Irvin D.yalom - Minciuni Pe Canapea

Raftul Denisei „Un Davidroman Lodgecaptivant, inteligent, incredibil de amuzant." Irvin D.Yalom Minciuni pe canapea

roman

îşi poate pierde un psihiatru minile! oate fi el p#c#lit, sedus, manipulat chiar în timpul şedinelor în care ar trebui s# dein# controlul asupra pacienilor ! Da, dac# o femeie dornic# de r#zbunare hot#r#şte s# $oace rolul de pacient# nea$utorat#. lin de revelaii surprinz#toare, întocmai ca duelul unui psihanalist cu mintea omeneasc#, romanul lui %alom ne dezv#luie c&t de vulnerabili suntem, f#r# e'cepie, în faa singur#t#ii şi nevoii de iubire. „oate cel mai amuzant şi emoionant roman care s(a scris vreodat# despre psihanaliz#)* $an Jos£ Mercury

„+ carte care ar trebui citit# de oricine vrea s# afle cum funcioneaz# în realitate mintea unui doctor de cap-. San Francisco Chronicle „/artea lui %alom inspir# un respect imens, deoarece dezv#luie resorturile intime ale sufletului omenesc şi cauzele profunde ale problemelor care ne macin#." Psychologies 1234 567(568(975(8:;(7

0

.,

.

încrez#tor în propriile fore, t&n#rul psihanalist stabilind o relaie sincer# ( crede el ? cu o nou# pacient#, /arol@ne Lehman,
Demisei /olecie coordonat# de D<412A /+=B4<2/U IRVIN D. YALOM

=inciuni pe canapea Craducere din engleza şi note de /AR=<4 C+AD tel,)fa' :I;)8;; I8 8:, /../.<. ( / ;J, 3ucureşti e(tnail>cpphumanitas ,roKKK.libhumanitas.ro Descrierea /1 a 3ibliotecii 4aionale a Rom&niei %AL+=, 1RE14 D. =inciuni pe canapea ) 1rvin D, %alomM trad.> /armen Coader. ( 3ucureşti> Gumanitas Hiction, I::5 1234 567(568(975(8:;(7 1. Coader, /armen Ntrad.O 7I;.;;;N68O(8;P;8Q.; Pen!ru "ii!orul "os!ru # Lily %lana Leonore Jason &es'on() Fie ca "ie*ile "oas!re s+ ,ie -line (e 'inuni) =ulumiri $ =uli sunt cei care tn(au a$utat în tranziia dificil# de la psihiatrie la ficiune> ohn 3eletsis, =artel 3r@anr, /ase@ Heutsch, egg@ ifford, Ruthellen osselson, ulius Saplan, 2tina Satchadourian, 2unt e'act acolo unde î mi doresc s# fiu, în v<oarea talentelor, intereselor, pasiunilor mele.

1sus, 3uddha, 2ocrate. 2ub ei, puin mai bine conturai, m#reilor înaintaşi> 4ietzsche, Sieregaard, Hreud, ung. 1ar şi mai aproape, 9

p#rinilor psihoterapieX> Adler, Gorne@, 2ullivan, Hromm, chipului dulce şi z&mbitor ai lui 2&ndor Herenczi. /u c&iva ani în urm#, ei r#spunseser# chem#rilor lui disperate c&nd, dup# ce îşi încheiase rezideniatul, îşi însuşise idealul tuturor neuropsihiatrilor tineri şi ambiioşi şi se dedicase cercet#rii în neurochimie ( ştiina viitorului, arena de aur a oportunit#ii personale. 2tr#moşii au ştiut atunci c# o luase pe un drum greşit. Locul lui nu era într(un laborator ştiinific. 4ici într(o clinic# de psihofarmaco( logie, unde s# prescrie medicamente. 1(au trimis un mesager, un mesager caraghios al puterii, pentru a(; a$uta s#(şi împlineasc# ursita. 4ici în ziua de azi, 2e@mour Crotter, un b#rbat pe care l(a înt&lnit o singuri dat# şi care i(a schimbat complet viaa. /u şase ani în urm#, directorul departamentului de care aparinea
istorisirea f#r# nici o idee preconceput#. 2e g&ndea s# citeasc# dup# aceea dosarul şi s# programeze o a doua înt&lnire, dac# i se p#rea necesar. 1mediat a auzit boc#nituri r#sun&nd cu ecou pe coridor. 2# fi fost oare orb doctorul Crotter! 4imeni nu(i spusese nimic despre aşa ceva. 3oc#nituri în podea, urmate de un zgomot t&rş&ir, se auzeau din ce în ce mai tare.
spri$inindu(se, intr(un echilibru precar, pe dou# c&r$e.
impresioneaz#. CreZ s# ai gri$# cu mine, doctore Lash. Am la activ patruzeci de ani de descifrat fee. =# pricep foarte bine la asta. Dar, dac# ai terminat cu întreruperile, o s# încep. <şti gata! ? Acum c&iva ani ? hai s# zicem acum patru ani ( o femeie, 3elle, intr# sau, mai bine zis, se t&r#şte în cabinetul meu ? ori se r#b&rceşte p&n# în cabinetul meu ? se t#b&rceşte, aşa(i mai bine. <'ist# verbul a se !+/.rc0i în $ur de treizeci şi cinci de ani, dintr(o familie 12

înst#rit#, elve iano(italian#, deprimat#, purta o bluz# cu m&neci lungi în toiul verii. droguri, le încercase pe toate, nu ratase nici unul. /&nd am v#zut(o prima oar#, revenise la alcool şi mai ciugulea din c&nd în c&nd heroina. Deşi înc# nu devenise cu adev#rat dependent#. e undeva, nu avea înclinaie spre dependen# ? unii oameni aşa sunt ?, dar se str#duia din r#sputeri. De asemenea, şi probleme de nutriie. 1n principal anore'ie, dar uneori şi accese de vom# bulimic#. De$a am menionat t#ieturile, numeroase pe toat# lungimea braului şi la încheieturi, îi pl#ceau durerea şi s&ngele. 4umai atunci simea c# tr#ieşte. Cot timpul îi auzi pe pacieni c# spun asta. um#tate de duzin# de spitaliz#ri scurte. =ereu se e'terna într(o zi sau dou#. ersonalul se bucura c&nd pleca.
voia copii. reu de spus de ce mai r #m&neau c#s#torii. < fusese crescut într(un orfelinat aparin&nd sectei creştinismului ştiinific; şi refuza cu înd&r$ire sa fac# terapie de cuplu sau vreo alt# form# de psihoterapie. Dar ea recunoştea c# niciodat# nu insistase prea mult. Gai s# vedem. /e s# îi mai spun! întreab#(m#, domnule doctor Lash. ? /e terapie mai f#cuse p&n# atunci! 3ine. + întrebare important#. prea formal, prea pompos, prea moralizator, prea protector, prea pus pe afaceri, prea rece, prea preocupat de diagnostice, prea stereotip.

=edicamente! Cest#ri psihologice! rotocoale comportamentale! 4ici s# nu te g&ndeşti la aşa ceva, oricine i(ar fi sugerat una ca asta ar fi primit imediat papucii. /e s# îi mal spun! ? /um m(a ales pe mine! <'celent# întrebare, domnule doctor Lash, ne face discuia mai dinamic# şi mai aplicat#. înc# am putea scoate din t ine un psihoterapeut. Am simit asta înc# de c&nd am asistat la prelegerile tale. + minte ager#, p#trunz#toare. 2e vedea asta c&nd îi prezentai informaiile. Dar ce mi(a pl#cut a f ost prezentarea studiului de caz, mai ales cum le permiteai pacienilor s# te influeneze. =i(am dat seama c# ai instincte bune. /ari Rogers; I obişnuia s# spun#> „4u(i mai pierde vremea calific&nd terapeui, mai bine i(ai selec!a. întotdeauna mi s(a p#rut c# e'ist# mult adev#r în cuvintele astea. ? Gai s# vedem, unde r#m#sesem! A, cum a a$uns la mine. inecologul ei, un om pe care ea îl adora, îmi fusese pacient. 1(a zis c# sunt un tip obişnuit, de treab#, şi ci nu mi(e team# s# m# murd#resc pe ; /ult creştin fondat de =ai@ 3aer
m&ini. =i(a c#utat c#riie la bibliotec# şi i(a pl#cut un articol pe care îl scrisesem în urma cu cincisprezece ani despre ideea lui ung de a inventa c&te un nou li mba$ terapeutic pentru fiecare pacient. Ytii despre ce vorbesc! 4u! 1n Jurnalul (e or!o-si/ia!rie) + s#(i trimit o ediie recent#. &e ce a!uncil întocmai. Asta e. întotdeauna(i o întrebare productiv# în cazul unui pacient nou. R#spunsul e comportament se'ual periculos;. &n# şi ea îşi d#dea seama de asta. =ai f#cuse aşa ceva şî în trecut, dar acum devenea din ce în ce mai grav. închi( puie(i c# mergea cu maşina pe autostrada în paralel cu un camion sau o dubit# ( şoferul fiind suficient de sus înc&t s# vad# interiorul O \ maşinii ei ? apoi îşi r idica fusta şi se masturba la o sut# dou#zeci de ilometri pe or#. 4ebun#. Apoi ea o lua pe urm#toarea ieşire de pe autostrad# şi, dac# şoferul venea dup# ea, se oprea, urca l&ng# el şiînc&t i(o sugea. chestie. Yi o intra faceaînfoarte Avea s#r#c#cioas# un control at&tdin de micse asupra ei înseşi, atunciLetal# c&nd era plictisit#, vreo des. c&rcium# 2an ose, uneori în /hicano, alteori în vreun bar de negri, şi ag#a pe cineva. 2e simea euforic# în situaii periculoase, încon$urat# de b#rbai necunoscui şi posibil violeni.
=i(am petrecut o or# întreaga întreb&nd(o tot felul de am#nunte despre ce f#cuse cu ceilali terapeui. Asta(i întotdeauna o strategie bun# c&nd te vezi cu un pacient dificil, domnule doctor Lash. Afla cum au tratat(o ceilali şi pe urm# încearc# s# le evii greşelile. Uit# de tot

rahatul #la cu pacientul care nu e preg#tit de terapieX Tera-ia e cea care nu3i-reg+!i!+ -en!ru -acien!) Dar trebuie s# fii suficient de îndr#zne şi de creativ, s# n#scoceşti cate o nou# form# de terapie pentru fiecare pacient în parte. ? 3elle Helini nu era genul de pacient la care s# in# terapia tradiionala, Dac# m( aş fi rezumat 1a rolul meu profesional obişnuit, adic# s#(i aflu tr ecutul, s# reflectez, s# empatizez cu ea si s# interpretez, pa, n(o mai vedeam. /rede(m#. Sayonara) %u, 4ie(ersehen) Asta f#cuse cu toi terapeuii pe care îi cunoscuse p&n# atunci, iar muli dintre ei se bucurau de un bun renume. Ytii vechea poveste> operaia a fost un succes, dar pacientul a murit. ? /e tehnic# am folosit! =i(e team# c# nu m(ai îneles. Tehnica 'ea e s+ a/an(one5 orice !ehnic+6 7i nu vreau s# f&c pe deşteptul, domnule doctor Lash, asta(i prima regul# într(o terapie ca lumea. Yi #sta ar trebui s# fie şi principiul t#u, dac# o s# devii şi tu psihoterapeut. Am încercat s# fiu c&t mai uman şi c&t mai puin formal. 4u(mi concep un plan sistematic de terapie, nici tu n(o s# faci aşa ceva dup# patruzeci de ani de e'perien#. =# bizui doar pe intuiia mea. Dar nu(i cinstit pentru tine, ca încep#tor. resupun, dac# m# g&ndesc cum era la început, ca cel mai frapant aspect al patologiei lui 3elle era impulsivitatea. 2imea o dorin#, bingo, trebuia s# treac# imediat la aciune. =i(amintesc c# am vrut s#(i m#resc tolerana la frustrare. Asta a fost punctul meu de plecare şi primul, probabil, principalul scop al terapiei. Gai s# vedem, cum am început! < greu s#(mi aduc aminte lucrul #sta, f#r# notiele mele. ? Ci(am zis c# le(am pierdut. E#d pe faa ta c# nu prea m# crezi. 4otiele mele au disp#rut c&nd mi(am mutat cabinetul, acum vreo doi ani. 4(ai ce face, trebuie s# m# crezi. ? /el mai bine îmi amintesc faptul c# la început lucrurile au mers mult mai bine dec&t mi(am imaginat. 4u ştiu sigur (e ce dar 3elle s(a ataşat imediat de mine. Yi nu fiindc# eram atr#g#tor. Cocmai îmi f#cusem o operaie de cataract#, şi ochiul meu ar#ta ca dracuZ. 1ar ata'ia nu(mi creştea se'(appealul.,, + ata'ie cerebral# comuna, 1"

dac# eşti curios. în mod dar, galopanta... =# aşteapt# în viitor cadrul, peste vreun an sau doi, şi scaunul cu rotile, peste vreo trei sau patru. C8es! la "ie. ? /red c# lui 3elle i(a pl#cut de mine fiindc# îi respectam toate drepturile. Am f#cut e'act ce faci şi tu acum ( şi chiar vreau s#(i spun, domnule doctor Lash, c# apreciez ceea ce faci. 4(am citit nici o fiş# de(a ei. Am început s# lucrez cu ea f#r# nici o informaie din alte surse, dorindu(mi s# nu m# las influenat de nici o idee preconceput#. 3elle n(a fost nicio(a!+ pentru mine sau un dia gnostic, nici derline, nici tulburare Yi de sper nutriie, tulburare compulsiv# antisocial#. Aşabor( îmi abordez toi pacienii. sa nunici devin niciodat# un diagnostic pentru tine. ? /e, crezi c# şi diagnosticul are rolul lui! #i, ştiu c# voi, cei care ai absolvit acum, şi întreaga industrie psihofarmaceutic# punei mare pre pe diagnostic. Revistele de psihiatrie sunt pline de peroraii f#r# sens despre nuanele diagnosticelor. e viitor, ap# de ploaie. Ytiu c# în unele psihoze este important, dar în psihoterapia de zi cu zi nu $ oac# nici un rol sau, de fapt, au chiar un rol negativ. Ce(ai g&ndit vreodat# c# e mai uşor s# pui un diagnostic atunci c&nd vezi un pacient pentru prima oar# şi c#, pe m#sur# ce a$ungi s&(; cunoşti, devine din ce în ce mai greu! întreab# orice terapeut cu e'perien#, care are cabinet propriu, şi o s#(i spun# acelaşi lucruX /u alte cuvinte, precizia variaz# invers proporional cu informaia. Galal ştiin#, nu! ? /e vreau s#(i spun, doctore Lash, e urm#torul lucru> nu numai c# nu i(am -us vreun diagnostic lui 3elle, dar nici m#car nu mi(a !recu! -rin ca- s#(i pun vreunul. 4ici acum n(o fac. 1n pofida celor înt&mplate, în pofida tuturor lucrurilor pe care mi le(a f#cut ea, nici acum n(o fac. Yi cred c# ea ştia asta.
?
Yi din cauza asta mi(am dat seama c& trebuie s#(i captez atenia în alte moduri. Din cauza asta a trebuit s# inventez o noua form# de terapie pentru 3elle. ? Un e'emplu! ai, hai s#(i dau unul de la începutul terapiei, cam dintr(a treia sau a patra lun#. =# concentram asupra comportamentului ei se'ual autodistructiv şi o întrebasem ce vrea ea cu adev#rat de la b#rbai, inclusiv de la primul b#rbat din viaa ei, taic&( s#u. Dar nu a$ungeam nic#ieri cu asta. 4u voia deloc s# vorbeasc# despre trecut ( o f#cuse prea mult cu ceilali terapeui, zicea ea. De asemenea, mai avea şi impresia c# a scormoni în cenuşa trecutului reprezint# doar o scuz# pentru a evita responsabilitatea aciunilor noastre. /itise cartea mea despre psihoterapie şi m# citase pe mine, care spuneam acolo acelaşi lucru. Detestam chestia asta. /&nd pacienii opun rezisten# şi citeaz# din c#rile tale e ca şi cum te( ar str&nge de coaie. ? în timpul unei şedine am întrebat(o despre reveriile ei din trecut şi despre fanteziile se'uale şi, p&n# la urma, ca s#(mi fac# pe plac, mi(a descris o fantezie recurent#, de pe vremea c&nd avea opt sau nou# ani> afar# e furtuna, intra într(o camer#, înfrigurat# şi ud# fieaşc#, iar un b#rbat mai în v&rst# o aşteapt# acolo. + îmbr#işeaz#, îi scoate hainele ude, o şterge cu un prosop mare şi cald, îi d# o ciocolat# fierbinte. Aşa c# i(am sugerat un $oc> i(am spus s# ias# din cabinet şi s# intre din nou, pretinz&nd c# e ud# şi înfr igurat#. Hireşte, am s#rit peste partea cu dezbr#catul, am luat un prosop mare din baie şi am şters(o energic, p#str&ndu( mi o atitudine non(se'uala, aşa cum fac de obicei. Am şters(o pe spate şi pe p#r, apoi am înfa( şurat(o în prosop, am pus(o s# stea $os şi i(am preparat o can# cu ciocolat# instant fierbinte. ? 4u m# întreba de ce sau cum de am ales s# fac asta atunci. /&nd ai o e'perien# at&t de bogat# ca a mea, învei s# te bizui pe propria(i intuiie. 1ar lucrul acesta a schimbat totul. 3elle a r#mas firi grai pentru o vreme, lacrimile i s(au adunat în ochi, apoi a pl&ns ca un bebeluş. 4u pl&nsese niciodat#, absolut niciodat# în timpul terapiei. Rezistena, pur şi simplu, i(a disp#rut. ? de aceeaşi /um adic# disp#rut! Ce Adic# a c#p#ta t încredere mine,Lash, a început s# cread# c# suntem parte i(a a baricadei. rmenul tehnic, domnuleîndoctor este „alian# terapeutic#]. Dup# aceea a devenit un pacient autentic. A erupt într(un şuvoi de 1$

m#rturisiri. A început s# aştepte cu ner#bdare şedinele cu mine. Cerapia a devenit punctul central al vieii ei. Cot timpul îmi spunea c&t sunt de important pentru ea. Yi asta dup# doar trei luni. ? Dac# eram -rea important! 4u, domnule doctor Lash, un terapeut nu poate fi prea important la începutul terapiei. /hiar şi Hreud a folosit strategia de a încerca s# înlocuiasc# o psihonevroz# cu o nevroz# de transfer ( #sta(i un mod foarte eficient de a prelua controlul asupra simptomelor distructive. ? ari nedumerit. #i, în cazul acesta, pacientul devine obsedat de terapeut, întoarce mereu pe toate p#rile în minte ce se înt&mpl# la fiecare şedin#, are lungi conversaii imaginare cu terapeutul între şedine. &n# la urm#, simptomele se transfera în terapie. /u alte cuvinte, simptomele, în loc s# fie provocate de factorii interni ai nevrozei, încep s# fluctueze în funcie de e'igenele relaiei terapeutice. ? 4u, mersi, nu mai vreau cafea,
mai important pentru 3elle. Am r#spuns tuturor întreb#rilor ei legate de viaa mea, i(am susinut toate laturile pozitive. 1(am zis c# e o femeie atr#g#toare şi inteligent#. Detestam ce( şi f#cea singur# şi i(am spus(o pe şleau. 4imic din toate astea n(a fost greu pentru mine, n(a trebuit dec&t s#(i spun adev#rul. W? =ai devreme m(ai întrebat ce tehnic# am folosit. robabil c# cel mai bun r#spuns ar fi> a' s-us a(e"+rul) Am început s# $oc un rol din ce în ce mai însemnat în fanteziile ei. Avea lungi reverii cu noi doi ? se facea c# st#m împreun#, ne inem de man#, c# ma $oc cu ea, c# o hr#nesc. +dat# a adus la cabinet o cutie cu $eleu şi o lingur# şi m(a rugat s# o hr#nesc ? ceea ce am şi f#cut, spre marea ei înc&ntare. ? 2un# nevinovat, nu(i aşa! Dar eu am ştiut chiar de la început c# deasupra noastr# plana o umbr#. + ştiam atunci, o ştiam şi c&nd îmi vorbea despre c&t de tare s(a e'citat c&nd o hr#neam. Am ştiut(o şi c&nd îmi spunea c# vrea s# mearg# mult# vreme cu o canoe, dou# sau trei zile pe s#pt#m&n#, doar ca s# fie singur#, s# pluteasc# pe ap# şi s# se delecteze cu fanteziile legate de mine. Ytiam c# modul în care abordasem problema era riscant, dar credeam c# e un risc calculat. Aveam de g&nd s# las s# se acumuleze transferul pozitiv, iar apoi s# m# folosesc de el pentru a(i combate auto dis tructivitatea. 19

? 1ar dup# c&teva luni am devenit at&t de important pentru ea, înc&t am început s# îi studiez patologia. =ai înt&i m(am concentrat pe problemele de via# şi de moarte> G1E, povestea cu barurile, partidele caritabile de se' oral de pe autostrad#. Yi(a f#cut un test G1E şi a ieşit negativ, slav# Domnului. =i(amintesc c# am aşteptat dou# s#pt#m&ni rezultatul. ot s#( i spun c# atunci am transpirat la fel de mult ca şi ea. ? Ai lucrat vreodat# cu pacieni care aşteapt# rezultatul testului G1E! 4u! spre cluburi de tenis, înt&lniri ales#Cagate A;, lans#ri cartei se în p#rea libr#rii. o figur#, o adev#rat# seduc#toareX Reuşea s#(şi stabileasc# o înt&lnire cu un necunoscut frumos în cinci sau şase minute, uneori la distan# de numai trei metri de soia lui, care nu b#nuia nimic. Crebuie s# recunosc faptul c# o invidiam. /ele mai multe femei nici nu se g&ndesc la ce noroc au în privina asta. 1i poi imagina ca un b#rbat ? mai ales o epav# $erpelit# ca mine ( s# fac# aşa ceva c&nd i se n#zare! ? + chestie surprinz#toare la 3elle, dac# inem seama de ce i(am povestit p&n# acum, era sinceritatea ei deplin#. în primele dou# şedine, pe c&nd ne hot#r&m dac# s# lucr#m sau nu împreun#, i(am prezentat condiia de baz#, rar# de care nu puteam s# fac terapie cu ea> (e-lin+ sinceri!a!e) Crebuia s#(şi asume obligaia de a(mi împ#rt#şi toate evenimentele importante din viaa ei> consum de droguri, comportament se'ual impulsiv, t#ieturi, vom# deliberat#, fantezii ? totul. Altfel, ; 1n engl. în src. Paren! Teacher %ssocia!ion Asociaia #rinilor şi rofesorilor. 20

i(am spus, îşi pierdea timpul cu mine. Dar dac# mi inea 1a curent cu toate astea, atunci se putea bizui total pe faptul c# aveam sa fiu al#turi de ea.
? Yi, din c&te ştiu, s(a inut de cuv&nt. De fapt, asta era un avanta$ de care profitam, fiindc#, dac# în timpul s#pt#m&nii avea 1oc un eveniment semnificativ ? de e'emplu, dac# se zg&ria pe încheieturile m&inilor sau se ducea în vreun bar ( i(; analizam p&n# nu se mai putea. 1nsistam s# cerceteze pe larg şi în profunzime tot ce se petrecuse înainte de episodul acela. „Ce rog, 3elle, spuneam eu, „trebuie s# aflu tot ce s(a înt&mplat înainte de asta, tot ce ne(ar putea a$uta s# înelegem mai bine> ce anume s(a petrecut înainte, în ziua aia, g&ndurile, sentimentele, fanteziile tale. Asta o scotea din s#rite pe 3elle ? avea alte lucruri despre care voia s& discute şi detesta s#(şi piard# o gr#mad# de vreme din şedinele ei de terapie cu aşa ceva. /hiar şi numai chestia asta a a$utat(o s#(şi controleze impulsivitatea. ? 1ntrospecia! 4(a $ucat un rol important în terapia 3ellei. +, a a$uns s# recunoasc# faptul c#, de cele mai multe ori, înainte de aciunile el impulsive avea un sentiment de vid interior, se simea moart# pe din#untru şi c# riscurile pe care şi le asuma, t#ieturile, se'ul, abuzurile alimentare, toate erau încerc#ri de a umple acest gol şi de a se trezi din nou la via#. ? Dar ceea ce nu înelegea 3elle era faptul c# aceste aciuni nu(i foloseau la nimic. Coate d#deau rateuri, fiindc# sf&rşeau prin a(i provoca un sentiment şi mai ad&nc de vinov#ie şi tendine mai frenetice şi autodistructive, în încercarea de a se simi vie. 1n mod ciudat, 3elle refuza întotdeauna cu înc#p#&nare s# îneleag# c# aciunile eî aveau consecine. ? Aşa c# introspecia nu o a$uta. Crebuia s# fac altceva, şi am încercat s# aplic toate metodele convenionale, ba chiar mai mult dec&t at&t, pentru a o a$uta s#(şi controleze impulsivitatea. Am alc#tuit o list# a comportamentelor ei i mpulsiv(disrrucrive, iar ea a fost de acord s# nu apeleze la nici unul dintre ele înainte de a m# suna şi de a(mi da şansa s# o conving s# se r#zg&ndeasc#. Dar rareori m# suna, nu voia s# m# deran$eze. în sinea ei era convins# c# îmi respect cu greu anga$amentul luat şi c# în cur&nd o s# m# satur de ea şi o s#(i fac v&nt. 4u puteam s(o conving de contrariu. =(a rugat s#(i dau I; un suvenir, s#(l poarte la ea. 1(ar fi dat mai multa st#p&nire de sine. 1( am spus s#(şi aleag# ceva din cabinetul meu. M+ si'! 'oar!+ :i 0'i ,ac singur+ r.u ca s+ :!iu c+ sun! 0nc+ "ie) M+ si'! a'or*i!+ :i !re/uie s+ ,ac ce"a -ericulos :i riscan! ca s+ '+ si'! "ie) M+ si'! goal+ -e (in+un!ru :i 0ncerc s+ '+ u'-lu cu (roguri '.ncare s-er'+) &ar as!ea sun! (oar re'e(ii !e'-orare) S,.r:esc -rin a '+ si'*i "ino"a!+ # chiar 'ai 'oar!+ goal+ (in+un!ru)3ellei s# reflecteze la mesa$ele scrise pe batist# de fiecare ? :i 'ai1(am dat-e instruciuni dat# c&nd simea vreun impuls de felul acesta. ? ari nemulumit, crea!i") îi aminteşti ce am spus mai devreme despre forma nou# de terapie pe care o creezi pentru fiecare pacient! <'act la asta m# refeream. în plus, nu mi(ai pus cea mai important# întrebare. ? Dac# a funcionat! Da, e'act asta era. Asta(i întrebarea. Singura întrebare posibil#. Uit# de reguli. Da, a funcionatX A funcionat în cazul pacienilor doctorului GîG şi a funcionat şi în cazul lui 3elle, care purta mereu la ea batista mea şi, încetul cu încetul, şî(a controlat din ce în ce mai mult impulsivitatea. „2c#p#rile" ei au devenit din ce în ce mai rare,

şi în cur&nd am putut s# acord#m atenie altor lucruri în timpul şedinelor de terapie. ? /e! Doar o vindecare transferenial#! E#d c# te intereseaz#, p&n# la urm#, o parte din lucrurile astea, „Dac# vrei s# fii m&ndru de tine, f# lucruri de care s# fii m&ndru, ? Am deviat de la subiect. A$ut#(m# s# continui, refuza s&(mi str&ng# m&na şi f#cea tot felul de comentarii ironice de genul „Asta(i o str&ngere de m&n# aprobat# de AA;!*; ; în engl. în src. American s@chiatrie Association> Asociaia sihiatrilor din America. I8 sau „4(ai putea încerca s# fii mai puin protocolar!;; Uneori îşi termina şedina cu o îmbr#işare, întotdeauna prieteneasca, f#r# nici o conotarie se'ual#. La urm#toarea şedin# m# muştruluia pentru felul cum ma purtam, pentru formalismul meu, pentru faptul c# înepeneam c&nd m# îmbr#işa. 1ar „a înepeni" se refer# la corpul meu, nu la pul#, insista mereu s# ne atingem unul pe cel#lalt. 1nsista şi insista şi insista. 4on(stop. Dar puteam s(o îneleg> în copil#rie, 3ellei îi lipsiser# atingerile corporale. =ama ei a murit c&nd ea era înc# în faş# şi a fost crescut# de un şir de guvernante elveiene inaccesibile. 1ar tat#l eiX 1ndii( puie(i cum ar fi s# creşti av&nd un tat# cu fobie de microbi, care n(o atingea niciodat# şi care purta m#nuşi şi în cas#, şi în afara ei. îi punea pe servitori s# calce toate bancnotele. ?W /u timpul, cam dup# un an, m# rela'asem destul, ori fusesem înmuiat suficient de insistenele necontenite ale 3ellei, înc&t sa m# apuc s# închei regulat şedinele cu o îmbr#işare avuncular#. Avuncular#! înseamn# „de unchi". Dar oric&t i(aş fi dat, ea îmi cerea întotdeauna mai mult, încerca mereu s# m# s#rute pe obraz c&nd m# îmbr#işa.
mereu s# respecte limitele, iar ea inea moriş s# le încalce. 4ici nu mai ştiu c&te c#ri şi articole despre subiectul #sta i(am dat s# citeasc#. ? Dar ea era ca un copil într(un trup de femeie ? înt&mpl#tor, un trup de femeie demenial ? şi îşi dorea un contact fizic permanent cu mine. 4(ar putea s#(şi mute scaunul mai aproape! 4(aş putea s# o in de m&n# c&teva minute! 4(am putea s# st#m unul l&ng# altul pe canapea! 4(aş vrea cumva s#(mi pun m&na în $urul taliei ei şi s# st#m aşa, în t#cere, sau s# mergem la plimbare în loc s# vorbim! ? Yi era persuasiv# şi ingenioas#. „2e@mour", spunea ea, „tu vorbeşti o gr#mad# despre faptul c# inventezi c&te o terapie pentru flecare pacient al t#u, dar în articolele pe care le scrii nu pomeneşti nimic despre faptul c# lucrul #sta e valabil doar dac# e în manualul oficial- sau at&ta vreme c&t nu deran$eaz# confortul burghez al 2

terapeutului de v&rst# mi$locie-;;. =# acuza ca m# ascund în spatele indicaiilor AA legate de limitele terapiei. Ytia c# eu scrisesem regulile alea pe vremea c&nd eram preşedintele AA şi îmi reproşa c# sunt prizonierul propriilor mele norme. îmi reproşa c# nu(mi citesc articolele, „Cu sublimezi f#ptui c# trebuie s# se respecte unicitatea fiec#rui pacient şi apoi prezini un singur set de reguli, care se potrivesc tuturor pacienilor, în toate situaiile. /u toii suntem puşi la gr#mad#", zicea ea, „de parc# toi pacienii ar fi la fel şi ar trebui tratai la fel. 1ar refrenul ei era mereu acelaşi> „/e(i mai important> 2# urmezi regulile! 2# r#m&i în zona ta de siguran#, adic# în fotoliu! 2au s# faci ce(i mai bine pentru pacientul t#u! ;; ? Alteori în$ura „terapia mea defensiv#;;> „Ci(e at&t de groaz# sa nu fii dat în $udecat#. Eoi, toi terapeuii umanişti, v# chircii de fric# în faa avocailor şi, în acelaşi timp, v# îndemnai pacienii bolnavi mintal s# fie liberi. /hiar crezi c# te(aş da în $udecat#! înc# nu m# cunoşti, 2e@mour! îmi salvezi viaa. Yi te iubescX;; ? Yi, ştii, ea devenea mai puin defensiv#, avea mai mult# încredere în mine, c#p#ta mai mult acces la viaa ei interioar#. ? /e! Dac# limitele stricte folosesc la ceva într(o terapie! 3ineîneles c# da. Ascult#( m#,
argumentele ei era c#, dac# ar face o dat# se' cu mine, atunci ar sc#pa de obsesie. Ar fi aflat c# nu e nimic deosebit sau magic în asta, şi apoi ar fi fost liber# s# se g&ndeasc# şi la alte lucruri. W? /um m(a f#cut s# m# si mt dorina ei de a face se' cu ea! 3un# întrebare,
t&n#r terapeut. ? 3ine. Yi pi'ul,
reproşez dup& aceea. 1(am zis c# are mai mult# nevoie de un terapeut bun şi iubitor dec&t de un amant infirm şi v&rstnic. Dar mi(am recunoscut atracia fa# de ea. 1( am spus c# nu vreau s# stea prea aproape de mine, întruc&t contactul fizic m# e'cita şi m# f#cea s# fiu mai puin competent ca terapeut. Am adoptat o poziie autoritar#> am insistat c# perspectiva mea asupra efectelor pe termen lung era mai corect# dec&t a ei, ca ştiam lucruri despre terapie pe care ea nu le ştia înc#. ? Da, da, poi s# înregistrezi din nou. /red ca i(am r#spuns la întrebarea despre sentimentele pe care le aveam. Deci am inut(o aşa mai bine de un an, lupt&ndu(ne ca simptomele sa dispar#. A clacat de multe ori, dar, în mare, ne(am descurcat binişor. Ytiam c# nu se vindecase. devenea în ce mai agitat# mai epuizat#. ? 1ar într(o zi, c&nd a venit, ar#ta complet e'tenuat#. + marfa nou# şi foarte concentrat# ap#ruse la v&nzare pe strada, şi mi(a m#rturisit c# era pe punctul de a face rost de nişte heroin#. „4u mai pot continua s# tr#iesc într(o frustrare total# a zis ea, „încerc din r#sputeri s# fac în aşa fel înc&t relaia dintre noi s# funcioneze, dar nu prea mai am combustibil. =# cunosc, ştiu cum sunt şi ce fac. Cu. m# ii în via#, şi vreau s# lucrez cu rine. /red c# pot s(o fac. Dar a' ne"oie (e un s!i'ulen!) Da, da 2e@mour, Ytiu ce te preg#teşti s# spui> îi ştiu te'tele pe dinafar#. Ai de g&nd s# spui c# de$a am un stimulent, c# stimulentul meu e o via# mai bun#, care m# face s# m# simt mai bine cu mine îns#mi şi care m# împiedic# s# m# sinucid, oferindu(mi respect de sine. Dar nu(i suficientX < prea departe. rea abstract. Am nevoie de ceva palpabil. Am nevoie de ceva palpabilX" ? Am început s# ripostez, dar m(a întrerupt. Din disperarea ei, care atinsese cote uriaşe, a &şnit o propunere disperat#. „2e@mour, coopereaz# cu mine. Aşa cum vreau eu. Ce implor. Dac# nu mai fee nimic un an ( chiar nimic, ştii ce vreau s# spun> f#r# droguri, fera vomitat, f#r# chestii prin baruri, f#r# t#ieturi, f#r# ni'ic ( atunci r+s-l(!e:!e3'+< D#(mi un stimulentX romite(mi c# m# duci o s#pt#m&n# în GaKaii. 2# mergem acolo ca b#rbat ş' femeie, nu ca psiho( teiapeut şi pacient t#l&mb. 4u z&mbi, 2e@mour, vorbesc serios, e'trem

2#

de serios. Am nevoie de asta. 2e@mour, m#car de data asta, pune nevoile'ele în faa regulilor. /olaboreaz# cu mine. ? 2(o duc o s#pt#m&n# în GaKaiiX Vîmbeşti, nu am luat(o în serios. Am încercat s# refuz, aşa cum îi refuzasem roate propunerile imorale de p&n# atunci. Dar de data asta nu se l#sa p#gubaş#. în atitudinea ei e'ista ceva irezistibil, amenin#tor. Yi o mai înc#p#&nat# perseveren#. 4(o l#sa balt#. 4u puteam s(o fac s# se r#zg&ndeasc#. /&nd i(am spus c# nici nu încape în discuie, 3elle a început s# negocieze> a m#rit perioada de bun#(purtare la un an şi $um#tate, a înlocuit GaKaii cu 2an Hrancisco şi a micşorat durata de la o s#pt#m&n#, mai înt&i la cinci, apoi la patru zile. ?( 1ntre şedine, împotriva voinei mele, m(am trezit c# m# g&ndesc la propunerea 3ellei. 4u m# puteam abine. /ochetam cu ideea. Un an şi $um#tate ( o-!s-re5ece luni 3 de bun#( purtare! 1mposibil. Absurd. 4(ar fî putut s# reziste, pentru nimic în lume. De ce ne mai pierdem vremea discut&nd despre asta! ? Dar (ac+ # doar ca un e'erciiu mental, mî(am spus în sinea mea ? dac# ea chiar reuşea s#(şi schimbe comportamentul vreme de optsprezece luni! 1a încearc# s# te g&ndeşti la lucrul #sta, 4u eşti de acord c# persoana asta, nu eticheta, ci aceast# 3elle, femeia asta în carne şi oase, s(ar schimba radical şi în profunzime dac# s(ar purta complet diferit vreme de optsprezece luni! ? 4u vrei s#(i dai cu p#rerea! 4u te condamn, av&nd în vedere calitatea în care re afli azi aici. =ai e şi reportofonul. #i, atunci 2$

r#spunde(i doarasta în sinea nu cu voce voie s# c# e'ist# pe lumea vreunta,terapeut caretare. s# nu3afienu, ded&(mi acord mie cu faptul c# r#spund> 3elle ar finuocred persoan# e'trem de diferita, dac# nu s(ar mai l#sa dominat# de tulburarea ei impulsiv#. Yi(ar crea valori diferite, priorit#i diferite, o perspectiv# diferit#. 2(ar trezi din amoreal#, ar deschide ochii, ar vedea realitatea, poate şi(ar vedea propria(i frumusee şi valoare. Yi m(ar vedea şi pe mine cu ali ochi, m(ar vedea aşa cum m# vezi şi tu> un moş şchiop şi pe cale de a se dezintegra. Dac# ar vedea realitatea, atunci transferul erotic şi necro( filia, pur şi simplu, ar disp#rea şi, odat# cu ele, bineîneles, şi orice interes în stimulentul GaKaii. ? /e zid,
c# era doar o ofert# iniial#. 2unt un negociator priceput şi eram sigur c# probabil aş fi putut obine mai mult, pentru a(i creşte şansele, pntru a(i da un r #gaz şi mai mare. entru ca schimbarea s#(i intre în s&nge. =(am mai g&ndit şi la alte condiii asupra c#rora s# insist> terapie de grup pentru ea, poate, şi o încercare mai asidu# de a(; implica pe soul ei în terapia de cuplu. ? Vi şi noapte, m# g&ndeam la propunerea 3ellei. 4u mi(o puteam scoate din cap. îmi place s# pun pariuri, iar şansele mele de c&ştig p#reau fantastic de mari. Dac# 3elle pierdea pariul, dac# ceda lu&nd droguri, vomit&nd, b#t&nd barurile sau t#indu(şi venele, atunci nu -ier(ea' ni'ic) ur şi simplu, ne(am fi întors de unde am plecat. /hiar dac# aş fi obinut doar c&teva s#pt#m&ni sau luni de 29

abstinen#, aş fi putut s# m# folosesc de ele. Dar dac# 3elle c&ştiga, atunci s(ar fi schimbat at&t de mult, înc&t nu ar mal fi pretins niciodat# premiul. 2implu ca bun# ziua. Yanse nule s# pierd şi şanse bunicele de a o salva pe femeia asta. ? f#r#sau droguri Ninclusiv alcoolO, f#r# t#ieturi, f#r# s# agate penici nimeni baruri ori pe alte comportamente se'uale periculoase. Aventurile se'uale obişnuite îi erau permise. Yi f#r# nimic ilegal. = (am g&ndit c# asta acoper# totul. A, da, şi trebuia s# înceap# terapia de grup şi s#(mi promit# c# particip# împreun# cu soul ei la o terapie de cuplu. artea pe care o aveam eu de respectat era un Keeend în 2an Hrancisco> toate detaliile, hotelul, activit#ile, urmau si r#m&n# 1a alegerea ei, avea m&n# liber#.
? 3elle a tratat chestia asta cu toat# seriozitatea. La finalul negocierilor, a sugerat un leg#m&nt protocolar. A adus o 3iblie i am $urat am&ndoi pe ea c# o s# ne respect#m promisiunile. Dup# aceea ne(am str&ns solemn m&inile, s# peceduim contractul. W?W Cratamentul a continuat ca şi p&n# atunci. 3elle şi cu mine ne înt&lneam, în medie, de dou# ori pe s#pt#m&n#, de trei ori ar fi fost mai bine, dar soul ei începuse s# bomb#ne din cauza costurilor ridicate ale terapiei. `ntruc&t 3elle nu mai ceda impulsurilor ei şi nu mai trebuia s# ne petrecem timpul analiz&ndu(i „sc#p#rile", terapia a mers mai repede şi a fost mai profund#. Eise, fantezii, totul p#rea mai accesibil. entru prima oar#, a început s# dea semne c# ar fi curioas# s# se cunoasc# pe sine. 2(a înscris la universitate, la un curs de instruire despre psihologia deviant& şi s(a apucat s# scrie o autobiografie despre copil#ria ei. încetul cu

încetul, şi(a amintit din ce în ce mai multe am#nunte despre primii s#i ani de via# şi despre cum îşi c#utase o alt# mam# printre guvernantele nep#s#toare, dintre care ma$oritatea plecau dup# doar c&teva luni, din cauza fanatismului cu care tat#l ei insista s# p#streze cur#enia şi ordinea. Hobia lui de microbi îi controla ei toate aspectele vieii. închipuie(i> p&n# la paisprezece ani n(a fost l#sat# s# se duc# la şcoal# şi a fost educat# acas#, din cauza temerilor lui c# ar putea aduce microbi acas#. în consecin#, avea foarte puini pri eteni apropiai. /hiar şi mesele luate împreun# cu prietenii erau rare. 1 se interzicea s# m#n&nce în alt# parte dec&t acas#, iar ea avea oroare s#(şi e'pun# prietenii la bizareriile tat#lui ei> m#nuşi, sp#lat pe m&ini între felurile de m&ncare, inspectarea m&inilor servitorilor, pentru a verifica dac# sunt curate. 4u i se permitea s# împrumute c#ri, iar una dintre guvernantele pe care ea le iubise a fost concediat# pe loc fiindc# le l#sase pe 3elle şi pe o prieten# de(a ei s# f ac# schimb de rochii pentru o zi. /opil#ria şi statutul ei de fiic# s(au încheiat brusc la paisprezece ani, c&nd a fost trimis# la o şcoal# cu internat în renoble. De atunci, n(a mai avut dec&t o relaie superficial# cu tat#l ei, care s(a rec#s#torit imediat dup# aceea. 4oua lui soie era o femeie frumoas#, dar înainte fusese prostituat#, conform spuselor unei m#tuşi nec#s#torite, care i(a zis c# femeia era una dintre multele curve cu care tat#l ei se înt&lnise în ultimii paisprezece ani. oate, s(a g&ndit 3elle ? iar asta a fost prima ei tentativ# de interpretare din timpul terapiei ?, c# el se simea 8; murdar, şi din cauza asta se sp#la tot timpul şi refuza ca pielea lui s(o ating# pe a ei. ? 1n tot acest r#stimp, 3elle a adus vorba despre pariul nostru doar pentru a(şi e'prima recunoştina fa# de mine. `1 numea „cea mai puternic# susinere" de care avusese parte. Ytia ca pariul era un cadou pentru ea şi, spre deosebire de „darurile" pe care le primise de la ali medici ( cuvinte, interpret#ri, promisiuni, „îngri$iri terapeutice" (, cadoul ista era real şi palpabil. /orporal. un teanc de bancnote de o sut# de dolari, c&te una pentru fiecare an împlinit, fiecare bancnot# sp#lat# şi c#lcat#. ? 1ar pariul mai avea şi alt# semnificaie.
? /latini din cap. 3ineînelesX Dar eu nu m# adresez minii tale.
sufletului t#u, i o s# vin# vremea c&nd o s# f ii mai receptiv la spusele mele. =ai mult, e posibil s# te identifici nu numai cu mine, ci i cu 3elle. 4oi trei nu suntem chiar at&t de diferii unul de cel#laltX +S, asta(i tot, hai s# revenim la subiect. ? Aşteapt#X înainte de a porni iar#şi înregistrarea,
m#car era se' prote$at, nici nu se compara cu escapadele ei prin baruri şi pe autostrada. ? A fost cea mai remarcabil# schimbare pe care am v#zut(o vreodat# pe parcursul unei terapii. 3elle spunea c# e perioada cea mai fericit# a vieii ei. Ce provoc, bag(o în orice studiu despre rezultatele obinute prin. terapie. Ar fi pacientul vedetaX une în balan# progresele stea cu d# orice medicamentos > Risperidone, rozac/ea , a'il, c# o s# doarm# la mine în brae, c# o s# comande micul de$un din pat, c# o s# mergem cu maşina la 2ausaiito, unde o s# lu#m masa de pr&nz, apoi o sa dormim dup#(amiaza. Eisa c# ne c#s#torim şi c# m# aştepta s# vin seara acas#. 1nsista c# ar putea s# tr#iasc# fericit# tot restul vieii dac# ar şti c# m# întorc acas#, la ea. 4(avea nevoie s# petreac# prea mult timp împreun# cu mine.
3#rbaii din familia mea mor tineri. La v&rsta mea, tata se afla în coşciug de cincisprezece ani.
îi spuneam. De cinci ani nu mai apucasem s# v#d ştirile de la ora zece. Eederea mea din ce în ce mai proast#, inflamarea cartila$elor mele de la umeri, dispepsia, prostata, balonarea, constipaia. /hiar m# batea g&ndul s#(mi i au un aparat auditiv, doar aşa, de efect. ? Dar am dat(o în bar# cu brio. Am greşit întru totulX 4(a f#cut dec&t s#(i stimuleze apetitul. 1ntr(un mod pervers, o atr#gea teribil g&ndul ca aş putea deveni infirm sau neputincios. Avea fantezii cu mine f#c&nd o comoie cerebral#, visa c# m# p#r#seşte nevasta şi ea se mut# la mine s# m# îngri$easc#. Una dintre reveriile ei favorite era s# aib# gri$# de mine ca o sor# medical#> sa(mi fac# ceai, s# m# spele, s#(mi schimbe aşternutul şi pi$amaua, s# m# dea cu pudr# de talc, iar apoi s# se dezbrace şi s# se urce l&ng# de mine, în patul cu cearceafuri r#coroase. ? Dup# dou#zeci de luni, progresele 3ellei au fost şi mai mari. Din proprie iniiativ#, s( a înscris într(un grup care f#cea terapie antidrog şi se ducea acolo de trei ori pe s#pt#m&n#. =ai f#cea şi munc# de voluntariat 1a şcolile de la periferie, unde le înv#a pe adolescente despre metode anticoncepionale şi 21DA. Husese acceptata la o universitate din localitate. ? /e anume, mi(am consultat sursele posibile de informaii. în perioada vreo dou# ori cu soul ei. Refuzase s# fac# terapie, dar fusese de acordaia, s# m(am vin# s#înt&lnit a$ute ladeîmbun#t#irea 3!

st#rii 3ellei, iar el mi( a confirmat tot ce(mi spusese ea. Yi nu numai at&t, ba chiar mi(a dat permisiunea sa iau leg#tura cu consilierul sectei adepte a creştinismului ştiinific ( care, culmea ironiei, îşi d#dea doctoratul în psihologie clinic# şi îmi citea c#rile ?, şi ea mi(a confirmat povestea 3ellei> se str#duia din r#sputeri s#(şi pun# pe picioare c#snicia, f#r# t#ieturi, f#r# droguri, munc# de voluntariat în folosul comunit#ii. 4u, 3elle $uca cinstit. ? Deci tu ce(ai fi f#cut în situaia asta,
ceilali medici renun#. Dai din cap! Ai auzit asta despre mine! 3ineX =# bucur c# ai aflat c# nu sunt doar un fraier senil. ? Aşa c# îi dai seama în ce poziie m# aflamX /e dracuZ aş fi putut face! începeam s# fiu stresat. Am apelat la toate şmecheriile> am început sa interpretez în disperare, frenetic, de parc# viaa mi(ar fi depins de asta. Am interpretat tot ce mişca. Yi n(am mai avut r #bdare cu iluziile ei. ? De e'emplu, hai s# lu#m fantezia nebuneasc# a 3ellei c# am fi c#s#torii şi c# şi( ar sacrifica temporar viaa pentru a m# aştepta încremenit# toat# s#pt#m&na, ca s# petreac# o or#, dou# cu mine. „/e via# crezi c# e asta şi ce fel de relaie ar fi! am întrebat(o eu. 4(ar fi fost o relaie, ar fi fost şamanism. riveşte lucrurile din perspectiva mea, spuneam eu. /e satisfacie îşi închipuia c# aş fi avut eu de pe urma unui asemenea aran$ament! 2# o vindec numai prin prezena mea de o ora era o fantasmagorie. Asta ar fi fost o relaie! 4uX Aşa ceva nu putea e'ista, ea m# privea ca pe o icoan#. /&t 36

priveşte obsesia ei de a mi(o suge şi de a(mi înghii sperma, acelaşi lucru. + fantasmagorie. 2e simea goal# pe din#untru şi voia s(o umplu eu cu esena mea. /hiar nu putea s#(şi dea seama ce f#cea, nu putea s#(şi dea seama c# greşea c&nd confunda simbolicul cu realitatea concreta! /&t credea ea c# o s(o umple cantitatea mea derizorie de sperm#! 1n c&teva secunde, acidul ei hidrocloric gastric n(o s#(i mai lase dec&t nişte lanuri de AD4 fragmentat. ? 3elle încuviina cu gravitate din cap, aprob&ndu(mi interpret#rile frenetice, iar apoi se întorcea la tricotatul ei. /olega ei de la 4arcoticii Anonimi o înv#ase s# tricoteze şi, pe parcursul ultimelor s#pt#m&ni, lucrase încontinuu la un pulover cu torsade pentru mine, pe care s#(l port în Keeendul din 2an Hrancisco. 4(am g#sit nici o cale sa mişc ceva în ea. Da, era de acord c# probabil îşi fundamenta viaa pe o iluzie. oate c# ea c#uta arhetipul b#rbatului b#tr&n şi înelept. Yi ce era at&t de r#u în asta! Asista şi la un curs de antropologie şi citea Creanga (e %ur1) =i(a amintit c# ma$oritatea oamenilor au tr#it conform unor concepte iraionale precum totemuri, reîncarnare, rai şi iad, chiar şi vindecarea terapeutic# transferenial# sau divinizarea lui Hreud. „+rice ine e bun, spunea ea, „iar g&ndul c# o s# petrecem un Keeend împreun# ine. Asta a fost cea mai frumoas# perioad# a vieii mele, e ca şi cum aş fi m#ritat# cu t ine. < ca şi cum te(aş aştepta şi aş şti c# în cur&nd vii acas#, la mine. =# ine pe linia de plutire, m# menine satisf#cut#". Yi rostind vorbele astea, s(a întors la tricotat. Afurisitul #ia de puloverX îmi venea si i(; smulg din m&n#. ? şi Dup# dou#zec şi dou# de s(o luni,implor, am intrat în panic#. =i(arn toat# st#p& nirea de sine am început s(oi linguşesc, s# bag str&mbe. 1(am pierdut inut discursuri despre iubire. „2pui c# m# iubeşti, dar iubirea e o relaie, iubirea înseamn# s#(i pese de cel#lalt, s#(i pese de cum e şi de ce anume vrea cel#lalt. ^ie îi pas# vreodat# de mine! De ce simt eu> Ce g&ndeşti vreodat# la sentimentele mele de vinov#ie, la teama mea, la ce impact ar avea asupra respectului meu de sine faptul c# aş face un lucru imoral! La impactul asupra reputaiei mele, la riscul pe care mi(; asum ? la profesia mea, ia c#snicia mea!" ? „De c&te ori, îmi r#spundea 3elle, mi(ai amintit c# suntem dou# persoane într(o relaie uman# ? nici mai mult, nici mai puin! ; Amplu studiu despre magie şi religie al lui sir ames eorge Hra( zer N;7QJ?;5J;O. 3#

=*ai rugat s# am încredere în tine, iar eu am avut încredere în tine, am avut încredere în cineva pentru prima oar# în via#. Acum eu te rog pe !ine s# ai încredere în 'ine) Asta o s# fie secretul nostru. 11 iau cu mine în morm&nt. 1ndiferent ce s(ar înt&mpla. entru totdeaunaX 1ar în ce priveşte respectul de sine, vinov#ia ta şi gri$ile pe care i le fad din cauza carierei tale, p#i, ceri mai important dec&t faptul c# tu, un vindec#tor, m# vinded! + s# pui pe primul plan regulile, reputaia şi etica!" Ai vreun r#spuns bun la asta,
înelegerii. Cr#ise vreme de (oi ani numai cu g&ndul la Keeendul #sta. +are ar mai putea s# aib# vreodat# încredere în mine! 2au în vreun alt terapeut! 2au în oricine al!cine"a> entru as!a m(a anunat ea, ar trebui s# m# simt vinovat. 4u trebuia s# spun# prea multe. Ytiam ce ar fi însemnat pentru 3elle tr#darea mea. 4u mai avusese tendine autodistructive de peste doi ani, dar n(am nici o îndoial# c# nu(şi ieşise din m&n#. 2incer vorbind, eram convins c#, dac# nu mi(aş fi respectat promisiunea, 3elle s(ar fi sinuds. înc# mai încercam sa scap din capcan#, dar b#t#ile mele de aripi deveneau din ce în ce mai pl#p&nde. W? Am şaptezeci de ani, tu ai treizeci şi patru, i(am zis eu. Ar fi nefiresc s# facem se'. ? /haplin, Sissinger, icasso, Gumbert Gumbert şi Lolita, a r#spuns 3elle fari a se mai osteni s#(şi ridice privirea de pe lucrul ei de m&n#. (? Ai f#cut ca toat# chestia asta s# a$ung# la un nivel de(a dreptul grotesc, i(am spus eu, totul e at&t de umflat, de e'agerat, at&t de departe de realitate. < imposibil ca Keeendul #sta s# nu te dezam#geasc#. W? /el mai bun lucru care s(ar putea înt&mpla ar fi s# fiu dezam#git#, a replicat ea. Adic# ştii ? s#(mi dispar# obsesia pentru tine, „transferul meu erotic" aşa cum îi place ie s#(l numeşti. < imposibil ca asta s# d#uneze terapiei noastre, Am continuat s# fiu evaziv. (? în plus, la v&rsta mea, nu prea mai eşti potent. (? 2e@mour, m(a apostrofat ea, m# surprinzi. înc# n(a' îneles, nu m# intereseaz# nici potena ta, nici actul se'ual.
4u ca pe un pacient. De altfel, 2e@mour, şi aici şi(a ascuns faa în spatele puloverului tricotat pe $um#tate, s(a uitat sfioas# pe deasupra lui la mine şi a spus> + s# te fut cum n(ai mai fost futur niciodat#X ?( 1ar apoi timpul a e'pirat. Crecuser# dou#zeci şi patru de luni şi n(am avut de ales, am fost nevoit s#(mi pl#tesc datoria diavolului. Ytiam c#, dac# m(aş fi eschivat, consecinele ar fi fost catastrofale. e de alt# parte, dac# m# ineam de cuv&nt! Atunci cine ştie! oate c# avea dreptate, poate c# obsesia chiar îi disp#rea. oate c# f#r# transferul erotic, şi(ar fi canalizat energia spre îmbun#t#irea relaiei cu soul ei. Yi(ar p#stra încrederea în terapie. e'trem de fluctuant. încercam nu in transferul cont de el meu! în decizia tr ecut din cauza contratransferului meu, eram convins c# n(am alt# opiune raional#. Yi înc# sunt convins de asta, în pofida celor înt&mplate. Dar recunosc cu vinov#ie c# m# simeam de(a dreptul fascinat.
şedine cu vreo zece, doisprezece 39

pacieni de(ai mei cam de dou# ori pe an. De fapt, 3elle participase la un Keeend din #sta în primul ei an de terapie. ? Ai f#cut vreodat# aşa ceva,
? Yi apoi ne(am întors la viaa real#. Teeendul s(a terminat. 3elle şi cu mine am revenit ia cele dou# şedine s#pt#m&nale. ori încerc#m s# ne întoarcem la munca serioas#, adic# s# revenim la o relaie tradiional#, nu fizica, ori încet#m s# mai pretindem c# facem terapie şi încerc#m s# stabilim între noi o relaie pur social#. 1ar „social#" nu însemna se'ual#> nu voiam s# le amestec. ^i(am mai zis, am participat la conceperea regulilor de conduit# care îi condamnau pe terapeuii şi pe pacienii ce întreineau relaii se'uale dup# încheierea terapiei. De asemenea, i(am spus foarte clar c#, av&nd în vedere c# nu mai f#ceam terapie, nu mai accept nici un ban de la ea. ? 4ici una dintre cele dou# alternative n(a fost acceptat# de 3elle. 1 se p#rea o

ipocrizie s# ne întoarcem la o relaie terapeutic# formal#. +are relaia terapeutic# nu e cea în care nu te prefaci! 1ar în ce priveşte banii, asta era imposibil. 2oul ei îşi f#cuse cabinetul acas# şi îşi petrecea ma$oritatea timpului acolo. /um ar fi putut ea s#(i e'plice unde se ducea regulat de dou# ori pe s#pt#m&n#, dac# nu completa cecuri pentru tratament! ? 3elle m(a certat c# am o viziune prea restr&ns# asupra terapiei, „înt&lnirile noastre ? intime, $uc#uşe, emoionante, în timpul c#rora facem uneori dragoste, concret, pe canapea ? asta e terapie. Yi chiar o terapie bun#. De ce nu poî înelege asta, 2e@mour!" întreba ea. „Cerapia eficient# nu e o terapie bun#! ^i(ai uitat declaraiile cu privire 1a aspectul cel mai important într(o terapie-! Func*ionea5+! 1ar terapia mea nu funcioneaz#! 4u m# comport bine în continuare! 4(am cedat niciodat# tentaiilor. 4u mai am nici un simptom. Am J; absolvit şi şcoala. încep o via# nou#. =(ai schimbat, 2e@mour, iar acum n(ai altceva de f#cut dec&t s# petreci în continuare dou# ore pe s#pt#m&n# aproape de mine. ?W 3elle era şmecher#, nu glum#. Yi din ce în ce mai inteligent#. 4u puteam s#(i prezint nici un contraargument care s# îi demonstreze c# aran$amentul #sta nu era o terapie bun#. ? îns# ştiam c# nu putea fi aşa. îmi pl#cea prea mult. încetul cu încetul, prea încet de fapt, mi(am dat seama c# intrasem în bucluc p&n#(n g&t. +ricine ne(ar fî v#zut împreun# ar fi tras concluzia c# profitam de transferul ei şi m# foloseam cum aveam chef de pacient# ca s#(mi satisfac nevoile. 2au c# eram un gigolo boşorog cu tarife e'orbitanteX ? 4u ştiam ce s# fac. una era f#cut# în timp ce ne cazam 1a hotelul Hairmont, alta cu noi in&nd valizele în m&na şi intr&nd împreun# în camer#, a treia era un al formularului pe numele care îl completaser#m la recepia hotelului ( 3elle pl#tise cuprim(plan bani ghea# şi ne trecuse cu de dr. şi doamna 2e@mour. A patra ne ar#ta îmbr#işai pe fundalul vederii panoramice a podului olden ate. ?( în cas#, pe masa din buc#t#rie, am g#sit dou# scrisori> una de la soul 3ellei pentru soia mea, în care scria c# ar interesa(o probabil cele patru fotografii ataşate, care zugr#veau ce tip de tratament îi oferea soul ei nevestei lui. 2punea c# a trimis aceeaşi scrisoare şi 2

comitetului de etic# medical#, termin&nd cu o ameninare nasoal# care sugera c#, dac# m# mai v#d vreodat# cu 3elle, atunci procesul ar fi cel mai puin i mportant lucru cu care s(ar confrunta familia Crotter. A doua scrisoare era de 1a soia mea ( scurt#  i la obiect ( în care m# ruga s# nu m# mai ostenesc s#(i dau e'plicaii. 4(aveam dec&t s# discut cu avocatul ei. =i(a acordat dou#zeci şi patru de ore s#(mi fac baga$ele şi s# ma mut din cas#. ? Deci,
meu de la spitalul acific RedKood ? şi n(am auzit lucruri prea bune. 2oul ei a divorat de ea şi, p&n# ia urm#, a fugit din ar# cu banii familiei. De luni de zile avea suspiciuni în ce(o priveşte pe 3elle, înc# de c&nd îi descoperise prezervative în geant#. Asta, fireşte, e înc# o ironie> doar fiindc# terapia îi mai domolise auto dis rructivitarea, acceptase s# foloseasc# prezervative în escapadele ei. ? /&nd am auzit ultima oar# de ea, 3elle era într(o stare îngrozitoare, o luase de la cap#t. Eechile simptome îi reveniser#> dou# intern#ri pentru încerc#ri de suicid ? o dat# şi(a t#iat venele, a doua oara a luat o supradoz# serioas#. Are de g&nd s# se sinucid#. Ytiu bine. 2e pare c# a încercat s# se duc# la ali trei terapeui, i(a concediat pe r&nd pe toi, acum refuz# s# mai fac# terapie şi ia din nou droguri puternice. ? Yi ştii care(i chestia cea mai rea! Ytiu ca aş putea s(o a$ut, chiar şi acum. 2unt sigur de asta, dar mi s(a interzis prin ordin $udec#toresc s(o mai v#d sau s# mai vorbesc cu ea, sub ameninarea unei pedepse severe. Am primit mai multe mesa$e telefonice de la ea, dar avocatul meu m(a avertizat c# sunt în mare pericol şi mi(a ordonat sa nu(i r#spund, dac# vreau s# nu a$ung la închisoare. A luat leg#tura cu 3elle şi a anunat(o c# ordinul $udec#toresc nu îmi permite s# comunic cu ea. &n# la urm#, nu m(a mai sunat. ? /e am de g&nd s# fac! La 3elle te referi! < o decizie nasoal#. =a distruge faptul c# nu pot s#(i r#spund la telefon, dar nu(mi plac 3

închisorile. Ytiu ca aş fi în stare s(o a$ut enorm doar discut&nd zece minute cu ea. /hiar şi acum. 4eoficial, opreşte înregistrarea, sunt un b#tr&n nenorocit şi $ alnic. Descura$at, singur, plin de îndoieli, îmi sf&rşesc viaa în dizgraie. ? 4u, simptome psihomotorii, insomnii, pierdere în greutate, nimic =ersi de, deşi ofert#. ?din toate 4u,astea. nu(i suîcidal# recunosc c# m# simt atras de nefiin#. Dar sunt un supravieuitor. =# t&r#sc în beci şi îmi ling r#nile. ? Da, foarte singur. Am tr#it al#turi de soia mea din obişnuin# vreme de muli ani. Dintotdeauna munca a fost viaa mea. /#snicia s(a aflat la periferia vieii mele. 2oia mea a spus întotdeauna c# îmi satisfac toate nevoile de apropiere afectiv# cu pacienii mei. Yi avea dreptate. Dar nu de asta m(a p#r#sit. Ata'ia mea progreseaz# rapid, si nu cred c# o înc&nta ideea de a(mi deveni infirmier# cu norm# întreag#. 3#nuiala mea e c# s(a bucurat c&nd a g#sit un prete't s# se eschiveze de la corvoada asta. 4u pot s(o condamn. ? 4u, n(am nevoie s# urmez nici un fel de terapie. Ci(am spus, nu sunt un depresiv clinic. îi apreciez întrebarea,
/&nd
lase a$utat, în c&teva minute a schimbat subiectul conversaiei, vorbind despre viitorul 1ui era un terapeut înn#scut şi avea datoria faa de el însuşi s#(şi împlineasc# destinul. L(a invitat pe 4iciodat# nu mi(aş tr#da un pacient. a pretins c# 2e@mour, nu 3elle, fusese victima. Dar cazul nu avea nici o şans# de c&ştig, iar 3elle a primit doua milioane de dolari ( suma ma'im# acoperit# de asigurarea de malpra'is a 1ui 2e@mour. Avocaii ei ar fi cerut mai mult, dar nu prea avea nici un rost s(o fac#, pentru c#, dup# divor şi plata impozitelor, 2e@mour r#m#sese cu buzunarele goale. Astfel s(a încheiat povestea de persona$ public a lui 2e@mour Crotter. La puin# vreme dup# proces a p#r#sit oraşul în t#cere şi nu !

s(a mai auzit niciodat# de el, cu e'cepia unei scrisori Nf#r# nici o adresa a e'peditoruluiO pe care
vreun indiciu, vreo certitudine cu privire ia ce se alesese de 2e@mour şi 3elle. 2oluia problemei, se g&ndea el, se afla în ochii 3ellei. #reau melancolici, chiar dezn#d#$duii. De ce! +binuse ce îşi dorise, nu(i aşa! 2(a apropiat de 3elle şi a încercat s#(i prind# privirea. Dar ea se uita mereu în alt# parte. Unu De trei ori pe s#pt#m&n#, în ultimii cinci ani, ustin Asrrid îşi începuse ziua cu o vizit# la dr, la ora 6>Q: dimineaa a urcat pe scara casei în stil victorian din 2acra( mento 2treet, elegant zugr#vit# în mov şi aca$u, a traversat vesti btdul, apoi a urcat la eta$ul al doilea, în sala de aşteptare luminat# discret, îmbibat# de aroma $ilav# şi p#trunz#toare a cafelei italieneşti proasp#t r&şnite. ustin a inspirat ad&nc, apoi şi(a turnat cafea într(o can# $aponez# împodobit# cu un curmal pictat de m&n#, s(a aşezat pe canapeaua rigid# din piele verde şi a deschis ziarul la seciunea sportiv# din San Francisco Chronicle) Dar ustin nu putea s# citeasc# despre meciul de baseball de ieri. 4u într(o zi ca asta. 2e înt&mplase ceva spectaculos, ceva demn de s#rb#torit. A împ#turit ziarul şi s(a uitat fi' la uşa lui
cravata înflorat# de la Libert@;. Am&ndoi aveau vreo şapte ilograme în plus, carnea lui ustin rev#rs&ndu(i(se în b#rbia dubl# şi în guş#, iar burta lui „Am nevoie de a$utor s# scap din c#snicia astaX;; Luni de zile, ustin ar !re/ui s#(şi p#r#seasc# soia, fiindc# era una dintre cele mai nasoale casnicii de care auzise vreodat#. 1ar în urm#torii cinci ani,
greş. produce sin gur es#turile. $

4u poi ,or*a oamenii s# se schimbe". Dar, p&n# la urm#, chiar şi s# scoat# tot ce(i mai bun dintr(o c#snicie nasoal#, s# capete mai mult# autonomie la serviciu, s#(şi dezvolte aptitudini sociale mai bune. niciodat# nu se înt&mpla nimic neprev#zut. „greşeal# ( am cerut informaii ? contratransfer!" =ai t&rziu, în supervizare, o s# r#sfoiasc# notiele astea împreun# cu =arshal. Dar şi ei ştia c# era o t&mpenie din partea lui s#(i cear# informaii. De ce ar trebui ca el s#(l p#c#leasc# pe ustin s# continue! 4(ar fi trebuit s# cedeze şi s#(şi manifeste curiozitatea. Nechi/5ui! ( asta spusese despre el =arshal cu vreo dou# s#pt#m&ni în urm#. „înva# s# aştepi", i(ar f i zis acesta. „Ar trebui s# fie mai important pentru ustin s#(i povesteasc#, dec&t pentru tine s# asculi. 1ar dac# el alege s# nu3*i povesteasc#, atunci ar trebui s# te concentrezi asupra motivului vineavea la tine, te pl#teşte şi totuşi ascunde informaii."
aran$eze len$eria intima, nu şovaia, nu(şi cerea scuze ca(şi l#sase ziarul s# cad# pe podea l&ng# scaunul lui. ? #i, mi(aş dori s# am mai multe de spus ( totul a mers at&t de uşor. De parc# aş fi fost pe pilot automat. ur şi simplu am f#cut(o. Am ieşit pe uş#X ustin s(a refugiat în t#cere. înc# o dat#,
=(am simit din ce în ce mai aproape de ea, din ce în ce mai confortabil în prea$ma ei. 1ar apoi, ieri, Laura a zis pe un ton foarte normal „ustin, e timpul s# te mui la mine". ? Yi ştii, a continuat ustin, d&ndu(şi la o parte firele de musta# care(i g&dilau n#rile, m(am g&ndit, are dreptate, chiar e timpul s(o fac. Laura îi spune s#(şi p#r#seasc# nevasta, şi el îşi p#r#seşte nevasta. re de o clip#, pur şi simplu urm#resc felul în care înoat# femela şi observ# c&t de vizibil modific# traiectoriile de înot ale peştilor masculi ( ale tuturor în afar# de cele ale masculilor dominani. uterea unei femele frumoase, fie ea peşte sau omX 2ublimX Laura, abia ieşit# de pe b#ncile liceului, pur şi simplu îi spusese lui ustin c# era ti mpul s#(şi p#r#seasc# soia, iar el i se supusese. e c&nd el,
iniiativ#, m#car un singur cuv&nt mie sau copiilor! Unde eşti! /orpul t#u e aici, tu nuX La sf&rşitul cinei, c&nd ea str&ngea masa, zdr#ng#nind şi pocnind vasele, a ad#ugat> „4ici m#car nu ştiu de ce te mai oboseşti s#(i aduci acas# corpul;;. Yi atunci, /arol are dreptate. Are dreptate. &e ce '+ 'a! o/osescAA înc# o dat# mi(am zis în sinea mea> &e ce '+ 'ai o/osescB 1ar pe urm#, pur şi simplu, am spus cu voce tare „/arol, ai dreptate. în chestia asta, ca şi în celelalte, ai dreptateX 4u şdu (e ce m# mai obosesc s# vin acas#. Ai perfect# dreptate*;. Yi aşa, f#r# s# mai spun nici un cuv&nt, m(am dus sus şi mi(am împachetat tot ce am putut s# bag în prima valiz# pe care am g#sit(o la îndem&n# şi am ieşit din cas#. Eoiam s#(mi iau mai multe lucruri, s# merg înapoi cu o valiz# mai mare. + ştii pe /aroX, ar sf&şia şi ar arde tot ce n(apuc s# iau cu mine. Eoiam s# m# întorc dup# computer. + s#(l sf#r&me cu ciocanul. Dar ştiam c# era o chestiune de via# şi de moarte. Dac# intri iar#şi în casa, mi(am spus în sinea mea, eşti pierdut. =# cunosc. + cunosc şi pe /arol. 4u m(am uitat nici în dreapta, nici în st&nga. Am continuat s# merg şi, chiar înainte s# închid uşa din fa#, mi(am b#gat capul în#untru şi am zbierat, iar# s# ştiu unde erau /arol sau copiii „+ s# v# sun".ustin 1ar apoi m(am c#ratîndracu de scaun. acoloX A tras ad&nc aer în piept, s(a l#sat pe spate e'tenuat şezuse aplecat fa# pe şi a spus> ? Asta(i tot ce am de spus. ? Yi s(a înt&mplat asear#! ustin a încuviinat din cap, ? =(am dus direct la Laura acas# şi ne(am inut în brae toat# noaptea. Doamne, c&t de greu mi(a fost s# plec din braele ei azi(di( mineaa. /u greu îi pot descrie ceea ce am simit, a fost îngrozitor. ? încearc#, a insistat
? 2cena aia de asear# cu /arol ? te(a însp#im&ntat ani de zile. Yi totuşi, pari optimist. ? Dup# cum spuneam, Laura şi cu mine ne potrivim, suntem sortii si fim împreun#. < un înger venit din rai special pentru mine. în dup#(amiaza asta mergem s# c#ut#m un apartament. ? Yi eşti întru totul optimist! ? /e vrei s# spui! ? Adic#, #sta e un eveniment memorabil. H#r# îndoial# ca ai mai multe tr#iri legate de el, nu! !2

Dar ustin nu i(a dat lui
munciser# la slug#rnicia înnebunitoare a lui ustin, de şedinele c&nd vorbiser# despre înclinaia lui ustin de a(şi cere scuze pentru orice şi de a nu cere nimic, de a nu se pl&nge nici m#car de faptul c# lumina soarelui de diminea# îi intra în ochi, neîndr#Inind s# întrebe dac# se pot l#sa în $os $aluzelele. Av&nd în vedere c# deaici plecaser#,
Gopa, înc# un r#spuns complet necatacteristic lui ustin, + declaraie de independen#. Fii ,erici! s(a g&ndit ? 3un# întrebare, ustin. #i, m# simt inut la distan#, l#sat pe dinafar#, de parc# ie i s(a înt&mplat ceva important ( nu, nu(i bine aşa. D#(mi voie s# o spun altfel> (e -arc+ !u aiJaeu!s+ se 0n!.'-le ce"a i'-or!an! şi vrei s# ii acel ceva departe de mine, ca şi cum n(ai vrea s# fii aici, ca şi cum ai vrea s# m# e'cluzi. ustin a încuviinat apreciativ din cap. ? /orect, c#minul meu, laptopul meu Coshiba, copiii, hainele, bicicleta, rachetele mele de tenis, cravatele, televizorul meu =i tsubishi, casetele mele video, /D(urile. + ştii pe /arol, n(o s#(mi dea nimic, o s# distrug# tot ce îmi aparine. Auuu... ustin s(a str&mbat, împreunat şi s(ac&tchircit de parc# tocmai ar 2m#car fost pocnit în burt#. Ducerea eşi(a acolo, pot s# om&inile ating, vezi de aproape c! Dar ast#zi, o zi, vreau s# uit, m#car pentru c&teva ore. 1ar tu nu vrei si mi laşi. 4ici m#car nu pari vreun pic înc&ntat c#, în sf&rşit, am p#r#sit(o pe /arol.
? /e s# fiu! Aidoma unui bo'er n#ucit,
lucru pentru mine e sa nu m# mai întorc niciodat#. =(am smuls de acolo, şi acum important e s# m# in departe, s# m# in departe pentru totdeauna. Cot restul şedinei, „4u da înapoi... aminteşte(i c&t de mult# vreme ai t&n$it s# faci aşa ceva... ai procedat în interesul t#u... probabil c# #sta e cel mai important lucru pe care l(ai f#cut vreodat#. ? 2# m# duc s# discut cu /arol! Dup# nou# ani, oare nu(i datorez asta! ? Gai s# dezbatem subiectul, i(a sugerat
/arol era o pisic# s#lbatic#, un lup devorator, o nebun# care tiraniza cu iraionalitatea ei. „uoi nenorocit ce eşti, n(am de g&nd s# mai stau nici o secund# cu tineS. ustin a prins(o, dar ea şi(a înfipt unghiile în braul lui şi, pe c&nd s#rea în mi$locul maşinilor, l(a zg&riat violent, l#s&ndu(i patru urme ad&nci şi roşii pe m&n#. Dup# ce a ieşit din maşin#, care se deplasa cu vreo dou#zeci şi cinci de ilometri la or#, /arol s(a împleticit vreo trei sau patru paşi smucii, şi apoi s(a lovit şi a c#zut peste capota unei maşini parcate. ustin a oprit maşina şi a fugit l a ea, fac&ndu(şi loc prin mulimea care se str&nsese de$a. z#ceacoatele, întins# obra$ii pe strad#, ameit#, calm#, cum&inii ciorapii rupi,fracturat#. genunchii îns&ngerai, cu ambulana, camera de gard#, interogatoriul umilitor al poliiei şi al personalului medical. ustin a fost profund zdruncinat. Yi(a dat seama c# nici m#car cu a$utorul lui
lucrurile p#ruser# at&t de b#tute(n cuie cu /arol. oate c#, odat# sc#pat de ea, ustin devenea

receptiv, chiar şi pentru scurt# vreme, la eforturile terapeutice. ? Acum chiar am nevoie de un sfat. dac# inea, infantilizai pacientul, dac# d#dea greş, p#reai de rahat. Dar în situaia asta n(avea de ales. ? ustin, nu cred c# deocamdat# ar fi înelept s# te înt&lneşti cu ea. Las# sa mai treac# un timp. D#(i voie s#(şi vin# în fire. 2au, poate, încearc# s# te înt&lneşti cu ea în prezena unui terapeut. + s#(mi fac eu timp sau, şi mai bine, o s#(i dau numele unui terapeut de cuplu. 4u m# refer la unul dintre cei pe care i(ai cunoscut de$a, ştiu ca nu v(ai îneles. /ineva nou. /arol sabotase întotdeauna terapia de cuplu. Dar nu con*inu!ul # sfatul în sine pe care id d#duse ( conta. în momentul de fa#, important era -rocesul> relaia din spatele cuvintelor, f#ptui c#(i oferise spri$in lui ustin, faptul c# se revanşase pentru c# fusese laş şi b#tuse în retragere, f#ptui c# salvase şedina. ? 1ar dac# te simi presat şi ai nevoie s# vorbeşti cu cineva p&n# 1a urm#toarea şedin#, sun#(m#, a ad#ugat „ Tehnica 'ea e s+ a/an(one5 orice !ehnic+) Tehnica 'ea e s+ s-un a(e"+rul) /&nd s(a încheiat ora, s(a petrecut un lucru ieşit din comun.
graşi, r&n$ind, ridic&nd paharele pentru a face toasturi idioate, ar#t&ndu(le copiilor lor b#tui în cap aparatul de fotografiat, t&r( ş&indu(şi picioarele p&n# la ringul de dans. 2# se duc# toi la dracuZX 1n cur&nd, orice urm# a lui ustin şi a f amiliei lui ardea mocnit în şemineu. Acum şi nunta ei, ca şi c#snicia, se preschimba în cenuş#. 4u mai r#m#seser# în album dec&t c&teva fotografii cu ea, cu mama ei şi cu c&iva prieteni, inclusiv asociatele ei din firma de avocatur#, 4orma şi Gearher, pe care le va suna

diminea# pentru a le cere a$utorul. 2(a uitat îndelung la poza mamei sale, t&n$ind cu disperare dup# a$utorul ei. Dar mama ei murise, era de cincisprezece ani în p#m&nt. ierise îns# cu mult înainte de asta. 1n vreme ce cancerul 1nvada lent fiece spaiu al corpului ei, femeia paralizase de !$

groaz#, şi ani de zile /arol fusese mama mamei ei. A rupt paginile cu fotografiile pe care şi le dorea, a f#cut buc#i albumul şi l(a aruncat şi pe el în foc. Doar dup# un minut, s(a g&ndit mai bine ? coperile albe din plastic ar putea s# emane gaze to'ice pentru gemenii ei de opt ani. =ai t&rziu, o s# le puni l&ng# celelalte gunoaie ramase, o s# faca un pachet şi o s# i(; trimit# lui ustin. Apoi, biroul lui ustin. Avea noroc> era sf&rşitul lunii, şi ustin, care muncea pe post de e'pert(contabil pentru lanul de magazine de pantofi al tat#lui s#u, îşi adusese de lucru acas#. Coate h&rtiile lui ? fac( turiere, state de plat# ( au c#zut rapid prad# foarfecii. /hestiile importante, /arol ştia asta, erau în computer, sub parol#. 1mpulsul ei a fost s#(l sf#r&me cu ciocanul, dar s(a g&ndit mai bine ? nu i(ar strica un computer de cinci mii de dolari. Ytergerea de fişiere era metoda potrivit#. A încercat si deschid# documentele, dar ustin 1e parolase. Cic#los paranoicX + s# anga$eze pe cineva s# o a$ute cu asta. 1ntre timp, a încuiat computerul în cuf#rul ei din lemn de cedru şi şi(a propus s# schimbe toate încuietorile din cas#. înainte de r#s#ritul soarelui, s(a tr&ntit în pat, dup# ce a verificat pentru a treia oar# ce fac gemenii. arurile lor erau pline de p#puşi şi animale din pluş. Respiraie profund#, liniştit#. /e somn inocent, gingaş. Doamne, c&t îi invidia. A dormit zv&rcolindu(se trei ore, p&n# c&nd s(a trezit din caUza unei f#lci care o durea. 2cr&şnise din dini în somn. /uprinz&ndu(şi faa cu m&inile, pe c&nd îşi închidea şi îşi deschidea gura, putea s# aud# trosniturile. 2(a uitat în lateral, la locul gol unde ar fi trebuit s# fie ustin, şi a morm#it „uoi ce eşti. 4u merii tu dinii meiX Apoi, d&rd&ind şi in&ndu(şi genunchii la piept, s(a ridicat în capul oaselor, între( b&ndu(se unde se afla el. Lacrimile care i se scurgeau pe obra$i şi pe c#maşa de noapte au surprins(o. Le(a şters şi şi(a fi'at privirea pe v&rfurile lucioase ale degetelor. /arol era o femeie cu o energie e'traordinar#, care aciona rapid şi hot#r&t. 4u g#sise niciodat# alinare privind în interiorul ei şî  considera pe cei care o f#ceau, ca ustin, nişte poltroni. Dar nu mai putea face nimic> distrusese orice urm# a lui ustin, şi acum se simea cu inima at&t de grea, înc&t abia se mal putea mişca. Dar înc# mai putea s# respire şi, amintindu( şi Q5c&teva e'erciii de la orele de @oga, a inspirat ad&nc şi a dat afar#, încet, $um#tate din aer. Apoi a e'pirat $um#tate din aerul r#mas, pe urm# alt# $um#tate, şi înc# una. Asta a a$utat(o. A mai încercat un e'erciiu pe care i(; recomandase instructorul de @oga. 2(a g&ndit c# mintea ei este o scen# de teatru şi c# ea st# în mi$locul publicului, contempl&nd impasibil# cum i se deruleaz# g&ndurile. 1ns# n(a ap#rut nimic, doar o succesiune de sentimente dureroase şi incomplete. Dar cum s# 1e diferenieze şi s# le îneleag#! Cotul p#rea c# se combin# într(un întreg. + imagine i(a plutit prin faa ochilor, chipul unui b#rbat pe care îl ura, un b#rbat a c#rui tr#dare îi l#sase cicatrici de neşters> dr. Ralph /ooe, psihiatrul pe care îl cunoscuse la secia de psihologie a facult#ii pe care o absolvise. Un chip rozaliu, curat, rotund ca o lun#, cu smocuri de p#r blond în creştet. 2e dusese la el în anul doi, din cauza lui Rust@, un b#iat cu care fusese împreun# de la paisprezece ani. Rust@ fusese primul ei iubit şi, vreme de patru ani, îi fusese de folos, permi&ndu(i s# evite c#utarea st&n$enitoare a unui partener cu care s# se duc# la balul de absolvire sau cu care s# ias# în oraş şi, mai t&rziu, cu care s# fac# se'. 2e dusese dup# Rust@ la 3roKn Uni( versit@, se înscrisese la toate cursurile 1a care se ducea el, negociase s# stea într(o camer# dtntr(un c#min aproape de al lui. Dar poate îl inuse prea str&ns> p&n# la urm#, Rust@ s(a combinat cu o frumoas# student# franuzoaic# de srcine

vietnamez#. /arol nu mai suferise niciodat# intr(un asemenea hal. =ai înt&i, a inut totul în ea> pl&ngea în fiecare noapte, refuza s# m#n&nce, nu se ducea la cursuri, lua amfetamina. e urm#, a cuprins(o furia> i(a distrus camera lui Rust@, i(a t#iat cauciucurile de la biciclet#, a urm#rit(o şi a h#ruit(o pe noua lui iubit#. +dat# i(a urm#rit p&n# într(un bar şi a v#rsat pe ei o halba de bere. La început, dr. /ooe a a$utat(o. Dup# ce i(a c&ştigat încrederea, a încura$at(o s# in# doliu dup# pierderea ei. =otivul pentru care suferina ei era at&t de intens#, i(a e'plicat el, era c# pierderea lui Rust@ redeschisese marea ran# a vieii sale> faptul ci a fost abandonat# de tat#. 3#rbatul fusese „dat disp#rut la ZToodstoc". /&nd ea avea opt ani, el se dusese la un concert la Toodstoc şi nu se mai întorsese. La început, primise c&teva vederi mai înt&i din Eancouver, 2ri Lana şi 2an Hrancisco, dar dup# aceea renunase chiar şi la genul #sta de comunicare. îşi amintea c# a v#zut(o pe mama ei sfaşiindu(i şi arz&ndu(i toate fotografiile şi hainele. e urm#, mama ei n(a mai vorbit niciodat# despre el. "0

