o
g(16("g
pou..4
o
14.Z
1
C4
LIZ.2
=og
ce
tum to,,,
[.iii»i11:"4\"\11* ,11.111:1iiivi:lil'ill'iiiii'i): 0«i«uidoli
g404
)11
PO)
Malenboonsom
"Ma .41,f
*40.41
MORMIONVIN
N. IORGA
1STORIA ROMANILOR PRIN CALATORI EDITIA a II-a adaugitsä
Vol. III.
BUCURESTI
EDITLTRA CASEI SCOALELOR 1929
I.
CSIIitori germani prin Ardeal. Stirile despre Ardealul românese sfint foarte rare si de obiceiu Intovdrdsite de judecAti rduvoitoare ve-
nite de la strdinii dusmani Cele cateva Insemnäri care ni s'au pastrat ineritd deci sd bic infdtisate aici inainle de a troce la continuarea In Principate a regimului fanariot, de la 1800 lnainte. Cu alat mai malt, eu cal din lumea satelor ardelene vine dinooace, prin resultatul indelungii munci devotate a un-ui Samuil Clain, mini 5incai, unui Petru Maior, curentul de Inoire nationald. Intre hArtiile lui Engol se and astfei o Vollstandige llandschrift fiber Siebenbürgen", care Infriti-
seaza stdrile do dupd 1765. Se aratd supt raportul comercial o sum it de lucruri interesante: vinul, acuna
opril, se aduce, ca si porcii si alte vite", prin pasul Buzduluil, pe unde ar fi Intrat, crede scriitorul sas, la 1543, Petru Bares, de i, cela ce el uitd, acest Voevod stdpdnia Moldova. Prin Oituz tree MEd, nu numai mdrfurile aduse Pentru Moldovexii de negustorii sasi din Brasov si de Amend din Giurgiu-Siln-MiWird mit andern Waaren sehr selten besuchet; ms. geogr. 24 (Rildr 24 szilm") din Museul National de la Budapesta.
4
clAw, la cari se adaugd cele doudzeci i cinei de familii armenep din Szép-Viz, ci i ciobanii ardeleni cari merg sd-§i pd§uneze turmele In vdile terii vecine 1 Negotul se face adesea prin_ schimbul produse_lor Intre ele2. In ce prive§te rolul Romilnilor ardeleni, el se reduce la cdrá.u§ia celor din Cohalm.
toamna-i afld cineva In toate prirtile Ardealulur. Sincerd §i dreaptd e judecarea situatiei nenorocite Ardelenilor. Citám verbal aceste riinduri de asprá §i meritatd criticd: In. general teranul supus sau loba gul ardelean e, In ce priveyte starea lui, cel mai nenorocit (eran ce se poate afla oriunde pe lume... E un adevárat sclav al domnului Trebuie sil se istoveaseil. (sclunachten) ca o vità... Impovárarea apd.sarea acestor supusi din parlea doinnilor lor sánt riesfftr§ite si eseesele sdvar§ite contra lor, de necre-
zut. Si se enumerd: datoria de a duce dijma la locul unde se ala stdpanul plmántnlui, cale de §ese, opt i mai multe zile, atribuirea cdtre acelasi stápiin
a tot ce 15.zuieste, ce adauge la cultinq siiteanul rob. pe când in Principate aceasta rdmânea proprietalea
tul, etc. Pentru ces mai miel greeald bielul cm e aruneat in temnità, care e o gaurd roa, intunecatk aflátoare supt pámânt''. In zddar s'a reglementat de Giwernul impárdtesc la 1769 tratamentul iobagilor romftni
i
unguri. Cu toate acestea, mai ales In
Die Cronstadter Kaufleute und Armenier von SzentMiklos ffihren ihren meisten Handl mit der Moldau durch diesen We,eg, und viele Vieh-Hirten, welche auf dem moldauischen Gebfirg Weide suchen miissen, gebrauchen ihn (ibid.).
2 Nicht selten mit Tausch und Umsatz. 3 Ueberhaupt ist der siebenbargische Unlerthan oder lobbagy in Betracht seiner Situation der ungliicklichste Landmann welchen man nur irgendwo finden kann... Ein wahrer Sklawe seines Grundherrn.
5
ce privc.4te aducerea serviciilor cläcii si deosebite alle vexatii, esoosele sant foarte dese." Teranimea
ruge cu grámada In Thra-Romaneasca si in Moldova.
O Descriere sumara a Marelui-Principat al Ardealului" din acelasi seco! al XVIII-lea presinta. pe Romani ea ramasita posteritatea vechilor colonii romane i formeaza partea coa mai tare si cea mai insemnala din locuitorii Ardealului"1. Antorul anoncint ea limba lor samanä cu latina si italiana; de a1Lfel si mancarea lor, mai ales mamaliga, Imbracamintea, multe obiPeiuri sant ca la Italieni. Numard Romanilor ardeleni e de 60.626 barbati si 58.604 femei la unifi, iar la neuniti de 286.838 lá 271.218.
Trecand la aceasta despartiro confesionald, el afirma ca neunitii sâut cei mal multi. Preotii lor pot abia sa ceteascd $i sà cante si totusi multimoa li
-o supuncre oarba, pana la idolatrie; do altfel ei ii curio,c legea ntuuai din nume. Abia tunul la doua."7,eci stie spune 'Fatal Nostru." Descriorea conti-
nua spunandu-se ca. Romanul e desfranat i betiv, foarte murclar, lenes la lucrul campului, ,,rasbunaior, usuratcc i foarte aplecat la omigratie". Dar In schimb se (Esfinge prin putero si rabdare, prin. Mdentanare fireasca si. o indiforenta Uta
de moarte eu tolul speciall, caro nill se afla usor in aceiasi masura la alte neamuri; cei ce se fac soldati, ca si Romilnii In genere, sant toti vitedi si inilnosi 2" Daca n'ar fi o rea c.restere i ar avea buni Ein (berbleibsel und eine Nachkommenschaft der alíen riimischen Colon:en und den stdrksten und betrdchtlichsten Theil der Inwohnern von Siebenbargen ausruazhen (d'id , fol. germ. 284). 2 Vieile natal-fiche Geschicklichkeit und gegen den Todt 4-hm
ganz hesondere und bey anderen Nationen nicht
6
preo0, ar lipsi si defectele semnalate. Dar, mai ales_
ii face astfel cum sânt robia: supusenia
i robia mai mull ca. a sclavilor" ('mehr als skluvische Unterthanigkeit Lind Knechtschaft). De altfet conlucreaza
la aceasta si despretul general pe care li-1 aratii toate celolalte natii aflAtoare In aceasta tara. Ei
cA nu au nimic al lor, cd putinul pe care-1 stapid n.esc In adevdr std In primejdie sa li fie rapit in once clipA de domnii lor. Ei vAd zilnic casuri in care li se ieau locurile lAzuite In sudori de sAnge, cu grea trudä i muncA, i anume de-odalii, cand se asteaptà mai putin, In schimb, cel mult, pentru o foarte micä platA a lucrului lor, adese ori ar trebui chiar sA zic: de cele, mai dese ori chiar fAra nicio despdgubire." i scriitorul continua astfel asprul lui act de acusare: AceastA serbie din cale afard de asprA, aceastd sarcinA peste mAsura, pe care le vdd ei proa bine, trebuie fireste sä produca
usurltate, nestatornicie si multe alte Insusiri rete. sA distrugA cultotul sarguinta i harnicia." i Indah acest pasagiu, de cea mai mare Insemndlate, fiindca un strain e acel care afirmA cul regimul de dincoace de Carpati era nesfarsit superior celui din Arderd: O dovadà care convinge foarte mult s aflA' la Romanii cari locuiesc dincolo, In Tara-Romaneasca si In Moldova. Vedem necontenit, an de an, un mare numIr de Romani ardelani cari trep In Tara-RomaneascA si In Moldova, dar vedern foarte rar un numAr Insemnat din Romanii de dincolo cari ar veni In Ardeal. Causa e foarte usoarA de. gAsit, daca se line sainul de faptul cà fostul Domn muntean, printuL leicht in so
voller Maas vorfindende Gleichgfiltigkeit; tneistens sea jene welche sich in den Soldatenstand hegeben, so wie die Wallachen fiberhaupt, alle bray und herzhaft.
7
Canlacuzino" (ceteste: Constantin Mavrocordat) In-
tre anii '30 si '40 ai acestui veac (anul insmsi nu-mi este anume cunoscut) a desfiintat iobAgia sau serbia In chip solem.n i in asa chip Incat in Tara-Romaneascg. si In Moldova numai Tiganii Ii shnt supusi, pe chnd Romanii Insii sant indatoriti sä dea stdpânilor lor de mosie numai robote foarte mediocre si o taxd anuald l'n bani, tot a.sa de medlocrd. Resultatul este
cà ambele aceste provincii vecine, intru cht
nu shnt pustiite de rdzboiu si de ndvAliri dusmane, se a116 deplind inflorire (in dem besten Flor stehen), cg. binevoiloarea naturg., prin lucrul silitor i neobosit al chmpiilor i ogoarelor, al livezilor, al viilor, etc., dd o productie bogatä i binecuvântatd, cit teranul multdmil i Indestulat i cd el stie cum cd lucreazd folosul lui insu.si, asa incht SO face pentru binele
shrguincios, de unde urmeazä cd e foarte departe de a se gdndi la emigratie." De altfel In Ardeal gritnieerul represinta cu totul altceva decht iobagul..
Chad se vor lua mgsurile cuvenite, cu vremea se va putea crest° din acesti Romani un popor foarte bray, Indemdnatec i excelent", ein sehr braves, geschicktes and vortreffliches Volk.
Revenind la cler, scriitorul vorbeste de cel unit, Cu Vlddica din Blaj, incunjurat de sase canonici,
unul econom, altul preposit, un al treilea vicariu, precum si de teolog, de secretariul consistorial. Sfint
patruzeci de protopopi (arhidiaconi"), iar numdrul preoplor, cart abia poi ceti i scrie, i se pare a covarsi cu mult adevhratele nevoi ale pgstoritilor. De partea eealaltd, neunitii au pe Vlddic,a lor de la Buda, cu secretarul, plenipotentiarul", vicari-ul general, notariul general, arhidiaconul catedralei", optsprezece ase9ori eonsistoriali, top arhidiaconi", cloudzeci i ase de alti protopopi. Sibiiul si Bra-
8
cum stim efimeri" greci, bine platiti, cu o culturà deosebitd, pentru companistii" balcanici cari se zic Greci". Este si
sovul au elerul lor deosebit,
un sobor mare si unul mic: cel d'intgiu pre,sidat episcop sau vicariu, cel de-al doilea de un protopop. Apelurile se fac la Mitropolitul sárbesc din Belgrad, sau, mai cardad, la cel din Carlovgt, mai bine vg. zut de Guvern. Pentru comertul cu Principatele se dg. o tabelg. din 1769, scoasg. de la Kaiserlich-Kemigliche Cammeral-
Buchallerey". Ea priveste numai importul de vite in Ardeal; pretul boului era de 21 florini si 20 de erditari si al vacii de 10 florini, al vitelului de 2, dupà socotelile ce se friceau pentru vamg la Bran. Valoarea totalà a intregii cantitgli de vite adu.se in Ardeal de la noi era pentru acel an de 67.187 florini si 20 de crgitari. Mácelarii dg.deau o suma mai mica: 53.015 pentru 1.783 boi, 1.661 vaci, 1.159 Tòrzer" si 475 vitei. Se exportá din Ardeal postav prost, wallachisches Kotzentuch". Comertul. pggubit prin rgzboiu, se poate relua acum, dupä pacea incheiatà la 1774.
Un al treilea informator a strábátut Ardealul dupg. Sestini §i Spallanzani, ale cáror observatii le-am reprodus In al doilea volum din aceastg. lucrare. Autorul unei scurte, dar interesante Lustreise im Herbst '796"1, trece pe la Bokai", unde vede ruinele castelului, vechiului castel al printului Barcsai din veacul al XVII-lea: proprietarul il spune cà tata sgu a pierdut cu prilejul mi§cArii lui Horca bei dem walachischen Aufruhr"-20.000 de florini. La Bintinti Museul National din Budapesta, fol. germ. 288.
Q
(Benthenth"), paguba pe carel i-o declara baronul Orbán e de 40.000. Unii dintre serbii lui au fost de fata la pradarea casei, si pe acesti oameni trebuie vada el aman zilnic langa dânsul. Ofiterii tineau
cu teranii contra nobililor. Unul din ei face sa fie batut catare. domn de pamant din acele parti, anume de un caporal, care era serb al lui Orbán, In strigatul: Sehlag den verfluchten nemes cmber", bate pe blastamatul de nemes ember". La
Ludesti, langa botar, Romanii sant simpli unii chiair gusati, dar buni; nu se vorbeste de talharii". Cu tolla altfel de la Geoagiu (Gyôgy) la Zlatna, unde
sant oameni räi, hoti, si din causa vecinatatii minelor de aur. La Mintia, Márosneméthy, proprietarul, Alexandru Bare.sai, e rud cum si-ar Inchipui cineva pe un nobil din veacul al XIII-lea i". La Bobaln.a -se
afla mine de fier, i Romanii socot cä pe vremea Jidovilor (asa numesc ei vremile vechi In general se zidia acolo pe fier (auf Eisen gebauet...)". In Jurnalul unei cAlatorii de la Sibiia peste B111grad" se pretuiesc Romanii din Zlatna ca fiind 6.000 neuniti si 2.000 uniti, castigati zilnic de preot, caro
e zelos. La Abrud, cei mai multi locuitori sant Romani neuniti; dupd ei mai numerosi sant unitarii. Sant i reformati, Romani uniti i catoliei." Calatorul stie ca la Carpeni s'a nascut Glasea.
La 1793 se tiparia, la Frankfurt, cu indicatia in titlu: Frankfurt si Lipsea", un volum anonim de calatorli de la Press.burg In Ardeal i inapoi, Reisen von Pressburg durch Mihren, begde Schlesien und Ungarn nach Siebenbiirgen und von da zuriick nach So roh als man sich vor einen Edelmann aus dem 13. Jahrhundert vorstellen kam.
0 Pressburg. El ni va transmite stiri noud de,spre rostul Romanilor In acele pdrti ardelone, un.de ei dridurd sirul de tulburdri provocat de opunerea inddrAtnicd la religia oficiahä, intpusg., a Unirii si, la capat, pornirea rdsbundtoare a lui Horca. Pe Romani Incepe a-i gdsi cdldtorul, amestecati
Cu Rutenii, Rusnecii", hied de la Wastnar". contelui Kgrolyi li par deosebit de bine ingrijite si el vorbeste de locuilorii cari duc o viatä rindtrunild fara a precisa cdrii natiuni Ii apartin, cand
nu skit Germani. La Careii-Mari vede gimnasiul Piaristilor
castelul aceluiasi conte. Intrand in Ar-
deal, recunoaste cd natia Romanilor oste ca numg.'r poate mai tare deck toate celelalte natii In Ardeal Impreung.1". Dar sant robii Ungurilor, i situaia e mai rea decal a locuitorilor dincolo de munti. La Czög" etildtorul arid Romani ingroziti sd nu li se lea ceva fAng. bani, ca de obiceiu, Ingrozit e, la Sobor", Gernumul nostru, care trebuie sti manance, din mand romdneased, mamtiligti, Brod von tarkis-
chem Waizen. La Baska", In cala spre Cluj, afla gospoddria buni a limn preot: fiica lui se intelege ca strdiniul prin vorbe scrise pe hdrtie. TWAT Baska Balea stAtea pe o indltime un bdtran Valah, care trecuse de o sutà opt ani: privia ca impictrit la soarele ce era sd se ascuncld indatd. Capu-i era descoperit, plir alb ca zdpada-i acoperise anticul cap; clung barbd dadea Infdtisarea unid palriarh;
ochii mari aruncau foc cdtre soare, dar bratele picioarele erau foarle sldbite. Ptirea ca simte primdvara aceasta ca fiind cea din urrnìt a lui. Pe iarbd, manile Incrueisate pc piept, èl multdmeste mcii destul 1 Die Nation der Wallachen ist an Seelenzahl vielleicht starker als alle andre Nationen in SiebeniMrgen zusammen genommen; p. 199.
11
de zdravdn 1." La Gariza", han românesc: in odaia de mâncare miere albd frumoasd, oud, unt, fdind aleasd, pane i toate cele de nevoie". Cdmara nu s'ar fi putut Oda deck cu patru sute de f/orini. Se oferd via vochiu din oald. Ca multdmita, Valahul"
e descris, dupd spusa cdrdusilor, ca fricos si hot, rob al domnului de pdmânt, care-i poate da garbace, si exploatator al teranilor. Dar scriitorul recunoaste cd Românii singuri hrdnesc neamul Ungurilor In Ardeal... Ca multdmita pentru hrana ce li-o da Romanul, 11
c(oboard ruai jos dealt erice clasil a omenirik
Dacd Romanul nu e cum lrebuie sd fie, motivul e cd n'a fost fdcut altfel." La Cluj, oras nepavat, se semnaleazd prdvaliile bo-
ale Armenilor. E vorba de Universitate, de casa Rhedey, in care se dau baluri : la OradeaMare putinlel inainte, cum se vede din amintirile gale
unui musicanl german, printul episcop avea orhestrd clAdea petreceri cu procesiuni mascate pe stradd. La Turda afld targul de sAptdmfin,ii. Trece rdpede peste Aiud, cu biserici frumoase i un gimnasiu. AlbaTuba nu-1 opreste mai mult. Sibiiul, pe care-1 mai vd.zuse cu cinci ani In urind, ii place; vorbeste indelung de fostul guvernator, baronal de Bruckenthah e al:an-at de Invinuirea cd In vremea lui a fost rds-
ooala Valahilor" prin aceia cd nu din pricina lui Guvernul civil n'a dispus din inceput de armatd. Se i lauda tipografului Hochmeister. La Avrig se descrie palatul lui Bruckenthal. Il intereseazd, in rdzboiul care se urnik i ispraprIvile generalului Turati, fiu de general austriac, el Insusi odald naedic la Curtea munteand, la CMface
neni
i Cozia: ar fi crutat comorile mdiastirii, pe
1 pp. 209-10.
12
care apoi le furd Turcii i; el moare In luptele din pa-
sul Buzdului 2, dar dusmanii nu-i pot avea capul, pe care Vodd-Mavrogheni pusese un pret de o mie de galbeni 3. Acesta e descris ca un om care stia comunico curaj, dar nu pricepea cillusi de1 putin ce trebuie sà priceapd un soldat"; n'avea ce era de nevoie ca sä iea, cum fAgruluise, Ardealul. Partea mili-
tara o Ingrijia un bimbasd turc; oastea era compusd din ,,cea mai miserabild adunAtura ce o poate da Valahia", Tigani, fiinti färä disciplind i randuiald, gloatd strAnsä laoIaltí, adusd in ranguri prin bätäi si foame" 4;
§i
supt tunuri cautau capee,
chiar i roman' esti, pcntru a le duce Domnului, in schimbul rdsplAtirii de un galben. Granieerii romilni nu-i atacau Insd bucuros. Turcii dau tunuri i trupe
orAnduite, dar ajung a-si bAnui vasalul: atunci se dau loviturile la pasul Vulcanului si al Buzilului, se laceara o alta, a lui Vodd In,susi, prin. Câine.ni asupra Sihiiului, sese sute de Asiatici pradd in N'atea Ha-
tegului. Dar himbasa e prins la Rilmnic i dus la Alba-Iulia, printul de Hohenlohe urmAnd goneralului Fabris, care atacA la baionetA pe ai lui Mavroghoni5. In lama 1879-90 Laudon, In Banal, lntreba pe boierii munteni si pe SArbi dacd-i pot hrdni frupelo. Se ocupd tara, dar provisdile nu tin decitt pAnii in Decombre. Zdpada cade, gerul so lasd, i bolle Intrd In oa-
ste 6 Incercarea contra Giurgiului, cu tunuri do la Petruvaradin i Alba-Iulia, cade; generalul artileriei e uds. P. 278.
2 Casa Tedesculi" de acolo (p. 389) e: a Dudescului, nu a Germanuluil 3 Pp. 281-2. 4 P. 285. 5 P. 297. 6 P. 301.
13
C6.15.torul riscä o excursie la Caineni, can orau fie ocupati de dusman; descrierea e foarte pitorescgt. Intre Caineni i Contumatä bejonari munteni, in borcresteau vitele. Bordeiele deie, lucrau pgmantul
i se par foarte curate, oamenii ca multg grijg de
sine. $i aici se spune cg. acesti oameni nu recunosc pe Romanii din Banal si din Ardeal ca Romani, ci li dau alt nume". Casete din Caineni intrec cu mult pe cele romanesli din Banat; se noteazg i biserica. Boierii bogati, din Craiova, Râmnic, Bucuresli scriilocuiau In Sibiiu,
torul crede cä sant iTigani
dar au trebuit sä piece, acusati ea voiau sI predea o-
rasul in 1788; femeile-i par gAtite fail gust si lip%ite de educatie; foarte putine stiu frantuzeste. Se infatdsea.za lucrul la Caineni: truda statornica" a soldatilor, schimbarea senlinetelor, randuiala Arnautilor supt conducgtorul lor cam aspru Stoian, vAlmtisagul pe care-1 caw= cavateria i infante,ria, zgomotul mucu sicii, striggtul te,ranilor cari aduceau provisii2.
acest prilej anonimul rec,omanda exportul de uleiu de nucä de la noi 3. El 'audit produsele ardelene combate importarea altora din alte parti ale. monarhiei: ptin,za de Zips ori do Ardeal, zisA silesiang.", a invadat Iasul i Bucurestii, i negustoril greci de acolo vin sa cumpere In mare4. Casa Barker din Silau se gandia la navigatia pe 01t5. Io Sibiiu se cetesc reviste germane; e si un teatru, pe Care locuitorii suburblilor n'au voie sg-1 visiteze. La intors, se noteazg. Sas-Sebesul, decAzut: meste-
rul Oeschlager de acolo, originar din Iiiinigsberg, 3.
2
pp, 327 si urm. p. 331. Pp. 337-8. P. 351. Pp. 369-70.
14
toarna clopote "I. De aici la Deva, Dobra, abia pomer nite. In cale un soldat roman din regimentul Oross.
Lugojul a suferit de pe urma razboialui: nota critica a Wallachenschaft"-ei, dornica' de jaf i lenesd,
La Timisoara dadea mese printul de Coburg. La Seghedin se pdrdsesc locuintile liomanilor 2".
.5i el
Ii apdra: Ce ar fi Banalul, de n'ar locui Romanii In el?". Cantoral iea In ocrolirea sa si pe lencsa" femeie romanca, dupd ce a vdzut-o torcand si in drumul spre casa. Iea-o cum o vrei, dar Romancele sant de sigui- barnice." lar, daca. sant iubeate", cum zice Miren Costin, vina ar fi, ca si. la Italionce..., a Mrndligii!
Avern a.stiel un numdr de mArturii si de judecAti din Ardeal chiar, venind din panca Sasilor 'sau ba, care dau, miicar in parte, dreptale pop orului rom anesc.
Altele vin din terile germane. Cilei se poate zice ca si In secolul al XVIII-lea, din punclul de vedere al filosofiei" reformatoare, filantropice, care stapania afluid, daca nu. Inca din acela al sentimenlului pelara dreptul national., corand libertate pentru erice nema, o chestic romeineascel existd. i acei cari o sim-
tiau duc lupte contra egoismului unguresc ca contra despretului cu care germanismul administrativ in. servicial Casei do Austria, stdpand in Ar-
deal si In Banat, trata popoarele inferioare". Beneficiau astfel i Romanii de acea simpalie care se
adresa catre oamenii primitivi", trdind in ararà de civilisatie. Dar si experienta personald a caldlorilor 2
P. 401. P. 421.
3 Was whre das Banat, wenn keine Walachen darinnen wohnten? (p. 22).
15
se adauge pentru ea ei s poatd rdspinge batjocurile färä margeni de care eram acoperiti. N'am la dispositie cartea unui Giinter, care a lost prin aceste pdrti pe la jumdtatea veacului al XVIIIlea. Descrierea, din. 1785, a lui Johann Lehmann, in Reise von Pressburg nach Hermannstadt in Siebenbiirgen, e insa de o insemndlale deosebila. Omul a fost de cinci ori in Ardeal i spunc singur cd. in 1782 era de fatd, in Deva, cand, cu toatd lipsa de pane, preotii romani nu (Mclean voie credinciosilor lor sd calce postul pentru a manca de frupl. Data a-
ceasta, venind de la Pressburg, el trece Tisa la Seghedin, se indreaptd d acolo, prin San-Micla.usul Mare, la Timisoara, oras liber de la 1782, in care no-
tenä celo doua Rathhause: al Sarbilor, mai vechiu, eel non, al colonislilor germani, unul cu teatru, celait ca o redula", casa comitatului, ,,casina", cele cloud manastiri franciscane i cladirile frumoase din Fabrik". Trece la Lugoj, oras romanesc i oras nemtesc, cele cloud cartiere fiind despiirtite prin apd: aici and o cafenea cu biliard i admird castelul contesei Saro", proprietara celor mai multe terenuri. Pe pdmanturile ei, bine ingrijite, direct, Lehmann se indreaptd spre Fagot, .cu doua sute de case roman.esli treizeci poate germane, avand cloud ldcasuri ale noaslre i unul al Minoritilor din Lugoj; de aici spre miserabilul" sat Rusavita. Intrand in Ardeal pe la hotarul Cu cruce, el Amalie uimit, din nou, fatdde
frumuseti naturale fard pareche La Dobra, supt administratia tunui maior, said cloud sute de case romanesti, uncle frumoase; grdniceri fac exercitii numai
Dumineea. La Deva, inlre vii, In margenea cdreia hangita se descopere o Parisiand, domnul de pdmant e conlele Haller: sant supt castel cloud sute de case, cu o frumoasd grddind, doud biserici catolice, unarefor-
16
matd, una singura a noastrd; in suburbii sLau Bulgari.... La Ordstie cele vre-o trei sute de case sant ale Ungurilor mai ales: i se pare scrillortilui cä pe lang,d bi-
serica franciscana si reformatá esto si una armeneascd. La Sas-Sebe, o sutd de case sant ale populatiei sdsesti mai ales, Romanii, dar si Sasi, ba cbiar
noi veniti din Baden, stand in suburbil; este si. a bisericd. franciscand. Cu un preot sas, la ApoldulMic locuiesc Ilomani, ca si la Amlas. Spre Sibiiu se trece prin satul Rusciori, Reisdörfer, unde se vor[leste románeste de fostii Bulgari, cari au si un predicator luteran; in suburbiile orasului sant Tigani. Autorul trece glumind asupra Sibiiului, pe care-1 va descrie poate cu alt slie cä sant acolo si Romardi civilisati" si Romance vdpsite". In calca lui, Leh.maim a vdzut ici si colo pe acesti. Valahi". Locuintile lor sant adesea uniile, cAnd na vorba de satelo grdniceresti; se vdd i feresti inhise cu bdsici de porc. ()amena Ii apar urâti, slabir fdrd vlagd, cu pdrul lumg, Cu vesmintele murdare_ Copiii cei multi nu se pot desvolta dupd putere, hrana compusd din mdmáligit Unii din teranii romani se fac cdrausi, dar de obiceiu strainul e dus de
Unguri, cari injurd In cale crucile romanesti grosolane" de pe margonea drumului. In, catare cask daca bdrbatii erau la jude, sd bea rachiu, fomeile coseau, teseau, torceau, ajutate si de fetite, pe cand bdietii se jucau in surc,ele. A intalnit preoti manand
din urmd vuele po drum de iarnd. Are aslfel si din oe a vazut cu ocliii olementele neoesare ca sá. rdspundd criticei care se aduce Romanilor, considerati ca Spitzbuben", 1enei, hoti, ucigasi. Nu e pe lume o socotintä mai neamenaasd si mai usuratecd.", spune el, ca aceasta despre un.
17
neam 1ntreg 1." Oamenii sant gata sd vie In ajutor si Rill plata, cum nu face populatia germand, care In genere e cea mai grosoland, mai neerescutd, mai fdrd simtire", incapabild de a servi pe cineva, chiar (lac/ i se pldteste 2 PArdsit In mlAstinile Banatului, de eonationalii sli, el Insusi a fost scdpat de Romani,
la prima vedere, Mil a li se spune un cuvânt", Calomniatorii unei In.tregi natiuni, ucigasii sufletesti
(Serlenmörder) al fratilor lor oameni" ar trebui sl vadd icum Infloresc satele grdnicerilor, cu scoli, la care, cu toatd opunerea hdtranilor, un intreg tineret Invaä i nemteste, d'and tdlmaci drumeitilor. Cei ce nu sufdr incultura romtmeascd, sd tie si ei scoli ea si Impdratul! Românii sant soldati temeinici. Dacd vitejia lor o intrebuinteazd In fapte sangeroase afard de nevoile ostirii, ei cred numai eä rdsbund astfel o jignire, cd luptä Cu o nedreptatei: asa se face cd unul
si altul Intrd In pddure ori se ascund la Turci, pe iarnd, dand birul pentru addp.ost ; rdpede se, strange o ceat5 In jurul tor i satele-i ascund de fried; spre toamnd, având nevoie de bani pentru lunile moarte, ei s'ant mai eruzi, gata de omor. Ard si sate, tiirguri, ea Oravita. Spanzurdtorile, care mArgenese soseaua, Sperie: sant bucuro§i cA mor In satul lor; muninjoseste, fdeutd, mai ales, departe de saca
tul tor. Daed ar avea preoti mai buni, ar fi altfel, si dacd ar avea stdpani mai buni. Cdci sant oameni priceputi, i ierburile n'au taine pentru Toatd consideratia o are pentru felmeie, roaba a bdrbatului, roabd, dupd el, a blietilor. DArn chiar Es giebt keine unmenschlichere, leichtsinnigere Behauptung als diese von elner ganzen Nation (p. 9). 2 Ueberhaupt muss man átif der ganzen Reise, weder auf Dienste, noch NOthillfe der deutschen Bauern rechnen.
Es ist das grObste, ungezogenste, gehililloseste Volk (p.
11).
18
cnivintele lui: Pe cat barbatii romani pierd In comparatie cu alii, pe gala castiga feineile alaturate cu cele de sama lor, din alte par". Romancele sant Cu totul smerite, prietenoase, placute In purtari i foarte sarguincioase 1"
So sehr die Mannerwallachen verlieren im Verglhich mit andern MAnnern, so sahr gewinnen die Welber im Vergl .tch mit andern ihresgle:chen aus andern Gegenden. Die Wallachen-weiber (sind durchaus demdthig, freundlich, ge-
lding und sehr fleissig (p. 27).
Un naturalist german prin Bucovina, Ardeal sT Moldova la sfRrsitul secolului al XVIII-lea. Un, cglAlor incomparabil mai important deal toti cei de mai inainte cunoscutul, celebrul (=temporan al lui Spallanzani, geologul austriac Hacquet, autor al =or cAlAtorii In Alpii nordici, In alte pdrti ale lor i chiar in Dalmatia, la fratii nostri de sange llorlahii 1 Fusese i secretar al coMisiunii economice pentru Cambia 2 E i un bun desemnator, de mana caruia avem, In plan.; colorate, terani, boieri, Lipoveni, Tatari i Tigani. Ace& om, InvAtat, de o mare hgrnicie In. cercetdrile
sale, ite-a cunoscut bine ç1 prin relatii directe, locale. A fost pria pIrtile noastre çi Inainte de anul 1789, cand ocupatia austriacl In Moldova i-a usurat cX1Ntoria, si el Insusi mIrturiseste cA, viind din
liwitenia, a petrecut In Ardeal, prin Secuime, ca medic, poate medic militar, Inca din 1763-4, InvAtand romaneste 3.
Reisen durch die nordischen Alpen, Ntirnberg 1790; Physikalisch-politische Reisen durch die Alpen, Lipsca 1783; L'Illyrie et la Dalmatie, Paris 1815.
2 II, p. 74 3
I, pp. XI, 120; II, pp. 59, 115-6.
20
Observatiile lui, foarte Imprastiate, dar de o marebogAtie, sant de diferite feluri. Intdiu cele mai multe &Ant simplele lui impresii de drum. Unde n'a fostt La Dorna, al cdrii name i se pare cd In.seamnd: piatrd, la Baia, care I se ndzare a fi fost de amnia., la Botosani, la Zvorastea, unde a cunoscut pe un. Septelici, coborandu-se
vorb2V.e un naturalist!
dinteo-
familie ande s'au ndscul septe copii hate° land, patru rámanand In viatd; la Harlan'. La Hotin a fost In logdrul austriac, si a vdzut pe cel ru,sesc, In cursul
unui asediu *in care aliat'i färä arlilerie lungiau un asediu Inm.triva a 8-9.000 de Turci cu 180 de !aknuri, exiloatand populatia vecind romá'neascd, per care Busii n'o pldtiau mdcar, i unii i altii bdtanr du-si joc de femei 2. Evreii din Polonia si din Moldova se Ingramddiserd dupd castig 1a Imperiali; pieturile erau foarte mici; o paldrie plinä de visineo park o =0 Intreagd zece! A Intampinat pe toate drumurile pe nenorocitii cdrausi din Galitia, pierzandu-si vitele i cele care scapd sant furate de Mol-
doveni, imitand urletul lupului ca sd le Imprdstiesi prápddindu-se ei Inii. de osteneli. A Inoptat si el pe dealuri. dupd o zi de rdtdcire, de frica talharilor In Moldova apuseand a dat de Arndutii In serviciul austriac, cele mai role elemente ale natiei moldovenesti", der Auswurf des moldauischen Volks", cdldreti sd:bateci, cu capul ras supt cdciuld, In vesminteturcesti, brune i galbene, cu flintd sau pdscd, patrontas, doud, trei pistoale, hanger si ciocan en
varf; turbanul, alb sau verde, era sä facd pe seful lor, maiorul Ganiflorj", un ,,viteaz", sd fie ads, de husarii cari-1 dilduserd jos: 1-a scdpat numai un I
I, p. 20.
2 Ibid., pp. 23, 26.
21
-port.épé&' imperial, pe cara 1-a ridicat In sus 1. A vlzut spinii, ceretisul de care se sangerau cdtanele In lupta de la Focsani. Cate un Roman spanzurat ea spion ii apare, ori hoti dusi In butuci2. Pddurile Moldovei rdidritene, cumplit arse, sant pline de fugar!, cari duc cu ei vite, oi, perci. Langd muntele Taldrus státea, la trccerea lui pe acolo, printul de Coburg, care, Cu ajutorul rusesc Cu tot, avea doar -25.000 de oameni, lar Turcii 90.000, pe cand la pierderi, fatd de 1.500 de Imperiali, Turca Inseamnd de 4epte ori pe atatia. In ce privesle Ardealul, el trece In aceastd provincie prin Secuime, ai cdrii locuilori i se par a fi
nici mai mult nici mai putin decat Pacingi, cand Saii, aceia sant Daci, sau adevdrati Italieni dacien Presenta trupelor 11 opreste de a merge spre Brasov. Trecand muntele In lung spre Bistrita, afld
la Uifaldu Romani (meistens Wallachen, Romuny"), de lege rdsdriteand, cari vorbese Insd ungureste4; din vochiul lor port pdstre.azd numai opincile: Dialectul secuiesc 11 cunoaste,
i
i se pare ne-
plAcut." (widerivcirtig) pentru lungirea lui 6, mai a-
les. La Regbin afld §i Unguri, cu biserica lar, si e tratat cu grosoldnie de vicespan, care-i ccre hartille §i nu le afld suficiente, pentru ca apoi, dandu-si sama incF e aldtorul, sii-1 polleascit la masd. Si Ilacquet
exclamd: O popor scilic, cand oare Iti vei pIrdsi mandra asprime? Poale niciodatd, ori vor trece secolé pd.nd ce, In general, te ve! civilisa5." Bistrita 3 II, pp. 49-50. * Ibid., pp. 51, 53. 6 lb:d., p. 95. Sie sprechen aber n:cht wallachisch, sondern ungrisch anit etwas hunnischem gemischt (II, p. 111). 2 Ibid., p. 136.
22
se ridicd intre campii roditoare
lanuri do Po rumb; satele vecine, marl, au case In liuie, destul de curate. Orasul Msg. e decdzut; prosperitatea lui, pecare o hrdnia mai ales negotul ca bldni) a Incetat odatd cu. a Sucevei. Clddirile cu feresti gotice siint goale In randurile de sus. Marea bisericd n'are cine s'o -ample. Locuitorii nu-i plac: firea lor italiana" i
fAcutd din §-iretenie, netinere de cuvant, lasitate, ca a Evreilor; sant dulci ca strdinul, pe care-1 Intreabd:
Woher sint ir", pind ce vdd dacd pot castiga de pe urma lui. Sant harnice mai ales femeile, dar urdsc tot ce nu e Sas. Despre acesti Romani ardeleni el vorbeste cu un. mare simt de dreptate §i cu un sentiment de compd.timire care-1 onoreazd. Ei au pretutindeni cel mai_ rdu pdmant, §i poate goni de pe dânsul, nu
num.ai domnul de plmant, dar si sdteanul vecin, dacd e Ungar ori Sas. In schimb, tratat ca ultimul dintre oameni, Auswurf des Menschengeschlechtes. Romanul n'are voie, ca Tiganul,sd se apropie delmprejmuirea de gard a satelor strdine. Cele mai injositoare pedepse sant pentru dansul: la Bistrita o femeie De care, militia o luase ca sine urla iu piata publicd supt sfásrcul biciului. Niciodatd nu i se arata prietenie, i astfel Valahul nu e 1ntrebuintat la nimio decalt la lucrdrile aspre, servile, si cele mai joase. NiciodatA. nu se bucurA ca aproapele) nici do bine. nici de zile bucuroase, Numai atunci li e Ingdduit sA se amostece, cand Un,gurul sau Sasul nu poate purta povard, In care cas Romanul, ca o via de povard,
are sd duca ce e mai greu, dacd nu. tot, §i atrunci bine venit. Arnett, niciodatd. Stdpanul 11 stoarce, stdpanul 11 judecd. E ca negrul din America In plantatii. Se poate sä nu se gandeascd la fugd, la rdsbu-
nare? Asa s'a ajuns la reoenta Horiadd". Nobilii,_
23
cari n'au nicio grija de sufletul oamenilor, Ii i ucide
fail mill: cutare a Impuscat pe judele care nu-i aduRese oameni lo. munca i, condamnat la 20 de florini amenda, n'a vrut plateasca. Fugan i dincoace
de min* au fost, de aceia, si nu, cum se zice, din motive de religie, 13.000 de familii numai In Tara Romaneasca, platind o contributie In valoare de 112.000 florini; 11.000 de familii erau din Ardeal. Alta
tree In Moldova, In Serbia, ba autorul credo ca In Siberia chiar. Secuii moldoveni se tot inmultesc. Nu-
mai In Polonia, wide serbia e Inca mai grea, nu trece nimeni.
Iubirea de libertate e asa de mare la acest neam, incat cutare batran teran de la Sinca-Maro, a lut spunea murind, i autorul, ca medic, era de fata: ,,Mor bucuros ca nu las niel mulerea, nici In roble" I-.
ce bunt acesti oameni: agricultori destoinici, carausi i calauzi siguri Ca Romanul e, in toate
om, aceasta am incercato mai mult decat odata, cand locuiam intre el. Cum i s'ar face inima de Nina, de 1-ar trata ca pe un frate/... Oricat de asprä ar fi natia, am vazut la multi din el, timp de doi ani, cat am fost Intre dânii, trasaturi care ar fi stralucit si la eel mai civilisat om. Cat n'a stricat ura apasarea fata de aceasta matte a Monarhiei, °data' asa. de stralucita (herrlich) si de mare! Oricum fle, naria romaneascd are, 0 in ce privefte multimea, ca i dreapta stdpdnire a terii, meritele ei proprii" (als auch wegen des rechtmassigen Besizes des Landes die eigenen Verdienste" 2).
Pe la Bargau, Rodna i muntele Caliman, Hac2
Ibid., p. 116. II, p. 89, 112, 173.
24
quet venise in Bucovina, do unde prin Moldova sosise In Ardeal. 5i iatä cum se presintd provincia de
curand anexatd, pe care o cunoastom, cam la aceiasi datd, prin raportul generalului guvernator Splényi.
Trecand pe la Horodenca, uncle era spitalul de lemn al generalului print do Coburg, el vlzuse Cerndutul, bine garnisonat, oras de 600-700 de case, dintre
care cele noud do piatrd din dealul Tetinei. Pe la Vicov, cu 'Acura din imprejurimi, ajunge la mAndsUrea Putnei, unde poarta std, pe vreme de rdzboiu, strict inchisd. 5tie cd aici zac oasele lui Stefan, des grossen Stephan-Voda", ale sotiei lui Maria, ale fiilor
Petru si Bogdan (de alminterea va desemna si o inscriptie a lui Constantin-Vodd Duca, gresind numai
data: 7161); mormintele sant per'manent acoperite ca perdele de matasa rosie brodatet ca aur (goldgestickte rothsammeto Decken"). Biserica e zugravitä pe din atarei, trztreagd, cu nesfarsite chipuri de sfinti, precum i cu infAtisarea Corului si a Iadului si cu ingeri i draci In toate colorile"'. 5i la Sucovita cu doudzeci de cAlugdri va gdsi aceiasi podoabd, dar
clildtorul se sperie do lipsa de moralitate In atitudinea sfintilor 2 Asa e si la Humor, unde s'a instalat pitdrie pentru trupe, si la Solca, undo a fost un magasin de provisii. Cdlugdrii din Putna nu stiu ce esto i aici se inseald: doar acolo funclioo bibliotecd nase o scoald, oarecum superioard, a lui Iacov Put1 Unendllch vele Figuren von Heiligen..., wie auch mit Himmel und Halle und m:t allerley gefärbten Engeln und Teufeln.
2 Die Gemiihlden gleich und oft nichts weniger als erbaulich. Wenn der Mahler die Schwelgerey hat ausdz-bcken wollen, so sind oft de Stellungen ganz à la Sanchez" (I, p. 105).
25
neanull Ei se Incura la once Introbare asupra amintirilor istorice. II acquet mai ajunge a cunoaste schitul lui Daniil Sihastrul, pe care-1 preface In Toma". Radautii, loc miserabil", ca o ,,mica, nelnsemnata bisericute, neglijatg., i Cu O locuintd pArasitA de episcop, mutat la Cernguti, 1N.sand aici pe vicariu cu ceva cdlugari. Apoi FrAlautii, cu saisprezece case germane, Arbu-
rea, unde iaräi li se glise un cuib, un Sat-Mare" de Germani, Sireliul, veche resedinta episcopal, cum a cetit In Sulzer; aici afla pe viitorul Impdrat Francisc, cu care vorbeste frantuzeste. Apoi Campulungul ter an esc, schitul de la Plosca, Putila. tie schitul lui Mihai Racovild la Varna i da o traducere foarte exacta a inscriptiilor; apoi i biserica Sant' Onufrie.
Suceava, In care Intra pe vechiul pod de lemn, are cateva sute de caso de lemn, locuite de Armeni Evrei In centru. Se vad, din marirea trecuta, turnuri, ruinele cetatii: °data fusesera, i s'a spus, 70-80 de biserici; acum abia bieto patru. Marele negot de curelArie spre Rusia a disOruit. La 1788 a mai fost o pribegie. In apropiero Inseamnd mAndstirile Rinke", Sântilie, Ilisesti, do unde a fugit egumenul, Meletie arhimandritul, satul Zaharestilor. La Iacobeni 11 intereseazI minee. Apoi pe la Titu" i Dealul Rogozului va trece In Pocutia. A cunoscut putinA lu.me boiereascA, traind dupà
moda veche. Femefle sant lenese (el o crede), trecandu-si vremea cu cafelele. Dar li descrie costumul, Cu anteriu, rochie, bland rosie cusuta cu aur, iar In
picioare papuci. Viata e simpla: zac pe sofalo miinftneil un Fingur fel la masa (1). De ncgustori nici-
un cuvant Dar stie 'ca Armenii i Grecii, mai ales cei sireti de sase ori cat Evreii i deprinsi a lua pe nimic, Imprumutand bani cu dobanzi mari,
26
manN. pe munti boi de ingedsat i cai de aceia tata-
resti pe cari-i duta inainte de rAzboiu In Moldova, maiorul austriac pentru remont5., Cavallar 1 Padurile
mari, care se taie luira reguld si in care e vinat mult (se .aratal cu cate parale se cumpard un cerb si o caprioara , sant, in Apus, pline de hoti. Teranii sant oameni frumosi, dar rdu ingrijiti. La Putna, la Fralauti a vazut batandu-se la talpi, i ainu-e.a oamenii, chiar copiii indurand un numar necreint de lovituri. Ritzboaiele au Aspandit pg.ná." In munter
Pe langd Roman locuieste Tiganul, care face linguri, cosuri, dar culege i aurul din. Bistrita, Aurie. Tiganii de la Marea-Neagr1, pontici", ar fi alta
spetA, mai Albateci, tra'ind munai din furt si
din_
gacit 2. Peste Roman a venit, cu pribegii, colonistul.
Si Racquet descrie pe Germanii adusi In parte opt din Imperiu, din Reich: la FrAllauti (16 case), langa Suceava, In Salu-Mare", ei se inlind f Ara margeni, si se ridicA plangeri contra lor. Sant trei sate unguresti i allele secuiesti, f5.r6( livezi: Se-
colonii
culi se imprAstie lesne 3. Rusii au fost asezati numai In Laudonfalva (disparut i in Curtesti (90 de faApoi Lipoveni, lncrand la frangliii, la tesut. inul, vin de la Tatari si din Moldova, Cu toata °pre-, listea, bled. din 1784: ei se arid la Varnita, la Fant'anaA166.4 BArteni,foarte sdraci, sant fixati. la Luitak"
apoi la Molodia, Dragomirna çi Rosez" 5. Si, In sfarsit, de-a lungul drumur Her se slrecoara, Indreptati spre Cori:anti, spre Polonia, cu voie, Mr& I, p. 167.
211, p. 223 si urm. 3 lbid., p. 116 §i urm. 4 ¡bid, pp. 127-33. 6 Ibid., p. 132.
27
vote, pribegii boieri ai Moldovoi tulburate de rdzboiu; padurile sant pline de bdjenari mai Arad. Odatd ocupatia austriaca se Intinsese pAnd dincolo de Baia. Acuma toatd partea dintre Siretiu si munte
e In manile Imperialilor, cari sperä s'o pdstreze la pace, formand astfel o noud Bucovind. Hacquet, In to-
vdrdsia un.ui medicinist rus si unui teolbg valah", profitd. de ocasie ca s'o vadd, dar el va Incepe Cu Moldova dintre Siretiu i Prat pe care o tin Rusii, supt comanda lui Solticov la Hotin, a lui Rurnientov
odatd la Iai, iar acum a lui Potemchin, vechiul generalisim locuind langd. Iasi, la o cask de boier. A vd.zut el Insusi balciul de la Mohildw. Oricum, 11
descrie cu admiratie. Aici vin Turci, Talan, Armeni, Groci, Evrei, Poloni, ba chiar, erode el, Francesi (?), Italieni (?) si Germani, fiecare aducandu-si marfa: Turcul bumbac, cafea, capete de lulea, Tatarul vite,
pe care, cum e obiceiul comertulai In. naturd, le schimbd cu postav i panzd. Un alt balciu basarabean ar fi la Podlipciani", de fapt Lipcani, langd Hotin, unde vin. Turci, Romani, Tigani, din linprejurimi, cari trdiesc In. bune relatii, cutare sal primind_ 1.-Lapoi pe fostul lui spahius ca pdstor al vitelor terdnesti2. Alt balciu important, mai frecventat, spune Hac-
quet decitt oricare din Austria, e la Botosani, oras foarLe populat, cu o mie de case si mai multe bise-
rici de lema, care a scdpat de prada Turcilor. Se aduce aici, pentru cumpdratori loarte luxoi, i marfd englesil, francesd, stole turcesti scumpe pentru femei, ndframi frumoase sau tulpane. Greed, Armeni, Evrei trdiesc In oras langà localnici, cari nu fac negot. TarI, pp. 22-3, 114.
2 II, p. 32 si urm.
28
-gul-Frumos nu samAnd cu mandrul lui nume: sant -vre-o cloud sute de case in paiantd, cu câiva negustori greci Iasul 2, pentru el Augusta" anticd, lace mara impresie de departe. I se pare lui Hacquet cä acoperemintele rosii ar domina. Sant cateva case boieresti nouä cu cloud randuri i cerdac, cdrora li se zice,
ambilios, palate", dar altfel e un sat mare" in mijlocul vastelor cur¡i si al grddinilor. Induntru, lo-
.euinla cea mai bogatd nu oferd deck, dupà moda turceascd, divanul de jur imprejur, un dulap, cateva scaune occidentale". Bisericile sant Intunec6ase, pre-olii lar ignoranli. Nu sant biblioteci, nici lucruri vechi. 0 singurà stradä lungd e acoperitd cu loan, cu
pod". Balciul e Insd mai mare si decat la Botwill, Mil a mai aminti un si mai bog,at trecut. Grecii aduc stofe de Stambul, de India, de Alep, de Chios, muscling., brocart de aun, tulpane de cloud sute
de lei si mai mult, i cu pietre scumpe 3. Alte mdrfuri vin apoi din Austria, Germania, Franla, Angla, ca: mdtasd, postavuri, panzd, dantele, ga/oan,e, obiecte de metal. Italia trimete coloniale, pietre scumpe, mdrgaritare. BlnlIe vin din Rusia. Cdldlorul se coboard pe la Barlad spre total distrus, dar nu merge mal jos, cdci aici se and trupele lui Suvorov, in retragere de la Galai spre Tecuciu, tdrand dupd sine bejenari cu vitele, Romani,
dar si Talan, Bulgari, Lipoveni, Tigani, Evrei caraiti Sarbi, rdu privii, Tatari", foarte darnici, vorbind romaneste, ar fi fost aserali In colonli langd Birlad 5. 1 Pp. 36 0 urm., 57-8. I E aici in Iunie 1789 (p. 62). $ lb:d., p. 58 si urm. 4 Pp. 78-80.
P. 90.
29
Dino°lo de Siretiu, Hacquet vede si Inseamna mai putine lucruri. La Piatra, localitate miserabild" si aceasta, se vad multe bisorici ruinate; In apropiere,
tot In acest iudet al Neamtului, la Baznoseni (?), constata petrol. A trecut prin Farauanii Romanului prin Roman chiar, langä care oras, cu bisericile albe tntre cateva sute do case de learn, vede caruta acoperita cu postav alhastru, purtand crucea alba si pre-
cedata de doi calareti, In caro se afla un arhimandrit" care e probabil chiar episcopul de Roman'. Greci, Armeni fac aici negotul, i Imperialii au principalul lor magazin. La Ocna, vorbeste Indelung de lucrul In saline, unde osanditii au fost Inlomiti de comanda austriaca prin mesteri germani; sare,a se vinde In basici cu doi trei lei ce,ntenariul" (Zentrier), ciar pentru vite lea fiecare cat ii trebuie. Oraselul e
ars de Turci, fard a scapa macar bisericile si tot ce era de lema In gropile de sare chiar; locuitorii, cu vitele lor, au fost luati de armata turcoasca in retragere 2. Foarte amanuntit deserisa Magura Odobestilor 3. Hacq-uet afla Agiudul distrus, Focsanii In flacart cu Mavrogheni aproape Ici i colo, fara sistem, dar i fara vre-o pretenr tie, se dau stiri genorale despre Moldova. 0 tarä sistematic: stoarsa, si de Voda-Moruzi, afirma caldtorul, In Crop de patru ani i Ilacquet cunoa§te pe fratele acestuia, care face specula cu ldna lângä Pesta, dc Alexandru Ipsilanti, prins de Imperiali pentru, ca Poarta sä trimeata In loc pe bunul Voda-Manoli, Yellin' toti Fanariotii are cuvinte grele. Costachi Moruzi vindea larnai lan.ga Gonstantinopol ceia ce e 1 2 3
II, p. 55.
II, p. 43 §i urm. P. 57. Pp. 95-6.
30
fals, Ipsilantestii se coboarg, dintr'un blXnar, Mawoghend e un Cutovlah (Kuzufalk),
interesantg pg-
rere, tare n'ar fi contrazisg de faptul cg. venia din insule, unde elementul albanes, legat asa de mult cu al Romanilor, era foarte bine represintatt Odatà tara dIdea un venit de 2.800.000 de lei pe an, acum nicio treime, lucru care mt e de mirare când populatia a sazut la abia o jurngtate de milion. Dintre dKri, capitatia ar face 200 de lei la un sat de o sutg. de case; dar se lea suma si când mungrul caselor scade, asa Incdt, dupà o plâ.ngere &Manned Inaintea phreglabului local, oamenli Impung fuga 2 Si ce air bogatgl E ca o grIding. roditoare si bine
Will". Merele domnesti ar fi mari cat un cap de copil". Numai de la albine, un stup roind alte zece, cinsprezece, se fac 72.000 de lei pe an, pe când In. Tara-Româneascg. productia e cu o treime mai micl; dar Hacquet prevede timpul când exploatatii lacome vor distruge poienele i cu ele priskile. e pkcat, cki mierea din Sudul Basarabiei, pe care candva o Intrebuinta si el, e tot asa d aleasg ca aceia din Franta, de langg. Narbonne4. Nu mai putin de 40.000 de vite se fierb pe an pentru cervisul care se vinde la Constantinopol, carnea aruncandu-se. Pieile de miel nefglat, extrem de fine, se tree in Polonia O., se afirmg Ong. departe In Asia Centrala, Alaturi rontgie prin dumbrAvi patru milioane de capre5. Cascavalul de munte, brânza se fabricg. de localnici, earl, 42resc i porci. P. 102: Ein elender Schuhputzer des Hassan-Pascha, oder ein sogenannter Kuzufalk". 2 P. 65 i urm. is
P. 69.
P. 73 0 urm. o P. 82.
31
To.a.Le aceste bogäii l
exploateazd, cum a mai
spus i aiurea, sLrlinii. Armenii intrec in ldcomie pe Evrei, i, cu privire la acestia, cAldtorul observd
cd sant de o spetd mai aleasd, avand putinted, cu barba i caflanul lor, infdtisarea boierilor. Evreul de la noi nu e supardtor pentru aproapele, pe cand Evreul polon e de sigm- fiinta coa mai josnicd si mai porceascd. (scluisch), care, plind de toatà falsilatea spiritul national de intrigd, nu catA decal sd Insole pe vecin, fie si cat de putin" Scdpat de un rdu Guvern, acest popor vrednic do mild" (pedauerns-
wiirdig) (al Romani1or) ar putea sà aibd ce
i se
cuvine e".
Aproape in acelasi timp, la 1782, un Polen, Mikoscha, a cdrui caldtorie, tradusd In limba germand, s'a tipdrit la Lipsca In 1795 2) strabdtea Moldova pe calea urmald de Hacquet La Hotin, cetate cu santuri i tunu.ri, unde se afla, ca negustori, Turci, Armeni, Evrei, cAldtorul, pe care-1 caduzeste Giuliani, tAlmaciul la hotar, dintr'o familie levantind pe caro o cuneastem, apatd foarte rdpede, fdrà nicio cereetare serioasd a persoanei
scopurilor sale, carte de trecere mai departe, prin capuchehaiaua moldoveneascd. In tovdrdsia unui Ar-
meany trece apoi la satul Mmlt1iga, unde OsmanBairactar, Turc supus voii lui Dumnezeu, aminteste cuvintele pdrintelui sau des pre vitejia Polonilor, cari
vdd astAzi prdbusindu-se gloriosul lor Regat Cine fir fi crezut", spunea el, cd, folosindu-se de faptul in.-
ferioritdtii fillor fatd de pdrinti, Muscalul din gheturile lui va ajunge sd partmceascd. In aceste locuri 1 Pp. 88-89. 2 P. 11. 3 Reise eines Polen durch die Moldau nach der Tiirkey.
32
si ca. Polonia va putea fi Impartita In folosul Dar vremea caderii noastre a sosit." Dincolo de Prut, vamesul moldovenesc al ca.rui rost nu-1 Intelege Polonul, °data ce e o singura.
Imprätia
pandee, In plin camp, pe calatorii cari tree. La 6 Iunie se porneste spre Botosani peun drum pustiu, fara sate, fara lanuri, vinul fiind dat In gropi acoperite cu scanduri. In orasul destul de mare sant case frumoase, mai ales ale Armenilor, cari tin negotul Impreund cu Greci i cu Evrei. In fiecare sapta.mana e targ de vite si de cal, la care ar putea veni i negustari din Polonia.
De aici drumul e periculos. Un Eyre% din Polonia care mergea spre Galati finese de curand ucis si se pradasera trei Turci i doi Armeni cari merge,au spre Hotin. Plata vamii orasului, a venitului podu-
lui (2 lei de car), a pomenii pentru bisericile In lucru face pe Mikoscha sa nu intre In Iasi. Cand sq-te la Vasluiu, afld -de depunerea D6mnului, Constantin Moruzi, i pentru cä pusese piedeci negotului
cu Polonia, si de pecelluireia averii lui; Pasa cel nau de la Hotin trecea in sus. Barladul e munai ceva mai bun decat Vasluiul. Pank la Galati regiunea, frumoasd, fusese parasitl de locuitori. Galata sant un port bun., dar n'au cat trei sute de case, In care locuiesc Greci, Armeni, Evrei, Turd, alIturi de Romani. Corabii vin din Constantinopol pentru grau, si din nou patriotul polon se gancleste la comertul pe care 1-ar putea face tara sa. Pe una din aceste corabii pleacä el la 22 ale lanu i, In cale, va vedea Isaccea, ca castelul, Tulcea, pm- turceasca, cu un alt castel; mai rainasese, ceva din podul care °datä de pe malul acesta dobrogean ducea la IsmaiL
33
Pentra eomparatie cred bino sit adaug aici ce poveiste*te dospre Tara-Romaneascd In 1791 un clIgtor german, avand legAturi Cu von Diez, ministrul Prusie,i pe lingd. PoartA, cu Knobelsdorf, succesdicul lui, cu unul din curierii cari de la Constantinopol se trime-
teau la Berlin. Lucrarea lui, manuscriptd pdnit asidzi, se chiarnd Tagebuch ein,er Reise von Potsdam sus, durch Sachsen, Bayern, Steyermark, Venedig nach Constantinopel und zuriick, Ctber Bukarest, Siebenbiirgen und Ungarn (mit einigen Zeiclumngen) VOM 8 April 1788
May 1799" si se pdstreazA la Mu-
seul National din Pestal. Pier..And din Constantinopol, se pare, undo vazu.se
la laglir pe noul Vlah-beiu, Mihal-Vodd" (Sutu), In April 1791, anonimul ajunge la Giurgiu, In zitia. de 6 Decembre al aceluiasi an. Cu un mehmeadar romAnesc, el trece Dundrea si se oprest, ta Copdoeni. Peste Arge§, underi cade ceasornicul In apd, se indreaptd spre Bucuresti. Sosind el aici pe negurd, Domnul trimete inaintea aeestui diplomat prusiart pe secretarul sän. Intdia visitd o face trimesuf turcesc pentru pace, RatikbEfendi. La ceasurile unsprozece, a doua zi, 9 Decembre, in trdsura trfineasd de Vodd, oaspetele merge la audientd, pe care scurtele insemndri n'o descriu. In amiss' zi Merkelius, Agontul austriac, vine de-1 visiteazd pentru a-1 poi ti la masd, cu Insotiitorii, carierul prusian Schmidt L un aflame Bock. In acesto zile de petrocere in Capitala munteand, cAldtcrul are legdituri, neplAcute, cu socretaral domnesc Panaioti Kodrikas, de la care capdtd o saubero Antwort". Pleoarea se lace cu greutate, lrebuind interventia uInd Monsieur Ebert"; cu Grecii i cu Valahii melrge Fol. german 1072, 2 volume.
34
si mai rdu decAt Cu TUrdi". Popasul se. face la Vd1eni, apoi, In ziva urmdtoare, la BrItIseanea. La 14
e la Canipina, cu cca mai frumoasd vreme"e ar fi vrut sd vadd izvoarele de petrol, dar era prea departe'. Peste cateva ceasuri vin scrisori de la Knobelsdorf, prin Tatarii Do:nnului. Prin ,iSeide" (Zeiden, Codlea), In sfarsit se face sosirea la Brasov. Deosebit, In al dollea volum al notitelor sale, cAldtorul deserie 1 judecd Imprejurdrile din tara pe care
Cu atata rdpeziciune o strIbAtuse. Când a venit In Muntenia pe la Seve.rin, In toamna anului 1790, a observat antichitatile de acolo, despre care serie asa: Turnul lui Severin (der Thurm Severin) e ase.zat .pe un muncel round (e:n.-r rundon Knipe). E rotund de jur Imprejur, Incunjurat cu un pnt (ein gemachts Precipice, als ein Graben), greu de suit. Este un zid (cine Wand) gros de doulsprezece picioare, lung de 25 si lat de 20."
Regiunea are deosebit de frumosi fagi i brazi". Craiova se InfAtiseazd mai frumos de departe. Co-, borandu-se La Dundre, i e urmeazd cursul, pe la Zimnieea, scheld de negustori turci, cu un han pasabil", pe la Petrosani (Pietrosban"), ,,sat m'are", Cu o casd de-asupra pdmântului" 2. In satele de-a lungul Dundrii, de la ZimnIcea pand la Giurglu, sint tot oameni Instdriti", cn bol, bivoli, ol, glini, gAste, rate.
Altd serie de note, dupd obaervatii asupra Grecilor de la noi, dintre cari multi ar fi originan i din Trapezwit, lar Scanavi din Chios, privesc calltorla .de Intors, din 1791, a Prusianului. La Cdlugdreni, pe
Ialomita (sic), este o veche capeld si In mijloc o Ich ging nur wenig aus und wolte auch die Steln:0111Quel:en gehen (sich); es war aber zu weit. 2 Es ist auch ein liaus ilber die Erde darintieh.
35
cruce de zid (gemauert Creuz)"; crede ca numele ar veni de la vre-o mAnastire de calugdri. Drumul, mldstinos, e greu i pe vreme buna; podu-
rile sant tot asa de rele ca si In Polonia". Copacari urmeaza, sank un loc miserabil". La Bucuresti e de mirat distanta mare !litre case, scandurile de pe poduri In tot orasul". Se descrie personalitat2a lui Ratib-Efendi, i, vorbindu-se de vi-
sita secretarului do:nnesc, se adauga ca a venit cu complimente grecesti, adeca a oferi totul si a nu face nimic". Trasura donaneasca de parada avea vaso cai si era Intovarasita de patru ciohodari, dar era din acelea
cum se afla o mie la Berlin". Un om cuminte
nu-si poate Inchipui cat e de saraca i pretentioasa aceasta Curte,.care tine pentru fast pana la 3-400 de ameni."
Ceva mai tarziu e un calator german care a strabatut In 1802 Moldova, ajungand In Bucovina, pentru trece de acolo prin Galitia spre Viena. Joseph Roh-
rer a pus In scris, supt forma a douazeci i una de 6crisori, cdlatoriile sale. Ace.st Vienes cult, capaba de a Indrepta pe Sulzer
In ce priveste hotarele Bucovinei, a fost bine priinit pretulindeni, In orase ea si la tara, -Linde a vazut
vatafii bdtanduli cu crnzime subordonatii. A fost In casa unui Mavrocordat, cu framos palat la inosie,
la un Bals din. Botosani, de sigur Vasile, col cu proprietdti In Bucovina, care traduce un roznan" al lui Voltaire si are o biblioteca numai din asemenea carti. A admirat frumuseta_ femeilor, facand uncle reserve. A catcat pragul caselor con.sulare: a lui Timeni Austriacul, a maiorului rus Malinotti, en fenieia cea Invatata si asa de interesanta.
36
Dar e un om cu gusturi grele de satisfacut. Docat patul moale, gAtit 'de ArnAut, preforl lavita ete'la han. Se plange ea e prea pompoasA caleasca trasri. de patru cai. Vede bisorici proaste cu popi afark de unul din Dorohoiu, umblat pe la Viena Trieste, dar care a Uitat mai tot. Musica Tiganilor nu-1 Incana, e sill de -robia acestoi rase, cAreia_ i-ar permite sä scuipe po capil, cu toate consedntile, cum nu Ingkluie boierii neumani, Il oboseste ceremonia dulcetilor cafelei, pe care o descrie eu de.-amdmmtul i i se pare c6. e obiceiul ca dupà masi boierul sA-si spele barba In lighianul undo oocoana si-a clAtit gura, oaspetii invii avand dreptul de a-si lutinge minile In acelasi licvid. Bade de basmaIele colots-ate, indieno, caro se Intrebuinteazg.. I se pare cA In casele undo so scrie pe genuncin usagiul liartiei e rar. Sc sperie de podurile rudimental-e, asa_ de deosebito de cele din Bucovina. Doar daca-i place la Iasi, mai urat decat ()rice oras german, casa cii
trei caturi a lui Mavrocordat, Wide va local non/ Domn Alexandru Moruzi cel bland, prieton al stiintilor", ca i Constantin Ipsilanti, care va face se uite zilelo crudului i rApitretului" Mihai Sutu. Nu lipseste InsA, altituri de roproducerea ;mini firman din 16 Octombre 1783 pentru suditi, oarecare statisticA, Insemnandu-se exact do cati florini se ex.portà canepa, lana i alte marf tug. In Bucovina, cu. 259 de sate, se scoot 11-12.000 do familii.
Bemerkungen auf einer Reise von der idrkischerr Griinze fiber die Bukovina durch Ost- und West-Galizien, Schlesien und Mdhren nach Wien, 1804. Resumat de dScariat Callimachi, In ziarul Adevdrul, din 10 Novembre 1928.
Ofiferi ruso-francesi i rusi despre r6zboaie1e din 1789-92 si 1802-1806.
In rázboiul pe care-1 incheie pacea de la Iasi, in 4793, jueá un rol militar important generalul de Langeron, emigrat frances in serviciul Rusitei ca si Ro-
_ger de Damas 1, care ni-a lásat Intime
i
bogate
memorii.
Parte,a de povestire tehnicA evident cu mult mai intins6 nu ne priveste 2; vom culege din ea InsA ce se raportá. la conditiile, supt toate raporlu_lile, ale terilor noastre in cursul acestor douAzeci de .ani.
Memoriile incep chiar Cu o descriere a Principatelor. Se dit o privire istoriet asupra lor, inceptlnd 4e la Daci si de la Romani, al cáror nume e Wat cu oomplesentà" (!) de Valahi": e sigur cri ei par sit aibit oarecare similitudine Cu m'ea popor, asa
4e láudat, dar aceastd similitudine a scázut foarte, prin vreme i prin regimul la Jure sant supusi". Autorul recunouste rolul nostru de a fi oprit Inaintarea Turcilor, dar i se pare cit socoteala lui Stefancel-Mare de a-i primi ca suzerani era poate gresitd. I Pe care-1 cunoaste; Hurmuzaki, Supl. 13, p. 100.
2 fusa despre asediul Hotinului In 1788, p. 85 si urm.
38
Regimul fanariot la care s'a aju.ns e judetcat aspru, si In lipsa de dreptate a Divanurilor judeatoresti._ vezi Insa Nu se face niciun fel de esceptie
mai sus casul lui Moruzi: voiu afirma ca nu exista pe pamAnt o ceatd de ticAlosi mai imundA decat Fanariotii"; amb:tia de a fi Domn o platesccu mil:0am, pe care le ieau apoi dintr'o tard sarAcita
si dusl la de.sperare. Si se Insird mijloacele de a stoarce bard: confiscatil pentru trAdare, scoaterea la mezat a tuturor demniiatilor. Si pentru a sprijini judecata sa Langeron citeaza casuri vazute: la 1808, un Sh.rdza, ispravnic de Tseuciu, mehmen2ar pe langd ge-
neralul rus, se pierde In fata unui Ienicer, curier turc, si, ridicandu-se In picioare la ivirea lui, D. prer sina In genunchi" pipa earuta. Grecul Apositolachi Stamo, trecut apoi In serviciul Rusiei, se puirea In.
brand la Bucuresli, In 1811, ca sa ajute pe Galib, Reis-Efendi, a se sui pe cal'. Descrierea boierilor, cu Imbracdrnintea lor, cu casele lor de tard, cu calaria lor solemn.d, avand
dupa sine o gloatd In zdrente, n'adune nimic natl. Toti au spiritul fin si tot asa de plkut ca si vechii Greci... SAnt, cum se spune cd erau Atenienii, viol, usurateci, inconsecvenj, caust:ci, neastAmparati, seditiosi 2 si eniusiasti. Multi stiu bimba franeesá si toti foarte bine pe cea italland". Cun.osc bine Constan-
tinopolul, dar pe la 1790 i s'a IntAmplat lui Langeron sd vadd pe un boier cu barba deasa si lunga" vorbind despre Paris, unde nu fusese, ea mai multa prieepere decal printul Gagarin, care locuise acolo 3. Pe Munteni li descrie ca lacomi si risipitori. 1 lb:d., pp. 73 §i 353. 2 Un Cant_cuzino §i un Catargiu slut chiar executati ea
bou, §i Bujor spune cA avea complici boieri; p. 218 3 P. 75, nota 3.
39
(un loe de ispravnic aduce 7-8.000 de galbeni pe an,. cel. de Aga. 15-20.000, ce! de Spdtar .15.000, Arnutii lui filnd adevarati hoti, cel de Vistjer. 3040.1Y,',0). Dar sant destepti, buril, i in alt regim. ar Femeile sant frumoase, sentimentale, ei i Cu galante, dar apatice, rau crescut structie" : cA n'ar sti frantuzeste e o inchipuire a scriitorului i cd. s'ar primpe sd. joace numai hora, care
i se pare ridicull, o alta (el preferd. jocul grecesc", cu conducdtorul In urma cruia merg femeile unte altfel recunoaste cA, dacaL prin ndiramele ce tin). la 1866 mai erau fernei In, costurn oriental si ju.%cand danturi vechi, o rdpede revoluthe supt ocupa-
Ve a schimbat si una si alta. Se aduc trasuri din Apus i bucdtari francesi; tinerii pun fracul 3. Ca petreceri, nu se Ingaduie teatrul, concertul de diletanti. Ofiterii rusi cari o faceau pd.reau ciudati. LìuLarii represintl musica. i zeee pisici Intr'un pod sant mai plAcute de ascultat decat cei d'intaiu ciintareti din Iasi". De literaturd n'au habar, de si se
spune cd. limba e dulce si monotond", destul de bogall. Populatia de la tarl, 1.500.000, dupd. ce 200.000 au
perit din, causa razboiului, e solida. si, mai ales In Muntenia, IndrAzne,all Femeile, brune, de staturd. frumoasa, sprintene, se trec rdpede. Casa terilneasca. e descrisä dupà realitate; la feresti nu sant geamuri, ci bd.sici. Caldlorul Ii da. sama bine ca descriptia acestor case se potriveste i cu cele din Ungaria, din Banal, dinteo mare parte a Poloniei si a Ucrainer. 2 Pp. 182-4. 3 Fata lai Manolachi Bal§, Catinca, mAritatA cu Fillpescu, fusese InsA e escutA la Petersburg; p. 186. Cf. p. 187 nota
2; p. 183 nota 2. 6 P. 79.
40
Nu 1n4elege luth bisericile, care-i par ,;murdare mai putin impodobite decat grajdurile din An.glia". Prasele, ura.te, au in Moldova o mare proportie de Evrei, pe 'ANä cari mai multi torani. Podurile sfint infecte. Boierii si-au fAcut caso de piatr6,
Curtea e foarte mare), dar cu putine podoabe". Tenle produc totusi mutt stäpa'nilor lar: 300.000 de piastri Moldova, Tara-Romaneasa, dublul. Se trimet pe an 100.000 de oi la Poartl. Aceasta atrage crestini
doritori de a le libera. Rusii sant cei mai cruzi: e de ajuns ca un ofiter rus sA intre in casa teranului moldovean pentru ea acesta s ineremeneasdil. Si se citeazA casul lui Camenschi, generalul care in. 1788 tAia capul vacilor, dAdea foc caselor, gonind pe locuitori in apadl, i fura vitele2. Cei mai multi cal pier din causa transporturilor lui Potemchin: cu eel rmasi teranii se ascund in Widuri. Galatii3, de
earl se zice cä au o bogatie do pus alaturi numai cu frumuseta de positie a Isaccoi i eu Dundrea la Tulcea, sant arsi ca distractie de acolasi Camenschi. Potemchin visase de stäpanirea ambelor teri. In. loe ca Austrieci i Rusi sal-si dispute acest bogal pamant si acesti oameni nevinovati, ar fi mai bino ca i unii
si alii. sä le recunoasel drept o barierà" necesarii intre ei.
Ca evenimento, Langeron a väzut balurile de la Iasi ale lui Potemehin, cu participarea damolor
ruse care urmau Curtea4": intro altele o cloamnd de Witt, fata unui Grec slrac, adusd de sotul ei, cea
mai frumoasä femeie din Europa". La 10 Ianuar 1 P. 80.
2 Se aduce §i mArturia generalultd Ivanov (p. 81 3 P. 101, nota 1, V. §i p. 111: ,.ora q foarte mare, foarte bine zidit §i foarle bogat". 4 P. 92.
41
1791 el era pentru Intgiasi data.' in
unde vazu
pe Poteanchin tronand ca un Sultan pe atat vesel, pe cat de afectuos, intrecandu-se In .amabi-
'Hate cu =genii sai". Am petreeut" adauga scriitorul, putine seri mai placute decal acelea cand hasartlul m'a apropiat de dansul la Iasi." NIoldovenii, pattiti la baluri pentru a-1 vedea stropit de diamante,
eran considerati ea ultima clasa a supusilor lui". In 1791, Sultanul" moscovit dt baluri la Petersburg, si Repnin comanda in Moldova. Langeron re-
vine in Iulie la Iasi pentru a relua serviciu supt acesta . La Galati, Potemchin sta. intr'o prea-frumoasa" casa mobilata de dansul: bolnav, trece la
Husi, sat placut", si de aici, furios pe toti cl nu se indreapta, trimetand °Mori superiori dupg man.-
carile lu,i favorite, se aseaza la Cardac", casa de tarA departe de Iasi, clod verste, pentru a se insanatosa si a pleca la Moscova'.
Pornind din Iasi in Septembre, scriitorul nu e lata la ceremoniile, pentru. ingroparea lui Potem-
dv
chin, mort in calea spre Nicolaev, la patruzeei de verste de Capitala A1oldovei 5. Aproape de Iasi, cu imn. vdiutant si doug slugi, Rumientov duce viata ..shiet" 6.
In noul razboiu din 1806-12, apoi, Langeron explica teruporamental Domnilor; Moruzi, bun admi-
nistrator", singurul bun; Ipsilanti, de patrumci cinci de ani atunci, om de spirit, dar fara judecata censeeventa, avand ambitia de a fi rege al Daciei 7. 2 3 4 fi
6
P. 98. Ibid. P. 103 nota P.
104.
P. 105. P. 106. P. 109.
42
Il sfaluia ministrul" slu, marchisul de St.-Aulaire,. diplomat ale., om de treabd, desinteresat", dar deun turiperament focos i gata -de hotArAri bruscei. Fkrd sí-si arate partea, el destrie amAnuntil. ocuparea Bucurestilor de Miloradovici, dupd resistenta
celor trei sute de A.rvati" sau Arnduti",- la Radu:Voda capetele Turcilor tdiath, cu lumanAri pe ele, &AJA infipte de alti Arvati" la scara Curtii, pentru. intrarea generalului. el *era la Bucuresti, asistand la balurile care serbatoriau biruinta. Numai la 18 Deoembre 1806 para-
seste orasul 3. In Ianuar 1807 era la Bender, unde generalul Hitrovo Nra. grane, leame de constructie si tot ce putea servi la utilitatea si impoclobirea caselor çi mosiilor sale la Odesa i". Tal asa faje i cmazul Cantacuzino, care oon,duce amestecul de Greci Moldoveni si Rusi din care, La Odesa, Richelieu fdouse un earp de vo1untari5.
Luptele din Basarabia sant descrise deci de 1.kn martor ocular. Langeron se bate la Ismail. El vede cum locuitorii turci din coM, de si se supun, sant du.si ca robt in Rusia 6.De aici excelente descriexi, ca aceia a Cbiliei. In acelasi timp insd destdinuieste intrigle de la Bucuresti, rolul lui Gonstantin Varlam,
fost ofiter rus in 1769 si sef al partidului favorabil 'bid. Cf. si pp. 135, 189. Despre consulul francesReinhard, p. 113. 2 P. 116. P. 118. 4 P. 120. P. 121. $i un Chica In armata ruseasca; pp. 131-2, 175. Un maior Corbea comanda reg.mentul nobil:or d'n Cherson (p.
147). Erau acolo banditi sarbi sau valahi
moldoveni" (ibid.). Pentru pandurii lui Curt, p. 164; ieau Lom, Cinbru i Rahova; p. 299 si nota 1, p. 360 e P. 126.
43
ocupatiei, campus din, Ghiculesti, GrAdisteni, Brinooveni i Nenciulescul, al lui Gon.stantin Filipesaii, a cäruì fatà n'a fost amanta pardsitA a lui Miloradovici2, ci. sotia lui% El ctmoaste aici i pe micul" Ledoulx, fiul unui cofetar din Moscova 4. Zugráveste spaima Bucurestenilor cánd s'a aflat de marsul Turcilor contra ora.sului Dar s't recunoaste meritul lui Miloradovici
de a fi oprit panica b, I se dà pentru aceasta o sabia de aur. In Septembre 1807, Langeron se retrage din ordin
de la Ismail, 1h salutul cavaleresc al Turcilor. Dar ránAne, dupa alt ordin, In Básarabia. Se stabileste apoi la FAlcliu, unde vine si Prozorovschi. Ajunge a cunoaste astfel pe presidentul Divanului", Cusnloov, si pe boieritiasul Crupenschi, ,itAnár fin, dibaciu, desghetat, moral, interesat", pe Roseti Hoz-novanu, cel mai bun cap din toatI Moldova", si alti boieri7. A vázut la lasi pe fostii voluntari ceránd de pomang 8.
Allá. tara compleet ruinatá.: Focsanii, Rá'mnicul, Bu--
zául pustii, Locultoril fiind la munte, i numai trei case in tárgul Troian 9. El Insusi are lagárul la Tabac, 1 Pp. 184, 320, 323. 6 Pp. 134, 138, 158 nota 2, pp. 159, 161, 184, 187, 189, 193, 193, 197 nota 1, 199-200, 237, 215, 216, E vorba
si de jaful lui Matute beiu, pp. 185,198, nota
1. Pentru, Bditdretu, pp. 1m7, nota 1. In partidul lui, Hagi-Moscu, Fack Romaniti, Belu,
Stezzio", Manu; p. 186. Pentru VAcArescu, mil", si be tivul Mitropolit DosofEei, p. 4 Pp. 146, 156, 186, 323, 6 Pp. 139-40, 142. 6 P. 151. 7
188.
lb:d. Un Hrisoverghi, p. 168. P. 152. La Falciu, bolnav, pp. 133, 155.
» P. 153.
44
lii apropierei. Descrie si pe negociatorii cei d'in,tdin ai pitcH cu Turcii2; era atunci la Ia§i, In casa lui, Culuzov3. Totusi presintd pe larg B1dila4. In A.pril se afta din nou la Tabae i incerca Ismailul. Cal:1MA apoi eor. pul de reservd", menit a ocroti Principatele a preveni un eventual atac a Austriacilor 5. E sigur cit a salvat Aluntenia", cdpdtrind recunostinta Impdratului 6 . 11 gdsim la Bucuresti In ziva de 5 Augukst 1809, venind din Galati 7. Expune insusi opera lui de re-
lacere. In Oltenia generalul Isaiev, care trilla cu o Greacd, considera tara ca o mind de aur" 8 vama putea sil dele 25.000 de galbeni pe lund., 5-6.000 numai
de la Zimnicea8. Langeron merge si acolo, si Cernetil ar§i ii par a fi fost un ora § frumos. Cunoaste pe panduri, cari trebuiau sd formeze §i un corp de Bul-
gari10. La intors, trece pe la Turnu-Mdgurele. Cu putinek trupe ce are incearcd posibilul, i aceasta de si bolnav greu, pe mdna medicilor greci. Totusi are curajul de a da o luptd biruitoare la Frasina.
Din Muntenia apoi el se ocre la Bagration in Bulgaria, la Silistra, unde actiunea ruseascd nu reuseste, i apoi in Dobrogea. Mal tdrziu colaboreazd eu Camenschi, in aceiasi provincie, la HArsova ". I so 1 P. 154. P. 155
2
3 P. 159. Pare a cenoa§te §i Severinul; p. 163, nota 1. 1'. 165.
5 Pp. 172-5. P. 175, nota 1. 7
Pp. 188-9, 190.
P. 193. nota 1. 10 Pp. 194-5.
lt Deserierea ei, ce inoseneile, asutele de lema varuite, gradini le i miche prgvAlii, p. 239.
45
Ineredinteaz1 si luarea Si1istr.ei. Gontinuind campania, el' e ami& care prinde 1,á ftazgrad pe Scarlat limachi, com foaite blând, foartc politico; si destul lustran", pe eare-1 trirnete *la Harcovi. La asedint Suinlei are o parte putin Insemnatà, dar eapIll apoi misiunea de a lua Rusciucul i Giurgiul. Cinstea so
dKdu lui Camenschi, primit triumt al In Bucureti; cât despre Langeron, el trecu, In Novembre 1811 prin Iasi, la Petersburg. IntorS, primeste conducerea interimarà a intregii armate. Alei af1X, dup. exilarea fami1iei Filipescu,. ca stApA.n pe Varlam, care exileazà pe un Vkareseu_ ki pe un Ghica2. Peste putin era s5.-I inioctliascI'bktranul Cutuzov, care expuse Indatl scandalul legiltuiilor sale cu d-na Gulian45, apoi d-na Leventi, a unei BArcAneste, In vrAstA de patrusprezece ani,
nepoatI a lui Varlam s. In acest timp Zass pradà la Craiova, unde 6tringe In doul Niti 60.000 de galbeni In aur'. Noul comandament diidu InsS. ordin de a se eruta nenorocita tarX. Dar o band4 de jAluitori 11 IneunjurA., i Caimacamul cel nou la Craiova, contele" Dudescu, avea pea mai uritä reputatie, ea fost corespondent al' lui Pazvantogiu; dupit
Langeron, Vistierul Samurcas merita executat: agentil lui biciuiau oopiiii i puneau femeile pe ciirbunir Bezak, viitorul consul, Coronelli, regele Bulgarilor", furlt. Crupenschi mi era mai bun ca P. 251, nota 1. Cf. p. 259. 2 P. 321. 3 Pp. 327, 381-2. A Pp. 327, 365 nota 1. UngA el secretarul grec Mavros. viitorul general Nicolae Mavros (p. 357), si attAl lui Cesar Boliac, medicul Bogliaco, proprietar de club (p. 382), ctisAtorit cu o Bucuresteancl.
46
Caceagov, vemt In ajunul pdcn, puse pe Nencmlescu In local luì Varlam 1. In 1828, alt rdzbotu era sd mai aducd pe la nol pe biltranul general el va mIrturtsi cd a gdsit o altd generalie, de care s'a despArtd numat Cu lacrniai de recunostmtd 2.
Sarcina de a Inch= pacea cu Turcu a fost lucredirtatd de Tarul Alexandra, nerdbdAtor, amiralultu C.leeagov, bine cunoscut i prim legdturile ltu ca I-iu i pr1n partea po care a avut-o pe urmd In apdrarea Rusiei contra lui Napoleon. Memorlile redactate In limba francesd, cuprind i ele deci muriii, care se pot addugi la acelea pe care le preAida Lange.ron 3
Din ele alldm cd Tarul lust's]. cuno§tea excesele trupelor rusestt In Moldova si In Tara-Romaneascd", escese care au exasperat pe locintori", »Indulgenta care stApdniau total, incapacdatea lui 41. intriga"
Cutuzov, Itpsit de energie, de bundvaintd, de rdpeztraune In executie", fund prea bdtriin i avand un caracte.r rdu. Plangertle locultorilor furd Incredintate lui Cic,eagov, cu observatia nu pot sd. mat sufdr asemenea grozdvn", ceia ce face sIt i se atribuie de noul guvernator vestda propositie, pusd In sama mulfora. Li vom /Asa ocha sd plangd"
Ca ajutator anuralul Ii lea pe pribeagul moldovean Sturdza, fost Vistier, rudd Cu Moruze§ta., am crescut, cum stim de murea, In Germania, la Lipsca P 389 2 P 184, nota 1, cl p 343, nota 1 Trei ed tu iñai vechi ine,omplecte Berlin, 1855 qi 1858.
Leipzig 1862, apoi in Badoothèque russe, VII, 18.62, integrala de Charles Gr Lahovary, Mémotres de I andral Paul 7 ch tchagof, , Paris-Bucure§ti 1909
47
Alexandru, si el alipit la misiune, vorbia scria cinci limbi: viitorul secretar imperial e cun.oseutul cogrtAtor Stourdza.
i
seriitor pplitic, Alexandre de .
Informatii. despre terile noastre le-a mai luat de la un Barozzi, dinteo familie levanlinl, care incä din se-oalul al XVIII-lea avea misiuni pe aici 1 A cunoseut si pe Chirico, consulul rus din Bucuresti, pe Nedoba,
agentul din Serbia, pe Fazardi, pe Minciaki i e Pini. Sef al cancelariei era Capo-d'Istria, viitorul presedinte al Greciei.Inviate care avu astfel i dfinsul
prilejuIde a eunoaste terile noastre, unde mai tarziu, intr'o situatie mai inaltl, avu leg,dturi cu dAdu cca d'int/lu stire despre Eteria filomusilor" ea despre o socielate culturall pentru cresterea europeanl., in Apus, a tinerilor Greci talentaw.. Comandantul In sef al armatei Dundrii, noted Màri i guvernator general al. principatelor Moldova si Muntenia 3" pleacI din Petersburg la 20 April
-stil vochiu 1812. In memoriile sale el consacrà un capitol fntreg rlzboiului pe care venia s5-1 Inc/wk. Gonstatl. IntAiu cl el a plecat de, la nepriceperea graba .Germanului Budberg, Tninistru al Afacerilor Strline dupä ce ambasadorul la Gonstantinopol, Italinschi, cApAtase toate satisfactille posibile. In tot cursul ocupatiei, generalii rusi se max/earl unii pe altil. Prestigiul armatelor imperiale dispare altfal, dupX ncsuccesul de supt Ismail, boierii ziceau Merge-inddreit lui Meyertdorf, fleandu-i si cfmteee,
o Imboggire a cunostiintilor despre literatura polilorga, Acte ;i fragmente, II, p. 346. 2 V. Karadja, In Revista istoricel, pe 1921, p. 181 §i urm. (1. Revue contemporaine din 15 Mart 1855 (la Labovary, ed. eitatä).
