ISTOHIA DONEE EISERICII CRESTINE 0111-11IME DE ILIEARIT ID MI
DIMITRIE G. BOROIANU LICENTIAT IN TEOLOGIE.
.1S>1--<
4-
BUCURESCI TIPO-LITOGRAFIA ED. WIEGAND & C. C. SAVOIU, STRADA COYACI, 14.
1893. www.dacoromanica.ro
agate fgrea qat:)-coi-ty
efattitlzdfd
eAtropclit at
624ro-- 9)Zz/tzei Xthrtitor 9a/ eJai-ea
ogactet,
inci"rder:
grepecdinie
ra ?bat at
Mo-
at effintuLi
eigZ
.0.
eqiettaat Okedett Ca, offtvii4 JC adia
nNyect
acSices aciaci (aczarc
www.dacoromanica.ro
'Domnului Dimitrie Boroianu, Lucrarea Domniei Vdstre intitulata clstoria Dogmelor Bisericel crestine ortodoxe de re-sarib find de neapa rata
trebuinra, pentru timpul de fate, Bisericei ndstre nationole si mai cu sezna Seminariilor *i celor-l-alte scoli in care se propun aceste inalte inveya turi,estrase din Santa
Scripture si din tesaurele Santilor Pa rinfi, o primim cu bucurie duhovnicesca si dam voe de a Ni se dedica, conform dorin(ei ce exprimaci. Pentru incuragiarea vdstre pe viitor pentru asemenea
lucrari, ve trimit cu dragoste archipa storesca N6stra .bine-cuvintare. Mitropat Primat, Ghenadie Fetrescu.
www.dacoromanica.ro
PREFATA Istoria Dogmelor iFi are o mare insemna,tate pentru
acel ce studieza teologia, intru cat ea ne arata origins si determinarea dogmelor si ca atare in ea saresuma aka esenta doctrine! bisericil crestine. Condus de acesta ,insemna tate, orn cautat a respunde prin lu-
crarea -de fara,pe cat posibil,necesitarii de a avea si in limbo, romans un manual de Istoria Dogmelor, asupra ca ruia remane ca cei in drept sa se pronunee, ca asupra prime! incerca ri de acest fel in limbo, romans.
Lucrarea acesta am dedicat-o malt Prea Sancitului
Arbi-Episcop si Mitropolit Prirnat, pentru ca prin inalta posi(iune de Primat al Ron2a,niel, este Stalpul neclintit al pastra ril neolterate a Dogmelor in biserica ndstra.
rS>S....:V%<.,3,-,
www.dacoromanica.ro
---
DEFINITIUNEA ISTORIEI DOGIVIELOR Considerand cunoscuta definitiunea si ideea despre 1ogme, putem sa, determinAm aceea ce inlelegem prin is-
toria dogmelor. In crestinism, in invetAtura Divinulul Mantuitor sä. coprind dogmele, pe care hiserica le-a stabilit in limp. Desvoltarea crestinismulul a adus cu el fixarea si determinarea dogmelor ; in acesta desvoltare si fixare v6m gasi definitiunea istoriei dogmelor.
Deci o espunere sciinrifica a faselor prin care
a trecut desvoltarea si fixarea doctrinei crestine de la origina sa, afara de pa,- rerile isolate ale unora, si altora, constitue aceea ce numim istoria dogmelor.
Din naraliunea evenimentelor petrecute cu ocasiunea esplicarei in SinOde a dogmelor reese 114elegerea acestei cestiuni Prin urmare, nu o espunere curat a doctrinel bi4ericei ortodoxe, formeza istoria dogmelor, cum far6, temPiu
unii vroesc a afirma, cad atuncl ar fi un curs de teologia dogmatics; ci, in o espunere sistematicb.' a istoriei
dogmelor, plecand de la doctrina Lui Iisus si a Apostolilor, vom urma.' ri tote fasele prin care aiil trecut
dogmele, pin5, la determinarea for in cele 7 sin6de ecumenice. Neaparat ca intru acesta ne vom folosi www.dacoromanica.ro
10
de datele istoriel bisericesci, cart ne pun la Indemana elementele de care avem necesitate. Din acest punct de vedere stabilind definitiunea istoriei dogmelor, sa
vedem ce importanta are studiul care ne preocupa. Insemnatatea Omul in diferite timpurl a cautat s. a reCunOsca pe Dumnecleil si ca atare a fault sforterI destul de marl pentru a gasi esplicarea lucrurilor ce'l preocupa, relativ la principiul malt al causalitatil lucrurilor si la In-
sasi cunoscinta lumel si a lucrurilor din ea. In tOte acesta tendinta nobila a omulul, imperfectiunea sa a fost dovedita, asa ca numal religiunea revelata si mantuitOre a crestinismului a putut sa-1 scOta din starea
in care se gasia. Dar doctrina primitiva a crestinismului, dupe cum am Os mal sus, s'a desvoltat in timp, si ca atare not avem nevoe a cun6sce intru cit acesta desvoltare represinta cu fidelitate doctrina primitiva. Prin istoria dogmelor not dobandim acesta cunoscinta si putem arata celor de alte rituri ca In ortocloxism s'a pastrat nealterata invetatura lui Iisus Christos. Inarmatl cu cunoscinta el suntem in stare a inlatura diferitele acusatiunl ce ni se aduc spre neplacerea de bung sema a crestinilor fugill din sinul bisericil ortodoxeca cu adeverat in biserica nOstra dogmele represinta puritatea doctrinel crestine. Dace dar Prin acest studiu capatam cunoscinta clara si precis& a fixarel si determinariT dogmelor In biserica nOstra, cum si fasele prin care au trecut, nu mai remane indoiala ca el arewww.dacoromanica.ro o mare insemnatate pentru teologia.
11
ScriitoriT Insemnati pe terenul acesta.
Materialul dat de unit scriitori la inceput a fost ca un corolaria al istoriel bisericesci, intru eta fie-care secol era urmat de o espunere a doctrinel bisericil. In
urma bArb41 insemnatt, fie-care dupa vederile lor, ail pus temelia si ad desvoltat studiul istoriel dogmelor. Ceea ce n'a reusit s'a.' fad. monofisitul Gobar Stefan in suta VI-a, obtin in urma Daniel Chamier (t 1621.) si J. Forbesius (t1648) a caror scrierl dati studiulut istoriel dogmelor nu pulin'a. insemnatate. Cestul din urm.a
datorim opera «Instructiones historico-theologicae de doctrina christiana> lucrare specia15, pentru istoria dogmelor.
Cato licit opun si el opere insemnate reformatorilor,
atunct cand acestia emit pe punctul de ale lua terenul, in ceea ce privesce puritatea doctrinei crestine. Acestia nu puteati suferi cu nici un chip ca s5. se (pca cum ca doctrina esentiala a bisericil a primit schimbari in -limp si a numal la reformatori s'ar gAsi ade_verurile bisericet primitive, cad cu acesta se lovia direct in insast fiinta bisericel lor. De aceea Dion. Petavii (01652) in «Opus de theologicis dogmatibus)) si L. Thomassin (1- 1695) in a:Dogmata theologica», interprettmd pe sf. parintl, arata ca fondul dogmelor este nealterat, de si modul sub care ele s'a.0 formulat pare ca ne-ar presinta un fel de schimbare, care inse nu este all -ceva decit o esplicare, pentru lesniciOsa lor pricepere.
Cu desvoltarea istoriel dogmelor se separ6, studiul acesta cu totul de istoria bisericesa si lucrarile inwww.dacoromanica.ro
12
cepute pe acest teren cu seculul al XVIII-lea, ni se presinta ca nisce lucran puse pe terenul criticei si sub auspiciile unul spirit liber de cercetare, care alufled, totusl in urma pe terenul subiectivitatil si al par-
tialitAtil. Insemnag in acest timp sunt Gottfried Arnold, protestant, (t 1714) prin lucrarea sa »Unparteiischer Kirchen and Ketzerhistorie« (Inpartiala istorie a bisericil si a eresielor). Apoi I. A. Ernesti (t 1781) si C. W. F. Walch
(t 1784). Pe urmele for merse I. Solomon Semler 1.791) care sa sill se dovediasca cä invelAtura crestina a suferit modificari, luand in sprijinul seu faptul c& omul se desvolta inereu, c& fie-care timp isi are ideile sale, ca (j-
dar teologia r a putut fi scutita de desvoltarea naturals, la care suntem supusi. In secolul a1 XIXlea, avem pe C. F. Rifis ler, I. G. Lange (t 1832) T. C. F. Wun-
demann, L. W. Wittich, Ch. D. Beck, (t 1832) V. Engelhardt, Baumgarten-Crusius (f 1843), F. K. Meier, I. C. L. Giese ler, Neander (f 1850) Hagenbach, protestantl,
H. Klee, catolic, (t1840) Haag, protestant, etc.
Impartirea. Materialul istoriei dogmelor 1-am impArtit in doue parti principale : partea general& si partea specials. In partea general& vom arata tine este intemeetorul doctrinei crestine, incercarile contrarilor de a preface de-
positul sacra dat de Mtintuitorul intr'un fel de religiune personals, reit intelesa, in care elemental uman sa alba partea decisiva, cum si respunsul ce .dati phrintil bisericesci incerarilor acestora. In parwww.dacoromanica.ro
13
tea special' ne vom ocupa de fie-care cestiune doctrinal', care are o insemnatate hotaritOre in biserica nOstre, si vom arata discutiunile ce au urmat asupra el, oprindu-ne la decisiunile SinOdelor ecumenice. La urma, intr'un apendice, vom expune pe scurt discutiunile si opiniunile emise in acesta privinta de dire-
ritele confesiuni din Occident si chiar de rationalistl.
www.dacoromanica.ro
PARTEA GENERALA Mantuitorul Christos si doctrina sa.
Iisus Christos, plinirea Legii si a Profetilor" ,grin invetatura sa, a mftntuit lumea. Se inlelege cg aceea ce asteptau Iudeil nu s'a realisat nici in persona nici In doctrina sa. Crestinismul n'a fost si nu este al Iudeilor sau al Elenilor, el este al tuturor. Lumea judaica insa, in timpurile venires lui Iisus Christos, astepta reinoirea ebraismului, astepta eliberarea de sub jugul Romanilor, ba chiar intemeiarea unel impa'rMil a nemului lui Israel. Invetatura si faptele Mantuitorului, le-ail dat desmintire si doctrina mesianica schimba mersul lumel decaclute. Mantuitorul este adevArat ca n'a stricat Legea, ci a indeplinit-o ; dar, in acesta indeplinire, nu se vede esclusivismul judaic, nici nu se urm'aresce
lumesca imparatie la care aspira judaismul. In noua doctrinA iubirea catre Durnnezell si apropele sunt -partile esentiale. Crestinismul restabilesce adeveratul
monoteism si nu lash loc inchinhtorilor in afara de Dumnecleil. Spre incredintare despre puterea si autoritatea sa, Iisus Christos descopere ca este consubstantial si egal cu Dumnezeil Tathl (bin 10, 30 ; 14, 9-10) ; iar celui ce va face cele prescrise de el, ii promite resplata cewww.dacoromanica.ro
15
rest : cscc esista, o Provide*, care plzesce si recompensers tote in lume. Part" principale in crestinism stint
-mai departe buna tatea si misericordia diving si cu acestea crestinismul merge in fruntea desvoltaril pe
care o ea lumea nou6 in opositie cu eronatele parti dogmatice si doctrinare ale vechiei inveikturi a Judaismului. Din bite *Mss reese evident c5. Iisus Christos era
salvatorul promis; dar el era Dunmegeu si om, fsrs ca in el sa se vads realisata asteptarea Judeilor. In crestinism lumea este opera lui Dumnecleti care o guverneza prin Legea sa diving, Iisus Christos este vestitorul noului regat al lui Dumnecleti, in care vole. lui Dumnegeu
este si a fie-cAruia in parte si a tuturor in societatea crestinasi care nu se putea intemeia decit in inima celor ce faceau parte din el si cari la un loc, dupe invierea cea de apoi, vor forma impArMia, in care vor fi ca ingeril lui Dumnecleil din Cer. (Math. 22,30).
Deosebirea invetaturilor crestine de cele judaice.Dogmaticesce invelaturile crestine se deosebesc de celejudaice'). MOrtea pe truce a lui Iisus Christos face ca in scurt timp judeil si pAganil sa'si parAsiasca religiu-
nee. for si ss intre in crestinism, cad in Iisus Christos vedeati pe Salvatorul. Si apol invetatura lui Iisus Christos
era superiOra, cum am Os. Aceste invelAturi erau mai inalte, natura for mai temelnica si intfun spirit atit de deosebit de ale timpulul in cit Apostolii, Omeni simpli,
nu puteati a le pricepa la inceput ; ei nu arare-ori cer explicarea Invetatorului. Dar divinile invetAturi tre-
buiati se'si lea zborul, spre a dovedi puterea lor. Din ') Sit se vadit raportul dintre legea veche si legea noue, asa
.dupe cum este stabilit in Teologia dogmaticA.
www.dacoromanica.ro
46
Judeea crestinismul se duce peste hotare si in scurt, spre uimirea chiar a vrajmasilor, strebate 'Jana la marginile lumei, pretutindenea facend credinciosi. Paganit cu idel liberale trec in rindurile crestinilor Si atunci veni schisma intre Sinagoga si biserica. Paul si actul mAntuiril ()maim: Pentru respandirea crestinismulul lucreza Apostolil cu tot devotamentttl, chiar pana la sacrificiul vietei. Prin metoda sa dialectics, Paul apara partea eshatologica
a crestinismulul si'l respandesce printre pag'ani. Fara
a asculta de cineva ci numal prin puterea lumina de sus intelege pe Iisus Christos. Apostolul gintelor fu un fariseil convins si facea parte din acel ce observaii cu stricteta legea. Prin minune fu convertit. De atunci nu'l intrecu nimeni in aperarea cresti-, nismului. Fortificarea spiritulul ca si renascerea sa se datoresc mortel lui Iisus Christos, care ni le-a dat pe
acestea prin suferinta de pe cruce. Omul avea in natura sa ceva prin care lucra nedreptatea si vitiul si prin mOrtea sa Iisus Christos 1-a eliberat de ele. Actul mantuirei find destul de mare nu putea fi efectuat decit de Fiul luY Dumnecleu, pe care Paul ni-1 represinta ca pe
primul nascut, imagina si din insasi natura lui Dumnecleu Tatal, singurul in putinta de a aduce reabilitarea omului. In imparatia lui Dumnecleu, nu se mai mentine esclusivismul judaic ; aci nu era vorba de elen sau
pagan; dar de toll citi '1 primiati si '1 marturisiatl. In relatiunile pamintene , invelatura cresting predica lubirea reciproca, iubire care excluclea larasi on ce esclusivism ; ba merge mai departe, cad nutresce lubirea chlar www.dacoromanica.ro
17
dire aces -ce ne fac rele. Mantuitorul Christos s'a silit sa
desbrace pe judel de credintele for pline de erori, pe care le castigase in timp, readucend un monoteism curat si cu noua sa lege, ale caret WV principale le-am expus mai sus, pune lumea pe calea progresu7 lui, intru cit doctrina sa era superiOra tuturor religiunilor. In adever ca principiele crestine au fost si sunt mai pre sus de on ce conceptiune omeniasca, ele erau date de Salvatorul promis, de Dumnegeul si omul Christos.
In noua doctrina Iubirea este temeinica in raporturile dintre om si Dumnecieu, indispensabila pentru man-
tuire. Din causa invetaturilor sale Mantuitorul n'a fost bine primit de judel ; tot ast-fel si apostolul Gintelor. Si aveau dreptate. Judea nu vedeati realisandu-se in persOna lui Christos acele aspiratiunl materialiste la care tindeau , el ultasera ca se aflail sub greutatea pacatului original si de si supusi si umiliti, nu cugetau cleat la glorie viitOre,in care exclusivismul for nu vedea
ca si mai inaintedecat popOre nimicite sau cel putin supuse, far el avend in main carma intregulul univers.
Superioritatea crestinismukl fap cu Ondirile omenesci de a-I altera. Dar inimicil din interior ca si cel de afara ai crestinismului nepur tend inletura puterea nouel doctrine, se silesc al opune diferite interpretari" ; insa incercarea for pro-
duce pulina confusiune. pang. lumea se desmeticesce, ca in urma sa arunce la o parte nepiOsele for incercarl. Doctrina diving., prin natura si origina sa, nu putea fi supusa la capriciile unor slabe alewww.dacoromanica.ro
2
48
tiuni ale cugetaril omenesci, nu putea suferi nicl o alterare omeniasca. Sbuciumarea mintil umane trebui sa cedeze slabita puteril neinvinse a lui Dumnecleu, doc-
trinel crestine care era superirera acelora a diferitilor invetati si in acelast timp cea mai accesibila tuturor inteligentilor. Si apot noua doctrina resolva tete cestiunile cu care lumea se ocupase si se ocupa : origina lumet, a omului, cestiunea nemuririi sufletulul, viala viitere. 0 ast-fel de doctrina, putu ga.si multl aderenti ; in serviciul ei si pentru o mai mare des-
voltare si respandire a el se pun o suma de barbatl nu de putina valere,_ cari incercasera sistemele filoso-
fice si remasera nemultumiti cu chipul cum ele deslegall problemele marl, pe care cu atata intelepciune si in chip positiv le deslega crestinismul. Si Ind nu se putea alt-fel, cared ne gandim ca spiritul uman cu trite sbuciumkile sale n'a putut sa renunte de a ceda crestinismului si a'l constata evident insaranatatea sa. Timpurile critice n'au fost pentru el decat o otelire mat mull si o asigurare mai terneinica. InveVatura lui Chris-
tos era o morala curata si sincera pe care inimicil vechi al sea n'o pot opri in mersul seu, pe care ateil vecurilor n'au putut'o desconsidera, de si negati divinitatea lui Christos, caci, continea o morala curata in care dragostea lui Dumnecleti , puritatea inimil
si a vietil, pacienta aceluia ce sufere si astepta mantuirea cu resignatiune, iubirea de emeni fara deosebire de nem, ba chiar iubirea catre vrajmasi, tote sunt atatea principil inalte a carora aplicatiune se g6.www.dacoromanica.ro
19
sesce in divina invetAtura a lui Christos, a ariea tints principals este a restabili unirea omulul cu Dumnecleu.
Inimicii creOnismului Cu WM sublimitatea Invetaturilor crestine, ele n'au putut fi crutate, de aceia ce nu vedeau In ele realisarea aspiratiunilor lor. Lasand la o parte paganismul, pentru care noua doctrina nu putea fi suferita., nici judaismul nu se Impa.ca cu Mantuitorul si invelatura sa. Si lucru firesc. Christos nu era ImpAratul lumesc al lor ; El nu venise sa cuceresca popOrele, ca sa re supuna la piciarele fiilor lui Israel, cati «imparatia sa nu era din lumea acesta . Decl n'aveau pentru ce Carturarii si invelaliT poporuluT se
isi lase puterea din mains, pentru ca °data cu perderea el sa vada.' ca le lipsesc beneficiile materiale cum
.si Inlaturarea for din fruntea poporulul, pe care-1 esploatase pin. acum ca nisce falsi Interprell at Legit carora Mantuitorul le dice «morminte varuite) si «fil de na.'parca.. Tata de ce crestinismul avea sa, Intempine obstacole in respAndirea sa de la inimicl,
cart nu se invoesc cu principiile sale. Nu este de mirare deci ca atat poporul ales, rein condus de Befit set, cal si paganil sa Mite a'si da socotela de situatiunea tor, sa, nu se Ingrijiasa a petrunde salva-
tOrele doctrine ale nouel religiunl, ci cu toil coalizall sa dea asalt pentru a birui pe inimicul poftelor si gresitelor for aspiraOunT. Inimicilia aceasta insa.' este vremelnica. .si opresiunea for trebue sa inceteze atunci cttnd gan-
clirea ese din cercul strimt al intereselor de partid politic sau religios si multi au inceput sa pricepa, www.dacoromanica.ro
20
rolul adev6ratului Mesia. Atuncl crestinismul apare
asa dupre cum el este, ca singura doctrina in stare de a conrespunde cu omul si cu adeveratul seu stop. Para atuncl ins5. atacurile sunt cu furie indreptate contra sa ; dar curajul si bArbatia discipolilor luT Christos le dovedesc ca sunt neputinciosT. in secolul alt -lea,.
plecand din nevoea de a apara credinta crestina, cum si .de a pune la dispositia bArbatilor culti, cart treceati la crestinism, o teorie teologick ca astfel doctrina crestink s5. fie mai cu inlestiire pusa in evidenta, gAsim ca in adever aceste nevol aduc pe crestini in positiune ca s'a respundk dupe cum erati provocatT prin scrierile diferitilor for vrajmasi si astfel s'a' se stabilesca o teorie teologick in care gasiati respuns si acel dintre crestini, ce socotiati ca le este permis de a da o alta esplicare religiunil ce imbratisasea. Dar cum religiunea crestina. n'a putut fi ferita, de atacurile acelora ce purtail numele el, este de nevoe a arata cum, acesti nuol invetatori esplicail crestinismul, pentru ca
apoi sa ne dam socote15, de chipul cum biserica a luat apArarea doctrinei sale si cum apol s'au stabilit dogmele in biserica ortodoxk Se intelege ca suntem silill a da numaT in resumat cursul istoric al faptelor, asa dupre cum ele s'au petrecut in timp, araland cum_ si unde s'au hota."rit dogmele.
www.dacoromanica.ro
,
21
ERETICIP) De indata ce crestinismul a fost interpretat reti de unit crestini, cari din interese se siliail a-'1. da o alt&- forma.
scriitoril Noulul Testament indemna, ba chiar oblig& pe crestinl de a inceta cu acestia on -ce prietenl, orice raporturi de legaturA religiOs& Ignatiu sfatuesce pe credinciosi a se pagi de «lupil imbracall in Ode de 45ie.)- Irineu, Tertulian, Ipolit, prin scriirile lor, combat cu inversunare pe eretici. Cu Marele Constantin
ereticil sunt supusi la pedepse temporale, pe Mg& escomunicarea bisericii, ca ast-fel teoriele periculose si care nelinisteau biserica, se nu peitA fiir4a. Se vede Ins& ca biserica n'a lost de acord cu .puterea civil& in acesta privint'a. Barbali ca Atanasiu, Ilariu de Poitiers si alp arata ca puterea secular& nu trebue s& se amestece in discutiunile dogmatice. Lucrurile nu s'aii marginit ins& aci. Statul a continuat a-'sI avea vede-
rile sale si a aplica felul de guvernamint cum it inIelegea, 'Wand m6surl pentru ca linistea sa domniasca,
jar pe de alta biserica apusana a luat in urmA asupra sa aplicarea pedepselor temporale, ceea ce a Injosit fiinca sa si a stabilit un punct negru in istoria desvoltaril sale.
Eresia ca o deteriorare a doctrinei crestine, provo1) Cuvintul capwctxm vine de la atpsaK care insamna un object
de studiu, un lucru, o doctrini si chiar o scolit
Asupra acestui subject aunt de consultat ; Irineu (Adv. haeres.) Ipolit (Refut. omn. haeres.) Epiphaniu (Panaria) Augustin (De haeres). Duchesne, orig. chret, ch. XI, La gnose au second siecle si Hist. du dogne cathol. pend.les trois premieres siecles et jusqu'au concile de Nicee, 1865.
www.dacoromanica.ro
22
cats, de ludel sail de pagarA, a avut timpul set'. Este
deci neaparat necesar ca sa vedem, dupe cum am spus in § precedent, care au fost eresiile si ereticil ce au nelinistit biserica. P rintil bisericesci priviau ca patriarh al ereticilor
pe Simon Magul ca unul care este cel mai vechiii Mimic al crestinismului si de care se vorbesce in Fap-
tele Apostolilor VIII 9, originar din Samaria si botezat in religia crestina de diaconul Filip. Totusi nix to
se invoesc asupra acestui lucru, suatinend cu drept
cuvint ca Simon Magul era discipol al lui Dositeffi contimporan cu Mantuitorul, care se d'a pe sine de Mesia fa'gaduit in cap. 1,8, 1.8 al Deuteronomului. Ca WO dovediasca, mai mult misiunea sa s'a in-
this intfo caverna si acolo a murit de fOme,
la.-
sand urmasi, cart se sustinura Inca pan6 iri suta a. VI-a observand ceremonialul judaic in privinta circumcisiunil si poste' riguros Sambata. El a avut de urmas pe Simon Magul. Acesta este care a cerut apostolului Petru, Gaud venise in Samaria cu I6n, ca sal
vinda puterea de a face minuni. Invetatura acestuia cuprinde teoria emanatiunil cu care esplica creatiunea si el nu este decit o manifestare a divinitatil. In Noul
Testament nu gasim alte date decat cele aratate la Fapt. Ap. 8, 9.1) 0 Cum se vede din scrierile patriarhului Alexandriei Eulogize (-I- 608).
Multi pun la indoiala esistenta lui Simon-Magul, ca Baur, Vofkmar, etc. Altil ca Reuss, Nicolas §i chiar Renan Bustin ca in adever a esistat. De la el a remas numele de simonia sand se vinde sail se cumpar& ceva spiritual cu haul. Voluntas studiosa vendendi aut emend aliquid spirituale, vel spirituali annexum". (Vecri Gregoriu C. M., Leon IX qi Gregoriu VII.)
www.dacoromanica.ro
23
Principiile lul sunt : Un Dumnecleu suprem care nasce
prin emanare Ennoia (cugetarea) si apol acesta O. nascere altor spirite, care nasc lumea si care trimit in materia cugetarea ca intr'un esil si devine muma a tot ce esista. Cugetarea este 6ea cea perduta din Evangelia'. (Mat. 18, 12) care in cele din urma era representata
in Elena de Tir, tovar4a lul. Mantuitorul lumil este el, care ca Tata a venit in Samaria, ca Spirit Sant la nemurY.
NumaT cel ce crede in el si Elena se mantuesce, ca o
gratis a sa, iar nu ca o recompense a faptelor bune. Traditiunea a pastrat amintirea lul Simon, ba Ince a cautat sa complecteze unele lucrurl, ce se pareau ca lipsesc, punend numele lul alaturi cu al lul Juda Iscariotenul. Inscriptia gasita in o insula a Tibrului Semoni Deo Sanco, pe care Tustin Martirul l) a descifrato : Simoni,- Deo Sancto, n'are nimic de comun cu Simon Magul, raportandu-se la Semo Sancus, un cleu sabin, cum s'a dovedit In urma sub papa Gregoriu XIII') (1.572-1.585) din familia Buncompagni, ,si reformatorul calendarulul Iulian. Dupe Philosophumena lul Jpolit, Simon s'ar fi inchis intr'un mormint, spunend ca va invia a III-a 0, ca ast-fel sa-'si arate mai bine rolul sell de plagiator al crestinismulul,
dar, dupe cum spune Jpolit c el a remas acolo ,pina. asta-41., Dupe Constitutiile Apostolice VI, 2 Simon a 1) Justini martirys. Apol. II, p. 69. ') In 1574 s'a gasit o inscriptie, care de bung sem6. BA fi fost in vechime inteles& reit' de Justin, §i care este cea urmetore : Semoni Sango Deo Fidio Sacrum.
www.dacoromanica.ro
24
spus ca. se va ridica in aer, ceea ce si face, prin mijlOcele sale magice, dar rugaciunea lul Petru '1 face ca sA cad' jos si sä mOra la piciOrele lul Neron.1) Poporul it numia, H StSvogitc To5 ()soul) p.eydal si pe Dumnecleti p(CoNla TOv acov (Theodoretus, Heretic. fabul, lib. 1. p. 192.) care produce asa numitele 21utiitcct, ce se consider' ca origine a tot ce esisa. (gat) si anume : votes si entvoccc, cpthwri si gvvexce, Ac-
Tcap.6c si 6.05wriatc. Discipol al lul Simon
Magul si adeve'ratul sef al scOlei fu Menandru, ntiscut in Samaria, si care se pare sa.'s1 fi facut catT-va partisanl in Antiohia si prin Imprejurimile el. De si nu se da pe sine de Dumnecleti, totusl Menandru invela cä el este adeve'ratul mAntui-
tor, vent din Cer ca sä mantuiasca pe om. AdepVlor set, cari primiau botezul seu, Menandru le promitea ca nu vor imbetrani nici vor muri. Inve-plura lul Simon Magul si Menandru s'a continuat pan' in suta a IV-a e erel crestine (Irineu 1, 23).
Nazarel si Ebioniti Judeo-crestinil se despart in do6 tabere : Unil mal ') Sectele Cleobienilor, Masbateenilor, Dositeenilor Gorttenienilor 4i Adrianitilor dispar Ara a avea vre-o insemnatate. Vedi Constit. Apost. VT, c. 16 p. 345 ed. Cot. Ephiph, Haeres. 13; Tertulian. De prescript. c. 45 i Cipryanus, de bapt. beret. Asupra lui Simon Magul sa se vada i La these" de M. Pierre
Dieterlen.
www.dacoromanica.ro
25
moderall si can purtaii numele de Nazaren si altil cunosc4 sub numele de Ebionicl 2). Nazareii traiaiz ca si Ebionitil in Berea, Ccele-Syria, Decapole, Pe la
Batanea, etc. El credeau ca noua doctrina a lul Iisus
Christos este cea adeverata, fara a se uni cu masa mare a crestinilor, pe cata vreme Ebionitil nu vedeati
in ea decat b institatia judaica,
uratil orl-ce pompa,
putere, bogaila, se purtail cu resignaOune si puneati pe Iisus Christos alaturea cu Omenil, deosebit numal
prin faptul ca a fost un profet distins. Eusebiu, Irineu si Ipolit nu cunoscea deosebirea partidulul judeo-crestin privindu-1 ca unul si acelasl : partidul ebionitic. Judeo-crestinl separ4 in moderall si ultra (8LTT61 xal 'Epu.oveito0 se gAsesc la Origen, Epifaniu si
Ieronim. Deosebirea intre el se vede dupe espulsarea
Iudeilor din Ierusalim sub Adrian. Ebionitil nu recunosceat valifIrea lul Paul, privindu-1 ca pe un apostat, nu primiail decat evangelia asa numita Evangelium secundum Hebrwos, negau nascerea prin minune a lul Iisus Christos si -peat' la rigorismul ju9 Nazareif eraii cretini dintre judei si numele acestora servia pentru a desemna pe acetia in timpul lui Tertulian Uncle et ipso nomine Nazaraeo Judi Nazarwos appellant. -Adv -Marc.
4, 8. El nu renuntaii la judaism, dar credeau in Iisus Christos
ca in Mesia cel fagaduit. (Ieronim, Epist. 89 ad August). Ieronim
dice ca ar fi gasit in Berea la el textul evangeliei lui Mateiii.
2) Ebionitif combatuti de Justin Martirul in Dialog, C. 47.,Nu-
inele for de la tIV;tt saraci, Origen (Philocalia 1, 17 ; Eusebiu, Hist. eccl. HI, 37. PArintii bisericesci vor sd dea de fondator
al sectei pe un ore -care Ebion, cum face Tertulian in De prEescriptione" XXXIII, 35 ; Irineu, adv. hares. 1, 26. Ambele partide admiteaii hiliasmul. Din partidul ebionitic faceail parte Theodosiu, Simaca Qi Aquila, eel 3 autori al versiunilor Scripturei Vechiului: Testament.
www.dacoromanica.ro
26
daic, cum am v6clut mai sus ; pe cand Nazareir nu cereau de la paganl observarea ceremonialului Legil vechi, si admiteati pe Iisus Christos ca adeve'ratul salvator. Literatura for s'a perdut cu totul si acesta perdere este intru cat-va de regretat.
Elkesaitii i). Tot din partidul ebionit faceall parte si Elkesaifir cart, dupa cum sunt descrisi de Ipolit 2) aveati o doctrina in care se susOnea ca spiritul lul Dumneget s'a incorporat in pers6nele insemnate ale Vechiului Testament, In Adam, Enoch, Noe, Abraam, Isaac, Iacob, Moise si In
cele din urma in Iisus Christos. Ca regula de credinta el ail legea mosaics, din care nu primesc sacrificiile, In schimb cred insa In magic si astrologic. Din faptul ca
adorau s6rele purtati numele de Sa,mpseenn si rugaciunea o faceati intorsl cu tap. spre Ierusalim. Elkesaip nu primiat scrierile Apostolului Paul, tineau mull la casatoria, reprimiati pe acel ce abjurail crediAa in timpul persecutiunilor si se opriati de la mancarea carnil de animale. Locuinca for era pe tang Marea MOrta.
Gnosticii. Un adversar nu puffin puternic al partil dogmatice 1) Eusebiu, VI, 38 ; Epiphaniu (IlEer I, Ill, XIX, XXX). Acesta
crede ca numele sectei vine de la un ore-care Elxai, care ins6., ins6mna putere ascunsi, spiritul lui Dumne4eit. 2) Philosophumena, IX, 13; 8) De la qemeq-sore ; `11XLcotot
www.dacoromanica.ro
27
a crestinismulul a fost Gnosticismul,.care, dupa cum vom
vedea, avea ca tinta de a se arata ca este mat superior crestinismulut pe care voia a'l preface inteo cosmoGermenit logia dualista si inteun paganism subtil acestui sistem de invetatura se gasesc in secolul apostolic si primesc fixarea for in sistem pe timpul Impe-
ratorului Adrian. Apostolul Paul vorbesee de o asa numita gnosa, (I Tim. 6, 20 ; Luca 11, 52) fara insa a ne arata prin acesta ca esista un partid al Gnosticilor, dar inIelegend prin acest euvint cunOscerea temeinica a revelaOunii (I. Cor. 13, 2), ceea ce ne dovedesce ca Gnosticismul pana sa se formeze in o sector deosebita a esistat in o stare latenta ; ba Inca, dupa cum se incerca a dovedi d. E. de Pressense 2) a esistat inainte de crestinism. In adever cuventul yvokiLG Il gasim la Erodot, Demostene, Aristot, Lucian si Plaf on. Ca o contemplare a spiritului etern, gasim intrebu-
intata espresiunea acesta la Pitagora, care numesce partea transeedentala a filosofiei, yvio9K Taw 6eccov2). In Gnosticism se resimt teoriele rilatonice. Platon deja
in opera sa «Republica* o numesce ca si Pitagora, Tv6iatc twv dX710Cov xca 3vrco 6vvey4). Emanarea spiritelor din
divinitate cum si pedepsirea for prin Incorporare, pana
sa reinfre iarasi in divinitate, sunt aceleasi lucrurl, care se ved in Phedon al MI Platon. In Alexandria Gnosticismul represinta o sciinta. Aci Aristobul si FiIon eras i versali in cunoscintele orientale ca si in aGieseler, trad. Bruch et Flobert p. 38. 2) Enciclop. St. relig. de Lichtemberger. T. 5. 8) Diog. Laertius, lib. 8, Pythagora. ) Cartea a VI-a.
www.dacoromanica.ro
28
stele ale Grecilor. Aristobul, contimporan cu, Ptolometi Everghetul II, cautand a dovedi puterea de viata.' a judaismului, admite metoda alegoricA ca sistem de interpretare a Santei Scripturi, celor ce voiati sa loviasa in el, alaturl cu filosofia Greciel.
Filon In opera sa Cherubimil declath ea urmeza scOla lui Eremia, pe care '1 privia ca sef al celor iniVali, de si se initiase in mistere prin Lege. Pentru
el spiritul suprem este lumina, din care au emanat razele nenume'rate, care lumineza spiritele. Din spiritul suprem, care este eggvyrcoG xca &cam a esit X6yog, i), prin
care lucreza, Dumnedeti in lume, far5. a fi lumina curate 2). Lumea materia15, s'a nAscut din intelepciunea sa, care s'a unit cu cocp(ce comunickidu-I puterea creatrice 13), nedandu-I insa consciinta de starea sa anteriOr5.. Filon admitea creatiunea lumil invisibile in
prima di, de atre spiritul infinit, care este unul si nu se pOte defini, si apol, dupe tipul acestei lumi ideale, a treat prin X6yoc lumea materials. Omul, avend in sine materie, packtuesce si descinderea in materie, formezA caderea sufletulul (Plotin, Ennead. 3, 8 9,) locpict xca otyyfAXot del spiritelor mijlOcele prin care
pot a se curali de intinaciunile pacatului. In regiunea eterica, adaoge el mai departe, nu este un desert imens, ci un oras populat de cetgen1 numerosl si cart ail suflet nemuritor. D'aci descind ele pentru a se in-: corpora, cum spune Platon in «De Somniis», p. 586. 1) Logos sail lumea ideilor ; x6ap.oc vovb;. 9) De Vita Mosis 1, p. 612. 8) De Temulentia, p. 244.
www.dacoromanica.ro
2a
Spiritele cele mai curate sunt ministril lui Dumneqeti in lume. Filon, in espunerea teoriel sale, se servesce
de elementele ce a gasit la Zoroastru, Platon, Pitagora, Moise si in traditiunile misteribse ale Greciei si Egiptului, pe care le modificA si le da, un caracter not'. Cine doresce a gasi caracteristica Gnosticismului, neaparat trebue sa alba in vedere vechile institutiuni judaice luate din Egipt, Arabia si in general din Orient. Doctrine le persane, aduse in Alexandria de judei, stint basele Gnosticismulut In Zend-Avesta spiritul suprem era Timpul fafa margine. 4) Din el prima, emanatiune a fost Ormuzd, care crea, cele 6 genii (amshaspanqi), ce se afla in jurul seil, serrind ca mijlocitori intre Dumnecleti si om. Genii le. acestea sunt de doue feluri : masculine si feinenine. Dupa ele yin asa numitil izedl, 28 la nume'r, al caror set este Mithra ; apoi alte spirite; infinit de numerOse.. Al doilea nascut
din eternitate fu Ahriman, care pentru mandria sa fu condamnat a trai 12 mii de ani in spatiile intunecOse. Ahriman crea pe asa numtil Dewi, care umplura lumea. Celor 7 amshaspanqi erati opusi 7 arhidewi, iar izedilor li se opuneali dewil. Acestia
awl de doue feluri si unul dintre cel mai puternici se numea Aschmogh 2). Din lupta dintre spiritele bune
si cele rele va esi triumrator Ormuzd si atunci tots Omenil vor fi fericiti si vor canta laude spiritului suprem cu Sosiosch 3). Intre Magi si Haldeeni, cele 2 1) Zernone akerene.
I) Zend-Avesta, vol. I, part. 2, p. 110. 3) Id. t. II, p. 278.
www.dacoromanica.ro
30
secte ale preotilor din Babilon,, nu putea fi impacare. Judeil au facut cunoscinta cu ei pe timpul sederei for in Babilon. Zoroastru, de si combatea idolatria, totusi .servea ca sef al Magilor. Gnosticil in formularea doctrinelor lor, au luat multe din, India si China'). Precursoril Gnosticismului de ordinar se pun Simon Magul, Nicolau, Menandru si Cerint, persone mitice, mai mutt obscure si care se del de novatori in materie
de religiune, de si all in partea practicain morala for nisce directiuni cu totul desaprobate de morala, ba chiar inmorale 2). Pe Cerint 'I combate evangelistul
Idn; el nu a fost un precursor al evangelistulul cum voesce a sustinea Busswurm in Iohannes der Donnerer p. 17. Irineu, care avea relatarile date de Policarp, discipolul lui Ion, sustine espres acest lucru in Adversus Hwreses lib. 3 p. 318. ed. Grabe. Idem Lucke in «Comentaril asupra lui Idn», vol. 1. p. 226.
In epistola lui Barnaba 3) se vorbesce de yvthotg ,ca de o interpretare alegorica a Vechiulul Testament. .Eusebiu 4) amintesce de o scriere a lui Serapion, episcop din Antiohia, in care se face mentiune de Doceri, secta in care principiul era ca reul se afla in corp si de aceea inv6tati ca. Fiul lui Dumnecleil nu putea avea decat un corp aparent, pentru a nu putea sa imprumute un corp din materia conrupta. Asa 9 Abel Remusat, Melanges asiatiques, vol. I, 94-96. 21 Irineu, Adv. hwrer lib. I c. 26 ; Eusebiu, Hist. Eccles, lib. II, c. 13. .1 2, 9. 4) Hist. eccles, 47, 12.
www.dacoromanica.ro
31
d1tt nascerea, viata si suferintele lul Iisus Christos erail numal patute. El admiseserA teoria emanaciunii,
pentru ca sa respunda intrebaril cum s'a putut dintr'un spirit infinit sa iasa ceva finit si material. Aveail
si Dualismul, luat din Asia, pentru ca s5. impace 1.6111 din lume cu ideia spiritulul perfect, cu Dumneclea.
In secolul al VI'lea doctrina acesta reapare cu Eutichie in Monofisitism f). Docetil ail fost combatut.I, de evangelistul IOn 2), si de o multime de parintl bisericescl. In special Irineu dovedesce eronatele lor invetaturi 3).
Numele de DocetI se da in general la tote sectele gnostice, care preferad principiile de mal sus, de si ele se deosebiait prin unele particularitgl ale sectel lor. Am amintit aci despre el Intru cat gh'sim parintl bisericescl, cars sustin ca el erau nu o sectA, ci o opiniune respandita intre Gnosticl. 4) Gnosticil nu erati lipsitl de egoism. 5) El sustineati ea poseda tOta." sciinta si ca atare esplicau religiunea dupa credinta lor, intelegend prin ea sciinta adeverata a lucrurilor. In general vorbind Gnosticil puneati mal mare pret pe tnetafisick si inlaturaii elementul moral. Ca atare el I) De aci inainte se intrebuinteze pentru ei espresiunile de aphtardoceti, fantasiasti si alte numiri. 1) 1, 1. 3) Adv. hares 1 III c. 22, 1 v. c. 2.
4) Philastru, episcop de Brescia, mort la 387 si 1nsemnat pentru cartea sa Liber de haaresibus. Epiphaniu episcop de Constantia pe la 310, insemnat prin opera sa, in care trateza 80 eresii, din care 20 inainte de crestinism. 5) Phil. 5, 8, singuri, cliceau aderentii sectei, cunoscem misterele negraite."
www.dacoromanica.ro
32
nu cautati sa esplice cum a cadut omul, nici cum s'a 15utea reabilita, ci sa dovediasca care sunt raporturile dintre finit si infinit. Finitul era o slabire a infinitului si on ce lucru finit se confunda cu materia, iar acesta cu re'ul din lume. Se intelege ca atunci Gnosticil alerge la teoria emanatiunii, ca una ce presenta spiritele esite din Dumnedeti, care spirite prin emandri succesive au degenerat, dar se resOumpera si revin iarasi in sinul lui Dumnedel Dimiurgul crease lumear pe care avea s'o rescumpere eonul Iisus Christos. Basa. Gnosticismului nu era credinta, ci pe aceea ce Parintil numiati : c1suSwvuµos Tv@gtg, mai apoi Gnosticismul. Din Dumnedea ese prin emanatiune (Tcp0(30X-)
o suma de eoni 1) si in cursul acestel emanari prin descoperirea spiritului divin se produce o impreunare a luminei ercXpnloc) cu materia fiX1. Cum se vede fie-care eon este un fel de Inger ca o fiinta cu totul metafisica. Simbolica Gnosticismului se resume in astrologia, antropomorfism, combinatinni numerice si istoria religiOsa a judeilor si crestinilor. Dupe teoriele gnostice razele luminel eraii inchise in materia; ca sa scape de acesta inchisOre vine scopul creatiunii, care pare a fi un fel de rescumperare
Mantuirea nu se face decdt in urma vestiril ce se face lumel de un eon din eel mai apropiati de divinitate, acesta le arata care este Dumnedeul adeverat. Eonul acesta este in aparenta imbracat cu corp uman.. 1) Gregoriu de Nazianz, Orat. 23 si 44 spune c6. pleroma sail plenitudinea inteligentilor se compune din 8 eoni: 6o&oc §i £qt. Ilvetip.cc §i 'AlOstoz, X6-10
§i Z&,
ay.D.pconoc
§i ExxXlvacc
www.dacoromanica.ro
:33
Nu respund chiema'ril decat Ornenil spirituall (Gnosticii), call se mantuesc, pe cand cel corporall sunt condamnati la mOrte, fara a avea vre-o speranta de mantuire. Intre spirituall si corporall eraa credinciosil (psihigh). Ca practica el aveau un ascetism sever, care se impaca cu teoria for asupra materiii.
Gnosticif maT insemnati. In Siria istoricesce se dovedesce, ca au esistat in diferite
timpurl diferite doctrine, a caror lupta se caracteriseza printr'un insemnat sincretism sati inpacare a acelor doctrine, pe care le primise din Persia si Chaldea, Egiptul antic si Egiptul grec, Palestina judaica si cea crestina. Principalil gnosticl al Siriel si Asia Mica Ina : Saturnin,
Bardesane, Cerdon, Marcion si Marcionitil; iar, acel din Egipt fura: Basilide, Basilzclii, Valentin, ()Bpi si Carpocrat. Saturnin, pe care Irineu '1 pune intre gnosticil propria gio., a trait sub imperatorul Adrian, in Antiohia.
El a fost discipol al lul Menandru. Sistemul sett plea de la principiul esistentei in lume a dou6 principii, pe care el le admitea din causa faptelor bune si rele ce sunt in lume. De aci lumea divisata in dou6 clase : a
celor buni si a celor pacAtogl, ambele gasindu-se intfo neintelegere si certa continua. Tata al principiului
binelui era PArintele necunoscut2), iar al celul r6ti Satan. Lumea era o creatiune facuta tot pe calea emaIrineu 1,22 edit. Grabe. 2) liccrilp eCVCOOTOc.
3
www.dacoromanica.ro
3'i
natiunil, caci acesta nu putea lipsi dintr'un sistem gnostic.
Saturnin este calauclit de principiile lul Zoroastru, pe care le reduce la un dualism temporar. In lupta celor dou6 principii, reii sunt aparall de demons, iar cei bunt de Christos, mantuitorul. Cele sapte spirite siderale') au
facut lumea si pe om din materia eternk pe care o conduce, fara insa ca omul sa aiba in el de cat o tun oscinta slabs a Creatorulul si pe care o maresce din observarea lucrurilor facute de el. Pentru Saturnin cele septe spirite siderale emu ingeril, si triveta cum ca. Judeil n'ati cunoscut pe adeveratul Dumnecleil, ci n.umal
pe cel septe ingerI, earl au creat lumea vizibila, unul din el era Dumnecjeul national al for si acesta de si nu era perfect, totusi nu era rara pdcat. Satan apare in sistemul lul si ca spirit si ca materia, cu alte cuvinte principiul r6u din lumea spirituals si materials.
Cum fuse s'a creat lumea, not nu cundcem cu claritate, dup6 cele ce ne spun cel vechl. Teodoret ne comunica cum ca. Saturnin admitea ca au esistat la inceput doul Omeni: unul bun si altulpacatos. Mantuirea omului s'a facut de Tatal necunoscut, in urma avisului celor mai de aprOpe puteri ale sale, trimitend in lume pe suprema sa putere, spiritul fara forms. real* care apare
sub forme omenesci si care avea sa purifice lumea, inlocuind prin invei.aturile ce avea sa dea. pe acelea ale capiteniii ingerilor, dand puterea Omenilor de a -'sl "A.TraAot xoavoxpocopac, pe care i-a ga_sit in Zend-Avesta sail Kabala.
') Haeref. fabul. vol. IV, p. 194. Ayavvnvoc, dcathweroc, ecvitasoc
www.dacoromanica.ro
35
intari raza de lumina, care ail dobandit-o la creMiune. Pentru mantuirea sa, omulul i se cere si conlucrare din parte-i. Saturnin ca om religios, ca crestin, intru cat se alipea de principiile crestine mal mult ca de judaism, pe care '1
inlatura, nu putea sa vada vre un raport intre legea veche si cea noue, ba Inca le credea inimice una alteia. In practice Saturnin era fOrte sever si cerea o cornlatere a II-Latent, pe orl-ce tale. El nu permitea decat o vial, contemplativa si cu totul ascetica. Se ridica cu taria contra mancariI de came, contra casatoriiI, pe care le interclicea celor alesI1). Si avea cuvintele sale. Carnea era sediul reulul; casatoria era
stability de Satan, ca sa continue cu adeplil seI; deci 0menil neorbitI de Satan, cart aveati in el o raza de lu-
mina, trebuiail sa fuga de ademenirile spiritulul rel. Bardesa,ne2) de Edesa, barbat celebru in Gnosticism
traia prin a doa jumetate a secol. II (1.72) si mOre la la 225. Cam neconsecinte cu el insusi, Cate odata combatend gnosticismul; pe care all& data it apara, Bar-
desane este autorul mal multor open teologice, dupe credintele sale, care insa n'ail ajuns pana la not, decat in mid fragmente. Crestin de la inceput, dupe cum isl primise educOunea, susVnend crestinismul cu mull& convingere si aria, in urma cade in eresia, din dorinio: ce avea ca sa pOta gasi soluOunea cestiunilor, asupra carora i se parea ca crestinismul este mut. Amator al 1) Numai cu acestia era sever de tot; nu cerea acesta si de
la multime, caci simtia el ca nu 'si va putea vulgarise invetaturile. 1). Hilgenfeld, Bardesanes, 1864.
www.dacoromanica.ro
36
studiilor grece, versat in astrologie, Bardesane apare urt
om estul de cult al timpulul sea. Sub Marcia. Aureliu
si Lucius Verus, el isi arata tot talentul sea in arta inducliunilor, aparand crestinismul cu mult curaj si sciinVa in fa4a acestor inimicl al set Tata sistema doctrinara a lui Bardesane. Mal intairi stabilesce ca si Saturnin, doue principii:
unul al binelul si altul al _reului. Principiul binelul
avea pe Taal necunoscut la origina sa, iar .cel at reului, materia eterna, isvorul a tot ce este reti, far. forma si inert. Lumea este creata de lisus Christos si Sf. Spirit, cu ajutorul a doue perechi de eoni, Maio si Tabs° (genii ale pamintulul si apel), Nurol) si Bucho (genii ale foculul si ale aerulul), earl' as emanat din el si call avend conducerea de capetenia, incredinteza administrapunea la cele 7 genii siderale, sub care se afla supusa lumea si cu ea omul, ca parte materials;
cad intru cat privesce partea spirituala, apol acesta find nascuta din Spirit, se bucura de o libertate deplina, fara insa a fi scutita de tentarile Jul Satan. Prhnul eon 2) nascut din Tatal necunoscut fu oguyoc, tovarasa
sa si apol mum. lift Iisus Christos, a Piulul lui Dumnecleu celui via, iar ca tovaras al sea avu pe SophiaAchamoth, resultatul unel emanaliunt mat inferiOre dar care este conduse la formarea materiii de catre Dimiurg. Acesta avea sa rescumpere pe omul caqut, caren'avea cunoscinla de de origina sa ceresca. In acest stop 'Aciov egal cu siriacul Ithio. 2) Ephraem. Syrus, Hymn. 55. 1
www.dacoromanica.ro
37
el lua un corp ceresc ') sevarsi opera sa si se reintOrse in pleroma. Sf. Spirit in urma lul Iisus Christos si fu sora si sotia sa, muma vietel (11 &al) yaysaucupy6u). Dupa
le acestia creara lumea, cum s'a dis mai sus, lucredintara conducerea el altor puteri mai inferiOre a cAror
sediti era cele Opte planete si cele 12 semne ale zo diaculul, sub care erail alte 36 inteligente astraletaxcivoc. Cum Bardesane era crestin, recunoscea pe Dum-
necleti, pe care-1 numea Tata si despre care dice in un fragment, ce ni s'a conservat de Eusebiu 2). «Totul pOte sa se faca cu p15.cerea lui Dumnecleti, nimic nu se pOte evita din aceea ce voesce, caci nimeni nu pOte resista vointei sale. Ceea ce se pare ca resista se face prin
lunatatea sa, care acorda fie arida aceea ce este propriu naturil sale si voin(ii sale independente., Neconsecinte cu el insusi, une -orl sustine a tot ce cade sub sensurl atarna de destinul sideral, pentru ca in alte locuri sa se ridice contra astrologilor, aparand liberul arbitru. Omul este o creatura deosebita in lumea inteligentelor, nascut cu suflet din eons. prin crux 'TCVsup.cacm) aclut prin gresala, pus ca sa-'s1 espieze pacatele in corp omenesc, care decl pentru el este o temnita., o inchisOre espiatOre. Partea nemuritOre din om este sufletul, care depinde de inmea intelectuala. Iata ce dice el despre om. Omul
nasce, se nutresce, ciesce, se reproduce, mananca, bea, clorme, lmbatrAnesce si more ; a') 2(5pcc oupdvlov iar nu crag, combittend pe Evangelistul kit ,,Cuventul corp s'a Scut". ') Eusebiu, Hist. eccles. lib. IV c. 30.
www.dacoromanica.ro
38
cesta e scopul comun on carui animal, care n'are. ratiune (clAoyov Ccbov). Cu tote acestea cele-l'alte ani -male, care n'ail deck principiul vital (4 )uxix& 6v-c1) se
reproduc prin generatiune si pier prin loviturile -natureil.-Dar Omenii, cars singuri ail ceva deosebit, inteligenta (voila), emanata din inteligenta suprema, se bucura de prerogativele acestui spirit, la care se alipesc si nu sunt supusi legilor naturii. i) Dupe mOrte nu admitea invierea corpurilor, dar vorbia de insotirile ce se fac in eternitate si credea ce, sufletul va lua un corp spiritual, ceresc, tact materia, isvor de rele, trebue sa se nimicesca. Bardesane a scris urmetOrele opere : Comentarif
asupra Inctiel, Dialogurl asupra destinulul, diferite Apologii2) etc. Eusebiu ne-a pAstrat un fragment din c rcept ecp.ocpplvil 3)». Tot el a scris si 110 imne eretice la care a respuns Efrem Sirul prin «imnele ortodoxe 4)».
Cerdon5).Putin cunoscut, Cerdon a fost originar din Siria, de unde pleca ca sa scape de aceia ce vrojail sa dea un caracter judaisant crestinismului si se duse in Italia. De si nu doria sä formeze ,o secta., totusi pentru ca doctrina sa era contrary crestinismului, Cerdon fu escomunicat din Roma. T) Eusebiu, Hist. ecles. p. 273 ed. Colon. a) Porphyrius, De abstinentia IV. VI, 10. a) Despre Destin, Praeparat. evang. 4) HiIgenfeld, Bardesanes, 1864.
&) Irineu Lib. I, c. 28; Eusebiu, Lib. IV, c. 10; Epiphaniup Haeresis, 41 ; Theodoret, Fabul. haeret. I. c. 24; Tertulian, De prescript. 51 ; Cyprian, Epistol a LXXIV ad Pompeium. www.dacoromanica.ro
39
Putinele cunoscinte ce avem despre doctrina sa, nu
ne da posibilitatea de a ne putea da sema desevEzsita despre sistemill sea cloctrinar. Mal bine inveVaturile sale se ved la Marcion, cu care fu in prietena si care si-a propus de a le da o desvoltare. Aspru catre sine insusi, el fu aspru in doctrinele sale ; de aceea nu se imphca cu blandeta cresting, caria II opunea judaismul 1). Lumea acesta, plina de imperfectiunl, nu putea fi opera lul Dumnecleil, biblia
nu pOte fi cu totul inspirata, cacl in ea se gasesc lucrurI care lovesc in legile moralel; Iisus Christos n'a. fost n'a* scut din FeciOra Maria, decl neavend corp, nu
putea nicl sg sufere in corp ; scrierile la care tinea el, er' ale lul Luca i Paul, dar si acestea alterate.. Marcion 2) nascut in Sinope, la inceputul sutel a doua a erel crestine si alungat de aci s'a dus la Roma, uncle a imprumutat de la Cerdon, unele principil si formule gnostice, de si Marcion nu pOte fi privit ca un gnostic propria cjis, intru cat el nu vorbesce de eons, nicI nu intrebuintezA alegoriile acelora. Despre el ne del sciinte Irineu 1), Justin Martirul 2), Clement al AlecsandrieI 3), Origen 4), Epifaniu6), Theodoret 6), Efre4n7)
Tertulian8), un fragment al lui Esnick, episcop armen, despre distrugerea eresiilor. etc. Zelos crestin in junet5., Marcion nu lipsi de a avea ura contra judaismului ca si contra celor- l'alte religiunl 1) VeclI Jacques Matter, Hist, critique du Gnost. T. I. I) Vigourox, les livres saints et la critique. 1) Adv. haeres. 1,27; 2) Apol. 1,35; 2) Stromat. 3 p. 425; 4) Contra Celsum ; 5) Contra haeres. 42; 8) De haereticae fabul 1.24; 7) Imnele sale; 9Contra Marcionem 5.17,21; De Prescript. haeret. 51.
www.dacoromanica.ro
40
In care nu gasia nimic de comun cu crestinismul ; ha merse pana a inv6ta ea Dumnecleul crestin este altul cleat al judeilor. De felul sell iute, cade lesne in estreme. Inclinat la ascetism, el Imparte bunurile sale Bisericiit) La Roma is1 formula doctrina sa. Servindu-se de Inter-
pretarea literala, putu lesne sa capete ura contra scrie-
rilor biblice, care ast-fel luate, i se panel pline de antropomorfisme. De aci rolul set" era ca sa redea biserich scrierile, asa cum ele aparusera, desbracate de falsificarile ce luasera in timp. Sa dice ca el fu escomunicat
din Roma, dupa cererea tatalui sell, ceea ce insa nu se pOte dovedi cu certitudine. La Roma, apa'rand crestinismul, luptand contra judaismului, se folosia de cuvintele evangelistulul Mateiu 2). cNu se pune vinul nou in vase vechl). Din ciocnirea ideilor sale cu ale celor
din Roma, resulta imposibilitatea de a mal sta aci. Dupa cum se scie, el era adversar al bisericil, Cind Policarp veni la Roma, pentru ca acesta '1 numesce c Primul nascut al Jul Satan 2)).
In doctrina sa, Marcion recunoscea si primea Irel. principil necreate (tipxat 4) si anume : Dumnecleul bun.
(Ms dyce&W sail suprem ; Creatorul cel drept sail Dimiurgul (arktut):;i6c Sr.xatog) si materia inert& si eterna 1) Tertulian, De prescript. 30. ') Mateiti, IX, 17.
1 Eusebiu H. E. IV, 14. 4) In gnosticism eraii numai doue: pentru arum ipotesa acesta apare. Totu§i Dimiurgul nu pare a fi de cat o emanatiune, aqa ca tot doue principii roman tiii anume: principiul binelui Eii prin-
cipiul reuluI. Veal' Baur, Christi. gnosis. p. 276. Tertulian, Do Praescript. adv. haeret. 34, complinesce ideia cu Apelles, succesorul lui Marcion ; Eusebiu, Hist. Ecles. V, 13.
www.dacoromanica.ro
41
(5X1). Fara a stabili rap orturile metafisice dintre el, Marcion
pune pe Diavol (6 Mpo Xoc) ca stapan al materiii sa i pe Vicleanul si r6u1 (& novv6g). Omul si Lumea, creaturi ale Dimiurgulul, erat formate din materia pacatOsa care
a trebuit sa greslasca si pentru care au avut nevoe de rescurnp6rare. Christos, trimis pe pamInt, avu misiunea de a ridica pe tot1 la Dumnecleu si el apare ca mantuitorul anuntat Judeilor fara.' a avea un corp real, cad atuncl 1-ar 11 luat din materia si ast-fel s'ar fi supus puteril Dimiurgulul, ci numal parut, (Phantasma vindicans Chris-
t= non erat quod videbatur ; caro nec caro, homo nec homo), d'aci combatand ca si Cerdon nascerea sa din FeciOra Maria. Locul unde descinse fara de veste (Subito Christus), dupe ce traversa cerurile, locuintele Dimiurgulul fu Capernaum,.in care predica noua sa invetatura man-
tuitOre si prin care aducea Omenilor cunoscinta Dumsi de aci Incepe necleului celul bun si necunoscut
stapania dragostel care lug. locul aceleia a dreptatii, probe ca Mantuitorul se sacrifice pe el pentru omenire, ridicand mainile pe truce, pe cand Moise cerea mOrte inimicilor lui Israel. Ca sa pOta reusi in misiunea sa trimisul lui Dumnezeti, facu minuni, chiema tote popOrele la mantuire, aduse o noua societate morale si alese -Omenl streinl de Orl care din vechile institutiunl. Marcion 1) Tertul. Adv. Marc. III, 15 : Ut per solemn apud Iudaeoe
et familiare nomen in eorum fidem irreperet. 1) Christos era manifestarea lui Dumneclefi, cad Marcion nu admitea de cat un singur Dumnecleil; era un fel de,personificare a ideii despre rescumparare.
www.dacoromanica.ro
42
fagaduia tuturor acelora ce vor duce o viata ascetica 1), santa, o recompense cereasca, fericirea desavarsita, iar celor neascultatorl, pedepsa eterna.
Ca sa arate ca vederile sale sunt adeverate, in ceea ce privesce modul cum judeca Vechiul si Noul Testament, Marcion formula o serie de antitese ce clicea ea sunt intre ele. Scrierea acesta ins& s'a perdut. El lepada scrierile apostolice si nu primia deck 1.0 epistole ale lui Paul si Evangelia Domnulul, pe care o confunda cu a lui Luca, suprimand din acesta partile neconforme cu principiile sale. Discipolil lui Mar-
cion er' impartitl in auditori si catehumenl; ne este insa necunoscuta deosebirea dintre aceste doue clase. El au avut episcop0) si temple ; 3), ba in Siria, s'ati gasit ruinile unel sinagoge marcinnite. Printre discipolii sel putem cita pe Marcu, Lucian, Apelles ; apor
pe Prepon, Sineros, Pitton si Patitus. Acestia modificara sistemul confus al Jul Marcion si cu deosebire Appele, care a stabilit esistenta unul singur principiti Dumnecjeule suprem si perfect, care creaza lumea ,prin
Iisus Christos, Ingerul Focului, si acesta in scopul salvaril nemulul man, pentru care veni pe paminty lua cu imprumut un corp material de la elemente si it inapoi la urcarea sa in ceritl Apelles se credea ') Ei se abtineaii de apa, lapte, pftine, mere i uleia ; despretuiaa placerile ochilor ; erail contra casatoriel, punend intre catehumeni pe acei ce nu se puteaa abtinea ; aruncaa misterile; la.
botez primiaa ca el sa fie efectuat §i de femel.
') Vecli E. de Prewnse. *) D-nul W. Waddington, Inscriptions grecques et latines..
Paris, 1871, Inscript. 2518.)
www.dacoromanica.ro
43
inspirat sad cel putin luminat prin descoperirile uneF femel numitA Filumena (Elena lul Simeon Magul). Morcionitil traesc Ind prin secolul al V lea. Din acest timp unit revin la ortodoxia, f) altil sufer asprimea legilor civile contra ereticilor (legile bizantine.)
Basilide.Basilide este unul dintre gnosticiI insemnatl, care prin felul cum esplica diferitele teoril, trece ca
un gnostic sistematic. Locul nasceril sale era Alexandria, 2) iar nu Persia, 3) pecare a visitat'o iasa. El traia in. Egipt
pe la 125 si aci incerca injghebarea sistemu-
lui set Tinta urmarita de el era ca sa Impace pe Aristot si Stoicl cu noua religiunel Ca s'a. ()Mina resultatele dorite de el, Basilide nu perde din vedere a
stabili Ind de la inceput ca el nu va aduce ceva strein, nu va face inovatiunl ; din contra va restabili doctrina crestina, inlkturand erorile si falsificarile, a-
jutat la acesta de marturiile Jul Glaucias, pe care el it numesce interpretul Santului Petru. Dupa, el DumnecNal, venascut si fara mime. s) negrait avea in sine plenitudinea perfectiunilor si din el ail esit alte esistente, asenanetOre lul, eonl ce impreuna cu el formati ogdoada ') sail regiunea supraEuqebiu, Hist. eccles. V, 13. 2) Foucher, Mem. de 1'Acad. des inscript. XXXI, p. 448. ') Actele disputei lui Manes cu Arhelaus. (Acta disputations Archelai cum Manete, Hippolyt). 4) Hippolyt, Philosophumena VII, 20-27. 6) Ed. de Pressense, in Lichtemberg. 1)
6) Dupaespresia sa @sag appyrog. 7) Primul, 7cporc6yovoc, fu vou, din el emana x614, apoi din acesta cpp6vnacG §i as,a mai departe =put tlycqug, thxacocrovl, Si scplvn
www.dacoromanica.ro
44
7unara,.2) Din acestea es alte emanatiunl si tot asa
scale 7 pans la cifra de 365, cart la un loc formeza lumele inteiectuale, (6upconc) esprimate prin litere grece
in cuvintul Abraxas, 3) a carul insemnatate a dat nascere la o serie de discutiunl, unele mat departate de adever decal altele. Confusiunea in lumea intelectuala fu adusa de principiul reului, care face incursiune in ea. Si atunci se creaza omul prin eonul sad Dumnedeul Judeilor si eoniT s61, cu putere intelectuala
si materials ce avea si el. Separatiunea (MxpEacc) a luminel de intunerec sa facu prin botarirea spiritulul suprem de a trimite prima inteligenta (vo%) ca sa fats rescump6rarea omulul. A-
esta se uni cu omul Tisus la botez in Jordan, de and incepe opera de rescumparare. Mantuitorul, in care inteligenta divine, units cu omul Tisus, a suferit in viata si s'a supus mortiI ca om si a suferit nu pentru alOT, ci pentru el, cad a suferi pentru altif era contra dreptalii luT Dumnedett. Iisus ca om dar a suferit 0) aceea ce merits, nu pentru ca.' a pacatuit ceva
acum, dar in esistentele de mat inainte. Basilide dar presenta pe Iisus Christos ca pe Arhonul care a ser2) Basilide admitea 3 regiuni: supra-lunara (ogdoada) interme-
dial% (hebdomada) et eea de jos. Cele done ail conducOtor cilte
un eon (arhon). Irineu, 1,23. D -nul Minter intelege prin acesta espresie
..cuvint nod, iar d. Bellerman, cuvint sacrat. Veal asupra
acestui cuvint Wendalin, Miscellanea chifletiana, vol. VI, Antro. 1853 ; asemeni Le Pois, Discours sur lee medailles, Middleton, germane antiquitatis monumenta ; Baronnius, Annales ecclesias-
lici t. II p. 72, ed, Colon. etc.
4) Irineu 1,24. 9 Clement Alex., Strom. V. 506
www.dacoromanica.ro
45
vit tie instrument in mana hit Dumnecleii. Scopul res-
cumpararil era ca sa arate omulut origina sa si sa-1
faca de a reveni la ea prin credinca, care era
o
stare intelectuala si morala, in virtutea careia omul se putea pune in raport cu lumea superiOra. Omul este indepartat de la acesta tendinta prin faptul ca_ este Impins la acesta de cpurli rcpcaput aXoycg contrarul hat tpux-i) -Aor-,t-, 11 care yin apot imaginile (ELS,tacc)i
In privinta morala, Basilicie nu este riguros de tot. El nu este in contra martirulut, continentel. celibatulig, dar nict nu le recomanda dealt atunci cand prin ele obtinem resultate bune. Fiul seri Isidor admitea. chiar casatoria, cam, gicea el, feresce de multe rele.') Basiligil s'ati respandit- in Alexandria si Egipt, ba chiar.
in Ispania.2) Causa perderil for dupa anul 400 a fost decade* moravurilor. Valentin 3) este unul clintre gnosticii insemnatt, ba despre el se 'Ate dice c'a fost marele teorecian al gnosel '). Pe el Irineu '1 pune in fruntea gnosticilor, cad el reuni teoriele acestora, facu un sistem particular si inseinnat prin invetaturile ce sustinea. Probabil
Valentin era de loc din Alexandria, de acolo sa se fi dus la Cipru 5) si d'aci la Roma 6), uncle muri, dupe' o sedere de doe -sleet de ant (160). Cunoscend teoriele1) Irineu, contra haeres. 1,23; Clement Alex. 11. ') Epipbaniu, Haeres. 24 ; Theodoret, Haeret. fab. 1,5. 8) Despre el ne dail sciintt Irineu, Clement al Alexandrief,. Origen, Theodoret, Epiphaniu, Tertulian, etc. 4) E. de Pressensd. 8) Tertulian, Ad.vets. Valentin. c. 4. a) Aci fu de 3 on escomunicat.
www.dacoromanica.ro
46
-si doctrina Jul Basilide, Valentin, sub influenta filosofiei lui' Platon, isi croi directiunea sistemului seu, incepend a se face cunoscut de pe la 136 si cautand a descoperi ingenios doctrina Eonilor 1) cari in siste-
mul seu sunt de tot inmultiti. Admitend canonul intreg al cartilor sf. Scripturi, el nu intdmpind opositiune,
,de si pretinde a in doctrina sa residd adeverata doetrind crestind, lucru care in urind a fortiori it pune suspect inaintea Bisericil. Este cu greu a ne da sema despre sistemul doctrinar al acestul gnostic 2), cad in multe parti adaosurile discipulilor sel, s'ail atribuit si se atribuesc acestuia. Voth incerca totusl, a ardta liniamentele lui dupe fragmentele ce ne sunt remase din scrierile sale si din cele ce ne raporteza parintil bisericesci despre invetaturile WV) Principiul absolut, pe care nimeni nu-1 pcite intelege. este abisul BO*, Har0 care nu va peri nici odatd, cad este plenitudinea perfectiunilor, care a dat nascere lumilor intelectuale, In manifestarea sa, dupe secole de liniste, BuNc, se folosi
de Cugetarea, care esista in el si care a fost muma creatiunii. Ea pOrta numele de xcipcc si acrl sail ag yrov11). Inte-
lige* fu prima manifestare a Cugetaril ; acesta fu unicul el nascut (p.cvoyev*), cel intdill eon si de la el incep bite lucrurile. CeI-rati eons sunt inferiorl, si de ambele sexe, 9 Teodoret in.trebuintez& expresiunea zenril pentru cugetare. 2) Este drept ca termenul nu e no& ; dar el presint& un bogat sistem si o teorie complect& a eonilor. 2) Acesta este isponecuop, nelmail
4) Tertulian. adv. Valent. c. 1 spune c6, recta acesta era cea mai numerosk si cea mai fanatic& din Gnosticism; iar in c. 11 spune ca singurul discipol ce remase fidel invetaturilor sale fu Axionicus.
www.dacoromanica.ro
47
pentru a Linea sema de teoria generatiunii, in care eonil ce se nasc sunt chipul unirii dintre BuOog si Tvvoecc si impreuna formeza pleroma lul BuO4c, in care
se represinta cercul inalt al vietii superkire, bine in1.eles in gall de Bt4cg. Tovarasul Inteligentl fu AX0ata care cu Btkog si 'Evvoccc formeza prima tetrada, isvorul tuturor lucrurilor 2); apoi din acestea se nasce X6yog . xcd Coll si din acestia Avaptorcog xat ExxXlcta, in fie-care
manifestare find un eon masculin si altul femenin Tetrada a doua cu cea I-iii constitue o ogdoada. Manifesta'rile eonilor si nascerile for unil. din 41 se facea prin sizigil (auCuy(oc). Din a doua sizigie Valentin, derogand de la principiile sale, forma o decada si din a treia o dodecada, cu tote constituind ceea ce am cps maI sus, pleroma care era opusa materiel, causatdre a reulul, si careia II da numele de Kenoma. (Kbcolicc, ax6Toc).
Cel din urmk' dintre eons fu Sophia (Eop(cc), un eon
esilat din pleroma, care din dorinta de a se reuni cu spiritul absolut, de unde fusese isgonit, dadu nascere la un spirit imperfect, care continua martirul mumel sale, pang ce a putut reintra in pleroma, prin ajutorul lul Christos. Acest spirit imperfect (iptivo loci:(a, Axcep.0.4)
caclut in haos, dadu materiil puterea de viata si asa se nascu Dimiurgul, (pantocrator), in care se Oa o natura fisica si alta divina si un alt eon, care purta numele de cosmocrator. In ajptorul Sofiei caclute, 2) Jacques Matter, op. cit, 9 Proverbe, IX. Se spun de Ilinrr; www.dacoromanica.ro
48
cum si in scopul restabiliril armoniel turburata in pleroma din causa acelel caderl, Spiritul infinit trimite pe eonul Horus '), care incepe actul rescumpararel si pentru a-1 termina Ncfic nasce pe XpLat6g %at TEVE511.CC Si acesta
noue sizigie explica eonilor celor-l-alp misterul desvoltarilor spiritulul suprem, pe care nu-1 putem cun6sce
de cat prin manifestarile sale cu deosebire prin Movoyeytc. De aci eonif se impaca, revin la__ idel pacinice
si armonia fu restabilita. Ca sa 's1. arate recunoscinta catre Buadc si in acelasI limp pentru glorificarea acestuia
el, din tot ce era mai perfect in natura lor, nasc pe eonul /isus, care in lumea din afara de pleroma era ceea ce fusese Christos acolo. lisus Christos ca primul nascut al creapmil, avend in el germenil vielil divine, pe care trebuia s'o distribue in fiinIele din afara de Pleroma2) in lumea ce era opera Dimiurgulul. Acum Sofia separa cele trel principil, create de ea 3) adica unul pneumatic, altul psihic si altul hylic si apol se dete nascere celor sese lumi sail regiunl planetare avend fie-care cate un eon
pentru conducere. In ele luate a6ste luml representail lumea superiOra. Dar dimiurgul n'a voit sa faca pe
om de cat dupa chipul sea, pentru care si omul sa ia'aitoa de cat natura hilica. Sofia cu tote acestea i-a comunicat o infima particica din lumina, prin care el era superior insult Dimurgulul si pentru care omul 2) Didascal. oriental. in opp. Clem. Alex. ed. Sy lb. 2) Jacques Matter, Hist. de Gnost. Eug. Haag, Hist. des Dogmes Chret. ') Theodoret, HEeret. fabul.
www.dacoromanica.ro
19
fu alungat din rain pe pamint 4-) unde sufletul seu fu imbracat cu un principiii material, ceea ce it face sa fie supus lul Satan, decl spiritelor materiale. Omenil er' impartitl de el in trel clase:pneumaticl, corporall si psihid, si separarea acestor trel principil fu scopul operei de mantuire a lul Iisus Christos. Lumea dupa Valentin era divisata in trel clase: Judd: si crestinil de rind, earl er' sub imperiul Demiurgulul, paganil sub al lul Satan, si crestinil superiori, cu deosebire Gnosticii, er'
pneumaticI, adaogind el mal departe a tote natiunile si-ail avut Omenil for pneumaticl. Demiurgul trimite ca eliberator al poporulul sell pe Mesia, avend Corp din elemente eterice si prevegut cu puterl psihice ell care se uni la botez eonul Iisus Christos, avendu-1 in ajutor pin& la patima, mal inainte de judecata lul Pilat, de cand it parasesce 3). Mesia savarsesce minunl pentru ca se, daVediasca Judeilor origina sa; crestinil pneumaticl 'i se supun prin credinta. Efectuata rescumperal ea, crestinil curioscetorl perfecti al gnosel, vor urma pe Mantuitorul, care va aduce restabilirea tuturor lucrurilor si va conduce in pleroma --pe Sofia \hamot, uncle se va uni cu Mantuitorul, iar
crestinil cu ingeril; pe cand materia va fi arsa si cu ea Omenil materiall. Locul intermediar (T6 :-me ilaa6-tIttog)
va fi ocupat de demiurg si psihic0). Armonia restabilita, linistea va domni in Turner)). 1) Clem Alex., Stromat. .
2) Irineu, 2, 5. ed. cit. 3) Origen, opp. t. YI § 23
Irineu, 1-7.
4) Diction. of Christ. Biography et Smith Enid Wac. s. v. Valentinus. 4) Valentin, fragm, in opp. IrinEei.
www.dacoromanica.ro
4
50
Discipolil lul Valentin, cari all modificat insa inve-
taturile lui, fura Secundus, Ptolomeu, care a sim-
eonilor, Epifaniu, Marcu, Isidor, Calobarsus, Teodot, Eraclion, si Alexandru 1).
plificat
teoria
Ar fi interesant a vedea Intru cat urmasii lui Valentin prefac doctrina invelatorului for ; totusi cred ca aceste amanuntimi ar ingreuia cadrul lucraril de fats.
si de aceea le lasam la o parte. Of.4/12).Secta OfiOlor are multa asemanare cu doctrina lui Valentin. Ea face esceplia cand este vorba
de materie, cariea it da o esistenta eterna. Ofitil isl bats numele for de la rolul ce it jOca. sarpele (3ffcc) in invetaturile for si pe care am putea dice ca it adorati chiar. Cuventul
o fi
) este sinonimul lui Naas (tiri21), care
evreesce insemna sarpe. Cunoscintele ce le avem asupra acestel secte ni be del parintil si istoricil bisericesci. In timpurile din urma cele mai multe date s'all luat din Philosophumena lui Ipolit.
Dupe aceste cunoscinte, Ofitil nu puneau pre mare pe Vechiul Testament ; iar despre Noul Testament cliceati
ca era alterat de urmasii Mintuitorulul, call nu s'ail putut urea cu judecata papa a pricepe invetaturile date de el. Ocupaiia for principala era teosofia, cua) SA se vada asupra acestora Irineu, Tertulian, Origen, Augustin, Epiphaniu, Theodoret. ') Irineu Refut. fals. doctr.Origen. contr. Cels. (diagramma
ophitilor) Epiphaniu, Panar.Augustin, De Gen. contra Ma-
nich. 11,39. Theodoret, Haeret. fabul. 1. 14 ; I. Damascen, opera t, 1.Assem biblioth. orient.Coteler, monument. eccles. graec. Not. ad. torn I.Mg. par Giraud, ophitae, 1884.Baxmann, Niedners Zeitschr. 1860.Zeller, Theol., Iahrbiicher, 1853.
www.dacoromanica.ro
51
vint pentru care la el ca si la cef-l'alt Gnostici nu gasim teologi sat moralist. Ofitil admiteau un spirit suprem, infinit si necoprinsibil. «130.6p a caruia prima emangiune fu cugetarea ("Evvoia) sail concepliunea universulul, numita
si Ecr), din care es& primul om, numit de el al doilea om sail fiul omulul cu sfantul spirit (muma celor vii, il &go oocp(ct sail irfitylp td-)v Citivtop) Din a-
'cestea emana Iisus Christos, perfect ca Spirit suprem, mantuitorul a tot ce este de la bumnecleil si Sofia Ahamot, imperfecta, care nu posed& decat fOrte putin din lumina divina si care este conduce-tOrea si protectOrea esistentelor materiale. Ca si Valentin, dar intr'un mod mal simplu, OW arata cum Sofia Ahamot cacluta In haos, dadu nascere Demiurgulul laldabaot 1) sail creatorulul lumil. Ialda-
baot dadu nascere unul anger, care era dupe chipul seu, acesta altuia si asa mal departe pana se facu numerul de 6 2) cart locuiati In diferite regiuni si cu ajutorul for face pe om, pe care'l Insufieli din principiul pneumatic ce avea de la muma sa si ajutat de geniile create de el, care nu putura sa faca decat o masa inert& si _pe care n'o insufiell de-
cat Ialdabaot, cum s'a cfis. Omul acesta era ima,gina lul Dumneciett, era un spirit superior, pe care privindu-1 Demiurgul, se infuria, privirile sale se dile 1) Ialdabaoth sail fiul intunerecului de la ri-rim N1(74 i) Tao. Sabaot, Adonai, Eloi, Oraios iti Astaphaios, din care patru trase din limba religiose, a evreilor §i doue grecesci, cel putin prin terminatiune.
www.dacoromanica.ro
52
pana in fundul materiil, reflecteza imagina sa si materia se transforms inteun spirit On de ura si de. reutate, in Satan
(byt.61.Lop;:cg),
chipul creatorulul si
creatorul insust copiat atunci cand vederile sale it aratara in imperiul seu un spirit asa de superior, cum fu omul treat de Ialdabaot. Porunca lul Jaldabaot data omulul a fost ca el sa nu manance din arborul sciinteL Sofia, care vroia sa dejOce planurile lul Ialdabaot
si folosindu-se de ura ce era Intre el si Ofiomorfos,. trimese pe sarpe (6:Fcc) careil facu pe om sa calce porunca, pentru care fu aruncat pe pamint si supus. la o multime de rele. Sofia inse nu l'a dat cu totul
uitariI pe om. Din timp in timp Ii trimite profetl,. cari se'l ridice si dea sperante in viitor ; mat mult, a pOtrat o parte din fume de la viata cea rea. si a format partidul alesilor si in cele din urma. invoca ajutorul si compatimirea mumeI sale asupra acestora. Spiritul suprem, in fata insistentelor acestora.
trimise pe Christos, care se uni cu lisus la botez in lordan cu scopul de a nimici imparatia lul Ialdabaot. Acesta ca sa'O resbune ridica pe ludel contra lut Cliristos si 'I facu ca se'l restigniasca. Omul lisus dar Christos cu sora sa se urca la Cer, de unde apoI
reanimara pe lisus, dandu-I un corp aerian, (ceea ce facu ca nici discipolil s6I sä nu-1 rem-16s*, mai remanend Inca 1.8 luni pe pamint, de unde se urca la Ceria si sade la drepta creatorulul. Dumnerleul Iudeilor cadu in adancimile materiii, pe and Sofia Impreuna cu Omenil spiritual) infra in pleroma si rescumpararea este indeplinita. www.dacoromanica.ro
53
In privinta cultului, Ofitil aveat multe mistere, pe
care nu le cunosceati deck cel initiall. Patria for se crede a fi Asia. Origen 1) spune ca el nu erati crestini.
El erau fOrte bogati in literature, aveati cke-va dill din Noul Testament, cantArl, imne, evangeliile castre Egip-
teni si Toma si alte apocrife.
El esistati Ina in suta a VP; slAbill, in cele din urm5., se impart in mai multe secte, dintre care cele mai principale sunt ale Setitilor si Cainitilor.
In privinta morala ca si in cea. doctrinara el sunt impartiti. Unit laxi, altiT severl, pRnA a fi contra casatoriii ca sä nu perda seminta luminii prin actul procreatiunil 2).
In suta a IV -B Efrem Sirul a combatut fOrte mult, pe Ofiti. El erati si afarg. de Siria, in Bitinia, unde episcopil Theocrit de Calcedona si Evandru de Nicomidia au avut conferinte publice cu el. Imperatoril Theodosiu, Valentinian si Justinian 3) au luat diferite mesuri contra lor. Carpocrate 4). Contimporan cu Basilide, Valentin si
Epifaniu, Carpocrat din Alexandria fu un platonician ca si acestia. El traia in timpul imperato-torului Adrian. Scdla lui combate tote legile si interpretand fals epistola Iul Paul dire Romani VII, 7. nu fiul sell
recundsce de at ?ucl mile raiuriY, de uride i s'a 1) Origen, contr: Cels, lib. VI. 2) Cod. Iustinian, I. v. Minter, Od. gnost. Salom. trib. theb. et
lat., Hafniae, 1812, p. 12. Fuldner, De Ophitis.
8) Epiphaniu, Haeres., 26,13. 4) Irineu, adv. haer. 1,25. Clement Alex., Strom. HI, p. 521 ; Hippolyt..'EXeixog VII, 32 ; Epiphaniu, Haeres. 27; Tertulian, D.e
Script, 48; Eusebiu, 14,8; Gesenius, De inscript. phaenic-grec in Cyrenaica super reper. ad. Carpocr. haeres. pert. Halm, 1825
www.dacoromanica.ro
54
dat numele de eclectics. Ea credea in preesistenta spiritelor, iar ideile le considerall ca reminisce* a uner alte esistente. Dupa doctrina sa, Monada era Dumnedeul necunoscut (p.(x aprj, Tcartip awv, natip arcocrroc) din
care a esit totul si in care va reintra totul; deci spiritele au esistat din eternitate in Monada. Lumea era creata prin eon' de o ordine inferiOra (kyeAXot xoap.onotot), cars
s'ati desfacut de unirea cu spiritul suprem, find de Ikea for ambitiosl si orgoliosi. Acel ce reman sub influinta puterilor inferiOre, sunt pedepsitl a merge din corp in corp si din planet& in planeta ; pe cand acel. ce se unesc cu Monada, dobandesc fericirea in ea. Ne-
admitend caderea omuThl, nu primiau nicl ideia rescumpararil. Pentru el Iisus Christos era un om ca tot' cei-l-alti, nascut din Josef si Maria, deosebit numal prin calitatile sale de virtute si dragoste, avea o, putere mal mare de suflet si 's1 reamintia mai bine despre esistenta sa anteriOra, ajutat de divinitate, cad
Monada la botez i-a trimis puterea de a invinge pe Demiurgi si asa a putut sä vestiasca lumil o alta imp aratia. Cati-va intelepti al lumil (Platon, Moise, Pitagora, Isaia,
Zoroastru si Aristot) au putut cu tOta opositia angerilor creatorl sa se intOrca. in Monada, ca si Iisus Christos. Alaturi cu busturile deilor si ale inteleptilor areciel, era icOna lul Iisus Christos, care diceati ca este din timpul lui Pilat 4.). In privinta practica el nu admiteau faptele
bune ca ceva folositor, ci ca ceva indiferent si chiar rugaciunea ; iar dreptatea consta in credinta si caritate. Omul remane sub influinta puterilor inferiOre_ 1) Clement Alex., Strom., Ill. 521.
www.dacoromanica.ro
55
in totul el practicatt cel mat mare dispret pentru legile morale ') si totul era in comun : painant bunurl, si femet, toti supunandu-se legilor comunitatil, desi irineu dice 2) 4Nu pot sa me conving ca se fac la et lucrurl asa ireligiOse, imoralex. Insula Cefalonia ajunse templul de cinste al 1111 Epifaniu, fiur lul Carpocrat, care
mOre in etate de 17 ant si cardia aderentit set ii facura onoruri divine.
Mcintanismul Acesta seeta judeo-crestina ist are inceputul in Frigia, catre mijlocul secolului al II-1", (la 1.56 dupe Epifaniu si la 1.72 dupe Eusebiu) acomodandu-se sectantil cu insusi felul -(61'0 de a fi aplicati catre lucruri escentrice in
materil de religiune. Secta combatea clericalismul si se ivi tocmal atuncl cand incepuse lupta intre Roma si representa.41 liberalismulut3). Intemeietorul sectei fu Montan,
un crestin din Frigia care pretindea ca in estasurile sale primesce revelatiunt de la st. Spiri,t 4), care acum stralucesce in biserich ca in timpurile primare, apostolice5)
iar paracletul, care conduce biserica la etatea sa virila si care a fost promis de Mantuitorul apostolilor set, este el. Centrul de activitate al iluminatilor era Pepuza, cum spune Epifaniu si aci, nu la Ierusalim, trebuia sa in-
cepa imparatia de o mie de ant a lut Iisus Christos. 1) Combatea pe Moise a ill Decalog a oprit sub pedepsa adulterul 4i furtul.
') Irineu, Adv. haer. 25. 1.
8) Ed. de Pressense, Hist. des trois premiers siecles de 1'Eglise. 4) Tertulian, De anima, 9. 6) Tertulian, adv. Prax.
www.dacoromanica.ro
56
Organele de capetenie ale lui Montan erati doue femel Maximilla si Priscilla.
