http://w ww.face book.co m/manu ale.onli ne http://ww w.faceboo k.com/ma facebook.com/manuale.online nuale.onl ine
torie Manualpentruclasaa Xl-a AlexandruBarnea (coordonator) VasileManea EugenPalade. FlorinPet BogdanTeodof,escu ':'li ,,iL iiii
WWEilffi-T WWUJO* WETW # ATIE|"SI CERCHTAFI!
wWwwww yn*ntrw, [Yllmru.tril *Xnwrt mW,#-a AlexandruBarnea (coordonator) VasileManea EugenPalade FlorinPetrescu BogdanTeodorescu
Coninr
R€for€nli; Oladu ConLdr.Cdslian Facultalea delstode, BucureQti Universitalea Pto.9r.I loanHalmaghi, cologiul National "Unirea", B|agov
pdnOdinulminislrului Educaliei Manualul a fqstaDrcbat 9i Cercettiinr 4446din Nalionalpenb! in uma ovaberiicalihlivsoqanizatedocatl€Consillul 19.06.2006, prcgrama anagiesto cu ln confotnibb Manualelor, roalizat Evaluarea siDifuzatea C€rcet?tdi nr.3252din,|302.2006. Educalioigi liticdaploba6pdnOrdinal minislrului manualului: Datedespruaulori9i contibulialorla elaboral€a Bamss Bof.univ. dr.Al€xandru
glintiic(din1968)la ln sto e aniicaI afteologeC€rc€Elor Doctor ln stoie{1983)specalzal lstorie a llnverDecan alFacultalide alAcademi€i Romene dinBucure$i deArheoose lnsiltulu din a Societiliide Stiinlelstorice Din 1999 pfm vicepreqedinte sildtiiBucrcg (19962004). studiiqilucrdidespe_ Autor a nume@se deAlheologe. a comsieiNa!onale Ronrania 9 pegedlnle (1979). alcoeclivului Romane Coordonator Parvan'aAcademie Distins cupremiul,vasie cialitale. a lx_a(CoRlNl2000)9ia X€ (CORlNl2004, d€islorepenlrucaseLe de autoia unormanuale lic prccesulde controlu asrguat elaborare a acesiuimanualgia Sliinl 2005).Acoordonal PlDl gr. I VaslleAu'BlMan€a de hto e (1994_ al ComsieiNationale PDfe;ora tLceuIeorelcdinCodea0ud.Br"9ov)Menrbru lil B€9ov a Socielalri (1995_1998) Pteqedinle a alei B€9ov 1998)silnspeclordespeciaitalelalS.J glsludliinpublicali despeciali' adlcole lasesiunid€ comunicdri Lucrdd de91inlelstorice $ilnlJice, 2005) c asele a lx_a(CORNI2000),aX a (CORlNl2004, manual€ deislorepenlru laie Coaulorla din acest manuaL. (in 12-14 22,23 AeaboEl teme e 10 colaboEre), NT 2004) X a SAM a s {CoR Prof.9r. I dL EugenPalade 2000+'(din Educalia Euopeana al Fundatie de ntegrare ,Centrul al Depai€menlulu Coordonator din ui Preunivercilaf Prolectului de Refornda lnvalamantu 20021A coodoiiaiinpementarea Rom6na,tinanlatde BancaMondiald si de GuvemulRomanei(19932002)A padicipal SeioiaBosnlaa iianualelof d€ reformd la procesul 9coare9 de^ollareculrculaddinSlovenia de manuale de islore didactic Aulorde lucrdicu c€racler HetegovnaAzerbaidlan. ai coautor nranual. 10 ele 1-5 din acest A€labo€tcaD
G.l\4oldoveanu Redactor: zatd: compute Tehnorcdactare Corina Roncea Valea Moldovan Copeda: EdihraCORINT
LauderReul BuculeglDoctorand a $maa evreiascd ProlesorlaScoalaNr1Paitelmon.llov,9i in Cons a l\,llnisler aEdeAnaliza lvlembru b PArvan'alAcad€mlei Arireo oge ,Vas allnstilutuluide in 9colile pdvindprcdarea sio e e!rciesli9i a Holocauslului Didaclice a Malerialelor siAorcbarc A publicat in ma multetai eu.opene a.A umalcLr$urI a idcut! ziiede speciallza€ dinRonran la storia evreior(Nolocauslul). studiicuprlvirelamonumentearheologicedepelerloiulRomanieig acesl nrai ua. 6-8 19' 21dn A e a b o ra l l emee
Teodorcsdr Pof. gr I dr. Bogdan despecE_ Bucureltlnspector la Liceulteorelic VctorBabeg'din in islore(1984)Pmtesor Dociof l i ta l e i n l v l EN {1991-1998)sl ,di nl 99l ,mernbrual C omi sei N al i onared est od€Secr et a mmaneascl9l A pubicalstud de isiorienredie 1991)alsocieldtilde $tlintektoricedjnRomania. a lv_a(CoR|NT de stodepenlruclasele Aulorsau coautor la manuale demetod caoredariljsloie. 2004,2005), a X_aSAM(CORINT' 2000)a X_a(CORINT 200€), a V-a, a Vil a, a X-a(CORINT girecapituErile. 11,15"18 9,10(inmlaborare) 2004ia xfa s a Xl-a Aelabomttemele
Rsdadia 9iadminisbalia: nr 54A, Strl\,,lihai Eminesou sector 1,Bucurcgti 9.47.97, Tel./Fax: 021.31 02'1.319.48.20 3 ISB:978-973-i35-362 Difr.Ear€a: Edituni CoRlNl suntrczeruate 145,sector 6, asup€acesieiucrafi Plevnoinr. drept!rlie Calea Toate EDITORIAL CoRlNl po$lal Bucurcgli a GRUPULUI 060012, comDonente cod oarte Tel.: 021.319.88.22i 021.319.88.33; a Romani€i CIPa Bibliolecii Nalional6 Des.rier€a 0748.808.083; Barneai psntudasaa Xl€ / cootd.:Alexandru lstori€:manual 0758.225.443: ForjnPetescu, l\4afea, EugerPalsde, VasileAure 021.310.15.30 Fax: 021.319.88.66; : Coint,2008 Bogdan TeodorescL. - Bucurc9i
[email protected] E-mail: sBN978,973-135,362-3 virtuall Magazin (cootd.) A exandru . Earnea. wwwgrupuconnLro ll PaadeELrgen
la: Tiparul executat S.A, FEDPRINT
94{100){075.35)
Degteaptd-te, rom6ne! Versuri: AndreiMuresanu Muzicar AntonPann
De$teapt6-te, romane, dinsomnul celdemoarte, in carete-addncird barbarii detiranr! Acumoriniciodate croiegte-ti altesoarte, Lacaresese-nchine gicruziiteidugmani! Acumoriniciodata sedemdovezi la lume Cd-nastemanimaicurgeunsdnge de roman, piepturi pAstrem cufald-unnume 9i ce-na noastre Triumfdtor in lupte,un numedeTralan! Priviti, merete umbre, l\4ihai, Corvine, Stefan, Romana natiune, aivogtri strAnepoti, Cubratele armate, cufoculvostru-n vine, libertate orimoarte!" ,,Viatd-n strigdtoti.
E L ur$pa c#nt#r''l1pffir ffinffi Europa r6zboiului
filmului lulViltoro deSica, (1S48)
opus6de inlregulconti'Rezbtenla luiHitlera constiluil decio nenidrclaturii de dupi Al sulsee ml$cedeuropene DoieaR6zboii\rondial, o altdsu|s5liind Razboiul Rec€:feraceido1malidespoli ai secoluui XX,Hillerqi Slalin,nu ar fi posibil pocesulde unificare eurofost penlru peane, carea generai inhiaoa$ in istoriaconlinentului insfitulii transnaevolulia durabile. Daca analizdm lionale de solidaritate ln Europa sentimenillui panein prede la Salamis de la Bdldlia pecatdeslmple, zeni,gesimo explicalie pe atatde apasabare: Europan! s'a penlru aliatniciodate ceva,cidoarimpose face kiva a ceva.UnilateaELrmpei malales in defensiva comuneimsimlitd pokivalnuipericol comun, imaginar sau dispare real,iardaceprimejdia dispare, 9i unitatea.' (HagenShulze,Slal9i ,atlune in isloia europeane, 1994)
genemle Compehnle :
c€retrebuie safrefonnale pin procesu dep€darc-invalarc a discjplinei ISTORIE in clasaa XLa 1. Ulilizarea eficienta comunicdrii9i a limbajului despecialilale. demersurilof 2, Exe6area $i actiuni iorcvicedernocrat ce. 3. Aplcareaprinclpiilor si metodelof sulselor slofice, adecvate in abordarca 4. Foosirearesu$elor caIe sustln permanenta invdla@a
ALDIVERSIATII EUROPA_ SPATIU in careamintratin urmecucetivaania adusEufopa inceputul secolului politic: unitatea derealizarea unuimaivechiproiect maiaproape caniciodald in acestmoment unastfelde proiect aplicabil Dece a devenit eufopeand. lJnreputat istoric contemporan Schulzemaidevreme? - Hagen istoicqinu pentru nu s-a aliat niciodatd ceva,ci lungul isto ei sale afirma cede-a 'Europa Europa sfarsitului lmpotriva cuilrebuia seseuneascd doarimpotvaa ceva". globalaaceasid intrebafe compode doudaspecte: desecolXX?Rdspunsul gi...Europa insdgi. lizarea punein falastatelor provocari globalizdrii cdrora, continentului Fenomenul piele pol econoeconomica cualte in modevident, nule facefajd:competitia (SIJA, Japonia) saucuunimenspotenlial dedezvolmicemullmaiputemice giintehnologie, protedia investiliei in gtiintd India), nevoia nrasive tare(China, etc. impolriva subdezvoltAii, a lefoismului mediului, lupta trebuie timp,Europa sAseapere9idesine,ma exactspusde in acelagi secolul)(X. Cdci manifestare cuDotential deconflictin lotceeacea insemnat intfemaimulte confrunled Europa ultimului secola fosto lumea permanentei destinului contiavand uneori fezultale traglce asupra tendinte dedezvoltare, poiitic, pdlea cu incepuiui secolului cdaduce sine nenlului. Astfel, subfaport parlamentare. Evoluand spleforme national victofia statului 9i a democfaliei paroxistice, celordouAma deacela$i nationalism s-aaflatinsala originea mondiale". careaupurtat numele de,,razboaie zastre aleomeniril pariamentald ea la inceputul liberald, a$acumse manifesta Democratia RizboiMondial secolului XX,nua reusitnicisdevitePrimul $inic sAgestiofavorabil manifestdrii sale.S-acreatas$ellerenul nezecorectconsecinlele cu forma sa extremd, hitlerismul. Speculend sentimentul fascisle, alternativei gi consecintele socialeale crizelor economice, acestaa generat national De$iincheiatd demaibinedeiumetate a anibr1939-1945. marea catastrofd continue sd nascdpasiuni mondiald de secol,ceade-adouaconflagralie $i dimensiunilor saleapocaliptice. nebdnuite consecinle dalofitd sd-Sireleve picii,ci declan$area unui nua insemnat insdinstaurafea Sfarsitul rezboiului Razboiul Rece, intrevestul democratic alttipdeconflict, I estulsovietizat. esticea contidinURSS, extins la niveluljum6telii Experimentul comunisl generat o nesfaryita suferinld umand. Disparilia sadupd european, a nentului procesul in Europa de Est,dar s-a 1989a dato noudqansidemocratiei Acesta fecrudescentd a nalonalismului. lung,complicat de o dovedit Siinsotit inlervenlia rdzboiul: Bosnla, Kosovo, betranllui continent Croatia, a readus de fi monopol al estului, nalionalismul in lugoslavia. Depade a un NATO 9iseparatismul pebazeetnice continud sesemanifeste Siinvestulconlinentului, fiind mai cunoscute. cel basc intre cele cazurile idandez Si pentru pelange sai, culturd o bundpartea cetdlenilor Agadaf, 9ibunestare [.iai mult chiar, dupd ce )(Xa aduscusine9imultesuferinte. Europa secolului economic, vreme demaimulte veacuri dinpunctdevedere dominaserd lumea vazul, dupd Al Doilea ui de civilizalie, statele europene s-au militar al nivelu !i in situatia dea numaiaveauncuvant despusin competilia Rdzboi Mondial, pentru gbbale. unpericol eainsdsi. Eufopa devenise
-t
ir
Modulul I mereferIalragedia Europei.Acest nobilconltnenl cuprndecelemaj "Asteziaqdorise fiumoase regiuniale lumi,bucurandu-se de unc|maltempeGi 9imaicullivate !iechitibrat(..).Esbfentana crcdintei cregtine Estetaoriginea celormaimutte 9laeUciicfesline. .r rLri,a arleiii a lilosofret aEl ;r Andcl^ilate cil $iin timouri e roderne.DacaEuropa arfi foslunitaln impddalkea mogleniiisae prospedtalee comune, feicirea, Qigtoa sa ar fi foslfed limile.(..) lotuqi,Furcpaa fostlocuicarea respandit aceasedede infrico9dloare dispute nalionaliste, iniliale denaliunile leutoficein pe cregtere deputerc, carcl+amvezuiln acestsecolXX9ichiarpeUmpul pacea$i vi€Jii noastre, distrugend tulbur6nd vlitorul intregii umanilli. Uneledjnlrestatelemaimiciau 9i cafeeslesla€a a calea iosl rcdusdEuropa? @cuperat, inlr-adevaa, pi(jale saleo marcmasadeoameni teritoriile, darpesteintinse chinu'ti, flrmanzl, epuizali qi la runeteoraQetor Sidezoentalise uitecu gu€ cascata locuinjelor lorSiscruteazd orizonturile 1na$leptarea econornie gimondia unornoipedcole, europene a unornoiljranii Redresarea e, saumomenle deteroare. Pinlreinvingeloi p nlrcinvlnli;o obectva Contefinleide estezarvamaimultorvoci; ta Fncipalu tdsti tAcefea disperarii. BetlonWoods (iuie 1944) Astaestetot ceeace au europenii, grupaliin atetde mulle qial PlanLriui Marchal(alit din1950) strrvechistate astaeslelol ceeacerasagennanici a oblinut sia9tindu-se $inal;uni, unii pealliiinbucdligifaspandind pdpeduiinlung$iin lat.(..) Domnitor eipotinci sJ se inloarca (Winslon Churchill, Znrch,1946)
@medului inlemalional ,Dinamca estefoadeputemice, Aceasta ascunde in spatele sduglobalizarea industriei, ca efecta doudiipuride mi9ce. Pedeo pede,intreprinderllelncerc6nd s, cucereasca noi pielegr,pe calede conseclnle, s, se aprople de potenlialii ped€attdparle,anu, clienli. Estealitudinea maitorlnircpdnderi mutiinalionale. miteinlrep nderitrebuiesd-gitransfere o partea produ4ieipenlrua scideapretulmainii delucau, ASasefaceceindustna eleclfonice feallzeaze o marepartea comDonenlelorde bar5ir AsiadeS io-Fst 4ternal;onaliza.ea coTelurrSia irdustneimpticJ lIUi 9i9a1tce de caplati1|er lalional.'rebue 'ilanlalcorerlulroloial. investilile inlenaliofate, t€buieacopeile riscurile, lepartizate dividendele etc,Dinamica fnanciara este.de atuncialimenlata de o novoe crescindldecapLaluri lrans'rorlal'ere. Ladceasla seadaJga migc3rie fnarciarendscute petrotiele dinexcedentele ateOPECsaudinexcedeniete oblnuledejalonezi sauie gemanicare cau6plasamenle in zonele cedlc lpsedecapltallri. ln general, capitaluile inlemalionale rcplezint, o masdgigantca aflalepemanenn mi$care pianelei. in celepahucolluriale Pepietele deschimb, volumul tranzacliilor colideneeslede circa900mlliarde dolari, echivalentul PIB-ului anuataJF€ntei.pin compa'al;e, reze1/ele loLale aleoancilor cenfia'e nu seridicadec6ttaci.ca70doe m,bane dedola.' (M Albetl,Capitatisncantracapibtisn,1991)
ACfIYII ATEINDEI'TNDENIA r Citilicuatenlie documentele Ll.mdtoarele sarcinide lucru: $irezolvati 1- Anallzati descrieti imaglnea Europeioferitd de documentul2. 9i 2. ldentificali doldposibile semniflcalii penlru aleacestei imagini situalia in carese gdsea Europa lasf6qitul ceuideAlDoilea Rdzbot t4ondial. Comparati-vd optiun! lec! celealecolegulLtide bancd. 3. denlficali cauzele careaucondus laaceastd situalle. Sepuleapreveniacesl punctulde coniiict? Argumentati-ve vedere. 4. Carea fostsolulia pentru ieghea dincrizageneraia derezboi? ke aceaste solulie qiaslpraEuropet efecle sfargitului secolulll alXxlea?Argumentati respunsul dal.
CompelenF sp€q'fi ce modulului POPOARE SPATIt |STOR|CE $t 1,1Formularea, in scrsQioral, a unor opini refertoare la o lem,de istoe. z EaooraTea Llneargument,rl *3.2. Compararea relevanle surseof slorcein abodarea unuisubiecl Continulurile specilice $ competenlele prin(") sunlobligaioiinumai. marcale la speciallza le care au prevdzuie ]n planulcadru 2-3 ore de /sto,epe saplamena.
Modr.rhilI
PA$I PREMISE ALEINTEGRARII. PRIMII peargumente europene nus'abazat numai negative Constituirea unitdtii 9i penevoide De-alungul indelungatei saleistorii, auexistal numeroase aparare. europeana incefcddea punelumea subsemnul unorvalori comune Sialunei grecoPdmele tentative conducericomune. temporarreu$ite apa(inAntichitilii identjtatea. romane, civilizalia dincare9iastazi maitotieuropeniiisi revendice la urmat incercarea decreare a Europei creqline, stindard subcaregener4ii politici oameni au luptat impotriva intregide cavaleri ,necredincioqilor". 9i seculare, suveranii Franteiincearcd in douiran' Animati devalodmaicurand (Ludovic impund in fruntea unei Europe al XIV-lea durisdse unite 9iNapoleon politice Proiectele aufostdublate deceleculturale, Europa incerBonapade). sdseautodefineascA fiepep ncipiile umanismului candin maimulleranduri fiepecelealelibefidtiigi democraliei. 9irationalismului, viitoru Eurcpa incepeasd-qiconslruiascS loate Cemairdmdsese din acestea la sfarsitul c€luideAl Doilea Rezboi (afbdin1947) guverne Mondial? Ruine, milioane devictime umane, dispefare, vremelnic€, un ingenunchiat, lipsitde oriceposibilitate de reacliein falamarilor continent politice (SI.JA a modelelor aleacestora. invingdtori 9i URSS), $i a practicilor au inleles atuncicd singura de salvare era ... unitatea. Politicienii iansd eraimp64itd in dou6,primele demersuri auvizatzona DafcumEuropa poli{ci precum au fost vizionari vesticd a continentului suslinute de oameni $i giRobert (Franla), (Gernania), Schuman KonradAdenauer Paul Jeanl\,4onnet (Belgia) (llalia). Alcide HenriSpaak de Gaspe Acesteinilialive auaperul $i pierdule, imediat dupdrdzboi, cand,in cdutarea valorilor la Strasbouru s-au pusbazele (1949), Consiliului Eufopei organizalie ce-9ipropunea sa apere statuldedrept$idrepturile omului, a9acumfusesera eb delinite democratia, Naliunilor Unitecu numaiunan maidevreme. Principala sa de Ofganizatia fost adoplarea Conventiei Europene a Drepturilor Omului, considerealizare a Rob€{tSduman(188F1963) polilicdinistofiecaresubordona ratiunea ral primul document de statdrepodginddinprcvincia Lofena, denaturilor individului. gemandpanain 19'18, a $onalitate audeterminat Dificultdlile economice Franla, Germania Federale, Olanda, devenilminislrul de extemeal Flanlei gi Belgia, ltalia Luxembufg sd treacd la aplicarea Planului Schuman de creare perioadi penlru viitorul ink'o vitaE (1951). Europene a Carbunelur Olelului lncununata de succes, a Comuniieli (19481952). Pfin Franlei ii 9ial Eurcpei passprecrearea a fostprimul viitoarei unitdlieconomice europene, proiectele initiativa salepolilice, a devenit atalun prim expementlegatdecrearea institutiilor suprastatale. Cdci,din simbol al reconcilieni ftanco{emane, dar9iun perinlii cai$ snuldinlre Europeiunite. acelmoment, politica economicdin amintiie iegea domeniile desubautoritatea naliuFilor semnatare a uneiinalteAutotdliSupranalionale. 9iintrasubaceea Tratatuluide laRoma Pasuldecisivin acestsens a fostfdcutprinadoplarea (1957). gase Cele stateeuropene semnatare decideau sd constituie o piatd a salvaEurcpa dincrunla comund peniru produsele qiindustriale. loragricole Deasemenea, conveneau 'Peniru neirebuie mizerie Sideladezaskulfinal, unei uniuni vamale in interiorul cdreia bunurile, serviciile, capitalurile asupra ii ln familia eurcun geside increde@ puteau sd circule liber,punand astfelbazele Comunitelii Econopeane. (...)Careesleremediul absolup pe|soanele procesul politicd: Totodatd, continua de integrare din1965, famillei miceEuropene. Acestaconsldin recrcarca pecarelereprezintd, de[,linistangajeazd apoiiau demultdin deciziile Consiliului statele eurcpene saua celsepoale uneislructun nagtere aceasla European Parlamentul Cudea de Justitie. 9i in dezvoltarea ii caresa-ipermiHsd traiascein pace, nuaufostscutite neimIncepulurile Europeiunite deezit6ri, concretizalein siguranl,$ libertate. Trebuie sd crcim plicarea integrarea militare a l\rariiBritanii sauin fefuzul Franlei dea accepta unfeldeSlaleUnite aleEurcpoi.' prin inteEuropei crearea unei comunitdli europ€ne de ape|are. Drumul spre (Winslon Z0rich, 1946) Chuolrill, gra.ea fealdefaincdlung.
E
6
Popoars 9isAitiiistolEo
politciilibelale ,ln loculmdsuni atiadusin Jume o asdelde potilicd elnog.afice $i aireologicd. Aceastavd va devenifatald.(..) Ceveli spunecandintr-ozi vorvenistavli Prusia, Pome|ania, Silezia, BedinLtl, cacinumole lorsunlslave,cend6i 9ivorreclama vorsavaqipemalulOderulJic€ peraut[]tosstei. seGrsilivoiacum c5nd.cuaj,IorJl he'iii,vorindica saielocuile odinioara (..)cemanias.aurcatpeuncal defiburistave? ob?znicaisemel. careo vapudeunoenL-9idoreste. (Scr'soare t 'njseir 1870de EmeslRenan ului prieter, dupaanexa€a AsacietS, a Lolenei la lmpeiulcermanpeconsiderente istorice 9inalionate; texfcitafdupeHagenSchulzeStatQinaliunein istoia euopeane)
polnice ,GmnileJe au bst ezLttarul ulei evoluiii istoice$i etn,ce impresonalle. Jl aspiraliei desecolespreunitalenationaE cu pdn siguranl6 n! i-af fi trecut nimenul Si mintes! le dizoive.inainle,ele eraumodilicate pdncuce.irisangeroase saucdsebdi alanjalo.Azi estesulicientse le anulezi.Cranilelenoasheeurcpenear bebuisd inqradeascl dinceil cemaipdlin schimbu oeidei.expenenlj Deasupra nalbti bunuri. nalismelor lnvectite vatrebuipe viitorsasteasentimentu sotida4tdliinaliLnito. I\renlul lalionai6nul.iia foslinler'eierea Jneifiadili, Intemo solide;ncadrul iia uneistrJclLri slaiulLri. PeaceastA tundalie vechevatrebuiridicatd o noueconstruclie. Suptastafulva fi agezatpe fundamenluJ nalional.Asffet,trecutulgloriosnu va fi negat,dar onergiile nalionale vor€nagleprinfolosirea lorcomund in slujbaentileljisupraslata,e.' Schrman {Robert despre rlporlud.nlre,nlegrarea europeare nalronale, $iislona ln HagenSchulze,Sialtl raliure ln istoia euopeana
Comufitalea Europeana a c,rbune u SiOlelullilalig)
;a
!tl
,,Speranlele legaiede erlindere, odinioad deosebil de ma , s-auercSiaglepEfile dalin ultmii 5 an c€reau lreculde raprabu$irea comunisnuluii4 EuropsLa - Mai 2004, in spatele l4adeicreate descudaatmosfera.entuzjastd seascundeau. deambele pa(i.lnspeoalgiji.;nvechile slalenembreersta tementegate de migrarca tocuritor deTuncl afruxul neconuoral de'odi demuncainlensificarea problemelor ln zonele de frontiera, frnanciard institulionatd drccum a Uniuniiprin extinderca $i la 25de membi.^sisuprasolicilarea In randu'noilor membri domind o dezamagirc calenupoateli trecul, cuvederea: 15anidelranzilie, dedeschidereeconomicd gidealiniere taslandardele IJE nuauconlribuit apmape cunimlcla inbunatelirea pentru mndiliibrsociale maio,itatea populaliei. Tranzilia a fostlnsolitade mai costurieconomice $isociale,iarbogaiaIJEn! s-aadtatprcageneroase faldde noiiei memb,i. Dela ade|alea ca atarcse agteaptd oulilpetermen scurt,sperallele fiindildreptate spregenenlhunAoate.carca.ltebr sdtdiasc.S maibine.Totasa.$ ldanda a fo$ membr,UEaproape 20deani,rra,nte dea aveapartede un lake-ofspeclaculos." (MicnaelEhrke,ivouaEurope:econor:/a,polica $i societatea in ca\ talisn uI postcanuntst,2005\
l0lebruarle 1953pnmullfen comuntl& cuc,rbune lrecegranila dintfe Ffanla ! Luxembu€
ACTIVIIAfE NDTPENDENTA Studiali cuatenlie documenlele urmetoafele sarcini delucru: 9irczolvali
1. Explicali semnilicalia afinnaliei luiEmest pohivit Renan, din1870, crreia,Gemania s-aurcatpeuncalobraznic carc aisemet,
o vaPurla unden!-$idore9te.' 2, ldentificali evenimenlul istoric lacaresereferidocumentuJ2. 3. Aumaiexi6tal episoade dinistoria secolului alXxleain careGermania a avulo atitudine asemenetoare? Exemplificaji. petemaraportulli 4. organizali o dezbatere deforledinlre instituliile giguvemele comunitare nationale. 5. Formulali unpunct devederc referitor lacolaborarea dintre slalele europene in cadrul viitoarei lJniunii Eurooene. 6. Consiruirea Europeiunile vaaveadrcptconsecinle dispaijia naliunilor europene? Arglmentali rdspunsul vostru. 7
INTEGRAREA EUROPEANA
t-
pieteicomune procesul Dupdcfearea europene, de ntegrare europeane pedouddifeclii: peorizontald, prininteg|afea denoistate, s-aamplificat Sipe prin pfocesului verticald, adancirea integrdrii. Europei unites-arealizat in maimultevaluriAstfel, in 1972, la Extinderea piala parte comund europeand Belgia, Franla, Germania - dincarefdceau Dtapelul european Federald, ltalia,Luxemburg Olanda au aderat Marea Britanie, lflanda 9i 9i Repqc qorolo5icc ale irtsgriril ('1981), in anii'80s-aual6tufat Danemarca. Grecia apoiSpania SiPortugalia (1986), iarin ultimul deceniu alsecolului alXx-lea Auskia, Finlanda SiSuedia 1949- Crearea Consiliului Europei. pedeo (2003) ultimulvaldeaderafe a lostqicelmaispectaculos, 1951- Consiituirea Comunitejii Europene (1995). a Cerbunelui a olelului. parte (zece), pe parte numerului mare al iaf datofiti statelof acceptate de alta 9l 1957- Tlalalul dela Rorna. prezentei giCipru in acestgfup- aldturi delvlalta state datodld - a primelor polillciagicolecomune. 1962- Lansarea fostemembre ale,,blocului comunist" Cehia, Slovacia, Slovenia, - Polonia, 1986- fratatulde ]a Luxemburg. pas pfeconizat pentru Letonia Ungaria, Estonia, Lituania. Urmdtorul este 1992 Tratatulde la l',4aashichl. 9i 1995- Inmin vigoare convenlia Schengen. 2007, 25". candRomania sdsealafufe,,celor ii Bulgaa urmeaze pivindmone1999- Seadopld hobrarea pozitive Spectaculoasa extindere teritoriald nuarfi pututaveaconsecinle daunicdeuropeand. in absenla asupra viitorului european continud i procesului deintegmre ecopieteicomune prinsemnarea nornicigi politicd. Consolidarea ActuluilJnic prinTratatul European a iostcontinuatd delaMaastricht, cafefacetrecerea de T|rhtuldelaMaashicht la inlre la Con un tatea Edropeand Uniunea Europeana. cele douA etape exista pa4icontratat, lnaltele ,,Pnpfezentul in 1992luandu-se majore, cu caitativd, decizii cafeneamintesc factanieconstituie intreele o Uniune o difefent6 (...) de'Stateb Unite ae Europei'. Ceamaivizibild dintfeiniliativele adopEuropeane. adevdrat Prezentul hatatmaoheaza o noud talea fostaceea deinloculre a monedelor nalionale cuo monedd unicd, Euro, in pocesulde etapd c@are a uneiuniuni rcalizald in 2002.Refotma monetare liberacirculatie a capitalua facilitat (...)intrepopoarcle Europei, incaredecirilor corstituindu-se inlf-un oas decisiv sore armonizafea economiilof stalelot ziileluate deceldsudcalrnaiapoape membre. in acelasitimp.monedaunicda devenitun simbolal Uniunii acestei uniuniesie de leni.(..JMlsiunea ao0aniza relaliile dinke slatele membre Europene, dar9i unrdspuns al acesteia la tendinta deglobalizafe a pielelor peprincipille qiinirepopoarcle acesto€ financiare. Revolulionard estegi introducerea ceidleniei europene, devenitd co€nteiSisolida l lii. in la Schergel din1995. in virtutea acestuia, uniunea iglpropune drept obiecllve: opeGlionaleurmaacorduluide pagaportului pottrece eurcpean libefpesle ffontierele membre. . prumovalea statelor unutprcgres economtc posesoii prin social echilibrat durabll, mai ales provocdrlle globalizdtii. Acesta nua fostinsd singurul rdspuns alEuropei la $i Sl $earcaunuispaliuferefronliereinte- Astfel, Consiliul European de la Lisabona, din2002,a lansalo strategie de pinconsoiidarea e@nG doare, cleziunii pe'10anial cdfeip ncipal obiectiv eratransfomarea Europei din miceSisociale uneiuni- dezvoltare Qip n stabilirca punct vedere economicin cea maidinamica maicompetiuv6 a presude economie unieconomice care ii 9imonetare, (...); pune unica o moned, Iumii. CunoscutA subnumele de,,Procesul Lisabona", strategia reprezinld unul . aiimarca identtalii salepescena dintrecelema indrdznele proiecte lumea de dezvoltare din contemporand, lnlemalionald, maalesp n crea€a unei implicand o cregtefe economicd durablld, locuri de muncd cregterea coeziu9i polilici externe comune, 9idesecuritale niisociale. prindelinirea nclusiv uneipollicide la apeaare comune carepoate conduce, Dezvoltarea UniuniiEurooene nu a fostinsdo cursdfdrdobstacole. potrivit, momenlul lao ap66€comuna; Extinderea legate noilorstate membre in a creatcontfoverce dereprezentarea . consolidarea prote4iei drepturilor 9i politice produclie instiiutiile europene, de cotele de in diferite sectoare de actinle@selor locuitorilor stale or membrc iarpopulalia ainceput sesebamadeexodulmuncitopininsiil!irea uneicelalenii a lJniunii.' vitate, leribrdezvoltate (Semnal la7 februarie 1992 lorproveniti dinnoilestatemembre, ceeacearputea deiermina o cre$tere a vigoare la 1 noiembrie'1993) $iinlratin gomajului tocmaiin labugetul comunilar. ld lecucelemaimaricontribulii
I
I
ModululI
Extinderea Uniunii Europene L:]
nuselmpade inlrcnaliunile ,Moneda suvelane ii nu existaniciun exemplu, contemporan sau istoric,de rnonedd gllatdin comun demaimulteslale. Esleexaclcalcllulpecare-l facpanizaniimonedei comune Eum,carevorsa politicddispensanimpundunificarea du"se deacordul explciialconceldlenilor (tehnio al creeriinoii or, pin artificiul Darconslauclia unuislaldedimensi uni conlinentale vineimpolfivaluluror exigenlelof 9i iuluroriendinlelofdin economia conlemporand, demaibinede !n sferlde secolloatema le organizalii publice!i privalecduEndeticienla in dimensiunile mici lJn supeBiatcontinenlal va fi rnai pulineficace spreimpozlte $ivaconduce supimenlare, caresevoradauga impozitelornalionale existente. Sup mandconcurenla inte slalelenationale, nusevor marpmducereforme e vechilor slructui pecontinenl.' ca€ franeazd dezvoltaea Rosa, {Jean-Jacques Eroarcaeuropean4, C'assel,1998)
!'
state el Slatemembre Cfree depehadArcprcznla aleUE 1.LUXEMBURC5.VATICAN I BOSNTA NA 9i|-]ERJEGOV :':."' '
'
2. VONACO
O I\DOFRA
1. SA\ VdC NO
8 LROATa
..LL( -FNsrFt\ 7 vo.Do/a
lno urLlonrq!
O SFABA r VU\ -\LCC-
vrcFDo\rd
ACTIMTATE INOEPSNDENIA Studa! cuatenlie documentele urmdtoare e sarcini delucru: $irezolvati pecaregilepropun 1. Enurnerali obieclivele staleie europene semnatare a e TratatuluidelaMaaslrcht. 2. Pe bazaclno$tinlelor anteroare, decideti daceioateacesleobieclive au fost alnsesaunu Exemoliiicali. 3. Caredirl€ acesle obieclve aleUniunii Europene credeli cAesb ma mporlant pentru asigurarea viilorului acestela? Argumentati,va raspunsul. punciulde 4. Expdma!-vd vedere refertor la beneliciile introduceri monedei unice, utilizAnd argumenlele oferite dedocumenlele 1 $r2 ntree!rcpeni exsteo unanimilate depererireferitoare ia etectele benefice ale unifcdi europene? Argumentali rdspunsul. 6. identiiicali celemairecente elapealeextinderUE.Decideti asupra elernentelor comune deoseblordlnhenoilestatemembrc Qiasupfa S candidale. 7. lncercalisa explicat deceextinderea UEs-aprodus in aceastd ordine a include i undn0tmembt. 8. Alcdllrli uneseuargumentativ punclul in careseveprezentali devederc legatde pelspectivele potenlal Rom6nieica rnembru al UnilniiEuropene d n 2007.
EuopaSilumoa ln socolul XX
9
Prmiipa9lsprcrealizarea Europei !niteaufostdeterminalide necesi, generat lateaie$iridin namsmul deceldeAlDoilea Rezboi lvlondial, celqidenevoja dea oieriundspuns provocar adecvat lorglobalizerii Procesul unilicdrs-a desfdsural atatin planeconomic cat$ in domeniul asigurdfii dreptuf lorornului. Inleg€rcaeuropeand s-a prcdus prinadenu numaipe orzontale, rareade notstalein cadrulmai multor vald deextindere, ci 9i pe verlcal,p n lransferul uneipedi a declziei spreoqanismele supmnalionale Dupd1989,aderand la valorile democmlie econo9i la principiile rnleidepiajd,Romania a redevenit parteactivd a noiiEurope.
*Eunop^gl spatriie extrneLiropens deeivilieatts RECIPROCE INFLUENTE COTOI,IZRNII: APOGEUL austat,de-alungul continenle celodalte Relaliile dinireEuropa $istatele variate Aceasla a imbrdcat europene. dominaliel subsemnul moderne. epocii polifta culturala influenla h controlul economic forme, delastepanhea ai lorcivilizaeuropene civilizatiei desupeoritatea Convinse 9idemisiunea pielededesfacere a prime9ideintinsele demateriile toare,dar9iintefesate autransformat statele europene exlmeuropeand, produselor delumea oferite in colonii. Randperand,Portugalia aleglobului intinse suprafele 9i Spania' penku unor includerea MareaBritanie apoiOlanda, 9i Franlaau concurat al propriile Spresfa$itulsecolului impeicoloniale. teritoriiin catmaiintinse proces a fost Apogeul acestui ltalia. liseadaugd Germania acestora XIX]ea, 9i al Xxlea,candceamaimarepafiea lumiiera secolului atinsla inceputul India'Asiade puteri; african, intregul continent aproape intremarile impdfitA ColonzaeaAiricil coloniale pd4i impefiilor ale deveniserd componente Australia sau Sud-Est francez, idiicia unupictor in viziunea proces, sacitre expansiunea (1900) NiciRusianua foststriinedeacesl Rochegrcsse europene. Geoqes imperii alelumii intr-unul dinlrecelemaiintinse estsi nordtransformand-o Euppa spre XIX]ea a marcat deschiderea al Sfargitul secolului !i a celor precum dintrespatiile de cultulaextraeuropene, China$i intr-unsPi- maiconservatoare ,Dondsi reglementeze condiliile Japonia. inlolegere mulualA in primul 6ndtransritdebunA a insemnai deschiderea Daciin cazulJaponiei edi come4ului dezvo celenaifavo€bile pute ale dintre marile intr-una transformarea acesteia fer de tehnologie 9i aleAlricii indifeteregiuni Sl lumii,cucerirea 9icivilizaliei intre eufopeni pieleichineze o acerbe competitie a declangat avaniajele futurorpopoarclor sdasigure neobserdeSudnuautrecut spaliialeAmericii Niciinlinsele princi' ginord-americani. peceledoue fruvii navigalieilibe€ poliiice parte de sub dominalia prima al XIX]ea a secolului in vate. Eliberate (...) palealeAfricii i do ndpedeaeparte tenlaliea in scurt timp vor ceda sbtele sud-ame care neinteLegerile sd previne 9ispaniole, ii conteslaliile.poftughezd pecarele-arputeadicain viilolnorie capitalurilor europene. pecoasia Africii9ipre_ pand fueriin posesiune gipolilice putedeconomice alelumiifusese, dinttemarile Competitia de a de mijloacele acelaiitimp ocupaliin inteleindkectd, dat,deatunciincoace, XX,maicufand secolului lainceputul a moraE crc$obunestarea !i materlald se loveau interesele britanice direda. ln Africa, inlrdin coliziune participanleseleacestora populaliilor statele indigene, in Ameicade Sud germane in China italiene, fianceze, de cele direcl 9i $i maimultor au cizrt de acodasupaa iarpe cu SUA sau Japonia' intre ei, cfl direct atat seconi'untau europenii 9i caemenlionami chestiuni, dintre cu nemijlocit intrase in contaci inainte coastele Rusiaimperiald caredeacum Art.34.PuteEa deestalePacificului, pe coasleuntefitorru valualn slapenire inleresele iaDoneze. (..)vainsoliactul african lecontinentulli lumiiin ansamblul dezvoltarii pecareeuropenii aupus-oasupra Amprenta adresa6celoF €spectivcu o noiificare coloniale esleunsubiect popoarelor imperiile inclusein asupra alepezenluluiacl, sdu$imaiales lalleputed semnatare poatatconsecinle c6auexistat dea ii fostcbffcat.Sigurestefaptul (..Jrccu' departe semnatare Ad.35.Pulerile pietededesfaintinsele aufostbilaterale. cetsinegative unei zilive, 9icdinfluenlele exislenla deaasigura noscobligatia metropolelor au in favoarea qi exploatate penlrua iacesa fie cere,cat bogatele resurse nalufale autoleli suflciente locuito' puteri auoferit eulopene, respectate d€ptuledobandile madlor la dezvoltarea 9iliberla- contibuit substantial teacome4ului.' De orientale civilizalii strdvechilor cunoaiterii continent rilorbdfianului $ansa lActulgenenlal Confehtei cealalte populaliei parte a fost atrasd o a parte,in activitatea economicd 9i dela Betlincupiire lasqqeniea tine ferate, numero$i drumuri cdi s-au modernizat crnstruit s-au locale, 9i 9i asu?ra Afticil,1885) occidentale in marile univetsiteti sastudieze aufosttrimigi
10
Inacelagi timp,contactul adeseod brutal cucivilizalia europeani a afeclat dezvoltarea fireascia culturilor kaditionale inAsia,inAlricasauinAmerica de Sud.Continentul practica pracafiican a resimtit duferos comertului cusclavi, perspectivd. ticatdpandtaziu,in secolul alXlxlea.Dinaceastd colonialismul areo mareresponsabilitate pentruprocesul de subdezvoltare, agacums-a manifestat in secolul al Xxlea,darpecEre,desigur, nuil puteaprevedea la aceadatd.
Planlalle deceailnCamerun
f;t til
.. njcio lndoiaE ceinFozi (..)celedoue ,,Fdrd complementarc, Sahaaa linuturi 9i Sudanul, vo.constilui coamaiminunatd colonie tanceza. Nicio altafdraa excepla
'ndochina. nusevapulea Penku compara cuaceasla, a consetua SuddnJl ti Sahar; $i a lepuleaexploala in acelagi timp,estoabsolut necesate construirea fa|, niciointaaiere a unorceiferate lEnssshariene, Observalt cl vooimraplural: spunerni$eca ferate l€nssahariene transsahadene Sinua uneicdiferate Aslainseamne sefnalizim pe foarte repede T.anssahadanul.nigerian, deja€alizat o dislanla de700dekmdela.oran maimultde1700dekmde Siundenu.ne|aman construit, gisprcmafea apoihanssaharianul dinCiad, ca€,spremarea noastd fugine O mlsiune calolicd in lvlalaysia (1927) paguba, peo distanld no€sk6 nde €alizatdecel de330kmdelaPnirippevtte. Dinmomentulln ca€unuldintre acesre dou6t€nssahdrie4e vaiidalir exproatare. nevomedifca faclilalibr asupra miciofer{e deaceastatrirep ndee.t.., $iaprotLdlor a cinceaparledinlume ,Actualmentg, nevomaploc€ cualentie asupra constnrii celuide-aldoilea.' neesletribuhdin modvoluntarCem.Sahara, (P Lercy-Seaulieu, SudaNli caileferaletnnssahanene, 19M) piileAmericii deNord, Rusia, iatZl dmpufilenoaslre degrau;Chicago, Odesa sunthambarele gilerib noastre; Canada ACTIVI'AT! IND'PENDEN'A baltice sunlpddudle noashe. Iumde noastre deoisuntinAuslralia, cirezilg de Studiali cuatenlie documenlele urmabarele sarcini delucru: 9irezolvali vile in America; Peru ne expediazd a€inputeri 1 . Stabilili laportul defortedintemarile coloniale alelumiilnsecolulXX. giAustraiia aurullor Chjna p n caresAdemonstrati 2. Rsalizali unproiecl motivele carcaucondus la acesl lul,Califomia pentru cultve c€ai noi, iar lndiile Odenlaportdefo4e.Luc|alilmpreund pahu cuallitreisau colegi. hle orienteaze cdte noireuridecafea, Analizali modullncarepriveau britanjcii sensul noliunii decolonialism. Explicati zaher$mirodenii. Franla ront SiSpania deosobidle faledesensulcomun alcuvenfului. podgoriile noastre, spaliulmediteranean 4. Evaluati avanlajele oblinule demelropole dinexploatarea coloniilor eslelivada noastra; bumbacul ni-ladupunct Expimaliun devedere gidezavantajelecemdin refetorlaraportuldintre avanlajele Statele Urile, c€9idin multealte coloniilor in raport cumehopola. pe(ialelumii." puteri (4.Siegfried, Comparali situalia madlor coloniale alelnceputului desecolXXcusiiualia Ain britanice in secalul XX,1975J loracfuald. ldentificali asemenerile sideosebirile.
Modulul I
DECOLONIZAREA
pozillampedilor pirea Inprimele decenil alesecolului alXx-lea, coloniale de metrounaconsolidald. Proieciele economice aplicate $ide infrastructufe poleincepuserA pozilive, puteicoloniale sd dearezultate iaf pincipalele l/lafeaBritanie aveause iasdinvingdtoare dinambele europene, $i Franla, al coloniilof. Foade rdzboaie mondiale aportului economic $idatofitd $iurnan Rezboi l\,4ondial a inceput insdunproces inverc, curand dupdceldeAl Doilea paradox? Cumsepoate explica acest aparent anume celaldecolonizAfii. proPimeleexplicalii tfebule cAutate in chiarpolitica economicd 9isoclala in colonii. celemaicontromovatd demetropole Electele acesteia suntdintre demulteoriinsensnegativ nivelul vercate, influentand Fiitmuldedezvoltare a coloniilor. Cdci,intfoducerea economiei detipindustala duspe economicA iarpedealtdpartela dimideo partela modernizarea economiei coloniilof, disparilia intregi sectoare economice traditionale, mai nuarea sauchiar unor pfodusele deagriculture. Deasemenea, deserierealizate alesa celorlegate mainumeroase gi maiieftine, in sistem defabricd, audistrus micapfoductia pe asigura farnilii. Astfel, ter,nen scurt, detipartizanal care tfaiula numefoase goculprodusde s-audovedit a nu fi fosl pregeiite sd suporte coloniile ialionaaa Indiei, in mljocu deelibelare gidemodul susln6lof sdi(pdularcprczenEnd tehnologiile deorganizafe a producliei impus deeuropeni, carea unmarS depDtestdn1930) generat probleme Acestea au fost mari sociale in intreaga lumecoloniala. demografica inceputd incddinanii'30ca amplificate decregterea accentuatd sistemelor europene deasigurafe a sdndtelii i umarea introducerii 9idiminuafi ,,Dela mtloculanilof'50,decoloniza- mortalitdtii infanUle. Nedublatd de politici adecvate de ocupare a fo(ei de reas'a aflatin aentrul activilalibr ONU. muncd, creqlerea demograficd a condus laaccentuarea $omajului ii ladegraDupececalea spreindependenld a colG vielii. darea ca1it6lii la incepuide lupte niilorfusesernarcata proces in totiacegti ania avuloc$iunspectaculos dedezvollare a unei (deeliberare), sengemase aceslproces puiut a li deviat nu in ultimulrand intelectualitdti Fomatd elitd nationale. in ma leunivercildtieuropene, aceaste tjnite- pe o pisl6 s-avdzutexclusa mullimlaNaliunilor politica giadminislrativd. delaputerea DeaicigipanA ladezPrccesulde ordonaE decolo- voltarea 9i pa9nica. uneirniscdri nationale deeliberafe nua fostdecatunpas.Aceasla a nlzarea avul eleclesubsiantialeqi la politice fostimpulsionatd deprezenla unorperconallteli dep m rang(Gandhi ljnile: sialelerecent nivelulNatiunllor Leopold neagrd, Bufghiba in Tunisia, Ho Nehru in India, Senghor in Affica 9i deveniteindependente au aderal a gi in Vietnam), care au devenit simboluri ale aspiratiilor spfe libertate lvlin Organizalle, astfelincatnumdrumempopoare, briloracesteia s-a imbogilitdoarinlrc unele, cain cazulVietnamului, fiinddirectsprijinite de alepropriilof noi In 1965, 118 19559i1962cu50 srare. puterile comuniste alevremil, conduse deURSS de China comunista. 9i slatefrceaudeja pade din Nalunile imediat celuideAl Procesul de decolonizare a debutat duodincheierea geograllce llnile,i dislribujia a memproclamat lvondial, candVetnamul$i-a unilateralindependenla DoleaRdzboi brilors-aschlmbal 9i ea in modfunda- (1945). p n llodalitdlile care fostele colonii au trecut Jaunnoustatutpolitic, mental.Dacain 1945feceaupanedin pe expeienla independente, fost vafiat. Bazandu-se doacela de state a numaistatenord-9i sud' ONUaprcape qi preferatd amecane sialeeuropene, in decuFul banditd anterior, negocierea a fost in cazulcoloniilof bdtanice: in valululde decolonizare s-auadeugat mai l\rarea 1947,lndiei9i altorcoloniibritanice li se recunoagle independenta. alesstateasialice ulteor !i Siafricane, membre ale Britanie a valoficataslfelexperienla anulul1931,cendstatelor statedln spaliuloceanicai caraibean. I se acordase o largbautonomie. Connonwellh-ult'i lor care Astfe ONUs-adezvollat dintr-un pollda generalului efodului de Gaulle dea inlroduce refomedupA1944, in fuseseabetultinilialmaialesdiniostii produs destrd[.area imperiului colonial irancez s-a mai cu seamdpe calea alialidinceldeAlDoilea Rezboi l',4ondial, (1946-'1954) mondial6." rdzboiului ASas-aintamplal in Indochina sauin inlr-oadevdrate organizalie de eliberare. (Gunther Wimmer, Algefia Unser, I'ilichaela (199-1962). Incazullvlarocului independenla a fosl oblinute SiTunisiei, 1995) pecalea negocierilor, darsubpfesiunea unorample migcdri degherild.
n
12
PopoaBgispa! inorlcs'
procesul Lainceputul deceniului al optulea, dedecolonizare s-aincheiat. Nuaudisparutinsd acestuia: rezboaiele civile datorate artificialitejii Siurmdrile granitelor, apartheidul, subdezvoltarea.
r-lz) Viohamulul $i MinFldameindop6nd6nla propileprincipii: francezi igireneage liberta,Demaibnede80deani,imperialigtir iea,egalitatea, fraternitalea; eiauvlolatpamanturile stremo$ilor nostri, ne-au oprimat (..)ln domeniul politic privat (...).Eiauconstituit compalriolli. ne-au detoalelibearalib penlru irel€gimuripolltice in nordul, in centrul a distrJge unitatea 9iin sudulVletnamului Tdsrranatorala, paneJarnaduve, poporul Eine-au exploatai ei auredus nostulaceamaineagd peduile, (...) mizerie. Eine-au furatorezaiib, minele, mater ilepdme. pentru in toamna anului 1940, cand fascigtiijaponezi, a selupta cutrupele aiiateau penlrua organiza rfvadatIndochina noibazemilitarccolonialiglii fiancezi s-auagezat in genunchi pentru a le cedalaranoastra. Dinaceste molive, noi,membai guvemului prov zo u,decb6min numele intreguluipopor vielnamez lnioialitate detoale elibe€rea _apolude cololrale cJFranla imoe'ialiste. 2 seprembie 1915) {Hanoi, fo
nationa!, carca mamataialde putemic ,De-alungulRazbouluRece,problema perioada dlnlreceledouarazboaie mondiale a ajunssafe dalduitarii, ln iavoarca confiurrariroeologce bipolare ca'ea s'e$irrlJmea.E5d"ndoiaa c, naliunea nua orsplrur politic, dn orizontul decolonizarea fiindope€miqcdrilorde nationale. eliberarc prcpiu-zis Insedimensiunea nalional6 a lostin ceamaimarcpadea timpuluimascatadeo reloicemarxizanta ln sfansdbgaludcu unintemalionalism decon' $iaflatd pentfi.r venienF. Aceasta st|alegie dedisirnulare €prczenla conuundeme6obligaloriu n gtiidinlumeaa treja,de la Chlnala Cuba,lrcc6ndprn lugoslavia, dalde carcnu au fosiscutiliniciceilalli lide ai anlicolonialisrnului. Nasserfn Egipt, cal$lpomotorii sirieni ai Partidului BaasSocialist nuauuitatsi asociezenalionalismul lorlumulluos cu un(socialism arab,la feldepalelic, cares-arezumai Tnprincipal, la etatizarca economiei. Pe oadaRdzboiului Reces-asiluat,agadar, sJbsemnueu?niA.iiral olalisnuui. (AlainDieckhofiNaliune9i /€t ure de stat 2003)
Scen6 debucuielaAlger (iule 1962) dlpaprocamarea independenlei
,Cineva puleanegafapiulca treizeci de ani din vialameaau fostpelreculi beland in van,cu rebda|e, cLrmode€lie qibafilao poanelnchisa ii cumodestie cadal ? Care au fost fructele mod+ |aliei?Ultimii heizeci deaniauvezutcel mai mafe numdrde legi restdngend drepturile 9i progre$lnoslrude pana acum, Amajunsin eiapaln caronumai avemdrcptud deloc." pre$edinte (AlbedLLrlhuli, al Congresulu Nalional African, Letny peoplego, 1962)
ACNVITATTNDfPENDENTA 1.
2. 3. 4. 5.
Sludiali cuatenlie documentele unndtoarele sarcini delucru: $irczoivali poporului oamenii noslru autr6it ,,Apoi ldentificalice b prinintermediul c,roracoloniile auincercal, d!pdceldeAlDoilea in modpa9nic subconducerea regilorloa Rezboi [,4ond]al, s6-Si oblina independenla. mScat liberqipiinideincredere in 9is"au l,4enlionali motivele careaucondus laobtinerea independenjei colonillor. susul9iinjosul!aii,fad obstacole. Tara grupde4-5colegi, pemanl!|, Stabilili, intr-un careaulostunrAribcampaniei non-violenle eraa noastra, Noiocupasem padule,durile,amextras bogeliile suborcmovate deo oarlea liderilor oolitic afrcani? solului loate bogAliile aceslei frumoase Dececredetice inijiativa campaniei non-violenie nua fosiincununata succes. de 9i pmpiuiguvem, stabilil n*am Credeli cdluptapentru oblinerea independenlei dealtecono- lari.Ne-am a fostsaunulipsita propriile controlal armate organizat $iam politice? punctulde lalli Argu mentali-ve vedere. come(u1." Carecrede!caa fostideologla luplade carea influenlal ln ceamaimarcmdsura (Dinbiograna luiNelson Mandela, 1986) emancioare a coloniiloT? l4otivati-va oolilnea.
13
Mod{h.d I
GLOBALIZAREA
|achetei rezullal alcooperedi
l ,l ._ ,,Existamai mulie proceseinlerelalionalecare definescglobalizafea, Malshall l,4cluhan Acumcabvadecenii, a vorbitdespre(satulmondiab,(...) sury nzandcu aceaexprcsieesenta tehnologii fenomenului drnzilelenoastre: aleinformaliei carenepunmaiiuie$imai desin legdtlrduniicuallii;mfirprimarea prinnoilehnologii; inlermnecdislanlelor la€a QicreqleDa dependenlelor reciprcpielelor ce; integmrea iinalrciare Si comerciale; iniernalionalizarca crescande a producliei (pdnintemediul limelorcll globald); apariliaunorprobleacliviiaie me (planetarcr,carenecesitaaborderi globale; raspandirea de compoamente presupuse rationalicligee a exprima Si iaiea unui lromo oecanonicusce nu giemolii(..J(locale); cunoa9te frontiere dezvoltarea apailia unuihonog/obalus; deidentilali |ransnalionale etc.(...) Meritasa evidenliezcA dezbaterea privindglobalizarea nu lrebuiedisociala aledeceniilorttecule, In dedoudprccese pfimuldnd, marcferlacrderea sjstemuluicomunist, carca lnsemnat o extinde€ geograJic,marea sistemelofbazaiepe depiata.' economia lDanielDAianu,Gbbalizarea: 2001) intreelogiiFircspingerc,
14
Europa secolului alXx-leaa lostunuldintreprincipalii acloriaiglobalizerii, ferromen al lumiicontemporane. lnleleasa de cetmaispectaculos ca proces suprimare a oricdrei barieledintrestatele lumii,globalizarea s-amanifeslat economic, maicuseama initial tndomeniul dupdceldeAl Doilea Rrzboilt ondial.A inceput sd se vobeascd tot maidesdespre existenla uneieconomii puieri alecdreipolitici dedezvoltare suntdeinlte in comun demarile mondiale propilepolitransnationale i9idefinesc economice alelumii,ia.intrepindeile lumii carenulincontdeg.anilele statelor nalionale. inttestatele ticieconomice, gifnanciad totmaiaccentuatd. astfel o intedependenle economicd &acreat defat6,conceptul insdo marevarietate d€aspecte ln momentul cuprinde politice. potenlat factorii culturale Printre careau alevietiisociale, $i Siacceglobalizdrii potfi enumerale a dezvoltarea fdrdprecedenl leratfenomenul i ii transporturilor, mig" lehnologiei, cuconsecinte majore la niveiul comunicd precum unorprobleme carenumaipotfi depdqite carea capitalurilor, Siaparitia precum poluafea, prinefortul nalionale, crizele economice, subdezstatelor (SIDA, forleide munce, fdspandirea maladiilor voltarea, migfalia turismui, gripaaviard, boala,,vacii nebune")sau terosmul. globalizdrii fenomenului a fostunul Nevoia dea oferiunrdspuns adecvat careaustatla bazaconstrucliei Europei unite.lmpreund. dintreargumentele importantd in raport cucelelalle statele europene aureu$n saocupe o pozitie programe pute economice alelumii.Penlru aceasta, europenii auelaborat de comune in domeniile industal, agricol dezvollare 9i al cerceteii$tiintifice. programului aufoslobtinute in cadrul spatial european Rezultate remarcabile proiectul in cusucces a rachetelof concretizat 'Aibus"sauin lansarea 'Adane. pentru Europei uniceaufostinitiativele Deosebit deimportante consolidarea qiculturd. programele Tempus, Deunmaresucces s-aubucurat dineducalie Leonardo, facilitat cunoa$terea reciproce, a9ezaErasmus, Comenius, cafeau pebazecomune, programelor de educationale compalibilizarea reasistemelor precum umane, valofificarea traditiilor specificului dezvoltare a resurselor $i ii national ca partea uneiidentitdtii comune europene. Fenomenul cultural globalizdrii veniiedin a induseuropenilor derespingefe a influentelor Sireaclii maicuseamd dinAmerica. Extinderea nelimilatd a lelelelor altezoneculturale, produselor lvlcDonald's, olensiva CocaColasauPepsi Colaaufostpercepute genentd europene. Uniformizarea culturald de caatenlate lavaloilecultu|ale pe releaua de comunicaliilof in limbaengleze internet, muzica dezvoltarea in egalamdsura reactii negative ataldinzona sofginte amecaneaugenerat catgidinparleanoibrstatemembre saucandidate care-li culturii franceze, propriilof eufopeana valoriculturale. Reaclia asimilau inlegra.ea cupiefderea genefale a europenilof in ialaproduselor americane a fostinsdmaimoderatd inilial deseofi, favorabilS. chiar decatsecredea ii, globalizinifdd simtcritic. credcenuareniciun senssafiipentru sauirnpolnva globalizirii, (.-.)"E0 nufranarea ei elic6,aceasta este Cualtecuvinte, ci implementa€a provoca@a. in acestcontext,aSdorise fobsescdenumifea de (globalizare efct), tertnunghlformal dintreielemente esenliale: come4liber, cunoa9" mencaremnshdintr-un teregidemocftrlle,'
presedinlele (Guy V€$ofslandt, uniunii Europene, 2001 )
l:"iot1ii,i i
_:-l
un interesmajorpentrucreaBade zonecomer,Acestsfargitde semlXXcunoa$te ca un lnstrument care claleregronale, Aslazi,Comunilalea Europeand esteperceputS (...). poatepemiteo zonadeprospelatemaimultsaumalpujinindep€ndenti prn acoduldin 12august Recent s-acrealzonanod-amerlcane de fberschimb, (..) taxelor prevede 1992(NAFTA), semnai de SIJA,Canada Mexic, care suprimarca Si vamale inlreceleteilari. Putemevocaexislenta uneizone €gional€nonforma e in Aslade Sud-Est in jurul Japoniei, careunesclerib dlnzonecu veciniilor linandcontde legetule economce aflatiln dezvollare raoida. pivlegiate constilu e odenat!Trebuie rcmarcal cercalizarea uneizone comercale (...).Eslemolvulpenttu carccineva s'arpuleaintrcba dacemu[ €rcap ncipiilorGATT puiemica a come(ului I lale|alismul comerclal, carea permis cucertiludine dezvollarea nuesiein pelcol$idaca crearea sau internalionaldupe celdeAlDoilea R,zboiMondial, consolidarea unorasemenea zonenu rcprczinH, linalrnente, un respuns de llp protececonomice acllale lonistla difrcLrlldlile (Univercalia 194, Erciclapedia Unive6alis) il
(Japonia) Fasffood McDonald's la Kyoto
de credinla h nesfargil in carleSieareprez nlaprcfesiunea a ,O ideeesterepelala (Problema globalizare.) ciinsufrcienla Ivulte autoruluir azrnuesleglobalizarea exc€siva, grupufia!inle@s polilicilor pfotectioniste. in sustinerea de la siderurgigl i ame.icani, ale carorprelud9i iarifesuntprotejatein ciudacostuluienormpe careil rcprezintapenlru pentrua depdgi restuleconomiei americane, la fermieiisubvenlional o ce concurenle pepiale.Puterea polilicia aceslor grupuri impinge la opliunidlicileSia ldcutadeseoi prezenta unorpolitici ba erclolecomposib i implementarca sensibile Este$ocanlb pmteclioniste nomice rnAsu lor chiar in ca€ afinn5 adeziunea lor totalA fa16 de a 9i !i F mmendiiberpmtectionisle Wdf recunoage celerib saEceslferein modrcal.Lovilede badelele Si peniru visudde$ade arli,toluqi, avand asupra mesuniin caresepotizola, eleglobalizarea o opodunitale. Aqumenlele Elru gnorenicirclulunei olenledeautorsuntconvingatoae. guvemed sandbase,caresAprcteieze drepturile libedelile i6ra de carenu beneiciaza Si deac€sle avanlaje lnteagapopulalie. Exemplulnegaliv esleNigeda, marcprcducalotde petol,darcuo economie unmodel slagnanla, a careibogale estersipiEdeguvemanti, pedrutaribin caretoatebeneiic in mainile conducitoare.' ileajung uneipdturi (Prezeniarca fdculedeYalelJnive6iiy Presslucrariiui f,,larlin Wolf, Wotks) WhvGbbalization
-.,ieaucerearctutuistatuluidepinde decimaipulin deglobalizare, cetdelocul pecarcildetinenaliuneain iera/nia mondiaE.Peniruloaie aceleslale-naliune ca€ nu sunl (campionii)globalizrril, globalizarea nu bse decatdoudoplluni, aceeasuveranisle sauo slGlegie deinchide@fala de exte or, prcmovatdde unli,darcarcn-arputea lidecalun(drum cu sensunicr cdtredezasiru,sau€grupafeain ansamble rcgionale deo mefime pentru sulicienla a 1efacevizibile ti apara inlercsele, de a dezvolta sinergii $i a regdsiunspaliuveriiabil desuve€nitate Si
t{lll.-}lA"T: 1}'{fElllf lEirT,n illcrLr: Studialicu atenlie documentele urmdloarele sarcinlde Sirezolvali priflcipalele acestora. 1 . ldentifrcali zonedeliberschimb dinlurne 6 9icomponenla posiblle doua 2. Comefilaji, cu colegul de bancd, avantajele dezavanlajele celor 9i problemele prcleclionisrnul soluliila lumiicontemporane, Siiberuschmb. a zonelor deliber Carca fostreaclia statelor europene falddeiendnladecreare schimb? A€umenlal vedere. -vdpunctulde Organizaji o dezbaterein grupuri alcetule d n calivaelevi-pelernaraportului " proteclionism dintre liberul schimb. Si pentru viitorul Caredinireceledoudpolitici economice credeji cdeslefavo€biE economiei rornanesli? penku princaresdprezentati Realizali unproiect aceiemdsuri luaiedeRomania pregetirea lJniunea Llrclali irnpreund economieiin vederea aderdriiJa Europeani. cualliheisaupatrucolegi. Europa ln s€colul )C( 9ilumsa
(Regis Benchi, lst1rbnonllializerii, Vuibeft , 24031
'i::tal
1"1;i,-{ill.i.:.:--
--t
Crearcama lor impeiicoloniale esleconsiderala unsemnal dominalieipolitice, economice 9i cultuIae pe carestatele europene au exercilaLo asupra ltmii. Inlluenlele intrecivilizatia eurcpeane9ispaliul extraeuropean aufost reciprcce, dar expodulmodelelor de dezvollare eurcpene a produs Qiefeclenegalive:subdezvoltarc, rdzboaie civile,apadheid.
* nmltwffi tiuitunatrffimffiry#asc& wurnmr,and lr
^
nouArrrriu urgcRneR oeroer DINPRIMA PARTE A SECOLULUI XX Cultura romaneascd a secolului alXx-leaa fostdominatd pandlaceldeAl Doilea Rdzbol Mondial deo pepetuaconfiuntare intretradilionalism 9i mopentru dernism,lntre optiunea inchldefea gi insine tentatia modemitdlii. Astiel, pagoptisld in bundtradilie inceputul veacului XXa continual sd $ijunimisld, propund qi alevieliirurale, valorile nalionalismului fiein varianta semdndtoristd.fiein cealoDoranistd. Angoasa induse de PfimulRdzboi Mondjal augenefat ins6o SideziJuzla putemica tendinld denegare, uneoriin bloc,a valorilor cefundamenlasere cuL turaromaneasce depandalunci. Ceu€nd noivalori modalitdlide exprimare, 9i qi gandilorii artjgtii romani au datculturii autohlone aceadimensiune europeand decareaveaalatanevoie. incercarea demodernizare s-amanifestat oe pulin cel trei direclii. Consianlin 8rancu9, unme$gerdeseamA Primii contestatari aufostsimboliglii. Dela l\racedonski laGeorge Bacovia alcullur i rcmane$t h lLrme aceglia aureprezentat unpimmomenl despargere a tiparuSilonl\,4inulescu, luitradilional latendinlele cultuieuropene. DegipealtecoorSideracofdare donale, aceeagi tendint6 a fost cultlvatd demodernismul leoretizai viziuniilui Bdncugi Qisustinut "lvodemilatea deEugen Lovinescu. este autenlica:ea se inlregegieintr-o epocein careartaeuopeanA caulate Plinede semnificatii esteSiconlibulia sciitoritor romani la intemeiarea lo i neexplorate unei avangardismului - din rcvelarea european, pfomova migcare culturali care ruptura completd crcaliimiienare, incarcatlde sensui cu estetica '1916, panaafunci. punebazele de ln Tristan Tzara dadaismulilosoliceprolunde.9i din descoperirca lui esledrept, in afaragranitelor romanesc este terii-, iarsuprafealismul acelorfluxurisubteranecarepoart?l,in considerat, precurcor datofitd lui Urmuz, un al celui irancez. Allernativa indepartatele vechimi, :deiti formeartispunct, a fost sustinutegi prinrevisleptecumContinpotanul, ticede la un tip de civilizalie la altul, avangardisld geoglalice. despAdile de vasteiniindefi lntegrcl, Unur.a.Delideschizdtor dedrumuri, avangardismul nua jucalinsd Artalui Bdncugirealizeazd o snlezi, unroldeosebit in cultura romaneascd a secolului alXx]ea. le.menal afimalieiii al conslrucllei: o Personalitdlile romanegti carevoraveacelmaigreucuvant despusin culsinlezea fomelorp mordiale dincare, tura europeand a produs secolului au fost insd exponenlii unui al1 al culturii pin vrcmi,s-au mmilicalneconlenit romane$i interbelice, exponenlii Tinerci Genetalii. Aceaste migcare de ideis-a direc! ileadeilumii." ndscut in 1927, odati lansarea publicistica cu in vremii (DanGigorescu, a luilvlircea Ellade, cel Erencug, 1980) careaveasddevind liderul necontestat al generaliei sale.Contemporand cu mi$c6ri similare din Franta alte evopene, Tenera Genera cuprinde e $i ldri Brancu$i, nonconformigtiprecum EmilCioran, Eugen lonescu, ltlircea Vulcdnescu, l\rihail Sebastian sauConstanlin Noica. l\,,lizeria qimorald propde mateiale sferqitului P muluiRdzboi l,,londial eraasimilat6 deaceglia unuiegecal ordinii Siatvapandatunci, lodlofpromovate temeinic motivde,deta$are agfesivd" in raport cu ,,idealuile inaintagilol'. Scrsorcetreun provincial (Mircea Eliade), Nu (Eugen lonescu) sauPeculniledispefirii(Emil Cioran) vordevenj expresia acestui fefuz9iadevarate manifeste alesphiluluianilor'30.
16
:" l r'':j rr't
l
l
Cunosculiqi subnumele deGenealia Citerion, aceglia auorganizat cicluri populadzare prilejuite deconfeinle de a cultui, dezbalerile deaceslea deven'auschimbal inlol ,Ceiter bdrball initeeidoaramabilitall. n ndocazii polilice Doidin' deconfruntare a unorpersonalitdti deofientdd dlntrecele deauna El maidiferite. Eranurnai unuldintreaspeclele cafeilustreazd spiriludemocra- treei,CloranSiEiadeaufoslfascigll. (n.n. Cioran) a vAzut in nalionafsociatc aluneisocieldti, cearomaneascd, careevolua spremodemitate. lismexpresia qi unei(barbari crealoarer propusb Alternativa de TenercGenerulie a fostinsdintoarcerea cdtre qi-apuspana,gendirea indoelilein $i auiohlonism, ortodoxism Angajaliin zonapolitic6, ace$Ua s-au slujbaac€sleibatbarii. $iifalionalism. Ela vazutcuproapropial rapiddemigcalea deexlfema dreaptd, ca,dealtfel, marea majoritate priiluiochlcum od neanazista domnea a intelectualitdlii fomanegtl interbelice. in falaunei Romania se raliadinnoumlgcArii de la Berlin$i s-aentu2asrnal saingroape univelsalsdeieuropene, deastddatdnalionaliste, darc! tendinte fasciste 9ifascizante. naliunicapablle ca9iacumcincizeci dean,in lumeprcapulinisunl ,Astdz, acera carcauauzildenoi.Candp vimucturiledin inieorSi,in incercaaea dea nearogao anume vizlbiilalenlemalionald, suntemobligatis,!nemseama deadeverul oblecliv, numele noast€ de rcfeint5suntBdncu9i, lvirceaEiade,Eugenlonescu, Cioran, evenlual VlclorBrauner, Luca,Trislan Tzara, Gherasim (Benjamin l\,{arcel lancu,Fundoianu Fondane). Spuneventua pentru cadimensiunea avangardist a lilenluriinoastre n-afost nlcodat,cu adev,ratun titlude onoarcculturaanalonale. Tocrnarin acesicontexl, alnumelor inlernalionale citabie, ceea ce pares, 1edoadperoi mdi1rt e hplr ca FninesLJtu e unNovalis sauunH6lderlin, c5Blaganue unTraklsau unRilke un Tosloisau un Flaubed. Dand aceste exe|l]iiniciRebrcanu ple- la cae aSpuleaadauga desluleatelede acelagi calbru- nuvrcausercbtivizez in vreunfelvaloarea acestor ma sc.iilori ai nostri(cucinealii sr'iinlocuim?), ci w€audoarse preocupalS aralca suntem o culfura delnchiderca in noiin$ine (..) Si1u de desch'deea sprecerlallii de acliziliora'ea unri poziiiv concepl " a traductibilltdlii intercultural 9ial dialogului (Gheorghe ronene de az pe nAine. C,eciLr. Crr/tura in ,observator cullura',nr 276,2005)
(..) mul,dupecea lchidatumanlsmLrl. Mircea Eliade, de asemenea, a las, punschemdrii pe carel-a fascismului, impodob t cufarmecele arnbigu e aleune
;t
l.t .:t') ."! ',: i:..i.:.::,t:.:i"j:i::t. Mircea Eliade lonesco suntrecunosculica tre rna clasicia ,.EmllCio€n, SiEugdne cullurii fEncezeqi eumpene Sludialicu dina douajumatate a secolului al Xxlea. (...)Acegllrel alenledocumente e Qtre brbalivofizbuti, dupdcevorfipafcurs totuqinlsie impund zolvali sarcinile lraiectoriiaccidentate sase dellcru. ca maeqtrcvasineconteslal, liecare in dorneniul sdupropru:Cioran caestelai apoca- 1 . Cioran, E iade9i onescu apa(incu p mulscritorfrancez iipse(..); lonesco, carea fostpublicat in Umpul vieliiin LaP/-iibde, tu i romenesau celeifranceze? ca p nt al absurdului; Eliade, ca (unuldintrcc€imarma istorici dinepoca al rcligiilor punclul Argumentali-vd devedere. prctutndeni noastre), conform uneiformule reluale a moartea ui,in 1986. 2. Caresuntdominantele culu i rornaNue de mirare ca o asffelde pedomanld a lesalmulttimpin planudolperioada necelmaimultmedializate? Exista rom6neasca a biogmlleilor, dacdnuigno€la,oicumredusd la statltude (preistorle) a ecultuiromane cafenu $iaspecte pentru pafcufsului (..) faramarepeninentd inleegerea lordedupdrdzboi. aufostsuficient valorificate? penlru Dinpunctulde vederc alrecepbrisr nolasadeexotism, faptuldeloc banalde Sunle!de acordcu fomularea din geseasca a se liformalla umbraCarpallorva contjnua totuglsa-Si loculinconstruhea predoclmentu I 2i'Sunlern o cullurd mituluiin timpcecligeul atatdeinddgildePaulMo6nd cupriviea unBucurcitidintrc ocupatd deinchiderea in noiinsine'? celedoudrezboaie zugravit ca (un micParisal BalcanilorD, francofon va !icosmopoit, lloUvali-vd rdspunsul (ceitreimafi inchide deminune cercul. Cioran, Eliade vordeven romanide la 9ilonesco publice Crcdeli cdopinra europeana ParlsD Tnttuna Decareil invoc5 oresaiterare' este interesau de cunoagterea valo(Alexandra LalgnefLavasline Ciotan, Eliade, lonescoujtareafascismului,20021 , :l
rilorculturii romane? Argumenlati.