48
ticA a timpului. Michelson poartk rAz1)oiu cu Vodit-
IpsUanti mai mult decal cu Turcii, Prozorovschi, dusman. al Grecitor", la optzeci d9 ani nu putea fi ridicat din asternut decAt prin pAhare del maderl. frictiuni. Ar fi vrut SA treacA DunArea la Galati si
s1 meargl spre* Constantinoporl Se vorbeste de risipirea corpului romAnesc format de Ipsilanti; n.eplAtiti, soldatii se intorc la vetre ari deserteazI la Turci. Trecerea*DunArii supt noul comandant Bagralion aduce -urgía asupra malului bulearesc, orase si sate fiind nimicite fitrá nevoie i mii de locuitori
adu.si de cea1alt1 parte a jluviulni ca sil. moarA de lipsA. Asa se ajunse "a se insela speranta popoarelor care pAnA atunci a.steptau armatele noastre ce trebuiau sil. le libereze de relele de care erau coplesiti
de doulzeci de ani prin rlzboalele lluntrie,e Intre cArjalii i aianii Rumelieil." In principatul muntean.
chiar, in cursul unui an, Alain 1809-Maiu 1810, tree In spitale peste o sutA d niii de bolnavi ai foametei suferintilor ce-o urmeiazA. Furios pe Romani, ca si cum ei ar purta vina,sosesteCamenschi fiul. Si el, in noile operatii peste Du-
nAre, strAmutA peste 40.000 de locuitori ai malulu,i drept, ca aeeleasi triste resultate. Boierii trimet tot ce au la Sibiiu; sAtenii se gAtesc a fugi si ei in Ardeal. Mitropolitul Ignatie, un Grec, care, afiliat Eterie, se retrase apoi la Pisa, cercetA pe generalisini ca sA-i spuie desperarea credincio.silor sAi. Aoeasta aduse o indreptare, i Camenschi ar fi ajuns astfel Ainsi on parvint à tromper l'espoir des peuptes qui jusqu'alors attendaient nos artnées comme devant les affranchir des maux dont ils étaient accablés depuis vingt ans par les guerres intestines entre les kirtzalines et lee. ayans de Rournélie; p. 370.
49
idolul" Roinânilor, cind moarlea-i iea pe pAntiintul lar.
Cutuzov ar fi fost multdmit cit are ntuletur (petit fossé) al Dundrii ca garantie. Soarta-1 serveste Insd cAnd trupele Marelui-Vizir sänt Inchise In insula Slobozia, langg. Giurgiu, de generalul Marcov.
Era vorba de granita Siretiului, pe caro Sultanul o refusd hotdrilt.
Sosit la Iasi, In ziva de 31 April, Ciceagov nu bagä de samg. cí presedintele Divanului moldovenesc,
senatorul Milasevici, dd do stire lui Cutuzov, ca Indemnul de a iscdli cat mai rdpede paeea, ceia ce se i face.
In. calea spre Bucuresti, aflg. case, pArdsite, pAduri pline de bejonari; soldatii rusi pradg. si de la terani §i
de la negustori. Os-tile In cartiore prkildesc tara; disciplina lor e cu 1otul sclzutd; bolle se Incuibase,rit si In trupe; la Divanuri viermuiesc consiliciri, revi-
sori, interpreti, secretan; provisiile slut furale de eontabili,
asa Incat tara, cu un venit de pesto
1.500.000 de galbeni", nu poate hrgni o armatd scgzutg. O rechisitie de cinzeci de care Inseamnd In realitate doug sute, ba chiar cid i siftel. Si totusi tara
e o mind de aun", capabilrt de a da anual vrero doudzeci de milioane de ruble in argint, o cincime din ce dg. Rusia. In Capitala munteanà e o Capud; bltrinul Cutazov face pe placul tiitoarelor lui, jortfind si bogatele vdmi de la Dunilre,; odatä a trimes cu sila In Rusia pe sotul uneia din ele. Ciceagov Incearcd Indreptiiri; cantonamonte sdng.-
toase langd magasiile de provisii, restabilirea autoritdtii Divanului, InfrAn.area hotilor, supravegherea Locuitord räscumpArà carul Cu doi-trei galbelii de &care bou.
50
vdmilor, lngrijirea productiei, care eonstd mai mult In parumb, fiindcd. el cere lucru de doudsprezeee zik, edei pane mdnancd doar boierii, negustorii bogati, lar restul grAului se exportd. Se &india si la
o armatd romaneascd, supt un sef bun, si redactd un proiect de organisare,", la rdscoala In Bulgaria §i Bosnia, la un mers spre Adriaticd. Voia sä facd si o hartd. a Principatelor. Mitropolitul, pe care-1 presintd ca om fdrd prejudecdti", avand legáluri in Grecia si pAnd la AH-Pasa de Ianina, pe ldngd care
trdise fArd a se putea impdca, departe de a
fi
trecut In Rusia pentru cá fusese ardtat ca mfincdtor de carne In post e intrebuintat ca sd cdstige de la All Ineredintarea cd nu va luptà contra Rusilor
va opri si pe flii sdi, din armata otomand, de a luptd, atacdnd chiar pe alti Pasi, credinelosi. In schimb, 1-ar fi fdeut rege al Epirului". Se capiltri asigurdrile Pasei de Vidin. Peste Prut Ciceagov a tri-
mes pe bdtrânul Sturza ca guvernator civil al Basarabiei si al pArtil din Moldova cedate de Poartd", cu un regulament special: va trebui, spunea el, ca de acolo sd se lucreze i asupra spirituhii populallei vecine (23 Iulie). In Miel insd greutAtile din Rusia aduceau chemarea In sprijin a armatei Dundrii, abia 35.000 de oameni dupil stabilirea micelor garnisone In cetdtile de ap.a."rat. La 13 August, Ciceagov ie§ia din Bucuresti, trecea la Giurgiu, Brdila i Ismail, dar el alergd la Iasi cdnd primi vestea cd. Aus1ro-Francesii ar sta sd intre In Moldova. Neadeverindu-se stirea, pArdsi definitiv Principatele.
IV.
RIzboiul ruso-turc din 1806-12 In descrierea cAlAtorilor strAini Veacul al s'ar ptdea incepe si la noi de pe la 1791, cand In cererea boierilor munteni de a nu tnai fi considerati ca locuitorii unui sangeacat sau pasarle", caci mai curand i-ar Inghiti pamantul
ea pe cei din Lima sau Lisabona, ci ca natie valabil", se vede Inrauriroa imediata a ideilor Revolutiei fraucese. i Indala, la 1802, vede,m pe boierii Moldovei plangfindu-se do aceleasi abusuri turcesti, provociindu-se la aceleasi drepturi traditionale i dorind acelasi regim oranduit, ,,de Stal" constituit, avand deci si el o Constitutie, caro va fi tinta tuturor revendicarilor, In limp de douil generatii, de o potriva insufle-
lile de gandul refortnelm-, pana la triumful acestor idoi de refacore i restituire In dreptul eel vechiu, Im-
bracat lusa In formele molla ale veacului, prin Regulamentul Organic", ami constitutional, de la 1831. Pe turna o literatura moderna avantata va duce mal
departe idealul unoi natiuni care acum se va simti una singura, peste hatarole Principatelor IntMu, peste ,corpul chiar al Imperiului otoman, In care nc tinca sila, pe -arma. Asemenea fenamene sufletesti, adesea greu de observat si care, mai ales, dat fiind seopul i riscul ur-
52
iiìltririi lui, trebuiau ascunse de strdin, afard de casiit clind acesta insusi era un initiat, un indemnlitor si, un sprijinitor po-xibil, se Intalnesc, fireste, putin i tdrziu in_ paginile cAlátorilor, preocupati do colorate. sau bizare
lucruri interesante, fdrii 'a cheltui inullä vreme pentru a-si da samd de unde vin aparenteie i spre ce VInUt se indreaptd realitatea aeoperitd de dansele. Dar, in c.! priveste prelacerea dupd Apus in .cladirea casei,
In port mai alas si mai curand al feinoilCor, In felul de petrecere, in ceremonii si pompe, acestea saut lucruri care se observii linediat si a cAror ponienire, plind de recunoastere, de mirare sau, mai adesea, de ironie, se Intalneste de la unui din visitatorii strdini la cA.lalt. Am vdzut i cu atiitea alte prilejuri c,d acesti visita-
tori vin la noi, nu pentru noi, pentru incetul proccs de transformare al vietii noastre nationale, i nici, deocamdatd, pentru a cunoaste bogAtii la a cdror exploatare ar voi sd participe, ci pentru evenimentele de politicd generald, pentru conflicte mondiale, *mire se petrec pe teritoriul c,elor doult ter! românesti.
Veacul al XIX-lea uu presintd in.sd niciunul din aceste evertimente pAnd la acel rdzboiu ce se deschide
la 1806 intre Rusi si Turci, supt pretextul cd Sultanul a cdlcat garantilile acordate prin tratate Principatelor inldturand Domnii btinuiti de trAdare fatd
de ruo, dar, in realitate, din dorinta lui Alexandru I-iu de a participa fa ImpArtirea de pánifinturi pe care o deschise,se glorioasa aventurd napole,oniand. Altfel, un Rus, consilierul de colegiu Pavel Sumarocov, va putea vorbi In 1799 numai de Basarabia, antune, de ambele maluri, mdrgenite cu Malle ier-
buri, pe care le pase cirezi, ale Nistrului: Tiraspolul, plin si de Rornânii, Benderul, cuib turcesc, Md-
53
Cu femeile care merg torcilnd, Cu alte localitAti de Moldoveni pAnA la DubAsari, unde, iarA0, ei n.0 lipsescl. De la diplomatia francesA IntrebuintatA In Orient de Napoleon I-iu pentru scopurile, foarte mari, dar lipsdte de basa nece,sarA §i chiar de o definire suficientl, pe care le avea fatA de Imperiul otoman, afarA de ale generalului franni vin singarele §Uri ces in serviciul Rusiei, Langeron, de care ne-am ocupat mai sus pe care le avem esupra InfAti§Arii Principatelor In cursul aceatui rAzboiu de §ase ani, menit sA se termine cu pierderea Basarabiei. Cine serie e sotia, germanA, a diplomatului frances Reinharct, fast ministru la Florenta §i In Elvetia, cArnia i se Incredintase tocmai In anul hotIrAtor 1806, la 18 Mart", o misiune specialA la Iasi 3. Reinhard, cu sotia i cu un copiI, IntrA inutul locuit de Romfini pe la Seghedin i urmeazA calea pe ca. re o cunoasFtem. Si scriitoarea vede hoti In furci §i mule de isprAviIes bandelor, a cAror alcAtuire era determinatii, cum §tim, de abusurile administrative de o grea tiratiic, nationalA i sociall. Valahii",
in care presupune Slavi, ii apar servidi fatA de autoritAtile care-i apas6; 0 ea vorbe§te de preotii lar ignoranti. In Banat ti place, In treacAt, doar parcul contelui S., din familia eontesei de care vorbesc cAIA-
torii germani. Pe la Lugoj, ea se indreaptl spre poaria" Ardealului §i intrA in aceastA provincie pe la Dobra, care i se pare un sat miserabil", mai 1 Ofiginal german din 1802, traducere suedesA din 1805. C. Karadja, in Revista Istoricti pe 1928,
Notiiii de d.
nl Oetombre-Decembre.
Hurmuzaki, Supl. 13, p. 341, no. CDLXXV1I. 3 Une femme de diplomate. Lettres de Madame Reinhard
2
sa nusTe (1798-1815), Paris 1900.
54
ales ca diplomatica familie e reditsá a dormi e -douit malddre de fan. Este totusi si o briránd contoà ma-
ghiarii, a cárii aristocraticä ocupatie e sä creascl porci. Orrstia-i apare insd ca un ordsel civilisat, legraurd cu bunahl otel pe care-1 allá aici. Sas-Sebesul
e numai pitcresc. Sibiiur, prrdsit de Guvern, care s'a inutat la Cluj, isi prstreazd La Turnu-Rosu, ande din partea Austriei are paza hotarului un maior cu sotia germana, se infatiseazd, cu compliniente orientale pentru ui.inistiui frances, mehmendarul numil de. Domnul 'maltean. Tara sperie pe cAldloare. La col dintiliu popas, stdpana ca-
sei se muta in grajd" pentru a face loc oaspetilor
dar patul lor nu e numai lavita aooperitr bu o
scoartd. De aici alaiul, cu doi Tatari, doi Arnduti, paznici, mehmendarul i aize,ci de cai, ajunge la care ar putea sá fie, Suici, In A.rgeis, Aici sepresintd ispravnicul cdlare, Cu o intre,agd suild, care,
la capritul discursurilor de intiimpinare, dupii lea mána lui Reighard si o sáraLa. Ia casa boiereascr unde i s'a prstrat locuintd, nu s'aafi aflat, pe la.ngd mrreata sobd, decilt o canapea. La Arge§ i se vorbesle crlatoarei de Neagoe Basarab, dc legenda vesnicitd prin cantee. La bisericar foartc stricatd, lucreazd doi zugraoi, aindnunt intereSant; cdlugdrii, cu toatd presenta acolo a m'Ami erpisoop de valoarea culturald a .lui Iosif, flu il"' nido
Mai rail e la Pilesti, targusor cu strazile inguste, Casa boiereascd e plind do plosnite, i ministrul frances, desperat, cere imperios sd se treacit peste tot planul cálátoriei pentru a pleca imediat spre Bucuresti. In cale se semnaleaza aspectul feudal" pecare-1 are castelul brdncovenesc de la Mogosoaia.
La Bucuresti, gazda e iarrsi Inir'o locuintd de bo-
55
ieri cu soba in mijloc. D-na Reinhard se pldnge crt In casa tu multe divanuri, pe care se tolog,esc i slugile, nu aria oglinda, nici masa de scris. Se primeste visita consulului francas, de Saint-Luce, a senatorului
Ledoulx, a boierilor. La izvoare", adecrt la Herastrau, din caleasca, ea poate sa vacía pe elegantele Ca-
pitaleifanariote in rochii care i s'au Parul de moda greceascg, cálduros blanite si vara, si avAnd pe piept un supliré fichu. La audienta, In trásurä de gala, cu sese, cai, ministril' se allä aláturi de Letloulx, pe cfind consalul conduce pe sotia lui. Ea trece printr'o curte cu grajduri. Salle sil-abatate pana la gineceul ggini Doamnei, pana la harem", sdni inlunecoase, ràu pocolo, prin mílite dite, ingramddite cu slugi. Ici avdnd la ferosti perclele proaste crate cu var cdte-o oglinda.
Dar sotia lui Cons'ant:n \roda Ipsilan!i, -restabitil prin vointa Imparatului rusesc, In posesiunile canija, dupa ce fusese ca un rege dacic, va avea sa-si ispra-
veasca viata de pribeag, arata a fi lost foarle frumoasa"; o slim de alminterea din porta-Out care infatiseaza pe aceasta odrasla, cu fa(a rotunda, grasrt, cu ochii mari, cu. sprint:anclo iinbinate, a neamului VacarestLlor. E imbracata euro pe an, intr'o rochie de crep rosu. Fetele de casa poartìl vechiul vesmAnt de curte; ca ele sdnt i domnitele. Pentru Sainle-Luce talmaciu s'att ptts scaune ; facie slau pe margenea divanului ; Doamna visitatoarea se aseazii
gricesle dc-asupra, iar, cdnd apare Reinhard, cu Postelnicul, se ridica In, picioare pentru a saluta. Persoancle princiare nu stiu destul frantuzesle pentru a putea punta o conversatle. In schbub, cti sorvetul la gilt, d-na Reinhard iea duleela(ä i cafea, e stropita i aftunala cu parfumuri.
56
A doua zi, pe cdldura amiezii de 16 Tulle, masI la Curte. Visitatcrarea e asezatd Intre DoamnA §i mA-
tusa ei, c,are stie itaheneste. O intereseazd mai mutt Vodd. Printul Ipsilanti are o fisionomie in.termantd; trdsAturile... &Ant fine si tipul grecesc; expresia e din cele mai atrdgdtoare, i i-ar c&stiga de sigur simpatia stdpanului lumii; privirea lui spume mull, de si mai mult ascunde. Mi-a vorbit in limba noa-
strd, pe care o vorbeste clu-ent. S'a interesat de cd.1,1toria noastrd si a fAcut sA reiasd cleosebirea mo-
ravurilor noastre... O sd vA placd mai mat la Iasi, uncle totul aminteste Europa civilisatd."
mai departe, dupd ce spune cd, In cloud audiente, Donanul a Intrebat pe Reinhard dacil Napoleon are, cum crede el, ceva Impotriva lui, pe care, de altfel, putea strivi: lIospcxiaral face impresia unui om foarte detept, cunoscand in cele mai mici amdnunte politic.a Europe?; e ambitios, viitorul II nelinisteste, i purtarea i se Indreaptd numai dupd socoteala interesului personal." Pare a se teme, cum o aratd Postelnicul, de un razbeiu, care In aclevar e. a sd izbucneascd In toamnd. La plecare, prin acelasi Postelnic i prin secretara Doamnei, Reinhard capdtd o tabachere ca diamante, sotia lui cloud casmire, pe care binevoie-ste a le
gdsi frumoase. Cum tabacherea valora 2.000 de lei, ministrul france o lasd lui Parant, agentul frances1, ca expresia pdrerii de rail cd instructiile ce are nu-i Ingiduie a o primi. Imi fdce plAcere sd. recunosc", asa se Incheie scrisoarea, cd Va1ahii ni-au ardtat tot-
dealt= cea mai mare prevenientii i cd erau recanoscAtori de cea inai micd. atetntie ce li se ardta." moare la trePteci de ani, In Novembre.
57
Drumul spre Iasi trece peste campul de bátálie de la Rámnic, unde mehmendarul aratá vechile transee náprbdite de báltirii. Ici si colo turme; in loctui iniAstinoase ciobani stau In custi de ráchitd, la care
se suie pe scarl. La jumátate de coas de Focsani se infátiseazd ispravnicul mi un alt mehmendar, tandr de bune maniere. Aceiasi primire solemnd, aceleasi compli-
mente. Mokidvencele vin in rochii apusene sá roage pe oaspeti amána plecarea inai departe. Ea
se fac,e numai a doua zi; Doamna-si trimisese calea; ca pentru sotia ministrului, cáruia, do la Paris, Talleyrand nu-i recunostea decát calitatea de cole,u1 general 1; secretarul o Intrebuinteazá. ba fiecare popos, se allá din bielsug pásári i plácinte. La G alat a asteaptá trásurile do ceremonia cu perno
de brocart de aur, i alaiul. Cu toatá ploaia si noroiul, trebuie sI se urmeze ceremonialul. Intre ostasii de curte, cu uniforme albe, iar In cap cá.ciuli, Reinhard se infdtiseazá cu consuhd, avfind Hingá el pe ,secretarittl Fornetti, viitorul consul; Muga sotia lui cancelariul Martin.
Doamnei Reinhard nu-i plac nici podurile sparte ale strázilor; nici lugubrul" otel al comulatului. Aici
are sI instaleze frumoasa mobill de Viena, si va avea rágaz sá se corte cu slugi dintre care num,ai u,nul stie frantuzeste, dar nu e de ispravá.
In palatul provisoriu al Domnulni
edait e a-
proape gala are loc audienta; casa e aproape goald, fárá covoare mdcar. Alexandru Moruzi cfistigd si el, de la Ineeput, simpatia sotiei diplomatului francos:
un om bine Vazut la Poartá, caro tine cu Sultanul reformator el insusi o corespondenta secretá. Hurmuzaki, Supl. 13, p. 3.17, no. CDI,XXXI.
58
Dupd ce a cctit scrisoarea lui Talleyrand, el vorbeste
in bina despre marile pregatiri ale Rusilor, ver sA treaca. prin terliz noastre In Serbia. revoltata¡ se plAnge de bAnuielile c. ar tinca cu dánsiit. Rein-' hard crede cA poate da asigurarea unei eventuale interventii militare francese. Se observa in lumea boiereascí lipsa cadourilor domuesti. Mai mult Ii place insii. calAtoarei de Doanina, care:
de si bunicA, e inca foarte fruncioasA; ar43 gratie si. maniere plácute", e plina. de bunatate verbaste cu farmee in limba francesa, si literatura noastrá. n.u-i e necunoscuta". Ea aseaza'
visitatoare
langki dilnsa, pe divan, si acesteia i se pare cá. ar
fi la o Curte din Europa". Doar fatele din casa daca, mirandu-se de rochiile slrainei, le si. pipilie. Lumea-i pare obosita, strivita de roble, lenesi ca oamenii de Sud, tristi ca acei din Nord. Nicio fata vescla, niciun ras pe strada. Sc hrdnesc insuficient, din usluroiu (sic), pepeni, fructo crude, páne grea. Ncgotul 11 au in máni Greci i Non* ambulanti, E-
vrei, cari strarig multi bani, dar cari siint asa de rAspingAtori, de nu-ini vine sA cuinperi de la
Impartiti in trei clase, cu barbi (lupa rang, bolera, In slujbà pe un an, se inchind unii ;Atora, ca sarutari de ridini si de peale, lar toti, lui VodA. Fenbeile sänt foarte plAcute; de infatisare dragutá. (avenantes) ea Raliencele, dar mi poate fi verba la ele de o adevaratá. crestere". Obiceiuri ita-
liene": soma dupa amiazi, plimbare la o valcea un-de e chioscul Doamn.ei", ori la Copou, 'Mire stejaii,
mide Domnul a pregAlit un pldoul loc de inlálnire In margenea unui izvor". Se oprese ca 3 Pasagiul (p. 209) e 'melar ill traducere. Nu inteleg ce raport poate avea ambasadorul frances Sébastiani ca Cabinetul din Berlin §i ce legaturi puteau exista Mire Fanariotii nostri §i politica Prusiei".
59
la Apele Dulci Magri Constantinoix)1. se scoi perdoainnolo se aseazd pe iarbd. Nu e teatru, utici all loc do adunare." Seara, se joacii cìírtite. Prilejuri de petrecere siint nuntile. Astfel accia pe care a vrizul-o la Curte, mireasa pleciind genunchiul inaintea Doainnei, care o ridicì i o sii-
raid pe frunte. Donmul aduce po inire. Sala tronului slujeste do bisericid; Mitropolitul oficiazd. Isaia antuieste" Ii pare un. joc de ursi. Joacd i eittare femeie caro sud. sit nascd, i peste cilleva zik d-na
Reinhard o afld in. pal cu perdolo iperne de matase avAnd galoa,ne si franjuri de aur, dolpietitd, dar in rochie de satin alb cusutd cu aur i impodobild
cu pietre scampe; loagdnut e o minune. Nuntile in trei zile. Dinlre consuli, familia Reinhard are legillitri cit Haintner, orientalista!, viitorul istoriC al Imperiului otoman, care si-a adus mobile do la Constantinopol si lace sd-i vie publicatii. Consulul rusesc, Bolcun.ov, e un fanfaron", ea care relatille nu sibil bum_ Peste putin, câiid se petrece schimbarea Domnitory apare si agenjul extraordinar al Misled, Grecul Rodofinichin., intrebuintat ca agonl si in Serbia; la halal dat de Hammer in ziva de t Octombro, el e el-out i uniforma lui Anil de d000ratii atrage bate privirile: mic, nogru, vorbe,ste usor i mutt si se zbuciumd neoontenil; nu so incurcd sa critice pe boierii tribidavi". Calld Poarta izgonesle, pentru banuieli de lraIpil:tuti dare, dupd indeinnul liti Sébastiani,
zilei",
pe Moruzi, acesta prolostil de sentimentele lui fratn-
eese. Doamna, care so gAtia si intre in palatal' cet nou i cdreia-i murise unul din oopiii mai mdruntei,.
e foarte necdjitd, do i asemenea schimbari nu sibit noi pentru dânsa. Familia pleacd la Septombre,
60
Cu favoritul lui Vodl, boierul Manu. Boierii regretI pe Moruzi, si poporul 1-a IntovIrAsit cu binecuvântAnte aruntand pane §i flori în cale-i ca arte eâte nenorociri a ajutat el In tard". Doamna se porneste pe urrmà spre a-1 gAsi la Varna. Cilt despre Ipsilanti, el ,,se pregAtise de mult" i, supt pretext a merge la Afumati, trece prin Ardeal spre Rusia, 16.silnd In
,.garda" neplAtitd §i gata de rAs-
coa16.
Dupà un interegn, In care zilnic boierii tin Divan, presidati de Mitropolit, Veniamin Costachi, noul Domn, Scarlat Callimachi, soGe§te. I se atribuie un caracter exclusiv grecesc; ar veni cut Greci, a aror atitudine politied rata de Rusi inspiril mai multa incredere. Caimacamul lui nemultamise prin totala lipsA de interes, pe cand In largul terii pradà cinc
vrea. Domnul cel nou grabeste sosirea lui, luAnd suitA micà i refusand ceremonia Indatinatit Galata; a§teaptà pe Doamnd fata liii Mavrogheni, pentru a indeplini ceremoniile traditionale. Cand Reinhard e primit In audienia, soarta lui ScarlatVodA era insA hotAriltd; Rusia biruise, mazili erau sti fie opriti In cale i retrimisi la scaunele lor. Depunerea lui Caliimachi soseste dupti abia cloud zile potrocute la Cnrte: trAsurile boierilor se ingrdmAdesc la consulatul Rusiei, dar, sosind stirea
biruintii lui Napoleon la Iena, gavanoaselé de dulmap, se IngrdmAdesc In dulapurile consulatuIui frances.
Moruzi nu revine, si nu trimete mlear un Caimacam. Peste calm zile Rodofinichin dà ordine In calitate de comisar militar, §i In dimineata zilei (le 29 Novt.mbre ava.ngarda de 600 de Rusi intrii, odata cu mntäia ninsoare, in Iasii fard Donin. Ulna Moruzi sail In Capitala sa, uncle so pomenia Tara' in bi-
61
scrici, Reinhard si familia furo.' trimesi, ca de rAzboiu, contra criara obisnuinti internationale,. spre Rusia, pe la CrAuleni la DubAsari; li se spusese cd vor fi Indreptati spre Suedeava... SA adAtigim cá., In cele cAteva luni ale petrecerii In Moldova, autoarea acestei interesante corespondente iesise din Iasi ca sA vadul la cutare iarmaroc
de lucruri folositoare" terani cari nu i se par a se ridica mai sus (leca animalitatea", Tigani destepti, vioi í cinici, ca aceda pe cari-i VAZUSC i In tabArA la Copou si ea spune cum boierul Sturva (Scarlat), crescut, cum stim, In Germania, cAuta a deprinde cu lucrul In fabrica sa del postav, intrebuintAnd mesteri germani, un numAr de tigInusi aeestia mor de lipsa libertAtii, iar unul din pdrinti oferA saizeci de lei ca sA-si scape odrasla. A fost si la Neamt, la Agapia, si a vAzut acolo frunioasele lucrAri cu acul pe care le conducea InsAsi Doamna lui Moruzi1. Rapoartele consulare ale lui Reinhard. Insusi Minaresc asupra afacerilor politice a cAror grijd i se
daduse. Sébastiani era nemultAmit si de Reinhard si de Parant pentru cd ofensaserd Poarta". Acesta e cuprinsul rapoartelor Triinesului, care sosi, in drumul spre PoartA, la Bucuresti In ziva d 2K plecA In ziva urmAtoare. Cunoastem interesanta lui conversat-ie Cu Ipsilantl, cAruia-i cerca sa mi sprijine revolulia Sarbilor, pe care de fapt DomIulie 2
nul din. Bucuresti o ajutase din toate puterile3. Intre documentele care se pAstrau Inainte de rdzboitt 3 Hunnuzaki, Supl. P, p. 346, no. CDI,XXX. lbid , p. 358, no. XD1V. 3 Cf. Revista istoricd, VII, pp. 142-3; Bulletin de l'Institut pour l'étude de l'Europe Sud-Orientale, VIII, p. 67 §i
62
In Biblioteca Acadomiel Bonidne era td o scurld descriero francesd a treeerii ambasadorului extraordinar frances, aveam copia ei Intre hArtiile mete: In momentul do latd n'o regdsesc, dar originalut se af/d probaba printre piosole care. In 1916, au fost transportate In Rusia. Englesul Thomas Thornton. nogustor, fost consta la Odcsa 1801), Insoanma In titlul chiar al lucrdrii
sale din 1807 (a 2-a oditio 1809; multe traduceri Starea de lata a Turciei" tradusa, partial, i in ron-tan/este, dc Dinicu Goleseu (Buda 1826 , dupii u note semne, (NO altele de un scriitor necunoscut
calitatea sa do a
petrecut cinsprezoce ani In Constantinopol si in provinciile turcestr. Avem dovada ea el a fost si la noi in nota prin care spuno ea fi
a ata la Iasi cum ea un casap-basa, boier do prima cla.srt" (!), a lost biltut de Vodd en Uttzduganul
chiar atunci, pentru cd Insolase la furnituri. In luerarea lui el reservit un capitol Principatelor, tragibidu-si inforinatia si din lecturi, de la Raieevich la Carra. Cea istoried e de Imprumut: observatiile lui filotogice n'au vre-o valoare. Descrierea insA a dealuritor cc se apleacd spre sestil munlean, :Impera de vii, aratd o experientd personald, dar si. aici se Intrebuinteazd izvoare din secolul al XVIII-lea, notele
generalului rus Bauer. Tot asa si In ce se spunc despre productia solului; însil ert vinul nostru samAnd cu asa-numitul cassis din Proventa aceasta aratii omul care a tarad dintrInsul. Dar iatil cum rosteste el impresia puternicrt pe care i-a piodus-o natura terilor noastre: Ain strAbltut ambole Principate in toate directiilo, amintesc cu o vie plàccrelnlipàririle co mi lera ldsat miiretul i romanticul ion peisagiu: sivoaiole care se aruncd In prrtpdstii si
63
serpuiesc prin vili, mireazma Tincântilloare a florilor
si a ierburilor dIcate In picioare de turma ce paste, coliba sing,uratecil a ciobanului pe Wirral muntolui, muntele Insusi ridicAndu-se, departe, mai presus de
nouri, acoperit pote tot, dad de regiunile ca zrtpadl, de un strat adAnc de piimfint vegetal si prretutindeni impodobit cu inalti i maiostosi copaci tic) priaure ori cu o verdeatg bogatil si vioaie, tot acest amestec de frumusetil, care odatg.-mi multainia vede
rea, Ind mil intereseazd In iooana pe care mintea o pgstreaz6 1." Loeuitorii,
cari i-a vrtzut i in satolo de gusati din munte, Ii fac impresia unor Ripturi Inddrittnice, care so cell' lAtute ca srt dea ceva. Vesinfintul lor apare sglbatoc, i totusi sânt atitt bicisnici 1 Toti inaltratoazg: Turci, Greci,'Nernti si RuSi. In vreme de razboiu. Cel din urnia caporal austriac loveste Inalate de a vorbi. De, aceia vederea unui dregritor, unui
stain lace ca toatg lumea sg MO. Si totusi co oameni buni! MergAnd Cu un. Frances de la Gonstantinopol la Viena, prin Bucuresti, cei trei Arnratti ce-i pgzesc provoacä spaima obisnuitg, dar ,,cateva pa-
rale date copiilor sau, dacà nu so aflOu pe acolo, cilteva parale date unui teran ca sil cumpere, filra a limita, ceva vin bun din sat si o mica nisplatg la Intors, dovedind sltenilor cil n'ave,am de gand a li stoarce nimic, ni dddeau toate din biolsug. N'am inWilli o Indatorire mai grgbitA, i, Cu toato ca noobisnuita cheltuialà era prea neInsemnatd ca sit merite pomenitg, nu iesiam dinteo c.asg. HA a fi Incunjurati de toatä familia i une ori do toti bArbatii din sat, cari de bunà vole sprijiniserà trAsura noastrg prin grele ori noroioase, la Intrare." I Sit' fi vAzut §i in Basarabia care-1 scrie a§a p. 354 nota).
laeul Ovid5u1ui",
64
Venind n Bucure$i ca treisprezece cal la cdrut.k. el a aura zvonul multor clopote; i se pdrea c sant atatea biserici i nadndstiri de-ar ajunge pentru bate satek amanduror terilor. A vdzut dantul molatoc voluptoaset. A asistat la zgomotoasa intoarcere a Arndutilor donmesti, din corpul format In Tara-Romanea.scd. la 1802, dupä ce-si rdzbunaserd contra unui
boier pe caro 1-ar fi bdlut la tdlpi pentru cd-i ddduse afard din casa lui, coia co ni se pare foarte Indoielnic2. Nu-i place nici Capitala munteand, nici a Moldovei,
podurile murdare, inoite la cinci-sase ani, cu case boieresti maxi strivind bielde oolibe, cu bisericile fard g,ust, greoaie, purtand icoane ,,grotescr 3. ell
cu pivnitile-carciume care otrAvesc poporul. De boieri
vorbeste fIrä simpatie, dar rocunoaste cd a fost primit bine in casele lor de tard 4 . Poinenind si de legäturile cu strdindtatea aminteste 5 §i de Stainaty, doritorul de consulat frances noi, care s'a presintat la Conventie cu Anacharsis Cloots, represintantul natiilor apdsate, Thornton doreste unirea noastrd. Supt Austria, ea ar opri pe Rusi; supt Rusi ar aduce sfarsitul Imperiului oto-
man. Oricum, aceste provincii nu mai pot rdmânea mull timp supt o stdpanire impd.rtitd", dar
nici nu se pot ridica la indopendentd cluid puternice impetrii le Incunjoard din once pprte" 6 1 Si la p. 345, nota 1, din vol. II, editia a 2-a, seriitorul
spune eä a fost pe la noi only a traveller through the country". 2 Pp. 347-8. 3 P. 363. 4 P. 370. 6
P. 373, nota. P. 378.
65
D. C. Karadja a descoperil de curilnd i ciudata cdlatorie fdcuta In terile roiminesti la 1817 de un Ger-
man cu mintea plind de mis tice consideratii religioase, J. F. J. Borsum1. Calfd. de eroitor, de loc de blingd Hildesheim, el vine
In cdutare de lucru ,prin Liov spre fasi, in tovd-
rasia conationalului sdu Meyer, In vara anului 1817. Din Cernduti, el se indreaptd spre granitd, mide un
vames void sà imparlà cit dânsul camasile care-i erau pe plac, primind in schimb laxd san ceia ce i se parea cuvenit. Pana la Iferta drumetii dau de boieri cu Arnaui, de neguslori poloni, iar In acest sal moldovenesc, cu dirciumd evrciascA 6 parale prdlizul de Tigani i alti indigeni liorosi. Dincolo de Iferta, codrul vestit, uncle se ralaeise un E-
vreu Cu lulele, altd spaind. In fata unor terani cari
se dovedird cei mai politicoi oameni din lume. Ca sa ajungá la Dorohoiu, incunjurat ca lanuri de po-
rumb, incà un popas la dirciumd: milniriligd la masd si pal de lemn cu rogojini. lar codru, iar fricá iar ajutorul dumnezeiesc prin trecerea unor boieri o sutil cu Arnauti. La Bolosani aIlä ocupatie, de lei pe an la un conational din Posnania, insurat cu o Unguroaicd. Aici ni:Manca harbuji, ascultd musicd de Tigani la cafencaua Cu Muelle imbrdcate in rogojini si vdd un vinovat biitut la falangrt, apoi frecal la tdlpi Cu sare. La Iasi, dincolo de o regiune splendidd, 20.000 de locuitori in 2.000 de case, intre care cdteva palate Reise t I Constuntinopel, Palaestina og Aeggpten eller aebenbart bevis paa, hvor naadigrn Gud tager sig af Den, der slader sin hid ti! Ham. Efterarbeidet af David Traugott Kopf. Paa Dansk, a fter den anden Orig:nalutgave af T. Ph. Hansen, Copenhaga 1828. Resumat in Rev. istorica-
pe Octombre Decembre 1928.
66
boieresti, case de consuli, ateliere de fierari si rotar, cafenele cu ldutari, plus un birt german, ldudat foar'e mult. Vodd Scarlat Callimachi trece intre luxoii lui Arnduti.
In drum spre
13'arlad,
turmele Indreptate spre
Constantinopol. Scdpiin.d de carantind, croitorul ajunge, pentru a o regdsi, la Galati, cu case de lemn, dar mult negot, tocmindu-se la un Evreu, inlre alti multi, care-1 hrdneste cu carne putredd, riicituri si pdtldgele vinete. Zilnic pleaca din comercialul pJrt
optzeci pand la o sutd de cai de olac la casa de postd, cu un cdpitan, un logofat, un ceau§ si un Tatar. Ne-ontenil vin cordbii care aduc orez, smochine, Mufti, pentru cereale, ceard si miere, pastramd, brdnunt §i stiu. Plecand, el observa ca Moldova ar numdra, in oraele cu populatia amestecald, in satele acoperite cu stuf i fere§tile de lifirtie unsd, pd.nd la 550.000 de locuitori români.
In Muntenia, Beallla, vdzutd in treacdt, de pe un vas cu gitne, are 10.090 de locuitori. La Sulina patruzeci §i cloud de vase asteapta incelarea furtunii. Cum se va intoarce dupd Eterie, va gasi, in 1821, toamna, la Galati, numai resturile caselor mistuite de foc.
1 Ca retetà cafea Cu
V.
CAlgtori de la riipirea Basarabiei 0116 la Eterie (1812-1821).
Ca un Invdtat, membru al Academiilor din Varsovia, Cracovia i Neapole" si cetdtean polon onorar
al Republicei trecdtoare din Cracovia, vine la Bucuresti, supt Vodd-Caragek oontele Auguste de La
garde, caro si-a publicat in 1828 cnitoria de la Moscova la Viena prin pdrtile noastre1.
In Chiev (Junio 1811) el gdseste ca guvernalor p, generalul Miloradovici, care comandase la noi. Dar tot aici intälneste pe Constantin-Vodd Ipsilanii. cdruia-i fusese recomandat de fiul lui, Alexandru, prieten de la Petersburg 2. Bogatul pribeag std de doi ani In orasul asupra cdruia plutia amintirea lui Petru Movild, din neamul Inaintasilor lui pe Scaunul Moldovei. Costumul oriental al Doamnei, al Domnitilor ii aminteste familia lui Tippoo-Saib, printul indian. Ipsilanti tatd1 avea legdituri In aristocratie, si
tocmai stdlea sd facd o visitä la Uman.
1 Voyage de Moscau ez Vienne, p7r Kiew, Odessa, Con
stantinople, Bucharest et Hermanstadt ou ¿cures adres sées it Jules Grill th, Par:s 1824. I). C. Karadja cunoaste o forma mai intinsa. 2 In alta serie de amintiri, lAgarde vorbeste de mint jucat la Viena de be'zadeana-general.
68
frumoasei contese Sofia Potocka", cum se §lie o Griacd din Mudania, foastd §i d-nil Witt. Atexandru
,
e crescut de Tarul §i Inscris la Inceput ea iuncdr In cavaleria gardei imperiale, pentru a fi apoi gene-
ralut schilodit de o ghiulea In lupia de la Liitzen eroul unei revolutii zgomo:oase, dar neizbuti'e. La Ovidiopol se constatd o populaUe ronidneascd,
dc oars ce se da munele de Lacul Ovidioli"
sic
liLnanului Nistrului. Lagarde se Imbarcd intdiu la 0dcsa pentru Constantinopol, unde se Old in toamna.
Mai vede instalarea lui Carag,* al cdrui num3 i pare a fi Constantin. Trei ttiiuri stall infiptela
poarta eelui numit de Sultan, Aga Ienicerilor mine cuca pe cap, caftanul i s aruncri pe umeri de Insu§i Marele-Vizir. Patriarhul It unge ca mir §i-I binecuvinteazd. Familia e la Terapia, dar corturile sAnt fixate la Buiucderò, unde se duce In cercetare prealabild Domnul cel nou cu ginerii (Arghiropulo §i Vlahuti), cAldri pe cai scumpi, cu vallrapuri, §i avänd In urmd paznici bogal Inve§miintati; Inteo calea§cd sdraeutd e Doamna, cu fetele ei, §i la cohordre paicii in cozile rochillor; robi i roabe incunjurd pe Mdriile Lor. Tot la Terapia, Lagarde e oaspetele unui Arghiropulo §i lea parte la o adunare de Fanarioti, cari §i ei fuseserd Induntru", Intre allele un tIn.dr print grec, care, ca dragoman, Intovdrál§ise pe ambasadorul turc la Var§ovia. Tol acolo face o visitd printului Sutu", la care ,,cele mai frumoase indni din lume" Ii dau magiun. Cilteva zile mai tdrziu el vede Ïa poarta Palatului capul tilndrului Moruzi, tdiat, n curtea Seraiului, ca ,,nerecunoscdtor §i hain", spre marea gmazd a conationalilor sai. Plecarea lui Caragek cu o musicd oribild pentru urechile Apuseanului, i se pare acesluia o scend de carnaval parisian. Supt cuca Impodobitd cu pene
69
de strut, lungi de cloud picioare", In bataia vantului,
Domnul singur e frumos. Pe cai si In harabale. suita, femeilo, earaghiosul. 0 mare multime stdde priveste.
Pe Mare, cu dragomanul lui Caragea, Iosif, Lagarde pleacd, in Docembre, spre Bucuresti, La Sizeboli aria un print Conmen", foarte cult vorb..s'e do Genie du christianisme, cu o fati, Tarsita, dcosebit do frumoasä. Cu dansa i ai sai merge la Varna, iar de aici, In harabale, spre Dundre.
Conmenii" se duc la Iai cu vrero zece harabale pa/lie de Arnduti. Sc ajunge la Silistra, uncle comandd Salih-Pasa, care-i dit caldtorului un Coran tiparil de Ibrahim-Efendi la Conslantinopol in 1727, niste mdldnii de trandafir i o recomandatie catre ispravnicul de Caldrasi. Aici
e un biol sdlucean valah", dar lândrul is-
pravnic, Bogdan, se aratd amabil. Cdruta de posta, cu un postalion care vdzuse inocarea in apa Rammicului a fiului lui Suvorov, 11 duce la Bucuresti, oras
cu 80.000 de sufleto, 366 debiserici si 20 de manastiri. E gdzduit de vice consulul frances, Barbier, negustor. Trece apoi la un boier, unde masa e serval .,,frantuzete". Vino si Catinca de S.", probabil Slalineanu, sora Agdi si vdduvd de mare boier, despre care auzise la Odesa, uncle ea mersese cu tatAl, exiprinde inima lat. Ea cfinta la piano arii grecesti contelni nostru. La dânsa e si o yard, cdlugdrita jale pentru piorderea logodnicului rus, Lobanov. Cea priveliste e a unui foc cumplit, ca care prilej Lagarde vede lucrând pompierii cu coif si cu haind romana. Curtea ins* arsese (de uncle: Curtea And). Aducând scrisorde frateui pentru Cahnacamul Arghiropulo, e prelutindeni bine prima. Dupd obiceiu,
70
boierii Ii fac prima visitd. °amen" culti, vorbosc greceste, frantuzeste, ha chlar i nernte4te i ruseste. fac sä zâmbeascA i1icu.1, dar rochiile oriontale ale femeilor mai in vrdstd si ale boioroaieelor de clasa a
treia nu-i displac. Restul se, imbracd tocmai ca in Apus. SAM trdn,dave, dar fernelle din popor se Nrdd Cu g,reuldti pe cap si Cu furca intro degete. Intre visitatori esto i Iosif, deven.it Sittrar. Strdinul m,erge si la Divan (aici anecdota ca Ale-
xandru Ipsilaniti cerea Armasului sd-1 introbe de trei ori la execut.ii capitale). La Intl-are impricinatii fac cruce. Bo:erii sdruld. p.oala Dornnului. Vodd judeed, numeste boicrii de a treia clasd i, párdridu-i-se cd un curtean n'a fost respectuos cu Domnita Ralù, 11 atinge eu buzduga.nul. Ginerii 11 tin de suptiori la pl-care. Pdharnicul §i Spdtarul, Arnautii II urn-Lela-id. O alld ceremonio e a primirii la Curte a eonsululoi
Ledoulx. Vine in trdsurd procedatil de Arnauti, cu sase cal, avdnd pe cancelariu lanta" el si pe supusii francesi in urmd; tabulhanaua s,urid la intrarea P3Speti1or : cinzeci do tope mari, tot atdiea limbale, plus trei musettos" §i sase oboe'', singura dexriplie duc ce avem dospre infernala simonie". in sala tronului. Carageà apare supt baldachin do califea cusut Cu fir si margarilare. In fatd-i consulul std pe scaun, tovardsul lui de audientil pe sofale. Raspunsul lui \Todd la diseursul consulului e mormdit" numai. Se vorbesto, pe cdnd umbld dulcetile i eafelaua, de politicl, de iarnd, de ciumd. Contele e presintat i primeste zimbetul politetei ranariote. Doamna i fetele din casil.foarte frumusele", primesc pe urmd, si se oferd oaspetilor i sunetelo un,ei min.avete. La plocare, navala de slugi dupd baci i rdpezirea consulului in trdsurd, ca odinioard Reinhard.
71
O masd la Banul Brdneoveanu, bogat de patru mi-
lioane de lei, urmeazd, in Mart. Se spald, ca pe vremea Domnului al cdrui rumie 11 puna, mánile cu felurite sdpunuri. Se servesc mâncari dupd toate gusturila. La deiert, boierul ar fi oferil musafirului sdmburii merelor ce mancase. Vinurile srtnt variate si bune. Nouà spAldluri, apoi fumigatii de parfumuri. In saloane se dau, cu cafeaua, duilciuri si inghetald. Fetele Brâneoveanului cantà din piano si din harpd, din gurd, grace§te §i ruseste, ba chiar danteazd. De acolo primblare la Herdstrdu si la Bdneasa, In!re;inutd de Vdcdrescu, i, ca ultim act al unei zile
bine intrebuintate, joc de cdrti, pharaon, pdnd 'n ziud.
Nunta la iubita contelui frances. Primblare doud pile a miresti cu zestrea in car. Ceremonie la bisericd, ospdt si bal. Se joacd dantul gracesc", Cu invArtirea in loe i ridicarea mrtnilor peste cap. La cind douá
fdelii wrzi, mirositoare, se sting Intettn vas plin de vinul Arhipelagului.
Primirea fostultti Capudan-Pasa, intors din Rusia, .urmeazA. ArnAutii
11
inlAmpinA la douA
cu inus'ea. Domnul, venit Inainlea oaspetelui, desea-
lcca in Uta lui. Dar atunci un capugiba0 trago asurra hainului i o lupia' se incinge; capta, rapede rAtezat, al lui Ramih-Pasa e dus inleun sal la Bucure!i, de. unde va merge la Gonstanlinopol. Straja Agai Grigore Fil'pescu strAbate, ulitile, 1ifiitind lumea.
$1 iatA a doua zi iciaglanii jucibul gandul la HerA.;rau 1na'ntea lui Vodrt, a 500 de boieri caldri
a o mie de calesti. O sutd de tineri Sc Intreceatt cu dibacie in recela zi de primAvarA. In April, cu contele" bogat Dudescu, inergiind la Baden, pleacd amorezatul, silit a rupe legatura lui.
72
Doisprezece Arnáuti Incunjurg pe micul boier ocucosat, vestit pentru risipa lui, care-si duce slugile dulcetile. La Pitesti un boier local primeste oaspetii de cinste, i cela mai frumoasg mgrnaliga fiarta In lapte abureste pe mas.g. Allìl nobilime se presiutä cu daruri: vutci i dulceturi, i In schimb Du-
descu imparte pasti.le de seraiu" din adAncile-i buzunare. Peste podurile de lemn de la hotar se trece ea greu la Caineni si la Turnu-Rosu. Si, In plictiseala carantinei, cálatorul Lsi aduce aminte, si din Wilkinsork, de tara ce pgraseste, cu un milion de locuitori, cu un ~kit de dougzeci de milioane pe an, cu exportul la Constantinopol: 300.000 de oi, 3.000 de eai, cu eirezile de boj ce trec la vecinii ceilalti, cu birul de 10.800.000 de piastri tributul de 2.000.000, la care sie adauga cnormele presenturi. Moravurile nu-i plac, i vorbeste de fetitele de cinsprezece i aisprezece ani despartindu-se pentru nimica toatg, abia máritate La Sibiiu Dudescu 11 face pe Lagarde frate de cruce, pc, cruces pe pita, pe sare". Cei doi frati" merg la 01)BI-h., mide se da opereta Orbe. A doua zi vád bAlciul, cu cal márunti, manufacturi. metal°. VAnd i Greci din Constantinopol, in costume sper dale, iTigani Cu unelte, mai ales cuie. Se cereeleazd i Musca Bruckenthal, supt conducerea proprielarului. Dudescu e visital de Armeanul, fost secretar al Vizirului MustafA, Manuc-beia, cea cu hanul, pc care Turcii venisera s.-1 taie, dar putuse fugi cu averea aceluiasi MustafA, motiv al urmdririi lui. Boierul i contele ieau cafeaua la un han de afara, aláturi de lucratorii cari beau vin, si, viind
vorba de miseria teranilor no1ri, Dudescu observa cà macar nu-s robi i cg tara n'are cersilori. Pe la Neumarkt", cu hblioteca Teleky i co!egiul calvin,
73
pe la Sas-Sebes, pe la Jibot, cu crescatori de vite si de oi, pe la Ordstie, ,,unde se vorbeste aceiasi limbN. ea in Muntenia" si teranii au acelasi port ca al urmasilor Cesarilor si Ciceronilor", pe la Deva, cu rented frumoase,
si
pe la Lesnek"
urmeaza
Esoenesd", Rosova", Boschur"); pe la Fdget; se trece in Banat. La Lugoj, un cle abia s'au starpit hotii, se fabrica palarii terdnesti, i Tigani, veniti de la Brasov si in cale spre Carlsbad, cantii. Doua statii duc la Titnisoara,
cu frumoas,! gradini i fe-
mei uride, nu ca la Sibiiu, unde se joaca Hotii" lui Schiller. La Arad nu se observa nimic interesant, lonlitalea Hind atunci neinsomnata. La Remscho, din potriva se semnaleaza Macedoneni negustori. La Pcsta, Dudescu. poftit la masa Guvernatorului, printul de Coburg-Kohary, daru:este d0anm2lor care-i admirau cingaloarea pretiosul sal i turba-
nul, ratnanand cu capul ras si cu, iminiii in vine. De la Ludovic, fiul Internuntiului von Stilrmer, care venia din Austria so la Constantinopol, avem, in colectia de cMlorii publicata in limba germana la Graz, in 1830, o descriere a Terii-Romilnesti la sfarsilul anului 1816, care e, fara indoialai, de tot interesul1.
Intl-area se face pe la Turnu-Rosu, care e descris cu de-amanuntul, ca si Via Carolina, construità supt Carol al VI-lea, i ctu-sul Oltulul. Calalorul trebuie sa." petr:..aca un numar de zile la carantina, unde se doartne de obiceiu pe paie i se marllinca foarte prost. Scrisorile srmt intepate i afumate, uncle aspectul curios al corespondentei din acel timp. Taschenbibliothek der wichtigsten Reisen, hggb. von J. Jiick, fasc. LXXII. Traducere francesa in Iorga, Scénes et histoires du passé roumain, Bucuresti, 1902, p. 30 si
74
Cdruta de postd, care trebuia sa-1 tranteascd de. doud ori, astepla afara, cu coi patru cai i malaria de fan; surugiii chiuie, i masina se porneste. La hotarul Lovistii, al
càrii nume ar insemna sant
cu pesti", se gdseste pldiesul muntean. De la Calneni, ande se vede alatuirea case,i de posta., ca logofdtul, ceausul si rotarul, se trece, prin pdduri, la Dealul Turcilor, la PoarLa Romanilor numele Out dato in romaneste , la Pripoare, la Salnruc, pe un drum captusil cu scanduri de fag. Popasurde sant cdsute de lut, acoperite ou paie avand la feresti hartie unsd in loe de gearnuri; fumul leso prin ooperis; In jurul focului slau copiii aproape golai, langd parintii lor. Alamaliga e intinsd inaintea tuturor. Tanarul Stiirmer observd imbrdcd-
mintea de vard a oamenilor, care samana absolut cu a stramosilor lor, asa cum sant infatisati pe Columna lui Traian". Dar loatd Infiltisarea de arara vddeste o mare nebigrijire si o adancd decadere catre animal". Chiar aoei dintre locuitori cari nu sant gu-
sati au sufletul insemnat ea marca robier: intre locuitorii Turciei Europene Romanul e acela caruia-i pasd mai putin cul pierdut libertate,a". Pe un 'Amanl asa de bogat trdiesc abia 650.000 dc suflete. La Curtea-de-Arges, targ mare cu o biserica md-
ndstireascd, ce se zice a fi cea mai frumoasa din Tara-Romiineascr ; sase altele se mai afla in tocantate. Se vál incd ruinele vechiului castel al D0111nului, si multe case de piatrd." Prin Mitnicestii lui Radu cel cu Evanghelia din vremea lui Petru-Voda Cercel, pe, o cale bund, se ajunge
la Pitesti, in mijlocul unei campa bogate in porumb i orz: mAndstirea pe care o vede e de sigur
Trivalea, clálita de Vlddica Varlaam in veacul al XVII-lea; se mai vál opt biserici i multe case bu-
75
pundloare". Podurile de pe strdzi sänt ca pretutindeni. Prin Cdrcin.ov i Crdiesti, prin Bolintin, Floresti, se-
ajunge, luAndu-se i calul do ajutor al unui biel de pe drum, la Bucuresti, unde Stkrmer va trage
la Agentul austriac Fleischhackell de Hakenau.
Cu caleasca Agentiei el strdbate podurile asternine peste murddriile acumulate si vede, in lipsd de alte monumento, bisericile, care i se par sa' aibk cinci i noud turnuri". Nu-i plac zugrdvelile, care grosdnt asternute i po din. afard, cu tesce de sfinti si scene miraculoase". Zidurile le Incunjoard. Mitropolia i locuinta Vlddicdi sânt cele mai
frumoase. La Coltea, po turn se vdd doul
slatui represintdad doi ostasi inarmati dupd obicoiu/ german de la inceputul veacului treml i avdnd pu,ca
pe umar". De biserici sdrit legate si hanuri, ca al lui ,5erban-Vodil, plin do mdrfuri. Calitorul side cd
ese o biscricii a catolicilor, In legaturd cu Urea Franciscanilor i atlatoare supl ocro:irea episcopului, ce std. la Nicopol; Austria are droplul de pro-
tege. Asupra bisricii luterane se intinde prolectia ambasadorului Suediei la Constantinopol. Evre,ii
n'ait deca o singurd sinagog. Ca stabilimente d culturd este heed grecesc ctt dascali vestiti, i chiar cu hibliolecd publicd. Cdraiumele sani in parto pria pivniti; cafenelele n'au build reputatie.
In audientd la Voda Garaged, el vede, intr'o odaie varuitd., foarte simpla, pe un divan, scriind
genunehi, un print care unoste cu un exterior 'whit multa educatie i perspicacitate". Dupd obiceiu, Domnul se ridicä si-si dt cuca putin pe spate,. Se aduc ciubuce, i Caraged chiamd slujitori hatand din palmc. Convorhirea, in limba francesd, vddeste
76
la Voevod o judenatd pe atat de pdtrunzdtor.u-e, pc
erau cunostintile do intinse". Pe pitreti se vdd por:retele familiei domnitoare in Bavaria, si al printului Eugeniu de Beauharnais, fost vice-rege al Italiei, 'care era ginerele Suveranului bayares; pdrAteasa Austriei, al cdrii chip se and aldturi, apartinea aceloiasi familii. \Todd nu stie nemteste cere traducorea inscriptiitor. La plecare, imbulzeala Personalului dupd bac,sis, ca la Constantimpol, Ale altfel. Arndutii, saizeci la nurndr, In uniformä rosie, fac strajq. Oastea n'are, in total, depat douit sute de oameni 1.
Boierii incunjurd pe Domn la Divan, fAcand cruce
la lntrarea In sold. Au barbd lurtga
i,
adritigim,
toiege. Vinovatii sitnt podepsiti cu bdtaie, i pe cu tdierea urechilor i manilor (? , Cu trimiterea la
ocne. CAnd se rosteste osOnda la moarte, tim cl se intrebuinteazd streangul: deei punerea capetelor In par doudzeci i patru de ceasuri e un obiceiu turcesc, care nu se obb.snuia la noi decat In vremi mai del:on-Late, pentru teddare.
Intalnirile dintre boie,ri sânt ceremonioase: se tidied putin i1icu1 i se simuleazd poste umdr o sdrulare. De fapt, se saruta mana superiorului, care sdruld pa frunte. La visitd, so lasd papucii afard ori se depun pe, scdrile divanului, scaunele fiind pentru strdinii mai mdrunti. Cei ce se arld pe Divan cu
cioarele supt dânii salutd,
i ridicanclu-se, pAnd
ce noul venit so aseazd. Distractia cea mare r, joeul de carti, placerea cea mare extreinul lux in vesminte i In caleste., caci
toatä lumea umbld pe sus, numai poporul se InDar o corespondenta munteana la capatul earth lui Wilkinson v. mai departe arata ca p itru sute de Arnauti
au petrecut p'anà la hotare pe Vodd Carag6 in fuga lui.
77
illneste po jos". Primblarile la Herastrau, cu chioscul, la Colintina i Cismeaua lui Mavrogheni, In alt foisor este i foisorul do lemn pentru foe, frumoasa insula a Sfântului Elefterio, Intre vii cu bisericuta singurateca, atrag femeile. Din partea lui, omul de rand so distreaza cu Cantecul Tiganilor, cari sAnt In stare sa Inv* si ariile cele mai grole".
Turci nu se vdd decat doar ca negustori In treacal; l'anga Domn, Divan-Efendi traduce, judeca, face rapoarlele salo. Corespondenta o poarta în tara canii, iar calarasi duc cea Cu Constantinopolul. Plecand de la Bucuresti, Stfirmer trece Argesul pe trunchiuri de salde. Prin Copaconi, Falastoace, Metre i Daia, el ajungo la Giurgiu, ale arid mahalale se indreaptd catro marele lac Greaca, ca bielsug de
crapi. Pe o seica so trece apa, nu farri greutate, la Busciuc.
VI.
Mitori strgini in ajunul Domnilor paminteni. N'avem o bucal de reme, de la 1812 pand la 1817, niciun cAldtor care sä strAbatd. Principatele cu toate acestea e o epocd interesantd: acoja in care sistemul de guvernare prin. Fanarioti i intimii, servitorii, credinciosii lor, care va fi ameninlat un moment, când, la plecarea, in 1818, a lui _loan Gheorghe-Vodd CarageA din -Bucuresti, boie-
rid propuserd o Domnie indigend1, iea ultima-i infAtisare, care in ambele ten i e in legaturd cu notta culturd naVonald greceascd, mai puternic represintata
Bucuresti prin Academia cu profesori de frunle din bate pdrtile eie-nismului2, si mai putin in Moldova, si cu noul ideal iesit din aceastä culturd, care aduce pAnd si introducerea, totusi timidd i sporadicd,
a limbii grecesti in administratia Dar pentru anul 1817 avem doi strdini cari strdbat amAndoi tot numai Moldova: un Engles medic si un Frances, ofiter pribeag, urmdrit de politia Restauratiei bourbonice. Cel d'intrtiu, William Mac-Michael, academician in 1 V. Revista istorkci, III, p. 3 §i urm. 2 V. Anale:e Academiet I?onulne; XXXVIII, p. 379 §i urm.
79
'tara sa si misionar sliintific al UniversitAtii din Oxford, plecase din Moscova, Impreund cu un explorator in India, Legh, In Decembre 1817. Incd de la Ovidiopol, in catea spre Capitala turceascá, el gusta ,,vinul moldovenesc", care se exporta deci si In aceastd direeje, ca si In Galitia, In Ardeal. La Dubd-
sarii-Noi, tdrgusor strdns in jurul arciumelor impArdlesti si al carantinei, se ajunge Nistrul, cara., nu mai e hotar al Nloldovei, caci ca cinci ani In. urmd diplomatia Tarului smulsese diplomatioi Sultanului, la capaul unui rdzbOiu cu soarta schimbdtoare, par-
tea de ftdsdrit a tgrii. Pe malul moldovenesc, pusliu. Se cauld o cdrutd, si se capdtd obisnuitul vohicul al postal, cu cinci cai mdrunti i iuti, a dril groaza o primase Englesul Inain.te de a-1 vedea cu ochii. Vizitiul are capul strans inteo ndfrarnd ca o cealmd, dupa datina Turcilor vecini.
Tara nu si-a schimhat caracterul In nimic; umbla ale banii turcesti *de mai Inainto, si plata postei socoteli 4e avem chiar pentru aceastd Domnie e de doudsprezece a lui Scarlat-Vodá. Callimachil parale de cal pe ceas 2 La Chisindu, noua Capitalrt,
strada tdrgului are tol dughene de modd veche turceascd, clddiri joase acoperite cu ca feresli goale asupra cdrora se lasd pentru noaple obloa-
neto de lemn; negustorii, pe cari-i stim Romani, Greci, Armeni, cu un episcop i, ocupánd o strada Intreagd cdtiva Evrei, mai ales zaraf13, vdnd micra, smirnd, piper, sdminturi de tot felul, strafide, portocale, pucioasd, sodr, precum i sarc In bolovani, care se desface cu 10 parale oca. Vechiul negot Iorga, Studil ;i dccumente, XIX, p. 97 qi 2 33 de lei fac o 1:tra sterlinga. s N. lorga, Busarabia noastrii, p. 130 §1 urtn.
SO
Cu peste del Dunare, dar si de Nistru, de la Bender, se mentine. In alte parti ale orasului sant case bojeresti de piatra. Aceia dintre fruntasii moldoveni cari
au ramas supt stapanirea straind se primbla do Craciun In butce luxoase. Sant multi Tigani, si un taraf de lautari canta la fereasta calatorului. NlacMichael da o hunä descriptie a lor, ardland meseriile multe i foarte deosebile pe care le practica: laietii calatoresc In grupo de cinzeci, saizeci de corturi, plalind un oboroc" de 18 lei pe an pentru fiecarecap de lamine; ei sani Ingaduiti sa. castige si pe sama lor. In ce privesto pe Rusi, nu se vad decât ofiteri cari se primbla pe strazile De la Chisindu la granita ceo nona din Apus, drumul era Loaste ralu si, pe tanga aceasta, tulburat de hoti, Sarbi i Arnauti", ascunsi prin paduri. O noapte se petrece la capitanul de posta, intr'o casuta avand basici in loc de geamuri i ca mobila ohisnuitul divan. Tara e foarle bogata In grano ì la vite, care Camenita.
se exporta pe la Mohilau, ca si pe la
Pe la Sculenii-Rusi, unde oolonelul Imparalesc s'a Imbatat de sfintele serbatori i strange de gat, cordial", pe Englesi, speriati, se trece Prulul pe ghiata. platindu-se tolusi vadul sase lei, plus trel lei bac.sisvamesilor i alti patru, In schimbul cinster secretarului pasapoartelor. Sculenii-Moldoveni,
cu strazile pline d cara i butoaie, cuprinde contrabandisti greci i evrei in cafenele, pe langa terani cari, pe pamant, joaca cartile. Pe un drum margenit de frumoase case boieresti se ajunge la Iasi, unde gazda e la vice-oonsulul engles, represiniat, In lipsa, de dragoman, un Grec ionian din Corfii, care povesteste càlàtorului prin_ ce vicisitudini a trecut mai de curand tara si da §tiri
81
asupra (boierilor, unii foarte bogati, cu un venit anual Oa la 30.000 de galbeni, cari-1 cheltuiesc In joc de carti, singura lor distractie. Orasul i se pare visitatorului un arnestec de biete casute si de clddiri de caramida, mai ales din vremea Rusilor. Observa biserica Trei Ierarhilor, cu sculpturile care, i se spune, erau Wald aurite. Cel d'intaiu gand al drumetilor, treziti de clopotele i toaca multelor biserici, e sa van. pe Domn. Audienta fu zabovita de moartea unei nepoate de fiicd: mama era chiar Domnita favorita a tatalui ei. Mac-Michael descrie alaiul de Inmormantare: preotii,
sicriul Imbracat cu mama verde, cu trupul ce[ mie descoperit, multimea Arnautilor In haine de parada, calestile, care sant s000tite saracacioase, cu femeile din casa. La 13 Ianuar 1818, zhia audientei, caldtorii inerg
la Curte, a§ezatd atunci in eleganta casd de piatra care a addpostit Universitate,a ca sa fie apoi Facultatea de medicina.. O trasura de,schisa duce acolo In tovarasia dragomanului, un Corfiot. Englesii intrd prin poarla, pdstrald Incd, de-a.,upra cdreia se vad fin sculptate armele Moldovei, ini;ialele lui Alexandru-Voda Callimachi, teal lui Scarlat, §i inscriplia cd aici e up dreptdtii. Multe caleti a§teaptrt In ogradd fiindcd e ziva cilnd pentru un nou an se Impart caftanele boierilor. Cel ce iea in primire conduce e un mdscdriciu sdllitret, dacd nu un simplu Arndut prea vioiu §i iubitor de bac0. Sala tronului Cu semnele judelelor pe pareii, cele rdmase si cele pierdute, apoi auld universitard, avea in fund tronul, de-asupra arcul i tolba. Dregdtorii Curtii asteapta lirrpreuna cu slujitorii ostasi i cu consulii, al Austriei si al Rusiei, von Raab si Andrei Pisani,
82
care acesta din urmd avea sd-si lase oasele la Roil. Solemn, Vodd. intrd. Postelnicul
i
alt mare boiez-
il in de subtiori. E slab, bolnav, ingrijorat. La ,,pa-
truzoci" de ani paro *zdrobit de greutittile situa.tiei sale. CAci e foarte harnic si face, ca i Ipsilanti in povcstirea d-nei Reinhard, rapoarte directe la Poartd. Foal-le mui.t stdpitnit de cultura constantinopolitana In care trdise, l tine un. discurs in greceste despre datoriile unui bun funcionar. Cu Postelnicul la stallga, Grecul Negri, ell imparte toiegele boierilor, septe la numdr, cart, ea caftanul pe umeri, stile cele cilteva scdri pitna la e)trada careri sprijine jetul. Sara-111'nd inâna i poala, cel numit trece prin asistenta, dus de acelasi Postelnic, i afard caimacamul il presintd in calitatea lui o:iciala multimii aduna.te. Fourte interesant anninunt, cure douedesle si el participarLa poporulni la !oak acide de Guuern. Postelnicul ar fi primit in daruri si pand la 100.000 de lei.
Dragomanul, care nu uild sà spuio oaspetelui cd Domnul se trage din.tr'un. teran moldovean", da Insemnarea dregdlorilor moldovenesti, Inseinnfind
nuindrul de scutelnici ce revine fiecaruia, de la 10 la 80.
Dupa ce Scarlal-VoOd dispare, Cu acelasi ceremonial ca la intrare, vine momentul audientei. Afard ,de economiile pe care le-am intillnit de atittea ori, se infAtiseazd convorbirea, cu condoleante pentru moartea principesei Carlota de Anglia si cu intrebitri despre Moicova i de,pre ingramddirea de trupe rusesti
spre holarul apusean. Mac-Michael a vdzut i straja Iasului, trocuta in revista acasd la Hatman, Gonslantinica Paladi, giforga, Studii $i documente, I-II, p. XLVIII. Naeut in 1785, el moare in 1856 ab:a §i e inmorimintal la biseriea
catolica din Hui.
83
nerele Domnului. O masalà e Infiptd in mijlocul curtii; este si musicd, o tobá. §i un fluier". Pazitorii sant imbrdcati turceste, fdrd nicio uniformitale; unii n'au incAltdminte; mullora li lipseste once alta arind decat iataganul sau pistolul de la brau. Boierii, pe cari i-a si zugrAvit, trec in calesti sau
§i c1ri, cu pompd mare; vizitiul are uniforma de husar, Arnáulul din coadd, cu ciubucul stapanului In maná., e scAldat In aur. Spre seard, futre patru cinci, trdsurile cu doi cal acoperiti cu valtrapuri mari albastre duc la Copou bárbati i femei, peste podurile scuturdloare. Pe urmà vine jocul de cdrti: joacä toti, cu Aga, prefect de politie", In frunte; pierd i pd.na' la 500 de galbeni pe seard. Un aventurier polon a fdcut avene Cu norocul lui, incepand de la inelul de pe deget.
Cultura e represintata prin setea de noulati de fapl se aduceau multe ziare si, ceia ce nu stie MacMichael, si o sumedenie de clirti bune prin convorLiiile in limbo. francesd., prin lectiile calorva,emi
pe langa o grati, la cdrturdria carora se addugia literaturd de care cálatorul n'are habar a celar doi medici hanoverani si a doi, trei Greci din Creta, intre altii proprietarul tipog,rafiei unde s'a tipdrit si Con dica de legi a.lui Callimachi, din care un exemplai e trimcs la Bucuresli consulului Wilkinson, perito-u a fi transmis Universitaiii din Oxford. Acest tipograf,
care a dat lucrdri excelente
i cu ilustratii, por-
tretul Domnului fiind facut de unul din acesti dascali de frantuzeste, baronul de Kreuchely-Schwerdtber,g, un Silesian, care ajunse apoi consul prusian la Iasi . se oferd Englesilor dacd vreau sd.-1 ducd inapoi in
insula lui de nallere, unde ar pulea cdlduzi deseo periri arheologice interesante. Cu aceiasi hurducdloare cdruta, trccand pe drumuri
84
undo numai ici i colo se vdd popasurile cdrausilor cu vin, Intre lanuri bogate i suhaturi uncle pasc cirezi de bol i herghelii de cal, rare ori pe liIngä sate sdrac,e In jurul curtii boiere§ti, se ajunge la Barlad, la Pereschiv, la Tecuciu, unde casa poslei, e ocupald do cdldrasii domnesti. Siretiul se trece pe ghiata, Cu sfatul teranilor, cari arald locurile slabe. La Focsani, gAzduirea e la staroste, i acesta un Ionian, din Zante, arenda§ de vie, la munte, care iea de la suditii sdi zece lei pe an. E nemultdmit de lenea" celor patria
sute de terani ai sdi. Se vorbeste si de vinul de la Odobesti, care si acum ca si pe vremea Cazacliilor se exporld In Rusia, cu zece parale oca. Focsanii, In care doud cele de Turci fac strajd, are 5.000 de locuitori i doudzeci i patru de biserici In cele cloud pdrti ale sale: moldoveneascii i munteand.
Cu cai de la ispravnicul muntean cdldlorul merge
spre Bucuresti. Pd.duri de stejar tineri, lanuri de porumb pe Intinsul ses de supt munti. Pe la Buzdu trebui sd petreacd. noaptea Inteun bordeiu supt pdmânt, unde mai erau douä biete femei cu trei copii. Nici In Nubia si In Egipt nu vdzase tovardsul lui Mac-Michael o miserie umand mai desdvarsild. Satele din ses au acoperisuri de std. Pe sänii se ajunge la Bucure§li.
Aici consulul Wilkinson, un om foarle distins, care
avea si el drept la tainul de palru ocä de carne si opt pdni, plus lemne i hrana cailor, Ii va spune ceva din cele ce l se vor cuprinde In lucrarea lui Insusi:
despre tronurile cumpdrate, pe ldng,ä bacsisuri, ca 3.000.000 de lei la Conslantinopol, Indatorit fijad Domnul a trimete pe an acolo doudzeci de milioane, Toiul se cumpd.rd, In dauna teranului singur, care, e adus a da pe an, fall rdnduiald, i pänd la cloud,
trei sute de lei, cAnd nu scapd prin fugd de im-
85
plinke sau de chinuri. Munca i s pldleste celui ce se poarld (Tin loe In loc dupd mai bine cu cinzeei de parale pe zi, eelia ce, fa td de pretul obieclelor necesare, e foarto mult. Ar fi si terani cari, intorcanduse de peste hotare, se fac suditi ai consulatelor. Bucurestii samgng cu Iaii, afard de positie, care e nesdndloasd. Aceleasi poduri de lernn, aceleasi case boieresti, aceleasi mkngstiri Intre ziduri. Ca si la Iasi,
edlgtorul e primit la Curte Inteo zi de mare solemnitate, de Boboteazg. Domnul, Caragea, locuia, dupa arderea patatului, In cloud caso mai curand 'sgrdcdcioase", legate printeun cerdac de lemn; in cele cateva Incdperi se Ingrilmddesc slugi lacome de bacsis; oastea se reduce la doudzeci de Arnduti, cela ce n'am crede, Si aici se sdrutd mana stdpanitorului de cdtre boierii adunati. De fatd e si Doamna, Cu fetele ei, stand turceste pe divan. Vodd e un om cult,
care p:Ateste o mie de galbeni pe lung vestitului Frederic de Gentz, la Viena, ca sd aibd. din Apus rile proaspele i bune pe care le trimetc Portii. La Mitropo:ie, pe zidul cdreia pajurea bicefald a Rusiei tine pe piept vulturul munlean, Mitropolitul Nectarie, al carui venit, cate cinsprezece lei de preot. se ridicd la 100.000 de lei pe an, face impresia unui
bon u'vant roscovan; vorbeste numai Irecete, de,pre visitele lui i alte nimicuri. Biblioteca, In care se aflau i cdrtile aldlorului francos Sonnini, lasate de un bo:er, zac amestecate cu manuscripte slavone si grecesti. aici primbldri i joc do cärli, afara de balurile de la club, unde niste actori germani calatori represintd o farsä proasta inaintea boieri/or, cari-si traduc In greceste. Doamna însä.i i cu fetele ei asistd Intre care si Domnita foarte vesele; fiul Domnului poartd haine turceji
si turban: el ar fi intrat In said ducandu-si la brat
86
amanta, care Usase la sotul párdsil sese copii. Cos-
tumul e turoe,c la bdrbati; fomeile poartd rochii europeno, de fabricat:e vienesd, dar cingatorile sant orientale i pantofii de ,modà constantinopolitand. Druinul spre Giuirgiu se face, apoi pe sleauri noroioase pdmant.
i
printre sato cu locuintile cutundale
Childlorul trances
sau mai bine calatorii, fiinded
sant doi frati, urmdriti penlru aeelasi trecut napoloonian de aeolasi tira a regalitatii restaurate
vine
In Moldova prin Galitia. De aici se indreapld spre Sud, In tovdrdsia une doamne francese, asezatd in Polonia 1=6 de la 1793. In, vara lui 1817 trdsura so-
seste la Liov si do acolo tovardsii de cale, nu fdrd greuldti din partea politiel, trec spre Bucovina. Sosese deci la Cornduti In calitate de expulsati, si se dd ordinul de a iosi imediat din tard. Langd hotarul Moldovei li piero calul i, cand se preg,atiau s6. Intampine Cu armele pe acei ale cáror glasuri necunoscute se auziau In apropierc, au in tata lor, un hoier din imprejurimi, col d'inldiu lioniân Intampinat In toatd viata lor, care-i duce acasil, hrdneste, li mângaio duce pAnd la Iasi, unde se afra'_In ziva de 22 Iunie Pe aici cei doi Francesi visau sit afle Greci, Turci pe cari sd-i Inveto tactica glorioasei armate in care serviserd, Dar, dusi la Spdtar, alit cd tara nu are o armatd. Se gandiau sd treaca la Constantinopol ca sd. se Imbarce pentru America. Consulul trance> i-ar fi soo färà zabavd. din Moldova, dar Domnia fdcu sd se ceard pdrerea Portii, si ea fu favorabild Un exemplar din clrlea lor si la Institutul sud est european si o stampa).
87
expulsatilor. Ei primiserd incd de mai Inainte cinzeci de galbeni pe lund pentru fiecare. Observatiile pe care le face aulorul asupra terii s'ant putine i yap. S. culegem doar luxul femeilor, cdrora li trebuie casmiruri din India si mdtdsuri din Lyon; opt sute de trä'suri pe an sasesc din Viena. In cu 10.000 de locuilori, sânt destule case de piatrd, construite dupd obiceiul ,,italian", i biserici
multe, care i se par remarcabile". Armata o -represintd. 200 de. Arnduti din strajd, i fiecare boier tine pdnd la doudzeci d apardlori i intovArdsitori de aceiasi natie,, cu toiag lung si pistoale.
Fratele scriitorului se face profesor de maternatied; el insusi incheie ca un boier care invatase la contraclul urmator: Intre d. Ioan Canandu, Spalar al Moldovei, i cdpitanul Bascheville. D. Baschcville va intra la d. Canal-1..1u ca sa pre(lea limba
francesd fiului lui, va fi tralat cu toatd consideratia ce se daloreste unui adevarat prieten. I). Canandu va da d-lui Bascheville locuinta, masa, sprdalul, o slugd numai in servicittl lui, si 1.200 de lei pe an
platiti de inainte, pe trimestru. Pärtile se vor instiinta Cu trei luni inainte, etc. Trecut in clublu la Iasi, 26 Octombre 1817".
Cu gdndul la vre-o nuntd cu o boyarde", la o apro-
piata revolta a Grecilar, el statu, impreuna ca iratele, mull limp in acede locuri primitoare. Casa de tara a lui Canandu era la cinsprebece leghi de Iasi; Doamna vorbia frantuzeste; copilului, cdruia nu-i lipsia inteiigenta, se cerca sa i se deie ca educatie ceje ce-ar [rebid pentru un order din garda cdci in lara altii din boierime n.0 stiu niel aldta. -Dar bdiatul nu invatd; umiliri foarte explicaIorga, Acte
i frdgmente, II, pp. 374-5.
88
bile se adaugd: odatd se, iea la ceartd. cu Arnautii, altä datd, cum servitorii treceau pe liingd. el, dasalid", cu manedrile, de la un baler oaspele la altul, el Ii loveste cu manerul cutitului, fdrä ca stdpanul sd-1 desaprobe. Fratele trece de la bolerul Mavrogheni, pe carerl Ingrijeste In ultima boalà piind la moarte, la Hatmanul Paladi, ginerele lui ScarlatVodá-Callimachi.
In primilvard, dup5 sfalul acestuia, Barthélemy Bascheville pleacd spre Constantinopol, i nu-I lmpiedeed niciun accident de trdsuril, care fusese luat ca fiind de au augur. Ajunge bolnav greu la Bucuresti, unde iar5.si and build prirnire i .Ingrijiri. Tara
i se pare Intocmai ca Moldova in bine si In rdu. Un milion de oameni au aceiasi soarld ca fratii lor. Sc Induioseazd, de viata degradatd a celor 80.000 de
Tigani, ale aror rdtdciri le, zugrdveste potrivit adevdrul. La 18 Maiu prirriseste Bucurestii ca srt-si caute norocul mai departe
Pe vrernea ciumei din 1819 Moldova a fost visi-
tatà si de un Grec cu numele de Kosmeli, care a tipdrit apoi la Berlin, In 1822, o articled: Harmiose Bemerkungen ant einer Reise i'iber Petersburg, Moskau, Kiew naelt Jassy. E un bel esprit, care glumeste cit subiectul sau,
cu sau fArd chemare pentru acest gen, i care-i adaugd fel de fe ll de ldmuriri subsidiare, a atror Ingamddire Ineacd informal-la imediatd, reald, folosiloare. Vine din Moscova cu eel doi Englesi cari-1 IntovArdsiau de mutt. Ba chiar a vazut mormantul lui Constantin-Vocld Ipsilanti, Incetat din viata la
1816. Era", spune Kosmeli, un om de spirit si de cunostinti." Grecul germanisat stie cd bat-Auld tatd al cclui Inmormantat la Chiev avea la uciderea
89
lui, in 1808, optzeci de ani.,De alifel el legitimeazd .aceste crude mdsuri i aceia care atinse la 1812 pe fratii Moruzi prin spiritul trddAtor al Fanariotilor. Dovadd si fuga recentä a lui -Carageja, care
de la inceput depus banii in bdnci strdinel. auzit vorbindu-se si de Horea i C1osca2. La Odesa i e pare aceslui perfect cunoscator al vietii grecesli, care citeazd foaia din Viena, A6-rtr4 Grecii locali se dau prea mull ca Philomusi" i llelleni": el nu pare a prevesti apropiata revolutie a acestor entusiasti. In Basarabia, ciilAtorul are intaiu supl ochi melan-
colia cetdtii pdrdsile. din Bender, cu amintirea lui
Carol al XII-lea. La cinci mile de Iasi afld intre flori columna care pomeneste moartea in carnp a lui Poteinchin, la 5 Octornbre 1791; morn-lib-Mil de
la Cherson al printului Tauridei" fusese deschis si oasele amestecate In cimitir. Trecerea Prutului se face pe la carantina din Scu-
leni.La Iai Grecul soseste dupà miscarea revolutionard. din Iunie contra mdsurilor de paza sanitard. Si aici
se spume cd Germanii din oras fuseserd in fruntea tulburdtorilor. In curti, care-si deschideau portile numai pentru calesti, ardeau grdmezile de gunoiu; prdvaliile stAteau inchise; vanzarea se lacea dupa gratii, i banii -se puneau In otet. Oarnenii cu basntaua la nas se feresc pe strdzi de a se atinge vorbesc nurnai de departe. Cdrute Cu bolnavi sau numai suspecti si bagaje merg Cu rosii pe strada mare, precedate de un Arndut cdlare i urmate de cdnii credinciosi. Cei ce intampind groza-
vtd alaiu blastdma in urmil. Un profesor frances Pp. 185-6 2 P. 197.
90
octogenar, Gaillard, crezu cd afld o alifie minituitoare, dar muri in lazaret, a1turi de pacienVi sdi._ NV moasiele Sfintei Paraschive de la Suceava"-, ci sau ale Sfintei Paraschive din Iasi, sau ale Sra'ntului Loan cel Nou de la Suceava furà purtate pe strdzi In nAdejdea unei minuni. Poporul punespini pe garduri ca sà impiedere Ciuma de a veni: boierul cutare o vdzuse doar pe gardul lui i perise cu tot neamul; altii cred cd au recunoseut-o in chip de cilne de vfmat ori de oopil. Unii ciumati ar
din morminte ca varcolaci", probabil ca strigoi. Era insà un calugar de la I-Ilincea care ingrijia pe acesti nonorociti. Se pomeneste si de ciuma care la Bucuresti a luat o cinchno din loottilori. Orastil Ii pare lui Kosmoli itrat, de si siInt cateva case mai bune; noroiul, des,cris si de Filipide, pe care invatalul caldtar it stie cd e traducatorul greceste al lui Iustin i Florus e ingrozitor; tineri obraznici poruncesc vizitiului tigan sd-i distreze stropind pe trecatori. Lumea femeiascd-si face in noroiu i praf primblarea la Copou ori rgsfoieste romane francese: margenile Cornice d-nei de Sta61 o cetitoare notase,
greceste, pe Oswald de dobitoc", de magar" chiar de mggar cu coarne". Se stà pe divane, viirtind matänii. Iubirea In cdsnicie ar lipsi, judecd Grecul, din fugd, pentru cà zestrea joaca la cdsdtorii rolul de cdpetenie. Si bdrbatii, de si Cu igheineniconul" clasei lor, numai sg. nu lea strdinul siint primitori fata de diinsii atitudini ca fatlt de slugile lui de-acasgt
Se vorbeste mult frantuzeste: pronuntia Moldove-
nilor e mull mai bung ca a Grecilor." De altfel studiile elenice sAnt In. floare,
i Kosmeli gaseste
cuvinte de laudd pentru Gobdelas, adversarul lui
91
Asachi; se pomenesle traducerea lui Télémaque de. dfinsul.
In Februar al anului urindlor 1820 sosise la Dundre un invdtat englos de reputatie, care facuse cerceldri stiintifico in vechea I-laldee, sir RobenKor Porter'. Trece rdul platind douazeci de lei luntrasului. In harabaua cu patru cal se indreaptd spre Bucuresti prin orasul samainat Cu case putine, rele, murdare, pe liingd case de postd nnu-dare, trecdnd
pc la Baia, pe la CAlugdroni (Kerekeer" si pe la Copaceni, undo and zapadd maro. Prelutindeni poporul de jos era 'carte amabil" (extremely civil), In contrast batator la ochi cu oaspetii din Rumelia. La 7 ale lunii Englesul e in Bucuresti, gdzduit. la Agentul austriac F1eischhacn1 von flakenau, care, e si pentru Anglia (citeazd Msg. po Wilkinson : Li duce
scrisori de la ambasadorii respoclivi din Constantinopol. Orasul Ii pare murdar in poduri i murdar in chiar casele boioresti. Cu Wilkinson mergela Voila, Alexandru Sutu, care abia inlocuiso pe Caragea, fugar in Apus. E, supt calpacul lui bogat, un oin de cinzeci do ani abia, dar foarte zgdrcil, cu
barba albd ca zapada, plin si el de grija i do frica, locuind in palat intunecos, rdu mobilal, plin de slugi si de Arnauti. Dupa o audienta de nu ceas Ker Porter e dus la trasurd (le suptiori, pe, ciind consulul imparte bani, i masalagii in zdrente se aseazd inainlea calestii pe care vor intovdrdsi-o.
Seara, e bat si concert la un boier, fiind de fatd Doamna, sora lui Sutu i palm fii ai lui \Todd; sant multi boieri, cu islice vorzi in fund, si consuli. PaTravels in Georgia, Persia, Armenia, ancient Babyetc , during the ge irs 1817, 1818, 1819, and IWO, II, 1oiuirt 1S17. 1
nil:a, dc ,
92
truzeci, cinzeci de Arnduti pdzesc In fund. Musica 43 fac violonisti de profesi i amatori. Se bea punch, se fumeazd si se joacd cdrtile. Bárbatii chiar li par acestui desemnator remarcabil de frumosi, cu linii fine si expresie deosebit de blandd", destepti, capabili de a Invdta usor limbile Cat despre femei,
ele sant oxtrem de frumusele (pretty), arabile vioaie"; era acolo ca o adunare de belles din Paris". Ti§ aduseserd si copiii, cari tipau In bratele &Anillar". eán,d Incepe balul, boierii Isi lasd islicele i giu-
belole si apar in scurteice rosii, verzi Cu snurari, cu
brau de sal, iar pe capul ras cu un fes rosu. Danturile sanl grecesti si romanesti, si se pomeneste unul In care se bate din palme si se fac piruete. Toti joacd
din toatd inima. La bufet, spre miozul neptii servesc Inghotate, bomboane, limonadä, prdjituri, fru-cte. Mara' de asemenea petreceri boierii obisnuiesc
a se primbla vara la HerdsIrdu, unde, In trásurile fdcule de carelasi nemti, sant i pdnd la sase-sapte sute do persoane.