Doctrina sever& a lui Montan, nefiind sprijinita pe Evangelic, a gasit contrary in episcopil Claudiu Apolinarid 1), episcop de la Ierapole si Clement Alexandrianul. 2) cum si in Miltiade 3). La Roma intalnesce asemenia mare oposicia, in urma revelatiunilor lul Praxea 4)
de si aci se afla un partid contra tenth-L.010r ierarhice
ale Rome'. In Galia,cu osebire la Lion,Montanismul ar fi gasit un teren prea favorabil, dad. Irineu n'ar fi devenit cel may mare vrajmas al lor, in urma calatoriii ce Meuse la Roma, spre a lua ordine in acesta privinte) Succesul for a fost ma' mare in Africa proconsulara. 6) Slabirea discipline' in biserica si o exagerare peste mesura a puteril episcopale, facura pe Tertulian 7) sa
tea in randurile Montanistilor, suparat pe lasitatea episcopulul Rohe' Zefirin, care permitea episcopilor de a erta pacatele mortale; in cele din urma a reintrat in sinul bisericil, de si unil ar voi, basati pe Augustin, sa desmin0. acesta. 8) Montanistil, dup.& ') Eusebiu, Hist. eccles. IV, 27. ') Clement Alex., Stromat. IV, 13, 15.
8) Eusebiu, Hist. eccles, V, 17, vorbesce despre acesta Eii '1 dil
ca autor al scrierii Profetia estatica,". ) Tertul., ad. Prax. 1, Eusebiu V, 16. ') Eusebiu, Hist. eccl., V. 3,20. 8) Acta Perpetuae et Felicit. probezh, cii ideile montaniste ail gasit aderenti devotati pan& la martiriti. 7) Tertulian (Quintus Septimus Florius) neiscut in Cartagena la 160, avu o culture, forte vastg, scria grecesce si latinesce si fu cel mai elocuent scriitor in Occident in timpurile acestea. El a murit in 240. 8) Augustin, De haeres. 86.
www.dacoromanica.ro
57
cum ne afirma. Epifaniu i) admiteau Trinitatea si invierea mortilor 2) si recunosceati agile Vechiului si Noulul Testament, luptand mult contra Gnosticilor. 0menirea trecuse, dupe el, prin trei virste: a legit si proktilor (copilAria), a lui Iisus Christos si Apostolildr (juneta) si a paracletulul (virila). ComMtend organisatia episcopalA., Montanitil invetati ca biserica nu este constituita pe numerul episcopilor 3). Ca viat& practicA Montanistil preferau o mare severitate, erail de tot austerl, postiati mult 4) cunoscut acest post sub numele de xirofagia si erati fOrte
aspri cu acel ce adeail in gresale. El opriati a doua casatorie, 5) pretuiati mult celibatul 6) si martirul. 7) dand
afarA din sinul for pe ucidetorI si idolatri si invelaa
6, tot ceea ce nu este permis, este oprit cu rigurositate. 8)
Montanismul pe terenul vietel practice se contradi-
cea cu principiile teoretice, punend sub o aspra regulamentare viata crestinului, cu tote ca cerea libertatea si esirea lul de sub autoritatea opresiva, a ierarhil, cum dicea Montan. El oprea bisericil dreptul de a erta pe aceia ce s'ati lipsit de castitate si nu 1) Epiphaniu, Haeres. 48. 2) Tertul., contra Marc. HI, 24: Confitemur in terra nobis regnum repromissum in mine annos. 8) Tertul., De pudicit., 21. 4) Ibid. De Monogamia ; De jejun 17. Busebiu, H, eccl., V. 18. 6)
Tertul. De monog. Unum matrimonium novimus sicut
unum Deum."
6) Ibid., De Exhortat ad. castit. 9. 7) Ibid., De fuga, 9.
8) Tertul., De coron., 2.
www.dacoromanica.ro
58
facea deosebire intre ordinele sail poruncile evangelice si intre sfaturile evangelice. Dupa organisatia for trebuiati aderentil sk postiasca. doue se'pfamani pe an, afara.
de Sambata si Dumineca, in care timp sa nu manance cleat paine si legume. In timpul persecutiunilor era oprit Montanistilor de a se ascunde 1). Numirea ce'si luau era de pneumaficl in loc de psihid, cum se numiail crestinii-ortodoxl. 0 doctrina ca aceea a Montanistilor in care, dupk cum am veclut, crestinismul este degenerat; in care
omul trebuia sa traiasca in afara de familia, decl contraria legilor inerente naturil sale, o asemenea doctrina, de si apara crestinismul contra Gnosticismului, totusl '1 facea mult ref' grin rigorismul exagerat. 2) Montanistil dispar la finele secolulub III-lea.
NovalieniT. In suta a III-a a erel crestine, biserica avu de luptat contra teoriilor exagerate a Novatienilor. Intemeetorul sectel fu Novatian, un filosof convertit la crestinism,' despre care nu avem multe date positive, ba Inca in gall de scrierile inimicilor teoriiI sale, n'avem nimic care sk ne clarifice doctrina ce profesa. Durk neintelegerile ivite sub papa Callist, biserica fu turburata de o nou6 schismA sub Novatian. Moti-
vul si acumca si atuncln'a fost decat chipul cum se intelegeail drepturile bisericil in misterul penitentel_ 1 Tertulian. De fuga in perqecutione" qi De pudicitia".
2) Cunoscuti ca Pepuzieni 4i Catafrigieni el traesc pan& in suta a VI-a (Codex. Theodos. lib. I tit. VII,) In Occident s'ail mentinut cu mai Inuit& uqurintii ca in Orient.
www.dacoromanica.ro
59
Discutiunea asupra acestel cestiunl fu inceputa1) atuncY
cand o parte dintre credinciosil Romei aleg papa .peNovatian, opunendu-1 lug Corneliu, ales de majoritatea
credinciosilor (251-253), asa ca interesele personale, de la inceput, aduc pe terenul discutiunii cestiunea doctrinara asupra penitentel. Si find ca fostul preot Corneliu, papa acum, promitea ertare tuturor celor caduti (apostati), Novatian, contrarid vederilor acestuia, in rigorismul sell nu acorda ertarea nici acelora cemurisera deja; 2) cad, qicea el, apostasia este un pacat mortal. Novatian vecl'end ca alegerea lug Cornelia a fost recunoscuta ca bana de cele-l-alte biserici s'a unit cu parte din Montanisti si asa secta se mentine dupl
unit pana In suta a VI-a, dupa altii pana in a VII-a formand o biserica aparte, care purta numele de bisetica sad comunitatea santilor (xccOvep6c). Novatian nu se impaca cu disciplina bisericil si avea alte parerl in
privinta inspiratiunil cartilor sante.3) Novatienii primiad pe aceia ce parasiad biserica si
le impunea un al doilea botez, combatead a doua nunta si tindead a restaura biserica pe bazele pe carefusese intemeata la inceput. In suta a VI-a multe Sin6de, cu osebire sinodul din Elvira (Spania) luara decisiuni severe contra celor ce parasiad doctrina crestina. (lapsi), influentati de vederile Novatienilor. Bise-
1) Eusebiu, Hist. eccl. 3 VI, 43. 2) Epist. cler. rom. inter Cypr. ep. 30,8. 3) Novatian, De Trinitate, Oxon, 1724 c. 29.
www.dacoromanica.ro
60
rid novatiene au fost in Frigia, Bitinia, Galia, Alexandria, Spania, Constantinopol, etc.
Felicissim i si Meletiu Biserica Cartagenel in suta a III-a a fost turburata. de Felicissim diacon sag presbiter din ,Cartagena, care -a combblut pe Ciprian in alegerea de episcop al a-cestel cet4.11, cerend de la to a-1 urma pe el, sub pedepsa de anatemisare. 3) Felicissim era contrariu lui Ciprian in privinta penitentei si a celor ciguti si primia in sinul bisericil pe acel ce clideati in apostasia.
In timpul persecutiunilor, pe and Ciprian le invoia retntOrcerea, numal dad. arAtaii si faceati. e adev6rat5. pe-
nile*. Felicissim representa partidul presbiteral-sinodal. Unit cu Novatus ') si Fortunatus, Felicissim adun'a un sinod in Cartagena la 251, care depune pe Ciprian si pune in locu-I pe presbiterul Fortunatus. Motivul care 1-a luat
-drept ocasiune decisiv5. pentru a incepe opositiunea
-contra lul Ciprian a fost o epistola a acestuia dtre .confesorl, in care le punea in vedere a nu -acorda cu 9 Cyprian, Epistolae. Tillemont, Memoires, Fechtrup, Der. hl. Cypr. 1878. Baron., Annales.Peters, Der hl. Cypr. 1877. Valch, Ketzerhistorie II 2) Epiphaniu, Haeres, 68. Athanas, Apologia contra Arian, -59.Hefele, Hist. des conciles I. Scipion Maffei, observ. letterarie. Verona, 1738.Maffei s'a nitscut la 1 Iuniu 1675 la Ye-rona si muri la 1755. 8) Majoritatea '1 -a ales ins, pe Ciprian si se auclia in mul-
time cu acesta ocasiune Aut Cyprianus aut nullus" de si el declinase acesta onOre. 4) In urmg. Novatus s'a dus la Roma.
www.dacoromanica.ro
61
usurinta apostalilor (lapsi) reintrarea in sinul bisericir (libelli pacis).1)
Meletiu.In timpul cand Cartagena era turburata de schisma lu Felicissim, Egiptul nu fu criAat de o alta schisma, cunoscuth sub numele de schisms lul Meletiu, episcop de Licopolis, in Tebaida, caretinu pans la finele secolulul V. Ceea ce a ocasionat acesta turburare in biserica este sail neintelegerea din-
tre el si episcopul seu Petru de Alexandria, in privinta penitenleI si a crestinilor apostap, dupe cum :
spune Epifaniu, sail din causa.
ca.
Meletiu usurpase-
drepturl, pe care nu le avea, si in consecinta hiroto-
Ma pre0 in afara de diecesa sa, dupe cum ne relat6za alte documente aflate la Atanasiu, Socrat, Sozomen si Teodoret, in special o scrisOre a 4 episcopt din Egipt catre Meletiu. data de Maffei Scipion. De
asemenI se ea ca motiv faptul ca Meletiu, episcop crestin, a sacrificat idolilor de frica persecutiunii, fapt
pentru care un sinod linut in Alexandria la 306 it depuse. Meletiu insa nu numal ca n'a primit a se supune decisiunil sinodului, ba Inca a cautat ca se parasca si se acuse pe judecatoril sei inaintea pa.ganilor. Meletiu era fOrte riguros in privinta celor ca.' claci (lapsi2) si
nu pricepea cum biserica de Alexandria II mai reprimia In sinul sell,
1) Libelli pacis erall epistolele confesorilor in vederea arora crestinii eraii reprimiti in biserica. 1) Socrate, Hist. accles. 1 6.
www.dacoromanica.ro
(i 2
Donati0111). Neintelegerile in privinta disciplinel in biserica, a puteril misterilor si deosebirilor ce esista intre bi-
serica vecluta si cea nevecluta dadu nascere setter Donatistilor, care isl lua fiinta la inceputul sutel a 1V-a si, dura pan& in suta a VII-8. El avura sa sufere din causa relei interpretarl ce dadeati raporturilor dintre Stat si biserica. Se scie ca. persecutiunile Meuse pe crestini mal tenacl in doctrina for ; ba unit, avend cu el mul-timea, cautail sa 'sl faca un renume din primirea martirulul. Biserica nu putea sa aprobe ca insusi crestinii se 's1 caute mOrtea si sa se dea in mainile inimicilor hr. Din causa acesta episcopul de Cartagena Mensurius
fu mil veclut de rigoristi si in urma acusat la Roma,
unde mergend sa se justifice, muri pe drum (314 Arhidiaconul lul Mensurius, Cecilianus, fu ales episcop de inajoritatea credinciosilor. Acesta .avend vederile lul
Mensurius in privinta martirulul era urit de rigoristi. El gasira ocasiunea ca sa. 'sl resbune contra lui, atuncl card Cecilianus,neasteptand venirea episcopilor Numidiel
ca sa-1 consacre episcop, a primit Consacrarea de la Felix de Aptunga, care era acusat de tradator, pentru ,ca ar fi dat paganilor cartile sante in timpul persecutiunil lul Diocletian. Pe langa acesta Cecilian mal avea inimici personal' pe preotil Botrus si Celestius, pe doue comu-
nitati depuse de Mensurius si pe vaduva Lucila. careia 1) Optatus de Mileve, ed. du Pin. Paris, 1700. Augustin in mai multe scrieri, Duchesne, Le dossier du donatisme dans les .melanges d'archeologie et d'histoire de l'Ecole franc, do Rome 1890.
www.dacoromanica.ro
63
i-ar fi dat sa salute °data else le until martir, neprimit de biserica. In urma acestora partidul contrar lui Cecilian
crescu si la 312, in un sinod tinut la Cartagena sub Secundus de Numidia, el fu depus, iar in locu-1 alesera pe lectorul Majorinus, care muri in 31.3 sl in locu-1 fu
ales Donat cel mare. Dupe numele acestor duol din urma partidul rigoristic din Africa purta numele de majorin sail donatist. Cum se vede biserica Cartagenei avea duol episcopi
lucru ce turbura fOrte mult linistea eI si facea ca schisma sa .se intinda. Sinodul de la Arelate (314) se pronunta contra Donatistilor, dupe ce comisia instituita
de imperator la Roma nu gasise. temeiti de vinovaOa contra lui Cecilian. Mare le Constantin in 3'16 decreta condamnarea episcopilor donatistI si confiscarea ave-
rilor lor. Nevinovatia lui Felix de Aptunga a fost stability de proconslihil Africa Totusl numerul for cres-
cea si in 330 un sinod tinut de el era compus din 270 episcopl donatisti, ceea ce probeza ca de si arbitril la cars alergara spre a decide asupra for se pronuntase contra-le si de si ordinele imperiale be erail in defavOre, totusl el nu incetara de a lucra si progresa.
Numerul mare al Donatistilor ram pe Constantin ca. se'l
tolereze. Sub urmasil Jul Constantin positiunea
for se ingreuia si tbta grija lui Constantiu a fost ca se'l starpiasca. mal ales dupe ce se constitue sub numele
de LuptatoriilulDumnecieil contra diavolulul" Agonistic' sail Mites ChristP) In atare calitate, sec1) Cre§tinii ortodoxi ii numiati circoncillioni, pentru crt se inWade.' in jurul cetselor teranilor, (circa cellas euntes).
www.dacoromanica.ro
G4
tantil mergeat Twin sate si resculati poporul si cu totii saversiail tot soiul de hotil. Imperiul era nelinistit Constant incerca sal readuca in sinul bisericil. la inceput in liniste, apol prin m6surl severe, trimitend in esil pe Capeteniile lor intre cars si pe Donatus si inchiclendu-le bisericile. Situatia lor se imbunatatesce sub imp eratorul Iulian.. Acest apostat al credinteI crestine, in dorinta sa de a lovi
cu or' -ce chip crestinismul, a revocat mesurile luate de
predecesorul sea. Imperatorii Valentinian I (373) si Gratian (375)
II
persecuta. Augustin ') incerca al rea-
duce in sinul bisericil prin discutiunI in care intrebuinta mestesugul artel sale, dar in cele din urm5. vec3end ca nimic nu-1 succede, II chema la o discutie publid. In Cartagena (411), la care asista. 565 episcopI si delegati imperial', in urma cariea, dup'a avisul Jul Augustin, reincep persecutiunl grozave contra lor.
Din suta a V-a Donatistil incep a perde incet-incet din influenta ce aveati si, dup. ce Vandalil n slabise si ma' mult, in suta a VII-a el se perd cu totul odata cu venirla Musulmanilor (Saracinilor).
Donatistil nu recunosceati bun botezul dat de altcineva deck de sectantil lor si de aceea rebotezau pe acel ce intrati in secta lor. Erau fOrte aspri cu ce' pdatosl si alungail dintre membril adeveratel biserici pe acel ce erati in contact cu el. In privinta misterilor Donatistii invetaii ca efectul lor depinde de starea de gratie in care se gasesce acel prin care se da. 2) Optat a scris "De schismate Donatistarum".
www.dacoromanica.ro
65
ManiheiV). Un adversar al bisericil crestine pe timpul and ea lupta cu rigorismul sectelor, despre care am vorbit, a fost maniheismul. Partisan al dualismuluI persan, Mani (Manes la Grecl si Manicheus la Latinl,) alungat din Persia
de SassanizI, gasi refugiii in imperial roman. Tendinta Maniheismulul fu de a forma o singura religiune, din diferitele secte gnostjce cu budismul si cultul luI Mithra si in care crestinismul nu i-a servit de cat in terminologia.
Mani s'a nascut in Babilon 2) din pArinil Per si educat in religiunea Sabeenilor 3). Mani a murit in 276 dupe ce s'a reintors in Persia din esil si unde n'a incetat de a predica invelatura sa. Dup6 mOrtea lul, Maniheil gaisesc refugiii in Africa, unde castig in parte-le pe Augustin 4). Aci sunt imprastiati de Vandali, iar in Italia
II lovi ordinele severe ale lul Justinian. Mani invMa ca revelatiunea s'a complectat si desa1 Augustin, contra Faust XILI, 4-8. Alexandru de Lycopol
apud Combefils.Epiph., Haeres 61. Theo.doret, De Haeret. fabul.
1,25. Pressense, Hist. des trois prem. siecles de 1'Eglise V, 78 sqs. Beausobre, Hist critiq. des manich. et du manicheisme, Amsterdam 1714. Abdulpha des manich. et du manicheisme. Ansterdam, 174. Neander, Allg. Gescsichte der Christ. Religion and Kira e 1,263, ed III -me. Baur . Das manichaeische Relig. system, 1831. K. Kessler, Mani 1. 1889. Apoi Herbelot. Biblioth. orientalis, Paris 1697,
p. 548; Photiu, Codex 178-179. Mirkhand. Memoire sur diverses antiquites de la Perse. Abdulpharadst, Hist. dynast. ed. Pocock p. 130. Tit de Bostra, ed Basnage ; Fabricius, Bibliath. graeca. 8) Muhamed-al-Nadim, Fihlist-al-ulum. 8) Sabeeni sail Mandeeni vedi Les Sabeens et le Sabeisme par Chwolsohn. Petersburg, 1856. Asemeni Ed. Stapfer. 4) Augustin a stat opt ani in secta lor, dupe aceea deveni cel ma, mare inimic al lor.
www.dacoromanica.ro
5
66
versit cu el, dandu-se pe sine, ca un alt Montan, de paraclet. Sistemul lui era aprOpe ca al lui Basilide. Prin el Mani invela cum ca esista un Dumnedea al luminil si Satan, seful intunerecului, ambit in vrajmasie necon-
tenita, dar din lupta for va esi triumfator Dumnedeul luminil, ca unul ce este mai puternic si mai inteligent. Ambele principil se arata in lumea eonilor prin emanalia si Satan este resultatul unirit elementelor intunericului.
Muma vietil (Mrirrie .qc Co.)10, esita din fiinta principiului luminil, avea insarcinarea de a distruge
imperiul reulul si a lua apararea eonilor sel contra celor al lui. Satan. 1) Gum muma vietil, din firea sa era
curata, nu putea a se pune direct in contact cu materia si de aceea nascu un fiu, cel d'intaiil om, care armat de cinci elemente, iarasi curate, incepu lupta. In acesta lupta, omul este invins, si reintorcendu-se in Ceriii, lase in regiunea inferiOra scantei de lumina, pe care in urma vroesce sa le retraga, (sa le is cu sine,)
pentru a nu le mai rasa sa sufere sclavia universala. Dup. acesta urmeza o noun emanatie Spiritul viefuitor, care sub numele de Iisus Christos locuesce in locasul ceresc al luminil. Lumina ceresca pe care o perduse Fiul omului o reia Iisus Christos, puterea liberatOre a particelelor luminOse.
Satan nu sta nelucrator. El ajutat de emit sel da nascere omulul material, Adam si Eva. Eva insa Insal& pe barbat (Adam) prin sensualitate, de si Adam fusese prevenit de eonul Iisus. Prin calcarea poluncil 1) Routh, Reliq., V, 50.
www.dacoromanica.ro
67
si-rnancarea din pomul binelui si al reului, omul perde
din lumina ce avea inainte de pacat, asa ca urmasil set nu pot resista uneltirilor satanice. Acum vine Iisus Christos ca sa scape pe om. Invetatura si chipul seri de predica atrage pe om in partea sa, pentru care Satan '1 duce pe Iisus Christos la mOrte. Dar acest rescumperator nu este deck un vestitor al legit celei adeve-
rate, care a venit sa dea notiunile necesare asupra celor doue imparatil. El nu a avut o realitate corporals. Natura luminii find simple, si adeverafa nu 'Ate
intra in contact cu natura corporals.') De aceea si suferinta sa n'a putut fi corporalk in care stop spunea ca. Muntele mantuiril este Taborul, unde Iisus Christos era in apogeul luminii, iar nu Golgota. Invetatura lui Iisus Christos a fost reil intelesa de Apostoll, sub influenta judaica , iar aceea ce el ne-all
lasat none a fost alterat de demoni. Si ceea ce este -mai mult, este ca autori necunoscuti ail scris sub numele apostolilor.
Priceperea totals a universului, ridicarea lui din .starea rea in care it adusese inclinarile materiii, se ',datoresc lui Mani. Invetaturile sale rigoristice, care luau
,omului on -ce sensualitate, ail racut ca sa scape omul si sa se intOrca catre imparatia luminii. Mani apare Insusi ca paraclet, cum am clis mai sus, si ca sa stabiliasca deosebirea imperiului luminii de al intunericului, profesa doctrina celor tel. serrme: signaculum
oris, dupa care era oprit intrebuintarea vinului si a
tarns cum
si pronuntarea cuvintelor blasfematOre
1) Fabricius, Biblioth. graec., VIII, 31.
www.dacoromanica.ro
68
signaculum maims sail oprirea lucrulul ordinar 1) (cu mana) si signaculinn sinus, dupe care se interclicea ca.satoria.2) Secta avea dou6
categoril de membri : catelm-
men! (auditores) earl mil simpli proselitl
si
aleql
(catharistae).3) Acestl din urma erail supusi la un :ascetism sever si lor se raporta cele trei semne simbolice de interdictiune, pe care le-am veclut mac sus. Secta era impartit& In 5 clase, dup& cele doue categori1 de membri si cele trel grade ale ierarhiei lor. Maniheil aveari 12 capetenii, 72 episcopi si preop; apol diaconi, earl emu ajutatori episcopilor. Cultul lor era simplu; partea principal& era rugaciunea. Pascele lor coincidea cu qiva mortis lul Mani, iar ca mister de ini-
pare in doctrina era botezul. Mani clice.a c& a redat adeverata form& a scrierilor sante. El respinpa intreg Vechiul Testament, iar din Noul Testament admitea numaI unele WO, sub cuvint c'a fost alterat. EI admiteati Acta Thomae si 7Lecto!ce a lui Lucius. In doctrina lor, Maniheil invetail cum c& focul va
distruge lumea, atuncl cand lumina se va fi separat 1e intunerec. Maniheismul reapare, nu ca o sect& organisata, pur-
tand acest nume, dar sub alte forme, in sectele Psisciliamlor, Paulicienilor si Catarilor.
1) Augustin, Enarationes in Psalm. CXL. 3) Routh, Disput., V,77.Augustin, De morib. Manich., IL. ') Augustin, Haeres, 46.
www.dacoromanica.ro
69
Patripassienii 1)
Ereticii cart formara secta cunoscuta sub numirea ale secta Patripassienilor, invetau cum ca nu esista Hitt o deosebire tntre Dumneszlea, Iisus Christos si Santul
Spirit, a unul este Dumnecleil, care a luat diferite numill, dupe lucrarile sale in afara de EI,2) si deciDumnecleti
spiritul suprema fost crucificat si a suferit ca Fie) Sectantit acestia erail cunoscuti in Orient mat Inuit .sub numele de Sabelieni.4)
Organisatorul sectel fu Sabeliu, un preot din Ptolemaida (250-260), caruia datorim ridicarea sectel la .sistem. Sabeliu facu cunoscinta cu doctrina lui Noet de 8mirna si Praxea primit adepti al monarhianismuluT modalist sau patripassian; iar apoI cu Epigone, idiscipol al luf Noet. Din Roma monarhianismul fu dus
in Cartagena, indata ce Praxea fu escomunicat d'aci ;
dar si acolo gasi un puternic vrajmas In Tertulian. Epigone reinvie din noil patripassianismul In Roma si tut se datoresce formarea sectei push sub conducerea but Cleomene si Sabeliu. Crestinil din Roma furs aparati 9
Hippolyt, Philos., IX,12; Athan., contra Arianos, orat. IV.
Ilariu de Poitiers, De Trinitate; Eusebiu; Hist. eccl. VII, 6.
Epiphaniu, Adv. haeres, LXILTheodoret, Haeret. fabul. comp. Doelinger, Hipp. u Kallistus. Mohler, Athanasius d. Gr. u die Kirche seiner Zeit, May. 1844. 2) zbv atlzbv stvac neccipct xat 6ebv scat emov Tcpsqp.a.
3) Silogismul for era : Si Christus Deus, Christus autem mortuus, ergo mortuus Deus.
4) Athanasiu, De Synodis, VII: naTponccaaccooE pill nap& PtolgeLot;. "Za6sUcavol, at Ica0 ticcv.
6) Hipp.. Hoer. Noeti ; Philos., IX, 7-10; X, 27.Epiphaniu IfEeres. LVII.
9 Tertul., Adv. Praxeam, 1.
www.dacoromanica.ro
70
de preotul Ipolit; dar Sabelianismul facea progreser
mai cu deosebire ca papa Zefirin (199-247) nu usa de mijlOce energice, multumindu-se a cauta ca sa..
Impace spiritele. Sub Callist (217-222) luaurile -se schimba. Acest papa, veqend ca turburarile in Roma crest, si credend ca ele sunt provocate de Ipolit sii Sabeliu, II escomunica pe amindoul. Acum Sabeliu seduce in Libia si aj.unge presbiter in Ptolemaida, unde. gasi multi partisans 1). In Arabia avu de sustinetor pe. Beril de Bostra, care fu combatut cu succes de Origen si in 244 patriapassianismul fu condamnat si aci la un
sinod, dupe chiar staruintele lul Beril. Ideile lul se respandesc si in Egipt. In principiile for nu esista de cat un singur Dumnecleil (p.hvac). Spiritul acesta absolut ese din linistea tAcerea sa (Oak attort6v, avevipmcog) pentru ca sa creeze. lumei ca Cuvint (ask Xcadiv, Laxt5ov 3k6y06). Creatiunea
este un fel de organisatie a materiii, care esista din eternitate. Sabelienil admiteati trel manifestarl in divinitate, (np6atorca, 'ov6imacc).
In conformitate cu acest
principia, spiritul absolut este Tata, in opera de legiferare,
este Fiu, in actul salvaril nemului uman si Sant Spirit, pentru ca se, lutnineze pe Apostoll si sa indepliniasca opera de santire. Numal ast-fel si in virtutea acestor manifestarl spiritul absolut (Monada) devine triada, fie-
care manifestare avend esistenta numal atat cat se esecuta scopul el (civaywri Se xat TCCiallasc4* t
6volicc
Gov vto5 xai. itvitlircrog .r1G xpficcg ralipoOda710. Unitatea Eusebiu, Hist. eccl. VI, 20, 33. leronim, Catal. 60.
www.dacoromanica.ro
71
divina va fi atunci cand misiunea spiritului sant se va indeplini si omul va ajunge in starea de puritate de inainte pecatul original.
Sabelianismul fu combatut de episcopul Dionisiu al Alexandriel si condamnat la un sinod tinut in Alexandria (261.) Totusi Sabeliu nu inceta de a-'si sustinea parerile sale; iar Dionisiu, in dotinta de a-I combate, ajunse de a subordina pe Fiul, fa.' and din el o simpla creatura,
pentru care si primi o reprimands de la Dionisiu al Romel ') 1n 262. Cum episcopul Alexandriel nu era contra omousiel ipostasurilor in divinitate, observarea lul Dionisiu al Rome avu de efect declaratiunea aceluia ca este de acord cu episcopul Romel 2).
Monarhienin. Divinitatea Mantuitorulul la inceput era recunoscutA, nimenl contraqicend-o, afara de inimicil declaratl al nouil doctrine. Dar in esenta crestinismul admitea.
un Dumnecleti si acum cand cfedinta in divinitatea
Fiulul se parea ca nu se impaca cu unitatea, care trebue sa esiste in Dumnecleti, o discutiune se incepe asupra acestel cestiuni in suta a doua. Parintil bisericesci, sprijinitl pe teosofia lul Filo, opu-
neat' la on -ce contrarietate paruta asupra divinitatii Fiulul si unitatil lul Dumnecleil, debsebirea ce este intre A6yoc iv8c2astoc si X6yog icpocpoptx6c. Pe temeiul 1) Dionisiu 'Avctspolcii la care episcopul Alexandriei respunde grin 'AnoXoicx xcd eArixocAthan., De sententia Dionysii.
2). Eusebiu, Hist. eccles. VII, 6.Basiliu C. M. Epist., CCX, 3. 3) Numiti ast-fel de la cuvintul : Monarchia tenemus"pe care sectantii it opuneau contrarilor lor.
www.dacoromanica.ro
72
acestei deosebirT, se stabili Ca Fiul in esenta sa (spirit),
este din tOta eternitatea, dar este prevedut de personalitate in raport cu creatiunea, o personalitate a sa propria, cand a fost nascut din sinul Tata, hit De la modul cum se punea si se esplica cestiunea, a atarnat inflintarea sectd monarhienilor. Tinend cu multa tarie lg dogma unitatil divine, sectantil incep a inveta cum ca Fiul nu este de cat o manifestare a Tata 14 sail di nu este de cat un om ordinar. De aci si deosebirea for in monarhieni modalistl si dinamici Monarhienil, dup . cele ce ne spune Tertulian1) erau numerosi, aparati forte mult unitatea lul Dunmedeil 0 ca atare nu vedeati in Iisus Christos de cat un om nascut din FeciOra Maria, intr'un chip supranatural, prin Santul Spirit, pe care '1 considera ca set al bisericii. Teoria acesta, in care Mantuitorul nu era de cat un spirit superior numal, fu combatuta de biserica. Victor, episcopul Rome!, a dat afara din sinul bisericii pe Teodot de Bisantiu 2 care sustinea ca. Iisus Christos este superior celor-l-alti Omni numal prin puterea divina ce se afla in el. Teodotienii cu trite acestea se inmultira si facura o biserica a for cu un episcop. UrmasiI WI Teodot fury Asclepiodot si Teodot
bancherul si in urma Artemone; iar ca episcop avura, pe confesorul Nataliu, care se intOrse in sinul bisericii ortodoxe, cunoScendu-s1 erorile in care caduse. ') Adv., Prax., 3. 1) Eusebiu, Hist. eccles., V, 28.
www.dacoromanica.ro
73
Theodot bancherul numia pe Mantuitorul ceresc Melhisedec, iar cel pamintesc a fost numal imagina lul. Pe urmasil lul Theodot, Epifaniu 'I numesce alogi, pentru ca, (lice el, lepadati teoria despre A6yog ; de si tot el in alt loc glee, despre el: Tex l6x ljp.tv 7ttati6ELV '0X0DCL. 1.) Adversarl al Montanistilor, se pare ca el inlaturei credinta in permanents spiritulul profetic in biserica, evangelia si apocalipsa luY IOn cum si hiliasmul.
Doctrina monarhiana gasi un operator in Paul de 'Samosata 2), episcop al Antiohiet (262). Vrajmas neimpacat al doctrine trinitare 3), Paul inveta ca lisus
Christos nu este de cat un om ordinar, superior celor-1'alt1
intru cat Cuvintul lui Dumnecleu, care se afla
In el, it inspira si prin urmare era pus sub influenta intelepciunil lul Dumnegeu, dupe cum fusese si toll cel-l'alti profetI, cu esceptia ea el a lost cel mat mare dintre el. Deosebirea Fiului de Tatal, negarea unel eistentl a PiuluI mat inainte de nascere, ducea la ridicarea egalitatil dintre aceste pers0ne, Cele trel sinOde din Antiohia (de la 264, 267 si 269) condamnara pe Paul, acusandu-1 ca intrunind in pers6na sa si demnitatea de perceptor de imposite, s'ar fi facut culpabil de o multime de neregularitatit ; iar in locul lul se orandui Domnus. Luatt sub protectiunea reginel Zenobia, 0 continua propaganda si Paul remane L) Epiphaniu, Hwres. LI; LIV, 3. 4 Samosata, capitala Comagenel, din Siria. 8) Eusebiu, Hist. eccles. VII. Epiphaniu, Iheres. LXV.Atha-
nasiu, Hist. Arianor, ad monachos LXI. Augustin, De Hwresibus XLIV.Theodoret, Hwret. Fabul II. Mansi, Leon de Ey-. zance contra Nestor. et Eutych. cart. III. Reville, Revue des deux Mondes, I-er Mai 1868.Paul de Samosata, Geneva 1873. www.dacoromanica.ro
74
episcop. In 272 insa, imperatorul Aurelian invinge pe Zenobia si atunci Antiohia cagend sub Romani, imperatorui aproba condamnarea Samosatenilor 5). Cu condamnarea for din 269 se condamna 2) si espresiunea 6100(mog tip =apt, dare fu primitA in urma. la Sinodul din Nicea (325), care sinod a condamnat la rindul seu pe
urmasil si partisanil lug' Paul de Samosata, ordon'and a trebue rebotezati tots cari revin la bisericA. Sub influenta ideilor Samosatenilor fu si presbiterul din
Antiohia Lucian (nascut la 220 si mort la 311 sau 312) , care inveta un subordinationalism declarat, respectiv de Fiul, ceea ce a dat ocasiune onora din tre parintii bisericesci ca se-1 priviasca de parinte al arianismului, 3) de si Atanasie, Chrisostom, Eusebiu si leronim it recunosc ca ortodox.
Arianismul Rana' la 325.
Pe cand monarhienii, impArtiti in
cele doue categoril, despre care am vorbit mai sus, cAutati s. stabiliascA. subordinarea Fiului, iar biserica data s'a combatA acesta invet'atura, spiritele crestine se gasiatl intr'o mare incurcaturk multi nesciind ce trebue
sa creda. In adev6r nici raportul ce se stabilia cu afirmatiunea conditiunii esistentel Fiului de creatiunea lumil, nici teoria ca Fiul tinend de TatAl, se trage din Samosatenii sail Pauliani §i Paulianistae.
2) Atanasiu, in De Syn. 45 §i Vasilie c. M. in Ep. 5 2 es-
plici condamnarea acesta pe cuvintul cA Paul Samosatenul inveta ca dacA. Fiul nu este un simplu om, atunci este op,o6uoto; Iff itcctpt.
Epiphaniu, Hwres. 43Theodoret 1, 4. www.dacoromanica.ro
75
el, nu putea sa linisteasca spiritele. Ci pe cand turburarea acesta se afia in Biserica, 'Ana sa se stabiHasa doctrina hisericii, subordinationalismul monar-
hian a Post sustinut si desvoltat de Arianism. Intemeetorul sectei fu Ariu, preot din Alexandria
(-1- 336)
a carui doctrina se resuma, respectiv de Fiul in aceste principii: i v note, See oint ^iTiv si 4 oox 6v-copi icily. Episcopul Alexandru al Alexandriei, veclend doctrina
lui Ariu, care reducea pe Fiul la o creatures, de si't acorda Ore-care superioritate, punendu-1 a fi cea Mu creatures a lui Dumneclet, facuta de insusi el, pentrit
ca prin el se creeze lumea, totusi stirbea din eternitatea si Oonsubstantialitatea sa cu Teal, escomunica 1))
pe Ariu si cu el pe toti adeptil sei la un sinod tinut in Alexandria (321) si la care luara parte episcopit Egiptului si Libiei. In adever, o asemenea teorie inj. osa personalitatea Fiului,
mal ales ca insust Ariu declara, ca el nu este in realitate Dumnecleti (.11rjOivbg esoc) si ca daces, i se acordi acesta riumire, pe care el o pastreza, conform cui obiceiurile bisericii, apoi aci trebue sa intelegern denumirea intr'uns sens cu totul altul, detest cel adeverat (real,)
intr'un sens moral. (pzroxt). Peptru episcopul Alexan-
dru era neinteles cum s'ar primi un timp cand Cuvintul nu era, cad atunct s'ar admite teoria alogilor. Intre Tatal si Fiul nu pOte fi vr'o deosebire alta de cat ca unul este nenascut, iar cel-l-alt nascut, lucru ce' pentru Ariu era iarasi neinteles si 11 facea sa. se mire, cad nu'si putea esplica cum un Dumnegeii nascut sa, ') Theodoret, 1, 3.Socrat, 1.Athanasiu, orat. 1. www.dacoromanica.ro
76
Tie de aceiasl substanta cu un altul nenascut. De aceea si inVeta a el nu este consubstantial, ci egal in asememare sail bp.occ6acoc.
Ariu, condamnat de sinodul din 321, gasi aderenti intre episcopil SirieI si al Asiel Micl, cart in 323 adunatI in sinod, rugara. pe Alexandru sa ridice escomunicarea de-asupra lul Ariu, Mira insa a fi ascul-tact Imperatorul Constantin Cel Mare, veend a doctrina Jul Ariu gasesce multi partizanl, iar pe de alta lipsesce
.de linisce biserica si prin ea imperiul seil,
convOca.
.sinodul din 325 de la Nicea, presidat de Osiu de Cordova, episcop al curtel (t 359). Discutiunile lung'
nu se terminaii data nu intervenia Osiu si amicil lul Alexandru. Teoria admisa fu omousia ('Eri t oucgac TO rcarpag si 6p.00tiacog T(T) 7czTpf). Episcopil presentl (318
la numer) aprobara decisiunea, afara de Teona de Marmarica si Secund de Ptolemaida, call fura exilatI .dimpreung, cu Ariu, a carul scrieri furl, condamnate
la ardere; asemeni Teogne de Nicea, Eusebiu de Nicomidia si Maris de Calcedon fura exilats, pentru ca nu xecunoscura depunerea lul Ariu. Tota reusita ortodoxiil la Sinod se datoresce lul Atanasiu, diaconul lul Alexandru al Alexandria care in 328 ajunge episcop, dupa insistentele poporulul si sustinut de episcopil din
Libia si Egipt.
Dupe 325, pAnd, la zirmasil lul Constantin cel Mare. Atanasiu a fost la inceput in bunele grata ale imperatorulul Constantin. Sora sa insa, pe patul de mOrte, sere lul Constantin a asculta pe un preot arian, care avea www.dacoromanica.ro
77
sa-1 espuna situalia Arianismulul. Constantin asculta ruga-
mintia Constantel, dup. care Ariu este chiemat din, exil (328). Acum el presinta imperatorului o confesiune de credinta, in care Fiul este numit (mhscut din Tatal inainte de vecil. iar espresia 61.Lootictoc era °eolith. In acelasi timp fura rechematl din exil si Teona de Nicea si Eusebiu de Nicomidia. Eusebiu reintors, cere lul.
Atanasiu sa reprimiasca pe Ariu, dar el refusa, chiar si dupe ce imperatorul U. ameninta cu exilul, caci, clicea el,
aiserica nu /Ate primi in sinul sell pe un eretic, care combate pe Iisus Christos., Arienii atunci se pun pe lucru.E1 intrebuintara fel de fel de acusatiuni pentru ca
sa reusiasca sa alunge pe Atanasiu de pe scaunul' episcopiel din Alexandria. in acest stop it acusara de sabelianism, la un sinod din Antiohia, unde si fu depus si inlocuit cu arienl, ajutati arienil de Meletienni
Fu acusat apol c'a ucis pe episcopul Arseniu de la. Hysela, dar spre uimirea si a vrajmasilor set, Arsenith
se presinta la Tyr, unde fu recunoscut de episcopul de aci. I se imputa apol atentatul contra lui Ischyras, preot meletian, caruia, se clicea, ca presbiterul Macariu ar fi daramat altarul si i-ar fi ars cartile sante Intr'un orasel al provinciei Mareotis, din ordinul lui Ata-
nasiu. Cu alte cuvinte it presinta neincetat ca lie un criminal politic si bisericesc. Arseniu si Ischyras, ajung in urma sa -s1 cela ertare de la Atanasiu, care reusise a proba imperatorului falsitatea acusatiunilor ce i se facea, in urma carora Constantin 'sI intOrse '1 A se vedea §. . pag.
www.dacoromanica.ro
78
mania asupra 1VIeletiqiilor. Dar EusebieniI nu sunt multumiti de acesta situatiune. Et cauta indirect atitand pe Meletieni, ca s& nu lase in pace pe Atanasiu. De aci noui acusatiunI, care de care mat grave, dar si mat neadeverate, cum era bunA-Ora aceea de imoralitate ce i se atribuia ; ba mergeati pan& a cere revisuirea procesulul cu Ischyras si Arseniu. Un sinod este corivocat la Cesarea (334), unde top judecatoril erati acusatoril lul Atanasiu, pentru care el refusa,
a se presenta si atunci un noti sinod se convOc& la Tyr (335), in care eusebienil formatI majoritatea, iar imperatorul era represintat printr'un ofiter Ore-care numit Dionisie.
La acest Sinod ail luat parte si Valens de Mursa (in Moesia) si Ursaciu de Singidunum (Panonia). Ata-nasiu veni insotit de 49 episcopI egipteni si Arseniu fu adus inaintea siriodului si recunoscut aci. Femeea cu care se clicea CA intretine relatiunI, fu adus& in sinod si pusa ca sa arate persOna cu care avea relatiuni, cand tea desemna pe un preot Ore-care Timoteti. Inimicil desolatl fac o alta sfortare, El aleg o comisiune compus& din contraril lul Atanasiu, pe care o trimit in diecesa sa, ca s& constate actele de violent& comise de el. Comisia neluand In sem& cleat depositiunile inimicilor lul Atanasiu, fie el si pAgani chiar, in raportul ce face sinodulul, 11 arata de tot vinovat, iar sinodul se grabesce a '1 distitui. Episcopil Egipteni au. protestat. Arianii scapatl ast-fel
de Atanasiu, pe care de tic& ca sb, nu ridice vil protestatiunl, nu '1 1asar5. nicl s& stea in Alexandria, primesc pe MeletienI in sinul bisericil si duce:ndu-se la www.dacoromanica.ro
79
Ierusalem ridicara condamnarealui Ariu. Atanasiu, aflan-
du-se sub condamnarea Sinodulul de la Tyr, se crede ca este in drept a proba imperatorului nevinovatia sa, in care scop it rOga a '1 acorda o desbatere contraclictoria cu top cart sunt contra sa. Imperatorul primesce si membril sinodului de la Tir, aflati la Ierusalim sunt avertisati de a veni la Constantinopol. Eusebianii
de data acesta it acusa pe Atanasiu ca a impedicat granele din Egipt a sosi la Constantinopon, acusatiune pentru care Constantin trimise in esil pe Atanasiu la `Treves (335), tar sinodul din Constantinopol condamna si pe Marcel de Ancyra, care sprijinise pe Atanasiu. Eusebienil find tars pe situatiune, eiz m6suri pentru primirea lui Ariu in biserica, in urma mai ales al until
ordin expres al imperatorulul. Primirea lui Ariu se ,decise a se face in Constantinopol, dar el muri inainte de a se efectua acest act (336 2). Imperatorul Constantin :afland despre mOrtea lul Ariu., se (lice, ca ar fi aratat
dorinta de a chiema pe Atanasiu din esil, caindu-se de fapta ce Meuse. MOrtea insa nu '1 dadu timp de a pure in lucrare dorinta sa. (22 Mai 337).
Sub urmasil lul Constantin cel Mare pang la Theodosiu cel Mare. Fit lui Constantiu nu furs units fp privinta cestiunii arianice. Asa Constantin II si Con-
stant erati amid al lul Atanasiu, tar Constantiu era .anuic al doctrines arianice. Prin o decisiune luata la Sirzniu cel trei frati decid ca episcopit exilati sa 9 A. Jundt. 1'Arianisme, dans Lichtenberger,
') 4thanasiu, Apologia C. Arian. §i de morte Arii.Socrat, 1.Sogomene II.Theodoret, 1. www.dacoromanica.ro
80
aiba voe a se reintOrce in tern. Atanasiu vine la diecesa sa, spre multumirea sufletiasca a pastor4ilor sel. Euse-
bienit reusesc si dupe acesta a distitui de a doua Ora pe Atanasiu si pe Marcel al Ancyrel, sub invinuirea ca nu puteati relua scaunul de episcopi, Wa decisiunea unul sinod, si ast-fel Atanasiu fu nevoit a parasi scaunul pentru a doua ora (341), Arianii designandu-1 ca suc-cesor pe capadocianul Grigorie, care nu lasa ragaz lul Atanasiu de a maT remanea in Alexandria. Atanasiu acum pleca la Roma 1). Arianil cerura si el concursul Papel. Papa Iuliu convOca un sinod la Roma, care se aduna
in 342 si declara ca Atanasiu si Marcel ca si Paul 2) sunt nevinovap. Eusebienil se adunara. la Antiohia si gasira buna condamnarea lul Atanasiu, de si de acum se despart de Ariani 3).In 343 la un alt sinod din_ Antiohia, EusebienT1 formulary o alta confesiune, (p.ce-
xpoottx00, In care se qicea ca Fiul a fost nascut prin voia Tatalul din Tatal, Inainte de tiny, de si ester subordinat lui, si ca este egal cu el si de aceeas1 natura (ducat). Pentru a pune capat turburarilor Constan-
tin si Constantiu convOca in 347 un sinod in Sardica (Iliria), dar din causa ca sinodul admise pe cel condamnap de Eusebienl spre a lua parte la sinod, Atanasiu a fost insotit la Roma de doul cAlughi, cad pentru intaia data se \Ted in Italia. 2) Paul, episcop al Constantinopolei, care era. amic al lui Atanasiu, pe care Arianii i1 condamnarit si -puserd Ih locu-I pe Eu sebiu de Cesarea.
3) Sinodul formulase patru confesiuni de credintEuna a lui Lucian
de Antiohia, alta a unui alt semi-arian, a treia a lui Theophanitts si a patra, care condamnb. Invetatura lui Ariu.A se vedea Atan., Apol. c. Arian.Socrat, II. Sozarnen,. ILL Theodoret,. I. 30. II, 3. www.dacoromanica.ro
81
acestia nu vroesc a veni la sinod si se aduna in particular la Filipopol. Cum se prevedea nicl o intelegere nu s'a putut stabili. Cele doue sinOde lucrezA in desacord si prin decisiunile ce eat" se condamn& unele pe altele. Asa sinodul din Sardica condamna pe capeteniele partidel eusebiane iar cel din Filipopol pe partisanii lui Atanasiu, deci si pe episcopil Iu liu si Osiu.
Sinodul din Sardica confirm& decisiunile de la Nicea si Atanasiu se reintorna la Alexandria. Pacea
ins& era momentana. In 350 murind Constant, partidele Incep iar lupta. Sinodul de la Sirmium (351.), respinse espresiunea de op.o6vatoc si prin acesta Atanasiu trebuia iar sä sufere. In 353 la Are late si in 355 la Milan contrarii Jul reusesc ca sal depun& din nog, dupe care el se retrase in pustiii (356), sere a's1 scapa viata, iar papadocianul Gheorghiu II ea locul. Osiu de Cordova, Liberiu al 11 °mei, Paulin de Troves, Lucifer de Cagliari, Eusebiu de Vercelli, Dionisie de Milan si Hark' de Poitiers fur& condamnati pentru ca nu vroira. a semna decisiunea sinOdulul. Cu acesta de si se 'Area ca contrarii sinodulul din Nicea reusiser& pe deplin, totusi situatiunea for nu era satisfacetOre, ba Inc&
incepe a se inrautati, din causa certelor ce se ivesc in sinul lor, certe care aduc divisarea for in anomei si omeeni, dintre cari cei d'intaiti nu recunosc ca Fiul este asemenea, (av6p,cLog), iar cel de al doilea invetati
ca este asemenea Tatalul (611=4 Dintre omeeni unit
recunosceail in Fiul o asemanare in totul cu Taal (61.LococooLog), iar altll ca se asemAna cu 0 numal prin vointa. si fapte. 6
www.dacoromanica.ro
82
Neintelegendu-se intre el, arianil extrem1,1) convOca
un at doilea sinod la Sirmiu (357) si prin decisiunea ce eau hotarisc a inlatura espresiunile de cliocotimog si opotiacoc, de Ore ce ele nu sunt in Scripture si ca modul cum s'a nascut Fiul este peste putinta omului de a-1 cunOsce, singuri cunoscendu-se pe sine ; in tot casul Tatal este mat mare ca Fiul, intru cat si Fiul a recunoscut'o. Semi-Arianil adunati la Ancira (358) declara ca nu se inV\oesc cu decisiunile luate, el hotarise ca Fiul este asemenea Tata'lul. Un al treilea sinod se aduna la Sirmiu (35$), semi-arianil find favorisati de .imperatorul Constantiu. Sinodul acesta admise omeusia Fiulul, ba chiar arianii in cap cu Ursaciu si Valens primesc acesta, dar in urma reusira pe langa
Constantiu de a se aduna un nou sinod, spre a se face liniste in biserica. Episcopilor esilatl li se dete permisiunea a se intOrce la locurile lor. Decisiunea imperatorului ca sinodul sä se adune la Nicea, fu contramandata, pentru ca Arianil sub pretext ca ar fi greu si ar costa prea mult, inlaturara ideea acesta, temendu-se ca nu cum-va adversariI for sa fie
mai numerosi, cad se putea sa se uniasca ortodoxil cu semi-arianil si atunci positiunea for sa fie prea dificila. Sinodul se aduna in doue localitatl : Orientalii la
Seleucia (Isauria) si Occidentalil la Rimini. Sinodul din Rimini, presidat de episcopul Restitutus de Car-
thago, condamna bite formulele adoptate dupe 325 si mentinu decisiunile de la Nicea. Dar imperatorul 1) Arianii acestia aveail in fruntea for pe Valens, episcop de Mursa (Panonia) si pe Ursaciu de Singidun. (Moesia).
www.dacoromanica.ro
83
sili pe episcopT se" revina in Tracia, unde primira o asemenea celei. a patra de la Sirmiu, alara de cuvintele xcatk niota. La Seleucia (359) tot
-formula
formula adoptata de al patrulea Sinod de la Sirmiu, fu luata ca bask a discutiunilor. Semi- arianil furl corn-
batull de Arian' asupra espresiunii Oilotoc; cad doue substante nu pot fi asemenea. Neintelegerile NM marl si In cele din urraa Arianil,
parasira sea, iar semi-arianil se unesc cu ortodoxil si admit formula de la Antiohia din 241. Imperatorul ceru Inse inlaturarea espresiunil de 61.Loco si aprobarea formulel de la Sirmiu, ceea ce se si face. Sinodul ti-
nut la Constantinopol (369) 2) aproba decisiunile luate, iar Constantiu ordona episcopilor de a se supune. Arianismul triumfase, sub forma acesta ; omeismul cas-
tigasa victoria.Aetiu fu si el condamnat. Cu mOrtea lul Constantiu (361), ortodoxismul remane biruitor si decisiunile sinodulul de la Nicea aunt recunos-
cute In Occident. Imperatorul Iulian ca sk loviasca In crestinism, da deplina libertate cultelor si episcopil esilall
se relntorc In tarn. Un sinod la Paris (361), sub presidentia lul Ilariu de Poitiers, inlatura decisiunile de la Rimini. Atanasiu, revenit in Alexandria, aduna un sinod, care intre allele decide a se usa de blandela fala cu episcopil ce au cadut in eresie, claca vor ark.' ta 1
Acesta era, Fiul este asemenea TataluI in tote dupe cum
mArturisesc scripturile", iar termenul de duoirx nu trebuia intrebuintat ca nebiblic.
n La acest Sinod a luat parte §i Ulfila al Gotilor. a) leronim, dice Ingemuit totus orbis et Arianum se esse miratus est".
www.dacoromanica.ro
81
cb,'inta si vor msarturisi doctrina Niceank. In 363 Ata_
nasiu, dupe un ordin al lui Julian, este nevoit a pleca iarasi in esil la Tebaida. Rechiemat de Jovian, avu sa Aufere in urmk persecutia cruda a lui Valens
(364-78) si in 367 el fu silit a pArksi pentru a 5-a Or
Alexandria ; dar dupe scurt timp veni iarasi si re-
mase pan& la mOrte (373).
Sub Teodosiu C. M. (379). Sinodul II ecumenic (381).Teodosiu fu un aprig sprijinitor al dogmei niceane si ast-fel si Orientul .avu linistea pe care Occiden-
tul o avea sub Valentinian. In 380 el decreta. ca totk lumea trebue sk primiasca credinta profesata de Damas al Romei si Petru al Alexandriei Si sä mar,
turisiasca
divinitatea
celor
trei persOne ale Trini-
talii. De acum Arianismul decade. Pedepsele ce loviau pe suslinktor sei '1 slabesc di cu di si egalarea nerecundsceril credintel niceene cu on ce crimk ipublick facu pe ariani a-'s1 lksa doctrina. Teodosiu convock al II `B° sinod ecumenic (381), ca s& punk capat certelor ce acum se Incepuse supra persOnei Stintului Spirit si datorite lui Macedoniu de Constantinopol (+362) si
Maratoniu de Nicomidia, dupe ce dispusese deja ca bisericile ereticilor ssa fie date ortodoxilor. La acest sinod s'a complectat simbolul credintei si s'a combatut doctrina lui Macedoniu si a aderentilor sel. Tot la acest sinod 36 semi-ariani, declara di mai bine se fac arieni de cat s& primiasca consubstanpalitatea Santului Spirit cu
Tata'. Teodosiu insk lua cele mai severe inesuri pentru ca Arianismul sk dispara, declarand pe ariani lipsiti de dreptul de celAtenie. Arianismul se mai ridick sub www.dacoromanica.ro
85
Maxim, pe cand acesta lipsia din tare, prin concursul dat de Justin, pentru ca apol sa nu se mai NU arala cu putere. Adaosurile care le-am veclut in cele precedente, ca se aduc doctrinei crestine, oe datoresc influentelor locale. Judeo-crestinismul in Palestina, gnosticismul dualist in Siria si cel idealist in Alexandria nu se datoresc de
cat acestor influence. Tot ast-fel maniheismul in Asia Centrala, ascetismul in Egiptul de sus si fanatismul religios din Frigia. Apologiile crestine avend sprijin si din partea filosofiei apar in Grecia. Africa era mai saraca. ca Grecia liberals, alungand filosofia pe care, cum spune Tertulian, o const-
dera ca muma eresiilor. Ast-fel se esplica de ce aci domnia credinta cea mai grosolana.' a unui antropomorfism nesaluit.
Parintil apostolicI1).Apologetif 2). ;SIcOlele crestine. Parintil apostolici, pe. care biserica primitive it con-
siders ast-fel ca pe unit ce furs cei
discipoli
ai apostolilor sunt: Barnaba, Erma, Clement al Romei, Ignatiu, Papia si Policarp. Scrierile for au ajuns 'Dana 2) 1. B. Cotelerius, S. S. Patrum qui teinporib. apostol. floruer. opera, Paris, 1672. C. I. Hefele, Patrum apost. opera, Tub.
1839.Galland, Bibl. veter. patr.Iacobsohn, etc.
') Lamennais, Etud. phil. sur le Christ., 1851.-1. Vincent, Medit.
relig. 1839.Diodati, Esai sur le Christ., envisage dans ses ra/ports avec le perfect. de l'Etre moral, 1830.E. de Pressense, Ed. Scherer, A. Vinet, M. Luthard, Delitzsch (sistem der Christ.
Apologet. 1869). Dreg, Hatinger yi M. Werner.
www.dacoromanica.ro
86
la not, unele in fragmente, altele cu multe interpolatiunt. Studiul amanuntit si ideile religiOse diii aceste scrierl,.
dar cu osebire partea practica din ele le fac de folos. In ele, se vorbesce de Salvatorul Christos, de venire& sa in lume, de bine-facerile resultate prin mOrtea sa pe cruce, de invelaturile lui, de apropiata venire, des pre Santul Spirit, sub a carui guvernare se afla bisericile. Dar inimicil crestinismului nu dormiail Et vedendu-I
ridicandu-se si surpandu-le temelia existentei tor, II atacara cu putere. Atunci apar apologeril, care il iat aph'rarea contra judeilor si paganilor. Sarcina for era di&ilk cad aveail a face cu Omeni greil de convins. Totusi
aratara si unora si altora relele Tor. Parintii apostolici ca si apologetil au avut un mare folos practic in biserica cresting. Scrierile de valOre ale apologetilor n'ati fost trecute cu vederea In nici un timp
si ele au fost mutt pretuite chiar de paganii, carora eras indreptate. Se intelege ca contrarii crestinismului nu socotiaa in totul bine cele coprinse in ele, dar se.
loviati de un obstacol puternic, care oprea In drum apucaturile for vrajmase. Din apologiile for se vede in urma falsitatea paga-
nismulul cum si insuficienta judaismulul, ca apol sa se arate in deajuns superioritatia crestinismului. Judeilor
trebuia sa le dovediasca ca Christos a fost Mesia, de Ore-ce ei se asteptaii la un rege, care sa be aduca un imperiti vast. Crestinil dovedira cu citate din Vechiul Testament ca viata umila si mOrtea pe cruce trebuia
sä le sufere Christos. Ca sa impace hiliasmul li se punea inainte credinta invierif corpurilor. Dar nu faceail www.dacoromanica.ro
87
apel numal la cartile judeilor. Lucian, Cels, 'erode
si Porfiriu nu puteau fl combatup de cat cu argumente filosofice. De aceea se adreseza la Platonism care admitea un Dumnecleii perfect si care avea multe asemanari cu scrierile judaice. Cu ajutorul filosofiel si al traditiunil ape'rara moravurile crestine, absurditatea si imoralitatea politeismulul. Gnosticil, Maniheil, Mon-
tanistil si 'alp sectari furs combatup de apologep. La urma. Platonismul fu parasit, ba Inca combatut, iar teoria
lui Aristotel II lua locul.
0 apologie destul de interesanta este a lul Justin Ilfartirul if 167) filosof platonic. Tot asemenea sunt ale lul Atenagora, Tatian, Teofil al Antiohiei, a lui Ermia, 21finuciu Felix, Tertulian, cart probara ca. biserica crestina este fondata pe principiile celel mat
curate morale. Irineu if 202) Mimic al ideilor platonice ca si al sciintel profane in genere, 'poi& (f 258), discipol al lul Irineu, Arnobiu, Lactantiu if 330) etc. Tinerimea crestina era sub influenta scOlelor pagane. De aceea P ant en, stoic, crestinandu-se, infiinta in Alexandria o sc61a catehetica pentru crestinl. D'aci esi
Clement al Alexandriel if 218) si Origen (254). Clement incerca sa concilieze crestinismul cu filosofia, ce formeza pe om si it duce la virtute. Origen, cel mai mare aparator al crestinismului, a fost cel dogmatist din timpul sell. El s'a ridicat prin geniul sell mai pre sus de credintele populare si de materialism. Ceea ce gresi el fu ca duse pana la absurd interpretatiunea alegorica, cu tote ca voia a desbraca Scriptura www.dacoromanica.ro
88
de materialism si antropomorfism. Ca spirit fiber, omul isi face singur destinul sea, qicea sc6la din iAlexandria
Lumea era creata din eternitate prin A6rc, sufletul moral al lumil si mijlocitorul intre om si Dumnegeti. Mantuirea se face prin libertatia omului. Pentru ei sunt mai multe lumi si spiritele din acesta espiaza
rlcatele acute in
alta. Rescumpararea spiritelor si
chiar a celor rele, este scopul providentel. Spiritele espiindu-si pecatele, pot din noil pecatui in virtutea libertatil Tor, si atunci Dumnecleti va crea pentru espiare o alta lume.
La 311 Lucian infiinta scOla din Antiohia. Lucian a facut recensiunea critica, a Bib Eel si i s'a atribuit falsificarea Scripturil. ScOla acesta corn-
batea pe cea din Alexandria, pentru interpr etarea mistico-alegorica. Interpretatiunea istorica si gramati-
cala era urmarita de scOla din Antiohia. Pe acelasi drum mergeati scOlele din Edesa si Nisibe. Crestinismul ajuns dominat, nu mai fu atacat asa mutt de
judel si de pagani. Intre acesti din urma., se mai gasesc Jamblic, Frock, Eunapiu si altil, ceea-ce fa'cu
pe crestini sa se gandiasca a 's1 apera doctrina for. Ast-fel Eusebiu in doue scrieri ale sale: «PreParatiuni evangelice» si aDemonstratiuni evangelicex,, demonstra cat de superior este crestinismul si cum a fost predicat
de Iisus Christos si de Apostolii set. Iulian Apos-
tatul fu combatut de Ciril al Alexandriel intr'un mod fOrte violent. Augustin probeza veritatea absoluta a crestinismului din compararea ce o face cu paganismul. Tot asa Orosiu care lila rapararia contra www.dacoromanica.ro
89
politeistilor. Crestinismul avu sh sufere apol de islamism, pe care'l combatu TOn. Damascen cu argumente din profetil si traditiune.
La 700 Beda Venerabilul (t 735) se sill a respandi lumina crestinismulul si la popOrele neculte. Maniheismul ajuns Priscilianismul, Paulicienii. in Spania, este cunoscut sub numele de Priscilianism, esit din credintele lul Math si pus sub influinta occidentalh. La 385 Priscilian fu ucis ca eretic. La 400
un sinod in Toledo condamna pe urmasil lul Priscilian. El esistat inch in a doua jumetate a sutel a 6-a. Prin suta a 7-a apar Pau/lc/en/7 esitl tot din Manitheism, admitend 2 principil: Dumnecleul bun si Satan. Lumea spirituals este opera celul iar cea visibilh a lul Satan. Sufletul venit din Ceriti este coprins de corp si asa este supus lul Satan. Pentru eliberarea sufletulul a venit Mantuitorul, care a trecut prin Maria ca printr'un canal, d'aceia o priviau ca pe o femee ordinary si n'aveati respect pentru cruce, pentru ca n'a putut Salvatorul sh fie pus pe cruce, de oare-ce avea corp ceresc. Dorinta for era d'a readuce crestinismul apostolic. Ast-fel ei lepadail botezul, Comunichtura si Clerul. Cetirea Scripturii si rughciunea,
cum si punerea mainilor, iath cultul lor. El iubiau scrierile lui Paul si urail pe ale lui Petru. Paulicienil se gasesc in Armenia si in imprejurimile Filopopolulul, adusl aci prin suta a 1.0-a de IOn Zimisca. Unil sectary ca Ipsistarien114) nu adorail decal Intre Ipsistarieni era 0. Gregoriu, tatal Santului Gregoriu Teoleogul, negre0.t inainte de a fi cretin qi episcop.
www.dacoromanica.ro
90
pe singur Dumnegeul suprem, d'aci numirea for de
Deisti. Ca atare sectaril acestia din Capadocia, esitl prin suta a 4-a, lepadati Trinitatea. Focul si lumina le adorati ca simbOle ale divinitatil. El tineaa Sambata, dar nu se supuneati circumcisiunit Altil ca Eustatienil, scars fury condamnati la Gangra (suta a 4-a), Aerienil, Jovinian si Vigilantig se ridicail contra osebirilor dintre episcop si preot, aruncati pos-
turile si nu dadeati nicl o valOre scrierilor ascetice, deosebindu-se prin vederile for de crescinismul ortodox.
Marcel at Andrei.
Teoria omousieI find stability la Nicea, toil adoratoril el cautara ca s'o susiina pe cat posibil. Unul dintre acestia fu Marcel, episcop al Ancirei (374), care in dorinta de a explica unirea dintre TatM si Fiul, ajunge a reinvia vechia doctrina a scOlel din Alexandria despre X6ycc ivStci0.6-cog si Aoyog
npocpopotaq. Acest Logos, ca intelepciune, a existat in Dumnecteii din eternitate, iar cand a esit afara de el ca energie lucratOre, ca putere in creatiune, s'a unit cu Iisus farg a inceta d'a fi .imanent in Dumnecleil.
Era decI un logos nenascut si etern, egal cu Taal, si un altul unit cu Iisus pana ce omenirea l'a recunoscut de Salvator. Atund va fi finitul secolilor. Cum se vede Marcel, admitend deosebirea intre Logos, se departa
de doctrina stability la Nicea. Teoria lui fu combatuta de semi-arianl, dar apusenil it luara* sub scutul lor. Asa la 341. Iuliu, Papa Romel, it declara de ortodox.
Fotin, Episcopul din Sirmiu. Fotin (t 376) a aparat monoteismul, insa se departa de la adev6rata credinta. Dupa el Logos era o dilatare a divinitatil, www.dacoromanica.ro
91
esista din eternitate in divinitate, si ca atare este si etern si divin; decal, nu putea fi o persOna deosebita de Tatal. Unirea Myoc-ulut cu omul Iisus o admitea ca si Marcel, cu esceptiunea ea. pe Iisus din causa perfectiunil sale morale '1 ridica la demnitatea de Dumnecleti. Ceea ce nu admitea divin In Iisus era ca dem-
nitatia nu il venia din natura sa, ci din gratia
lul
Dumnecleil, deci fiul lul Dumnecleil nu era etern, cu
alte cuvinte doctrina lui se asemana cu 'a lut Paul de Samosata. Acesta doctrina fu combatuta in Anti ohia (343), la Sirmiu (351 si 357), la Milan (346) si la Constantinopol (381).
Iisus Christos ca flu al lui Dumnecleii, nascut din eternitate 'si avea o origin& din eternitate, de si in un chip idel. Urma neaparat ca el sa fie si flu al omulul pentru mantuirea omeniril. Cum insa Fiul lui Dumnecleti s'a facut om, si cum acest Dumnecleti si om este in acelasi Limp si Dumnecleil si om, iata o cestiune insemnata care vine acum in discutiune. Era si ceva important d'a se sci cum Dumnecleii infmit s'a unit cu omul care are finit Ideia d'a deslega cestiunea acesta a venit episcopulul de Laodicea Apolinarie (t 382), unul dintre persOnele culte ale timpulul, barbatul insemnat, care a cornbatut pe fulian Apostatul, pe Arieni, Manihel, Porfirio si Marcel al Andrei. Cunoscaor al limbei ebraiace, poet,
orator distins, iata tine era Apolinarie. Dorinta sa d'a esplica unirea celor 2 naturl in Christos l'a facut si cad& in eresia. In adeve'r, recurgend la trichotomia lui Platon (000s-, Oki) xca culicc) afirma ca Iisus Chriswww.dacoromanica.ro
92
tos a luat corpul din Maria cu puterea vitala de a suferi, iar ratiunea i-a fost inlocuita cu A6yog, in sco-
pul ca sa nu fie supusa. pkatului. Cu atare doctrina Ikea din Iisus un om cu totul spiritual (Kuptczn6g avOpcorco0. Gallandi ne-a pastrat din scrierea lui Apo linarie in A6yoc dvccOrittxag a luT Gregorill de Nisa. Ca urmasi ai lui Apolinarie avem pe ValentinienT si pe Polemieni. Cesti din urrna insa nu admisese si dogma celor dou6 naturi in Christos, ci sustineati
corpul lui Christos a fost ceresc pe cand corpul si Myog-ul lui Iisus erati una si aceiasT substanta. Sectarii esiti din Apolinaristl si impreuna cu ei esistara pana in suta V-a. Cu 0 s'a ocupat sinodul II ecumenic, care le-a condamnat invetaturile. Nestorienii. Se admisese la 381 In sinodul al II-lea de la Constantinopol ca in Iisus Christos sunt 2 naturi deosebite. Remanea nedeslegata insa cestiunea cum erati unite aceste naturi. Acesta cestiune era alt-fel esplicata de scOla din Antiohia si alt-fel.de cea din Ale-
xandria. Asa, pe cand cel din Alexandria se forte' a pune in evidentA unitatia persOnei lui Christos, ceT din Antiohia separat finitul de infinit, ajung'end a sus-
tinea doue persdne unite in Christos. Ceea-ce aduse deslegarea cestiunii fu invelatura lui Nestoriti, patriarh al Constantinopolulul, care in 428 stistinea ca. Santa Maria a fost xptcycotOxog iar nu Oaot6xoq. Argumentul pe care se
basa Nestoriu era ca Maria n'a dat lumil pe Dumneget, ci pe Christos. Unirea intre cele 2 naturi era deci numai ideala, iar Christos nu este de cat un om supus Dum-
negeiril. Cum Nestoriu era din scdla de Antiohia, www.dacoromanica.ro
93
iar adversarul seii. Ciril de Alexandria Linea de scdla Alexandrina., disputa fu inceputa intre el ca s5. se continue in urma intre sc6lele acestea. Ciril mentinea natura diving. a lui Christos si nu putea eci nu recuvisa pe cele 2 persdne in el. El scOse argumente
puternice din virtutea diving a umanitgil lui Christos, din euharistie si mOrtea Mantuitorulut Nestoriu in disputa sa cu Ciril admise cuvintul eso'coxoc, fAra insa a merge pang a raporta acest cnvint la natura umanA, care se unise in Christos cu cea diving. Episcopil de
Orient erati de partea lui Nestoriu. Sinodul din 431, ordonat de Theodosiu II, nu tinu socotela. de vederile lui Nestoriu si a tovarAsilor sei si condamna pe Nestoriu. Exilat in Egiptul de sus, more in 440. ScOlele din Nisibe si Edesa numerara multa vreme adeptl d'a lui Nestoriu, si invatelurile KU' se duseth in fundul Asiei, unde adeptil sunt cunoscutl cu numele de Haldel. In 1.681. parte din el primirg catolicismul, iar la. 1833 alts parte protestantismul. MonofisitiT, Eutichiu, Eutichienil, Niobiril, Ang-
noetii, Decretele impel-late. Nestorianismul, care admitea dou6 naturi si dou6 persOne in lisus Christos, .fu anatemisat la 431. La 448 un sinod din Constantinopol avu s5. se pronunte asupra inv6Veuril lui Eutichiu, arhimandrit de acolo, care nu admiteain Christos deck o singura natur6., aceia diving, care a absorbit pe cea umara.
Nu este vorba ea el nega si asemAnarea dintre trupul omului si acel al lui lisus Christos, de si nu era cu Miteacestea adus din Cern). Decisiunea sinodului din 448, tinut sub presidentia lui Flavian, capb.la sanctiunea. www.dacoromanica.ro
94
papei Leon cel Mare. Dioscor de Alexandria ea partea lul Eutichiu.
La 449 in Efes se sine sinodul asa numit WMresc, din causa brutalitalilor cu care s'ati purtat membril sea. Sub influenta lul Dioscor, Flavian este depus,
iar Eutichiu recunoscut de inocent. La 451 Marcian face sa se adune sinodul de la Chalcedon, care condamna pe Eutiliieni. Sinodul lu& ca baza anatematisallele lul Ciril al AlexandrieI si epistola papa Leon atre Flavian si admise ca. in Isus Christos sunt 2 naturi si o singura persOna, MM. a putea pricepe vre-o-data mintea umana cum sunt doue naturi in o persOna si cum Dumnecleil perfect s'a unit in persOna Jul Iisus. Monofisitii
fura dar condamnall si cu timpul se divisarh. Partida lul Sever, episcop de Antiohia, suslinea in Iisus Christos un corp egal cu al celor-l'alti Omenl, si, unit cu divinita-
tea, umanitatea formeza .un singur corp. Acestia erau Phthartolatrii.
Mai era partida lul Iu Han, episcop de Halicarnas, cunoscuM sub numele de AphthartodoceV si acestia sus-
tineati a de si Iisus t avut corp uman, dar el nu era supus trebui*lor fisice ca om, de rlevoe, ci de buna voe. El nu da.'deati dar lul Christos un corp real. Urmasil lul Stefan Niob, cunosculi sub numele de Niobitt, nu primiail nicI-Q deosebire intre cele doue naturi dup6. unirea 'or. Agnoetil sati urmasil lul Themistius, diacon din Alexandria, nu adeati naturil umane deificare si cliceau c6. Iisus Christos n'a fost omniscient Pentru impacarea certeIor veni formula imparatulul Zewww.dacoromanica.ro
95
Tion.Isaurulprin enoticonul sea din 482. Nimic nu era decisiv in el prin formulele els xt5ptoc si Tc&vict iv6g in loc de ix BiSo cptiascov, iv Suo
cp6aecnv.
Cuvintele
etc
si ivOg dadura prilej la discutiune. Mong, patriarh al Alexandriel, semna enoticonul
si forma partida Akefalilor. Urmasul lul Zenon, Justinian, prin decretul celor tel.
capitole &duta sa puns capat certelor si convOca sinodul al 5-lea ecumenic 553. Aci sefil scOlel de Antiohia ca Iba, Teodoret si Teodor Mopsuestul filey condamnatI ca eretici, spre a da Ore-care satisfacere mosofisitilor, de si nu se ajunse la linistirea spiritelor, Monofisitil si acj se afla intre Coptl, Abisinieni, Armenl.
La 464 in Trisaghion s'a introdus de Petra Fullone, episcop de Antiohia, espresia : Ovic iarcopthel, formula adoptata in urma de Ion Maxentiu (519) si monahil
de la Marea Negra cum si de papa Ormisda ca si de urmasul sea Ion IL Justinian o adopt& in 533. La conciliul din Constantinopol adopts aceeasl formula. Monotelitil.Dorinta imperatorulul era de a linisti
pe sectantl, pentru ca avea nevoe de a lupta
cu
Persil si Musulmanil. Ast-fel Eracliu in intelegere cu patriarhul Alexandriel Ciru, cu al Constantinopolel Sergiu si al Romel Onoriu se intelesera spre a' face Ore-care concesiuni Monoflsitilor. Ma arises se propuse a se inlocui cu liEcc 4eccv8pcxii ivapytta (cum admitea si Dionisie Ariopagitul) prin iv OiXv.m.
Sergiu admise formula gv Gallia. Biserica tindea a uni naturile in Iisus Chistos, fara a se preocupa de modul unirii. In 638 Eracliu public& enoticonul sea. www.dacoromanica.ro
96
Principiul o vointa fu respins de Sofroniu al IerusalemuluI, de I6n IV si Teodor al Romel impreuna cu bisericile Africel. Pentru acestia nu se puteapricepe cum
doue naturl sa fie cu o singura vointa. I6n Damascen si monahul Maxim (1- 662) fury de aceeasi parere. La 648 imperatorul Constans publica Tipul care primea formula fara a vorbi de energie sail vointa. Sinodul din Latran (649) cu papa Martin condama Typul pentru care suferi mult papa din partea imperatorulul. La 680
sinodul al 6-lea sub Constantin Pogonatul admise 2 vointe naturale, necontrare, din care cea umana era subordinate celel divine si absolute si supusti.
Se condamna de sinod
Ciru, Sergiu si
Onoriu
ca monotelitI. Maronitil in Liban se afla pan6 adl. Ca Nestorieni o parte s'all unit cu catolicil in 1.182, pastrand casatoria clericilor, impartas.irea sub ambele spete
si liturgia in siriaca. Adoptia,nismul. In suta a 4-a Bonosiul) de Sardica sustinea ca. Iisus nu era fiul lui Dumnecleti de cat prin adoptiune, lucru ce nu fu begat in sema, pe conside-
rentul ca nimeni nu'l credea de eretic si nu'l acusa de cat CA a negat virginitatea eterna a Maria 2) In 785 Elipod de Toledo scriind 'ha Felix de Urgel (t 8'18) '1 atrage atenpunea asupra cuvintelor adoptivus homo din liturgia mozarabica. In teoria adoptiana se admitea ca. Iisus Christos 1) Adeptii sei sunt cunoscuti sub numele de bonosiaci, cari se afla panit la inceputul secolului al VIII lea. 2) Bonosiu inveta cum cit Feciora Maria a mai avut copii dupe nascerea lui Iisus Christos.
www.dacoromanica.ro
97
este fiul lui Dumneqeti in calitatea sa dupla de Dumne4eu si om, independent. ambele naturi neformend o singura persOna. Ca fia al lui Dumnectea el are numai din natura lui, ca om ins& este din nemul lui David, decl un om care define fiul lui Dumnecleti prin gra-tie. Ortodoxii sustineati teoria contrara, basandu-se pe puterea lui Dumnecleti, care pOte nasce un flu din trupul FeciOrel Maria. Cand insa a avut loc adoptiunea ? La botez, intarindu-se prin inviere, respundeatl ereticii acestia. Tn asa chip ort-ce om virtos era flu
al lui. Dui/14100. Beatus preot si Eterius episcop in Spania si Alcuin (804) in Francia fura contra. La Francfort (794), Ratisbona (793) si Aix-la-Chapelle (799) fu combatut adoptianismul, ca readucend nestorianismul.
Parerea lui Felix merse pana in suta a 17 si fu aparata de iesuitul G. Vasquez si protestantul G. Calist.
Pelagienii.. Una din cestiunile ce turbura bisprica in timpul acestui period, basata pe Augustin: Da quad
jubes, et jube quod vis, fu disputa pelagiand In .
411 dolli calugari bretora din Africa Celestin si Pelagiu se ridicara contra acestor cuvinte. Pacatul on ginal. libertatea, mijlOcele de mantuire, iata atatea ces
tiuni asupra carora se dete nascere. Caderea lui Adam a avut consecinte funeste, sustinea biserica de Apus ca si cea de Resarit. Parintil bisericii o dovedira, si stabilira ca omul prin el nu pOte face nimic. Tot ce lucra omul bine era din
gratia lui Dumneclea, pe care omul o putea inlatura cand asculta de pasiuni. Deci vointa si nu predestinaOa face pe om bun sail rea. www.dacoromanica.ro
7
98
Pelagian sustinea : 1) Adam a fost treat muritor; el trebui sa mOra, fara ca tine -va sa pacatuiasca ; 2) Pacatul lul a fost fara urmari asupra urmasilor ; 3) Copiii in lume sunt in aceeasi stare ca Adam inainte
de pacat ; 4) Nu pentru ca Adam a packtuit mor 6mend, sati pentru ca el a murit, nici vor invia pen-
tru ca Iisus Christos a inviat ; 5) Copii au vieta eternela chiar dmd nu sunt botezati ; 6) Legea conduce la Dumnedeil ca si evangelia ; 7) Inaintea veniril lul Jisus Chistos au fost Omeni fara pacat. Mai grea din tote era a 6-a ca anti-evangelica. Ce va fi sustinut Pelagia in intregimea sa nu cunOscem. Abia la Ieronim se gasesc Epist. ad Demetriadem. IIalle 1775. si Libellus fide,i ad Jnnoc. in Hieronymi. Opera,
T. v. p. 122. Afars de Tertulian, dupa ce caduse in montanism, nu se gasesc sciri despre condamnarea eterna In urma pacatului original nici de riegarea libertatii vointel ca Augustin. Augustin Incepe sa dea motivul de discutiune, hasandu-se pe epistolele apostoluluT Paul (Romani). Lihertatea omuluT era numal pentru reu, omenirea forma
o masa de perchrti si atunci ideia until Salvator. Pelagiu nu se impaca cu invetatura despre pacatul original, gratie, hberul arbitru si predestinatia. El vedea pe om liber si moral, pAcaful transmitendu-se prin o rea eclucatie, iar nu prin reutatea nascerii. Gratia servesce la practica virtutii, omul
putend face binele prin voia sa libera. Gratia se acorda acelora ce se arata demnT d'a face binele, iar nu prin o decisiune arbitrara. La 412 Pelagiii fu conwww.dacoromanica.ro
99
danmat la Cartagena, iar el se duce in Palestina unde dete peste teronim. un Mimic si mai periculos. -Sinodul din Diospolis (415) declara nevinovat pe Pelagiu. Papa Zosima de si era in favOrea lul Pelagiu, totusl se alipi la condamnarea lul facuta de Onoriu si africanl (418). Pelagienil nu dadura inapoi. lian de Eclan acusa pe Augustin de maniheism si nu tine sema de condamnarea ce i se face. El acusa pe Augustin, pentru ca face din Dumnalet1 autorul pacatuluI de Ore-ce da omulul inclinarea spre refl. Reul leotiei lul Augustin se veclu in 426 la calugarii de la Adrumete, cari se justificau ca nu pot face poruncile lul Dunmedefl pentru ca nu puteau grin el Insist D'aceea el mai reveni asupra teoriel sale, lass omulul initiativa si cooperarea si dand sperante de intOrcere celor caqutI.
Ceea-ce inveta acum Augustin fn combatut de Pe-
laiu
si de biserica Orientals. in biserica galicana, unde
era mai mare libertate, dintre bisericile Occidentulul, se
forma un partid separatist. Acesta invela ca omul cand se. nasce nu este mort moralmenfe nici sint el e holnav si ca atare are nevoe de doctor, care doctor este gratia, pe care o dobendesce, data o doresce, since'. Gratia pcite fi si primitg. si respinsa, de si ea este un dar gratuit al lul DumnecletI, care vroesce ca top sa fie mantuitl. Ion Cassian (t. 448) discipol al lul Hrisostom. ascet, representa teoria acesta a semi-
pelagienilor. El a avut de adversar pe Prosper de Aquitania (460). Un alt partid care era tot in vederile acestea, este al lul Faust de Riez (t 480) 0 preotul Lucidus, augustinian de fel. www.dacoromanica.ro
-100
Iinia de purtare a semi-pelagienilor era de a combate iresistibilitatea gratiel si predestinatia absoluta. Faust de Riez in doue carts asupra gratia qt1mbate pacatul original, sustinut de Augustin, si gratia sustinuta de Pelagic. Caderea lui Adam, dupe
a lasat o slaba vointa in om, cadere care a adus pecatul si mOrtea. Ca sa ridice pe om, gratia
el
,
e- neo sara. dar nu iresistibila si nu lucreza fara conoursul omuluI, find acordata tuturor. Vincentiu de Lerins (t. 450), urmas al lul Pelagic introduse o noue formula : Tot-d'a-una, peste tot si pentru tot], ca criterium al catolicitatii. Pentru et supunerea la grata era un act de docilitate, Pe langa. Vincentiu mai insemtiam pe Arnobiu cel tiner, autorul operel Proedestinatus» si Genaditi (t 492), preot din Marsilia si autorul cdogmelor eclesiastice.» In partida augustiniana avem pe Avitus de Viena (t 525) poet si prosator ; Cesar de A relate (t542) si Fulgentiu de Rusp (t 533). Calugarul lion Ifaxentlil duse lupta, max departe. Acesta inveta 'pe fata predestinatia la red. Papa Ormis-
da in 520 '1 condamna, hisand in piciOre teoria 1111 Augustin. Lk Orange ca si la Valenta (529 si 530) se condamnk. si semi-pelegianismul ca si predestinarea la WA,
dand Si omulur, o parte a sa la mantuire.
Decisiunile sinodelor fury confirmate de Bonifaciii II, de cand augusfianismul, sub acesta forma, devine teoria oficiala a bisericilor din Roma. Calugarul de Orbais, Gottschalk, in suta a IX-a Inveta ca Iisus Christos n'a murit
deck pentru alesi si era adept al duplex predestiaarl. El fu condamnat la 848 de archiepiscopul Raban Maur www.dacoromanica.ro
101
Q-1- 856), ca unul ce face pe Dumnedeti autor al reulul si al pacatulul. El fu inchis intr'o manastire si muri la
868. Pe el it urma calugarul din Corbia Ratramna, Servat Loup (t 862), abate de Ferrieres, Prudentiu episcop de Troyes, Remy, episcop de Lion, Florus, diaco-
nul seil. La Quierzy in 853 sinodul admise o predestinatie fondata pe presciintA, libertatea vointii. pentrubine si chiemarea tuturor la mantuire.
Transtzbsta,ntiatiunea. Este vorba de euharistia. Credinta crestinilor era si este ca painea si vinul se preface in corpul si sangele lul Iisus Cristos. Paul de Faget abate (Paris 1668) afirma ca pans, la Chrisostom nu s'a crequt in transubstantiatiune. La 787 sinodul din Nicea aproba a materia dupe cansacrare se transforms cu adeverat in corpul si sangele lul Tisus Cristos. In Occident abatele Paschass Radbert (f 865) si in Orient Ion Damascen (t 754) formulary
teoria acesta pe basa a tot puterniciel lul Dumnedeti, care asa voesce. Corpul si sangele sunt create poten-tialiter din esenta paineY si a vinulul de Santul Spirit in momentul santirel, cum trupul s'a treat in pantecele Maria si se face mistic dilnic pentru mantuirea lumel. Radbert hied sustine ca.' transubstantiarea nu se face prin consacrea preotulul, cad ar fi creatorul CreatgruluT sett, dar prin puterea creatrice a Cuvintului. Efe.ctul este intern, adica unirea credinciosulul cu Tisus Christos. Teoria acesta a fost combhtuta de teologi insemnati ca Walafried Strabon, (t 842) Druthmar, Florus
Magister, Raban Maur si Ratramna. Acesti din urma www.dacoromanica.ro
admitea
ceva figural si chiar ceN a ideal in euharistiL Raban admitea c6, corpul lui lsu. Christos era ceresc,
adus de Logos. iar nu cel pamintesc al WI lisus. Veneratiunea Iconelor.Sinagoga judaica avea ura catre sculpturA si pictura. fliserica cresting primitiva. asemeni. Trei secole Mei stalul. Hitt tablouri nu emu. Se atlau simbOle, ca d. ex. at crucel. care era cel mat venerat. Cu suta a IV-a se introcluc icOne. cu tbta opositia sinOdelor Mahomedanii acusaii pe creslini d'a fi cadut in idolatrie. In 726 Leon I.aurul ()Mona ridicarea din biserici a icOnelor si a le distruge. Chlughrii si po,
porul se revoliara. In lupta ace,ta se vede neputinta guvernatorilor d'a se opune cm'entului. In 754 Contantin aduna un sinod in Constantinopol, care se pronunta pentru venerarea icOnelor. In 787 sub frena se admise adorarea pi in pro-.ternare, (ingenuchiare.) In 791 sinodul din Francfort -'e prontinViconti a icOnelor. In 8 I 5 Leon Armenul aditna tin sinod la Constantinopol, care se
pronunta pentru iconoclasii; iar ,in 825,1a Paris, un alt sinod lug aceleasi decksiuni si combatu pe papa. In 812 Teodora restahilesce cultul icOnelor. ceea ce face si simj-
dele din 861, 869 si 879. Parlea active la lupta o lua Nicefor al Consiantinopolei. Ion Damascen si Teodor Studitul.
In Occident cultul imaginilor fu combhtut de Ago
bard, (t 810), Ionas d'OHeans, (t 841) si Claude de Turin it 8,10). Purcederea Santului Spirit Sinodul din Nicea nu fixase intfun chip destul de evident dogma acesta. conciliul de Constantinopol (381) a trebuit sä slabiwww.dacoromanica.ro
103
liasca formula ca purcede de la Teal (ex
Tori rccap61
ixrcopeu6p.svov). Se ,,tabilesce asemeni ca i se cuvine aceiasi a doratiune ca ;i celor-l'alte doue perscine. Numele de Ddmnedett s'a dal Santului Dull in simbolul lui Atanasiu pen Ira prima-Ora si in care, dupa Augustin (De Trin. 4 c. 20. 5 c. 14.) -e (lice c& purcede si de la Fiul. Sinodul de Toledo (589) falsifica simbolul Niceno-Constantinopolitan adaopind et lilio. Orientalil riadmisera formula, darOccidentaliI o priinira, ha Carol Cel Mare o aproba in Si-
nodol de hi Aix la Chapelle (809), nesciut find de Alcuin (-1- 804) si Theodulf de Orleans. Papa Leon ill condamn& falsificarea acesta punend sa se graveze pe doue table de argint simbolul Niceno-Constantinopolitan, spre a'l transmite posteritaiii in forma sa-autentica. Nicolae
in 860 primi delinitiv dogma ast-fel, in lupta cu Fop (1- 890). Un sinod adunat de Fop in 867 anatematisa pe Occidentall precum si cel din 879. (Al 8-lea sinod I.t Orientali net inn! in sem& de Occidentali).