Europa ln secolul XX Sllumea
17
INTRE MILITANTISM CULTURA SIAUTONOMIE Refuzand caraclerul minoral culturii romane depandatunci, influenlali de politice orientarea multor palrulea a staleeuropene in deceniul al 9ifascinati pecarelevehiculau precum deideile in r.ediu{ universitar alvremiifilosofi Nae romani lonescu, mu|liintelectuali sevorapropia demigcarea legionafd. Degi gradulde adeziune a va at de la o persoand la alta,intelectualii romani ai peioadeiinlerbelice penlruamplificarea au o maretesponsabilitate acestei politicinceinsuficient migcdri - fenomen studiatgi cunoscul -, pentru politicd tfansfomarea saintr-oorganizalie cuecouin mase. Sendgtea in acelagilimp o nouddirecliein evolulia intelectualitdtii romane, anume ceadesustinere a fegimurilor totalitare. Caci,dacdpeEliade SiCioran gradede apropiere ii gisimin diferite falade cardade Fier9i de lideiei politici, dupecelde-AlDoilea Rdzboi lvlondial prea fostrandul altorcreatod, cum lvlihail Sadoveanu sau Zaharia Slancu, sd colaboreze indeaproape cu publcalln Coperia unuircman 1948proaspdt Descuf deZahada regimul comunist instalal Siaicu subobldduke sovieticd. Cultura erapecale o cartecarca raspuns sociale' ,comenzi sAparcurgd tristuldrum alintregii societdli romanegli, abandonandu-9i valorile. a acelllmoment 3l sloreifoaslre lntimpceCiofan, Eliade lonesco incepeau stralucite ca ere literare 9i 9igtiindeparte de in Occident, pfin sfar$ind fi a asimilati culturii franceze, tifice 1ard, pfolelcultismul in Romenia inilorea deinspiralie sovieticd. Tnspiritul ,,lupteide clasi",societalea fomaneascd, inclusiv cultufa, eraimpdditd intre,,noi" 9i,,ei', pd(jiind cele dou6 agezate in raporturi d ihotomice: nu e noi, cu e impo,Cine ,Culturamm6na€teazasistemalic iqireain lume,in tmpceconsumato t va noadd", iatd sloganul specific epocii. iei publicla€, dilecli,tieei crilicillterarisau Incepululanilor'60 marcheze o noudcotitud: urmand, dinnou,orientarea se impied;cA in grcpibcadilornescrise. politicd a vremii, cultura romand pesinein o entarea seregdsegle cdtrenaDacane pulemlludacu scriilori ca Regi viata rurald. Abandonarea teoriei staliniste a luplei de clasd s-a tradus beanu,Eliade sauCdfldrcscu, in schimb lional prjntr-o relaiivd liberalizare a vietii culturale, o nomalizare a relaliilor interumaau dmas nescrise c6rlifundamentale puteau ne recuperarea unofa dintre autorii inlerbelici ale cd.or opere ii 0 culture carc€onteaza. PentrLr serui'ideeanalionald". Deal$el, aceasta aveasdfiefolositideintelec,,idee" in timp ce criticijinGearce sa nete' penlru a incerca sdevadeze zeascddrurnulp n halisurileculturii tualiiromani dincadrul ideologic ingustdepand puliniaulorircmanir€Lr$esc atunci, autohtone, fiesprespecificul local,fiespreuniversalilate. pe pialaintemajionalS. s, pdlrunda La inceputul anilor'70a insemnal tevenirea, in fomedemanifestare difete, pe careo avem,Premtul la intransigenla vlzibilltatea primelor postbelice decenii restrangerea la maximum a Si Nobelpenitu literatud ne ocoleslein oricdror relatii cu lumea exterioad, chiaf cu cea apa{inand so,,blocului 9i conlinuare. Culiura noastrd rAmene marpartea milcefibrde ideigi a tendintelor cialist". Romania nu a devenit de ginal,,in opinla specialigt lor,!ipenfuce prezente in cazulvecinilor noglri, rdmanand blocatd intr-oparadig, ii lipsescanumilecarli.Astfel,criticul schimbare mddesorginte stalinisld. In aceasta precum Nicolae l\4anolescu atmosferd, evenimente spune:(Nuavemin aparilia culturanoashdOdiseea,Don Quijote, Jumalului de la Pelini1,o cartecu Si despreConstantin Noicascfisede Faust,Rezboiqi pace,Muntelevtej Ei GabielLiiceanu, dezbaterea aparenl pulinilor liberda unoridei9iactivitatea Urbe,adiceexactacebce{i ca€ asigu- artigti dizidenti reprezentau maicurand exceplia decalregulaeste 'Romania re universalrtaiea uneiculiuri, Nugliude '70,scditorul ocupatd de romeni", spunea sugestiv, spre sfargitul anilor dizident cenule avern.) Negrici $icriticulEugen PaulGoma,incercand sd ilustreze dramatraitede Romania lui Nicolae c€de ci ne lipsescacelelextecarc Ceauiescu. Aceaste rea,itate grad durda accepiatinsd unanumit deautonofunclioneazd ca n$te (acle de identimiea domeniului cultural carea permis afirmarea a celpulindoudgeneratiide tater.Le-amp erdut,lefa sificlm,lecompieEmdupdinterese arli9li, ceaa anilor'609iceaa $idupaloane.' 'optzecEtilof. (C,ElinaGeorue, in acestcontext, momentul 1989, carea aduscusineredeschiderea cdtre CAiilecaE lipsescdincultueronAnA, lume plina deconvulsii, spredemocralie, apare cao Sjreintoarcerea,llmidd 9i in,Cotidianul", 13decembrie 2005) pentru noudSansd alimarca dimensiunii europene a culturii romene. Vafi ea valorificat6?
trl
18
Popoaro 9i6patijisbrice
.1
L)
poslbelicA .Putem vobiin literatura noastre despre doui ma Q soidegeneraliide geneElia p n mutatiile crealie, '60Sigenelalia '80,sufcientconsolidate de Sijusiifrcate ordinisioficpetrecule in aceiani.Amputeavorbidespre o a lreiageneralie antebelicS, pBajma af.matasauin culsdeallmarein dzborului, aicereirep€zentanli ausuferit dln petrecute schimberib dupe incheierca at6tdepuliniavorabiD a pdcii,ce a adusun dn poelirernarcabili p.ecum €gimtotallarpenlrumaibinede40 deani.Astfel, GeoDurnilrescu,lonCaraonConslant Tonegaru, Aug. Doinag, Ben Codaou sau Alexandru 9t. Llngu,precum sauNicolae Babteaufostrccupelalicu $i PetruC€la, lonNegoilescu politice maeinlerziere, maialescd uniidlnlreei au suierilororile inchisorilor stalinisie (gene€tiepiedutdr). raceasla ar li dejapomenita Alliis-au(rcabilitat, in perioada de € alivaliberalizare a Romanle comunsle, descalificandu-se moral" dinpunctdevederc (ClaudiuKomarlin,Generalana, - o introducerc, 2405)
ir
goculdin1971,care,la inceput, n-aalinsdecalcultura, au venitanii'80,in ,,Dupa (deceadlnanii'50),carenumal cursul cdrora s-aIeinstalat lema€a,o leroare diferjta presupunea dec6lrafeo arester . darcarea insemnat o supravegherc in masd,descurajarea rclaliilorcu sireinetaba ameninleride totfelulelc., intr-un Sllimilarca Sicuslrdinii, (..)a aceluia$i cuvent, o fomaactualizate terosmdeslat. (iimpul puseinevilabil:a trcbure fosl oare,cuadeveral lnlocuit $i aluncio inlrcbare progresiv poslbelici?A almarxismului), in socielatea omaneasce ie$itaceastd societate polilice, djnllparele sociale$ economice slabilite de(clasiciiD maxismleninismului Side (viu)allJRSS? exemplul Cuexceplia libemlizSrii (nu controlaie dinanii'60,schimbarea rcforma, cScrar fiuntemenprealae pen1ru realilatea comunisla aliohlond)nu a atins, (..) Dac.e prindimpul defapt,societalea, nicibazaeconomic5, ci doafsuprastructura prcgrcsiv discontinuu almaftismuutinlelegem unlirnpdorninal despi lul@volulionar gideconsecinlele lui atunciva lrcbui,c€d sa admitem ce (...)Romania a ramas, din palrudecenii,ln 1949$ip6ndin 1989,pin urmarc, cadrul acestui timp,oiceiehadilii$i coniinuitali af ii rcdescoperit inketimp." \MtceaMatlin,Culfinaronaneinte canunisnqi nalionalisn, in ,22",decembrie 2002)
Debu6nd or un volumde pamdiiSingut pnntu poet (1964)-, l\,larn Sorcscu reu$ea nunumaisazambeasce SisAl$i amuzeciljtoriipe seamaconfraelemenle e car lrbrsei,ciSisedetecleze poeziei acteristice acestora. la{dun exemplu elocvenl ln aceasle prvinlb,in carcesteparodiat unautorcu oarecare nolorietate ln epoca, NicolaeSbian- I4snel MaestuluiciznarDab le Tudose, celcarcni-a bAtulpinul blacheula pantof,cendinplinean15ani. p ciorin falata. Stamintr-un pingeaua I\,langara meabAlae.. parcaimicanta: 9i ciocanul ,Durigaq-ai - ffaleNicolae?" Catenuiivln,e cert,in minte Omululcand e gatadezbor? pedinainle l',4ulte imilrcceau Cumstaleam againtnrnpcor. Talpile-mi cr6pale-or sddomneasc, Inpantoflinoicum e cureaua... Darungandincepese-ncolleascd: Fralior, darmeit eupingeaua?
Ce-am fecdeupand-acum cu har falaofigicul- Punprcblerna-n Casbvina,ala,uncizmar Studiall cuatenlie documenleie urmdloarcle sarcini delucru: Sirezolvali meas, bala-un cui? Carecredeli cAaufosldomnanteecutufi romane dedupA AlDoilea Rdzboi l\,4ondial? Lapingeaua pecareregmulpolitic Evaluali mpactul comunist l-aavutasupra cultui romane Cunoscand demicununicsens dupe1944. Amzvacn t dlnbrazd,categoric. penkuliteratura Incercati proletcullisle Cin€n-acilitdemne-unvers sd identi{icati cateva elemenle delinitorii Poabserne-nlure ap orcl surprinse in parod a lulMadnSorescu,
Ai-f lvlr.J.f E fl;.t 41'{}D1,qT/{ : 1. 2. 3.
postbelce A avlt cultura romaneasca o dimensiune eurcpeana? Arcumenlali-vd ..Azidesca[ a campuu opincb punctul grupde4-5eleviQiconfruntati,l devedere intr-Lrn cucelalcolegibr las... Sinojiladealuluio princafesaurmailideslinul Realizali unproiect a celpllindoioarneni dec! lure Coada vacii,cao horcdlnca, perioada romani a cerorcaferda incepul in interbelice in tmpul EsletuiulmeucAirePamas. $i a continuat regimul!i cornunist. UtilzaljSi irnpresiiculese delapdrin!l9i b!nici. lnima-Si inalevalvaha. Existd unEportdeconiinuitate intrccultura romand nterbelicd $lceaposlbelice? Plecdinsatulmeucao solie. punctul Argumentati-vd devedere. Puneliermaimulilatalpaaia Cunoa$teli rnitrative sauproiecte cultunle locale carcpolsdconsolideze caracterul Lunge drurnupanh poezel european alc! lLrrii lomane?
gilumoaln Europa socoiul )C(
19
inu*n7wri:i\in *urnpe,r;,n W*rn#*nim
occtDENTALE.. iupneuruA cuDEMocRATTLE pentruasigu|alea intreputerile intrepinse unuiechilibru Toateefofiurile ladeclangarea deevenimentele careaucondus europene aufostspulberate poiitice a seAfostmomenlul carea bulversal lumea Razboi lvlondial. Primului gir generat, lung de direct sau indirect, un Xx-lea, momentul care a colului al primul [.londial, atac cares-aunumitAl Doilea Rdzboi nefericite evenimente politice locale.9i Receginenumdratele conllicte nucleaf, Rezboiul $imilitafe dedicate dezarmerii numeroaselof iniliative aceasta, in pofida 9i 9iconfeinte (1858-1922) Takelonoscu perioada pAcii, interbelicd, cat9i dupdceade-a organizate atalin asigurdrii a inhalin Doctor in drcpl,avocat, Romania in acestpeisajpolitic mondialS. Undes-aplasat douaconflag|alie al viajapolilicd in 1883,ca membru s'a aleturat international? Partidu ui Libeml. Ullerior jumdtate lucruesteacelacd,celputinin prima Poabcecelmaiimportant iarin 1908a opoziliei conseNatoare, condilia demicd a incercal sa-$idepdgeascd alXx]ea,Romania pus bazelePadiduluiConservator a secolului putere, politica europeane. a idcut acest sd iie un factot activ in reusind Democral, 9i in 19'14, in national. ASas-aintamplal in sdlinaconideintelesul Llinistru de exteme al Romaniei lucruincefcand ma multeranduri, a fostinllatorulsis' 1916, lui gdselte interbelicd. Astfel, inceputul secolu in 1918, cat$iinperioada temuluide alianledntrc Romania, Romania pensuficientd a TripleiAlianle, darpdstrand o distanta camembrA Cehoslovacia $rlugoslavia. fomane legitime inTlansilvanja trua linecontdeintefesele 9iBanat. S-aimpus alalin viatapoliceinler' de seimplice in rdzboi alaturi 1914, desi a fost insistenl invitau sa Tn anul prn ne,cat $i pe planntemalional, prudenla pfeferat a neulralitdlii. de Austro-Unga a, Romania Germania Si ni!ativa, lnteligenle, talent oratoric aio punctul de vedereal liderilot seude oiginegemandacceptd Suveranul intrltlepoliiicd. deosebite al politici decoroane, confimand caraclerul constitutional reunili in Consiliul raliere la blocul l\,4ai mull, in 1916 se ia decizia istodcd de monarhiei romane. politicanglojrancez, anului1918,constituirea de careestelegatdreu$ita e dzboide cinciani.Vaint€ l\,4ari. Romaniei ,Acesta Anglia, va lntraltalia,vominttanoi$inu politicd pandin prcajma Doilea vafi mentinutd celuide-Al Aceasta o entare se poalesa nu intregiAmeca.PenSqi perioadd in numeroasele in careRomania a fostimplicalA l\,4ondial, Rdzboi Japonia va intla,Va li vai de omenire. politica Natiunilor deasigurare menite sd aplice Societalii initiative diplonralice Dardeunlucrusunts gur:cbAllalivorf pdciisia trebuie amintil rolulactiv colective in Eufopa. inlrc aceslea securitdtii cuochii a defintivv clorioqi 9icavoivedea precum politico-militare Mica fegionale, constiluirca unoraliante alRornanieiin rneiRomania l,lareSi vomvedeaalte lugoslav'a. lnlelegerea lucrui ma . Vomvedeamultetmnu (19211. impreura cu Cehoslovacia inlelegere Si ii prebusindu-se; vornvedeanascand atot- Balcanicd (1934), lacaremaiparticipau Gfecia, Turcia 9ilugoslavia. puternicia (...)vomvedeaome' Amedcii; romaneascd la Sociea fosturmatd Aceeasi liniepoliticd 9iprinprezenta nireafdcandun marepasspaestanga, (1928) Pactului Briand-Kelog noaslre fiind semnatarb a tatea Naliunilor, tafa spresociallsmul revolulionar; vornvedea pentru la rdzboi fezolvarea conllictelor dintre la renuntarea casolulie gene- refedtof multelucrurima , darzguduirca de la la confeinlele internationale dedicate dezarmirii cao sedcie state$i participantA raEvaiiasadeionidabjla, groazniclva slSpaniomenirea foarte ceneva (1931 qi 1932-1934). toaleiniliatiDeasemenea, Romania a suslinut rnultiani. Dinlr-o crizevominttalnlr-alla, velecarecondamnau de agresiunea militard, fiecderavobadeceagermand, (...)generalia mea9i a la vof vedea ceaitaliand suslinesaujaponeze. Erao confirmare a optiuniiRomanieipentru zile Romania lvare,darnuvormaivedea pofidaascensiunii politice feme a extremei dernocratice, in fea regimurilor oune gakelonescu, 1914) dreDte romanesti.
20
f r0L.1tuiI
Prezenta romaneascd activepescenapoliticd intemalionale in perioada ntebelicd a foslcompletatd polonia deacofduile bilaterale incheiaie cu sicu 'ta'ia. Aces(e tratate completeazd se4ainiliarrvelor diplonalice careauco;s _ tuitsistemul de securilate colectivA al Romaniei interbelice $i au fdcutca Romania sdaibeuncuventde spusin politica europeane a vremii. Succesele politicii externe romanegti sedatoreazd linieipoliljce adoptate deguvemele vremii, dar$i pfezenlei unordiplornali deexceptie, precum Takelonescu 9i Nicolae Titulescu. primului in momenlul izbucnirii ,Pane Razboi guvernete lvondial, Romaniei, fielibe_ rale,fieconservatoare, puterile nuaumodificatoientarea politiciiexleme romanegispre Centale, adicesprccermania Nicola€ (1882-1941) Titulescu Tratatul secretdealia;jaincheial ii Austro-Ungaria. cu acestea reinnoil. 9i cu ltalia1n1883a fosiperlodic A fostungeslde hedarea cauzei Remarcabil diplomat, ministru de nalionale emancipa€ a romanibr 9ia lupteide transitvdneni? Nicidecum. SuveEnitatea exlerne al Romaniel in maimullerana Romanieierau pusein pericot, SiintegtateateitoriaE in aceaperioada, deRusia. iar duri,pre$edinte alAcademiei Diplomapenlru 0 viiloare intregire a statuluinalionalacesta lrebuia, maiintai, sdexiste. incat.ta tice Internalionale. In calitale de reprcmomenluloponun, saaibefoiadea-$iasuma responsabititalea infapiuiii idealului ca.e zentantpermanent al Romaniei la animapeomaniidepeambebpe4ialeCarpaliior,' Societatea Naliunilof (1920-1936), apoi (9erban Radulescu-Zoner,de pregedinle al acesteiorgan zalii lnteesutnalional9i ctasapol icAdinRonqnjain secolut aty\Xlea.lgg'\ inlernalionaie (1930-1931),
Titulescu a suslinui numeroase politice iniliative pacii$i a stabiiitalii in lavoarca interi nalronaE. I
I
I
L: ] .PrcledrreleReoublici. Cehosrovace Sa regeteRonaiiei(...)s-aL ii Majenarea ^rryeres Inprvtnta umabarctor stioulali!ni ArL 1.Incazulunuiatac, neprovocat, dinpadealJngaeiconlraunejadininaltele A{Il'/rT \It iIrDtf E}JDi}tTA Pd4i.Conba6tante, parleseobtigia veniinaiutorup6diiatacaie. cealalta (...) Ad 4. inscopdea coodonasfoderile torpagnice, guveme ambele seoitge sdse t Studiati c! alenliedocumentele $i consfdluiascz in privinla chestiunilof de polticaextemd careau legdture cu €-portufite rezolvali umdtoarele sarcindelucru: lorcuungaria. (...) '1. Dececredejica despreTake lonescu ,41.6 Prezenta convenlie vaficomuntcata taSocietatea Nallunilor, clnformpaclului.,, se spuneci afostun mare diplomat, (Convenlia de alianladefensiva inheRegatuJ Romaniei Cehoslovaci $i Republica darSiunvizionar altirnpului seu? 22 apilie 1921-, patiea Wocesutui de mnstitulrea Micitinlelegeri)
2. Aeumenlalide ce,taputinlimpdeta incheierea PrimliuiRezboi l\,,londial, Rornania aincheiat o seriede tratate de aparare cu slate 1. din Eufopa Asistenla ,(..) mutualA in cadrut Socieldlii Naliunitor (ca,de eremplu, in tratatul Centrald cehoslovac saufmncez) carese nuvizeze $idinBalcani? in modspecial unstat,ci,in gene€l,orice agresoreuDpean, 3. Au fost acestetratateeficlente? 2. Intrarea in acliune Aduceli unarglmentin a fiecdreia giun dinceledouet6 sevafacenumaicjnd Franlava favoarea _, li int|alin actiune altulindefavoarca respunsu uidat. 3.Guve;ulURSS recunoage 4. Explicali ce,in virtutea pentru diferitetor motivul sateobtigalii deasistenlr, careNicolae trupelesovElrce nuvorheceniciodale jncluderea NistfuJfaaa o ceercformald Titulescu pentfll a insislal in acestsensdinpadea guvemului regalaJRomaniei, la felcumguvernul (...)Romaniej in protocolulcu €cunoagte cd trupete URSS a adicoiului 2. rcmane nuvorlrcceniciodate NistulinURSSferao cercre formatia ouvernuiuiURSS. t Evalualr prevederib prclocolului ne4. [d cererea guve.ru'riregaal Ronarietruoee sovietice lreb:iesa se ,etrag6 goclatde lltulescu9i Litvinov din imediat de peledtoriul romanla eside Nistru, dupecum,tacere€aguvernului IJRS-S, perspectva obiectivelof Socieleji ttupele romene lrebuie seserctraga petedtoriul imediatde URSSla vesldeNistru.' Naliunilor. (Prolocol negocial demini$lrit deexteme ai Rornanieiai URSS, Nicolae Tilulescu 6. Dacdatifi fostministrul de externe privind Lituinov, pactudeasistenld _ 21julie1936. SiMaxim mutuaE mmano-sovieljc aJ Rornaniei, ali fl pactul sernnat odaEcuindepenarea luil'ilutescu dinfunclia de ministru deexie.ne. de asistenldmutualacu URSS? pentru negocierite pacluluiau semnafea fostabandonale,l Argumentalivd opliunea.
Europa Tns€colul XX ii lumoa
21
DEREGIMURI AUTORITARE ...$IALATURI
pietenlle Inpolitica iatie Sladverc primejdios Tto,prczenlal caund!9nran inlr-ocaricaturd dn anistainsmulu cutabeluri ! unprcgedinte a utimasaintanirecuCeauSescu
tl l' I politicil externe a Roma,Odeniarea ne, in cadrul celordoue rnarinaliuni ale Axei,esteLnfaplimplinil. Aceas6orien' tarcnu esteo intamplare sauo aclune prineain vechi de moment, c rcinlram tradiliialestatuiinostru, tfadilica€ au cenumai fostruptepentru consideraliuni sunl actuale$l cale eraudepiqitede incecu fiut lnalnlea acluaevenimenle " uluiconfict p m-ministru (lonGiguttu, in 8 iulie1940) al RomAn ei, ,Univelsul",
I
perfomanlelel Nusuntfoartemultelucruri defemarcat in ceeadepfiveste '1940. politicii Romania externe romane$ti dupd Dacd,din1938, abandonase politicautoritar, fie el de extrema spatiul democfaliei opiandpentruregimul polilicii milihre, dreaptd, stanga saudefactura anul1940a marcat ii pdrdsirea Penlru externe tradilionale. o lungdperioadd detimp,Romenia s-aaflatmai hitledste, cea intaiin tabdra Germaniei apoiin sovietica. a liniejpoliiice deeveniDecizia deabandonare lradilionale a fostprefatate petfecute pdrlia teritoin aceian:piefderea mente ttagice uneisemnificative favoarea URSS, hortiste Niciceea ce riuluinationalin a Ungafiei lia Bulgariei. Romaniei. lvotivatA de interesul nalional va uma nuva fi insdin favoarea participare (nevoia a Basarabiei a Bucovinei), decizia de de recuperare 9i hitleristd laatacul impotriva URSS vaegualamentabilin alAturi deGemania Curajoasa hotdfare de repozitionare a stepacalmuciii la cotulDonului. 1944, indeosebi regelui Mihail, nua fostsufi" Romaniei la23august datoratA plasatd noastrdfiind lasfargitul razboiului intabdfa statelor invinse, cientd,lara politice qieconomice ceaudecurs deaici. cutoateconsecintele Romaniei dea seexprima asupfa destinului sdupolitic a fost Capacitatea de cinicadecizie de la laltaprivind impdrlirea lumiiin zonede impiedicatd prezenta precum de militare sovieticd. Peioada de revenire a influentd, $i plasatea in Romgnia a fost astfel extrem de scutlA, sa in regimului democratic pentruevolulia decisivd regimului zonade inle.esa URSSdovedindu-se politic. lmpusprinfo(d,regimul comunist a scospentru o jumdtate desecol pe orbita democraliei. Romania a ajuns membrd a Tratatului de la larade partea Rdzboiului Vargovia devenind, directsauindirect, Si a CAER-ului, pentru pozilia Rece.Sugestive slatului roman in primii anidedupdinslalarea politicd desorginte stalinistd aufostatitudinea falddeautonomia a regimului lugoslaviei luilosifBrozTito,precum condamnarea revoluliei maghiare din 9i 1956. Anul1965aduceo perioadd derelativd destindere atetin planintem,cAt perioadd precum in aceastd seiaudecizii majore recunoaStesiin celextern. primatardsocialisg reaRepublicii Federale Germania, Romania devenind relaliile diplomatice cuacest stat.Desigur, refuzul Romanieide carea restabilit lainteruenlia miltard in Cehoslovacia din1968ramane evenjmena participa pentru tulcelmaidiscutat disputal al acelor ani. Discutal admirativ semnifiSi polilica Romanieide catiasain detasarea lt/oscovei, dardisputat dinperspecin Romania tivaa ceeaceavease seintamole socialiste a anilofumAtori. independenla in acela$i timp, Cdci,a9a-numita fal6de URSSa insemnat, pentru national-comunismului, semnalul debutul cafea evoluat sprerevenirea la izolarea Romeniei. lapracticile stalinisle diplomatica a Si Incapacitalea economici a URSS dea conlinua cursainarmebr $ireforinitiate del\rihail auduslaprdbu$irea blocului statelor melepolitice Gorbaciov A fostmomentul reveniiiRomaniei intrestatele democrasocialiste in 1989. spectaculoasa, datorald revolutiei televizate in direct, licealelumii.O revenire p umane 1989. n sacificiile din decembrie iitragicS,
I ir-Crl-.1 I
politicii Scopul externe fomanegli vadeveni dinacestmoment fecucerirea folului pecareRomania iljucase, candva, in Europa. in acestsens,integrarea in NATO giin structurile Uniunii Europene audevenit linlelecafeaujustiical politicd deciziile de extefnd, intreacestea cejereferitoare lasuslinerea intefvenliei militare a NATO in fostalugoslavie fiindceamaicurajoasd dintre cele ceaumafcat inceputul acestei noiDoJitici.
z
[,lanfestarea,enluziaslA a adezi!ii faldde politcaregimLrlLri comurisl a devenit, culimpu o obtgale 9 a conducdloruiuis,u
procesuluide deIainceperea ,,Laundeceniu destdmarea lagirului sociaJist separe cAuneleperconallteti occidentale au inceput sd inJeleaga ce dispalia dusmanului sovelic a lesatlumeademocratici ied eperede potlticiexterna in acela$i timp, 91, peEpectiva deschizandu'i globalizertiamputeasplne,chiar, gtobatizdriobligalia ia impus sdsetEnsfomepesine,sa qischimbe priorttdtile, mesajut, abordedb ideatice deoperarespIeaseadapta nouluiconiext !i modul camclefizat denoiriscuri, noisfideri sfaQiirlordiniimondiate $ noi$anse.In realilale, bipolare nu inseamna caDitutarca b oculuiresalean9iinslaurarea suprcmaliei blocutui occidental, ci deceslluneijogici, al unui mec3nism de funclionare a ornenirii ca|e trimilein neiiinleambeleblocurj. Neinjebgand aceasta, Occidentul a vobitdespre
E
lrupelorceor cinctt,ri "Pdkunderea socialisle in Cehosovacia constiluie o maregre9eaE penlfir 9ropfimejdieglava paceain Eumpa, penlrusoarlasocials, muluiin lume.Estede neooncepul in lumeade aslezi(...)c? un statsocallst ca statesocialiste g se incalcelibedatea independenta alluistai.Nu exidenic o justiiicare, nu poalefi acceptat nici un motivpenlru penlru a admiie, o clipdnumai,ideeaintervenliei militare in trcburile unuistalsocialist fralesc. (..) Amhotadtca incepand de asldzi gdzibr pairiosa trecemla conslituirea tice inarmalealcatuiedin muncitori, qi intelecluali, aparetoare ateinde16ranl pendenlei pat ei noastre (...) socialiste. S-aspuscd in Cehoslovacia existdpedcolulcontrarevolulie i se vorgasipoate maineuni caresA spundc5 $t aici,in aceasta adunare, se manifesiA tendinle conhaevolulionarc." (NicoaeCeausescu, cuvanlarc rosfilA la 21august 1968,cuprilejulintervenliei armatelor TraiatLlut delavargovia in pentru Cehos ovacia inAbu$irca la praga') "Primbveriide
ACNVITATEINI'81':ND€NIA i Sludiali cuatenjie docurnentele urmdtoarele sarcinide lucru: $irezolvati politicimpodant in zonaEuropei 1. Precizali careaufostmolveleintervenliei militarc a unortrupealeTratatului dela Cenlrale Balcant. Vaeovia $iin impotriva Cehoslovac el,in 1968? inlerbelicd, Carea foslurmarca, toateinilialin panextern, a attudinii adoptate deNicolae Ceausescu . In pefioada falddeinvadarea veiediplomatice ale Romaniei Cehoslovaciel decetrelrupealeTraiatulLri au delaVarqovja? polilcasecurilalii Comparali atitud neaRomeniei colecUve faF deintetuenlia impotriva revoluliei maghiarc sustinul giceafalSdeinlerventia din1956 d n Cehoslovacia drn1968. Expticati diferentele. , in pe oada1940-1944, manlfestdrile Cons:derali cain Rom;r.a exis6ur ,i-gurounct peplanintemaliona deveoere re.e or,a:ltegr;rea aleRornanreiau tn Uniunea Europeana? Darreferilor laconsecinlele integrarii? lostmarcale deaulorta|smul antoorganizali, in grupuri rcskense de4,5elev,o dezbatere refeloarela inlelesul nescian, iatulterior dece alregimLtsntagmel deladiplomala d stribulivd ,lrccerea laceainlegrativd". cudiieilele i luicomunist, salefele
Eurcpa ln sgcolul)o( 4 Silum6a
SNDIVDECM
"{'Srigmr* ffintsnr,w ffiwurffir)& &nk rytL"hnltaiw V|Z|ONAR 0MPoLtTrc $t D|PLoMAT
(1892'1 Grigorc 957) Gatuncu Proven nddintr-o famille boiereasci doctor in dreptal $colii dinl,4oldova, decorat cuOdinul deDreptdinParis, in urmaparliclpdrii MihaiViteazul" laprim mondial afostministru ulrdzboi intre anii de extemea Romaniei 1938'1940 A perdsit Romania in 1941, la NewYorkSi stabidu-sela Geneva, publiDiplornat vizionaf, apoila Paris. profesor, un cst scriitor a devenit 9i romanesc rnembru activalexilulu $ial A fosiun ferml$carii anticornunisle. ventsuslinAlor al creddiune Europe federale.
E ,S5 uamacumdintrctoaleipolezele (..)$ianume: singufa carcmdpreocup, victora(Naliunilor Uniler.E o ipoleza poatetol rnaigreu care,pezi ce fnerge, fl trecutecu vederea. Taranoastdva aveade lrecui,in acestcaz,prindoua grele:unul,candvictoria momenle mililad a allalllof vafi resmliteb hotarele !i in ziua apoipeteritoriul larii,9i al doilea, lordepace indepairate, drepl, a negocie Aceslemomentenu sunt penkunoi panain zlua deopolvedepdrnejdloase: peciimultese pol inlampla, uniidinte a ialipotobosi, allilsi vorputeasrenge puleileglvalorilica €zervele, vomvedea de (inleres dsbrndpincipiideechitate generab, de echiibru. Vompuleaalunci pleda cu soti de succescauza $l noi tarl noastre;vom apara drepturle, pozilia eurcpeana a hotarcle Qlmisiunea Rornan ei.' (Grigore Gaiencu, Scisoarc adrcsatb maregalului Anlonescu in iunie1944)
24
lstoria interbelica relinenumele unorma personalitdli ce auadusfaimi politicij Takelonescu Titulescu ex{erne romanesti. sunt,fdr6indoiale, 9iNicolae dintre ele.Scisdin perioada comunistd, aceastd istorie a celemaicunoscute politic, dinmotive de ordin altevarfurialesocietdlii treculinsasubtdcere, qifinianali$ti politiciprecum marcd fomanegti, intelectualide Grigore Gafencu. valdinParlidul Nalional Gafencu a l\y'embru defrunteal noului Taranesc, pub perioada ice in 1928-1933. Aldtui de alticativa ocupat maimulte demniteti a acceptat in 1938oferta regelui Carolal ll-leadea tinerimembfi aipartidului, portofoliu pentru intr"un extemelor, moment demaximd tensiune soarocupa garantii politicii politice Anglla Franla, de colectivd ta a Europel: securitate 9i pandin acelmoment, germane giacceptau cedauin falapfesiunii ocuparea Semnarea lfatalului de la l\,40nchen eradublatd de seroase Cehoslovaciei. probleme in rela{iile romano-gemane, asociate lichiddrii decdtreautoriteli a fruntecuComeliu ZeleaCodreanu. unuigrupdelegionariin politicnefavorabil pe Grigore nu l-aimpiedicat Gafencu s6-9i Contextul fald de traditionala aliantd cu Franla cu ltlarea manifeste ataiamentul ii in Bfitanie. Caurmarc a efortului sdudiplomatic, Romania feusea sdobtina, gi a garantiilor anglo'franceze referitoare laindependenta 1939, o reconfirmare granilele Nici relatiile diplomatice cu Gemania nu sunt neglijate, Romaniei. acestora fiindmarcaid de incheierea in acelagi an a lratalului nomalizarea pandla urmd Efortule diplomalice romano-german. s-audovedit economic pe intf-una zadarnice, Romania intfand dincelemainegre oadedinistoria sa, Basarabiei, Bucovinei de Nord. marcate de pierdefea !i a Transilvaniei in 1940a linieipolitice exteme l|adilionale labloculgerSchimbarea 9imlierea pdrdsirea manojtalian a deteminat decitreGdgore Gafencu a demniEtii de nescutdin ministrulde externe a 14fii. Gestpolitic simbolic, Si,unanmaile|ziu, extemd rcmeconvingerea c6 nu maiaveanicio gansdsdreaducipolitica pledat pe pentru I trad itional. Nu inainte de a fi iegirea Romaniei neascA fdga$u cuGermania hitledstd eiAlialilor dinalianla $ialAturarca a insemnat inceputul Plecarea la Geneva uneinoletapedinvialadiplope parte pedealldparle dedicatd de o misc6di anticomuniste, matului roman, politic oficial, Gafencu a cre6i Eufopeunite.Deginua avutniciunmandat repfezentat interesele Romaniel ale slatelor Europei de Est intrale dup6 cel 9i in sferadedominatie de-AlDoilea Rdzboi [,londial sovietica. unitdtrebuie sdcuprinde a6t vestul, catii eslulcontiConvins cdEuropa diplomatul romannu a economisit niciunefortpentru a nenlului european, decoagulare incerca sdexplice nevoia a exilului de dirijare a efortului acesSi revenirii liberal tuiasprepregdtirea comuniste a unfegimeconomic terilof 9ila valorile slatului dedrept.
3C
'ec l tl
ac
sin
tic
lnl inc ta
nic an
[40
rllo
AC 1.
2.,
3.,
)
I
4. 1
5. I
I
I
Bogala publicislicd activitate gi numeroasele confefinte staumdrturie in acestsens.In 1949,Grigofe Gafencu a devenit membru al Comisiei Europei Centrale problemarica careavea1nvedere sEletor Europei SiO entale, deEst rccent cdzute subdominalie sovietica. in aceslcadruaufoststabilite princ! p ilecarevoroienlarealizarea in deceniile urmdtoare a unuifascinant si.in acelagi timo.izbevibr prorect ool.tic: Europa unib. O stangere demana intresemnalaii Paclutlt Ribbentrop-tvtotolov penlru a pecelluit deceniistoria Ronreneisia allorl6rieurcpene
dnd pe rand,Berlinut, Londra, "Fapluldea vizitain toiu fi mantdtoreuropene, P€risJl oretrtindeli. $iRo.laeraird|alnel.Etag mailrd.,,/reldea soune. cuaceeagl s ncentate. cuvrnle deDacelndr;/neala pecare|e-dnaoJscJ a EbdlildeDl:n, Dosa.ele nile dir caaloie(...).cadealfelmanLriskle di1presa9idiapJblic. dovedesc ca po! I'canodstaa fosrinlelease preluiD 9i poziliile astfetcagigate, sldngend legdturile intrestaleledin _ Amciulalseinteresc Inlelegerea qi taAtenanu e|afdd iscu.i.puteam Balcanice. Cdldtoa ia Ankara sEbl incederea Beiinulur noastr6, schimband cuvinte bunecuturcii.toc!i Romeiinpolrtica maiin toiulmultdisculalelor negociefi anglo-francolurce. (...) Polilica noasmdeechilibru penkuo politicA nepfegitise, in cazde rdzboi, de neutalitale.CrndGe.r'lania a declarar rtboi Polofle.nJ aveamoe ir€rvelil. oolonta respinsese ln maimulterenduipropunerea noasta- pecarcnuamimpus-o dealtfel 'ri.iodala cu preanL 6 energie gere.a l.., Nu - dea da aialleinoasl€u1caracter a.'l nsislar. Inlervenlia Rusiei, fire$le, ne-arn pututpuneintr-ositualie grea.Trupele tusesti au polonchiarin ziuain c€rcguvemul lrecutins, hoiarul polon,in ituntecu pre$edintele l',loscicky RydzSrnigli, s-arefugiai in Romanla. Allanlanoasldcu potonia 9i maregalul erao chestrune cenusemalpunea. Voinla noasird deneutralitate, careseafimase qicapetase delainceputul confliclului princeledouAmmunicate o conslinlire oticiala - alConsitiulutde l,4inisl.i sl al conslierlorreqerui-,a fostitir rAincair Jna inreruellei lse9li (...1 (cigorc Gafencu, hseDnd,potitjce.1929-fi3q
,,Paamenluls-a intrLlnitpentrua pAstra o clipade bcere.$edinlaa fost apoiridicala in semnde doliu.Lacrimi inebugile, simleminte de supemre $i de revofte,marcnervoztate. Amcilltcu begare deseama schimbul de note lelegraficedintre ru9i Qi noi Notele tusegtisunl abiiecaformdSifond, modeEleca lon 9i de o perlldie foade binesocolltd. Notelenoastre suntgDgil concepule9i ioade proslfomulate.La preienliileruseqlireferitoare ta drcptudle istoice 9i etniceale Rusei asupra Basarabier nu am dspunsnimlc:ntcio punercla punct,ntciuncontraargument, niciun prolesi. Ne-ammullumi{ sa rdspundem (...)cl suntem gatasdstdrnde vorb6.1...)Fapt e cl ne-amplecat in lala fo4ei,fdrds-ospunem SlArasesleruim asupra bunuluinostru drept.(...) Ampierdut, deci,Basarabia: 1.iiindcaRusia nua.enunlal niciodate provlncie laaceasld sdse Sie€ hotarate foloseascl deoiceprilejpentru ca,sprijiACJ1YIT ATEINDEPENDENTA niE pe uriasaei pule€,sd ajungadin nou la Dunere; (...) r Studiali c! atentie documenlele Ltrmdtoarcle sarcini delucru: Sirezolval 2. liindcd oricarc pe ar ti fostpotilica '1. ldentificati politicii orienlarea externea Rornaniei in timpce la conducerea carcam f urmalofalAde Germania, Vinister-luioe Exrerne seafldG.igore Ga'ercL. Reich'ular fi sacilicatocandinleresete 2. A datpolitica externa a Rornaniei rezlltatele scontate in peioada1938-1 940? noastrelaDundrc{...)penttue-iiacoperi Argumentati-vA respunsul. spaiele inspreRusiainlr-unfezboieuroorganizalio pegrupuride dezbatere, 34 elevipetemapoiiticii externe rcm6neqti pean;{...) in conlexlul inlern al anilor1938-1940 giincercalisd rdspundelila 3.llindcdllalia,carein limpuldln 9iinlemational urmd intrebarca: Sepuleau evitapierderile le toriale aleanului1940prinpromovarea ne f,g:duisesprijinul Gemaneiin caz unofliniidepoliticA exlernidiferite? de agresrune tuseasce, a inhalin dzboi Pierdeile teritoriale inrcgstratede Romania angajamenle in anul1940aufostuneveniment insu$indu-sitoate e 9iloate peisajulpo|lic singularin alitudinile Gemaniei; inlernalional? Dattexemple calesavdsusline optnia. 4.frindca singurulnoslru Realizati sp n adeverat uneseuprincaresaexplicali moiivele careaucondus lapiederile leritos,apdbusit.' nalealeanului 1940, politic qicelextern, reconslituind contextul intern cureferke 9i€al,fodaanglojranceze, (Gtigote Galen r, Jurnal. 1940-1944 la pozilia luiGigoreGafencu.
4i
tldduLrl I
LUIGRIGORE GAFENCU EUROFA UNffAiNVIZIUNEA
peniru Pledoaria luiGrigorc Gafencu uiile9-agdsit, crea€auneiEuope peste n magine,oSednla ani,implinrca. a Bruxelles a Consll ululEurcpei
tJ,l se cred,aia cumv-ammai "Conlinui spus,M nimicnu va puteaimpiedica creareaEurcpei9i ea se va face.Ea5e din neleficire, va facefdrdentuziasm, cdcifenunlarca la prerogalivele 9ialribu" telesialuui nationalestedificilaSiridice in fiecare zi obiectii $i tomerinoi.TotuSi, ea se va face,deoarec€caEcterdseu prina se impune sfar$e$te de necesitaie chiai$icelormaireticenli.' (GigoreGafencu, madie1953) '; plindo sd aducem unomagiu "Tinem emoliepoporului ungarpentruluptasa eroicaimpotrivaoprcsodlorpatdeisale, opresoriipatriei carc sunl deopotrivd in fala noasire,$i nelnclinamrespectuos tuturorcelorcare,bdftaligi sacficiului noasha iemei,aucazutpenlruliberlalea mmuna. Prcchmaminlrcaganoasraso daride latecu loateevendicab formulale unguriin cu|sul acostei combatanlii luple:ca 9i ei, decladrn ci leluitulufor efodurilor noastreesleacelade a obline alegeri liberc;(...)ceem,de asenenea, (...)despinderea noastEdeTralalulde la Va$oviacarea incluslara noastrd, al conkavoinleisale,intr-unblocmilitar Esiuiul, conslituil de URSS-' (l\,lo!une redaciale deemigElia revoluliei dinParisin sprijinul rcmand o unga€din1956,dupeceauascultat Gafencu) aloculiune a luiGrigorc
t6
sauparizian, Gdgore fie el celgenevez, new-yorkez in perioada exilului, vdzuleca a unit6{ii eulopene, tolalideiide realizare Gafencu s-adedicat provocdilor bAtranul continent seconcu care a tuturcr dificultdtilor solutie Si ale Al Doilea Razboilvondial. Toate celelalte aspecte celui de frunta lasfargitul luptaimpotriva polilicii reconslructia economicd, Planul[rarchall, europene, pentrua conduce armonizale raportuile cu URSS,tlebuiau comunismului, unitd. ultim,Eufopa spreobiectivul politice configuralii a conlinenlomanasupra viitoarei Mziunea diplomatului nuela federalist elvelian. Gafencu influentate demodelul tuluia foslputemic insugipropunea incddin in aceglitemeni. W.Churchill caregandea singurul patruconfederatii reuniie in jurula european cuprinzand 1940uncontinent impdrtitd ln doudsferede vizauinseo Europd cincimaripute.Altepropuneri statele EuropeiCenkale altaingloband influente, unaoccidentale $ideEst. $io perspecoferd o ale dzboiului din Est, eafencu in lucfarcasa Prcliminaii eravdzutd careunind maimulte sfelelor deinfluentd. Eurcpa tivdopusa teoriei deSud-Est, deEst,ptecum deNord,deCenlru, confederatii, Sio confederalie lugoslavia sd reuneasca Romania, Bulgaa, Grecia, caretrebuia $i Tufcia. politicd Vestul sAcuprindd in egalemesu|d Nouaconstructie trebuia 9iEstul9i politice, precum: crearea uneipute economiexigenle sdrdspunde anumilor in industriale cele agricoie sd fiereprezentate in carelesursele ceeufopene $i prosperitdlii Vesl spfe Est, meneconomice dinspre modechilibrat, extinderea politice fiecdrui statmembru, apdraa organizifii specifice traditiilor tinerea Si gia libertdlilof asigurarea secutdtii fundamentale aleomului, readreptudlor punea a$adar unmareaccent alEstului, Gafencu sociale etc.Cateprezentant politice, pefespectafea identitdlii statelor peprolejarea economice, intefeselor nu se pi(i a contlnentului. in viziunea asupra noii Europe cum acestei 9i, pentru puteafaceabstractie de raporturile cu URSS, Gafencu s-apronunlat pa$nice acesteia urmand sd-l cuputerea delaRdsdrit, menlinerea unorrelatii euro' secudlelii de MafeaBritanie, unrolmajorin asigularea revini,aldturi pene. europeand trebuia sAse cuadevdmt viabild, conslructia Pentru a deveni principiimorale gamn' pe se care in egale mesurA unsetdevirtuliside bazeze pe continent, existente in acel depa$ifea divizArii tezepaceaqi secuitatea prin p ncipiilot influentA, tespectarea istoric sferelof de moment Sicombaterea pdncipii includea Viziunea sa asupEviitoarei Europe intemational. dreptului precum o ordineeufopeand de puterede naturasa promoveze echilibrul principi pacea gi Toate aceste colaborafea intenalionalS. durabild, corectd $i pastratin lumii totalitate actualitalea. dinlrestatele $i-au alerelaliilor ocaziipenlrua"giafimaprincipiile a avutnumeroase Gafencu $ifilosofia politice. din libemlilol europeni estepafliciparea sa la intelnirile lmpodantd pozitie comu' ludrile de impotriva 1956. De asemenea, au continuat 1955ai pentru in 1956, crimele sale acuzand in modpublic URSS, nismului, Gafencu procesul de manifestandu-qi in legdturd cu sceplicismul impotriva umaniulii 9i de a eforiurilor depuse Recunoa$terea internalionald deplina deslalinizare. '1956, preledinle produs in apfilie candacesta a fostales s-a Grigofe Gafencu a o recunoa$tefe a Federalistilor. Eta,in egaEmesure, Europene al Uniunii unite. larealizafea Europei rclului exiluluifom6nesc
. :l
compatrioli, "Dragi l\,la@a iligcarecaredelermind popoarele vechiului continenl sa se uneascipenlru a tormao Europe Unitearepentrunoi,ceiiatliromani, o importanla deosebiti. Situald lntr-unul dinpunctele celemaiexpuse aleconlineniului, Rornania a beneflciat de mai nrulte oridespiijinul ideiieuropene. in timpurile strevechi Siproledia aieistoriei noasire, poporul romanrczisladejata frontiercte saledin Est,luptandpentruaperarca ideii cregtine carefl legade Europa. I\,taitaz iu,ln secolul trccul,subegidaEuopeiiia unei odinided€pteuropene, unite,etiberale dedubtaconstrenoe@ Ta.ibRomane a suze_ ?nitaliiturcest r$esc.s.aLlrezirrao v alaloua ln sfa-.S Sia orolecroraiutL, I ir ztete noastre, impA4irea a/oitradefectuate pentru ln detdmentut Europei a lnsemnal Romenia piedorea libeneli|olsi a lndependenlei sate. Acestea penlru suntmotrvele cafepoporulrcman a considerat dintoldeauna celdeea europeand ii puteagarania ordinea Sitibertalea. Sdcil6mcalivadintresbdbunii no$l careauaderat, precursori, canigteadevdEli la cauzaEuopeiUnite? AuretPopovici, apostol al fede€tismului dunereani Takelonescu. care,lncddin1914,p.evedea ci lulburerib europene nuvorluasfar$il decatdupelnte_ meie€aSlalelor ljnil€aleEuropei;Nicolae TilLllescu, care$i-aconsacmt lalentulsitoate penlruirclaurarea e{ortunle securialri coectiveS:aLneiordini pot,ceurilare;inlralsil, Luliu Maniu, carcn-aincelalsdrepete cr, pentru aleFuropei, nl]po;te lefitemicisimari exista salvare giinfederalism. decelin uniune politicii Fideli hadiliilor noastre tijndcereatizarea Europei ljniteasigurand Siconvjnsi securilatea ldilorincalibereSilibertalea modde a salva lari|oldinEst,estesingurul exFlenla natiunilor ewopene lorcomune, ne-amhot:iret se panic! ii valoiteciviiizaliej penlru oar le Mrscsrea crearca JneiEurcpe unlesi ttbere, (cigore Gaiencu, ,Ape/in favoateaconstjtuhii uneiCrupei Rom'ne penlruEuopaUniE,cene\a, lunielg49) I
ce se numeqte MbcarcaEuropeane - denumiecarcdesemneazA aFt o orca, 'Ceea lizalieintenalronala penttu'ntplurea ce mil'reaza uliJntiFuropene, olr Aiansarblul eforiudlor depuse in Europa in vederea rcalzaril acestui in limpul lel _ a tualna$tere .azboiului jasiarsitulu;ul o sinteza a sentimentetorca€ inforesc, Sireprezintd in gene€t, giplanuride calaclism: speranje viitor, bucuria dea fi lamasin viataprintrc a6tearuine, o-nevoie impeoasede a incepeo operdde reconstru4ie. S-avorbitdesprcEurcpa la sftlr9ilul iiec6rci manrastumdd rezboinice. Cuceritoii aveaupropa ideein bgetudcu popoarele aceslsublecti aveaugieleideilelor" (Gfigore Gafencu, strasbourg 1957)
ACNVTATEIND'PENDTNIA
Grigore Gafencu in 1939
nufe dim seama cetampterdut "inca pnn moarlea luiGrjgore Gafencu. Numd gandec numaila norromaniidin exil,dar intreaga. Dincolo ii la tolicejdinlurnea de fronlierele noastre, nimeniaituln! a avul rcnumele lui Oigore $i presiigiLrl Gafencu, E nureprezinle numaiceea ce (inleres6. norsuntem obignuili senumim br romenesti, dal $r celeae vecinilor nostrl. Elerapudetorulde cuvanl, ascul, tat 9i especiatde ioatepopoarele op matede dincolode Coirinade Fier El ela, in acelagilimp, un (european) pentrucd a lnlelescd soluliaerafederalizareaELrrcpei.(...) Sub !n aspect seninii submascapotilelit 9i elegantei, Grigo€Gafencu ascundea o maregltintA poli|ice. Elsecornpldcea sAdeaimpresia celordlnjutuls6ucd nu eraun agreslv, ca nUavea(un temperamenl decombalantr,caeramaidegrabe un(intelecllal de cabneb.Aceasllegendd i-apennis seufcepecelemalinalte treplealepoli, tci europene. Odatdaiunsacoo Si in mornenlu candel se considera a li cel mai aproapec6ndzectde canalede tadioll inrcgislrau din 9i sutede ziari$ti lumea inlrcagd fl slenograliau - Grgore pronunla Gafencu iinigii,prccissicu atenRusiei sovielice aJ lie,lechizlloriul Si potiiiciioccideniale decoexistent6 pasnlcd.' (i,4ircea Eliade, 1957)
I Studiali cuatenlie docurnentele unnetoarele sarcinide lucrul Sirezolvati 1. A avutteoria luiGrigore cafencu despre federalizarea Eurcpei unsuport istoric? Areprczentat elo vocetzolatd in epoca? Caministru de externe in anidifi-I 2. Explicati penlru motivele careideea demigcare eufopenA a fostputemic susttnug crli penlruRomania (193S-j940), i politorcmini. deoamenii Grigore Gafencu a suslinLlt menti| 3. Realizali princaresddemonshali unproiect pozilia diplomatLrlui G gorecafencu nercatradilionalei alianle cuFranlaI fatddemilcafea europeand. B tanje. SiMarea I 4. Dececredeli cd,deQi vecheideea deunitate europeane a prinscontur abiadupe . Plecal dintare,dupdrAzboi s-a desf6r$ilul ceuideAl DoibaRelooiltrondiar. Orga.ilali o dezoarere tn caresa va pedeo parte, dical, luptelimpotdva punctele confruntali devedere c! acelaalaltorcoleqt. pedeallacrearii comunismului, iar 5. Realrzali uneseup r carese evaluali aclualitateaviziun urGraoreGafe-cu uneiEurope unile. despre Europa unile.
PaovEuonr,rl-*__l
Europa ln socolul )fi 9ilumea
27
wffi.t"M. .lmaginem 1$8$ dupa internalinnala \nprr;sm ffinrn&niei iNRtttt'so RouArutrt IMAGINEA in ceeace privegte generald a pleseiinternalionale O caracteisticd foartebineinformatd; cda fostdelainceput dupe1989esteaceea Romania aceasta ptecizam a interpfetat sd cd se cuvine timp, in acelagi $i prezentat prop mai importante pfop gi interese Cele ilor conform ilorvalori informatie deRomania a fi interesate publicatii, cares-audovedit celemaimari, cutirajele york Tine Le Monde Tines, Le Figaro, Nelt sunt dupa1990 $i a ie$itdinconulde 1989,Romania dindecembrie Odatdcu Revolutia in lumiiprintransmisiile detoataatentia in careintrase umbrd 9ia beneficiat translainceputs-a Dinpdcate, entuziasmulde niiRomane. direct aleTeleviziu pe parcursul Tn acei ani, anilor'90 tot rezerval-obiectivi fomatintf-oatitudine de refome treptatdincauzalipsei s-adegradat Romaniei Si de imaginea pentru utmadala Nicolae CeauQescu radicale in economie schimbdri $isocietate. uiCenlral Comitetu in balconul Britanie, l\,'latea giindeosebi Unite, ceadinStatele Presainlernalionald (BucurcSti,21 decenrb e 1989) dupA silualia Romanlei de - a fostfoarteinteresatd FranlasauGemania mediu desprepoliticd' Au fostpublicate articole prdbu$irea comunismului. piercu incidenle natu|ale, mediu de afaceri, catastrofe social, mediu sindical, in E5t Sr,himbarc performanle sportive. omeneqti, ,l45de membai Consiliului deridevieli ,Cei politic, instabilin anii'90,chiardacderain mediul Pfimulplanl-adelinut parlamentul Fmntului Sa|vAi Nalionale, noiiputeri dela constiluilea relatat despre inienallonal, a Presa provizou rcman,au votaidizolva€a dezvoltare. Romaniei pagii in conducerea feculi de aceasta despre F.S.N.,9i ioF Bucufeqti, pentru a lasabc liberuneiadundd istodce, politice peste inte F.S.N a sesizatluptele hota.e , gipartidele de Presa rnultor mai matedin reprezenianlii masurile a semnalai Deasemenea, celoraflatilaputere. cuvictoria padide. Frontului SalveiNalio- teminate Consiliul Romania economice Occident paqii apropie ide nale(F.S.N.), carca guvemat fdcutiin dilectia luate9i popuhredindecembrie de la revolulia publice in legaturd internalionald CelmaimaleQocpecarel-aavutopinia Nicolae ceLare{umatpepresedintele Acegtia orfelinate abandonaliin desitualia copiilor a fostprovocat cuRomania aredegendsese €orga' Ceausescu, orfelii. Foarte multicopiidin mizede, la limita supravietui de treiau in condilii lntf-unpanidpolitic nizeze aisaparticipe prezentate au latextele HlV.Reacliile cuvirusul nateerauinfectati 9iimaginile laalegeri." a copiilor dinRomania deadoptie o putemica cerere A apdrut 1990) fostimediate. (NewYor'k Imes,4 februarie manage eze situalia. care sd internalionale fundatii sauauapdrut dinPiata demonstraliile despre a relalat cusimpatie Presainternalionald cand din13'15iunie1990, qicuconstefnafe evenimentele despre Univefsildtii au fost minedade aga-numite celelalte invadat capitala au ffinerii tdrii.$i poate spune ce aceste pe p pagini Se ziarelor striine. ale Drezente mele Romania ceeacepriveqte entuziasmuluiin 9i auduslaatenuarea evenimente dinstreinitate ziarelor in paginile aceasta decaresebucura chiara simpatiei defotbal delacam' performante nationale a echipei inafaredeexceplionala '1994, in publicul fost informat dreina mai Unite din plonatul dinStatele mondial prima a 'Partenerhtului dealtfel, decdtreRomania, semnarea aceianidespre a se apropiade i noastrc de pace" despre tentativele pentru cu NATO$i la qi totalital9i comunist detrecutul dea sedesprinde Europeane Comunilaiea (februarle 1990)
r!
%'&
a opozllei l/anifeslalie
a
qi spaliiistofice Popoafo
Modtili
I
Noiilkled deh Bu.u69tiaud.sdtl6u9€tib€r€i intgative provi/orie .Corducerea a.egalizat ast,zitibe? peo scara inilidtva mai.,tare decit a exislat incei45dean'decomJnisn in acest sensa fosrse11aL ur oecret dec6ke preQedintele inledrnar lonlli6scu."
1990) {NewYorktmes,6 febtuade
Copllor6ni bolnavid€ SIDA O t€gistali.a negljedi injffde 60 suntlaelajulaltrciJea atspitalutuiinsatubru, pensinguactinica "Copiii, lrubolnaviide SidadinRomania: In acdea$i camedsuntdoicopiiinpat.lntr-omicercpatrucopii,aproape zerve, mo(i,zeceau pdtud.,' acoperitide osingurd york llmes, 8 februarie1990) l,il/e
O glaveprcblem, soca,, copiiidin orfelnalele omanesl in 1990
dt E\oluli€in Eumpa .Demuezie.mi deromenmdnresteaza ir pialaunive.sil,lidn Bucu,e$h (..) demonstrand rezistenla potitice dJcand demonslraliile penoitndttimj.' 9i (NewYorkTines,1nai 1990)
Min€ilrcmani vinlaBuotmfliul mined dinnodulRomanie]au ,[,4iide descins aslaziin capible cubatedetemn. bas_ loane dincauciuc, penhu cerand dzbunarc lulbudnle antiguvemameniale demiercuri,,' (Newyorkfr@s,jS iunie1990)
Romanb planului s-eaEtural NATO a devenit a;teziprima ,Romania nalune cares.ainscs olicialin pfin noutprogram caae NATo seofere sj colaboreze cufoslele inamice dinTmlalulde laVargovia, ,efuzan_ du_le calitatea demernbru cudrepturi deprine.' 27)anrade1gg4) \Newyo* Tines,
ACNYTATTINDE?ENDINTA 1. Analizalicu toaleatenlia informaliile reprodlse publicalie, dinaceeagi Newyork Iimes.Comentali modulcumau fost percepute evenirnentele relataledin Romania. Ceirnpresie oredeti c, gi-apuiutfomadespre uncititor al laranoastre publicatii? acestei 2, Citilidocumentul 3 gl pdviliimaginile alelurate. Dezbateti cauzele careaudusla situatia o4anilor dinRom;1ia ir a., 90.precizali cunaLevo'Jar tucruri'e. 3. ldenliiicali, cu ajutorul pentru documenlelor, 5 elemenie caracteistice imaoinea Romerier in anii90.Argune.tal oececreoelcddelae.ljziasnJlrelatrr';evolujiei,jn directs,aajunsla o scddere qlincrederii a intercsului manifeslate de intemationale. Prcsa 3. Descrieli starea despirI ajucitorllor dinirnagine, Siexplicali catQia iubitorilor fof baluluidin tard.
Echipafalionaa a Romefie bucurandu-se pentruunnougolirscris la Camplonaiu l4ondialde Foibal
(suA1se4)
n
RoMANttEl iri tueetruee suRVENirE EVoLUTti a Romaniei in pfesaintemationald cu anul1999,imaginea incepand in vehiculate frecvent incepulsdseimbundteteascd $ise scapede cligeeLe gi bolnavi, delincvenld copiiabandonali cer$etod, aniide dupdrevolulie: 9i unor faclori interni, cat imaginii datorat atat unor imbundtdlirea s-a sdrdcie. 9i internationale. evenimente dupe'1989, lal Romenia economice ancucrestere Anul1999a fostprimul an, pentru ln acelagi investitofii straini. tol maiatfactivd a inceput sadevind Acest penlru Europeand. adeErea la Uniunea negocierile Romania a inceput de capitole etapede parcurs, un calendar de aderafe, lucrupresupunea prin aldtuimbundtdtit lmaginea Romanieis-a finalitate. incheiat 9i $ioanumitd in deNATO loviiurilor aeriene aplicate intemalionali in timpul rafealacoaiilia qi lfak.De$iinplanintemacestlucrua dusla elodarea Afganistan Kosovo, pn in planextern, pre$edintilot EmilConstantinescu imaginii 9i lonlliescu, prestigiul in Romania au asumate, respectarea angajamentelor 9iincrederea crescut. din copiilof sensibild la problema a foslin continuare Presajnternationald qilaaceea Dealtel,in anii'90auavutloc a adopliilol internationale. Romania insdilegal. Uniunea legal, foarte multe unele numercase adoptiiinternationale, problemeicopiilof aceastd cale, abandonalipe tezolvarea Europeand a criticat Romania a suspendal ceretea Uniunii, inanul2000,la astfelcd $iinterzistoate de prese$is-afdcutun Acestlucrua fostcomenlat internationale. adoptiile mbsuri. loobypentru anularea acestor adevarat obliinternationald a fostanularea curezonanld in presa Unalteveniment l\4dsura a fost pentru in spatiul Schengen. gativitdlii romani laintrarea vizelor semnilicalive alerelali or Momenlele ilegali romani privitd curezervd, deteamaunorvalurideemigranli lainceput inall romano-amercane la nlvel temeri au fost nejustiilcate. a dovedit cd aceste in Europa. Realitatea cupriotaledepesa auioslprezenlate cumaI fi naturale, s-areferit adesea Presainternationala (imaginide lainElnrolicaledinluie 1997, $ilacatastrofele 2005) noiemb e 2002$idecemhe cugdpaaviard. dinanii2005li2006 inundatiile Filupta din Della gemane mod special este intefesatd in Presa Si de situatia itt presei deincefmediuluigi suntlegate deconservarea Dundii.Preocuperile L-,- -l carear la canalul Bastroe, ToMiva Romrnieids a sbpe t$intreprinse deUcraina careadeooirea lucrerilor cul d€ 6opiia dat o lo\iiturabdtl, unul Deltei. sensibile in ecosislemul afiaaemodilic6ri numtrdefumililpnazumlive unuimosunlvlclimele ,Jotiacegtia ratoriuasupraadoplilofinlernationale anunlat de llniunea Eurcpeane, sugerat prealabilin Idrenjciunfeldeavedismenl luna iuniea acesiuian, Intezicerea pentru unandezilea suruenil adopliilor ca raspunsla un rapodal doamnei rapoatorul UE pentru EmmaNicholson, fomane|a Romana,in carcguvemLrl acuzatc, pemiteca aceglicopiisa fie purSisimpluvanduti celuicareljcileaz, celmaimult.' (Firanc,'al ].mes,15decembe 2001)
30
a seduceint-o numalaunevoie devizepentru cetdlenii romani ,Dela 1 ianuarie, spatiului lJniunii Eurcpene carcinseamne majorilalea Schengen, laE din spaliul din mmunisu9iunadinlrecelemaipulindezvollate o laredinfosh Europa Romania, candidate la punci de celelalle eraobligatd, spre.deosebi€ devedere.economic lari imiglanti.' necontrolat de masud, de teama unui allux laiceast exlindere, 6 ianuaie2004) \LeMonde, cain Romania s5suileun llniunoa Europeana in 2007lace adedriila 'Perspectfua ventde.prospe.itate-" lLe Monde,5 'x'ai2AM)
Rodniacadtg!lofuld6lhqsdercal uniuniiElmpene h c€6acepdvoqb economia agteptatul Rapofi ,Jndelung ai Comisiei Euopene demaine varnentiona faptul cd deplaldfunolionaEr, unreper slabilit delJniunea Eurcpeana taraare(o e@nomie in voderea adererijTesiulp vitorlastatutul deeconornie depiatafuncljonah atRom6ntei rcprczinld unadinlrecelemaiimportanie incercAriin drumul ceheaderarea la Uniunea EuropeanS, i,rh-un momenl in careRomania esleaproape d€a inchei6 negociedle cu Comisia Europeane."
irrtwl,,{A Yju
lFinancialTimes,5 octonbne2004\
i'] lnahteai rndih UEln 2007,mmeniitr€cin fne ia |Efonne lnsd,in line,Romenia ,Adufalo ve9nicie, s-alrezii.Taraesleaidoma unuinale c€rcconiorm unuiconttact atilierea ta UEin 2007- hebuie Saniier, sa fieierminat. Prclutindenis-a kecutla treabd cu patos, refofinele suntintimprecoddusela indeplir'rc Totma mulliilvestiio'i skbinisrrt convn$icaroJlcu5sp€ refor",te esteirevesbl pentruRomaniaa lnvestiorilor. 9i ci a9leplatainteglarein UEa cresculatractivitatea Insaultmaba erelnaintea rniegreiiin UE n-afostridicatd. Cancelarul Schrdder si "nsaConsi.iLl GijrterVerheJgen aLreconlTatoalaInlegraii. uE vahotd oacasede; pentrua nurata undeverdeintegdi Romaniei la 17 decembre la Bruxeties. 9i&llgariei ocazia, Romania lrebuie juslitiaqi s, ducdla indeplinire incacetedouechuzereslante: precum lrbem concu€nle, mediului. Altfesendtuie acestvisd+a inlGin UE Siocrotiree deodaldcu Eulgada.in caz conlrar,Romania& inlra intr-o noue disculieabia in pnmavafa 2005,preateaiupenlru a maiiiintegtatin 2007." Zeitung,22noiembde 2004) \FrankfuftAttgenejne .-;i: l C|BStga oconomice a Romanioi a{ng€un nivolrocord a foslun(boomyeaD pentru ?Anul2004 Romania. Comisia economicd a LJE a aprecratcregterca economicl la 7,2%,maimulldecatseaglepta. privaia crescul Consumul cu8%,ceamaimarecre$ercde 15ani.Peduratamedlese prcconizeaza o crestere econom c3de sqodrral 1esprreDii( Rilze direc'orul Came.eGernane de Comel dn Bucuelli.Cucele22demilioane, Romenia vafi, dupapobnia,lara no! integrah in lJEcuceamainumemasd populalie. Romania vadeveni, odatecucreslerca nveluluide tlaiSial ce$igului totmaiinteresanti, ne-aspusKlauslvangotd, 9io pial6dedesfacere prctedintsle gemanpenl.!Europa Comitetului economic de Est." (FkanciatTinesDeuEchland 24 noiembrie 2004)
Canaul Bislroe Si grpaavara if 2006
,4
ingrilorarc
E
Artcolde6prcDelh Dunadi 9i canaldBasloe pasdrllor esteapreciate ,,indepeftarea de cete membl asocialiei Wo d Wide Fundfor Natufe(\41/F)ca liinddoar inceputul uneicalastofeecologice mai plutitoaresapd marl, Excavatoaree a$a-numilul canalBastroe (lungime I km) p n padeaucranean,a Dellei. Proieclu aceslaaf puleadislruge petemenllrng loatecele400000de heclare de te€n umed,Acest p nlrecele tercnsenumArd mar imponante sistemeecoiogice din lume." (SAptmanalui gennan FOCUS, 30augusl3 septembre 2004)
ACTIMTATE JNDT'€NDENTA
Pnovelronnl
1 . Analizali documentele 2,3 qi4!Carecredelicd aufostmotivete schimbdrii
Rornenia a lost mercuin atenla agentiilor de presa9 a mass-medieirnternalionale lmaginea Romafiei dupA1989 poalefi caracterizald caentuziasE imediat dupdRevolulie, dezamag le $ plinddecligee inanii90girealrst6in anii2000
in binea imaginii Romeniei?
2. Citilidocumentul L Cumapreciali prcblemei evotutia copiilof orfaniin
Romania, in anii1990falddeanii2000? ln cefelconsideratl cda afectat probiemd aceasta imaginea internalionalA a Romeniei? Ordonali in ordinea importanlei evenimentele cuefectpozitiv 9iclasificali Si pecelecuefectnegativ cucafea fostasociatd Romania dupdrevolulia din decembrie 1989. Europa 9l lu|hqalr secolul)U
31
RECAPITVLARE / EVATVART
er.rrop*nm Antmmedente almintegr&rii Lq_l
Dou6maginlcaracle sliceEuropei urban,, avand drcpt medleva ercviiizatia criteriu mordia banul, rurad Siclvilizatia
a conla UEa 10noistate, revista franceza.,,L'Hisloire" ln 2004,odaldcuaderarea de acestui evenimeni subtillul BYEYALTAI DuRideau sacralunnumarspecial 'GOOD Gefemek, istoric, fer; la Grande Eurcpe". Cuacestprileja tosl nletuieval 9i Bronislav alAfacerilor Exleme in Polonia democrata. lald,in rezumat, dspunsulsau fostministru la o inhebafecareaveain vedercmodulin6arepol li explicateunelercticenlefalede incoDoEreain UEa a6torstaiedineslulEurcpei,in majolalefostecomuniste. lnlrc noiivenili9i vechiledemocralii occideniale nu trebuiese neiacd s, ,,Diferenla noslru. Frcniierele siabilite a6t de inddecinate in istoria conlinentului uitamdiviziunile in secolulalXl-]ea le refacin paltepeceleslabllite dupac€ldeAlDoieaRrzboil,londial (ortodoxd), inlrebiseicaomand(catolica) bizanfne o dupaMareaSchismd Sibisedca politici culiufala scindat Eumpa in doue mari blocuri. separalie religioasi, c€ a 9i Te b pentru a€t infruenlelofVestului, caapadin lumil careintrain 2004in ljniunesuntexpuse giEstului, polilic cel ca,ua ilsunl datoare c€tolice iQipmlestanie), Simenial. foafte Darmaiesteo ruptudinire Eslsi Vest,esteaceeaa doudmodeleeconomice apirulein secolu{ el Xx-lea:de o parteo Europa de prediferite, darcomplementare, piate, ponderenla economieide departea cealafta o Europe ruralS, ca€ ubana,deschise prime, prclungege panein secolul rnalei undeSerbia se al Xlxlea,in vrcme fumizeaze in coirsecin!6, a a dispa.utinca dinepocamedievali. bfighezia ceinvestulmntinentului fomarcainstiiullilor mentaltalii secolului alXIX-lea, dmasslabein Esipanah sfarqilu 9i oemocralice av6nodesule l.' (,1'Histoire", 286,aprilie 2004)
p6llonulPdnoip€blor uneuFpo€n Unit€* CaolI luiCarol sepoate facemaisimplu: dacafuem €iteiibdebaza domniei ,,Evaluarca vornvedeace ln ciudalimibrilorimpuse devremi,CarolI aparcsuraleIJESiNATO, pomotor pdnzator fondator deins:itulii debazeab slaluluili socieldlii, al deeuropean: ,Oricjne Sliefoaiebinecein spalele prcfesionalismului polifica gireformator ln strateg alfodelor amale,lncura$ieconomie, zldurilor unuioragmedieval siauaBturi jalor polifice pin nalional), vocoeutopeana alputerii sofr(cuture, exlema, tladilii, specitic podgoreni, nobiligi canonici $ishrdenti, pelsonal, proiecie, puterea ului crealor de institulii interitor al slatului excelenle, exemp 9i proletar, aristocfali9i negustoi Slme$iejoculrcgional." pa|alelcu in adaptarea la al suve.anildlii 9i proletari. (...)Cu antreprenori Sugad, 9i (Principele Radu,Rege/e CarclI, o voceeurcpeane,in zilei',10mai2006) ,,Evenimentul ioaleaceslea, modelul socialuftanil reprezinte buehezul, iarciteiuldedifercnlere eslebaryrl.' (omulmodern, Polirom, 1999) pozilia ponlru
tl
a-Siconsolida in Sovioticia aclionatdecisiv ,in 1945,Uniunea allundevaln Europade Est,lnirucal, Romania maicudnddecetodunde b felcapeweRomania erapoarlade inirarespreBaicanisi Stambr.Deoaraliaprivind rnealarilor, (adopiati la lalta 1945) nu a avutniciun rclln fixarea Euopa eliberate la 12 februarie spatiul rcmanesc, dearbanizarea Jn fajAdeRomenia. Notiunea carea umatrclragerisiapanidi rcmane politicii Sovielelor deglvemedemocraiice Silargrcprczenha unoralegeri libere, stipulaie in Declaratie, erain conlEdiclie a fosl maigfavadecatin alte provincii. live,inslalate ca urmare (...)Revilalizarea a. frlmpie' u6anaa inceputcel cuteorja$i practicasovietic,9i,daci arti fostaplicaiein aceslcazpartjcular, pe ca€ majoritatea pomirc Anlipatia sensiunuiguvemprjeten maitaziuii la unnivelde dicatinslalarea Sidocilla Bucure$li. qidodnla laldde lJniunea dea menline bgeturile lradi frind romenibro resimteau Sovietici bil mai redusdecatin Occident, perspeciivele putere prosovietc sd faceau ca venkii la a unuiregim semnifrcative abiain secolele Xl l-XlV' cu Occidentul tonale (Bogdanli,lurgescu, /slorie@rnJnerscd, fe foadei 6parbte. (K.Hitchins, Humanitas, 1996) Romeria1866-1947, btorie univeEale, 1994)
I;t t1 )
PopoaJs 9ispaliiistgdc.e
l
Teoriainsllan'l5lii$i oftdele ei pe mmeni, ,lnce-ipdvegle metafofa insularitegi lore tegalddeciiiee $i a unicitalii lradilionale detipul(Poporul roman esleo tnsula delalinttate, intr-omas6sbvAr.(e;ioTaI $i i mi.amlLl .sloici {inbrmenI ceteDtu ui srLdu a uicfeorqt-eB.rtianrralcr;tinuiuliilatini|elli romanesti inh-ozonSa Europei intr-adevdr cezutasubputerea nea, mudlor slave,carei-auprcocupal de mutlpe islorlcti romani a Sistdini.O altdvarianH mitului insuladtalii romaneQli e ceeaces,anumitmitulcetdti asediate. AtAtdediferitide ceiiinjurgiliregte superiorilor, romanilsunl cokopitoare alevecinilor. (...) !intapofletor Lainceputul epocii moderne, crndclasapoliticd ainceputefoftu le demodernizafe,.mnservaloli6mul autohlon doreasepbstrcze o greudefinibjld ldentilale ii specliicilate.,' (D.Maleescu, MarcaBdlanieQiRonenia,douAinsujede euroscepticjsn in Europa, in,Secolul 20',1-2-312000) 10decernh e lg8g Vaclav Haveanunla fomarca noltuiguvem alCehoslovacei Gdgorecafrnoula CongFsulEuropeid6la Haga (Europar clvantul ,Nicdieri nuvibreaza rnaipuiemic decaiin ldrite Simaiemolionant dinEst ldeeaunitelii eurcpene pentrLr inseamne aceajumatale a cdntnentuuio promi, sunedepaceSiinacelagitimp o promisiune deellberale.Am convinge€a caexprm seniimentulprofund prccum altariimele, carcimpertdFsc soarSipeacetaallailorvecine taRomanier candalim aicisolemn tidetitatea lorfali deEuropa(...)L{aiimportant decet pnncipiul men sa holdlasce fomaconstjiullonate a Europei unitemiseparea fi prnci_ piulcare asgud conlinuiul noiiordinieuopene. in vederea organizerii vieliipoitice,economice a comunildlii europene lrebuie stabiJite 9rsociale €gulicarese ga€nteze libeF t6lileindividuale si determine cooparaEa econornicaintre $tnalionale, slate,sindicatesi munciloitisa L.n,?ascail nod elicient ioeatutjustilieisociate. (Dindrscursul luiGrigore Galencu taCongresut Eurcpel dela Haga, plenard in Sedinla din7 rnai1948)
VaclavHav6l,scfiilorSiom poiitic ceh.A publicat, in 1977,manifestul Carta77 ptin carecereaautoriulilor comunste de la Pragarespeciarea drepturilor omului. Preged nteai Cehosovaciei postcc (1989'1993) muniste ulteriof al Re$i publicii Cehe(1993-1998, 1998-2003).
