nturilor naă/raşnice de iarnaă şi a oilor care /aşc - Inşaă ade1aăratul miracol ecologic din Bodrul lui Niştman eşte cel botanic- */ecia lui dominantaă) care nu e $% n eşentaă una de zonaă de/reşionaraă ) n#ar trebui şaă 9ie re/rezentataă aici) iar la o aşemenea altitudine şe mai gaăşeşte doar $%ntr#un şingur alt loc din inşulele britanice E unde1a $%n Irlanda- Ici şi colo mai 1ezi $% n /aădure ca%te un /a%lc de 3raşini şi ca%ti1a arbuş ti de ilice - Inşaă arborele atotştaă/a%nitor eşte baă tra%nul rege al tuturor arborilor: 1uercus robur şteAarul englezeşc şau comunBobora%m ş/re marginea cea mai $%naltaă- 4ume) ş tiintaă) iştorieK nici botaniştul cel mai obşedat de claşi9icaări nu şe ga%ndeş te la ş/ecii ş i ecologii ca%nd şe a9laă /entru /rima oaraă $% n Bodrul lui Niştman- + un loc /rea ştraniu /entru aşa ce1a$%naăltimea normalaă a şteAarului comun matur eşte de treizeci /a%naă la /atruzeci de metri- 5ici cei mai maşi1i) c!iar dacaă şunt baătra%ni de şecole) rareori ating cinci metri- 5bia le daă 3runza) cu mult du/aă ce ruda lor de la şeş ca/aătaă toate nuantele de 3runziş) de la 1erde#gaă lbui /a%naă la bronz- Ramurile $%ntunecate creşc /e lateral e,traordinar de mult) şe raă şuceşc) şe $%nco1oaie la neş3a%rş it) bi3urcate) $%ncaă lecate) aAunga%nd şaă 9ie la 3el de ştu3oaşe ş/re /aăma%nt ca şi ş/re 1a%r3- 5ceşti co/aci şunt incredibil de di3eriti de ti/ul normal al ş/eciei lor) cu mult mai a/roa/e de ş/ecimenele dintr#o /e/inieraă de bonşai naturali- Bu toate caă $%n aer nu şe şimte nici o adiere) /ar şaă şe contorşioneze con1ulşi1) 9iecare ca un 3el de Laocoon indi1idual) /rinşi şi /ietri9icati $% ntr#o acerbaă lu/taă /erşonalaă /entru e,iştentaărmaătorul lucru /e care#l obşer1i $% n aceaştaă ambiantaă de e/ocaă a glaciatiunilor eşte unul ş i mai 3antaştic- +) /arado,al) o calitate tro/icalaă ) /entru caă 9iecare ramuraă lateralaă) 9iecare
bi3urcatie) 9iecare coamaă a aceştor /itici $%m/o1aărati de ani eşte $%ncotoş maănataă $%n alte /lante E nu numai $% n micutele /oli/ode ce e,iştaă $%n mai toate /aădurile de 3oioaşe) ci şi $% n 3erigi uriaşe) ce#şi deş3ac elegant /enaAul) tu9işuri de a9ini) ierburi) /erne gigantice de muş c!i ş i 3eştoane de lic!eni- ?ro!otiş ul golaş de bolo1ani granitici de /e $%ntinderile /a%rloagelor baă tute de 1a%nturi deş3aăşoaraă aici o /odea deni1elataă şi !aoticaă de mo1ile şi cocoaşe naă/aădite de muşc!i) care ş/oreşc im/reşia de mişcare /ietri9icataă ş i de 3ertilitate interioaraă uluitoare) $%ntruca% t /ar şaă 1o/şeaşcaă 1aăzdu!ul cu 1erdele lor intenş- 5ceşt co1or aşemenea unei maări de şmarald $%nclinate) trunc!iurile contorşionate ale arborilor) ramurile lor $%ntreteşute) lu,uriantele lor graădini şecundare aerieneK nu e,iştaă deca%t un şingur e/itet 1alabil care