La 10 Februar caldlorul se desparte de Wilkinson si de colegid sdu rus. Pini. In brisca algentului,
austriac el pornesto pe largul ses de.sghetat spre Focsani. Aici i se dau, de ispravnicul moldoveriesc,
cai pentru Iai, unde se ajunge in trei zile, pe drumuri inalt Inzapezite.
De si Intrd la Iasi po vromea ciamei, care abia se potolise, Ker Porter are o huna.' impresie despre acest oras de 25.000 de locuitori, bine asezat Intre vil si gradini, bine clddit chiar, Impadobit cu sai-
Ii impune ciliar Mitroe vorba de bisericuta Sf. Ghearghe, In caro se pdstreazd moastele Sfinzoci-saptozeci de biserici.
frumos zugrdvitä
tei Paraschive. A válzut
si,
la Golia, piatra neagrá,
93
pe care se pomeneste moartea lui Potemchin, a cOrui inimO a fost 1Osat5. aici la Iasi.
Nefiind otele, Englesul trage la consulut austriac, von Raab. Vede in tovdriisla acestuia pe noul Domn Mihai Sutd, om de treizeci i doi de ani, foarte eaegant In maniere" acestor frumo§
apreciate de Turci, se spune cd li datorià
nul, lar, pe tang aceasta,
i
i
tro-
destept, posedand
perfect limba francesd. Palatul lui e mare, phieut, bine mohilat, plin de slug,i: in ei toate ceremoniile Indltinate se fac cu o mai mares randuialit. Boierimea e elegantO, cu o oarecare nonchalance"1. Ei trdiesc inteun lux si cu o splendoare care abia pot fi intrecute In vre-o Capital`d din Europa. Balurile i partidele lor, cu rochiile cu pielre scumpe ate deamnelor lor, sant peste erice inchipuire." Dovadd petrecerea la Logofdtul Constantin. Bats. E vorba de bOtranul, zis Ciuntu, until dintre cei mai In vazd boieri ai terli. Asistd i Domn.ul, cu familia, langO care iea loe strOinul. Femeile-1 incantO:
ele, sant tot asa de frumoase ca surorile lor din Tara-Româneased; imbrOcUminteo lor e tot dupä' mo-
da parisianr, dar mai luxoasd decat in Bucuresti. Se gdseste la bufet cafea, Inghetatà, oranjadA, pe ctInd -boierii, dero parte, joacd boston, whist, ombre, 4aro. La supeu, care se servesle la miezul noptii, pe masä s vAd temple cu ape care curg, corespunzand aceflui aufsati de zahOr, cu tot felul de filfuri" pe care Hagi Stan Jianu-1 cerea de la Sibiiu In 1787 pentru o masA de galO.2. Pesti vii se sbat In vase; lu.mina se' revarsà din policandre; flori
sant rdspandite pe mese. Bals Insusi cu sotia lui sant pretutindeni. Dantul tine pAnd In ziu6. 2
Graceful carelesness of the manners. Iorga, Studii $i documente, VIII, p.
14.
94
Dupä ce a gustat din aceastd. splendidd ospitalilate", Ker Poner se indreapid spre Nord, la 17 Februar, in sanie, peste usoara zdpadd ce se cernuse. Botosanii Ii pilac, cu cele we-o mie de case, in mij-
locul cdrora se inaltd opl pand la zece Boala fusese aici cumplità. Calatorul se opreste un moment la agentul austriac Gorgias. Apoi, prin 111amornita i pe la carantina austriacd, el trece spre
Cernduti, care i se pare un oras important". Ca observatii de ordin general, Englesul noteaza, dupd Wilkinson, insemnalul export de grâne la Constantinopol (cloud milioane de milsuri), apoi acela de oi (300.000 , de boi, de cai, cu un pret impus, prea
mic. Se trimit si 'come. Galatii joacd un rol mare In acest comert, pe care boierii 1-ar don i liber. Se importa cafea, rom, vin grecesc, zahar i bacanii, fireste in afard de multele si multiplele articole de lux peutru Imbracilminte i podoaba. Cdlatoria 1ui Stiirmer Nate fi pusa alaturi de
a trimesului prusian von Schladen, care strabatu Tara-Romaneascii la 1820. Cu acesl prilej consulul la 13ucuresti, baronul de1 Kreuchely-Schwerdtberg, lost
profesor de limbi i autorul portretului din codul lui Scarlat Callimachil, face descrierea. Schladen e la Rusciac in. ziva de 10 Novembre si e prima pe Dundre de un. functionar al consulatului. L,a Giurgiu se presiuld capuchehaiaua munteand. Voevodul turc al orasului dd trdsura cu patru cai; In ora 56 pregilleste o locuintd pentru noul -oaspetc. Gonsalul intAmpind pe ministru la Gostinari ;1-1 conduce la Bucuresti, unde-1 i gazdue,ste. Nicolae iNlavros, secretar al Afacerilor Straine", Hurmuzaki, X, p. 8§i unn,
95
lace, a doua zi, visita de rigoare, ca salutdrile pdrechii do,mnesti. In trasura consulului, care refusa pe a lui \Toda', se merge la audientd, dupd intoarceTea visitei Agentului austriac. Arnautii pazesc in ploaie. Secretarul Mavros apare In josul scarii, margenite de slujitori. Vodd el insu_si e in usa anticamerei §i inainleazd In antret, descoperindu-si capul.
In sala lunga stau cele trei beizadele inai mari; rninistrul iea loc pe sofà la dreapta lui Sutu. i consulul are loc pe) divan; boierii stau in picioare, de-o parle. Se fac politetele de rigoare. Schladen refusand ciubucul, nu-1 ira niel Domnul. Doud semne
din nubla lui N'oda fac sa plece toatit lume.a,
si!
Kreuchely se retrage §i el. Convorbirea secreta dureaza o jumatate de ceas. Ministrul iese condus sala de Sutil, fara cucd. Din pare a ei, Doamna paele pana'n mijlocul salonului ei; fele de casa, frumustie, o incunjura. A doua zi, visita ginerolui doninesc Arghiropulo, a Marelui-Logofat Filipescu, a Marelui Postelnic Iacovachi Rizo-Nerulos, scriilorul, a consulului rus, Pini, sotia lui Schladen primind pe domnita zadelei Nicolachi, Calinca lui Cantactuino-Pascanit, pe vara Domnului si pe) d-na Rizo-Nerulos, nepoala lui. Doamna von Schlad.en e primita' apoi de Doamna. Alle visite se succedd. Oaspetii asistd la balul Curtii, care) e foarte luxos,
dar Kreuchely crede ca nu era si gustul corespunzdtor. Conlesa ineántaid de Catinca Sutu si de fetele lui Vodd. Ea danteaza cu beizadeaua. Se joaca apoi hora, romaica, ,,albanesa". Se trece la masa, Kreachely conducand pe d-na Mortal, cuscra lai Sutu.
Skupho, viilor revolutionar al Eteriei, e melunen-
daral care va conduce pe von Schladen la holare:
96
a cáláltorit in Europa si s'a initiat In cultura APusului. In suitd, bine inteles, i oficiosul consul. Prin Bolintin i Gitiseni, unde e o mIndstire puslie cu frumoase inscripta, adaug, din veacul al XVI-lea----
se parece noaptea la preot. La Gdiesti primeste un boier, i primeste multdmitor. La Pitesti, a eárui situatie intre vii e rdu datd, primirea e in sama ispravnicului Rasti, din familia tradualorului lui Molière sau acesta insusi; fost agent al lui Ca. rage.a la Viena, el vorbeste bine nernteste i mai multe limbi europene". La Curtea-de-Arges se noteazd strdzi strainte, castelul din care nu mai rdviran dock ziduri (masures) cazute In ruina", biserica Episcopiei i destul de pi:Unta" residenta a Vlddiciii. Un negustor
aici gazda.
In rnunte calestile silva trase ca bou pAnd la Sdldtruc, Locurile sant bine impoporate. Cdpitanul de poA. °ferà locuinta sa, cu feresti de hartie sparte. Mdmdliga place cdldlorilor, intre cari un baron von Pritzelwitz, carel nici n'o fi auzit de-asa ceva. Pe la Pripoare i Ditesti" se ating Cainenii fArd a face carantina. Cartea lui Wilkinson, An account of the principalitics of Walachia and Moldavia, O dare de salud despro principatele Tara-Romaneased si Moldova", apdraid la Londra In 1820, e o lucrare din acelea care, ca Intindere, informatie i judecatd cel pujin In
majoritatea casurilor, pot fi puse aldturi numai de Raicevich si, In mult mai mioi proportii, dar cu mai mult bun simj, de Sulzer. Trei traduceni francese (1821, 1824, 1831) si un resurnat italian (Milano, 1821) arara' importanta ce i-au acordat contemporanii. Autorul era la Constantinopol In 1806-8, cand in-
97
teresele eligiese in Principate: Ingrijirea curierilor la §i de la Constantinopol i ocrotirea catorva Ionieni supusi ai Regatului Unit, erau Incredntate, incd de la 6 Ianuar 1802, lui Summerer, consul pentru o tará ca si pentru cealaltrt. De aceia Wilkinson va vorbi
ca un cunoscdtor despre motivele intrdrii Rusilor *in Moldova la 1806 Cintra altele si mdsuri de Impie-
clocare a protectiei acordate de ambasadorul rusesc
supusilor crostini ai Portii), despre rolul jucat de Anglia in conflict, despre legáturile dragornanului Franchini cu Pehlivan, Aga Ionicerilor, despre caracterul si intentiile Vizirului Ilafiz-Ismail, ale lui Chchaia-bein ale =Multa, de o parte contra Rusia, in sfilrit ale ha Galib, Ras-Efendi, si ale chehaielei Sultanei mame, de alla parte. Tot asa si despre
negocierile de pace ruso-turce, de la Bucuresti, intreruperea i reluarea lor, i despre rolul lui Dimitrie Moruzi, caro ar fi apdrat stdpanirea Sultanului dincoace de Dundre, sperand sa domneasca, ar fi cedat insd Basarabia ca sä nu supere prea mult ccia ce-i pe protectorul rusesc al terilor noastre, attu^e p( irea Pelrecerea la Constantinopol, pe langd ambasada Angliei, Ii permite agenlului sa cunoaca inotivul numirii lui Scarlat Callimachi In MoldoN a si a lui Caragea in Tara-Romaneascd: sprijinul lui Halel-Efendi, favoritul lui Mah nud I iu, care acolo fusese Divan-Efendi pe langd Alexandru-Vodd, tata! lui Scurlat, si cunoscuse in Moldova, cu acest prilej, pe boierul ce era atunci Caragel Circumstantele ispitirii
Ia $umla a lui Dimitrie Moruzi, pe care unii il sfrttuiau sä treacg. in Rusia si care, Indatit dupd picea-
rea din Bucuresti, in Septembre 1812, fu arestat si apoi, la Intrarea In casa Marelui-Vizir, strdpuns de ceausi, Ii sant cunoscute scriitorului engles prin
98
aceiasi mai veche presentd a lui in Ra'sdritul turcese 1.
dupd retragerea lui Summerer Wilkinson, pe caro 1-am intillnit Ina. din In Rusia 2, fu numit consul en,gles .in Principate3. El Ii 'Ama intraroa la Iasi, in ziva de 24 Novembre. InLa
24
Maiu
1814,
1806,
deplini functiunile lui pAnd in 18184. Avu destul prilej sd-si adune informatia. Partea coa mai slabd, fireste, e cea islorica.', pentru care scriitorul introbuinteazd pe Bonfiniu, vechea Istorio a Turciei de Knolles, aceia a lui Dimitrie Cantemir, tipdrit In groceste la Viena, pe socoteala fratilor Tunuslii, ca i, neapairat, po Thornton 5. Din
bate acestea a iizbutit sä alcdtuiascd un capitol oarecaro, cu pdreri, ca aceia cà Slavii" fugan i ai lui Crtun (sic) i Valahii shnt tot una, cd viata politicd a terilor romanosti incepe, dupd traditie, In 011e-
nia, cd la
1241
s'au pus si tomoliile Moldevei
ale Terii-Romanesli. Crede In tralatul Incheiat cu Turcii de Vlacl Dracul". Dar, când e vorba de legdturile cu Ungaria, et Intelege cd n'a putul fi vorba de o adevdraLd vasalitato, acceptatil cu deplina Inteledoro a situatiei de Dornnii nostri, i, astfel, spune: 1
P. 101 si
crin. Pentru numirile domnesti din
1812,
p. 119. Pentru omordrea lui Dimitrie i lui Panaiotachi Mo-
ruzi, ramas la Conslantinopol ca vechil de dragoman,
p. 120 s't urm. 2 V. mai sus. 3 V. i Iorga, Acte si fragmente, II, p. 200; Hurmuzaki, X, pp. 199 si urm. 411, nota 2; Documente Callimachi, I,
p. 214, no. 164. Cf. Iorga, Histoire des relations angloroumaines, 1ai, 1917, p. 80 si urm. 4 Wilkinson, p. 81
6 Si Nlac-Michael e citat (p. 49, nota).
99
Nu se pare cd formalitdtile recunoa§terii au fost de a§a naturd, îricât sd-i lege succesorii .
In cdruta de mtd, de care i el are motive §i probabil atAt de dese! sd se 13E1%4, a strAbllut bata tara. Astfel aminte§te de Calea-lui-Traian, de Hateg,u1 Dacilor, unde se mai vg.d ruine §i limba vorbaä e numai cea pony:incased, de Severin §i de CaracAl, cu urmelo lor romane, de biserica din Arge§,
care-i place foarte mult: Totalul operei exterioare e Intreg de marmurd sApatd, cam In genul turnului (steeple) de la biserica Si. Stefan din Viena, dar mai elegant. Intregul produce un efect foarte izbitor (striking), 0, de oaro ce a pdstrat perfect frumuseta ei originald, e de sigur un monument de care lluntenii se pot ME In once parte a Europei 2" A vdzut la Campulung vechile ziduri In mind" §i pomene§te de inscriptiile In biserica de capetenie"3, La Dealu a Intetes din piatra pusd pesle tidva lui Mihai Vileazul cd se Inseamnd pe diinsa biruintile liti
de capetenie 4. Pare a fi frunzarit i prin mantiscriplele din manAstirile muntene i moldovene"5. Tara, pe care de atillea ari a strdbatut-o, 11 inamid §i prin acel cA ea cuprinde In hotarele ei boato resursele productive care cad numai separat In parlea altor teri", dar §i prin marea §i simpatica ci frumusetd... Din loate sensatiile de desfällare produse de frumusetile naturii niciuna nu poate intrece
pe cea trezità de aspectul pal-par mai din lduntru ale terii. Dealuri §i. \fa romantice, rilulete §i. campii Impodobile cu verdead §i flori se InfatiP. 15.
2 P. 5, nota, p. 10. 3
P. 13.
4 Pp. 27-8. 5 P. 168.
100
§eazd pel rand inteo varietate de frumuseta in anotimpul cel bun, mai ales la douazeci-treizeci de mile de la Carpati, de la Prut pana la Dunare, la Orsova 1. Asiinidnand nomtii nostri cu Alpii mnii. el
adaugd cd in adevar impresiile sant asa de nu slit care din etc ele mai mandril". Totusi clima e nestatornicd: foarte aspra iarna, foarte u.medil pc urmil, fard primavarii, si turboraid de ploi, si in lunile cele mai calde, iar in primole zile de toamnd stricatd prin raccala noptilor. Rasa nu resistd la aceste zvacniri si la aceste rigori ale naturii. Omul ajunge astrel de o dispositic tamgreoaie" (o/ a dull and heavy disposition
,
si
anume cu pasiuni slabet, fdrd putere a mintii vddind o iireascd raspingere fat:I de o viatií de strdduintd sau de incordare a rnintii" 2. Judecata lui Wilkinson asupra teranului e crudii nedrcaptd, de si plind de mustrare pentru storcatorii
lui. Poate a nu este un popor care
sil
sufere
supt o mai mare ap'a'sare din partea puterii despotice i sd fi e mai greu impoviirat cu imposite si taxe &cat terdnimea din 'Muntenia si Moldova, nimeni n'ar puna pc jumiltate sarcina lor cu acciasi rdbdare i aparentd resemnare'." Locuind In case proaste, de lut cu coperisul de ovar, adesea in bordeie, imbrdcandu-se ca vechii Daci, cu femeile descule, hrdnindu.-se cu màmàlig1, aceasld
aleasd"
(a fine race of people) e supusii unui regim fiscal grozav 4, care, relvdzut la cate sese luni, Ii iea tot ce P. 165.
2 With weak passions, no straight of mind and betraying a natural aversion to a life of industry or of mental exertion; pp. 128-9. P. 155. 3 4 Boierii Watt voie sä li plateascii birul; p. 162.
101
ar putea sd-i ridice situatia, i unui regim agrar, in care, dacd, dupä rndsura lui Conslantin-Vadd Alavrocordat sAtcnii au libera stramulare, ei nu capatd pamant decat pentru a-1 munci In parte la boier; une
ori partea mar slabd a mosiei nu e arendatd strainului, ca de obiceiu, ci obstii
Religia lor e o super-
stitie pe care n'o pot corectà preotii terani, aula cArturari, precum i observarea stricld a posturilor; petrocerea li e carciuina, cu ldulari, Tiganul care joaed ursul. In munte, guptii se, tin cu cdratul lemnelor.
Despre viata lor sufleteascd, atat de simpld, dar atilt do adancd. i dureroasd, Englesul n'are nicio Alai jos decat acesti harnici locuilori ar fi numai Tiganii.
In ambe/e teri acestia sânt in numdr de
130.000, dintre cari 80.000 ai Statului, pldtind de la vrasla de cinsprezece ani In sus taxe anuale de patruzeci de parale. Acestia i coi boieresti Ii castigd panea, Intru cal nu sant stugi In casd, bucdtari mai ales, batuti Impodobiti cu coarne legate pe supt falci, rare ori ucisi, iar femeile ca doici i d'adace, ca lautari, zidari, pldtiti un leu pe zi2. Clerul e alcdtuit din acei bieti preoti smeriti cari dau Alitropolitului cale cinsprezece piastri pe an, din arhimandriti, din cittugdri, pe cari Wilkinson nu i-a cercetat In mAndstirile lor, adesea Inchinate, dar supuse sarcinilor torii, si din arhierei. La Munteni ei stau mai mutt In Bucuresti. Mitropolitul Ungrovlah:ei, un Groc, numit, are, si de la mosii, un venit de cloud milioane de piastri pe an. In Aloldova 4 P. 155 §i urm. 2 P. 168 §i urm.
102
Insg. seful Bisericii e ales de boieri
si
trebuie sd
fie om de WA . Despre negustorimea indigena nu se spune nimic.
Tolusi comertul Principatelor e foarte important, in legAturä Cu o bogatd productie. In randul Intrtiu, rodul eampului, din care se lucreazd Insa abia o sesime; graul, mai bun in Moldova, Inseamnd, cu de. dougzeci de ori samanta, zece seisprezece pn milioane de chile pe an, din care se vand Insg. Turcilor, cari trimet cordbii anume, 1.500.000, Cu pre1
tul impus, care e un sfert din cel obisnuit In tard (2-2112 piastri chila), o sesime din acela care se ofera la Constantinopol2. Graul nu se poate exporta decat cu firman, si el se capdtä foarte greu; negustorii fac.
Insd o riscatd contrabandd. Se mai trimet In Capitala Imperiului otoman 250.000 de oi, 3.000 de cai. Lemnul e cuprins si el In furnituri: din codrii Moldovei el vine pe plute la Galati, unde se construiesc cordbii pentru stApani, Intrebuintandu-se i funiile dei canepd ale terii 3. Boj pot trece In strdinatatea cresting., ca In vechile vreini. Libere sant numai trei articole, i anume: lana, 10.000 de chintale de cate 44 ocd, platitd fiecare cu 35-40, lana nevatalk 60 cea spdlatd, apoi pieile de iepure, 500.000, a treizeci i cinci de parale, i in sfarsit iarba galbend, 600.000 de ocd la export, "a 40-15 de paraleoca. Se cumpgrd marfa de la terani, cari sant foarte Cu bani datii Inainte. In acest Pera al Grecilor",
afarà de aurul cules din raurile munlene
de cdtre Tigani, minele, pentru cercelarea dirora ve-
niserd la 1811 mineralogi rusi din Petersburg. nu P. 68 si urm. 2 Pentru plata Vistieria pane §i un imposit special (p. 79).. 3 P. 77.
103
se cautd, de Domni cu stdpanirea prea scurtd prinsi de frica unor sarcini Incà mai grelel. Prin Galati, cu deposile de lemne de grane, cu oras care numdrd doar 7.000 de locuitori statornici, Romani i Greci, multi din. e supusi austrieci si rusesti, cativa Ionieni, supt cei doi pared-
labi, dar produce o impresie mutt mai mare din causa populatiei flotante a strlinilor, se face mai ales un import care duce la Iai ca i la Bucuresti atinge chiar Bucovina, Galitia, Ardealul, BanatuI Serbia. Se aduc coloniale: cafea, din care se consumd pe an 800 000 de ocd, zahrir (900.000), piper (35.000),
rom, ldmai, porlocale,. vinuri, care se importd din Constantinopol i Smirna, pldtindu-se i vaina moldoveneascd de 30o, pe langd sarcini adause, de care poate scuti numai interventia consulard; drumul din Asia Ailed prin Enos si Adrianopol aduce chaluieli mai mari. Germania trimete store de bumbac si de land (cele scumpe singure, de 200.000 de lire stertinge pe an), calicot, fierdrii, sticldrii, vase de Omani, ce se zic englese pentru a putea fi scumpite; muselina
englesä si chembrica francesd se pliitesc bine, dar se mild. mutt. Din Rusia sosesc bldnuri, In schimbul cdrora, pe ldngd galbeni de aur, se dd rachiu i vin. Sant. 30.000 de bo:eri numai in. Tara-Romaneascal. Din familiilo mari se1 cileazd. Branooveanu; dintre
Greci si un dubios Paleolog2. Domnul ii numeste pe cei din functii, dupd ceremonialul pe care 1-a descris Mac-MichaeI, i ciohodarii due pe noul caOmit acasa la dansul. Dregdtorii au veniturile functtiilor si pe langd aceasta scutelnici i poslusnici. Cei de cari aici se vorbeste Intdia ()ark de dateazd de la 1736, sant In n.umdr de 15.000; 1 P. 72 §i urm. 2 P. 40, nota 1, p. 58.
104
boierul de prima elasa are optzeci, cari dau optzeci de piastri, sau fac lucru vrftdnic de aceastd sumd. S'a incercat la 1814 trecerea lor la Slat, dar Craiovenii
s'au opus si au aflat sprijin la Pasa
Hafiz-Ahi de Vidin, dusman al Domnului; toLusi In
1815 la fiecare scutelnic s'a cerut acolo Laxa de dourizeci de piastri. Terani refugiati, din Ardeal ca si de peste Dunare, se tocmesc poslusnici la Greci si la alti straini, de vre-o cinzeci de ani Incoaco, fagaduind daruri in natura Pe boieri nu-i iubeste Wilkinson de loc. Ei nu-si cauta de mosii, arendate sau lasate in sama vechililor asa, el se gandeste mai ales la Munteni, p cari îi cunoaste mai bine . Cele mai inchntatoare locuri din frumoasa lor tara n'au puterea i aici e de a-i atrage'." In materie de cultura nedrept ei stiu doar greceste, vorbind limba Cu o puritate clasied, mai ales In Tara-Romilneasca, frantuzeste i alle limbi occidentale, cunoscute mai ales In Moldova, mai putin MAI; poetii nostri i se par Englesului ea nu sliu nici gramalica francesa, nici autorii. Cresterea e Incredintata in familiile mari vre-unui cleric grec; la scoala, greceased sau romaneascd, aviind fieeare vre-o doua sute de elevi, vin numai copiii boierimii mai marunte i ai negustorilor. De la gramatica pe care a cerut-o Constantin-Voda Mavrocordat nu s'a facuL alta pentru amestecata" limbd romitneasca3. Femeile, care totusi iubesc musica germana, care citntä din piano i, fard a fi frumoase, au gratie i mladiere, primesc mai putind Invataturd sistematic5.4. P. 63 si urin. 2 Pp. 137-8. 3 P. 133. Pp. 135-7.
105
Sporlurile nu sant obisnuite. Cali de tara sant re-
sistenti, dar mdrunti si nu pot servi la calarie, pentru care, se aduc cei din Rusia si Ungaria. Dar nici Vodd nu merge calare, tine caii pentru Arnduti
Teatrul lipseste, de
i
se mentioneazd aclori ger-
mani cari au dat opere germane si comedii traduse In romdneste (comedies translated into wallachian , cu. parliciparea, NTC-0 doua, trei luni, a u-
nui public de toate clasele, pana ce, la urmä, raman doar boierii de clasa întäiu i consulii2. Incolo &Int. cluburile", uncle se joacd pliaraon (unii boieri de aici au un venit si de 2-3.000 de piastri), clubul nob:I In frunte, balurile mascate, de trei, patru ori pe sdpldmand, seratele particulare3, jucandu-se valtul, mazurka, de bdrbatii In haine orientale cu oarecare greutate. Visitele, cu si mà post, ocupä zilnic. pe acei cari n'au mull de lucru la functia cu cele cloud sute zece" serbatori legale i cu vacantele, de serbillori si In lunile calde ale anuliti. Ca distractie principald, primblarea In calestile fabricate In tara, ca i In cele aduse din Viena, aurite, dar rdu Intretinute, cu cai pro4ti i vizitii tigani. Bucurestii, oras murdar", de 80.090 de locuilori, cu 361" biserici, ,,20" de mdndstiri i 30" de hanuri, Iau1, cu 40.000 de locuitori, ,,70" de biserici, mai bine zidite", cu multe case elegante, cladite In. cel mai modern stil al arhitecturii europene",.oferd, cu podurile de lemn nivelate sau din simple 1oaclbe4, Pp. 93 4. P. 141. 3 Pp. 138-9. 1
2
I Se zicea ca piatra nu prinde pe lut, dar Englesul a-
minte§te caile lui Traian (p. 90 . Erau §i canate, dar astupate.
106
spatiu pentru asemenea defildri solemne. La Bucuresti SE1 merge pind la Herdstrdu, uncle e si o cafenea in oras chiar si un olel german I Cu inghetatd si alte oonsurnatii. Dumineca se vdd si 6-700 de trdsuri care se intorc prin praf. Ori la Báneasa,
cu parcul lui Vdcdrescu 2 In acest timp se ooboard in
cu lautari i mull&
femei.
Acest fell de viatd predispune la usuratale mai
mull decdt la acea conruptie pe care o critied Wilkinson. Divortul, ajutat de dicasteriile bisericesti mi-
ternice, e foarte obisnuit. Fete pe care párintii le tadritd la treisprezece-patrusprezece ani se despart; una pentru cà sotul nu i-a luat o casd pe Podul Mo-
gosoaii, altd pentru cä al ei, bolnav, a mers sd se caute la Viena, o a treia ca sd nu mai aibd copil 3. E o nebund alergare dupd zestre.
Aceiasi boieri, zgdrciti", lacomi", lenesi, au cu.tezat sd ceard Portii sd li se increclinteze lor Divavanul, cdrmuirea terii, care nu vrea hied un Fanariot, de si acesta Ii veni, In bdIrdneasca infatisare a lui Alexandru-Vodd Sutu. Domnii nu se caracteriseazd individual, de si fana-
riotismul e aspru tratat in bloc. Ei apar in ocasii s3lemnel, ca la CrAciun, la Anul Nou, la Pasti, de ziva numelui lor. Atunci e primire la Carte: cea din Incdpá'loare de sd poatd cuprinde, In odaile ei, de stil semi-oriental si semi-european", peste o mie de oameni, cea din Bucuresti doud mode.ste case legate intro ele, dupd arderea, In 1813, a Palatului de pe dea14. De la noud diminedta, la unu', parechea std.P. 92. 2 Pp. 139-40. 3 P. 141 §i urm. 6 P. 87.
107
paniloare asteaptd, in coital divanului, sdrutarea demand, de care sant scutiti numai consulii i functionarii lor. La Anul Nou se fac si daruri. Incolo Domnul e ocupat cu sarcina c,o i s'a dat din Constantinopol: strangerea banilor pentru Turci. Tribuld, iertat" pe doi ani la 1812, dar reclamal supl alte formo, e de douil milioane pentru Tara-Romaneascd si In junidtate pentru Moldova. Se iea birul de la once Roman In vrastd de saisprezece ani,
si Wilkinson socolgto suma de 600 de lei pe an de la fiecare liude, compusd din cinci pdnd la zece eontribuabili, asupra unei populatii de mi milion In, Tara-Româneascd (18.000 de liude in 1828) si cinci sale de mii in Moldova; se culege un bir de 10.000.000 de. piastri numai peaitru înläiul principat. La 100.000
se nurndrd strdinii din acolasi cari au o invoiald cu Vistieria: sant, cum stim, ,,ruptele" ei: cardtasi, tamplari, zidari, arhilecti, medici, spiteri, dascAli, croitori, arendasi (opriti un moment de castig In 18151 . Salinelo muntene dau 600.000 de piastri, vdmile 38.000, postele 420.000, vindriciul, oieritul,
ierbäritul 1.330.000; fatd de suma ce 2.730.000, Moldova dd 1.400.000 numai, (WO luarea Basarabiei. Arendatorii, neg,ustori mari, au contraciepe sase ani. Din functii i daruri la numiri Domnul
mai face pentru. dansul douä milioarie 2 Care poato fi soarta bogatelor i frumoaselor terit Wilkinson nu credo In putinta unei vieti independento. Ar fi dorit.ca la congresal din Viena Tura, cari refusasord a veni, sä propuie singuri trecerea Moldovei la Rusia, a Munteniei la Austria, pe care
lumea n'o iuboste, dar cu vremea s'ar deprinde a 3
-
Pentru biser:c;le catolic I' 6.
urm.
§i
proteshnte, pp. 183-184
108
o preui1. Atunci, cu o bund administratie, aceste teri, care pot hrdni Inzecit Illai multi locuilori, ,,ar deveni cele mai populate si mai infloriloare din Europa. Portul Galati", adaugd el, ar intra iute in coneurentd ca bate porturile Mdrii Negre, fard a excepta Odesa2."
In fata cdrtii lui 'Wilkinson trebuie pusà alta, mull i infurmatie istorica pe lânga stiri din toate donieniile naturii vietii románesti, pe care, in 1805, o publicà medicul sas, asezat atunci la Sibiiu, dupd o lungd petrecere In Moldova, Andreas Wolf. Cartea, In doud volume, intfiulatä Beitrdge zu einer statistisch-Instorischen Besehreibung des FOrstenthums Moldau, e impodobita cu portretul ocrolitorului acestui strain, Mitropolitul Iaoov Stamati, Ardelean de origine, portret lucrat de un alt German, Topler.. Dedicatia e cdtre insusi arhiducele Iosif. Antorul, care a fost pe la Nucet i Targoviste, a slat in Moldova de la 1780, eand e la Bacau, pana. la
mai sigurd si mai oomplecta, and
sfarsitul lui 1782, pentru a fi in Bucuresti la 1784 si a luat parte apoi, de la 1788 la 1790, la campania Imperialilor sdi In Nloldova, pe lângà printul de Coburg, in Roman, pe la Hui, ca sà revie la 1794 pen-
tru alte zece luni si, In sfOrsit, pentru doi ani intregi, pdná. la Februar 1797 3. A fost medicul Mitropolitului Leon4, al lui Iacov si al Domnitei Sultana Se al ata cum la 1806 Bucure§tenii chemara pe Michelson contra garnisonei de 10.000 Turci, cum Milorado-
ViCi veni cu 7.000 de Rusi, dar ei 1ns4i ucisera 150 de Turd i gonira pe ceilalti (p. 192. nota . 2 Pp. 81-5.
1, pp. VII-VIII, 83, 149, 151. nota. 4 Pp. 136, 183
1,
161.
109
Sturza, fiica lui Costachi Moruzi A cutreierat tara chiar regiunile vecine. Vorbeste de extraordinara
frumusetd a Nistrului de la Hotin la Soroca2, cu cetatea, de pretinsul chip al Dochiei pe Ceahldu a. A mirosit petrolul la Grozesti 4 si a vdzut sarca la Ocnd. A cetit la Baia inscriptii in biserica nem-. teascd."5. A vázut la mandstirea Neamtului, cu 500 de alugdri, icoana Medicare, de minuni ". Spune Targul-Spurcat Tárgului-Frumos7 unde a vdzut ruinele Curtii domnesti ca si la Vasluiu 8. Nu-i e necunosculd nici republica din Chigheciu, nici Holarnicenii, cu cdpitanul lor9. Cunoaste limbi si a cercetat datinile poporului pe care-1 zugráveste ca incull" (roh) §i ,,necunoscandu-si
chemarea. Ceia ce spune nu e dupd Cantemir, Carra, Sulzer, nici chiar, In a doua parte istoricd, din Istoria lui Engel, apdruld atunci chiar, ci din propria
experienta". A cunoscut pe Bauer, larti ruesti, Geografia' Vlddicdi Amfilohie de Hotin. Pomeneste
si un manuscript a d-lui secretar de Legatie von Hammer din Constantinopol, pe care d. Engel a binewit sä mi-1 ofere prin vestitul rector local d. BinMedicul domnesc avea 700-1.000 de piastri pe luna, de la Ocna (p. 126).
2 Ibid., p. 12. Pentru silitra de la Soroca, p. 91 Pentru oile pArnale, p. 51. V. §i pp. 80-1. 3 P. 21. P. 30. 5 P. 71. 6 P. 72. 7 P. 74. Pp. 77-8. 9 P. 79. 10 Pp.
110
der" 4. A cercetat cu logofatul Grigora§ in
1781
arhivebe MitropoLiei2. A cunoscut, In 1784, pe Rai-
cevich, atunci Agent in Principate, lar mai nainte In Moldove. $i a comunica lui Engel, In 1780, in-scriptiile de la Baial. Expunerea e metodica, dlindu-se lamuririte despre
nume, hotare, infatisarea maturata., farà literatura, loarte precis. Dupä un plan imprumutat de la Dimitrie Cantemir, se presintä judetete, Cu patine lamuriri personate, i apoi se.trece la sistemul de carmuire, insirandu-se, dregatoriile5, la sistemul de legi si de organisalie judecatoreasca, la venituri i cheltuieli: tribulul de 325 de pungi sau 162-500 de piastri, poclonul slcagului, ajutorinfri, lipsd; 600-800 de 4 parale lei pe lunä lene; venitul de la vinariciu de oca: 190.000, de la vá'carit 200.000, numai de la cai 40.000, de la albine 60.000, de la N'Ami, nearendate,
in ultimii patru-cinci ani, 200.000, de la ocne 200400.000, plus birul, 1.500.000 6, pentru anii 1780-96.
Vorbeste si de rnonede (pendar, rupciu, tult, zlot, len, rublit, caragros, iuzluc, zingirLic, zarina-
si
Ibid., p. XII. Scrisori de boieri, p..122. nota. Cileaza un art:col din Siebenbiirger Botlze pe 1804 (p. 123,
nota). P. 141.
P. 27, nota. P. 71.
6 La Vist:er se adauge ca are 70 de pungi pe an (p. 101 ; Postelnicul primeste 1.400 de piastri (p. 104): e gazduit de un boier i ospatat la Curte; un Camäras a strans In trei ani 400 de pungi (bid.); Divan-Efendi are 1.000 de piastri lunar (p. 105); se da si formula de Ora din partea unui Turc; une ori cadiiii din celati se chiama la judecatä. Ispravnicii, Cu leafa de 200 de piastri pe luna, fac pe an 20-30 de pungi (p. 110). 6 P. 120.
111
cop, funducliu),
i
preturi cte comert, pentru a trece
la Biseria, la confosiunile strdine §i la cresterea copiilor. Limba e tratatI deosebi, i autorul cunoaste cloosebirea de termini intre Moldove,ni i Munten.i. Un capitol intreg se ocupd de boli, in care doctorul e deo-
sebit do competent. Capitolul despre obiceiuri e particular de amdnuntit. Nunta, Cu scoaterea la dant" voinicul purtand buzduganul cu ndframd, e foarte vioiu descrisd.
Ce e mai pret-ios in carte sant Insä amintirile ersonale: ridicarea de Moruzi In dosul Celguii a unui chiosc (Lusthaus) cu helestou care au lost pdritsite do urmas, inundatiite Babluiului 2, pe care-I
arald, la 1780, ca putand fi regularisal, lama grea din 1781, cand Wolf caldtori din Iasi la botarul bttcovinean, cea din 17883, cand a vdzut pe Ilumien-
Iov, comandantul rus, mergand la bisericd de Sf. Ecaterina, Cu o simpld bland pe umeri. In 1780-2 era raportul pentru ciumd al comandei din Ardeal 4. A cunoscut pe invdtatul i. desteptul :)eizadelft Gheorghe, fiul al doilea al lui Moruzi, care a fost ucis, In insula exilului sdu, do rivali 5. A vdzul cinci cutremure, dintre care ce! din Septembre 1781 si eel din 17856. A cercetat himic apele din judetul
Neamt, trimiso spre analisa de bunul sdu prieten Nicalae Ruset. Roznovanu 7. A cdldtorit la tara cu Pp. 2-8. 2 P. 19. 3 Pp. 23-5. Rumientov ii seria la Sibiiu, din Iasi, in ziva 1
de 7 Mart 1779 (p. 24 nota). 4 Pp. 75-6. Pentru carantina de IiingA Bârlad, unde mor eamenii de foame, p. 77. 5
Fp. 91-2.
6
P.
P. 31.
112
milionaria Cantacuzino Dele,anu, care avea 12.010 de stupil. A baut berea englesd, adusa de Potemchin, cea nemteascd, fabricará la 1793 In Iasi 2, cum a mancal i mdmaligd neagra do lleidekorn"3. Pe la 1780 e,I artita boiorilor cum sti-si pristreze mai bine vinu14. Spune cum, amenintand ca despretta pe Agd
ai lui, a scapat de hied cinci sute de lovituri pe un biet cardtas austriac care primise o sida la falangd5. A cunoscut foametea din 1795, supt Papuoiu-Vodd", cand oame,nii mancau coajd de ulin Mitropolitul Iacov aduse din Rusia brand pentru suma de treizeci de pungi. Dintre faptole istorice mai recente, el stie miscarc a condusd de Mitropolitul Gavriil contra unui fal orit ai lui Grigore Ghica in 17757. Ca until care a slat mult in Iasi, 11 doscrie cu strazile murdaro, intre frumoasele dealuri, cu. primblarea Copoului, unde cile (louä cerulace sant numai pentru Domn si familia lui; dintre 5.000 de case alese, 200 sanl de piatrd i numai 40 Cu doud randuri, vre-o cloud. in gust german". Pravaliile sant mai mult. de lemn, un singur han mai presentabil. Curtea, arsa supl Alexandru-Vodd Mavrocordat, n'a fost rofacuta, Domnul std., cu cancelaria Vistie,riei, In casa lui Costachi Ghica, avand abia 25 de oddi mai curatele. Se descriu cele Mai insemnate dintre cele saizeci si mud de biserici: Mitropolia ca tunila casti. a Vladicdi, Sfantul Gheorgho, cedatd de Mitropolitul Leon I
P. 58 nota.
2
P. 35
3 P. 36. P. 45.
4 5
7
P. 108-9. P. 129. P. 141.
113
lui Rurnientov, Trei Ierarhii, co hanul de pdstrare al marfurilor, Sfântul Nioolae clomnesc, cu ,,foarle vechi clddiri" abia observabile, Barnovschi, Bdrboittl, SI. Ioan, Sf. Vinere, Sí. lije, Dancu, zguduita de cutremur la 1795, Golia, cu casa de nebuni, SI. Spiridon, Sf. Nicolae, cldditd de Potemchin, Nicorita, hiserica Calicilor (a Milropolitului Iacov, azi Banu) Frumoasa, cu septe balciuri pe an, dar sdraca, Socola, cu cinzeci de cdlugarite, Cetatuia, Galata, hiserica calolicd, Lângd. Mitropolie e singura scoald, Cu Liete patru °dal. Nu se uitd cele trei bai turcesti, la Curte, la Beilic, la Bahluiu, i lântânile. Spitalul
SI. Spiridon la Roman: Veniamin face Ina unul, rdu ingrijit. La capat se Insird familiile cunoscute: Sturzestii,
cu Scarlat, care Invdtase la Lipsca si e sotul Sultanei Moruzi, apoi fratele, Grigore, care a luat pe o Callimachi. Un Dimitrie-si mdritd felele dupd Branooveanu i dupd. un Mavrocordat; &attic *tefan are
un fiu Sdndulachi, Insural cu sora Sultanei. Apoi Roseteslii: Nicolae i fiul Iordachi, primitori de Germani cultivati: Rumientov stdtea in 1788 la ei. In al treilea rând, Cantacuzinii de la Pascani, oameni integri i pldcuti, cum a vdzut printul de Ligne, oas-
petele lor; mama, Greacd, are doisprezece copii, dintre cari doi mai mari invata fisica, matematica, filosofie, drepl istiu greceste, latineste, limbile francesd, flatland, germand; tatìll i-ar trimete In straindndlate, dar nu e vole. Fiul lui Cantacuzino Delcanu a trecut la 1792 in Rusia; Logoflitul Paladi (f 1800) are o fatd dupii fiul lui Bogdan decapitatul; Ionila, fiul lui Constantin Paladi, un nepot, crescut de un Saxon: am o carie latin.ä din biblioteca lui, Suetoniu, z3ora lui Rilducanu Roset, altä familie distinsd, e Doamna lui Alexandru Moruzi. Manolachi Bals a trer
114
cut In Rusia,
si
se pomen.este all Bals, probaba
Vasile, cu cllatorii in Apus. Familiile Casimir, Beldi-
man, Carp vin In al doilea rand: Beldimanii sant pasionati do vanat i sociabili. Costachi Ghica, dintre Greci, primesle mai bine In frumoasa easil a Deleanului.
Despre Mitropolitul protector stie sd spuie multe; d.: pildd cam a adus meiu rosu din Rusia In vreme de foametel. tie i cum a cOpatat Scaunul, si ea .-crotire turceascd, si cum a scapat de acel care, In 1776, vroia sOLi ieie locul 2. Intim al lui Iacov, credo cà a auzit de la el dupd Simion Dascalul cit n,e coboram din hotii i robii Romei 3. La sfarsil se da o biografie mai Inlinsa a lui. Ce presintà mai bine Wolf e clasa de sus a Mol-
dovei, pe langa care a adus servicii de medie, pe care le credem cA au fost bine rdsplAtite. Incepand cu Domnii, el a cunoscut pe mai multi, i pentru unii ala cuvenita laudd. AsLleJ. pentru Alexandru Mavro,-ordat fugarul, care-si propusese a rectifica Bah-
luiul si se Ingrijise de primblarea Copoului; peral-u Alexandru Callimachi, cAruia la sosirea In Iasi
face singur Well formula latia de intampinare: Alexander Callimachus, patriae nostrae filius, pater futurus"4. Despre arriba Moruzi, Costachi si Alexandru, .n'are decat lucruri bune. Dar nu sial pe ganduri sO spuie cA 'Mihai Suta a meritat sa i se zied Päpusoiu-Vodd", pentru cd a stors i sImanta P. 35. Convorbiri economice cu el si p. 33. Incercarile lui cu albinele in 1796, p. 61. 2 Pp. 144-5. Se dau i tiri despre ierarliul Gavriil,
devenit episcop de Gotia, cu 12.000 de ruble pe an, §i cavaler al Sf. Andrei In 1801 (p. 145 nota). S P. 178, nota. Pp. 203, 212.
115
porumbului provocand In anul urmdlor foamete In generc insd nu e bldnd ca acesti Fanarioti, veniti i cdzuti prin intrigi si dare de bani, incapabili (le a guverna Mire emotiile zilnioe ale unei situatii vesnic periclitate. De si adund pe an 380 de pun.gi,
ei nu poi simti ala pldcere decill a trufiei momeatan satisfdcute distractia li e deci primblarea la CetAtute, la Copou, unde cele dona cerdace de lemn sânt interzise aflora. La un singar negustor evreu cu-
tare. Domn are o datorie de 2.000 de pungi. Nu merg la vanat tolusi stim cd bdtranul loan Callimachi avea iui alaiu de vdratoare, si armata" loe se marge,ne0e la 700 de slujitori, supt ordinele Agai §i Hatmanului2. Cu exceptiile pe care le-am aratat, boierimea nu-1 Incântd. Sant In adevdr oameni bog,ati intre cei 800 ie membri ai clasei 3 . Au pdnd la 4-5.000 de oi, la 4-500 de iepe In herghelii; cate unul tine si. 5-6.000
de stupi 4. Dar nu e initiativd: asa am pomenit, asa om ldsa" Boierii /ocalnici sani deprinsi a-si tinca
r,.le de pe degete si din pieptAndturd, fabricate de Evrei irnigrati, sant o Intreagd. avere 6. I§i pierd vremea primind In casa del minarla', In salon., jucilnd, pe lângä vechile jocuri: mariage, pantarola, cu,,cArti frantuzesti": ombre, memtesti", cele n.oul, Cu P. 211.
2 Pp. 88, 91, 206. Pentru cApilanul de darábani, p. 107. Aga §i falanga, p. 108. 3
P. 49.
A P. 49 nota (unii terani ajung i pAnd la 200). s P. 20 nota. P. 108.
-116
quadrille, picha, pharo, cum i tureescul gltiorduin; pierd i pand la 4.000 de galbeni pe seara I. Mesele, Je 20-50 de locuri, cu maiolicd de Danzig ca farfurii, costd. scump. Copiii, blietii cresc cu Tigance, care-1 aldpleazä
si-i druldoese, apoi cu dascalii greci, Cu maitres de langues", adesea aventurieri din Apus si din Polonia exeeptie fdcandu-se cu Johann K6nig, Silesianul, apoi consul prusian'. Dacd merg la scoala publicd, fireste caldri din causa noroaielor, aflìl acolo, din budgetul anual do 30 de pungi, dascalul grec plata cu trei i ajutoarele lui cu dourt i cu. 600 de lei, plus Gel de lalineste, avand aceiasi plata ca acesta din urma 3. Prietenul lui Iacov Mitropoiiiul
nu pare a fi observat schimbarile de program introduse de acesta i Scarlatachi Sturza 4. Coconasii"
tineri joacd biliard si beau punciu clupti moda ruseascd J.
Aceasta pentru Iasi. In orasele de proviucie, cu case de lemn, gardan vii, grAdini putin strdzi pline de bdlloace, iar, ca pravalii, placintdriile
cuptoarele de pane, hanurile cu plosnite, unde nu se va fi gdsit ntunai vin si mrundligd., ci i pui de gdind i oud. carne de vitd i mai ales de vitcl nu se vinde, boieru/ ispravnic este adesea inteo casd neimprejmuild, cu coperisul nesigur, cu ferestrele de hartie, cu interiorul ddrdprutat Din cler a cunoscut, afard de Mitropolitul Iacov, pe. bdtranul Inochentie de Hui, otrdvit din greseala de bucatar, pc Meletie, urmasul lui, ales la doudzeci 1 Pp. 137, 262-5. 2 Pp. 219, 233-4. 8 Pp. 175-6. * N. Iorga, Istoria literalarii romana in secolul al XVIII-lea, II, p. 386 i urm. fi P. 265. 6 Pp. 81-2.
117
cinci, doudzeci si sese de ani, pe Antonie i poate pe Amfilohie de Holini. A vorbil si cu Patriarnul de Iertisalim, Avramie, care cillatorifi la noi ca sa-si aeopere datoria faya' de Turci.2, cu MitropolituI Palesti-
nei, Procopie, care face cartea de bldstdm, de patrusprezece foi, contra jupdneselor care intrebuinteazd scumpe trese de fir pe rochnle lor a. Mitropolitul Moldovei, care si el isi cumpdrd. Scaunul cu 30-40 de
pungi, are un venit. de 70-80 de pungi pe an si el lea de la fiecare preoldar Iacov scuteste pe multi patru lei Sfint 20.090 de cllugriri, si se vorbeste de marca indndstire a Neamtului.5. Negustorii de tard se amesteca In acesl timp Cu strainii, Greci, Lipscani, cari aduc de toate, pana si cele mai noud. masini. Evrei din Liov si Brady, Turci cu cordovane i odogaciu de parfumal, cari pliltesc putin, dupà pretul impus, Rusi, cari aduc blánuri i tutun. Se exportà cai pentru armata, in Austria si Rusia, boi in Boemia, Silesia, Moravia, oi, din care Moldova are trei milioane, Muntenia patru (cu caprele)', piei de dinar (10.000), vinuri, mate de Greci din Nijna Rusiei, miere, care trece la Constantinopol, ceard, dusa Inca de Greci la Venctia,
Preturile sani foarte mici: iepurele 5-6 parale, cerbul 60 de parale, apoi i doi-trei lei oca de ceard 9 de parale. 'qu'Aula exportä si porci. N'in se prod ice pana la 3.800 de masuri (Eimer). Albindritul produce si el 60.000 de piasiri pe an 7. 1 Pp. 148-9, 155, 162. 2 kducea cu el si un prepos Proschinetaria" grecese al Ierusalirnului litografiat la Viena in 1781 (un exemplar in biblioteca mea). 3 Pp. 198, nota 3, 49.
Pp. 143-4. 5 6
P. 157, nota, 163. Pp.. 47, 55, 41, 63, 112-3, 131-3. P. 63.
118
in toatd Moldova eirau, In. 1701. de Teranii, t..ate, 77.000 de familii de locuitori I îi par aspa', ,,fdrd independentd, sarguirqd si spirit de In-. treprindere", trdind in fricd, injosire i mutd vegetare" (stumpfes Hinbriiten) Niel nu pat fi Romani s000teala acestui om care avea de sigur reteltele mai bune decid caracterisdrile. Toatd simpatia lui e, neapdrat, pentru straini. Vor-
beste de catolici, supusi sufleteste prefoctudui misiunilor franciscane, Italianul Mauro; sant numai treisprebece parohii in toald tara. Apoi d proteslantii germani, i pAnd la patrubeci i trei de fanalii, aduse de Vodd Grigore Ghica la Chiperesli langd. Iasi, pentru fabrica lui de postav, i cari, dupd cererea lui Keinig si a Saxonului capdtd un pastor, pe Sasul din Medias, Andreas Scharsius; Costachi Moruzi luase, In Capitald, loe pentru biserice. Il intereseazg insà mai mult medica: vorbe,$te rdu pe Greci, Testabuza, Kosta, Andrei, care lx-.cu nepreteazg In sare copiii contra vArsatului gittirea lor, cu caricatura de latineste din conversatie
alte päcate, pomeneste Nernti cutare grenadir prusian", Italieni, ca -Angel° Meucci, Francesi, Chenot
Tot asa farrnaciile: cele din Iasi: a Curtii, filiala condusg de un Sas, si a unui Chiot, care tinea i velnit.d, preeum i cea din Botosani P. 88. Pp. 3, 13. 3 Pp. 54-5. 4 Medic. V. Hurmuzaki, X, pp. 39, 588 nota 1. 6 Pp. 262-72. 6 Alexandru-Voda Moruzi Introduce vaccina p. 192).
1 3
7 Pp. 192, 209 nota, 211, 213-4, 268, 283; II, 301 nota. Casa SAracilor, p. 268. Despre Chenot s'a vorbit dese ori In..
timpul am
urml.
8 Pp. 213-4.
VIL
C6111tori dupA 1821
Miscarea româneascd de la 1821 a avul mai multe directii si
a
produs mai multe urrndri. Pe de o
parte aceastä manifeslatie a terdnimii reclamandu-si
cele mai veclii drepturi, a cdror amintire nu perise din mintile lor, manifestatie care nu-si atinse scopul si din causa suprimdrii, prin crima a sefului ei, fard care loan istoria noastra conternporand, incapabild de a pleca de la o actiune ordseneascd, de la un mic numar de lineri formati in. Apus si imitänd singur Apusul, ar fi luat un ah. drum. Apoi tulburdrile care izbucnisera in Moldova-de-sus pentru a rdspinge silnicia eteristd. Si, in sfarsit, pe and boierii cei rnari, bdirdni, se ardtau indignati, ca Alecu Beldiman In ,,,Talnica Tragodie" a lui, ca-i tulburd revolutionarii in huzurul lor si-i pun pe drumurile de straindtate ale pribeg,iei prin Bucovina si Basarabia, pentru Moldoveni, pe la Sibiiu i Brasov, pentru Munteni, cu totii sdrdciti i supusi, fara nicio consideratie pentru persoana lor, la un alt regim decat al obisnuintei lor, altä boierime, mai noud, mai tdnlird, mai indrdzneald, se, giindia sà intrebuinte4e evenimentele neasteptate pentru a crea o noud situatie patriei lor. Astfel, pe cand cei d'intdiu visau de o
121)
republica aristocralica, avand door un ,,bas-boier" In frunte, ceila1ti doriau ordine constitutionald ca in
Apus: Domn din tara si voit de tail prin boierii ei, un Sena!" care sa-1 sfatu:asca, o adrninis1ra1ie cu ierarhie i impartire de roluri i desportirea dupa idcilc englese, adoplate de Francesii de la 1789, a celor trei puteri. Si un partid i altul se adresan catre Poartii, i intiimplarea fdcu sa rdzbata numai cererea aceslor din urma., edrvunari" sau carbonari, care a si fost primita. Arzului lor i se datoreste Domnia panuinteand in Moldova i, ca o consecinta neaprtrairt, si in principalul =Mean. Odatä ce se atinse acest resultat, Invingatorii isi dadurd toate silintile ca sd ajunga la indeplinirea integrala a programului lor. In 1822 ca si pe unna, cu ocasia plecarii trupelor turcesti, dupa cererea Ruslior, din Principate, si a garantiilor ce se cereau pentru aceasta de la Gonstantinopi 1, ei elaborard puncle de Constitutie care nu pulura fi admise si din causa slatornicei impotriviri a Puterii protectoare. Dar, cand se, ajunse la o intelegere vremelnica intro Rusia i Poarta prin conveAtia de la Xcherman, Constitutia mull dorita fu promisa tailor noastre. Cu clause grele pentru ran, impovarat cu zile dei lucru i nerecunoscut ca vechiu proprietar, aceasta lege dadea, prin adunan orical de slrfunt alese un control Domnilor, i an.ume in aceiasi forma poi-ill-a Moldova ca i pentru Tara-Romfineasca. Un comitet de1 boieri din Iasi si Bucuresti, Cu inteleptul poet Gonachi, cu priceputul Grec muntean dr. Ar-
sachi, iar, ca secretari, cu Asachi, de o parle, iar, de alta, cu tanarul Barbu Stirbci, format la Paris, se ocupa de alcatuirea acestei legi fundamentale, pe
care Rusii, din anurne consideratii, o numira Regulamenl Organic". Pe basa acestui act, care incu-
121
nuna straduintile reformistilor, incepura, la
1834,
dupd incetarea ocupatici cdrmuite de genoralul Chiselev, sä guverneze in Principatul muntean Alexandru Ghica, fratele, de aspect occidental, al Domnului de la 1822, lar in Moldova islotul i energicul Mihai Sturza, care., fi-aq egoismul i lacomia 114i, ar fi la-
sat o mai frumoasd urma in istoria regonerarii noastre.
Supt col deral doilea Ghica, supt urmasul sdu de la 1842 prind la 1848, Gheorghe Bibescu, fratele, mai r( mantic si mai putin capabil de a domina impreju-
rdri grete, al lui Stirbei, supt Mihai Sturza, tenle noastre îi schimbard aspectul, in sensul pe care-1 lasd a se, vodea i ullimii din cillatorii pe cari i-am analisat. Un tineret format in soolile create si condus
de Ardeleni (August Treboniu Laurian, Florian Aaron, etc.1!, in alo Regulamentului Organic sau i in Universilatile Apusului, se pregatia sa ieie conducarea %era, i calatorii sLráini or gasi astral, la Curte, in Adundri, in boierime, 1litre neg-ustori oameni Cu alto idei i aplecari, dacd nu i cu hotdrarea trebuitoare pontru a face bineIe pa, cara-1 aveau in gAnd, biruind prejudecdti care de fapi erau i in esenta mai ascunsd a propriei lor fiin.ti. Anul acesta 1821, cdnd miscarea lu Tudor Vladimirescu cladu astfel, aliituri de zbuciumul violent,
dar burlesc in mare parte al Eleriei elenice in partite noaslre, o nota populard romdneascd, nu ni e cunoscut In de ajuns prin cdlatori straini. Goa d'intaiu dintre lucrdrile francese care dau, cu simt de dreptate, cu intelegerea relativadtii imprejurdritor, o ideie exactd despre lucrdrile i oamenii de. la Doi excelenta micà scriere, apdrula la Paris, a Fui François Reoordon, Lettres sur la Valachie ou
122
observations sur cette province et ses habitants, écri-
tes de 1815 à 1821, avec la relation
di's derniiv.s:
événements qui g ont lieu.
Autorul e un tânär Elvetian, din cantonul Vaud, care, dupd. ce fdcuse studii de literaturd i filosofie,. Inainte de a se oonsacra arhitecturii, fu luat ca secretar In serviciul lui loan-Vodd Carage4 1, caruia Ii dedied opusculul sdu. ZugrAveste in carlea lui privelistea pe care, In Maiu 1815, i-a ofert-o Capitala munteand, cu livezile inflorite, ca salcâtuii albi de-a lungul podurilor, cu Insirarea Initsunilor bogate la primblare. A stat la noi, In Bucuresti, cum spune titlu, cinci ani, asistand la procesiunile pentru plonieIn 1817, cu moaslele Sfisintului Dumitru Bas.arabov, la Intrarea solemnd a lui Alexandru-Voda Sutu. In sunetele musicei turcesti i romfinesti, cu ospdt
bal pe urma. A fost chiar marlurul nemultamirii cu aceastd noud Domnie, In care banul era scamp,
aril() nu se puteau pldti si multi fugiau In Ardeal ori mdcar la munte. and vorbeste despre inceputul miscarii lui Tudor Vladimirescu, supdrat si pentru nedreptiltile ce i s'ar fi fdcut si lui personal, cand aratd ce spaiand a produS plecarea. in noaptea de la 10 la 11 Mart 1821, a familiei Banului Briincoveanu, cu ce neliniste se astepta ciocnirea Tur-
eilor cu Grecii, despre' cari se credea ca In doitil avangardei, de la Galati, 400 de oameni, au o armatd de 30.000, cand presintd tabloul risipirii inspaiman.tat( a populatiei 1, el pare a fi fost de fatd. Natural cd Bucurestii 80.000 de locuiloii, ii siint foarte bine cunoscuti. Ii place orasul, care of( ra un 1 Unele stiri sant luale din insemnarile exemplarul Academiei Romnae. 2 Pp. 119 si urm., 138 si urm.
Cu
creionul pe-
123
asa de maro contrast cti celelalle ale Turciei, pe care le aflase asa de pustii i d etriste. RefAcutd. dupà marelo cutremur din 1802. Capitala mutnteang oferä f rumoase case boieresti, cu porti puternice, Cu largi curti, ca cordacul deschizandu-se Inaintea salei comune care desparte oddile sotului de ale sotiei, Cu acoperisurile de sindild, dar si de olane chiar cu tabld, cu sero de plante rare. Curtea lui Carageg, abia refg.culá, arsese. Casele Brancoveanu-
lui, ale lui Golescu Palatul de azi, ale lui Romaniti, lui Filip Len, lui Cantacuzino Rilfovelanu) lui Vilarg, sd atragd i privirilo persoanelor mai Indopdrlate, atat prin bogiitia i mgretia ce so descopere, cdt i prin constructia lor, care e doasebila in fiecare din aceste clddiri ". Podurile, des refAcute si ca cheltuiald mare, de obiceiu bine Intretinute". Nu-i place micimea, jnehipuita lipsd de proportii, Intunecimea, pictura bise,ricilor, In numar do peste o suld. trei bai turcesti,
S'AM
i cafenele europene. In.
cele de moda oriental se serveste cafeaua unui public sgrac, Insiruit pe divano, ori juctind, pe cfind Tiganii cantd si se zbuciumg. Primblaro nu e decat
la Hergstrdu, eu copaci din nou saditi, ca racul si bisericuta. Poporul potrece prin grddini. Supt Mitropolie i pe locul ei, inaintea viilor, este un chiosc,
un basin, o fântand tul-comed intro salcii: acolo se joacd geridul Inaintea mahalagiilor. $i Imprejmuriile Bucurestilor ii siint cunoscute, Cu carele trecilnd incet, pe ctind ciobanite pase turpescan i vilneazd baltile. Vorbeste astfel de melo i
de micul lac, coasta si pdduroa de la Mru-cuta"2, ceia ce Inseamnd Pantelimontil din fatd. A fost si la Co1
P. 23.
2 P. 24
i
urin.
124
troceni, uncle pe atunci erau cdlugari. Din restul terii pomeneste Targovistea, cu vechea Curte arsd de Imperiali In 1736, Craiova, cu caimacam de la 1761, In locul traditionalului Ban, Buzdul, Giurgiul, cu celatea daramata In insula, Brdila, uncle de cloud
ori pe an nazirul primeste daruri pentru Poarta. Toatd tara-i place, Cu Dundrea ea lacul Genevei, eu livezile, pomii, viiile Din populatie, socolitd la 600.000, cu 80.000 de, straini, mai familiari ii sant boierii. Fata de dansii el
vrea sti fie drept, urmand principiul pe care de la Inceput si 1-a pus IrwinLe, eriticand pe calomniatorii teriloi noastre, cari ,,au exagerat abusuri si au
aruneal ridiculul asupra multor obiceiuri fard Indoiald ca sri merite aprobarea persoanelor ce cauta mai eurand sa se distreze (divertir In povesli decal sd se ocupe de lucruri cu adevarat ulile, asa cum ni le presintä cu grdinacla studiul caracterului diferitelor natiuni". Presintä pe dregiltorii rnunteni ca luxosi vesmantul, fard giuvaiere, costa.' 3-4.000 de franci, trd.surile se pat compara cu acelea din once Capitala, Li plac ceremanii cele de nuntd sant date amanunMesele eu-tit, si oamenii îi tree vremea cu prind cinsprezece la doudzeci de feluri, chelluiala pe an se urcd la 2-3.000 de galbeni. De doud ori pe
sdptdmand In lunile de lama' este bal mascat la clubul mobil"; oamenii In vrastd joaca faro, biliard, lotto. De la 1818 actori germani apar odatd pe sap-
tdmana acolo; pentru ei s'a fdcut un frumusel (joli) teatru, destul de vast ca sd poata cuprinde o mie de persoane"2. Se trece la piese francese, trad use colii domnesti; dintr'o subscriptie de
de ucenicii 2
P. 107 §i urm. P. 99.
125
vre-o mi e de galbeni era sà se aducd. In 1821 o trupd italiand. Copiii sant respectuosi Inaintea pdfintilor; stau In picioare, sdruld mana. Educatia lor de la doled la dascal, intre slugi i pdrinti, e proasta i pentru fele. Ele stiu greceste, piano i limba francesd; fratii, sotii lor, in plus: ceva geografie i aritmelicd. Nu
se Invatd ca o materie limba lor, lipsitd incd de Existd o scoala noud de aliloi gimnasiul cu trei sute de elevi si profesori buni, prea dese ori schimbati prin intrigi: norme gramaticale didaclicd
cutare dintre ei a iesit de la scoald destul de nem-ul.i 2.
Un capillal se ocupa' de functii, crilicandu-se purtarea ostasilor strdini, In numdr del 12.000, mai dedil hotii: ispravnicii, unul Grec, unul Roinân, nu
crutd populatia. Domnul ii numesle pe un an, (lar Ii confirmd adesea. Folosul lui de la tara se duce la Turci: el cheltuieste trei-patru milioane pe an3. Poportil la orase e compus mai mull din lume care alarnil de boieri. Se buena. can(' In piele li se aruncd rnarfa confiscald de la un neguslor abusiv. Teranii, les bons paysans valaques, sant vrednici de toatà lauda, fiind poate cam inceti la lucru, dar blanzi, de bund credintii, sinceri, respecluosi, ca i preotii lor cei putin invdevlaviosi, tati. Cu fui-ca In mand si pe drumuri, femeile lor, bune gospodine, Intretin toate persoanele casei _bite° asa de mare curdtenie, Incat i-ai crede mai totdeauna In hainele lor de serbdtoare". Cu viata In P. 107 si urm. P. 114. Cf. Analele Academiei Rorneine, XXXVIII, p. 379 si urm. 3
8
P. 128.
4 Ces bonnes ménagères entretiennent toutos les person-
126
-chute i adesea In bordeie, Cu petrecerea de serbatori, dulap i ldutari, cu moravuri simple se vede cd
.eitin tara." In ce priveste strdinii capitolul despre Tigani e -complect i plin de lucruri noud: la metodcle aurarilor, la pret (500 de piapri sau 400 de franci capul de Tigan), la formarea unei orhestre de Tigani in Bucuresti Catolieii san 4-5.000; biseiira lor din CA'npulung e pusd In legaturd cu Doamna Ana a lui Negru-Vocig. (aulorul vorbeste si de cronici muntene" numdrul Evreilor, In Bucuresti, Ploiesti i Craiova, e (le 5-6.000.
Recordon fágáduise si o scurld istorie a 'era: un précis historique sur les princes de Valachie"; pro-
baba ed el s'a pierda. Un alt Frances, Indemnat de faima pe care o 411duserä terilor noastre revolutiile petrecute pe terito-
riul lor, J. M. Lejeune, care se intituleazd profesor de literaturd si profesor particular al Altetei Sale
printul Moldover ceia ce Inseamná. Sutu,
dddea, cu adnotatii personale, la Paris, in
1822, o traducere a lui Raicevich 2 dupd o re,centd eiesitd la Milan. Lejeune are o informatie foarte márgenitd; el crede
sau se face a crede d. de mai mult ca doudzeci de aninu s'a scris nimic despre aceste doud Principate"3, fAgAduieste o istorie osebitd (particulière) a Moldo-vei" pAnd la tulburdrile din 1821. Dar a fost de fatd in Constantinopol la crearea noitor Domni Alexandru mes de leur maison dans une si grande propreté qu'on croirait presque toujours dans leurs habits de féte.
lles
P. 48 §i 111111.
2 Voyage en Valachie et Moldauie. 5 P. VI.
127
Mihai Suiu, in 1818 i 1819 1, a vazul In alaiu steagurile terii cu Sfantul Gheorghe, Sfantul Mihai Maica Domnului. Ca amamante mai nouA: fitd
mare al lui Vodg. duce beretul; caii doninesti, doisprezece, au pe ei scuturi de aur cu pietre scunipe, Turcii din alaiu mantii rosii. Dupä ceremonie, la poarta Constantinopolului, Do.nnul revine incognito pentru cateva zile. Se pare ca scriitorul a fost in Iasi, la 1819, cand ca ciuma, i Inca In 1821, judecand {lupa lirile asupra cutremurului din noaplea de 3 la 4 Februar care a zguduit si palatal domnesc,cladit numai In piatra si de o constructie solida"2. Iasul Ii e
foarte bine cunoscut, si la el se afta insemnarea e-
xacta a podurilor: cel de la Curte la Copou, si o alta stra(L1 transversalti, care trece prin targuri" (marchés)3; regreta lipsa de luminat4. Vorbind (le consulalul Prusiei, el aratà ca a cunoscut, dacà nu pe Intdiul titular, macar pe al doilea, de KreuchelySchwerdtberg, prieten al lui i oin cu adevarat stimabil In toate privintile"5. Din Moldova plecase la Odesa, unde aflà moartea lui Scarlat-Vpda Callimachi 6.
Având sa corecteze i s'A intregeasca pe Raicevich,
Lejeune da, din bogata lui experienta, o suma de fapte si de observatii noug.. In ce priveste descrierea
Moldovei, el explica de ce nu se cultiva tutunul: fiindcä boierii Inlrebuinteaza pe cel turcesc, lumea saraca pe cel nemtesc. Arata cum gatesc carausii moldoveni in adapostul lor mamaliga, pe care o P. 89 nota 2. 2 P. 10 nota 1;' p. 59 nota 1. 4 P. 127 nota 1. 1
6 P. 56, nota 2. 6 P. 76 nota 1. 7 P. 140 nota 1.
128
taie cu ata 1 Inseamnä deosebirea intre oile mestrugane, pfirnaie i turcane'. Nu uild lemnul moldo-
venesc trimes la Constantinopol pentru c1djii Un profesor frances introduce cultura carlofilor4. Lejeune dd i statistice, dupd registrele oficiale, din eare-si luase note. La veniturile terii, suma de 1.600.000 de piastri, "in 1801, a birului terdnesc a fost scAzutä dupd pierderea Basarabiei cu o treime 5, Scutelnicii fac ca Vistieria sd piardd 360.030 pe an6. La 1820 veniturile inoldovenesti erau de 2.864.000 de piastri, din cari 1.441.638 birul i postele, iar rusumaturile, lista civild, 1.423.000. Si se specificd: birul trimestrial 311.690, postele i alte venituri 441.638. Cheltuielile sant Insd de 2.121.901, asa cd resulta un deficil de 680.000 de piastri 7. Venitul listei civile liind acel de mai sus, iar cheltuiala de 1.323.134, iesia un castig donmesc de 100.836, dar el trece In sama deficilului terii, de 680.000. Tributul e de la 1812 (le 47.769 piastri, la bairam se dan 60.984, la o schimbare de rriln4tri Incl 120.0008.
Rolul lui Sutu In progresele Moldovei, pe care le noteazd la fiecare pas, e fixat cu ingrijire, In ce priveste mdsurile financiare (1--- Inti e altele veriticarea P. 20 nota 2. P. 22 nota 1. 3 P. 103 nota 1. 4 P. 89 nota 1. 2
6 P. 103 nota 1.
6 P. 89 nota I. P. 112 nota, 113 nota.
7
3 P. 173 notele 2, 4 ; p. 164 nota 1.
P. 57 nota 1. Pentru capanlAii
cumparatori ai Pentru crearea unui Hatman al Prutului, p. 69, nota 2. Pentru gramdticul lui, p. 82 nota 2. Regulamentul pentru familiile tulle la Domnie (1818), p. 84 nota 4. 9
produselor moldovene§ti, p. 58 nota
1.
129
ca si ocrotirea acordatd cultura Ultimul Domn, care Incuraja arte si progresele educatiei publice", pldtia pe profesorii §colii
-titlurilor boieresti t
allodidactice; el ocrotia gimnasiul iesean, in care se preda si limba latind, france,d si germand, ea si tipografia, in care se tipdrise, greceste, Condica de legi a Inaintasului sdu, Scarlat Callimachi. Pe langd. a-
ceasta, el trimesese lineri ea sd studieze pietura la Paris 2 Pe vremea lui apare, la Petersburg, Biblia româneascd. 'hile° noud editie, pe care Lejeune o socoteste foarte exactd si foarte Ingrijitd. `:". Palatul domnesc din Iasi, isprdvit de Alexandru Moruzi la 1804, avea o frumoasd Infdliare, In proportii largi: inlauntru insd, cele mai mari din saptezeci de oddi
erau sale de aparat sau cancelarii, si aspectul era oriental 4.
Traduatorul nu poate sd afirme In de ajuns tât de mult s'a schimbat, mai ales dupd razboiul din 1806-12, in sens cultural occidental societatea bojereascd. Din trecut s'a pdstrat costumul de ceremonie, ifosul rangurilor, cu masalaua reservatd boierilor de
e/asa intdia5, musica turceascd, pe care femeile o tolereazd 6 ) oarecare simpatie pentru Turei a acelora cari se tem, de o mai strictd supraveghere crestind7
S'au dus vechile farse ale caraghiosilor" de modd 1 P. 87 nota 1. 3 II avait encore envoyé des jeunes gens étudier la pqinture A' Paris;'p. 136, nota 2.
P. 136 nota 1. 4 P. 123 nota 3. Iasul i se pare A beaucoup d'ég.a.rds préférable' Capitalei muntene; v. §i p. 123 nota 2. Despre steml, p. 72 nota 1. 6 P. 70 nota. 6 P. 79 nota 2, p. 122 nota 1. I P. 60 nota 1. Allii trec la cel d'intäiu pericol Prntul; p. 85 nota 1. 3
130
constantinopolit.ana; Tiganii apar numai la anumite ocasii, cu acele cAntece i arii nationale 1, de care, la nunti, vorbeste i RecOrdon. Gand bpierii munteni, In 1820, trec In Rusia, schimbati de haine, ei pot fi
luau drept Occidental Tinerii sant creicui de profesori francesi i germani, pentru fete se aduc institutoare din Viena i Frankfurt; dascalul grec e margenit la limba lui nut-1mi si la lectia de religie. Toti boierii vorbesc azi frantuzeste, si nu e nimeni care, daca a primit ceva educatie, s In; fie. In stare a
tinea o conversatie In aceasta limb62." Fcmeile se deosebesc Msä mai mutt pe aceit teren; ele danteaza elegant danturile noi. Gratia i ainabilta:ea cu care pie indeplinesc osiTalitatea fa la de straini", ,,o Indemanare (aisance), care n'ar fi repudiala (clésainvouée) nici la Francese chiar", le deosebesc, draznesc a spune cà nu lipseste acestor natii decAt o alla forrnd de Guvern i bune institutii pentru a se aseza cândva la nivelul najilor existenle". Altceva nu cunoaste fostul secretar. numai ca Mitropolia din Iasi ca i cea din Bucuresti are un venit anual de 400.000 de piastri. Teranul i se pare aspru, inapoiat, de i vrednic de compatimire4. Il intereseaza mai mult episcopia de Bacau a catolicilor sai, in numar de 50.000, cu cloud biserici chiar doua. palate" episcopale, fiecare in mina. P. 123 nota 1. 2 Tous les boyards entendent et parlent aujourdlui le français, et, il n'y a pas de personne qui, pour peu qu'elle ait reçu de l'éducation, ne soit en état de tenir conversation dans eette langue; p. 137 nota 1. Cf. p. 144 nota 1. roserai avancer qu'il ne manque à ces nations qu'une autre forme de gouvernement et de bonnes institutions pour se mettre un jour au niveau des nations existantes; p. 144 nota 1.
P. 8 nota 1, p. 141 nota 1.
131
Contra lui Recordon, tratat de lingusitor fata de L'arage4, precum si contra reeditdrii anacronice a notelor lui Salaberryl.,si a unei lucrdri anonime, pe care n'o avem, La Valachie, la Moldavie et de l'inIluence des Grecs du Fanal, dupd dale mai vechi, scrie F. G. Laurençon, ca unul care a slat doisprezece ani In Tara-RomAneascd, o noud lucrare, intitulatd Nouvelles observations sur la Valaclzie, sur ses productions, son commerce, les 'moeurs et les couturnes des habitants et sur son gouvernement, cu pretentia
de a llmuri cd martor ocular" si revolutia grecea cd aceia a lui Tudor. Incepand cu productia, Laurenvon dd o slabd
despre calitatea-i de martur ocular" cand cd In Oltenia este si un rau de mercur care se pier.dea MIA folos In livadd." si a trebuit sà i se puje zid destul de tare" 23 si cd minele de clrbune se afld
la suprafatd, aproape la fiecare pas", de s'ar putea trece produsul In Basarabia si la Odesa. Slidle noul sant foarte putine; doar mentiunea celor doud-trei case din Bucuresti care cumpArd marfd francesd, tdsuri de Lyon, postavuri fine, batiste, panglici, ceasorncie, parfumuri i ceva romane; din Rusia se aduce acum i ceaiu, In schimbul vinului, care merge pAnd la Moscova. Se dau i tiri despre monede.
Capitolul despre administratie cuprinde cate ceva despre veniturile bisericesti (400.000 de piastri Mitropolia, Ramnicul 150.000, Buzdul i Argesul SO100.000) 3; clerul i se pare abject, si el pomeneste cu pdrere de rdu despre semInariul Intemeidt de MiEssai sur la Valachie et la ilolduvie, theatre de I illsurrection dite Ypsilanti, Par:s 1821.
3 P. 3.
P. 18.
132
tropolitul Ignatie §i. desfiintat dupd plecarea lui'; numdrul preotilor, supusi la birul co1ilor, de '8 lei pe an, e de 8.000. Armata se compune din cei 6-8.000. de panduri 2. Populatia e socolitd la 1.100.000-1.20a mii, din causa multelor emigrdri: autorul crede cd. din ele derivd. Cutovlahii" ca i Romana din Bulgaria, despre cari vorbeste Noud e si slirea despro Albanesii arendasi, bdcani, cärciumari, ,,harnici
priceputi In afaceri", cari, dupd ce se Imboggesc, se Intorc la ai lor acasd. Germanii, croitori, cizmari, tdmplari", sAnt la 11.000. Rusii fac comert de marchildnie, Armenii.sdnt giuvaergii i zarafi, Evreii ,,pe-
celan, sticlari, schimbdtori de bani, pe lângd cdteva prdvdlii evrei0i asorlale ca ale Lipscanilor". In ce priveste pe Tigani, BrAncoveanu ar a-
vea 14-15.000i. Rudarii dau Doamnei de Anul Nott 2.000 de galbeni In pral de aur. Pe baien Ii presintd ca foarto primi'ori si darnici, dar lenesi i gdlcevitori, Intr'un mediu viciat, foarte luxosi (5-6.000 de lei o haind), jucdtori de cdrti, doritori de procese (la moartea lui Sutu erau peste 6.000, In curs) 5. Un guvern national" e dorit de ei 6 Teranii sânt tratati cu simpatie : suflete bune, istete, aplecate spre glumd, bucuroase de pldcere; buni ostasi. Vistieria li qoarce pánd la 150-200 de lei pe an, In total 8.000.000 pe an 7. Bucurestiul, cu 14-15.000 de case si 000.000 de locuitori", nu-i place cAldtorului, dará.' de unele case Ibid. 2 Pp. 19-20, 3 Pp. 21-2.
4 Pp. 23-5 6 Pp. 30, 121. 6 P. 45. 7 Pp. 28, 121.
133
"loud. Si aici e vorba de trupa germana, care a dal represintatii doi ani, de planul unei trupe de operd italiana, de clubul nobil", de primbldri la Herastrau §i la Filaret, dar numai pentru popor; la Brosteni sânt cfirciumele pentru popor. La Targoviste i se pare a fi vdzut putul lui Negru-Vdda,
uncle arunca boierii si unde a fost aruncat lnsusi 0 a doua parte e consacratd miscarilor revolutiomare, cu bdnuieli asupra mortii lui prie-
ten al Franciei, dar coplesit de datorii §i adevarat prototip al falsitdtii §i perfidiei", neintrecut In intriga, care, pe Fang accasta, e obosit §i supus ordinelor consulului rusesc. Lasd vre-o 23 de milioane familiei, fiul, insurat cu o Moldoveancd, e bogat Insusi; fiica e logoditd cu un. fiu al lui Aleandrux.. Mo-
ruzi 2 Tudor ar fi cerut de la Divan 100-120.000 de lei pentru echiparea, odinioard, a pandurilor sal; de
miscarea 1ui. Boierii ar fi reclamat din nou dreptul de a-si alege DomnuO, inkiturand fi clerul grecesc.
Se vorbege si de promisiunea lui Tudor de a selidea birul la cinci lei i de a desfiinta vacaritul, vinariciul, etc., ca odinioard. Teranii nu-i ziceau dedit TudorVodd El era de§tept i tenace, respectat de ai siii; Francesul II crede capabil de a domni6. In ce priveste miscarea lui Ipsilanti, acesta fusese
elevul lui Demangeot, &seal frances, §i era foarte instruit; cei trei printi sânt frumosi ca mama lor, care trecea In vremea ei drept întia frumusetd. din P. 38. 2 Pp. 61-2. 3 Pp. 63 4. 4 P. 65. .3 P. 63. 41 Pp. 111 4.
134
Bucurestrk Se dau portrelele lui Christari medicta traducdtor cunoscut; al lui Caravia, ucigAtorul Turcilor de la Galati, sdlbatec, Cu ochii rosii,betiv, prevaricator, fost soldat rusesc apoi buluc-basd. la Caragd; al lui Duca, agent al lui All-Pasa; al lui Iordachi,
slab, fdrd infdlisare, fat'd distinsA; al lui Farmachir Malt haiduc impundtor, luptator de la 1806 la 1812
plin de rdni asa indt nu putea sd se suie drac impelitat" 2. Se credea In cucerirea foarte apropiald a Constantinopolului cu stransura de Grecir intre cari i din Odesa, Nijna, i fii de boieri. Pare cd a vd.zut pe Tudor intrând In BucurestL Mire my preot cu crucea i Teodor Macedoneanul" (Macedoaschi), urmat de Farmachi. Vremea era splendidd dealul Mitropoliei plin de curiosi, mai ales strilinii"3. Preoti i cdpitani cetesc dupà amiazi proclamatia lui Tudor la rdspiintii i fac rugdciuni, intovarasite
de desdrcarea pistoalelor. Seara, se interzic luminile. Disciplina e'strictd, dar panduri Wind cu 10-5a de lei saluri de 1.200-1.500, blanuri, ceasornice, giuvaiere 4. Tot asa a vdzut si pe mavroforii cu cdciuld, capul de mort, având cocarde tricolore; rest', alb, negru. Se ridicd i steaguri cu aceste colori
inscriptia greacd: in acest seirm vom invinge". Ipsilanti nu vine In casa Brancoveanu, care i se gdUse; boierii Il cautd la Colintina. Tudor i-ar fi jurat, dar invitându-1 sà plece5. Boierii se imbrad. In costume de Arnduti ca sd scape. La Ipsilanti yin fugarii din orne, arzfind palatul de la Mogosoaia 6 Se lucreazd la Thrgoviste, dar artileria Pp. 72, 115-8. 2 P. 115.
3 P. 74. P. 76, 78. 6 Pp. 79-80.
6 p. 85.
135
erau cele patru tumiri luale de la Puscdrie. Sc anuntau 24 allele, cu beizadeaua Dimitrie si 16.000 de oameni. Se dau baluri, concerte, mese. Arnäutii aduc provisii de la terani;.la masa sefului se trimite pe zi: 50 de ocd carne de vaed, 30 de oaie, 2) de pore, 24 dc pdsäri, 50-60 de päni i; tot asa la beizadeaua Gheorghe, Turcii n'au fdcut a suta parle din asemenea jafuri: nu erau soldati; toti erau frati i prieleni, toti cdpilani". Consiliul suprem, Cu lieizadelele, Cantacuzino, Christari, Lassani, comandantul pietei, si
Orfano, generaluP, primul fost proxenet, ce!alt comis de magazie In. Odesa, nu lucreazd. Cand un ispravnic aduce vestea c4 Turcii Out in Buure1i, Caravia vrea sä-1 ucidd. Se aria ed Turcii au venil de fapt ucid ei, apoi cd Tudor e prins, când se zicea eä voise sä.-1 atace pe Nicolae Ipsilanti la Cdmpulung
sä taie retragerea Grecilor, 1 500 de panduri tree la eteristi. Tudor, inchis, s'ar fi oferil sd loveased pc Turci. Dupd doud zile, CaraVia-1 omoard, arldnd In haina lui 5.000 de galZeni, In aur i pielre 2 Cantacuzino se relrage in Moldova, spumand cli merge contra Bràilei, i pdstreazd 600 de luptatori Cu pit anul Anaslase, apoi trece Prutul 3. Urmeazd lupia de la Dragdsani, In care cacle prietenul autorului, Elvetianul G. F. Bordier.i, Ipsilanti scapd fdcand sd se celebreze bisericeste venirea Austriecilor.
Pulem considera Intre acesti edlatori si pe un Rus, Ignale Iacoveneo, func'icnar la consuL tul rus din Bu-
curesti, care, pe langd insärcindrile oficiale ce va fi avut, a insemnat In scrisori evenimentele revolutiei 1 P. 87. 2 P. 94. 3 P. 06. 4 Pp. 104-5.
136
faptele celor câtiva ani urmAtori, strAngand apoi tot acest pretios material despre ambele Principate inteo lucrare apdrutd la 18341. De fapt, Iacovenco Incepe cii luna lui Octombre 1820, cAnd o deputatie din Titrgovi§te veni In Bucure,sti, la Alexandru-Vodd Sutu, ca sà protesteze contra intentiei doinnesti de a se lua mosia orasului. A-
ceasta ar fi adus boala lui Vodd, care se priipddi in luna lui Ian.uar a anului urmátor. tirile despre Inceputul miscdrii lui Tudor, pornitd pe basa Adundrii Poporului; ca in Serbia lui Caragheorghe, tare si ea pleca de la vechi traditii terdnesti din Balcani Carpati, miscare cu caracter revolutionar mai mult In aparentd, cdci fondul era o restaurare a vechi stdri de lucruri, incalcate de un regim de usurpatie, contra dreptdtii, Opt scurte, dar exacte. Se mentioneazd, ceia ce nu arldni In alle izvoare contim-
porane, o a doua pornire, si mai energicd, a Targovistenilor, la sfdrsitul lid Februar: Caimacamii ard In fata lor anumile acte amenintdtoare pentru proprietatea orasului2. Tudor apare, dupd adevdrul Insusi al intentiilor sale, numai ca dusman al abusurilor din Tara-Romaneascd.". Se arad intelegere pentru causa lui i compAtimire pentru omul care, ca
sd fie de fotos obstii lui, a pus In primejdie viata-i Insdsi. In Maiu functionarul diplomatic rusesc credea chiar cd, In casul unei actiuni comune a lui Tu-
dor cu Turcii, contra lui Ipsilanti, el ar putea fi flcut Domn In toate formele3. Peirea cdpeteniei teMoldova f i Munt,nia de la 1820 la 1829, in 53 de scrisort, Petersburg 1834. Traducere romiineasca de preotul Ludovic Cosma, In Neamul Ronalnesc L:terar pa 1910, pp. 499 §i urm., 515 §i urm. TraducAtorul vorbe-§te §i de altA lucrare a acestui Rus, Afacer:le 2 Scrisoarea a V-a. 3 Scrisoarea a XIII-a.