As6zi ne aflam1ao rdscruceistoric,. Alegemdirccla noastreviitoarc. o gandilecompbxe. Dupdce crtilldocumentele 1 9i 2, precum polonez Brcnslav Aceaslanecesitd $iteonaistoricului Nu-ide ajunssa cunoslifegutite deckcuGeremek despre,,ramanerca in urmAdurabila" a O enluiuiorlodoxfatdde a!le, sd le adopli se le invel. Trebuie 9i Occioel.ul calo.c,formJlalt o opir'e.confrLnL6nd agJnerlelepro r, c;nka. sb inlelegem clarunde slationem, ceproAlcdluili uneseudeo pagind in caresAprezentati cultura rornaneasca dinper- pri€talearelmomotivape careo avema spectiva sintezeiintre celedouelumidespdrtite deschisrna din10S4. dispozitie in acestmoment $lce pericole Deiinili primulut europenismul regeal Romeniei. Cdutali infolmalii caresd dea ne p6ndesc. (...)Am inse impresia ci conlinut celpulinuneiadinacesie caracle slrciPrezentali colegilor, inir-lnscurl suniemmereuin lnlarziere, Cd vinanu discurs de5-10fraze, rolulmonarhieiTn istoria fornanibr esledoafa pe oadeidiliclle a moglenidi Argumenlali dececrcdeti ce Declamlia delaYata privind Europa eliberatd nua grclepecarelrebuie seo geslionem, cigi putuiaveapentru Romania eiectele scontale. a noasld,dspulele meschine, inclinalia ,,,idenUlicali Cualutorul docurnentulu despre teona,insularileli Sialtestereotipuri sprecearld,lipsalncrcderirecipmce, prejudecali careseintalnesc frecvent in isloogatianoaslrd $i Ceavantaje lncaunuiade ceElati, ne-ar lipsagenerozildlii, conferi pescuat rcnuntarea trcptatilaeie?Discutat incapacitatea cucolegul debancd de a purlapovara acestsubiect. Alegeli dintextuldiscursului (..) !i Gf.cafencu acelparagraf 6arcdefine$te in con- lbenallirccentdobandile. Agadato datain plusprofesionaceplia saEuropa unite. CompaEl aceasid opinie cupropnile voastre a9teptArl. de responsabililatea Retinelid n documentll7 ceconsderd Vaclav Havelcd esleesen!aiinntegrarea iismulneprotejat umanA nuneVasalva..' europeand a leriisale.Abordati slbectuldn peNpectiva integrd i Rornaniei ai (Vaclav Havel, apreciati inir-un scurtdiscurs decedeprnde proces in rnodesenlial acest Sicene Medwi de vare, 1991) impiedice peacestdrurn. saavansdm mairepede
VAforiffcAti-vi ctrrlo$tt.||tllel
Madutulll
profesiona OupatllEistatute TRADITIONALE ocuPATil $l MODERNE
xx insecolul-
existenta aufostobligati sa-$asigure Dincelemaivechitimpui,oamenii Siaufacutacestlucruculegandroadelepemantuluisauvanand pecarele-au plant€le animalele apoisdcullive lice.Auinceput 9isdcreascd subsolului nenumiratele bogdtii alesolului sddescopere domesticit, !i sdle 9i oameni cu li s-au aldturat, in timp, prelucreze. Aqricullorilor Simegte$ugarilor hlanei Pesle lotln lume, asigurarea penlru a se profesii aveanevoie cudiverse decaresocietatea altepreocupdri, ocupalie a oamenilor dmaneprinopala dezvolta. pregdtre intencarepresupune esteo ocupalie ln zilelenoastre, "profesia" profesionale care deontologice exista asocialii Deobicei, sd$istudiu. Sicoduri meserii deacestgensunlcele uneiptofesii. Celemaivechi regulile stabilesc Xlxlea, invenliile preol, sau avocai.ln secolul al militar, doctor de $iinovaliile profesionale, in statutelor specializdrilor audusla aparitia $ila diversificarea alevietiimateriacerinlelor totmaicomplexe sAr6spundA a$afelincalacestea leSispkituale. ca lafeldeimportante zeazdprinschimbiri alXxleasecaracte Secolul profesionale. in ceeacepriveste statutele anteioard in perioada $iocupaliile dinspaliulprivat traditionale la migrarea ocupaliilor in primulrand,asistdm public in 1906, (lnafaracasei). Lainceputul secolului, (casaproprie)in spaliul de pererade 1,5milioane celorcarelucfaula domiciliu in Franla, numdrul a l\,'lunca salaiate doar350000depeEoane. iarin 1936rdmdsesere soane, intrepdnde le defamilie. treptal inlocuit iar perjoadd in Europa, asistdm lao noudexplozie demograflce in aceastd totmaispectaculoase totmainumeroase inventiile 9icuconsecinle Siinovaliile viata definitiv oamenilor. auschimbat pecontpropriu devindincein ce mai animalelot Agricultura Sicresterea agricole, iarfermiedi putinrentabile, ma leexploalalii eficiente dovedindu-se a suptavietui. s6cautedelucrulaora$pentru suntobligali schimbare. Atelierele suntinh-ocontinui urban ocupatiile Dar9iin spaliul trepiat, darsigur,de complexe suntinlocuite 9i muncamanualiin general in Deja,in Franta, suntdincein cemaibineotganizate. industriale. Fabricile cemodulului Codpebnlo sp€cifi peisajulurban. fabricilot se Spatiile bine delimitate in 1909, toatefab cileerau SOCIETATEA OAMENII, ploductiei. La marginea orafelofse configuspecializeaza Sise adapteazd IDEILOR $ILUMEA industriale. cartierele reazd zonele $i unoropinii 1.3Compalalea $iaquun moment de cotiturd Mondial a insemnat Primul Rezboi si in ceeace reieriloare la o iemade mentedifedte pierderile devi€ti giprofesiile de priveqte oamenilot Trauma catzatd ocupaliile istone. produclia femeiiau fosttot de mase,emancipafea mecanizarea, vdc omenegti, 2-1.Cunoagterea $ asumaea ptofesionale. dezvoltd foartemult ilorceteleniei democialice. Se de schimbare a sialutelor atabamotive comenlarea sulselol 3.1, Seleclaea Si profesiile dinmadle o|a$eamericane legate devialacotidiand $ieurcpene. ,istoricepenfua suslineJcombale un politice, sd oblind femeile auinceput activiteti Caumarea uneiintense punddevedere, in neseriipecareinainte nuaveauvoiesele practice. dea praclica dreptul practice pildd, sd meseria 1914, femeile au dreptul incepend din Romenia, de Romane iardin19'19 aupututlucralaCdileFerate deavocat Dledant,
u
t'4si,rl'ii !l
i1
P|ugp€ribbaamedcana gi polfticaprolurilorli a saladilorpreconizag de HonryFod eslesascadprduite,saexiindoperaliite ,Principiulmeu pedeclionez maqinile iisA rcasl€.TrcbLie nolalcareducerea p€lrntorvtnepeprnrttoc.Nuamc;rsioe?t; c o_ ddlacostLlde fabr,cali€ ca un llcru fir. 1 consednla. am incepJtprinreoucerea prelulorpentru avindemaimult,lnaintea compeliliei. Num-ap€ocupal costulde tabri_ calie.Pretulnoude venzarca obligaicostulde fabric€lies, scad6,a fo(at toateseruiclleuzineisddeacelmaiinatiEndament poslbjt: prEului scederea peiiecae a obtigat sacaulecelmaimicprof{.Aceastprovocare m.aajutatsdgesesc maimu]bideinoj in malefl€ defabricalie Slv6nzare. Dinfedcire, Balariile mai aucontbuillasced€rea costuluide labricalie, munciloriiau deventdin ce:n ce Fa,.ndLstaati odatascLtilde prcocupalerler;arerulcri tor. Fxareasalarrlorp€nlru Tiuade8 oreta5 Oolar.a fosruiao,ntrecele ma.buleeconomi, pecarele'amfdcut,daridicandacestprclta6 dota, amcagr:gat maimutt.probabil cd aSfiputuigasioameni ca|epenlru 3 doiaripo zisernunceasce penlru cetpbtesc 6 dolai, lolL$; arli loslnecesar doisautreioirkeace$b murcloide3 dolar,penrrJ a trioc.liunL Onheoamen'i meim3rbtneplrtili l4uncapnmibrar. insemnar nullemarifl.mdi -|ai multdfodamofice9io cregtere conside€biE qichettuielitor a confuziei Prcjuldevanzare fixatdenoine-a adusintotdeauna beneticii, siagacumnu,miima_ grnez pendundevoiurEa saladie, nu-miinchipui paneundevorscldeaprelurile devanza@,NUeslenicio lndoiald insaci acestproces Vacontinua," lH. Fotd,Mylifeandny wotk,192i)
Numiruldo aniicrizei $omeriin (lnlnii) 192glg$ 19311S3219A 518H6 2964640310477 13359 Unib Mass 12A4$94 266630372821 Bdbnie Gomaiia24843041474429835599 Franla g u 72 tt 36
i ?
. Aiatzend datete dintabet, veltconstata cd Marca Crizd Economtcd (1929-1933) a
alecblmlioane de oanenidtnSUAti dn Europa. ceamalaledata iaraeuropean, a fostGemania Aic ffza a avutconsectnle g€veinceeaceprvegte slatutu iiocupalite oarnenilor Dnle larb occdenlate, ceanai pulrn afedala a lostFarla.
iel
l-.::--l ,Oriadmitem ca singurul roi tegitim al Ierielieste dea f,solieqimama$iatuncj g Saradafn MatosBdbnietntE 19iS i924 bidatiitebuies5-91 facedatoria dea le ,,Sepoldelemtna dou6origini alesereciei: ceaa familiitor incomptete (taiel$i solul pe toatein cdsdlorie lua a le asigum $t este.decedal giceaa famitiilorin sauinvalid) carebarbalul muncegte, darnucigtig:sui_ mijloace de lrat,ori recunoa$tem ce din crert In primulca?.existerladepirdede ceeace clsriqafemeia copi,i(lil;ri saL, ,i cauza noastra parle mare din femei nu aourtr). rr oudaerElerlev,duvelorde €,?boi. numdrLl aceslor faq riis-a'looii:car propolfl chernate laimplinirea aceslei misipolionalin".I:cinesu.d.Saracrisrnrra.a'taoroapepesletol,cuexceplaoistrclulji unisile deschidefi ,9,15:clrire caibp n carese pot 'nin'erSten'ey. S tualtas-aarrel:oratOin e ir careverituleste irfero.veni_ intreline singure. lLluinediLii caresuntsLslnuede acltLli,e0e canErenL repre.,,nte dec6l2 5o.o di1 Cauzaaceslorfemeto apdremnoi, ?mr,r|e mLlcrtoregitnu an gdsildecal3b0deca.?ur: ink_rno,asoe100000detocuiloi. leminl$iii, gipenlruelerccam6rn drcptul Tolalulesie aprcximativ la jumttate fatAde 1913. le Inslruclie la munca.' 9i Aldoilea tipdesafecie (satau insuficient in ciudauneimlnciregulate) a regresal cu (Discurs alluiC.V Fcainescu inAuia mullmaimult. P€ciic,satariite ceternaiioase au crescut. pu6msi neima_ Bineinletes, Unrversilelii din tali, 29 martie 1898) ginamce anumite secloare industdale nupolsuporta unasemenea nivelsaiari€|, darnicl 1use poatesLsline cd 5alanile sL4lcad,/d Lvidenla .urc araucJ sataiite Somatulur lorlor'recalificali t,; aucrescLrr In ult,mii zecear, matnull deceiLelealelu.reto.ilor calill_ cali.Astfel, in timpcesataul lunaral muncitorilor s_adublal, cegterea costuluivielii nu DrEpfud cerutedefumeiletolnane s-aridicat, pandin varaanutui celp{rtin 1924,decalcu 70%.Sat;.iulactualmedjoesle in 1912 de42-46deSilingipe gjpermite sap8mAna intrelinerea uneifamiliicu uncopiJde valsH gcolara prlncipiului,ta in p{us.Numiruifamiliitor 1.Aplicarea culreisaupalrucopiiaffale muncd egasubtimitadesdddes-a d mrnuat considerabil. e$1". Pedeo parle,salariile auc€sculmaimultdecelplelularticolelor E, salariu deprim6necesitate 2. Admilerea iar,pedeajg pane,numerulcopiilora femeitor in prcfesiunite scdzut. Aceqti;ojfacioau anl€nalo diminuare liberale deavocelnolarelc. elalivda sareciei.' 3 Admilerea ferieilorcomeBante la Schootof lstudju€alizatdeLondon Economtcs lg27l camerele decomefl. Qitnbunalele 4. Admilerea femeibrin invaldmantul univeBiiar superior dedirecSiin funclia 1. Analizali prjncipiul pe6ares-abazat loaredespilale. economic slccesul luiNenry Ford. 2. Comentati, 5.Admiterca impreund femeilofln cLtcolegul corpomlii, debancd, somolivele datoritd cirora,in anii,20, cieleli de administralie, nivelul detraidinl\,4afea binefacere, caiBritanie a crescul. laleqiasislentA pubicd. 3. Ceimpacl as{ipm familiei credeli caa avutemanciparea $isocietelii ferneii?
1(lryil|Ir.liltilFlitllt:1_
Economie ln lumeaDostb€lica Sisocietate
Modlriul tl
ocuPATI UMANE XX LASFARSIUL SECOLULUI
penlru magnisugeslive anideinceput in domeniul airevoluleice s-aprodus Xx tehnologiei informaliei in secolul
36
a secoluluiXX revolulii tehnologice succesive. Adouajumatate a cunoscut profesionale in functle de aie oamenilof s-au adaptat Profesiile statutele $i puternic munca fizicda fostdescalifiin ld le industfializate, aceslerealitdli. emigranlilor. ltlunca in agriculturd a devenit coordocataSildsaldpeseama persoane cu de asemenea, cu emigranli sau cu nai6,mecanizatd Qiexecutatd, parte pentru o importantd deinstruclie. Industra a remas ungfadmaiscdzut lo{a demunce. Acestlucrus-aintamplat in vestul ceacateocupe a Eufopei pend in anii dinaniiimediaturmdtori rdzboiului mondial dezvoltat al Eufopei, 9i '60.in lefibdincentrul pfocesul indusiializafe a inceput de SieslulEuropei, undeclin dupdcaderea regimurilor comunisle. in anii'60$ia sufefit aleoamenilof dinsocietdlile dezvoltate dinanii'80sunt Ocupaliile majore Aparitia computedenoiletehnologii informationale celelegate I deservicil. profesionale. l\,4eseriile tradilionale in 1981, a schimbat statutele ruluiperconal, de industie fost inlocuile treptat cu meserii legate egatedeagriculture au $i publicul, publicitaie, finante, turism elc. informaticd, relatii cu televiziune, modautonulin economijle stalelor multinalionale Societdtile 9icorpofatiste comercrescpfoductivitatea munci, volurnul schimbufilor derne. in acestea financiare. ciale9ialtranzactiilor industrializarea forlatd. Acest incepand cuanii'60s-aincercat in Romania, importante in alegerea meseriilor. Formarea fenomen a produs schimberl 9i gifo{atda indusiriei principalel categorii auduslacrearea dezvoltarea rapidd "n Rom:rnia in 1950, era'rinrea co.nunismu ui -clasamunciloare. sociale '.2 milioane in 1985. gistrali demuncirori. dincare650de rii in ildustrie. industrie. orajungea la6 milioane, dincarejumdtatein numdrul lotalalmuncilori pe piajamuncii contemporand, mesedile celemaisolicitate in Romania (ceea suntceledininduscenuinseamnd cAsunttoatelafeldebinepldlite) (confeclii lT imbdcdminte, cusdtor feteincdlldminte), in domeniul triau$oarA programator, web),in (analist infomatician, administrator de fetea,designer (zidar, (agentasigurari, in domeniul serviciilor zugfaybetonls0, constructii vanzdtof, blcdtat,coielaf-paiisef, agentde pazd,ospdtaf, agentcomefclal, pfelucratoare (tamplar, cu Idcdtul, sudo0. Profesiile brutaf), dargiinindustria proiectate, tehnlcian suntcelede desenatof tehnic, ceamaislabdceulare pin a9chiere, prelucrAtor chimist, metalurg, inginer aeronave, inginer inginer operatof chimisl. frezor, sculer-matriler, lT - informatician, l\,4eseriile cuunpotential maresuntceledindomeniul pagini web,iardindomeniu seNiciilor administratof de feteaSldesigner asigurdri, bfoker auto,agentde vanzdd, agenlde mecanic auto,tinichigiu merfui,agentdepublicitate. ptedomind Romaniei, estesemniicativ faptulcd salaatii(cu Peansamblul ponderea persoanelot iar darmoderatd a numerului lor), o scddefe constante, specific de piatd(chiar9i in formare), uneieconomii cu statutprofesional o lucrebrpe contpropriu, lucretor famllial a inregistrat respectiv $i patron, populaliei modestd. ocupate dupd statutul constantd, dar Slructura creqtere profesionaleste iaaltul. difefenjiate delauntipdeactivitate gilumea idgllor Oamenil sociDtatea
Stalisticile afatacdlucralodi pecontpropriu auceamaimarepondere in (480/0), agrlcultura patfonii suntprezenli maialesin come((8%)9iin releaua dehoteluri (peste 4%),iarsaladalii sunlprezenli in pfopo{ie $irestaurante de 82%in come4$i pesle90%in celelate domenii deactivitate. O expresie a dezvoltdrii privat sectorului ponderii esteSicfegtefea salarialilor dinacestsecponderea lor:in '1995, salarjatilor privat dinseclorul erade12%;in anul2000, ponderea aceslora ajunsese la aproape 40%dlntotalul saarialilor; concomF tent,ponderea public salafiatilor dinsectorul a scezut dela83%in anul199b la47%in anul2000.
lrl
CeplofosieT$idorescIinerii? se devinjurisl saueconomist, urmand o facullate de prcfl.DacaacesleDao'Vreau fesriru vo.naiaveacllla.e in Roralid voipte.an st.arr)tale. il vacanla a! v.e; sa mdangajez capicolila.Am fostla unpatron gimi-az s c6indeplinesc condititie, adicaam ' (G 8.,elevdtaLiceul,HenryCoanda') indllrmea cerutd. Sigreulalea conlcAu.mezun llceucu protitiehnic, ,,Tlnand aQvreasa dautapolltehnice saula ASE.Celmaimarevisal meueslesi pecin sldinriate.Secaqtigd maibtne9i mi-as ajuta9ipd nlil Tnvacanta careurmeazA picoit, , o samaangajez (C.M. etevdtaLiceul,Henry Coandd') pare dLl ca am aes Facultatea ,,Nu-mi d€ RelaliiEconornice rtenalionaleliilocaam gasr exaclceedce ar carlal,sirgJ.tr impedlmentfl corslltuie lipsaexperienlet. Voipleca in strdin6tate dace nu-migasesc de lucruaici.SuntdinTecuct, darvreausdmdstabilesc in CapitaE'(D. i\,1., studentz in anu lVIaASE)
Modulut ll
lt Rapodprivindcdzapolrolierdg obcl6le sale esuplaeconomioi mondialo (973-197S) petrolu. ,l\,lJreadepattuoi a prelulut uiin decembie 1973a ampliiicat in prinuldnd inflatia, apoirecesiunea in lA le indusirializale. Dupdacestprim Soc pelrclier, cre9ierca economlcd a scazut bjumatate, inflalla s-at.iplat, iargomajul s'adublat. A doilea in 1979, $oc,suruenit duparevolulia irananda provocal o nouainceiinire a cregte, menllnerea inflale$ o noudcre9te|e a $ornajului. Cregle.ea pelroliere chelluielilor -65 de pe an * a dezechilibrat mrliarde baantransformefile teledepali,accenluand $l dezechilibrele amoGatede mai mult lrmp,conducand k dereglarea sislemului monelar rnternalional'
pecareo umez,dacenu-migasesc multfacultatea ,,De9iimiplace delucruln domeniu, e posibilsa marcprofilez, dafn-asiacec€vasub nivelulpregetidi mele.Candeslistudeni rnairnerge, dardupi ceobli diplorna, nu.EusunldinAdjud,in loamna im daulcentaSivreausa ramdl r BucL'esli. (L A. sfudent, in drj lV a ASFJ i;l
L9i 20doad dedezvollare 6conomice impefuoasa (1953t973) a stdtelor occidenhl6 a.Socieutlil6 mulllnalionalo
EvoutiesauifvoLrtie? societatilof mullinalonale ,,Operajiie exerctAo influenld tmporlante asupra dinamlcii . Omul$iunetee saeaudevenit creslerii comerciale. Adeseoi,acestesocieleli Sischimbuilor expodeo propo4te mai dn cein cema compicall maredinprcdu4ia lofdecatsocieteltb a cdrorproduclte selimiteazd talerito|unaltonal. dar,po€te, $ maipeformanl 9 mai l',4arile unildliiniernalionale carereatizeaza investilii dircciein intreaga tumetinddince indeplr€lide nalld Siurideceilatl. in ce ma muftsa conside|e pialainternalionala drepiun ansamblu unic carenu rna corcspunde decupalelor nalional€.' ACTIY II A^rc,N'/D€?ETDLNTA b. Libodalea de cirdllaliea indivhor gi seMciito. ,ln Eulopa,fec€ntele migral i iniemalionale pemts ale rnuncito lor au adaptarca '1. Anazatr,in grupuride 4-5 elev, pmducltv panea nivelul eiorlului cererii, timtandinftalta. pafiziand, Regiunea RuhFUt, efectele crizeifesurselor lradiliona e t unghiulindusraldinnordu ltaieiauabsorbil unnumer considerabil de(emig€nli)din pieleimuncit. asupra alie@giunalel5rlorrespecl ve saudinafa€ acestora. Contdbulia efedve a creslerli Precrza!i rolulglobalizdrii asupra anJa,e a ro4eideruncain ErroprO,cioeltaEpoar€ frevatJar; tr maiTuhde500000 mesetulor profesionale statuleor $ demunciori, aceste nrigmtii inlraeuropene aducand o contibulecea depA$it toateprchadtionale viziunile, Resursele de men:de ucruskaindauatenlatpenuria de fo(e de muncij^n Cerceiali felulcumfo4ade mLncd (lrnpoi(atoarc), pefinilenduje in producliei afaracreQlerii lerib SifdfareacreQleriisala d n Rom6nia peteiinter s'aadaptat rillorqiprelurilor.'
nalr0nae. Economie
37
(a)
TEHNOLOGTCA NOUA EVOLUTTE
grTNFoRMATTONALA $rOCUPATIILE
pepiatafodeidemunce importante cuanii'80auavutlocmutalii incepand laresuBe, a globalizdrii economice deevolutia accesului cauzate 9ia integridi a tmului de dezvoltare politice. induse deaccelerarea Pelangtschimbdrile permanente i), mediul pietelor (subefectul conjugat al inoverii 9ial globalizd profund modificat de revoin societatea informalionald este socio-economic iuxul intemetului ilustreazi majorddinultimiiani.Aparitia lutiatehnologice o seriededescoperiri infeagasocietate: al inovifiicaremarcheaz5 constant permitpunerea inovante gtiintifice la puncla tehnologiilor 9i convergente. primd regulile in economie, undemodifice intl-o etapd, Acestea suntintroduse, jocului (inprofunzime, iar,intr"oa douaetain cazulintemelului), concurenlial pd,acesle functiondrii sociale. inovatii modifici bazele permanenta, interconectaschimbidlor, tehnologici accelerafea Inovarea ale constituie elemente caracterisice a cunogtinlelor a actorilor reamondiala 9i gi invechire accelerati Produsele serviciil€ sufere o economic actual. mediului Astfel, diferentehnologice concurenlei. efectalevolutiei subdublul $ialjocului o avute in vedere este din ce in ce mai efemere febuie tehnologice $i tiefea energii investilii consiun efort continuu care necesite dinamicd anumitd 9i $i in ultimii dealianld Fenomenele derabile. - totmainumeroase Sidefuziuni astfeloexplicalie esenliald. ani- i$igdsesc nu maireprezintd a detineo anumiie tehnologie in lumeacontemporand, petermen cear putea li apirat$ garanlia nelimiiat unuiavant4concurenlial umane aleuneifirme - manacaresursele mentinut. Estemultmaiimportant ci 9ise gerii$iangajalii deprinderi adecvate, sdaibdcunostinle - nunumai $i pentru gi comportamente a puteafacefataprovc atitudini active, manifeste globalizate. cafibf economiei (munca, petrecerea cuadministimpuluiliber, contactele umane Activitdtile " etc.)sevorbazatolmaimullpe,,reprezentA tratia, cubdncile 9ialteservicii perealitatea insdgi. Adaptasimbolice sauvirtuale)decat alefealititii(imagini plovocare laadresa sectoainformationald constituie o mafe realasocietatea a fumizorilor de a califlcdrilof a inlreprinderilor, reloreconomiei, 9i profesiilor, Peisajul rural(a),celindushial(b)Sicel serviciipublice plus,seproduc spectaculoase inorgaschimbari sauprivate.ln ln €portcuaclivltalile nizarea calitalea urban(c)s€dsfinesc muncii. $i p€carcoamenii le desfegoad in cadrullor trebuie sdfietotmaiiexibilepentru a operain noulcontext lnteprindedle (imagini aerisn€) personalizare li inovare rapide. Angajalilor calitate, de de de decompetilie, 9i gifome lanoilecaliflcdri, sarcini seceredincein cemaimultseseadapteze pldtitd, giactivitatea intrefunctia munca a muncii; aparnoirelatii deorganizare problemd pastarea maiord de munc6 devin o sau locului depuse. Obtinerea pentru in noultipdesocietate. vialaindivizilor pulend pfoduce marimutatii la scatasociale, informationale Societatea posibiliteti: eliciente a o utilizare mai diverce noilocuride muncd, deschide astfella (nunumai contribuind umane, ci 9imateriaie resurselor 9ienergetice), individuale, noifome creqterea veniturilor a bundstdrii durabili, dezvoltarea Si maicoerendezvollare regionale maidesceniralizale, deorganizare 9iurband o societate maidemocratice astfel ta,asigurand 9imaidescentralizatd. :,' @runft$tddarir$1uftbtueikrlr,:
Modulul SodeEhapobltndustiaL gl infonna@(,lg82) ACT]MIAT€J}IDEX'!€NDENTA indushiaE a interv€nil exact:nmomeniul Tncareeconomiile noaste "Nouarevolulie ax trebuitsAinfruntemafeacreqlerca Somajului. La origineaacesteirevoluliigasimu; 1 . Analizali daleledin tabetut 3. CoEnomen ecoromic cumLltmattmportanl decAc.e$le,ea prolutui petotdlui. ponderea c; ;pre?,nb mentali dive$elor domenii rolusrureveninent Jnicin isiorialJmirprinamploarea efecielor sar;.Acost de activiiate $trapdiBtea concluziib $i formulali 'enornenmaipuljncrrnoscut,_d€r cucons€cinle decisveesteLtrnabrut.:n dqp ce prelul ce se impln, perolulr,r j970-1900. s-arultiolicat cu 15inrc cetatLrnital.i dememoieinfor.na ; s'_a Caraclerizali etectele socieldtii infordivizal cu 100graliemicroprocesorutli. malionale prcfesiilor asupra contemInlimp,lolulse vasch,mbain p.opr,etatea Ioaledoneniile vieliiecono,i:ce d sociate. 'evorulrer mcropocesorJtui esledea nultiplica, if cvas,btalitatea acftvalilormijloacoie Comentali pozitive aspectele 9i necire ooiasigura lnlocurea. intr-oraniereh acelagil,rprentabtla giagreabila, a oane_ galrve aie apariliei intemetllui asunrcrdecalrcmasini
praacliviirlii oamenilor Analizali siatulele profesionale cla, sice9i celeulhamoderne in llmea contemporand. comenlalr, impreune cucolegii declas6, pecare impaclul descoperirib glilntiiice il au asupra ocupaliiloroamefilorgi, implicit, asupramodului cumi9iasiguid existenta.
20 d6 anldo dszvolbrcocoiomtc!impotuods!a shHir ocddonbb(19591923) RogEsult€hnlc linanciarda inlrepinderjlorsra unuldinfactoriide dezvoltare. coldlalltind "Puterea cercelarea tehnologicr, ctci inovaliaa devenitarmadecisjvda concurcnlei, Dacainovalia a devenrt formaTod6m6 a corcurenlei. ebnuipecaeo intreprindere il_consacr;cercearii$liinlificegi dezvolHi tehnicoare o impodanJa decisivr.Aceste efoduriau
[email protected] fadrnceta€adescopeddlor gtiinlifice. ci $,scJr_ readinceir cemdimu a dnJmutui :nduslri_ detades@penrea taerdoatarca $tiinlifict aE ac€asla penlrua lrecede la esteldsarLracaractesl,cAa economiei moderne, lnvenli6 laexploatareaacesteia aufostnecesa : 1j2anipenlrufotog|alle,56deani pen, trulelefon, 35 de anipentruradio,15ponlru|adar,12pentru leleviziune, 6 anip;nfu bomba atomice, 5 aniqi8 llni pentru tEnzistor, 3 anipent! circuifut inlegrai.,'
Porsonalul uniutlilor actv€dinindusldo, cor|stuclii, cqre49ialtsseryicil p€acliviEli, ln pedoada 199$2(X)1, dinzonaBucur€sli lfov
O imagine deansambtu asupra uneizone devad a induslrei componenlelor eleclofice, Silicon Valley, la norddeSafFEncisco
flnourpirrnn! oameniiau continuai ' InsecolulXX, sa praclicerneseriihadilionale, legatede cullivarea plantelor 9i cre9terea animalelor, dar numeall celorcuastfeldeocupatii a foslin conlinud scidere. Revoluliib tehnologice$i infomationale succesive aumodiiicat kevelsibil slatutele sociale9iprcfesionale aleoamenibr. 4 In secolul XXs-auconsolidat ocu78U1 paliilelegatede spatjuturban, induslde 40418 $i servicil $i s-aualirmat altelenoi,iegatede mass-media, publicilale, relatiicu pubticul SitT (relele infofinaliona e intemet). (Anuar Si stalistic Roffinla2000-2002, Institutul Nalionat deStatis|cd) Economlo 9ir
39
f'l rgrmu:it nn lurnwm
*wnt*rnpmrm
ALEMIGRATIEI cAUZE permanente, sauin grup, individuale presupune o migcare umane Migratia pe in alte dintf-o teritoriu altteritoriu, dintr-un a oamenilof lad Astfelde lad cu istoriei umane migcAau avutlocincdde la inceputurile 9i au continual pana a secolu[n a doua in contemporand. epoca diferiu intensitate iumdtate alXx-lea iarinsecolu a migralieiurnane, a avulloco accelerale luialXlxlea a fenomenului fdrepfecedent o cre9tere s-aprodus O ca catudcuunsensusordedescifrat ea poatefi poate fi iorlald sauliberd.De asemenea, umand l\iligralia (,f Express 1971) , mariie migratie definitivd, pentru pedoadA timp, sau limitata de o temporard, . in Ffanta mediutu_ migralie aceorani, oamenildii poate acofdul autoritdlilor, fAcuta cu mai fi legald, raletaunevoilsapecela o€$,ii condilie pentru toateviata.lvligratia o disparea in carela liecarezeceminute autoritdtilot fdcutd fereacordui sauilegala, confomlegilof, incercali sd exploatalie agricolindividual5. pentru se decidsd-gipdrdseascd careoamenii Existemaimultemotive situalia cuceadlnRomania. compa|all profesionale plece in altetard:dinmotive undes"aunescut locurile $ alegsd sd (cautd sauunlocdemuncimaibun,doresc unlocdemuncd segaseascd deceleale pfofesional), polilice (auideipolitice diferite dinrnotive serealizeze din suntpersecutati), ialdinacestmotiv autoritdlilor 9inupotsA9ileexprirre, bun)' din (nuaudincesaucucetrdi$icautauntraimai motive economice (iot pensie tetmgeiila persecutiilor inare deoricetip),dincauza cauza {discfirn ie$rrea retfag dup6 Europei se bogate din nordul dintdrile maimullioameni dinsudul in zonecu climdmaiblandd la pensie Siniveldeifai maiscdzut cd (sestabilesc intr"oanumitd senlimentale Eurooei), dinmouve latdpentru perconale sau din motive cu acea culturale slmtafiniidti tard) al cu secolul foartemai pecarele-aluatincepand Datoriuproportiilor prinlegeDeobi sdfiecontrolatd a inceput )filea, migralia 9ireglementatd pe p deemiglanti pus ve$te numelul restrictiiin ceea ce a fiecare cei, tare auloli' de dofinta primi mdsuri sunt motivate Aceste careii poate 9i integra. piatamuncii9i nivelulde traidintaragazdd, tdlilorde a nu dezechilibra pieleimuncii iemigranli duclaingreunarea muncito deoarece 9ila ieftinhea pentru pus restrictii pentru state au care unele Altemotive fo4eide muncd. veniti deoatece multiemigranli din suntcultulale, intrareain taraa emigrantilof gazdd in societatea altespatiicutulalenusepolintegfa pot pimul stinulativi, fi, in rand,factoti migratia l\,4otivele caredetermind pe pdrdseascd factori sunt Astfelde o regiune. sd careii determina oameni politice, religioasd, dezasintoleranla bolile,percecutiiLe foametea, fezboiul. motive este populatie categorie de etc. O alte le de schimbu trelenatumle, pe intr-o legiune careii atrag oameni de factorifavorizanti, re0rezentatd motiveie material, do nladeca9tig deaventurd, aicispiritul Putem identifica este domlnatd politicd, Dacd migratia religioasd. toleranla stabilitatea familiale, iardace estedoml" volunlard, avemdea facecumigralie deiaclofifavoizanli, migratiei Cauzele stimulativi, avemdea facecumigraliefo{atd natadefactori inundalii' secetA, natufale, umanemaipot fi legatede mediu(dezastre epidemii) saude socieiate cutrernure, de teren,eruptiivulcanice, lori lmigfanl alunecdi le ln caremlaumunc "Bidonvi s (demolatin politicd (persecutii, saucrizeeconomice). instabililate 1S73) la Sainl'Den
ta
Modutnl ll OedaraliaUnivaaraE a Dr€pfudlo. Omului lmigranlii sefieprvilica o povad.Aceiacareisi riscavielile, $i reiugalrinutrebuie alelorgialefamiiilor lor,suntce careadesea auceamatmareambitie sd-$rfacd o viate penlru maibun,Sisunldispusisa mLrnceasce asta.Einuigipardsesc mediul familial, cul pentru turadeiarnilie o vialedesubjugarc, inl€cliunsaudiscriminare la miidekilometri depairare. Eidoresc o vialgmaisiguraqi maiprospodpenirucopiiior DaceI seddo puna practicd sa-9i In celemaiimportante abililSli, rcspec6ndu-se egalitatea 9ansa in marca ior malotalevorli valorclipentru socielale." Sanselor,
(Tnmii) Aiuxuldepopuhlio draina,1990-2001
Refugiali kurzlinghesu ndu-se seiaapdd itr-ocistern6 a frcntieta tlrco-irakana (1991)
DoqJmenb carclsglomenbazi migra$a conbmpoEna . Convenlia din1951dela Geneva cu pdvi€lastatutul refugialilor . Decla€lla din1984de la Cartagena . GhidulUNHCR cu privircla proceduri$ic leriidedeleminare a statutului derefuglal . Declaralia Universale a Drepluribr Omului . Pactulinlernalional cu privirela drepludle civilegipoilice . Pactulintemalionai cu privirela giculturale drcpluileemnomice sociale . Conventia cu [vire la elminarea lulus formelor de discmnarcimpotrivafemeilor . Convenlia din1984irnpotriva tortuii a saupedepse crude, S altortratamenle gidegEdanle inumane . Convenlia Europeana a Drcpturilof Omud !iProlocoalele adilionale (Tendinle in migralia internalionaa, ParisoECD,2003) . Convenlia cu privire la slalululpeF soanelor apalride . Convenlia cu p virela feducerca AC'NVTATEINDESNDENTA apatidiei . Convenlia pdvind Drepturile Copilului 1. ldent flcali9iexplicali cauzele rnigralieiumane in lumea contempokne. . DirecUva Consiiului 2003/9/EC dln 2. Apreciali factorii stmuativic! ceifavorizant aimigratjei. Sicompa|a! prlvire 27 lanuarie 2003 cu la slabilirea pentru 3. Cornentati p n lege. motivele caremigrala nlernalionald estereglementata standardelor minimepentrup mirea Lucr6nd in gruplrd n cAte4-5elev,reazaliportrctul celuidispus sAemigreze. solicilanlilor deazil ldentificali
caliteli aleacesl!a. $idefecte
E@noni9
41
xx m irucepuruL MTGRATTA UMANA sEcoLULUt
Refugiali agtsdand inlr{n punctdelrcnzit sainirein mulldoitaAmerica
Evfeir€ligo9idinRusla
a perseculiilor Eipot migreazd dincauza sdraciei, a rezboiuluisau Oamenii sauexpediali impotdva voinlei lor [.,lultiallii s-aumutat fi mutalifo(at, deportali gi pic pentru va mai bund Tn alt parte. crezut au speral cd viala fi un doar cdau persoane unorgrupuri relativ marid€ intr-operioadd Plecarea sausosirea plecarea diverse. Uneori, detimpa declangatin modfirescreactii relaliv scurtd pentru (pentru naliune, comunitate, eravazuta cao marepierdere oamenilor cao mare penhu taxe), iaralteori sosirea loreraperceputd armate saupentru amentnlare. pentru cacei moment, lacontextul european, sepoate spune Limitandu-ne, perioadd pentru o lunge de dacenusuntizolati sistematic maimultiemigranli, in societatea receptoare. In oricecaz,copiii9i delinitiv timp,se contopesc autohtone a Pentru o parlea populaliei nepolii lornumaisuntprivilicastreini. lua le le vor slrica monla, le vor cl noii venili vor dilua cultura, existat teama in EvulMediu, ln uneleregiuni eraudiscriminali femeile Oile vorpocilimba. protestantii, in aproape toateregiunile in alteregiuni eraudiscriminati catolicii, eraudiscriminati evreii. aucontribuitintotdeauna ladezvoltarea Emigrantii lerilorundes-auaqezat. tehnici noidintr-o comerlul Eiauadusadesea latdin alta,austimulat !i congi au contbuitla deschiderca unornoipiete. regiuni tacteleintrediferite gifeluridemancare, iarln timpuneledintre auadusnoiobiceiuri Emigranlii pdmitoare. pastele de societatea Deexemplu, au fostadoptate acestea 9i pizzadusedeemigrantii adusdeemiitalieni sauobiceiul bradului deCrdciun g€rmani grantii Uniteaudevenit obiceiuri alesocietdlii americane in Statele Si englezide lasfargitul inloaulumea. L4igrarea inginerilot aufostapoiexportate pecontinentul fotbalului european. secolului alXlxleaa duslardspandkea in remas ca o forme a friciide schinba.e, specialde Teama deemigraniia intr-ocontinud schimbare de-alunin culture. Aceasta este,oricum, schimbare gultimpului. unor ala cumle cunoa$tem noiastazi, suntrezultatul Cultudle, migralii. secole de la migralia umand dinsecolel€ XIX$iXX,secuvine sepreReferindu-ne a avutefectefoarteputemice atatasupradezvoltdrii cizamcaaceasta tdrilorin catgi asupra dezvoltdrii din care s-a fdcut carea avutlocemigralia, ldrilor persoane, Europa, au de majoritatea lorfamiliiserace din migratia. l,,lilioane America Se estimeaz6 ce 12 in Statele Unite, de SudgiAustalia. emigrat au fecut princentrul de tranzitde pe InsulaEllisdin milioane de oameni unpuncldeprimire9idetranzital emigranlilor NewYork.Aicia fostorganizat punctcarea functionat Unite, intreanii1892-1954. in Siatele careveneau de migratia spre caracterizatd intre18709i 1924a existato perioade din estul Europei, zone mai slab dezvoltate Ameca a oamenilor $i sudul erasd-9i economic. Pfincipalul scopal acestor oameni dinpunctdevedere o vialdmaibune decalavusesere acase. construiascd au al Xx]ea(19001924), 18milioane deemigtanti Lalnceputul secolului i alXx]eaauemigrat cdtre Ameica Unite. Lainceputul secolulu sositin Statele gemanidinnoldulii estulGermaniei aproximativ egal in special 9i italieni, (40%dinsud,20%dincendezonele deundeauemigrat impe(iliin funclie trusi40%dinnord).
!4rdfllul li
ln 1880a inceput migralia in masda esfeuropenilor spreAmeca.Fenopdn6la izbucnirea nenula continuat rezboimord,al. in ceeace orimului prive$te migralia italiand, easeimparte in treiperioade clasice: 1. 1876-19'14L dinnumarul totalde persoane); (unsfertdinnumarul Li 2. 1915-1945 0umdtate depersoane); postbelicd (!n sfertdinnumdrul 3. perioada depersoane). intre18809i 1913a avutloco emigrare masiv6, un adeverat exodal evreilorru9iqiesl-europeni spreStaieleUnitealeAmericii. Aproximaliv 2 milioanedeevreiaupdrasit Rusia intre1880Si1913cudirectia Slatele Uniteale Ameficii. Inainte primului peste5,5milioane deizbucnirea rdzboi mondial, de giRusia evrei9ipolonezi pendinAustro"U ngaria aulraversat teritofulgerman trua seimbatca laHamburg cudestinalia NewYork. lnainte deprimul guvemul rdzboi mondial, american a practicat o polilicd a deschise" in ceeaceprive9te emigrarea, fdrdsdsepreocupe in mod ,po4ilor specialde numirul, de pregdtirea saudeoriginea celorcaredoreau saemigreze. Cutoateacestea, auapdrut totmaimulteproiecte delegicaresdreglementeze migralia atatdinpunctul devedere al numarului, catgial pregdtidi emigranlilor. L€g€a S€tr,Guv€maFa (f891) ola€loaamedcano cepopulalia dinNewYori(esteformate ln pmpo4ie de8070 dinoameni ,,Seestimeaza caregaunascut in dlainebb9idincopiiaicelor nesculi instreinetaie.' Aceeaiistualre giorase seilullrcaii inmulle allestate arericale
t1
Tar.
Locultod nesculi klanda lnaft.ashtului Anglia Massrchusst6 Altetdri 9ia ora9ului (1890) Total Eahinolg
Numrf Prucdi(%) 260000 76000 321000 657000
4o 12 48 100
Nullsf 41000 13000 15000 69000
PEgodirbls Willlam Tafre)qlicdd6c6nu66lEdgacodcuclsuu carcpeved€ca 6mi0anliianalhbolinusur pdmilih SUAa9aqrmorapEvdartln FoiedulActilui (14bbruad€ imigrnrii t9l3) multe contine amendamente valomase laacluala Lege ,Documenful aimigr,iicare vof asigura maimaresiguranld ln excluderea imigranlilor nedog_Dareunumdpothotdrise sennez principiile undocument care lnpunclele salepdncipale violeaza careartrebui, in opinia mea,sdfiesuslinule culadein reglementarea lmigraliei. l,lereferlateslulgtiinlei decarle,Nuootaorcba acesliest,"
Numdrul doemig|anli analftbo! sosililn SUA I l h hc.putuls6colulul )O( Anulsoddl tn SUA
Nurdrul ds analtrb€li
1896 1897 1898 1899 1900 1901 1go2 '1903 19M 1905 1906 1907
83196 44580 44773 61468 95673 120645 165105 189008 172856 239091 269823 u3 402
Odniialgoam6nllor desp€€migralo ceauzimereu suntnumai lucrui ,,Tot negalive despre emigranli. EuSifamilia rneasuntem emigmnli dinZimbabwe. Locr.ilm aicilegalSlcontribuim la sistemulguvemamenlal de lmpozite dal deocamdau nubeneliciem deel.Doar pmcesul candsevafnaliza denatura" lizare vompulea faceacesilucru, Sunt numeo$ cetcarcasemenea nouaau sosit9iseadapleaze foarle binelanoul stildeviale.' I\4area Britanie) fisilsi, artebuisesleain propriile "Oamenir pentru |o|teri9isa munceasca imbundtalireavieliilorin locsa pdveasce cu ochiinvidiogi realizdrile altora. Illigmlia artrebui reglemenlald strict." (AnnSmilh,l,larcaBritanie)
se adapteaze la 'Dacaemig|anlii legile dinla€ gazda, eivor 9iobiceiurile AENVITATII}IDEI'INDEN]'A contribul Ia prcsperitatea comund ii ar tebuisdfiebineveniti. Daclnuo lac, 1. identificali zonele deorigine alemigraliei lmanelainceputul saurep|ezintl 9icelededeslinatie unpeicolla adrcsa sosecolului alXxlea. cietaliigazdd depiua-, ei -tercdsm, 2. Carecredeli cdaufostconsectnlele mariimgratiidelainceputul secoiului asupra arlrebui (Jose, expulzali.' Spania) emigranlilor, farniliilof lor,nrdeordmaseacase, vecinilof dintaradedeslinatie? 3, Cililidocumentul 3.Precizali afa6.' caGesteprincipiulde ,Sa.ilinom bazecaresl6la bazaemigrdii. prinproiectul Cumapreciali iniliativa suslinutd Legiiimigrarii? Sunteli deacordcu (David Kendeil, Il,larca Britanle) pozitia adoptatd depregedintele William Tafr? Arglmentali-vd opinia. Economlo Slsocidtah1nlumoaposft€lic!
,$
Modulul ll
INTERBELEA iN PERIOADA UMANE MtcRATil
cdvorajunge Pornnda drumc! speranla la unlmanallinigii9 bunastbri
,Dacac€rcetezpopulatadln cele din ma rnultejd S istoiapopoarelor acee ldr, vei descop€rca sldmosi Credcdeste lu!rorauveniideundeva. pursi simp! omenesc sa ca oamenir simtacu adevrratnevoiade a se Austtala) in at loc'(And|ew, rea$eza
4
fostunul lvlondrala Primul Rdzboi almigralie umane, vedere Dn punctulde ln uma conaleepocii contempolane evenimente dintre ceemaiimportante revolulie o noud (1914-1918), lumea a cunoscut mondiale flagfaliei 9iputemicd ceuta de oamenii$ivor implesionanl iar un numdr demograficd, economica 9i s-au in care decal in acelea prospetatea9i fericirea in alteldi siguranta, Dupd UnitealeAmericii c6lfeStatele in special s-aindfeptal ndscut. lvligratja unitevorpune imigfanlii, Statele in ceeaceprive$te depolilicilibetald decenii vorfi primili anual deenigranlicare unnumdrfix restrictii 9ivorstabilil fatd intolemnte audevenit state]e nalionale Rdzboi fi,4ondial, Primul DuDa acesllelauincuragiaustabilitreguliale cetdleniei.ln nalionale deminoitAlile pive$te imigfatia. jatemigratia festricliiin ceea ce introdus $iau aproximativ a pjederiirdzboiului, cao conseclntd 1918"1923, in perioada AlsapafesRusia, Polonia, Cehoslovacia, Ucfaina, degemaniau 2 milioane penFL migra la a sau stabili in Ge'mar'a a se Lorera oentru uia!i SlAJsria perioada gemane in Olanda a migfalia in inierbelicd, fandullor,in Olanda. pentru a sevefe sdiamdsufl incatguvemul a trcbuit atatdeputernicd, devenft opi acestfenomen. dinanul1917,1,5milioane bol$evice dinRusia, in urmavictoieifevoluliei deteamatesd-9ipdrdseascd auiosiobligatl deruli,,albi" iarasauauplecat ai atisiocraruiieraumembri emigfanlllor presaliilof regim. l\ilajoritatea noului mijlocii ai clasei proprietari, dar membi comercianli,9i 9iintelectuali liei,mai au emigrantii dinanii1929-1933, mariicrizeeconomice in timpul in Eufopa, pentru exlfemei drepte. Ei aufostldcuiiresponsabili devenit tintaatacuilor evreii, dar in special cu A$a s-a intamplat prcblemele de adoplie. toate lArilor pdcate. tonul acestei Franla. Di4 $ $i cua'meniisaucu ruiridi1Germania Unite, carein 1924audalo legece l-audatchiarStatele oolitici deizolare ltiaii Declansarea Europei sudulgidin estul emlgfaiieidin reducerea urmerea mai mull incetinit pe Atlanticului a maluriale CrzeEconomice ambele $i fenomenulemigraliei. au in EuropaAcestea totalitare aparitia fegimufilor Anii'30auinsemnat ln celdlenesti libertdlile mafe mdsurd drepturile in anulatsauau rcvizuit 9i potentiali emiau devenit impodantd de oameni o categorie conditii, aceste politice, (nalionale, religioase, detoalecategoriile granti, minoritdlile in special precum a frontiefelof statelor europene, frontierelor inchiderea culturale). 9i cu a insemnat o eroare evreiidlscriminali dinGermania Unitepentru Statelor Holocaustului a efectelor dramatice consecinte 9io creitere peniru de incepe o perioadd din Germania 1933, evfeii cu anul inceoand persecutiilor, unii dintre din cauza persecutii inire1933$i1941, 9idiscdminAri. in alteldrieuropene Gemlania sdpdraseascd eiauincercat 9isAseteiugieze de evrei in Gemania 525.000 ianuarie 1933 treiau in Statele Unite. sauin locuia in populalia evreiascd pulin Populalia Gemaniei. de 1%din adicdmai l! i urmatoriveni laBerlin. in aniiimediat iaro treime locula laora9e, special europene in special spre putere zeci de mii de evfei, au emigral la Hitler lAile candGermania in '1940-1941, aveausafieprin$l Nilulli dintfeacestia vecine. eufopean o paftea continentului a ocupat nazlstd a fostfestriclionat, a Statelor Unite$ a MariiBritanii deimigfare Polilica prea refugiali multe so ulii evfeilor nu a lSsat iaracestlucru socigtatoa Oamenll, 9illmoaidgllor
tularirhri; Evenimentele dinanu 1938(Kristallnacht, zoneisudete9i a l anexarea Migralia cdte Auslfiei) auduslao cre9tefe a emigralie evreior. Injurde35000deevfeiau -..1 I (19001989) Statele Unile ale tuloricii pdrdsit giAusta in 193B qiaproximativ Germania 80000in 1939. pfegedintelui Invaraanuui 1938, la iniliativa american F.D.Roosevelt, a Nuntul Pedoada (Ffanla)o privire avutlocla Evian confeflnld cu larefugialiievreidin Europa. btaldepssoane Conferinla compdtimirea fatdderefugiati, darnua acordat azil $i-amanifestat 1900-1909 I 2023BB niciunuiadintre e. DoarRepublica Domnicand a acceptat sdprimeascd refu1910-1919 6 347380 glalievrei.Totugi, program N,4area Britanie a dezvoltat un numlt'Transpolrul de 1920-1529 4 295510 copiipnncarea accepral 10000decopri ev'ei.i1 iJnie1939. 300000de 1930-1939 699375 evreigermaniau fdcutcerefe saemigreze inStatele anuald Unite, darcota era 1940-1949 856608 dedoar27000deoersoane. 1950"1959 2 459268 pafasft Pandin septembrie 1939, aproximaliv 2B0000deevreiau Germa1960"1969 3 213 749 nia9i120000Austtla. Dlntre acegiia, aproxirnativ 100000auemigrat in Staqi75000in Ameca lee Unite, 60000in Paestina, 40000in Marea Britanie .l (Argentina, Centrala Brazlia,Chile, Bolvia). 9ideSLrd (Acluluiingdrb din ,Aprobarea Lasfarqitul anului1939semaiaflauin Gernanla 200000deevrei,iarin 1924a rezultatdntr-unamestecde Austrla 60000deevrei.Inoctombrie 1941, emigratia evrellor a fostintezisd. emolii qi pasiuni, un amestec de frlcaSi pandatunci Marea majodtate a evfeilor carenuemigraserd aufostobligati sd ud, iempe€ledeidealisrn 9 deoviziune locuiascd in ghetoui lagdrele deconcentrare.carenulineconlde motvaliile S,in final,aufostexlerminaliin complexe aleaclivitelii Congreerlui. Nee f cl de sHini, suntem susp cio$i faF dee nune an plac.Conform Liaceslui aci numalunora, apmximaliv I 50 000!i ceva,le va fr per' O metudodeiprcmularcain ghebua evreilordinS:ghet(apilie1944) misa int|area in Statele Unile.Dacae9l ga lie,u timasearade (lmpachetali-va Pesah, avenitdecrelul, ave€a, 'Dumnice puleaaveamal de orig ne anglo-saxon, ar atatcatputelicafa,9ifiliprcgbtilj dernuiare. Dupao|a7 dimneata nimenivoie nuare sd mult de doud trelrnidin cota a oca15. Dacj jandafinii iasapestrada. Trebuie saurmali atunci candvorvenisevj ia.) poli e$ijaponez, nu intfa deloc. Aceasg A douazr ne-amdusafar:(dinlocuinla reparlizaa in ghelou) ca se ne orientdm eventualilate, desigur, eslevalabiEpenGheloul consta dincalevacartiere lnconjuEte de ungardFerestrele caredadeau sp€ tru chlnezi din 1880. Dace eqtidinsudul stradaprincipalz eraubetut€in cue $igearnLrdle vopsite. Pestrad,etao mulimede putea sau estul Europei ai sdte strecod lumeoamenr carcsesalulau iArea-slvorbi. giai putea dmane, cu 6bdare.' Vialainauntrul ingradirii trebuia oqanlzatd chal dacdnu toti ocaiai se mutasera (Dinautoblograf a lu Emanuel Cellef) ince,trcbuia o$anizata o po lie a ghetoului curalenia sanitara. Evreiicare Q ingfljirea e€u 1nspitalfusesera tanspoarali in ghetou acum irebuia aslgurala irnedial ingrijirca S medrcala. Ghetoul incepea secbcoleasca deaclivitale. Sinagoga carceraslngura cl6caresunlrcpedeaccep,Ernigranli patu $isaLtele diregoala, a fostdecarala spilal.S-aucolectat Qiincudndz:ceauacolo lalisuntaceiacare@specta cultura 9i pe moarte bolnavi aEiuride pacienli cu ffaclud, ln aceeagi lncdpere ln camcu numai obiceiuilegazdeorAceiacarevor cateva zle maiinainbberbalii evredinorasse rugau$i mullumeau Celuiatotputemic sa-gipraclice cuturaartrebuisA dmApenlrucbi-ascosdinEgipl." n, acas, Acaseestecelmaibunloc penlru aceslucru (C.Eko,Carnerun) egalrnaipujine ,llai p(ina emigmlie fi minalilale, terorsmq posiblitalea unormoirne. Oprillemigra1 . ExaminalitabelL l Carecredelicd aulostcauzele scdderilbrugte a imigrateiin dspandiii (Charles, Canada) lla.' '30? S.U.Ala incepulul anilor (Acillui istorc, mgEtia ldentificali apart ei imigrarib dinanu 1924, .Dinpunctdevederc 9iexpicaticauzele $ efeclele pd(i,ii emia adus beneficianrbelor aQacumreiesdindocumenl! 2. granlior, la fel de bine pandacumrcalizali Folosindu-va 9i lei|olgazdd. decunogtinlele acumulate unscudeseuin care Slalele Unite este exemplul cel mal pe carele-auavutregimurile sd prczenlal etectele totatareasupra migraliei poate limpede de feiu curn emigtalia umane. Comparali lcucelscs decoegulvoslru debancd. puncl se imbogrleascb o din de lard pagini, Citiliin aceste opinle unoroamenobgnuili dindlvelse emld desprc vedere cultural, injifc 9l aieconomic.' gratie. Comentall-le impreund cLicolegiincercend sdexplcalipunctele devedere (Rajeev Duit,l',4arca Brtanie)
{{TIV11rATS!I..IDEPSN D'IITA
qisooi6laiE Economig ln lufteaposbslictr
L4
DUPA MtGRATil UMANE ULTTMUL RMBo|MoNDTAL
Semnarca Convenlieide laGeneva privind (28iulie1951) stllutulrefugiatilor
Refugiali dinBurundiinRuanda
46
generald Razboi in DupdceldeAl Doilea lvondial, urbanizarea a devenit Europa, in vreme ce,dupe1950, agricultura europeane in declin. S-au a intrat productivitatea impusindusta ubani, educalia superioara, mare,mecanipreturilotToateacestea aufosttotatateamotivepentruca zarea9iscdderea preocuperile oamenii saabandoneze legate demediul rural9iagiculturd 9isa spremediul urban seindrepte oraSe. iispfe Fortade muncd dinteriledezvoltate a fostatrasdde noileindustrii care pentru pentru in timpce inceps, sedezvolte, industrie slujbele careneceSi sitAmunce fizicdaulostdincein cemaiputini doritori. ralanatalitelii in tadledezvoltate, a scdzut audevenit $ianiideScoladzare dinceincemainumeroqi. Aceastd situalie vineincontradiclie cufealilatea din underatanatalitdlii esteridicata, dareducalia ii larilemaiputindezvoltate, investiliile suntreduse. Dezechilibrul a duslao migratie munacesta a forleide cedinspre spreceledezvoltate. td lemaiputindezvoltate O marepartea emigranlilor auvenitspreEuropa nordica in ciutarede lucru.Dupd1960,dezvoltarea economicd dinvestulEuropei a creatmulte atras muncito locu demuncd a din sudul Europei nordulAfricii. Pentru !i Si populalie primadatein istorie, un numdrmarede a venitln ,de culoare" muncitorii Europa. Lainceput, erauin special berbati singu, darcutimpul ei sAaleagd intrea ramane reuni familiile in autrebuit a-9i occidenhle ii tarile saua seinioarce acasa. Refugiatii auvenitgidinest,nudoardinsud.Europenii dinest,aflatisub politice regimul comunist, auincercat sdscapedeopresiunea $iaufostconpand politici, pdmind politic. in 1989 refugiali in acest siderali dreplul deazil timp,insd,cetdtenii audevenit totmaireticenti ti lordezvollate $ichiarostili prjvind Subpresiunea xenofobieisi intolerantei, fatadestrdini. legislalia emigr4iaa devenit dincein cemairestrictivd, iaremigratia a devenit ce in ce din maigreuderealizat. Emigratia internalionald a devenit obiect dedispuu$iconiictatatin interiprcgramelor dezvoltate, orulstatelor democratice catSiincadrul organizaliilor internationale. Intre19509i1990auavutlocimportante migratii umane, direcspecialdinspfe slab dezvoltate cdtre cele dezvoltate. De reguld, ledle Iionatein intre15Si34deani,fira bc emigrantii erau,celputinlainceput, bibatitineri, demuncd stabilin laradeorigine. asistdm la o imporlante Dupefdzboi migratie a fo(eide munca spaniole, greacd gi italiand catre nordul Europei, in specialin Belgia, Olanda Germa$i '80, ltalia nia.Dinanii Spania auincetal semaifurnizeze emigranti, iardin 9i anii 90audevenil forl6demunca strdine. in 1961, 44%dinlddcareprimesc erauitalieni, trestrdinii dinBelgia iarintre1950Si1970italienii erauangajali masiv in indusiria extraclivd Olanda. din Silextild carefumizau fo(d de muncepentrualtezone TddledinsudulEuropei, pentru percoane indusldalizate, audevenit la randul lorzonedeemigrare din spaliidinafaraEuropei, supfapopulate slab dezvollate economic. 9i Turcii aureprezentat categorie intre1955ii deemigranli. $ieio importantd 1975, muncitorii lurciaulucratin Gemania sauOlanda. Dupd1975, ace$tia au reugit se se stabileasci definitiv in aceste intregeasca se"9i familiile. ld $i
populalia Astfel, in 1980, turcidinterilenordice erareprezentatd deline.isub 18ani.Numerul lotalalturcilor stabilililn afarapatriei lorera,in 1988, de2 milioane. Dintre ace$tia, 1,5milioane sestabiliserd in Germania. l\ligralia nuafostunfenomen specific doartdrilor sudice, ci$icelornordice in bunamesura. intre1946qi1977, auemiaproximativ 500000definlandezi gratin special in Suedia, iarpAna in 1988, 650000deidandezi s-austabilit ifl s6iucreze It4area B tanie.lmediat duperezboi, 10000degermani auplecat in Marea Britanie. l[,larea majoritate eraufemeipepostdeguvernante. europeni, Franla a fostunadinlrelerilecareauprimitnumerogi emigranli dar$idinnordulAfricii. intre19559i 1974, in Franla s-austabilit aproximativ 4 milioane de skdini.Circa3 milioane dintreacegtia eraudinAlgea, lt4aroc giTunisia,
I
I
Slatuia Libertelii-alclrcicenlenar a fostsebibritla4 iulle1986toaLlumea unsimbolcare conlinue s, altag,imlglanlidin
Migrats cstESUA(182Gi970) Migralh cdt€SUA(t90G16€8) 7 338062
ACIIVIT AIE INDTP€ND€NIA 1. Examinali tabelul 2. Comentali contbutiaemigranlilor la crcgterca populaliei Stalelor unite. g€licul3 Sirezolvali Examinali sarcinile delucrul prAbusirea a)Cumexplicali emiglaliei dinanii1921-1970? bi L{otivati cauzele croglei miglalieiln anii'80Si'90. Siefectele
MIGRATTA UMANA CONTEMPOMNA cA,iasfer$itul Seestimeazd secoluluialXxlea, aprcxlmativ 150milioane depercoane trdiau in afaraldriiincares-aunescut, ceeacereprezintd 2,5olo lumii.Dintre ace$tia, dinpopulalia 15milloane sau10o/o suntrefugiali. Tdrile europene seconfruntd cusitualii totmaidificile in incercarea dea rdspunde mixte deimigranli, solicitanlide fluxurilor azll$ide refugiali. Deleama migratiei llegale, statele industrializate auimpus o serjeintreagd demdsuricare limitealor. zdaccesul lateritoriul joac6un rolfoarteimportant In lumeacontemporand, migralia in umana fiind economia mondiald, un factor de crestere economicA de reducere a 9i lvigratie reigosin umea deazl. Sipozelilism pe In anul 2005, tedlodul Eufopene sdfdciei. Un unii se aflau I milioane de Adepla luikshna(hindui$u) pestr,zle NewYorkuu ceteten i aiunorstatedinafarcUniunii, iar4%dinplatafoteidemuncd efa,de qi munca dintdridinafarauniunii. Migratia asemenea, ilegald rcprezinte un fenomen demaridimensiuni. Statisticile oficiale nupfezntdinsdsilualia reald, deoarece exislio plternicd emigralie legald neinregistrald deolicialitdli. Unstudiu alBancii Mondiale dinanul2006 recunoa$te internacdmigralia poate genefa substanliale pentru persoanele ceitiguri de bundstare lionald lof,pfecum caremigreazd ii familiile 9ipentru tdnledeoigineSidedestinatie, prinpolitici gestionare persoanelor cafeseasigufe o maibund a fluxului in migralie facilitafe a ttansferului trlmise sumelor acas6. Aceste sume sprijina ii sauuneori economicd in tdrilein cursdedezvoltare, furnilin locdecre$tere Sumele zoaredefo45demuncd. fepatnate oficial inregistrate la nivelmondipecdineoficiale a audepAgit 232miliarde Sumele trimise acasb ar $ in 2005. inc6celpulinjumAtate maiputeafepfezenla dinsumaoficiald estimatd, ceea cefacecain mulleldriin curcdedezvoltare sumele repalfiale sdconstituie ceamaimaresursadecapitalextem. in careseinregistreazd celemai Tdrile mariintrari desumerepatriate suntIndla, China, lvlexic, Franla Filipine. Cele Si penlru repatfiate caresumele reprezintd ceamaimarepfopodie dinprodusul (27,1%), internbrutsuntTonga(31%),[,loldova Lesolho(25,8%), Haiti (24,8%), (22,5%). Bosnia He(egovina Si G] L1 ,C! nlrmdrulcelor care migreazd prcductiapfopiindu-se de 200milioane, vitatea deacegt a reprc' Slbaniiceqtigali zintao fo4ain rcducerea safaciei. Su meletdrnise acasat inspeclal, €prezintA penkumulliunmijlocimporlant doa ie$i dinsadciaexlrema. Pen1ru olicialitalb care fomuleazapolitica,provocarea consEinvalorifrca€a integrale a beneficiiloreconomice ale mgraliei,gestionandtoiodatd impllcaliile sociale $lpolticealeacesteia.' (Declaralle a luiFrangois Bou€uignon, economist lvondiale Sefal Eancii qip m-vicepB$edinie penttueconomia dezvolldrii, 2006)
popual ei leouies6f e ma biremanageda$. Mobil laea pe6oa4elo' se .l4iscarea globaEactuala facela alegere saudinnecesitate. Estimarea a migraliei intemalionale depe6oane, estede175demilioane aprcximativ3% dn popualia lurnii, este 9inumarul pentru migreaz, t€mporar in cre9iefe. Oamonii saupermanenl a seeducasaupenirua peslefrcnlierc sep€rlecliona. ViicarcaoaTenilor esle€senliala il lrmeaglobarizata de Afacerile intemelionale depind deo io(, de munce intemational5 asldzi. $ideabilitatea perotgooul oa-1eribrde a semilcacu usu'in!6 (BrcnsonlvcKinley, dkectorgeneral,organizalial,londialapenlruN,ligralii)
progEmelor pentru demig€tie,nclusiv vizele deanunca lempoaara "Geslonarea lucratoriicu nlvelredus decalilicare careemlgrcazalnladb indostdale, arputea ajulala prcblemelorlegate gi reducerea denum,rulmarc alpersoanelor caremigrcazd nercgulal ucrdtoilor lemporari, cregierea migraliei Aceasta arconldbui la rcducerea semniicafua a celor carcmig€azd, a sddcleiin a farniliilor acestora . .' lerb deorigine, penlru (UriDadush, peFpectivele director a Grupului Bdncii lvondiale i) dezvoltd 6oc1'6tatda Oamonli, 6tlufieaideilof
-.
r
,'
I
tr
f0odulul ll
Coo.sta p€ntuor€ptudeCopitntui (19S9) esleprclehtlnpotdvaluturorfometorde discriminare ,Copilul pe baza Sipemec{jtie . slatrluru. actjvit6li. ooiniiro'sau a crednletor06inli,o.cop,tLlLt aterutoritor .ebati saJate ' menbnl0r lamiliei
,l
j ad8veraele fJontiore nuseaflainfe Dopoare, ciintrept,tere oepul+ $itrpsa _-trst7: re.lntrc libetat6iilipsadeltberbleintreprivi,egidlifl unitiltAsrt,,i.nici;1,,idnu;oate sepa€cfl%umantarismdlui omului deo parleiicI.,,elesecuntstiinatio9ia dEptLriror naEdeceatatta pai€.Raspunsullrebuie saqei.t managerierca miqtaliei. cuint;liq€;ta. c'eatv'lete, compasiJre gicooperare. Aceasta esleunic;ahrCarecarepoateasigtr.a i! lllerese'e€mbelor oeii,$ a'eim,g€ntulJigiale gazdA. comLn:r,lti Lorf respecale.. tKotrAnnan. general secrclar al ONJ.con.errnla desp€mrg?lailler%lionaE)
06chr4ia do taBaigkokprivindmigr8lhdand6s{n6(23apdtief999) Vatutesuccesive ReproTentanlir d-aimlgranli dn Austratia. Bangladesn. Cambodg,a, Cnila,rldoleTia,Japon.a, au dus la fomarca unei lur0i ^ multelnice. uor€ea, l\,{alaiezb \oLa Zee,and,, Filpine.Sngapore. Tai,a1oa, Vietnan,de;bdm h imagine, cotegl dechsa urmaloarele: dmrr_o din F€nla $od, l\,ligralia Jnspecia, ceactdrdesiire, trebuie o4v,dint-o -rarierS cupr,nzaba€ I, -.1 avendu-se h vedere LaLzele. mafl fesla.ib giooritive ginegaWe. 9chlrbraE. ii efeoere, ACIIVITAT€ I}'IOTITNDENTA n lanredeorigine, detranzit saudedestnatie. deoqEne, ca$iceleoetranzils;udeslinalio Tarire sLntincurajdte s)_$iinte€ascj 1 . Pomind de la documentele _t-2 1 9i 2, ercnulE rl a preverisi conbatemtgralia clandestraprn irbunetel,roa leqiofsi exemplificali trei efecte ate migraliei masunbr nlerneSiprinpromovarea Jctiv,rrlilor educal olareEiinfornat vein acesiscoo, Janrvel global. J. larrre0eongtne, ce ti celedel?n7itsaLdestnalie sunti,rcu?iale saconsolideie Citili documentele 4 qi 5. Descrieli c€nalele de dialogla frecere nivel,cu pnv,rela scni.nbul de irlormaiii $, pronovarea cele mai irnportante drepturi coopelant,pentru $i oblirezolvaree pobleneimiglaliet ibgae 9ia lrafculuide frirleuma1e. gatii ale omllui ale autorildlitor Ac€studocumenlise Si !€ d€ceamaimareouoictlaie pertru D;sibil6 $id,semi1ere atuncic6ndo persoana -.4, alegesd a Incr,rala glvenele,oBalizalrile negwenameniale. sectorrlorval.soc,etelte civite se iocuiascd in altd seararure e onutut regional pentru lad. comun a oiminua electele adveEe itegale alemig.al,e, Citilidocumenlul 6 9i€atizali uneseu I penrua preveni lfatrcul defiinleurnane, $i combate tn speciat cufemei9icopii.,privind efeclele
emigraliei in Europa jlor contemporand. Prezenlali-l coleg
Corunicalal Comlslei pdvlndlmlo|Ersa, IntegraFr9i Munca a Comisiei (iunb2m3) EurDpen6 . L FlLrxurile ngrBloriisJnt pentrua Lnpe deficilulde lecesare fo1, de lnunc3 ca,e va Inc€pe sacreasca dupe2010. Seaiteapla ca.:nr€2010_20J0. nunerJ,pe6oane,o. angajale se scadAcu 20 de nirioar de lucratod in lJE,cL cet25 de menDnai sA,. daloiladeicituluide fo4ddemunc,{consecillJ a declinutr,i denognfidgioenc,,tuid;
Pnoutur-rnn!