Dr. /ooe a insistat c# suferina ei în urma desp#ririi de Rust@ îşi tr#gea seva din acest abandon. /arol a opus rezisten#, susin&nd c# n(are nici o amintire pozitiv# despre tat#l ei. oate c# nu amintiri con:!ien!e a r#spuns dr. /ooe, dar n(ar putea e'ista un locşor care s# g#zduiasc# e'perienele frumoase uitate din copil#ria ei! Yi cum r#m&ne cu tat#l visurilor şi n#zuinelor el, tat#l protector, ocrotitor şi iubitor pe care nu l(a avut niciodat#! Yi dup# acest tata inea ea doliu, iar faptul c# Rust@ o p#r#sise îi deschisese şi cripta asta a suferinei. Dr. /ooe a a$utat(o s# priveasc# lucrurile şi dintr(o alt# perspectiv#, adic# s# plaseze desp#rirea de Rust@ în conte'tul traiectoriei vieii ei> avea doar nou#sprezece ani, iar amintirile despre Rust@ aveau s# p#leasc# în timp. este vreo c&teva luni, rareori o s# se mai g&ndeasc# la el, iar peste c&iva ani, o s# r#m&n# doar cu amintirea vag# a unui tip t&n#r şi de treab# pe nume Rust@. + s# apar# ali b#rbai. De l&pt, de$a a-+rea alt b#rbat, fiindc#, în timp ce vorbea, dr. /ooe îşi tr#gea cu viclenie scaunul mai aproape de ea. + asigura c# era o femeie atr#g#toare, ,oar!e atr#g#toare, o inea de m&n# c&nd pl&ngea, o îmbr#işa str&ns la sf&rşitul şedinelor şi îi spunea c# o femeie at&t de atr#g#toare ca ea n(o s# aib# nici o dificultate s# farmece ali b#rbai. De e'emplu, chiar pe el, îi zicea, m#rrurisindu(i c# se simea atras de ea. Dr. /ooe şi(a raionalizat aciunile prin teorie. „Atingerea e indispensabil# vindec#rii tale, /arol. Rust@s#afie a&at aprinşi desp#ririlor preverbale din pruncie, iar Desp#rirea tratamentul de trebuie şi elt#ciunii nonverbal. 4uaipoi sa te adresezi verbal unor amintiri corporale de genul #sta, ele trebuie s# fie alinare de consol#ri şi dezmierd#ri fizice. /onsol#rile fizice s(au transformat în cur&nd în consol#ri se'uale oferite pe un covor persan ros şi mizerabil, care separa cele dou# scaune. De arunci încolo, şedinele au respectat un ritual prestabilit> c&teva minute în care ea vorbea despre ce se înt&mplase în cursul s#pt#m&nii, &&ituri empatice din partea doctorului /ooe Nnu  spunea niciodat# pe numele micO, apoi o e'plorare a simptomelor ei ( g&nduri obsesive legate de Rust@, insomnie, anore'ie, probleme de concentrare ( şi, în final, o repetare a interpret#rii ca reacia ei cataclismic# la desp#rirea de Rust@ îşi tr#gea seva din faptul c# tat#l ei îşi abandonase familia. "1

îi spunea c# este important s# transpun# în realitate unele dintre aceste fantezii. 2au, ca reacie la furia lui /arol faa de b#rbai, spunea c# sarcina lui este s&(i dovedeasc# faptul c# nu toi b#rbaii sunt nemernici. +r, c&nd /arol îi spunea c# se simte ur&t# şi resping#toare în prea$ma b#rbailor, o asigura personal c# presupunerea ei era

una greşit#, c#, într(adevar, i se p#rea nemaipomenit de atr#g#toare. Uneori, în timp ce /arol pl&ngea, el zicea „ata, gata, e bine s# te descarci, dar ai nevoie s# fii inut# în brae". +ricum s(ar fi petrecut tranziia, restul şedinei decurgea în acelaşi mod.
ce mai t#ios şi mai agasat, v#z&nd c# telefoanele nu încetau. 1(a amintit c# asigurarea medicali studeneasc# îi pl#tea doar o terapie de scurt# durat# şi a descura$at(o s#(l mai sune. /aroO era convins# c# g#sise o alt# pacient# pe care s(o trateze prin aceeaşi metod#. Deci totul fusese o minciun#> ateniile lui, gri$a lui, asigur#rile c# o g#sea atr#g#toare. Cotul fusese o manipulare, tot ce se înt&mplase fusese pentru satisfacerea nevoilor lui, nu în beneficiul ei. 4u mai ştia în ce sau în cine s# aib# încredere. Urm#toarele c&teva s#pt#m&ni au fost de coşmar. 11 dorea cu disperare pe dr. /ooe şi aştepta în faa cabinetului s#u, sper&nd ca acesta s# se uite puin la ea, s#(i acorde o f#r&m# de atenie. îşi petrecea sear# dup# sear# form&ndu(i num#rul de telefon sau cbinuindu(se s#(l z#reasc# prin gratiile gardului de fier for$at ai casei lui imense de pe rospect 2treet. /hiar şi acum, dou#zeci de anicemai t&rziu,siluetele înc# maifam putea senzaia l#sat# de fierul îndoit pe obra$ii ei, în timp urm#rea ilieisimi /oolce trec&nd dintr(o camer#rece în aşilta. în cur&nd, durerea ei s(a preschimbat în furie şi g&nduri de r#zbunare. Husese violat# de dr. /ooe ( un viol lipsit de violen#, îns# tot un viol, de fapt. 2(a dus s#(i cear# a$utorul unei asistente universitare, care a sfatuir(o s# o lase balt#. „4(ai nici o dovad#", i(a zis ea, „nimeni n(o s# te ia în serios. Yi, chiar dac# ar faoe(o, g&ndeşte(te la umilina la care ai fi supus# ? si fii nevoit# s# descrii violul, în special modul în care ai consimit la el, şi motivul pentru care te(ai întors de bun#voie s#pt#m&n# de s#pt#m&n# s# fii din nou violat#." Asta se înt&mplase în ur m# cu cincisprezece ani. Acela a fost momentul în care /arol s(a hot#r&t s# devin# avocat. în ultimul an de facultate, /arol a e'celat la ştiine politice, iar profesorul ei a fost de acord s#(i scrie o scrisoare e'celent# de recomandare pentru o facultate de drept; (, dar i(a sugerat clar c# aşteapt#, în schimb, lavoruri se'uale. /arol abia şi(a putut controla furia. Crezindu(se iar#şi nea$utorat# şi depresiv#, i(a cerut a$utorul doctorului VKeizung, un psiholog care avea un cabinet particular. Dr. VKeizung i(a fost de folos, dar pe parcurs a început s# semene periculos de bine cu dr. /ooe, tr#g&ndu(şi scaunul mai aproape de ; în 2UA, pentru a fi admis la o facultate de medicin# sau de drept, este necesar# absolvirea unei alte facult#i unde studentul s# fi participat şi la c&teva cursuri legate de

domeniul ales. "3

ea şi insist&nd s# vorbeasc# despre faptul c# era foarte, foarte atr#g#toare. De data asta /aroX a ştiut ce s# fac# şi imediat a &şnit pe uşa cabinetului, zbier&nd din toi bo$ocii> „<şti un rahatX A fost ultima oar# c&nd a apelat la a$utorul cuiva. Yi(a scuturat energic capul, ca şi cum ar fi vrut s# scape de aceste imagini. De ce s# se g&ndeasc# acum la tic#loşii #ia! =at ales la rah#( işul de Ralph /ooe! entru c# încerca s#( şi ordoneze sentimentele amestecate. De la Ralph /ooe îi r#m#sese un singur lucru bun ( mnemotehnica pe baza c#reia îşi putea identifica sentimentele pornind de la cele patru emoii primare> r#utate, nebunie, bucurie şi tristee. Asta o a$utase de multe ori. Yi(a pus la spate o pern# pe care s# se r ezeme şi s(a concentrat. „3ucuria;; putea s(o elimine din start. Crecuse mult# vreme de c&nd nu mai simise vreo bucurie. Yi(a îndreptat atenia asupra celorlalte trei. „4ebunie;; ? asta era uşor. /unoştea nebunia. în nebunie tr#ia. Yi(a încleştat pumnii şi a simit cum o cuprinde o furie s#lbatic# şi pur#. 2implu. 4atural. 2(a întins, a lovit perna lui ustin şi a şuierat „Hutu(; în cur, fiitu(; în curX Unde pizda m#(tii i( ai petrecut noaptea!;; /aroO mai cunoştea şi „tristeea". 4u prea clar#, nu prea conturat#, îi era, mai degrab#, un însoitor obscur, vag. Ast#zi îi simea limpede vechea prezen# prin prisma faptului c# lipsea cu des#v&rşire. De luni de zile detesta dimineile> suspinul cu care se trezea din somn c&nd se g&ndea la ce program o aştepta în acea zi, enervarea, greaa din stomac, înepeneala din încheieturi. Dac# asta era „tristeea", atunci ast#zi îi disp#ruse. Azi se simea altfel ? plin# de energie, sup#rat# foc. Yi nebun#X „R#utate"! /arol nu ştia prea multe despre „r#utate". ustin vorbea deseori despre „r#utate" şi ar#ta cu degetul spre pieptul lui, unde simea ap#sarea opresiv# a vinov#iei şi an'iet#ii. Dar ea avea puin# e'perien# cu „r#utatea" ( şi o toleran# sc#zut# fa# de cei care, precum ustin, se v#ic#reau din pricina ei. /amera era înc# întunecat#. îndrept&ndu(se c#tre baie, /arol s(a împiedicat de un morman moaie. Ap#s&nd întrerup#torul electric, şi(a amintit de masacrul hainelor din seara precedent#. H&şii din cravate şi seciuni cilindrice din pantalonii lui ustin z#ceau împr#ştiate pe podeaua dormitorului. Yi(a b#gat v&rful piciorului într(o bucat# decupat# din pantaloni şi a proiectat(o în aer cu un şut. Asta a 9J facut(o s# se simt# bine. Dar cravatele prostie din ei c# ustinelavea cinci cravate la caremal inea ca la ochii din cap( o( colecia iui partea de opere de le(a art#,t#iat. le numea ( şi care at&rnau fiecare separat într(o hus# din piele întoars# cu fermoar, pe care i(o d#ruise ea odat# de ziua lui de naştere. urta foarte rar vreo cravat# din colecia lui de opere de art#, doar la ocazii speciale, pentru c# voia s# le conserve. Dou# dintre cravatele astea le cump#rase chiar dinainte de a se c#s#tori cu ea, cu nou# ani în urm#. Asear#, /arol îi distrusese toate cravatele obişnuite, apoi se apucase de cele din colecie. Dar, dup# ce f#cuse buc#i dou# dintre ele, se oprise şi se uitase cu atenie la preferata lui ustin> avea un model $aponez des#v&rşit, o inflorescen# format# prin acumulare de straturi aurii şi de un verde minunat, ca al vegetaiei de p#dure. Hac o t&mpenie, s(a g&ndit ea. 2igur e'ist# un lucru mai grav, cu un efect mai puternic, pe care l( aş putea face cu cravatele astea. A încuiat(o împreun# cu celelalte dou# care r#m#seser# şi cu computerul în cuf#rul ei din lemn de cedru. Le(a sunat pe 4orma şi pe Geather şi le(a r ugat s# vin# în seara aia la ea de urgen#. Deşi ele trei nu se înt&lneau de obicei în afara orelor de program ? /arol nu avea nici un prieten apropiat ?, se considerau un consiliu permanent de r#zboi şi se într uneau în momentele de restrişte, de regul# în cazul unei discrimin#ri se'uale la firma de avocatur# Saplan, arnd@ce and Cuttle, unde lucraser# toate trei în ultimii opt ani. 4orma şi Geather au sosit dup# cin#, şi cele trei femei s(au aşezat în camera de zi, cu

grinzi vizibile şi scaune ca din epoca de piatr#, f#cute din sc&nduri masive de lemn roşu, noduros şi acoperite cu piei groase de animale. /arol, care aprinsese un foc din buşteni de eucalîpt şi pin, le(a rugat pe 4orma şi pe Geather s#(şi ia vin sau bere din frigider.
încadra faa mic# şi perfect proporional#. Deşi înaintaşii ei erau cu toii catolici ir landezi ? tat#l ei fusese poliist în 2outh 3oston ?, fostul ei so o înv#ase e'presii în idiş pentru orice ocazie. De c&nd te cunosc, a fost un bolovan de g&tul t#u. Geather, o suedez# cu faa prelunga şi un piept enorm, care se îngr#şase vreo dou#zeci de ilograme în timpul sarcinii, a fost de acord cu ea> ? Aşa e, /arol. A plecat. <şti liber#. /asa e a ta. 4u(i momentul s# fii disperat#. < timpul s# schimbi încuierorile. Ai gri$# cu m&neca aia, /arolX îmi miroase a p&rlit. /arol s(a mutat de l&ng# foc şi s(a tr&ntit cu zgomot pe unul dintre scaunele tapiate cu blan#. 4orma a luat o înghiitura zdrav#n# de vin. ? Le chai' /arol. entru libertate. Ytiu c# acum eşti zdruncinat#, dar adu(i aminte c# as!a 0*i (oreai) De c&nd te cunosc, nu mi(ai spus nici m#car un singur lucru pozitiv ? nici m#car unul ? despre ustin sau despre c#snicia ta. C#cere dinspre /arol, care îşi scosese pantofii şi şedea îmbr#i( ş&ndu(sî genunchii. Ce( ai vindecat de o boal#. AleluiaX Dar atingerea şi şi(a4u îmbr#işat mai cum str&nse genunchii, ? /arol Da,î(a da.respins Ytiu. Ytiu toate astea. m# a$ut#.şi Ytiu ustin. Ytiu c# mi(a irosit nou# ani din via#. Dar n(o s# scape aşa uşor. ? De ce anu'e s# scape! a întrebat(o Geather. 4u uita ca i(ai dorit s# plece. Cu nu(; "rei înapoi. ^i s(a înt&mplat un lucru /un) ? 4u asta(i ideea, a zis /arol. ? Cocmai i(ai stors un furuncul. Erei s# faci iar#şi puroi! Creci peste asta, a spus 4orma. ? 4ici asta nu(i îdeea, a zis /arol. ""

? Atunci care e ideea! a întrebat 4orma. ? R#zbunareaX Geather şi 4orma vorbeau mult, acoperindu(se una pe cealalt#. ? /e!X 4u merit# s#(i pierzi vremea cu elX A plecat, las#(; s# se duc#. 4u(i da voie s#( i conduc# viaa în continuare. /hiar atunci, imm@, unui dintre gemenii iui /arol, a strigat(o. ? îmi iubesc copiii, dar c&nd m# g&ndesc c# trebuie sa le stau la dispoziie dou#zeci şi patru de ore pe zi înc# zece ani... 1suseX

4orma şi Geather se simeau st&n$enite în absena lui /arol. /el mai bine ar fi, se g&ndea fiecare dintre ele, s# evit#m orice discuie conspirativ#. 4orma a mai pus un mic buştean de eucalipt pe foc şi am&ndou# s(au uitat la el cum sf&r&ie, p&n# c&nd s(a întors /arol. ? 3ineîneles c#(; las s# plece. înc# nu înelegei ideea. =# bucur c# a plecat, nu l(aş primi înapoi. Dar vreau s# pl#teasc# pentru c# m(a p#r#sit în felul #sta. Geather o cunoştea pe /arol din facultate şi se obişnuise cu firea ei contradictorie. ? Gaide s# încerc#m s# ne înelegem, a spus ea. Ereau s# pricep ce e în mintea ta. <şti furioas# c# a plecat ustin! 2au eşti furioas# pe i(eea c# a plecat! H#r# a aştepta r#spunsul, 4orma a ad#ugat> ? =ai degrab# eşti furioas# pe tine îns#i, pentru c# nu l(ai dat afar#X /arol a cl#tinat din cap. ? 4orma, ştii r#spunsul la asta. De ani de zile încearc# s# m# provoace, aştept&nd ca eu s#(l dau afar#, pentru c# n(avea puterea s# plece, n(avea puterea si suporte vinov#ia de a(şi fi destr#mat familia. Dar nu i(aş fi dat satisfacia s#(l dau afar#. ? Deci, a întrebat 4orma, vrei s# spui c# ai r#mas c#s#torit# cu el doar ca s#(l pedepseşti! /arol a cl#tinat iritata din cap. ? =i(am $urat acum foarte mult# vreme c# nici un b#rbat n(o s# m# mai p#r#seasc# vreodat#. Eu o s#(l anun c&nd poate si plece. Aşa am hot#r&tX ustin n(a plecat, n(are el tupeul #sta. A fost dus în spate sau împins de cineva. Yi vreau s# aflu cine e ea. Acum o lun#, "# ; secretara mi(a zis c# l(a v#zut la %an 2ing m&nc&nd fericit dim sum împreun# cu o femeie foarte t&n#r#, în $ur de optsprezece anî. Ytii ce m(a ofticat cel mai mult la chestia asta! Dim sumulX îmi place la nebunie dim sum, dar niciodat# nu m(a dus la restaurant s# m&nc#m aşa ceva. /&nd e cu mine, pe puoi îi apuc# tremuriciul şi durerea de cap de la aditivii alimentari de fiecare dat# c&nd vede o hart# a /hinei. ? Dai întrebat cine e femeia! s(a interesat Geather. ? 3ineîneles c# l(am întrebatX /e(i închipui! /# am de g&nd s# ignor aşa ceva! A minit. A pretins c# era o client#. 1n urm#toarea sear#, m(am revanşat ag#&nd la înt&mplare un tip în barul 2heraton. Uitasem complet despre femeia cu dim sum. Dar o s# aflu eu cine e. ot s# ghicesc. robabil vreo anga$at# de(a lui. Una s#rac#. Ereuna suficient de proast# sau de

mioap#, + g#sescînc&t eu. s#(i adore scula aia minuscul#X 4(ar avea cura$ul si se ia de o femeie adev#rat#. ? Ytii, /arol, a spus Geather, ustin i(a distrus cariera de avocat ? de c&te ori nu te( am auzit spun&nd asta! /# teama lui de a sta singur acas# i(a sabotat întreaga carieri. 1i aminteşti oferta pe care i(a facut(o /hipman, 3remer and Robe@ şi pe care ai fost nevoit# s(o refuzi! ? Dac# îmi amintesc! 3ineîneles c# îmi amintescX Chiar mi(a distrus carieraX Eoi ştii ce oferte de posturi am avut c&nd am absolvit facultatea. As fi putut face orice. ostul #ia era ideal, dar a' ,os! ne"oi!+ s#(l refuz. /ine a mai auzit de vreo persoan# care s# fie specialist# în drept internaional şi care s# nu poat# c#l#tori! Ar fi trebuit s# anga$ez o doic# pentru el, ce morii m#(sfi. 1ar apoi au ap#rut gemenii, şi ei au fost cuiele b#tute în coşciugul carierei mele. Dac# m(aş fi dus la /, 3 and R acum zece ani, la ora actual# aş fi fost partener. Uit#(te la fraiera aia, =arsha, ea a reuşit. /rezi c# eu n(aş fi a$uns partener! 3a da, fir(ar a dracu, p&n# acum aş fi putut s# a$ung. (? Dar, a zis Geather, e'act asta vreau s# spunX 2l#biciunea lui i(a controlat viaa. Dac#( i iroseşti timpul şi energia ca s# te r#zbuni, îi vei permite si te controleze în continuare. ? Aşa e, a intervenit 4orma. Acum ai o a doua şans#. Creci peste astaX ; Hel de m&ncare chinezesc, compus din mai multe porii mici, servite succesiv, printre

care şi g#luşti. "$

(? Creci peste asta, s(a r#stit /arol. Uşor de zis. Dar nu(i at&t de simplu de f#cut. =i(a supt zece ani din via#X Am fost îndea$uns de proast# înc&t s# fiu ademenit# de promisiunile lui de viitor. /&nd ne(am c#s#torit, tat#l lui era bolnav, pe punctul de a(i ceda lanul de magazine de pantofi, care valoreaz# milioane. Acum, dup# nou# ani, afurisitul #la de taic#( s#u e mai s#n#tos ca oric&ndX 4ici m#car n(a ieşit la pensie. 1ar ustin înc# mai lucreaz#, cu un salariu derizoriu, pe postul de contabil ai lui titicu. bici cu ce m# aleg eu acum, c&nd crap# t#ticu ! Dup# toi anii #ştia în care am aşteptat! /a e'(nor#. 4imicX Absolut nimicX „Creci peste asra, spui tu. 4u poi s# „treci peste asta_* pur şi simplu, dup# ce i(ai pierdut nou# ani din via#. /arol a aruncat furioas# o pern# pe podea, s(a ridicat în picioare şi a început sa bat# camera cu pasul, în spatele 4ormei şi al lui Geather. 1(am dat totul, l(am îmbr#cat ? puoiul neputincios ?, niciodat# nu putea s#(şi cumpere singur len$eria intim# sau şoseteleX oart# şosete negre şi trebuia s# i le cump#r eu, pentru c# alea pe care le cump#ra el nu erau destul de moi şi întotdeauna îi alunecau pe picior. 1(am fost mam#, soie, m(am sacrificat pentru el. Yi am renunat la ali b#rbai pentru el. =i se face greaa c&nd m# g&ndesc la ce b#rbai aş fi putut s# am. 1ar acum, o fuf# îl struneşte din les#, şi el pur şi simplu pleac#. ? Dar eşti sigur# de asta! a întrebat Geather, r#sucindu(şi scaunul pentru a sta cu faa la /arol. =# refer la f emeie. ^i(a zis el ceva care s#(i sugereze c# ar fi vorba de aşa ceva! ? ot s# bag m&na(n foc. 11 ştiu eu pe tic#los. Ar fi putut s# se mute undeva singur! Gai sa punem pariu> o mie la cinci sute c# de$a s(a mutat cu altcineva asear#. 4ici un voluntar, /arol c&ştiga de obicei pariurile, 1ar dac# pierdea, nu merita s#(i ceri banii, fiindc# facea prea ur&t. ? Ytii, a zis 4orma, r#sucindu(şi şi ea scaunul, c&nd m(a p#r#sit primul meu so, m(a cuprins o stare de panic# ce a durat şase luni. Yi acum aş fi fost la fel dac# n(ar fi fost terapia, =(am dus la un psihiatru, dr. 2eth &nde din 2an Hrancisco, de fapt, un psihanalist. entru mine a fost e'traordinar de bun, apoi l(am cunoscut pe 2hell@. 4e înelegeam minunat, mai ales în pat, dar 2hell@ avea o problem# cu $ocurile de noroc, iar eu l(am rugat ca înainte de a ne c#s#tori s# discute cu dr. &nde despre obiceiul #sta al lui. &nde a fost "9

nemaipomenit. L(a schimbat complet pe 2hell@ Avea obiceiul s#(şi parieze întreg salariul pe tot ce mişc#> cai, ogari, american. se mulumeşte cului unde banal $oc de poer. 2hell@ are încredere sut#fotbal la sut# în &nde.Acum Gai s#(i dau num#rul telefon, ? 4uX 1suse, nuX Un terapeut e ultimul lucru de care am nevoie, a spus /arol, ridic&ndu(se în picioare şi plimb&ndu(se de colo(colo prin spatele lor. Ytiu ca încerci s# m# a$ui, 4orma ( am&ndou#, de fapt (, dar, crede(m#, #sta nu e a$utorX 4ici terapia nu îmi e de folos. Yi oricum, c&t de mult v(a a$utat pe tine şi pe 2hell@! Hii sincer#, de c&te ori nu ne(ai zis c# 2hell@ e ca un bolovan at&rnat de g&tul t#u! /# pariaz# la $ocurile de noroc mai mult dec&t oric&nd! /# trebuie s# ai un cont bancar separat ca s#(l împiedici s# dea iama în toi banii! /arol îşi pierdea r#bdarea de fiecare dat# c&nd 4orma îl l#uda pe 2hell@, Ytia o mulime de lucruri despre caracterul lui 2hell@ şi despre îndem&narea lui se'ual#> cu el îşi reglase socotelile cu dim sumul. Dar ştia s# p#streze un secret. ? Recunosc c# a fost o vindecare parial#, a spus 4orma, dar &nde l(a a$utat. 2hell@ a stat potolit ani de zile. Doar dup# ce a fost dat afar# de la serviciu şi(a rec#p#tat o parte din vechile obiceiuri. Lucrurile o s# fie +S c&nd o s#(şi g#seasc# de lucru. Dar, /arol, de ce eşti at&t de intransigent# c&nd vine vorba de terapeui! ? 1ntr(o zi o s#(i povestesc despre lista mea cu terapeui de c#cat. Am înv#at un singur lucru din e'periena mea cu ei> nu ine în t ine furia. /rede(m#, asta e o greşeal# pe care n(o s(o mai fac,

/arol s(a aşezat şi s(a uitat la 4orma. ? /&nd te(a p#r#sit =eivin, poare c# înc# îl mai iubeai, poate c# erai confuz# sau îi doreai ca el s# se întoarc# la tine, ori poate c# asta i(a ciuntit încrederea în tine. oate c# terapeutul te(a a$utat în privina asta. Dar aşa eşti !u) 1ar eu nu sunt cum erai tu atunci. 4u sunt confuz#. ustin mi(a furat aproape zece ani din via#, cel mai frumos deceniu, c&nd mi se decidea soarta profesional#. Yi(a depozitat gemenii în mine, m(a l#sat s#(l întrein, s(a v#ic#rit zi şi noapte despre slu$ba lui de nimic în serviciul lui t#ticu, a cheltuit o droaie de bani, banii mei, cu terapeutul lui de rahat. îi vine s# crezi! De trei, uneori de patru ori pe s#pt#m&n#! 1ar acum, cum i se n#zare, pur şi simplu se car#. 2pune(mi, e'agerez! ?
? /rede(m#, a întrerupt(o /arol, nu sunt confuz#. 2unt ca naiba de sigur# c# nud iubesc. Yi nici nu(; vreau înapoi. 4u, nu(i aşa. 1l "reau înapoi, asta ca s# pot s#(l dau eu afar# în morii m#(siiX Ytiu e'act pe ce poziii stau şi ce vreau cu adev#rat. Ereau s#(l r+nesc ( şi pe fufa aia, c&nd o s# dau de ea. Erei s# m# a$utai! 2punei(mi cum s#(l r#nesc. 2#(l r#nesc cu adev#rat. 4orma a luat de l&ng# lada cu lemne o veche p#puş# de c&rpe NAlice şi imm@, gemenii lui /arol, care acum aveau opt ani, nu prea se mai $ucau cu p#puşiO şi a pus(o pe polia de deasupra şemineului spun&nd> (? Are careva ace! ? Aşa mai merge, a zis /arol. +re întregi şi(au stors creierii. =ai înt&i au vorbit despre bani, clasicul remediu. H#(` s# pl#teasc#. 3ag#(l în datorii pentru tot restul vieii, scoate(i curul din 3=T şi din costumele şi cravatele alea italieneşti. Halimenteaz#(i, falsifica(i contabilitatea şi apoi acuz#(; pe taic#(s#u de evaziune fiscal#, anuleaz#(i asigur#rile medicale şi auro. ? Anuleaz#(i asigurarea medical#. Gmra, asta(i o chestie interesant#. Asigurarea îi pl#teşte doar treizeci la suta din onorariul terapeutului, dar şi asta e ceva. /e n(aş da s#(i tai din vizitele pe care i le face terapeutului lui. Asta l(ar aduce în pragul disper#rii. L(ar lovi în coaieX =ereu spune c# Lash e cel mai bun prieten al luiM mi( ar pl#cea s# v#d c&t de bun prieten îi este dac# ustin nu(i poate pl#ti onorariulX Dar #sta era doar un $oc dramatic> erau femei infor mate şi profesioniste. Ytiau c# banii aveau s# fie o parte a problemei, nu a r#zbun#rii. &n# la urm#, a c#zut în sarcina lui Hlearher, omult avocat# divoruri, s#(ideaminteasc# lui /arol cu ea îndoial#, c&ştiga mai dec&tspecializat# ustin şi c# în orice hot#r&re divor din /alifornia ar bl&ndee obliga(o,c#f#r# pe ea s#(i pl#teasc# lui pensie alimentar#. Yi, bineîneles, ea personal nu avea dreptul la nimic din milioanele pe care el o s# le moşteneasc# în cele din urm#. Cristul adev#r era c#, orice strategie ar fi conceput pentru a(; distruge financiar pe ustin, nu a$ungea dec&t la concluzia c# ea, /arol, ar fi tr ebuit s# sar# cu şi mai muli bani pentru el. ? Ytii, /arol, a spus 4orma, nu eşti singura care se loveşte de problema asta. < posibil ca şi eu s# m# confrunt în cur&nd cu ea. Gai s# fiu sincer# cu tine în ce(; priveşte pe 2hell@. Au trecut şase luni #1

de c&nd şi(a pierdut slu$ba> si'! cu adev#rat ca e un bolovan at&rnat de g&tul meu. 4u numai c# nu se omoar# deloc s#(şi g#seasc# serviciu, dar ai dreptate, iar#şi -aria5+ 1a $ocuri de noroc ( banii dispar. =# aduce la sap# de lemn şi m# omoar# cu zile. Yi, de fiecare dat# c&nd vorbesc cu el despre asta, vine cu aceleaşi argumente raionale ingenioase. Dumnezeu ştie ce lipseşte, mi(e team# s# fac un inventar al bunurilor noastre. =i(aş dori s#(i pot da un ultimatum> caut#(i o slu$b# şi renun# 1a $ocurile de noroc, altfel divorez. Aşa ar trebui. Dar nu pot. 1suse, mi(aş dori s# se controleze. ? oate, a spus Geather, fiindc# îi place individul. 4u(i nici un secret, e haios, arat#

bine. 2pui c#(i un amant nemaipomenit. Coata lumea zice c# arat# ca 2ean /onner@ c&nd era t&n#r, ? 4(o neg. < e'traordinar de bun în pat. /el mai bunX Dar m# costa o droaie de bani. 1ar un divor m(ar costa şi mai mult. /ost# o gr#mad#> mi se pare c# ar trebui s#(i pl#tesc o pensie alimentar# mai mare dec&t suma pe care o cheltuieşte cu poerul. Yi sunt multe şanse ? luna trecut# a ap#rut un precedent 1a tribunalul districtual din 2onoma( ca faptul c# sunt partener# în firm#(şi tuia fel, /arol ? s# fie considerat un bun comun concret, cu o valoare foarte mare. ? Cu eşti într(o situaie diferit#, 4orma. Cu te alegi cu ce"a din c#snicie. ^ie m#car îi place de soul t#u.
Geather şi 4orma t#ceau. o b#taie cu lanurile antiderapante pentru cinci mii. ? Lanuri antiderapante pentru cinci mii! 2un# bine. Ai încredere în tipul #sta! a întrebat /arol. 4orma a surprins privirea sumbr# a 1ui Geather. ? Am v#zut cum te uitai, a spus /arol. /e se înt&mpl#! ?Crebuie s# ne p#str#m st#p&nirea de sine, a zis Geather, 4orma, nu cred c# eşti de folos dac# îi încura$ezi furia lui /arol, chiar şi glumind. Asta dac# e o glum#. /arol, g&ndeşte(te în ce situaie eşti acum. +rice lucru dubios ? orice ? care i s(ar putea înt&mpla lui ustin în urm#toarele c&teva luni, o/liga!oriu te implic# pe tine. Automat. =otivaia, firea ta... ? /e! ? #i, hai s(o spun altfel, a continuat Geather, tendina ta spre impulsivitate îi... /arol a zv&cnit din cap şi s(a uitat în alt# parte. ? /arol, hai s# $udec#m obiectiv. Ai o siguran# uşor de scurtcircuitat> o ştii şi tu, o

ştim şi noi, e o chestiune public#. Avocatul lui #3

ustin n(o s# aib# nici o dificultate s(o dovedeasc# în sala de $udecat#. /arol n(a r#spuns. Geather a continuat, ? /e vreau s# spun e c# tu o s# ai o poziie vulnerabil#, iar dac# te apuci s#(i faci singur# dreptate, rişti s# fii e'clus# din barou. 1ar#şi t#cere. Cemelia focului a cedat, iar buştenii s(au rostogolit cu zgomot, aran$&ndu(se în alte poziii, în dezordine. 4imeni nu s(a ridicat s#(i aran$eze sau s# pun# lemne pe foc, 4orma le(a ar#tat 1n $oac# p#puşa din c&rpe. ? Are cineva ace! 3olduri sau ace de siguran#! ? Ytie cineva nişte c#ri bune despre r#zbunare! a întrebat /arol. Ereuna despre cum s# o faci, cum s# treci la aciune! 4orma şi Geather au cl#tinat din cap, ?
? "e!chl ? Da, o l#l#ie şi se v#ic#reşte din cauza faptului c# nu are prieteni. 4u are pe nimeni apropiat, bineîneles în afar# de fata asta cu dim sum. rin ea a$ungem cel mai bine la el. ? Dac# e chiar at&t de nasoal# cum îi închipui tu, a zis Geather, poate cel mai bine ar fi s# nu facem nimic şi s#(i l#s#m sa pice singuri în plas#( 2# a$ung# într(o ,un(+!ur+ s#(şi construiasc# propriul lor iad. ? înc# nu înelegi, Geather. 4u(mi doresc doar s# fie nefericit, asta nu e r#zbunare. reau s+ :!ie c+ eu i3a' ,+cu!3o) ? Deci, a spus 4orma, am stabilit primul pas> s# afl#m cine e femeia. /arol a încuviinat din cap. ? 3ineX Yi pe urm# o s# g#sesc o cale s# i(o trag prin ea. 2mulge(i capul, şi coada o s# moar# şi ea. Geather, tu ai un detectiv particular bun pe care(; foloseşti în cazurile de divor! ? 2implu> 3at Chomas. < tare, o s#(l urm#reasc# pe ustin şi o s# afle numele fetei în dou#zeci şi patru de ore. ? Yi 3at mai e şi dr#gu, a ad#ugat 4orma. oate c(o s#(i ofere şi un pic de consolare se'ual# ( inclus# în pre. #!

? Dou#zeci şi patru de ore! a întrebat /arol. Ar putea s# afle cum o cheam# într(o or#, dac# e suficient de tare înc&t s# pun# un microfon l&ng# canapeaua terapeutului lui ustin. robabil c# ustin vorbeşte tot timpul despre ea. ?Cerapeutul lui ustin. Cerapeutul lui ustin, a spus 4orma. Ytii, e ciudat cum de i(am negli$at pe terapeutul lui ustin. De c&t# vreme ziceai c# se duce la el! ? De cinci aniX ? /inci ani, de trei ori pe s#pt#m&n#, a continuat 4orma. Gai s# vedem... Yi vacanele, asta înseamn# cam o sut# patruzeci de şedine pe an, înmulit cu cinci, adic# aproape şapte sute de ore cu totul. ? 7a-!e su!e (e ore6 a e'clamat Geather, Despre ce naiba au discutat şapte sute de ore! ?
lui, unde s# nu rai se permit# s# intru. Am încetat sa(; mai întreb cu mult# vreme în urm#. Dar s# ştii c# a f ost o vreme, acum doi sau trei ani, c&nd era nemulumit de terapeutul lui şi l(

a în$urat vreo dou# s#pt#m&ni, A zis c# Lash o luase razna at&t de mult, înc&t insista s# se despart# de mine. La momentul respectiv, nu ştiu de ce, poate deoarece se vede de la o poşt# c# ustin e at&t de $alnic, am crezut c# Lash e de partea mea, c# probabil încearc# s#(i arate lui ustin c#, dac# ar fi departe de mine, şi(ar da seama c&t de multe îi ofer. Dar acum v#d diferit lucrurile. Rahat, am avut un spion în cas# ani de zileX ? /inci ani, a spus Geather. =ult# vreme. 4u cunosc pe nimeni care s# fi f#cut terapie at&t de mult timp. De ce cinci ani! ? 4u ştii prea multe despre lumea terapeuilor, a replicat /arol. Unii te cheam# la nesf&rşit. Yi, a, da, nu v(am zis c# e vorba de cinci ani la terapeutul +s!a) Au mai fost şi alii înaintea lui. ustin a avut întotdeauna probleme> indecis, obsesiv, are nevoie s# verifice totul de dou#zeci de ori. lec#m de acas#, şi el se întoarce de nu ştiu c&te ori l a uş# sa vad# daca a încuiat(o. /&nd a$unge înapoi la maşin#, de$a a uitat dac# a verificat sau nu şi se duce iar#şi s# vad#. /ac#nar t&mpitX 1i poi imagina un contabil ca el! R&d şi curcile.
? Ytii, a zis 4orma, cred c# facem progrese, A ridicat de $os o alt# p#puş#, a pus(o l&ng# cealalt# pe polia de deasupra şemineului şi le(a înf#şurat pe am&ndou# cu un şnur. 2unt gemene siameze. Dac# i(o tragem uneia, i(o tragem şi celeilalte. Daca îl r#nim pe doctor, îl r#nim şi pe ustin. ? rece 4uşichiar, a spus /arol, lung acum complet ieşit din glug# şi i(ar vocea metalic#, ner#bd#toare. Dac#cuîl g&tul r#nimeinumai pe Lash, nu facem nimic. Asta putea apropia şi mai mult unul de cel#lalt. 4u, adev#rata int# e r elaia dintre ei> dac# distrug as!a atunci i(o trag lui ustin. ? =#car l(ai înt&lnit pe Lash, /arol! a întrebat Geather. ? 4u. De mai multe ori, ustin mi(a spus c# vrea s# m# duc la : şedin# de terapie de cuplu, dar mie mi s(a luat de terapeui. Cotuşi, odat#, acum aproape un an, m(a r#zbit curiozitatea si m(am dus la una dintre conferinele lui. Un gr#san arogant. =i(aduc aminte c# m# g&ndeam cum ar fi s#(i pun o bomb# sub canapea sau s#(l izbesc cu pumnul fi' în mutra aia ipocrit# a 1 ui. Atunci mi(aş fi reglat puin conturile. Yi pe( alea vechi, şi pe(alea noi. e c&nd Geather şi 4orma îşi storceau creierii cum s# i(o tr ag# terapeutului, /arol a r#mas t#cut#. /u privirea aintit# asupra focului, se g&ndea la dr.
înnegrit de la c#ldur# şi imediat au fost cuprinse de fl#c#ri. /arol a scormonit în $ar şi pe urm# a anunat> ? E# mulumesc, dragele mele prietene. Acum ştiu pe ce drum s# o iau. Gai s# vedem ce(o s# fac# ustin c&nd terapeutul 1ui o s# r#m&n# f#r# slu$b#. /onferina s(a încheiat, doamnelor. Geather şi 4orma nu s(au urnit din loc. ? /redei(ma, a spus /arol, închiz&nd ecranul şemineului. =ai bine s# nu ştii prea multe. Dac# nu ştii nimic, atunci nici n(o s# f ii nevoite vreodat# s# depunei m#rturie fals#. #$ %rei

&OLI F%PTE MOFT?I P?EJ&EC=I ;5 feb. I:>:: ? I;>:: ? urmat de o sesiune de autografe Alice Taler_ Am@ Can; I ames Gillman8 J &a"i( Lo(g ? din Anglia! /um de puseser# m&na la !)! 1ntr&nd în libr#rie,
volume tinere şi str#lucite care ardeau de ner#bdare s#(şi tr#iasc# momentul de glorie. 1nima lui
autori. Dar cu siguran# c# nu i se p#rea deloc rezonabil ca tocmai cartea lui s# moar#, cartea la care muncise vreme de trei ani, propoziiile lui des#v&rşit cizelate şi modul rafinat în care îşi luase cititorii de m&n# şi îi îndrumase cu bl&ndee prin unele dintre cele mai întunecate t#r&muri ale vieii. este un an, peste zece ani vor e'ista v#duvi şi v#duve din belşug, care vor avea nevoie de cartea asta. Adev#rurile despre care scrisese vor fi la fel de profunde şi de recente ca şi acum. ? 4u confunda valoarea cu permanena, asta duce la nihilism, a murmurat „Cotul piere," şi(a reamintit el. „Asta e soarta oric#rei e'periene. 4imic nu persist#. ermanena e o iluzie si, într(o zi, întregul sistem solar va fi distrus." A, da, acum era mai bineX Yi mai bine s(a simit c&nd l(a invocat pe 2isifi o carte piere! 3ine, atunci, scrie o carte nouaX Yi apoi alta, şi înc# una. Deşi mai erau înc# cincisprezece minute, locurile începeau s# se ocupe.
de cafea s(a aşezat la dou# scaune dep#rtare de el. + for# de nest#p&nit l(a f#cut pe o femeie ar#toas#, cu ocbii mari, de vreo patruzeci de ani, cu p#rul lung şi blond, cercei din argint grei, care îi balansau sub urechi, un colier de argint de forma unui şarpe, ciorapi din plas# cu port$arder şi un pulover c#r#miziu din l&n# de angora, care încerca zadarnic s#(i acopere s&nii dominatori. 2&nii #iaX ulsul i s(a accelerat. A fost nevoit s#(şi smulg# privirea de pe ei. cum se cucereşte un b#rbat. „< o chestie at&t de simpla", spusese ea. „4u trebuie dec&t s# te uii în ochii unui b#rbat şi s#(i susii privirea vreo c&teva secunde. Asta(i totX 2ecretul lui Ruth s(a adeverit. =ereu le identifica pe femeile cate încercau s#(l agae. Hemeia asta trecuse testul. actuala lui relaie se destr#ma rapid, şi ritualul, riscul. /&t îi invidia postura lui 4an 2Kensen> controlul ei absolut asupra situaiei, încrederea deplin# în sine. /e norocoase sunt femeile de genul #sta, s(a g&ndit el. 4u simt nevoia s# vorbeasc#, nu b&$b&ie dup# te'te dr#gue de conversaie, f#r# invitaii st&n$enitoare 1a o b#utur#, la dans sau la discuii. 4u fee dec&t s#(şi lase frumuseea s# gr#iasc# pentru ele. ?

z&mbit şi s(a uitat spre auditoriul care se înmulea şi care în cur&nd avea s#(l r#peasc# de l&ng# ea. ? oate c# numele 4an Carlin re a$ut# cu ceva. ? 4an /arlinX 4an /arlinX 3ineînelesX a@, =ort, 3ea, ermana, 1rinia, /laudia.
înainte de a m# transfera pe coasta de est, dar cred c# mi(a salvat viaa. /#snicia aia m# distrugea. ? /e pl#cere s# aflu c# o duci mai bine. Yi c# grupul #la a avut şi el o contribuie la asta. 4an, ar#i minunat. /hiar au trecut zece ani! 2incer, sincer, şi asta nu(i vr#$eali de terapeut parc# era unul dintre taieatr#g#toare. preferate ?,Cespuse fac&nd(o grozavul.?ari mult"r+2eal. mai sigur# pe tine, maicuvintele t&n#r#, mai si simi aşa! iar pe
înainte de a se ridica, ? îmi pare bine c# te v#d, z#u. Gai s# vorbim mai t&rziu. 2(a îndreptat spre podium cu creierul v&$&indu(i. 4an era frumoas#. Absolut superb#. Yi putea s# fie a lui. 4ici o femeie nu i se oferise mai f#iş. 4u trebuia dec&t s# g#seasc# cel mai apropiat pat sau canapea. /anapea. Da, e'actX Yi în asta const# problema, şi(a zis chiar dac# au trecut zece ani, ea înc# îi mai e pacient# şi, de aceea, nu se poate atinge de ea. Un teritoriu interzisX 4u, nu e, ci 78 i3a,ios! pacient#, s(a g&ndit el, unul dintre cei opt membri ai grupului de terapie, timp de c&teva s#pt#m&ni. In a,ar+ (e :e(in*a (e e"aluare organi5a!a 0nain!e (e ,or'area gru-ului nu cre( c+ a' ,+cu! "reo :e(in*+ in(i"i(ual+ cu ea) 7i ce (ac+> To! -acien!+ 'i3a ,os!) Yi o s# r#m&n# pentru totdeauna! Yi dup# zece ani! =ai devreme sau mai t&rziu, pacienii se maturizeaz# complet, bucur&ndu(se de privilegiile aferente. %s!a era a!unci acu' e al!ce"a) %cu' '+ consi(er+ un /+r/a! in!eligen! :i sensi/il) i!+3!e la ea 0'i soar/e cu"in!ele (e -e /u5e) E incre(i/il (e a!ras+ (e 'ine) ?ecunoa:!e) Sun! sensi/il) Sun! -ro,un() C.! (e (es cunoa:!e o ,e'eie singur+ (e ".rs!a ei sau (e orice ".rs!+ un /+r/a! ca 'ine> ? Dar, doamnelor şi domnilor, faptul c# studenii la =edicin#, medicii sau psihoterapeuii t&n$esc dup# un diagnostic simplu şi uşor de pus sau dup# un tratament al

doliului nu rezolv# problema. Dac# încerci s# înelegi doliul folosind un model medical al bolii, atunci omii e'act ce este mai uman în noi. ierderea nu e o invazie bacterian#, nu seam#n# cu o traum# organic#. Durerea psihic# nu este echivalent# cu o disfuncie somatic#. =intea nu e trup. /antitatea şi tipul suferinei pe care o tr#im nu este determinat# de Nsau nu nu'ai deO natura traumei, ci de se'ni,ica*ia traumei. 1ar se'ni,ica*ia rcprezin# tocmai diferena între som# şi psihic. 0*i a'in!e:!i c.! (e goal+ se si'*ea -e (in+un!ru> &ac+ '+ (uc acas+ cu ea 0n seara as!a :i eu i3a: ,ace acela:i lucru n3a: ,i (ec.! unul(in!r3 un lung :ir (e /+r/a*i care au e9-loa!a!3o6 ? Gaidei s# v# dau un e'emplu, din cercet#rile mele, de c&t de importanta e „semnificaia". Luai în considerare urm#toarea problem#> doua v#duve, înc# în doliu, fiecare dinte ele fiind c#s#torit# vreme de patruzeci de ani. Una dintre v#duve a suferit îngrozitor, dar încetul cu încetul şi(a reluat viaa şi a tr ecut prin c&teva perioade de linişte şi, din c&nd în c&nd, printr(unele chiar foarte pl#cute. /ealalt# s(a simit mult mai r#u> un an mai t&rziu înc# mai era într(o depresie profund#, uneori suicidal#, şi avea nevoie de asisten# psihiatric# neîntrerupt#. /um ne e'plic#m diferenele dintre ele! /hiar es!e o problem#. Yi acum, dai(mi voie s# v# dau un indiciu. Deşi cele $!

dou# femei seam#n# din multe puncte de vedere, ele difer# într(un aspect foarte important> natura c#sniciei lor. Una dintre ele avusese o relaie marital# confliccua# i zbuciumat#, iar cealalt# o relaie evolutiv#, plin# de iubire, bazat# pe respect reciproc. 1ar acum, întrebarea mea pentru voi este> care(i una şi care(i cealalt#! 1n vreme ce &e un(e :!iu eu c+ s3ar si'*i goal+ -e (in+un!rul Sau e9-loa!a!+> &e ce nu recunosc+!oare> Poa!e c+ rela*ia noas!r+ ar (uce un(e"a) Poa!e c+ :i -e ea o '+n.nc+3n cur la ,el (e 'ul! ca :i -e 'ine s+ ,ac+ se96 Nu 'ai !er'in nicio(a!+ cu ser"iciul> Chiar !re/uie s+ ,iu !era-eu! (ou+5eci :i -a!ru (e ore -e 5i> &ac+ !re/uie s+3'i /a! ca-ul cu nuan*ele oric+rei ac*iuni ale 'ele oric+rei rela*ii n3o s3o 'ai -un nicio(a!+ cu ni'eni6 *.*e%l!ce"a 'ari a'ai *i3oele"a! -une...laeşti şi(a spus în sinea lui. N3ai al!ce"a 'ai /unFe'ei (e ,+cu!> caredezgust#tor, s+ !e g.n(e:!i> ? Da, e'actX i(a spus femeia cu relaia conflictual# o sf&rşeşte mai r#u. Hoarte bine. un pariu c# de$a mi(ai citit cartea, sau poate c# n(ai nevoie s(o faci. V&mbete adoratoare din partea publicului.
Te3a "+5u! :i 0nc+ !e 'ai "e(e in!r3un 'o( nerealis!) %i a2u!a!3o) % a"u! 0ncre(ere 0n !ine) Trans,erul a ,os! -u!ernic) Iar !u 0ncerci s. -ro,i*i (e el6 ece ani6 Trans,erul e ne'uri!or> n(e scrie a:a ce"a> i!+3!e la ea6 E su-er/+) Te a(or+) C.n( ai 'a! "+5u! !u o ,e'eie ca as!a s+ !e aleag+ (in!r3o 'ul*i'e :i s+ se !a a:a (e !ine> i!+3!e cu' ar+*i) i!+3!e la /ur!oiul !+u) &aca 'ai -ui c.!e"a Dilogra'e -e !ine nici n3o s+3*i 'ai -o*i "e(ea :li*ul) rei o (o"a(+> Na (o"a(a6 Atenia lui progres, regret, via#, moarte, sens. e de alta parte, umbra lui> egoism şi carnalitate. A, era e'pert în a(şi a$uta pacienii s#(şi recupereze umbra, s#(şi trag# puterea din ea> vigoarea, energia vital#, creativitatea. Ytia toate cuvintele. 1i pl#cea Xa nebunie declaraia lui 4ietzsche ca cei mai mari copaci trebuie s#(şi înfig# ad&nc r#d#cinile în întuneric, în r#u. îns# acele cuvinte minunate nu prea aveau nici o semnificaie pentru el. adulmec&nd şi sco&nd ipete de triumf aidoma unui animal de curte, m#cinat de pofta lui primitiv# pentru seducie şi cuceriri ? ce altceva puteau fi, dec&t fosile provenite direct din zorii istoriei! Yi pasiunea lui pentru s&ni, s#(i fr #m&nte, s#(i sug#. alnicX + relicv# a perioadei de sugarX moartea o încremeneşte în timp. entru totdeauna va r#m&ne conflictual#, pentru totdeauna neterminata, nesatisf#c#toare. &ndii(v# la vinov#ieX &ndii(v# de c&te ori v#duva sau v#duvul îndoliat spune „ &ac+ a: 'ai ,i a"u! '+car)). /red c# #sta e un motiv pentru care doliul dup# o moarte brusc#, de e'emplu un accident de maşin#, e at&t de dificil. în aceste cazuri, soul şi soia n(au avut timp s#(şi ia r#mas(bun, n(au avut timp sa se preg#teasc# ( prea multe lucruri r#mase neterminate, prea multe conflicte nerezolvate.
?

Dai(mi voie s# închei cu. o ultim# idee, înainte de a v# r#spunde la întreb#ri.

&ndii(v# o clip# la cum evalueaz# cei care în domeniul psihologiei de ani! doliu dup# un partener. erioada de doliu s(a lucreaz# încheiat cu succes! /&nd! Dup# procesul un an! Doi 3unul(sim susine c# procesul de doliu i a sf&rşit c&nd persoana îndoliat# s(a detaşat suficient de partenerul mort pentru a(şi relua o viat# funcional#. Dar e mai complicat dec&t at&tX =ult mai complicatX Una dintre cele mai interesante descoperiri ale cercet#rilor mele este c# un procent substanial din partenerii îndoliai ? poate dou#zeci şi cinci la sut# ( nu doar c#(şi reiau viaa sau se întorc la nivelul precedent de funcionare, ci, în schimb, fac progrese personale însemnate. iubirea pentru prieteni apropiai şi pentru familie. De asemenea, înva# s# soarb# din propriile lor izvoare creatoare, s# aprecieze

schimbarea anotimpurilor şi frumuseea naturii care(i încon$oar#. oare cel mai important lucru> devin conştieni de faptul c# şi ei o s# moar# şi, in consecin#, înva# s# tr#iasc# în prezentul imediat, în loc s# am&ne s# tr#iasc# la un moment ulterior> Keeendul, vacana de var#, pensionarea. e toate acestea le descriu în detaliu în cartea mea şi fac speculaii şi pe marginea motivelor şi antecedentelor acestei conştiine e'isteniale. Acum, c&teva întreb#ri. Lui „/&t timp ai lucrat la cartea asta!" „/azurile sunt reale şi, dac# sunt reale, cum r#m&ne cu confidenialitatea!" „Urm#toarea dumneavoastr# carte!" „/&t de util# este terapia în perioada de doliu!" întreb#rile despre terapie fi erau întotdeauna adresate de cineva care f#cea doliu în acel moment, şi
fac terapie, fie c# nu, şi c# nu e'ist# nici o dovad# c#, dup# un an, o persoan# obişnuit#, cate este în doliu şi care face terapie, o duce mai bine dec&t una care nu face terapie. Dar, ca nu cumva s# par# c# trivializeaz# terapia, 4an /arlin îl aştepta. încetul cu încetul, mulimea s(a risipit. în sf&rşit, era liber s# i se al#ture. /e s# fac# cu ea! 2#(i ofere un cappuccino în cafeneaua libr#riei! 1ntr(un loc mai puin aglomerat! 2au poate c&teva minute de conversaie în libr#rie şi s# renune la toat# povestea! /e s# fac#! 1nima lui
amestecate cu privire la aceast# contramandare. 2e simea tulburat de profunzimea rezistenei pacientului> nici m#car o clip# n(a crezut scuza firavi a unei c#l#torii de afaceri şi totuşi timpul liber era binevenit. +ricum, banii erau aceiaşi, pentru c#, fireşte, o s#(l ta'eze pe pacient pentru şedin#, indiferent ce scuz# ar fi avut. Dup# ce i(a sunat pe toi cei care î l c#utaser# mai devreme şi a r#spuns la scrisorile primite, =arshal a ieşit pe mica lui teras# pentru a(şi uda cei patru bonsai aşezai pe o poli# de lemn, sub fereastr#> o serrîsa cu r#d#cini delicate, miraculos crescute deasupra p#m&ntului Nun gr#dinar meticulos îl plantase astfel înc&t s# creasc# peste o piatr# şi apoi, patru ani mai t&rziu, îndep#rtase cu mare gri$# piatraO, un pin alb, cu cinci ace, noduros, de cel puin şaizeci de ani, un p&lc de nou# arari şi un ienup#r. 2hirle@, soia lui, îşi petrecuse duminica trecut# a$ut&ndu(; s# dea o form# îenup#rului, şi acum ar#ta schimbat, cam ca un copil de patru ani

dup# prima lui ninsoare adev#rat#. 1i tiiaser# toate ml#diele de sub cele dou# ramuri principale, amputaser# o creang# rebel# care crescuse orizontal şi decupaser# din crengile copacului p&n# îl aduseser# 1a o f orm# elegant# de triunghi scalen. Apoi =arshal s(a delectat cu una dintre cele mai mari pl#ceri ale lui> s(a uitat peste tabelele cu aciuni la burs# din Kall S!ree! Journal şi şi(a scos din portofel cele doua piese de dimensiunea unor c#ri de credit, care îi permiteau s#(şi calculeze profitul> o lup# cu care s# citeasc# minusculele caractere ale preurilor de pia# şi un calculator cu baterie solara. + burs# cu volum redus ieri. 4imic nu se clintise, în afar# de stocul lui cel mai mare de aciuni, 2ilicon Ealle@ 3an, cump#rate în urma pontului discret oferit de un fost pacient, care crescuse cu unu virgul# doisprezece. La o mie cinci sute de aciuni, asta însemna aproape o mie şapte sute de dolari. Yi(a ridicat privirea de pe tabelele cu aciuni şi a z&mbit. Eiaa era frumoas#. Lu&nd cel mai recent num#r din The %'erican Journal o,Psycho3 ana,ysis =arshal a aruncat o privire peste cuprins, dar l(a închis repede. + mie şapte sute de dolariX Doamne, de ce nu cump#rase mai multe! 2(a l#sat pe speteaza scaunului s#u rotitor din piele şi a contemplat imaginea oferit# de cabinetul lui> gravurile de Gundert( Kasser şi /hagall, colecia de pahare de vin din secolul al optsprezecelea, cu picioare delicat r#sucite şi împodobite cu panglici, e'puse 90

într(o vitrin# din lemn de trandafir e'trem de bine lustruit#. /el mai mult îi pl#ceau cele trei sculpturi splendide din sticl# ale lui =usler. 2(a ridicat în picioare pentru a le şterge de praf cu un vechi şter( g#tor cu pene, pe care tat#l lui îl folosise pe vremuri pentru a îndep#rta praful de pe rafturile minusculei sale b#c#nii de la intersecia str#zilor Hifth şi R, din Tashington. Deşi e'punea prin rotaie tablourile şi gravurile din cuprinz#( toarea sa colecie, delicatele pahare de sherr@ şi sculpturile fragile de =usler îi împodobeau permanent cabinetul. Dupa ce a verificat suporturile anticutremur ale sculpturilor de sticl#, şi(a m&ng&iat iubitor favorita> Muchia auri!+ a !i'-ului, un vas portocaliu uriaş, lucios, dintr(o pelicula foarte subire, cu margini care sem#nau cu profilul pe cer al unei metropole futuriste. De c&nd o cump#rase, cu doisprezece ani în urm#, nu trecuse aproape nici o zi f#r# s# o m&ng&ie. /onturul perfect şi r#ceala ei e'traordinar# erau nemaipomenit de liniştitoare. 4u de puine ori f usese tentat, doar tentat, bineîneles, s#(şi îndemne vreun pacient înnebunit s# o m&ng&ie şi si se lase p#truns de misterul r#coros şic#alin#tor. 2lav#eiDomnului nesocotise dorinele soiei lui şi cump#rase cele trei sculpturi, fuseser# cele mai valoroase obiecte achiziionate de el. Yi probabil ultimele. reurile lui =usler crescuser# at&t de mult, înc&t alt# sculpmr# l(ar fi costat salariul pe şase luni. Dar dac# mai prindea înc# o creştere a pieei cu aciunile lui pe inde'ul 2tandard and oor; aşa ca anul trecut, poate atunci ?, dar bineîneles c# cea mai bun# surs# de informaii a lui fusese destul de lipsit# de consideraie înc&t s# pun# cap#t terapiei. 2au poate c&nd cei doi copii ai lui o s# termine facultatea şi o s#(şi ia diploma de licen#, dar asta se va înt&mpla peste cel puin cinci ani. Unsprezece şi trei minute. mereu în c#utarea adev#rului, cu o minte str#lucit#, receptiv# ia idei ; 1nde' global al pieei americane, calculat de o companie americani, care acord# companiilor listate calificative privind sigurana investiiei, in&nd seama de datoriile lor prezente şi trecute. 5;

noi. Un înv##cel care poseda o curiozitate imens# şi o ignoran# pe m#sura cu privire la psihoterapie. Deşi
Dup# ce a lucrat ani de zile ca cercet#tor în psihogenetica, un pacient pleca mai t&rziu sau avea de

dat un telefon sau îşi uita însemn#rile şi eia nevoit s# fug# înapoi la cabinet. =ereu ap#rea c&te ceva. Yi acei ceva era, evident, o form# de rezisten#. 2# pl#teşti o gr#mad# de bani pentru cincizeci de minute şi s# iroseşti sistematic zece la sut# din acei bani şi din timp, se g&ndea =arshal, e evident o dovad# standard de ambivalen#. în mod normal, =arshal ar fi fost de neclintit în insistenele lui de a e'plora în profunzime înt&rzierea. Dar
şi conflictele inconştiente ale elevului. Dar, f#r# un contract specific, e'istau anumite limite pe care un supervizor nu putea s# le dep#şeasc#. Aşa înc&t = arşii ai a renunat la acest subiect, deşi îi transmitea mesa$ul în continuare, termin&nd invariabil şedinele de supervizare de cincizeci de minute e'act la ora stabilit#, aproape la secund#. ? Am multe de discutat, a început
? L(ai susinut ? trei şedine pe s#pt#m&n#! Asta(i o gr#mad# de susinere. =arshal s(a l#sat pe sp#tarul scaunului şi s(a uitat lung în tavan, aşa cum f#cea întotdeauna c&nd asculta cu mare atenie. ? #i, îmi fac gri$i din cauza asta. Dar nu #sta e motivul pentru care vreau s# vorbesc ast#zi despre el, deşi putem foarte bine s# ne ocup#m şi de asta. are c# nu reuşesc s#(i reduc din timpul acordat ? adic# trei şedine pe s#pt#m&n#, plus un telefon sau dou#X (?
? Una scurt#. De fapt, un singur pacient. De ce! Dar p#rul blond(ruginiu, ochii vioi, închişi la culoare, tenul f#r# imperfeciuni, corpul ca al unui b#rbat cu dou#zeci de ani mai t&n#r. Hizicul lui =arshal era ca şi sufletul lui> f#r# gr#sime, f#r# zb&rcituri, numai muşchi. e vremuri $ucase ca fundaş în ap#rarea echipei Universit#ii Rochester. 3icepşii lui groşi şi bine conturai şi braele sale pistruiate îi umpleau complet m&necile $achetei ( era tare ca piatraX Care ca piatra şi din punct de vedere profesional> nici o zb&rcitur#, nici o îndoial#, mereu sigur pe el, mereu sigur de cum e cel mai bine s# fac#. /&iva dintre ceilali analişti în formare aveau şi ei un aer de siguran# ( o siguran# dat# de ortodo'ie şi convingeri clare ( dar nimeni nu era ca =arshal, nimeni nu mai vorbea cu o asemenea autoritate fle'ibil# şi avizat#. 9!

2igurana lui izvora dlntr(o alt# surs#, o t#rie instinctiva a corpului şi a minii, care spulbera orice îndoial# şi care, invariabil, îi a$uta s# conştientizeze instantaneu şi cu finee aspectele de ansamblu, înc# de ia prima lor înt&lnire, cu zece ani în urm#, c&nd
?
motivaiile inconştiente sunt irelevanteX /&nd pacientul şi terapeutul fac se', trebuie s# l#s#m în plata Domnului dinamica şi sa lu#m în considerare doar comportamentul. Cerapeuii care îşi transpun în aciuni dorinele se'uale fa# de pacienii lor sunt invariabil ires( ponasibili şi distructivi. 4u au nici o scuz#, ar trebui s# li se interzic# s# mai profesezeX oate c# unii pacieni au conflicte se'uale, poate c# îşi doresc s# seduc# b#rbai ? sau femei ? cu statut de autoritate, poate c# au compulsii se'uale, dar tocmai din cauza asta vin la terapie. 1ar dac# un terapeut nu poate înelege lucrul #sta şi nu poate face faa problemei, atunci trebuie s#(şi schimbe profesia. ^i(am spus, a continuat =arshai, fac parte din comisia de etic# medicala. f ostul rector al Universit#ii Cuffs şi unul dintre cei mai vechi analişti formatori de la 3oston 1nstitute. Yi, bineîneles, mai e şi cazul lui ules =asserman, care, ca şi Crotter, a fost preşedinte al Asociaiei sihiatrilor Americani. oi s# crezi ce a f#cut! Le(a dat pacienilor pentotal de sodiu; şi apoi a f#cut se' cu ei în timp ce erau inconştieni. < inimaginabilX ? Asta a fost chestia care m(a şocat şi pe mine cel mai tare, a spus
cresc mereu în carne ? şî citindu(; pe =asserman> Princi-ii cD-sihia!rie (ina'ic+ a fost cel mai bun manual pe care l(am dtit vreodat#X ? Ytiu, ştiu, a zis =arshal, toi idolii dec#zui. Yi e din ce în ce mai r#uX 4u îneleg ce se înt&mpl#. Asear# am citit acuzaiile aduse împotriva a opt terapeui ( lucruri şocante, dezgust#toare. oi s# crezi c# un terapeut s(a culcat ( şi î(a luat şi banii ? cu o pacient# în fiecare şedin#, de dou# ori pe s#pt#m&n#, vreme de o-! aniX 2au un psihiatru de copii care a fost prins la un motel cu o pacient# de cincisprezece ani!
bine nu(i pierzi timpul de supervizare şi banii cu ea, nu!
a lui =arshal. =ai remarcase, de asemenea, şi atitudinea draconic# în privina relaiilor se'uale dintre terapeut şi pacient. 1ntenionase sa vorbeasc# despre dilema lui cu privire la 4an /arlin, de la prelegerea din libr#rie. Acum nu mai era at&t de sigur pe el. o puternic# alian# terapeutic#, interpret#ri clare ale dinamicii, detaşarea profesional# adecvat#. Yi totuşi, n(am putut s#(l urnesc pe tipul #sta. Am încercat totul, i(am pus toate întreb#rile posibile> De ce a ales s# se însoare cu /arol! /e c&ştiga r#m&n&nd în relaie cu ea! De ce a ales s# aib# copu! Dar nimic din ce vorbeam nu se transpunea în fapte. =î(a devenit clar c# metodele noastre uzuale ( interpretarea şi introspecia prin care se a$unge, p&n# la urm#, la schimb#ri perceptibile din afar# ? nu erau soluia. Am interpretat ani întregi, dar ustin avea, mi se p#rea mie, voin#a complet paralizat# . oate(i aminteşti c# o consecin# a eşiforturilor mele s# în privina luioustin fost faptul c# am deve nit fascinat de noiun ea de voin# m(am apucat citesc tot ce îmi pica în m&n# despre asta> Tilliam ames, Rollo =a@, Gannah Arendt, Allen Theelis, Leslîe Harber, 2ilvano Arieti. arca acum vreo doi ani, am inut o prelegere despre paralizia voinei. ? Da, îmi amintesc prelegerea aia, te(ai descurcat bine, 99

într(un fel sau altul, m(am apucat s#(i şoptesc la urecheM 7!ii !re/uie sa 0ncerci)Am priceput, asta dac# am îneles bine comentariul lui Allen Theelis cum c# unii pacieni trebuie s#(şi desprind# spin#rile de canapea şi s# pun# um#rul la treab#. Am încercat proiecii vizuale, a continuat
nimic. Am devenit ca un antrenor în colul unui ring de bo', d&ndu(i sfaturi, îndrum&ndu(;, a$ut&ndu(; s# repete declaraii de eliberare din c#snicie. Dar eu îl antrenam la categoria pan#, iar soia lui era un buldozer de categorie grea. 4imic n(a inut. resupun c# ultima pic#tur# a fost e'cursia la munte. ^i(am povestit despre asta! ? /ontinu#, Ce opresc dac# am auzit(o, ? #i, acum vreo patru ani, ustin a hot#r&t c# ar fi foarte mişto pentru familia lui s# plece într(o e'cursie cu cortul ? are gemeni, un b#iat şi o f#r# de opt sau nou# ani. L(am încura$at. =# înc&nta orice lucru care dovedea m#car o f#r&m# de iniiativ#. întotdeauna se simise vinovat c# nu petrecea destul timp cu copiii lui. 1(am sugerat sa se g&ndeasc# la o modalitate de a schimba aceast# stare de fapt, iar el a decis c# o e'cursie cu cortul ar fi un bun e'erciiu parental. Am fost înc&ntat şi i(am zis(o. Dar /arol n(a fost înc&ntat#X A refuzat s# se duc# ? f#r# nici un motiv concret, doar din pur# perversitate ? şi 1e(a interzis copiilor s# mearg# cu ustin. 4u voia ca ei s# doarm# în p#dure, are fobii la orice(i trece prin cap> insecte, ieder# otr#vitoare, şerpi, scorpioni. =ai mult dec&t at&t, îi e frici s# stea singur# acas#, o chestie ciudat#, fiindc# nu are nici o problem# s# plece singur# în c#l#torii de afaceri ? e avocat, un avocat pledant dur. 4ici ustin nu poate sta singur acas#. + ,olie  (eu9) ustin, la st#ruinele mele vehemente, a insistat s# plece în e'cursie f#r# permisiunea ei. De data asta punea piciorul în pragX @ra"o /ra"o, îi şopteam eu. %cu' ne urni' (in loc) A tunat şi a fulgerat, l(a linguşit, a negociat, i(a promis c# dac# anul #la se duc cu toii la %osemite şi stau la AhKahnee Gotel, anul urm#tor o sa mearg# şi ea cu cortul.Nu ce(a îl sf#tuiam eu, *ine3!e !are) ? Deci ce s(a înt&mplat! ;:: ? ustin şî(a impus punctul de vedere. 2oia lui a cedat şi a invitat(o pe sora ei s# stea cu ea în perioada în care ustin şi copiii erau pe munte. Dar apoi... ca într(o zon# crepuscular#... au început s# se înt&mple lucruri ciudate. ustin, orbit de triumful lui, a început s#(şi fac# gri$i c# nu e într(o form# fizic# suficient de bun# pentru o asemenea aventuri. Ar fi fost necesar ca mai înt&i s# sl#beasc# ? a stabilit c# zece ilograme ( şi apoi s#(şi tonifice spatele. Aşa înc&t s(a apucat s# fac# sport, în principal urc&nd şi cobor&nd pe sc#ri cele patruzeci de eta$e p&n# la biroul lui. în timpul unui e'erciiu a avut probleme cu respiraia şi şi(a f#cut analize medicale complete. ? /are, bineîneles, au ieşit proaste, a spus =arshal. 4u(mi amintesc s#(mi fi povestit asta, darmorbide cred c# pot gbici celas(ae'cursie, înt&mplat continuare. acientul t#u a început sa aib# g&nduri referitoare n(aînputut s# sl#beasc#, a c#p#tat convingerea c# spatele lui n(o s# reziste şi c# n(o s# fi e în stare s# aib# gri$# de copii. în final, a început sa sufere de atacuri puternice de panic# şi a uitat complet de e'cursie. Hamilia s(a dus la AhKahnee Gotel, şi toat# lumea s(a întrebat cum de idiotul de terapeut a venit cu o propunere at&t de prosteasca, ? La Disne@land Gotel.
? #i, a fost o şedin# nasoal#. 4(am fost pe aceeaşi lungime de und#. =(am simit vag iritat cea mai mare parte a orei. ovesreşte(mi pe scurt cum a decurs înt&lnirea, cu c&t dezv#lui mai ;:I multe chestii ilicite, ruşinoase, primitive şi ur&te despre tine, cu at&t mai mult eşti r#spl#titX Dar asocierile lui libere se împuinaser#. ? Gai sa vedem, trebuie s# mai sap. Detest faptul c# ustin s(a l#sat condus de scul#. 2peram la lucruri mai bune pentru el, speram c# va p#r#si dragonul #la cum trebuie. 4evasta aia a lui, /arol... m# scoate din mini. ? Asociaz# liber pe subiectul #sta, doar unul sau dou# minute,, ba cerut =arshal. Liniştitorul „doar unul sau dou# minute" era una dintre cele c&teva concesii pe care =arshal le f#cea în supervizare, nu şi în terapie. Un interval scurt şi clar delimitat în timp i mpunea o m#rginire a dezv#luirilor despre sine şi îi d#dea o mai mare siguran# lui
din ceea ce mi(a povestit ustin. Dar dup# mai multe sute de şedine, o cunosc destul de bine. ? /e(ai vrut s# spui cu faptul ca n(a facut(o cum !re/uie) /um ar fi trebuit s(o fac#! s# se dezbare de orice responsabilitate, s# pice în tr ans#, si se îndr#gosteasc# nebuneşte de o tineric# dr#g#laş#, „un înger venit din rai, dup# cum a zis el. /hiar dac# o s#(i mearg# o vreme, n(o s# progreseze deloc, n(o s# învee nimic din astaX
dau scama singur ce înseamn# eie, în cea mal mare parteX S+ ,iu -ro-ria3'i 'a'+ *i -ro-riu3'i !a!+ s+ ,iu -ro-riu3'i su-er"i5or ? la dracuZ, e tare, ? #i, cel mai evident lucru e c# sentimentele mele sunt intense. Am suprainvestit, asta(i sigur. 1ar indignarea asta at&t de deplasata, poses ivi tatea ? cu' (e 0n(r+5ne:!e s# ia o decizie 1ar# s# m# consulte mai înt&i. ? Aşa eX a încuviinat energic din cap =arshal. Acum suprapune indignarea peste scopul t#u s#(i diminuezi dependena de tine şi s#(i reduci num#rul de ore. ? Ytiu, ştiu. /ontradicia sare în ochi. Ereau ca el s# scape de ataşamentul fa# de mine, şi totuşi m# înfurii c&nd acioneaz# independent. < o dovad# de s#n#tate c&nd insist# s# aib# o lume privat#, chiar şi ascunz&nd(o de mine pe femeia aia. ? 4u(i numai o dovad# de s#n#tate, a zis =arshal, dar şi un semn c# ai f#cut o terapie bun#. <'traordinar de bunaX /&nd lucrezi cu un pacient dependent, recompensa ta e rebeliunea, nu impresionat. supunerea. Hii înc&ntat de ea.rein&ndu(şi lacrimile, diger&nd cu recunoştin#
dar ce pacient care divoreaz# se ridic# vreodat# la standardul #sta! Cu vrei s# fie un erou e'istenial. =inunat în romane, dar, c&nd m# g&ndesc 1a anii mei de practic#, nu(mi aduc aminte nici m#car de un singur pacient care s#(şi fi p#r#sit partenerul în felul #sta. Aşa c# d&( mi voie s# te întreb din nou, de unde vine impulsul #sta! +are e'ist# vreo problem# similar# în viaa ta! Ytiu c# soia ta a murit intr(un accident de circulaie cu muli ani în urm#. Dar nu ştiu prea multe despre relaiile tale cu alte femei. Ce(ai rec#s#torit! Ai trecut printr(un divor! ? 2pune(mi, te rog, dac# devin prea intruziv, dac# dep#şim pragul dintre terapie şi supervizare. ? 4u, eşti pe drumul cel bun. 4u m(am rec#s#torit. 2oia mea, Ruth, e moart# de şase ani. Dar adev#rul e c#, de fapt, c#s#toria noastr# se sf&rşise de mult# vreme. Aveam viei separate în aceeaşi cas#, locuiam împreun# din comoditate. 4u am putut s# o p#r#sesc pe Ruth, chiar dac# mi(am dat seama foarte repede ? am&ndoi ne(am dat seama ? c# nu ne potriveam. ? Deeeci, a insistat =arshal, s# revenim la ustin şi la contra( transferul t#u... ? ? =ai sunt cinci minute. Gai s# discut#m despre altceva. ? Ai pomenit ceva despre o prelegere dintr(o libr#rie şi o înt&lnire cu un fost pacient. ? #i, mai înt&i, alt# chestie. Ar fi trebuit sau nu s#(mi recunosc deschis iritarea fa# de ustin c&nd mi(a reproşat(o! /&nd m(a acuzat 10!

c# încerc s#(i distrug euforia de îndr#gostit, avea absolut# dreptate, interpreta corect realitatea. /red c#, fiindc# nu3i con,ir'a' -erce-*ia corec!+f#ceam antiterapie. =arshal a cl#tinat din cap sever. ? &ndeşte(te,
sunt asaltat de fantezii despre s#rituri cu detent# şi arunc#ri din r#sucire la coş. 2#(i spun pacientului meu toate astea! 3ineîneles c# nuX şi(a r#spuns singur =arshal ;a întrebare, îmi in pentru mine reveriile. 1ar dac# îmi perturb# munca, atunci îmi 10"

analizez propriu(mi contratransfer sau fac e'act ce faci şi tu acum ( şi bine faci, aş putea ad#uga (, discut despre el cu un supervizor. =arshal s(a uitat la ceasul lui. ? 2cuz#(m& c# am vorbit at&t de mult. 4i se termina timpul, şi asta e şi din vina mea, pentru c# am discutat despre comisia de etic#. 2#pt#m&na viitoare o s#(i dau toate detaliile cu privire la mandatul t#u în comisie. Dar, acum,
de şedina de supervizare, dar mai ales de invitaia lui =arshal, sau mai degrab# de edictul lui în privina lucrului în /omisia de etic# medical# a statului. De fapt şi de drept, =arshal îi poruncise s# se înscrie în r&ndul forelor de poliie profesional#. 1ar dac# voia s# devin# psihanalist, nu putea s#(1 supere pe =arshal. Dar de ce insista supervizorul s#u at&t de mult asupra acestui lucru! Ar fi trebuit s# ştie c# nu era un roi care s# i se potriveasc# lui
niciodat# pe nimeni. doar optsprezece minute p&n# la primul dintre cei patru pacieni ai 1ni din dup#(amiaza aceea. Yi(a cump#rat dou# mere fii$i crocante de la o b#c#nie din Divisadero şi le(a înfulecat în timp ce se întorcea gr#bit 1a cabinet. =esele frugale de pr&nz, ce constau în morcovi sau mere, erau ultima dintr(o lung# serie de strategii pentru sl#bit, toate complet lipsite de succes.
Uit&ndu(se în $urul lui ( lui
< chiar imposibil pentru terapeui s# fie spontani, sinceri în toate împre$ur#rile!
beneficieze i de timp liber. Dalai Lama a chicotit i a zis> „3uda are !i'- li/er) 1sus are !i'li/er! 1n aceeaşi sear#, mai t&rziu, în timp ce lua cina cu un vechi prieten, aul, g&ndurile astea i(au revenit în minte. aul şi un vas voluminos din lut, care coninea o mic# figurin# din ;;: bronz ce se inea de o st&nc# mare şi se uita iscoditor peste buza recipientului. aul îi pusese numele Sisi,a('ir.n( -ri"eli:!ea) Luau cina la razie, un mic restaurant din 4orth 3each. o femeie frumoas# se ia de tine şi, din cauza unui prete't de rabat, c# ai v#zut(o acum dou#zeci de ani... ?( 4u „am v#zut(o, aul, am fost terapeutul ei. Yi asta a fost acum zece ani. „ ? 3ine, zece ani. entru c# a fost membr# într(un grup, c&teva şedine, acum zece ani ( o afurisit# de generaie în urm# ( , tu nu poi s# ai o altfel de relaie cu ea. robabil c# e lacom# de se' şi cel mai bun lucru pe care i l(ai fi putut oferi ar fi fost scula ta. ? Gaide, aul, fii serios... +sp#tarX =ai mult# focaccia, ulei de m#sline şi /hianti, te rog. ? Sun! serios, a continuat aul. Ytii din ce cauz# nu a$ungi niciodat# s# te fui!