137
rdnesti e pomenitá numai in treant, scriitorul fiind hied din April la BraFw, ca entigratia diplomatied i boiereascd. Despre cruzimile §i distrugerile sdvarsite de armata
ocupatiei turcepti se dau §tiri interesante: in Ialomild. se face rdzboiul religios bisericilor. E curios ct
se presintd ca viind de la un dasedl al lui Tudor Arladitnirescu" *tiri despre planul pe care 1-ar fi M.cut acesta de a ueide intr'o D-umineed pe Domn si
pe toti Grecii; planul s'ar fi zdddrnicit numai prin boala lui Sulu. Si mai departe, despre gandurile
lui asupra boierilor: In Bucure§li se
gatise sd-i
ucidd pe-un cap, cu familii Cu tot, socotind aceasta ca singurul mijloc de liberare a poporului", dar doi
din cei mai buni prieleni ai lui" 1-ar fi oprit de la o asemenea fapt5.1- , care nu se potrivete Cu intreaga lui psihologie i nici nu reiese din declaratiile
lui serse. Si mai departe Iacovenco ramane la Brasov. La sf Arsitul lui Iunie el deplange de acolo trista stare, infdtisald in amdnunte inedile, In care Turcii aduseserd tara: Dumnezeu stie cand se va curma aceastd stare nenorocità a terii, datd. focului i sabiei, lipsitd de toate produsele pdmantului si de vite, pe care le card Turcii spre Dunare, i prin cetati, precum fac i revolutionarii". Orawle, ca Barladul, se ras-
cumpdrit ca bard; locuitorii, §i. prin acele orase, sant despoiati; la tard sd.tenii sant trag tu eal* boierii chiar, ca la Gdvanele din Buzdu, îi piend viata. In Februar al anului urmator, se presinta astfel
situatia PrIncipatelor: Poporul e foarte asuprit sArg.cit, comertul e Intrerupt, crisa de bani la curme, vitele i produsele se vAnd pe nimica 2" Vorbindu-se 1 Scrisoarea a XVI-a. Scrisoarea a XXI-a.
138
In Mart, de omorul, In Bucurqti, al Slugerului Drd-gdnescu, se adaugd cd be§liii din judete, al cdror numdr a fost crescut, siivar§esc toate neomeniite. Arenda§ii satelor §i dregAtorii umbld Imbrdcati terrine§tel
§i dorm noaptea pi-in poloboace, prin §anturi §i_ prin alte locuri, ca sd scape de primejdiile de a fi uciO. CAldtorii nepreveniti i neprecauti au aceiai. soartd." Se credea el. Iau1 i Bucure,tiul au fo,,t trecuti prin foc i sabie Incd din Februar pentra odihna sufletelor turce$ti strilinutate din aceasta lume-
prin mdcelurile greceli din anul precedent. Starea_ Moldovei e, dupd eat se vede, Incrt mai grozavd dealt. a Terii-Ronainesti. Pretutindeni au r5.'mas ogoarelenelucrate §i locuitorii au fost pusi de Turci sd care le-
lurite greutdti, iar multe femei §i copii au lost luati. In sabie i trime§i In Turcia." Iar In April: In_ Bucure§ti uciderile tot nu InceteazA, i locui1orii niel.
nu IndrIznesc sd iasd de prin casele lor". Cand, in sfar§it, se numesc noii Domni Grigore Ghica pentru Tara-Romaneascd §i simplul,
dar bunul loan Sandu Sturza pentru Moldova, Iacovenco observd cd, gonindu-se Grecii, Butgarii, SAL--
bu, au lost sco0 §i teranii bulgari emigrati pe malul stâng al Dundrii. Samurca§, din Craiova; se turcq.ela Poartd. Focul din Ia§i e pus tot In sama Turcilor,
furimi cd li se iea rostul de pdriA atuncea. Noi Domnii Incep greu, Ghica datorind patru milioane de pia§tri pentru tará §i aviind el Insu§i, pentru cdpdtarea tronului, o datorie de 1.500.000 altii la IIalet-Efendi, favoritul Sultanului. Se mai vorbia de unrest de trei milioane de la ultimii doi Domni. In acest timp In Vla§ca se manca pAne din scoartd. de copac, i vitele, ldsale fIrd fân, rechisitionat pentra ocupanti, pieriau. Pddurile particularilor, de o valoare incalculabild, au lost taiate pentru flotila tur-
139
ceasca §i carate la Dundre, färä nicio despagubire." Si prigonirile urmeaza: Iertarea data de Poarta tu-turor .Muntenilor nu se rospecta, §i Turcii con!inuq a
aresta, expulsa ori ucide pe toti cei banuiti a
fi
fost cdtu§i de putin parta§i la revolupe''. In Octombre 1822, In sfar§it., Iacovenco e din nou In Bucure§ti, unde afla schimbari: Pe strazi multime de Turci, precum §i o suma de echipagii, se primblau pe Podul Mogo§oaii, acum paval cu piatra, pecand mai nainte ulitele erau podite cu lema i trunchiuri de copaci care erau d coslisitoare §i netrainice §i impovaraloare pentru locuitori. Boierii stau destul de bine, §i parca n'ar fi suferit nimic. Eterna nesimtire in stratele de sus ale societatii noastre fatit de cele mai grozave -tragedii care-i zguduie addncurile 1. La Teatru, proprietatea lui Votla-Caraged, actorii germani 1§i dau §i mai departe represintatiile Onä ce, la 7 Februar, un loe distruge casa. Ici §i colo apare Domnul cel nou. In vara anului 1826 Turcii 1-ar fi pazit sa nu fuga in Austria. Peste chteva luni, cdnd se incheie conventia de la Acherman intre Ru§i i Turci, el face ca hati§eriful
despre drepturile terii sa fie purtat in alaiu pe strazile Bucurestilor, si el e celit in Divan cu toata solemnitatea. Dar in April 1828 Ghica, in fata tinui nou razbciit intre suzerani i protectori, se retrage la Ciimpina, raindnilnd a se intoarce la Bucure§ti ca simplu celatean". La aceasta noua Curte soseste in primavara anupe la Sibiiu, unde mai da:nuia pribegia boierilor munteni, hranindu-se din giuvaierele vânclute pana Inteatata incdt la Monetilrie se fac cloud miloane de florini din argintaria lor, lui 1821, trecdnd (April)
1
cisoarca a XLVII-a.
140
consilierul de legatie danes Clausewitz, tare si-a ldsat insemndri1.
Prin carantina de la Caineni, plind de cdliitori ce
trec Induntru", cu cai de postd, pldtiti zece galbeni unul, peste scanclurile subrede ale bietului pod peste Olt, prin satul de bordeie Pripoarele, silit tate ori scoate cardta cu boii si a recurge la ajutorul mesterilor tigani, el ajunge la Arges, la Mdnicesti, la PiteU apoi. Aici II gAzduieste In casd ,2modernd", cu fotoliu engles, cdpitanul postii, grecul Steriopol, stiutor de nemteste i italieneste, de si poartä scufie papuci de coloare rosie. Peste Carcinov atinge Capitala munteand, oprinduse la un han curat. Socoate la 80-90.000 numdrul locuitorilor, cu 6.000 de Evrei si 4.000 de Nemti (In toatd. tara 1,200.000 1.'30.000 Tigani). Podurile, prea
des sehimbate, par bune. Le strdbat bogatele triisuri ale boierilor luxosi, pe cari i-a prins iubirea modelor Aptbului: pe caprd 1110. Tigani desculti in zdrente. Dumineca sant i pánd la sase sute de eEhipagii pe strdzi, mergand mai ales la Herdstráu. Dar In primul rand 11 intereseazd pe diplomatul nordic receptia dald. de Vodd pentru ziva de nume a beizadelei Iorgu, receptie presidatd-1n lipsa Doarnnei, Mdrioara Hangerli, pe care sotul nu vrea s'o pri-
meascd de sora hii Grigore Ghica, Pulheria. Casd micd, dupd arderea Palatului lui Vodd-Caragea dar multe saloane; curte plind de Arndut.i. Domnul, asezat turceste, 'Mire mai marii terii i doanme bogat imbrdcate. Se face ceremonia sdrutdrii de mana, iar strdinilor, salutati de Ghica italieneste, li se servese dulceti i carea, plus ciubucele obligatorii, care je1 Dupd Nordisk Tidskrift for Histor:e, Literatur og Konst a lui Molbeck, 1828, In Revista istoricel, Octombre-Decembre 1828.
141
neazä pe politiCosul strdin. Foarte buna impresie face conversatia francesd a Pulheriei i infali§area. apuseand a fratilor Domnului (Alexandru, care-i va urma la tron, i arheologul Mihai, tata! Dorei d'Istria).
Seara, bal, dar nu la Curte, unde trau numai calemurile, birourile, ci Inlet) casd boiereascd" (a Cretes-
cului, cum §tim din notele acestuia'). Mare said de dant, cam joasd, patru saloane cu mobild europeand. Boieri. jucdu§i ea fesuri §i caftane pe care le vor ldsa apoi sà cadd. Femei frumoase §i deasà conver,afie francesd; danturi din Occident: polonesa, valtul. danturi exigiese, Pang hora indatinata, care nu lipse§te. Supeu pentru cloud sute de invitati, pe care eleganta boiereascd abia-1 atinge. Jocul de cArti, obi§nuit aiurea, nu e admis. Musica e slabd, dar g-ustul de mu-
sicd e rdspandit la femeile sprintene §i u§uratece. Cat. despre Domn, i s'a sptis cd, fdra o mare inteli, gen15., se deosebe§te prin bundtate i judecatii dreaptd.
In aceastd epoca se intalnesc de alminterea §i ca-
Mori cari ating mai uwr tenle noastre. D. Sever Zotta a dat in revista ie§eand. loan Neeulce" (I, 2; 1912) un extras din memoriile unui nepot al ducelui de Richelieu, contele de Rochecliouart, emigrat frances i fost curtesan, la Odesa, al Anicai Filipescu, prietena lui Miloradovici, care, in 1807, pe vremea unui rdzboiu ruso-turc, a cdlcat prin pArtilenoastre'l. Boieri moldoveni, trei la numdr, Bal§, Iancu Cana-
ndu, acela de care vorbesc ofiterii francesi din ar' V. manuscrisul mieu despre Creteanu In An. Ac. Rom. pe 1928, Souvenirs sur la Revolution, l'Empire et la Restauration, ed. a 2-a, Paris 1892.
142
mata lui Napoleon , si Ina. unul, veniserd, In numele
Divanului intreg, ca sal pofteascd la Iasi pe duce, creatorul Odesei. Cu doctorul frunces Scudéry si cu ativa ofiteri, acesta se indreaptd spre Chisindu, unde se aflau trimesii. Tara-i place lui Rochechouart, si in lumea sdracd. si umili!d, vorbind o latind stricatd, el nu so-vdie sd recunoascd originea romand, dupl. frumuseta,. regularitatea de trdsAturi si puterniea alcdtuire a populatici, mai ales a teranilor". Peste Calea lui Traian
.se merge la Iasi, plin de Rusi In cartiere de iarnd, uncle gdzduirea e la boierul Costachi Bals.
Aiei se uramazd concerle, represintatii de teatru, -prânzurile cele mai alese", la care ieau parte mai batranii boieri, In haine orientale, posaci, si vioaie fe nei in rochii de Paris si de Viena, imitând apu.cdturile vechii Curti din Franta". VAzuta In budoarul ei mobilat clupd datina francesd, sosia lui Bals (o don-1114d Hanger11?), culcald din causa migrenei", ttimeste prin bogdtia mdtdsurilor si. dantelelor, cas-
mirului scump, care o acopdr; ,,spIendide vase de portelan" se vdd In toate unghiurile. 0 doamnd ndsculd Sturdza, vdduvä la noudsprezece ani, furase .o clipd inima unuia din Francesii suitei lui Richelieu,
(le Crussol, si fusese vorba chiar de o cdsdtorie; ea se mdrità cu un general H., care pare a fi Harting,. .apoi guvernator al Basarabiei. *
*
*
Ind. din 1903 Nerva Hodos tipdria caldtoria in Moldova, la 1809, a contelui de Moriolles, dupd mamuscriptul insusi 2. 1 Basclieville. V. mai SUS.
2 Le voyage en Ilfoldavie du conde de MoKolles, Bucui-eti 1CO3.
143
A.cest emigrat, ocrolit al cunoseutei eontese Branicka i apoi preceptor al unui fiu natural de Mare_Duce, cunoseuse i, la Chiev, pe Constantin Ipsilantí, retras i Intretinut acolo, plecà in tovdrdsia conlelui Branicki pentru a vedea la armala ltti Prozorovschi, operand in Muntenia, pe fiul acestuia, ofi-
-ter impdratesc. Pe la Mohilru, targ de Evrei, se trece Nistrul, i In Moldova ciillitorul ajunge a cunoastc pe sail arrnatei rusesti, pe cari-i deserie iaiU. Baiarabia i se ¡ilia iseazd de-Wald, acoperita
de zapada care ineepea sà se topeascä la sfarsitul iernii. Sate sdrace langä iazuri, i grupe rari de copact Boierii nu stau in mijlocul teranilor lor.
Inaintealor apar boierii earl intampind pe marele senior polon si-1 condue la Curtea domneased2. Era o adevaratä locuinta de Suveran. De o construeca o tjc. elegan:d i modernd, eldditd de putini ani impodobire grandioasd, era, pe langd aceasta, asezatd inteo positie incantatoare... /mpartirea inlduntru era vastd, impunatoare; putintel In sill oriental,
mobilarea mareatd." Aici se tinuserd si de necia chanielile eu mobila 'loud negocierEe de pace din iarna" ca Turcii. Orasul, foarte populal, plin de boieri, n'are monumente. E o villasse" plind de murddrii maneate de cant Baia tureeascuí sing,urd place aldtorului. I se ldsase lui Branicki, de Prozorovschi, care piecase contra BrAilei, o eseortd de o suld de infanteri,i4i
si (loud sute de Cazaci, ca patru tunuri. Dineolo de Iai graul de toamnd iese de supt acoperiul luí iernatee. Satele sant mai bune de aici inainte. La Focsani lumea se dd in scranciobul care se inva'rteste, une grande roue qu'il fallait syisir dans sa rotation Se. vorb20e. de Prato' din fat,1 (sic) §i de livezile de spate {p. 26).
144
et suivre en s'y accrochant: femeile rad de cei cari cqd jos, pe paie. Lagdrul feldruaresalului nu se atld nici la RamniculSdrat, unde drumetii sant primiti de gazda acestuia,
un bider care, crescut la Viena de un emigrat frances, vorbeste perfect limba francesd, are o frumoash locuintd", i pranzul cuprinde pnafuri i alld mancare de modd turceascd. Place numai cafeaua, a cárii preparatie se descrie. In cele sase zile petrelcute aici se capiild stiri asupra casei i imbrdcdmintii romanesti. Boierul aratä viile sale, a cdror culturd e judecard ca primitivd de Moriolles, originar din Champagne. Hrana cu mamdliga a teranului i se pare a fi neindestulatoare. Grau', ovdsul sant ascunse
In gropi pe care, dupa lipsa de roud de-asupra, le recunosc îndatà, ca i Turcii la rdzboiu, Cazacii. La BrAila chioscul janui Pasd serveste ca adapost provisoriu al visitatoililor, pand ce se mobileazd o
casA pe o Inaltime vecind cu cetatea. Aici se pHmesle visita lui Prozorovschi, care e descris cu cruzime, In totald lui decddere fisicä, i a lui Cutuzov. Sccna shilbatecd a asaltului, raspins de Turci, contra celdlii e Infiitisatd. ca In cele mai frumoase, si mai umane, c.hrti de istorie militard. Cu prisonierii Moriollcs trece la Galati, al cdrui mare
comert 11 noteazd, fdrd a mai gdsi alte lucruri vrednice de atentie. Aici IIatmanul cdzdcesc Platov aduce
pe Turcii prinsi de dansul Inteo loviturd fericitd contra urmdritorilor. O mAndstire addposteste pe pdgani goi, cari se mangaie de soarta lor furnand. De aici contele polon iea drumul cdtre casd, fArä a
se mai opri In Iasi, La sfarsit se dau informatii asupra acelora cari, In Princip ate, luard mostenirea Invinsilor de la Braila. Incheierea. pdc.ii de la Bucuresti prin dibAcia lui Cutuzov f aid de amiralul Ci-
145
ceagov, venit Cu misiune speciald de la Tar, e inEdtisatà ca in izvoarele cunoscute.
0 lucrare de cea mai mare Insemnatate pentru cu-
noasterea In amdnunte a conditiilor economice si fiscale In care au trdit tente noaslre In momentul Revolutiei grecesti, izbucnite pe teritoriul Principatelor, este La Valachie, la Moldavie et de l'influence po-
litique des Grecs du Fanal, carte apAruta la Paris, In 1822 si al cdrii autor se socoate a fi Pertusier.
Scopul publicatiei a fost, de sigur, si acela de a se ardta, In legdturà cu miscarea revolutionand, partea pe care au avut-o Fanariolii In nenorocirile si suferintile care au atins pe Romani, si Imperiul otoma Insusi. 0 parte finald are, de alminterea, numai a.cest rost. Dar si, pe laugh' aceasta, scriitorul a voit sd apere, intru catva mAcar, pe una din marile familli grecesli care In acest timp s'au frdniantat pentru dragomanat si pentru Domniile noastre, care-i erau incununarea. E vorba de familia Moruzi. Asupra ei criticul mo-
ravurilor crestine din Constantinopol e bine informat. Se laudA astfel, pe langd reformele, expuse cu pricepere, ale lui Constantin Mavrocordat, si actiunea lui Vodd Alexandru Moruzi si a sfetnicului ski,
Postelnicul Manu, despre care adauge cà are un fia ce trOieste la Paris. Moruzestii sant iubitori ai literilor1. Stie despre Alexandru, care a introdus pe judecdtori langd ispravnici 2, cà a inceput ca tAlmaciu la congresele de pace din Sistov si din Iasi, despre Dimitrie cà s'a bucurat de o mare trecere si ca, dacà a fost de folos Rusilor la incheierea pAcii din P. 4R §i nota 1. 2 P. 63. '
146
Bucuresti, aceasta e din causa ambitiei lui de-a ajunge prin ei rege al Daciei". Dacg nu cunoaste pe fratii lui, meniti i ei unei sorti tragice, Costachi Nicolachi, pe Panaiotachi, tdiat si el In 1812, I-a putut vedea la ambasada turceascd din Paris 1 Vorbeste i despre codul civil fAcut de Alexandru Moruzi, dupä legislatia veche a lui Iuslinian i cea noug a lui Frederic-cel-Mare, In asteptarea celui expune sistemul, cu o Curte criminalà de sase ju-
decgtori, doi inamovibili, patru numiti pe un an, Curie care, In cas de Indoialg, face apel la Voda pen-
tru a judeca din nou, In Divan, algturi cu el; apelul se face i In chestii civile, de la judecdtorii de districte. Domnul poate trimete chestia si la un alt tribunal, de cinci membri alesi de el. Cu acest prilej se arald i rolul tribunalelor mixte pentru straini, din cinci membri plus dragomanul Consulatului, iar la apel consulul însui, nu Mil a se admite si un suprem apel al acelor strgini la Vizir 2 In capilolul final citat se aratg cum s'a ridicat familia Carageg, loan Gheorghe-Vodä fiind întäiu omul
lui Constantin Ipsilanti, pentru a birui apoi, In unire cu favorilul Sultanului, Halet-Efendi, pe Alexan-
dru Sutu, care si dupg un exil de doi ani la Rodos, In urma incheierii pgcii franco-turcesti, .rgmgsese ocrotitul Franciei, ceia ce nu-1 feri de a fi executat pentru Inchciarea tratatului Dardanelelor. De altfel pe langg Halet s'a oplosit i Dimilrie Moruzi 3. Scriitorul, care stie ch palatal frances de la Terapia a fost al lui Alexandru Ipsilanti cel bgtrân, jertfit de Turci penlru trAdarea fiului Constantin4, nu e. '
2 P. 65 i urm. P. 94 §i urm. P. 102.
147
de altfel, un dusman al Grecilor In sine. Releveaza deci ca limba francesd, pe care boierii, luxoi, servili, trufasi, o vorbese mai mult de vanitate decat din inclinatie, a fost incetatenita la noi de Greci1. Femeile Fanariotilor Intrec pe cele de tara, de si acestea sant totusi nu rara agrement" i educabile 2 Chiar lucrul
arendasilor greci din Rumelia li se pare mai bun, la mosii, decat al unei boierimi färä initiativa 3. Pentru Sullanul Mahmud i planurile lui de reforme aratá Intelegere i stima. Dar crede cà Poarta
face rail pastrand o suzeranitate mai mult de forma, care o Impiedeca de a gasi In Dunare o granita ca a Rinului i Vosgilor. Prutul nu se poate aOra dupd pierderea Nistrului. Soarta Prineipatelor, odatà liberate, se sfieste el Insa a o insemna4. Tureii ar face bine sd emancipeze ei terile, care ar develni, prin vointa Europei, neutre. Cunostinlile autorului despre trecutul românesc sant, fireste, incurcate, dar nu atfit de slabe cum s'ar socoti. Crede In Flaccus, Intemeietorul, dar numele
lui Radu cu descAlecarea" munteana, al lui Mihai Viteazul, al lui Stefan-eel-Mare se par a nu-i fi cunoscute pentgu Intaia card. Despre limbd are parerea ca,
pastrand un insemnat fond latin, e totusi o
adunaturd (composé) ciudata de expresii cu origini asa de deosebite" 5.
In ce priveste presentul, stima lui pentru deosebitele clase ale populatiei e foarte slaba. Pompa dom-
neasca, ifosul Divanului de doisprezece, lungul sir al boierilor amanuntit înirati, rostul lui Divan-Efendi '
P. 30.
' Pp. 30-1. I P. 33. P. 32-3, 37-9. Tarul e lAulat ca persoana (p. 33 nota 1). P. 18.
148
nu-i impun. Am vdzut ce spune despre boieri: li par imorali, casAtoria fiind Sedzutit ca seriositate, cu Insusi
coneursul unui cler ignorant. Nu vorbe0e de vre-o clasd mijlocie. Teranii in0i, mai vioi in Moldova, apar ca lene0, betivi, Worn°liti In superstitii /. In toate acestea nu e niciun irnpuls spre faptd, nick), dorinn de lupta. Dacd se face horoscopul natiei acesteia, se va putea profetisa de sigur cä nu se va intoarce la independentd, afard numai daed Rusia va
renunta la o mo0enire in a cdrii stapanire ar Mira mane, azi chiar, daed vrea astfel, sau dacd liberarea nu e scopul cuceririi.2." Numdrul locuitorilor e dat dupd statistici locale, care par a data, ca 0 cele economice, de doudzeci cinci de ani, astfel: Pentru Muntenia 180.000 de fa-
milii a cinci membri (Bucure0ii au 90.000 de locuitori; Tigani sant 80.000); Moldova cu Basarabia, 135.000, cifra oficiald, redusa. prin frauda, fiind de 115.000, dupd sfa0erea din 1812 vre-o 80.000 (in Ia0 3-5.000 de locuitori; Tigani 50.000). Ar putea fi o populatie de §ase ori mal mare% Organisarea fiscald intereseazd in deosebi pe scriitor, care dd in aceasta privinn cifrele cele mai numeroase 0 mai precise. Stie cä o parte din ddri e in credinta. (si dä terminu.I 'remanese). Cunoa§te causa tdierii lui Vodd-Hangerli: impunerea vdcaritului de doi lei pe cap de vita.4. E informat asupra rolului zapciilor pe plAsi. Socoate, dupd statislicile mentioP. 31 si urm, Si l'on tire l'horoscope de celle-ci (la nation), on pourra prophétiser A coup stir qu'elle ne retournera point A !Independence, A moins que la Russie nc renonce A un heritage en posession cluque1
elle entrera demain, aujourd'hui méme, si elle veut ain.i, ou que l'affranchinement ne soit le but de la conquete (pp. 32-33). 3 Pp. 19-23. Pp. 30-1.
149
nate, ludea pand la 1806 de 1-7 familiil la cinci sami de 41/2 lei, la care se adauge haraciul, alp 61/2,
V rasura, pentru strangatori, 16 parale. Vinariciul cere locuitorilor 5 aspri la zece oca. De capul de pore, de oaie (mieii sant scutiti), de stupul de albine se ieau 8 aspri 2 Veniturile, dupa acele hartii de un Vert de veac, sant acestea. Tara-Romaneasca: imposilul fundar V. personal 4.000 de pungi, vinariciul, 350, ocnele 800, vdmile 500, vitele mici 550, albinele 200, condeie felurte 2.000, la care Moldova pune In fata: impositul funciar §i personal 3.600, ocnele 500, vamile 500, vitele mici 400, albindritul, deosebi, 300, condeiele amestecate 1.600 (panä la luarea Basarabiei, care reduce numai cu un §fert). Cheltuielile, la Turci, sant oranduite astfel: rechiabè in Tara-Romaneasca. 500 de pungi, In Moldodova, 300, din impositul funciar V personal (?) 600 V. 350, plus cadourile Sultanului la bairam, cate 150 de pung,i. Pe langa aceasta Marele Vizir are, de la fiecare principat, 60 de pungi, Chehaia-beiu, 30/ Reis-Efendi 20. Capuchehaielele cheltuiesc pe an Ana
la 1.200 de pungi. Pentru administratia interna se pastreaza 1.3000 la Munteni, la Moldoveni 1.200 de pung,i.
Astfel Domnului tot li ramane o suma importanta,
socotita pentru principatul mai mare la 4.650 de pungi, pentrn cel mai mic la 3.700. De aici se scot neaparat scutelnicii breslaV, postelniceii, logofeteiis,
cari In Moldova se platesc de Vistierie, doi lei pe lung., lar dincolo se scot, pur V simplu, din rohui.4. ' Vechiul leu nu e de 40, ci de 56 de parale (p. 32). I P. 73. 3 P. 28. 4 P. 70 §i urm.
150
Productia Principatelor e InsiratO cu de-amanuntul. Nu se uitO. nici cea de metate. In judetul Buzrtului i se pare cá s'ar culege aur si arg,int, §i el d'a cifra de 3-1
grame din unul, dublul din celan, pe langrt plumb, pentru el pentru scoaterea aurului din Olt. Tiganii o
,companie"
dau Doamnei, pe an, trei
oca
si jumrttate de metal curatit In Moldova se semnaleaza viitorul petroluluil. Stejarul moldovenesc e Insemnat deosebit
Trei sferturi din mosii sant ale boierilor ori ale clerului 2 De acolo se lean furniturile de grane pentru Turci: 1.500.000 de chile de gral.]. i orz. Exportul de ceará al Moldovei, plin6 de paduri e de 50.010 de ocrt pe an, al Terii-Romanesti Indoit Un arlicol
imporlant el al vitelor. La Munteni, se taie anual 70.000 de boj si se vand 2.500.000 de ocd de san. Ina-
inte de 1812 Moldova trimetea peste granita, mai -ales In Statele germane, nu mai putin ca 60.000 de vite, pe urma insl numai 32.000. Ambele teri exporta Impreund 300.000 de oi si 50.000 de porci, dintre cari unii au si 200 de oca: Pieile de iepure ex-
portate sant 800.000 pe an, Muntenia figurand cu trei cincimi. Exportul M'IR e de 3 milioane de odi. pentru Tara-RomaneascO, din care o isesime numai la Turci, restul In Austria, iar pentru Moldova de o treime. Din ambele ten i se exportA 1.500.000 de oca de branza, un milion de unt, de cinci ori atalea fasole, etc. In total Muntenia exporta 10 milioane de oca de
produse In Turcia, 2 milioane aiurea, consumand dublul In tara.; Moldova trei milioane la Comtantinopol si In Rumelia, 5 milioane In Polonia, 3 milioane consumatie acasá. Pp. 24-5. P. 28.
151
Importul, In schimb, e mai mic. Se aduc opt sute de trdsuri din Austria pe an. Colonialele din Orient, bliinile din Rusia sant iarasi articole importante. Import si export Impreund dau aceste totaluri. La Munteni 16.000 pungi iese, 10.000 Intrd, pe langa 2.000 de contrabandd; In Moldova Intreaga 13.000 si 9.0001.
Acestea sant §tirile autorului, astfel nenumit. El a cunoscut, de sigtu-, direct tenle noastre. Credem cI mai ales Moldova, cdci descrie Iasul, superior Capitalei muntene, judecand cd Palatul domnesc e frumos, ca sant interesante unele case boieresti si bi-
serici, dar ceia ce stricà sant uratele colibe ce li stau In preajna. Galatil, ,,mare Intreposit" de grane
si lemne si punct de intrare al importului, pare a fi fost si el In special cunoscut cdldtorului 2.
Intre calatorii de dupa 1821, Insd, unit nu Inteleg nimic din aceasta prefacere. Oameni ai luInii vechi, ei mull la noi, de obiceiu, pe aceia cari apartin aceleasi lumi si nu se preocupd de tot ceia ce momentul scosese acum la iveala.
Intre acestia gdsim si cativa Rusi clerici pe cari griji in legdturd cu viata s'i misiunea lor sau excursii
cu scopuri literare li aduc prin locurile noastre. Jata Intaiu unul care a fost dese ori pe aici, calugarul
Partenie, care Infatiseazd viata din manastirile moldovenesti, s'i putin mai la 1837 'Ana la 1847 3.
mult deck aceasta, de pe
A fast la schitul MAnailesti de Pang Piatra-Neam1 Pp. 79-85
' Pp. 44-5.
Il Din dildtoriile ieromonahului rus Partenie prin Moldova in jumdtatea fntdia a veacului al XIX-lea, traducere de Visarion Puiu, Valenii-de-Munte, 1910.
152
tului, intre cOlugAri, cari, ca i aiurea, se ceart6. A vOzut astfel Carpatii goi, cu varfuri ce fumegO,
de-asupra lor, CeahlAul, ca un tata printre feciorii Prin Bosancea a trecut la Suceava, vorbeste de biserica Sf. loan, la mAngstirea Dragomirnei, la Fantana-albI a Lipovenilor, cu cari a avut i mai departe legAturi, la CernOuti, oras mi mare, dar frumos", la Sucevita, cu crucea Tarului Teodor Ivanovici. Va vorbi apoi de mAnAstirea Neam-
tului, atunci reformatO de Malorusul Paisie, ucenic al Mitropolitului moldovean pribeag Antonie, acel Paisie cAruia aici, la Secu, la Poiana MArului din Ramnicul-Mrat, la Cernica langl Bucuresti i se datoreste noua viátá. mOnOstireascá. a obstejitiilor", a chinoviilor, ai aror membri se dedau i la indeletni-
ciri Merare. In aceastä mAnAstire, care e ca un oras mare i frumos", el va vedea, intors din Rusia2 de la Chiev, o cercetare solemnä a sfantului Mitropolit Veniamin Costachi 1 Eran In aceastl obste, care, supt un staret Neonil ori supt Ardeleanul Dionisie Romanb, va avea relatii culturale cu Biserica ortodoxä de peste munti, opt sute de monahi. In a doua petrecere prin Moldova, Partenie vede, pe.. lang5. micul schit al Intdii sale addpostiri, marea mlinIstire botusOneanA a Voronei, cu trei biserici cOlugOri bogati, Secul, stropit incd de sangele jertfei,
in 1821, a apitanului Iordachi, ,,Vlahul" din
Olimp, care, In fruntea ArnAuti/or säi, dAdu un oarecare presfigiu militar unei revolutii sprijinite pe cea mai netrebnicK adunAturà orAseneascA. O sutO de a.lugári numai locuiau aici.
Partenie merge la Sfantul Munte, unde pe langO. 1 Pentru Neamt pe vremea - lui Paisie, vezi si descripta boierului grec Carageà in Hurmuzaki, XIII. V. tabla.
153
ctitoria lui Scarlat-Voda Callimachi la Pantelimou (o evanghelie, un ceasornic, clopole, o casa Cu cinci rAnduri) ell la Esfigmen darurile trimese de Mitropolitul Veniamin. De la Poiana Marului, Intaiul popas muntean, trece la Braila si de aici la Macin. S'au mai relevat importantele stiri pe care calatorul rus le da despre populatia Dobrogii si care
Inlalura anumite pretentii ce se opuneau dreptului nostru de a sta In aceasta provincie pe care Intregul ei trecut o /eaga supt atatea raporturi de noi. Dupa ce vorbeste de saraca biserica a Macinului, de cea din Babadag, care fusese arsa 1, de episcopul grec, care statea In Tulcea, unde era si o bisericia, ruseasca, Partenie se rosteste astfel asupra locuitorilor: Acesti terani nmniti RomAtli au portul bulgaresc si vorbesc limba româneascd". De la Mein In jos duc doua drurnuri, cel prin mijlocul terii, printre sate turcesti", iar ,,a1 doilea drum pe malul Dunarii In sus pana la Rusciuc, cu locuilori de-ai nos-
tri RomAni" li spun cei din Macin; pe aici vk va fi mai IndemAna si hrana yeti avea Indestul. lar de
la Rusciuc umblati prin Bulgari". In aceste sate, cu ciorbagii In frunte, cu cAte un preot-doi, cu bise-
rici rare trei In noua zile de drum, cu icoane de hartie, cu vesminte proaste si fail catapitesme,
,,teranii ant asa de buni si primitori de straini cum In toate pribegirile mele nu mi s'a IntAmplat sit vad... Am gazduit ca la rude... Preotii lor, cucernici s'i blagocestivi, adese ori ne luau la ei de pe la oameni si ne ospatau cum nu se poate spune de bine; mAnile si picioarele ni le spalau; asa de iubitori de straini sAnt oamenii aceia." In timp de razi V. publicatia colectivl La Dobrogea Roumaiae, aparutl In Bucure§ti In 1919.
154
boiu, de altfel, locuitorii malului drept au obiceiul sa-si caute aapost la noi. In 1841 pelerinul se intoarce In Moldova pe un vas austriac. Sulina i se Infatiseazä ca un port insemnat;
stie si de pescariile de la Sf. Gheorghe; la Tulcea aria Lipoveni, crestini din Rusia". Pomeneste de Ismail, de Isaccea, de Reni. Galatii, cu palm pieti
cinsprezece biserici, e un oras mare si intins". In Iasi, unde cunoscuse de inain.le secta scopitilor ocrotirea ei, pnä la un moment, de Veniamin. trage la metocul Trei Ierarhilor.
Un al doilea drum la Athos urmeaza; abia la 1847 revine drumetul la Iasi, In care lauda strazile drepte, Golia: Mitropolia nu e gata. Se infra de luxul inmormanlarilor cu musica militara, noud, morm'antari care costa mai scump ca o nuntd.
Incomparabil mai invatat deck acest biet calugar cu patima cutreieralului, Porfirie Uspenschi (180185) fusese si el la Athos, dar pentru cautarea informatiilor in manuscriptele rare. Intors prin tenle noastre la 1846, ceia ce-1 intereseaza e iarási arheologia religioasa.
Abia se coboarà la otelul german al hti Brenner, si el se ocupa de manaslirile inchinate, la Sinai, la Alexandria, la Ierusalim (venit de doud milioane de piastri) i aiurea, de Zlatari, cu prdvaliile amenintate
cu aramare, de Radu-Vodd, unde se afla un diacon basarabean, de Mitropolie, cu moastele sliute cu zugraveala, care-i pare a fi Ord gust" (in pridvor chipurile, disparute, ale lui Radu-Voda Leon, ca sotia Luchiana i fiul lor stefan, ale lui Constantin Serban si erban Canlacuzino, ale Mitropolitilor Teodosie i Mitrofan), de Episcopie (pe locul Ateneului
de azi), cu stilul ei gotic", de Sf. Arhangheli, de
155
Sdrindar si boierii Cocoresti, de Colea, cu scoala, de SI. Saya a hti Constantin Basarab, Inoitd la 1709, de SI. Ecaterina, cu primblarea la modd, de Curtea Veche, unde cantd, supt conducerea unui seminarist din
Chisindu, corul domnesc In mantii albastre cu armele terii, de Mihai-Vodd, cu spital In Curtile domnesti, ba chiar de Plumbuila, In afard. Constatd veniturile mari: Mitropolia are de la mosii 1.250.00(1 de lei pe an, han.ul Sf. Gheorghe produce 3.000 de galbeni.
Din alte rosturi, cunoaste casa lui Vodd-Bibescual Doamnei Maria In port national, localul Adundrii, la Mitropolie, cu ministri la mese si cu discutii curtenitoare, grddina
si descrie portretul, cunoscut,
publicd neispravitd, cu chioscul domnesc. A aflat des-
pre Seminariul cu oplzeci de elevi, In vrästd de la seisprezece ani in sus, pentru doi profesori, dintre cari unul e Dionisie Romanò, un bun cArturar. A cdutat pe clericii de la Bucuresli, cari i-au produs o rea impresie: vicariul Nifon, un Cernican, stie greceste, dar slab frantuzeste s'i n'are cunostinte de istorie. Domnichie de Stratonichia tine surori sau nepoate", si femei se vdd si längà egumenui de
la Sdrindar. La consulalul rusesc a gdsit numai -pe secretariul Cotov, care i-a spus cd ar putea fi luat drept. spion. Cea mai folosiloare visild i-a fost Insd la loan Eliad, care-i recomandä pentru trecutul terii pe Florian Aaron, pe Dionisie Fotinò si pe Petru Maior, si-i aral.à tipografia, uncle literele latine supdrd
pe clericul rus. Marele scriitor muntean e nemulOmit de societalea In care trdieste si el spune oaspetelui, cu emotie, aceste cuvinte de dureroasd con-
statare: n'avem preoti, n'avem mame, n'avem iubire adevdratà cdtre patrie". La Iasi, unde cerceleazd. Golia, cu casa de nebuni,
156
13drboiul, Dancu, Frumoasa (10.000 de galbeni venit), el afld aceiasi egumeni greci trdndavi i stricati,
cdrora nu se sfieste- a li arunca In obraz lipsa de once tragere de inimd fatd de tara care-i gdzduieste. NegAsind pe Filaret Scriban, cleric Inalt care-si fd.cuse studiile In Rusia, nu poate afla ceia ce la Bucuresti Ii spunea Eliad Insusi 1 Cu sese ani inainte un Sdrb, Vuici, care-si publica amintirile ,scrise In mAndstirea Hdrjauca, la 1845, strdbate Tara-Romaneascd, Moldova si Basarabia, necunoscute lui mai inainte, culegand tot felul de informatii si mai ales Intre altele dupd revista ruseased Albina Nordului din 1841 cele statistice, foarte bogate, pe care le vom da pe rand. Plecand In Iunie 1839, el trece pe la Panciova Timisoara spre Orsova. Pretutindeni cautä conationali i afld mai adese ori Romani. Astfel la Timisoara In cartierul Fabrik sânt Sarbi i Romdni", negustori bogati, cu biserica Sf. Gheorghe? in Maierii aceluiasi ora, cu biserica Adormirii, locuitorii sant mare parte Romani", numai In Josephstadt se afld Germani colonisti. Dincolo de mAndstirea Bezdiului, la Monora, odinioard erau Sdrbi (?), dar acum si-au uitat limba strand i vorbesc romdneste". La Orsoya, cu sase sute de case si 4.000 de locuitori, sdnt
Romani, printre cari se gdsesc i Sdrbi (?), cari si-au uitat limba familiard", i putini Germani. Ba chiar la Neoplanta (Novi-Sad), la Semlin, Aromdnli negustori stau langd Sarbi. Pe Dundre Vuici merge la Giurgiu, apoi la BrAila, la Gala, cu 3.000 de case si 18.000 de locuitori, avdnd 1 Caldtoriile au fost traduse pentru aceastd parte de d. 5tefan Berechet, in Neamul Romeinesc Literar, §i reeditate In Bucuresti la 1921.
157
treisprezece biserici, o sinagoga §i cu Insemnatu-i comer, ocrotit de §ase consulate. $tie ca tara cuprinde 22 de orase, 3.560 de sate, 339.422 case, opt lipografii (cinei la Bucure§li, apoi la Craiova, Buzau, Braila) §i o biblio!eca. la SI. Saya; hrane§te 1.751.182 locuitori. Despre boierii cari §tiu frantuze§te ai Terii-
Romane§ti §i despre natie, fdra. incredere In sine, n'are o ideie mare. In Moldova, mai departe, arld la Barlad, unde Intalne§te §i un Sarb In serviciu la o casa boiereascii, cu doi fii la sludii in Ia§i, 300 de case §i cinci biserici.
cu 50.000 de locuitori, multi Evrei, In 8.000
de case (una singura de Sarbi), cu cinzeci de biserici ortodoxe, una catolica (cu patru dominicani), una lulerand, una armeneasca §i doud sinagoge, s'a Inoit bine dupa. 1821, avand clddiri in stil italian" ca la Budapesta §i la Viena. Curtea, ()data frumoasa,
a fost insa distrusa prin foc §i, dupd un lucru de cinci ani, care a consumat 120.006 de florini de argint, nu s'a ispravit Inca Mitropolia. Prin Galati Vuici trece la Reni (250 de case, 2.500 de locuilori, 6 biserici), cu majoritate de Moldoveni, pe langa Ru§i, Bulgari, Greci §i Evrei, la Bolgradul Bulgarilor (500 de case), unde sant insd §.1 Moldoveni
§i alte natii, la Tatar-Bunar (300 de case), unde ai no§tri yin intre Bulgari i Ru§i, la cari se adauga multi Evrei. Cetatea-Alba e visitata. §i ea (600 de case,
8.000 de locuitori), §i aici RuOi sant Inaintea Roma-
nilor, Bulgarii dupä ei, urmand Grecii §i Armenii, Nemtii.
Se spune cate ceva i despre Bender, unde se mai vede vechea geamie, dar mai ales despre Chi§inau (4.000 de ease, 18.000 de locuitori), avand biserici de tot felul: §i catolied, evanghelicd, armeneasca, trei sinagoge, lar, ca a§ezaminte de cultura, seminariul,
158
gimnasiile, teatrul, tipografia. Se vOd Rusi si Romdui,
Sarbi si Greci, Bulgari l'i Armeni, Evrei caraili si de ceilalti, Germani. Din Basarabia.cea cu 2.000 de biserici si patruspre-
zece mdnástiri de bArbati, pe langd sase de femei, cOldlorul cunoaste, afaa de scoala lui slavond de la Harjauca, lang6 o colonie germanA, Cdldrasii (300 de case, 4.000 de locuitori, mai ales Romrtni, dar destui Evrei si ceva Rusi) si Sculenii (200 de case, 1.500 de locuitori). Constald a la Cdldrasi, la liar-
jauca se slujeste sau numai româneste sau si
ro-
maneste.
Drumul de Intors atinge Focsanii (2.000 de case, 9.000 de locuitori, de mai multe natii), apoi Ramnicul-SArat (200 de case, 2.500 de locuitori). Oprindu-se la Bucuresti, in Domnia lui Bibescu, el vorbeste
numai de stramtele stazi murdare, si incolo face interesante statistici: sant 10.889 case, 80.000 de lotuitori fOrd. clerici (3.173 supusi strOini, 2.500 Evrei, 4.609 Tigani); numdrul bisericilor e de 130, si se Inseamnd cele strOine: catolia., luteranA, calvinO, armeneascA, doud sinagoge; se noteazä cele cinci spitaluri mari, cele zece hanuri si o sutl de fabrici"1.
Iatd acum un German, care, dupä o mai lung6 sedere In tenle noastre, adecä aproape numai in. Moldova, In calitate de consul prusian, acopere cu despret si stropeste Cu calomnii tot ce a cunoscut aici. Lucrarea IntinsO a lui Kuch, Moldauisch-walachische Zustände in den Jahren 1828 bis 1843, apOrula
la Lipsca, In 1844, si care a fost tradusA si in romaneste 2, e, pe de o parte, o descriptie a regimului 1 In toatà tara 7,000 de preoti. Descrierea, in °magia lui N. larga §i In revista Spicuitorul in ogor strelin. 2 In Convorbiri Literare pe 1890, de d. A. C. Caza.
159
administrativ si social stabilit de Regulamentul Orga-
nic, lar, pe de alta
si mai ales, o culegere de
_anecdote picante", presintate grosolan. Ca lucruri vd.zute la acest functionar consular: venirea ca Domn
a lui Mihai Sturza, s/ujba la Frumoasa pentru tatAl lui, ungerea la SI. Nicolae, scenele de resisten td ale Ungurilor din Sdbduani, la intdia recrutare. Statisticile precise lipsesc aproape cu tolul. Partea de caricaturd personal d atinge pe Mihai Sturza, infdtisat i ca otrAvitor, citându-se victimele, ca jdfuitor al Evreilor, apdrati de bogAtia lui Michel Daniel, pe Doamna lui, Greacd, fiica lui Vogoridi, luald din interes politic fdrä zestre i färä culturd, incapabild de a vorbi cu altii decat consulul grecesc, pe boierii favorisati i exilati de Domn, in special Alecu si Elena Sturza, Stefanachi Catarg,iu, Beldiman,
pe bunul Mitropolit Veniamin, care ar fi demisionat nu pentru cd nu voia sd admitd subordonarea sa unui Ministru al Cultelor, ceia ce e o insultd, ci pen-
tru cd Vodd-i refusase pdstrarea In functie a vdrului, Nicolae Canta; apoi pe medicii din Iasi, strdini totusi: unul fost bdiat din prdvdlie, altul un Evreu, din Brody; pe profesorii de la Academie, Tolhausen, care se ocupd, dupd InIdturarea pdntru incapacitate, cu plasarea hapurilor lui Morison", si Maisonnabe,. contesa de Grandpré, pAnd la bietele cdlugdrite ale noastre, care ar umplea iazurile cu trupuri de copii nou-ndscuti, cu politia care furd, etc.
Doi Germani Insà ni vor da, cu Intelegere i simpatie, infdtisarea vietii românesti In Basarabia, reproducem din publicatia noastrd mai veche Nedmul Romdnesc in Basarabia paginile de amánuntitä analisd. care-i privesc:
mire cbrtile de la Pascani, in judetul Ilfov, ale
160
bibliolecii lui Alexandru Dimitrie Ghica, Domn apoi, la 1856 Caimacam al Terii-Romanesti, se pdstreazd si o brosuricd de care pdnd la visita mea acolo n'aveam nicio cunostintd, precum nu pare s'a fi cunoscut nimeni dintre istoricii nostri sau dintre cei ce s'au ocupat de Basarabia. Ea se chiamd Bessarabien, Benlerkungen und Gedanken, 132i Gelegenheit eines mehrjahrigen Aufenthaltes in diesern Lande" (Basarabia. Observatii i cugeldri, cu prilejul u-
unei sederi de mai multi ani in aceastd. tard"). Autorul e dr. I. H. Zucker. Lucrarea, de 86 de pagini In 80, s'a tipdrit la Frankfurt-pe-Main In 1834, si prefata autorului e din 1-iu Maiu 1831. La aceastä datit el se afla In Bucuresti,. dar, dupd mdrturisirea lui chiar, cArticica a fost scrisd In Basarabia, In 183L Exemplarul are o dedicatie francesd cdtre Ghica, atunci Domn muntean. E o ciudatd amesteciiturd de capitole, dintre care-
unul expune pe scurt drumul prin Bucovina, pe care 1-a fAcut Zucker, ca doudzeci de ani In urind7 altul se chiamd. posta", adecd posta din Basarabia7 cu carc de la lnceput a trebuit sà se deprindd di umetul, al treilea poartd titlul Chisindu" (Kyschneff) §i e destul de bogat; dupd notite intitulate Im-
pArtirea politicd a Basarabiei" i deosebitele natii ce locuiesc In Basarabia" abia cateva randuri pentru fiecare chestie, vin noud pagine despre Moldoveni", despre bästinasii terii deci. Deosebit, se vorbeste de legAturile proprielarului Cu teranul"; rdzesii" sant descrisi pe urmd. Vin la rand apoi agricultura" i limba moldoveneascd i valand". Ciuma de la 1829 si holera de la 1830 ocupa acum pe scriitor, i subiectele acestea It stdpanesc asa de mult ca medic, luck el li dd mai mult de jumdtate din carte, Incepand cu fapte, amintiri, constatdri si man-
161
tuind cu o lung discutic fantasticd asupra pricinilor acestor strasnice boli, in care se expune teoria lui Brgwn asupra astmei si iritabi1itàii, cu tabele de cifre si consideratii asupra miscdrii planetelor. Aceasta aratd ca Zucker era doctor in mediciral, om mai In vrastA, cu multä aplecare spre metafisicd un Marlin original. Cdnd teoriile ndprasnice, Chassy" il mai vezi cd zice sisternatic
transcrie vorbele românesti cam asa: aeo" (acr), winl", win" bowe" (bou), kynye' (cane,, iti Inchipui cä vei gdsi asupra Basarabiei dintre 1812 si 1834 lucruri usuratece i fdr5., socoteald, care nu pot avea interes, nici aduce folos. Dar nu e asa. Zucker era un _bun observalor, spirit cumpdnit i drept, un strain nepartenitor i fdr5.
trufie fall. de noi, un medic milos, o inteligcntd In stare sd gAseasca tobleauna legaturile i sd tragd conclusiile. Fuse,se i In rasurd sà cunoasca bine pe Romfinii din Basarabia, i chiar pe cei din alto p5.rti, p5nà si pe Ardeleni (el pare sd fi fost Austriac . SEA-
tuse un limp ihteun tdrgusor departe cinci mile de Chisindu", i se aria acolo pe vremea holerci din 1830;
cu un an Inainle, lucrase In carantina de la Sculeni, impotriva ciumii. Fusese grin Bucuresti i mai Inainte, i intr'un loe vorbeste de doctorul Bogos Sebastiani, un Armean din Capitala Munteana, care i-a spus cum al treilea doctor, Rafaelli din Constantinopol, a vdzut cu microscopul sumedenie de lighioane care folau pe tulpanul unei Tiganci mnarte de ciumit si In care lighioane ar fi recunoscul ceia ce am numi noi astAzi bacilii acestei boli.
Iata, Cu oar_ecare rdnduiald, ce e mai folositor In spusele lui Zucker. In Bucovina, el crede cd Inainte de anexare (1775)
fusese nurnai o pustielate, care era in cea mai mare
162
parte stápfinitil de mai multe mrtnastiri". Austria Insá.
a facut minuni. Acum vezi cârnpii Inflorite cu sale prietenoase, avänd case de lemn mai mult nourt, dite din grinzi, si care bucurd ochiul drumetului." In partite muntoase, el pomeneste cele d'intaitt ex-
ploatatii miniere (mine de fier si de aramA Cernilutii, pc cari Neale, ellatorul engles si el doctor In mediciná, ii gásise, In 1805, cu vre-o 600 de case nuinai, trei biserici i abia 3.003, adeca trc.1 mii, !
de locuitori, dar cu strade largi, curate si bine truite ca inteo tara de administratie Ingrilita cu case de piatrá mai rari la noi pe atuncea , si Cu un han chiar, pe care Engleitil Il afla buni$or, Cer-
náutii, cari nu speriard, prin acesti ani 1830 tocmai, pe studen;ii romani ce mergeau In Apus, Kogälniceanu i Nicolae Cretuleicu, e descris de Zuc-
ker ca un ora pläcut, cladit din nou, regulat care 'nfloreste mai mutt p7in negotul srut cu Moldova si Basarabia". Nu s mai vorbeste de nimic Om la granita ruseascA; de spre partea Austriei, nu era atunci decal casa de vamit si Notta-Sulita a Busilor nu státea deci längá o and Nourt-Sulita. ctt Evrei
mai suptiri, a Austriecilor. Noaptea, alatorul aude rásunänd cantecele Cazacilor de stralrt, dincolo de santul granitei, ;;i se Infioarli gändind panrt la ce de-
pártári rasuni läng.t santuri ca acesta alle canttce. de Cazaci \supl. arme.
La Noua-Sulita ruseascA el tire sen!imentul ce se trezeste In sufletul oricui când trece: anume Cit Sc coboart Cu multi ani In urrná, ca intrá jute° 'time noul, salbaleca. Saracilcioase case de Moldoveni" 11 lovesc si pe dänsul.
Fiindcä merge cu posta prin Otac si lärgul aslázi mai numai de Evrei al Orheiului spre Chisinau, el vorbeste de bine posta ruseasclf, ceia ce
163
clovecleste cd pc atunci nici Bucovina n'avea sosele, turn nu le are nici piind astdzi Basarabia. i atunci particularii cari cdpdtau un bilet de voie de la Gu-vern, o podorojnei, puteau sit Intrebuinteze caii de postd, dar ei trebuiau, ca i astdzi aproape, sd-si aibd -1.rd.sura lor sau sd-si gilsea.scd una In altd parte. Cu
7-9 copeici de verstd se putea face o postil de 20 aie verste In ceva mai mult decdt un ceas"; al treilea sat al patrulea cal se clddea fdrd platd, dacli prin unele locuri salt in uncle timpuri grele era,nevoie de dânsi, acum la Infiltisarea i conditiile de viatd ale terii. Zucker nu descrie mai pe larg decitt pe Moldo,veni. Incolo, el spune mai Intdiu ed. In Tinutul noafld i Rusneci" (Ruteni). Ei se vd §i Ileum intr'un numdr de sate din acestd pdrti,
.ceitt ce sc spune in eArticica nemteascd asupra lot se potriveste i cu cela ce se stie de aiurea. In adevar, Ne,culce scrie astfel despre urmdrile pdcii Incheiale intre Poloni i Turci la 1678, dupd luarea -din parteo celor din urind a puternicii cetdti Cam -mita, de peste Nistru: ,,Si au iesit multime de Rusi din Idunlru, din Tara Leseascd, i s'au asezat In Ulatul Ci-menitei, de s'au fäcut sate si raid; si au pus Turcil prin sate subasi... Atunci si In Moldova s'au a-
4ezat slujitori, pre la miziluri (de postii) si pre la margini, gi au inreput a se face si slobozii pre la ,Cernduri §i pre la Holin"1. Alti Igcuitori strdini Ii aratd scriitorul numai prin ,orase. Astfel, In Chisindu, uncle, lângd. cdsutele vechi
din slrade strdmbe, nepietruite, inguste", It-tee') a se ridi a solidele clddiri rusesti de pe deal, acoperile cu tigle, el deosebeste pe murdarul Evreu polon", ' P. 214.
164
elegantul rusesc", negustorul armean, Grecul i Cacari, mai susr zacur', ,,o ceatd. de terani bulgari inlemeiarà satele Tarigrad, Tärnova, Sofia, sd-lase rdlaciloare de Tiganr, Junctionari poloni", veniti de peste Nistrul holinean, din pdrtile Camenitei, Rusi-Mici din Podolia", mestesugarul neamt.'1 harnic, curat, ieften i betiv, bdrbosul birjarrus". Societatea Inallà ruseascd se Inmulteste din ait in an, i, ajutatd de noul regim politic, Incepe a Invinge in port si limbd", In paguba vechii boierimi moldovenesti. Cei mai Insemnati dintre proprietard de mosii din alle timpuri, siliti sä treacd In Basa-rabia cu totul, sau sd-si vanda In optsprezece luni pulanturi despre a cdror intindere i valoare nici nu-si puteau da sama, cdci nu le vd2userd poate niciodatk de frica Tatarilor si de sita pustiului, le-au aruncat, PC preturi de nimic, la lot felul de negustori, arendasi sau vechili ai lor .de pana alunci".. Noua clasa de mosieri îi cumpara un catan moldovenesc oarecare si se imbogdti foarle rapede in marea miscare economicd ce cuprinse Basarabia. Intreei fireste cà Grecii i Armenii luard locurile cele d'intdiu. Langd proprietarii de ieri se asezara In Chi§inait negustorii de ieri; cei mai multi, o sdrachne, vand un capital de vre-o 50 de talen i fiecare, si bucuroasa sd castige ceva. ,,mamaliga cu ceapa" pcntru vie-o douä, trei copeice. mult cea mai mare parte a multimii acesteia de negustori sant Evrci poloni, cari fac de sigur a treia parte din populatia Intregului
oras." Este si cate un mestesugar evreu: lamplar, croilor, cizmar, sticlar, arginlar, tinichigiu", care,
penlru -o platd mai mica, da de obiceiu lucru de po_pAiald (Pfuscherarbeit). Astfel se poate lupia cu izbanda Impotriva Neamtului, care lucreazd in aceleai ramuri, a Rusului, tamplar i zidar", a Moldo-
165
veanului, .,cojocar, elar i tAbiicar" (bresle ce se pAstreazd mai mult de ciltre ai nostri). De coneurenta
lui scapd numai zarzavagiul bulgar si Tiganul, fieYar i ldutar". Zucker recunoaste, neapdrat, cIl In cea mai mare ei sAnt parte sAtenii Basarabiei sdnt Români. Impoporee toate satele care cuprind mijlocul si partea cea cu mult mai mare a terii." Afaril de Rutenii Holinului, mai sil.nt numai In Sud, pe uncle fusese stepa tAtdreascd, colonisti pingan: Nemti, Bulgari
mii de familii i Rusi din pdrtile mai ada'nci ale ImpArd;iei, mai ales serbi fugari. Iatd cum descrie el pe Moldoucni: cillAtori, cel putin cei mal vechi"
se gdn-
deste la obraznicul Ungur frantuzit de Tott, care a -vorbit, cum am spus, despre Basarabia, in 211emoriile
sale despre Turri f i Tafari" (Mémoires sur les Turcs le.s Tartar-s". atribuie Moldoveanului i Valahului prostie, ciumd, hotie, indArdtnicie si allele ca acestea. Dacd-mi aduc bine aminte, ei pretind cd un cdllitor trebuie sil fie IntovArdsit de vre-un functionar si ca, la sosirea inteun sat, acesta trebuie pule in miscare pe vornic, I Cu cdteva bice, pentru ca sil (lea locuinyd, hrani, i cai de postd. CA aceastd metodd a fost Intrebuintatd, din nenorocire, dese ori, de drcgdlorii din timpuri ai Moldavei i Munteniei, e, de sigur, adevdrat, i cd ea poate folosi tot asa de bine In Germania ca si In 'Moldova, au dovedit-o rdzboaiele din urmA", cimnci Francesii s'au purtat asa cu sdtenii
germani. _Dar e cu totul neadevdrat cil In alt fel nu s'ar putea cApAta nimic de la Moldoveni. Din potriva, bucuria de oaspeti e o deosebitd insusire a Moldovea-
nului de once stare; dar e firesc ca acela ce vine la el cu biciul In milnìl sil nu-1 afle tocmai bucuros de 2-1 primi pe spinare si de aceia sil i creadii cd a
166
gdsil. la el atitea pdcate Cu care-1 acopare pe urmd_ De oare ce aceasta o spun, nu numai cAldtori dc aceslia, cari strilbat tara fdrd cunostinta datinilor si a ci chiar multi strdini asezati In Basarabia, s'arpdrea indrdznet a combate o pdrere ce s'a spus asa de des si a reeunoaste caracterul Moldovenilor cel adevdral. Apoi e vddit cd, In Basarabia ca si in Moldova si Tara-Romaneascd, s'rdirtul numai pentru ca
e strain, Mal a-si putea sprijini pe ceva pralentiile ca individ, se crede mai sus prin inteligantd, socoalepa Moldovcan, mai ales pe &tear', ca pe un out ce st
pa o treaptd mai de jos, se poartd cu el dupa aceastä socotintd i crede cd descoperc inteinsul gre-
selile pe care i le-a dat prejudecata Ltd instu,ii. Moldovene", a ajuns In gura Rusulid de rand aproape un fel de batjocurd. Neapdral ca i Moldoveanul risplAteste strdinului dupd cuviintd. S'ileanul nu vrea
sà aiba nimic a face au dansul. si boierul, de si se poarld politicos cu strainul primeste bucuro,i. In ca%d, dacd acel strain are numai cava stiintd de carte, arald totusi pe urma experi.nttei sale intinse mdcar la incepul, neincre-dere fati de el i crede cà multi dintre acesti straini, nellind in stare %a se facil folosilori In tara lor chiar, cautd ttn traht deavcnIurier pe spinarea Moldoveanultd.
.,Precum, de allminterea, se poate vorbi numai ea greu despre caracterul popoarelor, asa e si cu Motdoveanul." Boierul e green, frantuzil i, in Basarabia, rusifical, deci el si-a 'Aura o fire deosebitil de a
teranului. Are si teranul 'At:aide stdpanului sau? O are nu vi se pare ciudat cd invinuirca de lene nu se potriveste Romanilor de orisiunde i cd acela care
locuieste In Ardeal, sttpt dirmuirea austriacd, se apropie de vecinul sdu, harnicul Sas ardelean? Teranui
din Basarabia, mai putin muncitor decat cal din
167
Ardeal, e tolusi mai muncitor decal cel din Princite. Temeiul acestei lipse de aplecare, netdeiduita, pealtru muncd i castig mi se pare cd std, in parte, in a-
fard de caracterul national." Ea ar fi o urmare a sistemului de stoarcere care domina in Moldova si Taraliomaneascrt de multd vreme si care dadea oamenilor inc.redin(area cd, °tic& ar lucra, t,)t pentru altii o fac. Foarte buna ob;ervatia c1. intr'o gospodarie bani, ca a terilor noastre, teranul txtgat n'are cum sd-si ascuncld agonisita, care i se ica toata, dupti multe prigoniri: cdci la noi, ca i in Turcia adrutgim, e bine de cel seirac. E ciudat Insd lui Zucker i se pare sd
nu mai fi Minas nimic din sistemul vechiu dupd cucerirea ruseascrt (el nu vorbeste niciliri de administratia proastd a Imperiului La frica de despoiare se adaugd, p_mtru a Lila gustul de lucru, putingtatea nevoilor, usurinta eu care sdteanul roman si le impa*cd. Casa e I:1mila de el, din papurd. Femeia vdruieste i luercaza scoartele, care sanl mobila i zestrea. Casa, plind de eldddria lucrului (le mand, pare, mdcar pc d'induntru, adevcirat prietenoasd i e (multi toldeauna ¡oarte (asa zice si Del Chiaro despre casa mun-
teand de pe la 1700, pe care Italianul nu stic cum s'o admire). Oalele, sipetul, icoana mantuie podoaba casei. Panza o tese femeile: oile dau lana si pielea Imbrdcdmintii. Carul si-1 face teranul singur, nuniai din lemn. Pentru 'wand, ajunge mamdligd ctt branzìt
pentru banii de bir si de carciuma e castigul de la vile, de la un pelee semitnat cu. gratt, (le la Vie §i de la prisaca. Cu aceasta, omul e bucuros. Nu e zgareit i nu-i pasd de ziva de mane. Tot asa Zucker nu crede eui teranul nostru e indArdlnic. La lucrul campului, it inseala proprietarul. Si mai mult, arendasul. Cinovnicii cci mici
168
fac si ei ce pot ca sa-1 desbrace. .,Fiind astfel de-
prins a fi Inselat de cei mai multi cari sant mai sus decat dansul, e lucru firesc sa priveasea neIncrezator once vine de acolo si nu poate el Intelege de enlata; fireste ca are oarecare neIncredere fata de once porunca sau sfal ce-i vine dintearzolo si ea, deocamdatd, cauta sa. scape de ele. Dar eu Insumi am vazul ca., daca numai teranul e tralat catva
timp cu dreptale, de mosier. si e apara impotriva supararilor ce-i vin din arará, el capalà rapede lucre-
dere In acel mosier si se bucura, cum zice el.
ca.
are un boier", si atunci el urmeaza mai bucuros sfatul si poruncile decát poate chiar teranul german." Si mai putin dreaptd e invinuirea de hotie. Se furil multi cai, e drepl, dar In stepa nepazita placa
fura de o mie de ori mai mula. Apoi casele nu se Incuie nici noaptea, nialiri nu e mai sigur drume(ul de furt decat in bordeiul (eranului. Furl cu spargere nu savarseste decat rare ori Mohloveanul: mai mult obisnuiese Evreii, Rusii, si, neapdrat, Greeii." In cetele de hoti sant mai ales Arnauti, Sarbi, Rusi, Greci i Bulgari". Invoielile i le serie Moldoveanului al'ul; el pune degettil" numai. $i n'am auzit niciodata ca un teran moldovean sa fi tagaduit acest fel de iscalitura." Romanii n'ar fi viteji. De mull, ce e dreptul, zice Zucker, lipsesc dovezile de vitejie. $i aici sistemul e de vind. Moldoveanul a fost deprins numai sa asculte orbe.Je i sa Indure." Dar ofiterii austrieci i-au
spus ca, daca Romanul se prinde greu la oaste, el poate sta alaturi mai tarziu cu cei mai buni soldar. De altfel, purtarea acestor regimente romanesti e cunoscula din istoria razboaielor de pe urma. NeInfricosare, chiar un fel de nepasare fata de moarle, se gaseste des Intre Romani, i felul cum vorbesc
169
despre dánsa bolnavilor lor, ni s'ar pdrea noud asprime. Ei li spun ceasul mortii frä incunjur, vorbesc cu dánsii In privinta Ingropdciunii si de obiceiu bolnavul rdspunde cu resignare i liniste la accasta. Cum treceam printeun loe, un teran bdtran rugat sd vdd pe fratele sau, cti care trdia bine si pe care tocinai il lovise Domnule», mi-a spus el scull., fratele mieu o sa
moard: asta-i moaftea lui", parc'ar fi vorbil de un guturaiu. Eh", rdspunde bolnavul zimbind, ce -stic frate-mieu? Nu mor eu hied!" Odatd. Intl-I:Hu in odaia unei neveste tinere In clipa cánd isi sufija cea-
sul mortii. Ca si cum s'ar fi gándil sd se Infd.tisuo cuviincios Inaintea lui Dumnezeu,. ea se laid la milapoi nmi cent -nile ei i cera sd i se taie sd i se dea un tulpan nou, O bdtrana, dintre rude, avea grija, spuse: Acum nu, care tinca la (Lima maicd, Intdia o sa mori; pe urmá te-om spdla i ti-om
pune pc cap si tulpanul cel frumos". Bolnava ascultd linistit si rdspunse: Nu, mai bine acuna" . Dupä cáleva cupe, ea don i
sdrute infinite celor de
fatd, li ceru iertare i zise: Eu mli duc de-acuma". lndatä dupd aceasta, muri. GospodIria Moldovnilo
li-o Impiedecá neno
dese, ca lácustele, boale de vite, seceta, ciuma, cu piedecile ce aduce dupd clansa, multele serbritori si credinti deserte, lipsa de credit, vánzarea de inainte a produselor si cdrciuma, cu adalmasurile ei i betia de Dumineed. Evreul polon, care tine carciuma, da bueuros si pe datorie, dar pe timid vine clurerea cilnd se ajunge la ceasul de platd si la vánzarea lucru..ilor din casd." Teranul moldovean e cu totul lipsit de invii.Viturà,
dar nu e prost. Cei mai multi dintre dánsii vorbese Cu o limpeziciune si hotdritre care se intilmpind
170
numai rare ori la teranul german. Pe cand judecatorul german, duprt multe intrebari catre partiteee se judecA, abia poate s capete o oarecare pricepere a afacerii, cu teranul moldovean trebuie sa bagi bine de samA, adesea, ca sit ntt fii inselat de thinsul printr'o Insirare limpede, dar acoperitA, a hicrului, asa incât sä iasl. el cu dreptalea. Povestirea e bine legatà, de multe ori in aclevilr elocventil, si cit atiit mai pldcutà, cu ca.t aici nu e niciun jargo.0 si teramil vorbeste tot asa de curai ca i boiertil. In lucruri care privesc o obste intreagii, se sfAtuiesc teranii mire ei ce sA spuie, i aleg ca s?t vorbeasca.. pc acela dintre ei care e stint ca bun ctivAnt5tor." Femeia e mai harnicä dead bArbatul, care doarme iarna, pe ult limp ea lucreaza, din fure-i; e iubeata, si bilrbatul iarta. Sc obisnuieste a se fura fettle, care asteaptä pe cuptor iertarea Feineia inct asa de curat c'a'suta ei sAracd, indll cele mai multe te-
ranee germane s'ar ruina vazilnd-o." Multi boieri basarabeni, rdspinsi de la ftmctiile date strAinilor, stau la cille o tuNie. Celelalte se (tau
In arendà, dar nu mai mutt decilt pe trei ani, caci valoarea pámfintului creste rilpede. Dupa vechea Ihm moldoveneascA. tcranul datores!e douasprczece
zile de lucru pe an, care insd so prefac, ca socoteli viclene, in vre-o optsprezeze pknA la dottazeci, faca cArAturi i, neaparat, far i dijma produselor. Une ori teranul face si zile cu platà, cu liranit i ca latilari: pentru 12 zile vine 11,3 sau 2 gatbeni. S pastreaza mosierului dreptul i monopolul viinzärii de vin si rachiu. Teranul nu poate pleca de pe mosie intt poate fi gonit fdrd voie de la Cistrmuire. I se dd alftta pAinfint eke vite are, fAciindu-se trei clase: cu 16, 12
i 8 fdlci sau si mai putin, in locuri ca sate
mari si dese. De obiceiu InsA, nu so face nicio
171
mdsurdtoare, ci proprietarul pds'reazd o parte dim mofie pentru el, iar pe cealaltä o last teranilor, cari o Imparl", ea i legiuitorii munteni de la 1850, dupd pretilluire i datind". Zucker crede cd in unelelocuri, liingd orase i unde sant pdstini bogate, ,,proprielarul da in adevdr teranilor mai mult deCat pritueste el de la dansir. De obiceiu, parlea de !mor, de pilstino si de fine;e a fiecdruia nu se schimba din an in an, de si J1U e Imprejmuild. Cand teranul a fAcut mai multi ani fan pe acelasi loc, el se deprinde a-1 privi ca pe un fel de mosie castigatd a lui... Oricat s'ar putea schimba astAzi randuiala ogoarelornehotArni-ite, teranul se obisnuieste lotusi cu gandul ed el are un drept asupra bucdtii de pdmant arate odatiide dansul, i, foarte ca dreptate, i se pare crud ea ea sd fie datli de proprietar In sama altuia." Cand se vor in nulti locuitorii, strAmularea va fi mi neptti teranul va cdpdta un drept de pre.scriptic asupra bucdtii de piimant boieresc ce lucrcazd. Cu vremea, o va putea ldsa mostenire i chiar vinde.
lintil,
Alta e starea rcizeqilor, a urmasilor celei mai vechi, mai bune i mai vileze boierimi. AstAzi, ci sant numai terani tutti bogati pe local unde din casa strdmosultti s'a fdeut un sal. intreg. Panca fiecdruia, care nu e ho-
lcir(ltd, se vede din spita neamului, din arborele genealogi'..; ea atarna dupd numarul de copii ce a fost lnleo rainttril. Cine se stie mai bogat, iea mai mult ogor, mai mull loe de Osuno si de fanat; bund Intelegere a satului e slricatd une ori de certe si de bil-
tai pentru pamant. Cine vrea sa-si aleagd parlea, chitund inginerul i cinounicii, si-i pláleste el; i se da totdeatina o savita latimea de stanjeni ce i se cu-
vine, iar In lungime, care e singurd socotita in actele cele din vechi 1, cal toald mosia; ea se desface tot1
Se masoara lm)?i i. la ce'e doua Cal)
se it a med'a.
i
la mijloc,
172
Zeauna la margine. De aceia Ant putini cari s rayneascd o astfel de stdpAnire ciudat i netrebnicti. TAnzarea trebuie A. se facd totdeauna la un alt rii-
zes, la un frate de =sic"; cand e until foarte bo,g,at, el cautd sä cumpere partea tuturor celorlalti. Gale un sat Azesesc mai sdrac arendeaza mosia. invoindu-se a sta pe diMsa ea terani cu boierecul, casi, (land dijnid, mulled i cdräturi cat tinca arenda.
Une ori ea se prelungeste, se vesnicesle, chiar, dreptul deplin rdzesesc rdnifine ca o amintire. Acestea sant ldmurite, numite ca numele noastre, stirile, nu se poate mai sigure, pe care le dit Zucker asupra rdzesilor basarabeni; cari i azi locuiesc pdrtile orheiene i sorocene de spre Nistru. Plug,u1 are sese sau opt boi, grapa e de lemn. Grau,
mai ales grdu arndut", se face in tinuturile de sus; incolo se samAnit nutnai porumb, care se exportit pAnd la Constantinopol i in. Mediterana. Se capdtd
foarte putin orz varzd, ceap
i
ovls, iar, dintre legttme; fasole,
i usturoiu. Celelalte sAnt meseria Bulga-
rului. Prin ogoare se vdd pepeni verzi si galbeni. Putine livezi, cu pomi ce nu se altoiesc. Graul se treierd cu caii si se tine in gropi, care se usucd ca foc tare, sdpate fiind in lor.mri mai inane. Porumbul e pus incII usIn cosare de vergi, in care bä'taia vfmtului cal. Fanul rdmâne in cldi,
Multe vite. Putini terani Ant cari sit nu-si cftte unul bogat are 20-30 capete cornute ,decai; unii dintre ei au si sute." Grajduri nu Ant, ci numai garduri apdrd vitele i caii de crivatul iernii. Sc paste i prin Apadd. Carnea e deci proasta. Oile Ant pdrnaie qi tigaie; s'au adus de curand i oi merinos, spanble, i oi cu coada grasd, dar fireste bogitasii strdini, intre cari mai ales contele Edlingl. boj,
i
Ginerele lui Scarlat Sturza, fostul guvernator al Basarabiei.
173
Cali stau In herghelii, din care se prind cu arcanuL Ei sánt In stare sà indure toate greutdtile. Negustori strdini cumpiird vitele la iesirea din iarnä, le ingrasà. toed vara si le vand apoi la salhanit sau le exportit in Austria, pdnd la Olmiitz, cand nu le vand la bálciul cel mare din BAWL, exportatorilor de meserie. Incheind aceastä expunere bogatd a Imprejurdrilor-
economice din Basarabia, Zucker propune a se inimpotriva foametei dese, cofarele de reservd, care au functionat si la noi supt Regulamentul Organic si de infiintarea din nott a cdrora ia fost vorba candva. Fiecare familie ar fi datoare a lucra dota zile pe an ca sd strangd doua chile; cosarul ar fi inchis cu lacdtul proprietarului, al preotului, al primarului si al bátränilor salului. El s'ar deschide porunca guvernatorului, dupá cererea proprielarului si a sdtenilor, sau chiar numai a celor din urmii.. Si dupd. Implinirea celor cloud chile s'ar lucra o zi pe an, pe-nlru reserve, vanzandu-se din porumbul cel ve-
chiu. S'ar putea face vii si multe allele, tot prin aceastd muncd. silita.
Pe scurt, Zucker dd. oranduirea Basarabiei dupit anexare, asa cum urmeazd: La Inceput, erau afard de colonii sese districle(care rdspundeau numai in -parte vechilor Tinuturi moldovenesti): Ismail, Cetatea-Albd, Tighinea, Orheiu, Hotin; din al Tighinei se desfdcu apoi distrie, tul nou al Leovei la Apus, ciitre Prut. In fiecare district era un ispravnic, cu comisan i ocolafi,'un tri-
bunal cu un judecdtor, doi pánd la patru asesori un procuror. La Chisindu std.tea guvernatorul, procurorul provinciei, Camera guvernului, Camera de conturi. In Capitald se clddise un palat haotic pentru Mitro-
polit si exarh al Sinodului. Cládiri care sd fie ale
174
Guvernului sau sa fi fost facute de Guvern, ntt se aria.
Judecatoriile, Camerele de administratie sant pand .acum inca In case ca chirie, ea i locuintile guvernatorului i celorlalti functionari. Nici cìsärmi nu sant Inca; soldatii statt In cvartir pe la targoveti." Abia se Incepuse lucra' uratei biserici caledrale. ,,Nu era nicio primblare publica, cand 'eni vestea, acum cinsprezece ani, cä va sosi Imparattil Alexandru Pentru cd el intreba de obiceiu despre astrel de gra4ini, se hotara l'Acerca In elipa a grddinii publice. Toate silintile fura. Intrebuintate pentru a lucra ittte. Se aduserä mii de copaci de pliclure, i. anotimpul prielnic, cci tutti multi se prinsera.." Al doilea calator In Basarabia e un out de stiinta, -cunoscut autor de calatorii, care era si un scriitor vioiu si spiritual. German asezat in Rusia, 1. G. Kohl porni In 1838 sa faca o cercetare a tinuturilor Rusiei 4e Sud. Vazu Crimeia, Odesa i panca de eurand anexa, oblastul dintre Nistru ì Prut, Moldova Taralui. Descrierea sa de calatorie, Reisen- in Sfutrussland, .gdsi o burla primire, i, In 1847, autorul trebuia sd deje o a doua editie, la Arnbld, In Dresda si Lipsca. Ajuns la Ovidiopol, cálatorul fu ispitit, fireste, sd treacil dincoace de liman, spre a vedea Cetatea-Alba. Bratul de Mare, navalil de ierburi i inchis la. gura
printeun banc locuit de pescan, pe langd care se -strecoara doud garle, are numai o latime de zece verste. Strainut trecu pe o luntre de Malorus, din cele mai pacatoase. De jur Imprejur, Tinta salbatec. Vechea cetate genovesa. Kohl zice cä ar fi l'azul
pe ziduri armele Republicei, vechiul port de nei aparare al Moldovei, avea cel putin 13.000
go
¿le locuitori" (fata de vre-o 30.0rl0 de aitazi). 0,icial insa, se numarau numai 2 000. Aceasta, pentru ca A-
175
chermanul Rusii luaserd numele Lurcesc, o LIhud-cire a celui de uCetatea-Albil" , era un adápost al tuturor celor cari nu putean infAtisa pasaport, adecd, Aupá. Imprejurdrile rusesti, al tuturor oamenilor cdpátitin. Numai o micà parte din 1.)cuitori era inscrisd anume. Cellalti nu existatt penlru Rat pána la moartea unui locuitor oficial. Atunci vre unul dintre ol)lositii mai noi Ii lita, ca voia cinomicilor cumpdrati, numele, vrdsla i rostul. In ciudatul amestec de oa-
meni, cari se purtau prin striaditile strdrube.de nu --vezi la doudzeci de pasi Inainle", sau se ascundeau
cásutele de lemn i vergi, acoperite Cu papura lima-
nului í nzestrale cu fer0i de bAsicd, Kohl crede CI poatedeosebi: Evrei waparat., Armeni , prinire cali i hangiul sdu," Grusini, Greci din toale unAhiurile Grecimii, G2rmani, din multele sate de colonisti ce incunjurd cetatea, Rusi mai ales, addugim noi, Malorusi i Lipoveni peicari, Bulgari, din colonii venite dupá 1812, Francesi (Elve,ieni de la $aba) i Moldoveni de-ai nostri. Dupd ocupatie, .spunem din rthrlea noastrd di se puteatt imparti In pescan, putini negusto:i i inuli erbi fugan i de pe nioiile nobilililor, gata, acestia din urnia, pentru ,orice muncd, oricdt de grea si de rdu rasphitild. In mijloc, cdteva raze de strade drepte, largi, goale. Putine clddiri nottt Csìírmi i o inchisoare in stil grecesc vechitt, temple" n2potrivite, ca arhitecturd, pentrtt aceastd biald asezare d oameni saraci, cu multe nenorociri I pdcate in trecutul Ion. Kohl pleacà sá. vada Boazul, golful de Mare prin care se incheie Nistrul. In cale el gdseste un sal ae Alsacieni, cu preot polon, mari dusmani ai luteranilor necurati, de cari se intdmpind ca aceiasi limbd germana. In alte colonii de acestea ale pustiului Id-
176
Pe un caic, Cu tot felul de lume, hure care si un cersitor moldovencsc... Malta stìng, podolic, e de piatea'. albd, tare, din care s'a fdcut cetatea; acestAtalt, Basarabiei, se Infdtiseazd jos, Watts. Cocori albi rasar din mlastine.
Noaptea se parece Inteo colibd de Grec, vätaf de pescan rusi, foarte grosolani, veseli si buni: Inauntru minina blftnda a icoanei pdzitoare; afard, pe Boaz Liman, pe Marea apropiatd, furtuna apropiatd. Dupd o calatorie prin porturile i munkii Crimeii,
vechiul nostru Cráin, alatorul german e iarilsi la Nistru, In lata Benderului, venind din. noul oras Tiraspo! (cetatea Nistrulun. De la Inceput el vede cetatea Benderului: strasnie de InaIte ziduri i turnuri groase, rotunde" lueru curat moldovenesc). Iaräi, ,siruri nesnarsite de case joase", ca la Cetatea-Albd: satul moldovenesc de supt cetatea stdpilnilor. Cilteva biserici mad, noia. In celate stà un regiment de infanterie, cu o baterie. In targ se vdd Moldoveni, Evrei, Armeni, Bulgari, Maio-
rusi: Impadirea aceasta pe neamuri e facuta bine. Turci nu mai s'ant de loc, fireste; timpurile lor skit aminlite doar de un minaret singuratec ce se nidiLä dinteun maidan, liinga zidurile Domnitor nostri.
Despre satul vecin, Varnita, alatorul sae sä. spuie povesli cu privire la Carol al NII-1a. Oamenii si-ar ti adus aminte Incä de dânsul, i s'ar fi vorbit printre ei de comorile pe care, in beciuri adanci, le pdzeste
fata de Craiu pribeag, ce-si asteaptd Ina infintuilorul. Kohl' nu se putea intelege Cu Moklovenii, cari
erau aici singurul nearn de pe vremea lui Carol al XII-lea, asa Ineat putem credem i sa nu-L credem.
La cea d'intliu statie de postA, pe care o numeste
177
Cepradi, cAldtorul gdseste un tdlmaciu de moldoveneste lute° bAlriinicli, de loe dintre Svabd Aradului.
Ea va fi vorbit rdu, iar invdtatul nostru intelege si mai rdu. Se bucurd insd de once cuviint ce are o aroma anticd. ; el lamureste ctivintele acestea prin impunerea de la sine a limbii latine locuitorilor barbari, ce i se par a fi fost Sciti. Mai departe, observatii, färä pret pentru noi, asupra felului de linhrdcaminte i locuintd a teranului romiln. Chisindul e tinta cea d'intaiu a. calatorki. Han armenesc (iardsi), cu obicciuri rusesli: familia gazdei se indeletniceste cii lacere de povic114 (magitin.. Oras
enorm ca intindere, pentru numai 40.000 de Rusi Mari, Rusi Mici. TaLari vorbd sa lie! , Moldoveni, Turd. (Cu aceste cloud neamuri trebuia sd ,sc.s înceaArmeni- (100 de familii,, hangii pà bdrbieri), Bulgari (putini, de prin. s-atele din ,jos; Kohl numdrd 800 de familii, negustori de vile, ca mii de caNeniti 200 pete de cireadd i,. neaparat, de luterani, cu bisericd), Franeesi (la scolile lrei de toale), Greci, Poloni, Sârbi (niciunul) i inca
vre-o cateva neamuri mai putin numeroase ce-ar putea sd fie oare?)." Kohl gaseste cu cale sa spine cd nu mai sdnt Turci, dar noi stim cd in acest vechiu sat si tillrgusor moldovenesc Turci n'au fo..t Mehl(Laid. Pe Evrei Ii socoteste la 13.000 de oameni (de atunci numdrul lor s'a incincit), mai multi deed'. in Odesa; ei fac toate afacerile cu produse. Au o sinagogii sapte co1i. Mesterii de clddiri silnt Muscali, car-
pacii, Rusn.ci negus..orn, de ce este si nu e,te, Evrei; iganii isi exercita mestesugurile mdatinate. Cinovniei rusi i boieri mohloveni sau greco-franco-moldovini dupd limbile in care vorbesc: un Bals, cel mai bogat proprietar basaraban, un Sturza, o Catinca
Chica, pe care Kohl o socoale a fi writ Doninuliti
178
mun'ean de atunci, Alexandru-VorIA. Ei primesc ga-
zete din Iasi, pe -care le cetesc slobod, ca uncle ce n'aveau nicio nuanta de politica In ele, si despretuiese Chisinitul pen'ru Iasul stramosilor i pentru notia minune moderng. a Odesei. Multi mahalagii de neamul nostru, In casute Cu cerdac2 de lemn i feresti impies-
trite. In mijloc, o strada mare, ruseasc5, facuta iute cu de-a sila; casele vechi s'au dariimat din porunca politien?asca, cu'lermin statornicit scris pe ziduri, dar putand fi zabovit grin bacsisuri pot ivile. Pr:n imprjurimi negot delemne: exp r: de 8 300.000 vede de vin. Proces Intre sotx)rtil si exarhul basarabean si Pa!riarhia de Ierusalim, pentru mosii ce aduc un venit anual de 15.003 de galbeni, bine'sau rau inteles procesul acesta. Alta nimic. UrnieazA o schita istorica asupra Romanitor. Impar-
Ikea pg.mAntului lor i se pare un lucru foarte hazliu. El scrie spiritual: Ce e mai rail, este ca durerile bietei ten ca prilejul unr4 vivisectii ca aceasta vor mai tinca Inca mult timp, operatia nu e stilrsita
cu totul". El vede limpid cand Basarabia, care e deocamdara' °blast, tinut de margene, va ajunge o gubernie ca bate celelalte, Moldova si Tara-Bomaneasca avAnd rostul de oblast. TillaI Domnilor nofti Il sunri caraghios; afla cu bucurie ca S!urza p^ a tunci domniit In Moldova Mihai Sturza vine de la slurz, nume de pasrtre.