InsecoluiXX, oameniiau conlinual sdsedeplaseze dintr-un leritoriu in allul$i tol maimultepersoane au aluns sdlocuiascd in altelarddecat aceea in care s-au nescut. 2. IJElrebuie sareatizeze o integmre maibunea iniigranlitor Aceasta esteo condi!;e l{igralia umand aremaimultecaupenlrua asiguralluxudmig€loareviitoare,iarin acestcontextlJE t ebuiesaconso,ide;e politice, ze: economice, canaleJe religioase. lsgale deemigrare carctrebuie procesui seinbcutasce acfualele canale ilegale. l\4lgralia poate de inlegmrc lilibed sau fo4ald. a imigranlilor t€bLtesa cuprinda aspecre cheiecun dr,i: ptalafo4eide mun-ca. abititali detimb6gieducalro Deplasarea rateas,gurarea oamenilor sedesfegoadetocuinle. deseruicii s;cidleSide sanalale, asqurarea drepturilor sociare,cLtturale d, ingeneral, srcvjre dindireclia EstgiSud spreVestgiNord, dinzonele sirace .3.uErrcbuies,,iainitiativapentrrlLrr,zarerL;uicad!coe€.rtirdomeniJlin,o.slie. E mvereuropean. tntrp cemrsurire oe nlegrar€ a in granlitor rJman€sponsabilib;a saucu rcgimud polilice autontare statebrl!,terhb€, Comisia lrebuie sa-$.nlerstice eforturile pentru realiza.;a unuicadru sprezoneleprcspere economic gl malcoe€nlla niveldoUE.princoordorarea ootiticitorde Integrare taqtvetnal;onar.. curegimuri poliiice democratjce qisoclddeln lumoaposdDollci 49 Economlo
Modululll
Vi*t*publiea niviataPrivatd PRIVATE ALVIETII BASTION LOCUINTA,
ii"llil i1',1"'l'"'.Tillff lil ,.iiJiff ;Jl'i.,'i,,Tliii"iiii;if "''ffi semnificative' dezvolteri rcni"io"iu.rr" ii t""t'eazi in secolulXX
il"HilT T,i"ffix?"fi il};f ff l"*ru:,"n1*n* careteostatului' deci 'li""*i.'l,T'fl"'x magistr4ilor' autoritetii "' iin uJrf tuttor, .upusd in deosebite cu dar ".t" indepertale' niciotainaoinlimpuri o."ni,'o, .uta ,-rti"*" 9:11:l9llf ffiff; ",::.t'.t ;f:: ["Tl[fli:[: nu statur po,ur ce'|eran, ra :il'.L**, :lX'T"Ifi i"?11i1;.',,?,"i,li3lhL? se sa independeffi' spre spteindividualitate' "* "iilr*"J
defafirilie alvielil tradilional Modelul anilor'50 in Flanla
..tprltt tiazuinlele noi dintre a iecdruia in vialaparticulard "'N'.ti"ita i^ird. iJ t.i""gr".i"simii addnc
de mai t Priviticu atenlieimaginea de masa cand Pranz t' ti,L"lHTr'Xi$:iHiva asubiecrului susdinvremun limitat inspaliul inposibiu este un gircprezenta toatefamilia reunea esenliale.' pecareIesocotim aspecle oprilac6teva per o" ei ldentificali altrAiniciei simbol "" #" alrir.-"tL"*tt, "il deregule, seconsuma cereia int€riorul in locuinta' adiunib !l"ttii"t"iii. sonajele 9idescrieli-le . AlcSfuili enunluiincarcsarasc6leva Tntrebari: la urmeloarele pundeii masacu oa€ luat ultima Candali Toaleta impreunA sA obignuili Unde Ptrinlii$icopiiilocuiau familie? intrcaga un scurtal listalorerafoarte deuzpersonal' obiectele iari'nceprivegte mancatila pr6nt Airibuilimeseiin tuturoi, de valoare bunuri aparte?Daca i"irii. op:peun9itdematanii b ceag' faniilieo semnificalie ".itiirJ,iiiijrun aceasta? da,carceste
ffi'f#:li: ll?il], I Jil,illllff H';i']fi i;Ji"n:"J:::'li".X1i,3illi"fi unvisindepdrtat era [ rmrL i".rr"""'$
i
"r"ctricd
3:"'i,lll?i:Jit#.1fl";
x"1"" :illlHllli#,ru,::l"J n:,'*:ffi llmlt';:i:rn
:j:;;]ll3.li" :[ii"J,1i5ffi'[: ::;ffi:[:'F 1ru",gijx**li}:
aoumai astdzipeoamenr "Ce-i line cu maimult ' Locuinla Sunlem fadicald natilntrcniglepercli? o schimbare ; cunoscut a" uni,titualia ln ,rtitiiso ne sau deobligalii $ilndatorii constranli Nu draqostea Srrcspectul? linelaolalE gene€lii irnpari trel douasau iareori. spaliufanilial- o lac dh dta' acelaai qoste, dingrrla saudinlipsedealter n*ardeofepezieisra$iturd sebanalizeazd 9i "ti:ll.,Tj:ffiiff.J3il3bi."i t"un.nu,nit ;ativa?Decedivorlul De ce se sepadrilor? crelte numarul atatde pulininte partenen, comunica fiindtot mal impreund timDulpetrecut de di;inuai? Decein viata zicuzia fa_ undemembtii deduminica mesele sewesc 9i rnilieiparese $easci insatisfaclia gisensul ei?" invalonlo nesiguranla
'ri
adultilot, atat (care inssduie ttri"i""ap"i :;lil#:'iffii':ffii,I
au etc.) te,eiizoru, ij :lJ:f'"J"fjijlij.#i"ffi;;oiiur, :',"1ffij,1*?
;ia!: :'[ffi1n'3:n:T,i.';J ;m:lir**,:lu"Tff in'surraeerie, i'"i?r' u'.aia*, "":*?*ft:tir?#::'r,1'i'#ff;
* Til:[?:::Hiil:: oo,.o.up :""xlf,o,u'n" ::'fff,i"iJ]i"""f ocupat
unlocaoa(e'a comuniste -viala.la r l\,4erq6nd il;;;;i Pe urmelefamilieidin q##:i; mullu"p"cii relativ o 5orulie c: s6 i'riiiare incercali fost au noastre, etaje zilelor Rom;nia * t"imulte iro.:.Conlt,uifiii" pfogrepusenucu ceindustrializarea pemasufe la lntrebarile 1965, Dupd dspundeli .-itiareia critarocuinl"for' din adicol intr_Lln in ume mulltimp dincareamreprodus 'Dilemaveche" demalsus ftagmentul
}iliHl;lT: 'j$i'.H:xi;lJ:?:i".": ;uin:!*'"*:;llrilffi
50
intreprindere saucumparal, racordat lareteaua deelectricitate 9icuaccesla apdcaldd9icdldura, insemna unmarepasinainte. Pentru ceilalti, alecdror pentru fuseserd demolale a construi intreprinderi sauchiar ,casepepdmant" aceste blocuri, noilespatiierauo sursedepermanentd nemultumire. penkutoli. De la inchidefea Curend, deficientele deveneau evidente ferestrelor instalaliilor sanitare, totuleraderemediat. 9ipandlafunclionafea Pereliisubtiri ingeduiau tuturof se seafleconcomitent in maimulteapartamente orice conflict public. domestic devenea imediat Sdadaugdm cdtele9i gi cd in o ce bloclocuiacelpulinun informator lonulerasupravegheat al Securitalii. pe Esteevident cd,in acesteconditii, chiardacdnu cunogleai nimeni. eraicunoscul detoatelumea. n ani'50,chiargln vestulE!rcpei, Iamilia adunau in fala Qiprieteniise pfelenlios televzorulu calaunspectacol
clddirilor dinRomania, [; l Repadilia t ll duDdve.$imeln 2002
Unsondqj dh most[.€lntrbatr€dponddnlii: CaA4e caEoi pe sepananeobisnutisA lualimasacu nenw gospodAfui? .Iol. . 58%dinlrecei chestionaliafirniacAapioa. pein fi6c€rs zi li selnEmpla Se.iamasd cu. {oliaicasei. . 30%dinte resfrohdenli ipunc, iai masa ln larniliededoua,treioripesepamana: . Do l27dau rasplns caaproape nicioda.tenureuqesc 1rei olipesapsmena s, ianasacuceidragi. (Dupe national' 2005). ,,Jurnalul , 31octombrie
ACTIYIT ATEINDEPEND€NIA '1al lectiei. 1 . Alegeli unadinheintrebdrile formliate in documentul Prezentati-vd opiniile referitoare laconlinltlleiink-uncomentariu de1015randuri. perinli, potivitcdreia z Explicali, consuftandu-vd carcerasemnificalia afirmatiei /a penineni,eni cunoscul bloc,chiardacenucunosteai detoatdlunea. e Arcumentati formularea dinsrsa Z tarcgreu€i Iarcbinean te in inghesuiala 4 Analizati rezultatele sondajliui desprc obiceiui meseiin familie !ifomulaticeteva concluzii. t Interpretali - intr-ungrupde 4-5elev- dateledinceledouAtabelede pe coloana alrturatd. Stabilili vechrmea caseiin carelocuili liecare voi,numerul dintre pecamere depersoane dinimobilgi rcpartilia delocuit. Formulali concluzie. o peacestsubect.Discutali-l 6. Alcdluili unchestiond cu parintii Folositi Sibunicil. infolmatiile deistorie oraldpecarelevelrobline, alcatuind uneseuargumenlativ & lemaVercblelocuintei.
Ecom.lth Sis&l€blofrhmoa.pa€tb€liad51
I
f//t///44///t//7/r/t/)/2ftn//42t/
((
Copiaduc
(folograf e din1994), cal9iin Uzbekistan $ bbelie (1983)
Oshtidicecomparatua
Num6rul familiilor c! copii ln Rom6nla, ln 1992
52
lnlreziduile locuinlei,baried fenneintu vialaprjyafi 9) vialapublicd, faniliai€ipetecevialadefiecare zi.Accepliunea aces(uiternen s-anodificat multin ultimele decenii. Autorul textului reprodus in paginaanterioafd din veche" nescut (e s-a inlr-o casd drept burghezd 9iorcumspalioasd) 'Dilema patrugeneralii: in careconvieluiau in acelmoment copiij(el9iveriioiisdi), pdrinlii (fraliintreei),bunicil (incdin plindputere)$ichiaro strdbunicd. Ulteior, jumatatea qitinesituatia s-aschimbat. La anilor'50, casaa fostnationalizata riis-aurisipitcare incotro.Aajuns copil9iadolescent inlf-oaltdlocuintA, in care (ulterior qi maieraudoafpdrintii o sord a mamei) o bunicd. La matufilate, $i cands-acdsdtorit, a inchiialo alldcas6,undea rdmas cusolia$icucoptii. La final,in aniitarzliaivarstei a lll-a,copiliaupropria loflocuinld, iarpdrinlii, de singu. acumbetani,auramas Fdramilafea familiei madestenunumaiexpresia nevoiiextinse despaliu pival,ci ii consecinla dezvoltd i unorfactodde auiodtale careau exerci{at putetea qi-a in sanulcuplului dinAnlichitale Dacdbdrbatul Sipandin prezent. pdslrat pozilia decapalfamiliei, femeia famanand subaspectjuidic inferioard panein secolul emancipdrii ei,nue maipujinadevdrai cdeaa rdmas in tot p acesifdstimp,stdpana casei". Defapt,dacdsolului i selas6locul ncipalin sferadeciziilof cafeaurelevanld in viatapublicd, in domeniul vieliidomestice sotiaareautoritatea decisiva. in ceprivegte copii,panalajumetatea secolului tfecuiel nuaveaLr niciundrepllavialapdvata. Aceasta inseamnd cdtimpul liberleeraofganizat giprietenele depe nli$icdfelaliile cupfietenii erausever parteneruluide (cu controlate;alegerea viatd, asemenea deosebire atuncicand lamijloc eraumo$teniri consistente), monitorizafea atentd a cdsdtoriei intrand parinlilor. totin sleraauloritdtii pddnteqti Disolujia treptatd a autoritdlii in cursulsecolului al Xx-leas-a dalorat maiinteidezvolldrii conslante gcolare, generalizate a inslituliilor dela 4 la7 ani,apoila8,inflnela10$ichiaf la12anidestudii, $iapoiactivildlilor productive. AtrbutilcaTereveneau pe lungi odinioard familiei s-autransfefat segmente detimpstatului-patfon al $colii, careacumstabilegte atatregulile comun, cafepemitvialain dargicele maipotrivte modalitdlide a convietuicu Pedealtdpalre,deciziile ceilalti. cafeangajeazd viilorulcopilului nuse mai qcoald iauin familie. sau, rna bine zis, rezultalele inregist|ate la decid $coala pfofesionale, asupra orientdriisale defegulA ceimaibunifiind indemnati spfe studiisuperioare, iarceilalli, majoritatea, suntsupu$i uneidecizii impuse de susSiindreplali spreacelemeserii undesocietalea ii solicit6. Relatia statului cufamlianuseopteqte aici.Prinatribuirea deindemnizalii prln se urmdre$te controlu stimulafea maternltdlii, atrlbulrea dealocalii se Si parcurgerea asigurd traseului prctejeazd obligatoiu; organizalii cafe Scolar poldecide palernale interesele copilului decdderea dindreptufile a unorpersoane cares-aufdcutvinovate dereletratamente. Cema rdmane in aceasld pe6pectiva situalie iamiliei din relaliei cucopiii? Sr-ihrdneascA, s6-iimbrace, totceestenecesar, publice, sdleasigufe lotusubcontrolul autorldlii singura in mdsurd sd stabileascd dacdfamiliase achitdcorespunzetor de aceste obllgatii.
r:'-,-r r,
EInlr-unnumbrspecialconsacEt
bilanlului secotutui XX, j998, rcvisla franluzeascd fncerca, in noiemb e "L'Histoke" seslabileasc, celetreicalacieristici ae omului veacutur recut,in Occidenl, dupd cumumaza: 1.CEgte€a in verstet panein 1996, din1900 deta43,4 ,ene a1ila74oelrLo)rba[I deb 17ta82perrrJ 2. Oesterea velsieila primaclsable(pentru femei), numerul ma€dedivoduri de recesdtorii, frecvenla coabiSi lalei,numerul rnare denagtein afara cesdloriel pdnutilizarca 3.Conlrolul lecundltejii generalizag a contraceptivelor. Dacdinlrecutfemeia priorilale acorda na$teril in dauna actviHlilor prccumpanitoarc saladate, asiAzi suntexigenlele prcfesionale
Evidenla numarubi pecatogorii detumddecodate, dever*t (lS=intreruperi : de sarcine;A avoduri incomplete) 1981 19B9
ts sub16ani 16-19 ani 20-24ani 2U29ani 30-34 ani 35-39 ani 4044ani
s
5'18 8 806 66432 126863 120417 66052 37993
268 7 912 50573 69866 45563 23974 4 066
541 6 354 28826 44915 61332 39366 10519
S34 5721 23173 264A7 29672 18814 5 498
tr
IkdEt pentureglomonbrea lhbErupodi dnsului satlinii29 s€pbinbde1966 ,Consilillde Stat al RepubliciPoputareRomenia decreleaza: Art.1 inlreruperea cursuluisarclntiesleinterzisA. Arl.2 ln modcu totulexceplional inlreruperea cuNulu pofivilprevederilor sarciniiva frautorizata aft.5 in cazuitein carera) sarcina punevialafemeiiintr-o stalede pericol (...); d)femeiaestein varstddepeste45 deani;e)iemeiaa nescut pattucopiisiiiareiningrijiirei0 sarcina esteconsec nlaunui violsaue unullncest. Arl.5 Aulodzarea int'etuperii cursului sarcinii se dd de cate o comisiemedicahraionalisauorAseneascd instituile Tn acestscoppin decr2ra comitelului popular executv al sfalulLi IogionalSaU aleo|aqelor Bucureqli $iConstanla." O lnragine pusain lDupl lsbtb Ronenieiin texte, mod. Bogdan l\,{uryescu, Corint, 2001)
Evid€nla numerului lohldeavodud Arul 1967 1968 1975 1976 1981 1982 1985 1989
Tod avdun 205783 220193 359417 383220 427081 468041 302838 193084
pun6 SarEina Avorturi AvoftIi prcvocab Lps-ncol.. incompl€00 ' valalBme
206222 232176 123285 109819
852 879 748 786
25638 28968 20940 23668
Sarcina um6€zA unuiviol
32 37 23 37
(Dupd'Jumalul Nalional', ,ecrefelil edijiedecotectie, 14februarie 2O0b)
r';
-
l- i l.- r 1
tr Ciliticu aienliesutsele, analzalidalele dintabele ii ezolvalisarcinile: 1.Comparalj punctul 3 dela documentut3 cudocumenlu 4. Gdsilimolvatia penlru celedou,siluatii fundamental d ferile. 2.Analzali in grupinforma, 9i conrentati, lile dn celedoualabee(docurnenlee 5 9i6). a) Expicaldince motiveaiateaferne giau scalin aceianvialain locsadea cursvielii. b)Argumentalt cotacrcscatoare a avofg apoideslurilora incepulu anllor'80 crescaloare sprefinal. c) Molvalid ferenlele dinlregrupele d-A varsledinstalslicadecesului femintn. d) Cauiajinfonnalisuplimentare in lamliesaua prielenii$iveciniirna in varsla,despre acestsublect. Forrnual,va opiniieinlruneseuargumentaliv
gisoci6tat6 Economie ?nlumoapdslbolicd 53
TRANZITIA INTRE PRIVAT SIPUBLIC
mamicol' ,0 saI faceLcasa,
i1l
Uncazdinprcsd calastofale dinvaraanului lnundaljile Romania. 2005aulovilmulieagezaridin zilel" Oechipa aziarului a ,Evenimenlul ges[lnlocalilalea Galali lvegli dinjudetul anicale domea subcerul unbeielelde4 liberdupececasasafusese dislrus,, pepdma pagine Fotogralia, aperute a a imprccolidianului in ziuade16iulie, intreallii,unsportiv sionai mulllumea. retrasde cu€nddin de pedomanld, ui ajutorsubstanliai. activilale, a promis A douazi, beielelul a fostges de u-seln ziari9tipeulilasatului nalaljucand norci. - Cefaciamlo? gi mama - Faco casenou,pentru penvu ounrc4.,, publicaPestecateva ore,in rcdaclia qi feceau mama, copilul binefacaiorul liei, impreuna o nouafologIafie, Fostulsportiv se angajase sa deabaniinecesa pentru conslruirea uneinoicase. iniretimp? Oare ces-amaiintemplat
54
rdspunderile ce-irevin, secuvine sdprecizdm ci nicifumilia Vorbind despre se cea fostodinioard. Lainceputul secoului)(X,oamenii numaiesteastdzi pentru in luptacu dificultdlile vietii,profesiunea a se completa casebreau $i se consideta a nu materiald avand unrolesential, nu dragostea, care situalia 9i cusuccesul unuimariaj. aveanicio legdture semnificative. tfansfomAri Aniide dupd1950au adusin acesldomeniu schimbafea reducerea condrangerilor educatiei, mentalitdtilor Socializarea Si antetreptat statutul deinstitulie atribuit familieide secolele cotidiene auanulat pentru a scapa desubtulelaparinNumaiestenevoie sdtecasdtore$ti rioarepartenerde pentru intreline telaliiregulate cu un sex opus.lncollsea tilorsau fdrd a simti nevoia sesecAsSnumdrul cuplu lor care coabiteazA cinle,cregle (incare, fememonoparentale dereguld, toreascd, dup6cumsporesc Sifamiliile familia numaireprezintd cre$te singufa uncopil). in aceastd situatie, ia-mame ili traiesc ci doarunspatiu in caremaimultepersoane cadrulvieliiprivate, propria poate cu unallul, existenld, spaliucare fii odcand schimbat fiecare qanse personald bunastarea aremaimulte dereugitd. dacesubnoulacoperi9 priin curculsecolului XXs-audezvoltat lanivelulvielii Cums-aremarcal, perdsit importante: mai intai, munca a spaliulfamiliei vate9i altetendinte 9i idrdnicio in altelocuddhijate de nomeprecisdeteminate, s-adezvoltat apoi,in propria familie, fiecate bgeturd cuvialaperconaH a celorcelucreazd, pentru proprie,'alta productiva. loc timp o exislenld decet cea individ ca9figi ai recreativ, sedesfagoara Sportuledetotfelul,ca9ialtejocuricucaracter intreindidepline, stabilind demulteorinoiraportui subsemnul uneiegalitdli politicii. in Spatiile atat de zgomofald de cele afirmate sfera muncii sau a vizi pand la dismuzicii moderne, de la concertele cumiidefani toasededicate locu aleuneidefuldri colecsupraaglomerate, suntinegalamesura cotecile develmdgiiin careierarhiile sestabilesc in functie tive,dar9ialeuneifericite pe nguldedans. penlru unanumit interpret saudeperformanla depreferinta intr-osocietate efotlul statuluide a impune democraticd, AdiuneSireacliune: pretutindeni mereu normese izbeste de voinlaindividuala caredescoperd penlru afirma libertatea individualitatea. a-Oi supape 9i sa omiteniciacel domeniu in carevialapublicd Nuputem linesubinfluenla pretutindeniGeneratia dincareface viataprivatd, mijloacele decomunicare. padeautorul dnduriSi-atreitcopilda in preajma aparatului deradio acestor incedinfazain careseconslituia inceputudle televiziunii culimpiSia urmdrit a spectacoluluimaiintai cainstilutie publice.dzbdlea in intimitatea vielii Lainceputul secolului XX,vocea opiniei prin presei, defamilie intermediul maitaziual radioului 9ialt€leviziunii. giinRomania o divelsiDupd1989, mijloacele decomunicafe aucunoscut potivitliberEtii de exprimare in fineca$tigau. Sutede ficareexceptionalA, posturi ne fac oferte cat de radiofonice ziafecentrale $ilocale, Sideleleviziune fata rdmanem incdlegalide scaunuldin maiatrdgdtoafe. in modincontestabil, pezeci care,mcoldat lareleaua decablu, nepermile semergem televizorului, esentiala aceea9i, daralentia de canale; informatia esteinsdpretutindeni esteatrasdde calitatea comunicdrii, adicade modulin carea fost noastrd gavureaze prezentala. in direct', Spectatorul maicu seame,ttansmisiunile practic pdvau publicd. relalia dintre viata viala caredesfiinteaza 9i id€ilo. Oamgnii, socleiaioa 9ilumea
M.6+nedialomenoarod tn m05,lndoutinleMud a lrterarejAredeundealegeconsumatorul rom6n demedia? Respms l\,{anolescuii Da,a9putoasaspunceare.Si negandim cacititorul {Nicolae nosttu dezialo,lelespectatorul giascill6torul de€diosecompode oarcc0m dterildecel dinallel6ri.intoaie omulciteste deregute unsingurziar Lanoiar,mas lbnbstabilizato, cevadineufodaposldecembrisle, oamenij conlinua sa citeasc,maimultegazelein acelasitrnp. . lntebare:Prcsa a lteculprifconvursl h 200a-2005. A,lfostromatesauaufosl allifactoricare au contdbud la aceste tJrbutenle? 9i Nadia, vedeta R spurs(Stelian T,nase):Laliecareciclupoliticpresafece p nk-oc za.Eas-a adaplal intotdeauna fdcand qic! nariifurnizori anumile inl6bgeri cuputerea depublici- evadata in occideit tatepebanipublici. putedia Laschimbarea peniru iostinbtdeuna o prcblemd, ceuniiau if anulprdbuslrii dwtrelalis61ialimelleze €sursele poitice. allirnu.'n .unclie desimpati l,l
'rl
Binrelatarea unordisculii c! elevjiunuiCotegiu Nalional dinBucurestj afldmcate cevadespre ferulincareeilnleleg... : A Dbha4a:S- .ldeeade d,stracle e in generalasociab cu tucllriteintezise. Sinu lrebuiesafe neaparat a$. Trebujesefacilucrurilenonnalo, ink-uncercde pietenj. Acobse nute iejdupea[ii,cisafaciceeacepelineinsuliteajulesdb simlicon, todabil.' B. lmaglnad: R- .Malmbrac cumlmidicteaze soarla, Amobservat fetelo cenumai sunt c6iocareobservabok-ul.Fe{elese lmbracalot pentrufete,pentrud beietijn-osa obseNe niciodata."
ln lunamaj2005,uncolidian pucent|at blicarezultatele unuiBondaj deopinie relativla,idoliimrnanibi'.lau doudrezultate: . Carecredelicl estecelnai feticitam .linRonenia? 4S,2% - bogalii; 1,8%- copiii; .11,2%-celsinatogi; 1,24-rrcnii; C. [4rzica: B- ,,Ascult pentru rap,hip-hop, casunlmaiexpresive decAicetelslte. Nufe11,17o- subiectul insusii buies,-lascutiperapper lngrnand, citrebuie si ascuili mesajul ascun$: ln geneml, 1,0%- holii; despre vialaluinulocmairoz9ideaceeaa ajunssaiacdrnuzice.' 1,0%- bancherii; D Lodura: D- ,Nuobi$nuiesc sacitesc. in limpul liberorimdjoccupisica,.od ascult 5.8%- conducdtorii; muz,cl la'narimum, o{istaulacalculator" 2.2%- ceic! credinla in Dumnezeu; (Dupe 250, madie 2003) 1 5.5% alte categorii. "Dibma", . Careestespottiql cate vaplacecel
ACT1VIT L'TE,JNDEPENDENIA
Gheo$he Hagi-22%; NadiaComdned - 11,970; Adrianl\rutu- 7,90/0; CdstiChivu - 4,7%; LeonadDoroflei-4,3%; Gabriela Szabo 3%i llieNasbse- 2,3%.
1. Analizalic€zul relatal dedocumentul 1gislabililicum sepoate ajunge launevenimentdepr€sd. Precizali cercidestinaliiii estededicat. Explicatide ceinRomAnia oameniicitesc concomitent maimulte ziare? 3. Pomind delaafirmatia presa cdlafiecare ciclupolilic lrecepdnh-o crizd, alcdluiti peaceasla uneseuargumentativ lemd, Folosind ca model (documentul dialogul cu liceenii 3),fomulalipropiile voastre opinii releritoare ladislra4ie, imagine, qitele, muzice filrnul !i bclu , adiugendu-le viziunea. Confruntati-ve grupde4-5colegi. opiniile intr-un Inleerclali primului rezultatul (documentul sondaj 4).Cesemnllicalie arerelalia iecdruia cu bogalia? Darcucredinla propriile in Dumneze!? Slabilili voaslrc ierarhiiliterare, muzicale, sportive. Comentati]e cuargumente. nagr,
Pnoprzuonn!
folbalsl
cluburdii . Vialaprivate qivialaplbliciseaflainh-orelatie deintefdependenle $rdeinfluen- Occldeni reciDrocd. te dupa . in acestcontext seslabile$le unnouechilibru datoritii apfopie i normelor carc dirijeaza atAlvialapublicd, catgivialaprivatd.
*n rurft;iiffi;.x"its'fi,I* ,.} TTPAVEI,IIIIiH D€ECIET{TI
U urentesi idwte*onomice ECONOMII DIRIJATE
le pmmitea femelor Statusovietic gigrddin crcSe canline te, Sispal6iori pentru a ledetermina saparlcipe cuentuziasrn laconslruirea socalsrnulu
guvercon{lun1a1d InEuropa anilor'30, culuptaimpotrva c zeieconomice, practicibt fost nevoite sd treacd treplat la o lim tare a liberale. Se neleau a cdtei la o reevaluare a rolului statului, decila o,,politice dedirijare" ajunge mult,delao taralaalta,in funclie aflata pulefe. intensitate diferd deregimul primei Amploarea conflagfa{ii mondiale a detemlnat, subpresiunea neceintervenlia avand caunicscopsldbirea sitdlilorde rdzboi, staluluiin economle, deluptda adversarului. Acesldirijism a fostacceptat capacifitii Siduparazboi neoliberalism, Llberaconin cadrula$a"zisului specficmadlordemocratii. peneramentinuld, darstatuintervenea in mecanismele economice curenta lrua corecla latimoanumite dezechilibre. intervenlia statului in economie a intr-unsialcumeraRlsiaSovietice, genera planiFcarea izindu-se lncercal5 fad devenit insalobH. centralizal6. actiunea estereluatd in 1928,candStalin fevenea la o censucces in 1920, prinlmpunerea primulul plancincinal (1928-1933). tralizare extremd Slipan el doreatransformafea URSSinif-omareputere absolut asuprapadidului, industriald caresddovedeasce superio lateasocalismului. Statuli$iintdrea mijloaceior de produclie, iarplanificarea cepdta uncaractel controlul asupra poporConcomitent, imperaliv, sprecareerauindreptate eforturile intregului presupunea pdnregruparea cincinalul socialiste a ag culturii 9itransformarea (ferme (femede stal)lllecaniin colhozuri colective) ldrdnimi! $isovhozud gicapitalurile umaseelibereze fo(ademunca necesare zareaaceslur sectof proces industalizdrii. Penlrurealizarea acestui efaufolosite orcemijloace: propaganda pemanentd, qi violenla, sacrificii intrelinuta de politia continue prinexeculii politce(N.K.VD.) sumafe$i deportafea in lagefede munci periculoase. (Gulag) a persoanelor de investilii masivqURSSinregistreaza in aceianiprogrese Beneficiind (1936), spectaculoase. Noua Constitulie cdreia isespunea maidemo$i'Cea subiniacaracterul imperativ al planficdrii.LJRSS devenea craticd dinlume", partid astfelunstattotalitar, cuun unic$io represiune sistematicd. (1929-1933), guvemele celorln aniic zeieconomice de suprapfoductie cdiSisoluliipropiipentru iesirea dinaceastd situalie, fiind laltetAriauceutat pfognme. propus elaborate maimulte intreacestea, cel de economistul proteclio" prevedea aplicat in l\4area Brjtanie, o inflatie controlatA, J. Keynes, pentru monetard impodurile. nism9i devalodzafea a descuraja 9iin statele program (1932) (New F.D.Roosevefi cagigdalegerile cu un antictizd Unite, polilicasacelitenilor,fiind lagurasabei,el explica Deal).ln alesaleConvohhi partizanul interventiei destatin viataeconomice. Programul a vizattreidomenii(bancar, industial9iag col), fiindaplicatin doud etaper 1933-1934, umdredresarea economicd, cands-aurealizat o seriede rindu-se Qi19351938, refomesociale. Statula initiatun vastprcgram de lucrd publice care prevedea de autostrbzi, redresarea cdilorferategi amenajdri constructia hidroenergetice. americanilor redresarea economiNewDeaia redatincrederea Qia impus produclia peceadin1929. industalda SUAdepdgind-o ce,in '1937 .r
rtr:,, i:.r',:. I ':
Altestale,Germania problemelor rezolvarea economice $iltalia,aucautat pecaleanalionalismului, prin pecarefascigtii puneau rnafeaccent. ii nazigtji programulsdu,,munca Hiilef a intato se e delucr6ipublice, iardin 9ipaine", 1936a pornit reinarmarea, carea contribuit lascederea dfasticd a somaiului. Duo61945. ir Tonaocupatd deAr-ataRoties-acolstttuit B,ocul s6bbr comuniste. Acesie regimuri dupdmodelul sovietic, cuunele difelddvofadopta fentedeteminate delradilii mentalitdli. Astfet, propdetatea pera desfiintatd Si vatdin industne gisepraclica o economie planilicatd. diijatd, in cadrul acestei economii, libedatea individuald pendtaanthjlare. erauingrAdite $iinillativa PoJilica de restructurare (perestroika) l6cul6h modtranspafent (g/asi?oso iniliald de i\,l.S. Gorbaclov, liderul URSSdupd1985, aveaseducdtreptat ta resturnarea regimuilof comunisle Ja $i la feinloarcerea lA lorest-europene democralia pepluralism bazatd politic depiald. !i economie din1927,StainfAmAne ,lncepand singurulstipan al putei. La sateincepecolectivzarca aqricuILri:. in5oliB deeli^1nar€a nentoas,r opozali.o..ln acetatidmp. Statn lmpunesocializarea luluor mijloacelor de produqieSi a schimburilor qi conerciate impune o p anificare rigiditn sistemul ecoromc,orientatA in modproitarcahedezvolla@a gaeie, irdusiriei Scopul esleclar Estevorbade inslaurarea unersocietati fed clasesociale de IJRSS intr-ornarepulere industriala $l lmnsformarea capabiE Qimilitad, ,evolutiorar. saajungJdn urmd 1 10an, Occioelul$is, .eanseaprocesL (S.Berstein, P l\,4itza, /siorla Europei,V,1998)
lzl
CondamnaEa stallnismului (du$man a fostlaoigineaconceplului alpoporului), Acesllermen fAcea inutl "Stalin sa c€ulidovada emfilorideologice aleunuiindivld sauatemaimullortndivizi angajati inlr-oconhovelsa; ac€stiermen ieceaposibil,utilizarea represiunii celeimaictude,vioEndtoatenorneledelegalitate revolulionarS, impotr vaoricut s-arfi manifesiat fn weun iel oarecare cAnuestedeacodcue (..)Singuladovade a cutpabititrtii (...)era(coniesiunea, acuzalului insu$l; !o anchelele fecute llle or,(confesiu9ia9a6urnaudoved nilerelauoblinute cumiloace depresiunelizice asupta acuzatului." (N.S.HruSc or Raport/a CongesutW al P.C.U.S,1956)
AC'|V|TATE NqEPE}IDTNTA
._
Reformele inliatedepre$edinlele Roosevel iiaveau in vedere 9ipefermerisaractl in timpul crizel econom ce
;t
tq
credea cdceamaiimpor,Roosevell ianleproblemd a sa er€tsd gdseasca oamenlorde lucrLr. Elerainmodspecla nemullumil de tineret. l\4ir de tine furau din kenurilede madd sau cel5lori. Roosevelt a cerutC.C.C.(Ihe Civitian Conservaton CoFs)s6-iajute.PanAin august1933,acea$einsiitulie a plasat 250000de tineriin taberepeslelol in din geu, taindctdri tara.Ei munceau anliincendo in peduri,Inti nd malurte planGndcopaciin 6u or inundabile, locuriundesolula fostdegradat. Guver nulasigura lucrelorllor hlane,adbpost Si un salaiude un dolarpe zi. Mutlihrniteauaceqtibaniacasapenhua-$iajula tudelemaipulinnorocoase.' (8.O'Caaghan, lstoriailustratea SUA,1996)
D]
1. Alegeli, dindocumentul 1, acefragmenl caredefine$te adeveratele scopldale romaniau publicalin ,Comuni$ii comuni$tilor atunccanddoreau planflcarea coectivizarea agricullltii$i economi- 1967principiile a ceeaceconsiderau a fi c6.Alcalllliuneseude15-20 derendurpeaceastd temd. un sistemde mnducere Si paniflcarc Analizand documentul2, incerca! saexplicalisensulcuvintelor in general dugman maiconservaioare alpopo- economic,, rului". Cdulalinformalsuplirnentare, in familie saulacunoqllnlele malin velsu, decitcelelomuialein alb ler socialiste. despre a6estsubiect Fofinulali-va opii e,inlf-un aucApdtai mai scurteseu, despre consecinlele Chiardaceinlreprinderile a.o o- ei$ioopul,lie mull dreptde decizie,planificarea aceslLritip derepresLrne asLo.a a , padidului. CompaGlicele Conduc6torii relatate indocumentele 1q 3 giimaginle careleilustreazd. Stabrliti: remasin mainile ce modemizarea peunSa.ierNewDeal se poale a)Cond ldriicredeau liiledem!ncd realiza mai rcpede in condiliile unuidirib)Rezlltatele difertelacares,aajlnsin celedouatdri. jismcentralizat decAtin aceleaaledes4. Expiicali relatia intremodemizare centralizare econorntcd in conceplia lidef or 9 cenl€lizaiieconomice.' p.ecizaiicare comunigj diRona-et.Eoff . al.ooon e l aresrsens, e;le,ilcon/sionbromiinllor: 1989) 0/ladGeoEescu, ceplia voast|A, caeaceamaiscurld spfemodem zarc,
EOONOMII LIBERALE
de a Bruxe les(1958) Expozilia universaE demonsira cA€conomla eurcpeana 9i-areveiildup6anilgreiai r,zbouui
il Noulcapilalism liboralli Eurupa societate estediferftdde so,"Aceaste precedenta cietatea 9i at trcbuisa-igamme,stat simun nounume:economie progresisl, iehnocralic, capilalism capilalismdestat? Eslecapitalista in mdsuEin c€rcpreprivald proprietatea ln indusirie, domine piatasesupune condiliilor concurenlei Si pelsisle o marcparledinvechibdiferenle sociale. in mesu|a NumaiesleunacapitalisiA joculcon' in caredi jismulcontmleaza in mesurain culentei.EstetehnocraiicA caregesiiunea activilelibr induslriale a trecuiin mainibtehnocralilor carc au pozitiile de cauzurpal ocupale altddatd pitalistilEslelnsa 9i socialiste, in sensul cd o parleimportante a economiei a fosl socializatil. S-astabililun salarunrinim nalional de m,su de 9i un ansamblu seculalesociale a fosladoplalexista ind€phie spreobiective o planilica@ sociale." (C.A.R. Cosland, isn ului, I 952) ViitoruI liberal
pdmului u.mitoare rdzboimondial, demarcalia intte Tnperioada imedia{ gio occidentaleavea dimensiune economice Rusia socialistd Sidemocratiile gi regimului de la l\,4oscova lmpotriva liberei concurenle. dirijismulcentralismul treptat atitudinea cuanii'30ai secolului )(X,statula abandonat incepand s-a implicat direct in rezoldenoapte" alinlereselor capitalismului de'paznic 9i (New-Deaful crizei economice de supfapfoductie amevareaconsecintelof sauin pregdtirea unuinouconflict deavengure, ricanesteunbunexemplu) iminent dupavenitea laputere a luiHillerinGemania. invremea celur devenit produclie Rezboi l\,,londial, toate activitdtile de din beligeran" de-AlDoilea tdrile pecampul ceea unuisingur obiectiv: viclofia deluptd, te aufostsubordonate gfele. libe|ale altelovitufi cea daieconomiei a precipitat reintoarcerea la vechile modele Teama de comunism 9i sub rcconstruirea lumiiliberale autorilatea SuA,cafeauie$itdinrdzboifortificate, inclusiv asupra Germaniei Japoniei, s-aextins $i ldriinvinse. de proamericane erauimpresionante. Jumatate dincapacitatea Atuurile intemationale, doudtreimidinfesurductie mondialA, unsfertdinschimburile aleplanetei le apa4ineau. ln pdmii10anipostbelici, selede metalprelios subdiverse forme, in ld le caredoreau sdbeneflcieze deo SUAau investit liberald, aproape 23,5miliarde de dolari(dinlrecafe13miliarde economie inci aproape 12miliarde cutitludeajutormilinumaipentruPlanull\.larchall) $i Lumea fefdcea cii,dar$i br. Senunefacemiluzii. liberald se cuajutorulAme pentru interesele in careajunsese. a-iasigura dinpozitia dominanld atuncipentrua asigura nouapleponTreipilonilrainiciau foslinAltati intr-o lume liberalS: derenld economicd internalional stabi1)Sistemul monetar delaBretton-Woods, caregaranta (dolarii deveneau in aut- 35 lilateamonetafe singu€devizeconvertibild penl.uo uncie), de Fondul l\,lonetaf International, constituit din eravegheat puteafi folositpentru acoperea capitalul tefilormembre $i al ceruidepozit deficilelof. prinAcordul general restabilit asuprata felorvamale 2) Liberulschimb (G.A.IT.), peclauza o inte" careseintemeiazd natiunii celeimaifavorizate, pecirculatia feciprocd intreslatea taxelor mdrfurilot legere dereducere peo mullime mondial carearfi trebuit sdfieONUsesprijine 3) cuvernul (Consiliul Economic Banca l\,,londiale, F.A.O., O.l.T. etc.) destrucluri si Social, qimarisdstimuleze coopeaarea economicd intrenatiuni delacareseagtepla postbelice. deinvestitiiale reconstrucliei leprograme ameliord Capitalismul liberalastfelrestaurat a trebuitinsi sd suporte uneleactiunialestatului in esentiale maicu seamdin Europa, accepland gi planificdrii (Franta) teriloriului direcliadjrijismului chiara 9i amenajdrii precum (Anglia). Nalionalizdri in sectoare cheiealeeconomiei, siderurgia, gi auoferilresurce pe bdnciie, asigurerile, au extinscontrolul automobilele, precddere pfotecliei (de le-aufolosit cu in domeniul sociale la careguvernele pand asigureriin diverse, sustinerea matemititii, cazdeboaldSideaccidenle Totugi, ceeaces-adoritiniliallaWashington nus-aputut laalocaliifamiliale). nua pututfi reconstruild unilatea economicd a lumii,iarEuropa s-a realizar falddeintenliile luanddistanld americane dedominatie mondiale. organizat lumoa b€llor
f !rrrlriri ii OplnlldivarlonloasupractEgoii economlce . in 1963.Raynond Aol {ftoso.fmlce/)se ndo:ade posibitrteaunorctesteri pelermen nelrrnitale lung ,O ratdde creqlerc a produsutui anualpe persoane de4%nu poateii menlinutd o perioade foadelunga, aceasta implica dublarea in 20deani multiplicarea cu8 in 60de ani$icu32inlr-unsecol. Actualele moddedecre$tero pelennen economice nupotli imaginate lung.Niciproginicipfoductivilatea du4iaglobala muncii nupolc€gtepetermen netimitat.,' . In 1969,la incheierca mandatului 6du,preqedintete american Lyndon Johnson antme: ,JaG noastda inllalin ceade a 95-alunade ceglereeconomiciconlinue, ca|eprin vigoare9ip n fo4eesleiad precedent in istoria noashd. Ne-am despdrtit definiliv dercc€siurilecicljce,carewemede generaliin+auindeperhtde dezvoltare progres. Numai 9i considedm serdcia$ $omajul dreptcaracteslicipemanente alevieliinoasireeconomice,,'
nu credce ruplura din1974(c za carea lnt@rupt cei30do anigloriogi) a lost pur"Eu 9i simpluun efeciat creiteriipreluluipetrclutui,ar ii fost preaitumos.Credmai dsgmbd caa fosiinceputuJ lazeidescendente a unuiciclu altuiKondratiev Deioade de 40.50oe ani de €spiraliea vieli,economice ca'e alLneca barle oepardin trecut. Actualulciclu pleace Kondratiev din1945, fazadeascendente a dural30deanisis-alerminatla ilmdlatea anilor'70. Nucredc, acestrefluxeconomic va alectacapitalismul. Aceastaesleo vecheaventum,carca sddtpesterevoluliaindustriaEqi cregterea economice. Contraropinieige_ neraledeivateding6ndirea lui t\,4arx, eu credcd,de fapt,capitatismul nu estedec6lo partea micepaftea socletell, ceamobih,ceamaivie,cafen-arcnicto leoature cuconlenele€(iondle9 carelraegela drnelrLlirelumii. Nucreddeloccaceseln6mpbacumreprezinta (naliunilor pfololare, revanga fala de(naliunile capilalisler. Marea to4, a capitatismului perm;esteaceeadea-Siadapta nenlmijloacele dominaliei sale." (F.Braudel,Expansiunea, 1982)
amedcan cJlrelaribdinvestul Autorul Europei, inlreanii1947-1955 (milioane dedolad) 4 % dili bb-
Anul4utr Don+lmpnr lulirnPot' dtrbr lii muturitxihrdo bunuds 1947 43 672 3737 1950 463 2 775 180 1S533435 1138 172 1955 1593 800 74
seflut 24y" 1g't" 67" |a/o
ln anil80 inir-unsupermarket drnf-un ora$arnencan N
,,Sepoalespunecd aspiratorul, calculatorulde buzunar, bomba atomica, tele. fonulmobil, bulella de gaz,stilout cubiia Relineli, dindocumenl! 1 p nclpalele caractedstici alenoulul capitajism liberalln saudisculde vinllintruchipeaze spirilul postbelice. Europa Sbbllill,ucrand ln grup,asemandrile faF de secolului. $i deosebirib D& obieclulcarereprezintd capitalismul secolului XIXSia pfmeijumetali cel mai a secolutui XX. bine aceasta ce nld pesimismuj ramane l\,lotivali cdtuciorul filosofulur francez Raymond Aron,in contrast cLloplimismul de supema*el,inventatde bdcanul prc$edintelli american LyfdonJohnson. Sylvan M.Goldman in 1937:un Rezumati in douefrazesuslinerle marelui istoric francez F.Braudel. Confruntali american pe m$ fixat un scaun, ambele metalice, celedoueteoriidespre capiialisrn menlionale. Sunteli in favoarca saucontE care,dacdii pui roti, devine cirucior. $i opiniei luiBraudel? Alcdiu tiunese!cuacest slbiect. Un cerucior suficient de rcbust,care Alegeli unall obiect carear puieas mboliza - asemeni caruciorului desuper lranspoftS inlr-unanmeriuricarcii depamarket sauaparatelor electro-casnice veaculuj - spifitLll Stabiliti undea fostfabpe un 9escde 10 000de origrculatea, catprimaoard,candl-alidescopent utiltzat, dacd curn v-a schimbal viala. ira6eude 4000de kilornel, un ctrucior $i Si irtormaliite Contunlali-vd c, ceeaF oegu,-oeoalcd ca€,aiezatal6tu decelelalle laintrarea Examinalidatele dintabelul4Stabillipentru fecafecoloand simbolizeazd a labelului lendinleie in sup€finarket, hiumful principale, decrestere saudescdd socielalii efe A cdtu ili uneseudespre deconsum." cei30deaniglo, saud6pera@a riogi, evidenliind pedomeni. de consun conhibulia ameicare \Dosal Soeietaba Explicali deceaiutorul militar 1910-2000 in fHistoire", Nf. 239,2000) j9S3 estesensibil , maimaredecatdonaliie q imprLrmulurile pentru anii Fi195S.
ACTl\t1T A'rE ;ltlEPS|iDElJtA
Eco|lomi€ ln lumaaposlb€licd 59 ii soci€trt€
l
l.iiod!.llulll
cuincepere din1948,dafcudeosebire din1960$i pandspre $i totu$i, s-ainregistrat o cfegtefe economicd exceplionald 1973,in lumealiberald (indeobqte gloiosi"), drept consecinld o cregtere numitd 30 de ani avand ,,cel (incelemaiindustrializale a fost impetuoasd demograiicd {ddalelumiisporul de29%). prinefortul gidemodernizare in s-aucaracterizat deinvestitie Aniiace$tia o schimbu le internalionale aucunoscul domeniul echipamentului 9iuiilajelor, rif iarguvemele inspirate deKeynes ausiapenit expansiune spectaculoasd, pldlilor preturilor amonizandu]e custabilitatea mufile cre9ieii, $icuechilibrul qi asupra ale s-ardsfrant celotmaisdracecategorii exteme. Prospeitatea proteclie populaliei, unei sociald. benenciarele largiacliuni de cudeosebire a economica a insemnat modernizafea indusliei, Creqlefea restruclurarea deverf(electfonicd, aerospaliale, nucleara), celeiconsiderate puter€a GulereLe albe'a!preluat dinservicii. avantul exceplional alactiviEtilor agriculturii, in inlreFnderile $ responsabiltatea invinse, insd o cfegtefe inegald, exceplionald maialespentru A fost tArile lmpunandu-se in fala dii Occldenl, pentru girelativ giJaponia ('10% lentd anual), mijlocie llalia (mufciloriin salopete) Germania $iFranla oralbastre' ,gulere pentru fataEuropeioccidenSUA$iAnglia. Cei30deaniglorioqi auschimbat deprosperitatea vizibild, transfomdri semnificative s-auprodus tale.Dincolo 9i pe|sonalului consticonsiderabil numdrul salariat, care a in societater a crescut Ocaractedzarc oconofi ica perfect ag cultorilot integrati tuitpractic o nouaburghezie, a sporitnumdrul a Romandpo6H€combrbt€ mijloace tehnice socio-economice, lermieri careulilizeaze fdd uncapilal in noileactiviteli ,,Olali ca Romenia, in lacredite retelelor industriale recurg fiziccorespunzeior Qiferatehnologie moderne, $iseasociaze $icomelciale nupoateajunge lacrearca de functiune, modemd, sdsebucure de aucrescut salafiile muncitorilor, ceeacele-apermis prinmunca, valo matedale decal adicd consumul albe", salaaliidindomeniul se.viciilor demasd, Sifemeile 'gulerele prinsalaii.Inv€stiliile streine, aducand numedc, deosebire in invdlemant, senetate, care lucreaze au cfescul cu ln pimul tehnologie crceaza 9i capilal, administratie $ come4. la randbcudde mlnce$i contibuie petrolief din1973a puscapdtacesleiepoci, aruncend lumeaocciirnbundblirea calitalii lucratorului roman. $ocul pune prcblema maitaziu se va lunge ciz6 intrerupti scurte momente de cre$tere. Dupd dentald inlr-o de i...)fi,lult conlrolului uneipd( a c€pi" stagflatia Sidelinerii perea mondiald a seredredin1975{stagnare economia 9iinflalie), qi capitaligtii taluluide cete saladalii dtmmailentSioncuminegal de la o lardla alta.Guvemele sa, dar intr-un rom6ni.' puternic interventia staluluiin liberale delaincepululanilof'80, careaulimitat Riscul dehre, lAl.Zeane, in n-aupulutoprimercul crizeicareseagfaveaze odatdcuintrarea 1-3,2000) economie, in,,Secolul20", (precum RelansaMexiculin 1982). incapacitate deplatda unortdridebitoare primului (1981mandat al pfe$edintelui Reagan reaamericand de lasfar$ilul generalizatd deo inflalie in toabtaribdezvollate. 1984) a fosturmatd 1945 asupra disfunctionalitdtilof capitalismului testaulatin Crlzaa avertizat intre liberalismul, singurul capabil se aducdun nouechilibru 9i a revigorat multd libervii economiei: mai multd libertate intreprinzdtorilof, mai forlele ale fo(eidemuncd. tateprelulof,maimultdmobilitate cddedi deaceastd ideoin aniicareauurmat comunisrnului, tdrileeliberate planificata indreptat in ri! economia centralizatd, logieauabandonat 9is-au cdtreeconomia functionale de pial6,calauzite de murile difete aletranziliei spiitullibefal. lugoslavie, in unelestatedespnsedinvechea Dacdin Cehia 9iSlovacia, schimbarea s-a fdcut cu destul succes, in Romania in Polonia Ungaria, 9i Si Unambuleiajpe drumuile Spanie, noue libefal a fost dificild, ceea Bulgaria tfanzilia spre o societate cu caraclef in pragdevacanla intrdrii acestora in Uniunea Eufopeaneceexplicd 9iintazierea semnsguralprosperiletii economice
60
idgilor societatea Oamenii, 9llumea
tt
l-l
Economia Dmeneasce ln preajmaaderdriila uE . Conbdulintomdional ,,]\,4ediulinternalionalva conlnuas,fieinfluenlatde inceftiludint maiore curadecnrin globale$i in lensiunite dezechilb@le produsede conflicte economice geopotilce. Stagnarca economciIn Europa, dar$ in attepeiiateturrlti, iarpedea a parteascensiuneaeconomici a Chinei, Indiet9i a ator€conomi asiaiice vordetennlna multe!6rl (inclusiv UE9ipemembril sai)sl adopte protectionisle mecantsme pmleierii in vederea prelelorinteme. Prelulprodusetor debazS(inspeciaa petrotsigaz€)va continua si fle subpresiLrnea cresterii economlce a staleloras altceqiaunofblocaje pepaieadeoieda. Aceste crcumstanle vorafeciaeconomia Romenie.
i
nrondial , . PEdudiaindusldalt $-adezv6luit, dupe 1989, industriale a crcscut ,Produclia cu muttmaiputinin 2005falede an! anterior (cu ineficienta 2010). ir nocePBac'escutp.ooaoicu40o Esrep a ,,,b| .a sLslnemLaiTusirid 'onanealcaa sLporlal5oct.i prtemce apeciereanaqivaa .oledei ralo,rale, Indic€bideb6zi ai economiei romane.tti creslerea ta felofdeene$iecrtrentveetedinUE,sistarea ajutoaretor destat,compelilia na, durade pe p'alainl€na redJcerea ba.,e€0.perrrrtmpo.ILrie el-openeoe (o,r2ooo2004 2005 i -9i fectiidin China(confecltite suntunbundeexport pepielele impodant dinUE).' Cre$leFa reeld q 2 (D.DAianu, Ecanoniarananeascd: ce estede unZtit in 20A6. a PIB(%) in,22',841 aprilie 2006)
. Aoricultr.a esteaducerca agicultuiila nivetele ,Necesad m nlmedecompetitivitate dinUE.si 6l0nanu cunoaqte o a[a ca]ede compelltivizare decalcrc9terca suprafelei medtia exploataliei agricole o pebazar dicrri performanjetor in randarnenle pe e de productie qiin productivilalea suprafala r,runci, inlrucet in prczent, cu apmape 40yodtnfo4ade munca ptB. dineconomie seciorul p6cu 11-12% agricol abiaparttc la fom|arca Nrcimacftprog|amele deasociere lnte miciiagricultor nucontdbue la rezovarea probleneof aparleienlei la UEin agriculturd, pentrucauni€ain asociatiipoale aduce evenlual o imbunitz prcductve, darnuS necesara li€ a perforrnanlelor diminuare dfarnafuaa fo4eidernunca angajale in ag cullura, slngu€carepoaleschimba sprestan_ dadeleeumpene loculsectorului agrlcolin economie., cuceinleb apaftenenlet ll getbdrescu,Politiaagicolein concordanld la lJE, in ,22',808,seplembrie 2005)
Prellale t4 1 (%) deconsunr
9,3
8,6
uenc[ur 0econt _6.0 -8,7 "9,2 curenl (%PlB) Doilcilulbuge-2.3 -1,1 -0,8 lllulpublic
;_
Indicabd devulnorabilitate 2m3 2004 2005
Tota ul^daloiei er- 34,t Ielnel7o0n Plb)
36,3 34.5
ffi:ffi,:fl:'3i45,053,065,0
ACFA4TAITIND€?END€TA
Totalul datoriei pelermen7,0 8,8 1 . ldentifcatr, c! ajltoruldoclrnentului 1,cearnairelevanld condilie a progresului exierne (%dlnPIB) economiei romaneqt. Ciutalicateva exernpe deintrepdnzetori careaurcugtsd scurt obtind rezultate deosebite stimu andproduclia. Caracter zal, lucfand in gruplrrdecete4-5elevicontexlu economic inlernationar -t ' n i L r: -\ L l1 l" al inferlRoman eiin UE Stab! ceneavaniajeazd pe ce ne dezavanlaieaza 9t temenscurtSi ungin aceastisiuate ' . SerolulXX a cunoscui aEluride eco Plezentali economia romaneasca Cinpeaspectiva celordouddomenii fundamennomiile liberale, dirijale 9ieconomii tale:induslna Anazal efecluunuiadinfacto|ide socmentionat 9i agricultura Caracleaistic cu deosebire celea i. egelu.acu indusda.To - u'.; a o >,.1a expJnerepe aaeaslalemasl jLmdtdji doua a secol!lui lrecut esle suslinelio n'ala colego' rmpactul Ltnor aspecte aleeconom! Seleclalpunclele slabealeag.ic!iu i rcmanegti in preajma intDriin UE Dacd ilordrijate cueconomiile liberale. sollli e indcatede autorulaarcollru putelida 1Lr!, se pareficientece pronostic postcomunista, in Rornenia aban penlruevoluJia acesluisector econoTa i" ariicarevorvent? donarea planifcale economie gi Deiiniti teffnenii economrci fo osijlde s-.e.a 9i. precumrprodus iniernbrul(plB), trecerea pialA spre econornta de au venilnalional, deficilde contcuet i .:e.!.e:a!i cL ajutofulor,dateledin cele reslaural vechui lbemlism. doudtabele. Acdtuiliunscurl es€ucLt2t:si suceLr
Ecoioanb In lumea $i societate
61
t{ |
in HornAni urban* rurmla* ennnnrnie ffi*nnnmi* VADUBA RURALA, CARE OTBADITIE ECONOMIA UE,economia agrard 50deanigiin preajma intrariiin Lacapdtllultimilor provocdri cain aniidedupe seafldinfalaacelora$i dinRomania 9iproducdtorii de anlasemenea caliutiiseminlelol nivelul tehnicprecar, razboi: Siraselor produsele gi, rand, de conditiile climatice nu in ultimul male,dependenta custandardele europene. oriinconcordanle oblinule, deputine putem acest domeniu ce s"a inl6mplatin aflacerceund Cums-aajunsaici (pentru cd incompletd Refoma agrard din1945, aniicomunismului. maiintaiin despe doar rclulde a frontulsovietic), a avut combatantii-terani de a exceptat clas6de proprietari fiintavechea 9i de a atragede parteanoilorstdpani, s{ldrd h tih! sm dr St d (esinelE 5rurl ocupantuluisovietic, ceamaimarepartea populatieilarii. de fo(a suslinutigi Plm lritd litll0rMd. liill].F & Pliritr in umbraimproprietdridi seaflacolectioficiale, Tmpotriva unordeclaralii a motivatie s-adesfdqurat subputemica lmpuse demodelul sovietic, vizarea. De delraialteldnimii producliei cre$terii 9ia productiviutii 9iridicai nivelului giimpotfiva rezistente, uneiputernice fapt,vremedemaibinedeundeceniu proprietate de pfopo(ii, in fo{d un alt tfansfer de au palronat autofitdtile {a prczenta Propaganda comun colec' trecand in proprietatea pdmentul, exploataliilor rurale viteleqiatelajele rurab,cosmelizal o economie gospoddrii asigurau (ali! agricole colective, care nouinfiintatelor in laponcucearcal6 din1951) {ve a membrilor sii. economic asupra acestuisector slatuluiun controlabsolut $iproducdtorilor Croroiogie semnificative, tehnicd a inregistral o creitere auurmat, dotarea in aniicare produclia investiliile programulde ddicat lahectar:in acelasitimp, iigalii a iar :? ni.lie 14,45 - Legearcfoflneagrare guvemul golit fo(a muncd tandfA spremadr. Pelru Grcza satele, indreptand de decrelala de in industrie au masive coleclivizdrii rileintreprinderi Ma.lielt43 - Declangarea a ramasin memoria urbane. Celmaidesevocatmoment ag cultui. studenli, la tarlalelor ostagi, recoltei, care aducea capetul culegerea prmului colecivd l:Ji||ernbd41!):i{, - Apmbarea publici maircpedetleaba. reunili in doinladea-giispr,vicat elevi$ifunclionari planclncinal, pana dolar datoria externd la ultimul lui N. Ceaulescu de a achita Ambitia colectivizdii. f,trilie1162- incheierea populalia jat parte produsele spre oficial6 agriculturii 1t85- Dupeslalistica din in timpa di o mare ceseacumulase rurale a alunssafieegalecuceaurbane export. pielei a aprovizionarii o crizdfdraprecedent A fostastfeldeclansatd politic in 22iorefitria:1!39- Prcg€mul pe cu,,Programul de alimentatie fArdsd convingd nimeni mascata la locde cLn- inteme, zecepuncte al F,S.N. aqazA 1984. populatiei" Nalionald in iunie adoptat de l\y'atea Adunare a agricultu i, crearea ste,,Restructurarca $i $tiintificd pfdbusirea care regimului comunisl dinfinalul anului 19Bg9i . Evenimentele miciiproduclii sprLjiniea lelan€qti' de cetre a urmat 14 febnrirj.rl{,91- Adoptarea pierdut pdmantului uneilumi redobandidi autfezitsperanta $irefacerii camercle rcuntealePa amentuua Legii risipile. proprietali micii sprijinifea agriculturii Dealtfel,reslructufarea tarA$i rcstabiiirea Iondului funciarca€ prevede precum la loc de frunte in Comunirea distrugerii satelor se aflau op ne$ti, 9i drepiului de pop elaleasupEterenurior 1989. Salvdrii Nalionale dindecembrie fosleor coo- catulcdtfetardal Frontului ce se g,sescin pairmoniul paneh (C.A.P). lapropdetate peGllve dinultimii 16ania consacrat dreptul agrlcole deproduclle Legisla{ia agrare publca restituirea 12irflrri.:2{,fi1- Monitorul ofrcial pdcale, Din in anii comunismului. a ceea ce a fost confiscat integrald gifores' tercnurllor agficole Legearestiluid procese pemantului de de abuzuri a foslinsotitd retrocedarea $i ilegalitdli, iiere adopbE de cele doue camercale vehemente. de nemultumiri inteminabile si 1999. Paiarnentului in decembie @
id o if o r
,,
t.
,
Dar,a$acumdemonslreaze nunumaispecialiqtii, ciinsaqirealitatea, mica exploatalie nu este producd capabild sd ldrdneasce decatin limitele suplavieluiii. Precarilalea randamentului agdculiurii estevizibild in satele romane$titconslrucljidin materiale friabile, lesneluatedeapelemailofinundatii,drumuri desfundate, paduricare, odatd distruse, serefacculotmaimultd greutate. Reconstruirea economiei agrare$i, impljcit, a satuluiromanesc rdmane unsubiect deschis viitoruiui.
,.4
it r Cooperelivizarca ,in etapaactuala,luptaimpoirivaexptoatdril capitatisle la sate9i politica de ingradirc a chiabumii,de la timitaeaputerji sateeconomice9i inffuenlei salepolitice, tfebuiedusAcu Si mai multd hoterare. AceasH sarcina pebazapolillciide seindepline9te clasah sate: 1) p n apera€aintercselor prolelaflrt!i agricol(...);2) printr-o politicltscaladeclas,,caresdapesepechiabur ln aceslscop,padidulva cduta:1)sdlimiteze chiabunmea (...); 3) sa dezvoltetoateformelede cooper4iein agficutture; 4) s6 contibue la mecanizarea tot mallargaa gospodariei Sieleclrifrcarea agdcole...' (DinRapoiulprezeflat deGheoqhe cheoehiu-Dej ta ptenara C.C.alPM.R.djn$5 martie1949)
producli€i Dinamica globaleagdcole ln anii193&t989 (%)
Arii Anlicomp€rali d6bazA 1$O195019601970f980 19851989 1938 't95()
100 74 126 157 247 300 260 100 171 212 334 4A6 351 100 224 196 n8 2A6 100 158 192 166 140 122 105 100 86,5
1960 1970 1980
fs€0
(Dupdltlaria[/ure$an,Dumilrul,ture9afl, /strr'aecoromiei, Ed.Economicd, 2003)
i-l i: L€gea18fl99i poprietate Stabilirea p vataasup€teenurilorcafe ,Art.8. deptuluide segesescln palimoniul cooperativeJor agricote de prcduclie prezentei se facein condiliile tegipdn reconstituirea drepiululde proprietate sauconstil0irea ac€stuidrcpt, Ar1.10. Slabilirea dreplului de pfopdetate se face la cerere,0e bazasituatiei terenurilor delinute decoope€tive la I januarje 1990,inscrise in sislemulde evidenld a cadasln lL;fu1cra' general saua regislrului agricolcorecbdcu :rslr;tradb.eoa,eiec lldle oecafecoooera vSp6nab datairtdni .n v goarea legti. lDupl lsbia Ranenieilntexte. coord. Bogdan MuEescu, Coint,Bucuresti, 2001)
ATTtVtIATf tND€i"t {i}f iiTA
nationaH ,, i Invsstiliilnoconomia " $iTnagdculturd 19501970 1960 1989 Tolal (miliosne 14, 630479990210451 Z64n dincaftl
i.nv66lililln 668 1278927244 3S805 sgri@lturd, |lD|€zenulnd 159%129%16,8% dinb{atlt 10,6% (%) iravesltlild
l. ,Traducell" din,,lirnba delemnutlizatd general desecrelarul al p [,4. R.in Rapoftul la plenara din3-5marlie1949adevdratele grupelor inlentii aleconducdtorilor devarddhta oartidului r PondeFa odatdcucooperalivizarea agiculturl. delotalulagricultorilor ln 1989 2. Explicalidin cernotive dezvoltafea foTmelorde cooperalie, rnecanizarea $ielecldGrupe Populale ficarca erauasociate c! limilarea chiaburimii. de veBE (%) oqDag Anajizali daiele dintabelul 2 StabI culbacrescdloare a prc_ Sidescrcscatoare oJcl.erglobale aqricoie de.alung-d50deaniEornulatio op'rie 15-24 14,5 propo4ia Moiivali corcspunzAtoare mairnicda investiliilor dinagricultlrd fatdde 25-U 14,9 celedinindustie. 35-49 17,1 Stabllili, dupdexamina€a doc!mentulu 4, caleva conctuz|. 50-64 28,2 Alc:tuili uneseuincareseformllalo opine argumentate relativ generald lasitualia 65Sipesle 24,9 a agriculturii romenegli, inainte deintrarea in UE. Econonig tn lumeaDoslbelicE $j.soaistat€
I
i! tutrodu!u;
URBANA ECONOMIA pentru cuunbilanl Romania l\y'ondial s-aincheiat Razboi Celde-AlDoilea pierderimate alecare adeugandu-1i-se ranitilor mo(ilor, dramatic, Sidispdrutilor pulei politice Preluarea petermen nationale lungeconomia audezorganizat Pentru ei eraimpegrija refacerea in acestora a lasat l6'ii oecrtrecomunigti prinpiata pdn desfiinlarea, de economie vechea sdiledemontatd riosnecesar resurselor tuturot a ma-lipropet6llp'ivale trealtele, $l odadcuconcenttarea centralizati, noua economie partidului-stat, lle infeptuitd sd subautotatea (initial ulterior numai anuaH, pin planificare 9icincinah). organizald nusepoateconstilui superioare potrivil o societate politicd cdreia Dogma tezap oritdtii imediatla prin proletariatului a condus dictatudi decat intennediul comunist, panein ultimul ceasalregimului carea ioslsustinute industrializdrii, derentabimatealeSiumane, f6d a setinecontderesursele celmaiadesea sociale. litatesaudeconsecinlele in cadrul Valev, sustinut Romania s-aopusplanului anilor'60, Lainceputul a internalionald diviziune socialistd conceptul de astfel CAER,contestand energofag, muncii. Induslria socal$a,o industrie a semnat Internalional, la Fondul fi,4onetar a aderat Romania Ulteriof, producerc (comb naiuLde Sipouanta (1980)9i a primitclauza Europeand Economicd Comunitatea cu un acord laTudali anii70) acimentu!ide ioale (1975-1988). Dinpdcate, partea SUA favorizate din mai celei naliunii pnn ea fodate ela Industrializarea premise aufostirosite. favorabile aceste frorologie a eqecului. insdsio cauze principa'ii iunieig48- Nationalizarca metalurgia' plus, aveain vederecu precddere asacumeragandite, in de produclie lelorm|]loace comaploape neglijend induslria extractivd, dema$ini9l construclia siderurgia, de i1 iulie1g4B infinlareaComisiei demiide Apoi,construirea deconsum debunuri oletindustiile ofoducdtoafe Slala PIanilicSrii. in intreaga pentru industriale extinderea activitdlilof tara decon- intreprinderi a asigura rcrnano'iugoslav i963- Proiectul prop de stat, gesiiuni etdtii proastei speciiice datorale provoca dezechilibre de la hidrcenergetic struirea oblectvului de matefiiprime,de fo46de muncainaltcalificatd 9i de daf gi deficitului Poillede Fier. necompelF produse calitate, de slabd Incheierca incheia cu Ciclulse Noiembie1979energetice. Primulu resurse cu ui Bucu€qti, tronson a melrou in ldrileCAER'Ia schimb de multeoi exportate tivepe pialamondiald, i a;1gg4- Darea a canalului in folosintd astfelunniveldetraisupeeconomicd nuproducea Cresterea similare. altele Dundre l\,lareaNeagre, Dacdaddugdm nivelul supravieluirii veniturile mediila $i N.ln rior,cidoatmentinea i98.*- PrograrnulFS ?2de.embrie blne pentru plata putem mai intelege exierne, datoiei solicitate sacrificiile eliminarea intrcaltele, 10pllncteprevede, e 1989 dindecemb evenimentele desoiriidincares-aunAscul starea pomovarea bimcraliei, a centralizdri 9i pialS intr-olungd anevoios, s-a lealizat de la economia Reintoarcefea iberelniliative I a compeliliei Pdbuqireaprodu4ieiindustriale miideintrepnderi9ia disponibiilit(l Privalizarea a desfiinlat pefioadd detranzilie. or exporir produclia constant, induslalaa scdzut C54%). zile, Ani de C27,7%)9ia demuncitori. lizatmilbane P.8. scade l9!lj-Adancrcarccesiunil. in aniide inregistEt detrai,multsubnivelul nivelului fiinddescdderea insolite cu 129%ialadeanu Pecedenl secol9iin l noului lainceputu a fostopritd acceleratd dinainte de 1989.Cederea produ4iei. scaderii 1:$3- Sloparea uneiredresdriau (in primulan iarsemnele sectorul agricol), $iin procesuLuideprivalianii2004-2005 l99i Acceleta€a in crestedepenela4%,maimari fiind concretizate apard, tfeptat sd ince0ut zarc serviciile financiare, Activitdtile in tdrileoccideniale inregisirat 9i 1l!;t - PIB scadecu 10,4%,Aornaiu decatnivelul din sticld multe etaje, atinge10,6%. clddidle cu in toaie marile ora$e, 9i aucrescut. consumul :LiCi Aparilapdmeorroadealepolilicii beton, previzibild in IJE va pasul lntratea la tot te intampin6 supemafieturile $i dereslruclurare ii Privatizare. atat Prospeitatea sumedecapital. romaneasce cuimportante injecta economia in inceputa economica 2rllii- Creqterea tuturor' noastra, a de contribulia inse9i dotitddepinde deindelung ultmlianiconlnud(4,8%). 64
sociel,alea Oamonii, 9i lumeaideilor
ryir{xlirlil ,r Puncfuld€ vedoreoficjalasLtpm dezvolgriieconomice a Romanioi (197G1980) dezvolaiinoaslre ,DimensiLrnile in aceslcincinal sunlretiefate cuouteredefaptulcb in anul1980prcduclia g obalaindustdat, vafrde53deoi maimarc dec6l ln 1938. Dispunern astbzide o irdushie moderna dotald cumiitoace deproduclteavansate, capabiH sarezolve prcbleme celemaicomplexe aleprc!rcsuluilehntc coniemporan, s, asrgure inzest€rea tuturorramuilor giulilaje cumaqjni deinalimndament, ndusfapaF Ic'pecupesle60%lafomareaventulul peste75%laacoperirea nationalqicu cerintelor de ma$rn9i utlajealeeconomiei, cuprinde 35%dinlolalulpopual ei ocupale, manifes, t6ndu-se cafactorholdrAlor al prcgresului economic $isocialal soceleli noaslrc (N.Ceau$escu RaportdC.C.la alXll-teaCongespC.R, 19fioi€mbie 1979)
prcducliei Dinamica industdal€ (19341986) a Capitalei
t: t:
Undll punclde vederc ul 19761980 nua pututf indeptinil ,Cinclna tamajoritatea pincpali,nic a ndicitor venrtul nallonal, nicila prcduclia indushiala lolatd... Caurmare, iaGdedirectivele aprobalein 1979,prevededle cinclnalului urmetor vorft reduse.. Aceslioccu cifietebse impresa unuihaosdeplnin politica deplaniJic?re cualalmaimulcu catebmascheaz, rpsaoricdrei incercairealede reforma emnomica, Econornia romaneasce este.ldri indoiale, ceamaistrictcenlralizala €conomle d n intregubgafsocta$rr gidplanificatd lisL.o srLalecaregeneredza reIciefl6.lps,oe'le/b,itate, ca.edescJraiea/a i,ril.al vele.. Innod palado/dlfdbrici'e trdJctra /ari soca,cle ir locde a o.odL.€oooalie producs6rdcie, princa€ s-arealtzat Metodele panaacumindustnaizarea, transferul fo4eidemuncb dinagricullLlr5, credileeextemegiacumularca fo(alepe seamaconsumului sleindu-e lrcotat' ' 'q89l (VadGeo'qes(Jlsloflarc/hir;/or,
Produsul (%) inl€mbrut,dupa1989
;
Il
*,' 1990 1991 1992 1997 1998 1999
lndustio
A0dditud
40,5 37,9 38,3 30,9 26,3 24,8
21,8 18,9 19,0 18,0 14,4
ACTIVIIATE lNllqlll']xi
Seryicii 34,8 40,6 38,4 44,4 46,4
li r.,r,
lDupaBucuetti.Omagiunarelu erau, 1988)
,2005a fosianulln cafeRomAnia a lualo rau pe caleaeconomiei adizanale...Totce a fostimportant sgurgi prolitabi a fostvandul capiialului siretn petrolul, dlshibulia de gaze9i eleclcitate,pedacoroane d n sistemulbancarprese nusepoalespune can au $ acesie prospelal ., ndusiria-patfaunghllara a emnomrerreae a stagnat. - aproape Aucrescut insaservictile, iarcelefinanciaFbancarc inlr-oalud de invidiat . . ln general, ramane o inlrebarc: dacadez, poaleaveaoc ldreo vollarea servicillor dezvoliare soldaa ndustriei S agdcutlurii,indeosebi prclucrebaa productiei re?...nvestilimasive seiacnuin iaclitAli'industria e sauutiltd!publiceci in afacerl imobil afe inconstrucliide birour de vle 9 de aparlamente de tux.CAt poaterczsfao astfeldeeconomie?' (llie$ebinescu Cefeldeecanonie se construiegle acumin Ronania?, in,,22',836,madie2006)
1. Anaizalidocumentul 1.Deiini!industrializarca in mnceplia general secrctarului al PC.R. i'til,) r",l'rt,-l,.illiA! Cornparali afirmaliile d n acesldocument cuargumente e formLt atein documeflul 3. DescoperiJi falanevazutA a ndustra rzdrii. Stabil melodele. Explicati form! ati Economla rura, Siceaurbane au reai,,lnmodpa€doxa, fabrce pfoduc sAdcie,' Alcatu li uneseuargumentativ lostsubordonate poticein dectziei culema:. Luminile in anjicanunjsmului. $iunbreleindustrializeii wernea regim!lul comunisl. lnterpretali docLtmentul4. Caracterzal. irnprcund cuungr!pdecoleg,economia Abandonarea dirijismului postdecembristd. 9i revenircrnaneascA rea la liberalisrn au creat insdalte Analizali documentul 5.Cereproseaza. defapt autorul textul!facloordedecize probleme, p in mu rand accentuaeconomicA? A cdt!1r,pebazaaltorinfomal i !n lablou a sillatiei dinullmiij Sani readecalaju ! inlreactivitdlile proExplical decein vremea cornun srn!ulinvesllleeraudirijaie pentru in industrie, duclve servicii, cu consec nte $i caasldzieesdfe alrase in altesecloare Cafecredetica estesolulia optimd? sociale mporianle. Alcilurjruneseuculema:Econaniarcfiineascdin ceubrcapraporliilor corecle, Economie tn lumeapostb€lic, 9isoci€tate
65
.ffiianpmra glexiNu r0rnanesc oelAruca nouArrttR nouAtrrr dinPlea$a i"Y . lradlional '
grupuride deevolutia istoricd, romanitrdiesc astezr Fodali deimprejurdrigi constituind mi.rorirali nalionale ]n maimulte in alaragranitelor tariinoastre. : .,' slale ate tum ,
esteo tarainconjuratd de romeni" estesustinule de Expresia ,Romania importanl deconalionali aino$tcare$iiescinstatele existenla acestuinumdr romani, valahi, aromani, macedoneni vecine. Uniisenumesc altiimoldoveni, Existenta lor reprezintd o tealitate ce derivd dinprocesul saumeglenoromani. deastezi carea cuprins o ademultmaiintinsa decalsupfafala deetnogeneza a Romaniei. de-alungultimpului, inspaliulromanesc aufostcolonizate Pedealupaire, gine (Transilvania),9vabi de altdo etnicd: secui,saqi,maghiari Sipopulatii (Bucovina), (Basanbia). (Banat), germani, De ucraineni rugi,evrei,gdgduzi in TdrileRomane s-austabilit, in diferite momente aleistoei, asemenea, fiindakaiiaicideposibilitdli italieni, sarbi,bulgari, slovacietc., evrei,armeni, deperseculiile dinaltetari. maibunedetraisaufiindnevoili si serefugieze independenlei(proclamatd laI mai1877), deqipotenlialul Dupdca$tigarea publica, maialesintelectualii, llmitat, atatguvernele, cat9iopinia Romanieiera pecei romanibf S-aactionat auacordat o mareatentie dinafaragranitelor in favoarea respectdrii drepturilor aceslora, li s-autrimiscA4i, diplomatice activitatea dinRomania ziare,iafmultiinvdldtosi profesori 9i-audesfagurat din statelerespeclive, mai alesla sud de Dunere. in gcolileromanegti noipentru Romaniei l\4ad a creatin peioadainterbelicd condilii Constiturea poporului fralilordin afara roman, carea continuat sdacorde asistentd evolutia pozitive granitelor s-auoblinut, maiales,caurmare a intelegerilol Rezultaie giGrecia. destatulroman culugoslavia, Cehoslovacia, Tufcia rcalizate mondiale marea dramd dinvaraanuUltima conflagralie a adusromanibr n4ionale ti minodgli | ; l Romani Ll I din Romrniat 100000km'ldinteritoriu lui1940, candaufostcedaliaproape 9i6 800000de iar romanii fomani.l\.larea Unirefusesesfdramatd, locuito,in majoritate jafud, au fost crunte represiuni: asasiramasi in teritoiile cedate supugi unor Pedealtdparte, in aceste zones-aufdcutcolonizaavand ca nate,deportdi. structurii etnice a populaliei. scopschimbafea nunumaiin statele Astdzi esteunfaptrealcddestul demultiromanitrdiesc qi Unii6e alldin Rusia,Kazahstan, vecine, ci in altelemaiindepd(ate. republici in anii in alte foste sovietice, undeaufostdeportati Kifghizstan $i guvemului delaMoscova, alliisuntfo$ti 1940-1941 o dupd1944dinordinul prozonieride dzboi,carenus-aumaiintors acase. gi celordedeparte seinsciufomanii afatiin SUA,Canada Totin randul in maimultevaluride-alungul secolelor alXlxlea Auslralia, undeauemigrat ecoMarea lor,,aventurd' a fostdeterminata, maiales,demotive si alXx-leadln inregislrate derecens6minlele ' Datele trAi viald aceleagi motive care au deternomice do nla de a o mai bune -, pe dspunsurile 1930S 1992se bazeaze dezvoltate. minatemigrarea iiin unelestateeurcpene
in anilsocialismului, guvernele Romaniei nu s-aupreocupal de soarta romanibr granitelor, dinafara promovand pfincipiul,neamesleculuiin treburile interne" alealtofstate. Dupd1989, problema estereluald destatul romen $ise infiinleazd o seriedeasocialiiqi defundatii. S-actealDiecliapentruRomenii dinDiasporc in cadrull\r.A.E.Fundatia culturald Ro-b16o.qan.zeaz6 numeroase pertruvalorillcarea aclivilali cre;_ intelecluale a romanilor pretutindeni. de pentru Liga lJnitatea liei Culturald a pro"Basarabia Ronenibra losl reaclivate 9i impfeundcu Asocia[ia ti proBucovil?a desfdioard pentru aclivitdli spijinifea rcmanilor dinafaragfaniletof.
trl
Pi.ionleledin6atulUzdin ,ln ljzdin,ca Siincolelalte satemm6ne$tidin Banatul iugosiaq s-aupestrat limbarom6na, modulde viata,obiceiurile,portulpopular aleromani|ol' Ouminicaqideserbalod t6€niiseimbEcdin straiefrumoase,tesutein case pe vechibrazboaie, defemeiqifete harnice, $i lmpodobite cumollveromanegti. (..) Horadeduminicr, in centrut tocaltatii, undelmbdcaliin coslume nalionate vin Eminesc[ de6pre romandlnaftrEg|anilolor bemni$i tinerisa se veseleasca, mai unitaie etnica ,,Dn marca a tracilor romanizali carcoclpain veacul demijloc apoape laceincapadedtndeconrl viual saiului, inhegterltoul Peninsulei Balcanice, incepend desubzidurite de$i satenl tiner, cedandspiritulul Constantinopotului, ale Atenei paneh Nistru splemiaze,noapie $ialeTrieslulli Siajungand Sirisaritpand-n vrcmii,se simlahalitotmaimultde un lisejspreapus, n-aIemas decat manaaceasla altgende muzici$ldealtedansu. 9esurile depopor romanesc ltberpe oerecJl oepamanl dirrePru[Dulrre$ Cdrpal{..) Nue irrr-adevar Pictoriteie unpooor megie$ dinUzdinnupreaseinspire caresen-abi rcmani subjugulsau.' dinacestefome de lranzilie de la viala (Dinvolumul l\rl.Eminescu, Romanii dinalangftnilelor a satuluila o vial6impelso, Fdi,19gg) haditionaE nald, cu tot mai rnultetes;tu oresene$ti.Dimpotive,loate picteazdde I e.l regua modulde vialeiladilional, lmpotriL-: l vindu"se in acestfeldispar luirapide. liei FJispendirea 6l6mentului nomanesc ln 1946 Canistecronicaai iimpului, vorsafixegasesc rcmaniise ,Aslazi, in urmabarcte regiuni: ze $i sa fereascdde uitarebogeJiaSi 1, in Ucfaina Transcaeatce, se afle4 satepopulate exclusiv de rcmani$i sltuate varielalea datinilor rcm6ne9ti, comorile chiarla l.olreraprovacieirom6ne$l l\,la?-1Jr€iLiu folclorului, virtutile modului devialefadi2. in ljngaria, Tratatul de a Trianon a tisatin afaralontierclor Romanjei o serjede lor Nezuinle fireaslonalalconsdlenilor comune aflatede-alungulEanilei. cd,dacanegandim ci, in ultimele dece3.in lugoslavia, rcmenii alcdtuiesc douAgrupuri compacle: Banatul in afara d Craina. nii,mediul rural- dalorita caldb ilortot deacestea, sernargAsesc mmenipeinteg te loriutiugoslav, in speciatin l\4acedonia marfrccvente alesdtenilor, a contaclului 4. in Bulgaria, elementul romenesc se gdsegte in douegrupu: Timocul Sizona lorcu lumea$icu altemedri, cuoragegi Dulrrii.Pel6rgaaceqlasera aqA.oraqiinRasSrilut Butga.ier ir legiJr.te muntoase. cu alleler - se metamorfozeaza ireverpindutui. 5. in Grecia, .omanii alcltuiesc un grupdestulde densin lvtuntii Se mai sibil,satuiieginddinizolarea luiconseF gasesc in grupu rna micilnMacedonia, Tesatie, regrunea Otimputui etc.Elemente izovatoare deodinioad.' $Locaoiiloare peinhegieriloiuicontinenlalelen. alosegasesc (N€bojia Tomasevii, 6. in Abanla,elemeniul rcrnanesc se geseste maidensin Cempia Mazachiei Si Pialurcnaivdiugoslava, 1977) rasodndil in grupJn rl2rele'.dversFoJrldinsJo.eslu!aii. 7.in lstria,segdseste o insulareduse deromanlin regjunea Abbazla., pdcii,pais 1946,vot.130) (Ahivelel',4.4.E., FondConferinla
ACNVTATEINDEP'NDSNTA 1. Dupececlli!Sicomparalt docurnentele 2 9 3,rezolvali, llcrand in grup,urmdtoarclesarcrnide lucru: a)Stabrii! mo|vele careaudelerminat elaborarea acesrcrrexle, b)Argumentali ultirna afirmalie d n ctatutreprodus dinpublcistica lui[,{.Eminescu. c)Comentali situalii e in careseaflaRoman a candaufostsc seaceste texte 2. Analizali datele dlnlabelul 1 gilo.mulalr o concluzie referitoare ladiferenlele inrcgislnteintrerecensemintele d n 1930I 1992.