Ambivalena. Un ocean, un mare ocean de ambivalen#. De fiecare dat# apare alt motiv. /u =@rna, i(a fost team# c# o s# se îndr#gosteasc# de tine şi o s# sufere. /u nu(ştiu(cum(o( cheam#, luna trecut#, i(a fost team# c# o s# se prind# c# eşti interesat doar de &ele ei mari şi o s# se simt# folosit#. /u =arcie, te(ai temut c# o t#v#leal# cu tine o s#(i distrug# c#snicia. Eersurile sunt diferite, dar muzica e mereu aceeaşi> doamna te admir#, tu faci un lucru nobil, ; Actor şi c&nt#re de muzic# countr@ N;5;;(;557O. ;;; nu te fui, doamna te respect# şi mai mult, apoi se duce acas# la ea şi se urc# în pat cu vibratorul. ? 4u pot s# fiu ba una, ba alta. 4u pot s# fiu model perfect al responsabilit#ii în timpul zilei şi s# fac se' în grup noaptea. ?( 2e' în grup! Cu îi dai seama ce spui! 4u poi s# crezi c# sunt o gr#mad# de femei la fel de interesate s# fac# se' f#r# obligaii ca şi noi. 4u uzurpa responsabilitatea celorlali. 4u aspira s# fii s&nul universal. Dac# vrei ca oamenii s# progreseze, a$ut#(i s# învee s#(şi devin# propriile mame şi propriii tai. în pofida e'centricit#ii mizantrope a lui aul, introspecia lui era invariabil incisiv# şi creativ#. ? aul, nu prea te v#d pe tine îngri$indu(te de nevoile femei( lor(pelerin private de se'. ? Dar nici nu m# vezi pl&ng&ndu(m#. 4u eu sunt cel care se las# condus de scul#. 4u mai sunt aşa şi nu regret asta. 4u(i chiar at&t de nasol s# îmb#tr&neşti. Cocmai am terminat de scris o od# închinat# „liniştii gonadale". (? /&hX „Linişte gonadal#"X ot s# v#d cuvintele astea gravate pe timpanul mausoleului t#u. ? Ti'-an! =işto cuv&nt,
? Da(i(mi voie s# ghicesc ale cui sunt. +sso buco, fagiolini şi garnitur# de gnocchi cu pesto trebuie s# fie pentru dumneavoastr#, nu! a întrebat el, pun&ndu(le în glum# în faa lui aul. 1ar dumneavoastr#, s(a r#sucit el spre ca ar fi culmea aroganei s# ignori tot ce ne(au 113

înv#at ei, s# o porneşti pur şi simplu de la început, s# improvizezi pe m#sur# ce avansezi. aul a cl#tinat din cap. ? 4u accepta tot raliatul #sta cum ca ascultatul z#misleşte invariabil cunoaştere. =ai e'ist# şi chestii ca ascultatul nedisciplinat, concretizarea erorilor, neatenie selectiv#, profeii care se împlinesc singure, faptul c&(; poi îndemna inconştient pe pacient s#(i dea materialul pe care îi doreşti s#(l auzi. Erei s# faci un lucru interesant! Du(te la rafturile din bibliotec# şi ia un te't din secolul al nou#sprezecelea despre hidroterapie ? nu un rezumat istoric, ci te'tul srcinal. Am v#zut te'te de mii de pagini cu cele mai precise instruciuni ? ştii tu, temperatura apei, durata imersiunii, fora $etului, succesiunea corect# de fierbinte şi rece, toate destinate fiec#rui diagnostic în parte. Hoarte impresionant, foarte cuantificat, foarte ştiinific, dar n(are nici un pic de(a face cu realitatea. Aşa c# pe mine nu m# impresioneaz# „tradiia;;, şi nici pe tine n(ar trebui. Deun#zi, un e'pert oarecare în nonagrame a r#spuns 1a o provocare, susin&nd nonags#rama îşi areînsrcinile în te'telenu antice sacre sufite. Deînc&ntat parc# asta ar fi însemnat c# c# trebuie fie luate serios. robabil înseamn#, şi nu l(a deloc ca i(am spus asta, dec&t c# la o şez#toare, acum foarte mult# vreme, c&iva conduc#tori de c#mile, în ti mp ce şedeau pe un morman de baleg# uscat#, şi(au împuns animalele s# mearg# prin nisip şi s# traseze diagrame. ? /iudat, m# întreb de ce nu l(o fi înc&ntat asta, a zis
11

îi era team# ca nu cumva s# fi fost t#iat cu un cuit cu care se t#iase înainte şunca. Una e responsabilitatea şi alta e fanatismul despre care se pretinde c# e responsabilitate. La naiba, îmi amintesc de partidele noastre de la Gopins cu infir mierele înc# eleve> de fiecare dat#, tu fugeai imediat de acolo şi te întorceai gr#bit la romanul t#u, s# nu mai spun c# te luai de tipa cea mai simplu#. ^i(aminteşti de =athilda 2hore, îi spuneam =athilda 2horething;. e asta o alegeaiX 1ar pe aia superb#, care se inea toat# ziua dup# tine, o evitai de parc# ar fi fost ciumat#. /um o chema! ? 3ets@. #rea fragil# ca dracu, ba mai mult, prietenul ei era detectiv în poliie. ? Eezi, la asta m# refereamX Hragil#, prieten ?
? Asta face parte din regulile $ungiene! ? Da, într(un fel. Am auzit c# ung a e'perimentat genul #sta de colaborare cu un tip ciudat, pe nume +tto ross. ? 2(a scris ceva pe tema asta! ? 4u sunt sigur. Ytiu c# Herenczi şi ung au discutat despre schimbul de locuri şi chiar au f#cut e'perimente în sensul #sta. 4ici m#car nu sunt sigur de la care dintre ei a pornit ideea. ? Yi ce îi dest#inuia analistul! Da(mi un e'emplu. ? /el mai bine îmi amintesc ceva legat de f#ptui c# sunt evreu. Deşi nu era antisemit, tat#l lui f usese un elveian susin#tor al naziştilor, ; oc de cuvinte în ;b, englez#, shore NmaiO se pronuna asem#n#tor cu sure NsigurO. 11"

şi el se simea foarte vinovat pentru asta. =i(a spus c# a fost principalul motiv pentru care s(a însurat cu o evreic#. ? Yi cum te(a afectat asta! ? #i, uir#(te la mineX =(aî v#zut vreodat# mai integrat! ? Aşa e. Dac# mai faceai vreo doi ani cu el, acum i(ai fi zidit şi intrarea în grot#X 2erios, aul, cum te(a influenat asta! ? Ytii c&t de greu e sa apreciezi aşa ceva, dar cred, mai degrab#, c# dest#inuirea lui nu a d#unat procesului. 1n general, m(a a$utat. =(a eliberat, m(a f#cut sa am încredere în el. Aminteşte(i c# în 3altimore m(am dus 1a tr ei sau patru psihanalişti reci ca gheaa şi nu m(am întors pentru a doua şedin#. ? mai înt&i îi spun c# scopul terapiei e s#(i îmbun#t#esc relaiile cu ceilali. Apoi încerc s# cl#desc o relaie autentic# cu el. 1ar dup# aia, apare un moment în care el simte, destul de corect, un aspect problematic al relaiei dintre noi. Acum te întreb pe tine urm#torul lucru> dac# îi neg acuzaia, poi spune c# am f#cut altceva dec&t antiterapie! ? Doamne,
am v#zut ast#zi! Dou#zeci şi doiX Yi asta pentru ca am terminat mai devreme, ca sa vin aici. D#(i tipului #stuia puin rozac şi înt&lneşte(te cu el cincisprezece minute, din doua în dou# s#pt#m&ni. /hiar crezi c# o s(o duc# mai r#u! ? La naiba, las(o balt#, aul, am mai avut discuia asta. =#car de data asta nu devia de la subiect. ? #i, atunci, pur şi simplu fa(o. H# e'perimentul. 2chimb# scaunele în timpul şedinei şi spune(i tot timpul adev#rul. începe de m&ine. 2pui c# te vezi cu el de tr ei ori pe

s#pt#m&n#. Erei s#(l înard, s# nu mai fie dependent de fine, s# nu te mai idealizeze, s#(i ar#i limitele tale. /e rişti cu asta! (? robabil c# sunt puine riscuri în ce(; priveşte pe ustin, deşi, dup# at&ia ani, o s# fie bulversat de schimbarea radical# de tehnic#. 1dealizarea e greu de comb#tut. Lucrurile se pot întoarce împotriva mea, din c&te îl cunosc pe ustin, probabil o s# ma admire şi mai mult pentru ca sunt sincer. ? Yi! Arunci o sa vorbeşti cu el despre as!a) # Ai dreptate, aul, Adev#rul e c# riscul real nu e al pacientului, ci al 'eu) De vreme ce sunt supervizat de =arshal, cum aş putea s# fac ceva cu care nu e deloc de acord! Yi cu siguran# c# nu pot s#(mi mint supervizorul. 1nchipuie(i cum ar fi s# pl#teşti o sur# şaizeci de dolari pe or# ca s# mini. ? oate c# ai evoluat profesional. oate c# a venit vremea s# nu te mai vezi cu =arshal. oate c(o s# fie şi el de acord. Ci(ai terminat ucenicia. ? GaX 1n lumea psihanalizei se considera c# nici m#car n(am început. Am nevoie de o analiz# complet# de formare, poate patru sau cinci ani, ani întregi de cursuri, ani întregi de supervizare intensiv# a cazurilor mele. (? ai, atunci te(ai aran$at pentru rot restul vieii, i(a r#spuns aul. Asta(` 'o(us o-eran(i în ortodo'ie. 2ufoc# un creier t&n#r, periculos şi în plin# floare cu balega doctrinei vreme de c&iva ani, p&n# se face praf şî pulbere. Atunci c&nd ultimul puf de p#p#die al creativit#ii s(a dus pe apa s&mbetei, îl las# pe iniiat s#(şi încheie stagiul, şi apoi se bizuie pe el ca, în senilitatea iui, s# propov#duiasc# în continuare cartea sf&nt#. Aşa se înt&mpl#, nu! +rice împotrivire a unui psihanalist 1n formare e interpretat# ca fi ind rezisten#, nu(i aşa! 11$

? /eva de genul #sta. în mod sigur, =arshal ar interpreta orice e'periment de(al meu ca o transpunere în act sau, aşa cum se e'prim# el, un semn al nechibzuînei mele terapeutice. aul i(a f#cut semn osp#tarului şi a comandat un espresso. ? <'ist# o întreag# istorie a terapeuilor care au încercat s# se auto( dezv#luie. Cocmai m(am apucat s# citesc noul $urnal clinic al lui Herenczi. Hascinant. Doar Herenczi, din cercul tuturor apropiailor lui Hreud, a avut cura$ul s# conceap# un tratament mai eficient. 3#tr&nul însuşi era prea preocupat de teorie şi de gri$a pentru perpetuarea mişc#rii, pentru a da prea mult# atenie rezultatelor lui. în plus, cred c# era prea cinic, prea convins de ine'orabilitatea disper#rii umane, ca s# aştepte vreo schimbare real# în urma oric#rui tip de tratament Aşape c#cineva Hreud (l(aavea tolerat pe Herenczi, fel l(a în m#sura în care puteapsihologic. el s# iubeasc# obiceiul s#(l ia peîntr(un Herenczi cu iubit, el în vacane şi s#(l analizeze în timp ce se plimbau împreun# Dar de c&te ori Herenczi mergea prea departe cu e'perimentele lui, de c&te ori procedeele sale riscau s# strice reputaia psihanalizei, Hreud devenea dur, e'trem de dur. <'ist# o scrisoare a lui Hreud în care îl critic# aspru pe Herenczi, spun&nd despre el c# a intrat într(a treia pubertate. ? Dar oare Herenczi n(o merita! 4u se culca cu pacientele lui! ? 4u sunt prea sigur de asta. < posibil, dar cred c# avea acelaşi scop ca şi tine> s# umanizeze într(un fel procedeul terapeutic. /iteşte cartea. /onine c&teva chestii interesante despre ceea ce el numeşte analiz# „dubl#" sau „mutual#"> îl analizeaz# pe pacient o ora, iar în ora urm#toare, pacientul îl analizeaz# pe el. + s#(i împrumut cartea, dup# ce mi le dai înapoi pe celelalte paisprezece. Yi îmi pl#teşti toate amenzile pentru înt&rziere. ? =ersi, aul. îns# o am de$a, < pe noptier#, aştept&ndu(şi r&ndul. Dar s# te oferi s# mi(o împrumui... 2unt impresionat, ca s# nu spun copleşit de asta. De dou#zeci de ani, aul şi
nu se punea problema s# împrumute c#ri. Lui aul nu(i pl#cea s#(şi împart# bunurile cu alii ( nici m#car m&ncarea, frustr&ndu(; întotdeauna pe o s# e'perimenteze o terapie egalitar# radical# + si se dezv#luie total, av&nd un singur obiectiv> sa stabileasc# o relaie autentic# cu acel padent şi sa presupun# c# relaia, (e la sine o s# vindece. H#r# reconstrucia amintirilor, f#r# interpret#ri ale trecutului, 2t# e'plor#ri ale dezvolt#rii psihose'uale. + s# se concentreze doar pe ceea ce se înt&mpl# între el şi padent. Yi o s#(şi înceap# imediat e'perimentul. Dar pe care pacient s# e'perimenteze! 4u pe unul dintre cei vechi> tranziia de la vechea metod# la cea nou# ar fi st&n$enitoare. =ai bine, mult mai bine ar fi s# înceap# cu un padent nou. Yi(a luat agenda cu program#ri şi s(a uitat la orarul de a doua zi. La ora zece dimineaa avea o şedin# cu o pacient# nou#> /arol@n Left( man. 4u ştia nimic despre ea, în afar# de faptul c# venea din proprie iniiativ#, dup# ce i(a auzit prelegerea de la libr#ria rinter Zs 1nc. din alo Alto. „
La 5>JQ, /arol a a$uns la cabinetul lui
de veselie, o umplea de afir marea se'ual# de care insista c# ea avea nevoie. îşi petrecuse mai mult de o or# î mbr#c&ndu(se. Er&nd s# par# senzual#, dar în acelaşi timp şi ahtiata dup# atenia cuiva şi vulnerabil#, trecuse de la pantaloni largi din m#tase, ia fust# lung# cu imprimeu, de la o bluz# transparent# din satin, ia un pulover din caşmir purpuriu. &n# la urm#, a r#mas la o fust# scurt# neagr#, un tricou cu corsa$, tot negru, şi un l#nişor simplu, r#sucit din aur. 2ub asta, un sutien nou(nou din dantel#, cu mult burete, care î i ridica binişor s&nii, cump#rat special pentru aceast# înt&lnire. 4u de poman# îi studiase comportamentul fa# de 4an din libr#rie. Doar unui orb fraier i( ar fi sc#pat interesul lui pueril fa# de s&ni. erversul #la libidinos ( cu buzele alea tremur&nde, printre care(i curgeau balele. 2e aplecase practic deasupra lor şi începuse s# sug#. 3a chiar mai r#u, fusese at&t de pompos, at&t de plin de el, înc&t probabil nici nu(i trecuse prin cap c# femeile pot remarca asemenea priviri pofticioase. întruc&t
pantofi f#r# tocuri. 2e g&ndise s#(şi pun# .ciorapi negri cu model şi port$artier, dar renunase la idee. 4u înc#. ? =ulumesc pentru c# m(ai primit at&t de repede. 2imeam c# am a$uns la cap#tul puterilor. ? #reai tensionat# la telefon. Gai s(o lu#m de la început, a zis compasiunea, sensibilitatea, inteligena ta. 4(am ;II avut niciodat# prea mult respect pentru terapie sau pentru terapeuii pe care i(am cunoscut. /u o singur# e'cepie. Dar c&nd te(am auzit vorbind, am avut puternica senzaie c# tu i numai tu ai putea s# m# a$ui. +f, Doamne, se g&ndea
st&ngul, cel mai fals debut cu putin#. îşi amintea prea bine lupta cu umbra lui, din seara aia, în libr#rie. Dar ce(ar fi putut s#(i spun# lui /arol@n! /u siguran#, nu adev#rulX /# a ezitat tot timpul între creier şi pul#, între dorina pentru 4an şi preocuparea lui pentru subiect şi pentru public! 4uX Disciplin#X Disciplin#X Acolo, pe loc, &es!.inuie*!e3!e nu'ai 0n '+sura 0n care 0*i a2u*i -acien!ul) în consecin#, ? Am mai multe r#spunsuri diferite la comentariul t#u, /arol@n. 4ormal c# m# flateaz# complimentele tale. Dar, în acelaşi timp, sentimentul t#u c# (oar eu te pot a$uta îmi creeaz# o stare de nervozitate. entru c# sunt şi scriitor şi persoan# public#, oamenii au tendina s#(mi atribuie mai mult# înelepciune şi competen# terapeutic# dec&t am eu de fapt. /arol@n, a continuat el, î i spun asta deoarece, dac# ne d#m seama c# nu putem colabora dintr(un motiv sau altul, vreau s# ştii c# e'ista o mulime de ter apeui în oraşul #sta, la fel de competeni ca şi mine. Deşi, d#(mi voie s# adaug, o s# fee tot ce(mi st# în putin# sa m# ridic la nivelul aştept#rilor tale. v&rst#, femiîie, mod de via#, serviciu. /arol se hot#r&se s# urmeze o cale de mi$loc între adev#r şi minciun#. entru a evita s# se îngroape în minciuni, voia s# r#m&n# c&t 123

mai aproape de viaa ei adev#rat# şi s# distorsioneze faptele numai at&t c&t era necesar pentru a(; împiedica pe

profesoar# ce fusese pe punctul de a(i cere divorul soului ei c&nd acesta a fost, şi el, diagnosticat cu cancer de prostat#. îi promisese c# n(o s#(l lase s# moar# singur. Dar oroarea a fost c# i(a luat nou# ani s# moar#X 4ou# ani în care îl îngri$ise, în vreme ce cancerul i se r#sp&ndea în corp. +ribilX 1ar dup# moartea lui, a fost devastat# de furie şi de regrete. îşi azv&rlise pe apa s&mbetei cei mai frumoşi ani ai vieii pentru un b#rbat care nu(i pl#cea. +are acelaşi lucru o p&ndea si pe /arol@n! insomnie, an'ietate, singur#tate, crize de pl&ns, sentimentul c# viaa ei nu are sens. 4u avea cu cine s# vorbeasc#. 2igur nu cu soul ei, nu discutaser# niciodat# unul cu cel#lalt în trecut, iar acum, mai mult dec&t oric&nd, îi desp#rea o pr#pastie ad&nc#. Un singur lucru o a$uta ? mari$uana ? şi, de c&nd se mutase în 2an Hrancisco, fuma dou# sau trei $ointuri pe zi. A oftat ad&nc şi a t#cut.
oate c# i el ar fi trebuit s#(i ofere tocmai o consolare de preot. /u siguran# c# terapeuii aveau ceva de înv#at din tradiia celor dou# mii de ani de e'isten# a bisericii. „<şti iertat. Hiul meu, eşti iertatX" A ieşit din cabin# plin de invidie. /e arme ale 1ui upiter, puternice împotriva disper#rii, m&nuiau preoii. rin contrast, arsenalul lui laic de interpret#ri şi consol#ri umane p#rea cam sl#bu, intr(adev#r. + v#duv# pe care o a$utase în timpul doliului şi care înc# mai venea uneori la el pentru c&te o şedin# de suport spusese odat# despre el c# are r ol de observator plin de compasiune. oate, s(a g&ndit

/arol a încercat s# încuviineze aprobator şi entuziast din cap, O ce ches!ie genial+ se g&ndea ea. S+3! ,ac !e'enelei ? Ytii, aş vrea s# m# pui la curent, s#(mi povesteşti totul despre tine, tot ce crezi c# ar trebui s# ştiu ca s# înelegem situaia grea în care te afli. Noi se g&ndea /arol, h'' in!eresan!) Sun! a!.! (e :'echeri) 0:i 0n,ig c.rligul cu a!.!a (e9!eri!a!e) %u !recu! (oar cincis-re5ece 'inu!e (in :e(in*+ :i (e2a a !recu! la no0 la -o"es!e:!e3'i !o!u!) &e2a no! se-are c+ a' c+5u! (e acor( c+ sal"area 'ea cons!+ 0n a 0n*elege si!ua*ia 'ea grea) Iar el !re/uie s+ a,le !o!ul a/solu! !o!ul) Nu3i nici o gra/+) &e ce s+ ne gr+/i' la o su!+ cinci5eci (e (olari -e o rai  su!+ cinci5eci (e (olari -ro,i! ne! ,+r+ cinci5eci la su!+ chel!uieli (e a,aceri ,+r+ asis!en*i ,+r+ sal+ (e con,erin*e ,+r+ /i/lio!ec+ cu c+r*i (e re,erin*+ ,+r+ 2uri:!i ,+r+ o secre!ar+ '+car) îndrept&ndu(şi din nou atenia asupra lui roc, $azz, countr@, fol, blues, psihedelic. I Vona din 2an Hrancisco unde se înt&lneau hipp@ susin#tori ai consumului de droguri. 12#

sofiei lui l(a împiedicat tofi anii #ştia s#(şi îndeplineasc# rolul patern, /arol avea nevoie şi îşi dorea cu disperare un tat#, dar a început s# suspecteze c# nu era întreg la cap c&nd i(a şoptit în timpul slu$bei de la cimitir c# n(ar trebui s# mai am&ne şi s#(şi verse toat# furia f af# de mama ei. +rice iluzie cu privire la întoarcerea tat#lui ei s(a evaporat a doua zi, c&nd, b&lb&indu(se, sc#rpin&ndu(se în p#rul plin de p#duchi şi umpl&nd camera cu duhoarea ig#rilor lui rulate manual, i(a prezentat o propunere de afacere> ea ar fi trebuit s#(i cedeze mica moştenire,

pentru ca el s# investeasc# într(un magazin cu accesorii pentru droguri din Gaight 2treet. /&nd l(a refuzat, el a ripostat insist&nd c# locuina mamei ei îi aparinea „de fapt lui ? printr(o „lege nescris#" sau chiar „scris#" ( pentru c# pl#tise avansul, cu dou#zeci şi cinci de ani în urm#. Hireşte c# ea îi sugerase sa plece Ncuvintele ei, pe care nu i le reprodusese lui a primit doar o condamnare la trei ani de închisoare şi o concediere dezonorant# din armat#. Are restricie $udec#toreasc# s# locuiasc# la mai puin de o mie cinci sute de ilometri de /hicago, unde stau fetele lui. 12$

? Gai s# vedem. „/e naiba vrei s# faci, insist&nd s# vorbeşti despre fratele ei înainte s# obii m#car o descriere sistematic# decent# a trecutului ei! 4ici m#car nu i(ai cercetat c#snicia, motivul manifest pentru care a venit 1a tine". Da, putea s# aud# cuvintele lui =arshal> „2igur, aici e ceva. Dar, pentru numele lui Dumnezeu, nu mai poi aştepta! #streaz(o pentru mai t&rziu, revino ia momentul oportun. 1ar eşti nechibzuit". Dar
instantanee, at&t de real#. =ai devreme, avusese probleme s# a$ung# la ea> p#rea at&t de realist# şi lipsit# de haz. Acum avea zv&c, se înviorase, chipul îi era în consonan# cu vorbele. entru a a$unge la femeia asta trebuia s(o in# vie. 2(a decis s# aib# încredere în propria(i intuiie şi s# se lase dus de valul emoiilor. ;I5 ? <şti furioas#, /arol@n, şi nu numai pe eb, ci şi pe mine, 0n s,.r:i! !ic+losule ai ni'eri!3o :i !u cu ce"a se g&ndea /arol. Isuse e:!i 'ai -ros! (ec.! 'i3a' i'agina! Nu3i (e 'irare c+ nu !e3ai g.n(i! (eloc la ce 0'i ,+cea*i !u :i Jus!in) Nici '+car nu !resari la g.n(ul c+ o ,a!+ (e o-! ani a ,os! "iola!+ (e !a!+l ei6 ? îmi pare r#u, /arol@n, c# te(am lovit at&t de tare intr(o zon# foarte sensibil#. oate c# a fost prematur. Dar d#(mi voie sa fiu sincer cu tine. Eoiam s# spun c#> dac# eb a fost capabil s# fie at&t de violent înc&t s# le fac# aşa ceva propriilor fiice, ce(ar fi putut s#(î fac# surorii lui mai mici! ? /e vrei sa spui...! /arol şi(a pus capul $os. 3rusc simea c# leşin#. ? Ce simi bine...! Erei ap#! /arol a cl#tinat din cap şi şi(a rec#p#tat imediat st#p&nirea de sine. ? 2cuze, brusc m(am simit ameit#. 4u ştiu de ce. ? Cu de ce crezi! ? 4u ştiu. ? 4u(i reprima emoiile, /arol@n. =ai las#(le puin. 2(a înt&mplat c&nd am întrebat despre eb şi tine. =# g&ndeam la tine pe c&nd aveai zece ani şi la viaa t a al#turi de un frate ca #sta. ? Am fost avocat la c&teva procese cu copii abuzai se'ual. 2unt cele mai brutale procese la care am asistat p&n# acum. 4u numai amintirile îngrozitoare recuperate, dar şi comportamentul violent din familie, plus toat# controversa despre amintirile induse ? e dur pentru toat# lumea. resupun c# am clacat la g&ndul ca aş putea s# trec eu îns#mi prin toat# chestia asta. 4u sunt sigur# dac# acolo voiai s# m# aduci. Dac# asta intenionai, trebuie s#(i spun c# în momentul de fa# nu(mi aduc aminte de nici o traum# care s#(l implice pe $eb, îmi amintesc doar de şicanele obişnuite dintre frate şi sor#. Dar e la fel de adev#rat c# îmi amintesc foarte puine lucruri despre copil#ria mea. ? 4u, nu, îmi cer scuze, /arol@n, nu m(am e'primat prea clar. 4u m# g&ndeam la vreo traum# la stresul corespunz# tor. Absolut deşi sunt de acordma$or# cu tinedin c# copil#rie e foarte 1aşimod# acumposttraumatic s# g&ndeşti aşa. =# refeream la cevadeloc, mai puin dramatic, mai insidios, mai actual. /eva de genul #sta> /um te(ai simit tu cresc&nd sau fiind nevoit# s#(i petreci un timp ;8: considerabil zi de zi cu un frate lipsit de consideraie fa# de ceilali sau chiar violent! ? Da, da, îneleg diferena. i!+3!e ia el ne'ernicul laco' si la: soco!e:!e c.!e 'inu!e 'ai sun! -.n+ s+ '+ (ea a,ar+ :i s+ -orneasc+ iar crono'e!rai -en!ru ur'+!orii o su!+ cinci5eci (e (olari) /easul lui
=arshal> solid, irefutabil. Yi totuşi ? Am impresia c# toi b#rbaii de care ai pomenit, b#rbaii care au $ucat un rol esenial în viaa ta, te(au dezam#git teribil, şi ştiu c# „dezam#gire" e un cuv&nt prea bl&nd> tat#l tiu, fratele t#u şi, bineîneles, soul t#u. Dar de fapt înc# nu am aflat prea multe despre soul t#u. /arol a ignorat invitaia lui o p#rere proast# despre mine, deprimat#, neadaptat#, m# consideram ur&t#. 1ar apoi, ultima pic#tur#> am fost p#r#sit# de Rust@M prietenul meu din liceu. /hiar a$unsesem foarte rau, beam, m# drog#m, m# g&ndeam s# renun la facultate, chiar şi s# m# sinucid. Apoi am fost la un terapeut, la dr. Ralph /ooe, care mi(a salvat viaa. A fost e'traordinar de bun, de tandru şi m(a susinut. ? /&t# vreme te(ai dus la el! ? /am un an şi $um#tate de terapie. 131

? =ai e ceva, /arol@n! ? Am rezerve s# povestesc despre asta. 11 preuiesc cu adev#rat pe omul #sta şi nu vreau s# m# înelegi greşit. /arol s(a întins dup# un şerveel de h&rtie şi şi(a şters o lacrim#. ? oi continua! ?( #i... nu m# simt deloc în largul meu c&nd vorbesc despre asta... =i(e team# c# o s#(l $udeci. 4(ar fi trebuit s# spun cum îl cheam#. Ytiu ci terapia e confidenial#. Dar... dar... ? Erei sa m# întrebi ceva, /arol@n! Universitatea de Drept din /hicago, 132

? Relaia voastr# a luat sf&rşit c&nd tu te(ai dus la Hacultatea de Drept! ? Da. Dar de c&teva ori, c&nd am avut nevoie de el, am zburat cu avionul p&n# la /ambridge şi, de fiecare dat# c&nd m(am dus acolo, mi(a oferit consolarea de care aveam nevoie. ? înc# mai ii leg#tura cu el! ? < mort. A murit t&n#r, la vreo trei ani dup# ce am absolvit facultatea. /red c# tot

timpul am c#utat pe cineva ca el. Dam cunoscut pe soul meu, Ta@ne, puin dup# aceea şi am hot#r&t s# m# m#rit cu el. oate c#(; doream at&t de mult pe Raiph, înc&t mi(am închipuit c&(i g#sesc în soul meu. /arol a luat mai multe şerveele, golindu(i cutia lui o imagine tragic# şi romantic# a vieii ei a copleşit(o în vreme ce n#scocirile deveneau realitate. /&t de minunat a fost s# fie iubit# at&t de mult de b#rbatul #la altruist şi magnific. Yi c&t de îngrozitor, de insuportabil ( aici /arol a pl&ns şi mai tare ( s# nu(; mai vad# niciodat#, s#(l piard# pentru totdeaunaX /&nd hohotele de pl&ns au încetat, ea a pus deoparte şerveelele şi s(a uitat iscoditor la
într(o asistent# cu notm# întreag#, slu$b# 1a care nu va putea renuna niciodat#. 4u, în nici un caz nu putea s# spun# nimeni c# efectele fuseser# benefice, pe termen lung, pentru 3elle. Yi nici pentru vreun alt pacient, din c&te ştia el. Yi totuşi ast#zi, aici, /arol@n spunea ca ea şi terapeutul ei avuseser# o relaie se'uali şi c# asta îî salvase viaa.
?

Ytiu, /arol@n. De aceea e at&t de important ca noi doi s# fim apropiai.

13

? Yi, tocmai de aceea, terapeutul şi pacientul trebuie s# cerceteze toate lucrurile care stau în calea relaiei dintre ei, ca, de e'emplu, iritarea fa# de mine, pe care ai simit(o acum c&teva minute. @ine /ine, a:a e 'ul! 'ai /ine , s(a g&ndit el. ? Ai zis c# o s#(mi spui ce g&ndeşti. resupun c# m# întrebam dac# chiar ne $udecai pe mine sau pe el. ? Ai ceva s# ma întrebi, /arol@n! se g&ndea /arol. ? Ai f#cut $udec#i de valoare! /e p#rere ai tu despre asta! (? Despre Ralph! tot o tragere de ti mp. /arol a încuviinat din cap, suspin&nd în sinea ei.
verific ? calificarea Yi! doctorilor care depun m#rturie în sala de $udecat# în calitate de e'peri, ? Yi am descoperit c# ai studii în biologie şi c# ai publicat numeroase articole despre cercet#rile tale în psihof&rmacologie. (

&i)

*

? #i, n(ar fi posibil ca în cazul #sta s# negli$ezi criteriile ştiinifice! Gai s# lu#m informaiile pe care le foloseşti ca s# tragi concluzii despre Ralph. Uit#(te la datele pe care le ai ( un eşantion complet necontrolat. Hii sincer> are vreo relevan# ştiinific#! @ine0n*eles c# eşantionul t#u de pacieni care au avut relaii se'uale cu terapeuii lor este constituit din oameni traumatizai sau nemulumii, (ar as!a nu'ai -en!ru c+ (oar ei "in s+ cear+ a2u!or) îns# ceilali ( clienii satisf#cui ca mine ( nu vin la tine, şi n(ai idee c&t de numeroas# poare fi populaia asta. /u alte cuvinte, tu nu ştii dec&t un procent, format din cei care vin la terapie. 4u ştii nimic despre populaie în întregul ei, num#rul de pacieni şi terapeui care au contact se'ual sau num#rul celor pe care asta i(a a$utat sau num#rul celor pentru care e'periena a fost insignifiant#. I'-resionan! se g&ndea
peste cineva p&n# la mine, pe care s# nu(; fi afectat negativ o relaie de genul #sta! &ndurile i(au zburat iar#şi la 3elle, pacienta lui 2e@mour Crotter, Oare @elle s3ar 0nca(ra 0n ca!egoria celor -e care i3a a2u!a!e înc# o dat# i(a venit în minte fotografia decolorar# cu 2e@mour şi 3elle, Ochii +ia !ri:!i) &ar -oa!e c+ 0i era /ine) Cine :!ie -oa!e c+ a'.n(urora le3a ,os! /ine -.n+ la ur'+) Sau le3a ,os! /ine o "re'e) Nu cine -oa!e ,i sigur (e ce"a 0n ca5ul +s!a :i cu a!.! 'ai -u*in (e cu' le3a ,os! 0'-reunai De ani de zile, s# menin# cu strictee li mitele, s# evite alunecarea pe un ter en nesigur, s# nu le spun# pacienilor pe numele mic, s# înceap# şi s# termine toate şedinele la ora fi'at#. Absolut toate cazurile de abuz în cadrul terapiei la care participase în calitate de avocat începeau cu faptul c# terapeutul dep#şea cele cincizeci de minute. %ha se g&ndea ea, o 'ic+ sc+-are aici o al!a acolo, cine :!ie un(e o s+ a2unge' (u-+ "reo (ou+ :e(in*ei ? în primul r&nd, vreau s# aflu dac# şedina de azi te(a tulburat în vreun fel. oate sentimentele puternice de mai devreme, c&nd am discutat despre ed! ? 4u ed, Je/) ? 2cuze. eb. Ai ameit un pic în timp ce vorbeam despre el. ? înc# sunt cam sl#bit#, dar nu m(a afectat prea tare. /red c# ai atins un punct sensibil. ? +S. în al doilea r&nd, vreau s# aflu ceva despre spaiul dintre noi. Ast#zi te(ai str#duit din greu, i(ai asumat nişte riscuri mari, i( ai dezv#luit nişte laturi cu adev#rat importante. =i(ai ar#tat o mare încredere, iar eu apreciez asta. /rezi c# putem lucra împreun#! /e crezi despre mine! /um i se pare faptul c# mi(ai dest#inuit at&t de multe lucruri despre tine! ? îmi place s# lucr#m împreun#. /hiar foarte mult, în faa uşii, /aroX s(a r#sucit înspre el. /u ochii umezi, a zis> ? =ulumesc. <şti un dar de la DumnezeuX Apoi s(a aplecat spre el şi l(a surprins cu o îmbr#işare uşoar# de dou# sau trei secunde,

dup# care a ieşit din camer#. 1n vreme ce cobora pe scar#, a n#p#dit(o un val de tristee. 1magini nedorite, de demult, i se derulau prin minte> ea şi eb b#t&ndu(se cu perne, s#rind şi ip&nd în patul p#rinilor, tat#l ei c#r&ndu(i c#rile în timp ce o conducea spre şcoal#, coşciugul mamei ei cufund&ndu(se în p#m&nt, chipul de copil al lui Rust@ r&n$ind 1a ea c&nd îi aducea c#rile din dul#piorul de la liceu, reapariia dezastruoas# a tat#lui ei, covorul ros şi murdar din cabinetul doctorului /ooe. A str&ns din ochi s# le alunge pe toate. Apoi s(a g&ndit la ustin, care poate chiar în clipa asta se plimba in&ndu(se de m&n# cu noua lui femeie, pe undeva prin oraş. oate chiar pe aici, pe aproape. A a$uns la uşa din fa# a cl#dirii victoriene şi s(a uitat în dreapta şi(n st&nga pe 2acra( mento 2treet. 4id urm# de ustin. Dar un b#rbat t&n#r şi chipeş, cu p#rul lung şi blond, îmbr#cat cu pantaloni de trening, o c#maş# roz şi o bluz# de trening de culoarea fildeşului, care f#cea $ogging, a trecut pe l&ng# ea şi a urcat în fug# scara, s#rind c&te dou# trepte deodat#. Pro/a/il ur'+!orul ,raier al lui Las/ s(a g&ndit ea. A f#cut c&iva paşi, apoi s(a r#sucit pentru a arunca o privire spre fereastra cabinetului lui
Dup# şedina de supervizare a lui
eminent din /hicago, povestind despre anul petrecut pe canapeaua lui Hreud. Asta se înt&mpla în anii ZI:, pe vremea c&nd, pentru a fi un psihanalist respectabil, trebuia s# faci un pelerina$ pe canapeaua maestrului, uneori de dou# s#pt#m&ni, alteori, dac# visai s# schimbi sau s# zgudui cu ceva lumea psihanalitic#, chiar şi de un an. /onform spuselor lui riner, Hreud nu(şi ascundea niciodat# bucuria c&nd facea o interpretare incisiva. 1ar dac# el credea c# a f#cut o interpretare monumental#, atunci îşi deschidea cutia cu trabucuri ieftine, îi oferea unul pacientului s#u şi îi sugera s# fumeze împreun# trabucul „victoriei;;. =arshal z&mbea g&ndindu(se la modul dr#gu şi naiv în care Hreud manipula transferul. Dac# ar mai fi fumat, ar fi celebrat şi el cu un trabuc ultima şedin# a lui erafusese grandoman şi impulsiv. 3uc#ele indisciplinate de se'ualitate inconştient# se proiectau în afar# în poziii ciudate. Dar cel mai r#u dintre toate era terciul lui iconoclastic $uvenil> capacitatea de a fi creativ an de an, deceniu dup# deceniu, în absena unui public e'tern. în fond, ce ali artişti ? cine mai ia înc# în serios afirmaia lui Hreud c# psihanaliza este o ştiin#! ( îşi pot dedica viaa unei arte care nu e niciodat# v#zut# de ceilali! închipuiei(; pe /e+inî model&nd un potir de argint de o frumusee orbitoare şi apoi încn( indu(; intr(un beci. 2au pe =usler, r#sucind sticla într(o capodoper# a graiei şi apoi, în intimitatea atelierului s#u, fac&nd(o #nd#ri. +ribilX

139

Nu3i oare -u/liculse g&ndea =arshai, unul (in!re cei 'ai i'-or!an*i nu!rien*i (ar (es-re care nu se "or/e:!e, -e care su-er"i5area 0i ,urni5ea5+ !era-eu*ilor 0nc+ i'a!urii %i ne"oie (e (ecenii 0n!regi (e 'a!uri5are -en!ru a ,i 0n s!are s+ cree5i ,iar+ s-ec!a!ori) 7i 0n "ia*+ se a-lic+ la ,el (e /ine reflecta =arshai. Ni'ic nu3i 'ai r+u (ec.! s+ !reci neo/ser"a! -rin "ia*+) =ereu, în munca lui de analist, el remarca setea e'traordinar# a pacienilor pentru atenia lui ( intr(adev#r, nevoia de audien# este un factor ma$or deloc l#udat în terapiile prelungite la nesf&rşit. 1n timpul lucrului cu pacienii în doliu iar în chestia asta era de acord cu observaiile f#cute de vieile lor nu mai sunt observate de nimeni Nasta daca nu sunt destul de norocoşi s# cread# într(o divinitate care are o mulime de timp la dispoziie sa le e'amineze fiecare aciuneO. S!ai6 se g.n(ea Marshai) Chiar e a(e"+ra! c+ ar!i:!ii -sihanali:!i nu au -u/lici Oare -acien*ii nu sun! s-ec!a!orii lori Nu 0n -ri"in*a as!a nu -o! ,i lua*i 0n consi(erare) Pacien*ii nu sun! nicio(a!+ su,icien! (e (e5in!eresa*i) Chiar :i cele 'ai elegan!e :i crea!i"e -ro-o5i*ii -sihanali!ice le sca-+6 7i sun! laco'i6 i!+3!e cu' sug se"a unei in!er-re!+ri ,iar+ s+ arunce '+car o -ri"ire -lin+ (e a('ira*ie la '+re*ia celui care o ,ace) &ar s!u(en*ii sau su-er"i5+rii> Po! ,i! ei consi(era*i -u/lic> &oar rareori se 0n!.'-l+ ca un !era-eu! in,or'are s+ ,ie 0n(ea2uns (e -ers-icace 0nc.! s+ -ricea-+ '+ies!ria ar!is!ic+ + unui analis!) &e o/icei in!er-re!area 0i (e-+:e:!e) Mai !.r5iu 0n 'unca lor clinic+ -oa!e -es!e luni sau ani ce"a le (eclan:ea5+ a'in!irile :i -e nea:!e-!a!e 0n*eleg :i !.n2esc la '+re*ia :i su/!ili!a!ea ar!ei -ro,esorului lor) Cu siguran*+ as!a se "a 0n!.'-la cu E'es!) a "eni "re'ea c.n( :i el o s+ 0n*eleag+ :i o s+3'i ,ie recunosc+!or) For*.n(u3l acu' s+ se i(en!i,ice cu agresorul l3a' sal"a! (e cel-u*in un an (e anali5+ (e ,or'are) 4u c# s(ar fi gr#bit s# termine cu un vas lung, cilindric, din ceramic#, ce 10

coninea un cuib f#cut din crengi de salb# moale, cenuşii, ascuite, fat# frunze, puse cu v&rful în $os. Dintr(un cap#t al cuibului ieşeau doi crini mari albi, cu tulpina lung#, puşi spate în spate. Fir3ar a (racuse g&ndea el împing&nd aran$amentul spre marginea mesei, c&t pe(aci s#(l r#stoarne, as!+5i a' a"u! o-! :e(in*e (e !era-ie :i o or+ (e su-er"i5are # o 'ie -a!ru su!e (e (olari (, iar ea nu3'i -oa!e ser"i (na -en!ru c+ e -rea ocu-a!+ cu aran2a'en!ele as!ea ,lorale ce -uia 'ea6 Huria 1ui =arsbal s(a risipit de îndat# ce a deschis recipientele din plastic din frigider> gazpacho cu o aroma demenial#, o salat# nioise în culori vesele, f#cuta cu ton la gr#tar pres#rat cu piper şi o salat# de fructe din mango, struguri verzi şi papa@a în sos de fructul pasiunii. 2hirle@ lipise un bileel pe vasul cu gazpacho> „ cu c&t m#n&nci mai mult din ea, cu at&t sl#beşti mai tare. Doar dou# farfurii, asta ca s# nu dispari de tot. =arshal a z&mbit. Dar numai pre de o clip#. Yi(a amintit vag de o alt# glum# cu „disp#rutul", pe care 2hirle@ o f#cuse cu doar c&teva zile în urm#. în timp ce m&nca, =arshal a deschis ediia de dup#(amiaz# a ziarului E9a'iner la seciunea financiara. DoK crescuse cu dou#zeci de puncte. 3ineîneles c# E9a'iner avea doar cotele de la ; p.m., şi în ultima vreme bursa variase mult la sf&rşitul zilei. Dar nu conta> îi pl#cea s# verifice cotele de dou# ori pe zi şi s# vad# la ce valoare a$unseser# la închiderea

bursei, a doua zi diminea#, în Chronicle) Yi(a inut respiraia în timp ce se gr#bea sa introduc# în calculator cu c&t îi crescuser# aciunile şi s# calculeze profitul din acea zi. + mie o sut# de dolari, şi ar f i putut fi şi mai mult p&n# la închiderea bursei. Un val fierbinte de satisfacie l(a str#b#tut şi a luat prima lingur# cu gazpacho gros, de un roşu(aprins, pres#rat cu cubulee lucioase alb(verzui de ceap#, castravei şi dovlecei. + mie patru sute de dolari din facturile clinice şi o mie o sut# din profiturile de la burs#. Husese o zi bun#. Dup# pagina de sport şi o scurt# privire aruncat# ştirilor internaionale, =arshal şi(a schimbat în grab# c#maşa şi a &şnit afar#, în noapte. asiunea lui pentru sport era aproape la fel de mare ca şi iubirea pentru c&ştigul material. uca baschet la %=/A în fiecare zi de luni, miercuri şi vineri, în timpul pauzelor de pr&nz. La sf&rşit de s#pt#m&n# mergea cu bicicleta şi $uca tenis sau racuetball. =area ;J; şi $oia era nevoit s#(şi înghesuie cumva $oggingui în program ( 1a ora opt avea loc o întrunire la 1nstitutul sihanalitic olden ate, iar =arshal pleca suficient de devreme înc&t s# mearg# pe $os $um#tate de or# p&n# acolo. /u fiecare pas lung şi energic pe care îl facea, ner#bdarea lui =arshal sporea, g&ndindu(se la întrunirea din acea sear#. Urma s# aib# loc o şedin# e'traordinar#. 4u avea nici o îndoial#> urma s# fie foarte dramatic#. Avea s# curg# s&nge. A, s&ngele, da, asta era partea e'citant#. 4iciodat# p&n# atunci nu înelesese mai bine c&t de tare fascineaz# groaza. Atmosfera de carnaval de la e'ecuiile publice de pe vremuri, negustorii ambulani v&nz&nd eşafoade de $uc#rie, zumzetul surescit#rii în timp ce tobele r#sunau şi condamnatul îşi tara picioarele pe eşafod. 2p&nzur#toarea, decapitarea, arderile pe rug, tragerea pe roat# şi dezmembrarea? închipuie(i c# cele patru membre ale unui om se leag# de un echipa$ de cai care sunt biciuii, îmboldii şi ovaionai de spectatori, p&n# c&nd trupul e rupt în patru p#ri, iar toate arterele împroaşc# deodat# cu s&nge. roaz#, da. Dar groaza altcuiva, a unui om care în acel moment oferea, în acelaşi timp, imaginea unei fiine şi a unei nefiine, c#ci chiar în acea clipa, trupul şi sufletul sunt smulse unul de l&ng# cel#lalt. /u c&t e mai m#rea# viaa pe care o iei, cu at&t mai mare e f ascinaia. 2urescitarea probabil c# fusese imens# pe vremea terorii iaco( bine, c&nd capetele nobililor se rostogoleau şi s&ngele purpuriu &şnea din trunchiurile f amiliei regale. 2urescitare şi din cauza ultimelor cuvinte sacre. e m#sur# ce acel moment între fiin# şi nefiin# se apropie, chiar şi liber( cuget#torii vorbesc în şoapt#, ascult#, chinu( indu(se s# aud# ultimele silabe ale persoanei care moare ? în decarne, parc# e'act în acel moment, un c&nd viaa alîî emarilor r#pit#,mistere. iar corpul îşi îiîncepe transformarea o s# apar# o revelaie, indiciu Asta amintea lui =arshal de interesul f#r# margini pentru e'perienele tr#ite în apropierea morii. Coat# lumea ştie c# e o pur# şarlatanie, dar nebunia a durat dou#zeci de ani şi s(au v&ndut milioane de c#ri pe tema asta. DoamneX se g&ndea =arshal, c&i bani s(au 2cut cu rahatul astaX 4n c# în seara aceea ar fi e'istat un regicid pe ordinea de zi a institutului. Dar pe aproape> e'comunicare şi surghiun. 2eth &nde, unul dintre membrii fondatori ai institutului şi un analist formator 12

cu mult# e'perien#, avea s# fie $udecat şi, cu siguran#, dat afar# pentru diferite activit#i anrianalitice. De 1a e'comunicarea lui 2e@mour Crotter, cu mai muli ani în urm#, pentru c# se futuse cu o pacient#, nu mai avusese loc un asemenea eveniment. =arshal ştia c# poziia lui era şubred# şi ca în seara aceea trebuia s# acioneze cu mare pruden#. avea peste şaptezeci de ani, iar cu trei ani în urm# suferise o operaie complicat# de cancer la pl#m&ni. =ereu plin de el, 2eth considerase c# e

privilegiul lui s# nesocoteasc# toate regulile de tehnic# şi moralitate. 1ar acum boala şi faptul c# se confrunta cu moartea îl eliberaser# de orice constr&ngere. /olegii lui psihanalişti deveniser# din ce în ce mai st&n$enii şi mai iritai de opiniile lui e'treme antianalirice despre psihoterapie şi de felul scandalos de a se comporta în viaa personal#. Dar înc# era un nume> at&t de carismatic, înc&t presa şi televiziunea îl v&nau şi îi solicitau declaraii despre aproape orice ştire importanta ( impactul violenei de la televizor asupra copiilor, nep#sarea prim#riei fa# de oamenii f#r# locuin#, atitudinea fa# de cerşetori, controlul asupra armelor de foc, scandalurile se'uale în care erau implicai politicieni. e marginea acestora, 2eth f#cea deseori comentarii scandaloase, lipsite de respect, dar senzaionale. e parcursul ultimelor luni, lucrurile a$unseser# prea departe, iar actualul preşedinte, ohn Teldon, şi vechiul contingent de analişti pornii împotriva lui &nde îşi luaser# în sf&rşit inima(n dini s#(l înfrunte. =arshal medita la strategia lui> în ultima vreme, 2eth se dep#şise pe el însuşi, e'ploat&ndu(şi pacienii se'ual şi financiar at&t de f#iş, înc&t acum ar fi fost o sinucidere s#(l susin#. =arshal ştia c# trebuie s#(şi susin# e'plicit punctul de vedere. ohn Teldon se bizuia pe spri$inul lui. 4(o s# fie uşor. Deşi 2eth era pe moarte, înc# mai avea aliai. + s# fie prezeni muli dintre actualii şi foştii lui analizani. De patruzeci de ani $uca rolul de intelectual de frunte în institut. Al#turi de 2e@mour Crotter, 2eth era membru fondator al institutului, asta dac# s(ar presupune c# 2e@mour înc# mai tr#ia. 4u se mai auzise nimic despre el, nimeni nu( ; mai v#zuse în ultimii ani ( slav# DomnuluiX /&t de mult r#u f#cuse omul #ia reputaiei profesiuniiX 13

2eth, pe de alt# parte, era o ameninare vie şi avusese at&tea mandate de trei ani ca preşedinte, înc&t trebuia scos cu fora de la putere. =arshal se întreba dac# 2eth putea s# e'iste şi în afara institutului, fiindc# acesta era at&t de profund gravat în identitatea lui. 2#(l dea afar# pe 2eth echivala cu a emite o sentin# de condamnare la moarte. Aşa(i trebuieX 2eth ar fi trebuit s# se g&ndeasc# la asta înainte de a m&n$i bunul renume ai psihanalizei. 4u e'ista alt# soluie> =arshal trebuia s# voteze împotriva lui. Yi totuşi, 2eth fusese analistul lui. /um ar putea evita s# par# neîndur#tor sau paricid! /omplicat. Hoarte complicat. erspectivele lui =arshal în cadrul institutului erau e'celente. At&t de sigur era c# o s# treac# p&n# la urm# la conducerea lui, înc&t singura lui gri$# era cum s# fac# astfel, înc&t lucrul s# se înt&mple c&t mal cur&nd putin#. eran veteranii, înv#aii v&rstnici conduşi de ohn Teldon, care se uniser# pentru a(; înfrunta pe 2eth, şi un num#r de novici, unii dintre ei analizani de(ai lui =arshal, admişi ca membri deplini doar de doi sau trei ani. în segmentul lui de v&rst#, =arshal avea puin# concuren#> doi dintre cei mai promi#tori membri ai grupului muriser# prematur de boli cardiovasculare. într(adev#r, moartea lor îl ambiionase pe =arshal s# fac# sport cu at&ta ardoare, în încercarea de a(si cur#a arterele de depuneri, o consecina a profesiei sedentare de psihanalist, 2ingura competiie real# a lui =arshal erau 3ert Santrell, Ced Rollins şi Dalton 2altz. 3ert, un tip dulce, dar f#r# sim politic, se compromisese impli( c&ndu(se mult în proiecte din afara sferei psihanalitice, mai ales în programul de susinere a pacienilor cu 21DA. Ced era complet ineficient> analiza lui de formare durase unsprezece ani şi toat# lumea ştia c#, p&n# la urm#, absolvise doar din mila şi ca urmare a plictiselii supervizorului s#u, Dalton se implicase de cur&nd at&t de tare în probleme de mediu, înc&t nici un analist nu(1 mai lua în

serios. 1

/&nd Dalton îşi scrisese articolul #la cretin, în care psihanaliza fantezii arhaice distructive fa# de mediu ( c# o viol#m pe =ama Cerra şi ne piş#m pe pereii c#minului nostru planetar ?, primul comentariu al lui ohn Teldon a fost „Eorbeşti serios sau faci mişto de noi!S Dalton n(a renunat la punctul lui de vedere şi, p&n# la urm#, dup# ce a fost respins de toate revistele de psihanaliz#, şi(a publicat articolul într(o revist# $ungian#. =arshal ştia c# n(are altceva de f#cut dec&t s# aştepte şi s# nu fac# greşeli. Coi clovnii #ştia trei îşi foteau şansele f#r# ca el s# mişte un deget. Dar ambiia lui =arshal mergea dincolo de preşedinia 1nstitutului de sihanaliza olden ate. ostul de aici avea s#(i serveasc# drept trambulin# pentru postul la nivel naional, ba poate chiar pentru cel de preşedinte al Asociaiei 1nternaionale de sihanaliz#. =omentul era propice> nu e'istase niciodat# vreun preşedinte 1A care s# fi absolvit un institut din vestul 2tatelor Unite. îns# e'ista un impediment> =arshal trebuie s# publice. 4u ducea lips# de idei. Unul dintre cazurile pe care le trata în prezent, un pacient borderline cu un geam#n identic bolnav de schizofrenie, f#r# nici o tr#s#tur# borderline, avea implicaii enorme pentru teoria oglinzii şi urla s# fie scris pe h&rtie. 1deile lui despre natura scenei srcinare şi audiena la e'ecuii ar fi avut ca efect o revizuire ma$or# a teoriei de baz#. Da, =arshal ştia c# avea idei din belşug. roblema era cu scrisul> cuvintele şi propoziiile st&ngace şchiop#tau mult în urma ideilor lui. Aici intervenea
ambiios, credea =arshal, înc&t o s# se repead# s# profite de ocazia de a semna al#turi de el. Apropiindu(se devea cl#dire, a inhalat ori aerul rece, avea pentru limpezi g&ndurile. A nevoie=arshal de o minte brici,ad&nc fiindc#deoc&teva lupt# pentru control s#a(şi izbucneasc# în aceast# sear#, cu siguran#. ohn Teldon, un b#rbat înalt şi impun#tor de vreo şaizeci şi cinci de ani, rumen la fa#, cu p#rul alb rar şi un g&t lung şi ridat în spatele unui colosal m#r al 1ui Adam, st#tea de$a pe podiumul din camera tapetat# cu c#ri, care avea o dubl# întrebuinare> bibliotec# şi sal# de şedine. =arshal a aruncat o privire în $ur largului auditoriu şi nu a detectat nici o absen#. /u e'cepia lui 2eth &nde, fireşte, care fusese îndelung intervievat de c#tre o subcomisie şi care fusese rugat special s# nu participe l a întrunirea aceasta. e l&ng# membri, mai erau prezeni trei candidai în formare, analizani de(ai lui 2eth, care f#cuser# cerere s# fie de fa#. Acesta era un lucru f#r# precedent. 1ar miza lor era mare> dac# 2eth era dat afar# sau dac# i se interzicea dreptul la practic#, dac# îşi pierdea doar statutul de analist formator, ei şi(ar fi pierdut tot creditul obinut pentru munca psihanalitic# efectuat# împreun# cu el şi ar fi fost obligai s# o ia de la î nceput cu un alt analist formator. Coi trei afirmaser# c# probabil ar refuza s#(şi schimbe analistul, chiar dac# asta ar fi însemnat s# renune la statutul de candidat. /hiar se vorbea despre faptul c# ar forma un institut separat. Av&nd în vedere aceste consideraii, comitetul de conducere, în sperana c# cei trei vor descoperi c# i(au acordat loialitatea cui nu trebuia, adic# lui 2eth, au luat hot#r&rea

e'traordinar# şi teribil de discutabil# de a le permite s# participe ca membri f#r# drept de vot. în clipa în care =arshal s(a aşezat pe r&ndul al doilea, ohn Teldon, de parca ar fi aşteptat ca el s#(şi fac# apariia, a lovit cu cioc#nelul lui l #cuit şi a declarat şedina deschis#. ? Coat# lumea, a început el, a fost informat# de scopul acestei întruniri e'traordinare. 2arcina dureroas# cu care ne confrunt#m ast#(sear# este s# analiz#m acuzaiile grave, f oarte grave aduse împotriva unuia dintre cei mai respectai membri ai noştri, 2eth &nde, şt s# hot#r&m ce poziie va lua institutul, dac# e cazul, în aceasta privin#. Dup# cum toi ai f ost informai prin intermediul scrisorii, ;J9 subcomisia ad(hoc a investigat fiecare dintre aceste acuzaii cu mare atenie şi cred c# cel mai indicat ar fi s# trecem direct la prezentarea concluziilor ei. ? Doctore Teldon, mai înt&i, o problem# de procedur#X
umilitor s# asculi o dezbatere public# despre conduita ta profesional# şi privar#. ? 4(am nimic de ascuns. întotdeauna am fost m&ndru de munca mea. 2eth a privit pe deasupra auditoriului şi a continuat> dac# ai nevoie de dovezi, ohn, îi sugerez s# te uii în $urul t#u. rezena în aceast# camer# a cel puin şase foşti analizani de(ai mei şi a înc# trei actuali, fiecare dintre ei bine integrat şi creativ, str#lucii în profesiile pe care şi le(au ales, şi aici a f#cut o plec#ciune ad&nc# şi graioas# spre Saren ape, una dintre psihanaliste, demonstreaz# tr#inicia muncii mele. =arshai s(a cutremurat. Se!h a"ea (e g.n( s+ ,ac+ lucrurile c.! 'ai (i,icile cu -u!in*+) O, &oa'ne6 e c&nd survola camera cu privirea, 2eth s(a uitat o clip# în ochii lui. =arshai s( a uitat în alt# direcie, dar î( a surprins privirea lui Teldon, care îl aştepta. A închis ochii şi s(a chircit şi mai mult. 2eth a continuat.

?W /e m(ar umili cu adev#rat, ohn, şi aici cred c# ne deosebim unui de cel#lalt, ar fi s# mi se aduc# acuzaii false, sau poate chiar s# fiu ponegrit şi s# nu pot face nimic pentru a m# ap#ra. Gai sa trecem la treab#. /are sunt acuzaiile! /ine sunt cei care mi le aduc! Gai si(i auzim, pe r&nd. ? în scrisoarea pe care ai primit(o cu toii, inclusiv tu, 2eth, de la /omisia de formare, a r#spuns ohn Teldon, sunt trecute în r evist# pl&ngerile. Gai s# începem cu trocul> s# faci şedine de terapie în schimbul unor servicii personale. ?Am dreptul s# ştiu, a cerut 2eth, cine mi(a adus fiecare acuzaie. =arshal a tres#rit. Mi3a suna! ceasul s(a g&ndit el. „De ce s& nu facem pur şi simplu schimb de servicii, f#r# s# mai schimb#m între noi sume de bani pentru care ar trebui s# pl#tim impozit ! Am refuzat, fireşte, şi i(am e'plicat de ce o asemenea înelegere ;J7 ar sabota terapia pe mai multe planuri. este e'plicit interzis de legile fiscale ale #rii noastre. < greşit şi din punct de vedere tehnic> face praf şi pulbere transferui şi contratransferul. 1ar r#ul pe care îl face este amplificat c&nd serviciile de care se bucur# analistul sunt de natur# personal#> de pild#, consultana financiar#, c&nd pacientul trebuie s# cunoasc# cele mai intime detalii ale st#rii tale materiale. +ri, dup# cum am îneles c# se înt&mpl# în cazul pacientului arhitect, s# proiecteze o cas# nou#, pacientul trebuind s# fie pus la curent, în cele mai mici am#nunte, cn preferinele şi obiceiurile tale casnice. îi ascunzi propriile greşeli sub paravanul unor acuzaii aduse caracterului meu. 19

Yi cu aceasta, =arshal a luat loc, mulumit de sine însui. 2(a abinut s# se uite în $urul lui.

4u era necesar. Aproape c# putea s# aud# icnetele de admiraie. Ytia c# îşi cl#dise o reputaie de om cu care e greu s# te pui. îl mai ştia şi îndea$uns de bine pe 2eth ca s# prevad# ce urma s# se înt&mple. De c&te ori era atacat, 2eth riposta, invariabil, printr(un atac care(; acuza şi mai mult. 4u era nevoie s# e'plice în profunzime natura distructiv# a comportamentului 1ui 2eth, c#ci acesta avea s# se distrug# singur. ? Destul, a spus ohn Teldon, lovind cu cioc#nelul în mas#. Aceast# problem# este prea important# pentru noi ca s# ne pierdem într(o ceart# personal# furtunoas#. Gaidei sa ne rezum#m la esenial> o r evizuire sistematic# a acuzaiilor şi o discuie bine fundamentat# pe argumente despre fiecare dintre ele. j Croc, a zis 2eth, ignor&nd complet comentariul lui Teldon, este un termen ur&t, care insinueaz# ca o aciune analitic# srcinal# ar reprezenta altceva, ceva plin de venin. ? /um poi s# susii ideea de troc, 2eth! a întrebat +live 2mith, o analist# în v&rst#, a c#rei singur# pretenie la faim# era descendena ei regal# psihanalitic#> cu patruzeci şi cinci de ani în urm# fusese analizat# de Hrieda Hromm(Reichman care, la r&ndul ei, fusese analizat# de însuşi Hreud. =ai mult, pe vremuri fusese prieten# şi corespondase pentru puin timp cu Anna Hreud şi îi cunoştea pe c&iva dintre nepoii lui Hreud.
pozitiv de încrederea pe care i(am acordat(o. Am de g&nd s# scriu despre cazul #sta> faptul c# mi(a proiectat casa ( vizuina intern# a figurii paterne ( l(a f#cut s# a$ung# p&n# la cele mai profunde straturi ale amintirilor arhaice şi ale fanteziilor despre tat#l 1ui, straturi inaccesibile tehnicii tradiionale. Am eu, am avut eu vreodat# nevoie de permisiunea voastr# pentru a fi srcinal în practica terapeutic#! Aici 2eth a survolat teatral înc# o dat# auditoriul, lis&ndu(şi privirea s# st#ruie pre de c&teva clipe asupra lui =arshal. Doar ohn Teldon a îndr#znit s#(i r#spund#. 1!1

? LimiteX LimiteX 2eth, tu ai renunat cu totul la tehnica predecesorilor! 2#(i pui pacientul s#(i cerceteze şi s#(i proiecteze casa! oate c# ie #sta i se pare un lucru creativ. Dar îi spun, şi ştiu c# în aceast# privin# m# susine toat# lumea, as!a nu e !era-ie) ? „Cehnica predecesorilor. Asta nu e terapie", l(a maimu#rit 2eth pe ohn Teldon, repet&ndu(i cuvintele cu o voce piig#iat# şi l#l#it#. 2miorc#ielile unor mini înguste. /rezi c# tehnica e scris# pe tablele lui =oise! Cehnica e conceput# de analişti vizionari> Herenczi, Ran, Reich, 2ullivan, 2earles. Da, şi 2eth &ndeX ? 2tatutul de vizionar autoproclamat, s(a b#gat în discuie şi =orris Hender, un b#rbat pitic, chel, cu ochii bulbucai şi ochelari uriaşi, dar f#r# g&t, este un mod viclean şi diabolic de a masca şi de a raionaliza o mulime de p#cate. e mine m# îngri$oreaz# profund felul cum te pori, 2eth. 2abotezi bunul renume al psihanalizei în ochii publicului şi, sincer s# fiu, m# cutremur c&nd m# g&ndesc c# tu formezi tineri analişti. &ndeşte(te la ce scrii ( ca de e'emplu declaraiile tale din Lon(on Li!erary ?e"ien!) =orris a scos din buzunar c&teva foi de ziar şi le(a desp#turit cu m&ini tremur&nde. ?( Asta, a spus, flutur&nd foile în faa lui, e un e'tras din recenzia ta despre corespondena dintre Hreud şi Herenczi. Aici declari public c# le spui pacienilor t#i c# îi iubeşti, c# îi ii în brae şi c# discui cu ei despre am#nunte intime ale vieii tale personale> divorul t#u iminent, cancerul. Le spui c# sunt prietenii t#i cei mai buni. îi invii la tine acas# la ceai, vorbeşti cu ei despre preferinele tale se'uale. #i, preferinele tale se'uale nu te privesc dec&t pe tine ? şi nu discut#m aici despre ele (, dar de ce s# afle toi cititorii sau analizanii t#i c# eşti bise'ual! 4u poi s# negi asta. înc# o dat#, =orris a fluturat ziarul în faa iui. /hiar astea sunt cuvintele tale. ? 3ineîneles c# astea sunt cuvintele mele. e agenda de lucru e'ist# şi acuzaia de plagiat! 2eth aasu lua t scrisoarea la comisia şi s(a pref#cut, b#taie deat&t $oc, se concentreaz# pra ei> lagiat,deplagiat ( of, ad(hoc at&t de multe infraciuniînma$ore, dec#multe tipuri de tic#loşii ma$ore, dar nici un plagiat. =#car de asta am fost scutit. Da, fireşte, sunt cuvintele mele. Yi mi le asum. +are e'ist# vreo leg#tur# mai intim# dec&t cea dintre analist şi anaiizant! =ars hal asculta r#bd#tor. E:!i !are Morris se g&ndea el. La ,i9 0l 0n!+r.*i) Pri'ul lucru in!eligen! -e care l3a' "+5u! la !ine6 2eth 1!2

scotea fum din rezervoare> era pe punctul s# se lanseze pe o orbit# autodisrructiv&. ? Da, a continuat 2eth, cu unicul lui pl#m&n muncind din greu şi vocea acum r#guşit#. îmi asum afirmaia c# pacienii îmi sunt cei mai buni prieteni. Yi asta(î adev#rat pentru toi cei de aici. Yi pentru tine, =orris. acienii mei şi cu mine ne petrecem împreun# c&te patru ore pe s#pt#m&n#, purt&nd cele mai intime discuii cu putin#. 2pune(mi, care dintre voi îşi petrece at&ta timp împ#rt#şind confidene cu un prieten! E# dau eu r#spunsul> nici unul # şi sigur nu tu, =orris. Ytim cu toii cum sunt prieteniile între b#rbaii americani. oate unii, c&iva dintre voi, iau o dat# pe s#pt#m&n# pr&nzul cu vreun prieten şi, dup# ce dau comanda şi înainte de a m&nca, îşi petrec treizeci de minute purt&nd discuii intime. 4eag# cineva ( vocea iui 2eth a umplut înc#perea ( faptul c# şedina de terapie este destinat# s# fie

un templu al sincerit#ii! Daca relaiile cu pacienii voştri sunt cele mai inti me pe care le avei, a!unci a"e*i cura2ul s+ renun*a*i la i-ocri5ie :i $+ le s-une*i as!a 1) Yi ce conteaz# dac# afl# am#nunte din viaa voastr# personal#! Haptul c# am dezv#luit un anumit lucru despre mine nu a deteriorat niciodat# procesul analitic. Dimpotriv#, l(a accelerat. oate din cauza cancerului, viteza a devenit important# pentru mine. 2ingurul meu regret este c# am aşteptat at&ta vreme ca s# descop#r asta. 4oii mei analizani, care sunt aici în camer#, pot s# confirme cu ce viteza lucr#m. întrebai(iX Acum sunt convins c# nici o analiz# de formare nu are nevoie de mai mult de trei ani. Gaidei, l#sai(i s# vorbeasc#X =arshal s(a ridicat în picioare. ? +biecieX 4u se cuvine, şi ar fi o nechibzuin# ? iar#şi cuv&ntul #sta, cuv&ntul lui favorit ( s#(i implici analizanii în vreun fel în dezbaterea asra deplorabil#. < o dovad# a lipsei tale de raiune p&n# şi numai faptul c# te g&ndeşti la asta. unctul lor de vedere este influenat de transfer şi de interese personale. Cu îi întrebi despre viteza, despre o analiz# rapid# şi murdar#, iar ei /ine0n*eles c# o s# fie de acord cu tine. 3ineîneles c# o s# fie înc&ntai de ideea unei analize scurte, de trei ani. /are candidat n(ar fi! Dar oare nu evit#m adev#rata problem#! 3oala ta şi impactul pe care(; are asupra opiniilor şi muncii tale. Dup# cum o sugerezi şi tu, 2eth, boala i(a insuflat dorina arz#toare de a termina repede cu pacienii t#i. Coat# lumea ;Q8 de aici te înelege i te comp#timeşte. 3oala îi schimb# perspectiva în multe privine, în mod perfect $ustificabil, av&nd în vedere situaia în care te afli. Dar asta nu înseamn#, a continuat =arshal, cu o încredere din ce în ce mai mare în sine, ca noua ta perspectiv#, izvor&t# dintr(o stare de ner#bdare personal#, trebuie s# le fie prezentat# studenilor pe post de doctrin# psihanalitic#. îmi pare r#u, 2eth, dar trebuie s# fiu de acord cu /omisia de formare c#, pe bun# dreptate, a venit momentul s# se discute problema statutului t#u de analist formator şi a capacit#ii de a(i îndeplini obligaiile impuse de acest statut. + organizaie psihanalitic# nu(şi poate permite s# negli$eze aspectul succesiunii. Dac# nici analiştii n(o pot face, cum ne putem aştepta ca alte organizaii care ne cer a$utorul ? corporaii, guverne ? s# se preocupe de transferul de responsabilit#i şi de putere de la cei în v&rst# c#tre generaia urm#toare! ? 4ici, a tunat 2eth, nu ne putem permite s# ignor#m setea nest#vilit# de putere a celor prea mediocri pentru a fi demni de eaX ? LinişteX a b#tut ohn Teldon cu cioc#nelul lui. Gaidei s# revenim la esena lucrurilor. /omisia ad(hoc ne(a atras atenia asupra comportamentului şi le a comentariilor publice, prin care ataci şi respingi în b# taie de $oc c&tev a dintre concepte fundamentaletale ale teoriei psihanalitice. De e'emplu, în recentul t#u interviu din ani!y Fairridiculizezi comple'ul oedipal şi îl respingi, spun&nd despre el c# este o „eroare evreiasc#;;, iar apoi zici c# reprezint# unul dintre multele canoane fundamentale ale psihanalizei... ? 3ineîneles, a ripostat 2eth, renun&nd complet la orice încercare de a negocia sau de a glumi, /ine0n*eles c+ e o eroare e"reiasc+)reşeala de a ridica mica familie triunghiular# de evrei din Eiena la rangul de familie universal#, în încercarea de a rezolva pentru toat# lumea ceea ce evreii m&nai de vinov#ie nu pot rezolva pentru ei înşişiX Acum zumz#ia de$a întreaga sal# şi mai muli medici încercau s# vorbeasc# deodat#. „Antisemit], spunea unul dintre ei. 2e auzeau diverse comentarii> „îşi maseaz# pacienii], „se' cu pacienii] „grandoman] „nu(i terapie, s#(l l#s#m s# fac# ce naiba o vrea, dar asta nu se poate numi analiz#]. 2eth i(a acoperit. ? 3ineîneles, ohn, c# am spus şi am scris lucrurile astea. Yi îmi susin comentariile. Eoi toi, în sinea voastr#, ştii c# am dreptate. ;QJ =ica familie de evrei din ghetou a lui Hreud reprezint# doar o minoritate insignifiant# în

raport cu lumea. De e'emplu, s# lu#m cultura mea. Hiec#rei familii de evrei care a mai r#mas pe planet# îi corespund mii de familii de musulmani. Analiza nu ştie nimic despre aceste familii şi despre acest tip de pacieni. 4u ştie nimic despre rolul diferit, plin de arogan# al tat#lui, despre dorina profund#, inconştient# pentru tat#, pentru întoarcerea la confortul şi sigurana oferite de tat#, pentru fuziunea cu tat#l. ? Da, a zis =orris şi a deschis un ziar, iat# aid o scrisoare c#tre editorul Psihanali5ei con!e'-orane) Cu vorbeşti despre interpretarea dat# de rine comportamentului unui t&n#r bise'ual, prin prisma dorinei lui, şi diez, „care este o dorin# universal# de a ne întoarce în sinecura primordial# a lumii ( p&ntecul(rect al tat#lui". 2pui despre asta, cu obişnuita ta modestie, iar aid =orris a citit mai departe, c# este „o interpretare seminal# mutativa, care a fost pus# complet în umbr# de pre$udec#ile rasiale ale psihanalizei". ? <'actX Dar articolul #sta, publicat acum doi ani, a fost scris în urm# cu şase ani. 4u a$unge în profunzime. < o interpretare universal#. Acum îi acord o importan# central# în munca mea cu !o*i padenii. sihanaliza nu este monopolul unor evrei provinciali. Crebuie s# recunoasc# şi s# accepte şi adev#rurile +rientului, nu numai pe cele ale +cddenrului. Hiecare dintre voi mai are multe de înv#at, şi am mari dubii în ceea ce priveşte dorina şi capacitatea voastr# de a asimila idei noi. Louise 2aint /laire, o psihanalist# bla$in#, cu p#ruX c#runt şi o neştirbita integritate, a fost cea care a f#cut primul pas decisiv. 1 s(a adresat direct preşedintelui. ? /red c# am auzit suficient, domnule preşedinte, pentru a m# convinge c# dr. &nde s(a îndep#rtat prea mult de corpusul înv##mintelor psihanalitice pentru a mai fi responsabil de formarea tinerilor analişti. ropun s# i se retrag# statutul de analist formatorX =arshal a ridicat m&na> ? 2usin aceast# propunere. 2eth s(a ridicat amenin#tor în picioare şi le(a aruncat o privire furioas# tuturor membrilor. ? oi m# dai afar# pe 'inei 4ici nu m# aşteptam la altceva din partea mafiei psihanalitice evreieşti. 1!!