In timpul (Mitre sinodul de Nicea si schisma orientala se puce bltsele teologiel crescine ; acesta fu periodut cel mai bogat al literaturit Dogmatica, morala exegesa. elocinta fury cultivate de Omeni insemnatt. Cu ceea ce pot Ii invinuitl, este chipul cum socotiati si cum tratati eresia, ca una din crimele cele mai
marl. A-a face Augustin cu eel ce nu se indreptail ; lero-ni
cu acel ce alterail traditia apostolic& si Gre-
goriu de Tours acelora ce nu se supun episcopulul diecesan.
Un dogmatism riguros. conducea biserica si el isj www.dacoromanica.ro
104
gasesce un rival in scrierile luT Dionisiu Ariopagitul luand forma misticismulul. Misticismul.Infinitul in raport cu finitul este greil de priceput. D'aci imaginatiunea omulul nascu misticismul. Acesta este bun pe cata vreme nu esplica el raportul de care vorbim, nu confunda inchipuirile sale cu un adever , el atund face martin, intarind vointa
si ridicand inima. Este reit cand nu se conduce de ratiune si vroesce a'sI esplica lucrurile divine prin visiuni, cum face Dionisiu Ariopagitul., Dupe Dionisiu, Dumneclea. este spirit invisibil, ne-
inteles, pe care nu'l pop cumisce, nicl.gandindu-te la el, nici la operile lul. Aci se ajunge prin dragostea estetica, care confunda subiectul iubitor cu obiectul iubit. Dar, sail Dumnecleti' este, ca in religiunile monoteiste, o persOnsa concretA si omul independent de el, si deosebit prin esenta, si atunci nu pae fi- dealt o unire morala de sentiment si vointa ; sail e un spi-
rit abstract, panteistic, si atunci omul nu e de cat o emanatie a sa cu care se va confunda in o identitate metafisica. Dupe parerea din urma Dionisiu admite trel grade in ierarhia ceresca : 1) Tronurile, Cheruvimii si Serafimil, 2) Puterile, Stapanirile si Tronurile 3) Ifigeril, Arhangelil si Capeteniile. Ca tip al et este ierarhia bisericesca.
Teoria acesta fu primita si de eretici. Acestia ca Severienii (533) citara bucap din scrierea lul pentru aperarea pererilor for monosofite, iar ortodoxil negara autencitatea scrierilor lui. In Orient Dionisiu fu comenlat de calugerul Maxim. In Occident papa Grigorie www.dacoromanica.ro
105
C. M. (t 604) admise ierarhia, iar TOn Scot Erigena (t
880) traduse in latinesce aceste scrierT. Pentru IOn Scot Erigena ca si pentru Clement at Alexandriel religia si filosofia er' dou6 forme ale unel revelatiunl. Pe scrierile lui basandu-se unit, chclurh in panteism, in care Dumnecleil e substanta lucrurilor ; in el sth causele primordiale, ideile, unde vin din eternitate fiintele finite, care se intorc la el. Omul este luat din lumea spirituals si sensibila. e creatura intelectualh in care spiritul devine conscient. Iisus Christos este omul ideal, omul in sine, representand unitatea celul spiritual cu cel material, a relui etern cu eel temporal. Abia in secolul XVII se reghsi din no' manualul sea filosofic, care'l arata ca i.
naugurator al filosofieT scolastice.
csolele teologice ScOla de Alexandria.
Musulmanil coprindend Egiptul, scOla acesta perde din starea sa infloritOre. La
acesta se mat p6te adhoga eh aci s'a nascut Ariniasmul, ca Origen cu care se fhliaii fu condamnat si ca crescerea insemnatatii scOlel de Antiohia si ridicarea Aristotelismulut in locul Platonismului trebula sa aduca acest resultat. Totusl se mat ghsesc Omen): insemnati. Asa Didin2 cel orb (t 394) care fu partisan al conciliulul dln Nicea ; acesta avea asupra preexistentil spiritelor aceeasi ph'rere ca Origen, cum si asupra naturit celor ce vor invia si a infernulut. El fu
condamnat de Sinodul V ecumenic. Atanasiu
(t 373) phrintele ortodoxiel. Spirit patruncietor, via si www.dacoromanica.ro
108
ahil, elocuent si bun polemist : exeget mediocru si dus forte mult de vederile sale dogmatice, recurgea la teoria acomodatiunii spre a combate pe adversari. Acest om destept, de o fire inflexibila, el remane cel mai insemnat teolog din acest timp. S. apere persOna luT lisus Christos si sa stabiliasca doctrina TrinitatiT, iata scopul scu. Caracterul scrierilor sale este polemic.
Chi/ (t 44i), cunoscut prin scrierile sale si mal Inuit prin cele 12 anatematisme contra laT Nestoriii, fu un barbat fOrte orgolios si ambitios. Sinesiu, episcop de la Ptolemaida in Libia (-1- 431) si N0111711S de Panapole, poeti. Cel
fu filosof pla-
tonic si aplicat la gnosticism.
Scola de Antiohia. Ea continua felu sell de a vedea si urmaresce interpretarea literary pe care o prefera celei alegorice. El reduce numerul profetiilor mesianice.
Aci avem pe Ion Hrisostom (t 407), forte elocuent, cel mai nobil si cel mai stimat din timpul acesta. Cu moravuri ai o viata sfinta, el ajunge cel mai venerat. El este cel 1-ia orator, si fu comparat cu capetentele orato-
rilor latini. Omiliile sale sunt clasice. Exeget insemnat, tinu calea mijiocie intre cele doue interpretaill, prin
interpretarea sa practica. Teoclor Mopsuestul (t 429) fu mai liberal ; el nu cunokea ebraica ca si Hrisostom. Este insemnat intru cat-va ca exeget.
Pentru el Iisus Christos nu era de cat un om cu trup material si sufletul resonabil, cu care A6yoc s'a unit moralmente. El gasia numal 3 psalml mesianici. www.dacoromanica.ro
107
Ca dogmatist, istoric, exeget, Teodor apare cu cunoscince insemnate pentru timpul sea. In comentarille sale se line de sensul literal ca mijloc de a gasi o aplicare intre
interpretarea istorica si cea alegorica. Scrierile sale aft lost condamnate ca eretice de Sinodul V ecumenic.
Eusebiu din Emesa (t 360)
semi-arian. Acesta
urma pe Teodor si reducea numerul psalmilor mesianicl. El nu primia alegorismul ca interpretare. Diodor din Tars (t 394). El deosibia -doue naturi in Iisus Christos si nu admitea de cat interpretarea lit erala a bibliei. Iisus Christos era un om care se deosebia de cei-l'altl profeti prin aceea ca 2.6yoc era in el. Isidor din Pelusiu (t 440) s'a distins prin mat milte scrieri dogmatice ; a fost discipol al lul 1 Insostom.
Nemesia din .Emesa a fost de aceeas1 parere cu Origen in cestiunea preexistenteI sufletelor, crulea ca si Porfiriu in privinta transmigratiunii lor. Filosof eclectic si poet. lnsemnara pentru pagan.I ca scold culturala. si care prin filoSofie avu influenta asupra multor barbati ce de-
venind crestini in urma, aparara cu multi tarie crestinismul, este scOlapagana, din Atena. Teologia a fost nu putin influentata de vederile acestel scale. ,Barbati ca Basiliu Cel Mare si cel doul GregoriT sunt esiti din acesta scold capatand in urma cultura crestina. Gregoriu de Nazianz mentinu cu eel clout amid unitalea in divinitate. El deosebira substanta de ipostas si detera substantel ideea felului si a abstractului. iar ipostasului a individului. a lucrulul concret. Cele www.dacoromanica.ro
108
trel persOne erail ca treT individe, unite insa prin unitatea logic& a notiunii genulul. Sistemul acesta parea
ca conduce la triteism, pentru care admisera teoria dupe care Taal este causa absoluta. In urma deters notele caracteristice la Cate trey pers6nele. Asa Tafalui nenascerea, Fiulul nascerea si Santulul Spirit purcederea.
Acesti trel baxbati din scOla de Atena suet insem-
nap si prin purtarea tor. Asa Basiliu C. M(f 379) remdne idealul vietii pentru biserica ortodoxa., un
profund teolog si un mare orator. El este si protectorul vietii monahale. Fu un mare doritor de pace. Sustinea simbolul nicean. Gregoriu de Nazianz (-I- 390) apa.rA divinitatea lul Iisus Christos. El e supranumit teologul. Fu urn bun.
orator. El incerca a scrie in versurI, aducend in biserica poezia greca. N'avea insh in totul geniul poetic. Gregoriu de Nisa, (t 394) fu frate cu Basiliu cel Mare. Lui i se datoresce inceputul de a trata dogmele intr'un chip seiintific. Avu talent oratoric. Se considers al II-lea teolog in biserica ortodoxa. Fu de pArerea lul Origen in privinta invierei, a sufletului, minter, si purilicarei sufletelor. Se mentionezA di, aceste idel 1-au fost interpolate de eretict
Dogmatistii in Orient Eusebi6 de Cesarea (t 340) apologist si istoric, putin cugetator, dar mutt compilator.
Ciril de Ierusalem (-I- 386) care prin
catehesele s_ale ne arata chipul popular cu care se in-
vela in suta a 4-a religiunea cresting. Epifaniu de la Salamina (f 403), admirator al monahismului, www.dacoromanica.ro
109
ne-a lasat cate-va note despre doctrinele bisericii primitive. Enea de Gaza crestin venit dintre neoplatonici, sustinea pe basele filosofice nemurirea sufletului si Invierea, combatend eternitaWa lumil si preesitenta sufletului. Tot asa fu si Zacharia din Mitilena si Ion Fi loponus, partisan' in suta a 6-a a lui Aristotel, admiteati
eternitatea lumel. El admite fret Dumnegel in cele trei persOne ale Dumnecleirel unit' prin natura comuna. (cptimc). Nega unitatea numerics si admitea pe cea specifics. Invierea era privita, ca o noun creatiune si forma corpului trebuia sa disparA cu materia find insepara-
bilA. De teoria acesta triteistA fu si Stefan Gobar, sirian de nem, de la care ne-a remas un estract din o istorie a dogmelor, Theodor Abukarasi Efrem (t 378), cum si David invincibilul, care a tradus pe Aris-
totel in a doua jumetate a sutel a 5-a. Ion Damascen (t 754) scrie despre credinra ortodoxa si fu representantul autoritar al biserieil de Orient. Asemeni avem
Nomocanonul lui Photius (j- 891), si Biblioteca. DogmatistiT in Occident.--Ambrosiu de Milan (f 398) Jeronim (t 420), Augustin (f 430), Leon papa Rome' (j- 461), Gregoriu Cel Mare (t 6021). Ambrosia fu prefect de Milan. Poporul il alese episcop de si era Inca catehumen. El era representantul invetalurilor din biserica latina. El inveta : «ratiunea trebue sa se supuna. credintei ; adeverata credinta nu e afara de bisericA. Biserica judeca meritul moral si '1 resplatesce. Sacerdotiul este mai presus de biserica si biserica mai presus de Stat >. El remane mai mult moralist ca dogmatist. www.dacoromanica.ro
110
Ieronim.Cunosc6tor al limbel ebraice, el fu un 'spirit insemnat si se °cup& cu critica biblica.. Ca scriitor polemic nu e insemnat. Orgoliul si egoismul seii it duse
de a se purta aspru cu adversaril set
era frica de a cadea in vre-o eresie si tremura numal la ideia de a i se dice asa ceva. De aceea se esplica cum el, 11
din admirator al lul Origen, ajunge cel mai mare inimic al 1111 si de a nega libertatea pe care o aph'rase. Re-
gula lui era de a slice una si a face alta, de a vorbi in o cestiune si pentru si contra. Augustin, discipol al filosoliel lul Aristotel si NeoPlatonismulut fu un abil dialectician, profund cugetator, o memorie mare, stil energic ; el fn oracolul bisericil latine. creatorul scolasticel si parinte al protestantismulut El a scris despre dogme, Mea a ne face un tratat dogmatic. A scris polemice contra Arienilor Donatistilor, Manicheilor,, Origenistilor, Priscilianilor Pelagienilor.
Leon cel mare energic si decisiv, nu tinea socotela numai de interesele bisericii sale particulare. Lui se ilatoresce stabilirea suprematiei Romel incepulk la Calcedona.
Gregoriu Cel Mare (t 6014, contribui mull la re'spfindirea crestinismulul printre pagani si fu fOrte zelos pentru religiune. Adversar al literaturii; Teolog mediocru, arogant, ambitios si superstitios, avu putere asu-
pra Romel si a o parte din Italia. El era fOrte ipocrit si se intitula (servitorul servitorilor lul Dumnecleil} ca respuns Orientalilor pentru numirea de patriarh www.dacoromanica.ro
Ii!
ecumenic. El dete o organisatie monahismultil in interesul erarbiel si in un spirit Area opus vietei ascetice.
Ilarlu de Poitiers (t 368), apersator al teoriel niceene, din care causa fu nebagat in semi Ca fu un amic al lui Origen, si asupra inveihturilor sale despre Trinitate.
Rufin de Aquilea (-1- 410) a avut neintelegeri cu Ieronim in privinta WI Origen, pe care voia sh '1 grate ortodox. El traduse in limha 'aura scrierile lui Origen ca si ale lui Gregoriu de Nazianz si Basiliu Cel Mare.
Vigiiiu, episcop din Tapsus in Africa, aparator at teoriel nicene. A racut falsuri istorice, in cartile
sante. intrO-ducend citate ce nu esistaii. Ionilius, autor al celet I-a introducers dogmatice in cartile sfinte. Salvian, (t 484) apologetul Providentel, aproba su-
punerea catre Cler ca un gaj al castig'hrel Cerulul. Claudiu Mamert (f 473) apAra contra Episcopului Faust, nematerialitatea si imortalitatea sulletului, prin mijlOcele luate din filosofil Greci si Romani',
Boetiu (j- 525) despre care nu se scie multe. Casiodor (t 563), filosof peripatetic.
Gerbert sail Silvestru II (j- 999) cel mai cunoscetor in arta filosofiei aristotelice.
Poeti : Juvencus, Sedulius, Prudentius, Elpidius.
Primatia Scaunulul Romel.Papil cars ail lucrat pentru stabilirea primatiel scaunul papal, Leon si Gregoriu ail gasit destoinici aphratorT
ai causel
acestia, de si ea nu era de 19c basath. Tote argumenwww.dacoromanica.ro
112
tele lor, ca si ocasiunile de care ail profitat, au avut un resultat nu tocmai conform dorint.elor lor. Prin misionaril lor, .papil facut drum aspiratiunilor ce nutreau in Germania si in Nordul Europel, Bucurandu-se de darul luI Pepin cel scurt si a flului lui Carol cel MarePapil pusera in practica principiul suzeranitalii. El obtinura. exarhatul Ravenei, Pentapolea, Perusa si Ipoleta pe Tanga Rama. Ca sa se sprijiniasca in pretentiunile lor creara pe langa falsele decrete ale lul Pseudo-Isidor si un nou drept canonic. Acest succes al lor se datoresce ignotantei bisericilor latine si siriteniei cu care inlaturara suzeranitatea si jurisdictiunea imperatorilor. Ca sa:si pdta sustinea pretentiunile asupra puteril temporale in Orient, nascocira. Q, donatiune a marelul Constantin, care sa fi dat orasul
Roma si palatul Latran ca si Italia intrega iin posesiunea scaunulul papal (falsele decrete ale ed. Merlin Paris 1635. Edictum domini Constantini) si imprejurarile 'I ajutara. Asa, nelinistea in care se ga.sia Italia, scandalele acute de Teodora si 1\Iarozia succesera lui Nicolae I (t 867) de a gasi aderenti
contra regelul Lorenel, Lothar. Si papii trebuiail sa fie in afara de puterea temporala. Dd aceea in 1059 Nicolae TI dispuse alegerea papilor prin colegiul Cardinalilor, care se infiinta acum. Mal mult ca toti, Gre-
goriii VII (t 1085) a cautat sa se debaraseze de influenta puterei civile, ridicend pe papi mai pre susde principi, cart trebuiail de la el sa primiasca. paterea. Un demn urmas gasi in Inocentiu III (t 1216), care se intitula «vicaria al lui Dumnecleil), iar nu al www.dacoromanica.ro
113
Santului Petru, cum facusera predecesoril sa Acestuia ii fura permise tote mijlOcele pentru intarirea scaunuluf papal. De aceea nu se dete inlaturi a decreta persecutiuni contra ereticilor, interdicte si escomunicatiunl, ba chiar si inchisitiunea. Nimic insa nu era cu temeiti.
Si papii nu puteati a se razama pe intarirea preterntiunilor lor.
Imperatoril incepura a se revolta. nip IV eel Frumos in lupta cu papalitatea dete lumel ocasiunea sa se vada slabiciunea curies papale.
A trebuit in urma sa vina marea Schisma dintre Occident si Orient, ca apoi sa se scuture multe din pretentiunile si aberatiunile Roma Si nits nu putea mult clainui o stare in care unul dicta lumel intregi. Sinodele din Basel si Constanta recunoscura dreptul decisiv al Sinddelor ecumenice, care singurele formeza puterea hotaritOre in biserica. De atunci si pana asta-di opiniunea lumei culte nu
pae privi de cat cu nemultumire o biserica ce a eautat si cauta sail insusiasca puterea daunetbre princi_
piilor crescine, de si in timpil mai noul se &ka si de aces ce recunoscura in scris ineptia ca papit sunt infailibili.
8
www.dacoromanica.ro
114
Scolastica, Nominalism, Realism, Misticism.1)
Incercari de a se face o unire intre scolastica, si.misticism. Cu tendintele papalitatil totul se reducea la vederile celor ce formati curia papala. Niel vorba nu era de libertatea cugetaril asupra cestiunilor religiose, in bisericile supuse jurisdictiunel Romei. A trebuit ca. Europa sa fie turburara politicesce perrtru ca papa sa alba oposanti. Barbarilor si invasiunilor for se datoresce acesta. In opositie cu teoriele papale vine Scolastica, care
incepe sa domine in veacul al XII-lea. Cu ea mintea omenesca incepe sa, rationeze si avend in ajutor cercetarile filosofice ssa combine crestinismul ca sä. devinA
propritt fie-caruia. Nu traditiunea singua ci si interpretarea cartilor s'ante, iat'a calea apucata de scolas-
het Se injelege ca papil era' Cu totul
nemulturnitY.
Papa Inocentiti TIT si Gregoriu 1X luara", ap.'rarea causer ce se vedea perduta. El sprijinia fisica si metafisica
lul Aristotel. Scolastica lush' isT racea drumul el. Ea nu recunoscea superioritatea sciintei fata cu credinta, pAstra chiar deosebirea dintre ele, dar se referia la sciinta ca la un mijloc de esplicare a principiilor dog-
matice, continute in credinta si se supuneati bisericel
ca la autoritatea ce pOte da adeverata tale a vietel. 1) Henri Ritter, Hist. de la philosoph. Chret.
Barth., Hist.
de la scolastique.Bossuet, Instruct. sur les etats d'oraisons. Dupin, Nouvelle Bibl. des Auteurs eccles. Buss, Esquise de
Litterature chret.Schmid, le Mistic. au rnoyen age, Jena 1824. Engelhardt, les Soi. disont Ecrits de S. Denys l'Areopag., Sulzbach, 1823.Schmidt, J. Tauler, Hamb., 1841, etc.
www.dacoromanica.ro
115
.Numal ast-fel reusiraincetul cu incetul d'a atrage pe papi in partea Tor, ca apol scolasticil sa paa mentinea principiile Tor. Filosofia insa nu primia principiile lul Aristotel de cat pentru a face ca o dogma sa fie priceputa. Si in lupta intreprinsa intre vechil doctrinari si scolastici, filosofia urmandu-si calea sa, incepu a se pune la ordinea dilel o suma de cestiunl, la care trebuia un re'spuns. Diferitele deosebiri dintre lucruri preocupa gandirea omenesca. Cum adica isl qiceati unit : Ideile generale ca : gen, speta, diferinta, proprietate4 accident etc. sunt ele numal sunete (flatus vocis), sau au o
realitate? Si atunci venira doctrinele Nominalistilor si ale Realistilor, earl gasiati ca motiv al cercetarilor Tor, cele coprinse in Isagogicul lul Porfiriu. FilosofiI insemnail ca Platon si Aristotel isi spusera parerile Tor. Asa Platon sustinea ca ideile generale in inteli-
genta diving au avut o realitate si au servit ca tipurl individilor. Aristotel sustinea din contra a ideile generale ce sunt reale, riati realitate de cat in lucruri ca forme ale materiel (Mil). Cu alte cuvinte, princi-
piul lul Platon era universalia ante rem, tar al lul Aristotel aniversalia in re. Scolasticil se alaturati la cel d'intaill. Pe rang cel doul marl filosofi mai emu Stoicil, ce spuneat ca idel generale nu esista, ca ele sunt abstractiuni ale spiritului omenesc, simple nume fait realitate, ca deci singure individele exista. Prin-
cipiul for era coprins in formula universalia post rem. In biserici cestiunea incepu sa se agite in evul media asupra unor cestiunl insemnate ca Trinitatea, Euwww.dacoromanica.ro
116
haristia, etc. Asa, calugarul din1) Compiegne (Compendium) Roscelin, nega orl-ce realitatea ideilor generale. Decl cand era vorba de Trinitate, el clicea ca data sunt trel persOne si o Dumnecleire, atund cand Fiul s'a incorporat, all trebuit si cele-l'alte doue persOne sa se Incor-
poreze. In casul contrar numal este un Dumnecleil, ci trey. Arhiepiscopul din Cantorbey, Anselm 1109) fu un adversar al lul Roscelin, care, cum am veclut, era nominalist. Crescut si educat In celebra scOla de la Bec, avend de profesor pe Lanfranc if 1089), dotat
de la nature eu un spirit luminat si patrunetor, sinter, pins si activ, Anselm facu epoca timpulul sea. Tinta lul fu de a putea da teologia sprijinul Sciintel si de a face ca teologia sa fie declarata sciinta rationale. De aceea el se ocupa multa vreme cu cestiunea raporturilor dintre sciinta si credinta. Lul se datoresce inventiunea principiulul, dupe care mintea nu pOte concepe nimic, care n'are o realitate (argumentul ontologic), Calugarul Gaunilon din monastirea Marmoutier a combatut acest argument ca insuficient, sustinend ca este o mare deosebire Intre veritatea logic& (subiectiva) si cea reala (obiectiva). Dar ceea-ce Anselm scihse -sa creeze, se mentinu si in opera sa
Cur Deus holm? (p. 74 si urmat.), el ne da teoriele dup. care omul are sa se conduce In viata sa moral& si in raporturile sale cu Dumnecleil. Singura obiectiune
ce se pOte face teoriel lul Anselm este ca nu intervine omul direct in opera restabilirei cu Dumnected. 1) Compiegne sub Merovingieni Compendium, insemnata prin M-rea St. Corniliu, se ail& la 84 klm. N. E. de Paris.
www.dacoromanica.ro
117
Omulul, care jOca un mare rol la Paris, lul Abe lard ,(t .1142) se datoresce indreptarea defectulul. Acesta combatu pe Augustin in principiul seti fides prwcedii intellectum (de incarnatione verbi c. 2) si cauta se dovediasca ca religiunea cu adeverurile el se rezema pe probe rationale. Mal putin leolog ca filosof, Abelard cauta sti probeze ca filosofil vechl ail. presimtit In preceptele for Evangelia. Principiul lul Abelard (din Theologia Crestiana, lib. 1) Non credendum nisi pries intellecturn, a adus mare confusiune printre crescinl. Pentru el Trinitatea era ideia belor trel atribute a Divinitatel (puterea, Intelepciunea si liunatatea),, care ,erati. proprietatile aceleiasl substante, ce nu se aflati de cat in Dumneejeti si cii El. In cestiunea rescumperaril Abelard isl scula in cap pe calugari, call nu puteati suferi ca libertatea omului, de a'sI impropria meritul lul Iisus Christos, Zia un alt a-
jutor, sa fie teoria rescumperaril. Combatut prin tot felul de mijlOce nedemne, Abelard fu condamnat la Sois-
son (11.21) si Sens (1140), prin staruinta lul Bernard de Clairvaux (t 1.1.53). Teoriele sale totusl gasira ade-
_rentl. Asa fu Gilbert de La Porree (t 11.55), realist. Dup. el cele trel pers6ne sunt una cu Divinitatea, dar nu sunt un Dumnezeti si nu se va sci dad. Divinitatea s'a facut corp. El fu condamnat la Reims (1148), ceea-ce '1 lam sä 'sl rectracteze Invetaturile. Opera sa este Despre
cele 6 principil. Contimporan cu el fu Hildebert de Tours (-I- 11.34), discipoluf lul Beranger si inventatorul
cuvintuluI transubstantiatinne. (Sermones de diversis, sermo 6). www.dacoromanica.ro
118
Nu de putink insemnatate fu Petru Lombard, episcop de Paris (-1- 1164), care incerca de a impAca filosofia scolastich cu teologia. Apusenil (Romano-Catolici) au In-' trebuintat mull& vreme scrierile acestuia Si Cu osebire (c car-
tea sententelor 1), pe care era basat invelamintul religiosteologic al lor. Consecinte cu tendinta ce urmkresce in scrierile sale, Petru Lombard da solatiune tuturor cestiu-
nilor de care vorbesce in scrierile sale si prin felul cum trateza diversele subiecte, merita supra-numele-ce i s'a dat de qMagister sententiarumo. El in tot-d'auna
pune cestiunea ce vroesce a trata, (questio), pkrerile ce se gasesc relativ la ea si respunsul ce se pOte da (salutio). El se apropik mat mult de Augustin in cestiunile antropologice si de IOn Damascen in cele cristologice. Asupra rescumperkril el se unesce cu Abelard
si arata cum prin mOrtea lul Iisus Christos, Dumnecleg ne-a aratat deosebita si marea sa bunktate. Dup6
el trebue sä se fack deosebixe intre credere Deo, credere Deum si credere in Deum 2). Divisiunea ce o face in dirtile sale nu este tocmal reala si de aceea i s'a imputat de oatre multi ; ba unit, nemultumiti cu vederile sale asupra pArtilor dogmatice si morale, cum fu bunk. Ora discipolul seu I6n de Cornou8 Cartea este impartit& in d: prima tratez6: De mysterio trinitatis seu de Deo trino et uno ; a doua: De rerum corporalium et spiritualium creatione et formatione aliisque pluribus eo pertinentibus ; a treia : De incarnatione verbi aliisque ad hoc pertinentibus si a patra: De sacramentis et signis sacramentalibus. 1) Prin credero Deo, intelegea a admite tot ce Dumnedeil ordoni ; prin credere Deum, ca Dumnedeti esista si credere in Deum ca sä se alipiasca omul de Dumnedeil prin credinta si fapte §i sA uniasca cu el.
www.dacoromanica.ro
119
ailles, cauta bite mijlOcele pentru a-'1 condamna ca eretic de Ore-ce, qicea el, Petru invela cum ca natura umana n'a fost pentru Iisus Christos de cat un vestmint (ludumentum) si ca atare numal la vedere Fiul lut Duumecleti a fost om 1). Deci Iisus Christos considerat ca om nu este nimic. 2) Alta acusatiune adusa contra lui fu din partea lui Ioachim de Calabria, care sustinea cum ca Petru preracuse invetatura bisericel, admiVend o quaternitate in Dumnegeti, pentru ca invela relativ de El Ca cele trel persOne sunt ceva suprem «summa quzedam res» si ca atare isl imagina ca Petru a deosebit esenta si persOnele Trinitatil intru cat teoria sa ducea la stabirea doctrinei, dupe care persona Tatalui si nu esenta sa a nascut pe Fiul. Cestiunea a fost resolvata de Sinodul din Latran (121.5) si Petru Lombard este achitat. 0 reactiune contra Scolasticei se facu in secolul al XII-lea de catre Ilfisticisrn, care condamna speculatiunile scolasticei si 'I opune pietatea. Sciinta Para pietate, cliceati Misticii, nu pOte sa dea foliose crestinismului. Numat prin sell* si pietate, cele dou6 aripe care ne conduc la lumea spirituals, putem ajunge_ a cunOsce veritatea. Representantii mai insemnati as mis-
ticismului sunt Bernard de Clairvaux, Hugues de Saint- Victor, Ion din Fidenza (Bonaventura) si Gerson. .
1) Habendo hominem inventus est ut homo, non sibi sed eis quibus in homine apparuit.
2) De aci eresia pentru care era numita nihilism, dupe es
presia : nihil secundum quod homo.
www.dacoromanica.ro
120
Bernard de Clairvaux (t 1153), un orator distins, este cel mai insemnat dintre misticil, can doriati a ataca scolastica si ralienalismul, si un b4rbat demn pentru a renasce in Europa viala religiOsa. El admitea trel stadii prin care omul trebue sä tree& pang. s& ajung&
a cunoscinta lui DumnecleA: viatapractica , contemplative, si estetica. 1) Bernard se ocup& mult de cestitinea Rescumperarii, aproba cultul SRntel FeciOre si a Santilor, dar nu pile primi invetatura despre imaculata conceptiune. Bernard a combatut pe Abelard, pentru a suslinea in Trinitate numal trel nume, alipindu-se cu acesta de invelatura lui Sabeliu. Asemeni combatu pe Arnold de la Brescia si pe Gilbert de la Porree.
Dupe el omul numal prin mortificare 'Ate ajunge la unirea cu Dumnecleit Vederile sale asupra modului cum doria sl se faces o reformA, sunt coprinse in tratatul de Consideratione, adresat lui papa Eugeniu IV. In scrierea acesta se vede in parte oglinda bisericei occidentale
din acest timp cum si dorinta acestui barbat insemnat de a se separa puterea spiritual& de cea temporalti..2)
Hugues de Saint-Victor(1097-1141), cunos-
cut sub numele de «Alter Augustinus,» insemnat la sc6la Saint Victor de la Paris, de unde isi lua si supra-numele de Saint Victor. Mistic, si urmaxind un scop curat evan-
gelic, pentru a impaca mistica cu dialectica, Hugues
invela cum ca omul nu se pOte pune in raport cu ') Bernard de Clairvaux, De diligendo Deo" §i De Con-
temtu mundi."
9 Calvin in Inst. IV, 11 '1 laudit forte mult pe Bernard de
Clairvaux.
www.dacoromanica.ro
121
Dumnaleti de cat, prin contemplare si ca sciinta este units cu pietatea. ') In puterea acestui principiti Hugues recunoscu patru stars, prin care omul trebue sa.. tea pentru a cuaOsce adeverul : Meditarea, resultatul cetirei unel carts : 2) raga ciunea (soli loquium) prin care
omul, lasand la o parte grijele din afara, simte necesitatea de a se pune in raport cu Dumnegeil, cu ajutorul
graliel divine ; judecata (circumspectio). dupe care omul recumisce desertaciunea lucrurilor omenesci si ca atare cauta a's1 pune increderea in Dumnedeu si in fine ratiunea in acord cu graria (asciencio), care da omului puterea a se ridica mai presus de cele lu-' mesci. 2)
Dupe Hugues, Dumnedeti este spirit neimpartibil, Para
inceput si fara finit, neavend fiinta decat de la El insus13) si find imanent in lume 4). Omul a pacatuit in virtutea partii sale sensuale si pentru mantuirea sa a fost nevoe de un Rescumperator, pe care Dumnedeil in marea sa iubire pentru dmeni '1 trimite in lume. 0) Ion din Fidenza, cunoscut sub numele de Bona-
ventura (1221-1274), urrna in direcliunea mistica if
Et veritas non est sine virtute nec virtus nisi in vericate.
Ubi charitas est, ibi charitus. Principium diso3ndi, humilitas. 9) Vedi A. Paumier.
9) Est Deo idem: ese et rivere. Nihil in Deo est quod Deus
non sit.
Divina substantio ubique tota est, et in ipsa sunt omnia.
Sicut anima in omnibus partibus corporis tota est sic Deus, tote, essentia sua, in omni creatura est. 5) Omul dup6 Hugues de St. Victor este compus din putere vital., sentiment §i ratiune.
6) Deus charitas est, et qui charitatem habet, Deum habet, Deum possidet, in Deo manet, cum autem cor nostrum penitus impletum sit charitate, Deus omnia in omnibus esse sentitur. www.dacoromanica.ro
122
pe BernArd de Clairvanx, si incerca o conciliare a Misticismulul cu Scolastica. In invetatura sa, Bonaventura
suslinea cum ca binele cel maT deseversit sta in unirea cu Dumnecleti. Acesta unire se face prin dragostea ce o pregatesce viata ascetics, strabatend patru start I) Pentru Bonaventura filosofia si credinta sunt cele doue domenil, pe care omul nu trebue sa le neglijeze, mai ales ca credinla 1 procura certitudinea. El este cunoscut cu supranumele de Doctor Seraphicus.
Gerson (1363-1429), cunoscut sub numele de loan Charlier si supra-numit tDoctor prea crestin, (Doctor christianissimus), prieten cu Nicolas de Clemangis.2)
Dupe el inteligenta conduce pre om la mantuire, cu concursul celor-l'alte puteri interne ale omulul. In timpul de criza al bisericel din Roma, Gerson a fost pen-
tru luarea de mesuri cu care sa se inla'ture relele din biserica si dovedi ca este falsa ideia cum a papa nu pOte fi judecat de nimenl, cad Biserica este mai pre sus de papa si representantul general al Bisericel este sinodul ecumenic. In scrierile sale Gerson este sever si energic si pe langa ca arata relele Scolasticei, mai trateza multe din cestiunile referiteire la biserica Romel.
Gerson a facut din misticism un sistem sciintific, land de bass Psihologia. Mal sunt insemnati pe terenul misticismulul si pen1) Una din aceste patru este luminati prin lumina din dark alta prin cea intern& (notiunile), a treia prin ratiune Qi a patra prin gratin.
') Gerson §i Nicolas de Clemangis eraii §colarii lui Petru d'Ailly.
www.dacoromanica.ro
123
tru tendinta de a impAca acesta, directiune cu scolastica, urmatoril: Richard de Saint-Victor, Alexandru de Hales (t 1246) (Doctor ir'efragabil), Albert cel Mare (t 1280), Thomas d'Aquip. (t 1274) si Roger Bacon (t 1.294). Dintre acestia cel mai insemnat este Thomas, gupranumit doctor angelicus, care patrunde forte bine cestiunile cele mai subtile. Scolastica proprid zisa este resultatul unirel scolasticismulul cu misticismul. Noua directiune este mal temeinica, metodul urmOrit de ea mal serios si aplicarea teorielor lul Aristotel la religiune este mal rigurOsA. Dar in urinO decade, nu mal are nimic nod in ideile urmarite si desvoltate de ea si tot ce face
ne arata lipsa de libertate in cercetarile el. In timpul de inflorire al scolasticel, putem mentiona pe IOn Duns Scot (f 1308), avend supra numele de « doctor subtilis» §i find un cunoscetor perfect al filosofiei lul Aristotel. Stilul scrierilor sale este barbar si greti de inteles asupra tuturor speculatiunilor ce coprinde. Cu secolul al XIV-lea scolastica decade. In timpul
acesta, este insemnat Antonia din Fiore* (t 1.459). Gabriel Biel if 1495), care se ridica contra pretentiunilor bisericei de Roma si recomanda in tot-d'auna
crestinismul practic, Raimond de Sabunda, care inveta ca Dumnecleil a dat omului pe Lang cartea natures si aceea a Scripturet si ca cea mai perfecta cunoscinta este dragostea lul DumnMeil, Nicolas de Casaet 1464), admirator al metafisicei pytagorico-platoniciana, de si se declara contrar scOlelor din timpul sea. www.dacoromanica.ro
121
Disputile dintre ScotistI si TomistI
coamiqt.ii. Adeptil lui Duns Scot emu opusl celor al lul Thomas d'Aquin. Gel d'intaiti se serviail in deslegarea cestiunilor de filosofia lul Platon, iar eel de al doilea de ale lul Aristotel. Scotistil privia4 vointa ca principiti mare,
inv6tail ca pacatul n'a lipsit pe om de puterile sale naturale, iar gratia nu lucreza asupra omulul lecat daca coopereza si omul, si ca misterile sanlesc prin lucrarea Santului Spirit. Predestinarea nu este absoluta. Tomistil din contra admiteali &wile lul Augustin. Scotistil primiat a Santa Feciora Maria a fost na' s7. tutu fara pacat, pe cand Tomistil ere" contra. Pentru sustinerea opiniunilor lor, el se raportati la modul de esplicare al scolel din care faceati parte cum si la asa numitele revelatiunl, pe care le cap'atail prin ealugaritele visionare.1) Intre ambele partide era apol o gelozie fOrte mare, ceea ce le facu sä remana in luptd, inimice until celul alt, pe tot timpul de predominare al scolasticel. Pe langa teoriile filosofice ce imbrgisasera si care-I deosibiau in dou6 partide opuse, apol cestiunile insemnate din crestinism le tratati dupe ve&rile lor. Asa era cu misteriile, cum am v6olut mai sus, asa era cu gratia, pe care Scot o esplica ca Semi-pelagianil, iar Thomas ca Augustin. Liberul arbitru *TO are origina in Dumneclet, dice Scot, jar Dumneclea vroesce ceea oe vroesce.') Universalul este pre2) Ast-fel furA trigita §i Catering din Sienna. ') Scot, Sentent. 11, 39. Primam contingentiam oportet quaerere in voluntate divina. Apoi : Quia voluntas est voluntas.
www.dacoromanica.ro
125
sent in individe si spiritul individual se nasce din el. Teologia este sciinta care scie totul in Dumneclea, tact a cum5sce pe Dumnegeti este scopul el.') Dominicanil ail remas credinciosi lul Thomas.Intre
acestia este insemnat Durand de Saint-Pourcain (Durandus de St. Porciano, episcop de Meaux (t 1.333), cunoscut cu supranumele de : «Doctor resolutissimus 3. si avend scrierea sa «opus super sententias Lombardi.
In timpul din, urma s'a separat de scOla lui Thomas d'Aquin, ba Inca '1-a combatut pe acesta in unele puncte. Un discipol venerat al_lui Ion Duns Scot, este Guillaume d' Occam, franciscan (f 1.347) intemeetoiul sada occamiste, purtand 1 supranumele de Doctor singularis,' si avend scrierea sa «Quaestiones super IV lib_
sententiarumv, cea mai ales& dintre scrierile sale. El reinvie Nominalismul si inveta ca omul nu cunOsce veritatea; el nu scie decat aceea ce i se arata 'Maintea sa, aceea ce vede. Lucrurile universale nu exists,
dupe el; ceea ce se pare ca universal, nu este decat o abstractiune nesigura a obiectului individual. In materie de credinta, nu admitea decat revelatiunea, mai primind Si o revelatiune posteriors, pentru a's1 esplica invecatura despre transubstantiere. Acesta fu Mimic al abusurilor bisericel si al pretentiunilor papilor. Respingea orl-ce incercare de demonstratie in materie de credinta asa ea religiunea n'are nimic a face cu ratiunea. 2) 1) Thomas d'Aquin, Principalis intentio sacrae doctrinao Dei c ognitionem tradere. 2) Occam, Summa totius logicae.
Comment. in Sentent.
www.dacoromanica.ro
126
Desvoltarea Misticismuld Situatia in care se gasia biserica apusana cum si escesele dialecticel scolasticel, adusera desvoltarea Mis-
ticel. In neputinta de a inatura relele care-I lovia, (5mend alerga la ajutorul lui Dumneclet. Roma cu a-
cesta ocasiune perde si mat mult, cad in loc de a folosi acesta tendinta a spiritelor pentru ajutorarea for si ridicarea bisericei, din contra le da ocasiunea ca sa vada cat de injositOre directiune a luat. Acum papit cred ca se pot folosi de sentimentele religiOse ale 6-
menilor. Vinderea de indulge* o probeza. Dar poporul vedea abusurile si cu tote ca era deprins a respecta pe suveranul pontifice, totust incepe a se deOita de la acest respect. Atunci Misticismul isi are desvoltarea sa reala, cu deosebire in Germania. Aci ordinul religios, care lila directiunea Misticismului, fu aL fratilor predicatori. Representantul for insemnat este
Ealcard. de Colonia (t 1329), care mergea pans ss nimiciasca personalitatea omului, in esplicarea mistica a unirei sale cu Dumneclefi. Faptele bune, dupe Eckard, sunt nefolositOre si cu acesta lovia in biserica al caret membriist. vedeafi atacate teoriilelor de ideile ce resultati
din inv6tatura despre faptele bune. Mal insemnat fu Ion Tauler (t 1361), care este influentat de Eckard Dupe el Dumnecleti, spiritul suprem, ese din linistea in care se gasia si se manifests in Trinitate. Tatal se nasce in Fiul si ambit se iubesc in Santul Spirit, care de aceea purcede din amandoul. Creaturile esite din Dumnecleti au ca stop final de a intra in El. Esenta www.dacoromanica.ro
127
sufletului omulul este aceeasi cu a lilt Dumneeleil., necreata si far& sfarsit. Ratiunea, Vointa si Memoria sunt
trey facultap, cart represinta in om Trinitatea. De si omul este inclinat catre reti, iotusi poseda puterea de a se intOrce la origina sa, prin ascetism si inlaturarea a orl-ce dorinta personals. Tauler combate relele in care se gasia biserica in timpul WI si prevestesce ca dreptatea divina va trimite pedepse asupra et
Intre misticil estatici insemnam pe Ioan Ruysbroek (1294-1.381.), un om fOrte pios si care nu Ikea nimic fara ca faptele sale sa le ofere lui Dumnecleil. El era
convins ca scrie sub influenta Santului Spirit. Dumnecleti, dupe el, era abisul fara nume, tacerea obscura, marea fara fund. Ca si in ocean este un flux al vietei divine, care se imparte neincetat in iubitil lui Dumnecjeti, dupe trebuinta si valOrea fie-caruia si un reflux, care duce (in sus) tot ce s'a dat, din Ceria pe pamint, cu tot aceea cc se-afIrt. Ruysbroeck spune ca sunt fret stall pans la cunoscinta lui Dumnecleil : viata lucratOre, interns si contemplativa. In viata
contemplativa omul se duce catre Dumneclet, cad acesta este starea in care sufletul vroesce a avea bogatia dragostel lui Dumnecleil. Ca sa nu cab. in Panteism, Ruysbroeck deosebesce pre om de Dumnecleu, cjicend ca unul este spirit finit, iar cel-l'alt spirit necreat. El combate abusurile bisericeI, cu osebire indulgentile, cad dice el : Ceea ce este etern n'are dreptul
se vinda omul.Pentru Ruysbroeck estasul este partea insemnata din misticism.--Printre Misticil acestia avem
si pe Thomas a Kempis (-I. 1471), facend parte din www.dacoromanica.ro
128
comunitatea Fratilor vietil comhne, al cares scop era
de a face fapte piOse si cu osebire de a se ocupa cu educatiunea si instructiunea tinerimel.
0 opositiune mat fatisa contra , Romel se vede in scrierile fu1Ion Wessel din Groningen 1489), par(-1-
tisan al inttreptaril omulut prin credinta si care a corn-
hatut cu thrie pe catolicl. Tot pe acest drum mer-
sera Ion de Wesel in Germania, Savonarola in Italia. Cel d'intaiti puneg, pret mare pe Scriptur& ca isvor al credintel, iar cel de al doilea combatend papalitatea si abusurile el, pentru care si fu condamnat; apoi Erasm, care lovi in abusurile Clerului Occidental
si se sili a face ca ele sa se starpiasca. Cu secolul al XVI-lea Scolastica terming, istoria timpulul si a desvoltaril sale. Renascerea aduce alte timpurl, in care invetaturile bisericel sunt judecate cu scrupulositate si
prin cunoscintele for Umqnistii ajuta in acest scop. Umanistil admiratori al clasicismulul, nu prea erau tuati de inimici al lerarhiel si bisericel timpulul de care ne ocupam. Cu atat mai mult el erati indiferenti bisericel, cu cat, de si necrecletorl in cele ale religiunil, totusl indepliniati lucrurile esteriOre, cerute de biserica. Partisanl al Neoplatonismulul si call erail imbracati cu o suma de superstitiI, putem cita pe Cosma
1499 cum si Ion M. Ficin a aparat cresti-
de Medici (f 1440), M. Ficin
Pic de la
Mirandola.
(-I-
nismul cu argumente istorice si rationale. Deja Ma-
inte de el Alain de Lille, if 1203) Petru nerabilul if 1156)
si
Ve-
Raimond Martini (j- 1286)
cautasera a r6spunde atacurilor inimicilor crestinisrnuwww.dacoromanica.ro
129
lul si prin aplicarea demonstraril rationale la dogme Petru Venerabilul ajunse se obtina succese contra lor.
Berenger de Tours 1) si Lanfranc 2) Neintelegerile scOlelor de la Tours si Bec, unde se aflail conducetorl Berenger si Lanfranc, incep asupra misterulul euharistic, readucend in disculiune opiniu.
nile lul Radbert si Ion Scot Erigena asupra acsstel cestiuni. Berenger, care lea partea lul Erigena fu corn-
batut de Lanfranc. Doctrina lul Berenger era ca. in Euharestie corpul si sangele lul Iisus Christos nu se afla realminte in painea si vinul ce se intrebuinleza, cacl Mantuitorul vorbind de corp si sange a luat cuvintele acestea intr'un sens cu totul figurat, iar cuvintele paine si yin le intrebuinteza pentru a arata esistenta (eala a materiel. Cu alte cuvinte in Euharistie painea si vinul reman aceleasI in substanta chiar si dupe ce preotul pronunta .supra for bine-cuvintarea de transformare. Singura deosebire intre ceea ce eraii 1) Berenger se crede eh s'a nAscut la Tours. La 1040 fu arhidiacon la Angers. InclinAri catre eresie arati din anul 1045. El a fost discipol al dui Fulbert, episcop de la Chartres qi a. murit in insula Saint-Cosme, langA Tours.SA se vadit asupra
lui: Roye, vita haeresis et pcenitentia Berengarii Andegavi, 1656.
Gfroer.er, Hist. univ.,de l'Eglise. Berth old Constant, de Bo-
rengarii multiplici condemnations. 2) Lanfranc, nitscut la Pavia (1010), fiiul unui malt magistrat
de aci, a fAcut studiile la Bologne. El iubia forte mult scrierile lui Aristotel §i cu mai multi prieteni facu o scOlti la Avranches peste Alpi. El este considerat ca primul scolastic si inventatorul deosebirei dintre substantCt si eccidente. Prins de hoti cos@ se ducea la R ma 4i scapat de legaturile cu care aceOia legasera intr'o padure, de care Herluin, superiorul Monastirei Bec, se fAcu cAlugar, is mai in urmA ajunge conducetorul unei scale, ce in-
flintase aci.SA se vada Mohler, opere complecte, ci D'Achery.
www.dacoromanica.ro
9
130
inainte de santire si dupe ea, este in schimbarea numeluI elementelor Prin credinta numal omul pOte primi
corpul si sangele lul Iisus Christos, pe cand in gura sa lea paine si yin. Se cere insa demnitate din partea celul ce primesce, cad in casul contrar substantele reman neschimbate chiar in flinta for interns. Pentru invetatura sa Berenger fu condamnat in 1050 de sinOdele de la Roma si Vercelli, iar In 1.053 reveni asupra el, dupe ce suferise inchisOre din partea regelul Enric Mil, admitend presenta reala a lul Christos in Euharistie, la sinodul tinut la Tours, in urma staruintel lul Hildebrand, legatul Papel pentru Francia. Ceea ce Meuse verbal la Tours nu era de ajuns. Berenger trebui sa primiasca silit a'sI retracta in scris invetatura sa, supunendu-se la Roma cerintelor lui Humbert, cardinal si seful partidel opuse lul 2). Impunerea ce i s'a
facut a avut de resultat ca abea s'a reintors in Francia si a si comunicat tuturor ca numal prin forta a semnat conJesiunea prin care isI retracta invetatura sa, la
care tine si ca atare nu pune nici un temeiti pe ceea ce facuse. SinOdele din Roma de la 1078 si 1.079 formulara doctrina asupra cestiunel Euharistiel.
Atat invetatura de la inceput a lul Berenger cat si 1)
Berenger aducea esemplu cum Paul inainte de cre§tinism
se chiema Saul ki in, urma. el.. remiine tot aceeasi persOna, de si §i-a schimbat numele. ') Tata retractarea facutli de Berenger : Consentio . . . panem et vinum, quae in altari ponuntur, post consecrationen non solum sacramentum, sed etiam verum corpus et sanguinem D. N. I. Ch. esse, et sensualiter non solum sacramento, sed in veritate ma-. nibus sacerdotum tractari, frangi et fidelium dentibus atteri, etc., Laufrane, De eucharist. sacram.
www.dacoromanica.ro
131
cea din urma, cum si retractarile si revenirile sale asupra et, au fost discutate si reprobate de Lanfranc care in 1.070 ajunsese arhiepiscop la Cantorbery si Pri-
'mat at AnglieI. Lanfranc in combaterea ce face lui Berenger opune doctrina lui Radbert asupra, transubstantieret Condamnarea doctrinel lui Berenger nu puse slarsit eresiel. Abia la 1215 papa Inocentiu
III reusesce a °Mine o decisiune in privinta acester cestiuni, cand sinodul de la Latran stabilesce doctrina bigericel apusene : «Corpus et sanguis in sacramento altaris sub speciebus vini et panis veraciter continentur8 transsubstantiatis "lane in corpus et vino in sanguinem, potentate diviner, ut ad perficiendum Mysterium unitatis accipiamus ipsi de suo, quod accepit ipso de nostro. 2)
Biserica orientalti admitea presenta realer in Eu1Aristie a corpulul si sangelul Mantuitorului. Nu primia ins6 azima in locul painel dospite, unul dintre punctele cu care se deosebesce pang astti-d1 ca neconform cu invqktura bisericel primitive.
Panteismul 3) mistic
In dorinta de a se intOrce catre credintele neoplatonismulul mistic, barbati a carora cultura le pqmitea 1) SA se vadh scrierea lui Lan franc, De Corpore et sanguine Domini, adv. Berenger. Turon. 9) Mansi, Concil. T. XXII. 8) Sistemul panteistic se incepe mai tardier cu, Iohti Taland, filosof englez (1700). Cuventul vine de la raw tot si 8só Durnnedeii. In sistemul panteistic natura este indumnedeita si el se imparte in psicologic, dupe care Dumnedeil este sufletul lumei, iar lumea corpul lui Dumnedeil ; cosznologic dupe care Dumnedeii
www.dacoromanica.ro
132
Injghebarea unor formule asupra cestiunilor insemnatedin lume, detera nascere unei direcliunl panteistice.. Invet&turile lul Ion Scot Erigena (t 886) furl, luate ca basa a directiunel acestia. Comb'inand dar aceea ce se clisese mat inainte, cu ideile for relativ de Dumne-
Oil, de Mantuitorul si opera sa resew-061.516re, urmasil lul Scot 'Acura ca sa se esplice aceste marl cestiunl printr'un misticism esagerat. Dup6 el Dumne(Jed si creaturile sunt una, in virtutea principiulul ca de la El vine orl-ce In lume si la el trebue s5. se IntOrca. Mantuitorul Iisus Christos este sufletul lumel, iar Santul Spirit sentimentul religios. 1) In lume, forma este puterea care lucreza si determine, iar materia pasiva si determinata. Lucrurile se schimba, dar ele roman aceleasl. Forma universa1a si materia universals sunt neseparate si nu sunt decal un spirit si nu pOte
una fara alta : nu este forma Lira materie, nueste materie fara forma. Universul este unul, infinit, nemutabil si incommensurabil; nu's1 pOte schimba §i lumea sunt identice ei onto/ogie in care natura este ei active
§i pasiva qi cA, totalitatea universului formezA, pe Dumnecleil. Representantii sectelor panteistice in evul mediu stint : Amalric, David de Dinau, Marcel Ficin, Reuchlin, Agrippa, Paracels, Van) Belmont, Thomas Campanella tei Jordan Bruno.
Amalrie invota: Dumnecleil este totul §i totul este Dumne4eii creatorul §i oreatura Bunt unul 4i acelaii spirit. Ideile creez6 si sunt create. Dumnedeit este scopul tuturor lucrurilor, cad tote trebue eh' reintre in Dumnedeil, cu care se esiste in eternitate u nite ei identice cu el.
David de Dinau inveta: Principiul corpurilor este materia
§Xl, a sufletelor, vo6g iar a spiritelor, 0s65 Aceste principii sunt identice ei impreung formea, unul. Dumnedeti este prin cipiul material ca 4i sufletul sufletelor ei spiritul spiritelor. 1) Vedi Haag.
www.dacoromanica.ro
133
locul, cad nu este altul fara de el si nu este facut de cineva, pentru a on -ce esistenta este esistenta sa. Flind infinit nu pOte nici sa cresca, nici sa sada si nu este materie, cad n'are nici figura, nici limita. Lu-crurile de si se modifica, in realitate nu iau decat o -alta forma.. Substanta este una si afara de ea este neantul. Tata in scurt cum teoria acesta panteistica considera
pe Dumneclea, Iisus Christos si Santul Spirit, lumea si lucrurile din ea. 0 asemenea invetatura nu putea fi primita. Universitatea din Paris in 1204 si 1209 o condamna
,ca periculOsa si inexacta. Cu acesta condamnare se opri si studiul Filosofiei lul Aristotelf Biserica apusana pentru a nu 'Asa sa se respandiasca scrieri periculOse,
introduse censura, dar in urma fu ridicata.
BogomiliTl) In anul 1111 aparura in monastirile de la Constantinopol sectaril acestia, cunoscuti sub numele de Bogomill. 2) Capetenia for fu un Ore-care Basiliu, medic, ars in 1118 din ordinul imperatorului Alexis Coranenu1.3) In invelaturile lor, sectaril aveau. unite ideile 1) SA, se vada asUpra acestor eretici : I. C. Wolf, Hist. Bogom.
Vitemb. 1712.Gieseler, Euth. Zyg. Narratio de Bog. Goett. 1842.Engelhardt, Les Bogomiles, Erlangen,.Oederus, L. J.,
Prodromus histor. Bogomilorum, Goeth. 1743. ') Unii derive, numirea acesta de la cuvintele slave Gospodine pomilui (Ddmne mantuesce-ne). A se vedea Panoplia lui Eutimiu
.Zigaben. Altil clic a Bogomili insemn6 iubitori de Dumneded. 3) Anna Comnena, Alexiad. XV, 586. edit. Venet. 1729.
www.dacoromanica.ro
134
mistice cu ale maniheilor.1) Bogomilii admiteaa ctt Dunmec jet', care are o forma. omenesca, ciApcorcbilop-
Tog, insa fare corp accfprrog a nascut doul fu : Satan i Logos. (5500) Mull din el, Satan, conspira contra tatalui sea, reusesce a's1 aduna mai multi adeptl, pentru ca impreuna sa se ridice mat pre sus de Dumnedar sunt isgonitl din Ceriii pe pamint, unde formara lumea din pamint si ape, folosiriclu-se de un principia dat de Dumnecleti, din lumea ceresca.
Satan conrupe pe om. La inceput seduce pe Eva si cu ea nasce pe Cain si pe Calomena, fapt pentru care Dumnecjeil i-a luat puterea creatOre. Ca sa mantuiasca pe om, Dumnecleii nasce pe Logos 2) (Iisus Christos) din PeciOra Maria, si acesta sevarsesce mantuirea omulul. Avend un corp aparent, suferintele
lul lisus Christos n'ati fost decal tot a:parente. Invingend pe Satan, it prinde si '1 arunca In Tad, iar el se urea la Ceriii, de unde se roga Tatalui pentru lume. Conducerea alesilor In lume este lasata Santului Spirit.. Bogomilil Is1 inchipuiau Trinitatea stab imagina unlit
batran, a unul adult si a unul adolescent. EI Inv6tati cum ca trebue a respecta si spiritele rele, pentru ca In fie-care om trebue sa fie unul. Vechiul Testament Bogomilii it credeati ca este opera lui Satan.4) Cat pentru Notl Testament, pe a1)
Unirea acesta ii facea sa se apropie mai mult de Catari.
3) Logos se mai numia 4i Arhangelul Mihail.
3) Logos, diceaii Bogomilii, a intrat in urechea drepta a Fe cicirei Maria si a avut un corp aparent.
4) Din Santa Scripture admiteail Psalmii, 16 profetl, 4 e-
vangelisti, Faptele Apostolilor, Epistolele apostolilor si apocalipsa_
www.dacoromanica.ro
135
-
testa it primiail sub reserva de a-i da esplicarea ce voiat, cad, cliceau el, Hrisostom a falsificat evangeliile. Dintre mistere el primiau botezul crestin, dar un botez fara de apa, numal prin impunerea Evangeliel lul Idn si invo-
carea Santnlul Spirit. Cat pentru Euharistie, credinta for era ca.' este un sacrificiii al spiritelor rele. 4) BogomiliY erati 'contra inchinarel icOnelor, a adorarel crucel si chiar contra invocareI lul Dumnecleri prin biserici;
nu primiati nid o rugaciune de cat cea dominicala si respingeail casatoria cum si orl-ce hrana animalica. In credinta for generala, Bogomilil erail convinsl ca numal el au putut formula modul adeverat de a adora pe Duinnecleu si modul sub care om ar putea
mal bine tilt Alit sectary Arnold de Brescia, dupe cum ne raporteza. Otton de Freisingen, nu cduta in biserici q reforms. dogmatics, ci morals. Gasind ca invelatura despre Botezul 1) Vecli Fehr., art. Basile.
Cuvintul pentru care ei eraii contra invocarei nu ie ui lui
Dumnedeii in biserici, este di se injosesne flints divir0 in bise-
rici, care aunt Acute de omen. B) Acesta rugaciune o recitail de sapte on dioa si de cinci on
noptea.
4) Din lipsa datelor privitore pe Arnold de Brescia, este imposibil a se face o biografie a sa. Nici data nascerel nu ne este cunoscutii. Miscut in Brescia, a ocupat aci insarcinarea de lector al bisericei. Dupe aceea '1 g5sim in Francia, numerandu-se intre discipoiii lui Abelard.;,Nemultumit de purtarea episcopului din Brescia, dupe ce se remtorse in Cara sa, incepu a predica contra lui sprijinit de populatiune. In tot d'auna combatea clerul, pentru cif avea averi marl si din cauza acesta a deciiclut ; deci trebuia a se lepada de ele si a fi aceea ce fusesere apostolii lui Iisus Christos. Ocupatiunile spirituale si nu luxul, dicea el mai
www.dacoromanica.ro
436
copiilor si despre Euharistie nu conrespunde cu aceea a bisericel vechl, a intreprins modificarea el. 1)
De si Arnold doria o schimbare a moravurilor bisericei romane, la care se asociase Si unil dintre .papl, totusl nu putu triumfa. Condamnarea la mOrte fu resplata sili%elor sale. Invetaturile sale, &He eretice, furs
condamnate la sinodul din Verona (4184).2) Bonacursus, inteun discurs ce tine la Milan, contra Catarilor spune despre acestl sectanti : pro malitia clericorum sacraments ecclesiae esse vitanda. Cataril.Acestl sectant1 3) fs1 au origina intre Slavii din Macedonia. 4) Invettitura lor se respandi printre cei-l'alti Slavi, iar apol de la acestia prin Italia, Francia si Germania, folosindu-se de faptul ca starea bisericel Apusene lasa fOrte mult de dorit, Roma afldndu-se aprOpe -cu itotul decaquta, neputdndu-se sprijini cu Vote
mesurile de represiune ce Teal Cataril s'ati menlinut mal mult printre Slavl. 'nye: Dumnetatura lor era basatd pe principiul depai.te, trebue sa fie gandirea clericilor, ceea ce aprobA si papa,
Pascal II. El a gash un mimic in Manfred. canal acusa la Sinodul din Latran ca eretic (1139).El era forte sever in viata. In 1139 fu condamnat ki se duse la Zurich. In 1155 fu condamnat in mOrte si ars; iar cenusa fu aruncata in Tibru. 1) Otto de Freisingen, De rebus gestis Friderici. ?) Este curios ca se condamnA partisanii lui Arnold, fare a
spune ce doctrinA profesau eI. 9 Opininiunea ca 61 nu erafi de cat manichei 4i pauliciani nu pare intemeiatA.
4) In secolul al XIII-lea se gasesc episcopii de ale CatarilOr prin Macedonia, Bulgaria, Dalmatia, Bosnia, Tracia, Francia si Italia.
6) Papa Inocentiu III onion& o cruciata contra lor, apoi se
introduse Inchisitiunea. Ordinul Fratilor Predicetorl se infiintA tot pentru combaterea lor.
www.dacoromanica.ro
137
deu si Satan. Pentru esplicarea Scripturel sectantil intrebuintail modul de explicare alegoric. Atat Dumne-c,leti cat si Satan stint din eternitate. Dumnecleu este creatorul Cerului si al spiritelor ce locuesc in el, iar Satan al materiel si al relelor din lume. Corpul omuluI este treat de Satan, iar spiritul 11 este dat de Dumnecleti. Dumnecleul Iudeilor este Sa-
tan, care le-a dat Legea, numal pentru ca Sel tina sclavi sub puterea sa. Satan a incurs in imparatia Ce-
rului si luand chipul unul Inger, ajunge sä fie iubit de spirite, care se unira cu el, in speranta de a le da pe ptimint bunurI delici6se, dar in urma Satan, dup6 ce i-a atras in partea sa, nu s'a mai pogorit jos. Pentru espiarea pecatului sevarsit Dumnegeti trimite spiritele pe pamint, urmand a se intOrce la creatorul lor. In scopul mantuird omului, Dumnegeil trimise pe Iisus Christos,1) care lua un corp aparent (ceresc). Mantui-
rea nu se face decat prin iisus Christos. Sufletele celor ce au murit inainte de venirea MantuitoruluI, au trecut prin corpuri de omens si de animale. Numal aces ce infra in secta, pot dobandi mantuirea, caci nu-
mal la ea se afla. El admit judecata ultima. Pentru el a strange cane -va aver',, era a comite un pecat mortal, asemenea emu pkate mortale minciuna, resboiul, mancarea de iomucidul, prietenia cu Omen' lumesci, 1) Pentru Catari Mantuitorul nu era flu al lui Dumnected, ci unul dintre angeril ce' mai superior' ; iar Ion Botezatorul un servitor al lui Satan, pentru ca opunea botezului spiritual al lui IisusChristos un botez material. Santa Maria a avut tot corp ceresc. 2) Se esceptail casurile dad Catarii intrail in prietenie cu aceqtia in scopul de al aduce la credinta lor.
www.dacoromanica.ro
438
animale, uciderea vre-unul animal'), casatoria. 2) Nimeni
nu putea capeta ertarea de pecatele ce lace decat intrand in sect& 3) Dout cate clout Cataril umblail prin orase si sate si predicati doctrina lor. Credinciosilor le era permisa casatoria, purtarea armelor etc., dar inainte de mOrte trebuia Sa li se dea consolamentum. Unit dintre sectantl se lasaii sa mOra de Mine si se qiceaii ca sunt in endura. 4)
Catarit aveait locuri de rngaciune in care se afla o masa cu o evangelie,') MIA icOne, crud si clopote. Ser-
1viciul lor era fOrte simplu-. Cetirea unel bucati din biblie si esplicarea et, dupe care lumea, stand in genunchi, primia benedictiunea, apot cu totil (*eel Tatal nostru si ast-fel se termina. Cataril aveati Euharistia ca un fel de intrebuintare a painet bine- cuvintata, de preotil lor si fara a i se da insemnatatea el reala. Aveati apot serbatorile Nascerel, Invierel si Cincl-gecimet. In ceea ce privesce organisatiunea lor, Cataril aveati
episcopl, 6) presbiteri si diaconi. Se crede a biserica lor era impartita in diecese, administrate de episcopl. 1) Dintre animale ,se esceptati reptilele. 2) Cataril credeail ce din unirea primilor omeni a resultat pacatul original. 8) Intrarea se fecea prin botezul spiritual (consolamentum) gi punerea mainilor, cand se numiail perfect]: 4i numai el aveail dreptul de a efectua a9a numitul consolament. Era apoi masa mare a credincioWor. 4) Ace§tia credeail ea mor fara pacat, dupe botezul ce primiail la intrarea lor in sects. 6) Evangelia era deschisil in tot-d'auna la cap. I din Ion. 4) Episcopul la serviciu era asistat de un filius major ki un filius minor.
www.dacoromanica.ro
139
In genere sectantil acestia purtatl dispret bisericei occiclentale, pentru ca se afla in o mare stare de decadenta.').
Tanchelin. Contra invetaturflor bisericei Romel predica si acest sectant,2) care se da pe sine de Christos si care
reusise a stringe in jurul set i mai multi a derenti, atat in
Zelanda, cat si la Utrecht si Anvers, dar cu deosesebire in Italia (1105), unde se. duse imbratat cu rasa monahala. Dupe Tanchelin, biserica occidentals nu era decat un lupanar, 3) si acel ce sunt membri at el, pentru a putea sa se mantuiasca, gicea el, trebue a primi botezul ce'l da dansul. SA, intelege ca andu-se pre sine de Christos, si ca omul ce posed& plenitudinea Santului Spirit, Tanchelin si-a gasit multi inimici, earl '1 combat
si cauta -de a'l inlatura cu on -ce pret, pentru ca sa nu se respandiasca in popor invetAturi periculOse. Eon sail Eudo de Stella 4), inveta cum ca. este Fiul lui Dumneclea, pentru care si se detea cs face minuni si prevestesce viitorul. Eudo reusi in curind a'si face aderenti. El inveta ca nu trebue ierarhie in biserica, ca
nu va fi invierea mortilor si cä nu Bunt de nici un folos misterile. Pe acel din jurul seti Eudo ii impartia. 2)
C. Schmidt, Ilist. et doctr. de la secte des Cath. ou Albig-
Paris, 1848.
2) Tanchelin se mai numia Tanquelin, Tauchelin, Tanchem, de loc din Anvers. El muri ucis de un pivot al bisericei occi
dentals. dupe ce scapase din inchisorea in care'l pusese Frederic,. arhi-episcop de Colonia i 'pe tend cauta sa, revina in Cara sa. 2) A se vedea G. Strcehlin in Dict- enc. par Licht. 4) Eudon s'a nascut la Londeac in Bretania, a murit la 1184. Invetaturile sale le-a respandit prin Bretania, Guiana Eii Champagne. El se folosia de cuvintele: Per eum (din care facea eon) qui ventures est judicare vivos et mortuos.
www.dacoromanica.ro
140
in apostoli si Angell Ca si Tanchelin teza principals era decade* bisericei de la Roma. Contra lui a predicat Albericus de la Ostia (1.145). In 1.1.48 a fost chiemat inaintea sinodului de la Reims, unde isi mcn-tinu invetaturile sale. Sinodul nu vegu in el deck un nebun, care avea nevoe se fie internat pe viata intr'un ospiciti. Eudo muri curand dupe acesta. Doctrina sa se mai mentinu cat-va timp, dar contra urmasilor sei biserica lila mesuri mai seriOse si Ii pedepsi mai aspru. Cel mai multi full ucisi pe esafod sail arsi, iar aces ce mai remasera se imprastiar5.1).
Petru din Brays, discipol al lui Abelard, inveta contra decadentel bisericei occidentale. Petru probabil era
preot in Languedoc. El dete nascere scctel Petrobrussienilor. 2) Petru Venerabilul ne ca Ore-care sciinte asu-
pra acestul sectant. 3) Dupe el, Petru sustinea cum a botezul pruncilor este fara vre-un folos, de Ore-ce crtarea de pacatul original si mantuirea nu se pot da decat prin
marturisirea celui ce i se da si o atare marturisire cu care sl se justifice, nu pOte face copilul nevarstnic.
Petru nu primia autoritatea traditiunei, ci numai a Evangelielor, dar si pe acestea le esplica intfun sens cu totul literal. El nu admitea zidirea de biserici, pentru cuvintul ca Durnnegeti nu se adora decat prin 1) C. Smidt, op. cit.du Plessis d'Argentre, Collectio judiciorum de novis erroribus.Hermant, Hist. des heres.Ritter, Manuel de l'hist. de l'Eglise.
2) Acestia eraii respanditi in Arles, Die, Narbonne, Embrun Eii "Gap, pang in Gasconia.
3) Petru V. abbe de Cluny, adv. Petrobrusianos haereticos,
Bibl. Patr. maxima, Lyon.
www.dacoromanica.ro
141
acte interne si atare acte le pOte efectua omul on unde. Petru se ridica cu tarie contra usului de a se face Crud,
pe care el le inlatura, de Ore-ce crucea a fost supliciul Mantuitorului. Crucea, clicea el, nu trebue nick respectata, necum adorata, ci sfarimata si aruncata In foc.
In ceea ce privesce Euharistia, Petru nu recunoscea ca in ea se afla realmeate corpul si sangele Mantuitorului ; deci in zadar se mat celebreza acest mister.i) Nu recunoscea apol folosul musicei in biserica 2), nick al postului, milosteniel sat altor lucrurl, pe care cres-
ting le fac in scopul ertarei decedatilor, prin urmare respingeail si. Purgatoriul. Petru respingea si practica
bisericei Romel, dupe care clerul tribuia sa traiasc in Celihat.
In urma unor ast-fel de invelaturi. aderentil lui Petru, rebotezail pe acei ce intrati in secta lor, profanau si nimicia4 bisericile, sfardmail si ardeau crucile si ort unde intalniau vre un preot sau monah, it trata cu cel mat mare dispret. Petru fu ars in 11.26, sOrta ce o avura si multi dintre adeptil set Dar sectantil nu se nimicira °data cu seful lor. In 1.1.39 un Sinod ce se tinu la Latran, condamna pe Petru si doctrina sa. 2) Nu credeti in episcopi, preoti si clerici caci ye instil& cand dice ce este corpul lui Cluistos ci vi -1 (IA pentru mantuirea sufletelor. Acesta e o minciuna, de ore -ce corpul see numai odate a fost dat si anume inaintea mortei. ') In aceste privinta Petru crede ca prin cantare Dumnedeil este nerespectat.
www.dacoromanica.ro
142
EnricieniT4) si PateriniT.)UrmasT ai Petrobrussienilor, sunt Enricieni0) Sectantil acestia predicati saracia apostolicd si se ridicati contra avutiilor clerulul. Enric, Intemeetorul sectel, dotar cu talentul oratoric si lovind in abusurile bisericel Romei, gasi repede aderentl. Enricienil aveati o uiA forte mare con-
tra clerului, cerend ca acesta se renunte la bunurile lumesci si la obiceiul de a i se pldti dijmd. Enric era contra practicel de a se invoca alte puteri pentru mantuire, decal sprijinul Mantuitorului. De asemenea combatea botezul copiilor si rugaciunile ce se fac pentru cel reposatl si nu gasia de fobs faptele esterne pentra mantuirea Omenilor vdrstnici. Pentru el
un mic numer de Oment sunt alert la mantuire, pe cand cel-PaltY sunt destinati pergerei. Enricienil, imitated pe intemeetorul sectel lor, nu botezail pe copil si purtati in mains un baston, care
avea in verf o truce de fer. Inveratura Enricienilor a fost combatutd de Sinodul de la Pisa (1134), apoI de legatul papel Eugeniu IT, 9 Basnage, Hist. de la Relig. et des Eglis. referm.Mabillon, Analecta veteris aevi. Neander, S. Bernard et son temps. Hugo Rothomagensis, Dogmat. Christ. fidei contra haeret. sui
temporib.
2) Muratori, Script. res. ital.Krone, Fra Dolcino u. die Patarener, Leipz. 1844.Hahn, Hist. des Haeres. du Moyen-age. Neander, gist. de 1'Eglise. 9 Intemeetorul sectei acestia este Enric monah din Cluny, care incepu predica sa la Laussanne (1116). Locul see este Italia. A predicat la Laussanne, Mans, Poitiers, Bordeaux. La Dauphine; a %cut cunoscinte cu Petru Bruys, tar dupe mortea acestuia se -duse in Provence, apoi in Languedoc. Enric, intre altele, cerea, -ca casatoriile sb, se face in wederea insusirilor celor ce se insotesc, tar nu pentru interesul de a lua avere.
www.dacoromanica.ro
143
Alberic de la Ostia si de Bernard. Prin staruintele acestui din urma, Enric fu condamnat de Sinodul din Reims (1148), la inchisOre perpetua. Enric muri in inchisOre (1149).
Pateriniii) erat
sectant,l, cars se ridicati contra
preotilor ce tralati in concubinagiii, respingeau misterile si sacerdatiul si comMteail simonia. Acestia nu primiau misterile de la preotil concubinart PublicaniT.
Paulicienii stability in Tracia dare
slarsitul sutel a X-a (970) si pe call in suta a XII-a imperatorul Alexis Comnenul incera a aduce in sinul bisericei ortodoxe, sunt cunoscuti sub numele de publicans. 2)
Unit dintre es se convertira si li se dete pentru locubit& orasul Alexiopol, in fata Filipopolului (1115). Numirea de Pop licani (Popelicani-Pauliclani) li s'a dat de cruciatil francezi, cand s'aii stabilit la Constantino-
pol. Tot sub acesta numite sunt cunoscuti si Catarii, cars in Francia erati cunoscuti sub numele de Bons.homnes, cu deosebire aces ce in secta faiceaii parte dintre ales' sau perfecti. 1) In suta a XII-a se numiail Paterini (Patarini, Paterini, Patarelli) sectantil Catari din Italia, si cu acest nume sunt cunoseuti ereticii, cu osebire Cataril. In suta a XIII-a Papa Inocentiu III dice de ei : Impii Manichaei, qui se Catharos vel Patarinos appellant. Intemeetorul sectei este diaconul Ariald din Milan si Landolf Cotta, doui cleric' distir4i prin sciinta si elocinta. Pentru ca emu uric' de nobili. intru cat respingeau casatoria Qi deci erail contra lor, cad multe femei ale preotilor erail din cla-
sele inalte, li se dete in batjocura numele acesta de patarini, (pannasi, canalii). Origina cuvintului este nesigura in tot casul, Unii o deduc de la Pattaria, numele unui cartier din Milan. ') Ace§tia se ma' numesc poplicani, dup6 cum II arata d-nul
Villerhardouin.
www.dacoromanica.ro
144
Apostolicil din Co lania.1)Acesti sectarl predicati saracia apostolica si nu recunosceati bisericel dreptul de a administra alte mistere, decat botezul. Ca si tovarasil for sectari, cunoscuti sub numele de Catari, Apostolicil respingeau botezul copiilor, nu recunosceati puterea faptelor esterne pentru mantuire ; primiati insa.
casatoria. Purgatorul era inlaturat din invqaturile lor.. De si traiail la un loc cu femel, care faceati parte din sects, totusl el traiati in celibat. Multi dintre el au fost aryl
de vii, fara nits o judecata, de poporul din Colonia. Fratricelli 2) din Italia, sunt o sects ce are flint& in suta a XIII-a, compuse din monahi, call at. parasit ordinul franciscanilor, din care faceati parte, sub motiv de a petrece o viata mai curata. Acestia respingeau pocainta, si misterele, de 6re-ce sustineau ca el sunt fara de pg.cat. Papil Bonifaciu al VIII-lea. si Joan al XXII-lea luara m6suri contra lot") Acest din urma prin bula sa din 1.317 le arata in termeni generall eroririle si u condamna. Din. acesta bula se vede ca papa il considers ca pe o multime de-
barbati : profanae multitudinis viri, qui vulga1) 0 sects a apostolicilor, este cunoscuta de Epiphaniu, haeres-
61 si acesta a apostolicilor de Colonia este a doua; o a trek" este cunoscuta sub numcle de Fratii apostolici, Intemeiata deGerard Segarelli din Parma, avend de conducetor dupe acesta. pe Dulcin din Milan.
luat numele de in italianul fraticelli, (frati 2) Acestia minors). Ei se m8,1 numiau pauperes eremiti domini Ccelestini si se aflail in monastirile Franciei meridionale, in Italia si Sicilia. Asemenea se mai numiaa Bizochi, Beghini, Begardi. Sa se con-:.
suite asupra acestor sectanti Mosheim. Hist. de lEglise, Heil bronn, 1752 si Hermant, Hist. des heres. ') Jordan dans Muratori. www.dacoromanica.ro
145
niter Fraticelli seu Fratres de paupere vita, BizQchi sive Beguini vel allis nominibus nuncupantur. Ace Iasi papa in 1318 dete o alts hula contra Jul Enric din Ceva si din care se vede mai lamurit eroririle acestor sectant.I. Asa buns -Ora aci se spune ca sectantil eratil cunoscuti ca «restauratorl al luminel evangelice», pentru care si cliceati ca ori-cine pacatuesce, perde puterea ce i se da in hirotonie, si ca «separatisth
de biserica Romel, pe care o credeati plina de vitii; pe and el erati virtuosi si representati adev6rata hiserica. Tot din acesta hula reese cum ca sectantil acestia dispretniail casa'toria.Dup6 IOn XXII, papil urmetori lau m6suri aspre pentru starpirea Fraticellilor '); cu tote acestea el Inca persistara.
Ioachim, abate din Floris 2), inspirat de invetaturile coprinse in Apocalips, era considerat de lume ca sant, in urma revelatiunilor ce se (lice ca ar fi primit. El a fost contra puterel temporale a papilor, a combatut decadenta morals a acestora si a esplicat mistic Scriptura. Pentru el, cele ce sunt coprinse in Vechiul Testament, sunt tipuri ce represinta faptele din Noul Testament. Ioachim admitea trel etatl in omenire : a Tatalul, a Fiulul si a Santului Spirit. Prima 9 Ast-fel fac papil Benedict XII (1335 §i 1136), Clement VI (1344 i 1346), /nocentiu VI (1354 Eii 1357), Urban V (1368)
Martin V (1418), Eugeniu IV (1452) Eli Nicolau V (1457). ') Nascut la 1130 in Celico, HMO, Cosenza (Calabria), a fost abate al monastirei Curatium 4i in urma al monastirei intemeiata de
el, l'anga locul seu natal, numitfi Floris.Si se vada Gervaise, Hist. de l'abbe Ioachim, Paris, 1745.Neander, Hist. univ. de la relig. chret.Fabricius, Biblioth. lat. medii. aevi. www.dacoromanica.ro
10
146
incepea cu crearea lumel si se continua pOna la loan
Botezetorul; a doua de la venirea lul lisus Christos si pana la mijlocul sutel a XIII-a si a treia ce avea sa incepa cu terminarea celei de a doua, care este mal perfecta ca cele-Palte doue si care va fi caracterisatO printr'o descoperire a adeverurilor divine si printr'un monahism contemplativ. Descoperirile apocaliptice din
scrierile sale, s'aii mentinut intre urmasil lui loachim, pe tot timpul cat au fost neintelegeri si lupte Intre partidele: rigoristic si moderat din ordinul Franciscanilor. Flagelantli sati frafil crucelf) (Flagellarii, Flagellatores, crud fratres si cruciferi). Situatiunea rea in care se gAsia Italia, in secolul al XIII-lea, plina de vitil, divisata si saracita, in urma resbOelor dintre Guelfi si
Gibellini, dete nascere acestui nog fen de sectanti. Credinta lor era ca.', data isi vor umplea corpul de lovituri, mai ales in public, Dumnedeu g va erta de
crimele ce sevarsisera, de si in numerul lor, aveau chiar copil de cincI ant. Pentru prima Ora ei apar in Perusa (Italia) la 1260, sub conducereu dominicanului Ranieri ; dupe acesta. In Francia, Lorena, Alsacia, Suabia, Turingia si Terile de Jos. In furia lor, flagelantil, mai ales in secolul al XIV-lea (1348), inergeail in numer forte mare pe stradele oraselor, precedati de Cruce,
cantand Stabat mater, si numal atunci credeail ca ertarea pacatelor s'a facut cu adeverat, cand vedeati sangele curgend din corpurile lor. Flagelantil nu admiteat preoti, numindu-se pe et magistri: propter quod laici sunt clero graviter indignati. Inmultindu-se, flaBoileau, Historia flagellantium, Paris,
www.dacoromanica.ro
147
gelantil fac pelerinagil in alte tart _Asa fac in 1348 in 'Germania. Papa Clement VI-lea condamna practica flagelanOlor si nu recunOsce de bun& devotiunea lor (flagelarea), cad face in public o rea impresiune. Dar recta nu ineeta mat ales ca. Clerul apusan, cu tote atacurile ce primise, persista a se mentinea Inca* in starea de imoralitatel care's aduse grabnica sa cadere. Rans atunct inse papil tail mesuri contra lor. Gregoriti XI if dete pe mainile inquisitorilor, asa 127 dintre el furs arsI de vii la Sangershausen (1414). Conciliul de Constanta condamna pe flagelanpsi el se ontopira cu. Begargil sau Beguinil. Begargil 2) instituindu-se in asociatiunl cu
scopul de a caluta pe bolnavi si de a ingriji pentru ingroparea mortilor, sunt cunoscull sub numele de Lollarcls. 3) Sectargil acestia nu primiaii invocarea san-
tilor, respingeau folosul misteriilor, ba chiar esistenIa lor, combateau usul celebrarel Liturgiel si casatoria.4) Numerul lor era Mite mare. Inchisitoril urmarindu-1 1) Conrad Schmidt din Turingia nu gasia nimic mai satisfece-tor pentru ettarea pacatelor ca flagelatiunea. De aceea el respingea misterlile cum si mijlOcele ce se ofere omului de cetre gratia diving.
') Hocsemiu din Liege. iate ce dice de el: Eodem anno qui-
dam hypocritae gyrovagi, qui Lollardi sive Deum laudantes vo.cabantur, per Hannoniam et Brabantiam quasdam mulieres nobiles deceperunt. 3) Numirea de lollardi vine de la cuvintul lollen sau lullen, ce in
germana insemne a cants cu glasul jos, asa cum feceae cand duceail mortis la grope. Parerea cg s'ar trage dela Walther Lollard din Colonic, are in 1323, nu pare fondate, mai ales ce sub numele de Lollarcli ()rail cunoscuti $i alti sectanti. El se mai numiau Cellites, pentru cg traiau in celule. 4)
Cesatoria dupe lollardi era un fel de prostitutiune cu ju-
ramint.
www.dacoromanica.ro
148
cu tenacitate, o parte din el se unesc cu Hussitil (in Boemia) si alta cu Viclefitil (in Anglia).
Fratii liberulul spirit sunt sectantl
periculosi
pentru ordinea publica si pentru morale, din causa moravurilor for conrupte.1) ET efectuati cultul for in secret si cu acesta ocasiune sevarsiaa tot felul de inmoralitati. Principiul for fundamental este: Deus est formaliter omne ouod est. Substanta din care email totul este Dumnedeti. -Dum-
neclea n'a creat lumea, penttu ca nu era Inainte de ea, lumea este eternal ; lumea este Fiul consubstantial cu Tatal, creatura nu este nimiG: unum purum nihil. 2) Nu este lume, pentru ca totul este Dumnegeti, iar ceea ce se vede sunt forme ale divinitatil. Sufletul este necreat si are in el o parte din divinitate. Nu numai Tisus Christos este Fill al lui Dumnecleti, ci tot
omul care se nasce, pentru ca se nasce din eternitate de catre Tatal. Dupe acestl sectarl, cele ce se dice in Scriptural despre Mantuitorul, se pot dice despre fiecare om, caci in Scripture: multa in eis sunt poetica. Sec-
tantil nega nemurirea personala a omului. In lume totul emanand de la Dumnecleti, dic eI, totul trebue se se intOrca la El. Ca atare nu este nici judecata ultima, iar omul se judeca insusl in momentul mortel
Omul ducendu-se la Dumnegeil si unindu-se cu el, nu 1) Acesti sectanti se &flail in Germania si aveail comunitati, conduse de cite un preot sail laic, fiind liber a esplica invetaturiie sectei dupe vederile lor, cuvint pentru care sunt o sums de nuance. dupe localitatile in care se afiall. Ereticii acestia erail panteisti §i apar in secolul al XI:El-lea.