O scena dinviatasatului, pduranaivd deAnaonciudinljzdii
67
in Romania a procuajutorul sovieticilof, a tegimulul com!nist lnstalarea, pemulliromani firegti risipindu-i dlncolo degfanitele dusunexoddeproporlii, formata dlnoameni acumo Romenie noud,ceaa exilului, alelarii.Aperea o ave'siune orolunda faledecomJnism. animalide romani. distinge in Occident treigrupufi derefugiati Dupa1948seputeau personalitdli pfecum Emil Cioran, restrans numeric, efa format din Primul, Constantin Brancugi, Mircea Eliade, Geolge Enescu, uniistaEugen lonescu, dinainte derdzboi, lacareseaddugau mullimembri aimisiubililiinstfdindlate fegelui, au care,dupdvenirea comunlsmului nilordiplomatice !i plecarea Enescu sdud scipol in lard.Ace$tia dinurmd,animali de ideeasprijinului $icelebru refuzat sAseintoarcd Yehudl'/enuh n (1954) vrolonislul (,Vinaneicanlll') auformat unguvern in exilcondus deConstanlin ametican legionar, format din fostministru de externe. A existat apoiunexil Viioianu, dupdegecul din1941.Darcatemembrii GdziideFierexpatdali ,,rebeliunii" ^rfi€xll Enescu goriaceamainumeroasd efa care va cre$te continuu, mai ales dupe1971, 9i ,Utimilnoudanidinvlald(1946'1955), iormate fugeau dintard, ldmuli curand ceinseamnd comunismul, dinceicare, Enescui'a irdil exclusivin *alnAtate, perlcolele Al1ii, mimand o vreme cd ttece clandestine a frontierei. infruntand inh-unexilvoluntar, determinat maimLit p la ma ocazie favorabild. Nu binein cornunism, au rdmas ln Occidenl se simt c€ sigurde intdstare, du€reSi- poale puline specandprinlre acest a aufoststfecurati deserviciile aufostcazurile scarba. Scarba fala de cele ce se [,4area surpetreceau agenlicumisiunea dea dezbina exilurofirenesc. in Rornania acelorvTemull cialecomuniste stain(direcl ori instdpani@a ocupantulul prizdpentru era multidintre romanii exilali, odateajungiin democralice, tdrile p n inteeug luturorbunurlor ) asupra $j pfocomuniste simpatiile aleoccidenialilor. sdconstate Siprosovietice poliacesleilari,perseculia struciuriof g Vest,apafeunnouval '70,pefondul felativei destinderi dintfe Esl in anii lci aliati cu leroarca, ca€ au dusla pfomovat cuo mentalitate diieriu.Neostalinismul deCeau$escu mmanesc cusutelede de refugiali crea€aGulagulul pfofundd in randulindiniulie(1971) a produs o deziluzie cu Tezele miide victime, dereglarea 9i coruperca oda16 tuturorfuncliilorsoclae (administralie, telectualilor. Unlivor alegeexilul,in timpce allii (PaulGoma,Gh.Calciu jusliliearmad,Scoala, bisece,finanle, Dumitreasa, in lonelCand)votincerca, ferdsucces, dezvoltarea disidenlei economie), subminarea Si baljocorirea 1ara. fenomenului de fugdpestehotare, carecuprinde acum GeneralizArii nomeorjdanoculturiiprininstaurarea profesiile, prinif-o ii va respunde toab varstele regimul comunist oameni de 9i personavistedei€nteqi propulsarea grele granilei (1981), o noudlegeprivind trecerea cupedepse demAsuri: jelorgala se le aplice,deskuclumrea serie platite fortepentru a$a-zigllor in valute laadresa naliuniiprinimpunerea cu biciul$i cu ,,fronlie Sti',taxadeeducatie pistolul mutalil ceidornici pfecum a unorvaste9i artiliciale (1982), cu emigfeze mdsu ce inglddeau contactele se 9i sociale" prininregistfarea de rdspandirea cuvantuluiscris maginilor cetdleniistrdinisau lPascaBe nfu,Menoia, 4 (1983). scris9imultiplicat izolali, de mdsuri, romanii nuputeau fiin totalitate Cortina Cutoateaceste Europa in permanenld de undelefadioale posturilor Fieffiindstrdpunsd intrc trebuie inlelesEnescu: ,y',stfel BBC$ we seard de seard, vocidevenite Libed, Vocea Aneicii, Deulsche e. i qiromainaltamisunea umanite! in caseleromanilof spefanla, curajul,rnangaindule fami-liare aduceau nitdliinoastre.' Libere, consideratd o adevdratd umilite. lmpactul emisiunilor Fufopel (George Breazul,1931)suflelele primejdie pentru ne tentativele criminale organizate deser" regim, este dat de atatde spiritul sdumuzical ,,Prin mo4ineelucidate in cazulunordrrectori ai Departa" speciale comuniste: estepenlru viciile vasi,George Enescu Nodl Bemafd, Radu Cizmdrescu, Vlad GeoQescu meniului Romanesc mai legi{me man-, noastri cea tara parea p milede (1971),pachete-bombe Lovinescu d e, o superbaintruch agresiunea asupral\,4onicdi qeniullirom:rnesc." .. ^ postului (PaulGoma, Nicolae Penescu, Olescu) oriatencolaboratorii 9erban (ronerHeneaj (1981). coofdonatde teforlsiulCados tatulde laM0nchen 68
Mod!itll li
Astdzi,Romania democmUcd a recunoscut roluluniclucalde FuroDa llbere,prinacofdate deinalteordine sdi:loanal\ildgurd $imedalimembrilor Bernard, [,4onica Lovinescu Nestor RateS, [rirceaCarp,Emil 9iVirgillerunca, Hutezeanu, Nicolae Slfoescu Stanigoard. In aceslcontext, gl faptulcd a fostinfiinlat se cuvine sAmenliondm un Instilulut pentru National (tNMER). l\rlemoria Exiului Romanesc
proeminenld a exlu ui rcm6nesc,TonRatiu (1917-2000) a revenrtin la|a almediat ceacest r i ..1 lucru a foslpops6le graniF Fuga sibil9i s-a im1948, mdsurile ,Pelasl6qitulanului extraordinare depaza: faqia deprrnant arata puscaunut0n" ghlmpate, batede-a lungul!€nte, patrutete sarma cucainietc auinchls apfoape cu lrefi'lrnlaiilPN 1992a foslcanT.C.D.in desdv6Eire aceasta cale.Atuncl, timpdevreodoiani,fugarii s-auindrcplat 6dtrelugosta- didalulacestur parlidla alegenle prezi, via,oripeuscat, or trccand Dunarea inot.S-aaflalinsa curand ceuniifusesed rcsDinsi denlialeRepoducem calevadei din peste grarit,de ugos.avi. "1(ordii in hne. caceiscdpatiereu fnJliculJnleinragare manifestul seuelectoral, precarecuve icaameninlare a uneirel miterilntad., ,lubilihali rcmanl, (Neagu Djuva€Anintiridk pribegie,2A02) VrBauo Romanie pulemiciSiprosped. O Romenig in ca€ fiecarcdinnoise putemgandlspune9i scriece vrem9i cumwem,in lrrnba materne. --:,. O Romanb pulemavealncrein carc p€zinti anilo. 40150, ,Fatede rezistenla disidenla c6ievadeoseb de Siopozilia dere unliin al!i. taclicd rezlstenti ndddjduisere in dsturnarea comuntsmului, convrnli $ideobectivVechii O Romanio deschisA lumiiintregi,in de inevitabililatea qi de p.,bugirea nlervenliei occidentale regimulu impusde l\,{oscova poaldrcaizaln care tiecare din nois: se prin cauzeextene.ln anii destinderi rcgimutor comuniste 9i at @spectabilizerii deplina liberlate. prinacordule de la Helsinki (1975), aceste spe€nteau fostlasatela o paftedifeitete V€auo Romanie in caretotcetileanui Io4esociale domice de schimbare concentandu se pe posibililatea reformerii slrucluii s, aibdparlenemijloct deroadele mLlnexistenle' (vtadceorgesculstoiaronenibl cirlurca,asuel,cu catmuncim maimult cuabl ma pmsperd s, fievatadecare nebucudrn noiqiiamiliile noastrc(...) lsbliaesteplinadeoameni careqi-a! penlau dat viala pe carc aceste idealuri dedecenii,la cumpena nopliiorjin zoriiziei,anunlaiede inconfundab tulsem "Timp am ceutai sA le inleleg se le servesc in Q naial acofdurilor ( Rapsodiel enesciene emisiun le rcmanegti ale Eurcpei Liberer aufost tolr p ani de exil. Acum, n sacrficiul postutde oTmbdbitare, unspriinodeschidere spreuniversulsperanlei. tadio
L1
f-
ACtlVlTAnglNlgf €t\tDil.tTA r
LilL{OnrAl--
Existenla romanilof dinjuru Romanreireprezinta o realitate derivatd drnptocesul einogenezei. in peroada Rdzboiulu ReceOcci propagande dentul a raspuns larip n suslinerea lor cornuniste exilulu9iamigcd lordedisdenld dn aceste ler in strdpungerea l ' ljn rol irnporianl Cortinei de Fieri-auavulpostule i
t' Cititicu atenlie documentele in grupdecale4-5elevi,urmatoarelel $i rezovali,
sarctni delucru l. Stabilili rnotivele carci-audeterm natpemulliromanrsa abagrexilulin locul,ra ulu" comunist 2. ldentilicali metodele folosiie derornanipentru a ajungein Occideni. 3. I\,4olvdlr d ferenlele ntrec'e'relera ._o e elrlulLromanesL. 4. ABumentali de ce emisiun e pasl ui Europa pentru Liber4 a! constituit ioade multiascultetoi un,unvelsalsperante 5, Explicali dece cfedeli ca nua reugitonRaliusaoblindvcto a in alegerib din I 1992,deglprogram! seue ectorasundastazi extrem deconvinqdtor. Econofiig9isocietale ln lumeapostbslici
de radiospriji.ilede
69
crA.
I
Modulul ll
?
conternporan )tiinta?rrNurnea -,
COTIDIANA TEHNOLoGTA 9rVIATA gtiinlifice desecolSi dinultimajumetate Accelerarea ritmuluidescopeirilor de existenld aleoamenilor. tehnologiei au bulversal conditiile expansiunea niciodatd a€t de rapidcaacumdatota nout4ilol nu a progresat Omenirea pecarele-acfeat. tehnice (radarul, dintimpul |dzboiului avionul descopefidlor Transferul $iinventiilor in domeniul balistice, fisiunea nucleare realizarile rachetele cu reactie, 9i in spatiulcivil,aldturide oQanizalea activitelii informa{ionale) tehnologiei Prewiara ala ptezarlci laaparilia unorproin instituliide cercetare, aucontribuil de$tiintd oamenibr otrrvlui in Cosnos gtiinlifico-lehnice. gresemajore in difetedomenii genetice, ADN-ului ingineriei sedescoperd slructufa Sepunbazele $ise pe 1961,12 aprilie- IJRSS lanseaza sedezvohe mdioastrcnoalimentari. Apare teo a Big-Bang-ului, aditivii prlma navdcos' produc orbi6in jurulPemantului prognozele meteofologice devin din ce ln ce mai exacte datorite iar mia, lume, avand unomlabord mica-salelitdin prin face un uriai lransplandesalelili l\rledicina sall (lui Gagain). el a in- datelor furnizate Cunava"Voslok', $iradare. in 108 tul de organe, conjurat o singurldaldplanela, bolilorde inichipin dializd, scandri cu ultrasunete tratafea ia300kn altitudine. rninute, pentfupiele9i o mareva etatede noi (tomografie), adificiali substituenli maimare o duGld - P mulzborcu pin activitatea iui mdrilor faceprogrese impresionante Cercetarea vaccinud. lltov,cu,Voslok'2). deo zi(Gherman YvesCousteau. al unuiastro- Jacques 1962- Pdmul zborspalial ploduside revolutia informaticd tehnologiei suntdementionat in dorneniul (John Glenn). naulamerican per(1960), deschide descoperirea laserului care grup microprocesorului, a dou,nave aparitia - P mulzborin ("Vostok 3"Si,4"). compacte bombesovietice oculad, citirea discurilor spective noiinchirurgia $ighidalea * Prlma 1963 Valentinalor,apoitehnica femeie incosmos, cu beneficii dhectepentrupamanbni, spatiald, 9i fisiunea 6', efectueaza nucleare TercSkova, cunava,Vostok navald. DeSi folosiupenlruoblinerea energiei electrice 9i propulsia 48denotalii circumterestre. punct pot fi in totali" lehnicseconsiderd cdcentralele nucleare devedere 1964- P mulechipaj abatuitdinirci din (1979) (1986) lsland accidentele de la Three lvliles tate stapanite, $iCernobal pe 1'. cosmonauti 'Voshod pericole. pasnicd energiei atomice nu este lipsiu de cd utilizarea a fac dovada 1965- Prlmuomcareieseln spaliu, modificdri funda2",alalat al noutdlilor tehnice aveasd produca Alexei Leonov, cunava"Voshod lmpactul cumulat lunq de 5,35 m, deun@rdon Populatia rurala vacunoagte unadevdrat exodindreptat in socieiate. mentale Edward sprema leaglomerdd american - Astronaulul funcliile, ldsand loc urbane. Cenlrul orasului i$imodifice whiteevolueaze in spaliu timpde21de publice, serviciilor in timp ce oldqeanulse muti spre magazinelor biroudlor, 9i 4". minute legatde,Gemenii fiindlegate d€ pe acestuia cucentrul urbandevinefemere, ferie. Legaturile msmica a pilelorde ulilizare - Prima funclii istrative achizilionarea unor bunuride indeplinirea unor admin serviciu, 9i in timpuLzboruluinavei combustie telefon, magine pionierii candva delux(frigider, televizor, rnondia i ai consum. Produse considerate ljnuldinlre 5'. 'cemenii pileordecornbustie Nicolae despdlat, esteom6nul unstandard deconfoal detergenli sintetici) audevenit automobil, (187G-1 964). Vasilescu"Karpen defapt,o standardizare a cadrului deexistentd Seproduce, omuluiobignuit. 1968 zborpeorbitiinjurulLunii: colidiand, - Primul productieide publicititii imperalivelor serie. favorizat dearnploarea 9i Lowell FrankBoman,James ii William locuinte transinlf-unmediu inconjurdtor inteligent, in omultreie$te (SIJA). 10revolutii Astezi, Anders Suniefecluate energetic electronice", unde consumul formate in adevarate ,,case jurul $iaparatele in sateliiului natural al Prmanlului 9i calculator, locul de muncd este inlesat curoboli, asistate de sdu casnice sunt imaginitelevizate ale sunl lransmise qi in marea lor suprafeleiselenare. de asamblare, iar seryiciile sunt calculatoareliniiautomate 1969,20 iuli6- Omulpe Lund.Neil majoitate esteinsolita de accesate electronic. La polulopus,modernizarea pdmul pemaniean care anumite Amstmng devine perifeice, locuite decatenegative: degradarea unorcartiere efecte punctul pune piciorulpe ceresc, unaltcon goriidefavorizate tehnologii suntfolosite in mod alepopulatiei, undeinaltele progmm amedcan terminus alambiliosului ofganizatd" estelaeaacasd. fraudulos, iar ,crima Apollo.
tr Calculalorul personal, anului' (coperla ,Tlmes', 1983)
Rcprc conologiccin istoriA corfllrytcrulsi 1936- Konrad primulcalZuseainventat prog|amabil, cuiator numit,,Z1". 1939-Zuse a lenninat ,Zi',p mulcalculaioreleclro-mecanic fUnclionai 1911- Zuserealzeaz6 al treileaprototip ,Zi', carea fostp mulcalculator electro" niccuiuncliiprograrnabile. 19431945 decodarea - Pentru mesajetor inamice, englezii punla puncl Siamericanii pnmele calculaloarc e ectmnice. 1946-Zusea sc s primulalgo lmdelimpecarel-afolosit bajdeprogramare, $ipenjocdeqahpecalculalor lrua sc e primul 1950 Apaeprimul ordinalor comercialRemingion. 1953- LB.l,{. primete conslruie$te odinagestiunii toaredeslinate inlreprindefi or Anii'60 - Aparordinatoarcle dina doua generale,ulilizandt|anzistorii, depegite apoideceledina lreiageneratie, dolatecu circuite integrate. 1971- Estecomerc a izal primulmicroprocesor carepemiledezvoltafea micrcinformaticii. Chip-ul a fdculposibild c.esterea inimaginabi16 a pulerii com9iaccesibili6lli pulerelor personale. Deasemenea, elne-a invadat vialacolidlani, contro6nd lolulde la cuptorul cu microunde la masinade spelal$iautomobilul.
AC'IMTATTIME?ENDENTA 1 . Analizali celerelatale in docurnentul 1 gl in orcnologia gi comparati abturald primele (imaginile calcllatoare d n paglna 36)cuceledeastdzi. Redactati unscurl eseupdvind tehnologce adusd decalculatorin ,,revolulia" ultimele decenii. Citilcualenliedocumentele 2 $i39lincercali grup,cum sAvaimaginali, tucrAndln se desfegoare vialaintr-un ora$utramodem. Carear ii, dupApdferea voaslfd, avant4ele, darSidezavanlajele existenteiinh-o marcaglomerajie uband? Pornind de ia documentul 4, argumentati necesitatea investiliilof ce se facln domeniul lehnologlei infomatie .
l"qodu]|ll I
MEDIULUI INCONJURATOH, OEGRADAREA
|NEVITABTLA o coNsEcrNTA A OEZVOLTARII ECONOMICE? pfobleme poluarea lJnadintremarile alesocietalii industrlale o constituie fenomen carea apdrutincadinsecolul ca un produs mediului, al XIX-lea alcre$teii economice. secundaf marea populatiei, zonelof in aproConcentrafea amplasarea induslfiale ptecum pierea goselele locuinlelor, cu o circulatie intensd a mijloacelor de 9i ubaneprincipalele transport facdincentrele zonevinovate de degradafea joacdun inconju fdtor.Emanaliile industriale degazeii deseu risolide mediului rol imporlant in otfavirea atmosferei oragelor, cu efecleimportanle asupra uman.Evacuarea apelofuzateii a celofmenajefe contribuie la organismulul poluarea poluare ap6, cursulorde Jacareunapo(lmportant ii revine Siagriprecum Folos reain excesa pesticidelof cullurii. chimice, ii ingrdiemlntelor Fl devercafea dejecliilor zootehnice conlribuie decelemaimulteoriladisparilia fauneiacvatice. nucearafrancezd Cenlrala p mescapelepoluate provenite fi,,ldrile de pecontinent, fiindelaCruas-Meyss€ 9ioceanele cu precddere zonelelitorale. Avandposibilitali S llenlldemarevlez,(TGV)dule aiectate de fegenerafe soulilehnoogice rnaipulinpoluanie limitate, oceanuleste ameninlatin felulaceslain rolulsAu deintrelinere a vieli dec6t celeob$nutepeneatunc pePdmanlin spatiile rnaritime inchise, cumsuntMarealvediterana, [4area poluddicu Manecii, MareaNordului Balticd, facravagiiefecteLe hidro$ilvlarea carburi, datorale naufragiului unormaripetro|ere cu - cums-aintamplat (1967), AnocoCadiz11978J, Exonvald Torey-Canyon HaniltonTtade11969), (1989) petroliere in instalalii aflatela ldrmulmdriiSi -, raflnAiipfoduselor depeplatiormele deforajmarin. Ajunsdlatdrm,'mareea neagrd' accidentelor produce pagube plajele poluate, pdsAile imense: sunt marine morin numdr iarfloraiifaunaacvatica impreslonant, sunlprofund afeclate. Dezvoltarea tehnologiei nucleare, insotitd de constructia de laboratoare precum nucleafe, uzine$icentrale lungul de expefienle cu armeatomice Si Sir poluarea radioactivd. Zborul omului in cosmos a contbuit, auadus,implicit, $i in cei50deanidelaprimele cdhtorispatiaie, la pddslrea in spaliul extratepeofbitecircurnteresire. reslru artificiale careserotesc Pentru a miideobiecte progfame pentru viltor, aufostconcepule speciale recuperarea $iinldturarea dedeseuri. unofastfel Degradafea treptau a mediulu i inconju dtoraredreptconsecinld modificdri pregnant planetei, cllmatice caresefactotmai simlite. Caurmafe a incahirii gheturilor topirea arctice af contribui lacregterea nivelului mdrilor, $ianiarctice populate dintre cele rnai regiuniab Pemantului. De ameninland unele aceea, lelehnici' ,Bneface vezubdeunc calursl urmdrindu-se restabillrea echilibruluimediului, inultimele deceniaufostelaboecologice, rateleglSitehnologii s-auperfectionat tehnicile deepurafe a apelor pentru menajere, de reciclare a de$eurilor, iar meri oceane s-au stauzate $i $i t Uma li evolujamtjloacelor tehnice prevdd internationale bilit convenlii care obllgativitatea liecdrui slat in a lua de succesiunea celor6 sugerata poludrii mdsuriimpotriva cuhidrocarburl. Oamenii careiubesc natura aucreat magini dingrupajul demaisus(1971), o organizalie careigipropune caprinfonnenonviolente flnabv separca aveaun Greenpeace 'Poanta" sambure deadevAr? pfotejarea pddurilor, selupteimpolriva degradbriimediului: salvafea deprotest irnpreuna cu colegii, oceanelor, Comentali, pro' opnfea expefienlelof nucleare, eliminarea chimicalelor toxice, p!nctele devedere. voaslre tecUa faunei siflofeietc.
72
Oamenii, 6ocietatea 9i lumoaideilor
gladdetoxicitate, lacMlchigan ,,1\larcle a alinsunasemenea incatsceldatll devine peiculos, putut poluanle calcula cd,dacddeversedle in apeleluiariioprit6, Sis-a ar fi nevolede peste500de anipenlrLr ca laculse-9iregaseascd un echilibru satisfecebr l,nensullac Ereesledepeacur p.ad5ureipolJdricare pur!isimplL condarnal la "a moale Apelede cara, deieunlendustriale p.ovenire de pe solLdle ferti$i scLrgeile ',zalepeslerasLrafaL IncJrcal cuo asemenea canLitate defosfalginitat ilcal elii-a penluloldeaura oierdut echiibrLlbrologic nautal. (E Bonnelous, Onri saunafuG?,1978)
bazdlnocelipdealimentalie pen,Apadrnanebduturade umand. Eaesleutilizata lru idgarea cullurilor agricole fructe, legume, cercale etc.Seplelut esteqi el Sihofticole: polulrii,aluncicand deseovictima seadapd cuapenepotablle, contaminate micrubian sauchimic. in felulacesla lnsde ameninjate sanetatea omutuiinsugi. ln le b industrializate, in c,udamdsrrilor detge1, tide epurare caresunl,uale. irtoxcdtii.e microbre,re sauchimice nulipsesc,' lE. Bomefo|s,Onulsaonalue?, 19Zg)
AgenliaEumpoane d6 M6diu Decizia infiinldiiacesteiagenliflle EurcpeanEnvhonnenlAgency- ELA) a fostluai6 deUEin 19S0ln 1993a fosr ajunse delaCopenhaga (prezentat in spaluln urmanumercaseloT programelor slabilltsediul ,Deseurile ansdd dincadrul spaliale de nai sus) ar ln 1994a americane, osegligi, mainou, eumpene, sauchineze aud:mensiunl in imaginea laponeze carevariaz, deb cativa Sunl centimetripane lacalilamelri9icantaresc in totatapoxlmativ lncepulefectivsd funclioneze. 5.500detone,ceeacelelransiorma ale EEA3'l de state,celor25 int."oadevdrald ameninlare, atatpentru viiloarele membre carc fac parledin UE aldfurendu-lise zboruri msmice, cal$lpenlru zbor ledeliniealeaviatiei comerciale." Bulgaria, lslanda,Norvegia. (Raport NASA2004) Romania, qiTurcia. Liechlensiein EEAesieun oqaiismspecializat in furnizarca de informaliindependente iarboala e e produse deom,Pin(Geea), numele anlicalzeltei despremediulAcesteinfomalii,colec" 'Geeae bolnavd, pameniuJui, tateSiprelucrale cuajulorul specialistilo! euinleleg sistemul ecologic alplanelei. Elfunclioneaza caun(oruanism viu' producand ca€ seautorcgleaza, condiliile necesa@ continuarca vielii.Darprin dincele31 de slale,suntpusela dispoFentru provocale Euopean, numeroasele ConsiliLllui agresiuni produs deom,maialespinefeclulde sera, in exces, zitiaPaiamentului p n poluafea Comisiei Europene, facto lor responcubioxddecarbon, aceastd capacilate deautorcgiarc Si dispare, ln momenluldefaleneafldmin plintransfer caireo climemultpreacalda.Dacd temperalura medje sabilidin tarile membrg,precum9i gbbalAcrcstecu inle@sai pedurile deaceste doar4g€de, aspecte. tropic€le, depikecebamazoniene, nuvofputea publiculul qi aprecierile supravielui. Apavadisparea, iarzonasevatfansfofina cup nse inpustiu.ln merib suprainceklie Pe infonnatiile in opoaneeEEApdvind numaicresc starea mediutui niciaJgele. Oceanele tmpicale vordevenindd rnoarle, incarenuvamaitei pegte. tendinle in acesldomenlulqi niciun Specia lorvadisperea, dtsparand btodat?lo sursA Siposibilele exfemdebogate dealibazeaze ecliunile menlalie.ln toale nstiluliile linal,apoape eurotoate sistemele ecoloiTice vorfidistruse.' pene nallonale (D]nlrun tmplicate in inieruiu dezvoltacuJames Lovelock dinrcvista 9i undNatuf') ,Wissenschafl rea,adoplarea, implementarea 9ievaluarea polilicllof de mediu.Astfel,UE Si ACTIVIT ATI INDE?ENDENIA stalelemembrepot lua declziibine fundamenlale in ceeace pfivegleimbu1. A0umentalide cepoluarea apeor9la aeruluipoate ameninta sdnitalea omului. natelirea c"lil prczenla 2. ldentificali unorapepoluate lii mediulul 9i intega€a saua unorfactofpoluanli in apropierea prcblemelor politicile de mediu in ecolocaliulii voastre dereqedinla. Discutall cucolegiice masuarlrebuise iieluate generale. nomice combaterca lor.
Pentru Explicali decedeqeurib rdmase in spaliul cosmic reprczinld unpericol. 4. Precizali d n cecauze aparcefectul desera.Carevafi,dupA opinia specialistilor, efectul lmedial? 5. Conside€li cd mesudle lualedecomunilatea inlemalionaE Sideliecare tardin panepentrucombaterea poluerii pot insdndto$i sau nu ,,planela albasl*,'? punctul Argumentali-ve devedere.
73
#r
No|LETEHNOLOGI $IIMPULLIBER timpului libera devea schimberii cadrului deviald,petrecerea ca urmare plecerii in priodtard pentru Practica europenilor. majorilatea nito necesitate producand modifcdri s-araspendit tot maimull, weekend sauin concediu se schimbare: esteintr-ocontinue Aspectul locurilor devilegiaturA importante. b munte, cat la apar statiuni noi atat construiesc casedevacantd, $i tAnnul detupentru agenlii satedevacanld, seinfiinteazd camping, merii,facititeti niveluluidetrai turigtieste legate declegterea numaruluide rismetc.Creqterea pe alte petrecerii vacanlelor din ldrileindustrializate 9i de generalizalea anual deoameni depldcere antleneazd milioane deplasiri meleaguri. Aceste principale: zdpezii in alpine directii cautarea sple doud sunt o entate larile $i peldrmulmerilot turismuljoacd unroleconomic Astdzi, $ia apei9ia soarelui qiturismul maritim, croaziercle cuvasede ln ultimii anis-aextins considerabil. i! Descopefinoile tehnalogi gAsit se caliva benefciari dispu$i turismul spalial maiceutate. luxfiind tot 9i-a Si publicitar deaclualitat€ unslogan pentru plimbare pldteasca o in spaliul cosmic. sumeimense golf,tenis,cildrie, precum iahting, recreative schi, sportive Activitali !i . Radiou, aparatul l€efonul, lelevizorul, parapanta, planoare practicate de altidatd sau deltaplan, zborirlcu aulo, d€fotog€fiatSicameEds lualvederi,inteF curce prezenle ndispensabile pdrli ajuns sd lie preocuperi importante a netulau aleunei devintotmaimult categoi privilegiate, de secolXXl. populaliei. in vialaomuluiinceputului iecuiiataid0numeAsaltali depublcilalea de pefecerea timpului culturalereprezinuo ata modalitate Activitdlile de ultimdod, rcaselor noulalilehnologice decauze financiare. carenuesteimpusd vomfimai liberAici,exisuinsao difelenliere, c5,ullllz6ndu'e, suntem aslgural qi muzeele mai Teatrele, sunt de pictura bineinlomati9 vompuieacomunica clasice, expozitiile concedele demuzicd colegiicebva dinaqum€n- frecvenlate ugor. Disculalicu lumea pfecedere in timp ce aproape toate de o eli€ cultivau, cu alilmalii. teleadusein susllnerea acestor tinde aventalteleviziunii miculuiecran. Fomidabilul deemisiunile beneficiazd pdncipal al de infomare$i divertisment instrumentul se facddinaceasta iar aparitia nu existe un televizor, populaliei. in carese Ast zisuntrarecasele folosili princablu9i p€rfeclionarea de telecomunicatii, satelililor televiziunii telespec' comportamentului permanent ani,contdbuie lamodificarea in ultimii peviu.Televiziunea astfel contdbuie transmise fatddeevenimentele tatorului mentauniformizalea culturale, determinand deomogenizare la unfenomen inca,in multeprivinle, cumodelulcare a fost9iremane litatilorin conformitate can. celnord-ame celmaicdutat, nava Cearnaimare Simamodernd intetbelica, dinperioada marele divertisment al maselor Cinematograful, decroaziera dinlumo, grave. de tele' de Concurat decenii o criz6 destul in ullimele traverseaze offlreSeas',pSdsind$antierul ,Fleedom (13 apile 2006) undea fosiconstruitd trebuind salidecinema luis-aredus drastic, numeroase viziune. frecventafea presa, instrumentul altedate Acela$i fenomen il integistreazd sefieinchise. 9i laaspectul pdncipal aceasta recurge Pentru a-Sipdstra clientela, alinfomarii.
1,')l:-,tlii.r. t:i i,'r::::-;, .i.:1,:it,ri.:
(ln dirccbsaudoarcuundecalaj decabvaoe, numeroase ,,Treile evenimente lQi inl€nsifrca incercitura emolional,. Aceasta facecafiecarcindivid safremaisolidar cu c8saaesepeirece ln liecarcmomenl ln oriceparlea Europei, agacums-apltutconslataln timplldararnarii Zidului dinBe inin noiembrie 1989 sauimediat dupacederea lul Ceaus6scr.i." (S.Berstein, P irilza,/slonbEuopei,V,1998)
produs o schimbare majod.ln 1900, ,,S-a bogaliiiisaracli sedist|au in moddifedt. ln limpcebogalii 6educeau lalealru. sdmcii me$eau lamusichall, in limpcebogalii penbu pdeleni, dedeau dineuri saracii seduceau Iacafcilmd. Astti,difetenlele suntmamici.Radoul flmele solorecareauaprrur ln anii20 ! aufoslaccesibile tuturor, bogaligi seraci deopohive. R5spAndkea televiziunii, incopand cuanii'50,a avutconsecinle Televiziusa a ajutat maimultdecet oriceta 9imaimari. penlru doborarea barierelor dintrcoameni, Adevenil osulsemaior,d6diveftismenl toate lumea9iunsubiect pentru comun deconveBalie toji." ln ciutareaistoiei,2OO1) \J.F.Aylefr,
Indhtiaioqlrib vid.o penhu Angeles a gazduit, in lunamai2006, celmaiimportanl svenimenl "Los jocurilor indlslajocurilor video: Electronic Eniertainment (E3). Exposition Piala video a ajuns lalabuloasa potrivit sume de25demiliado (...)La dedolari, ulUmelor rapoa.te. peste E32006s-aulnregislral 400decompanii, reprezenland 90delari.' (0 9tnedin nalional') "Jumalul Peste300000devizilatori la sDectacolul iocuilorvideo
,,Salulplanehr',o€alitaleaiinaluluide secol XX-Cuaiutorul lelevizofului, oamenii d nlr.ocomunilate dinfordullndieisunt la curenlculot ceeacesopelrece in lume
seialelor care Jinmullirea Sisuccesul autoslprezenlale de majoritatoa loloviqabarc, ziunilotdinlume(Dallas, Santa pe MikeHanmetetc.),omniprezenla posturile ddradio a uneimLJzicide mport saua unorimita$icareau sorvitdrcpt mijlocde petundere a limbiiengleze, rolulprincipal alStalslor Unite incontolul lluxului (prininter mondjal deinfomalii mediulmarilofagenliiinfomajionale), toalcacesleaspecle scotin evidonld L]n a cdruiimPrccesdo @mecanizare, pofianle nuftbuie exagerata." (s.Be6tein, P lt4ilza, kbna EvopeiV,1998)
Pnovrvonu,!
ACTryI'ATEINDE?INDENTA 1. Completali documentu] 1,coment6nd cebvaevenimenle recente careauajuns in casele voastedatorite transmisi!niior in direct aleposturilor deteleviziune. 2. Considefali cdsedalele video9inrlltealle,,obi$nuinte" aduse in viata ry jocurile noastre cotidiand detehnologiile modeme sunldoaro modehecdtoare sauvor punctulde aveao vialdmultmailunga? Argumentall-vd vedere.
. Progresul pemitelnui lehnologic num,rtot mai marcde oameni sa-Siorganizeze timpulliberexcursii, concedii, vizionarea d6 sp€ctacole. . Televiziunea seimpune cap ncipal factofdeinfoma.eSidivertisment, conlibuind ladezvoltarea uneicu! turidemasa. . Cinematograful, presa9i lectura carliil$ipiedclienteia caumarca concufenlei televiziunii.
..$flLtta$sicirqtea 75
I
rnmmn ww\tN mffiwx"vtrtrtarr, ffi, mw,trikxN\tn ms \wkn mtitn\wx {\tl
\,,! NI
DESCOPERTRi $Tr!NTTFTCE
Figurdeseamd ale$lintercmenesli: VctorBabe$, DanBarblan,AnaAsan
prin De-alungul anilor, cerceterile oamenilor degliintd romeni s-aufinalizat gi invenlii valoroase lumii descoperiri careau atrasatenlia recunoaglerea $i gtiinlaromaneasca gliinlifice e$e ilusl|atd de o pleiadA de internationale. invalati alecerorrealizdri suntadesea deschizdtoafe denoiorizontui. l\,4alematica, cudiferitele eiramuri, esteunuldin domeniilein caregendirea pfimul romaneascd romancu au excelat. SpiruHareteste 9i ingeniozitatea obtinut laPa s cuo tezddespre mecanica cereascd; in memoia sa, doctorat (1873-1939), ii poarte o formaliune selenafa numele. Gheorghe conTileca peplanmondial geomeiriei unuldinlrecreatorii diferentiale centroafine, siderat precum ne-al6satsuprafelele careii poarta Tileica", $i curbele 9i retelele reu$e9te numele. D. Pompeiu construclia uneiclasede functli- ,Juncliile Pompeiu a introdus noliunea de distanta intredoudmullimi inchise. Poet - Si (18951961)-cunosclt DanBabilian caomdellteresub $imatematician, pseudonimul lonBarbu noiconcepte Barbllian". - a introdus denumite ,,spa1ii in studlul func{iilor de o va abildcomplexd, Simion Stoilow esteunuldintle peplanmondial, aiteo e topologice a funcliilor introducand creaiorii, {1931), in acestscopnotiunea de,,transformare interioard". Gheorghe Vranceanu s-a geometrice ocupat deproblema spatiilor in carea introdus concepte noi,cum neolonome", Vranceanu" ar fi acelaal ,,spaliiior adesea numite ast,zi,,spa1ii (1926). pa(ialeaufosl Descoperirile salein domeniul ecuatiilof cu derivale gllinliflcd prinintroducefea lui omologate delerminologia internalionale ,,teofiei Grigore ltloisilse afimdin logicamatematicd, iaf D. Mangeron Vranceanu". polivibrante esledescoperiloru I ecualillor autoru I leoriei acceleraliilor reduse $i (1937), pe planmondial, careaveasd fie utilizale, in pregdtirea zborurilor spalrare. Fizicaare un reprezentant remarcab I in percoana lui George(Gogu) impus Constantinescu, descoperitorulsonicitdlii. HodaHulubeis-a cao aulogi pincipalii talecunoscutd in domeniul razelof X a fostunuldintre organizafilor"dela Paris(1937); toriai ,,Palatului Descope ElieCaraloli esteapreciat gtefanProcopiu pentru realizari deosebite in mecanica fluidelof, a descoperit magnetonul atomic Procopiu", iarAlexandru Procaa demonstrat Si,,efectul (independent mezonilor leoretic exislenla dejaponezul Yukawa) 9ia elaborat Proca". 'ecualiile l\ledicina esteun alt domeniu in careaportulromanilor esteimportant, loanPiuaru l\,4olnarSicu Victor Babe9 in domeniulbacteincepand cuoculistul riologiei continuand cu L Cantacuzino in imunologie, Gheorghe l[,4arinescu in $i preinframicrobiologie neufologie, cuC.Levaditiin D. Danielopol, un ilustru 9i cursor al biociberneticii.
N. Paulescu ('1921)cu descoperd insulina unaninaintea luiF.c.Bauting careaveause pdmeascd PremiulNobelpentruaceastd Si J. Meheod, descoperire. C.l.Parhon esteintemeietorul endocrinologiei moderne 9idescopeitoral sindromului ce-ipoaddnumele. Cercelerile saleaveau sefieconlinuatedeAnaAslan,cunoscuti in toatdlumeapentru realizdrile in domeniul getontologiei. Se cuvinesd-lmentionam (n. 1912),cilolog EmllPalade Sipe George Muzeul Natiollal delstorie Nalurala american primit pen1ru de origine rornan6, carea Premiul Nobel fezultatele Antipa ,Gfgore obtinute in studiefea structurii celulei. In domeniul biologiei GfigoreAntipa,fondatorul 9i-aaduscontribulia G.Bikhofl ,Americanii I W Gordon l\,'luzeului delstorie Naturald dinBucure$ti, inventator aldioramei, carea revode la General Moto6au folositcercelutionat expunerea muzeald unofremarcabile studii dehidrobio- tarilelui l\,langeron 9iesleautorul pentruproiectarea Jogie. EmilRacovild intemeiaze prlmul biospeologia creeazd Institut de aulamaiA $i a tsuprcfelebr defomeoarcSpeologie dinlume(Cluj,1920). carocumarli caroseriile deautomobil, primelor Ceidoisavanll Geografia aucornunicat estebeneliciara lucrdri romane$ti interna- sprepilda. de valoare leuqila lor,rccunoscend ca s-au folosilde pin spdtarul N. [,,lilescu, cercelStor cartograf al Sibe ei spfe finalul lionala 9i polivlb€nle. leo a ecuallilor Pane atunci, secolului al Xvll-lea, Cantemir, Moldovei, cu Descierca sctisein 9i Dimitrie proiecsuprafelele defomdoarecarc se limbalatind(1716), pesteani,deSimion urmati, [,4ehedinli, carea dalo fun- tauempiic.' geografiei damentare (1931). metodelor ei de cercetare itiintifica 9i (R.Balaban, Ronentcelerri1979) Inceeaceprivegte istoria, Dimilrie Cantemir estep mulroman denotoetateeuropeane, culucrarea salstoriaoegtetii9idescregteii lnpetiuluiOtoman, tradusd in cincilimbi.ltlaiaDroaoe devfemurile noastre s-auafirmal multealle sfaFitul Pdmului R zboi ,,Astfel,spre persona iteli,precum A.D.Xenopol, teoretician alistoiei,Nicolae lorga, carea fi,londial, G. Conslantinescu a conceput dominai isloriografia interbelicd cuuriaga sapersonalitate, oi Vasile Parvan, cu unsislemde cornande, bazalpe sonici'1926). tate,carcpermilea contribuliide (Getca, marevaloare lacunoa$erea istoieigeto"dacilor uneimilraliere, mon-
.Dupadesav:r-rs reaLnilica'iislalrlJ' lom,n.tica urnarca acesteia. $imlagitehlica iauavell.(. .) IncolsecinlS. se ranifesi,unifletesspoitpentru dezvolta.ea rapd, a gtilnlei Oameni de g nle9icadredidactice devaloarc'fucleaze ani 9ilnulamaniului. de-ar6roulin laooratorre sauirstttJlioe invalamant dir Ro^renie $i strailJBleSi publica in lara9i pestehotare gifunclia lucfrdd6bazd,indeplinind deprofesori apreciati in lnvdldmantul superordinaltestate(F|anla, deexemplu). Eidevin, deasemenea, cola, boratori LadiveGe tElalecelebre defzici, frziologie, zoologie". (E.Nicolau,l.lV 9tgfar,Oamenjde S[i e tjhvenlatoitundni,1987)
tatepe un avion,'sa bag6pdnlrepalee uneieliciin otalie,ceadin6iarm,perfectsincronizald deacestfel,carca facul mariseryiciAngliei, cu larea Antantei careRomania emaliald,' (E.Njcolau, l.M.Stefan, Oamenl de inventatoi ronani,1987) itiintdSi
Prccopiu des,,ln1912"1913, Stefan coperea teoreiic existenla magnelonului. Vapublica, in acest sens, o notiin reACTIVITATE INDE?EI.IDTN'A qliinlifice visla ale Univelsit iii "Analole putin pesle dinlagi'(...), cunoscula hotaI Sludiali cuatenlie docurnentele urmebarele sarcini delucrul le. Cevamai6lziu(1915), I rezolvati NielsBohr qUinla 1. Consullali-ve cucolegiig slabiliji motive e pentru carcoarneniide fomaniau ajungea la acela$i rczultai cu Procopiu reuQitsd seafirme maimlltinstrdinalate decatinlara. descoperirea magne9iva pfimipenlru pdotal rornane$ti 2. ldentificali gtiintifice. caleva in difeiledomenii lonului Premiul Nobel. Astazi, dupece 3. Argurnentali, ink-unscurteseucuma putulinfluenta c, adcolul descoperirea lui cogu s-adernonstrat luiProcopiu apdruse lnaintea comunic,rii Conslantinescu vicloria Antantei in Primulu lui Bohr, Rezboi l\,4ondial. halale (...)folodinlumea Tntreagd 4. Explicali de ce nu a p mit$tefanPrccopiu Premiul Nobelpe c€rcaveasa-l mulle sesc denumi€a de magnelonul BohF p meascd NielsBohr. Cautali infonnalil despre allecazuri asemanatoarc - mai Procopu.' gtiintA vechisaumairecente cand descope.irea unui om de roman fu a fosl Rorriti celebri1979) {R.Balaban, peslehotarc cunoscuu a$acumarii meritat. Stabilili cauzele. Sirecunoscuta
I TNVENTil TEHNTCE de inventii romanegti omologate internalional Existenta unuimarenumdr gispkilulinventiv dovedeste ingeniozitatea alconalionalilor nogtri. esteundomeniu in carespiitulinventiv trebula insotitSide Aefonautica pas domeniu in care romenii au fost mereu in cu cei mai deseama multcuraj, qizburito dinlume. primului construclori Traian Vuiaesteconstructorui avion (Pais,1906), delasolnumaiprin fota motoruluiseu realizand cares-aridicat girealizeaze primele intaiul in premierd mondiald zbormecanic.Toi elconcepe (1918ii 1921), p mul iar HenriCoandA elicoptere construiegte $i piloteaze avioncureaclie dinlume,expus in acela$i anlasalonul aeronaulic delaParis (1910). pdmulavion Deasemenea, fealizeazd bimotor avioncuelice Racheta sasuluCon6dHaasdinSibiu si primul anlrcipa, in secolul XVl, propulsive, (1916). montate iaextremitdlile fuselajului Descoperitor alefectului rcalizarb FhncedevadaiesemluuiXX pentru il utilizeazd ce-ipoartd numele, zbor,proiedand lenticulare". 'aerodina realizeazd celdintaiaviondeconstruclie metalicd de AurelVlaicu li sisiemul peste dcirea cilindrilor molorului, ulteor largfolosit holare, fdrdrecunoa$tedegtiinlese situeaze lntr"o teanumelui ,Oamenii inventatorului roman. poziliespecialar in permanenle, ei Rachetele suntunalldomeniu in careromenii aldturi deei $iceicelrdiesc lucrcazd in necunoscul, cdutaidsA s-aumanifestat detimputiu. Suntdeamintit Saas sasulConrad dinSibiu, cel lEnsfomeacestnecunoscot ln ceva preconizat a in secolul al XVI-lea rachetele multple cu tfei lrepte de ce pe cafeomenirea cunoscul il poale maiaproape aprindere, iar ceva de noi Heman Obefih Ciurcu, care con9iAl. stapeni - tocmaisprebineleluturcr qi protagonigti cureactie, cutotiiprecursori ai navelor cosoamenibr Cdilep n careapalenoul cepepropulsorul Atuncicand va ate. savantulroman 9unt mrcemoderne. Hend Coanda conc€put {1886-1972)a 9i .eprezintd un domeniu in cafeinginefii romani Construcliile au adiugat rcalizal, ln anul1910,primul avioncu qimulteindrdzneald. podulpeste experientei lor Anghel Saligny construie$te rcacliedin lume,p69ea,desiguf, in (1890-'1895), pe aluncicel mailungdin Europa de la Cernavodd necunoscul. Darcrcalia acesiui apaEl Dunere dinlume,precum silozuri dinbetonarmat 9i primele nou,unictnlumeln acelmomenl, acon- (3850m) 9i al treilea (Breila, Galali$i Constanta). Elie Radu introduce la noibetonulin construclia dusla obseryarea unuifenomen nou, anumea (efectului Coand6), aare depoduri, primele iarHenriCoandd realizeaza rezervoare dehidrocarburidin jeturilo. consld in aderarea detluidla beton armat. (...) suprafejele cucarcvinin contacl. pe planmondial, LazarEdeleanu, Un pionieral petrochimiei concepe ln domeniul nalufii, ln medi$tiinlelor procedeu petrolului poartd cunoscutul al rafindrii cu bioxid de sull ce-i numele, problema clnesaubiologie, sepuneall" toat6lumea.lnventla ulteriorin sa,subforma multiplelorvaiante, este fel.Fenomenele existe, bate,demulte introdus procedeu astezi un de bazd in fabricarea uleiuilof de calitate superioard. vfeme, darelealleapte casefieinleF Si prelale, punlanoibazele dlpacoaufoslpusein evidenle. N.Vasilescu Karpen cercetdriiin domeniul 9il.S.Gheorghiu La fel se lniamplaQi cu maladiile. electrotehnicii, gi9tefanGheorghili, in hidfodinamicd se afirmdV Valcovici Diabetul e o maladie dalorata uneidefr- carcseocupd dedinamica corpulorporoase, apoiElieCarafoli curealizdrile cienle a oEanismului, incapabil se proin domeniul mecanicii fluidelor, in mentionate daf cel al aerodinamicii. 9i un hononsecrctat dlca insulina, de Auguslin Maior, inventalorul lelefon iei multiple, introduce o noudfuncliein teopancreasului. cslulele endodine aie lste ria cuantica, denumiu odobleja esteunprecursor al ,,cvasientropicd", meritul savanlului rom8n N,C,Paulescu $tefan primui (1869"1931) cibemeticii, iafin agriculturd I Saidel a realizat, in premiefd mondiald, clasica de a li publicat in iume(1921) descoperirea unuihormon ,metodd pH-uluisolului pecaleeiectrochimice, S"pen1ru detenninarea metodi pancreatrc. in intreaga lume. careeste9iazilaruaplicatd Nepunem atunci intebarca fireasci: culargdaplicare internalionald meritd sdmaifieamintite: gliinla gitehnice?" intrealteinvenlii exista cevaimposlbilin generatorul (Tmian cu aburi Vuia), mecanic convedizorul sonic {C.Conslanti(Edmond Nicolau, inainle" "Cuvenl nescu), automobilul aerodinamic fd|e diferenlial(A. Persu), analiza spectrcgralaDesc1peid ln $liinlele secolului U (l Negrescu) qimultealtele. a aliajelol ici cantitativa to
Oaneniii'6acis&{aa !i trm6akl€ilor
Continuand frumoasele tradilii aletehnicii romanegti, inventato i deastdzi premii aducin fiecare internaannumeroase delaexpoziliile 9iconcursurile lacareparticipe. tionale PodulI'ii Saligny deb Cornsvodl podfeceapartedintf'un faplulceacest amplu complex delucrari ,Sdnuneglijam TraianVuiala bordulaparalului 6au peo lungime podul principal inginere$i dintre Fetegisi Cernavode, de14km.Pelanga pesle pod peste (3deschided 8erealizase Borcea decete140m),viaducte $i marele vohm delucrdri: 100.000 balti9iuninpresionanl 62.000 mlsepatui delundalie, m. pentru pile,1.600 piloji, ziddde vagoane mrlerasamente. ,Numelo olsl,100kmlungime 3.000.000 lli Caratoli sunt $ luCddle paneb 30madancime p€zentein toatebibliotecile Sesepase uneo pentru fundarc subape." $iinflicoalo (0. I\,loroianu, LI\4. Maegtiiingenbzitqii rctuanelli) lumii.Specialigtii il ciiescai fl citeaza ca 9tefan,
Eiffela fost luiCoanda a $am unuria9 inleres. Inginerul Gustav ,Turbopmpulsorul pdmul deosebit deimpr€sionat. avlon zilede-arendula vsnilsdsludieze apa€tul cu pandce,in sfargii, reaclie dinlume*, privindu"l aienl9iobservendu-l dintoateunghiudb (Pacal prietenegte peuml.peinventator nomaipuandu-se st pani,l-a batut Siia spus: baiolo, ci ls-aindscltcu30deani,dacinucu50deanipreadevreme.)r" (D.ltloroian!, l.ltl.$teian,Mae$tiiingenbzeliircnenagt)
tr
[email protected]@ibloa rcmen€asaa Desprc ingeniozilalea romaneasce ceparere aveti? ,a plimbat{ depafie deloculeide origine... - E0suntunllcare - 9i alirevenilt glasul pemantului sepuleaaltfsll... Sunlconvins caexistd, cumse spuno, - Nicinu pddnlii, $dmosesc. Locllunde teainescol, unde bunjcii, unde aicrescut lis-a!ndscut joacaunrolmaimaredec6tsecrededeobicei.$i nunumaiafectiv, cumparepoatela piinavedere. produsul Omulnue numai eredildlii, al educaliei, al societalii in care t'aiogte, cfeierul luiesteprodusul unorelluvii stricllocale, nalionale, sdlespunem, $jasa peLune, cumomulajunge darlnchis ln capslla ln careduceuive|sulsau tehnic, a9a duceelgipePamant, oriunde s-arafla,p6c6tea loculuisdu Astaexplice muftei originar diferilda popoarelor, aptitudinile lorvariaieetc.Deaceeacredin ingenioziFsihologia tatearomaneascdl"
ACIIVIIAIE NDflENDTNIA prioritatea 1 . Stabilililn cea constat zboruribr iuiTraian VuiaQiAurelVlaicu faldde alticontemporani. Z Comenlali cuvintele luiGustav Eifieladresate lliH. Coande. Argumentati adevarul oecareil exomA. 3 Considerali cAuftima afirmalie dinintervlul luatluiH.Coande e$eindreptalit ? Argumentali-vA opinia. pdonEl.omeneqtiin 4. ldentificajisi comenhli ceteva consiructiibr domeniul 5, Lucdndimpreune cu colegiiinc€rEati sagesili- in prcsd,peinternel etc.infomal;i desprc distincliite oblinute in ultimii anideinventatorii rcmani h manifestd internationale deorolll.
pe un clasic.De la ideilelui Carafoli, numero$i cerceldlori rcmani 9i sminiau pomitmai dopade.Ca4ilelui au tost traduse oriedilato diroctln R.F.G., UniuneaSoviece,R.PChineze." (R.Balaban,Ronanicelebn') Podulde laC€mavode, o construcl e remarcabil5 lealzala de Anghel Saligny spresfeqitul secolului XIX
?Rouruonn! fomaneascd a fostreprczen9{iinla lal6deo pleiadd desavanli cureaiiz6riremarc€bile in diveFedomenii: ma{ematic6, fizica,medicind, geogralie sauistode. Pfioritalirom6negli in domeni!l tehnicij: descopeftea Ftiifllei9i soniciulii, a magnetonului atomic ai inlemeierea a jnsulinei; biospeolo" gieiSia endocnologiei modeme. Romanii au avuto contribulie majordladozvoltarea aeronauticii, dar aufost9ipreclrsoiai navelor cosmrcem00eme,
T(\.trr\r, Wwruwnra, ffi fut#i{.u#I{trtlffi& 1
'1
1r*r-Llnn{,}u, rl'ii\elmil)
!t_ i un cazdinziar8 intr-un satromanesc, o elevddeclasa a Vllla a nesculo ielil6,iar aceastd situalieriscasa aruncein aer liniglea acelei comunilal mlnuscule dinollenia Ceba opinii: Mamafetlet: ,Pe nine ne acuzecA am nescutSi mi-auscazutnola (la pudare). Peo iatddn clasdau ierlal'o chiardac, a spadtabla, ca!ipe uncoleg al meucarca€ cam150deabsenle.' Direcbarcai?colii:,ToatJ lumeas-a seturat, Seva malfaceunconsliugise vamaidezbale o dalanola(a puararel). E poslbll se i se dea10,dareu vAspun cl lnci maisunl prclesorcareo vor eKnatculaia.' Preolul dlnsat,Nuampropus exmalricularea, c transferafea la ala Scoala; punct-" cernare scofal6 cdapieduldoua (...)0 pdvesc la puirare? cape uncop savorbesc cuea S deaceeamle rusine despre na9tere, Petereanedicului:,0 femee carc na$te inainlede 18anipoabsaajung, qi sd sufercde a depresie, anxleiate osleoporcze, insuficent6hepalcbq afecliuni cadiovascularc, Eslemaiaes cazulfetelor caretreiesc la sate,' Pererca socnlaguIui:, Comunilale a arc qi ii indeni$lenomeloarleputemice pdrleaza pe ce ce le aproape autornal putea incalcr.Solulaar venidela bise rica,dela p€ot,carear puleaconvrge oarneni mame.' s-oajliepet6n6ra Pdrerca statjsticianului: ,24000de@pi aufostn6sculi In2005demameminofe, cifrafindcu470maimare decaiin2004' (Dupa,Evenimentul z lel',4 rnai2006) t't,
Famlliamodoma h doilimpi in jur de 30 de ani,c6ndse hotadscsa fac6pasulPane ,,Fl9i Eaau,de regul6, alunciau fostprcamullede facutdislraclli, apadament, maiine$ - foarteimportant pentru peEa,poatecd,mqind ziuadeazi-cariera.Dacearfis, o inlrcbdm !$orjenald de oroorajslabiciune de modAveche.ne-arfi marturisit cA n-arf zis (Nu) niclmai ... Elin schimb devrerne masculin de (llberlater farasa-Si lineloademut la conceptul deaseama ci delas-alegatcu lanlu indesiructbiede Ea.,. (celuladebazd Asuelaparc inceunexemplu dinceeacecd(ilededernu t numeau pentru patd qi a socielali). cafarnilia nouinfir sdfiecornpleld, in scudtimpvaapd@a 9i unnoumembru. Easedadeceasulmotii, impe4it6 intrebucuriile matemilSlii d lema $i (cu cinelascopilu?)(penttuca bunicile modeme au acumallejoburl). El va indura pamper9i pecarcvafl nevot mi$toule p elenilof rcfertoarela abiigjilede a schimba sA$i le dezvolte caun (teticmodem)cese atb,chiardacAin sinealuiseindoie$le ca astaarfio treaba de barbal." (Dupe AdaRosetliF/9;Ea,versiune up-date in ,Dibmaveche', 91, octombie 2005)
!:J
Micdiscursdesp€egalilale vofoimdespre famllietrebuede asemenea savorbm desp@ rnunce ,Daca Sibani, dacavorbim desprccuplu,lrebuie sd vorbim formale,profesiune moblilate, 9i despre in general, daranirenAnd accesibile negaitdliin realilate. populaliei Conlradiclille inlredorinla de egalitate maidegrabe tinere- 9i - proprie realitatea inegalitelii, inkediscurcui masculin a ceeaceesiecomun berbalilor $treplierea pevechiepozilinearat,cA,congtient, egaliatea a precedat realildli. evolutia generaie privind sealniazatendinlelor Societatea om6neascd famliaI numdrul cres(unlunilbere)sauconcubinaj, cu1de unidconsensuale cu exprma€tmdilionala aprcape deregu6latineriSilolerale dincein cernaimull deparinll-, numerullol mai cEscutde divorluri, farnillile monoparenlale sauvoluntare - involuntare -, numarul cesculde persoane singure.' (AurcraLiiceanu, Mesale/e lncoercnte alefamiliei, in acelasnumfudin'Dllema veche') . -Grmalitate€
dincolod. proludecah ACSS (Asoca!a pentru a inlratin prcieclul o Comunitaie Solidard $ lnteruenlie "1. Socale)h varsbde15 ani,impeunacucopilul ei (Vialameas'aschimbat candmi-am ci suntgmvldaNLrwoiamcopilul, daiseama barna muit,doream sadispafa. PenAb € lun Siosdptamena arnignorai acesilLcrupentru ca nuvroiam seaccept ideeacevoi pemama aveauncopI Pe22maisea|a,in juruloe 23,du€iles-auinlelli.Amlrezit-o pela ora3 Slamrugat-o sAsunela SavareAmajunsla spiialsiadouazi,la o|a 15, puteasdfiecopilLrl Nu-rnivenea t s-an,scutfulmeu. sacredceacelcopilminunat meLr. In prezent, L. are19anl,esleangajala uneifabricideincallaminte, iar baielelul ei,in varsta de4 ani,mergela creii ' (DupaStelaGiurgeanu, Clea fi nan4 ,pilenaveche', mai2006) ,Pecatul"
Oamenli, sociotalea ii lumsaideilor
0 Fobl6ma d6llcaE - violonFlmFjtivaftmollor violenlei impotivaferneilor esleconspi,Probloma r4ia iacerii,ca|efaceviolenla invizibiE, ceeace nu rFaptul inseamne ce ea nuexisE: ce.estel alatde psihologice nevazLr6 se leagademultefenomene Si sociologlco. Deexempl!, in statisticils infradioialo dinSUAso estiinedie cedoar2%dincazudle de;buzd€minori ii.fainilie,670ln afarafamiliei9i intre5 9i 8olodin violurisuntrapotutepolijiei,spredeosebire de63% dinjafutSi82%dintunuibcu spaoe. Aliiudinile poliliei ca€blamoazA victina constiluie 9itribunalului o Darte dincauzele nivelului scdzut al laDortdi. De as€menea, femeilor le determind se se socializarca peeleinsele, blameze.uneod Oarenueste.vina loace a! lostviolate,.dacd aub{ulceva,dacipurtau o fus6 scurtlsaudacdauilvitat!n bdrbalacasd?" \G.Klei\e'!'a,Cepoate saaducefeninisnul Roneniei?, in,,Secolul 20",7-8.9/1996)
penlru O manifestalie ferneilo/ ,,libei€lea in Franla afilor'70
MarlhaBib€sou (1890-1973) I\,4ernbd marcantea aristocraliei rcmane, scriiloarcdematelalent,auputoarea 31devolume blicate in Franta, dincare doarcaievaau cunoscut im9i versuniromane$ti, plicatala cel rnaiinalt niveldeopotriv6 in viala poliici 9i culturala eurc peanA a mpuluiei.
ValoriffcAli-vA ctttrolti1/|telel pecoloana 1. Citilicu atenlie micujdosardesfasural aleturatd ingusta dinpagina (documentul poziliafalade caza fiecaruia 1).Analizali dintreactoriisociali prejudecallle prezente menlionali. Depistali in unelediscursuri 9istereotipuile 9i incercali saleexplicali. Fomulali o opinie rcfetoafelaacesicazSilacelrelalat in documentul4 intf-un eseude15-20 de€nduri. 9idezvoltali-o Pomind dela cei,doitimpi" aifamiliei modeme, a9acumaufostfomulaliin dogicoricumentul2, reluati laseulcelordoiadulli caredorcscsdhaiascd lmpreuni jali-lacoloundecrcdeliclnusepohivette pentru cucelpecarevi-limaginali voi pdoritdtile ln$ivd. Stabilili-ve ca erd, cesnicie, familie, copii lncefcali sd - Si propriii pe vdconshlili voglri timpiin vialafioderne. Pregitili suslineli un discurs 9i aceasld ternd in falacolegibr (colega) Disculali cucolegul debancidespre egaliiate. Dacdpartenerul dedialog pozilia. estedealtsex9inuimpartagegte incercali ve argumentati aceeagi opinie, sa pulea Raspundeliin la inlrebad v-ar Despre ce egalitale scds c6teva c€rc ajuta: poatefi vorbain relalia cdsuntactivitdli dintrcbabat9ifemeie? Conside|ali sopoale cialedestinate fecarui 1i exclusiv sexsaucdoidne orice? Cumcredeli ca seexprima egalitatea in relaliie defamilie? parerea potrivil lmpdda9ti in legAtud in familie domina careia cu violenla conDacd f spkalia tacedi? subiectul af adusla lumina zilei,cumcredeli cdartrebui fenomen abordat? Conside|alicd unastfelde arecalzeeconomice sausociale ori cdesteo fatalitale, cdlinedefi€a omului saudementaliteli ancestrale? Avelio peaceasE solulie? oaceda.consruili unese-oe1-2pagini tera. porlretulfemeii Alodtuili exemplare, asacumv-oimaginali, ajuEndu-va 9ideauloportrelul posibilitalile [4adhei Bibescu. Cornparali realist modelulcu decafedispuneti. penlru Lacehesdfud decaractersau calltate esentiala n-alirenunla nimic in lume? Comunicat|ve opifria colegiof intr-un micdiscurc decateva fraze.