Mai inleresante si mai adevara'e slut. lucrurile pe care le spune Kohl cu privire la sentimentele Moldovenilor Nä de stapirairea cea nourt ruseasca. El con-
slata de -mirare de multd simpatic pentru cfirmuirea turceasca". I s'ar fi spits cä atunci ptatia numai cel bogat, pe cand sarac-ii nu dadeau chiar nimic. Actima Insa trebuie ca toti sä plateas« mai mutt, iar cu deosebire cei saraci". Când tim care era re-
179
gi.nui darilor de odinioard, cu atatea scutiri pentru cu apasarea obsteased a birului, boieri si clerici vom zice însä cä scriitorul n'a nemerit-o bine. Alai multà dreptate are bdtranul din Celatea-Alba", care i-ar fi spus: E, domnule, boierimea s'a facut mai mare". Veniserd, de fapt, o multimc de proprietari noi de peste Nistru, i acestia nu eunosteau altfel de legaturi ci eranii decal acelea dintre stapanii de suflete i erbii Rusiei. Un alt motiv de nemultamire era pretuirea in 'numb.' reald a eelor doudsprezece zile de lueru pe an, de care Domnii Aloldovei din veacul al XVIII-lea le hotaraserd pentru teranul ce traia
pe pa.man' boieresc. Ca §i la noi, dar In masura mai mare decal aici, pretuirea in lucru gata a zilei de munch' era foarte Impovaratoare pentru loeuitorul satean. lute() zi de pilda, un teran, muncind cal trebuie, poate sa secere 50-60 de snopi. Dar In Truffle pdrti i se socotesc pe zi 120 pana la 200." Plata pdsu-
nilor era prea mare: 12 copeici pentru o capra si o oaie si 60 de copeici pentru un cal sau un bou, pe an". Apoi caratul se cerca une ori teranilor 'Ana la Odcsa, unde sc Incarcau prolusele campiilor basarabene pen!ru terile Apusului. In sfarsit, teranul moldovean nu putea sà vada eu placere strdinli, ori cä erau oarneni harnici, strang'.1tori i einstiti, ori cä faccau parte din tagma vagabonzFor, carora li se deschisesc intrarea In Basarabia, is-
pitindu-i cu tot felul de privilegii. Ei se simtiau Incunjurati, concurati §i amenin.tati.
Disertatic asupra porumbului i mamaligei, apoi o schitd a Orheiului. In felul cum sant cladite din lemn prilvaliile, In felul cum se face lucrul, In vanzarca de ciubuce, de tabac rasdritean, In ciudatenia carnatilor, se vede o Inraurire ,,orientala, tureo-tatareased". Ea poale sd nu fie Insd nici a§a de puternicil,
180
nici asa de caracieristicd precum crede drumettil nostru.
La Orlieiu, zugrAvirea unei certe intre Rusi la Copdeeni, ardLarea imprejurdrilor in care s'a dat bacsis unui Ci401711J1C. In casa de postá din ultimul loc... se pretuiesc covoarele moldovenesti, .,facide chiar cu inai multà sarguinjd decat cele malo-ruse", Dupd ce se minuneazá fdrd ctivan.t, de intinsa intrebuintare a impletituri/or de nuiele la poporul nostru? Kohl, se duce la statia ,,Soratena" Soroceni ,uncle a peirecut foawte bine. Cdpitanul de posta era un Ilus cbior; nevasta lui vedea Cu amandoi ocliii si era Mol-
doveancd. Calatorul arata, in descricrea ei, ca era un etnograf foarte curtenitor. Et isi ruga gazda sd-i cante i ceva cantece moldovenesti, cii ,,frunzil verde liliac" si frunzd verde de matasa', pe care le da
dupä tdlmacirea ruseasca a bunului so t cu jumatatede vedere.
Baltile, unde cdlatorul e oprit mai mult timp de o.
stricAciune la trdsurd, au hangiul lor armean, cu patru-cinci cdsute purtdnd prispe si, pe langii ele, o odaie de biliard, cu samovar si calca neagrdi portrete i tablouri patriotice rusesti, privitoare la razboiul, mântuit In 1829, Cu Turcii. Visita la scoald: dascd1 rus, ,,in uniforma' de gald, cu fruinos guler cuma cu fir, Cu medalia de serviciu i decorajii, Cu
sabia la coapsd ca un cavaler i pdlarie ca trese". Multe plecrtciuni si rdspunsuri cu mana la palarie. Baljocurd pentru micii Moldoveni cu cari se incepe de
la inceput ruseste i cari nu pot spmic limpecle ancle sunete. Vre-o. cinzeci de copii in odai curate, cii hdrti i biblioteci scolare; intrebAri despre Semiramida i cei dinteun timp cut &Lusa, despre aritmetia. i geografie. Mai e incd o scoald ca aceasta, apoi uni lancasteriand si o scoald superioard.
181
Tá'rgul numArd. 9.000 de locuitori
i'are un vestit
billciu de vite. Se strâng 8-12.000, ba chiar 20.000 de capete de vanzare. Multe vile se cumpd,rd de Atistrieci, exportul basarabean In Austria fiind de 50.000
41e capete. Un timp, iarmarocul fusese tulburat de vestitul hot. Tobultoc, un Moldovean, care fusese prins,
41upd multe isprdvi, de un boier care Intrebuintii viclenia. Dintre cei- 1.500 de locuitori din anul 1838, -se swot 4.000 Moldoveni i Evrei, cam tot atatia din fiecare neam. Negustorii eran de treapta a dotta si a lreia. In Milli trdiau 26 de boierinasi si 13 boieri, nobili deplini. Tilrgul era infiintat pe mosia boierului Ca:argiu, cdruia proprietarii de case-i pllitiau bezmen. APA visild la spiterul n2antt, asezat de optsprezece
ini acolo. Pc atunci Basarabia avea numai doma .s pi
t erii.
Consideratii slabe asupra boierilor, rrtzesilor si ma-
zililor. Latiet 'a bogatiei. neauzile", a pilmantului basarabean. De la. BAlti in sus, se simle apropierea Bueovinei. Uncle monede rusesti scad la pret. Apar Rulenii ve-
miti din Austria. Card ea sare merg la Neniti". E mai multd ingrijire i viatii in toate. La Lipcani, e asezald una din carantine, celelalte hind la Sculeni, Leova, Reni i Ismail; Ostasi moldo(loveni in uniforme rusesli pe malul drept, care se tine de Moldova. Cfircitnne evreiesli caracteristice. Un Evreu butrân, nascut In Hotin, unde merge ca-
iiitorul, zugraveste viata turceasca de odinioard, in cetate i lâng dilnsa. Erau 30.020 de locuitori, pc etind acurn. prin anii 1830, trdieste In Hotirt numai a asea parte, cel mutt. El spintea cä Turcii eran oarmni buni, cari *stAleau linititi in cetate, ldsau pe fie-
care In voia lui si nu cdulatt si schimbe lucrurile eu de-a sila. Pasa i cei inai mari beau maid apd,
182
pc care-o aduceau tot de la Prut (!), ca una cc era mai bund decat cea din Nistru. Si lui îi plitcea Hotin cand era copil, pentru cd negustorii aducetut necontenit multime de fructe frumoase si de dulce¡lid din Constantinopol, si pe atilt-lei puteai curnpiira
de cloud parale mai multe zarzare si pere zdhdrite decat acuma cu o rublá." ComparaUa intre Prut i Nistru e foarte dreapia frumoa-d, dar nu priveste aici, precum nici descrierea vizitiilor de postd, cari duc pe malul Pruittlid, spre Bucovina, pe drumet. Un Grec din Constantinopol, ba!riln, limbut, umil, fost ciocoiu al Caniacuzinilor, se roagà a fi primit in coada trasurii, de. unde spune povesti. De cate ori apare inainte un. boier, Grecoteiul sdrutä dreapta evglienistului, (turä
ce si-a pus mana la frunte si la piept. Cirezi, herghelii, treieratul granelor, In arii eranesti, o Lisericutd moldoveneascd veche la Nigrine'r. Apoi Notia Sulita, cu granita a trei ImpArdtii. Pala si din Liov ar fi venind lume ea sd vadd acest locusor insemnat prin intalnirea unor lumi asa de deosebite, here care mijloceste Cu cea mai mare usurintii. fiind acasd si la dreapta i la stanga, i in sus si in jos. Evreul neamt, care vorbeste ruseste, leseste ;;i mddoveneste.
Dar ialdc avem, pe langd acesti Rusi, dar cu treizeci de ani In urna, In legAturd cu conflictul rusoturc care ne-a costat Basarabia, note despre TaraRomâneascd i Bucuresti ale unui beiu mameluc, cd-
ldtor bucuros de lucruri noug., care a strabritut Orientul.
In vol. III din Viaggi di Ahi-bey el-Abbassi Africa ed in Asia dall'anno 1803 a tutto il 1807, tradotti dal dottore Stefano Ticozzi (IV, Milano 1817) se descrie intdiu Fanarul, se vorbeste *de casa lui Mi-
183
hai Sutu, numit atunci Domn montean, care nu se deosebia de ce!elalte, modeste si, de n'...voie, In co!ori discrete 1
La 7 Decembre 1807 ni se spune cä All-beiu a plecat spre Bucuresti, cu un Talar. Se dd numai un resumat al itinerariului, dar el cuprinde si tiri interesante. All trece la Rusciuc i gdseste la Giurgiu un mic castel apdrat de o vastd fortdreatd, atunci ocupatd de un corp de trupe". Dupd zece oare cercetasi rusi II due la armata imperiald, ulule primirea fu foarte bond. Un general îi dd voie sd Intre In, Bucuresti, noaptea; aici grija i-o poartd consulul Bahmetiev, altfel necunoscut, si bine cunoscutul Chirico, consul general. Cu acest prilej se laudd Inc6 un general rus, dar si Mitropolitul Dosoftei, cei doi Caimacami ai ipi Constantin-Vodd
Ipsilanti si ceilalti
boieri ai Terii-Romarresti", doisprezece fiind In SFat langd Caimacami. Se dau caleva cifre: un milion jumdlate de locuitori, patru rnilioane de piru,tri veniturile. Nu ponte fi indiferent sà vedem curo un Egiptean poate sd judece I3ucurestii: Bucurestii e un oras mare cu o infd'karo, rurald (campestre) oaste gratioasd: strdzile-i sant largi, drepte i podite Cu lemn; casete joase cu porti mari pentru Intrarea trdsurilor. care trag la scdri. Se crede ch' are 60-70.000 de locuilori. Sant treizoci i trei de biserici i paraelise gre-
i Mitropolia, pe o Indltime, e mica, dar fromoasd. Eran acolo, pe langd Mitropo'it, cativa cesti,
preoyi 1" Nell'attraversarlo, osservai alcure case d'un buon aspetto, n a seuza luseso esterno. Qaella del principe Suzzn, nomivato altota ospodaro di Valachia, non distinguesi dalle altre. E vielato ai Greci II dipingere esteriormente le loro case con vivac' colori, ch.)vendo farlo con colori cup', lo che da loro una cotal aria di tristezza e di monotonia che displace ; p. 159. Pp. 203-6.
C616torii francesi din epoca Regulamentului Organic Girardin, profesor de literatura francesa.
la Paris. cel d'intaiu dintre calittorii francesi din ayeastit nona epoea laslnd la o parte deocaindata PC Bellanger, din acelasi an, a carui descriere a fost refd-usa, complectata i prefacuta pe alocuri intra In principa!ul muntean prin pärlile Banatului. Vede bdile de la Mehadia, romantica vale a Cernei, care-i pare asemenea Cu imprejurimile Chartreusei din Grenoble, petrcce o noapte in aceste locuri de o linistita maretie, si i se pare a regasi .,ceva dintr'o noapte la Neapole, cerceleaza ruinele podului lui Traian, pentru ca apoi un surught, asemenea la tip si imbrdcaminte cu Dacii de pe Columna lui Traian, duca pe la Severin in al caria nume recunoa.ste cultul panonian al Sfântului cu acest nume, de pe vremea invasiei Bugilor, in secolul al IV-lea, la Bucuresti. Airi, ca si, mai titrziu, in Iai, constatd si el podurile de lemn pe lingd Inceputul de pavaj, trdsurile boieresti care se scuturd pe &miele fiecare membru al aristocratiei tinitnd s aibä cate datia-trei, casele mici lângd cele cfileva de infdtisare mai notia, imbulzeala slugilor in locuintile bogatilot.
185
Dorinta cAldtortilui frances era instt de a cunoaste bogAtiile terii si folosul pe care Apusenii 1-ar putea trage din ele. Pentru aceia se indreaptd, cu escortd de dorobanl,i, peste sesul muntean, in care ce n'ar face cultivatorii francesi din Beauce i Brie!, spre Brdila, port franc, uncle era ispravnic un SlalineanuXici se infiripase, pe ruinele cerátii turcesti, un oras de 6.000 oameni, ale cdrui case, pe locuri de trei categorii,
nu crau deck in mica parte isprdvite (intr'un an se fac abia optspreaece), dar care cuprindea un cheiu, o carantind, o magazie de lemn si se lucra la una de piatrd pentru grdu. La Galati, orasul vechiu turcesc, BAddlanul, Cu ulitile mici i sirdmbe, cu podurile stricate, cu noroiu i praf, ca casele 6.2 lemn i hanurile rele, displace: e un trirg Meta ca un bivuac"; dar pe deal Incepe noua asezare, pc care ovedem astd2i i cdreia i se prezice concurenta cu Odesa si o desvoltare ca la Havre, In timpul can(',
Ponte cu un canal de la Rotterdam aici, la Galati, dacd nu cu scurtarea drumului la Marea Neagrd, prin canalul Cer.navoda-Constanta, Principatele vor fi, in
.calea spre Orient, niste popasuri
(ctuberges)
ale
-civilisatiei"1. Moldova, care se reface si ea in aceasta commie icen general i", ar puiea trime.e i bol, al cdror numdr, de i s'au luat de Rusi in ultima ocupa(je si pAnd la 36.000, e In crestere In ce priveste pe locuitori, neexistand, se pare, Domn, cAldtorul a visitat numai, cu Ahmed-Pasa, am1 a a or :urcesc la Pct roburg, pe fostul o Grig,ore Ghica, care serveste Cu pipa intdiu pe demnitarul strdin 3. A frecvonlat, de altfel, i alte cercuri. I s'a
¡Aral cd e multd stricdcitine in boierimea 1 Pp. 211, 237 §i urm. 2 P. 267.
j P. 267.
186
care a luat cAte ceva rdu de la fiecare din strdinii cu earl a intrat In atingere: divortul de la Poloni, desfraul de la Rusi, pizmuirea i vanitatea de la Fanarioti i lenea de la Turci. Si femeile, superioare bArbatilor, pierd vremea cu visite si cetirea fIrd simt critic a romanelork De la Turci e si luxul acestor oameni, cheltuitori i insolvabili 2. De la un limp insd arendäsia se imputineazd si renta pdmiintului creste s. Saint-Marc Girardin recunoaste la acest neam caracterul latin: dacä se consu1t6 numai orig,inile, Muntenia si Moldova sAnt o parte din marea familie a Europei latine". De aceia i rdpedea adoptare a occidentalismului in forma francesd: Iasul i Bucitrestii, spune el, skit douä mari orase in care limba francesd e vorbita ca la Bruxelles si indrdznesc sà
spun: mai bine deciit la Bruxelles". In conversatii cel mai mic cuvânt, si a zice aproape nici cel mai mic sunet nu aratd pe strdin5". E imposibil, in adevdr, sä aibd cineva mai mull exteriorul (les dehors) §i formele societAtii noastre francese si avea chiar principiile i spiritul." Invdtdmrintul munlean e basat pe limba francesa, Moldova are un teatru frances Femeile cetesc literatura francesd, si Inchipuie cà viata trebuie sd se intrebuinteze a vorbi dragoste, pentru cA asa e viata romanelor". Dar nu-i scapd cd. e o modd si un lux. Dacd societatea munteand i moldoveneascd ar fi de o sutd de ani o societate egald i stabilitd. (de plain pied), ca societatea noastrd francesd, vd asigur cd nimeni n'ar Pp. 287-8. P. 292. 3 Ibid. 1
2
4 P. 230 6 Pp. 281-2.
187
vorbi frantuze§te; nimeni ne mai avand nici Cu ceface Intaiele cheltuieli ale acestui fel de educatiql." Preocupatia de cApetenie a calatorului e insA a cunoaste ideile politice ale boierilor, cu cari a convorbit adesea. I-a vazut indignati de suferintile indurate din. panca Rusilor in ultimul razboiu, cand i boierii ar fi fost InhAmati la carele de tranSport i, cu toata birea pe care numai cei de la Bucuresti o au pentru Chiselev, eu toatA multAmirea pentru plecarea trupelor imparatesti din Silistra, uncle pareau a se fi asezat statornic, facand mori i ridicand o bisericA,
ei sant tematori de sentimentele cuceritoare ale armatei. De altfel i s'a spus eA generalul 'guvernator vi-
sase, ea si Potemchin In zilele Ecaterinei a II-a, pe care si-1 amintiau cei batrani, cu nepoata, Branicka, pe genunchi, In fata lumii, de un Stat al Daciei pentru dansul. Se vorbise", spune el, despre ideia de a face un Mare-Ducat al Daciei, i generalul, se zicer se magulise ea Rusia, fArA 1ncloiala dupa modelul Franciei imperiale, ar crede cA momentul a venit pentru dansa de a inainta ea regi i printi suverani pegeneralii sAi9." De mult Inca, de la 1822, boierimea îi arAtase adevAratele dorinti. CAlAtorul stie ce au raspuns Muntenii de la Brasov lui Nesselrode, cerand restituirea malului dunArean, dreptul de-a alege un Domn pe viata i crearea unei Adunar cu dreptul de a vota impositele. ImpAratul Alexandru, primind
'teste dorinti la Verona, le-ar fi aprobat. Cetitori decArli francese, acesa boieri .,au multA intelegere poIbid.
2 On avail parle de fa:re un Grand-Duché de Dacie, et legéréral dit-on, s'é:a:f f até que la Iluss'e, ù l'instar, sans doute, de la France impér:a'e, croirait l'instant vena pour elle de fain p. sser ro:s et princes souverains se8 généraux:_ p. 263.
188
1itic
cunosc biné Europa si interewle care
i
o
I mpAr tese".
Speranta-cea mare e Insg.In acea fortit interioarg, acel principiu de viatg care e In tarr Prin ea se va ajunge la Unire, Moldova dand aristocratia; -Tara-Romaneascg o clasg. 2 Se doreste aceastg. Unire, supt un print strgin ereditar care n'ar mai purla rgzboiu vesnic Cu Adunarea i Adunarea cu el. Ereditatea nu se poate stabili 1nTrincipate decat In folosul unui print strain. De aceia e dorinfa generail in Muntenia si In Moldova de-a avea un 'print
strgin.. Once print ni-ar da Europa, "nil zitea boier', numai sä nu fie Turc, niel Grec, nici Evreu, 11 vom primi cu entusiasm. La aceastg dorintg se adaugg
altà dorintg: unirea celor doug Principale. Astfel unite supt un print sftriin i ereditar i formand un Slat a cgrui Intindere ar fi cat a regatului Bavariei gau Piemontului, Principatele ar forma un corp politic capabil de a trgi si de a dura; ele ar Incepe sit eantgreascä In balanta politicd a Europei." Chiselev primi ideia la discutia Regulamentului, dar, clind s'a 3 Si les deux Principautés étuient réunies, il y aurait plus d'élemenls du tiers état en Valachie et d'aristocratie
en Mol(lavie p. 296).
2 L'hérédité ne peut s'élabl:r dans les Principautés qu'au profit «un prince étranger: Aussi est-ce un voeu général en N'alachie et en Moldtrvie d'aVoir un prince &ranger...
Quelque prince que nous donne l'Europe, me disait un bola-, ponrvu que ce ne soit ni un Taro, ni un Grec, ni un Juif, 'ions Faccepterions avec enthousiasme. A ce voeu se joint un autre voeu: c'est la réunion des deux Principantés
Ainsi réunies sous ma prince &ranger et héréditaire, et formant Un P.:tat dont l'étendue sera:t égale au royatime bavarois ou du Eémont, les Principaut6s formeraient un corps poill'que capl b'e de vivre et de durer: elles commonceraient peser dans la balance politique de l'Europe, pp. u
301-2.
189
cerut ca Domnul s5.,nu fie din Turcia Austria ori Rusia, de §i se admitea candidatura ducelui de Oklenburg, ruda Tarului, total se inlAtur4.
tdouard Thouvenel, care era s fie Juai lArziu ambasadorul lui Napoleon al III-lea la Constantinopol, cu insgrcinarea expresd de a duce. la capitt, contr,a, Angliei, Austriei i, fireste, Turciei, chcstia Unirii, strA/Atuse aproape odatitcu Saint-Marc Girardin principatul muntean1. Vine din Ungaria, uncle a vAzut Ja. Roan o sa-
rdeie hidoasr, §i înträ in Muntenia pe la Orsova, uncle, in lazaret, aria pe fratele lui Alexandru-Vodit Ghica, Banul Mihai. Drumul 11 face pe apI in lui Constantin Ghica, fiul lui Grigore-Vod5, si a lui Blarenberg, inrudit cu Ghiculestii. La VAreio. rova pilotul roman al bilrcii pe care .s'a suit ..infali-
sea5 un limpede tip. roman. La Cerneli, uncle se coboar5 cAliiiorul, e primit In casa lui Glogoveauit: orAselul fusese prAdat la 1828 i cliidiri noua se ridi-
caserà pe all loc. I s'a vorbit de Tudor, un Mazzaniello, care ar fi fost ucis intr'o. coliba, aihìid u-se la el 5.000 de galbeni in aur i pietre sclunpe1 Undevá lâng5. apa Severinului c515.torul observ5.
podului lui Traian. Mai departe In cale, Cu surugiul, care-i vorbeste in
limba lui, inleleasg. pentru Frances, Thouvenel inseamnii portul femeilor, hora, Tiganii ursari. La Craiova InVálneste pe maiorul FAlcoianu; orasul it intereseazA, cu bazarul lui oriental. cuprinzand muliii
marfä german5.,cu multele circiume o cincime din prAvAlii si cele câteva case mari; podurile de ste1 La Ilongrie et la Va'ach.:e, souvenirs de voyage et notes histor:gues, Paris, frill &II
190
jar n'au fost inc§. Inlocuite cu un alt pavaj; scoara centralA, a lui loan Maiorescu, are patru clase 1. LAngii Olt trAsura serveste de han drumetului; in apropiere i pgnl la tinta cAlAtoriei, bieti terani,
,,fiintc degradate de miscrie". La Bucuresti chiar, Ong trece la consulul de Chateaugiron, In lipsa otc3ului, Thouvenel trebui sl se duel, la un Grec care olet% lftngA cafeneaua lui douä odli de oaspeti.
Dar Indatg. Inczpe Inantarea: Un Frances e serbAtorit la Bucuresti ca un prieten, ca un compatriot, adesea, In adevAr, uncle se vorbeste de noi, de litera-
tura noastrA, de Paris... te Intrebi dacA de fapt Munlenia e despArtitI de dânsul prin atâtea ten i in care moravurile i ideile francese exercita mai putin5. influen'A 2." La teatru, unde Paolo Cervati si Madame Wis cAntà cavatine, se joac-1 in limba frances4 Le mariage de raison. Partea occidentald din societatea munteana ajunge a fi bine cunoscutl. strainului. 0 vede la teatru, unde un public, civil si militar, strAluceste prin lux. Dom-
nul, in frac, asistA in loja lui Imbrkata In rosu la .spectacolul care tine p.§nI la oarele unsprezece. In zilele urmAtoare, Thouvenel vede trecând pe strAzile rele, intre casele Hill o potrivire armonioasii, echipagiile aceleiasi aristocratii i noile droste de modl ruseascA. Acesti oameni stint accesibili s't la ce are mai Snail civilisalia din Apus; Florescu, directorul inchisorilor, ceteste pe Tocqueville, autorul Democra1 Pp. 170-1.
2 Un Francais est fêté à Bucarest comme un ami, coinme un compatriote, et souvent, en effet, dans un salon où
Von parle de nous, de notre littérature, de Paris, on se demande si vraiement la Valachie en est séparée par taut 41e pays ott les naoeurs et les idées francnises exciteut tnoius d'influence (pp. 173-4).
191
tiei in America 1" Mihai Ghica e un cunoscator al 1recutului si are o colectie arheologica. Invatamfintul
e In progres: Petrachi Poienaru, om umblat prin Frana. si Anglia, Cu privire la industria carora a lalasat un foarte interesant i destul de Inlins memoTul 2, conduce gimnasiul Sí. Saya, cu cinci sute de clevi; sfint si clase complementare un Inceput pentru aIgebra, geometrie supede Universitate rioara, trigs,nometrie i drept; treizeci de studenti au lost trimesi la Paris- 3. Boierii ajuta: ei intemeiaza ligi pentru instructie i fac scoli la mosiile lor,
Campineanu aducand pentru acest scop chiar un Frances Thouvenel cuno4e si, din noua literatura, de o alta inspiratie, pe Vaciirescu, pe Eliad, pe Vacarescu i pe Kogalniceanu".
Moravari bldnde se desfac din aceasta cultura aleasa a claselor de sus. In adunare discutiile se fac fara pasiune i Cu datoritul respect fata de adversar Calatorul s'a interesat si de idelle politice ale gazcluitorilor sdi. I s'a spus ca. independenta e visul lor,
sau, daca voieste cineva mai bine, himera lor7". Se pi:111g cd de la organisarea navigatiei pe Minare calatorii cari binevoiesc primbla opt zile lipsa
de ocupatie la Bucuresti platesc, cu exceptii rare, ospitalitatea pe care o primesc prin glume, asupra feP. 176 si urm. 2 Analele Academiei Romine, seetia Merara, XXVIII, p. :250 si urrn. 3 Pp. 221-5. 4 Pp. 221, 225. fi
P. 225 nota.
6 Pp. 212-3. 7 L'indépendance est n Are rève, otr, s: vous amid mieux,
stotre chimère (p. 182).
192
meilor noastre, a modelor noastre si a inccrcilrilor noastre e refornal." Thouvenel a cAlAtorit si la Braila si pana la Galati In portul muntean a ggsit un han cu plosnite, dar 1-a rdsplatit huna primire h lui Slatincanu, organisatorul orasului. Acesta i-a al-Ata" cum populatia a
crescut de la trei sute de locuitori la 8.000, cum e compusä numai din creslini, Turcii neavand voie sl se aseze; la 1831 vcnise grAct pentru (load vase, acum, In 1837, pentru trei sute;.4.-k ustrieci, Englesi s'au stabilil acolo, ca i Napoletani i Grcci. Franta are tusa
o parte foarte micd in acest nou comert oriental: din 700 de case la 1832 una, lar in. 1833 sase 2 CAldtorul e de parere cä s'ar putea aclálugi un vice-consul pe lang5. ai Angliei, Rusiei, Austriei, Greciei Piemontului In Galati, Inca flirá cheiuri i ca un inceput de oras nou pe deal, sant i Genovesi i Ionicni, pe Muga Greci._NumArul vaselor Intrate in port era la 1832 de patru sute. De aici cAldtoria urmeazà, in továrAsia cutArii princese fanariote, nepoatál de Domn, o semi-Otientará
exageratl la Constantinopol, pe la Real i Tulcea, ca negotul de peste si lemne.
Meya cifre statistice: la 1828 erau in principalul muntean 800.000 de locuitori. mire ei i Tigani, cari se vAnd cu 100 de franci plugarul, 50 fierarul, 500 familia. Exportul se cifra la 32.640.291 piastri pentru. 1 Les voyageurs qui, depuis rorganisation des hateaux du Danube, d9ignent promener huit jours leur désoeuvre-
ment à Bucarest. payent, à peu d'exceptions prs, qu'ils recoivent par des plaisauteries sur nos 'emules, nos modes et nos teutatives de réforme; p. 183. 2 P. 262.
193 1832,
la 41.384.318 pentru 1836; iar importul la
27.273.000 §i 32.001.275. pentru acela§i ani
Vice-consulul engles, Charles Cunningham2, a ,dat
Jui Thouvenel uncle §tiri comerciale pe tare el le Intrege§te, pentru a servi negustorii francesi din Sud.
BrAita exportA gyâu de munle §i grdu de dimp, aproape de vatoarea celui rusesc (100 de oca 90 lei), orzy trimes §i Ong. la Trieste, fasole pentru Constananopor, Livorno §i. Genova, grAunte de irk dih care la 1838 s'au tames doilA milioane de chilograrne, piel de vite, care se trimet la Constantinopol §i In Grecia, piei de animate mici In Ardeal §i Austria, cervi§ §i sau,_ slaniná, par de pore pentra Rusia, miere (400.000 kgr. whin]. Trieste), neva cAnepd i pota§ (pentru Conslantinopol) §i Mai des lâna, tigaie, stogo§a, turcanA, cea d'intdiu de la oile din judet chiar (pretul: suta de ocd, 40-80 de lei), §i lemne din Moldova,
pentru Turci. Din sarea munteana, zece milioane de oca anerg In Tnrcia, doul aiurea, patru In tarA (25 de lei suta de oca; pe loc, 10). Se import A de. Lipscani postav, store de bumbac, pAnzeturi, mAtAsuri; un vas engles a Inceput bine concurenta la Galati In 1838. FierAriile stiriene,
proaste, and clever, Se aduce §i vin din Persia (§i. din Samos, Tenedos). 300 de vase say& vin acum apual pe DunAre 3.
Tot in acea.sta vreme a Dornniei lui Alexandru Ghica, ,,M. de 1,***, ancien agent diplomatique", publicA la Paris (Lejay editor), In 1835, un Coup d'oeil
sur l'étal actuel de la Valachie et la conduite de la Russie relativement A cette province". 1 Pp. 245, 254; 257. 2 Bro§ura lui, mentionat'a,, n'atn putta-o gäsi. 3
P. 357 §i urm.
194
E un act de acu.satie contra purtArii Rusiei diploma-
.tice §i militare in Principate, Incepand cu arAtarea situatiei lor dupl tratatele cu Turcii. In 1829 comandantli militari ru§i schimba cantonamentele pentru a ca5-tiga, i vand ratiunile soldatilor. Unei Vistierii ca acea munteanA, cu un venit de abia §apte milioane,
comisia de sAnAtate-i cere pe lun. 100.000 de lei; 10 000 de bolnavi sant a§ezati In spitalele li se plAtesc i retetele. Birul, iertat, prin conventia
de la Acherman, pe doi ani de zile, e -cerut intreg dupä cinci luni de ocupatie. Mitropolitul Grigorie e aruncat In exil. PgnA i sá.lbatecul Joltuhin, silit apoi de. §eful sau Diebitsch a demisiona, declarA
boierii au fost prea zelo§i In executarea ordinelor ImpArAte§ti. Se furA, porumbul adus din Ardeal de o societate filantropicl. Teranii, desperati, femeile, cArora li se impun intolerabile cvartire, se sinucid. Domnul pus de Ru§i, Alexandru Ghica, i-ar servi numai pe dan§ii: din cinzeci de ofiteri ai §tabului" sAu abia doi sant Romani, Spiritul na0onal e persecutat Cu abia patru milioane de locuitori, Principa-
tele sant In mare parte pustii; o wsime din TaraRomaneascA se aflA Ii aceastA situatie.
i totu§i pro-
tectia Puterilor ar face ceva din aceste regiuni, ale porturi, Galati §1 BrAila, ar putea intrece Odesa *
J.-M. Lejeune avea de gand sA serie # o Istorie a Moldovei, din care numai o introducere a fost publicatA In Re. vue din Nord din 1837 (no. 9). Directo-
rul revistei in§tiinteazA cä autorul, care a fost secTetarul intim al ultimului Hospodar" (adecA Mihai Autorul crede cà Ru§ii au ajutat iniFarea lui Tudor (P. 5) vorbeqte de Mirtza Woda" (p. 7).
195
Sulu, nu chiar ultimul), propunandu-si A. publice in aceasta- culegere mal multe extrase dintr'o istorie a Mo1rkvei la care lucreaa'Insemnare.a mmuscrisa
pe margine spune: , si la care a renuntat", a el.& zut ca trebuie sd le faca a fi precedate de aceastd nolita".
Fostul secretar vorbeste, In cateva rânduri de istorie, despre Dragos si urma.sii lui, despre apararea crestinittatii, despre cdlcarea drepturilor mollovenesti de catre Sultani, despre pierderile de teritoriu. Descrie tara ca unul care a cunoscut-o bine. Ca proba acest pasagiu despre Valul lui Traían: aceasta IngraMadire de pietre enorme, asezate de la Bac (Bikul) la Dundre, cu atata ordine si simetrie, Inca ar putea cineva sa le creadd facute de mana de om, dar carora nu li se stie nici obiectul, nici constructorii,
ceia ce face ca locuitorii sa spuie a e opera
cluhurile rele (des malins esprits)" .*tie cA pe Ceah-
nu anume stanci samana cu o ciobanita si (Ionà oi"; a fost si el prins de farmecul naturii noastre cand -)masivele de teiu Inflorit amesteca mireasma lor cu
aceia a ierburilor aromatice care cresc de pretutindeni". Enumera bogdtiile acestui. pamant, locuit de 3-4.000.000 de oameni (50.000 de catolici) iesiti din colonii romani si din diferite populatii slave". Se trimet la Constantinopoi, anual, 200.000 de vite; se exporta In acelasi termin 50.000 de oa de ceara, 150.000 de piel de iepure, etc. H. Poldt a dat Academiei de Stiinti din Paris ceara verde" din Moldova. Lemnul e bun si de poduri In tara si de catarge pentru Turci. Vinurile de Cotnari, Odobesti, Focsani, si Hui sant ca acelea de la Frontignan. Morava' Re sant, parte orientale, prin Turci, parte occidentale, prin Rusi. De la 1829 doar *Iva boieri daca mai in la moda turceasca. S'a Inceput,
196
de Cleobul, Infiintarea scolilor lancasteriene, s'a fdcut un cabinet de stiinti naturale. Scarlat-Vodd Callimachi a dat terii un nou cod de legi. Supt.- raportut politic,
Moldova are acum o Camerd deliberativd. Dar, de §i nu lipsesc oamenii de merit, ,nu sant totusi, la dreptul vorbind, printre ei nici artiti, nici oameni de litere", mácar de la Dimitrie Cantemir Inco.ace.
Un fost ministru de marind frances pe VreMelt expeditiei din Moreia, .dar pe urmd, prin vicisitudinile interne ale terii sale, un simplu exilat" cantand departe liniste i mangaiere, baronul de lIausez, ajunge a se ocupa de Romanii din Arcleal, In curiul caTáloriei sale prin Elvetia, Sarin, Ungaria si Transilvania" (Alpes et Danube, voyage el Suis3e, Styrie, llongrie, el Transylvanie, Paris, 1837, 2 volume).
Pe ai nostri îi vede el Intdiu prin infurmatia (lath de dusmanii lor. Venind prin Banal pd.nd la Orsoya i Adacalè, iar de acolo pe la Poarta-de-fier in Ardeal pAnd la Brasov, el se grdbeste a spline In n9tele pe care aratd sd le fi reprodus fdrd a le armonisa cd Romanii, Valahii", sant oameni mici de staturd, zdraveni, de o ,,fisionomie durd si in perfectd armonie cu caracterul a citrui expresie este, lenesi i, ea niste consecinti invitabile, o miserie
o murdárie escesive", pentru bArbati. Munca, de once naturd ar fi, cade asupra femeilor, aproape tot asa de urale, asa de murdare ca Sotii lor", care, totusi, sdrmanele, arà, tese, duc copii In carca, pe când ,,bárbatii Ii tree viata culcati In vre-un unghiu de zid, sau la piciorul unui copac, asteptânct acolo sä li se aducd hrana. Cel mult dacht se ostenese
a Inlocui tabacul care arde In enormele lor luiele", ceia ce Inseamnd o evidentd confusie Cu niscaiva
197
Tigani tologiti la umbrd, Iar mai departe: Barbatii se 1mbata cti tuica, din care fac un abus nelnchipait.
Aplecarite cele mai josnice, furtul, minciuna, superstitfa cea mai absurda, imoralitatea supt toate formele ei 1nLr In caracterul aceslui popor i atrag dupa sine pentru el o stare de abrutisare si de coinpinta inferioritate politicd. Romanii sant un fel de paria pe cari-i despretuieste lumea cand nu-i maltraleazd i cari pretutindeni sant coborati (raval(s) plind in randul sclavilor. Se adunà cat pot in. c6ttine (cantons), unde, cu tot nu.marul lor mares pe care-I creste uhnitoarea fecunditate a casatoriilor sau
a legaturilor care li tin locul, sant tot ap de aspru tratati ca in locurile unde rasa lor e un fel de esceptie1." E, cuin se vede, scusa unei tiranii fOrd exemplu,
exercitata asupra une intregi natiuni numai pentru .sangele care curge In vinele ei.
Nici frumosul port romanesc nu place acestui frate departat. El infatiseaza un esces de miserie si de marclarie" ; i se pare drumetului cd au in cap un turban" si ca in lucrurile cele mai disparate in Itu-gul lor brau. Toate localitatile romanesti
ce intampina. In Banatul unde ullimii Francesi, pe i Bega, vorbesc ,,un patois amestecat ca Murì nemteste i sarbeste" (slave) 3, 11 desgustd. A.stfel Lugojul e une vilaine bourgade", bantuita, pe deasupra, si de holerd 4, Caransebe§ul Karansbeckt graniceri/or e o chétive et pauvre bourgade", in duda apropiatului turn al lui dvidiu". Mehadia, -Cu o rdmasitä de pod roman, cu o inscriptie latina piatrà tumulara, cu baile cercetate de straini feluI P. 211. ' Pp. 211, 219-20. 4 P. 211. Un Frances din Normandia Rugg Theresiopol, pp. 266-7.
4 P. 299: cette sinistre bourgade de Lugos".
198
riti, e, iarasi, o mauvaise bourgade"1. Satele in-
caltea Intrec pentru dansul tot ce se poate Inchipui In domeniul uraciunii si negligentei. Simple Imprastieri (éparpillements) de case din scanduri ran legate sau de. colibe (huttes) In crengi impletite,
pe care nu se ostenesc mAcar a le unge cu noroiu", cu atat mai putin a. li adaugi cosuri si feresti (sic : usile sant numai niste legaturi de trestii (barrières construiter de roseaux), coperisurile o cladire de paie. Lang barba cu caciuli si opinci, femeile desculte trebaluiesc, copiii se zbuciuma gol ori In zdrentele ramase de la parinti. Niste duzi' saditi din ordirt
cand era boala duzilor In Lombardia nu mai servesc la nimic. Chiar unde, In Tinutul strabalut de bune drumuri imperiale, e o cultura mai Ingrijitä si se strang pomii In livezi, casa si locuitorul ei fac tot aceasta impresie. Preotii nu dau credinciosilor nicio educatie religioasa, ei !mil fiind capabili abia de a ceti slujba, ca unii ce ajung la locul lor numai prin bani dati Vladicai, vinovati deci de o simonie Inviersunata", si ,,dedandu-se fara pudoare la pasiunile cele mai degradante". Si, cum baronului legitimist nu i se pare ca atata ajunge In sama Romanilor, el adauge cä acesti oameni atat de saraci n'ar putea face un sfert de leghe pe jos", si de aceia merg In cete de treizeci-patruzeci, calari ,,a la hussarde" ca niste Cazad Whaled 2. $i totusi aici e Austria! Turcii n'au ramas decat la Ada-Calè, unde casa Pasel, cu zidul de carpiciu, cu acoperisul de qindill si scari de ramuri ruple, adaposteste copii livizi si o duzina de Turci tarcal,i si des-
culti. $eful insulei apare In redingota alba pe o ji'eta galbena si cu pantaloni de nanchin usati; cu fe' Pp. 272-3, 277. 2 P. 274 §i urm,
199
sul In cap, Invarte degetele pentru distractie, se bate
pe burta, dar, pand la cafea, pe care oaspetele 9 pipa e oprita iea pana la drojdii, Inecandu-se noul regim turcesc, pentru functionari, el pune visitatorului Intrebari despre cariera lui si lace glume care-1 area bine informat asupra rolului pe care 1-a jucat amiralul la Alger. Doar bratul alb al unel femei din harem daca. mangaie pe calator de atatea aspecte disgratioase. Totul arata.", spune el, miseria; totul inspira si vadeste tristeta i uratul ((ennui) In a-
ceste ziduri darapanate unde sant tercuiti (confinés) trei sute de Turci i aproape atatia Greer, zi:* Romani -1.
In data locuri, tot dupa spuse, baronul frances se ocupa de principatul muntean, unde n'a dalcat. ca acolo se petrece o Inceata desfacere de Turci, modele francese patrund, cä se poarta frac s't se cetesc ziare apusene 2 Dar aiurea-si lnchipuie serios cA populatia Terii-Romanesti e compusa din Sciti" peste cari s'au asternut Germani, stabilindu-se cu vremea si o limba comuna, care s'a format din slavona
i
latina, avand multa afinitate cu limba
italiana". Cat despre starea actuala a locuitorilor, fe-
lul de a trai al Valahilor se deosebeste putin de cel ce caracteriseaza starea salbateca. Nu cunosc niel
nici artele". Stapaniti formal de o religie färA morala, cu popi terani, ,,degradati", cari admit Ingropari barbare, ei se Impaca usor cu dumnezeirea postind jumatate de an ca sa alba voia de a savarsi once crime, care sant foarte dese, si numai omorul se pedepseste, cu spanzuratoare, singura osanda de care se tem. Tuica-i lndobitoceste. La oi pentru In tara unde femeile, baleti, la furci pentru fete P. 292. 2 Pp. 284-5. I
200
Cu copiii dupä gat, torc mergdnd, aceasta ar fi singura educatie a unui popor rimas In urmi 1. Cum se vede, prietenii Binitenitor erau _si prieleni ai fratilor lor de peste Cerna. Ardealul însui, vizut direct, corecteazi multe din aceste imprèsii despre Románi. Daci drumul, frumos
nu trece pe langi sate, fiind astfel o pánzi. colori, In.chisd Intr'un cadru strilucit" (magnifique), ase asezdri In lungul a treizeci daci se-,
sul urmator e ,,frumos ca imensitate, sdrae ca detalii", daca Deva e si ea, ca i localititile banitene, un méelrant bourg", adiugindu-se cd, arara de ca,,tel de resturile Intiriturilor, e afdt de urdla cd nu meriti titlul de resedinti de comitat, nici acera de oras, daci drumurile n'au a face cu cele din Banat, Sibiiul place Francesului prin strizile largi, prin frumoasa piafa' ì umbrita primblare, prin buna alhajare si euviintiosul pavaj, ca i prin Museul si Biblioteca Bruckenthal, prin cele doud scoli militare bine tinute, prin asilul de orfani, prin socictatea prietenoasi. Pe la Alba-Iulia, simpa' ,,grande bourgade", Cu un arsenal, cuprinzánd steaguri luate de la Turci, Cu moneldria, Cu biserica veche In care mormântul vechiului Hunyadi e confundat Cu al nepotului, re-
ì In sfarsit cu cetatea mide cilitortil nu vrea si vadi temnita lui Horea, se ajunge la Cluj. E un oras ea strizi drepte, binisor aliniate, gele Matia
cu trisuri elegante, Cu saloane, foarte primitoare pentru dánsul, ca la Paris, Londra sau Viena, La OradeaMare In schimb fusese un foc cumplit, care tinuse trei_ zile, distrugând si o mare casarmi, asa Incht strizile eran cloace i lumea pelrecea In birici. Din toate aceste orase ale Ungariei, Oradea-Mare ar fi aceia pe 1 P. 315 i urm.
201
care as raspinge-o (détesterais) mai mull ca
lo-
cuintA 1."
Ardealul i se pare o tara inchisA, f ärä debuseuri afar6 de postavul pentru agriculturA, fArA industrie impiedecatA de vdmi grele exportat peste munti la hotare, bantuita de boli i osandità la sArkcie 2. DacA sant oameni pe cari poate uita oublier
mes IbItes de Transylvanie? lamais3, e vorba numai de suptirea pAturA dorninantA, maghiarA, care I-a prima in castele luxoase si in saloane unde i s'a pArut cä s'ar vorbi i romaneste Cat priveste terAnimea, a vAzut-o: cArdusi dormind pe drumul OrAzii, laugh' focuri de drumul mare, ciobani pdscand oile ori vitele, in umbra salcamilor de cdtre Dobritin, aproape de drumurile pe
care le InseamnA puturi ca cumpAna asemenea cu cele din pustiurile Africei" 5, Uri i prin sate, despre care, aici, are, impresii deosebite i chiar contradictorii. Mid vorbeste de bordeiele in care Mciuiesc oameni murdari i se mirA ca nu vede cersitori la rAspantii 6, când portul dacic" incepe a-i plAcea i vorbeste de oamenii cu trAsAturile pronuntale, err proportii frumoase, cu statura sprintenA (tattle élancée)", de femeile cu lungi gene de abanos, cu o gurA care nu zambeste de,cat ca arAte dinii admirabili, cu un profil ascutit, cu o lalie mlAdioasA si o neinchipuitä desordine a toaletei, prin care totusi se vede strAbAtând coehetAria" 7. Pp. 299 i urm., 332 gi urm., 345-9. 3 Pp. 305-6, 312. Cf..gi pp, 19, 25, 32. 3 P. 340. 4 P. 343. Pp. 349-52. 6 Pp. 308-9. Pp. 310-2.
202
0 carte IntinsA 0 de o deosebitA importantA e aceia a lui Raoul Perrin, apArutA la 1839, Coup d'oeil sur la Valachie et la Moldavie.
Pentru el, care ,,a stat mai mult" In Mtintenia 1, Moldo-Valahia" e un mic regat IinpArtit In douA pArti", un npunct de privire (mire) intermediar", un jalon indicator al Moscovei spre Constantinopol", ni§te ten i interesante, prea mult timp trecute cu vederea (méconnues) 0 neglijate", care pot 0 trebuie s5. hotArascA (entrainer) ele cumpAna ursitelor
orientale". Limba e alcAtuita din s1avone0e, din italienege 0 latine0e, sAmAnatA Cu cateva cuvinte barbare, dar a cilror intrebuintare se pierde din ce in ce mai mult". Ea dA o prosA u§oara, curgAtoare 0 mAgulitoare pentru urechi", lar poesia ,,e in stare sA primeasa traducerea tuturor capodoperelor strAine", fiind plinA de degantA 0 eufonie" 2 Ambele teni formeazA o deplina 0 absolutA unitate nationalA: Interesele celor douA principate sant colective §i sant atatea raporturi in origine, e atata paritate In putere, atata afinitate In moravuri, atata unitate In actiune, incat a trata de unul e a vorbi de celalt IAA. a grei f atA de exactitudine 0 de adevAr 3."
Populatia terilor, a cAror obar0e e arAtatA fugar (doi §efi romani veniti din Ungaria), se ridicA la 2.000.000 in Tara-RomaneascA (cu 100.000 de Ti' Nous parlerons plus longuement de la Valachie que de la Moldavie, parce que nous y -avons fait un plus long séjour (p. 2). 2 La prose en est facile, coulante et flatteuse A l'oreille, et la. poésie, apte A recevoir la traduction de tous les chefs-d'oeuvre &rangers comme A les traduire elle-mdme, est pleine d'élégance et d'euphonie (p. 6).. 8 il y a tant de rapports dans l'origine, tant de parité dans -la
force, tant d'affinité de moeurs, tant d'unité dans l'action que traiter de l'une c'edt parler de l'autre sans manquer A l'exactitude et A la vdrité (p. 2).
203 gani)
i anume In Muntenia 129.569 familii In 1.983
de târguri si sate, iar In Oltenia 43,216 familii in 766 sate.
Ei locuiesc un pamânt care-i e bine cunoscut cha.-
torului prin mai multe sederi acolo, din care cea din urmd la 18351, si prin drumuri cu posta, pe care o descrie, cu podorojna luatd la plecare, cu postasul" i trAsura lui ca o treucA, avand la cei opt cai dintre cari tret färä seAri i zdbale hamuri de franghie i osie de lemn negeluit, In scoarta lui2. Se descriu frumos cursurile rdurilor 3: Ramnicul, BuzAul, Ialomita, vioaie i cochetd, accidentatà cascade spumoase i scAnteietoare (pétillantes), Mil-
covul pitoresc, Teleajenul, care Imbdlameazd" atmosfera eu bielsugul irisat al florilor si al plantelor aromatice care-i mArgenesc malurile, aruncl In aier mirezmele (leurs effluves odoranfes) i servesc ca retragere la mii de pdsAri Cu penele strdlucitoare", Prahova, mandra, capricioasd (fanfasque), abundenta (ropulente) Prahovà, care, In mijlocul alergdrii ei InvArtite (sinueuse), sucitd (replié) ca spinarea unui sarpe, suierg. In muntele care i-a deschis o albie In coastele lui, Ii face un drum In mijlocul sancilor, spinilor (des ronces) prAvAlisurilor (des éboulemenfs) i tftrAste indelung cu dansa aurul, argintul, plumbul i toate mineralele pe care le-a desfKcut de pAretii pietrosi ai Carpatilor 4". Cu toate criticele 2 E vorba de Mircea, de Neagoe, de Bucur I Bucurell. Panariotil sint o race vagabonde et mercenalre". loan Mavrocordatar fi fost otrIvit ce tabac, loan Sutu, loan" Ipsilanti spInzurati, Alexandu Sutil decapitat (p. 14). ,,Lors de notre dernler séjour à Bukarest en 1835" (p. 29). A fost i In Ardeal, jucAnd la cAntec de Tigani (pp. 67-8). 4 Pp. 55-6.
' P. 51.
204
lui Alphonse Royer, ,,notre spirituel touriste", clima
i s'a parut sá'natoasa, Cu toata gua din munte frigurile de ban.. Productia acestor locuri e foarte bogata. Creste grau mult, poruMb si cartofi, In Muntenia. Toti
copacii se prin.d usor. Vinul de la Ramnic si din Craiova e ca acel de Vouvray, Salins, Poligny, Arbois: Imbata usor i ar putea i ucide. Cali, aprigi, biruie once comparatiei. Sant turme de oi, de porci pana la 30-40.000, iepuri, din cari until costa 39 de parale, cel de easd 5, pe cand gaina e ca 18, curcanul Cu 24, rata Cu 10. Intre minerale se enumera p1atin4 manganesul. Sarea ocnclor se exporta la Galati si Braila i pentru Crimeia, pentru Caucas, pentru Turcia si Serbia. Cele doua Capitale sant Infdtisate viu, mai ales cea munteana, Cu 130.090 de locuitori In cinci carliere sau colori, avandu-si fiecare comisarul, subcomisarul
dorobantii Agiei. Daca Dambovita sticleste la soare
ca un Pacto!", ¡Drawl e departe de a fl frumos", cu cele 1.500 de strazi nepavate sau ru pavate, pe care ratacesc 30.000 de cani, vanati de Tigani. Orasul nu presinla ochiului decal o aglomeratie neregulata de case fara structura, fail gust, f Ara curate-nie, de strazi Intortochiate, triste, schilave, In mijlocul carora nu afli iarna decal un noroiu negru, des, vara un praf alb si arzator." De altfel, daca aici
sant multe rapi, la Paris chiar, una si indivisibila celate a frumosului i uratului, nu se afla oare la fiecare pas, pe pragul portii, ba chiar lnlauntru/ curtilor, o cloaca glodoasa? Nu esti asfixiat, de exhalatiile
si gazoase care te apuca de gilt
' Jamais nous n'avions den vu de comparable A ces nobles aniInaux dans leur fougueuse ardeur (p. 46).
205
ti se suie la creierlr. Sant 97 de biserici i 9 maS cu hanuri, 10 mai mici, pe langd bisericd cab-A[4 cate un templu calvin i luteran,_ o bisericd armeneascd i doud sinagoge. I se par pitoresce turnurile aeoperile cu zinc, sprijinitoarele
ndstiri, a1t
de clopote in forria de H.
Pe aceste uliti orientate se poarta o lume foarte. amestecatd. Boierii batrani aparin ,2porlul lor togat maiestos", cu tunca rosdi albd, ca papu-n galbeni, apoi ciocoii, i se par cAllitorului niste- hoierinasi
de tara, gentilkltres campagnards, tot asa de vanitosi si de plini de pretentii ca i cei d'intdiu oameni din principal", neguslorii, amalgam cu neputintd de definit de popoare rdsdritene",: cei de la tara purtand licul, vesta cu maneci mari, pan-
talonii a la mamelouk", salvarii umflati pe picioare", cizrna pad la genunchi. Apoi Evreii murdan, cu barba éreatri i unsuroasd, cu cdciula de bland pdtatd, anteriul de pielea dracului (sa. soutane de serge) lucios ì manile carligate i pdmantii", asemenea cu un sac de cuir noir qu'on vient de router dans l'huile et le .cambouis", teranul cu opinci. fdtisarea tdrcatA (la bigarrure) poporului de jos care, la anume oare, in anume zile, se_ poartd pe strdzile noroioase ale Bucureslilor presintd la Intdia vedere un mosaic omenesc une ori interesant, une ori hido3 de miserie si de necurdtenie2," Iasul e anost (morne), trist i plicticos: niciun moliv de distractie, de bucurie, de fericire; .nimic de-
cat mutre lungi (rase, pared ar fi obosite ae o lungd abstinentd". Totusi in acest vast oras cu 40.000 de locuitori se vdd mai mulle case europene3. Pp. 13, 51.
'R 23.
P. 60. Din Moldova mai pomene0e oriqele Sorrocha,Romanow, Isckeff" (sic).
206
Domnul muntean e bine cunoscut lui Perrier, care
de mai multe ori a avut prilejul de a se aprovia de dansul, de a se aveza la masa lui, de a-i vorbi in particular", ava incat poate spune cd afabilitatea manierelor lui, alegerea expresiitor i varietatea cunovtintitor lui 1-au sedus"; cAldtorut 1-a fAcut un raport, cerut 1. Dintr'o familie usurpatoare", Vodd
e un om cult, cu gust pentru arte, cu zel pentru industrie, care primevte uvor i tie a se face iubit. Fisicevte, la vrasta de 35-40 de ani", e Inalt, sprin-
ten, imposant, cu un mers nobil; fata-i brund e tare caracterisatd". Modern in aspectul i mivcdrile sale, vi-a llsat, din barba de boier, mustAti i imperiald; apare la teatru i la primblare In frac vi Cu plläria francesd, n legdturd cu armata insd poarld uniforma unui general de divisie. L-a vazut judecand:
la rostirea sentintei el se ridick privevte la sabia lui lovevte de trei ori cu toporul i, dupd ce a vorbil, dd
osfinda scrisd. armavului2. Mihai Sturza din Moldova primevte vi el pine, cu o afabilitate cu totul francese, fdrd etichetd i mandrie3. Despre boierii munteni sAnt vtiri exacte 4 Crede cd in adevdr ei n'au niciun sen.timent omenesc fatit de robii lor tigani, pe cari-i chinuiesc in tot felul, cu smulgerea pleoapelor, ingroparea de vii, Mema na-, sului, etc,5. Femeilor li place de mese, de plAceri, de plimbdri; stau pe divane tdcute, cu ciubucele, ori, seara, se plimbd In trdsuri, i pdnd la BAneasa, 1 Pp. 15, 16, 37. Pp. 18-19. 8 P. 61. 4 E vorba si de ministrou den laountrou5, de obiceiu pemenhile% de logofAtul bIssarltscheska (p. 16).
5 P, 29. l numarA exact la 6.000 pe Intepatii lui Vlad Tepes (ibid.).
207
HerkstrAu, Colintina, Mkrcuta, Pantelimon, Plumbuita, Leordeni chiar, undeh at lä dulceti i chiar Inghetatli.
Dar sant oameni foarte primitori, plkcuti, doritori de progres. Tin mai ales la Francesi, In cari vAd resumatul cel mai complect al civilisatiei europene". Femeile lor, In general frumoase, sant escelente mu-
sicante". Ospitalitatea lor e plink de acel bon ton, acel caracter Intipkrit ca orientalism, pe care nu 1-ar rkspinge (renieraient) plkcutele noastre Parisiene. Ele trateazI once conversatie Intr'o limbk francesk tot
a§a de purl, ap de corectA, a§a de aleask ca aceia a locuitorilor din Blois (Blaisois)" 1. Au deprins jocuii apusene 0, la baluii, la balurile mascate, cadrilul 0 mazurca skit preferate. Follet face avere vanzand articole de modk de Paris 2. In Moldova nu-
mai limba francesk se vorbe0e la Curte, 0 Teatrul frances din Ia0 dk vodeviluri cu actori mai mult ca pasabili, i, multe din sAlile noastre din provincie
nu au ca damii"3. Teranii sant mari, zdraveni, sprinteni, dar gravi, cu oarecare asprime (rudesse) In vorbk; femeile lor svelte, cochete, bune, primind bine In asutele lor 4. Sant Insk superstitio0 0 se lask condu0 de cei 41.700
de preoti In principatul muntean. Popa Inlocuie0e
0 pe medic, fIcand bani. E un lucru lcurios sk vezi a beatitudinea TadiazI pe fata bolnavului, and, plecat pe o frunte palidk i zbarcità, slujba§ul, cu un glas desmierdltor (cdlin) i dulceag (doucereux), debiteazA flcAtoarele-i de minuni molitfe 5." Main. P. 33 oi urm. 2 P. 32 el urm. Beaucoup de nos salles de province n'en possédent pas de semblables (p. 61). Pp. 32-3. P. 53
208
Domnului de' la Sárindar e dusg i in casa lui Vodd pentru fninuni. Armata e bun'd la Munteni, unde 8Ant 28.000 de oameni, supt SpAtar, Clucer, coloneli i locotenenti-coloneli. 4.500 de oameni se aflg. la Bucuresti, in cgsarmile de la Dealul Spirei i Malmaison, Impartind grija politiei cu seimenii i dorobantii Aggi. Imbracati cu uniforma franco-rusg de postav din Moravia si Silesia, sant buni militari. ,,In aceastg clipä chiar,. dacä ar fi comandati de oamenidesloinici, inslruiii in strategie, i-ai vedea, cu exactitatea ce adue In serviciu i regularitatea scrupuloasá a tinutei kr, reluand r6pede Intre celelalte natiCrangul pe care-I cuceriserá In timpul barbarilor, cand opuneau cea mai vanjoasg.
Impotrivire unor dusmani de trei ori mai multi ca numgr si pe cari totusi Ii siliau adesea -a se da lilapoi i." ,,Trimeteti un batalion de infanterie minan. Inaintea vrájmasului, si yeti reggsi la cel d'intgiu prilej eroica Indáratnicie a Scitului si a Dacului. Dacà trebuie sä meargg, ei inainteazá In fata gurii fumegande a tunului; dadg-i tomanzi sä se opreascà pentru a tinea în loe falangele inimice, nu se vor Inapoia (fléchira), ca un zid de aramg, strans, compact, neavea atacabil 2." Rusii i-au organisat pentru a Indem Ana?
Cultura e Inapoiatl. Ar fi chiar ca In veacurile al XII-lea i XIII-lea 3. Se traduce din Lamartine, din Hugo, de aire Vácgre.scu, se cetesc i ziare .romanesti In cele trei cafenele noi din Lipscanik Sfántul-Sava
are o bibliotecd. Domnul muntean a fama ateliere' P. 25. 2 P. 26, P. 31. Pp. 6. 34.
209
de lacdtut,d!ie, fierái ie, ardmarie In tr' o
,Mol-
dovalahii skit 1ndemdnateci, plini de iscodire si de intelegere: cine i-ar putea impiedeca (le-a ajunge, la acelasi scop ca vecinii lor din Germ4nia"? TaraRomdneascd. de la suirea in scaun a lui Vodd-Gbica trimete pe fiece an in Europa tineri meniti studiului
legilor2". Mal mult nu stie oaspetele nostru. Ca Incheiere, el cere ,,Franciei i Angliei zeased bine. Moldo-Valahia e chemald a juca fin mare
rol, cel mai mare rol poate In chestia Orientului. Europa sd deschidd ochii i sd se opuie rdpetle la aceia ca Rusia, aceastd mare navalitoare, care nu cunoaste niel zdgazuri, nici hotare, sd faca din cele cloud
principate ce vrea sd facà azi din Polonia: un Stat fdrä nationalitate, fAra nume, de sters de pe harta pentru a-1 cufunda In uitare". Cu o Constitu±ie ca pentru &Lisa, ocrotind l initiativa strdina, aceasta tard
s'ar ferici, pentru ea si pentru civilisatia lumii 3. Cartea, Inlinsd. luxoasd si foarte brumos ilustratd care poarld. iscalitura printului rus Anatol de Demidov, mal tArziu sotul princesei Matilda Bonaparte, dar a fost fara Indoiald scrisä ori mdcar revAzutd de colaboratorii francesi ai acestuia, Voyage dans la Russie méridionale et la Crimée par la Hongrie, la Valachie e( la Moldcwie, Paris 1810 4, e, si afard de splendidele ilustratii, unul din cele mai bogaté iizvoare cu Privire la epoca regulamentard In Principate. ' Ar ft f iniat i fabrici de postav
i pinza (p. 37). La 1/11achie depuis le dernier avenernent du Hospod ir Ghika envoie chaque année en Et.rope des jeunes gens destines à étu2
dier ses lois (p. 20). 2 Pp. 27, 39-40.
4 Scrisorile de basa, In Esquisses d un voyage dans la Russie méridionale et la Crimée, Paris 1833.
210
aceastA ceatd de aldtori vine din Apus PC Dundre, In krvdrAsia altor Francesi, cari i ei tintiatt spre Bucuresti, si a unui neg,ustor armean. Se trece pe la Orsova, bled un centra mic, ca lazaret de granitd, pe la Cerneti, care constd dinteo singurd stradd Cu prdvAlii i mArfuri murdare. Fiind Duminecd, lumea se prinde In dant, al cdrui cap It tine un sergent din noua militie, iar musica o dan doi Tigani. La Giurgiu, aceia dintre drumeti cari nu-si pot con-
tinua calea spre Capitala munteand väd biserica, noud, a Sfiintului Petra, prdvdlii i cafenele, doud-trei
hanuri In care lumea doarme pe biliard. La billciu stau intinse corturile, focuri pfilprtie. cantd, si se Inviirteste hora. Elementul occiaentatil reprosintd doar ogentul navigatiei, un farmacist 'care stie italieneste. lar cdlre Bucuresti se vede o mAn5stire
cu turn Inalt si han, plus un dulap-scranciob. Zugrdveala Infiltiseazd animale, boieri, soldati, Turci. In ciirciuma vecind rdsunil cantecele. Do aici, de la
Ddrds:i, apoi, nu se Intdmpind nimic pän pdtul drumului. Cälàtorii sositi Intaiu afld In Bucuresli pentr
la cagdz-
duire clubul nobililor", dese ori pomenit i Ind acuma, cu teatrul alipit de drinsul. Dona oiäi p-) primi oaspeti. In curte, Tigani pradd bagajele. Dm ml -mnsä
va trimele un ()titer ca sd dea ajuror Gel ce vin pe urnid sfuit Indreptati niste Evrei la han. Afrd un cdpitan care-i conduce la un Italian. Orasnl, împürit In cinci cartiere, cu comisarii, lor, Cu strdzile strambe (a croitorilor, a bldnarilor, etc.), rdu pavate, cu multe case de lemn, Cu lipsd. de armonie mire clàdiri, ca cafenele proaste, ca mtati Evrei, displace. Nu intereseazd bisericile, singurele monumente istorice. Dar se releveazd Museul de istorie naturald, Biblioteca, In care se pilslreazd 7.000 de vo-
211
sume, Colegiul, cu elevii in uniforma, Nu se .scoala de arte si meserii pen.tru soldati."1, spitalul militar al d-rului Mayer i cel de la Pantelimon. Se 4:lau stiri procise despre populatie: 2.598 boieri, 5.757
cameni ce atarna de ei, 436.604 locuitori obisnuiti, 56 preoti i 1.058 persoane In legalura. cu ei, plus
137 calugaii, pe langa 2.583 de Evrei, cu ai lor, 1.795 de suditi straini i 10-12.000 de persoane In trecere. Sant 10.074 de case, pe Mug 95 de biserici 26 manastiri, apoi trei tipog,rafii i cloud spitale.
De Alexandru-Voda Ghica se vorbeste Inca a la
Inceput cu laude mari. Condus de adiutantul de -Grammont-Louvigny, Demidov e primit de print intr'o odaie Impodobita ca portretul lui Chiselev. In-
talneste o foarte Mina primire si o conversatie u-soara i spirituala asupra tuturor subiectelor care o-
cupau atunci saloanele Apusului". Omul, cu o fisionomie bIand i senina, care inspird de la inceput increderea", are toga Infatisarea unui gentleman", cuvântul Ii e neted i usor i vadeste un spirit inalt", ,,cunostinti solide si variate, veden i nobile"2 Fratii lui, Mihai Banul si Constantin Spatarul, care porleste pe oas-peti la o revista militarà, Ii samand. E poi tit si la casa de tara a lui Voda, In satul vecin, ,,Scufa", cad In oras, dupa focul de la 1812, n,u s'a refacui Curtea, i Ghica stä acasa la el, cu eu.mvatele i ofiterii de serviciu. La tall, pelrecerea e In
_gràdinà, cu Tiganii cari dada bine pentru dant; P. 145.
Accueil ple'n de grilce et de cordialité... Conversation aisée et spirituelle sur tous les sujets qui occupaient alors les salons des l'Occident... Tous les dehors d'un gentilhom.me... Physionomie douce et grave, qui inspire tout d'abord la confiance; sa parole est n- ette et facile et Ocèle un esprit élevé... Connaissances somides et variées, vues 2
rées.
212
Domnul face sd. se transcrie melodia horei pentru a ddrui oaspetilor Despre boierime are o ideie bund. À fost la Banut
Filipescu, cu prilejul unui bal, si el spune cd nu cunoaste vre-un oras din Europa unde sil se poata aduna o societate mai desdvar4it plilcutd, uncle celi mai bun ton se aratd necontenit impreund cu cea mai dulce veselie"2. In tara unde fracul e vecin ca si care a adoptat de la 1nceput plilceriic i miscdrile libere ale Apusului`-", gazda poartd incd benisul pe care i se rdsfirl barba allA. La teatru, unciese represintd Semiramida i Fleme et Ruse, Voda
asistand in frac, e aceiasi bund randuiala; in Adunarea Obsteascd, unde, dus de Mihai Ghica si de mi Cantacuzino, Rusul vede ofiteri aliituri de boieri vechi noi erau patruzeci si trei de membri nurnai aude discursul lui $tirbei, ministril al Justitieir se obserVd, inaintea putinilor spectatori, o conversatie politicoasr. Intre ofiteri sant de aceia cari, cum colonelul Filipescu, crescut in Franta, nu se deosebesc de fostii lor colegi din Apus. Demidov constatI cd nicio societate europeand n'a fost mai activd in a-si face calea spre bine, peste toale piedecile de care
era ingdmdditd"4. Acei cari au plait ospita.lhatea 13ucures1ilor cu moneda spiritualului lor sarcasm V. si pp. 180-1.
2 Je ne connais aucune v:lle en Europe ou l'on puisse réunir une société plus complètement agréable, où lemeilleur ton se montre coustamment uni à la plus douce gaieté.
3 C'était IA un emblème bien vrai de la situation de ce
pays qui a adopté tout d'abord les plaisirs et les libres allures de l'Occident.
4 Aucune sociCté européenne n'a été plus active à sefrayer un chemin vers le bien à travers tous les obstacles dont son ancienne route était encombrée.
213
nu vor tAgAdui, cdci doar stiu destul de bine istoria, cä sant natiuni care dateazd de patruzeci de ani regenerarea lor politia. i more 0 care nu sant de loc mai bogate in principiri. Totu0 mai departe In aceastd lucrare alatuità din contributii diverse conversatia clasei de sus românesti e taxatit de frivold §i se spune cd accastd clasd nu s'a
desbacat Ina. de Inveli§ul noroios" (la cradle fangeuse), care-i impiedea stalucirea2. Slugile luxo0tor boieri sant In zdrente, casele nelngrijite, Ar .pre-
fera mai curand pe teran, pe care numai sd.-/ §i-ti ca§tigd. interesul 3. Rasa e evident romanse recunosc chipurile de pe Coloana lui Traian i figurile
din Trastevere la Roma h De §i putin religioi, sdvarsesc foarte rar crime% Lipsesc c,er0torii; superstitia la ei este o poesie traditionald."6. Plecand din Bucure0i la 17 Iulie 1837, cu doud trA-
suri dcumpgrale, la care se Inhaml ,,patruzeci" de cai, stafeta, (laid de carmuire, aleargd Inainte, aldtorii tree Ialomita, fdvand cuno0inta casei tan ului de postd, a dorobantilor, a Tiganilor de laie din drum, 0, peste Buzdu, cu episcopia, se Indreaptd spre Ramnic, unde, dupd o noapte petrecutd In trdsurd, li prime0e casa boierului Niculescu, clddità
Les narrateurs si peu indulgents qui ont payé rhospitalité de Bukharest avec fa monnaie de leur spirituel sarcasme ne nieront pas, tant il savent bien l'histoire, qu'il est des nations qui datent de quarante ans leur régénéralion politique et morale et qui ne sont guère plus riches en principes (p. 135). 2
P. 185.
3 Men qu'A le voir on se sent intéressé en faveur du paysan valaque (p. 185). P. 151 §i &
26 Pp. 166-80,
6 P. 168.
214
In gust Dalian'', dar Cu cerdac liber; mai observI acolo s'i un castel de caramida", de gust turcesc'' (langa biserica zidita de Mihai Cantacuzino). La Focsani, Cu multi Evrei si un Hôtel de France, tinut chiar
de un Frances este si un misionar de aceiasi natie, foarte Inacrit, se face un nou popas: i se pare lui Demidov ca ar fi doudzeci" de biserici la Munteni, lar la Moldoveni nu mai putin ca seizeci". Ispravnicul care cata sa inlesneasca drumul mai departe e Gheorghe Razu.
Parasind Tara-Romaneasca, calatorul presinta bogatele stalistice pe care i le pusese la indemana, de
sigur, consulatul rusesc. Sant In Principat 22 de orase, 15 targuri, 3.560 de sate si 338.322 de case, plus 3.753 de biserici, dintre care 1.364 de piatra, s'i 202 mandstiri (inchinate, 123). Populatia se imparte astfel: 944 de familii boieresti, 4.195 neamuri si postelnicei, 6.820 preoti, 2.740 diaconi, 2 920 slujbasi bisericesti, 14.158 Tigani boieresti, apoi vaduve §i infirnii, 13.127, scutiti pentru slujba, 1.078, pentru oaste 3.436, suditi 3.729; plugari stint 27.291, Bulgari 5.179, mazili 3.258, ncgustori 4.810, mesteri 4.130,
Tigani al Statului 5.633, calugari 2.618, vagabonzi 1.519. Se face socoteala birului astfel: 8.210.670 cel obisnuit, 121.645 mazilii, 147.860 Tiganii, 438.970 patentele, 2.500.000 salinele, 1.405.050 vamile, 2.000.000 alte izvoare. Ele se cheltuiesc astfel: tributul la Poarta : 1.400.000, lista civill 1.600.000, justitia 2.158.440, administratia numai 1.857.480, politia, deosebit, 360.540, armata 2.750.00D, dar pentru dorobanti un alt capitol, de 179.210; postele 1.107.418, caranti-
nele 600.000, podurile 200.000, pavagiul Bucurestilor iingur facand 48.000, lemne la autoritati 80.000, Inchisorile 70.000, pensiile 1.500.000, pentru cersitorl 100.000, pentru copiii gasiti: 100.000, pentru spitale:
215
150.000 (Mitropolia tiind orfanii, bolnavii i cotile), instructia 350.000, mAndslirile 22,000. Industria e represintatd numai prin fabrici de pdldrii, de testemele., prin cele 2.299 de mori de apd, fald de sase mori de vânt i noud ca cai; In ultimii patru ani fabricilc" s'au sporit ca 631; s'a inceput lucrul la Baia-de-Aramd 1. Comertul extern presintd acest bilant pe 1831-5: 31.848.076 importul si 49.159.585 exportul. Se dä si statistica animalelor 2. Insemnarea scolilor si a oslirii e particular de inte-
resantd. Sant, afard de Colegiul de la Sf. Saya, cu clase primare, de umanioare i complementare, de scoala primard de la SI. Gheorghe Nou, de alte 22 de scoli pariiculare, tot la Bucuresti, 0. de pensioane: trei de bdieti, doud de fete, populatia scolard in Capitald fiind de 1.745, acestelalte scoli In cuprinsul Principalului: la Craiova, Colegiul, scoala Sfire,i:or Apostoli, un pension si 26 de scoli in judet, dintre care 12 ale Statului. Numdrul total e In tard. de 3.872, f Ail a pomeni co1ile preotilor i dascäli!or, Noua oaste-se compune din trei regimente, a 5.000 de oameni; zece ofiteri ant, pe langd Domn.
Drumul prin Moldova se face prin campii Inflorite. La BArlad primeste ispravnicul, care n'are, Insd,
lit casa curald, decat cloud canapele, asa Incât unii din cdrátori dorm si pe jos.: Tara I1U se pare deshil de cultivatd, §i se aruncb." i aici ideia unei colonisatit cu.
strdini . La Iasi se Intl cu o escortl de doisprezece cdldreti: cAnd trdsurile tree pe podul de barne, Evreii,
curiosi, apar la usi si la feresti, salutând. La Otel Petersburg, cu picturi i slugi In fireturi, a5teaptd oP. 170 §i urm. a P. 189. 3
Pp,, 169-70.
4 P. 199.
216
fi¡erl, se presinta. Aga In portal lui batranesc, se da o garda de politisti, dar noaptea se petrece pe masa de biliard san pe saltele Intinse jos. Si aici eel d'intliu gand e la DOmn. Mihai Sturza lo-
cuieste In casa lui particular, eaci i aici Curtea arsese. Aspectul palatului improvisat e militaresc. Mihai-Voda, abia de patruzeci de ani, dar bolnav de griji, apare ca un om de o conversatie plina de verva, aratand o instructie putin obisnuita". Se Infatiseazä ca devotat terii i spune c si-ar da averea lui numai
sa dispara umi1ina tributului anual. Foarte el cerceteaza la otel pe cneazul rus si-i trimete musica ungureascä a corpului de mine ca sa-i cante la pranz. Iasul are si lucruri care pot interesa. Pe strazile une
ori largi, cu un inceput de pavaj 2) se vad si case moderne curate, cu largi curti. Supt stalpii de lemn din Strada Marc se poarta Evreii, cari intretin un negot vioiu. Se vand stofe, fierarii; zarafii mina rublele Inaintea treeatorilor. Este chiar o librarie si un cabinet de lectura francesa, trei tipografii. Intre bise-
r, mai putine ca la Bueuresti, se deosebesc Ierarhii, unde se vad admirabilele tapiterii care Infatiseaza pe men-II:mil familiei lui Vasile Lupu. Pe langa. Colegiu" (Academia Mihaileand), este societatea de medici i naturalisti, care a strans o remarcabill colectie3. Spitalul Sf. Spiridon tine 200 de bolnavi.
Demidov cu Insotitorii sai trece apoi la Sculeni de acolo In Basarabia. Si aici, la plecare, SQ dan statisticite pe care sant 1 P. 203 §i urm. 2 Costa 125.000 de lei pe an: proprietarii au dat impositul pe §eple ani (pp. 281-2). 3 P. 206 §i urm.
217
cine le-a furnisat, Nicolae Sutu, fiul fostului Domn i autorul unor Notite statistice" foarte pretioase, precum si al unor memorii tip6rite. Nu se dau cifre despre clá.diri i locuitori (dar escedent la nasteri: 9.769 pe an), ci numai despre Alexandru-Vodd
budget si comert. Capitatia represintá. 984.386 60 lei, mazilo-ruptasii 73.741, carciumele i dughenile 112.000 (carciiunele apar i deosebit: 181.190', patenta 51.592, a stráinilor 18.074, ruptele Vistieriei 38.036, salinele 212.060, venitul Botosanilor 56.800, rásurile 741.829,87, posta 300.739, díjma oilor, stupitor, porci!or, viilor 87.905+ 87.470+500.000, vámile 207.950, velnitele 73.785. Pe
cap de teran vin 78,30 Id. De fapt birul proprittzis e numai de 30 de lei, patenta de 60-200. Se pierde
mult de la scutelnici, prea numerosi, de la 8 la 80 pentru fiecare boier. In materie de cheltuieli, intr'o formá incurceá: Casei Rásurilor i se dau 25.090 de lei, se scoate venitul Doamnei de la Botosani 56.800, restul din grajdica" 90.237,27, lefile Case Rásurilor 1.079.518,81, posta 300,739, bani dati direct de Domn (cheltuieli politice), 1.863.263,39. In alt loc se aduce
budgetul pe 1834 si 1839 si venitul, de 7.041,482 si 8.491.956, cheltuielile, de 6.491.368 si 7.949.625. Sc presintá i budgetul particular al Botosanilor, Romanului, Focsanilor, Galatilor, Barladului, Iasilor. Venitul Botosanilor e, pentru 1838, de 53.351, cheltuielile,
la deosebite condeie, de 48.447 pe 1834, 56.623 si 39.219; pe 1835: 65.131 si 46.525; pe 1836: 80.319 si 42.316; pe 1837: 120.001 si 47.432. Casa Milelor costh pe an 72.000 de lei, a apelor 50.000. Budgetul armatei
e de '650.000, al statului-major de 80.000. Lipsa de recoltà btiná dintre 1831 si 1835 a sclzut mult veniturile.
Se eheltuiesc pentru lean 400.000 de lei pe an. Se
218
numArd la 1832 In tard 506 scolari externi, la 1834, 985, la 1838, 936, iar in Iasi, 531, 1.129, 1.188, In Botosani 67, 62 si 103, etc. E de tot curioasd cartea lui Stanislas BeHanger, lAtor vcnit pentru o mostenire, a eonsulului Parent, unchiul. sdu, si, care, mat din nevoie fatà de procedurile incete ale justitiei muntene, mai din plAcerea de a petrece In orasul boierimii bogate si vesele, a slat luni Intregi la Bucuresti, In 1836. lar, peste mutt timp, cetind si ceva din literatura mai noud asupra Prin.cipatelor, el publicd supt titlul de Le (sic) Kéroutza", In care Magid 0 cii.itta se amestecd, iar ea subtitlu Voyage en Moldo-Valachie" de si abia
de-a cdlcat In Moldova, In doud volume, o carte ciudatd care cuprinde tot ce vrea §i nu asteaptä cineva: relatii personale, conversatii, judecati, anecdo:e, adevdrate i ndscocite, pagini de literaturd romanticd §i cAteva statistiel inotilnd in acest pot-pourrE
'Wins peste toate margenile obisnuite ale diluarii literare. De la desquéclé oucha" (deschide Lisa) auzil, la ha-
riera Capitalei, child pentru intdia oara-i Incearcd strdzile norpioase, din care se scoate cdruta bivolii, de la diseutia cu dorobantii i eful lor, de unde veniti? Ce faci ? Ce vrei ? Uncle mergi ?", pentru ca apoi le kéroutz.a" sd Wm. pe Podul Mogo, soaii, strAbdtut de trAsuri cu felinare, ceia ce-1 inte-
reseazd mai mult e acest centru al Bucurestilor. II dd. 30.000 de locuitori (0, cu 94 de biserici si 12 case-palate. Pavajul e de lemn si cu pietre ascutite; ant 722 felinare cú lumândri. Orasul Ii pare murdar:. pentru curdtirea zdpezii se intrebuinteazd ocnasi, 7-800, cari o aseazd dupd acelasi sistem ea astAzi: en pyramides le long des ¡naisons", iar vara
219
preface In pral de inhalat gramezile de imundicii. Se arald Impdrtirea In mahalale, având In fruntea lor epistati i vadtsei; numdrul vardistilor e de anzecil
dar sänt si 700 de strAjeri cari strigd noaptea: eine-i acolo"; strdzile si le Impart breslele: lipscani, dcani, zarafi, cojocari, abagii, mdcelari (din Scaune, de carne), zarzavagii, cofetari, fierari. Populatia romdneascä e doar Invrastatd Cu cdtiva Evrei, Nemti, chiar Francesi.
In crawl fantastic" ca Infdtisare, cAldtorul osebeste bisericile: Mitropolia, Cu patru porti i turnuri langd ele, Invelitd cu plumb verde, i Coltea, Apoi spit alele: acel de längd biserica, pomenitil, a lui MIMI" Spdtarul Cantacuzino, Spitalul Brancovenesc,
cel de la Pantelimon, al Ghiculestilor, spitalele mai rnici de la biserica lui Mavrogheni, de la SI. Visariort chiar de la Cismegiu. Cunoaste, el care se laudrt c4 a colaborat la fundarea revistei Museului Nationalv chiar a Curierului Romanesa (!)1, Museul de istorie nationald, Colegiul Si. Saya, cu biblioteca-i de 5-6.000 kie volume, Intemeiatá de invdtatul Mitropo-
lit grec Ignatie, cuprinand ciirti din colectia Inväta-
tului frances din veacul al XVIII-lea, Sonnini de Magnoncourt, despre care am väzut cd vorbeste MacMichael 2.
Cunoaste casele a lui Lens, a lui Stirbei, a colonelului Gheorghe Filipescu, un grieten; eunoaste strdzite, i Lipscanii cu Mile; cunoasie Teatrul, cu alternarea pieselor francese3 (de Scribe, mire altele)) românesti ci chiar germane, si pe aldturi eu balani çi baluri masca'e, Teatrul, uncle, la o representatie din Hugo, era de fatil. Insusi Domnul, Alexandru Ghica; 1 I, p. 333 §i urm. 2 II, p. 11 §i urtn. 3 1 p. 398-9: pumenote §i pe fratii Foureaux.
220
eunoaste personag,ii influente, ca Mihai Ghica, Fili-
Postelnicul, casdtorit cu o Bals din Motdova, Dumitrachi Filipescu Aga, un Sutu, un Corpescu
nescu, un Alecu Belu apoi cate un Florescu, Costescu, Predescu, beizadea Ghica, Manu, Cretulescu, Balacea.nu, Baleanu. A fost prin satele i mAnastirile din margenea Bucurestilor: Baneasa, Herastraul, Colintina, Marcuta, Pantelimomil, Plumbuita; chiar departalii Leordeni Ii sant cunoscuti 2 Vorbeste pe larg i cu simpatie de Alexandru-Voda Ghica. Om de treizeci i cinci, patruzeci de ani, el a fost crescut occidental si a calatorit pe vremuri
si la Viena. Vorbeste frantuzeste ca un Frances chiar; se rosteste asupra tuturor lucrurilor cu o ingrijire plina de gust, fara afectatie, färä umflatura ." E vesel, galant i amabil. Se ocupä de literatura si
urmareste de aproape politica straina. Neinsurat, de i i s'a propus a lua pe bogata facä a lui IfagiMoscu, din causa unei vechi pasiuni" (pentru contesa de Suchtelen), el e in societatea tineretului mai nfult. Fata de femei e foarte prevenitor si le saluta pe strada, cand trece In caleasca it la Daumont, cu
sese cai; se vorbeste si de o banca a doamnelor Curtii" in loja lui la Teatru, unde merge. foarte des, cum, de alminterea, si la balurile mascate, care pasioneaza. Fratele Mihai, vre-un aghiotant Ii in tovarasia la represintatii. A cerut i audienta la Domn i, introdus de colonelul Grammont, aude pe Ghica vorbindu-i cu simpalie despre unchiu, asupra caruia avuse informatii I, p.
314.
P. 397. 3 II parle français comme un Français m&ne... 11 s'exprime sur toutes choses avec une recherche ple,ine de goilt,
sans afféterie, sans faconde; II, p. 90 si urm.
221
de la boierul Filipescu (Be'Langer zice: Bals), asa Incât tia cdt a suferit pe vremea rAzboiului de la 1806, fiind Internnitat de Rusi. Visitatoral r.márieuimit and VodA-i vorbeste despre memoriile interesante supt toate raporturile si pline de curioase revelatii ale lui Parent" si chiar de acelea ale cetAteanului Gaudin". Ghica-i aratA lui BeBanger cbiar cArticica, .,un tout petit in 12", tipAritd la Ledentu In Paris, In anul 1819, care cuprindea 'pAtaniile lui Parent. i scriitorul mai pomeneste o carte decunoslinta en-6a santern lipsiti pAnd acum,.opera altui consul frances: Cochelet, Itinéraire des principauas de Valachie et de Moldavie 2. Nepotul lui Parent cel cu o asa de bunA amin tire a luat parte si la pe-
treceri din case boieresti. Prin el asistAm astfel la un pranz dat In Bucuresti. Trei sute de lumândri fac sA strAluceascA tacâmurile unei mese pentru nu mai putin de cinzeci si douA de persoane. Se servesc mâncAri de-ale terii: dupii icre neg,re, sarmalc, La serbarea care urmeazA, (lard de boierul Filipescu, Ant invitati, pe ring d-na Bal§ §i colonelul Gheorghe Filipescu, Aga, Cornescu, colonelul Ciimpineanu, un Frances, Mondoville. Stiipfinul casei, om de cinzeci la cinzeci si cinci de ani, Malt, impunAtor, cu barbA albA, are In cap islicul, e incins cu un sal In. care se muge pumnalul. Ciorba este gata", anuntA feciorul, si Tiganii Incep musica de IntovArAsire, altä. musicä
fiind gata pentru gustul femeilor. Este si o salà de fumat, i In marele salon Isi fac Intrarea oaspetii de la masA si altii. E acolo Meitani, consulul Austriei, consulul Rusiei (Rfickmann), Mihail Ghica, Belu, Sutu, Vilarà, Florescu, Manolachi Manu, Predescu, CantaII, pp. 96-103. 2 P. 311.
222
bancherul Sakellariol. De obiceiu adunarile s xiale allä placere In jocul de carti 2 Aceia In mijlocul carora se &este mai des acest fiu al Tourainei francese, bun de povesti i chiar de iscodiri pe de-a'ntregul, sAnt straini ca dansul, mai _ales Francesi, adusi de Imprejurari. Afara de Henri de Mondoville, de care a fost vorba mai sus, care se afla de douazeci cinci de ani In tara, nu stim cu ce rosturi, e doctorul Tav.n-nier, care se amesteca In anu-
mite tulburdri politice Impreuna ca Eliad i alti Români4 Xavier Willacrose, pe atunci arhitect al Divaiiului Chatelain, din Franche-Comté, profesor In casa Agai, care se stinge In Bucuresti si de me-
lancolie ca nu-si poate reiredea tara, unde fusese desertor din armafa Imparatului 3, La pretinsa cula despre presa româneasca asista, pe langa prietenii români i Willacrose, baronul de Coubertin, cadet austriac, Adolphe de Simond, Polk 4. Este si povestea unui biet Frances naturalistl cazut In saracie Kerbelen 5. Cu niste Franco-Valaques" vaneaza langer la Câmpina 6 Alaturi de ei se aseaza cutare
ofiter muntean care a stat In Franta nu mai putin de zece ani, ori Petrachi Poienaru, directorul Colegiului Sf. Saya, ora rece, grav, impasibil, cu lisarea exterioara putin stralucitoare, dar de o capa'
I, pp., 375 si urm., 383 si urm.