? =afie evreiasc#! 1(a întrebat Louise 2aint /laire. reotul din parohia mea ar fi foarte surprins s# aud# aşa ceva, ? ? =i(ar pl#cea s# v# ofer o interpretare a modului în care au decurs dezbaterile din aceasta sear#. +bserv c# muli dintre voi va ambalai într(o frenezie a indign#rii, pe care o credei îndrept#it#, fa# de poziia teoretic# a lui 2eth. Dar m# într eb dac# în realitate e vorba

de con*inu!ul interpret#rilor doctorului &nde şi nu cumva de stilul sau popularitatea luiX +are n(ar fi posibil ca muli dintre voi s# se simt# ameninai de inteligena 1ui sclipitoare, de contribuiile lui la domeniul nostru profesional, de talentul lui literar şi, mai presus de toate, de ambiia sa! +are membrii acestui institut nu sunt invidioşi pe faptul c# 2eth apare frecvent în reviste, ziare şi la televiziune! +are putem s# toler#m nonconformismul! utem sa toler#m noi pe cineva care contest# ortodo'ia cam în acelaşi fel în care 2andor Herenczi a contestat doctrina analitic# acum şaptezeci şi cinci de ani!
interpret#rilor psihanalitice ale lui 2eth &nde. Discuia despre teoria centrat# pe tat# este praf în ochi, un clasic e'emplu de deplasare;. 4u, asta e o vendet#, un atac la persoan#, ba chiar unul $osnic, aş putea spune. pulsiunea de a fuziona cu tat#l, de a ne întoarce în pan( tecul(rect al tat#luiX V#u aşaX ? =arshal, a replicat Ric, tu scoi o interpretare din conte't. /&i dintre voi n(au f#cut niciodat# vreo intepretare idîosincratic#, ce, scoas# din conte't, nu pare prosteasc# sau lipsit# de temei! ? oate c#(i aşa. Dar nu la fel stau lucrurile şi cu 2eth. A inut deseori prelegeri şi a scris pentru cercurile psihanalitice sau pentru publicul larg c# el consider# aceast# idee central# un concept(cheie al dinamicii în analiza oric#rui b#rbat. în seara asta a spus foarte clar c# nu a folosit interpretarea doar cu o singura ocazie. A numit(o „interpretare universal#;;. 2(a l#udat c# a aplicat aceeaşi interpretare periculoas# tuturor pacienilor s#i b#rbaiX ? 3ravo, bravoX =arshal a fost susinut de un cor de voci. ? „ericuloas#", =arshal! l(a mustrat Ric. 4u e'agerezi! ?W 3a chiar o subestimez. Eocea lui =arshal a devenit mai puternic#. Acum preluase în mod v#dit postul de influent purt#tor cuv&nt al institutului. ui+rice la îndoial# interpret#rii! Ai idee c&t de mult r#u adef#cut aceast# interpretare! b#rbatrolul adultsuprem care al t&n$eşte puin s# r#m&n# o vreme în regre( sie, s# se întoarc# temporar într(un loc gingaş, în care s# fie îngri$it, primeşte interpretarea c# îşi doreşte s# se t&rasc# prin anusul tat#lui înapoi în p&ntecul(rect. &ndii(v# la vinov#ia indus# şi la an'ietatea fa# de o regresie homose'ual#. ; roces psihic inconştient care, prin intermediul unei asocieri, transforma elementele latente ale visului în detalii secundare ale coninutului manifest. 1!#

? 2unt total de acord cu tine, a ad#ugat ohn Teldon. /omisia de formare a recomandat în unanimitate ca lui 2eth &nde s# i se retrag# statutul de analist formator. Doar boala grav# şi contribuiile lui anterioare la dezvoltarea acestui institut au împiedicat(o s#(i retrag# şi calitatea de membru. =embrii plini trebuie s# voteze dac# accept# sau nu recomandarea /omisiei de formare. ?
/ei trei medici a c#ror analiz# cu 2eth se afla în curs de desf#şurare au vorbit în şoapt# între eî, iar unul a zis c# au nevoie de timp pentru a decide ce vor face în continuare, dar c# sunt cu toii foarte îngrozii de ceea ce se înt&mplase în şedin#. Apoi au ieşit din camer#. ? /red, ca şi 4ietzsche, c# singurul adev#r autentic este adev#rul tr#itX ? /e înseamn# asta în conte'tul de faa! a întrebat ohn Teldon, lovind cu cioc#nelul s# se fac# linişte. ? +rganizaia asta chiar crede, ca şi =arshal 2treider, c# 2eth &nde a f#cut mult r#u pacienilor lui b#rbai cu modul s#u de a interpreta fuziunea cu tat#l! ? /red c# pot vorbi în numele institutului, a replicat ohn Teldon, c&nd spun c# niri un analist responsabil nu ar respinge opinia c# 2eth le(a f#cut un r#u cumplit unora dintre pacienii lui. Ric, din pragul uşii, a zis> ? Atunci, pentru voi, semnificaia ideii lui 4ietzsche e foarte clar#. Dac# aceast# organizaie crede sincer c# pacienilor lui 2eth li s(a f#cut un r#u îngrozitor şi dac# acestei organizaii i(a mai r#mas vreo urm# de integritate, atunci nu mai e'ist# pentru voi dec&t o singur# soluie ( asta, dac# avei dorina de a aciona într(o manier# plin# de responsabilitate din punct de vedere moral şi legal. ? /um anume! a întrebat Teldon. ? Rechemare pentru reparaii gratuiteX ? Rechemare pentru reparaii gratuite! /e(i aia! 1!$

? Dac#, a r#spuns Ric, eneral =otors şi Co@ota au integritatea şi coaiele ? scuzai(m#, doamnelor, nu e'ist# alt termen echivalent ? s# recheme pentru r eparaii gratuite vehicule prost construite, vehicule cu vreo hib#, care, la un moment dat, le(ar putea face un r#u proprietarilor, atunci f#r# îndoial# c# e clar ce avei "oi de f#cut. ? Adic#...! ? Ytii bine la ce m# refer. Ric a ieşit p#şind ap#sat şi n(a ezitat s# tr&nteasc# uşa dup# el. Crei foşti analizani de(ai lui 2eth şi =ian Shan au plecat imediat dup# Ric. La uş#, Cerr@ Huller i(a avertizat> ?Cratai chestiunea aceasta cu toat# seriozitatea, domnilor. <'ist# pericolul real al unei schisme ireversibile. Lui ohn Teldon nu era nevoie s# i se aduc# aminte s# ia în serios posibilitatea unui e'od. Ultimul lucru pe care şi(l dorea în timpul mandatului s+u era o schisma şi formarea unui institut psihanalitic separat. Asta se înt&mplase în multe alte oraşe> 4eK %orul avea tr ei institute, dup# ce se desp#riser# din cauza discipolilor 1ui Saren Gorne@, şi apoi din cauza lui 2ullivan. 2e înt&mplase în /hicago, Los Angeles, în şcoala Tashington(3altimore. robabil c# ar fi trebuit s# se înt&mple şi la Londra, unde, de zeci de ani, trei g#şti, discipolii =ei an iei Slein, cei ai Annei Hreud şi ai şcolii „de mi$loc ( discipolii şcolii relaiilor de obiect ai lui Hairbaîrn şi Tinnicott ( duceau o b#t#lie neîntrerupt#. 1nstitutul de sihanaliz# olden ate tr#ise în pace vreme de cincizeci de ani, poate şi pentru c# energia lui agresiv# se îndreptase în mod eficient spre adversarii din e'terior> un institut $ungian solid şi o serie de şcoli de terapie alternativ# ? transpersonal#, reichian#, viei trecute, respiraie holotropic#, homeopatie, Rolfing ( care se în#laser# energic şi miraculos din izvoarele clocotitoare şi b#ile fierbini ale lui =arin /ount@. =ai mult, ohn ştia c# se va g#si cu siguran# vreun ziarist incapabil s# reziste tentaiei de a scrie despre ruptura din interiorul 1nstitutului de sihanaliz#. 2pectacolul analiştilor temeinic analizai, care nu sunt în stare s# convieuiasc# laolalt#, d&ndu(se în spectacol, lupt&ndu(se pentru

putere, dorov#indu(se pe marginea unor trivialit#i şi, în cele din urm#, divor&nd furioşi, se preta la minunate bufonerii literare. ohn nu voia s# r#m&n# în istorie ca preşedintele sub mandatul c#ruia s(a produs fragmentarea institutului. 1!9

? Rechemare pentru reparaii gratuiteX a e'clamat =orris. 4u s(a mai pomenit niciodat# aşa ceva. ? =#suri disperate în situaii disperate, a murmurat +live 2mith. =arshal a cercetat cu atenie chipul lui ohn Teldon. 2esiz&nd o mic# înclinare a capului acestuia ca reacie ia spusele lui +live, a luat cuv&ntul, interpret&nd gestul ca pe un îndemn. ? Dac# nu accept#m provocarea lui Ric?despre care sunt sigur c# va deveni în cur&nd o chestiune de domeniul public ?, atunci şansa noastr# s# repar#m ruptura e foarte mic#. ? Dar tocmai reche'are -en!ru re-ara*ii gra!ui!ea spus =orris Hender, din cauza unei simple interpret#ri greşite! ?( 4u minimaliza o problem# important#, =orris, a zis =arshal. <'ist# oare vreun instrument analitic mai puternic dec&t interpretarea! Yi oare nu suntem cu toii de acord c# formularea lui 2eth este, în acelaşi timp, şi greşit#, şi periculoas#! ?
preferinele se'uale ale lui Allen aneKa@. 4ici cele ale lui 2eth. Crebuie s# fim foarte circumspeci. în zilele noastre ar fi un dezastru din punctul de vedere al imaginii publice dac# am fi percepui ca margi( nalizand sau intimid&nd un membru pe motiv c# e homose'ual. ? 2au lesbiana, a spus +live. ohn a încuviinat ner#bd#tor din cap şi a continuat. ? Yi, c# veni vorba, nici presupusul comportament se'ual dubios al lui 2eth fa# de pacienii lui nu e adev#rata noastr# problem# ( de care nici n(am discutat ast#(sear#. Am primit rapoarte de la doi terapeui care le(au tratat pe dou# dintre fostele paciente ale lui 2eth, dar, deocamdat#, nici una dintre ele nu a fost de acord s# depun# pl&ngere. Una nu este convins# c# i s(a f#cut vreun r#u pe termen lung. /ealalt# declar# c# i(a fost introdus# o ambivalen# perfid# şi distructiv# în c#snicie, dar am&ndou#, probabil din cauza unei loialit#i transferentiale perverse fa# de 2eth sau poate pentru c# detest# s# înfrunte e'punerea public#, au refuzat s# depun# reclamaîe. 2unt de acord cu =arshal> corect ar fi s# ne rezum#m la un

singur aspect ( c#, în conformitate cu recomand#rile psihanalitice, el a f#cut interpret#ri incorecte, neanalitice şi periculoase. ? Dar g&ndeşte(te la problemele care apar, a spus 3ert Santrell, unul dintre colegii lui =arshal din grupul de dezbateri pe teme psihanalitice, g&ndeşte(te la aspectul confidenialit#ii. 2eth ne poate da în $udecat# pentru calomnie. Yi cum r#m&ne cu malpra'isul! Dac# 2eth ar fi dat în $udecat# pentru malpra'is de c#tre unul dintre foştii 1ui pacieni, ce i(ar putea împiedica pe alii sa stoarc# de bani institutul nostru sau chiar institutul naional! în fond, ei pot s# spun# bine(mersi c# noi l(am sponsorizat pe 2eth, c# l(am numit într(o funcie important# ca aceea de for mator. Aici e un cuib de viespi. =ai bine nu ne(am b#ga în el. Lui =arshal îi pl#cea la nebunie s#(şi vad# rivalii slabi şi indecişi. entru a sublinia contrastul, a vorbit cn toat# sigurana de sine. #%u con!raire 3ert. 2untem mult 'ai vulnerabili daci nu acion#m. /hiar argumentul t#u adus 0'-o!ri"a lu#rii unei atitudini este motivul pentru care !re/uie si acion#m, şi înc# rapid, ca s# ne disociem de 2eth şi s# facem tot ce putem pentru a repara pagubele. =i(; pot închipui de$a pe Ric /hapton, naiba s#(l ia, d&ndu(ne in $udecat# sau, în cel mai bun caz, asmuind asupra noastr# un reporter de la Ti'es daca îi d#m un vot de blam lui 2eth, şi dup# aia nu facem nimic pentru a(i prote$a pacienii. 1"1

? = arşii al are dreptate, a spus +live, care deseori servea drept conştiin# moral# a institutului. De vreme ce credem, aşa cum se şi înt&mpl#, c# tratamentul nostru este eficient şi c# punerea greşit# în practic# a psihanalizei ? analiza s#lbatic# ( este e'trem de d#un#toare, atunci nu avem de ales şi trebuie s# ne inem de cuv&nt. Crebuie s# le oferim foştilor pacieni ai lui 2eth o psihoterapie corectiv#. ? Uşor de zis, greu de f#cut, i(a avertizat acob. 4id o for# din lume nu i(ar putea convinge pe 2eth s# ne dea numele foştilor s#i pacieni. ? 4ici nu va fi nevoie, a spus =arshal. =ie mi se pare c# cel mai bine ar fi s# facem un apel public în mass(media c#tre toi pacienii lu' din ultimii ani, m#car c#tre b#rbai. /u un z&mbet, =arshal a ad#ugat> haidei s# presupunem c# s(a purtat altfel cu femeile. V&mbetele au str#b#tut auditoriul la aluzia cu dublu sens a lui =arshal. Deşi zvonurile despre conduita se'ual# indecent# a lui 2eth fa# de padentele lui circulau de muli ani printre membri, era ci, o mare uşurare acum, sf&rşit, se e'primau în plen. ?( Atun suntem de acc# ord, a zisînohn Teldon lovind cudeschis cioc#nelul, asupra faptului c# vom încerca s# le oferim o terapie corectiv# pacienilor lui 2eth! ? ? Ai vrea s#(i asumi responsabilitatea pentru aceast# aciune! rezint#(i comisiei de organizare planurile tale concrete. W? Da, bineîneles, ohn, a spus =arshal, abia izbutind s#(şi ascund# bucuria şi ui mirea c# îşi consolidase at&t de mult poziia într(o singur# sear#. De asemenea, o s# comunic hot#r&rea noastr# Asociaiei 1nternaionale de sihanaliz# ? trebuie s# discut şi o alt# problem# cu secretarul ei, Ra@ Tellington. +pt atru şi $um#tate dimineaa. Ciburon era cufundat în bezn#, mai puin o cas# puternic luminat#, care se în#la sus, pe un promontoriu ce se ridica deasupra olfului 2an Hrancisco. Luminile maiestuoasei olden ate erau estompate de ceaa l#ptoas#, dar sclipirile delicate 1"2

ale oraşului lic#reau în dep#rtare, profU&ndu(se pe cer. +pt oameni ostenii st#teau aplecai asupra unei mese şi nu acordau nici o atenie podului. 4(aveau ochi dec&t pentru c#rile care

le fuseser# împ#rite. Len, un tip voinic, cu faa roşie, care purta bretele late galbene, decorate cu zaruri şi c#ri de $oc, a anunat> ? Ultima m&n#. /el care împ#rea c#rile trebuia si aleag# stilul de $oc, iar Len a propus şapte(c#ri(mare( mic#> primele dou# c#ri cu faa în $ os, patru cu faa în sus şi ultima cu f aa în $os. otul se împ#rea între cei doi c&ştig#tori, cea mai mare şi cea mai mic# m&ni. 2hell@, a c#rui soie, 4orma, era una dintre asociatele lui /arol în f irma de avocai, era cel care pierduse cel mai mult în noaptea aceea Nşi în toate nopile din ultimele cinci luni cel puinO, dar şi(a ridicat c#rile cu ner#bdare. un dnci şi un patru de caro. Doamne sfinteX + m&n# de un milion de dolari. 2hell@ aproape c# a izbucnit într(un c&ntec de „Cralala(tralali, tralala(tralali, mama mia, ce frumoas# ziX Unu, doi, patru şi cinci de caro ? o m&n# s# înnebuneşti, nu altcevaX în sf&rşit i se schimbase norocul. Ytiuse c# o s# i se înt&mple aşa ceva dac# rezist# destul de mult. Yi Dumnezeu ştie ca rezistase o gr#mad# de vreme. înc# trei c#ri, şi pentru culoare la as avea nevoie doar de înc# un caro sau pentru chint# roiai#, de un trei de caro ? asta o s#(i dea 1"3

$um#tatea superioar# din pot. +rice carte mic# ? un trei, un şase sau chiar un şapte ? o s#(i dea $um#tatea inferioar# a potului. Dac# primea şi un caro ,i o carte mic#, atiinci ar fi c&ştigat ,i cea şi $um#tatea superioar# mii ierduse dou#sprezece deinferioar# dolari. ( tot potul. =&na l( ar mai întrema puin, dar nu de tot. De obicei, în rarele ocazii c&nd avea o m&n# decent#, ma$oritatea tipilor se aruncau devreme. hinionX 2au nu! îl d#deau de gol „semnele" lui ( $uc#torii se aruncau la gr#mad# c&nd îi observau surescitarea, evaluarea t#cut# a potului, faptul ca îşi ferea c#rile cu mai mare gri$#, c# licita mai prompt ca de obicei, c# nu se uita la cel care miza împotriva lui pentru a(; încura$a s# mizeze mai muli bani, încerc#rile iui patetice de a pretinde c# cerceteaz# o m&n# mare, c&nd el de fapt miza pe o m&n# mic#. Dar nimeni nu se arunca acumX Coi p#reau ori fascinai de m&na lor N#sta nu era un lucru neobişnuit pentru ultima m&n# ? b#ieilor le pl#cea s# $oace at&t de tare, înc&t de r egul# voiau s# se aleag# cu c&t mai mult din ultimul $ocO. + s# fie un pot superX entru a construi un pot c&t mai mare, 2hell@ s(a apucat s# mizeze pe a treia carte. e a patra carte a mizat o sut# Nlimita de miz# era dou#zeci şi cinci de dolari la primul tur de mas#, o sut# la urm#toarele tururi şi dou# sute 1a ultimele dou#O şi a fost uluit c&nd Len a plusat. Len nu p#rea s# aib# mare lucru, dac# te luai dup# c#rile de pe mas#> dou# de pic#, un doi şi un pop#. Len putea s# aib# ma'imum o culoare de pic# la pop# Nasul de pic# era în faa lui Garr@O. Con!inu+ s+ -luse5i Len se ruga 2hell@. Te rog con!inu+ s+ -luse5i) S+3*i (ea &u'ne5eu

o culoare la -o-+6  s+ se li-easc+ (e ,un(ul culorii 'ele (e caro la as ea un co-il (e *.*a 'a'ei) A plusat si el, si toti $uc#torii au mers. Coi şapte ( uimitorX 1nima lui 2hell@ batea mai repede. Avea s# c&ştige o adev#rat# avere. Doamne, ce bine e s# tr#ieştiX Doamne, c&t de mult îi pl#cea s# $oace poerX A cincea carte a lui 2hell@ a fost o dezam#gire, un valet inutil de cup#. Cotuşi, mai avea dou# c#ri de primit. Eenise vremea s#(şi evalueze m&na. A aruncat o privire rapid# în $urul mesei şi a încercat s#(şi calculeze şansele. atru carouri în m&na 1ui şi înc# trei pe mas#. Asta însemna şapte carouri din treisprezece. Yase carouri r#mase. =ari şanse s# obin# culoarea. Yi mai era şi cea mai mic# m&n#. Hoarte puine c#ri mici pe mas# ? multe, foarte multe înc# în pachet, iar el mal trebuia s# primeasc# dou# c#ri. ;9J /apul lui 2hell@ v&$&ia ? prea complicat s#(şi calculeze şansele cu e'actitate, dar erau fabuloase. Lucrurile mergeau în favoarea lui. La naiba cu calculul probabilit#ilor, o s# mizeze totul pe m&na asta, indiferent ce se va înt&mpla. /u şapte $uc#tori r#maşi în $oc, os# ia înapoi trei dolari şi $um#tate pentru fiecare dolar investit. Yi avea mari şanse s# c&ştige întregul pot ? un profit de şapte sute la sut#. Urm#toarea carte a fost asul de cup#. 2hell@ a tres#rit. 4u(i prea folosea la nimic o pereche de aşi. A început si se îngri$oreze. Cotul depindea de ultima carte. Yi totuşi, doar un singur caro şi dou# c#ri mici ap#ruser# la ultima împ#rire. Yansele lui înc# erau fabuloase. A mizat ma'imum> dou# sute. Len şi 3ill au plusat am&ndoi. <'ista o limit#, nu puteai sa plusezi dec&t de trei ori, iar 2hell@ a pl#tit şi el pentru a treia oar#. Yase $uc#tori au pl#tit sec, 2hell@ a studiat c#rile de pe mas#. 4u se putea deduce mare lucru din ele. Doar dou# perechi mici. e ce dracuZ mizau cu toii! +are aveau s# apar# niscaiva mici surprize nasoale! 2hell@ tot încerca s# numere pe furiş potul. UriaşX robabil mai mult de şapte mii şi mai era o rund# de mizat. A şaptea carte şi ultima se împ#rea cu faa în $os. 2hell@ şi(a ridicat cele trei c#ri, 1e(a amestecat bine şi apoi le(a fdat în m&n#. îl v#zuse de o mie de ori pe tat#l lui f#c&nd asta. Un as de trefl#X RahatX /ea mai nasoaî# carte pe care ar fi putut(o obine. 2# înceap# cu patru carouri şi s# termine cu trei aşi.
sute de dolari pentru el. c# +are pl#teasc#! /inci $uc#tori în $oc. 4icicei o şans# c&ştige. De neînchipuit nicis#(i unul dintre ei nu avea o m&n#r#maşi mai mare dec&t tr ei aşis#ai 1ui. Yi totuşi... şi totuşi... nu se vedea nici o m&na mare. oate, totuşi, se g&ndea 2hell@, toi ceilali patru $uc#tori mergeau la m&na mic#X Len avea în fa# o pereche de trei. oate c# încerca s# mearg# cu dou# perechi sau trei c#ri de trei.
puin dou#sprezece mii, poate mai mult. utea s# se duc# victorios acas# la 4orma, Yi si se retrag# acum, iar dup# aceea s# afle c# ar fi c&ştigat cu cei trei aşi ai lui, 1suse, nu şi(ar fi iertat niciodat# o asemenea lips# de cura$. 4u şi(ar mai fi revenit niciodat#. Hir(ar a dracuX Hir(ar a dracul 4(avea de ales, în morii m#(sii. /ontribuise cu prea muli bani la potul #sta ca s# mai dea înapoi. 2hell@ a scos şi el opt sute. Deznod#m&ntul a fost rapid şi bl&nd. Len a întors o culoare la popa, şi cei trei aşi ai lui 2hell@ şi(au pierdut orice valoare. Yi nici m#car culoarea lui Len n(a c&ştigat> Arnie avea un ful complet neaşteptat ? asta însemna c# îl tr#sese la ultima carte. RahatX 2hell@ şi(a dat seama c#, şi daca i(ar fi venit culoarea de caro, tot ar fi pierdut. Yi chiar dac# ar fi primit un

trei sau un patru, tot ar fi pierdut şi la m&na mic# ? 3ill a întors o m&n# mic# perfect#> cinci, patru, trei, doi, as. re de o clip#, lui 2hell@ i(a venit s# pl&ng#, dar în loc de asta a afişat un z&mbet larg şi a spus> ? 4imeni nu poate spune c# toat# distracia asta n(a meritat dou# mii de dolariX Coat# lumea şi(a num#rat $ eroanele şi le(a încasat de la Len. ocul se inea, pe r&nd, acas# la fiecare dintre ei, din dou# în dou# s#pt#m&ni. azda $uca rolul de bancher şi îşi regla conturile cu toi la sf&rşitul serii. 2hell@ pierduse paisprezece mii trei sute. A scris un cec şi şi( a cerut scuze, e'plic&nd c# îl postdatase. 2co&nd un teanc imens de bancnote mototolite de o sut# de dolari, Len a zis> ? Las#, 2hell@, m# ocup eu de asta. Adu cecul data viitoare. Aşa decurgea $ocul. încrederea era at&t de profund#, înc&t b#ieii deseori ziceau c#, în cazul unei inundaii sau al unui cutremur, ar fi $ucat poer prin telefon. ? 4oo, nici o problem#, a replicat 2hell@ cu nonşalan#. Am la mine un alt carnet de cecuri şi trebuie doar s# transfer fondurile în contul #sta. Dar 2hell@ chiar avea o problem#. + problem# foarte mare. Avea patru mii de dolari în contul din banc# şi datora paisprezece mii. 1ar dac# 4orma ar fi aflat c&t pierduse, c#snicia lui s(ar fi încheiat. oate c# #sta fusese ultimul lui $oc de poer. în drum spre ieşire a aruncat o privire nostalgic# de $ur împre$ur, în casa lui Len. oate c# asta era ultima privire aruncat# casei 1ui Len sau casei oric#ruia dintre tipî. +chii i s(au umplut de lacrimi pe c&nd se uita 1a caii vechi, ;99 de carusel de pe palier şi la luciul imensei mese de sufragerie din lemn de acacia, la placa de şaisprezece centimetri p#trai de gresie, pres#rat# din belşug cu amprente de peşti preistorici, gravate pentru eternitate. /u şapte ore în urm#, seara debutase la acea masa cu un osp# cu sendvişuri calde cu carne s#rat# de vit#, li mb# şi pastrama, pe care Len le preg#tise, le aşezase intr(un morman înalt încon$urat de castraveciori murai t#iai pe $um#tate, salat# de crudit#i şi salat# de cartofi cu sm&nt&n#, toate comandate special şi trimise cu avionul în aceeaşi zi de la /arnegie Deli din 4eK %or. Len m&nca pe s#turate şi îşi distra din plin oaspeii. 1ar apoi îşi scotea p&rleala f#c&nd e'erciii mai ales pe aparatul de urcat trepte sau pe banda de alergat din sala lui de fitness bine dotata. 2hell@ a intrai în salon şi li s(a al#turat celorlali, care admirau un tablou vechi, cump#rat de cur&nd de Len alar#mas o licitaie Londra. 4erecunosc &ndsubiectele pictorul şicare(; tem&ndu(se ignorana, 2hell@ t#cut.dinArta era doar unul dintre f#ceaus#(şi s# searate simt# e'clus. =ai erau şi altele> vinul Nmuli dintre partenerii de poer ai lui 2hell@ aveau pivnie de m#rimea unui restaurant şi c#l#toreau deseori împreun# pentru a participa la licitaii de vinuriO, opera, baletul, vasele de croazier#, restaurantele pariziene de trei stele, limitele de pariuri la cazinouri. Coate erau prea lu'oase pentru el. A aruncat o privire lung# fiec#rui $uc#tor, de parc# ar fi vrut ca imaginea lor s# i se impregneze pentru totdeauna în memorie. Ytia c# astea erau zilele lui bune şi c#, la un moment dat, în viitor ( poate dup# un atac cerebral, şez&nd pe pa$iştea vreunui azil într(o zi de toamn#, cu frunzele uscate zv&rcolindu(se în suflarea v&ntului şi o p#tur# decolorat# pe picioare ? va vrea s#(şi poat# reaminti fiecare fa# z&mbitoare în parte. Unul era im, Ducele de Hier sau 2t&nca ibral tarul ui, dup# cum i se spunea deseori. im avea m&ini uriaşe şi un ma'ilar impun#tor. Doamne, ce dur era. 4imeni nu(; p#c#lea niciodat# pe im 1a poer. Yi Eince> enorm. 2au, mai bine zis, u'ori enorm. Uneori nu era, Eince avea o relaie de tip du(te(vino cu centrele de s#n#tate şi sl#bit ritiin ;> ori tocmai era pe punctul s# se duc# la unul dintre ele Nde ; /ur# de sl#bire poreclit# „meniul srcinar al omenirii" deoarece const# mai ales în fructe,

legume, fructe de mare şi carbohidrai aproape deloc procesai. ;96 vreo dou# ori îşi pusese alarma ceasului sa sune în timpul $ocului de poer, dar o l#sase balt#O, ori tocmai venise de 1a vreunul, zvelt şi ml#dios. îşi aducea mereu sucuri acidulate din piersici, iar# zah#r, mere proaspete şi fursecuri f#r# gr#simi. /&nd $ocul se inea la el acas#, de cele mai multe ori le oferea un bufet cu m&ncare din belşug ( soia lui g#tea feluri minunate de m&ncare italieneasca ?, dar în primele dou# luni dup# ce venea de la un centru ritiin, b#ieii detestau m&ncarea pe care le(o servea> cartofi tortilla co-ii morcovi cruzi şi ciuperci, 2alat# chinezeasc# de pui f#r# ulei de susan. /ei mai muli dintre ei m&ncau înainte de a a$unge acolo. Le pl#cea hrana s#ioas# ? cu c&t era mai consistenta, cu at&t mai bine. Apoi 2hell@ s(a g&ndit la Dave, un psihoterapeut b#rbos, cu început de calviie, care avea vederea proast# şi se înfuria cumplit dac# gazda nu le punea la dispoziie c#ri de poer cu cifre şi litere foarte mari. 1eşea fugind din cas# şi demara cn zgomot în maşina lui roşu(a( prins, o Gonda /ivic lovit#, spre cel mai apropiat magazin universal, o isprav# deloc uşoar#, c#ci unele locuine se aflau la periferia cartierelor rezideniale. 1nsistena lui Dave de a $uca doar cu anumite c#ri era o surs# de mare veselie. (e ce nai/a nu3:i-ier(ea &a"e :i cu' la -oDeri Haptul c# un psihoterapeut se cunoştea mai puin pe sine dec&t toi ceilali $uc#tori era o surs# permanent# de amuzament. 2au, mai bine zis, se cunoscuse mai puin. Dave se schimba. Adio rahaturi intelectuale arogante gen sunt(mai(bun(dec&t(voi. Adio cuvinte cu mai mult de zece silabe. /are erau! „Antepenultima m&n#" sau „strategie duplicitar#;;. 2au în loc de „comoie;; spunea „accident cerebrovascular;;. Yi m&ncarea pe care o servea> sushi, ebab de pepene, sup# rece de fructe, dovlecei murai. =ai nasoal# dec&t a lui Eince. 4imeni nu se atingea de ea şi totuşi i(a luat mai mult de un an s# îneleag# de ce, iar asta doar dup# ce a început s# primeasc# fa'uri anonime cu reete pentru piept de pui, negrese şi pr#$itur# cu br&nz#. ;97 Acum e mult mai bine, se g&ndea 2hell@, se poart# ca o persoan# normal#. Ar fi trebuit s#( i cerem bani pentru serviciile noastre. =ai muli dintre b#iei s(au ocupat de el. Arnie i(a v&ndut cinci la sut# din aciunile pentru formularul un cal de curse, l(a dus pe terenul de antrenament şi la competiii, l(a înv#at cum s#luiciteasc# de pariuri şi cum s# aprecieze performana cailor, privindu(i în timp ce se antreneaz#. Garr@ l(a introdus pe Dave în lumea baschetului profesionist. La început, c&nd s(au cunoscut, Dave nu ştia nici diferena dintre coordonator, ap#r#tor în zon# şi pivot. Unde naiba îşi tr#ise primii patruzeci de ani din viaa! Acum Dave are o maşin# Alfa de culoarea coniacului, are, împreun# cu Ced, abonament la baschet, pentru tot sezonul şi la hochei cu Len, pariaz# împreun# cu ceilali la agentul de pariuri din Eegas al lui Arnie şi a fost c&t pe(aci s# cedeze şi sa scoat# o mie de parai ca s# se duca la concertul lui 2treisand din Eegas, împreun# cu Eince şi cu Garr@. 2hell@ l(a urm#rit cu privirea pe Arnie, care ieşea pe uşa cu şapca lui t&mpit#, ca a lui 2herloc Golmes. întotdeauna pun# o şapc# la masa de $oc şi, dac# se înt&mpla s# c&ştige, nu o mai d#dea $os p&n# c&nd îi disp#rea norocul. Apoi se ducea în oraş şi(şi cump#ra una nou#. orc#ria aia de şapc# stil 2herloc Golmes îi adusese vreo patruzeci de miare. Arnie parcurgea cu un orsche f#cut la comand# un drum de doua ore şi $um#tate ca s# $oace poer cu ei. /u doi ani în urm# se mutase la L.A. pentru un an, ca s#(şi conduc# firma de telefonie mobil#, dar venea regulat cu avionul pentru a se duce ia dentist şi a $uca poer. /a un gest de curtoazie, tipii scoteau preul biletului de avion din primele dou# poturi. Uneori şi dentistul lui, ac, $uca împreun# cu ei, asta p&n# c&nd a pierdut prea mult. ac era un $uc#tor groaznic

de prost, dar se îmbr#ca nemaipomenit de bine. +dat#, lui Len i(a pl#cut la nebunie c#maşa gen Kestern, cusut# cu fir metalizat a 1ui ac şi a pariat separat pe ea> dou# sute de dolari contra c#m#şii. ac a pierdut> ful de dame în faa chintei roiale a lui Len. Len l(a l#sat s#(şi poarte c#maşa p&n# acas#, dar s(a dus s# şî(o ia a doua zi diminea#. Acesta a fost ultimul $oc al lui ac. 1ar la f iecare partid#, vreme de un an dup# aceea, Len a venit îmbr#cat cu c#maşa lui ac, /hiar şî în cele mai bune momente ale lui, 2hell@ avea de departe mult mai puini bani dec&t ceilali membri ai grupului. /am de zece 1"9

ori mai puini. 2au chiar mai puini. Yi acum, cu criza din 2ilicon Ealle@, nu trecea printr(o perioad# prea bun#M îşi pierduse slu$ba de c&nd Digilog =icros@stems d#duse o nul popii, în urm# cu cinci luni. La început îi urm#rise cu înverşunare pe headhunteri şi se uitase zilnic pe anunurile din ziar. 4orma c&ştiga dou# sute cincizeci pe or# pentru consultan# $uridic#. Asta era minunat pentru venitul familiei, dar îl f#cea pe 2hell@ s#(i fie ruşine sa accepte : slu$b# remunerat# cu dou#zeci sau dou#zeci şi cinci de dolari pe or#. reteniile lui erau at&t de mari, înc&t, p&n# la urm#, head( hunterii au renunat 1a el şi, treptat(treprat, se obişnuise cu ideea de a fi întreinut de soia lui. 4u, 2hell@ nu se pricepea s# c&ştige bani.
Dintre toi, Till@ era de departe cel mai bogat. /&nd i( a v&ndut compania de softKare economic, pornit# cu banii lui proprii, c#tre =icrosoft, s(a ales cu vreo patruzeci de milioane. 2helî@ aflase asta din ziare, nici unul dintre ei nu discuta vreodat# deschis despre asemenea lucruri. Lui îi pl#cea 1a Till@ modul în care se bucura de banii s#i. 4u f#cea un secret din asta> misiunea lui pe lume era s# se distreze. H#r# vinov#ie. H#r# ruşine. Till ştia greceşte ? ai lui erau emigrani de srcine greac#. îi pl#cea în mod deosebit scriitorul grec Sazantzais şi încerca s#(l imite pe Vorba, unul dintre persona$ele acestuia, al c#rui scop era s# stoarc# din via# şi ultimul strop, astfel ca moartea sa(î fie „doar un castel ars din temelii". Lui Till@ îi pl#cea s# parieze. De fiecare dar# c&nd se retr#gea, fugea în cealalt# camer# s# arunce o privire la televizor la vreun meci ( baschet, fotbal, baseball ? pe care pariase o gr#mad#. +dat# a închiriat pentru o zi întreag#, în 2anta /ruz, o ferm# cu $ocuri de strategie

militar#, genul de loc unde grupurile se $oac# de(a capturarea steagului, folosind puşti cu gloane de vopsea. 2hell@ a z&mbit, amintin( du(şi cum s(a dus cu maşina p&n# acolo şi i(a v#zut pe b#iei st&nd şi privind un duel. Till@, care pun# ochelari de protecie şi o casc# de pilot de v&n#toare din rimul R#zboi =ondial, şi Eince, am&ndoi cu puştile în m&n#, f#ceau c&te zece paşi in direcii opuse. Len, arbitrul, purta c#maşa lui ac şi inea în m&n# un pumn de bancnote adunate din pariuri. 3#ieii erau duşi cu pluta, pariau pe orice. 2hell@ l(a urmat pe Till@ afar#, unde motoarele orsche(urilor, 3entle@(uri lor şi $aguarelor se ambalau, aştept&ndu(; pe Len s# deschid# poarta masivi de fier. Till@ s(a r#sucit şi şi(a pus braul în $urul umerilor lui 2hell@. 3#ieii se atingeau mereu unul pe cel#lalt. ? /e mai faci, 2hell@! /um mai e cu slu$ba! ? Co''e ,i co''e Qa) ? Hii tare, a zis Till@. Lucrurile încep s# mearg#. Am sentimentul c# 2ilicon Ealle@ o s# se deschid# din nou în cur&nd. Gai s# lu#m pr&nzul împreun#. De(a lungul anilor, ei doi deveniser# prieteni apropiai. Lui Till@ îi pl#cea la nebunie s# $oace tenis, iar 2hell@ îi d#dea deseori sfaturi, şi muli ani îi antrenase neoficial pe copiii lui Till@, unul dintre ei $uc&nd acum în echipa 2tanford. ? =inunatX 2#pt#m&na viitoare! 1#1

? 4u, mai încolo. + s# fiu plecat mai tot timpul în urm#toarele dou# s#pt#m&ni, dar sunt complet liber la sf&rşitul lunii. 4u am agenda la mine. + s# te sun m&ine. Ereau s# vorbesc ceva cu tine. 4e vedem la urm#torul $oc de poer. 4ici un comentariu din partea lui 2heli@. ? 3ine! 2heli@ a încuviinat din cap. ? 3ine, Till@. ; „La revedere, 2heli@, la revedere, 2heli@." „La revedere, 2heli@.* „La revedere, 2heli@." 2aluturile r#sunau pe m#sur# ce maşinile mari se îndep#rtau, 2heli@ suferea privindu(le cum dispar în noapte. +f, c&t de dor o s#(i fie de ei. Doamne, c&t îi iubea pe b#ieiX 2heli@ a condus p&n# acas# profund îndurerat. S+ -iar(+ -ais-re5ece 'iare) Fir3ar a (racu 0*i !re/uie !alen! s+ -ier5i -ais-re5ece 'ii)Dar nu era vorba de bani aici. Lui 2heli@ nu(i p#sa de cele paisprezece raiare. Lui îi p#sa doar de b#iei şi de $ocul în sine. 1ns# nu avea nici o şans# de g+sesc a mai $uca. Absolut nicinuca unaXagen! Aritmetica era simpl#> 4u maia!unci avea bani. Tre/uie s+3'i o slu2/+) &ac+ (e ".n5+ri (e so,!4are 0n al! (o'eniu #-oa!e s+ re0nce- s+ ".n( iah!uri 0n Mon!erey) C.h) Oare a: -u!ea s+ ,ac as!a! S+ s!au (e -o'an+ s+-!+'.ni 0n!regi:i s+ a:!e-! s+ ".n( un singur iah! -e lun+ sau la (ou+ lunii as!a ar ,i su,icien! s+ '+ !ri'i!+ (in nou la cursele (e cai) 2heli@ avea nevoie de aciune. 1n ultimele şase luni pierduse o gr#mad# de bani la poer. Ereo patruzeci, cincizeci de mii de dolari ? îi f usese fric# s# in# e'act socoteala. Yi nu mai avea de unde s# scoat# alii. 4orma îşi depunea salariul într(un cont bancar separat. c&nd ai şanse, trebuie s# mergi înainte... dac#(i pierzi cura$ul, eşti m&ncat. De vin# erau c#rile. Ytia c# norocul lui o s# se schimbe în cur&nd. Aşa mergeau lucrurile. 1#2


agentul de pariuri tot liceul. 1n plus, fusese şi al naibii de profitabil. La paisprezece ani citise, nu mai ştia unde, c#, în orice zi, şansele de a alege trei sportivi care s# marcheze în total şase puncte erau de apro'imativ dou#zeci la unu. Aşa înc&t el oferea nou# sau zece la unu şi avea o mulime de clieni. în f iecare zi, fraierii credeau c# trei sportivi selectai dintre de(alde =ande, =usial, 3erra, es@, 3ench, /areK, 3ans, =ckuinn, Rose şi Saline sigur aveau s# marcheze în total şase puncte. HraieriiX 4iciodat# nu se înv#au minte. oate c# acum el era cel care nu se înv#a minte. oate c# e! era fraierul şi n(ar fi trebuit s# mai $oace poer. 4u avea destui bani, nu avea destul cura$, nu era un $uc#tor îndea$uns de bun. Dar lui 2hell@ nu îi venea s# cread# c# era un $uc#tor chiar at&t de prost. 3rusc, dup# ce vreme de cincisprezece ani îşi $ucase bine cartea la poer, acum devenise un $uc#tor prost! 4u era posibil. Dar poate c# e'istau unele lucruri minore, pe care acum le f#cea diferit. oate faptul c# de mai mult# vreme îi picau doar c#ri proaste îi afecta stilul de $oc. /ea mai nasoal# greşeal#, ştia asta, pe care o f#cea de c&nd începuse s# aib# ghinion la c#ri, era c# devenea prea ner#bd#tor şi încerca s# c&ştige cu c#ri mediocre. Da, f#r# îndoial#. Din cauza c#rilor. Yi f#r# îndoial# c# norocul o s# i se schimbe. participarea lui la $oc, m&ndria lui, încrederea în faptul c# era un bun $uc#tor. /a s# nu mai vorbim de c#snicie ( p&n# şi asta risca s# piard#X 4orma ştia de patima lui pentru $ocurile de noroc. înainte de a se c#s#tori cu ei, acum opt ani, ea avusese o discuie lung# cu prima 1#3

lui soie, care îl p#r#sise cu şase ani în urm#, c&nd, într(un $oc maraton inut pe un vas de croazier# din 3ahamas, patru valei îl l#saser# f#r# nici un ban în banc#. 2hell@ o iubea cu adev#rat pe 4orma şi vorbise sincer c&nd îi promisese anumite lucruri> s# renune orice şi $ocs(o delase noroc, s# se la înt&lnirile uc#torilor noroc pentru anonimi, cecurile delasalariu pe ea s# duc# se ocupe de finanele familiei.deAtunci, a(şis#(i dea dovedi bunele intenii, 2hell@ chiar îi propusese s#(şi analizeze problema cu un terapeut ales de ea. 4orma a optat pentru un psihiatru la care se dusese cu vreo doi ani în urm#. A mers la terapeutul #sta ( cam $igodie individul ? vreo c&teva luni. + total# pierdere de vreme ( nu(şi amintea nimic din ce discutaser#. Dar o investiie bun# ( a pecetluit înelegerea dintre ei, dovedindu(i 4ormei c# se inea de cuv&nt. Yi, în mare, 2hell@ îşi respectase promisiunile f#cute. Renunase la orice $oc de noroc, mai puin la poer. 4u mai paria la fotbal sau la baschet, îşi luase adio de la 2onn@ şi Lenn@, vechii lui ageni de pariuri. Adio Eegas sau Reno. îşi anulase abonamentele la The S-or!ing Li,e şi C.r( Player) 2ingurul eveniment sportiv 1a care paria era U.2. +pen, ştia cum s# evalueze în ce forma sportiv# erau tenismenii, NDar pierduse o gr#mad# pariind pe =c
mult, vreo doi dintre b#iei apelaser# la ea pentru consiliere $uridic#. Dar erau dou# lucruri pe care 4orma nu le ştia. Unu, miza. 3#ieii erau foarte discrei în privina asta ( nu puneau bani pe mas#, doar $etoanele, c#rora întotdeauna le spuneau „sferturi" Ndou#zeci şi cinci de dolariO, „$um#t#i de dolar" Ncincizeci de dolariO şl „dolar" No sut# de dolariO. Din c&nd în c&nd, c&te unui dintre copiii vreunuia urm#rea $ocul c&teva m&ini şi n(avea nici cea mai mic# idee care era miza. Uneori, c&nd 4orma se înt&lnea în public cu vreunul dintre $uc#tori sau cu soiile lor ( la nuni, ma$orate sau bar 1#

mitzvah ?, 2hell@ str&ngea din dini, rug&ndu(se ca ea s# nu afle c&t pierduse sau era pe cale s# piard#. Dar b#ieii, Dumnezeu s#(i binecuv&nteze, ştiau s#(şi  in# gura> nimeni nu sc#pase o vorbuli#. Asta era una dintre regulile despre care nu se pomenea niciodat#, dar pe care toat# lumea o respecta. /el#lalt lucru de care 4orma nu avea habar era contul lui pentru poer. 1ntre cele dou# c#snicii, 2hell@ îşi crescuse capitalul la şaizeci de mii de dolari. o miz# mare pentru el era un m#runiş pentru ei. /e putea s# fac#! 2# îndure umilina spun&nd> „îmi pare r#u, b#iei, nu am destui bani s# $oc c#ri cu voi. 2unt prea s#rac şi prea bleg, un ratat prea mare ca s# in pasul cu voi! în nici un caz n(ar fi zis vreodat# aşa ceva. Dar acum fondul destinat $ocului de poer se epuizase, îi mai r#m#seser# doar patm mii. 2lav# Domnului c# 4orma nu afl ase niciodat# de cele patruzeci de miare. Altfel l(ar fi p#r#sit de mult. 4orma detesta $ocurile de noroc pentru c# tat#l ei pierduse casa familiei la bursa de aciuni> nu $uca poer Nera diacon în biseric#, integru, un b# de m#tur# înfipt în curO, dar burs# de aciuni, poer ( acelaşi lucmX 3ursa, dintotdeauna crezuse 2hell@, era pentru f#t#l#i care n(aveau tupeu s# $oace poerX se concentreze. AveaCrebuia nevoies#rapid de zece miare, care2hell@ trebuiaîncerca eliberats#peste doar patru zile. ia banii dintr(un locfiindc# în care semnase 4orma nuuns(cec ar g&ndi s# caute în urm#toarele dou# s#pt#m&ni. 2hell@ ,!ia era absolut sigur aşa cum fusese sigur şi de alte lucruri în viaa lui, c#, daca putea s# fac# rost de bani şi s# participe la urm#torul $oc, norocul lui o s# se schimbe, o s# c&ştige o min# de aur, şi totul o s# revin# la normal. 1#!

/&nd a a$uns acasa la cinci şi $um#tate, 2hell@ de$a hot#r&se ce avea s# fac#. /ea mai bun# soluie, unica soluie, era s# v&nd# o parte din aciunile lui de la 1mperial 3an. /u vreo trei ani în urm#, Till@ cump#rase 1mperial 3an şi îi v&nduse pontul c# era o investiie sigur#. Till@ crezuse c# o s#(şi dubleze, pe puin, investiia în doi ani, c&nd se va lista la burs#. Aşa înc&t 2hell@ a cump#rat o mie de aciuni cu fondul de siguran# de dou#zeci de mii de dolari pe care îi depusese în depozitul comun c&nd se c#s#torise, l#ud&ndu(se în faa 4ormei cu pontul pe care(1 primise şi cu c&i bani aveau s# c&ştige el şi Till@. Recordul lui 2hell@ de a fi ia locul nepotrivit în momentul nepotrivit r#m#sese neegalat> de data asta au f ost scandalurile cu depozitele şi împrumuturile. 3anca lui Till@ o încasase la greu> aciunile au sc#zut de la dou#zeci la unsprezece dolari bucata. Acum crescuser# la cincisprezece. 2hell@ a suportat cu stoicism pierderea, ştiind c# şi Till@ pierduse o gr#mad#.

înc# se mai mira de ce, deşi se înv&rtea în cercurile sus(puse, nu c&ştigase nici m#car o dat#, o singur# dat#, ceva. Cot ce atingea se preschimba în rahat. A r#mas treaz p&n# la şase, ca s#(şi sune broerul, pe <şti un rahat. =aruri( zeaza(teX Yi, cu aceste cuvinte, /arol a tr&ntit receptorul în furc#.

;66 re de o clip#, lui 2hell@ i(au iuit urechile. A fugit  fa'. Acolo, spre groaza iui, era o copie a tranzaciei f#cute de diminea# ia burs#, cu un bilet în care scria c# 2hell@ îşi poate ridica cecul a doua zi. 1ar sub asta, ceva şi mai nasol> o copie 'ero' a e'trasului de cont pentru fondul secret de poer al lui 2hell@ de la Tells Hargo. Yi, ataşat la el, un bileel galben, succint de 1a 4orma> „4u voiai ca eu s#(l v#d! înva# cum s#(i ascunzi urmeleX 4e desp#rimX" 2hell@ şi(a sunat broerul. ? Gei,
rechea'+ -acien*ii -en!ru re-ara*ii gra!ui!eN "e5i -agina &;R) 0n!r3o a(unare e9ce-*ional+ (in oc!o'/rie i3a (a! "o! (e con(ui!+ /la' *i l3acare sus-en(a! (in-sihanali5ei< ,unc*ie -e (r) Se!h P.n(e una; (in!re 'in*ile Ins!i!u!ul sale lu'ina!e -en!ru (+unea5+ 2eth &ndeX 2eth &ndeX Gei, s(a g&ndit 2hell@, nu era #sta terapeutul la care m(a rugat 4orma s# m# duc înainte de a ne c#s#tori! 2eth &nde, da, sunt sigur> c&i P.n(e ar putea s# fie! 2hell@ a citit în continuare> &r) Marshal S!rei(er -ur!+!orul (e cu".n! al ins!i!u!ului n3a 'en*iona! (ec.! c+ 'e'/rii iau in consi(erare -osi/ili!a!ea ca -acien*ii (oc!orului P.n(e s+ nu ,i -ri'i! cel 'ai /un !ra!a'en! -e care 0l -oa!e o,eri -sihanali5a :i ca !era-ia 0'-reun+ cu (r) P.n(e s+ 0i ,i a,ec!a! 0n 'o( nega!i") Pacien*ilor (oc!orului P.n(e li se o,er+ o  re"i5ie -sihanali!ic+ gra!ui!+. Oare s+ ,i ,os! -o'-+ (e /en5in+> a 0n!re/a! re-or!erul) Trans'isia0 @u2iile> =ea"a (e e:a-a'en!e &r) S!rei(er n3a "ru! sa co'en!e5e) &r) S!rei(er s-une c+ aceas!+ ac*iune es!e o (o"a(+ a ,a-!ului c+ Ins!i!u!ul (e Psihanali5+ se o/lig+ s+ le o,ere -acien*ilor s+i 0ngri2iri la cel 'ai 0nal! s!an(ar( res-onsa/ili!a!e -ro,esional+ :i in!egri!a!e) Poa!e c+ a:a es!e) &ar aces! e"eni'en! nu ri(ic+ :i 'ai 'ul!e 0n!re/+ri re,eri!oare la arogan*a 0n!regului (e'ers -sihia!rici C.!+ "re'e (e acu' 0ncolo 'ai -o! -sihia!rii s+ -re!in(+ c+ o,er+ 0n(ru'+ri in(i"i5ilor gru-urilor :i organi5a*iilor c.n( 0nc+ o (a!+ # a'in!i*i3"+ (e re"ol!+!orul ca5 al lui Sey'our Tro!!er (e acu' c.*i"a ani # au a-+ru!

(o"e5i clare ale ,a-!ului c+ sun! inca-a/ili s+ se *in+ 0n ,r.u> &r) P.n(e a ,os! con!ac!a!) Co'en!ariul lui sur-ri5+6R  or/i*i cu a"oca!ul 'eu ) 2hell@ a dat la pagina DI pentru a citi anunul oficial. SEP%?%=II PSIHI%T?ICE G?%TITE Ins!i!u!ul (e Psihanali5+ Gol(en Ga!e ii 0n(ea'n+ -e !o*i -acien*ii care au ur'a! !ra!a'en! -sihia!ric su/ o/ser"a*ia (r) Se!h 1#9

P.n(e (u-+ anul 1UV s+ sune la 1W3WWW3;1 -en!ru o e"aluare -sihologic+ :i (ac+ es!e necesar o serie (e :e(in*e (e recu-erare) Es!e -osi/il ca !ehnica (oc!orului Se!h P.n(e s.,i (e"ia! se'ni,ica!i" (e la regulile -sihanali!ice ceea ce se -oa!e s+ ,i a"u! e,ec!e (+un+!oare) Toa!e ser"iciile o,eri!e "or ,i gra!ui!e) este c&teva secunde, 2hell@ vorbea la telefon cu secretatul 1nstitutului de sihanaliz#. ? Da, domnule =erriman, avei dreptul, de fapt, chiar v# încura$#m si urmai o serie de şedine terapeutice gratuite cu unul dintre medicii noştri. Aceştia îşi ofer# serviciile prin rotaie. 2untei prima persoan# care a sunat. E(aş putea oferi o programare la dr. =arshal 2treider, unul dintre analiştii noştri cei mai e'perimentai! Eineri, la 5 a.m., pe /alifornia 2treet, num#rul I8;8. ? =i(ai putea spune mai e'act despre ce este vorba! 2unt tulburat, 4u vreau s# am un atac de panic# în timp ce aştept. ? 4u v# pot spune prea multe, Dr. 2treider v# va da toate detaliile, dar 1nstitutul este de p#rere c# se poate ca unele interpret#ri ale doctorului &nde s# nu le fi fost de folos unor pacieni. ? Deci, dac# eu aveam un simptom ? s# zicem o dependen# ? spunei c# se poate ca medicul #sta s# m# fi futut şi mai tare. #i... cam aşa ceva. 4u afirm#m c# dr. &nde v(a f#cut in!en*iona! r#u. 1nstitutul pur şi simplu a declarat oficial c# nu este deloc de acord cu metodele sale. ? +S, 5 a.m. Eineri îmi convine. Dar ştii, fac mereu atacuri de panic#. Coate astea m# tulbur# foarte tare şi nu vreau s# a$ung în sala de aşteptare de la urgene. =(ar linişti foarte mult ( mi(ar salva viaa ? s# primesc în scris de la dumneavoastr# ce mî(aî spus adineauri, inclusiv ora program#rii şi locul. /um îl cheam#! `nelegei ce vreau s# spun! De$a îmi pierd controlul. /red c# am nevoie imediat# de terapie. Ai putea s#(mi trimitei chiar

acum ?un fa'! /u mare pl#cere, domnule =erriman. 2hell@ s(a dus la fa' şî a aşteptat. în sf&rşit, ce"a a mers cum trebuie. A m&zg#lit în grab# un bilet> Nor'a Ci!e:!e as!a6 S3a re5ol"a! 'is!erul6 0*i a(uci a'in!e (e !era-eu!ul !+u (r) P.n(e6 7i cu' a' a2uns eu la el> 7i c.! (e !are a' ,os! 1$0

0'-o!ri"a !era-iei> 7i cu' '3a' l+sa! -e '.inile lui la rug+'in*ile !ale> %s!a ne3a -ro"oca! :i 'ie :i *ie o 'ul*i'e (e neca5uri) %' 0ncerca! s+ ,ac ce !re/uia) Nu3i (e 'irare c+ !era-ia nu '3a a2u!a!6 %cu' :!i' (e ce) 0ncerc (in nou s+ ,ac ceea ce !re/uie '+ (uc s+3'i ,ac re-ara*ii ca-i!ale) 7i chiar o s3o,ac6 Orice ar ,i) 7i oric.! (e 'ul! ar (ura) Fii al+!uri (e 'ine) Te rog6 nicul !+u so* Apoi 2heil@ a e'pediat biletul prin fa', împreun# cu articolul din ziar şi cu scrisoarea de la secretara 1nstitutului de sihanaliz#. um#tate de or# mai t&rziu, fa'ul a zdr#ng#nit iar, şi un mesa$ de la 4orma a alunecat afar#. Sheily+

reau s+ (iscu!+') Ne "e(e' la :ase) Nor'a 2heil@ s(a întors la cafeaua lui, a pus deoparte pagina cu anunuri şi a c#utat seciunea sportiv#. ? Cralaii tralala. 4ou# =arshal şi(a consultat agenda. Urm#torul pacient al lui, eter =acondo, un om de afaceri me'ican rezident în „refer 1$1

s#(mi simplific viaa pl#tind cu bani ghea#. Apropo, poate ai vrea s# ştii c# nu pl#tesc impozite în 2.U.A. şi nu pretind bani de la companiile de asigur#ri medicale din cu c&t se e'ploreaz# mai în profunzime, cu at&t mai eficient# este terapia, „Du(te în profunzime" ( =arshal putea s# aud# vocea lui 3ob =c/allum, supervizorul s#u ( „du(te în profunzime, p&n# în cele mai str#vechi t#r&muri ale conştiinei, p&n# la sentimentele primitive şi fanteziile arhaice. întoarce(te p&n# la cele mai timpurii 1$2

straturi ale memoriei, atunci şi doar atunci o s# fi i în stare s# smulgi din r#d#cini nevroza şi s# des#v&rşeşti terapia analitic#.  Dar terapia profund# pierdea b#t#lia> hoardele barbare ale iuelii erau pretutindeni.

=arş&nd c#tre noile stindarde rigide ale tratamentelor pl#tite de asigur#ri, batalioanele terapiilor scurte întunecau peisa$ul şi b#teau la porile institutelor de psihanaliz#, ultimele enclave înarmate ale înelepciunii, adev#rului şi raiunii în psihoterapie. 1namicul era îndea$uns de aproape de =arshal pentru ca el s# îi poat# z#ri numeroasele faete> biofeedbac şi rela'are muscular# pentru tulbur#rile an'iogne, metoda imploziei sau desensibilizare pentru fobii, medicamente pentru disrimie şi tulbur#ri obsesiv(compulsive, terapie cognitiv# de grup pentru tulbur#rile de alimentaie, antrenamente de creştere a siguranei de sine pentru timizi, respiraie din diafragm# în grup pentru pacienii cu atacuri de panic#, dezvoltarea abilit#ilor sociale pentru cei cu fobie social#, intervenii prin hipnoz# într(o singur# şedin# pentru renunare la fumat şi porc#riile alea de terapie de grup în doisprezece paşi pentru orice altcevaX Hora economic# teribil# a curelor pl#tite de asigur#ri copleşea cabinetele medicale în multe regiuni ale #rii. Cerapeuii din statele sub$ugate erau forai, dac# doreau s#(şi mai practice meseria, s# îngenuncheze în faa înving#torului, care le pl#tea doar o parte din onorariul lor obişnuit şi le trimitea pacieni pe care s#(i trateze în cinci sau poate şase şedine, c&nd, de fapt, ar fi avut nevoie de cincizeci sau şaizeci. /&nd terapeuii îşi epuizau raia derizorie alocat#, şarada devenea grosolan# şi erau forai s# se roage de agenii care se ocupau de caz s# le acorde şedine suplimentare, pentru a continua tratamentul. Yi, bineîneles, trebuiau s#(şi documenteze cererea cu muni de h&roage false şi devoratoare de timp, în care erau nevoii s# mint#, e'ager&nd riscul de suicid al pacientului, abuzul de substane interzise sau înclinaia c#tre violen#. Acestea erau singurele cuvinte magice care atr#geau atenia companiilor de asigur#ri medicale ? nu fiindc# agenilor le(ar fi p#sat vreun pic de pacient, ci pentru c# îi intimida pericolul unui eventual proces. De aceea, nu numai c# terapeuilor li se ordona sa(şi trateze pacienii în perioade de timp imposibil de scurte, dar mai erau supuşi şi corvoadei umilitoare de a se contrazice sau a c#dea de acord cu 1$3

agentul care se ocupa de caz ( deseori funcionari tineri i obraznici, care aveau doar cele mai rudimentare cunoştine în domeniu. Deun#zi, Eictor %oung, un coleg respectabil, primise un mesa$ de la un agent de dou#zeci şi şapte de ani, care îi aproba înc# patru şedine de terapie în cazul unui pacient cu tendine schizoide pronunate. e margine era m&zg#lit# o instruciune ; ;;

idioat# şi doar criptic# a acestuia> „2parge(iera negarea Yi nu demnitatea psihiatrilor atacata,X ci şi buzunarele lor. Unul dintre colegii lui =arshal, care lucrase în aceeaşi cl#dire cu el, p#r#sise psihiatria şi, la patruzeci şi trei de ani, se apucase de un rezidenial în radiologie. Alii, care f#cuser# investiii b#noase, se g&ndeau s# se pensioneze mai devreme. =arshal nu mai avea list# de aşteptare şi accepta cu recunoştin# s# trateze pacieni pe care alt#dat# i(ar fi trimis în alt# parte. Deseori îşi f#cea gri$i în privina viitorului ( al viitorului lui şi al profesiunii sale. =arshal credea c#, de regula, tot ce se putea obine printr(o terapie scurt# era o uşoar# ameliorare a simptomelor, care, cu noroc, l(ar fi putut ine pe pacient pe linia de plutire p&n# 1a urm#torul an fiscal, c&nd agenii care se ocupau de caz i(ar mai fi putut aproba înc# vreo c&teva şedine. Dar eter =acondo fusese o e'cepie remarcabil#. /u numai patru s#pt#m&ni în urm#, avusese o mulime de simptome> m#cinat de vinov#ie, an'ietate severi, insomnie şi disconfort gastric. 1ar acum nu mai avea practic nici un simptom. =arshal nu mai avusese nid un pacient pe care s#(l fi a$utat at&t de mult într(o perioad# at&t de scurt# de timp. +are asta schimba cu ceva opinia lui =arshal despre eficiena terapiilor de scurt# durat#! în nici un cazX <'plicaia pentru succesul remarcabil al lui eter =acondo era simpl# şi clar#M domnul =acondo nu avea probleme nevrotice sau caracceriale însemnate.
indus, în cea mai mare parte, de situaia în cate se afla. 8 Domnul =acondo era un om de afaceri plin de succes, care, dup# p#rerea lui =arshal, se confrunta cu problemele tipice ale celor e'trem de bogai. Divorat de c&iva ani, acum se g&ndea s# se c#s#toreasc# ; =ecanism de ap#rare ce const# în respingerea unui g&nd sau a unui afect nedorit. ;7J cu Adriana, o femeie frumoas#, mai t&n#r# dec&t el. Deşi o iubea foarte mult, era copleşit de ezit#ri ( auzise de prea multe divoruri de coşmar în care emu implicai oameni de afaceri bogai şi neves( te(trofeu. /redea c# unica lui alternativa ( una $enant# şi meschin# ( era s# insiste asupra încheierii unui contract prenupial. Dar cum s# i(; prezinte f#r# s# mercantilizeze şi s# contamineze iubirea lor! 2e înv&rtea în $urul cozii, am&na, devenise obsedat de g#sirea unei soluii. Asta era problema important# care îl adusese la terapie. /ei doi copii ai lui eter reprezentau o alta problem#. Hoarte tare influenai de
copiii nu mai reprezentau o proiecie spre viitor şi chiar şi faptele caritabile începuser# s#(şi piard# semnificaia. Donase bani mai multor universit#i din =e'ico /it@, oraşul s#u natal, dar se simea copleşit de s#r#cie, de corupia politic#, de e'plozia de populaie care migra spre acest oraş, de dezastrul ecologic. Ultima oar# c&nd vizitase =e'ico /it@ fusese nevoit s# poarte o masc# te'til#, pentru c# nu putea s# respire aerul. /e mai puteau s# fac# cele c&teva milioane ale lui! =arshal nu avea nici o îndoial# c# era terapeutul perfect pentru eter =acondo.
idei bune ale lui =arshal, r#m&nea doar un vis. 2# smulg# timp dintr(un orar înc#rcat de şedine cu pacienii pentru a scrie o carte î se p#rea un lucru imposibil. /um reuşiser# marii teoreticieni ( Hreud, ung, Ran, Hromm, =a@, Gorne@ ( s# o fac#! =arshal a folosit un num#r de tehnici pentru terapiile de scurt# durat#, concentrate pe simptom şi, spre marea lui înc&ntare, toate funcionau perfect. A micşorat dilema pacientului şi i(a uşurat vinov#ia, inform&ndu(; c# problema lui era deseori înt&lnit# la cei foarte bogai. A detensionat relaia lui eter cu fiii s#i, a$ut&ndu(; s# devin# conştient de lumea e'perienial# a copiilor, în particular de faptul c# erau prinşi în lupta care se desf#şura între mama şi tat#l lor. 1(a sugerat c# cel mai bun mod prin care îşi putea î mbun#t#i relaia cu copiii s#i era s#(şi îmbun#t#easc# relaia cu fosta lui soie. Crep( tat(trepeat a restabilit o relaie bazat# pe respect cu ea şi, dup# cea de(a patra şedin# de terapie, domnul =acondo a invitat(o pe era important s# o preuiasc#, nu s# o terfeleasc# în noroi. eter s( a oferit, la sugestia lui =arshal, s# pl#teasc# dou#zeci de mii de dolari pentru ca ea s# petreac# o lun# în /entrul de recuperare 1$"

pentru alcoolici 3ett@ Hord. Deşi absolvirea facult#ii, c#s#torie, doi ani de carier# profesional# meritorie stabil# şi participarea în comitetele unor proiecte comunitare. Aceste conturi generoase, dar strict monitorizate, au f#cut minuni în privina copiilor, şi, în scurt# vreme, atitudinea lor fa# de tat# s(a schimbat dramatic. =arshal a dedicat dou# şedine tendinei domnului =acondo de a se învinov#i. Detesta s# dezam#geasc # pe cineva avea obiceiul s# minimalizeze nenum#ratele decizii de investiii str#lucite pe careşi,ledeşi luase pentru investitorii iui ? un grup loial de bancheri elveieni şi scoieni ?, îşi amintea limpede fiecare decizie proast#, şi s(a întristat în cabinetul lui =arshal, aduc&ndu(şi aminte chipurile celor c&iva investitori dezam#gii. =arshal şi domnul =acondo şi(au petrecut cea mai mare parte a celei de(a cincea şedine discut&nd despre un singur caz de investiie. /u vreun an în urm#, tat#l s#u, distins profesor de economie la Universitatea din =e'ico, a zburat la 3oston, tocmai din =e'ic, pentru a(şi face o operaie de b@pass coronarian triplu. Dup# operaie, chirurgul, dr. 3lac, c#ruia domnul =acondo îi era teribil de recunosc#tor, l(a rugat s# fac# o donaie pentru un proiect de cercetare a afeciunilor cardiovasculare de 1a Garvard. 4u numai c# domnul =acondo a acceptat imediat, dar şi(a mai e'primat şi dorina de a(î face un cadou personal doctorului 3lac. Acesta a refuzat, afirm&nd c# onorariul lui de chirurg, de zece mii de dolari, îl recompensa suficient. Cotuşi, în timpul unei conversaii, domnul =acondo a spus într(o doar# c# se aştepta s# scoat# un profit considerabil dintr(un num#r mare de contracte 1a termen în pesosul me'ican, pe care 1e cump#rase cu o zi în urm#, Dr. 3lac a f#cut şi ei imediat aceeaşi investiie, doar c# a pierdut şaptezeci la sut# din 1$#

ea s#pt#m&na urm#toare, c&nd Luis /olosio, candidatul la preşedinie, a fost asasinat.

Domnul =acondo era m#cinat de vinov#ie fa# de dr. 3lac. =arshal s(a str#duit din r#sputeri s# îl confrunte cu realitatea, amin( tindu(i pacientului s#u c# el fusese de bun#( credin#, c# şi el suferise pierderi mari, c# dr. 3lac luase singur decizia s# investeasc#. Dar domnul =acondo a continuat s# rumineze despre modul în care ar putea îndrepta lucrurile. Dup# şedin#, în ciuda protestelor lui =arshal, dîntr(un impuls, i(a trimis doctorului 3lac un cec de treizeci de mii de dolari, suma de bani pe care o pierduse f#c&nd acea investiie. Dar dr. 3lac, spre cinstea lui, i(a trimis înapoi cecul cu mulumiri şi un bilet laconic, în care scria c# este adult şi ştie s# se descurce cu revirimentele. în plus, a ad#ugat el, putea s# se foloseasc# de pierderea aceasta pentru a(şi micşora impozitul pe c&ştigurile din contractele la termen pe preul zah#rului. &n# la urm#, domnul =acondo şi(a liniştit conştiina cu înc# o donaie de treizeci de mii de dolari pentru proiectul de cercetare a afeciunilor cardiovasculare de la Garvard. =arshal se simea surescitat de munca lui cu domnul =acondo. 4ici unul dintre pacienii s#i de p&n# atunci nu avusese un nivel financiar at&t de ridicat. 1 se p#rea incitant s# poat# afla informaii la prima m&n# direct de la un om foarte bogat şi s# discute cu el despre decizia de a mai da c&te un milion într(o parte sau alta. 4u se putea abine s# nu saliveze auzind cum povestea eter despre generozitatea lui fa# de doctorul tat#lui s#u. Eisa din ce în ce mai mult cu ochii deschişi la pacientul acela recunosc#tor care s#(i ofere şi 1ui bani. Dar, de fiecare data, =arshal îşi alunga în grab# fanteziile. Amintirea e'comunic#rii lui 2eth &nde pentru conduit# profesional# nepotrivit# era prea vie în memoria 1ui. o sum# de un milion de dolari care creştea proporional cu num#rul anilor de c#snicie şi care a$ungea, dup# zece ani, la o treime din întreaga lui avere. Apoi a discutat de mai multe ori despre asta cu pacientul s#u. Dar chiar şi aşa, domnul =acondo avea îndoieli c# ar putea(o înfrunta pe Adriana. în cele din urm#, şedin#=arshai în trei. s(a oferit s# medieze discuia şi l(a rugat s# o aduc# şi pe femeie, pentru o este c&teva zile, c&nd au sosit cei doi, =arshai s(a temut c# f#cuse o greşeala> niciodat# nu(; mai v#zuse pe domnul =acondo at&t de agitat ( mai c# nu putea s# stea pe scaun. îns# Adriana era întruchiparea graiei şi calmului. /&nd domnul =acondo a deschis şedina cu o afirmaie st&ngace despre conflictele dintre dorinele sale matrimoniale şi preteniile familiei fa# de averea lui, ea l(a întrerupt i mediat şi a declarat c# un contract marital prnuptial nu numai c# ar fi necesar, dar şi de dorit.
Genero5i!a!e incura/il+ s(a g&ndit =arshai. &ar sun! :i /oli 'ai re -resu-un) înainte de a pleca, eter s(a întors, i(a str&ns m&na 1ui =arshai şi a zis> ? 4(o s# uit niciodat# ce ai f#cut azi pentru mine. =arshai a deschis uşa şi l(a invitat în#untru pe domnul =acondo. eter purta o $achet# scump# din caşmir moale de culoare ruginie, care se asorta cu p#rul lui castaniu şi m#t#sos ale c#rui şuvie îi alunecau cu elegana peste ochi şi trebuiau mereu puse la locul lor. 1$9

=arshai a dedicat ultima şedin# rezum#rii şi consolid#rii progreselor f#cute. Domnul =acondo regreta ca munca lor a$unsese la final, subliniind c&t de profund îndatorat se simea fa# de =arshai. (? Doctore 2treider, toat# viaa am pl#tit sume considerabile consultanilor pentru ceea ce de obicei s(a dovedit fie lipsit de valoare, fie cu o valoare insignifiant#. /u dumneavoastr# am avut o e'perien# complet diferit#> dumneavoastr# mi(ai dat ceva de o valoare inestimabil#, iar eu, în schimb, nu v(am dat practic nimic. în aceste c&teva şedine, mi(ai schimbat viaa. Yi cu ce v(am r#spl#tit eu! + mie şase sute de dolari! Dac# aş accepta s# îndur corvoada, aş putea s# c&ştig banii #ştia în cincisprezece minute, investind în contracte financiare pe termen limitat. A continuat pe un ton gr#bit> ?( =# cunoaştei bine, domnule doctor 2treider, îndea$uns de bine înc&t s# v# dai seama c# aceast# inechitate nu mi se potriveşte. =# irit#, îmi sta(n g&t. 4(o putem ignora, pentru c# ( cine ştie! ( ar putea chiar s# distrug# unele progrese pe care le(am f#cut ca r ezultat al muncii noastre. Ereau, insis! si m# revanşez. ? Acum ştii, a continuat el, c# nu m# pricep la comunicare interpersonal# direct#. Yi nu m# descurc prea bine nici în rolul de tat#. 4ici nu m# pricep sa înfrunt f emeile. Dar e'ist# un lucru în care sunt e'pert, s# c&ştig bani. =i(ai face o mare onoare dac# mi(ai permite s# v# fac cadou o parte dintr(o investiie nou# de(a mea. =arshai s(a înroşit. 2e simea sl#bit, copleşit de un conflict între l#comie şi corectitudine. Dar a str&ns din dini şi a f#cut ce se cuvenea, a respins oportunitatea vieii lui. ? Domnule =acondo, sunt impresionat, dar nici nu se pune problema. Ceam# mi( e c# în meseria mea este considerat lipsit de etic# si accepi bani cadou, de fapt orice cadou, de la pacieni. Un aspect despre care n(am discutat niciodat# în timpul şedinelor noastre este disconfortul dumneavoastr# c&nd suntei pus în situaia de a primi a$utor. oate c#, dac# o s# mai împreun#faptul în viitor, asta trebuiiars#dumneavoastr# se afle pe agenda noastr#. nu pot dec&tlucr#m s# v# amintesc c# eu amarfi'at, ai pl#tit un Deocamdat# onorariu corect pentru serviciile mele. Am aceeaşi poziie ca şi chirurgul tat#lui dumneavoastr# şi v# asigur c# nu avei nici o datorie fa# de mine. 190

? Dr. 3lac! /e comparaieX Dr. 3lac a încasat zece mii de dolari pentru c&teva ore de munc#. 1ar la numai treizeci de minute dup# operaie, mi(a cerut un milion pentru a(i asigura un loc la catedra de chirurgie cardiovascular# de la Garvard. =ars hal a cl#tinat empatic din cap. ? Domnule =acondo, va admir generozitatea, e minunat#. Yi mi(ar pl#cea la nebunie s# accept. La fel ca pe toat# lumea, i pe mine mi înc&nt# ideea unei securit#i financiare ( chiar mai mult dec&t pe ma$oritatea, fiindc# îmi doresc enorm sa am timp liber s# scriu. Am c&teva idei de teorie psihanalitic# ce se zbat s# ias# la lumin#. Dar nu pot accepta. Ar viola codul etic al profesiei mele. ? înc# o sugestie, a ripostat imediat domnul =acondo, nu un cadou b#nesc. E# rog, permitei(mi s# deschid un cont de contracte la termen pe numele dumneavoastr# şi s# fac tranzacii în el vreme de o tun#. + s# vorbim în fiecare zi şi eu o s# v# înv# cum se c&ştiga bani f#c&nd tranzacii zilnice cu contracte la termen în valut#. Apoi îmi iau înapoi investiia

iniial# şi v# dau profitul. „/edez. Am încercat totul". Yedina se terminase. /ei doi b#rbai şi(au str&ns m&inile pentru ultima oar#. e drum spre uş#, domnul =acondo p#rea dus pe g&nduri. 3rusc, s(a oprit şi s(a r#sucit. ? + ultim# rug#minte. e asta n(o putei refuza. E# rog, fii oaspetele meu m&ine, la pr&nz. 2au vineri. lec spre Vurich duminic#. =arshal a ezitat. Domnul =acondo s(a gr#bit s# adauge> 191

? Ytiu c# sunt reguli care v# interzic s# socializai cu pacienii, dar, dup# ce am dat noroc pentru ultima oar# acum un minut, nu mai suntem doctor şi pacient. =ulumit# serviciilor dumneavoastr# e'celente, eu mi(am dep#şit boala, şi acum suntem iar#şi doi simpli semeni. =arshal c#zuse pe g&nduri. 1i pl#ceau domnul =acondo şi istorisirile lui despre cum se face avere. /e era r#u în asta! Aid nu e'ista nici o violare a eticii. E#z&nd ezitarea lui =arshal, domnul =acondo a ad#ugat> ? Deşi o s# revin pentru scurt timp în 2an Hrancisco din c&nd în c&nd, pentru afaceri ? sigur de dou# ori pe an pentru şedine de consiliu ?, s#(mi v#d copiii şi s#(l v#d pe tat#l Adrianei şi pe surorile ei, vom locui pe continente diferite. Doar n(o e'ista vreo regul# care s# interzic# un pr&nz post(terapeutic. =arshal s(a întins dup# agenda lui. ? Eineri la unu! ? =inunat. /lubu l Union acific. îlacolo. ştii! ? Am de el. 4(am fost niciodat# au5i! La ? e /alifornia, 4ob Gill. L&ng# Hairmont. arcarea e în spate, întrebai de mine. e cur&nd. Eineri diminea#, =arshal a primit o copie a unui fa' de ;a Universitatea din =e'ico, adresat domnului =ocondo. &rag+ (o'nule Macon(o Sun!e' 0nc.n!a*i (e (arul generos -e care ni l3a*i ,+cu! s-onsori5.n( seria (o -relegeri anuale Marshal S!rei(erSănătatea mentală în mileniul al treilea. Fire:!e con,or' suges!iei (u'nea"oas!r+ 0l "o' in"i!a -e (r) S!rei(er s+ ,ac+ -ar!e (in co'i!e!ul (e !rei 'e'/ri care ho!+r+:!e cine *ine -relegerea anual+) Pre:e(in!ele uni"ersi!+*ii ?aoul Men(e5 0l "a con!ac!a 0n cur.n() Pre:e(in!ele Men(e5 '3a ruga! s. "+ !rans'i! salu!+ri) 0n!.'-l+!or, a lua! -r.n5ul cu !a!+l (u'nea"oas!r+ 0n aceas!+ s+-!+'.n+) + sun!e' 0n(a!ora*i -en!ru (arul aces!a ca :i -en!ru !oa!e celelal!e care s-ri2in+ cerce!area :i 0n"+*+'.n!ul 'e9ican) Es!e (ureros s+ ne i'agin+' 0n ce s!are ar ,i ,os! aceas!+ uni"ersi!a!e 192

,+r+ sus*inerea (u'nea"oas!r+ *i a unui 'ic gru- (e s-onsori "i5ionari care g.n(esc la ,el cu

(u'nea"oas!r+) Cu sinceri!a!e, ?aoul Go'e5 ?ec!or ni"ersi!a!ea (in Me9ico) 3iletul lui eter =acondo, care însoea fa'ul> Nicio(a!+ nu '+ las -+gu/a:) %ces!a e un ca(ou -e care nu3l -u!e*i re,u5a6 Ne "e(e' '.ine) =arshal a citit de dou# ori fa'ul, încet, ordon&ndu(şi sentimentele. 2eria de prelegeri anuale =arshal 2treider ? un memorial care se va perpetua veşnic. /ui nu î(ar pl#cea! 2trategia perfect# de a(i asigura încrederea în sine. este muli ani, de c&te ori avea s# se simt# desconsiderat, se putea g&ndi la aceast# serie de prelegeri. 2au s# mearg# cu avionul în =e'ico /it@ pentru o prelegere şi sa se ridice şov#ind în picioare, cu m&inile în aer, s# se r#suceasc# încet şi plin de modestie pentru a primi aplauzele publicului recunosc#tor. Dar era un cadou dulce(am#rui, o slab# consolare pentru faptul c# l #sase s#(i scape printre degete o oportunitate financiar# unic# în via#. /&nd o sa mai aib# el un pacient superbogar, care s# nu vrea altceva dec&t s#(l îmbog#easc# şi pe el! ropunerea domnului =acondo de a( i face cadou „o parte dintr(o investiie de(a lui ( =arshal se întreba la ce sum# s(ar fi ridicat. /incizeci de mii! + sut# de mii! Doamne c&t i(ar fi schimbat viaaX Yi i(ar fi înmulit repede. /hiar şi strategia lui de investiii ? folosea un program de computer pentru a pronostica evoluia bursei şi pentru a vinde şi a cump#ra unit#i de fond Hidelit@ ( îi adusese un c&ştig de şaisprezece la sut# în ultimii doi ani. Accept&nd oferta domnului =acondo de a rranzaciona pe pieele de valut# str#ine, probabil c# şi(ar fi dublat sau triplat profitul. =arshal ştia c# era un broer amator am#r&t ( orice mic# informaie care a$ungea p&n# la el era invariabil perimat#. Acum, pentru prima oar# în via#, i se oferise şansa s# afle informaii direct de la surs#. Da, dac# ar fi avut asemenea informaii, atunci s(ar fi putut aran$a pe via#. 4(avea nevoie de prea mult. 4u voia dec&t s#(şi aeriseasc# programul şi s#(şi dedice trei sau patru dup#(am iezi pe lun# cercet#rii şi scrisului. Yi banilorX 193

Yi totuşi, a fost nevoit s# refuze. La naibaX La naibaX La naibaX Dar ce altceva ar fi putut s# fac#! 2# p#easc# şi el ca 2eth &nde! 2au ca 2e@mour Crotter! Ytia ca f#cuse ceea ce se cuvenea. Eineri, pe c&nd se apropia de uşa masiv# din marmur# a clubului acific Union, =arshal era emoionat, aproape copleşit de veneraie. De ani de zile se simise e'clus din asemenea locuri fabuloase precum clubul .U., clubul 2urlingame şi 3ohemian rove. Acum uşile i se deschideau. iniiailor. 2(a oprit în pragul uşii, a tras aer în piept şi a p#şit în cel mai ascuns b&rlog al
translucid#, b#iuit cu un model f loral delicat. =a$ordomul, înveştm&ntat în smoching şi pantofi de lac, l(a înt&mpinat pe =arshal cu o consideraie deosebit# şi, auzindu(î numele, a încuviinat din cap şi l(a condus în salon. Acolo, în partea opus# intr#rii, în faa unui şemineu enorm, şedea eter =acondo. ; 4ume dat or#şelelor evreieşti din
2alonul era uriaş ( $um#tate din russina ar fi înc#put probabil sub tavanul supraîn#lat care se spri$inea pe perei din ste$ar lucios, altern&nd cu lambriuri din satin staco$iu cu model de ,ieur3(e3lis) Yi piele peste tot ? =arshal a num#rat dintno privire dou#sprezece canapele lungi şî treizeci de scaune masive. e unele dintre scaune şedeau b#rbai ofilii, c#runi, în costume cu dungi subiri, cu ziare în m&n#. =arshal a fost nevoit s#(i studieze cu atenie, pentru a(şi da seama dac# mai respir#. Dou#sprezece candelabre pe fiecare perete ? asta însemna patruzeci şi opt în toat# camera, fiecare dintre ele cu trei r&nduri de becuri, cel din interior cu cinci, urm#torul cu şapte şi cel din e'terior cu nou#, în total dou#zeci şi unu de becuri... =arshal s(a oprit din calculat, observ&nd pe unul dintre şeminee dou# opritoare de c#ri din metal, înalte de un metru, copii ale sclavilor înl#nuii ai lui =ichelangelo. în centrul camerei se g#sea o mas# impun#toare acoperit# de un teanc imens de ziare, mai ales cu profil financiar, de pe tot cuprinsul globului. L&ng# un perete, era o vitrin# ce coninea un vas enorm din porelan, de la sf&rşitul secolului al optsprezecelea, cu o pl#cua pe care scria c# fusese donat de un membru şi c# era ceramic# /hing(te /heng. 2cenele pictate zugr#veau episoade din romanul isul ca'erei ro:ii) într(adev#r, impresionant. Da, lu' veritabil, se g&ndea =arshal, apropiindu(se de eter, care st#tea pe o canapea, sporov#lnd cordial cu un alt membru ? un b#rbat înalt şi impozant, care purta o $achet# roşie cadrilat#, o c#maş# roz şi o cravat# lat# şi  ip#toare, cu model floral. =arshal nu mai v#zuse niciodat# un om îmbr#cat aşa ? nu mai v#zuse niciodat# un om care s# se -oa!+ îmbr#ca cu haine în culori discordante at&t de şocante, şi totuşi s# par# at&t de elegant şi de plin de demnitate. W?Ah, =arshal, a spus eter, ce bine îmi pare c# te v#d. D#(mi voie s# i(; prezint pe Roscoe Richardson. Cat#l 1ui Roscoe a fost cel mai bun primar pe care l(a avut vreodat# oraşul 2an Hrancisco. Roscoe, dr. =arshal 2treider, acel doctor 2treider c#ruia i s(a f#cut onoarea de a se iniia o serie de prelegeri universitare ce îi poart# numele. Dup# un scurt schimb de politeuri, eter l(a condus pe =arshal spre sufragerie, apoi s(a r#sucit pentru unnuultim ? Roscoe, cred comentariu. c# mai e loc pe pia# pentru un alt sistem principal, dar nu sunt nici total sceptic. Dac# /isco se decide s# investeasc#, şi eu aş putea fi interesat. /onvinge(m# pe mine, şi eu o 19!

s#(mi conving investitorii. Ce rog, trimite pl#nui de afaceri ia Viirich, şi o s# m# uit pe ei luni, c&nd mi întorc la birou. ? Un tip mişto, a zis eter în timp ce se îndep#rtau. Caii noştri se cunoşteau. firmele astea care pleac# de la zero au risc mare. Hoarte scump s# intri în $oc ( şansa de a da lovitura cu o fir m# care pleac# de la zero este una la dou#zeci. 3ineîneles, c&nd dai lovitura, c&ştigi mai mult, mult mai mult dec&t dou#zeci la unu. Yi, pentru c# tot veni vorba, sper c# nu dau dovad# de obr#znicie dac# îi spun =arshal. ? 4u, bineîneles c# nu. e numele mic. 4u mai avem nici o relaie profesional#. ? 2pui c# n(ai mai fost niciodat# la club! ? 4u, a zis =arshal. Doar am trecut pe l&ng# el. L(am admirat. 4u face parte din aria frecventat# de comunitatea medical#. 4u ştiu aproape nimic despre club. /am ce fel de

membri are! =ai mult oameni de afaceri! ? =ai mult b#tr&ni bogai din 2an Hrancisco. /onservatori, =a$oritatea decupeaz# cupoane din reviste, chinuindu(se s#(şi p#streze averea moştenit#. Roscoe e o e'cepie ( de asta îmi place de el. La şaptezeci şi unu de ani, înc# îşi asum# multe riscuri la burs#. Hiai s# vedem... /e ar mai fi de zis despre ei! Coi b#rbai, mai mult TA2 puin rasişti ? eu prima oar# am ridicat obiecii acum zece ani, dar lucrurile se mişc# încet pe aici, mai ales dup# masa de pr&nz, înelegi ce spun! eter a f#cut un gest subtil c#tre scaunele în care sfor#îau doi octogenari îmbr#cai în costume de tKeed, înc# in&nd str&ns în m&n# c&te un ziar londonez Financial Ti'es) /&nd au a$uns în sala de mese, eter i s(a adresat ma$ordomului> ? 4u spune secretul nim#nui din Hrana, dar eu îl prefer dup# reeta de aici. ;

; Thite Anglo(2a'on rotestant, protestant alb anglo(sa'on. ;59 eter a continuat s# p#l#vr#geasc# plin de însufleire cu faptul c# eşti membru într(un club îi ofer# avanta$e în toate. De fapt, aşa l(am cunoscut pe înainte la /ercle Union 1nterallie din aris. eter şi(a luat meniul. Deci, =arshal, începem cu o lucra b#utur#! ? Doar nişte ap# /alistoga. =ai am înc# patru pacieni. eter şi(a comandat un Dubbonnet cu sifon şi, c&nd le(au sosit b#uturile, şi(a ridicat paharul. ? entru tine şi pentru seria de prelegeri anuale =arshal 2treider. =arshal s(a înroşit. Husese at&t de copleşit de grandoarea clubului, înc&t uitase s#(i mulumeasc# lui eter. ? eter, prelegerile ( ce onoare. Am vrut s#(i mulumesc chiar de la început, dar am fost preocupat de ultimul meu pacient. ? Ultimul tiu pacient! Asta m# surprinde, într(un fel, am senzaia c# atunci c&nd pacienii ies pe uş#, nu mai revin în mintea terapeutului p&n# la urm#toarea şedin#. ? Asa ar fi cel mai bine. Dar ? şi #sta e un secret profesional ? chiar şi cei mal disciplinai analişti se g&ndesc uneori la pacieni între şedine şi chiar poart# conversaii mute cu unii dintre ei. W? H#r# s# ia nici un ban în plusX ? A, vai, nu. Doar avocaii cer bani pentru timpul în care se g&ndesc la cazuri. 19#

? 1nteresant, interesantX oate c# vorbeşti despre toi terapeuii, =arshal, dar eu am o b#nuial# c# de fapt te referi l a tine. =ereu m(am întrebat de ce m(am ales cu at&t de puin de la ceilali terapeui. oate pentru c# tu eşti mai pasionat ? sau poate c# pacienii sunt mai importani pentru tine. 2omonul en crote a sosit, dar eter l(a ignorat, apuc&ndu(se s# povesteasc# despre faptul c# şi Adriana fusese profund dezam#git# de ceilali terapeui ai ei. ? De fapt, =arshal, a continuat el, #sta e unul dintre cele dou# lucruri pe care voiam s# le discutam azi. Adrianei i(ar pl#cea tare mult s# fac# vreo c&teva şedine cu tine> trebuie s#(şi regleze nişte lucruri în relaia cu tat#l ei, mai ales acum, c&nd probabil c# el nu mai are mult de tr#it. =arshal, un observator atent al diferenelor dintre clasele sociale, ştia de mult# vreme c# cei din înalta societate înt&rziau voit s# ia prima înghiitur# din m&ncare. De fapt, cu c&t mai veche le era ob&rşia averii, cu at&t mai mult timp trecea p&n# s#(şi duc# la gur# prima furculi# cu m&ncare. =arshal s(a str#duit s# in# pasul cu eter şi s# se abin#. Yi el a ignorat somonul, a sorbit din /alistoga iui, a ascultat cu atenie, a încuviinat din cap şi l( a asigurat pe eter c# ar fi înc&ntat s# f ac# o terapie de scurt# durat# cu Adriana. &n# la urm#, =arshal n(a mai putut rezista. 2(a înfipt în m&ncare. 2(a bucurat c# urmase sfatul lui eter şi(şi luase somon. Era delicios. /rusta fin# uns# cu unt a trosnit şi i s(a topit în gur#. =&ncarea nu avea nevoie s# fie mestecat#, la cea mai mic# ap#sare a limbii pe cerul gurfi, fulgii dantelai, asezonai cu rozmarin s(au separat şi, pe un pat de unt f ierbinte şi cremos, au alunecat uşurel pe g&tul lui. La dracuZ cu colesterolul, s(a g&ndit =arshal, simindu(se de parc# ar fi f#cut o n#zb&tie. eter s(a uitat pentru prima oar# la m&ncarea lui, aproape uimit s(o vad# acolo. A luat o înghiitur# zdrav#n#, apoi a pus $os furculia şi a reînceput s# vorbeasc#. ? 3ine. Adriana are nevoie de tine. =i(ai luat o piatr# de pe inim#. + s#(i telefoneze în dup#(amiaza asta. Uite cartea ei de vizit#. Dac# nu o va face, i(ar fi recunosc#toare s# o suni şi s# îi spui ziua şi ora c&nd v(ai putea vedea s#pt#m&na viitoare. +ric&nd poi tu> o s#(şi aran$eze ea programul în funcie de tine. De asemenea, 19$

=arshal ( şi am discutat asta şi cu Adriana ? mi(ar pl#cea si(i pl#tesc eu şedinele. Asta acoper# plata a cinci şedine. 1(a dat lui =arshal un plic ce coninea zece bancnote de o sut# de dolari. 4u pot s#(i spun c&t de r ecunosc#tor îi sunt c# o vezi pe Adriana. Yi bineîneles c# astaAceasta d# av&ntultima dorinei de i(a a(mist&rnit pl#ti interesul datoriile fa# de tine. resupusese ca seria de prelegeri fraz# lui =arshal. sugera faptul c# şansele lui de a profita de vreo alt# ocazie deveniser# nule. 2e p#rea îns# c# destinul se decisese s#(l mai ispiteasc# o dat#. Dar ştia c# profesionalismul 1ui o sa c&ştige. ? =ai devreme ai vorbit despre dou# probleme pe care doreşti s# le discui cu mine. Una a fost c# vrei s# fac terapie cu Adriana. 4u cumva impresia ta c# îmi eşti dator în condnuare este a doua problem#! Domnul =acondo a încuviinat din cap. ? eter, trebuie s# o laşi balt# cu asta. Altfel ? şi asta e o ameninare serioas#? o s#(i sugerez s#(i am&ni c#l#toria cu trei sau patru ani, ca s(o rezolv#m printr(o terapie de lung# durat#. D#(mi voie s# repet> nu e9is!+ nici o (a!orie neachi!a!+) 4oi doi am încheiat un contract, pe baza c#ruia tu ai pl#tit pentru serviciile mele. eu m# simt dator fa# de !inel ? =arshal, tu m(ai înv#at s# fiu sincer fa# de mine şi s#(mi e'prim deschis

sentimentele. Aşa c# asta am de g&nd s# fac. Ascul( t#(m# c&teva minute. Ai r#bdare. /inci minute. +S! ? /inci minute. Apoi nu mai vorbim niciodat# despre asta. De acord! eter a încuviinat din cap. /u un z&mbet, =arshal şi(a scos ceasul de m&n# şi l(a pus între ei. eter a luat ceasul lui =arshal, l(a studiat cu atenie pre de o clip#, apoi l(a pus înapoi pe mas# şi a început. ? în primul r&nd, da(mi voie s# te l#muresc asupra unui lucru. =(aş simi ca un escroc dac# te(aş l#sa s# crezi c# fondurile transferate în conturile universit#ii au fost un dar pentru tine. Adev#rul e c# eu fac o donaie modest# c#tre universitate aproape în fiecare an. Acum 199

patru ani am sponsorizat chiar postul de profesor de economie pe care îl ocup# tat#l meu. Aşa c#, oricum le(aş fi f#cut un cadou. în plus, n(am 2cut dec&t s# te recomand pentru seria de prelegeri. în al doilea r&nd, îneleg pe deplin ce simi în ceea ce priveşte cadourile şi îi respect opinia. îns# am o sugestie care i s(ar putea p#rea acceptabil#. /&t timp mal am! ? De$a s(au scurs trei minute, a r&n$it =arshal. ? 4u i(am povestit prea multe despre afacerile mele, dar m# ocup mai ales cu v&nzarea şi cump#rarea de companii. 2unt e'pert în evaluarea lor?am lucrat mai înt&i la /iticorp vreme de mai muli ani, înainte s# o pornesc pe cont propriu. resupun c# de(a lungul timpului am fost implicat în cump#rarea a peste dou# sute de companii. ? De cur&nd, am g#sit o companie olandez# uimitor de subevaluat#, cu un potenial at&t de mare, înc&t am cump#rat(o pentru mine ? poate c# sunt egoist, dar noul meu f ond de investiii nu s(a închis înc#. Adun#m dou# sute cincizeci de milioane. +ferta de cump#rare e limitata în timp şi, sincer s# fiu, prea bun# ca s# mai spun şi altcuiva despre ea. X împotriva voinei sale, =arshal era intrigat. (Yi! * ?Aşteapt#, las#(m# s# termin. /ompania asta, Rucsen, e al doilea produc#tor din lume de c#şti de biciclet# şi deine paisprezece la sut# din piaa de profil. E&nz#rile au fost bune anul trecut ? dou#zeci şi trei de milioane ? şi sunt sigur c# le pot creşte de patru ori în doi ani. Uite şi de ce. /ea mai mare parte a pieei ( dou#zeci şi şase la sut# ( e deinut# de 2oivag, o companie finlandeza şi, înt&mpl#tor, consoriul meu are pachetul de control din 2oivagX 1ar eu deindepachetul de control din consoriu.#sta
calcula aciunile la burs# sau de a cump#ra un stoc folosindu(se de informaiile nefolositoare care a$ungeau p&n# la amatori. ? Uite ce propunere am. eter a aruncat o scurt# privire spre ceas. înc# dou# minute. Ascult#(m# p&n# la cap#t. Dar =arshaî uitase complet de limita de cinci minute. Am negociat cump#rarea 1ui Rucsen şi nu trebuie s# pun dec&t nou# milioane bani ghea#. robabil c# va trebui s# fac o ofert# public# peste apro'imativ dou#zeci şi dou# de luni şi am motive serioase s# m# aştept la un profit de cinci sute la sut#. 1eşirea de pe pia# a lui 2olvag o s#(i lase f#r# nici un competitor puternic ( lucru pe care, bineîneles, nu(; ştie nimeni în afar# de mine, aşa

c# şi tu trebuie s#(l ii secret. De asemenea, am informaii ( nici m#car ie nu(i pot dezv#lui sursa lor ( c# va ap#rea o lege care f ace obligatorie casca de biciclet# pentru minori şi care va fi introdus# foarte cur&nd în trei #ri din #sta nu e un ca(ou şi eu nu(i mai sunt pacient. < o investiie /ona ,i(e) Cu îmi dai un cec şi devii proprietar minoritar. îns# cu o condiie ( şi aici te rog s#(i calci pe inim#> nu vreau s# m# trezesc în aceeaşi situaie ca atunci, cu dr. 3lac. îi aminteşti c&t# suferina mi(a produs asta! ? Deci, a continuat eter, simind interesul cresc&nd al lui =arshal şi vorbind acum mai sigur pe el, iat# soluia mea. De dragul s#n#t#ii 'ele psihice, vreau ca !u s# nu fii supus nici unui risc. 1n orice moment, dac# nu eşti mulumit de investiie, eu o s# cump#r partea ta de aciuni la preul de achiziie. îi propun s#(i aplic o clauz# cu condiiile negociate de mine ( suma complet acoperit# şi pl#tit# 1a cerere cu sut# la sut# din investiia ta, plus zece la sut# dob&nd# pe an. Dar tu trebuie s#(mi promii 'ie c# o s#(i e'ercii dreptul de a apela la clauza asta în cazul vreunui eveniment nefericit ( cine ştie ce(ar putea interveni! ... asasinarea preşedintelui, moartea mea neprev#zut# sau orice altceva consideri tu c# reprezint# un risc pentru tine. /u alte cuvinte, eşti obligat s#(i e'ercii dreptul de a te folosi de clauza asta. eter s(a l#sat pe sp#tarul scaunului, a luat ceasul de m&n# al lui =arshal şi i l(a dat înapoi. ? Yapte minute şi $um#tate. Acum am terminat. 201

Coate rotiele din creierul lui =arshal se înv&rteau deodat#. 1ar acum, în sf&rşit, rotiele n( au mai sc&r&it. Nou+5eci (e 'ii (e (olari se g&ndea el. Eu c.:!ig s+ 5ice' :a-!e su!e la su!+ # a(ic+ -es!e :ase su!e (e 'ii (e (olari -ro,i!) 0n (ou+5eci :i (ou+ (e luni. Cu' a: -u!ea eu cu' ar -u!ea oricine s+ re,u5e a:a ce"a! &ac+ in"es!esc su'a as!a cu (ou+s-re5ece la su!+ -ro,i! a' :a-!e5eci :i (ou+ (e 'ii (e (olari -e an -en!ru !o! res!ul "ie*ii) Pe!er are (re-!a!e) Nu3'i 'ai e -acien!) s!a nu e un ca(ou (e !rans,er # eu (au /anii) E o in"es!i*ie) 7i ce (ac+ e li-si!+ (e risci %s!a e o clau5+ -ri"a!+) Nu 0ncalc nici o regul+ (e e!ic+ -ro,esional+) E o ac*iune cura!+) Cura!+ ca lacri'a) =arshal n(a mai stat pe g&nduri. Eenise momentul s# treac# la aciune. ? eter, am v#zut numai o latura a ta în timpul şedinelor de terapie. Acum te cunosc mai bine. Acum ştiu de ce ai avut at&ta succes. 1i fi'ezi un scop şi apoi îl urmezi ( îl urmezi cu o tenacitate şi o inteligen# pe care rareori mi(a fost dat s# le v#d... şi cu elegana. =arshal i(a întins m&na. 1i acceptaoferta. recunoştin#. Restul tranzaciei decurs/u rapid. eter s(a oferit s#(l ia pe =arshal ca partener şi s#(i v&nd# cel mult unu la sut# din aciunile companiei. =arshal s(a decis, dac# tot mersese at&t de departe, s# ia taurul de coarne şi s# investeasc# suma ma'im#> nou#zeci de mii de dolari. Avea s# obin# banii din v&nzarea electronic# a stocului de aciuni Hidelit@ şi Tells Hargo şi s# vireze banii în cinci zile c#tre banca din Viirich a lui eter. Acesta urma s# finalizeze tranzacionarea lui Rucsen în opt zile, iar legea olandez# îl obliga s# declare toate p#rile implicate. 1ntre timp, eter avea s#(i preg#teasc# scrisoarea de garanie şi s(o lase ia cabinetul lui înainte de a pleca la Viirich. =ai t&rziu în acea dup#(amiaz#, dup# ce =arshal a terminat şedina cu ultimul pacient din acea zi, a auzit o b#taie în uş#. Un mesager pe biciclet#, un adolescent cu coşuri, îmbr#cat cu o $achet# de blugi, banderole fosforescente purpurii şi şapca de baseball obligatorie cu 2an Hrancisco iants, purtat# cu cozorocul în spate, i( a înm&nat un plic de h&rtie groas#, ce coninea o scrisoare legalizat# în care se specificau toate aspectele tranzaciei. Un al doilea mesa$, care trebuia semnat de =arshal, specifica faptul c# era obligat sa cear# o returnare complet# a sumei investite în eventualitatea în care valoarea aciunilor lui Rucsen ar fi cobor&t sub preul de cump#rare. De asemenea, mai e'ista şi un bilet scris de eter> 202

Pen!ru lini:!ea !a o scrisoare (e garan*ie (e la a"oca!ul 'eu "a a2unge la !ine -.n+ 'iercuri) @ucur.3!e (e (arul -e care *i3l o,er 0n cins!ea se'n+rii con!rac!ului (e asociere) =arshal a b#gat m&na în plic şi a scos de acolo o cutie cu sigla magazinului de bi$uterii 2hreveZs. A deschis(o, a icnit şi, plin de bucurie, şi(a pus primul sau ceas de m&n# Role' împodobit cu pietre preioase. Vece <'act înainte de ora şase, într(o dup#(amiaz# de marri, ;:, l(a lipit pe uşa cabinetului şi a pornit(o gr#bit spre locuina p#r#sise o c#snicie lipsit# de bucurii, avusese dou# aventuri pasionale cu doi b#rbai pe care îi dorise în trecut, plecase într( un safari în Sen@a, scrisese dou# povestiri şi c#l#torise prin ar#, vizit&ndu(şi cei trei copii şi c&iva dintre foştii elevi favorii. 203

e tot parcursul acestor schimb#ri,
? 4u, te rog, ine(m# în brae, a şoptit ea. cearceaf, cuvertur#, p#tura, sacou.
la r&ndul ei în brae. re de o clip#, a simit un f ream#t fierbinte sup#r#tor în#untrul lui, prevestind e'citarea se'ual#, dar, furios pe sine însuşi, a izbutit s# şi(l în#buşe şi s# se dedice îmbr#iş#rii iubitoare a ? < mai bine, ? Hibrilaîe ventricular#. < foarte r#u. /ei doi au stat de veghe vreo dou# ore, ascult&nd respiraia g&f&it# şi eratic# a
în timp ce femeia se preg#tea s# spele trupul
2(a trezit chiar înainte de cinci dimineaa, ag#&ndu(se de resturile unui vis intens. A f#cut e'act ce le spunea şi pacienilor lui s# fac# dup# un vis tulbur#tor> a r#mas în pat nemişcat şi şi(a reamintit visul înainte de a deschide ochii, întinz&ndu(se dup# un creion şi un carneel de l&ng# pat,
confruntare cu propria(i moarte Nreprezentat# în vis de groaza per( vaziv#, de separarea de familie şi de lungul drum ascendent cu liftul spre un mal paradiziac al m#riiO. /e enervant, s(a g&ndit adorabila şi isteaa siluet# a ursului r visul fusese un succes parial> deşi îi permisese continue somnul,2moe@. suficient#Daan'ietate legat#doar de moarte se strecurase afar# pentru a(is#(şi îmbiba întregul vis de groaz#. %' ui!a! (e :e(in*a cu !ine) /e pot s# spun! 4(am nici o scuz#. 4ici una. ur şi simplu am uitat. 4u s(a mai înt&mplat niciodat# p&n# acum, + pl#tesc! ?
urm#toarea şedin# de supervizare. =arshai avea s#(i fac# un scandal monstru pentru astaX ,Ai vrut s# faci pe b#iatul de t reab#, am decis s# fac un raid acas#. ustin, a observat era mai direct, şi în vocea lui e'ista mai puin# consideraie. Cotuşi, înc# mai evita o discuie despre relaia lor.
? #i, am sunat(o de dou# ori ( ca s#(mi v#d copiii şi s# iau c&teva lucruri. Am o parte din statele de plat# de luna viitoare pe computerul de acas# ? o s# m# omoare tata. 4u i(am pomenit de ele ( le(ar distruge. ustin a t#cut. ? Yi! Lui Dup# „ 4(ai fost preg#tit s# le auzi. Dar acum eşti gata s# le auzi :i s# treci la aciune.

