Hematologie si nursing in hematologie
SANGELE
Organe hematopoietice (sectorul de formare a celulelor):
Maduva osoasa (trombocite, granulocite, trombocite)
Ganglionii limfatici (limfocite si monocite)
Splina
Formatiuni limfoide
Functiile sangelui
Transporta oxigenul si substantele nutritive la tesuturi si CO2 la plamani;
Rol in termoreglare;
Rol in apararea organismului;
Mentine presiunea osmotica hidrostatica
Transporta produsii de catabolism spre organele excretoare.
Rolul splinei
Rezervor de sange
Rol in metabolismul fierului (cimitirul eritrocitelor)
Rol in metabolismul glucidelor, mineralelor
Rol hematopoietic
Rol in autoaparare, prin elaborarea de anticorpi.
EDUCATIA PENTRU SANATATE MASURI DE PREVENIRE A BOLILOR
Masuri de prevenire primara:
Educarea populatiei pentru a avea o alimentatie completa, cu fructe si zarzavaturi proaspete si carne in cantitate suficienta;
Administrarea fierului la gravide in a doua jumatate a sarcinii si de asemenea la pacientii cu gastrectomie pentru prevenirea anemiei; 1
Hematologie si nursing in hematologie
Tratarea parazitozelor intestinale (ascaridioza, giardioza);
Prevenirea accidentelor care produc lezari ale vaselor si deci hemoragii acute;
Acordarea de sfaturi genetice pentru pacientii cu hemofilie.
Masuri de prevenire secundara:
Pacientul hemofilic din copilarie este educat: sa evite traumatismele, sa limiteze administrarea de tratamente parenterale, sa-si acorde primul ajutor in caz de plagii. In cazul uneei interventii chirurgicale la acesti pacienti li se vor administra plasma cu doua ore inaite si dupa actul chirurgical;
Pacientul cu anemie cronica va fi dispensarizat, urmand tratamentul medicamentos recomandat.
Masuri de prevenire tertiara
Reorientarea profesionala a pacientilor cu boli hematolgice;
Indrumarea pacientilor cu anchiloze in pozitii vicioase, ca urmarea a hemartrozelor pentru tratamente ortopedice de corectare.
EVALUAREA MORFOFUNCTIONALA MORFOFUNCTIONALA A SANGELUI SI A ORGANELOR HEMATOFORMATOARE
Examene de laborator:
examenul sangelui
examenul materiilor fecale (ex parazitologic, reactia Adler)
examenul urinei (sumar urina)
examenul sucului gastric (pentru deterinatea chimismului gastric hipoaciditatea fiind cauza de anemie)
reactia Adler.
Testul rumpel Leede
Explorarea organelor hematoformatoare:
Punctie osoasa
Biopsie ganglionara
Punctie splanica
Scintigrama splenica
Ecografie abdominala. 2
Hematologie si nursing in hematologie
SEMNE SI SIMPTOME SIMPTOME POSIBILE IN BOLILE HEMATOLOGICE HEMATOLOGICE
o
Astenie intensa
o
Scadere exagerata in greutate
o
Modificari de coloratie si integritate a tegumentelor:
o
o
Paloare (anemii)
Hipercoloratie (poliglobulii)
Tegumente uscate, unghii si par friabile, prezenta ulceratiilor in anemiiile cronice
Prezenta elementelor purpurice in diatezele hemoragice
Modificari ganglionare
adenopatii ferme, generalizate intilnite in boala Hodgkin
Adenopatii unilaterale, localizate axilar, inghinal
Splenomegalie
o
Intalnita in boala Hodgkin si leucemia cronica
Petesii, echimoze (in sdr hemoragipare):
Petesii: hemoragii subtegumentare sau mucoase, manifestate sub forma unor pete rosii violacee care nu dispar la presiune;
Echimozele: hemoragii subtegumentare rotunde mai mari care de asemenea nu dispar la presiune.