') A se vedea art. Freres et soeurs du libre-esprit par Kober. www.dacoromanica.ro
10
este nevoe de acte de cult estern. Mal departe el nu primesc vr'o deosebire intre clericl si laid, pentru cs to sunt din substanta divina, deci esteriorul nu pOte face vr'o deosebire. FratiI liberului spirit nu recunosc vr'o imparpre a faptelor in bune si rele, de Ore-ce
Dumnalea Ia parte si la unele si la altele. 4Dace Dumnecieti vroesce sa pace tuesc, nu trebue se, nu vroesc a pacatui. Si «Dace, omul va fi comis o mie de pacate de mOrte, pe cat time este in uniune cu Dumnecleii, nu trebue a cauta
se, nu comita aceste pacate; ba ince, , pentru a remenea in acesta unire cu Dumnecleii, se, sev6rsia,sce mil de pacate de mOrte de cat se: °mita vre-unul.) Corpul omulut neavend nicl un raport cu spiritul divin, omul Ole lace cele mat man rele ce provin din bestialitatea corporald. SectantiT sub cuvint ca sufletul trebue sh se ridice la Dumnegeil si ca orl-ce lucru impedica ridicarea sa, intercliceag munca. Pentru el totul era in comun, si, ba-
sap pe acest principiu, autorisail furtul. Pentru acestl sectanp Biserica -di tot ceea ce der& ea pentru man-tuire, nu sunt de cat vanitap. ValdenjiI.2) Invetatura for se apropis de a bise1) El Wiwi cu femeile impreuna in cele mai libere relatiuni. Poporul le numia pe aceste femei, Schwestriones. 2) Intemeetorul sectei este Petru Valclo (Valdus sau Vaux), ne-
gustor din Lion. care le propose a petrece o vista, apostolica, cu mai multi amid al eel, impartindu-§i averea la saraci (1170), de unde §i numirea seetantilor de : Saracii din Lion. Se intelege ea a hisat sotiei sale si celor doue fiice o mare parte din averea ce avea, inainte de a o imparti. Asupra Valdenjilor nu cum:is-
.eem documente inainte de 1170. Pentru ca sit r6spandiasea biblia
www.dacoromanica.ro
150
ricer apusene, afar& de misteril si se opun paper iar nu bisericai. Valdenjir nu primiati autoritatea Clerulul, pentru care Mel nu tineati socoteala de condamnarea bisericel si a conciliilor, sustinend a fie-care
crestin este nn preot. El erau contra averilor ce poseda biserica Romer, contra serb'atorilor, postului, rugaciunilor pentru cel decedati si in genere contrari orl
cdrul act de cult, intru cat principalul este respandirea Evangeliel si conformarea vietel dupe invelaturile coprinse in ea. In 1184 Valdenjir sunt condamnatl la Verona, si pentru ca invetaturile for sa fie nimicite, papa infiintart ordine religiose, care sä aiba acesta sarcina.2) Cu
tote acestea el nu dispar, ci se intaresc din ce in ce mar mult. Wicliff3) (j- 1384), sectant cu tendinte reformatoril pentru biserica apusen5., a fost de a.celeasi ider filosofice ca si Anselm si Duns Scot, sustinend realitatea obiectivii a ideilor generale. Wicliff recunoscea bibliel puterea de a ne face sä dobandim imparAtia lul Dumnegeil. in popor, o traduc in limba vulgara, avend pe Stefan din Ansa ca traducetor i pe Bernard Rhos de copist. Valdenjii se mentinura multa vreme in vaile Piemontului. 9 D-nul Muston sustine din contra ca el admiteail cele eapte misterii ca 4i biserica Romei, dar recunosceaii numai dou6 ca avend
esistenta de la Mantuitorul. Ast-fel fury ordinele Franciscanilor, Dominicanilor, Carmelitilor si Eremitilor. ') Wicliff s'a nascut la Spreswell (comitatul de lore, in Anglia),
in 1320 ki a avut de trecut prin trei sVri principale in viata sa, distingendu-se ca profesor la Oxford, ca aparator bisericesc al coronei si reformator al bisericei. El muri in 1384. Sa se vada relativ de Wicliff: IIistoria apglicana, publican do Parker §i Biographies Protest de Lewis.
www.dacoromanica.ro
451
In privinta misterului euharistic, Wicliff fara a nega presenta real& a corpului si sangelul Mantuitorului, totusi sustinea ca painea si vinul in euharistie se mentin asa dupre cum ele s'ati presentat la sacrificiul euharistic. El respingea ierarhia in biserica. «Tot preotul, hirotonisit legalmente are puterea de a administra sa-
cramentele si prin urmare de a erta pe cel ce face pocainta.} si : «Tot preotul, chiar papa, pOte fi acusat
de supusil set clerid sail laid, cand este pentru binele bisericel si acesta acusatiune trebue facuta inaintea superiorilor». Singurul mijlocitor intre om si Dumnedeti
este Iisus Christos. Pentru Wicliff tOta creatura este un Dumnedeil (secundum esse intelligibile) si numal faptul ca este in actualitate (actualiter effecta) o face ca sa nu fie Dumnegeti. Oamenil, unit sunt predestinail la bine, altil Ia reit', cad de si Dumnecleti nu vroesce sä, se faca 1.0,11 si deci sa se efectue pacatul totusi le invoesce : quoad 'esse suum secundum, occasionalitet perficit. Cu bite acestea omul este liber, (non illibertatur) Bice Wicliff. Pentru el, omur este compus din corp, suflet si spirit (teoria trichotomica ,1) si din-
tre acestea numal sufletului se datoresce ridicarea omulul la trepta de om. In Iisus Christos, Logos a inlocuit corpul, sufletul si spiritul si cate-si patru aceste puterl lucreza impreuna., teorie eare-1 duce pe Wicliff sa sus-tina ca Iisus Christos, cand a fost inmormantat, a fost Dumnec,leil cu adeverat si in mormint. Cu alte cuvinte Wicliff nu se departeza de Augustin, 1)
Wicliff. de compositions Homini.
www.dacoromanica.ro
152
cand este vorba de teoria predestinatiunei si se apropie de Platon in ceea ce privesce realismul sell Pentru el Santa Scriptura este rezamul in materie de credinta, iar Misteril nu sunt de cat doue : botezul si euharistia. Wicliff combatend relele si abustrile bisericel, respinge si celibatul clerului. In 1380 a tradus biblia in limba vulgark iar in 1382 este condamnat de un sinod, tinut h Londra, pentru cuvintul ca, inveta eresil, dupe care el se retrase la Lutterworth, unde si muri dupe doul ani..1) Wiclif a avut multi si insemnati urmasl. Invetaturile sale, profitand de spiritul ce domnia in Europa, s'aii respandit repede si Romei incepuse a i se pregati lovitura ce i se aplica de Luter si Reforrnatorl: In Anglia reformele cerute de Wicliff sunt predicate si sustinute de mai multi discipoll, cart sunt cunoscull sub numele de Bible-men sail Lollard1.2) John Huss, 3) alt Mimic al clerului si cu osebire al papel, a fost profesor la Praga, adoptand realismul lui Platon in filosofia Si teoriile lui Augustin in religiurie. Intre punctele principale ale doctrinel sale cu care ataca biserica vom cita : 1) Misterul euharistic, 2) mij-
locele ce sunt puse la dispositia omulul pen1) In 1396 si 1413 a fost condamnat la Londra, in 1403 si
1410 in Praga, in 1412 la Roma si la 1415 si 14281a Constanta. Sinodul din urmA ordona sa i se arch osemintele si cenusa sa i se arunce in vent. Aseminea i s'aii ars unele scrieri, intre care Trialogos.
') Intre Lollarcli avem pe John Purvey, Villiam Thorpe si Nicolas din Hereford. 8) Huss s'a nAseut in Husinetz, in Boemia. in 1369, la 1400
s'a facut preot si la 1402 profesor si predicator la Praga, cum si confesor al reginei Sofia, sotia regelui Wenceslati. www.dacoromanica.ro
153
tru mAntuirea sa si 3) autoritatea biserkel. In privinta Euharistiel, Huss inveta cum ca biserica apusena a falsificat doctrina, refuzand a da laicilor santa ImpartAsire sub ambele speIe. ') De aseme-
nea sustinea cum ca painea si vinul de si se prefac in trupul si sangele Mantuitorului, totusi IV pa.' streza substanta. Dupe Huss, pentru primirea misterului, este de ajuns penitenta interns ce o face omul (parere de reil, chinta). Asupra celel de a doua cestiuni, Huss nu recunoscea
suficienla faptelor bune, de si nu nega ca ele sunt necesare. Pentru ca omul sa se mantuiasca are nevoe de credinta si fapte si avendu-le pe acestea singur p6te sä. predice cuvintul lui Dumnedeti, nefiind necesitate de o santire speciala. Cat pentru autoritatea ce trebue sa alba. biserica, Hus in ura sa contra Roma nu primia ca credinciosil sa fie sub ascultarea bisericel, motivand acesta pe considerentul ca tots ace' ce cred in Mantuitorul, care este si capetenia bisericel, iar nu papa, ce pOte sa gresesca si ca atare sa fie inlaturat de la demnitatea sa, biserica punendu-se in acest timp sub conducerea preceptelor date de Iisus Christos.
Cu deosebire Huss ataca relele in care se gasia Roma
si pentru care acusa pe papa, pe care '1 numia antichrist. El nu putea sa pricepa inselatoria papilor cu 1) Nu ye opuneti la administrarea potirului, mister instituit de Mentuitorul Iisus Christos Eli apostolii seI. Nici un cuyint al Scripture' nu'i este contra, ci numai usul. Or, nu este nici un us
pe care trebue se-1 urmtm, ci numai esemplul lui Christos. A se vedea scrisdrea lui Hus, adresatE1 lui Haulicon. www.dacoromanica.ro
154
vinderea indulgentilor si nu admitea cu nici un chip ca intre Dumnedeil si om este alt millocitor de cat Tisus Christos, respingend cultul Santflor si al Santei FeciOre.
Huss a fost condamnat de sinodul din Constanta la. ardere (6 Julie 141.5 si tot ast-fel suferi si prietenul sea Teronim de Praga. Agentil lul Huss rose nu dezarmezh'. Hussitii fac progrese dilnice si ar fi ajuns sa dobandiasca succese marl, data nu se certail intre el
si nu se divisati in Taboriti si Calixtini (Utraquisti)
ba Inca in 1.433 o parte din Calixtinl se unith cu Apusenil (Romano- Catotici) spre a duce lupta de esterminare contra Taboritilor.
In privinta doctrinaPa, Taboritil invetati ca in afara de biblie nu este nimic care sa alba putere in biserica si su,;tineat ca omul nu pOte obtmea mantuirea de cat numal and se va feri de on -ce placere lumesca. Calixtinii cereau ca cuvintul lui Dumnedeti sa se predice cu tOta libertatea, ca clerul sa fie desbracat de bunurile lumesci, ca santa euharistie sa se dea sub ambele forme (sub utraque) si ca sa se recunOsea abolirea tuturor lucrurilor, care n'ar fi de acord cu legea divina.4) 1) Conciliul din Basel (1431) a judecat cestiunea Hussitilor. Ret-
presentantii for la acest conciliii au fost Procopiu cel mare.Ioan de Rookycana §i Nicolae Biskupec. Se decise primirea celor 4 articole cerute la Praga (1420), dar Taboritii se opuseri. Roma recunosce pe Calixtini ca buni crestini. Libertatea religiose se redete Bohemienilor sub George din Podiebrad. In 1433 Calixtinii e alipira de Catolici, de si nu furu tocmai bine primal' de ei. Pima la .162D el se mentinure ca partid disident.
www.dacoromanica.ro
155
Ca urmatori al Taboritilor, sunt Fraril Boemienn, din Lititz, proprietatea lul. George Podiebrad. 2) Contrarii for iI numia Picarcli. El se inmultesc f6rte mult,3)si pe la 1564 el se resp'andesc in Prusia si Polonia,
iar la 1721 in Berthelsdorf din Lusacia, 4) and sunt cunoscuti sub numele de Hernhuteri sau comunitatea fratilor evangelici. Fratil Boemienl nu primiati transubstantiatiunea, nicl presenta reala in Euharistie a corpului si sangeluI Man -
tuitorulul. El nu deteati adorare santilor si nu primiat purgatorul. Intre el era o discipline fOrte severe. Poporul era impartit in trel clase : perfectil (oerfecti) progresantil (proficientes) si incepetoril (incipientes).
Dintre perfectl se alegeau judecatoril de moravuri, dericiI si edilil. On tine era gasit ca a contravenit dispositiunilor ordinulul era pedepsit pentru intaia data cu admonestatiunea, pentru a doua 6ra cu avertismentul public si data nici dupe acestea nu se indrepta, era escomunicat.
Fratii Boemieni, urmancl vederile Taboritilor, nu voira a se alia cu Calixtinii. Ei se rezemati pe ajutorul arhiepiscopului din Praga, Bokyzana si a lui G. Podiebrad. 2) Lititz era situat la marginile Silesiei @i Moraviei. Dupe 1,159 regele fu nevoit a'i scote din Boemia si Moravia. retragendu-se in grote §i munti, unde sunt cunoscuti sub numele de Jamnyei, dupe felul vietuirei lor. 8) In 1500 avead peste 200 biserici in Boemia si Moravia. Sub imperatorul Maximilian ei stad bine de tot. Sub Ferdinand sunt nevoiti a partisi tara. Un representant insamnat al for este Ion Amos Comen cf. 1671). 4) Lusacia era propietatea comtelui L. Zinzendorf.
6) Clench erad devisati in presbiteri si episcopi. Preotii Inca, ajutore dintre acoliti sad diaconi.
www.dacoromanica.ro
ea'
156
Ref ormatoril Nu numal diferitele secte, care 1st aveau ca origina abusurile bisericel romane, dar chiar ba.rbatl. din Curia papala., doritori d'a vedea schimbata o situatiune pa-
gubitOre, cereati o reforma. Spiritele er' pregatite de baxbati ca Wicliff si Huss, de renascerea si progresele lacute de spiritul ominesc. Aspiratiunile intregului se-col al XV gasira o personificare in Luter, care in 1517 se puse in fruntea miscarel si compatriotil set German! '1 luara apararea, intru cat acestia aveau sentimentul Inca lit' al datorielor de pietate si religiositate. Germania veguse fOrte bine cele ce se petrecusera pina aci, ea era satula de sangele varsat al Hussitilor.
Viata crestina cAstiga ceva din reforma., intru cat cet ce adusesera reforme se ridicau tocmal pentru acesta. Reforma satula de ridicolele pretentiunl ale papel, in ura sa contra acestuia, arata ura contra intregel ierarhii, sustinend in acelasi timp, pentru a lovi in ea ca., Scriptura trebue interpretata de ratiunea fie-caruku, deci nu e nevoe de un personal special si acesta. 51,15tillere
va domina suflarea crestina. intrata in rendurRe ,.reformatorilor. D'aci au urmat inevitabil o suina de sisteme religiOse, cart arata progresele culture!, in dub.' de biserica, cad in multe privinte interpretatorii au gresit, uitand pana unde pOte merge interpretarea libera a dogmelor. Motivul invocat pentru a face ruptura cu Roma fu
www.dacoromanica.ro
457
vinderea indulgenlelor. Zwingli 1) si Luter incep lupta Luter ataca in 1.513, 95 proposiliuni si Zwingli in 1523,
67, si ast-fel vine ruptura cu Omenii papel. Luter nu lovia la inceput pe papa, ci abusurile Omenilor sel In 1.0 Decembre 1520 Ms& ruptura fu definitive_ Ambit reformatori erat contra starel actuale. Asa_ Zwingli cerea readucerea timpurilor apostolice, pe tend Luter ataca indulgentile MIA a lovi cu tote acestea in institutiunile sati doctrinele apusene, pan5, ce
nu incepu a se separa cu totul de papa. Dogmele is 1) Ulric Zwingli s'a naseut la 1 Ianuarie 1484 in Wildhaus din parinti piosi $i muncitori. Numele for era Ammon si Margareta Meili. Studiile incepAtore le-a facut la Basel, de aci a trecut la Berna, apoi la Viena (1499), cunoscut aci sub numele de Co-
gentius. Din Viena s'a reintors la Basel si a ascultat Cu atentiune cursurile lui Toma Wyttenbach. In 1506 ajunge preot la.
Glaris, in care post se °cup& exclusiv de afacerile parohiei si cu citirea Scripturei 4i a serierilor santilor parinti. De aci inainte devine reformator. El muri in 1531. Operile lns Zwingli aunt : De vera et falsa religione. (Zurich
1525), Fidei ratio (1530), Christianae fidei brevis et clara expositio ad regem Christianum (1536) De consultat : Merle d'Aubignd, Hist. eceles. Rochat Hottinger, Huldreich Z. Hist. de la Ref. de la Suisse, 1727. Zeller, Das Theologische Sysand seine zeit, Zurich, 1842. Witz, Ulrich Z., Gotha, 1884.. tem Zwinglis, Tubing. 1853. a) Later, nascut in Eisleben la 10 Noembre 1483. Parintil eel fur& Ion Luter ci Margareta Lindemann. La etatea de 14 ant fu trimis la Magdeburg in scola fratilor vietei comune (Noldbriider), de aci la Eisenach, apoi la Erfurt. In 1503 lua bacalaureatul si la 1505 titlul de doctor in filosofie, in care an intra in. ordinul augustinilor din Erfurt si la 2 Maiii 1507 fu santit preot. In 1508 fu chiemat profesor la Wittemberg si la 1509 lua baca-
laureatul in biblie (baccalaureus tanquam ad biblia). In 4 Octombre.
1512 ajunse licentiat in teologie 0 la 18 doctor. Avend dreptul de a explica Scriptura, de acum inainte Luter incepe a da la lumina unele din ideile sale, cu care se facu reit vedut de Apusent, iar in urma fu condamnat. Luter muri la 18 Febr. 1546.. Vedi lucrarea mea de istoria biseridsca 4i Teza de licentA.
www.dacoromanica.ro
158
primiati reformatoril ca bune, dar cer schimbarI in antropologia si sotiriologia.
Relativ de cestiunea liberate', Luter nu fu consecinte. In prima faza el declara libertatea ca esentiala, dar in urma reveni d'a o inchide in formule ho-Mete. Nu vom face aci istoricul acestor cestiuni, ele -coprinclendu-se mat mult in istoria universals bisericesca.
Prin confesiunea de la Augsburg din 25 Iunie 1530 pc care protestantiI o presentara lul Carol V, ne arata
in ce raporturI se gasia papalitatea cu biserica protestanta. Nu era vorba de o separatiune cu Roma. Abia in 1537, la Smalcalden, in articolele compuse aci de Luter se vorbia de scopul si opera mantuitOre a Jul Christos (4 Puncte nediscutabile si 15 discutabile). In esenta Luter invela cum ca omul se afla, in mijlocul reulul din lume. Lumea este un haos intunecos. -Omul este reu din firea sa. In urma calcarel poruncel lul Dumnecleu si nu se p6te elibera do sub stapanirea pacatului prin silintele sale. Dumnecleti insusl este indreptatorul omulul, si omul n'are de cat a se 'imbraca cu meritele Mantuitorulul, ca ast-fel sa se indrepteze prin
credinta, impropriindu-si aceea ce El a facut pentru eliberarea de sub pacatul original. Biserica apusana a falsificat doctrina crestina, qicea Luter, deci nu este biserica adeverata, ci imparatia in care s'a introdus Satan, care inspira ort-ce lucrare a el. Clerul era inMurat ca o usurpatiune ce n'are /ratiunea de a fi si nicl nu pOte fi suferit, iar in locul ierarchiei se infiintara functionarl al comunitatel, alesi dintre crestinl. www.dacoromanica.ro
159
ce erau toti egalt in drepturi, si acestia indepliniau un timp Ore-care insareinari in biserica. Lovind in biserica, Luter ca sa aiba in partea sa pe nobill, ceru secularisarea averilor eclesiastice. Biserica inlaturata, interpretarea bibliel se facea de ori-tine si ori-cum se pricepea. Credinta in om se mentine si se intaresce prin euharistie si liturgia reamintea Omenilor fagaduinta Mantuitorului pentru ertarea celor gresiti si nu era stability de cat pentru a da viata predicei, la care Luter tinea fOrte mult. La inceput Luter nu admitea presenta reala in Euharistie, dar dupe discutiunile ce avu cu Carlstadt, Zwingli si (Ecolampadiu, reveni asupra primei sale convingeri. In opera rescumperatOre
el nu vedea pe Iisus Christos de cat cu un corp aparent si misteriile pentru el sunt fOlositOre numal prin
credinta celui ce le primesce si nu justified de cat ex opere operato si «Non sacramentum, sed fide. In ma'terie de credintai Santa Scriptuta ne eta direc-tiunea si nu mai. ce este in, ea, represinta adeverxl. Prietenul lui Luter fu Melanchton (1560) barbatul cel mat capabil si a ca'rui opera din 1 521 fu recunoscuta si de Luter ca invincibila.
Dorinta lui fu de a atrage is o unitate pe sectari, dar silinta remase zadarnica. Cu 1.548 se incepura controversele adiaforice asupra Euharistie (1540), po-
gorarea in infern (1549) justificarea (1550) faptele bune, (1551) libertatea, (1556) Legea si Evangelia, (1556), pacatul original (1560) si predestinatia 11561)
www.dacoromanica.ro
460
La disputele aceste luara parte: Agricola') care
nu admitea deck tvangelie; Flacius Illyricus2) care spune ajungend
in
cä.
p6catul original este esentaomuluir maniheism A. Osiander 0) Stau-
1) Agricola (16n), om forte vanitos, a fost unul dintre perscinele-
putin insemnate in timpul Reformei. El s'a nAscut la 1492, devine profesor la Eisleben in 1525 §i in 1536 la Wittemberg. El
a eombetut legea mosaica, pe care o crede nefolositore, de
Ore ce totul se ce,qtigA prin credinta. Doctrina lui fu numite deLuter: antinomism, sustinend c. legea veche a avut timpul $i locul sell. Agricola retracts in parte invetAtura sa, tend fu chiemat, predicator la Berlin (1540), nici intr'un cas inse. nu admite c. sunt folositore faptele pentru mantuire. Agricola more in 1566. SA se vada : De antinomismo Agricolae, de Nitzsch, Witt.
') Flacius Illyricus, numit ast-fel de la locul nascerei sale,
Albona in Illyria. El se nasce in 1520 i more la 1575. In Venetia 14' facu primele sale studii, iar la 1541 vine la Wittemberg, undein 1545 fu insArcinat cu interpretarea Vechiului Testament. Flacius a fost un luteran rigid. Retras la Magdeburg cAutA se convingA pe tot' a Interimul, primit de unil Protestant', este pagubitor. Niel o-date incercerile amicilor lui Melanchton nu furA in stare de a face o impacare cu Flacienil din Magdeburg. In 1557 Flacius este chiemat profesor de teologie la I ena. Destituit de aci, in urma adunAreide la Francfort. Flacius este condamnat ca.
eretic mancihee, sustinend cA pecatul original este substanta
nature' umane. 9 Osiander (Hosemann in nemtesce) s'a nascut la 1498 si a
murit la Oct. 1557. Studiile §i le-a fecut la Ingolstadt si Nuremberg. El sustine teoria : inhabitatio Christi, dupe care cre§tinul ce primesce cu credinta cuvintul, primesce pe ins41 Iisus Christos. care locuesce in el §i devine dreptatea sa. Osiander ajunge profesor de teologie la Koenigsberg, unde dete
pe fate teoria protestanta, dupe care justificarea era sinonimul remiterei pacatelor.. Omul, dupe el, nu face nici o fapti meritosA, ceci tote faptele sale stint tin resultat al fiintei lui Christos, care se afla in el.
www.dacoromanica.ro
161
kara1) antitrinitar ; G. Major'-') aperatorul faptelor bune. Cearta se 'Area ea inceteza prin faimOsa formula de concordia, esitg, din adunarea de la Kloster-Bergen din 1577 si datorita lui J. Andreae 3) M. Schemnitz 1) Fr. Stancara (t 1574), profesor de ebraica a Cracovia, a luptat contra iconelor, a calugarilor si a fost pentru liturgia lui Zwingli. El era un Mimic declarat al lui Osiander. El sustine ca Christos nu pote sa fie indreptarea gi mantuirea nostra, de cat numai prin natura
umana, cu care a indeplinit cele prevedute de lege, iar ca Dumnedeii n'a putut suferi. Pacend parte dintre antitritinari, ajunse a degenera in Nestorianism, cautand sa scata din divinitate, tot
aceea ce era contra inmutabilitatii in opera rescumperatOre. Calvin '1 combatu si ii arata ca socinian. 2 Major (G), profesor de teologie in Wittemberg ( 28 Noem-
bre 1574). El inveta cum ca nimeni nu pate sa se mantuiasca prin fapte rele sau Para fapte bune pentru ci3, dice el, trebue sa, recunOscem ca foptele bune sunt necesare. caci fara de ele nu este nici credinta, intru cat ele sunt resultatul credintei, cum lumina este resultatul esistentei sorelui.
8) Andreae (I).Acest teolog insemnat al timpurilor noui s'a nascut la Waiblingen (Wurtemberg) in 1528, si-a facut studiile la Tubingue Vii, ajunse mai intaiil pastor la Stuttgard. apoi profesor la Tubingue. Insarcinat de ducele Christof din Tubingue spre a impeca partidele religiose in Germania, el a vizitat mai multe localitati, fara insa a castiga pe cine-va in parte-i. In 1577 dete nascere formutel din Klos+er-Bergen, pentru impecarea protestantilor.
Lucrarea sa principals este Cele base disertatii asupra principalelor erori ale timpului" atingend invetatura despre pecatul original, despre lege si Evangelie, despre faptele bune, despre Mantuitorul etc. Acest sectant este cunoscut in Germania sub numele
de al doilea Luter (Lutherus secundus) si doctor Schmiedlein. El muri la Tubingue in 1590. 4) Schemnitz (M).Nascut in Treuenbriezen (Brandemburg) la 1522. din parinti saraci, Schemnitz iii facu studiile la Wittemberg,
ajungend apoi bibliotecar al ducelui Albert de Prusia in Koenigsberg. In urma reveni la Wittemberg §i se uni cu Melanchton. In 1554 '1 gasim pastor la Brunswick. El este unul dintr persOnele, care impreuna cu Andreae a luat parte la facerea Formule! de concordie do la Kloster-Bergen. Schemnitz este partisanul lui Luter in ceea ce privesce Euharistia Qi prin lucrarea sa : Examen Conrilii Tridentini quadri-
partiturn", combate hotaririle Sinodulul in asa chip, in cat www.dacoromanica.ro
11
462
N. Selneccer1), D. Chrytraeus 2), A. Musculus
3)
si altiT.
Ceea ce doriat acestia n'avu resultatul practic si atuna se v'equra defectele liberului examen. Protestantil din Suedia si Danemarca, Prusia Holstein, Pomerania, Saxonia dP jos nu primira confesiunea. bupa acesta Confesiune on -ce controverse trebuiati sä fie judecate prin mijlOcele oferite de Santa Scripture. Disputele inceteza prin pacea Vestfalica (1648). Luteranismu1 insa in suta a XVII decade piny a fi considerat ca un despotism clerical, cum clicea Kant. In contra sa se ridica sincretismul, pietismul si intrega filosofie. Romano-catolieil nu incerca a'i respunde. Calvinietii ere.' contra luI, pentru c t tinea de rele tote modificarile aduse doctrine' lui Luter. Relativ de ubiquitatea Mantuitorului (Multivolipraesentia Christi) el avea alts parere, sustinend o presents universals, relativ de natura transfigurata a lui Christos, depindend de libera vointa a omului-Duninedeti. Schemnitz muri la 1586. Sit se -rarpi art. Chemniutz de Hausle is Wetrer et Welte, trad. de Goschter.
1) Se/neccer (N). a fost tovarae cu Andreae ei Schemnitz la
facerea formulei de la Kloster-Bergen (1577). El a murit la 1592. 2) Chrytraeus (D), de loc din Ingelfingen (Suabia), s'a nascut
la 1530 ei a murit La 1600.Studiile ei le-a facut la Tubingue,
apoi la Wittemberg 4i Heidelberg. El ajunse profesor la Witternberg, unde explica locurile teologice" ale lui Melanchton. apoi la Rostock, fiind partisan al confesiund de la Augsburg. 0 scriere a sa de ore-care insemnatate este : Scull& ei folositore esplicare a principalelor puncte ale doctrine' creetine, 1572. 8) Musculus (A) 1514 1542 s'a naseut la Schneeberg (Meissen), a studiat la Leipzig ei Wittenberg, iar la 1542 ajunge pro-
fesor de teologie la Francfort. mimic al lui Osiander, Mus-
culus combate Interimul, apera invetatura ubicuitatii ei conlucra la Formula concordieL
www.dacoromanica.ro
163
Sincretismul Impartirea protestantilor nu putea aduce decit reu cause'. sale. De aceea b:Irbati insemnati luara sarcina de a aduce o unitate. Asa este Ca list') sau alt-fel G. Callisen, unul dintre teologil insemnati si in acelasi timp liberal in
religiune. El nu cerea decit ca cu totil sa primiasa articolele simbolulul apostolic, remanend liberi asupra ce-
lor-ralte cestiuni. Viata intrega si virtudsa trebue sa .uniasa pe diferitele biserici ca racend parte din una si aceeasi. Opiniunile lul furl combAtute. Ortodoxii nu le primirA sub cuvintul ca nu se pdte admite ca numal o parte din biblie a fost inspirata, mai ales ca Calist rustinea ca in VechiuL Testameni xi,v este
lAmuritit Trinitatea. CaliA se supunea papa dar nu papel infailibil. El gasesce un Mimic in Abraham Calov2) in opera sa Consensus repetitus fidei vere lutheranae" Witt. 1666. Celebrul Dalleus 3) in opera sa Tratat de intrebuintarea Sfintilor Parinti." arata ca. Calist (1586-1656), de loc din Schleswig, ajunse profesor la Helmstaedt in 1614. Luteran convins, Calist invOta (1), adeverurile credintel se giisesc in scrierile parintilor bisericesci din cele cinci secole §i in simbolul apostolic. El fu acusat in urma de cryptopapism de catre Bucher din Hanovra. Nu se impeca totuO, de si era luteran, cu teoria predestinatiunei, a pecatului original §1 ubicuitatii. 8) Calov A. (1612-1686) s'a niiscut la Mohrungen (Prusia orientald), a profesat luteranismul. 1670), membru distins al bisericei re8) Dallaeus, (1594
formate, pus in genere data nu pe un picior de egalitate cu
-Calvin, dar imediat dup6 el, a fost prieten cu Fra Paolo .Scarpi. In cele din urma timpuri ale vietei sale fu preot reformat in Charenton. Scrierile sale se ridicii peste numerul de 30.Este insemnat Qi ca predicator.
www.dacoromanica.ro
161
phrinOlor bisericel nu li se pOte da decit o autoritate negativh, din causa deselor contradictiunt Inimicif 1ui Ca list n'aii uitat se'l a cuze mereti ca pe unul ce a deosebit dogmatica de moralh.
Pietismul Cum s'a vMut in cele ce am examinat in unul din § nOstre, Misticismul ca opus Scolasticel, desvolta cu multa temeinicie principiile sale. Necesitalile si suferintele dilnice adusera pentru Misticl exaltatiunea prin-
cipiilor for dominante. Asa fu pietistul Ion Arnd si I. V. Andre e 2) In Germania se facura incercarl pentru a apropia biserica luterana de teosofih. In acest stop lucre. Cornelius Agripa 3) si Teophrast
Paracels
(-1-
1541) Primal fu un adept al magiel, pe care
o credea basath pe nature si revelatiune, iar cel de al II-lea aducea probe din revelapne pentru ca sa do1) Arnd (I), protestant si teolog rnistic, s'a naseut la 1555 si a murit la 11 Mai 1621. Diacon in Ballenstadt (Anhalt), ajunse indata preot la Badeborn. Mai mult practic, ca teoretic, Arnd sustinea ca nu se face nimic data, nu se mortifica omul eel vechia. El a fost aparat mult de pietisti, earl ved in el pe angerul de care amintesce apocalipsul. 2) Andreae (I V.) (1586 1654) lutetan, fiul unui abate din Konigsbronn. In 1614 este diacon le Vaihingen (Wurtemberg), in urma ajunse unul dintre misticii eel' mai convinsi. Scrierea S9, insemn,ata este, Menip ; din tirnpuri de restriste are scrierea sa Threni Calvenses. In 1639 '1 gasim la Stuttgart ca predicator al curtei si membru al consistoriului. 8) Agripa (C.] (1486-1535) distins prin zelul cu care a imbratisat filosofia, teologia, medicine, astrologia, magia. drentul El a vroit sit face din magie o sciinta prin teosofie iii esplica totul din lumea veduta si neveduta. In conclusiunile Co face la scrierea sa Desertficiunea sciintplor"_ sustine ca: nihil scire-,. fellicissima vita".
www.dacoromanica.ro
165
Tediasa paralelismul dintre macrocosm si microcosm. De aceleas1 phrerl Tura Seb. Frank 1) si rabinil Loria si Trira cum si in Reuchlin 2). Dar Misticismul facea progrese in difectiunea apucatit si rdegenea in fel de fel de iluminapi. Ca represen-
tant in felul acesta avem pe V. Weigel 3) si disci1) Frank (S.) (1300-1545), din Donau-Wcerth (Bavaria), un insemnat antitrintariii, 6utorul operei, Cronika, Zeitbuch and Geschichtbibel von Anbeginn bis 1531, In care so arata eveni-
mentele din lumea vethe, din timpul lui Iisus Christos, istoria papilor sinOdelor, eresielor etc, Frank sustine eternitatea materiel, neschimbabilitatea lui Dumne(lea, neuitand inse de a sprijini teoria idealists. Pentru el legea pe care trebue s'o urmeze omul este natura puss la ordinile Spiritulul intern al lucrurilor, far& se mai se simta trebuinta de vr'o lege scriQii. Atit Mantuitorul cat si esenta crestinismului cu practicele sale (dogmele si
misterile) nu sunt decit simbOle si nu 'ite esista spirit farii materie. 2) Reuehlin (Capnion in greceste). s'a nAScut la Pforzheim (1455) umanist a fost unul dintre eel trantaia care a sustinut studiul clasia in momentul reformei si a introdus in Europa
studiul limbei ebraice, a aparat libertatea omului in judecarea Scripturei. Principiul seu era: Semper discendo docere. El a avut cert.& cu un ore-care Pfefferkorn §i cu Dominicanii din Colonia
can vroiaa se arda tote scrierile judaice, pe cand el sprijinea pe acelea ce nu aduceaii nici -un reu creStinului. Sunt insemnate, din certa acesta, cele doue scrieri : Speculum manuale al lui Pfefferkorn si speculum oculare a lui Reuchlin. El a murit
la 1522. 9 Weigel (V.) (1533-1588), do loc din Hayna (Meissen). a urmat teologia la Leipzig si a ajuns pastor la Zschopau Erzgebirge (1567), Pilosof neoplatonic, Weigel sustinca cl. omul nu
pots cunOsce nimic decat data se descopera in interiorul seu ; pentru ca tot ce este afarA, nu este realitate, ci imagina el. In dorinta de a cunosce pe Dumnalea si lumea. omul se afla ast-
fel ea trebue sa se ocupe cu o sciinta naturals si cu alta supra - naturals. Omul este compus din corp, spirit si suflet la care corespund sensurile, ratiunea si inteligenta. Sufletul thud
muritor, pOte cunOsce pe Dumnecleii. Dumnecleii a creat pe om,
in deosebi, el este causa a tot ce se afla, afara de a reulul, care provine din libertatea omului. Renasccrea omului s'a facut prin parasirea vointei sale. Iisus Christos ca rescumperator al ernewww.dacoromanica.ro
166
polul seu Jacob Bcehme ') sau filosoful teotonic. Dup6 sistemul lui Bohme universul este esit din divinitate. Dumnecleti este esit din intunerece, nu se pOte
defini, nu i se pOte da nici un atribut, cad el este si totul si nimic. Din abisul Zia inceput si fart finit ese Fiul, ca lumina si vointa lui. El se cunOsce in omenire prin Santul Spirit, care'i unesce pe ambit si care purcede de la Tata I si de la Fiul. Dumnecleirea este cunoscutk omulul prin natura eternela si invisiblk din care ese cea_ visibila. Reul este conditiunea binelul. Teoria acesta gasi parta' in englezul I.Pordag3), francesul St. Martin, nilor a avut corp omenesc. Misteriile nu aduc credinta si nu sunl de folds pentru mantuire, iar preotul nu peke da absolutiune pecatosului. Scrierile lui Weigel au fost condamnate la ardere de catre electorul de Saxa (1624). 9 Boehme (1575-1623), de loc din Altseidenberg (Silesia), a. Post un om forte pios Si cetind biblia. ajunse a fi interprctatorul ei, de si scrierile sale sunt scrise intr'un stil incult si cu grefi de cetit. Scrierea sa Aurora fu reu primit de Richter din Gorlitz ti 13thme trebui s& pramita a nu mai stria nimic. Amicii sei Ii deter& numele de filosoful german. Bcehme gasesce ca in Dumnede& este spiritul si natura. Nature etern& sa manifest& in sapte periOde. care depind de un intreit principiu : focul, lumina, viata. In acest intreit principiu Fiul se manifests in principiul luminel,
iar St Spirit in al vietei. In genesiologia sa ca ri in aplicarea
ce face psicologiei la teologie, Bcehme nu desparte trebuintele sufietului omenesc do principfile esentel divine. Pordag (1625 1698), este urmasul lui Bcehme si a incercat s6, dea ore -care directiuno sciintific& ideilor Jul. Pordag avea credinta ca a primit revelatiuni divine ; scrierile sale sunt, cu caracter mistic. El este intemeetorul sectei filadelfilor la care avu de tovarAsI pe Tome Bremley si Iona Leada. Scrierile sale sunt : Metafisica divines si teologia mistica. 8) Saint Martin (1743-1804), mistic, scriitor onest Qi cu pru.dent& in parerile ce sustine. Sistemul seu este coprins in opera : Erorile si adeverul," combatend materialismul, care este un isvor
de erori. Omul, dupe el, nu se pote nimici, pe nand materia se nimicesce. Tot ele sustine eh in realitate, dupe cum ni se preslut& in natura, nu sunt decat trei elemente : pamintul, apa ti
www.dacoromanica.ro
167
Apol Quinn Kuhlmann ') care inveta ca misticismului este ignoranta. I. s'a incercat sa
G.
formeze un cler
scopul Gichtel 2) care dup.&
randuiala
lui Melchisedec, in care preotil nu ere nici mai mult nici mai putin deck 4ngeri, n'aveati voe sä se insOre nici se lucreze. Putin insemnat este G. Arnold:3) 0, I, TV. Petersen 4) care sustinea regatul de 1.000 ant si restabilirea lumei in starea de mai inainte de peca Cel care proclama egalitatea absoluta, neg&nd si pe focul ; de asemen1 cg, nu sunt de cat trei dimensiuni in corpuri, tree figuri in geometrie, trei facultati in spirit, trei grade de espiatiune pentru om si ca, in lucrurile create, nu este nimic mai mult de trei. DacA corpurile ar fi din patru elemente. ar fi ne-
distructibile. 1) Kuhlmann (QuirTh (1651-1689), un pretins visetor, tinea dis-
cursuri la Leipzig (1673), pe care nu le intelegea nici el. Citind scrierile lui Bcehme mintea sa sa esalta si mai mull, ceea ce ne esplica invetatura ce respandia pentru infiintarea unei impArAtii
a Santilor, in care stop se duse in Francia. Anglia, Italia,
Olanda, Constantinopol, Smirna, etc., apoi se intorse in Europa, unde, in Rusia, fu condamnat la ardere. 2) I. G. Gichtel (1638-1710), intemeetorul sectei Fratilor angelici (Engelsbriider), s'a nascut in Ratisbona. Dotat cu o vie imaginatie. pe laugh' piositatea sa, Gichtel ajunge unul dintre visatorii entusiasti ai Germaniei, luptandu-se cu diavolul $i pu-
nend mare pret pe evlavia sa. El inlatura justificarea omului
prin credintA qi cerea, pentru espiarea pecatelor lumei, instituirea unui sacerdotiu ca al lui Melchisedec. 8) Arnold G. (1666-1714), profesor de istoria bisericescA la universitatea din Giessen, nu se multumi cu starea acdsta si se, ocupa in particular cu cetirea autorilor mistici. In cele din urmit fu pastor ki inspector la Werben, (Brandemburg), apoi la Terleberg. Pentru Arnold singura teologiA adeverata este misticismul, iar stabilirea dogmelor in biserick, a adus cAderea ei. 4) I. W. Petersen (1649-1727) a scris o lucrare care porta. titlul Mysterium apocatastaseos", pentru care fu destituit din postul de intendent general din Luneburg, ducendu-se la Niedertodeleben si apoi la Thymern. Sotia sa Ioana Eleonora l'a.
urmat.
www.dacoromanica.ro
168
Dumnecleil si nemurirea, fu Mathias Knutzen 1) a-
pol I. Ch. Edelmann. Intemeetorul nuoel biserici a noului Terusalim fu
Emanuel de Swedenborg 3) El combatea rescump&rarea, Trinitatea, indreptarea prin credintk predestinatia si cu acesta isl atrage o multime de aderentl. Dup6 el lumea invisibila, corespunde celei visi-
lucrurile visibile au ca corespondente pe cele invisibile. Lumea acesta nu este ideals, cum sustinea bile,
Eaton, ci reala si locuita de Angerl ca si nol, units prin
casatorie, fara insa a nasce ceva in afara de bine si de adever. Prin trinitate intelegea pe Cbristos, care aparea ca Dumnellea in Teal, ca om in Fiul si ca puterea divine in Santul Spirit. Cu alte cuvinte pietismul se presenta ca o teorie po1) Knutzen M. (1640) s'a nascut la Oldensworth (Holstein) si a studiat la Koenigsberg mai intaiii filosofia 4i apoi teologia. Inbuibat cu idei sceptice, Knutzen nega totul. Tata dupa Hartnach doctrine sa.: Non esse Deum neque diaboluin 2) magistratuin nihil Eestimandum, templa contemnenda, sacerdotes rejiciendos
3) loco magistratus et loco sacerdotum esse scientiam et rationem cum conscientia conjunctam, quae doceat honeste vivere neminem laedere et suum culique tribuere 4) conjugiurn a scortatione nihil differre 5) unicam esse vitam : post hanc nec praemium
nec paenam dari 6) scripturam sacram secum ipsam pugnare. 2) I. Edelmann (1698 1767), teolog de la Iena, s'a nascut in
Weissenfeld iSaxonia), a imbra(isat pietismul, dar in urma s'a lepadat de el §i de chiar cre§tinism, combatend §i ridiculizand bibbed
creaandu-se un al douilea Luter, Lei a se alipi insa, cu temeia la vr'o confesiune saa sects. 8) Em. Swedenborg (1688-1772) filosof spiritualist, s'a nascut la Stockholm si a murit la Londra. El este autorul scrierei in opt
volume: Tainele ceregt1"ti in car en edescrie cum in afarade lumea
veduta mai esista o lume spirituals, care este tot atat de reala ca §i acesta in care ne aflam. Swedenborg n'a avut in jurul sea cat a trait discipoll ; dupe mortea sa se gasesc sectanti in Sta tele-Unite Qi Anglia.
www.dacoromanica.ro
169
sitiva in care se declara principiul pecabilitati1, resultat din pecatul original si rescumperarea si espiatiunea
aducea unirea cu Dumneclea. Acel ce a pus mare pret pe pietismul interior fu P. J.. Spener. ') El a combatut pe teologil luteranl ca si intrega teosofia. Ca urmasl al sel fury Christian Thomasius 2) J. F.
Buddaeus 3) S. I. Baumgarten. 41} In cele din urm6, pietismul deveni apocaliptic. 1) Spener (1635 1705), arata de mic o inclinare deosebita catre studiul Scripture!. El facu studiile la Colmar 'i Strasburg si in 1664 lug doctoratul in teologie, espliciind. cap. IX, v, 13-21 din Apocalips. In 1666 fu chiemat in calitate de decan al pastorilor din Francfort. Lui se datoresc asa numitele collegia pietatis in care o data pe septamana se adunail la el si faceaa rugaciuni, cantari, cetire din scripture. Spener cerea intre altele : restabilirea sacerdotiului universal, adunari de edificare mutuala, respandirea bibliei si o noun forma, a predicel. In 1686 Spener, chiemat de trei on de electorulde Saxe, Ion George III, se duse la Dresda in calitate de prim predicator al curie! ; dar in 1689 cade
in disgratia electorulul, asa ca in 1691 se duse in postul de prim pastor al bisericei Sf. Nicolae din Berlin, chiemat de elec.torul de Brandemburg Frederic III. Spener presida comisiunea pentru organisarea facultatei de toologie de la Halle. Operile sale
cunt in numer de 123 pe langa scrisorile pastorale. 2) Thomasius (1655-1728) de loc din Leipzig. unde iii fau studiile sale juridice. ajunse in urma profesor la Halle 4i ocupa catedra de jurisprudenta. El a cofribatut pedantismul german si intrebuinta pentru intaia data limba germane in scrierile 9i cursurile sale, ,sustinend in acelasI timp ca suveranul singur dis-
pune de religia poporului sea, de ministrii sal si de institututiunile Ore! in scopul propaeirei nationale. 9 I. F. Buddaeus (1667-1729), un om forte pios si instruit, iii ettoiga stima celor ce 1 -au cunoscut. El a fost un spirit impaciuitor §i nu s a raliat nici cu ortodoxii, nici cu pietistii. 1757), profesor de teologie la 4) S. I. Baumgarten (1697 Halle si unul dintre persOnele ce formaa trececerea de la pietismul lui Spener la rationalism. Baumgarten apera cu caldura -toleranta religiose si sustinea pe deieti contra at acurilor ce li .se aducea.
www.dacoromanica.ro
170
In acesta directiune gasim pe I. A. Bengel ') si
A. Crusius.
a
0)
Herrhunrianil tin si el de pietistl. Intemeetorul acester
secte fu Zinzendorf 3) iar a Fra,rilor Moravi, Cirif si Ilfetodiu. In 1627 Moravi se stabilia in Saxonia si Lusacia si esista pang a41 avend ca principiu a aprinde in inimele crestinilor dragostea catre Dumnedea si Christos. Fra it Moravi admiteau in sinul for pe tott sectatoril ce voiau
sa vine la el. 1) I. A. Bengel (1687-1753), do loc din Winnenden, a studiat teologia is Tubingue ei a fost unul dintre barbatil insemnati ai tirnpului. Inclinat dare traditionalism, Bengel prin culture ei prin caracterul sea ajunsese, a fi stimat in Gerniania. El nu se impeca cu inultele variatiuni intre textele bibliel ei de aceea in 1734 dete la lumina lucrarea sa Apparatus criticus, iar in 1742. Gnomon, Novi Testamenti in quo ex nativa verborum vi simplicitas, profuaditas. concinnitas, salubritas sensuum ccelestium in-
dicatur. In seriereasa ordo temporum (1741) punea sfareitul
lumei la 7777. Bengel 'a fost in 1745 chiemat consilier al principelui la Denkendorf 4i in 1749 ca prelat la Alpirsbach ei consilier consistorial. 2) C. A. Crusius (1715-1775), profesor de teologie §i filosofie
la Leipzig §i unul dintre inv6tatii cari doriati o unire intre lute-
ranism tei filosofie. °) Zinzendorf (1700-1760), fiiul lui George Ludovic din Zinzen-
dorf, ministru al Saxoniei, fu crescut in principiele creetine de o. matuea a sa, apoi facu studii la liable, sub conducerea lui Franke
ei de aci is Wittenberg. La Paris facu cunoscinta cu Jansenietii, cu cari legs prietenie, dar in urma o rupse cu ei ei se in-. torse is tore, unde lua; parte in consiliul de regents, fare a parasi obiceiurile sale de mai inainte. In 1722 el -dete Pratilor moravi localitatea Hutberg ei starui din tote puterile de a aduce linietea intre ei. Zinzendorf este intemeetorul sectei herrhuntiani-
lor. In 1732 el demisiona din consiliul de regenta ei se dete cu totul la afacerile sectei.
www.dacoromanica.ro
171
Filosofia Nu. pOna dificultate facu dogmatimulul luteran si filosofia. Ba'xbatl ca Erasmus de Rotterdam cum si Renasterea dete putere aeestuI curent. Luter cornbatea Filosofia ca isvorul relelor in care se afla Roma. Mela,nchton si Beza,") emit intru cat-va adepth Filosofiel scolastice, de si intr'un mod tacit. Intrata in Aristotelism biserica primi pe GiordanoBruno 2) in sinul seu. Acesta era adeptul lui Platon. Sirul deschis, nu se putura opri cel-Pal(. Si
Germania gasi o suma de filosofi ca Ramus 3) etc. Beza (1519-1605) nascut la Vezelay (Bourgogne), din o familie nobila si virtuOsa, educat de celebrul Melchior Wollmar, ap i fu dat uitarei tuturor, chiar a parintilor sei, pentru ca nu vroia sa renunte de a fi adeptul reformatorilor. In 1548 se duse la Geneva, unde facu cunoscinta cu Calvin, al carui antic si discipol fu. Beza a fost profesor de limba grata la Lausanne. Parerile sale eraii concliante gi pentru a atrage in partea reformatorilor pe luterani, el formula o confesiune de credinta apropieta de ei. Din Lausanne Beza se duse la Geneva, unde este numit 'profesor si pastor. In 1568 se duse la Vezelay, unde ifj regula niste afacri familiare, iar in 1571 veni in Francia, unde
jute un rol mare in diferitele imprejurari prin care trecura reformat oril.
Beza este insemnat ca istoric, exeget, poet, polemist si orator. 2) Giordano Bruno, calugar din ordinul dominicanilor, ajunse profesor la Geneva, visita mai multe localitati din Europa si in cele din urma fu condamnat de Roma la ardere de viu ca ateu. El se folosise Tnult de filosofia neoplatonica. Operile lui aunt publicate de Wagner si Gfrcerer. 8) Ramus Petrus (1515 1572) umanist, s'a nascut la Cut)). (un sat in Soisson), aratand din copilarie o mare aplicare catre studiu. Tesa sa a fost asupra scrierilor lui Aristotel : Quaecumque ab Aristotele dicta essent, commentitia esse. In 1551 Radius este profesor de elocuinta ei filosofie la colegiul de
Franta, unde apoi ajunge decan. El este cunoscut sub numele de Platonul frances, iar invOtatura sa e numita ramism, carefu bine
primita de protestanti.Sa se vada Lobstein, Petrus Ramus als theolog, Strassb. 1878.
www.dacoromanica.ro
472
Tilosofia German5, fu fondata insa de Leibnitz 1) care profesa un realism spiritualist. El fu insemnat prin teoria monadelor, atoml substantiali dar
ne-
materiall. Lul se datoresce in timpul acesta dorinta d'a impeca teologia cu filosofia si de a stabili ca Dunmedea este inteligenta absolute si libera, ca rgiune primordiall
a tuturor lucrurilor. Tot el se incera de a ardia origina reului in lume. Dupe el vine Christian Wolf ') care t) Leibnitz (1646-1716), fiul unui profesor de morale de la mil-versitatea din Leipzig, este un mare filosof ei. un cunoscetor pro-
fund a tuturor-ramurilor Sciintei. Arnaud spune despre el ca nu i-a lipsit nimic decat adevorata religiune, pentru a fi eel mai mare om dintre among timpului (Miinst, Diet. enc. Welt.) Leib-
nitz in anii din urine a avut ura cea mai mare contra refor-
matorilor ei n'a vroit a primi impartasirea nici in momentele cand
era aprOpe sa'si dea ultima resuflare.E1 rmane mare prin lucrarile sale de teologie, de filosofie, matematice, St. Naturale, juridice, istorice, pe langa vederile dare ce avea asupra .con.ducerei Statului. In matematice, el s'a ocupat de calculul infinitesimal; in sciintele upturale pune basele Geologiei si se o.cupa de origina globului ; in istorie, arata care este metodul a.deverat pentru cercetarea faptelor ; in politica. tine nu cunOsce -pc pseudonimul Caasarinus Furstnerius cum si tendinta de a -face ca principil Germaniei se fie considerati de adevarati su-verani, depindend inse ale suveran ; in filosofie a fost eclectic, metodul seu rational find a priori, deductiv ei geometric.In .doctrina sa Leibnitz afirma ca ratiunea este un dar al lui Dumneclea, ca ereticul este in afara de biseriea si (led si de Chris -tos, ca papa este representanehl lui Dumneclea in Biserica, iar imperatorul este represent antul puterei temporale, incercand sa face o unire intre protestant' si catolici. Leibnitz a sfatuit pe 1'arul Rusiei c6, data vroesce a civilisa poporul seu, trebue a invoi introducerea lucrurilor streine, care sunt de folos, cum si de aduce barbati capabili, on de' unde i-ar gasi. 2) Wolf (1679 1754), de lot din Breslau. El fost crescut in principiile bisericei, totusi arata o inclinare catre filosofie ei matematice cum se vede de cand era la Iena unde isi facea studiile.
Profesand cu succes la Leipzig atat teologia cat ei matematecele ei filosofia. Wolf in 1706 fu chiemat la Halle, unde facu lectii escelente de matematice, logics moral& ei metafisica. El auto. .se alunge ideea supranaturalului din religiune si aproba pe ace'
www.dacoromanica.ro
173
complecta teoriele sale, de si tote erati coprinse inr formule matematice inflexibile, pe care le aplica la
teologia. Wolf avu resunet in Germania. In jurul filosofiel lul se grupara o suma. de barbati destul de in-emnati. Cel din urma. discipql al lui fu Noise Mendelsohn 1) insemnat prin scrierea sa eMorgenstunden » Berlin, 1786 ed. IL Critica incepu ins' cu Kant 2) care ca si David Hume refusa ratiunel d a cunOsce a priori causalitatea. Operile sale Insemnate sunt: Critica- ratiunei pure si critica judechtel.
Principiile filosofice a le lul Kant dovedesc o incercare ce nu avuse loc pane aci in Germania.
Niel ceea ce esista nicl ceea ce nu esista nu pot sa fie dovedite de ratiune. El refusa elementelor a priori ce sustiniail ca cele ce se petrece clilni.c in nature, sunt mai marl
ea lucrurile ce se spun c& stint supranaturale.Wolf a combatut cu succes pe atel. Nu mai remase insa de loc in crestinism, and sustinu ca morala lui Confuciu este superior& on -cerei alteea, ceea ce facu ca in 8 Noembre 1723 se fie distituit printr'un rbscript imperial, iar el trebui se piece in timp de 48 Ore din Pru.sia. ducendti-se la Marburg. Teoriele sale se respandesc la Iena si Tubingue. In 1736 o comisiune instituit& ad-hoc, pentru a se pronunta asupra filosofiei sale, gasi ca este inofensiva. Wolf a avut un bun j)rieten in Matiteuffel, intemeetorul societatii aletofilelor.In 1743 fu ridicat la ranguri de noblete qi numit cancelar al universitAtii. Invetatura sa este considerat& ca punt de trecere de la filosofia lui Leibnitz la rationalism. Mendelsohn M. (1729-1786), de nem judeu, a studiat scriptura sub conducerea rabinulul Frankel si ajunse insemnat, prin cultures sa autodidact& ; lipsindu-i adesea chiar mijlOcele de train.
Spiritualist, Mendelsohn in Phedon" si Orele diminetei" arata principalele base ale acestei doctrine. In viat& ca si in scrierelesale, el nu se impaca de loc cu tendintele acelora ce vroiati a-I face sA, paresesca religia sa, cum se vede din apArarea judaismulul. 2) Kant (1724-1804) filosof insemnat si matematec distins, pe
www.dacoromanica.ro
474
.a ratiunei speculative valora obiectiva absolute. care
-se cuvine numal ratiunei practice. Kant fu sceptic in metafisick dar fu dogmatic in moralk Principiile a priori impuse vointei sunt absolute ; deci legea moral'a are un fel de imperativ moral si ca urmiare esistenta libertatil vointel si a neinurireT ca si a esistentel. lui Dumnegetl. In teologa Kant dete putere si activitate, chcI punend superioritatea morala, asupra dogmaticel, p-anea in evidenta puterea crestinismulut Ca suveran al judeatel orT carer dogme era tot ratiunea si nu se putea ca o dogma revelata sä fie contra ratiunei. Multi fur& contra teologiel de la Konigsberg, care era deistk Asa avem pe Storr Do-
derlein) 2 Echermann Reinhard 3) si Herder"). langa cultura teologica ce avea in el se recunosc vederile lui Hume si Rousseau. Kant este autorul insemnatelor opera Cri_ tica ratiunei pure" Critics judecatel" qi Critica ratiunei practice"In ceea ce privesce xeligiunea, el scrise Religiunea in
marginele ratiunei. -.RI se yacht' : Coloni, Exposé eritiq, de la philosoph. de la relig. de Kant, Strasburg, 1845. 1) Storr (1746-1805), profesor la facultatea de teologie din Tubingue (1777), orientalist insemnat, dete la lumina multe lucrari relative la exegesis. 1792), teolog protestant si profesor la 2) Doderlein (1745 Altorf si Iena, este in barbat de o cultura teologica vasty Lucrarea sa "eritica textuluf biblic" in ebreesce este destul de apreciata.
Cu lel se termini dogmatics luterana si urma acea Kantiana.
Dliderlein intelegea prin dogma : sententia doctoris alicujus. Atat riiscurturile sale cat si lucrarile sale critice fura bine primite. a) Reinhard (1753-1812). originar din Vohenstrauss (ducatul de
Salzbach), naseut din parinti pies'. capita o crescere religiOsa. In 1768 intra in Ginmasiul de la Ratisbena, in 1773 la Universitatea din Wittenberg, iar la 1777 obtinu titlul de profesor de filosofie. In 1782 fu insareinat cu catedra de teologie la universitate, adaogandu-i-se la 1784 insarcinarea de membru al consistoriului. La 1792 '1 gasim la Dresda in calitate de consilier ecclesiastic, prim predicator al curtei si membru al consistoriului. Reinhard prin predicele sale remase neintrecut in Germania. 4) Herder (1744 1803) din Morungen (Prusia orientala). ca si
www.dacoromanica.ro
175
Dupe Kant vine F. H Iacobi1) un alt urmas lat. Hume si in urma Schleiermacher') crescut in sinul Fralilor Moravi. Acesta se sili a impaca credinta cu rgiunea si in acest stop inlatura trite formulele religiunei ce erati atacate si care cu greu se
al.
puteaii apara. Partisan al teoriei dependinl.el omulul de Dumnecleil, sentiment prin care cunOscem pe Dumneelea, cu cat ne vedem mai mult pe. not, servindu-ne dragostea cu destula putere pentru acesta. El sus0nea ca Teligia crbstin& este in constiinta crestina, iar nu *Reinhard avu o educatiune religiose. In 1763 fu profesor la Fridericianum. Ideile lui Hamann ei Kant, cu cari fact' cunoscinta la Konigsberg, avurA influenta asupra sa, cu osebire ale Celm d'inted5. In 1764 lua insercinarea de director al ecOlei de la Riga, iar in 1771 predicator al curtei comitelui din Buckeburg. SA se vadA Doring, vie de Herder. Weimar, 1829. 2) lacobi (1743-1819) din Dusseldorf, membru al camerei aulice din Berg (1771), iar in urmA membru al acadcmiei din Munich. (1804). Filosofia sa se resume in aceste trei puncte : esista veritAti metafisice ei o realitate fisica ; obtinem siguranta hnediatA
a unor lucruri prin credinta, a altora prin sensatiune
Si
cu-
nciscerea ce cApatam este obiectiva. SA se vadA Kuhn, Jacobi et la philosophie de son temps. 2) Schleiermacher (1768-1834) exit din ecOlele morave de la Barby ei Nieschy, ajunse in urnaa unul dintre teologii Ins.mnati ai Germaniei. cetind gi instruindu-se cu scrierile lui Platon, Kant, Fichte, Schelling, Hegel si Spinoza. In Berlin el intra in priete-nia unor insemnate personagii, care it &curl' a se deda studiului filosofiei. Silit a se esila singur la Stalpe (Pomerania), in 1802, la 1804, ne mai putend suferi climatul Balticei, revine in Germania ei primesce functia de predicator ei profesor estraordinar la Halle, unde este forte mult iubit de scolarii set. can vedeai'. in el pe adeveratul profesor, care imbratieA in studfile sale, dogmatica, morale, ermeneutica, exegesa Noului Testament ei enciclopedia. La Halle compuse el scrierea : die Weihnachtsfeier (1806) pe Ifixtga discursurile @i monologurile de mai inainte. Dupa ce Halle fu luat de Napoleon (1806), Schleiermacher se duse la Berlin ei in 1807 facu aci cursuri de teologie qi filosofie fiind Ii intr'o situatie banescA cam rea. Lucrand pentru eliberarea patriei sale, colabora la jurnalul Conrespondentul prusian" si pre-
www.dacoromanica.ro
176
in Scripture. Tote miracoleje le primesce ca bune in tru cat pietatea cresting le-a primit ast-fel. La scOla Jul gasim pe C. I. Eitzsch1)si A. C. D. Twesten.2) dice, tuturor celor ai sci ca se'si depuna, averile for pentru mantuirea Ore/. In 1866 inclin& catre catolicism, ceea ce facu pe catolici in 1821 de a incerca injosirea protestantilor ; dar in urma protesta contra incercarilor ce se kiceau si dovedi principilor ca n'aii dreptul a se amesteca in astfel de afaceri. In 1829 se Metz
un compromis.Mai Inainte Inca, la 27 Sept. 1817, la un sinod tinut in Berlin, el sustinea Ca puterea crestinismului stA, in credinta in Christos, iar nu in dogma. Schleiermacher a autat s& puna in armonie crestinismul cu filosofia modernit El lucra deregula trel ore pe di (de la § la 9 ore de dimineta) si atat el cat si valorosil Fichte, Hegel, Savigny si Niebuhr, Neander, de Wette Acura splenderea universitatii din Berlin. Lucrarile sale sunt impartite : in teologice, discursuri si filosofie, formand un tot de 30 volume. Sti se vad& : Bender, Schleiermachers Theologie mit ihren filosofischen Grundlagen, 1876-78 ; Keferstein, Schleierma-
cher als PLidagog, Iena 1889,F. Bonifas. la doctrine de la redemption, de Schleierm, Montauban, 1863. 1) C. I. Nitzsch (1787-1868) privatdocent (1810 , profesor de
istorie si predict"). (1817h a obtinut diploma de doctor pentru a lucrare a sa asupra santului Spirit. In 1819 primi insarcinarea de inspector bisericesc la Kemberg, iar dupe 1822 de profesor la Bonn, pan& in 1847, in care calitate lucra ca un adev6rat conducetor al bisericei reformate din aceste Orti. Lucrarea sa insemnat& este : Sistemul doctrine/ crestine". In 1847 se duse la Berlin, inlocuind pe .Marheineke, iar la- 1850 fonda Revista germane a sciintei si vietei crestine. Nitzsch sustinea mult unirea,
tuturor protestantilor, cum se vede din lucrarea sa: Uniunea
evangelic& (1853). Insemnat este uvragiul s5u : Sistemul teologiei practice, in care talentatul pastoral este unit cu capacitatea sciintifica.
1877), profesor de teologie sistematic& ') A. Twesten (1719 la Kiel si Berlin este originar din Glfickstadt (Holstein) si a avut mare incfinare catre doctrina lui Schleiermacher, al card discipol fu. Lucrarea sa insemnata este dogmatica bisericei luterane", Kiel, 1826.
www.dacoromanica.ro
177
Partisan insemnat al lui Kant este I. G. Fichte') logician si metafisic. Dupe el omul n'are consciinta decal de el si de viata sa spiritual& si numal eul e.sista ; totul este prin el si pentru el. Eul este deci infinit si absolut ca si natura diving pin care el participa Marginimea Eului este din cause a este real in timp si este inchis in 6re-care margin.. De aci nevoia de a esi din acesta inchis6re si a intra in unire cu Dumneciel Sa renunte deci omul la el si atuncl cuvintul, ratiunea eterna se incorporeza in el ca in Christos, care nu va, mai remanea mai mult Dumnedeu, cat 1 va fl totul in toti. Discipol al lui Kant fu si er. F. Fries 2) apoi de Wette 3) dogmatist si exeget , F. Schle9 1, G. Fichte (1762
1814), studia teologia la Iena si in
urma se ocupA cu filosofia, ajungena un insemnat profesor la Iena dupe Reinhold, silindu-se a complecta pe Kant, care
avea d,espre el Nina idee, de and ii presentase lucrarea sa Wissenschaftslehre", dar care se suparit pe el, de indata ce veciu ca if transformase invetatura sa. De la Iena se duse in Berlin, unde lucra pentru organisarea facultAtil si fu .numit profesor. Lucrarile lui formed" 8 volume si unele din ele se gasesc traduse
n frantuzesce. ') 1. F. Fries (1773-1844). profesor de filosofie de la Heidelberg gi Iena, tiind locul intre Kant si Jacobi. Dupe el ideile suns conceptiuni primordiale ale ratiund practice si intre lumea seus}bila si cea ideal& este sentimentul frumosului si sublimului care ne duce la divinitate. 1 De Wette (1780 - 1849), de lot din Turingia, eopil4ri in
Weimar, studia la Iena si in 1806 dete in lumina interpretarea unei pArti din Vechiul Testament. In scrierile sale combate esplicarea miracolelor si se opresce la aretarea pArtei morale a
tu%nror personelor din istoria santa. In 1807 este profesor la Heidelberg, in 1810 in Berlin si in scrierile ce da In lumina se tine 4e vederile lui Pries. In 1819 fu destituit din postul de profesor si se duse la Basel unde si muri. Cat stete la Basel se ?cepa cu studierea Noului Testament si scrise asupra rawww.dacoromanica.ro
12
178
gelf) F. L. Hardenberg 2) (Nova lis) Schelling2) Hegel') Daub 5) si Marheineke. 6) Apol yin Gabler, portului dintre evangeliile scrise ei traditiunea °rain. 4i ce timp a trecut intre petrecerea faptelor ei scrierea lor, in ce forma sunt evangeliile ei ce coordinare este intre ale. Pentru el istoria lui Christos este misteriosa. Critica ce introduse el, nu satisface insa tote cerintele si nu nimicesce indoelile, lasand in piciOre atacurile ce gasiat acel cari credeat ca infra sciinia Qi religiune nu, pate fi impecare. a) F. Schlegel (1772-1829) iii facu studiile la Gottingue ei Leipzig
ei obtinu titlu de doctor in filosofie. 0 lucrare a sa din 1797 asupra Grecilor ei Romanilor 11 facu destul renume, ca ei revista Athenaeum. La Viena, Schlegel preda cursuri de istorie moderns ei literature, ceea-ce '1 facu prieten cu Metternich ei fu numit ambasador la Francfort. El _mud la Dresda. Schlegel este insemnat ca istoric, filosof, literat ei artist. a) F. L. Hardenberg (Novels) 1772-1801, poet din Boole romantics a Germaniei, a studiat matematecele er Dreptul la Iena, Leipzig ei Wittemberg. Misticismul set se datoresce mortei curan de a sotiei sale. Pentru el studiul filosofiei nu mai valora de
atunci ei retras. se multumi cu un post de iconom la . sali-
nele din Turingia.Melancolia nu'l parasi pant in tale din urma momente ale vietei sale. 8) Schelling (1775 1854) de lac din Lemberg (Vurtemberg). a studiat teologia la T.ubingue ei se imprieteni cu Hegel. La Iena fu chiemat se ocupe catedra de profesor de filosofie, iar in 1807
ei 1808 la Wurtzburg ei la Munich. Putin timp a fast ei la Erlangen.In doctrina sa teogonia se confundt cu oosmogonia ei
idea1u1 ese biruitor fets cu realismul. 4) Hegel (1770-1831), de lac din Stuttgard, a invotat teologia la Tubingue, apoi filosofia. In 1801 Hegel ajunge privet docent la Iena, in 1808 pro fesor la Nuremberg, apoi la. Heidelberg 1816
ei la Berlin 1818. El este insemnat pentru ideile pe sustine. Vedi Hegel" Ens. par Licht.
51 Daub. (1765-1836) a studiat la Marburg 1i apoi a Yost profesor la Heidelberg. El a escelat prin energia sa morals. Ca Filosof a tinut de teOriile doctrinare ale timpului set, find influentat de ele; El a murit facendu-ei cursul, pu aceste cuvinte ale lui Schiller Das Leben ist der Gilter h5schtes nicht, der Uebel grosstes ist die Schuld". 9 Marheineke (1780-1846) din Hildesheim (Hanovra), studit www.dacoromanica.ro
179
Geischel, Rosenkranz, Roth, Strauss si Bruno Bauer, pe earl numal II amintim aci 1). G'alvinii si disputele dintre el Doctrina ca si disciplina Calvin, era in totul influentata de spiritul de precisiune si de ordine ca si tatemeetorul sectel. Geneva, ca tip al republicelor crestine, da tonul. Intre calvinistl a fost o mare unitate de vederl, considerhndu-se disputele dintre cele-l'alte confesiuni, si abea done dispute ail avut loc in tot decursul secolului al XVI si al XVIL Acestea furl.: disputele Armi-
Dianismului si a universalismulul ipotetic. Arminius J2) este Intemeetorul celel d'intaia secte' in Leyda. Acesta, contrar vederilor lul Calvin asupra predestinatiunel absolute, Inv6ta c5. alegerea ca si condamnarea Omenilor depind de binele sail 1.611 ce '1 fac el. Nu gratia pOte (influinta decisiv asupra omulul, dac6. el nu se adaptea. cerintelor el. Combatea cu alte cuvinte decretul universal si absolut al lilt Dumnege4 la thatingue si in 1805 ajunse profesor la Erlangen, ieir in 1807 la Heidelberg. In 1811, la Berlin, profess aprope :tote rainurile teologiei, facendu-se destul de cunoscut ca partisan al dreptei hegeliane. Scrierile sale Bunt destul de valorOse din punetul de vedere a principiilor ce sustine. i) SA se vadA Haag. Hist. des Dogmes. ') Arminiu (1560-1609) predicator la Amsterdam (1583), e studiat la Utrecht, Marburg, Leida 6 Geneva, iar in 1603 ajunsu profesor la Leida.
www.dacoromanica.ro
480
Contra sa s'a ridicat Gomar F.1) colegul sat. Politica se amesteca in discutiunele lor. Partidul republican sustinea pe Arminieni, numiti si Remonstratl, dupe cele 5 articole, din 161'0, pe cand marea majoritate a poporulul si a clerului era cu Gomar. Sinodul din Dordrecht, convocat de slatele generale, in sedintele sale de la 13 Noembre 1618 pana
la 9 Maiu 1619 n'avu drept resultat de cat a irita mat mult pe partisaniI celor doue secte. Decisiunile. Sinodulul aprobara pe Calvinistil rigidI. Arminianis-
mul isi urma drumul Inainte si ajunse de a subordina credinta rallunel. El gasi aderentl destul in Anglia undebarbati insemnatl 'I luara apararea. Asa fura Ha lles 2), Cudworth 3), Tillotson4),si altiT. In Olanda infiintara si biserici dupe anu11625. BarbatY insem') F. Gomar (1563-1641) da loc din Bruges, 'ei-a complectat studiile la Naustadt, a luat bacalaureatul in 1584 ei in 1587 seduse ca conductor al bisericei din Francfort. In 1554 fu cliiemat profesor la Leyda, dupe ce luase doctoratul la Heidelberg. In 1611, iu urma certei avuta cu A4miniu, demisiona, ii se retrase la Middelburg. de aCi se duse la Saumur i apoi la Groeningue
unde muri. 2) Ha lies Iohn (1564-1656) profesor de limba great la Oxford (1612), capelan (1618) ei canonic la Windsor (1640). 8) Cudworth (1617-1688) a fost rector la, North-Cadbury (1641) Si profesor de limba ebraicii la Cambridge (1645). Cudworth este insemnat prin lucrarea ea : The tine intellectual
system of the universe", (Adeveratul sistem intelectual al universului) cu care fiicea asemanare .intre trinitatea platonich si
cea cretin si in 'are se aratii ca unirea dintre corp $i suflet
se face prin asa mimitul mediator plastic, care este substanta ce le unesce. 4) Iohn Tillotson (1630"-1694), rationalist, iel facu studiile la Cambridge. La Londra nastigrt mult din eederea sa a.colo Qi cunoscintele ce facu. In 1664 fu ales avocet la Londra. Tillotson este insemnat ca orator. La 1691 fu numit arhi- episcop la Cantorbery, dupe ce in 1689 fusese cleric de cabinet al regelul.
www.dacoromanica.ro
181
natl turA S. Episcopiusti, Curcellaeue), Grotius), LeClerc'')0 P. de Limborc125), insemnatt prin exegesa 1) S. Episcopius (1585-1643) conducetor al partidei arminianis-
lice, a studiat teologia si filosofia la Leyda si urmat dupe a Gomar la universitatea de aci. Dupe cati-va ani de esil se intorse in terA. la 1626 Eli 1634 obtinu postul de profesor al partidei ce apera la Amsterdam. El credea ca crestinismul nu este de cat c) adunare de mai multe- invotaturi, iar nu o religie now!). Episcopius profesa subordinatianolismul Fiu lui si nu recunoscea per sonalitatea Santului Spirit. Cat pentru pacatul original, el nu aproba car natura omului s'a conrupt de tot, in urma gresalei stremosilor no4tri. 1) Curcellaeus (1586-1659), ca si Episcopius era adept al arminianismului Eii nu primia predestinarea absolute. El fu pastor la Bois-le-roi, 'tiga Fontainebleau. Dupe 1637 inlocui pe Episcopius ca profesor.
8) Grotius (1583-1645), un bArbat fade insemnat, urma cursurile universitAtil din Leyda gi la etatea de 15 ani lua doctoratul in drept.
In 1613, dupe ce ocupase cu demnitate functiunea de advocat, fu numit ambasador in Anglia, iar in urma, revenind in tern, fu numit sindic la Rotterdam, alegendu-se membru al adunArei statelor generale. Ia 1616 este trimis ambasador la Amsterdam, iar in 1618 fu pus la inchisore de Mauriciu. principe de Orange, condamnat la mode, dar apoi commutandu-i-se pedepsa in inchisore perpetufi si la confiscarea averilor sale. Scripat din inchi-
sore prin desteptaciunee si curagiul sotiei sale, se duce la Anvers Eli de acolo la Paris, unde Ludovic XIII II di o pensiune de 7,200 lei. In 1630, dupe modes, lui Mauriciu, Grotius fu pus in posesiunea averilor sale Eii reveni in Rotterdam, in 1634 se duce la Fracfort (pe Mein), iar in urma este numit ambasador la Paris din partea reginei Cristina (1635), unde state 10 ani, cu tote intrigile ce se teseati. In tale din urma, pe cand se ducea de la Stokholm la Lubeck, muri. Epitaful si-1 facu singur : Grotius hie Hugo est, Batavus captivus et exul, Legatus regni, suecia magna, tui. 4) Le Clerc I (1657-1737), teolog insemnat, si-a facut studiile in Geneva si a lasat mai multe scrieri de o valOre recunoscuta. In 1682 '1 gasim in Anglia si Ia Amsterdam, in 1684, face cursuri de limbele veohi i de filosofie la gimnasiul de aci, iar duplt 1712 de istoria bisericescA. In una din scrierile sale aratA ca Moise nu este autorul Pentateucului. Le Clerc este fondatorul ziarului Biblioteca universals si istorica" Ili este cunoscut ea un critic talentat. 6) Lizriborch (1633-1712), profesor la Sem inarul Remonstratilor,
www.dacoromanica.ro
482
lor, in care se observa metodul de interpretatiune- is:toric. In 4629 cei trei frati Van der Kodde1) deter& nascere sectel ghynsburgilor in care putea intra numai acel ce se decidea a trai dui:A preceptele Evangeliet si a recun6sce pe Iisus Christos ca trimis, divin. Protesoril academies din Saumur nernultumitl cu teo-
ria predestinatiunei absolute, ca si Arminius, o combatura. In locul et recunoscura teoria Universalisinulut ipotetic, care nu era de cat sintesa universalismulul a particularismului. Dup6 eel d'Intaiu omul nu s'a putut mantui fara a lua parte la. acesta opera, iar La Place se 'revolta contra imputatiunei imediate a pecatului stremosesc, pe cand inspiratiunea cartilor, sfinte era combatuta de Cappel. La. opiniunile for se raliara o suma de teologl pecare
nol u mentioaam : Blonden,Daillaeue), Tronchin 4) este insemnat prin cate-va lucrari ale sale, in care urmeza sistemul lui Arminiu. 1) Van der Codde (Joan, Adrian si Gilbert), kefil arminienilor din Terile de jos, cari deter& nascere sectei cunnoscuta sub numele de collegieni (collegia) sau Rhynsburgieni. (Rhynsburg, aprOpe de Leyda), cari dupe 1625 se stabilesc in (Mande, predicand contra -sucerdotiultii, serviciului militar si a functiunilor publice. 2) D. Blandel (1591 - 1655). teolog, filolog §i istoric talentat, Et dovedit faLsitatea decretalelor lui Pseudo-Isidor. (Pseudo-Isidorus et Turrianus yapulantes, Geneva, 1628). In 1653 perde Yederea, totusi dicta lucrarea sa insemnata. Genealogiae Francicae flenior assertio vindiciarurri Hispanicarum.... eversio Amsterdam, 1655. 1670), de loc din Chatellerault, studia Dallaeus, (1594
la Saumur si predicator la castelul du PlessissousForet, apol la Saumur.De aci fu chiemat la Charenton in calitate de pastor si muri aci. El are vr'o 34 de scrieri, din care cea mai insemnata este : Traite de l'emploi des saints Peres pour le jugement des differends de la religion, in latina : De usu Patrum ad, ea, definienda religionis capita duae sunt hodie controversa" traduse de Messager, Geneva, 1656. Tronchin (1629-1705), cunoscetor pr -fund qi om de carac-
www.dacoromanica.ro
183
(t) 1705); pe cand altil le combaturg.. La 1675, In Elvecia, prin Formula Consensus ') se dete o noue confesiune de credinta, care ins& cadu cu totul In 1722. Acel ce admitea conlucrarea gra0e1 cu vointa
fu Claude ,Pajan (t 1685).
Diferite Secte elite din reforms.
Din lupta cu biserica romans cum si din principiul liberalismulu.l Inaintat, .in materie de credinta al luteranilor, care lasa onT cul libera interpretare a JAM, esira o sums de secte. Asa furs Antitrinitaril, Ana-
baptistil si Socinienif. Basele Societatil ca si dogmele principale ale crestinismului, cum era cea a Trinitatil, furs combatute de et. Nu era nicl o autoritate in materia de religiune, nu era niment stapan pe al se4, ci totul al tuturor, ba nici puterea civila nu trebuia ascultata. EI predicati imparatia de 4000 de anI, se conduceau de un fel de iluminalia interns si nu vroiau sa primiasca botezul pruncilor. Italia a fost plina de Antitrinitarl dupe cum Germania de Anabaptists. Clasele de sus ale Societaiii (Antitrinitarl) ca si cele de jos (AnabaptistI) se atasara la aceste secte. Ba'rbatI ca I. Valdez 2), secretar al viceter, ptudia la Geneva §i Saumur si dupe 1664 ajunge profesor la Saumur. Tronchin a fost contra juramiltului ce se face°, de, clerici, cA nu vor inveta altfel de cum le ordona biserica. ') _Formula consensus Helvetioi, redigiatA de profesorul Henri Heidegger. este compuse din 25 canone, in care se coprinde doctrina calving. 1) I. Valdez It 1540), secretar al lui Carol Quintul, in urmi pg-
www.dacoromanica.ro
181
regelut din Neapole, Bernardin °chino'', general al' Capucinilor, Valent Gentilis2), doctorul G. Elandrata 3), care predic6, In Transilvania, Campanus4) ce era contra divinitatei Sa.'ntului Spirit ca nefiind basat'a pe
Scriptura, M. Servetus 5) si
alcii,
luara parte la lupta.
nisesce Germania (1535) ducendu-se la Neapol, unde se ata4a pe langa Vice-Regele, care '1 lua secretar al seii. Ideile noui ale lui Luter, Melanchton, ale anabaptistilor, '1 facu sa adopte alte
idei de cat cele cre§tine, mai mult fantastice de cat rationale. El admite interpretarea individuals a Bibliei si in tote manifesta cea mai mare neincredere. I) Bernardin Ochino, al treilea vicariii general al capucinilor, om pios in aparenta, dar mai mult ipocrit in realitate. Neputend obtine avansarea ce doria, el ataca pe Papa, parasesce ordinul $i se duce la Geneva cu o teller& cu care se insOra. El era favorabil poligamiei, pe care o respindi si in Germania $i Anglia. Ochini a murit de pesta la Planckow, in Moravia. (1561). 2) V. Gentilis (-1566), de loc dln Cosenza in Neapol, este cunoscut ca antitrinitariii, de si in 1558 fu nevoit sa subscrie un simbol co avea, in el dogma Trinitatil. Umbland fugariii prin Elvetia, POlonia, Francia. Moravia si Savoia, in aoasta din urma localitate este prins Qi decapitat. 3) G. Blandrata (1515-1590) (Biandrata) medic 4i antitrinitaria insemnat. Fugind *Ca se scape do urmaririle Inchisitorilor, el se duce in Geneva (1566), unde se facu calvinist. Combatend dogma Trirnitatii §i temendu-se a. fi pedepsit de Calvin fugi in Po-
Ionia. Luat sub apararea lui Nicole Radziwil, Woevodul din Vilna, este declarat inocent de sinodul din Pinczov. In 1563 '1 gasim in prietenie cu kin Sigismond, principe al Transilvaniei, iar apoi cu Qtefan Bathory. '1
Carnpanus ( +1580) era contra Trinitatii Eli more in inchisore,
aprOpe cu totul nebun. El apara dualitatea persOnelor divine si recunoscea intre pie un raport, care se asemana cu unirea conjugala, in care Tatal este elementul masculin. iar Fiul acel femenin. Cat -pentru Santul Spirit, el inveta ca este un spirit comma ambelor .perscine, iar nu o personalitate. (5 M. Servetus (1509-1553), originardin Villanueva, in Aragon,
studia dreptul la Tulusa, se ocupa cu meditarea bibliei, iar in 1530 se duce la Basel. unde se dete studiilor curat teologice. In lucrarea sa : De Trinitatis erroribus libri VII", combatea dogma TrinitAtii. Refugiat la Paris, este cunoscut sub numele de Villeneuve ; in 1534 se duce la Orleans, apol la Lyon, tar in 1537 se ocupa cu matematicile la Paris. Lui se datoresce descoperiwww.dacoromanica.ro
185
Anabaptistil In 1521 se unire, cu leranil germanl .si ast-fel ajunsere, nesuferill, pe lenge, principiile for inmorale ce le practical) la Munster. El fure, reformail
de Menno Simon's') In 1536, de dad sunt cunoscuti sub numele de Menonip sail baptists si se afie. si ads in Statele-Unite. El nu primesc botezul copiilor, nu vroesc se, jure, fug de orl-ce slujbe publice si nu vroesc a face armata. Lelio Socino 2) si Fausto Socino) nepotul seil detera o noua. organisatie Antitrinitaririlor si de atuncl, sant cimoscull cu numele de Unitari si n'admit de cat
biblia ca singura regule, de credinta. Dintre simbole primlail pe acel al Apostolilor. In interpretarea Scripturel, raliunea era conducetorul. Ca mijlocitor al omului era Iisus Christos, de Ore-ce omul dupe cedere, nu era
capabil d'a merge pe drumul adevarat al viqel eterne. rea modului eirculatinnei sangelui. In 1538 plea din Paris. Pen-tru ca a combatut dogma Trinitatri a fost condamnat la ardere, in urma unui act de acusare, facut de Calvin si compus din 38 articole. I) Menno Simonis (1505-1561). capelan in Pinningen (Tara Fri-
sonilor), nega presenta realA a Mitntuitorului in Euharistie, iar in urmAfu si contra Liturgies, pe care o considera ca uu cult idola-
tric, contra botezului si a Euharistiel. In 1536 el se declare pe fate contra panel' si lua conducerea anabaptistilor, earl se adresasera la el. Mennonitil 130 aflA si ast5.-41 in Terile de jos, in Prusia, Rusia, Ungaria si Transilvania. 9) L. Socini (1525-1562), protestant }:}i prieten cu Melanchton,
se stabili la Zurich, dupe ce in 1547 plecase din Italia. El muri timpuriii, din causa unor certe familiare, pe Lange necasurile venite asupr5.4 din partea catolicilor. 9 R Socino (1539-1603), nepot al lull L. Socini. a studiat'clreptul
si teologia, sica si unchiul setis'a stabilit la Zurich. De aci se duse la Basel, apoi la Geneva, Transilvania §i Polonia, afianau-se in capul partidei antitrinitarilor. El a interneiat biserica
socinianA in Polonia. El a scris Bibliotheca Fratrum Polonorum",
Amsterdam, 1656, si a lasat neterminat catehismul de Rakow.
www.dacoromanica.ro
486
Iisus de si om, a avut destinatiunea de mijlocitor.. Nu era egal deci Iisus cu Tata', de si '1 adora ca peDumneclea. Cele dou6 naturl nu se pot uni intfuna, de Ore-ce n'au aceleasi caractere. Santul Spirit nu era decat o putere a lui Dumnedeil ce lucra asupra omului_ Cu Descartes') incepe cercetarea adev6rurilor prin punerea for in indoia15.. Se primiati ideile irascute, se admitea Dumneclea ca putere absoluta. Progresul ideilor cartesiane fu oprit, din indemnul episcopului de Paris,
de catre consiliul municipal din Paris, la 1675, de si ca si unit din Jesuiti erati de partea sa Jansenistil Calvinil se pronuniara contra doctrinel de 6re ce duce la ateism. Cu tote acestea, in prile de jos, CartesianismuL
facu marl progrese. Si aci se gsira barbati insemnati earl primira sisternul lui DesCartes.
Arnica lui J. Cocceius') se alipira defilosofia cartesiana si suslinura interpretarea alegoric4 a bibliel, eautand a gasi in Vechiul Testament tipul Noului Testament. El fu comMtut de Jancourt 3), care vedea in teoria lui, Cocceius o adeverata tipomania. SinOdele
taturile
din Leyda si Utrecht condamnar5. !rivelul Cocceius. A trebuit ca un cugetAtor
profund, judeti de nascere, sa se incerce a uni fi1)Descartes (1596-1650). clev al iesuitilor, trAi cat -va timp re
tras in Olanda, iar in 1649 fu ohiemat in Suedia de regina Cristina. Descartes a fost contra necredincioWor 51 ereticilor. Principiul lui filosofic. de la care pleca este : Cogito, ergo sum, sau consciinta de sine insu4i, un metod subiectiv in studiul fi losofiei.
2) L Cocceius (1603 1669) din Brema, Acu studiile aci §i in 1650 ajunge profesor la Leyda. El era un perfect orientalist. 8) Jancourt (t 1725) pastor la Middelburg (1678) apoi in Haye(1699 1715).
www.dacoromanica.ro
187
losofia nota cu teologia, basandu-se pe interve-
nirea imediail a lui Dumnecteti in univers. ,Acesta fu Benedict Spinoza 4). Ca,principiu esential Spinoza nu admitea de cat adevaurile ce resultari din principiti dovedite ca adev6rate. In scopul acesta nega profetiele, on-
miracole si misterele. Silinta sa fu de a. dovedi
identitatea luI Dumnecleil (natura naturans) cu lumea (natura naturata) asa ca din substanta divine apar si Iucrurile din lume. De aci asemanarea perfecta dintre corp si
suflet. Libertatea omului, fu combatuta pe motiv ca in mainile lul Dumnedek omul nu e de cat un instrument. El se silia a. dovedi ca in virtutea legilor esentei divine nici Dumnedeil nu e liber in lucrarile sale. In suta a XVII-a Labadie 2.) iar in suta. XVIII-a Poiret') imbratisiara ideile. misticismului. In ') B. Spinoza (1632-1677) nascut la Amsterdam din parinti j udeo-portugezi, Inca din smile' punea o sums de cestiunrrabinilor, pentru care fu dat afara ei atunci se alipi lie creetini, invet a. teologia, pe Ianga limbele greca ei latina, apoi filosofia ei matemacetele. In 1661 se ste.bili rang& Leyda, in 1664 aprOpe de
Haye, in 1670 la Haye chiemat de electorul Palatinatului
in.
1673, spre a ocupa catodra de filosofie la Heidelberg, el refuse'. Spinoza muri de o ftisie pulmonare. 3) J. Labadie (1610-1674), a facut parte 15 ani societatea Iesuitilor, apoi isi lutt calea predicei @i combatea pe Iesuiti, facend parte dintre Jansenietii de la Port-Royal. Labadie se credea trimis de Dumnedeil spre a indeplini o misiune estraordinara. In 1650 retras la Montauban imbratiea calvinismul sub pretext Oa biserica Romei a ajuns cu totul conrupte. Dupe ce nu mai putu gasi aderenti ei se vedu alungat din tote partile, Labadie infiinta o sect& a sa la Amsterdam ei Brerna. Intre discipolii sei se afla
ei madame Schurmann, pe care o socotia ca a patra, Gratia ei decea muza.
3) Poiret (1646-1719), nascut la Met, inveta aci la inceput apoi se deda cu mult zel la studiul filosofiei lui Descartes. La 1667 se duce la Hanau, in anul urmator la Heidelberg ei in 1669 ajunse predicator. Insurandu-se la 1670, in 1672 este prewww.dacoromanica.ro
188
principiile 'tor se admitea starea ceresch a omulul inainte de adere, se primea un Iisus Christos ,pdmintesc si altul ceresc. In trinitate nu era de cat Dumnegleti singur, represintat in trel persOne. Dintre misticil quietisti Insemnat este M-me de Krudener') care se detea de profetesa si th.c6tOre de minuni.