? /e minunat, a zis ustin, c# Laura a ap#rut tocmai acum. 4ici nu pot sa(i spun ce diferen# e s# fiu cu o femeie care chiar 'i -lace care m# şi admir#, care e de partea mea. Deşi
? #i, am urmat sfatul Laurei şi ieri m(am dus acas# cu maşina, s#(mi iau lucrurile, ustin a remarcat uimirea lui ? 4u te îngri$ora, nu mi(am pierdut complet minile. Am telefonat mai înt&i, s# fiu sigur c# e plecat# la serviciu. ştia c# era mai bine s# se prefac#, pentru c# mai t&rziu trebuia s#(i descrie întrevederea asta lui =arshal. Dar consecinele $uridice! Ce(ai g&ndit s#(i iei un avocat! ? Laura nu(i de acord cu nici o am&nare> p&n# caut un avocat, /arol o s# aib# timp s#(mi $efuiasc# şi s#(mi distrug# lucrurile. e l&ng# asta, r#utatea ei din sala de $udecat# e vestit# ? cu greu o s# g#sesc în oraşul #sta pe cineva dispus s# o înfrunte. Ytii, chestia asta, adic# s#(mi iau lucrurile înapoi, e obligatorie> Laura şi cu mine r#m&nem f#r# f onduri. 4(am bani s# pl#tesc nimic ( şi mi(e team# c# asta include şi nota ta de plat#X ? /u at&t mai mult ar trebui s# caui asisten# $uridic#. =i(ai zis c# soia ta c&ştig# mult mai mult dec&t tine ( asta înseamn# c#, în conformitate cu legile californiene, ai dreptul la alocaie. ? lumeştiX + vezi tu pe /arol pl#tindu(mi alocaie! ? Yi ea e un om ca toi ceilali, trebuie s# se supun# legii. /arol n(o s#(mi pl#teasc# niciodat# pensie alimentara. + s# a$ung# p&n# la /urtea 2uprem#, o s# arunce ban la closet, o s# mearg# mai degrab# 1a închisoare dec&t s#(mi pl#teasc#. ? 3ine, ustin, ea se duce la închisoare, iar tu te duci acas#, îi iei lucrurile, copiii şi locuina înapoi. 4u î i dai seama c# e'agerezi! Ascult# ce spuiX Ascuit#(i cuvintele> /arol are puteri supranaturaleX /arol te îngrozeşte at&t de mult, înc&t nici un avocat din /alifornia 210

n(o s# îndr#zneasc# s(o înfrunteX /arol e deasupra legiiX ustin, noi vorbim despre soia ta, nu despre. DumnezeuX 4u despre Al /aponeX ? 4(o cunoşti la fel de bine ca mine ? nici m#car dup# toi anii #ştia de terapie n(o cunoşti cu adev#rat. 1ar p#rinii mei nu sunt nici ei mai r#s#rii. Dac# mi(ar fi pl#tit un salariu decent, acum aş fi fost în regul#. Ytiu, ştiu, m# îndemni de ani de zile sa cer un salariu mai bun. Ar fî trebuit s(o fac demult. Dar acum nu(i momentul ? chiar sunt şuc#rii pe mine pentru tot ce se înt&mpl#. ? Yuc#rii! De ce! a întrebat
? 4imic nu le(ar pl#cea mai mult dec&t s# n(o mai vad# niciodat#. Dar ea are h#urile în m&ini ( ine copiii ostatici. De c&nd am plecat, nu le(a dat voie s#(şi vad# nepoii, nici m#car s# le vorbeasc# la telefon. 1(a avertizat c# dac# se aliaz# cu mine acum, îşi pot lua adio de 1a nepoii lor. Hac pe ei, le e team# s# m# a$ute. Restul şedinei, ustin şi 5>;:,;;>I:, I>Q:. Hireşte, aici nu fusese vorba de ustin, ci de o nou# entitate (ustin(Laura. /&nd Laura o s# dispar#, cum sigur avea s# se înt&mple, întotdeauna îl înviora o terapie eficient# şi, p&n# acum, era mulumit de ce se înt&mplase în ziua aceea. 212

/el puin, era mulumii de patru dintre cele cinci şedine. Al cincilea pacient, 3rad, şi(a folosit timpul, aşa cum f#cea mereu, pre( zent&ndu(i un raport detaliat şi plictisitor al activit#ilor din s#pt#m&na care trecuse. =uli dintre pacienii de genul #sta p#reau fizic incapabili de a profita de terapie. Dup# ce orice încercare a lui de a(; îndruma spre un nivel mai profund eşuase, acum era mulumit doar dac# pacienii lui se dezv#luiau, îşi asumau riscuri, intrau pe un teren nou şi, mai mult dec&t orice altceva, erau dornici s# se concentreze şi s# e'ploreze spaiul intermediar> spaiul dintre pacient şi terapeut. La ultima lor şedin# de supervizare, =arshal îl muştruluise pentru tupeul de a crede c# a te concentra pe spaiul intermediar era un lucru srcinal, în ultimele opt decenii, analiştii se ocupaser# minuios de transfer;, de sentimentele iraionale ale pacientului fa# de terapeut. Dar pacienii n desc riseser# dou#provocat# vise captivante pe care, permisiun ea lor, le(arp&n# fi putut folosi în cartea lui despre angoasa de moarte, înc#cumai avea cinci minute la sosirea lui /arol@n, aşa înc&t şi(a deschis computerul pentru a nota visele. rimul era doar un fragment> %' "eni! la !ine la ca/ine! la ora -rogra'a!+) Nu erai acolo) M3a' ui!a! 0n2ur :i *i3a' "+5u! -+l+ria (e -aie 0n cuier # era -lin+ (e -.n5e (e -+ian2en) M3a cu-rins un "al a-+s+!or (e i'ens+ !ris!e*e) =adeline, cea care(; visase, avea cancer 1a s&n şi tocmai aflase c# boala a$unsese la m#duva spin#rii, în visul ei, moartea îşi deplaseaz# inta> nu ea este cea care se confrunt# cu moartea şi putrefacia, ci terapeutul, care a disp#rut şi a l#sat în urm# doar p#l#ria plin# de p&nze de p#ian$en. 2au, se g&ndea de vreme ce conştientul ei este responsabil pentru forma şi sensul întregii realit#i „obiective;* ? toat# lumea ei personali şi plin# de semnificaii ?, atunci nimicirea conştientului ei ar duce la dispariia oric#rui lucru, Mergea' (e3a lungul unei s!.nci 0nal!e (e -e coas!a @ig Sur :i a' (a! -es!e un r.ule* care se

"+rsa 0n Paci,ic) %- ro-iin(u3'+ (e el a' ,os! sur-rins s+ "+( c+ a-a curgea (ins-re ocean in sens in"ers) %-oi a' "+5u! un 'o:neag a(us (e s-a!e care se'+na cu !a!+l 'eu :i care s!+!ea singur :i nec+2i! 0n ,a*a unei -e:!eri (e l.ng+ r+u) Nu '3a' -u!u! (uce 'ai a-roa-e (e el -en!ru c+ nu era nici o c+rare -.n+ 2os a:a 0nc.! a' con!inua! s+ 'erg (e3a lungul r.ului -e sus) Pu*in 'ai !.r5iu a' (a! -es!e un al! I;J /+r/a! :i 'ai a(us (e s-a!e (ec.! -ri'ul -oa!e /unicul 'eu) Nici la el n3a' g+si! "reo cale s+ a2ung :i '3a' !re5i! !ul/ura! :i ,rus!ra!) =area spaim# a lui =att nu era cea de moarte, ci aceea de a muri singur. Cat#l lui, un alcoolic cronic, murise cu c&teva luni în urm# şi, deşi avuseser# o relaie dificil# şi conflictual#, =att nu se putea ierta pentru faptul c# îl l#sase s# moar# singur. 1i era team# c# îl aştepta şi pe ei aceeaşi soart#, aceea de a muri singur, pe strad#, aşa cum se înt&mplase cu toi b#rbaii din familia iui. Deseori, c&nd an'ietatea îl copleşea în toiul nopii, =att se liniştea şez&nd l&ng# patul fiului s#u de opt ani şi ascult&nd cum respir#. Eisa c# înoat# în ocean, departe, în larg, cu cei doi copii aî lui, care îl a$utau, plini de dragoste, s# treac# pe sub valuri. Dar, întruc&t nu îi a$utase nici pe tat#l, nici pe bunicul lui s# moar#, se întreba dac# merit# asemenea copii. Un r&u care curgea inversX Apa, care purta cu ea conuri de pin şi frunze sf#r&micioase de ste$ar, curgea 0n susul (ealului îndep#rt&n( du(se de ocean. Un r&u care curgea înapoi, spre epoca de aur a copil#riei şi a reunirii f amiliei primordiale. /e imagine vizual# e'traordinar#, ca timpul s# se scurg# înapoi, din dorina de a sc#pa de inevitabila b#tr&nee şi şubrezireX însemn#ri despre prima şedin# de terapie cu Pri'a :e(in*+ 1;,e/) 1UUW &r) Lash 3 ne-o!ri"i! (e in,or'ai) In!ru5i") % insis!a! in ciu(a -ro!es!elor 'ele s+3i s-un E'es!).. m-a a!ins 0n -ri'ele !rei5eci (e secun(e 3 coa!ele -e c.n( in!ra' in ca'er+))) ,oar!e /l.n( 3 '3a a!ins iar+:i -e '.n+ c.n( 'i3a (a! un :er"e*el))) '3a 0n!re/a! (es-re -ro/le'ele 'ele :i (es-re is!oria 'ea ,a'ilial+))) (in -ri'a :e(in*+ a s!+rui! asu-ra a'in!irilor re-ri'a!e (es-re a/u5ul se9ual6 Prea 'ul! -rea re-e(e # '3a' si'*i! 21!

co-le:i!+ :i con,u5+1) Mi3a (e5"+lui! -ro-riile3i sen!i'en!e))) 'i3a s-us c+ e ,oar!e i'-or!an! s+ (e"eni' c.! 'ai a-ro-ia*i))) '3a in"i!a! s.3i -un 0n!re/+ri (es-re el 0nsu:i))) 'i3a -ro'is c+ o s+ ,ac+ (e5"+luiri co'-le!e (es-re sine))) :i3a e9-ri'a! a-ro/area 0n leg+!ur+ cu a"en!ura 'ea cu (r) CooDe))) '3a *inu! 5ece 'inu!e 'ai 'ul!))) a insis!a! s+ '+ 0'/r+*i:e5e la -lecare))) 2e simea satisf#cut#. 0nse'n+rile as!ea o s+3'i ,oloseasc+ (e 'inune, se g&ndea ea. Nu :!iu sigur cu') &ar 0n!r3o 5i cine"a 3 Jus!in a"oca!ul 'eu -en!ru 'al-ra9is co'i!e!ul (e e!ic+ # o s+ le consi(ere ,oar!e in!eresan!e)/atol şi(a închis carneelul. Crebuia s# se concentreze asupra şedinei care urma cu %' !recu! s+3'i iau lucrurile< Uşa din spate fusese deschis# cu fora, iar el luase tot ce nu distrusese ea> rachetele de tenis, haine, cosmeticaie, pantofi, c#ri şi unele obiecte comune ? c#ri, aparat de fotografiat, binoclu, /D pla@er portabil, cea mai mare parte a coleciei de /D(uri şi mai multe oale, cratie şi pahare. 3a chiar deschisese cu fora cuf#rul ei din lemn de cedru şi îşi luase computerul, /urpins# de frenezie, /arol i(a sunat pe p#rinii lui ustin pentru a le spune c# are de g&nd s#(l trimit# pe fiul lor în spatele gratiilor şi c# o s#(i

pun# şi pe ei în celula de al#turi dac# îşi a$ut# în vreun fel plodul infractor. Celefoanele date 4ormei şi lui Geather n(au a$utat(o deloc, de fapt, chiar au înr#ut#it lucrurile. 4orma era preocupat# de propria(i criz# marital#, iar Geather, în stilul ei enervant de bl&nd, i(a amintit c# ustin avea dreptul sa(şi ia lucrurile. 4u se putea depune nici o pl&ngere pentru intrare prin efracie ( era casa 1ui, şi ea nu avea dreptul legal s# schimbe încuietorile sau s# încerce s#(i interzic# în vreun fel accesul f#r# ordin de restricie. /arol ştia c# Geather are dreptate. 4u obinuse un ordin de 1a tr ibunal care s#(i interzic# lui ustin accesul în cas#, pentru c# niciodat# ? nici în cele mai nebuneşti visuri ale ei ? nu şi l(ar fi putut imagina f#c&nd aşa ceva. Yi nu se mulumise doar sa(şi ia lucrurile. /&nd se îmbr#case de diminea#, descoperise c# îî t#iase între picioare aproape toi chiloii. Yi, ca s# nu e'iste nici o nel#murire despre cine şi de ce o f#cuse, ustin 21"

l#sase în fiecare pereche c&te o bucat# mic# dintr(o cravat# pe care ea o t#iase şi o azv&rlise la loc în dulap. /arol r#m#sese perple'. Asta nu era ustin. 4u ustin pe care(; ştia ea. 4u, în nici un caz nu f#cuse asta de unul singur. 4(ar fi avut tupeul. 2au imaginaia. Doar într(un singur caz s(ar fi putut înt&mpla una ca asta... Doar o singur# persoan# ar fi putut orchestra aşa ceva>
ca s#:or fie uşor de reinut . 'eseria as!a 0*i !re/uie 'ul!+ in!eligen*+ 3 e o -ro,esie 0n care ai (e re*inu*i Pen!ru (e re*inu! o singur+ sila/+ se g&ndea /arol. oi !o*i -u*oii sun!e*i la ,el6 ? /red c# simt c&te puin din fiecare, fratele meu, tata, mai ales. Yi „r#utate" ( an'ietate ( c&nd m# g&ndesc la capcana în care sunt prins# acum, aştept&nd ca soul meu s# moara. Yi„tristee... presupun... „tristee__ c&nd m# g&ndesc la anii pe care i(am pierdut într(o c#snicie nasoai#. ? Yi bucurie! ? Asta(i uşor ? „bucurie" c&nd m# g&ndesc la tine şi la c&t de norocoas# am fost s# te g#sesc. &ndul la tine şi la înt&lnirea noastr# de azî m(au inut în via# toat# s#pt#m&na. ; în engl. în src. /a( sa( 'o( an( glo() 21#

? îmi poi spune mai multe despre asta! /arol şi(a luat poşeta din poal#, a aşezat(o pe $os şi şi(a pus cu graie unul peste altul picioarele lungi. ? Ceam# mi(e c# o s# m# faci sa roşesc. A f#cut o pauz#, sfioas#, g&ndindu(se>

Per,ec!6 &ar 'ai 0nce!, ia3o 0nce! Carol) Adev#rul e c# toat# s#pt#m&na am visat la tine cu ochii deschişi. Eise se'@. Dar probabil c# eşti obişnuit ca femeile s# te considere atr#g#tor. e /e crezi despre faptul c# te consider atr#g#tor! a replicat /arol. =i(am petrecut at&t de mult# vreme g&ndindu(m# 1a tine s#pt#m&na asta... sau la cum ar fi fost dac#, din înt&mplare ? poate la una dintre prelegerUe taie ( ne(am f i cunoscut ca femeie şi b#rbat, în loc de terapeut şi pacient. Ytiu c# ar trebui s# vorbesc despre asta, dar mi(e greu... e $enant... poate c# ie i se pare ( adic# eu îi par ( resping#toare. O ,e'eie /arol era euforic# ( pentru prima dup# maiamilite a!r+g+!oarei @ingo6 0'i a'in!esc c+oar# ?al-h CooDe ros!i! s#pt#m&ni. acelea:i cu"in!e) %s!a ,oar!e a ,os! -ri'a lui 'i:care) 7i e9ac! acelea:i cu"in!e le3a ,olosi! :i sc.r/osul +la (e (r) 4ei5ung) Sla"+ &o'nului c+ a' a"u! su,icien!+ -re5en*+ (e s-iri! s+3i s-un e+ e un !ic+los :i s+ ies (in ca/ine!ul lui) 7i -ro/a/il c+ a'.n(oi ,ac acela:i lucru :i cu al*i -acien*i) &ac+ a: ,i a"u! -re5en*a (e s-iri! s+ a(un (o"e5i :i s+3i (au 0n g.! -e nenoroci*ii +ia) %cu' 0'i -o! lua re"an:a) M+car (ac+ a: ,i a(us un re-or!o,on 0n -o:e!+) &a!a "ii!oare6 Pur :i si'-lu n3a' cre5u! c3o s+ ,ie a!.! (e lasci" a:a cur.n() ? Dar, a continuat
1ar apoi vii ia mi ne şi, pentru prima oar#, rişti şi î mi dest#inui totul. ^in&nd cont de toate astea, /arol@n, e de mirare c# ai sentimente intense pentru mine! 4u cred. La asta m# refeream c&nd spuneam c# e vorba de rolul meu, nu de mine. La fel şi sentimentele alea intense pentru dr. /ooe. 4u(i de mirare c# moştenesc şi eu o parte din ele ( adic#, se transfer# asupra mea. ? 2unt de acord cu ultima parte,
? Am discutat despre „bucurie], a zis „tristee] pentru regretele care s(au acumulat în viaa ta ( „anii pierdui] cred c# ai zis tu. Ytii, /arol@n, regula aia cu „nebunie, tristee, bucurie şi r#utate] e cam simplist# ? tu eşti, evident, o femeie perspicace şi mi(e team# s# nu(i insult inteligena> cu toate acestea, ast#zi a fost (e ,olos) roblemele asociate cu fiecare dintre cele patru sentimente sunt centrale ( hai s# discut#m despre ele. /aroX a încuviinat din cap. 2e simea dezam#gita de faptul ca se îndep#rtaser# at&t de repede de comentariile lui legate de c&t este de atr#g#toare. ?+/(are şi(a spus în sinea ei. %(u3*i a'in!e (e ?al-h CooDe) %s!a3i s!ra!egia lor) Mai 0n!.i 0*i c.:!ig+ 0ncre(erea a-oi !e ,ac co'-le! (e-en(en! :i 0*i (e"in a/solu! in(is-ensa/ili) 7i a/ia a!unci se (au la !ine) N3a' cu' s+ e"i! :ara(a as!a) %cor(+3i "reo (ou+ s+-!+'.ni) Tre/uie s+ a2unge' acolo 0n ri!'ul lui) ? /u ce s# începem! a întrebat
constituie ochelarii prin care tu interpretezi prezentul. /a s# te cunosc pe deplin, trebuie sa v#d prin ochii t#i. Yi mai vreau s# aflu cum ai luat decizii în trecut, pentru a te a$uta s# iei decizii mai bune in viitor. /arol a încuviinat din cap. ? îneleg. ? Aşa c# povesteşte(mi despre c#snicia ta. /um s(a înt&mplat si te c#s#toreşti şi s# r#m&i nou# ani într(un maria$ cu un b#rbat pe care îl deteşti! /arol şi(a respectat planul de a r#m&ne fidel# adev#rului şi i(a povestit lui
decurs în realitate c#snicia ei, schimb&nd numai zonele geografice şi orice am#nunte facmale care ar fi putut trezi b#nuieli. ? L(am cunoscut pe Ta@ne înainte de a absolvi Hacultatea de Drept. Lucram pe post de $urist 1a o f irm# de avocatur# din
? /um adic# erai un cuplu de vis! a întrerupt(o tat#l ?$eb. /u „b. @ / / 2igo(ie s(a g&ndit /arol. 2(a forat s# z&mbeasc#. &ndeşte(te la / de la „b#rbat" ( o regul# din dou# silabe. 2au de l a bou, brut# sau b#d#ran. ? 2cuz#(m&, /arol@n. Je/ dr. /ooe şi Rust@, iar ast#zi n mai ad#ug#m şi pe =ichael şi pe
? 1ar acum eşti tu. + s# te pori frumos cu mine! înainte ca 222

? /&t de s#n#tos eşti !ui ce performane academice ai avut la Universitatea de Drept din /hicago! ? =(am descurcat binişor. ? /&t de bine! C#cere şi apoi, cu o voce firav#, /arol a zis> ? Am fost prima din an. ? înc# o dat# /&t de bine! şi editorul revistei de drept. Yi nimeni, nici m#car =ichael, nu s(a putut compara cu mine vreodat#. 1ar apoi a izbucnit în pl&ns. ? Ai putea s#(i pui în cuvinte lacrimile! ? îi poi face oare idee ce perspective îmi erau deschise pe atunci! Aş fi putut realiza orice ( aveam o duzin# de oferte bune (, aş fi putut s#(mi aleg eu locul de munc#. 3a chiar aş fi putut face drept internaional, fiindc# primisem o ofert# bun# de a lucra în biroul directorului al Ageniei 2tatelor Unitel#.pentru Dezvoltare Aş fide putut c#p#ta mult#general putere în politica guvernamenta 2au, dac# m(aş fi1nternaional#. dus la o companie prestigiu de pe Tall 2treet, acum aş fi c&ştigat cinci sute de mii de dolari pe an. Yi, în loc de asta, uit#(te la mine acum> lac drept de familie, t estamente, consultan# fiscal# de doi lei ? şi c&ştig un rahat. Am f#cut totul praf. 223

? Din cauza lui Ta@ne! ? Din cauza lui Ta@ne şi, de asemenea, a lui =ar@, care s(a n#scut la zece luni dup# ce ne(am c#s#torit. + iubesc enorm, dar şi ea a fost o parte din capcan#. ? =ai povesteşte(mi despre capcan#, ?
catastrofala e'cursie cu cortul ( care mi(a îndep#rtat orice îndoial#. 2(a înt&mplat acum vreo cinci ani. ? ovesreste(mi. X ? #i, Ta@ne a decis c# familia ar trebui sa se delecteze cu ocupaia preferat# a americanilor> o e'cursie cu cortul. +dat#, în adolescen#, a fost c&t pe(aci s# mor de la o înep#tur# de albin# ? şoc anafilactic ( şi am o reacie malign# la ieder# otr#vitoare. Aşa c# n(aveam cum s# m# duc în e'cursie cu cortul. Am sugerat alte variante> s# mergem cu canoea, s# facem scufund#ri, s# v&slim p&n# în Alasa, s# navigam în 2an uans, în /arabe sau în =aine ( m# pricep la navigaie. Dar Ta@ne a decis c# toat# b#rb#ia lui era în $oc şi c# nu vrea dec&t o e'cursie cu cortul, ? Dar cum a putut s# cread# c# tu o sa mergi, de vreme ce ai sensibilitatea asta la înep#turi de albin#! Eoia s#(i rişti viaa! ? 4u se g&ndea dec&t c# încerc s#(î subminez autoritatea. 4e(am certat ca chiorii. 1(am spus c# nu merg, iar el a insistat s# o ia pe =ar@ şi s# plece f#r# mine. 4u m# deran$a ca el s# se duc# cu cortul şi l(am îndemnat s#(şi ia şî c&iva prieteni ? dar nu are aşa ceva. 4u mi se p#rea potrivit s# o ia pe =ar@ ? avea doar patru ani. < at&t de incapabil, at&t de laş, înc&t mi(era team# pentru ea. /red c# voia s(o ia mai degrab# pentru ca el s# se simt# prote$at, şi nu invers. Dar n(a cedat. &n# la urm#, m(a convins şi am fost de acord. 22

? Yi abia atunci lucrurile au devenit bizare, a continuat /arol. =ai înt&i s(a hot#r&t s#(şi intre în form# şi s# sl#beasc# cinci ilograme ? cincisprezece ar fi fost r ecomandabil. înt&mpl#tor, #sta(i r#spunsul la întrebarea ta despre c&t de bine arat#> a devenit obez imediat dup# nunt#. A început sa se duci la sala de sport în fiecare zi, s# ridice greut#i şi s# sl#beasc#, dup# aia a l#sat(o balt# şi s(a îngr#şat la loc. în pofida faptului c#(; ura pe
22!

? #i, nici o ofert# de ia ali b#rbai, asta(i sigur, şi, te rog, cred c# înc# mai faci alegeri greşite. /hiar acum, ast#zi, în viaa de zi cu zi. ? Dar ce alternativ# am! 2a p#r#sesc un so pe moarte! ? are un şablon, ştiu. Dar aşa se fac întotdeauna alegerile greşite ? conving&ndu(te c# eu ai alta opiune. oate ci #sta ar trebui s# fie unul dintre scopurile noastre. ? /um adic#! ? 2# te a$ut s# înelegi c# poate e'ist# mai multe opiuni posibile. II9? 4u, ori îl p#r#sesc pe Ta@ne, ori r#m&n cu el. 3ine! /arol îşi venise în fire> Ta@ne cel n#scocit era foarte departe de ustin. Cotuşi, v#z&ndu(; pe
? V#u! a întrebat
Minciun+) Minciun+ s(a g&ndit el. &e:i e a(e"+ra! c+ ?u!/ a 'uri! acu' :ase ani la ,el (e a(e"+ra! es!e c+ oricu' c+snicia 'ea n3ar ,i re5is!a!) &ar e oare ne"oie s+ a,le as!a>) ?e5u'+3!e la ce *i3ar a2u!a -acien!ul ? Deci acum te zbai în lumea celor f#r# partener! a întrebat /arol@n. ar fi fost destul de simplu s# spun# „=# întreb de ce îmi pui aceste întreb#ri" sau „=# întreb ce fantezii al despre faptul c# fac parte din lumea celor f#r# partener". Dar o asemenea neutralitate ezitant#, o asemenea lips# de autenticitate, era e'act lucrul de care „A, da, dr. Lash discuta mereu despre problemele lui personale şi despre strategia lui de a ag#a femei singure". Da, cu c&t se g&ndea mai mult la acest lucru, cu at&t îşi d#dea mai bine seama c# aceasta era o problem# ma$or# a dezv#luirilor despre sine ale terapeutului. Pacien!ul se /ucur+ (e con,i(en*iali!a!e (ar !era-eu!ul nu6 Yi nici n(ar putea cere aşa ceva> dac# pacientul se duce în viitor 1a un alt t erapeut, atunci, în mod clar, trebuie s# aib# libertatea de a vorbi despre orice, inclusiv despre e'centricit#ile foştilor s#i terapeui. Yi, deşi poi avea încredere ca t erapeuii vor prote$a confidenialitatea pacientului, deseori b&rfesc între ei despre metehnele colegilor. De pild#, cu c&teva s#pt#m&ni în urm#, ea pusese cap#t terapiei cu Dave din cauza obiceiului lui de a o 'irosi pentru a(i evalua starea de spiritX în mod normal,
compliment referitor la uno parfum F+ (e5"+luiri (es-re !ine a!.!a "re'e c.! 0*i a2u*i -acien!ul) &ar (ac+ "rei s+ 'ai -ro,ese5i , ai gri2+ la cu' ar suna (e5"+luirile !ale 0n urechile al!or !era-eu*i) ? Deci şi tu te zbai acum în lumea celor f#r# partener, nu! a repetat /arol. ? 2unt singur, dar nu m# zbat, a r#spuns s# te a$ut c&t pot ( în primul r&nd ? şi, pentru asta, s# fiu c&t se poate de sincer. Aşa c# acum, din perspectiva obiectivului meu principal ( adic# s#(i fiu de a$utor (, haide s# încerc#m s# înelegem întrebarea ta> spune(mi, ce m# întrebi tu de fapt! Yi de ce! Nu3i r+u s(a g&ndit
r#spunsul lui.
? 2peram c# ai putea s#(mi dai nişte îndrum#ri mai e'acte ? s# m# pui pe drumul cel bun. =# simt cu adev#rat paralizat# ( ca s# fiu sincer#, sunt e'citat# şi înfricoşat# în acelaşi timp. genul #sta de recomand#ri concrete rareori se dovedeşte a(i fi de a$utor pacientului. /e(i bine pentru mine sau pentru altcineva ar putea s# nu fie bine pentru tine. /arol se simea înfr&nt# şi furioas#. Tic+los 0ng.',a! :i ,+*arnic ce e:!ise g&ndea. N3a' nici un che, s+ 0nchei :e(in*a as!a ,+r+ a ,ace un -rogres clar) # îi displ#cea s# se confrunte cu orice aspect comercial al psihoterapiei. ? +... a... /arol@n, nu(i nevoie... ştiu c# ai pl#tit cu bani ghea# la prima şedin#, dar de acum încolo aş prefera s#(i trimit o factur# 1a sf&rşitul fiec#rei luni. Yi, de fapt, prefer un cec, nu bani ghea# ? e mai uşor pentru mine şi bietele mele cunoştine de contabilitate primara. Ytiu c# unun cecordin e maidepuin dar poate plat#!convenabil, deoarece nu vrei ca Ta@ne s# afle c# te vezi cu mine,

? =ulumesc, Oare 'i se n+5are 'ie sau -e:!ele 'u:c+ (in 'o'eal+> L3a -rins -u*in 0'/r+*i:area 'ea> /obor&se $um#tate din trepte, c&nd tipul în trening de culoarea fildeşului, care facea $ogging, a n#v#lit pe scar# în sus, aproape d#r&m&nd(o, A inut(o ferm de bra pentru a o susine, şi(a ridicat şapca alb# de iahting cu cozoroc şi i(a adresat un z&mbet fermec#tor. ? Gei, ne înt&lnim din nou. 2cuz#(m# c# te(am lovit.
oi diminea#, cn c&teva minute înainte de ora nou#, 2hell@ şi(a împ#turit formularul de pariuri, b#t&nd uşurel din picior de ner#bdare în sala de aşteptare a lui =arshai 2treider, Dup# ce termina cu I8I dr. 2treider, îl aştepta o zi minunat#. =ai înt&i, tenis cu Till@ şi copiii lui, care îşi petreceau acas# vacana de aşte. /opiii lui Till@ $ucau acum at&t de bine, înc&t nu prea mai simea c#(i antreneaz#, ci c# mai degrab# se aflau într(o competiie. Apoi pr&nzul la clubul lui Till@> nişte crevei la gr#tar cu unt şi stea de anason sau poate sushi din #la de crab cu carapace moale. Apoi la 3a@ =eadoKs cu Till@, pentru a şasea curs# de cai. Cing(a(ling, calul lui Till@ şi al lui Arnie, concura în întrecerea din 2anta /lara. NCing(a(ling era numele $ocului de poer favorit al lui 2hell@> un $oc în care prima şi ultima carte din cinci se împart cu faa în $os, iar la sf&rşit se poate cump#ra a şasea carte contra sumei de dou# sute cincizeci de dolariO. 2hell@ nu d#dea doi bani pe psihoterapeui. Dar de 2treider îi pl#cea destul de mult. Deşi înc# nu îl cunoscuse, de$a îi f#cuse un serviciu. /&nd 4orma ? care, în pofida tuturor celor înt&mplate, îl iubea cu adev#rat ? venise seara acas#, dup# ce primise fa'urile de la el, era at&t de înc&ntat# c# nu trebuia sa renune la c#snicie, înc&t a s#rit în braele lui 2hell@ şi l(a t&r&t în dormitor. Yi(au f#cut din nou unul altuia promisiuni> 2hell@ s# profite de terapie ca s#( şi în fr&u obiceiul de a eirisca la $ocurile de noroc, iar 4orma s#(i dea din c&nd în c&nd c&te o ziin# pauz# de la preteniile se'uale lacome. %cu' se g&ndea 2hell@, nu !re/uie (ec.! s+3i arunc -ra, 0n ochi aces!ui (r) S!rei(er iar a-oi sun! li/er s+ '+ (uc acas+) &ar -oa!e c+ 'ai e ce"a) Tre/uie s+ 'ai ,ie ce"a) &ac+ !o! sun! o/liga! s.3'i e9ecu! sen!in*a -ro/a/il -e -arcursul 'ai 'ul!or :e(in*e -en!ru a3i ,ace -e -lac Nor'ei # :i -en!ru a3i ,ace -e -lac :i -siho!era-eu!ului 3-oa!e c+ '+ aleg :i cu ce"a /un(e la !i-ul +s!a) Uşa s(a deschis. =arshal s(a prezentat, i(a str&ns m&na şi l(a invitat în#untru. 2hell@ şi(a ascuns formularul de curse între paginile ziarului, a intrat în cabinet şi s(a apucat s# laude modul în care era amena$at. ? /e colecie de sticl#rie avei aici, doctoreX a ar#tat 2hell@ c#tre piesele de =usler. îmi place chestia aia mare şi portocalie. E# deran$eaz# dac# o ating! 2hell@ se ridicase de$a în picioare şi, îndemnat de gestul aprobator al lui =arshal, a m&ng&iat Muchia auri!+ a !i'-ului) ? 2uper. Hoarte liniştitor. un pariu c# avei pacieni c#rora le(ar pl#cea s# ia asta acas#. Yi marginea aia zimat# ( ştii, arat# cumva ca linia de orizont a =anhattan uluiX Yi paharele alea! Eechi, nu! 233

nu!

? ?

Hoarte vechi, domnule =erriman. Au vreo dou# sute cincizeci de ani. E# plac! #i, îmi place vinul vechi. 4u ştiu mare lucru despre paharele vechi. 2cumpe,

? reu de zis. 4u prea e'ist# o pia# înfloritoare a paharelor vechi de sherr@. ? /e(aşi spune s# începem prin a(mi povesti puin despre dumneavoastr# şi despre motivul pentru care v(ai dus la dr. &nde! ? Uau, doctore. Crebuie s# m# concentrez. eneral =otors public# un anun c# e ceva foarte în neregul# cu maşina ra, iar apoi te las# pe tine s# ghiceşti ce e, nu(i aşa! era un caz(test ( primul caz de remediere din istoria psihiatric#. Daca trebuia s# fie fle'ibil, putea s# fie f le'ibil. înc# de pe vremea c&nd era fundaş, se simise m&ndru de capacitatea sa de a descifra opoziia. Respect# nevoia de cunoaştere a domnului =erriman, a hot#r&t el. H#(i acest favor,,, şi nimic mai mult. ? =i se pare corect, domnule =erriman. 1nstitutul de sihanaliz# a constatat c#, deseori, dr. &nde formula interpret#ri idiosin( crastice şi complet nefondate. ? oftim! ? 2cuze, adic# 1e d#dea pacienilor e'plicaii nerealiste şi de multe ori sup#r#toare pentru comportamentele lor. 23

? ?

înc# nu îneleg. /e fel de comportamente! Dai(mi un e'emplu. #i, de e'emplu, c# toi b#rbaii t&n$esc dup# o form# sau alta de uniune

homose'ual# ? /e!cu tat#l lot. ?
altul. ? /e se înt&mpl# la interviu! ? ur şi simplu îl ratez. Devin neliniştit. /red c# la mi$loc e chestia aia inconştient# cu tat#l meu. ? /&t de neliniştit! ? <'trem de neliniştit. /um îi spunei voi! Ytii ( panic#. Respiraie rapid# şi toate astea. 2hell@ îl urm#rea cu privirea pe =arshal, care îşi lua notie, şi se g&ndea c# d#duse lovitura. ? Da, panic# ( cred c# #sta(i cel mal bun termen. 4u pot s# respir. Cranspir ca dracu. /ei care îmi iau interviul se uita la mine de parc# aş fi nebun şi probabil c# se întreab#> „/um o s# ne v&nd# tipul #sta produsele!" 23!

=arshal şi(a notat şi asta. ? Da, cei care îmi iau interviul îmi arat# uşa destul de repede. 2unt at&t de nervos, c# şi ei devin nervoşi. Aşa ca sunt şomer de mult# vreme. Yi mai e ceva, doctore, am $ocul #sta de poer ? de cincisprezece ani $oc cu aceiaşi ipi. Un $oc amical, dar mizele sunt mari de dai pe spate... Asta e confidenial, nu(i aşa! Adic#, şi dac# 1a un moment dat ai cunoaşte(o pe soia mea, r#m&ne confidenial, nu(i aşa! Respectai confidenialitatea! ? 3ineîneles. Cot ce spunei r#m&ne în camera asta. 4otiele sunt doar pentru mine. ? Asta(i bine. 4(aş vrea ca soia mea s# afle c&t am pierdut ? c#snicia mea e şi aşa pe butuci. %' -ier(u! o gr#mad#, iar acum, c# m# g&ndesc mai bine, am început s# pierd cam în aceeaşi perioad# c&nd m# duceam la dr. &nde. De atunci mi( am pierdut talentul ? an'ietate în prea$ma b#rbailor, e'act ce spuneai înainte. Ytii, înainte de terapie, de obicei $ucam bine, peste medie ( dup# terapie am început s# fiu crispat ? încordat ( şi s#(mi tr#dez c#rile din m&n#... am pierdut la fiecare $oc. ucai poer, doctore! =arshal a cl#tinat din cap. ? Avem multe de discutat. oate ci ar trebui s# vorbim puin despre motivul pentru care v(ai dus la dr. &nde. ? + secund#. =ai înt&i l#sai(m# s# termin, doctore. /e vreau s# spun e c# la poer nu(i o chestie de noroc, ci de nervi. Yaptezeci şi cinci la sut# din $ocul de poer e psihologie ?care cumleîidai st#? p&neşti emoiile,? cum blufezi, cumbune reacşi ionezi o cacealma, semnalele pe neintenionat c&nd ai m&ini m&inilarele. ? Da, îneleg ce spunei, domnule =emman. Dac# nu te simi bine în prea$ma partenerilor de $oc, nu poi avea succes la poer. ? 1ar în cazul meu, s# nu am succes la $oc înseamn# sa(mi pierd şi c#maşa de pe mine. + c#ru# de bani. ? Deci haidei s# revenim la motivul pentru care v(ai dus prima oara la dr. &nde. Gaidei s# vedem... 1n ce an se înt&mpla asta! ? Deci, dup# mintea mea, dac# m# g&ndesc la poer şi la faptul c# nu m# pot anga$a, acest dr. &nde şi interpret#rile lui greşite m(au costat p&n# la urm# bani ( foarte, foarte muli baniX ? Da, îneleg. Dar spunei(mi, de ce l(ai consultat pe dr. &nde. <'act c&nd =arshal a început s#(şi fac# gri$i în privina faptului c# şedina se îndrepta într(o direcie greşit#, 2hell@ a lasat(o dintr(odat# 23"

mai moale. Aflase ce voia. 4u de poman# era c#s#torit de nou# ani cu o avocat# de prim# m&n#, specializat# în litigii. De acum încolo, se g&ndea el, nu avea dec&t de c&ştigat, şi nimic de pierdut, dac# devenea un pacient cooperant. 2inea c# ar avea o poziie mult mai solid#

într(un proces, dac# ar demonstra c# percuta la tehnicile convenionale de terapie. 1n consecin#, s(a apucat s# r#spund# la toate întreb#rile lui =arshal cu sinceritate şi profunzime ? cu e'cepia, bineîneles, a întreb#rilor despre tratamentul lui cu dr. &nde, despre care 2heli@ nu(şi amintea absolut nimic. /&nd =arshal l(a întrebat despre p#rinii s#i, 2heli@ s(a concentrat asupra trecutului> asupra laudelor mamei sale în ceea ce priveşte talentele şi frumuseea sa, aflate în contrast puternic cu dezam#girea ei de nelecuit fa# de uneltirile şi eşecurile tat#lui lui. în ciuda devoiunii mamei sale, 2heli@ era convins c# tat#l lui $ucase rolul cel mai important în viaa sa. Da, cu c&t se g&ndea mai mult la asta, cu at&t se neliniştea mai tare, i(a spus el lui =arshal, iar asta din cauza interpret#rilor doctorului &nde legate de tat#l s#u. în pofida iresponsabilit#ii tat#lui s#u, se simea profund legat de el. 1n tineree îl idolatrizase. îi pl#cea la nebunie s#(l vad# al#turi de prietenii lui, $uc&nd poer, asist&nd la curse de cai ( la =onmouth, în 4eK erse@, la Gialeah şi imlico, atunci c&nd plecau în vacan#, la =iami 3each. Cat#l lui paria la orice sport ? ogari, $ai alai;, fotbal, baschet ( şi participa la orice $oc> poer, pinacle, dame, table. /&teva dintre amintirile cele mai frumoase din copil#ria lui, a povestit 2heli@, erau legate de momentele în care st#tea în poala tat#lui s#u şi n lua sau îi aran$a c#rile la pinacle. 1niierea lui în lumea adulilor a avut loc în clipa c&nd tat#l s#u i(a permis s# $oace al#turi de el. 2heli@ a tres#rit c&nd şi(a adus aminte de rug#mintea lui plin# de îndr#zneal#, la v&rsta de şaisprezece ani, s# se m#reasc# miza. Da, 2heli@ a fost de acord cu remarca 1ui =arshal, cum c# identificarea lui cu tat#l fusese foarte profund# şi comple'#. =oştenise vocea tat#lui s#u şi deseori c&nta melodiile lui ohnnie Ra@, care lui îi pl#ceau foarte mult. Holosea aceeaşi spum# de b#rbierit şi aceeaşi loiune dup# ras ca şi tat#l s#u. De asemenea, se sp#la pe dini cu bicarbonat de sodiu şi niciodat# nu uita s#(şi încheie duşul de ; 2port practicat 1a curtea regal# din 2pania. I86 diminea# cu un $et scurt de ap# rece. îi pl#ceau cartofii crocani şi, e'act la fel ca tat#l lui, 1a restaurant îl ruga deseori pe osp#tar s# duc# înapoi cartofii şi s#(i ar(+< /&nd =arshal l(a întrebat despre moartea tat#lui s#u, lacrimile i(au inundat ochii în timp ce îl descria murind de infarct la cincizeci şi opt de ani, încon$urat de amicii lui, la o partid# de pescuit cu barca pe coasta Se@ Test.
? Deci, analistul #sta avea doi pacieni care, înt&mpl#tor, erau prieteni buni... m# asculi! l(a întrebat aul pe
mi$locul înc#perii. un sacou albastru cu rever dublu, purtat peste un tricou cu guler pe g&t, din caşmir alb. I87 ? 3ineîneles c# te ascult. /rezi c# nu pot s# m#n&nc şi si ascult în acelaşi timp! Doi prieteni apropiai fac terapie cu acelaşi analist şi... ? Yi într(o zi, dup# ce $oac# tenis, a continuat aul, ei îşi compar# notiele despre analistul lor. <'asperai de atitudinea lui senin# şi atotştiutoare, îi clocesc o farsa> cei doi prieteni cad de acord s#(î povesteasc# acelaşi vis. Aşa c#, a doua zi, unul îi povesteşte analistului visul 1a opt dimineaa, iar la unsprezece dimineaa, cel#lalt îi descrie un vis identic. Analistul, calm ca de obicei, e'clam#> „/e lucru remarcabilX Asta(i a !reia oar# c&nd aud ast#zi visul #staX ? 3un# poant#, spune
z&mbeşti! ? Al trei încerc#ri s# ghiceşti cine e camionul oodKill. ? 3ine. 4u(i nici un mister în asta. /&nd am rugat(o s#(mi spun# ce crede c# reprezint# acel camion, mi(a zis în glum# c# numele visului este> =&na care a$ut# loveşte din nou. Deci mesa$ul visului este c#, sub prete'tul sau din convingere c# o a$ut, eu subminez tocmai fundaia casei şi familiei ei, ? 1ngrata. W? Da. 1ar eu am fost suficient de prost înc&t s# încerc s# m# ap#r. /&nd i(am subliniat faptul c# analizam amintirile ei mi(a spus c# $udec simplist, deoarece cred tot ce(mi spune. ? Yi ştii, a continuat aul, poate c# are dreptate. oate c# suntem prea creduli. 2untem at&t de obişnuii ca pacienii s# ne pl#teasc# pentru ca noi s# le ascult#m adev#ratele probleme, înc&t probabil nu ne imagin#m c# e'ist# şi posibilitatea ca ei s# mint#. Am auzit de o cercetare recent# care arat# c# psihiatrii şi agenii H31 nu se pricep c&tuşi de puin s#(i identifice pe cei care mint. 1ar controversa incestului devine şi mai bizar#... =# asculi,
? /ontinu#. 2puneai c# devine din ce în ce mai bizar# controversa incestului... ? Aşa e. Devine de(a dreptul bizar# dac# ii cont de lumea abuzurilor rituale satanice. Luna asta sunt medicul de serviciu 1a secia de intern#ri a spitalului regional. Yase din cei dou#zeci de pacieni de acolo susin c# au fost abuzai ritualic. 4ici nu(i vine s# crezi ce se petrece în grupurile de terapie> aceşti şase pacieni descriu abuzul ritual satanic ( inclusiv sacrificii umane şi canibalism ? cu at&ta convingere şi vivacitate, înc&t nimeni nu îndr#zneşte s#(şi e'prime scepticismul. Asta(i valabil şi pentru membrii personaluluiX Dac# terapeuii ar pune la îndoial# relat#rile astea, ar fi lapidai de pacieni ? sunt complet legai de m&ini şi de picioare. 2incer s# fiu, mai muli membri ai personalului chiar cred poveştile astea. /e s# mai spui de azilurile de nebuni. despre „3ufnia =inervei zboa r# numai oate şi simplu n(oGe s#gel, desoperim epidemia asta p&n# nu treceînşiamurg nu ]. putem arunca o privire mai obiectiv# asupra ei. 2unt de acord cu ce ai spus tu despre pacienii care au trecut printr(un incest şi despre personalit#ile multiple. Dar hai s#(i l#s#m deocamdat# deoparte şi s# ne ocup#m de cazurile tale obişnuite, de pacieni tratai ambulatoriu. /red c# un bun terapeut recunoaşte sinceritatea la pacieni. ? Yi la sodopai! ? 4u, nu, nu, ştii la ce m# refer ( pacientul obişnuit. /&nd ai tratat vreodat# un sociopat ? unui care pl#teşte ca s# fie tratat şi nu e trimis acolo de tribunal! Ytii pacienta aia nou# despre care i(am povestit, cea pe care e'perimentez tehnica sincerit#ii totale!
şedin#, c&nd mi(a povestit despre fratele ei şi despre un abuz ( un posibil abuz ( din tineree. De fiecare dat# mi s(a rupt inima... ştii, chiar am g#sit un mi$loc de comunicare. 1n aşa fel înc&t acum nu mai e posibil# minciuna. De fapt, imediat dup# acel moment din ultima şedin#, a fost profund sincer#... A vorbit cu o onestitate remarcabil#... despre frustr#ri se'uale... despre faptul c# înnebuneşte dac# nu şi(o trage. ? #i, v#d c# voi doi avei multe în comun. ? =da, bine. =# ocup de asta. aul, mai las# mugurii #ia de fasole. Ce antrenezi serios pentru olimpiada anore'icilor! Uite, gust# şi tu din scoicile astea 2t. acues ( specialitatea casei. De ce trebuie s# muncesc eu mereu pentru doi la cin#! Uit#(te la peştele #sta ? e superb. ? 4u, mersi. îmi iau mercurul mestec&nd termometre. ? Hoarte comic. Doamne, ce s#pt#m&n#X acienta mea, „4u sta acas#, s# m#n&nci sup# de pui ca mine ( du(te în Africa". ? A, da. Uitasem asta. =da, aşa era
? robabil c# nu e mereu at&t de sumbru, a r#spuns
? Crabucul /orona! ? =aşina de scris. înainte de a te naşte tu. Yi, pe l&ng# ce scriu, !u îmi oferi o terapie bun#. ? Aşa e, şi poftim nota de plat# pentru asta(sear#. aul a f#cut semn s# i se aduc# nota şi, prin gesturi, a sugerat s#(i fie dat# lui
? + femeie ciudat#. <'trem de inteligent#, competent# şi, totuşi, ciudat de naiv#. + c#snicie nasoal# ? mi(ar pl#cea s# o fac la un moment dat s#(şi doreasc# s# scape din ea. A vrut s# divoreze acum doi ani, dar soul ei s(a îmboln#vit de cancer la prostat#, şi acum se simte prins# în capcan# p&n# la sf&rşitul vieii lui. 2ingura terapie încununat# de succes de pana acum a fost cu un psihiatru de pe /oasta de
şi pacieni care au profitat de o asemenea relaie, şi n(am auzit niciodat# de eiX 4u(` greu s# ne imagin#m de ce. In primul r&nd, nu(i genul de chestie despre care s# vorbeşti în public. în al doilea r&nd, poate c# au fost într(adev#r a$utai de asta şi nu auzim de ei pentru c# nu mai vin la terapie. în al tr eilea r&nd, dac# ar fi o e'perien# benefic#, atunci ar încerca s#(şi prote$eze terapeutul(iubit prin t#cere. Deci,
plimbare pe $os p&n# la libr#rie, aul a întrebat> ? Deci... spune(mi mai multe despre e'perimentul t#u. /&t de mult i te dezv#lui! ? Hac noi descoperiri cu propria(mi transparen#, dar nu merge cum speram. 4u(i tocmai ce aveam eu în minte. ? De ce nu! ? #i, îmi doream o dezv#luire mai e'istenial#, mai uman# ( una care s# duc# la „iat# c# ne confrunt#m împreun# cu e'igenele e'istenei". Am crezut c# o s# vorbesc despre sentimentele mele „aici*şi(acum fa# de ea, fa# de relaia noastr#, despre an'iet#ile mele, preocup#rile fundamentale pe care le împ#rt#şim. Dar ea nu m# întreab# nimic profund sau semnificativ. 1nsist# asupra unor lucruri superficiale> c#snida mea, relaiile mele cu femei. ? Yi cum îi r#spunzi! ? =# zbat s# g#sesc un mod care s# m# reprezinte. încerc s# fac diferena între a(i da un r#spuns autentic şi a(i satisface o curiozitate lasciv#. ? /e vrea de la tine! ? Alinare. < prizonier# într(o situaie mizerabil#, dar, în general, e obsedat# de frustr#rile ei se'uale. < disperat# dup# se'. Yi a început s# m# îmbr#işeze la sf&rşitul fiec#rei şedine. ? 2# te îmbr#işeze! 1ar tu accepi! 2!

? De ce nu! <'perimentez o relaie total#. în izolarea ta, poate pierzi din vedere faptul ca în lumea real# oamenii se ating tot ti mpul unul pe cel#lalt. 4u(i o îmbr#işare se'ual#. Aş şti dac# ar fî vorba de aşa ceva. ? 1ar eu te ştiu pe tine. Ai gri$#, privina pacientei #steia ( ar fi mai uşor s# vorbim despre ea dac#(i punem un nume, hai s#(i zicem =ar@ (, în privina lui =ar@, eu iau lucrurile foarte în serios. 2unt hot#r&t s# fiu complet sincer cu ea, şi p&n# acum rezultatele par destul de interesante. 1ar îmbr#işarea e doar un aspect al lucrurilor ? nu(i mare scofal#.
puin mai t&rziu, terapeutul se r#zg&ndeşte şi spune c# nu(i o idee bun#. 1ar ea se duce înapoi

la recepie s# anuleze schimbarea camerei. Dar e prea t&rziu. Coate lucrurile ei fuseser# mutate. Descoper# c# noua camer# e mult mai frumoas# ( mai mare, la un eta$ superior, are o privelişte mai bun#. 1ar numerologic, 5I5, e mai favorabil. ? 3ine. 3ine. îneleg ideea, a spus aul, în sperana unei relaii se'uale, pacienta face nişte schimb#ri pozitive importante ( camera mai frumoas#. /&nd sperana de a face se' se dovedeşte a fi o simpl# iluzie, schimb#rile sunt ireversibile ( nu se mai poate schimba pentru a fi ca înainte, aşa cum nu(şi mai poate lua înapoi vechea camer# de hotel. ? <'act. Deci #sta e r#spunsul meu. < cheia strategiei mele cu =ar@. 2(au plimbat în t#cere pre de c&teva minute, iar apoi aul a spus> ? /&nd eram student la =edicina, la Garvard, mi(amintesc c# ^ie îi plac îmbr#iş#rile avuncuiare ale lui =ar@!
? ? ?

Aşa e. Dar dac# nu mi(ar pl#cea, ea ar simi, şi gestul şi(ar pierde autenticitatea. Eorbeşti t&mpeniiX aul, noi vorbim despre o îmbr#işare scurt# şi cordial#. =# descurc.

(?
1n seara urm#toare, /arol l(a sunat pe
Lucrurile progresau bine, se g&ndea /arol. Dup# ce a introdus o microcaset# în reportofonul ei minuscul, l(a strecurat într(o poşet# poroas# de pai cump#rat# special pentru aceast# ocazie. A intrat în cabinetul lui
E#z&nd ci înfrigurarea din seara precedenta îi disp#ruse,
/hicago, în timpul rezideniatuiui. &e ce se g&ndea 1ar în ce priveşte întrebarea ei despre tehnica de masturbare, ce ştia el despre asta! Ceoretic nimic, în afar# de faptul c#, evident, era necesar# stimularea clitoridian#. +amenii presupun at&t de des c# psihiatrii ştiu mai multe dec&t ştiu ei de fapt. ? 4u sunt e'pert în asta, /arol@n. Unde, se întreba
uşor s# discute despre asta cu o femeie ginecolog. ? < diferit la b#rbai, domnule doctor Lash, adic# avei... şi b#rbaii au o problem# cu orgasmul parial c&nd se masturbeaz#! ?( 4ici în asta nu sunt e'pert, dar cred c# b#rbaii, în general, au o e'perien# de tip totul( sau(nimic. Ai vorbit despre asta cu Ta@ne! ? /u Ta@ne! 4u, nu discut#m deloc. De(aia îi pun toate întreb#rile astea. Cu eşti alesul. 1n momentul de fa# eşti principalul b#rbat, singurul b#rbat din viaa meaX s# discute sistematic şi la rece despre istoricul ei se'ual, incluz&nd detaliile despre cum se masturba /arol@n şi fanteziile care o însoeau ( şi cele actuale, şi cele trecute. Da, asta era metoda corect#. Dar /arol@n începea s#(l e'cite. întreaga lui via# de adult,
neatr#g&tor pentru femei. Coat# viaa lui crezuse c# trebuie s# munceasc# din greu, s#(şi foloseasc# intelectul, sensibilitatea şi farmecul pentru a compensa înf#işarea insipid#. 1 se p#rea e'trem de e'citant s(o aud# pe femeia asta dr#gu# c# descrie cum se masturbeaz# la g&ndul c#(; dezbrac# şi(l trage pe podea. <'citarea îi îngr#dea libertatea ca terapeut. Dac# ar fi rugat(o pe /arol@n s#(i dea mai multe detalii intime ale fanteziilor ei se'uale, motivul lui n(ar fi fost tocmai clar. Ar fi f#cut asta în beneficiul ei sau pentru propria(i e'citaie! 2(ar fi simit ca un vo@eur, ca şi cum ar fi e$aculat f#c&nd se' verbal. e de alt# parte, dac# îi evita fanteziile, nu cumva îşi fraie rea pacienta, nel#s&nd(o s# vorbeasc# despre ceea ce o preocupa cel mai mult! 1ar evitarea nu î(ar fi sugerat c# fanteziile ei sunt prea ruşinoase pentru a discuta despre ele! Yi cum r#m&nea cu hot#r&rea de a se dezv#lui pe sine! 4(ar trebui oare s&(i împ#rt#şeasc# lui /arol@n e'act ce g&ndea! Dar nu, era convins c# asta ar fi o eroareX =ai e'ista oare vreun principiu al transparenei terapeutului! oare c# terapeuii nu ar trebui s# m#rturiseasc# lucruri fa# de care au p#reri puternic confiictuale. /el mai bine ar fi ca ei s#(şi rezolve aceste probleme în cadrul terapiei personale. Altfel, pacientul e înc#rcat cu sarcina de a se ocupa el de problemele terapeutului. Yi(a notat acest principiu în carnet ( merita s# şi(l aduc# aminte. a f#cut muli, foarte muli ani de terapie, f#r# nici un rezultat.
tat#l t#u altfel dec&t într(o manier# plin# de ur# şi dispre. oate c# nu i(a f#cut un serviciu c&nd i(a servit permanent o diet# at&t de plin# de ur#. oate c# n(a fost în interesul t#u s# i se bage în cap zi de zi, an de an c# nu poi avea încredere ca vreunui b#rbat s# îi pese şi de altceva în afar# de propriîle(i interese!

/arol voia s# revin# la discuia se'ual# pe care şi(o propusese pentru ziua aceea, dar nu s( a putut abine s# nu sar# în ap#rarea mamei sale> ? 4(a fost o fericire pentru ea s# creasc# doi copii, complet singur#, f#r# nici un a$utor din partea nim#nui, ? De ce f#r# nici un a$utor, /arol@n! Dar familia ei! ?( /e familie! =ama a fost singur#. Cat#l mamei mele a şters(o şi el c&nd ea era mic# ? un leneş 1ar# pereche. Yi n(a prea a$utat(o nici mama ei ( o femeie paranoic#, plin# de am#r#ciune. ? Dar reeaua social# din care f#cea parte! rieteni! ? 4imeniX ? =ama ta a avut vreun tat# vitreg! 3unica ta s(a rec#s#torit! ? 4u, nici nu s(a pus problema. 4(o cunoşti pe bunica. Cot timpul îmbr#cat# în negru. &n# şi batiste negre. 4iciodat# n(am v#zut(o z&mbind. ? Dar mama ta! Au e'istat ali b#rbai în viaa ei! ? lumeşti! 4(am v#zut niciodat# vreun b#rbat 1a noi acas#. 1i uraX Dar am mai vorbit despre toate astea. Asta(` istorie antic#. arca ziceai c# nu despici firu(n patru. ? 1nteresant, a spus
/arol era complet nepreg#tita pentru un asemenea comentariu uluitor. în ciuda voinei ei, lacrimile i(au urcat în ochi şi au început s# se preling#. H#r# nici un cuv&nt, a n#v#lit afar# din cabinet, înc# pl&ng&nd şi g&ndi ndu(se> &racii s+3l ia iar a ,.cu!3o) &e ce 0l las -e !ic+losul +s!a s+ a2ung+ -.n+ la 'ine> /obor&nd treptele, încerca s# îşişidea care dintre comentariile la persoana fictiv# pe care o crease careseama se refereau cu adev#rat la ea. lui
? 2unt un bun profesor. Uite o batist#. E#d c# ai avut o şedin# de genul #la ast#zi. Yi pe mine m# mişca
? 2(a reinut i s(a notat, doamn# avocat. /u aceste cuvinte, el a salutat(o sco&ndu(şi şapca de iahting şi s(a apucat s# alerge pe 2acramento 2treet. /arol s(a uitat mult# vreme dup# el, la p#rul lui lung şi blond care îi flutura în v&nt şi 1a tricoul alb înnodat în $urul g&tului, care se ridica şi c#dea odat# cu mişc#rile ondulatorii ale umerilor lui puternici. La eta$, Progresea5+ /ine) O :e(in*+ (e !ra"aliu greu) &e5"+luiri i'-or!an!e (es-re se9 :i ,an!e5iile ei 'as!ur/a!orii) Se in!ensi,ic+ !rans,erul ero!ic) Tre/uie s+ g+sesc o cale (e a re5ol"a -ro/le'a as!a) %' lucra! la rela*ia cu 'a'a ca 'o(el (e rol 0n ,a'ilie) &e,ensi"+ ,a*+ (e orice cri!ic+ -erce-u!+ ca re,eri!oare la 'a'+) %' 0ncheia! :e(in*a cu un co'en!ariu (es-re !i-ul (e 'o(el ,a'ilial -e care ea o s+ i !rans'i!+ ,iicei ei) % ,ugi! -l.ng.n( (in ca/ine!) S+ '+ a:!e-! la al! !ele,on (e urgen*+> E o gre:eal+ s+ !er'in ora cu un ase'enea 'esa2 -u!ernic> 0n -lus s(a g&ndit
Dup# pr&nzul cu eter =acondo din s#pt#m&na precedent#, =arshal a v&ndut imediat aciuni de nou#zeci de mii de dolari, cu intenia de a(i trimite banii 1ui eter de îndat# ce primea confirmarea. Dar soia lui a insistat ca, în loc de asta, s# discute cu v#rul s#u, =elvin, un avocat specializat în impozite, care l ucra la Departamentul de ustiie. 1n general, 2hirle@ nu se amesteca în chestiunile financiare ale familiei 2rreider. De c&nd devenise preocupat# de meditaie şi de iebana, nu numai c# n(o mai interesau bunurile materiale, ce în ce mai obsesia ei de a le de c&te ori =arshaldar sedispreuia desf#ta cudin frumuseea unuimult tablou sau a soului unei sculpturi în acumula. sticl# şi se+ri lamenta din cauza etichetei cu preul de cincizeci de mii de dolari, ea reaciona spun&nd doar> „Hrumusee! De 2!

ce n(o vezi aici! Yi îi ar#ta unul dintre aran$amentele ei florale ( un menuet graios dintr(o creang# înv#l#tucit# de ste$ar şi şase flori de camelie =orning DaKn sau silueta elegant# şi ml#dioas# a unui noduros şi m&ndru bonsai, un pin cu cinci ace. Deşi nu(i p#sa de bani, 2hirle@ era profund interesat# de un lucru pe care aceştia îl puteau oferi> cea mai bun# educaie cu putin# pentru copiii ei. =ars hal fusese at&t de e'pansiv, at&t de grandios în descrierea viitorului profit din investiia lui în fabrica de c#şti pentru biciclet# a lui eter, înc&t ea se îngri$orase şi, înainte de a fi de acord cu investiia Ntoate aciunile erau proprietate comun#O, a insistat ca =arshal s#(l sune pe =elvin. De ani de zile, =arshal şi =elvin aveau un barter informai reciproc avanta$os> =arshal îi oferea lui =elvin sfaturi medicale şi psihologice, iar =elvin se revanşa cu îndrum#ri legate de investiii şi de impozite. =arshal i(a telefonat v#rului s#u pentru a(; întreba despre proiectul lui eter =acondo. ? 4u(mi miroase a bine, a spus =elvin. Orice investiie care promite o asemenea

rat# de recuperare e dubioas#. /inci sute, şapte sute la sut# rat# de recuperare a investiiei ( haide, m#i, =arshalX Yapte sut# la sut#X Hii serios. 1ar promisiunea de contract pe care mi(ai fa'at(o! Ytii c&t valoreaz#! Vero, =arshalX Absolut nimicX ? De ce nimic, =elvin! + promisiune semnat# de un om de afaceri foarte vestit! Cipul #sta e cunoscut peste tot. ? Dac#(i un om de afaceri at&t de m#re, a spus =elvin cu o voce sc&r&it&, spune( mi, de ce îi d# o bucata de h&rtie care nu(i garanteaz# nimic ( o promisiune deşart#Q 4u e'ist# nici o garanie. 2# zicem c# se decide s# nu pl#teasc#. +ric&nd ar putea s# g#seasc# o acoperire ? o scuza s# nu pl#teasc#. Ar trebui s#(l dai în $udecat# ? asta re(ar costa multe mîi ?, iar apoi ai avea doar o alt# bucat# de h&rtie, un ordin $udec#toresc, şi tot ai fi nevoit s# g#seşti bunuri de(ale lui pe care s# le e'ecui. Asta te(ar costa şi mai muli bani. romisiunea nu elimin# riscul, =arshal. Ytiu despre ce vorbesc. E#d tot timpul chestii din astea. =arshal a respins comentariile lui =elvin f#r# s# se g&ndeasc# 1n primul r&nd, =elvin era pl#tit s# fie suspicios. în al doilea r&nd, =elvin nu g&ndea niciodat# în perspectiv#.
cu el şi s# pun# pe picioare o b#c#nie, dar =a' i(a luat în r&s ideea de a se tr ezi la patru diminea pentru a se duce la pia#, de a mund şaisprezece ore şi de a(şi încheia ziua arunc&nd mere stricate, de culoarea g&ndacilor de buc#t#rie, şi grepfruturi cu ulceraii verzui. =a' nu g&ndise în perspectiv#, alesese sigurana şi confortul unei slu$be în servidul statului, iar =elvin, imbecilul lui fiu tont, cu urechi de goril# şi brae care(i a$ungeau practic p&n#(n p#m&nt, o luase pe urmele sale. Dar 2hirle@, care le auzise conversaia, n(a respins cu at&ta uşurin# avertismentele lui =elvin. 2(a alarmat. 4ou#zed de mii de dolari ar acoperi toate cheltuielile pentru studiile superioare ale copiilor. =arshal a încercat s#(şi ascund# iritarea fa# de amestecul femeii. e întreg parcursul c#sniciei lor, care dura de nou#sprezece ani, nu manifestase nici cel mai mic interes fa# de investiiile lui. 1ar acu' c&nd el era c&t pe(ari s# profite de o oportunitate economic# unic# în via#, se g#sise s#(şi bage nasul eî neinformat în asta. Dar =arshal s(a calmat ? a îneles c# neliniştea lui 2hirle@ venea din faptul c# era ignorant# în materie de finane. Ar fi fost altceva dac# l(ar fi cunoscut pe eter. 1ns# cooperarea ei era esenial#. entru a o obine, trebuia s#(l împace pe =elvin. ? 3ine, e(mi ce fac.c#+s#s#(i respect recoma nd#rile. ? Hoarte=elvin, simplu.spun < nevoie ca s# o ban garantez e plata ( adic# o promisiune necondiionat# şi irevocabila din partea unei b#nci importante c# o s# onoreze contractul oric.n( *i3ai cere /anii) Dac# individul are at&tea propriet#i pe c&t spui tu, n(ar trebui s# aib# nid o problem# în a obine asta. Dac# vrei, îi concep chiar eu un contract inatacabil, de care nici Goudini n(ar putea sc#pa. ? 3ine, =elvin. H#(o, a spus 2hirle@, care se al#turase discuiei pe e'tensia telefonic#. ? Gei, stai un minut, 2hirle@. =arshal începea s# se înfurie din cauza acestor obstrucii meschine, eter mi(a promis o scrisoare de garanie p&n# miercuri. De ce s# nu aştept#m s# vedem ce trimite! ^i(o fa'ez, =elvin. ? +S. + sa fiu pe aici toat# s#pt#m&na. Dar nu trimite banii p&n# nu îi spun eu. A, şi înc# un lucru> spui c# Role'ul a venit într(o cutie de ia 2hreves eKelr@ 2tore! 2hreves e un bi$utier respectabil. H#(mi o favoare, =arshal. 1a(i o pauz# de dou#zeci de minute, du ceasul la 2hreves şi pune(i s#(l verificeX 2unt la mod# Role'urile contraf#cute ? se v&nd la colul str#zii peste tot în =anhattan, 2!"

?

+ s# se duc#, =elvin, a spus 2hirle@, şi m# duc şi eu cu ei.

Drumul la 2hreveZs a liniştit(o pe 2hirle@. /easul era intr(adev#r un Role' ? un Role' de trei mii cinci sute de dolariX 4u numai c# fusese cump#rat de acolo, dar v&nz#torul îşi aducea perfect aminte de eter. ? Un domn bine. /el mai frumos palton pe care l(am v#zut vreodat#> caşmir cenuşiu la dou# r&nduri, a$ungea aproape p&n# în p#m&nt.
problema transferului. Deşi ştia c# nu e'ist# nici un conflict profesional de interese, =arsh al îşi zicea în sinea lui c# trebuie s#(i spun# lui =elvin s# p#streze cu strictee secretul. =ai t&rziu, în dup&(amiaza aceea, c&nd s(a înt&lnit cu Adriana, logodnica lui eter, =arshal a avut gri$# sa menin# limitele relaiei lor profesionale, evit&nd orice discuie despre investiia luiiar al#turi A acceptat cu elegan# pentruc#seria de prelegeri academice, c&nd de ea eter. l(a anunat c# a aflat cu o zi înfelicit#rile urm# de laei eter un proiect de lege care îi obliga pe bicicliştii minori s# poarte casc# fusese înaintat forurilor legislative din 2uedia şi din investigarea relaiei cu tat#l ei, un b#rbat în esen# binevoitor, care îns# îi intimida pe toi at&t de tare, înc&t nimeni nu îndr#znea s# îl înfrunte. Cat#l Adrianei îl pl#cea mult pe eter ? chiar facea parte din grupul s#u de investitori (, dar, cu toate acestea, se împotrivea cu înd&r$ire unei c#s#torii care i(ar fi dus nu numai pe fiica lui, dar şi pe viitorii nepoi, în str#in#tate. 1nterpret#rile pe care i le(a oferit =arshal Adrianei, referitoare la relaia cu tat#l ei ? la faptul c# un p#rinte bun îşi preg#teşte copiii pentru individuaie, pentru a deveni autonomi, capabili s#(şi p#r#seasc# p#rinii ? s(au dovedit a fi f olositoare. entru prima oar#, Adriana a început s# îneleag# c# nu trebuie neap#rat s# accepte vinov#ia pe care î(o indusese tat#l eî. 4u era vina ei c# mama sa murise. 4u era vina ei c# tat#l s#u îmb#tr&nea sau ca în viaa lui nu e'istau prea multe persoane apropiate. La sf&rşitul şedinei, Adriana a ridicat problema unor înt&lniri suplimentare fa# de cele cinci ore solicitate de eter. ? De asemenea, ar fi posibil, domnule doctor 2treider, a întrebat Adriana în timp ce se ridica în picioare, preg#tindu(se s# plece, s# ne înt&lnim împreun# cu tat#l meu!

înc# nu se n#scuse îns# pacientul care s#(l foreze pe =arshal 2treider s# prelungeasc# o şedin# terapeutic#. 4ici m#car cu un minut sau dou#. =arshal se m&ndrea cu asta. Dar n(a putut rezista sa nu fiic# o aluzie la darul lui eter şi a schiat un gest c#tre încheietura m&inii, zic&nd> ? 4oul meu ceas, cu o precizie de milisecund#, arat# dou# cincizeci fi'. Gaidei s# ne începem urm#toarea şedin# cu întrebarea dumneavoastr#, domnişoara Roberts. 2!$ &ai'pre,ece

=arshal era foarte plin de el pe c&nd se preg#tea de înt&lnirea cu 2fiell @. /e zi minunat#, se g&ndea. 4u se poate mai bine dec&t at&t> în sf&rşit, banii i(au f ost trimişi lui eter, o şedin# str#lucit# cu Adriana şi un meci de baschet glorios ? acel dribling f inal, culoarul deschizindu(se în faa lui ca prin minuneM nimeni n(a îndr#znit s#(i stea în cale. Yi abia aştepta s#(l vad# pe 2hell@,
? Gigolo # #sta(i primul cuv&nt care(mi vine ?, sunt un gigolo întreinut, un b#iat de companie pentru amuzamentul lui Till@. Yi totuşi, îmi place de Till@ ( dac# n(ar fi at&t de groaznic de bogat, probabil am fi prieteni apropiai... bani, favoruri, pr&nzuri gourmet, rachete noi de tenis, sfaturi de afaceri. 2unt impresionat de el... de succesul lui,.. =# simt mai important c&nd sunt v#zut al#turi de el. =# si mt şi mai mic... =# v#d in&nd m&na mare a tat#lui meu.,.