INGRIJIREA PACIENTULUI CU SINDROAME HEMORAGICE SAU STARI PRODUSE DE TULBURAREA HEMOSTAZEI
Acestea pot fi determinate de tulburarile vasculare, trombocitare, de coagulare. Hemofilia este un sindrom hemoragic ereditar, determinat de absenta factorilor VIII-IX de coagulare. Boala se intalneste mai ales la barbati, si se caracterizeaza mai ales prin hematoame dupa traumatisme minore.
3
Hematologie si nursing in hematologie
Culegerea de date o
o
circumstante de aparitie:
persoane cu antecedente heredocolaterale de hemofilie;
prezenta hemoragiilor la traumatisme mici;
manifestari de dependenta :
hemoragii abundente la traumatisme mici, situate la nivelul tegumentelor, mucoaselor articulatilor;
ameteli, astenie, prezenta hemartrozelor;
Problemele pacientului
Intoleranta la activitatea fizica;
Tulburari de mobiliatte, cauzate de hemartroze (maini, genuncgi, coate coate)
Deficit de cunostinte pentru prevenirea complicatiilor;
Risc de complicatii prin compresiuni produse de hematoame (paralizii, gangrene, necroze)
Obiective
Pacientul sa fie ferit de traumatisme si hemoragii;
Sa se previna complicatiile invalidante, determinata de compresiunea hematoamelor;
Pacientul sa fie constientizat cu privire la modul sau de viata, sa stie sa se autoingrijeasca in caz de hemoragii;
Interventii:
Se va asigura repausul la pat in saloane linistite pentru pacientul febril, dispneic, adinamic;
Se va asigura prevenirea infeciilor intercurente, intraspitalicesti;
Relaxarea articulatiei in caz de hemartroza si administarea de comprese reci la nivelul acesteia;
Se va asigura igiena tegumentelor si mucoaselor;
Se vor preveni escarele in cazul pacientilor gravi;
Se va asigura alimentatia pacientului in functie de nevoile sale cantitative si calitative modificate de boala; 4
Hematologie si nursing in hematologie
Se vor monitoriza functiile vitale;
Se vor sesiza aparitia elementelor hemoragice pe tegumente si mucoase, petesii, echimoze, hematoame si informeaza medicul;
Supravegheaza prezenta hematuriei si a ascarizilor in scaun;
Face bilantul ingesta excreta la pacientii cu pierderi mari de lichide;
Recolteaza produse biologice pentru examene de laborator;
Se va administra tratamentul prescris: transfuzie, preparate de Fe, vitamine antihemoragice, tratamentul citostatic, sesizand totodata reactia la acestea;
Pregateste preoperator si ingrijeste postoperator pacientul cu tratament chirurgical
TRANSFUZIA
Este o
metodă de tratament biologic, care constă in administrarea de sânge si preparate sau
derivate din
sânge. Astazi decizia de efectuare a transfuziei nu se poate baza numai pe
concentratia de
-o anumită situatie clinică, hemoglobină sau valoarea hematocritului. Într -o
toleranta la anemie va depinde de abilitatea pacientului de a-si regla mecanismele de compensare, in conformitate cu nevoile metabolice. Trebuie insa permanent avut in vedere ca mentinerea volumului circulator are o importanta deosebit de mare. Scaderea cu mai mutt de 30% a volumului circulator este mult mai periculoasa decit anemia severa (Hb<7g% ) .
Sângele si componentele sale. Sângele este un fluid care se găseste in spatiul intravascular si reprezintă 8% din greutatea corporală.Cantitatea de sânge din corp depinde de greutatea persoanei, dar în general un adult de 70 de kg are aproximativ 5 I de
sânge. Sângele este compus dints-un element lichid, plasma, si
celule sau elemente figurate. Mai mult de jumătate din volumul total al
sângelui este reprezentată
de plasmă. Plasma contine
proteine, carbohidrati, aminoacizi, lipide, si săruri minerale.
Elementele figurate sau celulele sanguine includ: 5
Hematologie si nursing in hematologie o
eritrocitele sau hematiile(celule sanguine sanguine rosii),
o
leucocitele (celule sangvine aibe)
o
plachetele plachet ele sau trombocitele. trombocitel e.