BISERICA ANGLICANA
Metodistil, Puseistil, Quakeril Se scie ca iii Anglia suveranul da tonul reformei, deci el 'I impunea sigiliul politic. La 1552 Kran-
mer, sub Eduard VI, compuse confesiunea de credicator la Annweiler (thicatul de Deux Ponts). Mai tarcliii se duse la Amsterdam, apoi la Riusberg. unde si muri. ') Madame de Krudener (1766-1825), Mica unui baron f6rte bogat din Curlanda, studi& la Paris, se marita cu Livonien, baron de Krudener, fa etatea de 14 an' si se duse Is, Venetia unde sotul see era ministru al Rusiel. In 1791 casAtoria se desfAcu si Madame de Krudener se duse la Riga, unde era tatal seii. Dupe mai multe aventuri, veni la Paris, unde se atria de cantaretul Garat, iar in urm& nu traia de cat pentru saraci Qi bolnavi, de-
venind o pietist& visionara. In 1706 se gasesce la Dresda, apoi revine la Paris si do aci se duse la Geneva, la Carlsruhe, Heidelberg, iar la 1814 se int6rce la Paris. In scrierea sa Campul virtutilor" Madame Krudener lucra pentru santa alianta. Reg' 91 popOre, clicee ea, nu puteti trai de cat fiind animati de ideile crestine". Qi mai departe : Dee' Alexandru merit& laude, este pentru ca servesce Regelui regilor". In 1815 la Basel, Madame Krandener lacu multi adept'. Din causa predicilor sale contra bogatilor Qi stApanitorilor fu silita s& piece din Basel si se duce Mug& Kulm de aci la Horn, de unde este prinsa si in cele din urm& trimise la Leipzig, apoi la Eilenburg (1818) si a
Koenigsberg. RefugiindU-se la Petersburg. trebui s& piece si de aci si se duse in Livonia, apoi la Crimea si muri la Karfaubasar. Lafater (1741-1801), facu cursuri de teologie si filosofie, iar lla Leipzig si Berlin se puse in contact cu barbatii insemnati in
www.dacoromanica.ro
189
dints, formats
din 42 articole. In 1562, luandu-se-
In desbatere acesta confesiune,parlamentul, In timpul Elisabetel, o reduse la 39 articole, care aprobate de regina constituite bilul celor 39 articole. Prin ea se lass mar libera teoria predestinatiunel si se admite In totul teoria lul Calvin asupra Liturgiei. Niel indulgentele, nicl primatia papel nu furs admise. lerarhia s'a pastrat. Cultul estern, tot mecanis-
mul catolic se mentine, de si nu in intregime si sa merge pans a primi despotismul guvernelor din motive de ordine Inalta morals. Natiunea englesa n'a tocit nicT o data sentimentele de pietate cresting.. La 1729, la Oxsford, se intrunira cats -va tinerl piosl earl pusera basele unel nuoi societati. Ea se intemeea pe rugaciune, cantare de plasmi, predica, avend aceleasi caractere ca si pietismul. De aceea nu lipseste din teoria for stricarea naturel umane prin caderea lul Adam, rescumperarea efectuata prin Iisus Christos, ere-dinta mantuitOre si pedepsele cele mar grozave asupra pacatosilor. Whitfield") si J. Wesley 2) furs Interneetoril proprid dill al acestel secte. timpul lui. La 1769 ajunge diacon la Zurich Fai la 1775 ingrijitorul bisericei Orfelinelor, apoi al bisericei Sfintul Petru. Pe lenge.
lucrerile sale teologice, Lafater este insemnat prin Fragmentele fisiognomice" in care espune cu multi iscusinte tresurile
fetei Qi ale caracterului omului dupe fisionornia sa. 1) Whitfield (1714-1770) de loc din Glocester, ajunse in urma. unor scrieri picise se face parte din sects metodistilor E2i in tote
Duminicile nu se ocupa de cat cu cetirea cartilor religiose. El ere forte pasionat, dotat cu o imaginatiune vie, umbla cu haine sdrentarOse, postea qi predica meree, atregend in partea sa multime de admiratori. El era mult mai bine veclut ca colegul seZi Wesley si avea numerosi partisani la Bristol. In cele din urine_ se certe cu Wesley. 2) Wesley (1703-1791), s'a nascut la Epworth si s'a instruit la. www.dacoromanica.ro
190
Intre partisanil acestor doul barbatI unit Be raliara la ideea lul Arminius si admisera folOsele si efectele faptelor, iar altiI nu putura maY bile de cat se apete Invetatura celel mai desevarsite predestingiuni. Pentru a se putea mentine se stringeati contributiuni ,de pe la credinciosl, cart, Impartip pe sectiunl, se adumatt o data pe s6ptamana. 0 adunare generala avu loc in 1.744, la care lua parte
cel doul Wesley, 4 preop laid si 4 cooperatori bisericestl. Wesley era stapan absolut. Sectaril se abtiniail de la orl-ce spectacple si petreceri, nu purtati lucrue si vestminte scumpe, nits nu adunail avers. In bisericiIe for domnia asemeni cea maY mare simplitate. Wesley admitea caderea omulul In pacat si rescumperarea. Urmarile rescump6rarel sent pacea lul D-geti ;
totusi cere cal* si credinta pentru a obtinea mantuirea. El credea ca. cutremurile de painInt, bdlele, nebunia si trite relele aunt venite de la puterea lul Satan.
Pentru glorificarea numelul lul Dumneclefi, judecata ultima va tinea maY multe mil de anl. Nimen1 nu 'Ate universitatea din Oxford, invetend teologia gi ajungend director al colegiului de la Lincoln. Deprins cu lectura misticilor ajunse sa intemeeze secta metodi*ilor, incercand si o misiune in Ame-
rica, unde piece la 1735 cu Jratele see Carol, cu un toner Ingham qi cu Carol Delamatte. In 1736 ajung la Savannah dar din causa ca se purtare brasc, indigenii se revoltara contra lor, a4a, ce in timp de doui ani, cum spune Wesley, aprOpe n:a facut nimic. Pentru el momentul renascerei sosi la 29 Mai 1739, 9 ore fare un sfert, in Aldlergate-Street, Londra. De acum el se .crede inspirat qi cIi §i nopte, mergea, pe drumuri si predica la toti 641 ii intalnia. Metodismul se respendi Eli in noua Georgie. In Anglia, Scotia qi Irlanda se gasesc asta-di peste 200,000 metedistI, iar in America peste 3 milione.
www.dacoromanica.ro
191
fi santit si mantuit data nu crede cum inveta el. Infernul este pentru tot cel ce nu crede. In biserica anglicana se produse o ruptura din causa dogmatismulul eI cel profund. Societatea Puseistilor I I lua ca scop d'a readuce biserica pe teme1We el apostQlice, In care scop cauta a recomanda timpul apostolic si cele sase secole primare. Nu uita de a da si un mare respect scaunulul papal, pentru care era privita ca o reactiune a catolicilor contra protestantilor. Mantuirea o considerati ca si catolicil,-dar nu suferiail transubstantiatiunea. Protestantil se alarmara;
el nu putura suferi o asemeni inv6tAtura in care Fariseismul escela. EI admiteau purgatoriul, inse R aducea cate-va modificarl. Sectantil cautaii cu orl ce chip ca sa
nege orl-ce raport dintre biserica anglicana si protestanta. Intemeetorul sectel fu Eduard Buverin Fuse", t) din Anglia, a carul doctrina este cunoscuta, pe langa numele de puseism, sub acela de tractarianism, iar adeptil sectel se numiati intre el anglo-catolicl. Pu-. seistil cu trite acestea nu primiati invetatura bisericei asupra transubstantiatiunei si a Liturgiel, In care nu vedeall decat ceva blesfematoril Dintre mistere, Botezul
si Euharistia le credeail evangelice, pe and cele-l-alte thud cliceati ca sunt instituite de biserica. Totusi multi admiteati confesiunea auriculara. Puseistil nu se ocupail de loc de Ptirgatoriu, de rugaciunile pentru mortl, de invocarea santilor, icOne, indulge* si reliquil si ') Eduard Buverin Pusey (1800), doctor *iprofesor de ebraica la Universitatea din Oxford.
www.dacoromanica.ro
192
considerati Liturgia ca o parte eser4iala a cultului, iar nu predica, cum faceati protestantil. Alt membru insemnat al Puseismului este doptorul Newmann. 1) In 1647 G. Fox 2) dete nascere sectei cunoscute sub numele de Quakeri,3) al caror legislator fu WilIiamPenn. Quakeril nu fur& bine prirn41 de toil. Asa Ro-
bert Barklay 4) si a Penn 5) de si eraii de partidul lor, totusi adusera seriOse modificari sectei. Peitru Quakeri iluminatia intern& era. totul, biblia nu ofera de cat un isvor secondar pentru cunciscerea adev6ratel
religiuni. Prin iluminatia acesta se manifest& in nol lumina lui Dumneclet, prin Iisus Christos, si asa ne gasim intarip pentru a nu putea inclina din calea bi6 Dr. I. H. Newmann, ingrijitorul bisericei Santa Maria din Oxford, membru insemnat al sectei puseiste, care a cAutat se dovediascA ca esistA armonie si legaturA intre decisiunile sinodului Tridentin qi bilul celor 39 articole ale bisericei anglicane. 2) G. Fox (1624-1690). pios gi cu imaginatiA forte vie, dusepan& la, estas, esplica abusiv Biblia $i se credea trimisul lul Dumnecleil pe $mint. El avu multi ade*enti in Anglia si America, car' erail tot ma de fanatic' ca si Fox, pentru care avura a suferi ma de mult. 51 Quakeril (TremurAtoril de la toquake-a tremura). Sunt °-
sect& spiritualists din Anglia, nurniti ast -fol, pentru ca intemeitorul sectei, Fox, a terminat intr'o cli un discurs al sell cu aceste cuvinte : Tremurati inaintea cuvintului Domnulul, iar judecatorul 'I respunse : IatA un tremurAtor ! 4) R. Barclay (1648-1690) din Edimburg, este un scriitor insemnat al Quakerilor. El studiA la Paris gi la intOrcerea in Scotia, gasi pe tatAl see in partidul Quakerilor, ceea-ce-1 fAcu ETA se decidA a trece si el in acest pa.rtid. 5) W. Penn (1644-1718) a, studiat la Saumur, visits mai multe
ter' din Europa Eli se intOrse in Anglia, pentru a lucra la resplindirea Quakerismului. El intemeA o sect pe pAmintul Pensilvaniei qi pe pAmentul a cesta, dat lui de regele Angliei, Penn bleu un stat basat pe egalitate Qi dreptate, de @i in urmA avu ski sufere din causa ingratitudinei coloniei.
www.dacoromanica.ro
193
nelui. In Noul Testament totul era o alegoria, intru
cat Iisus Christos e in not si ne sfintesce ca si pe paganil ce veniail la credinta. Nu e nevoe tie nicT o ceremonia, de botez saa euharistia. Clerul e lard folos. Asti -qi primesc biblia si pe Jisus Christos ca un personagia istoric. Nu primesc Trinitatea si au inlaturat fa-
natismul. Trtre urmarile bune ale sectet Quakerilor se pOte mentiona : scciterea sclavagiului din Statele Unite de Nord ale Americel si introducerea metodului lancasterian in invetamint. In 1837 se intemeia secta Quakerilor evangelicl.
noctrina for este coprinsa in (Apologia theologiae
vere christianae>' a 1u1 Robert Barclay, Londra, 1702. Asta-4.1 se afla in America de Nord vr'o 165000 Quaker, vr'o 20000 in insulele 'Britanice ; putini se gasesc in Germania, Francia si Olanda.
Filosofia noue si crestinismul. lerarhia, clerul in genere, erail nosuferit,1 de. partidul disidentilor din Anglia. Bacon") parin tele fl9 F. Bacon (1560 1626), nascut la Londra, iii focus tudiile la Cambridge, apoi fu trimis ambasndor al Angliei pe langi curtea Pranciei. (1577-1580), In 1595 fu ales deputat in _Camera
comurielor. Disgratiat de regiha Elisabeta, Bacon se bucuret de multi trecere in timpul lul Jacob I, ajungand in 1619 mare canceler, purtand numele de baron de Verulam Qi vice-compte de Saint-Alban. Mai pe urrna fu acusat de parlament. declarat incapabil de a ocupa vr'o functiune si pus la inchis6re, de unde fu scos de rege. In 1625, sub Carol I, ocupa locul de deputat 4i
de scum incepe a se deda esclusiv studiuliii.E1 este un filosof insemnat i are idei originale in scrierile sale, care stint www.dacoromanica.ro
13
49.4
losofiel moderne si urmasul seu Locke') rove au libertatea de a predica, de a cugeta si de a esamina. Ideile, qiceati filosofil, sunt nescute din reflexiune sau sensibilitate, predicand un fel de sensualism; ba Hobbes 2) mergea pAnk la materialism. Acesta nega spiritualitatea sufletulul,
credea in Imperacia de 1000 and si isl explica totul ca provenit din sensOuni, si miscAri. El fu combelut de Cudworth 3) si alp contrary, (sistemul seti practic n'a putut gasi de cat inamici), suspneati ca in reveladestul de variate. Metodul sea este inductiunea si tote cunoscintele le imparte in trei care sunt coprinse in istorie, poesie si filosofie, dupe cele trei facultati memoria, imaginatia si ratiunea. Numai filo-
sofia este o sciin(a si o imparte in : teologia naturals, filosofia naturei si filosofia omului. A nu crede in Dumneclea, dice Bacon, este a avea interes pentru acesta : Nemo Deum non esse credit nisi cui Deum non esse expedit. 1) Locke (1632-1704), studia la Westminster, unde obtinu titlu do King's Scholar (scolar al regelui). apoi la Oxford, uncle fact' asemeni studii escelente. In 1661 este numit profesor de filosofie moral& In 1672 Ilicu o lucrare asupra adevaratului caracter mesianic al lui. Iisus Christos. In 1675 plea, in Franta si stete in Paris, Montpellier 4i alte localitati, iar in 1679 revine in Londra,. De aci dupa mOrtea protectorului ski Shaftesbury- se duse in Olanda, unde se deda studiului si incepu o serie de scrieri de multa importanta. Principiul sea este : Nihil est in intellectu
quod non prius fuerit in sensu.
2) Hobbes (1588--1679), eminent student al universitatil din Ox-
ford, ajunse unul dintre cei mai insenmati filosofi deisti. Avend ocasiunea a visita Francia si Italia, facu cunoscinta cu mai multi
barbati celebri ai timpului. In Paris, la 1640~ fu preceptor al
principelui de Galles, mai Cardin' Carol al II-lea. In 1653 revine in Anglia, unde se ocupa cu studil si lucrari literare. Hobbes cu tote
ca iii manifesta adese-ori dragostea pentru femei, totusi n'a fort nici o data insurat. 8) Ralph Cudworth (1617-1688) iii facu studiile la Cambridge, la 1644, este numit rector la North Cadbury, la 1645 fu profesor
de limba ebraica la Cambridge, iar la 1654 fu numit condu-
cetorul Colegiul Mantuitorului. Prin comparatia ce Sou intre trinitatea platonic& cu cea crestina, ajunse. a fi urit atat de Bomano-Catolici, cat si de Anglicani.
www.dacoromanica.ro
195
tiune se coprinde si se razima intr6ga filosofia, contrar Deistilor, earl nu puteall admite nimic mai inainte de a fi esaminat de ratiune. Lordul Herbert') din Cherbury era de acelea0 part] Sunt remarcabile cele 5 propositiuni a le sale : 1.) Este un Du mnecleti 2) Pe acesta omul e dator al servi 3) Prin o viata integra si piOsa omul '1 adorn peDumnecleti 4) Gresalele. nOstre le expiem prin cainta si prin ea De impacam 'Cu El 5) Pentru faptele bune sunt recompense,
iar pentru cele rele, pedepse, atat In viata acesta cat si in cea filtdre. Pentru mantuirea omulul, gicea mai departe, nu e nevoe de vre-o revelatiune ; crestinisrnul insa '1 gasia necomparat cu vr'o alta religiune. Miracolele, profetiile si revelatiunea fura combatute de Deisti. Taland 2) dicea ca nemurirea sufletulul este o inventiune egiptena. El respingea si resplata viitOre, care injosa faptele, a.sa dupe cum sustinea Shaftesbury. El combatea supranaturalul si autenticitatea cartilor Noulul
Testament. Acesta, ca si tovarasil sal, fura intrecup de Bolingbroke3) si D. Hume.4) Acestia aruncara orl ce ') Herbert din Cherbury (1581-1648), primul deist in Anglia, s'a nascut in Montgomery, tunoscea bine limbs greca 4i latina, francesa, italiana Qi spaniola. In 1616 In trimis ambasador al lui Carol I in Francia, facendu-1 mai in urma lord. El are mai multe scrieri. Taland (1670-1722), irlandes, studia la Glasgow si Edimburg,
apoi la Leyda. Din causa doctrine', sale fu nevoit a se refugia la Dublin, apoi la Putney, MAIO Londra. La mortea sa, intrebat daca are necesitate de ceva, el response De nimic de cat
de morte". s) Bolingbroke (1672-1751), studia la Oxford si incepu activi-tatea public& la 1700, ajungend la 1710 secretar de stat. Scrierile sale fura declarate de periculcise pentru religiune §i stat de -catre juriul din Westminster. 4) David Hume (1711-1776) din Edimburg, studia dreptul, filo-
www.dacoromanica.ro
196
idee a supranaturalulul sub cuvint ca se bazaze pe instinct, care ne 'Ate insela, iar nu pe ceva sigur. Bolingbrocke declara ca ateismul nu pOte exista, Dar Deistil se constituira jin biserica aparte. Lui David Williams se datoresce prima organisapune a lor. In doctrina si practicele lor cultul public
find inlaturat, iar teoriele ce susOniati si predieau find prea abstracte, poporul nu se alipi de el, .
asa ca cu WO. sin* ce
Isi
deters, r6masera , de-
parte de a face ceva. Calvinistil rigurosi in Bretania se gasesc sub iu-
mele de Puritani sau Presbiteriani; In afara el vin Drdependengl, Remonstratil si Unitaril. Unitaril nu admiteati pe Santul Spirit ca o putere divine,
cum faceail Socinienil, dar ca pe o persOna, de si nu egala cu Dumnecjet. Vineati apol Baptistil,1) cart nu primiau botezul copiilor si cereau ca el sa se faca prin cufundare complecta, Invetand o predestinare absolute. In America de Nord pietismul putu sa is formele cele mac estravagante. Aci avem pe Shakeri2) (shakingsofia §i sciintele frumose, dar din causa sdrunciniirei senalatii,
intrii, la Bristol, intr'o case, comerciala. Mai tardia se duse la Paris (1734 1737), de tend incepu a da la lumina, cate-va scrieri, pima in 1752, cand ideile sale furs combatute. In 1766 tacit cunoscinta cu Rousseau, in 1767 fu numit sub-secretar de stat si la 1769 se duse 7a Edimburg. 9 Baptiqtif, incepura a se arata cu un sistem doctrinar in 1521. Ei se afla multi in America ; numai in statele unite sunt peste trei milione. In organisatiunea lor, fie-care comunitate este independenta §i ail mare dorintn de a face cat mai multi proseliti. 2) Shakerif din America Nordics, i @i iau inceputulla 1768. Intemeeterul sectei fu femea Anna Lee, irlandeza. Membrii societatii tritest in saracie, castitate, celibatari si comunisti.
www.dacoromanica.ro
197
quakerl sail tremuratori) cart invetati venirea unui alt Mesia, pe care '1 asteptail, find Arient in cestiile doctrinare, si pe MormonV) Carl' escelau prin o multime
de practici si usante innorale, prin o serie de precepte in afara de puterea ratiuneT si prin impartasirea ideii despre milenium. Sectele acestea
dovedira mita slabiciune si nu
avura, un resunet adeverat si- puternie, cu bite incerca-
rile facute de conducetoril lot Tendinte de reabilitare din partea RomanoCatolicilor Catolicit, luara mesuri contra reformatorilor. Indrasneti la inceput, et incep a se ingriji in urma fats cu progresele reformel. Indexul` din 1,559, dupa care se pastrail sail se ardeaii cartile, cum si ordinele instituite n'a-
vura tocmal resultatul dorit.Nici Sinodul din Trident de la 1545 n'avuse mat buna, reusitli. Jesuitil aunt un ordin infliintat de Ignatiii Loyola, de loc din Biscaye, In unire la 1534 cu Fr. Xavier, P. Le Fevre, J.-Lainez, ,Alph. Salmero.n, N. C. Babadilla si S. Rodriguez. Legamintul de unire, in scopul aperarel lui Iisus Christos si a mumel sale, fu facut in biserica Montmartre de langa Paris. Papa Piu al III-lea in 1540 aproba ordinul, dupe ce puse in principiile 1 Mormonif, sects tot din America Nordicii, al careia intemeetor ,este Iosef Smith, in urma unor revelatiuni ce pretinde a a avut. Mormonii iei derivA numele for de la more in englezesce: eel mai ei din mon,: in egiptena,, bun. Altii, cu osebire contraril lor, it deriva de is popp,cov, care insemna spectru.
www.dacoromanica.ro
498
sale ea ordinul trebue sa arate supunere papel, pe MITA_ seracia, supunerea si castitatea ce sä obligati se prediceSocietatea lug, numele de «Societas Jesu* si fu duse la succes de Fr. Xavier. Dar Lainez, urmand lul Ignatiu in 1558, incepu a combate prin fel de fel de mijlOce. Protestantismul. El se Ingriji pentru a da educatiune tinerimel. Din causa ambitiunel peste marginT, a intri-
gelor for si a principiilor rele ce nutria furl, uriti si de catolici si de protestanti. Si aveati de ce. Propagarea tiranuciderel, a reserver mentale si a justificarei rnijkicelor, eratirele si imorale. Istoria Ca si Sciintele e-
sacte au fost Inse sprijinite de eT. In 1773 ordinul fu desfiintat de Clement XIV ca apoT sa fie din noti reabilitat prin Piu al VII in 1814, Am cps ca nici Sinodul de la Trident n'a avut o mar bun& reusita. Cauca fu ca nu se intelesese deplin starea bisericel si nevoile ce avea. Sinodul nu
are de resultat de cat a dovedi o data mar mult ura papel contra Reformel si tendinta de a se mentinea biserica papala asa cum se gasia. Putinele m6surl de reforms ce se luara aci nu furs esecutate. Niel aprobarea lul Piu IV in 1564, nici catehismul de la Trident, aprobat si tiparit in 1566 nu grabira esecutarea sentintelor Sinodulul. eea ce era gray, in cestiunele de dogme nu se hotarise nimic. Sinodul avu eel putin resultatul practic de a opri avansarile ne-
meritOse in der si a pune Ore care stavila simoniet
www.dacoromanica.ro
199
JANSEN I SM UL Episcopul Janseniu este intemeetorul acestuI ordin. In opera sa «Augustinus seu doctrina S. Augustini de humanae naturae sanitate, aegritudine, medicina, adv. Palagianos et Massilienses», Lov. 1.640, urmaresce doctrina profesata de Augustin si are un mare efect in Wrile catolice, unde doctrina lui Augustin era data uitaret Prin bula din 1.642 si asa numita. «In emi-
nentil papa Urban VIII, sfatuit de Jesuip, condamna. Jansenismul. Curtea Franciel din aceleasi motive si avend in vedere ura Jansenistilor pentru alianta cu protestantii din timpul lul Ludovic XIII, se dete de partea Jesuitilor. Tnocentiu al X-lea fu de acelasi avis cu Urban VIII. El condamna 5 propositiuni din cartea lul Janseniu :1) Sunt porund pe care omul pios nu le pOte observa, Dumneclea nesprijinindu-1 in deajuns, 2) gratia e
iresistibila in starea naturel si a pecatulul, 3), omul nu trebue sa lie constrans pentru a lucra ca sa aiba merit inaintea lul D-cleil 4) E ceva semi-pelagian a sustinea ca omul pecatos p6te resista sati a ceda gratiet prevenitOre ; 5) Asemeni este semi-pelagianism a suslinea ca Iisus Christos a murit pentru toil. Incercarea Jansenistilor d'a scapa de condamnare, negand sensul celor 5 propositiunl, asa cum a fort Inteles de papa, nu reusi, si papa Alexandru VII 'I lasa tot sub condamnare. Neinlelegend insa. infailibilitatea www.dacoromanica.ro
200
papel de cat asupra doctrinel, iar nu si asupra proceduel, Jansenistil nu recunoscura papel dreptul de interpretare.
In Francia cel 2 abatl de la St. Cyran Jean
Duverger de Hauranne si Martin de Barcos de Arnauld, Nicole si Pascal respandira cu multa staruinta Jansenismtd. Wend in fel de ajutati
fel de estravagante fie ca fanatici, fie ca ascetl rigurosi, Jansenistil in mijlocul unel societall conrupte sai inmorale, trebuira a se supune decisiunilor luate prin hula, cljnigenitus«, publicatA de Clement XI in 1713. Din certele acestea Jesuitil, cart adusesera lucrurile la estrem, fury declaratI de vatamatorl socie; tatil si suprimatt Este curiOsa procedarea papel cu Jansetristil din 0landa, cari recunosc suprematia papel, dar refusa infailibilitatea, pentru care papil ori-cind primesc de la el vr'o epistola de felicitare, cum bune-Ora la alegerea lor, se grAbesc a le respunde brusc prin cite o bula de escomunicare. In. Francia Iansenismul asemeni nu s'a perdut, ci se sirguesce in on -ce ocasiune de
a pastra libertatile galicane contra absurditatilor ultramontane.
Biserica Romano-Catolica fats cu filosofia Dorinta filosofilor d'a pune in evidenta vechea filosofie fu mult combatuta, de Roma, care Linea cu mice chip la Scolastica. Dogmatismul traditional suferi
forte mult din causa Renascerel, dar cu t6te acestea www.dacoromanica.ro
201
aveau nevoe d'al sustinea atat pe el cat si au: toritatea papeI, care era Inca puternica. Inquisitiunea,
mijlocul ultim la care facu apel Roma, nu reusi pentru a extermina noua directiune. Cu tote silintele amicilor lul Platon, Aristotel avea aderentl. Talentatul si popularul Pomponace') fidel lul Aristotel,
Incepu a'sI arata parerea sa contrara miracolelor, cad legile naturel eau neschinibabile. Amestecandu-se in principalile dogme crestine, el declara ca on -ce religiune ale si puterea d'a se adopta progresulul si de a cactea. Pomponace fu sprijinit de cardinalul Bembo si de
.papa Leo X. Urmasul se'it Vanini) fu ars la Tulusa ca ateu. Incercarea de a tint neoplatonismul cu teologia fu facuta de franciscanul, Zorzi. Roma nu privia tocmal
cu ochi bunl pe neoplatonicl, cacl el cereau mal pe fats libertatea cugetaret Un neoplatonic insemnat este Toma Campanella') prin raporturile ce stabili InI) Pomponace, Pamponazzi (1462-1526) de lac [din Mantua, a lost profesor de filosofia la Padua si Bolonia. El este capitenia peripateticilor din Italia. Ocupatia for principals fu de a esplica pe Aristotel, esact dupa testul original Fampanace si-a flout singur epitaful, ast-fel : Hic sepultus jaceo. Quare ? Nescio, nee si sties aut nescis curo. Si vales, bane est. Vivens valui. Fortasse nunc valeo : si aut non dicers nequeo. Vanini (1584-1619), nascut la Taurisano (Neapol), studia teologia, filosofia, medicine., astronomia si dreptul, facu calatorii
prin Europa, apoi dete la. lumina mai multe lucrari.Acusat de ateism, de si facu marturisire de credinta in Dumneclefi, fu condamnat la ardere. a) Campanella 1568-1639) de lac din Calabria, dominican, adept al inv6taturei lul Telosio. igb gftsi refugiul in Franta, de unde primi o pensiune. El inveta ca, interiorul omului u spune ca el pate, scie i voesce; orb -ce sciinta nu pate se tree/ peste puterile interne $i nu ofera oniului de cat lucruri esterne. Campanella este un inamic al protestantismului.
www.dacoromanica.ro
202
tre notiunea inflnitului si a flnitului, de si in urma ca du in panteism. Scepticismul, bazat pe slabiciunea ratiunei, fu sustinut de M. Montaigne'). In opera « des-
pre intelepciune) urmawl sea Pierre Charron2) puse in indoiala basele credintel si inveta cg. partea istorich a crestinismulul nu conrespunde cu origins_ sa diving.. Cu bite atacurile acestea Scolasticismul sta in piciOre pentru el, noua fllosofla nu'I opunea un sistem care sa se stabilIasca In locul el pang. la Descar-
tes. In urma sa Malebranchea), in apropiere de panteismul lui Spinoza, dete folosoliel lui Descartes un caracter de idealism mistic. Sufletele si corpurile, dupe el, se modifica din causa lui Dumnecleii, esenta tuturor lucrurilor, a ideilor si vointel. Pentru el nu era libertate, nu era personalitate. El avu mai multi aderenti intre cars vom cita pe Bossuee), care se a1) Montaigne (1533-1592) a primit prima educatie intr'un colegift de la Bordeaux, aratand de la inceput ni§te calitati superiere. El era in bune raporturi cu Enric de Navara, totu§1. !Astra eredint& catolicismului. Montaigne a visitat Germania qi apoi Italia
(1580-81). El a fost membru in parlamentul frances §i primar
la Bordeaux. Este insemnat Ca filoqof. 2) P. Charron (1541-1603), avocet la Bourges, apoi cleric, aparri,
mult biserica apusena §1 este un insemnat scriitor al Franciei. El a luat in urma aperarea ideilor lui Montaigne. a) Malebranche (1638-1715) originar din Paris, a studiat teolo-
gia la Sorbonna s'a ocupat cu istoria §i filologia bisericesca, apoi cu filosofia, sub inspiratiunea ideilor lui Descartes. El este un scriitor insemnat §i in scrierile sale s'a silit a dovddi ca : totul este Dumnedeil, pe cand omul este nimic. De aceea el admiteca in domeniul credintei, este un alt criteriu de cat al evidentei, pe care-I aproba pentru filosofie. 4) Bossuet (1627-1704) s'a nascut a Dijon §i §i-a facut studiila
la Paris, unde lua titlul de doctorl in teologie la 1652. El esteun mare teolog $i un distins orator al bisericei Franciei. In 1669 fu ales §piscop la Condom. Bossuet a fost insarcinat cu educa-
www.dacoromanica.ro
203
lipi de el si inveta ca credinta ne intaresce in bite, iar nu ratiunea ale careia indemnuri pot sa ne insale, spiritul orninesc nefiind sigur de cunoscintele sale, Pro-
fesorul din Praga Ieronirn Hirnhaym') opuse liber-
tap scepticismul cel mai rigid. Gratia, revelatiunea si iluminatia, WA. cele mai principale puncte din doctri-
na sa si care dati omului putinta de a se convinge de adever. De aceleasi pareri furs Bautain2 .1i Lamenais2) dupa cart mijlocul prin care se ajungea la tia lui Ludovic XV §i la 1681 fu numit episcop la Meaux. El este insernnat prin mai multe scrieri 4i discursuri. De multi importantA pentru biserica apuseni-catolica este scrierea: Exposi-
tion de la Doctrine catolique" si : Histoire des Variations''
Bossuet este insemnat apoi prin combaterea lui Richard Simon. in scrierea La dManse de la Tradition et des S. Peres" si prin. l'oraison funebre du prince de Conde". Ca orator ai curtei, el iii indeplini cu multi; demnitate insArcinarea ce avea §i SCill se strecura in fata unui rege despotic, cum era Ludovic XIV.. i) ler. Hirnhaym (1635-1659) din Tropay, doctor in teologie, a. fost abate al M-rei Straahow din Praga. El este sceptic in ideile sale si nu recunOsce omului posibilitatea de a cunosce ceva, et totul cu care se fAlesce, nu este de cat o de4Artaciune. 2) Bautain (1797-1867) din Paris, a fost profesor de filosofia la Strasburg, iar in 1828 preot, dupa dupe 1838 profesor de teologie morals la Sorbmna. Bautain_ a combittut filosofia francesii, care sustinea materialismul ateismul. ) Lamennais (1781) si-a fAcut studiile in Anglia, unde se dusese familia sa, cand isbucni revolutia francesi. De si era prieten al lui Napoleon, tutue primi a fi facut preot dupe 1817, cand acesta cAduse cu totul. El a fAcut o visits papei Leon XII,
cari se dice, ca l'a primit forte bine, ba ca i-ar fi promis sal face episcop, atunci nand Lamennais era urit de stApanitora
Franciei, pentru scrierile sale; dar el nu primi. Separatiunea, bisericei de stat, fu gasita bunA de Lamennais, care se asocia cu Lacordaire si Montalembert si facu in acest stop ziarul L'Avenir". care avea devisa : Dumnedeu si Libertatea. Ziarul inceta la 1839, in urma unei condamnari a papei Gregoriu XVI. Dupe 1834 Lamennais devine democrat si scrie : les paroles. d'un croyant" 4i le Livre du peuple". In 1834 papa condamna scrierea les paroles d'un-croyant" ei Lamennais se supuse. De-
www.dacoromanica.ro
1,0i
-adever era revelatiunea, jar raVunea nu avea nici o putere in afara de religiune. Dar filosofia frances5. cu Voltaire"), Diderot')0 d'Alembere)diclu in ateismul si materialismul eel mai eras. Spiritualismul perdea di
-cu chi pan' ce in urmtt J. J Rousseau')
'1 lad ape'ra-
acum inainte este insemnat prin scrierea sa : Esquisse d'une philosophic" prin care incerce -a reuni in sistem doctrinele sale si ale adeptilor sei, fare inse a putea forma o directiune in acest sens.
')Voltaire (1695-1778) fiul unui notar din Paris a prima educatia in institutul lesuitilor, curora le arata ince de pe- atunci spiritul si inteligenta cu care era inzestrat. El a inceput cariera sa la 23 ani, scriind Oedip" (1718), o tragedia in care se citesce intre altele : Nos pretres ne sont pas ce qu'un vain peuple pense ; notre credulite fait toute lour science.Tot el s, scris I'Epitre a
Uranie", la Henriade, Brutus, Zaire, Lettres, Lettres sur les Anglais, PEssai sur les moeurs et' l'esprit des nations, etc. In tote el atace biserica 4i pe regi. Principiul filosofiei istoriei
este, dupe el, eh omul este perfectibit 4)Diderot,(1713-1784) din Langre4(Champagne), a studiat la Paris filosofia, fisica, si matematecele. Ca si Voltaire a fost contra crestinismului. Scrisrile sale sunt pline de atacuri contra religieLCuvintele : Trebue BA spanzurem pe col din urme rege, -cu col din urma preot" stint celebre in directia acesta. Diderot a scris : Pensees philosophiques, Lettres sur leg AVeugles, Dietionnaire universel de Illedeeine, etc. El este fondatorul En8),d. Aleinhert (1771-1783), fisic, matematec distins 4i filosof,
'este tovares cu Voltaire si Diderot in privin(a Teligiunei. El a
-scris Dictionnaire raisonne des sciences et des Artes, 1751-1777, in 33 volume. 4) J. J. Rouseau (1712-1778) s'a nAscut In in Geneva si a murit in Ermenonville, proprietatea unui ore -care marchiz numit Gi-
rardin. al cern' favorit era. El a studiat ajutat de madame de Warens. Insemnat pentru opera sa. Emil" mai multe articole
scrise in Enciclopedie", prin scrierea sa". Dace restabilirea sciintelor si artelor a t ontribuit a; curata moravurile, Contractul soapoi prin discurs 'asupra originei si bazelor inegalitatii printre 6meni", scrise la Geneva, unde inbratise confesiunea reformats. In religiune Rouseau a profesat deismul ; mai tarcliii s'a apropiat de crestinism. Parlamnentul frances si consiliul din Geneva au condamnat in ardere scrierea sa Emil" si invetetura
tratata de el, era prea cutezetore si in afare de ordinea morale stabilite.
www.dacoromanica.ro
205
rea contra lui La Mettrie1),Helvetius2)0 Ho lbach])..
Francia dete din ce in ce semne de nerespect atrereligiune, Cultul public din timpul RevolutiuneI o probeza. Abea in 1801 ,catolicismul strebate in Francia, ceea ce permite lul Chateaubria.ncP) se arate frumuselele religiunei crestine, aprtrand crestinismul in formele cele mai atiag6tOre ale esteticeI si poesiel. In cele din urnia sensualismul reapare si Cabanis, Des-1) La Mettrie (1709-1751), filosof frances, este caracterisat prin
felul s6u de a scrie, cu totul in afara de legile morale!. El era ateu. In o scriere a sa spune ca mortea este sfarsitul a tot" este o fabula : Bet!, mancati si jucati cum puteti mai jute. ca sa an fiti frustrati, de ore-ce nu sciti tend vet! muri.Marchizul d'Argens, dicea de el, ca : respandia doctrine vitiului cu nerusinarea
unul nebun. 2) Helvetius (1715-1771) de ioc din Olanda, mosier, apoi filosof,. e-ste insemnat prin scrierile sale: de 1'Esprit" et de l'homme, de
sex facultes intellectuelles et de son education El a fost contra biscricei, despro care (lima Cel mai bun mijloc de a ruina Anglia si Olanda ar fi sa se introduce biserica catolica. DespreConstantinopol spunea ca el a fost infectat de vitii. and a devenit crestin. El a fost condamnat de papa, parlament si de univeriitatea de la Sorbona, iar scriirile sale Ilia arse. Maxima sa era : a cugeta, este a simti §i nimic alt. 9 Halbach (1723-1786). nascut la Heidesheim (Palatinat) isi taco
studiile la Paris si ajunse un filosof ateu, egal cu tovarasii din acest timp, cautand, a nirnici crestinismul. In acest scop se adunail la el acasa toti contrarii religiei revelate si in mijlocul inferbintelelor culinare, set angajau is relele ce trebuiaii sa face. Acest epicurian a fost activ scriitor. El a lasat peste 40 scrieri. Insemnata este Sistemul nature! sau legile lumei fisice si morale", dupe care Dumnedeu nu esisti, natura este o malina, iar morala un prejudichl. 4) Chateaubriand (1769-1848), din o familia insemnata, nobilk accepta principiile revolutiei francese, le parasi in 1790, se duse i America la 1791 §i cauta sa Eerviascii, Francia pe tale colo-
niala: In 1792 reveni in Francia, uncle nu statu mult si se duse
la Bruxela. El este insemnat prin scrierile sale Essai sur les
Revulutions 2) le Genie du Christianisme 3) les Martirs 4) Bonaparte et les Bourbons 5) mai multe poesii, si altele El a fost amicul libertatii si adept al regalitatii.
www.dacoromanica.ro
206
tutt de Tracy si Volney furs adeptii set. Se incep curente not. Nu impunerea, ci convingerea veritatilor trebue se fie calauza, gicea Royer-Collard. Dumnezeri trebue se fie studiat in natura si. in om. Dupa cum
.dice Scherer in Melanges de critique religieuse" p. 374, in filosofia acesta Scolastica era dovedita matematiceste.
Roma in ingimfarea sa 'Area ca domina. Contraril set o loviau si pe ea si institutiunele et. Ceea-ce sustineau el era aducerea reformelor necesare cerute. de time, neputend suferi despotisml papal, cum o dovedi infiintarea partidulut episcopal, al carul sef fu de Hontheim') avend de resedinta Toscana. In directiunea acesta de a pune curia papal& la locul el, luandu-1 pretentia de a fi suprema legiuitdre mat pre sus de sindde, iar pe papa ca supraveghietor al bisericel sale, avem o suma de alti barbati cu destula reputatiune. In Germania Romano-Catolicit in-
cep o directiune mat sistematica, si cauta a se organisa, pentru a putea inla.'tura atacurile protestantilor.
Rouge este acela care a reusit a o indruma pe o tale -bun& si a o presenta lumel sub o alta faza de cat aceea de pana'. acum. 1) I. Ar. de Hontheim (1701-1780), educat in scale, Iesuitilor, apoi la Louvain §i Leyda. El ajunse a juca un rol mare pe langa persOnele insemnate ale timpului. Prin scrierea Justini Febronil Jes. Christi de statu ecclesiae et legitima potestate Romanorum pontificum liber singulares ad reuniendos dissidentes in religione Christianos compositus. Bullioni apud Guill. Erardi" §i-a facut inamica curia papalA. El scria sub pseudonimul de Febrodetea dreptul do pupranius, contesta papei infailibilitatea veghere suveranilor.
www.dacoromanica.ro
207
Confesiunea de credinta a lui Petru Movila Incercarile Romano-Catolicilor si cu deosebire ten-
dinta protestantilor de a atrage in partea sa pe Romani, a provocat convocarea Sinodului de la Iasi (1642). Romanil din principate erati asa de contrail unirer dorite de Romano-Catolici, in cat atuncI cand
ate vegut la Sinodul din Florenta (1439) ca o parte dintre episcopii de orient s'ati unit cu Roma, all incetat relatiunile cu Constantinopolul si s'ail alipit de Ohrida. Pana in 1561, data venires lui Despot Voda pe tronul Moldovel, propaganda n'avu nici un efect, ba
Inca prea putin putea sa iiiicreqe. Dar .nici acum Romano-Catolicii ca si Calvinil n'ati putut face pe locuitoril Principatelor WO. lepede religia str6buna. Petru Schiopul, care se bucura de sprijinul pape I
nu putu se dea mare ajutor iesuitilor ce vin in tera. El esfe inlaturat de la domnie de Turd, cars nu puteati suferi pe iesuit1 se punk si se restOrne Domnii. In cele din urma Vasil& Lupu, adeveratul protector al ortodoxiel, pune capit incercarilor de propaganda. Acesta, in urma intervenirei Mitropolitului Moldovel Varlaam, si a Jul Petru Movila, Mitropolitul Kievului, convock sinodul de la Iasi, care avea de stop se formeze si se determine punctele de credinta ale bisericei ortodoxe, spre a impedica acusatiunea Romano-Catolicilor ca ortodoxii s'ati alipit de calvini, primind confesiunea awww.dacoromanica.ro
208
tribuita lui Ciril Lucaris `), patriarhul de la Constanti0
Iata cum este intitulaa confesiunea acesta : 'AvcccoAtxii 6u6Acritcc 1-45 XpLcrwxyLw4 iticrrson%
Etc Tb 6vop. Tots nercpbc xat to oEoEi xect zoG evitco itvaimicaso;. Hopt,X)Lo; Ilcccpccipx% litovauevuvourcaswG Toth ipantBac xat 7Cuv9cevopivoLc leapt ..c-4G 7cIasewG %al a.plaxeiczg 4G T8v Tpectxffw. tcot s-4; ecvatoxolc exxXlcrictc, ltd c Moveru Trap!. v7,G 6p0obaeou nIcrceun cppovet, av avo.torg xocvtlic_ s&o xpurrcavthv lutdvccov, axatawai ainecop.ov 61.toAoVccv setoff!, st6 ptcriipLovIipOG Ta Eleoli 7cpe5G to civApcinuov, samptvet auvstilas oiOstudG &vat) ispoanocipeon.
In resumat iata ce coprinde confesiunea atribuita lui Ciril Lucaris :
In Capitolul 1, se vorbesce despre purcederea Santului Spirit, de la Tatal prin Fiul. In Capitolul II, se spune di Santa Scripture este mai presusde Traditiune. In Capitolul III, se vorbesce despre predestinatiune, dicendu-se-
a este neconditionata. In Capitolul IV, se spune ca Dumnedea este creatorul Memel. Capitolul V, tratea, despre providenta. Capitolul VI, trateza despre pecatul stremosesc. Capitolul VII, vorbesce despre misteriul intruparei, reseumperarei si despre a doua venire a lui Christos. Capitolul VIII, coprinde inv6tatura despre Christot ca unicul mijlocitor pentru iertarea pacatelor. In capitolul IX, confesiunea (lice ca mantuirea omului se lace numai prin credinta. Capitolul X, trateza cestiunea bisericei am spune ca capul ei este Christos, fiind compusa din credinciosi vii si morn. In Capitolul XI, arata mai departe ca fat parte dintre membrii Bisericei Catolice numai alesii de Dumnedea pentru mantuire.
Apoi in Capitolul XII, se afirma ea Santul Spirit este luminatorul Bisericei catolice, cu tote acestea ea poate retaci ; iar din ratacirea acesta scapa tot prin luminarea Spiritului Sant. Capitolul XIII, inveta ca indreptarea omului se face prin credint& pe cand faptele omului sunt patatOse, iar voea sa este morta, cum arata in capitolul XIV. In Capitolul XV, confesiunea vorbesce despre doue misterii adica despre Botez si Eucharistia, validitatea for consta din forma si materia, iar ministrul este fara influents. Capitolul XVI, trateza despre botez -i insuficienta sa. In Capitolul XVII, spune cu in Euharistie Mantuitorul este present numai prin credinta primitorului, care trebue sa primiasca
gat trupul cat si sangele. In Capitolul XVIII, se ocupa de starea omului dupa .morte-
si spune ca dupe mOrte inceteza pentru fie-care totul. luandu-si plata ce i se cuvine.
www.dacoromanica.ro
209
popol, si in acelas Limp de a stavila respandirea in-tre crestini a fel de fel de catehismurl calvinesti, care se introdusesera in Principate. Deja inainte de convocarea sinodulul, Petru Movila detese la lumina opera sa 'Op083oEog ap.oXaTEct qc stal3oAcxfig xat cinocrcoXcxfig
'ExxXlafag rolg civcccoXcxfig, lucrare recunoscuta de Epis-
copil Rusiei Mid la 8 Septembre 1641.
La sinodul din Iasi au luat parte trimisil patriarliului Porfiriil, fost episcop al Niceel si Meletiu Sirigul (t 1664) ; delegatil bisericei rusesci Isaia Traflm, rectorul academiei teologice din Kiev, Ignatiu Xenovial, predicatorul, Iosif Conovici; arhimandritul ; Variaam, Mitropolitul Moldovel, Eulogiu, episcop
de Roman, Anastasia al Radeutului si Georgiu al Husilor, cum si Sofronie ieromonahul si egumenul monastirei Trei Sfinti Arhierei din Iasil Moldovel. Sinodul dupe ce dete lectura epistolei . sinodale a lui Parteniu, patriarhul de la Constantinopol, se ocupa
de confesiunea lui Petru Movila, pe care apoi o admise. Lucrarea Jul Petru Movila in 1643 fu aprobath. de patriarhil Orientulul.
Dam aci pe scurt inveta'turile hotarite de sinodul de la Iasi, coprinse in confesiunea ortodoxa. Partea Intaia1), coprinde 126 intrebari si re'spunsuri relative la dogmele credintei crestine. In ea se traPe Tanga aceste 18 articole mai coprinde 4 intrebari : In cea d'intaiii se spune ca Santa scripture se pate ceti de toti, in a doua ca Tainele sunt pricepute de toti amenii renascuti, in a treia ca nu sunt canonice de cat cartile enumerate de Sinodul din Laodicea §i in cea de a patra ca Iconele nu trebue a fi adorate. La
urma de tot sa dice : 7)
aitawccu IV ROWS. av 11. 'Ictvouccpty 1631.
Vedi Pravoslavnica Marturisire, Bucuresci, 1827. 14
www.dacoromanica.ro
210
teza si se hotaresce ca, omul se mantuesce prill credinta drepta si fapte bune (resp. la intreb. 1), ca el are
nevoe sa creda mai intaiii si apol se. faca fapte bune, pentru ca fail de credinta este peste putinta a placea lui Dumneclet (resp. la intreb. 2) si ca dar crestinul trebue sa recun6sca cele treT virtuti crestine : Credinta, Speranta si Dragostea (3). Esplicand credinta (4), confesiunea dice ea este «ipostasis a celor ce se nadajduesc si dovada a lucrurilor celor ce nu se vedo sail Credinta pravoslavnica, sobornicesca si apostolieesca este,
cu inima a crede si cu gura a
marturisi pre un Dumnegeil in trel ipostasurl ". Crestinul este dator a primi articolele credintel asa cum sunt date de biserica, careia s'au incredintat de catre Mantuitorul Christos, prin Apostoll, si au fost esplicate de sin6dele ecumeniCe. Articolele credintel sunt douespre-gece (5), cum s'ati stabilit la sinodul NicenoConstantinopolitan.
Cel d'intai0 articol este : « Cred, intr'unul Durn-
neclea Taal a tot fiitorul, faatorul ceru-
ve'clutelor tuturor si neveVutelor(6), prin care se Invata ca unul este Dum-
lui qi al pa,mintulul,
necleil, premarit in trey persOne (7), care a racut tot aceea
nire si din bunatatea sa cea mare ne-a impartasit si pre nol, faxa ca nol sa putem cun6sce flinta sa, intru cat nu este nicl o asemanare cu not (8) ; care dupe cuvintele Mantuitorului este in Treime (9), ca. Dum-
www.dacoromanica.ro
211
negeti 'fatal este din eternitate, si nasce pre Fiul si purcede pre Sa,ntn1 Spirit (10). Dumnecled find
nepriceput cu mintea nOstra, tot ast-fel sunt si insusirile sale. Din Scripture si de la parintil bisericesci ins& iTedem ca unele insusiri ale lul Dumnecled sunt ipostatice, iar altele esentiale (11), Insusirile ipostatice sunt acelea cu care persOnele Santel Treime
se despart una de alta : Taal este nendscut, Fiul este Tiascut, iar Santul Spirit pureede de la Tatal. Pe Pang acesta Fiul mai are insusirea iconomiel Intruparei (12). lnsusirile esentiale sunt acelea cai.e se potrivesc asemenea si Tatalui si Fiului si Santulul Spirit, adeca, a fi Dumneged,
a fi pururea vecuitor, fara de inceput, Mr& de sfarsit bun, atot puterdic, fackor, purtator de grip., de bite privitor, la Vote de fatA si tote inplinindu-le, nescris imprejur, .cunoscaor de bite, si de cele ascunse si de cele aratate.
(18). In articolul d'intaid al credintel s'a Os numal «a tot tiitor) pentru ca el arata mai lamurit insusirea lul Dumnecled, de Ore-ce nici unel fapturi nu i se pOte (la acest atribut. (14). Dumneged se dice ca locuesce in Cerid, nu pentru ca Ceriul sad Sionul, sad alt loc coprinde dumnegeirea cea WA. de materie si MA de txup, caci Dumnecled nu are loc, el singur fiindu-si loc, dar pentru ca lucreza in aceste locuri mai multe si se ivesc mat ardtat si mai des lucrarile si darul lui (15). Dumnegeu cunosce'nd totul se (lice si despre 0rueni (prorocil) si anger' ca cunosc cele ascunse ale .omului, nu insd ca Dumnaled, care le scie tote mai Inainte de qidirea lumel, pe cand Omenil si angeril le . cunosc prin dumnecleiasca descoperire (16). Pe langi www.dacoromanica.ro
242
insusirile de mai sus, Dumneclet are allele nenumerate; dar cele aratate sunt destule pentru mantuire, (17). Dumnecleu a fault t6te, mai intaiti puterile Ceriului,,
dint nefiinta, cu gandirea lui, ca pe niste laudatori alesi al slavel sale, apol lumea vefluta si mai pre urma. pre om, alcatuit din suflet nematerial si cuvintatorsi din corp material. (1.8). .Angeril, sunt spirite create pentru a lauda si sluji pe' Dumnecleu si a sluji binenilor, pova0indu-I la imperatia lui Dumnegeti. Lor.
s'ati dat paza cetatilor, oraselor, imperatiilor si
fie-
carui om. Ei pAzesc si pre copil (1.9). Angeril se impart in noue cete si trel randuell : prima coprinde Scaunele, Heruvimil si Serafimil ; a doua Stapanirile, Domniile si Puterile, car a treia Angelii, Arhangelii si, Incepetoriile. Angeril bunt nu pot gresi, prin clarul lui Dumneclet. (20). Angeril rei sunt diditi de Dumnegeti buni, dar dill voea for s'ati facut r'ei (21). Omul creat de Dumnegeti si pus stapan peste tOta gidirea, a calcat ordinul lui Dumnecleti si a luat din rodul cel oprit, a fost lipsit -de vrednicia lul si gonit din Raiti (22).. Starea de nevinovatie a omulul este indoita cand singur se departeza de el si cand nu cunOsce reul. Adam in Raiti nu cunoscea pecatul, car dupe calcarea poruncei devine pecatos si muritor (23). In Adam top, 6menil au pecatuit, pentru ca to erail in el. Pocatul acesta se chiama stramosesc, pentru ca altul inainte n'a fost si omul nu se concepe fara de el (24). Dumnedeu cunoscea ca. Adam va gresi, cu tote aceste 1-a creat, caci n'a vroit ca bunatatea sa -sa fie biruita de reutatea diavolului, hotarirxdu-1 la mantuire (25). De www.dacoromanica.ro
213
si. Dumnecleu cunoscea tOte inainte de facerea lumel,
totusl n'a hotarit de cat lucrurile bune. Relele ce vin in, lume : ciuma, resboiul, bellele etc., nu Bunt rele la Dumneclea, cad ele aduc bine, Indemnandu-ne la fapte bune (26). Omul, In puterea stapanirea de sine, pOte
sa lucreze cu de la sine decisiune, ajutat si de darul dumnecleesc (27). Sufletul omulul este -dat de Dumnec,eu
nand se inchiaga trupul de si Omenil se nasc in starea pecatului (28). Dumnecleu are purtare de grije pentru tOte fapturile (29), cad el cunOsce totul de mat inainte si hotarisce cele bune numaY, nu si cele Tele, pentru ca atuncI ar fi contra bunatatil divine (30), ci creatura departandu-se de Dumnecleti, se face Tea (31). Al douilea articol al credintei este :
qi intru (mu] Domnul Iisus Christos, Fiul Jul Dumnecleii ,
cel unul nascut, carele din Tata" s'a nascut
mai' inainte de tor! vecii: Lumina din lumina, Dumnecleil adeverat, din Dumnecleii adevarat .nascut nu fa, cut, de o flinch. cu Taal grin carele tote s'aii fa cut" (32). Prin acest articol ni se afirma .ca. Fiul lut Dumneclea este nascut din eternitate din Teal si din esenta Tatalui si ca el este creatorul a tOte (33). Prin cuvintul Iisus intelegem Mantuitor, iar grin Christos, unsul (34). El este unul nascut, pentru ,ca unul este Fiul lut Dumnecleti, de o fiinta cu el, (35). Cuvintele (lumina din lumina* se raporta la lumina nefacuta si la cea facuta, Dumnegeit Fiul din Dumnecleti Tatal, cum se vede din adaosul «Dumnecleii www.dacoromanica.ro
214
adeverat,.... prin care s'au facut tote, nu ca printfun servitoriii (36). Al
treilea articol al credintel este
Carele pen-
tru not Omenil si pentru a nOstrA nn tuire s'a pogorit din Cerurl si s'a lntrupat de la SAntul spirit si din Maria Fedora,' ,si s'a Licut om" (37), prin carele invetam nascerea supranaturala a Cuvintului, intruparea sa, find Dumnecjeu adeverat si om adeverat, Para ca dumnedeirea sa se schimbe in omenire sail omenirea in dumneeleire, Ca fie-care fire a remas neschimbata cu bite atributele. sale, afara de pecat (38) ; nascerea sa s'a facut prin conlucrarea Santului Spirit, iar FeciOra Maria a remas si apoi feciOra (39), find to crestini indatorati a o slavi dupe cu' iinta (40), cum arhangelul a cinstit-o cand i-a vestit nascerea Mantuitorulul (41), prin care omenirea s'a scapat de pecatul stramosesc (42).
Al patrulea articol al credinteI este -. Si s'a ra, s-
tignit pentru not in vremea Jul Pilat din Pont si a patimit si s'a lngropat" (43), prin care invetam Base' lucrurl 1) ca Christos a patimit si a murit ca om cu trupul ce 1-a luat din Santa FeciOra, pentru rescumperarea nOstra 2) ca de si n'a avut pecat, totusi pentru pecatele nOstre a patimit de buns voe 3) ca Dumnecleil nu- putea patimi nicl muri, de si nu s'a despartit de omenire nici in timpul patimel sail morla nici dupe" mOrte 4) mOrtea lul Christos a fost deosebit& de a Omenilor, cad el s'a dat mortel pentru peca-tele nOstre .5) ca dupe mOrte Mantuitorul a fost ingropat intr'un loc anumit si cinstit, ca nu cum va sa. www.dacoromanica.ro
215
se dea ocasiune de banuiala invierea sa, iar sufletul lut Christos dupes ce s'a despartit de trup, a fost tot-d'a-
una unit cu dumnedeirea si cu ea s'a pogorit in iad, si 6) ne vorbesce despre crucea pe care a fost restignit Mantuitorul, care trebue cinstita de nol, ca un semn al lut Christos, aria. s'a dat putere, pentru ca s'a varsat pre dansa sangele Fiulut lut Dumnedeti si pre ea a murit ca sa alunge duhurile cele rele. De aceea avem datorie a ne face cruce cat mat des, cad des ne supera si duhurile rele (44, 45, 46, 47, 48, 49, 50) ; iar crucea trebue sa o facem ca mana drepta si in felul cum obicinuim (51).
Al cincilea articol este : si a inviat a treia di, dupe scripturb (52) prin care inveVim ca', Man-
tuitorul a inviat din molt si a inviat cu trupul cu care s'a nascut si a murit (53), dupe cum marturisesce Scriptura Vechiulut si Noului Testament, din-
tre care cea d'intaiu a profetit, iar cea de a doua a constatat realisarea celor profetite (54).
Al saselea articol este : «si s'a suit la Ceruri si fade de a drepta Tataluiz '(55) prin care ni se spune ca Mantuitorul cu trupul cu care a murit si a inviat s'a suit la CerurI si fade de a drepta Tatalut, unde s'a suit ca om, cad ca Dumnecleti a fost tot-d'a-una ; iar la judecata va veni tot cu acelast trup, cu care acum este numai in Ceruri si pentru not in santa Euharistie, conservandu-ne mistic trupul seil pe pamint (56).
Al saptelea articol este : «,,'i iara si va sa, vie cu slaves sa, judece viii si morfil, a caruia lmperatie nu va E starlit, (57) Prin acest articol, www.dacoromanica.ro
216
Ynvetam ca Mantuitorul va veni pentru judecata viitore, dupre cum el insusi o spune, venire de care nu scie nimeni, nici angerii. Ca atund va fi, dupe cuvintele Domnulul, necaz mare, cum n'a fost ca acela de la inceputul lumel pans acum, nici va mat fi (58), riar la judecata tot,1 vor da socotela de faptele lor (59)
si fie-care va lua dupe cum a lucrat (60) sciind si dreptil si pacatosii ceea ce u astepta si fara a maY se putea justifica (61.). Sufletele dreptilor nu stall In aceIasi loc cu ale celor-l-alt,1 dupe mOrte, de Ore-ce in casa Tat'alui sunt multe locasuri (62). Willi in pacate vor fi pedepsip dupti gresalele lor, iar dupe mOrte tiniT se mantuesc prin facerile de bine ale celor vii si cu rugaciunile bisericel, nu prin ale lor, pentru ca in viata dupe mOrte se lega t6te puterile lucratOre ale sufletulul (64). De aceea trebue sä ne rugam pentru cel reposap si sa dam milostenil (65). Cat pentru purgatoria, Scriptura nu arata ceva de acest fel, iar doctrina lui Origen a fost condamnata de biserich, cum si falsele invetaturi ca sufletele nepocaite sä muncesc in frigarl, ape si iazere (66). Ci sufletele dreptilor sunt in darul lui Dumnateil (67), iar cele ce sunt in urgie se duc in iad sau focul vecinic si intunerecul din afara, locurl de °sand& pentru ele (68). Intru Dubai SAnt, Al optulea articol este :
qi
Domnul de viaa facatorul, carele de la Taa I sa purcede, cel ce impreuna cu Taal si cu Flu] este inchinat si marit, carele a gra, it prin Proorocl" (69). Acest articol intaresce credinta ca Santul Spirit este Dumnecleu de o fiinp. cu Tatal si cu Fiul www.dacoromanica.ro
217
,(70) ca purcede de la Taal ca dintr'un isvor si incepator al dumnecleirel, iar prin Fiul se trimite in lume,
..cum s'a stabilit la Sinodul II ecumenic si cum papa Rome Leon a marturisit, punend sa se graveze simbolul pe doue" table, una in greceste, alta in latineste,
fara adaosul (de la Fiul
el face biserica Romano-
Cato lie& (71). Santul Spirit este inspiratorul Scripturel
-vechl si noul si a vorbit lumeI prin mijlocitorl (profeta) (72), iar darurile Sintulul Spirit sunt sapte (73) si anume intelepciunea (74), darul intelegeret (75), sfa'till (76), puterea (77), cunoscinta (78), cinistirea de Dumneget. (79), si frica lul Dumnecleu (80). R6dele Santu-
lul Spirit mint noue, cum le numer6. apostolul Paul, Gal. 5, 22, and (lice : iar r6da duhulul este dragostea, bucuria, pacea, indelunga rabdare, bunAtatea, fa'urea de bine, credinta, blandetile, infranarea poftelor (81).
Al noulea articol al credintel
este: Intru u-
na Santa, sobornicesca, sr apostolicesca, bi-
serica" (82). Din acest articol ne inveTAm ca biserica ,este una, santa, sobornicescti. si apostolicesa (83), care
nu. este intr'un loc determinat, nici anume se dice despre un local, cad biserica lul Christos este una pretutindeni (84), jar temelia sa este Christos, care singur este cap al el, iar arhiereil sunt locotiitorl al lul Christos, fie-care in eparhia sa (85). Acestel biserici a Jul Christos trebue- sa i se supunA fie-care credincios (86) si se asculte de poruncile sale (87), care mint: rugaziunea, cele 4 posturl, 14 Septembre si alte Bile aimmite de biserica (88), cinstirea 'persOnelor biseriwww.dacoromanica.ro
218
cesci, fara ca civilii sa se amestece In lucrarile cele spirituale (89), marturisirea pacatelor, mai ales bolnavii, cars apol sa se comunice, facend Intaia santul maslu (90); sa nu citesca cartile ereticilor (91); sa ne rugam pentru WA starea dmenilor, mal intaiil pentru eei duhovnicescl, apol pentru imp6rat si toll laicil, mai
ales ales pentru aces ce fac bine bisericel (92); sa se paziasca posturile si rugaciunile ce s'ar pune temporal de autoritatea bisericesca (93); sa nu rapim lucrurile sail averea bisericel (94); sa nu facem nunii in ['fele oprite de biserica, (95); ascultand de poruncile bisericel, care sunt dumnecleesci (96). Al cjecelea articol este : Ma rturisesc un bo-
tez intru ertarea pacatelor" (97), iar tainele sunt: Botezul, Mir Ungerea, Euharistia, Pocainta, Preotia,
Nunta si Maslul (98). Prin taina Inlelegem o sevarsire, care. sub Ore-care chip vklut, aduce in sufletul celuI credincios Darul nevegut al lul Dumnecleii (99),
find de trebuinta la orl ce Taira: materie potrivita, preotul, hirotonisit dupe lege, si chiemarea Santulul Spirit cu care sanIesce Taina (100). Tainele sunt instituite pentru a deosebi pe crestinl si ca sa avem un semn neclatit al credintei nOstre caAre Dumnecleil (101),
Botezul este o spalare si ucidere a pacatulul stramosesc prin cele trel cufundaturI In apa, gland preotul cuvintele : In numele Tatalul, amin; Si al Fiulul, amin; si al Santulul Spirit, amin. Taina aceasta nu se repetesce (102) si la sevarsirea el se cere ca cel ce se boteza sa se lepede de diavolul si de trite lucrurile lul, singur prin el, sail prin nas de este copil, apol sa. www.dacoromanica.ro
219
fie apa curata si sa se faca de preotul legiuit, afara de casuri intemplatOre, cand este permis si unul laic (103)_ A doua Taina este Mir-Ungerea (104) care s'a inceput
de atunci de cand Duhul Sant s'a pogorlt peste Apostoll, pecetluindu-1 cu dumnegeescul sett dar. Prin Mir-Ungere se primesc darurile Santului Spirit pentru intarirea in
credinta cresting. Ungerea se facea prin punerea mainilor in timpul apostolilor. La acesta. Taina se cere Mirul, santit de Episcop, si ungerea noulul botezat la bite incheeturile, glicendu-se de preot : Pecetea Darului. Santulul Duh (105). A treia Taina este Euharistia in care corpul si singele Mantuitorului se comunica. prin painea si vinul ce se intrebuinteaza (106), fiind necesar ca sa se efectue numai de preot, pe un antimis, avend paine de grail clospita si vin amestecat cu apa, cum si chiemarea Darului Santulul Spirit. Prin ea ne amintim de patima Mantuitorulul, si dobandim milostivire de la Dumnecleil, pentru cei vii si cei moil
((107). A patra Taina este Preotia (108) Preotia s'a randuit apostolilor de Iisus Christos si prin punerea_ mainilor pang asta-di se face hirotonia. In preotie se coprinde puterea si stapanirea de a deslega pacatele Omenilor si de a inv.*, numai la acel trimist sail alesi (109), carora li se cere curatenia. sciinta si intelepciunea si tote membrele senatose (110).
Preotia coprinde in sine tote treptele, dar trebue sa se dea dupa randuiala, adeca cetet, cantaret, lambadarie, ipodiacon, diacon (111). A cincea taina este pocainta,
care este o durere a inimel, pentru pkatele care a_ gresit omul, pe care le spune preotulul cu fagaduina, www.dacoromanica.ro
220
a's1 indrepta viata, primind canonul ce i se da (112). Cel ce se pocaesce trebue sti, fie crestin ortodox, sa arete dint& si sa faca marturisire adeverata si smerita, iar duhovnicul sa fie si el ortodox& (113), pentru care se iartA pecatele celul ce se pod.esce (114). A sasea Taira este Nunta, sau unirea barbatului si a femeel, marturisind inaintea preotulul legatura facuta si declara.nd c vor pacli credinta si iubire reciproci (11.5), prin care taina omuli' se feresce de urmarile pkatelor trupescl, se cinstesce facerea de copil cu nascerca cea cinstita si se ajuta la nevoe sotil rde
(116). A saptea Taina este Maslul, randuit de Mantuitorul,
carele cand trimitea pre ucenici cate doul, ungea cu unt de lemn pe multi bolnavi si ft tamaduia, dupe cum Invata si Jacob V, 14,15 (117) Taina acesta trebue sa se facet de preoti, intrebuintand unt de lemn curat si bolnavul se fie crestin ortodox si marturisit ,de pacatele sale, cetindu-i-se rughciunea respective (118), cu care i se lad& pacatele, i se mantuesce sufletul si capata senatatea (119).
Al unspreciecelea articol este :, Astept lnvierea mortilor) (120), prin care invetam ca omul va invia, atat cel ce face bine, cat si cel ce face reti, in aceleasi trupuri cu care ail si trait in lume, cand va fi nestricacios si nemuritor, luand plata ce li se cuvine ; chiar si paganil vor fi nemuritori, pentru ca sa se munciasca in veci (1.21). Crestinul este dator se's1 amintiasca de raOrte, judecata ultima, munca iadulul si imp6ratia cerurilor (122), prin care se feresce de pacat si de munca vecinica (1.23). www.dacoromanica.ro
221
Al doul spre 4ecelea articol este : t gi vieta ve-
culul ce va sg, fie) (124), cu care ne aducem aminte de bucuria ce va da Dumneclea celor alesi al sel (125) atat trupurilor cat si sufletelor la un loc, iar nu despailit, cand omul va fi asemenea angerilor (1.26).
Partea a doua trateza despre Speranta cresting, prin care omul dobandesce incredere prin insuflarea si luminarea lui Dumnecleti ca se nu despereze de darul lui Dumnedeu (1). Speranta crestinulul este Dom-
nul Iisus Christos, prin care ni s'a dat darul si adeverul (2). In acesta parte este vorba de rugaciunea domnesca si de cele noue fericiri (3). Rugaciunea este o cerere catre Dumneclet isvorita din credinla si cu speranla ca vom dobindi aceea ce cerem ; prin ea laudam pre Dumneget, '1 rugam sau it multumiml (4). La rugaciune trebue se fim pregatill, adeca se a-.
vem mintea la ea si cu evlavie si supunere se facem cererea, fara a avea ura pe cineva, nici avend vre-a alta grija (6). Rugaciunea domnesca este «Tatal nostru (7), care se imparte in inainte cuvintare, in cererl si partea finala (8). Inainte cuvintarea este: «Tatal nos-
tru, carele esti in Cerurl) (9), prin care ne invetam ca. not in rugaciune ne presentam ca fil ai lui Dumnegeft si trebue se fim fil si al bisericel adevarati, av'end convingerea ca vom dobandi aceea ce cerem (10). Cererile sunt sapte (12). Cea intaill este : Santiasca-se numele tea (13), a doua, vie imparatia ta; (14 si 1.5) a treia : fie voea_ ta precum in Ceriti asa si pre pamint, (16 si 17) a patra : painea nOstra cea spre fiinla dane-o noun asta-41 (18 si 1.9) i a cincea : Si ne www.dacoromanica.ro
222
larta noua gresalele nOstre, precum si nol ertAm pe -ale celor ce ne gresesc noua (20 si 21) ; a sasea : Si nu ne duce, pre nol In ispita (22 si 23) ; a saptea : Ci ne isbavesce de cel ret. (24 si 25). Partea final& a acestel rugaciurA este : Ca a to este imparatia si puterea si marirea In yecl, amin. (26), prin care ne Incredintam ca vom primi aceea ce cerem, cad ne rugam TataluT nostru, care are tOta lumea (27). Cuvintele acestea insusi Mantuitorul le-a clis, cum se vede la evangelistul Mateiu (28). FEtricirile sunt noue (30), Lea 'MORI este : Fericitl eel samcl cu duhul ca acelora este imparatia cerurilor ; (31) a doua : FericiV cel .ce plang, ca aceia sa vor mangaia (32 si 33) ; a treia: Fericiti eel blancli, Ca aceia vor mWeni pamintul (34,35); a patra : FericitT cel ce flamanzesc si Insatosaze de dreptate,, ca aceia se vor satura (36,37); a
se vor milui 08-54), a sasea : Fericiti cel curati cu inima ca aceia vor vedea pe Dumnecleu (55,56); a saptea : Fericiti -cincea : FericiV cel milostivl, ca aceia
facetorii de pace, ca aceia flu al luT Dumnegeil s6 vor chiema (57,58) ; a opta : Fericiti eel isgonit,1 pentru dreptate, ca acelora este imparatia cerurilor (59,60);
a noua Fericiti yeti fi cand ve vor marl pre vol si ye vor goni si vor dice tot cuvintul reti in potriva vOstre, mintind pentru mine. Bucurati-v6 si ye veselit,1 ca plata vOstra multa este in CerurT (61,62). Lucrurile
bune sunt legate intre ele, In cat chiar pentru o lap.. to bunk, are si pe cele-l-alte, Tar eel lipsit de una, este lipsit de t6te (63). In parte& a treia se vorbesce despre Dragostea www.dacoromanica.ro
223
erestine,', relativ de Dumnecleg si aprOpele (1). Pentru a Inte lege poruncile divine in privinta iubirei crestine, trebue a ne aminti ca unele portinci ordona sa facem
binele. iar altele sa nu facem r6u1. De aceea trebue se luam aminte de faptele bune, apoi pentru cele rele si in urrna pentru cele clece porunci ale Domnului si Dumnecleulul nostru (2). Fapta buna este fruct, care se nasce din credinta ca dintr'un porn bun (3); iar din faptele bune, cele mat principale sunt: Credinta, Sperm* si Dragostea (4), din care se nasce Rugaciunea, Postul si Milostenia (5,6). Postul este infranare -despre tOte mancarile sag de Ore-care, pentru vr'o ne-
putinta; asemenea si de Muturi si de tOte lucrurile lumel si de faptele rele (7). Postul este sag stabilit, cum sunt cele 4 posturi si Mercurea si Vinerea, sag intamplaor, motivat de Ore-care nevoi (8). Milostenia este un rucru al milostivirel, cu care cineva face un bine sufletului sag trupului celul ce are trebuinta,
fara a cata la fall (9). Din faptele bune de mat sus se nasc: Intelepciunea, dreptatea, barbatia si curatia (10-1.5). Pecatul nu are flinta de sinew, pentru ca. nu 'este zidire a lui Duannecleti, pentru acesta nu pOte sä e esplice ce este, de cat o voe neinfranata a omului si a diavolului, pentru calcarea legei lui Dumnecleg, .av6nd de urmare mOrtea (17). Pecatele sunt de mOrte si ertatOre (18), dintre care cele de mOrte sunt atunci cand fapta omului '1 duce a face lucruri oprite de poruncile dumnecieesci sag nu vroesce sa faca cele poruncite (1.8), care pacat unul este str6mosesc si altul de voe (19). Pacatul stramosesc este calcarea lewww.dacoromanica.ro
224
geT divine date in Raiil lul Adam si a trecut la tot nemul omenesc, pentru a top erali in Adam; eliberandu-se de sub greutatea luI prin botez (20) ; iar patatul mortal de voe, este acela pe care '1 facem dupa Botez in potriva legel divine, stergdndu-se prin Poca-
inta (21) si impartindu-se in trei : mar coprinzetOrer in potriva Santului Spirit si in acelea ce striga isbanda de la Dumnegeti in lumea acesta (22). Din clasa I-a fat parte : mandria, lacomia, adulterul, zavistia, In buibarea pantecelul, linerea minte de ref..' si lenevirea (23:24). Din mdndrie se nasce : dorirea de rea pentru aprOpele si osandirea persOnelor bisericesci sail laice, lauda de sine, fatarnicia, sfezile, pizmele, neunirile, iscodirea cea fara de vreme, parerea, nebagarea in sema. a poruncilor lul Dumnaleii, petrecerea si obicinuirea in red etc. (25). Din facomia (26) se nasc : rapirea, uciderea, viclenia, minciuna, zarva, sila si cruzimea, nemilostivirea, neomenia, impetrirea inimel, zavistia, necredinta, strambatatea sdracilor si altor Omeni, scumpetea, Turtul etc. (27). Din adulter se nasce: orbirea minter uraciunea celor dumnecleesci, paganatatea zavistia, des-, nadajduirea, neinfranarea, lenea, ura dire aprOpele, etc. (29). Din zavistia (30) se nasc : uraciunea, clevetirea, defaimarea, viclenia, inseld' ciunea, uciderea, etc. (31). Din
lacomie (32): trandavia, lenea spre cinstirea celor dumnegeescl, pofta trupesca, jocurile si risul fara oranduiala, obrasnicia, trecerea cu vedere a aprOpelul, imputarile, sfezile, moravurile mojicesci, Miele cele grele, desfra-
narea, etc. (33). Din pomenirea de rea (34) se nasc :. sfezile, *zav,istia, uciderea; nebunia, pagubele, etc. (35). www.dacoromanica.ro
226
Din lene (36) nasce: slabirea, moliciunea, prepusul, smintela, etc. (37). Pecatele contra Santulul Duh sunt: nadejdea peste mesur& de darul lul Dumnezeu, desnadajduirea si respunderea contra - adeverulul cum si
lepadarea (38, 39, 40, 41, 42). Pkatele care nu sunt de mOrte sunt acelea de care nici un om nu se pOte sa, scape, afara de Christos si Fecifira Maria; de el inse putem se obtinem ertare 43). Putem inse sa ne facem vinovati de pacate strain atuncl cand indemnam pe cineva sa pacatuiasca (44), sail le dam esemplu pentru acesta (45). Poruncile sunt clece (46); cele ale Vechiulul Testament s'au implinit (47). Ele sunt cjece, de si Mantuitorul a vorbit numal de cele doue mal principale, si, si se impart in doue table : una relativ la poruncile dragostel catre Dumnecleu si alta a dra-
gostel catre aprOpele, (48). Poruncile sunt: 1) Ed sunt Domnul Dumnecleul tett, carele to -am scos din pamintul
Egiptulul, din casa robiel. SA null fact tie altl Dumneclel, afara de mine (49, 50 51, 52). 2) SA null fad tie chip cioplit, nicl URA asemanarea, caste sunt in Ceriii sus si cap sunt pre pamint jos si caste in ape subt pamint, sa nu to inchinl lor, nicl se slujesci for (53,54) ; fara insa a se intelege aci inlaturarea cultulul icOnelor, pentru a idolil sunt scorniturl si aflart ale Omenilor, iar icOna este o inchipuire, ce pune de fata lucru adeverat, carele are fiinta sa in lume, precum este icOna Mintuitorulul nostru Christos si a santel FeciOre Maria si a tuturor santilor, pe care nob le veneram in amintirea persOnetor sante, iar nu ca imagine representand vopseaua si lemnul (55). Si la Juwww.dacoromanica.ro
la
227
del, cand acestia incepura a se inchina ca lui Dumne(jell sarpelui do arama, Dumnecleti prin Moisi a sta.-
ramat acel sarpe, ca sa nu se mai inchine idolilor. (56). A treia porunca este : Sa nu ial numele Domnului Dumne4eului t6il In desert, ca nu va curati. Domnul pre cel ce is numele lui in desert, (57,58). A patra porunca este : Adutl aminte de 4iva Sambetel
sit a santescl pre ea. Sase dile lucreza si fa t6te lucrurile tale, iar cliva a ,saptea este Sambata Domnului Dumnecleului t6u, sa nu fad intr'insa tot lucrul, to si flu t61 si fiicele, sluga ta si slujnica ta, boul tell si dobitocul WI etc. (59). Nol crestinil inlocuim Sambata cu cliva Duminecei, de Ore-ce in ea a inviat Christos si s'a facut invierea a .t6ta lumea si isbavirea din robia diavolulul (60). A cincea porunca este : Cinstesce pre Tath.1 t6u si pre munia ta ca sail fie tie bine si sä traesci multi aril pre pamintul cel bun, pre carele Domnul Dumneclea ti-1 d6. tie (61,62). A sasea porunca : Sa nu ucicli, (63,64). A saptea, sa nu pre& curvesci (65,66). A opta, sa nu furl (67,68). A noua, sa nu marturisesci marturie mincinOsa asupra aprOpelui tell (69,70). A clecea, sä nu pottesci femeea aprOpelui tea, sa nu poftesci casa aprOpelui t6u, nici tarina lui, nici sluga lul, nici slujnica lul, nici boul lul, nici asinul lui, nici tot dobitocul Jul., niel cafe sunt ale aprOpelui t0.1 (71,72).1) Confesiunea ortodoxa s'a tradus in limba roman& de catre Radu Grecenu, Buzeu, 1691, si la Bucuresci, 1745, ') In acest resumat m'am servit in cea mai mare parte de
termenii textului Marturisirel ortedoxe din 1827, de M. Babeanu.
www.dacoromanica.ro
228
ale Popa Stoica Iacovici. In 1827 s'a tiparit o altA editie de Mihal Menu, retipAritA in 1859 la Bucurescl de Calinic al Rimnicului. Filaret Scriban la 1844 si la 1864 a tiptrit confesiunea in M-rea Neamtului, iar
la 1872 si 1.877, reposatul Barbu Constantinescu a imprimat confesiunea sub titlul I Confesiunea ortodoxa a credinlei bisericel catolice (sobornicesci) si apostolice a resAritului.
In sesinnea de tOmnA a anului 1893, I. P. S. Mitropolit Primat D. D. Ghenadie, vegend ct i. in ceea ce privesce Confesiunea ortodoxa, diferite persOne se fo-
losesc de libertatea tiparului si del la luminA scrieri cu totul departe de doctrina adeverata a bisericel, si petruns de dorinla de a face ca biserica ortodoxA se's1 aiba un text corect al Confesiunei, in discursul de deschidere at Santulul Sinod a propus si acesta in una din sedinlele sale a admis, spre lauda Inaltului Prelat, c de aci inainte Santul Sinod va formula si va tipAri marturisirea de creclintA a bisericel ortodoxe,
pentru tera RomaniascA. Cu acestA decisiune se opresce pe viitor interpretarea gresita ce i se da de unit pang, acum.
www.dacoromanica.ro
PARTEA SPECIALA
www.dacoromanica.ro
232
ESISTENTA LUI DUMNEDEU
Esistenta lui Dumnecieu a fost recunoscuta de tote popOrele, dupe puterea for de cugetare si pricepere. CunOscerea lui Dumnedeil omul a putut-o face prin insasi Natura, care vorbesce despre el, si prin Gratin, cafe a ajutat pe om pentru acest sfarsit. Luminarea omulul, spre cunOscerea lui Dumnecleu, prin mijlocul Gratiei, nu contraclice ratiunea, cad : veritati fidei Christianae non contrariatur veritas rationis. Cunoscinta ce o avea inse omul inainte de crestinism nu era desevarsita. Fiul lui Dumnecleu, in crestinism, a vorbit adeverul despre Dumnecleu-Tatal si crestinismul, religiune positiva, cun6sce pe Dumnecleu si admite esistenta sa, fara nici o discutiune. Dumnecleu
este causa a tot ce esista, este a tot puternic, a tot bun, fara inceput si fara finit 4). Parintil -bisericel ail si convingerea des6varsita in esistenta lui Dumnecleu si nici nu cutezaii a crede a face parte dintre cestiunile ce trebueati Basiliu C. M, In Ps. 83. Justin, Tryph. 3. I) Teri,. Marc. 1, 3 Nu a rare-ori parintii bisericesci se esprima : Cred in Dumnecleu, a tot puternicul, creatorul celor veclute i neveclute Eii inai de-
parte cred i marturisesc 'intr'un D -deu, un Domn un Spirit. Sa se vacla Simbolul bisericei de Ierusalim, acela ce se afla la Eusebiu de Cesarea, Epiphaniu, Irineu, Tertulian, etc.
www.dacoromanica.ro
233
discutate. Justin Martirul arata cum ideea de Dumnegeu este inascuta omului 4), iar Tertulian ne spune ca cunoscinta lui Dumnegeu o obtinem din studiul naturel 3), care este ast-fel organisata si condusa a represinta cea mai mare ordine, care n'a putut se si-o is de la sine, ci prin miscarea, care i s'a dat de Creatorul (argumen-
turn primi motoris). Augustin 3) cu drept cuvint, ob-
servand perfectiunea din lume, dice ca numal cine participa din natura celul perfect, pOte fi perfect, deci este un perfect mai des6virsit (primul perfect). Ereticii ail combatut doctrina despre esistenta lui Dumnecleu.
Atuncl parintil bisericesci iail apararea doctrinel, de unde pana aci se reclemati pe credinta universals a esistergel WI Dumneget, si primesc a se folosi de probe,
intru cat ele er' in acord cu ratiunea 4). Argumentele aduse pentru dovedirea esistentel lui Dumnegeu
argumentul cosmologic, fisico-teologic istoric si moral.
sunt :
Argumentul cosmologic 5) este intemeeat pe fap-
tul a nimic in lume nu pOte sa fie Para o causa; deci totalitatea esistentelor isi datoresce esistenta unel
fiinte care i-a dat-o.Mal inainte de a fi create, nici plantele, nici animalele n'atl esistat si deci daca ele sunt ("'acute in timp, isi datoresc fiintarea 6111 spirit 1) Just. Apol II, 6, 2) Tertul., Adv. Marc. I, 18.
1 August., Lib. arb. I. II, 5. 1 Irineu cu drept cuvint dice: Infinitul a dat nascere finitului, deci acesta neaparat i0 are esistenta din acela. 6) Acesta este intrebuintat in omiliile Pseudo-Clementine, de Diodor din Tars, in opera Patalitatea" 4i de atm I. Damascen. www.dacoromanica.ro
234
a tot puternic, care esista mai inainte de ele. Si ideea -ca
omul isl datoresce esistenta sa lul Dumnegeti
ca si bite cele-l-alte fiinte si lucrurl, este 1nascuta in el. Intreball pe orl tine si nu va nega lucrul acesta, ode si respunsul va fi potrivit cu gradul de cultura si cu felul de pricepere al fie-caruia. Perfecta armonie ce esista in univers, care nu se p6te datori nici materiel, intru cat ea insasi este supusa unor legl, ce sunt in afara de ea, si nicl hasardului, care ar da nascere la monstruositati, sau cel putin la un desacord al legilor de conducere si guvernare ale lumel. Deci prin argumentul acesta esistenta lul Dumnecleu, este destul de
dovedita, mintea fie-caruia fiind proba si convingerea sa. Universalitatea ideel de Dumnecleu la popOrele lumel intaresce mal departe esistenta 1111 Dumnedeil.
Argumentul fisico-teologic 1) (teleologic). Dad. argumentul cosmologic ne arata necesitatea esistentel spiritului suprem, argumentul fisico-teologic ne
duce la observarea naturel si gasim in ea dovedirea causel ce i-a dat nascere. Pentru a ne esplica armoilia din univers, trebue a cauta causa proprietatilor el sati in lume sau afara de ea. Cercetarea acesta ne duce la gasirea unui spirit cugetator, care a stabilit totul in lume, care este tot ast-fel de absolut ca si causa ce a dat nascere lumel. Spiritul omulul II spune
a nu p6te fi resultatul materiel cu care este unit. El scie ca este un spirit superior, a carul putere trece peste puterile omulul, si acela nu este de cat DumneAtanasiu, Adv. gentes.
www.dacoromanica.ro
235
den. Gnosticil si Maniheil ail
atacat acest argument
pe motivul ca., din lucrurile marginite, nu se pot trage conclusiuni despre cel nemarginit. Cel mult, cliceatt el,
ar 11 sa se gasesca un arhitect, iar nici de cum un Creator.
Argumentul istoric. Deprinsi a ne esplica lucrurile ca si faptele prin cause, care se le lamuriascl realitatea, esistenta lor, nu putem gasi, in ceea ce privesce lumea, nisce cause in insasl natura. Istoria omenirel este martora ca sa ne dovedeasca ca on cat s'ati incercat dmenii, n'ati fost in stare sa ajunga la
alt resultat, de cat ca totul in lume este treat de un spirit atot puternic, de Dumnegeit. Lucrurile, pe de alta parte, ce sunt putin cunoscute de not si pe care be credem, prin modul esistentei for ne arata ca sunt datorite unet puteri, care intrece pe om. Acesta este pu-
terea divina, Provide*.