? R#m&nei cu imaginea dumneavoastr# şi a tat#lui dumneavoastr#. /oncentrai(v# asupra ei. L#sai s# se înt&mple ceva. ? Ead scena asta, probabil aveam mai puin de zece ani, pentru c# atunci ne(am mutat în cealalt# parte a oraşului ? Tashington, D./. (, sa locuim deasupra magazinului tat#lui meu. Cata m(a inut de m&n# c&nd m(a dus în Lincoln ar duminic#. V#pad# murdar# şi mocirl# pe strad#. îmi amintesc cum pantalonii mei de doc, cenuşiu(închis se frecau de mine în timp ce mergeam şi scoteau sunetul #la de friciune metalic#. Aveam o punga cu alune, cred, şi hr#neam veveriele, le aruncam miezul. Una dintre ele m(a muşcat de deget. + muşc#tur# ur&t#. ? /e s(a înt&mplat atunci! ? =(a durut ca dracu. Dar nu(mi pot aminti altceva. 4imic. ? /um v(a muşcat, dac# le aruncai alune! ? Aşa eX 3un# întrebare. 4(are nici o noim#. oate c# am pus m&na $os, şi de au m&ncat din palma mea, dar e doar o presupunere, nu(mi aduc aminte. (? robabil c# v(ai speriat. ? robabil. 4u(mi amintesc, ? E# amintii s# fi fost tratat pentru asta! =uşc#turile de veveri# pot avea consecine serioase ( turbare. 2"0

? Aşa e. Curbarea la veverie era o problem# gravi pe /oasta de ? Ereau s# spun c# relaia pe care ari avur(o cu tat#l dumneavoastr# este cheia, fundaia pe care se spri$in# relaiile cu ali b#rbai „mari" sau plini de succes. în ultimele dou# şedine mi(ai povestit îndelung despre c&t de mult v# negli$a şi vi discredita tat#l dumneavoastr#. Ast#zi, pentru prima oar#, mi(ai povestit o amintire cald#, pozitiva despre tat#l dumneavoastr#, şi totuşi, uitai(v# cum se termin# episodul ( cu o ran# teribil#. Yi uitai( va la ce fel de ran# e ( o muşc#tur# de deget. 2"1

?

4u v# îneleg.

? < puin probabil ca asta s# fie o amintire real#X tn fond, aa cum subliniai şi dumneavoastr#, cum ar putea s# v# muşte o veveria în timp ce îi aruncai alune! Yi este oare posibil ca un tata s#(şi lase fiul s# hr#neasc# din m&n# o roz#toare purt#toare a virusului turb#rii! 1mprobabilX Aşa c#, poate acea ran# anume ( muşc#tura de deget ( reprezint# un simbol pentru o alt# ran# temut#. ? =ai spunei o dat#. Unde vrei s# a$ungei, doctore! ? E# amintii acel episod timpuriu pe care l(ai descris în ultima şedin#! rima amintire din viaa dumneavoastr#! Ai spus c# erai în patul p#rinilor dumneavoastr# şi c# ai înfipt camionul de $uc#rie din plumb în priza veiozei, c# ai suferit un şoc teribil şi c# $um#tate din camion s(a topit. ? Da, asta îmi amintesc. 4emaipomenit de clar. ? Deci haidei s# suprapunem aceste amintiri ? v(ai pus camionul în priza veiozei mamei dumneavoastr# şi v(ai ars. Acolo e un pericol. ericolul s# v# apropiai prea mult de mama dumneavoastr# ( #sta(i teritoriul tat#lui dumneavoastr#. Deci cum facei fa# pericolului care vine dinspre tat#l dumneavoastr#! oate c# încercai s# v# apropiai de el, dar degetul dumneavoastr# e r#nit grav. Yi nu(i oare evident faptul c# aceste r#ni ? micul dumneavoastr# camion şi degetul ( par simbolice> /e altceva ar putea reprezenta dec&t o ran# f#cut# penisului dumneavoastr#! ? 2puneai c# mama v# iubea la nebunie, a continuat =arshal, observ&nd c# întreag# atenie a lui 2hell@ era îndreptat# asupra lui. E# desf#ta cu afeciunea ei şi, în acelaşi timp, v# denigra tat#l. Asta pare a fi o poziie periculoas# pentru un copil mic ( s# fie înt#r&tat împotriva tat#lui s#u. Aşa înc&t, cum reacionai! /um facei f a#! + posibilitate este s# v# identificai cu tat#l dumneavoastr#. Yi asta ai şi f#cut, în toate modurile pe care le descriei> avei aceleaşi gusturi ? cartofii arşi, v# plac $ocurile de noroc, suntei negli$ent în privina banilor, avei anumite sentimente legate de faptul c# îi sem#nai fizic. Alt# posibilitate este s# intrai în competiie cu el. Ai f#cut şi asta. inacle, bo', tenis. De fapt, a f ost uşor s#(l învingei, s# fii mai bun dec&t el, pentru c# n(a avut succes. Yi totuşi, simii un mare disconfort c&nd îl surclasai ? de parc# ar e'ista un pericol în asta, un oarecare pericol în a avea succes. 2"2

? ?

/are(i mai e'act pericolul! /red, sincer, c# b#tr&nul voia ca eu s# am succes. ericolul nu const# în a avea succes, ci în a avea succes 0n ,a*a lui, aJ dep#şi, a(;

înlocui. oate în mintea dumneavoastr# copildumneavoastr# v# doreai ca elpes#=ama. dispar#Dar ( e un lucru natural ?, aşaca înc&t s# o putei avea numaide pentru „a disp#rea" în mintea unui copil e echivalent cu „a muri. %*a c+ "3a*i (ori! ca ei s+ 'oar+) Yi acest lucru nu este o caracteristic# a dumneavoastr# ? asta se înt&mpl# în fiecare familie, pur şi simplu aşa suntem construii. e fiu îl ofenseaz# limita impus# de tat#. 1ar pe tat# îl ofenseaz# încerc#rile fiului s#u de a(i lua locul ( în familie, în via#. &ndii(v# la asta ? nu(i pl#cut s# doreşti moartea cuiva. are periculos. /are(i pericolul! Uitai( v# la camionul dumneavoastr#X Uitai(v# la degetul dumneavoastr#X Pericolul re5i(+ 0n r+5/unarea !a!+lui) "+ -ur!a*i (e -arc+ succesul ar,i un lucru ,oar!e -ericulos) rin urmare, nu v# permitei s# avei succes sau talent în prea$ma lui Tîll@. 4ici m#car nu v# dai voie s# $ucai bine tenis. Ded toate abilit#ile, toate talentele dumneavoastr# stau încuiate, nefolosite, în#untrul dumneavoastr#. 2hell @ n(a r#spuns. Aproape nimic din toate astea n(avea nici o noim# pentru el. Yi(a închis ochii şi a reflectat la cuvintele lui =arshal, c#ut&nd cu frenezie vreo fr&ntur# care i(ar fi putut fi de folos.

? =ai tare, a spus =arshal, z&mbind. 4u v# pot auzi. ? 4u ştiu ce s# cred. Ai spus prea multe. resupun c# m# întrebam de ce dr. &nde nu mi(a spus lucrurile astea. <'plicaiile dumneavoastr# par foarte valabile ? mult mai la obiect dec&t porc#riile alea homose'uale legate de tat#l meu. în patru şedine ai f#cut mai mult dec&t dr. &nde în patruzeci. =arshal $ubila. 2e simea ca un arm#sar al interpret#rilor. + dat# la un an sau doi intra pentru o vreme în „zon#" 1a baschet> coşul i se p#rea un imens butoi suspendat acolo sus ( coşuri de trei puncte, s#rituri cu r#sucire, arunc#ri cu ambele m&ini. ur şi simplu nu r ata 2"3

niciodat#. Acum era în „zona" la el în cabinet ? cu eter, cu Adriana, cu 2hell@. ur şi simplu nu rata niciodat#. Coate interpret#rile a$ungeau v&$&ind ? zzzuuummmm ? direct în suflet. Doamne, îşi dorea ca „ Kun(er/ar, uluitor, e'traordinar. uştiul #sta, 2treider, e un nume. aseaz#(i mingea şi da(te la o parte. H#r# discuie, e cel mai mare terapeut în via#X" 2"

Crecuse mult# vreme de c&nd nu se mai simise at&t de bine ( poate din anii lui de glorie ca fundaş în echipa liceului. oate, s(a g&ndit =arshal, avusese o depresie latent# în toi anii #ştia. oate c# 2eth &nde nu i(a analizat în profunzime depresia şi declinul fanteziilor lui grandioase. Dumnezeu ştie ca 2eth avea pete negre în ceea ce priveşte grandoarea. Dar acum, ast#zi, =arshal înelegea mai limpede dec&t oric&nd c# gran(oarea nu !re/uie a/an(ona!+ #sta(i modul natural al euiui de a st#vili li mit#rile, melancolia şi disperarea vieii de zi cu zi. < nevoie sa g#seşti o cale prin care s# canalizezi grandoarea intr(o form# adult#, adaptabil#, realizabil#. De pild#, si încasezi un cec de şase sute de mii de dolari pentru o casc# de biciclet# sau s# depui $ur#m&ntul în postul de preşedinte al Asociaiei 1nternaionale de sihanaliz#. Yi toate astea o s# se înt&mple. 1n cur&ndX /uvinte enervante şi inoportune l(au smuls pe =arshal din reverie.

?( Ytii, doctore, a spus 2hell@, felul în care ai a$uns la miezul problemei, modul prompt în care m(ai a$utat, m# fac s# fiu şi mai ofticat din cauza faptului c# puoiul #la de 2eth &nde m(a $ecm#nitX Asear# am f#cut inventarul, calcul&nd c&t m(a costat tr atamentul lui ( cum i(ai spus... „metoda lui riscant#;;! Yi asta r#m&ne între noi ( nu vreau ca acest detaliu s# fie f#cut public (, dar pun la socoteal# şi patruzeci de mii de dolari pierdui la poer. E(am e'plicat cum încordarea pe care o simt în prea$ma b#rbailor ? încordare pe care &nde mi(a provocat(o cu e'plicaiile lui icnite ( mi(a futut tehnica la poer. Apropo, nu trebuie s# m# credei pe cuv&nt în ceea ce priveşte cei patruzeci de mii ( pot dovedi cu uşurin# c&i au fost în faa oric#rui anchetator, în orice tribunal, cu e'trasele bancare şi cecurile anulate ale contului meu special. Apoi vorbim de slu$ba şi incapacitatea mea de a face fa# unui interviu, din cauza efectelor unui tratament psihiatric prost ( asta înseamn# cel puin şase luni f#r# salariu şi alte beneficii, înc# patruzeci de mii. Deci unde am a$uns! Am a$uns, în mare, la optzeci de miare. ? Da, v# îneleg sentimentele de am#r#ciune fa# de dr. &nde. ? #i, nu(s numai sentimente. Yi nu(i numai am#r#ciune. /a s# m# e'prim în termeni legali, e mai cur&nd o cerere de desp#gubire. /red, iar soia mea şi prietenii ei avocai sunt de acord cu mine, c# am destule probe s# intentez un proces. 4u ştiu pe cine ar trebui s# dau în $udecat# ( bineîneles, pe dr. &nde, dar în vremurile noastre 2"!

avocaii se iau de cei cu „portofelele mai burduşite;;. Asta ar putea s# însemne 1nstitutul de sihanaliz#. /&nd avea m&n# bun#, 2hell@ se pricepea s# blufeze. Yi avea c#ri bunicele. $ întregul proiect legat de rechemarea pentru reparaii gratuite fusese conceput de =arshal. ? Am asistat la procese care vizau malpra'isul în terapie. Dai(mî voie s# spun, pacientul pl#teşte un mare pre afectiv. Coate dezv#luirile alea intime ? nu numai despre dumneavoastr#, dar şi despre alii. 1nclusiv despre soia dumneavoastr#, care s(ar putea s# nu v# poar# fi avocat, pentru ci ar trebui s# depun# m#rturie în leg#tur# cu suferina dumneavoastr#. =ai e şi chestiunea sumelor pierdute de dumneavoastr# 1a $ocurile de noroc. Dac# acestea ar fi f#cute publice,

2""

n(ar fi o reclam# prea buna pentru cariera ei $uridic#. Yi, bineîneles, toi partenerii dumneavoastr# de poer ar fi chemai ca martori. 2hell@ a replicat sigur pe el> ? 4u(mi sunt doar parteneri de poer, ci şi prieteni apropiai. 4ici unul, nici m#car unul singur n(ar refuza sa depun# m#rturie. ? Dar dumneavoastr#, dac# v# sunt prieteni, i(ai ruga s# depun# m#rturie ? s# fac# public# informaia c# particip# 1a $ocuri de noroc cu miza at&t de mare! 2(ar putea ca acest lucru s# nu le prind# bine în viaa lor personal# sau profesional#. în plus, $ocurile de noroc private sunt ilegale în /alifornia, nu(i aşa! 1(ai ruga pe toi s#(şi pun# g&tul în ştreang. 4u spuneai c# dintre ei, c&iva sunt avocai! ? rietenii fac lucruri de genul #sta unul pentru cel#lalt. ?( Dac# le fac, nu r#m&n prieteni. 2hell@ i(a mai aruncat o privire lui =arshal. Ti-ul +s!a are o cons!i!u*ie (e la!rin+ (in c+r+'i(+ s(a g&ndit el, nici un (ra' (e gr+si'e 3 ar -u!ea o-ri 0n loc :i un !anc) Yi(a luat r#gazul de a mai arunca o privire c#rdor lui. ?a/a! s(a g&ndit el, !i-ul +s!a :!ie s+ 2oace) O ,ace (e -arc+ ar a"ea un ,iii (e a:i iar eu o culoare) Mai /ine -+s!re5 ce"a -en!ru 'ana ur'+!oare) 2hell@ şi(a str&ns c#rile. ?
(e ce)(e ce) Analizam cauza aciunilor mele ( cum ai numit(o! Cheia înc#?nu mi(ai+. spus < uşor !e'-lului>) ? Ma!ri*a1) ? Da. Yi pare c# am l#murii chestiunea asta imediat. Dar înc# mi(au r#mas anumite defecte, prostul obicei de a(mi ar#ta încordarea. 4u sunt aici doar ca s# îneleg anumite lucruri. Am nevoie de a$utor s#(mi schimb proastele obiceiuri. Ytii c# terapia mi(a d#unat ( altfel n(ai sta aici, ofermdu(mi şedine gratuite de o sut# şaptezeci de dolari. 4u! ? +S. Am început s# pricep unde batei. Acum mai spunei(mi o dat# ce m# întrebai. ? Acum cinci sau zece minute, c&nd discutam despre proces, $uriu şi pierderi la poer. E(ai fi putut arunca. Dar mi(ai pl#tit calm miza. Ereau s# ştiu cum m(am dat de golX ? 4u sunt sigur. Dar cred c# a fost laba piciorului. ? Laba piciorului! ? Da, c&nd ai încercat s# atacai mai în for#, v(ai tot îndoit laba piciorului, domnule =erriman. Unul dintre cele mai clare semne de an'ietate. A, şi vocea dumneavoastr# ( un pic mai ascuit#, cam cu o $um#tate de octav#. ? 2erios! Gei, asta(i minunat. Ytii, m# a$ut#. %s!a numesc eu cu a(e"+ra! a$utor.

încep sa(mi fac o idee despre cum ai putea s# îndreptai cu adev#rat r#ul f#cut. ? Ceam# mi(e, domnule =erriman, c# ai v#zut de$a ce pot face. =i(am epuizat stocul de observaii. 2unt convins c# v# pot fi de folos f#c&nd doar ce am f#cut în ultimele patru ore. ? Doctore, m(ai a$utat cu toate chestiile alea despre tat#l meu şi copil#rie, am c#p#tat un nou suflu. < de bineX Dar am un handicap> nu m# pot al#tura prietenilor mei 1a un $oc amical de poer. + terapie cu adev#rat eficient# ar trebui s# rezolve chestia asta. 4u! + terapie bun# ar trebui s# m# elibereze suficient înc&t s# pot alege cum îmi petrec ti mpul liber. ? 4u îneleg. 2unt terapeut, nu v# pot a$uta s# $ucai poer. ? Doctore, ştii ce e #la un „indiciu;;! ? Un indiciu! ; oc de cuvinte în englez#> !e'-le Dey ş$ !e'-la!e) 2"$

? Dai(nii voie s# v# ar#t. 2hell@ şi(a scos portofelul şi a e'tras un teanc de bancnote. + s# iau bancnota asta de zece dolari, o s(o mototolesc, o s#(mi pun m&inile la spate şi o s# iau bancnota înrr(o m&n#. 2hell@ a f#cut ce(a zis, şi apoi şi(a întins m&inile în f a#, cu pumnii str&nşi. Acum, sarcina dumneavoastr# este s# ghicii în ce m&n# e. Dac# nimerii, p#strai bancnota. Dac# nu ghicii, îmi dai zece dolari, + s# repet asta de şase ori. ?( 1ntru în $oc, domnule =erriman, dar f#r# s# pariem. ? 4uX /redei(m#, nu merge f#r# riscuri. Crebuie s# e'iste o miz#, altfel nu ine. Erei s# m# a$utai sau nu! =arshal a consimit. 2e simea at&t de recunosc#tor pentru faptul c# 2hell@ p#rea sa fi renunat la ideea unui proces, înc&t ar fi acceptat s# $oace I; pe podea, dac# asta şi(ar fi dorit 2hell@. De şase ori şi(a întins 2hell@ m&inile, iar =arshal a ales de şase ori. De trei ori a nimerit şi de trei ori n(a ghicit m&na, ? +S, doctore, ai c&ştigat treizeci de dolari şi ai pierdut treizeci. 2untem chit. Aşa e normal. Aşa ar trebui s# fie. Acum, (u'nea"oas!r+ luai bancnota de zece dolari. ^inei(o în m&n#. Acum e r&ndul 'eu si ghicesc. De şase ori a ascuns =arshal bancnota într(una dintre m&ini. 2hell@ n(a nimerit(o pe prima, apoi a ales corect de cinci ori. ?( Ai c&ştigat zece dolari, doctore, iar eu am c&ştigat cincizeci, îmi datorai patruzeci. Erei=arshal s# v# dau şi(arestul! b#gat m&na în buzunar şi a scos un rulou de bancnote prins cu o clam# de argint masiv ? clama tat#lui s#u. /u dou#zeci de ani în urm#, tat#l 1ui suferise o comoie cerebral#. e c&nd aştepta ca echipa salv#rii si apar#, dup# ce telefonase 1a 5;;, mama lui scosese banii din buzunarul tat#lui s#u, pusese bancnotele în poşeta ei şi fi d#duse fiului clama. „Uite, =arshal, asta(i pentru tine", spusese ea. „Holoseşte(o şi g&ndeşte(te la tat#l t#u c&nd o faci." H#r# s# spun# nimic, =arshal a tras ad&nc aer în piept, a desprins dou# bancnote de dou#zeci de dolari ( suma cea mai mare pe care o pierduse vreodat# la un pariu ( şi i le(a dar lui 2hell@. ? /um ai f#cut asta, domnule =erriman! ? încheieturile degetelor erau mai albicioase la m&na goal# ? o str&ngeai prea tare. 1ar nasul vi s(a îndreptat foarte, foarte puin c#tre m&na cu cei zece dolari. Zs!a e un indiciu, doctore. Erei revanşa! 2"9

? + demonstraie bun#, domnule =erriman. 4u(i nevoie de revanş#, am îneles ideea. înc# nu sunt sigur unde vrei s# a$ungem. +ricum, team# mi(e c# timpul nostru s(a scurs. 4e vedem miercuri. =arshal s(a ridicat în picioare. ? Am o idee, am o idee fantastica despre unde vreau sa a$ungem. Erei s(o auzii!

? Ereau foarte mult, domnule =erriman. =arshal s(a uitat înc# o dat# la ceasul iui de m&n# şi s(a ridicat în picioare. e miercuri, la ora patru fi'. &apte'pre,ece

/u zece minute înainte de şedin#, /arol a încercat s# se preg#teasc# psihic. H#r# reportofon ast#zi. Reportofonul ascuns în poşeta ei la ultima şedin# nu înregistrase nimic inteligibil. entru a obine o înregistrare decent#, îşi d#duse ea seama, va trebui s# investeasc# intr(un dispozitiv profesional de ascultare ( poate ceva ce ar putea cump#ra din magazinul de aparatur# pentru spiona$ care se deschisese de cur&nd l&ng# Union 2uare. 4u c# ar fi e'istat ceva care s# merite a fi înregistrat. mai devreme sau mai t&rziu, ştia c# adev#ratul
fragment din Minuna!ele -eri-e*ii ale lu! Nils 3 aceeaşi carte uzat# din care, cu zeci de ani în urma, mama ei îi citise sear# de sear#. 1(au venit în minte amintiri despre ea şi eb ag#&ndu( se de mama lor şi înghesuindu*şi capetele s# vad# pozele. unde era, ce f#cea. 0ns+ oare, se întreba /arol, chiar o ,i necesar s. re,u5 s+3'i (e5"+lui sen!i'en!ele 0n ,a*a lui E'es!> Poa!e c+ lacri'ile nu sun! un lucru a!.! (e r+u # ser"esc unui sco-[ 0n!+resc a-aren*a au!en!ici!+*ii) nu riscuri e -rea necesar 3 E'es! nu asu-ra /+nuie:!e > ni'ic) 7i !o!u:i e un 2oc&e:i -lin (e (e ce s+3i -er'i! /ie!ul s+ ai/+!ocilar in,luen*+ 'eaa/solu! Pe (e al!+ -ar!e (e ce s. nu '+ aleg :i cu ce"a -o5i!i" (e la el> Pl+!esc (es!ul) Chiar :i el ar !re/ui s+ s-un+ ce"a ,olosi!or uneori) P.n+ :i un -orc or/ 'ai g+se:!e c.!e o /oa/+ (e -oru'/ (in c.n( 0n c.n(6 /arol şi(a masat picioarele. Deşi ess se inuse de cuv&nt şi fusese un antrenor de $ogging r#bd#tor şi bl&nd, tot o dureau gambele şi pulpele. îi telefonase asear# şi se înt&lniser# dimineaa devreme în faa =uzeului De %oung pentru a face $ogging prin ceaa care se risipea, ocolind lacul şi travers&nd pa$iştile din olden ate ar.
picioarele mai sus, din ce în ce mai sus. Ar fi putut s(o in# aşa 1a nesf&rşit. 1ar apoi, c&nd au încetinit şi s(au oprit în faa ceain#riei, /arol s(a pr#buşit d#r&mat# şi a fost recunosc#toare c&nd ess a susinut(o. I6; între timp, Noi !o*i 'e'/rii gru-ului :e(ea' 0n 2urul unei 'ese lungi iar !era-eu!ul la un ca-+! al ei *inea in '.n+ o ,oaie (e h.r!ie) Noi !o*i ne 0n!in(ea' ne s!r.'/a' g.!urile ne a-leca' 0ncerc.n( s+ "e(e' /ile!ul (ar el 0l *inea ascuns) Pe un(e"a noi cu !o*ii :!ia' c+ -e h.r!iu*a aia era scris r+s-unsul la 0n!re/area Pe care (in!re noi 0l iu/e:!i 'ai 'ul!> întrebarea asta ? e care dintre noi îl iubeşti mai mult! (, a scris a vorbit deschis despre sentimentele lui fa# de toate persoanele din grup. 4u a spus dac# îl iubea sau îl pl#cea pe vreunul dintre ei, fireşte ? asemenea r#spunsuri generale nu erau niciodat# utile ?, ci a enumerat care dintre caracteristicile fiec#ruia îl f#ceau s# se apropie şi care îl îndep#rtau. 1ar strategia a avut un mare succes> toi cei din grup au hot#r&t s# fac# şi ei la fel cu ceilali, astfel înc&t toat# lumea a primit un preios feedbac. /e pl#cere, a reflectat ;. Dezv#luie(te doar 1n m#sura în care acest lucru îl a$ut# pe pacient. I. Dezv#luie(te cu temei. A minteşte(d c# te dezv #lui pentru binele pa cientului, nu al t#u. 8. Ai gri$#, da c# vrei s#(i p#strezi dreptul de prac tic#, 1a cu m ar suna de zv#luirile tale de sine în urechile altor terapeui. J. Dezv#luirile de sine trebu ie temporizate. ^ine cont de mome nt> unele de zv#luiri, care sun t utile într(o faz# mai avansat# a terapiei, pot fi con trap roductive la începutul ei. Q. Cerapeuii nu ar trebui s# împ#rt#şeasc# lucruri fa# de care au opinii conflictuale. Ar trebui ca mai înt&i s# le analizeze în cadrul superviz#rii sau al terapiei personale. /arol a intrat în cabinetul lui îmbr#işarea mea. Yi nu(i pot spune c&t de mult m(a afectat. /&t de mult mi(a lipsit în astea dou# zile. A fost ca şi cum te(aş fi pierdut, ca şi cum n(ai mai fi e'istat. =(am

g&ndit s#(i telefonez, dar vocea ta f#r# corp nu(mi foloseşte la nimic. Am nevoie de contact fizic. oi s#(mi faci pe plac acum! ? Dac# îmi promii c# discut#m despre asta. Yi a îmbr#işat(o scurt, numai în partea de sus a corpului. senzaia pufoas# a puloverului de caşmir, um#rul ei cald, breteaua subire a sutienului ei, care(i traversa spatele, senzaia s&nilor ei fermi lipii de pieptul lui. Deşi îmbr#işarea fusese una inocent#,
? #i, am fost conştient de faptul ci observaia legata de fiica ta a atins un punct foarte sensibil. Ce(a tulburat. ? =i(ai promis ci o s# fii sincer cu mine, ? /&nd o s# vin# clipa în care nu(mi va mai pl#cea îmbr#işarea unei femei atr#g#toare ca tine ( atr#g#toare în toate privinele (, o s# chem antreprenorul de pompe funebre. /arol se simea încura$at#. O ,e'eie ,oar!e a!r+g+!oare ? a!r+g+!oare 0n !oa!e -ri"in*ele6 Ca alu5iile (oc!orului CooDe :i ale (oc!orului 4ei5ung) %cu' ".n+!orul 0nce-e s+ !reac+ la ac*iune) E !i'-ul ca -ra(a s+3i 0n!in(+ cursa) ? ovesteşte(mi mai multe despre atingeri şi despre importana pe care o au pentru tine. ? la cum4u suntatinge sigur#pec#tine. maiUneori am cevaimaginile de ad#ugat, spus ea. Ytiu c# m# g&ndesc întregi te voi au oaputernic# înc#rc#tur# erotic# (ore uneori sunt înnebunit# de dorina, vreau s# te simt în mine, s# e'plodezi ca un gheizer şi s# m# umpli cu înfl#c#rarea şi cu umezeala ta. 1ar alteori nu e nimic se'ual în atingerea noastr#, doar c#ldur#, iubire, îmbr#işare. 2#pt#m&na asta m(am dus aproape în fiecare sear# la culcare mai devreme, doar ca s#(mi imaginez c# sunt cu tine. Nu as!a nu3i su,icien! s(a g&ndit /arol. Tre/uie s+ ,iu e9-lici!+ s+ 0n,ier/.n! lucrurile) &ar e greu s+3'i i'agine5 c+ ,ac se9 cu sc.r/osul +s!a) Gras :i unsuros # aceea:i cra"a!+ -+!a!+ 0n ,iecare 5i -an!o,ii +ia (e sear+ ro:i i'i!a*ie (e ?ocD-or!) A continuat> ? 2cena mea imaginar# preferat# este cu noi doi st&nd pe scaunele astea, dup# care eu vin la tine şi ma aşez pe podea, iar tu începi sa m# m&ng&i pe p#r şi pe urm# aluneci l&ng# mine şi m# m&ng&i peste tor. 2#


? Aşa este, /arol@n. 1ar tu faci e'act ceea ce ar trebui s# faci. 2inceritatea e principiul de baz# în cadrul terapiei. utem, trebuie s# vorbim, s# e'prim#m !oiul... at&ta timp c&t fiecare dintre noi r#m&ne în cadrul bine delimitat al spaiului s#u fizic. ?
1n decursul ultimei s#pt#m&ni, s#(i ofere şi el iubire pacientei sau s# devin# inta furiei unei femei caz. $ignite. 1n ambele situaii, spunea Hreud, trebuie s#(i recunoşti eşecul şi s# renuni la H#r# îndoial#, /arol era unul dintre aceşti „copii ai naturii". 4u e'ista nici un dubiu în privina asta. Dar oare avea dreptate Hreud! <'istau doar dou# alternative posibile, la fel de inacceptabile pentru terapeut! Hreud a$unsese la acele concluzii cu aproape o suta de ani în urm#, pe c&nd era v&r&t p&n#(n g&t în autoritarismul vienez. oate c# lucrurile sunt diferite acum. alesese cuvintele perfecte>,Asociaia sihiatrilor

Americani," „standard," „manuale de tratament," „coduri de conduit# profesional#," „reguli," „creativitate," „fle'ibilitate", arc# ar fi fluturat cuvinte roşii în faa unui taur iconoclastic, în timp ce asculta, lui Tehnic+ a-ro/a!+ ,or'al> %/an(onea5+ orice !ehnic+) C.n( "ei a"ea 'ai 'ul!+ e9-erien*+ ca !era-eu! "ei (ori s+ ,aci sal!ul 2#"

c+!re au!en!ici!a!e iar ne"oile -acien!ului # nu s!an(ar(ele -ro,esio ( nale ale %P% # "or (e"eni 'anualul !+u (e !era-ie) /iudat c&t de mult se g&ndise în ult ima vreme la 2e@mour, oate c# era pur şi simplu liniştitor s# cunoasc# un terapeut care o apucase la un moment dat pe acelaşi drum. entru moment îns#, ? Gai s# încerc#m. /arol s(a ridicat în picioare şi s(a aşezat l&ng# el, c&t mai aproape cu putin#, f#r# a(; atinge, şi a început imediat> ?Ast#zi este ziua mea. Creizeci şi şase. Yi i(am spus c# am aceeaşi zi de naştere cu mama mea! ? La muli ani, /arol@n. 2per ca urm#toarele treizeci şi şase de zile de naştere si fie din ce în ce mai bune pentru tine, ? =ulumesc,
aminteau într(un mod pacienta lui 2e@mour . Dar,debineîneles, /arol@n mult mai întreag# dec&tciudat 3elledecea impulsiv#. 2##

? =ai spune(mi o dat# c&nd s(a n#scut şi c&nd a murit mama ta, /arol@n. ? 2(a n#scut în ;586 şî a murit acum zece ani, la v&rsta de patruzeci şi opt de ani. 2#pt#m&na asta m# g&ndeam c# am trei sferturi din v&rsta pe care o avea c&nd a murit. ? Yi ce sentimente îi st&rneşte asta! ? Cristee pentru ea. /e via# neîmplinit# a avut. Abandonat# de soul ei la treizeci de ani. întreaga via# petrecut# cresc&ndu(şi cei doi copii. 4(a avut nimic ? at&t de puine motive de bucurie. 2unt at&t de fericit# c# a apucat s# m# vad# absolvind Hacultatea de Drept. Yi c# a murit înainte ca eb sa fie condamnat la închisoare. Yi înainte ca viaa mea s# se duc# de r&p#. ? Aici r#m#seser#m şedina trecut#, /arol@n. =# frapeaz# din nou convingerea aceasta c# mama ta a fost condamnat# s# sufere de la treizeci de ani, c# n(a avut alt# opiune dec&t s# moar# nefericir# şi înc#rcat# de regrete. De parc# toate femeile care(şi pierd soii

sunt destinate s# aib# aceeaşi soart#. Aşa e! 4u a e'istat nici o alta soluie posibil# pentru ea! 4u a avut nici o şans# la fericire! %s!a3i un raha! !i-ic 'asculin s(a g&ndit /arol. Mi3ar-l+cea s+3l "+( cu' 0:i cons!ruie:!e o "ia*+ 'ai hun+ c.n( are (oi co-ii -e ca- 2ur+ s!u(ii -en!ru c+ :i3a 0n!re*inu!-ar!enerul c.! !i'- el s3a (us la :coal+ ,+r+ nici un a2u!or (in -ar!ea unui so* lene: :i 0n!.'-in.n( (i,icul!+*i 0n o/*inerea unei slu2/e (ecen!e) ? 4u ştiu, Deşi, m# îngri$oreaz# faptul c# b#rbaii trivializeaz# capcana în care cad ma$oritatea femeilor. ?( Ce referi ;a b#rbatul +s!(i Aici! Acum! ? 4u, nu m# refeream 1a asta ? e o preconcepie. Ytiu c# tu eşti de partea mea, ? De ce nu stai pe canapea! entru c# mi(am pus capul pe um#rul t#u! ? 4u aşa simt eu c#(i pot fi de folos. /red c# am nevoie de un spaiu, de o distan# ca s# pot lucra cu tine. /arol s(a mutat f#r# nici o tragere de inim# pe scaunul ei, şi(a scos pantofii şi şi(a str&ns picioarele sub ea. ? oate c# n(ar trebui s# spun asta ( poate c# nu(i corect fa# de tine (, dar m# întreb dac# ai simi altfel în cazul în care aş fi o femeie cu adev#rat atr#g#toare. ? 4u(i asta problema.
de la libr#ria rinterZs 1nc. acum vreo lun#! 2#9

? Da, mi(ai spus c# atunci ai luat hot#r&rea s# vii la mine, ? < foarte posibil s(o fi f#cut. Adic#, da. robabil c# aş fi facut(o. 2$0 C#cere.
aşezat pe podea l&ng# el şî şi(a pus m&na pe genunchiul lui. 0'i -are r.u -en!ru ea) 7i 0n*eleg ce "rea s+ s-un+ -rin ,a-!ul c+ 0n!.lnirea noas!r+ a ,os! ar/i!rar+) 7i -en!ru 'ine e nasol Ma! (egra/+ a: ,i iu/i!ul ei (ec.! !era-eu!ul ei) Mi3ar -l+cea la ne/unie s+ '+ !.r+sc (e -e scaunul +s!a :i s3o (e5/rac) Mi3ar -l+cea la ne/unie s+3i '.ng.i cor-ul) 7i cine :!ie> &ac+ -resu-une' c+ a: ,i ,+cu! cuno:!in*+ cu ea 0n li/r+riei &ac+ -resu-une' c+ a' ,i (e"eni! iu/i*i> Poa!e c+ are (re-!a!e # -oa!e c+ 03a: ,i o,eri! 'ai 'ul! a:a (ec.! ca !era-eu!6 &ar n3o s+ :!i' nicio(a!+ 3 +s!a e un e9-eri'en! care nu se -oa!e ,ace) # /arol@n... ce m# rogi tu ? s# d#m ceasul înapoi, s# devin iubitul t#u... + s# fiu sincer cu tine... nu eşti singura pe care o tenteaz# I2; asta ( şi mie mi s(ar p#rea un lucru minunat. /red c# ne(am putea simi foarte bine împreun#. Dar team# mi(e ca ceasul +s!a a spus ? Ce rog, /arol@n, du(te înapoi pe scaunul t#u şi da(mi voie s#(i spun ceva important. A aşteptat p&n# c&nd /arol@n l(a s#rutat scurt pe genunchi şi s(a aşezat. Las+3l s+3,i *in+ 'icul (iscurs (e -ro!es! s+3,i ,ac+ 2ocul Tre/uie s+ -re!in(+ ,a*+ (e el 0nsu*i c+ re5is!+) ? Gai s# facem c&iva paşi înapoi, a zis cred c# felul în care m# port ? te îmbr#işez, te m&ng&i pe p#r ? toarn# gaz pe foc. 1ar eu îmi fac gri$i din pricina asta. în orice caz, acum nu pot ca, dintr(odat#, s# m# r#zg&ndesc, s# profit de iubirea ta şi s# m# bucur de pl#cerea pe care mi(o oferi. ? Dar, ? Yi un ultim comentariu al meu,
situaie. =i(ai spus s# tr#iesc în aşa fel înc&t s# elimin posibile viitoare regrete ? şi e'act asta încerc sa fac.
=arshal avea o or# l iber# şi st#tea pe balconul lui, admir&ndu(şi p#duricea de bonsai> nou# arari frumoşi minusculi, cu frunzele staco$ii care începeau s#(şi deschid# învelişul mugurilor. La sf&rşitul s#pt#m&nii trecute îi mutase în alte ghivece. împung&ndu(i uşurel cu

un beigaş, cur#ase #r&na de pe r#d#cinile fiec#rui copac, şi apoi îi pusese într(un vas mare de ceramic# albastr#, în stil tradiional> dou# grupuri inegale de şase şi respectiv trei copaci, separate de un minuscul bolovan gri(rozaliu importat din aponia. =arshal a observat c# unui dintre copacii din grupul mai mare începea s# devieze, şi în c&teva luni avea sa invadeze spaiul vecinului lui. A t#iat o bucat# de s&rm# de cupru de optsprezece centimetri, a înf&şurat(o cu gri$# în $urul trunchiului copacului înd#r#tnic şi l(a împins cu ging#şie în poziie vertical#. + dat# la c&teva zile el urma s# îndoaie s&rma puin c&te puin, şi apoi, dup# cinci sau şase luni, avea s# o scoat#, înainte ca ea s# lase urme pe trunchiul sensibilului arar. A, s(a g&ndit el, dac# psihoterapia ar fi la fel de simpl#. în mod normal, ar fi apelat la talentul de gr#dinar al soiei sale pentru a îndrepta poziia ararului neascult#tor, dar el şi 2hirle@ se certaser# foarte tare în Keeend şi, de trei zile, nu vorbeau unul cu cel#lalt. Acest ultim episod era doar un simptom ai distanei dintre ei, care creştea de ani de zile. Cotul începuse, credea =arshal, cu mai muli ani în urma, c&nd 2hirle@ se înscrisese la primul ei curs de iebana. H#cuse o pasiune pentru aceast# art# şi manifestase un talent deosebit pentru ea. 4u c# =arshal ar fi putut s# aprecieze asta ? el nu ştia pe atunci nimic despre iebana şi continua s# nu ştie nimic ?, dar nu putea ignora premiile şi panglicile care umpleau o camer# întreag# şi pe care le c&ştigase la concursuri. 1mediat, 2hirle@ şî(a organizat întreaga via# în $urul artei iebana. /ercul ei de prieteni consta e'clusiv din colegi împ#timii de iebana, I78 iar cu =arshal a început s# discute din ce în ce mai puin. /a lucrurile s# fie şi mai rele, maestrul ei de iebana, în v&rst# de optzeci de ani, c#ruia îi era devotat# ca o sclavi, a încura$at(o s# înceap# ore de meditaie budist# Eipassnia, ceea ce i(a ocupat o parte şi mai mare din timp. /u trei ani în ur mi, =arshal îşi f#cuse at&t de multe gri$i din pricina impactului pe care iebana şi Eipassnia Ndespre care =arshal a decis s# r#m&n#, de asemenea, neinformatO îl aveau asupra c#sniciei lor, înc&t a rugat(o pe 2hirle@ s# se înscrie la studii postuniversitare, la Hacultatea de sihologie /linic#. 2pera c#, dac# ar fi lucrat în acelaşi domeniu, s(ar fi apropiat mai mult unul de cel#lalt. =ai spera şi c#, odat# ce 2hirle@ ar fi f#cut parte din breasla lui, ar fi reuşit s#(i aprecieze m#iestria profesional#. Yi atunci n(ar fi trecut mult# vreme, şi el i(ar fi putut trimite pacieni, iar ideea unui al doilea venit îi sur&dea. Dar lucrurile nu preocup#ri merseser# aşa îşi dorise. 2hirle@ s(a înscris la facultate, îns#petrecut n(a renunat la celelalte ale cum ei. Acum, studiile ei postuniversitare, plus timpul cu preg#tirea şi culegerea fiorilor sau în meditaie, la /entrul Ven, nu îi mai l#sau practic nici un strop de timp pentru =arshal. 1ar cu tr ei zile în urm#, îl distrusese c&nd îl anunase c# disertaia ei de doctorat, aflat# în faza final#, era un studiu al eficacit#ii ocupaiei iebana în gestionarea atacurilor de panic#, ? erfect, îi spusese el. < cei mai bun spri$in pe care mi(; puteai da pentru candidatura mea la preşedinia 1nstitutului de sihanaliz# ( o soie e'centric#, ce face o terapie e'centric#, prin aran$amente floraleX 2t#teau foarte puin de vorb#. 2hirle@ venea acas# doar s# doarm# ? şi dormeau în camere diferite. Eiaa lor se'ual# era ine'istent# de luni de zile. 1ar acum 2hirle@ intrase în grev# şi la buc#t#rie. în fiecare sear#, pe =arshal îl înt&mpina pe mas# doar c&te un nou aran$ament floral. îngri$irea micului p&lc de arari îi furniza liniştea de care avea at&ta nevoie. <'ista ceva profund alin#tor în aciunea de a înf#şur# ararul în s&rma de cupru. l#cut... Da, bonsaîi erau o diversiune pl#cut#. Dar nu un mod de via#. 2hirle@ trebuia s# e'agereze totul, s# fac# dîn flori scopul vieii ei. 4(avea simul m#surii. 3a chiar îi propusese s# introduc# îngri$irea bons ailor în practica

lui de terapie pe termen lung. /e t&mpenieX =arshal a t#iat c&teva ramuri de ienup#r 2$

care creşteau în $os şi a udat toi copacii. 4u trecea printr(o perioad# prea bun#. 4u numai ca era sup#rat pe 2birle@, mai era dezam#git şi de
terapeuii şi mecanicii vor oferi o poli# comun# de garanie pe cinci ani pentru fr&ne şi controlul impulsurilor, sistemele de contact şi încredere în sine, lubrifiere automat# şi mecanisme de autoungere, direcie şi control ai st#rilor de spirit, tob# de eşapament)sisteme de evacuare şi calm gastro(intestinal, integritatea schimb#torului de viteze şi poten# priapic#. Articolul lui 3ooert NG<4R% H+RD Y1 21=U4D HR
2hell@ =erriman îi d#duse mai multe telefoane agresive, în care susinea c# metodele e'travagante ale dr. &nde î(au d#unat şi c# în cur&nd va intenta proces institutului, dac# preteniile 1ui la desp#gubiri financiare nu(i vor fi satisf#cute imediat. ? /e dracu se înt&mpl# acolo! a întrebat dr. 2underland. Coat# ara r&de de noi. 1ar#şiX acienii aduc volume cu %scul!.n(u3l-e Pro5ac 1a şedinele de analiz#. /ompaniile farmaceutice, neurochi( miştii, comportamentaliştii şi criticii ca effre@ =asson sap# cu pica( merul în fundaia noastr#. rocese din cauza amintirilor recuperate sau induse ne sufl# în ceafa. Hir(ar a naibii, nu de asta ? 4U, repet ( , nu de asta are nevoie comunitatea psihanalitic#X în numele cui ai publicat anunul #la! =arshal i(a e'plicat calm cu ce fel de problem# se confrunta institutul şi necesitatea aciunii de chemare pentru reparaii gratuite. 2$"

? 2unt m&hnit c# n(ai fost informat despre aceste evenimente, domnule doctor 2underland, a ad#ugat =arshal. /&nd o s# aflai toate detaliile, sunt sigur c# o s# apreciai logica din spatele aciunilor noastre. =ai mult, am respectat protocolul cuvenit. A doua zi dup# vot, am cerut i confirmarea lui Ra@ Tellington, secretarul Asociaiei 1nternaionale. ? Tellington! Cocmai am aflat ca îşi mut# cabinetul şi clinica în /aliforniaX Acum încep s# îneleg logica. Logica spanacului şi a salatei din sudul /aliforniei. Cot dezastrul #sta a fost regizat de la Goll@Kood. ? 2an Hrancisco, domnule doctor 2underland, se afl# în nordul /aliforniei, la şase sute de ilometri nord de Goll@Kood ( cam aceeaşi distan# ca între 3oston şi Tashington. 4oi nu suntem în sudul /aliforniei. /redei(m# c&nd spun c# la baza aciunilor noastre se afl# logica nordic#. ? Logica nordic#! RahatX De ce nu te(a informat logica ta nordic# asupra faptului c# dr. &nde are şaptezeci şi patru de ani şi e pe moarte din cauza unui cancer pulmonar! Ytiu c# v# d# b#t#i de cap, dar c&t de mult mai poate tr#i! Un an! Doi ani! Cu eşti administratorul r#zorului de s#m&n# al psihanalizei> dac# ai mai fi avut puina r#bdare sau puin# st#p&nire de sine, natura i(ar fi plivit gr#dina de buruieni. 3ine, gata cu astaX a continuat dr. 2underland. Haptul e consumat. Acum m# preocup# viitorulM am de luat rapid o decizie şi vreau p#rerea ta. 2hell@ =erriman #sta amenin# ci ne d# în $udecat#. Erea s# renune în schimbul a şaptezeci de mii de doiari. Avocaii noştri cred ca o s# accepte $um#tate din sum#. 3ineîneles, ne e team# c# va crea un precedent. /e crezi! /&t de serioas# e ameninarea lui! Yaptezeci şi cinci de mii#ştia de dolari o s#(l fac# pe domnul renune! Yides#mii nusau maitreizeci aib# pretenii! 3anii i(ar cump#ra t#cerea! /&t de=erriman discret e s# domnul =erriman #sta al t#u! =arshal a r#spuns repede, cu vocea lui plin# de încredere în sineM ? 2fatul meu este s# nu facei nimic, domnule doctor 2under( land. L#sai lucrurile în seama mea. utei s# va bizuii pe faptul c# o s# m# ocup de aceast# chestiune în mod eficient. Ameninarea e nefondat#, v# asigur. +mul blufeaz#. 1ar în ceea ce priveşte întrebarea dac# banii i(ar cump#ra discreia, nici o şans#. 4ici s# nu v# g&ndiri ( are o tendin# accentuat# spre sociopatie. Crebuie s# ne meninem pe poziie. 2$#

Abia mai t&rziu în dup#(amiaza aceea, în timp ce îl invita pe 2hell@ în cabinet, =arshal şi( a dat seama c# f#cuse o greşeal# strig#toare la cer> pentru prima oar# în cariera lui profesional#, violase confidenialitatea pacient(terapeut. 1ntrase în panic# atunci c&nd vorbise la telefon cu 2underland. /um a putut face acel comentariu despre sociopatie! 4(ar fi trebuit sa(i spun# lui 2underland nimic despre domnul =erriman. + luase razna. Daca ar fi aflat domnul =erriman, ori l(ar fi dat în $udecat# pentru malpra'is, ori, dac# i s(ar fi povestit despre indecizia Asociaiei 1nternaionale, şi(ar fi m#rit preteniile la desp#gubiri financiare. 2ituaia avea şanse din ce în ce mai mari s# devin# o

mare catastrofa. 4u e'ista dec&t o singur# soluie inteligent#, a decis =arshal> s#(i dea telefon doctorului 2underland c&t mai cur&nd cu putin# şi s#(şi recunoasc# indiscreia ( o sc#pare de moment, de îneles, determinat# de un conflict de loialitate> dorina de a le fi de folos şi Asociaiei 1nternaionale, şi pacientului s#u. /u siguran# c# dr. 2underland ar înelege şi, din consideraie pentru el, n(ar pomeni nim#nui de remarcile referitoare la pacientul 1ui. 3ineîneles, nimic din toate astea nu i(ar fi putut salva reputaia în cercurile psihanalitice naionale sau internaionale, dar =arshal nu(şi mai permitea s# se preocupe de imaginea sau de viitorul s#uM elul 1ui era acum repararea stric#ciunilor. 2hell@ a intrat în cabinet şi a z#bovit l&ng# sculptura luî =usler mai mult dec&t de obicei. ? îmi place globul #la portocaliu, doctore. Dac# v# bate vreodat# g&ndul s#(l vindei, anunai(m#. L(aş pip#i şi m(aş calma înainte de fiecare $oc important. 2hell@ a plon$at pe scaunul lui. #i, domnule doctor, m# simt ceva mai bine. 1nterpret#rile dumneavoastr# m(au a$utat. H#r# îndoial#, $oc mai bine tenis. =(am dezl#nuit ca naiba la al doilea serviciu. Till@ şi cu mine ne(am antrenat trei, patru ore pe zî şi cred c# am mari şanse s# c&ştig turneul La /osta de s#pt#m&na viitoare. Deci partea asta e bun#. Dar înc# mai am de tras cu alte chestii. La asta mai vreau s# lucrez, ?Alte chestii! a întrebat =aishal, deşi ştia prea bine ce alte chestii. ? Ytii dumneavoastr#. /hestiile la care am lucrat ultima oar#. 1ndiciile. Erei s# mai încerc#m o dat#! 2# v# împrosp#tez memoria! I77 3ancnota de zece dolari... Dumneavoastr# ghicii de cinci ori, eu de cinci ori, ? 4u. 4u. 4u(i necesar. Am priceput... E(ai e'plicat limpede punctul de vedere. Dar ai spus c# la sf&rşitul ultimei şedine v(au venit nişte idei despre cum sa ne continu#m munca. ? Hoarte clare. Uitai planul meu. Cot aşa cum data trecut# v(ai tr#dat prin diverse indicii, şi asta v(a costat patruzeci de dolari, ei bine, sunt convins c# şi eu l e dau partenerilor mei de poer tot felul de indicii. Yi de ce f&c asta! Din cauza stresului, din cauza „terapiei e'travagante" a doctorului &nde ? parc# aşa v(ai e'primat, nu! ? /eva de genul #sta. ? /red c# astea au fost cuvintele dumneavoastr#. ?W =etode e'travagante, cred c# aşa am zis. ? am 3ine, „metode e'travagante." Acelaşitr#deaz# lucru. Din cauza la metodelor e'travagante lui &nde c#p#tat obiceiuri nasoale, care(mi emoiile poer. Aşa cum şi ale dumneavoastr# v(ai dat de gol s#pt#m&na trecut#, şi eu o f&c nasol de tot la poer. 2unt convins ( mai mult ca sigur c# din cauza asta am pierdut #ia patruzeci de miî de dolari intr(un $oc de societate cu prietenii. ? =da, continuai, a spus =arshal, devenind precaut. Deşi era foarte hot#r&t s#(şi împace pacientul în orice privin#, s# termine terapia c&t mai repede şi într(un mod c&t mai mulumitor, începea s# simt# un pericol r eal. ? Yi ce leg#tur# are terapia cu asta! l(a întrebat pe 2hell@. 2per c# nu v# aşteptai s# $oc poer cu dumneavoastr#. 4u sunt cartofor şi, în mod cert, nu sunt un $uc#tor de poer. /um ai putea s# înv#ai ceva $uc&nd poer cu mine! ? 2tai un pic, doctore. /ine a spus c# aş vrea s# $oc poer cu dumneavoastr#! Deşi nu neg c# mi(a trecut prin cap. 4u, ce vreau în situaia de fat# e s# m# privii în timp ce $oc poer în realitate, cu mize mari şi tensiunea aferent#, şi s# v# folosii talentul de observator pentru a identifica ce f&c de(mi tr#dez c#rile din m&na, pier( z&ndu(mi astfel banii. ? Erei s# vin la un $oc de poer şi s# v# urm#resc în timp ce $ucai! =arshal s(a simit uşurat. +ric&t de bizar# ; se p#rea cererea, nu era at&t de r#u pe c&t se aşteptase cu c&teva minute în urm#. 1n clipa de f&# ar onora orice rug#minte care i l(ar lua pe dr. 2under(

land de pe cap şi l(ar da afar# definitiv pe 2hell@ din cabinetul lui. 2$9

? lumii! 2# venii la un $oc cu b#ieii! =am#, asta ar fi ceva ( s# apar la masa de $oc însoit de terapeutX 2hell@ şi(a tras o palm# peste genunchi şi a izbucnit în hohote de r&s. A, mam#... minunat... doctore, asta ar fi o chestie de pomin#. Dumneavoastr# şi cu mine ? eu, s#(mî aduc terapeutul, cu tot cu canapeaua lui, la masa de $oc... b#ieii ar vorbi despre asta tot mileniul viitor. ? =# bucur c# vi se pare at&t de amuzam, domnule =erriman. 4u sunt sigur c# îneleg. oate c# ar tr ebui s#(mi e'plicai> care(i planul dumneavoastr#! ? <'ist# o singur# soluie. Crebuie s# venii cu mine 1a un cazino, unde se $oaca poer profesionist, şi s# m# observai în timp ce $oc. 4imeni n(o s# ştie cine suntem. + s# mergem incognito. ? Erei s# merg cu dumneavoastr# la Las Eegas! 2#(mî anulez celelalte program#ri! ? Uau, doctore. 1ar ai început. Ast#zi sun!e*i iritabil. < prima oar# c&nd v# v#d aşa. /ine a spus ceva despre Las Eegas sau anularea a ceva sau a cuiva! < simplu. La dou#zeci de minute de aici spre sud, chiar l&ng# autostrada care duce la aeroport, e'ist# un local de prim# m&n# unde se $oac# poer şi care se numeşte Avocado oe s. ? /e v# rog ? şi asta(i ultima rug#minte a mea ? este s#(mi acordai o sear# din timpul dumneavoastr#. Dou# sau trei ore. Urm#rii tot ce fac la $ocul de poer. La sf&rşitul fiec#rei m&ini v# ar#t c#rile, s# ştii e'act ce am în m&n#. Dumneavoastr# m# observai> cum m# port c&nd am o m&na bun#, c&nd blufez, c&nd trag o anumita carte încerc&nd s# obin o chint# sau o culoare, c&nd sunt servit şi nu(mi pas# ce c#ri sunt întoarse pe mas#. +bservai totul> m&inile mele, gesturile, e'presiile faciale, ochii, cum m# $oc cu $etoanele, c&nd m# trag de ureche, c&nd m# scarpin la oua, c&nd m# scobesc în nas, tuşesc, înghit ( tot ce fac. ? Yi ai spus „ultima rug#minte"! a întrebat =arshal. ? DaX =isiunea dumneavoastr# va lua sf&rşit. Restul depinde numai de mine ( s# rein ceea ce(mi spunei, s# studiez şi apoi s# m# folosesc de asta pe viitor. Dumneavoastr# v( aî terminat treaba dup# Avocado oeZs. 1n felul acesta ai face tot ce se poate aştepta din partea unui terapeut. ? Yi... ##... putem face un contract în care s# fie stipulat# înelegerea noastr#! Rotiele lui =arshal se înv&rteau. + scrisoare oficiala 290

prin care 2hell@ s#(şi e'prime satisfacia ar putea fi salvarea lui. 1(ar trimite(o imediat prin fa' lui 2underland. ? Adic# un soi de scrisoare semnat#, în care s# spun c# tratamentul a avut succes! ? /eva de genul #sta, ceva foarte informai, doar între dumneavoastr# şi mine, ceva în care s# scrie c# v(am tratat cu succes, c# nu mai avei nici un simptom, a zis =arshal. 2hell@ a ezitat, şi rotiele lui se înv&rteau. ? Aş putea fi de acord cu asta, doctore, în schimbul unei scrisori de la dumneavoastr#, în care s# v# e'primai satisfacia fa# de progresele mele. 2(ar putea dovedi folositoare în a oblo$i c&teva r#ni maritale. ? +S, dai(mî voie s# recapitulez, a zis =arshal. =# duc la Avocado oes, stau acolo dou# ore şi v# observ în timp ce $ucai. Apoi facem schimb de scrisori şi ne(am încheiat socotelile. De acord! 3atem palma! =arshal a întins m&na. ? robabil vreo dou# ore şi $um#tate ? am nevoie de puin timp, si v# preg#tesc înainte de $oc, şi de c&teva minute dup# $oc, s#(mi facei instructa$ul. ? 3ine. Atunci dou# ore şi $um#tate. /ei doi b#rbai şi(au str&ns m&inile. ? Yi acum, a întrebat =arshal, la ce or# ne înt&lnim la Avocado oes!

? 1n seara asta! La ora opt! =&ine plec pentru o s#pt#m&n# la La /osta, cu Till@. ? 4u pot în seara asta. Am un curs de predat. ? 4asol, eram ner#bd#tor s# începem. 4u putei fenta cursul! ? 4ici nu intr# în discuie. Am promis. ? +S. Gaî s# vedem, m# întorc peste o s#pt#m&n#. /e spunei de vineri într(o s#pt#m&n# ( la ora opt, la Avocado oes! 4e înt&lnim la restaurantul de acolo! =arshal a încuviinat din cap. Dup# plecarea lui 2hell@, s(a pr#buşit pe scaun şi a simit cum îl inund# un val de uşurare. UluitorX /um de se înt&mplase una ca asta! s(a întrebat el.
? Am uitat s# v# spun ceva, doctore. Regulile nu permit s# stai şi s# observai $ocul de poer de la Avocado oes. Ea trebui si participai al#turi de mine. Uitai, v(am adus o carte. 2hell@ i(a înm&nat lui =arshal un volum din Te9as Hol(Ae' # s!ilul !e9an) ? Hloare la ureche, doctore, a spus 2hell@ ca replic# la e'presia de oroare de pe chipul lui =arshal. Un $oc simplu. Dou# cu fera în $os şi cinci c#ri la deschidere. 1n carte este e'plicat totul. E# spun tot ce e nevoie s# ştii s#pt#m&na viitoare, înainte de a $uca. E# retragei 1a fiecare m&n# ? pierdei doar deschiderea. 4u(i cine ştie ce. ? Eorbii serios! Crebuie s# $oc! ? Ytii ce, doctore, v# a$ut s# v# acoperii pierderile. 1ar dac# avei o m&n# tare, r#m&nei în $oc şi mizai şi v# putei p#stra c&ştigul. /itii mai înt&i cartea, şi o s# v# e'plic mai multe c&nd ne vedem. < o afacere bun# pentru dumneavoastr#, =arshal l(a urm#rit pe 2hell@ cu privirea în timp ce acesta ieşea agale din cabinetul lui, m&ng&ind în treac#t globul portocaliu.  a,acere /un+ îşi zice ei. &o'nule Merri'an o a,acere /un+ "a ,i c.n( o s. "+ "+( -e !ine :i a,acerile !ale /une -en!ru ul!i'a oar+) Nou/'pre,ece

2#pt#m&ni întregi,
prea bolnav ca s# mai ias# din cas#, i(a e'plicat ea, şi, întruc&t apartamentul lor din 2an Hrancisco avea puin spaiu de depozitare, ea renuna la cea mai mare parte a hainelor lui elegante. un model $aponez cu flori mici şi lucioase, de culoare închis#, aran$ate în straturi în $urul unei inflorescene îndr#znee, irizate, de un verde ca cel al p#durii, puse în centru.
nepotrivit. Vilele /arol@n erau, de asemenea, şi zilele hainelor noi. Ast#zi purta o vest# şi pantaloni noi, pe care li cump#rase la reducerile anuale de la Tiles 3ashford. Eesta din in be$(deschis îi venea superb peste c#maşa roz, cu nasturi de sus p&n# $os, şi cu pantalonii cadrilai maro. oate, se g&ndea el, vesta ar fi ar#tat mai bine f#r# sacou. + s#(şi lase sacoul pe sp#tarul scaunului şi o s# poarte doar c#maşa, vesta şi cravata. mersul ei graios c&nd intra în cabinet, felul în care îşi muta scaunul mai aproape de al lui înainte de a se aşeza, f&s&itul se'@ al ciorapilor ei cu porr$artier c&nd îşi punea un picior peste cel#lalt. îi pl#cea la nebunie primul moment în care se uitau unul în ochii celuilalt, înainte de a începe şedina. Yi, cel mai mult, îi pl#cea cum îl adora, cum îşi descria fanteziile masturbatorii cu el ? fantezii care deveneau din. ce în ce mai grafice, din ce în ce mai evocatoare, din ce în ce mai captivante. Yedina nu p#rea niciodat# suficient de lung#, iar c&nd cele cincizeci de minute se scurgeau,
/arol@n> inteligena ei ager#, pasiunea, focul din privire, mersul s#ltat şi corpul ml#dios, ciorapii lucioşi cu model şi port$artier, dezinvoltura şi candoarea ei absolut# c&nd discuta despre se' ( dorinele ei, masturbarea, c&te o noapte petrecut# cu vreun b#rbat pe care nu(1 mai vedea dup# aceea. 1i pl#cea şi vulnerabilitatea ei. Deşi în aparen# era o persoan# dur# şi impulsivi Nprobabil un lucru necesar şi încura$at în munca ei din sala de $udecat#O, nu se d#dea în l#turi dac# primea o invitaie plin# de tact, s# p#trund# şi în zonele dureroase. De pild#, temerea de a(i transmite fiicei sale dispreul ei fa# de b#rbai, faptul c# tat#l ei o p#r#sise c&nd era mic#, suferina mamei sale, disperarea şi captivitatea într(o c#snicie cu un b#rbat pe care îl detesta. în ciuda atraciei se'uale fa# de /arol@n, „+ via# at&t de scurt#", şî a izbucnit în lacrimi,
? nu afirmase Hreud, cu un secol în urma, c# n(ar fi fost nevoie de tabuuri dac# aciunile interzise n(ar fi fost at&t de ispititoare! îns# faptul c# înelegea raional sursa e'citaiei lui nu izbutea s# micşoreze fora de atracie a fanteziilor.
generaii întregi, şi ali terapeui se luptau cu dilema asta. =uli declaraser#, aşa cum şi
relaie lipsit# de pasiune, dar satisf#c#toare din punct de vedere se'ual, 1deea consimirii inconştiente îl mlbura pe 2e@mour CrotterX /u c&t se g&ndea mai mult la 2e@mour ? la truf ia, la m&ndria lui c# era considerat „ultima şans# a pacientului", la convingerea 1ui c#, dac# îşi punea în minte, putea s# vindece orice pacient (, cu at&t îi devenea mai limpede ce se înt&mplase între el şi 3elle. 29"

mai înt&i, critici, apoi indignare fa# de abaterea de la tehnica tradiional# şi, în final, ar insista cu înd&r$ire s# pun# punct terapiei cu pacienta şi s# se întoarc# la analiza propriei persoane. în plus, =arshal ieşise din peisa$. 2#pt#m&na trecuta, ess luase lecii de iebana, iar ea era o maestr# vestit# în şcoala 2ogetsu, cea mai inovatoare dintre tradiiile i ebana. + v#zuse de dou# ori p&n# atunci, la competiii de aran$amente florale. /e s# fac# ess! Deşi analistul s#u era un b#rbat formal şi distant, fa# de care nu simea prea mult# afeciune, era totuşi competent, politicos şi îl a$utase at&t de mult, înc&t lui ess nu(i prea venea s#(l r #neasc# dezv#luindu(i adev#rul dureros despre soia lui. îns#, pe de alt# parte, cum ar fi putut s#(şi continue şedinele de analiz# in&nd pentru el un asemenea secret! 4u a g#sit dec& t o singur# s#(şi termine analiza sub prete'tul c# nu mai putea sub nici un chip s#(şi respecte orelesoluie> programate. ess ştia c# înc# mai are nevoie de terapie şi, la r ecomandarea surorii lui, medic psiholog, a început s# lucreze cu fusese e'matriculat din facultate, f#cuse surf doi ani, f#cuse abuz de alcool şi cocain#. Dup# destr#marea dureroas# a unei c#snicii de cinci ani, rec#p#tase încet(încet controlul asupra 29#

propriei vieri. =ai înt&i, se supusese unei lungi perioade de spitalizare şi unui program de recuperare ambulatorie pentru abuzul de droguri, apoi se specializase în design de gr#dini, o profesie pe care şi(o alesese singur, urmase doi ani de terapie cu =arshal şi un regim riguros de alerg#ri şi e'erciii sportive. în primele şase luni cu
sigur va insista s# analizeze motivele unei hot#r&ri at&t de bruşte de a(şi încheia colaborarea. H#r# îndoial# c# avea sa întrebe de ce luase decizia asta tocmai acum. 1ar în ce priveşte dorina lui patetic# de a practica psihoterapia pe cont propriu, =arshal i(ar t#ia într(o clipit# creanga de sub picioare. Ar sugera c# asta era înc# o dovada a iconoclasmului s#u $uvenil. 3a poate i(ar spune şi c# impetuozitatea asta a 1 ui sugera faptul c# îi lipseau maturitatea şi dorina de autocunoaştere, at&t de necesare pentru a fi membru al 1nstitutului de sihanaliz#. în mod ciudat, =arshal n(a f#cut nimic din toate astea. #r&nd obosit şi distrat, i( a r#spuns în doi peri> ? Da, poate ca a venit vremea. +ric&nd putem relua colaborarea în viitor. 4oroc,
Dar pe „avem o relaie autentic#, îmi iubesc pacienta, are nevoie de atingeri, eşti suficient de fle'ibil înc&t s#(i oferi şi apropierea fizic# de care are nevoie pentru a coopera în cadrul terapiei]. /red ca o cam iei raznaX /red c# o s(o încurci r#u de tot. Uite, m# cunoşti ( i( am ridiculizat pe freudienii ortodocşi înc# de c&nd m(am apucat de profesia asta, nu! /e femeie, dintre cele pe care le cunoşti

tu, îi iubeşte necondiionat fiecare molecul# din corp! Crei încerc#riX ? +f, nu, aul. Doar nu a$ungi iar la povestea cu mama. 4(am negat niciodat# faptul c# am avut o mam# bun#. =(a educat foarte 299

bine în primii doi ani de via#. Am c#p#tat mult# încredere în ceilali ( de aici vine probabil şi dorina mea promiscu# s# m# dezv#lui în cadrul terapiei. Dar n(a ştiut cum s# se poarte c&nd am început s# fiu pe picioarele mele. 4iciodat#, nici m#car în clipa morii, nu m(a putut ierta pentru c# am p#r#sit(o. Deci care(i ideea ta! /# la începutul vieii am fost condiionat aidoma unui pui de r#uşc# şi c# de arunci mi(am c#utat o mam#(ra# care s#(i semene! /hiar şi aşa, a continuat
?W Dac# aş fi convins, nu ce(aş cic#li. < ceva ce nu pot înelege în leg#tur# cu femeia asta. 2# se tot dea la tine şedina de şedin#. /hiar şi dup# ce îi vorbeşti limpede şi decis despre limite. 2au asta(i impresia ta. Acum, eu nu pun la îndoial# faptul c# ar#i superb ( cine i(ar rezista v#z&ndu(i curuleui #la dr#gu! Dar se mai înt&mpl# cevaM sunt convins c# tu o încura$ezi în mod inconştient... vrei sfatul meu,
celelalte întreb#ri a bifat „nu. Apoi &e ce> Func*ionea5+ ,ace -ar!e (in -roces) S+ renun*e la sinceri!a!e ,a*+ (e -acien*i> Nicio(a!+6 %(e"+raul '3a /+ga! 0n as!a :i !o! a(e"+rul o s+ '+ scoa!+6 Dou/,eci

Eineri dup#(amiaz#, înainte de a încuia uşa cabinetului, =arshal a m&ng&iat cu privirea obiectele pe care le iubea. Cotul era la locul lui> vitrina lucioas# din lemn de trandafir care coninea paharele de 8:; sherr@ cu piciorul r#sucit, sculpturile din sticli, Muchia auri!+ a !i'-ului) Yi totuşi, nimic nu reuşea s#(l binedispun# sau s#(i micşoreze nodul din g&t. închiz&nd uşa, s(a oprit şi a încercat s#(şi analizeze neliniştea. 4u era cauzat# doar de înt&lnirea programat# peste trei ore cu 2hell@, la Avocado oes, deşi Dumnezeu ştie c# asta îl îngri$ora destul. 4u, era cu totul alta chestiune> Adriana. 4ici la începutul s#pt#m&nii nu venise la înt&lnire, şi nu telefonase s(o anuleze. =arshal era descump#nit. ur şi simplu nu pricepeaM o femeie cu educaie aleas# şi reputaie des#v&rşit# nu se poarta aşa. =arshal s(a pl#tit cu înc# dou# sute de dolari din banii pe care i(i d#duse eter, de data asta f#r# prea multe ezit#ri. 1(a telefonat imediat Adrianei şi i(a l#sat un mesa$ în care o ruga s#(l contacteze c&t mai cur&nd cu putin#. oate c# f#cuse o greşeal# strategic# accept&nd s(o trateze chiar şi în cadrul unei terapii de scurt# durat#. oate ca ea avea mai multe rezerve fa# de c#snicie dec&t recunoscuse în faa lui eter şi poate c# îi era $en# s# discute despre ele. 1n fond, el fusese terapeutul 1ui eter, fusese pl#tit de eter, şi acum era partenerul de afaceri al 1 ui eter. Da, cu c&t se g&ndea mai mult, cu at&t se îndoia mai tare c# procedase corect. <'act asta, şi(a spus în sinea lui, e problema cu înc#lcarea regulilor ( panta alunecoas#, o alunecare o provoac# pe alta. Crecuser# trei zile de c&nd o sunase pe Adriana, şi înc# nu primise r#spuns. 4u ît st#tea în obicei s# îi telefoneze de dou# ori unui pacient, dar =arshal a descuiat uşa, s(a întors în cabinet şi i(a format din nou num#rul. De data asta i s(a spus c# linia fusese deconectat#X /ompania telefonic# nu putea s&(i dea mai multe informaii, în timp ce =arshal conducea spre cas#, se g&ndea la dou# e'plicaii diametral opuse. +ri Adriana eter,de(a probabil de tat#l certatcuîngrozitor, ea îşi dorea s# nu de mai aib# şinimic face cuprovocai un terapeut care ei, ares(au o relaie eter, oriiar Adriana se s#turase tat#l ei şi, dintr(un impuls, s(a urcat în avion pentru a se duce la eter, în Viirich ( în ultima şedin# ea a f#cut o aluzie la faptul c# i se p#rea dificil s# r#m&n# departe de eter. Dar nici una dintre ipotezele astea nu e'plicau de ce nu îi telefonase. 4u, cu c&t se g&ndea mai mult la asta, cu at&t mai convins devenea c# era vorba despre ceva de r#u augur. 3oal#! =oarte! 2inucidere! Urm#torul lui pas era evident> trebuia s#(1 sune pe eter în ViirichX 8:I =arshal a aruncat o privire ia Role'ul lui, e'act p&n# la milisecund#. 9 p.m. Asta însemna 8 a.m. în Viirich. dac# muncea p&n# t&rziu, f#c&nd practica în spital, dac# asista la unul dintre puinele cursuri de psihologie clinic# pe care le mai avea de f#cut, dac# preda iebana, dac# participa la vreo e'poziie de iebana sau daca e'ersa meditaia la /entrul Ven. =arshal a deschis uşa frigiderului. 4u era nimic în#untru. 2hirle@ înc# nu se reapucase de g#tit. /a de obicei, l#sase un aran$ament floral pentru el pe masa din buc#t#rie. 2ub vaz# era

un bilet în care îi scria c# o s# se întoarc# înainte de ora zece. =arshal a aruncat o privire scurt# aran$amentului> un model care coninea trei cale, dou# albe şi una de culoarea şofranului. Culpinele lungi şi graioase ale unei cale albe şi ale celei de culoarea şofranului se împleteau, fiind separate de o mas# dens# de l#stari roşii de nambia berrîes care veneau dinspre a treia cal#, ce alunecase departe de celelalte şi se apleca periculos de mult peste marginea cr#pat# a vasului de ceramic# de culoarea lev#nicii. De ce q laşa ea oare aran$amentele astea florale! re de o clip#, doar pre de o clip#, lui =arshal i(a dat prin cap c# 2hirle@ folosise cale albe si de culoarea şofranului foarte des în ultima vreme. Dorind parc# s#(i trimit# un mesa$. Dar şi(a alungat imediat g&ndul. Cimpul irosit cu asemenea aiureli efemere îl e'aspera. <'istau at&t de multe moduri mai bune de a(şi petrece timpul. De pild#, s# g#teasc# cina. 2au s# coas# c&iva nasturi la c#m#şile lui. 2au s#( şi termine disertaia care, deşi e'centric#, trebuia s# fie gata înainte de a începe s# încaseze bani de la clieni. 2hirle@ se pricepea de minune sa pretind# drepturi egale, se g&ndea =arshal, dar se pricepea de minune şi s# piard# vremea şi, at&ta timp c&t soul ei era prin prea$m# ca s# pl#teasc# facturile, se mulumea sa am&ne pe termen nedefinit momentul în care s# între în lumea adulilor facturabili.
şi şi(a calculat profitul aciunilor la burs# din acea zi. Apoi, înc# tensionat şi nervos, s(a decis sa fac# e'erciii la 4autilus, şi(a luat geanta cu echipament sportiv şi s(a dus la %=/A. =ai t&rziu, la restaurantul din Avocado oeZs, avea s# şi m#n&nce. 2hell@ fluiera „Cralala(tralaii, tralala(tralali, mama mia, ce frumoas# ziX pe drumul spre Avocado oeZs. Avusese o s#pt#m&n# bestial#. uc&nd tenis e'cepional, îl calificase pe Till@ în turneul de dublu seniori din /alifornia şi avea o şans# şi la campionatul naional. Dar mai erau şi altele, multe altele. Till@, în culmea euforiei, îi f#cuse lui 2hell@ o ofert# care, dintr(o singur# lovitur# rapid#, îi rezolva toate problemele. Till@ şi 2hell@ hot#r&ser# s# mai r#m&n# o zi în sudul /aliforniei, pentru a prinde cursele din Goll@Kood ar ( Till@ avea un cal de doi ani pe nume +maha, care alerga în cursa special# de $uniori din Goll@Kood. Till@ era mort dup# +maha şi dup# $ocheul care(; c#l#rea> de$a pariase o gr#mad# şi îl îndemna şi pe 2hell@ s# fac# la fel. Till@ a pariat primul, pe c&nd 2hell@ a mai z#bovit în spatele clubului, încerc&nd sa g#seasc# un cal performant, pentru un ai doilea pariu.şi /& nd s(a întors Till@, 2hell@ a plecat saşiparieze. Cotuşi, Till@, dup# ce a v#zut calul în bo'# a admirat coapsele negre, musculoase zvelte ale lui +maha, observ&nd, de asemenea, c# favoritul cursei transpira abundent ? „deto'i( f iere (, s( a gr#bit s# revin# în faa ghişeul ui de pariuri. Cocmai mai pariase înc# cinci mii de dolari, c&nd l(a v#zut pe 2hell@ în faa ghi( şeului de dou#zeci de dolari. ? /e(i, 2hell@! =ergem împreun# la curse de zece ani, şi nu re(am v#zut niciodat# dec&t în faa ghişeului de o suta de dolari. Adic# eu garantez cu mama mea, cu fiica mea, cu t&rf# mea pentru calul #sta, iar tu eşti la ghişeul de dou#zeci de dolari! ? #i... a roşit 2hell@. Hac economii... ştii tu... de dragul armoniei con$ugale... str&ng puin cureaua... piaa locurilor de munc# e nasoal#... bineîneles, o mulime de oferte, dar aştept ceva potrivit... ştii, banii sunt doar o mic# problem# ( trebuie sa simt c# nu m# irosesc. /a s# fiu sincer, Till@, am o problem# cu 4orma... furioas#, foarte ,urioas+ din cauza $ocurilor mele de noroc, mai ales acum, c&nd ea aduce banuZ în cas#. Am avut o ceart# nasoal# s#pt#m&na trecut#. Ytii, venitul meu a fost tot timpul venitul familiei... banii ei sunt banii ei) Ytii cum m&r&ie şi se v#ic#resc gagicile c# n(au şanse 30

egale, dar, imediat cum le obin, nu se mai dau deloc în v&nt dup# r#spunderea care decurge din asta.