I -;-l
A[bport€tullib|€r alunoiftrnei& e,\cedi, salevorramane nealinse "Comorib penh! pin d€goste. ce b-a dobandil Piefzendu-ie nuva sddciniciodaB (...) Areo celelenie, ceaaleasa deea,nuva aveaniciodate nalionalitate. ToalefideliUlib vorfi imbretisate voluntar, consim. Vaiubicuo dragoste liteqi @spectate. de2lntefesate carc ldrl,lucru, oameni seiubesc doafpeei9isevordetesla feciproc, to:timpul trecend deb dzboila Unorale va impune o Pace$i invers, inc@derc iniinild: deaceea, alii o vor sub Semnul inhebAi, Punemerc!.r Schismalicd, eretice, tAddloarc, seduc6toare,papisiage, foarea reululpericol public, dizidenta, renegate, finlacae-9i jocul,carc*e in rezerve, asclnde se lnconjoara demistef, nuddnicioexpl(...) calie,lmprudenta saupreaprudenla, sk inepentru liecare loli,venit 9ipentru din alld parte,iubindin alle parte, peceicareauiubit-o fddandu-i ferese pesine,i5d caceicareau seirddeze urat-osa infimecespun,farecaease vreasddovedeasca ceva.,," Bibescu, NimFa Europa, vol l) {l\rafiha
E |
Modulul |tl
ryrntw dwarganizare statalfr, poiitinm ldwimirwryimwri MARILE DOCTRINE
O conglirl,Lcida a epocinoasle, A.Soljef(an
Competonl€ specifi cemodulului STATUL POLITICA $ 2.2.Anaizatea instilulilor, nomelor qi procedurilof deguvemarc 2.3.Folosirca stralegiior de negociere9icoope€ecivicd 3,3Descope reain sulsele deinlormarea peGpectiveor diferiteasupra evenimentelof islorce Siproceselor 1.3.Compararea unofopini$l argumenlediJerte rcfertoare a o lemede
82
prdbu$irea Sfergitul regimurilor comunisle in Europa, URSS, i umfulSUA lumea, famasa singure sadomine apoiatentatele teroriste din11septembrie 2001au creatnoiopodunitdti societalea contemporand in fala 9i au asezat altorprovocari. pehartalumiigl g|dbite O privire atentA o cercetare chiarfoarte a ideologlilofcareo maiconduc ne-afconvinge cdma ledoctrine alesecolelor ltecute rdman incdatotputernice. pentru Vomconchide c6,dinperspectiva interpretArii realitdtii, a stabili mo. dalitdlile careo potameliora suntdemne dea fi iuatein considerare treiideologii:conseruatoismul, liberalismul toatecelelalte fiindfie $i socialismul, derivate aleuneiasaualteiadinlfeaceste docline,fiecombinaliiintre ele.Pe parte, de altd utilizarea termenilof pentru de,,dreapta" ansamblul $i,,slenga" vietjip!blicedefinegle in celmaibuncazdoudpioriuti.Acolounde 'dreapta" estela putere, intervenlia statului esteminimd venitu$ilafel$lredistribuirea luinalional, in vreme cepreponderenla stangii" marcheaza contrariul, unstal careintervine masivpentru a susline economia o redistribuife semnificalivd $i a venituriiof unorcategorii defavorizate. Siin favoarea Reintofcandu-ne larnadle doctrine, vomremarca delainceputcA valentele primele anticomunisle alelibetalismului politice auoferit solutiifegimufilof instalatedupe1989. Valori liberale clasicizate deo expenenle istoricd dedoudori generald seculard au reintrat in atentia dupe1989:toleranla $i pluralismul, politice dupalunganoapte a partidului unicaia terodi didjate impotriva adveF sarilor, adevdtata separare a puterilor in stat,libertatea individuald complele caresAdeagreutale libertdtii degandire libertdlii 9isemnificalie 9ireligioase, deasociere, dargideexprlmare a propriilof opinii,libertatea desAvargile a pfeseicaresdconsacre alatunlcitatea, catSiinviolabilitatea fiecdruia dintrenoi, precum p vatdespaliul public. netda spatiului $isepararea politic posfcomunista Contexlul actualizat, deasemenea, doclrina social-dernocratd, la carelideriivechilor regimuri s-auacomodal imediat. Valorile centralealesocial-democraliei unanim recunoscute raman libertatea, impletitd cu solidaritalea sociald. Refuzand raspicat individualismul liberal, adeptii Sijustilia acesleidoclrine searalda fi laegald distanld alatdeegoismu I concurenlei, cat gorile puledi de stat. $ide privalizare Dacdliberalismul inseamni lndividualism, gi constilulionalism, inseamnd planificafe, gi solidarjtate, iarsocial-democfatia nalionalizare conpare pfogfam. servatorismul a fi lipsitde Explicalia acestei std delucruri este foartesimple: adeptii sdinuambilioneazd principii s6 conceapi norme, sau idealucaresdreconstruiascd probleme societatea, ci doarsddeceleze Sisi pecaleaunorcomprcmis!i incerce sAlerezolve rationale.
politicd lacentruInline,dacdstanga suntrelativ bineacopeite, Sidreapta dreapta loculprincjpalfevine sunt cre$tin-democratiei. Valorile eifundamentale pluralismuI ideologic social, descentralizarea, federalismul subsid,a tatea, $i $i pentru cirorali seadaugd, dupdAl Doilea Rezboi Mondial, Siangajamenlul pace$ipentru o Europd unitd(K.Adenauer, Robert Schuman 9iA.deGasperi, promotod aiintegdjeuropene, aufecut-o dinpozilia creqtin-democrata). lsalahBsdindolpFceledouS tluri dolibeftb pozitiv are doua sensuri, unul Unadinlreinlrebdiesie:Cite ,,Libertatea 9ialiulnegativ po(iimisuntdeschise? Cealalg inlrcbae esle:Cine estesapanulsau cinecontroleazd? Prima lniloba€atagedupdsinealtele: Ceobslacole seaildln caleamea?Ceanume pdnfunclionarea meimpiedicd safacsemenii meilnchipdeliberat sauln modindirect unorinstitulii? Cealale intebarc esle:Cine mdguvemeaze? Aliimaguverneaze sauma Daci conduc euinsumi? DacaalliimeguvemeazA, cucedrepto fac?Cuceaulodtalo? dispun legile? Cineleaplicl? deund€ptIaautonomie, oarefl pot$ipierde? Cineslabilegte privinl:?Cineguvemeazd Sunlconsultai ln aceasla maiodtatea? Drmnezeu? Pa.tidul? pe ...Ambele inlrebari de neevitat. lar dspunsudle care le dem delermi" suntautenlice 9i nanafura uneisocieElir liberaE sauaubritad,democratice saudespotica, laicisauteo, Llderul sindcaluluSolidar tal€a, ird iduarisb cralicr. saucomufrtara LechWalesa, ui intedocltor iicomod (lsaiah Be,lin,Paltueseu,despre /ibertalg; dupACislianPreda, peca€autortelie pooneze nul-auputut politcelibeql4 Micdi$jonar degendire gnora in anii80 Pozi$a .ons6Mabdbr bdbnidftld d0pnHom€l€ ACTI\4TAT€INO€T':NDT.NIA l5rii prioritara, FCOIVOMIE Lupta contra inflalieiva deveni vomacorda atenjie reducerii pescurt, laintrcbdrib lui peveniluri, impozilului vomoprinalionalizerile Sivomcreaunclimalpopiceexpansiunii 1 . Respundeli, lsaiahBedln.Abatuiliun eseuin liberci conc!enle. pomnddelaacescaresaformulali, LEGE9/ ORD|NE - VomlitAnpolitia. * giindalodrile teintreberi S/NDICATEO nouebgislalie vaslabiliclar dreptudle sindicatelor o descdere 9i Siraspunsuri, muncitorilor. a societelii in perspectiva liberala. /M/GRAI/E noasra va€ducetensiufile rasia'e. punctele - Politice Analizali despinse dinproEUROPA no6hrangaiamenl adeddilaUE)o6tesanegociem. - Singorul gramulelectoral al conservatoilor {inchesliunea (ointr-un 1970) manifest electoral alcons€alodlor bdtanjcidin brilanici din1970. Dlnspre ceodzont doctinar vinmdsule vizend slopareanalionalizdrii saurefacerca libeDespt8hlgbm 9id€moqEli€ reiconcurcnle? DecedGpturib singa€nliaintimiti{ilindividului ci democralia impune devineimpliciE ideea ,,Gndspuneam dicale trebuie clarslabilile, iarfat6de canoidecidem in ce mesura desEinuiri despreexistenlele noashe, $icuivremse-ifacem intrarca ln UEnuse impune niclun vialapdPrinPahiot lct (adoplal deCongrcsulamedcan dupa11sepiembde 2001), angajament? poliljafede€E vatda oamenilor devine{Ersparenl6 impolva vointeilor,deoarece Carccredeli casuntvalorile cetrtepersonal, la dosarole capeldputeispofle:d@ptul dea percheziliona domiciliul accesul nieidemocrate incabale in SIJA$i medicale saugcolare, la frgierele inireprlnde lof9i bibliotecilor, desfiiniand contractulde Transnislia, intr-uncazprinPaliot conlidenlialitate a comunlcerlba leleionice sauelectrcnice,' prinignorarea ,Act,in celAlalt unei ,.UnliceudinTransn sta esre'lc\s deoarece l''lba(incareardo.iseinvelecopiii) solicitdlegitime? prcclamala numaiconvine autoriElibrdin rcpubfica depesleNisltu. incercali sd dspundeli, in grup,la PAinliicopiilorpfotosteazA, loc confficle cu mililienii Selnrcgistreazd au lransnist|eniurmetoarele intreb6ri: Catdefragile victime9inumerDase arestild.lJngtupde oc€lnicirevendicicudisperare eliberarea arcsestedemocralia in f4a unoramenintalilor,sebaricadeaze in ScoaES s€chestr$zaa dndullorallepersoane. ln acestspatu Sepoateriposta terotdridinafare? narcatdekstabilibleaccenIraa,unasi.eldeu,enariupoatedeveniorbendrealilalt Esl€ rismllui altfeldecat cumijloace autoinsdvo$adeterorism? Fi€Qte, blul osb c€ndai d€a tu€ or metodele manipulirii soviotce, ritarc?Sewesc acestemijloace, in posibil: vorapdrEa hrpt?ltori arabi,jumali9i\o. fi i4olrili sevadecla|a ceosbliciiaubst ucigi, general ultimdinstanle, interesului pregeftseapereceuteniielc.' iarin celedinurmelor fi interitepcEgati/d€pretedintelui, saudoarpofteinestepanile deputelLp, -Dileraveche_,92. octombe 2005) reqiaverca unorlided? gsieleln
83
Mtdtrlul llt
LUMEA DUPA 1989 Dupd1989, schimberi esenllale s-aupfodus cudeosebife in Europaj ldrile satelizate de URSSdup6celdeAl DoileaRdzboi l\4ondiat s-aufeintors la (Polonia, democtalie lJngada, Cehoslovacia, R.D.G., Bulgaia,Romania Si Albania); giea,ldsand URSSs-adestrAmal locRLrsiei$i Comunitalii Staletol Independente, in decembrie'1991. in consecinte, dispadtia statului sovie{ic, cafe,peste toate,a asigurat politicd, o marestabilitate putemice a deteminat convulsii, maicuseamdnalionale, cafeaudesfdcut ulteriof lugoslavia federald$iauseparal Cehia9iSlovacia. in ceteva dinvechlle repubtici najionale dinAsia,astdzi stateindependente, vechii lidericomunisli auinstalat unDuternicaulodtadsm. Dincolo d€ fronlierele Europei, socialismul s-amentinut in Cuba, in R.PD. Coreeana, in China Vietnam. Siin Prabugirea IJRSS a consolidat pozilia SUAinlume,pulefea ei economicd propulsand-o militarA in situalia planetare. de unic6superputere Dealtiej, Si Crdeeazdulu Berlinului (1991) dupdvicloria repurtatd asupra lrakului - careocupase Kuweiiui - de o coalitie de stale sub egida pre$edintele ONU sub conducerca SUA, $i 1989- o cr.oholo'ic Bushseniof George a declaral celarasaproclama mondiale", ,onoudordine asigJreld kiJmful prosperiLalii oemoc.alei a ii gi'agdsiiinsdincddelainceput Supremalia americand conteslatarii ei,cu ln lumeaislamic6. pddselte deosebire S-arputeaspunecdtocmai 18 oclombde dinaceastd cauzd - E. Honecker puterea in R.D.G. victoriile repurtate dedemocratie in Afganistan incesafieconSilrakrdmen I noiembria zidulliBerlinu u. - Caderea prin parlamentele, solidate, chiardacdin celedoLr6 au tdris-audesemnat vot 10noiembris-Todof Jivkov esteindeper, fostaleiigefidestat,iarguvernele ginoileinstitutii funclioneaze pofida in difilal dela putere in Eulgaria pecareleintampine. cultdlilor Dec€mbho Bush-Gorbaciov - lntalnirea ln restulAsiel,stateislamice precumlranul9i pakistanul au adoptat dela Malla. Conslitulii, darseafldfiesubautoritatea l}'9decembrie unul9efrellgios necontestabil, dela flesub - Consiili European Strasbourg consacre d€ptuideautodeter- aceea garant a unuigeneral, almentinerii ordinii stabilitdlii intr-o !i laresubmigeman. minare al poporului naladeLr islams- m;litant. agres;v intrerepLblicile aia-zispopu$ixenofob 22decomhrio N.Ceau$escu lafedinestulcontinentului, - in Romania, Coreea (deNord)continud neabdlut constructia esleindepAdat de a putere, socialismulul sub conducerea lui Kim partidului Jong ll, fiul intemeietorului 9i 29 decembrie - VaclavHaveldevine stalului comunist, in vremece Chinagi Vietnamul au adoptat prcsedinte economia de a Cehoslovaciei. pial6,despe4indu-se treptat decenlfalism. Stualiapoiticea Africii estefoarte complexd. in nord,asallut furdamentalismului islamic a accenluat autoritaismul a inlesnit ascensiunea spreputere 9i carea jucaiun rclcen,,l.jnconcepi (Alge a milltarilor Libta a). este condusd de colonetut g Gaddafi, nationaljst tra in gandirea opoziliei dinanli'80a fosl adept fervenl alunit6li mag febiene, preged adversar reputat al inlilor america ni celde(societate cjvilA). lvullioameni nu Reagan cuno9leau conlinutul conceptului daro 9iBushsenior. ideeaveau, s, se asoin sudulcontinentului afrlcan, celmaislabildinlrestatefdmane ltiindce trebuie Republica cieze1norganzaliicare sa nufreconto- Sud-Afficane. Dupd1989s-a dezvoltat politica in regiune o noue vizand ate de parlidesau de partidul-stal. indepAdarea segregatiei (a rasiale apartheidului) instituhea unei societeli 9i Oarnenii vor lrebuisa fie (civrlizaliD, printr-un prinadogtademocratice, dealtfelratificatd feferend!m in mai1992, adicepolilico$i, lo eranligi,maip@sus de rea unei noi Constilutii alegefea lui Nelson [,4andela, in aprilie 1994(Dentnr I toale,nonviolenlt, civilizali 9i cetdlefi. unmandat de5 ani).Dificuftalile cucaresemaiconfrunta ldeeade apadenenle R.S.A. cetaleneascd ircin prezent n! buiesafieluatAlnsedos." audestabilizal statul, carerdmane pecaleademocfatiei. angajat (Dupa Timothy carthon Ash, Pentrurestulcontinentulul, principald caracteristica rdmaneneputinta Anuladevetulut in Evoluliiledin 1989, asigurerii uneiguvernarieficiente O cfe$tere demograficd explozivd $ihaosu. Polkom,1999) pentrucarelipsescresursele, extindepe arii intinsefoarnetea gi boljle.
i'{tniii:i comw,,'te
84
M6duhrltlt
Incercaib dea democratiza socieieli dominate incdderdzboaiele tribale Side T"J o desemnare iresponsabile a ffontierelor dimensiunea fostelor colonii, ipe amestecand etniile$i punandu-i pe majofitain conflict cu minodutile) au tocmaipentruce secolul e$uat lamentabil, a$acumanleoralteexpedmente rataserd instalarea socia"lnla-adevdr, XX.a avut o mullime de rcgimuri nemilismuluiin Etiopia, Angola saul\4ozambic. loaseSialtelecarcauincercat sd impuna Estedecidedomeniul evidentei cdlumea democraliei s-aextins in Europa prinfodaputercauneiminodtiliasupra deRdsdril, cdinAsia9iin zonacaraibiand (Cuba) functioneazd incadictaturi majorilelii - ca ln apadheidul dinAl ca gicdin haosulafrican comunisle polilice pardeocamdald regimurile inclasabile.de Sud- estelimpedecd putereastrici coercilivd areanumite limite.PanaSicei mai nemilo$i guvemanli mai brulali 9i e|aupedeclconstienli deiaptdca pute DosFad6mnltab lnlruntlgimdldabdal reanelimitat?l nu poaleinlocuipa€hiie in lalareuluiinarmat € poale ;Neputinla ceamaiteribila dini€umtintele lacaree poli{ice abilltatea uneiautoritAli, senli$i supus omul. Cand sarhaidamaci egticomplet neajulo€l. Dar Sidaucutinedepdmant publical legilimildlii mentul unui regim, in acela€iiimp nuweiserenunli ladreptultau natumt tademnitatej nuveiajunge lantci gradul de sp jin popular actMabilitatea o irle'egere cJlc€lo$ii, nuvetsenna niciun argajamenl. Aluncicand IeiaLcu.o4a dn de a dezbina de a conduce - mai 9i puterca casi,cend daulnline cutoata lorbru{ale, gaze cand iliardochiicU lacrimogene, ales in vremuri de crize obedienta cand iti sparg usacuo €ngagiilifaclenddimobih, defaleiiindlnlreaga famitie, cand a cetalenilor Cand, in 1988 in mijlocde noapte leduclapolilie, casalelacisasemnezi, atunci instinctut 6u nonral binevoitoare aceasla obedienla a fost vizibil retrase deautoapArare lundamenlal aldemnitAliite vorfacesespuiNlJ." Siinstinctul guvemelordin Eurcpa Rese bani aces(Adam l\,4ichnik, Dede,u semnez,lnS./isoidininchisaare 9ialteeseui, te regimun au abdical degiaveaulnconPolom,la$i,1997) tinuare sprijinul deplin alfun4ionarilor lor civili,al fo(elorarmale al servicii of de $i securilale.Pescutl,conttataparenlelor, secolulXX a denonstnt ce se poale s-abazatpespdjinul a celpulintreigrupari: ,Ca eraluil\,lilogevici aparatut depadid, guvema inpottivauneianunitepe4i a secuniate precum armal6, inteleclualii pasiuni nalionaligi, cei cu egalitarist-socialisle. Si Qj PeacesliondSicu sprijinulaceslorcercuda intemeiatun regimmalioliccu carea Worului ta! tinpul, dar nu se paate guvemainpottiva intreguluipopor lol juratse pastezeinteg latealugoslaviei. Msulsaua fostse lnlemeieze l\,lareaSe6ie, indiietent decosturib umane implicale in acostproces megaloman. (E.Hobsbawtr, Seco/u/exfremelor, Hotiaidicati la |angde polilicdstataE9i crimaimpolrivaumanitiiliiinspkatade un EdturaLide4 nalionalism delirant aufostdimensiunib definitorii alecaiercisale. Nalionalismul exacerbai al luilllilogevicinu a fostdoafoexp€siea pasiuniimorbide penlru l\ilarea Serbie, ci9iunrispunslaprcsiunile uneicolectivit4i bantuite demiturii fantomeSihimeresalvalioniste. Vinasa nupoatell sepa€6deresponsabilitatea claseipolitice saioe9ia uneipdii coplesiloarc a intelectualitdjii dinaceasblare pentrucaretiderul,partidulhegefiionic ai raluneas€u lnlrLnil irtr-oecualie cahsrofid. (V fismeneanu, Opodunlsmul Bdicalal tui Stobodan Miloeevici, in ,Cotidianul',31 ma ie 2006)
ACNVffATT INDET'ENDENTA 1. CilllitextulluiA. [,4ichnik. pimeifraze: Exp]lcali semnilic€lia ln fala 'Neputinla duiuiinamat ...'.DeliniJi geneml demnitatea cavaloare umana, darsicavaloare a celeleniei intr-odiclaturd $io democratie. 2. Parcurgelr documenlul 3 9ianazat cumultealenlie frazasubliniata. Abdtuili un scufteseu in caresainterprelali, d n peGpectiva acestei aiirmalii, cazulRomaniei in comunism. Prccizaticend popor impotriva intregului $ic!ms-aguvernat Sicum s-adovedit poporulu caguvemarea irnpoidva nuesteelemd. 3. CitilitextuJ despre Milo$evici, un! dntreultimii dictatori dinEurcpa, 9icomparali Decedal cuputintimpinanledea lijudecat conside|aliile autoruiui cu lmagnea aeturata. C6utali despre 9i alteinfomatii deTribunalul Natiunllor Unite lugoslavia anilor'90ai secolului lrecul.Definili nalionalismul relatia diopenlru 9istabilili ftme deRdzbode a Naga, treaceasticonceplie Milo€eviciSobodan $idiclafud.AlcltuiliLln eseucutenaSlobodan Mlosevic a foslpl6ns caunercu merieaSidecdderea unuidictatar. demuliseb nalona i$t d5
M$dulul lil
HEPUEL|CA $rMONARHTA Dintreculul indepdrtat allumiianlice auajunspanelanoicele doueforme fundamentale alestatului cunoscute in istode: monarhia Atenalui $irepublica. Pericle a fosto republicdin caretri!mfaofomda democEtiei, asemeni Romei punice; in vremearezboaielor in EvulMediu,bogalele oragecatolice se constituiserd, deaserneni, in fepublici, agacumceadintaiRepublicd francezd a lualnastere dupdareslarea fegelui Ludovic al XVI-lea. Laceldlalt capdtal pdmantului, prcclamaserd repfezentantii celor13 coloniiamericane care-qj prezidentiald. staiulindependent auprefe|at republica 9iConstitutla asemandtoare gi O evolulie in limpa suferit monafiia. Catdelunga fost drumul deladespolii orientali laimpdralii romani bizanlini, delaregiibarba Si l\4ediu lamonarhia dinzofiiEvului centralizatd apoi absolutistd Si 9i,in fine,la regiiconstitulionali deastdzi, simbolurivil alestatuluiEicoeziuniinatiunii, dal fer6a maiexercila vreoputere politice real6, numai istoa poateaptecia. Peoricehartdpoliticd a Europei deazi,carenumdrd 45destatesuverane l j n adinim agnie s em n fc a tv ea e a n l l u independente, intalnim 10 monafiil 9 dintre acestea suntconstitutionale 9i 2002:ceteva mide oflef aufostprczenl iara zecea esteVaticanul (saufedefative), federale Iacer€moiia comemodri!i Muslafa Kema -, 5 republici 9ieredilare, Ata t ii*, padnt ee' T u rc e d e rn e mi o toateparlamentare, la felcaalte20destate,cdromli sealeturd 7 fepublici prezidenliale; Tufcia estepurSisinplurepublicd, iarAndona Liechtensteinul $i suntorinciDate. in resiullumii,undeformade stalrepublicand estecelmaidesintalnitd, xr'!i f i.r1ii1r,qu r.!i"qi maifunclioneazd inceqiunnumdr demonarhii. O privire atentd ha(ii asup.a 1990- Al€geflberein lerledinEuropa ni lea€tda$ezate impreuna planetei. cumva in cateva regiuni ale Dacdcele de Esi. dinEuropa suntconcenlraie in nord,4 (Thailanda, giCaml\,,lalaiezia, Brunei Reunflcarea Gemanei(3oct.) padea AsieideSud-Est peninsula (Arabia bodgia) ocup6 o Indochina, alte 4 ii Kuwetul. - l6kul nvadeazd jurul SauditA, Bahrain, Oman Qatar) funclioneazd in spatiul din Golfului Si luiNelson Mandela. - Eiberarea Butanul Nepalulgi inzonadintfeIndiagiChina, celemaipopulale slate 16qf- Puciirnpolva lui l4ihailGorba- Persic, giSwaziland depeglob,iarLesotho (august). in padeadesuda Africii. covla Moscova - Destamareastahrlufederativ lor intd in categoria Dacdmajoritatea monarhiilor constitutionale, nu ug0slavra. ipsesc niciceleabsolute, intfecareArabia SauditA sauslateunde QiOmanul, - Rdzboiudin Golf conslrange pdnlovituri (cazul defo{da fosttestaural absolutismul Nepalului). rakusdseretragd dinKuweil. Lainceputul unuinoumlbniuSisecoltrebuie si acceptdm ci tdimintr-o URSSDemis a lui - Destramarea politic, lumedemarecomplexilate, cdniciunregim perea, oricat deavansatar [4.Gorbaciov fi impL]s cufoqa,cestatul, cagisocietatea, reprezintd rezultatul igg2-in rlLratea comunismului inA banla. numaipoate ul d n Bosna-Hede, uneilungi evoluliiin catelibertatea, - inceperdzbo nuin ultimul randceareligioasd, nupoale govina. fl nesocolitd genefale lntereselor trebuie sdaccepte divef$icdarmonizarea SfaEtu regnruluicomunislin sitatea. Afganslan Ladouasecole parea fi cagigat dupdRevolutia Franceza, fepublica infata 1993- Sepanrca CehedeSovacia. monarhiei, degi de multd vreme foma de slat nu mai are nici o legdtudcu Acoldamecano-rus cu prvirela prosperitatea prezidentjale, saucudemocratia. SUA9l Ffantasunttepublici reducerca armeorshaiegice. gimajorilatea darAnglia, Spania estealespreged nleal nordice sunl monarhii - BilClinlon conslitulionale. ldilor SUA, pulemic parlamenIn glupulstatelor industrializate intre$i ltalia- republic6 1E)4-in Moldova, Lnrcferendum consa tard-, aldturi deJaponia - unstalmonarhic. HitlerSiStalin aucondus repucreindependenla naliona a. qi blici, la fel ca Saddam Hussein. Sd mentiondm faptul ce decizii unele $i pre$edinte in - Nelsonl\/landela, adoptate in staledemocrarce nuadintotdeau,ta avizulparlamentului. in an, AfrcadeSld regimul toiali{ar al lui N. Ceaugescu se ascundea in spatele NATOsemneaz,Paftenefatul comunismului, penlru paceculdrleEuropeide caregaranla, in vorbe,loate drepludle cetelene$ti Est. uneiconstitulii $ilibertdlile 86
Eurcpads EdtThr\scaE public. ..irtr-un discurs \,bclavHavel(p'esedinlele R€publicli Cel"oslovacia, apoial ReoubliiiCenia - 1989.1999)obsetua:{S-a dovedfca.indifercnrc3l dodiffcit6stg se rdstorniunsistemtotalilar,esteciiar maidiflc se conslruiegti dinruineleacestuia unsislemmainouSrna, bLn.Dec31dan int?tin lumeapolitlcii inalle,no sm realizat € ln aceasl,lumetebures, s€lin seama dedleritele interese, dedifgteleambilii, deechilibruldopuFrereprezentat dedifeileEUpAn t publice g c! implic€tii Havels-aangaja{ pol,tice int-odisculie eften deincordata cLr pimulminislru Vaclav Klausasupra pe concoplJldide societale civila.<,aus,urmandu-l Hayek,a sustindcAsocietatea civilereprezintisferahanzacliibrindividuale. Havel,ln schlmb,a oonslalalc, socielalea civiEoferaoamenilor spaliusoaialpenlrua-9iasuma partealo. deresponsabilitale pontruevoluliilesociale,cultivespiriluldo solidddbledinlre oameni9idaagostea faladepropria comuitale$ facesesepoatltti o vialapIna,vanale." Jeffrey C. lsac,Sen?rlfcatliie lui 1989,inRevoluliile din 1989, {Drpd . Polirom,lagi, 1999) personaftalii Cullul unuidiclalori Saddam Hussein
Doamna li,l€ddd 6ishmul Angela Me*el(aclualul cancelar al.Germaniei, alesin 2005) estepdma "Doamna prcpulsata fomeie Ia.cirmaacestei ei aluurinulin.doa.deinteligenla ldri.lmpoltante{e ei,deexcelenla instinctului oeanizaloric aladmini6t|aliei oddecapacitatea Siproductigemane. vilalea industriei Testuldecisiv alguvemadi eipaloa Rredlcerea $majiluigi r6lan6arca economici, ih condiliile in caremesajul celofcal€aualos{ a tost conferili treconomieide p'alesocialer efrcienl, sistemul. $ pestraf postbelice prevrzusere lnlelepliiaJlor aiConstituliei federare toste elementete necesaresdfacdfunclionali geoandSiseperpolueze emnomia pacea socjalai La.un rapet, sindicalo p€st6capulstatutui, alolputernice, carcnegociaserd pensiimai, cu patronii, peeeluusporite, solide, subvenlii olngdjire modicala erce9iasigur,fiiocialegarantend bnia;h capetul coldlalt, o structure bipohra deparlide alcrrorjocdemocratic 6,alndleplal sprecentrulspectrulljpolilic.SrlbtutelaNATO sistemul a $i a lnlegrrrlieuropen6, tu0clionat iieprogabil. Dinpacab,globalizarea €erlinului auschlmbat 9icidercazidului poblenei.Padidele dalolo. al] lncepulsdprolifereze, fo& de munc!lefrinddin Est, decJinul demog€fic, alienarea lransatlan{ici auresturnat toatdsocoiolils. Ooarnna Me*el general.' dementalitatea anglo-saxona $liecesafacr,dararenevoie Sideoptimism (Fi'o1Mow.Merkel 2005J ti Gdpnutin ,22'.821. dec€mbrie
ACTIVITA]EINDTPE}JDENTA
pre$edinte Saddam Hussein (fostul al l€kului)obiqnuia s, spun6:,,Sunl oameniexpedmeniali Si oamenide incrcdere.' Altielspus;pentrubirocralia obi$nuild sunllecesarcpeBoane spe' posturi polilice cializate, darp€ntru imporlante6eimpun numai oameni deincre dere. Pand ln ultinulceas alprtedi sale, pefamilia Saddam s-aspriiinit 9i tribul seu,c€re@nlrolau ceamainarcpadea posturilor cheiedinconducerea stafului. putedi polilice Cent'ul eraunConsiliu ai Comandamenlului Revoluliei, fondalin 1968 deliderul irakian. lmpottanl, deasemenea, erapartidul B.A.A.S., unicin !ara.De coloralura nalionalisb 9i laicAdupa1979,cSnd pute€aabsoluH, Saddam a prcluat a devenito organizalie represive insercinatdsdcuprinde inteagasocietate.
Pnoueuonn!
f. Citilidocumentul 1. Deiinili socretalea civila, ln flnctiedeceledoueaccepliuni . Secolul )Ul se araiA,cel pulinla suslinute deHavel Explicatj decesocietalea civiEa avutunrolat6tde SiKlaus. inceputul sau,dominat de marile politici impoftanl postcomunista? in gandirea Stabiliti relatia intresocietatea civiH, doctrine ale secolelot ante oare. democralie 9icetdleni. . Democralia liberald,extinsdin privindule 2. Cercetali, falein ial6 cunriunclioneazi germand democralia 9icuma qi in Amedca, intreaga Europe funclionat dictatula luiSaddam ln lrakFomuaticateva concluzii. preponderenl. reprezinld rcgimul penhucare,indferent 3. ldentificali motivele polilic, de naluraregimului lor Si . l\4onarhia p n sedoase constitulionab Gemania, diiic!t6!i.Adunati informatii dinaltesurse$i 9i republi9ikakultrec principasunt c€ comparali situatia penlru dinceledoleleri.FormLl at o solulie fiecare in parte. 9ipemaidepaire lele forme destal. Alcdluitiun scurteseucuacestsubecl
c.Tt rf\fr, iE
.t I vvrv
vL
I
f A'7 L/.1&
Ya, \ffi.ml.{.JXt}t Uffi drwp\ nmmnt m,dwlm^ trs\m,trit:mrimrn tttll t l"\
(r\EP\f\8i
Fah
_ TOTALITARISMUL COMUNIST
o sronre irucnenrRr
internationald intr-oconjunctufd dominatd dedeclan$afea RAzboiului Rece, gi-aconsolldat URSS dominatia in E!fopaCentrala ei rdsdrileane, $iin partea sd lirniteze pin instaiar SUAau incefcat influenla sovieticd, indiguind-o gide larea uneiliniigeopolitlce dinEuropa deNofd inAsia Rdsdriieand Sipan6 Sud-Est. practic puterea in aceastd silualie, comuniglii carepfeluaser6 executiva in guvernului (6madie1945)$i pecea Romania odatd cuinstalarea PetruGroza parlameniare pe legislativa dupdalegeile dinnoiembrie 1946, l-auindepdrtal (1953) Unaft mob lzalor rege(30decembrle 1947) laconstruirea statuluitotalitar. $iautrecut jLstitie [,4odelul sovietic a fostimousin aominislralie. si in invAldment. ln GhooehoGhoorghiu-oej politica giilor grecomaterie religioasd, comun a fostmainuantatd - bisedca Ndscutla 8 noiemb e 1901 a bisecaododoxd catolica a fostdesfiinlatd, supusd autorildlii statului, larbiseriBefbd,mod la 19 madie1965,la caromano-catolicA tolerate. fdrAa fi recunoscutd oflcial. BucurcSti Studi:patruclasep rnarc, qi,ulterior, industriei Nalionalizarea colectivizarea agriculturii ausubordonat (helclasegrmna- economia $coaacornerciaH paftidului poliliciconducatoafe unic,decretatfoqa in Constitulia din ziale). Profesia debazd- electrician. 1948 celecareaveau sd-i urmeze. $iin Activlatei rnembru PC.R.din1930; Constructia insiitulionald a statulul tolalitar s'affi dovedit insdimposibild participeh grevade la G vila (feqi propagandd. ldrdreptesiune Infiinlarea Securitatii, c! scopul dea mentine qicondamnai bruarie 1933); arcstat la cuceiri democratice aga-zisele de a apdra impotriva complotului $i lara 12anidemuncd silnicd; evadeazd din dusmanilof inlerni extetni, a recomandat de la inceput Republica Populard (augusi lagarul delaTargu-Jiu 1944)l Si politist. gi unelemomente (1935-1945)Roman6 dreptun stat Chlardacea cunoscul de rnembru alC.C. alPC.R. genelal secretar al PCR. (cuo intre- relaxare a fotei saleoptesive, cu deosebire dupa1965,Secutateaa preqe' iuncllonat rupere deunan,in 19451946), panain ultimul ceasal regimului comunisl. lmpusd de autoritdtile (1954 sovietice, dintea Consiliului de N.4ini$tri s-adezvotatin deplind autonomle, odalS indepartarea cu treptald de pregedinte 1955), alConsiliuluide Stat direclivele In aniiluiCeaugescu, lt4oscovei. chiardacdmijloacele ei s-aurafi0961,1965) natQifepresiunea brutald dinani '50a fostabandonate, Secufilatea a conti" intreaga nuatsdsupravegheze socielate, servindu-se atatde politiapolitice, parledinoportunism sadeinfomatori, catqidearmata sauchiardinpldcerea tLl,rl parteobligali delatiunii, dinvariimoUve seraporteze totceseintampla in sfera efa lntadevdr vicl6an. Extem de lor activitate. lmplantaji in toale de intreprinderile chiar in blocurile de ,.Dej $i Sl puterei viclean sigur ahtiat de urcand prcducand S locuinle, milloane dedosare caremaiagteapte incdsdfiedeschise, elvroiase nusemaiopaeasca." acestel institutii dovedeau slujbagii o datdmaimulllipsade legilimitate a purqi ptobatd a fost un asasin reginru ui. Eta, totodatd, valoarea reald a .democraliei socialiste", con,,Gheorghiu-Dej simplu. Mentalltatea de criminal celorlalle Qi-afor sideratd supefioare fomede democfa{ie, cafepermitea luiurorsd mat-o in aniilungldedetenjie, undea fost beneficieze de drepturi libertdti cetalene$ti, cu condilia de a nu le folosi Si implrcal in ceteva crimeintredelifuli..A profundd regmuluipolitic existeni. impolfiva Inconqtiinta a luturor celorcafe consttuio indusle de secolXlX,deprpe i-au invr4bit semenii lor atalia ani teama s61d$luia cd,exprimatd saumutd, inaugurd i." 9ilechiarin momentul fegirnu uicomunisl revolla impotiva se va declanga mai devreme sau maitaF veche", 68,mai2005) lDupd,,Dilerna pentru ziu,cuefecte dezastruoase ceiaflalilaputere.
Pivindin um6,lotalitarismul a Asato greamo$tenire timpudlor viitoare: a Nicolae Ceaut€scu patriotismul$ifespectulpentru compromis clasapol ce,a fdramilatgia invr4Nascut la 26 ianuarie 1918, laScorbitsocietatea, a cullivat indoctrinarca totald competentele. Sia mafginalizat nicegti, Oll.Executat la 25decembrie
Armalei Rogiidin Romania ,,Rekagerea a facd paded ntr-unprcgram maigeneral, p4l careFruldov(slccesorul panioutLr tu Staln lacondLcerea con^u tisrsovreticl inceF cas, sLpl.neascd conu'olL efecv "llitarpanTecarisnedeordinecolomic S polilrc. (...)Conducdtorul sovieUc scdein lvemorile sale(Unuldinmotjvete retragerii trupelor a foslpolilic, Nuvoiamca nimenr sd cread6 ca n-avem polonez, incredere ln popoalele ungar, roman,,, Eleconstruiau socialismulin c, elainteresullor s-olacd, lerielorpenltu nupenkucaaveau trupesovietice peteritoriultor (. .)Vrciam stallonato decisetuemun atLdir Tanap-ooagardeio ltrdne,r ln ce.e.ea pa4i.onanose spJrediRomaniaa.e grantedoarculdr socialsle... pe urma suhtem vecinidire4i. Dacd artrcbur, aliveni $i oicendin sflijinLrl nostru.) Datodtd acestorargumenle, Romania estestngu€tad de undeURSSSi-arctrastrupele deocupalie, catavremebtocut sovietic a existal. DuperevolJlia afliconrnisEoeia Budapesra ,.eornatade URSSJoricespe.allj inlr-orevolidgenerala ieqise dincalcul.Prioitaderaatunciacomodarea societelil cu elitacomunisld dictature uneiameliogd a condtiitorde tmidin 9iregimulde $ioblinerea hteaorcaSi'especlaea hdiviouale 'ibe16tilor (DupzS1.Tinase,E'ie Sisocielate, Humanitas,.l9gB)
"l economia de comanda ,JnRomenia, a reprczenlat bazaunuisistempolitrc ienrhic, rigidii altorilaf, cu o intreagacohort de efectesociateaberante.Partidut- adic, Ceauqescu - concepea dezvoltarea socieidliiin termeni milita, cu frcnturi, campanii, fancu, avangarda arlegade... Nu s,aacodatnici o atenlie roaqiiofpoliUc€ eale,iar 9i polilica comunicarca inleleasd ca un mecanism de automrectie a fostdEsticlimitata. propagandisiice, Datorigacestor artiiicii Romania tuiCeau$escu e|t|o societate inchisa pdnrcpresiunein caacterizaE toatedomenile exislentei umaner limiiad aledreDtutuide propielate, greledemunce condilii demi$care, violadbdrcpSlsalai mici,lipsalibertdlii turilorminoritdtilor nalionale, disprelpentrucrcdinlele religioase, austelaleeconomica presadintelui drastica, cultulfamiliei sociehlea.,' 9lalsau,ceoacea der,roralizal Siarrisn pentrueterniab,paion.2OAS) {DupeV TismAneanu,
ACTIVIT NE INDE?INDEI.iTA 1. Comparati scudele biografri alecelordoilidercareaumarcat istoiaRomanieiin aniicomunismulur (DejSiCeau$escu). Slabilili, impreuna c! colegul de bance, biografia-model gidestarotnaceaweme. a condlcdtoru uideparlid ldentifcal in documenlele 1 $l 2 nfomaliin egeture cu modulincareaufost adoptale deciziipolitice deprlma imporlantd inanli'50alsecolului trecut. Invocand precedente (deexernplu c6teva hold].a b departid cuprivire la industria zareI colectiviza€), alcdtuiliun eseuin caresdanalizali politicein mecanismele funct!ne,electele lorasupra v eliidefiecare zia cetdleanului. $iconsecinlele Caracterzali, cu ajutorul documenl! !i 3, societatea inchisadin vremealui Ceaugescu. Dezvollali formularea dintexicarcdefine$te sistemulpolitic dreptunul ierarhrc, rigid9iautolar
1989, h Targovigte. Fardstudii realegifddcultura mar xistdpandin momentul condamnd iql delenliei inconsecinla activitaliide mitF tant U.T.C.l,lodelulsiu po]ic a iost Gheorghe Gheorghiu-Dej, caruiai-a datorat ascensiunea in partid 9lin stat. Activilate membtu al Bircului Politic (dln1953), secreiaralC.C. cuprobleme de cad€,secrclar general al PC.R. (1965-1989), pregedinte al Consilillui de Stai (1967-1974), pre$edinte al Republicii (1974-1989).
Ceausescu insugi{rdu-Si,iehn ca'vizite delucrudelacheoqhiu-Dej
Gh6orghiu'Dej 9i NicolaeCeaugs€cu deosebke de electricianul venil 'Sprc din fil|oldova, iiul Scomicegilor aveao infelrsare neplacuh accen" Sistangace, tualade eforturile vizibile menile a-idrsimulaanxietatea funciad,sEngacia mi$ceribrsubllniind o constilulle corpom d nefericiu 9i ipsade umor.(...) Nimerit inlr-oobscuddugheana, undea fosl folositmal mull ca dndag decalca ucenic, n-aajunsniciodaa muncitor... AsemAnarca fundamenlald dintrecei doi conslaTnnemesurala lor apetenla pentru putere, sprijinitd deo netegdduiE qlexercitaroa iscusinldin dobandirea et ' (DupdPavelCempeanu, Ceauf esar, ani nundretoatei inverse,Paliar.:!2A02)
89
LUNGA TRANZITIE DEDREPT SPRESTATUL regimului totalitar a fostinsoli€incddinprimul sduceasde indepertarea dereconstructie instilulionala in carela locdefrunteseaflafefaunpfoiect politic, de dreptgi a societAtii civile(pluralism alegeri libere, cereastatului puterilor in comunicatul in slat),puncteimportante cAtretardal sepaErea Nalionale 1989. Dupeaprcape doianide Frontului Satuarii din22decembrie politice putine primul pas impor confruntare nu de ori violente, instabilitate oi primei Constitulii dedupd1989, tantsp.estatulde dreptl-a constituit adoptarea Finalde 1989in Bucure9tidecembrie 1991. la8 decembde Epoca Ceaugescu selncheia populadtatea luilonlliescu, carea cegtigat Alegerile din1992auconfimat cuviolenla 9iincenitudini pregedintia. (majotarPSD)avandu-l S-afomatatunci unguvem decoalitie (19921996). Vecdroiu in frunteDeNicolae prinreluarea contactelor cu marile Aniicareau urmats-aucaraclerizat 1i puterimondiale in europene acliunilor de integrare structurile 9i extinderea Romana afostdeclansaE 'Revoluliapopubra (admiterea in Consiliul Europei laU.E.) sauasociefea de o explozie Siestemeritul prezentat peste75%dintre din 3 noiemb e 1996, la care s-au Alegeile popolului foman, al maselor odqenesli de cauzd Democratice. Guvemarea s-a alegdtori, au datca$g Convenliei maiales,al spiritului de abnegalie al pe (...);ieiiroaoamenibr de tineretului a de la inceputcu graveprobleme economice. Opozilia SI.JA confruntat platlomele industriale din22decembde impiedicat Romanieiin NATO, darvizitala Bucure$ti a pregedintelui intrafea a foslfaclorul determinanl .,, penhupolitica BillClinton a insemnat o incurajarc derelomegiun american Estetotalfabaideeacearfi pututIi tratatului de indemnsd continuam oedrumulDecarene afldm.Semnarea vorbadeo lovituddestatlealiza$de ne-a adus mai aDfoaDe de U.E. baza cu Ucraina dtre iorteooanizale, balnceqicufote cu Privatizarea aumersinainte in 1998, darPIBa scdzut Adevarul esiecAacestConsillu deafare. Siresiructurarea qomajului pentru al Frcniulul Safuarii Nalionale esleema- 6,1%,iar fata a atins10,4%. lnt-unan complical 9i dificil mis€rga." guvemanti naliamisceriisinu a pecedal (1999), Romania a primit vizilapapeiloanPaulal lllealaBucuregti (Dupd lonlllescu, $iadeschis pentru negocierile aderarea laUniunea Europeand. Anul2000 a dat Revolulia Mita,1995) pentru pe prima (reducerea oafdsperanle destabilizafe economicd impozitului proita deteminat record Alegelelocale, legislative o cre$tere a exportuilor). pe pfezidentiale au read6 la cerma lon lliescu PS.D. 9i tdrii 9i guvemirii conduse Adrian Nastase a inregistrat Bilanlul de p m-ministrul impodante: cregterea economica a fostmenlinuld launnivelinalt(de mea desp€ e!€nimentele fealizad ,,Opinia 1989so lnsciein teoria la4,9%in 2002Ia dindecemb.io in vreme 8,2in 2004)unadintre celemaima dinEuropa, hibridrdirelolllieicu o camuflata lovi- ceinflalia sub10%. a coborat ture de stat urgenta6de imprejurid, lupta Relatiile cuOccidentul auadusnoipuncte Romaniei, carea sustinut catalizaidde un acceptexlemal l\,ladlor gezduit aldturandu-se in Afganistan kak, a impot va teroismului, SUA Si $i Pute, in cea din umd liindimplicate (23noiembrie George Bushla Bucuregti 2002).Unan9i grupurj dincomunigli vizitapresedintelui de tuterealcdtuite jumatate (2aprilie in NATO 2004)iia incheiat maitarziu, a intrat (cu filierede sprijinin anticoaugigti taranoastra laU.E. ArmatilSiSecuritate), careauges opornegocierile deaderafe tunitateade a inlodri vidul de putere dindecembrie 2004au adusla conAlegele legislative $i prezidentiale ldsaldefugagicapt!€lealuiCeaug€scu ducefea pe guvernul Romeniei TraianBesescu AlianleiD.A.(liberali 9i Si cu facliu.ileloialedicla9i au nogociat functia de la care s-au addugat UDIVIR Partidul Conservator, democrati), 9i torului.Acegtiaau preluairevolulia$i pdm-ministru fiindincredintata luiCdlinPopescu Tdriceanu. Ceamaiimpori-aumodelat linaluiinstilullof, cri scuEuropeand, este tantdrealizare a ullimilof ani,intrarea Romanieiin Uniunea dle inerenlea e unorvictmeln pfus,cu pentru percepuu decisiv inscerealdriinoastrc, intr-operspectivd fost!l!idiclator etc.' dfeptpasul demonrzarea (RlxandraCesereanu, Derembre89. pe directia uneicre$teri in consecinla rezonabild, economice semnificative, Deconstruclja unei revolutii, 2004) cdfeia prosperitatea s-atinsotiin modfericit cudemocralia.
DinConsdlulla Romrnioidin1991(trvizuitifn 2003) Ill "Capitol!l cuvernul 4rtlcolu/ 101.cuvemul politicii qiexleme asigurd rcalizarea interne a lerilSiexercila generaE conduce€a publice. a adminislratie Adr'colr/ 106.Presedintele poalerevoca Romenleinu, pepimulministru. Micolui 107.ActElegure'nului- hotArariSiordona,rle de primul - se semneaze min,slru demini$hi, careauobligalia execuleni br Sisemnhasemneaza guvernuJui Capilolul lV Rapolruile cuParlamentul. Afticalul111.Gurenul9ifiecare dinhemembdi sdi areobtigalia sa rdspundd la intrebadb sauintepeldrile fonulatededepulalisau senatori, in mndililep@vdzuie de @gulameniele ceiordouecame€alePaiameniului Micoiul 114.Gu\e'nulpoateadoptaodonanlede urgenldin situatiiextraordlnare a cerorBglementarc nLlpoateJiamenate.
Mlngo€anzatde CNSLR Fr6tia (ma]2006)
6
Economisful Daniglodianudspunde aceleia$iTnlrebiri:,Nu ne puieminsd agtepta la rczuLtate spectaculoase, eo tanleziesd credemce vom avea afte Romanie incepend cu 1 ianuarie 2007. Nu e sulicientS creglerea econornica, ceselnlelege undebal:nuinventdm gtimcd noiroata,deoarece de la anUci "Cred pentru a aveaunsislern politicsenebs Sl modelul educalionalcorecl eslecelal a elorlibelale, cucompoienta foamativa dal6nu siab lilate sociaa, Dace aimanagei care desludiul uneimeserilsau alleia,ci alcorputui canonic alcivilizaliei occidentale decare ca$igeanualmilioane deeuroSiperforapa4inem.In Eurupa deVesisecautdgcolile elilisie carcofereceeacelgidofesc pdrinlili nanle e companiei siagneazS, n-aifacut disciplinA inclusiv unifome, maternaticd fecuteserios Sisupraveghere, si literatud side nimrc. Aud a noi discursul unor dun!i multeoi lirDiclasceil enioefonare.depirderea dea i lrc ordoratsfanliariz;rea damenlal$li) care spunca economja cu marea t?diliecullunHa occidenlului slnl maiimporianle bazapecafe 9imnslittrie esleamorala, ea urmdr€gte doarproliiul. maitaeiuliecarepoateconshui polilician singur dacevreasdJieinginer, saumanager, padedin soctetale, Dar economia face in ,22",819, noiembe 20051 \5. lonile,Wedon'tneedyoureducarbn, nu pulemJudeca q credca in sepa|ai, Eurcpaasistema sfa$rtulunu ciclual neolibe|a ismului, carea aduso anume vgoarepenlru o perioade, dara g egual Aaademioianul SobmonMaqls .espunzend b lnlllba|ga vomfi TnU,E.?' "Ce pe anumileplanur lroniaisio ei face ldla iden|tate ,Nune aqleptimse ne conlopim ln acestvastspaliueconomic Si insaca,in momentul carelrebuie s, se polilic, Trebuie sdrecunoa$em ceaiciseafl, punclul carea lomalobsesia mailuluDr ocupede problemele pentrua sociale, inteleclualiJof romaniln ullimiizeceanit ce se intemplA dacbintramin l.lniunea echiibra societatea econo- prcsrunile Eurcpeane nedezbrecem de hainele pentru noastre romanegti a prelua altehaine? Or, globae,de ordinconcurenJial, mlce pun miemiseparccdaiciesleesenlaprcblemeitdacd vomconllnua sevedem rclaliadintre guvernele din Europa Occideniali dargi gieuropenizare idenlitate caorelatio conflictuab, pecaleaceabune,Inlmrea nusuniem vitoareeguverne din Romania, in fata in EuDpal.ebuieinleleasa ca o componentd o€anicAa gtobatizdrii ta toateniveludle. uneidil€me pede aparenl de nerezolval: Europonitalea nu numai.a nu infie in confrict cu identilalea natjonat,. dar o si o parte,lebuie stimLllalb efrcacitatea, imbogalegte. Trcbuiese injelegernacestlucruSisd dezvolgmacestlip de iderlltafe pe de altdpade lrebuiegdsilesolulli pecarcs-oadeugdm dtqamice, perceplieasupra lavechea idenftetiica unei ,p6st€rea penkususlire€aproteclesoctale, asfel tradiJii". Exisie o marerczstenl,in unelemedliculturale falddeaceaste schimbare." inc6tsA nu apado annataintreagb de nemultumiJi."
tr
AClt\'lTATt t',hlDEr![N0:NrA
t. Cornparali documentele 1 $ 2 r€ferloare a caacterul revolutiel din1989. Explicali , fomularib carcdiferenjiaza opif e ceordoiautorii gi,hibda, e populara" ,,exploz I* p nlr-ocamufatd rcarcvolutiei ovitlredeslat" pebazaarticolelor Stabilili, d n Constrtu!e guvernul cumfunclioneaza Romaniei cumsedefineste relalia sacuPararnentu plblicd. $ cuadministmlia Citilidocumentul 4. FormLr a! o opine despre romaneascd deazi Consi- ie $coala deralicdmodelul demaisusvi salsface? Dezvoitali intr,uneseude l-2 pagin I aceslsubiect, I 4. Discutali, in grupuri decate4-5,id€ie Drncpae drndocumentele b-6.Fonnulati i uncornenta u in caresdvdexpmatoon e Cesore v torulRomanieiin U.E
?ii* :"{tt{Jlili-t
-*"
Tolalilarsmul a dezvollat in Romania I poticierarhic unsislem auloriiar 9il rigid9 o socelate inchisd. : Sfartitultranziliei depnde9i de capaciialea de a creanoielilecare se vao ficegansainkdniin lJ.E.in l direcliademocratiei : $i a economiel
il_ll!l_ 91
_ ___ l
I
parlamentm "Teff're sidezbateri 1$00 inRnmAnia anului pABLAMENTUL RouAma u irucrput DEsEcorLasfarcitul secolului al Xlxlea,Romania contap ntfecelemaiprospere desud-est a Europei. Productia eidecereale, lemnul, vinul9i, tdridinpartea giin lume.Tarifele nuin ullimul rand,pekolul eraubinecotatepecontinent ii-r proteclioniste stimulative meriserd semnificativ numdrul vamale 9io legislatie anului 1913, intreprinderilot Cebbrndin Romania industiale. americanul Fredefck l\,loorc constaac, (almarilor proprjetarl Vialapolilice eradominale de parlidul conservalor solunegru, bogat alcampiei dinlre munji padidulliberal (al burgheziei). Constitulia din 1866, in esenld un funciafi)9ide qiMarca Neagra afacutdin aceastd hrd prerogativele putere in limitele ale liberal, stabilea domnitorului de unadinlrecele mama producdloarededocument pfepon' principiulsepardriipute constitutional intdrea lot. Rolul unuimonaft gdnedinlume. Vlnulexcelent fecea ca 9i €gatusdlieal5-eaexporlator ewopean, derent totuiiputeiilegislative, ln statrevenea exercitate de Repfezenlanta I\,lunlii erau acoperil depeste 3,5milioane Nalionali prin (unparlament bicameral ales votcenzilar), careimpe(eacu deheclare depedure, conseruate c0dec laadresa monarhul inilialiva legilor, cudreptdeinterpelafe miniitrilor $ichiaf sebltegrije"cdciregeleesteun mar€ erau depistate abuzuri. Guvernul reprezentativ responde anchete atuncicand iubiior a pddurilor'. pentru minigtrii toateaclelelor.Dreptul la propielate eraconsiderat pe$rcze sabiliza ,RarcoFmnicarcsa'91 (atatpentrumadiproprietari, cet$i pentrutdraniiimproporlul precum nalional ceidinRomania. sacru$i inviolabil prietdriti foade la 1864). Cetdlenia romend era condilionatd decredinla creglin-ortoromanl se Gasaloresc Taranll legate de nunta dev€me ceremonile gi fost acceptali altor confesiuni, cu condilia doxd; ulte or, au credincio$ii 9i paslreazd incliradilia furatu" naluralizerii lddneascd individuale. (..) Taranul luimirese. roman e plinde participase larizboiulruso-turc iarindepenRomenia dinanii1877-1878, famecSiinlelepciune. lvandru ;i patnol, denla i rusese putel recunoscuta de marile europene. in consecinla. caliva !6 peatatde modest.' estepecatdeharnic, proclamase fiindincoroParlamentul fegatul, Carol| !i Elisabeta in alnivaNG.in,Nalianal animaitarziu, \Ranania Libemlii, subguvernarea cdrora Romania s-aaflat12ani Romania', ianuaie 2006) natila 10mai1881. Geog€phic (1876"1888)qiin neintrerupti vremea cerora s-adeclansat modemizarea terii, puterea pe puternice fondul unei infruntdri sociale dincarenua lipsil aucedat politicd riscoald Suveranul a inlelescestabilitat€a eslemal terdneascS. ,,Suferinlele leraniors-au agravat Sio presus gi guvernamenlale, regald introdus rotativa afterde orice simpatie a infiun moment in ca€ agdculluG cupartide precedoni(...) a 4 ani legislativi cele doud mari la conducerea nandla capdtul noasie o expanslune fdd ledi. Tolu9i, reduse Sistemul recoteleeraupreluiindeni lao datddinainte incredinla mandaerarelativ simplu: stabilila, regele deoarece majoritaiea Fmnilofnu culti- tuldep m-ministru paftidului liderului dinopozitie, acesla organiza alegelepe vaupdmantul in modregulal S foloseau care, padamentard decare evident, le ca$tiga astfel majodtatea liiliconstituia incd pugulpimitiv ln 1900,40%din pentru putea guvema. a aveanevoie gospodarib Jddneqtnu avea!animale Parlamentul i9i desfdgura activitatea in sesiuni cafedufaucinciluni,cu d6loc0ire, imbracedepovad.Conditiile la 15 oclomb e;la deschiderea camerelorera cititmesajulsuvelaqi incepere de mnlea alimenlalia nu eraumrcspunpelagra pe problemele zatoare. Numerul cazurilor de a rosnuluiaxat slfingente alemomenlului, ceruia i serdspundea crescutde I ori.Proasia alimentalie puleau 9i nude putine oi memorabile. Parlamentarii acuza tindu-se discu|suri slaba ocrolirea sdndtAtiiexplce €b pedurata destal,indiferent derang,erauinviolabili mandatuoicefunctionar inaltda modalltetii infaniile.' p puteau indemnizatie o diurnS. Nu cumula insd calitatea de lui, meauo 9i (DupaKelthHitch ns,Romiin,a funcliipublice, afaradeacelea deprimminjstru, ministru sauprimar 1996) deputatcu 1866-/942 Humanitas, alCapitalei.
O magine dincentrucapitaei, a incepul desecol(1913)
92
,i' ," ' , t)
..
'',,"
, , , . y, ', ,
ln. Constilulia din1866 Desprcdrepturite , Tmd11. ronenilorproctamd dreplLrr te $ tibenalilercmenlor care se bucured€ ibertaiea congtiinlei, tbedatea invetamantujut (afr.5) Tol romansunl declaralegalin fatalegiifdddeosebife de clasd(ad.10) Libedalea ndividuatd este garantata (art.13),domicillu inviolabl. PrcpetateaesledectalatJ sacra9i invotabib (arl.19).Liberlatea tuturorcutetorcaTenu aducaiingerc ordiniipubicesaubunetor moravun estegarantat: (art.21).Dreptul deasociere esterecunoscul {art.28). Titlullll.Despreputerilestatu/uiPulereaexecutvaestesepamt,de ceategistaiivJ dedomnpriniitemediulmniskiornumil$irevocali. $rlud€caloreascd Qesteexercltatd Enciclopedia deistoie a Ronanjej,MercniaBu6uresti, lDupe 2001)
til O afucorccu mios de pehol mnelordin1895erafavomb la rnvesiitorlor deorcenationaltate s 'Legeaasupra incu€lainvestillile padenerlor stdini.Sigu.anla adusade egeslmueazbmariecom, panirSelanseaza germanb o compane grupurvn cLpropuArnbele Siunaarnerican: neridecumpbrare pelroieredelastat$clrconstruclta deterenuri un€iconducle Bacau Constanla Acestepropuneri cadinlr-uimoment de gmvacrze financard. Guv-"rnu PelreCan accepgpropunerea arnerican, in ioamna1900pentru a obtinebanI pecare companra s-aangajal sd-ive$e,Libera ii ii atacbpeconservatodinopozitle p€ motv ci aL vardutldrddner'kr'o' A-]erd e a a^1€rcar,lor LLopda;L.oo^nloa qonanad ror,rro sp11"D.A.Sl-.d.,r " Dn.olooeaoadrFd e.eselot tdriordte s" "1a alleiftefese.ln lebruari€ 1901candguvernul Carp p Fr oo>t,rde p in r'drl5erre p e pd.SlL.oza r sru ri rir slrLoe 'lanle idr .on pdr,age,-rla dlord6 L|rprumLrde 5%Amerrdn,'e)pnS -.n forrnaDmano-american,. leazeo compane Allejo( r pol Le a I a\dnt! a nFlter/J poleriui -r.eI berdli sJslr cJ r' l olselalor t\al.o1a,iSt i ar reL/drpea-e .dfl per! i,d ii sJ5!rpFe/.e. PentrLr germane linanlele a intervenil chiarrcgete., ID"pdCcrl'e.reDL..,rot1tsLotia rcrneIrot ta>i. 19q8) -ct,lrJtFL.opea1.
SpiruHaret Nascutin 1851lata$i. lnclstudefl in an! al )lealalz cd-matematicd, obline catedra despecialitate lasernnar!lcenlraid n la$i. ln 1875igiia icenlain q maiernaticA fizicela Paris,undeobline$i doclo ratulin 1877. Din1B7B 9tpan:in 1910 esteprofesor la Fac!tateadegtiinle dinBucuregti. In 1879inlrain Academia Romane. CaStgA simpalla lui D.A.Studza,in guvernele ceruiava fi, in treiranduri, minstru publice al nstruclilnj (189718991901-1904, 1907-1910) l\,4oare in 1912.
Palrcllrl.,desen deFrancsc 9rato !L,bical in Cron ca (1915)
.in actvitatea sa de ministru, Spiru Harela inlrelinul o bogala corcspordenluturorceor ta, dspunzandpersonal _.'ri'i'lJii1.l-i-l i,.,.'11:ii :. care seadresau, lncepea cu (domnuie invelatoD se incheia cu (a dufitat€ 9i 1. Stabllilr, cu ajutoruldocumenie n' aafee|aupunctele lode$i carcefaupunciele devolab. slabealeagricultuiq socreldixrfee romaneQl a 1900Abatuitt!n €seuin care Intr-onlervenlle in cameritn 1903, s, exptcalievolutile ute oareir :.esi tonen u pandla zi (vezi$ studiude caz elaliffrnat(ELl credcl mtnslruoricemianteroroespreeconomia ru.aA s :e: Lrrbanal nistru, esledatofsa fe in ceamaideaCarcsuntvalorleceldleniei proape alngerecu toliceipe careesle denoa::::.3.e ifanspar dinexarnlnarea drepturior s libenal,lor chematsd-i administreze cer)lene$jo'era -re : Sa le dea ' 806 D,n -.orndlibp" .are ; indemnuri, detneji.precizali sfalui invaldrninte curnfunctona:..::- . ir.zirrrd staiuatincd a 1e64 sd-icede gresesc. atuncicand Stabillicum Euagaiac.r' a aclional legearnfe.- : :.^ a. in domeniu peirotier). cast in (Dupd I B! e rFxl-docume-rJlui4 1o ree pr''. , . . . o.r p.e,errli a.elcin . Atunci cend veacul se nA1tea apoigerrnanii. Calde real,credel:: :-: a:;:.,.aa.?storaranlamenle cu intere Ed. Erninescu, 1990) je see nalronale? Dezvoltaliacesl -: sub::: ,- ::!. 6570decuvinle.
S'ratele ln perioada contemDorane 93
I TEMEDEDEZBATERE PRINCIPALELE
ttt L-jJ
(2 liberale omgelorpuleasa fie in cele4 pa amenie temededezbatere Marile $i2 conseNa'Aspeciul vizihte doar incanlablntrc zi insoitd, agrarS, foarte stringentd aufostproblema toare)din anii1895-1907 9idatorite Dar peiodicelor ln centrul lor$ideunceEbrgrabit. financiatd, sociald ciza induskia, legislalia rdzvfetiri $i tdrdnegti, (...)in1905, va|a,cigmelele nuauculs justitia giinvdtamantul. lomaChesliunea addugat administratia, lis-au cdrora in BucurcSti decetdedoueodpozi.Nori austro-unga€ a confalddemonarhia dualistd 9iatitudinea ora9ul. nilortransitueneni acopercau de p€l lnececios pe parlameniara. politici externd agenda subiecl de cel mai consistent stituit Canaliza|ea nueradelocsistematizaL, situalia de a se ameliora in colentina lipseau Pavajeb edupuline. Pentruaceiani,efa eviden€preocupafea pavajele. Casele eraLr generatii, pementuluiintre deaniirepededivizalea 9icanalizarea, 9i lidnimiimultingreunatd se maijos decatgoseaua $i primdvara uneirelatii conal XIX-lea, deabsenla dela sfer$itul secolului t4i desecetd de apl 9i epidbmia defebr, umplea! proprietarii prezenta seamd in copleiitoare, mai cu funciad sau de cu tfactuale difleria, tffoideeragata.Scadalina, Odpa proieclul a libeml deinstituire arenddse$ti. Astfel, a truslurilor nordul Moldovei, continuau s6te faceau ravaOii. Incendiile din achizilia de pdmant subproteclia statului, rurale, carear lifacilitat, in capitaberauilocuite Casei la ordinea.zilei: impotmolit Ia Senat. Camed, dar s-a la v6nzafe, a tecut de peste l\Iulie mosiile scoase insalubre. 9000delocuinle camed Maimultsucces populare audecito singud initiatde SpiruHaret9i dinbtut?liinu bdncilor a avutproiectul dormpe adoptat saudouacelmull$i lucrttorii rdmas trusturilor arenddgegtia anului 1903. Condamnarea lainceputul painea." peca€fdrnanu mesele parlamentale rezullegislativ dezbaierile ansamblul Este ce( cA fdre ecou. 9i (DuP,l. Bulei, putul preintampina marilor rdscoale din 1907. declangatea Atunci6nd veac se nditea, tatn-au giconservatori, in carea controverse inlreliberali indelungi disculii Dupa 9i Blcurc$i, 1990) Ed.Eminescu,
gichestiunea straine, eraacceptat unnoutarif capilaluilor fostpuseindiscutie guverndri a cabinetului proleclionisl 1904). ln timpul scurtei vamal imartie ('1896-1897) de legearepausului duminical, a fostadoptati PetreS.Aurelian muncitorii din sectotul comercial funclionarii lucratorii din carebenefciau 9i $i grevelol particulare. din1906, Pestecalivaani,subpresiunea lnlreprinderile privind protectia copiilor din muncii femeilor delege eradezbdtut unproiect 9i industriale. agezdmintele proiectul modificerii 1897-1898, SpiruHaleta adusin disculie ln sesiunea gcoald sdteasci Secreaastfelo singure secundar invetdmantului $isuperior. pe avea intrecarecelde-aldoilea cu5 clase.liceuleradivizat doudcicluri, pe giclasice, sexe. mentinea separatd moderne se secliireale, $coala 9i in cele rezolvatd aufostmarcati deo mafecrizefinanciard, Anii1895-1907 la maimultebdnci leiconlfactat imDrumut de 175milioane dinurmdorintr-un mice in fapt, suma eradestulde rambursabilin 5 ani. Franla, dinGermania 9i guvemdii parte puba bug€lar Dificultdtile acoperi o dindeficitul 9iabiadace angajat saextindd Hallier, unanlreprenor francez cuafacerea s-aucomplicat faptului canL lucrarea. in oofida portul care a abandonat reoede Constanla $i la imprumul bancherii francezi cafe contribuised contractul, a dusla capat printr-un arbitral,0 pe Hallier roman, tribunal sd cearestatului l-aususlinut vehement, de$iocomisie liberalS a protestat maresumedebani.Deliopozitia caanu' afaceri a constatat legdtura dintre cele doue a cercetat senatoriald $i publice, puteau tribunalul fi incdficub cunoscute opiniei nu miledocumente dintl-un buget obligatd sdpliteascd, arbitfal a fostacceptat 9iaia 9iRomania insuficient, 6 200000leiunofescroci. libera financiare a ld i avease revindguvernului situatiei Redresarea pfintr-o politice de cheltuieli (1901-1904), drastica de feduceri D.A.Sturdza pupaM.9iD.Murcqan, /storlaeconomrbi (micAoErea pentru etc) diurnein ministere mari, suprimarea alocaliilor salariilor Ed Economicd,2003)
94
l\ra probleme a cfeatpaflamentului gi chestiunea Romaniei nalionald. Agitatia starnita de D.A.Slurdza, liderut liberalilor, aflatin opozilie in vremea procesului memorandigtilor (1894), a mersa€t de departe incatguvemanlii conservatoriau foslasimilaliin aceasi6 chestiune aulodlAlibr maghiare.Ajuns ins, la putefe, unanmai€rziu,el a dezamegit petoatdlumea, dezminlind vehementele atacuri laadresa Austro-Ungariei. probleDinspaliul intfunirilor, manalionale a ajunsgiindezbaterea parlamentad, o lungdpefioadd detimp acordandu-se atenlieqcolilor romaneili pandatunci dinBra$ov, intrelinute dintr-o subvenlie a guvemului roman, acumanulatd deguvemul D.A.Sturdza, P.P.CaA(1837-1919) carea reusit astfel sa-iralieze impolfiva sainaceastd chestiune atatpecolegii sdiliberali, catSipeconservatori. Chestiunea Ndscul in 29iunie1837,la a fosirezotvald abiain 1900. laqi. Studiiliceale la Berlin 9iuniversilare deDrept$igiiinle $iBonn(Facultatea Polilice). Reinlors la lagi(1862), fon0 ddllatlotlpadamenhre h 1906 deaz6 imprcuna cu fitu l\,laior$cu, ..DiveEenla oehanend lnueceledouagtupa'i corservaloare (unacondus6 de VasilePogor9l Th. qjcealafte Gheorghe Grigoro Canlacuzino dePetrO P Carp)l-af6cutpo€gesdincredin- lacobNegruzzl, Rosetli societatea,Junimea'. randalul guvemu,ui constitt/irii c6lei puterlica. dlrtai, careodroa leze mai Inedial. iiberalii p,Ca'ptis-aalauralPersonakatea dipomatice la Paris, Roma s-auunitlnopozilie, iarPet'e cea"taiproemirenta Activitdli Viena. Padamenlar gJvem, minislru a noului din Tache.lonescu, $i d organizal alegenle $i ca€auas,gurat conservatoilor o struin 19001901 najorihle confortabil5. lr acea$J situalie. Petre :1opozl,e P Cae.acum laiadepartidul 1870.Pfim-min $i 1914-1912. sau,s6adresa Parlamentdlli inhebend cerolautucaL milisteriabilt p€_ casd,Lsl,lice zenlap6 bancaguvemului: il slslineperegele fulinistrul do dzboiintrorupe CarolI in ConsiSplnandca in lrecuta iosl presedrntele Camerei, Capriposteazi:r'Arr rJgami4le:c€ liul decoroana o inlrcr.jp€r dif algusi1914. les6fe oespidt,. (Numai 0 vocedinsaldfl.apostrofoazdt I\,,loare dumneavoastd avetimonoDolul. a 19iunie1919. sliritutui., p Caro Pelre rc2is6aDlTaclelonescu man.festa penw oaomkalie adtde/gomobase ninecdmejenag aiaca peLas$rCalerg cL nvequlare u (.ideru' deatrrcia conserva_ pand lorilod. cand d. Fil;pescu i€ o'eitur srfletm$etuato'htr-un pololo iuministeral,. ln numele Cabinetului i serAspunde: dceaslaesteohiarolnlrdrupere despirit.r Carp ,,Ceraproapeireizecide ani (intre (Dinvreme contlnui impertudabil: proclamarea lnwemenisefaceunmiccadou, cebodate nised6 regatului $i PrimulRezboi un€p, altedaleunsuflet. . Lamo€iealuiLascer Cataoillnueramln chlbul conservator, l',4ondial) s-auscuIsin confrunErisie le nuemmmembau acolo, dleptdecritcA nuamniciun asupE libereihotArai aacestuia). 9i marunte,generatede seteade pulerc O explicalie a dat9idl.Tache lonesc! carea spuscaseslabilise unfelderapod lilial $imerirea partidelor... lntredumneasa Sunlconvins celri sferele seniiein careseafla,iata0ia Ceeace sup ndein viala polifte h 9iCatargi. allatcddupernoade a devenit tatdlluiTache. Dl.prim-ministru spune cda fostindicat ac€asllperioadd eslediscepanta dintre gimaispune drcplsu@esorulsau cdvialasaafost.tare peGonaa caunpoc€lde cistat. OfilDar valoarea a oamedbrpoliticrgi oarenuvodem.aga poc€l penlru ugorpinacest caesbgol?), micimea mizei,reduclibild in esontdta partanentarc) exercitarea puteni nupentru \DLpao.P.Cee.D;s&rsuri aindeplini un prog€mcipenttu a secapdtuipatru ani." (Fl.Corciantniu,O rbionb slrced a poporu/d,?miin,lJniveBEnciclopedic, 1997)
ACIIV'TATEINDE?€NDTNTA
l. Cornparali ceiedoldfi$ebiog€llce pagini- Spiruflarcl9ipp Carp. d n aceste Stabilili asemdndd Alcitu!ibiogralia modela omuluipoiitic tainceputul Qideosebii. secolului XX,gladulde compelenle p n studii9i expeenldin serviciul atesiat public, atagamentulfate patrotismul deo docl|nd. civic, calitelile oratorice. . Viala paramentard Sispifitul la inceputul Alegeliun ompoliiicdeazia ciruibo€raiie vdestemaibine cunoscutd. Evalualijin secouluiXXexprimA fidel nivelui de funcfe oec lerile maisus ne-(otare. cornpetenl6 penhu intercs al $i tard gestulluiSpiruHaretde a raspunde 2, Cumapfeciali personal luturorcofespon- clasei politice. denlilor sdi? . or€toa plne de spiri a ascuns & Analizali parlarnentara cuatenlie dezbaterea personarcatatarnaisus.ldenfficati uneoriindiferenta falede chestiujemonsfejele(1rinigri Slaoli!! .l errutoezoateri. Cedorcstesa Sioarlame.tari). nib sau orgolii nemdsuEte in terii zecuat6tasphilPetre P Carp? Cevalon politic Janspar d n vorbele omului Sicum pentru putere. lupta seregrsesc elein activitatea sapadanier?fa? Dscltalisubectulin grup.
Pnovsuonn!