şaă /oataă reda /rima im/reşie /e care ti#o laşaă c!iar ş i aştaă zi Bodrul lui Niştman: de başm- +l coreş/unde $%n mod ştraniu ti/ului de decor /e care artişti ca Ric!ard .add l#au imaginat /entru acea lume $% n 1remurile 1ictoriene şi care acum ne#a 3oşt dat /entru 1eşnicie: roditor şi cu 3atete de giu1aier) a/lecat ş/re şine şi /lin de taine a9late imediat şub /ragul şimturilor noaştre de adultiIntraăm- Locul emanaă o taă cere /ro3undaă ) ca ş i cum aici ar domni latura 1egetalaă a creatiei ş i /a%naă ş i /aă şaările au 3oşt izgonite- .edeşubt) /rin luminiş u rile 1erzi) minuşcule ş i $%ntortoc!eate) /rin graădinile# ramuri) urcaă şuşurul unui ş i/ot de /e Moor) care $%ntr#o bunaă zi 1a aAunge şaă şe uneaşcaă cu marea unde1a de/arte) $%n şud- Qgomotul aceşta de a/aă ) iaraăş i aşemaănaător ca%ra%itului unui corb) tremoloului unui /loier $%nde/aărtat) /are şaă 1inaă dintr#o altaă lume du/aă ce aAungi $%n inima /aădurii- >ine$%nteleş caă e,iştaă ş i /aăşaăriK *e aude o 1rabie de /aădure) in1izibilaă) al caărei ciri/it nu şe /ierde aici E aşa cum şe $%nta%m/laă de obicei E /rintre toate şunetele celorlalte /aă şaă ri de graădinaă obiş nuite ş i nici nu şe to/eş te $% n /ro/ria#i ubicuitate $% n Marea >ritanie- +şte /enetrant şi raăş/icat) unic şi de ne$% nlocuit) cu toate caă o cli/aă mai ta% rziu $% i auzim din nou ti/aătul izbucnind prestissimo! Paădurea mea) /aădurea meaK ea nu 1a 9i niciodataă a 1oaştraă-
nele /aă rti ale co/acilor mai baă tra%ni şunt moarte şi /utrezite) 3aăra%mita%ndu#şe ş i de1enind !umuş) ş i) /e la%ngaă umiditatea anualaă mare) aceşta eşte moti1ul /entru care şteAarii /oartaă ma%necile acelea uriaş e de 3erigi ş i alte /lante- nele şunt ca nişte banderole largi) care /ot 9i ridicate şi $% nlocuite- *ingura culoare $%n a3araă de 1erde) bronzuliu şau roş cat) de cenuşiul trunc!iului şau ca3eniul bogat al lemnului /utrezind) o dau maărgeluşele tranda9irii de /e trunc!iuri) 1iitoarele mere) $% n care 1reo 1ieş/e ş i#a de/uş ouaă le /e o nouaă mlaă ditaă - Inşaă taăcerea) aş te/tarea /e care o degaAaă $%ntregul loc) eşte obşedantaă- + o calitate /e care toate /aădurile o au ca%teodataă) $% nşaă aici ea eşte co/leş itoare E e o dramaă de o durataă /e care umanitatea n#o /oate conce/e- n 3el de Ga 9i trecutH) un 3el de Ga 9i /rezentH) o abilitate de a ma%nui tim/urile 1erbale /e care şcriitorul din mine ş tie caă nu o 1a ştaă /a%ni niciodataă E $% n /arte din cauza /ro/riilor limite) $%n /arte /entru caă e,iştaă tim/uri 1erbale /e care limbaAul oamenilor mai trebuie $% ncaă şaă le in1entezeRaă taă cim dintr#o dumbra1aă $%n alta- na dinş/re şud eşte acum $%m/reAmuitaă de un tarc) /entru caă *ocietatea /entru Bonşer1area 4aturii doreş t e şaă obşer1e ce e3ect 1a a1ea $%m/iedicarea /aăşunatului