Tiil@ şi(a tras o palm# peste frunte. ? Din cauza as!a n(ai fost la ultimele dou# $ocuriX Rahat, 2hell@, probabil c# sunt orb ca curuZ de nu m(am prins ? uau, stai, stai, au plecatX Uît#(te la +mahaX Uit#(te 1a calul #la meseriaş cum zboar#X 4um#rul cinci, =c/aron, cu $acheta şi p#l#ria aia galben#, + s# r#m&n# cu plutonul pe partea dinspre e'terior p&n# la st&lpul care marcheaz# trei sferturi din traseu, şi apoi o s# bage în alt# vitez# calul #laX am nevoie de un agent de v&nz#ri. Ytiu c# tu nu te(ai ocupat niciodat# de imobiliare, dar mai ştiu şi c# eşti un agent de v&nz#ri nemaipomenit. Acum c&iva ani, c&nd mi(ai v&ndut un iaht de un milion de dolari, m( ai îmbrobodit at&t de tare, înc&t am plecat de la e'poziie crez&nd c# mi(ai f#cut un serviciu. învei repede şi îmi inspiri ceva ce nimeni altul nu poate copia de la tine> încredere. încredere total#. Am încredere în tine mie(n suta. oc poer cu tine de cincisprezece ani ? şi ştii aiureala aia pe care o spunem cu 30!

toii c#, dac# nu se mai poate circula pe şosele din cauza vreunui cutremur, noi tot o s# $uc#m poer, prin telefon! 2hell@ a încuviinat din cap. ? din lume #i, ştii ce!am4u(i o aiureal#X o cred ( probabil singurul grup de poerişti care putea face asta.
Till@ s(a oferit bucuros s#(l finaneze cu patruzeci de mii ( un împrumut pe zece ani, care s# se poat# prelungi, f#r# dob&nd#, şi de care 4orma sa nu ştie. 2hell@ a ezitat. ? Gai s#(i spunem o prim# de instalare, a spus Till@. ? #i... a şov#it 2hell@. Till@ a îneles şi a g#sit instantaneu un mod mai bun de a(i oferi banii f#r# a compromite relaia dintre ei. ? Uite o sugestie mai bun#, 2hell@. Gai s# t#iem zece mii din salariul t#u oficial, salariul de care o s# ştie 4orma, şi î i dau un avans de 30"

patruzeci de mii ( ascuns într(un cont offshore din 3ahamas ?, iar aşa o sa fim chit în patru ani. /omisioanele oricum o s# fie mai mari dec&t salariul. Yi astfel şi(a obinut 2hell@ banii pentru $ocuri. Yi o slu$b#. Yi o invitaie permanent# la poer. 1ar acum nici m#car 4orma nu mai putea nega avanta$ele micului $oc de societate pe care îl practica. /e zi, s(a g&ndit 2hell@( dup# discuia lor, pe c&nd st#tea la o coad# lung# pentru a(şi încasa biletul c&ştig#tor de dou#zeci de dolari. + zi aproape perfect#. Doar o singur# pat#> ce bine ar fi fost dac# discuia asta ar fi avut loc s#pt#m&na trecut#X 2au ieri. 2au chiar azi(diminea#X %: ,i s!a! la coa(a (e o su!+ (e (olari cu un 'or'an (e /ile!e) O-!5eci la o-!6 Fir3ar a (racu ce cal6 =arshal a a$uns devreme la Avocado $oeZs, un cazino mare şi ip#tor, luminat de neoane, cu o maşin# decapotabil# roşie, =azda =iata, e'pus# chiar l&ng# intrarea principal# ( un premiu promo( ional care urma s# fie oferit luna urm#toare, i(a e'plicat portarul. Dup# ce s(a afundat zece sau cincisprezece paşi într(un nor dens de fum de igar#, a aruncat o privire rapid# în $ur, apoi s(a retras imediat şi s(a întors la maşin#. ar fi atras şi mai puin atenia asupra lui dac# s(ar fi schimbat cu totul. Aşa c# şi(a înc#lat adidaşii de baschet şi s(a chinuit s#(şi t rag# pe el pantalonii trening , ascunz&nd u(şiînchipul de cele dou# lui. femei care parcaser# într(un loc din apropiere şidecare au fluierat privind interiorul maşinii =arshal a aşteptat p&n# c&nd acestea au plecat, a mai tras o ultim# gur# de aer curat în piept şi apoi s(a afundat iar#şi în Avocado oeZs. 1mensul salon principal era împ#rit în dou# s#li de $oc, una pentru 30#

poer occidental, şi cealalt# pentru $ocuri asiatice. 2alonul occidental coninea cincisprezece mese cu pluş verde, de forma unei potcoave, fiecare fiind luminat# de c&te o lustr# care at&rna din tavan, imitaie de Ciffan@. =esele erau încon$urate de zece scaune pentru $uc#tori şi unul în mi$loc, pentru dealer. Automate de /oca(/ola umpleau trei coluri ale salonului, iar al patrulea coninea un mare distribuitor automat de p#puşi ieftine şi animale din pluş. 1n schimbul a patru monede de dou#zeci şi cinci de ceni puteai s#(i cumperi privilegiul de a manevra un cleşte mare, în încercarea de a apuca unul dintre premii. Din copil#rie, de c&nd se plimba pe faleza din Atlantic /it@, nu mai v#zuse aşa ceva. La toate cele cincisprezece mese se $uca acelaşi lucru> Ce'as Gold Z
primea dou# c#ri cu faa în $os. Apoi cinci c#ri comune erau împ#rite cu faa în sus, primele trei o dat# N„flopul"O, iar celelalte dou# pe r&nd N„a patra strad# şi „a cincea strad#"O. 2e puneau în $oc o mulime de bani la m&na asta. =arshal tocmai se apropia de mas# ca ; s# vad# mai bine, c&nd Dust@, şeful de sal#, un tip şaten, care sem#na cu Alan Ladd , care fuma igarete de foi şi care n(avea nevoie de lecii pentru a c#p#ta încredere în sine, a venit rapid spre el, l( a cercetat din cap p&n&(n picioare, concentr&ndu(se în mod special asupra adidaşîlor de baschet gonflabili. ? Gei, b#ieic#, i(a spus el lui =arshal, ce faci pe aici! < pauz#! ? =# uit, i(a replicat =arshal, p&n# vine şi prietenul meu, iar apoi vrem s# $ucam, ? Ce uii! robabil glumeştiX /rezi c# poi doar s# stai aici şi s# te uii! Ce(ai g&ndit vreodat# la cum se simt $uc#torii! Eezi, aici noi ne g&ndim la sentimenteX /um te cheam#! ? =arshal. ? +S, =arshal, c&nd eşti gata s# $oci, vino la mine şi o s#(i trec numele pe lista de aşteptare. Coate mesele sunt pline acum. ; Actor american N;5;8(;59JO faimos pentru stilul lui lipsit de emoie de a interpreta rolurile. 30$

Dusr@ a dat s# plece, dar apoi s(a r#sucit şi a z&mbit> ? Gei, m# bucur s# te v#d pe aici, şerifule. 4u glumesc. 3ine ai venit la Avocado oeZs. Dar, între timp, p&n# intri în $oc, dac# vrei s# faci ceva, orice... nu fa. întreab#(m# mai înt&i pe mine. Dac# vrei s# te uii, du(te acolo în spate, l(a instruit el, indic&nd spre o sal# îndep#rtat# din spatele unui paravan din sticl#, sau în salonul asiatic ( du(te acolo. < mult# aciune şi e mişto s# te uii. în timp ce se îndep#rta, =arshal l(a auzit pe Dust@ spun&ndu(i unui dealer care tocmai pleca în pauz#> ? Erea s# se uiteX îi vine s# crezi! =# mir c# nu şi(a adus şi aparatul de fotografiatX Ruşinat, =arshal s(a dus discret în sala din spate şi a trecut în revist# peisa$ul. în centrul fiec#rei mese cu zece $uc#tori şedea dea( 1erul, îmbr#cat în uniforma cazinoului, adic# pantaloni închişi la culoare şi vest# cu imprimeu floral ip#tor. La fiecare c&teva minute, =arshal îl vedea pe c&ştig#torul unei runde arunc&ndu(i cu nonşalan# dealerului un $eton, pe care acesta îl lovea vioi de mas# înainte de a(; pune în buzunarul interior al vestei. Un obicei, şi(a seama =arshal, menit a(iun semnala c# dealerul bacşişul, nu la baniidat cazinoului, în buzunar . o parte r#m&nea pe mas#, o parte era depus# în fondul casei ? suma pe care o primea pentru g#zduirea $ocului (, şi a treia se v#rsa în $acpot, care, conform unui afiş de pe perete, se pl#tea atunci c&nd cineva avea o m&n# mai mare dec&t un fiii de aşi cu decari. acpotul era în $ur de zece mii de dolari, dintre care cei mai muli a$ungeau la c&ştig#tor şi la cel clasat pe locul al doilea, iar o parte se împ#r( eau între ceilali $uc#tori de la mas#. La fiecare dou#zeci de m&ini, sau cam aşa ceva, dealerul îşi lua o pauza şi era înlocuit de altcineva. =arshal a v#zut cum $uc#torii c#rora le mersese bine în timpul turei unui dealer îî strecurau acestuia c&teva $etoane suplimentare c&nd pleca în pauz#. 309

=arshal a tuşit şi a încercat s# dea la o parte fumul de igar# care îi intra în n#ri.
ironie c# purta trening la Avocado oeZs, deoarece cazinoul era un altar al bolii. Coat# lumea p#rea bolnav#. Coi cei din $urul lui erau palizi şi traşi 1a fa#. =uli dintre $uc#tori st#teau acolo de zece sau cincisprezece ore. Coat# lumea fuma. /arnea mai multor indivizi obezi se r#sfr&ngea printre stinghiile scaunului. Dou# cheînerie anore'ice zburau de colo(colo, am&ndou# fac&ndu(şi v&nt cu tava goal#. =ai muli $uc#tori aveau ventilatoare electrice minuscule puse în faa lor pentru a alunga fumul. /&iva dintre ei înfulecau m&ncare în timp ce $ucau ? ere vei cu $eleu de homar erau specialitatea de la cin#. 2tilul de îmbr#c#minte era informal(bizarM un b#rbat cu o barb# alb# asimetric# purta papuci turceşti cu v&rfurile îndoite şi ascuite şi un fes roşu. =ai erau alii cu cizme greoaie de coKbo@ şi p#l#rii monstruoase. /ineva purta un costum de marinar $aponez dîn ;5J:. =uli erau îmbr#cai în inut# de birou. îar c&teva femei în v&rst# purtau rochii îngri$ite, cu i mprimeu floral în stilul anilor ZQ:, încheiate p&n# la b#rbie. este tot se vorbea numai despre $ocuri de noroc. 4u puteai sc#pa de asta. Unii discutau despre loteria de stat din /alifornia. =arshal a auzit cum cineva încerca s# amuze un mic grup, povestind c# o curs# din ? 4u uita, indiferent ce fac, indiferent ce ar fi ? daci te implor, te amenin, te în$ur, pl&ng, orice ( spune(mi s# m# duc naibii, d#(mi un genunchi în coaie, apeleaz# 1a arat dac# e nevoie. &ar nu3'i (a 0na-oi /ancno!ele as!ea6 Asta e vacana noastr# în /arabe. =ai bine fugi de aici şi ia nn ta'i p&n# acas#. Altul ipa la manager s# pun# la televizor medul de hochei cu 2hars. lustre, scrumiere, dul#pioare, geamuri. într(un col al camerei era o mas# 310

de biliard, în $urul c#reia un grup mare de spectatori care pariaser# urm#reau o partid# captivant# cu 7 bile. =&ncarea era la fel de nes#n#toas# ca şi aerul. 4ici o salat# în meniu. =arshal a studiat de mai multe oferta, m&ncare cel mai puin anore'ic# a r#spuns doar cu unc#ut&nd „G#! felul c&nd de =arshal a întrebat(o dac#to'ic. e'ist#/helneria posibilitatea s#(i g#teasc# legume în#buşite. Yi înc# un „G#!" c&nd a întrebat(o ce tip de ulei se folosea în sosul de 1a crevei şi homar. &n# la urm#, a comandat friptur# de vit# la cuptor f#r# sos şi roşii feliate cu l#ptuc# ? prima oar# c&nd m&nca vit# dup# ani de zile, dar m#car ştia ce m#n&nc#. ? Gei, domnule doctor, ce mai facei! Gei, 2heîla, a spus 2hell@, d&nd buzna în#untru şi pup&nd(o pe chelneri#, adu(mi ce m#n&nc# domnul doctor. Ytie el ce(i bun. Dar nu uita de sos. 2(a întins spre masa vecin# si a dat m&na cu un mesean care citea un formular de curse. ason, am un cal pentru tineX Derb@(ui Del =ar peste dou# s#pt#m&ni.
asupra noastr#. Crebuie s# ne integr#m. Aid „2hell@". „2hell@" şi „=arshal", +S! ? +S, 2hell@. 2i continu#m cu programul din seara asta! Crebuia s# mi instruîeşti cu privire la îndatoririle mele. 2unt nevoit s#(i spun ca am pacieni m&ine(diminea# devreme, aşa ci nu pot sta foarte mult. Aminreşte(i> dou# ore şi $um#tate, cel mult, o sut# cincizeci de minute, şi apoi plec. (? Z4eles. Gai s# ne apuc#m de treab#, =arshal încuviina din cap în timp ce d#dea la o parte toate buc#ile de gr#sime din friptura de vita, îşi f#cea un sendviş, punea deasupra felii de roşii şi l#ptuc# veşted#, turna peste el etchup şi mesteca, în vreme ce 2hell@ îi descria ce se va înt&mpla în seara aceea. 8;; ? Ai citit broşura pe care ti(am dat(o, despre Ce'as Gold Z vreau s# te uii la mine. se mizeaz# prin rotaie ( c&te trei ipi trebuie s# pun# bani la fiecare m&n#. Un tip pune cinci dolari ? suma asta se cheam# „fundul şi sunt banii casei> chiria pe mas# şi pe dealer. Ait tip, „orbul", pune dou#zeci de dolari. Cipul de l&ng# el, „dublu orb, pune zece dolari. Ca-isce p&n# aici! ? Asta înseamn#, a întrebat =arshal, c# tipul cu dou#zeci de dolari vede primele trei c#ri din flop f #r# s# mai pun# bani! ?( Da. Dac# nu pluseaz# nimeni. Asta înseamn# c# ai pl#tit pentru cele trei c#ri şi c# o s# 1e vezi o dat# pe tur#. robabil c# o s# fie nou# $uc#tori, deci o dat# la nou# m&ini. La celelalte opt te retragi ( nu (eschi5i nicio(a!+) Repet, doctore, nu cu'"a s(o faci. Asta înseamn# c# o data pe tura trebuie s# pui miza iniial# de trei ori, în total treizeci şi cinci de dolari. + tur# complet# de nou# m&ini dureaz# cam dou#zeci şi cinci de minute. Deci pierzi ma'imum şaptezeci de dolari pe or#. Dac# nu faci o prostie şi încerci s# $oci o m&na, ? Erei s# pleci în doua ore! a continuat 2hell@ în timp ce chel( nerîa îi aducea friptura de vit# care plutea intr(un sos gros. Uite ce(i propun. Gai sa $uc#m o or# şi treizeci sau patruzeci de minute, iar apoi s# discut#m o $um#tate de or#, =(am hot#r&t s#(i acop#r toate pierderile ? deci uite o sut# de dolari. A scos o sut# de dolari din portofel. =arshal a luat bancnota. ? i şi cinci Gaides#dolari vedemla...dou#zeci osut&... iese la socoteal#! un stilou şi a scris şerveel. Creizec şi cinci de minute,A şiscos tu vrei s# $uc#m o or#pe şi patruzeci de minute ( o sut# de minute. Asta vine o sut# patruzeci de dolari. Aşa(i! ? +, o. Uite înc# patruzeci. Yi uite, ia înc# dou# sute ? un împrumut pentru seara asta. < recomandabil s# cumperi $etoane de trei sute de dolari la început ? d# bine, nu atragi atenia asupra ta şi nu te b#nuieşte nimeni c# ai fi un b#ştinaş. îi încasezi c&nd plec#m. 2hell@ a continuat, înfulec&ndu(şi friptura de vit# şi p&inea înmuiat# în sos> 8;I ? Yi acum asculti(m# cu atenie, doctore> dac# pierzi mai mult de o suta patruzeci de dolari, eşti pe cont propriu. Hiindc# singura situaie în care s(ar putea înt&mpla aşa ceva ar fi s# $od. Yi nu te(aş sf#tui ? tipii #ştia sunt buni. /ei mai muli $oac# de trei sau patru ori pe s#pt#m&n# ? cei mai muli îşi c&ştig# e'istena f#c&nd asta. Plus c#, dac# $oci, nu poi s# m# urm#reşti pe mine. Yi asta(i şmecheria. 3ine! ? 1n cartea ta, a zis =arshal, scrie c# e'ist# anumite m&ini valoroase care trebuie sa mearg# întotdeauna cu faa în sus> perechi de c#ri mari, as şi rege de aceeaşi culoare. ? Rahat, nu. 4u pe timpul meu. Dup# ce plec, doctore, te poi distra de minune. oi s# $oci c&t vrei. ? De ce pe timpul tău} a întrebat =arshal.

? entru c# pl#tesc toate mizele tale ca s# v#d c#rile. Yi, pe l&ng# asta, ne afl#m, oficial, în timpul unei şedine de terapie ? chiar dac# e ultima. =arshal a încuviinat din cap. ? #i, asta cam aşa e. ? 4u, nu, aşteapt#, doctore. îneleg ce vrei s# spui. /ine s# îneleag# maî bine dec&t mine c&t de greu e s# te retr agi cu o m&n# bun#! Ar fi o pedeaps# crud# şi neobişnuit#. Gai s# facem un compromis. De fiecare dat# c&nd primele dou# c#ri ale taie sunt o pereche de aşi, regi sau dame, pl#teşti miza ca s# vezi primele trei c#ri cu faa în sus. Dac# nu îi intr# nimic avanta$os ? adic# dac# nu faci trei buc#i sau dou# perechi ( a!unci te retragi> nu mai pui nici o miz#. Yi apoi, bineîneles, facem $urni($uma toate c&ştigurile. ? umi($umaZ! a întrebat =arshal. < legal ca doi $uc#tori de la aceeaşi mas# s# împart# între ei c&ştigurile! Yi facem $umi($umaZ şi pierderile mele! ? +. 3ine. =# simt generos ( îi p#strezi c&ştigul, dar trebuie s# promii c# $od doar cu perechi de aşi, dame sau regi. /u orice altceva te retragi. /hiar şi cu as şi rege de aceeaşi culoareX Dac# fad altfel, toate pierderile sunt ale tale. De acord! ? De acord. ? Yi acum hai s# discut#m despre chestia principal# ( motivul pentru care eşti aici. Ereau s# m# urm#reşti în timp ce $oc. Am de g&nd s# fac o gr#mad# de cacealmale în seara asta, aşa c# uit#(te s# vezi dac# m# tr#dez în vreun fel ? ştii, chestii de genul #lora pe care le( ai v#zut la tine la cabinet> mişc#ri ale picioarelor, lucruri din astea. 8;8 /&teva minute mai t&rziu, =arshal şi 2heU@ şi(au auzit numele strigate în difuzor, fiind invitai sa participe la $ocul de dou#zeci(patru( zeci. Coat# lumea i(a înt&mpinat politicos, 2hell@ l(a salutat pe dealer. ?( /e mai faci, Al! Uite, d#(mi chestii din alea rotunde de cinci sute de dolari şi ai gri$# de prietenul meu ( un încep#tor ?, încerc s#(l corup şi am nevoie de a$utorul t#u. =arshal a cump#rat $etoane de trei sute de dolari ( un morman de discuri roşii în valoare de cinci dolari şi un altul de discuri albastre cu dungi albe, în valoare de dou#zeci de dolari. La a doua m&n#, =arshal a fost „orbul" ? a tr ebuit s# mizeze dou#zeci de dolari pe cele dou# c#ri cu faa în $os şi s# vad# cele trei c#ri cu faa în sus de pe mas#> trei pici mici, =arshal avea în m&n# dou# pici ( un doi şi un şapte ? deci avea culoare din cinci c#ri. 1ar urm#toarea carte cu faa în sus, a patra strad#, era de asemenea o pic# mic#. 4#ucit de faptul c# avea culoare, instruciunile a r#mas în $ocşi(au tot restul pl#tind deşi(a dou# ori n(a mizarespectat de patruzeci de dolari.luiLa2hell@ sf&rşit,şitoi $uc#torii ar#tat m&inii, c#rile. =arshal întors doiul şi şaptele de pic# şi a spus plin de m&ndrie> „/uloare". Dar ali trei $uc#tori aveau culori mai mari. 2hell@ s(a întins spre el şi i(a zis cu cea mai mare bl&ndee> ? =arshal, patru pici în flop ? asta înseamn# c# oricine poate avea o m&n# de aceeaşi culoare. /ele şase pici ale tale nu sunt mai bune dec&t cinci pici ale altcuiva, iar şaptele t#u de pic# sigur o s# fie mai mi c dec&t vreo alt# carte de pic# a unui alt $uc#tor. De ce crezi c# ceilali au r#mas în $oc! 2# te întrebi mereu chestia asta. în mod sigur aveau culoareX în ritmul #sta, prietene, calculez c# o s# pierzi apro'imativ nou# sute de dolari pe or# din banii !+i # 2hell@ a accentuat „t#i" ( c&ştigai trudind din greu. Auzind aceste comentarii, unul dintre $uc#torii care îşi num#rau $etoaneie ? un negru înalt, ce purta o p#l#rie din fetru şi un Role' la m&n# ? a spus> ? 3#i, eram pe cale s#(mi încasez c&ştigul şi s(o şterg... s# dorm puin... dar... hmm, tipul $oac# cu o culoare la şapte... ereZ ci mai r#m&n un pic pe aici. =arshal s(a înroşit auzindu(i cuvintele, dar dealerul a spus pe un ton liniştitor> ? 4u(i l#sa s# te supere, =arshal. Am o presimire c# o s# dai lovitura în cur&nd, iar c&nd o s(o f&ci, o s# fii cel mai tare.

8;J Dup# cum avea s# afle =arshal, un dealer bun era un terapeut de grup ratat, şi întotdeauna te puteai bizui pe el c# o s#(i linişteasc# şi o s# le ofere spri$in tuturor> o atmosfer# pl#cut# la mas# însemna bacşişuri mai mari. Dup# aceea, =arshal a $ucat prudent ş' s(a retras la fiecare m&n#. 1(au fost adresate c&teva glume r#ut#cioase, dar cordiale pentru c# $uca astfel, îns# 2hell@ şi dealerui i(au luat ap#rarea şi l(au îndemnat s# aib# r#bdare p&n# se prinde cum merge $ocul. Apoi, $um#tate de or# mai t&rziu, avea în m&ni o pereche de aşi, iar cele trei c#ri pe fa# erau un as şi o pereche de valei, d&ndu(i astfel un ful de aşi. 4(au mers prea muli $uc#tori la m&na asta, dar =arshal a adunat totuşi un pot de dou# sute cincizeci de dolari. Restul timpului l(a urm#rit ca un uliu pe 2hell@, not&ndu(şi discret c&te ceva intr(un carneel. 4imeni nu p#rea deran$at de faptul c#( şi lua notie, cu e'cepia unei micue femei asiatice, aproape complet ascunse în spatele mormanului ei de $etoane c&ştigate, care s(a ridicat în picioare, s(a întins peste gr#mada ei de discuri negru cu alb de dou#zeci de dolari şi i(a spus lui =arshal, ar#t&nd spre carneelul lui> ?( Yi nu uita, o chint# roiali mare e mai bun# dec&t un am#r&t de fulX Ge, he, he. 2hell@ era pe departe $uc#torul care miza cel mai mult de la masa şi p#rea c# ştie ce face. Yi totuşi, c&nd avea o m&n# c&ştig#toare, puini îi pl#teau mizele. 1ar c&nd blufa, chiar dac# era în cea mai bun# poziie dintre cei de la mas#, unul sau doi $uc#tori cu m&ini insignifiante pl#teau întotdeauna sec şi îl înff&ngeau. /&nd altcineva miza pe o m&n# servit#, 2hell@ r#m&nea ca prostul în $oc. Deşi avea c#ri peste medie, mormanul lui de $etoane sc#dea constant şi, la sf&rşitul celor nou#zeci de minute, pierduse cei cinci sute de dolari. 4u i(a luat mult timp lui =arshal s#(şi dea seama de ce. 2hell@ s(a ridicat în picioare, i(a aruncat dealerului cele c&teva $etoane r#mase drept bacşiş şi s(a îndreptat spre restaurant. =arshal şi(a încasat $e toanele, n(a l#sat nici un bacşiş şi l(a urmat pe 2hell@. ? Ai descoperit ceva, doctore! Ereun indiciu! ? #i, 2hell@, ştii, eu sunt amator, dar mi se pare c# singurul mod în cate le puteai spune mai multe despre m&na ta ar fi fost s# afişezi totul pe o pancart#. ? G#! =ai zi o dat#. 31!

? Ytii sistemul #la de semnalizare cu steaguri pe care îl folosesc vapoarele s# comunice între ele! ? da. At&t dedin nasol, =arshal aA,încuviinat cap. zici! ? Ai e'emple! D#(mi am#nunte. ? patru fuluri, o chint# roial# şi o culoare! 2hell@ a z&mbit melancolic, de parc# şi(ar fi amintit de iubirile lui trecute. ? Da, mi 1e amintesc pe toate. 4u(i aşa c# au fost minunate! ? #i, a continuat =arshal, am observat c# toat# lumea de la mas#, c&nd avea m&ini bune, comparabile cu ale tale, c&ştiga mai mult dec&t tine ( mult mai mult dec&t tine> cel puin de dou# sau trei ori c&t tine. De fapt, nici m#car n(ar trebui s# spun despre m&inile tale c# au fost „m&ini bune ci doar bunicele, pentru c# n(ai c&ştigat vreun pot mare cu nici una dintre ele. ? Adic#! ? Adic#, atunci c&nd ai o m&n# bun#, vestea se r#sp&ndeşte ca un incendiu în $urul mesei, ? 1ti ce fel m# dau de gol! ? #i, d#(mi voie s# m# uit pe observaiile mele. =i se pare c# atunci c&nd ai c#ri mari, le str&ngi prea tare în m&n#.

? Le str&ng! ? Da, 1e p#zeşti de parc# ai în m&n# Hort Sno'. Le str&ngi at&t de tare, înc&t ai îndoi şi roile de 1a biciclet#. Yi înc# un lucru, c&nd ai ful, te tot uii la $etoane înainte s# mizezi. Gai s# vedem, mai era ceva... =arshal şi(a studiat notiele. =da, uite aici. De fiecare dat# c&nd ai o m&n# tare, nu te mai uii spre mas#, ci în dep#rtare, de parc# ai încerca s# vezi un med de baschet la televizor ( încerc&nd, presupun, s# îi faci pe ceilali s# cread# c# nu eşti prea interesat de $oc. Dar dac# blufezi, te uii atent la faa fiec#ruia, de parc# ai încerca s#(i faci s#(şi plece privirea, s#(i intimidezi, s#(i convingi s# nu mai mizeze. ? lumeşti, doctore, nu! Hac asta! 4u pot s# cred. Ytiu toate chestiile astea ? scrie despre ele în Car!ea in(iciilor lui MiDe Caro) Dar nu ştiam c# fac şi eu aşa ceva. 2hell@ s(a ridicat în pidoare şi l(a î mbr#işat viguros pe =arshal. Doctore, asta numesc eu terapieX Cerapie betonX Abia aştept s# m# întorc la masa de poer ( am de 31"

g&nd s#(mi corectez comportamentul. + s#(i z#p#cesc at&t de tare, înc&t nici n(o s# ştie ce i(a pocnit. ? 2taiX =ai sunt şi altele. Erei s# le auzi! ? 3ineîneles. Dar hai s# ne mişc#m repede. Ereau s# fiu sigur c# mai g#sesc 1oc la mas#. Dac# m# g&ndesc mai bine, d#(mi voie s#(l rezerv. 2hell@ s(a dus hot#r&t pan# la Dust@, şeful de sal#, i(a tras o palm# peste umeri, i(a şoptit ceva şi i(a strecurat o bancnot# de zece dolari. 2(a întors rapid la =arshal, cu urechile ciulite. ? /ontinu#, eşti în form#. ? Dou# lucruri. Dac# te uii la $etoanele tale, poate ca sa le numeri rapid, atunci iar# îndoial# ai o m&n# buna. /red c# de$a am zis asta. Dar n(am spus altceva> c&nd blufezi, nu te uii niciodat# la $etoanele tale. Yi pe urm#, ceva mai subtil ? sunt mai puin convins de chestia asta... ? D#(i drumul. Ereau s# aud tot ce ai de zis, doctoreX D#(mi voie s#(i spun, ai gura aurit#X ? #i, mie mi se pare ci, atunci c&nd ai o m&na buna, îi pui miza pe mas# cu mult# bl&ndee. Yi foarte aproape de tine ? nu(i întinzi braul prea departe. 1ar c&nd blufezi, iaci pe dos ( mai agresiv, arunci $etoanele e'act în mi$locul mesei. De asemenea, c&nd blufezi, deseori ( dar nu tot ti mpul ( pari s# te uii mereu la c#rile din m&n#, de parc# ai spera c# s(au schimbat între timp. Un ultim lucru> r#m&i în $oc p&n# la sf&rşit, c&nd roi ceilali de la mas# par c# tipu l are o 0n a!en*ia !u!uror celor in!eresa*i> Prin -re5en!a (eclar c+ a' /ene,icia! (e un !ra!a'en! (eose/i! (in -ar!ea (r) Marshal S!rei(er) M+ consi(er co'-le! "in(eca! 8;6 (e !oa!e e,ec!ele nega!i"e -e care le3a a"u! asu-ra 'ea 'e!o(a !era-eu!ic+ a (r) P.n(e) Shelly Merri'an ## /um c! ? erfect, a spus =arshal. Dac# ai putea sa pui şi data. 2hell@ a pus data pe bilet şi apoi, e'pansiv, a mai ad#ugat un r &nd> Prin -re5en!a renun* la orice -re!en*ie (e (es-+gu/ire (in -ar!ea

Ins!i!u!ului (e Psihanali5+ Gol(en Ga!e) ? /um i se pare! ? Yi mai bine. =ulumesc, domnule =erriman. =&ine o s# v# trimit prin poşt# scrisoarea pe care v(am promis(o. ? Atunci o s# fim chit. + m&n# o spal# pe cealalt#. Ytii, doctore, tocmai m# g&ndeam ? e doar în faz# incipient#, înc# n(am nici un plan ?ai putea s# faci o carier# frumuşic# din consilierea $uc#torilor de poer. Ai fi nemaipomenit de bun. 2au poate m# înşel ? vom vedea ce se înt&mpl# dup# ce m# întorc la mas#. Dar hai s# lu#m o dar# masa împreun#. =(aş putea l#sa convins s#(i fiu agent. Uit#(te în $ur ( sute de ratai cu micile lor vise de m#rire, înnebunii s#(şi îmbun#t#easc# stilul de $oc. 1ar alte cazinouri sunt şi mai mari... arden /it@, /lub ;:;... ar pl#ti oric&t. Aş putea s#(i g#sesc o mulime de clieni într( o secund# ? sau sa umplu o sal# cu destul public pentru un grup de lucru ? vreo dou# sute de $uc#tori, o sut# de dolari de persoan#, dou#zeci de mii pe zi ( eu aş primi onorarii fi'e ca agent, bineîneles. &ndeşte(te 1a asta. Crebuie s# plec. Ce sun. A dat norocul peste mine. Yi, cu aceste cuvinte, 2hell@ s(a dus alene p&n# la masa de Gold Zem, fredon&nd „Cralala( rralali, tralala(tralali, mamma mia, ce frumoasa ziX =arshal a ieşit din Avocado oes şi s(a dus în parcare.
/u o noapte înainte de urm#toarea şedina cu /arol@n, M+ gr+/esc s+ a2ung la un aero-or!) O "+( -e Carolyn in!r3 un gru- (e -asageri) 31$

Sun! /ucuros c+ o "+( :i 2ug -.n+ la ea, 0ncerc s3a 0'/r+*i:e5 (ar ea 0:i *ine gean!a 0n!re noi iar 0'/r+*i:area e nesa!is,+c+!oare :i greoaie) De diminea#, g&ndindu(se la vis, şi(a amintit ce hot#r&re luase dup# discuia cu aulM „Adev#rul m(a b#gat în asta i tot adev#rul o s# m# scoat#].
/arol, f#r# convingere> simeaaproape c# deine controlul asupraf#cea situaiei.
p#trunde unul în visele celuilalt. 2cuz#(m# c# vorbesc aşa, /arol@n, probabil pare c# îi in o prelegere. Dar idei ca „sincroniritate" r#scolesc o mulime de sentimente în mine> deseori m# simt singur, t&r&ndu(mi picioarele pe teren neutru, între dogmatismul lui Hreud şi misticismul lui ung. 319

4u, nu m# deran$eaz# ca vorbeşti despre lucruri din astea, îmi rosteşti numele din minut în minut. ? 4u eram deloc conştient de asta. ? Ce deran$eaz# c# i(am spus! ? 2# m# deran$eze! 2unt înc&ntat. îmi las# impresia c# începi s# m# iei în serios. /aroi s(a întins înspre ? Dar avem de lucru. Gai s# ne întoarcem la vis. oi s#(mi spui ce g&nduri ai în leg#tur# cu el! ? +, nuX < visul !+u poşeta. ? Ded, 8I: ? =ai e şi alt# posibilitate. + interpretare simpl# şi direct# ( c#, în str#fundurile tale, tu mi doreşti fizic, c# îmbr#işarea e un echivalent al actului se'ual. 1n fond, nu ai fost tu cel care a iniiat îmbr#işarea în vis! ? Yi, a întrebat ? /u siguran# e mai simplist#, dar n(am nici o îndoial# c# e ceva adev#r în ea ? c# dac# nu ne(am fi cunoscut în conte'tul relaiei terapeut(pacient, mi(ar fi pl#cut s# te înt&lnesc în alte circumstane, non(profesionale ( am discutat despre asta în ultima şedin#. 4(am f#cut

nici un secret din faptul c# te consider o f emeie captivant# şi atr#g#toare, cu o minte nemaipomenit de ager# şi de penetrant#. /arol a z&mbit larg. ?( începe s#(mi plac# din ce în ce mai mult visul #sta. ? Yi totuşi, a continuat dorina de a lucra cu rine ca terapeut, f#r# intruziunea şi perturbaia indus# de nevoile se'uale, ,i dorina de a te cunoaşte ca femeie, f#r# intruziunea contractului nostru profesional. Asta(i dilema pe care trebuie s# mi(o rezolv. tat#l şi t#u, t#u, mi(ai soul zis> t#u. „H 2au poate aştept#rile dîntr(o alt# > g&ndeşte(te la Ralp h /ooe la fratele c&t de des ii ca Ralph /ooe... fii terapeutul(iubit de care am nevoie". într(un fel, /arol@n, tu îmi spui> 4u fi !u
Hac asta foarte uşor şi facem se' în faa ta, în acelaşi pat. în tot acest timp, m# g&ndesc c#,

dac# tu vezi c&t de bun# sunt c&nd foc se' cu el, o s# fii mai interesat de mine, o s# te r#zg&ndeşti şi o s# foci şi tu se' cu mine. ? 2entimentele din vis! ? Hrustrat# din pricina ta. Repulsie la vederea b#rbatului #stuia ( era dezgust#tor, emana r#utate. 4u ştiam cine e, şi totuşi ştiam.
?

Asta ar fi logic dac# am lua visul ca atare. Dar eu ştiu cum ar c+-+!a sens. Gai sa

presupunem c# Duvalier nu!e Duvalier, ci reprezint# pe altcineva sau altceva. ? /a de e'emplu ? &ndeşte(te 1a numele lui> „Doctorul 3ebeluş"X 1magineaz#(î c# b#rbatul #sta este o latur# a mea> bebeluşul, cea mai primitiv# sau fundamental# latur# a mea. Atunci, în vis, tu încerci s# te asociezi cu partea asta a mea, în sperana c# restul, latura mea matur#, o s# fie şi ea atras#. Eezi tu, /arol@n, în felul #sta visul ar avea sens ? dac# ai putea seduce o parte, un alter ego ai meu, atunci şi restul ar putea cu uşurin# s# o urmeze imediatX C#cere din partea lui /arol. ? /e crezi, /arol@n! ? 1nteligent, Mai in!eligen!+ (ec.! cre5i6 ? Deci, /arol@n, d#(mi voie s# rezum> e'plicaiile pe care le(am dat ambelor vise ( al t#u şi al meu ( a$ung la o concluzie similar#> c#, deşi tu vii s# m# vezi şi declari sus şi tare c# ai sentimente puternice fa# de mine, c# vrei s# m# atingi şi s# m# îmbr#işezi, totuşi nu vrei cu adev#rat s# fii aproape de mine, ? Yi, ştii, mesa$ele astea date de vise sunt similare cu ceea ce simt eu în generai fa# de relaia noastr#. Acum mai multe s#pt#m&ni şi(am spus clar c# o s# fiu sincer cu tine şi c# o s#(i r#spund deschis la toate întreb#rile. Cotuşi, tu niciodat# n(ai profitat de aceast#

ocazie. 2pui c# vrei s# fiu iubitul t#u, şi totuşi, în afar# de întreb#rile referitoare la viaa mea de burlac, n(ai f#cut nici o încercare de a m# cunoaşte. Am de g&nd s# te tot bat la cap cu chestia asta, /arol@n, pentru c# e prea importanta, foarte apropiat# de miezul problemei. Am de g&nd s# te tot îndemn s# fii sinceri cu mine ? şi pentru a face asta va trebui s# m# cunoşti şi s# ai destul# încredere în mine înc&t s#(i dai voie s# te dezv#lui pe deplin în prezena mea. 1ar e'periena asta va fi preludiul momentului în care vei deveni tu îns#i, în cel mai profund sens al cuv&ntului, cu un alt b#rbat, pe care înc# nu(; cunoşti. /arol a r#mas t#cut# şi s(a uitat la ceasul ei de m&n#. ? Ytiu c# nu mai avem timp, /arol@n, dar mai stai un minut sau dou#. 4u poi s# vorbeşti mai mult despre asta! 32

? 4u ast#zi,
i

Celefonul pe care =arshai i t(a dat lui eter =acondo 1a miezul nopii nu i(a adus aproape nici o alinare ( a dat peste o înregistrare în trei limbi, în care se spunea c# rupul Hinanciar =acondo este închis la sf&rşit de s#pt#m&n# şi se va redeschide luni diminea#. 4ici serviciul de informaii din Vrich nu avea num#rul de telefon de acas# al lui eter. Asta, bineîneles, nu era o surpriz#> eter vorbise deseori despre =afie şi despre necesitatea oamenilor superbogai de a(şi ap#ra intimitatea. Urma s# fie un Keeend lung. =arshai era nevoit s# aştepte şi sa sune din nou duminic# la miezul nopii. La dou# noaptea, nereuşind s# doarm#, =arshai a început s# scotoceasc# printre eşantioanele farmaceutice din dul#piorul lui cu medicamente, c#ut&nd un sedativ. /eva ce nu( i st#tea deloc în obicei ? deseori tuna şi f ulgera împotriva pastilelor şi insista c# un om echilibrat ar trebui s# fiic# fa# disconfortului psihic doar cu a$utorul introspeciei şi autoanalizei. Dar în noaptea asta nici o autoanaliz# nu era posibil#> era foarte încordat şi avea nevoie de ceva s# se calmeze. 1n cele din urm# a g#sit nişte /hlor(Crimeron, un anrihista( minic sedativ, a înghiit dou# pastile şi a dormit prost c&teva ore. e m#sur# ce KeeenduX se scurgea, sporea şi neliniştea 1ui. Unde era Adriana! Unde era eter! îi era imposibil s# se concentreze. A aruncat ultimul num#r din Jurnalul %'erican (e Psihanali5+ p&n# în cel#lalt cap#t al camerei, nu şi(a putut st&rni pl#cerea de a face toaleta bons ailor, n(a izbutit nici m#car s#(şi calculeze profitul s#pt#m&nal de pe urma aciunilor de la A e'ersat o or# la sala sport, fiare, a $ucat meci de baschet la burs#. %, a alergat p&n#energic la olden ate. Darde nimic nutr#g&nd a sl#bitde încleştarea friciiuncare îl împresura. A pretins c# îşi e pacient. Cahnea5+3!e6 &e ce !e a-*i a:a> Hai s+ s!+' 2os :i s+ anali5+' ce s3a 0n!.'-la! 0n reali!a!e) &oar un singur lucru %(riana n3a "eni! la :e(in*e) 7i> In"es!i*ia e 0n siguran*+) Pes!e (ou+ 5ile,.. ia s+ "e(e'))) -es!e !rei5eci :i !rei (e ore))) o s+ "or/e:!i la !ele,on 32!

cu Pe!er) %i un /ile! (e la Cr(i! Suisse care garan!ea5+ 0'-ru'u!ul %c*iunile Kells Fargo au sc+5u! cu a-roa-e (oi la su!+ (e c.n( D3ai ".n(u! lucrul cel 'ai r+u care s3ar -u!ea 0n!.'-la ar,i s+ 0ncase5i /ile!ul (e la /anc+ *i s+ recu'-eri ac*iunile la un -re* 'ai 'ic) &a -oa!e c+ s3a 0n!.'-la! ce"a cu %(riana *i !u nu !e3ai-rins) &ar nu e*!i un clar"+5+!or) neori 'ai -o*i sc+-a (in "e(ere c.!e ce"a) 1ntervenii terapeutice solide, s(a g&ndit =arshal. Dar ineficiente, pentru c# şi le autoadresa. <'ist# limite ale autoanalizei, oare cum o fi facut(o Hreud at&ia ani! =arshal ştia c# trebuie s#(şi împ#rt#şeasc# gri$ile cuiva. Dar cui! 4u lui 2hirle@> vorbeau foarte puin unul cu altul, iar subiectul investiiei lui al#turi de eter era unul incendiar.
cuv&ntul l+co'ie ieşea de pe buzele lui 2hirle@ din ce în ce mai des. /u dou# s#pt#m&ni în urm#, chiar sugerase ca =arshal s# cear# îndrumarea consilierului ei budist, pentru a se ocupa de l#comia care îi inunda. e l&ng# asta, 2hirle@ pl#nuia ca duminic# s# urce pe muntele Camalpais, în c#utare de material pentru iebana. în dup#(amiaza aceea, pe c&nd se preg#tea de plecare, ea a zis c# este posibil s#(şi petreac# noaptea în alt# parte> avea nevoie de timp numai pentru ea, un minirefogiu iebana)meditaie. Alarmat ia ideea c# o s# r #m&n# restul Keeendului singur, =arshal s(a g&ndit s#(i spun# lui 2hirle@ c# are nevoie de ea şi s(o roage s# nu plece. Dar =arshal 2treider nu se ruga de nimeni, nu îi st#tea în fire. în plus, încordarea lui era at&t de palpabil# şi at&t de contagioas#, înc&t nu era de mirare c# 2hirle@ simea nevoia s# evadeze. =arshal a aruncat o privire e'asperat# c#tre aran$amentul pe care i(; l#sase soia lui> o creang# bifurcat# de cais, acoperit# cu licheni, o ramificaie se întindea mult deasupra mesei, paralel# cu ea, iar cealalt# ramificaie se în#la pe vertical#. La cap#tul ramurii orizontale era o singur# floare de cais. e ramura care se ducea înspre tavan erau înf#şurate v&rte$uri de lev#nic# şi s&ngele voinicului, care îmbr#işau tandru dou# cale, una alb# şi cealalt# de culoarea şoffanului. La nai/a, s(a g&ndit =arshal, -en!ru a*a ce"a are !i'-i De ce face asta! Crei flori... iar o cal# alb# şi alta de culoarea şofranului... Un minut întreg a studiat aran$amentul, a cl#tinat din cap, şi apoi l(a v&r&t sub mas#, ca s# nu(; mai vad#. 8I9 Cu cine al!cine"a a: -u!ea s+ "or/esc> Cu "+rul 'eu Mel"in> 0n nici un ca51 Mel"in 0'i -oa!e (a s,a!uri /une uneori (ar acu' nu 'i3ar ,olosi la ni'ic) N3a: -u!ea su-or!a sarcas'ul (in "ocea lui) n coleg> I'-osi/il6 N3a' 0nc+lca! nici o regul+ -ro,esional+ (ar nu sun! sigur c+ al*ii # 'ai ales cei care '+ in"i(ia5+ #"or a2unge la aceea:i conclu5ie) &ac+ se (uce "or/a -o! s+3'i iau a(io (e,ini!i" (e la -re:e(in*ia ins!i!u!ului) %' ne"oie (e cine"a # (e un con,i(en!) &ac+ Se!h P.n(e ar 'ai ,i (is-oni/il6 &ar '3a' lins -e /o! (e rela*ia as!a) Poa!e c+ n3ar ,i !re/ui! s+ ,iu a!.! (e (ur cu Se!h))) Nu nu nu Se!h o 'eri!a a ,os! corec! ce3a' ,+cu!) % -ri'i! e9ac! ce 'eri!a) Unul dintre pacienii lui =arshal, un psihiatru, vorbea deseori despre un grup de spri$in format din zece terapeui b#rbai, care se înt&lneau c&te dou# ore, din dou# în dou# s#pt#m&ni. 4u numai c# înt&lnirile erau întotdeauna utile, susinea pacientul lui, dar membrii se sunau între ei de c&te ori aveau nevoie de a$utor. 3ineîneles, =arshal nu era de acord ca pacientul lui s# fac# pane dintr(un grup. Dac# ar fl tr#it în vremuri mai conservatoare, i(ar fi interzis. 2pri$in, susinere, munca consolare ? toateanalize. c&r$ele astea $alnice, nu fac dec&t înt#reasc# patologia şi s# încetineasc# adev#ratei 2(a g&ndit la cuvintele lui s# 2eth &nde referitoare la lipsa prieteniilor dintre b#rbai în societatea contemporan#. Da, de asta avea nevoie ( de un prieten, Duminic# 1a miezul nopii ? 5 a.m., luni, la Viirich ? i(a telefonat lui eter şi a ascultat un sup#r#tor mesa$ înregistrat> „Ai sunat la rupul Hinanciar =acondo. Domnul =acondo este plecat într(o croazier# de nou# zile. /ompania va fi închis# în toat# aceast# perioad#, dat, dac# este o chestiune urgent#, v# rug#m s# l#sai un mesa$. =esa$ele vor fi ascultate şi se vor depune toate eforturile pentru a(i fi transmise domnului =acondo." O croa5ier+! O co'-anie a!.! (e 'are s+ ,ie 0nchis+ !i'- (e nou+ 5ile! =arshal a l#sat un mesa$ în care îl ruga pe domnul =acondo s#(l sune în leg#tur# cu o chestiune cu adev#rat urgent#. =ai t&rziu, înc# treaz, ideea unei croaziere începea s# nu i se mai par# at&t de lipsit# de sens. E"i(en! c+ s3a -e!recu! o ru-!ur+, s(a g&ndit el, ori 0n!re Pe!er si %(riana ori 0n!re %(riana si !a!+l ei :i s!r+(uin(u3se s+ o re-are Pe!er a lua! (eci5ia i'-ulsi"+ s+ -lece # s+ o :!earg+ cu sau ,+r+ %(riana 0n!r3o croa5ier+ -e Me(0!erana) Ni'ic 'ai si'-lu) 32#

Dar, pe m#sur# ce zilele treceau şi nu primea nici o veste de la erer, =arshal îşi lucea din ce în ce mai multe gri$i cu privire la investiia lui. Avea oric&nd posibilitatea de a apela la

biletul b#ncii, dar asta însemna renunarea la orice profit adus de generozitatea lui eter> ar fi fost o prostie s# intre în panic# şi s# sacrifice aceast# oportunitate unic#. entru ce! entru ca Adriana nu a venit la o şedin#! + t&mpenieX =iercuri la unsprezece, =arshal avea o or# liber#. Hosta or# de supervizare a lui $achetele echipelor sportive, fumul dens de igar#, individul negru plin de bi$uterii, cu p#l#ria din fetru cenuşiu, şi Dust@, şeful de sal#, care îl do$enise fiindc# urm#rea $ocul, „pentru c# aici ne g&ndim la sentimente*;. Yi sunetele> zumzetul aciunii de la Avocado oeZs, clinchetul $etoanelor, pocnetul bilelor de biliard, tachin#rile, discuiile despre $ocuri de noroc. 2unetele din acific Union /lub erau mult mai bl&nde. Argint#ria şi cristalul r#sunau aidoma clopoeilor în timp ce osp#tarii aran$au mesele pentru pr&nz. =embrii vorbeau încetişor despre cump#rarea aciunilor la burs#, pantofi italieneşti din piele boc#neau discret şi elegant pe podeaua de ste$ar lustruit. Unde se simea acas#! Dar oare era undeva la el acas#! se întreba =arshal, aşa cum mai f#cuse de multe ori p&n# atunci. /#rui loc îi aparinea el ? Avocado oeZs sau acific Union /lub! +are avea s# pluteasc# în deriv# la nesf&rşit, f#r# nici o ancor#, undeva la mi$loc, petrec&ndu(şi viaa în încercarea de a pleca dinrr(un loc şi de a a$unge în cel#lalt! 1ar dac# vreun spiriduş sau vreun d$inn î(ar fi poruncit> %cu' e 'o'en!ul s+ (eci5i> alege un loc sau al!ul ( c+'inul !+u -en!ru e!erni!a!e ce(ar fi f#cut! în minte i(au venit g&nduri legate de analiza lui cu 2eth &nde. 4(am analizat niciodat# asta. 4ici „c#minuC, nici prietenia şi, conform spuselor lui 2hirle@, nici banii sau l#comia. /e naiba a' anali5a! în nou# sute de ore! 32$

Deocamdat#, =arshal a pretins c# se simte ca acas# 1a /lub şi s(a dus întins la ma$ordom. ?(
suntei prieteni at&t de vechi. ot s# vorbesc sincer, domnule! Yi neoficial, ca s# zic aşa! =arshal a încuviinat din cap. 329

? 3ineîneles. ? De treizeci de ani lucrez în cluburi e'clusiviste. în ultimii cincisprezece, ca ma$ordom. Am fost martor la multe. 4imic nu(mi scap#, îmi pot da seama, domnule doctor 2treider, ca nu suntei familiarizat cu astfel de cluburi. 1ertai(m# dac# sunt nepoliticos. ? 4u, deloc, a spus =arsh al. ? Un lucru pe care ar trebui s#(l ştii este c#, în cluburile private, cineva încearc# întotdeauna s# obin# ceva ? o favoare, o invitaie, o relaie, o investiie, ceva ? de l a altcineva. Yi,,. hai s# spunem.,. pentru a unge acest proces, cineva trebuie s#(i lase o anumit# impresie altcuiva.
? Din c&te am aflat de la recepie, domnului =acondo i s(a acordat temporar calitatea de membru al clubului nostru, pentru c# este membru al 3aur au Lac /lub din Viirich. Dac# dorii, le putem trimite un fa' prin care s# le cerem mai multe informaii, ? Ce rog. Yi, dac# eşti amabil, te rog trimite(mi şi mie r#spunsul prin fa'. Uite cartea mea de vizit#. =ars hal s(a r#sucit pe c#lc&ie, dar ? Ai întrebat despre modul de plat#. E# zic asta între patru ochi, domnule doctor. Domnul =acondo a pl#tit cu bani ghea# şi a fost foarte generos. =i(a dat dou# bancnote de o sut# de dolari, mi(a spus s# pl#tesc pr&nzul, s# las osp#tarului un bacşiş generos şi s# p#strez restul pentru mine. tn asemenea chestiuni, m# pot bizui pe memoria mea uimitoare.

? =ulumesc, nu vorbii cu el dac# $oac# table. + s# se înfurie. < cam pasionat de $ocuri. E# urez mult noroc şi o s# m# ocup personal de fa'ul dumneavoastr#. utei conta pe mine. dr. 2trei( der. 4e(am cunoscut acum c&teva s#pt#m&ni, c&nd am luat pr&nzul aici cu o cunoştin# de(a dumneavoastr#, eter =acondo. 88; ? A, da, doctorul 2treider. îmi amintesc. 2eria de prelegeri academice. Helicit#ri. + minunat# onoare. =inunat. Luai pr&nzul cu mine ast#zi! ? Eai, nu. Am agenda plin# de pacieni în dup#(amiaza asta. Dar v(aş ruga s#(mi facei o favoare. încerc s# dau de domnul =acondo şi m# întrebam dac# ştii pe unde se afl#. ? Doamne sfinte, nu. 4u l(am mai v#zut niciodat# p&n# în ziua aia. Un tip înc&nt#tor, şi totuşi, o chestie ciudat#, i(am tri mis nişte materiale despre firma mea nou înfiinat#, dar Hed<' mi le(a returnat pentru c# nu le(a putut preda destinatarului. 2punea c# m# cunoaşte! ? Aşa aveam impresia, dar acum nu mai sunt at&t de sigur. 2punea c# tat#l dumneavoastr# şi tat#l lui, un profesor de economie, $ucau golf împreun#. ? #i, cine ştie! < foarte posibil. Cat#l meu a $ucat cu toi b#rbaii vestii din occident. Yi... a luat un pi' şi a conceput o list# cu ce avea de f#cut. rimul lucru era s# contramandeze şedinele pacienilor din acea dup#(amiaz#. =arshal a dat telefoane şi a l#sat mesa$e la patru pacieni, anul&ndu(le şedinele. 3ineîneles ca nu 1e(a dezv#luit motivul

pentru care facea asta. 332

=arshal era convins c# cel mai bine ar fi f ost s# tac# i s# e'ploreze fanteziile pacienilor despre motivul pentru care le(a anulat program#rile. 1ar baniiX atru ore de o sut# şaptezeci şi cinci de dolari. Yapte sute de dolari pierdui ( bani pe care n(avea cum sa(i recupereze niciodat#. =arshal s(a întrebat daca faptul c# renuna 1a şedinele din aceast# dup#(amiaz# nu reprezenta cumva un punct de cotitur# în viaa lui. 1(a trecut prin cap g&ndul c# aceasta era o decizie crucial#. 4iciodat#M de c&nd profesa, nu anulase o şedin#. De fapt, niciodat# nu chiulise de la nimic ? vreun antrenament la fotbal, o zi de şcoal#. Albumul lui era plin de premii pentru prezen# înc# din şcoala elementar#. 4u c# nu s(ar fi îmboln#vit sau r#nit niciodat#. 2e îmboln#vea ca toat# lumea. Dar era suficient de tare înc&t s# duc# boala pe picioare. îns# nu poi s# ii o şedin# de psihanaliz# într(o stare de panic#. Urm#torul lucru> sa(; sune pe =elvin. =arshal ştia ce o s#(i spun#, iar v#rul s#u nu i(a înşelat aştept#rile> ?( < vremea s# te dud la banc# ( du(te imediat cu biletul #la la /rdit 2uisse. Roag#(i s# transfere un depozit de nou#zeci de mii de dolari în contul t#u bancar. Yi fii recunosc#tor, =arshal, pup#(mi t#lpile, c# am insistat s# ceri biletul #sta. îmi r#m&i dator. Yi aminteşte(i ? Dumnezeule, n(ar trebui s#(i zic eu asta, =arshal ( tratezi sonai. 4u face investiii împreun# cu eiX + or# mai t&rziu, =arshal, cu garania bancar# în m&n#, mergea pe 2utter 2treet, spre /rdit 2uisse, e drum, era sf&şiat de visele pierdute> bog#ie, m#rirea coleciei lui de obiecte de art#, timpul liber pentru a da e'presie în scris minii sale fertile, dar mai mult dec&t orice, suferea dup# cheia care(i oferea acces la lumea oamenilor sus(puşi, lumea cluburilor private, a cutiilor poştale din bronz şi a bonomiei bog#taşilor. 7i Pe!er> F+cea el -ar!e (in lu'ea as!a> %l!,el nu -u!ea s+ -ro,i!e (e ea ,inanciar cu siguran*+ sau (ac+ o,acea as!a era o -ro/le'+ a lui :i a /+ncii) &ar se g.n(ea Marshal (ac+ Pe!er nu a"ea nici o 'o!i"a*ie ,inanciar+ care erau 'o!i"ele -en!ru care 0i ,+cea as!a> S+ ri(iculi5e5e -sihanali5a> Oare era 0n c.r(+:ie cu Se!h P.n(e> Sau cu Shelly Merri'an> Sau chiar cu 0n!reaga ari-+ o-o5an!+ (in Ins!i!u!ul (e Psihanali5+> Oare as!a -u!ea s+ ,ie o ,ars+> Pur+ socio-a!ie :i 'ali*io5i!a!e> &ar oricare ar ,i 2ocul oricare ar ,i 'o!i"ul (e ce nu l3a' (esco-eri! 'ai (e"re'e> %' ,os! un (o/i!oc (e raha!) n (o/i!oc laco' :i (e raha!6 333

/rdit 2uisse era o sucursal# care nu lucra cu publicul, ci doar cu persoane $uridice, şi se afla la eta$ul cinci al unei cl#diri de birouri de pe 2utter 2treet. Huncionarul bancar care l(a înt&mpinat pe =arshal a studiat biletul şi l(a asigurat c# sucursala era autorizata s# se ocupe de el. 2(a scuzat, spun&nd c# directorul, care era intr(o întrevedere cu un alt client, se va ocupa personal de el. 1n plus, o si dureze puin p&n# trimit prin fa' biletul la Viirich. Vece minute mai t&rziu, directorul, un b#rbat zvelt şi sobru, cu o fa# lungi şi o musta# ca a lui David 4iven, l(a invitat pe =arshal în biroul s#u. Dup# ce a studiat şi a copiat numerele de pe permisul de conducere al lui =arshal şi de pe e'trasele de cont, a e'aminat scrisoarea de garanie bancari, şi apoi s(a ridicat s# o fotocopieze. /&nd s(a întors, =arshal a întrebat> ? /um o s#(mi primesc banii! Avocatul meu m(a informat... ? 2cuzai(m#, domnule 2treider, îmi putei da numele şi adresa avocatului dumneavoastr#! =arshal i(a dat informaiile despre v#rul lui, =elvin, şi a continuat> ? Avocatul meu mi(a recomandat s# cer un depozit trimis direct în contul meu de la Tells Hargo. re de c&teva clipe, directorul a r#mas t#cut, studiind scrisoarea. ? < vreo problem#! a întrebat =arshal. 4u mi se garanteaz# prin ea plata la

cerere! ? Aceasta este intr(adev#r o scrisoare de la /rdit 2uisse, care garanteaz# plata la cerere. Dup# cum vedei aici ? şi i(a ar#tat semn#tura (, a fost emis# de sucursala noastr# din Viirich şi semnat# de Tinfred Horster, unul dintre vicepreşedini, iar eu îl cunosc bine pe Tinfred Horster ( foarte bine, z#n aşa> am petrecut împreun# trei ani la sucursala noastr# din Coronto ( şi da, domnule doctor 2treider, e o problem#> asta nu este semn#tura luiX =ai mult, de la Viirich ni s(a confirmat prin fo'> nu seam#n# deloc. Ceam# mi(e c# am datoria nepl#cut# de a v# informa c# aceast# scrisoare este un falsX Dou/,eci i trei

Dup# ce a plecat din cabinetul lui
condus cu eficien# de /entrul Ven din 2an Hrancisco. De i&ng# portul înesat de iahturi pornea o alee care se întindea pe trei ilometri de(a lungul golfului i a$ungea p&n# în Hort oint, sub olden ate.
4u avea încredere în uşurina cu care se insinuase at&r de ad&nc în c#minul ei ? şi felul în care devenise at&t de important în ochii copiilor. +are avea libertatea de a decide oric&nd c# ess nu era b#rbatul potrivit pentru ea! 2au se va g&ndi întotdeauna la ce(i mai bine pentru copiii ei! 1n rarele ocazii c&nd slu$ba lui ess îl împiedica s# alerge împreun# cu ea, /arol fugea o or# de una singur#. poate c# era senzaia aceea de euforie care îi r#m&nea în trup tot restul zilei sau fericirea deplin# care o invada în clipa în care dep#şea e'tenuarea iniial#. 2au poate c# pur şi simplu a$unsese s#(l plac# at&t de

mult pe ess, înc&t îi împ#rt#şea hobb@(urile. /&nd alerga singur# nu era la fel de frumos ca atunci c&nd alerga împreun# cu ess, dar tot se alegea cu ceva> cu ti mp de reflecie. La început ascultase muzic# în c#şti ? countr@, Eivaldi, flaut $aponez, 3eatles ?, dar în ultima vreme îşi l#sase Kalmanul în maşin#, pentru a putea medita. 1deea de a(şi dedica un timp de reflecie era revoluionar# pentru /arol. /ea mai mare parte a vieii ei f#cuse e'act pe dos, îşi umpluse orice f#r&m# de timp liber cu activit#i care s#(i distrag# atenia. /e se înt&mpl# acum! se întreba ea, în timp ce fugea pe alee, zbur#t#cind porumbeii la fiecare pas. + diferen# consta în noua deschidere afectiv# pe care o simea. 1n trecut, peisa$ul interior fusese monoton şi sterp, constr&ns de gama s#rac# şi negativ# de sentimente> furie, resentimente, regrete. =a$oritatea fa# de ustin, iar restul, fa# de toi ceilali oameni care ap#reau zi de zi în viaa ei. /u e'cepia propriilor copii, aproape niciodat# nu g&ndise ceva bun despre cineva. Aici respecta tradiia familiei> era fiica mamei ei şi nepoata bunicii eiX ar fi putut s# renune la c#s#torie sau s# încerce s(o schimbe.
alesese în mod deliberat ? aşa i se p#rea acum ( s# nu fac# nici una, nici alta. 1n schimb, se b#l#cise în greşeala aceea nenorocit#. îşi amintea cum 4orma şi Geather insistaser# în seara aia, dup# ce ustin ieşise pe furiş din viaa ei, asupra faptului c# el îi f#cuse un serviciu. Aveau dreptate. /&t priveşte furia ei fiindc# el, şi nu ea, avusese iniiativa! + prostieX 1n marele ghem al vieii ? e'presia preioas# a lui dac# ar şti c# face cu ea e'act acelaşi lucru pe care îl f#cuse şi cu ustin, c# acum este de partea ei pl#nuieşte strategii împreun# cu ea în sala de consiliu de r#zboi, d&ndu(i ei aceleaşi sfaturi pe care i le d#duse lui ustinX /arol g&f&ia c&nd a a$uns la olden ate, A alergat p&n# la cap#tul aleii, a atins bariera cea mai îndep#rtat# de sub pod şi, f#r# s# se opreasc#, s(a întors spre Hort =ason, 3riza, ca de obicei, b#tea dinspre +ceanul acific, iar acum, cu v&ntul în spate, zbura f#r# nici un efort înapoi pe l&ng# surferi, pescari, pagodele birmaneze, zmeul 2uperman şi pesc#ruşii neobr#zai. Dup# ce şi(a luat pr&nzul format dintr(un m#r crocant Red Deli( cious în maşin#, /arol s( a întors la firma de avocatur# arnd@ce, Saplan and Cuttle, unde a f#cut un duş şi s(a preg#tit pentru înt&lnirea cu un nou client, care îi fusese trimis de ulius arnd@ce, asociatul senior. Domnul arnd@ce, ocupat s# foc# lobb@ în Tashington, o rugase s# aib# o deosebit# gri$# de acest client, un vechi prieten, dr, =arshal 2treider. /arol şi(a v#zut clientul, care se plimba de colo(colo, evident e'trem de agitat, în sala de aşteptare. /&nd l(a invitat în birou, =arshal a intrat gr#bit, s(a aşezat pe marginea scaunului şi

a spus> (? Ea mulumesc c# m(ati primit ast#zi, doamn# Astrid. Domnul arnd@ce, pe care îl cunosc de muli ani, mi(a oferit o programare 886 abia s#pt#m&na viitoare, dar este o chestiune prea urgenta pentru a suporta am&nare. /a s# intru direct în miezul problemei> ieri am aflat c# am fost escrocat de nou#zeci de inii de dolari. =# pute fi a$uta! /e soluii îmi stau la dispoziie! ? îneleg pe deplin ner#bdarea dumneavoastr# şi faptul c# v# simii îngrozitor pentru c# ai fost escrocat, domnule doctor 2treider. Gaidei s(o lu#m de la început. =ai înt&i, povestii(mi ce credei c# ar trebui s# ştiu despre dumneavoastr#, şi apoi haidei s# recapitul#m în cel mai mic detaliu ce anume s(a înt&mplat. ? /u mare pl#cere, dar mai înt&i aş putea s# m# l#muresc în privina cadrului contractului nostru! ? /adru, domnule doctor 2treider! (? 2cuze, e un termen psihanalitic, adic# aş vrea s# m# l#muresc, înainte s# începem, în privina mai multor lucruri. /&t de disponibil# suntei! +norariul! Yi confidenialitatea. /onfidenialitatea e foarte important# pentru mine. /u o zi în ur ma, imediat dup# ce aflase despre acel fois, =arshal intrase în panic# şi formase num#rul lui =elvin. în timp ce asculta telefonul sun&nd, luase brusc decizia c# n( avea chef de =elvin. îşi dorea un avocat mai îneleg#tor şi cu mai mult# influen#. A pus receptorul în furci şi l(a sunat imediat pe domnul arnd@ce, un fost pacient, unul dintre cei mai iluştri avocai din 2an Hrancisco. =ai t&rziu, pe la vreo trei noaptea, =arshal şi(a dat seama c# era e'trem de important s# p#streze secret întregul incident. 1nvestise împreun# cu un e'(pacient ? muli l(ar fi criticat pentru asta. am observat convingerea cu care ai spus de mai multe ori c# asta a fost o investiie, şi nu un cadou, şi c# domnul =acondo este un ,os! -acien!) Avei vreo îndoial# în privina conduitei dumneavoastr# ? adic# referitor 1a etica profesional#! ? Eu> Aciunile mele sunt ireproşabile. Dar avei dreptate c&nd ridicai aceast# problem#. oate fi discutabili pentru alii. în cadrul profesiei mele, am fost foarte vehement în privina p#str#rii standardelor profesionale şi a conduitei etice ( am fost membru în comitetul

de etic# medical# ai statului şi preşedintele forului psihanalitic de etic# profesional# ? şi, în consecin#, m# aflu într(o poziie delicat#. /onduita mea nu numai c# trebuie s# ,ie ireproşabil#, dar trebuie s# şi -ar+ ireproşabil#. =arshal transpira abundent, aşa c# şi(a scos o batist# pentru a se şterge pe frunte. ? E# rog s# înelegei... şi e o realitate, nu paranoia... am rivali şi duşmani, indivizi care ard de ner#bdare s# interpreteze greşit unele aciuni ale mele, care ar fi înc&ntai s# m# vad# pr#buşindu(m#. ? Deci, a spus /arol, ridic&ndu(şi privirea de pe caietul pe care facea însemn#ri, dai(mi voie s# v# mai întreb o dat#, este adev#rat c# dumneavoastr# personal nu avei absolut nici o îndoial# legat# de violarea limitelor financiare dintre terapeut şi pacient în acest caz! =arshal a încetat sa se mai ştearg# pe frunte şi s(a uitat surprins 1a avocatul lui.
dau seama c# regulile de genul #sta îl prote$eaz# nu numai pe pacient, d şi pe terapeut. ? Rivalii sau duşmanii #ştia... reprezint#.,. adic#, c&t de mult trebuie s# inem seama de ei! 8 ? 4u ştiu prea bine ce vrei s# spunei cu asta... #i, da... Am rivali serioşi. Yi, aşa cum v(am sugerat, sunt foarte neliniştit... 4u, dai(mi voie s# rectific... sunt (is-era! ca aceast# chestiune s# r#m&n# confidenial#... din cauza meseriei mele, din cauza relaiilor mele profesionale. Deci, r#spunsul e da. Ereau ca toat# afacerea asta nasoal# s# r#m&n# secret#. Dar de ce insistai tocmai în privina acestui aspect! ? entru c#, a r#spuns /arol, nevoia dumneavoastr# de discreie influeneaz# în mod direct strategiile de care ne putem folosi ? cu c&t dorina dumneavoastr# de discreie e mai mare, cu at&t mai puin agresivi putem fi noi. 1mediat o s# v# e'plic mai multe. Dar mai e'ist# un motiv pentru care v# întreb despre asta ? unul pur teoretic, pentru c# f aptul e consumat, dar v(ar putea interesa. 4u vreau s# fiu impertinent#, domnule doctor 2treider, vorbindu(v# (u'nea"oas!r+ despre chestiuni ce in de psihologie, dar dai(mi voie s# v# spun c&te ceva despre modul uzual de lucru al unui escroc profesionist. îşi face un scop din a(şi :i el esteunimplicat convinge victima s#rin se implice combinaie în care crede c# într(un oarecum necinstit. urmare,într(o victima devine ( cum s# spun! ( aproape complice şi fel a$unge s# aib# o atitudine diferit#, abandon&ndu(şi capacitatea de a discerne binele de r#u şi prudena uzual#. =ai mult, întruc&t victima se simte m#car puin parte a unei conspiraii, se abine s# apeleze la opinia unor consultani financiari de încredere, c#rora le(ar cere de obicei a$utorul. Yi, din acelaşi motiv, dup# fraud#, victima se abine s# apeleze la m#suri $uridice drastice. ? Eictima nu are nici o problem# în aceast# privin#, a zis =ar( shal. Am de g&nd s#(l prind pe tic#losul #la şi s#(l pun 1 a zid. 1ndiferent de consecine. ? 4u şi dac# inem cont de ce mi(ai spus adineauri, domnule doctor 2treider. Ai zis c# discreia e o prioritate. De pi ld#, punei(v# urm#toarea întrebare> Ai vrea ca acest caz s# fie f#cut public! =arshal t#cea, cu capul aplecat. ? îmi cer scuze, domnule doctor 2treider, dar trebuie s# v# atrag atenia asupra acestei chestiuni. 4u(mi doresc s# v# descura$ez în 30

nici un fel. Ytiu c# nu de asta avei acum nevoie. Dar haidei s# continu#m. Crebuie s# e'amin#m îndeaproape fiecare detaliu. =ie mi se pare, din c&te mi(ai spus, c# eter

=acondo e un profesionist ( a mai f#cut asta p&n# acum şi e foarte puin probabil s# fi l#sat urme. =ai înt&i, spunei(mi ce investigaii ai f#cut dumneavoastr# personal, îmi putei enumera persoanele despre care a vorbit! =arshal i(a relatat conversaiile pe care le avusese cu nu e9is!+ nici o surs+ in(e-en(en!+ (e in,or'a*ii) Yi a pl#tit totul cu bani ghea#. 4u, nu e'ist# nici o îndoial#, omul dumneavoastr# e un adev#rat profesionist. în mod normal, trebuie s# anun#m H31(ul ? f#r# îndoial# c# banca a f#cut(o de$a> sunt obligai s# raporteze fraudele internaionale. Aici este num#rul la care putei s# sunai. ur şi simplu cerei s# vorbii cu agentul de serviciu. Aş putea sa v# a$ut în aceast# chestiune, dar vi s(ar ad#uga la onorariu. ?( =a$oritatea întreb#rilor pe care mi le punei, a continuat /arol, in de o anchet# poliieneasc#, nu de una $uridic#, şi cei mai bine ar fi 8J; s# v# r#spund# 1a ele un detectiv particular. E# pot recomanda unul bun, dac# dorii, dar sfatul meu este s# fii prudentM nu investii prea muli bani şi energie în ceea ce probabil va fi o urm#rire f#r# rezultat. Am v#zut prea multe cazuri din astea. 1nfractorii de genul #sta sunt rareori 1ar dac# se înt&mpl# aşa, rareori ? prinşi.&n# 1a urm#, ce se înt&mpl# cu ei!mai au vreun ban. ? în esen#, sunt autodtstructivi. =ai devreme sau mai t&rziu, domnul =acondo al dumneavoastr# o s# se sinucid# ? o s#(şî asume un risc prea mare, poate o s# încerce s# escrocheze persoana nepotrivit# şi o s# se trezeasc# mort în portbaga$ul unei maşini. ? oate c# de$a începe s# se sinucid#. E# dai seama ce risc şi(a asumat aici, ce victim# şi(a ales ? un psihanalist. Recunosc c# la mine a inut, dar şi(a ales un observator e'trem de bine calificat al comportamentului uman ? cineva care foarte probabil i(ar fi putut mirosi înşel#ciunea, ? 4u, domnule doctor 2treider, nu sunt de acord. Am mare e'perien# şi cred c# e e'act pe dos. 4u(mi permit s# vorbesc despre sursele mele, dar am dovezi c# psihiatrii sunt printre cei mai creduli oameni. Ereau s# zic, în fond, sunt obişnuii ca pacienii s# le spun# adev#rul ? oamenii  -l+!esc s# le asculte poveştile. /red c# psihiatrii sunt uşor de escrocat ? probabil c# nu suntei prima lui victim# de genul #sta. /ine ştie!
sar ochii din orbite (, înc&t nu pot s(o las balt#. 4u m# pot g&ndi la altceva, nu pot s# m# v#d cu pacienii, nu pot dormi. Am doar dou# dorine în minte> unu, s#(l sfaşii în buc#i şi, doi, s#( mi recuperez cei nou#zeci de mii de dolari. 2unt devastat de pierderea unei asemenea sume de bani. ? 3ine, haidei s# vorbim despre asta. Domnule doctor 2treider, descriei(mi, dac# putei, situaia dumneavoastr# financiar#> venit, datorii, investiii, economii ? totul. =arshal i(a e'plicat în am#nunime care era situaia lui financiar#, iar /arol şi(a notat romi rapid, pe mai multe coli de h&rtie galben#, cu linii dictando. 32

/&nd a terminat, =arshal a ar#tat spre însemn#rile lui /arol şi a spus> ? Deci v# dai seama, doamn# Astrid, c# nu sunt bogat. Yi v# dai seama ce înseamn# pentru mine faptul c# am pierdut nou#zeci de mii de dolari. < devastator ? cel mal r#u lucru pe care l(am p#it p&n# acum. /&nd m# g&ndesc la c&te luni de zile am muncit pentru asta, trezindu(m# la şase dimineaa s# mai strecor un pacient în programul meu, mi(am urm#rit aciunile la burs# şi am f#cut tranzacii cu ele, telefoanele zilnice date broerului şi consultantului financiar şi... şi,.. adic#... nu ştiu cum mi(aş putea reveni din aşa ceva. Asta o s# ne afecteze pe mine şi familia mea pe termen lung. /arol şî(a studiat însemn#rile, le(a pus $os şi, pe un ton liniştitor, a spus> ? Dai(mi voie s# v# prezint perspectivele dumneavoastr# de viitor. în primul r&nd, încercai sa înelegei c# nu ai pierdut nou#zeci de mii de dolari. /u copia biletului falsificat de garanie bancar#, contabilul dumneavoastr# va considera c# ai suferit o pierdere de capital şi o va deconta din creşterea considerabil# de capital pe care ai avut(o în ultimul an şi din cele pe care probabil le vei avea în viitor. =ai mult, trei mit de dolari pe an pot fi decontai din venitul regula! în urm#torii zece ani. Deci, dintr(o singur# mişcare, v(am redus substanial pierderile ? p&n# la mai puin de cincizeci de mii de dolari, în al doilea r&nd, ultimul lucru pe care mai am timp s# vi(; spun ast#zi ? am alt client care m# aşteapt# ? este c#, analiz&nd situaia dumneavoastr# financiar# pe baza informaiilor pe care mi le(ai furnizat, nu v#d nimic devastator. E(ai întreinut bine familia ? v(ai întreinut e'celent familia ( şi ai f ost un investitor plin de succes. Adev#rul e ca aceast# pierdere n(o s# v# schimbe viaa deloc din punct de vedere materialX ? 4u înelegei ( educaia fiului meu, operele mele de art#... ? Data viitoare, domnule doctor 2treider. Acum trebuie s# ne oprim. zile.?W /&nd data viitoare! Avei timp m&ine! 4u ştiu cum o s# rezist în urm#toarele c&teva ? Da, m&ine la ora trei! < bine! ? Hac tot posibilul. Anulez orice altceva. Dac# m(ai cunoaşte mai bine, doamn# doctor Astrid... ? &oa'n+ Astrid, dar mulumesc pentru c# m(ai promovat. 33

? Doamn# Astrid... dar aveam de g&nd s# spun c#, dac# m(ai cunoaşte, ari considera situaia ca fiind într(adev#r foarte grav# pentru mine de vreme ce îmi anulez şedinele cu pacienii. 1eri a fost prima oar# c&nd am f#cut asta în ultimii dou#zeci de ani. ? + si fiu disponibil# pentru dumneavoastr# c&t mai mult timp cu putin#. îns# ne dorim şi s# reducem c&t mai mult cheltuielile. =# simt st&n$enit# c# trebuie s#(i spun aşa ceva unui psihiatru, dar cel mai bun lucru pentru dumneavoatr# acum e sa v# dest#inuii unui confident ? unui prieten, unui terapeut. 2untei blocat în faa unei perspective care vi sporeşte panica şi avei nevoie şi de alte puncte de vedere. De ce nu vorbii cu soia dumneavoastr#! ? 2oia mea tr#ieşte în alt# lume ( o lume guvernat# de iebana. ? Unde! 1e... ce! 2cuze ? nu îneleg.

? 1ebana ? ştii, aran$amente florale $aponeze ( e dependent# de ele şi de colegii ei de meditaie budist#. + v#d foarte rar. ? Aha... îneleg... ce! A, da, iebana... da, am auzit despre asta... aran$ament floral $aponez. îneleg. Yi ea e dus#... spunei c# e în lumea aia! 4u st# prea mult pe acas#! #i, asta sigur e îngrozitor pentru dumneavoastr#. roaznic. Yi suntei singur... şi acum avei nevoie de ea. roaznic. =arshal a fost uimit, dar şi emoionat de reacia lui /arol, atipic# pentru un avocat. ? Yi spuneai c# acum avei alt client! C#cere. ? Doamn# Astrid, spuneai... ? 2cuze, domnule doctor 2treider, a zis /arol ridic&ndu(se în picioare, g&ndurile mi(au luat(o razna pentru o clip#. Dar ne vedem m&ine. ^inei(v# tare. 2unt al#turi de dumneavoastr#. Dou/,eci i patru

Dup# plecarea lui =arshal, /arol a r#mas consternat# mai mult# vreme. 1 ebanaX Aran$amente florale $aponezeX 4u înc#pea nici o îndoial# ? clientul ei, dr. 2treider, era fostul terapeut al lui ess, ess îi vorbise din c&nd în c&nd despre fostul lui terapeut ( folosind mereu 3

doar cuvinte de laud#, accentu&ndu(i mereu bunul(sim, devoiunea, bun#voina. La început, ess evitase întreb#rile lui /aroX despre motivul pentru care începuse terapia cu sigur era =arshal 2treider. /&i terapeui au o nevast# budist# şi e'pert# în iebana! /arol abia aştepta s#(l vad# pe ess la cina. 4u putea s#(şi aminteasc# ultima oar# c&nd fusese at&t de ner#bd#toare s#(i împ#rt#şeasc# o veste unui prieten. îşi închipuia e'presia neîncrez#toare a lui ess, gura lui rotund# şi moale spun&nd „4uX 4u pot s# cred astaX /e nasol ? nou#zeci de mii de dolariX Yi, crede(m#, tipul munceşte din greu pentru banii #ştia. 1ar dintre lume, tocmai tine a venitX  Yi l(a imaginat ascultindu(i cuvin el. toi + saoamenii e'plice din în detaliu fiecare la am#nunt, pentru a lungi povestirea fascinant#fiecare c&t mai mult cu putina. Dar a revenit cu picioarele pe p#m&nt c&nd şi(a dat seama c# nu(i putea povesti nimic lui ess. Nu -o! s+3i s-un ni'ic (es-re Marshal S!rei(er, s(a g&ndit ea. Nu -o! nici '+car s+3i (es!+inui c+ ne3a' cunoscu!) %' 2ura! s+ -+s!re5 secre!ul -ro,esional) Yi totuşi ardea de dorina s#(i spun#. oate, într(o bun# zi, o s# g#seasc# o soluie. Dar deocamdat# trebuia s# se mulumeasc# cu orice alinare am#r&t# ar fi putut s# scoat# din fiertura apoas# de ov#z a respect#rii codului de conduit# profesional#. Yi, de asemenea, s# se mulumeasc# cu faptul ca se poart# aşa cum şi(ar dori $ess ? ofe( rindu(i a$utor profesional fostului sau terapeut. 4u era un lucru uşor. /arol nu cunoscuse niciodat# un terapeut care s#(i plac#. 1ar de acest terapeut, dr. 2treider, îi pl#cea şi mai puin> se v#ic#rea prea mult, se lua prea în serios şi recurgea la analogii macho puerile din fotbalul american. Yi, în ciuda faptului c# deocamdat# se simea umilit pentru c# fusese escrocat, putea s#(i sesizeze arogana latent#. 4u era greu s# îneleag# de ce avea duşmani. 3!

/u toate acestea, ess primise mult de la dr. 2treider şi, în consecin#, /arol, ca un cadou pentru ess, îşi promisese în sinea ei c# se va str#dui s#(l a$ute pe clientul s#u cu tot ce era în

stare. 1i pl#cea s#(i dea cadouri lui ess, dar un cadou ascuns ( s# fie bunul samaritean în secret, adic# ess nici m#car s# nu afle de faptele ei bune ?, #sta avea s# fie un lucru dificil. 2ecretele fuseser# dintotdeauna un punct forte al ei. /arol era maestr# în manipulare şi intrigi în lumea ei populat# de litigii. 4ici unui avocat pledant nu(i pl#cea s#(i fie adversar în sala de tribunal. /#p#tase reputaia c# era ingenios şi periculos de alunecoas#. Dintotdeauna i se p#ruse uşor s# fie viclean# şi nu f#cea prea multe diferene între viaa ei profesional# şi cea personal#. Dar în ultimele c&teva s#pt#m&ni se s#turase s# mai fie viclean#. 1 se p#rea învior#tor s# fie sincer# cu ess. De fiecare dat# c&nd îl vedea, încerca s#(şi asume un alt risc. Dup# doar c&teva s#pt#m&ni, îi destainutse mai multe lucruri dec&t oric#rui alt b#rbat. 1u afar#, bineîneles, de unul singur>
e modul în care poate s#(şi menin# nivelul #sta de intensitate afectiv#, şedin# dup# şedin#. /aroX a fost uluit# s# aud# c&t de mult se dezv#luie ? /arol@n, e clar ca înc# mai vrei s#(i fiu iubit, aşa cum i(a fost Ralph, Dar acum a venit vremea s# renuni. 4ici la aştele cailor nu o s# am o relaie se'ual# cu tine. Yi nici cu vreo alt# pacient# de(a meaX

3#

? Ytiu c# pare repetitiv, dar, c&t# vreme încerci s#(mi înc&lci limitele, trebuie s# vorbim despre asta mereu şi mereu. 1n primul r&nd, sunt convins c#, dac# aş deveni iubitul t#u, asta şi(ar d#una pe termen lung ( îneleg c# tu crezi altceva şi am încercat prin toate metodele pe care 1e ştiu s# te fac s# te r#zg&ndeşti. 4u poi s# crezi c# ar putea s#(mi pese cu adev#rat de tine. Aşa înc&t ast#zi, am de g&nd s# încerc altceva. Am de g&nd s# vorbesc despre relaia noastr# din punctul meu egoist de vedere, din perspectiva a ceea ce e bun pentru mine. 1n esen#, am de g&nd s# evit s# acionez într(un mod care ar putea s#(mi provoace suferin# mai t&rziu. 7!iu care va fi efectul asupra mea al oric#rei relaii se'uale> voi avea o p#rere proast# despre mine muli ani de(acum încolo, probabil p&n# la sf&rşitul zilelor mele. Yi n(am de g&nd s# îmi fac singur una ca asta. 4ici m#car nu pomenesc de riscurile legale. Aş putea s#(mi pierd dreptul de a profesa. Am muncit mult s# a$ung unde am a$uns, îmi place la nebunie ce lac şi nu vreau s#(mi pun în pericol cariera. 1ar în ceea ce te priveşte a venit momentul s# analizezi motivul pentru care mi rogi s# fac asta. ? reşeşti. 4u e'ist# nici un risc legal, a r#spuns /arol, pentru c# nici o procedur# legal# nu poate fi pus# în aplicare dac# nu se depune o reclamaie, iar eu n(o s# fac niciodat#, absolut niciodat# aşa ceva. Ereau s# fii iubitul meu. 4(aş putea s#(i fac niciodat# vreun r#u. ? Ytiu c# tu simi asta. %cu') Dar sunt sute de reclamaii pe an, şi în toate cazurile ? f#r# e'cepie ? pacientul a simit odat# ce simi tu în momentul de fa#. Aşa c# d#(mi voie s#(i declar cu mult# sinceritate şi mult egoism> eu acionez conform intereselor meleX 4ici un r#spuns de la /arol. ? #i, cam asta e, /arol@n, i(am spus(o pe şleau. 4u pot s# vorbesc mai clar dec&t at&t. Ai de luat o decizie. Du(te acas#. &n( deşte(te profund la ceea ce i(am zis. /rede(m# c&nd c# niciodat# ams#o m# relaie seriosîi(, m#rturisesc şi apoi hot#r#şte(te dac# n(o mais#vrei vezi.intim#, se'ual# cu tine ( vorbesc foarte 2(au desp#rit într(o atmosfer# mai sumbr#. H#r# nici o îmbr#işare. 1ar de data asta, M+ 0n(ea'n+ s+3i s-un „E'es, s.3i !ele,one5 acas+ s-une c+ sun! a!r+g+!oare (in !oa!e -unc!ele (e "e(ere se a:a5+ l.ng+ 'ine 8J7 -e cana-ea '+ in"i!+ s+3i -un 0n!re/+ri (es-re "ia*a lui -ersonal+ '+ '.ng.ie -e -.r s-une ca (ac+ ne3a' ,i cunoscu! 0n al!e 0'-re2ur+ri ar ,i "ru! s+3'i ,ie iu/i!.,, 2(a g&ndit la $ess, care o aştepta în faa r estaurantului reens. La nai/a) A rupt notiele şi a luat(o la fug#. Dou/,eci l cinci

Eizita lui =arshal la 3at Chomas, detectivul particular pe care i(; recomandase /arol, a început promi#tor. Ar#ta aşa cum te(ai aştepta sa arate un detectiv> fa# asimetric#, haine şifonate, dini str&mbi, adidaşi, puin cam gras şi într (o form# fizic# proast# ? probabil efectul prea multor pahare cu alcool şi al p&ndelor sedentare. Avea o atitudine directa şi dur#,

o minte sclipitoare şi disciplinat#. 1n biroul 1ui, aflat la cap#tul unui urcuş pieptiş de patru eta$e din Hiii mo re, înghesuit între o pia# de produse alimentare proaspete şi o brut#rie, echipamentele necesare erau toate la locul lor> canapea diform# şi uzat# din piele verde, podea din lemn nel#cuit şi un birou din lemn zg&riat, cu o cutie de chibrituri mototolit# sub un picior, pentru a(; împiedica s# se clatine. Lui =arshal i(a f#cut pl#cere s# urce în fug# treptele ( fusese prea agitat ca s# mai $oace baschet sau s# fac# $ogging în ultimele zile şi îi lipseau e'erciiile fizice. La început, i(a pl#cut s# discute cu detectivul direct şi dur. 3at Chomas era complet de acord cu /arol. Dup# ce l(a auzit pe =arshal descriind întregul incident ( inclusiv suferina lui din cauza faptului c# fusese at&t de prost, c# pierduse at&t de mult şi groaza s# nu se afle (, a comentat> ?( Avocatul t#u are dreptate, rareori greşeşte, şi lucrez cu ea de ani de zile. Cipul e profesionist. 1i spun eu ce parte îmi place> fragmentul #la despre chirurgul din 3oston şi faptul c# te(a rugat s#(l a$ui s#(şi analizeze vinov#ia... hei, hei, o tehnic# betonX De asemenea, s#(i cumpere t#cerea cu Role'ul #la de trei mii cinci sute de dolari ( o chestie dr#gu#, foarte dr#gu#X Un amator i(ar fi dat un ceas fals. Yi s# discute cu rine la acific Union /lub ? tareX ^i(a întins 8J5 momeala. Rapid. Cu te(ai tr#dat. Un tip brici. 4orocul t#u c# n(a luat mai mult. Dar hai s# vedem ce putem obine despre el. Ai cumva i alte nume pe care le(a menionat! /um a a$uns 1a tine! ? A spus c# un prieten de(ai Adrianei m(a recomandat, a r#spuns =arshal. 4(a dat nici un nume. j?Ai num#rul lui de telefon i pe cel al logodnicei lui! + s# încep cu astea. Yi cu num#rul din Vurich. Crebuie s# dea un act de identitate pentru a(şi instala linia telefonic#, aa c# d#(mi voie s# m# ocup ast#zi de lucrul #sta. Dar nu(i face sperane ? probabil e un fals. /u ce merge! 1(ai v#zut maşina! ? 4u ştiu cum a$ungea la mine la cabinet. + maşin# închiriat#! Ca'i! /&nd am plecat de 1a
?