W€in
.Slstemu partidelnl' gidinanniea electoral pnliti*ei n Homfinia Tnanii1S1E-l938 tl
ELECTORAL SISTEMUL Antantei in vara Romanieila PrimulRdzboi Mondial Participafea 9ivicloiile a larii.ln contextul dezlnte1918audecisnouaconfiguralie anulur 9itoamna grd i lmperiului Austro-l.Jngat, maiintai Basarabia, Rus9i,ulterior, a lmperiului prinvoinlaunoradunddlaru s-aualdturat, apoiBucovina $i Transilvania roman. slatului reprezentative, atatin vatadecisive din 1917,catgi in s-aafirmatputernic Totodate, giAlba lulia.Astfel, cu unioniste de la Chi$indu, Cemeuti adunadlor rezolutiile principiul incheiei razboiului, Padamentul dela la9ia stabilit unanlnaintea pebazdde lisu li p€ egal,directSiobligato u, cu scrutin votului universal, propo(ionale La 16/29 noiembrie 1918era a minoritdliilor. bazarepfezentdii princafeseconfigura publicat noulregimelectoral dinRomania. decretul-lege printr-un alldecrellege, sestabilea caundeputat urmasdfie in apdlie'1920, iarunsenator de100000. alesde50000deceteteni, lonLC.Bdtianu celedoudreglemenleri de maisus,legifedin1923confirma Constitulia (femeile O noualege masculin il volp miabiain 1946). dnd votuluniversal lr primei majoritale, car€ in'1926,a inttodus sislemul electorald, adoptatd partidului cel caleobtinea in douacategorli*celeatribuile impd(ea voturile Nalional Liberal Panidul din putin aceastd situalie cuiumatate sufragiile electolalului echivalau 40% din Partidul Nalional Liberal a foslcondur jumatatea giuncoeficientdin cealaltd, lacareseadauga ln pefoadainierbelicd de lon 1.C. numdrul mandalelol, (1908-1927), VintieBreanu impd(ita Bretianu pentru participante cate laalegeti. Evident, scopul cutoatepartidele LG.Drca(1930-1933) 9i s-aadopiat 119271930), parlamentare consiituirea uneimajodtati noualegeerasdpermite (19331947). Bretianu Constanlin-Dinu in functie sA asigure stabilitate menita 9i spfijinguvemului parlameniafe din consistente, A ca$igat aegerile putemic premisd unui regim democratic consolidat. esenliale a 1922,1927, 1933 celmaimare 9{aoblinut parlamentate, lacaleau inte$elicd s-audesfe$urat 10aleged ln perioada numdrde votuin 1937. partide gigtupdpolitice, considerabil de LC. participat cubazdelectomld A formatguvemeprezidate numeroase Vin$e sgoritd &dtianu (1922'1926, 192&1927), p n voiulunivercal (ceea cea facutcadelacirca100000dealegdtorl (1927-1928) Bratianu ii Gh.Tetercscu in 1912 cd lapeste 4 500000in 1937). Este,totuqi, deremarcat saseajunge (19341937). paradoxald. DeSiConstitulia afirnra menlinut o siluatie in timpuguvemerilor libe€leaufost $i dupdrdzbois-a practicd puterii in lucrurile legislative asupm celei executive, supremalia adoptate Constitulia din1923$l unanacesta organiza alegerie Regele chemaun partidla putere, invers. samblu legislaliv carea consfinlit 9icon' stdteau '1918i guvemerii. uni€din legeacu 9i-Siconstituia Rapodurile dintreceledoud soidatl\,{area majotateanecesari privire armatei la oqanizarea pedeo parte, 9i legea puteri legeap meimajotateluain con' erauastfelmodificate: primaral statulul penhuinvelamantul testul vointacelorcevotasera cupartidele mafi,nesocotind exclusiv siderare pentru (1924), bisericii legea o$anizarea executivului. devenea iar pe de aita,parlamentul (1925), legea electoratului, 'emanatia" 9i legeaadminisi€liel pentru timp a institui autofitaismu constituind bune ocazii in ambele situatii (1926) eleciotalS 9idictatura. 96
. T;--l
Lll
Pbgramul P.N.L. {1922) . Vomumao politic, economicS, care sAingdduie sporieapodu4iei Sisehlesne?9cd erporlulei,aducand aslfelprcpelntregii econom i nalionale $rea $lieftini" rcataaiului. . Vomdesdvaql pentru leraniaplicarea refomeiagraregi vomveOhea la imbunetefiea sEdilormaledale, cultulale 9imolale. . NevomBiddui sdimbunatetim soar lamlncttolorde,aorage. . Vomfaceo politiddedrcptate sociald,asigurand democratic limita necesad .pentru prin a fruciifica madeedobandlte SufiaEiLrluniversal.
L:l
(1926) PAsEmul P.N"T. q Sevaumerisporiioa producliell6di p n Fomalizarca condiliilor dolun4ic pelemenarea.vielii e@nomice a$ezaie iurile einalu€le. . Produ4ia alaii iiindagriU ncipala popa9irii cultura, iiteresele acesleia nu vofli slplseunuiindustialismJo4at Si arlificial. . Recunoagterea sinceda sindicatejLrdica lor,inveslirea Jorcupersonalitale lorcaoruane demillocife Sirdecrglerca intre. munca S.captal. .. . Penlru atragerea capilalului stdin secereordine inteme constitutidnale Si !n regim delegislalie desavaqit
tczulurtobmrcgistrdb potilicetaalog€dln pedoada d€partidete 191$.1937
PART DULNATONAL ROMANI 33% |
PARIIDUTNATONI
,'lll
PART D L NAT]OML L BEMI 62%
; PARlrouMIaNATLEEMLbie% PART DULNATONAL TARTNESC76% '
--UB;ft
AL
I NAI CML TNR,A.
lNEscks% -----r---ffir6i.-
fuRIIOULMION{L8EfuLA91
,tI
e 0 vr o w
IF ' D- o - -
uiuManiu
PartdulNaflod Tedn€sc A foslinfiintaipe 10 octombde 1926, pdnfuziueaPartidliuNalional Roman dinTransilvania cu Padidul Terenesc. Pregedlnll: lullu fi4aniu(19261933), Alexandru VaidaVoievod {mainoiembrie 1933),lon l,4ihalache luliu i1933"1937), [,4aniu (1937"1947). A cagtigat alegodle paramenhre din1928Si1932. A formatguveane condusede luliu (noiembrie l\4aniu 1928- 7 iunie1930, 13 iunie I oclombrie 1930,ociornbe 1932- ianuarle 1933), ch. Llironescu (7'8iunle1930,octombe 1930- 4 apdlie1931),Alexandru Vaida Voievod (iunieaugusl9i august{ctornbrie 1932,ianuae-noiembrie 1933). 'Padamentele cu majolate lafenistd au adoptatLegeal,lihaiache princare s-a permisvanzarea. micilorproprietili pnmitela imprcprelarire, L6geapenku slabilizarca monebre, Legeap6ntuoF ganizarea coopemliei, Legeap vind contractele de munce(1929), noualege a conversiunii datorilor agrlcole (1932) legeapenlrurcglemenlarca datodilor agricole.
ACIIVI'ATEINDEPENDTNTA l. Slabilili asemandri intreprcgramele perspecliva PN.L.9iPN.T. N4otrvajidin prcgrame 9ideosebiri aceslor activitatea legislativd parlameniare, a majoritelilor constitlile grupud politice. deaceste pollicgiexplicati,va Flxatie in spectrul opinia intrin eseu argumenlat_ 2 Analizali tabelul demaisus.Fomulali o rcmarcd refetoarela succesiunea ca$ligatorilor dealegeri din1919panein 1937. pentru Expllcaii molivele c€re, dupai.iumiLr din1928,PN.T.a obllnut in 1931 doar15%d n votud. qialtesiiuatii Cdutali asemandtoare. Alcdtuili listapadldelor carein 10alegeri succesive auGugils6sesitueze in primele 3 pozitii.
pedoada Staloletu cdntonporan! 97
DINAMICA PARTIDELOR AFLATE LAPUTERE perioade Vialapolitice a acestei a fostdominatd in primaei partedeliberali,carein lunga,decadd bratienistd" auconsolidat legislativ l\,4area Unire, Si parlaullerior dePartidul National cafea ca$tigat t umfalalegerile Tdrdnesc, mentare din1928.Descenlralizarea administraliei locale, consoli9iintdrirea darea miciigospodarii egalitatea de lratamenta capitalului strdin cu leranegti 9i programului celautohton s-auaflatin centrul lorpolitic. Crizaeconomicd dinanii1929-1933 iscatede resiauratia 9i complicatiile peste carlistd, alceruipfomotor dorea sdguvemeze capulpartidelor, explicd in parteegecul carca urmat. la camajocului parTrecut dupd'1930, regeleCarolal llleaa manevrat tidele$ilideriilorininteresul intronarii unuiregimautoritar, ceeaceaveasi ii reuqeasc6 abiadup6gapte a1ideintrig6 in acestnouconii luptedeculise. a continuat padamentare, text,democratia safunclioneze, auavutlocalegeri guvemarea padid, darsuvetanul a incredinlat fieunofperconalitdli deanvergura lui lnviziunea Litoiioad a prcpagand€id€ PC.R.a fostlnlilnlatlnlr-oalmosfer6 lorga, lipsite insadeexperienla conducerii unuicabinet, fiepur9isimplu unor demafeenluziasmi a ribuna, ai regelui", agacuma fostnumitin cei4 anicali-afostprim-ministru ,oameni partidului, unuldinliderii Gh.Cistescu Tetdrdscu. Gheorghe Tendintele autorita stealesuveranului erauincurajale deunclimaipolitic in cafementinerea intemational tensionat, sistemului dela Versailles eradin ce in ce mai diicild. mici mijlocii igi vedeau ameninlatd suveEnitatea Tdrile ii poiitico Fom4iuni d6E&Ea integrilatea depretentiile naziste, intr-ovreme in carerepetatele divergente . Partidul Comunist Roman a fosl 9i politica anglo-franceze intelegerii german vinovate cu agresorul sptea-l 9i inliinlallaI mai1921. sorefasdril erautotmaievidente. Au indeplinit funcliade secrelar, indreDta gonoral, primsectelaiGh-Ctispartide Pefondul eroddrii marilor secrelar careconduseserd Romania dup6fazboi, tesar11922-1924), El6kKdblos(1924- acumcopleqite de neputinta de a gesisolutiiviabilepentrunouasituatie, (1931-1940). 1928), Boris 9lefanov migcdle deextrema dreapte, antidemocratice cagtigau totmai Siantisemite, PC.R.atoslscosin afaralegiiin 1924. multteren. Esteceeaceagtepta deatetavfemeregele Carolal ll-lea. Alegerile al Vlea (al PC.R.din 'Congrcsul pa amentare dindecembrie 1937,organizate de guvemul liberal condus de decembde 1931) dAlniajusldti 5 lo' Gheorghe Tdtdtdscu, s-au incheiat cuunrezultal surprinzdtor niciunuldintre zincifundamenlaler contEdictatuiifasnicimdcar nua obtinut 40olo dinvoluri, niciunulnu s-apututasigura de cisle,ziua(delucru)de 8 ore,pament partide prcvin. pdma (penlru majoritad, niciunulnugi-aputulconstrui majoritalea necesafe in pa alAfanlloiautodelerminare peneb despddire, ciileistodce) apdra- mentpentru a conduce tara. rcaURSS. Acostelozincil€buiose ne Dupdo scuddguvernare (ambii Goga-Cuza reprezentand o grupare care ctliuzeascain fuptap6nfu proluaroa pulin pesle obtinuse cu 9% din sufragii) parlade convocarea noului Siinainle putedi." ment, regele a instituit un regjm autodtar, sustinut detoticeinemultumiti de . Padidul Social-Democrat dinRomaascensiunea legionarjlor frontietelor, convin$i fiindcd un 9i de amenintarea niaa fosllntiinlatla7 mai1927. potrivit regim mand forte este mai de lmprejurdrilor decat vechea democratie. Preiedinler Gheorghe Grigorovici Monarhia autotarea luiCarolal lllea nua reusitsdrezolve niciuna din (1936-1938). probleme Dinprogramul maile Romaniei qi PS.D.R.| ale acelor timpuri. Estedreplce intr-oconjuncla doctna ti tactica turAinternationald ,ln opunersa defavorabild, peplaneuropean marcale depreponderenta comunismului, PS.D.R. stAfem p6plal- a statelor lotalitare sovietic nazist in fatalul 1940, an reg€le Ai $ielitaconduformasocialismului demoffatic, mnside cdtoare partea a statuluiau cedatresemnati Basarabia, nord-vesticd a 6nd ca luplade emancipare a clasei Transilvaniei (Cadrilaterul). sudul Dobrogei Zece anide carlism seincheie cu 9i poale pregetiin munciloare se modul cel nationald dincareaveasasenascd !n altregimantidemocratic, gisigufpecalsademocialiei." o catastrofd maiefrcienl gravdiscreditati, iarinstitulia monahice, nuaveasd-qimajrevind niciodatd.
I
M&Juhrll!l
L!i GEors Gafencu ln
campanis elecbtEl6lnDohlgsa (193t) cateva zlle,tottannecul ,Amgust?t, induiogatol atO entutui. Siapoiavefiilcealalie infellsare a Orentuluit maigrozavd decetnavafrea btadtorsauinvazia hcustelor, a venit 21Ua de alegerde alegeicumsunlinlelese de romeni, de adminishatia 9i pGcticate romeni,dea.mata romani,demagistralii romani. A Ioslo imagine absurd6 dezlrnluitl pa9desusln jospesteo populalle Sibarbara nice9i lni9fiii... S'aua€slaldelegalii gice4ib candidatii, iurat s-a! urnele dealeg6Si lor,s-aubafulmaia es,s,auschingiuil sute$i miide ii snopitsubtovitudeciomege populalia abgaloriingrcztd, seascundea in padufe. Caln limpujrdzboiului, maplimbarn curevolverulla mne inconjurat de ungtupdeprieteni credincio$i.' (Constanlln Grgorecafencu, insenndipolitice,EdilwaHumanilas, 1991)
polltr4,Tnconbdutatog6dlor A!6bianudo6FBlidsdiuno.padido dini933 24 decembde. Ajun de Crdciun tdd veselie. Rezultatul atoggritor a intrecut 'Duminba Come ruZelea Codreanu pentunoi.Duca(pdmut celemaipesimiste socoleli rninistru liberal) a deztAnluit toa6 urgiaadministratva impotriva mea- dendasffet o nouedovad,defalsiiatea 9i de nernemicia sasufleteasca ,, Doctorul Lupu, 5 caDs-aprezental inalegecuunpogram Li cenueradecal paogramuluimeu, falsilicarea a avLrt dedoud orimairnuJte volurica mine, Fomaliunipoliticed6draph policegicaraghios, Inofenslvin iutis.aulSsal loatevoturile caseiaseinaint€a m€a9i semeumileascl. g pecoga,unaltconlralecetor Acelagiplan machiavelic a favorizat .liga Ape.adi National-Crc9tine al prog€mului qiideilor mele.' (L.AN.C.)lnnintala h 4 madie1923ta (C.Ageloiano, Memodi 1932-1934, Editura Machiave i, 1997) Eqr. Plegedinte: A.C.Cuza.A fuzlonat in 1935cuPanidul Nalional Agrar
; I
Rozultatul al6qedlor Dadamsnbro din20decombde 1937
P.N.L
P.N.T.
35.920,0
20.400.a
PadidtiTqtjtpontutad 15,800;
p.N.@in
. LegiuneaArhanghelul!i Mihail, lnliinlaiila 24 unie1927tala9i. Comandanl Corneliu ZeleaCodreanu (19271938), HoriaSima(1938-1941).
9.150/0
.ln 1930s-aupusbazel€ o$anizaliei Gadadefer,dizolvatd iormalln1931Si 1932,scoasddinvialapublica in 1933. Revine subnumele pentru de TotLl lar6, r{ li! *{ t {f []Jr,1 ACTIMTA in 1935.La 21 februarie 1938,Corneliu programele L Comparalr parlidelor politice pe oadainterbelice. ZeleaCodrean!anunleinceiarcaacticarcaufunclionatin vffiliipardduld. Dacd
amdatimpuinapoi aflain falaalegerilor, cdruia dintre elei-aliacor$iv-a1i davotul? l\,4olivali vaalegerea cua Lrnuicoleg. $iconfruniali-o 2. Descnelr reaclia autort,!or la aegeridinperspectiva unuiobseruator neutru. Abaluilr unraport, stabilnd cevaloraleceldteniei democrate emuastlelinceicate favoriza incSlcar€a or. 9rceanume ( Caracteizal modul in careC Argetoianu inlelege s5-!imoltveze infrengerea in alegeri. Explicali cumsefacecain multeimprejudaievieliiestemaiia indemanesd denunldm conspiralie' propriile decatsd nerecunoa$tern ,teorra erorl. Cdutali informalii desprec. DlcaS octavanGoga. portretul poltic. " Alcdluilt-le i Sejustificd apreciedle lurArgeto anu? pafan Analizali rczlltatele aleger or entare d n 1937, inscrise in tabelul 4. Moti- i veazA alegerea fecut6 deCaroal - eaDenr!posludepnm-ministru? [4aierau i jinul in sp democralie ? A *t! : unscudeseucuacesisubiect. 9ialtesolulii
!)ii,) n.lft,c,,rli:Al
L ":l:,!l1iT_
$atolsln godoada conlomDoran{ oo
I
in primii aniai Rom6niel l,laria iosti adoptatd o legislatle carearli putuli consolida democralia. : proasla guvernare Coruplia, gilolerareal]€resala rdca partipantinleresald a excesetof a exceselof delordedreapla a! netezil drumul spfeinslaiarea unorfegmu auto-
I Crorologia funclionarea I ianuario - Esteautorizata primului partidpostdecernbrist in Romania, PNT.CD. (PartidulNalionalTarinesc Crcqlin-Democrat). Partidul 15 ianuarie - iS reiaactivitatea NalionalLibera. se 23lrnlads Frontul Salvarii Na{ionale transiome tn parlid9i i9i anunldparticipa€ala alegeri. I februarie- Se consiituieConsiliul (c.Pu.N.), Provizoriu delJniune Nalonald alputeriide slal. organpovizodu marca 22apdli6-15 iunie- Sedesfegoara Este demonstralie din PialaUniverciHlii. elaborald o Declaralie careprelapunclulS al Prcclanatei dela Tini1oan\11madte). produse incidente in 1$20marlie - Grave de contextui anive|sdrii €volule rnaghiare la 1848. alege parlamentare 20 mai- Primele 9i prezidenlale a dn istoa posicomunista t,rii.
iw
lon lliescu9i 4{ apdlie- PrcSedinlii b i/oscova, MihailGorbaciov ,arafeaza, nabtul de colabonre,bunavecinebb9i anicilb inte URSSgi Ronania. Franlei, 18"19aprilie- Preqedintele geideslal Fran9ois l'/ilterrand, esleprlrnul occidental carev zileazaRomania dupd 1989. CAER9i 30 iunie-1 iulie- Estedesliinlat 19ilnceleazevabbilitaieaTztaful de la Varyovia. lliescuqi 1&20noiembde - Prcledintii franco-ror?en. Mitterandsemneaza raiatul voleaza 21 noiembris- Parlameniul proiectul e al Romeniei. deconstilul I dsc6mbri6 - Un rcfe€ndumpopular aprobeconsttuliaa9acuma fosivotatdde Padament. anunld 25 dec€mbde - ltlihailGorbaciov sfalsifu | UniuniSovietice.
rtBei;
7 februade 12 stateale C.E.E.semneaz6talalu de la lvlaasiricht ComuniEurcpeand selransfome tateaEconomice in Uniunea Euopeand.
L-urnsa dem&ine in trffi&ffi anticipmt& ryimz m L]
ln i945 Lum66 dor0lnsantidpaE Vianu(1897-190{) . D6unfh6of,Tudor oneqU, consacral cuausteritaie aveanevoie,ln demuncitoi ,Vom laIanoastre, 9i
lorperconae se se poateexerciia crealot competenle unotdomeniin carefacuitdlile de omultrebiilui,de exemplarul umanlehnic.Sddenunldm tipulatatde Avemnevoie peomulde vorbe,de foi ule,de avenfuri nereflectate, socialS, curenlin vialanoastra locrufile Ei aduccu e Aceqti oamenjbagatelizeaza celemaigravo,le demonetizeaza. lotulin neinsemnabb subliniez incA sufrul demoElizant Silransformd 9ifarsaDeaceea, consacraliuneilehniclcreatoaae, odcare arfiea;deaceea, am o datanevoia oamonilor pefactorul pusloldeauna, chiarSiin eslefua, accentul rational, activ,al potedeelor 9i tehniciLlii.'FudofVtanu,lurrea de meine,1945)
(189Si965) . D6un6cditt, G6org0Cdlinoscu pe interesul aculde unanildti, de uncosmopo" de maineo vadinlemeial, 'Lumoa Rena$tod Voltairelitismde tip grec,a$acuma exisialpinte oamenii Q a perioadei pe undisp€ltotalde padicular AcumtoatSsheduinla noasmiindede a iace Goethe, juste,faradecarelermenii condillile materiale inainlali ai dreptate mullimii, dea lndeplini progresuluinusuntposibili.UnuilaraninfometatSlbolnavnu-iardedecale Decelsa manancauncd inlr-olad iiri slalui,pfelersA celedinumd,lintaeiot spiritul. peAcopole.' (George mdhdnesccumesline Cdlinescu, Luneadeneine,1945) . Dounjudd P€te PaMrca(1901-1988) pa9nic,Si sinietizarea contradilor o primdipotezdplauzibilA doua ,,...evolulia postbelice, in toablarl6 capitaliste va ipobze:ciclulrevolulionar ca€cteristic epocilor mulleindiciicd ln cadrulcelei izbucnicu furiecu€nd.Am lumea dernelne sevadesfesura (sangele vaii cingmatogmiic, nilelug sangeros esiefer d6.adouaipoteze. Speclacolul cu febrd|evolulionare este locomotiva lstoriei). mentul cre$telor oqanice), {revolulia pentru polilici (acesti nr 2 vadummaimutedecenii va lio epoca bund oarnenii lpoteza 9i penlrusociologi, jumaligtqipreaputinpropice peniru penhu scllptorde maseumane), lunea deneine,1945) adigi.'(Petre Pandrea, . D6unsociolog,DimibieGusli(188G1955) in ma9i indisolubila inheqtilnla unline@l€alisl9iide,O implelire Sivialanallunii; producdtof; plina gospodar unsat, vigoare; unliran luminat, celelean alisiin Sivrednic social, economic cultulal, unoraq9io regiune dezvoltate maximal dinpunctdevodefe ai gisintetic giunslalfecand paieacliv$ cu ?nNal:ufle;o naliune lncadrate dirccl,solidar luptaemicA a madinorganzarcaintemalionab a lumipe careo pregaleqte demnitato (Dimitdo lorNaliuni Unite demaine." Gusii,Luneadenaine,1945) - ial6lumea (T€xl€lo facpartedincad€a a publicistuluilon Bibefi deinterviui r'n1945sublitlll $ aufoslpublicate O constuclie dln Parls' clddtaparca ,micul pentruloalelimpuile
lv
:.
:
.:...1".
L :J
$ia, lde e. -e s ird uri nfit lecsrt din"Dibmaveche'(nr.180din -'-"* 19-25illie 2--r:. UnHt ooftftS L* rftn ,Pesle23 * ?'t- @rsrn Ytrffiir'nf,o administElie maicoerenld, in tocalitelicu o infmstructura Jnag 9 vd f inrClaldejacaprimalordato e estesesedescurce slngu. GenelalianEtra 9i cee6nera de atuncivor foloslca timb6prcfesionabmaiatesengle4. Limbe deaab|: perrudescfioe€a lorsorepialaoeroouriva fi maiales chineza. Vorfrgeneralii gustulconcurenlei gtobale,gustullupteidecontraca€re aareyo.deprinde puleridecasena e coroo?lii, a acapardri vorredescoperi nevoia asocieriicivice. . lJnscono(ist DdtE Dgianu econom cl de3-406 anua.atade"1edia 'Dacevonmenlir€undile€llialdecre$terc la apotimativ u.E..amputeaajunge 600/0 dn nediaUniunii(tuand in calcutsiaDre..erea ,eului) in crcaundeceflu. sediutB.c.R Fd? deraoale dinBuzau, rajorepepa.curs, amor,tea a;lngi li unvenn pelocuilor o consruclie penlru dec rca75%din"1eoia secolul XXI lJ.E.in iurularuu:2025. Abruride nvestilii Tasrve ln educalie Lcbute sa rezolvam/alenLem probleme c eva ma ii.Jnfrastructu?, de oroin struc{ural, lnbecaresislemul de pensii,asistenla madicald, dezechilibrul demografic. Cronologia Migralia vaconlinua, ceeacevaac@ntua o djnamice dem6grafca nefavorabjla Sianomii 3 madie - lnceputulconflictutuicare ii socae.Avemrevoi€oe o polibcideasistare a famJiei carcsa ;ncolineasca scaderea pe opune lideriisepa€ti$ti de a Tiraspol populaliei, deo maibune integrarea cel6lenilor presiunide rcm,Voraperea pe irnigrare aulorjtetilo. din Repub ica l,loldova. fondulimbdtanirii populaliei de fodede munc,.Vatrebuisa gdstionem 9i al delicitutui 2527 apdlie- Arc locvizilain Romania a adAncirea unordecalaje ntreregiun fosiului suveran l',4ihai l, aclarnal demiide simpatizanli. VAloliffc.ti-vt cutlosti$lalal 27 septembde - Alegeriparlamentarc $i prezidenliae. F.D.S.N obline27,7% l. Alegeji, dincronologia 9ivafi aEfurai5, evenimenlele careaudalsubstanle luDtei Dentru obligals, constiluie ulterior o majoritate posldecerbriste. ahn'rarea democraliei Atcatuili Jncomeata u scrlsde t5-20oe parlamenlara cu PU.N R. siPR.M. randuri cuaceslsubiect. 19$ 2. Citilicu atenlie textele de la pagina 100.Stabititi domeniile asupracirorase ffi mai Primagrcvegenemld dupe prciecjia dstrange asup€societetii romanegli a secolului gan- caderea hecut.Comparali rcgimului comun sl. durile despre viiioraleacestor intelectuali curealizarile regimului mmunist carea 21 seplembrie - La Bruxelles, mlnlstrul ufinat. Caledinheeles-audovedit utopice, cates-auimplinit? Abetuitl uncomen- romAn deexterne pentru sepronunld inietariupeacestsubieci. grarea in NATO. tA inoastrc 3. organizali-ve in 4-5grupe. Alegeli unuldintextete dela paginib 100-jO1 Sifor- 28 septembrie - La sesiunea de ta Slrasmulali, penlru dupdmodelul carealiopiat,cateva ideigenerale caresainfdligeze bourg,Romenia esteprimilain Consiiul viitorul in viziunea voash6. pegrupe. Discutali-le Conshuili apoi,pebazaconch- Eurcpei. ziilor, maimulteformuldri cu ajutorul cdrora sApafticipaji impreuna cu intreaga 2 noiefibde SUA acordeRomanei clasab o dezbatere pelema pesle20deani?,'. va arAta Romania clauza naliunii ceei maitavorizale. 'Cum l$i{: 26 ianuarie de extemesem- l',linistru . Polfivitprograrnei qcolare pentruciclulsuperior al liceulu,studiuldtsciplinet /stor'e]. neazA,a 8ruxeles, pr, decla€lia-cadru ,, umereqte pefomareaunorcompelenle geneaale, precum ,,focalizarea" $ia unorcom- vindpadrciparea Rornaniei la Parlener?tul pelenle pentru soecilice lecareoomeriL deconlnut. comoetenle menltolJle. deadel, ii 'n pagiflleacesrriTar$1. primeQte I mai Rornania slatutLll deasoProoLnendu-ne sd va slimLla^r si sa va ofern oosonilalea de a verifica voi,rstva ciaia LJniunii Europene. I mesu|ain ] 21-n iu.ie Vaclav careacesle cornpelenle lncepsesecontLl@ze, amadoptat o aftarnodalilale Havel,prc$edinlele in manualele penttulixarea ' decalaceeafolosila noastre anleroarc pen_ Cehle,intreprnde cunogtinlelor, o vizttd in Romania. lrJ recaoilrlared g evaLareJ 9-10decsmbrie La Essen,tonttiescu '0. Crcdem ce p6ndacumall avuiposibiitatea sd constatali cj diferitele sursedocusubliniazd holadEaRom6niei de a nlta menbre- complementare uneo cu/r, chlaruulrauLu contadiclorii r uarts carelnsolesc rrsotesoprezenlarea prezenErea , !rrar 9i,u 9r, c5lmairepede in U.E prccumQiactvitallle pe ca€ vd invltemse je rcaizali,indiindependente . conlinuturilor, 1995 vidLasaL'r orLpcl coegi,vaajJUsava aprcpialicL na nut nle,es oeeveli_ 21 mad;s- Esteadoptatalegeapentru : rnentele istoeicontemporane, seinlelegeti adevArud Siperconalilatile carenuse ase privazerii. acceleErea : totdeauna usor descifrale, Sordescilrale 11 noiembri€ lur Corneliu - i,4oariea pregedintele Coposu, PN.T.C.D.
lictelor conf Rezotvarea
in lumea contemporand
cooPERARE $TCONFLTCT ^INPRIMA JUMATATE A SECOLULUI XX
UnaR9 deprcpaganda nazist dzboiului dinanilpremeEatoizbucnkil ffdiascdGemania) 9iunafi9al alialilor lNalunileUniteluplepentulibedaE)
prjnintensilicarea Secolul al Xxlea se caractedzeazd relatiilor internagi nenumdrate ln acestsecolau avutlocdoudrdzboaie mondiale tionale. prin rdzboaie regionale saulocale. lnceputul secolului al Xx]easedefinegte perioade epocii Termenulse refere la apogeul ,,imperialiste". o detimpcuprinsd intre1870!i 1914, in careputerile europene audezvoltat celemaimariimpedi globului. detineau coloniale. aproximativ 20%dinsuprafala Terileeuropene politic: trecut a fost inceputul secolului marcat decompetitie, rivalitate 9iecopute. nomica deosebil deagresive inlremarile lnceputul s€Qolului alXx-leasemnaleazd aparilia unornoicentre deputere giStatele in afaracontinentului european: Japonia Dinpunctdevedere Unite. politic militar, Eurcpa €ra impdditd in aliante miliare Anfanta doua ai Sipolitice: Ttipla Alia\e. Anlanla a fost semnau, la 1904, 8 aprilie de Marea Bfitanie 9i 9i taziu,Antantei i s-aaleturat FEnta.l!y'ai TriplaAliantd afostsemnate, SiRusia. giltalia. la20mai1882, deGennania, Austro-Ungaria Lainceputul secolului al Xx]ea,Gernania a promovat o politicd agresivd pentru a optat alianta cu Austro-Ungaria. ln fala acestei situatii, vecinii 9i gi Rusia, Germaniei de la est9i de la vest,Franta au semnat o alianlide ap6rare comund. in 1898, Gemania a iniliat unplandeorganizare a uneifote gis-aaleturat moderne. Marea Britanie s-asimlitameninta€ alianlei. pecareilvdzu6€ Inaugust 1914s-adeclaniat celmaimarerezboi istoria paneatunci, Rdzboi", razboiul despre carese credea c6va rezolva ,,[,,larele toateDroblemele. R6zboiul a duratDend Tn11noiembrie 1918. ln acestrezboi aufostucigimaimultdeI milioane deoamenipecampuldeluptdgimaimulli in spatele frontuilor dincauzalipsurilor Rdzboiul s-apurtatcuo tehnologie pentru (bombardamente aceleiimpuri: avionul avansatd ae ene),tehnici de (telegraful, (tancul, moderne comunicatie mdioul, telefonul), ameperformante submarinul). (1919) Sistemul depacede laVersailles nua rezolvat tensiunile careau gifrustrdri. duslaizbucnirea razboiului. Acesta a l6satTn urnaluitraume Llulli gdsit gi politice refugiul in doctdne nationaliste, intemalionaliste solutii $i-au nedemocratice. UnadincfealiilePrimului Rdzboi Mondial afostLigaNaliunilor. qi construirea saleeraudezarmarea Obiectivele unuisistemde secudtate Cutoateacestea, LigaNatiunilor nua reusit colectivd. saimpiedice declan$aRdzboi Nrlondial. reaceluideAl Doilea Unmoment alcooperarii intemalionale l"areprezentat semnarea tratatului propunea Bdand-Kellogg, la 27august 1928. Tratatulid evitarea denoirezboaieSiconsolidarea incredei reciproce in relatiile intrestate. CeldeAl DoileaRdzboi l,4ondial a avutlocintreanii1939Si1945ii a participare prin pdmaconflagEtie mondiaE. depdgit, 9iconsecinle,
Mddulul lV
lnlimpulrdzboiului aumufitaproximativ 60demilioane deoameni, militari populajia civili, aproximativ globului 3%din de la aceadat6.Pacea de la $i Versailles ldsase Gemaniei unputernic sentiment defrustrare de nedrep$i late.Laacesta s-auaddugat l\,larea CizdEconomicd, cregterea fasismului Si a nationalismu uiinfomelesaleexlreme. giintimpul Tnpreajma rdzboiului s-adesfd$ulat Ho'ocaustul, ceamaimare cim6impotriva umanilatii. in cermania in aflate sub dominalia ei au $i lddle fostomorali6 milioane deevrei, fdfdniciunmotivin afara aceluia cderauevrei. Rdzboiuls-a datintrePuterileAliate (Marea Brilanie, Statele Unite, Franta, Uniunea (cermania, Sovieticd) Puterile Axei ltalia, Japonia), cu alialii lor,Si 9i s-ateminatin 1945cuinfrangerea acestofa dinurmd. f;' Dodaralb dedzboiaAustcungadEi (28iuli€1914) adesaE Sorbi€i rcgal serb n! a rdspuns deo maniere satsbciba€ ,Guvemul lanota din23iulie prezenlata 1914 guvernele deministrul aushGungar laBelgrad, impedat rcgal suniele 9i insele hola€le ina-$ivedea gidrepturile, aperate interesele in acest scop, se rccu€e Si,
O cronologic a eeiorboui cor{liclesonbiale 1914,28 iurie - Asasrnarea lui Franlz Ferdinand la Saraievo. 3 argust-Germania declare rAzbolvladi Brianii$ invadeaza Belgla. 26algult- infr6ngerea arrnatelor rusegti a Tannenburg 1915,19 iairuafie - Are loc primulraid ae anin MareaBrilanie cuunzepelin, 7 firai- Torpibrca transallanlicului geman."Lusitana"decitreunsLbmain 19decenrbne Relfagerea aliatilor de la Gallipoli. 1916,2'1 februarie bdtdliei - lncepulirl de
1 iuli6 Balelade peSomme. 1917,6 apnte SIJAdeclar,razboi Germaniei. I dec€mb e -Cucerirealerusalimululde cefeenglezi. lnl€l€g6Eamembdlor Anhnleid6a nu'lndl€hpacesoparatt(1 s€pbmbdolS14) 1918,i madie delaBresl-L to\,sk - Pacea lntre Gemana 9iRlsia. Urmdloarea declaralie a foslsemnald in aceastd dimjneale deMinistetut deExte,ne 11 noiembde Brilanic la Lond€ - Semnarea almisltliului inlre aliatigiGeman guvemele a. specialautorizalide penlruaceasta, lof decbraurmatoarele: 'Subsemnalii, 1919" 28lunie- Semnarea Guvemele Tralalului de britanic, ffancezgirusdecomunacordseangajeaze sanuincheiepacesepapacedela VeIsailles. rat6ln iimpulacesluirazboi. Celelreiguveme sunldeacodca ailnciceadva frvorbade discutafea lemenilor peciiniciunul 1939,1teptemhrie p6ciifdre invadeaza dintrealiatinuvaceretermenii - Germania acorduliiecaruia dintrealiali." Polonla. i940,Augusl - BdgliaAngliei. 1941,22 iunie Gemaniaahca Unlu, lnfiinlarcaSoci66tii(Ligil)Naliunilor neaSovieiica. p54iconiractate, considednd c5,penlrua dezvolta 7 deeembrc- JaponiaataceStatele ,lnaltele cooperalea 9i penltua pacea9i srguranla, le garanla estenecesar sa se accepte Unitela PeadHalbor. anumite obligalii, de a nu recurge la dzboi,seselnlrellnb ia lumina pejustilje 1 2, noiembtle Bdldiiade la Stallngrad. zileirelaliuni inlemajionale bazale Si presciplunile onoarc, seseobserue dguros 1919,6 iunie Debarcarea drepiuiui internalional, recunoscut deacica alialilor in reguEdeconduce@ efectiv,a guvernelor, Normandia sdsehca sadomneasce droplalea sd se $i rcspecte cu sfrnlenie toateoblgaliile tratatelof in dporturile mutuale dinte popoarcte prezentul o€anizate, pact,carelnslituie adopte Socielalea (...).Art.7. Sediul Naliunilor Competenle specillcernodulu u SocieiAlii Naliunilor estestabllil la Geneva (...).Arl.10.[,{embrii Socieietiiili iauindatoRELAT]ILE NTERNATONALE gisa rireasArespecle mentine in conkaoricarei agrcsiuniexieme integrilalea leritoriaE polilicd exislenti a tuluror memblorSocieialii." Siindependenta 3.3 Descoperirea in sursee de infor, mulliple lTralalti de la Vesai es,1919-192Q1 marea perspectivelor asupE evenim€ntelor isiorice. ACTIY'T NE INDE?END'N'A 4.2.Folosirca mijloacelor 9i a tehnogicomunicare penlogi lor de lnfonnale pfncipitle 1. Analizali documentul 3.Cornenlal careauslaliabazacreerii LigiiNatiunilor tru Invesligarea unureveniment saua 2. Explicaji dece nuau€u$ilmecan sfitelenlernationale sd eviteizbucnirea lnui unuiproces slorc. .1,4, Suslkereaaryunenlaba unui nouconflict mondial. 3. Comentati cauzele careaudusa declansarea aceslui rdzboi. punctde vedereinta dbculie/ intr'un Cduiali infomalii suplimentare cu prrvire a pierdedle de vietiomene$ti dinanii rcfehlpe tenedeistarie. la fodaarmelor. ln consecinla, Auslro'lJngaria se considere de aiciinainte in starcde rtboi cuSerb,a.
Holocaustului. Argumentali deceastfel deatroclitnupotfi uitate saLr ignorate
Cooporars 9iconflict '103
cooPERARE $TCONFL|CT
itrtI ooul.lulvrArnre RsEcoLULUt xx AlDoiba pecareo a$tepla SfaEilulceluide Rdzboi l\4ondial nua aduspacea toatelumea. Europa aufostimpd{ite in doudsfere deinfluentd. $ilumea din Europa vesticd, cu regimuri democratice, au incepul unplande Tdrile reconstruclie, Planul ltlarshall, coordonat deStatele Unite, iarldriledinEuropa politicd, esticd auintraisubinfluenta economicd Sovietice. 9imilita€a Uniunii Aceasta propriul politic a impus aflate sub influenta ei sislem comunist tei|o| lotalitar Planui Ma$hall a fostlansatin 1947pentru a teconstruieconomia Europei distrusd derdzboi. Programu a fostunsucces panA in 1952, deel $ia durat beneficiind 18lrri vesleuropene. Planula constatin credite, subvenlii neramqiajutoare bursabile maleriale saualimentare. Pentru a nurdmane maiprejos, ,o Uniunea Sovieticd a impus salesatelile, in 1949, unorganism economic tdrilor (CAER). denumit Consiliul deAjulorEconomic Reciproc Acesta nusebazape tealitdli economice, ci peinterese gideaceea ideologice, a fostunegec. in 1947, odatd cusepararea politice lumiiindoudblocuri rivale, s-adeclanqatunnoutipde rdzboi, numitde la inceput Rece". De o partea ,,Rdzboiul defier"segdseau blocmilitar compus dinSUA$i ,,cortinei ldfileoccidentale, grupaliin (organizalie pentru aliatiilof NATO internalionald colaborafea defenpdnTfatalui sivdinfiintatd Atlanticului pe de Nord,semnatla Washington 4 apdlie1949), iafde cealalld padesegaseau URSSFialiatiiei,organizali (Tratalul inTratatul delaVargovia deprietenie, cooperare mutuald). $iasistenld Acest Tratat afosioaliantd mllitadatdilofdinEuropa gideEstaflate Cenlrald subinfluenla URSS, infiinlate la 14mai1955(desfiinlat, pe 1 iulie la Praga, 1991) cdaredreptscopaperafea impotriva amenintdrii NATO. 9icaredeclafa Tratatul delaVarcovia a fostinitiatdecdtreNikitaHru$dov in 1955, Sia fosl pe14mai1955.Pactul semnat laVargovia pe incelat existenta 3 martie $i-a 1991. Rezboiul Reces-aterrfinat, deasemenea, in 1991, odatdcudestemareaURSS. In1945s-ainfiinlat Organizalia Ljnite (ONU), Natiuniof organizatie a tuturorslatelor pfomovarea pdeleniei lumiicarearecaobieclive inirestate,aplicarealegilorinternationale, asigurafea securitdtii internalionale, incufajarea dezvoltarii economice. ONUestecontinuatoarea LigiiNaliunilor infiinlaie in1919. Unaltorganism de cooperare a Europei occidentale a foslComunitatea Mosajal bi Churchllcetg Sblln Europeand, al cdreircla maifostmenlional in paginile acestui manual. Eaa ,Nu esiedelocincu€jatofsd imagi- fostinfiiniatd la Romasubnumele de Comunitatea Economicd Eufopeand ndmun viilorin cafedumneavoasld ii {CEE). ladatade25marlie1957. impreun6 cu l6dlepe carele dominati, au fostBelgia,Germania, Franla,ltalia,Luxemburg, Tdrilefondatoare padidele comuniste din numercase alle olanda.Concomitenl cu CEs-aconslituit Eufopeand a A1o$i Comunitatea stale,veliiia$ezati deo parte, i lolicei (CEA, mului astdzi EUMTOM). Au apdrut atunci trei careseraliazd naliunilofde comunitdli, numite limbeengle$i zd,asocialii lor,se vor Comunitalile Europene. PdnTratatul defuziune 9i dominioanele aufostpusebazele unororgaparte.' afladecealaltd printre necomune deconducere, acestea numdrandu-se Comisia Europeand (28apri{ie 1945) Consiliul European. si
104
Planull4arshall Europa afenevoie deunajutorsuplimentar imporlant, dacevremsd ,ln consecinld, eviamg€veleprobleme economice, sociale Penlru a le rcme $irolilicecevorsuaveni. dia,lreb0iesAinlrerupemcerculviciosgi s, rcskurdmincredeeapopoareloa eurcpene in viitorul economic al prcpilorlariSiin Europa in general. Eslelogicca StatelelJnitealeAmericise facatot ceeace le stl ln puterepentua ajulalumeas5-9iregdseasce sanetabaeconomica nomalefad decareaceastanupoale polifice, dobandinicistabilitale nicipaceaslguraH. Acliuneanoastra nuesleind.epb6nicl impotrva uneiadintrelad,niciuneidoctrine, cilmpotdva loamelei, sArdciei, dispeddisr penhaosulu, Scopul nositulrebure si liercnaslerea uneleconomii mondiale sindloase itua permile gisociale prcpice slabili|ea decondiliipolitice inslituliilor libere." (Dindiscursul secretarului deslal la Unive6ilalea Harvad.iunie1947)
Reuniunea aleCEE lar|otfondatoare (1957) de a Roma
Intldic€roiaCali6lt4iuni|o.Unib naliuirilor.unite, !un;,N;j,popoarc,e lemhoEdlii viitoare -st safuemgene|aliile ddoofib dzboiului; crcdinla in dfeptufile - sd reaiimam fundamentale aleomllui,in demnitalea flinleiumane; $ivaloarea ln caieseaclio-ad slabimcondilii nezeJostilia faledsobliOaliile 9irespectul caredecurg dintralite'einternalionalej promovdm pmgresul gilmse social buneElirea nivelului det€i $ia libeftalii." (26iunie1945)
T|lhtul AiantculuideNod (4 apdlio1949) yi P6'tileconvin ca unalacamalimpolva uneiasaumaimultora ,Adlcolu/ dinhs ele,in Eurcpa sauin America de Nord,va li considerat unatacimpohiva lulu@r Qi,in consecinta, suntdeacordcA,daciarelocunasemenea atacamat,iiecaro dinlrcele,in exercila€a dreplu u ,aadloaparare inoivio rrl) saLLoleclive recunosolprn Arlicolul Sl dinCartaNatiunilor prinefectuarea Unite, vasp.ijinPariea sauPe4ibalacate imediaia, pecareo considere individualsau de comun acordcu celelalte Pe , a orici|eiacliuni Cronologic necesa6,inclusiv folosirca lo4eiarmale,pentrurestabilirea menlinelea seculdlii Si zoneinod-atlanlice,' 1945,tubruado de la lalta. - Conferinla Inceputul Rezboiulul Rece. Martio folosegte lenrenul - W Churchill defle/. ,Cortina 1947, iuni€ Anunlarea Planului |arshall. D€cla|Elia 1948,iunie- Blocada Sdum.n(9mal1950) Be lnului. NATo. pemesua mondiala nupoale ti in siguranla E|eefoduri crcaloa@ amenin- 1949,iulie- Tnfinlarea 'Pacea 12mai- la sfargit blocada Be inului. la care este expus5. Contributia (...) unel Europe oqanizato este indispensabila ladlor 195G1953 dinCoreea. - Rdzboiul penttu pa$nice. menlinerca unofrelatii KGB. plan.Eavaii construitl pdn 1954,madio- infintarea Europa nusevafacedeodald, confomunuisingur f955, mai infiintarea Pacluluide la masu concrcte caremaiintaivorcreao solidataleconcreta, Adunaaea naliunilor va6ovra. Europeicerc ellminarea valildlii seculare franco.gemane.0 cemdsurd luate kebuie se 1956,oc{ombrie dinungaria. - Revolulia p veasca in primul rendacesie doud ldri." 1961 Ziduui Be i, augusl- Construirea nulut, 1982,oc{ombdo- C za tachetelordin Cuba. ACN!1TATE'NDEPENDENTA 1965,aprilie- Trlmite|ea a 150000de soldali americani in Vietnam. 1. l\,4otivali ingfijorarea exprimate in sc soarca luiW Churchill cetreStalin. de la Praga' - "P mdvara 2. Comparati promovate stabilli egatura intre valorile (docu- 1968,august de Liga Naliunilor S esle infranla de lrupele sovietice. menlul3 dinpaginib anterioarc)c! ceeale0NlJ(documentul2). 1979,decembria - Trupelesovtetice pegrupe,structura Anallzali, obiectivele celordouaprogEme econornice Si invadeazd Afganislanul. CAERSiPlanu l\,4arshallcareauduslasuccesul, respecliv la 1985,narlie- I\,1. $istabiilicauzele corbaciov devinelidef al URSS. 4. Prczentalicond Allanticului deNod. liie in careseaplicladmlulValTmtatului 1989, noiombrie- CadereaZidului 5. Redactali un scurteseuin carese descrieli atriosfera internationald ln timpLl Be inului. Rece'. ,,Rdzboiului 1991,apdlie Pactului - Dizolvafea de la
6. ldentificali, in documentu prciectul 5. valo;rece cares-a conslruit unilalii europene. August - Deslrrrnarca Uniunil Sovietice.
cooPERARE $TCONFLTCT
irur-uueR courruponRruA
a baslrc' ln misiune ,Cdslile
(1995) Acordul delaDay,ton sasouloneze Si-apropus conflictul dinfoslalugoslavie
Procesul deconstructie a unitAlii europene s-aaccelerat in anii'90,astfel pe prim-plan, continentul nostru, ci in se situeaze aspect€le catedefinesc genera cooperarea conflicte. Dupdcumsegtie, Simaipulincelecarearputea pe1 noiembrie 1993 a luatnaitercUniunea Europeane, confom tratatului dela gi l\4aastidt. Procesul deextindere a Uniunii a cunosculel unritmacc€leral. Instituliile UniuniiEuropene suntConsiliulEuropean Consiliului $iPre$edifltele European, European, Parlamentul carefeprezinta cetetenii tarilorUniunii Eurcpene, Consiliul Uniunii Sicareestealesprinvotdirectdecdtreacegtia, Eurcpene de MinlSfo, care reprezintd fiecafe membru, sht Comisia \Consiliul generale Europeand, cu cei 17comisari carereprezinta interesele aleUE, deJustitie Europeand, Curtea careseingriiesle derespectarea legilof, Curtea Europeand deContud, careverifica fnanlarea activitetilor UE. ictulin lumea Colaborarea contemporane cunosc o evolutie speciald 9iconfl pdnfenomenul Globalizarea ins€amnd schimbdri importante in .globalizdrii. cadrul societetilor traditionale carezultat al comerlului iniernational ridicat, al creiterii investiliilor cultumle intrestate.Globalizarea estede 9ialschimburilor maimultetipuri: economici tehnologicd. Si jnterbepoatefi identificatd Primaetapeistoicea globalizdrii in perioada lice,odatdcu renuntarea la acoperirea in etalonul-aur a economiilor 9i la ptoducliei precum de mdrfud, acceptarea a investitiilor, a capitalului ca 9i glo" economice. etaloane aledezvoltdrii DupaceldeAlDoilea Rdzboi Mondial, pentru deOrganizatia balizarea a fostcoordonatd l!y'ondiale Ta feSiComerl. Globalizarea esteunfenomen complex, Tnmi$care, cuconsecinteb caruia omulcontemDoran se confrunte la totDasul. Uniiconsiderd cd celmaimare pedcol pecarelpoate globalizarea implicq eslerdcirea relatiilor dintre oameni. ln lumea conlemporane, cultura kadilionald a societelilof estein transforma.e in spectacol Cultura umaniste a cdzutpeplanul doi, Sipreschimbare 9imarfa. infavoarea culturii tehnico-ltiifllifice. Globalizarea contemporane aredezavanglobalizat gitrdie$te devine hjulceomulmondial totmaiinteresatde economie giconsum. pentru productie numai caracteristic Unaltfenomen allumiicontemporane esteterorismul. Acesta peactedeviolenle, reprezintd o tactice deluptebazatd sabotaj sauameninexecutate impotriva unui stat, unei organizalii, unei categorii sociale sau lare, persoane pentru impotriva unuigrup de civile. Terorismul estefolosil atingerea giarecascopp.ecis producerea unorscopust ct politice unuiefectpsihologicgeneralizat defrica9iintimidare. Principalele elemente dedefnifea terois' (adiuni (inducerea muluisunl:mijloacele violente), meiodele friciipentru cela(civili), (producerea politice qi scopurile unei schamberi majore) leni),tintele (indivizi saugrupuri nestatale). actorii Cauzele tefodsmului suntdorinla de a gipedepsire, dorinta derezbunare rispandj unmesaj, fanatismul religios, subpolitice. minarea autotdtiide stalsauluptapentru oblinerca unordrepturi poate Terorismul iii poateatingescopulpa4ial,poaleprelungi violenla, declanqa unrizboi,poateducela instaurarea uneidictaturi saupoateavea efecte economice colale|ale.
Definiliaglobalzirii&6 do F.M.l, |eprezinta creqterea ln nierdependenta economica a laribrdininlrea,,Globalizarea ga lumeprincreglerea peste volumulu! de bunur9i servicii 9i a vaieialiitranza4iilor granile, fluxulde capital intemalional multmailiberSimairapid,dar!i o difuziune mai b0a a tehnologiei.' globafizedideg Deffni$a d€ Benceli4ondiaE indivizilor dea iniliatranzaqii economice vo,,Libertatea 9i capacitatea Sla llrmelor lunlare 6urezidenli aiallorled." L-
l
Dofnilia l€mdsmulul contom LigllN4lunib(1937) penttu acteieciminaleind€ptaleimpolfvaunuistatsauiAcuieo planificate "Toate pe|soane, a creao starcdetercare ln mintea anumitor a lnui grupde persoane saua public!lui larg."
11seplemhe 2001WorldTtadeCenlerh ll6c,ri
Cronologic
Dofnilhtomdsmulul contomCodului Fodoral al SUA 1993,1 noiembde - Inhdtn vigoarc pentru Tratatul forlei ilegald a violenlei impot iva unorpeBoane saupropdeiali, si asupra Uniunli Europene. "Folosi€a popu- 1997.16 iulie- Esteadoptate inlimidarea unuiguvem, saupedepsirca a populaliei civile saua lnu segmentde ,Agenda polilice lalie, fecuia inscopul atingerii onofobiective sausociale.' 2000- penlruo Europa maipulemice $i D6fn[htsmdsmllul contoml)opatunentului Apdfddi al SUA maiextinse', ca€ hateazd rcfomainstilupenlru in vederca intimidarli lionalaa UE, prezinteviziuneaasupra calcubla a violentei ilegale a inslaura frica, "Folosiea glvemelor penttu geneElpol- extinderii saupedepsirii unorscopuriln sausocielalilor, atinggrea Uniuni9i opiniileComisiei cu lice,religioase sauideologice.' pivirelacererile deaderare laUEalecelor Dsfnlhtorcrlsmulul contomteqllPatiot- SUA zecelA cenhaleurcpene, penalal 19S9, penlru viataumane careseprcduc cuincllcarea codului ,Aclepericuloase 1 iRnLlaie monedei unice - Lansa@a (dincomponenja Statelor Unite a{eAmedciisau alo cdruislal SUA).' euDpene in cele11siateeurcpene @Jeau (Franta, indeplinilcrileriilede convergenla Germania, Olanda,Belgia Luxemburg, Auslda, ltalia, Porlugalia, Finlanda, Spania, klanda). 1999,1 mai- lntrain vigoare Traiaiulde
p€nfu|Epdmatr€ (Sfa6bou€, 19f4 Corv6nlhEuropsaM trmrismulul 27lanuado 1 "Afticolul Pentru cednlele exiradeiihhe statele contactante, nicio iniractiune menlionaE mai de la Nlsaa josnuvaii consideGia politica, cao infracliune cao infracliune conexa b o infra4iune 2001, 26iebruae - Tratatul guvernee fosl adoplal de cit€ statelor politica politice: saucao infracliune inspiratd descopuri
Tfalalui va inilain vigoarc dupd penlru clprinse repdma€a captu- membre. a) infGcliunile in cempulde aplicare a Convenliei padamenlele ratilicarca sa de catrc toale |eriiilicitedeaeronave semnaie 1970;b)inffaclionile cupdnse b Hagala 16decernbie ln campulde apllca€a Convenlieipentrureprimarea de acie iliciteindreptatecontra nalDnaE, grave siguranlei avialeicivile, semnaa b lvontrealla 23sepiembrie 1971;c)infracliunile pe.soanelor constend intr-unatacimpotiva vielii,integ.itltii coeorale saulibertalil care ntemalional,, inclusiv sebucuddeprclectie a agenlilor diplomaiici; d) inft'acliunile care jurndtate Pdma a secolului )(Xafosl llafer ca ostatici sausecheslrarca ilega6;e) inf€cliunile careau au caobiectrApirea, poate mai cea sangeroasa epocd ca obiectiolosreade boobe.grcnade, Iacheie, armedefocautomale ori scisorisau din istoria omenirii. S-au desfdguEl prczinuun pericolpenlru pelsoane; colele-bombd, in maslrai. careaceasle folosirc douerezboaie mondiale precizate 9i nenudecoautor b s,vaQi€enhaclunilor oriparliciparea in calilate sau t tenlafivA merate confficte rcgionale care s-au de complice al uneip€rsca.e%€ savArge$e incearci o asifel de o sAsdvaeeasci soldat curnilioane devictime. infracliune.'
FnouEu".nir!
1I.!D€Ii\}'\T\ ACTIVITATE globalizdril. 1 . ldentificali, dlscut;r: -:--: rs:rInerle 9idiferentelein deiinirea 2. Realizaliun eseul :z':::,_a ;?1efecle e globalizddi. Clasiiicall $iinleDfe": :::
: : :j3:leletero smuluiasupElumiiconiemporane
-:: 4 Cons'deral: cJ u--r '- r': :: - -:_o: DecaeaceaouresaunJ?Ce lesuri punctulde credelicd;r rcbuis: '€ ,::: :. _ :: s.-.s;Argumentati-ve vedere.
ln a douajumdtate a secolului am la asistat constiluirea unorstucturi destabilitaie inter$idecooperare nalonal6.Sprelinalulsecolului, celemaiimporlante construclii de gens-audovedit ac€st a Ii NAToSi Uniunea EuropeanA.
107
nt r^l n W,rsmilnim c,r,ntl fii ULWIWrwffiNffinffi
'tnm*f;*klN Y,M
ROMANIA REGIONALE SIRMBOAIELE INSECOLUL XX Lainceputul secolul al Xx-lea,Romania a reu$it sdse impund caputere ceeace ii permitea sa medieze balcanicd, conflicte din aceasld zonea Regele Carola Peeq, in anicandRoman a Eufopei. pacea Astfel, la 10august 1913, s-aincheiat laBucufegli carepunea seimpunea cao pulere bacanica pace,Romania capetceluide al ll-lealdzboibalcanicPrinaceastd a reusit pozilia pescena politicd sd-Fi consolideze eufopeana obline sudul Dobrc$isd Cronolo5ic gei(Cadrilater), cuotagele Silislra, Turtucaia, Balcic. pace Prin sistemul de de la Versailles, care a incheiat Primul Rbzboi l\,,lonpade 1912-19'i3 Romania nu a la pdmulrezboi bacanic. privindrealizarea dial,Romania a reu$itsd-$iatingdobiectivele statului lunie 1913 - Rornaniaavertzeaze nalional. nua insemnal Pe oadainterbeLicd insdo felaxafe a relatiilordin cenBulgaracd nuva dmaneneutra in cazul trul sud-estul pot pierd Europei, ci dim vd. Statele care au ut in Pim ul Rdzboi si unuinou dzboibalcan c. pierderi lvlondialgi careausuferit teitoriale nus-auimpdcat cuaceastd situatie lulie1913- Mobilizarca amateircmane. pfesiuni, peplaneuropean, pentru saexercite revizuirea acestei 7 iulie1913 Romana decaradzboi $iaucontinut Romania s-aconfruntat silualii. cu astfelde atitudini dinparteaBulgaiei, a Bulgarei. lulie1913- Romania estede acordcu URSS ungariei. iia armisiilucu Eulgaa Pentru a pfeveni aceslor state,Romania a incercat sd constru0lanurile 30iuliel0augusi Areloc,a Bucuregt, iascd sisteme de alian{e la nivel european, l\,4area Britanie cu Franla, dar9i Si conferinla depaceacelulde al fleardzboi la lvel regional. cu Poloria.lugoslavia. Cehoslovacia, Grecia$i Turcia. ln 1921. Roman,a a fost membra fondatoare a l\,,licii Antante (lvica inlelegere). 10august1gl3- Seincheie Ttalalul de pacedela Bucurc$.Bugarapierde gi Cehoslovacia, cu lugoslavia iat in 1934rcalizeaza sudul alianlAdefensivd Dobrcge in favoarea Romanie inlelegefea Balcanica, cuGrecia, Turcia Celedoudalianle aufost $ilugoslavia. Decemb.ir) 1913- Regele CaroI tilogeF concepute politicd, gi economicd ca instrumente decolaborare militard Siau man,reclno9te c5 nu poalegaranta ci pecate, rdspuns nevoli de colaborare la nivel regional. Din astfelde nu alianle RornAnia iqi va indepliniob galia dn provocarilor politice pututimpiedica dinanii'30Sinuau implicafea cauzasecrctddn lmtatulcu Auslriain aufaculfatd intr-un noufdzboi mondial. publica condliilein careopinia Tncina spre Romaniei (1945), a ianlacuRusia Dupdincheierea conflictului au leriledincentrul ii estulEuropei Decembrie 1913- Esleincheiat un pact ajunsin sierade influenlA a URSS,9i astfelconflicleie regionale in cadrul grem-mmAno-sarb indreplat dir€ct impolri blocului erauexcluse. Au existat, socialist 1otu9i, doudmomente tensioante qiGerrnaniei. vaAustm-LJ ngariei intrelddlesocialiste. In1956, in timpul revoluliei dinUngana, inlim$iin'1968, 27madie1914 Prinlul rnostenitor Ferdi de la Praga.Romania a avutdouepozilii diferire. in 1956. nandvzteazaSt Pelersburu, irnbunata- pLl'Primbveri conducefea comunistd de la Bucufesti a condamnat revolulia a re ruso-romane. 9i suslinut find alile 14 iunie,1914 Ruse, Nicolae al intervenlia sovieticd, dar in 1 968 Romania - Tarul a condam nalintervenlia sovieticd 9l l-lea, insotii de minislrude exteme a optatpentru dreptul fiecdrei socialismul in ritmul9i cu tddde a conslrui Sazonov, v ziteaza Romania. propri.Aceasla mjjloacee nua insemnal, a$acumaucrezulmulliatunci, o 24 iunie- Mnslruldeexlerne a Ruse, politic indepadare a Romaniei de sislemul comunist cidimpotivd. $ideURSS, Sazonov, ii scrielaruluicd in evenlualiNicolae Ceauqescu a celebtul discurs dln Piala Palatului nu intentia cu de tinut tateaizbucn unurezboi, Rornania seva proteja propriul intentia a apdrd cicu de a-$i sisiem dictatorial. aiacucelmaputernic lara, 108
Relatiileinternalionai€
Micalnlelegere Disdrrsul $nutdeNidaoftulGdr, lh . Converrtia pEledinb calihb rh alc€l6idFa 12€ tupublice C6ho€lovacd dealladnd.fomtua lntg R€galul Romenioi $ (22apdli€, 666lunl odlnarca Adunadl Gqloraloa 1921) (G€nevE, prin Sod66liN4iunibr 7 s6@nbd6 hot,dtia pestapacea dobendild cuprelul atabrsacrifrcii ,,Bine $i prevazula pactulSocietali precum pdnTralafulincheiat laTrianon,la {931) Naliunilor, stabilih 9 ordinea 4lunie1929, depulerile aliate deo parle, dealla,preqediniele ,0 muncd S asociate, 9iUngada, eficienta, o munca cepoale pentru Republicii a Cehoslovace Sa€geleRomaniei s-aupusdeacord $il',4aieslalea li apreciala nu dupaeforturi, ci dupd inch€ia o convenlie in acest scoppeplenipotenliarii lor,ca€ defenslva 9iaudesemnai rezultate, eslemaimullca niciodau gicuvenila dupe schimbul deplinelor lorpulerigisiteln buna iorme, s-au inleles in privin- lndisponsabil, in cadrul Socieldlii urmatoarelor siipulaliuni: la Naliunilor hlicolul1:1ncawlunuialac,neprovocai, dinpafteaUngaei conirauneiadin[na[ O cumplile nelncrede€ a cupns pe4iialacale seoblig,a veniinajutorul in chipul lumea, tebPArti Conhactante, cealaA pado incepand cudomeniul linanciar 9i prlninvoiala prevdzuta (...) hobrel 2 alprezenteiconvenlii. b artcolul fiscand chiarsA seexiindd asup€celorweoaliante laltodomsnii. Arilcolu/ 3rNci unadininaltele PddiContractante nuvaputeaincheia in timpcedeproititindoni prealabil cuo tedaputerefara avizul alceleilalte.' glii ceiacaraincr6d6 neparvin i abia . Convoi||ia ht€ Rogauil Romanbi doalianladef€nsive paFeiegatasesestinga, arinsefinac, $ RogstdSedGcloElc (7iunie1921) Sloven nune-am indeplinil datoa dacenoitoli 11ln cazulunuialac,neprovocat, dinpartea ljngariei popoalelor, ,Adicolu/ aicinnmdovedi ii Bulgaei conka ceiinlrunili pa(i]alapaieseoblige uneia dinlnaliee Pa4iContractante, cealafta a veniinajulorul pin acliuni concrcle vizibile 9i €pide, p@vizutd p ninvoiala (...) hot,rat in adicolul 2 alprezentei convenlii. caiein chipul ci foculsacrudela Geneva nuestein ,Arllcolu/ 3i NiciunadinInaltele PdiiContractante nuvapuiea incheia vreoalanla percolsasestingd 5ica,dacenueste pulee (...) cuo le4a fa€avzulprearabi alceeila\e. incadesluide puternic, ca se inceF irceperd Arlicolul din.,ira S Corverlia aceasta va'ivalabila mpdedoiani. schim- zeasce poale lumea, totu9i s{ lurnineze pulea pd4iva denunla buluide |aliflcari. Laexpirarca acestuitemen, fiecare dinlre coa- Qis-o cele0z6asc5. o $i, lnh-adevdr, qase ventia lunidupadatadenun16fii." defaleEavaramane in vigoa€ lumineaza Societatea 9i o caEuze$te. parenumai Naliuriilor la prima vedere o inttunircdeoamenl caredelibereaze in Adunarc, ln Consillu, in diferite comisii.' (9februane Pactullntelegedi Balcanice 1934) siguranla tj Grecia, Romania, Turcia i$igaEnteaze mulual ,Artcolu/ S lugoslavia frunlailorlorbalcanice masulorde /Arrbolu/ Z lnaltebParliContraclante seobigasdsesfdiuiascd asupra pn luatin falaunorimpreiurdi loraqacumsuntdefinile ceal pulea atrnge nle€sele Drezentulacod. politice Eleseobliga senuinheprinde nicioacliune faledeoicelad balcanice, prealabil, nesemnatad a prezentu uracord, fardavizul mulual $isdnuianicioobligalie polilicd, iati deo cealidtad balcanicd, fdd consimlemantul celoallep54imntraclanle."
ACTIVIT ATEINDE?ENDENIA l. Folosind cronoogia d n pagina alaturate o istorie a Romaniei, identili9i,eventual, cali$icomentali cauze e giefectele apropierii diplomauce a acesteia deAnlanti Si precum Rusia, dePuterlle Cent.ale in aniipremerc6tod Primului 9laleindepeder Rezboi [,londiaL. pecareqile-a propus 2. Analizali documentele diplomalia roma$isiabt obieclvele nAin perioada interbe ca. precizalicare deladiscursull!rN.o2e ]-ri!lesc!, erarolulLlgiiNatiunilor 3. Pornind in ooinia a acestu Manileslale antifascista in Bucu€9li 4. Comentati fragmentul dinc s.:'s: ; nLrt deNicolae Ceau$escu la millngul din21 (mai,1936) august 1968, reprodus in nz^i - .aena23.Decec€delca Romania a avul dinaiiicandRoman a incerca safacdfaF mentele din1956 dinUngaia? atuncio aftA aiitudife de.6lar: :::€=- 'al3deeven provoc6r lorpolitice alevremi
{09
I BOMANTA REGTONALE 9rCONFLTCTELE CONTEMPORANE
Osla$i fomaniinlr-o misiune deaplanare a unuiconflicl regional
Dupapribugirea sistemului comunist in 1989au izbucnil o sededeconflicteregionale din cauzaanumitor tensiuni, in specialetnice,pe care regimurile totalitare b lesaserd nerezolvate. Primulconflict, in ordine cronologicd, a fostceldinTransnistria. Romania nu a avutin acestcazdecato contdbulie diplomaticd, in sensulcd a suslinut integritatea Republicii l\,4oldova infatatentalivelor separatiste aleraioanetordin '1989, stangaNistrului. La recensementul din in Transnistda locuiau 39,9% (romani), moldoveni 28,3% ucraineni,25,4% ru9igi1,9%bulgari. Razboiut s-a purtatinlre autotdlileRepublicii [,loldova separatiltii la de llfaspol, suslinuli $i deatmala a 14-aa Federaliei Ruse. La21iulie'1992a fostsemnat unacord deincetare a focului. in timpuldesfdqurAdi lui,rdzboiul dinTransnistria a fostprezental opiniei publice depresadinRomania, carea acuzat amatarusddislocate cAa lual pafteaseparati$tilor in rdzboiul impotriva aulorildtilor legitime aleRepublicii parte,presaruseascd l\4oldova. De cealaltd gi chiaruneleautorilali de la partea ChiginAu au acuzat Romania cAa interyenit in conflict de Republicii l\roldova in rezboiul dusimpotriva Transnistfiei. Cu tirnpul, Rom6nia a fost excluse dinpoziliade mediator in favoarea RusieiQiUcfainei. Conflictul a dmasinghetdpanaasuzi.Roluldemediatoil auRusia, Ucfaina OSCE. Si Dupd2005,nouaadministratie peniru delaBucuregti a militat modificarea forprinincluderea maluluide negocied prinlre Romaniei mediatori_ in calitatea sademembra pentru pace(1994)$i, a Padeneriatului utteior de membrd NATo(2002), parlicipat Ronania a la aplanarea unorconflicte apdrute in Balcani dupddestrimarea lugoslaviei. Ungestdemareresponsabilitate a fostfecutde presedintele Romaniei, EmilConstantinescu, in anul 1999,cand9i-arespeciat angajamentele luatefaldde aliatiioccidentati 9i a permis folosirea spaliului aerian romanesc dec6treavioanele NATO in timpul loviturilor aeriene aplicale deAliantd lugoslaviei. Acestlucrua duslascdderea dfamaticd a popularitdlii salein tafd,darpentru Romania a fostungestdecisiv,carea contdbuil mare in mdsurd laaderarea nord-atlanticd. ldriilaAlianta potenliale Pentru a dezamorsa conflictele dinregiune, Romenia a incheiat tratalebilaterale decolaborare cutoliveciniisdi.Celemaisensibile aufosl gicelcuUcraina. lralatul cuUngaria probleme Acesta dinumeaveaderezolvat pecareultimii vechi, 50deaninulerezolvaserd, daf9idispute noi.Diplomatia delaBucuregli a avutteriasdincheie gisdalinieze aceste documente larala realitdtile publicd contemporane, iaropinia intelepciunea seleaccepte, de$iau suscitat mullediscutii. in calitatea sademembrd UE,NATO, OSCE vareveni SiONU,Romanieiii in viitorun fol foarleimpo(ant in stabilizarea regiunii Balcanice 9i a Mdri printre Negre. As$el, obiectivele Romaniei, castatmembru alNATO, senumdparteneriatului rd consolidarea NATOcu statele dinBalcani, Europa de Esi, Caucaz Asia Cenirald, in spdjinul stabilitdlii dezvoltdrii lor democratice 9i ii procesului succesului de transformare a NATO9i a misiunilor $i asigurarea Alianlei.
,
., [
tr
Dod.Etss lullll€llagd)(e5apdll€ 206$) lntreTEnsflistria cirindzboiad+ confictmilitar ,Tn1992,nua fostLr'n 9iMoldova, Rusia9lMoldova. Federalia veid;coj d€pl,nedecbrat,lnto Rusea sdvaqitatunciun planilicand acest actdsagrosiun€ asup.a Bnarului statRepublica Moldova, h Moscova .6zbocu Lns,ngur leribriidepenala Prutsubinflu€nla scop: dea menline aceste . Rusiei, prcmoscovile. cuinstalerea laconducerea Moldovei doara fodelor (peficol,c€rclaacea ' Aslful,seurmerca irnpiedicarea rclnfegidicu Tala(Romania), pontru gi [4osco-vainteresele e].(...) wgmqerafoademars (cazllagcu)estdl6t o (unea(erdeurnilirc nalionale Aga-zisul a to4elorpalriotice dezbinaligicu idealudle dinBasarabia, dedmplantare, inconstiinla lorcAsuntem slabi, psihopEsiuni acesle false;(dacenicipeundepulat nuslnleliln6lie dga-leliberar. 9i logice devroo10ani.(...) 6eprcducz.ln'c. 'Euramfostmobilizat separatiste dec:tre legalla lu e contraunilililorpa€rniliiaro pulsliafla Fshddela I\,ISN speciale. Amluplal,CeSicum, dola (prietenii, in trupele I!4SN al RM.Amfcsltradalide clhe @ndlcgrea d6atuncia fuloldovei giA Plugatu) gidalipetipsi6.rugilor,ientru (M.Snegu. a serefuicunoigi pentru dintimpabatuiblal\,{oscova. Amfosthidali ca(malsriab sc€nafiiJo ldinronsiderente politice, clarc.. avand, camefiibru.al FPM, vhilniunionisle I\Iesocot9isuntprizonier derazboialFedelalie; Ruse."
Tr.bl cu plMtr h |Bb$lled6 buna ,/€dnahb9l ooop€raF litB Romania (Conrhnla, 2 iunid 1so4 Uor€irE $ ,Artimiul2 2. Pedibconhactante vorinchoiaun fonliotoi t€k( sepaclplivind regimul dintlecelodoui statoSivor solr4iona platoului prcblema delimitarii lor continantal9ia zonelor economice exclusive in MareaNeagd,pe bazapdncjplilor pdnh-unschimbde scisod convenite afacerilo{ exteme, €f€ctuat inte minigtdi prczenlului odauc! semnarea llatat,'
lntelni€ Bas€scu-Voonin (2005)
?nouruonn!
ACNYTAIEINDEP€NDENTA giefecteb pornind dinTransnislda, de 1. Comentati cauzele, desfa$lrarea dzboiului pre9edinti lie lla$ql de la celor doi lacelerclalate de 3)9i declaratiile ico.lmentul (documentul4). gradul dinTransnistfia. 2. Apfeciali deimpca€ a R7*nieiinconflictul t5 pozitive grupe de cAe ae,' :s,.edde saunegalive aletratatelor de & Analizali, in pe b-€ iFie.: Roman a in anii 90. bunAvecindtale care I
r-
Romania s-a impusca o pulere regionald in Rdzboaiele Balc€nice de la inc€pululsecoiului al Xx-lea pe in oadainlebelica, 9i a reu$it, sd conslruiasca un sislemde alianle regionale carcsej asigure secuilatea, in timpulregimului comunist, ln anii '60-70,Romania a reusilsd-li in regiune. menlind unrolimportant Dupdanul 1989,Romanias"a la dezaaldtu|al NATo9i parficipa moFareaconflictelor din fosta zone,,fiebinli" lugoslavie din alte 9i alelumii.