Eritrocitele, sau hematiile, sunt cele mai numeroase dintre elementele figurate din sange si au functia de a transporta oxigen. Oxigenul transportat este aderent la
hemoglobină, o proteină care
contine fier. Hematocritul(Ht) este un termen utilizat pentru identificarea procentajului volemic de celule sanguine rosii din corp. Un hematocrit de 45 de celule rosii si 55 ml de plasmă..
înseamnă că la fiecare 100 ml de sânge există 45 ml
Hematocritul Hematocrit ul mediu este de 45% pentru barbati si 42 ~ 5
pentru femei. Leucocitele sunt mai putine de 700 de on
decât hematiile, cea mai importantă
functie a acestora este distrugerea elementelor stră ine. A treia
trombocite (plachete). care sunt cele mai mici elemente clasă de elemente este formată din trombocite
figurate multi autori considerindu-le fragmente de celule. Plachetele sunt esentiale pentru coagularea sangelui. Grupele sanguine si Factorul Rh
Tipul sanguin al unei persoane este dependent de ereditate. si este determinat de tipul de antigen prezent in membranele celulelor rosii sangvine (hematiilor). Un antigen este o
substantă care
determină formarea de anticorpi. Antigenii A, B si Rh
sunt cei mai importanti antigeni când este vorba de transfuzii sangvine.
Tipurile de sânge sunt denumite după antigenii prezenti in membrana hematiilor.
Ti san uin Anti en A A B B AB AB 0 niciunul Persoanele cu
Pot dona dona catre A AB AB, B AB A,B,AB,O
Po Pot rimi de la A 0 B,0 A B AB O 0
grupă 0 si Rh negativ sunt donatori universali deoarece, in situatii de urgentă,
sângele lor poate fi transfuzat oricarei persoane. Cei cu grupa AB sunt primitori universali, deoarece pot primi sange de la majoritatea donatorilor cu orice alta grupa sanguina. fie pozitiv (prezent), (preze nt), fie fie negativ (abs (absen ent) t) din din membrana hematiei. hemati ei. Este Este Antigenul Rh este fie indicat ca pacientiilor sa Ii se transfuzeze sange cu acelasi factor Rh.
6
Hematologie si nursing in hematologie
Antigenul Rh are o
importantă deosebită in timpul sarcinii mai ales in cazul mamelor cu factor Rh
negativ si sot cu factor Rh pozitiv. In aceasta situatie pot sa survina izoimunizari foarte periculoase pentru fat fat mai ales ales daca daca mama mama e la a 2-a 2-a sarcina sau a beneficiat benefici at de intreruper i ntreruperii de sarcini s arcini prin chiuretaj uterin. Sangele unui pacient trebuie testat in
vederea determinării compatibilitătii directe cu sangele
donatorului, înainte de efectuarea transfuziei. Sistemul ABO. Grup a Grupa OI
Anti Antige gen n -
Aglutinin Aglu tininee Frecventa Frecve nta 34-35% α, β
All
A
42%
B III
B
β α
AB IV
A, B
-
7-8%
Antigenele A, B = glicoproteine,se
16- 17°l0
sintetizeaza încă din viata intrauterină.
nasc ut. Aglutininele α,β - nu se sintetizează intrauterin, nu sunt prezente la nou nascut. In
sângele unui individ nu coexistă niciodată aglutinogenul si aglutinina omoloage.
Pentru compatibilitate transfuzională este necesară cunoasterea aglutinogenelor donatorului si a aglutininelor primitorului. Aglutininele donatorului sunt neutralizate in organismul primitorului primitorului prin fixare pe endoteliu si eritrocite. Reactia de incompatibilitate transfuzionala sint extrem de periculoase fiind determinate de reactia dintre aglutinogenele donatorului si aglutinnele primitorului.