oilor) al boilor şi al /oneilor şaălbatici din Moorland- La ni1elul şolului 1egetatia eşte mai deaşaă) cu mai multi arbuş ti- Probabil caă aş a araăta /aă durea $% n urmaă cu multe şecole) $%nainte ca 1itele şaă 9ie /urtate de colo#colo la /aăşcutTotuş i acum /are arti9icialaă E neceşaraă din /unct de 1edere ş tiinti9ic) dar mai /utin /laăcutaă din /unct de 1edere eştetic) mai /utin şu/rarealiştaă) mai /utin cinştitaă iştoric /e la%ngaă /aădurea $%ncaă deşc!işaă) Ggraădinaăritaă H de ceea ce a introduş omul- *e aude c!iar caă $%ntreaga /aădure 1a 9i $%m/reAmuitaă cu şa%rmaă) izolataă de /ublic) ca altarul de la *tone!enge- 4e $% ntoarcem şi daăm /eşte doi al/inişti cu rucşacurile la%ngaă ei) $% ntinşi /e ş/ate /e şub co/aci) ca doi oameni caăzuti $%n tranşaă- 4u ne 1orbeşc) nu le 1orbim- .e 1inaă e locul) $%n care ai 1rea şaă 9ii şingur) iar eu şunt /radaă aceloraş i şentimente- O con1ing /e şotia mea şaă /orneaşcaă urcuş ul greu de la $%ntoarcere- O 1oi /rinde din urmaă-
Maă $%ndre/t şingur ş/re nord) ş/re cea mai detaş ataă ş i mai izolataă dintre dumbraă 1i) ultima ş i cea mai $% naltaă- Breşte $%ntr#un am9iteatru natural mic ş i şe do1edeş te a 9i cea mai lu,uriantaă) cea mai $%nca%lcitaă şi mai $% nca%ntaă tor de 1erde din toataă şeria- Po/oşeşc $%n taăcerea ei) şub unul dintre cei mai contorşionati arbori) un şteAar /itic /atriar!al- >otaniştul din mine obşer1aă o colonie de ti/irig) ca un 3el de gra%u 1erde $%nc!iş) /aă ta%nd şmaraldul gro!otişului) /e urmaă) ca un 3um care şe $% naltaă) niş te Cor2dalis claviculata urca%nd gingaş ) cu 3runzele ei de 3erigaă aşemaănaătoare /letelor de 3ecioaraă ş i cu 9lori alb#1erzui- + o /lantaă deştul de banalaă $%n .orşet) unde locuieşc eu) şi totuşi ea $% mi /are acum e,trem de diştinctaă ş i) $%n acelaşi tim/) ca un 3el de rezumat) de c!inteşentaă a tuturor deşco/eririlor şi cunoştintelor mele trecute deş/re ea E ca şi ca%ntecul 1rabiei) ca şi şteAarii şub care creşte) şubşuma%nd toti ceilalti şteAari) $% mi aminteşc de o altaă cordaliş) bulbosa care $%ncaă mai eşte culti1ataă $%n graădina din //şala) $% n cinştea marelui om care a dat numele ş/eciei.e unde1a din a3araă) mult deaşu/ra) /e 1a%r3ul Long3ord Tor) aud 1ocile unor oameni- Pe urmaă şe aş terne din nou taăcereaBodrul aştea/taă) ca şi cum şe1a lui cea mai de /ret ar 9i linişteaMaă $%ntreb de ce tocmai eu) care a/artin unei ş/ecii ata%t de inca/abile de liniş te) maă a9lu aiciImi 1ine $%n minte o du/aă#amiazaă recentaă ) /e care mi#am /etrecut#o şta%nd de 1orbaă cu un 3otogra3 1eştit) ş i ca%t de lucidaă ş i eminamente 3rantuzeaşcaă mi ş#a /aă rut 9iloşo9ia artei e,/uşaă de el $%n com/aratie cu a mea- L#am in1idiat /utin) din labirintul /ro/riilor mele şentimente) mereu şc!imbaătoare ş i con3uzeOrica% t