I
.ffimmmNtm tnTrn\m\wl tnVmnsnwim ffim BLOCUL MILITAR SOCIALIST INAINTE DE1964 Tratatul sauPactul dela Var$ovia, denumit oficial 9i Tntatuldepietenie, coopenrc asistenld nufuald, polltico-militard a lost o alianld a statelorsociati listeaflatein sferade influen{d a Uniunii Sovietice. Dupdcumgtiti,in timpul Rdzboiului Receauactivat douaaliante militare rivale: NATO(Norfh Atlantlc Trcaty Oryanisation I Otganizalia Tratatului Atlanticului deNord), condus6 de Slatele Unite, laVargovia, condus deURSS. $iTratatulde Tratalul patrudecenii, de la VaEovia a functional aproape intre14mai 1955Si25februae/1iulie1991.Initiativa creerii tratatului a apadinul URSS, Dlapelele alarlorsocahlestvescimper reprezentatd deN.S.Hrugciov conducdtorul PC.l.J.S., careaclie laintegrarea ismusimbo izaidedolaruamercan Germaniei de Vest in NATO. 'd noctombrie revste,Krokod 1949) {coperla DinTratalul delaVarsovia aufecutparteinilialUniunea Sovieticd, Polonia, Cror.rol ogic lJngaria, Cehoslovacia, Bulgaria, Gemaniade Est,AlbaniaSi Romania. Alianla nus-abazatpeo solidaitate reald$i peinterese comune aleldrilof 9 mai1945- Sfargitul celuideAl Doilea pe semnatare, vointa ci Uniunii Sovietice de a-gi mentine influenla in Europa Rezboi l',,londial. Centrald de Est. Tratatul de la Vargovia a fost un instrument la dispozilia 4 apdlio1949 iniiinlaeaNATO(OrgaSi Iidedlor in acordculiderii nizatia sovietici, Tratalu u AtanlculuideNod). comunisti dinldrilesocialiste, dea impune 14 mai1955- lnfinlarea de $imentine, ,,Tratalului in sferadeinfluenld sovielicd, unsistem devaloricat maiapropiat pietenle, cooperarc S asistenlmuluaE' decelexislenl in URSS. (Tratatul delaVar$ovia). Romania a fostmembru fondator al blocului militarsocialist, dar dupd 4 noiembie 1956 lnteruenlia in fo4aa pozilie 1964. a avut o distinctd. in relaliile dln interiorul Traratului au existaigl amateisovietice in Ungara. provocale momente tensionate, de doinla pdrisi unor membri de a alianla 20 augusl1968- Intervenla trupeor (Albania) gi sau de a o reforma. Au exislat momerte dec zd,cumaufosicele Tratatuluj dela Vaeovia in Cehoslovacia. 31martie 1991 Dzolvarea u de pfovocate de evenimente (1956),Cehoslovacia (1968)sau din Ungaria ,Tralatu prelenie, coopera€ mutuaa' Polonia 9i asistenle (1980-1981). (Tralalul dela Vaqovta). pe14mai1955, Dupasemnarea actului deinfiinlafe, Romania s-adovedit a fi unuldinlteceimaifideli alialiai URSSin cadrul Tratatului delaVargovia. Conducerea comunistd de la Bucufegti a avutocaziasd-$idemonstreze aceastA fidelitate chiarin anulumAtof. ch. Gheofghiu-Dej a fostpdmut lider stfaincarea vizitalBudapesta dupeinvaziasovietice 9i tol in opinia Bucu.eitiului inte"venlia sovieticd gicorectd. a fost..necesare La sfargitul anilor'60a avutloco relaxare in relatiile internalionale, iaf Uniunea Sovieticd a holeret micgorarea num6ruluitrupelor sovietice stalionate geograficd in Europa deCentrald a Romaniei, inconjuratd 9ideEsl.Asezarea de16fimembre aleTratatului delaVargovia, fAcea caretragerea trupelor sovi" eticedepeteritoriui eisdnuimplice niciunfelderisc.Astfel, in anul1958invocandu"se capacitatea amaieiromane N.S.Hrugc ov,prim-secetar dea rdspunde capita'provocadlor alCc.alP.C.U.S in ani1953-1364, lisle"gidea apdfa,,cuceirile socialisle alepoporului sovietice -, trupele au denumee cdruia se eagdInliintarea fostretrase dinRomania, iaraceaste acliune a avutun mareefectasupra deexstenld 9ifimuldeceniu felaliilor regimului de la Bucuregti cu alialii sdi din bloculsovietic. a Pactuluide laVarFvla
i,
Aduld6tifinjErc a TraEtululdo la Varyovia DemocrataRomania, Albania,Bulgaa, Ungafia,Germania .Tai semnatare: ljnilneaSovieticiCehoslovacia. Pe{ibcontraclante, ln Europa, la desecutatecoleclivd dorinta dea oeanizaunsistern Reafirmandu-$i carese de sistemul lorsocial9i polilic, loateleribeurclpene indife€ni caresdpadrclpe paciS secudtalii ln Ewopa, lorin inieresul facdposibile combnareaefofturilor apdrula in Europa in urma€tificai acoduluide la Luandin consideratie situalia formarca de noi blocurimilitarcsubforma(UniuniiEuropei Pais, carea asigurat gipeniru acesteia inlegmroa cuo GemaniedeVesl €mililaizala Occidenlale) impreuni o arneninlarea unuinoudzboi9i cleeaza in bloculAtlanticulu de Nordcarespo@gle a Frilofiubiloare depace.. la securilalea nalionaE aneninla|e unuiatacafinalin Eu.opaasopraunuiasaumaimultor ,4rtlcolu/ 4,ln eventualitatea statesemnatare aletrataiuude catreodcestatsaugfllpde state,fiecareslal cire este ln saucolecliv laauioaperare vatebui,confomdeptuluiindividual oartea acestuilratat acorde statuluisau Naliunilor ljnite, sA cu anicolulSl al Cafiei O$anizatiei concordantA cualleslatecaresunl modindividual, in inlelegerc statelor alacale asistenta imediata,in parlialeacestuikaiat,printoalemiloaceleconsiderate inclusivfortaamaE." necesare, pe 14mai1955) (lntocmit laVar9ovia,
dl |Etag€|ra tup€lo{sdistao Scd6oaEa lulN.S.Hn$iovtn bgdfuin adlssagC.C.al P.qR,h 17aprili61s68 dopebdbdulRon6nisi, ,,oragilovadgi, cuviitoarea slalionare bgeturd Comitetul Central alPC.U.S. arvreasdv6consullein peteloriulRepublicii Populare Rom6ne. a trupelor sovietice bgdrului s-aschimbat radical. Poltica depacealaibr aparlinand Jnprezent situatia Populara rnlomalionale. Republic€ osigura amelio€re atensiunii socialisl afdculposibil, sistemului socralismului Romane a oblinutmad succese inconsttuclia Siin consolidarea populare. capabile sdraspunfo(eamatedeincedere, democr4iei Romania areacum roman socialisle alepoporului impe,ialiste, sl aperccuceddle daprcvoceribr $ise_Si lagrrului socialist. la calza inteleselol comune aduc,contdbulia aparedi peledtoriol Republicii sovietice in opinia noastra, sialionarea trupelor Pdnufinare, Populare Romane numaiestenecesad. Romane vali o noua Republicii Popularc Reiragerea trupelor sovieiice depet6fitodu1 palpabiE q convingdtoa€ Sovietice, a a politicii iubitoare depacea ljniunii dovada geslvalipsicerlJnastfelde Popularc Rornane hgarsocialist. Republici $iaintregului politicii iavoaf€a deunuldlnire aqumenlele lorcele maiimporiantein cudle imperialist€ pentrr pronunld pregitire menliva la uni€a fo(elor care se lorde milibra 9i contribui pa9nica qiconsoldaea p,cii,pentru a lr,u.t.Sllojtrori nefea coexistenla **rni",". N.Hruaciov; alPC.U.S., PimsecrctaralC.C ACT1VJTATI]hTEIi\I'XTA r?:. ; ree declaGie Tratalllui delaVar$ovia. motvele aleiniiinterii 1. dentiiicali
din dela Budapesia reaclia :J:..j; .- rr'.:n€ fat, deevenlmentele 2. Comeniali ordiniiin inteiorul c?fes. :':::- z:.2, rnenlinerca 19569imodulin larii. rcaleale 3 - cauzele Analizat $ cornen::: :-:i :. ::r.urgelidocumentul Ro_;riei. roelo'sc, :-- :: :reraoe.il.
qiconllic't Coopelalg
? Cenllal Pllbcolul BirculuiComilolului al P.M.Rh ca|r sau ado@tunelerl*rri manitaEea6igureodinealn unna6venl (30ocbmbdo1956) monHordinUngada inrAutilirisituatieidin ,in conditiile mesuri sunl R.PUngad(...)umdtoareb politicala nivelulclasei Activitaiea pentru munciloare ar irebuiinlensilicala impolntdrjrea spirilului decombalivitate declase. t ivaplanurilor dulmanilor O alentiespeciaElrebuieacordate poliiice ln 6ndultineretului, al activiidtii intelectualiof Siin modspeciallnrandul studenlilor, o categoe foadesensibiHin ostile. a fiinlluenlati deelemenlele Trebuieluate mdsufipentrua inieri oruanizaliilor regionale apdlarca 9i muniprecum gisediile cipaledepartid, ConsiliilorPopulare."
r :l unrapod alainabiameican6 privird capacihba d6lupua URSS oi(1960) Siaali4ilor Prccizareaaclivitalilormilitareale in anul URSS9ialealialioreiin Europa 1960,in diferite imp€jul. , de rdzbope lemenscurlsauung,9icelemaiproba bileacliuni ostilesovieiice. in limp ce URSScontinua se vadA coniliclulinlre lumea comunist6 si lumea actulibelacafiindinevitabil, obiectivele suntsd realizeze o alilorlide soviellci inclinarcireptaiaa balanleipulediin favoarealor. perloada, unu ln aceasla declanga@a 6zboigeneral sau ocalin Eumpadin esteimprobabila. inilialiva sovieticd sa-$iimbunetaSoveliciivorcontinua pin lntrclorofensive leascacapacltalib de afinament mo' ducerea unorsisterne uscat." demin dotarea lrupelorde
113
I noMANrA DUPA 1964 $TTRATATUL
Tarcurile soviet ceauasiguml restab (1956) lircaordinilaBudapesla gilaPrasa (1s68)
In'1964 a avutloco schimbare in politica exlernA a Romaniei. Nouasaoientarea fostexprjmatd in Declaratia cuptivirelapoziliaPaftidului Muncitorcsc Ramenin problenele ni\ceii comuniste publimuncitoregti intemationate, ,i pe catdin ziarul 23 Declaralia dinapritie a condamnat 'Scanteia" ap lie1964. pretentiile PC.U.S. de a domina migcarea comuniste internationald subpreproletar. textulinternationalismului Declaralia a marcalincepulul oficialal politicil independente a Romaniei in cadrul comunist". 'lagdrului dinap lie"esteins6un mit.ln realitate, ,,Declaralia ea nu a insemnat pentru dobendirea independentei a urmao calenalionald, ci unrefuzal elitei comuniste romanesti politicd poststaliniste. dea seintegra in nouarealitate A fostastfel o manevrd deizolare cateseo fereascd deinlluenle reformatoare. Itlotivul carea influenlat schimbarea relatiilor Romaniei cu URSSa fost planul prezentat luiN.S.Hru$ciov, pe3-5august la Moscova princare 196'1, doreasaErgeascd atributele CAER(Consiliul deAjutorEconomic Reciproc) unrolsupranational. Romania arfi fosttransformatd intr-o 9isddeaacestuia primdgi ar fi fostobligald fumizoare de materie planulde sd abandoneze industrializare raoide. Schimbarea majodin atitudinea Romaniei falddeTralatul detaVa|govia s-aprodus in 1968, o daiecuinvadarea Cehoslovacieide cdtrearmatele celorlaltecincistatealeTmtatului (URSS, Polonia, qi Bulgada). R.D.c.,Ungaria Conducerea comuniste gi-aexprimat delaBucuregti public dezacordulfald de aceastd acliune. In realitate, conducerea dela Bucure$ti setemeacaRomaniasdnuaibdaceiasi soadd cuceaa Cehoslovaciei. in acestscop,a fostela, boratd o nouddoctrind militar6, pe,,fazboiul intemeiatA popor". intregului In anul1967,Romania a fostprimaIarAdinbloculsovietic carea stabitit relaliidiplomatice cu R.F.G. relaliile diptomatice cu lsraelul Sinu a intrefupt dupe'Rdzboiul de6 zile".In1971, Romania s-aaleturat Organizaliei [,tondiale pentru Tarife in 1972a stabilit relaliicu Fondul l\,,lonetar Internalional FiCome4, iarin 1973a cdpatat unstatutpreferentialin relaliile ii cu Bancaltlondiald, economice cuPialaComund Europeand. In ciuda sovietic de dezvoltare inlernea lddi,modelul 'independenlei" devenit totmaiputemic in Romania, multmaiputernic chiardecatin celelalte membre aleTralatuluide laVargovia. lerisociallste In anii'70,Romania politica a continual sa relinute faldde propune le gidecondamnare URSS in cadrulTralatului a socialismului internaljonalist. ln acelagilimp, Romania a dezvoltat relatiii economice stranse culdi 9ipolitice din-veslulEuropei. In 1979,N. Ceaugescu a condamnal invazia sovieticd in Afganistan, in precautie 1981,a recomandat in ceeace priveSle rdspltnsul Tratatului de la Vargovia faldde c za dinPolonia, iarin '1984, Romania a fostsingura lar6 comunistd carea participal laJocurile Olimpice delaLosAngeles. Situalias-a schimbat radicalincepand din martie1985,candMihail Gorbaciov a devenit lideral PC.IJ.Sin timpceacesta propunea reforme 9i deschidere Ceaugescu sedovedea acela$i neostafglaflosiSipereslro,ika), linistsi seoounea schimbefii.
Sovieticd nua mai in momentulin carcUniunea Spresfarsitul anilor'80, Tratatului membre ale l6satimpresia cevafolosiforlapentru a controla ldrile sAapa.do seriede dela Var$ovla, in Europa Centrald 9i deEstauinceput guveme sdfiedinceTn Noile dinldrilemembre auinceput schimbirapide. Tratatului, iar in ianuarie1991, ce mai putininteresate de menlinerea giPolonia ljngaria dinorganizalia auanunlat cdsevorretrage Cehoslovacia, pand Tratatul a fostln modoficial dizolmilitare la 1 iu{ie1991. delaVar$ovia 1991. vatin datade31martie lJnadinteullimele indlniialeconducetorior ae Tlataru ui(1983) !6rrormernbre
dlnrprllle1964 ,D€cla|ala' aratec5solllio ca9icelelalte oblinuie deR.P Romene, i6.i socialisle, 'Succesele dezvolgrii economiei derindsTnprimdaanddefolosirea narca.cu succ€!a sarcinilor Proh.olulliblnidi CofiibfirluiE)(Eposibihlelilor qnivalC.C. intensa a propriilor fo4e9i tuturor ilternealeliecarei alP.C.R. de6Fo 8itu4hdln !ari,prinmobili2arca maxima vabrmcare a rcsu'selor ei naturale. cshclovada(2,|august 1968) ni existd DaEliinddiversilatea condiliilor doconslruclie soi€liste Sinupolexshtpae Executiv al C.C.al PC.R. 'Comitetul altelarisaupanid6. ho6re$e nupoaleholefceesteJusr$ cenupentru saueleleunice,nimeni umebarcle: socialisteconsti ' Guvomul sauschimbarea formelor Elaborarca, alegersa 9imetodelol@nstru4iei Rep0blicii Socialiste Romaaliiecarui stalsocialist.' niavaadEsao notacebrcinciF solui6unatdbltalfiecerui oartid marxistleninist. undeoisuvsmn cialisle alecdrcrtrupeauocupat Cehosp n carci$ expdmd ing jorarca lovacia t3 aceslei acliuni. Sidezapobatea prMndtnc€bE€ vElabiBlii acordudbrfidlltatE?nchoiablh cadrul ln acela$i limp,PC.R.considera ca PROTOCOL intetuenlia militare dinCehoslovacia este TEftilul d6 la Vargovi€ 9i littdat€a o€amlol $ stutludk|.mlllb|r al6io6stuia o incrlcarc flagrante a suveraniElii Si realizata la consfdtukea de la l\,loscova djn7 iunie1990a do la lnlelegerea 'Pomind nalionale a lddlorsociaguvemele Romanidj, Bulgadei, independenlei Comitelului Politic Consultativ alTralalului delaVaDovia, Vafi convocate o sesiune €prezentate laoonsfatuir4 exlraordinara lislepfietene. CehieiflSlovac,ei. Poloniei, URSS9iLJngane' exlEodinard a Mafii Aduneri Nalionale de minigtrii afacetjlolextsme9imini$rii. a Comitetului.Polilic Consllhlivde la Budapesta pentru ln 22 augusl 1968 a discuta celorceurmeazr: ap6'lriiauconvenilasupra misitualia creata in urma intervenliei documenlel 1.incepend cu31madie1991iii inceteaza vabbilihtea umdtoarcle penttu o litare in Cehoslovacia, a adopta . PfolomlulprivindcreareaComandamenfului Fo4elorArmate ale slatelor Uniicatal polili' in logdturd cu pdncipiile decla€jie participante asistehld mutualt din i4 1955. la Tlaiaiulde p etenie,colabolare mai !i a Romeniei.' ciiexteme toale ln conlormilale cu celede inaisus,lncopandeu31 maftie1991Sdliahideaza organeleii skuct! le militarccrcatein cadrulTrahtuluide la VaQovia:l .Comiletu| Trligtrio. apAradi . Comandamentul Unilicalal ForlelorAmale Unile . StatulL{ajor5i Comitetul tehnical FodelorAnnateUnile din31rnartie 1991incetea?e adivilatea mi2 ln corromlarecup irclul1.incepend ArmalolJnite$ plah naliona e h oganelede conducere aleFo4elor litadlor armalelo' llnaloa.e la coraldarnentul undical. conldbulii,o' lncheia(la Budaiosla, la 25lebruade 1991, mmenr,bulgare, ceha,polone,'rlls5 intr-un exemplffifllimbile 9iungare"
ACTIYIT ATE]ND'PTNDEN'A prinopiile publicaia in enunlate in 1. ldentificati 9iconen_nll "Scenleia" "Declaralia' 19& .. .."cucerea Pl!1.R.. din23aorilie hupelor Tratalului delaVargovia in 2. Comenlal at1tu.:e;R.o6.e ialedeinvazia Cr ce aceaste atitudine a fost indreptdtitA. Cehoslovacia {'3: -:i,:-C s-aabturat ce.e .-:i :5: ''p'eaPactulu delaVa$ovia, Romania 3. Argumenlat _:-:re \A-O 2€ in modfiresc t,_..
Pn.ruruonrn! Tratatulde la Vargoviaa fost o alianlSpolilicagimilitara cuajutorul impus cdreia URSS. dominatia $€ tim' in Europa Centrala Estin Side pulRdzboiului Rece. Romania a fecutpartedinaceastd aiianld, daf,incepend cuanul1964, ainceput sdaibdo atitudine diferite fatadea celoaltel6rimembre. Acea$eaftudinediferitinua aparutdindoinladea conlesta comulidelorcomunism!|,ci dinteama nistide la Bucuregt ca ar putea p|ercepuBrea
D
\eNiuie srrnpdel,nitmte FUNDAMENTALISMUL RELIGIOS economic, insotitde modificafea Progresul condiliilof de viala,a produs importante in societdtile europene, curenlele modernisle in lEnsformari cfeand inleriorul diverselor biserici adevdrale confiu nuricuadepjii coniinudril tradiliilot. pentru fundamenialism Termenulde esteiolosit a descrie unfenomen exispetrdsalud majoritate a religiilor, ne:intoarcerea tenlin marea axandu-se comu la valorile traditionale, nevoia consoliddrii identitdtii religioase dis!i pracuci general, femeii. in criminatorii laadresa fundamentaligtii credin adevdrul conpracticile Ei considerd s, le interpreteze. linutin cirlilelorsacre,refuzand tradilionale Confruntarea cumodernitatea determi9idoctneleeiernvalabile. tradiliilor potfi ostili nereacliidifete,poifivit fiecdrei religii. Fundarnentaliitii saunufalddealtereligii, darceamaimarenemultumire a loresteindreptatd proprii. careincearcd modificarea impotriva acelora unoraspecle alereligiei Cre$tinismulepocii modeme cunoagte manifestAile integrismului laprotes(bap1i9ti tantiiamericani mafcate deintoarcerea lastldiullile" 9ipeniicostali), intensa mililanld. mlal Bibliei, o viatdcomunitard o evanghellzare Patrunii postbelice, zandin Europa Occidentald acestemi$cari au afectatputernic ptotestante pfecum Bisedcile istoice{luierane, refomatd), Sipeceacalolicd. preapulernice, preferandu-se instilutionale Suntrespinse slructurile exprimagidemisiune derugdciune reain grupuirestranse evanghelizatoafe, in care pe fundamentalisld a Bibliei. sunlaperabideilebazate o lectufd catolic6, lnceprjve$te Biserica cearta modemistdintre curentul liberal 9icel in legdturd culoculBisericii in stat,superio tateapapeiSia integst a apdrut Ultimii ii acuzdpe,,modernigti" ce suntgroparii Bisedcii, cd se magisterului. precum gi in ce opunmodilicdrilor cu continut dogmatic alecatolicismului, privegte morala ecleziaslicd. Pentru ei,autortalea Sfantului Scaun 9idisciplina Aceslia suntceicare,intr-un numar restrens, estedenecontestat. aucreato disidentd condusd demonseniorul Lefebvre, contestand actiunile refomatoare Il {1962-1965). aleConciliului Vatican o adevaratd rena$tere ce a urmatdupalungul lslamul cunoagte declinal lmperiului Otoman al expansiurii co'oriae europene. il ultima vreme. $i migcerile radicale, carecelintoarcerea la valorile tradilionale, audevenit tot lluziaratatd, maiactive in lddlearabe. lasfaEitul ceiordoudrdzboaie mondia" pefspectivei a unuimarestatanb,urmatd laice le,deconstituire defalimentul panarabe (l\,4ubarak, Sadat, Saddam Hussein) aucondus laavenlul migcerilor in toatdlumea islamice. Declangate arabd, aceste miqcAaureu$it instalarea (1969)gilran (1980), in Libla iarinAlge unofregim urifundamentaliste a,Egipt guvernele prooccidentale. Turcia intral in conflict deschis autoitare au cu $i 9i polilice Problemele dinOrientul ltlijlociu, cumulate cuexpansiunea feligioasd dintdrileEuropei caurmare a migrdrii foteidemuncd ambe,fac 9iAmefica, islamicd sdocupeunloccentralin ultimele caDroblema decenii. Plcludmural,reprezenEndupeayatol ahulKhome iy
116 RellCla $ivl6arcligioasa
poatefacefale In ldasm,curentul ortodox considerd cdTorah(Legea) j noilor exigenle aleepocii, feraa sepuneproblema actualizdei.Spredeosebiredeacegtia, curentul liberal doregte a trdigigandiiudaismul intr-un spirit modern. Confruntarea cu civilizatia occidentala, mediate de coionialismul b tanic, pdn dezvoltd la hinduismul indiano atitudine misionard carese manifestd prozelitism acliuni de in tarileanglo-saxone indreptate extremiste $iatentate qibudismulin impotriva musulmanilor Odinamicd asemdndtoare cunoagte ce priveqte misonarsmul.
tr
salemodesle, schisma lefebvrisla esb tipicapenttuacesl ,,lnciudadimensiunilor caiolicism integistcarenu suporte niciun alt adevafdecatpe al sdu,carese cramponeaza de o conceplie falsi desprclraditiacatolce- carcesieo tradilievie,nufixate o dalapenlrutotdeauna inlole- 9i secompomilealdluridecurentepoliliceexhemiste, €nte,cefolosesc metode violenle,ln numele conceplii unoiastlelde denatuEle despre adevdrulcre9tin, celivafatecilj, revendic3ndu-se dintraditionalismul lsfebvrisl, audatfoc, 1n1990,unuicinemaiognf dinCariierul Latincareprogramase filmulluiMartin Smlsese Ultinatenl4iea lui Histos.' (J. Delu.r,eau, Religiibluniil
a.t**tti,,!t&itt{ ::...:
-'. :::,:.,..a::t"
Dosofte(1624-1693)
Bi9edcaOrhdoxeRoman,Lacanonizat
progreseaza miliianliislamigti carelncearce saseinlillreze la 14odombie2005p3 Dosof,€i "Peaceslterenfavorabil poziliidefote cuajutorul ln societatea civiEii sacucereasce unor|eleledepredicatori, (mibopolit al Moldov€i) pietiste, alunorcadre musulmane, supedoarc alunorasocialji alunorsocieEii deeducade tenerprinminteasa ,,Evidenliat re9ideinlrajutorare, moscheile decaiierfiindadesea centrul acestor elelepentruce sclipitoare ffica de Durnnezeu, s-a 9i acolosepredagtafeta initiativelor' calugerit la 25deanl.Dupestudiiinta|6 (J.Delumeau, Rerbiile /umi,
Lvoyljcraina, alnde' $iinstdindtate,la plinitfuncliiirnportanle in conducerea Bisericli: Episcop deHu$iSide Roman I L:_l milropolit al l4oldovei (1671-1674; 1675panindian penlrufemeile 1686), delegimusulmane a editatunnoudecret ,SefulColegiului ulUmii an deviald9ii-apeteculin musulmane din lndia,p n carele intezicesa luqezeca telefoniste sa Si vizitezelocuri exilinPolonia, undea Simurit. Dosolieia undes-arpulealntalnicubabalinocunoscuti. poet(pen {...)Dupalegilepecareaceast,lnstitulie fostconsideral ce dlntairnare le emitese ghideaza toatemoscheile dinlndia.ForLrmul lemeilor musulmane dinIndia lru o psaltire in versur,1673), celdintai expdrnat indignarea fatadenoualege(in Comnsauln Shariat nuexistanlciunfel S1'a mareprozator(penttu,,\'ia!aii petrecede interdicli in ceeace pdve9le comunicarca femeilor cu barball necunosculi. Maimult qi cel €a sfinllof,4 vol.,16821686) decatalal,unadintfesollileprcietului i,lahomed erafemeie deafaced. Colegiula.trcbul dinteitraducetor dinmarealite€tuduni se prveasdinlr.unrnodrnairealistqi maitolerant la lumeamodeme), a declaEto ve6ala. ' membda foflrmulu (Dupa,,Jurnalul nalional", (Din,,Lumea", anXlll,nr 3,2006) 6 iulie2006)
Ai]tvITAI'
iND!i'\IJiNTA
Compobnlosp€cifce modulului RELGIA$LVIATA RELIGIOASA . Cititicu atei!ea..!-:_:e. 9 rezovalufindtoarcle sarcinide lucru: 3.4.Anaiiza dive6tJliisociale, cutu1. Cesernniiicale ::.:.; :.-..::rie afirmaliia uiAndr6 lllakaux: vali ,,Secolul/;\l pornind rale civilizalieln istoie de _3 Slde religios saunLrt6 " la istorice, sucele pelrecut 2. ldentillcati$iccne_::: in lumea creqtind, rnusulma-_ :,:- -?.: recent a unui '1.4. SusnercaaryumentaE nasauhindLrst punctde vetleteinta dEculie/ int-un
3. I\,lolival canot::.1 -
-.:r.
. - ::-,ra'Dosoie.Caracte"zali dinaceastd
Rollgla in lumeaclntomporane 117
ModutulV
ARHITECTURA RELIGIOASA
o suEdeanidurcaza con, ,Depeste structia uneibiserici dinBarcelona. Este uria96. ianlastici imposibil de terminat, $: visulunuiarhitect a c5ruiimaginalie a zbulatinaintea vremii. Catedrala LaSa* esteo gradaFamrla Familie - Sfanta cEdirc ca nicio alta,in caresi6lpii se indineSiauramuasemenea @pacibr, golstaut?lcute iarin lalanaosului u a$e lumuriperfo|ale, Afosldescrise caop€fa unuigeniu, dar9icaprodusul uneijmaginalii puline bolnave: cEdiriauslamit emoliialal deputemice $ideconltare." (N.Hawkes, Mariconslructir, 2000)
Kaser-W lhelm-Gedechtn skirche sedislinge in peisajul arhitectonlc a Eerllnu uipriiforma eihexagonaLa
jumetdli De-alungulultimei a secolului al XIX]ea,construcliile religioase aucunoscut o reluare o imbinare a stilurilor maivechi,rezunand a$a-zisele 9i tendinle'neo" neoclasic, neobizantin e{c.)care auconferit bisericilor {neogotic, planuri apusene stiluri arhitecturale dintre ceie mai variale. Dar evolutia 9i tehnologicd a permis in scurttimpptoiectarea prin unorconstructii indreznete folosirea structulormetalice noideconstruclie beton $ia materialelor {ciment, amat,slicdelc.).in acestfel,NouaAddfA,.tnouveau, ModemStyte)s-a map ntr-ofeinnoire nifestat arhitecturala carea facutca bisecib sa capete aspecle bizare. nemaisem6nand cucelevechi. Repfezentativd, in acestsens,estecaledrala Sagrada FaniliadinBat@lona(Spania)creale deAntonio Gaudi, careprinvervaimaginafa aveasdproducdo defuletotala. Utalizand betonul armatcufunclie decorativd, lavedere, A. Perretconstruieite biserica NotreDamedinRaincy asemenea {Franla), unuiturnpiramidal foaie inalt,iafin StaieleUnite,biserica protestanu din NewYork,avend I etaje,esteridicatd asemenea zgarie-no loramericani. DupdAl Doilea Rezboi Mondial, arhilectura modernd seextinde in lumea printr-un occidentaE noustil(lntenational Style),careseremarcd prinspalii luminoase, standardizate, fdrdinfloiluri. (otel, Sefolosesc matealemoderne sticle,beton) carenec€sitd pulincoslisitoare. tehnici industriale ln domeniul religios sefacremarcate construcliile elvellanului LeCobusier: capela Notre Dane du Hautdin Ronchamp manistirea Sainfe Matie de la ToweUe 9i (Franla) protestant€ formdhexagonald a bisericii dinBerlin. Dar, 9iinteresanta ceamaimafeinilialivd a secolului alXx-leain domeniul arhitecturii religioase aveasdfieconstruifea in Coasta (Africa)a deFilde$ celeimaimafibiserici din lume,basilica NotreDanede /a Palx Inspiratd dupdcelebracatedralS Sl PetrudinRoma, eaa fostconstruite doarin 3 ani(1987-1989), in timpce pentru catedrala Sl PauldinLondra au fostnecesari 35de ani,iarpentru Sf PetrudinRona109ani.Deremarcat cdnumaiomicdpartedinpopulalia estecatolice, restul conservand religiile traditionale. larii(15%) Incep veftearhitectura noastrd bisericeascd, sfargitul secolului alXIX-lea inceputul secolului al Xx]ea aduce rena$terea stilului bizantino-ronanesc. Si Esteepoca in careaufostrestaurate in formele loro ginale moflumente de prelprecumCudeade Arge$,Snagon[.lihaiVode$i CurteaVechedin Bucufeqli, ca9io marepartedintre bisedcile lui$tefancell\y'are dinl\,4oldova. paralel parchiale in suntconstruite biseci monumentale, carerevinlaformele clasice bizantine, cumsuntceledelaTg.Mureg, Constanta o catedrala mitropolitand dinSibiu.Dupdfdu rea Romaniei l\y'ari, se conslruiesc Caledrala incoronedi de laAlbalulia(1924), urmata de biserici ortodoxe de dimesiuni monumentale laSatul\rate(1930), (1935). Cluj(1935) $ilimigoafa Inzilelenoastre, operaderestaurare a vechilof noasfemoSiconservare numenle deartebisericeasce a fostintensificatd, concomitent cuconslruirea unorlacaguri noi,multeavendfdsefub uneiarhitecturi modeme, darde (Predeal, inspiratie autohtone Bra$ov, Bucurelti elc.).Deasemenea, in multe locuriaufostconslruile bisefici delemn,unsimbol alvechilor noastre tradilii, construite demegteri megtegugul dintatd ldfani,cafeigitransmit 9ipriceperea in fiu.cuoroc€dee tehnice Destmte dintr-o adancd vechime. Rollgia$ vhh lgfglo$d
ModutulV Cara.iad8ddle i4nl,b0|€'u acesfui stilinlemalional o conslituie liniasinuoase, de.lipvegolal, ,Padicularjlalea peorice piese carclgipune amprcnla obiectbijuterii, demobib, balustrade, vilralii, chiar exiodoare ale caaebr O and optiune importanti.o reprczinE folosid mateiia" Sisilueteb precum lelordetipindustrial lierul,ion{a,majolica. Oricerelidrelastiftiiledihiteclonice esleinlenisa,shcluraedificiilor identificandu-se cuftcor4ial.' ([.4.Bussagli, Sdinlelegem arhlteclura, 2006)
Catedlala hcorona idinAbalulla
cuafi ileclura neorcmaneascd ,,Paralel dal 9i c{iceadeinfluenl,4rtNolyeau, lngustrndule acestora lerenul deafirmare9ilnloclindu-le ln celedinurmeblal, intE celedouerazboaie mondiale se dezvolld inRomania bazaE 9iariilectum pomaterjale deconstru4ie noi,pusela {tispozlio deiehnicamodema. Arhiteclii pe scarSlaQdbelonulamal, folosesc TJ .rl inspirandu-se din pmcticamordialdde conslru4ii recurgandu-se laforme expfl ii CabdEladinYamoussoukn {CoasbdoFldet] 'malelaconic, fereornamenle depfisos, bazilicii este. cutact.cevamaijosdecet al bisericiidin Roma, darcupola .Domul ti promo ln idphilulstiluluiinlemalional, cruccaaufitddinvedo inallah 158demelri,facind.ocir21demetrimaiinallul decet 'val,printr€ geman-' atii,dsBauhaus-Lrl originalul. Esldhngede192demelri maimultdecat a.eSanPietro), cupola {cu6 melri vol.ll, 1982) \ArIarcneneasce, esledetreiorimailae, dscelceaa c€tedalei St Pauldin Londrs, iarNoteDame din Parisar incepea in interiorul ei de cabvaoa.Acopedm6nbl de bronzdo doasupra sltarului esteina[cato dedire cunouaebj6.L inloriof,.bazilica a|e7000delocurisi potslaln picioarc. spatiu in carealte11000depercoane in extedor, suprafala de14000 pecarcesleamplas€lii pemiba|lor32.0 demet pehatidemamurd 000deoameni s,
paftope tastujbe, degizlua fncarc sevainGmpta aiias;:;i::,ri,*ffi:ff;
r*,
ACNVITA'E NDTP€NDINTA L Dupa cectil I analizali documenlele, comenlali hesAturib caracleristice alemailormonumente indltate in secolul /iX. flleprincarenoileconsiructiise a)Sesizali deoseb deosebesc decelevechi. vaiace-Sagrada b)Ceimpresie Familia"? qirezol 2. Analizali documenui 3.preclm$iimaginea bazilicii delaYamoussoukro valiu ndtoarcle s€rcrlr: a)Apreciali volumLr aemunc:.trmpul realizarii obiectivului afhitec9idimensiunile tonicconstru t in C5?s6ce Fildeg gifom!b)Comparali co.s,.!4. cJ altemonLrrnente asembnaloare dinEuropa lalilnsc s condLzb r,r.:,aiselrsLr acestei conslrudii. 3. Comentali, cucoleg-:€ €loiruldintre tfadilie inarhitectuE rcliSiinovalie gioasd -r'c: :_ielo€lici. romaneasaz a- :,4;:-
Caledrala orlodoxb dinTlmiqoara
119
Modu'ul V
* pruRtruetut
ZiddPlengeri celmairnportant loc penlru depelerinaj evrei
Sc,ldandu-se if apele cangeui, (Benares) hlndu$iise spald depacate
ir I Psalmul 121 Ocentarc a lreplelor 1.lmiridic ochii sp|emunli... Deunde-mi vaveniajutorul? 2.Ajuto.ulimivine delaDomnul, cale a lacutcerudle Sipemanlul. 3.Da,Elnuvaingiduise li seclatine piciorul Celcetepdzeste nuvadomita. 4. latace nu dormileazd, nicinu pelsrael. doameCelcepdzegle 5. Domnul estgPdzitorul tau,Domnul esteumbra ta pemanab ceadreapte. 6,Deaceea nutevabate ziua, soa€le nicilunanoaptea, 7.Domnul {evapazideoicereu,iliva pezisulletul. 8. Domnul te vapezlb plecare 9i la venirc, deacum in veac. $ipana \Biblia. VechiuI Teshn ent,Psalnii)
120
pierdin timp,avand Pelenajuleste unfenomen religios alecdruioriginise geogEficd planetard. o extindere aproape Plecarea in pelerinaj, aclimportant in vialafiecerui credincios, conslituie unuldintreprincipalele mijJoace de gi a credinlei apropiereinlarire in Dumnezeu. Drumul esleritmat decilirea din ce{ilederugdciuni, vizitarea locurilorde cultintalnite incale,totatatea indemnu sprerugdciune, iar frumuselile pe carele vede$i admidpelerinul il aotooie deDunnezeu. in zilelenoastre, atatin lumea calolice, catgiinceaoftodoxd, darqiinislamism, budism hinduism, credinciogii pelerinaj merg in la locurile sfintepen9i trua oblinebinecuvanlare vindecare pentru sufleteascd unii, 9i 9i trupeascd pentru dat,maiales, a trdioschimbare interioard, a cAruiscop estea merge peurmele l\,4ohamed, luilisusHristos, Buddha etc.Odatd sositintr-un locsfent, pelerinul petrecut cautdsematerializeze intr-un felamintirea limpului in acespentru te locuri,luandcu el ceide acasddifedte obiecte: iconite, slatuete, mdtdnii, apesfintitd, medalii etc. Pelerinajele ih Orientul cregtin sefdceau incddinprimele secole Ia locuri biblice, morminte alemartilor9i sfintilor, locuride regedinld a unorceiugari pincipalele puncte pentru celebri.Asldzi, depelerinaj cregtinii ortodocAi reman lerusalim, l\,1untele Alhos9i Constantinopol. lerusalim, cetateapdciilui punctul Dumnezeu, reprezintd dedouemilenii central al pelerinajului cre$tin. De-alungultimpului, pe locurile aiciau fostridicate numeroase conslructii legate deistoria mantuirii, dintre careBisecaSfantului l\4onnant bculundea inviat foslingropat unde a lisus, este centrul credinlei crelline dinintreaga Si lume.Alteobiective suntlvluntele l\.4dslinilor, Gredina chelsimani, Momanlul MaiciiDomnului, (casaluilisuspandla 30deani), apoilocalitali ca Nazaret (Biserica gialtele). Bethleem Na$terii Domnului, lerihon [.luntele Athos, o micj peninsulS in l\,,lafea Egee,cuprinde unieritoriu stancos undefoartegreuse poatecultivaceva.Estecunoscut ca $coalaceamaiinaltda ortodoxiei, adepostind cel maimafetezaurde spi tualilate, artdqi cullufavechedin intreaga lumecregtine. Pentru Occidentul crestin, celebre suntlocurile sfintedela lvluntele Sain! giSantiago l\,4ichel, Lourdes deCompostella, vizilate de-alungul secolelor de papiqi cardinali, regi9i pregedinli, artigli9i oameni de lilefe.Santiago de (Spania), Compostella devenit celmaiimportant locdepelerinaj catolic dupe pdstreazd Roma incecelebrele rutedepelerinaj medievale, unele 9ilerusalim, frecventate astdzi. De asemenea, apariliile Fecioarei Maria la Lourdes 9j (1858), (1917)9i Fatima Medjugorie (1981)au kansfomat aceste locu, fiind frecventate demlloane depelednianual. Pelerinajul nuesteunacleminamente gieilocuiconsidecreglin. Evreiiau pegtefa (Hebron), ratesfinle: [4akpala undese afldAvram, Silo,Sichen, $i lerusalim, centullorspiritual. l\,4usulmanii caresperasdscape dejudecata lui Allahtrebuie sdTndeplineascd obJigaliile celorCinciStalpiai Credintei, unul (Hadj) dintre acestea fiindpelerinajul putin lal\/lecca, cetatea sfantd, cel o datd in viald.El duleazd cincizileSireprezintd ceamaimarereuniune a credinciogilor musulmani dinintreaga lume.Altepelerinaje alemusulmanilor sepot lacelal\4edina saulamoscheea AlAqsadinlerusalim.
Pentru hindu$i, marile centre depelednaj suntHaduar$imaialesBenares (oraiulluiShiva) depemalulfluviului sfentcanga(Gange), undemilioane de pelerinivin sasepu ficeinapele lui.Pelerinajele pedodic budisteatrag mullimi de credinciogi in locudle undea treitBuddha: Kapilavaslfu, loculnagtedi, Bodgaya, undea primitiluminarea, predicat pima Benares, undea oad,Si Kasinara, undea murit. pelerinii Acolo, in numeroase lemple, vinsdseroage in fataimaginilor luiBuddha. $isdseproslerneze
Domnului ,Dupelrlormantul celmaisfant9iimportant locpentru lumea SiTaraSfeniA, cre$tina, indeosebi ortodoxa, esieSlSntul Munle Athos dinnord-eslul c.eciei,careseafrA pemanent subacoperemanlul P€asfiniei Nasdtoafe deDumnezeu. I\,lunlele Athosesteo adeverata minune a lumiicrellinecarea |ezistat depesteo mie pdmejdiilor de anitulumreresurilor, princele20 de lvuntele Athos, 9i |,zboaielor. mdnes&imari, 30deschifuri 200depalaclise, eslelauda Ortodoxioi, $ipeste Sicununa ln falacdruialoti seuimesc, seinchine cdtdfiad.epteicredinte consta h 9i recunosc rugaciune qimandde viecuHristos, iarnuin putefe tumeascd.' $itrake (Arhimandrit l. 8abn,Peienh4 laMuntate Akos,2005)
Peler nirugandu-se lastatuia Fecioarei l\,4aia dinapropierea bseicii ridicale in cinsleaei a Medjugorie
Crcdklade piald:Golnlizareatransformdsupersliliile unoraln supelslilii ale luluronmme4ulcu produse ,religioase" pDduce miliarde dedoiari. nucurugadainsddoarin ogra,,Banii de intep nzatorilof creglinidin SUA La l!4gdjugorje (localitate din Bosnia,cu 3000locuitod, unde6 tinei au avulvizipele, unialeFecioarciMaria in anii'80), najulreligios a prcdusun boomecono, micextEodinarBotrivhunofevalui.irs cenle,venzarea de suvenirud rcligioase, reslauraniele din micalocaliQibarurile lateabsorb anual70milioane dolaride la turi$liicre9tini." (Din'Saptenana Financiare', 13mafie2006)
De-alungui secoelor,domn toriroffeni auavuiunrclimporlant in suslin€rca aFzamintetor de a MunleleAlhos taplpedeplnrecunoscltde greaca, isloriogralia cat$ideceasavd. Inimagine, rnandslrea ronraneasca Prodromu
. Transform,rile sociale Siprogresul tehnic deterrnind, in majoritatea religiilor, aparilia, c€orcactie fireasca, a ideilorfundamenlaliste carecer lnloarcerea Ia valorile haditionale. Arf1yff {fi. tltD€r"NDrNTA c Modemizafea lehnologicd aredrept 1. CititiPsalnul121.c6nla reabucue peerinilod' caresosesc in lerusalim, idenSi consecinld, in aftilecturu religioapelerinalulL tificali elemente definltorii . sd,aparilia unorconstructii bizare pdfcpalele Analizati docume.tll 2 Siprezenial irdsdluri ca€ facdinl\,4untele carcnumaiseamdne cucelevechi, Athos,,o minune a llrniicr€$:ne'. C,utajiinfonnalii cuprivlre lacontribllja roma, tradilionale. nilorlasus!nerea a$ezdmintelor Cela Sf.ilunte. . Pelerinajul, speciiic Evului[,4ediu, Pomind dela doclnrentu 3 ifce.cals, aflali9ialleexemple defolosjre a clesepracticd darcumijloace Siaslazi, dinleiin scopuri foarteu.xesi.Pre.,zlidaci atl intalnitasemenea situalii in modeme. pecarele-alvzl€i sr locurile -le -.r:n5l R€ligia ln
I TnRomfin reliqioasd Divmrsitatea
laPulna, maglnide ctitoria lui$tefan cellvae(secolulXV)
1n
religioase o rcaldautodinRomania Dupa1989,cultele Si-autedobandit oficial15culte,caresuntegalein fatalegii,a nomie. Astdzi sunlrecunoscule giinraporturile publice dinireele. autorjtdlilor romane, cre$tinismul a cunoscut o maredezvolinci dinvremea s€pankii populatiei sdracedinmediul in randurile tarela sfimoQiinogtti.Raspandit el s-amanifestat inlenspeintregspatiul actualei agezdri, u$anqi al marilor marele numar al martirilor dacoarheologice numeroase, Romanii. Dovezile probeazi precum existenla cregtina dinlimbarcmana romani, Siteminologia preoliqi episcopi, dezvoltate, cu laca9uli de rugeciune, uneivielibisericeiti se poateafirmace,atunci credinciogi. Datoritd acestor argumente numefoqi pecare$i-a a apdrutin istotie, eleradejacrestin, credintd cendpoporulroman pdstrafo pandastdzi, popor latindecredintd cre$tin ortodoxe. findsingurul OftodoxeRonen arecel maimarenumdrde crePrinurmafe,Biserica peloculdoiintrebisericile Ruse, orlodoxe, dupdBiserica fiindsituate dinciod, lamentinerea fiintei istoriei ceamaiimportan€ contfibulie 9iaavutde-alungul iardin1925a fostridiroman. Esteautocefali din1855, nationale a poporului fiindorganizatd culitulatura dePatriarhia Romani, cati la rangdepatriarhie, (reactivata Basarabiei Mitropolia in gasemitropoliiin lale,h care6eadauga Biserica Romand a Gemaniei Europei Centrale. din 1992)Si l!y'itropolia 9i crestine dinlume, intretine relaliicuaproape toatebisericile Ortodoxa RomAnd lrondialal Bisericilor Bisecilor in Consiliul eslemembrd 9i in Conferinta Europene. petedtoriile locuite deromani odaidcup mii i$ifaceaparitia Caiolicismul pin Transilvanbi de consolidandu-$i apoiapatia cucerirea cdlugeri misionad, catolici, concomil\,,laghiar. Colonizarea unguilor cdtreRegatul Siagermanilor procesului deatragere lacatolicism a romenibr, a determitentcudezvoltafea o Oradea lulia.DupA episcopiilor catolice delaCenad, natorganizarea SiAlba prosub perioadd Reformei, catolicismuliqi reiadezvoltarea d€regfes datoratd in o perioadd dificile Habsburgic. Astdzi, dupdcea cunoscut teclialmperiului ea silualia Biseicii Ronano-Catollce s-a normalizat, vremeacomunismului, qi (Bucuregli, Timigoara, Otadea Albalulia,laSi, tunctionand in cele6 dioceze SatuMare). Transilvaniei la lmperiul turcilol dinUngaria Dupdalungarea Siinglobarea pe4i ploduce unireacu Biserica Catolicd a unei a romanibr se Habsburgic, ln perioada Unihcu Roma(1697). ortodoc$i. luandfin? BiseicaRonena dinlard,darodatecuinstaudevine unuldintrecultele imporiante interbelica paBiserica Unildestescoasd in afaralegii(1948), rareadictatui comunisle, Dupe1989gi"areluat destat9i Biserica ortodoxd. kimoniul seufiindpreluat unele in recuperarea bunurilor, AslSzise confrunu cu dificultdti activitatea. parohii improvizate. activitatea decultin spatii desfesurand cate de minoritatea evrciasca dinRomania Cultulmozaic estepraclicat estecondusade FederaliaConunetilotEweiegti,cu sediulin Bucureqtl.
I
tdnd!;i!i
Activitatea decut sedesfdgoard in numeroase temple unelefiind 9isinagogi, monumente islorceprotejate de lege:Templul Coral$i Sinagoga l\,4are din Bucuresli ia$, Templul din Timigoara Templul Vechi dinBotosani. Si Mdrturii 9i despre organiza reaprimelor comunild!i peleritoiulromanesc evreiegti seintalnescincepend d n secolul alXVI-lea, iafemancipafea lor,promise laRevolutia din1848. sevdreazaabiaprinConstitulia d n 1923. Cultul islamic luiinRomenia peteritorisuntlegate destabilkea $lpraciica ull6riinoastre a unorgrupuri depopulalie turco-tetare (1241) $jdecolonizrrile cuturc,selgiucizi dinzonaBabadag (Dobrogea) fdcute debizantini. Cultulse practicd in mosche geamii, dintrecafeunelesuntmonumente {Conslanta) 9i istoice:Constanla, l\langalia, lvledgidia, Hargova $iTulcea. tt l
. ortodoc$ . romano"catottcl
. greco'carolici . refomali tana t vechi
. atei . f6d religie . rcligie nedeclarau
22.0i0.035
100%
19802389 1 161942 223327 8024U 39119 2122 1
I86,8% 5,00/" 1.0vo 3,5y" 0,2y" A,1yo
ioios . a 1r 1
28141 109462 71546 // 54b 220B24 49963 I670 55928 56011 32228 2 023 10331 24314 8139
;;t;
O,1o/o 0.50/" V,3% 0.3V, 1.0./d 0,2yo 0,2Vo 0,2% 0,1% 0,1y0
O manlfesta€ peftrudivefstlatea sugestvd @ligioasa dinRomana diatogrl I peniru dintre reigii vzilapapei loanPauat ftea taBucuregli(1S99)
t
L1 r BiserlciOdodoxe Rornane "Ridicarea la €ngulde palriarhie a iosiunareape planre{igios a desdvaEirii unitdtiistatae dela 1 Decemb e 1918,pecumqioitusIrarelircascA a roluluijucal deBisercd in rsloiapoporului roman (..) Prirneecd(i in limbaomanaau fosttpeitein cadrulasezamintetor blseice9ti;pimeleScoli.omaneqti au fosl celeo€anizate in cadrulagezamrnlelor bisecegti'. gt Ionild, (ch.Anghelescu, Viatarcligbasein Ron'nia)
t;r
Conr 1D!oa siaNalionalS deStaiislicd, AruarulSlalistic al Roneniej1993)
gNl4 Actlvtldrt t ^!!trtllD
3.
ffi
Populalia Romani€i, duparelEie, tarccensemanu din7 ianuario 1992
:_1populafie, ' iJat Oincaro:
1.
1l
de la Albaiulia,convocat in "Sinodul anul1697de catremitrcpolltui orlodox Atanasie Anghel, a accepial celepairu principii obligato ale uniri cu Roma: recunoa$erea papale, suprcmaliet exis tenlapueaioriului, imp,rtdgania cu azrnaSiFilioque. Prlnprimirca aceslorcondiliise garanla rcmani|ol unilipaslrarca ritualu urtradilional, €spectarca sarbatorilorododoxe, alegercaepiscopilor de crtresinod...' (Gh.AnghelescL, St.lonil5, Vialarcligioase in Romanial
RsUgia ln lumeacontgmporane 1
r :, r - l ,t ,,
(sec.XVll) Moscheea dinEabadag
I hveEfu|a dllblor nooprotg5bnb Jn ceeace p vesleconcepliadespre Dumnezeu, ideileseclelor sunta|alde ciudaie,lncat acestea auajunssespund ce Dumnezeu nu estercalitalepelsc naldcl dmpEidee,caH stose unsinlpluom,iar DuhulSfAntba esle,ba nu l\IaicaDomnuluinu esteiiinldpelsonald; numaice nu e veneIatzi, darestechiar injuriata; mantuirea subiecuva eslegain €spectiva Entatenumaide intrarea secta. oftodoxJ N. R'duca,Ghidulcregtinului
Catedrala evanghelcd dn Sebes (sec.Xlll-XV)
124
proteslante reprezintd dincatolicism confesiuni cregtine desprinse Cultele ritualul: a fostsuprimat cullulFecioarei in urmaReformei, careausimplificat postul, iartainele aufost s-ainlaturat veneratea icoanelor, Maria$ial sfintilor, primatulpapal, imperteganie). auinldtutat reduse ladoud(botez, organizatoric preolilor ismu LinRomania, confesiunea celibatul ierarhia rradilionala. 9imonah protestantd p n cultele reformat, evanghelic estereprezentatd 9iunitarian. gi maghiari a fdcut adepli in fandul catolicilor BiseicaRefomate \Calvine) pincipele (1564). de T.ansilvaniei loan Sigismund fost recunoscute oficial a (Cluj,Oradea), in doudepathii avandcaolgandeconducere Esteorganizate in lirnba maternd a credincio$ilot iaractivitdlile decultsedesfd$oafa sinodul, (Luteran4 arelabazdinvdldturile luiLulher, iniliatorul Biserica Evanghelicd populatiei germane dinTransilvain randul refomeireligioase, 9is-arispendit Honterus a fostorganizatorul noiiBiserici; aceasta nia.Bragoveanul Johannes laBiertan, iardin1867laSibiu. deo episcopie carea functionat estecondusd politice ceauurmatceluide-AlDoilea Rdzboi Asi6zi, in urmaevenimentelor precum dinultimele decenii, numdrul enoalilora lrondial, 9i a emigrdrilot masura. intr-ooarecale scdzut exprimd credinta inlr-un Dumnezeu unicaiindivizibil. BiseicaUnitaianeiti Sf.Treimi, om.Cultuligi are dogma iarlisusesteconsiderat Nuesteadmisd laCluj,iarolganul deconducere esteconsistoriul. sediulcenlfal (evanghelice) neoprotestante au aperutdupaceleprotestante Cultele 9i principii propagd teologice specifice cregtinismului. Elesedisting Siconceptii prin tualu fieceru i credincios. In ri9ipractici decultsimplificate, ugoraccesibile grupdfile neoprotestante secolului alXIX-lea Romania, auapirutlamijlocul $i alXxlea. inceputul secolului prinintermeBaptis6 maiinteiinTransilvania, Biseica Cregtine a aparut germani misionare maghiai. Aceglia au dus o activitate diuletnicilor Fiin $i mai Primul Rdzboi l\rondial, cand se restulterii,cagigand adepti alesdupa princredinta lorcebotezul Baptistd dinRomania. Sedisling constituie Uniunea individ trebuie sadecidd liberce administrat copiilor mici,iarfiecare nuirebuie conducdtoare, bisecilelocale suntautonocredinld adopti.Nuauo ietarhie pastorilor teologice de la se facein cadrulinstitutelor me,iar pregatirea Bucurcgti Oradea. 9i laA|ad(1922), deunde ateinceputu lein Romenia CultulPenticostaligi (Moldova, maimulte regiuni aleldrii Banal, C Sana). OpaF s-aextins treplatin deafirmalia cd,intimpu I adunedbr decult,Duhul ticuladtate estereprezentald peslecredinciogi, vorbilori in limbiprecum acegtia devenind Sfantsecoboara iar colectivd centmld, Consiliul biseficesc, apostol;i. Cultulareo conducere pastorilor pregetirea legdtura cu Bisericile Pentisefacela niveluniversitar; Europene. sementine in cadrul Conferinlei Penticostale coslale dinEuropa sunt inceputurile BlseiciliCregtine Adventisg deZua a $apfeain Romenia polonez (1870). (fostpreotcatolic) [.,1. Czechowski legate devizitapastorului pentru proble" credcda douavenire a luilisusestesingura solutie AdventiQtii pentrupul omului ca Templul Duhului Sfanl, motiv meleomenirji considerd 9i pdstrat culegile naturii. Organul in deplind sdndtate, inarmonie trucaretrebuie numiie de Conferinle, carearein subordine 6 unitdli, central esleUniunea (l\y'untenia, Nord, lvloldova, Oltenia, Transilvania SudqiTransilvania Conferinle post deradio, Sperantei". Banat)Sidispune deun ,,Vocea
I
CultulCrettin dupeEvanghelle esteorganizat in comuniteticonduse dedoi paneb cinci,,frali (prezbite bdtrani" Evanghetiei" in ), caresuntSi,,vestitoriai comunitatea respeclivd. Editeazd revista credin!ei" pdn se manifestd ,Calea 9i qiacliuni evanghelizdri decaritate.
Cons{tulidRomeni€i desprclibeiatoarlEtoasn 4ri.4 12)- Romenra esleoar'acomLni$iindivizibila a tutum.ceralenitor sai.{er, deosebirc de rasa,de nalionalitate, de origine etniod, de limba,de rcligjo, de sex,de poliUcS, opinie, deapadenenld deaveesaudeo.igine socidE. Ari. 6 (1)- Staill rccunoaqte peBoanetor apa|linand mlnoritalibr $ garanteaza nallonale dreplulla pdstrarea, la dezvoliafea identildlii lorelnjce, culfuSilaexprimarca rae. ingvisrice !i.e Eioase. gandidi An 29 (1)- Libertatea prccum9j liberlalea credinl€lor rcli9i a opiniilor, gioase nupoiilingddliesubnicio fomd..Nimeni nupoate fi constdissaadopteoopinie ofi sd aderela o credinlSrcligioase mntrardconvingerilof sale_ (2)- Liberl€leac{ngtiinleieslegarantatd, ea irebuiese se manifsste in spirildeii} Liniile arhitecion csinddznele caracteizeazi branlagide€spectreciproc. rccenl conslruile, 9iunee edificiionodoxe (3)- Culteie rcligioase suntlibereSise ofganizeaze potrivit sdtutelofpmpi, in cumsuntcele delaBra9ov$iPredeal condiliile Iegii. (4)- i; relaliile dilre cultesJrr'nlezseoriLebme. mijtoace. actesauacliJnide invrejbire €llgioasa. (5)- CulleleGligioasesuntautonome faldde stat$i se bucurade sprijinulacesiuia nclLsv orinInesnreaasistenloi religioase ir armat, in sp|Iale, in penilenciaro, in azilesi in orfehnate (6)- par'nlisaututlriiaudrcptulde pot,ivtt popdibrconvingeri, a asigLra, educalia crpi;lor minoia c,rorraspJndere le revne.
Codr.rl Penald€Bp|E libedaba|Eligloasd Ad. 247- ingrtditeade ceto !n tunclionara folosinteisaua exefciliuluidrepturilor weunuiceleteanofi crearcapentruacestaa unofsitualiide inferio.italepe lemgide nalionalitate, rase,sexsau€ligiesepedepse$le Cuinchisoarca dela 6lunilaS ani. Art 31d- lmpiedicarea saululburarea libedalii de exercitare a weunuicultrcligios, gifunclloneazA polrivit cae esteorganizal legii, sepedepseste cuinchisoarca de tao lun6 la6lunisau cuamendd. CLraceealipedeapsd sesanqionea?d fap{adea obliga p.inconst€ngere, o pg|soane, la se.\ici p rel:gioase sdpa4icioe alev.eunlculisaus, indeplinea6cj Jnactreligios de exerc:tare 6 JrJicLL At73fg- Pftta.'atea a unuimomenti a unuimonumont saua unei Winaricemijloace umerunelare. a unul€davru sepedepse$e cuinchisoarc de a 3lun la 3 ani,
Pnousuonlq! Biserica Ortodoxd Romana are6el maimarenumafdecrcdinciogi din punctde dln acest vedere lad,liind a douain lumelnhebisericile orlodoxe,dup,BisecaRusr. Caiolicismul aparepe pdmAnlurile romanegti odatacu cucerirea Transilvaniei. Preiuand la un momenl dat un anumitnumerde cregtini ortodoc$i, catolicismul reuqegte sd fomezeo nouAconfesiune, BisedcaUnite. Aiaiprotestantii, catSineoproies" lanlii- prezenli Sieiln Romaniaau adus simpllficefi importante cultului €ligios.
ACTIVITATZ INDTPENDENTA l. Analzalicu al€,r;;g acc!rnentele urmdloarcle sarcinide lucru: 9lrczolvali a)Prccrzali i. c€se"s:u fostfdcute simpliiicarlle decultaduse deReforrna. b)Slabililidrigrg-:s s :,i:n a.aninlrecultele neoprctestanle_ 2. Retlectat aslr€ = . :. a:caiercproduse giincercali din Conslitulia Romaniei sd rdsplnde!: --a::€€e _.i4b6ria) Considerali cd estecorects, existeo egalitale a aria.aaa l= = :aa!:esi existe tole€nld reciproc lntre Srrespect praolicanlii die'.:-:_:L::- : _ :e ..nstt spijinulslalului falddeculte? pr€,e-_:-€ $ Comentali :::: ::_: :_::: €a7.clltee rcigioase in Romania. Relkia ln lumsa
1
RT"{Afi|TVIANI / ALVARffINAI-A
I
inteurflrii #urCIoen* Fedrumul v
! lEuFpalrbdcdlnVzluno€luiloqE lnvins de a impus ideea occidentald euopeana odenlului, roman Augostus ,Jmpdratul simlpraclicdeldtan, fomatein jurullui Pompei doudoriin coalitiile $i [,|arcAntoniu: fine doa seadapta vielii(...)Siin capacitale deprogfes, darlidalofia muncldisciplinald, p€judgclti lucru oricarei autorildli, singurul de a se impune oricarei drepiul individubi Nicolao lorua(1870-1940) $i pecarcRoma grecesc poate mman, a doritsdil pdsl.ez6. mult decat mai rom6nibr a Celmaimarelstoric al plinde (...)Cu detulbureri, Occidenlul unuiEv lllediu migcare, de agilalii, dezvolla€a ldsatposteildlii o operade propo4ii exislentei, venitul obtinut seuvaloramaimulldec6tfencirea roalizat ceefonulelanuluj a imprcsionante, ln care cercelarea pdn pr4uiimaimull c€rcsemmdace inpropdajsA|ecie, decal conlemplalia munca fiind prioritad, istorica, lasdlocai gazetd" indreptali sprelucruleeterne cen! seschimb6. ochii gi chiardrama- linand prozei, versului riei, pasiv, lumea sunteuropeni. Ceilalli, carcauacost habilus splritual Eibine, toliacei Profesor unive|silaf turgiei. 9i acade- caresupofid, egaliforlelorcuceni saudoctrinelor accepli,sesacilicdaventurierilor, a iniiinlatPadidul tadsle,ln mician. Ompolitic, gifoma,nusunteuropeni.' fatededespotism odcare i-arti numele supunerea (1908), Democrat a ciruiconNalional 1932) (N.lorya,Ceinseanne in noiembfie Europa, conferinld fnutela Roma phstrafo vreme de 30deani. ducerea p m-minis- t,, Pregedinte al Senalllui, (1931-1932). Antasoist convlns, a tru L1 EuDpol in noaptea de fostucisde legionari $ ungandpontuvlhorul 1940. 27noiembrle in care laEooparotunjita, bamaimult, la Europa decesenunegandim "Eibino, pecarei-addruiloslatul partea ln clddirea mai la esl? Daca bt vorse-$ vade accentele mulale mull dinamice sicleatoarc (1939) bimdespre locuinld rcman sprea-iservide (scenariir, pacifrc, pfuralisE, Eurcpa deEst,ca9ibazinul capeo planete Institutul delstoie funclioneaza astezi de lalino-americani, arputea saseafimecaunjucalor civilizatia lumea mahomsdana, numele. carcli poade darc61 peegichierul M€die@a li destinul Europei Occidentale, mondial. arputea seama le in structu lijucatacest roldeEuropa deEst.InlegraE maipolivii9imaiabilarputea gicuspiritJalul dk gemenoi ats,ganente comunicalive cunaturalul vesiice, eapd6treaze il paloolilic, timp,caunghelar le-areprimat, darinacelaqi dum6a a lre,a). Comunismul tntt"U"ta" mulleo undese pentru petsista dep[ne pdsiEt vocalia medierii cu intacte. laii decici toatecondiliile l+a "S,at granila linald Raspunsul sianarhice afla a Europei. viblitaie. e in minjile meuesteca hanaEuropei in ,,Secolul 20',1-2-312000) Ewopa, iei, azi,rDa;re, lV.Neratanu, eurcpenilor.' (OlliRehn, pentuExtindele) V,{,lrificAti-11ic1,floilr111el. comisar eufopean ! la caliidiile lorga. Argumentele salefeferitoare lextullui Nicolae 1. Cililicu atentie qi Evul[,lediu. la Antichilate Folosindu-vd cuno9linlele, facirimitere eurcpenibr podrclul va ii un stat membrucu qi b alleepocialeistoriei de maisus. cu referc precise completali "Romania dela 1 ianuatoate&eplunle de15-20 deranduri. cuaceslsubiect Siobligaliile Alcituiliuneseuarcumentallv e 2007.9i Romania are nevoiede o alldpelseu.openismul dintr-o texlului luiV Nemoianu, caraclerizati Cuajutorul ideefoaireclarl privindce wea se face flaza subpectivi- sud'est dezvo and sugesliile din eurcpean6 ododox6 -, 9l pozilie (...) destatmembru. dinaceasla (lorgasauNemoianu) vd regAsiti mai liniatd. in caredinheceledouedemeFuri Romeniase va kansiormadinir-olad pa4ialin ambele descderi? Abaluilipropiul molivat u$or?Sauvd considerali candidatdintr-unstat membrucarc are o cu colegii. Construili Discutaji-l ln grupimpreund voslrupoftetde european. propriuld€ptdea seasigura d politicile comunicali-o ln clasa. sintezd de8-10enunjuri 9i uE se dezvofte intr-unmodcarcreflede la eurcpeni, referitoare unorinallifunclionad Analizali celedouebxieapadinand sale.' 9i interesele cu ale i noastrc concordante la UE. Care ar li aceie intercse aderarca Romeniei t6 gefulDelegaliei (J.Scheele, Comisiei cd politicile explica afinnalia luioliRehn irlemalionale? Cumalipuiea organizaliei Eurcpene la Bucureqti) in minlile oamenilo/? Europei e ,,haria ts > b
126
n Cump€nspgfud€nllUniuneaEurcp€and? Coveahge d nvi nultk bgdhtd dJkte$aM Ron:|,ticik uni|1/,ea Enwane? Rdspunsuri: 1. piatadeschisa a bcuilorde munclt2. laptulca se vorschimba mutle,maicu seama in econornie; 3. libedalea de circulali€ a persoaneior 4, cregterea !i a bunurilor; niveluluide trai;5.o maibunefuncllonarc a democralte in Rom6nia; 6. o schimbare de mentalilate; 7,aecunoaqierea Romaniei caslateuropeant L renunla@a Ia slrucluri anag. maimulle qaflse cronice; pentru ceitineriinceeaceprivegle gi fofinarca uneicariere dobandkea uneiexDeriente C6uetgijdead cd nai tuft at pfui'9la ktagrate? 1. necompalibilitaiea mulloraspecieale situalieiromanegi cu slandadete uE; 2.piederea individualitelli casial;3.t@cerea la sislemuteuro, carcirnpic6 eforluri susli, nuleiT economre:4 p'elrFlornivelulde nflalra, cre$lerea lraiir sc3de.e. I pri^lidnt. 5. piedereaidenftelii nallonale; 6. iriigfarea forleide muncd; 7. se vordestiinta mufte fiflneromane$ti; 8, preluieuropene, venilutircmane9ti, 9. Soculsuporlat in momenlul integ€rii; 10.risculdea nufacefaleconcurenlei juridice economlce, sociale, in cadrut Uniunii Europene.
Ungandpios P6ntrucoice ne{u ap{mlviibrul 'Despreaceglierci hebuiespus macaro dal5Silimpedet n! aufosllutr ldtorianlicomuni$ti, a$acum le place mntempolanjlor se-i denumeascd, inmmpiet.Oameni blanzi,cu credinta lui Dumnezeu, ei nu suporlau funciarmenle (fdul, in varalelesalechipuri. Respingeauorganrc inechitalea social6,lipsa de domnilale, abuzudle oicuiSideo cefel. Deacesisoiraf de oameni af kebuise seteam6polticienifindcdeiexlsta." (N.Dddmu9, Crucea $ig/onJul ln ,colidianuf, 7 mai2006)
AM lhtoha/r, alt t*orrns Inlrerarej,,Pe preocupali bunadreptate, oameniisunt de chestiunile concrele, cote, rcglementeri, taxe,costuri. Darvdzuhde la indlltme, iniegmrea e malaleso probleme (culturaEr, deschimba.e a menlalielibr" Rdspursr,Nu exisdun siandaddupdcaresa pulemmdsura aceasle dimensiune, Darpulemaproxima. E clarci noineconfruntdm cuo pmbtema de menlalitate. Nune consideram inc,ceHleniaii.JE laraceasla nusereflecE numaila nivelulomu uiobisnuil, ciin loatesferele socie€lii. chiargitav5d Disculiile noastese desfe$oard peiemeca:(sunlem a$a,canalizandu,se exclusiv (ne-oiaubulgarii (n+am saunu pregdtili?r, lnaintesaunu?r, fdcultemele saunu?r. Orunceldlean UEnugendeQte a9a.ElsegSndegte cetrebule selaceUEcasd-ifietui bine,nu
loanGavdldogoranu uliimirlgei al unuigrup deluptatori anticomu nigti din munli 1'3]r1litic"ri.{-\"jcflilsiiitrcl.l Eroua demnitdlii parlcinationale, 4. Grupalu deo-.ndemasusveajulaseintelegeli carcesteorizontul deasteptare pantla grevastudenleascA dela Cluj deinlegrarea RomAnieiin UEaleunorlinericareau 9icaresira:^e irSle legate din1946;a consUtuil in 1948,Grupul depe9l.! :!: . ,ifstaloastrd. Acdtuili untabelin carese e puneli fatain faE, Camatin deRezsienJd Armate" carea dupen.:: , ::.iiereanivellui de lrai (inlr-operspective mailndellngate), luptalcu Securilalea pend comunistA cre9tere: :-. -_ : _ 3fmi 3-5anl.Alegeli 2-3perechi astfel construite inceF in 1955. 9i calisl :::-:_ i ::..rual propria punctele voastrA oplnie, semnalend tarlsi Condamnat la moade in 1959,s-a p u n cle e !;,:.. _ :::ar ln!E infiunsclrleseu, ascuns in comlna Gallu din Aba, 5. Dsc!;a::.:: _, :_:'.:e macunosculirnilitanliairezistenleianticomunjste undea fostprinsin 1976. d n l,lur::: -. :: -,' :la-'!551aduce generaE inatenlia calilal ledeexceplie Afosleliberat dupe6 lunia cererea aeuna': _-. :-: a-a -'-t.. Ex5rrnat punct !n devedere reieritor lapro- exprcsa a lui Richard Nixon. A scrs ces! aa-__ : : . ::-_^ :?r.?a sain prezent considemJi cddemascarea povestea vielii saie in se ,,Brazii fdng, t a r e or ,: : : _:: : :': :_i :;,.i asemenea a c t iln e t re b u ie s d lie dnu o ase r indoaie'. dar i n c e p.r :-:- .:- .:: : - :_:::.int?te?A crtu lt ! n d is c udrse1 0 -1 5 A muftla1 mai2006.
127
{U?RtrN5
ISTORICE r.PoPoARE 9l SPATII . 4 ... .... . por.and. E u ro pcontem a *E u ro pa ... .. 10 ......... decivilizatie extaeur opene $ispatiile ..'16 europeani...... - culturd Studiu de.az:Cullvarcmaneascd 20 . . ... . . .. in competitia europeand Studiu decaziRomania *G . 24 . eulopean'. studludecazi goreGafencu 9iunitalea *lmaginea dupe1989. . 28 internationalS Romaniei in presa Studiu decaz: eulopene . 32 Anlecedente aleintegrdrii / EVALUARE RECAPITULARE IDEILOR SOCTETATEA . OAMENII, Sl LUMEA profesionale . . . . .. . . .. . . . . .. Ocupalii 9istatute . . .... . .... . . n lumea contem por ana.. Mi g rai tii Vialapublice Sivialap vaie. . . . . . . . . . . . . . . . . *C u re nte . . ..... .. . .... ... 9iideieconomice.. .. urband in Romania rurald Sfudiu decazlEconomie - economie Studiu decaz:'Diaspota 9iexilulromanesc contemoorand . .. . . . . . .. . . .. . . $tiinlain lumea gtiinlei romanegli ladezvoltarea decaziContbulii Sludru 9itehnicii. : ITULARE/ EVALUARE RECAP intr-un .. Femeia. familia !i societatea noumileniu
34 40 50 56 62 66 70 76 80
t. STATUL 9l POLITICA
82 statald. ldeigiregimupolitice Forme deorganizare 88 dedrept.. delatotalitasmlastatul decaziRomania, Sludiu *Teme padamentare Slud/udecazr 9idezbateri 92 in Romania anului1900. *Sistemul politice partdelof electoral Sfududecaz: 9idinamica . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 96 in anii1918-1938 in Romania : / EVALUARE RECAPITULARE . 100 in 19459iazi ..................... anticipati L u medaemaine INTERNATIONALE IV.RELATIILE . 102 . . . . . . . . . . .. in lumea contemporana. conflictelor Rezolvarea . . . . . . 108 giconflictele in secolul XX. regionale decazrRomania Sfudiu *Romania . . . . . . . . . . . . . . 112 in Tratatul delaVar9ovia Sfudiudecazr glV|ATARELIGIO SA v. REL|G|A .. 116 . 122
...... ... ... R e l i g$i iemoder niiate ............. religioasd in Romania. decazrDiversitatea Studxr
h,.l
FINAU: / EVALLIARE RECAPITULARE eur ii opene P ed ru m integtdr uf - . . . . . . . . . . . . . . . ..........
...
.126
AlexandruBarnea (coordonator)
VasileManea EugenPalade FlorinPetrescu BogdanTeodorescu
torie
Manualpentruclasaa Xl-a
Pentrutoate filierele Se aplicd 9i la clasa a XlFa- filiera tehnologice,ruta progresivade calificareprin $coalade ade gi meserii+ anul de completare.
ISBN: 978J73"135.362"3
ORINT
I ?5'00
JillililL