Determinarea Grupelor sanguine
Se bazeaza pe constatarea ca amestecul de sange din grupe diferite produce un fenomen, vizibil macroscopic care poarta numele de aglutinare. Detereminarea grupelor sanguine din sistemul OAB se realizeaza prin doua metode: cu seruri hemotest etalonate si cu hematii A si B etichetate. Metoda Beth-Vicent o
Se face cu ajutorul serurilor hemotest dupa cum urmeaza:
O (I) care contine aglutininele α si β
A (II) care contine aglutinina β
B (III) care contine aglutinina α 7
Hematologie si nursing in hematologie o
Tehnica: pe o lama cu godeuri se pune succesiv cu pipete deosebite cate o picatura de ser test de la stanga la dreapta in ordine: O I, AII, B III dupa care se pune cate o picatura din sangele de testat (de aproximativ 10 ori mai mica, dupa care se amesteca cu un colt de lama (separat pentru fiecare).
o
Interpretare
Aglutinarea nu apare in nici una din godeuri - grupa este O I
Aglutinarea apare in godeurile cu serurile O I si B III sangele este A II
Aglutinarea apare in godeurile cu serurile O I si A II sangele este B III
Aglutinarea apare in toate godeurile grupa grupa este est e AB IV
Metoda Simonin
Se face punand in contact serul de cercetat cu hematii-test cunoscute O I, A II, B III si eritrocitele O I ca martor negativ spre a inlatura greselile datorate aglutinarile nespecifice sau aglutinarile specifice iregulare prin picurare pe o lama. Citirea se face dupa 2-3 minute.
Sistemul sau factorul Rh: Este reprezentat de 3 perechi de antigeni, eel mai important fiind antigenul D. In functie de prezenta prezent a sa pe eritroci e ritrocite te se descrie: descrie : - Rh + (D prezent) = 80% - Rh - (D absent) = 15% Anticorpii acestui sistem nu sunt naturali (nu apar spontan), ei fiind sintetizati prin imunizare. Inainte de transfuzie se verifica grupa ABO si factorul Rh ale pacientului (primitorului) si ale
sângelui din flacon.
PRODUSE SANGUINE UTIZATE PENTRU TRANSFUZIE Sange total omolog
Este un sange venos, de origine umana, prelevat aseptic de la un donator ;
Este recoltat intr-un sistem de pungi autorizat, inchis, continand un volum corespunzator de solutie anticoagulanta si de consevare, sterila si apirogena.
Volumul unei unitati adult de sange total este in medie de 400m1 +/- 10% sange venos, cu un volum maxim autorizat de 450m1 sange la care se adauga volumul de solutie anticoagulanta si de conservare.Continutul minim de
8
Hematologie si nursing in hematologie
hemoglobina al unitatii adult de sange total corespunde unei cantitati de 100g hemoglobina/litru, hemoglobina/litru, respectiv minimum 45g unitate adult sange total.
Dupa 24 de ore de la recoltare, sangele total nu mai confine factorii plasmatici labili(V labili(V si VIII) ai coagularii in eoncentratii terapeutice eficiente.
Sangele total unitate adult se prezinta macroscopic ca un lichid de culoare rosu inchis, care dupa o perioada de de repaus sau dupa centrifugare se separa intr-un sediment de globule rosii si un supernatant de plasma. Intre cele doua componente poate apare o pelicula fina de culoare alb galbuie, formata de stratul leuco-plachetar.
Conditii si durata de conservare: Durata de conservare depinde de tipul de solutie anticoagulanta si de conservare utilizata in punga de prelevare. Conservarea unitatii adult de sange total se face in spatii frigorifice, la temperature cuprinse intre
+2° C si +8° C. ln caz de transportare in timpul
duratei de conservare, in interiorul continatorului nu este admisa depasirea temperaturii de
+10° C mai mult de 24 de ore. In timpul conservarii sangelui
se produc urmatoarele modificare: trombocitele si factorii labili V si VIII isi redue viabilitatea dupa 24 ore,leucocitele dupa 48 de ore, pH-ul scade prin acumulare de acid lactic, creste continutul de potasiu. Se formeaza microtrombi de aceea trusele pentru transfuzia de sange trebuie sa contina un filtru.
Concentrat eritrocitar homolog
Este un sediment eritrocitar impreuna cu stratul sau leuco-plachetar de
origene umana, de culoare rosu inchis, preparat aseptic pren decantarea supernatantului plasmatic, obtinut prin centrifugarea unei unitati adult de sange total, provenita de la un donator.