Cat pentru argumentul moral, acesta datoresce desvoltarea sa lui Kant si remane in Ili*, bia de trite cele-l-alte, care sunt atacate de contrari. Despre acest argument vorbesce pentru prima data Raimond de Sabunda (1.437), profesor la Tulusa. Prin el Raimond
stabilia principiul ea nimic nu se face in lume, care sa nu aiba. 0 resplata, data este bine, sail o pedepsa, data este reit. Dar data mintea nOstra cugeta la acesta, nu este mai putin adevarat ca not vedem in lume lucrurl, care sunt departe de resultatul la care ne duce cugetarea nOstra. Asa de ex. vedem fapte bune resplatite cu rea si din contra fapte rele recompensate. Pentru impacarea si liristea nOstra este imposi www.dacoromanica.ro
236
bil a admite ca aceea ce scapa omulul, pOte se remana pentru tot-d'auna astfel, cad atunci ar fi se admitem a in realitate nu esista o drepta resplatire a faptelor. Deci trebue sA, fie un spirit superior, care se dea fie caruia dupa dreptate resplata cemeria. Sfarsituria
care merge flinta inzestrata cu ratiune este deci un sfarsit moral, mat ales ca in consciinta omulul niment nu 'Ate strabate ; totusi consciinta spune ca in ea este o putere ominesa, care pOte fi inselata, aria i se pOte ascunde adeverul, si o putere diving, cunoscetOre a
tot ce este si drept5. resplAtitOre. Ast-fel prin mijlocul consciintel lucreza omul cele poruncite si in ea se
revarse darurile Santulul Spirit, punendu-1 pe om in raport cu Dumnecleil. Kant n'a putut nega proba morala pentru esistenta lui Dumnegeil. Pentru el cele-lalte probe, basate pe speculatiune n'ati valor/ De indata ce ne ducem la necesitatea until rescumperator suprem, arunc'endu-ne privirea la om si lucrarile sale,
trebue se recunOscem ca omul, creatura cea mal perfecta, atrage dupe el esistenta unui recompensator al spiritelor libere. Principiul acesta este as numitul postulat al ratiunei practice, la care Kant tine destul de mult'). Cum vedem dar esistenta lui Dumnegeti a fost sus tinuta si cu argumente puternice dovedita. Ideea despre un singur Dumneclea se psastreza in monoteism. ,Tudeil au dat probe despre acesta, iar crestinil au fost si sunt martori pentru on -tine ar ppune contrarul. Parintil bisericescl au dovedit ca atributele ce se cuvin adeva.') Kant, Kritik der reinen Vernunft.
www.dacoromanica.ro
237
Tatulul Dumnecleil nu se impaca cu ideea despre mal multi Dumneclei. El afirme ca, natura lul Dumnecleu este incomprehensibill 4), dar nu lase pe ereticl a vorbi cu nerespecf de Dumnecleti, cum facea Eunomiu 2), N(care spunea ca. Dumnecleti nu scie mal mult ca nol despre natura sa), de dre-ce prin descoperirea facut6. de Iisus Christos nol cunOscem cu deplinAtate pre Dumnecleti. Marele Basiliu marturisesce ca nol de si nu putem cunOsce cu totul esenta lul Dumnecleti, totusi din atributele si lucrarile sale ne putem da sema ' despre El3).In biserica primitive, parintil bisericesci nu incercara a defini atributele lul Dumnecleti si nu se cunosceall de cat prin simb(510. In urma se incercara a le demonstra, silindu-se a Ina' tura antropomorfismul ce resulta din esplicarea adecuata naturel umane 5). ScOla alexandrine merge pe acesta directie, pe cand occidentalil del lul Dumnecjet1 o flint& reala. !cad, clic el, Christos nu putea fi om dace n'avea in
el ceva omenesc. Irineu si apol Atenagora, Clemente Alexandrenul, Origen, Tertullian etc. spun cum o-
xnul numal prin ajutorul GratieI a putut cundsce pe Dumnecleu. Parintil bisericescl prescriu lul Dumnecleil nenascerea, 1) Philostorgiu d. Euseb. Hist. Eccl. 1, 2. 1) Socrat, Hist. eccl. IV, 7. 0) Basiliu, Ep. 234-235. 4) Clem. Str. Greg. Naz., Or. 0) Origen. in acest scop, in on -ce ocasiunea dice O. Dumnedeil
este necorporat cacI daa ar fi corporal, ar fi qi coruptibil. _De Princip. 1, 4. 4) Quoniam impossibile erat sine Deo discere Deum, per Ver-
bum suum docet homines scire Deum.
www.dacoromanica.ro
238
admisa de Eunomiu si
omnisciinta, inmutabilitatea, a tot puternicia, imensitatea, etc., Aetiu, eternitatea 1),
calitati ce i se cuvin ca spirit bun, drept, inalt si sant. Unit' cliceati ca Dumnegeil are corp, iar altii din contra ca n'are, si de aceea nematerialitatea, a remas sä i se stabilesca mai in urma intre insusirile sale. Mai lgrea de deslegat era a tot sciinta, pentru ca unit cliceatl ca acesta insusire ar veni in conflict cu libertatea omului. Atat Origen cat si Augustin, ca sa scape de orlce contrarietate, sustiniati a faptele nOstre cunt causa. a tot- sciintel, iar nu a tot-sciinta este causa faptelor.. Apoi pentru Dumnecleu neesistand timp, el prescie lucru-
rile ce se vor intampla, iar nu le scie. Avend eternir tatea, Dumnecleti este prin El, iar nu produsul cuiva, decl este indistructibil. 2). Pentru Tertullian, Ilariu si Augustin, Dumnecleu n'are'
nisi inceput, nicl sfarsit 3). Origen 4) si Augustin 5) aapara immutabilitatea lul Dumnecleu, iar Ignatiu 5) Iustin 7)
Irineu 8), Clement Alexandrenun, documenteza a tot sciinta, aratand cum Dumnedeu din infinit se cunOsce pe. el si creaturile sale, cum si cugetele si faptele cele 1) Inst. Mart., Theoph. Atol.
2) Irineu, III, 8; Tatian, Cat. Graec.; Clement. Alex., StrILAug., De Civ. Dei, XI, 5, tii Cnnfes. IX, 10, dice Fuisse et futurum esse non est in vita divina, sed esse, solum quoniam, aeterna est. Nam fuisse et futurum esse, non est aeternum. 8) In Math. 31, 2. 4) Orig. De Princip. 1. 0 Aug. Confes. I, 4. 6) Ign. Eph. 15.
7) lust. Apol. I. Athen., Leg. 31. 8) Irin., VI, 26, 9) Clem. Str. VI, 17.
www.dacoromanica.ro
239
mai ascunse ale lor, intru cat totul este facut de El ').
Cu acesta nu se nega libertatea, cum am dis mai sus, de Ore ce Dumnecleu prin a tot sciinta sa cundsce
lucrurile asa cum sunt ele In ele, asa cum ail fost hotarite a fi. Augustin spune ce dad. am nega acesta calitate a lui Dumnecleu, ar trebui sa negam insasi esistenta 1u12). Irineu 3) si apol Tertulian4) afirma ce Dumnecleu
se decide in virtutea voincel sale, decl nu creatura, ci el voesce, aceea ce voesce, in virtutea puterei sale absolufe 5), care inlata tot aceea ce ar avea vr'un raport cu slabiciunea sau neputinta: gAtivcrtz Si .x O` µas =Ma 6 0e6g. &nap Suvd svos toti 0a 6g Etvccc, "tat To0 cir06g EN= xcct aocp6g Elves cxlx gCa-ccactc» slice
Origen In scrierea sa contra lui Celss, III,iar loan Damascen, in Orth. fid. I, 10 spune ca Dumnecleu face totul dupa vointa sa. Pentru ca sa respinga atacurile Stoicilor si Epicureilor, cars cautau se arate ca dad, Dumnecleti este drept, trebue se pedepsasca pe acei ce salsa Legea, parintil bisericel sustin santenia (.roc) lui Dumne44, care nu pOte avea in ea nici mania nici justitia vindicative °). Dumneclet, a tot sant, a tot drept si a tot bun, nu pOte face nimic, care ar contraclice aces1) Aug., Quaest. LXXXIII.
I) Aug., De civ. Dei, V, 9, Qui enim, non est praescius nium fnturorum non est utique Deus. s)
Irin II, 1.
omt-
4) Tertul., Cult. fcem. VII. Non placet Deo quod ipse non procluxit." 9 Tert,
Marc. I, 22 Non posse quid, Deo non licet." Tertul., Testim. anim. 1. www.dacoromanica.ro
240
for atribute ; ') care se- impaca perfect intre ele, de si Gnosticil au vroit sa arate ca esista contrarietate 2), pentru ca bunatatea coprinde in ea dreptatea si viciversa. 3). Niel odatl. Dumneclea nu este nedrept cand facem 1.6111; in tot-d'auna este bun cand urmaln preceptele Legel. Si find vorba de reul din lume, parintil bisericel
aratara si dovedira ca tot ce este contrar al binelui, nu este opera lul Dumnecleil si chiar libertatea omului de a face binele sau reul, dupre vointa sa, are in sine binele, intru cat prin ea omul ort cand pOte seTarsi cele bune si recomandate. Apol relele ce yin asupra omului, pot fi sau un act al probarel credintel si faptelor bune sau o resplata a faptelor rele 4). Prea frumos. esplica. Irineu scopul relelor fisice, cand dice: enim infirmitatem discere per sustinentlam nihil est malum: magis autem et bonum est non abetrare in natura sua. Extolli vero adversus Deum, et praesumptionem suae gloriae arsumere, ingratum reddens hominem, multum mali inferebat ei).
Din cele Om mat sus, vedemin resumatcredinta bisericel in privinta esistentel lui Dumneclet, a until Dumneclet unit, de care omenirea are cunoscinta atat prin ideea Ina' scuta ce se afia in el cat si prin revelatiune 5), care ne dovedesce ca esista un Dumnegeil, 1) Clem. I Cor. XXMinuc-Felix, XXXVI.Greg. Naz. Or. MOM. 2) Marc., lrin., III, 25. 4) Aug., Gen. ad lat. I. )
Tertul,Maro 1,16 De Anima, XIXLact, De ira Dei, W. Athenag. leg. VII. Ignat., Magn.Irin. 1,10Lust, Coh.
XXXVI. Tertul., Apol. XVIL
www.dacoromanica.ro
241
iar nu mai multi, pentru ca o egalitate intre el, daca. am adMite ca sunt mal multi, este imposibila, iar o inegalitate, esclude posibilitatea deplinel perfectiunl si iMelegerl, si deci unul este superior celor-l-altl, ceea ce este inadmisibil. Pariniii bisericesci aU dovedit cu prisosintA lu! Marcion, Barciesane si Manicheilor eroririle-
in care se gAsesc, recunoscend esistenla mat multor spirite infinite. Nici doue spirite infinite nu stint admisibile, pentru el ar fi un antagonism, din care n'ar putea resulta armonia in conducerea si guvernarea lumel1), si apol nicl n'ar putea subsista mult principiul reulul, care esfe distructibil, fop. de eternul principi1. al binelu! 2). Dumneclet, creand lumea din nimic, a, ra cut-o acesta prin voea sa, iar nu prin spiritul sek, care atuncl ar fi respandit in ea, combatand ast-fel ideea
panteistia despre Dumne4eil si lume
TRINITATEA
4)
In biserica cresting, Trinitatea este o dogma, careunescein acest punct diferitele confesiun!, de si in special doctrina despre Fiul nu este impartasita detotT in acelasi fel. Dogma TrinitAtil este recunoscuta. 1) Irineu. 111, 25,Tertul, 1, 2-3. 1) Didym, Adv. Manicheos. Manich.
Zacharia din Mytilena, adv
3) Maw], Graec. N. 4) Dogma TrinitAtii este una din dogmele esentiale cu care ne-
deosebim de pagani 4i judel, prin marturisirea ei intrAm in rin dul crefitinilor la botez, ea ne oferA mdntuirea §i ertarea der plicate.
www.dacoromanica.ro
211
si in Vechiul Testament 1). Parintil bisericel primare nu atinsera acesta. cestiune, spre a nu se depkrta de monoteism ; totusi, cand s'a facut esplicarea cuvenit6., cestiunea Trinitatil a luat forma si intelesul ce se cuvenea, despre care fOrte bine dice D-1 M. Boniface : < Nu s'ar
putea intelege invetatura Fiulul lul Dumnedeu inaintea venire sale in lume si darul Santului Spirit. Cum am dis la inceput, parintil bisericel nu se ocupa de dogma Trinitatil. Noul Testament nu vorbea de acesta dogma;
el vorbea inse despre Tatal, Fiul si Santul Spirit. SimbOlele si confesiunile de credinta ale bisericel ne del 6re cum definitiunea Trinitatin. Nu eraii totu-s1 determinate raporturile intre persOnele Trinitatil; acesta s'a fa.' cut in urma mad multor discutiunl ce au urmat. Alexandrinil, dupe exemplul lul Teofil al Antiochiel4), Intrebuintara cuvintul Trinitate 5) recunoscend in cele trel dile de mal inainte de crearea SOrelul si Lunel-pe cele trel
tipuri ale Trinitatil. Cu anul 362, in urma unul sinod tinut in Alexandria, s'a admis cuvintul ipostas, pentru a esprima persOnele TrinitatiT, intelegend trei ipostase
in unitatea diving, MO.' ca prin acesta sa se dea in.
1) Genesa, I. 6, 26; III, 22; XI, 7XVIII, 2. XIX, 24 XLVIII,
15. Erod, XXXIV, 5; Numere VI, 24; Isaia, VI 3, 8LXI, 1 ; LXIII,
1 ; Psalm., XVIII, XXXIII, 6 Iob, XXVIII, 20Da-
niel, VII, 13. Is) Revue theol. de Montauban, 1878 79. 8) Simbolul apostolic vorbesce de Dumnedeu Tatal, creatorul a tot, puternic al cerului qi pamintului ; de Isus Christos, fiul seu
unic, Domnul nostru, conceput de sf. Spirit qi nascut slin Feciora Maria, §i de St: Spirit. 4) Teofil ad Autolyc, II. 'Excov o5v S esaG 'ao Eccoso5 X6ToG tv8t49ETO iv cot L8Cotg maciuvo%, iTivrtiosv absbv lies« r pagewsvog ispb Troy bAcov.
latrroG Zocp(ag age-
°) Clem., Strom. VII.Origen, Exod, Om. IX. TertuL, Prax. III
www.dacoromanica.ro
16
2-42
dreptatire Arianilor, cari deosibiati persOnele. Orien-
talil nu puteau s& primesca un ipostas al celor trel peraine, pentru ca sa nu cad& in sabelianism. Teodo,t si Arternon, faceati. din Iisus Christos un simplu om,
care a fost superior celor-l-altY prin puterea Santului
Spirit, ce o primise cu prisointa 1); Praxea, Noet
si Beril al Bostrei nu recunosceau o deosebire Intre Dumnecleu Tatal si Fiul si decl intruparea Fiulul
a lost insg.st a Tatalui ; Paul Samasa,tenul afirma ca Logos-ul impersonal al lul Dumnecleu a locuit in omul Iisus ; iar Sabeliu inveta ca Tatal, Fiul si Santul Spirit nu sunt de cat trel manifestari ale unuia si aceluiasi Dumnedeu. Cele doue formule : ebianita, si sabeHaMi combatiatii : una divinitatea Mantuitorului, iar cea-l-alta umanitatea sa. Biserica a intervenit si prin decisiunile ce a luat a pus capit neintelegerilor. De si Iustin Martieul sustinea o deosebire' Ore cum nume-
rica intre persOnele Trinitatii, pe cand moralmente nu era de cat una ; de si Irineu credea ca este o lips&
de ratiune din partea acelora ce ar judeca raportul dintre Tatal si totusl in cele din urma parintit bisericescl aiz trebuit se nu lase ca tendintele ebionite si sabeliane sa se respandesca in dauna credintel biserica EY n'ati lasat in acelas1 timp ca unitatea in divinitate s& fie sdruncinat51. In cult. in rugaciunile botezului, in simbOle, in doxologia. (iMarire Tatalul si Fiulul si Santului Spirit) biserica a '). Eusebiu, Hist. eccl. V, 28.Theodoret. Fab. Haer. II, 5
Epiph., Haer.Atanasiu, Contr. Asian. IV ; Basiliu. 1) Lucian, Philopatr. X. Tertul., Prax XXI oTrinitas unius divinitatis).
www.dacoromanica.ro
243
/
-mentinut dogma Trinitatil. In scrierea sa calre Corinteni, Clement, se esprima : N'avem not un Dunmecleil,
un Christos si un spirit de grata care s'a respandit asupra 'rostra ? 1). Jar Ignatiu al Antiohiel cu drept cuvint sfatuesce pe crestini a fi statornici in credinta data de Mantuitorul si de Apostoli, ca astfel tot, ce vor face s'a fie spre folosul si mantuirea lor, prin u-
Mrea cu Tata, 1, Kul si Santul spirit. 2) Atat inodalismui cat si subordinationalismul sunt cornbatute de Tertullian, care recuncisce a natura si sub_stanta Fiulu1 este asemene.a cu a Tatalui si di nu pOte fi vorba de superiQritate sau inferioritate inIre ele 3).
Parintil scOlei alexandrine, de si nu vorbesc intfun mod decisiv, totusi lamuresc dffma. Ast-fel face Clement '), dar cu osebire Origen, care vorbesce despre consubstantialitatea celor trei persOne ale Dumneqeirel, care sunt mai pre sus de timp si spatia 5) si de
care de si 6e vorbesce ca de trei persOne, totusi nu este separatiune, ci treimea in unime, 6) pentru ca., dupe cum se esprima, el, «Deosebirea persOnelor Dum4 I Cor. XLVI.
) Ignat. Ep. ad. Magn. 8) Tertull, Hermog. VII; Prax. IX.
4) Clement in Piled, dice : ,Nu este de cat un Tata aI tutuzor lucrurilor, un Cuvint caruia ,apartin lucrurile, si un Sant Spirit carO este present in tot locul. 'Ev ix Tpubv, xcd.
g.t,'
gvb; wat;
5) Orig., De Princip., IV. 6) Augustin, de Trin. VIII, spune ea esistenta si realitatea sunt egale la sate -si trele personele Santei Treime, asa ca nice Una
din ele nu este mai mult ca cele-l-alte. Unitatea este numerica, nu colectiva. Sa se vada Dion. Rom. ap. Euseb. VII, 8.
www.dacoromanica.ro
244
nedeirei in Tata, Fiu si Sant Spirit, amintesce apelecelor trei fantani, separate unele de allele, dar care au acelasi isvor 1).Dup6. Origen, Fiui este imagine adevArat5. a Tatalul, dar deosebit de el. El da. Fiulul aceleasi atribute ca si Rarintelui, de si intfun loc din scrierile sale se pare al subordina Tatalul, cindu-1 prima sa creatura.. Dupe Tertullian si Teofil, earl faceati
deosebire intre Logos intern si eel estern, Fiul era din esenta 1111 Dumnedefi Taal, cand a cps: Fiat lux. Cu tote acestea, nu se vede o inferioritate proclamata, a Fiulul. Metodiu din Tir arata cum persOnele Trinita0 sunt egale in substantA si putere si de aceea imparatia Tat'alul, a Fiulul si a. Santulul Spirit este una. Consubstantialitatea si unitatea persOnelor este recunoscuta. de Ciprian 3), Gregoriu Taumaturgul 3) si Basiliu 4), dintre cart acest din urma arata cum credinta _In dogma TrinitAtii este din timpurile cele mal vechi ale bisericel crestine ; esplicand in acelast timp locurile din Vechiul Testament, unde -Dumneqeti vor besce in plural: «SA facem om dupe chipul si asernhnarea nOstra, etc., si deci data ar fi vorba de Dumnegeil singur, nu s'ar adresa el sie Insusi 5). Basiliu esplica.' Eunomienilor cum Scriptura Inv* consubstantialitatea Fiulul cu Tata]. ; ceea ce s'a recunoscut de IntrOga biserica Prin recunOscerea consubstantialit4i si a e1) Orig., In nutn. Om. XII. 2) Ciprian, ad Jubaj. 8) Greg. Taumat, Fid. in Mai. 4) Basiliu. Epist. VIII. 5) Basiliu, Hexaem. Om. IX. 9 Ibid, Sp. S. XXV, XXVII, XXIX. www.dacoromanica.ro
215
galitatiY persOnelor Santei Treime, 0601 bisericel au stabilit ca Fiul si Santul Spirit 10 au principiul for etern in Tatal. Dupe Atenagora, Augustin, Gregoriu de Nazianz principiul unitalli in Trinitate este Santul Spirit ; iar dupe Dionisict al Romel, Atanasiu si Epifaniu este Tatal.
Cat pentru insusirile particulare ale celor trey persOne din Trinitate, parerile sunt 'finpartite. Asa Irineu dice
ca Fiul si Santul Spirit sunt mainile la" Dumnecieti. Eusebiu, ca sunt impreuna lucratorl in crearea lumei ; Metodiu, crede ca Tatal a facut substanta lucrurilor, iar Fiul le-a dat forma. bin Damascen, spume ca Tata' are Insusirea de a voi si a se decide ; Fiul de a aduce la Indeplinire, iar Santul Spirit, de,5evarsirea lu-crurilor.Justin Martirul, Clement Alexandrenul, Ori-
gen, Eusebiu, Gregoriu de la Nisa, Teodoret atribue Tatalul nenascerea (ecievvrofot) si urmatOrele insusiri : (7-ccerlip, vbv 6Xaw, 9e6s tiov 3Awv, 6 int nivT(OV Oak, xoc-
OaX6c Oao, Sean5rfs, navioxpitop, nom* taiv lawv etc. Fiul, in Santa Scripture, este numit IStk SOU eao5, 16ycg. Policarp, Ipolit si Metodiu 1ntrebuinteza numirea de
ratc (Ma Justin Martirul numind pe Mantuitorul X6yog
observe ca aci nu este vorba de un simplu cuvint (npocpopcx6c), nici de o cugetare interna (ivSt&O.atoc), ci un
.cuvint, care esprima in sine spiritualitatea Mantuitorului, care este asemenea Tatalul, cum se esprima Basiliu. Asemenea Fiul mai are diferite numirl la parintil bisericesci. Asa Tertullian '1 numesce puterea lu< Dumnedea ; Gregoriu de Nazianz, '1 numesce 6poc -mu IIcap6g; Teofil, intelepciunea lul Dumneclea si ., april ; Clement Alexandrenul, Astitapo acupc; Origen, 0s6tepcG OsOg auwww.dacoromanica.ro
2113
ToXoXag, tityrouveritg ;
Ipolit, Dumnedeul a tot ce esisU
Terp -8a icvopivwv up) iy6v xat ot5p.6,.-,1)X0v %Om incvorriv &yivvx A.6yov,.
Incercaxile Modalistilor sunt zedarnicite de-
pArintil bisericei, ca apoi sa ma cu deshrarsire. El sesprijinesc in sustinerile lor, pe considerentul puternic, ca. dad. Tisus nu era o personalitate reala., nu putea sa. mantuiasd lumea. Pe de alta parte parintil bisericel combat pe inamici, cars ca Lucian, Cels Si altil
luau in deridere pe crestini, pentrd ca se inching si adora.pe un om crucificat. Barnaba maxturisesce di Tisus Christos este Fiul lui Dumneded intrupat. Clement dice ca. este Dumneden. Ignatiu este de aceeasi parere Cu- Bar. naba. Policarp asemenea sustine ca. Mantuitorul este Fiul
Tatalui din eternitate prin care ne-am mantuit de Pkcatul original; Tustin si Irineu '1 numesc adeveratul Dumnedeti, iar Meliton din Sardes '1 numesce Dumneded
si om. La Clement Alexandrenul se vede numirea derescumperator direct data lid Tisus Christos. Tertullian esplica. posibilitatea Intruparei, Intruparea reala si nascerea .Fiului ; Ciprian '1 numesce Dumnecleu, Domnut si Dumnedeul nostru : Habemus advocatum et deprecatorem pro peccatis nostri Iesum Christum et Dominum Deum nostrum. Cum ca. in Mantuitorul credeaf' parintil bisericei si '1 necunosceaa ca atare, am v6dut din cele de mai sus. Dar credinta in divinitatea_ sa a gaisim la crestini si cu osebire la Martini, cars si -au sacrificat viata lor, pentru inv6tAtura si numele lid Iisus Christos 1). Atributul personal al Fiulul este '). Vedi martirologiile bisericei.
www.dacoromanica.ro
217
nascerea xaT8e nvei.ip.cc igvvlotc, Fiulul se datoresce crea-
rea si conservarea lumel veclute si neveclute. Invelaturile
lui Cerint, Ebion, Gnostici, find combatute, biserica avu sesi determine doctrina sa in privinta Trinitatii dupe ce arianil atacd eternitatea si consubstantialitatea Fiului, apoI a Sdntului Spirit. Mai inainte inse de a trata cestiunea fixdrel si determindrei dogmei, in urma luptelor arianice, vom arata credinta bisericel fn privinta Sdntului Spirit. Instin Martirul numesce pe Santul Spirit, spirit profetic, Irineu, nporiyo6p.svw, Irineu, Figuratio patris, Augustin, degetul lui Dumnecleg, Tatian, trimis, Teofilact,
intelepciune. Clement Romanul dice, relativ de Santul Spirit : Z9,l, cpylatc, 6 0e6g xat 6 N6ptog 'Ivo% Xpcos6c, xat T6 Ilveliz T6 "Aytov i). Gregoriu Taumaturgul ca si Gregoriu de
Nisa invetati cum ca Santul Spirit purcede de la Taal. Relativ de puterea ce are, Atenagora, Ipolit, Clement Romanul, Irineu, Tatian, Basiliu etc. recunosc Santului Spirit ca el da viata creaturilor, el inspird pe profeti si
lui i se datl atribute divine, find ca si cele-l-alte doue persOne : a tot puternic, a tote sciutor, etern, bun etc. Atepagora, Tertullian, Origen, Metodiu si altil recunosc Ebionitil si consubstantialitatea sa cu Teal si Fiul. Elkesaitil insd priviati pe Santul Spirit ca un principiu fe-
meesc si ca atare eliceati ca este muma lui Christos. Simon Magul se clicea pe sine ca este Sdritul Spirit : Ego sum sermo Dei, ego sum speciosus, ego paracletus, ego omnipotens, ego omnia Dei. Ereticil: ') Basiliu, Sp. S. XXIX.
www.dacoromanica.ro
248
Praxea, Noet, Sabeliu si Paul de Samosata nu recunosceati personalitatea Santului Spirit 1). Marcel al
Ancirei si Fotin. ail negat esistenta reala a Santului Spirit ca si a Fiului ; iar Beril al Bostrei sustinea a inainte de Intrupare, Iisus Christos n'a avut natura divina, nici esistenta 2). Ipsistarienil ca si Euchetil giceau ca ipostasurile persOnelor din Trinitate sunt confundate in unul singur 3). lOn Filopon, deosebesce pers6nele Trinitatil si formeza impreuna cu Ask usnage si Sever al Antiohiei, secta Triteistilor. Dupa cum am spus insa mal sus, doctrina bisericei In privinta persOnelor Trinitatil se stabilesce, dupa ce Ariu vine cu invelatura sa, contrarie cu credinta bisericei vechi.
In adever Aria 4) micsora din persOna Fiului, cand
spunea ca este- creat de Dumnecleil in timp, a dar nu este din eternitate, ci creatura, confundand pe Christos cu Logos si astfel detea lui Logos aceea ce atribuia lui Christos ca om. Dupe Ariu numal Dumnecleti Tatal este etern, pe cand Fiul este creat din neant (iE dux 8vicov) si nu este asemenea lui (itepointoc). Fiul find creatura Tatalui, Santul Spirit, este creatura Fiului. Atanasiu a combatut pe Ariu si inv'6tatura sa si-a stabilit egalitatea si consubstantialitatea persOnelor santei Treime. Doctrina se fixa in s) Asupra ereticilor sä se vada partea generala a lucrarei de fata.
2) Eusebiu, Hist. eccl. VI, 33 ; Ieron, de vir. illustr. LX§'ocrat, III, 7. 8) Atioucnv 'OTC wact; drcoasaastg, laccupig, 3cal. Tuo5, xecc `ATIou
Tag, sig Way 57c6atato xat lisTa6c0a.ovuct.
Ihthpoc-
) Sit se vada despre Ariu i doctrina sa, partea generals din
lucrarea de &Vt.
www.dacoromanica.ro
219
ceea ce privesce Fiul la Sinodul I-iu din Nicea (325) si in ceea ce privesce pe Santul Spirit la Sinodul. II ecumenic de la Constantinopol (381). La Sinodul din Nicea s'a stabilit dumnecleirea Fiulul, iar la acela din Constantinopol s'a complectat simbolul credint2I, ada.' o-
gindu-se invelatura despre. Santul Spirit. Tata doctrina stability : Credem intru unul Dumneclef', Tatal a tot tiitorul, facetorul tuturor celor veclute si al celor neveclute. Si intru unul Domnul Iisus Christos, fiul WI Dumnegleti, unul nascut din Tatal, adica din fillip. Tatalul, Dumnecieti din Dumneifeil, lumina din lumina., Dumnedea adevarat din Dumneclett adevarat, nascut ,nu facut, de o flinta cu Tatal prin carelo trite s'ail facut, cele din Ceriti si cele de pe pamint. Carele pentru not Omenil si pentru a ncistre mantuire s'a pogorit si s'a Intrupat si om s'a fa-
cut. A patimit, a inviat a treia di si s'a suit la Ceriurl si sade de-adrepta Tatalui, si iaras1 va sa vie sa judece vii si mortil 1. Si intru Santul Duh, Domnul de viala facelorul, carele din Tatal purcede, cel ce im-
preuna cu Tatal si cu Fiul este Inchinat si marit carele a grait prin profet,I. Si intru una santa sobornicesca si apostoliasca. biserica. Marturisesc un botez Intru ertarea p6catelor. Astept Invierea mortilor si viata de vecl, care va sa. vie, Amin. Imperatorul Constantin Cel Mare la Nicea si Teodo-
siu la Constantinopol regulara cu parintil bisericilor . doctrina ortodoxa. SinOdele din Efes (431) si Calcedon 0 Vedi Pidalion, fila 77, trad. de Mitr. Veniamin.
www.dacoromanica.ro
250
(451) confimara decisiunire luate. B.6manea dar stabilit di atributul Tata lui era nenascerea (ayavvypEct), al Fiului nascerea (yevvricfcc), al Santului Spirit purcederea (exrcelick, ixrc6psuacc). Augustin a profesat doctrina
Trinitatil si a esclus on -ce subordinallune a vre uneea din ele si invata ca persOnele Trinitatil formeza o u-
nitate numerica (unitas numerical), ca deci este un Dumnedea in trel peisOne. Biserica Occidentals n'a pastrat simbolul credintei asa cum el s'a formulat de cele doue Sin Ode ecume-
nice despre care am vorbit mai sus ). Ea a introdus in simbolul asa numit al lui Atanasiu cat si chiar in acel Niceno-Constantinopolitan espresiunea et filio imediat dupe" cuvintele qui procedit a Patre. Spania a pri-
mit cea d'intaia adaosul acesta la 589 3), apol Galia. Imperatorul Carol cel Mare dori sa r6spandesca acesta invetatura. El se adresa si lui Papa Leon III de a confirma adaosul filioque, dar papa refusa. Orientul nu primi adaosul facut de occidentall si acesta fu un punct esential de desbinare al bisericilor. Conciliul al VIII-lea ecumenic anatemisa doctrina acesta. Pentru orientall 'fatal este singurul principiu (plaxcippl, pAci Erly:11), si purcederea este int atribut al Tatalui, intru cat El este principiul si prin ea se deosebesce -personalitatea sa de a celor-l-alte doue persOne ale Trinifa01. Cestiunea acesta a fost tratata si de sinodnl ') Aug. de Trinit. VIII. 2) Aug., de Trinit. VII. 2) Cuvintul filioque sit vede in actele Sinodului de la Toledo. El este adop).at de Ilariu de Poitiers, de Ambrosiu i Augustin.
www.dacoromanica.ro
251
de la Jasi 1), care a Admis numal invelatura sim5delor ecumenice si a lhsat la o parte adaosurile OccidentuluI 2). Cu alte cuvinte biserica orientala este credinciOsh cuvintelor Mantuitorului :1, and va veni Mftngilitorul pe care et1 val. trimite de la Tatal, duhul adeve'rulul, care de la Tath' 1 purcede3), intelegend prim acesta eh Santul Spirit este Dumnecleti adevArat, deosebindu-se de cele:l'alte dou6 persOne ale TrinitAtil numai prin atributele personale. Adaosul Filioque fu cornbatut de patriarhul Fotiu 4) carele it considera ca adaos al diavolulul, si de patriarhul Mihail Cerulariu.
Creatiunea 5)
Santa Scripture ne spune ch lumea este create de Dumnecleil, prin lucrarea Fiului, in timp de Base Bile_ Creatiunea 6) este un act al vointel divine. La crearea lumel au luat parte cate-sl trele persOnele Shntel Tre-
ime. Moisi in Genesa spune cum Dumnecleti a treat lumea din nimic 7) find cu totul burial iar biserica_ crestinh primitiva inv6ta in acelasl mod, combhtend pe Gnosticl si Manichel 9) cart sustiniati ca lumea este fa') Petru Movilti, Confes. ortod. 4 nV51171 oefLov ?
s SA se yacht' Teodor Mapsuestul, Teodoret, din Damnscn. 8) Than, XV, 26. 4) In encicliea sa dare patriarhii orientului. 5) F. Vigouroux, La bible et les decouvertes modernes. B, Pazzi. La terre et le recit biblique de la creation, 1874.
6) Prin ereatiune intelegem facerea Iumei din nimic. Berm,. 7) Part. 1. Justin Tryph, Irineu. Praescrip. Orig. de Princip. Euseb, Evang.Tertulian, Hermog. Basiliu, Hexaem. Chri sostom, iu Gen. Horn. 8) Aug. ,,.i Origen invetil ca reul este negarea binelui 8) Basiliu, Hexaem. II, 2.
www.dacoromanica.ro
252
.cuta de fiiinte inferiOre lui Dumnecleti. Biserica respingea insa doctrina lui Origen, care socotea ca Dum-
necleti creaza in eternitate lumi, afirmand ca We fi vorba de o serie nesfarsita de creatiuni, din care se conchidea la esistenta unor lumi anteriOre, aceleea de asta-cp. Metodiu fu adversarul lui Origen in acesta privinta. Dumnaleil creaild lumea din nimic, is dat forma ce a bine-voit, faro a avea novoe de vre un plan, pe care s6-1 imiteza '), de si ereticil ,
in special Ermogene, invetaa ea lumea este racuta din materie, neavendu-si esistenta de la DumneOil 2). Multi s'au incercat sa pun& cestiuni subtile. Asa unit dintre et se intrebail : Daca Dumnegeil a creat lumea in timp, ce facea inainte de creare ? Irineu respungend acestei intrebari, Bice: Numai singur Dumnecleti scie; si Atenagora spune ca, inainte de -crearea lumet, nu era de cat Dumnecleii, crearea lui insusi propria sa lume: .1'0 Si 5t6ap.oc, &uy is Szoplvou to
Oack yiyovev. IIcivta yap 6 0666
-cptii;
circp6atiov, x6ap.og Tastog,
ia-ccv
chugs
ircep,
iar Augustin adaoge :
In se habitabat Deus, apud se habitat. Creatiunea lumei din nimic fu primita de sinodul al IV-lea de la Latran care a avut in vedere invetAtura veche 3). Tertullian spune ca puterea prin care s'a creat lumea este Fiul. «Adoro Scripturae plenitudinem, qua mihi et facto-
rem manifestat et facta. In Evangelio vero amplius et 1) lrinea, 11, : cIpse a semetipso exemplum et figurationem eorum, quae facta sunt, accipiens. 2) Tertul, Hermog.
8) Ian, 1Colos, 1Tatian, Graec.Atenag, Leg.Orig, de
Princip.Aug. Gen.
www.dacoromanica.ro
253
ministrum atque arbitrum rectoris invenio sermonem_ Tot ast-fel gasim si la alit p&rinti bisericescIl 4). Dumnecleil creAnd lumea n'a fost fortat a face acesta. Platon spune ca scopul creatiunel se gasesce in bunatatea Creatorulul, pentru ca creaturile s& guste din fericire. Altil sustin ca scopul creatiunel a fopt ca Dumnetleti sA's1 arate majestatea si grandOrea sal. Multi privesc lumea ca un loc uncle sufletele isb espiaze pa.catele facute in alt& lume, cum face Origen. care sustinea ca scopul creatiunei lumel este perfectiunea moral& a omului, adec& fericirea deplina a sal. Pentru ca s& inlature doctrina phgana, apologetil invetati ca lumea material& s'a facut pentru nob ; deci nu natura trebue indumnecleit& 4). In creatiune Dumnecleil este cu totul independent pentru care si Irineu dice : Neque ab aliquo motus,
sed sua sententia et libere fecit omnia, quum sit salus Deus, et salus Dominus et salus conditor*. Asupra cestiunilor dogmatice, parintil bisericesci au avut diferite opiniuni. Causa acestel deosebirl de ve-
deri este basata pe modul de interpretare) al &Intel, Scripture, mat inainte ca dogmele sa fie stabilite in sincidele ecumenice. Origen si Clement al Alexandriei interpretand scriptura alegoric se .bazati pe faptul c&
puterea si majestatea diving nu se pot ridica la trepta ') Ath. ad Serap.Greg. Nyss. Sp. S. Epiph., Fid. Oath.
Ion Darnascen, orthod. Fide.
2) Rom, IFeet. XIV Clem. Rom. clne: Rat de %s oily 6 Hiycoi;
TOL; eCabV 5C0C7MCIC4G, i)(471
kc6Lceg
t
iar Teofil al Antiohiel
05.,T& Tcay.rde 6 Oen
ofm 6w2tov glc Tb stmt. Eva M. Troy &plow /Lvthamrcoa, xat voln
rb Arre8og elOT05.
Orig. De Princip. 1. Basilic. In hexaemer. horn. 4) Tert., Marc. 1.Ieron, adv. Iovin. sj Unil ca scdla Alexandrine se tineau de interpretarea alego rick iar antiohienii de cea literara. www.dacoromanica.ro 9
2L.;
ce li se cuvine, de cat prin interpretarea alegorica a a scrierilor biblice.
Dar ceea ce Biblia ne spune asupra creatiuneI lumel a lost combatuta de multi. Unii, basandu-se pe Epistola lul Paul catre Romani V, 1.2, sustin ca si mai inainte de Adam ail esistat ()meal. Cuvintul pentru care el combateail inv6taturile Bib liel, in privinta crearel omului, este o Ore care paruta contradictiune intre cap. I si II ale Genesei, de Ore-ce in cap. I se dice ca omul a fost' treat dupre chipul si asemanarea lui Dunmecleti, iar in cap. II se vorbesce de crearea lul Adam din pamint. dupa care i s'a dat puterea de viatg. Pe timpul Mantuitorului se primea ca buna inMa-tura duplei compositiuni a omului din corp si suflet ;
iar mal in urma incepu a se acredita teoria trichotomica., dupe care omul este compus din corp, suflet si spirit.
Tatian inveta cum ca spiritul, care este o parte din Logos, omul 1-a perdut prin caderea in pa,cat, dar 11 pOte reddbandi prin practicarea binelui; iar aces ce lac retI, n'att spirit, ci numal corp si suflet, cad reul vine de la suflet, iar nu de la spirit. De parerea lui Tatian fura Irineu si Origen. Gnosticil faceati si el deosebire intre suflet si spirit ; pe cand Tertullian si parintil bisericesci nu- primeau vre-o deosebire 1).
Sinodul al V-lea ecumenic primi teoria creatianis1) Ghenudiu ne spune in ,.de Dogm. eccl." 19 20 ea in suta a 1r-a trichotomia era inlaturata.
www.dacoromanica.ro
255
mulul. Tertullian ca si adeptil sel inveta cum ca sufletul se transmite prin generatiune (per traducem), sau ca sufletul, care s'a dat lul Adam, dh nascere la tOte cele-l-alte; de si unit nu primirh teoria acesta, cum fu bunh-Ora. Lactantiu. Arnobiu si Metodiu atribuiati sufletulul : corporalis soliditatis. Lactantiu spunea
ca nematerialitatea se cuvine numal lul Dumnecleil. Biserica cresting admile nemurirea sufletului asta-di ca si in vechime, far a crede ca acesta stirbeste din atributele lul Dumnecleil, cum sustinea Lactantiu.
Biblia, care n,e da amanunte asupra creatiunei, face in privinta creatiunei angerilor si nu amintesce alt decht ca Dumnecleil a creat pe langa lumea vecluta, si pe cea nevequtal. Origen3), Dionisiu Ariopagitul, Augustin si alt1 phrinti bisericesci aft cu tote acestea opi-
niunl personale in privinta angerilor, aratand ca numirea acesta se raporth la insarcinarea ce o au in lume. Phrintil
bisericesci nu ved o necorectitudine a lul Moise chnd nu vorbesce de creatiunea angerilor, de Ore ce el isl
esplict motivul pentru care Moise tace, ca unul ce isI facuse planul de a vorbi numai despre lumea yecluta t). Cu tOte acestea el recunosc ca crearea ange-
rilor se datoresce Cuvintulun. Platon si in urma
scOla din Alexandria invetail ca angeril sunt tread 1) "ArrsXoc
malakim.
8) Documentele biblice, d3 si nu arati timpul crearei angerilor,
totusi last a se intrevedea cum a ei au esistat inainte de crearea lumei (Iob. XXXVIII).
8) Origen, Cels. v, 4 (lice: .Tofrcou; Sri &nazi); coth ¢06 ipyou emir? 4.tsp.a.91xchs; xcastv. 4)
Chrisost., Ps. VIII -Gen. horn. II.
www.dacoromanica.ro
256
mal inainte de lumea materials. Augustin credea ca angerii s'ail treat in gioa cand s'a facut lumina, iar altil puneati creatiunea for dupe crearea omului. Asupra natures angerilor parintil bisericel sustineatt
ca sunt nemateriall '). Augustin le da o mare rapididitate in miscarile for si posibilitatea de a lua diferite forme cand sunt trimisi in fume spre a duce ordinile divine. Clement al Alexandriei inveta a angeril se nutresc cu mans''). Gregoriu de Naziaz zice : cp6-4 Eta. %at cinccuyaatiatc43), formand lumea ideala Otocip,og vorlic60. Basiliu spune ca angerul este diptov TE7,aiu
cpayE6g
TCV£61.1.CC. Justin Martirul, Irineu, Metodiu, Teodoret vor-
besc de natura spiritual& a angerilor ; asemenea Lactantiu ,.
Eusebiu, Gregoriu de Nisa, Gregoriu de Nazianz, Chrisostom, Epifaniu.
Santul IOn Damascen dice ca angeril ail o esistenta locals, ca nu au nici corp. nici chip 4), hrana for este contemplarea lul Dumnedeti si in acelasi timp nu se pot ga;..i de cat- intr'un singur loc, de si Tertullian in Apol. XXII pare ca ar combate acest adever cand spune .. Omnis spirituales ; hoc et angeli et daem ones. Igitur momento ubique sunt. Angeril sunt tipul cel mai perfect al natures divine si ei ail fost creati buni cu putinta de a face binele si r6u1.
Timpul creatiunei se pune °data cu a cerului si pamantului, pentru ca Scriptura spune ca in diva a. i) In Ep. catre Ebrei se numesc: nviup.cmcc. 2) Ps. LXXVIII, 25apTog ecTracov.
3) Greg. Naz., Orat. VI. 4) Damascen, Orthod. fi. d. II;
ibid, 1.
www.dacoromanica.ro
257
saptea s'a repausat Dumnegetl de lucrarile sale. Ca fiinte mat perfecte, angeril, ail o dupla cunoscinta despre lucrurile create, sail de lucruri in ele insusl sail in Dumnegeti 1). NicI intr'un cas insa nu cunosc viitorul, prin el insusl 2) intru cat numal Dumnecleil szie aceasta, si nicl cugetarile Omenilor3). Cu tOtP acestea
angeril cunosc lumea, in virtutea imaginilor liucrurilor,
care sunt inascute in el: Angeli, cum a corporibus sint abstracti, non intelltgunt per species a rebus accep-
tas, sed per species sibi naturaliter congenitas, El inainte de a li se determina starea de fericire si nepecabilitate, aveaii putinta de a cadea, de si unii 4)
sustin ca si in urma angeril sunt supusl p6catului, intru cat numal persOnele Santel Treime nu sunt supuse
pecatulul. Augustin si Ion Damascen ) sustin ca angeril se afla, intfo asa fel de stare, in cat nu pot sa voiasca alt ceva de Cat binele, find nernuritori, in virtutea unel favOre aratata for de Durnnedeti. El se bucura de' infailibilitate, in consideratiunea persistentel for in bine. Angeril sunt impartiti in diferite clase. Acesta impartire, (lice Origen, li s'a facut in vede-
rea meritelor for morale, cu tote ca el a fost acusat in urma de a fi sustinut egalitatea natures lor. Intre angeri se deosibesc noun ordine, cum ne arata. 1) August, de Civ. Del XI, numesce acesta cunoscintA: yespertina §i matutina. 1) Ion Damascen, Orth. Fid. II. 8) Origen, in gen. horn. VIII. 4) Orig., In Luo. Homil, XXXV. Ciril, Cat. II, 10. Jeronim,
Mich. VI.
Sinesiu, epl. LVIIetc.
8) Ion Damascen, Orth. Fid. IL
www.dacoromanica.ro
17
258
Dionisiu in opera sa : Ierarhia ceresa '). Ibn Chrisostom si aItT parintl bisericesect nu recunosc de cat un singur Ceria. Dupa ordinea ierarhica (i61 pune,pe Angell si Arharigell in clasa din urma, pe cand pe Cheruviml si Seraliml it pune in clasa cea mat de sus 2), Parintil bisericesci cred ca angeril ajuta omulut, presentand luT Dumneclea rugaciunile ce el face. Biserica crestina a admis angers' pAzitori pentru orase,
sate si chiar pentru fie-care ifidivid. Cu tote acestea la inceput nu se dedea angerilor un cult aparte, mat ales ca in Frigia se ivise o sects, care le aducea un cult superstitios. Sinodul din Laodicea prin canonul 35 opri cultul superstitios at angerilor, pe care '1 con-, sidera ca idolatrie 3). Inv6tatura insa In ceea-ce privesce, culful angerilor, pazitort atat al indivipor cat si ai cetatilor si popOrelor remasa in biserica, pronuntandu-se anume unit parintt ca este o deosebire intre aces ce sunt pazitori al popOrelor si acel al indivichlor 4)-. Justin Martirul, Atenagora, Origen, Eusebiu, leronim, Augustin, I6n Damascen etc. cred ca Dumne-
4ea a desemnat angerl pazitorl al elementelor, at animalelor si al plautelor ; ba Origen inveta ca sunt an-
gerl in apa si aer si acestia asista pe om la nascerea sa si in diferitele imprejurart ale vietel si pans la 1) Pseud. D. Ariopag. in Ccelesti hierarchia, spune c zunt trei clase de tinged : ('Ispccpxtocc) , fie-care ciliss impartit6 in trei ordine (Tchlicacc). Din clasa intaia fac parte Tronurile Ijeruvimif ai Serafimii, in a doua Domniile k!i Puterile i in a treia Angeril, Arhangelii gi Principil. g Civil, Cat. XVI.
9
'On oel 8st xptoncevobg dTxcrscastitstv Tip ExxXvitav ToG hod, xat ecTiSXooc Ovollgsw, ouvdCmg =sty &nap iocaTopsosun.
i
1 Basiliu, adv. Eunom. III.
www.dacoromanica.ro
259
indite, '1 aj rita la rugaciunile ce face, iar fn Cer efectuaze euharistia spiritual& 1).
Ereticil au avut alte idel in privinta creatiunel lumel spirituals. Asa Cerint, Carpocrat, Saturnin si in genere Gnosticil sf Maniheil invatatl cum ca angeril emana din esenta divine. MuItT pariati aT bisericei, dace nu aprobara condamnarea cultuluT angerilor, totusi pastrara tacere asupra acestel cestiunl. Ambrosiu al Mediolanulul insa punea ca datorie pentru, crestinl de a da veneratiune. angerilor. In secolul al VI-lea bisericile suet pline de imagini ale angerilor. Sinodul al II-lea din Nicea ho-me a li se da o salutare respectm5sa (Ttirrittm>1 neoaxtivrioc0
iar nu adorare (ticcrpsfoc), care se cuvine numai lul Dumnedeti.
0 data cu primirea spiritelor bune, biserica a trebuit sä dea esplicare relelor din lume, care nu erail venite de la Dumnecleti. Atuncl se admisa esistenta spiritelor rele. In paganism ca si in judaism se admitea un spirit al 1.6111.4 care -era autorul relelor din lume.
Crestinil, urmatorl invqaturel lul, Christos, admiteau ,esistenta demonilor. Numirile ce se dau demonilor stint diferite. Ash. et se numesc apxcov Too x6apou TotSTsu, domnl aT materiel, Satan, Diabol, Lucifer, etc. 2). Origen crede ca angerii uita cite o datii alai indeplini, datoriile 'ce all in lume &i pentru acesta aunt pedepsiti a nu vedea pe Dumnedefi un ore-care timp. ') Irineu, adv. Haer. III, spune c peqtele care a inghitit pe profetul Iona este un simbol al spiritului reului, iar Cfrigen, in Dan. IV, vede in Nabucodonosor pe spiritul reului.
www.dacoromanica.ro
260
Spiritele reului sunt angeril bunt, earl ail pad.tuit contra lui Dumnedefl 1). Cum pa.'rintil bisericescl nu puteat sa esplice o cadere a tor, fara
a avea trup, au admis ca. Eirigeril au trup, bine Inteles mai putin material ca al Omenilor. Ast-fel sustine Tatian, Origen, Ciril si altil. Origen sustine ca.' clemonil se nutresc cu fum si miros de la sactificiile paganilor 2). Caluga.rul Evagriu arata. cum Bunt dernonii, and slice: cpbxpat, 6p Xfav Tat Vino 3atp.6voyi adv.a-cce, xat, xpucrca;ay 7c2pEp.cpspil. Ereticil Ebioni 1, Gnostici si Manihei invelau ca demonic au fost creati TM.
Tertullian, Lactantiu si alti13), cred ca o parte din
tingeri bunt au cadut si s'au transformat in demon', din causa YelMiunilor ilicite cu fiicile Omenilor'). Opiniunea acreditata. Insa si sustinuta de Origen, Eusebiu,
Augustin, etc. este ca, el au ctigut din causa temeritap si orgoliului tor, semetindu-se de a se face asemenea cu Dumnecteu. Dec', causa aderei for fost nesinderitafea, pisma. si mandria. Se face o deasebirensti, intre caderea lul satan si a demonilor ') Augustin, de Civ. Dei, XIV, esplica pentru ce Dumnedeu a permis ca angeril sit p&catuiasca, sand dice cii, Dumnedefi prin
acesta a voit se arate ce pate face creatura prin ea inski si ce pate face prin ajutorul Gratiei sale. 9 Exhor. mart. 45. 8) Cartea Jul Enoch Testam. celor 12 patriarhi §i Iosif Flay. 4) Se basatipe Genesa VI, 2: dar aci se vorbesce de descen-
dentil Jul Set.
9 Terafillian, Marc. II. Origen, in Ez. XII. Cyr., Cat. II, etc., ustin ca ratan era mai mare intre angers, car dupft cAdere de-
ino eful demonilor ; August,in, de Lib.. arb. III, Athenag, XXV,
Io'n Damascen, orth. Fid. II etc., cred ca satan era eel mai de jos intre www.dacoromanica.ro
261
Biserica nu admite teoria sustinuta de unit, scum ca demonic s'ar putea reabilita la judecata ultima. Sinodul
din Constantinopol de la 553 a condamnat acesta teorie, basaa pe faptul ca demonul avend ratiune. ar putea sa se mA,ntuiasca.
Parintil. n'au putut admite reabilitarea demonului, pentru ca el a fost spirit bun, in afar& de corp, care Tar fi putut atrage se p6catuesca, si, deci, p6catul for este resultatul propiei for vointe. Demonii erail priviti ca spirite superiOre omului, dar rele in lucrarile lor, cti.d au adus in lume creditnta idolatra, cum si prin faptul ca n'att alta preocupatiune de cat a amagi pe Omen11). Tertullian, ca si alti apologet,T, recunOsce ea lumea a fost supusa puterei demonilor si prin acesta au intemeiat p.aganismul. Tot r6uldin lume este produs de puterea demonilor cum d. ex. tempeste, furtune, nenorociri, etc., dupa cum dice Ciprian si Augustin. Un sinod-tinut la Braga (560),
a combatut parerile acelora ce sustineati ca demonil pot face rele prin propria for putere. Biserica veche 0) si ortodoxil in de acord cu credintelor ei, sustin ca demonil nu pot face nimic de cat cu permisiunea lul Dumnecleii. Pentru ca sa se scape de puterea r611 facetOre a Aemonilor, Omenil intrebuinteza rugaciunea, postul si mai pre sus de trite exorcismul. ') Erma, Past. II spune ca Duo icafv cirrsAcn, lin& rob ecv&pconot, sk rig 8Lxottocrovric x& sty TIG novripin, dar pArerea sa nu este rem-
noscuta de biserica.
2) Justin, Apol. II.Tatian, Graec. XVI.Trineu L Aug, de Civ. Dei XXIICyril, Jul. VI. www.dacoromanica.ro
262
Crucea a fost si este un semn, cu . care demonul nu se pcite imp6ca, c14 aci practice cresting de a goni demonii facend semnul crucel 4). Punend mai mare pret pe puterea de 'libertate a omulul, biserica timpurilor primare nesocotea puterea demonilor si inveta ca omul pcite respinge atragerile demonicesti, invetatur6. care este si asta,41, Origen recunOsce mare merit pentru omul ce resists tentatiunilor diavolului 2). Providenta 3)
Lumea nu pcite sa fie sub conducerea hasardului. Biserica Inca de la Inceput a stabilit doctrina Providentel, care face parte dintre punctele esentiale ale dogmaticel crestine. Mintea omenesa nu se putea invoi de a nu recunOsce in regularitatea cu care se misca
si conduce totul In univers, puterea fiintei care a dat nascere trniversului tie si vechea doctrina aristotelick epicurianismul, stoicismul, sectele gnostice si maniheice erail contra, stistmend, ca hasardul si astrele con-
duceau lumea. Parintii bisericesci sunt de acord in a sustinea ideea -Providentel divine 4), dupre cum si Paul dice : 4:caci Intru clensul viem, ne miscam si sutitem) 5).. 1) Erma, Pastor, 7.
Clem. Alex., Strom. 4.Orig., de prin
cip.Irineu, Adv. haer.IV.
8) Orig. In Iesu. Nave,' homil. XV, 8) IIpavom, Providentia. Nemes., Nat. hom., c. XLIII definesce
Providenta: Ifp6vota icruv ex OsoS Big Tec 6,,P2ec Icvogivn kntReAsca. Chri-
sostona , de Providentia. Theodoret, Chat. X de Providentia. Salvian, Tiber de gubernatione Del, Locuri privitore pe acest subiect gasim in Evangelistul Ion, .V., Intelepc. II. Fapte, XVII, Math. V.I. X, XXIX, I Timot. IIr Rom., VIII, etc.
4) Clem. Alex., Strom, I, (lice a a nega Providenta este a,
nega creltinismul. 8) Fapt. Apost., XVII, 28.
www.dacoromanica.ro
263
S'a adnais din timpurile cele mai vechi ale bisericel crestine ca esista o Provident& clivina, care supraveghiaz& si conduce tot ce Dumnedeu a treat, conservandu-le si aratandu-le drumul pe care trebue s& merga cujus vi ac potestate omnia quae videmus et facta sent regun,tur ') dice Lactantiu considerand pe contraril providentel ca atel, iar Ciril al Alexandriel spune ca Dumnedeti este ic7c6nTric Ali* 2).
vi iv aon. Itat e'TCtp.6-
Ideea Providentel divine este urmarita si In Vechiul
Testament. Asa acolo vedem cum DUmnedeti a sapat pe Iosif, Moisi, David, Daniel si altl barbati ale din poporul lei Israel. Din locurile in care vedem conducerea si guvernarea Pi,ovidentel putem conchide ca omul nu pOte fate nimic far& Dumnedee), ca omul este supus vointei divine 4), acl Dumnecleti voesce ca el
sa &ca binele, pentru ca it iubesce 5), OA ins& a, so stirbi vointa omului. In Noul Testament parintil hisericescl ca Chrisostorn, Thoodoret etc. au f&cut lucrari speciale, ocupagdu-se de cestiunea Providentel si dovedind acest& dogrn&
principals, in virtutea careea. lumen, so conduce si guYerna, de Ore-ce creaturile nu pot vietui far& ajutorul en. Lactantiu, De Ira Dei, 10. Ciril, Lib. X in Ioh. 8) Prov., XIX,Pe. CXXVI,II Cor, III. 4) Gen. 45.Prov. 21. . ') Intelepc. 1.1,Ion, III. ±)
21
ix
6)
Irises, IV, ZIciat
Avtio
cir45 oxx dm! is iv 0 bit Oncygcg '4;
vil"; ToB Oso5 ITSptiOrcca p,wrox:N.
www.dacoromanica.ro
tofjC
2( 4
Irineu 4), Clement al Alexandria, Gregoriu Taumaturgul, Eusebiu, Atanasiu, Chrisdstom etc. spun a Cuvintul guverna. lumea. Cum ins& si in ce fel se conduce lumea de Providenta divina, nu era decis In biserica secolelor primare. Ieronim socotia ca egist6. numai Providenta flintelor rationale. Irineu, Tertullian: Lactantiu, Augustin, Atanasiu etc. deosebeati Provide* in generala si particulark Inteleg'end prin cea d'intaiti
conservarea universulut intreg si prin cea de a doua conservarea numal a flintelor rationale. Eretjcil Marcioniti, Manihel, Priscilianistl si Catarl negara.' Providenta, de Ore-ce, cliceati el, lumea este creata de spiritile rele. Ca se impace contradictiunea paruta. dintre Providenta si libertatea omulul, biserica invela, cum am veclut mat sus, ca Providenta nu restringe libertatea omululOrigen deoSibea presciinta de predestinare ; dar predestianistii negau ori-ce libertate. Teoria predestinatiuna era defectuOsti, de Ore-ce represinta pe Dumnedeti
ca autor al relelor din lume. lucru ce nu se pOte admite cu tOt& problema pusg. de Marcion 2). Tertullian
ajunge la ideea ca demonul este autorul reului moral (malum culpae seu delicti) pe ciand 1'6111 fisic (malum supplicii seu poenae) este consecinta r6ulul moral. Parintil bisericesci sustiniati ca 1.6111 vine nu prin voea, ci cu permisiunea lui Dumnecleii vatrathP1G4 fiind nu
ceva real, ci numal o negare a binelut. Pelagiu era contra teoriel de mat sus, in ceea ce 1) Irineu, V, 18. Clem., Strom. VII. Gregoriu Or. paneg. in Orig.Eusebiu, Dem. Ev.Athan., e. gent.Chrisost, in Heb. I. 2) Tertull., Adv. Marc. lib. II, 5.
www.dacoromanica.ro
265
privesce Providenta. El inveta ca omul face aceea ce voesce, neavend nevoe de ajutorul lul Dumnegeil, care data i s'ar da, i-ar stirbi din libertatea sa. Atat teoria pelagiana cat si acea a predestinatiunei. datorita Jul Augustin, fury respinse de biserica ca find contrare realitatil si santelor ccripturl.
Antropologia
a) Crearea omului dupa, chipul si asemanarea lul DurnpeVeu. Santa Scripture ne spune in cap. I v. 26 al Genesel ea omul este creat dupe chipul si asemanarea lui Dumneqeil, represintate aceste doue calitati la parintil bisericesci prin cuvintele : etmbv si 61.toEcoatc. Fara a da alte esplicatiuni asupra acestor cuvinte, Genesa. isi urmeza drumul seil inainte asupra faptelor petrecute dupa cregiune.
Se intelege ca mintea omenesea a trebuit sa se ocupe si se deslege si aeesta cestiune, asa dupa cum ea putea. Omul era numit de unit ca spirit supus inclinarilor corporale, iar de altii ca animal rational Gregoriu de Nazianz numea pe om microcosm si inspector al lumel visibile. Genisiologul Moisi, vorbind de creatiunea omului, spune cum el a esit din mainele lui Dumnaleu, a-
vend In compositiunea sa trupul, luat din pamint, si sufletul, dat de Creatorul. Asa c Pitagora, Platon, Stoicil si Maniheii nu aveati dreptate cand sustineail ca sufletul este o particia din substanta diving 1), oleron. Epl. XXXVIII. ad Pammach. de errorib. Ioan Hieros.
www.dacoromanica.ro
266
piniune combatuta de Augustin 1). Tot Augustin corn bate si teoria acelot a 2), earl sustineau ca. Adam, primal om, Intrunea In el ambele sexe). Sustinetoril ideel cum ca. Dumnedei' este intru cat-
va corporal, admiteaii a omul este creat, dupe asemanarea sa, corporal. Tertullian luand' de base. cuvintele Scripture,, ca omul este creat dupe chipul si asemanarea lus Dumnedet, inveta ca prin chip se Intelege nemurirea omulul, iar prin asemanare, ceva asemenea cu corpul Cuventului 4). Sala Alexandria gasea o deosebire intre aceste doue espresiuni, dar dicea ca ele se raporta la puterea intelectuala si mo-
ral' a omului cum si la pers(stenta sa de a merge pe calea perfectiunel morale. ScOla antiohena, incepend cu Teofil, inveta ca Adam avea chipul lui Dumnecleil,
inainte de a cadea in pecat, nu Ins si dupe cadere. Augustin socotea cum ca asemanarea intre om cu Dumnecleil este ratiunea si conducerea aceluia asupra natures. Asupra scopulul pentru care este creat omul,
unit din timpurile vechi invetail cum ca omul inlocuesce angeril caduti. aderea omulul nu era recunoscuta de Pelagiii, care sustinea ca. Adam nu era nici
drept, nits sant, ci in stare de a face binele ca si 1.6111 (virtutis et vitii expertes). Adam, clicea el, era
nevinovat inainte de a gresi, n'avusesa esemple de pecat, dar nu era in starea de perfectiune a Creatorului, Augustin, contrariu lui Pelagiii, era de opiniu±) August, de origin animal.
Iudei, pAgeni ci unii creetinl: 8) .August. Gen. lit. III. 22.
4) Tert., de resurrect. IV www.dacoromanica.ro
267
nea cum ca omul nict la crearea sa n'a avut puterea de a -resista reului, prin propria sa fiinta, far& ajutorul gratiet divine. Teocthret credea cum a femeea n'a fost creata dupre chipul lui Dumnecleti, lucru ce infra si in vederile Encratitilor si Severianilor. Cat privesce compositiunea omului, Santa Scriptura, dupre cult am is in cele precedente, se pronunta pentru cele doue plemente, corp si suflet. In adever gasim multe locurl in acesta privinta, in Genesa, Ecle-1 -siastul, Iob, Ezechiel, Psalml, Evangelistl, Apostolul Paul etc. Cu tote acestea unit parintl bisericescV) adoptara doctriria lut Pitagora si Platon, cum fac si judeil
losef Flaviu si Filon, dupe care omul este compus, din corp (aftvcc), suflet (;cur)) si spirit (nvetwc), de si Atanasiu, cel doul Gregoril, Basiliu, teronim, Chrisostorn, loan Damascen etc. sunt pentra compunerea omulut din doue elemente. hind' crede ca dreptil sent formatt din trel elemente, iar pecatosit din doll& Tertullian primesce compositiunea omului din doue pail 2) dar in general este pentra impartirea in cele trel principit despre care Efreth Sind') si Epifaniu 5) spun ca. infatisaza Trinitatea. Impa'rtirea in trel principit era adoptata si de Gnostici si Montanistl. 1) Tustin, Lib. de resurrect. Tryph. Tatian, Cont. Graec. Origen, in Math. XAVI, 9 gi alto locuri este tot pentra: impartirea in corp, suflet si spirit, de qi in de Princip. II, 8 spun& cum ca in om nu sunt decftt doue para. 2) Ex hac duplicis substantivae (spir. et corp.) congregation& confectus est homo.. Tert., Poenit III. ") Tertul., Marc: V. 4) Adv. strut serm. XVIII. XIII.
61 Eplf.i Anc. LXXXII.
www.dacoromanica.ro
268
Sufletul ca o parte deosebit6, de corp, era consideTat de Irineu ca o substanta quasi-nemateriala : In.corporales anima, quantum ad comparationem mix.-talium corporum 1). Tot ast-fel credea si Origen 2). Sufletul era o substanta materia15. dupe parerea lui Tertullian3) si Metodiu'), pe and dupe Eusebiu, Gregoriu de Nisa, Basiliu, Chrisostom, Augustin etc. era nematerial si liber, combAtend pe Gnostici si Manil)ei, cart i.-
veatl de principiu in doctrina for dualismul si fatalismul. Origen 5) si dupe el Augustin'), Tertullian 7), si Mu Damascen 8) etc. dovedesc libertatea sufletului, ca 4D calitate ce deosebesce pe om de cele-l'alte vietuitOre
si prin care se asemana cu DumnecIet0. Ca atare sufletul este o parte superiOra a flirV dmului, care se
bucura de nemurire, in virtutea unui dar dat sie de Dumnecleil, iar nu prin propria sa esistentA, cum invelail pagnii. Casian si Ghenadiu suslineail ca, sufletul este, corporal, de Ore-ce el este marginit in un loc Ere -care, format din o matera mai suMire. Justinul Martirul, Origen. Metodiu, I6n din Jerusalim
0 alcii invetaa cum ca sufletele esist5, de mai inainte si sunt trimise in corpuri, pentru a 'sl espia pecatele. 1) Irineu, v. 1. 9 Origen, de princip.
8) Pest,de Anim. V.IX.
4) Metod., ap. Phot. cod. CCXXXIV. 8) rigen, de Princip. III.
6) Augustin, in Ps. c I. 7)Tertullian, Marc. II.. 8) Dainasc., Poth. 9) 04tii credegfi ca lifiertatea omului nu incepe de cat cu caderea sa.
www.dacoromanica.ro
269
Maniheil, PriscilianistiI si Cataril
sustineat cum
ca..
sufletul este din substanta dumnetleiasca. Teoria acesta gasi protivnid in Clement al Alexandriel, Tertullian, eel doul Gregoril, Augustin, Ciril al Alexandriel, etc. Si cu suta a IV decade ca o fictiuner
ce nu se p6te asemana de cat cu miturile pagane si care ar inlatura bine-cuvantarea data de Dumnegeit pentru inmultirea neamulul omenesc, prefacend -o In blestem. Sinodul al II-lea de la Constantinopol, a respins si condamnat doctrina preesistentel sufletelor. CunrI remanea insa cestiunea creatiunel sufletelor ? Tel tullian si adeptii el erau pentru opiniunnea c& sufletele se continua prin generatiune (per traducem), pe cand Jeronim 2), Ilariu de _Poitiers 3), etc. emit pentru crearea individuals a lor, formand ast-fel cele doue
partide a generatianismultzi si a creacianismulul. Augustin era favorabil lui Tertullian In acesta privinp,
ta. El si Teodoret in vetail ca sufletul se unesce cu corl ul atund cand wuncul s'a desvoltat In pantecele mumel, pe cand Gregoriu de Nisa spune ca unirea se face in momentul conceptiunel.
b) Caderea omulul. Sciinta despre caderea omulul din starea de perfectiune in care se gasea mai inainte de pecat, ne-o da tot Moisi in Cartea Facerei. Acolo ni se spune despre modul cum a pacatuit Adam, primul om, ce fel a lost pecatul lut si cat de mare influent& a avut
atat asupra sa cat si asupra urmasilor set. Pe aceste date sprijinitl, parintil bisericei emisera, opiniunile for ') Tertull., de Anima, adv. Valent. XXVI. 2) Jeronim, Epl. XXXVII1. 8) Ilariu, deTrin. X,
www.dacoromanica.ro
270
asupra caderel lul Adam, de si uniX se departara,
VI
esplicarile ce fac, de naratiunea Scriptutel. Ei insa erat.
ananiml a recum5sce ca demonul este care a provocat caderea 1). Justin Martirun si Irinee) gasesc ca p6catul lul Adam .consta in supunerea acestuia la indemnul sarpelul de a manta din pomul oprit. Clement a1 Alexandrie0). Ambrosio 5), si ManiheiI nu vedeati. In sarpele inselator de cat instinctul sexual prea desvoltat, decl," unirea dintre Adam si. Eva. adusesa ca-
derea. cum credea si Filon 0). Origen si cu el preexistentianistil invata ca pecatul lul Adam aduse caderea (Smenilor din al treilea Ceriti pe pamint 7). Cestiunea p6catulul stramosesc preocupat mult pe teologi. El nu se Impaca pana asta-c11 asupra modulul de a 'sl esplica caderea lul Adam. Unit cred ca este un produs al imaginatiel, altil II privesc ca ceva istoric, iar altii isl esplica prin el origina si esistenta p6catului in lame. Teodor Mopsuestul si Teodoret cred ca reul este provenit din actiunea omului si
fie -
care more pentru gresala sa. Efectele pecatulul au fost desastruOse pentrti el si 1) Just& Tryph. Irineu, III. Origen, in loan. Tertul., Pat.Eusebiu, Peep. Ev. VII. LBasiliu, in Pr., XXIX. Chrisostom, in Gen. Horn, XVI.Adg., de my. Del XIV.--/on Damascen, ort., II, §i altii.. 1.) Inst., Dial. cum Tryph. 1) Irin., adv. haec. V.
) Clem. Stram. III.
8) Ambros., de paradiso, II, 8) Philo., de mundi opific. I. Gregorie de Misa i Chrisostom din contra invata ca o unire sexuala n'a avut lot inainte de pacat, ceea oe nu s'ar fi intemplat data nu pacatuia. ') Orig. Contr. Cels., IV, 40.
www.dacoromanica.ro
271
urmasii sei, perclendu-sT nemurirea de care s'ar fi bucurat in casul de a nu pacatuil), aducendu-se pecatul si mOrtea cu tOte urmarile for rele. Prin pecat, dice Atanasiu, omul a perdut chipul lul Dumnecleil, care
era in en. Epifaniu declare ca a fost. numal alterat. Ilariu din Poitiers gasesce pecatul ca originis vitium,
dar omul pOte, dupe cum voesce, a face binele sail reul si aduce esemplul cu bogatul, care putea sa intre in sinul MI Abraam: dives per libertatem voluntatis in Abrahamae sinibus esse potuiset. Parintil bisericel sunt unanimi a recunOsce ca plata pecatulul a fost mOrtea. ScOla alexandrine intelegea o mOrte spirituala, in virtutea careea puterile omulut s'au perdut, iar biserica orientala vede in mOrte o bine-facere. care ne scapa de p6cate prin despartirea de corp. Gregoriu de Nazianz si cu e1 parin01 bisericel orientale nu pri-
mesc, ca urmare a p6catulul, de cat o sfabire a naturel morale a omulul, care este supus la inclinarl catre rea, pe care le pOte inlatura data voesce, in virtutea libertatil (liberum arbitrum Td co3TeEoktv, -cb cle-
-Mtpstov). Cu tOte acestea prin p6catul lui Adam, not
top suntem mOrt1 in en si asupra nOstra apasa pecatul cu tote consecintele sale1). Marele Atanasiu Inv* ca pecatul ca bella moralk se respandesce prin contactul pecatosilor.
1) Ath., contra gentes. '1) Athan., contr.. Ar., Or., I. --- De opinia luI era qi Basiliu, care in term. Acest II dice: 8) Eusebiu, in Ps. I, 1. 1 leronim, contr. Pelag. Dial. 11,1,
www.dacoromanica.ro
272
Pecatul original dedea esplicare necesitAtil si valoreT rescumperarel. A-1 nega, era a nega opera mantuitOre
a lul Iisus Christos. De aci cautand al da esplicare, incepur& a emite deosebite opiniuni, cum am veclut maT sus. In majoritatea for parintit aprobara ideea ca. pecatul este esit din voea libera a omulul, si ca omul,
chiar in starea caderei, a putut face us de libertate si voinp., pentru ca ast-fel sa. se OM ridica la asemtharea cu Dumnec,ell. NicI Augustin, dupe cum se vede din scrierile sale de maT inainte de lupta cu Pelagiu si gelestin, nu era pentru predestinarea omuluT. Asa in De libero arbitro, II, clice: Recti vivere, holm) cum vult patent'). Justin martirul2) Clement al Alexandrie0), Origen6j si allii aratara necesitatea de a se nasce omul de a doua Ora, pentru a esi din starea depecat. Pelagiu si -Celestin invAtau ca copil
se nasc in
starea in care a fost creat Adam, ca omul a lost creat muritor si ca p6datul sal n'are a face nimic cu mOrtea sa, de Ore-ce si fail a pacatui tot
trebuea
morti. ' Pelagiu,
SA.
prin aderea WI
Adam, admite un fel de mOrte spirituala. Pecatul nu era dar, ceva inerent natureT omuluT, ci un act al liberel sale vointe, si In loc de pecatul original avea&
1) Tot a§a spune §i in alte opere ca: Contra Faustum, XXII, 78; Contra Manich, II, 28.
8 Justin. Apol. I.
8) Clem., Paed. III. 41 Orig., In Rom. V, 9.
www.dacoromanica.ro
273
espresiunea qeccatum naturalit)» folosindu-se In mentinerea teoriel for de maf multe locuri din Scriptura2). Ca se respunda lui Pelagiti3), Augustin duce la esces teoria lui Tertullian si Ambrosiu, clicend ca in Adam dupa caderea in pacat, s'a conrupt natura si ()data cu
a sa
s'a conrupt natura Intregului nem omenesc.
Prin pacat s'a distrus imagina lul Dumnecleil din om, i s'a nimicit libertatea si nu i-a remas de cat inclinarea spre reti, libertatea de a pacatui. Dupe el, fap-
tele omului nn all nici un merit, pentru ca ele nu sunt facute sub impulsiunea dragostei catre Dumneget' si a supunerel la voea sa. In disputa cu Pelagiu, Augustin ajunge pana a suslinea condamnarea copiilor ce se nasc : Infans perdition punitur, quia pertinet ad massam perditionis, et justi intelligitur ex Adam natus antiqui debiti obligatione damnatus, Bice el in De peccat. Orig. c. XXXI. Invetatura lul Augustin 4) fu respinsa de ortodoxi, de si Romano-Catolicil o pri-
mira mat in urma, cu tote di ea ucide libertatea morala si inlatura faptele bune. Teoria lui Pelagiu, inlaturand rescumpararea, si fiind contrary cu vederile bisericei, nu putea fi primita. Africanif combat acesta doctrina si o condamna la patru sinOde, linute la Cartagena In 412, 416, 417 si 1) Pelag., ib. fid. XII. 8) Deut., XXIV. Ezech., XVIII, II. Cor. V, etc.
8) Pelagiu mai recumisce o indoith fericire : vita aeterna qi regnum coelorum, cea d'intiiiii fericire o obtine on -ce om, iar cea de a doua numai cei botezati. Copii trebuiati neapiirat sa
fie botezati.
4) Augustin era acusat de Pelagiu Ca sustine teoria Traducianismului : tradux animae, tradux peccati.
www.dacoromanica.ro
48
274
41.8, in sinodul de la Mileve, 41.6, iar la 431 sinodul ecumenic de la Efes o inlatura cu totul. Biserica ortodoxa de resarit, Inv* ca omul se nasce pacatos, dar liber de a face binele, find Inzestrat cu voint.a. In acest sens si ajutat de .gratia divina. Damascen In opera sa, «Credinta ortodoxa» apara liberul arbitru.
Teoriele lul Pelagiu si Augustin In privinta pecatulul original, nelinisteau pe credinciosl, cu d.eosebire pe monahl, cars din voea for si prin propriile for fapte aratati ca omul pOte fi accesibil de perfectiune. Casian, unul dintre monahii din Marsilia, emisa teoria semi-
pelagiana. Dupe el omul n'a perdut prin caderea in pecat puterea intelectuala si morala, ci numal i s'a alterat, asa ca omul prin voea sa, liber de a face binele, pOte
ajunge la cunoscinta natures si la intelepciunea omuJul primitiv, mergend pe calea adeverulul si a binelul si ajutat de Dumnecleu de a persista pe acesta tale. Invetatura acestul discipul al lui Chrisostom lua proportiunl marl si in scurt timp fu primita In tOta Galia. Augustin combatea noua doctrina si numesce, pe partisanil el Massilien1; iar Prosper din Aquitania lua partida sa. Vincentiu din Lerin, Faust din Riez si Ghenadiu luara partea opusa. Sinodul din Orange (529), condamna doctrina semi-pelagiana si confirms acea a lul Augustin.
Pecatul original find universal si urmarile lul resfrangandu-se asupra intregulul nem uman, parintil bisericel invetaii ca numal Mantuitorul Christos s'a nascut fila pecat, de Ore-ce s'a nascut din o virgins. In www.dacoromanica.ro
275
ceea ce privesce Santa FeciOra, parerea for era ca In urma conceperei Mantuitorulul a primit santirea 1); nu tra nascuta. decl fara pecat.
Doctrine despre mantuirea omulul prin lisus Christos
a) Persona IllAntuitorulul Biblia inveta c. r6scumpararea omului de pacatul original se va face prin femee, care va sdrobi capul sarpelui. Iudeilor ,le spunea Scriptura ca rescumperarea omulul se va face de catre Fiul lul Dumnecjeti incorporat.
Biserica crestina crede ca rescumpararea s'a facut prin nascerea Mantuitorulul in chip supra-natural, cu conlucrarea SantuluT Spirit. Parintil bisericesci Incepend cu Ignatiu 2' sunt de acesta opiniune si martu, risesc ca opera sa mantuitOre incepe cu botezul sett de la Joan, care fu solemnitatea pentru misiunea ce avea de Indeplinit 3). Ebionitil, Gnosticil judaisantl si Carpocrat erati contra conceptiune1 ideale si supranaturale a Mantuitorulul, iar Valentin, Secund si Appelea negau chiar veritatea nascerei. Origen gasesce in nascerea 1ui Iisus Christos din FeciOra Maria o parte 1) kin Damascen, Cred. ort., III, 2. 2) Ignet, Smyrn. 11.: rsysvlitivov etX7.9.8; ex itccrk.avou.
8) Justin Mart., Dial. cum lud. Tryph. LXXXVJII
Avabbvtog ca).coff etith
toe 08caog. Co; rtsptcrtepetv ,c6 °Aitov ItveGitct ent7trvcct irectosov iiipatIntv bt 'AitbcrtoXot ctercoPccinoo TOD Xptcrrog teov. Ka./ o6x to; evbefi cdrcov tou panuatvect. i1 Ica ircsA.D.ov.co; av Met neptcrrepft; nveuilcnog, 6/ tbccp.sv ctinbv iktiXo9.avatt ant .sbv notattbv. &map oia tb ISVV71011vat dtu.cbv xect cnctuptatvat, tug ivbs* TotraDv, bnittetvev, &XX' beep Tog iivoug Tog ctbso ecv-Opcinztov, 6 arcb to 'Meg/ frith Oivccoov xctt 7acivlv Tiro Ton 6Tecog in67CTLUX6L.
BA se vada" Hist. des Dogm. par Klee.
www.dacoromanica.ro
276
principal& a credintel, iar Ipo lit, Eusebiu, cei dour Gregoril, Teodoret, Chrisostom si alti parinti recun6sc ca Maria a remas tot-d'auna FeciOra, ') de si a fost combatuta invetatura acesta de Iovinian, Elvidiu, Si-
maca, secta Antidicomarianitilor, Eunomiu si Apolina-
ristil credeau a Santa Maria s'a casatorit cu Iosef, dupe nascerea Mantuitorulul, si ar fi avut mai multi copii. Unirea celor doue naturi in Iisus Christos era represintata prin cuvintele auvapop4 zpalcc, auvucpcdveoaca, ctillpaatc oixo-
si alte espresiuni de acest fel. ScOla din Antiohia intrebuinta cuvintul gvcoatg ca mai propria pentru vop,m)
acest sfarsit, Origen, 0.2.&%4pconoc, Metodiu, 18'scxv8p(x si Oectvapcx6c,
iar Mare le Atanasiti se folosea de cuvintul
%uptcothg avOrnrcc si xuproo 6,v8pconoc pentru a arata omenirea ca Opyavov f8conototillev al Cuvintului 2). In persOna sa Mantuitorul avend rolul de salvator-
al nemului uman, pe care a trebuit se-1 indeplinesc& prin
indoita sa natura, diving si umana, biserica de la inceput, vorbind de modul cum erati unite cele doue naturi in persOna sa, a intrebuintat espresiunea de unire ipostaticA 3j, far& ins& a se stirbi cu acesta realitatea naturilor. Irineu si dupe el Tertullian, Origen,
9 Augustin, Serm., CLXXXVIII, 4 slice : Virgo ante conjuglum, virgo in conjugio, virgo praegnans, virgo lactens; iar
Grig, de Nisa, Horn. in diem natal. Christ. '1 Athan, de fide serm. Maj. 5 la Klee.
Ath., in an. Deiparae, II: 0s2Kcastog xcct ecApconoG T.dAmog, etc 6v-, xcadc taccv Onbartcatv xac gx auo wic glo boo TaK cpixreac.*
www.dacoromanica.ro
277
Atanasin 1), eel doul Gregoril, Chrisostom 2), Basiliu etc.
sunt de acesta pArere, cautand p demonstra a nu se putea efectua mantuirea dad. naturile nu eraii reale si deosebite si nu se pOte esplica mOrtea si Invierea liantuitorului. Dar doctrina acesta gAsi protivnici. Ca.lugarul gal Leporius (418) si dupe el Nestoriu invetaii
ca natura divina si cea umana in Iisus Christos au fost separate cu totul, astfel ca unul era Iisus si altul Christos. Conclusiunea la care ajuns5. Nestoriu este c5, FeciOra Maria nu a fost nascetOre de Dumnecleti (-ao-c6Itog) ci nascetOre de Christos (xptcr.ot6xcg), asa ca
Christos nu era flu al lui Dumnedeti, ci esocp6po 3). Dad. ne raportam la pArintii secolelor primare, gasim ca opiniunile for variaza asupra partilor esenOale care formez5. pe Iisus Christos. Asa Justin Martirul socOte ca Mantuitorul a avut Abeog, cpuwri si Gthp.a. Clemente Alexandrenul nu recunOsce in Christos un suflet uman o cant, ediczEccti ling citicvNg.
Irineu si mai clar Tertullian vorbesc de un corp si spirit, unul prin care era om unu si altul prin care era Dumnecleu: Ex his (substantiis) Christus constitit, -ex came homo, ex spiritu Deus 4). 9 Ath. in Ps. XXI. Erg ycip baTtv 6 Xptcrzb; ex bbo xtBv avaysicov, Tastog 'OsbG xett TeXstoc clv&pcono;.
') Chrisost. in Joan, Horn. XI: ('Enetbt ^iap aim bt Aiyonag, 6.st cincv=dot Ttg iv wit ":67t-xptatg %al ()novena Tee yrIG obtovoRiag =ern; et vo).9.8v &o' 3v npoccvdtptuv vtiv Accocplitiotv Tb kraysTo TiOstxsr 6v pruc6oXilv buotetc, anarre, &XX& accpxbc tiA19.tv.45 etvciktintptv impacrttcxx. 6ouXolisvocadtpxce, cplotv,
etuTbv ievaaku, ob lisut6cabv-ca. tug amp= stv oilatav, eail'etvccXcc66v.scc dotty, svercaucpou Ravouaric svetvlg.
8) Se intelege ca Nestoriu Qi adeptil eel' nu puteau primi aAoratiunea ce se aducea lui Iisus Christos. pentru taro acusa pe cretini ca aunt vcotpoVaPect §i erie'PwX1c0XectPcu. 4)
Tertull., Adv. Prax. 27.
www.dacoromanica.ro
278
Cand Clement spune d. Dumneclea este cireccOix, are
in vedere teoria dupe care corpul ominesc este causes
a tot ce este r64 si data Cuyintul la intruparea sa ar fi luat corp uman, perdea acea calitate. DecI corpul lui Christos era un instrument al cuventuluT, asa ca nu putea s5. aiba inclinArile natures umane, ci numai trebuinte de hrana, b6utura, si somn 1). Urmasul seil Origen a imbralisat teoria lui , dandu-i
mai multe detalil, dar remanend la principiul a corpul a fost in Christos un organ al manifestaril Cuvintului.
Cum. vedem cestiunea persOnel lul Iisus Christos ca si asupra modulul 'sub care naturile eraii unite in
El, nu era determinate. Disputele ariane ail dat ocasiune bisericel ca se fixeze' invecatura sa asupra persOnei Mantuitorulul, ca apol in urma, la sinOdele urmalOre sinodulul din Nicea (325), sa se hotarasca diferitele cestiuni atingetbre de R6scumpe'ratorul. In adever, Arianil negau ca. in Iisus Christos era sufiet uman, esplicand impreunarea firelor printr'o unire imediatti a Cuvintului cu un corp ominesc, din care unire partea umana a fost absorbita de divinitate 2), care si acesta in tot casul este inferiOr5, Tatalui, cap ruia nu i se pOte atribui nicl nesciinVi, nits suferin. cum se pot atribui Cuvintului. Sinodul din Nicea, formuland -Simbolul credinteir partile relativ la Dumnegefi Tatal si la Dumnecieu Fiul 1) Clem., Strom. VI.
I) Episcopul arian Demofil (370-386) inveta ca divinitatea a coprins corpul in Iisus Christos dupe cum Marea coprinde (inghite) un pahar de lapte. www.dacoromanica.ro
279
a determinat doctrina bisericel in privinla fiintel Mintuitorulul si a stabilit nascerea sa din eternitate cum si consubstantialitatea cu Teal. Invetatura nestoriafia,
de care am vorbit mac sus, a fost cu succes comb-tuia, de parinlii bisericel. Tot pst-fel fu combatuta si teoria lui Apolinariu de la Laodicea '), care, basat pe credinia ea nici un om nu pOte fi fara pacat, nega inv6tatura ca Mantuitorul a fost cu adevarat om 2), sustinend cb, in Christos nu este de cat o singura natura (natura diving), dupe unirea cu omul Iisus, de Ore-ce in alt-fel s'ar admite in Christos un flu natural si unul adoptiv (stg iiiv cptSzsc occ. Oso5, etc Si Onbc)
un Dumnecleil si omul Christos 3). Sinodul din Alexandria (362) a combatut si condamnat pe Apolinarid si doctrina sa. Gregoriu de Nazianz si Gregoriu de Nisa sunt contrari vederilor lul Apolinariu. Tot astfel si Marele Atanasiu. Sinodul din Efes combatend pe
Nestoriu si invelatura sa a stabilit ca Santa FeciOra Maria este nascetOre de Dumne4eil (escrroxos) 4).
Dar data FeciOra Maria este nascetOre de Dumne-
dell si data natura diving s'a unit cu cea umana 'intfun singur ipostas, cu acesta nu s'a inlaturat esistenIa celor doue naturi in Iisus Christos. Evangelistil au marturisit, parintil all primit marturisirea si sin& 1) Apolinarie se intemeia pe cuvintele din Ion: 6 X6ToG acipt 6-(eveto, I Cor. unde se dice : avaponcoc iv oipcoco5, etc. 9) Gregorii Nysseni de Antirrheticus adv. Apollinarem. s) S& se vad& partea generala din lucrarea de fatA, pag. 74-85.
4) Ion Damascen, cred ort. ILLCiril al Alexandriei in anatematismele sale stabilise ca Feciora Maria a nascut pe Dumnedea in corp : isiimPte accPxocCoG, pe care o interpreta ca insamn& tot atat cat wera acipxox Tavvicaerod.
www.dacoromanica.ro
280
dele au confirmat prin decisiunile for doctrina despre esistenta realA a naturet divine si a celel umane in Iisus Christos, care este de aceasl natura cu Taal, in ceea ce privesce divinitatea, ('opoticcoc tip natpi xcacE Ti; Oearrlcc) si asemenea noue, dupa. umanitate .De ase-
menea s'a stabilit ca. Christos s'a incorporat in momental conceptiunel, cand Angerul a vestit Marie despre acesta. Parintii bisericel egiptene insA ere]. de altA parere ca Orientalil. El suslineati ca nu este de cat o singura persOna in Christos, pentru ca
corpul, qiceati el, era un instrument al Cuvintulul. Dioscor era contra Orientalilor si dupe anul 444 bucurandu-se de increderea curtil imperiale, 1ua par-
tida lul Eutichiu, un batran arhimandrit de h Constantinopol care se ferea a inv6ta cum ca corpul Mantuitorulul a fost asemenea cu al nostru, pentru care fn condamnat de un sinod tinut la Constantinopol in 448, sub presedentia patriarhulul Flavian. In acesta cestiune interveni si papa Leon si prin epistola ad Flaiianum se declara pentru doctrina orientala, recunoscend o persOnA si dou'e naturI in Christos, racend fapte
dumnegeescl prin natura divinA si fapte ominesci in virtutea natures umane : agit utraque forma cum alterius communione quod proprium est.