2 Ib'cl, p. 401. Pentru musicA si pp. 406-7. Pentru visite in genere pp. 400-1. 3 1, p. 111 i urm. 4 Pp. 106 i urm., 129 si crin., 314 si urm. Se spune precis cá MIAMI num5r al publicatiei apare la 4 April de fapt: 5 Februar 1836 si cá B6leanu vroia o foaie numai literarA.
I Ibid., p. 359 si urm. 1Vd., p. 147 si urm.
223
citate stilidá". Pc lfingá profesori francesi particulari, studenti romani tac studii 1a Paris s. Doritorul de scene pitoresti descrie o judecatá teascl, dupá Regulamentul Organic, la Báneasa,1ángl Bucuresti2
.
Cálátorii ocasionale au dus pe cálátor i aiurea: a fost astfel si el la Giurg,iu, unde a fdeut carantiná de doulzeci i patru de file, auzind intrebárile de ri-
goare: Aliaos, domnule; domnule, sánátos?"3. A -vázut puturile de petrol din Cfbnpina, si Telega , cu acest prilej vorbeste de minele 'munlene, de ofertele rusesti *ale cunoscutului Trandafilov si ale unui
Zaparovschi. A fost In mulite pánd la Rucár si la SAldlruc, in Arges. A .cercelat salinele, administrate atunei de Armasii Florescu i Herescu5. A ajuns si pe la Tárgoviste, mide s'a represintat in Septembre 1836 o piesá francesá de ocasie, scrisii de un Român fusese la Paris, Teohari Gladescu", pe la Câmpulung, despre care vorbeste pe scurt Dar mai interesante sant stirile lui despre Curteacle-Argq. El dà impresia pe care i-au produs-o vechile monumente de artá románeascá. I-a stat supt ochi statuia monumentalá a lui Radu Negru", in Biserica Domneascá, statuie mutatá de atunci la Mu-
seul din Bucuresti, si o descrie, Cu straniul costum, bizar, imbrácáminte pc jumátate de piele Ibid., pp. 368 i urm. Pentru Demetrius i seolile lancasteriene, p. 309. 4 1, p. 2q3 urm. Ju,deati de zapcii, p. 219 si urm.
Procese p.
228.
Si mentiunea juristului Moroiu, p.
229.
3 Ib'd , pp. 87, 91, 93.
P. 128 nota 1. 5 Pp. 129, 191-4. Bellange- f tsese si pe la Constantinopol L p 313 Descriei ea. generalA a terii, II, p. 9 4
§i. urm.
I II, 325 si. urni., 357 §t urm.
224
de fier 1". Mentioneazd piatra lui Neagoe, a Doamnei,
a lui Radu de la Afumati In biserica episcopala, despre care se roste§te cd .totalul acestor deosebite constructii" ddrâmate afard de ldca§ul Insu§i, si
acela prefácut, de Lecomte de Nofiy e de un stil pur §i de o armonie expresivd §i g,ratioasd: se afta rare ori astázi modele atfit de perfecte2". Aminlind. §i legenda me§terului Manole §i viata Sf. Filofteia, el adaugd cd a descoperit In iscAliturile de pe zidurile Inegrile atunci: a lui Chiselev, a secrelariului de Legatie de Pontécoulant, a unui Gérarcl, a ha Wil-
kinson consulul, a lui André Coste, musicant". a a lui ByPon! unui Ieronim Spindler §i chiar La Ia§i, Bellanger afld un oras In, parte stricat de focul din 1827 §i unde i se pare cd trAiesc mutual 40.000 de locuitori. Numard §i aici felinarele: 550, ca i bisericile, numai §aizeci, dar mai frumoase dedil cele din Bucure§ti, §i pomene§te pe a Trei Ierarhilor, iar, dintre casele particulare, cunoa§le casa lui Mihai Sturza la Socola, cu piese de atA §i grAdind englesá, castelul de la Stânca al lui Nicolae Roznovanu. Nu uitd Colegiul", adecd Academia Mihaileand, biblioteca adausd, Museul de §tiinte naturale 3.
In aceste drumuri cdldtorul a putut prinde ceva din cuno§tinta bogdtiilor terii. Vorbe§te asad de productia In grau §i porumb (chila de gral.]. vlinzAn1 Dont nous pumcs encore, malgré les dégradations du temps, admirer l'étrange costume, bizarre accoutrement mi-partie de cuir et de fer; II, p. 430. 2 L'ensemble de ces diverses constructions est d'un st3le pur et d'une harmonie expressive et griicieuse. On frouve rarement aujourd'hui d'aussi parfaits modì.ks; p. 431. 3 Ib'c 1 ,
§i pp. 283-311. Dupil Demidov, de sigur, pomeneste si de 'tapiteriile lui Vasile Lupu, pp. 286-8. Despre un Blanchet si cultura ciupercilor In Afoldova, p. 117.
225
du-se cu zece franci), de lana si de miere5 ceara verde, dusa la Viena, de vii, de bieLsug,u1 fructelor, de Valoarea padurilor, de tesaurele de supt piimant, mire care petrolul, de fabricile care au Inceput a se Intemeia I. DA ciliar cifre statistice, despre venitul Mitropoliei muntene (380.000 de piastri), despre pagaba de 180 de milioane facuta Principatelor de Rusi in ultima lor ocupatie 2; populatia ambelor ten i o socoate la 3.200.000, din care dona milioane In Romania de dincoace de Milcov In total, spune aiurea, sant aici 23.320 de familii tiganesti si 450.000 de capete datinile noastre sant notate in acest haos de stiri
disparate, si astfel e vorba de stafii si de strigoi, a. laturi de alte superstitii5. Sant presarate ici i colo, pentru distractia cetitorilor, povesti, in mare parte nascocite, despre Carjaliul, despre haidueul Tunsu, de,spre alt haiduc, Groaza, despre Ioan ce! Negru, despre popa din Tabaci, care cunoaste toate limbile din lume, despre nenorocirile cutremurului 6. Calatorul stie ceva romaneste i nu-i e necunoscuta literatura noastra, dintre ai carii represintanti citeaza dupa Vaillant, pe VAcdrescu, Eliad, Pogor, Asa-
chi si fiica lui, pe atunci d-na Moruzi, apoi sope a lui Edgar Quinet, pe C. A. Rosetti. El Insusi se fulosete de o bogatA informatie literarA din .care fac parte: Del Chiaro, Carra, Wolf, Karaczay, Ale1
1,
pp. 110 §1 urm., 115 nota 1, 117-8; 122-3, 128
nota 1. 2
1, p. 99.
I, pp. 106, 238.
6 II, p. 107 §i urm. 5 I, pp. 236 §1 urm., 243 si urm. I P. 312; II, p. 144 si urm., 172. V. §i falsa scrisoare a lui I. C. C. Céraki, p. 134 ('an. 1838).
226
xandru 1-lajddm, dr. Värnav, Wilkinson1. Din acest material s'ar fi putut constitui ceva mai sigiir §i mai ordonat, dar e drept el nu acesta era scopul scriitorului.
BeHanger se referd de câteva ori la Valliant, pe care nu-1 citeazd altd datd, când vddit Ii imprumuld
§tirile sau numai maniera. El nu vrea sd §tic de scrierile despre Muntenia supt Vodd-Bibescu ale consulului Billecocq. De aceste izvoare, unul important, celalt capital, trebuia sd se ocupe acuma aceastd expunere.
Consul-general frances la 1839, in locul creat cu cinci ani inainte, pentru Cochelet, Adolphe Billecocq, aici care fusese in Suedia §i In Conslantinopol
ca secretar de ambasadd, veni la Bucureti cu o ambitie mult superioard aceleia a unui simplu raportor despre evenhnentele politice In curs. Intelegänd societatea româneased tändrd In sperantele, aspiratiile §i luptele ei, el se presintd ea un sfdluitor i un sprijin al tendintelor care un mai bun, viitor natio-
nal, tendinte pe care abia putea sd le observe un cdutAtor de subiecte exotice ca Bellanger. Neizbutind dupd schimbarea lui Alexandru Ghica, pe längd care
se putea bucura de o trecere deosebitd, prin Gheorghe Bibescu, la 1842, a pdstra aceastd situatie privilegiatd, el 1§i rdsbund atacând pe Tigan" In cloud lucrdrii pline de arnArdciune, de exagerare i de ca-
lomnie, dar cuprinzand numeroase Idmuriri de prima ordine, care sanl. La principauté de Valachie sous le Hospodar Bibesko, Bruxelles 1847 (a 2-a editie 1848), semnall cu initiale, §i Le mile prigioni. 1 1,, pp. 109, 142 nota, 291 §i ttrm., 297 §i urm., 345; II, pp. 8 §i u m., 88 nota 1.
227
Este, In aceste douà publicatii Mellile sk chenie alcn;ia cercurilor oficiale franc8e asupra consulului disgratial i rechemat la cererea formalk a lui Bibescu, intkiu o parte informativA. Incepfind cu Domnul prieten, Ghica e infdtisat ca Iàrà holdrarea care
i-ar fi putut servi bunele intentii. MiScarea, contra Ru,siei protectoare", a Adunkrii dominate de spiritul unui loan Cdmpineanu e condamnatii, politica Tarului fiind, dupa socotinta lui Billecocq, generalk", ,,largA" i binefilcátoare, lar actiunea lui Chiselev, guvernatorul In epoca de pregAtire a Regulamentului
Organic, aceia a unui legislator i organisator cu iendinte largi si tot odatk a unui administrator econom, harnic, politicos si plin de bunkvoint.:11". Se critick insk atitudinea prigonitoare a consulului Dascoy, care a lucrat atat de stdruitor la cAderea bunului Domn. Ar fi fost bucuros sä succedeze bktriinul Filipescu, cel descris de BeRanger, sau Emanuil Bkleanu, alesi la intkiul scrutin.
Nici tineretuI, In care si noul sapAnitor, care Meuse foarte bune studii la Paris, nu-i place criticului. Ac,esti oameni nu se duc in Apus pentru
ci numai din desearta trufe de a se putea intoarce acasä cu atitudini de dandies §i de lions; liieratura pe care o fac apoi acas5. e puerill i yang.", ca i visurile lor nationale sprijinite pe originea romanrt si pe amintirea cuceririlor lui Mihai Viteazul. 1
Législateur et organisateur à larges tendances et, en
méme temp, un admin:strateur économe, actif, poli et bien-
veillant; Iorga, Histoire des relations entre la France el Roumains, ed. I-a (Ia§i 1917), p. 11,8; ed. a 2-a Paris (1918), p. 163, Cf. Piccolo, Paul Kisseleu et les Prirc'pautes de 111c,1dG vie et de Valachie pir un bablant
de Valachie §i De la situation de la Valachie sous l'adation d'Alexandre Ghica (Bruxelles 1842).
228
Nici adoptarea literelor latine In locul alfabetului chirilie nu e socotitd de Billecocq altfel decdt ea hied o pretentie a usuratecei noastre vanitdti. Stie bine a Românii au format odatd, cu PoIona §i acel zid de aramd care a scutit Apusul de ndvAlirea mongold sau turceascd ", dar natia In sine-i pare a face parte din popoarele moarte la once ideie
de ordine si de legalitate, zdeand In miseria celgi mai grosolane ignorante si simtitoare nuniai la ImpunsAtura puterilor brutale i."
Cu Francesii insisi nu e mai bland acest om atit de. InAcrit. Principatele fiind un fel de Eldorado pen-
tru o grAmadd de oameni pterduti de meserie §i) de ignominie, având i avantagiul unei vieti mai) ieftene decat aiurea", nu e de mirare cd, pe ldngd, un Tavernier, un inginer Condemine, conducdnd ex-
ploatdrile de pAdure de pe mosiile lui Stirbei, un Grammont, pe care-I cunoastem, ori directoare de scoald, ca d-na de Grandpré, al cdrii so t fusese comandant de vas In marina francesd, Rdnt tot feint de aventurieri ca M. de St. Andr6, conte d'Abrial, si M. de la Maisonfort, ,,locotenent general al regelui La-
horei"3, de preoti cari si-au pardsit misiunea, de institutori, a cdror destrIbIlare merge Ond. la crimefatd de chiar elevii lor, de comediani fdrd talent, de mun,citori färä cdpdtaiu, d lugi si de bucdtari% Avoir formé autrefois, avec les Polonais et les Hongrois, cette murail:e d'airaha qui préserva l'Occident del'invasion mongole on turque.
2 Peuples morts à tou,te idée d'ordre et de légalité, croupissant dans la misére de la plus grossiére ignorance et sensibles à l'unique aiguillon de la force brutale. S
Une sorte d'Eldorado A un tas de gens perdus de.
anisère et d'ignominie.
Toate eitat:ile, din cartea mentionatA mai sus, uncle se dau trimiteri la pasagiile respective.
229
Vain intentia de a da aici biografia meritosului prieten al RomAnilor care a fost I. A. Valliant; de alminterea i materialele pentru aceasta lipsesc prea -mull. Chemat In, principatul muntean pe la 1830, ,e1 fu, cum se intituleazä mai tArziu, cu mândrie, ,,fundator al Colegiului intern -de la Bucuresti" Sí. Saya), care i-a fost Incredintat, precum grin Ingrijirea sotiei sale, al scolii gratuite de fete" fatà
de pensioanele cu platg, ca al d-nei Grandpré; a predat la Sf. Saya limba francesg si a publicat cel d'intgiu, de o inidictionarlu franceso-român
liativg. cutezgtoare pentru un strgin de nastere, pentru ca, pe urn* amestecat i el In complotul tulggresc", ImpreunI cu Tavernier, cu Eliad, cu Miiail sä fie silit a pgrAsi tara, de care, Ong.
In epoca Unirii, and publia in româneste o browrica pentru sprijinirea candidaturii lui Grigore Sturza ca Domn ai Moldovei, gAndul sgu nu, s'a despgrtit niciodatg.
I se atribuie brosura Episode de la question d'Ocrlent, Russie, Valachie, Moldavie", apgrutg. la 1812,
pentru ca sa apere pe Alexandru Ghica, detronat prin intrigue consulului rusesc1,
traducerea nuvelei
fcarul ca boj (le Carru bol") In anul urmdtor, cu o dedicatie isalitg. Aléco Viteaz", atre ,,les Romains Ale la Dacie", titlu pe care in adevgr
si terii Intregi
acela de Romanie ni-1 dg profesorul de la Si. Saya. Aceste publicatii nu erau deck o pregglire pentru marea operg. In trei volume, cuprinzAnd experienta atâtor ani de petrecere la noi, pe care el o
dAdea la 1844 tot In Paris, supt titlul de La Rolnanie ou histoire, longue, littérature, orographie, Bengescu, Bibliographic franco-roumaine, ed. a 2-a, Pa-
ris 1907, p. 32. Cf. acelasi, ja Etoile roumaine, 18 (30) Mart 1886.
230
statistique des Romains". E Inchinatg. Muntenilor, mat
ales, cu cari am trAit doisprezece ani ca In tovarA§ia unor frati" (de fapt e scrisA patru ani Inaintei), dar §i Ardelerzilor i Moldovenilor", pentru a li dovedi ca un strAin e une ori un prieten". Cele d'intAiu doul volume presintl. istoria Principatelor. Notele de originalitate nu lipsesc din explicatiile autorului. El stAtuie pentru ideia pAstrilrii f Intrerupere a elementului romanesc in Dacia, aducfind ca exemple AmAnerea Francesilor In Louisiana.
§i In Canada, lipsa unei emigrat!i proletare" In Ardeal, cAnd boierii din secolul al XVIII-lea &dui= mantuire acolo In fata Turcilor, puternicul sentiment
de proprietate al plugarului, imposibilitatea prefacerii lui Intr'un nomad, pornirea fireascä de a emigra Inteo tara a§a de atr5gAtoare .a. cet5tenilor apuseni
cari, victime ale marii proprietAti, nu mai aveatt de mult In patria-maml altä situalie decat miseria", teorie Idmuritoare a colonisArii aces!or reg,iuni cu ele-
mente romanice fArg. A. fie nevoie a exagera roluL
veteranilor §i autAtorilor de aun, pe care o aflgtn §i. Inteun studiu de tineretä al lui I. C. Bratianu, §i. pe care In timpuri mai muä am presintat-o nil a cunoa§te phrerea acestor doi predecesori. Is!oria romfinismului In Ardeal e povestità cu Intelegere simpatie pAnA L Intemeierea Domniei muntene, mentionând §i dupa ac,eia rAscoala din 1437, marele rol
al lui loan Hunyadi, pe care-1 recunoa§le ca Romfin, ba chiar nAscut In Banatul Craiovei" (!), activitatea literarä a un.ui Nicolae 01611, Invg.tatul episcop unguresc" de rasa noastrK, In secolul al XVI-lea.
Se 'admite cà Romanii au salvat Ungaria §i Polonia. Figura lui Mihai Viteazul e adusI Inainte cu a1
V. vol. I., p. 3: après huh ans de séjour en Vallaquit"..
231
ceiasi iubire, eroul fiind clasht In rand ca Corvin cu Stefan-cel-Mare. La Radu $erban, continuatorul acestei politice de nlvdlire in Ardeal, se noteazd a Rometnii erau atunci ca i azi cei mai numerosi In provincie" 1. Pentru vremea mai nouä Sc recunoaste rolul misedrii culLurale din Ardeal, pomenindu-se numele lui M. Nicore-sco" (Moise Nicoard din Ardeal)
citându-se dinteun articol al lui Barit contra apdAxil romanesti de cdtre alte neamuri. Fireste cd de la 1830 Inainte el dd ca istorie contemporand propriile sale amintiri2. De §i Chir,eley 1-a
scos din situatia de conducdtor al Inviltdmantului muntean, Vaillant II laudd pentru binele pe care 1-a fAcut terilor noastre 3. Dar Rusii lui lasa neplAtiti In 1812 pe un Pruncu, pe un Alecsandri, In 1828 pe Filipesti (120.000 de galbeni), pe Sakellario 60.000) si pe Zoita Mavrogheni 4. Se plange Insli cà bate natiile afid aici bund primire, citand pe Piccolo, pe Nicolae Mavro, pe baronul Borutin i colonelul Banov, lar Francesii ,,nu afld totdeauna poli1eta'5, La
alegerea d'intdiu a Domnilor regulamentari crede cd i membri ai familiilor Sutu i Mavrocordat au umblat dupd tron6. Alexandru Ghica merge la Constantinopol cu banii lui Hagi-Moscu, MgAduind sd-i iea fata 7. Mai tarziu acest bancher dd faliment, pe
un timp cand Vocld ar fi pArtenit pe loan Ghica, 1 Les Itoumains, éLaient alors connne aujourd'nui ,es pu
notnbreux dans cette province. 2 La p. 367 data e de 1834.
3IJ, pp. 361-2. 4
II, p. 367.
5 Pp. 362-3; pasagiul pare scris Inainte de plecarea generalului. 6
II, p. 364.
7
P. 366.
232
vArul säu, ddndu-i arenda oenelor caracterisare a stArii de lueruri de la 1837 presintg. pe boieri ca fAr5. enérgie, dar alAturi pe tinerii earl au Invatat In Apus si au adus de acolo mari aspirata si de la cari se ug.dAjduieste mull. Sträinii sAnt putini; Intre ei patruzeci de Francesi la Bucuresti, iar la Iasi numai doug.zeci, pe lâng6. o sutä cinzeci de E1vetieni2.
La 1838 e vorba de inceperea luptei dintre Ghica parlidul national avAnd In fruntea lui pe Câmpineanu, Iancu Roset i Grigore Cantacuzino3. Se dau actele oficiale, cdte unul din cele secrete. Urmeaza conflictul Intre doctorul Tavernier si colegul sdu, Marsille, cAsglorit cu o Romana i nationalisat, si interventia ì Cu ajutorul lui yaillant, a consulului
frames de Châleaugiron. Scriitorul spune cll. acesta I-a Mat perfidiei lui Hagi-beiu, caimacam de Rus-ciuc", cAruia el ii dg. 8.500 de galbeni, pentru a-si scIpa capul". Ceva mai tarziu, Valliant a vAzut pe AlexandruVodd sfiindu-Se a isr,Ali pe actul care impunea AdunArii primirca articolului regulamentar impus de Rusia. In acel moment Adunarea aprobA tiparirea Istoriei" lui Florian Aaron, a Iliadei traduse din Aristia si a Dictionariului universal al limbii romAnesti" Milt de Vaillant însui, i aceasla cu toatà ddrza opunere a lui Stirbei 4. Critica regimului devine tot mei severà. Scriitorul frances se plange cX *tirbei a vrut sä Irhpiedece, din urà fatà de Francesi, tiplrirea dictionariului. Din parte-i, Domnul, flcAndu-se a patrona societatea fi-
larmonia si Teatrul, In care Saul", tradus de AP. 371.
2 II, pp. 378 §i urm., 380 qi 3 P. 384 si UM. 4 P. 400.
111-111.
233
Tistia, se represintase inaintea unei marl ruultimi, lu,creaza la distrugerea ei, dar In acelasi timp el da ce/ mai mare sprijin teatrului german. Si Mihai Ghica Infatisat supt un aspect defavorabil: cu tendinta-i fle a grecisa cultura romaneasca, Intemeind o ca-
tedra de etimologie elenica pentru preceptorul de casa, sau lacomia-i de paman,t i putina grija fata de saracime. O presA oficioasa insultá pe adversari, apoi Campineanuonoarea speranta terii", intors din Paris, e inchis la ,,Scufa", de unde la Margineni la Plumbuita, spre indignarea publica. Boierii munteni doresc un al doilea Vladimirescu sau unirea celor (Iola Principate supt suveranitatea lui Mihai Sturzal", nu fall a se gandi si la o confederatie balcanica, in care ar Intra si Bulgaria liberatA.
Acestea se spun pentru a explica acel comPlot bulgáresc", de pe urma caruia povestitorul era sA paraseasca tara. Intre tovarasii sai el enumera pe Telegescu, pe Marin (Nationalul" de la 1848), pe Dimitrie Filipescu si pe Nicolae Balcescu, pe un Solir si pe juristul banatearr Eftimie Murgu, pe Boliac, apoi, atunci cunoscut ca poet. Valliant e silit piece In Moldova, dripä sfatul lui Billecocq. In Iasi, .de unde i se fagaduise o apropiatA Intoarcere, serie el lucrarea pe care la Bucuresti n'ar fi avut ragazul s'o construiasca asa de vast 2.In lipsa lui, Balcescrr, -cadet In noua ostire, e palmuit de Mihai Ghica 8. Sen.-
tinta contra lor (Iulie 1831) e grozava: daca Valliant Murgu, supus Imparatesc, sant numai opriti de a loeui In Ora, zeilalti se _aleg eu ocnele, pe fret, pe opt
ani, pe viata, Indata Emanoil Baleanu e si el exilat", si? Intorcandu-se, el face, din rasbunare, a se 1 1I, p. 495. 2 Pp. 405-7.
3 P. 407.
234
vota de catre Adunare indigenatul lui Chiselev. Urmeazd rdscoala Bulgarilor la Brdila. Acum Bibescu i tirbei lucreazd pentru cdderea lui Ghica, i scriitorul Ii zug,rdveste cu dusmdnie: cel d'intdiu nonchalant", prins de nd.cazuri casnice, misantrop, dar inteligent i dibaciu, supt acel air dégagé du gen.tilhomme" ; celalt harnic, dar gelos,
deprins cu afacerile publice, avand o raideur de bourgeois parvenu", samdnand deci mai mull cu taidl decal cu mama, o Vdcdreascd. Ei Inving pe Campineanu, presintat ca incapabil de muncd i neintrunind condi¡iile cerute pentru a fi Doinn. Gheorghe Fi-
lipesru e gAsit de RU§i ca prea uman si liberal",. Alexandru Filipescu (de la Drajna) prea progresiv" (sic), Vilara, prea dibaciu si mai ales prea luminat In inteniiile sale". Filipescu are Irish' la primul scrutin 60 de' voturi i Stirbei 30 fatd de 13 ale lui Bibescu. Vitar:A imbratiseaz5. pe acesta, carc, cu voturile lui Filipescu (care se stibigc Indatd.), iese la al doilea scrutin. Dacd. osanditii complotului" sant imediat gratiati, Vaillant, care s'a Intors, sentinta neintdritd. OA- Ghica, e expediat In Ardeal, ca revolutionar. Std. patru luni la Sibiiu, asteptand o resolUtie, pentru a
trece apoi la Viena 1 Rusia e aciun stdpand. La retragerea Mitropolitului Veniamin, ea Inceared., prin agenti trimesi la sate, sà capete de la preoti o cerere de unire a Bisericii moldovenesti cu Sinodul din Moscova. La alegerea noului sef al acestei Biserici ivindu-sb protestdri asupra votului, Gheorghe Guza propune sd seccarä Austriei si a altor Puteri. In Bucuresti, Dimitrie Hrisoscoleu Buzoianu aruncd formal,. Pp. 430-1.
235
la jttdecata Bulgarilor, fAspunderea asupra Taruluir eeia ce-i atiage punerea supt aeusatiel : se pare ca articolul din Revue d'Oricnt iscAlit de deputatul A. Denis, care e citat aici, se datorqte tot tut Valliant. Afacerea Trandafilov adduga Inclata la aversiunea fatd.
de Puterea protectoare. Aceasta permite lui Valliant, la incheiere, sä faca prevederi asupra viitorttlui românes3, Trabuie o unire a silintilor In jurul Domnului §i. contra acestor in.i tenji rusqti. Tributul, care InseamnA Inca o legiiturk ilusorie", sà se rAscumpere. Unirea sd fie tinta silintilor, apoi s'a se lucreze la confederatia balcanick, §i cu aju'orul Europei, fi2care din detinalorii de pd."-
mant romanesc participand pentru provincia sa la un sislem original de unire. Astfel s'ar lmplini dorintile acelora cari, ,,Inainte de once, nu voiesc sa piard, fiind siguri c.à vor revedea zilele frumoase ale lui Asan (sic), Stefan §i. Mihai, zile de glorie, and vor putea dovedi hied odatd cd sant vrednici de originea lor ".
Al treilea volum e, supt formà de capitole bite° expunere descriptivA, ori supt formA calatoriei prin. munti, intitulatd ,,orografie", o presintare a Omantului romanesc, cu frumusetile §i bogAtiile lui. Plitt
de digresiuni, de anecdote intinse pe larg, de Inceratri ¡iterare, de fantesii une ori !Ord gust, el .con1
P. 435.
Avant tout ils ne vetilent pas périr, sews .qu'ils sont de revoir les beaux jours d'Assan, d'Étienne et de Michel, 2
jours de gloire, oft ils pourralent prouver encore une fois qu'.1s srmt dignes de leur origine (introducerea la vol. I). V. §i ac.tastà profese despre soarta Rusiei: Le& mémes armes qui se sont tournées contre la Porte se tourneront, quand les temps seront venus; contre son Grand-
Duché de Posen, contre Dantzick, qui jadis &nit plus. polonais que ne le fut jamais la Bessarabie".
236
-stituie, fär. indoialk una din cele mai importante materii despre noi In aceastl epoek, si de aceia mexitk o amdnuntità analisà. bescrierea terilor e fdcutk de Valliant, si In parlea
metodick çi 1n orografie", cu mull simt pitoreic. Pornind cu Slugerul Anghelescu, el vede Ploiestii, cu 10.000 de oameni, Catnpina, Telega, Sliinicul, admi-
nistrat de un ckmAras, anume Duca, apoi Comarmicul, Bdicoiul, proprietatea unei Ghiculesei inkritatk
Cu cneazul rus -Trubetcoi, care e executat in urma conspiratiei lui Pestel, Mislea, cu amintirea lui Vlad iII Sturza" (sic) si a Vornicului Petrascu, Breaza, .Alte excursii 11 duc, in acelasi Principat, la Campulun.g, unde observk In biserick portretele lui Ioan Basarab i sotier, la Arges, unde descrie biserica si ,mormintele1, la Ramnicul-Vilcii, unde e gdzduit la un Constantin Niculescu, la Arnota i Bistrita, cu Weill', la Tismana, cu broderii de la Voc15.-Brâncoveanu, la Tftrgu-Jiiului. Il mai afliim la Cernica, ldng§. Bucuresti, mAnkstirea ca ,zfrescele polcovnicului Nicolae" In hiserick, la Tigknesti, la romanticul Snagov, la CIldArusanii lui Matei Basarab, la Bucov, cu casa Jui Dimitrie Filipescu, la Vklenii-de-Munte, la Chiojd2. Ckra'toria silitk In Moldova ii dk prilejul de. a vorbi
de Focsani, cu hanul lui Halghen", de Iasi, unde stit de la Novembre 1840 'Ana la April 1841, de Roman, de Piatra, cu fabrica de hârtie a lui Gheorghe Asachi, de sate ca Dgrmknestil, Crackoanii, Milocul-lui-BAlan, de schitul Durdului, supt Ceahlku, de Pipirig, de Targu-Neamtului. law], cu bisericile ,,Podu-Vechiu" i Frumoasa, e §i el un.. imens sat cu hotarele nedefinite, cu strkV. resumatul mien lu Bu!etinul Com;siuni Monumenlelor, Istorice, VIII, p. 122 si urm. 2 III, p. 242 §i urm.
237
zile fArg nume,
Cu
mahalalele misterioase", cu gu-
noiu i rdpi, cu case ca niste ferme (métairies), dar
cu echipagii splendide. In resumat, contrast neincetat al miseriei si luxului", ceva fatuitate s't cu mutt prea multg. importantA inuti15." /. Vaillant intercaleazA scene prinse ca In carnetul de
schite al unui pictor: fete la fereastrA langA un boier In caftan, altele care aduc apa de la fântitnä, ingropari. Se dau mici povestiri: a Cdrjaliului, a ciobanului ardelean, a Serafitei; se reproduce o interesantä scrisoare proprie despre aspectul unei represintatii de la Iasi, cu advocatul general de dotazeci de ani revArsandu-si coama pe haing., cu fiul AgAir agent secret, cu frumoasa doamnA Elena Sturdza2. InsirAnd productiile muntene, are ici si colo note nouX, ca despre tabacal ce se aduce pentru boieri din Adrianopol, cu vamg. de 6000/0, despre cultura de
Mai a iui Belu si de ananas a lui Mihai Cornescu, despre hergheliile lui BAIN.ceanu
i colonelului Odo-
bescu. La comer t se InseamnI cA Franta dà doar pe lAngà tot ce trimete Germania, parfumuri mAnusi, Pesta mobile, Anglia ceaiu, funii, lumftngri, sApun de Odesa, Orientul stofe de India, de Damasc., sKpunuri de Persia, de Candia i Adrianopol.. S'ar putea, ca in aceastà tarit, unde de la 1830 s'a Inzecit numArul. terenurilor cultivate si al velnitelor, sg. se realiseze frumoase castiguri. Francesii ar c6utagritu pentru Algeria ar vinde hartie si tapete, tràsuri, concuand pe cele din Viena, care se aduc pentru 60.000 de galbeni 3. S'ar putea face si fabrici de zahàr, ea aceia din Sibiiu. $i arenda ar fi folositoare,
dat flind ce se cere de la teran ca lucru çi volnicii Pp. 101-. Ibid., p. 386
3 P. 60.
urm.
238
scutelnici" cari se pot cherna la dereticat In casa, precum i voia de a scoate pe bietul om de pe mosie
dacl a lipsit un an, pe cand el, plecand, are a da capitatia pe epte ani . Locuitorii Ii par a fi putin Increzritori, l'AM sinceritate, fárA devotament fata de tara, frtrA legAturi (attachement) cu arnicii lor, fArA recunoslin;A pentru serviciile sau binefacerile pi-imite, fArd unire filtre el totdeauna mandri de nobleta lor, de §i. n'au, afarA
de vre-o sutà de oameni, decá't nobleta de bani, nici pergamente"4. Ceia ce e mai util sant statisticile. IatA a vitelor In ambele ten: peste 500.000 de boj, peste 500.000 de vaci, la 200.000 de cai, la 1.500.000 de oi, peste 300.000
.de capre, peste 380.000 d.. porci . Comertul muntean e de 16 milioane de franci export, 13-4 milioane importul. In 1840 pentru ambele Principate cifrele sant: 53.112.213 la export, 29.741.317 la imix)rt, iar pentru Moldova: 42.503.692 si 23.376.251. Galatii e port-franc, de la Mart 1836, iar BrAila IncA din Au-gust 1834. Vasele ce vin Insä sant mai mult turcesti
-si grece§ti (In 1837, 37 sarde, 25 austriece, 20 rusesti). Se prevede vremea cand In Principatele-Unite cu capitala Focsani s'ar putea reuni cele douà -porturi 1.
Armata se compune In Muntenia din 4.665 oameni, .din 2.270 In Moldova 5) dar la Munteni are zece coloneli, optsprezece maiori, 43 de cApitani, 523 de. subcAci toatA lumea vrea sA trAiascá, i trebuie P. 65 §i min. 2 Pp. 30-2. 3 Pp. 24-8. 4 Pp. 62-3. °
Pp. 75-6.
239
dai de hrana. (faire vivre) la toata lumea I". La pichete, unde satele dau cate patru oameni i doi
trasi, sant 2336 de garzi permanenti. Se presinta ljsta medicilor in ambele teKi, aceia a spitalelor, ca-
rora II se fac Incadanhi, cu Isemnarea paturilor. coule cuprind pe cele lancastriene, dupa sistemul introdus de Milieu Golescu pe mosia lui. Scolile superioare sant ran conduse, i profesorul de retorica vine de opt saw zece ori pe an la catedra 3. Se plange
ea, din doua pensioane la Bucuresti, subven.tia de Slat a fost retrasa numai uneia, pe la 1840, probabil colii d-nei Vaillantl. Sant de toate 1990 de scoli comunale In Muntenia si 1.800 In Moldova, eu scolari: 40.995 si 27.547, in capitale: 22 si 8, Cu 2.411 si
2.020 elevi, plus 238 la Sf. Saya; in Academia Mihaileana sant, cu 15 profesori, 65+80 scolari, In Vasiliana" 179+76. Muntenia are seminarii episcopate, In Moldova se numara unul singur, de la Soeola, cu 69 de eleviv Nu se uita coiil grecesti (13 la Munteni), germane (la aceiasi 2), %rmenesti i evreiesti (13 si 12 in Muntenia si Moldova). Sant pensioane francese de baieti cu directori germani (2 la Munteni,
68 elevi), cu Francesi, la Iasi (3 interni, cu 119 externi si 11 profesori), pensioane de 'fete francese <1+48 i 3+92). Scoala gratuita" din Bucuresti are
158 de externi, Populatia totala. e de 6.258.063, plus 578.931 straIni, pentru Principate; in toatcl Romtinimea: Ardealul singur are Romani peste 1.500.000, Banatul 475.0C°, Bucovina 209.854 si 462.387 Basarabia. Clerul
da In ambele ten: 65.700 si 36.945 de suflete, bojePp. 76-7.
P. 82 i urm. 3 P. 89. 4 P. 90 §i urm. 2
240
rii cu -fii, neamuri, etc. 45.180 la Munteni, 20.140' In Moldova-. Bucure0ii au 12.690 de boieri, Ia§u} 5.300, slugile lor: 9.804 0 3.250, preotii 1.280 §i 819,. cAlugArii 137 §i 334, poporul obimuit 60.000 0. 26.203; strAinii se num5.1-5. 4.800 0 1.256, Ung-,urenii 3.600 0 600, Evreii 4.800 §i 12.740, Tiganii 8.777 2.739: Case sAnt trecute 10.059 0 4.300 In cele douk Capitale, cu 20, 80 de otele. Se adaugit 26 0 13 m5,nAstiri, 130 §i 70 de biserici ortodoxe, 1 0 1 catqlice i armene, 2 0 1 reformate, 5 0 2 sinagoge, tipografii 4 0 3,. §coli 80 0 13. Era vorba de un palat Ja biserica SI. Gheorghe din Bucure§ti. Se
ca
dau cifre 0 pentru strkjeri (40-50 aici, pe langt cei luati de la pravAlii 0. de la case: doi pe lung.1). Literatura e larg Intrebuintatä de profesorul frances-, care vorbe0e, lgudand bimba, medalia anticg.", de Tichindeal, VAcrtrescu, Eliad, Asachi, Boliac, Sca-vinschi, Barit, Stamati, Rosetti, d-na Moruzi 2.
Un Frances care petrecuse, cum spune Insu0, mult timp In Orient 0 trAise un timp In principatul muntean, vorbe§te de satele Gherghita i Go§tinari, de Snagov, pe care-I descrie atent, de Campina, de Romanati, de regiunea BdrAganului, ca de Ia§i, care petrecuse pe rang Al. Filipescu de la Drajna 3, unde se vede, In biserica de sat, un tablou religios iscä.lit Cu acest nume de familie, Felix Colson, dAdea In acela§i an 1839, trei lucrgri care ne privesc 4.
Incep&nd cu cea mai redusk ca proportii, In Coup P. 100. 2 P. 150 §i urm. a
Etat présent (vezi mai departe), pp. 129
136, 202-3, 238.
n laudA la pagina 28.
§i
urm.,
241
d'oeil rapide sur l'état des populations chrétiennes de la Turquie d'Europe, rdspuns de cateva pagini la un raport presintat Camerei Deputatilor din Paris. el semnala dorinta Romanilor ca si a arbiter de a face sd se recimoascd In Turcia bolnavd i amenintald cii peirea principiul nationa'l Ei sant capabili de a da, asupra unui numdr total de 3.700.000 de lo-
cuitori, o oaste de 100.000, de oare ce In timp de pace forta armatd a Principatelor s'ar ridica la mi mai putin decal 52.0001.
Altrel se da aici cate un amdnunt necunoscut de istorie romaneascd, precum petiiile prin care Mihai Sturza, candidat la tron, se recomanda atentiei Turcilor, ori intrigile tesute In acesti ani de fostul consul rus, la Iasi, T. (Timcovschi), de generalul Li-
prandi, unul din agentii cei mai fini ái Rusiei", de St., fost funcionar la consulatul rusese din Moldova, care fusese seful ridickrii de steag contra lui VodrtSturza" (loan Sandu) 2, precum i planul de a ucide
pe Mihai-Vodd printeun complot In care erau amestecati multi Rusi" 3. Consulul frances In Moldova, Huber, e lAudat. Dar In aceasti publiCatie interesul se concentreazd mai mult asupra cneazului Milos si a Sarbilor lui. Ea anuntä insd. pe copertd doud alte serien: Précis des droits des Moldaves et des Valaques fondé sur le droit des gens et sur les traités i Considérations sur l'état présent et sur l'avenir des Principautés de Valachie et de Moldavie, supt presd. Intlia, o brosurd, adresatd tuturor Cabinetelor Europer,. anuntd si precede pe cealaltd. Deocanulatd. cela ce se are In vedere e numai análisarea situatiei IL
P. 71.
s P. 25. 3 P. 29.
242
de drept a terilor noastre MIA de Imperiul otoman. anume cercetanuu-se, ca bash.", pretinsele tratate din secolul al XIV-lea si al XV-lea, asa cum le daduse Kogalniceanu in cartea lui francesa tiparitd la Berlin, precum i fata de Rusia, simpld garantd, lard
alte drepturi, pe care nu le pot stabili Impietarile zilnice", nici concesiile nejustificate ale Portii. Capitulatiile n'au deci nicio putere pe pdmantul romfmesc
si &aide dunarene pot in toatd voia sa incheie conventii de comer t cu Puterile apusene. Cel mai bun lucru ar fi Insä a se ridica din nou Principatele ca Stat suveran supt protectia Sultanului"1. Un amestec, al Austriei, recoma0at de unii scriitori eng,lesi, ntt s'ar putca admite, intre altele si fiinded Romanii de dincoace vdd la ce tratament sant supusi fratii lor de peste munti, adevarati pariasi pentru carmuirea impiirdleascas. Gurile Dundrii ar rdmanea in sarna noului Slat, caci Sulina este ardtatd ca fiind in teritoriu moldo-valah" 3. Comertul austriac el insusi ar profita din aceasta stabilisare a situatioi malului stang dundrean.
Cartea principald a lui Colson, pe lang,à cea de sus, pe care peste vre-o douazeci de ani era s'o resume D. A. Sturdza4, la inceputu/ carierei sale politice, e o lucrare intinsd, bine informatd i foarte
prielnicd, asupra poporului uitat pand
In.
zilele
noastre, ca o oasa In pustiu, pe hotarele Europei Asiei, fara putere pe teritoriul satt, färä influenta in propria sa Mare. vasal al vecinilor sai" si care acum urmeaza miscarea providentiald de regenerare P. 97. 2 P. 98. 3 P. 30. I
4 Scurtii descriere a dreptarilar Moldovenilor si a Muntenilor, etc., lit§i, 1836.
243
care ridicd alle popoRre"1. E, cum o spune de la incepul, o 4latorie de con§tiintd" a unui om convins de dreptul la viatd al oricdrui neam. Descrierea fisicd a terii, si dupd."'informatia ruseasert, pretioasd in ce prive§te ardtarea impArtirii solului, formeazd intdiul capitol. Ea nu oferd hicruri noi de oarecare importantd. Nota pitorescd lipse§te co tolul, afard doar de o infAtisare a Bucure§tilor copacii strAbdtuti de crucile bisericilor, frumoasd intAie impresie cdreia-i urmeazii vederea unui ora§
inurdar unde nu se ponte merge pe jos" 5. Notitele statistice3 w;:ot fi apropiate de ale lui Demidov §i ale lui Vaillant. De ale acestuia se deosebese printr'un u§or plus, in. Muntenia, la numArul preotilor §i diaconilor, al boierilor (aici numai 12.000) printeo altd orAnduire a unor categorii de locuitori;
penlrit Moldova cifrele sant foarte scdzute, tot din 1838 (880 boieri titulad, 5.650 preoti, 611 cantAreti, 1.580 cAlugdri, 117.961 terani, etc.), ceia ce se explicd prin faptul cd in acest loc 4 se dau familiile,.nu sufletele. Budgetele sanl pentru anul 1839 ciliar: ele .se disting prin u§oare cre.sterl sau scdderi (Moldova: imposite dire,cte 7.702.791, indirecte 2.764.418; cheltuieli: 7.669.368; Munlenia: 10.392.533 si 5.900.746 penlru incasdri, 15.439.900 pentru cheltuieli,. Se apasri asupra faptului cA datoria public'd nu existd 5. Exportul muntean e socotit la 16 milioane de Pp. I-II. 2
P. 197.
3
In Muntenia 22 de orase. 12 lilrguri, 3.590 de sute,
in Moldova 54 de ()roe. 1.919 sate, 122 4i9 de milnAstiri (29 mnciina1e ; 1.778 biser:ci. Saill 1.096 de n'oii boiere0i, 225 intingstire.:;ti neinchinate. 16 1 blehinate, -11a riliew01 (p. 7). 4 Pp. 12-5. 5
Pp. 16-7.
244
francit, pe mai multi ani: el variazà de la 23 la 11 de milioane de lei, importul de la 24 la 55. In,tregi tabele sant alipite la lucrare pentru comertul exterior pe anii 1832-7. In 1837, Braila primeste 149 vase, Galatii 528 2. Se arald cd 5-6.000.000 oi pot
da prisos de export. Statistica scolará. dd In Moldova 695 de elevi la scolile judetene (60 interni), 80 la scoala primara de fete din Iasi, 136 de bäieti si 109 fete la penii-
nanc4. In Muntenia coala centrald" cuprinde trei scoli lancasteriene ca 600 de elevi, o scoalá' de limanioare, una complementard, o a treia speciald", 204 de toti (profesorii se ridicd la 54), afard de stiinti, facultdti, cursuri libere", scoala lancasteriand cea complementará' la Craiova, cu 190 de elevi si 23 de profesori, cele saisprezece scoli lancastriene din judete, Cu 1.200, de elevi i aisprezece profesorP. particulare muntene au 3.564 de elevi 6 InstallLoarele francese pregdtiau In 1833 83 de woldrite, in 1838 numai 23v. Patruzeci de familii tin perceptori sau institutoare acasá.'8.
Scurta privire istoricd e vrednicà de atentie. Un capitol poarta titlul de Gloria trecutd a Romanilor", 0. el incepe afirmand cd numai din vina imprejurárilor s'a pierdut independenta de pe vremuri. Ca izvoare serveste vestitul discurs la scolile din Hotin al lui Alexandru Hajddu i languirea lui Carlova asupra P. 225.
2 P. 226. 3 P. 231, nota 4 P. 172. 5 P. 190: 8 7
8
P. 193. P. 194. Ibid.
1.
245
ruinelor Targovi0ii; allturi se reproduc rânduri din corespondenta cu Rusia a lui Mihai Sutu, fost Domn
al Moldovei, 0 a lui Grigore Dimitrie Ghica, fost Domn muntean Analisa Regulamentului Organic e scurld, destdinuindu-se cd iscdlitura lui, In comitetol de redactare, a fost refusatä numai de bdtranul BAIAceanu, de Campineanu 0. de un Hrisoscoleu, oameni
din. cari un tandr preot muntean" fdcea
figurti
sfinte 2. Pe atunci Orlov oferi la Constantinopol, din partea Tarului, 3.000.000 de galbeni pentru Principate 3.
In ce prive0e clasele natiei noastre, scrillorul are o nesfdr0tä mild de teran. II Infdti§eazd, cam pretutindeni, oropsit §i despretuit, redus la ImprejurAri de traiu absolut primitive, multdmit In aparent5. cu satisfacered celor d'intdiu nevoi ale unei fiin.ti umane. Mini§tri prind noaptea pe sAteni pen,tru a-i mana la lucru pe mo0i1e lor; nedreptAtitii vin adeiea In cete
s5-0 caute judecata la Bucuresti; dar nici aceasta, nici anchetele orânduite de Domnul muntean nu servesc la ceva 4. In Moldova mai ales, fata tras, ochii
Infundati In cap ai atator locuitori de la tall aratd suferintile prin care au trecutb. Arenda0i greci ca cei evrei store ultima, picaurd de vlagd §erbilor, berati numai de formX, ai ogorului In ambele Principate6'. 1 Pp. 41-3. 2 P. 47. 3 P. 50.
4 P. 129 §i urm.
5 Leurs yeux caves et gulls n'osent lever, tout an-
nonce la servitude et l'absence du bien-etre (p. 236). 6 Cette emigration juive de la Russie et de la Pologne réduit le paysan moldave A la misere et le prepare au joug étranger, car l'Israélite dur et meme féroce envers
les chrétiens ne s'apprivoise avec les .pauvres Roumains que pour les voler, les exploiter et souvent les rouer de
246
Mai nenorociti decal dansii sant doar Tiganii, despre cari Colson se rosteste cu adanca indignare fata de acei cari-i intrebuinteaza pentru folosul i pentru piacerea lor, jignind Insasi demnitatea omeneasca. si el chiama opinia lumii civilisate pentru a face sa inceteze acest abus.
totusi teranul roman e cinstit i viteaz. Rusii 11 intrebuintau In ultimul razboiu tot la avangarda.". Armata noua, mai importanta. In Muntenia, e aldituita numai din ei, atat prin cele 36.000 de familii atribuite organisatiei granicerilor, cat i prin cei 6.000 de sot-
dati tinuti supt arme, plus cei 5.000 lasati la valra. prin cei 22.000 cari pot fi chemati In fiecare moment. si In sfarsit prin cei 3.600 de dorobanti i slujitori munteni, prin cei 1.200 din Moldova, cari sant o adevArata i destoinica oaste 1.
Cierui e in mare parte din terani si traind ter,. neste. El ocupa putin pe scriitor, care vorbeste in treacat de gandurile bune ale Mitropolitului Veniamin. prea legat insa de politica ruseasca, Si de MiEropolitul muntean prigonit de Rusi, Grigorie 2. Ii plac manas-
tirile, ca niste orase germane", In care insa n.'a izbutit sa descopere bibliotecile, care erau, seminarii ca acela din Buzau, bine condus, cu scolari vioi si lauda pe episcopul de acolo; si kcoala de preoti din Bucuresti îi Indepiine§te sarcina. A cunoscut pe Invatatul profesor Nifon Balasescu 3
Apasand asupra faptului cä principatul muntean are o clasa de negustori indigeni, nu ca in Moldova. coups (p. 151). Cf. qi pp. 235-6. Si contra velnitelor, p. 152.
(Cf. p. 218: Les habitants slabillent comme les Daces et se nourrissent comme aux premiers jours" (p. 218). P. 21 §i urm. 2 Pp. 162 i urm., 170. 8 Pp. 163-5.
247
uncle ea e impiedecatd *in formatiunea 'ei de invasia evreiascd, Colson aratd pe rand rosturile lipscanilor, marchitanilor, cari vand si articole de Constantinopol, al Brasovenilor. Negotul Cu strdindtatea se face Incd greu, Galatii,
I3rdila Incepandu-si abia functiunile de mari debusee; cel de-al doilea port n'are mdcar o bancdi, s'i pretutindenea mijlocitorul e samsarul grec 2 i totusi se face un comert vioiu cu Austria, care trimete anual marfd de zece milioane si viseazg. Muntenia ca
un granar al Ardealului" 3. Anglia Insg.si
a In-
cercat, fundand o companie englesd, care Insä s'a rui-
nat asteptand pAng. la Inghetul Dundrii, Cu dotazeci de vase de transport, gran care n'a mai venit. Ar trebui, dacd Turcii ar Intelege folosul, sd se dea negustorilor munteni un canal dobrogean de la Rasoya la Chiustenge si chiar folosinta portului Varna4.
Cdci exportul e important Se trimete, astfel, porumb la Trieste, gran la Genova si Trieste, In Arhipelag, sau la Constantinopol, si In Anglia, lang. In Franta, Belgia, tot Anglia. si tot la Trieste, vin la Odesa, catarge la Constantinopol si In Egipt, sdmantä de in In Genova si Anglia, fasole tot in Genova s't In Trieste, unt si branzg. In Tarda si Grecia, soda In Constantinopol, matasg. In Trieste 5 . In materie de fabrici se citeazg. cea de la Campina ori cea de la Bucuresti a d-rului Zucker, autorul scrierii, resumate mai sus, despre Basarabia 6. 1 El eere bAnci nationale", §i Indatä (p. 235). 3 Pp. 225-6. 3 Pp. 214-6. Numärul suditilor chesaro-craiesti e de 30.000 (p. 215).
4 P. 222 si urm. b Pp. 228-9Sardinia dä niobile (p. 228). 6 P. 238.
248
Boierimea e InfAtisatg. defavorabil. In genere e rgu erescutA, ea anume pentru ciocoism", elementele
adause trebuind sä treacA prin zilnica umilire a situattei de logofeti 1. Cutare boier moldovean a ucis pentru a-1 prAda pe un Evreu 2 Cdsgtoriile fetelor la treisprezece, patrusprezece ani, divorturile usoare foarte dese contribuie la coruptia clasei3, care sine mncá toatI puterea, cgci a fi boier e a fi oml. Pe terenul politic, o mare parte din boierii munteni, oameni In vrAstg, servesc Rusiei nehivinse, bung. rgsplAtitoare: pentru articolul aditional" voteazg, lAudat de consulul rusesc Riickmann, bAlrAnul Filipescu, fiul sAu calonelul, $tefan BAlgteanu i Cocorgscu.
Unii furg.: cam 25 milioane pe an 5. Este Insl 0 o opositie nationalg., represintatA, nu atAta prin fostii student" In Apus, pe cari acest scrlitor nu-i stimeazg prea mult, cAt prin bane elemente crescute In lark ca acel colonel CAmpineanu, care i se pare lui, ca lui Vaillant, cg. personificg. Insusi viitorul rasei,
fiind singurul capabil sä dea i teranilor locul ce li se cuvine6'. In Moldova, de la Inceputul noii ere a Regulamentului Organic, Fanariotii", favorisati de Domn, lupt6 cu familiile de tarA i cu intimii lui Mihai-VodA. Dar de la un timp consulatul rusesc nu dispune deck de un grup pe care el alcgtuise, cu Nicolae si Gheorghe Catargiu In frunte7.
Opositia se face pe tgeutele, dupg lungi pregAtiri Pp. 155-6.
I P. 203. 3 Pp. 158-0. P. 141.
6 P. 108.
6 P. 64 0 urm. T Pp. 82-3.
249
ascunse, prin votul singur. Tineretul sovaieste incg pe acel timp Kogginiceanu era la *1839 numai un tângr militar de dougzeci i patru de ani1, secretar" al lui Sturza i om de bune sperante, dar femeile Ii rgsbung. pentru desconsiderarea din partea. apgrind cu energie ideia nationalg 2 Intgia generatie In contact cu Apusul
tineri Munteni trimesi
supt Grigore-Vodg Ghica, Moldoveni purtati pe la Viena au adus numai limba coslumul, atitudinea, o a doua se pg.trunde i de alt spirit 3. Cu aceasta trecem la Domni, i aici trebuie sä se spuie ca si Colson, ca i Vaillant, ca i tineretul supt influenta anglo-francesg, e contra lui Alexandru-Vodg.
Ghica, pe care-I sustinea consulul Billecocq, atacat de aceia, i. pentru Mihai Stttrza, care, cu toate pgcatele lui, de avaritie, ar fi ajuns In stare de a da
o noug ordine de lucruri, asa cum se doria In ateste cercuri.
Dupä ce se aratg el Mihai Ghica, dusmanul lui VaiUant ascunde supt ,,o urbanitate excesivg" si maniere de dandy parisian, care-i casligg femeile, lipsä
,de talent si de caracter, trufe, prejudecgti, neajunsuri de culturg, ca simplu fost cadet In armata ruseascl, se trece la fratele sgu, Domnul, denuntând si aici ce s'ar aseunde supt bonomia" lui, Toate defectele posibile se atribuie Domnului mun-
tean: e prefgcut, bgnuitor, prigonitor, perfid, mild plug. la josnicie ea superiorii, vanilos cu inferiorii sgi, fArà demnitate cu egalii". Descusut i nebulos In sanduri, gAngav in rostire, el 1111 iubeste pe nimeni P. 175. 2 P. 77. 1
3
C'est encore sous le règne de Grégoire qu'on prit
l'habitude d'envoyer h Paris les jeunes boyards pour finir leurs etudes (p. 157).
250
si nu e iubit de nimeni. Ii Inchipuie cd ocupli Europa". Numit dupà stAruintile inteligentei lui cum-
nate, pe temeiul cd Turcii preferd familia Ghica, el e calificat, Cu o elocventit plind de tad, ca Intdiul represintant al umilirii terii sale", ca transparentul R usiei" 1
La un supeu In 1832 a fAcut loc consulului rusesc sl treacd. Inaintea lui, iar, In luptd ca Adunarea munteand, el astepta hotlirdrea In casa acestuia, incunjurat Rind si de ministrii sdi. Armata lui ii dd doar prilejul de-a apdrea In uniformd brodald, cu crucea
SI. Ana pe piept, intre membrii
In
care sant cei mai multi ofiteri. Se vorbesle i de o Inchipuitd cdsdtorie cu origini imorale a lui GrigoreVodd cu Doamna Eufrosina". Cu totul altfel apare, fireste, Mihai Sturza, In care parlidul national mantean, pe care-1 serveste cartea, Ii pune toate sperantele. Fostul asociat al agentului rusesc generalul Liprandi, poate singur, fiind destept i bogat, hotdrat, scape Moldo-Valahia jugul Rusilor". Sprijinit si de socrul sdu, puternicul Grec Vogoridi, In stare sd contrabalanteze influen0 lui Aristarchi, agentul muntean, Infdtisat, acesta, In cele mai negre colori, el are datoria sa refuse si coroana" pe care i-ar oferi-o Ruii. Timidul boier are. tot mai mult calitAti de Domn si devine omul necesar al zilei" 2. Fireste, Mihai-Vodd nu e ridicat astfel pentru el ci, cum am spus, in legAturd eu idealul urmdrit de o Intreagd generatie. Acest ideal exista si pe vremea cand se negocia cu Napoleon I-iu pentru formarea unui regat al Daciei" s. Culhtra noud 1 Pp. 52 i urm., 101.
2 P. 57 si urm. 3 Au temps de Napoléon, lorsqu'il pensait à créer tut royaume de Dacie (p. 122).
251
a lucrat in acest seris. Daca la 13ucures1i Aron Florian n'a putut Upad, din lipsa de interes a publicului, ultimele patru volume din a sa Istorie a principatului muntean, daca Vodd-Ghica sprijine pe balerinele tealrului german si a facut tot posibilul ca sa distruga
pe cel romanesc, tocmai cand se pregatiau piese ca Mihai-cel-Mare" i Doisprezece boieri", daca In capitala muntean colile superioare, räu administrate, sant o simpld forma, dacä la Iai, ande Moise Nicoara moare de foame, Academia MihaileanU' n'are o catedra de istoria Românilor, daca Eliad a devenil pentru curentul national un transfug" salariat, miscarea, °data pornita, nu se poate opri. Colson reproduce versuri ale lui Carlova si Alexandrescu pentru sufletul ce vibreazd in ele. De la Viena, de la Lunéunde Moldova a trimes-un bursier, vin tineri alta mentalitate, asemenea cu a fetelor crescute de institutoare francese1. Arta incepuse a fi cultivatd si la Moldoveni, unde programul *colar prevedea o clasa
de piclitra si de desemn istoric, si un 'Actor din Miinchen fusese anume adus pentru a zugravi pe Stefan-cel-Mare inaintea Cetatii Neamtului i In clipa cand îi dicteaza testamentul 2. Idealul romanesc servit de ae,easta cultura nu tinteste numai la crearea unui regat de la Dunalre, supt o dinastie indigena, dispunand, ca debuseu la Mare, de viitorul canal, necesar, intre Rasova i Chiustenge
si aliar de intrebuintarea portului Varna 3. Acest lucru e aproape asigurat", spune profetic publicistul frunces. Se obiecteaza fata de acest program restrans 1 Pp. 160, 171 si urm. Se trimesprA la Viena $asc bursieri (p. 172). Trei termina in 1838 (p. 173). Cf. si
p. 238.
2 Pp. 173, 196. 3 P. 218.
252
ca raman mai mult de sase rhilioane de Romani nereuniti, ca. In lipsa lor totul va fi nesigur, ca a-i ceste mase totdeauna *late prin nenorocirea situatiei lor vor cauta neIncetat sa rastoarne toate combinatiile
care le-ar separa de fratii lor..., cA alianta care trebuie sa domneasca Intre vecini ar fi compromisa prin acest razboiu surd, care ar veni din existenta Romanilor neliberati" 1. De acesti Romani Incaputi supt stapanirea straind se ocupa, cu cat stie pentru dansul Barit e Vlaclica
de Blaj (Blaye") scriitorul frances, anexand la lucrarea sa si cea d'intä'iu harta a Daciei care trebuie sa fie. Incepe cu Basarabia. Supt Vorontov, guvernatorul care uraste pe Moldoveni pentru sant Moldoveni" si care lasa pe ofiterii si sa. grade pe locuitori, pe carturari sa reduca limba romaneasca la cartile de biserica tiparite In singurul stabilimenl de la Chisinau, amenintand cu pedepse,
pana la surgunul In Siberia, pe cine ar resista, boierimea, cata n'a ramas In Iasi, traieste la tara', ruinata, cu frica unor costisitoare procese; teranul se pastreaza insa cum a fost, activ, harnic, Intreprinzgtor". In Bucovina, *,,Romanii formeaza Inca fondul populatiei i sant Inca cei mai numerosi"; nobilimea a refusat titlurile nobiliare oferite de Austria
astfel a preferat curagios mina fata de o astfel de apostasie". In Banatul colonisat de aceiasi AusLa réunion des Principautés est presque assurée... Qu'il reste
plus de
six millions
de Roumains non réunis,
qu'à leur Maui tout sera incertain, que ces masses, toujours excitées par le malheur de leur position, chercheront sans cesse à renverser toutes les combinaisons qui les séparent de leurs frères..., que l'alliance qui doit régner entre v. 'sins serait compromise par cette guerre sourde qui
viendrait du fait des Roumains non réunis (p. 117).
253
Romanii sant ,,foart.e nenorociti, cei mai apl.sdti din bate populatiile care locuiesc aceastil parte a Statelor austriece". In Ardeal, pdm'ant romilnese,
locuit de patru popoare deosebite", ai nostri sani priviti ca niste brute. Si lotusi ei &kit Romani hrdnesc speranta de a fi reuniti cu fratii lor din Moldo-Valahia". Ba chiar ideia unirii se populariseazd din ce in ce mai mult"1. Intr'o natie ai cdrii membri de la o provincie la alta isi zic frati" nu e de mirare.
Evident cä asemenea porniri afld piedeci la Fanariotii legati de Turci, la consulul rus, adevarat vicerege", Tot asa la Austria, cu gAnduri ascunse de Principaie i cu teamd fatd de provinciile românesti pe care le detkne. De aceia Ghica sperd sd. 6apete de la Cabinetul din Viena fagAduiala de a fi reales. Domn In casul când Tara-Romafieascd ar fi restituitd independentei. Austria nu e departatd de a
intra In vederile Domnului, atat de mult tremurd sd vadd populatiile românesti din Banat, din Bucovina, din Ardeal, unindu-se eu miscarea ce ar restitui Terii-Romanesti libertatea ei 2." De altfel ea sldbeste i riscd in toate zilele s slabeasca retinând ca supusi pe Românii Imprdstiati In Imperiul ei". Franta, rdu represintatd inca', e incapabild sá. dea
lineretului din Principate sprijinul diplomatie de atingä scopul: ea ar trecare ar avea nevoie ca bui sd ailad curagiul de a-si acredita agentii, cari sd 1 Ils sont toumains eL nourrissent l'espoir d'Un: réunis. a leurs frères de la Moldo-Valachie. L'idée d'une réunion se popUlarrise de plus en plus (p. 265). 2 Tant elle tremble de voir les populations valaques du. ,anat, de la Bucovine. de la Transylvanie s'unir au wouvement qui rendrait 4 la Valachie sa liberté (p. 73
254
-nu se boiereascd intre boieri, direct pe linigA Domnii. Anglia singurà lucreazà cu spor.
Oricum, se va ajunge neapdral la indeplinirea nevoilor neapdrate ale unui neam capabil de a-si asigura, i prin oastea ce ar putea striinge i hrdni, un. loc In lwne. Prevdzilnd sigur viitorul. Colson e si,gur cä dinastiile de pradO vor dispdrea Inaintea asaltului spiritului national care fermenleazd la toate popoarele hicorporate". Coborfirea imperiilor si a raselor dominante i invierea natiilor incorporate
e péntru el un punct de crez, i vremea and se vor pedepsi bate crimele de les-nationalitate" ale -acelor Imperii i se pare cd se apropie Sà attäugim cd a trdil s'o si vadd. La 1862 el pu-
supt titlu de Nationalité et régénération des paysans moldo-valaques, o Intinsd lucrare, punfind in
legilturd cu nevoia imediatei reforme agrare contra boierimii parvenite, conrupte i brutale, caracterul de stdpfinire atavicA a teranului care se coboard din si o intreaTracii cei vechi, nestarpiti de Romani
gd argumentatie e chelluM pentru aceasta, sau, cum ii place a zice, din Pelas". Natia nu-0 irage originea", astfel, dinteo adunAturd de coloni veniti din loate lumii ronaane; ea formeazd o rasO omogend, care si-a avut civilisatia ei." i apàrarea sAteanului e luatd, dupd amintiri din petrecerea la noi a scriitorului, si contra ocupanti:or rusi din 1828, cari puneau i in spinarea femeilor, cilnd Colonia francesa cuprinde, dupA e!, in NIuntenia: un cate nouasprezece instilutori de Lecare sex, trei Iiik dici, opt arlisti i patrusprezece actori (p. 236 . Funclionari ai consulatului sAnt Greci i Austrieci p. 257). 4 Pp. 261, 302, 304. 3 t asuri, p. 148 nota 1.
deje
255
nu injugau pe bdrbati la cara, transporturile necesare armatei lor i aduceau pe Mehedinteni la nevoia de a
nacina scoarta copacilor pentru a-si face lane 1. In 1843 un cunoscut cAldtor frances, vicontele A-
lexis de Valon, trecea spre Chiustenge, care i infAtiseazà ca un biet sat de bordeie, ca niste locuinti (16 castori, cu o lame de femei i copii zdrente, nu mai multi de O sutd cinzeci la inceputul lucrdrilor pentru scheld. Acum au mai venit, A.gentul Companiei austriece pe Dun.dre, Bulgari, Rusi, Rom'ani, chiar, crede visitatorul, Poloni.
Un drum grin pustiu, cu morile, stepa din gnurile cdreia rdsar, fldnanzi de, secea, poponetii brunt,
rar câte un grup de case unde Bulgari tocmiti litcreazd pentru indolentii saptini turci. La Chiostel, popas al Companiei, valul lui Traian: drumetul incearcd o vanAtoare de pdsdri de baltd. La Cernavoda se propune canalul, pe la Carasa aceiasi miserie; un Venetian culege lipitori, al cdror monopol 11 are. Pe malul dundrevan, dorobantul carantinei.
Mergand mai departe pe Durare, de Valon dil iardsi de lazaret; la Giurgiu, cu 7-8.000 de loadLori (Lot scrviciul carantinelor are 1.122 de pedestri
350 de cadri; frecventa de caldtori: 3.000 pe an aici, peste 4.000 la Galati, in 1833) 2
Putin. Inainte de la revolutia de la 1848, in anul P. 246 si urm. Se eiteaza de el §i o alta carte, In dona volume, Chrétiens et Ottomans. Dupa traducerea germana, Ein Jahr im Orient oder Griechehland unter Otto I., die Tiirkei _unter Abdulmedschid und Sicilien unter Ferdinand II., Stuttgalt, 1854. ll; Karadja, In Revista !storied pe 1928 §i In Cuget Ciar, I, pp. 557-9.
256
1816 chiarl, o femeie, d-na A. de Carlowitz, Intovarksita de un conte de Waisbach i, Onä la un pullet, de un Ungar, Mandozy, sosit anume din Kremnitz ca sk vadd cum Rusii vreau sa fack din aceste provincii un pullet de plecare catre Impe-
rial de Orient", vine In
noastre,
i, dupil
Intoarcere, alcatuioste note In care, mai ales de la o bacatil de loe, elemente de romantism capricios se alktura la observatiile reale, prea patine. Povestitoarca a cercetat intaiu, In Banat, salde gra-
nicerilor, Cu populatie nulnai romilneasca, supusa regimului militar un ofiter rural Ingrijindu-se de agricultura, Cu pamfinturile care nu se pot vinde la strkini, cu gospodaria In comurt, i, pentru sei-
zed de membri, cu un gospodar" ales, cu scoalk germana, cu judecatà militara, cu dinciuma Nu se da niciun ban; sefii de familie au o plata de 50 de fraud pe an. Cu ofiterii l sergentii lor In frunte, oamenii lupta cu atAta devotarnent pentru Austria, Incat In 1815 erau aici 40.000 de vadave.
Granicerii s'ant mai zdraVeni la ostenealk deal toti ceilali Europeni." De si prea putin respectate, femeile lacreazA necontenit. A vdzut i batrdne tesAnd, si ele ,ickntau poeme eroice nationale copiilor aproape goi, cinchiti inaintea lor"2. Pe o cale vicinala foarte bunk, d-na de Carlowitz
merge la Cornea, cu han, pravalii, posta, supt comanda inni capitan, la Domasna, tiirgusor frumos", la crucea care arata unde era sk fie omorât de
Turd, In 1738, Francisc I-iu. In. cale copaci ca'rcati de roan., case bogate". De la Teregpva si ' V. Revue de Paris, XXXIV, n-1 de.la 15 Septembre. ' En chantant des poèmes héroTques et nationaux aux enfants presqLe nus accroupis devant elles; p. 525.
257
chela ei, se ajunge la Armenis, stalie de ofiteri; la chela Slatinei se trece Timisul. Slujba catolica de la Slatin,a, cu soldati In uniforma Ingenunchiati, inpresioneaza. Si femeile erau gatite, dar portul lor jigneste ochii, cáci e un amestec de colorile cebe mai i care se ciocnesc niai mult" (plus heurtées). I se pare a dantu.1 ce urmeaza e Intovarasit de cantece rAzboinIce, In cinstea vre-unui
strAlucitoare
erou al Margenii". In aceste cantece ar fi vorba 0. de
geniile muntelui". Gospodarul" chiama la masa', alearga copiii, femeile. Locuitorii îi par betivi, dar, daca. o Intamplare ferigita-i pune In mAsura sil Invete, ei ar face progrese asa de rapezi, Incat uaiile civilisate aratá rar ceva asemenea" (en offrent peu d'exemples). De la Jurnul lui Ovidiu" apoi, nu e departe pana la Caransebes, cu hanul .,Pomului Verde". E un oras de 3.000 de locuitori, bine cladit, avan.d un stat-m.ajor cu doua casarmi, un episcop", o scoala normalá, una de fete. Sant vii imprejur, si se culege aur In rául Sebesului; ccmertul e viu In acest centru ,icu aiere de mare oras". CetAtenii sant amabili. Apoi pe la Muntelel Mare se ajunge la hotar, In fata cu Ada-calè, cu zidurile i cimitirul ei i cu primejdiile Portilor-defier, cu schelea Cladovei, miserabilA, cu Ostrovul pustiu, pe care baciuiesc doar donAzeci de pescani sarbi, cu sru-nauarea ruinelor romane si la Sarbi. La Orsova i se pare ea nu e nicio nevoie adevarata de carantina. In oras sant 500 de case, pentru 2.000 de locuitori, ,,Sarbi, Romani, Greci, Unguri si Germani", aceslia din urmá functionari; obisenicà rasariteank sta ranga cea catolica. Femeile In cámasa,
cu pestimane", sant frumoase. De altfel, In TaraRománeasca. o femeie uratä e o exceptie", ,,Barbatii
258
sânt robusti si bine facuti, i fisionomia lor e tot odat.5. nobilà i insufletitr. Printr'o regiune de vii porumb se ajunge la muntele Alion i la Portilede-fier.
C6.1Atoria urmeazä apoi la Bahna, la granita mun-
teand, ande o tail nouà se vddeste grin baraca de gardA i stall:Rd imbrkat cu un somoiag de paie. La Varciorova i se par ciudate visitatoarei casele de vergi i lut, cu ogeacul din patru sanduri; locuitorii skit sArAeiti de razboaie. Muntenir, spune ea, ar avea case frumoase i frumoase haine, &wet
Suveranii Europei ar voi sá Mai din bogatelc provincii pe care Duneirea le udei inainte de a se ineca
Marea Neagrd un regat independent si a cdrii inviolabilitate ar garanta-o ca to(iii". Si aiurea: Daa. Principatele ar formà. un Stat independent, acest Stat ar fi indatal unul dintre cele mai infloritoare ale Europei2." De si articolul apare numai In nunfärul
din 15 Septembre al periodicului Revue de Paris, and chestia Unirii era pe tapet, nu e farà mueres aceastd rostire din panca cuiva care nu aducea nicio prejudecatd, i, fàrA indoiall, nielo simpatie. Acest colt de plmânt e, ndvAlit de influente din toate pArtile. Vaporul austriac. Pannonia vine de la Galati, altul merge in aceiasi directie. Rusii cumprovisii pentru armala pArg. deci dupA. 1848 lor de ocupatie, i pentru cumpalrAturi de vin, de ' Les Valaques auraient de belles maisons et de beaux habits, si les Souverains de l'Europe voulaient faire des riches provinces que le Danube baigne avant de se noyer dans la ¡Ver Noire un royaume indépendant et dont ils garantiraient tous l'inviolabilité ; p. 512. Scriitoarea intrebuinteazA I Orti ca Geografia Statelor Austriece de un de Luca. P. 85.
259
grâne, de land (se vorbeste de vinul inghetat, de mere domnesti, de sparanghel) vin agenti de comert din. Viena, pe lâng i cdte-un Ungur. Aldturi de un Turc cu ciubuc se vede Rusul care e director
al carantinei. bar aamenii, amestec de Daci, de fluni si mai ales de coloni romani si de Slavi", Românii fiind fugari de la Bulgari! sânt si vin Ricuste, zguduie cutremure. Vechiul port se amestecd azi cu zdrente moderne.
Pomenind de podul lui Traian; din care se mai gdsesc lemne petrificate In apd, scriitoarea descric noul Severin, cu casarrna, carantina i easele, hied putine
cdteva sute
care se zidesc Imprejurl. In
apropiere, Cernetul are doar cateva bordeie" (cabanes) de Jut.
Coborandu-se 'rand la Calafat, cu o bisericrt
or-
(Huard, micd, si o aglomeratie de zidiri nu mai tnare, Mid pavaj, d-na de Carlowitz trece prin cdrn-
piile frumoase pe care le strAbat, oprindu-se la hanurile Cu tuicA, greoaie cdrute Cu patru cai spre Craiova. In cale, oameni in zdrente, copii cdrora Ii aruncä bar!, fetnei torcand, Tigdnci gdcitoare cu cate patru capii In traistd dupd gdt. Craiova, unde o conduce pe cAldloare un Ardelean, in servicial c,ä'pitanului local, c pretuitd ca
.,un oras superb, zidit regulat", cu poduri, cu un bazar acoperit .cu indilä, n.u.lnárdn.d i pAnd la 80.000 sic) de locuitori. Se vorbeste i de o mandstire, a precisa.
Lasand la oparte Gorjul, mai bogat atuncea fiind mai ferit de primejdii, d-na de Carlowitz va porni spre Pitesti, I
P. 83 i urm.
i,
pentru a explica aceasta
260
rie, se presintà fabula unei alegeri de jude '407 nesc, In satul SalAtruc, alegere la care vrea sA asiste. Capitala Argesului, la care se ajunge dupft un drum de noapte cu privig,hetori i iepuri cari trec drumul, e un oras de 11-12.000 locuitori, cu inantistire, mai multe biserici, cu poduri i case ban.e. Sant negustori bogati, Intre cari i Armeni Rusi. Boierii cu vizitii Iii. livrele iese niai mull noaptea, pe racoare, In trasuri, felinarele fiind aprinse ; doamnele exhibeazä scumpe casmiruri ; s'ar fi f5.cand i danturi pe strAzi /a aceste ceasuri ale primbldrii i petrecerii. Prin satul Manesti cdlAtoarea merge apoi la Curteade-Arges. Ea semnalcazA aici palate stricate (dalbrés), ruinele castelului Voevozilor ruines du chelteau des Wolwodes, pompoasa resedintA a episcopului, sase superbe biserici care desfasurg. (artlent) ciudatele minuni (singulières merueilles) ale, arhitecturii Lor, clopotnitele lor cutexaloare (audacieux), admirabilele lor colonade de marmurà1". poi, la Salatruc, se presint.1 fantasia tigAneascl
teun cadru in adevar vazut, cu costumele populare, cu turmele de capre i cirezile de vaci, cu cina la c,are se servesc pastravi i becate, mancdri de iepure si de cAprioarl. Mai departe, in presintarea cAlatoriei, e vorba de Pripoare, de CEneni, de Raul Vadului, de Mocani, cu cele sase milioane de oi ale lor. IatI acum, dupa patru zile de drum, Capitala. teanA, cu bazarul", cu cele saizeci i sapte de cartiere, cu petrecerile ei; insulA a primblarilor pe Dambovità (la Sfantul Elefterie), cafeneaua pe lac si P. 291.
261
,,vila Mavrogheni" pentru popor, cu cofetgriile receptiile la bancherii nemti, primitori. Cu prilejul unei visile la bgtrAnul Br'âncoveanu, care ar fi a-
vat nougzeci i sase" de ani, se schittazg., din izvoare serse si din inchipuire, viata acestuia, ca cum el ilISUO ar fi povestit-o 1. Mai interesantg. e descrierea, la masd, a fiicei lui, o vgduvä de saizeci de ani. Pe cap are un turban de sal cu diamante, twaica alba e de brocart cu flori; un fular indian, plié à pointe i sustinut de o cinggtoare (cordon de i ca faille) ca perle fine, alarna la soldul ei", ngframI de sters nasul. Se mai semnaleazg. ciorapi -de mdtasg. In coloarea arnii si papuci cusuti cu fir de aur i cu pietre scumpe". Femeie frumoasà odinioarg, ea rImAsese veselg.. Se face si o infrgtire de cruce cu visitatoarea, InfAtisindu-i &eh' buegti de pane, stropite cu sare, In cruce. La sfarsit se aduce apg de trandafir. Fiica boierului Ii spalä gura, bg.-
trg.nul Ban insusi, barba; d-na de Carlowitz o intrebuinteazä numai pentru mftni. Femeia cultä nu uitä sä vorbeascg aici, la Bucuresti, de societatea literarg, de cele cloud ziare ce apar, de tipografiile mide se lucreazg. Plecind spre Giurgiu i Rusciuc, in acea Bulgarie ,,care nu are decat un stgpan, pe când Principatele au doi", se Inseamng. la Oltenita carantina, serviciul de. luntri dungrene. Pe apg, trecand Inaintea Basovei, Cernavodei, orasului de Floci, Hgrsovei, Mg.' P. 626 §i urm. Arhimandritul de la Argq i-ar fi fost unchiu ; la 17 Februar 1770 Brancoveanu ar fi dat steagul generalului Stoffeln ; el ar fi fost concurent la TarinA cu Ghica-Vocla. Doamna a cetit pe Sulzer, cum se vede din descrierea palatului domnesc ; p.
622.
262
cinului, se ajunge la Brdila, adevarat port de Mare,. plin. (encombré) de brickuri de negot si chiar de vase-
eu trei catarge", plus ciudate vechi cornii
Dar orasul nu e Inca deal un amestec de asute (buttes), de case, de palate, de edificii si de ruine, neregulat aruncate pe o foarte mare intinaere dc teren"; se deosebesc: carantina, casarma, schelea. Totusi iatd. care-i e pdrerea definitivd: Brdila a redeveldt regina comertului Terii-Romftnesti... De aceia se tot zidesc case noud." La Galati, uncle iea In serviciu pe un. logofdt din Craiova, care merge la Constantinopol, scriitoarea noteazä strdzi frecventate, dar. urd.te, In port, pe and sus e un oras nou, regulat i compus din case frumoase, In care lumea se grdbeste a locui pe indsurd. ce se isprAvesc"; In varf e chiar ,,un vast santier de dulgheri si de zidari". In fatd. se \Tad dealurile Dobrogii, cdreia, ca muncd, i se evede un frumos viitor.
In cdruta de postd, drumul urmeazd prin ampii pline de turme i cirezi i printre sate pacdtoase. Se aude o limbd, care, fdrd. a se deosebi mult de a Munteanului, sund. altfel de ureciii". Se pare cd adevdr sfrdina a mers de la Focsani la Ba.cdu pdnd. la Oituz, si ea vorbeste de uleiul muntilor", de
ocne, de pdduri 1 Pe valea Bistritei
apoi,
ar fi
mers la Sabasa i ar fi vdzut lucrul Tiganilor aurari,
apoi la Holdita, la Baia, ca mine, odinioard, iar, dincolo de Siretiu, la Dorohoiu, mare targ (bourg), foarte murdar, foarte Insufletit cal tine iarmarocul,
ce are loe la afar-situ' veril", lar, Inainte si dupd LogofAtul e pus sA descrle o cAlAtorie la Borsec (ibid., XXXV,
p. 92 si urm.).
263
aceastA epocA, tarp.' pare a fi fost pustiit (dépouillé) de ciumA". La mAnAstirea Neamtului stint 500 de cAlugAri. In. Varga vecin primirea i ospAtarea e la
un fost ispravnic, care stie nemteste. Casa are divanuri, perne i dulapuri in zid: asupra mesei se aduce tabac i odogaciu de India, care e foarte scamp.
Piatra n'are caracter, dar Romanul, mil a fi prea mare", este, spune ea, mai reg-ulat si mai curat deck toate orasele pe care le vAzuse pAna atunci In Principate: Il place i episcopia. Apoi drum spre Iai, pe cele mai frumoase cAmpii; numai capitala Moldovei mlAstini se Imputesc la soare. Orasul are biserici frumoase, dar strAzi neregulate poduri de lemn. Skit si n.egustori strAini: un Armean ImprumutA cu patruzeci la sutA. Bordeie, case
mai mult de lemn. Curtea, cu Pecete romane, e ruinatA de la 1783 i, nu numai cA nu se drege, dar nu se tidied mAcar pietrele din dArAmaturi. Mihai
Sturza stà Intr'o casA pe care un agent de schimb din Paris ar gAsi-o nevrednicA de dAnsul"1.
D-na de Carlowitz vede pe Mitropolitul Meletie, §i-1 laudA 2 Apoi, pe Domn, care, chemat la Divan, trebuie sA pule rApede capAt audientei, In care se aratA amabil. OpritA la masA cu cei doi tovarlsi ai ea constatA cA, In aceastA clAdire rea, serviciul, cu toatA lipsa de etichetA, e superb. Va fi luatA apoi
la Teatrul Frances, In loja Domnului, la cea de-a douAzecea represintatie a unei piese de Scribe.
Ceia ce preocupA mai cu deosebire pe autoare din amintirile" ei, mai mult sau mai putin Intregite de imaginatie, sitrit legAturile cu o doamnA B", Ibid., p. 100. 2 Pp. 103-4.
264
din aristocratia ie§eand. Se afirmA cA existO un club domnesc, cu dougzeci de barbati §*1 acelasi numAr de femei, i cd, din acestea, douksprezeee, in trei
dupA limbà, traduceau din limbile francesd, englesA §i germanI. TraducAtoarea lui Lamartine a lui Delavign.e, pe care cu un an In urmA. 1-ar fi §i tipArit in forma romlineascA (1), ar fi fost aceastil doamnA tAnOrd, de treizeci si patru, treizeci i cinci de ani, frumoasA, bogatA, care se mAritase de mutt ca
un so t desfrdnat §i se despArtise, ludnd cu dânsa o fatA de zeoe ani. La o seratk la dânsa lumea stOtea
pe perne (1); doul singure din asistente erau In rochii de Paris, eelelalte in costum oriental. Tat1 ei, un bOtrdn, care fumeazd.,in picioare, asistd la reuniune, ea §i doi profesori de cole,Ou, directoral si protul" tipografiei (1), librarul §i primal funcionar (1) al lui, artisti de la Teatral Frances. De acest Teatru e vorba in descriere si mai departe. S'ar fi pregOtit acolo o represintatie din La !Wye, ,,ca la Paris". Dar, aldituri cu asistarea la asemenea productii si dupd o excursie la viile din Gerlan" (Hdrlku), ale aceleiasi doamne, se ascultk Tigani lautari, al lui Anghelu§, ai lui FOrcas, cari cantk si noaptea pe uliti, si se aude strigAtul celor cu
pdpusilel. Se dA si ideia acestui te.atru oriental de marionete: fata care ar vrea sO se mdrite. Tiganul cu ursul, Vasilachi i cele douà fete, lupta Tureului Cu Cazacul; pkpusile Ant bine fIcute, dialogul naiv In trivialitatea
Plecdnd din Iasi pentru o intrigà de dragoste a unuia, din insotitori cu aceiasi doamnA B., cOlAtoa-
rea merge, grin Hui si Tecuciu, spre Galati, iar, 1 I se pare scriitoarei cà ar zice (dupà: tucken 0 kukly, kukly (regardez, regardez)" ; p. 105.
265
de acolo, pe un vas cu vin i ceara, spre Chilia. Se vad Renii, ruinati de Rusi, In folosul Ismailului, Tinutul basarabean bogat in turme i grau, Isaccea
Cartalul. Ismailul Iisui, nouä creatie ofician, cu 30.000de locuitori °data, acum 7.000, are strazi, piete case mari, In locul celor saptesprezece moschei ve.chi si a Injghebarilor turcesti de lemn. Chilia-Veche, Licastomul de odinioara al Genovesilor, nu e, flupa
ultimele razboaie ea Rusia, decat o Ingramadire de ruine" In fata orasului nou, ca case frumoase, dar a carui populatie a cazut supt noul regirn de la 10.000
de oameni la abia 1.100, avand singura viga a garnisonei. Departe, Chisinaul se tine si el prin oficialitate (se semna.leaza o sinagoga, trei fantani de marmura.). Apoi se Juba In regiunea garlelor, pana la Sulina, improvisata din lemn, dar cu portul plin de vase, care, In Delta., se trag la edec. fiind astupate intentionat de Rusi. Ici si colo se poate culege cate ceva n.ou, ca despre fortul CaraOnier, care n.0 s'a putut lua de Rusi la 1828
I Pp. 110-25.
IX.
CAlAtori francesi din epoca rAzboiului Crimeii. lig.zboiul Crimeii atrase de-odatä aterqia tuturor asupra Principatelor.
tiri personale despre tenle noastre le mai dklea Ind. din 1846 Xavier Marnaier, cunosckorul Rusiei, al terilor scandinave, al Germaniei, In cAlkoria lu.i.
de la Rin la Nil" (du Rhin au Nil), In care atinge, cum spune mai departe titlul, Tirolul, Ungaria" si provinciile dunkene", pentru a trece apoi In Siria, Palestina si Egipt. 0 nouä carte a cunoscutului autor despre. drumul pe care l-a fkut de la Dunke la Caucas" (du Danube au Caucase, voyages et littérature, 1854) culege,
cu sau fkä crilicl, stiri variate, dar mai ales culturale, din Wilkinson, din Thouvenel, ca s"i din Vaillant.
din Istoria Romanilor apkutg. la Ber.lin In 1834 a lui Kogginiceanu, din Istoria Imperiului otoman a lui Hammer, din cutare brosurä a emig,ratilor romani la Paris (Chainoi, anagrama nurnelui lui Ion Ghica). A cunoscut si poesia noasträ populard, cki si el era amator de asemenea produse spontan,ce ale suflelului multimiior, si, cum vorbeste de, basrnele noastre dupg versiunea germanä a lui Schott.