Este recoltat intr-un sistem de pungi autorizat, inchis, continand un
volum corespunzator de solutie anticoagulanta si de conservare, sterila si apirogena.
Volumul minimal al unui concentrat eritrocitar unitate adult este de 150
ml, inclusiv camitatea reziduala de solutie anticoagulanta si de conservare.
continutul minim de hemoglobina al concentratului eritrocitar unitate
adult este de 45g / unitate iar hematocritul este cuprins intre 60 si 80%. 9
Hematologie si nursing in hematologie
Conditiile si durata de conservare precum si controlul fizic la distributie
sunt identice cu cele ale sangelui total unitate adult.
Concentrat trombocitar standard homolog
Concentratul trombocitar standard este o suspensie de trombocite in plasma, obtinuta in mod aseptic prin centrifugare, dintr-o singura unitate adult de sange total uman, preparata intr-un sistem de pungi autorizat, inchis, steril si apirogen.
Dupa preparare, produsul prezinta o culoare galbuie, cu un aspect turbid la o agitatie usoara.
Obtinerea se face printr-o prelevare de sange total proaspat, conservat la o temperatura cuprinsa intre +18° C si
24° C, la maximum 24 ore de la colectare.
Prepararea consta in centrifugari senate si intr-o perioada finala de repaus, fara agitatie, de cel putin o ore, cu mentinerea temperaturii intre
+18° C si 24° C.
Pentru o conservare de mai mult de 24 de ore, volumul de resuspendare in plasma anticoagulata este cuprins intre 40-60m1. Valoarea pH este cuprinsa intre 7,4 si 6,0.
Concentratul de trombocite standard este conservat la o temperatura cuprinsa intre
+20° C si +24° C, cu un dispozitiv de agitatie ienta si continua.
In caz de transportare in timpul duratei de validitate, in interiorul containerului este mentinuta o temperature cat mai apropiata de cea de conservare.
ln functie de calitatile plasticului pungii de conservare a trombocitelor, concentratul de trombocite standard poate fi conservat, in aceste conditii, 3 sau 5 zile.
Sunt eliminate de la distributie unitatile a caror continut prezinta alterari ale aspectului de turbicitate, ale culorii sau existenta unor coaguli
Concentrat granulocitar unitar homolog
Concentrat granulocitar unitar homolog de origine umana este o suspensie de granulocite intr-un volum de plasma.
Concentratul granulocitar unitar este recoltat aseptic intr-un recipient autorizat,
închis, stern si apirogen, prin citafereza, porninand de la sangele venos a unui singur donator a carui aptitudine pentru donarea de sange este constatata printr-un act medical.
Recoltarea concentrat granulocitar unitar prin citafereza se face cu ajutorul unui citoseparator automat, dotat cu un program specializat pentru afereza granulocitelor 10
Hematologie si nursing in hematologie
de la un donator supus in prealabil unui tratament medicamentos ce permite cresterea concentratiei celulelor sanguine apartinand liniei granulocitare. Pentru cresterea formarii stratului de granulocite este posibila utilizarea unui agent de sedimentare a eritrocitelor de tipul hidroxi-etil starch, dextran cu greutate moleculara mica si gelatina fluida modificata, sub forme farmaceutice autorizate.
Din punct de vedere macroscopic, concentrat granulocitar unitar se prezinta ca o suspensie celulara intr-un lichid fara semne vizibile de hemoliza, de culoare albgalbuie.
Volumul fiecarei unitati este sistematic inregistrat si mentionat pe eticheta. pH-ul produsului este cuprins c uprins intre intr e 6,5 si 7,5.
Concentrat granulocitar unitar se conserva la o temperatura cuprinsa intre
+20°C si
p erioada de maximum maxi mum 12 ore incepand cu sfarsitul sf arsitul prelevarii. prelevar ii. In caz de +24° C, pe o perioada deschidere intentionata a pungii, in decursul pregatirii sau transformarii. Concentratul granulocitar unitar poate fi conservat maxim 6 ore.