Sinodul din Efes (449) presidat de Dioscor, brutal prin actele sale, condamn5, pe orientall (Falvian, Domnu de la Antiohia, Teodoret de la Ciru si Eba din Edesa). Urmasul lul Teodosiu II-lea pe scaunul imperial Marcian, la insistentele Pulheriet convdca sinodul din Calcedona (451), care desaproba lucrarile sinoduwww.dacoromanica.ro
28l
lul din 449, ridica condamnarile de a supra orienta,1ilor, si stabilesce doctrina espusa de Flavian, dupe care In Christos este un ipostas In dou6 naturl, care sunt unite far& amestecare (ciauyxota;), fara prefacere (itpurccoG), nicl impartire (ciSEcapivoc) sau despartire (civoptavoc). Contra decisiunilor sinodale din 451. se fac cate-va sfortarl pentru a le rimici. Palestina, Egiptul si Antiohia emu localitatile unde se produc ast-fel de incercarI. Purtarea imperatorulul Basilisc, care lua partea Monofisitilor, facu ca el sa castige teren. Imperatorul Zenon insa, dorind pacea, dete asa numi-
tul Enoticon prin care inlaturand punctele de deosebire ale celor dou6 partide, stabilea o credinta generala. 0 asemenea mesura, nu putea aduce linistea dorita. In 519 Justin Mu revOca Enoticonul, declarand de bune decisiunile luate la Calcedona, de cand Monofisitil se separa de orientall, esistand pan& asta-41 in comunitatl deosebite, cunoscute sub numele de biserica Copta, Iacobita, Etiopena si Armeniana. Incercarile lul Justinian de a readuce pe Monofisitl la unitate cu biserica nu folosira, de si prin edictul din 5334) sanctionasa formula «Dumnecleu, care s'a r6s-
tignit pentru nob si cu tote ca In 544 condamnasa cele trel capitole (Scrierile lul Teodor Mosuestul, ale lul Teodoret contra lul Ciril si epistola lul Iba ate Mare), la care castigase si aprobarea sinodulul al V-lea ecumenic (553) 2). ') Justin, Cod. I.
2) VedI Pidalion, pag. P. M. Ion Damascen, de duab. volum.
Teodor inveta ca era perfect desaveret, dar nu era lipsit de luptele si pasiunile sufletului. www.dacoromanica.ro
282
Monofisilii reman desuniti si dupe. ce Eracliu (611)
641) confirmard formula: Mantuitorul Christos a
mAntuit omenirea prin manifestarea
uneT sin-
gure vointe divino-umune; la care aderasa. si, patriarhul Sergiu de la Con stantinopol, ca basata. pe scrierile parintilor bisericesci
de mai inainte ; dar care
aduse in urmd, alte discutiuni, cunoscute sub numele de. Neincelegerile Ilfonotelite. Partisan al acestei inve-taturi fu si Ciru, patriarhul Alexandria Sofroniu de la Ierusalim si Maxim filosoful furl. contra. Sinodul din Constantinopol (680), al VI-lea ecumenic, condamra doctrina monotelitd, stabilind ca, in Iisus Christos-
ail Post doue vointe (dupe cele dou'e naturi), unite
intro ele nedespartit, neschimbat, neimpartit 0 neamestecat, care nu sunt protivnice una alteea, ci vointa umana urmAnd si supunendu-se celei divine 1) (StSo cpuocx& OsXvtcacc datcapivog, &winvog, app(avoc. eouyx(yrcog, box 6nevavu0G ctX12c Ercip.svovT6 ivapdintvov xal, 6nm-rag:ropy T(11' 04).
Ast-fel se fal si se determind doctrina despre Iisus Christos ca rescump6retor al nemului omenesc, de care
phi* bisericesci 'Inv* cd a indeplinit in timpul misiunel sale intreita functiune de preot, rege si profet 2), find cu totul in afard. de pecat 3), pentru ca. ast-fel sa aibd perfectiunea si plenitudinea. In scopul salvdrei omenirel Mantuitorul Christos su') Ve41 Pidalion, pag P M B. 2) Clem. Rom. I Cor. XXXVI; Clem. Alex. Strom VII, 3; Justin. Triph., XXXIII; Tertull., Marc. IV.
3) Cnrisost. in Rom. Hom. XIII cObae Ldp ecilarmaow acEpxa arxsv 6
XptaTbg, cx1X'61.16iov p.m, virlpszepa l'aparccoM5 ovoliceprirmv be...
www.dacoromanica.ro
283
feri patima si mOrte 4), insa prin invierea cea de a III-a
dovedi tuturor dumneqeirea sa si invingend puterea diavolului, elibera omenirea de sub scutul lui. Bi-
.cji,
serica crestina a avut insa sa lupte cu eretici ca Simon, Marcioniiii, Maniheii, cari nu vedeau In patima si mOrtea lui Iisus Christos dedit ceva aparent, si cu Cerint, Carpocrat, Basilide, Valentin, Ofitil etc. earl susti-
neat' ca din momentul patimel Eonul a parasit pe omul Iisus. Atanasiu. eel Mare, Gregoriu de Nisa, Augustin, loan Damascen si altii dovedira a divinitatea n'a fost separata de corpul lui Christos in momentul patimel, iar Barnaba, autorul epistolel catre Diognet2), Clement al Alexandriel, Origen, Eusebiu, Atanasiu, Cirilr Basiliu, Gregoriu de Nisa, Chrisostom etc. stabilig doctrina despre sacrificiul espiator al Mantuitorului adus
p rin mOrtea sa de pe truce, suferind pentru not 3) si intrand prin acesta in gloria si marirea sa. Mantuitorul in timpul morlel sale corporale s'a pogorit in iad pentru aflarea patriarhilor si dreplilor din Vechiul Testament 4) , de si Clement al Alexandriel 5), Origen 6), Gregoriu Nazianzenun, IOn. OChrisost. contn Anom. VI T6 µiv Tap tiv0pconov Tsvolievov pv Xptcrceno eucoauvitv vileccxoXouNcq XoLnbv fjv.
2) Mr* TN Tim rtbv ZotiboTo X6Tpov 674 1µ&v, toy aicov ins6 eevitinov, Toti tExcotov deep .6r6v =mew, 'coy 6Ixamv insp TaV ckabc.cov, Toy icOccpwv ircip T61v cp8ccpti3v, Toy d9TEvatov &Trip 165v 13vvrcilv. Tt. Tap aLlo tae ivarnac ni.Lay %cam= 1 ixetvou 8txmoci6vvi.
Clem., cor. 49. Irin. XVI, XVII Ma6) Aug. Trin IV. cariu, hom XXIV, Eiboxviosv 6 Kipt6G iv 1 intaill.4 &ute5 %mast.
66ip navitev.
') Irin, IV.Cyr. Cat., IV .Epiph. Haer. LXIX. 6) Clem, Strom. VI. 6) Orig. Cels. H. .1)
Grig. Or. XLV
www.dacoromanica.ro
284
Damascen
si altil sustin ca, s'a pogorit in infern pen-
tru a mantui pe unii car' eraii mai putin pecatosi si car' primira cuvintele lui. Parintil, vorbind de descin{lerea In infern, se raportail la Ps. XVI, in care se slice : otlx iyxcactX4scg testy tbv 4)uxir, p.ou cum si la epistola catre Efeseni, unde se dice acs 'ca XMTdYCEFC :
IlEan TES 'Yris.
La finele veacului al W-lea Rufin vorbind de po-
gorirea in iad a Mantuitorului, dice Ca nu se face
mentiune despre acesta decit in simbolul bisericel din Aquilea 2).
b) Rescumperarea 3) Nascerea si activitatea 1111 Iisus Christos in lume erasl istoricesce recunoscute. Nimeni, nici inamicil se' eel mai periculosi nu cutezara, a nega aceste adeveruri. Cat pen-
tru persOna si natura sa, biserica, in urma discutiunilor urmate, si-a spus care este doctrina sa. Remanea acum sa se lamuresca cestiunea data, in adever Iisus Christos a efectuat mantuirea omenirel, de care apos-
tolul Paul vorbesce in epistola dire Coloseni, Ebrei Tit, Timoteu, Efeseni, cum si evangelistil. Omenirea pe-
caluisa \in Adam si consecinta pecatului fusese mOrtea Iisus Christos a eliberat pe om de pecat si 1-a scos de sub puterea morsel, punendu-1 pe calea ai) I. Damascen, Cred. orth. Rufin, Exposit. symbol. 8) Eusebiu numesce rescumperarea ivaccpxog noXLXiLcc; Irineu, Cle-
ment o numesce otxovopAct. Cite o data prin otxovoptcc se intelege. asfyrspct intruparea, de aci deosebirea intre aotovoltta nptbril si
Tot a§a se mai intrebuinteza cuvintele:
avavapuinlocc,
ksocpbsta, ellotoncartG itsoso&att, otopknuotG, etc.
www.dacoromanica.ro
aozpxcoatg,
285
dev6rata a mantuirel si reconciliindu-1 cu Dumnedel. Mare le Atanasiu explica pentru ce numal Christos
Cuvintul putea mantui pre om, cand dice ca el singur este divinul prototip 1), si apol data era un om salvatorul omenirei, s'ar fi ajuns la adorarea omului, cad el era stapanul absolut al omenirel 2). Pe Tanga acestas rescumpararea omenirel nu se putea face de cat de acel ce era creatorul ei 3). In principiil parinpi bisericei recunosceali ca Chris-
tos a adus cu sine salvarea nemului uman, ca prin viaia sa public& a rescumperat omenirea si a indrumat-o pe calea adevarului, iar prin mOrtea sa a invins puterea reului. Tn urma insa unit incepura a se intreba data Dumnegeil nu putea alege alt mijloc pentru mantuire, de cat trimiterea in lume si mOrtea Fiume lui sea.
Irineu inv 'eta ca puterea diavolului asupra omului, trebuea sa se invinga prin puterea omului Dumneget. Augustin recunoscea ca Dumnedeil ar fi putut
intrebuinla si alt mijloc, dar ca trebuea pacatuI original sa fie sters prin mOrtea espiatorie a Mantuitorului Christos. Gregoriu de Nisa de asemenea spune c6. Dumnedeil putea sa mantuesca pe om prin un simplu act al vointei sale. In consecinta pariniii adAthan., Inc. Verb. div.
Athan., contr. Arian, taCav&pcintou 8i cpao5 so5so itoorat. anperces
'Vivant
&v9.pconov %limy gxovssq, ecv9.pcorcoAcispat, few.bp.sOsc. Acic so5so 86utoo
ewsbc 6 A61oG octpC eisvaso, xca axdasos s6 6volicc dvso5 soy 'Inaouv, xca6tiscog Eno iriasv acvt6v 1C6piov xat XpLat6v 6 Itowtip. )
Irineu, III, 4:
www.dacoromanica.ro
296
mit ca rescumpararea a fost prevequta din eternitate- si ca, La este indeplinirea unel cugetarl ce se afla din veci in pland Dumfiecleirel si intern/ timp cind o-
mul a fost in stare a o priori. Iisus Christos in scopul mantuirel omului a luat corp ominesc si pentru aeest sfarsit era asteptat de judel, cum forte bine le-a dovedit Justin Martirul in dialogul cu judeul. Trifon. Mantuirea omului se face de Iisus Christos prin gratia divina, MIA a fl nevoe sail impunere, cum dovedesce Gregoriu de Nisa i), avend .omenirea unita cu dumnecleirea, iar nu numai aparenta omului, cum cautau Gnosticil se afirme, pentru a a nega realitatea corpului, nu era de cat a sfarama invetatura despre rescumperare, cum lamureste Irineu 2), cum si de a pune la indoiala insusl cuvintele Mantuitorulul, dupre
cum Inv* Tertullian, and glee : Quid dimidias mendacio Christum.? Totus veritas fuit. Maluit, crede,.non
nasci, quam ex aliqua parte mentiri, et quidem in semetipsum 3). Si Augustin : Verus homo, verus Deus in nullo fallax, in nullo falsus, quia ubique verax, ubique veritas 4). Cu drept cuvint istoricul Socrat, gasesce
ca biserica veche era convinsa cum a in Christos a lost Buffet ominesc si natura uman5. in realitate 6) ')
Gregor., contr. Eunom. or. XII.
2) Inn., V., I. 068ko Tap kr
tian8.@; aapxa xeu LI.LCC eariv(14. &Eby ti-La;
it viropciaaw, it µii Tip apxcitav iactatv Tiv AUL]. atg iatrrov etvexsaAataioaTo
Tertull., De ca n. Christ. V. 4) August.. In Ps. XLIV.
5) Socrat, Hist. Eccl. III : 06tco Tai nciwric of
7tCCXGCLOTE9OL napt 'COE1TOU
X6iov Top.vdcoanec, irrpacpov Initv 7.6VciXtrcov scat Tap Elpvivang Ts, xat 11Xvg.tiN,
'AnoXAtvcaptoG ..cs 6 `IepanoAlr% xat ZspanEwv 6 sfl; &Y 'Avuoxsta npoaavi,g 'ExxXviatag, gp.tpoxov sov ivav&ptintilaavta. iv TO% aov19.stacv aotots A6-rot; Co; Op.oAo-faop.avov aim% cpaioxooatv. 6) Greg. Nis., 06 Rip E6pa (you npo6ctv.0 einocpotscovTo;) PaCr'Ci:;;STMC Tb
to
t
8v TooN6tov xaxo0LainaTat.
www.dacoromanica.ro
287
afar& de pecat, intru cat sufletul nu este pecatos 4) cu bite a Lucian si Ariu combateati acesti invetttura. SinOdele din Alexandria (362) si Constantinopol (381) combttura pe Arieni si Apolina -
risti si stabilirt a mantuirea s'a facut prin Christos care fu om perfect si Dumnecjeti perfect, avend corp omenesc 2) si suflet ra0onabil. Irineu cu drept cuvint argumentezt et mantuirea trebuea sa se fact de Dumnecieti, lutnd corp uman, de Ore-ce, dice el, satisfacVa ce s'a dat prin Rescumperttorul, urma
sa alba de object natura decazutt ; asa ca Christos n'a adus corpul seii din, Cer, cum fart femeiu sustinea Apolinariu. Mtntuitorul Christos salvand omenirea de sub greutatea pecatului original, biserica a determinat doctrina sa relativ de acestk cestiune in simbolul Niceno-Constantinopolitan Si a intarit-o prin decisiunile luate la Efes si Calcedona, combttend pe eretici si in special pe Pelagieni, cars nu recunosceati evidenta pecatului adamitic ca. apasAnd asupra omenirei. Iisus Christos, fiul al omului, ne-a facut fil al lui Durnnegeti si prin imbracarea natures umane, a dat natura uman sacrificiu lui Dumnedea. Cu mull& temeinicie Irineu 3) 1) Greg. Naz., ep. I ad Cled, II : "Qcnsp cap* ebilas (6 A67oc) 13t& %iv acipmc wercocpt&staccv, xi:a 4 16X-4g acec 'Lir/ CPUX17v, 6tyrio xdc: vog aLec .ráv vo6v, o6 TVICCLOCOTCG 116V0V iv w
'Adoip., &AA& xcic aporconcaljamacc.
2) Asupra corpului lui Christos. parintii bisericei se pronuntad, ca el ayes cea mai desavarqitA frumuseta, de i unil, basati pe Isaia, erau contra acestei afirmatiuni. 8) Irin. 111, 18 Deus hominis antiquam plasmutionem in se recapitulans avaxecpccXembaccG renovans ut uccideret quidem peccatum,
evacuaret autem mortem, et vivificaret hominem.
www.dacoromanica.ro
288
spune ca Mantuitorul Christos a readus pe om in starea de mai inainte de pecat, ca a Inlaturat pecatul,. a sdrobit stapania mortei si a dat lume noue viata, invingend puterea diavolulut Fara unirea omului cu
mai departe, nu am fi castigat nemurirea. Mantuitorul a fost Dumnaleti si om : Ca Dumneqeti a fost prea marit si ca om a fost tenant, Dumnecletl, dice el
do'edind puterea de resistenta fat& cu incercarea diavo-
lulul, cu care a probat Omenilor ca pot resista si invinge pe Satan. ') Forte bine se exprima Apostolul Paul in Epistola II catre Corinteni, cand dice a Dumneclea a reconciliat lumea in Iisus cu el insusi. Mantuitorul Christo's a indeplinit opera sa rescump6ratOre prin supunerea la Lege, prin mOrtea sa de cruce si prin satisfactia ce a dat lui Dumnedeti Tatal pentru omenire. La rescumperarea efectuata de Mantuitorul is parte WO. omenirea. Justin martirul dice A6yov op nay yivog civOixfnuov pataxeci In dragostea
Mantuitorului pentru lume, trebue a gasi esemplul dragostei pentru not : Ille pro nobis animam suam po-
suit, sic et nos pro fratribus animam ponamus, dice Augustin, vorbind despre iubirea ce a aratat Dumnecleti
omului si de aceea ce Omenii trebue sa aiba intrd et c) Mantuirea omului Invetatura bisericel crestine este ca omul se mentuesce prin credinta si fapte bune. Doctrina Apostolului 1) Puterea lui Satan era asupra pNcatului si pacatul fu inlaturat cum dice Augustin. De Trinit. XIII.
) Eusebiu de Cesarea spune a Christos a murit ca sa arata
ca e4sta. 8) Just. Apolog. I, 60.
www.dacoromanica.ro
289
Paul se complinesce cu aceea a WI Iacob, ast-fel c& certamente biserica nu recun6sce o mantuire In care
credinta si faptele sa nu fie unite, basata pe Apostolul Jacob, care (lice credinta fara fapte este mOrta..
Decl omul numal atund p6te sa se creda ca este drept, cand crede si m6rturisesce credinta sa, manifestand-o prin fapte conforme cu ea. Cum insa omul este inclinat catre pacat, el are nevoie de pocainta, atunci cand doresce a se apropia de Mantuitorul, decl pe Tanga credinta si fapte se cere si dint& de gresalele racute si declaratiune de persistenta in bine si atiev6r. Legea naturel spune omului ca el trebue a cauta indreptarea si mehtuirea, iar Evangelia II da la dispositiune gratia diving. acordata pentru ajungerea fericirel desav6rsita, in virtutea careea vietuim dupa legea diving si ast-fel suntem mantuitl. Parintil bisericel apreciau cu desiula atentiune puterea credintei si a faptelor. Clement Romanul, Ignatiu, Policarp. autorul epostolei catre Diognet, Justin Martirul, Irineu si chiar Augustin inainte de a se declara pentru predestinatiune, recunosc Colosul credintei si a faptelor, afirma.'nd ca, principiul esential este
credinta, iar cor6na sunt faptele. Clement al Alexandriel cerea de la neofit.I ca sa primesca botezul si sa faca pocainta sincera pentrul ertarea gresalelor, dupa
intrarea in viaa cresting. Erma si Clement al Ale,
xandriel inv6tau ca omul de si s'a justifical °data., totusl pOte recadea In pacate, dup6, cum si acela, care
a caclut in pacat, 'Ate s6 se ridice la starea de mal inainte, data face penitents. Biserica a combatut pe www.dacoromanica.ro
49
290
Manihel, Priscilianistl, Masa lient si altt eretici cart invetau
cum a intre sectantil for se gasesc alesi cart singurt nu pot pacatui. Pelagiu invata ca omul se 'Ate mantui prin propriele sale puteri, iar Origen 1.) Ciprian2) Chrisostom) Ambrosite) sustineau ca are nevoe de fapte bune, pentru a se face demn de gratie. Cu alte cuvinte justificarea omulul se face prin Iisus Christos, cautand
in tot-d'a-una de a indeplini comandamentele sale si
a se supune prin credinta si fapre prescriptiunelor coprinse in santa sa lege, respingend confesiunea de credirlta a Romano-Catolicilor, care imparte omenirea in alest si perduti, imbratisand teoria tut Augustin din timpurile din urma despre predestinatiune. De
asemenea trebue se fim convinst ca not nu prin meritele _nOstre putem dobandi justificare, ci justificarea
este resultatul credintel si a faptelor nOstre, ca not facem binele in virtutea darulul ce ni s'a .harazit prin Mantuitorul, neputend lucra binele si adeverul de-cat In puterea acestul dar, care ne feresce de inclinarile catre reu si ne pune pe drumul de a satisface cerintete beget.
bar dad. omul trebue sa faca voea lut Dumnedea pentru ca sä se mantuesca, este necesar a ne intreba: Omul pOte singur Aga merges pe arumul bi-
nelui sau are el nevoe de vr'un ajutor? Orl: Este omul libel de a alege intre calea binelui si cea a 1.6111111 qi cum pdte el sa, facsa acesta alegere? 1 Orig, de princip 111, 1
Cyprian Ep., 1
8) Chrisost. In gen. Horn. XX11, 1. .) Ambrosiu, Ep. lib, IX.
www.dacoromanica.ro
291
Santa Scripture ne spune ca omul este liber in laptele sale si cand i se dice ea Dumnedeu doresce .c 0 se urmeze calea cea bunk are in vedere libertatea sa. Cum insa, omul a perdut, dupe caderea sa . in pacat, din puterea intelectualt si morals, avea nevoe de un ajutor ca sa, se intaxesca pe calea, binelul, avea nevoe de gratia, divina. Dar gratia trebue se
conlucre cu liberul arbitru al omulul, cad in alt-fel faptele n'au caracterul unor acte ce trebuesc resplatite. Biserica Romano-Catolica crede in predestinatiune, pe care .0 baseza pe presciinta divine, in virtutea careea Dumneclef' a sciut ca unit vor lucra binele sti-a resplatit, sau ca altit vor lucra reul si i-a condamnat. Insa nor, dupe. cuvintele Santei Scripture si inveliaturile s'antilor parinp, recunOscem ca faptele omulul si credinta au de resultat resplata sau condamnareariar nici de cum resplata sau con -
damnarea au de resultat faptele. Augustin combatend teoria lul Pelagiu a fost neconsecinte cu sine, suslinend predestinarea omulut, rapindu-I voinla si puterea
de a face binele si
ca singur gratia lucreza asupra-I intr'un chip iresistibil, chiar contra vointel sale °). Cu drept cuvint Iulian din Eclan intreba, fat& clicend
cu teoria lul Augustin: Ore condamnaiil aA fost facul vase de mane pentru folosul alesilor ? Semi-PelagieniI pentru a impeca doctrina lui Pelagiu en a Jul Augus-
tin alesera o teorie mijlocle, sustinend ca omul n'a 1) Augustin se baza pe Romani IX, (land acestui loc o interpetarea gresitit, mai, ales eft tot Paul la 1 Timot. II, spune ca Dumnedea voesce ca toti omenii sä se nifmtueasefi, dar Augustin interprets si aces!: text gresits, ca fund vorba numai de acei aloe pentru mentuire.
www.dacoromanica.ro
292
perdut cu totul puterea tie a lucra binele, cu tote acestea are nevoe de gratia diving pentru dobandirea fericirel, scopul seil final. Biserica ortodoxa respinge doctrinele contrare Santel Scripture si Santel Traditiuni. Ea nu primesce ca mantuirea omulul se face numai prin credinta, ci suatine ca este necesitate si de fapte bune. Ea nu recunOsce, meritele supra-abundente ale santilor, al caror tesaur este pus la discretia Papel, cad atuncl ertarea pecatelor ar costa banI si ar aduce speculatiunele ce se faceati cu indugentele. Man-
tuirea nol o obtinem prin meritele WI Iisus Christos, iar dad. invocam pe sat* este -a ne ajufa sa dobandim gratia si justificarea de la Dumnecleti, fara ca el sa fie mijlocitori propriu_ dill, mal ales ca si el au gbtinut santenia prin meritele lul Iisus Christos.
Tot relativ la justificare, biserica ortodoxa nu a, proba inv6tatura Romano-Catolicilor, dupre care santa FeciOra Maria a, fort conceputa lard' p6catul original si ea ea ar fi asemenea lul Christos, mijlocitorul nostru pentru r6scump6rarea de sub puterea pecatulul.
Biserica Cresting 1). Din timpurile cele mal vechl biserica este considerata si recunoscuta ca o societatea a acelora ce cred si marturisesc Re Christos, o societatea religiOsa-mo-
rala a careia menire este de a aduce la Indeplinire i) Biserica are mai multe numiri in Scripture Aqa o gasim
cu numele de casa luI Dunineded. regat a lui Duninedea, corpul Jul Christos, cetatca Jul Dumnedea, nium4, etc. Figurat se nu-
mesce cetatea lerusalimulur, Paradis, etc. www.dacoromanica.ro
293
imper4ia lul Dumnecleu pre pamint. Din acest punct de vedere plecand, biserica prin invetatura si cultul s6u tinde a intretine legatura Intre toil fiY sel credinciosi. In simbOlele bisericel primitive si in scrierile
patintilor celor mai vechn se vede ca biserica este una, pentru a ea cere ca toil acel ce o compun sa alba aceeasi inv6tatura. Montatistil, Donatistii, Novatienii
si In genere tots ereticil, cart aveau o parte practica in doctrinele Ior, reclamati pentru el acesta nota caracteristica a bisericel ce format, M.I.a sa se gandesch
ca ea nu se pOte da de cit adevaraOlor urmasi ai Mantuitorulul Christos. Unul find Christos, doctrina sa find una, biserica, care represinta cu acjevarat invetatura sa, nu p-Ote fi decat una. Biserica apol ,pste catolica", pastrand in ea doctri-
na divink asa cum s'a dat de Mantuitorul si chiemand in sinul seii pe toil fara deosebire, iar nu cum se fit-
.cea sub imperiul legel vechi in care numal Iudeil eratl considerati.
Ideea de biserica in crestinism ne arata Q intru'fire a tuturor acelora ce primesc invelaturile lul Christos si este in afar& de notiunile ce aveatt Judea si pagan?", dintre earl eel d'intaiu -erati esclusivisti, iar cel\ de al douilea o supuneaii politica Fara crestinism si unit si a1ti. nu puteaui avea raporturl de prietenie; religia
crestina le-a dat putiMa de infra-tire, caci pentru ea nu
1). Justin, Dial. cum Jud. /Pryph, XL11. Clement, Paed. L IniDeu 1. Orig. in lerem, L Tertull., Praescr. X.X. Eusebiu, in Ps. XXXIX etc. Toti combat pe separatistii (Ebioniti Qi Gnostici).
www.dacoromanica.ro
294
este nicl elen, nict pagan sau judeu, ci top sunt fir al aceluiast parinte. Prin catolicitate se mai intelpge si conservarea doctrinel pure, asa cum s'a stabilit de Apostoli. Cato-
licitatea bisericel este recunoscuta in simbolul aposto lilor, in t onfesiunile de credinta ale martirilor, in simbolul Niceno-Constantinopolitan, in liturgii, in scriirile parintilor bisericel') si in decisiunile Sim5delor. 04-ce parte din biserica sail din crestinatate, care crede si invata alt-fel cie cat s'a stabilit de - Apostolt si
santit Whitt, nu pad sa se bucure de nota catolicita tit 2).
0 alta nota deosebitOre a bisericel este apostolicitatea. In virtutea apostolicitatil biserica este recunoscuta ca are si profeseaza doctrina 'curata a Mantuitorului, care ni, s'a dat prin Apostoll. In contra acestel caracteristice
a.
bisericel pacatuesc ereticil si
schismaticii, cart au introdus alte inv6vaturl in doe, trina lul Christos. Pe ttmeiul apostolicitatil biserica are un sacerdotik are o traditiune si un scop pe care-1 urmaresce dire timpul apostolilor. Sacerdotiul -este irrstituit de insusi Mantuitorul, care i-a designat si scopul ce trebue s& urmaresca, sand a clis «Datu-mi-s'a tOt stapanirea in Cer si pre pamint. Drept aceea, mergend, inv.& Ignatiu al Antiochiel dice: 'Olcov
er..v
fi Xpurck Dicro56, §xat ti
xa..9.0axt Mockricricc.
3) Ignat, Ad. Smyrn. Policarp. IV, au espresiunea axxAncrict xec9.4txt ; Athanast. De parab. script. XXXVII: xcaoXocil, 8i6Tc xca" 8kow2ogx6al.tou xtxup,ivn imap3xe6 Cyprian, de unit. eccies. desvolta.
acestA not ,a bisericel.
www.dacoromanica.ro
295
op tOte popOrele, botezandu-1 pre el in numele Tatalul si al Fiulul si al Santulul Duh ; inv6tandu-1 pre el sa pazesca tOte ate am poruncit et' vane., si: data. eu sunt cu vol in tOte dilele, pana la finitul veculul
Pe langa, acestea biserica coprinOnd membri cari marturisesc doctrina data. de divinul Iisus Cbristos, este sAvtA. Erma 2), Teofin, Origen si a1tl parintl bisericescl of recunoscut caracterul de sa*nie al bisericel. Daca. unit dintre crostini, membri al bisericel nu represinta, cu adeverat sanctitatea, acesta nu Ulla tura., nici stirbesce din caracteristica sa, pentru ca., dupa
cum cu dreptate dice Augustin, dad. sunt pacatost, cu acesta nu se admite pacatul si dad. unit contravin sanctita4il, prin acesta nu se atinge puterea de santenie a bisericei 5). In crestinism, biserica convinsa. de acest adev6r, a crequt si a marturisit ca Gratia acordata, omulul nu se micsoreza prin pecabilitatea- omulul, ca nmul se pOte pocai de gresalele acute si ca atare reintra. in sinul bisericel, far& a da dreptate ereticilor cart sustineati ca, santenia bisericel depinde de santenia fie-carul membru al en. Santenia are de consecinta pentru biserica. infaifi1) Mat., XXVIII, 18-20. ') .Frzn. Past. I. 4) Teoph., Autolyo. 11. 4) Orig., Lev., liom. IV. 5) Aug. Adv. Cresc. IV,
6) Montanistii, Novatienfi, DonatistiI, Audienii etc. invetail
ertarea pachtosilor di reprimirea for in sinul bisericel nimicesce fiinta el si face din biserica o institutie omenesca. c
www.dacoromanica.ro
296
bilitatea') si mentinerea el in trite timpurile, find un asezemint divin si sprijinita pe pastrarea unel si aceleasi credinte. Decl biserica crestina., instituita. de Mantuitorul Christos, este un asezemint necesar pentru mantuirea omulu12), si ea ( biserica) este impartita in triumfant a' , ompusa din membril sel cart au trecut din acesta viata, si In militants, compusa din aces ce traesc Incasi se afla. In 1UptA cu ademeniri]e siinclinarile catre reit. Fiind formats din persOne, care sunt in acelasi timp membri al statulul, biserica a simtit necesitate Inca de tend a fost declarata dominants de catre Marele Con-
stantin, ca se stabilesca Ore-care raporturi intre ea, si Stat. Statul Inca de la Inceput prin imperatorul Constantin si-a pastrat dreptul de sef in afacerile lumestl, pe tend in cele spirituale, biserica era -suveran0), sJ Vedi Augustin, Athanasiu, Gregoriu de la Nazianz. Pe temeiul infailibilitAtii bisericei, ortodoxii ail recunoscut ch numai tend representantil sunt adunati in Sinode, pot sa is decisiuni infaili-
bile, respingend pretentia absurda a Romano-Catolicilor ca sinodele pot gresi, pe cand papa este infailibil. Mantuitorul Christos a dis Voie didi biserica mea si portile iadului nu o vor
sfarama (Math. XVI, 18.)--si apoi :4 .. pine va supune sub piciOrele sale pe toti vrajmasii sof* (I Con XV, 25); si 4iat& eu ctrvoi sunt pen& la finitul vecurilor, (Mat. XXVIII, 20). Ignatiu, dice: Dace
Domnul a primit pe capul see ungerea acesta a facut-o pentru a impartAsi bisericei nestricaciunea. Si se vadA asemenea: Teofil Ad Autol. II, 24 ; Origen, Corn. in Mat. ; Cyprian, Epist. LXXIII ad. Iubajanum ; Teofil Alex., Epist. 77 ad Epiphan. Ciril al Ierusalim; Cateh. 18.; Chrisostom, Serm. de Pent. ; Augustin, In verba I, ad Timoth.. Cyprian, de Unit. Orig., in Num. Horn. XIX Aug. in Ps. Basiliu, in Ps. XXVIII.
t
3) Eusebia Hist. Eccl. V : 06 7r.p&tspov %a6; &raptor:0o; arays6am. ixage. AM., Hist. Arian: Mir(st ancemov et; 'sec axxXnataauxic, µ Ss a6 raapi To6vav tlav EccpcocsXebou, &AA& lift).Xov accp'fipap au uccv&ecvs Taw= sot przatXsico 6 kb; evsxicpcaav, fluty Ti rim ExxXnatt:cc imarsoas.
www.dacoromanica.ro
297
avend singura dreptul de a invela trebuind i se supune ei crestinil in ceea-ce privesce doctrina, lucrurl recunoscute din anticitatea bisericel si
'contra carora nu s'a ridicat protestare In timpurile de constituire si de desvoltare ale bisericel. Pentru predicarea invetaturel divine, se institui, cum am, glis, sacerdotiul. Scrierile apostolilor si ale urmasilor lor, dovedesc a sacerdotiul era format din episcop si presbiteri, iar
transmiterea sacerdotiului se facea pin punerea mainilor de catre episcop. Pentru deslegarea cestiunilor mai importante, conduc6toril bisericilor se adunati In .sin6de, unde luau decisiunl in privinta doctrinel pe basa stability de Mantuitorul si de Apostoli si regulamentau conducerea sau ocarmuirea bisericel 3). Prin pastoril sei biserica Isi urmaresce si indeplinesce menirea ce o are pe pamint. In armonie cu puterea civila, ea conlucra la binele obstesc si bucurandu-se de con cursul s atulu1, cu Inlesnire esecuta Indatoririle ce are). In on -ce cas, biserica nu p6te nicl sa sacrifice din inv6tatura sa, nicl sa se creda. In drept a se fo-
1) Irineu, Epl. ad. Flor. Tama to tierrizcca... oinc Ia TIN 67C014 141171; 'ExxXlatcp. Epist. d'Innocenzo III agli Eccles, e Principi di Germania, Mansi, Annales Eccles. I, 49 : Haec stint duo magna luminaria quae. Deus in firmamento coeli constituit: luminare majus ut proesset diei, et luminare minus ut nocti proesset. atACC 'Ca 86711CCTX at:4.cm= I= ti
Icin, Apoc. I, 20. U, 8, 12, 18 etc. Paul I Tim. V. Parintii vedeati in sinod pitrerea intregei biserici. Ada Augustin, Lib. de Bapt., Plenarii concilii sententiam totius Eccle-
.eiae consensionem esse dicit". Biserica pate fi persecutatti, ajutatA sail libera intr'un stat ore-care.
www.dacoromanica.ro
298
losi de influenta sa spirituals pentru a se opune contra autoritatil lumesci. Fondata pe principiile Mantuitorulut care a clis dm-
peratia mea nu este din lumea acesta) si care insusl a ales un sacerdotiu si i-a determinat misiunea sa,. biserica nu trebue nicl sa aspire la predomnire asupra statului, nicl sa lase a fi absorbita de puterea statului, cum fac Protestancil.
lerarhip Alegerea apostolilor de catre Mantuitorul si comandamentul, dat de el lor, pentru a inveta, a administra misterele si a celebra cultuP), dovedesc instituirea
unul anume sacerdotiu, care sa se perpetue pana la finitul vecurilor 2). Parintil bisericel ratt recunoscut acest adev6r si urmasil for pana asta-41 sunt convinsl despre origing divina a ierarhiel, care represintA pe Dumnedeti pe pamint si careea II este data ingrijirea sufletelor acelora ce fac parte dintre credinciosil in Christos, pasirand in acelasi timp unitatea credinten. In biserica primara, credinta in folosul si puterea ie-
rarhiel era atit de mare, incat persOnele ce o forma. erail considerate ca representanti al lul Dumnegeti pre
pamint, fara de cart nu se pOte face nimic in biserid. 4). Apostolii marturisesc despre esistenta sacerdo'I Mat. XXVIII, 18-19; kin, XX, 22-23; Luc. XXII, 19. ') Mat. XXVIII.
') Ignat. Eph. 2. 4) .Rom., XII, 1; nocpacrcip:mc c& achp.croz hafacv tOcrecv, allay, ButzpaawvTO Os6. I. Petru, II, 7µe% ti, i&v.oG 1xXawrov, potacXstov Eapoussupts 13vo; dyLov.
www.dacoromanica.ro
f99
iulul si se infiint6ze conlunita41, Insarcinate eu Indeplinirea prescripiludilor de cult, cu ajutorarea s6racilor, pazirea ordinel si predicarea invetaturel 1), impartitl
find In grade, dupa felul insarcinarei ce li se da, si lucrand pen tru binele si mantuirea crestinilor 2), ca unit ce sunt mijlocitorl intre Dumne4eil si om, prin lisus Christos, si judecatorl al credintel si practicel crestine, cum se vede din scrierile parintilor 3). Ereticil afar de Marcionill si Maniheil 5) n'aa primit constituirea_ unel organisaVunl regulate. Ierarhia bisericesca, corn-
puss din episcopi, presbiterl si diaconi, a primit de la Dumnegett puterea de a inveta, de a efectua misterele si a administra biserica crestine). Aceste trel grade, ierarhice sunt instituite de insusl Mantuitorul Christds. In decursul timpurilor, din punctul de vedere admir nistrativ, ierarhia instituita a fost ampliticata, fare_ Visa ca acesta amplificare sa aiba vr'o influents asupra celor trel grade ierarhice. In timpurile vechl autoritatea episcopulul este destul de_recunoscuta. Scrierile Clementine siRecognitiones, Ignatiu al AntiohieI si dupa el Irineu recunosc sa1} Fapt. Ap. XI, 30. Iacob, V, 14Tit, I, 5.
2) Episcopi autem propter christianos populos ordinamur ; quod
ergo christianis populis ad christianam pacem prodest, hoc de nostro episcopatu faciamus. Gest. eon. Garth. (368), dies I. 2) SA se consults Ciprian.
4) Marcionitii cu tote acestea dedeaii functiuni sacerdotale lai cilor, ba chiar femeilor. Tert., Praeger. XLI. a) Aug., Haer XLVI, spune ca Maniheil aveafi un patriarh, 12. apostoli, 72 episcopi, apoi preoti §i diaconI. 9 1ntreita pntere magisterinm, ministerium et jurisdictio,
www.dacoromanica.ro
300
cerdotiu11). Clement Alexanarenul, dar mai cu sema tertullian, arata lamurit esister0 sacerdo#ului 2) Eu-
.sebiu are in istoria sa bisericeca, un be in care se -vorbesce de xXifipog Taw p.apt6pcov jar Augustin -si Iero-
nim dal) explicarea cuvintului cler 3). In constitutiunile apostolice se spune ca a fi crestin cine-va, depinde de el, iar a fi episcop sail apostol, depinde de la Dumnegeti 4). Deosebirea intre episcopi si presbiteri era basata pe invelAtura apostolic a., cum am veclut mai
sus. In centrurile marl (Roma, Alexandria, Lion etc.) cercul de activitate si deosebirea intre aceste grade ierarhice era mai pronuntata. Puterea santitore primitA de apostoll -ail transmis-o urmasilor lor, carora le recomanda a inveta cu timp *L fara limp') si a incredinla la r'endul for puterea acesta si dreptul ce be acorda MantuitoruP). pentru ca credinciosil se asculte de er). Clement Romanul, Ignatia, Ciprian, Gregoriii, Chrisostom, Ambrosiu, Ieronim, Au-
1) Irineu, Cont. haeres, IV, 20: Onmes justi sacerdotalezn
habent ordinem.
2) Tertull., de monog. 12: Uncle episcopi et clerus" iar in
Exhrt. castit., 7 dice : Differentiam inter ordinem et plebem
constituit ecclesiae autoritas.
8) Ieronim, Ep. 52. Clerici vocantur quia de sorte sunt do- .
mini". 4) Constit. apost., lib. VIII : Ta Rev dm xptattetvov 'Ecp
tp.Ev, V; bet
icnOcrroXov t inioxonov fi (1XXo n oux 1.:p t lib, caMc int To mom Ost61 Tie
xaptap.a.ra. Tot in constit. apost. se vorbesce deepre deosebirea dintre .episcop si presbiter.
5) .tilapt. Apost, XIV, 23, XX, 28 11 Tim. IV 2-3 .0) Rom, X 15 1) Ebrei; X111 17,
www.dacoromanica.ro
301
Austin di altil, confirmara acest adevart). Sinodul aT
VI-lea ecumenic, in canonul 64 (lice: Nu se cuvine unui laic, de a inveta cuvintul si a usurpa ast-fel dignitatea dascalului, dar frebue sa se supuna autoritatel transmise de Domnul, de a asculta numal pe acet ce at primit de la -el puterea de a invetasi a avea de invetatori In religiune numal pe el. Cad dupe cum dice Apostolul (Cor, XLI, 27), Dumnecleti a treat in biserica sa diferite membre si sf. Gregoria de Nazianz, aratat telcuind-o pe renduiala cea intru aceste o arata qicend : Pe acesta renduiala :A o cinstim fratilor, acesta sa o pazim. Unul -orl carele fie ureche; iar altul limba; unul mana, iar qel -1 -alt alt-ceva. Acela invete, iar acesta invete-se, si dupe putine: Si cel ce se invata fie intr'9
buna supunere, -si cel ce da intru bland* si cel ce_ slujesce intru osardie, sa nu fim to limba, partea cea pregata. Ca, ail dOr tog sunt apostoli? all d6r toil prooroci?, all dOr to telcuitorl? si dupe 6re care : Ce-
te fad pre tine pastor Oe fiind ? ce te fad cap picior fiind? ce te apucX p. comendai osti, find renduit intre soldati? Si aiurea intelepciunea porunceste : Nu fit
grabnic in cuvinte, nu te intinde impreuna cu boga, tul i5arac find, nici cauta a fi mai intelept de cat cel intelepti, iar de se va prinde cineva stramutand canonul acesta patru cjeci de Bile sa se afurisesca2). ') Clem. Epist, ad Cork t. Ignatiu, Epist-ad Smyrn. Cyprian, Epist 52 ad Antnn, et Epist ad Lapses. Ambrosiu, de offic. ministr. leronim. Dialog contr. Lucifer. August. Contr. epist Par men. Ieronim in epist. ad Paul, dice : La not Episcopil tin lorcul Apostolilor. 2) Vedi Pidalion.
www.dacoromanica.ro
302
Misterele 1)
Dumneclet in marea sa dragoste pentru omenire, a
sa trimitl pre unicul sea Fitt ca sa o mantuesca de sub robia p6catului si a niortel. Salvarea omenirel s'a fatut din nemasurata iubire ce Creatorul a avut pentru creatura sa si ca un act al graliel sale2), iar nu pentru vre-un merit din partea es 2). Cresting, credinciosl. urmasl a lul Christos, se impartasesc de
pine -voit
daruyile oferite de gratia dumnegeiasca prin mijlOcele
,ce le sunt puse la dispositie de biserica. Aceste mijlOce stint Misterele, In care puterea nevecluta lucreza. asupra omulul prin irgrebblintarea unor semne *lute, carl,sunt indispensabile pentru acest stop. Santul Chrisostom spune c. Mantuitorul Christos a la-
sat credinciosilor set lucrurl spirituale, care i se pun la dispositie prin lucrurI corporale, de Ere -ce a voit s61 dea mijlOce asemenatOre natures sale. Intrebuintarea cuvintulul de mister este veche in biserica cresting. 4). Cu tote acestea se gasesc $i alte tiumiri. Asa bunk, -Ora avem cuvintul de sacramentum, ') duvintul Misted(' vine de 1a itucrnIptov, misterios, nepAtruns de mintea omeneasca. Chrisostom, in Epist. 1 ad Corr. Horn,
VII dice : Mocrniptbv xcastIcc:,
6TL
do; &asp eupgqiev %at gtepoc vatsuotiav
qi Augusin, sermo 272: llicuntur sacramenta, quirt Nin eis aliud videtur, aliud intelligitur; quod videtur speciem habet corporalem; quod intelligitur fructum habet- spiritualem. a)
Tert., II, 11.-1/ Cor. VIII, 9.-11 Timot, ILRona. 11. Co-
dos. II Petru, 1.--I
Jon, IV. etc, 8) Ephes., I; Idn, III; Rom. V ; II Timot, I; Tit, DI. Corint, V. 8) Chris, in Act. apost. Horn, I. www.dacoromanica.ro
II
303
§i acesta in multe ocasiunl denote. intrega religiu-
ne cretin 4), cum si acel de Espap(cx(x atip.60Ace). Esistenta misterelor este din timpul Mantuitorulul; ele au asa dar o origin& divine.. Gregoriu de la Nazianz
si Basiliu eel Mare Intrebuinteze. cuvintul de mister pentru a arata adeverurile recunoscute prin credinta. Ciprian, Irineu, Tertullian, Origen, Justin, Ignatiu, Maele Atanasiu etc. marturisese ca revelatiunile acute de Mantuitorul sunt Mistere. Apostolil se numesc administratorl al misterelor si Insusl Mantuitorul spune
Invetatura sa este un mister al lul Dumnedeti. Misterele de si nu sunt enumerate de to parintil bisericestl, cu tote acestea biserica a crequt si crede
In numerul de sapte mistere. Acel ce sustin a nu este esact acest numet, de Ore ce nu se determine. de Scripture., nu au dreptate, Intru cat nice de alte scrierl, cum bung Ore, de Evangelii nu se dice unde-va ele ce. sunt patru. In biserica nOstra, numerul misterelor sau a mij16celor prin care gratis, divine. lucreza mantuirea omu-
lul, sunt sapte: Botezul, Mir-ungerea, Euharistia, Penitenta, Preotia, Nuntai Maslul). Cu ajutorul acestora putem dobandi folOsele Gratiel. Pentru ca misterele se aiba puterea lucratOre se cere: se coining un ce care cade sub sensuri (materie), santirea necesarg 1) Tertul., de pudic. XIX.Aug. dice c6 misterele sunt : tee -quas ignorare non expedit, nec per nos metipsos nosse idonei
sumus.
3) leron., Ecc. 3) Idn Damascen, Cred. Ort. IV, 13 de 4i nu num'erg, Elapte .mistere, totue prin acesta el nu nega e,sistenta lor.
www.dacoromanica.ro
304
ce se capata prin rug?tciune si o persOna capabila de a efectua misterul. Puterea misterulul nu depinde destarea de demriitate sau de nedemnitate a persOnei ce '1 efectua 1), dupe cum sustinearl Novatienil, Donatistil,
si In genere sectele rigoristice pentru ca per-
sdnele din Ierarhie, competinte a efectua misterele, nu
sunt de cat niste organe prin care lucreza gratia, iar nu atoll al el 2). Pentru \raliditatea misterulul se cere persOna care primesce, [ministrul care efectua misterul materia si forma 3), luate pe temeiul comparatiunel ce nol Omenil facem intre mistere si un obiect material. In Marlurisirea ortodoxa, iata ce cetim, relativ la acesta aestiune: 1T,rei (lucrurl se cer la Taina), materie potrivita precum este apa la bote2, painea si vinul la euharistie, untul de lemn si cele-l-alte, dupe cum este Taina. Al douilea Preotul, carele sa fie dupe lege hirotonisit, sau episcopul : Al treilea, chemarea santului 'Spirit si chipul cuvintelor, cu carepreotul santesce Taina cu puterea Santului Spirit, cu socotela hotarita a lul, ca sa -o .santesce.. Pentru cundscerea Misterelor avem nevoe de : a) origina for dum-
necleiasca b) de elementele esterne, usitate pentru co') Greg. Naz, Or. XL. Chrisost. in Math. Hom. L.Aug. dice Non eorum meritis a quibus ministratur, nec eorum quibus ministratur, constat Baptismus, sed propria sanctitate et veritate; propter eum a quo institus est\ male utentibus ad. perniciem bene utentibus ad salutem. 2) Ath., de comun., Ess. Potr eaxe,
A dice: `0 spat); -0 ti-rtiEs T-A nA v baoffaco Onspviav ecvcacktipot, it.kricpciK %%pa co( eso5 xciptv. Am-,
brosiu, do sacram II. Chrisostom. In II. Thim. Horn. H. 3) Aug., in lob. LXXI : Accedit verbum ad elementum, et fit, sacramentum etiam ipsum tanquam visibile verbum.Qi in alt loc : Aliud est elementum, aliud consecratio, aliud opus, aliud operatio ; aqua opus est, operatis Spiritus Sancti est. www.dacoromanica.ro
305
municarea Gratiei si e) de Gra Oa dumnecleescl care se comunica celui ce primesce Misterul, in urma invocarel ce se face de catre persOna in drept. Numerul misterelor find de septe, cum am veclut mai sus, ne vom ocupa in cele urmAt6re fie-care din ele
Botezur) Usa prin care omul infra in crestinism si sa bucura de rOdele Gratiei dumnecleesci este Botezul Prin botez. crestinul dobdndesce ertarea de pacatul strOmosesc, nemurirea si imparatia ceresca, data persista
pe calea binelui. In biserica crestinA a esistat tot-d'atma cred-inia ca omul nu pOte sa se mAntafiasca far& a primi taina acesta, conform Scripturel, care (lice :
«De nu se va nasce cineva din apa si din Spirit nu va putea intra in imparatia lui DumnecleV). Botezul este cunoscut sub diferite numiri in bisericA, care ins& tote duc la insemnatatea si eficacitatea sa 3), cum se cum se vede mai ales din espresiunea : Xotitpov IN nceXtrreveofog xcd, avartMoecog si uratep i s boU.
Biserica veche basata pe origina dumnedeesca a 9
Botez vine de la Bco.c.getv a baga in apa, a afunda. Formula
admisA la botez este: Bet 6 bouXK to6 cot Havoc Apr --,tat Tog Tto5Apdivxcct. to6 v5v xat ecet ETG Tobc ccitovac TOW ecLthvwv App. z)
Osoa 6 /Slava scg t6 6vcoct 'A.-tiou IlvsolicctoG'41v
Ion III 15.
3) Justin Mart., Apol.; I; Tryph. XIII. Clement Alex. Peed. 4, Eusebiu, Theoph.Chrisost., de incompreh., Horn. W ; Gregor. Nyss., Laud. St. Basil. III; Ephr., de dom. adv. etc. intrebuintdze numirile de bae (Aogyov) bae mistica (AoTTpov pvcruxov) butt mantuirei (Aouvov auntycov), etc.
www.dacoromanica.ro
20
306
acestul Mister si raportandu-se la folOsele lul era una-
nima a recunOsce ca omul intra pacatos in apa Botezului si ese cu totul curat t), sanOt, putand a se numi flu al 114 Dumnedeil si avend posibilitatea de a se impartasi de folOsele celor-l-alte Mistere, la care in urma Botezului, este primit. Neputend intra nimeni in imperatia Cerurilor, fara a primi botezul, necesitatea acestul mister este indispensabila pentru toti 2), fara esceptiune. Biserica din cea mat mare anticitate da Botezul si copiilor, cum marturisesc parintil bisericesci. Origen spune ca botezul copiilor este admis si practicat din timpul Apostolilor. El spune ca botezul sterge pecatul adamitic 3). Tertullian
combate botezul pruncilor4), ceea ce probeaza, ca pe timpul lul se intrebuinla in Africa. Un sinod din 252, .inut sub presedin0a lul Ciprian 5), decide ca botezul sa, se dea de indata dupe nascerea copiilor, pentru ca Gratia nu trebue a fi refusata cuiva. Ciprian recomanda botezul si pentru energumeni si totI call erau sub puterea diavolulul. Martirul putea inlocui botezul cu apa, maY cu osebire ca. 1) Barnaba, Epist. X1. Erma, Maud. 1V. Justin, Apol. 1, Chrisost., In Act. Horn. I.
2) 'AXXImug ape
mg
Tt 014160,4s= npb; suai6acav t3 pantca9tua Rau;
itparcov pay, 8.cc to bgav Becji isparrstg 8eirepov ad,
g ciacc.coc mvcciavvOist
0t4.,. tfr iC inavplag itpdyrip ooc levop.avv xalaWaastg livaatv, xai Struog Cor/IPttiC Toxelv bliv12 6.XXcog as eCovasov.Chrisost Om. XI. N.
3) Cyprian, Ep. LXIV, 5. 4) Tertul. De bapt. XVIII, cere ca sa nu se boteze de cat ace ce cunosc qi miirturisesc credinta in Christos Veniant ergo dum adolescunt, veniant dum discunt, dum quo veniant docentur ; fiant ehristiani cum Christurn noss,e potuerint.E1 vorbesce i de nail, avcOoxot., susceptores, fidedictores.
5) Cyprian Epist. LIX.
www.dacoromanica.ro
307
tot acel ce muria pentru Christos, marturisia pang. la cele din urma credinta in El, lucru ce nu se observa in tot-d'auna la acel ce se botezaii cu apa. Unil cred ca in casuri esceptionale, dorinta de a primi botezul tine locul botezului, cand imprejurari esceptionale a impedicat indeplinirea.
Botezul sa facea prin afundare de trel orl si de la un timp se invoi stropirea la acel bolnavi pe patul de mOrte (0,evcxot) de si acest botez era tot-d'auna privit ca nesatisfacetor 2). Biserica ortodoxa; urmand practicel Mantuitorulul, si basand-u-se pe modul .cum Botezul se efectua in timpurile cele mai vechi, cum incredinteza insusl cuvintul parctiCcu nu primesce efectuarea Botezulul de cit prin afundarea in apa, inlaturand practica Romano-Catolicilor, can s'al de-
partat de la unitatea bisericel 1ul christos prin mai multe practice cum si prin modul efectuarel tainel botezului, intrebuintand turnarea apel si stropirea, iar nu afundarea. In secolul al Ill -lea biserica a fost silita. a se pronunta asupra validitatil botezului. ereticilor. Dupe discutiunile urmate, s'a decis ca botezul find un act de intrare in biserica nu trebue a fi reinoit si in acelas1 timp prin acest mister omul nascendu-se pen-
tru viata cresting., nu trebue a se repeti, de Ore-ce, -urmand cursul natures, omul nu se nasce de mai ') Tertul., adv. Prax. 26 dice : Non semel, sed ter ad singulas nomina in personas singular tinguimur. 2) Suieer, Thee. eccl, Clinicii.
www.dacoromanica.ro
308
multe ori. Tertullian, Ciprian, ljionisiu al Alexandriei, Ieronim, Epifaniu dovedesc ca botezul nu se repetea. Intre biserica Romel si bisericile Asiel Mid si ale
Africa era o controversy in cestiunea botezului administrat de eretici'). Roma prin papa Stefan \.-1- 257) credea ca de Ore-ce botezul este sevarsit in numele Trinitalii, este de ajuns sa se punk mainile asupta persOnelor botezate de eretici si ast-fel se pot primi In sinul bisericel. Din contra, bisericile Asiel si ale Africa, basate pe faptul ca una este biserica lui Christos, botezul adevarat si valid nu este de cat acel ce se da prin ea, Episcopil Africa si Numidiel condamnara la 215 botezul
ereticilor; si acelasi luau facura episcopil Asiel la Sinodul din Iconium. Aceste biserici nu primeau dar botezul efectuat de eretici si priviaii biserica Roma ca departata de practica adevarata. In lupta acesta Ciprian a
jucat un rol mare, sustinend nevaliditatea botezuhit ereticilor. (255 si 256). Donatistil basandu-se pe Ciprian nu primeati botezul in felul cum se administra de biserica Roma, ceea ce facu pe Augustin sa complecteze intru cat-va doctrina bisericei sale si sa. dica : Botezul depinde de felul cum este facut, nu numai de pers6nele care '1 administreze ; deci botezul ereticilor este valabil, pentru a este facut In numele Trinitatii, si tot acum Augustin adaoge : Ca cel botezat de eretici In numele Trinitatil, trebue de indata se intre in sinul bisericel, ftContrari avem.pe Clement Alexand.renuI, Tertullian, Manasiu, Basiliu, Ciril al Ierusalimului, Gregoriu de Nazianz etc.. Canonele apostolice asemenea.
www.dacoromanica.ro
309
ra. de care botezul nu este valid si nu aduce mantuirea. Biserica ortodoxl orientath. pan. in diva de asta.-41,
inveta. ca botezul este absolut necesar pentru inantuire, dar nu invoesce a se repeti. Ea cere asemenea ca persona ce-1 efectua sä fie crestin ortodox si nasul care is pe noul boteza-t sub garan0a sa, ca va cresce si se va desvolta in principiele si inveturile bisericel crestine ortodoxe, trebue sa. fie asemenea crestin ortodox.
Asupra cestiunel de a se sci dacA. copiii, cart se Time si mor inainte de d primi botezul sä mantuesc sail nu, parerile pArintilor bisericel sunt dividate. Unit es-
plicara invOta' tura despre botezul pruncilor paralel cu faptul a multi mor MM. botez si acestia nu stint vinovati pentru a nu primi Gratia si gloria ceresa. Augustin spune ca copiii ce mor nebotezatl, surer& o condamnare mal mica de cat dmenil maturI. Gregoriu
de la Nazianz crede ca copii acestia nu sufer nicl o condamnare, dar nicl nu se bucura de fericirea deplinh. Pelagienil erati contra acelora ce Sustineau ca stint condamnati copiii cars mor nebotezatl. Sinddul din Cartagena 01.8) condamna. inv6teturile -lul Pelagiu.
Botezul la inceput se efectua, de episcopi si de presbiteri ; diaconil '1 efectua prin delegaOune1). 1?ilele de botez awl prediva Pastelui, Cincl-pecimei si Epifaniel, iar la casurY escepponale, se efectua in on -ce dile 2). La 9. Constit Apost, VIII, 28. In tote se vorbesce numai de EpiscopI si presbited. 9. Vales. Nate ad. Euseb. VII, II.
www.dacoromanica.ro
310
Ierusalim se obicinuia botezul in giva aniversara a santirel bisericel clidita de Mare le Constantin la Santul Mormint 1). piva Nascerel Domnulul era uSitata pentru
botezul neofitilor la Franci.
Dupe Incetarea persecutiunilor, biserica ajungend domnitOre, templele crestine inmultindu-se. botezul se facea pe langa biserica 2), iar din jumetatea secolulut
al VI-lea baptisteriile se aduc in nartex, apol in interiorul bisericilor. Baptisteriile erail dedicate Santului Joan Botezetorul 3).
Biserica ortodoxa unesce cu botezul exorcismul, si semnul crucei, care arata mistic ca noul botezat se (Ara cu totul crestinismului, lepadandu-se de diavolul si de kite lucrurile 1uf, marturisind credinta in Trinitate si dandu-i-se crucea ca ajutor in noua viata. In care infra. La botezul copiilor nasii dau faga-
duinta ce se cere dia partea noulul botezat si ist iau angajamintul de a cresce in legea cresting pe copilul botezat, ferindu-1 de orl-ce abaterl.
Sozomen, II, 26.
2). Cel mai mare baptisteriii este acela ce s'a facut in loeul unde s'a botezat Mantuitord. In Catacombe ere" asemenea baptisteril, cum acel al Jul Pontian, dar acestea n'ail a face cu. baptisteriile ce se construesc in timpul MareIui Constantin, numite cporacrojpta si avend mitrime aprOpe ca a bisericilor. Dot& baptisterii insemnate aunt la Roma 1) a Sf. Ian si 2) al Constantei,ambele Acute de Mare le Constantinsi in eel d'intititi seboteza el cu fiul sUz Crispus, dup6 traditia romans. 3) Un exemplu este baptisteriul de la Latran, care are ac6stli inscriptiune : In honorem S. Ioannis baptistae. Hilarus episcopus Dei famulus offert. In baptisterii eraii representate figuri simbolice ca d. ex- cerbul, pestele, porumbelul etc.
www.dacoromanica.ro
311
Pentru validitatea botezulul se cere ape curate si invocarea celor trel persOne ale Trinitatin, pe langa persOna legala de a '1 efectua, care in casurT grave
p6te sa fie si o alta persOna de cat episcopul sau presbiterul, destul ca ea sa fie ortodoxa, 3).
Botezul dat in numele lui Iisus Christos nu arata de cat credinta in El, (lice Fotiu Tot ast-fel spun si alti parinti bisericescT.
Daca cel ce se boteza este adult, biserica din timpurile cele mai vechT cere ca sa nu i se dea botezul pana nu cun6sce credinta crestina si pana ce nu probeaza convingerea catre ea, marturisindu-s1 in public gresalele sale si declarand ca nu va face allele 4.) 9 Unii intrebuintail focul, cum faceail urmasii lui Simon , altil, uleiu, iar altii, ca Fabienil qi Paulicienii inlaturae substanta si nu '1 efectuaa de cat prin punerea mainilor. 2) TI tou
xptcco6 upoortiTopEot
ToEi
navvig dam 6p.oXo1fo4 81Xot 'rap
Tc5v
to xpLootrca Oabv, xriL 'soy xptoliswca vEv, x &t tb xpcoptx. tb 11\03511ot, UK =pd.
IIItpov av Tau; ispgeat psilcaltcap.ev, Incroav TO,/ ciTc6 N4apit, by axpLasv o Oebc c4 nveup.o.0 `.47(a). Basiliu, ps. S. XII. "C
8) Elkesaitii deteail botezul in numele elementelor, iar Gnosticii si Eunomienii in amintirea mortei Mantuitorului, ceea ce se opri prin can. 50 apostolic, in care se decise Daca vre un episcop, sae
presbiter nu va sevarsi trei afundari ale unei Taine, ci o afundare, care se da intru mortea Domnului, sa se caterisiasca. Ca nu a dis Domnul intru mortea mea botezatii, ci mergend invetati pre tote nemurile, botezandu-i pe ei in numele Tatalui si al Fiului §i .al Santului Spirit".Canonul condamna invetatura lui Eunomiu, care inveta o afundare. Menandru detea botezul in mimele sea propriu. Unii botezaa in intreite numiri ale Trinitatil. Canonul 49 apostolic opresce acest us si dice : Dactr, vre un episcop sau presbiter dupe renduirea Domnului nu ar boteza in Tatal si in Fiul si in Santul Duh, ci in trei fare de inceput sail in trei fii sail in trei mangoitori sa se caterisiasca. 4) Erma, Sim. IX, 17. Justin, Apol. I. Chrisost. Fapt. Om. I. Eusebiu, in Ps. XXX.1Tertul., Bapt. XX. Asupra botezului sa se vada Marturisirea Ortod. resp. la intreb. 102 si 103.
www.dacoromanica.ro
312
Mir-Ungerea
Celor ce se boteza li se da in ajutor puterea Santului Spirit, pentru all intari In credinta crestina. Acest dar li se comunica nouilor botezati prin intrebuintarea ungerei cu Santul Mir, care urrneza imediat dupe, botez. In timpurile apostolilor se intrebuinta punerea mainilor (TICOsocc 'taw )(stem) asupra celor ce se botezati ').
Acest mister are diferite numiri. Asa se numesce mister al spirituluV, manus impositio 3), mister al un:
gerel 4), ungere 5) (xpLalia,
unctio), dar al Santulli'
Spirit 6), chrisma sanctum, chrisma salutis 7), ccppce148),
signaculum frontium etc. Ungerea cu Santul Mir este urmata de punerea mainilor si rugaciune. In timpul discutiunilor urmate pentru validitatea botezului ereticilor, biserica. Romel. pri9 Fapt. Apost., Viii, 14, 15-17. Si auclind Apostolii din Iarusalim ca a primit Samaria cuvintul lui Dumnecleii, a trimis la ei pe Petru si 16n, cari pogortindu-se s'aii rugat pentru ei, ca BA is Duh Stint ; pentru ca paste nici unul din el nu se pogorise Inca, ci eran numai botezati in numele Domnului Iisus. Atunci puneail mainile poste ei si luau Duh Sant. SA se vacua asemenea Fapt. XIX, 1. sqs, Ebrer, VI, 2., 2 Cor. 1, 21-22, 1 Ion 11, 20 27. 9 Tertul., Praescr. XXXVI.
8} August., De bapt. 111; 16. 4) ibid., Cont. lit. Petil 11, 104.
5) Tertul., De bapt. VII. Cyr. Cat. XXI.Cypr. Ep. LXX ad. lanuarlon 11. 27, 2 Cor. I, 21. 4) Ibid. 1,450. 79) Leo., serm. IV de nat. Domini.
) Epheseni, 1, 13 ; 1V, 30 ; II Cor. 1, 22.
www.dacoromanica.ro
313
mea botezul a este tun si nu cerea de cat punerea mainilor pentru introducerea in biserica a celul ce se . convertea.
Ungerea cu .Santul Mir sa da imediat dupe botez, cum se vede din practica veche a bisericel ortodoxe, neavend dreptate Romano-Catolicil, cart au separat acest Mister tie botez si nu'l efectua de cat mat targiti. Daca Mir-Ungerea este un act prin care intfun chip mistic sa comunica noulul botezat darurile Santulli! Spirit, cart sal intariasca. In credinla crestina, n'ati nicl o raOune a lasa copii neconfirmall, pentru ca, prin acesta sa perde din necesitatea misterului. De aceea biserica ortodoxa orientala respinge obiceiul Romano-Catolicilor si primesce Mir-Ungerea ca act absolut necesar pentru intarirea noulul,botezat, pentru care cuvint, urmand practicel vechl, sevarsesce acest mis-
ter, imediat dupa botez si au numal prin episcop, ci si prin presbiter recunoscend ast-fel ca acest Mister este o complinire a botezului si sa pOte efectua de preot, intru cat lul 11 este invoit din timpurile cele mai vechl 2) a sevarsi botezul si Mir-Ungerea. Novatienil, Arienil, Macedonenii si Apoliinaristii nu primiail Mir-Ungerea..
In timpurile apostolice conferirea Santulli! Spirit nouilor botezati se faces, prin rugaciune si punerea
Mart. Ort.. resp. la intreb. 105 ,,... Al 1reilea si cere ca indata dupe botez sä taiga preotul pe cel ce se boteza la maclularile cele randuite...." 9 Ve4i Canonele Santilor Apostoli.
www.dacoromanica.ro
314
mainilor 1), cum si prin ungere2), cu care se face din noul
botezat un crestin desevarsit. UrmatOre practicel vechl, biserica orientala pres-
crie ca ungerea sa fie facuta celul ce s'a botezat pe piept, ochl urechi. buze, piciOre si mainl, ca ast-fel santirea sa se reverse asupra omului in intregimea lot
Pentru sevarsirea Misterulul se cere Santul si Marele Mir, care trebue sa fie sanlit de episcop 3), observand 6re-care disposiOunl rituale. Acest Mister nu. se repetesce.
Euharistia Misterul care in chip neveclut comunica puterea mantuitOre de suflpt celul ce primesce corpul si sangele lul Iisus Christos sub forma paineI si a vinulul. este Euharistia. Acest Mister Intrece pe cele-l-alte si mal mult ca ele folosesce spre mantuirea nOstra, (lice Marturisirea or-
todoxa, respuns la intrebarea 106, pentru ca prin ea tot Darul si tota bunatatea DomnuluT Iisus sa arata celor credinciosi si sa pune inainte. ') Fapt. Ap. XIX, 1 sqs. ,.EI furs botezati batru numele Domnului
Iisus §i puindu-I Pavel mainile preste ei, a venit Santul Duh p.este dan§ii." Tert., Bapt. VII. Cypr. ad. Iubaj. Ep. LXXXIII. Jeronim, in Lucif. IX.Aug., Bapt. DI Chrisost, Fapt. Om. XV. 2) II Cor., 1, 21-22 Iar cel ce ne adevereza pre not impreuna cu voi intru Christos Iisus §i ne-a uns pre not Dumneclefi este ; care ne-a si pecetluit pre not qi a dat arvuna Duhului intru inimile nostre.Cyril Cat. XIIIBasiliu, Sp. I. XXVII. 2). Sinodul II de la Cartagena, can. 6 dice ; (Facerea Hrismel. §i consfintirea fetelor sa nu se fax& de cake presbiterI.&
www.dacoromanica.ro
315
Acest mister este oranduit de Mantuitorul Christos.
la cina cea de pe urrna, cand luand palnea si vinul, dupe ce le bine-cuvinta, gise, adresandu-se ucenicilor set : «Luail mancati, acesta este trupul met', care se frange pentru vol... BO dintru acesta top, acesta este
sangele met' al legaturel celel noul, care pentru voi si pentru multi se varsa spre ertarea pacatelor. Acesta sä facell Intru amintirea mea 1). In biserica cresting misterul acesta are xnal multe numirl. Ast-fel se gasesce aretat cu numele de cominecatura KoLvanofct Aiyetctt to xcd gauv clAriNbc, Mt t6 xomoveiv
4.-dg Secturijg Tip XpLo* xatc pet6xetv autos tfic octpx6c TS xccl. 0e6nrcog. Komoveiv Se, stcd, ivoi.i019'ac 4XXIIXots Sc' cthtfic 2).
Cu numele de euharistie, este aratat acest mister la Ig-
natiu, Justin Martirul, Irineu si 41. Augustin '1 numesce sacramentum altaris. Gregorin de la Nisa intrebuiWza cuvintul de puotctroiCce, Eusebiu acel de Tpa7T4C4
toff Xptatoti si 16igct oonttov, Chrisostom, TpineCot [spar 'pat, pocraxav =L. Odov Barcvov, Ignatiu, Ocptog toy eaou, Origen, c6wp.ct &y v, iar Constitutiile apostolice mat multe numirl ca rconlpLov corilg, off.)p.a KupCou, o6ip.ct xuptctx6v, atila Xp:crrop iuXoyfct, etc. ScOla alexandrine avea in ge-
nere o doctrine cu totul spiritualists, in ceea ce privesce acest mister. Asa Clement Alexandrenul '1 numesce atip.6oXov IluaTot6v. Tot ast-fel se intrebuirAeza si numirile de a6ipoc, euucctatylptov, Ouotce, rcpoacpopi etc.
Apostolil si dupe el parintil bisericeI urmara. ordi1) Math., XXVI, 26 sqs.Marcu, XIV, 22 sqs.Luca, XXII,
19 sqs. 2) Icin Darnas. Mart. ort. 1V, 13, T. 1.
www.dacoromanica.ro
316
nul Mantuitorulul de a efectua acest Mister intru amintirea Mantuitorulul, carele si-a dat trupul sea sacrificiii pentru ertarea pacatelor lumel. Parin01 esplicaa ca Mantuitorul este real In Euharistie, combatend pe acel ce Invetaa alt-fel. Asa buns -bra Ignatiu combate pe DOcetl, earl eraa contra esistentel reale a Mantuitorulul, iar Irineu pe Valentinienl. Justin Martirul si Tertulian Invata de asemenea ca. in Euharistie Man-
tuitorul este real, aratand a atat Docetil cat si Dualista sunt contrarl Scripturel. Dionisiu al Alexandriel Macariu, Eusebiu, Ilariu, Ciril al Ierusalimulul, Basiliu, Jacob de la Nisibe, Gregoriu de la Nisa etc. suet unaniml a recunOsce presenta real& a Jul Christos In Euharis-
tie pentru cari si cer crestinilor de a fi demnl cand primesc acest Mister si a nu lasa sa cada ceva din particelele el pe pa' mint, preparandu-se mal de inainte -ca nu cum-va in loc. de mantuire se-sl is condamnare, ,de care Ammoniu dice, c& se asemana cu pedepsa
Tegelul Baltazar, ctruia pentru c& a profanat vasele .sante, i s'a luat Imparatia, dupe cum crestinulul ce va primi cu nedemnitate Euharistia, i se va lua imparalia ceresca si va fi aruncat In focul etern: El 6 olvov cpov iv cZycznifivotg oxiusat toccarciig itUX8 nofvrig, (Late xcd paaaicag xac civoupeRivat, 7c6arl; gm!, -tquop(ag gcacv eh dvgftog mvowcag -thv p,ucralt6v civov civdcEtog nEvcov
kcac ow= sta( aka Tac trp.ca cntetil; 7tp6; 'Op td axneadv Ital donlc Tfig VI" dupavcino paaae(ccc, xcd. 6 axa16v
-vircaucriag ccOtc6c StaBixEtaL Oivcacg, T6 nIc yeavv)Ig &atecnov 7c5p1).
9 Ammon,. in Dan. V.
www.dacoromanica.ro
317
Presenta reala in Euharistie se face prin prefacerea.
paind si a vinului in actul euharistic, in urma invocard Santulut Spirit. Unit Whitt bisericesd ca d. ex. Gregoriu de la Nisa ail pus in paralel necesitatea Euharistiel, ca hrana spirituala, dupe cum hrana materials este necesara spiritului. Euharistia este data de Mantuitorul ca un semn de
malts dragoste ce a avut care not si in acelasi timp o unire cu El pentru ca not suntem si corporal. Euharistia inlocuesce sacrificiile din Vechiul Testament.
Sinodul din Nicea 787 confirms invetatura despre' presenta real& (substantiala) a Mantuitorului in Eu haristie : «Oyu 6 w5pcog:Outs do drc&-stoXoc,
A
noctipac ic-
x6vcc throv ri)V aLi To5 tipicoc npoccpepogyfiv avcapax-cov OuciEccv, &XX& &ut6 athp,cx xcd, curb ccipa 2) In aratarea tran-
sformaret painet si a vinului in corpul si sangele Mantuitorului, pa'rintil 'se serviatl de espresiunile p.etcceiA1ecri9,az, ptcorocsia9ca si tinou5(wacc. Nu face omul, dice Chrisostom, ca la altar sti, se ofere corpul si sangele hit lisus Christos, ci Iisus Christos insusi, el care a fost crucificat pentru not, cad el dice: «Acesta este corpul mein.) Biserica crestina crede si marturisesce ca vinul si
painea dupe santire se transforms in corpul si sangele lui Christos 3), far& a mat esista materia de cat in aparenta, cad, cum s'a dis mat sus, omulut trebue sa i se impartasiasca Gratia visibil, intru cat el este si ') Chrisost., Opp. IX ;Avattpupat, IMUTOV tiltV
IteCt °El
r0
d?,k'thrc i ..cc? ispciwotc saps 1p.ee; earro( xonccaxsuciCee.
2) Mansi, Concil. T. XIII, p. 266, apud Haag. 3) Theophylact, Math. XXVI. Euthymiu, Math. VI.
www.dacoromanica.ro
istont, p.ovov,.
318
'material. Presenta corpulul si a sangelul in Euharistie este reala si se asemana cu starea in care se dupe inafla iisus Christos luat corporalmente -viere. De aceea biserica cere a se da veneratiune
elementelor consacrate in Euharistie, pentru ca Man-
tuitorul este permanent in ele, si a se apropia cu vrednicie de ele, de si realitatea corpului si a sangelul nu se jicnesce de necrediata primitorului, care in acest cas isi la sie-sl judecata si condamnare. In timpurile vechi misterul euharistic se efectua gil-nic si crestinil se comunicatt Cu timpul practica acesta inceta si ajunse o indeferenta, fOrte mare') in Occident ceea-ce sili pe Sinodul din Agatha (566) sa decida : Saecu-
lares qui natale Domini, pascha et pentecostem non co.municaverint, catholici non creduntur nec inter catholicos
habeantur,. Folosul Euharistiel fu considerat si pentru vii si pentru mortl, iar biserica 'I considers pans asta-di ca avend acest folos, efectuandu-1 si pentru unit si pentru altil. Tertullian amintesce de rugaciunile ce se aduceau pentru eel reposall 2). Efectuarea misterulul euharistic nu se 'Ate face de cat de episcop sau presbiter. Elementele intrebuinlate sunt painea dospita si vinul curat. Maniheil si cu
.osebire Encratitil nu intrebuintail vin pentru Euharistie. Ciprian combate o asa practical. Tot ast-fel un sinod tinut la Braga (Braccara, 674) con1) A.-tea-4 10 Agda, Linea de arhiepiscopia de la Narbonna. Cel episcop fu Sever (450). Dupe 1790 nu xnai exist& aceste epis.copie.
Sinodul din Agaa few 47 canon.
') Tertul., De Corona, Z1. 2) Cypr. epist. LXIII.
www.dacoromanica.ro
319
damna obiceiul de a se intrebuinfa lapte si un fel de beuturl dulce la efectuarea Misterulul, in loc de yin. Secta
Artotrifilor intrebuinfa paine si branza '), iar Pepusie-
nil si Catafrigienil amestecati cu pine si sange de paine cu uleiu. Elkesailil intrebuinfau paine si sare. Biserica ortodoxa acorda impartasirea sub ambele forme tuturor crestinilor, iar nu numal preofilor, cum fac Romano- Catolicil, incepend cu secolul al XIII-lea, copil 2). Nestorienil amestecati
contravenind cuvintelor MantuitoruluT : «Luati mancaft...
si «Luall heft..., cum si practicel vecht de care au finut si eT pana in acest timp. In desacord cu Romano- Catolicil, Orientalil intrebuinfeaza painea dospita
iar nu azima, care este o inovafie a bisericei de Apus, cum se vede chiar din afirmarile unor scritorl occi-
dentall, cum buna Ora jesuitul Sismond si cardinalul Bona....
Asupra acestul Mister sa se vada Mart. Ortod, respuns, la intreb. 1.07 cum si decisiunile sinOdelor de la Ancira (can. 1), Neo-Cesarea (IX) Nicee I (18) Gangra (IV) Sardica (XII), Sinod VI (83) ; iar asupra mo,Aulul cum se efectua Euharistia ca sacrificiu sa se vada Liturgiile bisericet
Penitenta Prin botez omul se curafa de pecatul original. Cum Ansa starea acesta nu este menfinuta, pentru ca omu 1) Aug. H... Offerant enim panem et Caseum, dicentes a primis _hominibus oblationes de fructibus terrae et ovium fuise celebratas. Hos Pepuzianis jungit Epiphanius. ') lbid., Haers. XXVI.
www.dacoromanica.ro
320
este supus pecatului si dupe botez, s'a instituit Misterul Pocaintei petavota, prin care se iarta pecatele se. varsite dupe botez. Instituirea acestui Mister se vede in cuvintele Mantuitorului : «Luall Duch Sant ; carora yeti erta pecatele, ertate vor fl; si carora le yeti Linea, tinute vor fi I). Si : «Adever clic voua, on Cate yeti lega pre pament, vor fi legate si in Cer; si on cate yeti deslega pre pamint, vor fi deslegate Si in Cer 2), Pe aceste cuvinte basati, parintil bisericel intrebuintara Misterul Pocaintei, pentru aces ce arataii Willa de gresalele for si cu inima sdrobita se presentail la biserica pentru a cere ertare. Apostolul Paul se purta
aspru, ce este drepti cu adulterul, care luase pe femea tatalui sell 3), dar totusi nu este pentru escluderea difinitiva, ci las6. loc de pocainta 4). La inceput biserica a fost fOrte aspra cu aces cepecatuiall, dar in urmar,
rep rimia pe pecatosi in sinul sell, dupe ce mai intaill 'I punea sa faca penitenta, care era publicV), ertarea sa pronunta in auclul tuturor, rellianend ca pentru mai departe Dumnegeil sa judece. Tertullian spune Ca penitenta curala de pecatele acute dupe botez si Ciprian gasesce ca- pecatosul care area, taints si SA presinta cu inima franta, cerend ertare, redobandesce prin misterul Penitentei starea de inocenta de mai Inainte tle a pecatui. Clement al Alexandriel si Origen 1) Ion XX, 22-23. 2) Math. XVIII, 18.
) I Cor., 5, 1 sqs.
') II Cor.. II, 6 sqs. 5) Irineu, Adv. haer 1, 13; Tertul. De poen, II, 4.Cyprian,.. Epist. X.
www.dacoromanica.ro
321
sunt de aceeasl parere 1). Atanasiu dice in acesta privinta : Daca legaturile vOstre nu s'al't deslegat inca,
duceti-ve la discipolil lul. Christos, cad el sunt pentru a ne deslega, dupe cuvintele Mantuitorulul: «Aceea
ce yeti legi pe pamint va fi legat si in Cer, si aceea ce yell deslega pe pamint, va fi deslegat si in Cer»...
trebuinta. ca Mantuitorul nostru, el ne apere, pentru care el ne-a trimis pe discipolil sel, cart sa ne elibereze din lanturile demonulul». Din cause unor inconveniente ce se intamplati cu marturisirea in public, din secolul al III-lea se introduce marturisirea in particular inaintea unul preot, care avea ins.arcinarea acesta (TcpeAtitspoc ircl rt
ttatavo(ag)
si acest note mijloc de confesiune se respandi repede 2)
cu tOta oprirea unora, cum bung -bra a patriarhuluI Nectariu din Constantinopol (390). Preotul, .insarcinat cu marturisirea, iarta pacatele celul ce se marturisesce
in virtutea dreptulul, ce i s'a dat de Mantuitorul, singurul care iarta gresalele Omenilor, dar care opereza ertarea ca si stergerea pecatulul original la botez, prin organele sale, care sunt : episcopul si presbiterul 1) Clem. Strom. II, 12 Origen, in Lev. Horn. II, 4. 1' Novat, preot al bisericei africane, §i Novatian, diacon al bisericei din Roma, silica pe representantii bisericei de a regula
modul penitentei, pentrct a nu li se lase loc unora ca acestia
sa nege puterea bisericei de a erta pacatele. Atuncea, stabili cele
4 clase de penitenti : npoaxXaucav (fletum),
ecxp6acnv
(auditionem),
(consistentiarn). Se pedepsea ci osebire adulterul, omuciderea §1 idolatria. 8) Cur baptizatis, si per hominem peccata dimitti non licet ? In baptismo utique remissio peccatorum omnium est : quid interest, utrum per pcenitentiam, an per lavacrum hoc jus sibi datum sacerdotes vindicent ? Unum in utroque mysterium est. Ambros Pcenit. I 8.www.dacoromanica.ro 21 5noitswatv (substrationem),
Gawp :my
322
InvetAtura despre ertarea pecatelor, a fost combatufa de sectele rigoristice, ca Nova0enii, Montanistii Donatisti11), Luciferienii Masalienil 3) etc., dar acestora
le-a respuns biserica 4), punendu-le inainte esemplele Mantuitorului, care erta pe pacatosi, ba Inca a ertat si
pe Petru, cu tote ca de trei ori s'a lepadat de El. Pentru marturisire se cere mai inainte de trite clbala din partea celui ce a gresit, apol mArturisise lna-
intea preotulul, care pentru a fi in deplina sa functiune, Ysl pune epitrahilul, avend cu sine si icena Mantuitorului, care este, de fats, la marturisire. Dupe mArturisire, preotul duhovnic apnea penitentulul canonul prescris in canenele penitentiare 5). PArintil bisericel recomandail cainta si marturisirea pecatelor, pentru ce., cliceau el, dupe merte nu mai pdte fi vorba de atare acte). Clement al Alixandriel si cu deosebire Origen recunosc necesitatea si folosul Marturisirel. Cest din urma dice : tPecAtosul marturisindu-s1 pe-
catele sale, alunga reul din el si inlatura causa bdlel sale
Este, un al saptelea mijloc de a aline er-
1) Donatistil nu primiaa reabilitarea celor ce tradaii invotatura creetina.
3) Luciferienii respingiau clericilor cazuti in eresie de a mai putea reveni in starea de mai inainte de cadere. 3) Massalienii nu gasia necesar de cat rugaciunea domnesca §i respingeaa botezul si cele-l-alte mistere.
4) Ciprian, Ambrosiu, Atanasiu, Gregoriu do Nazianz el altii combatura escesul rigoristic.
6) Cate o data confesorul pote lasa ca penitentul singur sa faca penitenta ce el va gasi cu cale. Cartile penitentiare aunt cele trei epistole ale Marelui Basilic catre Amfilochiu, doue tratate ale lui Ion Postitorul §i alte Cate-va ale caror autori nu se cunosc. °) Clem. Rom., II Cor. VIII.
www.dacoromanica.ro
323
tarea p6catelor . care este penitenta, prin care peiatosul, atins de pecatele sale, umple patul seti de Ia-
crami si nu rosesce de a spune pacatele sale preotuDomnulul 5). S'antul IOn Chrisostom in Omiliile sale asupra Genesel si asupra evangelistulul Mateiu vorbesce iuY
despre marturisirea ce trebue s'o fad. pecktosul. SinOdele din Laodicea 2) si Cartagena 3) jail Ore-care decisiuni in privinla Marturisirei. Irineu, Tertulian, Lac 'tantiu, Basiliu, Ieronim, Origen, Gregoriu de Nisa etc. Tecunosc c& prin penile* s& iarta gresalele facute
dupe botez, fie acestea efectuate, fie numal cugetate. Parintil bisericel recomanda rugAciunea, postul si bine-
iacerile pentru a servi la ertarea pacatelor. Biserica crestin& basata pe cuvintele : «Nu voiti mOrtea pacatosului, ci s& se intOrc . si s& fie via, 4) Incercl in Mote chipurile de a face pe phatosi se revina Ia fapte bune, s& arate caint& de gresalele sevarsite si sa cera cu umilint& ertare. Este drept c& biserica, cum
am spas mai sus, era sever& cu cei abatuti ; nu este Thal puIin adeverat a nu inlatura cu indaratnicie pe 1) Orig in Levit. Horn. II 4. 2) Can. II ,Cei ce a& pacatuit in feluri do greeale si ingAdu.esc in rugAciunea marturisirei ei a pocAintei Qi fac intorcerea de la rautitti desevareit, dupe mesura greeelei, vreme de pocaintit dandu-li-se unora ca acestia, pentru indurArile el bunatetea lui Dumnedeu, sA se aducA la impartaeire. 3) Can. 46. Celor ce s& pocaesc, dupe osebirea pacatelor, cu a episcopilor judecatA pocAintele in timp sit li se hotarasca. Iar prosbiterul, fara de scirea episcopului BA nu deslege pe cel ce se pocAesce ; far& numal dace nevoia silind, in lipsa episcopului. Iar Baca cand-va, a vre-unuia ce se pocaesce este vina public& ei vestita, care pe tot& biserica o clatesce inaintea Narticei se va pune mana pe acesta. 4) Ezech., XVIII, 32.
www.dacoromanica.ro
324
punea in pac&tosl din sinul WI. Ea it reprimea, randul penitentilor si it incuraja prin cuvinte ca s& nadajduiasca mantuirea. In adun&rile crestinilor, spune Tertullian, au loc : exhortationes, castigationes et censura divina Sinodul din Nicea (325) s'a ocupat de cestiunea MkturisireI p&catelor si a stabilit canone penitentiare 1?iva in care s& facea ceremonia primirel celor ce pocaiati, era Vinerea si Sambata Mare, in biserica orientalk iar la occidentall, Joia Mare. Teoria. indulgentelor, pe care a prinlit-o biserica Romano-Catolica., este falsa si orientalil nu consider& de adeverata teoria dupe care meritele Mantuitorului, ale FeciOrel Maria si ale Santilor, ar forma un tesaur pus la dispositia Pape, care le intrebuintaza pentru
tine crede si gaisesce cu tale, chiar cand aceste persOne sunt decedate. Teoria indulgentelor a fost o specula in biserica Romel, si scandalurile, provocate de ea, dovedesc in destul reutatea si pericolele de care era inconjurata 2).