267
se ocupa de balade i doine dupa culegerea lui Alecsandri, tradusa In limba francesa, i dupä versiunea euglesa. (The doinas, Londra, Murray, 1854). Cum se vede si de aici, incepem a ri considerati
din alt punct de vedere deck al amatorilor de sensatii exotice, al fabricantilor de povesti valahe" rivalisand cu imaginatiile macabre ale unei Redcliffe ori ale chibzuitorilor folosului ce ar putea aduce pe!i-
tru industria apuseana noua navigatie cu aburi pe Dunare i deschiderea ca porturi france a Galatilor
Brailei. Un astfel de cercetator nu poate sä riimale, fireste, nesimtitor nici el la aspiratiile unei natiuni, si de aceia, asa din fuga, cum ne-a vazul, Marmier, care ni cunoaste din carti martirologiul fara. oprire i Irä odihna", îi rosteste parerea
viciile teranului din Muntenia si din Moldova sant resultatul neincetatei situatii supt care el s'a incovo-
iat; calitatile lui sant inherente naturii lui, si nu e nicio Indoiala c inteo zi, cu bogatiile pamantului lor, Cu seva care dainueste Inca In sanul populatiei lor, cu mai bune asezilminte, ace'ste douä teri se vor ridica din deplorabila lor injosire"1. Appert, autorul unei calatorii In ambele Principate la 1854 (Voyage dans les Principautis danubiennes, Maienta, 1853), e un cunoscut filantrop, primit si apreciat si la Curtea lui Ludovic-Filip si care avuse legaturi cu tandrul Rosetii Roznovanu, de care vorLes vices des paysans de Valachie et de Moldavie sont le résultat de l'incessante situation sous laquelle il a fléchi: ses qualités sont inhérentes à sa nature, et nul doute qu'un
jour, avec les richesses de leur terroir, avec la séve qui subsiste encore au sein de leur population, avec de meilleures institutions ces deux pays ne se relévent de letur cléplorable abaissement3 p. 131.
268
beste In. memoriile sale; el venia In
rile noastre cu
un scop bine determinat, accla de a cunoaste cum se preSintA regimul Inchisorilor,
gata fiind a da
sfaturi celor rAmasi In urmA supt acest raport. Cartea o publicd dupA ce amandoi Domnii, Barbu lirbei ca i Grigore Ghica, Ii scriseserg spre a-I ruga sg. se Intoarcl, nu numai pentru acea ImbundtAtire a regdmului penitenciar, care a devenit o realitate in Moldova supt ingrijirea lui Dodun des Perrières, anume adus pentru aceasta, ci i pentru o noud orga-
nisare a spitalelor si a scolilor. DA la luminA no tele sale In momentul chiar al noii invasii rusesti,'` and independenta i libertatea frumoaselor si nobilelor voastre Principate sAnt amenintate", pentru ,ca sg. ardte tuturor inimilor generoase brandeta moravurilor, aplecarea spre progresul civilisatiei rationale, iubirea lnfocatA a patriei a pasnicilor, laboriosilor ascull'alorilor" Romani1. O astfel de natie nu meritA sa fie cuceritA. A lua fgrà motiv leg,itim
o tara pentru cA esti mai tare decat dânsa nu e o actiune nobilA", i Tarul se va convinge poate de a-
ceasta, lásand Principatele autoritátii turcesti, care nu e nici tiranicg, nici apAsAtoare, nici jignitoare pentru nationalitiftea noastrd". Ar fi o crimA sä se
trateze astfel popoare asa de imfensive, care nu cer nimic nimánuia, care-si deschid porturile liber la toate natiile, care hrgnesc cu produsele lor agricole populatii strdine de douä ori mai numeroase ca dansii Insisi, care &ant primitoare, cinstite i lojale, fata de toti cAlgtorii, care tin cu credintä indato-
ririle lor, care plátesc regulat tributul pe care Turcia are dreptul de a-1 cere..., milioane de terani vitedi A tous les coeurs généreux la douceur des moeurs, le penchant vers le progrés de la civilisation raisonnable, l'amour ardent de la patrie, de vos paisibles, laborieux et obéissants sujets (p. 3).
269
harnici, a cAror blAndetA de moravuri, simplicitate onestA, ca In vechile timpuri, limba, datina, ittbirea fireascA a patriei ii face vrednici de a-si apartinea si de a nu cAdea supt loviturile de sabie ale Cazacilor 1."
Paginile lui nu vor atinge politica, In care-i lipseste experien.ta, i vor fi dominate de reserva trebuitoare.
Doritor de a cunoaste si Serbia, Appert incepe cu aceastA tarl, mide ministrii nu stiu frantuzeste, dar au_ sefi de divisie cari au InvAtat la Paris. MIA cea mai
bunA primire din partea printului. Trecand Dularea, intAmpink la Mehadia o lume de bAi, In caresAnt i Englesi, dar si SArbi, i Romani. La Adacalè, care Incepe a se ruinA, casa, cu portile de fier,. a Pasei se povArneste, garnison.a rAtAcitoare" face
impresia unor prisonieri sau exilati. Trece pe la Rusciuc pentru ea sA ajungA la Galati, unde presintA recomandatia imperialA austriack si are sprijinul consulului austriac Duclos. Aici hirurgul statului-major
al spitalelor e Czihak, tAnAr Ung,ur" care a studiat la Viena. Inchisoarea, cu prea multi prevecu desertorul bAtut pAnA. la Indobitocire, Cu scAn-
durile prinse de picior i patul care Inehide pe cei ce dorm unul lAngd altul, Ii displace; a vAzut i temnitele subterane care serviau bdinioarA. Spitalul ci-
vil e curat; pe lAnga amid este spitalul evreiesc cel militar (la 500 de oameni, 18 bolnavi). rar sA se afle o stare de sAnAtate a trupelor asa de multAmitoare." In. casIrmi, uncle se doarme pe rogojini, e bunA hrana, si disciplina dulce. Este si o T Des millions de braves et labotieux paysans, dont la douceur des moeurs,la simplicité honnéte des anciens temps, la langue, les usages, l'amour naturel de la patrie rendent dignes de s'apparte-
nir et de ne pas tomber sous les coups de sabre des Cosaques ; p. 5. Prefata e datatA : Michelsberg, 27 tulle 1853.
270
scoald de 1nvdtdmânt mutual ca ale lui in Franta, si o scoall publicd, in. localul ei. Mai e vorba de grosul" politiei, de .corpul de pompieri, bun, cu musica, de carantind, al cdrii director e un colonel.
La Tecuciu and ca prefect un prieten, pe tdndrul loan Sturdza, a &Arid mosie, la Tdcuta, It intereseaza, cu iganii hoti, necivilisabili, pe cart sotia proprietarului s'a strAduit sa-i invete alt fel de a trai. Se descrie l cuviincioasa ingropare crestineasca a unei bátrâne Tigance, careia o rudd-i aduce doi pui, o ramura plina de pilni i de mere pentru calca cea lungd. Pentru tineretul tigdnesc stdpdnii au infiintat un atelier de lacdtusi, dulgheri caratasi. Ar trebui ca acesti oameni cari privesc pe boier ca pe furnisorul oblig,at al hranei lor" fie deprinsi cu incetul Pisa obiceiurile seculare, improprietdrindu-se cei ce meritd. Mica ostire mialdoveneascd n'are decdt 1.323 de soldati (212 grenadiri, 824 infan.terie, 192 cavalerie, 70 artilerie, 25 mu.sica). Impresia pare a fi blind; vom vedea indatä aceia pe care i-a produs-o cdldtorului militia Terii-Romdnesti. Manevrele-i plac, i musica o jacked bine. Intreaga gospoddrie de tara a noastrd e judecath. inferioard. E multà pdrloagii, nu se stie ce e gunoia-
rea. Apperl crede cä s'ar putea aduce colonii din Germanii cari emigmeazd in America. Oamenii de tarii, loiali", de moravari simple", s'ar invata i ei. E pdcat ca nu se cheltuieste nicio truda pentru a-i cultiva in acelasi limp chid numai asupra lor cade povara birurilor. Se dd vina acestei amorteli tot pe Rusia. Dar localnicii au si ei o parte de rdspundere. .,,Moldovenii bogati i voiu spune tot ce gfindesc,
pentru cit am putut sd-i apreciez si sal iubesc, au si ei marele neajuns de ali tritnete copiii, prea
271
tineri Inca, s. studieze sau mai curând sa se piarda In acele stralucitoare Capitale. Viena, Parisul, BerliLondra, numard o multime dintre ei, cari trdiesc u§uratec (frivolement), cu lux, fard rAnduiala, fdra a se instrui; fac datorii, contracteazd obi§nuinti rele,
ruineazd sanatatea lor §i se intorc in Moldova cu defecte §i farä o singurd calitate, din cele d'intaiu, ale noastre ora§e, europene. Tineretul moldovenese are inima bung., e marinimos, milos, iubitor §i inteligent, dar putin harnic la studii. A cheltui mult, a
straluci la teatru, la baluri, In societati, a vorbi de bogatia sa, de galbenii sai, a Linda peste masura Capitala moldoveneasca, a fi neprevdzatoare, a merge totdeauna In trdsura, a avea haine la moda, cai, tiitoare, masd bund, iata ce alcatuie§te hucuriile §i
Indeletnicirea de capetenie a acestor nobili." Totu§i s'ar putea face din Moldova unul din Statele cele mai infloritoare", §i aceasta In scurtà vrem"e, dacd. ,,Molidovenii din cele d'intaiu familii ar fi Intrebuintati In tara a face drumuri, otele, pote convenabile", daca ar consimti sd plateasca §i ei
alaturi ca altd lume, dacA ar da Okla randuielii, economiei i a bunelor moravuri". Uzi azi tara este ca o build. hrdnitoare (nourrice), bine constituita, dar de care abuseaza copiii ei. Ea dd. färä incetare §i nimeni nu vrea sd-i restituie nimic; nu e nici in ordinea lnciurilor, nici In ordinea naturii"1-. Si Mainastirile ar trebui 'dude sá contribuie, ca un feri din venituri, scutindu-se cu atfita sarcinile sdracilor2. La Ia§i, chiar, cAlatorul cautd Intdiu aceia ce-a preocupd. Marele spital, care se zide§te acum, e
bine impartit. La Sfântul Spiridon, Cu venit de l P. 41. 2 Se da si un raport statistic al Domnului.
272
777.223 lei, erau In douAzeci §i una de od.di 195 bolnavi, In cateva luni se adaugA cinsprezece paturi (de
toate, 196) §i 130 de bolnavi: planul e de a se ajunge la §ase sute de paturi, clAdindu-se un nou corp pentru 124; deocamdatl se pre§intA de §ase ori mai
multi bolnavi decat pot fi primitil. Sant douà mici spitale militare, curate (221 de paturi) i cel israelit. (Cu patruzeci de paturi), 13.11 prea bine tinute; la Golia se chinuiesc doisprezoce nebuni. Dimitrie Pascanu face singar un spital de saizeci de paturi. In convorbirea cu Domnul, Ghica-i pomcneste de inchisori, de spitale, de liberarea Tiganilor, de situatia populatiei evreiesti. E vorba i de ferina pentru condamnati pe care cncazul s'arbesc a stabilit-o Belgrad. La Ocna, Vodd ar voi sá introducA. o reform6, pentru care g6teste plamui arhitectul frances Ccdlin. In Ia§i chiar, a dat casa pà.'rinteasca. 120.000 de franci pentru a se face spitalul nasterilor 2.
Inchisorile-1 intereseazd foarte mult. Prefectul politiei II duce la cea criminalà, unde af.11 49 de Intemni-
kati lu lanturi, cad dorm pe rogojini §i nu sant de loc Ingrijiti; prevenitii sfint multi; doi boieri stau asezati de-o parte; numai infirmeria, curatà, Ii place.
Un copil de unsprezece ani e pentru a treia oar1 Inchis, §i Appert face ca el sd fie trimes la o m5nAstire. La 4ros e tot a§a de r'aiu ca i la Inchisoarea Prefecturii, unde stau prevenitii §i cate doi ani. Comisfile au si ele deposite miserabile de amiUrmeaza o statistica. exacta. La Sf. Spiridon erau : un medic sef, un hirurg, doi ajutori, un farmacist. In mahalale sint sase medici al saraciior, platiti 5.548 de lei, cu farmacie gratuita. SAnt moase de cartier (leafa 3.000 de lei). 2 Consulul frances de Botmillian li da notite despre institutiiie filantropice ; p. 54 si urm.
273
sati. Ca16111 e un fost hot, Gavril Buzatul, care a
fácut parte din banda lui Nicolae si Gheorghe Alus-
leap, lui Ion Ciolan si lui Dimitrie David; are 60 de lei pe an, casd si tain de o ocd de pane, o litrà de carne de pore si opt parale pentru rest, pe zi. Are datoria de a intreba, la executii, pe cel ce are sd moard, dacd mi. voieste a-i lua locul I. Cu privire la scoli, propagatorului irtvdtdmdntului
mutual i se pare ed. nu sdnt multe teri in Europa In care instructia sd fie asa de putin rdspiinditd ea In
Totusi, dupd stiri date oficial, el poate Infátisa ace.st tablou: Gimnasiur din Iasi, In care scoala mai veche de la Trei Ierarhi s'a unit cu Academia Mihaileand (fuseserd spitale supt Rusi), are 11 profesori si 300 de scolari venitul e de 72.093 de lei), patru scoli de mahalale in aeelasi oras, cu 3 profesori, un suplinitor si 1,68 de elevi lefile: 13.000 de lei), scoala de fete din Capilald cu 4 profesori, 4 suplinitori si 116 de eleve, din care 41 interne3 (Leh: 17.500 la detinitivi, 7.400 la ceilalti; internatul casta pe Stat 20.000 altii *coal? milliard numárd 50 de elevi. Armenii au scoalá deosebitd, si nu se uitd. Seminariul. Scoala de arte si me,serii atrage in deosebi atentia Moldova" 2.
.
cercetdtorului. Cu 65, de elevi, trimesi de orase pentru patru ani si un al cincilea pentru practicd, ea are
sectii pentru strungdrie, tdmpldrie, dulgherie, fierdrie, litedtuserie, dogdrie, tapiterie, zugrAveald de trdsuri. E (laid In Intreprindere Spdtarului Gheor1 P. 48 si urm. s p. 5g. 3 Aiurea se dau cifrele : 200 exteine, F.,0 exteme. In program, si desemn, flori, peisagiu, Iucru de ming, francesti in clasele de sus. Sint cinci ani de studii. Aid se InseamnA sase profesori, doul profesoare si douA ajutoare (pp. 76-7).
274
ghe Climan, cu o subventie de 1.000 de galbeni pe an (aiurea 36.500 de lei). De la 1817 scoala a dat 20 de maiestri, si in acest semestru se mai asteaptd treizeci
Pensioan.ele private sant, la Iasi, in numdr de
cate sase bdieti si tot atatea fete, elevde Iiind 92 elevii 104.
Pentru judete, cu cate o singurd scoald de blieti si un. singur profesor, se InfAtiseazd aceastA situatie: Dorohoiu 33 de elevi, Botosani 40, Roman 51 (aiurea 150), Bacdu 20 (aiurea 100), Piatra 31, Folti-
ceni 36, Vastuiu 47, Barlad 21, Tecuciu 37 (aiurea 47), Focsani 22, Galati 45. Pe langd. aceste asezdminte publice se adaug,e, in taate, 17 pertsioane Cu 200 de elevi i eleve 2. De la Iai, cu populatia-i pe jumdtate evreiascd, cu numeroasele-i biserici, dintre care uncle ,,bogat impodobite i avand foarte interesante picturi vechi", cu grddina de la Sacola, uncle Mihai Sturza voise
a-si face si palat', Appert trece la provincie. Si aici se gandeste Intgiu la inchisori i la spitale, pe care le aflA: la Roman. (din 1787; 40 paturi; venit 180.639 lei), la Botosani (din 1838; 40 paturi, venit 24.700), la Barlad (din 1838; 24 paturi; venit 10.000),
la Galati (din 1840; 40 paturi; venit 57.600, se adauge spitalul militar i evreiesc), la Foc.sani (din 1843; 24 paturi; venit 17.549), la Ocna (in zidire: venit 26.366), Ia. Neamt (al cAlugdrilor), pe and alte orase au numai medic cu 5.548 lei leafd (cei de spital mai ieau 3.000)1. La Roman se constatd buna inVenitul §colilor e cei a trei mo0i, plus 200.000 Pp. 73-4. de lei din taxa de 10°/8 pe lefi. ' Profesorii au 4.000 de lei, suplinitoril 1.000. Plusieurs èglises richement ornées et ayant de fort intéressantes peintures anciennes (p. 54). Cf. p. 45. 4 P. 57.
275
lAtisare a spitalului, lnchis pentru moment, la BacAu metoda aproape alilodidacticA din ooa1 i situatia Evreilor, cari n.0 pot sd-st facA o nouI simagogg. aici locuieste la un. As_prea aproape de bisericA ian, al cArui fiu InvatA la Berlin, la Ocna se descrie -exploatarea minelor- de sare, din fundul cArora ma-§ina primitivA cu cal scoate, Inaintea lui Collin, §ase nenorociti, cu totul zdrobiti; In ataxic osanditii
au fAcut un paraclis al Maicii Domnului 1. La Tecuciu e vorba numai de inchisoare Trecand granita dintre cele douA. Principate, Appert merge drept la Bucuresti. Il cdstigA mAretia palatelor, bisericilor, parcului, plimbiri1or, acestei
oras atat de interesant i plin de while amintiri istorice"2. Mitropolia mai ales e extrem de interesantA". E bine prhnit de redactorul foii francesc, Journal de Bucarest, de profesorul Monty, de vechiut sAu prieten Gervais si chiar de Lorrain, consulul aus-
triac. Se laudd §i de Intampinarea lui acum intors In viata privatA, de a ministrului de Finante, frate al Domn.ului In functii, §i de a lui decal care e cu neputintA aibl cineva mai multe gratii (plus de graces) si bu_nAtate". Prefectul Po1iiei, ginere a-1 Domnului, apoi Scarlat Ghica, colonelul Voinescu i Petrachi Polenaru-i sdnt dati pentru a-1 IntovArdvi, precum In
Moldova fusese condus de presedintele de tribunal Mihai Cerchez, de colonelul Fotea si de doctorul Russ.
In ce priveste Inchisorile, se fac obisnuitele calcule observatii (prea lungA preventie: i doi ani penPp. 85-8. 2 raurais à parler de la magnificence des palais, des églises, ciu pare, des promenades de cede ville si intéressante et si remplie de nobles souvenirs historiques (p. 120).
276
tru un an de osandd.). Nu se gdseste niciun soldat inchis,
si de multi ani niciunul n'a srtvársit o faptd
gravd. Ca spitale, cel militar e ing,rijit, i aldtoruL fac practica acolo, Doud spitale_ vede tined civile se aratd bune, ca i Maternitatea, a o scoald
de incase. In general sant tot asa de bine ca si acelea, analoage, ale unui mare numAr de orase Germania si de sigur mult mai bune decdt cea mai mare parte din. spitalele Ungariei si ale bogatului oras Hamburg 1" A cercetat apoi Pantelimonul Casa de nebuni (Cu 51 de bolnavi , In stare rea, care se promite a fi schimbate. La scolile bucurestene elevii sant curati. Cele lan.casterien.e, aproape exacte primare, au patru clase (In a doua: Biblia, catehism, aritmetica; In a. treia: cetire, religie i morald, istorie sacxd, fractiuni, g,reutdti, geografie, fisicà, gramatia; In a patri: Amicul Tinerimii", geometric, geografie politicd, gramatia). Umanioarele" au opt clase 2 coa la su-
perioard cuprinde: o Facultate de drept, cu cursul de trei ani (se predau: dreptul raman, dreptul civil románesc In anul întäiu, dreptul civil roman, contracte, succesiuni, donalli, testamente in anul al doilea, ea i, apoi, dreptul judiciar": tribunale i curti, procedurd civild, precum i drept penal; dreptul comercial i administrativ, economia politicà, istoria dreptului in al treilea) j o Facultate de matematici,
cu cursul de patru ani (se predau in anul 1 G6néralement suss' bien que ceux analogues d'un grand nombre de villes de l'Allemagne et certainement beaucoup mieux que la plupart des h6pitaux de la Hongrie et de la riche ville de Hambourg (p. 98). Pentru Spitalul Brincovenesc, cu 150 de paturi, un conspect, p. 109 0 urm. Sint 25 de profesori. La §colile semblables â celle-ci" peste 2.500 de §colari.
277
lrigonometria, mineralogia, resistenta materialelor,topografia i peisag,iul, geometria descriptivd; In al treilea perspectiva, umbrele, compositia arhitecionicd, iar, vara, planuri, operatii de poduri i osele; in
al patrulea: hdrti, planuri, etc.) Doamna se ocupa de a crea o bund scoald de fete. Poenaru declard ca se gändeste la un curs normal de preparatie a profesorilor 1 Pensionatele lui Monty si Mitilineu se ImpArtAsesc de laude 2.
Foarte cAlduros se vorbeste de armatd. Garnisona, .de 400 de oameni, e compusä din soldati perfect echipati, hrdniti i bine administrar. Aceastd trupg.", serie el, e tot asa de frumoasd ca aceia a celor mai mari State 3. 0 cornpanie de tineri instruiti devotându-se carierei militare e atasatd acestui regiment, si purtarea lor, ca i Inaintarea lor intelectuald mi lasd nimic de dorit." La cdsArmi constant .o orandinald perfectd, o mare curdtenie i soldati tari i zdraveni" (forts et robustes 4). Infanteria, de alcatuita din. soldati foarte tineri, e vrednicd sd rivaliseze cu acelea ale Rusiei i Austriei" 3. Rugat Domn, la care priinzeste, sd cerceteze ocnele, caldtorul se informeaza de sooli (umanioare la Craiova), precum si de Inchisori (Telega, GiurPp. 108-9. 2 P. 98. Cf. Iorga, Via(a fi Domnia lui . tirbel-Vodcl, ed. VAienii-de-Munte.
8 Cette troupe est aussi belle que celle des plus grands États (1). 93).
4 P. 98. 5 Quoique composée de trés jeunes soldats, digne de rivaliser -avec celles de la Prusse et de l'Autriche (p. 98). Cf. p. 101 marquablement beau sous le rapport de la tenue, de l'agilité des soldats et de la precision des exercices". I se pare cA les sousofficiers et soldats memes expriment par des cris nationaux leur contentement de defiler devant un Français" (p. 102).
278
teti, Ostrov, cu cifre precise). La prefectul tanar, un Florescu, fi arata tem-
Snagov,
nita i spitalul, la Snagov aflà pe osAnditi putrezind
In lene si umezeala, neIngrijiti la boli, de mor pe cale, zacAnd pe zdrente i rogojini, rara a se desbraca vre-odata; patru, cinci calugari ratacesc fára_
rost, In cladirea acum In reparatiel, care posedä. un venit de 10.000 de galbeni. La Giurgiu se va relua scoala primara, Inchisa din causa Turcilor. La Ocna, unde administratorul T. Pencovici e un on-v rnilos, se descriu galeriile, care dau 200 de bolovani
sau 500 de oca pe zi pentru fiecare lucrator: ga-
lena Florescu", de 45 de stânjeni, tirbei",
45, Gantacuzino", de 35, Vilarà", de 65; ;Bibescu" de 80.
Era vorba ca Appert sa se Intoarca la Iasi, pentru. a da sfaturi speciale lui Ghica. Imprejurarile au fa.cut lusa ca el s'a oprit la aceasta calatorie. Am vana relativul folos ce a iesit dintrInsa. Invatatul frances Boucher de Perthes, calatorind la Gonstantinopol, a atins In calatoria lui pe Minare si. parti din malul nostru pe care le descrie, futre alteler In cartea sa Voyage à Constantinople par l'Halle, la. Sicile et la Grèce, retour par la Mer Noire, la Roumélie, la Bulgarie, la Bessarabie russe, les province& danubiennes, la Hongrie, l'Autriche et la Prusse, err mai, juin, juillet et aodt 1853 (Paris, 1855, 2 volume).
De la capat, In. drumul sau de Intoareere, el are pe
vas o familie româneasca: boierul moldovean a adus, cu sotia sa, Sviteriana, o fetitä neastamparata,. care raspAndeste viga i zgomot. La Sulina se treceinchisorile produc 20.000 de lei pe an, Statul dl 150.000, iar functionarilor, pe lunl, 9.325.
279
cu greu peste bara Igsata de Rusi; de-a lungul malului basarabean acoperit de trestii Cazacii aleargk senlinela priveghiazg. Se trece pe dinaintea Chi Ismailului, a Tulcii, cu morile ei, cin.zeci i sase la munAr, ridicandu-se dintre casele acoperite ca
unele cu data randuri. Vin apoi Isaccea, Cartalul. Se vgd rgspan.dite ici si colo gorganele: unul din ele, dupà spusa locuitorilor, cuprindea
om asezat, cu O femeie pe piept si o monalä de aur. La Beni se vorbia de mormantul lui Traiall. DunArea-de-jos e strghgtutà de cornii care merg spre Constantinopol ca i spre Odesa, Varna, Silistra; negustori greci din Capitala Turciei debarcil. Pe un vas care duce la Viena boieri români si un print", cAl6torul trances ajunge la BrAila. Gräniocsant oameni zdraveni. Corgbii de-ale noastre Ii apar la Giargiu, oras cu o pop ulatie de 18.000. Intre tovargsii de cale el enumerg. un Molru
dovean cu ciubuc de iasomie, care merge la Paris dupà fiu i sotia holnavg., apoi un Gh. B.*, prieten al Turcilor, care vorbeste frantuzeste, de i n'a fost niciodatg. In Franta; un P* din Galati, neg,ustor sau boier, cu fiu crescut la Paris. Este i un fabricant de postav din. Moldova si Sviterianul Schewitz, director de scoalg. In Bucuresti, care duce la Viena la Berlin doi fii la studii. Sant pe corabie doispre-
zece boieri cari jowl in cdrti si beau sampanie. Vreme nouä la tined ca i la bAtranil De aici se Inainteaz.1 spre Zimnicea, spre Turnul, scris Turschuk", spre Calafat ari, pentru Invg.tatul frames, Kelefat", spre podul lui Traián soya Cu hanurile ei 1. 1 II, pp. 318, 321 0 tum., 337 357 0 urm., 370 0 urm., 377, 380 0 urm., 387 0 urm., 393 0 urm., 400 i urm., 424. 449, 448,
451, 455.
280
Putine, sArace i superficiale sant observatiile unui alt cAldtor frances, J. D. de Bois-Robert, care, in
acelasi limp al razboiului Crimeii, a strnatul, venind de la Constantinopol, o parte, o mica parte din teritoriul muntean i intaiu, de-a lungul, Dobrogea veche ea si cea nouà (Nil et Danube. souvenirs d'un toúriste, Pgypte, Turquie, Crirnée, Provinces Danubiennes, Paris, fg.rA an).
Trece pe la Balcic, cu trei sute de case, pe la Cavara, care fusese distrusa. de Rusi In ultimul razbaiu, dar adunase din nou dou'a." sute de familii, raiale, Greci i Turci, avand in frunte un bulubas suaproape e micul golf, o pus aianului de la Balcic, anse, Caliacra (Callaeria"). In jur tot sate sArace, dar pentru Turci se face mult grau, inchis in hambare; fantani bune margenesc calea ostilor, i caseie sânt cuviincioase. La Mangalia, In schimb, se vad strade largi, restan i de antice ziduri, de van-
tart franturi de coloane. Pe langa reduta de
la
Zagaz, temelia (assise) adanca a zidultd, perpendicular cu termul, arata vre-o veche cetate", poale genovesa, adaugie E o chele de grâu, unde Aga are supt el o mie de suflete, intre care deNtui Turci negustari.
Sale mai s'arace duc prin Dobrogea propriu-zisa sau Tartarie-Dobroutscha", pe calea samanata cu puturi. In sate bulgdresti vede dantul la sunetul unui instrument care i se nAzare a fi insasi romantica guzIg. dalmatina.; Mrbatii fumeazd din lulele. O schitg. infa.tiseaz.i Tigani ale dror case de lut sant miserabile" i locuitori murdari, In mare parte Tigani.
Iata judecata visitatorului asupra localitaiii care era menilä sd devie eleganta Constar'IA romaneasca: A-
cest sat n'ar fi in Franta decal ce' mai mundai-
281
(sordide) din eatunele (hameaux) Bretanierl. Un -canal 0115. la Cernavoda ar ajuta rima la ridicarea culturald a regiunii. Pomenind de Sulina, cu 120 de case numai, care Inainte de rAzboiu avea o garnisond de 360-400 de Turci, de Bois-Robert trece la Cernavoda
care abia mai dainuiesc doudzeci de case, Turci miserabili" fiind serviti de Bulgari Inca' mai pdeatosi. Departe la Sud5 Silistra are 20.000 de locuitori In case de lemn 2.
Dincoace de Dundre, ospitalilatea terAneascà inCamping pe c5.1ator Cu màmäligà i prazi, pe rcari el ii asam5nA. cu acei poireaux de la Picardie" bine cunoscuti lui. In deosebire de ce scriseserä unii din conationalii s5i despre originea i valoarea Romlinitor, el pretuieste pe ace,sti Daci ca de pe Co-
loana lui Traian, amestecati cu colonisatorii romani.
La cel d'intaiu pas fAcut In sesurile muntene te simti In tard latin5.. Teranul vorbeste latineste, latirteste de bucdtArie, dacà vrei, dar in sfarsit latineste. Moldeveanul i Munteanul sAnt Români, adecd fii ai marii fan-1DH latine... Ciudald -tara' i aceasta, ai
etrii locuitori, la 600 de leghi de Franta, vorbesc limbd care aminteste urechii fulastre dulcele gyaiu (patois) al Lang,uedocului, cari se intituteaza ei insii Romani sau Români, cari numesc tara lor, Omaní romfinesc", Tara-RonicIneasal. Urmare neap5.rat5. a acestei inrudiri de origine si de limbd, Franta. e iubilä aici ca o sor5.3." P. 317. Descrierea locurilor dobrogene incepe de la p. 301. t P. 323. " Au premier pas fait dans les plaines valaques vous vous sentez en pays latin. Le paysan palle latin, !Min... de cuisine, si vous voulez, mais enfin c'est du latin. Le Moldave et le Valaque sont Roumains, c'est-à-dire fils de la grande famille latine... Singulier
282
Dupd cAteva note de istorie, In care e vorba si de escesele rusesti, Cu ordinul de a Injuga pe boieri", dacd nu vor fi vite pentru transporturile militare,. se descrie drumul prin BArAganul plin de animater unde Englesii rdzboiului au ridicat o fabricA pentru conserve de carne de porc, unde surugiul 'nand sdlba-
tec prin locuri fArd drum, Intre cAmpiile pe care pase bivoli i mIdstinile dau friguri. La Bucuresti, cu 90.000 de locuitori i trei sute de biserici, un.de-a auzit caraula strigAnd cine-i acolo i a vAzut pe negustorii de pepeni ucigasi pentru soldatii strdini murind de sete, el amestecd de foate, de la vizitiul vor-
bind frantuzeste care-1 duce la un simplu han patriarhal, la dandiii ce se primbld supt ochii boierului de modd veche. DAmbovita are apd dulce", natia calitAti ca ale Italienilor i elegantd naturalA, M-me Herbault vinde OWE si Alexandre rochii, se pregdteste prin modernisare o fatadd ca la Brives-la-Gaillarde ori la Carpeniras. Dar la Vornicie boierul poate trimete batd bucdtarul de care nu e muItAmit. Din trecut se desfac doar mahalalele In centru, cAte-o bisericd, i aceia preflcutd de arhitecti austrieci, ca Sfantul Gheorghe Nou, care si-a pierdut pictura i arabescurile interioare"1. La iesire harabaua scuturd, i printre sate cu fetele frumoase, dar vdpsite, care, la sunetul cobzei,
joacd In cdmAIi frumos cusute, se ajunge la Dundre, de uncle se iea drumul Apusului. pays que celui-lA dont les habitants, A six cents lieues de la France,
parlent une langue qui rappelle â notre oreille le doux patois du Languedoc et gut s'intitulent eux-mémes Romains ou Roumains et qul nomment leur pays: une terre roumaine, Tsara Roumaneaska. Suite inévitable de cette parenté d'origine et de langue,. la France est ici aimée comme une soeur (p. 325). Pp. 327-33.
283
Cu greu s'ar putea ggsi despre noi o lucrare mai lipsitg. de Intelgerea adevgratu1 a situatiilor ca si de pretuirea cuvenitg a oamenilor decAt aceia care, la 1854, Pigeorx, arhitect al orasului Paris, insgrcinat cu o misiune tiintificä, privitoare la urmele de zidiri ale cruciatelor1, InfAtiseazä i cglgtoria
sa prin. Muntenia si apoi la Galati, fAcutg. in 1850: Les Pèlerins d'Orient, lettres artistiques et historiques sur un voyage dans les provinces danubien-
nes, la Turquie, la Syrie et la Palestine (din Revue des Beaux Arts"). Pe vasele na.vigatiei austriece pe Dundre, Szechényi §i ArbaIt, el ajunge de la Orsova la Giurgiu. Orasul,
de la care astepta o civilisatie de opus barbariei din Rusciuc, 11 umple de indignare. Ils nomment cela une ville... In.chipuiti-vg eel mai miserabil thrg (bourg) al celei mai miserabile din provinciile noastre, i yeti fi Incä departe de adevAr. Inchipuiti-vg o aglomeratie färä arld, färä rdnduiald, de colibe fg.cute de lemn, deschise oricui, i cea mai mare parte asezate (disposées) ca prgvglii, asemenea Cu WAbile
(échoppes) In care se vând cdrpele, bric-a-
brac-urile i hainele vechi In jurul halelor n.oastre
In suburbiile noastre" 2. Pe o cgldurd de treizeci cinci de grade, praful se ridicd In nori. .,Frumoasa arutg.", fAgg.duitg de cAlduzul viclean, e, de fapt,
un tombereau, o simpld cdrutd de tara, un panier salade. Se plgteste, de dânsul 0 de tovargs, Ernest Claudet, pentru dougsprezece ceasuri doi galbeni, egali cu dougzeci i patru de franci. lar aciun trei, patru cai iuti, muscand pgrnantul Cu picioaLa Damasc a cunoscut pe desemnatorul l descriitorul peisagiilor noastre, Doussault, qezat acolo din 1844 0 pregAtind album despre cruciate (PP. 10-11). 2 P. 6.
284
rele lor de otel j fAcfin.d sA se invartA in valuri in jurul nostril praful", pornesc pe acel drum mare, adevAratA icoanA a aiceiurilor i moravurilor locuitorilor terii", cAci deschide de-odatA patru cA-
räri. Dregiltorul iesit in cale pentru platA Ii pare mai rdu decat un cersitor, aruneA un bacsisi primit recunascAtor. Ar fi fost in stare sà se inhame la träsura noastrA, dacA aceasta mi-ar fi fost plä'cut."
Trebuie ca drumetii sA doarmd In cdrutA. Un Grec,
iesind din chrciuma untie se aude cantec de vioarä, asig,urA in limba francesA cA a petrece acolo o noapte InseamnA boalA de 43 sAptAmAnA si duce pe neastep-
tatii oaspeti acasA la el, unde-i i hrdneste, dându-i In grija celor douä femei frumoase. Bucureslii au de la distantA mare aspect, cu.grupele de acoperisuri ascutite, cAptusite cu tinichea si care., de departe, scanteie supt focurile aurorei ca niste discuri de argint", dar iatA deocamdaid doar cateva locuinti rAtdcite ici si colo in camp". Gaud
ajunge a eunoaste bine Capitala munteand, arhitectul ImpArtdseste convingerea celui care i-o presintd,
astfel: aid dospim iarna noroiul pe care-I
inghitim in molecule vara i." Cunoaste pe consulul trances Huet, mutt läudat, pe eel prusian, Aleusebach, tkinär i excelent mobil, care uneste cu manierele francese acea afabili-
tate, era sd zic chiar acea bonomie germanA care nu iea nimie spiritului", si pare a cunoaste Aluntenia ca Prusia". AldnâncA la dansul, cu vin de Rin, dar si cu sampanie. A vAzut pe sotia fostului Donm, Grigore Ghica, MArioara Hangerli, pe comisarul Ahmed-Efendi, curtenilor, vorbind frantuzeste. Alai eP. 13.
285
numerd intre cunoscutii bucuresteni pe arhitectul Villacrose, pe librarul Levi, pe un Conduratu, pe d-rul Scarlat Cretulescu 1. Francesii sAnt bine primiti §i se insoard une oril cu fete bogate, ca fostul consul Poujade cu o prea bog,atd i prea pldcurd princesd Ghica" 2 Pentru a gdsi urme de cruciati (!) In. munte, pleacä. Pigeroy, inteacolo cu M?usebach, care-I va intovArdsi pAnd la Buzdu. Ce
afld §i In aceste drumuri la tarà, cu eau rài ai postei? Numai barace, sä'race locuinti", un popor cam In de obste fArd ciorapi si in,cdltdminte".
Sau: colibe de Omant care au nerusinarea (l'insolence) de a se cherna sate, poduri de lemn
s!ate de cari, care se clatind pe rduri ce sdnt pe lrei pri uscate s". Ferneile sAnt urâte, bolndvicioase (soufireteuses) §i pdcdtoase (chétives); copiii, aproape goi, au burti enorme."
l.a Cdmpulung hanul e rdu; se oferd doar comestibile ucigase"; In. schimb el lecuieste un co1.11 de holerä sau asa ceva. Merge apoi la Curtea-
d°-Arge§, Corte de Ardisch", uncle e primit bine de cdlugdri, de episcop chiar si de economul lui, in cele mai bune oddi si cu adausul unui dejun nielsugat. Despre vestita clddire a lui Neagoe, arhitectul orasului Paris §tie spune d,oar atAta: capela lor greceascd, unul din cele mai curioase specimen° de
arhitecturd pe care le-am remarcat In calea
mea" 4 .
A vdzut TArgovistea i Buz5.ul, acesta cu coloare P. 10. 2 Am reprodus chipul d-nel Poujade in memoriul la Academie despre lordachi Olimpiotul. 3 Pp. 26-7. 4 Leur chapelle grecque, l'un des plus curieux spécimens d'architecture que j'ale remarqués sur ma route (p. 33).
286
primire In f amiliile funetionarilor Cu ceatd sicatea, cu ciubuc, Cu masa In c,are i se °fell unt, castraveti, icre, pui de tot felul, pepeni, apoi cafea i vin 1.
De aici, singur, drumetul merge spre Galati (Au-
gust), care-i pare a da o ideie si mai Onapoiall." despre Moldova. Gasele din Galati, fAcute din lemn, sAnt de o asa de subredd infittisare si asa de uscate de soare, hick ar ajunge, nu mä indoiesc, un pachet
de chibrituri pentru a preface In cenusd un cartier lntreg." Strdzile sunt rau pavate, murdare, pe o 0.1dull de 45 de grade, In acest mediu-si pierde vremea fostul colonel al gardei imperiale, de Chevrier, tândirul de Fresne, fiul unui consilier de Stat. Hénoque-Meleville, allitor pe vremea rd.'zboiului CrimeiL vine, In Octombre 1854, Cu trenul prin Ungaria, ca sd treacä apoi de la Pesta la Giurgiu. Acesta e un om care simte pentru noi. Puind pi-
ciorul pe pamântul muntean", spune el, un Frances Intrà la pricteni. Aceastà calificatie poate fi luatd
in toatà adevdrata ei lntindere, aci mArturia tuturor celor cari au putut Pretui bundtatea de caracter a locuitorilor acestei ten i e unanimd In a li pdstra u h aiald simpatie... Dupd pilda celor cari sufdr In tdcere, Românul lasd sà strdbatà aproape fArd. voie In veselia lui prefAcutd un sentiment de dureroasd tristetd. Increzdtor In forta lui morald i fisia, cumpdtat, Inzestrat cu o mare rdbdare, el asteaptd fArà a arti sfirsital miseriei i robiei sale." El nu meritd a Ti sacrificat Rusiei ca Polonul, bine a fAcut represintantul Franciei la Viena, Bour-
queney, and li-a luat partea. Trebuie aici la Du1 Pp. 36-7.
287
ndre un regat independent" ca o barierA, folositoare Portii 1
CIldtorul a venit de la Giurgiu, unde and Nemti, .cu negot, Greci venia pentru grane, de la Odesa pentru 'Viena, apoi la Bucuresti, Cu vestita cdrutd a postei, pe care si el o descrie. Capitala munteand, cu 130.000 de locuitori, ii pare o Ingramddire asa de
mare (un amas si considerable) de clopotnite", Incat nu poate deosebi monumentele-i principale. Pe losoul caselor arse acum doisprezece ani murddrii rupte de cani se IngrAmAdesc pe maidarte, curAtite numai
astfel. Strdzile, aproape fdrd polie, sant de o necurAtenie de nedescris"; iarna poti merg,e numai cu birjile, scumpe; vara, te Ineacd praful manat. de vant. Marl de osea, plind de calesti Cu vizitii in li-
vrea, primbldrile, grddinile se incep si nu se isprdvesc.
Bisericile-i atrag atentia. Sd intrdm acuma In una multele biserici din Bucuresti, a cdror cifrd e socotitd la trei sute, s't vom fi loviti de luxul de de4,oratie care-i Impodobeste interiorul. Aurul strAlu,ceste pe fiecare iesire a ciubuoelor (moulures) in lemn sau ipsos, cu care sant incrtrcate zidurile i slatpii; policandre cu grArnada, mosaioe, marmure, de toate colorile, perdele (tentures) ou stele de argint, vase de flori dovedesc insemndtatea veniturilor der rului prin risipa lor In ldcasurile religioase. Totusi
zidurile sant spoite (badigeonnés) (sd mi se ierte cuvantul) cu chipuri (portraits), care fac putind onoare pictorilor lor; se ppate zice chiar cd mulle dintre ele par sg. urmdreascd (uiser) grotescul." apreciere ca multe altele. Se pomenesc i potemicele prin foile din Paris pentru Domnul indigen (ClAnescu, In la Presse) ori pentru cel strAin. Se citeazA l corespondenta din le Constitutionel de la 3 tulle 1855.
288
Cunoaste
i
teatrele. Principalul e bun.,
cú.
de-
coruri de main de maitre", de si luminat cu uleiu. Se dau numai opere italiene. In 1854-5 era o trupd bund, cu o M-lle Corbery, i Francesul c.rede cd publicul muntean duce pAnd la fanatism iubirea pentru artd". In al doilea teatru, mai vechiu, lumea aleargd totusi pentru primul comic, d. Millot (Millo), care dd cu o exactitate uimitoare carac-
terul artistilor nostri de la Palais Royal. Repertoriul e mai mult frances (se celeste mult in aceiasi limbd aplaudat ca niste productii indigene, dar se joacd
~edil, drame romanesti1", pe care Voda nu le-ar ajuta.
Autorul stie bine cä boierimea noastrd duce o viald neoranduild, cd. joacd pasionat cdr(ile i considel-A cdsdtoria ea un incident, dar crede cd e numai influentd strdin5.2. Saloanele sant ca in Faubourg Saint-Germain, dar mobilele au putin gust: stofe de
Lyon, portelane de China si de Sèvres, oglinzi de St. Gobin, se vdd mai rar, ca i tablourile i obiectele de artd. Fardul, rosul, lentilele de taffetas mea-, grd de Anglia", asa-numitul bouchon brillé, sant in us. Dar oamenii, primitori, vorbesc &amos frantuzeste,
niciun. aocent".
Georges Lejean, geologul, geograful, etnograful, care
era sdi presinte, intr'o vastd lucrare, Turcia din Europa, a fost insdrcinat de guvernul frances sil facil,
a doua zi dupd rdzboiul Crimeii, o exploratie in Principate. O parte din. impresiile lui au fost blicate la 1858, in. Bulletin de la société de géograplde din Paris3. I Pp. 15-7. 2 pp. 60-1. 3 P. 99 si urm. Cf. ibid., p. 413 si urm., note despre calAtoria lui in Bulgaria cu satele de 25.000 de oameni in Balcani, cu ceo-
289
Avem (lonà scrisori, una din Bucuresti, 11 Iunie 1857, alta din Iasi, la 12 August din acelasi an, amhele catre acel Desjardins care va face si el o crtlato-
rie prin Moldova, ativa ani mai tdrziu. A [recut pe la Rusciuc, cu gilndul de a sta la Bucuresti o luna pentru a trece de acolo in Muntenegru i in. Albania'. La Iasi, el consulta oameni ea Laurian si Mihail Kogalnieeanu 2 s't intrehttinteaza pentru informatia sa carli vechi ea Sulzer, n.ou:1 ca ale lui Boué i Viquesn.el, documente manas-
tiresti, devenite rare de cand Rusii au luat cc au putut ggsi" ; inseriptii. Gandul Ii este mai 'ales sit dea o noud harta a terii, cea din Vierta fiind me-. diocra. i puind Fang Ialornita o Paloda. A lui Bauer e foarte defectuoasg. i veche". Cea a St.atului niajor austriac, intrebuintata si de prineipatul muntean, nu se intinde i asupra Moldovei, care a refusat spri-
jinni ei de teama sà nu se ajungà pe aceastä cale la o confirmare a incalcarilor de granite. Ramane deci, pentru acest principal, a lui Filipescu-Dubau (1853), utilg, dar corifusd i neexacta, i, pentru Basarabia-de-jos, a in.g,inerului Morn.and (a gasit-o la Miniseriul de Rgzboiu din Iasi) 3. trul °data, albanes, apoi grecisat de la ArnAut-Chioiu (700 de locuitori), diminué par des immigrations nombreuses en Moldo-Valachie, ou les Grecs réussissent généralement comme agriculteurs
et fermiers des boyards". V. notita premergatoare :
M. Ô.
Lejean, mernbre de la Commission Centrale, vient d'accomplir la mission d nt il avait eté charge par M. le ministre de l'Instruction Publique dans les Provinces Danubiennes. 11 en rapporte de nombreux documents sur la geographie historique et l'ethnologie du bassin du Danube Inférieur. 11 a de plus réuni les elements d'une grande carte de la Moldavie- au 1.200.000, qu'il se propose de fake graver prochainement. Je reviendrai A Bucharest, où je me reposerai un mois, pour repasser ensuite le Danube; p. 103. Des choses précieuses sur l'histoire et les antiquités. 3 On croit que la topngraphie des Principautes est bien connue:
il faut etre sur les lieux pour voir combien elle l'est peu... La carte de l'état-major autrichien, qui est à peu pres terminée, sera
290
Interesul san se intinde, natural, si asupra populatiei, observánd ca. Safarik pune gresit Unguri i in Muulenia i socoate prea putin pe cei din Moldova,
daruind Dobrogii prea multi Slavi, in timp ce uila pe Tatarii din aceasta provincie, pe Arabii de la Balde, pe Cazacii moldoveni i dobrogeni, pe Germanii din Dobrogea, pe Grecii de catre Varn.a, pe Romanii de pe malul drept al Dunarii-de-jos. - ,,Sc dau ca bulgeirefli districlele Bazargic, Mangalia, Varna, , unzla, unde Turcii sdnt In imensei majoritate1". Se gándeste la o geograTic a Daciei si
a Mesiei vechi", la o geografie a Moldovei In evul mediu". La Campulung, una din ,,comunele moldovalahe din evul mediu", el allá., dupa. documente,
cele mai mari raporturi cu vechile comune francese" 2. Inteun cuvant, strange ce poale asupra stafrais communs par l'Autriche et la Valachie. La Moldavie, à laquelle l'Autriche avait fait une tres belle chose ; elle est executee
la mente praposition, a refusé pour des raisons politiques ; on craignait que l'etat-major imperial ne profitat de la circonstance pour dmner une sorte de consecration aux empietements que les Autrichlens font d'année en année, le long des Carpathes sur le ter-
ritoire des deux Principautes... [La carte de F. -D. est un] travail utile, adininistrativement, mais d'une exécution confuse et d'une exactitude t000graphique tres faib!e. M. Mornand, aussl ingénieur, a donnd presque A la mdme echelle une reduction de la carte d'assemblage de la nouvelle Moldavie 1Bessarabie Sud) et du delta du Danube, qui fait partie de l'atlas de l délimitation de la Bessarabie ; une cupie de cet atlas existe a i Ministere de la Guerre A lassy, et j'en ai pris une réduction. 11 comprend une feuille d'assemblaga et tirente feuilles de detall, au 21.000-e; p. 107. 01 donne comme HJIgares les districts de Basardjik, du Deli-
Orinan, de Mangalia, de Varna, de Schoumla, où les Tmts sont en imense majorite. Je fais le plus de recherches que je puis sur les anciennes communes moldo-valaques au moyen-Age; celle de Kimpu-Lungu (Campo-Longo) m'a fourni bien des choses,notamment deschartes qui ont les plus grands rapports avec celles de nos vieilles communes françaises.
291
administratiei, instructiei publice, limbii, teraturii, poesiei populare, etc.", rgmânând sk reclacteze la In.torsul In Franta.
Cum a visitat vre-o opt districte" (une huitaine de districts), el crede cit poaie descrie dat alciltuitg."1, care e Muntenia. Dacà s'ar putea vedea dintr'o privire, de sus, de pe Bucegi acest ses de aluviuni, unit ca Lombardia, n'ai crede cAt sAnt de adâncite vgile lui, untie curg rituri largi pe un pat mglos. Cu totul alta e Moldova, larg foarte ondulatà, cu putine platouri, lanturi de munti i dealuri
Impgdurile, vgi destul de largi cu rguri care se revarsd totdeauna In primgvarg e". El semnaleazA canalele' In eare se pierde Bistrita, In dauna plutelor, schimbarea de albie a Oltului In. punctul unde, langg.
Slatina, se fa'cuse podul, spre desperarea in,ginerilor munteni, cari se apuca rare ari de asemenea lucrgri"3. Moldova e o targ foarte rodnicA, agriculturg fiind admirabil desvoltatg", cum nu e casul cu Muntenia, unde boierii nu socot, ca acei din Moldova, ca o onoare sit stea la mosie, ci se indeasa la Bucuresti, lgsá'nd arendasilor greci i vdtafilor grija mo§illor 4. Une plaine si,:gulièrement constituite.
Si Pon pouvait voir d'un coup d'oeil, du haut du mont Butscheju, cette plaine d'alluvion unie com me la Lombardie, on ne se douterait pas de l'encaissement de ses valides, o coulent de larges riviereS sur un lit vasèux. Tout autre est la Moldavie, pays tres
-ondule, avec, peu de plateaux, des .chaines de montagnes et de collines boisees, des vallees assez larges avec des rivieres qui debordent regulierement au printemps. 8 Au grand desespoir des Ingénieurs valaques, gut se mettent rrarement en frais de travaux de ce genre. La Moldavie est un pays d'une fertilite remarquable et l'agriculture y est admirablement developpee, tandis qu'elle est miserable en N alachie. Cela tient à ce que les boyards moldaves vi-
292
Se dai4 i statistici, mai modeste ca la scriitorii
nationali". Cifra oficialá la Muntenia e de 2.500.000` de locuitori; Nicolae Sutu socoate 1.462.105 locuitori In Moldova, cu. 1.962 de sate, afará de Basarabia. Cum boieria se capátä prin cinuri i bani, din 835 de boieri de la 1835 iese 3.750 vre-o doisprezece ani mai tarziu". Vorbind de hotarul basarabean, Lejean descrie satele bulgáre§ti cii plan regulat, bogate, curate, Bolgradul (8.000 de locuitori), cu primblari placute1, Tobac, un mic Bolgrad ca regularitate i confortabil", domeniile Statului, cu cele douazeci §i douá desate ale Cazacilor i Ru§ilor; Troita, Nicolaeva, vandute anul trecut de domeniu, cu toate prote,starile colui Traian, Delta, data pe misarilor otomani 2", nedrept Turcilor, cáci Stefan-eel-Mare I§i avea Chi-
lia In insula Letea, cu ciudate ruine, §i prefectul moldovean din Ismail pástra pana In vremea aceasta curátirea bratului Sulina3. Rusia a mai ocupat o insulita la Nordul bratului Chuliej, .chiar langa
Mare" (tout pHs de la Mer), In eiuda actului de la 6 Ianuar 1857, §i a P1anului topografic" anexat la el. Merge pana la Cara-Orman, pe Canalul Sfvent sui leurs terres et tiennent en honneur d'en diriger euxmemes l'exploitation, tandis que ceux de Valachie semblent dédaigner l'agriculture et dépensent leurs revenus A Bucharest, laissant
l'administration de leurs terres A des fermiers grecs et
des va-
tafs ; p. 110. Avec de jolies promenades publiques.
Vendus l'an dernier par le dotnaine malgré les protestations des commissaires ottomans. Se opreste tAierea ca supt Rusi, a papurel pentru coperisuri, In Sud ; p. 114. 3 L'anciénne Kilia d'Étienne-le- Grand était bAtie dans l'ile Leti,.
IA où l'on volt encore des ruines si curieuses, et jusqu'A ce siéde le préfet moldave ou ispravnik d'Ismaii &ant resté en possession. du curage de la Soutina.
293
Gheorghe, cu miile, exageraie, de vagabonzi, i la Sulina, care a trecut de la .839 de locuitori In toatti. insula", ca sase ani In mind, la 5.000 cel putin, numai pentru oras, de mare viitor." Deocamdatg. la Letea -este o fabric1 i patru arciumi, la Ceatal Inc. una, la Sf. Gheorghe, vre-o dougzeci de ferme i labrici"-; ,,deosebite mgngstiri grecesti", au pe *aid. posesiuni.
In Etlinographie de. la Turquie d'Europel se reperá observaliile asupra populatiei dobrogene si se adauge, dupg Statistica oficialg. munteang." i dupg documente diverse culese la Bucuresti", dupà alte,le
dupg. Sulu (tradus romfineste de Teodor Gotlrescu) i Ionescu i Ioranu, Voyage agricole dans le Dobroudja (Constantinopol, 1850) si alte cifre. Lejean -observg cg. Romfinii din sate au lrecut pe la Vrata ca
sil scape de regimul Regulameniului Organic 2, pe .cfind altii tree in pgrtile din Serbia golità de revolutie si 33.000 in Dobrogea. Pentru Serbia ei sánt un mare dar, fiind laboriosi, aclivi si mai politici derfit Sarbii" 3. La 1857 ajung a fi 39.728 In cercul jarevac, 35.671 In Graina, 20.597 In Gerna Rieca, 7.351 In cercul eiupria, 996 la al Semendriei sau in Podunavlia, de toti 104.343, atunci cand Muntenia are 2.420.000 de locuitori i Moldova, Cu noua Basarabie, 1.605.000, In Bulgaria sant vre-o 40.0004. Totalul, cu Macedonia, 7.600.000 (nu 14.000.000, cum
zic nationalistii). In Macedonia, pentru care se intrebuinteaa. Thunrnann cu n.otitele lui de filolog,ie (In dialect 3 din 8 I Si in Petermanns Ergänzungshefte, 1861, frantuzeste i nemleste. 2 En Bulgaria beaucoup de paysans valaques se sont étabas -.clans les environs de Vratcha pour &flapper au quasi-servage tabli par le réglement organique". 3 Laborieux, actifs et plus pratiques que les Serbes. Quant aux colons de Bulgarie, nous n'avons pu risquer qu'un hypothétique, mais en tout cas plutOt supérieur qu'inférieur.
294
cuvinte latine, doud din limbi moderne, 3 albanese) se deosebesc tribmile Brutilor, Masarachilor, Builor, i Caragunilor. Lejean Incearcd. i istoria. Roma pare a ni fi in-
Cambilor.
fusat putin sangel, Dacii ni-au dat doar doud sute de cuvin.te. Celte ar fi toroipan, cdtand, luptd, adalle (dun celticul!). Trecutul roman e mort, cronica lui Huru a Tost.iscoditd. stangaciu pentru familia Boldur. E vorba si de Drago, de Radu. Sup. t Alexandru-cel-Bun erau, acum, Tiganii, urmasi ai Siginilor, i iatd cd apar ldutarii bucuresteni de la 1857, Vlad i Ochi Albi. Se semnaleazd gonirea acum patru ani" a Rusilor din Sulina, In folosul. Grecilor 2.
Ca descriere a unei cdlatorii la noi i In preajma noastrd se poate considera o parte din romanul autobiograTic a/ lui Auge Pecméja, Rosaliel. Scris la Bucuresti, In Oclombre, 1856, cdrticica, naivd.", dar pe
alocuri Induiasdloare prin sinceritatea ei, cuprinde cateva randuri despre Orsova 2, dar si larga DITAOsare a Vidinului, unde a stat multd. vreme, Idsandusi In cimitiru1 de acolo prietena. A auzit acolo si ro-
maneste, cate un tchimaifatch valaque" 3. Pe copera anuntd. Etudes sur la Valachie i o farsd. In nu-
mele eroului cdreia, printul Flambescul, pare a Ti o amintire a aristocratiei noastre man.drd de titTuri ineritat i mai putin meritate. In lucrdrile pe care, In epoca Renasterii noastre politice, Francesii din vremea celui de-al doilea Imperiu le-au consacrat causei noastre nationale, una I Rome paralt leur avoir peu infusé son 'sang. 2 Pp. 9-14. 3 Rosalie, nouvelle par Ange Pechnzeja (exulibus exul), Paris 1870. P. 159. P: 221.
295
a rAmas cu totul necunoscutd cercetdrilor mai noi. Si totusi autorul ei, Thibault Lefebvre, era un om de notorietate In Paris, fiind advocat la Curtea de Casatie si
la Consiliul de Stat, membru al unei
Academii de provincie, la Blois, al unei societdti cul-
turale, din Berri, si al acelei de e,conomie politicd din Paris chiar; el are solide cunostinte de drept i va sti sA culeagA din Vattel si de aiurea tot ceia ce tre-
buie pentru a lumina drepturile romanesti. Citatii potrivite, ca aceia din Tacit, aratil pe omul versat In antichitatea clasicd. A avut grijä sd caute izvoarele privitoare la trecutul nostru: Peyssonnel, Regnault, Vaillant C.Autonomie politique de la Roumanie" P. Bataillard (Les principautés de ltioldavie et de Va-
lachie devant le Congas), Carra, lucrdrile alor nostri: Boierescu (La Roumanie uprés le traité de Paris), Grigore Gdnescu, elegant si ingenios scriitor muntean" (Diplomatie et nationalité), contesa Sturdza" (Régime actuel des principautés danubiennes), advocatul bucurestean Gh. Mano, comentator al codului de Comer t frances, s. a. Dacd a venit la Dundre, acest jurist urmA unei in-
vit atii a societdtii de economie politia, fatd de care avea sd arAte resultatul studiilor sale. Intdia a scrierii, apArutA In 1858, La Valachie au point de vue économique et diplomatique, Intdmpin,d cea mai blind primire la Academia de stiinte morale si politice, unde lnsusi M. Chevalier, yestitut economist,
se rosti asupra ei. AddugAnd pdrerea sa, mai pe larg, Dupin ralné gdsia prilejul sd spuie cA erile noastre au Amas latine prin amintiri; traditii In luptd, prin religie"1. Un erudit din Blois, Reber, doria sg. se fi vorbit i mai mult despre acest element de P. 189. Restées latines par les traditions, le langage, la religion (p. 14, din editia a 2-a. singura pe care o vom cita).
296
legiiturg. cu Franta: Este in opera onorabilului nostru corespondent o lacunA insemnatà, i, dui:4 ce stdruit Mai larg am cetit-o, regretAm inuit c. de cum a fAcut-o, asupra oUrsiei latine a populatillor române§ti, asupra inrudirii ce este intre dânsul çi noi, cä n'a crezut c. trebuie sä invoace sentimentele de frie care unesc fire§te douä natii surori prin rasA, moravuri i limbd acela§i, oprindu-se asupra poporului viteaz §i nenorocit", afirma simpatia pe care istoria lui, traditiile lui §i tenclintile lui trebuie O. le inspire natiilor Apusului"2. FOrd a mai vorbi de pretuirea elogioasA din partea marelui maes-
tru al gazetdriei francese de atunci, St. Marc Girardin el insu§i. Autorul a fAcut In Muntenia, §.1 numai acolo, dou5.
drumuri. Cel d'intAiu, cum ni spune însui, in editia de la 1857, la 1853, ,,pe vremea ocupatiei ruse0i In ajunul bAtaliilor"; cel de-al doilea, In 1856, ,,dupA pacificatie si In timpul preocupatiilor unei reorganigdri capitale pentru 3. Ici i colo se pot culege din carte amAnunte In ce prive§te cdldtoriile autoru-
lui. Intre Severin i Cerneti, nu departe de podia lui Traian", a gAsit el insusi un cap de Cesar inexiste dans l'ouvrage de notre honorable correspon-
dant une lacune importante et, après l'avoir lu, nous ren'efit pas insisté plus, qu'il n'ait greltons vivement pas cru devoir invoquer les sentiments de fraternité qui unissent naturePement deux nations, soeurs par la race, les moeurs el la langue (p. 19). 2 Un peuple brave et malheureux... La sympathie que son
histoire, ses traditions et ses tendances doivent inspirer aux nations de l'Ocpident (p. 20). 3 Pendant l'occupation russe el à la veille des batailles. 11 !es a revi,es après la pacification el pendant les préoccupations d'une réorganisation capitale pour la contrée (p. 28).
297
-cununat cu lauri I. Tot acolo, inaintea lui, ocnasi lucrau la pavarea orasului 2 La Giurgiu a vAzut depositele de porumb ale armatorilor greci cari Inaintau acum, pe DunAre, plug. acolo 3. L'a Bucuresti, unde a vorbit cu catare boier, ofiter In militia terii, care piardd toatà situatia decat sä stea la prefera Indem'Ana Rusilor ocupatiei, el i-a privit, In Septem-
bre 1862, pe acestia, luand postal de la Tea tru Indreptând twauriie asupra unei populatii care pri-via murmurand
A simtit si el antipatia cu care lumea, ca i sotdatii ei lush, privia noul coif de pide neagrA, copiat dup. al Rusilor 5. A frecvental saloanele In care se adunau fruntasii frul demnitate ai principatului cu ofiterii strlini, rusi, turcl, (h. a eAror tovArlsie la jocul de cArti se simtiau onorati. Poate descrie astfel pe generalul Gorceacov, zdravAn Incä la cei saptezeci
i unul de ani ai lui: Aland la fatl, nalt
1 Lauleur de ces ligues à exhumé entre Tourno-Severin
et Tchernetz, non loin du poni de Trajan, une tête de César Auguste, ceinte du laur:er impérial, d'un bon style (p. 31). 2 P. 190. 3 P. 354.
4 L'un deux, tres élevé par la naissance, avait juré de perdre son nom et son grade plut6t que d'aller au-devant des Busses. Quant au peuple, it suffirait pour connaltre ses sentiments vra's d'entendre, conune je les ai entendus, les murmures étouffés quit laissail échapper à distance le jour russe prit possession du corps de garde au tbatre et braqua ses canons sur le P6 (sic) de Mogochoi (p. 115). 5 J'étais à Bucharest le jour o les miliciens valaques étrennaient cette coiffure, et, si j'en juge par l'attitude embarrassée des soldats, la mauvaise htuneur des officiers et les quolibets des passants, l'importation ne jouissait pas d'une immense popularité (p. 176).
298
sprinten la trup, linitit ca infatisare i inuta, cm aparenta blanda. i clemna. De i ochelarii pe cari-il
poarta totdeauna ieau fisionomiei sale acel aier, ce nu se poate defini, de trufie, de cutezanta si de tak
ioasa raceala care se zice aier martial, privirea-i dreapta, pasu-i hotarat, glasul destul de plin nu ingaduiau sa i se dea la intaia vedere vrasta cea devaratal." Il descrie dormind putin, trezindu-se lit zori, facandu-si singur corespondenta. In casa de tara a controlorului general al Finantelor a intalnit pe generalul Dannenberg, reserval, bland si modest. Soldatii lui, veterani ai rdzboaielor cu Turcii, sant disciplinati, dar rau tinuti de o intendenta rapareta. care-i fura pe dansii, despoind i tara supusa; ate unul din acesti falnici luptatori scormonia dupä
hrana prin gunoaie, pe and altul cersia la coltul strazii. Tratamentul Turcilor i chiar al militienilor munteni e mai bwi decat acesta. Totusi a vazut peste 2.000 de care pe sesul Colentinei, ducand Rusilor lemne, grau i porumb 2 In convorbirile avulecu boierii, a putut asculta plangerile lor resignate cu privire la Intunecatul viitor al patriei i natiei: Ce sa facem contra Rusilor? Au pentru ei puterea vointa: vreau sä Incorporeze tara noastra la Im1 Manières polies, bienveillantes et simples... Un vieillard pale de visage, Er,rand et svelte, de corps, calme d'attitude el de maintien, à l'apparence douce et digne. Quoiquq les lunettes qu'il porte constamment enlèvent a sa physionomie ce je ne sais quoi de hautain, de hardi et de cassant qu'ou appelle l'air martial, sa vue droite, son pas jeune, sa voix suffisamment pleine ne permettaient pas de lui donder au premier abord son age véritable (p. 115). Cf. si p. 176. 2 J'ai vu la plaine de Kollentina couverte de plus de 2.000 chars qui conduisaient du bois, du blé, du ma's au magasin d'aprovisionement dont le commissariat russe s'était emparé; p. 208.
299
paratia lor, i o vor face, In ciuda Europei §i cu bate dorintile noastre." Si prietenul frances adauge: ,Era parerea generala In 1853, i nimeni nu nadAj-
duia mantuirea de la alte Pitted, atilt de mult situatia i atitudinea lor erau de inferioare In tare'. Si el a ¡ntrebuintat po§talionul, satanicul echipagiu", pe care-1 descrie dupl atatia alti cAlatori cari i-au guslat inlesnirile 2 A Incercat poate i diligenta care face drumul Intre Bucure§ti i Giurgiu, de o parle, §i, de alta, Intre Bucure§ti i Bra§ov. A cercetat magazinele de grail de la Braila §i de la tT'alati, ca §i reservele de la Giurgiu, /slaz i Calafat 3, pe cand l-au uimit, In August 1853, snopii de grau parasit de terani cari ateapta dijmuirea i In Novembre 4. Recolta bogata a Munteniei robite i s'a Infti§at,
cu depositele imense, cu strazile pline de cara, cu samsarii alergand In toate partile5. Pe calea de la Buzau la Braila e silit a se opri la un han miserabil, pe care-I descrie, cu de-amanuntul, Cu duzina de sti-
cle pline de rachiu de grane, cu atatea legaturi de ceapa §i de ardeiu, cu gramada mare de pepeni, cu lungul §ir al cutiilor de Meanie §i, In sfar§it, cu §unQue faire contre les Russes? Ils out pour eux la. force eL la volonté, me disait un boyard valaque; ils veulent incorporer notre pays à leur empire; ilp le feront &pit de l'Europe et malgré nos vJeux. C'était l'opinion générale en 1853, et nul n'espérait le salut des autres Puissauces, taut leur situation et leur attitude était inférieure dans la contrée (p. 120). Cei cari fac omagiti la glorieuse armée impériale russe el à rhonorable corps de rartillerie", p. 312. 2 Les véhicules les plus incommodes, les plus brisants et les plus primitifs (pp. 182-4).
de l'Europe... Le satanique équipage
3 Pp. 189, 256-7. Cf. pp. 330-2. P. 258. 5 P. 262.
300 cile i muschiul de porc spanzurat de tavan"; se cal:Ala acolo, oud, vin, pdsári 1. La Brdila se afll
temnitd mai asemenea Cu 6 Inchisoare cleat cu odaie":
i se dd un divan imbrdcat cu cit si o
saltea de paie; hrand nu se gdseste. Si autorul des-
crie pe larg acest Han Roa cu doud randuri de oddi; Hanul Manuc din Bucure0, ,,tipul caravanseraiului turcesc, cu grajdurile dedesupt i Cu octai goale pentru oaspeti aduc asternuturile", e presintat cu acest prilej. Pe lângd Bucuresti, cari au oteluri si restaurante, se mai afld la Giurgiu ospdtarii apusene tinute de cdtre un Italian, un Elvetian si un German din Wiirttemberg2. Aiurea, autorul ni va povesti curn, sosit de la Constantinopol la BrAila pe un vapor care Intarziase, era sd petreacd noaptea afard, Impreund cu episcopul de Nicopol, vicariul lui i o femeie bolnavd, pentru cä functionarul de la port nu oià sd fie trezit de la un ceas Inainte 3. Note de istorie contemporaná, prinse de la marturii Irish ai evenimentelor, sant sdmAnate In cele
trei studii" din care se compune cartea. De la el avem o descriere a alegerii lui Vodd Bibescu, cu cei i apte de candidati, cu interventia, decisivd, a consulului rusesc, care amenintd pe episcopul de Buzdu, anuntd Mitropolitului cd-i va da ordin scris cum sä voieze i acopere de insulte pe un biet boier In plind adunare 1. El ni spune cum la 1848 treizeci
J'y vis en effet une douzaine de flacons pleins de rakiou
d'eau-de-vie de grains, de nombreux chapelets
d'oignons tet de poivre long, un gros tas de pasteques, une rang& de boites d'épiceries, enfin des jambons et des filets de pore desséchés, pendus au plafond p. 327). 2 Pp. 328-9. 3 Pp. 376-7. Cilderea lui Alexandru-Vodil Gil:ea, p. 118 P. 119. urm.
301
Rusii -au inchis scolile primare T. Austria nu sustinede i i s'a spus cä Alexandru Ghica, pe care-1 af15. Caimacam, autase, in Domnia lui, sä se sprijine pe aceastl Putere2. Se chi chiar ordinul zir Reuf, din 5 Novembre 1840, pentru ca acest Domn sit acorde satisfactie consulului engles, furios cit nu i s'au presintat obisnuitele felichdri cu prilejul zilei reginei3. Lupta consulului Billecocq cu atotpulerni-
cia ruseascit e expusit cu càldur5.4, si se reproduc instructiile, de la Constantinopol, ale ambasadorului Bourqueney pentru a se inceta pTovoari zà"darnice. Se semnaleazit emigratia din 1843 a 40.000 de fain Austria, Serbia si Bulgaria 5. E milii ' Ibid.
2 Pp. 121-2, 213.
3 Lorsque le consul britaunique, qui se trouve à Constantinople en ce moment, sera arrivé aux confins de la valachie, vous enverrez à sa rencontre un pfficier de votre état-major, qui l'accompagnera jusqu'A Bucharest. Après cela, on fixera un jour pour que le Grand-Postelnick, le ministre des Cultes et des Finances et le boyard Aga se reudent au consulat et y expriment leur regret de l'espèce d'affront qui a 616 fait A la dignité consulaire, et qu'ils prient que l'expression de leur regret soit portk. A la connaissance du gouvernement anglais. Après que les miuistres des Culles et des Finances se seront retirés, le Grand-Poslelnik et la boyard Aga resteront: ceux-ci feront des excuses au nom de Votre Altesse pour les procédés des autorités locales dans l'affaire du protég6 Aspréa et pour les propos inconvenants qu'elle a tenus à cette occasion envers le consul. Cela 6tant, Votre Altesse dounera toute la satisfaction que Sa Hautesse a ordonnée, et elle aura soin d'éviter que de pareils procédés aient lieu A l'avenir (pp. 122-3). Cf. Iorga, Relations anglo-roumaines, Iasi, 1917.
P. 123 §i urm. 5 40.000 familles valaques avaient émigré en Serbie, en Bulgarie et en Autriche pour échapper aux misères de l'in-
vasion russe de 1842 (sic) et aux corvées de la kalka (cMal); p. 194.
302
vorba si de lupia Cu calugarii greci si de abusurile Mute, supt Bibescu-Voda, Cu aprovisionarea a Bucurestilor 2. In aceiasi Domnie se cer färä drept ajutoare de la Pantelimon, de la Sf. Spiridon, de la episcopia de Arges, de la manastirile indatorite deje lemne. Se releveaza i actiunea lui Vocla-Stirbei
pentru ca darea dreptatii sa se faca fdra luare de Mita3. Se pomeneste i baterea unei,monede de biJon de . tirbei, care RI oprit de a o pastrà in circulatie
Niciodata nu s'a dat de un strain o mai bunit expunere a comertului i industriei muntene decal aici,
inteun studiu" special. Se presinta starea ag,riculturii, InapoiatA, asa incat nu se lace export de faind o sing,tul moarrt cu aburi la Giurgiu). Graul se amesteca de speculatori, stricandu-i-se Naloarea porturi: cei mai cinstiti negustori sant totusi Romanii 5. Se descrie inceputul de industrie forestiera 6; se semnaleaza minele de carbuni de la Comanesti 7. Se
Insira deosebitele spete de oi (450.000 In singurul judet al Brnlei), etc. Parerea lui Thibault-Lefebvre e ca agricultura nu
poate merge fail industrie, care aduce un castig mai mare, a.sa ca s'ar ajunge acolo, Inca strainii in' Pp. 201 i urm. 2 Pp. 206-7. 3 Pp. 209-11.
4 Le prince Stirbey a youlu mettre ce droit en pratique, .et il fit frapper quelques pièces de billon qui furent parfai-
tement accueillies, mais on l'obligea à les retirer de la circulation; p. 222.
6 Pp. 253-4, 257-8. Ce ne sont point /es moins honneteS". 6 P. 248 §i urm. (si despre varietAtile de stejar: styrgar", kers",godarou").
I
P. 244.
303
dustriasi, capitalisti, o minoritate, ar stapani majoritatea Romanilor, dedati numai plugariei 1. Se arata incerearile facute: lumanari de stearina la Focsani, cultura viermilor de matas (duzii planta(i in Moldova de Milmi-Voda Sturza; un Grec aduce cresca.-
toare din Lombardia). Se observa ca, intre natii care \rand materii prime, Principatele, devenind dustriale, ar putea folosi foarte mult2. 0 parte intinsa unul din cele trei studii" ocupa ea de-amanuntul, pentru intaia card in chip nepartenitor si critic, cerand pretuirea lucrurilor bune,- Cu indicatia reformelor ce sant a se introduce, de finan(elc muntene.
Autorul crede cd basa lor e fixata prin invoiala ruso-turca, din 1783, dincolo de care nici Domnii, nici, mai curand, Adunarile nu poi sA treacd. La venituri,
.capitatia i se pare, ce e drept, nejustificabild prin aceia ca. atinge persoanele
i
Inca. scuteste pe holtei,
puind toga greutatea asupra celor cari sustin o famine i apara de plata boierimea i clerul, care, .acesta, de fapt, aduce aceiasi viatd i poate realisa aceleasi castiguri ca i mirenii. E neadmisibil ca elementele nelibere sa nu fie impuse. Oricum,
.ea n'ar putea fi inlocuita grin Uri ca aceia pe usi feresti, din Franta, care n'ar corespunde mentaMath poporului. Patentele lovesc comertul farg. sa-1 cunoasca. Vis-
tieria nu se gandeste la nevoile economice ale terii, numai la Indestularea Tesaurului. Adaugandu-se ta-xele pe export, once miscare industriala serioasa de2 P. 266. 'La Principauté, entourée de nations riches en matières premières et dénuées de 011ie commercial, aurait promptement conquis le monopole d'immenses marchés, si elle devenait manufacturière; p. 160.
304
vine imposibild. Abia de sant o suld de alti industriasi i negustori In tard deck micii detailisti majoritate carciumari i bdcani; o parte din aceia chiar sant strdinil
Se Insird apoi venitul domeniilor Stalultii, taxa. facandu-se paralele intre ei si intreMocanilor cei Cu mesta In Spania ori cu turmele din Elvecare insd tia i Pirinei, venitul pasapoartelor indatoresc pe aldtor sd meargd la tinta ardtatd in hartie 2.
Ca unul a cdrui inimg. e simpaticd acestor popoare"3, el propune impositul pe avere, pe case, pe turme, pe mosii, taxa de import, timbrul, drem tul pe mosteniri (Cu deosebire pe cele imobiliare). Si mai ales Statul sà nu mai admità arendasi ai ve-.
niturilor sale, acei oameni cari din nimic fac o avere cu care insultà morala publicd. Ei lntrec prin luxul palatelor lor sau prin eleganta grddinilor lor miliile cele mai venerate... Cel mai nenorocit din aceste resultate e cà oamenii ingrgsati prin viciile acestui sistem se bucurd de consideratie i cà de la ajungerea lor la avere lncepe ridicarea lor In ranguri si in functii4. Din aceste venituri se plateste tributul, A part les petits détaillants, clout les quatre cinquièmes
vendent des liqueurs et des épices, on ne compte pas cent industriels dans toute la Valachie; et quels industriels, si on excepte les &rangers! (p. 161). 2 Pp. 162-5. Combaterea taxelor pe cArti de joc, etc., si a majorgrii drepturilor de vamA, p. 375 si urm. 8 Les voeux que mon coeur, sympathique A ces peuples. forme pour le bonheur de ces contrées; p. 171. Cf. recomandalia lui de la pagina 167: Nulle réforme ne réussira
si el!e n'est en harmonie avec la tendance des esprits, le courant des idées et les règles de la prudence."
Ils surpassent par le luxe de leurs palais
et
1'616-
gance de leurs jardins les familles les plus vénérées... Le
305
se iea lista civild, mai micä decfit castigà pe un an un bancher din 'Paris', ceva lefi i pensil, intretinerea celor 7.000 de_militieni, foarte ..rdpede
vAtati cu mestesugul armelor2, dar, dupd obiceiul rusesc, prea dese ori acoperili de lovituri, carantiabia 40-50 chinele, cu medici slabi, soselele la cgi podurile lometri In tot Principatul lugreni, la Slatina, la Urziceni, afard de cele din Bucuresli: unul de piatrd, cloud de lemn"3, strdzile (la Bucuresti sant pavate cu caldaram strdzile Mogosoaia, Frandesd, Posta: sant pavagii si la Craiova, la BrAila si la Giurgiu). Scopul de cdpetenie sau mdcar unul din scopu, rile de cdpetenie a fost insd, pentru advocatul trances, leimurirea situatiei de drept a Terii-Ronulnesti §i, prin aceasta, a amdnduror Principatelor.
E o lucrare foarte importantd, tot asa de solidd, pe cat de limpede, cuprinzand o sumd de puncte de vedere noud, cu observatii de un mare pr4 Incepand cu cel mai dep5rtat trecut, scriitorul Vede ca o mare operd de perfectA latinisare. Ceia ce
s'a fiicut prin cucerirea romand pe aceste maluri dundrene a fost Italia nour 4. De i, dupd aparitia barbar-ilor cuceritori, colonistii pdreau Inecati supt miscdtor al ndv5litorilor"1, ei observatie plus funeste de ces résu:tats est que les hommes engraissés par les vices de ce système soieut considérés et que de leur arlivée A la fortune date leur élévation aux honneurs et aux emplois; p. 169. 1 Inférieur aux bénéfices d'un bon banquier parisien; p. 173.
3 Dont l'éducation se fait avec une merveilleuse rapidité; p. 175. 3 P. 189.
6 Une autre Ital:e; p. 30. 6 Ils semblaient cornme submergés sous le flot mobile des envahisseiirs; p. 31.
306
foarte interesantd. pentru aceastd vreine
Ii IntovArd-
§iau In expeditiile de pradd flcute de jur Imprejurl. Totusi elementul latin s'a 'Astral; el se vddeste usor orisicum: o fisionomle care se deosebeste in totul de tipurile mongole, grecesti ori slave ale natiilor Incunjurdloare 2.
La rdsdrirea Romanilor ca unilati polilice proprii, supt Domni (princes qualifiés de dornnou", corruption du mot latin, dominus"), ei au State de o independentd desdvarsitd. Ele erau fot asa de neatarnate si tot asa dd libere, precum Franta sau Anglia, membre desfdcute ca i Tara-Romaneased din Imperiul roman, erau la aceastd vreme" Poporul roman era investit de plenitwiinea suveranitAtii%. TraThibaut-Lefebre, fireste, crede in tate cu Tureii
ele, care, de altfel, nu fac decal sd codifice intr'o formd inventatd basele de drept ale relatiilor noastre nu represintd, dupà doctrina dreptului ca Poarta international, o cedare de suveranitate, ci numai cu scIdere de prestigiu, grin mdturisirea de sldbiciune, acc,eptare de protectie. Ele nu sant acte de incor-
porare, niel tratate de supunere"5. Positia TeriiCf.: Les descendants des anciens colons italiens, mélés
aux barbares, marchèrent au pillage du monde civilisé. On constate aisément en Valachie et en Molodavie la présence prédominante de l'élément latin... Une physionomie tranchée sur les types mongols, grecs ou slaves des nalions environnantes; p. 32. 3 Elles étaient aussi indépendantes et aussi libres que la
France ou l'Angleterre, membres détachés comme elle de l'Empire roman, l'étaient à cette époque; p. 33. 4 Le peuple romain était investi de la plenitude de la souveraineté; p. 33. Ni des actes d:incorporation, ni des traités de soumission; p. 44.
307
Ronane§ti", explica el printeo comparatie noua, care n'a fost relevata de nimeni, este absolut aceia§i cum a fost in evul mediu §i p6na la sfikr§itul Neac regatul de Neapole fata de Papal." i s'a gAndit ,oare cineva sa considere pe acest rege ca pe un print meindependent?
Amestecul Rusiei aduse, din ignoranta ca §i din .urmarirea scopurilor de cotropire care se §tiu, taunecarea acestei conceptii fundamentale. La ChiuciucCainargi se capata dreptul de represintatie In favoarea terilor noastre, iar conventia explicativa din 1779 prefacea represintatia" in intervenrie. La 1781 consulii ruse§ti erau autorisati sa controleze administratia Domnilor. Pacea din Bucure§ti, recunoscAnd e-
xistenta capitulatiilor" fata de Poarta, suzerana Principatelor", adaugia ea Rusia, e garanta prosperi-
lath lor". Conventia de la Acherman preface garantia in protecfie i permite Ru§ilor sä e amestece In scoaterea Domnilor vinovati"2. In curAnd ei vor 'confirma Constitutia Regulamentului Organic elaborata supt stricta lor supraveghere. Regulamentul e totu§i o legislatie interna, care se poa le Khimba. lar la 1853, Rusia, lucrAnd ca du§-
manA declarata a Românilor, a desfdcut legaturile pe care in chip me§te§ugit ea insa§i le stabilise. Ce trebuie in loe? Protectia colectiva a Puterilor ar aduce ciocniri; ajunge garantia lor. SA se pAstreze
Portii numai ce i se cuvine dupa capitulatii", intelese ca mai sus. Nici n'ar putea pretinde mai mult,
ea una care juca rolul cel din urml la Bucure§ti, Sa positiou est absolument la mètue qu'était au moyenAge et que fut jusqu'à la fin du dernier siècle le royaume :le Naples a l'égard du Pape; p. 48. P. 65.
308
uncle n'avea mrtcn un represintant Ultimele incercari de a asimila Principatele cu provinciile Imperiului otoman sant pe atat de nelndreptátite, pe cat au fost de zAdarnice. Independenta terilor romanesti ar fi o barierá In calea Rusilor, precum, pe vremea lui Heracliu, dupd socotinta lui Amédée Thierry, alcáluirea de Bizantini a unei incunjurimi de State crestine a fost paváza contra noilor barbari. Creatiunea de State independente int..epuse ire Imperiul otoman sliibit si opera de prefacere ctu-e se Indeplineste in el si intre vecinii srti prea pulernici va avea poate Inlesnirea de a face sà fie de acum Inainte nefolositor sprijinul stráinului." Ace.,te State ar creste necontenil ca putere, i Cu aceasta si guranta Imparátiei turcesti
Puterile crestine vor trebtti sa tie samd ca au a lace tot Cu crestini i Cu un popor care, desvoltandu-se asa de rápede, O. cele mai bune sperante de
viitor. Cáci care popor ar li fácut in douhzcci si cinci de ani mai mult si mai bine deCát acest popor mic, impiedecat de greutátile unei situatii de nedescurcat i sárácit de rázboaie, de návaliri, de
tulburári, de intrigi, de schimbár:le de cam-mire'?" 1 De toutes les nations européennes, celle qui avail le moins d influence en Valachie knit la info!' suze -aine p. 118). 2 La création d'États indépendants interposés entre l'Etnpire ottoman alfa bli par le travail de transformation. qui s'opere en lui et ses vo:sins trop pu:ssants aura peut-
are l'avautage de rendre inutle à l'avenir l'aide de 1'6tranger (p. 332). Cf. pp. 332-5: D'une bien antre cons& quence seraient les intérêts et les droits des ind:vidualités nationales créées en temps opportun. Au lieu de s'affaiblir en viellliisant, elles grand:raient en force et en puissance en mesure que s'accumukraient les années (p. 390). 8 Quel peup:e aurait fait en vingt-cinq aus plus et mieux que ce petit peuple entravé par les dificultés d'une situa-
309
Cum trebuie sd cadd protectia religioasd acordall de Austria catolicilor din Principate, a§a trebuie sd se pdrdseascd de toti Apusenii drepturile ce resulld din Capitulatii. Daca Tara-Româneascd are judecdtori adesea nedrepti, legile sAnt cele francese. Principatul a adoptat legile, principiile, tendintile Occidentului, el poate sd reclame Inteo oarecare mAsuril beneficiile pe care membrii familiei occiflentale §i le acorcld
Intre sine 1" Cu atitt mai mult, cu cal Sultanul s'a Indatorit numai abusiv §i pentru Principate, uncle n'avea edderea sd o facd. Tot a§a de putin e IndriWit Suveranul din Constantinopol a stipula pentru Domnul din Bucure1i cum era odinioard Papa din Boina sil trateze pentru regele Neap°lei, dind acesta era vasalul sdu 2." Cdci, mai la urma urmei, e nedrepi ca principatul sil aibd bate aparentele §i toate sarcinile stiveranildtii Virà sa aibd realitatea §i avanI agiile" 3.
$i atunci littqa-§i va cdula un alt camp de activitate In Asia, unde se va putea presinta ca mandatara Europei intregi. Autorul Incheie ca o privire gun pol:ti(Iue inextricabi.e el désolé par les guerres, les Invasions les troub16. les intrigues, les mutat'ons des go'nvefnements? p. 39g).
La principauté a adopté les lois, les principes, les tendances de l'Occident; elle petit réclamer daus une. certaine mesure les bénéf.ces que les membres de la famine occidentate s'accordent entre eux (p. 107).E1 doreste si o §coalA de drept (p. 380). 2 11 n'appartient pas plus au Souverain de Constantinople de stipuler'pour le prince de Bucharest qu'il n'était permis autrefois au Pape de Rome de traiter pour le roi de Naples, quand celui-ci était son vassal; p. 108. 3 Avant le traité de Paris, la principauté avait toutes les apparences et toutes les charges de la souverainnté sans avoir la réalité et les avantages; p. 110.