In caz de transportare in timpul duratei de validitate, in interiorul continatorului este mentinuta o temperatura cat mai apropiata de cea de conservare.
Plasma Pla sma prospata prospata congela congelata ta homolog homologa, a, provenita provenita din sange sange total tot al
Plasma prospata congelata homologa de origine umana provenita din sange total este plasma obtinuta aseptic dintr-o singura unitate un itate adult de sange total t otal dupa separarea separare a de elementele celulare. Este preparata intr-un recipient
autorîzat, inchis, steril si
apirogen.
Separarea si debutul congelarii plasmei se fac in primele 6 ore de la prelevarea sangelui.
Sistemul de congelare al plasmei trebuie sa permita congelarea completa a unitatii de plasma in mai putin de 6 ore de la debutul ei, la o temperatura temperat ura -30°
C. Separarea si
congelarea cat mai aproape de momentul prelevarii si la o temperatura de - 30°
C
conserva o cantitate mai mare de factori labili ai coagularii.
Plasma proaspata congelata conserva concentratii normale ale factorilor stabili ai coagularii, a albuminei si ale imunoglobulinelor, precum si minimum 70 % din
concentratîa initiala de factor VIII, a celorlalti factori labili ai coagularii si a inhibitorilor naturali. 11
Hematologie si nursing in hematologie
Volumul unitatii de plasma proaspata congelata este de cel putin 150m1 de plasma. Acest volum tine cont de volumul solutiei anticoagulante si de conservare. Volumul fiecarei unitati e sistematic inregistrat si se scrie pe eticheta unitatii.
Dupa decongelare, plasma proaspata congelata se prezinta ca un lichid limpede sau cu o usoara turbiditate, fara semne vizibile de hemoliza.
Imediat dupa decongelare, plasma proaspata congelata confine minimum 0,7 unitati internationale pe mililitru de factor VIII. pH-ul produsului este de 7-7,5.
Plasma proaspata congelata conservata la o temperatura -30°
C are o durata maxima
de conservare de 12 luni, incepand cu ziua recoltarii.
Decongelarea plasmei in vederea utilizarii terapeutice
se face la +37°C, in circa 30
minute, folosind o metoda care sa asigure o temperatura constanta pe toata durata decongelarii.
Dupa decongelare se verifica aspectul macroscopic al fiecarei unitati, pentru eliminarea celor care ar prezenta defecte ale etanseitatii continatorului (scurgeri) sau modificari ale aspectului normal al plasmei (floculare, alterari de culoare).
Dupa decongelare, produsul se utilizeaza de preferinta imediat sau dupa un interval de maximum 6 ore cu mentinere la temperatura
de +4°C.
Tehnica transfuziei:
Primul pas in efectuarea unei transfuzii este determinarea grupei sanguine si a factorului Rh al primitorului.
este obligatorie efectuarea testului de compatibilitate directa Jeanbreau dintre sangele primitorului primitor ului si sangele s angele donatorului. donat orului.
Aceasta proba de
compatibilitate directă se face prin amestecarea pe o lamă de
sticlă a unei picâturi de sânge de la primitor eu o picătură de 10 ori mai mică din flaconul de sange selectat pentru administrare (donator).
Daca apare o reactie de aglutinare sangele este incompatibil si acel flacon de sange nu se va administra pacientului.
Aceasta metoda (testul de compatibilitate directa Janbreau) pune in
evidentă
anticorpii naturali. (Cele mai multe reactii de incompatibilitate au fost descrise in cazul grupei sanguine AII).
12
Hematologie si nursing in hematologie
Proba de compatibilitate biologica Oeleker (in vivo) – verifica verifica in plus, obligatoriu, felul in care primitorul reactioneaza fata de sangele ce i s e introduce prin transfuzie: se regleaza ritmul de scurgere astfel incat primele 5 minute sa se scurga 10 – 15 pic/min supravegind pacientul. pacient ul. Daca Dac a apar semne ale incompatibi i ncompatibilitatii litatii de grup (frig, ( frig, frison cefalee, durere lombara, tahicardie, congestie a fetei – transfuzia transfuzia se intrerupe si se anunta medicul. Daca nu apar aceste semne se introduc din nou 20 ml sange in ritm mai rapid dupa care se regleaza ritmul la 10
– 15 pic/min continuand sa
supravegheza pacientul. Daca nu apar in continuare semne, se continua transfuzia in ritmul indicat.