4ici un fir, a zis 3at. 4emaX Cipul e rafinat, foarte rafinat ( merit# tot respectul.

? îneleg ideea. 1i place cum lucreaz# individul. =# bucur c# voi doi v# înelegei at&t de bine, a spus =arshal. Dar aminteşte(i c# eu sunt clientul t#u i vreau s# i(o trag. ? Erei s#(l prinzi! =ai e un singur lucru de f#cut ( am prieteni în Departamentul de fraude. D#(mi voie s# m# duc la ei, s# iau pr&nzul cu amicul meu, Lou Lombardi ( îmi e dator. utem afla dac# au mai e'istat escrocherii similare, ali psilioterapeui sau medici care au p#it acelaşi lucru ? pacientul bogat, recunosc#tor şi vindecat, insistena de a(1 r#spl#ti pe chirurgul care face minuni, Role'ul, prelegerile academice, investiiile de peste ocean şi vinov#ia c# în trecut a furnizat informaii nu tocmai bune altor doctori. Ce'tele astea sunt prea tari s# putem presupune c# nu le(a mai folosit p&n# acum. ? H#(i(o tic#losului în orice fel poi. ? <'ist# un impediment> trebuie s# mergi cu mine şi s# depui o reclamaie la Departamentul de fraude din 2an Hrancisco. Dar trebuie s# foloseşti numele t#u, şi asta nu se poate ascunde de pres# ( e imposibil ( trebuie s# fii preg#tit ( ştii tot rahatul #ia din ziare ( un titlu din ziare de genul PO?TOFELL NI PSIHI%T? GOT &E N E\3P%CIENT6 =arshal, in&ndu(şi capul în m&ini, a gemut. ? Asta(i mai nasol ca escrocheria ( o s# m# distrug#X 2a scrie în ziare c# am acceptat un Roie' de la un fost pacient! /um am putut fi at&t de prost! /um am putut! ? 2unt banii t#i, şi decizia îi aparine. Dar nu te pot a$uta dac# m# legi de m&ini şi de picioare. ? orc#ria aia de Role' m(a costat nou#zeci de mii de dolariX + t&mpenie, o t&mpenie, o t&mpenieX ? Hii mai bl&nd cu tine însui, doctore. 4u e'ist# nici o garanie c# Departamentul de fraude va reuşi s# dea de ei... sunt mari şanse s# fi plecat din ari. Uite, rela'eaz#(te, d#(mi voie s#(i povestesc ceva. 3at şi(a aprins o igar#, arunc&nd chibritul pe $os. ? Acum doi ani am zburat la 4eK %or pentru o chestiune legat# de afaceri şi s#(mi v#d fiica, fiindc# tocmai se n#scuse primul meu nepot. + zi frumoas# de toamn#, vreme r#coroasa, merg pe 3roadKa@, pe l&ng# Chirt@ sau Hort@, g&ndindu(m# c# poate ar fi trebuit s# 8Q; aduc un cadou ? copi m(au considerat mereu zg&rcit. Yi m# v#d pe un monitor CE de pe strad# ( un terchea(berchea care zbiera c# vinde o camer# video 2on@ ca o sut# cincizeci de dolari.
informaie, f#r# nici o pist#, gol(puşca... îmi ceri a$utorul ? îi dau timpul meu şi ai personalului meu contra a cinci sute de dolari. Yi te(am avertizat. Dar nu poi s# m# legi de m&ini şi de picioare ? nu m# laşi sa(mi 1ac $obul (, şi apoi s# m# în$uri c# nu te alegi cu nimic în schimbul banilor. Ytiu c# eşti ofticat. /ine n(ar fi! Dar ori îmi dai voie s# pun totul la b#taie ca sa dau de el, ori o laşi balt#. =arshal a r#mas t#cut. ?Erei sfatul meu! Aparatul de ta'at e oprit ( nu(i iau nici un ban pentru asta.* ia3*i a(io (e la /anii !+i) /onsider(o o lecie dur# a vieii. 3!2

? #i, 3at, a spus =arshal uit&ndu(se peste um#r în timp ce ieşea din birou. 4u renun eu at&t de uşor. 3ulangiu şi(a ales greşit omul. ? Doctore, a strigat detectivul în urma iui pe scar#, daca te g&ndeşti s# faci pe r#zbun#torul singuratic ( las(o balt#X Cipul #sta e mai deştept ca tineX =ult mai deşteptX ? Du(te(n pizda m#(tii, a bolborosit =arshal în timp ce ieşea pe uş#, pe Hillmore. =arshal a f#cut o plimbare lung# p&n# acas#, analiz&ndu(şi cu gri$# opiunile. =ai t&rziu în acea sear# a trecut cu hot#r&re la fapte. =ai înt&i a sunat la ac 3ell şi a aran$at s# i se instaleze o nou# linie telefonic# acas#, cu num#r şi robot pentru mesa$e, totul secret. Apoi a trimis prin la' un anun care urma s# apar# în urm#torul num#r al $urnalului Asociaiei sihiatrilor Americani, Psychia!rie Ne4s care le era trimis în fiecare s#pt#m&n# tuturor psihiatrilor din ar#> %TEN=IE> Tra!a*i "reun -acien! -rin !era-ie (e scur!+ (ura!+Ncauca5ian /oga! a!r+g+!or -a!ru5eci (e ani 5"el!O -en!ru -ro/le'e cu co-iii :i logo(nica lui "i5.n( 0'-+r*ire (e -ro-rie!+*i i'o/iliare :i con!rac! -rnu-!ial care o,er+ 'inuna!e o-or!uni!+*i (e a,aceri ca(ouri -relegeri aca(e'ice s-onsori5a!e! Pu!e*i ,i 0n 'are -ericol) Suna*i la 1W3WWW3 1]W1) %/solu! con,i(en*ial Dou/,eci 'i 'a'e

\\

=ai ales nopile erau dificile pentru =arshal. Acum nu mai putea s# adoarm# dec&t cu a$utorul unor sedative puternice. în timpul zilei, nimic nu putea s#(i întrerup# retr#irea permanent# a fiec#rui minut petrecut în compania lui eter =acondo. Uneori îşi cernea f#r&mele memoriei în c#utarea unor noi indicii, alteori îşi derula în minte fantezii de r#zbunare, în care îl încolea pe eter în p#dure şi îi batea p&n# îşi pierdea cunoştina, uneori st#tea doarvoioşi treaz şi stigmatiza prostia lui, imagin&ndu(şi(i pe eter şi penou, Adriana fac&ndu(i cuse m&na în timppentru ce treceau v&$&ind pe l&ng# el intr(un orsche de nou#zeci de mii de dolari. 4ici zilele nu erau mai uşoare. =ahmureala provocat# de sedative, în ciuda espresso( urilor duble, îl inea p&n# la pr&nz şi doar cu mari 3!3

eforturi putea s# fac# fa# şedinelor cu pacienii. =ereu îşi imagina c#(şi abandoneaz# rolul şi acapareaz# timpul cuvenit analtzani( lor. „4u te mai v#ic#ri", îşi dorea el s# spun#. 2au „^i(a luat o or# s# adormi ( as!a zid tu c# e insomnie! Am fost treaz $um#tate din noapte, ce mama dracu !" +ri „Deci, dup# zece ani, ai v#zut(o pe =ildred la b#c#nie şi înc# o dat# ai avut senzaia aia magic#, acel mic fior de dorin#, acel mic $unghi de fric#X =are lucruX D#( mi voie mie s#(i spun ce e suferina". /u toate acestea, =arshal rezista, m&ndrindu(se pe c&t posibil cu faptul c# ma$oritatea terapeuilor, de mult ar fi dat bir cu fugiii şi şi(ar fi luat concediu medical într(o asemenea situaie. Ce obişnuieşti p&n# la urm# cu suferina, şi(a spus în sinea lui. rin urmare, or# de or#, zi de zi, îşi reinea durerea şi o suporta cu d&rzenie. Doar dou# lucruri îl a$utau s# reziste. în primul r&nd, dorina de r#zbunare. îşi verifica robotul telefonic de mai multe ori pe zi, în sperana de a g#si un r#spuns la anunul din

Psychia!rie Ne4s încerc&nd s# descopere o pist# care l(ar fi dus 1a eter. în al doilea r&nd, vizitele pe care i le f#cea avocatului s#u şi care îl linişteau. /u o or# sau dou# înainte de fiecare înt&lnire cu /arol, =arshal nu se mai putea g&ndi aproape la nimic altceva. Repeta ce avea de g&nd sa spun#, îşi imagina conversaiile. Uneori, c&nd se g&ndea la /arol, ochii i se umpleau de lacrimi de recunoştin#. De fiecare dat# c&nd pleca din biroul ei, greutatea de pe umeri i se p#rea mai uşoar#. 4u(şi analiza semnificaia sentimentelor profunde pentru ea ( nu( ; prea interesa lucrul #sta. /ur&nd, înt&lnirile s#pt#m&nale nu i(au mai fost de a$uns, voia s# o vad# de dou# sau trei ori pe s#pt#m&n#, ba chiar zilnic. reteniile lui =arshal o solicitau intens pe /arol. A epuizat repede tot ce avea s#(i ofere ca avocat şi habar n(avea cum s# se descurce cu suferina lui. &n# 1a urm#, a decis ci şi(ar respecta promisiunea de bun samaritean cel mai bine dac# l(ar îndemna s# consulte un terapeut. Dar =arshal nici nu voia s# aud# de aşa ceva. (? 4u por s# m# duc la un terapeut din acelaşi motiv pentru care nu pot s# apelez la pres# pentru soluionarea acestei afacerei. Am prea muli duşmani, ? /redei c# un terapeut nu poate respecta principiul confidenialit#ii! ? 4u, nu se pune problema confidenialit#ii, e mai mult o chestiune de imagine, i(a r#spuns =arshal, Crebuie s# te g&ndeşti 3!

c# persoana care ni(ar putea a$uta ar trebui s# aib# neap#rat formare în psihanaliza. ? Adic#, l(a întrerupt /arol, nu v# poate a$uta dec&t un psihanalist, şi nu alt gen de terapeut! ? Doamn#... m# întreb, v(ar deran$a dac# ne(am spune pe nume! Doamna Astrid şi domnul 2treider sun# at&t de rigid şi de formal, av&nd în vedere natura intima a discuiilor noastre. /arol a aprobat, d#un&nd din cap, dar şi(a amintit comentariul lui ess ca singurul lucru care îi displ#cuse la terapeutul lui era formalitatea> forn&îse dezaprobator la sugestia lui ess de a se tutui şi a insistat ca el s# i se adreseze cu „domnule doctor". ? /arol... da, aşa(i mai bine... spune(mi adev#rul ( m# vezi pe mine consult&nd vreun terapeut e'centric! Erettn e'pert în viei anterioare sau pe dneva care deseneaz# diagrame cu p#rinte, copil şi adult pe o tabl# portabil# ori vreun terapeut cognitivist tinerel şi cretin care, s# încerce s# remedieze modul meu eronat de a g&ndi! ? +S, s# presupunem pentru o secund# ca adev#rat faptul c# doar un psihanalist te poate Acum e'plic#(mi> asta oc#problem# pentrucatin ?a$uta.#i, îi cunosc pe toideşice(i nu cred e'ist# vreunul ree! poate adopta atitudinea neutr# necesar# fa# de mine. 2unt prea plin de succes, prea ambiios. Coat# lumea ştie c# sunt pe cale s# devin preşedintele 1nstitutului de sihanaliz# olden ate şi c# mi(am pus în g&nd s# a$ung chiar mai sus. W? Deci, atunci e o chestiune de invidie şi de rivalitate! ? 3ineîneles. /um ar putea vreun analist s#(şi menin# neutralitatea profesional# fa# de mine! +rice analist ar $ubila pe ascuns, g&ndindu(se la ghinionul meu. robabil şi eu aş face la fel în locul lo r. +ricui îi place s# vad# cum se pr#buşeşte o autoritate. Yi s(ar duce vorba c# fac terapie ? într(o lun#, toat# lumea din oraş ar afla despre asta. (? /um! ? 4(ai cum s# ascunzi aşa ceva. Aproape toate cabinetele noastre sunt în aceeaşi zon# a oraşului. =(ar putea vedea cineva în sala de aşteptare. ? Yi! < o ruşine si faci terapie! Am auzit lume vorbind cu admiraie despre terapeui care înc# mai doresc sa se analizeze. 8QQ ? rintre colegii mei, av&nd în vedere v&rsta şi statutul meu, ar fi perceput ca un semn de sl#biciune ? m(ar afecta în mod negativ. Yi nu uita c# am criticat puternic conduita

neetic# a terapeuilor> ba chiar am organizat sancionarea şi e'cluderea din 1nstitut ( o e'cludere binemeritat#, aş putea ad#uga ? a propriului meu supervizor. Ai citit prin ziare despre catastrof# cu 2eth &nde! ? Rechemarea pentru reparaii psihiatrice! Da, bineînelesX a e'clamat /arol. /ine ar fi putut rata scandalul! Cu ai fost #la! ? Am fost unul dintre persona$ele principale. oate cel mai important. Yi, fie vorba( ntre noi, am salvat curul institutului ( o poveste lung# şi confidenial#, nu pot s# vorbesc despre ea ?, dar chestia e urm#toarea> cum aş mai putea discuta vreodat# în public despre conduita neetic# a unui terapeut, c&nd în audien# s(ar putea afla cineva care ştie c# am acceptat un Role' de la un pacient! Aş fi obligat s# tac ( şi s# renun la funcia de preşedinte ? pentru totdeauna. /arol ştia c# în e'plicaia lui =arshal e'ista o eroare grav#, dar nu putea g#si motivul pentru care s# o pun# la îndoial#. oate c# neîncrederea lui în terapeui era asem#n#toare cu a ei. A încercat o alta abordare. ? =arshal, s# ne întoarcem la afirmaia ta c# (oar un terapeut cu formare analitica te(ar putea a$uta. Dar cum r#m&ne cu noi doi! Uit#(te la mine ? sunt o persoan# fara nici o calificareX /um se i#ce c# tu crezi c# te a$ut! ? 4u ştiu cu' ( ştiu doar c# aşa e) Yi în momentul de fa# nu am energia s#(mi dau seama de ce. oate c# nu trebuie dec&t s# stai aici în camera cu mine ? at&ta tot. ur şi simplu s# m# laşi pe mine s# iac munca. ? Yi totuşi, a spus /arol, cl#tin&nd din cap, nu m# simt în largul meu f#c&nd asta. 4u(i etic. 3a poate fi chiar neetic. /heltuieşti bani s# te vezi cu cineva care nu are nici o calificare în domeniul de care ai tu nevoie. Yi e o sum# frumuşic# ? în fond, eu cer mai mult dec&t un psifioterapeut. ? 4u m(am prea g&ndit la asta. /um ar putea fi neetic! /lientul t#u o cere, fiindc# i se pare c&(; a$ut#. 2emnez şi o declaraie în sensul #sta. Yi nu(i scump, dac# inem seama de impozite. /heltuielile medicale moderate nu sunt deductibile la nivelul meu de venit, dat cele $uridice, da. /arol, tu eşti sut# ia sut# deductibil#X ractic, eşti mai 3!"

ieftin# dec&t un terapeut, dar nu(i asta motivul pentru care m# v#d cu tineX Adev#ratul motiv este c# eşti singura persoan# care m# poate a$uta. Yi, în f elul #sta, /arol s(a înduplecat s#(şi continue întrevederile cu =arshaL 4u avea nici oAsemenea dificultatemultor în a(i avocai descoperi problemele ?era unam&ndr# c&te una, puneaeiînf#r# cuvinte pentru e'celeni, /arol de le oratoria cusur, iar înel.cur&nd însemn#rile ei meticuloase pe foi de h&rtie de m#rime standard conineau o list# valid# de probleme. De ce îi era imposibil lui =arshal sa apeleze la altcineva pentru a cere a$utor! De ce at&ia duşmani! Yi de unde at&ta arogan#, at&tea critici la adresa altor terapeui şi a altor forme de terapie! /ritica pe toat# lumea, nu crua pe nimeni, nici pe soia lui, nici pe 3at Chomas, nici pe e prea indisciplinat, prea lipsit de respect, prea iconoclastic. 3a chiar mai r#u, se groz#veşte cu nesub( ordonareala reguli, încearc# s(o $ustifice, calific&nd(o drept „inovaie" sau „tehnic# e'perimental#". 4esubordonare la reguliX Lipsit de respectX 1conoclasticX /a efect ai acestor acuzaii,

aciunile lui
De fapt, în multe privine se recunoştea pe ea în =arshal. De e'emplu, furia lui ( emoiile intense, tenacitatea, obsesia lui pentru r#zbunare ? îi amintea de înt&lnirea pe care o avusese cu Geather şi cu 4orma în noaptea aia îngrozitoare, dup# ce o p#r#sise ustin. +are chiar avusese de g&nd s# anga$eze un ucigaş pl#tit s#(l bat# cu un levier! +are chiar distrusese fişierele de pe computerul lui ustin, hainele, suvenirurile din tineree! 4imic din toate astea nu mai p#rea real acum. 2e înt&mplase cu o mie de ani în urm#. /hipul lui ustin i se ştergea din memorie. /um de se schimbase at&t de mult! se întreba ea. entru c# îl cunoscuse înt&mpl#tor pe ess, probabil. 2au poate doar pentru c# sc#pase din c#snicia aia sufocant#! 1ar apoi, în minte i(a venit în fond, tocmai l#comia şi ambiia lui îl b#gaser# în mocirla asta. 1ar soia lui! /arol a aşteptat r#bd#toare or# de or# ca el s# vorbeasc# despre ea. Dar n(a zis dec&t c# 2hîrle@ a plecat pentru trei s#pt#m&ni la un refugiu Eipassnia din Cassa$ara. Yi nici nu i(a r#spuns la întreb#rile desprediferite. c#snicia lui, i(a zis doar c# interesele lor nu mai coincideau şi c# o luaser# pe drumuri Deseori, în timp ce f#cea $ogging, studia cazurile altor clieni sau st#tea întins# în pat, /aroX se g&ndea la =arshal. At&t de multe 3!$

întreb#ri. At&t de puine r#spunsuri. =ars bal simea neliniştea ei şi o asigura c# fie şi numai faptul c# îi a$uta s# pun# în cuvinte şî s# discute despre problemele lui fundamentale era suficient sa(i aline puin suferina. Dar /arol ştia c# asta nu era îndea$uns.
în sala de aşteptare a lui remarcile lui =arshal sugerau clar c# el şi
? Ytii, /arol@n, simt c# ultima înt&lnire a r#mas neterminat#. Am sf&rşit(o în mi$locul unei discuii importante. ? /e vrei s# spui! ? =i s(a p#rut c# eram în toiul unei e'amin#ri mai minuioase a relaiei noaste, iar tu ai devenit agitat#. ractic, ai zbughit(o de aici la sf&rşitul orei. oi s# vorbeşti despre ce sentimente ai avut în drum spre cas#!
? Un mînut, /arol@n, mai înt&i d&(mi voie s# vorbesc despre asta c&teva clipe. 2unt anumite lucruri care mi se par importante şi pe care vreau s# le spun. % cui !era-ie e as!a -.n+ la ur'+> a murmurat /arol în sinea ei. Dar a încuviinat cu amabilitate din cap şi a aşteptat ca
s# m# aşez l&ng# tine pe canapea. Yi cred c# tu ştii c# mi(a pl#cut. /la( tini din cap a „nu ;;, /arol@n, dar eu cred c# i(am a&at sentimentele fa# de mine. Cot timpul am spus „4u, nu, nu, dar, cu o voce mai sc#zut#, îns# perceptibila, am mai zis şi „Da, da, da. 1ar asta n(a fost bine din punct de vedere terapeutic pentru tine. ? 4(am auzit „Da, da, da,
? oate ca nu conştient. Dar eu simt lucrurile astea, sunt sigur c# le(ai simit şi tu la un anumit nivel şi ai fost încura$at# de ele. Doi oameni aflai intr(o relaie intim# ( sau o relaie care 0ncearc+ s# fie intim# ? îşi comunic# mereu totul unul altuia, dac# nu e'plicit, atunci la un nivel nonverbal sau inconştient. ? 4u sunt sigur# c# te cred, sentimentele tale erotice fa# de mine nu sunt bune pentru terapie şi eu, cu vanitatea mea şi atracia mea se'ual# pentru tine, trebuie s#(mi asum r esponsabilitatea c# am încura$at aceste sentimente. 4u am fost un bun terapeut pentru tine. ? 4u, nu, a spus /arol, cl#tin&nd energic din cap. 4u eşti vinovat pentru nimic... ? 4u, /arol@n, las#(m# s# termin... Am mai multe s#(i spun... înainte s# te cunosc, am luat la rece decizia c# o s# m# dezv#lui total în faa primului pacient nou care vine la mine. m(am dedicat unui e'periment în care mi(am propus s# fiu complet sincer, şi totuşi nu i(am spus niciodat# nimic despre acest e'periment. Acum, c&nd evaluez punctul în care am a$uns, nu cred c# metoda a folosit la ceva. 4u am izbutit s# creez tipul de relaie sincer# şi autentic# de care ştiu c# e nevoie pentru o evoluie real#. 3"1

? 4u cred c# ai vreo vin# c# metoda ta a dat greş. ? 4u ştiu sigur ce a funcionat greşit. Dar a fost ce"a) 2imt un imens h#u între noi. 2imt din partea t a o mare suspiciune şi neîncredere, care, brusc, alterneaz# cu e'presii de afeciune şi iubire. Yi sunt în permanen# nedumerit, pentru c# în cea mai mare parte a timpului nu simt c#ldur#, şi nici m#car simpatie din partea ta. Desigur, nu(i spun lucruri pe care nu le ştii. /arol, capul aplecat, t#cut#. ? cuDeci sunt din ceaînr#mas ce mai îngri$orat> n(am f#cut ce ar fi trebuit cu tine. în cazul #sta, sinceritatea probabil c# nu a fost cea mai bun# tactic#. Ar fi fost mai bine dac# te(ai f i dus la un terapeut tradiionalist, cineva care ar fi cultivat o relaie mai formal# între terapeut şi pacient, cineva care ar fi p#strat nişte limite mai dare între relaiile profesionale şi cele personale. Deeect, /arol@n, cred c# asta voiam s#(i zic. îmi r#spunzi! /arol a început s# vorbeasc# de dou# ori, dar nu şi(a g#sit cuvintele. &n# la urm#, a zis> ? 2unt bulversat#. 4u pot s# spun nimic, nu ştiu ce s# zic. ? #i, pot s# b#nuiesc ce g&ndeşti. ^in&nd seama de ce i(am spus, m# aştept s# crezi c# i(ar fi mai bine cu alt terapeut ? c# e timpul s# punem cap#t acestui e'periment. Yi cred c# ai mare dreptate, îi susin decizia şi m(aş bucura s#(i recomand pe altcineva. oate chiar te g&ndeşti c# i(am luat bani aiurea pe o metod# e'perimental#. Dac#(i aşa, hai s# vorbim despre asta. oate s(ar cuveni s#(i retur( nez întreaga sum#. S,.r:i!ul e9-eri'en!ului # sun+ (es!ulele !en!an!, s(a g&ndit /arol. 7i e 'o(ul-er,ec! (e a ie:i (in !oa!+ ,arsa as!a nasoal+) &a, e 'o'en!ul s+ renun* e 'o'en!ul s+ -un ca-+! 'inciunii) S+ li3l las -e Ernes! lui Jess :i lui Jus!in) Poa!e ai (re-!a!e Ernes!. Poa!e e !i'-ul s+ -une' -unc! !era-iei) Asta ar fi trebuit s# spun#. Dar, în loc de asta, s(a trezit c# spune complet altceva.

? 4n, reşeşti în toate privinele. 4u,
=ai d#(mi timp. îmi place sinceritatea ta. 2inceritatea ta nu mi(a f#cut nici un r#u. oate chiar mult bine. 1ar în privina r eturn#rii onorariului, nici nu se pune problema ( şi, înt&mpl#tor, ca avocat, te sf#tuiesc s# nu mai faci asemenea afirmaii în viitor. Devii vulnerabil la procese. Adev#rul! a continuat /arol. Erei adev#rul! Adev#rul e c# m(ai a$utat. =ai mult dec&t îi imaginezi. Yi nu, cu c&t m# g&ndesc mai mult la asta, cu at&t mai puin îmi doresc s# nu mai vin la tine. 2au s# m# duc la altcineva. oate c# am trecut de perioada nasoal#. oate, inconştient, te(am testat. /red c# aşa am f#cut. Ce(am testat cu v&rf şi îndesat. ? Yi ce rezultate am avut! ? /red c# le(ai trecut. 4u, mai mult dec&t at&t... ai ieşit primul din clas#. (? /e fel de test a fost! ? #i... nu sunt sigur# c# ştiu... las#(m# s# m# g&ndesc la asta.
al ei a fost c#, acion&nd într(o manier# pur altruist# fa# de clientul s#u, respecta sfatul lui furie, arogan#, singur#tate, obsesie pentru bani şi statut social, lips# de interes pentru orice altceva în via#, inclusiv pentru c#snicia 1ni. ? =# frapeaz#, a spus
/lientul t#u a (e"enii una cu aceste probleme ? şi(a pierdut senzaia de continuitate a eului care tr#ieşte aceste evenimente, ce constituie doar o mic# fr&ntur# a e'istenei sale. 1ar ceea ce înr#ut#eşte lucrurile e presupunerea 1ui c# nefericirea actual# o s# fie permanent# ? tot timpul la fel. 3ineîneles, asta e o caracteristic# a depresiei ? combinaia de tristee şi pesimism. (? Yi cum am putea interveni! ? #i, sunt mai multe posibilit#i. De e'emplu, din ce mi(ai povestit, e clar c# succesul şi eficiena sunt componente centrale ale identit#ii 1ni. robabil c# acum se simte complet nea$utorat şi e îngrozit de ce i se înt&mpl#. 1n realitate, a pierdut din vedere faptul c# are mal multe opiuni şi c# acestea îi dau puterea de a se schimba. Crebuie a$utat s# îneleag# c# situaia grea în care se g#seşte nu este efectul unui destin predeterminat, ci rezultatul propriilor sale alegeri ? de pilda, faptul c# a ales s# venereze banii. Dac# accept# c# el a fost cel care a creat situaia asta, atunci poate fi f#cut s# îneleag# c# are puterea de a ieşi din ea> alegerile lui l(au b#gat în asta, tot alegerile lui o s#(l scoat#. 2au, a continuat
trece în revist# momente din trecut, c&nd a simit la fel de mult# furie şi suferin#, şi apoi s#(l a$ui s#(şi aminteasc# felul în care acestea s(au domolit ( ;a fel cum o s# se domoleasc# şi suferina de acum, şi s# conştientizeze c# la un moment dat aceasta va r#m&ne doar o amintire ştears#. ? 3ine, bine, vor s# fie îngri$ii, nu obligai s#(şi fie propriul terapeut. Dar fii perseverent#... „dragoste dur#.e o metoda eficient#, e o tehnic# bun#. 1n meseria mea e ceea ce s(ar numi Dragostea dur# nu e punctul meu forte, a continuat grandoarea lui ascunde probabil o imagine de sine plin# de îndoieli, de ruşine şi de autodesconsiderare. +amenii arogani, care cer prea mult de la ei înşişi, cred c# trebuie s# aib# succese mai mari dec&t se aşteapt# lumea de la ei, pentru a se simi mulumii c&t de c&t. Aşa c#, în locul t#u, n(aş vrea s# profit de grandomania sau de iubirea iui de sine. în schimb, concentreaz#(te pe dispreul lui fa# de propria(i persoan#... 3"!

? Yşt. /arol a ridicat o m&n#, fec&ndu(i semn s# vorbeasc# mai rar, pentru ca ea s#( şi poat# lua notie. Dupa ce a terminat, el a întrebat> ? /e altceva!

? reocuparea lui fa# de bani, a spus /arol, şi fa# de statutul de persoan# sus(pus#. lus izolarea şi obtuzitatea lui. arc# soia şi familia lui n(ar $uca nici un rol în viaa sa. ? #i, ştii, nim#nui nu(i place s# fie escrocat, dar pe mine m# frapeaz# reacia disproporionat# a clientului t#u> at&ta panic#, at&ta groaz#... de parc# în $oc ar fi chiar propria(i viai, de parc# f#r# bani el n(ar mai fi nimic. Aş fi înclinat s# m# întreb care sunt srcinile acestui mit personal ? şi, înt&mpl#tor, eu, în mod deliberat şi repetat, spun despre asta ca e un „mit. /&nd a creat el mitul #sta! Eocea cui l(a îndrumat! =i(ar pl#cea s# aflu mai multe despre atitudinea p#rinilor lui fa# de bani. < important pentru c#, din ce îmi spui tu, veneraia lui pentru statut e aceea care i(a venit de hac ? pare c# un escroc deştept s(a prins de chestia asta şi s(a folosit de ea pentru a(; prinde în capcan#. < un parado', a continuat
s#(şi imagineze viaa f#r# ea. Yi ce s(a înt&mplat cu latura se'ual#! Unde a disp#rut! Unde s(a evaporat! Yi nu(i ciudat cum de pare mult mai dornic s#(şi îneleag# pacienii, nu pe soia lui! 2pui c# şi el e terapeut, dar c# ridiculizeaz# calificarea şi tehnicile folosite de ea! #i, eu l(as confrunta f#iş cu asta c&t de dur aş putea. e ce se bazeaz# ridiculizarea! 2unt convins c# nu pe dovezi solide. Gai s# vedem, e! 1nde ceopriveşte nu(iface aptbine de munc# dac# situaia nu se?îmbun#t#eşte, poatece c#mai o pauz# lun# saufaptul dou# c# le(ar şi lui, ? şi pacienilor. robabil c# cel mai bun mod de a(şî petrece aceast# vacan# ar fi s# se duc# undeva cu soia 1ui. 2au poate c# ar trebui s# consulte un consilier de cuplu şi s# încerce c&teva e'erciii de ascultare. /red c# unul dintre cele mai bune lucruri care s(ar putea înt&mpla ar fi daca el i(ar permite, chiar şi cu metodele pe care le dispreuieşte, s#(l a$ute. ? + ultim# întrebare... ?( 4u acum, /arol@n, nu mai avem timp... iar eu mi(am epuizat ideile. Dar hai s# mai z#bovim doar un minut, s# e'amin#m şedina de azi. 2pune(mi cum te simi, av&nd în vedere discuia noastr# de ast#zi! /e simi fa# de relaia noastr#! 1ar azi vreau s# aud tot adev#rul.
? 4e vedem $oi, a spus
Husese o zi grea la cabinet. =arsh al îşi &ra picioarele spre cas#, pierdut în reverie. 2e v#zuse cu nou# pacieni în ziua aceea. 4ou# ori o sut# şaptezeci şi cinci de dolari. + mie cinci sute şaptezeci şi cinci. /&t mai avea p&n# s# recupereze cei nou#zeci de mii de dolari! /inci sute de şedine. Yaizeci de zile pline la cabinet. este dou#sprezece s#pt#m&ni de munc#. Dou#sprezece s#pt#m&ni de tras la $ug, muncind pentru împuitul #la de eter =acondoX H#r# s# mai pun# la socoteal# cheltuielile curente> chiria cabinetului, ta'ele profesionale, asigurarea de malpra'is, autorizaia de liber# practic#. H#r# a mai pomeni de onorariile irosite pentru şedinele contramandate în primele dou# s#pt#m&ni de dup# escrocherie. 4ici cele cinci sute pe care le(a stors de la el detectivul. H#r# a mai ine seama nici de faptul c# Tells Hargo îşi revenise s#pt#m&na trecut# şi crescuse cu patru puncte de c&nd v&nd use aciunileX 2au de onorariul avocatuluiX Carol 0i 'eri!+, se g&ndea =arshal, (e:i nu 0n*elege ,a-!ul c+ un /+r/a! nu -oa!e !rece a!.! (e u:or -es!e a:a ce"a) %' (e g.n( s+3l s-.n5ur -e !ic+losul +la , chiar (ac+ +s!a "a ,i ul!i'ul lucru -e care3l ,ac6 =arshal a intrat trop#ind în cas# şi, ca de obicei, şi(a l#sat servieta în pragul uşii şi a fugit 1a nou(instaiata lui linie telefonic#, pentru a(şi verifica mesa$ele. oil6 /e semeni, aia culegiX rimise un mesa$ pe robotul telefonic. ? Alo, am v#zut anunul t#u pe monitorul AA ( de fapt, nu anunul, avertismentul t#u. 2unt psihiatru în 4eK %or /it@ şi mi(ar pl#cea s# obin mai multe informaii despre pacientul pe care îl descrii. are a fi una dintre persoanele pe care le tratez. Ce rog, sun#(ma acas#, la I;I(QQQ(6:7I, în seara asta. La orice or#. =arshal a format num#rul şi a auzit un „Alo la cel#lalt cap#t al firului, un „Alo care, Doamne a$ut#, avea s#(l conduc# direct la eter. ? Da, a r#spuns =arshal, am primit mesa$ul t#u. 2pui c# tratezi pe cineva care seam#n# persoana în anun, îmipupoi mai multe ? cu Un minut,perecare rog,am a zisdescris(o interlocutorul. 2tai in. spune /ine eşti! înaintedespre de a(iea! spune ceva, trebuie s# ştiu cine eşti. ? 2unt psihiatru şi psihanalist în 2an Hrancisco. Dar ru! ? 2unt psihiatru şi practic în =anhattan. Am nevoie de mai multe informaii despre anunul t#u. Ai folosit cuv&ntul -ericol) 3"$

? Yi vorbesc serios) 3#rbatul #sta e un escroc i, dac# îl tratezi, eşti în pericol. 2eam#n# cu pacientul t#u! ? 4u am libertatea ( cunoşti regulile profesionale de confidenialitate ? s# discut cu un str#in despre pacientul meu. ? Ai încredere în mine, las(o balta cu regulile ( asta e o situaie de criz#, a zis =arshal. ?Aş prefera ca mai înt&i s#(mi spui tot ce poi despre pacientul #sta. ? Asta nu(i o problem#, a zis =arshal. 1n $ur de patruzeci de ani, ar#tos, musta#, foloseşte numele eter =acondo... ? Pe!er Macon(nl l(a într erupt vocea din telefon. Asta e numele pacientului 'eu< ? 1ncredibilX =arshal s(a pr#buşit pc scaun consternat. Holoseşte acelaşi numeX La

as!a nu m(aş fi aşteptat. Acelaşi nume! #i, tipul #sta, =acondo, a urmat cu mine o terapie de scurt# durat#, opt şedine. /hestiuni tipice ale celor snperbogati> probleme de împ#rire a averii cu cei doi copii şi cu fosta soie, toat# lumea vrea ceva de la el, din cale(afar# de generos, o soie alcoolic#. Ai acelaşi scenariu! a întrebat =arshal. ? =da, mi(a spus şi mie c# a trimis(o la 3ett@ Hord /entre, a spus =arshal. 1ar apoi l(am primit împreun# cu logodnica lui... Aşa e, o femeie înalta şi elegant#. e nume Adriana... Yi ea a folosit acelaşi nume! Da, aşa e, s# lucreze la un contract prenupial... suni identic. Ytii restul... o terapie încununat# de succes, a vrut s# m# r#spl#teasc#, s(a pl&ns de onorariul meu mic, o serie de prelegeri academice sponsorizate la Universitatea din =e'ico... ? A, 3uenos Aires! ai, îmi pare bine s# aud c# înc# mai improvizeaz#. ^i(a vorbit despre noua lui investiie! Habrica de c#şti pentru biciclet#! ? Aşa e ? o şans# unic# ? eşti prote$at sut# la sut# de orice eşec. H#r# îndoial# c# i(a zis şi de marea dilem# moral#, nu! /um i(a dat un pont financiar greşit chirurgului care i( a salvat viaa tat#lui s#u! /um s(a autoflagelat pentru asta! 4u a putut dep#şi vinov#ia provocat# de faptul c# a f#cut r#u unui om care l(a a$utat. /um ar mai putea permite si se înt&mple iar aşa ceva! ? Aşa e... chirurg cardiolog... şi(a petrecut şi cu mine o or# întreag# analiz&nd problema. Un detectiv cu cate m(am v#zut, o adev#rat# pacoste... s(a entuziasmat la greu auzind asta ? a spus c# e o manevr# inspirata. 3"9

? Deci p&n# unde ai a$uns! 1(ai dat de$a un cec pentru investiie! ? 2#pt#m&na viitoare pr&nzul la oce@ /lub! ? chiar înainte s# plece la Viirich! 2un# cunoscut. #i, la tanc mi(ai v#zut anunul. Restul poveştii o s# fie scurt şi amar. =i(a trimis un ceas Role', pe care bineîneles ca am refuzat s#(l accept, şi b#nuiesc c# o s# fac# la fel şi cu tine. Apoi o sa te roage s(o tratezi pe Adriana şi o s# îi pl#teasc# generos în avans şedinele ei. robabil c# o s# te vezi cu ea o dat# sau de dou# ori. 1ar apoi ? poc ? o s# dispar#. Am&ndoi o s# se vapor de pe faa planetei. ? 4ou#zeci de mii. Yi crede(m# c# nu(mi pot permite una ca asta. Dar tu! /&t pl#nuiai s# investeşti! ? Da, doar patruzeci de mii! Ytiu ce vrei s# spui despre soia ta ( şi eu am avut aceeaşi problem# cu a mea. Erea s# ascund# monede de aur sub saltea. în cazul #sta a avut dreptate ( pentru prima oar#. Dar sunt surprins c# nu î(a cerut mai mult. s(a oferit s# s#pt#m&ni! te împrumuteDr#gu# cu înc#faz#. patruzeci de mii, f#r# dob&nd#, p&n# faci tu rost? de bani A, în urm#toarele W? 4id nu şdu cum îi pot mulumi pentru avertisment, a replicat interlocutorul. <'act la fi'. 1i r#m&n dator. ? Da, e'act la fi', aşa e. /u mare pl#cere. =# bucur c# am putut s# a$ut un coleg de breasl#. /&t îmi doresc s# fi f#cut cineva aşa ceva şi pentru mine. W? Gei, hei, nu închide. 4u pot s#(i spun c&t de bucuros sunt c# te(am salvat de la o escrocherie. Dar nu de asta... sau nu numai de asta... am pus anunul. Cic#losul e periculos. Crebuie oprit. Dup# o vreme o s# se duc# la alt psihiatru. Crebuie s#(l b#g#m 1a închisoare. ? AA! #i, sunt de acord> ar fi o soluie s#(i implic#m pe avocaii AA. Dar n( avem timp. Cipul #sta iese la suprafa# pentru puin timp şi apoi dispare. Am pus un detectiv particular s# se ocupe de asta şi, d#(mi voie s#(i spun, c&nd eter =acondo dispare, nu las# nici o urm#. 4(ai cum s# dai de el. Ai vreo informaie, vreun indiciu care s# ne sugereze adev#rata lui identitate! + adres# permanent#! 1(ai v#zut vreodat# paşaportul! /#rile de credit! /ontul bancar! ? =da, totul cu bani ghea#! Aşa a f#cut şi cu mine. Dar pl#cuele cu num#rul de înmatriculare! =inunat ? daca poi face rost de num#rul de înmatriculare ?, minunat. Deci aşa v(ai

cunoscut! A închiriat o cas# pe strada pe 3#0

caic locuieşti, în Long 1sland, şi te(a plimbat cu noul lui aguar! Ytiu cine a pl#tit pentru acel aguar. Dar da, da, f a rost cum pod de num#rul #la. 2au de numele ageniei care i l( a v&ndut, dac# înc# mai e pe maşin#. 4u v#d nici un motiv pentru care s# nu(; putem prinde. ? 2unt total de acord. Ar trebui s# te duci 1a un detectiv particular ? sau poate la un avocat de drept penal. Coi cei pe care i(am consultat s(au dat peste cap s# m# conving# c# tipul e profesionist. Avem nevoie de a$utor specializat... ? Da, mat bine îl pui pe detectiv s# adune informaii, n(o face tu. Dac# =acondo te vede d&nd t&rcoale casei sau maşinii lui, o s(o ştearg#. ? +norarii! Detectivul meu mi(a luat cinci sute pe zi ? avocatul, doua sute cincizeci pe or#. în 4eK %or o s# te stoarc# şi mai tare de bani, ? 4u îneleg, a spus =arshal. De ce s# pl#tesc eu onorariile! ? 4ici eu n(am nimic de c&ştigat. 2untem în aceeaşi oal# ? toat# lumea mi(a garantat c# n(o s#(mi recuperez niciodat# banii, c# atunci c&nd =acondo o s# fie prins, n(o s# aib# nici un sfan, doar o list# lung# de un ilometru de reclamaii împotriva lui. /rede(m# ( motivele mele sunt identice cu ale tale> s# se foc# dreptate şi s#(i prote$#m pe ceilali colegi de breasl#... R#zbunare! #i, da, şi normal c# vreau ( o s#(i r#m&n dator. 3ine, bine, ce zici de asta! Gai s# facem $umî($umaZ toate cheltuielile. 4u uita, sunt deductibile. Dup# o mic# tocmeal#, =arshal a zis> ? Yaizeci ? patruzeci! îmi convine şi aşa. Deci, ne(am îneles! Urm#torul pas e s# te duci 1a un detectiv. Roag#(; pe avocatul t#u s#(i recomande pe cineva. Apoi las#(; pe detectiv s# conceap# un plan s#(l prindem. Deşi, am o sugestie> =acondo o s# se ofere s#(i dea un bilet de garanie de care vrei tu ? roag#(; s#(i dea un bilet de garanie bancar#, o s# scoat# unul cu semn#tur# fals#. Yi atunci îl putem acuza de fraud# bancar# ( e o infraciune mai serioas#. Asta poate implica şi H31(ul... 4u, n(am f#cut asta. 4u la H31. 4u la poliie. + s# fiu sincer cu tine. =i(a fost prea team# de o publicitate negativ#, s# nu fiu acuzai c# am înc#lcat limitele ? pentru c& am investit împreun# cu un pacient sau un e'(pacienr. + greşeal# ? ar fi trebuit s# pun totul la b#taie ca s#(l prind. Dar ştii, tu nu eşti în acelaşi impas ca mine. Cu înc# n(ai f#cut nici o investiie, iar c&nd o s(o faci, o s# fie pentru a(; prinde pe =acondo. 3#1

? ce vorbea. 4u eştiYi(a sigur # vreic#s#arteputea implici! =arshal a începutocazia s# se asta plimbe de colo(colo în timp datdac seama s# piard# cu uşurin# preioas# şi şi(a ales cu gri$# cuvintele. ?( /um adic#! E:!i implicatX /um o s# te simi c&nd o s# auzi c# ali psihiatrii, poate amici de(ai t#i, au luat eap#, ştiind c# l(ai fi putut opri! Yi cum o s# se simt# ei c&nd o s# afle c# tu ai fost o victim# de(a lui şi c# n(ai spus nimic! +are nu 1 e vorbim noi pacienilor despre asta! Despre consecinele aciunii ? sau lipsei de aciune! ? /um adic# „o s# te mai g&ndeştiJ_! 4(avem timp. Ce rog, domnule doctor... ştii, nu(i cunosc numele. ? < adev#rat, nici tu nu(; ştii pe al meu. 2untem în aceeaşi situaie nasoal#? am&ndurora ne e team# de publicitate. Crebuie s# avem încredere unul în cel#lalt. 4umele meu este =arshal 2treider ( sunt analist formator si practic în 2an Hrancisco ? studii în psihiatrie la Rochester, 1nstitutul de sihanaliz# olden ate. Aşa e ? c&nd ohn Romano a fost preşedinte la Rochester. Cu! ? Arthur Randai ( îmi sun# cunoscut ( la 2t.
vrei s# cooperezi! ? lumeşti! 3ineîneles, o s# vin cu avionul ia 4eK %or. 4(aş rara asa ceva. 4u pot sta o s#pt#m&n# întreag# ? am agenda plin#. Dar pe ultima suta de metri o s# fiu acolo. 2una(m# dup# ce te înt&lneşti cu detectivul ( vreau s# aflu tor ce se înt&mpl#. 2uni de acas#! Unde te pot g#si cel mai uşor! =arshal şi(a notat mai multe numere ? acas#, cabinet şi cel de Keeend, din Long 1sland. ? Da, o s# te sun cam pe la ora asta acas#. < aproape imposibil s# dai de mine la cabinet. Ai pauz# la şi $umate!
iar# c#rare, v&rsta patruzeci şi doi de ani, studii la Rutgers şi 2t.
g&ndul c# totul o s# a$ung# în pres#, dar, afl&ndu(se at&t de aproape de prad#, şi(a reconsiderat poziia, < adev#rat, numele lui ar fi putut ap#rea în c&teva ziare de scandal mai puin cunoscute din 4eK %or, dar c&te şanse e'istau ca ştirea sa a$ung# în 2an Hrancisco! Ceasul ?ole9i Ce ?ole9> Marshal a ros!i! cu "oce !are (e -arc+ ar ,i ,os! o re-e!i*ie) %h ceasul -e care Macon(o l3a !ri'is la s,.r:i!ul !era-iei> Ceasul-e care a' re,u5a! s+3l -ri'esc :i i l3a' re!urna! %(rianei> în timp ce vorbea, =arshal şi(a scos ceasul de la m&n# şi l(a ascuns în sertarul comodei. /ine l(ar putea contrazice! L(ar f i crezut cineva pe =acondo! Doar soia 1ui şi =elvin ştiau despre Role'. 2hirle@ sigur îşi inea gura. 1ar =arshal cunoştea at&t de multe dintre secretele ipohondre bizare ale lui =elvin, înc&t nu(şi f#cea gri$i nici în privina asta. =arshal si Arthur vorbeau c&te dou#zeci de minute în fiecare X sear#. /e uşurare pentru =arshal s# aib# în sf&rşit un adev#rat om de încredere şi un colaborator, poate chiar un prieten. 3a mai mult, Arthur i(; trimisese lui =arshal pe unul dintre pacienii lui, un inginer softKare de la 13=, care urma s# fie transferat în 3a@ Area, în 2an Hrancisco. 2ingura lor divergen# era în privina sumei care trebuia s#(i fie încredinat# lui eter pentru investiie. Arthur şi eter aran$aser# s# ia pr&nzul peste patru zile. eter fusese de acord s# conceap# un bilet de garanie bancar#, iar Arthur trebuia s# aduc# un cec de patruzeci de mii de dolari. Dar Arthur voia ca =arshal s# pun# la b#taie toi cei patruzeci de mii de dolari. Hiindc# îşi cump#rase de cur&nd casa de var#, Arthur nu avea bani disponibili. 2ingura lui rezerv# erau cei ai soiei, pe care îi moştenise de la mama ei, moart# iama trecut#. 1ar soia lui facea parte dintr(o familie de vaz# din societatea neK@orez#, veche de peste dou# sute de ani, era foarte preocupat# de imaginea în societate şi facea mari presiuni asupra lui Arthur s# n(aib# nimic de(a face cu încurc#tura asta sordid#. =arshal, $ignit de nedreptatea situaiei, a avut o lung# rund# de negocieri cu Arthur, pe parcursul c#reia şi(a pierdut orice respect pentru laşul s#u coleg. în cele din urm#, dec&t s# rişte ca Arthur s# cedeze în faa soiei lui şi s# se retrag# de tot, =arshal a fost iar de acord s# împart# şaizeci(patruzeci. Arthur trebuia s# arate un singur 3#

cec, provenit de la o banc# din 4eK %or. =arshal a fost de acord s# depun# în contul lui Arthur dou#zeci şi patru de mii de dolari în ziua de dinaintea înt&lnirii cu eter ( ori îi aducea el la 4eK %or, ori îi rrimitea prin poşt#, Arthur, cu chiu cu vai, a fost de acord s# pun# el ceilali şaisprezece mii. =arshal s(a întors acas# şi a g#sit pe robotul telefonic un mesa$ de la în seara urm#toare, detectivul Darnel /ollins, anga$at al Departamentului de fraude din =idtoKn =anhattan, 4eK %or /it@. =arshal a fost e'pediat f#r# mena$amente c&nd a sunat înapoi. oliistul enervat de la telefon i(a zis s# sune a doua zi de diminea#> ofierul /ollins nu era la serviciu, iar cazul lui =arshal nu p#rea o urgena. rimul pacient al lui =arshal din dimineaa urm#toare era programat la ora şapte. Yi(a pus ceasul s# sune la cinci şi, c&nd s(a trezit, a telefonat iar la 4eK %or. oliistul de la cel#lalt cap#t al firului a zis> „îi trimit un mesa$ pe pager. + zi bun#. Yi a tr&ntit receptorul în furc#. Vece minute mai t&rziu, telefonul a sunat. ? Domnul =arshal 2treider! ? &oc!or 2treider, ? =a rog, scuze. D+/C+R 2treider. 2unt detectivul /ollins, Departamentul de fraude din 4eK %or. Am aicial! doctor ( dr. Arthur Randal (, spune c# ai avut un episod nasol cu cineva de care suntem interesai ( foloseşte uneori numele de eter =acondo. ? Un episod foarte nasol. =i(a furat nou#zeci de mii de dolari. ? 4u suntei singurul. =ai sunt şi alii iritai de amicul nostru =acondo. Dai(mi mai multe detalii. Cotul. înregistrez ? bine!

Lui =arshal i(a luat cincisprezece minute s# descrie tot ce s(a înt&mplat cu eter =acondo. ? =am#, mam#, vrei s# spunei c# pur şi simplu i(ai dat nou#zeci de mii de dolari! ? 4u poi s# $udeci limpede ce s(a înt&mplat, dac# nu înelegi natura şi comple'itatea conte'tului psihoterapeutic. ? V#u! #i, ştim cu toii c# nu sunt doctor. Dar v# zic un singur lucru> eu niciodat# n( am dat bani în felul #sta. Yi nou#zeci de mii sunt o gr#mad# de bani, ? E(am zis, aveam o scrisoare de garanie. 1(am pasat(o avocatului meu. Aşa se fac afacerile. + scrisoare care oblig# banca s# pl#teasc# suma la cerere. 3#!

? + scrisoare pe care ai reuşit s(o verificai la dou# s#pt#m&ni dup# dispariia 1ui. ? Auzii, domnule detectiv, ce(i asta! =# acuzai de ceva! /redei c# m# înc&nta chestia asta! ? +S, amice, stai calm şi o s# fim cu toii +S. 1at# ce o s# facem ca dumneavoastr# s# fii +S, + s#(l arest#m pe tipul #sta în ti mp ce ia masa de pr&nz ( îşi plesc#ie cicoarea ( miercurea urm#toare, cam pe la dou#sprezece $um#tate, unu. Dar, ca s# in# treaba, e nevoie s# venii la 4eK %or s#(l identificai în intervalul de dou#sprezece ore de la arestare ? cu alte cuvinte, miercuri, înainte de miezul nopii. 4e(am îneles! ? 4(aş putea lipsi de la aşa ceva pentru nimic în lume. ? +S, o mulime de oameni se bizuie pe dumneavoastr#. înc# ceva ( mai avei scrisoarea falsificat# şi chitana care s# certifice încasarea cecului! ? Da. Ereri s# le aduc cu mine! X ? Da, aducei srcinalele c&nd venii, dar aş vrea s# v#d imediat copiile. =i 2e putei trimite ast#zi prin fa'! Doi(unu(doi(cinci(cinci( dnd(trei(patru(opt(nou& ( trecei pe ele numele meu, detectiv Darnel /ollins. înc# ceva. 2unt sigur c# nu(i nevoie s# v# spun ? dar 0n nici un ca5 s# nu ap#rei la restaurant. Dac# suntei v#zut, tipul o s# se evapore şi toat# lumea o s# fie foarte nefericit#. Aşteptai(m# la secia de pe strada QJ ? e între str#zile 7 şi 5 sau aran$ai cu amicul dumneavoastr# s# v# înt&lnii dup# ce(am pus laba pe =acondo şi venii împreun# cu el. 2#(mi spunei şi mie cum vrei s# facei. =ai avei vreo întrebare! ? înc# una. < o chestie sigur#! + s# fie un cec adev#rat cel pe care i(; d# dr. Randal, şi cei mai muli bani sunt ai mei, (u'nea"oas!r+ lui) şi patru de mii de dolari. ? Ai ! /redeamed.c#
Eiaa a devenit din nou interesant# pentru =ars hal. Din nou $ogging. Din nou baschet. Yi(a anulat program#rile la /arol deoarece era prea laş s# recunoasc# faptul c# îl urm#rise pe eter. Ga se dedicase întru tocul unei tactici opuse> insista s#(l conving# s#(şi accepte pierderea şi s# îşi dep#şeasc# furia. daca pacienii nu respect# recomandarea, nu se mai întorc. 1n fiecare sear#, vorbea cu Arthur Randal. e m#sur# ce înt&lnirea cu eter se apropia, Arthur devenea din ce în ce mai nervos. ? =arshal, soia mea e convins# c# o s(o încasez în afacerea asta. /# o s# a$ung# în ziare. acienii mei o s# citeasc# despre ea. &n( deşte(te la reputaia mea. +ri o sa fiu

ridiculizat, ori acuzat c# am investit împreun# cu un pacient. ? Dar tocmai #sta(i şpilul> tu nu investeşti împreun# cu un pacient. Cu acionezi în complicitate cu poliia, pentru a prinde un criminal. Lucrul #sta o s#(i 0'/un+!+*easc+ reputaia. ? 4u asta se va scrie în pres#. &ndeşte(te puin. Ytii c&t de înnebunii sunt dup# scandaluri ( mai ales cu psihiatrii. /red din ce în ce mai tare c# n(am nevoie de aşa ceva. Afacerea cu cabinetul îmi merge bine, am tot ce mi(am dorit vreodat#. ? Arthur, dac# nu citeai anunul meu, houl #sta te(ar fi uşurat de patruzeci de mii. 1ar dac# nu(; oprim, o s# continue ? victim# dup# victim#. ? 4(ai nevoie de mine, prinde(; !u eu o s#(i confirm identitatea. Depun cerere pentru un post la Universitatea /olumbia... chiar şi cea mai mic# aluzie la un scandal... ? Uite, Arthur, am o idee> asignr#(te ca eşti acoperit ? scrie o scrisoare detaliat# despre situaia asta şi planurile tale şi adreseaz(o 2ociet#ii sihiatrilor din 4eK %or ? fa(o acu' înainte de arestarea 1ui =acondo. Daca e necesar, poi s# dai o copie a scrisorii c#tre pres#, iar alta Universit#ii /olumbia. Aşa eşti acoperit pe toate p#rile. ? 4(am cum s# scriu scrisoarea aia, =arshal, f#r# a pomeni de tine ? de anunul t#u, de combinaia ta cu =acondo. /um i se pare asta! 4ici tu n(aveai chef s# i se fac# public numele. =arshal a p#lit la ideea de a fi într(un pericol şi mai mare s# fie e'pus publicit#ii, dar ştia c# n(are de ales. în orice caz, nu prea mai conta ( faptul c# discuia lui cu detectivul /ollins fusese înregistrat# facea oricum public# întreaga lui combinaie cu eter. 3##

? Dac# nu se poate altfel, Arthur, fa(o. 4(am nimic de ascuns. Coi cei din breasla noastr# n(o s# simt# dec&t recunoştin# pentru noi. Apoi mai era faptul c# trebuia s# poarte un microfon, aşa înc&t poliia s# înregistreze finalizarea contractului cu =acondo. e m#sur# ce zilele se scurgeau, Arthur devenea din ce în ce mai tulburat. W? =arshal, sigur e'ist# şi alte metode. /hestia asta nud at&t de simpl# ( m# pun într(un mare pericol. =acondo e prea deştept şi prea e'perimentat s# înghit# aşa ceva. Ai vorbit şi tu cu detectivul /ollins! Hq sincer ( crezi c# e la fel de inteligent ca =acondo! Dac# =acondo o s# descopere microfonul în timpul discuiei cu mine! ? /um! ? + s#(l dibuie cum va, 11 ecunoşti, auna e cu. Yi zece fa#. ? 4u şi de data el asta. oliia la masaîntotde vecin#, Arthur nupaşi uita în grandomania de sociopat, senzaia lui de invulnerabilitate. ? 2oci op aii sunt şi imprevizibili. oi s# fii sigur c# eter n(o s(o ia razna şi n(o s# scoat# un pistol! W?Arthur, nu aşa opereaz# el... nu e stilul lui. <şti în siguran#. Aminteşte(i, eşti intr(un restaurant în vog#, încon$urat de poliişti vigileni. oi s# faci asta. Crebuie s(o faci. =arshal avea premoniia îngrozitoare c# Arthur va renuna în ultimul moment şi, în fiecare dintre convorbirile zilnice, apela la toat# fora lui retoric# pentru a(; încura$a pe timidul s#u complice. 1(a împ#rt#şit temerile sale detectivului /ollins, care i s(a al#turat în încercarea de a(; calma pe Arthur. Dar, spre meritul lui, Arthur a trecut peste sl#biciunea sa şi a început s# aştepte înt&lnirea cu =acondo cu d&rzenie, chiar cu nep#sare. =arshal a transferat partea lui de bani mari diminea#, a vorbit seara cu Arthur pentru a verifica daca îi pri mise şi a luat un avion spre 4eK %or. Avionul a înt&rziat dou# ore, şi era trei dup#(amiaz# c&nd a a$uns la secia de pe strada QJ, unde urma s# se înt&lneasc# cu Arthur şi cu detectivul /ollins. Huncionarul l(a informat c# detectivul discuta cu cineva şi l(a condus p&n# la un scaun $erpelit de piele din hol. =arshal

nu mai fusese niciodat# într(o secie de poliie, şi a urm#rit cu mare interes şirul constant de suspeci traşi la fa# care coborau şi urcau scara, însoii de poliişti iritai. Dar era cam ameit ( fusese at&t de agitat, înc&t nu putuse dormi în avion ( , şi a adormit repede. 3#$

Creizeci de minute mai t&rziu, funcionarul l(a trezit zg&l&indu(; uşurel de um#r şi l(a îndrumat spre o camer# de la eta$ul al doilea, unde detectivul /ollins, un negru solid, scria ceva la birou. Ce !i- i'ens s(a g&ndit =arshal, ga/ari! (e ,un(a:) E9ac! cu' 'i i'agina') Dar nimic altceva nu era aşa cum îşi imaginase el. /&nd =arshal s(a prezentat, a fost izbit de formalismul ciudat al detectivului. 1(a luat o secund# odioas# pentru a(şi da seama c# detectivul n(avea nici cea mai vag# idee cine era. Da, el era detectivul Darnel /ollins. 4u, nu vorbise cu =arshal 1a telefon. 4u, nu auzise niciodat# de dr. Atthur Randal sau de eter =acondo. 4u auzise nici despre vreo arestare la oce@ /lub. 4u auzise niciodat# de oce@ /lub. Da, /ine0n*eles, era e'trem de sigur c# nu(1 arestase pe eter =acondo în timp ce plescaia cicoare. /icoare! /e(i aia! <'plozia din mintea lui =arshal a fost asurzitoare, chiar mai strident# dec&t bomba detonat# de descoperirea din urm# cu c&teva s#pt#m&ni c# garania bancar# fusese falsificat#. L(a apucat ameeala şi s(a pr#buşit în scaunul pus la dispoziie de detectiv. ? Uşurel, domnule. Uşurel. 2tai cu capul în $os. oate v# a$ut#. Detectivul /ollîns s( a ridicat în picioare şi s(a întors cu un pahar cu ap#. 2punei(mi ce s(a înt&mplat. Dar am o b#nuial# c# ştiu de$a. =arshal, stupefiat, i(a relatat întreaga poveste. eter, bancnote de o sut# de dolari, Adriana, /lubul ? 2untei în stare s# vorbii! ?( La toaleta, repede. Detectivul /ollins l(a condus la toaleta b#rbailor şi a aşteptat în birou. =arshal a vomitat în closet, şi(a/ollins. cl#tit gura, s(a sp#lat pe fa# şi s(a piept#nat. 2(a îndreptat încet spre biroul detectivului ? E# e mai bine! =arshal a încuviinat din cap. 3#9

? Acum pot vorbi. ?Ascultai(m& un minut. Dai(mi voie s# v# e'plic ce vi s(a înt&mplat, a spus detectivul /ollins. Asta e o lovitur# în doi timpi. < faimoas#. Am auzit multe despre ea, dar n(am investigat niciodat# una. Am înv#at despre asta la cursurile despre fraude. Crebuie s# ai talent, nu glum#, ca s#(i ias#. /el care opereaz# trebuie s# g#seasc# o anumit# victimaM deşteapt#, trufaş#... iar apoi ce tace! Lo"e:!e (e (ou+ ori).. rima oar# profit# de l#comia ei.,. a doua oar# profit# de dorina de r#zbunare. Un mare talent.
? Dar adev#ratul dr. Randal! ? robabil e în vacan#, în str#in#tate. =acondo o fi intrat pe robotul 1ni telefonic. 4u(i greu. ? Dar putei s#(i punei sub urm#rire pe ceilali implicai! a întrebat =arshal. (? /are alii! 4u mai e nimeni. robabil c# prietena lui a $ucat rolul centralistei de la poliie. 1ar el i(a interpretat pe toi ceilali. Cipii #ştia sunt actori. /ei mai buni fac toate vocile singuri. 1ar tipul #sta e bun. Yi a disp#rut de mult. arantat. =arshal s(a împleticit pe sc#ri în $os, spri$inindu(se de braul detectivului /ollins, a refuzat s# fie condus la aeroport într(o maşin# de poliie, a luat un ta'i de pe
?( 3ani, bani, bani. 4u putem vorbi şi despre altceva, /arol! D#(mi voie s#(i spun o poveste despre tat#l meu, care va r#spunde o dat# pentru totdeauna la toate întreb#rile despre mine şi bani. 2(a 3$0

înt&mplat pe vremea c&nd eram bebeluş, dar am auzit(o toat# viaa ( face parte din folclorul familiei. =arshal şi(a descheiat încet bluza de trening, şi(a scos(o, a respins m&na întinsa a lui /arol, care se oferea s(o agate în cuier şi s(a pr#buşit gr#mad# pe podea, l&ng# scaunul lui. ? Avea o mic# b#c#nie, de doi metri pe doi, la intersecia str#zilor Hifth şi R, în Tashington. 4oi locuiam deasupra magazinului. 1ntr(o zi, un client a intrat şi a cerut o pereche de m&nuşi de lucru. CataO meu a ar#tat spre uşa din spate, spun&ndu(i c# trebuie s# le ia dîntr(o camer# de acolo şi c# asta o s#(i ia c&teva minute. tat#, mam#, b#t#uşii şcolii ( uneori doar pentru a fi v#zut =arshal şi(a îngropat faapl&ng&nd. în batista, /arol s(a întins spre el şi l(a str&ns de m&n#. ? Lacrimile sunt pentru tat#l t#u! =ai e în via#! ? 4u, a murit t&n#r, înmorm&ntat pentru eternitate în b#c#nia aia. rea mult# alerg#tur#. rea multe tranzacii de trei ceni. De c&te ori m# g&ndesc la ce înseamn# s# c&ştigi bani, la a pierde bani sau la a face cheltuieli e'travagante, îmi vine în minte imaginea tat#lui meu îmbr#cat cu şorul lui alb p#tat cu s&nge de pui, zbughind(o pe aleea aia murdar#, cu v&ntul b#t&ndu(i în f a#, cu p#rul negru flutur&nd, g&f&ind, in&nd sus, triumf#tor, asemenea unei tore olimpice, o pereche de m#nuşi de lucru de doisprezece ceni. ? Yi m, =arshal, tu ce loc ocupi în imaginea asta! ? 1maginea asta e leag#nul pasiunilor mele. oate c# a fost incidentul critic definitoriu al vieii mele, ? A influenat viitoarea ta atitudine fa# de bani! a întrebat /arol. /u alte cuvinte, c&ştig# destui bani, şi oasele tat#lui t#u vor înceta s# mai zorn#ie pe alee. 3$1

înt&mplat pe vremea c&nd eram bebeluş, dar am auzit(o toat# viaa ( face parte din folclorul familiei. =arshal şi(a descheiat încet bluza de trening, şi(a scos(o, a respins m&na întins# a lui /arol, care se oferea s(o agae în cuier şi s(a pr#buşit gr#mad# pe podea, l&ng# scaunul iui.

? Avea o mic# b#c#nie, de doi metri pe doi, la intersecia str#zilor Hifth şi R, în Tashington. 4oi locuiam deasupra magazinului, într(o zi, un client a intrat şi a cerut o pereche de m#nuşi de lucru. Cat#l meu a ar#tat spre uşa din spate, spun&ndu(i c# trebuie s# le ia dintr(o camer# de acolo şi c# asta o si(i ia c&teva minute. tat#, mam#, b#t#uşii şcolii ( uneori doar pentru a fi v#zut pl&ng&nd. =arshal şi(a îngropat faa în batist#. /arol s(a întins spre el şi l(a str&ns de m&n#. ? Lacrimile sunt pentru tat#l t#u! =ai e în via#! ? 4u, a murit t&n#r, înmorm&ntat pentru eternitate în b#c#nia aia. rea mult# alerg#tur#. rea multe tranzacii de trei ceni. De c&te ori m# g&ndesc la ce înseamn# s# c&ştigi bani, la a pierde bani sau la a face cheltuieli e'travagante, îmi vine în minte imaginea tat#lui meu îmbr#cat cu şorul lui alb p#tat cu s&nge de pui, zbughind(o pe aleea aia murdar#, cu v&ntul b#t&ndu(i în f a#, cu p#rul negru flutur&nd, g&f&ind, in&nd sus, triumf#tor, asemenea unei tore olimpice, o pereche de m#nuşi de lucru de doisprezece ceni. ? Yi tu, =arshal, tu ce loc ocupi în imaginea asta! ? 1maginea asta e leag#nul pasiunilor mele. oate c# a fost incidentul critic definitoriu al vieii mele, ?( A influenat viitoarea ta atitudine fa# de bani! a întrebat /arol. /u alte cuvinte, c&ştig# destui bani, şi oasele tat#lui t#u vor înceta s# mai zorn#ie pe alee. 87; =arshal a r#mas stupefiat. Yi(a ridicat privirea spre avocatul s#u, cuprins brusc de respect. Rochia ei mov, f#cut# la comand#, care îi punea în valoare tenul str#lucitor, îl f#cea s# se simt# cam prost pentru c# nu se b#rbierise şi purta un trening murdar. ? /omentariul t#u... m# sufoc#. Crebuie s# m# g&ndesc la oase care zorn#ie. Apoi o lung# t#cere. /arol i(a dat un imbold. ?( i(au ndurile! ? UndeLa uşazburat aia ding&spate. ovestea cu m#nuşile nu se refer# doar la bani, ci şi la uşi din dos. ? Uşa din dos a magazinului tat#lui t#u! ? =da. Yi la prete'tul c# ea d#dea intr(un depozit mare, nu în alee ( asta e metafora întregii mele viei. retind c# am alte camere. Yi totuşi, în str#fundul sufletului meu, ştiu c# n(am nici un depozit, nici o marf# ascuns#. 1ntru şi ies prin alei şi uşi din dos. ? Ah, acific Union /lub, a zis /arol. ? <'act. îi poi imagina ce a însemnat pentru mine ca în sf&rşit, în sf&rşit s# intru pe uşa din fa#! =acondo a folosit o momeal# irezistibil#, momeala sus(puşilor. De dimineaa p&n# seara tratez pacieni bogai. 2untem apropiai, tr#im momente de intimitate, le sunt indispensabil. Cotuşi, eu îmi ştiu locul. Ytiu c# dac# n(ar fi fost profesia mea, dac# i(aş fi înt&lnit într(un alt conte't, nici nu s(ar fi uitat la mine. 2unt ca preotul parohiei, provenind dintr(o familie s#rac#, care sf&rşeşte prin a asculta confesiunile clasei de sus. Dar
intrat vreodat# în magazinul tat#lui t#u. =arshal a încuviinat din cap. ? Adev#rul e c# îmi aduc aminte de clienii tat#lui meu cu mult# afeciune. îi aminteşti c# i(am povestit despre un pacient care m(a manipulat acum c&teva s#pt#m&ni, oblig&ndu(m# s# m# duc cu el la Avocado oeZs! 4u mai fusesem niciodat# într(un loc ca #la... at&t de r#u famat. Yi totuşi, vrei s# ştii adev#rul! =i(a pl#cut acolo. 4u m# scuz ( m(am simit mai confortabil dec&t la .U. /lub. =(am si mit ca acas#. A fost ca atunci c&nd st#team cu clienii tat#lui meu 87I în magazinul de pe Hifth şi R. Dar detest faptul c#(mi place. 4u m# înc&nt# si m# cobor la nivelul #la ? e tulbur#tor faptul c# suntem at&t de profund influenai de evenimentele timpurii ale vieii noastre. 2unt capabil de lucruri mai bune. Coat# viaa mi(am zis> „îmi şterg praful din b#c#nie de pe t#lpi. + s# fiu mai presus de toate astea. ? 3unicul meu s(a n#scut în 4eapole, a spus /arol. 4u(mi amintesc prea multe despre el, doar faptul c# m(a înv#at s# $oc şah şi, de fiecare dat# c&nd c&nd terminam partida şi puneam piesele la ioc, spunea acelaşi lucru ? şi acum îi pot auzi vocea bl&nd#> „Eezi tu, /arol, şahul e ca viaa> c&nd $ocul se termin#, toate piesele ? pionii, regii şi reginele (, toate se duc înapoi, în aceeaşi cutie". Yi pentru tine e o lecie la care merit# s# meditezi, =arshal> -ionii, regii :i reginele !o*i se (uc 0na-oi, 0n aceea:i cu!ie la s,.r:i!ul 2ocului) 4e vedem m&ine. La aceeaşi or#. De c&nd se întorsese de la 4eK %or, =arshal se înt&lnise în fiecare zi cu /arol. De dou# ori îl vizitase acas#, apoi el începuse s# se t&rasc# p&n# la biroul ei, iar acum, o s#pt#m&n# mai t&rziu, începea s# ias# din apatia depresiv# şi f#cea efortul de a înelege ce rol a $ucat el însuşi în ceea ce î se înt&mplase. Asociaii ei au remarcat regularitatea înt&lnirilor cu =arshal şi i(au pus multe întreb#ri legate de caz. Dar /arol r#spundea întotdeauna> (? Un caz comple'. 4u pot spune mai mult ( probleme delicate de confidenialitate. în tot acest r#stimp, /arol continua s# primeasc# îndrum#ri de la aproape toate sugestiile funcionau nemaipomenit. 1ntr(o zi, c&nd =arshal p#rea blocat, se hot#r&se s# încerce e'erciiul cu monumentul funerar. ? =arshal, o parte at&t de mare a vieii tale a fost centrat# pe obinerea succesului material, c&ştigului financiar, cares#poate procura oşimulime de alte beneficii statutul colecia taa de art# (, înc&t banii par te defineasc# s# dea sens vieii tale de ? p&n# acum,t#u, ^i( ai dori ca asta s# fie emblema cu care intri în eternitate, s#(i rezume întreaga via#! 2pune( mi, te(ai g&ndit vreodat# ce i(ar pl#cea s# fie gravat pe morm&ntul t#u! Atributele astea ar fi ? ascensiunea, acumularea, banii! =arshal a clipit c&nd o pic#tur# de transpiraie i s(a rostogolit într(un ochi. 3$3

? Asta(i o întrebare duri, /arol. ? 4u ar trebui s# pun întreb#ri dure! Hi(mi pe pi ac ( ocup&(te dou# minute de asta. 2pune orice îi vine(n minte. ? rimul lucru care(mî vine(n minte e ce a spus detectivul din 4eK %or despre mine ( c# am fost trufaş, orbit de l#comie şi de dorina de r#zbunare. ? %s!a vrei s# scrie pe morm&nt! ?( Asta nu vreau s# scrie pe morm&ntul meu. Ar fi un coşmar. Dar poate c# merit caracterizarea asta ? poate c# întreaga mea via# a avut drept int# acest epitaf, ? 4u vrei monumentul #sta funerar! Atunci, a zis /arol, uit&n( du(se la ceas, e clar ce trebuie s# faci în viitor> tr ebuie s#(i schimbi modul de via#. Ast#zi nu mai avem timp, =arshal.

=arshal a încuviinat din cap şi şi(a luat $ acheta de pe podea, a îmbr#cat(o încet şi s(a preg#tit de plecare. ? 3rusc, mi s(a f#cut frig... tremur... întrebarea ta cu monumentul funerar, < o întrebare şocant# ? devastatoare. Crebuie sa ai gri$# cu artileria grea de genul #sta, /arol. Ytii de cine(mi aduci aminte! îi aminteşti de terapeutul #la despre care m(ai întrebat odat#! aciunile lui =arshal erau motivate mai puin de gri$#, ci, mal degrab#, de indiferen# şi ruşine. =arshal îsi d#dea seama c# rareori se g&ndea la 2hirle@, c# era prea preocupat de st#rde lui interne şi c# el şi soia lui tr#iau acum în lumi diferite, îndemnat# de recomandarea lui
? 2pui ci sunt o e'pert# şi totuşi îmi respingi recomandarea de a te folosi de propriile(i cunoştine. 3$!

? 2ofisme. înc# o dat#, /arol a folosit cuvintele lui tehnicile alternative e'centrice, orientate pe spiritualitate, mai ales cele fundamentate pe meditaiile orientale. 2unt sigur c# a 2cut asta intenionat. ? /ontinu#, l(a îndemnat /arol. 1dentific# alte întreb#ri importante pe care ar trebui s# i le pun. =arshal a scuipat în sil# înc# vreo c&teva> ? De ce 2hirle@ nu face nici un efort s# aud# de la mine lucruri despre tratamentul psihanalitic! De ce m# sfideaz# intenionat! Cassa( $ara e doar la trei ore distan# ( presupun c# m(aş putea duce p&n# acolo, s#(i spun ce simt şi s(o rog s#(mi vorbeasc# despre motivul pentru care a ales şcoala asta de terapie. ? /hiar şi aşa, nu la asta m# refeream. Astea sunt întreb#ri pentru ea a zis /arol. /e întreb#ri ai pentru tine! =arshal a încuviinat din cap, parc# vr&nd s#(i sugereze 1ui /arol c# metoda ei era bun#. ? De disc? utatchiar at&t deloc de puin despre lucrurile care o intereseaz#! De ce m( am str#duit at&tcedeam puin ? cs#u oeaîneleg! ? /u alte cuvinte, a întrebat /arol, de ce eşti mult mai dispus s#(i înelegi pacienii dec&t soia! 3$"

=arshal a încuviinat iar#şi din cap. ? Ai putea s# spui şi asta. ? Aş putea! a întrebat /arol. ? oi s# spui şi asta, a consimit f#r# entuziasm =arshal. ? Alte întreb#ri pe care i le(ai pune unui pacient aflat în situaia ta! ? 1(aş adresa pacientului c&teva întreb#ri despre se'ualitate. L(aş întreba ce s(a înt&mplat cu latura lui se'ual#. Yi cu cea a soiei lui. L(aş întreba dac# vrea ca starea asta nesatisfac#toare s# dureze la nesf&rşit. Dac# nu, de ce nu a apelat la terapia de cuplu! Erea cumva s# divoreze! 2au e vorba doar de m&ndrie şi arogan# ? îşi aşteapt# soia s# vini la el în genunchi! ?Ce descurci bine, =arshal. 2# s#p#m şi dup# nişte r#spunsuri! R#spunsurile au venit de(a valma. 2entimentele pe care le avea fa# de 2hîrle@ erau asem#n#toare cu cele pe care le avea fa# de
respinseser# ideologia profesional#. Da, nu e'ista nici o îndoial# c# se simea r#nit şi neiubit. Yi nu e'ista nid o îndoial# c# aştepta s# fie consolat, aştepta scuze serioase şi recompense de vreun fel sau altul. De îndat# ce a rostit aceste cuvinte, =arshal a cl#tinat din cap şi a ad#ugat> ?Asta îmi spune sufletul şi vanitatea r#nit#. 1ntelectul meu spune cu totul altceva. ?W /e spune! ? 2pune c# n(ar trebui sa consider înclinaia c#tre g&ndire autonom# a unui înv##cel un atac personal. 2hîrle@ trebuie s# fie liber# s#(şi dezvolte propriile(i interese. La fel şi
? ? 3ine, /arol, recunosc asta. Ai dreptate. Am s#(i spun multe lucruri. Deci, unde s# m# duc atunci c&nd plec de aici! ? Am sentimentul c# ştii r#spunsul la întrebarea asta. + întrebare nu e întrebare, de vreme ce cunoşti r#spunsul. =ie mi se pare c# e clar ce ai de f#cut. (? /lar! /lar! oate pentru tine. /um adic#! 2pune(mi. Am nevoie de a$utorul t#u. /arol a r#mas t#cut#. (? 2pune(mi ce s# fac, a repetat =arshal. ? /e i(ai spune !u unui pacient care pretinde c# nu ştie ce s# 1ac#! ? La naiba, /arol, nu te mai purta ca un analist şi spune(mi ce s# fee. ? /e reacie ai avea tu la o ase'enea declaraie! ? Hîr(ar a dracuZ, a zis =arshal, in&ndu(şi capul în m&ini şi leg#( n&ndu(se înainte şi înapoi. Am creat un monstru blestemat. #cat. #cat, /arol, ai auzit vreodat# de mil#! /arol s(a inut tare, e'act aşa cum o sf#tuise i(aş interpreta comportamentul. 1(aş spune c# îşi doreşte at&t de mult s# se supun#, t&n$eşte at&t de tare dup# o autoritate, înc&t refuz# s# in# seama de propria(i înelepciune. ? Deci :!ii ce s# faci! =arshal a încuviinat cu r esemnare din cap. ? Yi c&nd s(o faci! înc# o încuviinare din cap. /arol s(a uitat la ceasul ei de m&n# şi s(a ridicat în picioare. ? < fi' dou# cincizeci, =arshal. Cimpul nostru s(a terminat. Am lucrat bine ast#zi. 2un#(m# c&nd te întorci de la Cassa$ara. La dou# noaptea, în casa lui Len din Ciburon, 2hell@ fredona „Cralala(tralali, traiala( tralali, mamma mia, ce frumoas# ziX în timp ce aduna înc# un pot. 4u numai c# avusese m&ini bune ? primise toat# seara culori, fuluri şi minime perfecte ( dar, schimb&nd cu şiretenie str&nsesetoate poturiindiciile uriaşe. pe care le identificase =arshal, îi z#p#cise pe ceilali $uc#tori şi ? în ruptul capului n(aş fi crezut c# 2hell@ are ful, a morm#it Till@. Aş fi pariat o mie de dolari c# n(are. 3$9

? Chiar ai pariat o mie de dolari c# n(are, i(a amintit Len. Uit#(te la mormanul de $etoane ? o s# d#r&me masa. Gei, 2hell@, unde eşti! =ai eşti acolo! Abia te v#d în spatele mormanelor #lora. Till@ a spus, b#g&ndu(şi m&na în buzunar dup# portofel> ? La ultimele dou# m&ini m(ai fraient cu cacealmale, la m&na asta m(ai secat de bani. /e naiba se înt&mpl#, 2hell@! 1ei lecii sau ceva de genul #sta! 2hell@ a îmbr#işat mormanul de $etoane, l(a tras mai aproape de el, a ridicat privirea şi a r&n$it> ? Da, da, lecii ? re(ai prins. Uite cum st# treaba> psihoterapeutul meu, un psihanalist de bun#(credin#, îmi vinde nişte ponturi. 1n fiecare s#pt#m&n# îşi transport# canapeaua la Avocado oeZs. ? Deci, a spus /arol, azi(noapte, în vis, tu şi cu mine şedeam pe marginea patului, iar apoi ne(am scos şosetele murdare şi pantofii şi ne(am aşezat fa# în fa#, iar labele

picioarelor ni se atingeau. ? 2imi tonul visului! a întrebat
? 4u pricep ( ne atingem t#lpile goale. Yi! ? Uit#(te cum st#m ( talp# în talp#. /red c# visul e'prim# o dorina s# st#m suflet l&ng# suflet;. 4u cu t#lpile ating&ndu(ni(se, ci cu sufletele. ? +f, dr#gu. Su,le! nu talp#. ? =ereu sunt gata s# aud adev#rul. 1 oc de cuvinte> sole înseamn# talp#, iar seul suflet. 391

La preul de v&nzare se adaug# I, reprezent&nd valoarea timbrului literar ce se vireaz# Uniunii 2criitorilor din Rom&nia, cont nr. R:JJ R4/3 Q;:; :::: :;6; :::;, 3./.R. Unirea, 3ucureşti, Cehnoredactor D<412A3
/R12C14A  Lo"e8s E9ecu!ioneran( O!her Taies o, Psycho!hera-yN ;575O şi Mo''a an( !he Meaning o, Li,e N;555O. Debutul s#u ca romancier cu Pl.nsul lui Nie!5sche Khen Nie!5sche Ke-! ;55IM Gumanitas, ;55Q, I::9O suscit# entuziasmul publicului şi al criticii, devenind bestscllcr internaional şî primind în ;558 Che /ommonKealth /lub of /alifornia old =edal pentru cel mai bun roman. Minciuni -e cana-ea Lying on !he Couch ;559O, cel de(al doilea roman pe care îl semneaz#, este o radiografie a relaiilor care se pot naşte între terapeut şi pacient şi a consecinelor acestora. 1nspirat tot de universul fascinant al -sych399^) Minciuni -e cana-ea reafirm# vocaia şi srcinalitatea artistic# a lui %alom, fapt confirmat şi de publicarea operelor sale de ficiune în dou#zeci de #ri. 1n I::Q i(a ap#rut cel de(al treilea roman, The ScDo-enDauer Cure) în prezent, %alom este profesor ement de psihiatrie la 2tanford Universit@, /alifornia.