310
plin.d de sperante asupra operei ce s'ar putea face de Puterile civilisate In aceastd lume unde o mare frumoasd misiune le asteaptd: Dacä aceastd presupunere s'ar indeplini In curând, oamenii de vrästa mea ar asista la o priveliste mdreatd. Ei ar vedea Franta In Africa, Anglia in India i Oceania, Rusia In Asia Centrald, emigratii nostri In cele cloud Ame-
rici, duchnd In acelas timp Melia civilisatoare, pdmitntul luminându-se de zori pretutindeni strdlucitoare i asemenea pretutindeni i." Pe trimesul socientii de Economie Politicd. din Paris V preocupd In randul intdiu rosturile Trancese In principatul muntean, i, lard a li consacra un ca-
pitol deosebit din opera lui, in atatea locuri el constan fapte i dd indemnuri. A le strfinge impreunl Inseamnd a creste cunostintile asupra relatiilor franco-române pe la jumdtatea veacului trecut. mire Francesii veniti In Muntenia erau destui cunoastem si din scrisele lui Billecocq cari compromiteau natia lor prin fapte de aventurier sau prim delicte penale. Ni se vorbeste aici. de unul care a izbutit sà escrocheze 1.200.000, de Tranci, strecurfinduse pi-in deosebitele leg,islatii obisnuite In aces t Orient, de alti doi cari fabricau monedd falsd unul
care a fost executat in Franta, altuf care cdpdta granetia Domnului din Bucuresti, de d-na Dash La Russie tournera alors ses puissantes forces expansives vers d'autres pays. L'Asie la tentera peut-étrer Elle portera vers cette région la sève c:vilisatrice que, Pier-
re I-er lui a inoculée... Si cetle supposition se réalisait prochainement, les hommes de mon age assisteraient à U magnifique spectacle: ils verraient la France en Afriquer
l'Angleterre dans l'Inde et l'Océanie, la Russie dans l'Asie Centrale, nos émigrants dens les Amériques porter em mame temps le flambeau civilisateur et la terre s'illuminer de lueurs partout éclatentes et partout semblables; p. 397_
311
numith, care, mdritatd acash, trece la ortodoxie §i se mdrità cu beizadeaua Grigore Sturza, pentru ca aceastd cdsittorie nelegald sh fie curand anulath, de
un Frances bigam si autor de falsuri si de un profesor care abuseazii de elevul sdu i apoi It ucide, de carnittarii, ceasornicarii si cardtasii cari se improvi-
seazd preceptori, de preoli imorali cari, la nevoie,
cer pe rand sprijinul Franciei, ca al patriei
lor,
al Austriei, ca al ocrotitoarei catolicismuliti in
si
Principate 1.
Atatia altii insh folosesc in mare mdsurd terii In care-si aduc initiativa i dorinta de munch.. Condemine cumph.rd la 1843-6 de la un boier 11.000 de stejari pentru a face doage, de pe urma chrora ar fi putut castiga 250.000 de franci, dar, contractul fiind incheiat la Viena, drepturile lui sant atacabile 2. Exploatatii de pAduri le incearch., dar tot ftird folos, alti Francesi; singurul Malleu izbuleste intr'o afacere in Oltenia. Greutatea exportului face pe cutare din ei sd base Rusilor pentru un pret de nimic doagele gata fAcute 3. Pe Olt au circulat plute francese. Granele muntene afid cumpArdtori francesi. Pe langd
Belg,ieni, cari fac apoi exportul pe Dundre si pe chile ferate germane, fabricantii francesi din Viviers cumpdrd cantitdti importante de land in TaraRomaneasch4, se face si o incercare de a trimete. P. 96 si urm. 2
P. 103. Cf.
albutnul Ilustratier francese in
1856.
3 P. 322. Ingineri francesi la 1852, P. 187. 4 Les fabricants de Viv:ers en ont fait des commandes importantes, et se sont très bien trouvés de leur emploi...
En 1853 des fabricants de draps beiges, qui avaient fait des achats importants, lavaient dans le Danube et expécliaient ensuite par le fleuve et les chemins de fer allemands (p. 265).Se pomene§te §i o casa evreiascil la Giurgiu (pp. 269-70). Pentru piei sant cumparatori unguri la Craiova (p. 271).
312
mdtas:1 la Paris, undc e aflatá insd de o calilate Animale nu cumpArd deck Englesii, inferioard cari au o Casd pentru carne sdratd la Galati si o intreprindere pentru sunci la Calafat2. In ce priveste viile, ele produc un vin care, cu mai multd ingrijire, ar putea sd. steie aldfuri cu cele francese din Sauterne si Grave. Un Frances a inceput cultura sistematicd la DrAgAsani. Recolteazd vinuri albe care nu sdnt mai prejos de cele bune din. re-. giunea Bordeaux, si clistileazd rachiuri de 21 si 22 grade, cdrora nu li lipseste nimic: de ar putea izbuti In trimeterile pe care le-a fleut in Anglia si in Belgia si de ar inzestra astfel tara pe care o locuiestc astAzi cu o industrie perfectionatd i cu un nou articol de export 1."
In ce privesle grdul, dit Brdila plecau la
1852
pentru Franta transporturi in valoare de 218.22'7 franci, pe langd porumb de 75.690 franci, grdunte de in de 20.212, doage de 293.513, land de 10.8931 Un marchand de Paris a jugé cette soie hnpropre aux besoins de l'Occident, a cause de sa faible ténacité. A peine mettait-il la soie plate pour tapisserie prirmi les destinations qu'elle pouvait recevoir (p. 276). 2 Pp. 284-5.
3 II récolte des vins blancs qui ne le adent point aux bons crus du Bordelais, et il distille des eaux-de-vie 21 et 22 degrés, auxquelles il ne manque rien. Puisse-t-ii réussir dans les expéditions qu'il a Mites en Angleterre
et en Belgique et doter le pays qu'il habite aujoitrd'hui d une industrie perfectionnée et d'un nouvel articic d'ex portation (p. 288)1 4 P. 393. Cf. pp. 292-3: La France, qui n'importe
presque rien par mer, envoie énormément par terrei el atteindrait un rang distingué, si on faisail figurer à sou nom les artie:es qui sortent de ses manufactures." Prit Braila In acest an se exporta marfa pentru Franta dk 302 592 franci (p. 292).
313
In portul frances, prin Breslau si Lipsca sa t pe apa, e foarte important. Tot ce vine de la Pa ris e primit cu ochii : am avea monopolul intregii pieti dunarene daca am voi ori am put-3a sa seadem .preturile noastre2".Partea Franciei", se spune aiurea, In portul muntean, are o mare insemnatate. S'a socotit ca ea daduse direct Terii-Românesti un§Tert din importul acesteia In 1849 '.-"In 1849 Braila
primeste zahar alb de 2.193.000 de franci, In 1852 inca de si Anglia-i iea locul Franciei de 763.000, In 1858, e adevarat, numai de 54.700. In 1849 Mar-
silia trimete portului muntean cafea pentru 228.000 de franci. Iasul cumpara dantele pentru 80.000 de franci. Vinuri de Champagne si de Bordeaux se
desfac pentru 120-150.000 de fraud. Se aduc nutriai 8.900de sticle de rachiu frances. Pentru 25-30 000
de franci se importa incaltaminte de lux'''. Marine, bijuleria siint notate cu 11000, parfumurile cu 45.000, obiectele de librarie pentru Iai ca Si. Bucuresli
cu 60.000, in ciuda concurentei pe care o face BeLg,ia. Deocamdata numai Evrei yin. la Paris, unde, ca i la. Londra, bogati negustori îi trimet copiii
pentru invatatura i practica. Se observa cA manierele blande i simpatice ca i cinstea negustorilor P. 343.
Ce qui v ent (le Paris est aveuglement accepté: nous aurions le monopole de tout le marché dantibien si not's voulions ou pony:0ns baisser nos prix (p. 300/. La part de la France dans les importations valaques a une grande importance. On a calculé qu'elle avait fourni 2
directement A la Valachie un quart ele ses importations en 1849 (p. 296). 4 Chaussures de luxe en cuir de Bordeaux, cirées ott vernies, des bottines et des scarpins vernis; pp. 299-300.
314
de origine romAneascA sAnt lAudate" I. Francesii a-
sezati in tall
unii au Intreprinderi de otele si restaurante doresc a se intoarce acasA. S'a fAcut o Incercare, de o Companie francesA, incA nu pe deplin formatd, de a concura pe DunAre-
navigatia austriacd, asa de solid stabilitA. Un vapor frames deserveste acum malurile muntene si
turcesti, de la Sulina la
Vidin... Multi negustori
doresc sA se poatA servi de vasele Companiei francese zise a Mesageriilor, care merge pAnd la Viena '." De-
ocamdatA insA, din 1.563 de vase ce intrA si iese In si din portul BrAilei, Francesii au abia nota (Turcii 514, A.ustriecii 328, Englesii 239 3, Sardinia, 31, alte natii 442), si incA, din ele, numai trei sAnt proprietate frame& In 1846 se socot 3 la BrAila, 4 la Galati; In 1848, 8; In 1847, anul foametei in Franta, 52 36 la Galati, 16 la Brdila); In 1851, 59. in ambele porturi (31 la Galati, 16 la BrAila Se discutA si ideia, studiald de o Companie anglo-fran.
cesA, de a se readuce cursul DunArii In vechea albie de la Cernavoda la Chiustenge5 Dar, pe lAngA atAtea relatii materiale, care pot fi desvoltate, srriitorul nu uia pe cele morale. Privirile 1 On vante les manières douces et engageantes, ainsi que l'honnéteté des commerçants d'origine roumane (p. 302).
2 P. 364 si mill. 3 Din 339 englese, adevä'rat englesc
sisint
173 (p. 354 .
A P. 203.
5 .1::)éj A un bateau a vapeur français dessert les rives valaques et turques de Soulina A Widdin (p. 342). Nombre
de commerçants aspirent A pouvoir se servir des bateaux de la compagnie française dite des Messageries, qui va jusqu'A Varna (p. 248). Triestini cumpAraserA une
immense quantité de grains" (p. 345). Era vorba de un canal la Carlov4 intre AdriaticA §.1 Marea NeagrA (p. 346).
315
Romanilor din Muntenia se Intore une ori spre Francesi, ca spre niste frati de aceiasi origine... Obiceiurile-
noastre sant asa de deplin adoptate de clasa bogat51 Incat seratele de la Bucuresti par a fi date In Chaussée-d'Antin. Limba noastrd e asa de rlspanditl, Incat fetele nu Invatä alta, si tinerii din Colegii traduc in acest graiu pe autorii greci sau latini adoptati pentru studiile de umanioare. In limba francesl. se convorbeste In saloane si se joaca piesele la teatru. Modele noastre sant urmate la Bucuresti ca i la
Paris, artile noastre sant singurele admise In biblioteci; profesorii sant francesi, educatia unui boier si a unui Parisian sant asemenea 1." Numai cat din aceastA servilA imitatie superficiall
n'am profitat nici noi, nici chiar Francesii ei Ar fi o mare gresealà si o mare pagubA. pentru ainândouli popoarele inrudite dacà s'ar reveni la aceste
rAthiri, cum, cu multá bunAvoint5, se doreste de at atia 2.
Acum vre-o douazeci de ani, In 1895, Paul de Régla, cunoscut prin lucräri privitoare la Turcia. 1 Les regards des N'alaques se tournent quelquefois veis-
Français, comme vers des fréres de méme origine: Nos t.sages sont si complètement adoptés par la classe riche que les soirées de Bucharest semblent données dans la Chaussée-d'Antin. Notre langue est si usuelle, que les les
jeunes gens des Colléges traduisent dans eet idiome les au-
teurs grecs et laiins adoptés pour les humanités. C'est en français qu'on converse dans les salons et qu'on joue les piéces au théAtre. Nos modes sont suivies A Bucharest cornil-te A Paris, nos livres sont seuls admis dans. bibliothéques, les professeurs sont français, l'éducation d'un boyard et d'un Parisien sont semblables; p. 124. les
2 Adaug cà exemplarul mieu are insemnarea, in litere 'atine: Wblioteca lui $tefan Golescu".
316
c,ea adevdrald i cea inchipuild, dupd procedee de roman sensational publica amintirile, ve,chi de o jumdtate de veac, ale medicului Cabrol, a-
-modernd,
tasat la persoana maresalului de Saint-Arnaud, seful corpului expeditionar frances, asupra campaniei din Crimeia, din al cdrii succes, scump dobandit, a venil, cum se stie, Unirea Principatelor, Le mar& chal de S. Arnaud en Crimée".
De noi Incepe a se vorbi In momentul and, la 25 Maiu 1854, spre ziud, maresalul afld, cu pldeere, cd Austria a iesit din situatia ei enigmaticd, hotArdndu-se a-si cobora armatele dincoace de Carpati I, Silislra era asediatd, dar aceastd ocupatie chesaro-crdiascd fleea cu neputintd o actiune a aliatilor
pe pdmant romdnesc, cum o doriau ai nostri. A o impiedeca fusese, de allminteri, chiar scopul diplomatiei vienese.
Cdteva zife mai tdrziu, la 31, notele lui Cabrol spun aceasia. La Ieni-Choiu, HMO Constantinopol, de Saint-Arnaud primeste visita unui print valah care i-a dat 15.muriri interesante asupra situatiei terii, precum i asupra positiei armatei rusesti," Print valah 2? Cd doar n'o fi lost Eliad însui, lostul dictator bucurestean, presintAndu-se cu les in cap si in uniformi militará otomand ca viitor beiu romd..nesc de la Dundre, In numele ideii contra-revo-
lutionare? Luptele se apropie. La Inceputul lui Iunie se ande cd un convoiu turcesc a fost prddat de Rusi la Cavarna de-asupra Balcicului"3. Dar maresalul a revenit la Constan.tinopol, ale cdrui inArigi Inicepe a le invdta, i iatd ce scrie medicul sdu: P. 30.
2 P. 64. 3 P. 75.
317
Se spune cb. Valahii au totcleauna la disposilia Fanarioisilor 7.000.003 de franci, usate prin. testament Locurilor Sfin.te, dar Intrebuintate mai ales, In taind,
la mijloace de con.ruptie, prin care se pot c5pdta favorurile membrilor
Divanului
Probabil cà e
vorba de venitul pe care Locurile Sfinte 11 scot de la mändstirile muntene inchinate. Toiusi se Osturtra planul ca trei coloane, francesd englesd ceased, sa se indrepte spre Dundre2. Sc vorbia de sfidarea din partea Rusilor, cari pretindeau cd aliatii n.0 vor IndrAzni sd iasd din Galipole Constantinopol". Im!emna i de Austrieci ROi pleacd, i marele plan trebuie pdrdsit. De Saint-Arnaud se opreste deocamdatd la Vara. La 2 Iulie el trece inspectia flotei la Baleic. Aici se afld cd, In adevdr, Rusii se retrag 1ncet spre Iasi,
mai precis, cum serie maresalul dire 'ilea sa, in dosul liniei Siretiului la Focsani sau (adecd: apoi) dincolo de Prul". Deocamdatd slut Rusi intre Giurgiu i Aldan, iar Turcii inainteazil pana la Rasova. Abia imi vin", spune el, din. necazul ce mi-a produs retragerea Rusilor, Eram asa de sigur cd-i bat cd-i arunc In Dundre. Dumnezeu n'a vruL. Pacat: prindea bine Azi -stln.tem mai mult ca oriciind In. nehotárare i nesigurantd. Ce vor face Austriecii? Ce vor face Rusii? Ce vom putea face noi Insine?"
Dar iatd i Eliad al nostru apdrand In mijlocul acestor preocupatii. Traduc nota medicului de la 9 Iulie: Inaintea pleedrii noastre din Paris, cetisem o carte asupra RomAniei (gresit: Rumeliei), Impotriva protectoratului Tarului, scrisd de d. Eliad RAduleseu.
Aceastd carte Imi Idsase aminlirea unor idei de reP. 112. 2
P. 113.
318
lorme folositoare politicei noastre; cuprindea pre¡lease documente asupra terii pe care ostirile noastre erau s'o strAbatd. Aceste motive erau tuldtoare pentru ca sd dorim a Intra in legd-
turd cu autorul, Roman (Roumain) de origine. Acest autor s'a presintat, In ziva aceia, la maresal, cdruia i-a dat ldmuriri Tolositoare asupra situatiei fisice si morale a locuitorilor Principatelor. Dupd
intrevedere, am cates si din gura lui cuno§tinti al cAror gaud mi-1 inspirase cetirea cärii lui. D. Eliad RAdulesca e unul din acele spirite teoretice care desmiardd o ideie, sperand ed. bate Imprejurdrile Ii vor grAbi Indeplinirea. Scopul sdu e independenta primitivd a Romaniei (iar: Rumeliei). De aceia privia
aparitia armatei francese ca un semn apropiat al voilei In.vieri nationale. FAA sd rdspingä acest a-
vant (élan) legitim, care onoreazd pe Romani, maresalul, neavand a se ocupa, deocaindatd, deck de combinatii Cu total militare si praclice, n'a Intrat cercetarea ac,estei chestiuni politice §.1 s'a mdrgenit a primi visita autorului §i a culege din gura lui cateva documente practice, de folos proiectelor lui. Totu§i, dupd a noastrd pdrere, se poate privi viata §i operele lui Eliad_R5dulescu ca o sentineld a reactiunii apropiate care se pregliteste putin Cate putin contra ImpAratului Nicolae"1. In acesi moment se credea cd Austria are 100.000 de oameni In Ardeal si, prind la sfarsitul lunii, va grAmddi tot atatia In Bucovina, afard de o reservd. de
30.000 altii'. Cat despre Ru§i, ei nu trecuserd Prutul, dupd stirile sosite pAnd la 9 Iulie. Un alt visitator e la 13 Iulie, ziva izbucnirii ho1 Pp. 165-6. 2 P. 167.
319
lerei la Galipole, printul valah Sturdza", adecd Mihai-Vodr însui, fostul Domn moldovean, care iea masa cu maresalul i are cu el dese intrevederri. La 20 se anuntr. expeditia In Dobrogea, care era sà se isprdveascä asa de trist. Zuavii lui Bourbaki pleacd pe mare spre Chiustenge (Constanta), dar' holera ii prin.de In drum. Indatr ciocniri cu langd Babadag, generalul fran.ces musulman Youssouf comanda. Atacul de la Gargalac nu se poate face din causa bolii. Generalut Espinasse e silit sà se opreascd. Mai ales aceastà divisie e decimatr: pe cand Youssouf se Indreaptd spre Maw.ha, generalut Conrobert, venind din Varna, se opreste si el la Chiustenge, unde insufletete trupele, demoralisate. In ordsel sant 1.000 de holerici prziti de zuavi. Patru vase fra.ncese se aflau in port pentru ca sà ridice pe bolnavi, si sd adued provisii. Douä altele se adaugd indatd. Nu mai putin de patruzeci i doi de ofiteri pieriserd; mor 1.500 de soldati din 5.000 de bolnavi, Un pluton de gropari intovrrdseste oorpul de expeditie. Bas-buzucii lui Yonssouf aratd sentimente nobile fatk de aceastd imensd nenorocire. Cum se adriugi arderGa Varnei, de Saint-Arnaud serie fiicei sale: Dacd Dumnezeu ocroteste Franta, el uitd pe copiii ei cari mGrg departe sd lupte pentru onoarea stea,gului ei." Expeditia In. Crimeia era hotdratd. Astfel rdzboiul
se depdrtà de terile noastre, pe care trebuia sr' le atingd. La 3 Septembre, amiralul se imbarca la Balcic pentru aceastdlaltr. tintá. Aceste stiri, dintre care unele in adevdr pratioase, s'ar complecía, cred,, prin Intrebuintarea celar douä volume de Lettres du Maréchal de Saint Arnaud, apd-
rute la Paris Incr. din 1868. P. 170.
320
In acela§i limp cu acest atent informator, un publicist frances, Eugène Jouve, venind din Balcani, unde mersese ca sd culeagd §tiri despre rdzboiul care trebuia sd se continue §i sd se decidd In Crimeia, trecea, In calitatea-i de corespondent al ziarului Courier de Lyon, de la Rusciuc la Giurgiu, la 6 August 1854. Descriptia lui dupd note zilnice infati§eazd aspectul ora§ului dunarean ndpddit de trupe tureesti, apoi al
Bueure§tilor, in care asistd, pe rfind (August-Septembre), la intrarea lui Omer-Pa§a §i a Austriecilor baronului de Hesse . Jouve a vázut pe Omer-Pap primind la Dundre, intre Albanesii, Cazacii dobrogeni §i ba§buzucii suitei sale, tineri boieri din Bueure§li in toalete parisiene. Turcii erau pc atunci cu atilt mai populari, cu cat toatd lumea avea sd se plfingd contra brutalildtilor ruse§ti (Parisianul" general Dannenberg, loeuind la Hôtel de Paris, e însá ldudat), §i aceia¡i soldati zdrentuiti ai Sullanului, cu of4eri cari mancau ceapd verde §i se scdrpinau pe talpi, fuseserd bombardati cu flori la intrarea in Bucure§ti de fe-
mei al cdror amestec li se pdrea lor mai curând un scandal.
Capitala munteand aratd §i mai multd caldurd pentru cei cativa Francesi pe cari rázboiul Ii adusese in cuprinsul ei. E, poate", scrie Jouve, un efeet al afinitgilor de caracter, de limbd §.1 de civilitie care apropie de noi populatia româneascd, in duda distantei, §i o fac sd doreascd din inimd sosirea o§tirii noastre 2." Dupd balul coloniei francese Guerre d'Orient. Voyage it la suite des arn-u'es en Turquie, en Val chie cl en Crirn4e, Paris 1855, 2 vol. 2 C'est peut-etre un effet des affinités de caractère, de langue et de civilisation qui rapprochent de nous la popirlailon roumaine ma'gré la distance et lui font cordialement désirer l'arrivée de notre armée (II, p. 163).
321
vine al boierilor, i cantarete parisiene nu sant un lucru neobisnuit la Bucuresti.
Austriecii sant rau primii, cu exceptia coloniei germane. Pentru cererile lor mari: 600 de case pentru ofiteri, 2.000 pentru soldati, pentru neprietenia lor, care starneste conflicte, Cu un Italian, de pilda, Cu un soldat frances, pentru brutalitatea lor cu armata munteana 1, pe care o atrag, cu cavalerie cu
tot, la Buzau, o despoaie si o trimet acasa. Proclamatia lor la Intrare e privita ca o jignire. Jouve a fost de fap. la defilarea avangardei lui Coronini, compusa din Unguri, Italieni, Croati, Poloni, fard a descoPeri cel mai mic semn de entusiasm sau chiar de
bundvointa
realr,
decat saluturi
din obis-
nuintV. Omer trece In revista, cu Legiunea de onoare pe piept, pe aliatii" Sultanului, i lostul desertor croat da, de sila, un banchet, cdruia-i urmeazà
un bal la boierul Constantin Cantacuzino. Polonii din armata turceasca se tin dusmaneste la o parte. Restabilirea lui Stirbei-Voda prin influenta austriaca e rau privita. Panà la sosirea lui, zabovita de boala, din Viena, dernisioneaza Cantacuzino en ei
doi fii ai säi, unul ministru de Justitie, altul prefect de Ilfov, ca i Emanoil Baleanu i Alexandru Ghica zis Caciula-Mare, Aristide Ghica i loan Sulu.
Bucurestii nu-i plac de loe, dal% doar de bisericile lui, charmants petits édifices", si de unele
case boieresti asemenea cu castelele din Franta. E o
adunare informa de bogate magazine, de miserabile baraci, de locuinti private (hôtels), de monumente, de gradini, de locuri goale (landes) §i de NIDespre rele tratamente in aceasta, p. 175.
Austriecii
a., avut sl Intampine si o antipathie naturelle pour la race teutonique" (p. 215). 2 Pp. 196-8.
322
toace, care ocupg un spatiu aproape tot asa de vast ca i Parisul i cuprinde abia atatia locnitori cgt peninsula Lyonului" *i el Insirg. desgustat strgtile neregulate, rgu pavate, f ärà luminatie i groaznic de murdare (affreusement sales), In care se amestecl bivoli, Tigani i porci Inaintea bordeielor vecine cu
palatele. Totusi e miscare: nici intr'un alt oras european cu o populatie eg,all nu s'ar gdsi Atka ostentatie i miscare"2.
Tara ea Insgsi nu se Invredniceste pe departe de ce i se cuvine: Ar putea sà fie asa de bogatg. ca Beauce si e mai sgracg. (misérable) deca asa-zisa Champagne pouilleuse".
Aceastg. societate Insgsi nu-i place eglittorului. I s'a vorbit de conruptia ei, de lipsa ei de pietate realg.
E aici i Rusie
Bizant. Noua civilisatie e bastardg.". StrAinii au lost lnselati prin laude mestesugite. Trist popor, tristg tarA, cu adevgrat; nu valoreazà cat ditirambele ce ni s'au cântat In cinstea i
lor; e Incà una din numeroasele deceptii ale literatuInebunile. de Orient On nous a surfait la Valachie, comme la GI-tee et la Turquie8." De si crede cà acest popor nu va putea mai mull ca Grecii sA Indeplineascg prin ei Insusi regenerarea
ziaristul din Lyon recun.oaste cà trebuie sà se facg. aici un mic Stat neutru" sau sg. 5e iea alt protectorat decat al Rusiei. Ba chiar s'ar rotunji acest mic regat prin restituirea vechii i celei mai sa"
frumoase provincii a lui, Basarabia"5. P. 172. 2 P. 173. P. 215. 4 P. 219. 3
5 On arrondirait ce petit royautne par la restitution de son ancicnne, de sa plus belle province, la Bessarabie, (p. 202).
323
In acest moment cetitorii francesi yuteau cuneaste noastre prin volumul, intins i cuprinzAnd foarte frumoase planse, pe care li-1 consacrase, In L'Uniuers, un tanar Frances, specialist In lucrurile Orientului otoman, care venise In 1848, ca s. participe la noua carmuire, dar fusese constrans a parasi principatul muntean, A. Ubicini. Acest harnic scriitor, care intrebuinta, sustinut Statta roman, ragazul batrAnetelor sale pentru a lucra cu Gh. Benge.scu la o carte, bine informata despre Alexandru-cel-Bun i mai apoi la o incercare asupra vechii istorii a RomAnilor, colabora cu Chopin, cunoscutul scriitor polo'', la acea-sta scriere
cu privire la provinciile de origine romAneasca, Tara-Romancascl, Moldova, Bucovina, Ardealul, Ba.sarabia".
Ca adevarate memorii trebuie sa se considere pretioasa carte, redactata lnainte de 1858, data pentru care prevede multe evenimonte sArbesti (II, p. 357),
pe care o publica la Paris In 1869, In a treia dedicand-o socrului sau, Banul C. Ghica, fostul consul al Franciei In Bucuresti Eugène Poujade, care, in legatura cu averea sotiei sale, mai cercetaso tara In 1859 i In 1865.
Poujade insusi si-a descris calatoria in cartea de fata. La srarsitul lui Iunie 1849 vine din Viena catre Principale, i anume prin Galitia, cad. la Bistrita erau trupele revelu(ionarilor unguri. In Bucovina con-
stata ca spiritul de rasa si de nationalitate a pastrat toatä puterea sa", precum vechile tipuri de Romani si Daci ale Coloanei lui Traian se recunosc
la locuitorii de astazi, la totul asemenea cu teranii italieni din panzele lui Léopold Robert La Cernauti sant ulani rusi i ofiteri cari vorbesc franluxeste. La Mihaileni negotul se face cu piesei ausu.sor
324
triece de argint, care nu mai exista In Monarhie. Cu §eisprezece cai ajunge la Botosani, uncle lea dejunur cu lautari la medicul Italian care e agent al Franciei_
Iasul e vazut noaptea, cu podurile lui, cu PalatuI facut de Vorla-Moruzi, dar nereparat, cu
casele-i mari In gradini, cea mai mare parte farit eleganta, de si au aspectul monumental". Orasul
e slutit de cartierul evreiesc, in care mai mult ca 30.000 de Israeliti se Ingramadesc.In colibi (bouges) lildoase, Incunjurate cand de un noroiu infect, cand
de un pral des"; mahalalele In genere au casutie pacatoase" (miserablcs huttes). Boierimea, care stá la tara, culegand un venit de patru ori mai mare ca la Munteni, li place: este In ei ceva mandru si feudal" 1,
asa bleat Voda e numai primus inter pa-
res. La Curte nu se Infgramadese. Fa ta de straini ei n'au niel empressement, nici obséquiosité. Agentii i generalii rusi nu erau, ca la Bucuresti, obiectul linguiri1or josnice; saloa.nele mokkrvenesti_ au fast mai totdeauna Inchise celor mai stralucite stat-majore, i casatoriile, asa de dese In Muntenia, chiar In clasele mai de jos (secondaires), Intre ofiterii rusi i femeile din tara, au fost mai mult mult decal rare In Moldova" 2. Sant boieri vechi, unii la tarä, cu barbi, dar mergaud In. biete carute, i boieri agregar, in mare parte oameni cari au Indeplinit functii servile". Pen-
tru a-i face, loan Sandu Sturza lua cate patru sute de lei, asa Incat s'a ajuns ca Moldova sa aiba treizeci de logofeti,
In jurul tuturor roiesc Evreii, catand a scapa det serviciul militar, de dAn
i donad o carmuire
mai blanda" (gouvernement plus &Aix), cu toatl / 11, pp. 437-43.
2 p. 443
325
taxa speciald i amenintarea de expulsare. Fiecare
boier are azi Evreul sau, precum o casa mare
are ori Ii avea un intendent, un preceptor sau un abate." Ei sant croitori de dame, arendavi, carciumari. Li se da totul, pana i bisericile din sate, ajunse In maulle lor magazii de unelte de plugarie sau de cereale. In general sant aspri peintru terani." De aceia li se interzice dreptul la pamant. Un sentimeut atat de universal *i de adanc Inradacinat Inceteaza de a fi o prejudecata ca al meate a cherna asupra-i luarea aminte a oamenilor de Stat. 1" Aloravuri deosebite despart pe Evrei, cari, de altfel, au toatá libertatea cultului, de societatea cretina. La Bucurevti, unde sant putini i aclimatisati, bancherii evrei sant primiti In toate casele. Peisagiul muntean li pare deosebit, cu casele In coperivurile carora vi-au facut cuib berzele i cu putnrfile din stepa. E un spectacol imposant, sumbru, dar cu farmec". Dupa Ramnicul-Sarat, prin11-'0 regiune de cultura inferioara, la Buzau, cu episcopie, seminaliu, spital, supt cupole de tinichea vapsita verde, Poujade vede pe episcop ,,pq margenile cerdacului, tiind in mana o carjä groasa Cu nanerul de argint i puind la cale socotelile lui cu ieranii" 2 Calatorul a fost í pana la Giurgiu, cu carantina-i norninald, vi la Rusciuc. Bucurevtii li apar ca un ora v de contraste: palate colibe, echipagii de la Binder sau Clochez, cu viritii In livrea, i carute ardelenevti cu opt pana la dougzeci 4e cai j manzi, arce ale lui Noe; pe de parte cal de rasa, pe de alta bivoli greoi; elegantul de moda apuseana stá Muga asprul Dac; Albanesul cu braga-vi desface marfa la.ngà vitrina Cu friandiPp 446-7. P. 449.
326
ses die Boissier et de Potel et Chabot"; calugAri fumeazà la carciuma Cu läutarii la ureche 4. Mai multe pagini sänt consacrate expunerii situatiei teraniloir de la 1849 la 1857. Ei nu sant verbi: la Romani nu existà, ca in reOmul feudal? Omanturi nobile §i päinanturi nenobile. Teranii cu eari. a vorbit n'au nimic cu boierii lor (la Munteni se. amestecA Intre mo§ieri si sträini: Obrenovici, Simici, Ghermani), ciscu administratia rea. Uncle datine suplrä: de STantul Nicolae sant siliti, astfel, s. aducl brazi la Bucn-resti2. Regimul 'fiscal ai liudelor n.0 se poate mentinea dupä atatea schimb5.ri: satul Mogosoaia a ajuns a fi trecut numai cu jumAtate de liude t
Perceperea impositelor, de la 18-13 inainte, se face abusiv: in loe de o zecime aditionalri se ieau patru_ Impositul fundar pe categorii ar fi mull mai drept. Azi venitul total muntean e de sapte milioane - capilatia dä trei insä s'ar putea ridica §i la doudzeci §i unu13. Sant 351.294 de familii rurale, care dau capitatie cate 30 de lei (= 11 franci); zecimile cresc-
pNnA la 100 de lei. Se adatigl saselele, cu 6 lei al datoriilor rusesti, cei 3 pentru dorobanti, cei 2 pentru §coli, ceva pentru oaste. Astfel, mai mull de la ei Statul percepe 40 de milioane de lei pentrt 50seLe, 241/2 pentru Rusi, 5 pentru scoli4. Clerul 11 intere.seazd pe Poujade. Episcopii au un venit de trei milioane de lei sau 130.000 de franci, din cari patru §eptimi pentru ei, Mitropolitul Moldovei unul de 296.000 de franci, din cari cinci rämán lui. Mänästirile si clerul indigen strang anual 1.836.000 de franci. ' Pp. 449-50. P. 483 i nota 1. Pp. 488-90. 4 Pp. E40-1.
327
A cercelat mánastirile. In Moldova, Neamtul, unde se cládia spital, i Secul, cu venit de 70,000 de galbeni: limba greceasa era Inláturatá; egumenul vorbia ruseste; cântárile eran. turne. La Agapia 11 intere-
seazd stareta cu cruja In mánd; e o mánástIre /x)gatá, cu 120.000 de franci venit anual, pe cdud Váralecul n'are decdt 48.000, La Munteni a v.?izut Tjsmana, Bistrita, Arno.ta, Polovracii, Cozia, Dintr'un. lemn, Hurezii, unde egumenul Hrisant, din' Ciclade, trdieste ca un. cleric medieval, temut i stricat, ducind la bisericd o tiitoare nemtoaicd Inigeunatd.
A fost si pe la Cáldárusani.. pe la Pasárea, asistalud la un parastas, la Ostrov unde a ggsit i alunen toalete de Bucuresti Mánástirile de tard au, spune el, un veni,t de 3.976.000 cle lei, din cari 900.000
merg la biserici i la lntretinere, Statul Iwìnd penlru el 1.800.000. Supt stápilnirea cAlugdrilor greci, din isaptezeci de lácasuri, stau nu mai putin ca 100.000 de familii do, terani. Arendasii se imbogátesc adesea. Veniturile Zlátarilor din Bucuresti slat luate, astfei, pe § ase ani, Cu sprijinul consulatului ru-
sesc, de un functionar, care drt 12.000 de franci pe an i iea In loe 48.000. Cel care tine rnoiile Sfdntului loan de la Focsani castiga s't el destul' O clasá mijlocie propriu-zisk privilegiatá, nu xistd Incá. Ea se lace In chip abusiv prin viinzarea 15tisd a falselor diplome de ,,n,eamuri", bucurrindu-
se de unele scutiri fiscale In materie di patentd. Erau In Tara-Romdneascá 6.919 mazili; de la 1842 numárul lor a crescut chiar. Se numárri 25.514 familii de paterttari, dintre cari 58 In. bancg, iar 309 fac micul comert i arenda; restul simuleazá aceastd calitate, fiind mesteri sau simpli locuitori. Pp. 460-6.
328
Carciumarii din Bucuresti se s000t la 4.000, pe laugh' cel 500 de debitanli feluriti 1.
Cunostintile lui Poujade sfint deosebit de bogate asupra neamului romanesc In toatd Intinderea lui geograficd. i istoricd. Nu s'au Intrebuintat pan' acum stirile pe care acest fast consul la Ia.nina le dd asupra Romanilor din Macedonia, cu privire la cari aduce si mArturiile lui Paehymeres i Chalkokow dylas. A fost, se pare, pe la Metovo, pe care-I calificä drept centru arominesc, i pe la Cdldrii (Kalaryies), cu negustorii i lucrAtorii si I.n argint. E sigur cd. bdrbatul de Stat Coletti, din Metovo, a mu-
rit cu pdrerea de rdu cä n'a putut libera pe ai lui. Caragunii cu mAntali negri, ciobanii Pindului, au trecut cuturmele inaintea acestui observator atent. ala.lia dintre copiii lor Inv*. In Italia si Stie Germania, pe Iiingd cei, mai ales din Zagora, ce se aseazd In Principate. Stie eh, dad. existd. Intre Macedoneni ,,grecomani", majoritatea au sustinut regimul turcesc contra revolutiei Grecilor 2. Calm' aratd mdrturia lui Lfiders despre ura nationalitAtilor contra ungurimii, el il face sd adauge des-
pre Romanii ardeleni, ce urmeazd: Acestia sant in stare de pariasi si formeazd In Transilvania populatia cea mai nenorocitá; ei sant acei cari, încä de la Inceputul insurectiunii, au sprijinit armata austriacd, i Rusii au avut sä se laude mull de concursul lor pentru aprovisiondri. Unirea lor ca Ungurii, de la Inceput, ar fi schimbat totul. ,7Fd.rà provisuite pe care le-am gdsil In Principate", spune generalul rus, si fdrd Iancu, cdpetenia Romanilor din Ardeal, n'as fi putut reusi. De aceia printre corespondentele pe care le-am prins, am gdsit scrisoii '
Sant §i cifre date de Ubicini (p. 549). Pp. 537-40. 2 11, p. 68 §i urm.
329
de-ale ltti Kossuth catre Ia_neu, In care sptmea
Ungurii se cdiau cä n'au tinut In sama drepturile lor romani i cä, in cas de succes, acestia ar putea sa astepte toate concesiile pe care, le cereau. Románii sant foarte vrednici de interes, si am adre-
sat In favoarea lor un memoriu Imparatului, care mi-a raspuns ca. nu putea s intervie In acest domeniu, dar ca transmisese memoriul Curtii din Viena." Austria s'a Indatorit a da Romanilor drepttni e-
tale acelor ale celorlalte nationalitati, dar ei sant Intr'o lnjosire desavarsital." A cunosctit bine pe Vodd-,Stirbei, pe care nu-1 iubeste, ca unul ce sustine interesele, rudelor sale dupa. sotie, GhicuJetii. L-a vazut cu Doatuna) jenat, asistand la defilarea, In zuna de 1-iu Septembre 1849, a Tu.rcilor trimesi la caminuri, pe osea la Baneasa. Domnul i s'a plAns pentru cate suferia de la comandantul 'rurc Omer-Pasa, care decora pe boieri
iiirect, nu prin stapanitorul roman, ca Rush. Poujade s'a bucurat ca fill lui Grigore-Voda Ghica au refusat decoraii de la omul care candva Ii sarutase lor mana, ca unor beizadele.
Cand se afla la Bucuresti, Inca de la 20 Maiu 1853, ca Rusii vor trece Prutul, Domnul muntean trimete la vecinul sau Ghica, pe care 1-ar fi declarat ,,incurabil", pe varul sau, colonelul N. Bibescu, ca sà
intrebe ce atitudine sa ieie. Aceasta cu toate a ar Ji dorit sd capete, in local lui Ghica, $i Moldova3. La aparitia ocupantilor,. Stirbei Ii serveste fara reserve, rugandu-se chiar de Pasii dunareni, prin maiorul Nicolescu, O. nu atace. Cum fre,cventa pe consulul engles, al Rusiei, Halcinschi, care luase, la P. 3J6. Pp. 200 §i urm., 302-3. 3 Dont 11 avait meme sollicité la succession princiere a Constantinople ; p. 375.
330
ChisinAu, instructii de la Gorceacov, pane pe insmsf4
directorul de la Interne si supravegheze printulCaasulul acesta rusesc" aduce ambilor Domni ins-k
lructii de cum sA se poarte Cu Turcii, de la Nes-
selrode: nu se va da tributul, nu se vor trithete curen. Dar, pe cAnd Ghica anuntà aceasta4 cu deosebite reg,rete, lui Resid-Pasa, Stirboi pAstreaz1 t Acerea.
La Intrarea Rusilor In Bucuresti se dA voie tropolitului a-i binecuviinta, i VodA face intAiu visitA generalismului. Dar, cAnd Domnitl comunicA sí
lui Halcinschi Instiintarea sa cAtre Ministerial rusesc cA e silit a pima, acesta aruncA jos scrisoareaf calificAnd hcararea lui Stirbci drept an act de du.smAniel. Scriind din nou lui Gorceacov despre greutatea situatiei 1ui, ministrul ImpArAtesc cere o decisie nestrAmutatA si nu primeste panA atunci o invitatie la masl. Domnul nu poate anula, cum voiA, tutAia lui scriSoare, i comandantul rus cere ca afacerea sA fie tratatA In Consiliul de initri Ciind Poarta 1ngAduie rAmAnerea vasalilor sAi, dar li °ere,. pentru 13 Octombre 1853, tributul, cel muntean este oprit. Cu menajAri, Gorceacov li dà atunci a inte-
lege lui Stirbei cd e vremea sA plece, si, pe cilud Ghica astepta altA hotArare turceascA, vecinal sAu cere a se ascunde vAdirea In public a lucrului: el ar fi dispus sA dea un caracter provisoriu plecArii saleta Viena i, deci, sA Incredinteze regenta consilierilor sAi. Isi reservA si o pensie lunarA de 1.000 de galbeni, pe care ar fi Intrecut-o. La pArAsirea posr tului sdu (13 Octombre) el aratA cA o face peniru.
cA e Impiedecat de a-si Indeplini datoria fatA de suzeran 2. 1 Pp. 378 9i urm., 392. 392 nota 1. 2 P, 392 si urm.
Ssrlsoarea cAtre Rusi cA rAmine, p..
3:31
La Intoarcere Turcli lui Orner, pentru motive pe care let vóm veaea, prímesc ràu pe tirbei, supt eu-
váni cà e supt anchetà pentru administratia sa. In zädar se ceruserà onoruri pen tru dânsul din partea lui Liess, care comanda pe Austrieci Deosebitele inifIuene strline exercitate pe atunci asupra noasirà sânt presintate cu bogate amänunte. Urmärind pe cea ruseascA Incà de la 1829, se voïbeste de räzboiul încheiat prin paceä de la AdriarLopo], de rolul la noi al presidehttilui Pahlen, persoanà rnagnificà, de al lui Chiselev, un flou lord Bentink, care a avut burii auxilian in Mavros i Su, (le legue pe care acetia, plus Alexandru (hica i Mihai Sturdza, le-au încorporat în Regulament, de reservele Porii faä de aceastà Constituie In 1848 se sernnaleazà influenta lui Duhamél, venit din 1gipt i Teheran., i asupra und pàr din bojen, cari, de aitfel, i ei voiau reforme, dar nu ca ale radica-
lilor. La izbucnirea revoluiei, consiilûl placä, dar Titov, ainbasadorul Tarului la ConstÎntinopol, Ii
or-
donà sà cheme otile impärä1eti, ve care le opris, dupä câl se credea, pänä atunci Miglia hifluentut consul e un orn rece, solemn, religios, de o portare ireproabilä . Dupä corivenia cte la Balta-Liman, atitudinea Rusiei fata de moi e lacomä, neiertätoare.
In Octombre 1851 se cere (lin flOU Donniilor sà plàlea.scä datoria pentru otirile de octÏpaie. DUhamel însui reclamase In acest scop, la 1848 chiar, douä zecimi a(litionale, odatà pentru totdeauna, pe care Adunarea Moldovei le i votase, cea clin Muntenia nefìintând In acel moulent. Cum Turcii ulu fusePp. 248-9. P. 528 i urm. P. 471 i urm. P. 450.
332
ser 1ntiinai, represintantul lor In Principate,Fuad, viitorul Mare-Vizir, cere instructii la Poartg, de unde i se rgspunde cà nu e nimic de fAcut, odatà ce boierli s'au Invoit. Cererea se repetase In 1840 i Ghica se
opusese, jar, Rusii insistand, el pretinsese fatg. de "Turci ca suma sl fie trecutä la datoria nationalá. In 1851 se adgug,ia cererea de a se Intinde mAsurile carantinare din Marea Neagrg i asupra Principatelor:
data aceasta, $tirbei supune chestia Divanului, iar Ghica discutä numai asupra chestiei. In 1852, In mo-
men.tul cand trupe rusesti se adunau In Basarabia trupe austriece In Banat, cel d'intgiu trimete budgetul sgu, spre vedere, la Petersburg. Aceasta pentru cA se cerca de Rusia de la Murtteni 30 de milioane de piastri (peste 11 milioane de franci), iar de la Moldoveni 4 si jumAtate (peste 2.400.000 de franci).
In acest an Tarul viind la Vosnesensc, Vodd-Ghica doreste sA-1 poatg. saluta, i Stirbei imith exemplul.
Se capAtA scrisorile care-i presintau ca delegali ai Sultanului. Dan, Nicolae I-iu refusg a primi pe altcineva decat o solie de boieri moldoveni. Nici fiul mai mare si ginerele lui Vodg. $tirbei nu se bucurä de favoarea primirii ImpgrAtesti. Ginerele lui Ghica, Mavrocordat, e Intampinat nepoliticos de printul mustrandu-1 pentru acea scrisoare de recomandatie a crtrii vinä e aruncatA asupra lui Stirbei, pentru ca apoi acestuia sA i se fAggduiascg. o pedeapsg".
Abia dacg. Moldovenii sant primii sà asiste la o revisa militarg. pe care o trece Tarul. Dar dupg. raport din Constantinopol atitudinea se schimbA. lui Ghica sant primiti a doua zi i retinuti la masg unde au locuri de onoare, Nicolae I-iu in, persoana lui Gheorghe Ghica, Domnului moldovenesc, pentru administratia lui i legAturile
cu Cabinetul rusesc. Se recomandA de ImpArat a
333
se supraveghin tin.eretul". A vdzut el Insusi la Berlin, in Capela Curtii,. cum acesti tineri nu stiau faci. dupa cuviinti crucea. Decit sd se- tot dea pasapoarte pe.ntru studii, mai bine s'ar face scoli. lard, ori s'ar frimete absolventii la Universittile rusesti. tDomnul] poate fi sigur cii nu vor aduce. cu ei, ca din Germania i din Franta, idei imorale si subversive. Spuneti-i In starsit ed. yid cu pdrere de rdu cum intrebuinteazd pe oamenii din 1848, pe toti acei sansculoti cari au tulburat linistea terii 1."
ImpAratul a apisat asupra cuvintului sans-culoites. lar, de oare ce trimesul Moldovei obiecta cd. Moldova e foarte cuminte fati de Taraadauge
ed.
Romineascd, aceste euvinte de o brutald sinceritate
lesird din buzele i.mpdritesti: Nu e nicio comparatie cu Muntenia. Pe Alunteni nu-i pot suferi; ja niste comunisti1; dar pe Moldoveni Ii iubesc, si de aceia sfdtuiesc pe printul vostru si dea de-o parte urmeze pe to5 tinerii aceia descreierati. Doresc sfaturile, cdci, altfel, m'as vedea silit sii fac laid eu insumi, i, dacd trupele mele vor *mai ocupa °data Moldova, urmdrile vor fi cele mai grele pentru tara voastrd.2." 11 peut Otre sûr qu'ils ne rapporteront pas, comme de l'Allmagne et de la France, des idées immorales et subversives. Diteslui cnfin que je vois avec peine qu':1 emploie des hommes de 1848, tous ces sans-culottes qui ont trouble la tranquillité du pays ; p. 367.
Pas de comparaison avec la Valachie. Les Valaques, je les déteste ; ce sont des communistes ; mais les Moldaves je les aime,
et c'est pour cela que je recommande A votre prince de mettre de Old tous ces jeunes écerveles. Je desire suive mes consells, car autrement je me verrais force d'y mettre ordre molmdme, et, si mes troupes vont encore une fois occuper la Moldavie, les consequences en seront des plus graves pour votre pays ; p. 369.
334
Arinata ruseasc5. din 1853 pierde In trei luni 341000 oameni, dar se reface pe urmd. Genea-alii cari statt 1u frantea ei sant infatisati In colori vii: Liiders,
strans In uniformA, curtesan fata de femei, dar simplu, fara afectatie In vorba, modest In triumful lui ardelen.esc, de si lingusitorii Ii zic; Zacarpatchi (dupd Diebitsch ,,Zabalcanschi"),. Da.nnenberg e un am curat, de conversatie plkuta, de forme sociale reservate, 41ar ,In.drAz.net. In fond; o disgratie nemeritat5.-1 Im-
piedeca de a-si arAta bate insuirile. Nep000lcinschi, ufiter de stat-major, Inaintase rapede: la 1848 el, intrase In Munte.nia cu gradul de capitan.
In ce priveqte atitudinea populatiei fat5 de armata ruseascA, se Incerease un corp liber romanesc pe 'Angel. dansa. Astfel apar In luptele din Dobrogea ocupata de Rusi ,,Intr'o zi", ranga MAcin', 5.000 ,de stavrafori" noi, stransi §.1 de administratia noastra, cu subscriptia egumenilor din mAn5stiri i a bogatilor proprietari greci". Acest corp de amesteca-
tara, purtand mandru crucea pe chipiuri, nu era In adevAr alcatuit decat de aventurieri greci, bulgari, sarbi, tigani, mici negustori ruinati, slugi gonite, bueäiari bc uniti prin nadejdea jafului sau ispita
rasbundrilor personak. Pradá", violeazà, ori macar trec prin oras, In birjA, tragand din pistoale. Din
causa lar politia °preste iesirea lumii noaptea In 1Cu acest prilej se vorbeste de presenta In Dobrogea a Cazacilor necrasov1i i zaporojani. Acesti din urmA, in numAr de 20.000, %eniserA la 1772. Ultimul Maman, Vladchi, ii vAnduse Rusilor in 1828.
Dusi la Marea NeagrA, unii din ei, 6.000, revin supt Turci, OstigAnd ca pescad de la Tulcea la Ruscluc. I Cat despre necrasov¡i sau Lipove.i, ei pArAsiserA Rusia, din causa prigonirilor religioase, la 1736, supt conducerea lui Ignatie Necrasov, mort In Crimeia. Ai lui locuiserA, In numAr de 5.000, si la Brusa, Cu un atarnan. Ei stau lAngA Tulcea, In Sirichioiu", Jurilovca i Novoselo (pp. 408-9).
335
post. Ofiterii lor, functionari de la noi, au aceleasi apucAturi. Dupä escesele sAvirsite acolo, la MAcin, au fost trimesi Inapoi, i Austriecilor ocupanti li-a revenit sarcina de a-i desarma 1 Pentru cunoasterea personalitAtii i atitudinii lui
Omer-Pasa ca sef al .armatei de ocupatie In PrinAdpate, cartea lui Poujade e un izvor de cApetenie. Coman.dantul turc ig,noreazil persoana Domnului, el insultA pe boierul Pla0.nb, ginerele acestuia, care i se pare a fi un Spitzbube"; la BAneasa el troce In revistä mAn.dru soldatii turci trirnii acasA. Langg. .dinsul stA sotia" lui, o Sdsoaicg., din Ardeal, i !el eere sg. vie si soacra, cgreia-i face toate onorurile2. A-
eeste ,gesturi se explicd prin planurile renegatului croat, care spera sg. Poatä ajunge un fel de Domn al terilor noastre. Unii au c.rezut cg. Omer-Pasa, ineunjurat de lingusitorii subalterni cari puseserd stgpânire pe sufletul sgu, plin de ilusii asupra situatiei lui personale, visase, In Principatele unite, supt mAna
lui, o putere care ar fi avut asentimentul Puterilor europene, aclamatia. Romanilor, strAlucirea unei viceregalitAti
i durata pe care Dumnezeu ar fi
dat-o
i eleganta silueig, a lui Fuad, tân.ärul Turc occidentalisai, si a inlocuitorului sAu Ahmed-Vefie, om distins cum se stie, si un scriitor, cAruia insä nu-i lipseste hotArArea.
existentei lui 3." Se schiteazA
Pp. 406-7. Pp. 290 i urin., 296 si urm.
Sultanul, rechemAndu-1, II da
ca rasplata o mie de pungi (p. 368). 2 Les uns crurent qu'Omer-Pacha, entourd de flatteurs subalternes, qt.' s'étaient emparés de son esprit, pleln d'illusions sur sa situation personnelle, avait révd, dans les Principautés réunies sous sa main, un pouvoir qui aurait eu l'assentiment des Puissauces européennes, l'acclamation des Roumains, l'éclat d'une vice-royautd et la durée que Dieu rdservait A son existence (p. 427).
336
Populatia primeste cu flori si pe basbuzucii de Omer la Ramadan1. In armata turceased se deosebesc Polanii: M;hai Czaykowski, cavaler de Malta,. traducdtor al lui Walter Scott, devenit Sadac-Pasa, mandantul Cazacilor otomani. La SuMla el are supt ordine 600 din acesti cavaleristi, amestecati cu Bulgari, a cdror uniformd aratd nirea crucii cu semiluna2 Aldturi de dânsul Wolanski devenise BustemEfendi, intimul generalisimului 3.
ce priveste pe Austrieci, veniti ca gandul de a rdmânea, ei sh.'nt presintati ea ocrotitorii lui $tirbeiDoamna, addugim noi, a ddruit si un steag armatei de ocupatie1 si Vodd ceruse de la Sultan scrisori pentru a putea fi primit de Franz-Joseph, sosit Ardeal 4. Frica Austriecilor era de a vedea unei nationalitdti pe care voiau sd o tie In hotarele unei lung,i copildrii 6". De aceia dorinta de a-si
anexa tenle dundrene, devenite focarul Renasterii nationale. Sprijinitd pe simpatia unor boieri bdtrani, Austria voià, dui:a ce Inldturase pe Rusi, sd nu intampine pe calea dorintilor ei prestigiul turcese.
I se cere lui Omer sd nu inainteze in Principate, i se Interzice sd aresteze spionii rusi In Moldova, i se imputd excesele sdvhrsite de insesi trupele croate bAndtene. La Galati, generalul Augustini permite Rusilor de la Reni sd vie pentru petreceri. Miscarea ofensivd pldnultd de Turcii strinsi la Mdxineni e oprità de aceiasi vigfientd. gelosie 6. Incercarea P. 422 i urm. P. 414. P. 384. Pp. 307-8, 363. 5 Qui craignait elle-mdme le revell d'une nationalité qu'elle youlait contenir dans les lisieres d'une longue enfance ; p. 427. 6 Pp. 428- 33..
337
nilor de a luptA supt steagurile Sultanutui e interzisa din acelasi motiv. Intre Austried i Rusi fusese ()data, la 1828 acest diplomat ni-o destainuesite plan.ul de a pune capat oricaror sperante românesti, impArtindu-si teritoriul nostril, Austria a refusat Rusiei sa imparta Prin.cipatele cu dAnsa cAnd, In 1828, Tara-Roma-
neasca i-a fost °fern pand la Buzau." Si aiurea: Austria, luminata asupra pericolelor vecinatatii Ru-
siei, a refusat sA eoopereze la o impartire a Principatelor, In 1828, Cu Imparatul Nicolae, care-i ofe-
ria Tara-RomAneasca pand la Buzau, pe o vreme child Franta era cu totul favorabila Rusiei i cAnd Anglia arata o indiferenta foarte mare cu privire la Turcia 1." RomAnii au ramas deci pe sama lui Joltuhin, care-i uria, i Francesul aim aceste cuvinte no-
bile pentru ca sa arate calea pc care se pot cAstiga popoarele: Nu poti lace bine unui popor deck iubindu-1 sau avand reputatia cA-I iubes1i"2.
Viitorul romfinesc nu poate sta, dupa danstil, deck In Unirea Principatelor. El stie ca nu e o ideie
noua. In Regulamentul Organic chiar e cuprinsa, si prin idenlitatea asezamintelor i prin coburgesie", prin recunoasterea cetateniei dinteun Principal In celalt. Dar ideia Unirii n'avu desvoltari mai mari L'Autriche refusa à cette Puissance (la Russie) de les (les Principautés) partner avec elle, lorsqu'en 1828 la Valachie lui fut offerte jusqu'au Bouzéo. si elle voulait s'allier avec les Russes contre la Turquie... L'Autriche, dclairée sur les dangers du voisinage de la Russie, a refusé de coopérer A un partage des Principautés, en 1828, avec l'empereur Nicolas, qui lui offrait la Valachie jusqu'A Bouzén, A une époque on la France était entiérement favorable A la Russie et on l'Angleterre montrait une indifférence bien grande A l'égard de la Turquie (pp. 504, 519). I Lion ne peut faire du bien A un peuple qu'en l'aimant ou en ayant la réputation de l'aimer (p. 528).
338
pin.1 la 1847, când ambitia unui Domn, de o parte (Mihai Sturza), §1 aspiratiile nerndAtoare ale tineretului, de alta, fg.curà sä Intre In lume ipotesa de Mare-Ducat daco-roman. ¡deja primei a Unirii Principatelor apareine deci pasiunilor ambirioase ori patriotice, care procedard §i urmard miscarea de la 1848. Aceastà ideie era atunci eminamente reivolutio-
nark §i, ca bate ideile revolutionare, amestecand ce e himeric cu ce e posibil, ce e cutezAtor cu ce e generos, nu se opria la hotarele pe c:!Pe tratato, nenorocite, gird indoiald, si smulse prin nedreptate, sau fraudd, dar consfinfite de vreme, le-au dal Principatelor. Ea trecea cu indrevzneald Carpa(ii i Pratal, despoind cloud mari Imperil de unele din provinciile lor. Totusi ideia revolutionarA nu era cu tolul gresitA. Punctul sAu de plecare era adevArat In sine, no-
bit, uman, pentru cA era vorba de a se uni supt un singur sceptru sapte sau opt milioane de oameni cari vorbesc aceiasi limbA i profeseazA mai toti aceiai El Insusi, Poujade, a fost propunAto1 L'idée de la reunion n'eut pas de plus grands développements jusqu'en 1847, oil l'ambition d'un hospodar, d'une part, et les vives aspirations de la jeunesse, de l'autre, tirent entrer dans le monde des hypotheses de Grand-Duche daco-romain. L'idée première de la reunion ci s Principautes appartlent donc aux passions ambitieuses on patriotiques gut précédèrent et suivirent le mouvement de 1848. Cette idée était alors éminemment révolutionaire, et, comme toutes les idées révulutionnaires, mdlant le chimérique au possible, le temeraire au généreux, ne s'arrétalt point aux frontières que des traités, malheureux, sans doute, et arrachés par l'injustice ou la fraude, mais consacrés par le temps, ont données aux Principautés. Elles passaient audacieusement les Carpathes et le Pruth, depouillant deux grande Empires de quelquesunes de leurs provinces. Toutefois l'idée révolutionnaire n'était point entièrement fausse. Son point de depart &ail vrai en soi, noble, humain puisqu'il s'agissait de réunir sous un mètne sceptre sept ou huit millions d'hommes qui parlent la mettle langue et professent presque tous la méme reiigion . p..503.
339
torul Ina din 1849 al acestei indepliniri nationale: ,,Principatele Terii-Românesti i Moldovei aspird de
mult a deveni o natie unia Ina de la 1849, autorul acestei luerdri, lovit de aceastd ten.dintd,
j aiurea: Un viitor apropiat va da fArd
indoiald satisfactia dorintilor Romanitor i dreptate
aeelora cari, Incä de la 1853 si in momentul cand Rusii treceau Prutul, declaran ed unirea Principatelor era unul din mijloacele cele mai puternice pentru a asigura pacea viitoare a Europei. Nu pregetdin .a spune ed Incà din acea vreme am propus unirea Principatelor Munteniei i Moldovei supt un print
strdin ca solutia care putea sà garanteze mai bine echilibrul european"2. E adevdrat cd, mai de curând, ,,un om de Stat frances care a jucat un rol foarte insemnat (considérable) supt Monarhia din lithe si care a fdeut mari sfortdri ca sà consolideze stabilirea lui Mehemed-All in Egipt, a venit in ajutor Pu:erilor care combat unirea prineipatelor Munteniei
Moldovei intr'un singur Stat si care declard cd vreau sd se opuie din toatà puterea lor In interesul Imperiului otoman". 'Menu ,,doeument publicat de ziarele belgiene si care a atras atentia oamenilor politici", acelasi spune cd aceasta ar aduce impArtirea Turciei si ar pregAti alianta contra Franciei: cel s'ar putea da functionari turci cu idei europene. Dar Poujade constatd ed In acel an 1853 toti ai nostri voiau Statul unit, neutru, supt protectia Europei. P. 351.
"P. 505.
340
Si Turcii chiar, nu erau toti protivnici acestei idei_ Cáci un om de Stat spunea scriitorului incA de la 1850: ,,Sublima Poartà ar trebui sa pandeascA i sA. prin.dk (saisir) Cu tlibAcie prilejul de a lace sà se garanteze autonomia Principatelor supt suzeranitatea ei de cAtre toate Puterile Europei". Capabile a strange o armatA de 60.000 de oameni, tedie noastre ar fi putut scoate la 1853 20-30.000 la paza Prutuluii.
Cum se vede, §1 aici basa e ideia unitAtii etnice culturale, care trebuie sà aducA unitatea a poporului romanesc. Si aici silintile In aceastA directie ale noii generatii sant In deosebi pretuite, In.fAtisandu-i-se In scrisul ei o bunA istorie contemporanA a Romanilor. Pe langá compilatia istoricA fAcutk inteligent se dau §i statistice utile 2 Dintre scriitorii mai vechi, Vaillant dA bune traduceri din romane§te, culegand i bucAti rare, ale lui
Cuciureanu sau Faca, In Poésies de la langue d'or (Paris; 1851; cu o dedicatie amintirii lui Ronsard). Apoi el trateazA despre Turci i Rusi bite° brosurA din 1854 (Turkie et Russie, en réponse á la lettre d'un anongme) §i, In sfar§it, el trece de la dedicatia cAtre Sultan a acestui opuscul la elogiul printilor Ghi-
cule§ti Intr'un mic studiu pe care-1 publieil. Archives générales" In 1856 (Les princes Ghikg, hospodars de la Moldo-Valachie). SA nu uitAm pe profesorul de literalurd francesá_ din Bucure§ti", Alfred Poissonnier, care se ocupk InsA exclusiv, la 1855, de liberarea Tiganilor de la noi (Les ' Pp. 503, 505-6, 500, 515-7. 2 Dupä documente oficiale se fixeaza exportul la patru
milioane de hectolitri, valortind treizeci de milioane de franci, afarg de exportul vitelor: 15 milioane, al sArii: 2.800.000, länii, pieilor,
sAului, etc.; 58.800.000,Moldova
fiind represintatl cu o treime.
341
esclaves tsiganes dans les Principautés Danubiennes).
Ideia regatului romAn, sprijinit pe o armatd de 10.000 de oameni pentru moment, capabili de a se ridica si la 60.000 i, anume, ostasi buni, cäu pandurii Intrebuintati de Rusi In ultimul rdzboiu s'au dovedit mai de ispravd decdt o puternicA divisie ruseascd" o presintd la 1838 si un anonim M. de itL0***, agent diplomatic", In brosura lui, apdrutA la Paris, Poids de la Moldo-Valachie dans la question d'Orient, coup-d'oeil sur la dernière occupation mili¿aire russe de ces provinces. Ulysse. de Marsillac, mulld vreme profesor universitar si al scolii militare la Bueuresti s't autorul unei Crestomatii francese, dAdea la lumina In 1869, cu o dedicatie catre Principesa Elisabeta, notele Iui de
cllAtorie" (din 1853; la 1851 a cunoscutAim) la Paris, Rornâni, cari-i cdntau arii de-ale noastre), de la Pesta la Bucuresti 1, la care va addugi la 1877 un Guide du voyageur à Bucarest, pe care-1 vom arialisa In acelasi timp. Scriitorul are o adevdratd iubire peniru acest pd.má'nt binecuvAntal" unde si-a gdsit o a doua patrie
Incd de saisprezece ani si pe care -ar fi vrut sd-1 presinte Inteo vastA operd de caracter enciclopedic" ori, cum spune aiurea, 'bite° colectie de povesti cAnteoe, ca ale lui Clemens Brenta.no pentru Germani,
In care ar pune sufletul natiei". NeavAnd rdgaz pen-
tru atita, el va presinta numai, Intrio formA ward, cdt trebuie pentru a atrage atentia asupra vietii intime", a Infdtisdrii sesurilor, vAilor, Imuntilor", aupra necunoscute. 1 De Pesth á Bucarest, Notes de voyage, Bucure01 [1869]. A scris, pe MO Leçons de litterature, L Lettres à Theagene, care nu se pot gAsi. N'am putut gAsi nici Études sur la Roumanle, Bucure§t1 1871. Se §tle cl el a publicat de la 1861 la 1866
1.a voix de la Roumanie, ape' Journal de Bucarest.
342
Pentru aceasta el porne§te de la o larga conceptie a României. Ea e ,,toata tara locuita de neamul romanesc": pana i indepartata Macedonie, e Tara-Romaneasca deplind. El e sig-ur chiar cà viitorul va resolvi cheitia arzatoare care e unificarea tuturor acestor provincii, supuse azi la stapaniri deosebite".
Dar adauge §i e un om euminte: tot ceia ceadevaratii prieteni ai Romanilor pot sa li dea ca sfat e O. se faca vrednici prin moravurile i a§ezamintele lor de rolul la care sant chemati. In Mama, In care se afld azi lumea, imperial va aparfinea celor mai buni: C'est aux meilleurs qu'appartiendrcr l'empire".
Foarte framoasa caracterisarea generald a osaturii de munti, a liniilor §erpuitoare de ape. Un amfiteatru facut parea anume pentru ea poporului cdruia i s'a ref usat once putere de invasie, sd i se dea in schimb toatd puterea de resistenrd 1" Si In aceastt aptitudine defensiva Marsillac vede inainte de toate muntele, pe care-1 glorifica, pentru rolul lui istoric. ,,Natura a facut din Romania o tara superba ( magnifique). Oamenii au stricat-o mult". 5i el descrie Dunarea adanca, mareata", vastele §esurir goale, monotone, fail alta poesie decat aceia a singuratatii i Intinderii lor", ,,pustiul" In care se Infig puturile eu eumpana 0 pe care se ridica hanurile, cu laviti acoperite de rogojini i scoarte, cu palanul pe care se usuca ramurile culese primavara: la sunetul diblelor lautare§ti teranii beau, iar calatorului i se Intind mä proaspete i pui slabi" filra pane, dar cu eafea i tabac eat de malt. Apoi Tinutul de dealuri §1 munti. Paduri seculare acopar povarniw1 On dirait que la nature a refusé au peuple de ce pays toute force d'Invasirm,. mais qu'en revanche elle lui a &mid toute puissance de résistance; p. 12.
343
rile, sivoaie se strecoard ca fire de argint pe muschiul stancilor, mAndstiri îi ridicä metalicele cupole Intre desisurile (le verdeatd", i cantecul pdstorului incun-
jurd cu vraja lui. Se Insird toate aspectele drumului pe Dundre, cu cifre de 1ntindere i adancime, eitand i cutare articol al lui Jules Michel In Journal de Constantinople, pornind, inainte de navigatia cu aburi a lui Szechényi, de la Incercdri/e din 1827 ale Englesilor Andrews si Pritchard si amintind coneurenta 1ncercatd contra Austriecilor de Compania francesd care a creat unja Belgrad-Delta; nu lipsesc note asupra barei care azi
std. In calea avantului nostru economic: cartea lui Engelhardt, fost membru al Comisiunii dundrene, ajutd .stiinta profesorului de literaturd francesd. Ii a-
minteste de hanul de la Orsova, de Tigancele mai interesante decal conationalele lor, zise caraques In a lui Frantd-de-Sud, de pachetul de carpe ambulant care Ant Turcoaicele. Din causa primejdiei de la Portile-de-fier a trecut In zdruncindtoare cdrute pasagiul de la Orsova -la Severin, Ada-Calì: e descrisil
dui:A ,,un edldtor roman", al cdrui nume 1-am fi dorit, cdci notele sant bine presintate. Cdllitorul de odinioard, din toamna anului 1852, a fost primit la Severin de prefectul ce era atunci, Nicolae Niculescu; profesorul laudd orasul nou provinciale" eare-si ieau Inghetata langd turnul din evul medal, al cdrui rost nu-1 dese,opere istoricul improvisat; odatd era aici numai chioscul lui Niculescu însui, fantana
de found veche, Tigdncusele care exercitau asupra lui o fascinatie stranie" i el Inceared a-i analisa motivele. Aldturi eruditia arheologului Froehner asupra podului lui Traian. In calea spre Giurgiu, ftr locuinti, viitorul istoric al armatei romAnesti va creiona pe grAnicerul
344
In cuibul lui cu cerdac, iesind ziva penlru a saluta steagul vasului austriac si Inganând urAtul noptii cti povestile bAtrane ale rasei iui. Isi aminteste si de
Ischender-beiu Ilinski, viteazul betiv care a bItut pe Rusi in 1853. i alte amintiri ale rAzboiului Pentru antichitAtile din Romanati Ii serveste Anuariul frances al Munteniei publicat In 1842 de colonelul aghiotant Morel de Blaremberg (interesanUt a. la Celeiu s'au gAsit toate monedele
imperiale de la Traian la fIeradiu1). La Corabia, recteschizAndu-se portul, s'a cerut lui Cuza-Voda sà i se dea numele lui; el InsI a preferat pe al ,,b6trilnului" Mircea. Se face un larg loc icoanei malului drept, cu minaretele care samAnä cu lumanAri albe acoperite cu un ,,éteignoir". Ni se dà i numele acelui prieten al lui Marsillac, fost secretar al Pasei din Vidin, care a scris romanul Rosalie, carte frumoasA, cgreia nu li-au lipsit sufragii eminente"2. Ange Pechméja. La Nicopol se Inseatnna turnul bisericii catolioe, uncle stà un episcop de care aldrnA credinciosii la-
tini din fostul principat muntean. In cale, se (IA un loe larg descrierii rAttrilor, intercalându-se la .Iiiu si cfinte,cul Jiianului. La Zimnicea se trezesle
aminlirea unei dimineti de toamn1 cetoase In depgrtatul an al venirii prin aceste locuri, precum la Giurgiu senlimentul de isolare pe care 1-a simtit pArdsind odatX cu vaporul austriac i civilisatia apusean.q: nici trAsuri, nici hamali, isolarea Intr'un pustiu s5lbatec
noaptea, absolul intunecos. Dar orasul, nou, e destul de placid, cu acea regularitate de clAdire pe care i-au impus-o Rusii. Penlru drumul la Bucuresli se descriu brasovencele ' P. 73. 1). 78.
345
cu doisprezece pang la cinsprezece cAluti i cgrutele
cu surugiul pitoresc pe care nu stiu cine spune Marsillac se &Wise a-1 InbrAca frantuzeste. Pe cgrute de lux cu plAci de aramA i coviltir de piele i berlina" cu opt cal a celor bogati, cari-si au si mag,nificul ArnAut. In noua carte a aceluiasi apare si birja. La Dala bordeie cu coperisul de
stuh, TArA imprejmuire, sat In zdrente", In care copiii se ImbracA doar cu o razà de soare". CAlugarenii
gloriosi cu cele cinci mldstini pline de broaste (si aici un fragment din vechea povestire francesA a lui KogAlniceanu). piatrA, nido bucatA de bronz, nicio inscriptie", de si era vorba sA se ridice un monument. Se da. Msä pisania crucii lui Serban-Voda., a cArii traducere, dupA nesig,ura versiune francesA, ar fi aceasta: 1,AceastA sfanta si de viatà facAtoare cruce rAdicatu-s'au de prea-InAltatul i sldvitul Domn .. erban Cantacuzino Voevod... al acestui frumos i minunat pod care Insusi el si fiul sAu iubit Gheorghe Voevod... la rAdicarea sa pe apa Neajlovului... i cu boierii sgi..., pentru ca i MAriei Sale sA-i fie In veci bunA amintire i recunostintA, lui i Doamnei Maria, sotia sa, i dumnealor fiilor sAi; s'a facut acest pod si aceastA cruce. domneasca s'a rAdicat In .al patrulea an al Domniei Sale, anul de la Facerea Lumii 7191 (1683), luna lui Octomvre 14 zile", adAttgindu-se numele ispravnicilor Radu Nasturel si Badea BAlAceanu. I se pare, strAbAtAnd astfel un drum ea acesta, cA de la Paris la Bucuresti sAnt trei veaturi. Studiul lui Berindeiu In Revista Romeinei, II ajutA
sA dea una din acele priviri istorice cu care prea adesea îi umple paginile; se citeazA i brosura despre
manastiri a lui loan Brezoianu. La Mihai-Voda, amintirea balului dat generalului Sébastiani si a re-
346
sedintei lui Grigore Dimitrie Ghica, fiind apoi vechiul palat, spital militar, scoala lui Davila, scoalk militarA,,
ateliere si magazine ale armatei, caskrmi: cine stie care4 vafi destinatia viitoare?". Nu putea bknui Arhi-
vele Statului. Jos se Intinde o baltà in.verzitil: deasupra pkrksire si o atmosferk de muced; de pe feresale mkrunte tusk cea mai splendidk vedere asupra- orasului: noaptea, supt luna plink, romanticului autor li vine sk plAngd. Dintre biserici el pomeneste cea dispiirutk, a Doamnei Blilasa, la intrarea podului Calitei, distrusk de cutremur In 1838, pentru a fi refAcutà de Salta 13râncoveanu, nkscutk Bals, cu infdtisarea ei de cetate gata de luptd, Radu-Vodk, tot asa de ener-
gic defensiv6, dar avAnd supt poarta de intrare o zugrAveald Cu copaci care desplace Francesului. Atinge SI. Ecaterina, care pe atunci se pare cà nu-si schimbase aspectul, Slobozia, pe Podul Beilicului, Cu crucea de biruintk a lui Leon-Vodk, Mitropolia,. reparatk la 1834, cu chipurile ctilorului Constantin Basarab i Radu Leon, cu clopotnita purtAnd stema arhiepiscopald, cu larga priveliste pe care o mijlocestel, Sf. Gheorghe, a ckrui mdnIstire a ars In 1817 (semnaleaza ,,frescele" lui Lecca), Curtea Veche, u-nde s'a Incoronat Vodà-Bibescu, Cretulescu, cu chipuri ctitoriceLi, zugravitk din nou de ThArkscu, SArin.darul, aleas1 pentru nunti i IngropAri (cimitirul a dispkrut de putin), Sf. Nicolae din Lipscani, refkcutk dupN. cutremur In 1804 i din nou transformatà In a doua jumktate a secolului al XIX-lea. Apoi biserica.
Doamnei cu murdarul culoar" pastrat pank azi, Biserica cu sfinti, Colea, Oltenii cu amintirile de la I Nu ;Hu ce e planul orasului Bucuresti, fAcut In secolul al. XVII-lea", pe care-1 citeazA ; p. 129. Cunoaste pe Pavel de Ale!), si pe Recordon.
347
1821, reconstruitA de Grigore-VodA Ghica, Dinteo 6.-
arsA in 1825 s'i refAcutA de un Stolnic Stancu in 1828, Sf. Spiridon Nou, din 1858, cu picturi tot de TAtArAscu, pAsteAnd tuiurile Ghiculestilor, Sf. Spiridon Vechiu, tot asa de InchisA, SI. A.postoli, cu case
proaste In jur. E si Stavropoleos, remarcatA pentru sculpturi, Sf. loan, ZlAtarii, refIcutA, s'i cu zugrAvealA de TAllirescubisericA a Bobotezei, cele douà Biserici Albe, SI. Elefterie, unde se fac rugAciuni pentru pacea familiilor". Nu se uitA Batislea, din 1666, arsA la 1690, refAcutA la 1812, din non mistuitA de foe la 1847, dreasA la 1850, cu predica In romfineste, biserica luteranA, care ar fi din 1550, cu acte si privilegii din 1726 si. 1751, cea calvinA pentru ai lui Tab'ly supt BrAncoveanu, reluatd In 1821, bisericuta bu1g5.-
reascA din Str. Vergului, biserica Armenilor, de la 1781 (peste una de lerrin. refAcutA) (trei tablouri de Leca). Pe larg se vorbeste de Cotroceni, cu zidurile de Incunjur fArA feresti, Cu curtea pArAsitA, cu palatul domnesc, cu parcul plantat de curAnd. SfAntul Anton, In curtea Pusariei, arde In 1835. In Imprejurimi, Cernica, PasArea, CiorogArla. Din clAdirile profane, descriitorul nu pretuieste Palatul,ca fiind fArA still. Aici a fost casa Colfesculuir care, mehmendar al Mitropolitului Antim, depus, 1-ar filnecat, acoperin.d pentru totdeauna de blAstAm tot neamul lui, apoi clklirea din 1815 a lui Dinicu Golescu,
care declard mAndru cA ,,zideste pentru viitor", instalAnd primul biliard In sala cea mare, fAcAnd sl
cAnte In salon banda lui de lAutari pe cari i-ar fi Imprumutat la 1821 Alexandru Ipsilanti pentru eteristii lui, s'i pregAtindu-si un atelier de tAmplArie. 1 Repdinta vechilor Domni, spune el, a trecut de la Dealut Spirei la Mihai-Vodt, la Sf. Saya, la casa Lahovari si Bosset (Guide, p. 68).
348
De la dansul clAdirea trece la baronul Sakellario, la Stat, Chiselev instalAnd aici Vornicia. i Guvernul muntean Meandu-si corpul de gardA. Cu Alexandru Ghica devine Palat i Postelnieie, pe cAnd Bibescu se duce in casa brancoveneaseà pe care noi am distrus-o dupà ce fusese Institutul bacteriologic, la Palatul vechiu fiind munai eeremoniile. Guvernul revolutionar din 1848 se instaleazA aici i dupl. el ClinacAmia, pentru ca apoi VodA-Stirbei sA stea In casa lui proprie, dincoace fiind ,,batalionul model" al lui Macedonschi i Culoglu. Devenit Caimacam, fostul Doran Alexandru Ghica revine la casa cea veche,-care
e dupA dansul casa secretariatului. Restituirea rostului de odinioarA se datoreste lui Cuza-Vodd, care suprimA insA receptiile sAptAniftnale. InfAtisarea supt
Carol I-iu, care introduce sculpturile In lemn ale lui Stohr, e presintatA amAnuntit Turnul Coltei existA incA, aproape ruinat. Dar s'a dArlmat casa veche a Agiei de pe turnul cAreia, foi-
prul de foc, pompierii strigau la fiecare sfert de ceas2 Ce veste?, rAspunzand: Bond pace! Apoi foisorul de la Cavafi, langA. biserica Sfântului Gheorghe, rAsturnat de furtunA, in 1823, cel ridicat de Grigore Ghica lâng Sf. Constantin. Dintre vechile -case boieresti se mentioneazA a Dudescului, din care rAmAseserA ,,franturi de ziduri, faarte groase foarte inane, din enorme .cArAmizi: feregi mArunte, ca botele .de Malines, amestecA gratia lar vie acestei forte moartei ele se joacA la vfint, Intre deschizAturile ruinei."2. La Colintina, cu balurile de odatI ale Ghiculesti-
lor, domneste ruina. In casa lui loan BAlAceariu, eu grAdinA mare, se aseazA arhivele. Se 1aud4 clAdirea, T
un peisaglu romanesc, de Emil Velkers, din Diisseldorf. Voyage, p. 119.
349
In pi-et de 1.200.000 de fraud, ridicatA pentru Unila 'puversitate de Alexandra OrNscu, de la 1856 nerea pietrei fundamentale -asistA Comisia Internatio-
nail pAnA la 26 Decembre 1869, pe locul mAngstirii SI. Saya, ellditA de pArcAlabul Andronachi inchinatA la Sf. Saya din Ierusalim, apoi refAcutA
de Brancoveanu cu ajutorul lumilatrarului Sterie,
care pune, la 20 Iunie 1709, piatra scolii. Profesorul frances cunoaste perfect Bucurestii In bate colturile. El va vorbi deci de mahalaua boiereaseg. a Batistei, cu casele fArA gust, IntrebuintAnd
pretentios materiale inferioare, de Lipscani, cu Societatea FinanciarA RomAMt", ca bAncile Poumay, (1853), Ghermani, Halfon, de livezile gospod", de care-si mai amintia poporul ea' se hilind pAnii la biserica Curtea Veche, de Cismeaua Rosie, de Cismegiu,'ande burghesia-si da intAlnire, de fAntAna de la Filaret, de cismeaua Mavrogheni, de soseaua In care se IntAlnesc cele mai luxoase echipagii cu carAle In-
cele ale teranilor, de HerAstrAu cu petrecerile ascunse, de Zamfir. Prin bAlti i gropi, In iarna teribilA,
coconitele sAnt duse la bal pe scAnduri Intinse de rAndasi, la lamina felinarelor, cArate in brate, cu seutirea atentA a rochiilor. Iar, In Imprejurimi, va descrie,Incalori foarte variate i vii, Bgneasa, foasta mosie a jupAnesei Banului Dumitrachi Ghica, turnul ei cu moarà, IngrAmAdirea de lume care vine primAvara sd audI cAntându-i cucul. IatA boieri de mod5. veche,
al cAror costum, pe care l-a vAzut Francesul /a un. oarecare StefAnescu, il descrie amAnuntit, tineri cu jambiere, tunicA strAnsA i brandenburg,uri de aur, pumnA la cortul alb cu ciucuri de mltasA rosiesi sof ale al lui YodA, pl.nà la scaunele cu grifoni auriti ale doamnelor, pAnA la soitarit cari fac glume de bufoni, la vAnz6torli de pastile InviorAtoare,
350
cu note arhaicer asupra musicei turcesti a Domniei si intreeeril tineretului boieresc la gerid, pe când aidturi se Intinde hora. La Magurele, proprietatea familiei Otetelesano, e.admisd si lume strdind, In framosul
pare. La Mogosoaia, a lui Nicolae Bibescu, se dau une ori petreceri In gyddind. Cum era firese, fiind dat planul lucrdrii, se Insird .oteIele: Hugues, Grand Hôtel, Concordia, Boulevard, de France, Lazar, Otetelefanu, Pesta, Hôtel d'Orient, Budifteanu, Caracaf, Fieschi, Patria, Londra, Moldo.Ronu2n, Gabroueni, Avram, Simion, Neubauer, Ruqia,
H6tel Gerin si vechiul han Manuc. Ca restaurante, Guichard, Rafca (Hr'eka), ca grddini: Stavri, Union, Greta, Giuvara, Vdraru, Viifoara, Anton, .Ppcaru, Alexe, etc.l. Apoi cofetdriile: Capa, elevi ai lui Boissier, Fialcovschi, Giovanni, cafenelele: Briol, Labes. 0 incercare de café-chantant, Mil succes, la GI-Mina cu
cal. Cluburi: Romdn, Tinerimea, Frances, al Uniunii liberale. Pentru a vorbi apoi de simplele hanuri si de restaurantele In plin aier cu mititei gata pre-
gAtiti, pe când la han puii de gdind trebuie une ori vdnati In curte de cdnii proprietarului. Ziaristul, scriitorul se inlereseazd de tot ce priveste viata intelectuall. Astfel institutiile §tiintifice sdlit
presintate cu amdnunte. Afldm de acolo multe lu.cruri noud. La Tealru se relevd darurile aristocratiei
celei vechi: 2.000 de galbeni prin testament ai lui Constantin Manu, 1.000 de piastri ai lui Constantin Basil pentru tipdrirea pieselor, 18.000 altii ai lui loan Câmpineanu. De la vasta surd" de pe la 1850 In Strada Noul, Cu o curte murdard si lojile cu lumini de sdu, cu cloud sobe fumegdnde si scena fArd
wasini, la noua zidire din iarna lui 1852, una din ' Guide, pp. 28-9.
351
cele mai placate din Europa dupa salle monumentale". Se dau represintatii i concerte i la Bosse11, la
Slatineanu, mai ,cercetata pentru baluri mascate, la Ateneu. La Museul de Pictura se semnaleazá tablouri
care nu mai exista: de la Eforia $colilor s'au adus portretele lui Lambru Photiade, lui Neofil Duca, lui Iendchita i iancu Vacarescu, lui Poteca, ale Mitropolitilor Dionisie Lupu i Nifon, ale DorivniTor Alexandru Moruzi i Grigore Dimitrie Ghiea. Se caracteriseazd opera lui Leca, lui Aman, Iui Stancescu,
fui Grigorescucu multa pricepere, a desemnatorilor Szatmari i Trenkl. Se laudg masura din 1864 a ministrului Nicolae Cretulescu, crand biblioteci §colare Se comunale, care nici azi nu exista atrae atentia asupra gandului lui Davila, care si-a cladit o casa ca in Pddurea Neagra, de a face 1mprejur o grading. botanicd i cd animate, In care s'ar cultiva pentru spiterii plante medicinale. Se relevd pretutindeni initiativa francesd, ca a lui Godili Berthou in cladiri de utilitate publica ori propunerea lui de a se face gradina Ateneului. Acest strilin are insä si o adancd. Intelegere a vieO presinta in serbdtorile ei: ii cel domnesc de pe vremuri, cu gardd de Arnguti papusile, steaua, colinda, de Anut Nou, Sorcova, VaBoboleaza, Pastile. Descrie gradinite cu dulap petrecerile pe iarba verde. Cunoa.ste instrumentek lautarilor, pe cari i-ar vrea In vechiut costum:cobza, naiut, ,,canonul", cimpoiul, fluierut, daraua, buciumul, drdmba. Dupd Alecsandri presintà genurile eantecului popular. Note originate se Intalnesc la insilot
E vorba si de ale lui Iscovescu (mai ales tipurl ardelene). Nu se uità nici boierii diletanti : Alexandru Florescu, Ecatelina Polizu, Alexandru C. Ghica, Elena Catargi. Si biblioteca lui Stefan Balkeanu a fost cAgtigatA de Stat.
352
rarea danturilor: hora, braub ;chindia, birul" (re-
tete: braul), greul", batuta, piperul" §i rata, carii cantec se da astfel:
Rata ici, rata colea, Rata trece papura Si ratoiul Si ratoiul Usturoiul.
Rata iese din tufani Cu bobocii dolofani, Cu bobocii, Cu bobocii, Dolofani.
Rata iese din padure, Cu bobocii plini de mure, Cu bobocii, Cu bobocii,
Plini de mure 1.
1 P. 147.
al
CUPRINSUL
CUPRINSUL Pagina
I. CAlAtori germani prin Ardeal 11. Un naturalist german prin Bucovina, Ardeal si Moldova la sfAssitul secolulul al XVIII-lea Ofiteri ruso-francesi si rusl despre rAzboaiele din 178992 ?A 1802-1806
3
19 37
RAzbolul ruso-turc din 1806-12 In descrierea cAlAtorilor strAini CAlAtori de la rApirea Basarabiei pAnA la Eterie (18121821)
CAlatori stain' in ajunul Domnilor pAmAnteni .
.
.
51
67 78
CAlAtori dupA 1821
119
CAlAtorii francesi din epoca Regulamentului Organic CAlAtori francesi din epoca rAzboiului Crimeil . . .
266
1E4