Urmeaza in continuare incalzirea singelui de transfuzat la termostat si montarea unei truse de perfuzie prevazuta cu filtru standard de 140 microni intr-o vena periferiea perife riea a pacientului. pacient ului.
Ritmul de transfuzie intravenoasa a sangelui este in general de 60 picaturi /minut, dar acest ritm poate fi accelerat in caz de pierderi sanguine importante (soc hemoragic, sangerare activa).
In cazul pacientilor cu afectiuni cardiopulmonare severe ritmul de infuzie va fi mai lent, in functie de toleranta bolnavului.
Incheierea transfuziei: se retin din fiecare flacon 5 – 6 ml sange pentru verificari ulterioare in caz de accidente posttransfuzionale tardive;
Ingrijiri ulterioare: se asigura o tenperatura ridicata a camerei cu 1
– 2 grade,
alimentatia se reia dupa 2 ore de la terminarea transfuziei transfuziei (daca este permis);
In caz de necesitate se poate utiliza singe grup 0 Rh negativ (donator universal), trebuie insa avut in vedere ca
există si donatori universali periculosi care au un
număr foarte mare de aglutinine, care vor induce reactii de hemoliza la primitor.
De
aceea dacă trebuie administrate cantităti mari de sange este indicat sa folosim
numai singe izogrup izoRh.
Indicatiile transfuziei Refacerea volemiei:
Pierderi mai mici de 30%,din volum sanguin circulant se pot substitui cu solutii macro moleculare (Dextran 40) si solutii cristaloide. 13
Hematologie si nursing in hematologie
Pierderi mai mari de 30%,din volum sanguin circulant (1,5 litru de
sange) se utilizează sange (se asociază cu solutii macromoleculare si cristaloide).
Refacerea capacitătii de transport a 02
In aceasta situatie cel mai indicat preparat de sange este concentratul eritrocitar (masa eritrocitara).
Tratamentul tulburărilor hemostazei.
Produsele sanguine utilizate pentru tratamentul tutburarilor de coagulare includ plasma proaspata congelata, concentratul trombocitar (masa trombocitara) si crioprecipitatul.
Masa trombocitara are indicatii profilactice si indicatii terapeutice. Administrarea profilactica de masa trombocitara se impune cand numarul trombocitilor e mai mic de 20000 fiind indicata mai ales la pacientii care urmeaza sa beneficieze de interventii chirurgicale sau manopere invazive.
Accidente transfuzionale
Pot apare in timpul transfuziei sau postransfuzional. In functie de timpul de aparitie se descriu reactii postranfuzionale acute (in timpul sau la 2-3 ore dupa transfuzie) si cronice.
Cea mai severa complicatie este reprezentata de hemoliza acuta intravasculara (10 ml de singe incompatibil sint suficienti pentru declansarea acestei reactii cu mortalitate de peste 50% in formele grave) Apare hemoliza severa a eritrocitelor transfuzate urmata de necroza corticala acuta cu oligurie si anurie. Simptomatologia clinica include durere la locul de infuzie, dispnee severa cu durere toracica, hipotensiune arteriala, febra, greturi, varsaturi, oligurianurie. Daca bolnavul
este
anesteziat anestez iat
putem
observa
hipotensiune hipo tensiune
severa
inexplicabila, sangerare difuza in campul operator, hemoglobinuria. Tratmentul trebuie instituit de maxima urgenta si consta in oprirea imediata a perfuziei, fiind obligatorie si inlocuirea trusei de perfuzie. Se continua cu administrarea de solutii cristaloide si macromoleculare, diuretice (manitol si furosemid) cu mentinerea unui debit urinar de 100 14
Hematologie si nursing in hematologie
ml/h , alcalinizarea urinii cu bicarbonat de sodiu. Utilizarea Dopaminei in doze dopaminergice poate fi utila.