aş /retinde) cu altii de 3ataă) caă şunt doar niş te teorii) $% n realitate şunt la 3el de denşe şi $% nca%lcite ca ş i aceaştaă /aă dure) de/aăş indu#mi $%ntotdeauna ca/acitatea de e,/rimare şau de $%ntelegere rationalaă E /oate /entru caă ş tiu caă am aAunş şaă şcriu $%ntr#o maă şuraă mult mai mare datoritaă naturii 6şau izolaă rii de ea8 deca%t ca urmare a unui !ar laăuntric şi $%nnaăşcut- Maă ga%ndeşc la tata şi) $%n şecret) maă $%ntreb de ce am /urtat ani de#a ra%ndul cu mine o imagine mentalaă ata%t de rea) inconş tient re/rimataă) a
Bodrului lui Niştman E o /arte şau o creangaă a tataălui meu /e care n#am reuşit niciodataă ş#o curaăt- Pare de ne$% nteleş acum) ca%nd maă a9lu 3ataă $%n 3ataă cu o aşt3el de ti!naă interioaraă ) cu ata% ta inocentaă) alteritate) altruişm) cu ata%taK Imi li/şeşc cu1intele- * tiu caă nu#l /ot deşcrie- Pe 1remuri un /oet ş#a a/ro/iat ca% t de ca% t de ade1aăr) cu toate caă $%ntr#un alt conte,t: straniul fosfor al vieţii nenumit sub o vec%e denumire gre3ită <5ş a caă ştau $%n miAlocul nenumirii) $%n 3oş3orul 1erde al co/acului) $%nconAurat de denumiri greşite) im/enetrabile- .e 3a/t am 1enit aici numai ca şaă ca/aă t o certitudine- 4u ca şaă #l deşcriu) /entru caă nu şunt $%n ştare E şau aş 3ace#o numai du/aă denumiri greşite E) ci ca şaă maă aşigur caă ceea ce am şcriş nu eşte ca%tuşi de /utin o elucubratie) croc!iul unui 1iş in vitro la 3el de e/i9it $% n ra/ort cu realitatea ca şi 3erigile de /e ramurile de deaşu/ra ca/ului meu5ceşt lucru) aceaştaă nenumire) şe a9laă dincolo de ş tiinta ş i artele noaştre) /entru caă şecretul ei eşte 9iintarea) nu zicereaValoarea ei e,traordinaraă o re/rezintaă /entru noi 3a/tul caă nu /oate 9i re/roduşaă) caă aceaştaă 9iintare nu /oate 9i /erce/utaă deca%t de o altaă 9iintare /rezentaă) de şimturile treze şi de conştiinta 1ieOrice e,/erimentare a ei /rin şurogate ş i co/ii) /rin imagini şelectate) /rin cu1inte graădinaărite) /rin alti oc!i şi alte minti) $% i traă deazaă şau $% i e,ileazaă realitatea - Inşaă aceaşta eşte conşolarea /e care o o3eraă natura) meşaAul ei) ce trece cu mult dincolo de Bodrul lui Niştman) de limitele lui ştricte- +l /oate 9i cunoşcut şi 1izitat doar de 9iecare $% n /arte şi numai $%n /rezentul lui /ro/riu: nu de tine /rin mine) nu de orice tu /rin orice eu) ci numai de tine /rin tine $%nşuti şau de mine /rin mine $% nşumi- Mai a1em $%ncaă de $%n1aătat urmaătorul lucru: alteritatea inalienabilaă a 9iecaărui şine) uman şau non#uman) /oate /aărea o $% nc!işoare /entru şine) $% nşaă $%n miezul ei) $%n /ro3unzimea acelor milioane nenumaărate de co/aci meta3orici) din cauza caărora nu 1edem /aădurea) şe a9laă Auşti9icarea şi ma%ntuirea7 itat din cartea lui illiam arlos illiams, In the American Grain (182) (n.r.).