In tot casul, dac& papa are dreptul de a erta pe tine vroesce pe temeiul meritelor supra-abundente ale Mantuitorulul, SanteI FeciOre si Santilor, atunci nu se pricepe de loc invetatura despre faptele bune, care
eel
niol
o ratiune, fara de puterea papa
1) Testul., Apolog. XXXIX.
') Veal. lucrarea 'nee cReforma lul Luter in biserica Occideatali. 1890.
www.dacoromanica.ro
325
Preotia Al patrulea Mister in biserica ortodoxa orientala este Preotia. Misterul Preotiei este instituit de insusi Mantuitorul Christos, care a lasat discipolilor sec de a continua cu frivetarea doctrinel crestine 1) si de a carmui
biserica, avend puterea de a sevarsi Misterele. Puterea acesta li era data prin punerea mainilor si prin rugaciune 2), dupe care putea s'a fie servul lul Dumn.ecleti si impartitorul misterelor lui Christos 3). Apostolii, la randul lor, stabilira episcopt pentru a conduce biserica 4), iar acestia, stabilira pe preop, iar apol pe diaconi, ca, sa li dea ajutor 5). Actul acesta al alegerei se numesce hirotonie 5). In virtutea acestui, -1) Rom. I, 1 Pavel sluga lui Christos, chiemat apostol, ales pentru evangelia lui Dumnedeti>. ') Fapt. Apost., XIII, 3 : cAtunci postind si rugandu-se si puindu-si pre ei methane, i-ali eliberat.
3) I Cor. IV. 1, Asa sa ne socotiasca pre not omul ca pre
niece slugi ale lui Christos §i distribuitori al Misterelor lui Dumnedeei,. ') Fapt. XX. 28 : cDrept aceea luati aminte de vol si de tots turma, intru care Duhul Sant v'a pus pre voi Episcopi, ca sa pastoriti biserica lui Dumnedeil, care o a castigat cu sangele sea 1 Petru. V, 2 4Plistoriti turma lui Christos cea dintre voi, purtand grija nu cu sila, ci de voe §i dupre Dumnedeii ; nu cu agonisele urite, ci cu osardie). 6) Timot. IV, 14: cNu flu nebagator de sema de darul ce este intru tine, care ti s'a dat prin prorocie, cu punerea mainilor preotiel. Fapt., VI, 3". Socotiti drept aceea fratilor, dintre vol, sapte -barbati marturisiti, plini de Santul Duh §i de intelepciune. pre cari randuim la treba acesta). 6) Ignatiu, Philad. X.Chrisost.. de anathem. 4. Clem. Strom. VI, 13.Canon 1 apostolic dice : Episcopul hirotonisesca-se de doui episcopi sau trel, iar Can. 11 ,Presbiterul de un episcop sa se hirotonisesca §i diaconul si cei-l-alti. Ieron. Ep. 52 Ad Nepot dice: Clerici vocantur quia de sorte aunt Domini.
www.dacoromanica.ro
326
act biserica crestina tot-d'auna a deosebit pe episcopi presbiter si diacon de masa cea-l-alta a crestinilor si acestora li era Incredintata conducerea. Crestinil erau convinsl de esistenta divina a sacerdatiulul, pentru ca Mantuitorul nu tuturor, ci discipolilor sel Incredintase adeverurile sale si nu lumel Intregl, ci acelora li detese porunca de a inveta. Traditiunea este martora acestul adever 4), iar sinOdele vorbesc cu claritate despre gradele ierarhiel bisericescl si despre insarcinarile ce ail 2). Origen, Gregoriu de la Nazianz, Chrisostom etc.
vorbind despre ierarhia bisericesca, spun cum membril el sunt mijlocitoril dintre Dumnecleit si om. Dart ca si cele-l-alfe Mistere, Preotia fu si ea combatuta de sectary, cum buna-oara de Marcionitl, cart nu puteati admite o deosebire intre clericl si laid, sustinend o preotie
universals. Sectarilor li se opune doctrina veche bisericeasca, despre care am vorbit mal sus. Ignatiu Origen, Irineu, Clement Alexandrenul, Tertullian, Ciprian, Eusebiu fac deosebire Intre episcop si preot si arata pe temeiul invetaturel apostolice, superioritatea episcopulul asupra presbiterului 2). Despre diaconl de asemenea parintil bisericescl recunosc ca 1) Ignatiu, Ep. ad Magnes. VI ; Clem. Rom. Cor. XL. Justin., Apol. H. August., de Civ. Dei X. 20. )Qui (episcopi et presbyteri) proprie jam vocantur in Ecclesia sacerdotes. iar in De Morib. Eccles. I, 32' Ce de sinti episcopi am cunoscut; ce de preotI, ce de diaconi §i alti servitors ai dumnedeescilor mistere ".
') Canonele Sinodului I de la Nicea, acelui de la Laodicea,
Cartagena IV etc. ) Aeriu (355) presbiter din Sebasta (Pont) sustinea intre altele: egalitatea intre episcop Qi presbiter.
www.dacoromanica.ro
327
aveati o insarcinare sacerdotala. Sinoadele : I-a din Nicea si din Ancira, vorbesc asemenea despre e0). Epifaniu, Gregoriu de Nisa, Ieronim, Efrem, Ambrosiu,
Teodoret si altil marturisesc ca transmiterea darulul
Preoliel sa face prin punerea mainilor. Sinodul I din Nicea prin -Canonul IV stabilesce : Episcopul mai cu
osebire se cuvine a se aseza adica de care toil cel ce sunt in eparhie; iar de ar fi cu greil acesta, sau pentru departarea caei, fara sminteli trel impreuna adu-
nandu-se, impreuna alegtori facendu-se si cel ce nu sunt de fata, si impreuna* invoindu-se prin scrisorl,
atuncea sa se faca hirotonia. Iar Cada celor ce se fac, sa se dea Mitropolitului in fie-care Eparhie 2). Pe Tanga punerea mainilor se cere si invocarea santulul Spirit, care singur da puterea sacerdotal& acelora ce ail primit punerea mainilor. Actul hirotoniel se face de insusi episcop, pentru ea din timpurile apostolice, punerea mainilor se facea de apostoli, iar puterea for directa au trecut la episcopi. La darea hirotoniel sa cere mull& bagare de seam& Ministrul lui Christos, predicatorul evangeliel si administratorul Misterelor trebue sa intrunesca anume calitat1 si s& alba. chiemare pentru acesta. Necesitatea unel bune alegeri s'a simtit chiar de Apostoli. Paul, scriind
lui Timoteu, it invata a nu fi nebagator de sem& cu punerea mainilor: (Nu flu nebagator de sema de darul ce este intru tine, cu punerea mainilor preo0e1} 3). Si l) Can. XVIII, Sinod. I ,ec. 21 Veal Pidalian fila 80
i
can. II din Ancira.
gi 81.
2) I Timot., IV, 14.
www.dacoromanica.ro
328
mat departe (Mini le degrab sA null pui pe nimenl) 1). Asa ca acel ce nu sunt anume alesl, n'aii nici dreptul
de a predica si efectua Misterele, dupre cum Insusi apostolul scrie : Si cum vor propovklui, de nu sA vor trimite ? 2)
Misterul preopei este nerepetibil. Din anticitatea cea mat depArtatA a bisericei crestine, s'a urmat ast-fel, dupre cum marturisesc santil parinti. Niel telor ce ca.doll In eresie, nu li se mat dedea o nou6 chirotonie, el se obligati a declara cA renunta la eresie si ImpArtasesc adeverata credinta a bisericei ortodoxe. Eustatiu
de Sebasta permirndu-si a repeta hirotonia, a fost aspru mustrat de Basiliu cel mare n. Sinodul I-ti din Nicea, in canonul VIII de asemenea opresce reinoirea hirotoniel 4). SA cere insA ca persOna care primesce hirotonia sl fi primit botezul, cum sl vede din decisiunea aceluias1 sinod 5).
Nunta In biserica crestinA Nunta are o mare insemnAtate. LegAtura sotilor, can din dragoste reciproca contracteza cAsAtoria, este bine-cuvintata de bisericA. Mantuitorul 9 I Timot. V, 22. ') Rom. X, l5.
8) Basiliu Epist. CXXX. 1 Pentru cel ce se numiaa pe sineg curati tend -va, iar viind catre catolicesca §i apostolicesca biserica, au socotit santul §i marele sinod ca hirotesindu-se ei, apoi a§a sa remand in cler;
ins& mai inainte de tote, ac4sta se cuvine a o marturisi el in scris, ca se vor invoi §1 vor urma dogmelor catolicei §i apostolied biserici. 6) Can. XIX... Iar data unii in timpul trecut s'ar fi renduit in cler, de s'ar arata neprihaniti, dupa ce de al douilea se vor boteza, hirotoniseascA-se de episeopul catolicei biserici,..
www.dacoromanica.ro
329
'Christos a dat destula importanta Nuntel, luand parte la nunta de la Cana GalileeT. Nunta este instituita de insusl Iisus Christos, carele invata ca in casatorie
nu sunt mai mult doue persene, ci una, si ca aceea ce a legat Dumnegetit. nu trebue sa separe omul 1). Legtura acesta trebue sa fie bazat5, pe dragoste si Scriptura invata ca barbatul trebue sa iubiasca pe femeea sa dupre cum Christos a iubit biserica. Apostolul Paul in epistola &Ere Efeseni dä mai multe sfaturl in ceea ce priveste Nunta; ceea ce probeaza ca apostolil erati convinsi de insermatatea si Dumnecleitatea acestui Mister. 2) Parintil bisericel au dat acelasi respect Misterului
Nuntei. 0 definitiune a Nunp gasim in Clement al Alexandriel, care dice : P&p.og ply obv 13v, ativoSog civ8p6c :tat yuvoux6c, 1 npgrol %MT& V6110U, int ynottov texvow cnc6pc 3). Tot Clement arata egalitatea morala." din-
tre barbat si femee4) pentru ca apoi sa lase sä reiasa raporturile soOlor. Casatoria este o institutie divina, cum am v6clut, si nu se pOte desface de OA pentru cause de adulteriti 5). Ea nu contra4ice legea Santiti01, cum dovedira Irineu, Clement al Alexandriel, Origen, Tertillian, Chrisostom, Augustin etc. Parintil ca si sinOdele au regulat datoriile reci1) Math. XIX, 4-6; Marcu, X, 6-91. 2) Efes. V, 23 33. jar ,la Galat. III, 28 stabilise egalitatea
cea mai desevirElita: Inaintea lui Christos nu este nici elen, nici judeu, nici barbat, nici femee, nici sclav, nici liber. 3) Clem. Strom. II, 23. 4) Ibid. Strom. N, 19: Term Talc
The TeXet6T-Ircog Runty as *EariG Riv
,dvilpi In tolg ai xcd stuvami p.erccatz6s1v. ') Tertul., Contr. Marc. XIV, 34
: Ita si conditionaliter Christus prohibuit dimittere uxorem, non in totum prohibuit... Si in ventum fueiit in muliere negotium impudicum.
www.dacoromanica.ro
330
proce dintre soil. De aci reese ce barbatul este intimul femeel, protectorul devotat al el, iar ea, sotia, este devotata sotuluf, caruia 'i datoresce ascultarea cu-
venita, care reese din Increderea si dragostea ce are catre ell).
Mc& biserica, incepend de la apostoll, recomanda casatoria si dac& ea era apreciata chiar de laicl, totusI sectele rigoristice ca Encratistil si apol Gnosticil si Maniheil o combateati ca venind de la diavolul. Santitatea casatoriel ca si nedesfacerea el erail apa-
rate de biserica. Numal in cas card unul din soil muria, eel -l-alt avea voe sä se cas&toriasce). Cu tOte acestea era mult respectat acel ce hu contracta a doua asatorie, mal ales de scola alexandrine, probe ca numai acestia se primiati in gradele clericale, dupe cuvintul Apostolului de a fi barball al unel singure femel3), si acesta practice se observ& pan& asta-di In biserica ortodox& orientala. Dar cu acesta, nu s'a respins a doua casa.'torie, cam am clis ; din contra cornbatea erorile sectantilor, cum erati Montanistil si No') Un sinod de la Arelate (330) decise : poenitentiam conjugatis nonnisi ex cousensu dandam", iar un un altul de la Elvira : Ne feminaa suo potius quam maritorum nomine laicis scribere audeant, qui fideles aunt; vel litteras alicujus pacificas ad suum solum nomen scriptas accipiant.
2) Ram. VII, 2 : Ca femea cu barbat legata este de lege cu barbatul ce traesce ; iar de i-a murit barbatul ei, s'a deslegat
de legea barbatului. I Cor. VII, 39, 40 : Femea legate', este de lege, in cats vreme traesce barbatul el, iar data va muri barbatul ei, libera este dupe care va vroi sa se marite, numai intru Domnul ; iar mai fericita de va remane asa dupe sfatul meil ; ca mi se pare ca Eti eft am Duhul lui Dumnedeii.
9 Paul, I Tim. III, 2 ; Tit. I, 6, 12.
www.dacoromanica.ro
33t
vatienii. Biserica orientala ins& respinge invetatura.
Romano-Catolicilor in privinta indisolubilitetil casato-
riel, in imprejurarile invoite de apostoli si de urmasil for, indisolubitate care nu 'Ate fi inlaturata de cat din punctul de vedere al castitatil ; dar si acesta inaintede a se face casatoria definitive. Inca din cele mar vechl timpurl ale bisericel, mai inainte de a se face casatoria, sä iiitreba episcopul sau presbiterul, care in urma da bine-cuvintareal) dupe ce sotil declare ca consimt la casatorie, ca vor pacji credinla, cinste, dragoste
a nunlel in tOta viata for la ori-ce primejdie nedespartindu-se2).
Cate odata sotil, plecand din punctul de vedere aL castitatil esagerate, se luvoiail a trai impreuna ca fratele cu sora sa, creclend ca prin acesta vor bineplacea mai mult lui Dumneclete). Din motive de inalta religiositate, biserica nu impune. casatoria, basandu-se pe Santa Scripture 4); dar nu privesce starea de necasatorie de cat ca escepOonala, respingend invetatura despre celibat, care este pagubitdredin trite punctele de vedere. 1) Ignat., Epist. ad Polyc.Tertul., Ux. IL Basillu, HexaeVII. Photiu, Namoc. X111. 2. ') Vecli Mart: Ort. resp. la intreb. 115.
mer.
8) Un epitaf gasit de D. Le Blant, in care sotii Ampelius gi
Syngenia de buns -voia for se separa gi Wiese ast-fel: ...Quorum vita talis fuit ut linquens coniux maritum XX annos... excedens in castitate perpetua perduraret. (Diet. des Ant. Chret. par Martig).
4) I Cor. VII, Iar celor necasatoriti §i vaduvilor, dic: bine
este for de vor romanea precum gi ; iar de nu se vor putea Linea, sa se casatoreasca dead sa se aprinza. Cel neinsurat gri-
ja§te de ale Domnului iar cel ce s'a insurat de ale lumel cum va place femeei. Deci dar, gi cel ce 'gi marita fecioara sa, bine 'face; iar cel ce nu o marita mai bine face". www.dacoromanica.ro
332
Maslul Instituirea Maslulul isi are origina sa divina. Pe tim-
pul Inca cand traia Mantuitorul, dupa cum spune evangelistul, Apostolil aplicau ungerea cu care vindecati
pre bolnavl 1); deci prin ea se conferia un har special, pentru care si este recunoscuta de Mister. Numirea
care se da. acestul Mister este Maslu, ungere cu untde-lemn, unt-de-lemn sfintit (aytov eXcdov) sau rugaciune Insolitk de_ unt-de-lemn (itqaccLov). Credinta bisericel este ca prin acest Mister, cel bolnav
,obtine tamaduirea atat corporalk, cat si spiritualk: Este
cine-va bolnav intre voi?, dice Apostolul Iacob, arktand folOsele spirituale si corporale ce results din acest Mister, sa, chleme preotil bisericel sa se roage pentru 4 ungendu-1 cu unt-de-lemn Intru numele Domnulul,
si rugkciunea credintei va mantui pre cel bolnav, si Domnul Il va ridica pre el; si de va fi %tut pacate se vor erta 1u12)., Despre vechimea Misterulul acestuia, nu mal incape Indoiala. Este adeverat ca in cele trel secole primare, nu gksim multe date asupra efectuarel luI ; dar acesta nu este un cuvint, de a crede ca nu se practica, Intru ,cat vedem ca. apostolul '1 recomanda si dupre cum .am dis, chiar pe timpul Mantuitorulul era Intrebuintat. Origen, Chrisostom, Ciril al Alexandriel, Augustin si
altii trateza. cestiunea Maslulul si gasesc a este in1) Marc. VI, 13: Qi draci multi scotea,
rti
Ilemn pre multi bolnavi §i'i tamaduia. 2) Iacob, V, 14-15.
www.dacoromanica.ro
ungea cu unt-de-
333
stituit de Mantuitorul cu puterea de a erta p&catele. Tertullian spune cum paganul Sever, teal imperatorulul Antoniu, a fost vindecat de crestinul Procul cu unt-de-lemn4).
Biserica orientala, basata pe traditiunea apostolic& a considerat in tot-d'a-una Maslul ca al VII-lea mister si '1 administrez& la orl ce b615. grea 2), f&r5. a primi teoria Romano-Catolicilor, earl cred ca, el nu este de cal estrem& ungere, administrandu -1 numal la cas de mOrte.
La acest mister pe lang& ministril bisericestl, earl sunt preopl, dup& cuvintele a:postolulul se cere ca untulde-lemn sa fie de olive, curat, ca asupra lul sä se fac& rugaciunea cuvenita de consacrare si cel ce '1 primesce sa i se administreze misterul, s5, fie marturisit de p&ca-
tele sale si cu acestea sa face mat in tot-d'a-una vindecarea corpulul si in tot-d'a-una acea a sufletulul. Despre acest Mister al ungerel vorbeste si evangelistul Marcu 3).
Asupra dispositiunilor rituale este bine a se consulta cartile de ritual si Goar, Euchologiu 4081 sequ. 428 etc.
Eshatologia Asupra modulul cum s'a creat omul, am vorbit in cele anteriOre, unde am aratat gresala sa si urmarile el. Acolo am velut c5. omul este muritor, cad «plata 1) Tertull., Ad. Scopul. IV. 2) Vezi Mart. Ort. resp. la intreb. 117-119.
8) Marc. VI, 13. Si draci multi scotea Eii ungea cu unt-de
lemn pe multi bolnavi §i '1 tamliduia".
www.dacoromanica.ro
334
-p&catului este moartea» dupre cum Dumnedeil prevestise pre Adam, dicend : (In diva dud va manca, cu mOrte va muri, '). MOrtea, dar ca urmare a pacatului, este corporal& si spirituala. Corporals, cand s& face
klespartirea sufletulul de corp, si are un caracter general, pentru cä ori-ce este material se descompune 2). Dar dacs omul in viata face fapte bune, dupa mOrte dobandesce viata spiritual& curat&, pe care numal evan-
gelia a aratat-o deslusitl, de si credinta in esistenta vietel dupe mOrte era si inainte de crestinism. Viata dupe mOrte !risk pOte sä fie un chin, data omul nu Intrebuintez& in bine timpul cat trib.esce. Evangelistil si Apostolil arat& lamurit c& p&catosul perde gratia divina si castiga mOrtea spiritual& 4); pe dud acel ce traesce -conform preceptelor divine, more pacatului 5) si lumel 6)
si castiga viata eterna. Printeo culpabil& nep&sare omul perde cu totul puterea de a pune resistenta p&catului si cu acesta isi castiga mOrtea etern& sail a doua moarte 7), pentru ca in afara de Dumneclea, care este isvorul vietel, nu este vial& MOrtea eterna nu atrage dupe ea nimicirea pa.catosuluT, ci
'1 pune in o stare cu totul nenorocita
') Genera, II, 17. 3) I Corinth., XV, 47. 8) II Timot., I, 10. 4) Math., VIII, 22; Luc. XV, 24; Ephes. II, 1 etc. 5) Rom. VI, 2 sequ.
6) Gal. VI, 24; Calos. II, 20 etc. ') ldn, Apocal. XX, Fericit Eii sant este cel ce are parte intru invierea cea d'intaiii; preste ace§tia nicirtea cea de a doua n'are putere, ci vor fi preotl al ltd. Dumnecleti §i ai lui Christos i vor TiyiparAti cu el 1000 de and.
www.dacoromanica.ro
335
Mantuitorul Christos vorbesce despre acesta si o aseman& cu focul nestins NI &tea corporals este un resultat al pacatulul adamitic, dupe care i s'a dis omulul : Tu te vet intOrce in pknintul din care al esit 2). Adam ins& nu more de indata ce cade in pa.cat si i se pronunO. sentinia. El trebuia s& traiasca, ca rescumperarea s& se faca chiar cu el. Cu tote acestea avea s& mOr6., iar dupe el tog;
cad in el era intrega omenire si cu el a devenit murit6re 2), afar& de Enoch si Ilie, earl s'ail urcat la Cer,
de acel ce se vor afla in viala la a doua venire, earl
Intr'un chip 6re-care
fac esceptie de la legea
general& 4).
CredinciosiI din primul secol al erel crestine, astep-tati sosirea Mantuitorulul (parusia), cand alte lucrurl (6 duly, piXAmv), aveati s& iea locul celor in Ili* (6 dubv oiSTog). Intre aceste stall de lucrurl trebuia s& fie cliva judecgil (&axcirri iipipx) 5), a careia sosire este necunoscutg. chiar 5.ngerilor 6). El credeall in Invierea 5) Marc. IX, 43 Ai de te smintesce pre tine piciorul tea, tael
pre el; ca mai bine iti este tie a. intri in viata schiop, de cat
done piciOre avend, sa fii aruncat in gheena, in focul nestins". ') Genera, III, 10. a) Ps. 88; Ebrei, IX, 27. 4) Iati, taina voue clic: a nu toti vom muri, dar toti ne vom schimba" (I Cor. XV, 51). Dupe aceea nol cei vii earl vom fi
rema§i impreuna cu den§ii ne vom rApi in nori intru intlmpinarea Domnului in vazduh §i a§a pururea cu Donmul vom fi" (I TesaIonic. IV, 17). 5) Math., XXV, 4 Mc. XIII, 3 sequs. etc. 6) Math., XXIV, 36 : Iar de dioa Si cesul acela nimeni nu scie, nici angerii din Ceruri, fare numai Tatal meil singur." Conf. Mc., XIII, 32.
www.dacoromanica.ro
336
judecandu-se toti dupe faptele ce aiz sevirsit in vial& si conform for primind resplageneral& a Omenilor
t),
tirea 2).
Invierea se va face in corpurile, in care ail murit °amen% mai sulAire ins& si ca atare mai aprOpe de Cer 3).
Natiunile adunate inaintea lui Christos, incojurat de santii angeri, vor fi judecate si resplatite 4). Un abis va separa pe drepti de cei pkcatosi 5). Dreptii se vor bucura de tote fericirile 0), ear pacatosil vor fi aruncatt in focul nestins 7). Dupe parusie va veni impAratia lui Christos, ear domniile pamentesci se vor distruge, pan& si mortea se va surpa 8). Credinta evangelic& si apostolic& se continua, de si unit credeau ca nemurirea su-
fietului nu este de cat un dar, ce Dumnecjeil ii da. Parintii bisericei erail convinsi ca omul dupe mOrte ') Math. XXV, 31 : Ai se vor aduna inaintea lui tote limbele: §i '1 va desparti pre ei unul de altul cum desparte pastorul oile de ezi. Idn V, 28; Apoc. XX, 12-13. 6) II Cor. V, 10 rps. Pentru ca not toti trebue sa ne aratam inaintea divanului lui Christos, ca sa is fie-care dupa cum a facut, Waft lucrat prin trup, on bine, on reit". I Cor. V, 40: Ai sunt trupuri cereei Qi trupuri pamentesti; ci alta este marirea color cereti qi alta a color pamenteqti".
tole ce 8)
4) Math. XVI, 27: ,.CA va EA vie Fiul omului intru marirea Tatalui sou cu angeriI see atunci va rasplati fie caruia dup6 faptele sale". ') Luca XVI, 26: Ai cu tote acestea intro not ei intro voi prapastie- mare s'a intarit, ca cei ce vor vrea sa tree& de aci catre voi sa nu pots: nici cei de acolo in not sa treca". 6) Mat., XIII, 43: Atunci dreptii vor striluci ca sOrele intru imparatia tatalui lor. Cel ce are urechi de audit sa auda". Cf. Luc. XVI, 22. Mat. VIII, 11. Marcu, IX, 48: Uncle vermele for nu more qi focul nu se stinge". cf. Mat. VIII, 8; XIII, 42. 8) I Cor., XV, 26 : Vrajmaul eel mai de pe urmA mortea se va surpa". 7)
www.dacoromanica.ro
337
va primi re'splata faptelor sale si ca atare recunosceati nemurirea sufletulul. Ca sa.' inlature credinta Gnosticilor, parintil nu intrebuinteza cuvintul cCeruri} ca loc unde se duc sufletele, ci in seal, unde astepta invierea,
In acest loc subteran este paradisul 1), care s'a deschis pentru Enoch si Ilie si care va primi pe martini inainte de sfdrsitul lumel. Dreptil in locul lor, iar pacdtosil pe al loll, in care stand el cunosc dupe starea for aceea ce le astepta dup6 inviere si judecate). Origen nu se impaca cu credinta. in starea sufletelor dup6 mOrte si pana la inviere, pentru ca, qicea el, Mantuitorul in timpul cat a stat in mormint, s'a pogorit in cele mai de jos ale pamintuhp, de unde a luat pe dreptl si i-a pus intr'un paradis provisoria, situat intr'o insula, care este ridicata mult de la suprafata pamintuluV) si aci sufletele astepta invierea, pulandu-se mantui in purgatorii.l. Pacdtosil .nu se bucura de acesta, sufletele, for stall in jurul mormintelor.
and va fi a doua venire a Jul Christos ? Nimeni nu scie, nicl angeril din Cerurl, dupre cum spusese Mantuitorul. De aci deosebirea credintei, relativ de judecata viitOre, de invierea mortilor. Irineu, Justin, Lactantiu, Tertulian etc. basati pe Apocalips, invetati ca
va fi o inviere a sdnttlor, apol va urma domnia de o 1) Testul. De anima.
2) Luc. XV, 22-23 ei a fost ca a murit saracul si s'a dus de tinged in sinul lui Abram; ei a murit ei bogatul si s'a ingropat. Qi in iad ridicandu-el ochii Bei, fiind in munca, vede pe Abraam de departs ei pe Lazar in sinurile lui. 8) Tustin, Cohort. ad. graec. c. XXXV, 'Tertulian, de anima. 4) Orig. Adv. Cels. VII 185 ei alte scrieri ale sale. www.dacoromanica.ro
338
mie de an a lui Christos si dupe aceea va veni invierea tuturort). Dreptil, dupe judecata, vor fi transformati asemenea
ridicati la Cerurl, dice Lactantiu si Tertulian3). Origen affirm, c corpurile la inviere vor fi compuse din elemente subtile si cu totul departe de a representa ceva material 3); pe cand Augustin invatl ca ele vor. fi asemenea- cu ale n6stre de acum afar& d6ra c& vor fi lipsite de diformitatn. Invetliura lui Origen fu conclamnati de Justinian. Ce vor primi sufletele dupe judecata viitOre ? Res plata faptelor sevarsite in viata, a dis Mantuitorul si Apostolii, cum am veclut mai sus. PArintil bisericel at. aceasi invetAtura, cum vedem la Irineu, Justin, Atenagora, Gregoriu de Nazianz 5) etc., earl sustin drepta si eterna respatire a faptelor. In diva judecatil tots vor avea in memoria for faptele facute, si judecata va fi "angerilor sj
momentana. Unit parintl luand focul ca element de turatire, cred a la judecata viitOre focul va purifica pe toti si ast-feL santi ii va pune inaiiltea 1uc Dumne-
clee); pe cand attic cred c& purificarea se va face numat asupra acelora ce ati_gresell usOre7). Augustin ') Irineu, Adv. haer. V, 32. Tustin, Dialog. cum Triph. LXXXI,
Lactantiu, Instit. div. VII, 29. Tertul., de resurrect. XLII. 2) Lact. Inst. div. VII. 26. Tertul. Adv. Marc. III, 14. 8) Orig., De princip. II. 10. 4) Aug. De civ. Dei XXII, 14.
8) Irin. Adv. haeres. V, =CM. Tustin., Apol. I. Atenag, Legat. XXXI. Greg. Naz., orat. VIII. 8) Omil. Clim., IX, 13. Lust., Apol. Y. Irin., Adv. haeres. V, 36. Cyril, Catch. XV, 21. Ieron., In Cap LXVI Iesaiae, etc. 7) Ambras, Expirit, in psalm. CXVIII. Clem. Alex, Paed. III, 9. Orig. Contr. Cels. V, 14. www.dacoromanica.ro
339
este acela care
emite paxerea c
sufletele trebue
a se cura4i de gresale prin foc si ac6sta purificare incepe din momentul mortel si se continua. pan& to j udecata viit6re. Ipoteza lui Augustin a fost primita de Cesar de Arelate. In acest interval unele pacate
pot fi ertate, allele nu, si aci Roma a introdus condamnarea etern& a acelora ce nu se supun. Gregoriu tel Mare in biserica Romano-Catotic&, basandu-se pe unele pareri asupra starei sufletelor dupe mOrte, a emis teoria foculuT cura4itor (purgatorius ignis), care ins& n'a fost doctrina bisericel vechi si nu este nicI asta-di.
Biserica oriental& in ceea ce privesce invierea morVor si a determinat punctul de credint& in simbolul Niceno-Constantinopolitan prin art. 11 si 12: Astept invierea mortilor si viata veculul ce va s& fie,. Ea recun6sce c la judecat& se va da fie-c&iuia dupre faptele sale, ca misericordia divina, In vederea meritelor Mantuitorulul, p6te usura muncile p&catosilor, daca au murit cu credinta., de si n'aii avut timp a face poc&int& si fapte. De aceea a primit in ritualul s&11 ruga.ciunt pentru cel morp, respingand ins& doctrina purgatorului ca mijioc de curatire a sufletelor si neadmitand loc intermediar intre mantuire si condamnarel).
') Mare. Ort. I, reg. intreb. 66 Niel o scripture nu arata pentru el (purgatoria) ca adeca sa se afle vre-o munci vremelnica, ,curatitOre de suflete dupe mode..."
www.dacoromanica.ro
340
Dupe cele ce spune apostolul Paul atat bucuria Cat si Intristarea, resplata, sau. condamnar. ea, nu vor fl In. ceeasi mesura. 1), ci potrivit ea activitatea din lume mal
apropiata sau mal departata de voia
1) I Cor. XV, 41 sqs.
www.dacoromanica.ro
divina..
APENDICE Durnnecleii Ideile inascute fiind combatute de Locke, argumentul ce resulta din fiinta lor, pentru a dovedi existenta lul Dumnecleil, a fost respins de el. Ca Locke fac si ce1-1-alt1 filosoft no ul, pentru ea., clic el, nu se probeza
nimic din universalitatea unel idel. Socinienil atacara argumentul fisico-teologic pe motivul a din lucrurile marginite, contingente, nu se pot trage conclusiuni despre cel nemarginit. Argumentul cosmologic fu intrebuintat de Hugues de St. Victor, Thomas d'Aquin, Albert c. M., Duns Scot si altil, la care se alipi Leibnitz, Wolf, Clarke Reimarus. Descartes primesne proba ontologick formulate de Anselm de Kanlorbery. Kant, Gaunilon etc. pentru considerentul ca de la ideea unul
spirit nu se 'Ate conchide la existenta sa, combat acest argument Raimond de Sabunda si Kant admisera argumentul moral, de care amintea Abelard. www.dacoromanica.ro
342
Contra unitatil divine erati triteistii Petru Faydit si Sherlock. Cunoscinta perfecta de Dumnecjeti era aparata de Abailard, Gilbert de la Poree deosebia pe Dumnecleti de esenta say invetatura care, luand un Ore-
care avent, a fost condamnata de un sinod tinut la Reims (111.9).
Asupra atributelor si deosebirilor for in Dumnegeti, a fost mare neintelegere intre nominalist) si Misticl si contraril lor. Albigenjii, Hobbes, Priestley si alt1 adeptI al cartesianismului, negati spirituelitatea lul Dumnecieti. Socinienil Si Arminienil au combatut presciinta lul Dumnecleti; Scot Erigena nu admite ca Dumneget1 pre-
vede reul, de Ore-ce relit nu este ceva de sine, ci a lips& a binelul; el nega deosebirea intre vointa simply si vointa sfatuitOre sati esetutOre. Libertatea divina este respinsa de Abailard, Thomas Bradwardin si pan& la un punct de Spinoza, pentru ca, cliceati el, Dumneget1 nu pOte face de cat binele.
Dreptatea diviaa a fost impacata cu bunatatea de catre Scolastici; dar Arminienil si Socienil respinsera ideea unel dreptati, care cere pedepsirea faptelor. Monoteismul a fost combatut de dualistl. Paulicienil, urmasil Manicheilor, erati partisanl ai esistentei a done principil eterne unul bun si altul reil, de si li se arata absurditatea antagonismulul dintre ele si imposibilitatea de a fi ambele eterne 5). Panteismul a fost sustinut de Amalric de Bena, al Zahar. 'de Mytil. .ady. Manich". www.dacoromanica.ro
343
caruY principiti era : «Omnia unum, quia quid quid est,
est Deus) si David de Dinant, care inveta tot ast-fel. Dupe 0 este Iordano Bruno, Spinoza si Hegel. Panteismul pleca de la principiul ca numal universalia ante rem sunt realitatl, sustinend ca legile spiritulul guilt identice cu acelea ale cugetarel Trinitatea. Dogma Trinitatil fu recunoscuta in biserica crestina si formeza partea esentiala in simbolu credinta Romano-Catolicil ail facut un adaos la simbol, contra decisiunilor sinOdelor ecumenice, dicend ca
Santul Spirit purcede si de la Fiul «filoque). Spania si apol Galia sunt cele doue lodalitatl unde se facu adaosul acesta. Ca era o inovatie, sä vede din insusi refuzul luI Leon Ill de a sanctiona simbolul cu adaosul filioque. Abia sub influenta si staruinta imperatorului Enric I (sec. XI) se primi. De dogma Trinitatil se ocpail Scolasticil. Petru Laobardul vedea In pluralul «Elohina) cele trel persOne ale divinitatii. Atat el cat si IOn Scot Erigena intrebuinta formula : summa quaedam res, pentru trinitate,
aratand ca fie-care persOna este un ce suprem. Roscelin sacrifica unitatea personalitatit Reformatoril secolului al XVI-lea Anglicanil si Protestantil ail primit adaosul filioque. Reformatoril primira dogma acesta asa cum ea era formulata prin decisiunile SinOdelor. Calvin condamna la m6rte pe renumitul doctor M. Servetus pentru cuvintul ca inveta neeternitatea Fiulul cu Meg sustinend
ca este un om strabatut de substanta clivina. Santul Duh era sufletul si principiul moral al omulul, care www.dacoromanica.ro
p44
vorbia in interiorul lul. Socin Faust invata ca. Dumneclet nu delega nimenui puterea suverana. Christos
a fost pe pament ca not. El s'a nascut supranatural si s'a apoteosat dupe inviere, pentru c'a fost supus in totul vointel lul Dumnecleti. Nu era deci Dumnecleti Iisus, dar un om cleificat. Unitaril din Anglia invetati
ca Santul Duh era un anger, o creatura a lui Dumnecleti, iar Christos nu s'a nascut in chip supranatural. Antitrinitaril erati. divisati in Neoarieni moderat,i, din care cam parte si poetul Milton (-j- 16'74) si in NeoaTieni rigidi. Cel I-ti vedeati in Christos un spirit divin inferior lui Dumnecieti ca si Arminienii, iar cei al 2-lea ca o creatura inferi4ra celor- l'alte. Erati apoi Neosabelieni nominalists si modalisti si Neosamosatieni. In lupta cu acesti sectari multi parinti fara a alerga
la probe scripturistice, sail la ratiune, admitead ca dogma trinitatil e neintelesa de mintea omulut. Filosofil Leibnitz si Lessing admisera formula lui Augustin :
Trinitas sapientia scilicet et notitia 8ui et dilectio sui. Kant inveta ca, idealul umanitatil este Christos, care a fost neindecut in virtute si a biruit mOrtea, Weisse intelegea trinitatea clack' admitea ca Dumneclea s'a specificat din eternitate in tripla personalitate. Causalitatea absoluta, dupe Schleiermacher, s'a manifestat in crea-
tiune ca Tatal, in Christos ca Fiul si in biserica ca Santul Dill. De Wette avea aceeasi parere. Atributul Tatalui era nenastrea. D-rul Hase se intreba : Daca Tatal este ast-fel, atunci inevitabil lipseste calitatea acesta celor-l-alte persOne deci nu sunt acelea.
Creatiunea. Scolasticii vorbind despre creatiune, www.dacoromanica.ro
345
caqura in panteism stand intre Augustin si Aristotel. Dupe Kant notiunea creatiunei era din sensibilitatea omului, iar nu din Dumnedeil, care este in afara de Limp si spatiil. De parerea lui emu Fichte si Schelling. Motivul creatiunei era dat de multi sail ca o bunatate a Creatorului, pentru ca creaturile sa guste din
fericire sail ca sail arate Dumnedeil majestatea si granddrea. G. King (t 1.729) din contra sustinea ca fericirea in sine n'are nevoe de laude. LIMY gasiaii motiv al creatiunei trebuinta de a avea spiritele un loc unde sa'si espieze pecatele. Kant inveta ca scopul creatiunei este perfectiunea morale a omului, sail fericirea. In explicarea ce dedeati si unii si altil se raportail la Scripture ; pe care o priviail sail ca o carte inspirata si coprindetOre reala a adeverurilor sail II da un inteles alegoric. Astruc (1- 1.766) a fost de parere ca biblia este compusa de o persOna, care s'a servit in compunerea ei si de documente si de traditiune. De acesta parere fura
I. F. Ierusalem (t 1789), I. G. Eichorn
(t 1827), Ziegler, Teller De Wette. Asupra chipului formarei si a timpului se emisera felurite pareri.
CO mai inaintati ca Nachtigali (t 1819) nu vroiail sa recunOsca pe Moisi si nici un autor caruia 'i s'aiI descoperit cele scrise prin revelatie, ci un scriitor din timpul regilor lui Juda si care s.a folosit de documente fOrte vechi. Baum-Garten (t 1757), G. W .Maer (t 1802) fura de parerea bisericei. In ceea ce privesce crearea spiritelor, parerea lui Origen, care admitea preexistenta spiritelor, gasi adewww.dacoromanica.ro
346
rents in Benecke si Schelling. Luter inv6ta transmiterea sufletelor prin generatiune, ca si Tertullian (per traducem), Calvin, era de parerea bisericel. Faust de Rief
gasia ca sufletul omulul are o existents ca si a ange rilor.
Protestantil inlaturara cultul angerilor. Anabaptistil cliceaa ca angeril sunt sail puteri divine nu cugetarl umane. in apararea doctrinel lor, protestantii sustin ca. si paganii liberall nu primesc un cult pentru alte spirite de cat pentru Dunnegeti. Schleiermacher cautand a's1 explica existenta credintel in angerl, ajunge la conclusiunea ca el sunt un ;esultat al unei imaginatiunl infocate.
Credinta gresita in demonl se lati mult si ajunse a pune pe om in positiune de a corespunde cu demonif si a se folosi de puterea for oculta, numal sa renuntela mahnire. Pentru a pune cap'et acestei credinte in suta a XV-a papa Inocentiu VIII (1.484) ordona ca inchisitiunea se curete Germania de predicatoril nesocotill al magiel.
Reformatoril nu ere"' contra existentel spiritelor rele. Din scrierile lul Luter se vede ca el nu arare-ori era turburat de demon. La Wartburg Ora asta-di s& vede locul din peretele odaei Castelulul, in care ludra, plin de cernela, semn cum el a aruncat cu calimara in demonul ce-I supara. Tot el ne spune ca. numal in limba latina putea sa alunge pe demonul de la el. In Confesiunea augustana, art. 20 se dice ca. «diabolus impellit homines ad varia peccata, ad impias opiniones, ad manifesta scelera). www.dacoromanica.ro
347
Contra inselatoriel magice s'a ridicat medicul Wier (t 1588) din Teri le de jos, in opera sa De praestigiis taemonum, Basil. 1566. Dupe el Regina] Scot (t 1559), declara ca puterea diavolica nu p6te nesocoti legile natures (The deicovery of ovitchcraft, Lond. 1584). Puterea ce se acorda de unit spiritelor rele fu consi-
derata ca o halucinatia de catre Bekker de Amsterdam (t 1698), Semler '1 aproba. Reinhard (Dog mat. 55-58) si Storr (Doctr. Christ 52) sustine a demonit si puterea for esista asa cum se (lice in Noul Testament.
Protestantismul in genere respinge utilitatea rugaciunel pentru reposati, pentru a nu admite ca s'ar
putea mantui prin ea. Pentru el nu sunt de cat alesi si condamnati si cu mOrtea corporals se pune capet la on ce raporturl dintre cel viisi cel morti. Providenta. beosebirea in providenta generals, prin care sa intelegea conservarea universulul intreg, si-in special, sail conservarea fiintelor rationale, fu. aprobata de Petru Lambardul si Thomas d'Aquin cum
si de protestantul Quenstedt. Ca esista reu in lume, .nu trebue multi, discutiune. Ceea ce insa trebui deslegat, era cestiunea de a se sci cum se impaca reul din lume cu Dumneeleti, sari dad. Dumnecleti, este constatat, nu pOte fi autor al 1.6'114 atuncI ce este r-eul ? Reul insa dupe parerea celor mai multi parinti bisericesti nu este ceva real, ci numal o negare a binelui. Bayle (t 1706) admitea esistenta a doue principil, fara care nu se pOte impeca reul cu bunatatea lul Dumnegeil si nici nu se pOte deduce origina reuwww.dacoromanica.ro
348
la El fu combatut de multi, intre call de Le Clerc, Xing if 1729) si Leibnitz (j- 1716). Cest din urma g5.seste in esplicatiunile sale 1) un 1.60. metafisic, 2) unul moral si 3) unul fisic. Cel I -u vine din causa ca omul este marginit si imperfect ; eel al 2-lea pentru ca s'a calcat legea divina si cel al 3-lea, care se produce de naturl. (Theodicea, Amst. 1710). Ratiunea nu va putea esplica Provide*, sustinea Kant in studiul seu Ueber das Misslingen aller philosophischen versuche der Theodicee. Berlin 1791. Cestiunea 1)6Crearea omului. Caderea sa.
catului original fusese deslegata de biserica, mai ales in urma disputelor pelagiene. Doctrina era ea omul prin p6cat a devenit muritor, pe cand inainte de pe'cat avea in el chipul si asemanarea lui Dumnecleil nestirbite. Scolasticil inv6taii c6, omul cel Mt nu era inzestrat cu puterea d'a face binele sY de a resista r6ului ILA a. avea nevoe de graph'. Asa Adam a fost creat
in purls naturalibus la care s'a adaos donurn supernaturale, prin care se lucreza justitia superaddita (Lombard Sentent. 2, 24). Altil cjiceau ca prin cadere au perdut dreptatea cu care fusese creat, cum si gratia, gratum faciens, din care cauza inclina spre reil. (Thomas de Aquin. Summa 1, 95). Cele 2 secte a Scotistilor si Thomistilor erail divisati asupra acestei cestiuni. Cel I-u invelati ca omul a fost fiber, ca putea
face binele fara ajutor supranatural si ca pecatul nu sta de cat in vointa omului ; pe cand eel de al 2-lea invetail ca omul prin concupiscenta a perdut starea -sa buna si ca el prin el e incapabil de a face binele. www.dacoromanica.ro
349
Protestantil sustin ca imaginea WI Dumnecleii In om
era ceva natural si se afla In dragostea de Dumneclea si supunerea la voia lui (Apologia Confess. Aug. 52). Biserica Romano-catolica s'a raliat la sistemul Scotistilor si it pastred, pana asta-cli. Dintre parintil vechi Theodoret
inveta a femea n'a fost creata dupe chipul lui D-geti, parere adoptata, pan& acji de Socinienl. Henke, tin rationalist, in Lineam institut. fid. Christ. p. 86 dice : Homo similis Deo haud nascitur, sed fit. Si de acesta parere sunt cel mai multi rationalisti. Abelard inveta
d. omul dupe aderea in pecat a remas in puritatea natural& (puns naturalibus), perzend numal darul supranatural sail gratia. Urmasil Jul Adam ins& n'ail nimic din pecatul lui. Anselm de Cantorbery clicea ca. pecatul este un defect al justifies datorite? (nuditas justihae debitae). Romano-Catolicil admit remanerea omulul
in purls naturalibus si perderea gratiel. Concupiscenta nu este un pecat real, ci numal o urmare a pecatului, care a luat stapAnire asupra omului, libertatea lui fiind slabita. Din starea acesta de inclinare catre feu, omul pOte 11 salvat de biserica.
Protestantil recunosc ca. omul prin adere a perdut WA puterea sa religiOsa si numal prin Christos omul Ste a se scapa de condamnare. Botezul readuce pe om in gratia. (Conf. Aug. 2 Zwingli arunca transmiterea pecatului original, pe care '1 consider& ca in esenta
omului Calvin. Dupe cum se vede in Formula Concor-
diae 652 Lutheranismul ca si Flacius inveta c& IAcatul original era ceva accidental. (Categorice fatenwww.dacoromanica.ro
bId
dual est, peccatuni non esse substantiam, sed accidens).
Anabaptistil tredeat di mOrtea lul Christos asters urmele pecatului original, car Socinienil nu puteat suferi
de a se face vre-o imputare omului din pecatul lui Adam, pe care it credeail in cele din urma ca o fabula.
Pentru Sebastian Frank arborele stiintel binelul si al reului era ratiunea si voia lui Adam. Kant privea in pecat trecerea omului de la starea josnica a natures la aceea a libertatil sail la constiinta de sine, dupe Ilegel. Rationalistil 41 esplica si el faptul Were lui Adam intr'un sons alegoric. ScOla Kantiana recunoste pecatul, in omenire, fara a merge la origina.
Inntuitorui Christos.In biserica ortodoxa cestiunea persOne Mantuitorului a fost tratata in sinOdele ecumenice si stabilita prin decisiunile luate. In cele din urma Ion DamasOen formula pe basa hotaririlor luate doctrina despre cele doue nature in Christos. In fiatDul Reformel cestiunea lua din noil proportiunl mart. Luter inveta ca in virtutea idiamelor sail a proprietatilor esentiale ale celor doue nature, natura umana participa din atributele divine, ceea-ce invetail si Scolasticil. El era cum se vede patripasian sipana a crede
ca pentru mantuirea nOstra a suferit nu numal natura umana, ci si.cea divin6.. Sacramentaril sustineail a nu e de cat o codiunicatie verbala Mire cele doue
nature si ca nu 'Ate fi vorba de zeificarea corpului Christos proprietatile infinite ale lul Dumnegeti neputendu-se comunica nature finite a omulul. Luteranil in urma parasira acesta teorie. Tileman Herhusius www.dacoromanica.ro
3M
(t 1583) si J. Wigand (t 1587) discutara, cestiunea. Primul qicea ca in abstracto nature umana poseda atribute divine, dect merita adorare. Cel al doilea dicea ca numai in concreto fin raport cu unitatea ipostatica) Iisus e a tot puternic si present pretutindent. Teologil din Helmstedt Invetati ca Christos este omnipresent prin vointa sa, dupe inaltare in Euharistia si Biserica. ,Cel din Wurtenberg contrar, nu sustineati o omnipresent. marginita,, ci nemarginita. Calvinii aruncara teoria ubiquitatil, in urma si Luteranit si Supranaturalistii nu .o mat aperara. Menno Simonis clicea, ca vechii Doceti,
ca corpul lul Cristos a fast aparent, Socin ca s'a nascut ca om, insa - superior celor-l-altt, iar pentru faptele sale ridicat la Cer, de unde guverna biserica. Quakeril si tott Misticil clic ca divinitatea depinde de umanitate in Christos. Melanchton privia ca un myt nasterea supranaturala a Jul Christos si Rationalistil nu pun pret de cat pe personalitatea istorica, a lul Christos. In tot casul Christos remane pentru el tipul religios al ome-
nirel, cu tote criticele ce i s'a facut. Straus crede ca prin unirea naturilor in Christos trebue a se intelege unitatea eternitatil. Pentru mantuirea omului Provedinta alese pe Christos D-des, '1 trimise pe Christos ca sa face pe Satan
sa abdice de voe la stapanire asupra lumel, lucru ce nu tinu in soma Satan, ucise pe Christos, de si era fare pecat, pentru care D-cleti decise, ca el sa rfaiba nicl o putere asupra acelora ce cred in Christos. Asa era socotinta catolicilor. Gregotiu de Nazianz credea ca plata rescumpararei s'a dat lui D-dett, iar nu lui www.dacoromanica.ro
352
Satan. Bernard de Ctairvaux si Petru Lombardul ere]: de aceiasl parere. Anse lm punea prelul rescumpararel in mOrtea lul Christos, fAr6, a line socoteala de viala Jul. Abe lard vedea dragostea nemarginia a lul D.det pentru nol in trimiterea Fiulul sea pe pament, cu care ni s'a redat libertatea si am sdipat de sub stapanirea. diavolulul. Scolastica se alipi la acesta. teorie. (Thomas de Aquin Summa p. 3, 22, 48-50). Tertulian in opera. sa: de came Christi c. 14 spline: Homo perierat, hominem resti tui oportuerat. Ut angelum gestaret Chris-
tus, nihil tale de causa est. Nam etsi angeli perditia reputatur, munquam tamen illis restitutio repromissa est. Nullum mandatum de salute angelorum suscepif Chris-
tus a Patre. Cu alte cuvinte Christos este considerat ca o victim& pentru rescumperarea 6menilor de sub tirania pecatulul: Esista ins& parerea el, si inainte de Christos au fost Omenl virtuosi si Anti, asa cum spune buria. Or& Athanasie (Contr. Arian. 3, 39) Franciscanil suslineau acceptarea gratuita, pe cand Dominicanil satisfacerea supra abundenta. Clement VI in 1.343 combau ambcle parerl : una ca monofisita si cea-l-alta ca nestoriana si ariana.. Romano-Catolicil fnvat& Ca meritele lul Christos sunt infinite si prin mOrtea lul nol ne spalam de pecatul original cum si de acele fa.' cute inainte
de botez. Pecatele actuale asa dise, posteriOre botezulul, se sterg prin fapte bune, care se espiaza dupe mOrte in puragatoriti. Protestanp nu primesc faptele esterne ca avend acesta putere, de Ore-ce, 'lie el, fai& pod,int& nu sunt de nicl un folos. Maxim de Turin (Mabillon) (lice in acesta privinlA : Preotul primeste darurt www.dacoromanica.ro
353
si in schimb promite ertarea din partea Mantuitorulul. Cu aceste ajutorurI spirituale bogatil cunt tot-d'a-una inocentl, iar s6racil culpabill. Tesaurul faptelor superrogatoril fu inventat de Alexandru de Vales si Albert C. M. Biserica oriental& combate acesta doctrina. Din timpul 1ui Sixt IV (1477) Occidentalil recunosc ca indulgentele pot inlocUi purgatorul. Protestanp aruncar& dogma indulgentelor si a faptelor suprarugatorii, asa c& nici sfintil si nici rugaciunile la el n'atl nici o valOre. Christos, dic et, prin mOrtea sa a satisfacut cerintele pecatulul si a mantuit pe tots si presentl si viitori, si decl nu mat este nevoe de nici o satisfactiune, meritul seu find infmit, si se irnpArtaseste tot acel ce se apro`pie de el cu credinta. Era ins& Christos Sal-
vator al nemului omenesc dup6 natura sa divia sail dup6 cea umana ? A. Osiander (j- 1552) si F. Stancara discutara cestiunea dar Confesia Formula Concordith le desaprob& p&rerile, stabilind ca ambele naturl au participat la rescumpe'rare. Karg sau Parsimonius din Anspach clicea ca Christos n'a indeplinit Legea in locul nostru, ci el a trebuit sa fie supus, pentru ca in urma sa fie o victim& placut& lul D-dett
supunerea sa activa n'a contribuit decl intru nimic la meritul seu ca rescumperator. Cu tot& lupta dintre partide Parsimonienil invinserA si Miner declara ca N. Testament recunoste o supunere pasiva a lul Iisus, intru cat cea activa nu pOte avea nici o valOre, neputendu-se nimeni substitui in locul altuia. Socinienil invetai ca satisfacerea si remiterea pacatetor se esclud; cad, tine primeste satisfacere complecta, nu iart& ; iar www.dacoromanica.ro
23
354
tine a primit un echivalent numaI nu lass sail nu remite datoria. Este o disproportie intr9 mertea temporala
a Jul. Christos si mertea eterna a atator pacatosl, si o primeste pentru el.Decl Isus aratand drumul virtutel a rescumperat pe om, si, data se va indrepta i-a promis vial& eterna si prin mertea si Invierea sa i-a probat acesta..
Grotius considera mertea lul Christos ca o satisfacere data legel morale. Dumnecletil. este spirit bun si Intelept si pOte permite ca: un om sa fie pedepsit pentru gresalele altuia, Para a comite o nedreptate. I. Crell
(f 1633) '1 combatu, sustinend pe L. Socin.
Teorogil
germani afara de Goschel si Hengstenberg, aprobara si
el pe Socin. Quakeril deosibesc o satisfacere interna prin care Christos a pus In sufletul omulul lumina ce-1
duce de a se mantuit si altar esterna, care pune pe om in stare de a primi lumina intern& Pentru Pietistl ca si pentru Fratil Moravl religiunea consta In rescumperarea nemulul uman de pecatul stramosesc prin patina si mertea lul Christos. Kant qicea ca pecatul este ceva personal, care nu se !Rite plati de niment de cat de cel iR drept. Pentru Schleiermacher rescumperarea nu era de cat in comunitatea omulul cu Mantuitorul.
Mantuirea. Am veclut cum s'a seversit mantuirea omulul prim mertea de truce a Mantuitorulul. Pecatele ce omul le face dupe Botez se iarta prin podinca. Romano-Catolicil ail introdus faptele supraabundente ale Mantuitorulul si ale Santilor din tesaurul carora is papa si acorda mantuirea dupe plac, fiin& www.dacoromanica.ro
355
suveran intru acesta ; lucru de care clerul apusan s'a, folosit pan& la abus. Dupe Scolastici justificarea trebue
s& aduch omulul puterea de a face fapte placute lul Dumneqeia. Credinta la ea era secundara. Sinodul de la Trident aprob& parerea Scolasticel (sess. 6, 7). Protestantil ins& fur& pentru parerea justificaxel prin credintk (conf.
August. art. 4), credinta care consist& in real-
m5sterea vinovatiei nOstre si in convingerea c& Christos,
prin mOrtea sa ne-a dat viata eterna prin ertarea catelor. Andrei Osiander if 1552) combAtu acesta pamere clicend c& justificarea nu este rezemata pe imputarea
estern& a meritelor lul Christos, ci pe unirea mistic& a naturel umane a WI Christos cu sufletul uman, Formula Concordiel restabileste cele dise de Confesiunea Augustank Si Luteranil si Reformatii primesc in principiu ca
este de ajuns- crania pentru a ne justifica. Biserica catolica ins& conform Cu decisiunile Sinodului de la Trident, Inv* c& credintafara, stiint& chiarla aceea ce Inv* biserica si acesta manifestat& prin fapte este suficient& pentru mantuire. Credinta este inceputul, iar faptele sfirsitul. Credinta unit& cu fapte bune, care
transform& pe pecatos si '1 face a uri 1'6111, este prima
justificare si este un dar de la Dumneclea. Odata credinta intrata in el, omul se Vote face mal drept, asistat de gratia hit Durrineclea. Misticil pun putin pret pe faptele esterne prin care Dumneget1 justifica pe om. Socinienii sustin justificarea omului prin gratia divine far& nici un merit din partea omului. Este de ajuns ca
el sa se supuna celor ce prescrie religiunea crestina. www.dacoromanica.ro
356
Rationalisfil arunca teoria justificarer si a imputaret faptelor ca nedemnk de Dumnegeti si periculOsa pentru moralitatea omulul.
Mantuitorul Christos murind pentru tots, gratia sa se der& tuturor si nu pOte fi vorba de alesi si de condamnatl. Scolastica ca si Augustin gasia o deosebire intre gratia prevenitOre si gratia cooperatOre.
Thomas d'Aquino sä asocia la teoria tut Augustin si admite ca tot aceea _ ce omul lucr6za bine, vine de la gratia, care este acordata gratis. Acestz e gratia prima seu proeveniens, operans, gratis data, care devine lucratOre cu gratia comitans seu cooperans, gratum fadens, prin care se fac faptele bune (Opera meritoria). Cele ce vin din libera voie n'au merit de cat conform cu ele (de congruo), pe cand acele ce sunt sub infiuinta gratiel duc la mantuire si au un merit cu totul demn de ele (de condigno). Scot admitea teoria semipelagiana si Inveta ca omul prin faptele sale pOte a seface demn de gratia prevenitOre. Decisiunele sinodulur de la Trident aprobara pa' rerile contrare WI Thomas d'Aquino.
Michael Baius (t 1589) revine asupra teoriet lui Augustin, pentru care fu condamnat la 1567 de Piu V si la 1579 de Gregoriu XIII. Ludovic Molina (t 1600) profesor la Evora, in opera sa «Concordia liberi arbitrii
cum gratiae donis* Antu, 1595, Inveta a gratia nu atarna de vr'un decret divin ci de libera voe a omulut preveguta de sciinta mijlocie (prestiinta). Iesuitil si Do-
minicanir se certara mult intre 0 cu tOta decisiunea paper din 1597. Ianseniu combate pe Molina susti'lend pe Augustin. Carlstadt ca si Melanchton avea. www.dacoromanica.ro
357
-parerile lui Augustin. Luter in disputa sa cu Erasm .asemenl (1525). In Confesiunea de la Augsburg se admise
libertatea civil,, dup6 care omul pOte sa alega intre lucrurile ce sunt de domeniul ratiunel. In urma. Melanchton a revenit asupra teoriel din prima eflie din «Loci Communes) si a admis ca omul nu e cu totul pasiv in opera mantuirei, cu care se nascu teoria sinergismulul sari in care si voea omulul avea o parte ,de lucrare. Amsdorf si Flaciu erail Augustinieni infocall si
credea ca Dumnecieu se jOca cu omul ca cu o park pe cand V. Strigel (-1- 1569) si 1. Pfeffinger (t 1573) eratt semi- pelagieni.
Formula Concordiei nu lag omului nici o parte in actul convertirel, dar Dumneciet vroeste ca p6catosul sa se mantuiasca, aci pune predestinalia hipotetica sail conditionala.
Zwingli era augustinian, Calvin asement AceT ce
remasera in urma pentru predestinarea absoluta se -menira Particularisti, impartiV in Supralapsari si 1.72fralapsarl Dintre acestia cel I-iii aruncau deosebirea
-dintre prestiinta si predestingiune si admiteu o pre.destinare absoluta, iar ce1-1-a1t1 credeti c. decretul ale gerel n'a fost facut in prevederea eaderei luT Adam. La Dordrecht (1618 si 1.61.9) Arminienil furl, condemmap, primindu-se teoria Infralapsarilor.
Protestan01 vechi sunt de aceeasi parere cu ortodoxil in ceea-ce privesce intruparea Mantuitorului. Romano-Catolicff de si se dati de aperatorT al doctrine!
Techl, totusi trec alaturea de ea, stabilind un cult iniwww.dacoromanica.ro
358
mei sante a lui lisus Christos, abatandu-se cu acesta de la principiul stabilit de sinOde CA cultul trebue a se da numal personel divine. Pe de alt.& parte Protestantil nu primesc fecioria perpetua a S'antel Feci OreMaria, sustinend ea a mai avut copil. Anglicanil in
in art. 9-15 au coprinsa credinta in rescumperare si justificare, care este asemenea cu a nOstra.
Biserica. In biserica ortodoxa notiunea bisericet am veclut-o in partea a II-a a lucrarel de fats. Asupra infailibilitatil .bisericel este o deosebire intre biserici. Pe cand Orientul da acesta notA caratteristica sin& delor, pe care le privesce ca organe ale Santului Duh, Romano- Catolicil, incepend cu Papa Leon c. M. recunosc pentru papa, ca episcop al Romel, dreptul si puterea acesta. Gregoriu C. M. qicea ca cele 4 sinOde ecumenice sunt cat cele 4 evangeliT. Scolastica admitea infailibilitatea bisericel universale. Papa Adrian VI
(t 1523) cjicea ca as fost mai multi papi eretici, cad_ papa pOte sa gresasca. SinOdele din Constanta si Basel
aprobara parerea lui Adrian; dar cele din Florenta si Latran o condemnara. Cajetan apara sistemul papal contra lui Jaques Almain de la Sorbonna (-1- 1515). Pins asta-di Catolicil sunt impartip in doue pareri : unii, sustin ca conciliile ecumenice sunt singurele infailibile, cad ele represinta Biserica universal& ; altele ca decisiunile sinOdelor nu pot avea caracterul infailibilitatil pins nu capeta aprobarea papel. Catolicil mai primesc ca seful for unic este papa, ca representant al lui Christos, dupe cum interprets ei pe evangelistul Matheiu. Dar savantil nu primesc acesta interpretare.. www.dacoromanica.ro
359
Launoi d. ex. in Epistolae 5, 6 declara ca 16 parin0 ,recunosc in cuvintele pe acesta para. pe insusl lisus, 44 scriitorI bisericestl si 10 papT, cart recunosc credinla lul Petru. Fermitatea caracterulul si batraneta,
nu superioritatea lul Petru se observa aci. Ieronim spune ca. Andrei si Petru an fost principii apostolilor (Breviar. in psalter. ps. LXVIV, 27) Cyril Alexandrenul
pune pe Petru
si Ion ;
Chrisostom dice a Iacob
a fost seful bisericel (In acta apost. 33, 2). Irineu si Tertullian pun biserica Smirnel pe aceasl linie ca a Romel, iar Ieronim dice ca episcopil sunt egall. Pina In suta VII-a se punea mat mare pret pe decisiunile sin6delor generale, iar episcopil ail puterea de la D-cleil, si nu de la papa. Acesta parere fu In Francia de uncle strehatu in Europa. Spania, Italia si Portugalia aperara ultramontanismul papal. In secolul al 15-lea spaniolil
Roderic Sancius si J. de Turrecremata dail papa cea mat mare putere asupra viilor si mortel, cad el este vicarul celul prea malt. Ba Ch. Marcellus la sinodul din Trident qise papel Iulian II-lea ca el (papa) este un alt DumneVell pe pamint. (Lable, Concil. T. 14,109, Tu enim pastor, tu medicus, tu gubernator, tu cultor, tu denique alter Deus in terris). La protestanil biserica este visibila si invisibila. Cea I-a e societatea tuturor earl cred si marturisesc crestinismul, fie el bunt sate r61, avend a predica cuvintul hil Diimnegeu si a primi misterele ; ea nu are nevoe de papa, de ierarhie. Biserica visibila este chipul celel invisibile pe care omul trebue sa caute a o realisa. T011ner (1- 1774) nu recunostea ca si tot Rationalistil ca. In ideea lul Christos www.dacoromanica.ro
360
a fost formarea unel SocietAti aparte. Kant recunOste biserica ca o adunare a creaturilor rationale, care conlucrO
pentru ca moralitatea si religiositatea sä fie si in ele si in altele, si al cares stop este binele suprem, iar principiul 11 este virtutea Si libertatea. Protestantil gasesc ca doctrina cresting. este coprinsA
numal in Scripture, care este principiul de viata si santenie. Asupra cestiunel de a se sci, care este scriptura, protestantil emisera mai multe pareri. In tot casul aceste opiniuni, unele mai deph' rtate ca altele, nu aveati
temeia pe scriptura, pe care vroiatil s'o arate de adev6rata.
Joan Agricola (f 1566) dadu nastere controversei antinomistice. El clicea ca Crestinismul n'are nimic a face cu Legea, deci cAinta ceruta de evangeliO trebue predicate. Uinta dup6 el incepe prin credinta in Christos. Rothmann, un mistic, inv6ta ca scriptura singura,
n'are putere, ca numal santul Duh dä lumina interne a gratiei, Schwenckfeld qicea ca, paatosul se intOrce la caint.a prin puterea supra-naturala a Cuvintulul facut om si a omulul facut Dumnecleu.. Intre biserica orientala si cea occidentals se ivira neintelegerl asupra persOnei care trebue sa dirigA biserica. Romano-Catolicil, din motive de glorie desartO,
reclamaa din suta a IV-a pentru papa acesta putere. Ortodoxii, bazati pe ScripturA si traditiunea bisericel, nu recunosceati. un sef v6clut al bisericeI care sá, alba prin mostenire vr'un drept divin. Teoria romans este falsO, pentru ca se baz6za pe false interpretari ale Scripture si denatureza chiar faptele istorice, sustinend www.dacoromanica.ro
361
contra adeverulut ca Petru ar fi fost cel intaitl epis-cop al Romel, pe cand se scie ca. acesta a fost Lin. Doctrina papal. talc. In pici6re constitutia bisericeT, care n'are de cat pe Iisus Christos de sef si nu se conduce de cat de episcop la un loc. Papalitatea contravine invetaturel crestine si prin amestecul sea In afacert lumestT.
Cat pentru Protestantl, acestia contravin iarast adeverurile bisericeT crestine, cand resping sacerdotiul si cred ca puterea sacerdotal& este data tuturor crestinilor, cart o esercita prin delegaliune. Anglicanil att sacerdotiul cu cate-0 cele trel grade, dar nu primesc credinta In infailibilitatea bisericeT, de sigur din causa ca sa nu lase Romel dreptul de a impune vr'o invetatura Ore-care, cad in impunere Roma IT esplica infailibilitatea.
Ilfisterele.Asupra numerulut misterelor a urmat -cliscutiune. In scripture de si nu se gasesce nict un be care sa le enumere. totusl le arat& pe tOte. Botezul, Euharistia , Preotia , Monahismul, Riturile mortuare si Bine-cuventarea hrizmeT sunt misterile recunoscute de Pseudo-Dionisiti Ariopagitul. Raban Maur
(sec. 9) recunostea botezul si hrizma. Paschasiu Radbert si Berenger de Tours asement. In 1120 Godefroi, abate de Vendome, puns 5 mistere: botezul, preotia, confirmatia, euharistia si maslul, iar Otton, episcop de Bamberg, pune 7. Acel ce a introdus formal numerul de 7 a fost Petru Lombardul. Alexandru de Hales si .Hugues de s. Victor recunosc Insa numal botezul si .euharistia. Petru Lombard are in doctrina sa acele miswww.dacoromanica.ro
362
tere pe care le avem si nol. In urma. Thomas d'Aquino decise definitiv numeral celor 7 mistere. Miste-
rele se dati din gratieex opere operato WA vr'un merit din partea omulal, sail a acelaia ce le administrezeCardinalul Belarmin respinse doctrina ca misterele au putere In afara de calitatea primitorulul sau a datatorului. La Orientali, Theodor Studitul introdusa cele 6 mistere ale
lul Pseudo-Dionisiu Areopagitul. Din suta a XV-a dupe
sinodul de la Iasi s'a stabilit numerul de 7 mistere ca si Roma cu adaosul ca Maslul '1 primim ca un. re, mediil al b6lelor, ca Euharistia o dam sub ambele spete si Mir-Ungerea urmeza imediat botezulul.
Protestantil nu primesc 7 mistere pentru ta In penitents, preotie,. si casatorie nu se vede elementul visibil al lucrulul invisibil. Luter admite Botezul, Euharistia si Penitents; in urma numal done. De credinta celul ce primea misterul depinde folosul Jul (opus ope-
ratum). Zwingli nu vedea In mistere de cat semne esterne, care nu eratt In stare de a oferi gratia. Luter si Calvin le privea ca semne ale fraternitatil crestine ca gagiti a gratiet Socinienil nu vedeati in mistere de cat semne esterne prin care crestinil manifestau credinta lor, cu o putere morals, simbolica. Armenienil asemenl. In timpurile nol protestantil primesc opiniunea lul Luter si Calvin.
In biserica anglicana nu se primesc ca Mistere de cat Botezul si Euharistia, pe cand .cele-lalte de si del puterea harulul se cred a fi o imitatie conrapta a Apostolilor. La ea este o disarmonie intre bilul celor www.dacoromanica.ro
363
39 articole, care prevede 2 Mistere si Cartea de rugaciunl publice, care le are pe Mote, afara de Maslu. ProtestaMil asta-c11 nu primesc de cat Botezul si Euharistia.
Asupra numerulul de sapte Mistere avem citAil in car Ole rituale, pentru timpul de la suta a IX-a pana la a XI-a. V&A Martenius, de Antiq. eccles. ritib. litr. 4.
In secolul al XIII-lea avem pe kW, calugar din Constantinopol (1270). In secolul al XIV-lea, confesiunea de credinta a lul Ion Paleologu (1353), apud Allatius, de Eccles. Or. et Occid. Consensus, III, 16. In secolul al XVI-lea o scrisOre a lui Ieremia din Constantinopol catre teologil din Wurtemberg; Gabriel, Mitropolitul Filadelfiel, care a scris o opera. speciala; Simeon Salonicul, despre cele 7 mistere si papa Eugeniu care Armenl. (Vail
Macaire, Ed. franc. Vol. II, Paris, 1870, pag. 604-606. Intre bisericile Africel si Asiel si intreBotezul. Roma era deosebire asupra validitatil BotezuluT ereti-
cilor. Ii cele din urma se adinise de AfricanT ea botezul pOte fi considerat ca efectuat. Dar cel ce '1 primesce de la ereticl, nu se impartasesce de efectele lul mantuitOre.
Scolastica si in urma Sinodul din Trident aprobara acesta parere. De si botezul sterge pecatul originat
totusl credina este necesara pentru a ne folosi de binefacerile botezulul. Pentru copil parin4i1 sail nasil. iati asupra-s1 credinta viitorulul crestin. Sectaril nu yedeail in botezul acesta de cat apa curata iar adev6ratul botez spiritual era in impunerea mainelor. Ast-fel erail BugomiliT, MassalieniT, Maniheil,
Paulicienil,
www.dacoromanica.ro
Catharil,
364
Bulgaril si Albingejil. Et rebotezau pe ortodoxl si le impuneati mainele. Valdenzil, Petrobrusienil si Henricienil socoteati inutil botezul copiilor. Misticil cum buna-Ora Beguinil si Lollargil, sustineau ca misterele sunt bune pentru copil,
iar nu pentru adultl In religiune. Wicliff, Huss si Ger-son nu credeau ca botezul este indispensabil la mantuire. Thomas d'Aquino recundste botezulul puterea de a erta vina pecatulul si procura omulul puterea gratiel. Sinodul de la Trident confirm o asemenea inve-
tatura si adaosa ca botezul este folositor t ex opere .operato). Copiil mortI fara botez invata Sinodul nu vor
merge In Cer, ci in alt loc, de unde nu vor putea vedea fericirea, fara insa a suferi vr'o .pedepsa.
Luter admite teoria lul Thomas d'Aquino in priTinta botezulul, adeca recunOste folosul WI din cuvintele sacramentale sail ale fagaduincel care insotesc
botezul si ca el este necesar la mantuire. Copiil trebuesc botezail cad prin botez Sf. Duh lucreza ceva analog cu credinta si dragostea. Luteranil combateau pe Anabaptistl cart lepadati botezul copiilor; combateati pe Schweri.kfeld, care admitea numal un botez interior, ce se da de insusl Christos ; condamna pe Calvin!, cad credeaA ca copiil alesl erail sargitl din sinul enamel lor, ca nu recunosteati credinta ca un sewn de admitere in Biserica si nu puneati un mare pret pe credinta!si urmarile el (Calv. Inst :rel. christ. lit. 4,
45 § 22). Socinienil vedeati in botez un simbol, un semn al admiterel neofitulul intre crestinl. Arminienil credeati tot ast-fel, dar nu primeau cu nici un pret www.dacoromanica.ro
365
invetatura condamnarei copiilor, cart au murit nebotezati, pentru ca nu el sunt de vin pentru acesta. Zwingli este de aceeasi parere. Quakeril cliceati ca botezul extern
n'are valOre si invetail un botez intern care consta in regenerarea operata prin lumina Sf. Duh. Kant credea. ca misterele sunt absurde, de si le considera ca mijlOce prin care regatul lui Dumnecleil se intarea pe pamint.. In ideile supra-naturalistilor ca si a tuturor misticilor se credea ca misterele fara credinta nu pot aduce nid un folos. Protestantil nu intrebuinteza afundarea, ci stropirea, iar Romano-Catolicil sevirsesc botezul prin turnare, incepend cu suta a XV-a, pana cand intrebuintaii afundarea. Anglicanil afunda pe copil in ape., iar adultilor E se invoesce turnarea. Not credem ca botezul curata de pecat, re,g,enereza pe om, fl indrepta si sfinteste ; face din el un copil si
it reds capabil de a mosteni imparatia ceresca. Credem ca botezul este absolut necesar si ca el trebue sa se face. in numele celor trei persOne ale Trinitatil._ Cerem ca el sa alba elementele necesare si sa. fie facut in conditiunile pe care biserica le invata, nefiind nimenui ertat de a schimba ordinul dat de Apostoh. Mir- Ungerea. In biserica Romano-Catolica Mir-Ungerea, s'a separat de Botez in urma urma unui concilia limit la Meaux, cum sustine Alexandru de Hales. Scolasticii ail sustinut necesitatea Mir-Ungerel. Wicliff si Hus si dupe et reformatoril nega acestui mister puterea sacra-
mentala. Spener a cautat sal dea o forma simile. cu a.
Botezului, dar nu reusi, find combatut de Luterani. www.dacoromanica.ro
366
Unit Reformatory socot Mir-Ungerea ca o preparatiune pentru primirea Euharistiel si o cred ca da
in acelasi timp celui asupra caruia se aplica dreptal de a fi numerat intre membril Iisericei. Si acesta teorie fu respinsa de o mare parte dintre Reformatory. Romano-Catolicii cer ca Misterul acesta sa. fie efectuat
de Episcop, de si nu 'I arata nevalabil data s'ar efectua
de preot; ba preotul unge pe nouI botezat cu Santul Mir indata dupe botez, fara insa a se considera lucrarea acesta ca Mister. Anglicanil ati punerea mainilor si despart Mir-Ungerea de Botez ca si Romano-Catolicil.
Euharistia.
Scolastica se ocupa mult cu cestiunea Misterului euharistic. In 1215, un sinod tinut la Latran (al IV-lea), primi cuvintul transubstantiere, prin care se recunoscea presenta real. a Mantuitorului iar nu spiritual, cum sustineati Misticil. In urma. se ivi teoria inpanatiunei, prin care se tredea ca dupe cum natura divina s'a unit cu cea umana alta data, tot asa in euharistia Christos se unesce cu painea si vinul. Cu alte cuvinte corporeitas Christi se unea cu corporeitas panis, paneitas. Ast-fel inveta
Paris (t 1.306); tot asa Robert de Deutz
Jean de (-I-
11.35).
Wicliff combate si el transubstantierea. In secolul al XVII-lea cuvintul p.sta6oX-6 fu inlocuit cu vetouaftootc. Folosul euharistiel este si pentru vii si pentru
moni, cuvint pentru care biserica 'I considera pan. asta-di cand face clilnic serviciul euharistic. Deja din timpul lul Tertullian biserica facea rugaciuni pentru reposati (De corona c. 3). In 1.264-1a Romapapa Urban IV institui serbarea S-tului Sacrament. www.dacoromanica.ro
367
Misterul acesta se face de preot. El se da si copiilor,
dar de tem& ca sa nu se piarda din materie vr'6 particica, s'a oprit in urma in biserica romans. In 1415 Sinodul din Constanta sanction& doctrina concumitantel (Thomas d'Aquino Summa 3, 76 art. 2), inventata de Scolastici, dupe care misterul se da in biserica primitive sub ambele forme.. Papa Leon C. M. si Gelasiu ca si Sinodul de la Trident aprobara acesta mesura doctrinara. Valdenjil, Paulicienil si Wiclefiti1 combatura teoria transubstantierel. In biserica ortodox& se pritneste acest termen, dar se deosibeste de occidentall pentru ca Intrebuinteza, paine dospita si nu azima. (I. Damascen in Le Quien T. I din Opera, Paris 1.712).
Contra transubstantierei fu si Luter, dar in cele din urma o primi ca se Impace textul biblic cu ratiunea .sa. Nu admise inse o schimbare substantiala ci o present& substantiala. Carlstadt (t 1545) nega presenta corporal& ca nefolositOre. El interpreta cuvintele: «Luatl mancatl.... fara vre o legatura cu cele urmatere si prin
cuvintul acesta Intelegea pers6na lul Iisus present& in mijlocul discipolilor sel. Niel °data n'a intrat in cugetarea lul Iisus ca discipolil sel trebue se manance corpul sea si se bea sangele sea. Zwingli, Capton {-t 1441), Bucer ( t 1.551) negaa wesenta reala. El invetaa cum-ca prin cuvintele: cAcesta este corpuI mea} se face .alusiune la comandamentul lul Iisus ca sa le servesca repetaTea misterulul care le va pane inainte corpul pe care 1-a dat pentru mantuirea ,6menilor. (Ecolampadiu (t 1531) In 1525 apera invewww.dacoromanica.ro
368
tatura despre o present& simbolick El Iasi la oparte verbul este si prin corpul mei!' intelege figura corpului meu. Schvenkfeld esplica ast-fel : Corpul me& ,s'a dat pentru vol si este si trebue s& fie pentru vol aceea-ce p&inea este pentru corp, adica un adeverat aliment spiritual. Presenta corpulul si a sdngelul lui Christos in Euahristie este spirituals, de Ore-ce nu sunt mancate de Cat prin dintii spiritual) al credintel. Calvin clicea ca. Christos .este real pentru credincios I n. Euharistie. Zwingli clicea c& p&inea .este sacramental& si santita prin presenta spiritual& a lul Christos. Confesiunea Tetrapolitana c. 18 spune ca Mdntuitorul d&
credinciosilor adeveratul seu corp pentru mancare si s'angele set"' ca bautura. Du Plessis Mornay, Aubertin, Blondel respinser& teoria lul Calvin. Anabaptistii si Mennonitis Euharistia ca un ce comemorativ..
Pentru Ouakeri Euharistia a fost folositOre in copilaria bisericel, ast&-di este un ce ritual. In biserica protestant& domneste teoria lul Zwingli. Pentru supranaturalistl in Euharistie este o present& substantiala, operativk Intrebuintarea azimel in Euharistie, cum fac Romano-Catolicil, este o practice targie si datez& din suta a X-a, contravenindu-se prin ea doctrina veche a bisericel. Tot asa comunicarea sub o singur& spew. este un us din secolul al XII-lea. Anglicanil si Protestantit in genere admit ca si ortodoxil comunicarea sub ambele spete.
Pocainta. Asupra acestul mister scolasticil si-a& dat parerile lor. Petru Lombard credea ca in pocainta. www.dacoromanica.ro
860
nu este necesitate de confesiune. Thomas d'Aquino susinea ca preotul iart& intr'un chip indirect pecatele
celul ce se marturisesce. Conciliul din Latran (1215) hotari a escomunica pe acela ce nu s'a mArturisit cel putin odata intr'un an. Cataril, Valdenjil si Wicliff respingeau marturisirea. Luter o primea. Alexandru de Hales si Thomas d'Aquino deter& nascere teoriel supraabundenlel faptelor, care aduse indulgergele si acestea injosirea Romel. Representantii Romano-Catolicilor la sinodul din Trident, au trebuit sa is Mesurl contra abusulul indulgenlelor. Numal plecand de la principiul
defectuos al ertarel p6catelor prin mijlocul indulgentelor, Luteranil si Zwinglienil inlAturara faptele din doctrina espiarel pacatelor, suslinend ca pentru mantuire este de ajuns credinla, iar cel ce crede, in interiorul s6U marturiseste cainta de Vacate si ca atare Wta puterea de mister se confund& in Botez. Romano-Catolipil deosibesc confesiunea de cainta., pe care o numesc contritiune; el au confesionale, au mijlOce
artistice inventate de Casuistl, ai pecate mortale de convenliune, ceea-ce a produs asupra multora un mare desgust. Anglicanil au si el confesiunea secret& si Bile de penitenta.: Postul Mare, Patru TimpI si Vigile (privigl der1).
Hirotonia,. S'a vklut la pag. 325 ce este acest Mister si in ce consta. el. De la invetAtura bisericel s'all depArtat Romano-Catolicil si ProtestanO. Biserica Rome nu consider& valabilitatea Misterulul in punea m&inilor si a rugaciunel sacramentale, ci in indeplinirea tuturor prescripOunilor rituale. Tot ast-fel el, contrar prac24
www.dacoromanica.ro
870
ticel vechi si contrar insusi Misterulul Nuntel, pun ca regula pentru admiterea in hirotonie celibatul. Cit pentru Protestanti, et neadmitand sacerdotiul si ierarhia, n'ati nici Misterul Hirotoniei, pe care '1 considers ca o rugaciune ordinara. Anglicanil at forma sacerdotala si ierarhia, de si nu primesc Hirotonia in numeral Misterelor. Dupe cartea pontificals sa vede ca papii obicinuiati a face hirotonii in fie-care an in luna lul Decembre, dupe cob mandamentul: «Hic fecit ordinationes per menses decembrias-episcopos sex, presbyteros decem, diaconos, octo, dar acesta nu inlatura hirotonia altor persdne in locurile ce se declarati vacante si unde necesitatea cerea inainte de luna Decembre. Cu secolul al IV-lea hirotonia se face In Vele de Dumineca si serbatOre. Casatoria. Nu toti au privit legatura sotilor si binecuvintarea data 0 de catre biserica ca Mister. Asa Durand
o inchipuesce ca un fel de lucrare asemanatOre Misrului. Biserica crestina prin representantil el legitimI tot-d'a-una a privit-o ca Mister. La Roma, In timpurile mai recente (1880) o enciclica a papei Leon XIII pretinde ca cestiunile relative la casatorii BA fie transate ale biserica pentru motivele Ca : 1) Casatoria este un Mis-
ter 2) a administrarea acestul Mister este incredintata bisericei de insusi Mantuitorul si 3) pe faptul ca in tot-d'a-una casatoria a fost aceea care s'a ocupat cu regularea cestiunilor matrimoniale.
In ori-ce State Insa s'a tins si se tinde ca in ceea ce privesce cestiunea de drept sa fie regulata de state www.dacoromanica.ro
371
iar partea misterulul sh fie lasata bisericel. RomanoCato heft nu sunt ir4eles1 asupra persOnei, care trebue sa efectue Misterul, dad. este preotul sail sotil singurl. Sinodul Tridentin recun6sce necesitatea preotului de a fi de tap . la efectuarea casetoriel. Roma ins& gresesce cand declara in principiu ca nu se pOte desface casatoria
chiar in cas de adulteriii. Protestan0 si Anglicanii primesc casatoria religiOsa, fara insa al da un caracter de Mister. Maslul Cu suta a VIII-a Maslul este citat In decisiunile sin6delor. Teodulf de Orleans spune ca el era intrebuinlat in biserica Orientals (798). Sin6dele din Chalons (813), Aix-la-Chapelle (836), Male* (847) recunosc cs Maslul vindeca de Miele corporate si sufletesti. Scolasticil se ocupa de acest Mister. Hugues
de St. Victor it considera ca un fel de impbstasire ce se da bolnavilor. Petru Lombardul, Thomas d'Aquino si apol papa Eugeniu IV '1 dad rolul de estrema ungere, ceea ce se regula definitiv la sinodul din Trident, unde
se decise forma ce trebue urmata la fie-care ungere : per istam sanctam unctionem indulgeat tibi Deus quidquid oculoram (sive narium, sive tactfls) vitio diliquisti.)
Petru Lombard gasesce ca Maslul aduce vindecarea de b6le si ertarea de plicate : peccatorum remissio et corporalis infirmitates alleviatio. Bonaventura gice ca prin el se iarta pecatele veniale. Sinodul Tridentin decise ca prin Maslu se iarta pecatele us6re si veniale, se inlatura urmele p6catului, dispune sufletul de al,atepta mOrtea cu placere, face forteripe bolnav de a lupta
cu Satan si vindeca pe cel bolnav si fI da s6natate. www.dacoromanica.ro
372
Ungerea trebue sä se fat& la organele sensurilor si cele ale miscarei. Episcopul Ives de Chartres era de parere
ca Misterul acesta nu trebue reinoit, iar Petru Venerabilul, Hugues de St. Victor si Petru Lombard, Bonaventura si Thomas d'Aquino ca se pOte repeta. Sinodul
Tridentin admise administrarea Misterului o singura data in cursul unet Nile. Protestanlil nu primesc acest Mister sub cuvint ca, nu este instituit de insusi Mantuitorul, dand celor ce sunt greu bolnavi Comunicarea in locul Maslului, care se usiteza in biserica orientala si Romano-Catolica. Anglicanil nu ail de cat nisterugaciuni ce se citesc bolnavilor, pe langa marturisirea si ertarea ce .o da preotul.
Marturisirea ortodoxa are stability doctrina bisericel orientale asupra Maslului, ca si a celor-l-alte Misterii. Sy se vada asemenea Kritopulos, Conf. fidei, c. XIII si Boissard, l'Eglise de Russie.
Eshatologia. Asupra cestiunel purgatoruluT Scolastica clesvolta invelatura lul Origen si Augustin si merse pan& a da detalii asupra Raiului si Infernului cum si asupra formel si compositiunel trupurilor la qioa invierel. Se vorbia de un raid pentru cel drepti, de sinul lui Abraam pentru patriarhil si sanlil Vechiulul Testament , de sinuri pentru copil morp nebotezap,
de un purgatoriti pentru p6catosil ordinari si de infern pentru vinovatil greti. Pedepsele ce se vor da vor fi eterne. Scot Erigena si Guibert, abate din Nogent, nu admiteati si pedepse corporale, ci numar morale. Reformatoril nu primesc purgatorul. Invierea corpuwww.dacoromanica.ro
373
rilor fu combAtuta. de Socinieni si Quakerl. Bengel calcula venirea lul Christos la 1836. Rationalistil nu admit nimic din cestiunile eshatologice. Rothe in Etica sa si Martensen in Dogmatica vorbesc de inviere si judecata ultimA, dupe care crestinismul va remanea biruitor' asupra intregel lumi. Genovesul Bonnet si englesul Cudworth cred a la inviere corpurile vor lua 0- forma mai subtila, si ast-fel se vor preeenta la judecata. Tot ast-fel Quakeril, SwedenborgieniT si Socinienil. Kant si cu el Rationalistil nu ved in inviere de cat representarea invelaturei despre nemurire.
In privinta Chiliasmulul: Burnet, Winchester si alti sectarl ca Quakeril admit venirea unel imp6ratil de una mie ani a acelor drepti. Spener, Petersen, Bengel sunt de aceiasi parere. Contrarl avem pe Priestley si Towers.
i asupra cestiunilor eshatologice bisericile orientale IsT ati in confesiunile for punctele de credinta pe care le primesc. Nol avem de tndreptare Marturisirea orto-
doxa a lul Petru Movill.
www.dacoromanica.ro