Alte complicatii sau reactii adverse mai irnportante sunt: infectii bacteriene, infectii virale, reactii alergic alergicee , reactii
febrile,, efect febrile
imunosupresor, hiperpotasemie, intoxicatie cu citrat. Simptomatologie: febra, frison, dureri lombare, scaune lichide, prabusire tensionala.
reactii hemolitice transfuzionale tardive: cele mai frecvente boli transmise prin singe sint SIDA si hepatita virala. Riscul de de 1 la 200000
SIDA rămâne
unităti de sânge iar riscul de hepatită non-A, non-B este de
6-8%. Incidente transfuzionale:
Infundarea aparatului cu cheag: se schimba aparatul;
Iesirea acului din vena;
Perfrarea venei;
Coagularea sangelui venos venos refulat in ac (se schimba acul).
PUNCTIA OSOASA
Reprezinta crearea unei comunicari intre mediul extern si zona spongioasa a osului starbatand stratul sau cortical prin intermediul unui ac. Scop
explorator: recoltatrea maduvei pentru examinare in vedera stabilirii structurii
compozitiei si pentru studierea elementelor figurate ale sangelui in diferite faze ale dezvoltarii lor; terapeutic: administrarea de medicamente lichide, hidratante si nutritive precum si
transfuzia intraosoasa, recoltarea maduvei de la
persoane sanatoase in vederea
transfuzarii sale la un pacient; Indicatii
boli hematolog hematologice; ice;
Locul punctiei 15
Hematologie si nursing in hematologie
la nivelul oaselor superficiale usor accesibile: spina iliaca posterosuperioara, creasta iliaca, sternul, maleolele tibiale, calcaneul, apofizele spinoase ale ultimelor vertebre dorsale si primelor vertebre lombare;
Pregatirea
materiale : pentru dezinfectie de tip III, pentru protectie a patului,
instrumentar si materiale sterile: ace de punctie Rohr (cu varful ascutit, scurt si prevazute prevazute cu mandren), mandren), seringi, comprese sterile, camp chirurgical, manusi, manusi, mediu de cultura;
medicamente: anestezice, solutii perfuzabile si medicamente recomandate in cazul punctiei punctiei terapeutice. terapeutice.
Pregatirea psihica a pacientului
Pregatirea fizica: se controleaza in preziua punctiei timpul de sangerare si coagulare;
Se aseaza pacientul in functie de locul de punctie ales;
Se face de catre medic ajutat de una sau doua asistente;
Medicul alege locul punctiei si dupa ce asistenta face o dezinfectie de tip III ii
Tehnica
serveste medicului seringa pentru anestezie;
Medicul face anestezia, ia manusile chirurgicale servite de catre asistenta si campul chirurgical;
Asistenta dezinfecteaza locul punctiei;
Medicul executa punctia si scoate mandrinul si adapteaza seringa aspirand 1-2 ml de maduva;
Se retrage acul de punctie si se dezinfecteaza locul punctiei protejandu-l cu un tampon;
Cealalta asistenta pe tot parcursul tehnicii supravegheaza pacientul si il mentine in pozitie;
Supravegherea ulterioara
Se asigura repausul la pat, se supravegheaza functiile vitale si pansamentul daca este imbibat cu sange.
Pregatirea produsului pentru laborator
Se evacueaza imediat produsul aspirat si se efectueaza frotiurile si insamantarile pe medii de cultura; 16
Hematologie si nursing in hematologie
Reorganiarea si notarea punctiei Accidente
Imediate: punctia alba, perfor ale organelor interne, fracturi, pneumotorax
Tardive: hematoame, osteomielita
Mandrinul acului se pastreaza steril pentru a incerca desfundarea acului in cazul
Important
punctiei punctiei albe;
Serul fiziologic se va pastra caldut in cazul in care este nevoie sa fie introdus;
Pe cale transmedulara se administreaza numai solutii izotone cu un ritm de 15 – 20 pic/min; pic/min;
Se vor rezpecta cu strictete regulile de asepsie.
17
